SOFOCLE

Coperta:
MARCEL DANESCU

Oedip repe
Traducere si note:

GEORGE FOTINO

Copyright versiune:
EDITURA

GARAMOND,

2004

fl} fe/I/>
ISBN: 973-9218-19-9

EDITURA GARAMOND

BU URESTI, STR. MITROPOLIT ANDREI SAGUNA NR. 71

1
I

PREFATA
,

Sofoele s-a ndscut in anul 496 f.e.n. in suburbia Atenei .ulalbul

Colonos".
Yicua lui este 0 sintezd de estetism, de sin! al proportiilor si al
armoniei, pentru care Sofoele a si fost socotit intruchiparea cea
mai caracteristicd a genuLui atenian.
Inovator In tehnica dramaturgiei prin desprinderea
dramelor
lui din contextul trilogic sau tetralogie In care se situa creatia lui
Eschil - inovatie eseruiald - cum si prin intraducerea In actiune a
unui al treilea aetor - ceea ce a ldrgit eompLexitatea actiunii si a
dat diaLogului un ritm mai viu - deosebindu-se de arta lui Eschil
limitatd la cdteva personaje tipiee si, de asemenea, prin sporirea
numdrului coreutilor (de La 12 la 15) ale cdror strafe, antistrofe si
epode rostite in isonul "melosului" sensibilizau pe ascultdtori, eum
si prin decorarea picturald a fundaLului scenei, ddnd astfel mai
multd expresivitate spectacolului, Sofoele se situeazd pe eulmile
dramaturgiei eline si chiar moderne.
Dar nu numai prin intraducerea aeestor tehniei teatrale a fost
Sofoele un inovator In artadramaturgiei
eline, ci mai (des prin
prezentarea
ex resiva a psihologiei
erailor, prin evidentierea
v.QLntei $i.,.pasiunjIQT omene$tl 1I1 es a$urarea fntlim ldrilor; prin
interpretarea pe care 0 del 'enomenelor omenesti: "Sofoele uneste,
In adevdr; addncimea gdndului eu bogdtia miscdrilor sufletesti;
este un fnnoitor al tragediei grecesti, prin atitudinea spirituald, ca
si prin tehnica teatrald. Omul, In aceastd tragedie, are dimensie
interioard ... Sofoele a scobordt tragedia pe pdmdnt, umanirdnd-o'.
Ion Biberi, Sofocle In romdneste, revista Ramuri, anul III, nr, \8, ianuaric
1966, pag 21.

Spre sfiirsitul anului 406, el a inchis ochii care din inceputul

vietii lui si-au vdzut tara In lumina victoriilor, dar asupra cdrora nu
s-au asternut tenebrele decat cdnd, dacd ar mai fi rdmas deschisi,
ar fi vdzut si zilele sumbre ale patriei.
Din opera lui Sofoele nu au ajuns pdnd la noi decdt creatiunile
din epoca oarecum a bdtrdnetii. intr-adeviir, din cdte ni s-a pdstrat,
cea mai veche tragedie datatd, Antigona, a fost scrisd in anii 443442, cdnd Sofoele era In pragul vdrstei de 55 de ani, iar trei din
tragediile lui au fost scrise cdnd el depdsise 80 de ani, cea din
urmd - Oedip la Colonos - fiind 0 creatie a nonagenarului Sofoele,
care ni se infiitisearii in deplina stdpiinire a spiritului sdu creator.
Ni s-au pdstrat, dintre cele 123 de tragedii si drame istorice,
decdt 7 tragedii si un fragment dintr-o dramd satiricd intitulatd
Copoii, pe care ne-a fiicut-o cunoscutd un papirus descoperit in
Egipt, In anu11912, dar al cdrei text este atdt de lacunar, incdt si-ar
gdsi IOCLlI mai firesc intr-o editie literard a tragediilor sofoeleice.
Oedip Rege, aceastd desdvdrsitd realizare poeticd a lui Sofoele
- al cdrei subiect se inspird din cielul epic al Tebei - a fost
reprezentatd, dupd toate propabilitdtile, intre anii 430 si 426 i.e.n
Pornindu-se de la sugerarea unui eveniment similar, aproape
contemporan cu reprezentarea tragediei, poetul tragic intelege sa
se evoce amintirea unei Tebe legendare, asupra cdreia se ruipustise
"ciuma blestematd".
S-a remarcat - si remarca este indreptdtitd - cd tragedia lui
Oedip - Oedip Rege - izbuteste, cu ajutorul ironiei trag ice, sd-l
tind incordat pe spectator, care, de fapt, cunoaste perfect legenda.
in aceasta constd suprema artd a lui Sofoele. Elenistul Rene
Schaerer caracterizeazd foarte frumos tema tragediei: "Victima a
unei vinovtitii mai vechi, greseald fdptuitd de tatdl sdu, Laios, care
isi voise un fiu contra voiruei zeilor, Oedip, in ciuda vinovatelor
sale porniri spre man ie, inspird mai mult compdtimire dedit
reprobare "I.
Drama se sfdrseste cu inspdimantdtoarea
automutilare a lui
Oedip, pe care - in cumplitul chin - il stdptmeste iubirea pentru

copilele lui. lata, asadar; ursita omului care "al tarii stapan
ajunsese", ursitd la care "priveau toti tebanii, ravnind-o" (v. 15261527) si care este inspiratoarea iruelepciunii addnci predicatd de
cor in ultimele versuri ale tragediei:
... Oricui asteptati-i si ziua din urma
A vietii. Si numai cand omul trecutu-i-a pragul,
Dar fara amaruri, atunci fericit socotiti-l !
(v. 1528-1530)
Ajuns la vdrsta de 90 de ani, Sofoele mdrturiseste - prin
cuvintele rostite d~ Oedip - dorinta-i cea de pe urmd: a face "cale
intoarsa In bezna" (v. 1128), expresie a viziunii sale, acum
pesimistd, despre viatd. Este un pesimism gene rat in sufletul sdu,
atdt de varsta-i cea impovdratd de ani, cdci si [pdmantul] ,S~i
pierde vlaga lui,/ se va slei si trupul ornenesc" (v. 610-611), cdt si
de ideea, exprimatd - cu aproape 0 jumdtate de veac inainte - in
Aias,
despre
caducitatea
Universului
material,
despre
incertitudinile conditiei umane si nestatornicia vremii. Acum scrie
el cea din urmd a lui tragedie, rod al unui geniu neistovit: Oedip la
Colonos, care avea sd fie reprezentatd mai uirziu, dupd ce Sofoele
se lntorsese "fn bezrui", la cea de-a 94-a Olimpiadd, In anul 401
i.e.n. cdnd a obtinut cununa victoriei.
Drama, de la primele ei versuri, ni se fnfc'iti~eazc'iea 0 expresie
a mdretiei. Vom semnala doar moartea in apoteozd a lui Oedip,
duios pldnsd, dar si sldvitd de fiica sa, Antigona, care si ea si-ar
dori ,,0 soarta ca a lui", este ea nu numai un prilej de suferintd, dar
si un indemn, un irvor de inspiratie pentru fiieele lui Oedip, ele
rugdndu-se acum de eroul national - mitologie - al Atenei, de
Teseu, sd fie trimise la Teba pentru a sta "zc'igaz" in fata mortii
"care a pornit spre fratii" lor, spre neamul labdacizilor:
GEORGE FOTINO

in L'homme antique et la structure du monde inierieur, Payot, Paris, pag.

186.

Langa portile palatului este altarul lui Apolo si, mai in fata, sunt alte
altare, pe treptele carora stau ingenuncheati tebani de toate varstele,
purtand ramuri de maslin, infasurate in fire de lana alba. In fata portii
mari a palatului este batranul preot al Iui Zeus, inconjurat de alti
preoti invesrnantati in alb. Din palat se iveste Oedip, urmat de
slujitori.

OEDIP

Personaje
OEDIP, regele Tebei
IOCASTA, sotia lui Oedip
CREON,fratele
Iocastei
TlRESIAS, proroc orb
PREOTUL lui Zeus
VESTITORUL
SLUJITORUL lui Laios
PASTORUL bdtrdn
CORIFEUL
CORUL alcdtuit din bdtrdni tebani

0, voi vlas tare noi din Cadmos eel stravechi,

De ce-ati ingenuncheat In rugi, impodobiti
Cu ramuri verzi ? Mireasma de tamaie-a prins
Orasul tot; se-aud doar jalnice cantari I,
Doar vaiete ... Eu de la altii-al vostru-amar
Sa-I aflu nu am vrut, copiii mei ! Ci eu,
Oedip, ce-s proslavit de toti venii aici. ..
(Caire preot:)

10

Batrane, spune-rni tu, ca parul nins de ani

Iti cere-a te rosti si pentru ei: ce dor,
Ce teama v-a adus ? Sa stii ca mult as vrea
Sa va ajut. De piatra inima rni-ar fi
De n-as fi-nduiosat vazandu-va In rugi.
PREOTUL

Actiunea se desfasoara in Teba, in fata palatului

Labdacizilor.

15

0, tu, Oedip, al tarii mele domn, ne vezi

Ingenuncheati In juru-altarelor ! Suntem
Si tineri si batrani: copii firavi cari merg
Cu greu, mosnegi, cum sunt si eu - eu, preotul
Lui Zeus - si sunt si tineri, floarea lor, si-apoi
Pop or cu ramuri verzi si-ngenunchind In rugi
Prin pietile obstesti, prin preajma templelor -

I Aceste .jalnice
cantari'', "peanuri", se indreptau catre zeii vindecatori, Apolo,
Asclepios si altii, pentru a-i ruga sa alunge bolile si molimile.

20

25

Ca Pallas doua temple are-aici - ori stand

Pe langa vatra cea cu-al prorocirii har
Din templul zeului Apolo Ismenos-.
Cetatea-n greu prapad se zbate-acum. 0 vezi !
Ea fruntea-abia mai poate-a-si-o-nalta, ca val
De sange-a napadit-o ... Vai ! Al mortii duh
In glie-a parjolit samanta rodului;
!e pajisti pier cirezile, iar pruncii mor
}n pantecele mamelor. Pra ad un zeu
Asupra Tebii-a napustit, facand arjol:
[uma, blestemata ! Vai, ce-a ravasit
r-S"l ce pustiu In a lui Cadmos casa-i azi !
lar jos, la negrul Hades, vaiete-s si plans,
Acesti copii si eu, care-n carninul tau
Ne-am strans, In tine nu vedem un zeu, ci-u~
Dar care-n pacostea ce'lie-TIovlt mai---pcrtr
Prielnici sa ni-i faci pe zei. Caci tu, abia
Ajuns aici, ne-ai dez~gat de-a mai plati
Noi Sfinxului tribut. Si asta far' ca noi
Sa-ti fi vorbit sau dat vrun sfat, ci doar prin har
Zeiesc - cum ton 0 spun si-o cred - ne-ai izbavit.
Si azi, stapane-al Tebei, iar rugamu-te,
Oedip, ajuta-ne ! Ca sfat ti-o da vrun zeu,
Sau doar vrun muritor, totuna e ! Caci vad
Ca cei harsiti de viata-s sfetnici intelepti.
Cetatea izbaveste-o tu - tu, omul eel
Mai bun! Ti-e faima-n joc. Te cheama tara ta:
taT fost candva mantuitor; mai fii-i si azi
Cu-acelasi sarg ! Sa n-aiba-a spune careva
Ca i-ai fost domn ca-ntai s-o izbavesti si-apoi
De rapa tU s-o dai. Cetatea-nalta-ni-o
:sr-acum ! Cu sprijin de la zei ne-ai fericit
Candva; sa-i fii si azi izbavitor ! Si dat

55

j
30

35

40

50

X
60

65

70

75

OEDIP

Sarmani copii, ce ganduri v-au manat aici

Si ce nadejdi, 0 stiu. Cat suferiti voi toti,
0 taina pentru mine nu-i, dar Intre voi,
Cari suferiti, nu-i altul chinuit cum sunt.
Pe voi, pe fiecare insa-l doare doar
Durerea lui; eu Insa deopotriva plang
Si soarta Tebei, plang si soarta mea si-a ta.
Nu dintr-un somn senin voi m-ati trezit. 0, nu !
Ca mult am plans, sa stiti, si gandu-mi plin de griji
Pe multe cai a pribegit: cum v-as putea
Scapa ? Tot chibzuind, un singur leac eu am
Gasit: pe Creon, fiu al lui Meneceus,
~i-al meu cumnat, de zor la Delfi l-<.!.mtrimis
Vrand eu pe Febus sa-l intrebe ce sa fac,
Sau ce sa spun, ca tara sa 0 izbavesc.
Tot numar zilele de cand s-a dus - ca mult,
Ca peste fire-a zabovit - si ma-nfior !
Ce-o fi patit ? Dar cand se va fi-ntors aici,
Ar fi sa fiu un ticalos, de n-am sa vreau
A face tot ce zeu-mi va dezvalui.
PREOTUL

Nici ca puteai sa spui ceva mai nimerit,

Caci Creon - mi se spune-acum - a si sosit.
(Cu pasi zoriti se apropie Creon purtdnd pe cap

cunund.)

OEDIP

z Nu este yorba de raul Ismenos, ci de un semizeu, fiullui Apolo Ismenos, care

80

l~i avea la Teba un altar unde se faceau prorociri dupa flacara jertfelor,

10

De-ti, va mai fi sa-i fii tu tarii

domn, cum esti
,
Si azi, macar sa nu domnesti peste-un pustiu,
Ci peste oameni sa fii domn ! Caci ce mai sunt
Cetatile fara ostasi ? Mai sunt cetati ?
lar n~vile fara va~lasi, ce navi mai sunt ?

Slavite-Apolo, ah, de ne-ar aduce el

Izbavitoare vesti ! Ca ochii parca-i rad.
11

OEDIP
Dar ce pacat ? Si care-i leacul ? Spune-mi-l !

PREOTUL
Se pare-s bune vesti. Pe fruntea-i n-ar purta
Altcum cununi de lauri plini de rod si flori.'
OEDIP
Vom sti-o-acusi ... Ne-o auzi, ca-i la doi pasi.

100

(Caire Creon:)

85

OEDIP
Dar oare despre-al cui omor el a vorbit ?

Marite fiu al lui Meneceus, 0, tu,

Cumnatul meu, ce vesti ne-aduci azi de la zeu ?

CREON
Nainte vreme Laios domn al ta@:.a fost,
Nainte de-a fi luat tu insuti carma-n rnaini,

CREON
Doar bune vesti. Dar chiar si rele daca-ar fi,
Tot bune sunt, spre-al nostru bine cand se-ntorc.

