Sunteți pe pagina 1din 18

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZARE DREPT

DREPTUL PROPRIETII
INTELECTUALE

Cadru didactic :

Student : Coca Denisa


An III, Grupa 2

Oradea
2016

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZARE DREPT

INIIEREA ACIUNILOR
PRIVIND INCLCAREA
DREPTURILOR DE AUTOR

Cadru didactic :

Student : Coca Denisa


Oradea
2016

An III, Grupa 2

CUPRINS

Chestiuni introductive.Dreptul de autor.4


Incalcare, Aparare drepturi de autor...5
Jurisprudena relevant...7
Bibliografie.17

Chestiuni introductive - Dreptul de autor


Drepturile de autor sau copyright,1 reprezint ansamblul prerogativelor de care se
bucur autorii cu referire la operele create; instituia dreptului de autor este instrumentul de
protecie a creatorilor i operelor lor.
Operele literare i artistice sunt protejate de Convenia de la Berna pentru protecia
Operelor Literare i Artistice, care dateaz din 1886, fiind revizuit n 1971.
Dup Convenia de la Berna nu mai este necesar indicarea faptului c o oper este protejat de
drepturile de autor att timp ct proprietatea intelectual a unei opere literare, artistice sau
tiinifice corespunde autorului pentru simplul fapt c el a creat-o i sunt considerate obiecte
ale proprietii intelectuale toate creaiile originale literare, artistice i tiinifice exprimate prin
orice mediu i pe orice suport, tangibile sau intangibile, cunoscute acum sau care se vor inventa
n viitor.i
n lumea digital se aplic aceleai legi ale proprietii intelectuale i drepturilor de
autor ca i pentru toate celelalte creaii originale.
n martie 2002 a intrat n vigoare Tratatul OMPI pentru Dreptul de Autor (WCT) i n mai
Tratatul OMPI pentru Interpretare i Fonograme (WPPT).
Ambele Tratate ale Internetului (cum sunt cunoscute) au fost realizate n 1996 de Organizaia
Mondial a Proprietii Intelectuale. Astfel este actualizat i completat Convenia de la Berna
i se introduc elementele societii digitale. ntr-o perioad de 6 ani (1996 - 2002), se realizeaz
ratificarea acestor noi tratate de 30 de ri, minimul cerut de Organizaia Naiunilor Unite, pentru
punerea sa n aplicare.
Prima lege privind dreptul de autor n Romnia a intrat n vigoare la 28 iunie 1923 i
s-a numit Legea proprietii literare i artistice. Aceast lege a fost modificat i completat de
mai multe ori. Astfel, la 24 iulie 1946 a aprut o lege privind contractul de editare i dreptul
autorului asupra operelor literare; aceast lege a fost abrogat parial la 14 ianuarie 1949 prin
Decretul nr. 17 pentru editarea i difuzarea crii. Dup numai doi ani a intrat n vigoare Decretul
nr. 19 din 16 februarie 1951 privind drepturile de autor privind dreptul de autor asupra operelor
susceptibile pentru a fi tiprite; acesta a fost modificat prin Decretul nr. 428 din 13 noiembrie
1952.
La 27 iunie 1956 toate aceste acte normative au fost explicit abrogate prin Decretul nr. 321
privind drepturile de autor.
n prezent dreptul de autor n Romnia este protejat prin Legea 8/19962.
Printre altele, aceast lege prevede c autorul unei opere (literar, artistic, muzical etc.) s
dein dreptul asupra respectivei opere pe toat durata vieii sale, plus nc 70 de ani. Drepturile
de autor se motenesc de ctre urmaii legali ai autorului. n cazul operelor realizate prin
colaborarea mai multor autori, drepturile de autor expir la 70 de ani de la moartea ultimului
1 (anglicism care se pronun [ pron. copirat ]

2 Include modificrile aduse prin urmtoarele acte normative: Legea nr. 146/1997; Legea nr. 285/2004;
O.U.G. nr. 123/2005; O.U.G. nr. 190/2005; Decizia nr. 571/2010; Legea nr. 202/2010; Legea nr. 71/2011;
O.U.G. nr. 71/2011; Legea nr. 76/2012 ; Legea nr. 187/2012 ; Legea nr. 255/2013 ; Legea nr. 53/2015.
4

dintre acetia. n cazul operelor publicate sub pseudonim, sau anonim, dreptul de autor dureaz
70 de ani de la publicarea respectivei opere. Legea se aplic i pentru operele create nainte de
publicarea legii, dar numai dac perioada de protecie n-a expirat, conform legislaiei anterioare.

nclcare a dreptului de autor


nclcare a dreptului de autor este folosirea neautorizat a materialelor protejate de
legile cu privire la dreptul de autor, violnd astfel drepturile proprietarului, prin reproducerea
materialelor respective sau prin lucrri derivate din acestea. Conform legii drepturilor de autor
din Romnia,constituie infraciune i se pedepseste cu nchisoare de la 1 an la 4 ani sau cu
amend punerea la dispoziia publicului, inclusiv prin Internet sau prin alte re ele de calculatoare,
fr consimmntul titularilor de drepturi, a operelor ori a produselor purttoare de drepturi
conexe sau de drepturi sui-generis ale fabrican ilor de baze de date ori a copiilor acestora,
indiferent de suport, astfel nct publicul sa le poata accesa n orice loc sau n orice moment ales n
mod individual.[ii

