Universitatea Dimitrie Cantemirdin Trgu Mure

PROTECIA JURIDIC A COMPONENTELOR I PROGRAMELOR DE CALCULATOR

Disciplina Informatic juridic

ISCRU MIRCEA-ALEXANDRU Drept, Anul III examen de diferen

1. Componentele i programele pentru calculator Noiune i cadru juridic

Legislaia din Romnia nu definete programul de calculator, dar se consider c cea mai potrivit definiie ce poate fi acceptat este aceea potrivit creia programul de calculator este un ansamblu de instruciuni i rutine, care , codificate i transpuse pe un suport, descifrate de maina care urmeaz aceste instruciuni, permit s se obin anumite rezultate. ntr-o definire mai tehnic, prin program pentru calculator se inelege reprezentarea unui algoritm ntr-un limbaj de programare. Formal, un program poate fi privit ca un transformator de aseriuni ce descriu proprietile datelor introduse i ale rezultatelor dorite.1 n dreptul romn, Legea nr. 8/1996 a inclus programele pentru calculator n categoria operelor protejate n art. 7 lit. a), potrivit cruia constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaie intelectual n domeniul literar, artistic sau tiinific, oricare ar fi modalitatea de creaie, modul sau forma concret de exprimare i independent de valoarea i destinaia lor, iar n rndul operelor protejate se afl i programele. La nivel comunitar, Consiliul Comunitilor Europene, prin Directiva nr. 91/250/CEE privind protecia programelor pentru calculatoare, a propus protejarea programelor pentru calculatoare n cadrul dreptului de autor i a formulat regulile de baz ale proteciei. Regulile formulate n Directiv au fost preluate n legea romn.

2. Obiectul proteciei n cazul programului pentru calculator

Legea romn din 1996 dispune prin art. 72 alin. 1 c protecia programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicaie i sistemele de operare, exprimate n orice fel de limbaj, fie n cod-surs sau cod-obiect, materialul de concepie pregtitor, precum i manualele. De aici rezult c, n concepia legiuitorului romn, conform cu cea din dreptul comunitar, sunt protejate att sistemele de operare ct i programele de aplicaie i c pentru componente importante ale programelor pentru calculatoare, care constituie n acelai timp i faze de realizare a acestora, au legatur cu protecia lor.2 Acestea sunt: a) materialul de concepie pregtitor; b) codul surs sau programul editat n cod surs; c) codul obiect, reprezentnd traducerea programului surs n program inteligibil pentru main; d) manualul de utilizare, adic documentaia conex i documentaia auxiliar.
1 2

Parvu Rodica, Romitan Ciprian-Raul, Dreptul de autor si drepturile conexe, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, pag. 84. Ros Viorel, Dragos Bogdan, Octavia Spineanu-Matei, Dreptul de autor si drepturile conexe , Editura All Beck, Bucuresti, 2005, pag. 424.

Materialul de concepie pregtitor este primul pas n realizarea unui program i reprezint problema propus pentru rezolvare, analiza acestea, materializarea n limbaj natural a ideii, soluiile posibile de rezolvare a problemei i soluia aleas, descrierea modului de funcionare i de rezolvare a cerinelor programelor, create cu scopul de a pregti/controla/derula activitatea de proiectare i de realizare a programului. Dar acest material este protejabil numai dac i n masura n care este de natura s permit realizarea unui program pentu calculator ntr-un stadium ulterior. Codul surs sau editarea programului n cod surs este o etap intermediar n realizarea programului ce repezint traducerea unei pri din materialul de concepie pregtitor ntr-un limbaj de programare, folosind regulile specifice acelui limbaj. Codul surs nu este exprimat n limbaj natural, avnd pentru nespecialiti un aspect criptic, dar el este inteligibil pentru specialiti. Codul obiect reprezint traducerea programului editat n cod surs n program inteligibil pentru main, singurul n care programul poate rula pe calculator. Dup ce a fost scris codul surs pentru un program, programatorul l transform n cod obiect n urma unei operaii de translare, cu ajutorul unui alt program numit compilator. Manualele sunt n esen documente, tiprite sau sub form digital coninnd informaii i instruciuni referitoare la programul pe care l nsoesc.1

3. Subiectul drepturilor de autor n cazul programelor pentru calculatoare

Autor al unui program pentru calculator este persoana fizic sau persoanele fizice care l-au creat. Persoana juridic nu poate avea dect calitatea de titular al dreptului asupra programului pentru calculator. Programul pentru calculator se poate realiza individual sau n colaborare. Dac programul a fost creat n colaborare, contribuia fiecrui coautor poate fi individualizat. Divizarea programului nu este posibil i n cazul utilizrii sale. Protecia programelor pentru calculator impune recunoaterea calitii de autor n favoarea creatorilor. La rndul lor, persoanele care au investit n realizarea de programe pentru calculator vor beneficia de unele drepturi speciale. Din punct de vedere juridic, specificul programelor pentru calculator a determinat elaborarea unor norme derogatorii de la dreptul comun de autor. n acest sens, autorul de programe nu dispune de dreptul de retractare, iar persoana care angajeaz pe realizatorii programelor devine titularul drepturilor patrimoniale de autor.2 n persoana adevratului autor, drepturile autorului sunt depline, acesta bucurndu-se att de drepturile morale, ct i de drepturile patrimoniale recunoscute creatorilor din acest domeniu.
1 2

Ibidem, pag. 425. Olteanu Gabriel, Dreptul proprietatii intelectuale, Editia 2, Editura C.H.Beck, Bucuresti, 2008, pag. 128.