90

OEDIP
Dar ce anume vesti ? Ca ce mi-ai spus, nadejdi
Nu mi-a trezit, dar nici m-a spaimantat prea mult,

105

OEDIP
Din auzite-o stiu, dar eu nu l-am vazut.
CREON
El a murit. Dar zeul azi ne-a poruncit Si raspicat - sa-i pedepsim pe ucigasi,

CREON
(privind spre tebanii care, ingenuncheati, fac rugi)

Si vrei in fata lor sa ti le spun? De vrei,

mergem in palat.

OEDIP
Dar unde-or fi ? Omoru-i savarsit de mult;
Cum oare-orn da de urma lor? E tare greu !

o fac ! De nu, mai bine

OEDIP
In fata lor! Caci jalea lor ma do are mult
Mai mult decat ma doare insa~i soarta mea.

95

CREON
In tara-s ei - chiar zeu-a spus ! Cand iscodesti,
Gasesti; dar nepasarea ta-i scaparea lor!
(0 clipd tdcere.)

CREON
Iti spun eu tot ce zeul rni-a vestit: mi-a spus
Apolo, raspicat, din tara sa starpim
Acel pacat ce-a fost la sanul ei hranit.
Altcum, el va spori si fara leac va fi.

, eel care obtinea un raspuns favorabil de la oracolul din Delfi se incununa cu

ramuri de laur.

12

110

OEDIP
Dar Laios oare-a fost ucis chiar In palat ?
Ori pe vrun camp? Sau va fi fost printre straini ?

115

CREON
Trecuse de hotarul tarii lui. S-a dus - spunea Sa-ntrebe-oracolul, dar nu s-a mai inters.
13

135

OEDIP
Nici un pristav, nici unul din tovarasii-i
De drum n-o fi vazut ce-a fost, sa stim si noi ?

CREON

140,

S-au stins ei toti ! Cu fuga unul a putut

Scapa ... si-n stare-i doar un lucru-a povesti.

OEDIP
120

Si-anume ce ? 0 licarire de nadejdi

Ne-ar ajuta sa iscodim, s-aflam mai mult.

145

Si eu ca tara-rni s-o razbun si sa-I slujesc

Pe zeu. Si nu pentru prieteni departati,
Ci pentru mine rusinoasa fapta vreau
Ca s-o alung. Caci intr-o zi eel ce-a ucis,
Oricine-o fi, asupra-rni se va razbuna.
Lui Laios luandu-i apararea azi, eu chiar
Pe mine ma slujesc. Si-acum dati zor, copii,
Si de pe-aceste trepte voi urniti-va,
In maini cu ramuri pentru rugi ! lar careva
Din voi sa cheme-aici norodul Tebei, tot!
Eu n-am sa sovaiesc. Cu sprijin de la zei,
Izbanda-rni yeti vedea-o toti ... sau yom pieri!
(Oedip se intoarce In palat.)

CREON
PREOTUL

Pe Laios l-au ucis in drum - asa a spus !

Si n-a fost unul doar, ci-au fost mai multi talhari.

OEDIP
125

150

Si sa-I ucida-ar fi-ndraznit, de n-ar fi fost

Urzit omoru-n tara-aici - si pe arginti ?

(Creon, urmat de tinerii tebani, pleacd. Corul intra In scend.)

COP.JjL

CREON

Strofa'l

Asa gandeam si noi. Dar Laios fiind ucis,

In jalea noastra, sa-I razbune om n-a fost !

OEDIP
Dar cand din scaunu-i regesc s-a naruit,
Ce v-a oprit de n-ati catat s-aflati ce-a fost ?

155

CREON
130

Chiar Sfinxul cu-ncalcita-i verba ne-a silit

Nainte sa privim, iar taina s-o lasam,

OEDIP
Eu taina 0 voi iscodi si-am s-o dezleg !
Ca drept si Febus s-a gandit - si-asa si tu Sa nu-l uitati pe mort. Se cade sa v-ajut

Sculati, copii, caci azi avem ce-am vrut s-avern

Cand am venit: fagaduiala lui ! Si-acum,
Izbavitor, sa vina Febus ce-a trirnis
Oracolul ! Sa curme-o data-acest prapad !

160

Ah, vorbd-asa dulce-a lui Zeus," azi ce veste-i

Adus-ai tu Tebei vestite
Din Delfi, bogatul In aur ? Eu tremur
Cu inima strdnsd de spaimd.
Apolo din Delos, tu, vraci al durerii',
Ce soartd-mi urzit-ai ? - md-ntreb eu
Cu groazd. Ce oare m-asteaptd, ori astdri,
Ori poate 'in scurgerea vremii ?
Tu, fiicd-a Nddejdii de aut; ah, spune-mi,
Grdieste-mi tu grai fdrd moarte!

Toate oracolele erau socotite cii pureed de la Zeus. Apolo este adesea
reprezentat ca fiind profetul zeului supremo
, Pe insula Delos I-a nascut Leto pe Apolo, care era si "vraci" al bolilor,

15
14

( Antistrofa 1\
Tu,fiicd-a lui Zeus;

0,

tu, vesnicd-Atena,

lnuu te invoc eu pe tine!

Si-o rog si pe Artemis, sora ta, zeea
Sldvitd-a Cetdtii si care-n
A Tebii-agora-si are templul', Si-I rag eu
Pe Febus, arcasul. Yeniti voi
Tustrei si-ajutati-mi ! Cdndva, ctind asupra
Cetdtii cdzuse prdpddul,
Voi insivd flacdra mortii ati stins-o.
venuivoi, veniti voi si astdzi !

165

170

Vai mie, indur un noian de amaruri,

Cd molima prinse norodul.
far mintea-mi nu poate scorni nici 0 armd
Sd-i stea impotrivd. Si rodul
Ce-abia incolteste din glia sldvitd
Pdleste. Femeile noastre
La Jaceri se sting de durere si vaiet,
Tree mortii-n siraguri, siraguri,
Ca stolul de pdsdri cu repezi aripe,
Mai iute caJocul eel strasnic,
Spre-al zeului noptii liman se avdntd.

175

180

Antistrof~

--

c2.trQfu ;3)
195

200

" Artemis era slavita In agora Tebei, unde i~i avea un templu si unde ~i Apolo
~i Alena, ajutatori In nenorociri, I~j aveau statui. Pe acesti "tustrej" Ii cheama
hi sprijin corul.

Si aprigul Ares, ce azi nu cu anne

De-aranui ne zvanta"S,ci numai
Cu focul, in ison de urlet si vaiet,
Sa facd el cale intoarsd
Pe unde-Amfitrita isi are culcusu-n
Addncul de ape", sau cdtre
A Traciei mare cu tdrmu-i sdlbatic,
Cd tot ce crutatu-ne-a noaptea
Se ruiruie ziua ... 0, Zeus, tu, stdpdne
Pe fulgerul iute, aruncd
Azi trdsnetul tau si zdrobeste prdpddul !
Antistrofa 3

205

210

Cu mortii, ce-s [drd de numdr; se stinge

Cetatea. Si zac la tot pasul
Tot hoituri si hoituri. Nu-i cine sd-i pldngd.
fnj~irul10r mortii due moartea. J J'

185

190

Si duhul pieirii se-ntinde. Neveste

Si mame cdrunte se-adurui
Din toatd cetatea pe trepte de-altare;
Jdlescu-si durerea, rugdndu-i
Pe zei ca sa curme prdpddul. Zbucneste
Peanul in ison de vaiet ...
0, tu, luminoasd Fecioard-a lui Zeus', azi
Zdmbeste-ne tu mdntuirea !

-=-,

0, zeu al Liciei'", din arcu-ti de aur

Sa ploud sage rile tale
Ne 'nvinse, sd-mi dea ocratire !Sa vind
Si faclele-aprinse cu care
Strdbate si Artemis muruii Liciei !
Si tu eel cu mitra de aur
Ce numele-i dat-ai cetdtii, tu, Bachus'!

-:A-ce-a-st--::a-::fe-c-:io-ara
a lui Zeus este Pallas.

Ares, zeul care aduce moartea, vine "tara arrne de arama", deci 0 aduce prin
ciuma. Corul ii invoca pe Zeus, pe Apolo, pe Atena, pe Artemis si pe Bachus
cu ale lui Menade, ca sa lecuiasca poporul de prapadul ciumei.
, Amfitrita I~i avea lacas In Oceanul Atlantic, 0 extremitate a lumii antice, cum
si "catre a Traciei mare": Pontul Euxin.
10 Licia e numele unei provincii
din sudul Asiei Mici.
II Teba, numita ,,\ara lui Bachus". Aici se nascuse el.
8

16

.,1

215

Cu-obrajii-ti aprinsi si eonvoi de

Menade, tu cdruia slava ti-e data
Prin chiote, vino eu jacla
Si-alungd-l pe zeul eel [drd sldvire !

(Oedip, care, pe cdnd corul rostea ultimele vorbe, iese din palat, se
adreseazd din prag corului.)

245

250

OEDIP

220

225

Ii rogi pe zei, dar ascultare de-mi vei da,

Cum si se cade-n ast prapad, ti-or auzi
Ei ruga ta; te-or izbavi de chinul tau.
Vorbescu-ti ca un om ce nici macar din zvon
Nu am stiut de-acel omor; iar pe faptas
Zadamic l-as mai cauta, pe urmele-i
De nu ma puneti voi. Ajuns doar de curand
Al Tebei cetatean, eu voua, cadmeeni,
Azi sus si tare-o spun: Oricare dintre voi
L-ar sti pe eel ce pe-allui Labdacos vlastar, .
Pe Laios, I-a ucis, sa-mi spuna tot - si chiar
De-ar fi faptasul el. Sa nu astepte-a fi
De altii dat de gol ! Osanda Ii va fi
Surghiunul - alt nimic
daca vrun strain
L-o fi ucis, iar vrunul dintre voi l-ar sti
Si ni-l va da-n vileag, pe-acela-l rasplatesc
Si-n suflet am sa-I port. Dar eel ce pe faptas
L-ar sti - de-ar fi chiar el sau vrun prieten bun Si, infricat, l-ar tainui, sa afle-acum
3 Ce-am hotarat: oricine-ar fi eel vinovat,
Aici, In tara-n care-s eu carmuitor,
Sa nu-i deschida nimeni usa casei lui !
;: 0 yorba nu-i iertat sa-i-sp~na careva !
Nici la jertfiri sau rugi si winosiri cu str<?pi
SfInti"tIsa-l ia partas ! Ci sa-I alunge toti
cDin casa lor, ca-i 0 rusine pentru noi",
Precum la Delfi rni-a vestit oracolul
Zeiesc. Asa vreau sa slujesc eu zeului
Si regelui eel raposat ... Ca va fi fost

(Se apropie de cor, vorbind prietenos.)

255

260

roar

230

235

240

265

270

275

18

Si chiar de zeii nu v-ar fi cerut, voi tot

Erati datori sa cercetati, sa nu Iasati
Aceasta pata-asupra tarii regelui
Ucis - un om atat de bun.' Sa cercetati
l'1ereu si peste tot! Iar eu, ce-i sunt u' as
In scaunu-i regesc, cum si-n allui cu1cus,
Clici azi a ~ea-Tn--evaSta'iUi, iar pruncii Iui,
e n-ar fifost de soart~ greuloviti, ei azi
Tot"fata" rni-ar fi spus - ca si ai mei" -, eu vreau
Ca sa-I razbun, ca greu au fost ei urgisiti,
Cum l-as fi razbunat pe tata. Nu ma las
Pan' n-am sa dau de ucigasul fiului
Lui Labdacos ce prin Polidoros, urmas
Lui Cadmos, cobora din chiar Agenor eel
Strabun. Cat pentru-aeei ce vrerea-rni vor calca,
Ah, faca zeii ea ogorul lor nici rod
Sa nu mai dea, nici ale lor neveste prunci.
Sfarseasca-se si ei de-acelasi greu prapad,
Ba Inca si mai greu ca eel ce ne-a lovit !
Iar voua i intregului popor teban,
Cari vorbei mele va plecati, ah, fie-va
Prielnici zeii toti si zeea Dike - ea !
CORIFEUL

-::-::::::---,----

12 Faptasul
unei crime trebuia purificat. Purificarea se face prin foe, apa ~i
sange. Aici Oedip II blestema pe eel vinovat care nu va putea fi niciodata
purificat, ci va fi vesnic apasat de pacat,

El singur ucigas, sau ca-a avut si alti

Partasi, tarasca-si zilele In chin si-amar !
Aa-i blestem ! Eu de I-as sti pe vinovat
Si-n casa mea l-as gazdui, asupra-mi chem
Blestemul ce-am zvarlit asupra altora.
Sa faceti tot, tot ce v-am spus - va poruncescSi faceti-o de dragul meu, al zeului
Si-al tarii-acesteia ce, pustiita azi,
Se stinge-ncet, incet, uitata si de zei !

-----

0, rege, prin blestemul tau tu rna silesti

A-ti spune tot! Nici n-am ueis si nici'nu-l stiu

IJ Oedip, cum pard

ar intui adevarul, lasa impresia cii destainuieste
taina nasterii si a crimei lui.

el insusi

19

Pe ucigas. Sa-I spuna Febus - el - caci el

Ne-a poruncit sa cercetam pana-I aflam.

CORIFEUL

De-o fi faptasul cat de cat fricos si-o sti

Blestemul tau, nici va-ndrazni a-l infrunta.

295
OEDIP

280

Grait-ai drept, dar nu-i un om ce-n stare-ar fi

A-i silnici pe zei sa faca ce nu vor.

OEDIP

1 Pe cel ce-nfrunta

CORIFEUL

Dar, iata, ni-l aduc pe eel ce pe faptas

L-o da-n vileag. Lui zeii Ii soptesc ... Doar el
Sa afle adevaru-a fost ursit de zei.

4~rm.

Ti-o fi trecut si vrun al treilea ? Hai, zi-l !

e mana de un copil.)

CORIFEUL

Un alt gand mi-a trecut prin cap ... si sa ti-l spun.

OEDIP

fapta, vorba-l va-nfrica ?

(Se apropie Tiresias. Batran si or , este Jus

(Intra Tiresias cdldurit de un copil si intovdrdsit de doi slujitori ai lui

Oedip.)

CORIFEUL

285

Ca Febus inzestrat cu al ghicirii har

E si Tiresias - 11stiu. De-ai sa-l intrebi,
0, rege, el ti-o spune tot ce-a fost si cum!

OEDIP

300

OEDIP

La el m-am si gandit: si dupa sfatul dat

De Creon eu am si trimis doi slujitori
La el, si mult ma mir ca Inca n-a sosit.

305

CORIFEUL

290

Atatea s-au zvonit ! Dar vorbe-n vant au fost.

310

OEDIP

Ce zvonuri ? Ce ? Eu seama iau la tot ce-aud.

