Sistemul retrocedrilor imobilelor i terenurilor naionalizate este de peste 20 de ani un subiect pe ct de actual, pe att de sugestiv pentru modul n care

se deruleaz orice afacere n care sunt implicate deopotriv Statul i Justiia, n Romnia.
Pentru unii este doar o poveste tragico-comic (mai puin comic pentru cei implica direct) n stil balcanic, din care a ieit nvingtoare o categorie tangent cu subiectul, dar care ntotdeauna apare simind mirosul pungilor cu galbeni, aa-ziii intermediari care au cumprat drepturi litigioase, aruncnd firimituri motenitorilor de drept i obinnd profituri substaniale. Pe acetia i invoca premierul Ponta sptmna trecut pentru a justifica noul proiect de lege al retrocedrilor, proiect asumat de Guvern, dar care va suferi cteva modificri importante sugerate de reprezentanii CEDO, dup Reuniunea Tripartit de la Consiliul Europei din 5 aprilie. Delegaia Romniei se pare c a fost ns suficient de convingtoare pentru a primi und verde pentru acest nou proiect de lege (dup ce se vor fi modificat punctele neclare sau nejustificate corect), care nu reprezint o adevrat reform aa cum cerea Curtea European a Drepturilor Omului nc din 2010, ca urmare a constatrii gravelor nereguli de funcionare a actualului cadru legislativ al retrocedrilor, prin fluxul masiv de cauze repetitive ajunse pe agenda CEDO. Ceea ce actualul premier al Romniei a omis s spun n justificarea sa despre urgenta aprobare a acestei legi este timpul foarte scurt pe care autoritile romne l mai au la dispoziie pentru prezentarea unui cadru legislativ nou n aceast chestiune 12 mai 2013- suportnd altfel sanciuni care ne vor altura Rusiei i Turciei, fruntae n topul condamnrilor la CEDO. Totui, s nu privim Curtea European ca pe profesoara rea care nea dat o tem prea lung de pe azi pe mine. Nu este vina CEDO c autoritile romne au fost incapabile s realizeze o legislaie simplificat, clar i la obiectiv n cazul retrocedrilor, din octombrie 2010 pn acum, Curtea prelungind de 2 ori termenele limit pentru prezentarea acestei noi legi. n dulcele stil caracteristic, am amnat pn n ultima clip, ca nite colari ce i fac temele n ultimele zile ale vacanei de var. Justificrile legate d e crizele politice din ultimii ani nu i au rostul, ntruct se presupune c statul membru UE numit Romnia are aparate legislative i executive funcionale. i de ce a luat CEDO atitudine n 2010, cerndu-i Romniei o lege care s creeze o bun funcionalitate a proceselor de restituire? Pentru c timp de ani de zile, Curtea de la Strasbourg a fost asaltat de aceleai tipuri de procese n cazul retrocedrilor bunurilor naionalizate, care erau pierdute de statul romn ntr-o majoritate dureroas. Poate Statului i-a fost greu s neleag acest lucru, chiar i cnd scotea din visteria sa milioane de Euro (i pe care va mai trebui s i scoat pentru c mai are de realizat destule pli, reprezentanii Curii instistnd ca hotrrile judectoreti definitive luate naintea intrrii n vigoare a noii legi s nu intre sub incidena acesteia). A fost nevoit s neleag cu fora, dup ce Curtea European a impus o hotrre-pilot mpotriva statului romn n cazul Maria

Atanasiu i alii, adic o sentin model ce va fi aplicat n toate cazurile asemntoare ceea ce ar fi nsemnat c statul romn urma s piard i restul de procese similare, fapt ce a determinat CEDO s scuteasc Romnia de ameninarea venic a drobului de sare, suspendnd procesele de retrocedare i acordndu-i rii noastre ansa de a-i mbunti sistemul. Motivul al doilea care se afl n spatele noii legi, de fapt motivul pentru care legea arat n acest fel- complicat (fapt sesizat n urma reuniunii tripartite) i deloc favorizant pentru motenitorii de drept este lipsa fondurilor pentru despgubiri (n cazurile n care bunurile nu pot fi retrocedate n natur) i drept urmare, decizia actualului Cabinet de a prelungi la nesfrit ntreg procesul de retrocedare. Altfel, de ce oare s-ar introduce acest sistem de puncte care s echivaleze imobilele i terenurile neretrocedate n natur, fr a se detalia modul n care vor fi evaluate bunurile retrocedate i grila pe care se va baza acordarea punctelor clarificri pe care Curtea le cere, pentru c altfel legii i lipsete substana i ngreuneaz n loc s simplifice procesul retrocedrii. Mai mult, odat primite, punctele vor putea fi folosite pentru achiziionarea unor alte imobile sau terenuri prin licitaie. Nici aici nu exist prea multe detalii, despre cum se vor face aceste licitaii i mai ales, cine va propune aceste imobile i terenuri care pot fi achiziionate? Da, legea este plin de ambiguiti, unele vor fi stilizate nainte de prezentarea proiectului final n faa Comitetului de Minitri, ns cel mai probabil vom asista la o nou umilin la care sistemul romnesc i supune pe victimele furturilor ngrozitoare comise de autoritile comuniste. i probabil sunt muli cei care nu neleg dimensiunea real a efectului pe care naionalizrile abuzive le-au avut asupra demnitii umane, i durerea pe care muli au ndurat-o vznd c nici prbuirea regimului represiv nu a putut s le redea o infim parte de dreptate. Maria Atanasiu a ctigat lupta cu morile de vnt ale statului romn la 98 de ani, dup mai bine de 15 ani de procese, i absurditatea cazului su i al altor sute de romni a determinat Curtea European s constrng Romnia la revizuirea legii retrocedrilor.
o o o
Super-comentatorul este cel care pe adevarul.ro scrie un numr semnificativ de comentarii, are un numr de prieteni i fani cu mult peste medie i este abonat la newsletter. Ambasadorul este cel care scrie un numr de comentarii peste medie, primete multe plusuri la ceea ce posteaz, distribuie coninutul din site pe reele sociale i s -a autentificat folosind contul de Facebook. Eti "Lider de opinie" atunci cnd comentariul tu este foarte apreciat, aduce informaii noi i este deschiztor de discuii. Ecusonul "Lider de opinie" este acordat de echipa adevarul.ro acum 29 zileRecunosc ca nu am citit proiectul de lege ci doar comentarii facute de unii jurnalisti, pe marginea lui. Absolut toate, evidentiind mereu aceeasi aplecare A PSD-lui catre taraganare si "pe-afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul". Adica..simularea. Ne facem ca indreptam o nedreptate apeland la tot felul de "abureli". Asa, de ochii lumii..! O "spoiala"..! Ca tot ceea ce au facut oamenii (adica neoamenii, pardon) PSD-lui in ultimii 23 de ani..Stagnarea tarii se datoreaza tocmai acestor "eterne improvizatii de conjunctura", menite a perpetua confuzia si lipsa de discernamant in randul unor largi categorii de populatie..! Gasesc articolul doamnei (domnisoarei) Rusu foarte bine argumentat iar incercarea dumneaiei de a "descifra", "decoda", motivele ambiguitatii acestei legi, cat se poate de reusita. Si relevanta (bineinteles), pentru modul in care "cel mai onest si competent guvern" intelege sa repare o nedreptate cu o alta, mizand pe patrimoniala expresie romaneasca "merge si-asa". Raspunde Manuel Stnescu

acum 29 zileInteresant articol! Afirmai c reprezentanii Curii insist ca hotrrile judectoreti definitive luate naintea intrrii n vigoare a noii legi s nu intre sub incidena acesteia. Avei informaii concrete c vor ine cont de aceast solicitare? acum 29 zileCurtea a facut recomandari, iar in cadrul reuniunii s-au discutat/negociat modificarile aduse legii. Din concluziile raportului redactat dupa intalnirea de la Strasbourg, printre altele, autoritatile romane se vor angaja chiar la un "tratament prioritar" in cazul hotararilor judecatoresti definitive, urmand sa inceapa plata din ianuarie 2014, timp de 5 ani. Cel putin asa e consemnat...

Autoritatea a anunat ieri c CEDO a fcut mai multe propuneri de modificare a proiectului de lege, refuznd s spun care sunt acestea naintea edinei de Guvern de astzi Autoritatea Naional pentru Restituirea Proprietilor (ANRP) a anunat ieri diminea c oficialii Curii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) le-au recomandat s modifice proiectul de lege privind restituirea proprietilor, refuznd ns s spun care vor fi aceste modificri. "n cadrul discuiilor (purtate vineri - n. red.), reprezentanii CEDO au fcut mai multe propuneri n legtur cu proiectul de lege privind msurile pentru finalizarea procesului de restituire, care, odat implementate, vor face legea eficient i uor aplicabil", a comunicat Biroul de Pres al ANRP. Dup mai multe telefoane date Direciilor din cadrul ANRP, pentru c Biroul de Pres nu are postat pe site dect adresa de e-mail unde ziaritii i pot contacta doar n temeiul Legii 544/2001 care presupune un timp de rgaz de 10 zile, reprezentanii biroului de pres ne-au spus c nu ne pot da detalii privind modificrile ce vor fi aduse proiectului de lege, "pentru c se lucreaz la el, astfel nct s fie gata mine (astzi - n. red.) naintea edinei de Guvern". "Probabil ai auzit asear (luni - n. red.) declaraia premierului Victor Ponta (care spunea c Guvernul i va asuma mine rspunderea pe proiectul de lege privind restituirea proprietilor - n. red.). Nu v putem da detalii n acest moment, pentru c se lucreaz la proiect. n cel mai scurt timp vom pune pe site noua form a proiectului", a afirmat reprezentantul Biroului de Pres care a refuzat s-i spun numele. "Mine (astzi - n. red.) este edin la Guvern. Se ncearc introducerea legii pe ordinea de zi", a afirmat persoana citat. La rugmintea Curierului Naional de a ne spune un numr de telefon direct unde poate fi contactat, persoana abilitat s in legtura cu mass-media ne-a cerut nou un numr de telefon, promind c ne va suna astzi imediat dup ce a fost postat pe site noua form a proiectului de lege. Probabil, spunem noi, dup ce Guvernul i va fi asumat deja rspunderea... CEDO a fcut mai multe propuneri pentru finalizarea procesului de restituire Delegaia romn reprezentnd Comitetul Interministerial privind procesul de reformare a legislaiei i procedurilor din domeniul restituirii proprietilor s-a ntlnit vineri, 5 aprilie 2013, cu reprezentani ai CEDO, la Strasbourg, unde s-a discutat despre proiectul de lege privind msurile pentru finalizarea procesului de restituire, n natur sau prin

echivalent, a imobilelor preluate abuziv n perioada regimului comunist n Romnia. Din delegaie au fcut parte secretari de stat din Ministerul Justiiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanelor Publice, co-agentul guvernamental romn pentru CEDO i preedintele Autoritii Naionale pentru Restituirea Proprietilor. Reprezentanii Comitetului Interministerial au purtat discuii cu: Santiago Quesada - eful Grefei seciei a treia a CEDO, Crina Kaufman - ef de divizie n cadrul Grefei, Genevieve Mayer - ef al Departamentului de Executri a hotrrilor CEDO, Corinne Amat - ef de divizie al Departamentului Executri. La discuii au mai participat un nalt reprezentant din partea Comitetului Minitrilor al Consiliului Europei, precum i experi. "Reprezentanii Curii au apreciat c, dei noul proiect legislativ este extrem de complex, va rezolva problemele aprute din aplicarea legilor anterioare privind restituirile, emise n ultimii 20 de ani. (...) n cadrul discuiilor, reprezentanii CEDO au fcut mai multe propuneri n legtur cu proiectul de lege privind msurile pentru finalizarea procesului de restituire, care, odat implementate, vor face legea eficient i uor aplicabil. Ulterior integrrii acestor propuneri n proiectul de act normativ, acesta urmeaz s fie prezentat Guvernului spre adoptare", a comunicat ieri ANRP. Conform vechiului proiect de lege pregtit de Guvern, fotii proprietari ai caselor naionalizate care nu pot fi despgubii n natur vor primi puncte n valoare nominal de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziiona prin licitaie alte imobile sau le vor preschimba n bani, dar dup 2017, n limita a 14% pe an din suma punctelor. Ultima tran va reprezenta 16% din numrul punctelor acordate, astfel nct suma total s poat fi achitat ntr-un interval de apte ani, calculat din 2017. Fotii proprietari de imobile naionalizate ale cror dosare au fost deja soluionate vor primi despgubiri n numerar n termen de cinci ani, nu de trei ani cum era prevzut ntro variant iniial, ncepnd cu ianuarie 2014, n trane anuale egale al cror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.

