Q.

HORATIUS FLACCUS

ARTA POETICA
TRADUCERE IN METRU ORIGINAL
DE

DAVID POPESCU

BUCURESTI CARTEA ROMANEASCA-, S.

1936

C R 17192 C

www.dacoromanica.ro

A.

06:641 CAA
SAKAR'Jt

lO el

Per',

+iv., .1-1-;kk4.-,
vitk,11

Q. HORATIUS FLACCUS

ARTA POETICA
TRADUCERE IN METRU ORIGINAL
DE

DAVID POPESCU

BUCURESTI CARTEA ROMANEASCA", S.

1936

www.dacoromanica.ro

A.

,;
lIt'A :3 Li
1:5

t
C11)

j
S,

CUVANT INTRODUCTIV

Gand printre personalildtile attain ale literaturii universale

.r2e apare in minte figura strdlucileare a lui Quintus Herahus
.Flaccus, din opera acestui mare scriitor se impune gandului gi
coraternplatiei noastre estetice deobiceiu lirica sa. Varietatea

metrului in care aunt scrise odele sale, perfectiunea artishcd

.cu care aunt compuse, ideile i sentimente/e general-omeneei,
&Waite lapidar gi arhitectonic, in poezii scurte i gratioase, au
.un rdsunet adeinc in suflete i rdmdn pentru multd vreme
invdluite in emotia cu care au foal gustate pentru intdia data.
Jn schimb, a doua parte a operei sale, poezia didacticd i ociald, alcdtuild din satire i epistole, nu are aceea recunocieere
si pretuire in spiritele cIth3rilor. Gungimea versului gi a scrisorilor, tonal lor familiar gi particular, problernele tratate,

pdtrund mai putin gi nu aunt retinute decal de spiritele care

au o anurnitd afinitate cu acest gen literar. nrumal epistola
cdtre ioni cleapre arta poeticd". se mai sustine intre celelalle,
.prin continutul sdu, care a'a impus dela inceput ca doctrind
.

clasicd a poeziei. Rga bundoard, in afard de traducerile complete

.ale lui Horatiu, mai in toate limbile stint traduse de mai mulls
ori gi comentate odele i epodele sale, iar dintre satire 1 epistole,

.5e bucurd de aceastd favoare doar arta poeticd. Tot aga se

prezintd situatia i in literatura noastrd, care cultivand mai
putin cla3icI3mal, pretuieee mai mull poezia Ruled a lui Horatiu,
.i aproape de loc pe cea didactzcd. Vorbim bineintelea de traducerile care trec pragul eruditiei de specialitate, circuland in
literaturd i aducdndu-i servicii.
,

Sate inset o nedreptate pe care o facem fatd de opera

marelut poet roman, care "igi inlregegle minunat prin satire gi
epistole intreaga sa gdndire i sensibilitate. Mai ales din
3

www.dacoromanica.ro

aceastd parte a operei sale se desprind ideile despre lume

i-

viatd, reflectiile pe care Horatiu le-a fdcut in diferite imprejurdri

asupra aituatiilor i oamenilor in mijlocul cdrora a irdit, gander':

pline de intelepciune care se ridicd peind la noi, prin valoarea
lor perrnanentd, pentrucd impreund cu sufletul omenesc, viata
intreagd reimaine in fond aceea neschimbatd, cu toate prefacerile de suprafafd pe care le suferd dealungul timpului.
Deaceea Concern cd pdnd la a recunoaeere completd a
operei lui Horatiu, nu este lipsild de folos cel putin tdimdcirea

incd o data a Artei poetice, pe ldngd celelalte traduceri

anterioare, core se gases aga de rar i dintre care cele mai
bune, fatd cu vechimea lor, au o limbd aproape inaccesibild
vremii noastre. Gdci intr'adevdr, frumoasa tradUcere in versuri

albe a lui flr. Denstvianu, prima in limba remand, 9 apdruld

in 1882 ci fdculd cu 12 ani mai inainte
clupd cum ne in-.
este scrisd intro limbd latini-formeazd autorul in prefatd
zantd, care astdzi se citeee greu i este lipsild de coloarea
ernotionald pe care trebuie set ne-o cornunice din original. h
doua traducere, aceea a lui Dam/tat G. 011dnescu, apdruld:
in 1897, in versuri rimale moderne este i ea desiul de veche,.
ca ci prima de mull epuizatd, avdnd a limbd i versificatie ca
mulls stdngdcii i greuldli ce ar face-o azi inactuald, cu. tot:
[Medal pe care 011dnescu I-a dovedit in able lacrdri ale sale.
Traducerile urmdtoare au pdfdait versul i au apucat calea
ward a prozei, Idlmdcind arta poeticd mat mull pentru papa-.
larizarea ideilar sale, decdt pentru cultivarea versului clasic.
Rstfel este traducerea d-lui D. Marmelitic din 1916 3) 0 a d-lui
8. Govinescu, 4) publicatd la tin /oc cu satirele i epiato/ele
celelalte.

Aru

cred cd mai e nevoe de mentionat in sleeve

traducerea juxtapusd a d-lui g. Vic& apdrutd in 1930, cea

mai recentd deci, fdrd introducere i fdrd note explicative.
7) Horatiu; Arta poelicd a lui... Teed(' latinu ou note, in fetid cu tea
ducere romEind in versuri i ea prefatd un stadia literar de Rr.
Densugianu. Jasai 7882, pag. 52.

2) Horatius Macau& Rd. Peon. (flea Pothca) traductiane In versuri deDamara G. 011dnescu. Bueureei 1891. pag. 58.

5) Scrisoarea cdtre Pisani despre Aria poeticd, iraducere de D. Mar

zneliva. Bucuregii 1976 pag. 8.
zi)

8. Govinescu, Horatiu, Satire gi 8 pise1e,

ucureli pag. 22i.

5) Horatiu, InCa poelicd, traducere latino-rornand de g. Nina Jagfr

'

1930. pag. 40.

www.dacoromanica.ro

Traducerea de fatd se deosebegte de celelalie, in primal

rand prin respectarea metrului original ; alte deosebiri, in bine
sau in Mu, Blau in fata cititorilor. Nentiondm cd Re. Densugianu

o scos cc 32 versuri in romdnegie mai multe fatd cu numdrul

Jar D. G. 011dnescu, traducdnd In versuri
moderne rimate, a Arbil par'cd din gravitatea ideilor gi din
maretia formei antice. ffoi credem ed o band traducere a

-celor latinegli.

Ibid poetice irebue ca primd cerintd d respecte metrul original.

Rceasta, din cloud motive : intdiu, pentruod fondul acestei scrieri,
fratdnd un subiect teoretic de criticd gi esteticd literard, pierde
din gravitatea sa, dacd e idlmdcii In versuri rimate. Rr. Densugianu

are dreptate cdnd spune cd rima e ceva modern, ea deformd

gi moleegte grandoarea anticd gi cu deosebire a esarnetrului'',
-Jn al doilea rand, hexametrul nu mai este astdzi o irnposibilitale esteticd", an vers rebel accentului i mazicalitdii limbii
rornemegli. Rldlea traduceri cdte s'au fdcut in acest metru,
ne-o pot dovedi ca prisosintd. Gei mai mari poeti ai nogtri,
Sminescu pi Goals., gi-au dat seama cd limba noastrd poate
foarie bine imbrdca ritmul rnetricei antice, ei Inii criind
sau traducdnd in metru antic. Jn afard de aceasta, literature
alasied este gi trebuie sd rdmdnd o literaturd de eruditie gi de
aristocratie intelectuald gi ca atare incercdrile de actualizare
gi de modernizare a autorilor vechi trebue ad reapecte in
primal rand spiritul i aimosfera reald a unei opere, in gravitatea i addncimea ei primordiald. Poemele homerice de
pildd, al cdror cadru 8e transpune intr'un limp cu total arhaic
i legendar, trebue i prin felul de veraificatie sd redea coloarea

timpului 0 a locului in care se petrece actiunea. Deaceea

cele mai bane traduceri ale Jliadei i Odiseii in toate limbile
nu aunt fdcute in versuri moderne. Rima convine foarte bine
liricei vechi ; poezia epicd insd ca i cea didacticd, se cuvine
ad pdstreze metrul in care a font scrisd.
Privitor la traducere, arta poeticd prezintd o multime de greuidti care nu se pot invinge cu ugurintd. Jald ce aerie in legdturd cu

aceasta Re. Densugianu : Traducerea acestei capo d'opere e cea

mai grea din toatd clasicitatea. 3tilul nespus de strans, multimea
ideilor indesate in cdt e poate mai patine cuvinte gi fraze, care
.au fdcut pe unii celebri editori gi comentatori sd-gi formeze din
proprie autoritate lectiuni deosebite in text, toate aceatea sant
ot atdtea cruci pentru traducdtori". (Prefata operei citate).
5

www.dacoromanica.ro

Fdrei sd ne tinem de vreuna, am confruniat aproape toateversiunile romemeei ale artei poetice, incercdnd sei evitdm din
grepelile, contuziile z imperfectiunile stilistice ale vechilor.
traducdtori, cu toate riscurile metrului in care am tradus. neu.
tim dacd in tdlmdcirea noastrd, Beta poeticd va putea gdsi in
literele romdne mai multi admiratori i urmdtori ai preceptelor
marelui poet roman. JnientiUnea noasird insdi rdimeme aceew :
dorinta de a contrzbui i noi cu ce ne stet in putintd la intdrirea
culturii clasice in tara noastrd, avand convingerea intim& ceideparie de a fi inutil clasicismul la noi, se impune ca o fort&

de renwiere spirituald, aa cum a foal 0 in celelalte tartcivilizate, pentru tezaurul nesecat de intinerire sufleteascd, ce:
la oferit cu prisosintd tuturor generatiilor doritoare de adevdr,
bine i frumos.
flre-czm servil de le2dul lalin al lui F. Plessie i D. Gejay.

t' z

tt

D'
.

