Rubrica “FFW”:

Sa ne dragostim in american way

Costin Ilie
(683 vizualizari)

Adrian Nastase nu are ce cauta in acest text, dar nici nu putea fi ignorat.

Hmmmm. Astazi se presupune ca iubirea pluteste in aer. Inimioare, in mod obligatoriu

rosii, sau diverse cadouri simbolice sint intens tranzactionate. Sa nu uitam nici
bombonelele, nu neaparat nevinovate, care sint si ele la mare cautare de vreo citeva
saptamini. Dar sa lasam justitia sa-si urmeze cursul si sa trecem la un sondaj publicat
astazi de „Cotidianul”. Romanii nu se declara fani ai Valentine’s Day, considerind ca este
mai mult o sarbatoare a comerciantilor. Totusi, ei cheltuiesc in medie un milion de lei
(vechi) pentru a-si impresiona partenerul. De unde s-ar putea trage concluzia ca romanii ii
iubesc tare mult pe patronii de magazine sau de restaurante. Ceva mai intelept de atit nu
ar mai fi de spus despre aceasta zi. In afara, bineinteles, de teoriile deja tocite ca este o
sarbatoare de import, care nu ar trebui sa o inlocuiasca pe cea autohtona, Dragobetele.
Care, intre noi fie vorba, ar trebui sa zica multumesc ca a fost redescoperita numai pentru
ca a aparut Valentine’s Day. Aha, ar mai fi de spus ca iarna aceasta este prea lunga. „Ca
asteptarea logodnicei unui soldat plecat la razboi”, am incheiat citatul din colegi clasici in
viata.

„Brokeback“ bate propaganda

(498 vizualizari)

Hong Kongul va permite in acest an, in premiera, difuzarea integrala a ceremoniei de

decernare a Premiilor Oscar.

Cu o diferenta de fus orar de 16 ore fata de New York, locuitorii din Hong Kong ajung sa
vada evenimentul in jurul prinzului. Trofeul pentru Cel mai bun film, programat spre
finalul ceremoniei, coincide cu inceputul emisiunii educative pentru tineri. Cum, insa,
este primul an in care un regizor de origine chineza, Ang Lee (foto), are sanse sa isi
insuseasca trofeul pentru filmul „Brokeback Mountain“, oficialii au fost nevoiti sa mute
emisiunea de propaganda citeva minute mai tirziu.

Fotografia Zilei
(948 vizualizari)

O fabrica de ciocolata din Cisnadie a raspuns nevoii de lux valentin a romanilor si a

turnat o gama de praline poleite cu aur de 22 de karate. „Nu este nici un pericol pentru
organism, din contra, in urma procesului de productie manuala, inimile de ciocolata aurite
ajuta la combaterea reumatismului”, a declarat directorul fabricii.

Rubrica “Actualitate”

Uriasele termopane protejate la Camera

Ada Mesesan, Claudiu Tarziu
(4655 vizualizari)

Adrian Nastase a reusit sa retrimita Ministerului Justitiei cererea de perchezitie a

caselor de la Cornu si Zambaccian, unde procurorii se asteptau sa gaseasca, intre altele,
termopane in valoare de 300 de mii de euro. Nastase a fost sprijinit direct de PSD si
PRM si indirect de absenta si ignoranta reprezentantilor puterii. Abia dupa ce au votat
cum le-a cerut Nastase, deputatii PNL si PD si-au dat seama ca cererea de perchezitie nu
trebuia votata in Biroul Permanent, ci doar prezentata in plen si trimisa Comisiei
Juridice.

Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, alcatuit din 13 deputati apartinind tuturor

partidelor parlamentare, a respins cererea ministrului Justitiei de a permite procurorilor
DNA sa perchezitioneze casele lui Nastase din Zambaccian si comuna Cornu. La vot au
fost prezenti doar zece deputati. Stafful Camerei, dominat de Adrian Nastase, a retrimis
cererea de perchezitie lui Macovei, cerindu-i sa o reformuleze potrivit opiniilor lor
juridice.

6-4 contra perchezitiei

Votul membrilor Biroului Permanent, potrivit declaratiei lui Adrian Nastase, afost net
favorabil acestuia. Patru deputati PSD, Nastase insusi, Miron Mitrea, Victor Ponta, Marin
Diaconescu, unul de la PRM, Lucian Bolcas, si un deputat de minoritati, Miron Ignat, au
votat pentru respingerea cererii Monicai Macovei, pe care au acuzat-o ca nu ar cunoaste
Constitutia, deoarece ea a formulat cererea de perchezitie si nu seful Parchetului General,
Ilie Botos. Patru deputati ai Coalitiei, Alin Albu si Ioan Oltean de la PD, Titu Gheoghiof
de la PNL si Daniela Popa de la PC, au sustinut cererea ministrului Justitiei.

Absente UDMR si PNL

De la vot au absentat deputatul UDMR Hunor Kelemen si liderul PNL Dan Radu Rusanu.
Kelemen s-a declarat bolnav, desi a venit la sedinta de plen, iar Rusanu a precizat nervos
ca nu il intereseaza cererile de perchezitie, ci soarta unor grevisti din Calan. Rusanu a
fost, insa, prezent la Biroul Permanent, parasind sala in momentul votului.

In fapt, potrivit atit art. 72 din Constitutie invocat de PSD, dar mai ales potrivit articolului
193, al. 2 si 3 din Regulamentul Camerei Deputatilor, membrii Biroului Permanent nici
nu trebuiau sa supuna la vot cerererea de perchezitie. Regulamentul Camerei precizeaza:
„Cererea de retinere, arestare sau perchezitie se adreseaza presedintelui Camerei de catre
ministrul Justitiei“. „Presedintele Camerei aduce la cunostinta deputatilor cererea, in
sedinta publica, dupa care o trimite Comisiei Juridice care va stabili, prin raport, daca
exista sau nu motive intemeiate pentru aprobarea cererii. Hotarirea comisiei se adopta in
cel mult cinci zile de la sesizare, prin votul majoritatii deputatilor, prin vot secret“.

PSD si PRM fac legea

Deputatii PSD si PRM din Biroul Permanent au invocat, in sprijinul lui Nastase, art. 72,
din Constitutie, in care se precizeaza ca cererea de perchezitie poate fi ceruta de Parchetul
General. Ei au uitat, insa, ca DNA face parte din Parchetul General. Cel mai vehement
deputat impotriva existentei DNA a fost deputatul PRM Lucian Bolcas: „DNA este
strimb. DNA poate ancheta daca e o structura a Parchetului“. Desi i s-a reamintit ca DNA
„este o structura a Parchetului General“, Bolcas a preferat sa evite un raspuns si sa-l
pomeneasca „pe inculpatul Traian Basescu in dosarul «Flota»“. Adrian Nastase a preferat,
autosuficient, sa-i atraga atentia lui Macovei ca nu cunoaste Constitutia.

PNL si PD se scuza

Dupa ce au votat cum a dorit Nastase, deputatii PNL si PD au recunoscut ca cererea de

perchezitie a caselor liderului PSD nu trebuia sa fie supusa votului Biroului Permanent.

„Nastase ne-a prezentat cererea de perchezitie. Pe ea s-au ridicat discutii, daca e sau nu
constitutionala. Eu am spus ca nu este atributul Biroului Permanent sa voteze cererea
ministrului Justitiei, dar nu mi s-a dat un raspuns. Si colegul Albu de la PD a semnalat,
dar nu am fost ascultati“, s-a plins deputatul PNL Titu Gheorghiof.

„Nastase a spus ca asa interpreteaza el legile si ca cererea lui Macovei nu poate fi bagata
direct in plen. Eu am spus ca nu e bine, ca nu avem ce vota in Biroul Permanent si sa
trimitem cererea in plen. El a repetat: Nu, nu, nu. Ei erau mai multi, ce mai puteam face?
Am votat pentru cererea ministrului, desi Regulamentul Camerei nu prevedea votul“, a
comentat deputatul PD Alin Gheorghe Albu.

„Nastase a propus votul. Ponta a sustinut, cu argumente juridice, ca nu e constitutionala

cererea lui Macovei. Noi, de la coalitie, eram mai putini ca de obicei si reactiile noastre
nu au mai fost auzite“, a recunoscut viceliderul PD Ioan Oltean.

Victor Ponta, avocatul de conjunctura al lui Nastase, s-a jurat ca a respectat Regulamentul
institutiei unde lucreaza: „Regulamentul e foarte clar si l-am respectat“.

Premierul si seful PNL Calin Popescu Tariceanu a raspuns iritat intrebarilor jurnalistilor:
„Eu sint premier (n.red. - desi este si deputat de 14 ani de zile). Parlamentarii trebuie sa
raspunda pentru deciziile lor. Alta intrebare!?“

Nastase putea sa se abtina

„In conditiile in care subiectul acestei solicitari este chiar presedintele Camerei si un om
cu o functie inalta in stat, as spune, cu titlu personal, ca ar fi fost preferabil sa nu isi
exprime votul pe aceasta chestiune“, a declarat ieri liderul PSD Mircea Geoana.

Macovei acuza Camera

Adrian Nastase sustine ca „solicitarea aprobarii perchezitieiunui

parlamentar in functie reprezinta inca o incercare a ministrului actual
al Justitiei de a disimula prin initiative socante anti-performanta in
domeniul reformei Justitiei si al integrarii europene“. Monica Macovei
acuza insa incalcarea regulamentului Camerei si o incercare de a
impiedica ancheta in cazul Nastase.

Piedica in calea anchetei

Macovei considera ca presedintele Camerei Deputatilor nu avea nici o pirghie legala de a

trimite cererea privind perchezitia la Biroul Permanent.

La rindul lor, deputatii Biroului Permanent nu aveau nici un drept de a vota retrimiterea
solicitarii inapoi la minister. „Nu Constitutia spune cine trebuie sa semneze cererea
pentru

autorizarea perchezitiei, ci regulamentul Camerei Deputatilor“, a precizat Monica

Macovei. In opinia sa, decizia „in mod sigur vrea sa impiedice ancheta“ in cazul Nastase.
Macovei a mai apreciat ca refacerea solicitarii de autorizare a perchezitiei ar fi
„incorecta“.

Alta cerere, aceeasi semnatura

Cel mai probabil, Macovei va semna o noua cerere de perchezitie a imobilelor lui Nastase
pe care o va adresa presedintelui Camerei. Noua cerere de perchezitie, semnata tot de

Monica Macovei, va contine in plus si contraargumente la fiecare dintre observatiile pe

care le va fi facut Biroul Permanent al Camerei Deputatilor. (Cristina Hurdubaia) •

Ultima ora: Alianta umilita din nou

Coplesiti de ridicolul situatiei in care au fost pusi atit de Adrian Nastase, cit si de
necunoasterea propriului Regulament, deputatii PNL si PD au incercat sa forteze votarea,
in plen, a cererii de perchezitie a caselor liderului PSD. Nu au reusit. Au fost dominati, cu
aroganta, de Adrian Nastase si de Victor Ponta. Reuniti intr-o sedinta ad hoc dupa esecul
din Biroul Permanent, PNL si PD au stabilit sa ceara, pe seara, plenului Camerei sa
respecte Regulamentul si sa voteze cererea de perchezitie a caselor lui Nastase, trimisa de
Monica Macovei. Zis si facut. Dupa lecturarea de catre premierul Tariceanu a angajarii
raspunderii pe legile Sanatatii, deputatul PNL Petre Ungureanu a cerut plenului sa
excluda votul Biroului Permanent de la prinz si sa voteze solicitarea lui Macovei. Nastase
nu a fost de aceeasi parere: „Asta nu e pe ordinea de zi! Victor Ponta va va prezenta o
informare. Sa-l ascultam“. Si toti deputatii l-au ascultat pe Ponta, care le-a recitat aceleasi
argumente: „Biroul Permanent nu este o casuta postala. Declaratia Monicai Macovei
dezinformeaza si induce in eroare. Cererea de perchezitie trebuia semnata de Botos.
Macovei invoca ca DNA a cerut perchezitia. Asta nu se poate. Macovei nu stie?“.
Parlamentarii PNL si PD au vociferat. Fara vlaga. Nastase, cu ochelarii pe nas, a aprobat,
dind din cap, spusele lui Ponta si a pus, sec, punct discutiei: „Problema nu este pe ordinea
de zi. O vom discuta miercuri, la sedinta Biroului Permanent. Cei nemultumiti sa-si
trimita nemultumirile la Biroul Permanent“. Potrivit mai multor lideri PNL si PD,
deputatii coalitiei nu iau in calcul procedura de suspendare a lui Nastase pentru
nerespectarea Regulamentului Camerei. Motivul: „Poate vom rezolva situatia miercuri, in
Birou. Sa trimita Macovei o alta cerere semnata de Botos“. (A.M.) •

Poate fi revocat? Revocarea din functie a presedintelui Camerei Deputatilor poate fi

propusa la cererea a minimum o treime din numarul total al deputatilor daca:

- incalca prevederile Constitutiei Romaniei;

- incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputatilor sau ale
Regulamentului sedintelor comune ale Camerei si Senatului.

Cine a dat mai mult in Zambaccian?

Contractul de asociere dintre Adrian Nastase si Sergiu Sechelariu, pentru blocul din
Zambaccian, a disparut de la firma constructoare. Acolo se prevedea ca, in schimbul
terenului, Nastase primeste jumatate din cladire. Terenul il costase doar 11.000 de
dolari. Irina Jianu, fosta adjuncta a lui Sechelariu, a fost pusa sub invinuire.

Potrivit solicitarii DNA inaintate Camerei Deputatilor pentru incuviintarea perchezitiei in

casele lui Adrian Nastase, acesta este invinuit ca ar fi primit foloase necuvenite de la Irina
Jianu, fosta sefa a Inspectoratului pentru Siguranta in Constructii.

In documentul DNA se arata ca Adrian Nastase ar fi primit „bunuri importate din China“
in valoare de peste 100.000 USD si „timplarie de aluminiu si lemn cu geam termopan“ de
1.200.000 RON pentru imobilele din Bucuresti, str. Zambaccian nr. 16 si din comuna
Cornu – Prahova. Potrivit procurorilor anticoruptie, „in schimbul foloaselor mentionate,
invinuitul Adrian Nastase, impreuna cu un alt functionar guvernamental, ar fi dispus
numirea si mentinerea invinuitei Irina Paula Jianu in functiile de inspector general de stat
si presedinte al Consiliului de Conducere la Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC)“.

Irina Jianu a fost asociata si mina dreapta a lui Sergiu Sechelariu la firma Conimpuls, iar
intre anii 1999 – 2001 a coordonat lucrarile de constructie in str. Zambaccian. In 2001 a
fost numita sefa ISC, dar, dupa cum sustine Sechelariu, ea a continuat sa se ocupe de
blocul lui Nastase. Jianu a negat orice implicare in aceasta afacere dupa numirea la ISC si
ca l-a mituit pe Nastase.
Sergiu Sechelariu ne-a declarat ieri ca, in urma cu trei saptamini, a dat o declaratie de
martor procurorilor DNA, alaturi de Vasile Deju, directorul Conimpuls, Dacica
Dorneanu, directorul economic al firmei, si Emilia Otel, directorul tehnic. El s-a aratat
increzator ca ancheta nu va descoperi nimic in neregula la Conimpuls si a adaugat:
„Problema poate aparea in alta parte, ca au fost aduse materiale din alta parte, la alt pret
si s-au pus acolo“. Nu a vrut insa sa spuna mai mult.

Ce fel de asociere?

Insusi contractul de asociere dintre Nastase si firma Conimpuls a lui Sechelariu pentru
construirea cladirii din str. Zambaccian nr. 16 ridica numeroase semne de intrebare. In
2001, cind presa a scris pentru prima oara despre blocul lui Nastase din Zambaccian,
liderul PSD spunea ca in acest parteneriat el a venit cu terenul, constructorul va ridica
imobilul, iar la final vor face socoteala si, in functie de valoarea aportului fiecaruia, se va
imparti cladirea. Nastase a reluat subiectul saptamina trecuta, spunind ca are o problema
cu constructorul, care nu si-a facut treaba pina la capat si care, la calcularea valorii
constructiei, nu a luat in seama si pretul terenului.

Insa atit Sergiu Sechelariu, cit si Irina Jianu afirma acum ca in contractul de asociere se
prevedea ca fiecare parte devine proprietar pe o jumatate din cladire. Ceea ce inseamna
ca Nastase ar fi investit doar 11.000 de dolari, pretul platit pe teren, si ar fi stapinit 50%
din imobil, care a fost estimat la 800.000 de dolari, la finalizare. Un cistig de 389.000 de
dolari. In mod suspect, contractul de asociere a disparut de la sediul firmei Conimpuls,
dupa cum ne-a declarat Sergiu Sechelariu.

Ulterior, la o data inca necunoscuta, Sergiu Sechelariu a fost scos din asociere, drept
pentru care si-a cerut banii pe ce a construit.

Conimpuls si-a recuperat 29 din cele 34 de miliarde de lei care reprezinta costul cladirii
din Zambaccian. Dintre acestea, conform lui Sechelariu, 24 de miliarde au fost platite de
familia Nastase pe parcursul anul trecut, dupa ce s-a intors in firma si, spune el, a
constatat ca asocierea fusese reziliata. „Banii i-am cerut de la familia Nastase, caci cu ea
am incheiat intelegerea, nu cu ceilalti, care au devenit ulterior proprietari pe o parte din
cladire“, a precizat Sechelariu. Cum imobilul a fost finalizat in martie 2004, rezulta ca
grosul investitiei, dintre 1999 si 2004, a fost suportat de Conimpuls.

Declaratiile de avere din 2004, 2005 si 2006 ale lui Adrian Nastase nu evidentiaza nici o
datorie catre Conimpuls, dar nici platile facute pe parcursul anului trecut. Adrian Nastase
a refuzat ieri sa mai ofere explicatii pe seama imobilului din Zambaccian. •

Mitrea, invinuit in dosarul „Zambaccian“

Al patrulea invinuit in dosarul „Zambaccian“ este Miron Mitrea, fostul ministru al

Transporturilor si fost sef al lui Sergiu Sechelariu si al Irinei Jianu. Ex-ministrul
Transporturilor ne-a precizat ca a primit citatia in aceeasi zi cu Adrian Nastase. „Cred ca
ma cheama sa ma intrebe cum am numit-o pe Jianu. Eu sint ca trebuie sa explic cum a
fost cu angajarea”, ne-a declarat Miron Mitrea. DNA a anuntat saptamina trecuta ca in
acest caz sint cercetate sase persoane. Surse politice sustin ca pe linga Adrian si Dana
Nastase, Irina Jianu si Miron Mitrea, mai sint cercetati si doi functionari, dintre care unul
este un fost diplomat roman in China. Acesta a primit si el citatie. (Ada Mesesan, Florin
Ciornei)

Povestea blocului si a terenului

Blocul din Zambaccian 16 si terenul de sub el au trecut printr-o multime de proprietari.