n ceea ce privete titularul dreptului patrimonial asupra programelor pentru calculatoare, potrivit art. 74 din Legea nr. 8/1996, n lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau mai muli angajai n exercitarea atribuiilor de serviciu sau dup instruciunile celui care angajeaz, aparin acestuia din urm. Aadar, drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator aparin persoanei care a angajat pe autorii programului, doar n lips de convenie contrar. Legea nu impune condiii de form pentru convenia contrar, asa nct urmeaz a se aplica regulile probaiunii din material creia i aparine raportul juridic n care se afl persoana care angajeaz i autorul programului i care poate fi de drept comercial, de drept civil sau de dreptul muncii.1 Legea francez, n aceeai problem, n art. 113-9 CPI a prevzut ca n lips de dispozi ii statutare sau de stipulaii contrare, drepturile patrimoniale asupra programelor i documentaiei create de unul sau mai muli salariai n exerciiul funciunii lor sau dup instruciunile celui care i-a angajat sunt cuvenite persoanei care i-a angajat i care este singura abilitat s le exercite. Aadar, persoana care a angajat programatorii exercit drepturile patrimoniale de autor pe temeiul unei cesiuni forate.2

4. Coninutul drepturilor de autor asupra programelor pentru calculatoare

4.1. Drepturile morale ale autorilor de programe pentru calculator Legea recunoate n folosul; titularilor de drepturi de autor beneficial, n mod corespunztor, al drepturilor morale i patrimoniale prevzute pentru autorii de oper n dreptul comun (art. 10-13). Aceste drepturi sunt adaptate programelor i reformulate ori precizate n art. 73-81 din lege. 3 Drepturile morale de care se bucur autorii programelor pentru calculatoare sunt: a) dreptul de a decide dac, n ce mod i cum va fi adus programul la cunotina public. Dar acest drept este deplin numai pentru autorul independent de programe. Pentru autorii de programe care ndeplinesc o sarcin de serviciu, dreptul de divulgare poate fi pus n discuie doar n msura n care realizatorii programului i-ar fi rezervat acest drept n mod expres, prin convenia ncheiat cu cel care i-a angajat; b) dreptul de a pretinde recunoaterea calitii de autor a programului; c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adus programul la cunotina public; d) dreptul de a pretinde respectarea integritii operei i de a se opune oricrei modificri i oricrei atingeri adus programului, daca prejudiciaz onoarea sau reputaia autorului; i acest drept sufer unele ngrdiri n cazul programelor pentru calculatoare.
1 2

Ros Viorel, Dragos Bogdan, Octavia Spineanu-Matei, op.cit., pag. 428. Ibidem, pag. 421. 3 Gabriel Olteanu, op.cit.,pag. 129.

Este logic, date fiind consecinele grave pe care le-ar putea avea, eliminarea dintre drepturile morale recunoscute autorilor de programe a dreptului de retractare, prin art. 77 alin. 3 din lege. Retractarea nu s-ar putea face nici prin despgubirea utilizatorilor. 4.2. Drepturile patrimoniale de autor n cazul programelor pentru calculator Protecia programelor pentru calculatoare are ca obiectiv principal nu interzicerea utilizrii acestor programe, ci interzicerea oricrei utilizri neautorizate de ctre titularul drepturilor. n acest scop, titularul dreptului de autor al unui program pentru calculator beneficiaz, n mod corespunztor, de drepturile patrimoniale recunoscute n favoarea titularilor de drepturi de autor n condiiile dreptului comun, respectiv n art. 13 din lege. Exercitarea drepturilor patrimoniale de autor nu ridic nicio problem n cazul autorilor independeni. Dei legea nu se refer n mod special la acetia, fcnd aplicaia principiilor generale ale legii, rezult ca ei i pot exercita drepturile morale i patrimoniale personal sau prin intermediul organismelor de gestiune colectiv. n mod special sunt considerate compatibile cu exploatarea programelor pentru calculatoare n scopul folosirii de foloase patrimoniale i sunt reafirmate n cazul lor, prin art. 73 din lege, modificat, dreptul patrimonial exclusiv de a realiza i de a autoriza1: a) reproducerea permanent sau temporar a unui program, integral sau parial, prin orice mijloc si sub orice form, inclusiv n cazul n care reproducerea este determinat de instalarea, stocarea, rularea sau executarea, afiarea sau transmiterea n reea; b) traducerea, adaptarea, aranjarea i orice alte transformri aduse unui program pentru calculator, precum i reproducerea rezultatului acestor operaiuni, fr a prejudicia drepturile persoanei care transform programul pentru calculator; c) distribuirea i nchirierea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice form. Aceste drepturi speciale ale titularului dreptului de autor asupra unui program pentru calculator se completeaz cu drepturile comune oricrui creator al unei opere de creaie intelectual. Dreptul exclusiv de a autoriza reproducerea permanent sau temporar implic stocarea programului n memoria calculatorului sau pe un suport de memorie externa. Folosirea unui program este posibil numai dac utilizatorul l poate i reproduce. Prin cesiunea dreptului de folosire, utilizatorul dobndete i dreptul de reproducere a programului pentru calculator. De altfel, dispoziiile art. 76 al Legii nr. 8/1996 dispun ca n lipsa unei clauze contrare, utilizatorul beneficiaz de dreptul de reproducere permanent sau temporar, fr a fi necesar autorizarea titularului dreptului de autor, dac

Ros Viorel, Dragos Bogdan, Octavia Spineanu-Matei, op.cit., pag. 430.

acesta este util programului ntr-un mod corespunztor destinaiei sale, inclusiv pentru corectarea erorilor. Dreptul exclusiv de a realiza i autoriza programe derivate, precum i dreptul de a reproduce rezultatul acestor operaiuni aparine autorului programului sau titularului drepturilor patrimoniale asupra programului. n cazul autorilor de programe salariai, drepturile patrimoniale revin angajatorului. Dac prin contractul de utilizare nu s-a prevzut altfel, transformrile aduse programului ori corectarea erorilor, necesare pentru folosirea programului corespunztor destinaiei sale, nu sunt supuse autorizrii titularului dreptului de autor. Dreptul exclusiv de a realiza i autoriza distribuirea originalului sau a copiilor unui program se execut prin vnzare sau orice alt mod de transmitere, cu titlu oneros sau gratuit, precum i oferirea public a acestora. Drepturile patrimoniale privind originalul sau copiile unui program pentru calculator pot fi valorificate i prin nchiriere. Programul realizat i pstrat n memoria calculatorului este singurul exemplar original. Distribuirea programului n original se poate face numai prin remiterea calculatorului, care constituie suportul original al programului. Prima vnzare a copiei unui program pe calculator pe piaa intern de ctre titularul drepturilor sau cea facut cu consimmntul acestuia epuizeaz dreptul exclusiv de autorizare a distribuirii copiei pe piaa intern. n acest fel, vnzarea copiei programului pentru calculator implic i transmiterea dreptului de distribuire a copiei.1