CORIFEUL

L-ar fi ucis - cum s-a zvonit - niste drumeti,

315

i'

Tiresias, tu care toate Ie patrunzi Si ce-i iertat a fi stiut, si ce ascuns

Se cade-a fi, ~i tainele pamantului
Si pe-ale cerului - ti-s ochii orbi, dar stii
Ca Teba-i azi In greu prapad. Stapane, tu,
Doar tu-i poti fi izbavitor, Iti vor fi spus
Trirnisii mei cum Febus ne-a povatuit:
De-acest parjol - a spus - yom fi tarnaduiti
Cand pe-ai lui Laios ucigasi Ii vorn afla
Si-apoi la moarte, ori surghiun i-orn osandi.
Cu-al prorocirii tale har si talcuind
Al pasarilor ciripit, alunga-acest
Prapad si Teba mantuieste-o ! Ei sa-i fii,
Si tie, mie-mi fii izbavitor, stergand
Pacatul celui mort! Ni-e viata-n mana ta.
S-ajuti cat poti e tot ce-n lu~e-i mai frumos. ~ '",
TIRESIAS
(vorbind pentru sine)

OEDIP

Am auzit si eu, dar nimeni n-a vazut,

20

}A sti e groaznic lucru, 'li, cand nu-i de vrun

Folos acelui care-ar sti/ast adevar
21

Eu 11stiam, dar l-am uitat. .. di nu veneam.

TIRESIAS
Tu-rni spui ca te-nciudezi din vina mea. Nu vezi
Ca-n ti -i.raul.? Da ! Si ma mai dojene~ti ?

OEDIP

Dar ce-i ? De ce imi esti atat de abatut ?

320

TIRESIAS
Ah, lasa-ma sa plec ! Si soarta - crede-ma Mai bine ne-om rabda-o-asa, si tu si eu.

OEDIP

340

Dar cine, cand te-ar auzi batjocorind

Cetatea ta, n-ar fi el tare inciudat ?
TIRESIAS
Ce va sa fie tot va fi, chiar de-as tacea.

OEDIP

Gresesti cand nu ne lamuresti. Drat ti-arati

Tu dragostea cetatii care te-a hranit,

OEDIP

Atunci cu-atat mai mult se cade sa-rni vorbesti.

325

TIRESIAS
Dar stiu ca yorba ta It:i va aduce mult
Necaz ... si ca sa nu gresesc si eu asa ...

TIRESIAS
n-am sa scot mai mult. Tu n-ai decat:
Da-ti drumul cat poftesti salbaticei rnanii !

o yorba

OEDIP

Pe zei, de stii ceva, tu nu ne-o tainui,

Ci spune-ne-o ! Noi toti rugamu-te-n genunchi.

330

OEDIP

345

TIRESIAS
Sunteti cu toti nebuni ! Nu voi dezvalui
Nicicand amarul meu, mai bine zis ... pe-al tau.

Din fire mi-am iesit, dar iti voi spune tot

Ce banuiesc ... In ochii mei, eel ce-a urzit
Acel omor si chiar I-a savarsit, macar
Ca nu cu mana ta, esti tu ! De n-ai fi orb,
A~ spune chiar ca tu, doar tu l-ai savarsit,

OEDIP

TIRESIAS

Ce spui ? II stii si ni-l ascunzi ? Ori nu-ntelegi

Ca-n chipu-acesta ne tradezi si tara-ti pierzi ?

(cu rndnie)

350

TIRESIAS
Sa te-amarasc nu vreau: si nici sa m-amarasc.
In van ma-ntrebi, di n-am sa-ti spun nirnic.
OEDIP

335

22

Caines ce esti, cum altul nu-i ! Si-o inima

De piatra-ai inciuda-o tu ... N-ai sa vorbesti ?
Vrei sa te-arati nepasator ? Ne'nduplecat ?

Asa ? Atunci iti cer ca rfinduielilor

Pe care tu le-ai dat sa te supui ! De azi,
Sa nu-ndraznesti a-mi mai vorbi nicicand ! Nici lor!
Ca tara tu ti-o spurci, pangaritor ce esti !
OEDIP

355

Nerusinat cuvant ai spus ! Si oare crezi

Ca-ai sa ramai nepedepsit ? Te-nseli amar !
TIRESIAS
In mine-i ;:----.
tarele-adevar ... si
el mi-e scut.
'
23

OEDIP
Si tu de unde-l stii ? Din mestesugu-ti ... nu !
TIRESIAS
Eu de la tine-I stiu, ca m-ai silit sa-I spun.

TIRESIAS
Nici gand, caci cred In adevar si In taria lui.

370

OEDIP
Tu ? Altii da ! Tu insa nu. Caci bezna e
Si-n mintea si-n urechea ta, cum ti-e si-n ochi.

OEDIP
TIRESIAS
Sarrnane, tu-mi arunci ocari si-nvinuiri
Pe care acum asupra-ti toti le vor zvarli !

(batjocoritor)

Ce-ai spus ? Mai spune-mi-o, ca eu n-am inteles,

TIRESIAS
N-ai inteles ? Ori poate vrei sa-t; spun mai mult.

360

375

OEDIP
Prea dumirit nu sunt. .. Mai lamureste-ma !

'.

TIRESIAS
N-ai fost ursit sa cazi prin vrerea mea - sa stii !
Apolo e de-ajuns ... si el te-o pedepsi !

TIRESIAS
II cauti tu pe ucigas ? E$ti insuti tu !
c

l:::e:n'Vlii:3ii-

..

OEDIP
Ast lucru Creon 1-0 fi nascocit ? Sau tu ?

OEDIP
De ma mai defaimezi, sa stii ca-ai s-o patesti !

TIRESIAS
.Nu Creon Iti va fi pierzania, ci tu !

TIRESIAS
Sa-ti spun si ce-a mai fost ? Sa te-nciudez mai mult ?

365

380

OEDIP
Poti spune tot ce vrei; dar ai vorbi In vant".
TIRESIAS
'!2, far' s-o stii ~ ceL.~ll!Ls.ful~e-a~~,
Ce
~ rusinos ! Nenorocirea nu ti-o vezi ?

'.

385

OEDIP
Te vei cai - nu crezi ? - de-mi mai vorbesti asa !

se inclinase in fata puterii divinatorii a lui Tiresias, Ii vorbeste

acum sfidator, pentru ca mai apoi sa-i nege harul sau de proroc.

OEDIP
0, voi averi, mariti, dibace-ndemanari,
Voi faceti viata de ravnit ... , dar pizmuiri
Starniti ! Al tarii sceptru, far' sa-I fi cerut,
Cetatea mi l-a dat, iar azi de Creon, ~chi
Prieten e ravnit. Sa ma rasto;i;ne vrea;
Mrsapr-n chip viclean si de-asta-a $i tocmit
Pe-acest cotcar, pe-ast vrajitor, un pehlivan
Ce cand e yorba de castig e numai ochi,
Dar cand l$i face meseria-i tare orb.
(Lui Tiresias:)

----Oedip, care
14

24

OEDIP
Tu-n bezna viata-ti duci. Cum poti sa-mi faci vrun rau,
Ori celor cari lumina zilei-o pot vedea ?

390

Sa-mi spui: ai fost vreodata bun proroc ? Si cand ?

Cand Sfinxul in cetate ghicitorile-si
25

395

400

Rostea, cum n-ai gasit nici un cuvant ce-ar fi

Putut-o izbavi ? Nu orice om, doar un
Proroc sa le dezlege-ar fi putut. Ori tu,
E limpede, tu In al pasarilor zbor
Nici n-ai citit, nici luminat de zei n-ai fost.
Iar eu - Oedip - nestiutor, netalcuind
{\l pasarilor zbor, doar ca-am sosit si-am si
Inchis, prin dibacia-rni, gura Sfinxului.
Si vrei sa ma gonesti din scaunul regesc ?
Si langa Creon tu te si vezi protapit ?
Veti ispasi-o greu si tu, si el, voi doi,
Partasi Ia uneltiri !
(Ridicd amenirudtor bratul spre Tiresias.)

Ah, tu ce m-ai tradat,

Te-as fi-nvatat eu minte, dar esti om batran !

405

420

425

Doar bezna-ai s-o mai vezi Si.und Yaie.tll=.ti

Nu va VUl.
e pestera din (:)teron 16
Nu-I va-ngana, cand taina nuntii-ai sa ti-o stii ?
... Cumplit liman Ia care-ai tras, ferice-ntai
Plutind ! Nici ca presimti ce alte groaznice
Urgii te vor lovi, ce-n rand cu-ai tai copii
Te-or aseza ... Si-acum pe Creon sa-I defairni
Si prorocirea mea! Dar om pe Iume nu-i
Mai greu de soarta naruit decat vei fi.
OEDIP

Si sa-I aud vorbind asa, cum oare-l pot

430

Rabda ? .. Ah, moartea sa te ia ! Hai, du-te-acum

De zor, te du-napoi si piei din ochii mei !

CORIFEUL

TIRESIAS

Doar ciuda, pare-mi-se, v-a starnit - pe el

Si pe Oedip - ca sa vorbiti asa. Dar nu
De sfada-mi arde-acum, ci doar sa chibzuim
Ca sa-mplinim si cat mai bine-oracolul.

Dar nici n-as fi venit, de nu m-ai fi chemat.

OEDIP

De-as fi stiut ca spui atatea nerozii,

Eu nu m-as fi zorit sa rni te-aduc aici.

TIRESIAS

Esti rege, dar si eu, ca de la om la om

Pot sa-ri raspund. Eu nu-ti sunt tie rob, ci doar
410
Apolo mi-e stapan. Lui Ii slujesc ! Si nici
Lui Creon ocrotire n-am sa-i cer nicicand".
Iti sun: ma-nvinuie$ti ca-s orb. Dar oare tu,
Cu ochii-ti buni, tu naruirea nu ti-c vezi ?
Nici unde stai ? Si nici cu cine viata-ti duci ?
415 ~ Din cine te-ai nascut 0 stii ? Si nici ca-ai tai,
Si morti, si vii, de tine se-ngrozesc ? In mers
Cumplit, biestemul crunt pe care maica-ta
~jtatal tau ti l-au zvarlit te va Iovi,
Te-q alunga de-aici. Tu astazi vezi; curand

435

OEDIP

OEDIP

Te-ntreci cu vorba-ti incalcita si-n doi peri.

IS

26

.._

De cinespui ? Ia stai, al cui fiu oare sunt ?

-::-:::--:----

La Atena - ca si la Teba - orice nelocalnic, orice .metec'', trebuia sa-si

aleaga un ocrotitor, pe care sa-I inscrie in registrele cetatii si care numai asa
putea aparea In fata juzilor ca aparator, Oar Tiresias nu e un metec, deci putea
vorbi el insusi in toata libertatea.

TIHESIAS
Eu dupa tine-s un nerod ? Parintii tm
Ma s?~o~ea!! cand~~ c~ ~~nt ~!!!t~l~-P1:_

16

Munte din Beotia,

27

TIRESIAS

Si tu nu

440

Palat ! Si sa framanti In gand tot ce ti-am spus.

Iar de-~i sa afli ca-am prezis gresit, sa spui
Ca-n mestesugul meu sunt un nepriceput !
.

460

dezlegi ? N-ai fost talmaci dibaci ?

(Tiresias pleacd. Oedip se reintoarce in palat.}

OEDIP

Tu-mi iei In ras isprava cea mai mare-a mea!

CORUL
Strofa 1

TIRESIAS

Dar tocmai ea - izbanda ta - te-a si pierdut.

Profetica standi din Delfil8 pe cine-l

Arata cd este [dptasul
Cumplitei ucideri ? Cui mana-i manjiui
De siinge ? ... Dar iatd, e clipa
S-o rupd la fugii cu repezi picioare,
Cum fug furtunosi telegarii.
Cdci fiullui Zeus eel cu fulgeru-n fldcdri
Dd burna asuprd-i si-n urmd-i
Vin zeele mortii, cumplitele zee !

465

OEDIP

Cand tara mi-am scapat, ce-rni pasa ce va fi ?

TIRESIAS
(cdtre copilul ciiliiuz)

Atunci sa plec. Du-mi pasii tu, copilul meu !

470

OEDIP

445

Antistrofa 1

Da, duca-te ! Tu gandurile-mi cetuiesti,

Cand stai aici. Te du, nu ma mai chinui !
TIRESIAS
(pornind, inciudat, spre iesire)

Ma due, dar mai Intai sa-ti spun de ce-am venit:

De tine nu ma tern, ca-n mine sa lovesti
Nu poti. Acel de urma cui de mult tu vrei
450
Sa dai - zvarlind amenintari -, eel ce-a ucis
Pe Laios este-aici. Ca-i un strain - cred toti Un pripasit. Dar se va sti ca-i un teban,
Un bastinas ... si-atunci prea bine nu i-a fi !17
. Azi vede - va orbi ! E am avut - sarac
455
Va fi ! Un orb dus de toiag, cersind tot prin
Straini. ~afla
ca alar lui copii
v
Le-a fost si tata ... dar si, rate elle-a fast;
Ca maica-sii i-a fast si fiu, i-a fost si sot;
" . i ca pe tatal sau i l-a ucis !...Te du-n
~---:--=-=-

475

480

Strofa 2

~.-

17 Este stiut ce insernnatate

aveau, in antichitatea elenica, originea si dreptul de
cetatenie. Oedip nu era teban de obarsie si isi dadea seam a de bizara lui situatie,

28

Din ninsul Parnas fulgerat-a in clipa

Aceasta poruncd: cu totii
Porneascd sd-l ajle pe eel ce ucis-a,
Iar azi riitdceste prin codri,
Pe stdnci si prin pesteri, ca taurul care-i
Pierdut de-a lui ciurdd. Sdrmanul,
El fuge de oameni. Si cum vrea sd scape
De-oracolu-acela din Delfi,
Din inima lumii !... Oracolul insd
Ii zumziiie-ntruna-n ureche.

485

-----

Ce groaznice, groaznice gdnduri si zbucium

Dibaciul ce talcuie soarta-mi
Strecoard in sujlet !Sd-i dau vreo crezare ?
Ori nici sd iau seama ? Ce-oi spune ?
Cdci eu intre teamd md zbat si nddejde !
Eu nu stiu ce-a fost odinioard,

\, Era
veche credinta ca la Delfi ar fi fost centrul lumii, insemnat printr-o
piatra careia grecii Ii spuneau "omfalos" (buricul),
.

29

490

495

Si nici ce e astdzi. De ce Labdacizii

Cu fiullui Polybos'? oare
Atat se-nvrdjbird ? Eu insd nici astdzi,
Si nici odinioard-am avut vreo
Dovadd sd pot lui Oedip sd-i intunec
Mdrirea si-asa sd rdzbun eu
Omorullui Laios, omorul acesta
Al cdrui fdptas este-o taind.