Terenul a fost cumparat in 1994 de deputatul Gabriel Bivolaru, de la doi batrini care il
obtinusera prin retrocedare. Acesta l-a vindut, in 1996, soacrei sale, Elena Sotec, care, la
rindu-i, l-a pasat in februarie 1998 Athenei Marianthi Theodoru, mama Roxanei Bichel,
pentru suma de 20 de milioane de lei vechi. Dupa doar o luna, pamintul a trecut in
proprietatea Casei de Avocatura Adrian Nastase, pentru suma de 100 de milioane de lei
vechi, echivalentul a 11.000 de euro. Dupa un an de zile, mai precis in noiembrie 1999,
Casa de Avocatura a vindut terenul Danei Nastase, ca persoana fizica, pentru aceeasi
suma. Este momentul in care familia Nastase devine proprietara pe teren cu 11.000 de
euro. La ultima tranzactie, Casa de Avocatura a fost reprezentata de consilierul Roxana
Bichel, cea care avea sa fie numita de Nastase, doi ani mai tirziu, vicepresedinte la
APAPS.

In acelasi an, 1999, familia Nastase si firma Conimpuls, a lui Sergiu Sechelariu, se
asociaza in vederea construirii unui bloc de locuinte in Zambaccian. Constructia incepe in
2000, iar in 2001 Nastase il numeste pe Sergiu Sechelariu secretar de stat in Ministerul
Transporturilor. Lucrarea este finalizata in martie 2004 si toti finantatorii se aduna sa
semneze o declaratie notariala prin care isi impart blocul. Este momentul cind apare un
nume nou, cel al lui Ion Alexandru Tiriac, care si-a adjudecat parterul si etajul 1, cu o
cota de 45,6% din cladire. In locul firmei Conimpuls apare ca si proprietar al etajului 2 si,
respectiv, al unei cote de 34,31%, firma Vertcon SA Bacau, tot a lui Sergiu Sechelariu.
Sotii Nastase devin stapini peste etajul 3 (20,09% din cladire). Tot in 2004, lui Ion
Alexandru Tiriac, fiul lui Ion Tiriac, i se deschide dosar penal pentru afaceri cu droguri.

In aprilie 2005, Ion Alexandru Tiriac cedeaza prin „cesiune prin creanta“ cele doua etaje
astfel: etajul 1 lui Andrei Nastase, fiul cel mare al lui Adrian Nastase, pentru 208.074 de
euro, si parterul lui Xenophon Xenakis, un cetatean roman cu domiciliul in Grecia, pentru
169.837 de euro. Nici unul n-a dat banii pe loc. Andrei Nastase a avut ragaz pina pe 30
iunie 2005, iar grecul, pina in decembrie 2006. (Simona Popa) •

De ce refuza Nastase perchezitia

Adrian Nastase si-a motivat solicitarea de respingere a cererii de perchezitie prin niste
neconcordante de natura tehnica. Fostul premier a precizat ca, desi ministrul Justitiei a
vorbit, in cerere, despre articolul de lege care trimite la „luarea de mita“, in acelasi
document a precizat ca e vorba de o alta infractiune, cea de „obtinere de foloase
necuvenite“, ceea ce ar crea confuzie asupra motivelor pentru care a inceput urmarirea
penala. Nastase mai spune ca pentru bunurile in valoare de 100.000 de dolari pe care le-ar
fi primit el nu exista nici un element care sa le individualizeze: ce obiecte sint, de ce
natura, ce cantitate si ce provenienta au si ca acest lucru ar putea favoriza abuzuri din
partea anchetatorilor. Fostul premier critica si alegerea probatoriului perchezitiei si
sustine ca aceasta ar fi putut avea loc doar daca el ar fi negat existenta obiectelor despre
care se spune ca le-ar fi primit.

Despre termopanele si geamurile caselor, Adrian Nastase afirma ca doar o expertiza de

specialitate ar putea constata de cine sint facute si ca perchezitia nu era necesara in acest
caz. „E chiar ridicol sa ceri perchezitie ca sa constati existenta usilor si a ferestrelor“, se
justifica el si adauga ca normal era sa fie intrebat daca are sau nu obiecte din China, nu
daca le-a ascuns. Nastase se intreaba, in finalul declaratiei, daca perchezitia era chiar
necesara sau este doar un pretext pentru a se patrunde in casa lui si in viata sa privata.
(S.P.) •

Patriciu a umflat 3,4 milioane de dolari din banii Sanatatii

Razvan Mihai Vintilescu
(2247 vizualizari)

Prin firmele sale, Dinu Patriciu a vindut CNAS un sediu cu 5 milioane de dolari.
Reprezentantii Curtii de Conturi sustin ca imobilul a fost vindut de la o firma la alta intr-
un timp scurt si astfel i-a crescut pretul. In plus, Ministerul Finantelor a acceptat
achizitioarea dintr-o singura sursa, fara organizarea unei licitatii.

In anul 1999, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate a achizitionat din bani publici un
sediu in care sa isi desfasoare activitatea. A ales un bloc de apartamente pe care l-a
cumparat cu 89 de miliarde de lei (aproape cinci milioane de dolari la vremea respectiva)
de la o firma unde era actionar Dinu Patriciu. Iar pentru a nu se mai impovara cu grija
unei licitatii in plus, l-au cumparat din sursa unica. Tranzactia a facut obiectul unor
cercetari efectuate atit de Curtea de Conturi, cit si de Autoritatea Nationala de Control
(ANC), care au stabilit ca banii destinati noului sediu au fost cheltuiti ineficient.

Surplus de doua milioane USD

Mai exact, desi raportul intocmit de ANC precizeaza ca imobilul era la stadiul de
structura de rezistenta, blocul S19 de pe Calea Calarasi din Bucuresti a fost cumparat de
CNAS de la firma SG International cu 3,5 milioane de dolari, restul banilor, pina la suma
de 5 milioane de dolari reprezentind echipamente si utilitati. „In anul 2002, cind eram
presedinte la AVAB, a trebuit sa scot la licitatie un bloc identic, tot al firmei SG
International, situat in oglinda cu cel pe care il cumparase CNAS cu trei ani mai devreme.
Pretul de pornire la acea licitatie a fost de un milion de dolari, dar nu a venit nici un
cumparator. Deci atunci am oferit o valoare pietei, iar piata a considerat ca e prea mare”,
isi aminteste acum Ionel Blanculescu, fost presedinte al AVAB si ulterior ministru al
Sanatatii. Pretul de 3,5 milioane de dolari, platit de CNAS, este pus sub semnul intrebarii
si de catre Liviu Daschievici, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de
Constructii, care spune ca „in 1999, pretul pentru un bloc in acel stadiu era intre 250 si
300 de dolari pe metru patrat”. Avind in vedere suprafata de 5.616 metri patrati, cladirea
ar fi trebuit sa coste aproape 1,7 milioane de dolari.

Ministerul Finantelor a nasit

CNAS a ajuns sa cumpere blocul cu pricina dupa ce in prealabil organizase doua licitatii,
in urma carora a respins toate ofertele facute, presedintele Comisiei de Licitatie fiind
vicepresedintele de atunci al CNAS, Cristel Cretu. Insa Curtea de Conturi a constatat ca
SG International SRL nu participase la acele licitatii, iar oferta facuta continea aceleasi
elemente ca si ofertele respinse pe motiv ca nu intruneau conditiile prevazute in caietul de
sarcini.

Ministerul Finantelor, prin directoarea Carmen Apostol, a aprobat achizitionarea din sursa
unica a blocului de cinci milioane de dolari. „Argumentul lui Apostol, atunci cind a fost
intrebata de Curtea de Conturi de ce a avizat o asemenea procedura a fost ca achizitia
printr-o noua licitatie sau, dupa caz, prin cerere de oferta de pret, ar angaja cheltuieli
suplimentare”, spune Edit Szarca, consilier de cont la Curtea de Conturi. In schimb,
ministerul a suplimentat contractul cu peste sapte sute de mii de dolari pentru lucrari in
plus pe care firma trebuia sa le faca.

Ciocilteu paseaza la Cretu

Alexandru Ciocilteu, presedinte al CNAS la data semnarii contractului de vinzare-

cumparare cu SG International spune ca s-a incadrat in bugetul pe care l-a avut la
dispozitie pentru achizitionarea unui sediu. „Eu nu sint constructor de meserie ca sa imi
dau seama cit valoreaza un bloc. De aceasta problema s-a ocupat Cristel Cretu, care e
inginer constructor”, mai precizeaza Ciocilteu.

Actionar la data aceea la SG International, Dinu Patriciu a raspuns ca de aceasta afacere

s-a ocupat Sorin Marin, care era presedinte al consiliului de administratie al firmei. Sorin
Marin ne-a declarat in schimb ca, la data achizitionarii de catre CNAS, blocul era intr-un
stadiu avansat de finisare si astfel se explica pretul final de aproape 900 de dolari pe
metru patrat. Cind vine vorba despre cladirea asemanatoare scoasa la licitatie de
Blanculescu, Marin spune ca blocul identic era „la rosu”, avind doar structura de
rezistenta si din aceasta cauza nu a putut fi vindut cu un milion de dolari. Desi Curtea de
Conturi precizeaza in raport ca imobilul a fost vindut succesiv pentru a-i fi crescut pretul,
Sorin Marin spune ca nu i-a cunoscut pe proprietarii anteriori. •

Vinzarile successive

17 martie 1992 - firma Romfran cumpara imobilul de la Consiliul Local al Municipiului

Bucuresti.

28 februarie 1997 - firma Acro SRL cumpara blocul de la Romfran

10 aprilie 1998 - sotii Mircea Petre si Marita Stanculescu achizitioneaza blocul. Mircea
Stanculescu este prodecanul baroului Bucuresti si recunoaste ca el a fost doar un
intermediar.

14 aprilie 1998 - Alpha Constructii Imobiliare SA, unde actionar era Dinu Patriciu, intra
in posesia cladirii

26 mai 1998 – Stanculescu revoca actul semnat cu Alpha si vinde blocul firmei SG
International, unde actionar era tot Patriciu

23 decembrie 1999 – CNAS cumpara imobilul.

CNAS a evitat expertiza

Cristel Cretu spune ca institutia nu a cerut nici o expertiza autorizata pentru a evalua
blocul pe care urma sa il cumpere, ci s-a bazat pe o expertiza comandata de SG
International unei firme private. Din raportul intocmit de ANC, reiese faptul ca expertiza
a fost intocmita in scopul prezentarii imobilului drept garantie pentru solicitarea unui
credit bancar. Mai mult, raportul spune ca „metodologia folosita a condus la
supraevaluarea constructiei la stadiul fizic existent”.

70% revolutie sanitara, 30% lovitura de stat pe loc

Razvan Mihai Vintilescu
(1876 vizualizari)

Nicolaescu face concesii la reforma pe care o propunea initial. Ii lasa

pe medicii cu functii de conducere sa profeseze si la privat, iar pe
doctorii parlamentari sa-si pastreze functiile in colegiile profesionale.
Se modifica modul de colectarea a banilor si sa introduc asigurarile
private.

Legea privind reforma in domeniul sanatatii, pe care Guvernul a prezentat-o ieri

Parlamentului, va aduce unele modificari substantiale actualului sistem sanitar.
Principalul impact este acela asupra functionarii spitalelor, noile prevederi separind
managementul spitalelor de activitatile medicale prin introducerea unui set de
incompatibilitati. Astfel, noii directori nu vor mai putea avea alte functii, fie ele
remunerate sau nu. De asemenea, nu vor putea obtine postul de conducere daca au rude
pina la gradul IV care lucreaza la firme ce se afla in relatii comerciale cu spitalul
respectiv.

Concesie pentru parlamentari

O noutate o reprezinta si faptul ca spitalele vor putea fi conduse de catre firme
specializate de management. Noii directori, fie ei persoane fizice sau juridice, vor semna
contracte cu Ministerul Sanatatii, ceea ce inseamna ca ei vor putea fi demisi de ministru
daca nu indeplinesc atributiile pentru care au semnat. In schimb, ministrul face concesii
in ceea ce-i priveste pe sefii de sectii. Ii va lasa sa profeseze si la privat, dar si sa aiba alte
functii de conducere. Concesii face si pentru medicii parlamentari, pe care ii lasa sa
ocupe functii de conducere in cadrul colegiilor profesionale, in aceasta situatie fiind
Mircea Cinteza, presedintele Colegiului Medicilor, dar si Sorin Oprescu, presedintele
Colegiului Medicilor din Bucuresti.

Banii se string in cont unic

Un alt punct in care reforma intervine major este constituirea Fondului National de
Sanatate, care va fi format din colectarea asigurarilor sociale de sanatate. Daca pina acum
aceasta se realiza prin intermediul Ministerului de Finante si ANAF, sumele ajungind mai
intii la bugetul consolidat si abia apoi fiind distribuite catre Casa, in urma adoptarii legii
banii vor fi adunati direct intr-un cont unic deschis pentru CNAS. Dar, pe de alta parte,
asigurarile sociale de sanatate nu vor mai fi suficiente pentru a acoperi serviciile medicale
de care beneficiaza in prezent cetatenii. Concomitent cu intrarea in vigoare a legii
urmeaza a fi elaborate normele pentru un pachet minim de servicii gratuite, iar pentru
restul, pacientii vor apela fie la co-plata, fie la asigurarile private de sanatate. In plus, va
creste si numarul celor care vor contribui la fondul de asigurari, prin introducerea
pensionarilor si a agricultorilor in categoria celor care platesc taxa de 6,5%. Daca vor fi
nemultumiti de tratamentul acordat, bolnavii vor putea da in judecata medicii sau
farmacistii responsabili. In acest sens, reforma introduce reglementari precise privind
malpraxisul, dar si procedura de asigurare a persoanelor care isi desfasoara activitatea in
mediul medical. •

Sanatate pe card si taxa pe viciu

Pentru o monitorizare continua a asiguratilor, legea introduce informatizarea datelor

privind starea de sanatate a persoanei si asistenta medicala acordata, sub forma unui card
national. Acesta va fi prezentat de pacient de fiecare data cind va intra in contact cu
sistemul sanitar, indiferent daca este vorba despre spital, dispensar ori farmacie. In mod
similar, se va emite si un card european de asigurari de sanatate, valabil pe teritoriul UE.
Taxa pe viciu a ramas neschimbata fata de forma propusa initial, ea urmind sa duca la
scumpirea produselor din tutun si a alcoolului, iar banii rezultati vor merge catre
finantarea constructiei a opt spitale regionale de urgenta.

Sistemul sanitar de ieri

• Multe suspiciuni de coruptie au planat asupra celor care conduceau spitalele, din cauza
sponsorizarilor oferite de companii medicale ce ulterior cistigau contracte cu acele
spitale.
• Companiile medicale recrutau colaboratori din rindul personalului medical din spitale
pentru a isi promova produsele.

• In faza initiala, proiectul de reforma prevedea aceleasi incompatibilitati pentru directorii

de spitale si pentru sefii de sectie.

• Ministrul Nicolaescu sustinea ideea introducerii unui reprezentant al ministerului in

organismele de conducere ale Colegiului Medicilor din Romania.

• A existat propunerea ca medicii sa fie pensionati la virsta de 65 de ani.

• Ministerul Sanatatii a propus initial si o Lege a farmaciei, prin care se desfiintau

lanturile de farmacii.

• Dupa discutiile avute cu rectorii universitatilor de medicina din tara, Nicolaescu a

promis un capitol special dedicat spitalelor universitare.

• Fondurile provenite din asigurarile de sanatate erau colectate la bugetul consolidat si

abia apoi ajungeau la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

• Directorii de spitale puteau indeplini mai multe functii concomitent, unii dintre ei
conducind o unitate sanitara si in acelasi timp erau si membri in consiliile de
administratie ale altor spitale. S-a realizat in acest fel o retea feudala ce a acaparat
sistemul decizional.

Ce schimba codul lui Nicolaescu

• Managerul general al spitalului si membrii comitetului director nu pot beneficia de

sponsorizari sau finantari pentru participarea la conferinte, congrese organizate de catre
firmele care comercializeaza produse farmaceutice sau materiale sanitare;

• Exercitarea profesiei de medic este incompatibila cu calitatea de angajat ori colaborator

al unitatilor de productie, ori de distributie de produse farmaceutice sau materiale
sanitare;

• Managerul general al spitalului nu mai poate avea nici o alta activitate in afara de a
conduce spitalul;

• Incompatibilitatile stabilite pentru directorii de spital nu sint valabile si pentru sefii de

sectie;

• Membrii comitetului director, in afara de managerul general, pot lucra la privat sau pot
conduce sindicate, ori chiar pot face parte din conducerea mai multor spitale;

• Ministerul Sanatatii nu mai are reprezentant in organismele de conducere ale Colegiului

Medicilor;
• Profesorii universitari si doctorii in medicina isi pot continua activitatea pina la 70 de
ani.

• Legea Farmaciei a fost scoasa din pachetul de reforma;

Spitalele universitare si sectiile clinice universitare sint definite doar in doua alineate;

Fondurile provenite din asigurarile de sanatate vor fi colectate direct intr-un cont al Casei
Nationale de Asigurari de Sanatate.

Spionii-procurori, inventati de PSD

Lucian Gheorghiu, Cristian Oprea
(801 vizualizari)

Seful PSD a criticat dur presupusa intentie a sefului statului de a acorda serviciilor
secrete puteri sporite in cercetarea penala, insa, pina una-alta, singurul proiect public
care propune explicit prevederile criticate de Mircea Geoana este initiat chiar de PSD.

Un proiect de lege initiat de patru parlamentari PSD si care a trecut la sfirsitul anului
trecut de Camera Deputatilor, prin aprobare tacita, prevede explicit, la doua articole,
posibilitatea ca SRI sa poata efectua acte premergatoare in urmarirea penala si ca
informatiile obtinute sa poata constitui mijloace de proba. In propunerea legislativa
privind organizarea si functionarea SRI se arata, la art. 14: „In vederea obtinerii datelor
necesare organelor de urmarire penala, pentru inceperea urmaririi penale, personal anume
desemnat si special atestat din SRI poate efectua, in conformitate cu dispozitiile Codului
de procedura penala, acte premergatoare celor prevazute la art. 6”. Urmeaza un alt articol
in care se arata ca „datele, informatiile si materialele obtinute prin intermediul
activitatilor prevazute la art. 12 si art. 14 se consemneaza in procese-verbale sau acte de
constatare care, intocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedura penala, pot
constitui mijloace de proba”. Principalul autor al legii, deputatul PSD Ion Stan, ne-a facut
urmatoarele precizari: „Eu nu am facut decit sa tin cont de art. 224 din Codul de
procedura penala”. E adevarat ca articolul invocat de Stan acorda serviciilor secrete
posibilitatea implicarii in efectuarea de acte premergatoare in cercetarea penala, dar nu
spune ca informatiile obtinute pot fi folosite ca mijloace de proba.

