Drept_3_DPI

DREPT Dreptul proprietatii intelectuale

ALEGEŢI RĂSPUNSUL CORECT

1) Izvoarele internaţionale prin care se realizează protecţia proprietăţii intelectuale sunt:

1 Convenţia de la Paris din 1886 – pentru proprietatea industrială, şi Convenţia de la Berna
din 1883 – pentru protecţia dreptului de autor
2 Convenţia de la Paris din 1883 – pentru protecţia dreptului de autor şi Convenţia de la
Berna din 1886 – pentru proprietatea intelectuală
3 Convenţia de la Paris din 1883 – pentru protecţia proprietăţii industriale, şi Convenţia de
la Berna din 1886 – pentru protecţia operelor literare şi artistice

2) Calitatea de autor al unei opere o poate avea:

1 numai o persoană juridică
2 numai o persoană fizică sau numai persoanele fizice
3 fie o persoană fizică, fie o persoană juridică;
persoana care are capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu deplină

3) Excepţii de la principiul adevăratului autor al operei pot fi:

1 succesorii în drepturi ai autorilor, cesionarii legali şi convenţionali, organismele de
gestiune colectivă a drepturilor de autor;
2 titularii de brevet pentru invenţiile nebrevetabile
3 persoanele fizice cu capacitate de exerciţiu restrânsă

4) Potrivit legii, calitatea de subiect al dreptului de autor poate aparţine:

1 autorului operei, dacă este major
2 numai persoanei fizice sau juridice care a creat opera
3 persoanei fizice sau juridice prin a cărei contribuţie opera a fost adusă la cunoştinţa
publică sub formă anonimă sau sub pseudonim care nu permit identificarea autorului
4 în exclusivitate, succesorilor în drepturi ale autorilor

5) Opera comună se deosebeşte de opera colectivă prin:

1 opera comună are caracter unitar, în timp ce opera colectivă nu prezintă acest caracter
2 opera comună are un singur autor, în vreme ce opera colectivă are o pluralitate de autori
3 în cazul operei colective este imposibil să se atribuie vreun drept distinctiv vreunuia dintre
autori asupra ansamblului operei create

6) Sunt opere postume, potrivit legislaţiei în vigoare:

1 operele pentru care autorul nu şi-a manifestat în timpul vieţii voinţa cu privire la
divulgarea operei sale
2 operele pentru care autorul a decis în timpul vieţii aducerea lor la cunoştinţă publică, dar a
căror publicare are loc după decesul autorului
3 operele pentru care autorul a decis în timpul vieţii să nu fie publicate

7) Potrivit legii, sunt recunoscute ca obiect al protecţiei dreptului de autor:

1 ideile, teoriile, conceptele, descoperirile şi invenţiile conţinute într-o operă, oricare ar fi
modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare
 2 textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară şi traducerile
oficiale ale acestora
3 scrierile literare şi publicistice şi programele pe calculator, operele ştiinţifice, compoziţiile
muzicale, operele dramatice, cinematografice, de artă plastică şi de arhitectură
4 simbolurile oficiale ale statului, ale autorităţilor publice şi ale organizaţiilor, mijloacele de
plată, ştirile şi informaţiile de presă

8) Proprietarul suportului material al unei opere, altul decât autorul, nu are drept de divulgare,
adică de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţă publică, acesta
aparţinând autorului operei. De la această interdicţie există şi excepţii:
1 dacă proprietarul suportului material indică numele, prenumele sau pseudonimul autorului
2 în cazul operelor de artă plastică sau fotografică, cu excepţia situaţiei în care autorul a
exclus în mod expres dreptul de divulgare prin actul de înstrăinare a originalului operei
3 când autorul îşi retrage opera publicată

9) Obligaţia corelativă dreptului la paternitatea operei constă în:

1 îndatorirea terţilor de a indica numele, prenumele sau pseudonimul autorului în cazul
citării şi utilizării de fragmente extrase din operă, când acest lucru este permis fără
consimţământul autorului
2 îndatorirea celui care publică o operă anonimă de a indica numele moştenitorilor legali sau
testamentari ai operei
3 posibilitatea autorului operei de a pretinde restabilirea dreptului său ori de câte ori acesta
ar fi încălcat

10) Dreptul la nume al autorului unei opere înseamnă:

1 dreptul autorului de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoştinţă publică
2 reproducerea numelui autorului în cazul publicării operei sub altă formă decât cea în care
autorul a cerut să fie reprodus
3 interdicţia autorului de a decide dacă opera pe care o divulgă va apare sub numele său, sub
pseudonim sau fără indicare de nume

11) Dreptul la inviolabilitatea operei, constând în posibilitatea juridică a autorului de a se opune

oricărei modificări, suprimări sau completări, precum şi oricărei atingeri aduse operei care
prejudiciază onoarea sau reputaţia autorului, mai este cunoscut în doctrină şi sub numele de:
1 dreptul la divulgarea operei
2 dreptul la retractarea operei
3 dreptul la integritatea operei sau dreptul la respectul operei

12) Dreptul de retractare a operei:

1 nu poate fi exercitat în orice moment care survine divulgării, având caracter exclusiv
2 nu oferă posibilitatea terţilor care exploatează opera retractată de a fi despăgubiţi, în cazul
în care au fost prejudiciaţi
3 nu poate opera în cazul programelor pentru calculatoare

13) Dreptul de suită reprezintă:

1 drepturile recunoscute artiştilor interpreţi şi executanţi
2 posibilitatea autorului de a primi o parte din preţul revânzărilor ulterioare ale operei sale şi
de a fi informat cu privire la locul unde se află opera sa
3 dreptul artiştilor interpreţi şi executanţi de a pretinde ca numele sau pseudonimul lor să fie
indicat ori comunicat la fiecare spectacol
14) Căderea unei opere în domeniul public:
1 are ca efect intrarea suportului ei în rândul bunurilor aparţinând proprietăţii publice
2 înseamnă că opera a devenit inalienabilă şi insesizabilă
3 este un efect al expirării duratei de protecţie a operei şi poate conduce la exploatarea ei
liberă de către terţi, constituind o parte componentă a patrimoniului comun al umanităţii

15) Odată îndeplinite condiţiile legale generale, o operă poate fi utilizată fără autorizarea
autorului şi fără plata vreunei remuneraţii, în următoarele cazuri:
1 folosirea în totalitate a unei opere, cu titlu de exemplificare, sau în scop de comentariu,
analiză ori critică
2 reprezentarea în întregime a unei opere, în cadrul activităţilor instituţiilor de învăţământ,
cu condiţia ca atât reprezentarea cât şi accesul publicului să fie cu plată
3 reproducerea unei opere pentru uzul personal ori pentru cercul normal al unei familii şi al
cunoştinţelor acesteia

16) Obiectul cesiunii îl constituie:

1 drepturile patrimoniale de autor
2 operele pentru care autorul nu şi-a manifestat voinţa de a le da publicităţii
3 operele care au caracter contrar ordinii publice şi bunelor moravuri, dacă autorul şi-a
exercitat dreptul de retractare

17) În cazul existenţei unor disproporţii clare privind cota de beneficii ce revine părţilor
contractului de cesiune, în favoarea cesionarului, autorul operei cedate, poate:
1 solicita constatarea nulităţii contractului de cesiune
2 formula acţiune pentru revizuirea contractului lezionar şi solicita organelor jurisdicţionale
competente să dispună mărirea convenabilă remuneraţiei
3 solicita desfiinţarea contractului de cesiune, chiar dacă motivele de neutilizare a operei de
către cesionar se datorează faptei unui terţ

18) Organismul de gestiune colectivă:

1 reprezintă persoane juridice constituite prin libera asociere a autorilor şi a altor titulari de
drepturi de autor şi de drepturi conexe
2 poate fi creat pentru gestionarea unor categorii distincte de drepturi, corespunzătoare unor
domenii diferite de creaţie, dar nu poate fi creat pentru gestionarea drepturilor aparţinând
unor categorii distincte de titulari
3 cu cel mai mic număr de membri în domeniu are competenţa gestiunii colective, dacă un
titular nu este asociat la nici un organism