Aprarea drepturilor de autor

Printre garantiile sociale si juridice, un loc deosebit in apararea drepturilor conexe


ocupa apararea efectuata prin intermediul instantelor de judecata. Orice persoana are drept de
acces la instantele de judecata si dreptul de a obtine o aparare juridica calificata a drepturilor
sale.
In domeniul apararii dreptului de autor, Contravenient este considerat orice persoana
fizica sau juridica care a efectuat actiuni ce contravin normelor de drept stabilite in legea privind
drepturile de autor si drepturile conexe precum si a legislatiei in vigoare ce reglementeaza acest
gen de relatii.
In literatura juridica sunt exemplificate 2 forme de aparare jurisdictionala si nejurisdictionala.
Apararea jurisdictionala este activitatea organelor imputernicite de stat pentru a efectua
drepturile violate sau contestate.
Forma nejurisdictionala reprezinta niste actiuni efectuate de subiectii dreptului de autor si
drepturilor conexe indreptate la solutionarea independenta a litigiilor aprute , fara a apela la
organele investite cu acest drept.
Drept exemplu poate servi refuzul autorului de a efectua cateva modificari in opera,
nesanctionate de contractul incheiat .
Formele de aparare a drepturilor civile : recunoasterea acestor drepturi ; restabilirea
situatie existente pana la incalcarea acestui drept si curmarea actiunilor care incalca acest drept,
decernarea spre executarea obligatiilor in natura ; incetarea sau modificarea relatiilor de drept ;
incasarea de la persoana ce a incalcat dreptul a pagubilor comise, iar in cazurile comise de lege
sau contract , despagubiri sub forma de amenda si a altor modalitati prevazute de lege.
Titularul dreptului de autor si drepturilor conexe este in drept sa ceara de la persoana care i-a
violat drepturile , urmatoarele:

Recunoasterea drepturilor sale ;

Restabilirea situatiei existente pana la violarea dreptului si incetarea actiunii care creeaza
pericolul violarii drepturilor;

Recuperarea pierderilor, inclusiv a castigului nerealizat;

Perceperea venitului realizat de persoana care a violat drepturile de autor prin folosirea
lor ilicita.

Persoana culpabila de violarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe poarta


raspundere in conformitate cu legislatia civila, administrativa si penala.
Pentru violarea drepturilor personale (morale) autorul are dreptul sa ceara prin judecata
de la persoana care le-a violat :

Introducerea rectificarilor cuvenite in opera si publicarea in presa sau intr0un alt mod
despre restabilirea drepturilor violate ;

Interzicerea publicarii operei sau indeplinirea cerintei de a inceta difuzarea ei si


confiscarea exemplarelor publicate ;

Recuperarea materiala a prejudiciului moral in conformitate cu legislatia in vigoare


Apararea in ordinea civila :

1. Recunoasterea drepturilor de autor si celor conexe


- Se considera incalcare cazul cand in calitate de autor este indicate persoana ce a adus un aport
tehnic ,financiar si nu creativ.
- La judecarea litigiilor privind copaternitatea , instantele judecatoresti urmeaza sa verifice
daca persoanele ce pretend la dreptul de coautor au luat parte la crearea operei si sa constate
care a fost aportul intelectual creativ adus la opera create in colaborare , deoarece conform
prevederilor art. 11 al Legii, copaternitatea a doua sau mai multe personae asupra unei opera
apare in cazul in care fiecare din ele, prin intelegere reciproca a contribuit la creatia
respectiva.
2. Repunerea in situatia existenta pana la lezarea drepturilor
- Titularul dreptului de autor si drepturilor conexe este indreptatit sa ceara restabilirea situatiei
existente pana la violarea drepturilor sale doar in cazurile cand dreptul incalcat poate fi
restabilit, adica autorul este in drept sa ceara de la editura inlaturarea modificarilor survenite
6

in opera nepublicata , efectuata fara acordul autorului. Este practice imposibil la restabilirea
dreptului de autor in cazurile cand opera este publicata si a devenit cunoscuta publicului cu
modificarile neacceptate de autor . In situatia data , judecata este in drept sa interzica
contravenientului, publicarea de mai departe a operei sau sa-l oblige sa efectueze un anunt
despre comiterea incalcarilor si reabilitarea autorului, interesele caruia au fost incalcate.
3. Curmarea actiunilor ce lezeaza drepturile sau creeaza pericol de lezare a acestora
Pentru a preintampina si leza curmarea drepturilor de autor si drepturilor conexe
instantele de judecata sunt in drept a efectua urmatoarele actiuni :
- Pana la examinarea cauzei in fond judecatorul este in drept sa interzica reclamantului sau
persoanei asupra caruia sunt aduse suficiente probe pentru a presupune ca ea este violatorul
drepturilor de autor si drepturilor conexe, sa efectueze urmatoarele actiuni : confectionarea ,
vanzarea, reproducerea , darea in chirie
- Judecatorul este in drept sa pronunte hotararea privind sechestrarea si confiscarea tuturor
exemplarelor operelor presupuse ca sunt contrafacute.
- In cazul cand organul de cercetare prealabila dispune probe privind violarea drepturilor de
autor si drepturilor conexe, este obligat sa intreprinda masurile cuvenite pentru a depista si
sechestra:
-exemplarele de opera si fonograme care se presupune a sunt contrafacute
-materialele si echipamentele destinate pentru confectionarea si producerea acesteia
-conturile si alte documente care pot servi drept dovezi ale actiunilor savarsite cu
incalcarea prezentei legi.
Una dintre cele mai raspandite sanctiuni este recuperarea pierderilor.
In primul rand , titularul dreptului de autor si drepturilor conexe reste in drept sa perceapa tot venitul
realizat in urma violarii dreptului de autor si drepturilor conexe. Acestea pot fi exprimate in sume banesti .
Al doilea mod de recuperare a pierderilor este achitarea unei compensatii. Aceasta compensatie se
estimeaza in salarii minimale, marimea careia va corespunde cu cea existentala momentul violarii
dreptului.