E)...

.1

).

www.dacoromanica.ro

s.

qt.!

CI

CUPRINSUL ARTEI POETICE

Dupa cei mai multi istorici literari, arta poetica a fost scrisa
de Horapu cam in jurul anului 9 a. Chr. si este adresata fiilor lui
L. Calpurnius Piso Frugi, unul din oamenii cei mai influenti din
timpul domniei lui August si Tiberiu. Consul in anul 15 a. Chr.
guvernator al Pamfiliei si prefect al Romei in anii urmatori, era un
mare iubitor de arta si literatura si inea sa dea fiilor sai o cultura
literard din cele mai distinse. Se pare ca Horatiu a avut insarci-

narea dela acest Piso de a face un curs de estetica literara, pe

care poetul 1-a facut dupa obiceiul sau sub forma de scrisoare,

intr'un stil familiar si fard oranduire sistematica, cu digresiuni si

exemple care dau coloare i vioiciune acestei scrisori, ce trateazd
despre poezia lirica, epica i dramatic& cele trei genuri literare
cultivate pe vremea aceea.
Desi intentia autorului n'a fost sa faca un tratat complet
si sistematic de critica literara, ci o opera poetic& se desprind
totus din aceasta epistold atatea idei ce pot alcatui un tot unitar

si care au indreptatit pe Quintilian sd numeasca epistola care

'Pisoni : de arle poelica.
Respectand ideile lui Aristot si Cicero si consecvent .cu
toata activitatea sa poetica de pana aci, Horatiu schiteaza mai
toate regulele artei i literaturii clasice. Boileau, doctrinarul ciasicismului sec. XVII, leronimus Vida, Vauquelin de la Fresnaye,

Pope, etc., sunt tributari in cea mai mare parte lui Horapu.
Perfectul echilibru intre fond si forma, unitatea desavaisita
a unei opere de arta atat in conceptia cat si in executia sa,
claritatea i adancimea ideilor, unite cu maretia i eleganta
expunerii, naturaletea, gratia i demnitatea in cele mai mici
amanunte, iatd ce cere Horatiu dela scriitori, ca esentiale conditiuni pentru adevarata opera literara. Dela inaintasii nostri nu
vom imprumuta forme neingrijite si in imprumuturile din literatura

straina ne vom adresa poporului care poate servi ca model in

aceasta privinta. Vom trata insa subiecte nationale pentru a alcatui

lucrdri de valoare, care sd rdmand in literatura. Ne vom feri de

imitatii servile, ca si de ingeniozitati naive si vom pastra si in arta
drumul de mijloc, dand dubla misiune artei : aceea de a canta
frumosul si de a propovadui binele, caci adevarata arta este
si estetic i etica in acelas timp. Dar mai presus de toate framantarea indelunga a subiectului i desvoltarea lui cu multa truda
si ingrijire, acestea constitue secretul unei opere perfecte si
nepieritoare ; caci nici arta nu valoreaza mare lucru fara talent,
dar nici talentul inascut, fara deprinderile mestesugului artistic,
nu poate crea opere care sa se irnpund posteritatii.
7

www.dacoromanica.ro

Iata acum cuprinsul artei poetice pe capitole :

Precepte generale. (1-72).
1 23 : Operele literare, ca i cele de arta, trebue sa
pastreze o unitate armonica intre toate partite lor

24 37 :

componente.

Poetul cautand sa- evite unele defecte sa nu cads

in altele.

38 45 : Poetii sa-si aleaga subiect in legatura cu puterile

lor de creatie.
46 59 : Libertatea poetilor in intrebuintarea cuvintelor.
Problema neologismelor.

60 72 : Viata cuvintelor.
II Teorla diferitelor genurl literare. (73.295).
73 85 : Ce vers convine fiecarui gen literar.
86 98 : Ce ton trebuie sa pastreze comedia i tragedia.
99-118 : Poetul trebue sa traeasca el insus subiectul si sa

redea caracterul permanent al personagiilor conform varstei si situatiei lor.

119 135 : Cum trebue tratate subiectele cunoscute si cele noui.
136-152 : Reguli asupra poeziei epice.
153-178 : Portretizarea diferitelor varste.
179-192 : Ce se poate infatisa pe scenS i ce nu, extensiunea unei piese, interventia zeilor, numarul
personagiilor.

I
193-201 : Rolul corului in tragediile antice.
202-219 : Evolutia muzicei.
220-250 : Drama satiric si limbajul ei.
251-262 : Despre versurile iambice.
263-274 : Neglijenta poetilor i indulgenta publicului.
275-295 : Origina tragediei si a comediei.
Ill Sfaturi catre poet'. (296.476).
296-308 : Tehnic i inspiratie, arta si geniu. ,
309-322 : Cultura necesara poetului.
323-332 : Superioritatea literaturii grecesti fatS de cea romana.
333-346 : Dubla functiune, moral i esteticS, a artei. Legatura cu viata reala.
347-365 : Greselile literare ce pot fi iertate.
366-390 : Mediocritatea nu este ingaduita in poezie, care
trebuie sa fie fructul unei munci indelungate.
391-407 : Origina poeziei i rolul sau civilizator.
407-418 : 0 opera perfecta este o armonioasa imperechere
intre arta si inspiratie.
419-452 : Poetul sa se lase indrumat de critici obiective,
iar nu de adulatiuni st laude interesate.
453-476 : Incheiere : Goana dupa o glorie desarta aseamana pe poetul fara talent cu nebunul.
1

www.dacoromanica.ro

J1)

.+2

-,11.1

' -9116(1..b
.N13-rdr., ,b w';1

II.,

-too

9f11 (

-.I.) mt. i ho

IN)

'
b

lt11 1 )(I

i (1

tau

'

b1 on'

.6'

19

,iloniaclb Hal...zero

'

P,serf

1nr-.11

st'
ni z'b
1

1917

IC '1.111'

ARTA POETICA
Irr,

-6 Jit-19

.1

-'1 ult

Jr? 9Loq di!

$Vt. I'VA

: 3176..rn` sa Si 1

ring mtri(1
r

our, nu'unl

"

aiy9b lb(

Daca un pictor ar vrea unui cap omenesc sa-i adauge

Gatul de cal si sa-i puna pe panza tot felul de pene, b

i "AI
Impreunand elemente neasemenea, 'neat sa sfarseasca
3b9q95i
Groaznic in peste urit o femeie frumoasa la fat&
. bi..
Oare v'ati tine, prieteni, pictura privind sa nu radeti ? :II 91 5,
Ebunibb
Credeti, Pisoni, ca va fi la fel cu tabloul acesta
Cartea in care ideile, ca niste vispri bolnave,
pi
False sunt inchipuite, incat nici piciorul nici capul
5
u
N'au intre ele armonie. 1) S'a dat totdeatina, vett zice,
Voie egala sa'ncerce poetii i pictorii orice". 2)
-a, 10
Stim si aceasta ingaduinta o dam i o cerem,
13
)!) i
Nu Insa una sa fie blandetea si salbaticia,
Nu sd s'adune serpi i cu pasari, miei si cu tigri. o OJT,. , i
Cele 'ncepute maret si expuse cu solemnitate,
DeopotriVa au cate un petec de purpura-adesea, '
"1
15
.