Curierul National nu este responsabil juridic pentru coninutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastr v revine n exclusivitate.

1. de Stefan Ivan: O MIZERIE DE LEGE, USL-ul COMITE ACELEASI GRESELI, in REZOLVAREA ACESTEI PROBLEME, a IMOBILELOR NATIONALIZATE in MOD ABUZIV.
2013-04-10, 11:51:12 (adresa: 89.44.227.*)

2. de rftimie nicolae: si de nu ma intereseaza licitatiile?de devalorizare si de rata inflatiei zice ceva?de o eventuala dobanda ....doar guvernul aburindu-ne ca da banii se imprumuta de la noi care avem decizia valorica si cecul in alb....pe 10 ani....daca ar fi fost invers ar fi ajuns si la executare silita ..deci sa nu gasim vinovati in usl....nici pdl-ul nu a facut nimic,a tot aburit-o boc,o abureste si mru....de ce nu o sa abureasca si ponta....si urmasii lor,pentru simplu motiv ca merge cu abureala in tara asta/
2013-04-10, 12:54:35 (adresa: 92.86.138.*)

3. de ion: CEDO sunt niste golani...mi-e greata!!! sunt platiti cu zeci de mii de euro din banii pulimii de rand din romania si ei ne trimit la comunistii USL. RUSINE EUROPA-MASONERIE-JI DANIE-CRIMINALIU DE RAZBOI
2013-04-10, 21:36:29 (adresa: 109.100.157.*)

4. de turceanu polina: am 85 de ani. am dosar la anrp din anul 2008 mi se spune ca este in lucru ,si ca dosarele s-au solutionat aleatoriu.dupa ani de retinere la primarie a dosarelor (cu toate actele in regula chiar si cele originale pentru terenuri).as vrea sa ma bucur cat traiesc de terenurile pentru care parintii mei s-au chinuit si mi- au refuzat foarte multe pentru a le achizitina.a-si vrea sa transmit guvernantilor sa renunte la imobile ,terenuri,in favoarea statului ,si sa le primeasca inapoi in anul 2090 cu prelungirile ulterioare.terenul meu (caci legal este al meu prin acte ) produce ;pe el este amplasat un depozit de carbune,eu de ce trebuie sa traiesc numai dintr-o pensie minim pe economie.am renuntat consider suficient pentru achiztionare.aceasta este dreptate domnilor guvernanti? dormiti linistiti cand elaborati legi nedrepte?de ce semeni ai nostri beneficiaza de restituiri si muritorii de rand nu?
2013-04-11, 08:13:51 (adresa: 213.233.93.*)

5. de kam: Mama a murit asteptand sa-si primeasca drepturile,eu nu mai am foarte mult de trait...si probabil nici fiica mea nu va trai ... Daca as plati impozitul la stat ,esalonat,timp de 7 ani,cate 14% pe an,cum ar fi?Sau daca le-as acorda eu niste puncte pe care sa le valorifice din 2017? Ce ar spune domnul Ponta? /
2013-04-11, 14:00:39 (adresa: 178.138.33.*)

6. de belega petria: am 61 ani,sora mea 65,suntem mostenitoare a unui imobil de 84 m.p.si anui teren de 207 m.p.cu cerere depusa de tatal nostru in 2001,intre timp el a decedat,iar noi mostenitoare directe nu am primit nimic avind in vedere ca suntem f.f.bolnave mai putem spera ceva?la o suma asa mica nu se poate face ceva?cred ca trebuie facut ptr. asa sume sa luam ceva ca poate mai traim 1 sau 2 ani ptr.ca v-am votat cu speranta va multumesc
2013-04-13, 17:00:03 (adresa: 92.80.254.*)

7. de pista: fratilor lasati legea sa treaca si sa fie promulgata doar asa poate prindem si noi ceva pentru ca pana acuma sau infruptat numai cei care au fost la putere ,avand o lege putem si noi sa prindem macar sumele pe care le-am cheltuit pe procese de 10 ani ,procese pe care le-am castgat si ne uitam la o simpla hartie care nu poate fi aplicata ,ea trebuia aplicata imediat ,in ce tara traim.Daca o tot lungim nu vom lua nimic niciodata.multumesc
2013-04-21, 10:45:55 (adresa: 188.215.102.*)

8. de Contra: Problema cu aplicarea legii mai vechi: nu i se ddea nimic, pn nu-i vindeai drepturile. Primeai ceva bnui de la o agenie sau o persoan privat, i brusc acestora li s-a restituit imobilul care valora, de fapt, de 20 de ori mai mult. Credei ca

ceva se va schimba? Statul va pstra imobilele expopriate i va da ceva banui (dac va da, 5 ani e mult timp) n schimb. Nici pe departe nu se va compara cu valoarea adevrat a imobilului. Legalizm furtul...bravo. Pn acuma era mcar ilegal, chiar dac nu prea fceau nimic pe tema asta. tii care-i faza? Nu vor s deie napoi sumedenia de cldiri confiscate de la biserica greco/romano-catolic sau protestant, asociaii culturale locale, etc. Adic nu-i pot imagina ca instituiile Bucuretiul s nu posede centrul unui ora din Transilvania, de exemplu. i omul de rnd este victima acestei mitocnii aberante.
2013-04-23, 17:05:26 (adresa: 188.24.57.*)

9. de L.T.: Magistratii si functionarii interpreteaza si aplica legile in interesul mafiotilor, fara teama. Se pronunta Hotarari judecatoresti IN NUMELE LEGII ( legi proprii, care nu au nicio legatura cu legile oficiale ). Unde este RASPUNDEREA JUDICIARA ?

Noua lege a retrocedrilor: Alt lege, alte mafii?

Prin asumarea de ctre guvern, legea intr n vigoare exact aa, fr alte modificri i fr posibilitatea unor mbuntiri. Opoziia o poate contesta la Curtea Constituional i, chiar presupunnd c ar avea ctig de cauz, legea se ntoarce n Parlament doar pentru a fi modificat. ntre timp ns ea produce efecte, dintre care cel mai important este suspendarea inclusiv a sentinelor judectoreti definitive de retrocedare. Dar, de fapt, amnarea este scopul principal al acestui demers, iar Ponta nu face dect s se nscrie perfect pe linia predecesorilor si, Clin Popescu Triceanu i Emil Boc. Precedenta lege, cea care activa Fondul Proprietatea ca metod de despgubire, a stat cinci ani prin sertarele de la Palatul Victoria, iar de la un moment dat devenise evident faptul c guvernanii de atunci trag de timp tocmai pentru a permite unor grupuri achiziionarea drepturilor litigioase de la oameni btrni, victime ale istoriei. De acei oameni istoria avea s i bat nc o dat joc, cci cu ei timpul nu mai avea rbdare, cum spunea Preda. Victor Ponta i bate joc nc o dat de ei, cumprnd timp sub pretextul bugetului guvernului su, poate pentru alte grupuri. Scparea legii asumate de premier este colosal - pn n 2016 ali oameni - sau poate tot aceeai - vor avea timp s fac rost de puncte i s devin, pe fix acelai mecanism, speculatori ai unor drame istorice. O analiz de Moise Guran pentru Ora de Business, pe TVR1.

Reprezentanii Asociaiilor Proprietarilor Expropriai au nregistrat o petiie la instituia Avocatului Poporului, n care au solicitat sesizarea Curii Constituionale (CCR) n cazul Legii despgubirilor pentru imobile naionalizate pe motive neinvocate de PDL n sesizarea respins sptmna trecut de CCR. Fotii proprietari au transmis i un apel adresat preedintelui Romniei, Traian Bsescu, prin care cer s nu fie promulgat legea i s fie sesizat CCR pe motiv c aspecte din actul normativ ncalc mai multe articole din Constituie i vor declana numeroase noi procese, att interne, ct i internaionale.

Ei susin c Guvernul nu a inut cont de criticile CEDO i c legea nu rezolv problemele restituirii proprietatilor, ci tergiverseaz n mod inadmisibil aplicarea ei i favorizeaz o nou categorie de samsari. Motivele invocate de asociaii n petiia ctre Avocatul Poporul ui sunt ncalcarea prin Legea restituirii imobilelor a mai multor articole din Constituie, i anume Principiul separaiei i echilibrului puterilor n stat, Respectarea obligaiilor internaionale, Legea dispune numai pentru viitor, cu excepia legii penale sau contravenionale mai favorabile, Egalitatea n drepturi i Accesul liber la justiie. Legea favorizeaz noi samsari Pe lng petiia trimis Avocatului Poporului, fotii proprietari au transmis i un apel ctre preedintele Traian Bsescu s nu promulge legea, s o trimit spre reexaminare n Parlament i s sesizeze i el Curtea Constituional. Precizm c problemele de neconstituionalitate din prezentul Memoriu nu au fcut obiectul sesizrii PDL ctre Curtea Constituional, deci nu au mai fost analizate pn n prezent de CCR. Asociaiile de proprietari deposedai abuziv v solicit s facei uz de atribuiile Domniei Voastre constituionale, i s nu promulgai Legea privind msurile pentru finalizarea procesului de restituire, ci s sesizai Curtea Constituional cu privire la neconstituionalitatea unor articole din lege, se arat n apelul transmis Preediniei. Asociaiile consider c aplicarea Legii va declana numeroase noi procese, att interne, ct i internaionale i va provoca nemulumirea a zeci de mii, poate sute de mii de persoane deposedate abuziv de regimul comunist i a motenitorilor lor. Legea nu rezolv problemele restituirii proprietilor, n special pe cele ale micilor proprietari, tergiverseaz n mod inadmisibil aplicarea ei i favorizeaz o nou categorie de samsari, care vor cumpra la pre redus punctele de la micii proprietari, care nu le pot folosi, pentru a-i nsui terenuri valoroase, puse la dispoziie de ctre stat, mai susin fotii proprietari.

ANRP modific pe est proiectul Legii restituirii proprietilor

Eveniment - Afrodita Cicovschi / afrodita.cicovschi@curierulnational.ro (citeste alte articole de acelasi autor )

Autoritatea a anunat ieri c CEDO a fcut mai multe propuneri de

modificare a proiectului de lege, refuznd s spun care sunt acestea naintea edinei de Guvern de astzi Autoritatea Naional pentru Restituirea Proprietilor (ANRP) a anunat ieri diminea c oficialii Curii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) le-au recomandat s modifice proiectul de lege privind restituirea proprietilor, refuznd ns s spun care vor fi aceste modificri. "n cadrul discuiilor (purtate vineri - n. red.), reprezentanii CEDO au fcut mai multe propuneri n legtur cu proiectul de lege privind msurile pentru finalizarea procesului de restituire, care, odat implementate, vor face legea eficient i uor aplicabil", a comunicat Biroul de Pres al ANRP. Dup mai multe telefoane date Direciilor din cadrul ANRP, pentru c Biroul de Pres nu are postat pe site dect adresa de e-mail unde ziaritii i pot contacta doar n temeiul Legii 544/2001 care presupune un timp de rgaz de 10 zile, reprezentanii biroului de pres ne-au spus c nu ne pot da detalii privind modificrile ce vor fi aduse proiectului de lege, "pentru c se lucreaz la el, astfel nct s fie gata mine (astzi - n. red.) naintea edinei de Guvern". "Probabil ai auzit asear (luni - n. red.) declaraia premierului Victor Ponta (care spunea c Guvernul i va asuma mine rspunderea pe proiectul de lege privind restituirea proprietilor - n. red.). Nu v putem da detalii n acest moment, pentru c se lucreaz la proiect. n cel mai scurt timp vom pune pe site noua form a proiectului", a afirmat reprezentantul Biroului de Pres care a refuzat s-i spun numele. "Mine (astzi - n. red.) este edin la Guvern. Se ncearc introducerea legii pe ordinea de zi", a afirmat persoana citat. La rugmintea Curierului Naional de a ne spune un numr de telefon direct unde poate fi contactat, persoana abilitat s in legtura cu mass-media ne-a cerut nou un numr de telefon, promind c ne va suna astzi imediat dup ce a fost postat pe site noua form a proiectului de lege. Probabil, spunem noi, dup ce Guvernul i va fi asumat deja rspunderea... CEDO a fcut mai multe propuneri pentru finalizarea procesului de restituire Delegaia romn reprezentnd Comitetul Interministerial privind procesul de reformare a legislaiei i procedurilor din domeniul restituirii proprietilor s-a ntlnit vineri, 5 aprilie 2013, cu reprezentani ai CEDO, la Strasbourg, unde s-a discutat despre proiectul de lege privind msurile pentru finalizarea procesului de restituire, n natur sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv n perioada regimului comunist n Romnia. Din delegaie au fcut parte secretari de stat din Ministerul Justiiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanelor Publice, co-agentul guvernamental romn pentru CEDO i preedintele Autoritii Naionale pentru Restituirea Proprietilor. Reprezentanii Comitetului Interministerial au purtat discuii cu: Santiago Quesada - eful Grefei seciei a treia a CEDO, Crina Kaufman - ef de divizie n cadrul Grefei, Genevieve Mayer - ef al Departamentului de Executri a hotrrilor CEDO, Corinne Amat - ef de divizie al Departamentului Executri. La discuii au mai participat un nalt reprezentant din partea Comitetului Minitrilor al