JURISPRUDEN RELEVANT3
Inregistrarea operei muzicale la organismul de gestiune colectiva a drepturilor de
autor are un caracter facultativ, iar imprejurarea ca reclamantii au inregistrat si la ORDA opera
muzicala nu este relevanta in ce priveste nasterea dreptului de autor, asa cum nu este constitutiva
de drepturi nici inregistrarea la UCMR ADA, aceasta avand relevanta doar cu privire la data si
3
http://www.euroavocatura.ro/jurisprudenta/2840/Drept_de_autor__Efectele_juridice_ale_inregistrarii_ope
rei_la_ORDA
7

avand drept scop asigurarea exercitarii colective, in conditiile legii, a drepturilor cuvenite pentru
operele muzicale, mai ales a acelora pentru care gestiunea colectiva este obligatorie.
Prin urmare, pentru solutionarea problemei de drept deduse judecatii - cine este
titularul dreptului de autor asupra operei muzicale ce face obiectul prezentei cauze - Curtea va
porni, asemanator primei instante, de la prezumtia relativa cu privire la calitatea de autor,
reglementata la art.4 alin.1 din legea dreptului de autor si a drepturilor conexe, prin care se
prevede ca se prezuma a fi autor, pana la proba contrara, persoana sub numele careia opera a fost
adusa pentru prima data la cunostinta publiDin vizionarea CD-ului care contine fragmentul din
emisiunea de televiziune din ziua de 03.04.2009 (data anterioara datei de inregistrare la UCMRADA de catre parati si care ar putea fi luata in considerare ca fiind data cand opera a fost adusa la
cunostinta publica pentru prima oara), reiese ca, in cadrul emisiunii, inainte de a interpreta
melodia in litigiu, artista a mentionat titlul acesteia si numele compozitorului, astfel incat Curtea
va constata ca fiind aplicabila prezumtia legala in favoarea reclamantului. (Decizia nr.169.A din
24.06.2010 - Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si Pentru Cauze Privind
Proprietatea Intelectuala).
Prin cererea inregistrata la data de 15.09.2009 pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a
Civila, reclamantii I.L.M. si SC RBA D.I.E. SRL au chemat in judecata pe paratii S.A. si SC R
SRL, solicitand instantei si in contradictoriu cu UCMR-ADA, sa dispuna:
- recunoasterea drepturilor de autor si a drepturilor conexe pentru opera muzicala S.T.
reclamantului I.L.M. ;
- recunoasterea dreptului de editor al operei muzicale S.T. pentru reclamanta SC RBA D.I.E.
SRL;
- constatarea incalcarii de catre parati a dreptului de autor al reclamantului pentru opera muzicala
S.T., si de editor al operei al reclamantei si pe cale de consecinta sa se dispuna interzicerea
oricaror acte sau fapte juridice ale acestora in legatura cu opera muzicala, cu cheltuieli de
judecata .
In motivarea cererii, s-a aratat de catre reclamanti ca, prin contractul de cesiune a drepturilor de
autor, contract de editare nr. 30 /27.02.2009, incheiat intre SC RBA D.I.E. SRL in calitate de
editor, si I.L.M., in calitate de autor, acesta din urma a cedat in exclusivitate editorului dreptul de
proprietate asupra operei muzicale S.T., compozitor si textier I.L.M.
La data de 03.04.2009, opera muzicala S.T., compozitor si textier I.L.M., a fost adusa la
cunostinta publicului prin difuzarea de catre postul TV Antena 1, la emisiunea "Neata cu Razvan
si Dani", in interpretarea artistei K., iar dupa 7 zile de la aceasta data, paratii au solicitat prin
declaratie pe proprie raspundere inscrierea operei S.T. in registrele UCMR - ADA (declaratia nr.
2995/10.04.2009), cu mentiunea compozitor si textier S.A., editor SC R SRL.
Prin declaratia nr. 3071/22.04.2009, aceeasi opera muzicala a fost inregistrata la UCMR - ADA
8