Traseul „Legii Stan”

Legea a fost inregistrata la Biroul Permanent al Camerei in data de 30 iunie 2005, cu o zi

inainte de inceperea vacantei parlamentare. Guvernul si CSAT au avizat negativ aceste
proiecte. Dezbaterile s-au prelungit, astfel ca a fost depasit termenul de adoptare, iar
legea a fost trecuta prin procedura adoptarii tacite. In acest moment, ,,Legea Stan’’ este
blocata la Senat si va astepta pina va veni proiectul elaborat de CSAT , adoptat de catre
Camera Deputatilor. La Senat, varianta CSAT si cea a lui Ion Stan vor fi dezbatute
impreuna la Comisia de aparare.
PSD isi face mea culpa

Presedintele PSD, Mircea Geoana, l-a acuzat ieri pe Traian Basescu ca intentioneaza sa
reinfiinteze politia politica sub paravanul modificarilor la Legea serviciilor secrete. Desi
Palatul Cotroceni n-a confirmat speculatiile aparute in presa, Geoana l-a acuzat pe seful
statului ca prin modificarile propuse „pune in pericol democratia”. Surpriza mare insa.
Intrebat ce parere are despre proiectul parlamentarilor PSD si care are prevederi identice
cu cele incriminate de el, Geoana a ridicat din umeri si a pasat microfonul senatorului
George Maior, unul dintre autori. Dupa ce initial s-a codit sa recunoasca autenticitatea
proiectului, Maior a declarat: „Este o eroare a noastra, pentru care ne facem mea culpa,
nu este o eroare a partidului”. Cu toate acestea, nici Geoana si nici Maior nu au putut
explica de ce PSD s-a batut pentru a trece proiectul prin Camera. •

Radu Stroe: Toate proiectele apartin echipei de la Cotroceni

Pe de alta parte, presedintele Comisiei parlamentare de control al activitatii SRI, liberalul

Radu Stroe, sustine ca, in pachetul legislativ de la CSAT, exista o propunere prin care
agenti ai serviciilor secrete, special desemnati, ar capata dreptul de a efectua acte de
cercetare preliminare cu caracter probatoriu. „Intreg pachetul legislativ reprezinta opera
unui amplu colectiv care a lucrat la Palatul Cotroceni. Pina vineri, noi nu stiam nimic
despre continutul pachetului legislativ, am aflat si noi citeva aspecte din presa. PNL nu a
agreat prevederile articolului incriminat si nici chiar ministrul Justitiei nu l-a agreat”, ne-a
declarat Radu Stroe. Secretarul Comisiei SRI, Ion Stan (PSD), ne-a dat citeva dintre
numele celor care au lucrat la pachetul legislativ: Claudiu Saftoiu, generalii Degeratu
(consilieri la Cotroceni), Ionel Marin (adjunctul lui Radu Timofte la SRI), Sirca (SIE),
Ardeleanu (de la UM 0962), sefii oficiilor juridice din MApN, MI si din STS, precum si
consilierii prezidentiali Renate Weber si generalul Birloiu, cit timp s-au aflat in functie.

Pensionarii din „servicii”, luati in brate de Basescu

Cristian Oprea
(1361 vizualizari)

Seful statului a anuntat dupa sedinta CSAT ca exista un proiect privind platirea ofiterilor
de informatii si dupa iesirea lor din sistemul de securitate nationala.

Basescu a vorbit despre adoptarea unei noi legi privind statutul ofiterilor de informatii,
care va prevedea, doar pentru SIE si SRI, demilitarizarea. Astfel, viitorii agenti de
informatii vor avea statut de functionari publici. Presedintele a aratat ca „va trebui sa
garantam ofiterilor din serviciile secrete un statut stabil de functionari publici, astfel incit,
atunci cind SRI sau SIE nu mai au nevoie de ofiterul respectiv, acesta sa nu fie aruncat in
strada, ci sa aiba statut de functionar public cu un viitor asigurat, la dispozitia structurilor
guvernamentale”. Explicatia oferita de seful statului a fost ca peste 80% dintre ofiterii de
informatii care au activat in sistem inainte de 1989 au fost trecuti in rezerva si li s-a
desfacut contractul de munca, motiv pentru care au fost nevoiti sa isi gaseasca diferite
slujbe in cadrul unor companii private. Basescu a aratat ca, dupa trecerea in rezerva,
ofiterii de informatii au fost angajati de firme particulare, insa nu singuri, ci impreuna cu
retelele lor de informatori. Surse din serviciile de informatii ne-au declarat ca, la plecarea
dintr-un serviciu special, ofiterii nu au nici obligatia si nici obiceiul de a-si preda
succesorului reteaua de informatori.

2.373 de interceptati

Seful statului a precizat ca toate convorbirile celor 2.373 de persoane au fost ascultate la
nu mai putin de 6.370 de posturi telefonice, avind in vedere ca o parte a celor urmariti
aveau mai mult de un post telefonic pe care-l foloseau“. De aceea, dar si pentru ca a
intervenit premierul Calin Popescu Tariceanu, la sedinta de ieri a CSAT Basescu i-a cerut
directorului Serviciului Roman de Informatii, Radu Timofte, sa-i comunice numarul exact
de persoane ale caror convorbiri telefonice au fost interceptate in 2005. Cererea lui
Tariceanu a venit la doar citeva zile dupa o solicitare asemanatoare a omului de afaceri
Dinu Patriciu si a ziaristului Sorin Rosca Stanescu, ambii anchetati de Parchet in legatura
cu afaceri ale Rompetrol. Presedintele a aratat ca, „daca ne uitam la intrecerea socialista
in care ne declaram ascultati, ai impresia ca sintem vreo 20 de milioane de ascultati si ca
ne asculta ceilalti doua milioane.” El a avut si un indemn: „daca este posibil, iesiti din
aceasta psihoza, pentru ca statul roman este departe de a fi un stat politienesc !”. Basescu
a insistat asupra faptului ca toate interceptarile telefonice s-au facut cu mandat de la
magistrati.

Strategia mai are de asteptat

Seful statului a precizat ca strategia de securitate stabileste principalele amenintari la

adresa Romaniei - terorismul, proliferarea armelor de distrugere in masa si conflictele
regionale -, iar, din punctul de vedere al stadiului de evolutie a institutiilor statului roman,
vizeaza buna functionare a acestora, fie ca este vorba despre lupta anticoruptie, buna
functionare a administratiei centrale si locale sau eficienta Justitiei. Basescu a explicat ca,
in urma observatiilor prezentate de unii membri ai CSAT, s-a decis ca forma finala a
strategiei va fi elaborata in 30 de zile si supusa ulterior dezbaterii Parlamentului. Dupa
alte 30 de zile, documentul va fi supus dezbaterii publice. •

Mass-media si autoritatile, vinovate de azilul lui Bivolaru

Ionel Stoica
(465 vizualizari)

Corpul de Inspectie al ministrului Justitiei a finalizat ancheta privind modul in care au

fost respectate obligatiile ministerului in cadrul procedurii de extradare a lui Gregorian
Bivolaru si a ajuns la concluzia ca au fost respectate dispozitiile legale.

„Nu procedura a constituit cauza respingerii cererii de extradare formulate de autoritatile

romane in cazul Gregorian Bivolaru, ci, asa cum rezulta din hotarirea instantei suedeze,
motivele care au determinat convingerea judecatorilor suedezi ca Gregorian Bivolaru ar fi
persecutat din cauza orientarilor sale religioase...”, se arata in raportul Corpului de
Inspectie. Principalele motive pe care s-a bazat decizia judecatorilor suedezi au fost
pozitia autoritatilor romane si campania de presa pornita impotriva liderului MISA,
Gregorian Bivolaru. Instanta a avut in vedere declaratia Ministerului suedez al Afacerilor
Externe: „Cu privire la asociatia MISA, acuzatiile impotriva organizatiei si a liderilor
acesteia sint multe si grave si vin atit din partea autoritatilor, cit si a mass-media romane.”
Judecatorii au aratat ca s-a creat un curent de opinie impotriva liderului MISA, prin
„transmiterea de posturile de televiziune a arestarii, precum si campania de presa ce a
urmat, bazata pe informatii provenite din ancheta preliminara care au fost transmise
deliberat presei”. In instanta au fost invocate si rapoartele Amnesty International si
APADOR-CH, care au consemnat existenta unor incalcari ale drepturilor omului. Monica
Macovei a solicitat Curtii Supreme suedeze clarificari cu privire la anumite paragrafe din
textul hotaririi de respingere a cererii de extradare. Pina la obtinerea acestor clarificari, ea
a cerut presedintelui CSM sa amine dezbaterea in Plenul Consiliului a Notei intocmite de
Serviciul Inspectie Judiciara pentru judecatori al CSM in cazul Gregorian Bivolaru. •

Rubrica “Politică”

Codul pesedistului neprins

Florin Ciornei
(1463 vizualizari)

Daca ai „violat masiv drepturile omului“, nu poti fi membru PSD. Este o prevedere din
noul cod de conduita al partidului, care ii va impune pesedistului, intre altele, sa „se
abtina“ sa profite de pe urma functiilor detinute.

Responsabilii cu etica si integritatea morala din PSD au inceput, la sfirsitul saptaminii

trecute, sa dezbata un document intern conceput la centrul de „comanda unica“ din
Kiseleff. Intitulat „Normele etice, morale, profesionale si de conduita ale membrilor
PSD“, documentul reprezinta prima varianta de lucru a codului etic anuntat in urma cu o
saptamina de presedintele PSD, Mircea Geoana. Deontologia pesedistului va fi o anexa a
Statutului PSD, iar incalcarea sa va echivala cu incalcarea Statutului.

Sa nu fi fost tortionar

Pe linga o serie de obligatii generale precum „datoria de a respecta principiile social-

democratiei, Statutul PSD si „hotaririle organelor de conducere ale partidului“ si de „a
actiona in conformitate cu legea“, codul etic al PSD impune pentru membrii sai si o serie
de incompatibilitati. Una dintre acestea ar putea fi luata drept o varianta originala a
lustratiei. Ea stipuleaza ca „nu pot face parte din PSD persoanele care, in perioada
regimurilor totalitare, au participat la activitati de violare masiva a drepturilor omului si
la orice forma de teroare colectiva“. Formula poate parea vaga, permitind interpretarea ca
o violare mai firava ar putea fi trecuta cu vederea, desi in privinta totalitarismului nu se
poate vorbi de securisti buni si de securisti rai sau de nomenclaturisti care au distrus un
judet si cei care au prapadit doar un bloc.

In plus, nu e clar cine dintre membrii PSD risca excluderea pe baza incadrarii in cerintele
de mai sus. Totusi, conform unuia dintre liderii PSD, „formula a fost preluata dintr-un
text al Consiliului Europei, care recomanda partidelor si guvernelor din fostele tari
comuniste sa se delimiteze de regimurile totalitare“.

Sa nu furi cu functia

Una dintre normele de conduita morala continute de codul etic PSD porneste de la
presupunerea ca politicianul, in general, si cel cu carnet PSD, in particular, are inclinatii
spre furt. Codul etic indeamna la abtinere.

„In exercitarea functiei sau mandatului, membrii PSD au obligatia de a se abtine in a-si
exercita functia sau mandatul pentru interesul propriu“. Atit ei, cit si familiile lor au
obligatia sa se infrineze de la folosirea functiilor publice pentru sporirea averii.

Sa nu mituiesti alegatorii

Chiar daca au inclinatii spre manipularea alegatorilor, codul etic le va impune

candidatilor pesedisti „sa se abtina“. „In timpul campaniei electorale si in cel al votului,
membrii PSD au obligatia de a se abtine de la orice actiune care ar avea in vedere
obtinerea de voturi prin orice alte mijloace decit persuasiunea si convingerea“.

Daca vor tine seama de aceste indicatii, candidatii PSD, pentru a fi votati, vor trebui sa
gaseasca alte retete decit micii, berea si subventiile pentru lucrarile agricole.

Sa nu obstructionezi Justitia

Exista si o situatie in care membrilor PSD nu li se cere doar abstinenta, ci li se impune o

interdictie clara. „Membrilor PSD alesi sau numiti intr-o functie de demnitate publica le
este interzis sa isi foloseasca functia sau pozitia dobindita pentru a influenta modul de
desfasurare a unei anchete judiciare sau modul de derulare a unui proces“.

Nu doar simplii membri de partid au obligatii morale, conform codului etic aflat in lucru,
ci si liderii PSD. „Organele de conducere ale par-

tidului sint direct raspunzatoare de modul de intocmire a listelor de candidati pentru

alegeri si ga-ranteaza pentru cei pe care i-au promovat“. •

Elena Udrea s-a alaturat femeilor lui Basescu

Raul Balogh
(539 vizualizari)
Elena Udrea a semnat ieri adeziunea de membru al PD, devenind parte a filialei sector
1, acolo unde s-au inscris deja cele doua fiice si sotia lui Traian Basescu.

„Obiectivul meu principal acum este sa ma integrez in echipa PD si sa ma implic in

proiectele care sint acum prioritare: fuziunea si o guvernare de succes“, spune doamna
Udrea. A explicat si motivul pentru care a ales sa intre in rindurile democratilor, aruncind
o sageata inspre presedintele PNL, Calin Popescu Tariceanu. „S-a intimplat ca echipa
pentru care am intrat in PNL sa nu mai fie acolo si m-am simtit mai apropiata de PD.’’ In
ceea ce priveste viitoarele functii pe care le va detine in cadrul partidului, a fost destul de
evaziva. „Nu am venit sa-mi arog drepturi pe care nu am demonstrat ca le am. Nu stiu
daca voi avea functia de purtator de cuvint. Chiar daca nu voi avea aceasta functie, pot fi
un purtator de mesaje al partidului“, a mai spus ea. Referintele primite de la Cotroceni au
fost de bun augur pentru Elena Udrea. Presedintele PD, Emil Boc, s-a aratat fericit de
faptul ca o va avea subalterna pe fosta sefa a Cancelariei prezidentiale. „Cred ca o
persoana careia presedintele i-a acordat incredere totala merita sa faca parte din partidul
nostru. Ea a facut dovada unui mare caracter atunci cind a parasit Administratia
Prezidentiala din proprie initiativa, pentru a nu lasa sa planeze suspiciuni asupra celei mai
importante institutii“, a apreciat Boc. •

Rubrica “Economie”

Kilowatii ocolesc licitatia

(521 vizualizari)

Desi au o modalitate simpla de a cumpara energie de pe bursa, consumatorii prefera tot

contractele secrete de achizitie. La 35 de licitatii unde s-a oferit curent direct de la sursa,
inclusiv de la Hidroelectrica, s-a prezentat un singur doritor.

— Mihai NICUT.

Consumatorii eligibili de energie electrica, care au dreptul sa-si aleaga de unde iau
curentul, prefera sa incheie contracte bilaterale departe de ochii lumii si nu fac aceste
intelegeri la bursa, chiar daca exista din decembrie 2005 o piata unde cantitatile de
energie se cumpara prin licitatie. Potrivit datelor operatorului comercial al pietei
(OPCOM), in cele 35 de licitatii organizate pentru achizitionarea de energie electrica s-a
prezentat un singur consumator eligibil, o societate locala de distributie a energiei
termice.

Amintim ca, in toamna anului trecut, presedintele Basescu a atacat dur liberalizarea pietei
de electricitate, spunind ca de pe urma ei profita „baietii destepti“ (adica o parte dintre
furnizori) care cumpara energie electrica ieftina de la Hidroelectrica in timp ce altii sint
obligati sa cumpere curent scump de la Termoelectrica.
Va veni muntele la Mahomed

„Am avut o surpriza neplacuta prin faptul ca la licitatiile organizate pe piata centralizata a
contractelor bilaterale a intrat un singur consumator eligibil. Mai ales ca, in trecut, tocmai
acesti consumatori s-au plins de un acces dificil la energie“, a spus directorul OPCOM,
Victor Ionescu. El a mai explicat ca aceasta piata a fost creata tocmai pentru a facilita
accesul consumatorilor direct la producatori.

Si in cazul de fata ofertele au venit de la toti producatorii si a fost si curent ieftin de

vinzare. „Cea mai mare cantitate scoasa la licitatie a venit de la Hidroelectrica, dar, cum
nu au venit consumatori, au cumparat-o tot furnizorii“, a spus Ionescu.

Data fiind aceasta situatie, consumatorii vor mai fi invitati pe piata inca o data, de data
asta in conditii si mai avantajoase. „Se lucreaza acum la un sistem care este in curs de
aprobare la ANRE (agentia de reglementare - n.red.) prin care si consumatorii vor avea
dreptul sa intre pe piata cu propriile cereri de energie“, spune Ionescu. Cu alte cuvinte,
cumparatorul face oferta si o arunca in piata, iar producatorii se vor bate ca sa ii vinda.

83,5% din productie e la liber

83,5% din productia de electricitate a Romaniei se poate cumpara liber, fie prin negocieri
directe intre vinzatori si consumatorii eligibili, fie prin licitatii pe piata organizata de
OPCOM, dupa un sistem apropiat cu cel al burselor de marfuri. In acest ultim caz, exista
piata centralizata a contractelor bilaterale, unde producatorii fac oferte de energie, la un
pret minim, iar consumatorii si/sau furnizorii (societati care cumpara energia pentru a o
revinde) liciteaza pentru cantitatea de energie oferita, cistigatorul fiind cel care ofera cel
mai bun pret. Daca se incheie un contract, se vor face publice pretul initial de ofertare a
energiei, cantitatea si, evident, numele partenerilor contractuali. Nu se face public pretul
la care a fost incheiata tranzactia.

De ce nu vor

Si totusi, de ce nu vin pe piata consumatorii de a caror grija presedintele Basescu murea

toamna trecuta. De ce prefera sa-i lase pe „baietii destepti“ (pe furnizorii privati adica) sa
se interpuna intre ei si producatori? Un prim argument ar fi ca o parte dintre marii
consumatori au in derulare contracte deja incheiate in afara pietei, care se intind pe ani
multi. Un alt argument ar fi secretul operatiunilor: dintr-o tranzactie bilaterala in afara
pietei administrate de OPCM nu poate fi facut nimic public, decit daca cei doi parteneri
doresc asta.

In al treilea rind, chiar si oficialii pietei au recunoscut ca o achizitie directa de energie are
niste proceduri destul de complicate, care nu sint la indemina oricarui consumator sau
care ii pot aduce ultimului costuri mai mari daca apar dezechilibre intre consumul lui si
cantitatea de energie pe care a contractat-o. De aceea se prefera contractul cu furnizorul,
facut, dupa cum se vede, in afara pietei vizibile.
„Este foarte comod pentru ei (n.r. - consumatorii eligibili) sa mearga la un furnizor care
are in portofoliu mai multi clienti si deci poate face compensari intre plus si minus la
consumurile reale inregistrate de acestia“, a explicat directorul furnizorului Electrica, Ion
Lungu. •

Termoelectrica se duce pe capul primarilor

(221 vizualizari)

In acest an, centralele electro-termice din Constanta, Galati, Bucuresti si Craiova ar putea
trece la consiliile locale. Sistemele de distributie a agentului termic ar urma sa fie vindute
la pachet cu o parte din centrale.