5. Durata proteciei drepturilor asupra progamelor pentru calculator

Drepturile morale ale autorului unui program pentru calculator au un caracter perpetuu. Potrivit dispozitiilor art. 11 alin. (1) al Legii nr. 8/1996, aceste drepturi nu pot face obiectivul vreunei renunri sau nstrinri. Prin derogare de la regulile comune aplicabile n materie, titularul dreptului de autor beneficiaz de dreptul moral de a retracta programul pentru calculator. Excluderea dreptului de retractare este justificat de necesitatea proteciei utilizatorilor. Exerciiul drepturilor morale de a decide aducerea programului la cunotina public, de a pretinde recunoaterea calitii de autor al programului i de a pretinde respectarea integritii programului sunt transmisibile prin motenire pe durat nelimitat. Dac nu exist motenitori, exerciiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiv care a administrat drepturile autorului sau, dup caz, organismului cu cel mai mare numr de membri, din domeniul respectiv de creaie.
1

Ioan Macovei, pag. 491-492.

Drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator au o durat limitat n timp. n conformitate cu art. 30 al Legii nr. 8/1996, ele dureaz tot timpul vieii autorului, iar dup moartea acestuia se transmit prin motenire, potrivit legislaiei civile, pe o perioad de 70 de ani. Exist mai multe posibiliti de a stabili durata de protecie pentru autorii angajai, cei care nu au ncheiat vreo convenie special cu persoana care i-a angajat pentru a cere dreptul de a fi adevratul printe al programului. Prima este cea de la art. 30 din legea 8/1996 i presupune c dup semnarea contractului de munc, persoana juridic angajatoare dobndete asupra viitorului program un drept patrimonial egal n durat cu cel stabilit pentru autorul programului aflat n situaia discutat mai sus. Aceasta variant nseamn c angajatorul devine din punct de vedere legal un titular de drepturi patrimoniale exact ca autorul liber, iar adevratul autor, adic cel angajat, este deposedat de dreptul lui, el avnd doar statutul de salariat. A doua posibilitate nseamn aplicarea regulilor de cesiune, ceea ce presupune un drept patrimonial limitat in favoarea persoanei care angajeaz pe o perioad de 3 ani. Este solu ia dat de art. 44 al aceleiasi legi, potrivit caruia pentru operele create in cadrul unui contract individual de munca, in lipsa unor clauze care sa specifice termenul pentru care au fost cesionate, termenul de autor fiind de 3 ani de la data predarii operei. O ultima varianta este aceea a autorilor de programe care sunt si ei deposedati de drepturile lor fr s fi ncheiat o conventie cu persoana care i-a angajat. Aici legea prevede ca autorul este practic indreptatit la o remuneratie dintr-un anume procent realizat din profitul obtinut prin valorificarea programului pe tot timpul vietii sale, iar mostenitorii sai pe o durata de 50 de ani. Aceasta ultim variant este din pcate doar o prevedere legal fr acoperire real, ntruct n viata de zi cu zi nu se gasesc angajatori dispusi la un asemenea compromis, cum de asemenea nici varianta conventiei prealabile dintre angajator si angajat referitoare la drepturile patrimoniale ale aceluia din urm nu se realizeaz, singura variant care se intalnete att la noi ct de altfel in toat lumea este doar aceea in care autorul este salariat, iar remuneratia se stabileste negociat dar cu mult sub cuantumul platii pe care ar fi obtinut -o parte din drepturile sale de autor1. In situatia autorilor de programe dependenti, care sunt deposedati de creatia lor, fara sa fi incheiat vreo conventie cu persoana care i-a angajat sunt posibile doua solutii: prima este aceea potrivit careia, daca admitem ca dreptul de autor este amenajat in favoarea autorilor, dispozitia legii trebuie interpretata in sensul ca autorul programului este indreptatit la o remuneratie, la un procent din profitul obtinut din valorificarea programului, tot timpul vietii sale, iar mostenitorii sai pe durata a 70 de ani. A doua, este aceea care rezulta din interpretarea gramaticala si autonoma a textului si care duce la concluzia ca drepturile patrimoniale asupra programelor realizate de autorii angajati apartinand in totalitate angajatorului, autorul nu mai are decat drepturi morale corespunzatoare si acele drepturi
1

http://www.euroavocatura.ro/articole/93/

patrimoniale pe care le-a negociat cu angajatorul. In acest caz, mostenitorii nu mai pot invoca dobandirea de drepturi patrimoniale in temeiul art. 30 din lege, respectiv dobandirea prin mostenire, pe o durata de 70 de ani, a drepturilor patrimoniale asupra programelor realizate de autorul lor, decat daca si in masura in care astfel de drepturi ar fi avut si autorul programului in timpul vietii, pe temeiul unei clauze incheiate cu angajatorul.