cu mentiunea compozitor si textier I.L.M., editor SC RBA D.I.E. SRL., iar potrivit raportului nr.
3/30.04.2009 al Comisiei Profesionale a UCMR ADA, cele doua declaratii privesc aceeasi opera
muzicala, motiv pentru care aceasta a fost incadrata la categoria conflict si a fost blocata plata
remuneratiilor pana la solutionarea de catre parti a diferendului, fie pe cale amiabila, fie prin
hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
Reclamantii arata ca incercarea de rezolvare pe cale amiabila a litigiului a ramas fara rezultat, asa
incat se impune solutionarea litigiului in baza disp. art. 139 din legea nr. 8/1996, cu modificarile
ulterioare, instanta urmand sa stabileasca cine are calitatea de autor, avand in vedere ca potrivit
dispozitiilor art. 3 din lege este autor persoana sau persoanele fizice care au creat opera, iar
conform dispozitiilor art. 4 pct. 1 se prezuma a fi autor, pana la proba contrara, persoana sub
numele careia opera a fost adusa pentru prima data la cunostinta publica. Astfel, se instituie o
prezumtie legala de autorat in favoarea persoanei care a adus pentru prima data opera la
cunostinta publica.
Reclamantii invoca si dispozitiile de la art. 15 pct. 1 privind comunicarea publica a operei si
definitia radiodifuzarii, aratand ca opera in discutie a fost adusa la cunostinta publica la data de
03.04.2009, fiind difuzata pe postul TV Antena 1, si intrucat nu exista nici o proba contrara din
care sa rezulte ca autorul operei este paratul S.A., prezumtia legala opereaza in favoarea
reclamantului I.L.M., acesta fiind prezumat de drept ca autor al operei muzicale.
Paratii SC R. SRL si S.A.C. au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea actiunii
reclamantilor, ca neintemeiata.
In motivarea intampinarii, se arata ca opera muzicala S.T. a fost adusa la cunostinta publica prin
difuzare la postul TV Antena 1, in interpretarea artistului K., prin frauda si sustragere a operei de
la compozitorul real, la care reclamantul a fost invitat ca si colaborator. Acesta a profitat de
situatie si a intrat in posesia suportului pe care fusese inregistrata piesa originala, fara
permisiunea autorului, iar ulterior a adus-o prin frauda la cunostinta publicului. Paratii arata ca
au formulat plangere penala impotriva reclamantului, cercetarile efectuandu-se la Parchetul de pe
langa Tribunalul Iasi.
Mai arata paratii ca opera muzicala in discutie este exploatata in temeiul unor contracte de
cesiune incheiate cu SC R., sub aspectul drepturilor de autor si al drepturilor conexe, piesa S.T.
fiind realizata de un colectiv de persoane, in cadrul studioului administrat de S.A., pe baza liniei
melodice compuse de acesta, iar reclamantul a facut parte din echipa, rezultatul fiind coordonat,
aprobat si decis de paratul S.A. Reclamantul nu a avut un aport creativ la realizarea operei,
participand doar la transpunerea tehnica a creatiei paratului, fiind astfel realizate toate elementele
alaturate liniei melodice, respectiv ritmul, partea instrumentala, textul, traducerea, inregistrarea
vocilor etc., iar toate etapele creatiei se afla stocate in echipamentele studioului.

Mai arata paratii ca se poate dovedi cu probe certe ca paratul S.A. este autorul, potrivit
dispozitiilor art. 6, alin. 2 din Legea nr. 8/1996, modificata, prima fixare pe un suport mecanic a
operei facand obiectul cesiunii catre SC R SRL.
Referitor la prezumtia relativa, instituita de lege la art. 4, alin. 1, paratii arata ca aceasta opereaza
numai in lipsa unor probe contrare, iar acestea exista, una dintre probe fiind includerea in
repertoriul UCMR ADA a operei, rasturnandu-se astfel prezumtia relativa. Inregistrarea piesei a
fost sustrasa din studioul paratului, asa cum s-a aratat, iar opera a fost realizata de un colectiv de
autori.
Reclamantii au precizat cererea de chemare in judecata, in sensul ca temeiul de drept al actiunii
este art.4 pct.1 din Legea nr.8/1996, opera fiind adusa la cunostinta publica, prima data, in
emisiunea de la Antena 1, pe data de 03.04.2009.
Prin sentinta civila nr. 363 din 09.03.2010, pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a
Civila a fost respinsa actiunea precizata a reclamantilor, ca neintemeiata.
In motivarea sentintei, se arata ca atat reclamantii, cat si paratii, s-au inscris la organismul de
gestiune colectiva, UCMR - ADA, in calitate de autor (persoana fizica), respectiv de editor
(persoana juridica), ai operei muzicale S.T., avand in vedere ca reclamantul I.L.M., a incheiat un
contract de cesiune cu reclamanta SC RBA D.I.E. SRL, cu privire la opera muzicala S.T., iar
paratul S.A. a incheiat cu parata SC R SRL un contract pentru opera muzicala S.T.. Faptul ca este
vorba de aceeasi opera muzicala este confirmat de catre parata UCMR - ADA, care a stabilit in
cadrul Comisiei profesionale, in baza partiturilor anexate declaratiilor de inscriere, ca este vorba
de aceeasi lucrare, avand acelasi titlu, asa incat a stopat toate platile rezultate din utilizarile
operei muzicale( radiodifuzare, comunicare publica in orice fel etc.), urmand a se stabili cine este
autorul.
Tribunalul a constatat ca, in raport de data depunerii declaratiei de inregistrare la UCMR - ADA,
poate fi considerat drept autor, paratul S.A., avand in vedere ca acesta s-a inregistrat la data de
10.04.2009, cu opera muzicala S.T., durata 4:00 min., editor SC R SRL, fata de data de
08.05.2009, la care s-a inregistrat reclamantul I.L.M., cu opera muzicala S.T., durata 3:20 min.,
editor SC RBA D.I.E. SRL. Reclamantul invoca insa faptul ca in favoarea sa opereaza prezumtia
relativa cu privire la calitatea de autor, reglementata la art. 4 , alin. 1 din legea dreptului de autor
si a drepturilor conexe, prin care se prevede ca se prezuma a fi autor, pana la proba contrara,
persoana sub numele careia opera a fost adusa pentru prima data la cunostinta publica. Tribunalul
a constatat ca la alin. 2 se prevede ca atunci cand opera a fost adusa la cunostinta publica sub
forma anonima, sau sub un pseudonim, care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor
se exercita de catre persoana fizica sau juridica ce o face publica avand consimtamantul
autorului, atata timp cat acesta nu-si dezvaluie identitatea .