19) În apărarea drepturilor de autor, titularii acţiunilor civile pot cere instanţei de judecată să
dispună aplicarea următoarelor măsuri:i
1 remiterea încasărilor realizate prin actul ilicit, în vederea acoperirii prejudiciilor suferite
sau remiterea bunurilor rezultate din fapta ilicită în vederea valorificării acestora, până la
acoperirea integrală a prejudiciilor cauzate
2 distrugerea tuturor echipamentelor şi a mijloacelor aflate în proprietatea făptuitorului,
chiar dacă destinaţia lor unică ori principală nu era aceea de producere a actului ilicit
3 aproprierea de către titularii acţiunilor a copiilor efectuate ilegal, aflate în circuitul
comercial
4 publicarea în mijloacele de comunicare în masă a hotărârii instanţei de judecată, pe
cheltuiala titularului acţiunii
20) Invenţia este definită ca fiind:
1 recunoaşterea de fenomene, proprietăţi ori legi ale universului material, necunoscute
anterior, dar apte de verificare. Nu întotdeauna invenţia are şi aplicabilitate industrială
2 un ansamblu de cunoştinţe sistematice, organizate în scopul obţinerii unei soluţii la o
problemă practică din industrie, agricultură sau comerţ, caracterul aplicabilităţii industriale
fiind o condiţie de existenţă a creaţiei tehnice cu valoare de invenţie
3 semnul susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor
unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane

21) Funcţiile brevetului de invenţie sunt:

1 de încurajare a dublei brevetări
2 de monopol al informaţiilo
3 de protecţie juridică a invenţiei faţă de terţi, de apropiere publică a cunoştinţelor tehnice
care fac obiectul invenţiei şi de stimulare a creativităţii

22) Invenţiile nebrevetabile sunt:

1 invenţiile care nu sunt contrare ordinii publice şi bunelor moravuri
2 invenţiile declarate secrete de stat
3 invenţiile care privesc soiurile de plante şi rasele de animale, procedeele biologice pentru
obţinerea plantelor sau animalelor, acele realizări cu caracter de noutate şi de utilitate la
nivelul unităţii în care au fost create, precum şi invenţiile având ca obiect corpul uman

23) Dreptul de prioritate ştiinţifică:

1 reprezintă dreptul inventatorului de a solicita să i se elibereze cu prioritate un duplicat al
brevetului de invenţie
2 reprezintă recunoaşterea faptului că autorul unei invenţii a fost primul care a descoperit
soluţia tehnică pe care o reprezintă invenţia
3 devine opozabil în momentul realizării creaţiei
4 devine opozabil numai în măsura în care soluţia care constituie invenţia nu este adusă la
cunoştinţă publică

24) Dreptul de exploatare exclusivă a invenţiei este:

1 dreptul de care beneficiază o persoană română sau străină în folosirea invenţiilor
româneşti pentru construcţia şi funcţionarea vehiculelor terestre şi aeriene
2 dreptul terţilor de a exploata invenţia la a cărei protecţie s-a renunţat
3 posibilitatea terţei persoane de a folosi, aplica ori lua măsuri efective şi serioase, în
vederea folosirii unei invenţii în perioada de la data decăderii din drepturi a titularului de
brevet până la data revalidării brevetului
4 posibilitatea juridică recunoscută titularului brevetului de a exploata în mod exclusiv
invenţia sa

25) Dreptul provizoriu de exploatare exclusivă a invenţiei constă în:

1 posibilitatea de care beneficiază persoana care a creat aceeaşi invenţie cu o altă persoană,
dar nu şi-a constituit depozit reglementar de a exploata propria invenţie înainte de
eliberarea depozitului
2 dreptul solicitantului titlului de protecţie de a exploata exclusiv invenţia până la data
eliberării brevetului
3 producerea sau folosirea invenţiei exclusiv în cadrul privat şi în scop necomercial

26) Cererea de brevet:

 1 se adresează Tribunalului Municipiului Bucureşti la expirarea unui termen de 4 ani de la
data de depozit, sau a unui termen de 3 ani de la acordarea brevetului socotindu-se
termenul care expiră mai devreme
2 se aprobă dacă invenţia nu a fost aplicată sau a fost aplicată insuficient iar titularul nu-şi
poate justifica inactivitatea
3 se înregistrează dacă solicitantul probează că a încercat să încheie cu titularul brevetului o
înţelegere privind condiţiile şi modalităţile de utilizare a invenţiei
4 va fi însoţită de: descrierea invenţiei, revendicări şi, dacă e cazul, de desene explicative,
toate redactate în limba română