— Antoaneta ETVES.

Toate centralele detinute de Termoelectrica ar putea trece la consiliile locale. In prezent,

doar in Bucuresti, Galati, Craiova, Braila, Borzesti, Paroseni, Doicesti si Constanta
sistemul de termoficare mai este alimentat cu energie termica produsa in centralele
Termoelectrica. „Pina iarna viitoare, centralele vor fi trecute in administrarea Consiliilor
Locale. Singura problema ar putea fi in Bucuresti, unde sint sase centrale“, spune Mircea
Toader, secretar de stat in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Potrivit
acestuia, sistemele de distributie si difuzare a agentului termic ar putea fi privatizate, cu
tot cu infrastructura sau doar ca servicii, insa autoritatile exclud privatizarea totala a
centralelor.

Datorii de 44.000 de miliarde

La sfirsitul anului trecut, ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres, a anuntat ca

va fi realizat un plan de reorganizare judiciara a societatii, care a acumulat datorii de
44.000 de miliarde de lei vechi. Astfel, desi inregistreaza profit din exploatare si isi
plateste datoriile curente, precum si o parte din cele istorice, Termoelectrica nu poate sa
achite intr-un interval rezonabil de timp toate creantele detinute de stat sau alti furnizori.
Mircea Toader considera ca datoriile imense pe care le au societatile trebuie sa fie
preluate de Ministerul Finantelor si introduse in valoarea unitatilor.

S-a mai intimplat

Nu este primul transfer al unor termocentrale de la Termoelectrica la primarii. In

mandatul trecut, ministrul Dan Ioan Popescu a decis transferul a 19 astfel de centrale,
socotindu-se ca ele au un rol mai mare in producerea de caldura. •

Trei seisme in portofel in 2006

Mihai Nicut, Ionut Tudorica
(1200 vizualizari)

1 aprilie - gaz. 1 iulie - gaz, curent, alcool si tutun. 1 octombrie - din nou gaz. Acestea
sint scumpirile de care vom avea musai parte si care vor aduce multe altele. Dupa 1% in
prima luna din acest an, sint putine sanse sa vedem doar alte 4% in plus la inflatie la
sfirsitul lui 2006.

Inceputul fiecarui trimestru din anul curent va aduce cite o scumpire. Recordul de
impovarare a contribuabililor il va bate data de 1 iulie .

Minimum 15% in plus la gaz

Pretul gazului natural livrat populatiei va mai creste, in trei rinduri, in acest an, asa ca
prima majorare va fi la 1 aprilie. Principalul motiv il constituie alinierea treptata a
pretului la gazele din productia interna la cele din import. Astfel, potrivit lui Gabriel
Sirbu, director la directia de tarife din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare a
Gazelor Naturale (ANRGN), daca acum Romgaz si Petrom primesc pentru gazul extras
110 dolari /1.000 mc, la 1 aprilie vor primi 120, la 1 iulie 125, iar la 1 octombrie 145.
ANRGN a trimis in acest sens o informare Guvernului, care va trebui sa decida daca, la
data aderarii, gazul extras din tara va costa 145 de dolari sau mai mult, dat fiind ca pretul
ar trebui sa ajunga la nivelul celui al gazului din import (280 de dolari, acum). In plus,
daca gazul din import se va scumpi, pretul final va creste si mai mult. „Estimam o
stabilizare a preturilor gazului din import la 280-300 de dolari. Depinde, evident, de ce se
va intimpla cu pretul la petrol. Daca aici nu avem parte de variatii, preconizez o scumpire
de 8% in aprilie, urmata de una de 5,5-6% in iulie. Pe ansamblul anului 2006, scumpirea
pentru populatie ar fi cam de 32% plus/minus citeva procente, in care este inclusa si
majorarea de 17%, de la inceputul anului’’, a spus Sirbu.

Curentul, in mijlocul verii

Si energia electrica livrata populatiei se va scumpi, cel mai probabil de la 1 iulie. ANRE,
autoritatea nationala de reglementare in domeniul energiei, spune ca, teoretic, preturile ar
trebui sa creasca doar la 1 ianuarie 2007, dar, daca producatorii vor inregistra costuri
suplimentare justificate (cum ar fi scumpirea previzibila a gazului), acestea vor fi
introduse in tarif mai devreme. „Este posibila o majorare de tarif la jumatatea anului, care
va fi acordata producatorilor, in cazul in care vor creste costurile cu achizitia de
combustibil, dar este prematur de avansat acum un procent“, ne-a declarat Alexandru
Sandulescu, director in cadrul institutiei. De asemenea, el nu a putut preciza daca energia
livrata populatiei se va scumpi si din cauza cresterii tarifelor de transport, distributie si
furnizare. „Vom vedea ce vor cere operatorii la 1 iulie si daca cererile lor sint justificate“,
a spus Sandulescu.

Ultima scumpire a energiei electrice livrate populatiei s-a produs la inceputul anului, cind
tariful a crescut cu aproximativ 2%.
Accizele cresc la 1 iulie

Pe linga majorarile de pret la utilitati, si scumpirile viciilor vor da o grea lovitura inflatiei.
La 1 iulie, acciza la alcoolul etilic se va majora de la 465,35 de euro pe hectolitru la 550
de euro pe hectolitru. Asadar, o majorare cu 21%, care se va vedea in pretul la raft al
sticlei de bautura. Tot de la 1 iulie, acciza la tigari se va majora la 9,10 euro plus 30% la
mia de tigarete, la 11,47 euro plus 20% din pretul de vinzare cu amanuntul, producindu-
se astfel o majorare mai rapida a pretului tigarilor ieftine. Deasupra acestor accize va sta
controversata taxa pe viciu din pachetul legislativ privind Sanatatea, pentru care
Guvernul si-a asumat ieri raspunderea in fata Parlamentului.

Arma cursului

Astfel, in conditiile actuale ale legii, taxa pe viciu ar aduce 16.700 de lei pe pachetul de
tigari si 2 euro pe litrul de alcool. Ministerul Sanatatii vrea insa numai 7.000 de lei din
pachetul de tigari, asa ca va trebui sa gaseasca o solutie prin care taxa pe viciu sa nu
interfereze cu acciza. Cel mai probabil, pretul de vinzare cu amanuntul va fi comunicat de
producatori fara includerea noii taxe, ea urmind sa se afiseze la punctul de vinzare ca un
adaos pe care il va plati doar consumatorul. O singura veste buna: accizele la produsele
petroliere nu vor mai creste in acest an.

Singurul lucru care il poate ajuta pe Isarescu sa tinteasca inflatia cit mai aproape de cele
5% se va dovedi cursul. Scumpirile la produsele petroliere se fac in dolari, dar facturile se
platesc in lei. Accizele cresc in euro, dar ele se achita in lei.

In aceste conditii, BNR poate uza de cursul valutar pentru ca scumpirile sa fie de mai
mica amploare printr-un artificiu: un leu mai puternic, adica un dolar sau un euro care sa
coste mai putini lei. In acest scop, BNR poate sa nu intervina pe piata, provocind un
exces de valuta, inainte de 1 iulie, cind se vor opera majorarile de pret si de acciza. •

„Am rezerve apropo de 5%“

Profesorul Daniel Daianu (foto) este rezervat fata de tinta de inflatie de 5% prognozata
pentru 2006. „Eu am rezerve apropo de 5%“, a spus Daianu. Referin-du-se la estimarile
expertilor FMI privind evolutiile macroeconomice in 2006, Daianu considera ca acestea
sint ‘’o citire corecta, pertinenta a evolutiei economiei romanesti’’. „Cine urmareste cu
atentie ceea ce se spune si ceea ce se face in interiorul granitelor Romaniei poate sesiza
ca multe dintre ingrijorarile reprezentantului FMI sint cele exprimate de toata lumea inca
de la inceputul anului 2005. Rezerva mea fata de tinta de inflatie este ca am avut un an
foarte nenorocit. Derapajul de la tinta asumata de BNR, care si ea a fost modificata de
doua ori (anul trecut - n.red.) ca urmare a introducerii cotei unice, a modificat o tinta de
inflatie, dupa care s-a mai operat o modificare in august, s-a modificat la 7,5%, si am
vazut ca anul s-a terminat cu 8,6“, a subliniat Daianu. „Am avut socurile anticipate si
neanticipate din 2005, care au dus la un derapaj considerabil, trecerea la tintirea directa a
inflatiei s-a facut relativ tirziu, de aceea eu consider ca cele patru luni nu sint relevante si
un nou regim de politica monetara se va face in 2006“, a precizat fostul ministru de
Finante.

La anul nu mai dam pe la Fisc

Ionut Tudorica
(854 vizualizari)

Constienta de neplacerile aduse de declaratiile pe care persoanele fizice sint obligate sa

le depuna prin posta sau la ghiseu, Agentia Nationala de Administrare Fiscala va
dezvolta un sistem de depunere online a declaratiilor fiscale pentru toate categoriile de
contribuabili.

Surse autorizate din ANAF au declarat ca depunerea formularelor prin intermediul

calculatorului va fi disponibila din 2007. Fiscul sustine ca are deja programele
informatice potrivite pentru aceasta operatiune, dar ii lipseste inca tehnologia. Acest
handicap spera sa-l recupereze cu bani europeni in conditiile unui buget limitat de
constringerile deficitului fiscal.

10% in avans

Intre timp, juristii, contabilii, jurnalistii si toate celelalte categorii de platitori de impozit
pe venituri independente sau din drepturi de autor vor depune in continuare declaratii de
venit, pentru ca platesc un impozit mai mic si beneficiaza de deduceri, explica ANAF.
“Avind in vedere ca din veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sint retinute in
cursul anului, plati anticipate cu o cota de impozit mai mica decit cota de impozit datorata
si ca trebuie aplicata cota forfetara de cheltuieli deductibile, in scopul stabilirii
diferentelor de impozit, contribuabilii care obtin drepturi de proprietate intelectuala au
obligatia sa depuna o declaratie de venit pentru fiecare an fiscal”, precizeaza Agentia
Nationala de Administrare Fiscala.

Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligatia de a calcula, de a

retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentind plati anticipate din veniturile
platite. Spre deosebire de veniturile din salarii, impozitul ce trebuie retinut pe drepturi de
autor este de 10% la venitul brut, reprezentind plati anticipate. Cota de impozit pentru
determinarea impozitului pe veniturile din activitati independente este de 16% aplicata
asupra venitului impozabil.

Venitul net anual din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din
venitul brut a unei cheltuieli deductibile egale cu 40% din venitul brut si a contributiilor
sociale obligatorii platite.

Potrivit evidentelor existente la Fisc, 20% dintre contribuabili sint in aceasta situatie, deci
vor depune anul acesta declaratiile de venit.

O singura declaratie
Anul acesta ANAF a unificat declaratiile speciale pe categorii de venit intr-un singur
formular.

Astfel, contribuabilii care desfasoara activitati independente sau/si din cedarea folosintei
bunurilor vor depune anul acesta o singura declaratie privind veniturile realizate in 2005,
la organul fiscal de domiciliu.

In alta ordine de idei, cei care obtin drepturi de proprietate intelectuala de la mai multi
platitori depun o singura declaratie.

Restituirea diferentelor de impozit se face prin mandat postal, prin virament in contul
bancar sau la Trezorerie, pe baza unei programari care se obtine de la ghiseul
Administratiei Fiscale.

Doua cozi

Deoarece autoritatile considera in continuare ca Fiscul si Trezoreria sint doua institutii

care n-au legatura, aceeasi coada la care ai stat pentru programare o vei intilni si la
Trezorerie. Functionarul fiscal programeaza de multe ori persoanele in aceeasi zi, la
aceeasi ora, pentru ca, spun sefii lui, “programarea la ghiseele Trezoreriei este organizata
in functie de capacitatea fizica a acestor compartimente de a deservi un numar limitat de
persoane”. Pentru indeplinirea obligatiei de declarare a veniturilor realizate in cursul
anului 2005 s-a aprobat transmiterea prin posta de catre organul fiscal catre contribuabili,
persoane fizice, a unui pachet informational cuprinzind formularele privind impozitul pe
venit, precum si instructiuni de completare a acestora. Costurile postale pentru trimiterea
declaratiilor completate de catre contribuabili sint suportate de catre organele fiscale din
bugetele proprii, contribuabilul netrebuind sa achite costuri de expediere. In acest fel,
ANAF crede ca se reduc semnificativ drumurile pe care contribuabilii trebuie sa le faca
pentru a-si indeplini obligatiile fiscale. •

Patru euro cazarea la hotel

Valentin Baesu
(2272 vizualizari)

Dupa bonurile de masa, pe piata romaneasca au fost lansate si cupoanele de cazare.

Unul costa aproape 24 de euro si asigura cazarea pe timp de trei nopti pentru doua
persoane intr-un hotel afiliat la acest program.

Cuponul de cazare Blue-Voucher a fost lansat si in Romania. Cu acesta, doua persoane

pot beneficia de trei nopti consecutive de cazare intr-unul dintre hotelurile afiliate
companiei, cu obligatia de a plati micul dejun si cina. Utilizatorul acestui voucher trebuie
sa aleaga de pe site-ul companiei o unitate de cazare din hotelul in care vrea sa mearga, sa
faca rezervarea si apoi sa comunice alegerea facuta. Exista si posibilitatea ca rezervarea
sa nu se poata face, in cazul in care hotelul este plin.
Tinta principala: companiile

Conform celor care au lansat voucherul, principala tinta o reprezinta companiile, care le
pot utiliza fie in campaniile de promovare, fie pentru premierea angajatilor. „Blue-
Voucher este un produs ce implica putine costuri, dar cu o valoare mare si nu poate fi
decit un instrument puternic in modalitatile noi de marketing si promovare“, spune
Valeriu Radulescu, directorul companiei Blue-Voucher. Conform sondajelor efectuate de
institutul german Forsa, voucherele si cecurile de cadou reprezinta 90% din preferintele
celor intervievati. Conform altor studii si sondaje, peste 80% din consumatori ar dori sa
utilizeze sau sa onoreze un voucher, cuponul de rezervare reprezentind pentru acestia un
avantaj sau o economie.

Bun si pentru persoane fizice

Voucherele pot fi achizitionate si de persoanele fizice. „Si cetatenii pot sa le cumpere“,

spune Ani Iliescu, reprezentat al companiei Blue-Voucher. Acestia trebuie sa aiba insa in
vedere ca numarul minim de vouchere care se vind este de 50. Pentru pachetele de 50-
100 de bucati, pretul este de 19,95 euro/voucher, fara TVA. Pentru pachetele de 100-499
de vouchere, pretul scade pina la 17,95 de euro, iar pentru cele intre 500 si 999 ajunge la
15,95 de euro. Astfel, un calcul simplu arata ca o persoana care vrea sa achizitioneze
aceste vouchere va plati cel putin 1.187 de euro, in cazul pachetului minim, de 50 de
cupoane. Pentru acelasi cupon, care cu TVA inclus costa 23,74 de euro, o persoana va
plati aproximativ 11,9 euro, iar o noapte de cazare poate sa ajunga la 3,9 euro.

Scepticism pentru Romania

Hotelierii care intra in acest sistem nu pierd nimic. „Se mizeaza, in cazul hotelurilor, pe
camerele neocupate. Pe de alta parte, se compenseaza din cheltuielile conexe. Oricum, o
camera goala il costa pe hotelier mai mult decit una ocupata“, considera Paul Marasoiu,
presedintele companiei de consultanta Peacock Hotels. Acesta considera ca rezervarile
facute din timp au mai multe sanse sa se concretizeze in cazul hotelurilor din strainatate
decit la cele din orasele din Romania. Astfel, in cazul in care se face rezervarea cu o
saptamina inainte, hotelierul din strainatate va sti daca are camere libere in acea perioada.
„La noi, in hotelurile din mediul urban, nivelul de certitudine merge pina aproape de
momentul prestarii serviciului. Hotelierul stie ce camere va avea libere cu trei sau patru
zile inainte de momentul in care se va face rezervarea“, mai spune Paul Marasoiu. •

Tara promovata cu cuponul

Compania care comercializeaza voucherul informeaza ca acesta este valorificat diferit in

campaniile de marketing europene. Germanii il folosesc in industria tutunului, pentru
campanii bine tintite, francezii in cea a vinului, englezii il includ in pachetele de oferte
din domeniul telecomunicatiilor, IT sau GSM, olandezii il prefera in societatile
multinationale ce promoveaza bunuri de larg consum, in timp ce italienii au ales
domeniul vinzarilor de electrocasnice ca fiind cel mai potrivit pentru promovarea prin
intermediul acestor vouchere. O abordare diferita o au companiile petroliere austriece,
care-l includ in campaniile de recompensare a clientilor lor, iar ungurii vor sa initieze un
program de popularizare a tarii, prin intermediul unor promotii speciale.

Circul foamei din Rahova se transforma in mall

Valentin Baesu
(925 vizualizari)

Inca un centru comercial tip mall se va amenaja in Bucuresti. Acesta va fi deschis in a

doua jumatate a anului viitor si va functiona in sectorul 5.

Compania nord-irlandeza Mivan va transforma circul foamei din Rahova intr-un centru
comercial de tip mall. Acesta va cuprinde, conform Mediafax, magazine cu o suprafata
totala de 30.000 de metri patrati si va avea peste 700 de locuri de parcare. Proiectul va fi
denumit Liberty Center si va fi finalizat in luna septembrie a anului viitor. Firma Colliers
a fost desemnata agent exclusiv al proiectului.

Penurie de mall-uri

Proiectul nu constituie o surpriza in conditiile in care se spune ca in Romania exista,

conform analistilor, putine mall-uri, iar piata de retail creste rapid. Multi aleg sa compare
situatia Bucurestiului cu cea din capitala Ungariei. In Budapesta sint aproximativ 25 de
mall-uri cu suprafete intre 20.000 si 150.000 de metri patrati. Nici alegerea unui circ al
foamei pentru aceasta investitie nu reprezinta o noutate. Trei dintre cele patru mall-uri din
Bucuresti au fost dezvoltate pe structura unor astfel de constructii. Primele doua mall-uri,
Bucuresti Mall si Plaza Romania, au fost realizate de grupul turc Anchor in zona Vitan,
respectiv pasajul Lujerului. Centrele comerciale au suprafete de 50.000 de metri patrati,
respectiv 100.000 de metri patrati si au fost finalizate in anii 1999 si 2004. Cel de-al
treilea a fost inaugurat in luna octombrie a anului trecut in zona Eroii Revolutiei. Centrul
comercial City Mall apartine firmei Jaguar Development.

