Examen

GRILA 1

1. Stabiliți care dintre afirmațile următoare este corectă:

a. se prezumă a fi autorul unei opere persoana care deține manuscrisul, indiferent de numele
sub care este publicată opera;
b. calitatea de autor asupra unei opere trebuie dovedită printr-un certificat eliberat de ORDA
(Oficiul Român pentru Drepturile de Autor), privind înscrierea creației în Registrul Național
de Opere, anterior divulgării ei;
c. prezumția că este autorul operei persoana sub numele căreia aceasta a fost pentru
prima dată adusă la cunoștință publică este una relativă și poate fi răsturnată cu alte
mijloace de probă.

2. În ceea ce privește dreptul moral de retractare a unei opere:

a. acesta nu subzistă în cazul programelor de calculator și nici în cazul titularilor

drepturilor conexe dreptului de autor și prevalează asupra forței obligatorii a
contractelor de cesiune (pacta sunt servanda), titlarul său având dreptul să solicite
retragerea de pe piață a copiilor operei, chiar dacă a cedat drepturile patrimoniale unui
editor;
b. este unul dintre preogativele morale ale dreptului de autor care se transmite, prin moștenire,
succesorilor autorului, are caracter potestativ și se poate exercita fără obligația de despăgubire
a titularilor cesionari ai drepturilor patrimoniale de autor;
c. în cazul particular al programelor pe calculator, retractarea operei de pe piață se poate realiza
doar după punerea la dispoziția utilizatorilor a unui alt program funcțional, care să le permită
utilizarea, în continuare, a dispozitivelor electronice.

3.Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor:

a. poate fi limitată în timp și spațiu, precum și la modalitățile concrete de exploatare a

operei și a tipului de suport pe care este reprodusă opera, în virtutea regulii specialității
cesiunii;
b. se realizează prin contracte de cesiune cu titlu oneros, sinalagmatice și comutative, încheiate
numai în formă autentică ad-validitatem;
c. se realizează prin contracte de cesiune având drept clauze obligatorii: precizarea expresă a
drepturilor cedate, durata cesiunii, remunerația autorului, ne-/exclusivitatea cesiunii și
modalitatea îngăduită de utilizare a operei, sub sancțiunea inopozabilitatii față de terți a
contractului.

4. Nepotul autorului decedat al unei statui, succesor al dreptului de autor asupra operei:
a. poate să revendice suportul material în care s-a încorporat opera și să îl deposedeze pe
dobânditor de suportul material, în temeiul dreptului moral la retractarea operei pe care l-a
dobândit prin moștenire;
b. poate solicita obligarea înscrierii numelui bunicului său (autorul) pe toate
reproducerile autorizate ale operei, în virtutea dreptului la nume dobândit prin
moștenire;
c. poate înstrăina opera și permite cumpărătorului să o expună într-o galerie sub numele său, în
virtutea prerogativelor patrimoniale, respectiv a dreptului la nume, dobândite prin moștenire
de la autor.

5. Un jurnalist a preluat, fară a solicita acordul prealabil, într-un articol de ziar, o

știre/informație descoperită inițial de un coleg de-al său, jurnalist de investigații, care a difuzat-
o primul într-un reportaj. În acest caz:

a. Exista o încălcare a dreptului de autor, întrucât nu s-a solicitat acordul preluării informației
de presă;
b. A a fost încălcat dreptul de autor, deoarece atât reportajele cât și articolele de presă sunt
opere
publicistice, expres protejate prin legea 8/1996 ;
c. Nu a fost încălcat dreptul de autor, deoarece știrile și informațiile de presă sunt excluse
de la protecția prin drept de autor.

6. Sintagma “depozit reglementar” reprezintă:

a. Arhiva unde se păstrează un exemplar din fiecare creație intelectuală edificată pe teritoriul
României, pentru conservarea fondului cultural național;
b. Procedura de înregistrare a unei opere la ORDA în Registrul Național de Opere;
c. Data la care este depusă la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci cererea de solicitare
a unui brevet de invenție.

