Coperta de: Stiki Bogdan E. M. Forster Aspecte ale romanului Traducere si postfaa de PETRU POPESCU EM, roster Editura pentru Literatur’ Univers ala | Bueuresti, 1968INTRODUCERE de prelegeri e legat de numele lui CEST CICLU William George Clark Jello al Colegiului Trinity. Datoriti Tui ne tntilnim azi, prin acoreful vom aborda subieetul nostra lark era, ered, din Yorkshire. S-a niscut in 1921 a urmat la scolile, din Sedbergh si Shrewsbury, a inteat student la Colegiul Trinity® in 1840, a. fost opiat fellow pate ani mai tireiu, $1 apoi, timp Sproape treizecl de ani, si-a ales Colegiul rept inin, un cimin pe care nu Ia pirdsit decit cu sini- tate subreziti, putin inainte de moarte. Cunoscut i ales ca ceveetator al lui Shakespeare, a publicat $i dou cirfi pe alte teme, la care trebuie sine re- fesim, Tindr, a eilitorit in Spania, scr agreabila gi vioaie a acestei vacanje, intitulati Gas= acho : gazpacho © numele unei supe reci pe care a mincat-o_pare-se cu plicere printre {iranit din An~ daluzia (de fapt_nu numai supa pare sii fi plicut acolo, ef totul), Dupi opt ani, in urma unei vacante in Grecia, a publicat Peloponnesus, 0 carte mai grav icoasi, Grecia era pe-atunel 0 {ard serion- it Spania. Pe de alta parte, Clark inire timp na numai ek intrase tn rindurle.clerulul dar devenise si Public Oralor'; ‘i, pe deasupra,a (srrcre aL KOMANULU storea impreuna cu Doctorul Thompson, decanul sala Coteriulei, care mu era de fel un om de atin saprecicze vreo supa rece, Glumele despre jn ors “puric sint prin urmare foarte putine, in ae iRein tot mai des confruntati cu ruinele’an- aime Spurtati pe cimpuri de batalie. Ceea ce.supra- vietuieste azi in carte — lasind i ° pare edit _ ele aes pentra pelsajul gree. CHAK a mal fie calatorii ia alia Polonia. Sa ne la ci aan SiH Tmpreund’ ex" Glover, apoi ca Aids Wright (ambit bibliotecari ai Colegiului Trinity), ropumentala elite 2 yperelor Ini Shakespeare uno rg sub numele de The Cambridge SI si, ajutat de Aldis Wright, a publicat Gist Shakespeare? Avadunat mult materia: penta © editie a lui Aristofan. De asemeni, a publicat cf- teva predic, dar in 1869 s-a intors Ta viata la tera te, fiinded veni vorba, ne va scuti pe noi de o exagerata ortodoxie. Ca i prietenul i. biograf Leslie Stephen", ca si Henry Si alti di Ieecayi geperaic, considera imponbil.rSmtacrea in inal biserici, 91 sia explicat motivele fatr-un pam. fle intitaat "he ‘Present Dangers of the Churdh of England (Pericolele actuale ale Bisericii Anglicane), A renuntat deci la functiunea de Public Orator, pas- trind-o. pe aceea de tutor la Colegiu. A mutit la cincizeci si sapte de ani, stimat de toti cei_care-1 cu- nosteau ca un om bun, savant si onest.. Dupi cum dat seama, el rimine pentru Cambridge 0 per. sonalitate. Nu o personalitate universal, sau macar ia popular INTRODUGERE 43 mica de prlegerianule, dedicate detbatei msi un Gilg perioade sau mai multor perioade ale Intera- anumil glee de la Chaucer inoace”,preegeri care tut arte numele. " Tvocatile nu mai sint 12 mod scurtie eu dowd scopuri. Mai inti, fie cao férima Se imegritatea Jui Clark <4 ne din gi fie ca Clark insusi sf nu ne acorde, de sus, cuffeaga Tui atentie! Si asta pentru ef eu mam ingpect cu stricete termenii 0 anumita perioada resPetai multe perioade ale” literaturii_ engleze™. Rweasti conditie, desi pare foarte liberala si chiar OSuficient de liberala in esenta, nu se acord strict Su Subjectul nostru, si prelegerea introductiva se va Gtypatocmai cu explicarea cauzelor acest necon- Sstdante. Diferentele relevate vi se pot parca nein- Seinnate, insane vor conduce la o positie avanta- Homa. din care si putem incepe atacal principal “avem nevoie de 0 asemenea poritic, cic) romanul nu ne apare ca un munte pe care si-l putem esca- jada — un Parnas sau_un Helicon, sau micar un Pisgah", ci cao mash formidabila si in acelagi timp amorfa. In chip evident, romanul ¢ una din cele maj umede regiuni ale literaturii — un platou irigat de sute de riulete, dezenerind uncori intr-o adevirata mlastina, Nu mi mir ci poetii fuiese, desi din cind in cind Ti se_intim pomeneased acolo printr-un accident. Si nu smi Surprinde neplacerea istoricilor cind, tot accidental, se pomenese cu romanul in mijlocul lor. Tnainte si incepem, ar trebui poate si dim o definiti hului, ceca ce nu va dura mai mult de o clip. Abel Chevalley ne-a dat una in briliantul siu-manval , + Abel Chevalley, Le Roman ngleis de notre temps, 1990,u ASPECTE ALE ROMANULUL nici macar un critic i defineasci romanul, on il © 0 pert de imag: alte, in prod care iniindere™ (ane ficthog ime cevtaine ttenduc). Od desta pentry noi, Ia care am_ putea adsuga at nu trebuie si fie mai ‘nick de Sigg de eavinte. Astcl orice oper de Heiane fn tet care depigeste, 50.000 de ‘euvinte va" fi un rome potrivit scopurilor acestor prelegeri, Dac definin Vi se pare prea nefilozofici, va trebui si vi pind la alta, care si poati cuprinde The Pilgrim's Prt gress (Cilatoria pelerinului) ®, Marius the Epicurean (Marius epicureul)", The Adventures of a Younsc, Son (Aventurile mezinului)", The Magic Flat (Flautul magic), The Journal of the Plague Yeu (Jurnat din anul ciumei)"*, Zuleika Dobson", Rasse. as, Ulysse Green Mansions (Conacele %, sau si-mi dati argumente pentru 0 definiic care ar putea exclude aceste titluri, Eadevaral anumite pln ale acest sponges nut “par mat aproape_de fictiune : cam pe la mijloc, pe ic de jarbs, sh dommnigoara, Austen, cu. Enima‘ eed ca, si Thackeray, prezentindu-ni-l pe Esmond 2, Dupa , nici o observatie inteligenti nu a pulut de- ul romanului_ ca pe un intreg, Tot ce putem spune ‘despre ol ¢ cil strijuigse dows lan de nin zate fati-n fal —, jar a treia laturi © marea, 0 mare pe care 0 vom intilni cind vom vorbi de Moby Dick Dar si cercetim mai inti stipulatiunea privind liz eratura englezi*, Cuvintele trebuie interpretate de- sigur ca in sensul de literatura serisi in limba en- sleza, si nu ca literatura publicata la sud de Tweed, sau laest de Atlantic, sau la nord de ecuator : nu tre- ‘i unul prea abrupt — Poezia gi Istoria, age IN TRODUGERE e_accidente geografice, mai ior. Totur chr. astfel ing Sa Ne JASe™ ne asigura are intreaga libertate ? je, interprelare Pe sng proza de imaginatic englezi, cetetaT pet cea scrish in alte limbi, mai a scrisd in francezi ia ce ama pe acecé n jitori ama pe acces Am putea-o ignora, cici scriitori te nit niciodats prea inriuriti de confrai gin motive pe care le voi explica tal, Dat Ste prelegeri aj vrea si vorbese cit ix dtepre influen{a. Subiectul meu © un anu- ai palit i aspectele imbricate de el in limba ait Up Oe cro ins tele colaterale pe mit oe patem ns ignore aspectele colaterale, p 2a Pitip de carte il imbraca pe continent? In Cahegime, mie Aich trebuie si admitem un adevir intregim pil si nepatriotic, Nici un romancier englez deragical) Se lmare ea Tolstol — adica nu a dat 0 pu el ude completa a vietii omului, atit in ipostaza freee ested cit gi in. cca croied. Nici un romancier oi erinut a explorat sufletol omenesc la fel de adine cme stoievski. $i nici un romancier din orice parte Shamil nua analizat constiinta modern cu mai mult i Marcel Proust. In fata acestor triumfurk meditam, Poezia engleza, excelind in cali- tute § cantitate, nurse teme de nici un adversar. Proza de imaginatie engleri ¢ mai putin vi ‘ontine cele mai bune pag c : nega acest fapt ne facem vinovati de provincalism. Desigur, provincialismul in opera unui seri ¢ negativ, el putind fi principala sursi a fortei lui: humai-un pedant' sau un prost se poate pling: de Cockney#-ismul Tui Defoe sau de ruralismal lui Har- dy. Dar_pentru critic, provincialismul 0. serioasi roare. Critical nu are dreptul la acea Timitare care e-adesea prerogativa artistului creator, el tebuie siWw ASPECTE ALE ROMANULUT aida © perspectiva vast, si fink ea nu