De la locuinte sociale la mall

Dezvoltatorul proiectului nu este la prima aparitie pe piata romaneasca. Grupul Mivan are
activitati in sectoare diverse, de la domeniul imobiliar la telecomunicatii, derulate in
Europa, Asia si SUA.

In parteneriat cu grupul britanic Kier, Mivan a cistigat, in anul 2000, un contract cu o

valoare de 80 de milioane de lire sterline pentru construirea de locuinte sociale si
modernizarea sistemului de alimentare cu apa in mai multe judete din Romania.
Consortiul Mivan-Kier a dorit sa participe si la administrarea proiectului „Suceava-
Utilitati si mediu la standarde europene“, insa a anuntat, in 2002, ca se retrage din cursa
din cauza volumului mare de lucru prevazut in caietul de sarcini. •
Rubrica “Societate”

Decoratii anti-inundatii in functie de pregatire

Oana Munteanu
(194 vizualizari)

Opt ingineri si subingineri, un sef de formatie mecanizare, un escavatorist si un

buldozerist au primit ieri decoratii pentru modul in care au actionat la inundatiile din
2005. Decoratiile au fost diferite, in functie de pregatirea profesionala. Decretul a fost
semnat de Traian Basescu si de premierul Calin Popescu Tariceanu.

Sulfina Barbu (foto), ministrul Mediului, a premiat angajatii mai multor Servicii de
Gospodarire a Apelor (SGA) pe motiv ca s-au comportat exemplar in timpul viiturilor de
anul trecut. Sapte ingineri sefi, un subinginer, un tehnician, un hidrolog, un escavatorist si
un buldozerist s-au numarat printre cei decorati. S-au acordat trei feluri de diplome,
conform gradului de pregatire si de functia ocupata. Ordinul National „Pentru Merit“ in
grad de Cavaler a fost acordat doar inginerilor si subinginerilor, tehnicianului si
hidrologului. „Ne-am confruntat cu ape mai mari decit cele din anii ’70. Orice decizie
trebuia foarte bine calculata“, a declarat Mihai Gheorghiu, subinginer sef al Barajului
Poiana Uzului din Bacau. A doua medalie pe linie ierarhica, Crucea Nationala „Serviciul
Credincios“ clasa a III-a, a fost conferita sefului formatiei de mecanizare de la SGA
Sibiu, Ioan Vreja.

Medalii pentru cei fara studii superioare

Pe motiv ca nu au studii superioare, escavatoristul de la SGA Iasi, Vasile Bordei, si

buldozeristul de la SGA Vaslui, Dumitru Butnaru, au primit Medalia Nationala „Pentru
Merit“ clasa a III-a. „Pe linga apele care

ne-au dat de furca, am avut mari probleme si cu tintarii. Am lucrat incontinuu, zi si

noapte“, spune Dumitru Butnaru, care a fost detasat in timpul inundatiilor in judetul
Galati.Secretarul de stat pe Ape, Lucia Varga, spune ca Sulfina Barbu a facut propunerile
tinind cont si de gradul de implicare la inundatii. •

Rubrica “Internaţional”

Teheranul, cu doi pasi mai aproape de bomba nucleara

Laura Cernahoschi
(963 vizualizari)
Iranul a reinceput ieri procesul de imbogatire a uraniului, prin care se poate obtine
combustibil inclusiv pentru armament nuclear. Regimul de la Teheran a aminat fara
termen negocierile cu Rusia pentru imbogatirea de uraniu pe teritoriul rus.

Iranul a reinceput procesul de imbogatire a uraniului la uzina de la Natanz, au dezvaluit

ieri surse diplomatice din Viena (unde se afla sediul Agentiei Internationale pentru
Energie Atomica - AIEA), citate de Reuters. Acest proces reprezinta primul pas pentru
obtinerea de combustibil atit pentru scopuri civile, cit si pentru armamentul nuclear.
Uraniul gaz UF6 este introdus in centrifuge, care il imbogatesc prin rotirea la viteze
supersonice. Daca uraniul este purificat pina la nivelul de cinci procente, acesta poate fi
utilizat in scopuri civile. Daca procesul continua pina la purificarea la nivelul de 90%,
combustibilul poate fi folosit pentru armament atomic. Teheranul amenintase ca, daca se
va vota decizia ca programul sau nuclear sa fie adus in fata Consiliului de Securitate al
ONU, va relua procesul de imbogatire la care renuntase benevol in urma cu doi ani.
Consiliul Director al AIEA a decis la 4 februarie prezentarea cazului iranian in Consiliul
de Securitate, ca urmare a reluarii unor cercetari in domeniul nuclear de catre Teheran.
Iranul a recurs anterior si la celelalte masuri pe care le anuntase: a cerut AIEA sa isi
retraga echipamentul de supraveghere din facilitatile nucleare iraniene si a intrerupt
inspectiile inopinate pe care agentii AIEA le puteau face pina acum. Presedintele iranian
Mahmud Ahmadinejad a dat de inteles chiar ca Iranul s-ar putea retrage din Tratatul de
Neproliferare Nucleara.

Discutiile cu Rusia, aminate

Teheranul a anuntat ieri ca amina sine die negocierile pe care urma sa le inceapa joi cu
Rusia pentru imbogatirea uraniului pe teritoriul rusesc pentru centralele nucleare iraniene.
„Discutiile cu Rusia nu au fost anulate, dar data la care vor incepe urmeaza sa fie
discutata“, a spus purtatorul de cuvint al Guvernului iranian, Gholamhossein Elham.
„Guvernul insista sa imbogateasca uraniu pe teritoriul Iranului, iar propunerea ar trebui
ajustata pe baza noilor circumstante“, a adaugat Elham. Discutiile ce urmau sa inceapa la
16 februarie fusesera privite pina acum la nivel international ca o posibilitate de
dezamorsare a situatiei declansate de reluarea cercetarilor nucleare de catre iranieni.

Rusia propusese aceasta varianta pentru a fi indepartata suspiciunea ca Teheranul

urmareste imbogatirea uraniului pina la nivelul necesar obtinerii de arme nucleare. La 6
martie, Mohamed ElBaradei, presedintele AIEA, va prezenta un raport asupra activitatilor
nucleare ale Iranului, dupa care cazul va fi discutat in Consiliul de Securitate.

Berlusconi: „Sint un Cristos al politicii“

Mihai Scarlat
(316 vizualizari)
Dupa ce s-a comparat cu Napoleon, acum premierul italian gaseste asemanari intre el si
Isus Cristos.

„Sint o victima calma, ma impac cu toata lumea, ma sacrific pentru ceilalti“, a spus Silvio
Berlusconi la o cina oferita suporterilor sai, odata cu inceperea oficiala a campaniei
electorale. Berlusconi a explicat in acest fel declaratia sa: „Sint un Cristos al politicii“.
Opozitia socialista l-a taxat imediat pentru iesirea sa. „Dumnezeu Tatal si restul familiei
lui Iisus nu cred ca vad cu ochi buni asta“, a spus Giuseppe Giulietti, parlamentar al
coalitiei de centru stinga „Uniunea“, condusa de Romano Prodi. Pierferdinando Casini,
presedintele Camerei Deputatilor si posibil succesor al lui Berlusconi ca lider al coalitiei
de guvernare, a fost si mai transant: „Traiesc pe pamint. Nu vreau sa amestec prostiile cu
lucruri serioase“. In Italia, exista insa expresia populara „biet Cristos“, in sensul de „biet
om“, fara a fi considerata o blasfemie.

Silvio Napoleon

„Numai Napoleon a facut mai multe decit mine. Atita doar ca eu sint mai inalt“, declara
vineri patronul echipei de fotbal AC Milan pe un post de televiziune. „Berlusconi precum
Napoleon? Atunci aceste alegeri vor fi Waterloo-ul lui“, a replicat Alfonso Pecoraro
Scanio, seful Partidului Verzilor. Ultimele sondaje arata ca alianta condusa de Berlusconi
e cu 5% in urma celei care-l are ca lider pe Romano Prodi. Premierul refuza sa creada
aceste sondaje, cele comandate de el aratindu-l cu citeva procente inaintea lui Prodi.
Alegerile parlamentare urmeaza sa aiba loc pe 9 aprilie, iar imaginea lui Berlusconi este
deja omniprezenta in Italia. Publicatia „Manchester Guardian Weekly“ era de parere ca
premierul a reusit performanta de a introduce un cuvint nou in vocabularul italienilor:
berlusconism. Adica „un mod de viata unde oamenii traiesc in case construite de
Berlusconi, urmaresc televiziuni controlate de Berlusconi, merg la supermarketuri
detinute de Berlusconi, se relaxeaza pe terenuri de tenis si in restaurante construite de
Berlusconi si adora o echipa de fotbal cumparata de Berlusconi“. •

Dick Cheney impusca sponsorii lui Bush

George D Ripa
(274 vizualizari)

La o partida de vinatoare, vicepresedintele american Dick Cheney a tras din greseala

intr-un avocat republican texan, care in 2000 si in 2004 a cotizat la campania electorala
a lui George W. Bush.

„Whittington a fost ranit cu alice in partea dreapta a fetei, la umar, in piept si in coaste,
dar nu si-a pierdut nici un moment cunostinta“, declara Katharine Armstrong, proprietara
fermei din sudul Texasului unde a avut loc vinatoarea. Republicanul Harry Whittington,
avocat texan in virsta de 78 de ani, se afla la spital in stare stabila.

Victima vinovata
Din relatarile lui Katharine Armstrong, vina pentru accidentul de simbata ii apartine
victimei: „Whittington a venit din spatele lui Cheney si al celorlalti vinatori si nu a
semnalat acest fapt, asa cum ar fi trebuit“. El se afla la aproximativ 30 de metri de
Cheney, cind un stol de rate a zburat chiar in directia in care se afla Whittington, iar
Cheney a tras, nestiind ca acesta se afla in raza focului de arma. Avocatul ranit a fost
imediat ingrijit de doctorii care se afla tot timpul alaturi de vicepresedintele american.
Cheney, care si-a reinnoit licenta de vinatoare in noiembrie 2005, si-a vizitat victima la
spital „si a fost foarte fericit sa vada ca este bine“, a anuntat Lee Anne McBride,
purtatoarea sa de cuvint. Whittington este o figura proeminenta printre republicanii texani
inca din anii ‘60, el contribuind personal la campaniile electorale ale lui George W. Bush,
cu suma de 3.000 de dolari.

Cheney, atacat de democrati

Accidentul de vinatoare vine sa-i sifoneze si mai mult imaginea vicepresedintelui

american, dupa scandalul scurgerilor de informatii din CIA. Liderul democratilor,
Howard Dean, a cerut ieri inlocuirea din functie a lui Cheney, in cazul in care se confirma
ca el a autorizat scurgerea catre presa, in legatura cu identitatea fostului agent CIA,
Valerie Plame. „Dick Cheney nu ar trebui sa mai ocupe aceasta functie de acum inainte“,
crede Dean. Seful de cabinet al lui Cheney, Lewis Libby, a depus marturie ca a fost
„autorizat de catre superiorii sai“ sa transmita informatiile secrete presei. •

Rubrica “Comentarii”

Editorial - Vizita ofiterului de legatura

Ioan T. Morar
(4098 vizualizari)

Votul impotriva sau absentele senatorilor din coalitie care au respins transformarea PNA
in DNA nu poate fi pus pe seama prostiei. Si nici pe aceea a lipsei de patriotism. S-ar
putea sa fie vorba despre altceva. Iata un scenariu.

Soneria il deranjeaza pe domnul (daca vreti, puteti citi si doamna) senator chiar cind se
uita la stirile de seara. Tocmai ce se vazuse intr-o panoramare vorbind la telefon si votind
distrat. La usa, o veche cunostinta, la a carei vedere i se cam inmoaie picioarele. Credea
ca a scapat. „Nu v-am mai vazut de mult, ce mai faceti?“, „Eu v-am tot vazut pe la
televizor, sinteti mare om politic

V-am urmarit“. Senatorul nici nu stie daca poate fi ironic incit sa intrebe daca urmarirea
s-a facut cu ordin. Il pofteste in casa pe musafirul neasteptat. „Tot acolo lucrati?“,“Da, eu
n-am avut talent la afaceri, n-am lucrat cu conturile lui Ceausescu, asa ca am ramas tot
acolo. Dar acum e mai democratic. Sint colonel. Trebuie sa se ocupe cineva si de apararea
tarii prin munca informativa“.“Cu ce va pot servi?“. „Un whisky bun daca aveti. Doar
asta am baut si cind v-am recrutat. Numai ca atunci eu am facut cinste“. Noroc, noroc!
„Stiti de ce nu ati aparut pe liste la CNSAS? – zice musafirul, cind se mai incalzesc cu un
paharel. „Pai, cred ca s-au ars arhivele la Revolutie, s-au pierdut dosarele.“ „S-au pierdut
pe dracu’, Doamne iarta-ma !, ca acum e voie sa fim si ortodocsi. Nu s-a pierdut nimic,
nu s-a ars nimic. Vreti sa vedeti o copie a angajamentului? Sau a unor informari in care
ne-ati ajutat sa infundam elemente dusmanoase?“ Nu voia sa vada nimic. Traise cu
speranta ca s-au ars, ca s-au distrus, ca s-au pierdut pe undeva, cu toate dosarele de la
Berevoiesti. „Toate hirtiile sint la mine, sint in ordine. Am avut posibilitatea sa va scap, sa
va dau la dosarele de siguranta nationala. Sinteti considerat activ. De mine si de sefii mei.
Stiti ca exista in jur de o suta de mii de dosare clasate ca fiind de importanta maxima
pentru siguranta nationala. Nu au cum sa va depisteze fraierii si oengistii de la CNSAS.
Acolo e plevusca. Am protejat persoanele care promiteau, care aveau potential. Cu
dumneavoastra nu m-am inselat.“ Da, senatorului parca i s-a naruit tavanul in cap. Il au la
mina si cine stie ce vor sa-i ceara. „Sa n-o mai lungim, mai am de facut niste vizite in
seara asta. Vreau sa-mi promiteti ca ma ajutati. Miine, cind se va vota ordonanta DNA, va
rog sa fiti impotriva.“ Mai bine nu ma duc la Senat. Absentez si gata. „Imi pare rau, lista
cu absenti

s-a completat. Si la fofilare avem deja ocupate locurile. Trebuie sa transmitem un semnal.
Trebuie sa votati impotriva si sa se stie asta. Chiar sa explicati ca asa ati vrut, pentru
binele tarii. Va vor chema pe la televiziuni, avem noi grija, avem oameni si acolo.“ „Pai
cum sa spun asa ceva cind partidul ne-a cerut sa votam pentru? Cum sa ma justific?“ „Ei,
sinteti politician. Va pricepeti la vorbe, nu e treaba mea cum o intoarceti. Nici eu nu v-am
intrebat cum sa va salvez onoarea si sa va blochez dosarul de informator.“

Pare o scena absurda. Dar, daca ne gindim ca, la un moment dat, liberalul Quintus a
spus, in aceste zile, ca la Canal comunistii se purtau mai omeneste decit autoritatile de
acum, oare nu ne vine sa cautam alte explicatii? Poate ca au fost de treaba comunistii, dar
mai ales cu cei care au semnat niste angajamente de turnatori. Daca in calitate de om
politic, domnul Quintus nu se rusineaza pentru aceasta declaratie, macar ca epigramist ar
trebui sa-i roseasca obrazul.

Nu e o scena total absurda. Iar ca argument ca „baietii“ lucreaza, pot sa va dau exemplul
celui care, sub nick-name-ul (de cod!) Bibi Cucernicu a inveninat un an de zile forumul
de discutii de la „Cotidianul“. Ba chiar a „sifonat“ niste informatii secrete. Numele
adevarat al lui Bibi Cucernicu este Gheorghe Neacsu, colonel de la STS. Dat afara din
Serviciu in urma deconspirarilor facute de colegii de la I.T. •

Ranjetul d-nei Stanoiu

Octavian Paler
(3981 vizualizari)

O surpriza de care am avut parte joi, 9 februarie, seara, deschizind televizorul.

Joi, 9 februarie, seara, m-am dumirit ca, intr-o proportie naucitoare, politicienilor nostri le
lipseste nu numai inteligenta. Le lipsesc si instinctele. Sunt in stare sa se bucure azvarlind
un bumerang care se va intoarce impotriva lor inainte ca ei sa-si poata savura bucuria!

Descoperirea m-a luat prin surprindere. E adevarat, si din vina mea. Fiind preocupat de ce
se intampla cu Romania, „ratiunile inimii“ au fost mereu mai puternice decat „ratiunile
ratiunii“. Si n-am putut sa-i urmaresc pe cei care traiesc din trancaneala despre
democratie cu detasarea entomologilor care studiaza insectele. In consecinta, desi sunt,
cum mi se reproseaza adesea, „un sceptic“, am continuat sa sper ca, macar, instinctele ii
vor ajuta pe politicienii nostri sa compenseze, partial, ceea ce lipsa inteligentei si lipsa de
caracter nu le permit sa priceapa.

M-am inselat.

Inainte de a deschide televizorul joi seara, intentionam sa scriu alt articol pentru azi: unul
in care sa spun ce cred eu despre cea mai penibila afirmatie intalnita in aceste zile in
comentariile despre relatia dintre „libertatea de expresie“ si caricaturile care au inflamat
lumea musulmana. Afirmatie apartinand d-lui Roger Köppel, redactorul-sef al ziarului
„Die Welt“, si de care am luat cunostinta gratie „Evenimentului zilei“. O reproduc:
„Dreptul de a lua in deradere ceea ce avem mai sfant reprezinta chiar miezul nenegociabil
al culturii occidentale, nicidecum un simptom al decadentei, asa cum vor sa creada
pesimistii“. Desigur, d-l Köppel n-a spus ceva nou. Cu mai bine de un secol in urma, un
alt neamt a spus mult mai simplu si mai plastic ceea ce ne-a comunicat acum redactorul-
sef de la „Die Welt“. Acel neamt se numea Nietzsche. Si zisese: „Valorile nu mai
valoreaza nimic“. Numai ca Nietzsche nu vrusese sa legitimeze „dreptul de a lua in
deradere ceea ce avem mai sfant“. El semnalase o primejdie care ameninta inca de atunci
lumea moderna. Si anume aceea de a inlocui nelinistile metafizice prin tehnologie.

Dar daca „miezul nenegociabil al culturii occidentale“ este „dreptul de a lua in deradere
ceea ce avem mai sfant“, de ce am mai avea noi, romanii, complexe in fata Europei? Noi
putem da oricui lectii despre acest „drept“! Ce tara din Europa se poate masura cu harul
nostru de a lua in deradere orice? Ce popor din Europa poate aseza, ca noi, gratare cu
mititei pe Golgota? Ce lucru sfant e luat la noi in serios? Cine poate concura cu bascalia
de pe malurile Dambovitei?