27) Dreptul de prioritate convenţională privind invenţia:

1 este posibilitatea terţilor de a dobândi vreun drept de posesiune sau de folosire personală
anterioară, între data primului depozit şi cea a depozitului ulterior
2 reprezintă situaţia privilegiată recunoscută unei persoane de a beneficia de prioritatea
primului depozit efectuat într-o ţară membră a Uniunii de la Paris ori membră a
Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pentru orice altă cerere de brevet având ca obiect
aceeaşi invenţie depusă ulterior în oricare altă ţară membră a Uniunii
3 nu înlocuieşte data depozitului ulterior cu cea a primului depozit şi astfel divulgările
ulterioare nu vor avea efect distructiv asupra noutăţii existente la data primului depozit

28) Dreptul de prioritate de expoziţie asupra invenţiei:

1 se naşte în baza unui depozit creat în urma expunerii produsului realizat conform invenţiei
într-o expoziţie cu caracter internaţional organizată pe teritoriul României sau al altor state
membre ale Convenţiei de la Paris sau ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului
2 creează posibilitatea stabilirii noutăţii produsului în raport cu data înregistrării cererii de
brevet
3 stabileşte noutatea ca fiind data introducerii cererii de brevet

29) Cererea de înregistrare a mărcii:

1 conţine datele de identificare a solicitatorului, reproducerea mărcii şi indicarea produselor
sau a serviciilor pentru care este cerută înregistrarea
2 se depune la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor
3 poate fi redactată în orice limbă de circulaţie internaţională

30) Titularul dreptului de prioritate unionistă care a depus o cerere de înregistrare a mărcii:
1 poate revendica data primului depozit prin cererea de înregistrare a aceleiaşi mărci în
România
2 trebuie să depună cererea la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în termen de 6 luni
de la data constituirii primului depozit
3 nu trebuie să depună actele de prioritate (dovezile) şi taxa legală în maximum 3 luni de la
data cererii de înregistrare a mărcii

31) În etapa examinării de fond a cererii de înregistrare a unei mărci:

1 cererea de înregistrare a mărcii se examinează în termen de 6 luni de la data plăţii taxei de
înregistrare şi examinare a cererii
2 se publică marca în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, chiar dacă nu sunt
îndeplinite condiţiile legale
3 când un motiv de refuz se aplică numai la anumite produse sau servicii pentru care s-a
solicitat înregistrarea mărcii, se va refuza înregistrarea pentru toate produsele sau serviciile

32) Cererea de înregistrare a mărcii poate fi modificată de către solicitant:

 1 pentru extinderea listei de produse sau de servicii
2 pentru rectificări ce nu afectează esenţial marca sau pentru rectificarea numelui sau a
adresei solicitantului
3 chiar dacă se extinde lista de produse sau de servicii

33) Contestaţiile administrative formulate împotriva deciziilor comisiei de examinare a cererilor

de înregistrare a mărcii:
1 se formulează în termen de 3 luni de la comunicarea deciziilor
2 nu se soluţionează de o comisie de reexaminare din cadrul OSIM
3 se soluţionează de Tribunalul Municipal Bucureşt

34) Deciziile comisiei de reexaminare pronunţate pentru soluţionarea contestaţiilor administrative

formulate în cadrul procedurilor de înregistrare a mărcii, pot fi atacate:
1 cu apel, la Tribunalul Municipiului Bucureşti în termen de 15 zile de la comunicare
2 cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 15 zile de la comunicare
3 cu apel, la instanţa competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare

35) Titularul dreptului la marcă:

1 pot fi numai persoanele fizice care exercită o investiţie, o activitate de comerţ sau
prestează un serviciu
2 trebuie să îndeplinească condiţia specialităţii capacităţii de folosinţă în cazul persoanei
juridice
3 pot fi numai asociaţiile de comercianţi, pentru marca de certificare

36) Epuizarea dreptului la marcă înseamnă faptul că:

1 prin natura sa, dreptul asupra mărcii conferă un drept de suită asupra produselor vândute
2 circulaţia produselor este monopolul celui care deţine marca
3 titularul unei mărci înregistrate nu poate cere să se interzică altor persoane deţinerea, sau
oferirea spre vânzare a produselor marcate puse în circulaţie