Consiliului Europei, precum i experi. "Reprezentanii Curii au apreciat c, dei noul proiect legislativ este extrem de complex, va rezolva problemele aprute din aplicarea legilor anterioare privind restituirile, emise n ultimii 20 de ani. (...) n cadrul discuiilor, reprezentanii CEDO au fcut mai multe propuneri n legtur cu proiectul de lege privind msurile pentru finalizarea procesului de restituire, care, odat implementate, vor face legea eficient i uor aplicabil. Ulterior integrrii acestor propuneri n proiectul de act normativ, acesta urmeaz s fie prezentat Guvernului spre adoptare", a comunicat ieri ANRP. Conform vechiului proiect de lege pregtit de Guvern, fotii proprietari ai caselor naionalizate care nu pot fi despgubii n natur vor primi puncte n valoare nominal de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziiona prin licitaie alte imobile sau le vor preschimba n bani, dar dup 2017, n limita a 14% pe an din suma punctelor. Ultima tran va reprezenta 16% din numrul punctelor acordate, astfel nct suma total s poat fi achitat ntr-un interval de apte ani, calculat din 2017. Fotii proprietari de imobile naionalizate ale cror dosare au fost deja soluionate vor primi despgubiri n numerar n termen de cinci ani, nu de trei ani cum era prevzut ntro variant iniial, ncepnd cu ianuarie 2014, n trane anuale egale al cror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.
Curierul National nu este responsabil juridic pentru coninutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastr v revine n exclusivitate.

1. de Stefan Ivan: O MIZERIE DE LEGE, USL-ul COMITE ACELEASI GRESELI, in REZOLVAREA ACESTEI PROBLEME, a IMOBILELOR NATIONALIZATE in MOD ABUZIV.
2013-04-10, 11:51:12 (adresa: 89.44.227.*)

2. de rftimie nicolae: si de nu ma intereseaza licitatiile?de devalorizare si de rata inflatiei zice ceva?de o eventuala dobanda ....doar guvernul aburindu-ne ca da banii se imprumuta de la noi care avem decizia valorica si cecul in alb....pe 10 ani....daca ar fi fost invers ar fi ajuns si la executare silita ..deci sa nu gasim vinovati in usl....nici pdl-ul nu a facut nimic,a tot aburit-o boc,o abureste si mru....de ce nu o sa abureasca si ponta....si urmasii lor,pentru simplu motiv ca merge cu abureala in tara asta/
2013-04-10, 12:54:35 (adresa: 92.86.138.*)

3. de ion: CEDO sunt niste golani...mi-e greata!!! sunt platiti cu zeci de mii de euro din banii pulimii de rand din romania si ei ne trimit la comunistii USL. RUSINE EUROPA-MASONERIE-JI DANIE-CRIMINALIU DE RAZBOI
2013-04-10, 21:36:29 (adresa: 109.100.157.*)

4. de turceanu polina: am 85 de ani. am dosar la anrp din anul 2008 mi se spune ca este in lucru ,si ca dosarele s-au solutionat aleatoriu.dupa ani de retinere la primarie a dosarelor (cu toate actele in regula chiar si cele originale pentru terenuri).as vrea sa ma bucur cat traiesc de terenurile pentru care parintii mei s-au chinuit si mi- au refuzat foarte multe pentru a le achizitina.a-si vrea sa transmit guvernantilor sa renunte la imobile

,terenuri,in favoarea statului ,si sa le primeasca inapoi in anul 2090 cu prelungirile ulterioare.terenul meu (caci legal este al meu prin acte ) produce ;pe el este amplasat un depozit de carbune,eu de ce trebuie sa traiesc numai dintr-o pensie minim pe economie.am renuntat consider suficient pentru achiztionare.aceasta este dreptate domnilor guvernanti? dormiti linistiti cand elaborati legi nedrepte?de ce semeni ai nostri beneficiaza de restituiri si muritorii de rand nu?
2013-04-11, 08:13:51 (adresa: 213.233.93.*)

5. de kam: Mama a murit asteptand sa-si primeasca drepturile,eu nu mai am foarte mult de trait...si probabil nici fiica mea nu va trai ... Daca as plati impozitul la stat ,esalonat,timp de 7 ani,cate 14% pe an,cum ar fi?Sau daca le-as acorda eu niste puncte pe care sa le valorifice din 2017? Ce ar spune domnul Ponta? /
2013-04-11, 14:00:39 (adresa: 178.138.33.*)

6. de belega petria: am 61 ani,sora mea 65,suntem mostenitoare a unui imobil de 84 m.p.si anui teren de 207 m.p.cu cerere depusa de tatal nostru in 2001,intre timp el a decedat,iar noi mostenitoare directe nu am primit nimic avind in vedere ca suntem f.f.bolnave mai putem spera ceva?la o suma asa mica nu se poate face ceva?cred ca trebuie facut ptr. asa sume sa luam ceva ca poate mai traim 1 sau 2 ani ptr.ca v-am votat cu speranta va multumesc
2013-04-13, 17:00:03 (adresa: 92.80.254.*)

7. de pista: fratilor lasati legea sa treaca si sa fie promulgata doar asa poate prindem si noi ceva pentru ca pana acuma sau infruptat numai cei care au fost la putere ,avand o lege putem si noi sa prindem macar sumele pe care le-am cheltuit pe procese de 10 ani ,procese pe care le-am castgat si ne uitam la o simpla hartie care nu poate fi aplicata ,ea trebuia aplicata imediat ,in ce tara traim.Daca o tot lungim nu vom lua nimic niciodata.multumesc
2013-04-21, 10:45:55 (adresa: 188.215.102.*)

8. de Contra: Problema cu aplicarea legii mai vechi: nu i se ddea nimic, pn nu-i vindeai drepturile. Primeai ceva bnui de la o agenie sau o persoan privat, i brusc acestora li s-a restituit imobilul care valora, de fapt, de 20 de ori mai mult. Credei ca ceva se va schimba? Statul va pstra imobilele expopriate i va da ceva banui (dac va da, 5 ani e mult timp) n schimb. Nici pe departe nu se va compara cu valoarea adevrat a imobilului. Legalizm furtul...bravo. Pn acuma era mcar ilegal, chiar dac nu prea fceau nimic pe tema asta. tii care-i faza? Nu vor s deie napoi sumedenia de cldiri confiscate de la biserica greco/romano-catolic sau protestant, asociaii culturale locale, etc. Adic nu-i pot imagina ca instituiile Bucuretiul s nu posede centrul unui ora din Transilvania, de exemplu. i omul de rnd este victima acestei mitocnii aberante

CCR discut pe 22 mai sesizarea PDL referitoare la legea privind restituirea proprietilor

Curtea Constituional a Romniei (CCR) va discuta pe 22 mai sesizarea PDL referitoare la legea privind restituirea proprietilor asumat de Guvern.

PDL va ataca la CCR legea privind restituirea proprietilor asumat de Guvern, invocnd motive de neconstituionalitate att procedurale, ct i de fond, a anunat luni prim-vicepreedintele democrat-liberal Liviu Negoi. "Sunt dou tipuri de motive: motive de fond i motive de procedur. Dac ar fi s ne referim la motive de procedur, prin aceast asumare, noi spunem c se ncalc Decizia 1431/3.11.2010 a CCR i anume: angajarea rspunderii de ctre Guvern n faa Parlamentului n temeiul art.114 din Constituie este neconstituional, ntruct proiectul se afl n proces de legiferare la Senat. Aa cum tii, PDL a depus n 2010 un proiect de lege pe aceast tem, el se afl n proces de dezbatere, n proceduri parlamentare. A fost ignorat acest fapt i Guvernul a venit peste aceast procedur i i-a asumat rspunderea. n acest sens exist decizia CCR pe care v -am invocat-o, care precizeaz c att timp ct exist un proiect de lege n dezbatere nu poi s vii i s -i asumi rspunderea", a afirmat Liviu Negoi. El a spus c un al doilea motiv pe parte de procedur invocat n contestaia PDL adresat CCR ine cont de Decizia 1557/18.11.2009 a CCR. "Potrivit acestei decizii, transformarea Guvernului prin asumare de rspundere n autoritate legiuitoare, concurent Parlamentului, ncalc flagrant dispoziiile art. 1, alineat 4 i art. 61 alineat 1 din Constituie", a precizat Negoi. n ceea ce privete motivele de fond, prim -vicepreedintele PDL a susinut c legea ncalc art.15, al ineat 2 din Constituie. "Deciziile irevocabile ale consiliilor locale date n temeiul Legii 10/2001 pot fi atacate doar la instanele de contencios-administrativ. Comisia naional constituit n temeiul prezentei legi pe care i -a asumat Guvernul rspunderea poate invalida n mod ilegal deciziile irevocabile ale comisiilor locale", a explicat Negoi. El a adugat c, n ionia PDL, legea ncalc i art. 44 alineat 1 din Constituie. "Prin art. 45 din prezenta lege cel care dobndete proprietatea asupra unui bun este obligat s-i menin afectaiunea timp de 10 ani, nclcndu se astfel dreptul de proprietate deplin i anume dreptul la posesie, folosin i dispoziie, care ar trebui s fie atribute de nengrdit asupra unui bun n ceea ce privete un proprietar", a declarat Liviu Negoi. AGERPRES Ultima modificare Mari, 23 Aprilie 2013 11:28

MADE IN URSS In 1995, pe parcursul unui lung interviu cu Alexandru Barladeanu, care a detinut insemnate functii in economia romaneasca, am discutat si despre nationalizare. In 1948, Alexandru Barladeanu era secretar general in Ministerul Economiei Nationale. Fusese inainte de razboi asistent universitar la catedra de economie politica a Universitatii din Iasi. Ramas in Basarabia ocupata de sovietici, inainte de a reveni in Romania (1946) s-a specializat la Institutul de planificare la Moscova, devenind astfel un expert al economiei etatizate. PESTE ANI. Sa regandim putin atmosfera acelor ani, de trecere de la un regim social la altul (l-am invitat eu in dialogul publicat sub titlul "Alexandru Barladeanu despre Dej, Ceausescu si Iliescu", Editura Evenimentul Romanesc, Bucuresti, 1997). Cum s-a facut

nationalizarea din iunie 1948, in afara celor scrise, pana de curand, in manualele de istorie? "Eu nu stiu ce s-a scris in manualele de istorie, a fost unul dintre surprinzatoarele raspunsuri ale interlocutorului. Dupa ce-am venit in tara, am rasfoit manualele lui Roller, iar dupa aceea nu am mai citit manuale de istorie. Mi-a ajuns. Despre nationalizare o sati spun ceea ce stiu din locul in care eram eu. In trecerea, pe felii, de la economia privata la cea de stat, momentul nationalizarii a contat mult. Categoric, s-a facut la comanda sovietica. Totul se facea la comanda sovietica. Nu stiu daca ei au indicat momentul si formele." VORBA LUI LENIN. "Pregatirea nationalizarii s-a facut in secret, a precizat Barladeanu, astfel ca nationalizarea principalelor mijloace de productie a parut o lovitura de stat. Cu Legea nationalizarii s-a trecut, de fapt, la noua oranduire. Conform invataturii lui Lenin, proprietatea privata produce capitalism si burghezie, permanent, spontan si in proportie de masa. () Sigur ca nu intamplator Dej (foto mic) conducea Ministerul Economiei Nationale, care raspundea de promptitudinea livrarilor catre URSS si de inventarierea resurselor naturale si bogatiilor tarii in vederea nationalizarii." "COMITETELE DE NATIONALIZARE". "Ce stiam eu inainte de publicarea Legii? De stiut, stiam ceva, mai bine zis simteam, pentru ca, lucrand la Ministerul Economiei Nationale, ni s-a cerut sa pregatim o lista din sectoarele materialelor de constructii si textile cu intreprinderile care merita interes din partea statului. Nu ni s-a spus ca pentru nationalizare, dar banuiam ca va veni o modificare a statutului lor. () Anumiti oameni de incredere au fost convocati cu o noapte inainte de a fi cunoscuta Legea la comitetele teritoriale de partid. () A fost ca un trasnet din senin". N-A FOST CA-N FILME! La remarca mea ca legea a fost, probabil, primita cu entuziasm de muncitori, Alexandru Barladeanu m-a contrazis cu urmatoarele explicatii: "Eu n-am vazut atata fericire. Dupa ce s-a facut nationalizarea, impreuna cu alti doi oameni de la partid am fost trimisi intr-o calatorie la Brasov, Sf. Gheorghe, Miercurea-Ciuc, unde am vorbit la niste mitinguri despre nationalizare. Nu prea i-am vazut pe ascultatori fericiti, pentru ca nu pricepeau masura. Dar, probabil, ai facut aceasta remarca avand in vedere filmele ce s-au facut dupa aceea, cu muncitorii care au preluat entuziasmati fabricile. In realitate, noi fuseseram trimisi sa explicam Legea, dupa ce aceasta intrase in vigoare. Nu se asteptau oamenii la ea. Eu n-am vazut exuberanta muncitorilor pe viu si pentru motivul ca am trait lucrurile birocratic, din minister. Nu stiu ce-au spus oamenii in momentul in care au aflat ca fabrica unde lucreaza nu mai e a patronului."