6. Limitri ale drepturilor de autor n cazul programelor pentru calculator

Utilizarea programelor pentru calculator conform destinaiei lor, a impus instituirea unor limitri ale drepturilor morale i patrimoniale de autor. Fata de reglementarile din dreptul comun de autor, limitarile privind drepturile programatorilor au un caracter special. n privina drepturilor morale, autorul unui program pentru calculator nu dispune de exercitiul dreptului de retractare. Nerecunoasterea dreptului de retractare a fost determinata de cerinta asigurarii certitudinii in utilizarea programelor achizitionate si evitarea comportamentelor abuzive ale autorilor. n legatur cu drepturile patrimoniale, Legea romn din 1996 stabileste mai multe limitari. Ele sunt determinate de specificul dreptului de autor asupra programelor pentru calculator. 6.1. Limitri care permit utilizarea programului conform destinaiei Dobnditorul legitim are dreptul, in lipsa unei clauze contrare, de a reproduce permanent sau temporar un program, integral sau partial, prin orice mijloc si sub orice forma, respectiv de a traduce, adapta, aranja ori a face alte transformari unui program, precum si de a reproduce rezultatul acestor operatiuni. n temeiul art. 76 al Legii nr. 8/1996, autorizatia titularului dreptului de autor nu va fi necesara, n masura n care sunt indeplinite urmtoarele condiii: utilizatorul s fie destinatarul legal al unei copii a programului; efectuarea actelor de reproducere sau transformare a programului s nu fie interzis prin convenie contrar; drepturile persoanei care transform programul s nu fie prejudiciate; reproducerea sau transformarea trebuie sa fie acte necesare pentru a permite dobanditorului sa utilizeze programul corespunzator destinatiei sale, inclusiv pentru corectarea erorilor. 6.2. Limitri care privesc sigurana utilizrii programului Utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face o copie de arhiv sau de siguran. Conform art. 77 alin. (1) al Legi nr. 8/1996, n msura n care este necesar pentru asigurarea utilizrii programului, realizarea acestei copii nu implic autorizarea titularului dreptului de autor.

6.3. Limitri impuse de nevoia de observare, studiere, testare, cu ocazia operaiunilor de instalare, afiare, rulare sau executare, transmitere ori stocare a programului Utilizatorul autorizat al copiei unui program pentru calculator poate, fr autorizarea titularului dreptului de autor, s analizeze, sa studieze sau sa testeze functionarea acestui program, in scopul de a determina ideile si principiile care stau la baza oricarui element al acestuia, cu ocazia efectuarii oricaror operatiuni de instalare, afiare, rulare sau executare, transmitere ori stocare a programului, operaiuni pe care este in drept sa le efectueze. Scopul urmrit prin aceasta dispozitie este de a permite utilizatorul legitim corect instalare a programului, testarea performanelor i a functionrii lui, corectarea eventualelor erori etc. 6.4. Limitarea drepturilor pentru a permite descompunerea programelor pentru calculatoare Funcia unui program pentru calculator este de a comunica i a opera cu alte componente ale unui sistem informatic si cu utilizatorii, scop in care este necesara o legatura logica si daca este cazul, fizica, de interactiune pentru a permite functionarea deplina a tuturor elementelor de software si hardware cu alte componente de software si hardware. Interconexiunea si interactiunea functionala sunt denumite interoperabilitate, iar aceasta poate fi definit ca fiind capacitatea de a schimba informaii si de a utiliza reciproc informatiile schimbate. Realizarea acestei interoperabilitati presupune, uneori, descompunerea programului, decompilarea lui de catre utilizator, implicit o limitare a drepturilor de autor ale titularului. Conform soluiei adoptate, autorizarea titularului dreptului de autor nu este obligatorie (nu este necesara) atunci cand reproducerea codului sau traducerea formei acestui cod este indispensabila pentru obtinerea informatiilor necesare interoperabilitatii unui program pentru calculator, cu alte programe pentru calculatoare, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - actele de reproducere si de traducere sunt indeplinite de o persoana care detine dreptul de utilizare a unei copii a programului sau de o persoana care actioneaza in numele unui astfel de detinator; - informaiile necesare interoperabilitaii nu sunt uor i rapid accesibile pentru deintorul legal al programului; - actele de reproducere si traducere sunt limitate la partile de program necesare interoperabilitatii. Informatiile astfel obtinute: nu pot fi utilizate in alte scopuri decat realizarea interoperabilitatii programului pentru calculator creat independent; nu pot fi comunicate altor persoane, in afara cazului in care comunicarea se dovedeste necesara interoperabilitatii programului pentru calculator creat independent; nu pot fi utilizate pentru definitivarea, producerea ori comercializarea unui program pentru calculator a carui expresie este fundamental similara sau pentru orice alt act ce aduce atingere drepturilor titularului dreptului de autor (art. 79).

Descompunerea programului, fara autorizarea autorului, nu este permisa daca prin aceasta se cauzeaza un prejudiciu titularului dreptului de autor sau utilizarii normale a programului pentru calculator.

7. Valorificarea drepturilor patrimoniale asupra programelor pentru calculator Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor asupra programelor
Legea noastr nu se ocup, n mod special, de valorificarea drepturilor patrimoniale de autor asupra programelor n Capitolul IX consacrat acestei categorii de opere. n legatura cu aceast problema sunt de amintit urmatoarele dispozitii ale legii in care sunt formulate reguli ale cesiunii drepturilor asupra programelor pentru calculatoare: art. 74, potrivit caruia, in lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor pentru calculator, create de unul sau mai multi angajati, in exercitarea atributiilor de serviciu sau dupa instructiunile celui care angajeaza, apartin acestuia din urma; art. 75, care reafirma caracterul, n principiu, limitat al cesiunii si in cazul programelor pentru calculatoare; art. 63, care reglementeaza inchirierea unei opere si face o referire expresa la programele pentru calculator. Lipsa dispoziiilor speciale n lege duce la concluzia c valorificarea drepturilor patrimoniale de autor este supus regulilor comune, cuprinse in Capitolul VII al legii, dispozitii car se vor aplica in masura in care nu contravin regulilor speciale formulate in Capitolul IX i in masura n care sunt conforme cu natura dreptului de autor asupra programelor si asigura utilizarea programului corespunzator destinatiei sale. 7.1. Reguli speciale privind cesiunea drepturilor patrimoniale asupra programelor pentru calculatoare Autorul programului pentru calculator i poate valorifica personal drepturile sale patrimoniale atunci cnd este independent sau cnd, angajat fiind sau lucrnd dup dispoziiile celui care l-a angajat, a convenit cu angajatorul ca drepturile asupra programelor relizate i aparin n totalitate. n lipsa de convenie contrara, drepturile patrimoniale asupra programelor realizate de autorul angajat aparin angajatorului (art. 74), dar dispoziia din art. 63 din lege care vorbete numai despre autor ca fiind cedentul drepturilor trebuie interpretata ca referindu-se i la succesorii n drepturi ai acestora. Parile in contractul de cesiune sunt autorul programului sau succesorul n drepturi a acestuia, n calitate de cedent i persoana n favoarea creia, n schimbul pretului convenit, se face transmisiunea drepturilor patrimoniale n calitate de cesionar. Obiectul contractului priveste drepturile patrimoniale de autor asupra programului i preul convenit. Contractul de comanda este o cesiune de drepturi patrimoniale asupra unor programe viitoare. Dar cesiunea asupra tuturor programelor viitoare, nominalizate sau nenominalizate, este lovit de