10

In cauza nu sunt incidente nici dispozitiile de la alin.1 si nici dispozitiile de la alin.2 din textul
citat. Astfel, cu privire la dispozitiile de la primul alineat, se retine din vizionarea CD-ului care
contine fragmentul din emisiunea de la Antena 1 din ziua de 03.04.2009( data anterioara datei de
inregistrare la UCMR ADA de catre parati si care ar putea fi luata in considerare ca fiind data
cand opera a fost adusa la cunostinta publica pentru prima oara) ca in cadrul emisiunii, inainte de
a interpreta melodia S.T., artista K. a mentionat titlul acesteia si numele compozitorului, dar
numele mentionat nu coincide cu numele reclamantului din actiune . De asemenea, pe ecran au
fost mentionate numele operei muzicale si numele interpretei, dar nu si numele compozitorului,
asa incat nu se poate stabili vreo legatura cu reclamantul. In plus, reclamantii nu au facut nici o
dovada cu privire la eventuala folosire de catre acesta a unui pseudonim, care sa permita legatura
cu numele reclamantului din cauza. Pentru aceste considerente nu sunt aplicabile nici dispozitiile
de la alin. 2, avand in vedere ca nu se mentioneaza nicaieri despre existenta unui eventual
pseudonim artistic al reclamantului, care pretinde ca este autorul operei muzicale S.T., asa cum
pretinde si paratul.
In aceasta situatie, avand in vedere ca nu s-a facut dovada ca la prima aducere la cunostinta
publica a operei muzicale aceasta a fost insotita de numele reclamantului, nu se poate retine ca
opereaza prezumtia legala de la art. 4, ci dimpotriva, prezumtia este rasturnata de faptul
inregistrarii la UCMR ADA, de catre parati a operei muzicale, anterior datei la care s-au
inregistrat reclamantii, autorul operei muzicale putand astfel beneficia de toate drepturile
exclusive (art. 12 la art. 14) prevazute de legea speciala, drepturi pe care acesta le-a cesionat,
conform termenilor din contractul incheiat cu editorul sau.
Imprejurarea ca reclamantii au inregistrat si la ORDA opera muzicala nu este relevanta in ce
priveste nasterea dreptului de autor, asa cum nu este constitutiva de drepturi nici inregistrarea la
UCMR ADA, aceasta avand relevanta doar cu privire la data si avand drept scop asigurarea
exercitarii colective, in conditiile legii, a drepturilor cuvenite pentru operele muzicale, mai ales a
acelora pentru care gestiunea colectiva este obligatorie. Inregistrarea este deci facultativa, asa
cum au sustinut reclamantii, dar sustinerile acestora cu privire la calitatea de autor urmeaza sa fie
inlaturate, avand in vedere ca nu s-a facut dovada ca opera apartine reclamantului I.L.M.,
conform prezumtiei legale examinate mai inainte.
Asa fiind, nu se poate recunoaste dreptul de autor in favoarea reclamantului si nici dreptul de
editor in favoarea societatii reclamante, nu se poate constata vreo incalcare a drepturilor de autor
sau editor si nu se poate interzice paratilor sa dispuna de opera muzicala S.T. in orice fel,
conform legii.
Impotriva acestei sentinte au formulat apel la data de 21.04.2010 reclamantii I.L.M. si SC RBA
D.I.E. SRL, solicitand admiterea apelului, schimbarea in tot a hotararii atacate si recunoasterea
dreptului de autor si a drepturilor conexe pentru opera muzicala S.T. apelantului-reclamant
I.L.M. cunoscut sub pseudonimul de E.M.; recunoasterea dreptului de editor al operei muzicale
11