"Anumiti oameni de incredere au fost Alexandru Barladeanu a convocati cu o noapte inainte de a fi fost unul dintre demnitarii cunoscuta Legea la comitetele care a coordonat economia teritoriale de partid. Din ei s-au creat etatizata si planificata comitetele de nationalizare. Dimineata a fost trimis fiecare la locul stabilit, in fabrici si uzine, pentru a prelua casele de bani, documentele, conducerea. A fost ca un trasnet din senin peste proprietar si populatie" Alexandru Barladeanu

CAPITALISTI DUPA GRATII

In zilele nationalizarii au fost publicate decizii ale tribunalelor prin care fosti patroni erau condamnati la ani grei de inchisoare. Astfel, la 16 iunie, Scanteia titreaza: "Capitalistii sabotori Sever si Max Herdan au fost condamnati la cate cinci ani inchisoare". Cei doi, proprietari ai morii Herdan, au fost gasiti vinovati pentru nedeclarare de stoc si vanzare de marfuri fara factura. "Mania proletara" fata de patronii in cauza nu se incheiase, in zilele urmatoare fiind judecati sub acuzatia ca au tinut ascunse zece vagoane de grau, care s-a degradat.

PRIMELE VIZITE DE LUCRU IN "SANUL MUNCITORIMII"

A doua zi dupa adoptarea Legii nationalizarii, liderii Partidului Muncitoresc Roman au pornit prin intreprinderile din tara pentru a le explica muncitorilor importanta "actului revolutionar" din iunie 1948. Spre Valea Prahovei, unul dintre cele mai importante centre industriale ale Romaniei "vechi", a plecat o delegatie compusa din Ana Pauker (ministrul Afacerilor Externe), Gheorghe Vasilichi (ministrul Invatamantului Public) si Miron Constantinescu (ministrul Minelor si Petrolului). Ei s-au oprit la intreprinderile "Astra Romana", "Astra Romano-Americana" si la fabrica "Dorobantul". Conform Scanteii, cei trei lideri PMR au fost primiti de muncitori cu "dragoste si cu strigate: Traiasca CC al PMR". Pentru a arata atasamentul conducatorilor partidului "celor ce muncesc" fata de lucratori, "organul de partid" prezenta urmatorul episod: "Conducatorii iubiti ai clasei muncitoare au stat de vorba cu muncitorii, explicandu-le importanta actului revolutionar, infaptuit de clasa muncitoare din initiativa avangardei ei, Partidul Muncitoresc Roman".

IN ATENTIA "INDRUMATORULUI"
Nationalizarea intreprinderilor s-a facut dupa un plan bine pus la punct, de catre noua conducere a statului. Dar aplicarea lui implica o multime de activisti "fara experienta". De aceea, a fost publicata o brosura intitulata "In ajutorul indrumatorului". Conform indicatiilor Directiei de Agitatie si Propaganda a CC al PMR, "trebuia prelucrat in toate organele si organizatiile de partid, precum si in adunari special convocate, ale indrumatorilor". Pentru aplicarea prevederilor Legii, PRM acorda rolul cel mai important organizatiilor de partid din intreprinderile recent nationalizate.

Strasnicele strict-secreteAutor: Lavinia Betea Cristina Vohn 12 Iun 200

MADE IN OCCIDENT In perioada nationalizarii, Gheorghe Gaston Marin, unul dintre putinii ilegalisti cu inalta pregatire tehnica, era in functia de secretar general si ministru adjunct la Ministerul Economiei Nationale.

Cine citeste astazi memoriile scrise de oameni care au fost implicati politic remarca o particularitate comuna la cele produse de fosti decizionali si de opozanti ai acestora: concentrarea exclusiva asupra argumentelor pozitive ale actiunilor proprii. MEMORII. Este omisa si din cartea lui Gheorghe Gaston Marin ("In serviciul lui Gheorghiu-Dej", Editura Evenimentul Romanesc, Bucuresti, 2000) orice referire la proprietarii pagubiti din 1948. Retinem insa din amintirile sale detaliile tehnice si justificarile politice ale nationalizarii. Masura care semnifica din perspectiva ideologica debutul "dictaturii proletariatului" s-a desfasurat in cateva etape care le-au imitat pe cele din Uniunea Sovietica. Fiecare etapa fusese aprobata de Moscova, iar aplicarea ei coordonata cu girul unor consilieri sovietici. Toate aceste pregatiri contau ca "strasnice secrete" de partid. PRIMA ETAPA. Pentru "exterminarea burghezo-mosierimii" - punct important al programului ideologic comunist - exponentii ei au fost supusi mai intai procedurii de lichidare a resurselor lor financiare prin reforma monetara din 15 august 1947. "Operatiunea era complicata - relateaza Gaston Marin - deoarece Ministerul de Finante era in mana liberalilor si toate lucrarile de pregatire trebuiau efectuate la Ministerul Industriei si Comertului, in cel mai mare secret, de un grup de oameni de absoluta incredere si calificati, in masura sa stranga datele necesare fara sa starneasca nici cea mai mica banuiala. Am fost ajutati de un grup de specialisti sovietici condusi de Zlobin, adjunctul ministrului de Finante al URSS care impreuna cu expertii nostri au pus la punct si au efectuat intreaga operatie de mare anvergura". Legea a fost publicata la data cand deja intrase in vigoare si prezentata ca un mare succes in eliminarea inflatiei. Leul vechi a fost schimbat in raport de 20.000 lei pentru un leu nou si numai in limita obtinerii de 150 lei noi. ECONOMIA ETATIZATA. Obiectivul generic al noului regim a fost nationalizarea. In lumea noii puteri, Gaston Marin pare insa strain de ideologia comunista, afirmand ca de fapt, nationalizarea nu s-a facut din considerente politice ci pur economice. "Ea a devenit necesara, scrie in anul 2000 fostul tehnocrat comunist, pentru a curma reducerea si oprirea productiei, irosirea venitului national de catre proprietarii fondurilor fixe mai mult decat modeste de care dispunea tara si pentru a concentra cea mai mare parte a plusprodusului ca resursa principala a dezvoltarii, cu o structura orientata a economiei nationale". Prin legi complementare etatizarii au fost nationalizate imobilele administrative si de locuit ale unor societati si proprietari, transformate in resedinte ale noilor institutii sau ale "nomenklaturii economico-administrative".

ENUMERARI SI PROCENTE. Din textele oficiale ca si din cele memorialistice lipsesc referirile la proprietari. "Prin efectul acestei
Miron Constantinescu, supranumit "copilul teribil al Partidului"

legi - scrie fostul demnitar - au trecut in patrimoniul statului intreaga industrie siderurgica, peste 80% din industria metalurgica prelucratoare, centralele de energie electrica, toate bogatiile

subsolului, industria petroliera, peste 80% din industria chimica, 80% din industria materialelor de constructie, aproape 80% din industria textila si a pielariei, aproape 85% din industria alimentara, toate mijloacele de transport fluvial si maritim si de transmisiune, care pana atunci nu apartineau statului, precum si cele mai importante societati bancare si de asigurari. Printr-o alta lege au fost nationalizate imobilele comerciale, administrative si de locuit apartinand unor societati sau unor proprietari a mai multor locuinte inchiriate". OAMENI VECHI AI LUMII NOI. Ca sa produca, firmele nationalizate aveau nevoie de specialisti. De tehnocrati si economisti era nevoie si in centralele industriale nou infiintate pentru coordonarea si conducerea economiei etatizate. Cum partidul inca nu pregatise "cadre", au fost folositi vechii specialisti, desi in "sita" prin care erau "cernuti" acum oamenii, intelectualitatea intra in hulita categorie a "micului-burghez". "Trebuiau - isi aminteste Gaston Marin - recrutate si instruite multe sute de cadre: directori, ingineri-sefi si contabili care sa preia, in preziua proiectului de lege la parlament, conducerea uzinelor ce urmau sa fie nationalizate, sa vegheze ca nimic sa nu fie instrainat din patrimoniul intreprinderilor, sa confirme, eventual, cu unele schimbari personalul tehnic, administrativ si de maistri si, in sfarsit, sa asigure continuitatea procesului de productie si daca e posibil cresterea lui". Au refuzat vechii specialisti sa lucreze "in folosul poporului"? "Merita sa fie subliniat rememoreaza Gaston Marin - ca toate cadrele din intreprinderile nationalizate proveneau din vechile intreprinderi capitaliste si, afara de unele elemente - putine la numar incapabile sau vadit rauvoitoare au justificat increderea ce li s-a acordat". "NASTEREA" CSP. In 1949 s-a format, tot dupa model sovietic, primul Comitet de Stat al Planificarii, avandu-l ca presedinte pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar ca adjunct pe Miron Constantinescu. Cu aceasta ultima miscare economia intreaga se afla sub control de partid si condusa pe baza de plan unic.
"Sunt unii care cred ca o data cu nationalizarea s-a terminat cu dusmanul de clasa, ca acum s-a dus si ultima piedica in calea spre construirea In pregatirea nationalizarii, Gaston Marin a fost numit socialismului. Miopia politica ii in 1945 secretar general impiedica sa vada ca mai exista inca pentru industria de stat exploatatori la orase si la sate si ca acestia mai au la dispozitia lor

posibilitati de a exploata pe oamenii muncii" Silviu Brucan - "Scanteia"