nulitate absolut. O atare nulitate nu intervine pentru cesiunea, prin efectul legii, asupra programelor realizate de autorii angajai. Drepturile patrimoniale se transmit angajatorului, n lipsa de clauz contrar, pentru toate programele create de autorul angajat n exercitarea atribuiilor de serviciu. Cesiunea poate fi exclusiv, caz n care titularul drepturilor patrimoniale de autor nu mai poate utiliza opera n modalitile, pe termenul i pentru teritoriul convenit i nu mai poate transmite dreptul respectiv unei alte persoane. Caracterul exclusiv al cesiunii trebuie s fie expres prevazut n contract [art.75 alin. (1) lit. a)]. Cesiunea este neexclusiv cnd titularul drepturilor patrimoniale poate utiliza el nsui opera i poate transmite dreptul neexclusiv i altor persoane. Cesionarul neexclusiv nu poate ceda dreptul sau unei alte persoane dect cu consimmntul expres al cedentului [art.75 alin. (1) lit. b)]. Renumeraia cuvenit cedentului se stabilete prin acordul prilor. Cuantumul renumeraiei se calculeaz fie proporional cu ncasrile cuvenite din exploatarea operei, fie n sum fix sau n orice alt mod. Cnd renumeraia nu a fost stabilit prin contract, autorul poate solicita organelor jurisdicionale competente stabilirea renumeraiei, aceasta se va face avand n vedere sumele platite uzual pentru aceasta categorie de opere, destinaia i durata exploatarii, precum si alte circumstante ale cazului. n cazul unei disproporii evidente ntre remuneratia autorului i beneficiile celui care a ob inut cesiunea drepturilor patrimoniale, autorul poate solicita revizuirea contractului sau marirea convenabila a remuneratiei, iar la acest drept nu se poate renuna anticipat. Potrivit art. 41 din lege, lipsa din contractul de cesiune a clauzelor privind drepturile patrimoniale transmise, modalitile de exploatare, durata i ntinderea cesiunii, precum i remuneraia titularului dreptului de autor dau dreptul prii interesate s cear anularea contractului. Dar in cazul programelor, anularea contractului de cesiune are i efectele unei retractri, cnd vine din partea autorului, or acest drept nu se recunoate autorului de program [art.77 alin. (3)]. Raiunea pentru care dreptul de retractare nu a fost recunoscut autorului programului (sigurana exploatrii lui de ctre utilizatori) ar fi trebuit s conduc la o reglementare adecvat a aciunii n anulare, n cazul contractelor de cesiune a drepturilor patrimoniale asupra programelor. 7.2. Contractul de nchiriere a programelor pentru calculatoare Contractul de nchiriere este convenia prin care autorul se angajeaz s permit utilizarea, pe timp determinat, n original sau n copie, a unor programe pentru calculator n schimbul unei renumeraii. n conformitate cu art. 63. alin. (2) al Legii nr. 8/1996, contractul de nchiriere a programelor pentru calculator este supus dispoziiilor de drept comun privind contractul de locaiune. n aplicarea lor, se va ine seama de obiectul locaiunii i de natura dreptului asupra programelor pentru calculator.

Contractul de inchiriere a programelor pentru calculator este bilateral, consensual, oneros si comutativ. Existena contractului se constat printr-un inscris, care este o cerinta ad probationem. n contractul de inchiriere, calitatea de locator apartine persoanei care a realizat programul. De multe ori insa, autorul programului nu este si titularul drepturilor patrimoniale de autor. Dac autorul programului este salariat, drepturile patrimoniale de autor asupra programului apartin celui care angajeaza. In lipsa unei clauze contrare, angajatorul poate avea calitatea de locator. Creatorul pastreaza dreptul de autor asupra programului inchiriat, cu excepia dreptului de distribuire dac nu s-a convenit altfel [art.63 alin. (3) al Legii nr. 8/1996]. Inchirierea este o modalitate de distribuire, prin care se transmite doar folosina programului. Pierderea dreptului de distribuire poate interveni numai in cazul inchirierii primul exemplar al programului pentru calculator. n privina pierderii dreptului de autor, intelegerea partilor nu se poate referi decat la drepturile patrimoniale. Dar pierderea lor implica o cesiune totala a drepturilor patrimoniale de autor si nu o inchiriere de catre locatar. Locatorul are obligaia de a preda programul cu accesoriile sale, precum si obligaia de a garanta impotriva evictiunii. Obligaia de predare nu implic i punerea la dispoziia utilizatorului a materialului de concepie folosit la realizarea programului. Garania pentru vicii pune probleme deosebite n situaia n care programul achiziionat este virusat. Locatarul sau utilizatorul are obligaia sa foloseasca programul pentru nevoile sale personale si sa plateasca pretul. n masura n care este necesar pentru asigurarea folosirii programului, utilizatorul autorizat al unui program poate face, fr autorizarea autorului, o copie de arhiv sau de siguran. Tot fara autorizarea, n lipsa unei cauze contrare, utilizatorul poate efectua actele de reproducere i de traducere a unui program pentru calculator. Utilizatorul trebuie s plteasc autorului renumeraia convenit, cu ocazia ncheierii contractului. Renumeraia se stabilete n raport cu durata de folosire a programului pentru calculator. Contractul de ncheiere a programelor pentru calculator poate nceta prin expirarea perioadei stipulate, denunarea unilateral de ctre una din pri, rezilierea pentru neexecutarea obligaiilor asumate, pierderea drepturilor locatorului sau pieirea lucrului.