S.T. pentru apelanta-reclamanta SC RBA D.I.E. SRL; sa se constate ca paratii-intimati au


incalcat dreptul de autor si de editor si pe cale de consecinta sa dispuneti interzicerea oricaror
acte si fapte juridice ale acestora in legatura cu opera muzicala cunoscuta sub numele de S.T.;
obligarea paratilor-intimati sa plateasca cheltuieli de judecata .
In motivarea cererii de apel, se arata ca instanta de fond nu s-a pronuntat cu privire la exceptia
lipsei calitatii procesuale active ridicata de paratul intimat UCMR-ADA.
Instanta, in motivarea sentintei ia in considerare intampinarea depusa la dosar de paratii-intimati
S.A. si SC R SRL, cu toate ca in incheierea de sedinta din data de 08.12.2009 instanta admite
sustinerile apelantilor cu privire la incalcarea dispozitiilor art.115 C.civ., considerand inscrisul
denumit "intampinare" ca note scrise de sedinta, sedinta la care paratii-intimati nu au fost
prezenti si nici reprezentati, deoarece la dosar nu exista nici o imputernicire avocatiala care sa
faca dovada reprezentarii paratilor, deci inscrisul denumit "intampinare" nu poate fi luat in
considerare nici chiar ca note scrise de sedinta, deoarece este semnat si stampilat de catre avocat,
nu de catre parati.
Conform principiului rolului activ al judecatorului, prevazut de art.129 alin 4 si 5 C.pr.civ.,
instanta de fond, dupa administrarea probei cu CD-ul depus de apelantii-reclamanti si vizionarii
acestuia de catre instanta, aceasta nu a pus in dezbatere si nici nu a solicitat probe suplimentare
in vederea lamuririi celor sustinute de artista cunoscuta sub numele de K. in cadrul emisiunii
"`Neata cu Razvan si Dani" cu ocazia aducerii la cunostinta publica a compozitiei muzicale S.T.
sub urmatoarele aspecte: cine este E.M.; artista a mentionat ca, compozitorul E.M. este persoana
care a participat in calitate de compozitor si la crearea melodiilor de pe albumul AKCENT ~
STAY WITH ME si THAT`S MY NAME; sustinerile artistei ca, melodia S.T., este deja difuzata
pe postul de radio VIBE FM; cu toate ca instanta face vorbire de prevederile art.4 alin.2 din
Legea nr.8/1996 modificata nu a pus in vedere apelantilor-reclamanti necesitatea unei declaratii
din partea artistei cunoscuta sub numele de K. prin care sa aduca la cunostinta instantei lamuriri
cu privire la numele si persoana autorului compozitiei cunoscuta sub numele de S.T., probe
suplimentare care, daca ar fi fost solicitate si administrate in dosar, ar fi facut dovada fara tagada
ca dl. I.L.M. este unul si acelasi cu E.M.
De asemenea, se arata ca prin actiune apelantii - reclamantii au solicitat ca probe: acte,
interogatoriu si martori din care instanta a admis numai inscrisuri, respingand interogatoriul si
martorii cu toate ca in dezbateri avocatul apelantilor - reclamantii a motivat ca proba cu martori o
solicita in dovedirea faptului ca apelantul - reclamant I.L.M., este una si aceeasi persoana cu
E.M. despre care se face vorbire in CD.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.282 - 298 C.pr.civ.
Intimata SC R SRL a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
12

In motivarea intampinarii, s-a retinut ca intampinarea de la prima instanta indeplinea conditiile


de fond si de forma pentru a produce efecte juridice. Lipsa dovezii reprezentarii este un aspect
formal, pe care inteleg sa il rezolve in acest stadiu procesual, depunand duplicat de pe
imputernicirea avocatiala omisa pentru fondul cauzei. se sustine, in mod exagerat, ca instanta, in
virtutea rolului activ, trebuia sa faca investigatii suplimentare privind stabilirea autorului.
Admitand ca instanta ar fi procedat la administrarea unor probatorii suplimentare, lamurirea unor
aspecte in cadrul judiciar restrans al litigiului nu ar fi inlaturat omisiunea interpretei privind
aducerea la cunostinta publica a numelui autorului odata cu aducerea la cunostinta a operei.
Numele autorului ar fi trebuit indicat clar, in persoana reclamantului, la emisiunea "Dimineata
impreuna cu Razvan si Dani" si nu in cadrul dezbaterii judiciare.
Pentru dovedirea cererii de apel, apelantii au solicitat administrarea probei cu inscrisuri si cu un
martor, probe ce au fost incuviintate de instanta prin incheierea de sedinta de la data de
10.06.2010.
A fost audiata martora Popa Olga Cristiana, sub prestare de juramant, declaratia acesteia fiind
consemnata si atasata la dosarul cauzei.
Analizand cauza de fata prin prisma motivelor de apel formulate de apelanti, a apararilor
invocate de intimati si fata de ansamblul probator administrat in cauza, Curtea retine
urmatoarele:
Intr-un prim motiv de apel, se invoca faptul ca instanta de fond nu s-a pronuntat cu privire la
exceptia lipsei calitatii procesuale pasive ridicata de paratul intimat UCMR-ADA.
Curtea constata ca aceasta exceptie a fost invocata de parata UCMR-ADA, si intr-adevar,
exceptia nu a fost solutionata prin sentinta in mod explicit, dar prin dispozitiv a fost respinsa
actiunea ca neintemeiata fata de toti paratii, deci inclusiv fata de parata UCMR-ADA.
Pe de o parte, se constata ca instanta s-a pronuntat implicit, pe exceptie in sensul considerarii ca
neintemeiata, cat timp actiunea a fost respinsa ca neintemeiata fata de parata UCMR-ADA (deci,
parata are calitate procesuala pasiva in cauza).
Pe de alta parte, reclamantii nu au interes procesual sa invoce nepronuntarea primei instantei pe
exceptie, cat timp parata care avea interes sa isi sustina lipsa de calitate procesuala nu a inteles sa
formuleze apel pe acest motiv. Astfel, acest prim motiv de apel este nefondat.
Intr-un al doilea motiv de apel, apelantii invoca faptul ca instanta a luat in considerare
intampinarea depusa la dosar de paratii-intimati S.A. si SC R SRL, cu toate ca in incheierea de
sedinta din data de 08.12.2009 a considerat inscrisul denumit "intampinare" ca note scrise de
13