Deschiaburirea bisericilor
email print Autor: Cristina Vohn 12 Iun 2006 - 00:0

CONFISCAREA PROPRIETATILOR BISERICESTI In perioada confiscarii averilor de catre regimul comunist, un fapt a trecut "neobservat" de presa: nationalizarea averilor bisericesti. Martie 1949. Consiliul de Ministri adopta o hotarare prin care Ministerul Agriculturii este autorizat sa preia terenurile "oferite" de Patriarhie, episcopii, manastiri si parohii ale Bisericii Ortodoxe Romane (BOR). O decizie curioasa, care denota felul in care Partidul Muncitoresc Roman a abordat problema nationalizarii bunurilor bisericesti. Noii conducatori ai Romaniei au actionat de asemenea natura incat au determinat bisericile sa "doneze" proprietatile lor. "CU MULT TACT". In februarie 1948, Marea Adunare Nationala (forul legislativ al Republicii Populare Romane) adoptase Legea pentru regimul general al cultelor. Momentul marcheaza ofensiva oficiala pe care regimul de democratie populara o porneste impotriva cultelor religioase din Romania. Printre alte prevederi, noua lege stipula ca toate bunurile mobile si imobile ale institutiilor religioase vor fi inventariate de posesorii lor. Statul voia o evidenta clara a tuturor acestor bunuri, in posesia carora urma sa intre. Dar deposedarea bisericilor de bunurile lor era o chestiune foarte sensibila in Romania acelor timpuri. Sentimentul religios era extrem de accentuat intr-o tara in care majoritatea populatiei locuia la sate. De aceea, in Secretariatul Comitetului Central, liderii comunisti au decis sa actioneze cu mult tact si sa nu provoace stari de tensiune in randurile clerului si ale enoriasilor, care pot degenera. Ana Pauker, spre exemplu, afirma in februarie 1949 ca "nu trebuie sa avem o atitudine de graba fata de pamanturile bisericii". Paralel cu inventarierea solicitata Bisericii, statul comunist a purces la realizarea unei anchete proprii referitoare la bunurile aflate in posesia lacasurilor de cult. SITUATIE BIZARA. In acest timp, situatia preotilor din Romania devenise bizara. Proprietatile pe care fiecare parohie sau manastire in parte le detinea sau le administra ii transformase pe acestia, conform noilor teorii politice, in "chiaburi". Veniturile obtinute din exploatarea terenurilor agricole, a padurilor sau a lacurilor asigurau atat existenta familiilor preotilor, a dascalilor si a cantaretilor, cat si buna functionare a serviciilor religioase. Aceste terenuri neputand fi muncite exclusiv de familiile fetelor bisericesti,

erau date in arenda sau erau angajati tarani care sa le munceasca. Situatia i-a adus pe preoti in starea de a fi taxati drept "chiaburi-exploatatori". Terenurilor bisericesti le-au fost impuse taxe si impozite enorme, pe care preotii nu le puteau plati. Situatia era cunoscuta de patriarhul BOR, Justinian. Acesta isi datora ascensiunea in ierarhia bisericii faptului ca il ajutase pe liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej sa se ascunda in urma evadarii din lagarul de la Targu-Jiu. Dupa ce ajunsese in felul acesta sa pastoreasca destinele Bisericii, a cautat sa ii apere cat mai bine interesele. Pentru a usura situatia dificila a clerului ortodox a intervenit pe langa noii condu-catori ai statului. In februarie 1948, Sfantul Sinod ia in discutie aceasta chestiune. Ca urmare, patriarhul Justinian adreseaza o scrisoare primului ministru, Petru Groza, in care cere scutirea de impozite pentru terenurile detinute de biserici si manastiri. INTELEGERE "SILITA". Cererea patriarhului este luata in discutia Secretariatului Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman din februarie anul urmator. Membrii Secretariatului se pronunta impotriva scutirii de obligatii a bisericilor, dar decid ca pamanturile detinute de acestea sa fie preluate de stat numai daca Sfantul Sinod hotaraste sa renunte neconditionat la ele. Din partea Secretariatului, Vasile Luca urma sa poarte discutii cu reprezentantii BOR asupra acestei chestiuni. In cele din urma, Patriarhia este obligata sa incheie o intelegere cu guvernul, prin care institutiile bisericesti sa "ofere" statului terenurile detinute. Patriarhul a pus si unele conditii, printre care improprietarirea preotilor cu cate 5 ha, cu dari micsorate. Conditiile sunt insa respinse de membrii Secretariatului, iar lacasurile de cult sunt nevoite sa "ofere" statului proprietatile fara nici un fel de conditie. Pentru legalizarea deciziei, Consiliul de Ministri a adoptat o hotarare in martie 1949. Intr-o circulara pe care patriarhul Justinian a trimis-o la cateva zile dupa adoptarea hotararii de guvern, el recomanda consiliilor parohiale sa nu predea tot terenul statului. Le sfatuia sa pastreze cate 3-5 ha pentru fiecare preot, 1-3 ha pentru fiecare cantaret si cate 1-2 ha pentru fiecare paracliser ca mijloace de existenta. In final, statul a retinut intregul teren agricol, numeroase fiind situatiile cand a confiscat inclusiv casele parohiale, in care locuiau familiile preotilor. FARA SEMINARII TEOLOGICE. Dupa 1948, Biserica Ortodoxa Romana a ramas nu numai fara pamanturi, paduri sau lacuri. A ramas si fara sediile seminariilor teologice din Bucuresti. In 1948, Ministerul Apararii Nationale a preluat cladirea in care functiona Seminarul Central, din fosta Piata Chirigiu. Mai tarziu, aici a fost instalata Facultatea de Tehnica Militara. Cel de-al doilea Seminar teologic (Seminarul Nifon) functiona in Calea Rahova. Cladirea a gazduit dupa 1948 Intreprinderea de Material Didactic, devenita apoi sediul Comisariatului Militar.
"Nu trebuie sa ne grabim cu privire la pamanturile bisericii si sa-i

determinam pe ei sa-l dea fara conditiuni. Pamantul le-a fost dat in folosinta si ei nu vor renunta la acest drept printr-un act oficial, dat fiind ca Biserica nu are scop lucrativ. In caz ca nu ajungem la o intelegere, sa asteptam, dar, acolo unde vor calca legea, sa aplicam masurile ca oricarui particular" Gheorghe Gheorghiu-Dej - 1949

NON RESTITUTIO IN INTEGRUM

In prezent, BOR nu revendica in intregime (restitutio in integrum) proprietatile etatizate de regimul comunist. Motivul este simplu. Cele mai mari confiscari ale averii bisericilor si manastirilor ortodoxe nu au avut loc dupa 1948, ci in timpul lui Alexandru Ioan Cuza. In 1863, domnitorul roman a dat Legea secularizarii averilor manastiresti, prin care au fost luate cele mai multe dintre terenurile si padurile lacasurilor de cult ortodoxe. Biserica Catolica si Biserica Greco-Catolica, in schimb, in momentul confiscarii lor de comunisti aveau proprietatile intacte.

"REPARATII ISTORICE" PENTRU BISERICA ORTODOXA ROMANA

Dupa 1990, Biserica Ortodoxa Romana s-a bucurat de unele "reparatii istorice" oferite de noii guvernanti. Pentru ca multe dintre proprietatile ei nu mai puteau fi recuperate, Biserica a primit alte localuri. Asa s-a intamplat in 1996, cand cladirea in care functionase pana atunci Adunarea Deputatilor a intrat in proprietatea BOR. Acum, cladirea poarta numele de Palatul Patriarhiei. Biserica Ortodoxa Romana a primit si Complexul Lebada, construit pe terenul unde functionase Manastirea Pantelimon. Astazi, Complexul este administrat de Patriarhie nu direct, ci prin intermediari. La fel, si construirea Catedralei Neamului in spatiul dintre Hotelul Marriott si Ministerul Apararii Nationale este considerata de BOR ca un act reparatoriu. Acest spatiu dominat de Casa Parlamentului, este considerat un "altar istoric". Motivul: aici fiintasera cinci biserici si manastiri, demolate de statul comunist. Dintre acestea numai bisericile celor doua manastiri au fost salvate si translatate intre blocurile inalte din centrul Capitalei.

BISERICA GRECO-CATOLICA
Biserica Greco-Catolica a fost pur si simplu desfiintata, iar averea ei trecuta la stat. "Decretul pentru stabilirea situatiei fostului cult greco-catolic", publicat in decembrie 1948, consfintea de drept desfiintarea cultului, cu specificarea ca bunurile sale mobile si imobile reveneau statului. O comisie compusa din reprezentantii ministerelor de Finante, ai Cultelor, ai Agriculturii, ai Invatamantului Public si ai Afacerilor Interne a stabilit destinatia averii confiscate. In ianuarie anul urmator, toate pamanturile sale au fost trecute Ministerului Agriculturii.

Exceptie VIP
email print Autor: Lavinia Betea 12 Iun 2006 - 00:00

PRIVILEGIATII REGIMULUI Constienti de serviciile aduse regimului de artisti, liderii comunisti i-au tratat la modul privilegiat.

Legea nationalizarii i-a afectat si pe unii artisti, care, dupa ce s-au pomenit cu bunurile confiscate, s-au adresat direct lui Dej. Paul Sfetcu, fostul sef de cabinet al liderului comunist, povesteste in amintirile sale doua dintre audientele pe aceasta tema. ABUZATA. Cantareata de muzica populara Maria Lataretu a solicitat o audienta la Dej pentru scoaterea de sub efectul Legii nationalizarii a unei case din Targu-Jiu, fosta proprietate a sa. "Dupa audienta, povesteste Sfetcu, Dej a dispus actele de retrocedare a imobilului, remarcand: Este vorba de un abuz, intrucat cantareata a agonisit banii pentru casa din arta sa, nu exploatand forta de munca straina. Trebuie sa-i facem dreptate". DOUA DINTR-O LOVITURA. Si naistul Fanica Luca a recurs la cel mai inalt scaun de judecata pentru scoaterea de sub efectul Legii nationalizarii a celor trei apartamente pe care le avea si... pentru a i se acorda ravnitul, pe atunci, titlu de "artist al poporului". Dupa ce-a fost informat de doleantele artistului, Dej, relateaza Sfetcu, a decis urmatoarele: "Imi voi face timp sa stau de vorba cu el, dar lui sa nu-i spui asa ceva. Apartamentele nu le-a facut prin exploatarea muncii altor oameni si de aceea poate ii vom inapoia unul in proprietate. Pe celelalte doua nu pot, deoarece cand le-a construit sau cumparat, a avut de gand sa le speculeze prin inchiriere. In ceea ce priveste acordarea titlului de artist al poporului, cererea nu-i va fi satisfacuta".
"Cand autoturismul care-l aducea pe Fanica Luca a intrat pe poarta, am fost anuntat si am iesit pe prispa. El a coborat din automobil, a vazut casuta si nu casa mare in care locuiesc. M-a salutat, dar cu ochii da roata curtii. Cum nu vedea decat casuta si copacii, s-a descumpanit. L-am invitat sa intre inauntru. Aici, alta surpriza! O simpla camera in care se afla un pat de campanie, o masa, patru scaune si un dulap pentru haine. Vazand saracia locuintei, Fanica Luca m-a intrebat: Aici locuiesti, bulibaso?. Am raspuns afirmativ. Fanica, cam buimacit sau poate din siretenie, a remarcat: Aoleo, bulibaso, mancati-as p..., pai eu stau mai bine ca matale!. Gheorghe Gheorghiu-Dej

DONCEA, AMATOR DE ARTA

In istoria neoficiala a Partidului Comunist, Constantin Doncea, fostul conducator al grevistilor de la Grivita (1933), a ramas si ca "imbrobodit de artisti". Ajuns primar al Capitalei, s-a casatorit cu o sculptorita, care-a transformat resedinta familiala in cenaclu si atelier. Printre altele, "tovarasii sotiei" profitau de anturaj pentru a li se satisface cererile de locuinte si comenzi de lucrari, flatandu-l pe demnitar in portrete si busturi monumentale. Doncea a fost ulterior aspru criticat pentru aceste "slabiciuni" si pretentii de rafinat iubitor de arta.

CASE DE CREATIE REPARTIZATE DE LA PARTID

In 1948, "partidul" a dispus o ancheta in randul scriitorilor si artistilor pe tema conditiilor de viata si creatie a acestora. Cum, propagandistic, arta avea menirea "reflectarii realitatii", lucrul cel mai la indemana pentru a obtine opere artistice care sa descrie "viata minunata a poporului" erau conditiile de "viata fericita" ale scriitorilor si artistilor. In ancheta realizata prin intermediul revistei de cultura Contemporanul, scriitori erau, printre altele,

intrebati care le sunt conditiile de viata, ce dorinte de imbunatatire a acestora au dar si... la ce lucreaza si cu ce surse de inspiratie. Unora dintre ei li s-au repartizat dintru-inceput locuinte in incintele caselor nationalizate. Toti membrii uniunilor de creatie vor beneficia de sejururi prelungite in vile nationalizate, arondate acestora sub titlul de "case de creatie". Unii dintre ei aveau chiar resedinte permanente in asezamintele a caror destinatie fusese, dupa 1948, schimbata in case de creatie, cum ar fi spre exemplu, Palatul Mogosoaia.

NEDREPTATIT DE FOSTII TOVARASI

Poetul Miron Radu Paraschivescu era cunoscut ca "adept al stangii" si simpatizant comunist inca din anii ilegalitatii. Cu totul nedreptatit s-a simtit dupa venirea comunistilor la putere de postul de ziarist la Romania Libera, in vreme ce o fosta ilegalista, fara veleitati literare, precum Ilca Melinescu (Wasserman), devenise directoare de editura. Mai mult decat atat, cei doi locuiau in acelasi imobil nationalizat: directoarea ocupand intreaga resedinta a fostului "exploatator", iar poetul... locuinta de serviciu a portarului.