7.3. Contractul de utilizare a programelor pentru calculatoare Art. 75 din lege vorbete despre contractul de utilizare a programului pentru calculator, pe care l definete ca fiind convenia prin care titularul drepturilor patrimoniale de autor, autorizeaz o

alt persoan, numit utilizator, s foloseasc programul n schimbul unei renumeraii. Prin contractul de utilizare a programului pentru calculator se transmite utilizatorului un drept patrimonial limitat la folosinta, pentru nevoile personale, a programului. Credem ca acest text de lege se refera tot la contractul de inchiriere, formuland inca un numar de reguli aplicabile materiei. Astfel, potrivit art. 75, n lipsa unei convenii contrare, printr-un contract de utilizare a unui program pentru calculator se rezuma ca: a) utilizatorului i se acord dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator; b)utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru calculator. Cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implic i transferul dreptului de autor asupra acestuia.

8. Programele pentru calculatoare libere

n practic se ntlnesc programe pentru calculatoare de tip freeware, freesoftware si shareware, supuse unor reguli speciale in privinta utilizarii, dar care nu sunt consacrate legislativ, cel putin in dreptul nostru. Freeware este un program pentru calculator cedat gratuit pentru utilizare terilor de ctre autor i uneori disponibil prin Internet sau prin grupurile de utilizatori. Un productor de programe independent poate oferi un produs sub forma de freeware, fi pentru satisfacia sa personal, fie pentru a vedea reacia utilizatorilor interesai, eventual la versiuni preliminarii celor finale. Producatorii de freeware isi pastreaza adesea toate drepturile de autor i utilizatorii nu sunt ntotdeauna liberi s copieze sau s distribuie mai departe astfel de produse. Freesoftware este un soft distribuit gratuit i nsoit de codul surs. Utilizatorii sunt liberi s-l foloseasca, s-l modifice sau s-l distribuie mai departe, cu condiia ca modificrile s fie marcate clar i specificaia drepturilor autorului original s nu fie tears sau modificat. Spre deosebire de freeware, n cazul caruia utilizatorul uneori nu are permisiunea de a efectua modificari, software-ul gratuit este protejat de un contract de acordare a licentei. Software-ul gratuit este un concept introdus pe piaa de Free Software Foundation din Cambridge, Massachusettes. Shareware este software-ul pentru care au fost inregistrate drepturilor de autor i care este distribuit pentru a fi ncercat de potenialii cumprtori. Utilizatorilor li se solicita ca, n cazul ca vor s continue folosirea programului dup perioada de prob, s plteasca autorului o anumit sum de bani.

9. Practica juridic

Prin sentina penal nr. 5/P din 11 ianuarie 2007, pronuntata de Tribunalul Neamt, inculpatul I.F. a fost condamnat prin savarsirea infractiunii de inchiriere sau oferire spre inchiriere de marfuri pirat, prevazuta in art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996. Acelai inculpat a fost condamnat pentru svarsirea infractiunii de reproducere neautorizata pe sisteme de calcul a programelor pentru calculator, prevazuta in 1399 alin. (4) din Legea nr. 8/1996. Prima instan a reinut ca, la 24 decembrie 2005, inculpatul a infiinat o societate comercial avnd ca obiect principal activiti legate de bazele de date i ca activitate secundar editarea de programe i prelucrarea informatic a datelor. Inculpatul a deschis un punct de lucru al societaii, de tip internet cafe, cu 9 calculatoare si un server, n care clienii, n schimbul sumei de 15.000 ROL/ora, accesau site-uri pe internet sau jocuri pe calculator. Inculpatul posed licenta de exploatare numai pentru 3 calculatoare, insa a instalat programe de operare al caror proprietar era M. C., precum si jocuri apartinand E. A. si pe celelalte calculatoare. mpotriva sentintei a declarat apel inculpatul, criticand-o pentru netemeinicie, vizand aplicarea unui cuantum mai redus al pedepsei. Instanta de apel, analizand hotararea atacata, a constatat ca, in aceea ce priveste infractiunea prevazuta in 1399 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, aceasta a fost corect retinuta de prima instanta, insa a apreciat ca, in ceea ce priveste infractiunea de inchiriere sau oferire spre inchiriere de marfuri pirat, prevazuta in 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996 inculpatul nu a inchiriat mrfurile pirat, acceptiunea de inchiriere avnd o alt semnificaie juridica. Fa de dispozitiile incriminatoare, instana de apel a reinut c din materialul probator administrat nu rezult c inculpatul a nchiriat marfurile pirat, respectiv programele de calculator, astfel ca a pus n discuie schimbarea ncadrrii juridice a faptei reinute n sarcina inculpatului n infractiunea prevazut in 1398 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, modificata, textul de lege facand referire la oferirea de programe prin internet sau prin retele de calculatoare fara consimtamantul titularilor de drept, dar care nu sunt marfuri pirat. Legea nr. 8/1996 a fost modificat, modificare ce a intrat n vigoare la 3 august 2006, iar anterior acestei date legea mai fusese modificat prin Legea nr. 285/2004, ambele fapte ale inculpatului fiind comise sub imperiul ultimei modificri. Dat fiind c inculpatul nu a inchiriat programele, ci le-a oferit si le-a distribuit clientilor la sediul societatii sale sau prin internet si ca fapta a fost comisa sub imperiul Legii nr. 285/2004, instanta de apel a retinut ca fapta inculpatului constituie contraventie, ea fiind infractiune numai daca anterior s-a aplicat doua sanctiuni contraventionale pentru aceleasi fapte. Or, in cauza s-a constatat ca inculpatul nu a fost sanctionat contraventional, motiv pentru care, prin decizia penala nr. 77 din 3 aprilie 2007, Curtea de Apel Bacau a admis apelul declarat de inculpat impotriva sentintei penale nr. 5/P din 11