sedinta, sedinta la care paratii-intimati nu au fost prezenti si nici reprezentati, deoarece la dosar
nu exista nici o imputernicire avocatiala care sa faca dovada reprezentarii paratilor, deci inscrisul
denumit "intampinare" nu poate fi luat in considerare nici chiar ca note scrise de sedinta,
deoarece este semnat si stampilat de catre avocat, nu de catre parati.
Curtea constata ca, prin incheierea de sedinta de la data de 10.11.2009, tribunalul a pus in vedere
paratei SC R SRL sa semneze intampinarea, ce va fi avuta in vedere ca note scrise.
Desi parata nu a indeplinit aceasta formalitate in fata primei instante, fata de faptul ca aceste note
scrise erau semnate de un avocat, iar in fata instantei de apel s-a facut dovada existentei
mandatului de reprezentare din partea acestui avocat fata de parata, inca de la data depunerii
"intampinarii" la dosar, Curtea constata acoperita aceasta lipsa si indeplinita cerinta semnarii,
motivul de apel fiind, astfel, nefondat.
Se mai arata de catre apelanti ca prin actiune au solicitat ca probe: acte, interogatoriu si martori,
din care instanta a admis numai inscrisuri, respingand interogatoriul si martorii, cu toate ca in
dezbateri avocatul apelantilor - reclamantii a motivat ca proba cu martori o solicita in dovedirea
faptului ca apelantul - reclamant I.L.M., este una si aceeasi persoana cu E.M. despre care se face
vorbire in CD.
Curtea constata ca sustinerile reclamantilor sunt partial corecte, de vreme ce, prin aceeasi
incheiere de la data de 10.11.2009, a fost incuviintata proba cu inscrisuri, fiind prorogate
celelalte probe solicitate de apelanti, iar la ultimul termen de judecata, respectiv 02.03.2010, nu
s-au mai pus in discutie probele ramase prorogate.
Aceasta omisiunea a instantei, de a pune in discutie cererea de probatorii ce fusese prorogata
duce la considerarea ca intemeiat a urmatorului motiv de apel.
Astfel, apelantii sustin ca, potrivit principiului rolului activ al judecatorului, prevazut de art.129
alin 4 si 5 C.pr.civ., instanta de fond, dupa administrarea probei cu CD-ul depus de apelantiireclamanti si vizionarii acestuia de catre instanta, nu a pus in dezbatere si nici nu a solicitat probe
suplimentare in vederea lamuririi celor sustinute de artista cunoscuta sub numele de K. in cadrul
emisiunii "`Neata cu Razvan si Dani" cu ocazia aducerii la cunostinta publica a compozitiei
muzicale S.T. sub urmatoarele aspecte: cine este E.M.; artista a mentionat ca, compozitorul E.M.
este persoana care a participat in calitate de compozitor si la crearea melodiilor de pe albumul
AKCENT ~ STAY WITH ME si THAT`S MY NAME; sustinerile artistei ca, melodia S.T., este
deja difuzata pe postul de radio VIBE FM; cu toate ca instanta face vorbire de prevederile art.4
alin.2 din Legea nr.8/1996 modificata nu a pus in vedere apelantilor-reclamanti necesitatea unei
declaratii din partea artistei cunoscuta sub numele de K. prin care sa aduca la cunostinta instantei
lamuriri cu privire la numele si persoana autorului compozitiei cunoscuta sub numele de S.T.,
probe suplimentare care, daca ar fi fost solicitate si administrate in dosar, ar fi facut dovada fara
14

tagada ca dl. I.L.M., este unul si acelasi cu E.M.