Splendorile micului Paris

DE ODINIOARA Prin procese politice, presiuni, santaj, multe imobile-simbol ale Capitalei au devenit sedii de institutii ale statului comunist. Indata ce justitia, la fel ca toate celelalte, a trecut "in mainile poporului", s-a recurs la toate mijloacele pentru a trece in proprietatea statului splendorile care facusera faima Bucurestiului "burghez". Palatul Cotroceni a fost nationalizat imediat dupa abdicarea Regelui Mihai. Palatul a trecut de la Ministerul de Interne la cel al Artelor si a sfarsit ca si Casa a Pionierilor. In 1984, Nicolae Ceausescu a demolat biserica Cotroceni, iar Palatului i-a adaugat latura de sud - ca resedinta prezidentiala - si o casa de oaspeti in aripa veche. CASA CU LEI. Casa lui Gheorghe Cantacuzino, zis "Nababul", era un adevarat palat. Ea adaposteste astazi in trei camere Muzeul Enescu. Compozitorul a fost casatorit cu o aristocrata, Maria (Maruca) Cantacuzino. "Casa cu lei" (cum mai este cunoscut Palatul Cantacuzino) a ramas al Marucai chiar si dupa plecarea ei din tara (1946) impreuna cu Enescu. Prin testament, proprietara a donat Palatul statului, cu conditia ca in cladirea respectiva sa functioneze un muzeu inchinat compozitorului. Probabil datorita notorietatii lui internationale si pentru ca in exil acesta nu s-a manifestat impotriva regimului comunist, cladirea din Calea Victoriei nr. 141 si-a mentinut destinatia.

Incepand cu 1852, pragul Casei Capsa l-au trecut monarhii Europei, dar si Unul dintre cele mai cunoscute politicieni si artisti romani locuri care a contribuit la faima de "mic Paris" a Bucurestiului de altadata a fost Casa Capsa. Spre deosebire de alte

CAFENELE SI STARLETE DE ALTADATA

restaurante si hoteluri din tara, celebritatea Casei Capsa a salvat-o si de la procesul de nationalizare. Nepotul intemeietorului Capsei, Grigore Capsa, a donat-o statului (1950), cu conditia ca el sa fie lasat sa locuiasca intr-una din aripile casei. La inceputul secolului al XX-lea, Maria Michaescu a fost prima dama care isi facea plimbarile la sosea pe bicicleta - mijloc de locomotie destinat in principal barbatilor. Datorita farmecului ei, doamna Michaescu - poreclita pentru hobby-ul ei Mita Bicilista - a frant inimile multor barbati. Unul dintre ei i-a lasat mostenire casa din Str. Cristian Tell, cunoscuta azi sub denumirea de "Casa Mitei Biciclista". In 1948, somptuoasa locuinta a fost nationalizata, iar proprietara ei si-a trait ultimii 20 de ani din viata intr-o camaruta din incinta casei.

Pentru a reintregi averea familiei, Sanda TatarescuNegroponte a revendicat si castigat casa in care a locuit impreuna cu tatal sau, fostul ministru Gheorghe Tatarescu

Casa Mitei Biciclista a rezistat, timp de un veac, trecerii anilor

Saraca si cinsti
ARTA, IN SLUJBA POPORULUI Nationalizarea a fost utilizata in anii comunismului si ca tema artistica. Omul nou trebuia sa fie "sarac si cinstit". O productie cinematografica de mare succes in care primeaza idealul omului modest si onest este filmul "Patima" (1975). Despre imprejurarile in care s-a turnat pelicula a avut amabilitatea sa ne vorbeasca doamna Draga Olteanu Matei, interpreta Paunei Varlam, eroina principala. Cu ocazia acestui film a devenit si scenarista "de nevoie". OMUL VECHI... "Patima" este povestea unei femei ramasa vaduva in timp de razboi, cu doi copii de crescut. Prin ingeniozitate si munca asidua reuseste sa se imbogateasca si sa detina putere. Casatorindu-se din interes cu un tabacar, dezvolta atelierul de pielarie al sotului intr-o fabrica, intrand in lumea industriasilor locali. Desi astazi un astfel de caracter este model de viata, filmul moralizeaza pofta de bani a Paunei Varlam. Fiica ei se sinucide, iar baiatul pleaca de acasa si de duce "la comunisti", nefiind de acord cu modul de viata al mamei. Finalul filmului surprinde cum eroina principala ramane saraca, o data cu nationalizarea din 1948.

Doamna Draga Olteanu Matei isi aminteste astfel imprejurarile aparitiei filmului: "Eram prin 1966 in turneul Teatrului National la Lugoj, cu piesa Apus de Soare. Ne-am pomenit la un moment dat cu un domn maruntel, jovial, care ne-a cerut permisiunea sa stea intre noi. Era scriitorul Petru Vintila, din Caransebes, care scrisese nuvela Hiena. Mi-a spus despre nuvela, zicandu-mi ca ar da 100.000 lei, care erau bani foarte multi, pentru a se face un film. Era de parere ca-mi statea foarte bine in rolul personajului principal. Vazandu-l asa aprins am crezut ca era o nuvela proasta si de asta o lauda si da bani sa fie ecranizata. Nici nu mi-a trecut prin cap sa o caut, am crezut ca era o prostie. Dupa ceva vreme m-am intalnit pe Calea Victoriei din Bucuresti cu Petru Vintila, care m-a poftit intr-o librarie, mi-a cumparat cartea si mi-a dat-o cu autograf. Dupa ce am citit-o acasa mi-am dat seama ca era o splendoare si am decis sa scriu un scenariu". OMUL NOU... Marea actrita deplange astazi presiunile la care a fost supusa, in calitate de scenarist, pentru a-si "modela" personajele dupa normele epocii: "Mi-au distrus filmul cu adaosuri politice si morale. Aceasta femeie, Pauna, prin ambitia si puterea sa de munca, este modelul omului de succes al zilelor noastre. Insa filmul moralizeaza atitudinea ca fiind a timpurilor vechi. Daca ei ar fi vrut ca oamenii s-o dezaprobe pe aceasta hiena, trebuia sa lase scenariul cum era scris. Si atunci omul singur hotara dezaprobarea".
"Mi-au distrus filmul cu adaosuri politice si morale. Pauna, prin ambitia si puterea sa de munca, este modelul omului de succes al zilelor noastre, insa pelicula o moralizeaza" Draga Olteanu Matei

FILM BINE PRIMIT DE PUBLIC SI DE CRITICA

"Filmul Patima a fost primit extraordinar in epoca. Cand am avut premiera, s-a dat la Scala - n-au vrut sa aprobe la Patria, unde rula Cei trei muschetari, era omor de lume. Si cand ma duc la Scala, coada imensa pe trei randuri, a fost bataie, s-au spart geamuri, nu mai spun. A tinut dublul timpului pentru care a fost programat. Intr-o luna de zile a facut milionul de spectatori. A participat si la Festivalul International al Filmului de la Antalya, unde a luat Premiul Portocala de Argint".

RESPECT PENTRU INSTITUTIILE STATULUI

"Realizarea filmului a durat noua ani, timp in care s-a tot schimbat conducerea Cinematografiei. Din aceasta cauza, scenariul a suferit multe interventii, pentru a nu jigni institutiile statului. Spre exemplu, pelicula se deschidea cu o scena in care eroina principala, Pauna Varlam, isi suprindea sotul dimineata la un chef cu femei. Pauna incepea sa-l alerge pe strada, in tot hazul orasului, pana intra pe poarta unui regiment, sotul fiind militar, unde gaseste un general in inspectie. Vazand asta, omul cu pricina intepeneste, femeia trece pe langa el, se duce la general si-i zice: Domnule general, va rog sa-mi dati mie de acum incolo solda lui, pentru ca barbatul meu este un betiv si un stricat care n-aduce nici un ban acasa. Am doi copii de crescut si e nevoie presanta de moneda forte. La care generalul spunea: Pe front, in linia intai. Dupa asta o vedeam pe femeie in piata, imbracata in doliu, vanzandu-si lucrurile. Dupa ce am prezentat materialul, obiectia a fost ca sa nu jignim Armata nu se poate ca un angajat al Armatei sa se comporte in felul acesta si sa se intample asa ceva."

DACA S-AR PUTEA ASTAZI...

"Am fost foarte nemultumita pentru ca nu m-au lasat sa fac filmul conform scenariului. Pana astazi ma doare sufletul, pentru ca erau niste scene minunate - unele nu s-au facut, iar altele au fost filmate gresit. Filmul a trecut pe sub stacheta din acest motiv. L-as face asa cum a fost scrisa nuvela Hiena. Adica Pauna este o femeie capabila, dar nu e de admirat. Ar fi in stare sa treaca peste cadavre sa aiba bani, sa aiba putere si sa fie cineva. Asa l-as face de bine! Am si actrita pentru el - Dorina Lazar, care este genul de femeie puternica, asa cum era Pauna Varlam

"S-a fcut naionalizare!"

email print 0 Autor: Paula Mihailov Chiciuc 17 Oct 2007 - 00:00

Pn in ziua votului Legii 119 a naionalizrii, poporul nu a aflat "binefacerea" ce i se pregtise in culisele conducerii comuniste. Ins dup aflarea vetii, lucrurile au fost astfel organizate inct masele "trebuiau" s se bucure: in fabrici, uzine, pe strad, in paginile Scinteii. Prea puini tiau dimensiunea adevrat a deciziei inspirate de politica Moscovei. "Vinerea patimilor"

Clasa muncitoare mulumete Partidului!

Pn in ziua votului Legii 119 a naionalizrii, poporul nu a aflat "binefacerea" ce i se pregtise in culisele conducerii comuniste. Ins dup aflarea vetii, lucrurile au fost astfel organizate inct masele "trebuiau" s se bucure: in fabrici, uzine, pe strad, in paginile Scinteii. Prea puini tiau dimensiunea adevrat a deciziei inspirate de politica Moscovei. Dup cum spuneau toate discursurile liderilor politici i lozincile de partid, naionalizarea s-a fcut pentru "binele poporului", astfel inct munca braelor muncitoare s nu se iroseasc pentru inavuirea burgheziei. Promisiunile de via mai bun colorau vorbele mai-marilor PMR, care imediat dup 11 iunie au inceput a colinda fabricile i uzinele pentru a-i convinge pe muncitori de avantajele deciziei luate de regimul comunist.

Majoritatea clasei muncitoare, sau cel puin cea vzut din Scinteia, aclama hotrrea Guvernului Groza i a PMR-ului. Au fost ins i voci, slabe i "calmate" rapid de funcionari zeloi, care se intrebau pe cine vor mai trage la rspundere dac lucrurile nu merg bine. Cci inainte, scria Scinteia reproducnd jalba unui grup de muncitori, oamenii il "puteau strnge de gt pe administrator sau pe patron". Dar acum, cnd fabrica e in "minile poporului"? "Un mare pas inainte". Din climrile corespondenilor Scinteii i ai Romniei libere a curs mult cerneal pe seama naionalizrii. Ei au colindat ara in lung i-n lat pentru a surprinde reaciile mulimii, bucuria muncitorilor, zelul noilor directori din fiecare fabric i uzin. Cele mai "vnate" au fost marile uzine din Capital. De pild, la fabrica de evi "Malaxa", deputatului muncitorilor, Rdan Isache, i-a revenit onoarea de a face anunul: "S-a fcut naionalizarea!". A urmat un discurs menit s capteze atenia unei intregi hale cu muncitori chemai s-l asculte: "Pe drumul reformelor care grbesc desvoltarea rii noastre spre socialism, naionalizarea intreprinderilor, acest mre act iniiat de PMR, este un mare pas inainte!". La turntoria "Lemaitre", muncitorii intmpin naionalizarea in sunetele Internaionalei: "Sunt negri de funingine, scrie reporterul Scinteii, i muchii le mai tremur de munc, dar vocea li se inal neovitoare". Aici, noul director este un "tovar de la strungrie, decorat cu Ordinul Muncii". Propaganda funcioneaz din plin. Cuvintele de laud curg: "Muncitorii ies din sal", incheie apoteotic ziaristul oficiosului partidului. Unul, mai btrn, se uit in jur: "Uite fabrica in care lucrez de atta amar de vreme. Nu s -a mutat nici o crmid din loc i totui acum o vd cu ali ochi. S o pzim ca ochii din cap!". La "Mociorni", fabrica de inclminte, "seretarul organizaiei de partid din fabric a anunat c "pe linia msurilor luate de guvern, pentru imbuntirea vieii celor ce muncesc, astzi Mociornia scap de stpni!". "Impreun s zdrobim dumanul!" La Uzinele "Vulcan", "cnd in cma de cnep i pantaloni de doc s-a ridicat s vorbeasc noul director, muncitorii au ineles i mai bine ce inseamn naionalizarea: "Inseamn c, de azi inainte, fabrica o conducem noi: eu, Constantin Diaconescu, impreun cu voi, cu toi care v-ai legat viaa de strungurile i cuptoarele noastre. S bgm ins bine de seam, tovari! Intreaga fabric lucreaz azi pentru noi. Dumanul va incerca s ne impiedice drumul. Cine va uita asta e la fel de primejdios ca insui dumanul!". In cinstea actului naionalizrii, la 14 iunie, Scinteia anuna cu pomp prima intrecere in industria socialist, care avea ca scop mrirea produciei i a productivitii muncii, reducerea deeurilor i a absenelor, scderea preului de cost. Stahanovismul incepuse!