520

CORIFEUL

Mania poate l-a facut s-arunce-asa

acari, dar mintea-i n-o fi cumpanit prea mult.

Antistrofa 2

500

505

510

EI crede ca prin vorba-mi si prin fapta mea

l-am casunat vrun rau, eu viata sa-mi mai due
Impovarat de-aceste-nvinuiri nil vreau.
Ca nu e yorba doar de-un rau neinsemnat,
Ci de un mare rau ce in Cetate, cum
Si-n fata alor tai m-arata ca-s marsav !

Dar dacd si Zeus si Apolo vdd totul,

Si-a omului soartd lor nu li-e
o taind, cum oare-ntre oameni 0 fi vrun
Tdlmaci al Ursitei ce-ar sti-o
Mai bine ca mine? 0, nu-i cu putirud !
Se poate ca unul sd fie
Ceva mai dibaci decdt altul. Atdta !
Dar eu, cdui vreme nu am vreo
Dovadd cd insusi Oedip e fdptasul,
Nsoi face ca altii si vina
Eu nu voi zvdrli-o asuprd-i. Cd doard
Cu tori l-au vdzut odinioard
Ce tare dibaci a mai fost cdnd fecioara
Cu aripi'" i-a stat impotrivd,
Si cum de aceea-l iubise Cetatea.
A~a cd in suflet nicicdnd eu
Vreo virui-arunca- voi asuprd-i. 21

CREON

525

De unde i-o fi nazarit ca-acel proroc

Va fi rostit minciuni dupa povata mea?
CORIFEUL

A spus-o.vi drept; cu ce gand insa nu pot sti.

CREON

Dar cand asa ma-nvinuia, era senin

El in priviri ? Stapan era pe mintea lui ?
CORIFEUL

530

Nu pot s-o stiu, caci ochii mei nu vad ce fac

Mai-rnarii mei ... Dar iata-l, iese din palat.
(Oedip se iveste In pragul palatului.)

(Vine Creon.)

OEDIP
CREON

515

Tebani, am auzit ca regele Oedip

Cumplite-nvinuiri asupra-mi a zvarlit,
Si-aici de zor venii, ca nu pot sa le rabd.
Si daca-n pacostea ce-asupra-ne-a cazut

535

---,---,--:-

Regele Corintului, care l-a crescut pe Oedip.

Sfinxul.
" Cu toate grelele invinuiri aduse de Tiresias lui Oedip, coreutii i~i marturisesc
toata increderea in Oedip, desi mai inainte ei insisi spusesera ca Tiresias este,
ca zeii, "inzestrat cu al ghicirii har".
19

20

30

540

Ah, iata-te !... Si-aici ce faci ?~i-ai cutezat

Sa vii, tu care viata - stiu - vrei sa mi-o iei ?
Talhar care ravnesti la sceptrul meu regesc !
Pe zei ! sa-mi spui: oare-ai crezut ca-s un fricos,
Ori un natang cand ai urzit tu acest gand ?
Credeai ca n-am sa-ti dibacesc urzelile ?
Iar cand le-oi sti, credeai ca-am sa ma dau batut ?
Ca nu te pedepsesc ? Cand n-ai prieteni nici
Averi, nu-i fapta de smintit sa nazuiesti
31

OEDIP
Dar cftta vreme-i de cand Laios, regele ... ?

La scaunul regesc ? Pe-acesta-n stare-s doar

Averile si doar poporul sa ni-l dea !

CREON
Dar ce-a facut ? Si ce-i cu el ? Nu te-nteleg.

CREON
Tu stii ce-ai de facut ? Ce-aveai de spus, ai spus.
La randu-mi Iti raspund. Si-apoi vei judeca.

545

550

OEDIP
La yorba mester esti ! Dar sila mi-e sa stau
Si sa te-ascult, ca-mi esti cumplit de dusmanos.

32

OEDIP
. El s-a sfarsit, s-a dus ... ucis de cineva.
CREON
E multa vreme de atunci ... S-au scurs ani multi.

CREON
Ia seama-ntai la ce-am sa spun: te-oi lamuri.

OEDIP
Acel proroc avea si-atunci ast mestesug ?

OEDIP
Doar n-ai sa-rni spui cumva ca esti neprihanit.

CREON
Ca azi era de iscusit si de slavit !

CREON
De crezi ca indarjirea 1ti va fi de vrun
Folos si n-ai gandi mai cumpatat, te-nseli !

OEDIP

OEDIP
Iar tu de crezi ca pe 0 ruda-o poti lovi,
Fara-a-ti primi pedeapsa, tare mai gresesti !

CREON
0, nu, deloc ... sau eel putin nu-n fata mea!

CREON
Asa-i ! E drept ce spui. Asa gandesc si eu;
Dar spune tu: ce rau eu ti-am facut acum ?

555

560

(nelinistit)

Si oare-atunci mi-a pomenit el numele ?

565

OEDIP
Si tu n-ai cercetat sa stii cum a murit ?
CREON
Bine-nteles ca da, dar in zadar a fost !

OEDIP
Nu oare tu m-ai indemnat ca sa trimit
Pe cineva la marele proroc ? Nu tu ?

OEDIP
Si-acest proroc dibaci de ce-a tacut atunci ?

CREON
Da, eu ! Si astazi tot acelasi sfat ti-as da.

CREON
Nimic nu stiu ... 9nd

ou-nteleg, mai bine tact

33

OEDIP

570

CREON

Si totusi, stii eeva si ai putea sa spui ...

CREON

585

Dar ee sa-ti spun? Ca daca-as sti, doar n-as tacea.

OEDIP

Ca Laios a murit din vina mea, nicicand

El n-ar fi spus, de nu v-ati fi-nvoit voi doi.

590

CREON

575

De spune-asa eeva, 0 stii doar singur tu ...

La randu-mi, ered, am drept sa te intreb si eu.

595

OEDIP

Sa-ntrebi ! N-ai sa ma faei sa ered ca-s ucigas.

CREON

600

Ia sa vedem: nevasta nu ti-e sora mea?

OEDIP

A~a-i !... Cum as putea-o eu tagadui ?

605

CREON

Si tarii nu-i da ea porunei, cum dai si tu ?

OEDIP

580

610

Eu vrerea-i i-o aseult si fae ee spune ea.

CREON

Dar n-am si eu aceleasi drepturi ea voi doi ?

34

615

Ba nieideeum, de-ai vrea sa stam sa ehibzuim

Putin, Gandeste-te; cui oare erezi ca drag
l-ar fi mai mult sa stea In seaunul regese,
Mereu eu frica-n san, de cat sa-si aibe-un somn
Tihnit, dar ea si regii-avand puteri ? Sa fiu
Eu rege nu ravnesc, ei doar sa am puteri
Regesti. Asa-i tot omul cumpatat. Azi, tot
Ce eu imi vreau, tu-mi dai. Vreo teama Insa n-am.
Dar rege daca-as fi, ee multe-as fi silit
Sa fae, pe inima-mi calcand ! Si rege erezi
Ca ma visez, cand nu ravnesc sa fiu decat
Stapan si fara griji ? La minte-s inca-ntreg
Si nu-mi ravnesc decat onoruri si belsug.
Azi toti imi dau cinstiri si-rni fae si plecaciuni;
Cand au vrun "of", la mine vin; eu sprijinu-rni,
Ei izbandesc. Si sa ma lepad de ee am ?
Sa nazuiesc mai mult ? N -ar fi sa fiu natang ?
De-asa eeva nu-s ispitit. Si ehiar de-as fi
De-un altu-mpins s-o fae, eu tot n-o fae ... Dovezi?
La Delfi du-te-ntai sa-ntrebi de ti-am adus
Cinstit oraeolul ! Si de-ai sa ma gasesti
Ca impotriva-ti eu prorocu-am uneltit,
La moarte osandeste-ma ! Si nu-rni vei fi
Doar tu osanditor. Chiar eu m-oi osandi !
Nu-i drept ea doar pe banuieli sa: m-osandesti,
Far' sa m-asculti. Pe eei cinstiti sa-i erezi misei,
Iar pe misei sa-i pui de-a valma eu eei buni,
Prea usuratic om ai fi. Sa te Ii sesji
!?e ~.n...E.etenbun e et:JP te-ai. 1e2..i!f!a
De viata ehiar ... Cat o-ndragim ! Ai s-o-ntelegi
Cu vremei-aoar. Doar vremea-ti poate arata
Peomul bun; dar este de ajuns 0 zi,
0 zi, sa ti-I dezvaluie pe eel vic1ean.

OEDIP

CORIFEUL

Prin asta ehiar te-arati cat de vie1ean mai esti.

El bine a vorbit; ea omul grijuliu

De-a nu gresi, Ca-n pripa faptei poti gresi.
35

Of

620

OEDIP

CREON

Eu daca-s pe furis si-n chip viclean lovit,

Nu stau cu mana-n san s-astept: pe loc lovesc !
Ca de voi sta tihnit, tot asteptand, eu gres
Voi da, si-acela tinta si-o va fi atins.

Eu? Unui rege rau ?

CREON

CREON

Deci tu ce vrei ? Din tara sa ma surghiunesti ?

OEDIP

0, Teba, Teba mea!

630

OEDIP

CORIFEUL

Ce spui ? Surghiunul ? Doar atat ? Eu moartea-ti vreau !

Ci mai taceti, carmuitori ! Caci iata,-o vad:

La vreme chiar Iocasta vine din pal at,
Si sfada dintre voi va-rnpaciui-o ea !

CREON

(Dinspre palat vine Iocasta. Se interpune lntre cei doi.)

Arata-mi mai Intai de ce tu ma urasti !

IOCASTA

OEDIP

625

Dar Teba-i si cetatea mea, nu-i doar a ta !

Te indaratnicesti si vrerii-mi nu te pleci ?

635
CREON

o luasi

cam razna, vad,

De ce-ati stamit aceasta sfada fara rost,

Sarmani de voi ? Se zbate-a no astra tara-n greu
Prapad, iar voi de cearta stati ? Si nu rositi ?
Oedip, te du-n palat ! Iar Creon, tu te du
Acas' ! Dintr-un nimic nu va-nvrajbiti atat !

OEDIP
CREON

Eu binele mi-l vad.

Dar vezi-l si pe-al meu !

Ah, sora mea, cu mine tare-i dusmanos

Oedip, barbatul tau! EI sta In cumpana:
Sa fiu la moarte osandit, ori la surghiun.

OEDIP

OEDIP

640

CREON

(cdtre Iocasta)

Pe-al tau ? Esti un misel !

Asa-i, femeie, da ! Dar eu l-am prins pe el

Potriva vietii-mi uneltind in chip viclean.

CREON

Dar de te-nseli ?
CREON
OEDIP

Si-asa de-ar fi, sa-mi fii supus !

36

645

Eu moartea-mi chern ~i sub blestemul meu sa mor,

De-am faptuit ceva din eate-n seama-mi pui.
37

IOCASTA

Pe zei, Oedip, crezare da-i ! Doar ti-a jurat,

Si juramantului facut in fat a mea
Si-a celor cari aici ne-aud, inclina-te !

665

CORUL

Strofa

650

Stdpdne, sa te-ndupleci, te rug am,

Si-ascultd-i inteleptul ei indemn !

Cd moartea-n chinuri eu mi-o vreau, uitat

De zei si pdrdsit de toti ai mei,
Deed-am avut eu acest gtind. Dar cdnd
La tara mea si La al ei prdpdd
Eu md gdndesc, atunci tot sufletu-mi
Se mistuie. Si oare nu-i destul ?
Sa mai vdd azi si vrajba dintre voi ?
OEDIP

670
OEDIP

Sa ma induplec, da ... Dar tu de ce mi-o ceri ?

CORIFEUL
El nu mai e copil. Jurandu-ti azi,
Mai sus el s-a-ndltat. Cinsteste-l dar !

Rei, bine, duca-se, chiar daca-ar fi sa mor,

Sau rusinos de-ar fi sa fiu din tara mea
Gonit. M-a-nduio~at doar yorba ta, dar nu
A lui. Pe el oricand, oriunde-l voi uri !
CREON

675

OEDIP

Te-ndupleci, vad. Cu ciuda insa-o facio Dar greu

Te va durea cand te vei desciuda, caci firi
Cum este-a ta lor insile-s 0 pacoste.

Dar stii tu oare ce imi ceri ?

OEDIP
CORIFEUL

o stiu

Dar nu-rni dai pace? N-ai sa pleci ?

!
CREON

OEDIP

655

Ci spune-ti gandul tot ! Destainuieste-ti-l

Ma due. Tu nu
M-ai cunoscut !... Dar pentru ei raman tot eu !

(Creon se indepdrteazd si pleacd.)

CORIFEUL
El rudd ti-este si-a jurat. Sd-i faci,
Pe bdnuieli, vreo vind-l necinstesti.

CORUL

Antistrofa
(cdtre !ocasta, ardtdndu-l pe Oedip)
Regina, pe Oedip de ce nu-l dud
Tu In palat ? De ce tot pregeti tu ?

OEDIP

Gandeste-te ca daca-rni ceri sa-I iert ar fi

Cum tu mi-ai vrea ori moartea, ori surghiunul meu.

660

38

CORUL
0, nu, si martor fie-mi Helios,
Cel ce rdsare-n fruntea zeiloi;

IOCASTA

680

II due,

dar vreau intai sa stiu ce s-a-ntamplat,

39

OEDIP

CORIFEUL

Din vorbe s-au iscat si bdnuieli,

Si-acestea dor, chiar dacd n-au temei.

(ardtdnd spre coreuti)

700

IOCASTA

IOCASTA

Si vina unui altuia-si zvarleau ?

Dar cum? E drept asupra-i vina s-o arunci ?

CORIFEUL

OEDIP

Da!

Pe Laios l-am ucis - asa tot spune el !

IOCASTA

IOCASTA

Ce-$i spuneau ?

Ce ? Te-a vazut ? Sau el din auzite-o sti ?

CORUL

685

Femeie, da, sa-ti spun, di eu cinstire-ti dau

Mai mult ca toti: el, Creon, raul mi l-a vrut.

OEDIP

Cdnd tara pdtimeste-attit, eu cred

Cd e de-ajuns. Destul! Sa ne oprim
Acolo unde sfada s-a sfarsit !

705

EI tace ... , dar mi l-a trimis pe-acel marsav

De ghicitor, sa spuna-acesta ca-am ucis.
IOCASTA

OEDIP
(cdtre corifeu)

Vezi unde-ajungi, oricat de bune ganduri ai,

Cand tu, in sprijinul ce-mi dai, nu esti mai darz ?

