AVIZ

asupra proiectului Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe

Luând în considerare evoluția continuă și aspirațiile de integrare europeană a Republicii
Moldova, aducerea legislației cu privire la dreptul de autor și drepturile conexe în concordanță
cu Directivele Uniunii Europene este salutabilă, binevenită și chiar mai mult ca atât necesară.
Or, proiectul nou de lege este în mare parte transpunerea legislației comunitare.
În noul proiect de lege se regăsesc o mulțime de noi prevederi începând cu noi definiții și
ajungând cu înființarea unor noi organe precum, colectorul, structura comună de colectare, în
sensul prevederilor din secțiunea a 7-a din proiectul de lege, precum și comisia permanentă
specială privind accesul la informații și consiliul de supraveghere în structura organizatorică a
organizației de gestiune colectivă.
Este de menționat că a fost completată lista obiectelor neprotejate prin dreptul de autor cu:
 ideile, teoriile, descoperirile ştiinţifice, procedeele, metodele de funcţionare sau
conceptele matematice ca atare şi nici invenţiile cuprinse într-o operă, oricare ar fi modul
de preluare, explicare sau de exprimare;
 orice material rezultat dintr-un act de reproducere a operei de artă vizuale al cărei termen
de protecție a expirat, cu excepția cazului în care materialul rezultat din actul de
reproducere este original, în sensul că reprezintă o creație intelectuală proprie a
autorului;
 fotografiile unor scrisori, acte, documente de orice fel, desene tehnice și altele asemenea.

Multe dintre aceste lucrări pot fi caracterizate prin lipsă de creativitate, avînd un caracter
tehnic,
întrucât aceste materiale nu conţin atributele necesare pentru a constitui o operă, respectiv
este binevenită să fie extinsă lista obiectelor în raport cu care nu se răsfrânge protecția
dreptului de autor.

A fost reparată greșeală de omitere a definirii contractului de cesiune și contractul de

comandă, esențial pentru domeniul dreptului de autor și drepturile conexe.

Or, legea actuală se limitează doar la mențiunea că autorii și alți titulari ai dreptului de autor
au posibilitatea de a transmite prin contract de cesiune, drepturile patrimoniale exclusive,
precum şi dreptul la remuneraţia de autor, respectiv art. 30 din Proiectul de lege este dedicat
în exclusivitate definirii contractului de cesiune.

Precum și art. 34 din Proiectul de lege în care regăsim prevederi privind contractul de
comandă, la fel și termenii pe care acesta trebuie sa îi cuprindă în conținutul său, însă legea
actuală la momentul dat nici nu recunoaște contractul de comandă.

Își regăsește definire și contractul de licență în cadrul art. 32 din proiectul nou de lege în care
dacă nu se regăsește o definiție expresă a contractului de licență, se regăsesc elementele
obligatorii și forma pe care acesta trebuie să o aibă.

1
La fel, stabilirea principiului remunerației adecvate și proporționale care va guverna
contractul de exploatare a operelor sau a altor obiecte protejate și contractul de cesiune va
contribui la oferirea unui grad sporit de securitate titularilor de drepturi, și va oferi părților
mecanisme precum negocierile colective, care va asigura inclusiv și îndeplinirea principiului
libertății contractuale.

Însă atragem atenție asupra necesității schimbării denumirii Capitolului VI și anume „...
Remunerația echitabilă în contractele de exploatare ale autorilor și interpreților” și corelativ
denumirea Secțiunii a 2-a „Remunerația echitabilă în contractele de exploatare ale autorilor
și interpreților”.

Or, analizând prevederile acestui capitol și nota informativă asupra proiectului de lege,
constatăm că acest capitol în mare parte este transpunerea prevederilor din Directiva (UE)
2019/790 privind dreptul de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală și de modificare
a Directivelor 96/9/CE și 2001/29/CE, însă la traducere din engleză în română s-a schimbat
sensul original, întrucât expresia „Fair remuneration in exploitation contracts of authors and
performers” nu va fi tradusă în română ca „Remunerația echitabilă în contractele de
exploatare ale autorilor și interpreților”, corect ar fi „Remunerația echitabilă în exploatarea
contractelor de autor și interpreți”, pentru a evita interpretarea eronată precum că se
exploatează autorii și interpreții și nu exploatarea operelor lor sau a altor obiecte protejate
precum și se are în vedere.

Propunem să fie înlocuită „forța majoră” în „impedimentul justificator” din cadrul art. 39 alin.
(6) din Proiectul de lege, în corespundere cu prevederile Codului civil în redacția din
01.03.2019, întrucât Republica Moldova tinde spre uniformizarea legislației naționale.