1) 0 opera literati, ca

un tablou de pictura, trebuie sa aiba o unitate

desavarsita intre toate pal-tile sale. Lipsa acestei unitati duce la extravagante i monstruozitati ca cea descrisa aici.
2) S'ar putea obiecta ca un artist cu ajutorul artei poate transfigura realitatea cea mai with, infrumusetand-o i dandu-i un alt inteles, mai adanc.
,

I3

e12:o

Arta decorativa, and se bucura de o tehnici desavarsita si de o than:ratie geniala, ne poate face acceptabile subiecte fantastice. Caci dupa
cum scrie Aristot (Retorica, I, IV): Tot ceeace va fi imitat perfect va
fi foarte agreabil, chiar cand subiectul in sine ar fi dezagreabil; cad
placerea pe care o avem de a vedea o imitatie frumoasa, nti vine chiar

din ceeace a fost imitat, ci sPiritul nosti-u face atunci reflectiunea 9i

rationamentul ca intradevar nu exista nimic mai asemanator cu originalul
si ce s'ar putea spune ca e originalul insus, iar nu o simpla imitatie. Toate
insii au o limita si in acest sens raspunde Horatiu obiectiunei ce i se face.
9

www.dacoromanica.ro

Ce de departe s'arate splendoare 1), si-asa se descrie

Fie dumbrava si-altarul Dianei, sau garla ce-si cata
Drum prin ogoare manoase, ori Rinul, ori chiar curcubeul.
Nu li-era insa acestora locul aici. Chiparosul 2)
Stii poate sa-1 zugravesti. Dar la ce bun, cand fara speranta, 20
Cel ce-a platit sa-1 pictezi abia 'noata cu navile rupte ?
Vrei sa 'ncepi amfora ; roata se 'nvarte : de ce iese ceasca ?
Inteun cuvAnt orice-o fi, cel putin unitate sa aiba. 3)

Mai toti poetii, de suntem cu vaza ori vrednici discipoli,

25
Dusi ne Wain de iluzii ; sa fiu scurt imi dau osteneala,
Dar devin obscur ; catand eleganta, se pierde
Forta si-avantul ; tintind maretia, ajungi la emfaza.
114C
Serpuie jos in Walla' cel prea fricos de furtuna.
QD
Vrand sa 'nflorim subiectul cu minunatii si-amanunte,
Repede ducem delfinii 'n padure i porcii in valuri. .'1`41LP 30
Fuga de-un vitiu ne duce in altul cand arta lipseste. 4) n FAMesterul de langa Circul Aemilius 5) poate si-o unghie
1
SA daltuiasca in bron7, imitand chiar paru 'n suvite, '4
Nefericit de intregul lucrarii, caci totul sa 'nchege
35
Nu va sti. De-as incerca sa compun vreo lucrare, " t'
N'as vrea sa fiu ca acesta, cum n'as vrea sa am nas cu noduri,
Chiar de-as trai admirat pentru pArul i ochii mei negri.
11

Cei care scrieti sa luati subiect pe puterile voastre

Si sa cercati vreme multa ce pot si nu pot sa suporte 6)
1) Digresiuni ce n'au ce cauta inteo opera cu ton gray i pe

n
car e

H. le

condamni.

2) Dupit un obiceiu vechiu, cei cirora li se intampla o nenorocire in cursul

vietii, puneau si Ii Se zugriveascii aceasta imprejurare, pentru a fi feriti
mai tfirziu de alte nenorociri. Chiparosul era simbolul ceremoniilor f unebre i nu putea fi pictat ca amintire i multumire catre zei pentru un
scapat dintr'un naufragiu.
3) Unitatea individuala intre toate elementele sale constitutive, iati prima
cerinta a unei opere de arta. Cf. Boileau, Art. poet. I, 179-181.
4) Vers ajuns celebru i pe care Boileau, op. cit. I, 64, il traduce astfel :
Souvent la peur d'un mal nous conduit dans un pire".
5) 0 cazarma de gladiatori in jurul careia se gaseau pravalii inchiriate.
Poate ca pe acolo era cartierul sculptorilor.
6) Cf. Boileau, op. cit. I, 9-10 ; Craignez d'un vain plaisir les trompeuses
a

"". "

DI 094 IV LIT:s111.111

10

"

lamorces,

Et consultez longtemps votre esprit et

,..-

www.dacoromanica.ro

lvos forces".

Umerii. Cel ce-si alege lucrarea pe cat e in stare

Si ordonat va compune si clar i cu simetrie.
Porta si farmecul ordinei, sau ma 'nsel, sta in aceea
Ca scriitorul alege pe sele ce trebuie spuse,
;
Multe amana i lasa pe maine ce azi nu-si au .locul.
Toate acestea sa stie acel ce pretinde sa scrie.

40

it-

-n
.

45

Irv.

tjL
Prevazator Si dibaciu in unirea cuvintelof frazei
[1) s,}1
Cu stralucire te vei exprima dac'o buna 'mbinare
Dintr'un cuvant cunoscut va forma unul nou. Iar de este ur "
Poate nevoie s'arati lucruri noui prin cuvinte recente,
Poti ca sa plasmui cuvinte de vechii Cetegi ne-auzite, 1)
50
Caci vei avea invoire, dar s'o folosesti cu masura.
Vorbele noui si de acum plasmuite vor fi 'n folosire,
.q
Daca vor fi de obarsie greceasca, dibaciu prefacute. 2)
Cum insa ceea ce s'a 'ngaduit lui Ceciliu i Plaut 3)
^
I
Se va rapi lui Vergiliu i Variu 74) De ce merit ura,
h- 55
Daca creez cateva, cand limba lui Cato si Enniu5)
611 -1
A 'mbogatit-o pe cea stramoseasca cu atatea cuvinte,
Introducand termeni noui. E permis i va fi totdeauna, "

Ca un cuvant sa 'mprumute cu vremea o noua pecete.

1

Cum isi preschimba padurile frunza, cu anul ce trece,

Cade cea veche, tot astfel cuvintele mor de batrane
Si tinereste 'nfloresc si-au puteri cele 'ndata nascute. '1

60

"

1) In text : cincluits Gethegis : Cethegii cu tunica suflecati. Haina numita

cinctus, o mai purtau numai Cethegii, (o veche familie romani din ginta
Cornelia), ce umblau mereu cu bratele sumese, fiind nite harnici agricultori.

2) Horatiu trateazi in versurile acestea, ca i in cele ce urmeaza !Ana la

vers. 72 problema neologismelor, oricand de actualitate pentru orice
limba. Pentru Romani, limba cea mai apropiata ca inrudire de rasa i
de cultura, precum i cea mai culta i mai artistica era cea greaci. Cuvintele trebuincioase se vor imprumuta, insa se vor adapta etimologiei
.-

i foneticei romane. Insu Horatiu a introdus termeni noui ca : centimenus, tauriformis, beluosus, inaudax, etc.
3) Poeti comici ce au trait cu peste un veac 1 jumitate inaintea lui Horatiu. Plaut este tradus in intregime in romfinete (in patru volume)
de regretatul Eliodor Constantinescu.
4) Contemporani lui Horatiu. Polemica intre cei vechi i cei noui era i pe
atunci de actualitate.
5) Scriitori vechi (sec. III-II a. Chr.), parintii limbii literare latine.
6) Comparatiune imprumutati din Iliada.
11

www.dacoromanica.ro

Mortii suntem tributari, cu toate-ale noastre. Si marea ' .41 )rni

Ce-adaposteste de vifor corabii, primindu-le 'n porturi )b--,
Demne de-un rege, sau mlastina stearpa si buns de vasle, 65
Ce-i transformata acum in ogor, ce hraneste orasul,
Sau paraiasul ce-o cale mai buna si-a luat pentru holde,
Drumul cel vechiu parasindu-si : pieri-vor, caci sunt muritoare ;
Dar demnitatea i gratia limbii cum vor ramane ?
Multe cuvinte ce-acuM sunt pierdute din nou se vor naste, 70
Cele ce sunt in onoare cadea-vor, cum uzul dispune,
Singuru 'n stare sa puna masura si lege 'n vorbire.
.

..

r.

lol

A aratat Homer in ce metru se cade;-a fi scrise 1)

Faptele regilor i vitejia si tristele lupte.
wor4
La inceput a fost scrisa 'n distih neegal elegia 2)
75
lar mai apoi multumiri catre zei si noui juruinte.
Care-a fost primul poet ce-a cantat in distihuri tristetea,
Criticii n'au stabilit i deschis e si astazi procesul.3)
-13
I
Furia a inarmat pe-Arhiloc de-a creat versul iambic.4) dm<
Metrul acesta 1-a luat comedia i tragedia,
80
b.)
De dialog fiind bun, dominand galagia mulimii,
Darul avand inascut sa conduca vioiu actiunea.
Muzele-au statornicit ca sa fie cantati in vers liric z3/q tai mu-_)
Zeii si fii acestora, gladiatorul i calul
sbr:
, ;mv
Primul la fug i vinul i vesela viata de tanar.5) .,,10/..mot 85

Cum sa ma las salutat ca poet, cand nu pot si nu stiu

Ton si coloare sa dau, precum genul i opera cere ?
Cum dintr'o falsa pudoare prefer ca s nu stiu si nu 'twat
Nu 'n versuri tragice se 'nfatiseaza ceea ce-i comic. 6) .. i

'

-dt

I.