poate reat; simi. Cu toate ch romanul exercita toate: dreprg’ unui obiect creat, analiza nu se bucura de aceste qrat® turi, Prea multe cisute ale prozei engleze ay fe in detrimental lor, drept impunitoare ef loam patra la intimplare : Cranford ®, i Heart of Midlothian (Temnita din "Edinburgh lt Jane Eyre®, Richard Feverel ®, Putem fi, din diver’ imotive personale si locale, atagati_ de aceste: cant Cranford radiari umoral oraselor din comitatele cet” trale, Midlothian e o farima din Edinburgh, Jane Ey, ¢ visul pasionat al nel femei remareabile, dar ined neformate, Richard Feverc! respira lirismul fermelg: si scinteiazi de spirit monden. Dar toate patra’ sing niste csute modeste, nu niste edificii, si ca si le per cepem si si le respectim in dimensiunile lor reale ¢ suficient si le agezim o clip& intre coloancle pe care Te inalti Razbo si pace sau sub boltile Fratilor Kec rama: In aceste prelegeri ma voi referi rar la romane strline. $i mai rar voi poza in expert al acestor romane impiedicat si vorbeasci de propriii lui termeni de referinté. Vreau insa inainte de a incepe sa le sub- liniez maretia : preliminari asupra subiectului nostru, astfel inci sfirsit, cind ne vom uita inapoi ca si-l reconsiderim, sicl putem vedea tocmai de aceea in adevarata lui Iu! mina. tit, despre stipulatiunea privind , literatura engle- 28°. Si trecem acum la un punct mai. important, stipulatiunea privind 0 anumiti perioad& sau mai multe perioade*. Cea ‘ce vreau si evit in scurtul nos- tru studiu, si cred ci autorul lui Gazpacho se va arita indulgent, ¢ tocmai idea unei perioade dintr-o dezvoltare in timp, si atentia acordati in consecin(s vreau, ca si zic asa, sA arunc o umbri INTRODUCERE a ci inamicul nostru va fi, firgit, timpul, Nu trebuie si ne eri englezi plutind purtati de « ert en viii neatenti, ci si de He romanc © jnchipwi™ Fora la vale toti cop! care OFA Te Minto camera rotunda cao seaginam 264), Brihy Museum, sriindy-giro- Inia de lecture de, ezat acolo, nici unul nu gindeste Shnele simulta. ee Vitoria, eu sub Ana, eu con- Eu, (TRICE, SO eT tone ®, eu reactionez impotriva sti. tal Faptul ci {in cu tot tocul_ in tui Aldous Tai via pentru ci. Sint pe jumatate hip- mind ¢ PM tetile si bucuriile li se scurg in cerneala, nota tet pie, gh cind. profesoral Oliver crea actul creatich <= dup 1847 romanul pasional nu Fon afirm’, °F acelagi™ nimeni_nu-l intlege. xa_mai fries; fie viziunea noastra despre ei — Aceasla tet erfectay dar adecvata fortelor noastre, ntune imi de wn pericol notabil, ace al pseu doer ‘tie ¢ unul din marile succese ale Vesitabila exist triumf mai mare decit al specie! Mare isi alege un subiect demn de atentie si multi ar WSpineasci toate datele, ca si datele prin- june fie subiectelor adiacente. In situatia asta indi- GRA poate realiza orice. Daci subiectul lui ¢ roma- vidal Pompate, dack vrea, sicl dezbata din punct de Vedere cronologic, dat find ci a citit romanele im- Fevtante ale ultimelor patru secole si multe din cele Peimportante si are o cunoastere adecvati a oriciror Tapte “colaterale care au influentat proza engl: Un asemenea erudit a fost riposatul Sir Walter Ra- Teigh’™ (care, la un moment dat, a finut un ciclu de prelegeri in acelasi cadru). Raleigh cunostea_atitea Jneit putea si'se ocupe de studiul influentelor, si mo- nogeafia, lui despre romanul englez adopta'metoda{SPECTE ALE ROMANULUT 13___ cereetarii pe perioade de care e silit si nevrednicul lui succesor. Eruditul, ca gi fitozorge*c Contempla fluviul timpului. EL nu il priveste te Pote cul lui, ci urmareste evenimentele si perso. pe care apele timpului le poarti print aie Epreciana relatiile dintre ele, si dack pent concluziile lui ar putea fi la fel de valoroase qt ti pentru el insusi, de mult eruditul ar fi civilizg st Firea, Dup cum sti it. Bruditia autem’: ¢ incomunicabili, ‘adevaratii eruditi sintrayit“Qd ascultitorii de fafa exist citiva erudifi, reali ya's tentiali, dar numai citiva, si desigur nici unut af catedra. Cei maj multi dintre noi sintem nigte pay? eruditi, $1 as vrea si privesc cu simpatie si respeet Facteristicle noastre comune, clei noi formsee | larga si de ajuns de puternici, eminent’ sustio = a bisericii gi statului, noi controlim educatia we lui, noi imprumutim presei atita distinctie aie simte ea insisi si primeasci de la noi, si dim doses la dineuri de cele mai binevenite calititi. 7 Prin latura ei poritiv’, pseudoeruditia © un omagiy adus de ignoranta cunoasterii. In plus ea are o lates rentabila, pe care nu trebuie s-o tratim prea sever Cei mai multi dintre noi trebuie si-si glseascd o shal, ba inainte de treizeci de ani, in afard de cazul “ind traiesc pe spinarea rudelor, si la cele mai multe sluj- be se ajunge pe calea trecerii unui examen. Pseudo. eruditul (spre deosebire de adevaratul erudit), treee deseori examenul cu bine gi, chiar dacd e trintt, apre ciazi grandoarea innascuta a examenelor, examentle fiind portile care duc la angajare si avind puterea de a exila sau de a binecuvinta. O tezd despre Regele Lear poate duce la ceva, (spre deosebire de piesa cam pretentioasi cu acelasi titlu), ea poate fio treapti catre un post in administratia locala. Pseudoeruditul INTRODUCERE. rT peste rarcori deschis cu sine, mirturisindy-yi doreste, fara ajutorul unui program. Romancierul pre deosebire de multi colegi ai lui, creeazi niste mnase de cuvinte prin care se descrie in mare pe'sing deocamdata in mare — subtilititile vin mai tirziu) GB acestor mase nume gi sex, le inzestreazi cu gestur} lauzibile, le face si vorbeasca intre semnele citarit ‘Apoi hrana, procesul de alimentare, intretineres flicirii individuale, proces care incepe ‘chiar fnainte de nastere, e continuat de mama si devine in’ sfirst © grija a’ individului, urmind zi de zi prin. intros ducerea unci varielati’ de obiecte intr-o deschiziturd a felei, fara ca acesta si manifeste surpriza sau plic- tiseala ; alimentatia este o legiturd intre ce cunoay- tem si ce am uitat; ea incepe inainte de nasterea pe care am uitat-o, si am avut din now de-a face cu ca ultima oard azi-dimineata la micul dejun. Ca si somnul, cu care seamana in multe feluri, alimentatia nu e 0 puri functie de refacere a forfelor, ci are gio latura esteticd, exprimata in gustul bun sau rau, Cum va fi considerat acest bun cu dublu aspect intr-un In al patrulea rind, somnul. In medic, vreo treime din timpul nostru nu nil petrecem in societate, nici fn alt contact cu civilizatia, si nici chiar in ceca ce numim in mod obisnuit singuritate. Intram intr-o OAMENIL putine, care ni se me pa ce it-o, parte din uitare, parte mati OUP Ge. yN-am_visat_nimic’, sau Am visat din rexel ‘Am visat paradisul* spunem dupa ce scara” SiH OM omn, Nu dorese sa discut natura nest, tezit Cr ior, ci numai sa subliniez ca ambele somnului $1 4 Tp. Ceea ce sc numeste ,,_storie” nu He timp. Ceea ce se num : deci treimi ale ciclului uman, teoretizind S fie oare atitudinea romanului sin He, dragostea. Folosese acest mult Tiudat cavint spimenal lui eel mai larg si mai direc “In legatura in sens fea, dao voie st fin. eft mai lar 5! mal epg un mumie de ani de Ia masterea une succint Tenesti, im organismul ei se petrec anumite Sins merc se inlimpla si la alte animale, mo modifictre duc 1a unirea cu alti fiint& omeneasci Fen pasterea altor fiinfe omenesti. Si rasa continu 8 Uy" existe, Sexul precede adolescenta si supra- aicjeste sterilititii, find realmente contemporan vietii noastre, desi ‘efectele lui sociale sint mai vizibile fet ta cuplicit. Pe ling’ sex, existi si alte emotii care se consolideazi citre maturitate : diversele inal- (EF Me‘ spiritalui; cum ar fi afectiunea, pritenia, patriotismul, credin{a ; i data ce incercim sa deter- minam relatia dintre sex gi celelalte sim{aminte vom incepe si ne certim la fel de violent ca si in cazul MMi Scott, poate