Atragem atenție asupra omisiunii admise în art. 52 din Proiectul de lege, în care este
prevăzută durata de protecție a dreptului producătorului bazei de date:
„(1) Dreptul producătorului bazei de date, prevăzut la art. 50, se protejează timp de
15 ani, începând cu 1 ianuarie al anului următor celui de finalizare a bazei de date.”

Or, se creează opinia conform căreia, dreptul producătorului bazei de date să interzică
extragerea și/sau reutilizarea conținutului integral sau a unei părți substanțiale din baza de
date, este protejat începând cu 1 ianuarie al anului următor celui de finalizare a bazei de date,
și nu din momentul finalizării bazei de date precum este stipulat în Directiva Parlamentului
European și a Consiliului 96/9/CE privind protecția juridică.

Extras din Directiva Parlamentului European și a Consiliului 96/9/CE privind protecția

juridică:
Articolul 10 Durata protecției
(1) Dreptul prevăzut în articolul 7 produce efecte de la data finalizării bazei de date. Acesta își
încetează efectele după 15 ani de la data de 1 ianuarie a anului care urmează finalizării bazei de
date.

La fel, se atestă eroare în cadrul expunerii art. 53 intitulat „Beneficiarii protecției prin dreptul
sui generis” din Proiectul de lege: „Cetățenii străini, cu excepția cazului în care au reședința

2
obișnuită în Republica Moldova, și societățile comerciale/întreprinderile constituite în
conformitate cu legislația țărilor străine nu au dreptul să obțină un drept sui generis asupra
unei baze de date din Republica Moldova”, apare următoarea întrebare logică: în cadrul
prezentului articol se discută despre beneficiarii protecției privind dreptul sui generis sau
despre persoanele care nu pot dobândi dreptul sui generis asupra unei baze de date din
Republica Moldova?

Respectiv ținem să recomandăm revizuirea acestui articol prin redenumirea lui după cum
urmează: „Persoanele care nu pot fi beneficiarii dreptului sui generis” pentru a nu crea
ambiguități în prevederile legale.

În cadrul capitolului IX intitulat „Excepțiile și limitările exercitării dreptului de autor și

drepturilor conexe” se regăsesc prevăzute excepțiile și limitările de la dreptul de reproducere,
dreptul de radiodifuzare, dreptul de comunicare publică și dreptul de punere la dispoziția
publicului, acțiuni care sunt permise, fără consimțământul autorului sau al titularilor de
drepturi și fără plata vreunei remunerații, însă cu condiția pentru unele dintre acestea, să se
menționeze sursa și numele autorului. În ceea ce privește operele de artă grafică sau plastică,
fotografică sau de arhitectură, condiția este că trebuie să se menționeze locul unde se găsește
originalul.

Prin introducerea acestor noi prevederi au fost transpuse principalele prevederi ale Directivei
Parlamentului European și a Consiliului 2001/29/CE privind armonizarea anumitor aspecte
ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea internațională.

Proiectul de lege oferă șanse egale tuturor persoanelor, de a respecta și recunoaște drepturile
persoanelor cu dizabilități și de a beneficia de măsuri care să le asigure integrarea socială și
profesională, prin introducerea excepțiilor în beneficiul persoanelor nevăzătoare, cu
deficiențele de vedere sau cu dificultăți de citire a materialelor imprimate.

Problemele legate de funcționarea organismelor de gestiune colectivă conduc la exploatarea

ineficientă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe la nivelul pieței interne, în detrimentul
deopotrivă al membrilor organismelor de gestiune colectivă, al titularilor de drepturi și al
utilizatorilor.

Astfel, proiectul de lege stabilește mecanisme mai clare de colectare, repartizare și achitare a
remunerației de către organizațiile de gestiune colectivă în comparație cu legea valabilă în
perioada de față.

Organismele de gestiune colectivă le permit titularilor de drepturi să fie remunerați pentru

utilizarea drepturilor lor în cazul în care aceștia nu ar fi în măsură să asigure controlul sau
respectarea drepturilor lor, inclusiv pe piețele din străinătate, astfel că reglementarea și
supravegherea activității acestora este de mare prioritate, având un rol important, ca promotori
ai diversității expresiilor culturale.

În cadrul proiectului de lege nou are lor revizuirea sistemului de gestiune a dreptului de autor
și a drepturilor conexe prin asigurarea transpunerii parțiale a Directivei 2014/26/UE a

3
Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind gestiunea colectivă a
drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru
drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă, publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 84 din 20 martie 2014.