Prin urmare, Curtea retine o incalcarea principiului rolului activ, raportat la principiul
disponibilitatii, cat timp cererea de probatorii fusese formulata de reclamanti.
Raportat la dispozitiile art.295 alin.2 din Codul de procedura civila, Curtea a procedat la
administrarea probei cu un martor, solicitata de apelantii-reclamanti, direct in faza procesuala a
apelului.
Paratul S.A. s-a inregistrat la organismul de gestiune colectiva UCMR ADA la data de
10.04.2009, cu opera muzicala S.T., durata 4:00 min., editor SC R.
Pe de alta parte, reclamantul I.L.M. s-a inregistrat la organismul de gestiune colectiva UCMR
ADA cu opera muzicala S.T., durata 3:20 min., editor SC RBA D.I.E. SRL. la data de
08.05.2009.
Faptul ca este vorba de aceeasi opera muzicala este confirmat de catre parata UCMR ADA, care
a stabilit in cadrul Comisiei profesionale, in baza partiturilor anexate declaratiilor de inscriere, ca
este vorba de aceeasi lucrare, avand acelasi titlu, asa incat a stopat toate platile rezultate din
utilizarile operei muzicale (radiodifuzare, comunicare publica in orice fel etc.), urmand a se
stabili cine este autorul.
Asa cum in mod corect a retinut prima instanta, inregistrarea are un caracter facultativ, iar
imprejurarea ca reclamantii au inregistrat si la ORDA opera muzicala nu este relevanta in ce
priveste nasterea dreptului de autor, asa cum nu este constitutiva de drepturi nici inregistrarea la
UCMR ADA, aceasta avand relevanta doar cu privire la data si avand drept scop asigurarea
exercitarii colective, in conditiile legii, a drepturilor cuvenite pentru operele muzicale, mai ales a
acelora pentru care gestiunea colectiva este obligatorie.
Prin urmare, pentru solutionarea problemei de drept deduse judecatii - cine este titularul
dreptului de autor asupra operei muzicale ce face obiectul prezentei cauze - Curtea va porni,
asemanator primei instante, de la prezumtia relativa cu privire la calitatea de autor, reglementata
la art.4 alin.1 din legea dreptului de autor si a drepturilor conexe, prin care se prevede ca se
prezuma a fi autor, pana la proba contrara, persoana sub numele careia opera a fost adusa pentru
prima data la cunostinta publica.
La alin. 2 se prevede ca, atunci cand opera a fost adusa la cunostinta publica sub forma anonima,
sau sub un pseudonim, care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercita de
catre persoana fizica sau juridica ce o face publica avand consimtamantul autorului, atata timp
cat acesta nu-si dezvaluie identitatea .
15

Din vizionarea CD-ului care contine fragmentul din emisiunea de la Antena 1 din ziua de
03.04.2009 (data anterioara datei de inregistrare la UCMR-ADA de catre parati si care ar putea fi
luata in considerare ca fiind data cand opera a fost adusa la cunostinta publica pentru prima
oara), reiese ca, in cadrul emisiunii, inainte de a interpreta melodia S.T., artista K. a mentionat
titlul acesteia si numele compozitorului.
Numele mentionat nu coincide cu numele reclamantului din actiune, ci artista s-a referit la E.M..
Curtea mai retine ca, imprejurarea ca pe ecran au fost mentionate numele operei muzicale si
numele interpretei, dar nu si numele compozitorului, nu are nicio relevanta, cat timp inainte de a
interpreta melodia S.T., artista K. a mentionat titlul acesteia si numele compozitorului. Nu era
obligatorie si o mentiune scrisa pe ecran, ca mod de afisaj, cat timp exista un anunt verbal
referitor la compozitor.
Aspectele deduse din inregistrare se coroboreaza cu declaratia artistei, ce a fost audiata in fata
procesuala a apelului, care a declarat ca in data de 03.04.2009, a adus la cunostinta publica o
melodie compusa de reclamant, pe care l-a numit in cadrul emisiunii "E.M.", aratand ca asa s-a
facut cunoscut in lumea muzicala.
Declaratia martorei, cu privire la pseudonim, se coroboreaza cu inscrisurile depuse la dosar,
respectiv contractul de cesiune din 20 aprilie 2009, in care reclamantul I.L.M., apare ca avand
numele artistic "E.M.".
Fata de prevederile art.4 din Legea nr.8/1996, potrivit cu care "se prezuma a fi autor, pana la
proba contrara, persoana sub numele careia opera a fost adusa pentru prima data la cunostinta
publica", Curtea va constata ca fiind aplicabila prezumtia legala in favoarea reclamantului, fata
de probele administrate si fata de argumentele prezentate anterior.
Pentru aceste motive, in temeiul art. 296 din Codul de procedura civila, Curtea va admite apelul,
va schimba in tot sentinta in sensul ca va admite cererea; va constata ca reclamantul I.L.M.,
(cunoscut sub numele de scena E.M.) este autorul operei muzicale intitulata ,,S.T.", iar
reclamanta SC RBA D.I.E. SRL este titularul dreptului de editare al aceleiasi opere; va constata
ca paratii au incalcat drepturile amintite si va interzice paratilor sa savarseasca orice acte sau
fapte juridice de natura a incalca drepturile mai sus recunoscute.

16

BIBLIOGRAFIE

Legea 8 / 1996
Dreptul de autor , Danila Ligia Editura CH Beck 2005
Dreptul proprietatii intelectuale, Dreptul de autor Bujorel
Florea, Editura Fundatia 'Romania de Maine'
Dreptul de autor si drepturile conexe, Dreptul proprietatii
intelectuale Romitan Ciprian Raul, Rodica Parvu, Editura
CH Beck.
EuroAvocatura.ro

17

Music and copyright, Rosen Ronald . Oxford Oxfordshire:

Oxford University Press (2008);

Proprietate intelectuala-Legislatie principala, legislatie


secundara si jurisprudenta, Oliviu Craznic Universul Juridic
Bucuresti 2015
ii