mai violent. Permiteti-mi numai si rater unele puncte de vedere. Unit spun ci sexul fundamental ¢1 sti la baza tuturor celorlalte afee- tiuni (dragostea de prieteni, de Dumnezeu, de tard). Altii afirma c& legitura cu acestea ¢ lateral, el ne! iind Fidacina lor, Al{ii neagi legitura, As vrea_numai SG sugerer posbilitaten de a boteza acest pachet de moti cu mumele de ndragoste", considerind-o deptISPECTE ALE ROMANULUT a cincea mare experienta prin care trebuie si fiinta_omeneasca. Cind oamenii iubese, '¢ si obtind ceva. De asemeni, ei inceares’ s si acest dublu scop confer’ iubirii o complexitate mare decit a alimentatiei sama somnulbi Eegctt si altruista in acelasi timp, si nici un grad, eit decide cat, de specializare Intr-o'singura directie nu sn So atrofieze total pe cealalta. Cit timp. ocups ie? gostea? Aceasta intrebare poate pirea grosolang are totusi legatura. cu dezbaterea.noastrs, Dig yyst zeci si patru de ore, somnul ocupi aproape opt, oat: carea alte doua, si evaluim dragostea la ince dou > Nu incape indoiala ci aceasta-i o apreciere genetots, La fel ca si somnolena sau foamea, dragostea se poate impleti cu alte activitii ale noastre, lubines poate fi sursa altor activititi secundare ; de pilus Gragostea unui individ pentru familia sa il poate determina si-si petreaci o mare parte din timp Ie bursi, sau iubirea de Dumnezeu il poate face pe altul si stea o grimada de vreme in bisericd. Dar ¢ foarte idoielnic ca perioada de comuniune emotionala cu orice subject adorat si depiseascd doua ore pe 2, 31 tocmai aceasta comuniune emotional’, aceasta. dorin(s de a da si primi, acest amestec de gencrozitate si tare diferentiaz’ dragostea de toate celelalie experiente citate. Aceasta e deci alcituirea umani — sau o parte a ci. Alcatuit si el astfel, romancierul ia tocul in mind, intrd in acea stare normal lui, numitii mai adecvat inspiratie", si incearca si crecze oameni. Poate ci personajele trebuie si se potriveascd si cu vreun alt clement din roman : asta se intimpla foarte des (cazul extrem constituindu-] cartile Iui Henry James) : per- sonajele trebuie desigur si-si modifice Tizionomia in consecinta. Ne ocupim totusi de cazul cel mai simplu, 4 Vere, incearey lea ceva, OAMENI ne principal o constituie oa- 5 a einai pas , ah autora’ @ Girt Pyragul, lor, va_sacrifica foarte meni tire, trig, forma, frumusete inci Malte — povestires dentald. ce anume sc exprima deosebirea intre Dar. PiMeraturit si cele ale pamintului ? Nu se pot natin neexistind elemente comune in sen- ralizati, ea ee anti Fic; (de exemplu, locuitorii Jiteraturii nu au sul stiintific + ‘ " spre deoxebire de cei ai pimintuly) nei de gland oO definitie precisa, cred ci ele au Des a sa evolueze cam pe aceleasi coordonate. Tn primul rind, sosirea pe lume @ unui copil sea- manaPmai mult cua unui pachet decit cu a unci Taate omenesti. Intr-un roman, un_prunc apare de fared ar fi fost trimis. prin posta. E livrat™ : unul Fin personajele mature merge si-l ia, il arata ctito- fuluk dup care e de obicei pistrat la rece pind cind ¢ in stare si vorbeascd sau s& participe in vreun fel Ja desfasurarea actiunii. Pentru asta si pentru alte devieri de la practica piminteascd, exista un motiv temeinic si un motiv netemeinic, pe care le vom men- tiona’ indati. Observati insi procedura sumara_ prin care se recruteazi populatia romanelor. De la la James Joyce, cx multa greutate putem scriitor care si fi incercat si utilizeze momentul si prejurarile nasterii, sau si invente imprejurari_noi legatura cu ea, si nimeni n-a incercat si ajunga la psihologia prunculuj si si foloseascd tezaurul lite ascuns in ea altfel decit intr-o maniera melancol proprie mitusilor batrine. Poate ci lucrul nu posi- bil Ne vom da seama peste o clip’ Moartea. Felul in care ¢ tratati moartea, pe de alta parte, se bazeazi intr-o mult mai mare masura Pe observatie, si ¢ de o varictate care sugereazi ali- nitatea scriitorului cu acest subiect. Un motiv ¢ acela5S {SPECTE ALE ROMANULUT ci moartea inchide frumos 0 carte, un putin evident ¢ accla ci seiitora, fuerind fy gl Flseste ca € mai usor si mearg’ de Ia eunoseuy tthe intunerie decit de la intunericul nagterii citre cynat® cut. Cind personajele mor, seriitorul a ajuns “oft injcleagd, putind adopta ince le privese fie nail’ dine adecvati, fie una inspirati si fantezista, fie cmt. binind amindoui atitudinile — cee ce asigurg ee mai puternice efecte, Si lum, de exemplus mace unui persona} secundar — moartea doamnei Prost din The Last Chronicle of Dorset (Clim, cronieg din Barsct)®. Totul e obignuit ; efectul, totug, wee fiant. Trollope a plimbat-o pe doamha Proutie te multe strdute rurale, aritindu-ne mersul ej facings Si se enervere, obignuindu-ne pind la plilisealg so caracteral ei si cu micile ei ticuri (,Domnule episcer ia seama la sufletele oamenilor*) ; deodati, stind ne marginea patului, ea are un atac de inimd ; sa pline bat de ajuns, procesul isi atinge capatul — sffrsital doamnei Proudie. Romancierul poate imprumuta rice clement din ,moartea zilnica’ si poate inventa, a profit, aproape orice despre accasté moarte. Port: n, tunericulut it sint deschise gi igi poate urmna pete, jele si acolo, cu conditia sa aiba suficienta imagina. tie sis nu incerce si ne ofere despre lumea de din. colo férime de informatie culese la sedinjele de spi. ritism, Ce putem spune despre alimentalic, al treilea act de pe lista noastr? In literatura, hrana e in special tun act social. Ea adung la un loc personajele ; mot vul adundrii ¢ ins’ rareori. cel fiziologic ; alimentatia se produce fara nici o placere, iar personajele nu digera decit daca sint puse s-o facd. Personajele int infometate unul de altul, asa cum se intimpla in vi atia fizicd spre micul dejun sau spre OAMENIT ¢ niciodaté reflectaté. Chiar si poczia a valy- » maj mult, cel putin in latura ei esteticd ee omanul. Milton si Keats s-au apropiat mai ‘male phicerea de a inghiti decit George Meredith Somnul ¢ gi ¢l, in literatura, tratat in mod sumar Nu se face nici o incercare de'a reda procens) uitags say adevarata lume a viselor. Visele sint sau con, Structii logice, sau mozaicuri facute din miei {ex mente de trecut si de viitor. Ele sint introduce ey tin scop, acest scop nefiind insd intreaza viata ssonajului, ci numai acca parte din ea triitd de a fh starea de trezie. Niciodata personajul nu e eoncepst cao fiinfi care-si traieste 0 treime din viata 1 neric, E acceasi viziune — limitata la lumina zilel pe care o foloseste istoricul si pe care romancierul © eviti in alte cazuri. De ce n-ar intelege cierul somnul, sau de ce nu Lar reconstrui amintili-va c& el are voie si invente, si noi ne pusern da seama cind inventia e plauzibili, pentru ca stunt verva lui ne face si depisim improbabilititile. $j totusi romancicrul nici nu a copiat somnul, nich su L-a creat. Produsul nu e decit un amalgam Tubirea. $titi cu totii ce loc ocup iubirea in ro- mane, si cred ci mi veti aproba dacd voi spune ci iubirea a facut mult, riu romanelor, care prin ca au devenit monotone. Ce a ocazionat tocmai transplan. tarea acestei experiente, in cantititi atit de generoase, si mai_cu_seama in manifestarea ei sexuali, in [i raturd ? Cind va ginditi in mod vag la un roman, va ginditi de fapt la 0 poveste de dragoste — Ia’ un birbat si o femeie care doresc si iti $i poate ci si reugesc. Cind vi ginditi in general la propria voastra viata, sau la mai multe vieti, obtineti 0 im- presie foarte diferiti si mult mai complex. de60 {SPECIE ALE ROMANULUL _ Par si existe dou motive ale proeminente: in romane, chiar si in cele bune, Intii, cind un romancier inceteazi si-si er caracterele si incepe si le creeze, in mintee 2 tere , 2 tea iubirea", sub orice aspect al ei, sau chiar sub toll aspectele, incepe si ocupe un loc de important’, oe Sporeste, neintentionat, sensibilitatea