Ce ține de activitatea acestora, legea nouă sporește gradul de transparență în activitatea

acestora, și mărește în mod considerabil numărul cerințelor necesare a fi întrunite pentru a fi
avizate în calitate de organizație de gestiune colectivă, printre care se implică și în statutul
organizației, prin impunerea a noi cerințe specifice, altele decât cele menționate în Legea cu
privire la organizațiile necomerciale nr. 86 din 11.06.2020.
Astfel, este necesar de a se ține cont de faptul că organizațiile de gestiune colectivă sunt
aceleași asociații obștești în sensul dispozițiilor Legii cu privire la organizațiile necomerciale
nr. 86 din 11.06.2020, respectiv constituirea, organizarea, desfăşurarea şi încetarea activităţii
acestora trebuie să respecte atât principiile generale impuse de acest act normativ, cât și
condițiile speciale impuse în Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe, în ordinea
această de idei atragem atenția asupra necesității corelării acestor două texte de lege.
Proiectul de lege nu reglementează clar și fără echivoc formatul în care se vor depune actele
de către organizația de gestiune colectivă în vedere obținerii avizului de către AGEPI,
prevederile art. 88 alin (12)–(13) din proiectul nou de lege.
Obligația organizației de gestiune colectivă prevăzute în art. 94 lit. i) din proiectul de lege „să
răspundă în scris, în cel mai scurt timp posibil, plângerilor, în special în ceea ce privește
gestionarea drepturilor, revocarea mandatului sau retragerea drepturilor, condițiile de
aderare, colectarea sumelor datorate autorilor sau titularilor de drepturi, reținerile și
repartizarea acestora”, atribuie caracter incert acțiunilor organizației de gestiune colectivă.
Deficiența menționată, poate determina încălcarea continuă a obligațiilor de soluționare a
sesizărilor parvenite și tergiversarea oferirii unui răspuns necunoscându-se termenii concreți
în care organizația de gestiune colectivă trebuie să ofere acest răspuns.

Reieșind din condițiile care presupun atribuirea calității de organizație de gestiune colectivă și
stabilirea în sarcina AGEPI a controlului activității acestora, se constată acordarea mai multor
atribuții în domeniu controlului și supravegherii activității acestor organizații printre care se
regăsește și obligația organizației de gestiune colectivă ca înainte de a opera careva modificări
în statutul organizației să obțină avizul AGEPI, în corespundere cu art. 4 alin. (1) lit. h) din
Legea cu privire la dreptul de autor și drepturile conexe, în redacția nouă.
Aprobarea prevederilor în redacția propusă va determina exercitarea cumulativă de către
AGEPI a unui spectru lărgit de atribuții, cumulând stabilirea rigorilor, controlului și
sancționarea organizațiilor de gestiune colectivă, ceea ce duce la încălcarea principiilor de
reglementare a activității autorităților administrației publice centrale de specialitate în
corespundere cu Legea privind administrația publică centrală de specialitate nr. 98 din
04.05.2012.
Extras din Legea nr. 98 din 04.05.2012:

4
 Art. 4 Principiile fundamentale de organizare şi funcţionare a administraţiei publice
centrale de specialitate
Administraţia publică centrală de specialitate îşi desfăşoară activitatea respectînd
următoarele principii:
1) organizaţionale:
a) ierarhie instituţională;
b) delimitare a funcţiilor de elaborare şi de promovare a politicilor de funcțiile de
implementare a acestora;
c) atribuire clară a responsabilităţilor şi competenţelor, evitînd ambiguitatea, dublarea
şi suprapunerea acestora;
d) desconcentrare a serviciilor publice;
e) simplitate şi claritate a structurii instituţionale;

Prevederile proiectului urmează a fi supuse revizuirii în vederea excluderii cumulării de către

AGEPI a competențelor de a stabili cerințe, de a verifica respectarea lor și de a sancționa
subiecții de drept pentru încălcarea acestor cerințe.

Astfel, AGEPI prin intermediul prevederilor noi din proiectul de lege va dobândi atribuții
extensive de reglementare și care admit derogări și interpretări abuzive.

În corespundere cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. o) din noul proiect de lege, AGEPI „ține
evidența entităților autorizate să desfășoare activitățile prevăzute la art.58 alin. (1) lit. b)”.