7. Spre deosebire de opere, invențiile sunt creații intelectuale:

a. Noi, protejate prin titlu de proprietate intelectuală (brevet) prin simplul fapt al creației, fară
a fi necesară
urmarea vreunei proceduri speciale de înregistrare;
b. Care constituie soluții tehnice neevidente pentru specialiștii din domeniu și care sunt
noi raportat la nivelul tehnicii mondiale;
c. Care presupun originalitate, fiind esențială forma de expresie și nu ideile promovate, fiind
creații de formă, supuse înregistrării la OSIM.
8. O sticlă de ketchup cu un aspect exterior unic :

a. este susceptibilă de protecție simultană prin model industrial și drept de autor;

b. este susceptibilă de protecție prin brevet de invenție, fiind nouă și susceptibilă de
aplicabilitate industrială;
c. nu este susceptibilă de protecție prin drepturi de proprietate intelectuală.

9. Organismele de gestiune colectivă:

a. sunt cesionari ai drepturilor patrimoniale de autor, pe care le exercită în nume propriu

b. sunt entități cu personalitate juridică ce exercită, în mod obligatoriu, gestiunea colectivă a
drepturilor morale de autor, precum și dreptul la remunerație compensatorie pentru copia
privată sau dreptul la remunerație echitabilă pentru comunicarea publică a fonogramelor în
scop ambiental
c. sunt entități cu personalitate juridică ce exercită, în mod obligatoriu, gestiunea
colectivă a anumitor drepturi patrimoniale de autor, precum dreptul la remunerație
compensatorie pentru copia privată sau dreptul la remunerație echitabilă pentru
comunicarea publică a fonogramelor în scop ambiental

10. Compozitorul, creatorul melodiei, precum și autorul versurilor (textierul):

a. dețin în stare de coproprietate dreptul de autor asupra melodiei;

b. fiecare dintre aceștia deține un drept distinct, drept de autor respectiv drept conex;
c. doar cu acordul unuia dintre ei se pot realiza opere derivate, plecând de la melodia originală
cu versuri.

11. Bifați afirmația corectă:

a. forma scrisă a contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale este o condiție de validitate

a acestuia;
b. clauza prin care angajatorul își atribuie drepturile patrimoniale pentru operele create de
angajat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, precizate în contractul individual de muncă,
pentru o perioadă de 3 ani este lovită de nulitate;
c. dobândirea proprietății asupra suportului material al operei nu conferă prin ea însăși
un drept de utilizare asupra operei.

12. Clauza inserată într-un contract de vânzare a unei opere fotografice, prin care fotograful
declară că ”renunță la dreptul de a încasa o cotă din prețul net de vânzare obținut la orice
revânzare ulterioară a fotografiei”:

a. clauza nu este valabilă fiind lovită de nulitate;

b. clauza este valabilă, contractul fiind legea părților;
c. clauza nu este valabilă pentru că drepturile morale sunt inalienabile în timpul vieții autorului.
13. Atunci când autorul cesionează editorului drepturile patrimoniale asupra unei opere literare
(precum reproducerea operei, distribuirea operei, comunicarea publică și realizarea de opere
derivate) pentru o perioadă de 5 ani:

a. în intervalul respectiv de timp, dacă o persoană juridică dorește să realizeze o traducere

a operei, aceasta trebuie să obțină acordul editorului, daca cesiunea a fost exclusivă;
b. în cadrul acelei perioade, dacă o persoană juridică dorește să realizeze o traducere, trebuie
să obțină acordul autorului;
c. după 10 ani, dacă o persoană juridică dorește să realizeze o traducere a operei, trebuie să
obțină atât acordul autorului cât și pe cel al primului editor cesionar.