I) In hexametru. Cele mai vechi poeme ce ni se pastreaza scrise in hexametru sunt cele homerice. Versurile urmatoare stint folosite de Boileau,
r
:t
op. cit. II, 42 sq.
ii
1.4
.
2) Un hexametru unit cu un pentametru.
3) Cea mai veche elegie ce ni s'a pastrat este a lui
din Efes (cam
pe la 730 a. Chr).
4) Poet grec din Paros, a trait in sec. VIII a. Chr. Se spune ca versurile lui
muscatoare au facut pe un cetatean anume Lycamb care nu vrusese si
dea in casatorie lui Arhi!oc pe fiica sa Neobule
& se spanzure de ciuda.
5) Sunt amintite diferitele ramuri ale genului liric : imnul, odele religioase,
J
eroice, poezia erotica, etc.
6) Cf. Boileau, Art. poet. III, 401-402. histurtlouitt., t;.Atttalt, ignit
,

12

www.dacoromanica.ro

Tot asa este nedemn sa expui tragedia Thyeste ')

90
In monoloage ce-aproape sunt vrednice de comedie.
Toate se cade sa-si aiba deci tonul ce li se cuvine.
,
Totus adeseori tonu-si ina1 si comedia
Si se infurie Chremes 3) cu gura iutita pe cearta.
Iarasi i tragicii plang uneori inteo 1imba prozaica
95
Telefas si cu Peleu, ') surghiuniii si in Rosa de toate,
Nu mai spun vorbe umflate i lungi de mai multe picioare,
De se ingrijesc ca prin plangerea lor sa miste rnuhimea.

Nu e deajuns unor opere arta ; duioase sa fie

Si sa conduca oriunde voiesc sufleteste-auditorul. 5)

100

Rade cu cea care rade si plange cu ce care plange

Infatisarea umana : de vrei ca sa plang mai 'nainte
Trebuie insui sa suferi 6) ; atunci va produce durere
1) Opera a lui Varius.
2) Cf. Boileau, op. cit. I, 8.
3) Personagiu (tip de aver) din comedia lui Terentiu, Heautonfimoeumenoo.
4) Telefus devine in tragedii i operele filosofice tipul reprezentativ al nefericirii.
Peleu, tatel lui Achile, deasemenea are o viata plied de nenorociri,
Cf. Boileau, op. cit. III, 144.

5) Ideia aceasta, foarte insernnata pentru rolul artei, a fost imprumutata de

Boileau (op. cit.) Racine (Preface de Berenice) si Moliere (Critique de
l'Ecole des femmes).
6) Dam cititorilor ca informatie in pr:vinta greutatilor de intelegere i talmacire a epistolei lui Horatiu, adnotatia facuta de C. 011inescu in traducerea sa vers. 102-103 :
Boileau a tradus astfel :
Pour me tirer des pleurs, ii faut que vous pleuriez".
Gasesc o critica asupra acestei traduceri in Taillefert (Art. poetique
pag. 65). Deosebit ca aceasta traducere, zice el, nu este eleganta, nu
o socotim nici chiar exacta. Dolere in latineste nu insemneaza a pleinge
cleat prin metonymie i luandu-se causa pentru efect ; in realitate insemneaz : a suferi, a fi cuprins de durere. i pleinge nu e expresionea
cea cuvenita, caci pot fi lacrime false ce ne lasa indiferenti, sau cornice,
ce ne fact' sa radem". Aceasta observatiune dreapta, m'a povatuit deci

a traduce in modul urinate, De vrei sa te jelesc, ad suferi insu-ti

mai intai !" asa cred c e mai bine". (C. 011anescu Art. poetics, pag. 13).
feta, in afara de trad. lui C. 011nescu diferitele talmaciri ale acestor

versuri in romaneste : Ar. Densusianu : De vrei sa plangu, inti pe

tine sa te doara pag. : 23.
de vrei deci sa piing, trebue sa plangi tu mai intai".
E. Lovinescu :
pag. 202. Ultima traducere este in most.
u

...

13

www.dacoromanica.ro

Soarta ta crud& Peleu, ori tu, Telefus ; daca rosti-veti

Vorbele voastre stangaciu, voiu dormi sau voiu rade. Se cade 105
Trist sa vorbeasca o fata 'ntristata i plin de manie
Cea maniata, domol de e 'n gluma si gray de-i severa.
Caci dela nastere suntem ziditi sufleteste asa fel,
..
Ca sd raspundem launtric la orice schimbare de-afara, ;
Cu bucurie, sau ura, sau ucigatoare tristete,
110
Limba flind pentru suflet talmaciul la orice miscare.
Daca actorul va spune cuvinte ce nu-s potrivite
Cu actiunea, va rade poporul venit la spectacol.
Nu e tot una sa faci pe eroul sau zeul in roluri,
Sau pe-un batran garbovit, sau pe-un tanar dornic de vieata, 115
Ori pe-o matrona energies, ori pe-o harnica doica,
Pe-un negustor tot umbland, sau pe-un biet muncitor dela tara,
Colchidian, ori Asirian, ori din Teba, ori Argos. 2)
Fie traditia sa o urmezi,3) scriitorule, fie
Plasmuie just si corect. ') De prezinti pe viteazul Achille,

120

Harnic sa fie si aprig, ne 'nfrant si iute 'n manie,

Totul sa ceara prin arme, nimic prin drepturi nascute.
Mandra sa fie Medeea i darza, iar Ino sa planga,
Ixion rau, fara liniste lo si jalnic Oreste.5)
1) 0 justfi observatiune asupra legaturilor dintre suflet si corp,

si asupra

limbajului emotiilor.

2) Personagiile sa fie redate infatisand intru totul limbajul obfirsiei lor etnice,
si caracterul tip al neamului lor. Thebanii bunioarfi trebuie arfitati asa
cum erau, edict muncitori dar prosti, cei din Argos inteligenti si obraznici,
Asirienii ireti i rafinati, Colchidienii (Scitii) inospitalieri si salbatici.

3) Zugrivind personagii asa cum sunt date de legende.

4) Creind tipuri i situatii verosimile, care sa se poata sustine in fata
realitatii.

5) Horatiu a schitat admirabil portretul sufletesc al personagiilor pe care

le citeaza : Achille, in jurul mfiniei caruia se invfirteste toata Iliada,
Medeea care a dat subiecte de tragedie lui Euripide, Seneca, Corneille,
Longuepierre, Legouve, etc ; Ino al cfirei sot inebuneste i ucide in fata
ei pe unul din copiii lor, ea devenind Leucoteea, cea plina de lacrimi
-(
sau Mater Matuta la Romani ; Ixion a cfirui perfidie a fost pedepsita
groaznic de Jupiter, Io care din cauza geloziei Iunonei ratacia mereu
prefacuta in juninca i insffirsit Oreste eroul atfitor tragedii celebre :
Coeforii i Eumenidele lui Eschil, Electra lui Sofocle, Oreste, Electra si
Ifigenia in Taurida de Euripide, Andromaca de Racine, Iphigenie
auf Tauris de Goethe, etc., etc.
14

www.dacoromanica.ro

Daca ceva nejucat pui pe scena si-un nou personagiu

Vrei sa aduci, sa se poarte acesta pana la urma,
'Cum a pornit la 'nceput i sa fie asemeni lui insu. 1
Greu e sa spui intr'un mod, personal sentimente comune.
i
Pop pentru teatru s'alegi subiecte din ciclul homeric :
Este mai sigur, decal sa creezi lucruri noui, ne mai spuse.
Un subiect general va putea personal sa devina
)1 )1D
Numai de nu vei ramane 'ntr'o sfera cu totul banala
I.
Nici vei cata a traduce cuvant cu cuvant intru totul,
Ca un talmaciu credincios, dar nici imitand nu-ti vei face
Singur buclucuri din care cu greu iti mai afli scapare. 9

125

130

135

Nu vei incepe ca un scriitor din ciclul homeric, 3)

Mai de curand : Voi canta pe Priam si razboiul cel nobil".
Ce-o sa mai poata canta dupa-o astfel de promisiune ?
Muntii se v or opinti i un biet soricel se va naste. 3)
Mult mai cuminte e cel ce nimic nu promite prosteste :
140
Canta zeita barbatul ce dupa a Troei cadere
Multe orase-a avut sa cunoasca si datini de oameni" 4)
Nu se gandeste sa scoata din fulgere fum, ci lumina
Din intuneric, ca apoi frumoase minuni sa ne-arate :
LI

Scyla 5) si cu Antifate, 6) Caribda 7) i cu Ciclopul. 8)

145

Nu 'ncepe 'ntoarcerea lui Diomede, 3) plecand dela moartea

Lui Meleagru, sau Troia 'n razboiu, dela ouale Ledei. ')
I) Povete foarte interesante privitoare la originalitatea scriitorilor gi la imitatia operelor celebre.
2) Unul din poetii ce au completat ciclul poemelor homerice.
3) Vers devenit celebru. Cf. Boileau op. cit. III, 270. sq.
4) Primele versuri cu care incepe Odiseia.
5) Mind t metamorfozati in stfinci.
6) Rege al Lestrigonilor, niste antropofagi uriasi din Sicilia.
7) Zeitate preficutii in stfincii, in fata Scilei, formand o strmtoare, unde
marea este foarte periculoasi pentru cor5bii. Este cunoscut proverbul :
Cine ariaS Scila cade in Caribda.
8) Ciclopii, pfistori antropofagi din Sicilia. Se piss. in Odiseia toti acesti
eroi de mai sus.
9) Intoarcerea lui Diomed din rizboiul Troei nu trebuie inceputi cu moartea
lui Meleagru, un personaj legendar cu mult anterior care ar duce episo-

dul inteun timp prea indepiirtat, fatii cu unitatea de timp a actiunei.