710

CORUL

690

695

Ti-am spus-o, rege, ii-o mai spun:

Ar fl sa flu un om smintit
De tot, un om nduc ar fl
Sa flu, de mi te-as pdrdsi
Pe tine, care cdnd prdpdd
Pe tara-mi dragd a cdrut,
Spre-al mdntuirii ei timan
Ai dus-o-atunci !Sd-i fii si ari,
De pori, cdrmaciul bun al ei !

715

720

IOCASTA

Pe zei ! Te rog, stapane, lamureste-ma !

De ce te-ai inciudat atat de mult ? De ce ?
40

725

Dar nu-ti mai face-atatea griji ! Asculta-ma

Si vei vedea ca nici un om nu-i daruit
Cu-al prorocirii har. Dovezi ? Sa-ti spun pe scurt:
Candva Iui Laios I'i vestise-oracolul E drept ca nu prin allui Febus gIas, ci doar
Prin slujitorii lui - ca-a fost ursit a fi
Ucis de mana chiar a unui fiu de-al lui
Si-al meu. Dar Laios - toti 0 sPEn - ~~
ucis,
La-ncmcisarea a trei mmuri, de talhari
:Straini:Tf:ei ii1e'i1ici s-::'auS"cursde cand veni
'Pe luiiie-al sau copil, si Laios gleznele-i
I le-a legat si-apoi a pus de I-au zvarlit
Pe-un munte neumblat ... A 016 n-a-_plinit
Oracolul ! Nu el- copilul - si-a ucis
.-.rari~re! SlLaios nu s-a stinsucis
De fiul sau ... Ah, gandu-lingrozea ! Si doar
Aceasta soart"ii-i"profQcise-oracolul."""'"
... Oracolul ? Sa nu-l mai crezi ! Cand zeul vrea,
El lesne-si da, el insusi, gandul in vileag.
(Cdteva clipe de tdcere.)
41

(f

",

OEDIP
Nevasta, doar ca te aud si
. sufletul
Si mintea mi se clatina ... Sunt naucit !

OEDIP
Ci da-mi ragaz ! Mai lasa-rna ! Ce tot ma-ntrebi ?
Dar Laios cum era? Si cam ce varsta-avea ?

740

IOCASTA
Ce gand, deodata-asa, te-a framantat atat ?

IOCASTA
Inalt ! La tample paru-ncaruntise abia ...
La chip el oarecum cu tine aducea.

OEDIP
Ori bine-am auzit ? Pe Laios l-au ucis
La-ncrucisarea a trei cai ? A~a ai spus ?

OEDIP
Vai mie, vai ! Oare-mpotriva-rni, far' sa stiu,
; ~t-af!1
adineaurigroazniC'll-"mi blestem ?

74
\ IOCASTA
Asa s-a spus atunci; si multi

s(

11- )'IOCASTA
(I (Ce-ai spus ? Stapane.-abia cutez a te privi.

spun si azi.

OEDIP
Si-n care tara-acel omor s-a savarsit ?

OEDIP
Prorocul bine-o fi vazut ? Doar cii ma-ntreb
Si ma-nfior. .. 0 verba zi-mi si-s lamurit,

IOCASTA
Chiar In Focida, unde dona cai ce vin
Din Delfi ~i din Daulis se intalnesc."

~(' IOCASTA
( Ma inspaimanti, dar sa ma-ntrebi si-am sa-ti raspund.

OEDIP
( Si de atunci cam cata vreme s-o fi scurs ?

735

750\,
IOCASTA
In preajma IniiItiiriLtale-n scaunul
Regesc. Atunci chiar s-a zvonit de-acel omor.

OEDIP
~ergea c-un mic alai? Ori slujnici multi, strajeri
[
II insoteau, cum unui rege s-ar cadea ?
IOCASTA
Doar cinci; atati erau, si cu pristav cu tot;
~ Si Laios drumu-l strabatea intr-un chervan",

OEDIP
(vorbind cu sine insusi)

0, Zeus, ce-ai vrut sa faci ? Cu mine ce gand ai ?

t"IOCASTA
Dar ce-i, Oedip ? De ce te-ngrijorezi atat ?

75

42

""IOCASTA
Un slujitor. .. Doar el cu viata-a mai scapat.

---!--

" Comentatorii arata ca nu pe drumul dinspre Daulis a avut loc tragica intalnire
dintre Laios si Oedip, ci pe drumul de la Delfi, Oedip venind de la sanctuarul
de acolo, iar Laios ducandu-se la acelasi sanctuar.

OEDIP
Vai ! Totu-i limpezit acum ... Dar tie-atunci,
Femeie, spune-mi: cine ti-o fi povestit ?

OJ

Era un car cu patru roti, acoperit de cele mai multe ori, si tras de catari,

43

OEDIP

Si omu-acesta-i 'inca In palat si-acum ?

780

IOCASTA

760

Nu, nu ! Cand el s-a-ntors, vazandu-te-naltat

In seaunul regesc - ca Laios, regele,
Murise-atunci - eu Iaerimi m-a rugat sa-I man
Departe, hat, pe camp, cioban eu turmele,
Sa nu-si mai vada Teba toata viata lui.
Si l-am trimis. EI rob mi-a fost, rob credineios,
Si-acest hatar i se cadea, ba chiar mai mult.

785

790

OEDIP

765

Dar l-am putea aduce-aici, cat mai de zor?

795

IOCASTA

Nu-i Iueru greu, dar tu de ee-o doresti atat ?

OEDIP

Femeie, teama mi-e ca adineauri eu

Voi fi vorbit prea mult, ~i de-asta vreau sa-I vad,

800

IOCASTA

770

EI va veni, dar cred ca-s vrednica si eu

Sa stiu, stapanul meu, ce te framanta-atat ?

805

OEDIP

Pre voia-ti sa nu-ti fac, nu pot. Caci ee nadejdi

Mai am ? In groazniea-mi napasta oare cui
Mai bine sufletul mi-as spovedi ? ...

810

(0 clipd tdcere.}

775

44

Sa-ti spun:
Mi-a fost parinte P6Iybos, eel din Corint;
Iar mama-mea Mer6pe-a fost, din D6rida
De fel. Drept cetateanu-al mai de frunte-am fost
Pe-atunei privit. Dar s-a-ntamplat ceva ce chiar
M-a uluit, macar ca nu s-ar fi cazut

La inima s-o pun prea mult: la un ospat,

Un om, tot band el vin, s-a imbatat. Mi-a spus:
~
il din flori si de ripas!" Din fire-atunei
Mi-am si sarit. 0 zi eu greu m-am stapanit;
A doua zi, la tata ~i la mama-mea
M-am dus. I-am intrebat; ei foe s-au si facut
Pe eel ee-atunci ma ocarase ... Am pleeat
Inseninat; dar indoiala sufletul
Adanc mi-l chinuia ... 0 yorba nu le-am spus,
Niei tatei si niei maica-mii, si-arn si pornit
La Delfi, pe furis ... Dar Febus, el,
La intrebarea-mi n-a raspuns. Atat mi-a spus:
~a peste cate-nduL aSl.1pra-mivor cadea
Urgli ~i-amaruri felllihi
: ca su t ursit
sa ma-mpreun eu m'l.I!l~:~a. sa zamislesc
lTrriiasi ce-or fi rusinea lumii-ntregi SIca-s
"Ursit" sif fiu al tatei ucigas ... Si Cltro
C::-amoO~lUzit
am si plecat ~u di~ Carint.
Si-n mersul stelelor eitind, m-am dus ... si tot
M-am dus, departe, unde niei sa pot vedea
Plinirea hadei prorociri. Si iata-ma
Ajuns chiar pe acel meleag pe unde spui
Ca regele-a pierit !... Femeie, tie-ti spun
Intregul adevar: la 0 rascruce, eu Trei cai acolo se-ntalneau - vad un pristav
Si 0 caruta-n urma lui cu telegari.
Urcat in ea, statea un om ce sernan a
Cu eel pe care-I zugravisi; deodata-aud
Pe vizitiu si pe batran: "Rei, Ia 0 parte tu
Din drum !" Eu, seos din fire-atunei, pe vizitiu
L-am si Iovit. Batranul din chervanul Iui
Nu ma slabea din ochi; pe langa el cand am
Trecut, m-a si palit cu un toiag in cap,
In mana-o bata-aveam si-n crestet l-am trasnit,
Din car s-a prabusit de-a rostogol. .. Pe toti
I-am omorat !
(Zbuciumat)

815

De-o fi-ntre Laios si acel

Strain vreo legatura-as fi de plans cum om
45 ,

820

825

,830

N-a fost pe-acest pamant. Vrun altul mai hainit

De zei 0 fi ? Nici un strain ori bastinas
In casa-i nu m-o mai primi si-o verba nici
Mi-o mai vorbi. Irni vor inchide usa toti,
Nu insumi eu m-am b1estemat ? Lui Laios azi
Nu-ispurc~u$ul
sau, cand
nevasta-i strang
I~ bratele cari l-au ucis ? Nu-s ticaIos
Si nu-~ spurcat? Ah, vreau sa fug, surghiunu-mi vreau !
Nicid.nd sa rni-i mai vad pe-ai mei ! Nici sa mai calc
In tara mea! Altcum, mi-e scris ca mama-rnii
Sa-i fiu si sot ... si sa-I ucid pe P6lybos,
Pe tata ce m-a zamislit si m-a crescut,
Si n-or fi oare-n drept sa spuna toti ca-asa
Mi-a fost ursit de-un zeu hain ? .. 0, nu ! 0, nu !
o jur pe sfanta maretie-a zeilor !
Eu ziua-aceea vreau nicicand s-o mai apuc.
Sa pier dintre cei vii decat s-ajung a fi
Un om manjit de-asa pacate $i rusini !

eu

845

r=:':

850

855

CORIFEUL

835

Pe ganduri, rege, yorba ta m-a pus. Dar tot

Sa ai nadejdi, pan' ce-o sa vina martorul.

860
OEDIP
0, da, atat mi-a mai ramas; s-astept pe-acel
Cioban; doar el e singura nadejde-a mea!

CORUL
Strofa I

865

46

OEDIP
Asa-i, e drept, dar totusi nu uita sa mai
Pe careva s-aduca-aici pe-acel cioban.

(Oedip si Ioeasta se due In palat.)

OEDIP
Ce-astept ? De cumva spusa lui s-o potrivi
Cu spusa ta, eu m-am ales cu spaima doar.
IOCASTA
Ce-anume verba-a mea te-o fi izbit mai mult ?

IOCASTA
Nu te-ndoi ! Asa a spus; si inapoi
EI yorba nu si-o poate Iua. L-am auzit
Si eu, si-orasu-ntreg. Si de-ar suci-o el
Altcum de cum a spus-o-ntai, nu va putea,
0, rege, arata ca Laios a pierit
Cum prezisese-oracolul ! Caci lui candva
Apolo i-a prezis ca va pieri ucis
De fiul meu. Dar cum putea ast biet copil
Sa-I fi ucis, cand el murise - el ! - cu mult
Naintea tatalui ? .. De azi, n-oi mai privi
Incolo-ncoa, sa mai citesc In prorociri.

IOCASTA
Am sa-I trirnit de zor. .. Sa mergem In palat,
Ca-s gata sa fac tot ce-o fi pre vrerea ta !

IOCASTA
Si de la marturia lui ce oare-astepti ?

840

OEDIP
Ziceai ca, dupa spusa lui, niste talhari
Pe Laios I-au ucis. De-o povesti si-acum
La fel - ca-au fost mai multi - nu-s ucigasul eu !
Caci cand se spune "multi", e limpede: n-a fost
Un singur om ! Dar de va povesti ca-a fost
Un singur om, e lamurit: acela-s eu !

Ah, fie ca fCiraprihand sa fiu eu

in vorbe si-n Japtele mele",
Smerindu-md legilor sfinte ruiscute

24 Corul, care ar vrea ca Oedip sa fie tara prihana

si care parca are intuitia a
ceea ce va sa vina, J~i arata pietatea fata de zei si de legile morale.

47

870

Acolo, In ceruri, si-al cdror

Pdrinte-i Olimpul, nu omul ce are
Atdt de vremelnicd viatd !
Pe legile-acelea nicictind s-o asterne
Uitarea si vesnice fi- vor.
Al zeului duh este-n ele si zeul
E mare si nu-mbdtrdneste.

900

905
Antistrofa

880

lrufia cea Jara mdsurd, trufia

Il naste p"e espot. "-or au ul
7SPiteT$i~Tiiildcomie
sttimindu-l,
Pe culme-l fnalta, ca si mai
De sus~sa~l pra'va e-':{prlip5stii de rele
.Si-amaruri, de WUleplcioru;.i -Nevolnic sa poatd-a-l mai scoate vreodatd
Dar lupta cea mdndrd in slujba
Cetdtii dea zeul nicicand sa se curme !
in zeu voi gdsi eu un sprijin.

910

IOCASTA
Fruntasi ai tarii-acesteia,
eu m-am gandit
Ca pe altarul zeilor sa-aduc prinos
Miresme si eununi ... Oedip e ca nebun !
Si cate-i tree prin gand ! Pe mintea-i daca-ar fi
Oleaca mai stapan, oracolele noi
Le-ar talcui prin cele vechi; dar el oricui
Ce-i spune grozavii, crezare-i da, Vrun sfat
De-i dau, e-n van. De-aceea prinosiri ti-aduc,
0, tu, Apolo Lykeios, ce priveghezi
Asupra-ne ! ... Te rog, de ale noastre griji
Tu izbaveste-ne ! Ca ne-ngrozim eu toti
Cand 11vedem ca-i spaimantat ca un carmaci
Al unei navi cand cumpatul si l-a pierdut.
(Soseste un vestitor.)

./

Strafa

885

Pe eel care-n faptd si vorbd se lasd

Mdnat de trufie, infrunui
Dreptatea si nu se smere~te in fata
Zeiestelor temple, pdndeascd-l
soartd amard, pedeapsd-a-ngdmfiirii
Cu care-n desfrdu-i a strdns el
Averi prin necinste sau in nebunia-i
Ptingard-a [dcut celor sfinte,
Ori fdrddelegi sdvdrsit-a ! Si cine,
Vazand toate-acestea,
se poate
F tili de-a-si fi stins el In suflet vdpaia
Maniei ? Cdci dacd pdcate
Ca astea-s sldvite, de ce-i mai cinsti-voi
Pe zei prin cucernice coruri ?

890

895

Antistrofa
Nicictind
48

2
m-oi mai duce In locul acela

Zis .Jnima sfdntd a lumii ",

Pe zeu a-l sldvi, ori In templul din Abai",
Ori si prin Olimpia, dacd In ochii
Multimii a lui prorocire rdmase
De-ocard. 0, Zeus, tu, stdpdne,
Puternice-al lumii, de-ti dat-au dst nume
Pe bund dreptate, ai grijd
Ca astfel de Japte nicicdnd sa nu scape
Puterii-ti cea Jara de moarte.
Oracolul dat odinioard lui Laios
Azi nu mai gdseste crezare,
Si nimeni mai dd lui Apolo vreo slavd.
Credinta In zei azi se surpd.
(Vine Iocasta, urmatd defemei, purtdnd In mdini flori.}

925

VESTITORUL
Voi, oameni buni, imi spuneti voi pe unde-o fi
Palatul regelui Oedip ? Sau mai curand
Sa-mi spuneti, daca stiti, pe unde-i regele !