14. Natura juridică a brevetului de invenție este aceea de:

a. act administrativ unilateral cu efect de opozabilitate față de terți a dreptului exclusiv asupra
invenției, de la data emiterii brevetului
b. act administrativ unilateral constitutiv de drept asupra invenției
c. înscris probator al dreptului de prioritate asupra invenției

15. Epuizarea dreptului asupra invenției:

a. constă în recunoașterea dreptului de exploatare a propriei invenții și după eliberarea

brevetului pentru
aceeași invenție altei persoane;
b. reprezintă posibilitatea folosirii cu bună-credință a unei invenții în perioada de la data
decăderii din
drepturi a titularului de brevet, până la data revalidării brevetului;
c. reprezintă comercializarea sau oferirea spre vânzare a acelor exemplare de produs,
obiect al invenției care au fost vândute anterior de titularul de brevet sau cu acordul său
expres.

16. Atunci când se solicită un brevet pentru o invenție, care dintre următoarele cerințe nu
reprezintă o cerință de validitate a brevetului:

a. invenția trebuie să aibă un caracter individual;

b. atunci când pentru o persoană de specialitate invenția nu reiese de o manieră evidentă din
cunoștințele
cuprinse în stadiul tehnicii;
c. invenția trebuie să fie nouă.

17. Care dintre următoarele cazuri reprezintă o încălcare a dreptului la respectarea integrității
operei:

a) ruperea unor pagini dintr-o carte;

b) transformarea melodiei în sonerie pentru telefon și comercializarea ulterioară;
c) transformarea unei opere ce are ca rezultat o caricatură, ce nu creează confuzie cu opera
originală.

18. Bifați afirmația corectă:

a) filmul ”Avatar” al regizorului James Cameron este o operă colectivă;

b) după 70 de ani de la moartea autorului, opera cade în domeniul public, astfel încât oricine o
poate
utiliza și modifica;
c) filmul ”Avatar” al regizorului James Cameron este o operă comună.

19. Proprietarul suportului material al unei opere, altul decât autorul, nu are drept de divulgare,
adică de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţa publică, acesta
aparţinând autorului operei. De la această interdicţie, există şi excepţii:

a) dacă proprietarul suportului material indică numele, prenumele sau pseudonimul autorului;
b) în cazul operelor de artă plastică sau fotografică, cu excepţia situaţiei în care autorul
a exclus în mod expres dreptul de divulgare prin actul de înstrăinare a originalului operei;
c) când autorul îşi retrage opera publicată.

20. Deosebirea dintre desenul şi modelul industrial este:

a) desenul industrial este un ansamblu de linii, iar modelul industrial este un ansamblu de
culori;
b) desenul industrial este o reprezentare plană, iar modelul industrial este o reprezentare
în spaţiu;
c) desenul industrial nu se înregistrează la OSIM, iar modelul industrial este supus înregistrării
la OSIM.

21. Liceitatea:

a) permite folosirea simultană a aceleiaşi mărci pentru produse (servicii) aparţinând unor
domenii
diferite;
b) înseamnă ca un semn adoptat ulterior ca marcă este disponibil dacă marca respectivă
înregistrată
anterior a fost abandonată sau dacă titularul său a decăzut din drepturi;
c) reprezintă acea condiţie de protecţie a mărcii după care semnul ales ca marcă trebuie
să fie conform cu normele de ordine publică.

22. O inventie brevetata:

a. Poate fi ocrotita pe calea secretului comercial;
b. Poate fi protejata prin obtinerea unui drept de autor special printr-o cerere adresata ORDA;
c. Beneficiaza de protectie de la data depunerii cererii de eliberare a brevetului la OSIM.

23. Înregistrarea unui semn drept marcă la OSIM poate fi refuzată pe motivul că:
a) este lipsit de caracter distinctiv;
b) este lipsit de caracter individual;
c) nu a fost deloc folosit de solicitant.

24. Revendicările curpinse într-o cerere de brevet de invenție reprezintă:

a. Titlul de protecție care poate fi obținut pentru orice invenție care are ca obiect un produs sau
un procedeu;
b. Titlul de protecție care poate fi obținut pentru un model industrial;
c. Elementele de noutate ce constituie aportul adus de inventator în soluția pe care o
propune.