10) Deasemenea, mitul Ledei care metamorfozati in lebidA a dat nastere din
doui ou'it lui Castor si Pollux, Elenei i Clixemnestrei, pentru o poemS este
o cauzA prea Ind( pirtatii a rizboiului Troian si nu se poate incepe cu ea.
15

www.dacoromanica.ro

Necontenit se grabeste spre desnodamant i rapeste

In actiune pe auditor, care parc'o cunoaste.
Lasa ce crede ca nu va putea capata lustruire
Si plasmueste asa, imbinand adevarul cu falsul,
Ca inceputul, mijlocul i finele, toate fac una. ')

150

Ceea ce vrea dela tine poporul cu mine, asculta,

Daca doresti spectatori ce sa stea pan'ce cade cortina
Si pana ce apoi aplaudaii" 2) flautistul va spune :
155
Trebuie sa 'nfatisezi caracterele oricarei varste
Si in schimbarea de ani si de suflet s'arati ce-i specific. 3)
Abea incepe copilul sa mearg i sa gangureasca
Si e atras sa se joace cu cei deopotriva cu dansul,
lute se manie si se impaca i 'ntruna e altul.
160
Tanarul doar a scapat de dadaca si-i plac nebuneste
Caii i cainii i Campul lui Marte 1) cu soare si iarba,
Moale ca ceara la vitiu, dar darz la o buna 'ndrumare,
.
Vede tarziu ceea ce-i foloseste, e liber cu banul,
Mandru, pornit in dorin
i gata sa lase ce-i place.
165
Alte arnbitii ii pasc pe barbatul cu varsta matura.
El se gandeste sa aiba avere, prieteni, renume,
Cata sa nu feed ceea ce greu ar putea sa mai schimbe.
Multe* neajunsuri in fie ce clipa indura batranul,
Fie ca strange avere dar nu vrea sa si-o foloseasca,
170
Fie ca toate conduce sfios i cu multa raceala,
Sovaitor, cu speranle departe, dorind viitorul,
Greu de convins, certaret, laudand remea lui de alta data,
De cand era el copil, dojenind i mustrand pe cei tineri.
175
Multe foloase ne poarta cu sine in goana lor anii,
Multt ne iau cei ce tree ; este rau unui tanar sa-i cerem
Rol de batran, sau copiii ca oamenii mari sa se poarte.
Vom zugravi totdeauna 'nsusiri potrivite cu varsta.
1) Sfaturi privitoare la unitatea i conexiunea naturala a faptelor intr'o
poema. Cf. Boileau, op. cit. III, 306 si I, 178.

2) Vos plaudite" cuvinte

cu

care

se incheiau

piesele

de teatru

la

Romani.

3) Urmeaza admirabila zugravire a celor patru varste, imitate dupi Aristot

(Retorica II, 11-14) si reprodusa de Boileau, (op. cit. III, 312 sq.)
Regnier, (Sat. V.) Delille (Imagination, Chant VI) etc. ;
4) Sportul.
16

www.dacoromanica.ro

Ori e jucata pe scena actiunea, ori povestita.

Cele ce yin prin urechi mai putin ne trezesc interesul
180
Si ne apt& decat actiunea ce e prezentata
Sub ochii nostri i care-o cunoaste direct spectatorul. ')
Nu pune totusi pe scena ce poate ramane 'n culise,
Nici nu aduce sub ochi ce 'ncurand povesteste actorul.
Nu-si va ucide Medeea 2) copii fata de public,
185
i
N'are sa fiarba pe scena Atreu 3) maruntaie umane,
Sau sa se schimbe in pasare Procne 4) si Cadmus 5) in sarpe.
Orice mi-arati asa fel imi repun i nu-i dau crezare. 6)
Nici mai putin sa nu alba, dar nici mai mult de cinci acte
Piesa ce vrea ca sa placa i iaras sa fie ceruta. 7)
190
Zeii sa nu intervina, deck daca este nevoie 8)
Si 'n dialoguri sa nu participe a patra persoana. 3)
.

"

Corul sa aiba rol de actor jucat cu vigoare

"
Si 'n actiune sa nu intervina cu vorbe sau cantec, nL
Para s'ajute sau fara o stransa 'nrudire cu piesa.
El va 'ndruma pe cei buni sii va sfatui prieteneste,
Va domoli pe cei rai, va iubi tematorii de rele.
Va lauda bunatatile meselor simple si legea
Ocrotitoare, dreptatea i paced cu poarta deschisa, 'n
j"
"
El va pastra orice tain i va ruga pe toll zeii
Ca nevoiasii sa aiba noroc i sa n'aiba cei mandri. 10)

'

195

200
1

,
1.
1) Cf. Boileau, op. cit. III, 54.
2) In piesa lui Euripide, Medeea Ii ucide copiii in culise, auzindu-se tipetele copiilor ; Seneca n'a respectat in tragedia sa recomandatia lui Horatiu.
3) Aluzie la tragedia Thyeste de Sofocle.

4) Procne dupi Greci a fost prefacuti in privighetoare, dupe Romani in

t

randunica.

.4
5) Fundatorul Thebei, preschimbat in balaur inaripat.
6) Cf. Boileau (op. cit. III, 50) :
Une merveille absurde est pour moi sans appas :
L'esprit n'est point emu de ce qu'il ne croit pas".
Deasemenea Voltaire (Diet. philosophique) : Un prodige opere par le
ciel meme ne revoltera point ; mais un prodige opere par un sorcier,
malgre le ciel, ne plaira jamais qu'a la populace!".
7) Cf. Boileau, op. cit. III, 14.

8) Este vori) a de interventia zeilor in piese al caror desnodimfint nu se

--t

poate promova firesc.

9) In tragediile grecegti nu puteau fi prezente pe scena mai mult de trei persoane.

10) Horatio are in vedere rolul corului in teatrul grecesc ; la Romani acest
rol a fost mai putin important.
17

www.dacoromanica.ro

riu
11%
Flautul n'a fost in orichalc legat ca acuma, )
Ci cu tin sunet subtire i simplu, cu gauri putine, 2) I
El era bun pentru cor sa-1 dea tonul si. sa-1 sustina, ;,)
Ca sa domine cu vocea putinele band de spectacol,
205
Linde un public putin numeros, cum era si poporul, 3rluq
Neprihanit, cumpatat i pios s'aduna sa asculte.
Cand a 'nceput sa se 'ntinda apoi cucerind noui tinuturi
Sa inconjoare orase cu ziduri mai largi ca 'nainte
Si sa petreaca cu vin sarbatorile fara vreo grije,
010
S'a introdus libertate mai mare in ritm si 'n masura.
-jun
'
Ce intelegere insa putea ca sa aiba taranul
'Fara cultura i simplu, venit in oras dela munca ? 5.17
Artei cei vechi i-a adus flautistul o alta miscare,
1111
1114:5
0 215
Mai rafinata, tarandu-si plimbandu-se haina pe scetia.
Lirele si-au inmultit deasemenea coardele mai mult, be
lar elocinta 3) deodata si-a luat un avant fara seaman r13 n
Si invatand lucruri bune si talmacind viitorul, Ubi 9tUib'g
Nu s'a mai deosebit de prezicerile dela Delfi. 9 .reunbri`
.

1.)

,-

Tragicii ce-au concurat la 'nceput pentru un tap de nimica, 5) 220

Au prezentat apoi goi i pe Satiri ") si cu simplitate
or tty130
Au mai facut cate o gluma, desi si-au pastrat demnitatea,
13
Astfel ca prin noutatea placuta au putut sa atraga.
Pe spectatorii bauti, ce veneau dela templul lui Bachus. 7)
.1i-

.1,

'

1) Orichalcul, un metal compus din zinc si aram, un fel de alama din zilele

noastre, era stralucitor i foarte pretuit. Se

Inca din poemele hesiodice.

de acest metal

pomenete

2) La inceput flautul a avut numai 4 gauri : pe timpul lui Alcibiade s'au

inmultit.

3) Este vorba de elocinta dramatic. Se vede cum a progresat genul dra, matic si ce influenta a avut teatrul grecesc asupra celui latin.
4) Corul avea tendinta de a vorbi intr'un chip misterios, rostind maxime
delfice.
,

5) La serbarile dionisiace se dadeau celor cari se distingeau la concursurile

de tragedii cate un bou sau cate un tap. Se pare insa ca acest tap la
inceput se jertfia lui Bacchus.

6) Drama satirica pare a avea aceea obarsie ca si tragedia : jocurile dionisiace ; in teatrul roman insa, drama satirica' are origini nationala, provenind din comediile bufone afellane ale Oscilor.
.
.

7) Dela sacrificiile lui Dionisos, poporul se oprea la reprezentatiile de tragedii.

Cf. Boileau, op. cit. I, 64 68.

18

www.dacoromanica.ro

Satirii insA, de rad ori vorbesc, este bine sA fie n mium 1-1 225
InfAtisati asa fel, impletind seriosul cu gluma,
S/
1/.53
Ca sa nu fie constrans vreun zeu ori erou, ce odata .-5q6 13 1-bg
S'a prezentat in vesminte de aur i purpur aleasA,
11.)
'V
'Lift '
SA se coboare 'n taverne murdare, prin vorbe urite,
t ir1 230
Sau evitand pamantul, sa vanture norii i fumul.