37) Drepturile asupra mărcii înregistrate se sting prin:

1 uzucapiune de lungă durată
2 decăderea titularului din drepturile conferite de marcă sau expirarea duratei de valabilitate
a certificatului de înregistrare
3 transmiterea înregistrării mărcii, care poate fi cerută în termen de 5 ani de la data
înregistrării, inclusiv pentru motivul că înregistrarea mărcii a fost solicitată cu rea-credinţă

38) Cererea de reînnoire a mărcii:

1 poate fi făcută înainte de expirarea duratei de protecţie în curs, dar nu mai devreme de 3
luni înainte de expirarea termenului de 10 ani
2 se depune începând cu ziua imediat următoare expirării duratei de protecţie în curs
3 nu se înscrie în Registrul Naţional al Mărcilor, dar se publică în Buletinul Oficial de
Proprietate Industrială

39) Durata de protecţie a mărcilor este de :

1 70 de ani pe timpul vieţii titularului
2 10 ani fără posibilitatea reînnoirii
3 10 ani, cu posibilitate de reînnoire nelimitată

40) Desenele şi modelele industriale:

 1 reprezintă combinaţii de linii sau culori prezentând un caracter original ori forme în volum
care conferă produsului o fizionomie proprie şi sunt creaţii cu caracter ornamental
2 sunt protejate prin legea dreptului de autor
3 sunt protejate prin normele dreptului de proprietate industrială

41) Sunt excluse de la protecţie:

1 desenele şi modelele industriale care cuprind denumirea unui stat, steme sau drapele
oficiale sau istorice ale unui stat, comunităţi sau asociaţii de state, cu autorizaţii din partea
autorităţilor legale
2 desenele sau modelele industriale care cuprind, cu autorizaţie, portrete ale personalităţilor
3 desenul sau modelul industrial care este determinat exclusiv de o funcţie tehnică
4 modelele sau desenele industriale a căror destinaţie şi al căror aspect nu contravin ordinii
publice şi bunelor moravuri

42) Motivele pentru care persoanele interesate pot face opoziţie la înregistrarea unui model sau
desen industrial sunt:
1 modelul sau desenul industrial încorporează, cu acordul titularului, o operă protejată prin
legea dreptului de autor
2 modelul sau desenul industrial nu are noutate sau solicitantul nu este persoana care a
depus cea dintâi cererea
3 modelul sau desenul individual nu contravine ordinii publice sau bunelor moravuri

43) Hotărârea comisiei de reexaminare a contestaţiilor administrative din cadrul procedurilor

privind înregistrarea modelelor şi desenelor industriale poate fi atacată cu apel:
1 la Curtea de Apel în termen de 15 zile de la pronunţare
2 la Tribunalul Municipiului Bucureşti, în termen de 3 luni de la comunicare
3 potrivit legii dreptului de autor

44) Revalidarea certificatului de înregistrare a modelului sau desenului industrial:

1 reprezintă repunerea în drepturi a titularului certificatului de înregistrare, care a decăzut
din drepturile conferite de lege
2 se acordă dacă cererea de revalidare se depune în termen de 6 ani de la data decăderii şi
sunt achitate taxele legale
3 vizează numai o parte din produsele sau serviciile reprezentate prin modelul sau desenul
industrial

45) Dreptul provizoriu de exploatare anterioară a modelului sau desenului industrial:

1 aparţine terţei persoane care a luat măsuri efective şi serioase pentru folosirea modelului
sau desenului industrial în intervalul de timp de la data decăderii din drepturi a titularului
până la revalidarea certificatului
2 aparţine persoanei fizice sau juridice care a solicitat eliberarea certificatului de
înregistrare, începând de la data publicării cererii, până la eliberarea certificatului de
înregistrare
3 nu deschide posibilitatea persoanei fizice sau juridice îndreptăţite la eliberarea
certificatului de înregistrare să ceară despăgubiri, dacă terţe persoane au exploatat modelul
sau desenul industrial pe perioada dreptului provizoriu de exploatare anterioară
4 nu se pierde, cu efect retroactiv, chiar dacă cererea de înregistrare a fost respinsă sau
retrasă

46) Coproprietatea unui certificat de înregistrare a modelului sau desenului industrial:

 1 nu dă dreptul fiecărui coproprietar să cedeze cota sa parte din dreptul de proprietate asupra
certificatului de înregistrare
2 exclude dreptul coproprietarului de a acorda unui terţ o linceţă de exploatare neexclusivă
în profitul său
3 creează dreptul ca fiecare proprietar să exploateze modelul sau desenul industrial în baza
unui acord scris al celorlalţi coproprietari şi dă dreptul fiecărui coproprietar să acţioneze în
contrafacere în profitul său propriu, cu condiţia notificării acţiunii celorlalţi coproprietari

COMPLETAŢI SPAŢIILE GOALE

1) Dreptul proprietăţii intelectuale reprezintă acea ramură de drept care studiază normele juridice
care reglementează: (completaţi spaţiile punctate)
a) creaţiile intelectuale cu caracter……………..…, …………….…,
sau………….…… .
b) creaţiile intelectuale cu ……………… ………………. .

2) Subramurile dreptului proprietăţii intelectuale sunt: (completaţi)

a) ……………… …. …………………
b) ……………… ……………..… ………..

3) Literatura de specialitate a formulat 3 (trei) condiţii necesare pentru protecţia dreptului de

autor, care rezultă implicit din lege. Aceste condiţii sunt:
a) opera să îmbrace o formă …………………………… de exprimare.
b) opera să fie susceptibilă de ………..… …. …………… ………..…
c) opera să fie ……………….

4) Titularii drepturilor conexe de autor sunt:

a) ………….… ………….… …… …………… pentru propriile lor
interpretări sau execuţii;
b) …………… … …………… ………… … ………... … ………….
………….. pentru propriile înregistrări;
c).… … ……….…… … ………….…. pentru propriile emisiuni

5) Notaţi ce categorie de subiecte reprezintă fiecare definiţie:

a) acele subiecte intermediare, care obţin brevetul de invenţie în mod subsidiar sunt
subiecte ……………… ………….… ……..……….
b) acele subiecte care dobândesc brevetul de invenţie direct de la stat prin Oficiul de
Stat pentru Invenţii şi Mărci, în urma desfăşurării procedurii legale sunt subiecte
………….…. ………………… ….…………...
c) persoanele care devin titulare de brevet numai în mod subsecvent, ca urmare a
dobândirii acelei calităţi prin intermediul unei operaţiuni de transmitere, de la un
titular anterior sunt subiecte ………………….
6) Condiţiile de brevetare a invenţiilor de produse, procedee şi metode sunt:
a) condiţia ………………..;
b) condiţia pasului …………………….;
c) condiţia caracterului industrial, a utilităţii sau a ………….… …………...

7) Scrieţi la sfârşitul fiecărui enunţ: A – dacă este adevărat, şi F – dacă este fals.
a) Autorii şi alţi titulari de drepturi sau deţinătorii de drepturi exclusive ale autorilor au
dreptul să înscrie, pe originalele sau pe copiile autorizate ale operelor, menţiunea de
rezervare a exploatării acestora, constând într-un simbol reprezentat de litera C, în
mijlocul unui cerc, însoţit de numele lor, de locul şi de anul primei publicări.
________________

b) Producătorii de înregistrări sonore, artiştii interpreţi sau executanţi şi alţi deţinători

de drepturi exclusive ale producătorilor sau ale artiştilor interpreţi ori executanţi, nu
au dreptul să înscrie, pe originale sau pe copiile înregistrate ale ale înregistrărilor
sonore sau audiovizuale, ci numai pe învelişul care le conţine, menţiunea de
rezervare a exploatării acestora, constând într-un simbol reprezentat prin litera P, în
mijlocul unui cerc, însoţit de numele lor, de locul şi anul primei publicări.
__________________

8) Condiţiile protecţiei mărcilor sunt:

a) condiţia …………………;
b) condiţia …………………;
c) condiţia ………………… .

9) Transmiterea drepturilor cu privire la marcă se poate face:

a) asupra tuturor produselor sau serviciilor pentru care marca este înregistrată, adică
prin cesiune (licenţă) …………………;
b) asupra unei părţi din produsele sau serviciile reprezentate de marcă, adică prin
cesiune (licenţă) …………………;
oricând în cursul perioadei de protecţie, care este de …………………., de la înregistrarea
mărcii, cu posibilitatea reînnoirii, la cererea titularului