In spatele propagandei. Dincolo de cuvintele frumoase i mitingurile de susinere, prea puini muncitori realizau ce schimbri se fac. Practic, viaa lor i mai ales condiia lor la locul de munc nu se imbunteau, nici nu se inruteau. Efectele naionalizrii aveau s apar la nivel naional abia in civa ani, timp suficient pentru comuniti de a -i consolida puterea astfel inct aciunile lor s nu mai poat fi contestate. Unul dintre artizanii actului de naionalizare, Gheorghe Gaston Marin ofer in memoriile sale - "Insemnri din via" - cteva cifre relevante pentru dimensiunea pe care a cptat-o naionalizarea: "Prin efectul acestei legi au trecut in patrimoniul statului intreaga industrie siderurgic, peste 80% din industria metalurgic prelucrtoare, centralele de energie electric, toate bogiile subsolului, industria petrolier, peste 80% din industria chimic, 80% din industria materialelor de construcie, aproape 80% din industria lemnului, celulozei i hrtiei, 80% din industria textil i a pielriei, aproape 80% din industria alimentar, toate mijloacele de transport fluvial i maritim i de transmisiune, care pn atunci nu aparineau statului, precum i cele mai importante societi bancare i de asigurri". Iar Alexandru Brldeanu, cel de-al doilea specialist in materie de economie care a fost martor, dar i actor din partea puterii la naionalizare, are o concluzie scurt: "Naionalizarea s-a fcut categoric la comand sovietic. Totul se fcea la comand sovietic. Nu tiu dac ei au indicat i momentul i formele." Recunotin "Tovare redactor, un grup de muncitori evideniai in producie, de la Sovromtranspo rt Galai, intori de la casa de odihn din Voila a fabricii, unde am petrecut 15 zile, mulumim PMR i guvernului pentru lupta ce o duc neincetat in folosul celor ce muncesc. Castelul de la Voila, care altdat a aparinut contelui Hause de Blome, este astzi la dispoziia oamenilor muncii de la SRT" Scrisoare de la un grup de muncitor0069

Naionalizarea ultima aniversare

email print 0 Autor: Cristina Diac 11 Iun 2009 - 00:00

Arhivele Naionale/ Vezi galeria foto

n 11 iunie 1989, naionalizarea, adic trecerea mijloacelor econo mice din proprietatea particularilor n cea a statului, era pomenit pentru ultima oar ca un fapt exclusiv benefic. "Naionalizarea act istoric fundamental al revoluiei socialiste n Romnia", titrase Scnteia cu o zi n urm.

Cnd venea vorba de aniversarea unor momente din trecut, propaganda regimului folosea tehnici clasice din "manualul manipulatorului": amestecul de adevruri i falsuri, minciuna prin omisiune, "luminarea" unei singure pri a paharului. Naionalizarea, fcut sub comand sovietic cu 41 de ani n urm, pe vremea cnd la crma rii se afla Gheorghe Gheorghiu-Dej, devenise n 1989 o etap spre desvrirea "revoluiei socialiste". "Revoluie" n fruntea creia se afla, desigur, Nicolae Ceauescu. Otova, i meritele, i pcatele predecesorilor fuseser terse de buretele mnuit abil n laboratoarele propagandei. n iunie 1989, ca i n mai, decembrie, sau august, sau n oricare dintre cele 12 luni ale calendarului cnd se mai aniversa ceva, oamenii obinuii n-aveau cum nelege mare lucru din povestea scris oficial. Ce-a fost cu naionalizarea, ce s-a ntmplat concret la 11 iunie 1948, care au fost costurile i beneficiile, cine a pierdut i cine-a ctigat, i cnd, i cum - nu s-a spus n 1989. Toate acestea, precum i atmosfera unei zile teribile din vara lui 1948 pot fi reconstituite astzi cu mijloacele istoricului. Ziua de 11 iunie 1948 a fost supranumit n propaganda comunist "vinerea patimilor burghezilor". Prea puini tiau dimensiunea adevrat a deciziei inspirate de politica Moscovei. Conform planului "copt" la vrful PMR-ului, Legea naionalizrii a fost votat n

Parlament la 11 iunie 1948. Pn n ziua respectiv, poporul nu a aflat "binefacerea" ce i se pregtise n culisele conducerii comuniste. Dei fcut "pentru binele poporului i n numele lui", naionalizarea - trecerea mijloacelor economice n proprietatea statului - a fost inut departe de "urechile poporului": n secret, conductorii Partidului Muncitoresc o pregtiser n cele mai mici amnunte. Dup aflarea vetii, lucrurile au fost astfel organizate, nct masele "trebuiau" s se bucure: n fabrici, uzine, pe strad, n paginile Scnteii. Mai toi marii industriai ai Romniei interbelice au fost alungai sau n temniai din ordinul autoritilor comuniste. Despre ncercrile urmailor adevrai sau nchipuii de a recupera fabuloasele averi pierdute atunci s-ar putea scrie o istorie la fel de lung i complicat pe ct a fost naionalizarea nsi.

"VINEREA PATIMILOR BURGHEZIEI" ntreaga aciune a naionalizrii s-a rezumat la anunarea discutrii, n cadrul celei de a doua plenare a Comitetului Central al PMR, desfurat ntre 9 i 10 iunie, a raportului privitor la "problema naionalizrii ntreprinderilor industriale, bancare, de asigurri, miniere i de transporturi". Dup ndeplinirea formalitilor de ordin politic, proiectul de lege a naionalizrii propus de Guvern a trecut n Parlament, spre aprobare. i cum sesiunea parlamentar din 11 iunie 1948 era una aniversar - se srbtoreau 100 de ani de la revoluia paoptist -, semnificaia momentului a crescut. Urmare a fost votarea Legii nr. 119 pentru naionalizarea ntreprinderilor industriale, bancare, de asigurri, miniere i de transporturi. Actul legislativ avea n structura sa apte capitole. Rigurozitatea textului i atenia de a cuprinde toate amnuntele nu fac dect s demonstreze c legea fusese pregtit cu mult timp nainte. Bunoar, n primul capitol "Obiectul naionalizrii" - erau enumerate toate ntreprinderile ce urmau a fi preluate la stat. n Anex, acestea erau nominalizate, nsumnd 1.050 de obiective din toate ramurile industriale. Pentru a-i asigura succesul aciunii, liderii comuniti au pregtit n cele mai mici detalii aciunea. Abia dup deschiderea arhivelor s-a aflat c, n tainice edine ale Biroului

Politic, s-a pus la cale un plan amnunit, ce cuprindea locul, timpul i oamenii cu care se va nfptui actul naionalizrii. Ba mai mult, ziua de 11 iunie, cnd urma a fi fcut marele anun, fusese mprit pe ore, astfel nct fiecare tia ce are de fcut i n ct timp. ncepnd cu ora 4:00 dimineaa, se fcea instruirea personalului din ntreprinderi, n special a liderilor organizaiilor de partid din fiecare fabric sau uzin i a reprezentanilor sindicatului. Pregtirile continuau cu sigilarea caselor de bani, sub pretextul efecturii unor controale, pn la ora 13:00, cnd cei alei de partid n funcii de condu cere - neaprat din rndul muncitorilor, activiti fideli ai PMR - trebuiau s preia conducerea fabricilor. Ora urmtoare, la 14:00, n toat ara erau programate mitinguri de susinere a naionalizrii de ctre oamenii muncii. Iar programul s-a desfurat ntocmai. ntregul plan a czut n sarcina Comisiei superioare pentru naiona lizare, alctuit din reprezentani ai Comisiei Superioare Economice, Ministerului Industriei, al celui de Interne, Finanelor i Justiiei, sprijinit de o comisie tehnic de naionalizare i de 35 de comisii judeene. Rolul de mn forte al ntregii aciuni a revenit Ministerului Afacerilor Interne, condus de Teohari Georgescu. Funcionarii de la Interne trebuia s mpiedice "orice aciune de sabotaj, terorism, agitaie, propagand dumnoas i sustragere de bunuri, acte, registre". i pentru a se evita rscularea mpotrivirea patronilor de ntreprinderi naionalizate, acetia, precum i personalul "insuficient verificat", au fost pui sub stranic urmrire. PARTEA NEVZUT A LUCRURILOR "Reeta sovietic" pentru nfptuirea idealului comunist cerea parcurgerea unor pai concrei de ctre noile state-satelit subordonate URSS-ului: ctigarea alegerilor de ctre un partid comunist sau muncitoresc, instituirea controlului puterii comuniste n toate variantele ei - executiv, legislativ, judectoreasc, trecerea economiei sub "protectora tul" statului. n Romnia, ncepnd cu 1945 i pn n 1948, se fcuser toi paii. Dup proclamarea Republicii Populare Romne i nfptuirea reformelor agrar i monetar, la jumtatea anului 1948 a venit rndul naionalizrii. Alexandru Brldeanu, specialist n materie de economie care a fost martor, dar i actor din partea puterii la naionalizare, spunea: "Naionalizarea s-a fcut categoric la comand sovietic. Totul se fcea la comand sovietic. Nu tiu dac ei au indicat i momentul i formele".

n numrul din 1 ianuarie 1948, revista Biroului Informativ al partidelor comuniste i muncitoreti (Cominform) - "Pentru pace trainic, pentru democraie popular" - a publicat un articol semnat de liderul comunitilor romni, Gheorghe Gheor ghiu-Dej. Este pentru prima dat cnd Gheorghiu-Dej vorbete despre "necesitatea" iniierii actului de naionalizare. Fraza cu pricina o va repeta, ase luni mai trziu, n discursul rostit n faa Marii Adunri Naionale, cu ocazia supunerii spre aprobare a Legii naionalizrii: "Trecerea mijloacelor de producie n minile statului este o necesitate, deoarece aceste arme economice se smulg din minile acelora de la care am smuls armele politice". Fr a rosti vreodat public cuvntul "naionalizare", puterea mai "scap" un semn al inteniei de trecere n proprietatea "celor muli" averea celor puini. Prin Decretul nr. 729/13 aprilie 1948 fusese promulgat noua Constituie a Republicii Populare Romne, care prevedea la articolul 11: "Cnd interesul general cere, mijloacele de producie, bncile, societile de asigurare, care sunt proprietate particular a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea statului, adic bun al poporului, n condiiunile prevzute de lege". ns de la intenie la fapt nu a fost dect un pas. i unul aproape sigur, dup cel de abolire a monarhiei: n mai 1948, Prezidiul Marii Adunri Naionale a emis Decretul nr. 938, prin care Domeniile Coroanei intrau n proprietatea statului. De asemenea, se specifica n actul normativ, "toate bunurile mobile i imobile care la data de 6 martie 1945 se aflau n proprietatea fostului Rege Mihai I, ori a altor membri ai fostei familii regale, trec pe aceeai dat n proprietatea statului romn". La ntrunirea din 4 iunie 1948, Consiliul de Minitri a decis trimiterea unei scrisori ctre Stalin, prin care Guvernul romn s cear reducerea sumei datorate de ara noastr, n contul datoriei de rzboi. "Aceast micorare, scria prim -ministrul Petru Groza n depea ctre generalissim, uurnd sarcinile Statului Romn, ar nsemna un mare ajutor dat poporului nostru, n efortul pe care l depune pentru ntrirea i dezvoltarea vieii economice a RPR. Cunoscnd sentimente de cald prietenie ale Domniei Voastre i ale Guvernului pe care-l prezidai fa de poporul romn i ajutorul ce i l-ai acordat n clipele sale de grea ncercare, ne permitem s ndjduim c rugmintea Guvernului RPR va fi luat n considerare." Peste doar trei zile, "Scnteia" anuna triumftoare primirea de ctre Guvern a scrisorii de rspuns din partea lui Stalin.