0 tragedie se cade sa nu alba versuri usoare

Cum o matrond, constransa sa joace arid. cultul ii cere,
Printre obrasnicii Satiri va sta putintel rusinata.
') Lk 11
Eu, dacA drame satirice as scrie, Pisoni, vreodat,
Nu mi-ar plAcea numai vorbele simple si obisnuite,
235
Nici n'as cAta sA evit tragedia ca ton si ca forma'
PanA 'ntr'atata, ca Davus 1) si Pythias 2) cea indrasneata., ti 3 0'4
Care a sters un talant dela Simon, sa fie in vorba -0(1 i. 01'1X
Una cu sclavul Silen, 3) pAzitorul copilului Bachus. t ifibbLi
--Juilmb 040
Material cunoscut folosind voiu crea o lucrare,
Ce-ar indemna pe oricare sa scrie la fel ; insa 'n faptA
1):
Mult sA se chinuie si s asude 'ncercand. lnteatata - 5.110'4-.041
Poate fi tare un motiv cunoscut si s capete cinste.
" I
Sunt de parere ca Faunii scosi din pAdure pe wend
SA se terraces sa spun& versuri prea delicate, '245
Par'ca ar if in orase nascuti, sau chiar in palate, "111
111'
c ll )
Nici sa" insire cuvinte urate, sau prea rusinoase,
Caci ele suparA pe cavaleri, pe bogati i pe nobili.
1.(11't 1
Chiar i acei care cumpard nuci i nAut ) le aproba,
InsA ei nu le primesc deopotriva si nu le 'ncununA. 5) .- 250
I

'

Silaba scurtA urmat de o silaba lung& formeazd E.

lambul, un iute picior : de aci s'au zis iambici trimetrii,

.o
.

Care de fapt laolalta au cate sase accente.

Nu prea de mult era versul la fel dintr'un capat la altul,
Dar ca s'ajunga 'n urechi mai tarziu si mai gravA cadenta 255
Si pe greoii spondei i-a primit in vechile drepturi,
.

1!
'
y't
1) Nume de sclav in comedia lui Terentiu. .1 d .
sclav in Eunuchus de Luciliu, care prin iretenia ei inala cu bani
pe bfitranul Simon, stapanul sAu.
3) Silenus, educator al unui zeu, are alt limbaj decal Davus.
4) Poporul de jos.
5) Limbajul dramei satirice sti se fereasca.i de pretiozitati ridicule" cum
am zice noi azi, dar qi de expresiuni triviale pe care nici poporul de
rand nu le poate intru totul incuviinta.
t 1,
t
.

2) 0

19

www.dacoromanica.ro

InsA cu multa mAsur i fArA s'ajunga. acolo,

SA le cedeze al doilea loc si al patrulea iambul.

6,),1 1160161a!
Rar el apare 'n trimetrele nobile ale lui Accius. ')
Versul lui Ennius 2) pus in scend greu de spondeie,
- 260
Pacatuieste si ca o opera 'n pripa lucrata,
Lc ..motion
Si ca fiind fara regula artei, greseli neiertate. -,"&fn6q bng!iv,

5. "

Nu vede oricine dac'o poema e rAu cadentata

,ofy 0 1b ,
Si ii s'a dat la poetii romani o 'nvoire nedreapta. 3)
,
Ce, insemneazA de aceea sa scriu fara regule, liber ?
265
Sau sa socot ea' gresalele mele pot fi vAzute,
Fiindu-mi permisa licenta ? Asa sA eviti judecata Litt)
Nu e o lauda ; voi cercetati i citii fara preget
t,n
-,(1
Ziva i noaptea modele grecesti, cercetati cu ardoare. 4) 6
Au laudat strabunii arta si verva lui Plaut,
.0.1 270
Au admirat-o 'n tot cazul cu mare ingaduinta,
1,,mstaf
Ca sA nu spun prosteste, de stim cel putin ca sa facem
Deosebire 'ntre vorba urita si cea eleganta,
3i601
Si s-i simtim din ureche Si degete tonul i ritmul.
t!

,b

Thespis, 6) se spune ea' a nascocit cel dintalu tragedia, 151 275

Gen pana-atunci nestiut, i i-a dus tragediile 'n care
Trase cu alai si cantate de-actori unsi cu drojdie pe fata. 7) r
Dupa acesta Aeschil, 8) creatorul mastii si-al mantei, 9)
b
t

1) Accius (Attius) Lucius, poet tragic din sec. II a. Chr. pentru care criticii
romani au avut o mare admiratie.
2) Totusi Ennius a avut un rol foarte insemnat, pentru inceputurile limbii
literare latine, introducand in poezie hexametrul i modeland aspra limbi
romana dupi nevoile artei poetice.
3) La inceput poezia era greoaie si nu respecta cu strictete regulele metrice
fiind plina de licente.
4) Cf. Boileau, op. cit. II, 28.
5) Horatiu este prea sever cu Plaut. Posteritatea a dat marelui comic latin
cinstea ce i se cuvine.
6) A trait pe timpul lui Solon. El Ii juca singur tragediile.
7) Este vorba de cortegiile sgomotoase dela serbarile dionisiace, din timpul
culesului viilor, de unde a luat nastere tragedia, cantandu-se alaturi de
imnuri vesele i comice i episoade dureroase sau eroice din viata zeului.
I

7.1

8) Eschil, tragic grec din sec. VI a. Chr. introduse in tragedii o a doua

g.

persoani, formand astfel dialogul. Cf. Boileau, op. cit. III, 67 sq. care
in istoricul tragediei traduce pe Horatiu. *;
.
.
9) Actorii purtau maser' si o mantie lunga.
a
as
.5 a gt ba;.1

20

www.dacoromanica.ro

Scena cu scanduri grosute a pardosit-o si-actorii

I-a instruit sa vorbeasca pompos si sa poarte coturnii. 1)
Lor le-a urmat comedia cea veche, cu glorie multa,
Dar a cazut in desfrau libertatea si in violente,
Demne de-a fi 'ncercuite de-o lege ce-a fost decretata.
Corul atunci a tacut rusinat, fara drept sa insulte.
Nicio incercare n'a fost nestiuta poetilor nostri.
Ei o glorie mare si-au meritat prin aceea,
C'au parasit inspiratia greaca i fapte strabune
Au celebrat, imbracand pe actori in pretexta sau toga. 3)
Nu ar fi mai renumit prin virtute i armate viteze
Latiul de cat prin limba, de n'ar fugi scriitorii
Toti deopotriva de truda zabavnica a slefuirii.
Voi, cei de sange Pompilian, 4) sa reluati poezia
Neprelucrata prin stersaturi i munca 'ndelunga,
De zeci de ori lustruiti-o sa fie desavarsita.
J1

F.

Fiindca credea Democrit 5) ca talentul mai mult pretueste

Ca osteneala, din Helicon izgonind pe poetii
Cei sanatosi, buna parte din ei netaiate isi lasa
Barba si unghiile, evitand intalnirile, baia.
Capata nume 1 pret de poet cineva daca nu-si da
Capul pe mama frizerului Licinus, 6) fara sa aiba
Mintea intreaga, cu toate Anticirele. 7) 0, ce prostie,
Eu, care fierea mi-o curat mereu primavara devreme, 8)
r

280

285

290

f:

295

300

1) Nite pantofi cu tocuri inalte, pentru a da actorilor o infatiare mai impunatoare.

2) Intr'adevar printr'un decret dat pe timpul celor 30 de tirani (404 a. Chr.
.

actorii au fost opriti dela atacuri vehemente si personale. Cf. Horatiu

Epistole, II, I, 152.

3) Actorii tragici din piesele cu subiect national se imbracau in praelexla

iar cei comici in logo.
4) Pisonii, carora se adreseazii aceste sfaturi, se socoteau descendenti din
Numa Pompilius.

5) Filosof grec din Abdera (sec. V a. Chr.) intemeietorul atomismului.

6) Un cunoscut frizer din timpul lui Horatiu.
7) Un poet, care crede c ii vine vocatia printr'o tinuti original i stranie,
este un nebtin i nici eleborul (spanzul) din cele trei Iocalitti cu numele
de Anticire nu-I poate vindeca. :
.8) Romanii luau purgative pentru curitirea fierii primivara ; nebunia era
privita ca o boali a fierei.
,
.