Ma mai gandeam si la ceea ce afirmasem cu o seara inainte la „Sinteza zilei“ de la Antena

3. Ca anchetarea lui Adrian Nastase pentru „luarea de mita“ s-a transformat, cu ajutorul
televiziunilor, intr-un imens Hyde Park in care toata lumea isi da cu parerea fara ca
nimeni sa stie ceva sigur. In aceste conditii, fireste ca au aparut suspiciuni. Trage cineva
sforile acestui show mediatic? Cine e in spatele „surselor“ invocate? Si ce spera
procurorii sa gaseasca la Nastase, in caz ca perchezitia ceruta de DNA va fi autorizata?
Daca Traian Basescu n-a mintit in campania electorala, Adrian Nastase e banuit de mari
panamale, care i-ar fi adus sute de milioane de dolari, scosi acum din tara. Ei bine, aceste
banuieli le-am dori clarificate, nu niste gainarii. Sau a mintit Traian Basescu?
 Joi, 9 februarie, seara, cand am deschis televizorul, am avut parte de o foarte neplacuta
surpriza. Am aflat ca Senatul Romaniei nu vrea ca d-nii parlamentari sa fie anchetati,
cand fura, cum sunt anchetati hotii obisnuiti. In consecinta, a respins Ordonanta care
transforma fostul PNA (obligat de Curtea Constitutionala sa se limiteze la „plevusca“) in
Departament ce poate ancheta si actele de „mare coruptie“. Pierzand ultima ocazie de a se
distanta de coruptii din PSD, care

s-au solidarizat cu Adrian Nastase nu de dragul acestuia, ci dupa modelul „haitei“, Ion
Iliescu ii calma pe gazetarii nedumeriti: „Si care-i problema?“ Si nu prea departe, d-na
Rodica Stanoiu zambea rautacios (mai urat spus, ranjea), fericita ca a cazut Ordonanta.

Stiu ca nu e elegant sa zic „ranjet“ vorbind despre o doamna. Mai ales ca doamna
respectiva nu e Anca Boagiu, ci o distinsa intelectuala. Dar d-na Stanoiu a fost ministrul
Justitiei. Si, fiind o femeie inteligenta, stie foarte bine de ce atator parlamentari nu le
convine sa fie anchetati de DNA, ci de procurorii din subordinea d-lui Botos. Tocmai de
aceea m-a surprins s-o vad incantata. Daca ar fi ranjit Miron Mitrea, nu m-ar fi mirat.
Daca ar fi ranjit Viorel Hrebenciuc, as fi socotit logic ranjetul sau. Daca ar fi ranjit d-l
Verestoy, as fi inteles. Dar la d-na Stanoiu nu ma asteptam. Macar pentru faptul ca ne-a
amintit, de multe ori, in calitate de ministru al Justitiei ca „nimeni nu e mai presus de
lege“. O clipa, am vazut ranjind un intreg regim care a confiscat libertatea obtinuta in
decembrie ’89; ranjetul putregaiului care ne infecteaza istoria; ranjetul cardasiei care
joaca, pentru prosti, comedia luptei dintre „stanga“si „dreapta“.

Bineinteles, fericirea d-nei Stanoiu si a celorlalti va fi de scurta durata. Tot ce au reusit

(uitand cum functioneaza bumerangul) a fost sa isterizeze in populatie pofta de „sange“.
Si sa demonstreze ca romanii nu gresesc cand sunt dezgustati de politica, de politicieni,
de democratie. Fara sa miste un deget, Traian Basescu e vazut acum de multi naivi
grabiti, nu numai de fani, ca „ultima solutie“, ca ultima reduta a anticoruptiei. Ceea ce ne-
ar putea aduce surprize inca si mai urate decat aceea ca politicienilor nostri le lipsesc nu
doar inteligenta si caracterul. •

Nicolaescu intra in grupul alb de interese

Simona Gheorghe
(1418 vizualizari)

Medicii parlamentari, indiferent de culoarea politica, uniti in ultimele luni in grupul de

interese al halatelor albe, au reusit si performanta de a-l inregimenta pe ministrul
Nicolaescu.

De o jumatate de an se tot vorbeste ca sistemul sanitar va fi schimbat. Guvernul va face

reforma. Presedintele spune ca nimeni nu va mai papa banii Sanatatii de cind legile se vor
schimba. Luni de zile, intentia de reforma a ministrului Eugen Nicolaescu a iscat
dezbateri aprinse. Subiectele principale: incompatibilitatile medicilor, demiterile
feudalilor din sanatate. In rest, nimic. Nici o vorba, nici o contradictie in ceea ce priveste
urmarile pe care reforma le va avea direct asupra pacientilor. Cu ce vor imbunatati legile
lui Nicolaescu conditiile din spitale, eliberarea medicamentelor gratuite si compensate?

Nici un cuvint despre unde vor ajunge banii pe care fiecare ii plateste obligatoriu pentru
sistemul sanitar si cum s-ar putea ei intoarce in sistem astfel incit cei care au cotizat sa
beneficieze de ei.

Discutiile aprinse le-au iscat functiile. Ce medicamente, ce pacienti, grupul halatelor albe
a fost interesat numai de incompatibilitatile pe care ministrul le-a introdus in proiectul de
lege. Si cel mai tare au urlat parlamentarii. Sefi de spitale, sefi de sectii, conducatori de
colegii profesionale, sefi peste catedre universitare, decani de facultati medicale, dar, in
acelasi timp, si senatori sau deputati, ei au criticat intentia de a modifica legile, astfel incit
chiar ei ar fi putut deveni incompatibili. Nu a contat culoarea politica, toti au avut
interesul de a tine si cu dintii de functii si de a bloca pe toate caile posibile intentiile
ministrului Nicolaescu. Si au reusit.

Intimidat de procesele deschise de directorii pe care i-a demis, de faptul ca si-au recistigat
pentru moment functiile, ministrul a devenit vulnerabil in fata grupului de interese al
halatelor albe. Incet, incet, ministrul economist a cedat si a renuntat la incompatibilitatile
care ii priveau direct pe medicii parlamentari. Le da voie sa fie si sefi de sectii, si in
conducerea Colegiului Medicilor, si sefi prin universitati. De ceea ce le era teama au
scapat. Nu ramin fara functii. De fapt, aici era durerea lor. Ce pacienti, ce medicamente!
Totul pina la functii. Din aceste pozitii pot controla tot: alte functii, bani, jocuri de
interese. Si implicit, ministrul Nicolaescu a intrat si el in jocurile interesatilor cu halate
albe. Nu a reusit nici macar sa puna in Colegiul Medicilor un reprezentant al ministerului
care sa aiba un cuvint de spus, si cu atit mai putin sa-i scoata de pe functii pe
parlamentarii care nici ei nu mai stiu numarul functiilor pe care le detin in sistem!
Nicolaescu a cedat si a intrat in jocul si in grupul halatelor albe. •

Simona GHEORGHE este seful Departamentului Societate.

Contra unui parlament retrograde

Horatiu Pepine
(1337 vizualizari)

Sa guvernezi prin asumarea raspunderii si ordonante de urgenta ramine, in ciuda

confuziilor posibile, singura solutie de a contrabalansa tendintele unui parlament
retrograd.

De ce a fost nevoie ca Guvernul sa-si asume raspunderea pentru legile Justitiei? Pentru ca
legile acestea nu ar fi trecut. Avertismentele abundau: primul-ministru fusese, de pilda,
pus in situatia penibila de a-si chema la ordine colegii care votau impotriva declaratiilor
de avere. Dar de ce a mai fost nevoie de o ordonanta de urgenta in cazul DNA? Pentru ca
s-ar fi aminat fara termen adoptarea ei. Destui liberali nu ezitasera sa boicoteze
proiectele venite de la Justitie in comisii. Norica Nicolai, de pilda, facuse opozitie
constanta. Iar la reuniunea Partidului Conservator, Teodor Melescanu a dezvaluit de fapt
ca boicotul din Senat nu a fost un accident: „Avem de multe ori tentatia de a impune in
Parlament prea multe reglementari prin asumarea raspunderii, prin ordonante de urgenta.
Tentatia, a spus invitatul PNL, exista si in Executiv“.

Aceiasi oameni se exprimasera, fireste, si in favoarea republicii parlamentare si a

restringerii subsecvente a puterii prezidentiale. Din nefericire insa, parlamentarismul
exprimat la noi cu patos democratic este doar ideologia politicienilor corupti. Cum sa-i
pese de pilda lui Dan Voiculescu de suveranitatea alesilor natiunii cind el si partidul sau
nu ar fi ajuns niciodata in Parlament pe caile electorale firesti? Dar miezul problemei este
ca Parlamentul nostru e dominat de forte retrograde. Atunci cind opozitia social-
democrata boicoteaza in bloc campania anticoruptie pe care majoritatea cetatenilor tarii o
sustin fara rezerve, atunci cind si o parte a majoritatii guvernamentale adopta, furisat,
aceeasi pozitie, se poate spune ca Senatul nostru este o adunare antidemocratica. Nu este
o contradictie in termeni. Un parlament poate fi la un moment dat antidemocratic chiar
atunci cind vorbeste in numele democratiei, ca Teodor Melescanu. Cuza, de exemplu, nu
reusea sa treaca prin Adunarea Generala legea rurala. Era Parlamentul ales al noii natiuni
in devenire, dar el ii reprezenta cu precadere pe conservatorii care nu ar fi admis reforme
atit de radicale. Domnitorul a amendat atunci Constitutia, creind o Camera in plus,
Senatul, pe care, in contrapondere cu Adunarea electiva, il controla in buna masura. Sub
aspectul procedurilor, ce a facut Cuza la 1864 nu era deloc democratic, dar a fost in mod
cert miscarea care a imprimat tarii o evolutie democratica ireversibila.

Nu este recomandabil sa guvernezi prin ordonante si asumarea raspunderii, dar, daca

exista ratiuni intemeiate si cu deplina acoperire in vointa natiunii si daca Parlamentul are
manifestari retrograde, atunci nu mai exista alta solutie. Ar mai fi existat totusi si o alta,
de asta data ireprosabila, aceea a alegerilor anticipate. Dar impotriva ei

s-au asezat aceiasi Patriciu si Voiculescu si agentii lor parlamentari ca Melescanu si

Nicolai. •

Horatiu PEPINE este corespondent al „Deutsche Welle“ in Romania.

Cneazul si oaia
Adrian Prioteasa
(1620 vizualizari)

Andrei Pavel a ucis Miorita cu un lob executat cu forehandul in finalul setului 3, pe

mingea de meci a adversarului si a intors incredibil o partida de povestit nepotilor.

Victoria la numarul 3 mondial Andy Roddick in meciul de Cupa Davis, dupa ce

adversarul era la un singur punct de final, il scoate clar pe Pavel din categoria cea mai
numeroasa a romanilor. Cea a resemnatilor invinsi dinainte. Surprinzator, dar Ilie Nastase
pare sa fi parcurs drumul invers din moment ce a preferat sa nu faca obositorul zbor peste
ocean si sa ramina prizonierul tinerei sale sotii si al fotoliului de acasa. Intii a declarat
inspirat ca baietii vor juca pentru Teo Peter, mai ales ca meciul a avut o strinsa legatura
de locatie cu o baza a marinei militare americane! Apoi, desi dadea sanse echipei, nu si-a
exercitat in nici un fel postura de presedinte al FRT. Macar si numai pentru ca meciul a
fost in SUA, iar Nasty e o legenda vie si acolo, avea o datorie dubla sa fie prezent la
meci. Si nu doar de dragul PR-ului! Experienta si sfaturile sale l-ar fi putut inspira si pe
Segarceanu, care a avut destule decizii dificile de luat. In debutul primei intilniri, Cneazul
a suferit de pe urma loviturilor de baseball ale urmasului lui Jim Courir in echipa SUA,
desi a ripostat inteligent si tehnic. Apoi am vazut in direct ca Roddick nu ne-a mintit in
legatura cu mincarea sa preferata - hamburgerii - si, spre final, a abuzat de galeata pe care
i-o tinea tot mai disperatul capitan al americanilor, Pat McEnroe. Asta nu scade cu nimic
din meritele constanteanului, care a jucat magistral nu doar in ultimele trei seturi, ci tot
meciul, alternind loviturile si prelungind schimburile cu un Roddick tot mai epuizat.
Serviciul, care nu este arma tocmai favorita a lui Andrei, a functionat precis mai ales in
momentele decisive. Cind acasa incepusera sa pilpiie sperantele, a intrat in scena
presupusul numar 1 al Romaniei: Victor Hanescu. Cu o expresivitate si o viteza de
mumie, acesta ne-a readus cu picioarele pe pamint! Un jucator practic fara retur la
serviciu, care nu cistiga seturi decit la tie-break, si asta numai cind joaca cu cei mai slab
cotati decit el. Un tenismen care de cite ori joaca pentru Romania isi diminueaza parca si
mai mult randamentul - exact contrarul lui Pavel! Dupa primele schimburi, iti dadeai
seama exact de deznodamintul implacabil al partidei cu Blake. La 1-1, oricum nesperat
dupa prima zi, a urmat dublul cu cea mai buna pereche a lumii: fratii Bryan. Ineditul
cuplu Hanescu-Tecau nu numai ca n-a facut fata, dar ne-a si facut de rusine. Intrind
neincalzit, Hanescu („ori esti bolnavioara, draguta mioara“) s-a accidentat si a abandonat
dupa un prim set pierdut. Ceea ce a urmat apoi a fost doar firesc: infringeri la Sabau si
Tecau in ultima zi! Oricum, daca nu se va petrece curind o minune, dupa retragerea lui
Pavel vom suferi tot mai profund si probabil vom disparea si aici din elita. Ca in toate
sporturile la noi, talente exista si in tenis. Pacat ca lipseste cadrul de expresie… •

Adrian PRIOTEASA este colaborator la Departamentul Sport.

Rubrica “Sport”

Copos adus la Parchet

Florin Dobre
(836 vizualizari)

FRF a tras cu gloante oarbe in ancheta privind transferul rapidistului Bratu in Turcia.
Gica Popescu a plecat in Italia, cluburile implicate in scandal nu s-au prezentat, iar
fratii Becali au venit fara documente. FRF va pasa cazul procuraturii.

Alarmata de neregulile aparute in presa in cazul transferului atacantului Florin Bratu de la

Rapid la Galatasaray, care se afla si pe masa FIFA, Federatia Romana de Fotbal (FRF) i-a
chemat ieri la Casa Fotbalului pe toti cei implicati pentru a aduce noi documente. In timp
ce Rapid si Tractorul, club de la care a fost adus Bratu in Giulesti, nu au dat curs
initiativei federale, primul care s-a prezentat la apel a fost impresarul Victor Becali. „In
primul rind, la acea vreme nu eram agent de jucatori. In al doilea rind, nu am semnat nici
un contract. In al treilea rind, nu reprezentam firma ca agent”, s-a disculpat Victor Becali,
sustinind ca va furniza documente numai organelor fiscale. Cu o ora mai devreme decit
era programat, a aparut si Ioan Becali. Rezultatele, aceleasi. „A fost o etapa cind am fost
agent de jucatori si am primit un comision de 125.000 de dolari, iar ca presedinte al
clubului Rapid am luat 500.000 de dolari. Sint sase luni de cind nu mai sint agent si nu
mai vreau sa fiu. Voi trimite actele prin care sa demonstrez comisionul luat. Daca Rapid
nu s-a plins, inseamna ca totul e in regula”, a sustinut Becali. Aflind ca risca o amenda,
fostul impresar a raspuns ironic: „Pai spuneti cit? Ca am masina plina de bani. Sa va dau
si amenda ca poate nu aveti bani la FRF si plec. Care-i problema?“, sustine Becali ca ar fi
spus in fata comisiei. In schimb, Gica Popescu a lipsit de la FRF, motivind oficial prin
faptul ca nu este in tara.

FRF, ignorata

In urma audierilor, federatia a decis ca Victor Becali nu are nici o implicare in acest caz,
iar Giovanni, va trebui sa dovedeasca prin acte contabile sumele de bani pe care pretinde
ca le-a primit. In ceea ce priveste cazul in sine, toate partile implicate vor mai fi
convocate la o noua audiere, urmind ca in doua-trei saptamini sa se intocmeasca un raport
provizoriu. „Este inacceptabil ca Rapid, Tractorul si Gica Popescu nu s-au prezentat.
Daca nu vor veni nici data viitoare, vor suporta rigorile regulamentului. Dupa raportul
final, vom sesiza si organele de Justitie. In tot acest timp informam insa FIFA si UEFA”,
a declarat directorul pe probleme internationale, Florin Prunea.

Totul a plecat de la Tractorul

Scandalul transferului atacantului Florin Bratu a luat amploare dupa ce presedintele

Tractorul Brasov, Paul Enache, a reclamat la FIFA ca nu a primit intreaga grila de
formare-promovare a jucatorului. Bratu a jucat la echipa de sub Timpa un sezon, 2000-
2001, dupa care a venit la Rapid, via Electromagnetica, de unde a luat calea Turciei in
septembrie 2003. Potrivit documentatiei trimise de echipa de la Bosfor la forul
international, rezulta ca brasovenii au incasat aproximativ 20.000 de dolari, in august
2005. Problema a constituit-o insa diferenta dintre ceea ce au declarat ca au incasat
rapidistii si ceea ce sustin turcii ca au platit. In concordanta cu actul depus la FIFA de
Galatasaray, formatia turca a virat pentru transferul lui Bratu, in total, 2.750.000 de
dolari, din care gruparea de linga sine recunoaste doar 1.750.000 de euro. Traseul banilor
a fost insa unul atipic. Fostul impresar Gica Popescu a incasat initial un milion de dolari,
dupa care alti 600.000 de dolari, pentru Rapid, Ioan Becali a primit 500.000 de dolari, in
timp ce giulestenii au primit direct doar aproximativ 650.000 de dolari. Presati de ancheta
FIFA, cei doi fosti impresari s-au disculpat pe rind. Mai intii, Gica Popescu a negat tot.
Ulterior a vorbit despre milionul de dolari primit drept comision nu numai pentru
transferul lui Bratu, ci si al lui Ovidiu Petre si al lui Gabriel Tamas, „inregimentati” in
aceeasi perioada. Ceea ce nu se specifica insa in actele turcilor. A treia varianta oferita de
Popescu a fost aceea ca in perioada respectiva nici macar nu era agent de jucatori, ceea ce
il invinuieste si mai tare avind in vedere implicarea sa efectiva in transfer. •

Radoi revine la crampoane tricolore

(153 vizualizari)

Victor Piturca a anuntat ca l-a reprimit in lot pe capitanul Stelei, dupa ce acesta a cerut
scuze intr-o conferinta de presa. Astfel, Radoi ar putea lua parte la traditionalul turneu din
Cipru al nationalei.