personajelor cl de ca — sensibilitate sporiti care in comparatie tt viata apare ca o exagerare. Sensibilitatea unui pet Sonaj fati de_altul e remarcabila. chiar la seri wrobusti” ca Fielding, si nu seaman in viata realy Gceit cu sensibilitatea acelor oameni care nu stig Sa facd cu timpul liber. Viala oferd pasiune, inten’ fate in anumite momente — da, desigur, dar nus constant constiinta croticd, o eternd frimintare, ¢ Toame nesfirsiti. Cred ci ‘aceste fenomene reflec starea de spirit a romancicrului cind compune, si poate Ca. predominanta iubirii in romane se explick’ tocmay prin asta Un al doilea motiv, care se integreaz logic in alt capitol al cercetarii, noastre, dar pe care totusi il vom hota aici, e acela ci dragostea, ca si moartea, convine tinuj autor ca incheiere a unei_cirfi. Dragostea poate fi tratata ca o permanenta si cititorii vor fi de acord, pentru eX una din iluziile pe care le intretin despre Gragoste € caracterul ci permanent. Dragostea care “recut nu poate fi conceput’ ca permanentéi, iar dra- gostea viitoare nu poate fi conceputi decit ca perma- enti. Intreaga istorie si toatd experienta noastia ne Inva(a cd nu exista relatie omeneasci constanti; relatia. omeneascd ¢ la fel de instabili ca gi fiinfele partici- pante, si acestea ar trebui si giscasci un echilibru fe 'scamatori dack ar vrea si-i asigure.stabilitatea. Constanta transforma relatia intr-o habitudine sociala, accentul mutindu-se de la jubire Ia cdsitorie. Stim ubinis OAMEN oi toate astea, neindurinducne totusi si aplicém viitorue {a mara experienta: viitorul va fitu total ake persoana perfect va aparea, sau persoana deja cuno. pernt wa deveni perfecta. Nu trebuie sf ne"agean scmya interven nici o schimbare. Vor li purus ter. "Sau poate pururi nenorociti. Faptul once enc puternici aduce cu sine iluzia permanente a foe gs de romancieri. Ei igi sfiryec carte cu un mas ref iar noi nu objectim pentru cd le-am imprumutar proprile nase vse ‘Aici trebuie 88 inchidem comparatia dintre speci javadite, Homo Sapiens 1 Homo Fictuy. Home a jus emai grew de sesizat decit varul lui, Sute de ro- fancier! diferifi il creeazi in minte prin metode Contradictorii; riscant si generalizim. Oricum, se fot. spune citeva cuvinte, In general, Homo Ficus e*ndseut in dosul scenei, © capabil si moard pe ca, fre nevoie de prea putina hrana ori somn, si se ocupi hoobosit de relafiile umane. Si — lucrul cel mai important. — despre el putem afla mai mult deat despre oricare cunoseut al nostru, deoarece creatorul aratorul siu sint una si aceeasi persoan’. Daca am Fi capabili de hiperbole, am exclama in acest moment: ‘Daci Dumnezeu ar putea spune povestea Univer- Sului, Universal ar deveni o fietiune™. De fapt, acesta este principiul. ‘Dupé_aceste complicate speculatii, si analizim un personaj mai simplu, Moll Flanders. Ea umple carts fare-i poarta numele, se inaltd singura fn ea, ca un co- pac intr-un pare, astfel cd ii putem contempla erice 2s- pect, neimpiedicati de plante rivale. Ca si Scott, D: foe deapini 0 povestire gi in ea vom descoperi multe fire neinnodate, Ia fel ca ta Scott, asteptind ca seri torul si aiba chef si le reia : timpuria droaie de copi 2 lui Moll, de pilda. Dar paralela cu Scott nu poateASPECTE ALE ROMANULUL fi dust deporte. Pe Defoe i intereseaxi eroiny Sedusi de fratele mal Gee aerate se ratele mai tindr, miritati eu ce] virsinic, ea inclin’, in prima gi cea mai luming parte a’ evolutiel eiy spre mariaye, mite panes Be cave reapinge eu teat fort’ ane nat salad si afective. Ea si alte personaje din lumea j te a lui Defoe au’o mare afeetiune unit lath eee isi cruta reciproc sentimentele, isi au’ riscuri qt loialitate, Bunitatea lor inniscuti se dezvalla ine deauna, in ciuda stricted aprecieri a autorului ; mot. vul il constituie probabil o anume experienfi: majey pe care autorul a avut-o pe cind era inchis la Now gate, Care a fost aceca nu putem sti, probabil cd nig autorul nu. si-a ‘mai amintit-o dup aceea, foarte ocupat fiind ca elastic jurnalist si abil politican, Dee ceva i_se intimplase in inchisoare, si aceasti emotic confuzi, dar puteinici a dat nastere Iui Moll si Ro. xanei. Moll e, fiziceste chiar, un caracter ; cu membre plinute gi tari, care pitrund in paturi si fn buzuna. rele trecatorilor. Ea nu isi accentueaza infatisarea prin nimic, si totusi se misc in toati iniltimea si greutatea ci, respitind si mincind si facind o suma Ge lucruri care scapa de obicei ochiului, Ocupatia de tinerete sint sotii: ¢ trigama sau chiar quadrigama si unul_dintre barbati se descoperi a fi propriul «i rate, E fericiti cu fiecare: ei se poarti frumos cu ea, €a se poarta frumos cu ei. Ascultatipasajul in care birbatul ei postivarul o ia intr-o excursie. — Vrei, draga mea, zice intr-o zi, si facem 0 plim bare de 0 siptimin’, prin finut? —Bine, dragul meu, zic eu, dar fncotro vrei luim? oAMENTL pe gueaeaeeae CONE -e totuna, tice, dar parci mi-ar plicea si fir ip de o siptiming. Si mergem la Oxford domn = Cum si mergem ? intreb eu. Eu nu stiu sic sie prea departe ca si luim 0 caleascé — Prea departe! tice el, Nicdieri nu-i prea departe pentru 0 caleasci cu sase cai, Dac te duc eu, ai si cili- toresti ca 0 ducesi. = Hm, am facut cu, dragul meu, astari 0 trisnaic dar daci ai tu chef, nu-mi pasi. ‘Am hotirit ziua: am comandat 0 caleagci.clegants cai foarte buni, un vizitiu, un postalion si doi lachei in livrele frumoase, un gentleman cilare si un paj eu pani Ia. pilirie pe alt cal. Lui, servitorii i spuneau milord, iar eu cram iniltimea-sa’contesa, si aga am cilitorit pink la Oxford si a fost o cilitorie foarte plicuti, finde’, s& fiu dreapts cu el, nici un ceryetor din lume ‘nu se pricepea mai bine decit birbatul meu si faci pe lordul. Am vizut toate icrurile rare din Oxford, am stat de vorbi eu vreo doi sau trei dascili de colesii, desp: tun nepot, Hisat in grija iniltimii-sale, lordul, pe voiam sil dim Ia universitate, rugindw-l pe fiecare i fie tutore, Ne-am distrat prostinds-i pe citiva fu speranta ei vor deveni cel putin capelani ai lordului sie vor purta briu episcopal: si asa, dup ex am triit ca niste oameni de seam, micar in ceea ce priveste cheltuilile, ne-am dus spre Northampton, si pe scurt, dupi ce am bitut drumurile vreo douisprezece le, nne-am fnapoiat acasi, usurati de 95 de lire Faceti o comparatie intre aceasta sceni si scena cu sotul din Lancashire, pe care il iubeste foarte mult. Ele un tilhar de drumul mare. Amindoi, si Moll si cl, afirmi ci sint foarte bogali, mistificarea avind drept scop si-1 decid& pe celilalt 1a cisitorie. DupiASPECTE ALE ROMANULUL ceremonie, cei doi se demasci unul pe altul, Dac fi seris in’ mod mecanic, Defoe i-ar fi pus si se inet” mineze unul pe altul, ca domnul si doamna Lanmais Gin Our Mutual Friend (Prictenul nostrn-comun)s Dar Defoe a cedat umorului si bunului simt al er. nei sale — Ziv, i-am spus eu, ci meai fi cucerit curind ; dy. rerea mea este ci nul sint in stare si-ti aril ce ujor nay {i impicat eu tine si ti-as fi trecut cu vederca toate ine, ciunile, ca rasplati pentra voia ta bund. Dar, drazu, meu, zi¢, ce putem face acum si la ce ne foloseste ci ne-am pacat, daci n-avem din ce tri? Ne-am gindit noi Ia © multime de edi, dar nici una nu ne ingiduia si pornim de Ia nimic, Ja urma, ‘a rugat si nu mai vorbesc despre asta fiinded, zices sfisiam inima; aga incit am vorbit despre altele, ping Gnd, intr-un tirziu, sia Iuat un rimas bun de birbat de Ia mine si s-a culcat’ Ceea ce ¢ si mai veridic si mai placut de citit de- cit un fragment din Dickens. Cei doi sint confruntati cu niste fapte reale, nu cu conceptia moral a autoru- lui, si, fiind niste escroci cu bun-simt si cumsecade, nu fac nici un fel de scandal. Mai tirziu, Moll isi schimbi ocupatia, trecind de la gisirea de’ soti la, furt; ca instsi apreciaz’ schimbarea ca