Se accentuează faptul că, principiile de constituire, înregistrare, de desfășurare și încetare a

activității organizațiilor necomerciale, precum și procedura de obținere a statutului de utilitate
publică, sunt reglementate de Legea cu privire la organizațiile necomerciale nr.86 din
11.06.2020. Astfel, potrivit Legii prenotate, asociația obștească este organizația necomercială
constituită benevol de fondatori în vederea realizării scopurilor necomerciale pentru care a
fost constituită, iar înregistrarea și ținerea evidenței organizațiilor necomerciale este
asigurată de către Agenția Servicii Publice.

Totodată, eventualele modificări ale statutului asociației (schimbarea adresei electronice,

schimbarea sediului, a componenței organelor de conducere și de control) sunt notificate,
organului înregistrării de stat – Agenția Servicii Publice, în termen de cel mult 3 luni.

Astfel, se evidențiază faptul că aprobarea prevederilor propuse va determina o dublă regulare

a activității organizațiilor necomerciale în speță, exercitată de către 2 entități publice (AGEPI,
ASP) distincte.

Recomandăm excluderea normelor din proiect, or principiile de constituire, înregistrare, de

desfășurare și încetare a activității organizațiilor necomerciale, sunt reglementate potrivit
Legii cu privire la organizațiile necomerciale nr. 86 din 11.06. 2020.
Se propune un nou mecanism de colectare a remunerației compensatorii pentru copia privată
și reproducerea reprografică, corelativ cu indicarea termenului concret pentru importatorii și
producătorii de echipamente și suporturi materiale să achite remunerația compensatorie
organizației de gestiune colectivă desemnată cu dreptul de colectare a acesteia.
5
În ceea ce privește conținutul raportului anual, reieșind din considerentul că în prezent fiecare
organizație de gestiune colectivă întocmește raportul anual (darea de seamă) și include în
conținutul acestuia informații incomplete, iar Legea actuală nu prevede obligații în acest sens,
se introduc prevederi referitoare la informațiile exprese și exhaustive ce trebuie incluse în
raportul anual, care este redat ca raport anual de transparență.
Reieșind din conceptul sistemului de gestiune colectivă propus prin prezentul proiect de act
normativ, în scopul optimizării funcției de colectare a remunerației de autor, organizațiile de
gestiune colectivă vor putea înființa, cu avizul AGEPI, structuri comune de colectare (cu
statut de asociații obștești) pentru unul sau mai multe drepturi gestionate colectiv obligatoriu,
supuse gestiunii colective extinse, facultative, precum și celor gestionate colectiv pe bază de
mandat special.
Prevederile proiectului operează cu terminologie nereglementată, „pragul de originalitate” și
„pragul de protecție” din conținutul art. 65 alin. (2) lit. d) din proiectul de lege, în contextul
aprecierii legitimității utilizării conținutului, se denotă neîntrunirea exigențelor de tehnică
legislativă stabilite de prevederile art.54 alin. (1) lit. h) al Legii cu privire la actele normative
nr. 100 din 22.12.2017 și poate determina aprecierea diferită a conținutului noțiunilor vizate.
Art. 108 alin. (3) din proiectul de lege prevede: „Deciziile emise de AGEPI în temeiul alin.
(1) pot fi contestate în modul prevăzut de legislația în vigoare”. Considerăm că utilizarea
sintagmei „în modul prevăzut de lege” are un caracter neclar, iar mecanismul de contestare a
deciziilor entității publice și a cadrului normativ aplicabil în contextul dat este superficial și
defect. Se atestă faptul neîntrunirii exigențelor de tehnică legislativă stabilite de prevederile
art.55 al Legii cu privire la actele normative nr. 100 din 22.12.2017 și pate duce la discreția
absolută și incontestabilă a entității publice de a trata o anumită problemă de interes privat sau
public, fără ca persoanele interesate să poată supune controlului acțiunile entității publice.

În urma analizării acestuia ajungem la concluzia că reglementările noi au drept scop oferirea
unui grad sporit de protecție titularilor de drepturi, prin oferirea unui cadru în care poate avea
loc exploatarea conținutului protejat de aceste drepturi, echivalent cu cel existent în Uniunea
Europeană.

La fel, atragem atenția asupra necesității revizuirii spectrului de atribuții prescris entității
publice vizate (AGEPI) cu scopul excluderii riscurilor aferente cumulării competențelor de a
stabili rigori, a controla aplicarea lor și de sancționa.

Se impune necesitatea revizuirii proiectului de lege prin prisma aducerii prevederilor din
proiectul de lege cu rigorile impuse de către Legea cu privire la actele normative nr. 100 din
22.12. 2017, or analiza redacției propuse, denotă deficiențe, care atribuie caracter incert
normelor juridice și poate conduce la interpretarea diferită a normelor legale de către subiecții
vizați.

6
7