Cu doua zile inaintea primei manse din 16-imile Cupei UEFA, contra celor de la
Heerenveen, Mirel Radoi a primit confirmarea oficiala ca a fost iertat de selectioner. „Am
fost mandatat de selectionerul Piturca sa va comunic urmatoarele: «Din 13 februarie
2006, Radoi a fost reprimit in circuitul echipei nationale»“, a anuntat, ieri, ofiterul de
presa Paul Zaharia. Altfel, inainte de a juca primele meciuri in campionat, Rapid si
Steaua vor debuta oficial cu partidele din 16-imile Cupei UEFA. Miine giulestenii
intilnesc Hertha la Berlin (ora 19.00), iar Steaua pe Heerenveen (ora 20.15) in Olanda,
returul urmind sa aiba loc pe 23 februarie. Vremea din Olanda ii pune pe ginduri pe
stelisti in perspectiva primei manse cu Heerenveen. Dupa ce „ros-albastrii” s-au antrenat
la 15 grade Celsius, elevii lui Olaroiu se tem ca vor fi nevoiti sa joace pe zapada, unde
experienta recenta este de partea olandezilor. „Speram sa avem un gazon bun. Ei au jucat
citeva partide pe zapada si le-au cistigat. Sint o echipa de forta”, a declarat Sorin
Paraschiv, precizind legat de ultima victorie a olandezilor: „Acest 4-1 nu ne sperie.
Sintem favoriti, dar calificarea se joaca. Sint sigur ca, daca inscriem miercuri, avem sanse
foarte mari sa ne calificam”. Paraschiv a fost sustinut de capitanul Mirel Radoi: „Nu ne
sperie foarte tare acest 4-1. Au jucat cu o echipa mica, au jucat acasa, asta nu inseamna
prea mult. Oricum, va trebui sa marcam neaparat pentru ca returul de la Bucuresti sa fie
mai facil”.

Pe de alta parte, problemele Rapidului par sa se manifeste doar in domeniul legislativ,

generate de transferul lui Bratu la Galatasaray, dupa ce Razvan Lucescu a scapat de grijile
pe care i le-au creat in ultimele saptamini accidentarile lui Maldarasanu si Coman. Dupa
un stagiu de pregatire in Elvetia, echipa a ajuns ieri dupa-amiaza la Berlin, antrenindu-se
deja in cursul serii pe un teren din baza clubului german. In aceasta seara va avea loc
antrenamentul oficial, chiar pe stadionul pe care va avea loc finala CM de Fotbal din
acest an. Hertha nu are previziuni prea optimiste pentru reteta meciului de miercuri seara,
asa ca nemtii au decis ca ultimul inel al stadionului sa fie inchis accesului publicului la
meciul contra Rapidului. (C.P, O.D.) •

Steaua duce greul in Europa

Ciprian Pislaru
(368 vizualizari)
Clubul din Ghencea a adus 41% din punctele care au urcat Romania pe locul 15 in
Europa. Urmeaza Rapid si Dinamo, cu cite 24 de procente. FC National, Otelul si FC
Brasov - ultima retrogradata in Divizia B - au contribuit si ele cu 10%.

A mai ramas doar o zi pina cind va incepe din nou batalia in Europa, Steaua si Rapid
aflindu-se pe ultima suta de metri a pregatirilor. Cele doua au o misiune destul de grea,
fiind obligate sa confirme parcursul bun din toamna. Astfel, Romania se lauda in Europa
cu o urcare senzationala in clasamentul UEFA pe tari, bazat pe coeficient, iar pe plan
intern patronii si presedintii isi arunca ironii pe marginea subiectului cine a contribuit la
obtinerea acestui loc. Fara indoiala, Steaua, Dinamo si Rapid sint artizanele acestui
succes, evolutiile lor - chiar daca, uneori, submediocre - aducind 90% dintre punctele
acumulate de Romania. Restul de 10% din puncte au fost aduse de trei formatii - FC
National, Otelul Galati si FC Brasov (acum in Divizia B) - fiecare avind o participare in
Cupa UEFA.

Steaua este lidera

Conform calculelor care iau in evidenta punctele aduse in ultimele cinci sezoane, inclusiv
cel aflat in desfasurare, Steaua este lider detasat la acest capitol, peste 41% din coeficient
datorindu-se rezultatelor obtinute de clubul din Ghencea. Desi a ratat un sezon european
din ultimele cinci, formatia „ros-albastra“ este lidera la capitolul partide internationale
disputate (34), obtinind cele mai multe victorii (13) si rezultate de egalitate (12). De fapt,
se poate spune ca „ros-albastrii“ sint specialistii remizelor, clubul din Ghencea obtinind
mai multe egaluri decit restul echipelor romanesti participante in cupele europene, in
ultimii cinci ani. Drept urmare, Steaua a acumulat 10,207 puncte din totalul de 24,790 de
puncte care a dus Romania pe locul 15 in Europa.

Rapid a depasit pe Dinamo

Pe locurile doi si trei in topul intern se situeaza Rapid si Dinamo, in aceasta ordine, insa
diferenta dintre punctajul obtinut de cele doua rivale este nesemnificativa. Astfel,
giulestenii au un procentaj de 24,5, in timp ce „alb-rosiii“ au obtinut 24,2% din totalul de
24,790, punctele aduse fiind 6,083, respectiv 6,000. Pe de alta parte, Dinamo este singura
formatie din Divizia A care nu a ratat nici unul dintre ultimele cinci sezoane europene,
insa formatia din Sos. Stefan cel Mare are si cele mai multe infringeri - 12 la numar. La
capitolul victorii, cele doua cluburi rivale nu sint departe de Steaua, fiecare obtinind cite
11 succese in Europa in ultimii cinci ani. In fine, 2,500 de puncte din coeficientul de
24,790 au fost obtinute de trei formatii: FC National (4,7%), Otelul (3,4%) si FC Brasov
(2%).

In conditiile in care Romania va beneficia de un loc suplimentar in cupele europene,

posibil chiar in preliminariile Ligii Campionilor, in sezonul 2007/2008, se pune
intrebarea care va fi a patra formatie care le va insoti pe traditionalele Steaua, Rapid si
Dinamo in Europa. Principala beneficiara a acestei situatii se anunta a fi Poli Timisoara.
Gruparea de pe Bega a inceput din iarna sezonului 2004/2005, cind a fost preluata de
Balkan Petroleum, un proces de intarire, reusind sa il aduca pe banca tehnica pe Gica
Hagi, plus o serie de jucatori care au o carte de vizita.

Timisoara profita de situatie

Astfel, Poli Timisoara sustine ca va fi pregatita sa se lupte de la egal la egal cu granzii din
Bucuresti in sezonul urmator, 2006/2007, adica exact cel dupa care si locul trei va merge
in cupele europene. Pe de alta parte, o serie de alte formatii cum ar fi National, Farul sau
CFR Cluj asteapta un parcurs slab al favoritelor pentru a profita de situatie. •

„Roboteii de la Deva“
Florin Dobre
(253 vizualizari)

Potrivit unui material comparativ publicat in „Sunday Mirror“, gimnastele romance sint
supuse la antrenamente mult mai dure decit colegele lor din Marea Britanie.

Publicatia „Sunday Mirror“ a prezentat, in editia de duminica, un amplu material in care

sint aratate diferentele dintre pregatirea unei gimnaste din Marea Britanie, care doreste sa
faca performanta la Jocurile Olimpice, si cea a unei sportive din Romania, care se
antreneaza la Deva. „Au ambele 14 ani. Una este o gimnasta de dimensiuni normale din
Marea Britanie, iar cealalta o romanca, a carei crestere a fost oprita si care inca nu a ajuns
la pubertate. Insa mama ei este fericita, regimul sever este singurul mod in care isi poate
implini visul de a cistiga medalia de aur la Jocurile Olimpice din 2012“, a notat publicatia
britanica. „Sunday Mirror“ a prezentat un caz particular, al gimnastei Alexandra Ghita,
despre care autorul materialului credea ca are cel mult noua ani, cind in realitate avea 14
ani.

Forminte: „Micii mei soldati“

„Separata de mama ei 51 de saptamini pe an, ea locuieste in centrul de pregatire rece, de

pe vremea comunismului, de la Deva, unde este una dintre cele 19 fete pe care antrenorul
ei le numeste: «micii mei soldati»“, sustine autorul materialului, Mike Duffy. „Alexandra
stia ca vrea sa fie gimnasta inca de cind avea trei ani. La echipa nationala, disciplina era
ca si cum te-ai fi lovit cu capul de un perete. Insa, daca vrea sa fie campioana, acesta este
singurul mod. Sint foarte mindra de ea“, a declarat Cristina Ghita.

In acelasi timp, o gimnasta de un nivel similar din Marea Britanie dispune de conditii
total diferite. „Stacey Monks, care spera sa cistige o medalie olimpica, urmeaza cursurile
unei scoli normale si se antreneaza sase seri pe saptamina la scoala de gimnastica
Heathrow. Ea mai are timp sa se intilneasca cu prietenii si sta impreuna cu familia ei, in
Feltham Middlesex“, noteaza publicatia din Insula, care o citeaza si pe antrenoarea
sportivei: „Noi credem ca trei ore de efort maximum pe seara sint mai sanatoase decit o zi
intreaga de antrenamente“. Mike Duffy precizeaza ca antrenorul Nicolae Forminte nu isi
reproseaza nimic in ceea ce priveste regimul dur indurat de elevele sale. „Nu am favorite,
cu exceptia celor zece minute cind se afla pe podium. Disciplina este stricta, ca intr-o
armata, dar noi le invatam sa fie perfecte, sa fie speciale. Acesta este un sport periculos si,
ca sa fii perfect, trebuie ca si disciplina sa fie perfecta“, spune Forminte.

Fabrica functioneaza

Concluzia „Sunday Mirror“ este ca aceasta mentalitate a facut ca in Romania sa se

formeze numeroase gimnaste care au dominat in plan mondial: „Regimul strict al acestui
centru a format-o pe Nadia Comaneci, care a cucerit lumea in 1976. O statuie zimbitoare
a ei se afla acum la intrarea in holurile gri ale «fabricii de gimnastica». Insa, in spatele
usilor inchise nu zimbeste nimeni“, adauga publicatia.

Trevor Law, un expert in gimnastica, este de parere ca practicile din Romania ar fi

inacceptabile in Marea Britanie. „Constiinta mea nu ar permite asa ceva. Insa inteleg ca
lucrurile sint diferite in Romania. Oamenii sint saraci si premiile enorme“, a spus Law.

Rutina zilnica in Romania:

07.00: Evaluare medicala, micul dejun

08.00: Scoala

10.15: Antrenament

13.00: Masa de prinz si somn

17.00: Antrenament

20.00: Cina

20.30: Evaluare fizica

21.00: Somn

Rutina zilnica in Marea Britanie:

07.30: Se trezeste si ia micul dejun

08.30: Pleaca la scoala

12.30: Masa de prinz, la alegere

15.00: Se termina orele si pleaca sa se joace cu prietenii

17.30: Antrenament
21.15: Se termina antrenamentul

21.45: Doarme. •

Muncim iar la baraj

Daniel Spataru
(190 vizualizari)

Reprezentativa de Cupa Davis a Romaniei a pierdut cu 1-4 in fata americanilor si va

juca pentru mentinerea in Grupa Mondiala. Cu exceptia lui Andrei Pavel, jucatorii nostri
nu le-au smuls adversarilor vreun set.

Odata cu Victor Hanescu s-a rupt si cea mai mica sansa a Romaniei de a avansa in
sferturile de finala ale Cupei Davis. Ultima zi a partidei de tenis cu SUA, de la San
Diego, a debutat cu o disproportie uriasa, din care perdanta a fost echipa noastra atit timp
cit nu a avut alta solutie decit a-l opune pe Razvan Sabau celui de-al treilea jucator al
lumii, Andy Roddick. Ca si vineri, americanul nu a fost intr-o forma prea grozava, insa
instinctele sale au fost peste puterea romanului, care a reusit doar citeva puncte, din
forehand si din drop. Serviciul si reverul lui Sabau au fost ineficiente, ceea ce l-a costat
un usturator 3-6, 3-6, 2-6. „Imi doresc sa fi facut mai mult decit am reusit, pentru ca
Andy Roddick nu a evoluat la capacitatea sa maxima. A avut o tactica diferita fata de ce
joaca de obicei. A fost foarte defensiv si a jucat foarte mult de pe fundul terenului, iar eu
ma asteptam sa ma atace“, a declarat Sabau, a carui infringere a insemnat un
insurmontabil 3-1 pentru americani. Ultimul meci

s-a disputat doar pentru a completa statistica, astfel ca a fost trimis in teren Horia Tecau,
impotriva lui James Blake, americanul cistigind cu 6-1, 7-5.

Pavel e dezamagit

Singurul jucator care a reusit o victorie impotriva americanilor, Andrei Pavel, a facut o
radiografie a celor intimplate pe parcursul celor trei zile de la San Diego si a tras citeva
concluzii: „Noi, ca echipa, am avut ghinion. Eu, personal, am avut noroc, deoarece am
intors meciul cu Roddick. La dublu, ce putem spune, Victor are ruptura de muschi linga
coasta. Un ghinion foarte mare, pentru toata echipa, dar si pentru Victor, care timp de trei
saptamini trebuie sa stea departe de teren“. In legatura cu variantele pentru echipa de
dublu, unde Romania i-a aliniat pe Victor Hanescu si Horia Tecau, Pavel a spus: „Nu
eram foarte obosit dupa prima zi, m-am simtit chiar foarte bine, iar simbata dimineata am
alergat putin. Ideea era ca orice echipa prezentam noi, fratii Bryan ar fi fost greu de
invins, ei fiind cei mai buni din lume. Victor a spus ca a jucat doar trei seturi vineri si ca
vrea sa intre la dublu.

M-a bucurat ideea lui, imi dadea o zi in plus de pauza pentru a aborda cu forte mari
simplul de duminica. Am un sentiment de dezamagire dupa intregul meci“.
Pauza pina in septembrie

Pentru echipa de Cupa Davis a Romaniei urmeaza o pauza de peste sapte luni, in perioada
22-24 septembrie urmind sa evolueze in barajul pentru mentinerea in Grupa Mondiala,
impotriva unei nationale mai slab cotate. Principala victima a turului I este Spania,
cistigatoarea din 2004 a Salatierei, care a pierdut cu 4-1 pe mocheta ultra-rapida intinsa
de Belarus pe pardoseala salii din Minsk. La Buenos Aires, pe zgura, echipa condusa de
David Nalbandian a spulberat cu 5-0 Suedia si tot in America de Sud, Chile, cu doi
campioni olimpici in teren, Nicolas Massu (medaliat la Atena la simplu si dublu) si
Fernando Gonzalez (medaliat la dublu), a eliminat finalista surpriza de anul trecut,
Slovacia. Croatia, ultima cistigatoare a trofeului, a trecut si ea in sferturi, dupa ce a
cistigat cu 4-1 la Viena. •

Jocul nervilor olimpici la Torino

(363 vizualizari)

La JO 2006 sportivii acuza ca pista de bob si sanie este murdara, organizatorii sint
ingrijorati ca tribunele sint aproape goale, iar spectatorii isi pierd rabdarea in trafic.

Ambuteiaje infernale in zona montana, gramezi de moloz, probleme cu transportul si prea

putini spectatori in jurul pirtiilor, sint citeva dintre motivele pentru care sportivi si
organizatori, deopotriva, au inceput sa se lamenteze dupa doar patru zile de la inceputul
Olimpiadei de iarna. Sutele de voluntari incearca sa compenseze prin bunavointa si
ospitalitate, dar asta nu acopera deficientele evidente de la Torino 2006. Dupa fiecare
proba incheiata la Pragelato sau Cesana, 8.000 de oameni pun in miscare propriile
autoturisme, dar soselele prea inguste blocheaza orice tentativa de a scapa in conditii
civilizate din munte. Nervi au si sportivii de la sanie si skeleton, care s-au saturat sa duca
o batalie permanenta cu mizeria si noroiul, ei plingindu-se in repetate rinduri ca suprafata
de rulare nu este curata. Cei de la bob au amenintat chiar ca nu se vor prezenta la concurs
din acest motiv.

Trenul fara gara

Complexul mult hulit de la Cesana Pariol, care gazduieste intrecerile de sanie, skeleton si
bob, a costat 65 de milioane de euro si a fost proiectat sa gazduiasca 7.130 de spectatori.
Aici s-au disputat pina acum, in cadrul JO de la Torino, doar concursurile de sanie, iar
locurile din tribune nu au fost ocupate in proportie mai mare de zece la suta. De
asemenea, tribunele s-au umplut cel mult pe jumatate la combinata nordica, sarituri cu
schiurile si in cursele lungi de schi fond. La Cesana, numerosi fani ai biatlonului sint
dezorientati si nu stiu daca sa ajunga la San Sicario, unde se desfasoara aceste concursuri,
cu autobuzul sau cu trenul. Cei care aleg drumul pe calea ferata trebuie sa mearga foarte
mult si pe jos, pentru ca trenurile nu au statie la San Sicario. Pe linga acestea, spectatorii
si ziaristii trebuie sa aiba rabdare cu carul pina sa le vina rindul sa fie verificati de
inspectorii de securitate.
Cu fata in zapada

A XX-a editie a Olimpiadei de iarna nu sta bine nici la capitolul vedete, ieri retragindu-se
in spital americanca Lindsay Kildow, care a cazut rau la antrenamentele de la coborire. In
aceeasi sedinta s-a accidentat si campioana olimpica a probei, Carole Montillet, care s-a
lovit la spate si a suferit un usor traumatism facial, insa va concura miine in concursul de
coborire. In schimb, cel mai titrat schior din istoria JO, norvegianul Kjetil Andre Aamodt
(sapte medalii) a renuntat, din cauza unei accidentari la genunchi, sa ia startul in proba de
combinata alpina programata azi (orele 13.00, 18.00 si 20.30, in direct la Eurosport si
TVR 2). Azi are loc si programul scurt al intrecerii masculine de patinaj (ora 20.00), unde
va concura si Chiper. (D.S.) •

Rubrica “Cultură”

Debutul bun si gramada de dupa

Magdalena Boiangiu
(510 vizualizari)

Actualitatea teatrala a produs, in ultimii ani, multe nume noi pe afis. Cind e sa devina
vechi, se pierd in amalgamul lui „asa si asa“. Tinerii nu iau locul batrinilor, ci adopta
reteta care conserva inertia. Este si cazul Anei Margineanu.

Zgircita in declaratii, regizoarea Ana Margineanu si-a exprimat apartenenta la grupul

DramAcum (unitate de soc a tinerei regii cu un plan de a impune o noua dramaturgie, un
nou fel de a folosi spatiul de joc, un nou fel de interpretare, aleatorie fiind doar prezenta
noilor spectatori), muncind: a montat tot timpul, reusind probabil sa depaseasca situatiile
de conflict si prin aparenta ei de femeie fragila care nu trebuie atinsa nici cu o floare. Este
o supozitie.