pe_o inrautatire a Situatiei ei, si 0 umbra invaluie firesc scena. Dar dinsa rimine la fel de decisi si de amuzanta ca si inainte. Cit de adevarate sint reflectiile ei atunci cind fura colierul de aur al fetitei care se intorcea de a scoala de dans! Furtul are Joc in micul pasaj ce OAMENIL is 4 spre St. Bartholomew's, Smithfield (locul poate ga rani : Defoe poate fi intnit prc age tf impulsul ci fiind de a ucide copilul pentru, al elu, Impulsul ¢ slab, si ea mut omoara, ‘dar ‘con. nti de riscul prin care a trecut copilul, ‘case fndigneazi ch parinfii_ au Lasat bietul mieluyel os se inloarcd singur acasi.’Dar asta o si-i invete mine $4 aibi mai mult grija de el alta dati". Cit de aren fi de pretentios ar fi exprimat un psiholog moder Scest gind! Din pana lui Defoe, el zboard. pur Simplu. La fel un alt pasaj, in care Moll ingald us barbat, ingtiin(indu-l apoi cu amabilitate, ceca ce. propulseaza mai adine in bunavointa lui. Tot cece fe face ea Me provoacd un mic soc — care nue iguduirea deziluziei, ci fiorul pe ‘care il. transi o fiinti vie. Ne face sé ridem, dar nu ridem amar, nici superior, cici ca nu e nici ipocrita, nici proasta Spre sfirsitul cArtii, Moll e prinsi furind in du- gheana unui postivar’de citre douk tinere care sta teau in dosul tejghelei : ,Le-as fi spus eu citeva, dar n-am avut ragaz, fiinded nici_dowi zmeoaice ‘nar fi_putut si fie mai furioase"?; — fetele cheama politia, Moll e arestati si condamnata la moarte, apoi_pedeapsa e comutati, e in fine deportata Virginia. Norii nefericirit se ridic’ cu o indecenta rapiditate. Voiajul e foarte plicut, datoriti blindetii unei batrine care fi diduse pe vremuri primele lectii de furt, Pe deasupra, soul ei din Lancashire si el trimis acolo. Debarci in Virginia unde, spre dezola- rea ei, se afl fratele ei cu care fusese cisitoriti. Ea ascunde faptul, fratele moare, iar birbatul din Lancashire nu-i reproseazi decit’ ticerea: nu are alt motiv de supirare, pentru ci iubirea lor ¢ vie si acum. Cartea se incheie prosper, iar yocea eroi-66 ASPECTE ALE ROMANULUI ei, sund In fel de form ca si la inceput: Sint ti Si ne petrecem restul zilelor eeimduc ee cer pentru viata ticdloasi pe care am dus.o" 5,” Penitenta ci e sincera, si numai un judwte: perficial 0 poate git vibot a ep eetOr su ca a ci nu poate distinge mult timp intre » att potlogarie sia fi prins, Timp deo frazi sau ioe” ea separa cele doud actiuni, dar ele reusese aye se reamestece, si astfel infatigarea el ¢ In moa? gi accea a unci ..cockney*, a carei filozofie se renee in cuvintele .wviata e rea*, si al carei infem ¢ hurt soarea Newgate. Dack am insista asupra ‘eet asupra creatorului, ei (,Hai, inceares si fit sevice! si spune: crezi c& infinitul’ existi ?"), ci near oe punde (in limbajul descendentilor lor 'de azi) «Sigur ca cred! Drept cine ma ici?*, 0 profesiune de eet dinta care inchide usa, in nasul infinitaii mult mai categorie decit orice rispuns negativ. Prin urmare, Moll Flanders e pentru noi modelul tipic de roman in care eroul ¢ totul si se bucura de o deplina libertate de actiune. Defoe face o tenta: tivl eitant&é de a construj o intrigh avind drept punct central pe fratele-sot, dar personajul e cu fotul formal, iar sotul ei dupa lege (cel care a dus-o in excursie la Oxford) dispare pur si simplu, si nu maj auzim nimi de el. Afari de eroin’, nimic nu mnai are importan(i; ea se inal ca un arbore in- trun spatiu gol. Am spus ci ca ne apare real din absolut orice punct de vedere, de aceea si ne intre- bam dacd am recunoaste-o in cazul in care am jntilnico in realitate, eceasta fiind de fapt problema pe care o studiem, diferenta intre oamenii reali gi Ei livregti. Curios’ © ci, chiar alegind un_personaj ait de firese si de neintelectual cum ¢ Moll, care coincide cu viata cotidiand prin fiecare detaliu, nu OAMENIL 67 il_vom gisi ca entitate im viaja cotidian’. Dacd mi-ay schimba ruse vocea dintr-una de conferentiar in. tr-una obignuiti si v-as spune: ,,la uitati-va — vid pe Moll in. public — uita-te, domnule — i ay numi pe unul din dumneavoastré — era gata si-ti sterpeleasca ceasul”, v-ati da indata seama ca gre- yes, Cd pacdtuiesc nu numai impotriva probabilita- filor, ceea ce de fapt nu are importanta, ‘ci atit im. potriva realitatii sia cértilor cit si impotriva abisu- [ii care le desparte. Daca as spune ,Uite, e cineva in asistenfd care seamana cu Moll", poate cd nu meafi crede, dar in orice caz nu v-ar jena lipsa mea de. gust prosteascd: as picitui exclusiv impotriva probabilitatii. E stupid insa si sugerezi ci Moll ar fi fy dupi-masa asta a Cambridge, sau in orice alta parte a Angliei, e stupid si sugerezi cd Moll a fos: yreodata in Anglia. De ce? La aceasta intrebare va fi ujor de rispuns, sip- timina viitoare, cind ne vom ocupa de romane ma complexe, in care personajul trebuie si se incadr in alte aspecte ale fictiunii. Atunci vom putea for- mula si noi rispunsul clasic, prezent in toate manua- Tele de literatura, dat mereu la teze, raspunsul este- tic, care spune ci romanul € 0 opera de arti, cu lezi proprii, diferite de ale realititii, si ca un persona) de roman ¢ real atunci cind traieste in conformit cu aceste legi. Vom spune deci ci Amelia? sau Emma nu pot fi de fata la acest curs pentru ci ele existd exclusiv in cArtile care le poarts n) in lumi create de Fielding si de Jane Austen. Ba- riera artei le desparte de moi. Aceste personaje 5 reale nu pentru ca sint ca moi (desi ele pot intr-a- devir si fie ca noi), ci pentru ca sint convingatoare ati un raspuns bun, care ne va duce la citeva concluzii sanatoase. $i totusi el nu ¢ satisfacatorASPECTE ALE ROMANULUT pentru un roman ca Moll jul ¢ totul si poate face ce- fai putin estetic s, mai psihologic, De ce. nu poate Moll sa apara aici ? Ce o desparte de noi ? Raspun. sul nostra a fost deja implicat in acel dat de Ala ca nu poate apirea aici pentru c& apartine une; lumi in care viata intima e vizibila, lume care na ¢ si nu poate fi a noastr’, lume al cirei creator qi narator formeazi o singuri fiint@. $i acum puted defini realitatea unui personaj de roman: un perso. naj de roman ¢ real atunci cind autorul stie’ tolul despre el. Autorul poate si nu vrea si ne spuni tot ce stie — multe fapte, chiar dintre cele evidente, pot fi ascunse. Dar autorul ne va face si simtim c& personajul, desi nu_a fost explicat, e explicabil, si asta ne ofera o realitate de un tip neintilnit in viatg. Céci_relatia umand, contemplata in sine, si nu ca 9 anexa sociala, ¢ bintuitt de o fantom. Nu ne pu- tem infelege unii pe alti decit superficial ; nu ne putem dezvalui pe noi ingine, chiar daci 0 dorim: ceea ce numim intimitate e numai un expedient : cunoasterea perfect ¢ 0 iluzie. Dar intr-un roman putem cunoaste oamenii perfect, si, lasind la o parte plicerea normala a cititului, gisim aici 0 compen- satie pentru opacitatea Tor din. viata reali. In acest sens, fictiunea ¢ mai adevarati decit istoria, pentru cA trece dincolo de probe, si stim cu tofii din proprie cxperienta c& exist ceva dincolo de probe, si chiar daca romancierul nu a perceput corect acest ceva”, cel putin a incercat. Romancierul poate si-si’ intro” duc personajele ca pe niste copii trimisi prin post, poate sa-i facd sa traiascd {ari somn gi hrani, poate “di fack si se indrigosteasc, poate si-i faci si canoascd doar jubirea si nimic’alteeva, din moment ce el stie totul despre oamenii lui, din moment ce ei Flanders, in care persona. place. Vrem un rispuns OAMENI 69 sint oamenii lui, Tati de ce Moll Flanders nu e aici, jati de ce Amelia si Emma nu pot fi aici. Existi oat meni ale caror vieli secrete sint sau pot deveni vici- bile: noi sintem oameni ale ciror vieli secrete sint invizibile. Tati pentru ce romanele, chiar cele despre oameni ri, ne pot consola; ele’ sugereazd 9 rasd umana mai comprehensibili ‘si prin urmare mai