Iat fraza esenial a epistolei, care a inut prima pagin a presei oficiale mai bine de o sptmn: "Dorind s uureze restabilirea ct mai grabnic a economiei naionale a Romniei i innd seama de relaiile de prietenie ce s-au stabilit ntre rile noastre, Guvernul Sovietic a luat hotrrea de a reduce suma ce a mai rmas de pltit drept reparaiuni, cu ncepere de la data de 1 iulie a.c., cu 50%. Cu profund respect, Preedintele Consiliului de Minitri al URSS, Iosif Stalin". De fapt, "tvlugul" iscat de corespondena dintre Guvernele romn i sovietic, ncheiat favorabil primului, era menit s distrag atenia populaiei de la adevratul fapt: naionalizarea. Subiectul naionalizrii a aprut pe prima pagin a Scnteii doar dou zile la rnd, restul zilelor fiind ocupate cu "beneficiile" reducerii datoriei de rzboi de ctre "fratele mai mare, URSS".

Poporul muncitor, clul burgheziei

email print 0 Autor: Paula Mihailov Chiciuc 11 Iun 2009 - 00:00

n discursul care a nsoit prezentarea n faa deputailor poporului a proiectului de lege, Gheorghiu-Dej a calificat naionalizarea ca o "schimbare structural", constnd n trecerea n minile statului, ca "bun de consum al poporului", a celei mai importante pri din mijloacele de producie. Multele fraze pompos-propagandistice aveau menirea s conving cetenii de necesitatea naionalizrii.

Promisiunile de via mai bun colorau vorbele mai-marilor PMR. Imediat dup 11 iunie, acetia au nceput a colinda fabricile i uzinele pentru a-i convinge pe muncitori de avantajele deciziei luate de regimul comunist. Majoritatea "clasei muncitoare", sau cel puin cea vzut din Scnteia, aclama hotrrea Guvernului Groza i a PMR-ului. De pild, la turntoria "Lemaitre", muncitorii ntmpinau naionalizarea n sunetele Inter naionalei: "Sunt negri de funingine", scria reporterul Scnteii, "i muchii le mai tremur de munc, dar vocea li se nal neovitoare". Aici, noul director era un "tovar de la strungrie, decorat cu Ordinul Muncii". Propaganda funciona din plin. Cuvintele de laud curgeau: "Muncitorii ies din sal", ncheia apoteotic ziaristul de la Scnteia. Unul, mai btrn, se uita n jur: "Uite fabrica n care lucrez de atta amar de vreme. Nu s-a mutat nici o crmid din loc i totui acum o vd cu ali ochi. S o pzim ca ochii

din cap!". La Uzinele "Vulcan", "cnd n cma de cnep i pantaloni de doc s-a ridicat s vorbeasc noul director, muncitorii au neles i mai bine ce nseamn naionalizarea: "nseamn c, de azi nainte, fabrica o conducem noi: eu, Constantin Diac onescu, mpreun cu voi, cu toi care v-ai legat viaa de strungurile i cuptoarele noastre. S bgm ns bine de seam, tovari! ntreaga fabric lucreaz azi pentru noi. Dumanul va ncerca s ne mpiedice drumul. Cine va uita asta e la fel de primejdios ca nsui dumanul!". Dincolo de cuvintele frumoase i mitingurile de susinere, prea puini muncitori realizau ce schimbri se fac. Practic, viaa lor i mai ales condiia lor la locul de munc nu se mbunteau, nici nu se nruteau. Efectele naionalizrii aveau s apar la nivel naional abia n civa ani, timp suficient pentru comuniti de a-i consolida puterea astfel nct aciunile lor s nu mai poat fi contestate. Unul dintre artizanii actului de naionalizare, Gheorghe Gaston Marin, ofer n memoriile sale - "nsemnri din via" - cteva cifre relevante pentru dimensiunea pe care a cptat-o naionalizarea: "Prin efectul acestei legi au trecut n patrimoniul statului ntreaga industrie siderurgic, peste 80% din industria metalurgic prelucrtoare, centralele de energie electric, toate bogiile subsolului, industria petrolier, peste 80% din industria chimic, 80% din industria materialelor de construcie, aproape 80% din industria lemnului, celulozei i hrtiei, 80% din industria textil i a pielriei, aproape 80% din industria alimentar, toate mijloacele de transport fluvial i maritim i de transmisiune, care pn atunci nu aparineau statului, precum i cele mai importante societi bancare i de asigurri".

Strasnicele strict-secrete
email print 0 Autor: Lavinia Betea Cristina Vohn 12 Iun 2006 - 00:00

MADE IN OCCIDENT In perioada nationalizarii, Gheorghe Gaston Marin, unul dintre putinii ilegalisti cu inalta pregatire tehnica, era in functia de secretar general si ministru adjunct la Ministerul Economiei Nationale. Cine citeste astazi memoriile scrise de oameni care au fost implicati politic remarca o particularitate comuna la cele produse de fosti decizionali si de opozanti ai acestora: concentrarea exclusiva asupra argumentelor pozitive ale actiunilor proprii.

MEMORII. Este omisa si din cartea lui Gheorghe Gaston Marin ("In serviciul lui Gheorghiu-Dej", Editura Evenimentul Romanesc, Bucuresti, 2000) orice referire la proprietarii pagubiti din 1948. Retinem insa din amintirile sale detaliile tehnice si justificarile politice ale nationalizarii. Masura care semnifica din perspectiva ideologica debutul "dictaturii proletariatului" s-a desfasurat in cateva etape care le-au imitat pe cele din Uniunea Sovietica. Fiecare etapa fusese aprobata de Moscova, iar aplicarea ei coordonata cu girul unor consilieri sovietici. Toate aceste pregatiri contau ca "strasnice secrete" de partid. PRIMA ETAPA. Pentru "exterminarea burghezo-mosierimii" - punct important al programului ideologic comunist - exponentii ei au fost supusi mai intai procedurii de lichidare a resurselor lor financiare prin reforma monetara din 15 august 1947. "Operatiunea era complicata - relateaza Gaston Marin - deoarece Ministerul de Finante era in mana liberalilor si toate lucrarile de pregatire trebuiau efectuate la Ministerul Industriei si Comertului, in cel mai mare secret, de un grup de oameni de absoluta incredere si calificati, in masura sa stranga datele necesare fara sa starneasca nici cea mai mica banuiala. Am fost ajutati de un grup de specialisti sovietici condusi de Zlobin, adjunctul ministrului de Finante al URSS care impreuna cu expertii nostri au pus la punct si au efectuat intreaga operatie de mare anvergura". Legea a fost publicata la data cand deja intrase in vigoare si prezentata ca un mare succes in eliminarea inflatiei. Leul vechi a fost schimbat in raport de 20.000 lei pentru un leu nou si numai in limita obtinerii de 150 lei noi. ECONOMIA ETATIZATA. Obiectivul generic al noului regim a fost nationalizarea. In lumea noii puteri, Gaston Marin pare insa strain de ideologia comunista, afirmand ca de fapt, nationalizarea nu s-a facut din considerente politice ci pur economice. "Ea a devenit necesara, scrie in anul 2000 fostul tehnocrat comunist, pentru a curma reducerea si oprirea productiei, irosirea venitului national de catre proprietarii fondurilor fixe mai mult decat modeste de care dispunea tara si pentru a concentra cea mai mare parte a plusprodusului ca resursa principala a dezvoltarii, cu o structura orientata a economiei nationale". Prin legi complementare etatizarii au fost nationalizate imobilele administrative si de locuit ale unor societati si proprietari, transformate in resedinte ale noilor institutii sau ale "nomenklaturii economico-administrative".

ENUMERARI SI PROCENTE. Din textele oficiale ca si din cele

Miron Constantinescu, supranumit "copilul teribil al Partidului"

memorialistice lipsesc referirile la proprietari. "Prin efectul acestei legi - scrie fostul demnitar - au trecut in patrimoniul statului intreaga industrie siderurgica, peste 80% din industria metalurgica

prelucratoare, centralele de energie electrica, toate bogatiile subsolului, industria petroliera, peste 80% din industria chimica, 80% din industria materialelor de constructie, aproape 80% din industria textila si a pielariei, aproape 85% din industria alimentara, toate mijloacele de transport fluvial si maritim si de transmisiune, care pana atunci nu apartineau statului, precum si cele mai importante societati bancare si de asigurari. Printr-o alta lege au fost nationalizate imobilele comerciale, administrative si de locuit apartinand unor societati sau unor proprietari a mai multor locuinte inchiriate". OAMENI VECHI AI LUMII NOI. Ca sa produca, firmele nationalizate aveau nevoie de specialisti. De tehnocrati si economisti era nevoie si in centralele industriale nou infiintate pentru coordonarea si conducerea economiei etatizate. Cum partidul inca nu pregatise "cadre", au fost folositi vechii specialisti, desi in "sita" prin care erau "cernuti" acum oamenii, intelectualitatea intra in hulita categorie a "micului-burghez". "Trebuiau - isi aminteste Gaston Marin - recrutate si instruite multe sute de cadre: directori, ingineri-sefi si contabili care sa preia, in preziua proiectului de lege la parlament, conducerea uzinelor ce urmau sa fie nationalizate, sa vegheze ca nimic sa nu fie instrainat din patrimoniul intreprinderilor, sa confirme, eventual, cu unele schimbari personalul tehnic, administrativ si de maistri si, in sfarsit, sa asigure continuitatea procesului de productie si daca e posibil cresterea lui". Au refuzat vechii specialisti sa lucreze "in folosul poporului"? "Merita sa fie subliniat rememoreaza Gaston Marin - ca toate cadrele din intreprinderile nationalizate proveneau din vechile intreprinderi capitaliste si, afara de unele elemente - putine la numar incapabile sau vadit rauvoitoare au justificat increderea ce li s-a acordat". "NASTEREA" CSP. In 1949 s-a format, tot dupa model sovietic, primul Comitet de Stat al Planificarii, avandu-l ca presedinte pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar ca adjunct pe Miron Constantinescu. Cu aceasta ultima miscare economia intreaga se afla sub control de partid si condusa pe baza de plan unic.
"Sunt unii care cred ca o data cu nationalizarea s-a terminat cu dusmanul de clasa, ca acum s-a dus si ultima piedica in calea spre construirea In pregatirea nationalizarii, Gaston Marin a fost numit socialismului. Miopia politica ii in 1945 secretar general impiedica sa vada ca mai exista inca pentru industria de stat exploatatori la orase si la sate si ca acestia mai au la dispozitia lor posibilitati de a exploata pe oamenii muncii" Silviu Brucan - "Scanteia"

FORMULA OCCIDENTALA
Gheorghe Gaston Marin (Grossman) s-a nascut la Padureni (Arad) in 1918. In contextul legislatiei antievreiesti, a plecat la studii in Franta. A absolvit studii de matematica si fizica la Sorbona, apoi studii politehnice la Grenoble, unde a lucrat si ca asistent universitar. In timpul razboiului a facut parte din rezistenta franceza. Din 1945 pana in 1985 a detinut insemnate functii de stat. Pe intreaga perioada a regimului a contat ca unul dintre expertii comunisti "format in Vest", cu prestigiu stiintific si politic bine exploatat in relatiile economice externe.

"VIGILENTA DE CLASA TREBUIE INTARITA!"

"Entuziasmul" nationalizarii a fost continuu intretinut de "organul central" al Partidului Muncitoresc Roman "Scanteia". In articolul "Vigilenta de clasa trebuie intarita!", Silviu Brucan scria: "Actul revolutionar al nationalizarii intreprinderilor a inflacarat clasa muncitoare, i-a rascolit adanc dragostea de patrie, a legat-o si mai strans de partidul ei - conducatorul luptei pentru desfiintarea exploatarii omului de catre om. In sanul clasei muncitoare si al poporului muncitor creste navalnic hotararea de a izbi fara crutare pe dusmanul care se impotriveste mersului inainte al tarii noastre, incercand sa loveasca pe fata sau pe ascuns in cuceririle populare".

MARINIMOSUL STALIN
In aceeasi zi in care "Scanteia" publica decizia privind nationalizarea, apare si un alt anunt referitor la faptul ca Stalin a raspuns pozitiv solicitarii guvernului de la Bucuresti privind reducerea datoriei catre URSS cu 50%. La 4 iunie, in sedinta Cabinetului, Gheorghiu-Dej facuse propunerea de a se adresa guvernului de la Moscova cu rugamintea reducerii reparatiilor de razboi ale Romaniei. Raspunsul pozitiv al "Tatucului Stalin" este rapid exploatat propagandistic, Uniunea Sovietica fiind prezentata ca marea putere ce face gesturi de bunavointa.