Printre cadavre

Spectacolul de la Odeon cu piesa lui Stefan Caraman ’’Mortii si viii“ a socat prin
optiunea asupra textului: actiunea piesei se desfasura noaptea, intr-o morga (transcriind in
replici si situatii dramatice unul dintre cele mai sordide fapte diverse relatate de presa),
acolo unde se bea si se maninca linga cadavre; nimeni nu vorbeste despre suflet, ci despre
organele trupurilor in descompunere, subiect de bancuri obscene, dar atractia raului intra
in concurenta cu visul inerent structurilor umane celor mai primitive.

Succes cu 89, 89

Succesul regizoarei a venit dupa spectacolul „89, 89, fierbinte dupa 89“, unde era vizibil
si efortul de a transforma materialul clientului (textul) in substanta vie necesara
descatusarii energiei spectacolului: cele cinci fragmente citate din lucrarile unor autori
diferiti alcatuiau un intreg total supus nevoii de a reprezenta ghemul de sentimente si
resentimente alcatuind peisajul accidentat al tranzitiei dinspre rau spre necunoscut. Prin
acest spectacol s-a lansat in prim-planul sperantelor, acolo unde se asteapta de la tinarul
artist intrarea in marea competitie, iesirea din coconul grupului DramAcum, patronat cu
generoasa inventivitatea de Nicu Mandea, regizor, profesor, persoana cu conceptii clare si
cu interventii publice lipsite de agresivitate.

In echilibru, pe acoperis

Ulterior, Ana Margineanu a optat pentru „Sunshine Play“, (TFF) piesa de Stefan Caraman
- trei personaje simpatice, unite si despartite, care se mint, isi spun adevarul, isi incearca
biografii imaginare. Actiunea se petrece la marginea unui acoperis, ar trebui sa credem ca
orice miscare gresita, o minciuna gogonata, o neglijare a sensibilitatii partenerului ar
determina caderea in hau. Intelegem amenintarea, dar nu ne sperie, pentru ca nici
regizoarea, nici interpretii nu iau aceasta alternativa in serios. Pare ca regizoarea nu face
nimic spectaculos, dar succesul (spectacolul a fost premiat la un festival international) se
datoreaza modestiei eficiente.

Prea mult pentru prea putin

Spectacolul „Vitamine“ (Teatrul Foarte Mic) nu e deloc modest in materie de mijloace:

acolo unde teatrul pare neputincios se apeleaza la film, acolo unde textul si subtextul nu-i
satisfac pe interpreti se trece la parodie, la efecte de distantare, la obiecte ciudate.
Spectacolul ar fi trebuit sa insemne o revenire la sursele revoltei initiale: textul unei
autoare tinere, Vera Ion, o echipa de interpreti cu care regizoarea a mai lucrat. Pe scena se
desfasoara viata unei familii unde-si gasesc locul si revoltatii, si conformistii, si
marginalii, si vedetele cotidianului. Se intilnesc, se despart, traiesc ca in telenovele si
regizoarea nu evita sa produca o nostima parodie a procedeelor, dar, din glumita in
secventa filmata, se pierde nu doar sirul si sensul (pretentii ale unui cronicar depasit de
inovatia noilor generatii), ci si fragilul elan de simpatie solicitat si obtinut de unele
personaje.

Nimeni n-a gasit inca balonul

Ana Margineanu e prea tinara pentru a fi supusa analizei unui parcurs din care sa tragem
concluzii. Insa niciodata nu e prea devreme

sa-i atragi atentia unui om talentat ca are anumite responsabilitati fata de propriul sau dar.
Iesita din sfera actiunii colective DramAcum, Ana Margineanu se impune prin „89...“,
pentru a recadea cu spectacolele ei ulterioare in gramada unde ai de numarat „aspectele“.
Asa cum i s-a intimplat si lui Theo Herghelegiu, si lui Radu Apostol, si lui Sorin Militaru
si altora. Dupa debutul semnificativ urmeaza o gramada ca la rugby, toti se inghesuie, dar
nimeni nu gaseste balonul oval. Pentru a insemna o reala innoire a teatrului romanesc, ar
trebui ca vocea tinerei generatii sa invete sa tina notele inalte si dupa primul succes. •
Controverse la Berlinala
Magdalena Colombet
(1049 vizualizari)

Editia de anul acesta a Festivalului de Film de la Berlin se vrea politica si polemica.

George Clooney, Michael Winterbottom, Mario Vargas Llosa sint nume aflate pe buzele
tuturor.

Directorul festivalului, Dieter Kosslick, nu s-a sfiit sa vorbeasca despre filmele „realiste,
personale si politice“ prezentate la Berlin, cu atit mai mult cu cit el insusi a participat la
selectia unora dintre pelicule. Cuvintele-cheie sint: Statele Unite, petrol, Orient, coruptie,
violenta, iar combinarea lor reda imaginile contondente si autentice ale unor realitati
cunoscute publicului din jurnalele de stiri.

CIA, politica si petrolul

Thrillerul politic „Syriana“, regizat de Stephen Gaghan, abordeaza o tema pe cit de

delicata, pe atit de controversata: relatiile dintre mediile politice si marile companii
petroliere. Clooney da viata unui agent veteran al CIA, trimis in Orientul Mijlociu pentru
a-l asasina pe un print arab care decisese sa acorde dreptul de forare unei societati
chineze, in detrimentul unui gigant texan numit Connex Oil. Pelicula denunta
complicitatea aparatului politico-judiciar american cu CIA si cu consortiile petroliere,
lasind sa se intrevada o legatura intre aceasta coruptie la inalt nivel si intensificarea
extremismului islamic. 126 de minute transformate intr-un semitratat de politica
internationala, purtindu-ne de la Teheran si Beirut in Emiratele Arabe Unite, trecind si
prin Marbella, Washington, Kazahstan si pe la un ranch texan. Gaghan raspunde la
„intensificarea politicii americane de dreapta dupa atentatele de la 11 septembrie“,
aducind un produs 100% hollywoodian care „se adreseaza si lumii musulmane“, unde
regizorul spera ca „Syriana“ va rula in versiune necenzurata.

Poveste de la Guantanamo

O alta critica vehementa la adresa administratiei americane este „The Road to

Guantanamo“, a lui Michael Winterbottom. Regizorul britanic apeleaza la arhive,
interviuri si scene dramatice pentru a recrea povestea autentica a unor tineri musulmani, a
caror unica vina pare a fi prezenta in Kandahar in noaptea primului bombardament
american asupra Afganistanului. Sint arestati si retinuti la baza militara de la Guantanamo
sub acuzatia de terorism. Desi suspiciunea ca ar avea legaturi cu Osama Bin Laden si
Mahomed Atta nu se sustine, tinerii petrec doi ani in Guantanamo inainte sa fie trimisi
acasa.

Opozitia europeana fata de campaniile antiteroriste americane a fost vizibila si din

primirea excelenta de care s-a bucurat filmul lui Winterbottom, mai ales din partea
directorului Berlinalei, care si-ar fi dorit sa vada pe covorul rosu „pe cei 450 de prizonieri
de la Guantanamo“.

O dictatura latino-americana

„La fiesta del Chivo“ (Sarbatoarea tapului), film realizat pe baza romanului omonim al
lui Mario Vargas Llosa, este prezentata anul acesta la sectiunea Special a Berlinalei.
Regizat de Luis Llosa, varul scriitorului peruan, filmul descrie dictatura lui Trujillo in
Republica Dominicana, culminind cu asasinarea acestuia de catre un grup de disidenti.
Vargas Llosa s-a aratat „satisfacut de film“, care respecta cartea, considerind ca „taieturile
si transformarile specifice unei adaptari nu afecteaza viziunea dictaturii lui Trujillo, asa
cum am vrut eu sa o prezint“. •

Rubrica “Glorie&Televiziune”

Anul televizorului cu ecran plat

Alexandra Badicioiu
(1010 vizualizari)

Cuvinte-cheie pentru viitorul apropiat al televiziunii: nisa si tehnologie. Raportul

Deloitte Touche Tohmatsu’s (DTT) pe 2006 mizeaza pe schimbarea la fata a micului
ecran si adaptarea lui la noile forme de media.

Miliardele de televizoare si adrese de Internet, vinzarile si inchirierile de DVD-uri sau

abonamentele la cablu si satelit arata anul in curs ca pe o renastere a industriei media.
Televiziunea creste ca un fat-frumos, iar Internetul isi pune amprenta la nivel global,
conform cercetarii DTT, realizata in urma a 5.000 de interviuri cu analisti, directori si
membri ai companiilor de presa din intreaga lume.

Generalistele in deriva

Eroziunea audientei de masa este o realitate pe care media traditionala nu o mai poate
ignora. „Incepind cu acest an, industria nu se va mai raporta la nisa ca la un dezavantaj, ci
ca la un beneficiu. Audienta fragmentata are avantajul preciziei, a publicului tinta pentru
publicitate. De aceea, in 2006 o serie de practici de promovare se vor orienta catre
audientele de nisa: jocuri video, telefoane mobile, televiziune prin Internet, ipod-uri“,
arata studiul DTT. Dezvoltarea segmentarii nu va afecta insa puterea canalelor generaliste
de a atrage milioanele din publicitate. Loialitatea consumatorilor pentru brandurile
cunoscute nu va disparea peste noapte, iar personalizarea continutului media va fi
intotdeauna limitata de functia ei sociala.

Marele ecran mic

Diagonala micului ecran isi va atinge limita expansiunii in 2006. Ecranele plate, de 42 de
inch (106 centimetri), vor scadea sub pretul psihologic de 1.000 de dolari. Chiar daca
acestea sint la mare cautare, producatorii nu ar trebui sa intoarca spatele la televizoarele
obisnuite, tubul catodic pastrindu-si pozitia dominanta pe pietele in curs de dezvoltare. La
polul opus al marimii, companiile vor promova si televiziunea accesibila pe telefonul
mobil. Chiar daca sute de milioane de celulare vor avea tehnica necesara de a receptiona
semnalul TV, doar citiva consumatori le vor urmari maximum citeva minute pe luna. In
prezent, companiile producatoare mizeaza in atragerea cumparatorilor doar pe marime si
pret: ecrane gigant si preturi in cadere libera. Expertii intervievati de DTT enumera, insa,
alte citeva alternative de dezvoltare: designul televizorului in functie de camera pentru
care este cumparat (birou, sufragerie, dormitor sau bucatarie) sau grupurile de virsta care
il folosesc (cu control parental pentru minori, usor de accesat pentru adulti).

Tehnologie inevitabila

„Consumatorul nu trebuie ignorat. Diversitatea ultimelor tehnologii va duce cu siguranta

la confuzia cumparatorilor. De aceea, companiile ar trebui sa mizeze pe functionalitate si
nu pe superioritatea tehnologiei, care este inteleasa de prea putini oameni“, se scrie in
cercetarea Deloitte. Digitalizarea va monopoliza productia in toate sectoarele media, ceea
ce va duce la o scadere inevitabila a personalului pina la 50%. Chiar daca preturile reduse
constituie un avantaj greu de ignorat, companiile trebuie sa aiba in vedere si punctele
vulnerabile al digitalizarii: instabilitatea noilor programe, lipsa controlului asupra
drepturilor de autor, atacurile hackerilor. Studiul DTT mai atrage atentia ca digitalizarea
nu este doar un „refresh“ tehnologic si ca procesul presupune competente noi si
continuturi adaptate radical la noile canale.

Play la feminin

Una dintre cele mai usoare predictii pentru acest an o constituie jocurile video, unde piata
asteapta vinzari de console pina la 23 de miliarde de dolari. America de Nord, Europa si
Japonia acopera 90% din piata de profil, iar, spre deosebire de trendul televizoarelor,
unde pretul este in scadere, licentele pentru jocurile video vor ramine la fel de scumpe.
Industria nu se va mai concentra insa doar asupra publicului masculin. Producatorii au
anuntat deja programe pentru sexul frumos sau educationale. Analistii media sint de
parere ca jocurile video pot deveni victimele propriului succes: cu cit sint mai
competitive, cu atit mai mult sint vulnerabile la criticile din partea parintilor si
politicienilor. Cu atit mai mult cu cit timpul petrecut de adolescenti jucindu-se este in
crestere si exista precedente mortale ale acestei dependente. •

Teo intre Florin Salam si Florinel Parizer

Simona Tache
(2419 vizualizari)
• Fetele de la Heaven sint niste fete foarte bune. La suflet in special. Cum mi-am dat
seama de asta? Pai, le-am vazut la „Povestiri adevarate“, executind o expeditie in casa
unei fetite bolnave de cancer (cu mama bolnava, ati ghicit, tot de cancer), ca sa-i duca
dulciuri, hainute si jucarii. Fetele de la Heaven erau foarte blonde, hainutele, ce sa zic,
erau foarte la moda, dulciurile nu stiu cum erau, ca nu le-am gustat, iar jucariile au fost
introduse astfel: „Am inteles ca n-ai avut niciodata jucarii!“. Dupa care a urmat un
chicotit. Ei, si pornind de la chicotitul asta, mi-am imaginat ce conversatie au avut fetele,
dupa ce au parasit locul care le-a consacrat ca pe niste mari binefacatoare ale omenirii, ca
pe niste Maici Tereza ale showbizzului romanesc: „Ai vazut, fata, ce fata a facut aia mica
la pantalonii aia castocari?“, „Da, fata, si ce bucuroasa era cind a vazut papusile!“, „Bai,
da’ tu chiar crezi ca n-a avut in viata ei o jucarie? Ca mie nu-mi vine sa cred!“, „Da, ma,
n-auzi ca e saraca si bolnava? Mama, da’ cum se uita maica-sa, saraca!“, „Auzi, fata, hai
sa-ti zic ce bluza bestiala mi-am luat. E roz, are trei volane la o mineca si doua la ailalta,
e super, supermisto!“, „Da, ma, si eu tre’ sa ma duc sa-mi iau cizmele alea portocalii cu
lantuc, mor daca nu mi le iau, sint scumpe, da’ nu mai rezist, fata, da-i dracu’ de bani, o
viata avem, gata, azi ma duc sa mi le cumpar!“.

• Am vazut-o pe Elena Udrea, intr-o seara, la „Nasul“. Era imbracata intr-un sacou gri-
sobolan care nu lasa sa se vada nici urma de decolteu, fardata cuminte, coafata discret si
vorbea rar si calm (probabil ca sa nu faca greseli). Ma uitam la ea si-mi aminteam niste
instantanee de pe strada surprinse de o revista de paparazzi. In pozele alea, Elena Udrea
purta un costum roz (strident), cu fusta foarte (foarte, foarte) scurta si cizme lungi pina la
genunchi, cu tocuri foarte ascutite. Saraca, va dati seama in ce schizofrenie traieste? Si ce
depresii face cind trebuie sa abandoneze, pentru o ora-doua, toalele de vampa, pentru
costumul ala gri-sobolan, probabil, singurul de la ea din sifonier?

• Intr-o zi, nu stiu ce tot explica Teo de zor, in binecunoscutul ei stil tumultuos. Si brusc i-
a venit ideea unei comparatii: „E ca la noi in emisiune cu invitatii. Adica, la noi in
emisiune vor veni cutare, cutare si cutare. Si-i stiu? Nu!“. Hai, ma, Teo, lasa vrajeala, ca
la nivel de Florin Salam, Carmen Serban, Sorin Copilul de Aur, Adi de la Vilcea, Dan
Bursuc si Daniel@ Gyorfi nu poti sa zici ca nu-i stii, din moment ce te trezesti atit de des
cu ei in emisiune. Poate de-abia de la Florinel Parizer, Maricel de la Tecuci, Micsunica
din Berceni, Ionut Popindau si Remus Talent incolo sa ai probleme de identificare a
invitatului.

Deus et machine
Bogdan Pacurar
(881 vizualizari)

N-am auzit multi oameni care sa spuna despre ultimul model de BMW M5 ca e o masina
respingatoare. Sau despre un Porsche ca e urit ca porcul. Sau despre un Mercedes S
Classe ca de fapt nu e masina.
O spune insa Jeremy Clarkson, realizatorul emisiunii Top Gear, preluata la noi de Antena
3. Si o face cu foarte multa naturalete, patima si umor englezesc. L-am vazut intr-o seara
conducind la limita turometrului un Mercedes SLR - o masina proiectata de niste
futurologi scrintiti la cap - si decretind de la inaltimea celor 250 km/h ca are frinele cam
rigide. Si asta ne-o spune inclusiv noua, romanilor, care am pus umarul la cresterea
exponentiala a vinzarilor de SuperNova, Solenza si Logan. Dincolo de rotile pe care le
conducem prin gropile noastre bine ingrijite, sintem insa mari mesteri la masini. Dovada
usurinta cu care ni le asumam pe ale altora si le transformam in patrimoniu national:
Maybach-ul lui Gigi, Bentley-ul lui Irinel, Rolls-ul lui Giovanni. Nu conteaza ca mergem
la serviciu cu RATB-ul sau cu Matizul, sintem doctori in masini. Avem o dexteritate
nemarginita de a ne extazia in fata unei caroserii atent slefuite si de a statua fara echivoc
ca e cea mai buna din lume. Nimeni nu ne poate convinge, ca fini degustatori de
tehnologie germana, ca un Mercedes are frinele prea rigide. Sau, Doamne fereste, cum
incerca unul dintre aghiotantii lui Clarkson la ultima editie difuzata la noi, ca un monstru
galben in forma de Lamborghini are neajunsuri: iti ia 20 de minute ca sa-i montezi
plafonul, in caz ca te prinde ploaia. Pai, daca venea Gigi Becali cu ranga aia a lui cu care
si-a reparat Maybach-ul, in doua minute n-avea ce face. Si mai monta si o piele de oaie
deasupra, ca sa tina mai bine apa de ploaie. De fapt, eu sint convins ca Jeremy Clarkson
nu crede ca un Mercedes e defect din cauza frinelor prea rigide. E ca in povestea aceea,
cu artistii chinezi din vechime, care erau atit de desavirsiti, incit faceau sculpturi perfecte.
In fiecare dimineata isi gaseau operele distruse de zeii miniosi ca niste bieti muritori pot
atinge perfectiunea. Si de atunci, de fiecare data cind terminau o sculptura perfecta,
vechii artisti faceau cu mina lor o mica zgirietura, astfel ca opera cadea singura din
perfectiunea zeiasca, dar supravietuia timpului. Ca sa inchei parabola, Jeremy Clarkson e
zeul care ne arata micile zgirieturi omenesti de pe marile masini zeiesti. Si, ca orice zeu
capricios, Jeremy isi mai aroga din cind in cind dreptul de a arunca o limuzina cu
catapulta, de a taia cu flexul o caroserie scumpa, de a strivi de zid o bestie de sute de mii
de dolari.