----Sunt ccle doua

25
oracole vestite ale antichitatii elenice: aeela al lui ApoLo de La
Delf ~iacela aLLuiZeus in Olimpia. In afara de eel dintai sanctuar alLui Apolo,
mai era unul la Abai, Loealitate in Foeida.

49

IOCASTA

CORIFEUL

Ce spui ? Ah, oare P6Iybos a raposat ?

Palatul iata-i-l ! Si-nuntru-i el. Iar ea-i

Femeia lui; e mama alor lui copii.

VESTITORUL

Pe viata mea ! Sa mor de-am spus neadevar !

VESTITORUL

930

E insasi ea ? Nevasta regelui ? .. Atunci

Ferice pururi fie ea si toti ai ei !

IOCASTA
(cdtre una din femeile din convoi)

Straine.-asa si tu: mereu fii fericit !

Ca bine rni-ai urat. Dar ia sa-mi spui acum: .
Aici de ce-ai venit? Ce veste-ai vrea sa-mi dai ?

Femeie, fugi ! Du-i vestea tu stapanului !

0, unde-mi sunteti voi, oracole zeiesti ?
De teama ca-si va omori pe tatal sau,
Oedip s-a surghiunit. Dar Soarta-a vrut altcum:
EI a murit, dar nu de mana lui Oedip.

VESTITORUL

OEDIP

945
IOCASTA

(iesind din palat)

Si pentru-al tau camin si sot doar bune vesti,

950
IOCASTA

935

Nevasta drag a, tu, locasta, spune-mi tu

Ce te-a facut ca sa ma chemi din casa-aici ?

Dar care sunt aceste vesti ? De unde vii?

IOCASTA

Pe-acesta sa-I auzi si vei vedea si tu

Ce-i cu preasfintele oracole zeiesti !

VESTITORUL

Vin din Corint. Si vestea mult te-o bucura,

E ne'ndoios ... , dar poate ~i te va durea.

OEDIP

Dar cine-i el ? Si oare ce-o avea de spus ?

IOCASTA

o veste ce-i

si vesela ... si jalnica ?

VESTITORUL

940

Aud ca pe Oedip localnicii din istm

L-or face rege-al lor, Acolo-asa spun toti.
IOCASTA

Dar rege nu mai e batranul P6lybos ?

VESTITORUL

Nu, nu ! II vesnicit-a moartea in mormant,

IOCASTA

955

EI vine din Corint si sa-ti vesteasca vrea

Ca tatal tau, ca P6lybos a raposat.
OEDIP

Ce spui, straine, ce ? Vesteste-mi-o chiar tu !

VESTITORUL

De-s nevoit ca-ntai de-aceasta sa-ti vorbesc,

Ti-o spun deschis: cu tatal tau s-a mantuit !
51

50

960

OEDIP

IOCASTA

Vrun brat vrajmas, sau poate-o boala La rapus ?

Vreo boala, deei, rni-o fi rapit pe tatal meu ?

De ee ne-om zbueiuma mereu ? Ai Soartei robi

Suntem; si taina-i n-o putem noi dezlega.
In voia ei - a Soartei - sa te lasi ! Nu-i alt
Nimie mai intelept. La gandul ca-ai putea
Nunti eu mai~a-ta, n~e':-;;-friea ! in VIS,
Multi s-alivizut eu a lor "iiiama-n asTei'nut.
... -----...,_."._- ~
~
Cand temeti _d-aste9-n-ai, rabzi viata mai usor,

VESTITORUL

OEDIP

VESTITORUL

Chiar si-o nimiea tot da gata pe-ai batrani.

980

----. -

OEDIP

Ba va fi fost de batranete istovit.

985

OEDIP
(cdtre Iocasta)

965

A~a ar fi, e drept, de-n viata mama-mea

N-ar fi. Dar ea traieste si oricat de drept
Ar fi ce-mi spui, eu tot mai tremur, tot rna tern.

Esti totusi linistit ca tata ti-e-n mormant.

OEDIP

Asa-i, dar mama-n viata e ... si-s spaimantat.

VESTITORUL

Femeia ce starnit-a spaima cine-o fi ?

o fi murit
Ca nu m-a mai vazut ? De dorul meu ? Atunci
A mortii-i pricina-as fi eu ! Azi P6Iybos
La Hades e !... Oraeole ? Ce rost mai au ?

IOCASTA

Spre templul delfie, vai, de ee sa mai privim ?

De ce-am mai talcui al pasarilor zbor ?
Crezare de le-arn da, nu oare-am fost ursit
Sa fiu al tatei ucigas ? Dar tata-i mort!
Sub glie-i azi ! Iar eu ... , eu sunt aiei. Si nu-i
Sa ziei ca spada-rni l-a lovit. ..
(Ironic:)

970

'

OEDIP

990

Merope a Iui P6Iybos ... , nevasta-sa.

VESTITORUL

IOCASTA

Gandindu-te la ea, ee te-a-nfricat atat ?

Dar oare nu i-o prezisesem eu de mult?

OEDIP
OEDIP

OracoluI trirnis de zei ! Sa te-nspaimanti ...

A~a-i, dar frica-rni ratacise mintea mea.

VESTITORUL

Si-o sa mi-l spui ? Sau nu-i iertat sa-l stim si noi?

IOCASTA

975

Dar nu te mai gandi ... si frica lasa-ti-o !

OEDIP
OEDIP

Vai, ma-nfior de-al meu culcus cu ... maica-mea !

52

995

Ba da ! Candva Apolo mi-a pre~is ?a-a mea

evasta rr:!aica-mea-mi va fi; ea tatal meu
53

VESTITORUL

De mana-mi va ieri. De-aceea, din.Corint

A!U ~j.pI.ecat... depart~..:::...ide mult ! Si-a fost
~.ll!llinte ce-am fkut, rnacar.sa d 1c~...k
Sa poti parintji-n orice clipa sa ti-i vezi.

Te temi sa eazi eu-ai tai parinti in vrun pacat ?

OEDIP ,

Batrane, da ! Mereu rna ehinuie-aeest gand.

VESTITORUL

1000

Doar spaima-aceasta te-a gonit din tara ta ?

VESTITORUL

Tu ganduri negre-ti faci din ehiar nimie, sa stii !

OEDIP

Batrane ! Cum? S-ajung pe tata sa-I ueid ?

OEDIP

1015

Dar ee tot spui aeum ? Eu nu-s copilulIor?

VESTITORUL

0, rege,-aici eu gandul eel mai bun venii !

Cum n-am putut ingrijorarea-ti s-o alung !

VESTITORUL

Lui P6Iybos tu nu-i esti ruda nicidecum.

OEDIP

OEDIP

Pre fapta-ti rasplatit vei fi - cum e si drept.

Ah ! Ce aud ? Nu P6lybos e tatal meu ?

VESTITORUL

1005

VESTITORUL

De-aeeea-am si facut eu drumul pana-aici.

Gandeam ca tu, in tara-ntors, n-o sa ma uiti.

Cat ti-este tata el, atata-ti sunt si eu !

OEDIP

OEDIP

Dar el m-a zamislit, iar tu nu mi-esti nimie.

Eu Ia parintii mei nicicand nu rna mai due.

VESTITORUL

VESTITORUL

Vad bine, fiuIe, ea nu prea stii ce faei.

1010

54

1020

Eu ti-c mai spun: cat ti-este eI, iti sunt si eu !

OEDIP

OEDIP

Ce spui, batrane, ce ? Pe zei, mai pe-nteles !

Si-atunci de ee-mi spunea ca eu sunt fiullui ?

VESTITORUL

VESTITORUL

De-i asta pricina ca nu te-ntorci acas' ...

Sa stii; candva din mana-rni te-a primit in dar.

OEDIP

OEDIP

Ma tern ca Febus va fi spus un adevar,

Si pe-un eopil strain el l-a-ndragit atat ?

55

VESTITORUL

OEDIP

Tu i-ai fost drag, caci el copii n-a mai avut.

L035

OEDIP

1025

Priveste-le ! Le am eu din pruncie-asa.

VESTITORUL

Ma cumparasesi tu ? Sau m-ai gasit indrum 7

De-atunci tti tragi tu nurxele 7 Din acel chin 728

VESTITORUL
OEDIP

Gasit intr-un desis din muntii Citeron.

Pe zei ! Dar tata mi l-a dat? Sau mama-mea 7

OEDIP
VESTITORUL

Dar tu pe-acel meleag ce cautai pe-atunci 7

Nu stiu ! 0 stie-acel ce-n grija-mi mi te-a dat.

VESTITORUL

Urcam cu turmele prin munti, pe la pascut. ..

OEDIP

Nu m-ai gasit deci tu 7 De-un altul ti-am fost dat 7

OEDIP

Erai cioban 7 Vrun simbrias pe la stapani 7

VESTITORUL

1030

VESTITORUL

1040

Dar eu, copile,-atunci ti-am fost izbavitor."

OEDIP

De un pastor! In grija-mi el mi te-a lasat.

OEDIP

Dar ce pastor? Nu ai putea sa-rni spui mai mult ?

Cand m-ai gasit, eram eu intr-un hal de plans 7

VESTITORUL

Lui Laios - se spunea - el slujitor i-a fost.

VESTITORUL

Priveste-ti gleznele ! Ti-or spune de ajuns."

OEDIP
OEDIP

Al regelui ce odinioara-aici domnea 7

De ce-mi mai pomenesti de-aceste vechi dureri 7

VESTITORUL
VESTITORUL

Allui ! Si-acel pastor cirezile-i pazea,

Eu gleznele-ti strapunse-atunci ti-am dezlegat.

OEDIP
Era firesc ca pastorul care i-I incredintase lui P6lybos pe copilul Oedip sa
vina tot el sa vesteasca moartea lui P6lybos.
" Raspunsul vestitorului 0 lamureste pe Iocasta, dar nu si pe Oedip.
26

56

1045

Dar oare-o mai trai 7 Si as putea sa-l vad ?

" "Oidypous" insearnna "picior urnflat".

57

VESTITORUL
(cdtre cor)

Mai lesne-oti sti-o voi, ca sunteti de pe-aici.

OEDIP

1065

OEDIP

IOCASTA

Si dintre voi nu-i oare vrunul ce l-ar sti

1050

E sfatul eel mai bun, ca-ti vreau doar binele.

Pe-acel pastor de care s-a vorbit ? L-~ fi

Vazut pe camp, sau prin oras, Raspundeti-mi !
E vremea-acum sa-i dam noi lucrului de rost.

OEDIP

Ma scoate din sarite sfatul bun al tau!

CORIFEUL

IOCASTA

Cu gandu-asa ma dau: ca-acest taran e eel

Pe care chiar voiai sa-I vezi ... Iocasta, ea,
Mai bine decat toti ne poate lamuri.

Dea zeii ca nicicand sa afli cine esti !

OEDIP

(Iocasta pare ing rozita(;

OEDIP

1055

Iocasta, crezi ca-acel pastor pe care-l vrem

Sa vina-aici e eel de care s-a vorbit ?

(cdtre sclavi)

1070

Ni -1 vor aduce-aici pe-acel pastor? .. Pe ea

Lasati-o-a se mandri cu prea bogatu-i neam !
IOCASTA

Sarmane, vai ! Doar acest nume-ti mai pot da:

.Sarman" ! Nicicand vrun altul n-ai sa-mi mai auzi.

IOCASTA

De cine-i yorba ? Seama nici sa iei la tot

Ce-a spus, ci uita tot, ca-s vorbe fara rost.

(Cuprinsd de dezruidejde, Iocasta dd fuga in palat.)

CORIFEUL

OEDIP

Dar cu putinta nu-i, cand am asa dovezi,

Sa nu descopar eu din cine m-am nascut.

Ba nu te-ascult, pana ce taina n-o dezleg.

1075

Oedip, de ce-a p1ecat asa sotia ta ?

Ce-i deznadejdea ei ? .. 0 taina-ascunde ea,
Din care-or izbucni - ma tern - dureri si-amar.

IOCASTA

1060

OEDIP

0, nu, pe zei, ast lucru nu-l mai cerceta,

La viata daca tii ! Ma zbucium eu destul.

Zbucneasca dar oricate-or vrea ! Dar eu, oricat

Mi-ar fi de joasa-obarsia, tot nu ma las
Pan' n-am s-o stiu.

OEDIP

(Ardtdnd in directia in care a plecat Iocasta:)

N-ai grija, nu ! Chiar de-am sa aflu ca ma trag

Din neam de robi, tu vreo-njosire n-ai sa-nduri.
IOCASTA

Oricum, asculta-rna: nu rnai tot cerceta !

1080

Dar ea-n trufia ei, cum sunt

Femeile, roseste poate de-al meu neam
1(
De jos. Eu ma socot ca-s al Ursitei fiu.
Si nu rosesc. Doar ea, Ursita-i mama mea;
Cu mine darnica a fost ! Si-n viata mea

58
59

1085

Avut-am si suis si coboras ... A~a irni e

Obarsia ! Nimic s-o schimbe n-o putea.
Si sa ma las de-a iscodi-o ? - Asta nu !

OEDIP

1110

(Oedip este cuprins de neliniste.)

CORUL

(ardtdnd spre Vestitor:)

Strofa

1090

1095

De-s bun proroc #-11. stare-a tdlcui

Ce va sa vie, jur - ti-o jur
Eu pe Olimp - cd luna plind nici
Vafi apus si te-om sldvi.
0, Cite ron, ce i-ai fost leagdn lui
Oedip ! Pdrinte tu i-ai fost
Si l-ai hrdnit. 0, Citeron, te vom
Sldvi prin daruuri si cdntdri,
Cd alor nostri regi le-ai fost mereu
Ocrotitor I 0, Febus, tu,
0, zeu sprijinitor; auri-ne
Cu drag tu cdntu I, te rugdm !

Pe cat eu bunuiala-rni dau, batranilor,

Aeest pastor ce-n preajma-rni n-a trait nicicand,
Si niei nu l-am vazut, e eel pe care-I tot
Astept.