ianuarie 2007, pe care a desfiintat-o in totalitate si, in rejudecare, in temeiul 139 9 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, a condamnat pe inculpat. In baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a achitat inculpatul pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996. mpotriva deciziei a formulat recurs procurorul, invocand motive de nelegalitate ale hotararii atacate, vizand, intre altele, gresita achitare a inculpatului pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, modificata. Se apreciaza ca, in temeiul dispozitiilor art. 14 3 din Legea nr. 285/2004, prin inchiriere se intelege punerea la dispozitie spre utilizare, pentru un timp limitat si pentru un avantaj economic sau comercial, direct ori indirect, a unei opere, fapta inculpatului intrunind deci elemente constitutive ale infractiunii prevazute in 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, modificata. Examinnd hotrrea n raport cu criticile formulate, care se circumscriu cazului de casare prevazut in 3859 alin. (1) pct. 16 C. proc. pen., ca si din oficiu pentru cazurile enuntate in 3859 alin. (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a constatat ca recursul este fondat, pentru considerente ce se vor expune in continuare: Potrivit 1396 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, modificata, constituie infraciune inchirierea sau oferirea spre inchiriere de marfuri pirat, fapta care se sancioneaz cu pedeapsa prevazut n alin. (3) al aceluiasi articol, respectiv inchisoarea de la 3 ani la 12 ani. Articolul 143 din Legea nr. 8/1996 defineste inchirierea ca fiind punerea la dispozitie spre utilizare a unei opere, pentru un timp limitat si pentru un avantaj economic sau comercial, direct ori indirect. n cauz, s-a constatat c inculpatul a deschis un punct de lucru de tip internet cafe cu 9 calculatoare si un server, in interiorul caruia clientii accesau site-uri prin internet sau jocuri pe calculator contra sumei de 15.000 ROL/ora. Inculpatul avea licenta de exploatare numai pentru 3 calculatoare, insa a instalat programe de operare al caror proprietar este M. C., precum si jocuri de tipul Need For Speed, Need For Speed Porche si Fifa 2005, proprietatea companiei E. A., si pe celelalte calculatoare. Procedand astfel, inculpatul a executat acte materiale caracteristice atat infractiunii prevazute in art. 1399 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cat si acte specifice infractiunii prevazute in art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996. Punerea la dispozitie spre utilizare pe o perioada de timp a unor copii pirat ale jocurilor pe calculatoare si obtinerea de avantaje economice in urma acestor operatii realizeaza in fapt regimul juridic al unei operatiuni de inchiriere de marfuri pirat, incriminata in art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996. In mod gresit instanta de apel a apreciat ca distribuirea marfurilor pirat si oferirea acestora clientilor ce frecventau punctul de lucru nu reprezinta o operatiune de inchiriere incriminata, atata timp

cat in schimbul ofertei inculpatul incasa un pret, caracterizat de lege ca fiind un avantaj economic sau comercial, direct ori indirect. Pentru considerentele ce preced, in baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul procurorului, a casat in parte decizia penala nr. 77 din 3 aprilie 2007 si sentinta penala nr. 5/P din 11 ianuare 2007 si, intre altele, in baza dispozitiilor art. 139 6 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, l-a condamnat pe inculpat.

10. Probleme de aplicare n timp a legilor privind dreptul de autor asupra programelor pentru calculator
Potrivit art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei, legea dispune numai pentru viitor, cu exce ptia legii penale mai favorabil, n acelai sens fiind i dispozitiile art. 1 C. civ. Decretul nr. 321/1956 privind dreptul de autor, in pofida unora dintre solutiile pe care le continea si care erau de natura a prejudicia pe autori, a fost apreciat, la nivel de principii, ca o lege in acord cu conventiile si tratatele internationale semnate de Romania si care oferea solutii conforme cu acestea in multe dintre problemele reglementate. Dar daca, de exemplu, nu a constituit o problema sub imperiul acestui act normativ, in a se considera programele pentru calculator opere protejabile, unele probleme se pun in legatura cu subiectul dreptului de autor si durata protectiei programelor pentru calculator, pentru programele realizate inainte de adoptarea Legii nr. 8/1996, pentru actele si faptele savarsite sub Decretul nr. 321/1956 si care produc efecte sub noua lege. Subiectul dreptului de autor, potrivit art. 2 din Decretul nr. 321/1956 este persoana care a creat opera, iar potrivit art. 3 din acelasi decret, exercitiul drepturilor patrimoniale de autor poate fi cedat, insa numai pe timp limitat. In doua articole ( art. 7 si art. 16) legiuitorul din 1956 a reglementat situatiile in care drepturile patrimoniale se exercita de persoane juridice . Astfel, durata dreptului patrimonial de autor este limitata la 50 de ani de la aparitia operei, in cazul cand acest drept apartinea unei persoane juridice, cu anumite excepii, pentru care era reglementat o durat special a drepturilor patrimoniale [art. 7 alin. (3) din Decretul nr. 321/1956]. Potrivit art. 16 din Decretul nr. 321/1956 opera artistica creata de autorul salariat al unei organizatii socialiste putea fi folosita de acea organizatie pentru scopuri strans legate de activitatea sa, fara consimtamantul autorului, cu plata renumeratiei stabilite pentru aceste cazuri si respectarea celorlalte drepturi de autor. Timp de 2 ani de la nasterea dreptului de autor opera nu putea fi folosita de alta persoana decat cu incuviintarea organizatiei in al carui serviciu a fost creata. In art. 17 se prevedea ca opera era considerata creata in cadrul obligatiilor ce rezulta pentru autor din raportul sau de munca sau daca ele rezultau din nomenclatorul de functii ori din planul tematic