21

www.dacoromanica.ro

N'ar face altul versuri mai bune ca mine ; dar lasd,

N'au mare pret asa fel. Acum mai bine voiu face
'
SlujbA de gresie, ce fietul ascute, desi ea nu taie :
305
Fara ca insumi sa scriu, voiu reda mestesugul de-a scrie,
LCum se incepe o opera, cum se formeaza poetii,
Ce se cuvine, ce nu, la ce duce talentul, gresala.
I

In ratiune-i isvorul si norma de-a scrie cu arta. '

Cartile de'ntelepciune socratica 2) au sa-ti arate
310
Fondul, pe care fixandu-I, cuvintele vin dela sine. 3)
t 10 L
One cunoaste iubirea de tarA si de prieteni,
I
Ce este dragostea tatalui, cea pentru frate i oaspe,
Ce datorii are iudecdtorul si senatorul,
315
Sau generalului care-i e rolul in lupta acela
Stie sa dea fiecdrei persoane felul ei propriu.
SA studiezi exemplarele mari ale umanitalii
Si imitand priceput sd creezi icoane reale.4)
Piesa de teatru, condusa 'ntelept si pe.-alocuri frumoasa,
Chiar daca n'are'ntru totul puterea i gratia artei,
320.
Poate mai mult sa incante poporul i sd-1 retina,
Decal piesele fara idei, sunand gol de nimicuri.5)
.

Grecilor muza le-a dat talentul si vorba frumoas,

Grecilor dornici de glorie mai mult decat d'orice lucru.
Geniul roman consta in a pune copiii sd'mpartd
325,
Asul prin lungi socoteli intr'o suta de parti. Sd ne spans
.

1) Sapere, in sensul sau cel mai cuprinzfitor, de ratiune i .bun gust, din
care rasare echilibrul clasic al unei opere literare.
2) Cartile lui Plato, in care se cuprind preceptele filosofiei lui Socrat. Prin
ele un scriitor poate studia mai adanc sufletul omenesc i diferitele lui
atitudini fati de lume i vieata.
.
3) Cf. Boileau, op. cit. I, 153-154 :
Ce que l'on concoit hien s'enonce clairement,
Et les mots pour le dire arrivent aisement".
.

Versuri devenite proverbiale, dealtfel discutabile.

4) Un autor dramatic trebuie si aiba experienta vietii sociale, sa fie un

ganditor qi un intuitiv in acelas timp cunoscand caracterele oamenilor
cum se mica ele in realitatea vie.

asa

5) Tot fondul d valoarea cea mai inalta operei.

6) 0 foarte expresiva reliefare a geniului grec, indreptat spre filosofie
arta, spre deosebire de cel roman, sobru, pozitiv, practic.

22

www.dacoromanica.ro

Fiul lui Albinus, 1) daca scadem din cinci uncii 2)

Una, cat mai ramane ? Puteai sa raspunzi intr'o clipd... " 3'
O treime de as". Bun ; stii sa-ti pastrezi mostenirea.
Dar daca adaogi o uncie, cat face ?" O jumatate".
330,
Daca ni-e gandul la bani i castiguri speram sa compunem ,
Versuri rnuiate in cedru si in chiparos cetluite ?
1.1

Tinta poetilor e sa incante sau sa invete,

Sau totodata sa spuna ce-i bun si frumos pentru vieata. 1)
Orice vei spune, fii scurt, ca sali fie cuvintele prinse
335
lute in gaud i sa fie pastrate cu fidelitate.
o
Ceea ce e de prisos e respins si de corp si de suflet.
Ce plasmuim ca sa placa sa aiba'nrudiri cu-adevarul.
Nu ne va cere o piesa sa credem orice fantezie,
Lamiei 5) n'are sa-i scoata vii copiii din pantec.
340
Nu plac batranitor cele ce sunt lard fond plasmuite ;
Cartile prea serioase le dispretuiesc Cavalerii.
E premiat cel ce'mbina placutul cu folositorul ")
Deopotriva'ncantand cititorul i sfatuindu-l.
Astfel de carte aduce venituri librarilor Sosii, 7)
345
Ea trece marile, dand autorului glorie'n veacuri. f,
Sunt cu toate acestea greseli ce pot fi iertate ;
Nu totdeuna o coarda da sunetul care-I voieste
Gandul i mana, adesea dand tonuri subtiri cand ceri joase.
Nici arcul nu va lovi totdeuna unde tinteste.
350,
Daca'ntr'o scriere mai toate partile sunt reusite
N'o sa ma supar de cateva pete scapate in grab&
Sau datorite naturii umane. 8) De ce spun acestea ?
.

1) Albinus era unul din vestitii camitari ai Romei.

2) Uncia: a 12-a parte dintr'un as; deci 4 uncii = o treime de as, iar 6 uncii = o
I

jumitate de as; asul, o moneda roma* ce ar echivala cu polul nostru de azi.

3) Papirusurile si pergamentele se ungeau cu uleiu parfumat de cedru i se
asezau in cutii de lemn de chiparos pentru a nu le roade moliile.
4) Dubla functiune a artei. Pentru Horatiu arta are o malta misiune moral
si esteticii in acelas timp.
5) Un fel de muma pfidurii, o strigoaici din superstitiile romane, ce se zicea
ca minima copii.
6) Cunoscuta maxima, miscere utile cum dulci.

librari din Roma.

8) Cf. Voltaire (Dict. philosophique) : En faveur de beautes je pardonne aux
defauts !".

7) Niste
.

23

www.dacoromanica.ro

Nu e iertat un copil care face aceeas gresala,

Oricat a fost indreptat si este de ras chitaristul
355
Care intotdeauna greseste, lovind alta struna.
"Si-un scriitor ce greseste mereu e ca Cheril 1) acela,
Care ma mir ca de doua trei ori a facut versuri bune,
Cum ma supar ca bunul Homer uneori dormiteaza.
360
Dar e iertat sa te fure somnu'ntr'o opera lunga.
Tot ca pictura e poezia. 2) Exista tablouri
Ce te captiva mai mult, daca stai si le vezi mai deaproape,
Altele, de le privesti de departe. Intunerecul place
Unora, altele vor lumina, caci critica aspra
365
Nu le'nspaimanta. Plac unele odata, altele vesnic.
,

Tinere Lucius,3) oricat si-a dat o buna'ndrumare

,
si singur de altfel pop intelege, sa nu uiti
Tatal
Vorbele-acestea : in unele lucruri e drept sa ingadui
Pe mediocri ; cunoscatorul de legi si-avocatul
370
Slab, sunt departe de &rill vorbirii ce-1 are Messala,l)
Nici n'au atata stiinta cat are Cascellius Aulus.5)
Totus, isi au pretul lor ; dar poetilor nu li se'ngadue
Nici de librari, nici de zei, nici de oameni a fi mediocri6)
Caci dupa cum la o masa bogata o muzica falsa,
Macul cu miere sardinica,7) sau un parfum ce apasa,
375
Supara, fiindca o dna se poate lipsi de acestea,
Tot asa o poezie ce are menirea sa'ncante
Inima, varful putin de-si apleaca, se prabuseste.
Cei cari n'au exercitiu nu intra in Campul lui Marte,
Cel care nu stie iocul cu mingea, cu discul, sau cercul,
380
1) Choerilus, un poet dela curtea lui Alexandra cel Mare. Se spune ca. pentru fiecare vers bun primea un galben i pentru cel rau o palma. Numarul versurilor proaste insa fiind covaritor de mare, Choerilus muri in btaie.

Horatiu amintete de el si in Ep. I, II.

2) Cunoscuta maxima atat de des intrebuintata. Cf. ad Herennium (IV, 39):
,Poema loquens pictura, pictura taciturn poema debet esse".
3) In text : 0 maior invenum ; fiul mai mare al lui Pison era Lucius, care
probabil a fost guvernator al Spaniei.
4) Una din cele mai stralucite figuri politice, din timpul lui Caesar. Deasemenea orator de seami.
5) Un celebru jurisconsult i orator de pe vremea lui Caesar i August.

6) Cf. Boileau, op. cit. III, 1-2.

7) Miere foarte amara care amestecata cu mac producea crispatiuni
.

ras convulsiv : rasul sardonic.

24

www.dacoromanica.ro

qi

un

Sta la o parte sa n'atate rasul multimii din juru-i ;

Cel care n'a compus insa un vers, vrea sa scrie ; de ce nu?
El este liber, e nobil, isi are frumoase venituri
De Cava ler') si este scutit de orice neajunsuri.
Dar tu nimic n'ai sa faci, sau sa spui, fard voia Minervei.2) 385
Ai in vedere aceasta. Cand totus vei scrie o carte,
S'o'ncredintezi unui critic, ca Maecius,3) ca s'o citeasca
5i sa along? in urechile tatalui tau si ale noastre,
Apoi s'o'nchizi in sertar noua ani.4) Daca n'ai publicat-o
Poti s'o revezi ; dar o vorba scapata nu mai revine.
390'
Orfeu,5) talmaciul divin i profet, a intors dela vieata

,t

Cruda de-ucideri pe oamenii cari traiau in padure.

Dela acest fapt s'a spus ca 'mblanzea pe lei si pe tigri.
5i despre 'ntemeietorul orasului Theba, Amfion,
Se povesteste ca prin melodii rugatoare de lira,
Pietrele le misca cum voia. Prin asa'ntelepciune
S'au despartit cele particulare de cele de obste,
Cele profane de cele sfinte, casatoria
Nelegitima a'ncetat si in lemn s'au dat legi in orase.6)
Cinstea Si numele cantecelor i poetilor astfel
A inceput. Dupa ei stralucitul Homer i Tirteus 7)

Au intarit pentru luptele zeului Marte prin versuri

Sufletele barbatesti, au fost spuse oracole 'n versuri,
S'a aratat calea vietii si tot dupa 'ndemnuri de muze

395

400

"-

1) Pentru ca cineva sa fie admis in ordinul Cavalerilor trebuia sit aibi un

venit de 400.000 sestertii.
2) Fara inspiratie. Cicero spune deasemenea : (De Oficiis I, 1,10) invita
ut aiunt, Minerva, id est adversante et repugnante natura".
3) Un vestit critic literar pe care August il numise prezident al concursurilor
literare.