1115

Cu el de-o varsta e: e tot mosneag,

Si-apoi si eei ce-l insotesc - vad bine-acum Sunt slujitori de-ai mei. Dar tu mai bine poti
S-o stii, caci pe aeel pastor l-ai mai vazut.
CORIFEUL

0, da, ehiar el e, vad ! Lui Laios el i-a fost

Pastor si decat toti i-a fost mai credineios.
OEDIP

Corintianule, pe tine-ntai te-ntreb:

De el oare-rni vorbeai ?
VESTITORUL

Antistrofa

1100

1105

Copile, care din [ecioarele

Cu lungd viatd te-a adus
Pe lume ? Care te-o fi zdmislit
Cu Pan, al muntilor hoinar ?
Ori cu Loxias, cui poienile-i
Sunt dragi ? Sau poate s-a-ndrdgit
Cu-al muntelui Cilene domn si zeu.29
Ori Bachus, teu sdldsluind
Pe muruii-nalti, in brate s-a trezit
Cu un sugar ce-i va fi dat
Vreo nimfti de pe Helicon ? .. Ades
Cu nimfele se dezmierda !

(Doi slujitori ai lui Oedip il aduc pe bdtrdnul pastor allui Laios.)

" Pe culmea muntelui Cilene, In Arcadia, unde se nascuse, era sliivit Hermes,
fiul lui Zeus ~i al Herei.

60

De el, e-n fata ta !

1120
OEDIP

Batrane,-n ochi priveste-rna si la ce-ntreb

Raspunde-mi: Laios, eI, ti-a fost candva stapan ?
PASTORUL

In casa-i

rn-am nascut ea rob; nu-s cumparat.

OEDIP

La ee te folosea ? Ce viata-acolo-aveai ?
PASTORUL

1125

l-am pastorit, mai toata viata, turmele.

OEDIP

De obieei, pe unde ti Ie pastoreai ?

61

PASTORUL
PASTORUL

Ce spui ? De ce ma-ntrebi ? ~i unde vrei s-ajungi ?

Pe Citeron, sau prin poienile din jur.

VESTITORUL

OEDIP

1145

Ia uita-te; acesta-i pruncul de atunci !

(ardtdnd spre Vestitor)

Pe omul asta tu pe-acolo l-ai vazut ?

PASTORUL

PASTORUL

Lovi-te-ar moartea ! N-ai sa taci

(ameniruandu-l cu toiagul)
0

data? Nu ?

Pe cine? Cum? Cu ce prilej ? De cine-ntrebi ?

OEDIP

Batrane, nu-l mai dojeni, ca mai curand

To s-ar cadea sa fii mustrat d faci ce facio

OEDIP

1130

De eel pe care-I vezi. De el vreodata-ai dat?

PASTORUL

PASTORUL

Dar care-i vina mea, prea bunul meu stapan ?

Nu-rni vine-n minte-asa, pe loc ... E mult de-atunci,

OEDIP

VESTITORUL

1135

Stapane, de rnirare nu-i. Iar de-a uitat,

Am sa-i aduc aminte eu; ma stie el,
Ca-am fost pe Citeran vecini cu turmele;
EI doua turme-avea; eu, una doar. Si-am stat
Asa trei ani la rand, rastimp de sase luni
Pe an, de cand da-n primavara pana cand
Pe cer Arcniros se-nalta. Ca sa iernam,
EI turma-n allui Laios staul si-o ducea,
Eu In al meu ...

1150

EI te-a-ntrebat de un copil, dar n-ai raspuns.

PASTORUL

Ce stie el ? Basmeste ! Pierde vrernea-n van.

OEDIP

Iar tu de nu vrei sa vorbesti, te vorn sili.

PASTORUL

Pe zei, te rag, nu-l silnici pe-un biet mosneag !

(Cdtre Pdstor.)
OEDIP

Ori ma insel ? N-a fost asa ?

1140

Legati-i mainile la spate, fedeles !

PASTORUL

Tu adevar ai spus, dar este mult de atunci.

VESTITORUL

Si-acum, sa-mi spui: ti-aduci aminte ca mi-ai dat

Candva un prune, sa-l cresc cum parca-ar fi al meu ?
62

PASTORUL

1155

Vai mie, vai ! Ce ganduri ai ? Ce vrei sa stii ?

OEDIP

Pe-acel copil cu pricina ... tu i l-ai dat ?

63

PASTORUL

PASTORUL

(sovdind)

Eu insumi, da !... Ce n-as fi dat sa mor atunci !

Vai mie, vai !... Ce grozavie am sa-i spun!

OEDIP

Chiar asta ti se va-ntampla, de nu-mi spui drept.

OEDIP

1170

PASTORUL

Si mie groaza mi-e s-aud ... , dar trebuie.

PASTORUL

Ba de-am sa-ti spun, cu mine-atunci s-a si sfarsit,

Copil se spune ca i-a fost. .. Dar In palat

Sotia ta te-o lamuri mai mult ca toti.

OEDIP

1160

Cu yorba vrea sa ne tot duca-acest batran ...

OEDIP

Si-n seama ta ea ti l-a dat ?

PASTORUL

Nici gand ! Ti-am spus ca eu i-am dat pe-acel copil.

PASTORUL

Da, rege, ea !
OEDIP
OEDIP

Al cui era? Al tau? Vrun altul ti l-a dat ?

Cu ce gand oare ti l-a dat ?

PASTORUL
PASTORUL

EI nu era al meu ... Mi-l dase cineva.

Ca sa-I ucid !

OEDIP

OEDIP

Dar cine? Zi-i ! Si-n Teba ruda cui era?

Chiar maica-sa ? Ce chin!

PASTORUL

1165

64

Pe zei, stapane, rog nu ma mai intreba !

PASTO~UL
Oracolu-o-ngrozea.

1175

OEDIP

OEDIP

De nu-rni raspunzi pe loc, cu tine s-a sfarsit !

Dar ce i-a spus ?

PASTORUL

PASTORUL

Sa-ti spun; In a lui Laios casa s-a nascut.

Ca-si va ucide el parintii, el !

OEDIP

OEDIP

EI rob i-a fost ? l-a fost el neam ? Din neam regesc ?

Si tu de ce l-ai dat mosneagului ? De ce ?

65

------:"---------------------:-------,----

Strofa 2

PASTORUL

1180

Stapanul meu, de mila doar ! Am vrut sa-I scap,

Sa-I ia cu el in tara lui ... El l-a scapat !
Dar il pandeau mai mari urgii. Si daca-acel
Copil esti tu, vai, ce nenorocit mai esti !

1205

OEDIP

1185

Azi vad ce-a fost !... 0, Soare, n-am sa te mai vad !

Azi stiu ca. m-am nascut din cine nu s-ar fi
Cazut. Si at1u ca-am spurcat, ca sot, un sfant
Culcus si ca-am ucis pe ... vai, ce-ngrozitor !

-""1

1210

Nu-i am mai urgisit dedit esti tu!

Mai grele-amaruri
si urgii
Nicicdnd schimbat-au viata vrunui am,
Ca tie azi. 0, drag, sldvit
Oedip, cum ai putut pe-acelasi stin
Pe care-ai hodinit, copil,
Sa te dermierzl ca sot? Ogor brdzdat
De tatdl tau, cum oare, ani
Si ani, el far' sa strige te-a rdbdat ?

(Oedip fuge In palat. Pleacd Vestitorul si Pdstorul.}

Antistrofa 2
CORUL

Strofa 1

1190

Voi, muritori, va perindati mereu,

Mereu, dar viata voastrd ce-i ?
Nimicnicie-i - vdd ! Si cine-a fast
Mai fericit decdt atdt
Cat in inchipuirea-i s-a vdzut ?
Ca mai de sus sa cadd el!
Vreo pildd vreti ? Esti insuti tu, sdrman
Oedip ! Ah, cum mai pot sa cred
Cd e vrun om ferice pe pdmdnt ?

1215

1220

Dar vremea vede tot. 30 Ea, far' sa vrei,

De pe nuntirea-ti cu pdcat
Azi vdlul l-a zvdriit, cd tatd-ai fast
Copiilor din maicd-ta
Ndscuti ... Odrasld a lui Laios, vai,
De nu te-as fi vdzut nicicdnd !
Cat pldng ! Ce tipete jdlanice-mi
Auri l Dar adevdru-ti spun:
Eu azi prin tine totusi retrdiesc
Si pot s-adorm in somn adanc."
(Din palat vine un slujitor.)
SLUJITORUL

Antistrofa I
1195

1200

66

Tintise sus, mai sus ca toti. Si cat

De fericit era !A~a
De fericit !0, Zeus, zdrobise el
Fecioara care ghearele-si
Chircea si in enigme prorocea !
in calea mortii meterez.
Ai tdrii mele-a fost. Noi rege-atunci
Te-am uns, Oedip, al Tebei prea
Putemice si mult te-am mai sldvit.

1225

1230
30
31

0, voi, ce-i sunteti tarii sfetnici prea slaviti,

Ce hade fapte-o s-auziti ! Ce grozavii
sa vedeti ! Ce jale-o fi pe voi, de-i mai
Iubiti pe cei din neamul Labdacizilor !
Atatea fardelegi ascunde-acest palat,
Ca Istrul, Fasisul n-au ape de ajuns
Spre-a le spala ... Si cate altele s-or da-n
ViIeag pe care le-au facut, ca-au vrut-o ei,
Nu silniciti ! Si-acestea mai amarnic dor.

Aici ideea de .vreme'', de .jirnp" e sinonima cu Dreptatea, "care vede tot".

Ideea este: "mi-ai dat tu candva viata, tu irni aduci azi moartea",

67

CORIFEUL

Dar cele care Ie stiam nu lacrimi din

Belsug ne-au stors 7 Ce altele ne mai vestesti 7

1265

SLUJITORUL

1235

Nu-i lung de spus: vreo doua vorbe-s de ajuns:

Iocasja, ea, reg~na noastra a murit !

1270

CORIFEUL

Sarmana, vai ! Sfarsitu-i jalnic cum i-a fost 7

SLUJITORUL

1240

1245

1250

1255

1260

68

Ea insasi si l-a dat ! Dar voi ati fost crutati

Si n-ati vazut ce-a fost mai groaznic de vazut.
Eu insa-am sa va spun, din cate-rni amintesc,
Ce chin a fost pe ea. Ca-nnebunita, vai,
Dand buzna din pridvor, se napusti-n iatac;
Cu doua maini ea parul si-l smulgea din cap,
Si-n urma-i usile trantindu-le-si chema
.Mereu pe Laios, sotu-i mort de mult, ~i-~i tot
Chema pe fiul ei, cu Laios zarnisli],
Sunt aniCIe-atunci, 'un III de-a carui mana-avea
Sapiara tataEau; 'iar ea-nsotindu-se
Cu fiul ei va odrasli copii spurcatj,
Vai, ce-si jalea culcusu-n care-a zarnislit
Cu sotul ei dintai pe-al doilea si cu
Copilu-i alti copii !... Cum a murit, nu stiu;
Ca-n urIete Oedip s-a napustit spre noi
Si n-arn vazut-o cum s-a stins. Cu ochii-acum
Pe el eram. Umbla nauc incolo-ncoa,
0 spada-si vrea si-ntruna se-ntreba tipand:
.Pe unde-o fi nevasta mea 7"." Nevasta 7 Nu !
En~rche~maica-sa
ce l-a nascut,
Si a avut sirunci cu el. .. 'Un zeu - nu-l stiu -a aratat-o-apoi, nu noi din preajma lui.
Ce groaznic a tipat ! Cum parca-a fost impins
De cineva, el buzna Inspre usa-a dat.
l-a smuls zavorul si, smucind-o din tatani,
Izbind-o cat putea, se napusti-n iatac.

1275

1280

1285

Femeia-i, vai, se s anzurase de tavan,

C-un ~nur In jurul gatului. azan -0 el,
Sarmanul, groaznic a tipat. Cat ai clipi,
E1 snuru-a ezno a ... si ea s-a prabusit.
Ce grozavie, vai ! Smulgand paftalele
De aur ce-i impodobeau vesmantul ei,"
Cu ele bulbul ochilor el si-l izbea,
Tipand: .Voi n-o sa-mi mai vedeti tot chinul meu !
Nici nu-mi yeti mai vedea ticalosiile !
De azi In bezna voi yeti fi si nu yeti mai
Vedea pe cei pe cari nici nu s-ar fi cazut
Sa-i vad" si nu-i yeti mai cunoaste pe acei
Pe cari nu vreau sa-i mai cunosc !"34 EI pleoapele
I~i deschidea, tipand, si-n bulbul ochilor
Izbea, izbea, cii sangele i se scurgea
Pe-obraji. Si nu-s doar rosii stropi, ci-o grindina
De cheaguri negre-sangerii-i tasnea din ochi.
Urgia-aceasta-i fapta lui si-i fapta ... ei !
Ei doi, ei au dezlantuit-o ! Pana ieri,
Si de demult, e drept, ei fericire-aveau;
Ea jale-i azi: bIesteme, moarte, spurcaciuni !
Nu-i pacoste ce-asupra-le n-o fi cazut,
CORIFEUL

Biet om ! Acum putina tihna-o fi avand 7

SLUJITORUL

1290

----32
33
34

"Sa se deschida portile - striga - si toti,

Toti cadmeenii-acum sa-I vada pe ace I
Ce si-a ucis pe tatal sau si a facut
Din maica-sa. .. " - ce yorba hilda, vai, nici pot
Ca s-o rostesc !... S-o duce In surghiun - spunea.
Sub ast acoperis, lovit de-al lui blestem,
EI n-o mai sta; W vrea un sprijin, calauz,
Ca prea-i povara grea napasta ce-a cazut

Paftalele aveau un ac mare care Ie prindea de vesminte.

E yorba de copiii pe care Oedip ii avusese cu Iocasta.
Se refera la rudele lui care ii voisera moartea.

69

1295

Pe el... si-o vei vedeai

CORIFEUL

(Se deschid portile palatului.)

Deschise-s portile !
Priveste: ehiar si un vrajmas s-o-nduiosa !
(Apare Oedip, cu fata insdngeratd, pipdindu-si orbeste drumul.)

1320

Cand esti sub povara a doua napaste,

Firese e si jalea sa-ti fie-ndoita.
OEDIP

Antistrofa 1

CORIFEUL

1300

1305

Ce groaza-i sa vezi 0 durere ea asta !

Mai groaznica alta nicicand am
Vazut eu vreodata, Sarmane, ee mare
Sminteala te prinse ? Si astazi
Ce zeu te-a urat ehiar atata de-ai fost tu
Strivit sub noianul de-amaruri ?
Niei oehii mai pot sa-i indrept eu spre tine,
Sarmane, vai tie ! Ce dornie
A~ fi sa te-ntreb, sa te-ascult si eu ochii-mi
Tintiti sa-ti eitese In privirea-ti !
Dar, vai, cand te vad ma eutremur de spaima !