maniabila, cle ne dau iluzia perspicacititii si a puterii.OAMENI (srmare) eeecpay aco de la transplantare Ja actimat TRECEM are, Am discutat daci oamenii pot {i scosi din viatd si agezati intr-o carte, sau daci, dimpo- triva, pot cobori. din carti ca si ia loc in’ aceasti sala, Raspunsul intrevazut era negativ gi. suscita intrebare ‘mai important : Oare putem noi, in viala cotidiana, s ne infelegem unii pe alii? Astazi, pro- blemcle noastre au un caracter mai teoretic. Ne intereseazd personajele in raporturile lor cu. alte anului : in raport cu o anumiti intri- g iti moral, cul celelalte personaje, cu atinosfera ete. Ele vor fi forfate si se adapteze altor exigente ale creatorului lor. Prin urmare, nu vom mai astepta ca_personajele s4 coincida pe de-a-ntregul cu viata cotidian’, ci numai si fie comparabile cu ea, Cind spunem ci un personaj din Jane Austen, domnisoara Bates ', de exemplu, .,parca e viu", infelegem prin asta ci’ fie- care bucafica din ea corespunde unei bucitele din viati, dar ci, Iuata ca intreg, nu ¢ decit compara~ bili cu fata bitrind vorbireata pe care am intilnit-o OAMENM (urmare) a deuniizi 1a ceai, Domnigoara Bates © legatii de High- bury? printr-o suta de fire. N-o putem smulge de rcolo faird a aduce cu ea pe mama ei, pe Jane Fair. fax? si pe Frank Churchill §, si o data ca ei intre. gul Box Hill; in schimb, pe Moll Flanders o pus fem smulze, cel putin cu scopul unui experiment Un roman de Jane Austen © mai complicat. decit unul de Defoe,” fiindca personajele sint interdepen- dente si existi si complicatia suplimentara a intrigi. Intriga din Emma nu e proeminenti, iar contributia domnisoarei Bates la ea € modesti. Totusi domnisoara Bates ¢ legata de personajele principale, iar rezultatul € 0 (esitura deasa din care nimic au poate fi depla- sat. Domnisoara Bates si Emma insisi sint ca tufigurile dintr-un cring — nu sint copaci izolati ca Moll — 3i oricine a incercat si rireasci un cring stie cit de jal- nic arata tufigurile transplantate in alt loc, si cit de jalnic arata si cele care au rmas. In cele mai multe cirli, personajele nu se pot extinde. Ele trebuie si exercite 0 restrictie reciproci. Dupi cum incepem si vedem, romancierul trebuie di minuiasci clemente dintre cele mai felurite. Existi intii povestirea, cu succesiunea ei temporal formata din repetarea lui si apoi... si apoi..." : scriitorul ar putea scrie si despre popice o poveste, si incd una stragnic de bun’, dar nu, el preferd si spuni 0 po- vestire despre fiinle umane; se ocupi de viata per- ceputa prin valori si de viaja vazuti in timp. Per- sonajele sosesc cind sint chemate, dar ele sint pline de spiritul revoltei. Ele au multe Tucruri in comun cu oamenii ca noi, ele incearci si-si triiascd pro- priile lor vieli, si, deseori uneltese impotriva intentiei Principale a cartii. Personajele ,,fug", ne scapa din mina” : ele sint niste creatii induntrul unei alte creati, si descori_nu se armonizeazi cu aceasta din urmi;72 ASPECTE ALE ROMANULUT daci li se di deplina libertate sfirim% cartea tn ci{i, iar daca sint controlate prea strict se rashes murind si o distrug micinind-o pe dinguntru eo" Toate aceste riscuri il incoltese si_pe. dramaty, care, pe deasupra, trebuic si tink seami de un gir a alte elemente — actorii si actrifele — care uncost ia de partea personajelor pe care le incarneazi ahs de partea piesei vizute in ansamblu, si cel mai adect devin dusmanii de moarte ai_amindurora, Ponlon: lor e incalculabili, sie un mister pentru mine cece se poate ca o opera de arti si poati supravietui inten ventici lor. Intrucit ne ocupim de o forma inlerions a artei, n-avem de ce si fim ingrijorali — dar na putem intreba in treacit : nu e extraordinar faptul ef piesele sint descori mai bune pe scena decit in test si c& interventia unui grup de birbati si de femei, mai degrabi ambitiosi_ si, nervosi, poate spori intelegerea lui Shakespeare ‘si ‘Cehov de citre noi? Nu, romancierul are de infruntat.suficiente d cultiti, si_azi vom examina doui dintre mijloacele sale de a Ie rezolva — mijloace instinctive, caci me- todele pe care le foloseste cind Iucreazi sint rareori aceleasicu cele folosite de noi cind fi examinim opera. Primul mijloc ¢ acela al folosirii mai multor tipuri de personaje. Al doilea ¢ legat de punctul siv de vedere. 1. Putem imparti personajele in plate si rotunde. In secolul al XVil-lea, personajele plate erau nu- mite ,umori", iar acum’sint botezate uncori tipuri alteori caricaturi, In forma lor cea mai pura, ele sint construite in jurul unei singure idei sau_calititi ; cind cuprind mai mult decit un singur factor, incepe curbura lor citre rotund. Personajele cu adevarat plate pot fi exprimate intr-o singura frazi, cum ar fi | | | OAMEXI (urmare) (Niciodati nu-L voi_pirisipe mister Micawber !* -i doamna Micawber® — spune ci nu-l va As si niciodata pe domnul Micawber ; asa si face, Pasta ¢ tot, Sau: Trebuie si ascund, fie si re: Siggind Ia subterfugit, siricia casei stipinului mew. Qusia e Caleb Balderstone din Lucia din Lammer: Moor. De fapt, el nu foloseste aceasta fraz’, dar ca iI descrie complet ; el nu are nici un fel de existent jn afara acestei fraze, nici un fel de pliceri, nicl una din poftele gi suferin{ele intime care trebuie si] co plice chiar si pe cel mai consecvent dintre servitori. Brice ar face, orjunde s-ar duce, orice minciuni. ar spune sau orice farfurii ar sparge, totul are drept stop ascunderea siriciei casei stapinului siu. Nuve vorba de o idée fixe, c&ci nu existi nimic in el de care s-ar putea fixa 0 idee, El insusi este ideea, 9 © viali de felul celei pe care o posed radiazi din marginile ei gi scinteiaza lovindu-se de alte clemente ale romanulul, Sau si-l luim pe Proust. La Proust intilnim multe personaje plate, cum ar fi printesa de Parma?, sau Legrandin§, Amindoua pot fi ex- primate printr-o singuri frazi, a printesei find : UTrebuic si am o deosebita grija_de.a fi amabila. Ba nu face nimic alteeva decit si aibi 0 deosebi cil, gi personajele mai complexe decit ea vid cu Ustrin(d prin aceasta amabilitate, din moment ce ca nue decit un produs al efortului. Unul din marile avantaje ale personajelor plate este ca ele sint usor recunoscute ori de cite ori apar— recunoscute de ochiul emotional al lectorului, nu de cel vizual, care nu noteazi decit recurenta unui nume propriu, Ele ar fi de un mare ajutor in roma- nele rusesti, in care apar atit de rar. Eun avantaj pentru un’ autor si poati impresiona dintr-0 dati cu toati forla Tui, si personajele plate fi sintW ISPECTE Al E ROMANULUI foarte utile, din moment ce nue niciodati neve si fie prezentate a doua oari, din moment ce nu Hiavratese niciodati, din moment ce dezvoltarea. |S nu trebuie urmiriti cu griji, si isi produc’ proprig lor atmosfer — mici discuri Tuminoase de o dimen siune hotiriti dinainte, impinse incolo si incoace ea niste fise de joc, prin vid sau printre stele ; ial nigte calititi dintre cele mai_satisfacdtoare, 7 Un al doilea avantaj este ci asemenea personae cul usurint& {inule minte de cititor dupa lecturd EL si le reaminteste ca nealterabile, pentru cd ci cumstantele nu le-au putut schimba ; cle traverseari egal toate circumstantele, ceea ce le da retrospectiv © calitate reconfortanta, si le intretine atunci cind cartea care le-a produs ‘a decizut. Contesa din Evan Harrington® ne ofera un excelent exemplu, Si com- param amintirile pe care le avem despre ea cu amin- tirile pe care le avem despre Becky Sharp. Nu ne mai amintim ce-a facut sau_prin ce a trecut con- tesa. Ceea ce ramine clar ¢ figura ei si formula care © circumscrie, si anume: Desi sintem mindri de iubitul nostra papa, amintirea lui trebuie ascunsi~. Tot umorul ei bogat descinde de aici. Ba e un per- sonaj plat. Becky ¢ unul rotund. Si ea ¢ in formare, dar ‘nu poate fi rezumaté intr-o singurd fraza; ne ‘aducem aminte de ea in legiturd cu marile scene prin care trece si tinem minte c& a fost modificata de aceste scene — adic nu ne-o amintim atit de usor numai pentru ca creste si descreste si are fatete, ca orice fiinta omeneascd. Cu totii aspiram, chiar $1 cei mai rafinati dintre noi, cétre permanenta ; pentru cei mai putin rafinati, permanenta e principala jus- tificare a operei de arta. Toti vrem ca operele lite- rare si dureze, sa fic niste refugii, Jocuitorii lor OAMENI (wemare) i sa fie mere aceiasi, gi astfel ve explica cxistenta ca- Sacterelor plate. : i Totusi, eriticii, ai caror ochi sint indreptati sever supra vielii cotidiene — aya cum au fost gi ai nos in saptimina trecuté — dovedesc 0 rabdare foarte Wigusa cind ¢ vorba de asemenea reproduceri. Regina Victoria, pretind ei, nu poate fi rezumata intr-o sin- yard fraza, deci ce 'scuze ne mai ramin pentru doam- fa Micawber? Unul dintre remarcabilit nogtsi scrii- ori, Norman Douglas", ¢ un critic de acest tip, si Voi cita un pasaj al sau in care aduce argumente puternice impotriva personajelor plate. Pasajul © din- Fro scrisoare deschisi adresaté Jui D. H. Lawrence, ca care Douglas polemizeaza : doi combatanti nein fricati, care izbesc cu fortd, facindu-ne pe noi cei- alti si ne simtim ca niste doamne care-j urmarese de sus dintr-un baleon. Douglas se plinge ci. Lav rence, in biografia unui prieten comun, a falsificat portretul folosind ,,perspectiva romancierului”, Gefineste astfel aceasta .,perspectiv Ea const, ay spune, intt-o incapacitate de a intelese complexititile minii omenesti obigauite ; sint alese, in scopuri Titerare, dows aspecte ale birbatului sau ale (e- meii : de obicei, cele mai 5 ctaculare trisituri ale e2rac- si cele mai utile; eelelalte Sint neglijate. Tot ceea ce nu se potriveste cu aceste trie situri alese in mod special este eliminat — trebuie elimi- nat, ciei altfel descrierea nar mai terului lor, care sint socot a in picioare. Da- tele sint cutare si cutare: tot ceea ce € incompatibil dle trebuie aruncat peste bord. Se poate deduce ci vitis- nea romancierului ¢ deseori logici avind ca punet de plecare o premiss.greyiti: romancierul aleze cei place vi aruncérestul. Faptele, Iuate fm sine, pot fi coneete, darASPECT ALE ROMANC LET sint prea putine fark si fie Ade ui, Fa falsified cect ce autor spune poste vl. Aceata © perspete ta {i adeviray Ei bine, definita in modul acesta, vizi Senet acesta, viziunea cicrului pacituieste din punctul de vedere aise fici, cici nici o fiin{& umani nu e simpli. Dar eek : Dar f roman ea isi are locul ei: un roman, cit de eit cot” plex, are nevoie de personaje plate tot. ati we de pervonaje retumde, qi rezultatul siege mult reproduce. viata mult mai exact decit.afiema deiy!°t Douglas. Cazul lui Dickens semnificativ. Pees! jele lui Dickens sint aproape toate plate (Pip!? De Nid Copperfield incearci si devind rotunzt der tt” trun mod atit de timid incit par nigte baloane dg spun, nu niste sfere solide). Aproape orice persona; al siu poate fi rezumat intr-o propozific, $i totus, exist un minunat sentiment de_profuncime’ umang Probabil ci imensa vitalitate a Iui Dickens face si vibreze personajele, astfel incit ele imprumuta viata lui si par si-si triiascd propria lor viata. Eo sca- matorie : in orice moment I-am privi pe domnul Pick- wick" din profil, vom constata ci nu e mai gros decit o plact de patefon. Dar nu-l vedem niciodati Gin profil. Domnul Pickwick ¢ mult prea abil si prea ine antrenat. El pare intotdeauna si aib& o anumita greutate. si cind © pus in dulapul pensionului_ pentru tinere domnisoare pare si cintareasca la fel de mult ca Falstaff in cosul cu rufe murdare de la Windsor. Un aspect al geniului lui Dickens este ci el nu se fereste. si foloseascd tipuri si caricaturi, personaje pe eare le recunoastem in clipa in care reintra in Seen’, atingind totusi efecte care nu sint_mecanice So viziune a umanitatii care nu e lipsiti de adin- OAMENIT (wrmare) jme. Tati 0 excelenté dilema pentru cei cdrora au {uvlace Dickens. El ar trebui skvfie cn sin sermice te pemlitate ¢ unul dintre cei mai mari seritor ai in Feng succesul lui in folosirea tipurlor sugerear! miata ch plalitudinea are resurse mai mari decit re- nose criticli, severi. eumose | lum. pe H. G. Wells, In afari de Kipps'™ si de m&tusa din Tono-Bungay ¥, singurele exceptii Si dbile, toate pesonajele Tui Wells sit plate ca Poe fotogralii. Dar fotografile sint agitate cu 0 ase- pisnea energic, incit uitim ci complexitatea lor e d Riprafata si ci ea ar dispirea imediat daca am supriyigeul sau I-am indoi. Desigur, un personaj al Tai Wells nu poate fi reumat intr-o singura frazi Wells c mult mai infeudat observatici, el nu crecari simple tipuri, Totusi, oamenii Tui rareori_pulseari prin propria lor forta. Miinile dibace si puternice ale Preatorului lor sint acelea care le agiti, dind citito- Solu senzatia_adineimii, Romancierii uni, dar in perfedti ca Wells si Dickens, sint foarte ‘intligen Plunci cind trebuie si transmit fort. Partea vie a Smanulaj lor galvanizeazi partea rigid, facind per- Sonajele si se miste si si vorbeasci in mod convin- gitor, Ei'se deosebese de romancierul perfect, care © th contact direct cu intregul siu material, care pare esi fi trecut degetul de creator peste fiecare propo- Sie gi sacl fi pus pe fiecare cuvint. In_acest sens. Richardson, Defoe, Jane Austen sint perfecti : poate ca opera lor nu e mare, dar mina creatoare © meres ‘supra ei ; nu mai exist miruntul interval intre ati gerea butonului si zgomotul soneriei, care apare in Fomanele in care personajele mu sint'strins si nem!j- Tocit controlate de autor. ‘Cci trebuie si admitem ci personajele plate mu sint niste realiziri In fel de reusite in sine ca perso-{SPECIE ALE ROMANULUI najele otunde, si ca sint mai reusite atune’ cind sf Comice. Un personaj plat care © scrios reatstfe tal tiseste, De fiecare data cind intrhstrigind eee re!*, cau .Jnima imi singer pentru umanit a sau oricare alti formult care fi apartine, ne crag prost. Unul dintre romancle unui popular sea” Contemporan © construit in jurul unui fermier do Sussex ‘care spune Am si iree cu plugul peste go tama aia", Iath fermieral, iath si grozama’ el spune ca va trece ou plugul peste ea, sh aga gi face’ dat fraza lui nu seam&n& cu ,Nu-l voi pirisi ne at pe domnul Micawber", pentru eS not sintem atit de Pfictisifi de conseeven(a Tui, incit putin me pael dg Feuseste si are locul cu grozama sau nu. Dack for, mula lui ar fi analizata si legati de restul structuri Tui umane, ea nu ne-ar mai plitisi, formula. ar ceta si insemne omul si ar deveni o obsesie in. inte- Horel acestui om: cu alte cuvinte, fermierul plat s-ar transforma intr-unul rotund. Numai_personajele rotunde pot juca roluri tragice de o oarecare intin dere in timp’ si ne pot emotiona, stimind alte sent mente decit umorul si satisfactia produsi de perti enti. Si pardisim acum accste fiinfe bidimensionale, si, in drum spre cele rotunde, si trecem la Mansfield Park si 8-0 privim pe Lady Bertram ™ care sti pe sofa impreund cu. mopsul ei pitic. Ca mai toate anis malele din proza de imaginafie, mopsul e plat. O data el e prezentat ritacindu-se intr-un strat de tran- dafiri, intr-un decor care pare de carton. Asia ¢ io fn cea mai mare parte a cArtii stipina pare taiata din Tclasi material simpla din care © taiat, gi cfinele. Formula Lady-ei Bertram e: Sint amabila, dar nu trebuie s& ma obositi*, si ea functioneaz’ cu ajutorul cestel formule. Dar in final se produce o catastrof’. OAMENT (uemare) % i fiice ale ei au parte de cele mai rele ne M mnoscute in universul domnisoarei Austen, recital rele decit rizboaiele.napoleoniene. Jul. ml dy iubitl ei, iar Maria piriseyte 0 csitorie nex fuge $3, -disparind cu un amant, Care €_reactia # Bertram ? Fraza care o descrie ¢ semnifi- idy-