4) Numar luat intr'adins de Horatiu, pentru a intari sfatul situ care a devenit proverbial ; dar pe care cati ii urmeaza, cel putin cu oarecare aproximatie ?

5) Muzicant i poet grec legendar. Rolul civilizator al artei s'a manifestat,

dupa cum se vede, din timpurite cele mai primitive ale omenirii.
6). Legile cele mai vechi, au fost date in versuri, fiind sapate in lemn.
7) Tirteu poet grec din sec. VII a. Chr. Legenda spune c intr'o lupta cu,
Mesenienii, Spartanii fiind batuti au cerut ajutor Atenienilor care le-au
trimes ca general pe Tirteu. Acesta dei chiop i fara aptitudini rzboinice, prin odele lui inflicarate a insufletit pe Spartani i le-a intarit in
aa masura avantul rizboinic, cii acetia au catigat lupta.
25,

www.dacoromanica.ro

S'au cucerit prieteniile regilor,') iar apoi teatrul

S'a nascocit sfarsind munca cea lung& Nu-ti fie rusine
Deci de aedul Apo lo i muza cea mestra'n lira.

405

S'a discutat daca munca produce o buna poema

au inzestrarea fireasca. Eu nici artei nu-i vad folosul
410
Fara o \Tana fertila, nici darului fara cultura ;
Unul s'ajuta pe altul, si se intaresc prieteneste
In alergari eine vrea sa atinga tinta dorita
,
Multe-a facut si-a rabdat de copil si sudoarea i frigul,
S'a sMpanit dela yin i placed.%) Flautistul ce canta
415
Pythicile,3) a invatat intaiu i s'a temut de profesor. '1;1
Astazi deajuns e sa zici : Eu compun poezii minunate.
Raia pe cel din urma.4) Eu nu rman, mi-este rusine, J`
Nu pot sa spun c nu stiu, ce n'am invatat niciodata". '
,c

Ca un samsar ce aduna multimea sa-si poata da marfa

Chiama poetul bogat in mosii, begat in venituri,
420
Bani avand dap cu dobanda, pe 1inguitorii cei lacomi.
Daca mai poate da insa si-o masa bogat pregatita
sa gireze un same fara credit, ori poate, sa smulga
Dintr'un proces greu pe-un vinovat, m'as mira de-o sa stie
425
Deosebi 'n fencirea-i, prietenul fals de cel sincer.
Tu daca ai daruit, sau vei vrea sa aduci cuiva daruri,
Nu il vei duce la versurile faurite de tine,
Vesel de daruri, caci are sa strige : Frumos, bine, bravo!"
Va'ngalbeni 'n fata lor si din ochii plini de'ngaduinta
Lacrimi va scoate, sarind si batand cu piciorul pamantul. 430
Ca bocitoarele care la inmormantari plang pe plata,$)
Mai mult ipunand si facand decat cei care sufar durerea,
Lingusitorul va fi mai miscat decat cel ce e sincer.
<

1) Pindar, Simonide, Bacchylide, au fost favoritii tiranilor din Siracuza. Deasemenea la Romani ca si la alte popoare, poetii au fost favorizati de impirati.
Inspiratia trebuie si meargi mans in mn cu tehnica. Cf. Boileau 1, 1-6.
2) Versuri mult folosite. Boileau deasemenea le-a imprumutat (op. cit.).
3) Cintece la jocurile pitice dela Delfi, in onoarea lui Apolon, invingAtorul
balaurului Python.
4) Formula' imprumutata dela un joc de copii in care cel riimas in urmi
era declarat riaos.
.
.
.
.
5) Era la cei vechi obiceiul de a se angaja bocitoare plitite (praeficae) care
pliingeau si se viietau cu multi larmi dupi carul mortuar.
,

26

www.dacoromanica.ro

Despre 'mparati se spune ca 'mbie cu multe pahare,

Pana imbata cu vin pe cel ce voesc sa-1 cunoasca,
435
Daca e vrednic de-a lor prietenie.9 De faci insa versuri,
Nu te lasa inselat de suflete 'npiele de vulpe.
Daca citeai ceva lui Quintilius.2) ,,Vezi, de indreapta
Asta i asta"-ti spunea. Iar de-i raspundeai ca mai bune
Versuri nu puteai face, caci doua-trei ciorne zadarnic
440
Ai incercat, iti spunea pe ilau ce e rau sa pui iaras.
De preferai ca in loc s'o 'ndreptezi sa-ti aperi gresala,
(
Nu mai spunea nimic i nu-si da 'n zadar osteneala
Sa te opreasca a-ti admira ale tale in voie.
Cel intelept va respinge versurile fara arta,
445
.
-11
Va condamna pe cele greoaie, o linie neagra
Sub cele slabe va trage, podoabele prea 'nzorzonate
Le va taia cu condeiul intors, pe cele neclare
Te va sili sa le limpezesti, va 'nfiera echivocul,
Va arata ce-ai s schimbi, ca un adevarat Aristarchus,3)
450
Nu iti va spune : De ce sa jignesc pentru un fleac un prieten" ?
Pe-un deochiat ii duc fleacuri de-acestea la rele'nsemnate.
.

Ca de-un bolnav chinuit de rale, sau de galbenare,

Ca de-un nebun furios sau batut de mania Dianei, 4)
Fug si se tern sa s'apropie de poetul lunatec
455
Cei ce au minti. Doar copiii se tin dupa el fara paza.
Cand ratacind cu privirea spre ceruri aceasta-si declarna ,
Versurile, de se'ntampla sa cada 'n vreun put sau vreo groapa,
Ca pasararul cu gandul la mierle, poate sa strige
cat va putea ajutor cetateni", caci nu-1 scoate nimeni.
460
Totus, de-ar vrea cineva sa-i dea ajutor, aruncandu-i
Funia, ce, poti fi sigur ca nu a facut-o de voie
Si ca acum vrea sa scape?" l-as lamuri, povestindu-i
- 1) Este cunoscut zicala romanii : in vino veritas. Deasemenea noi spunem :
omul spune beat ce gfindeste treaz.
2) Poet si critic roman, prieten cu Vergiliu i Horatiu. Moartea acestuia o
depliinge Horatiu in Ode, I, XXIV.
' 3) Aristarch din Samotrace (sec. II, a. Chr.), fondatorul criticei homerice i
comentatorul mai tuturor scriitorilor greci.
4) Diana, zeita lunii ; lunateci, cei ce aiuresc sau umbra in somn, somnambulii. Cu acestia e comparat poetul, care inconstient de lipsa sa de talent,
tine cu orice pret s fac 'Alva' in jurul elucubratiilor sale.

'

27

www.dacoromanica.ro

Moartea poetului sicilian Empedocle. 9 Acesta

Vrand sa se creada drept zeu a sarit in Etna aprinsa,

. 465
El rece fiind. 2) i poetul sa aiba dreptul sa piara
Daca-1 salvezi cand el nu vrea, e ca si cum 1-ai ucide.
N'a facut numai odata aceasta si daca 1-ai scoate
Nu se va face iar om fara dorul de moarte faimoasa.
Nu se stie de-ajuns din ce motiv face ades versuri :
470.
A pangarit cenusa prini1or, sau cu necinste
Va fi calcat intr'un loc ars de trasnet. Nebun e desigUr,
51 ca un urs ce-a putut rupe gratiile dela cusca,
El fugareste pe top recitand, de stiu carte ori nu stiu
51 dac'a prins pe vreunul, tinandu-1 1-omoara citindu-i :
475,
0 lipitoare ce nu cade jos, decat plina de sange.
1

ID

1) Empedocle din Agrigent, poet gi filosof materialist din sec. V a. Chr..

Prin cunostintele sale vaste era socotit de compatriotii sai ca un semi-zeu.
Se spune ca pentru a cagtiga in fata urmagilor sal nemurirea i divini-

zarea definitiva s'a aruncat in vulcanul Etna, care insa ii amuck' dare
o sandali de anima%

compromitandu-i astfel divinitatea.

2) Sau un joc de cuvinte i Vara' sens, al lui Horatiu, sau aluzie la teoria
filosofica a acestuia, dupa care batranetea i pierderea facultatilor mmtale este insotita de o pierdere de caldera si de rficirea completa a
corpului.

3) Locul lovit de trasnet era considerat sfant gi se inchidea cu un grilaj,.

iar pe acest loc se sacrificau lui Jupiter oi de doi ani, bidenfes ; deaceea
locul se numea bidental.

18

www.dacoromanica.ro

1lj

0I

.5

www.dacoromanica.ro