al organizatiei sau din alte acte aplicabile in unitate cu caracter obligatoriu pentru angajat. Art. 9 din acelasi decret facea distinctie intre operele de creatie intelectuala din domeniul literar, artistic sau stiintific ca obiect al dreptului de autor si numai includerea programelor in categoria operelor artistice ar fi fost de natura sa le supuna pe acestea regimului instituit de art. 16. Or programele pentru calculator, lipsite de element estetic in sine, nu constituie opere artistice nici atunci cand rezultatul cerut si obtinut de utilizatori este o opera de arta si nu sunt protejate ca opere artistice, motive pentru care credem ca sub imperiul Decretului nr. 321/1956, in cazul programelor, o cesiune a drepturilor patrimoniale de autor in favoarea unitatii, putea opera numai in baza unui contract de cesiune voluntara, nu i prin efectul legii. Remarcm, totui, ca art. 7 alin. (3) din Decretul nr. 321/1956 nu facea o astfel de distinctie si ca solutia pe care noi o propunem este, mai degraba conforma cu spiritul actualei reglementari a dreptului de autor, potrivit caruia acest drept este amenajat si se interpreteaza in favoarea autorilor, decat cu cel al Decretului nr. 321/1956. O astfel de interpretare ar trebui sa conduca la concluzia ca pentru programele pentru calculatoare realizate de angajai sub imperiul Decretului nr. 321/1956 drepturile patrimoniale apartin, n lipsa de conventie contrara, autorilor angajati care le-au realizat. Daca admitem insa ca angajatorul a dobandit asupra programului un drept patrimonial pe o durata de 50 de ani socotiti de la data aparitiei, acestei durate nu i se aplica dispozitiile art. 149 alin. (3) din Legea nr. 8/1996, privitoare la prelungirea duratei de protectiei, ipoteza reglementata de aceasta ultima lege fiind diferita. Dar in privinta duratei de protectie a drepturilor asupra programelor cand drepturile apartin autorului independent si mostenitorilor acestuia, dispozitiile art. 149 alin. (3) devin aplicabile. Prelungirea produce efecte numai de la intrarea in vigoare a noii legi. Programele pentru calculator nu fac obiectul vreunei incriminari prin Codul penal din 1968, astfel cum s-a intamplat cu inventiile, numele comerciale, denumirile organizatiilor de comert si industrie. Aceasta nu inseamna insa ca texte ale Codului penal nu erau aplicabile la infractiuni savarsite in legatura cu programele pentru calculator sau cu ajutorul programelor pentru calculator. Dar actele si faptele incriminate prin art. 140-143 din Legea nr. 8/1996 pot fi sanctionate numai daca au fost savarsite dupa durata de 26 iunie 1996, iar cele prevazute in alte legi, dupa intrarea in vigoare a acestora, dupa cum nici ORDA nu poate incheia procesele verbale de constatare a incalcarii legii, in conditiile prevazute de Codul de procedura penala si sesiza organele competente, decat pentru actele ulterioare acestei date.

BIBLIOGRAFIE

- Viorel Ro, Drago Bogdan, Octavia Spineanu-Matei, Dreptul de autor i drepturile conexe. Tratat, Editura All Beck, Bucureti, 2005; - Teodor Bodoac, Dreptul proprietii intelectuale, Editura C.H. Beck, Bucureti, 2006; - Y. Eminescu, Dreptul de autor. Legea nr. 8/1996 comentat, Editura Lumina Lex, 1997; - C. R. Romian, P. Buta, Drept romn si comunitar al proprietii intelectuale. Dreptul de autor i drepturile conexe. Culegere de acte normative, Bucureti, ASDPI, 2006; - A. Lucas, H. Lucas, Trait de la proprit littraire et artistique , editia 2, Ed. Litec, Paris, 2001; - V. Ro, Dreptul proprietii intelectuale, Editura Global Lex, Bucureti, 2001; - M. Walter, The implimentation of the infosoc-directive in Austria. The Copyright Amendment 2003, in Revue internationale du droit dauteur, 202, octobre 2004; - G. Koumantos, La transposition de la Directive 2001/29/CE (socit dinformation), in Revue internationale de droit dauteur, 202, octobre 2004; - O. Calmuschi, Epuizarea drepturilor de proprietate intelectual , n Revista Romn de Dreptul Proprietii Intelectuale, nr. 2/2006; - Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe a fost publicat n Monitorul Oficial nr. 60 din 26.03.1996; - Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conex a fost publicat n Monitorul Oficial nr. 587 din 30 iunie 2004; - Ordonana de Urgen nr. 123 din 1 septembrie 2005 pentru modificarea i completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conex a fost publicat n Monitorul Oficial nr. 843 din 19 septembrie 2005;

- Ordonana de Urgen nr. 190 din 21 noiembrie 2005 pentru realizarea unor msuri necesare n procesul de integrare european a fost publicat n Monitorul Oficial nr. 1179 din 28 decembrie 2005; - Legea nr. 329 din 14 iulie 2006 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea i completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe, a fost publicat n Monitorul Oficial nr. 657 din 31 iulie 2006; - Directiva Parlamentului European i a Consiliului 2001/29/CE - Directiva Parlamentului European i a Consiliului 2001/29/CE din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor i drepturilor conexe n societatea informaional, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene nr. L 006 din 10 ianuarie 2002; - Directiva Consiliului 91/250/CEE Directiva Consiliului 91/250/CEE din 14 mai 1991 privind protecia juridic a programelor pentru calculator, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene nr. L 122 din 17 mai 1991; - Directiva Parlamentului European i a Consiliului 96/9/CE - Directiva Parlamentului European i a Consiliului 96/9/CE din 11 martie 1996 privind protecia juridic a bazelor de date, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene nr. L 077 din 27 martie 1996.