S-ar putea să vă placă și

• Libertatea, 24.02

  

  Document29 pagini

  Libertatea, 24.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Fisa de Progres Individual Prescolari

  

  Document3 pagini

  Fisa de Progres Individual Prescolari

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Subiecte

  

  Document2 pagini

  Subiecte

  Anonymous GrYXIb

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• ProTv August 2002

  

  Document17 pagini

  ProTv August 2002

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Libertatea, 8.02

  

  Document28 pagini

  Libertatea, 8.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Antena3, 28.02

  

  Document8 pagini

  Antena3, 28.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• EZ. 21feb

  

  Document68 pagini

  EZ. 21feb

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Oc 306

  

  Document96 pagini

  Oc 306

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Libertatea, 14.02

  

  Document22 pagini

  Libertatea, 14.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Libertatea, 22.02

  

  Document27 pagini

  Libertatea, 22.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Libertatea, 3.02

  

  Document27 pagini

  Libertatea, 3.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Libertatea, 5.02

  

  Document35 pagini

  Libertatea, 5.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Libertatea, 14.02

  

  Document22 pagini

  Libertatea, 14.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• EZ. 5 Feb

  

  Document39 pagini

  EZ. 5 Feb

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• EZ. 17 Feb

  

  Document55 pagini

  EZ. 17 Feb

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• DV, 27.01-2.02

  

  Document40 pagini

  DV, 27.01-2.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• EZ. 21feb

  

  Document53 pagini

  EZ. 21feb

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• DV, 17-23.02

  

  Document10 pagini

  DV, 17-23.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Cotidianul, 14.02

  

  Document50 pagini

  Cotidianul, 14.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Cotidianul, 14.02

  

  Document49 pagini

  Cotidianul, 14.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• EZ. 2 Feb

  

  Document30 pagini

  EZ. 2 Feb

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• EZ. 21feb

  

  Document53 pagini

  EZ. 21feb

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• DV, 17-23.02

  

  Document108 pagini

  DV, 17-23.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Educaţia Şi Multcititul: P.S. După Cum Bănuiţi, Autorul

  

  Document109 pagini

  Educaţia Şi Multcititul: P.S. După Cum Bănuiţi, Autorul

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Libertatea, 18.02

  

  Document26 pagini

  Libertatea, 18.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Libertatea, 14.02

  

  Document22 pagini

  Libertatea, 14.02

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• Futurismul PDF

  

  Document36 pagini

  Futurismul PDF

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• SDC NR 61 PDF

  

  Document16 pagini

  SDC NR 61 PDF

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări
• SDC NR 64

  

  Document16 pagini

  SDC NR 64

  Ariana Ioana Nistor

  Încă nu există evaluări