1325

CORIFEUL

Ah! Ce grozavie ! Cum oare In stare

Ai fost sa-ti erapi oehii ? Ce zeu te impinse ?
OEDIP

OEDIP

1310

Sarmanul de mine, vai mie, pe unde

M-or duee azi pasii ? Si unde
Si glasu-mi s-o pierde-n vazduhuri ? Vai, unde
Zvarliru-rn-a astazi Ursita ?

Strofa 2

1330

CORIFEUL

In grea naruire. Niei vazul n-o rabda,

N-o rabda auzul !

1335

OEDIP

Strofa 1

1315

70

Ce neguri addnci md-nconjoard !Ce noapte

Spdimoasd asuprd-mi s-asterne !
Nu pot nici s-o-mprdstii si nici s-o astdmpdr:
Vai mie, vai mie !
Pdtrunde In mine si boldul durerii
Si boldul aducerii-aminte.

Doar tu mi-ai dimas, 0, prietene, sprijin !

Doar tu dintre toti mai ai grijd
De eel pe-ai cui ochi s-asternurd tenebre.
Vai mie, vai mie !
Te stiu ldngd mine, ca-n beznd eu glasu-ti
L-aud si el nu-l amdgire.

Apolo, prieteni, Apolo ! Cdci el e

Fdptasul durerilor mele
Cumplite p5 Dar eu mi-am spart ochii, eu insumi,
Nu altul. Fdptasa-i doar mana
Aceasta. Vai mie, sdrmanul l Si ochii
La ce mai aveau sd-mi slujeascd ?
Ce oare aveau sa mai vadd in juru-mi ?
Ce oare ? Doar groaznice lucruri!
CORIFEUL

Asa e ! Ai spus adevarul,

OEDIP

-----

Si ce mai puteam sa mai vdd eu vreodatd

Si care sd-mi fie drag mie ?

Tiresias prezisese cii Apolo hotarase rnoartea lui Oedip care acurn i~i dii
seama de adevarul prorocirii,

35

71

1340

1345

Cu drag oare cui mai puteam sd-i aud eu,

Prieteni, vorbirea ? Prieteni,
Duceti-ma grabnic de-aici, voi, departe
De-aceste meleaguri !Duceti-l
Pe-acest blestemat cum nu-i altul pe fume,
Cd grele pdcate m-apasd.
Ca mine de zei dusmdnit nu e nimeni.

CORIFEUL

Cuminte hotarare-ai luat ? Ce pot sa spun?

Dar decat orb, mai bine viata tu ti-c luai !
OEDIP

1370

CORIFEUL

Te ehinuie gandul si soarta-ti amara.

Sa nu te eunose niciodata-as fi vrut-o !
1375
OEDIP

Antistrofa 2

1350

1355

Ah, piard pdstorul ce-mi desferecase,

in muntii aceia sihastri,
Picioarele mele de grele cdtuse !
Md smuls-a el mortii, dar chinuri
Mai grele-mi pdndeau mie drumul. Sfdrsitul
Atunci sd-mi fi dat eu, dureri imi
Crutam eu si mie si celor dragi mie.

1380

1385

CORIFEUL

Si eu ea si tine-as fi vrut-o.

Ca n-am facut ce-aveam mai bine de facut,

Sa nu-mi mai spui. Mi-e de prisos povata ta !
La Hades de-illungeillll, U 0 e-as i putut
n o"cliiitatei si-n ai bietei maica-mi
Sa'm-ai rllTUlt? Caci impotriva-l~-am facut
AtB-teafardelegi, ca nici prin streang le-as ispasi
De-ajuns. Puteam eu sa-mi mai vad copiii mei,
Nascuti cum s-au nascut ? Ah, ochii-rni nu i-ar fi
Rabdat ! Nici spre Cetate-ori zidurile ei,
Spre sfintele statui de zei, n-ar fi putut
Privi, Vai, eu ce-n Teba-am fost eel mai slavit,
M-am lepadat de-asa mariri, cand tuturor
Le-am poruncit a izgoni pe-un ticalos,
Spurcat de zei, ca fiind din al lui Laios neam !
Cand eu mi-am vestejit pacatu-n fata lor,
Puteam sa-i mai privesc far' sa-rni las ochii-n jos ?
Ah, de-as putea, si-urechile mi-as astupa,
N-a~ sovai ! M-a~ fereca in bietu-mi trup,~
Sa nu aud, sa nu mai vad ! Cand nu-ti mai simti
Nenorociri!e, e-asa de-alinator !...
(0 clipd tdcere)

OEDIP

1360

1365

72

Si nici n-ajungeam ca sii flu ucigasul

Eu insumi al tatei, iar mamei
Sd-i flu eu in vdzul multimii bdrbatul.
De zei pdrdsit sum eu astdzi,
Cd-s flu din pdrinti ce-s mdnjiti de pticate.
Si, vai, zdmislit-am eu insumi
Copii cu aceea ce insdsi m-aduse
Pe lume !De-o fl vreo ndpastd
Mai grea decdt insdsi ndpasta, ea, tie,
Oedip, f{i fost-a ursitd !

1390

1395

0, Citeron, de ce m-ai gazduit ? De ce,

Prirnindu-ma, nu rn-ai ueis pe loc ? Nicicand
Nu s-ar mai fi stiut din cine-s, vai, nascut,
0, P6lybos, 0, tu, Corint, palat stravechi,
Cui leagan parintesc ti-am zis, ee putregai,
Sub chipu-mi aratos, voi ati creseut ! Eu azi
Mvarat ce sunt; un ucigas, din ucigasi
Nascut !... Rascruce de trei cai, si tu, valcea
Cu umbre-adanci, tu, stejaris, stramtoare, tu,
Pe unde trei carari razbat, voi ce-ati sorbit
AI tatei sange - sangele-mi ! - de mana mea
73

1400

1405

1410

1415

Varsat, voi fardelegile-mi ce v-au manjit

Vi le-amintiti ? Pe cele ce le-arn savarsit
Venind aici, voi le-ati uitat ? .. 0, nunta, tu,
0, nunta, tu, pe lume m-ai adus ca eu
S-o-nsamantez pe-aceea care m-a nascut !
Si-asa, pe lume ai adus parinti cari sunt
Si frati cu-ai lor copii, copii cari sunt si frati
Cu tatal lor, femei ce si neveste-au fost,
Si marne-aceluiasi barbat. .. Mai mari rusini
Nici s-au vazut pe-acest pamant. Dar cade-se
Nici sa vorbim de ce-i rusine-a faptui.i.
Pe zei, dati zor, departe-ascundeti-ma voi !
Sfarsiti-mi viata, hai ! In valuri m-aruncati !
Nicicand sa nu ma mai vedeti ! Nu va sfiiti,
Apropiati-va de-un om sfarsit ! Doar eu,
Vrun altul n-ar putea-ndura asa dureri.

1430

OEDIP

Pe zei, tu fiindca bun ai fost c-un pacatos

Cum sunt si teama-mi alungasi, asculta-rna:
Eu pentru binele-ti vorbesc, nu pentru-al meu.
CREON

1435

Si tu ce-mi ceri sa fac, de staruiesti atat ?

OEDIP

Din tara-alunga-ma de zor, pe vrun meleag,

Sa mor acolo, fara om In preajma mea!
CREON

(Soseste Creon.)

De mult eu 0 faceam - sa stii ! Dar sunt dator,

Socot, s-aud Intai eu vrerea zeului.

CORIFEUL

Dar Greon a venit la timp. El vrerea ta

Ti-o va-rnplini si sfetnic bun ti-o fi. Doar el,
In locul tau, ramase tarii-a-i fi strajer,

Duceti-l in palat, de zor ! Doar rudelor

Se cade-a se-ngriji cu mila de ai lor!

OEDIP

1440

Dar vrerea lui i-o stiu: Ia moarte-s osandit,

Nelegiuit ce-am fost !... Pe tata I-am ucis !

OEDIP

1420

CREON

Vai, ce-am sa pot sa-i spun? Ce sprijin pot s-astept ?

Cum pot sa cred ca el prielnic imi va fi,
Cand eu i-am fost candva atat de dusmanos ?

Asa a spus ! Dar In acest al nostru-amar

Mai bine-ar fi de-ar spune-o si mai lamurit.

CREON

OEDIP

Oedip, nu am venit sa-mi rad de-amarul tau,

Si nici sa-ti fac mustrari ca mi-ai gresit candva.

Si despre-un biet sarman cum sunt vrei sa-l intrebi ?

(Caire insotitorii lui Oedip:)

1425

74

Dar daca voi, tebani, de oameni nici va mai

Sfiiti, sfiiti-va de raza soarelui
Macar ! De ea, izvoru-ntregii noastre vieti !
Sa nu i-l aratati voi fara val pe-acest
Spurcat, pe care nici pamantul l-ar rabda,
Nici sfanta ploaie-a cerului, nici soarele.

CREON

1445

0, da ! Si-atunci si tu ai sa te-ncrezi In zeu.

OEDIP

Da, ma incred; si-acum din suflet eu te rog;

Sa-i faci ingropaciune celei din palat,
75

1450

1455

1460

1465

1470

1475

Cum insuti vrei ~i cum aeelor ce ti-s neam

Li s-ar cadea. Eu insa-atata-mi vreau: nicicand,
Cat zile-oi mai avea, sa n-aiba-a ma vedea
Cetatea-n care m-am nascut. .. Tu Iasa-rna
Sa m-aciuez prin munti, pe Citeron, ce-a fost
Ales de tata si de maica-mea, cand m-am
Nascut sa-rni fie loc de veci. Si cum au vrut,
Acolo - jertfa-a lor! - eu vreau sa mor. Dar nici
De boala, nici de moarte buna n-am sa pier,
Eu stiu ! Ca eu de moarte nici nu as fi fost
Crutat, de n-as fi fost ursit unui eumplit
Sfarsit ... Sa-si mearga Soarta drumul ei ! Tu griji
De fiii mei, 0, Creon, nici sa-ti faci ! Doar sunt
Barbati ! Oriunde-or fi, ei nu vor ramanea
Far' hrana zilnica. Dar ele sunt de plans:
Copilele ! Nicicand pranzit-au ori cinat
Doar ele, fara tatal lor, Ne-mpartaseam
Tot dintr-un blid ... Eu rogu-te: ai grija lor!
Ah, lasa-rna eu mainile-mi sa le dezmierd,
Si soarta noastra grea cu e1e sa mi-o plang !
0, rege, tu,
Esti om de neam !... Ah, lasa-ma sa 1e alint !
Mi s-ar parea ca 1e si vad ... ca si atunci,
Cand le vedeam ... Dar ee am spus ? ..
0, zei, ce-aud ? Nu lacrimile lor le-aud ?
S-o fi milostivit de mine Creon? .. EI ?
Mi-o fi trimis tot ce-am mai drag? Copilele ?
Ori m-amagesc ?

CREON

1480

1485

1490

1495

1500

1505

Nu-i amagire, nu ! bucurie-am vrut

Sa-ti fac. Stiam ee dor de ele iti era.
(Antigona si Ismena vin din iatac. Sun! cdlduzite de un sclav.)

1510

Mai mult decat el m-a vegheat, di mi-ai adus .

Copilele !. .. Dar voi, copile.iunde-oti fi ?
Veniti, veniti spre mainile-mi de ... frate, maini
Cari bezna-au asternut pe ochii lucitori
Ce tatal vostru-avea ... Copile, fara nici
Sa stiu di era ea, la sanul maica-mii
Ce m-a nascut v-am zamislit, Sa va mai vad,
Eu ochi azi nu mai am. Ei doar sa planga pot,
Cand ma gandesc di-n asta lume-ursite-oti fi
Sa suferiti, Si la soboare-ori sarbatori
Voi oehii eu tebanii cum yeti da ? Niei yeti
Rabda la ele sa priviti si yeti pomi
Spre casa-n plans. Si cand la mantis yeti fi
Ajuns, ce om va cuteza, copi1elor,
A se irnpovara cu-aceste fardelegi,
Care prapad ne-au fost si fi-vor pentru voi
Si-al vostru neam ? .. Nelegiuiri, nelegiuiri !
Pe tata, eu - eu, tatal vostru -I-am ucis.
Cu mama-mea ee m-a nascut v-am zamislit
Pe voi. Ah, ce rusini !... Si toti in plin obraz
Vi le-or zvarli. Se va gasi vrun om ce-ar vrea
A se-nsoti cu voi ? Sihastre yeti trai,
Copile dragi ! Si sterpe yeti imbatrani.
0, fiu allui Meneceus, cum le-ai ramas
Sa le fii tata tu - ca tata nu mai au,
Nici mama n-au - pe-aceste.fete ce se trag
Din al tau sange, nenuntite, rogu-te
Sa nu le lasi, cersindu-si painea-n drum. Sa faci
Asa, sa n-aibe-a suferi ce-am suferit !
Ai mila tu ! Sunt tinere, pe nimeni n-au.
Doar tu le-ai mai ramas. Fagaduieste-mi-o !
Da-mi mana, om marinimos !
(Creon ii dd mdna.)

Copi1e dragi,
De-ati fi mai varstnice, ea sa-ntelegeti tot,
Povete multe-as da. Azi doar atat va spun:
A

OEDIP

Fii fericit ! Te aibe zeu-n veghea lui,

76

77

1515

Rugati pe zei mai fericite voi sa fiti,

Oriunde-ati fi, decat al vostru tara-a fost !

OEDIP

CREON

CREON

Ci du-ma de-aid!

Porneste .... dar ele ramaie !

Varsat-ai tu lacrimi destule ... Hai, intra In cas a !

OEDIP

OEDIP

Ma-nclin, dar ma doare.

Ah, nu fara ele !

CREON

CREON

Stapan vrei sa fii totdeauna ?

E bun tot ce vine la vreme.

(Antigona si Ismena sunt conduse In palat. Oedip, dus de mana de

Creon fi urmat de sclavi, intra In palat.)

OEDIP

M-oi duce, dar nu fara-a-ti cere ...

CREON

Tu spune-mi, si-oi sti-o !

CORIFEUL

1525

OEDIP

Surghiunul tu da-rni-I !
1530

Vedeti-l, vedeti-l, voi, oameni din tara mea, Teba !

Oedip ce-a stiut dezlega mult vestitele taine,
Al tarii stapan ajunsese. La soarta-i, ravnind-o,
Priveau toti tebanii ... Azi soarta-l arunca-n urgie
Cumplita ... Oricui asteptati-i si ziua din urma
A vietii. Si numai cand omul trecutu-i-a pragul,
Dar fara amaruri, atunci fericit socotiti-l !

CREON

Atarna de-a zeilor vrere.

OEDIP

Vrajmasi imi sunt zeii.

CREON

De-aceea-ti vor face pe voie.

OEDIP

Crezi oare?
CREON

1520
78

Eu n-am obicei sa vorbesc intr-o doara.

79