GRILA II

1. Epuizarea dreptului asupra invenției:

a. constă în recunoaşterea dreptului de exploatare a propriei invenții şi după eliberarea

brevetului pentru aceeași invenție altei persoane;
b. reprezintă posibilitatea folosirii cu bună-credință a unei invenții în perioada de la data
decăderii din drepturi a titularului de brevet, până la data revalidării brevetului;
c. reprezintă comercializarea sau oferirea spre vânzare a acelor exemplare de produs,
obiect al invenției care au fost vândute anterior de titularul de brevet sau cu acordul său
expres.

2. Prin caracter distinctiv se înțelege:

a. impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă
asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model făcut public înaintea datei de
depunere a cererii de înregistrare;
b. aptitudinea de a distinge produsul ca provenind de la o întreprindere cu
altul de altă proveniență;
c. protecția este limitată doar pentru produsele sau serviciile pe care marca le
deservește.

3. O invenție este considerată ca implicând o activitate inventivă dacă:

a. se bazează pe un procedeu nou, necunoscut publicului;

b. pentru o persoana de specialitate ea nu rezultă în mod evident din cunoștințele
cuprinse în stadiul tehnicii;
c. vine să perfecționeze un produs preexistent.

4. Regula specialității mărcii:

a. permite folosirea simultană a aceleiaşi mărci pentru produse aparţinând unor domenii
diferite;
b. înseamnă că un semn adoptat ulterior ca marcă este disponibil dacă marca respectivă
înregistrată anterior a fost abandonată sau dacă titularul său a decăzut din drepturi;
c. înseamnă că marca folosită sau înregistrată anterior într-o țară străină nu constituie
anterioritate în raport cu o marcă ulterioară, identică sau similară.

5. Organismele de radiodifuziune pot avea pentru propriile înregistrări:

a. drepturi de autor;
b. drepturi conexe dreptului de autor;
c. drepturi de suită.

6. Cine este considerat titular al dreptului de autor pentru un album muzical?

a. compozitorul albumului de muzică;

b. distribuitorul albumului de muzică;
c. casa de discuri care distribuie albumul.

7. A are o idee despre o poveste romantică și o dezvăluie imediat prietenului său B. B publică
povestea ca a lui. Va putea A să îl acționeze în judecată pe B pentru încălcarea dreptului său
de autor?

a. da;
b. nu.

8. Înregistrarea unui semn drept marcă la OSIM nu poate fi refuzată pe motivul că:

a. este lipsit de caracter distinctiv;

b. este posibil să provoace confuzie pentru public;
c. nu a fost deloc folosit de solicitant.

9. Obligația corelativă dreptului la inviolabilitatea operei constă în:

a. inadmisibilitatea oricăror suprimări, modificări sau completări fără acordul autorului;

b. îndatorirea celui care publică o operă anonimă de a indica numele moștenitorilor legali sau
testamentari ai operei;
c. îndatorirea terților de a indica numele, prenumele sau pseudonimul autorului în cazul citării
şi utilizării de fragmente extrase din operă, când acest lucru este permis fără consimțământul
autorului.
10. Dreptul de posesiune anterioară şi personală a invenției:

a. constă în recunoaşterea dreptului de exploatare a propriei invenții şi după eliberarea

brevetului pentru aceeași invenție altei persoane;
b. reprezintă posibilitatea folosirii cu bună credință a unei invenții în perioada de la data
decăderii din drepturi a titularului de brevet, până la data revalidării brevetului;
c. reprezintă comercializarea sau oferirea spre vânzare a acelor exemplare de produs,
obiect al invenției care au fost vândute anterior de titularul de brevet sau cu acordul său
expres.

11. Dreptul de suită reprezintă:

a. dreptul recunoscut artiștilor interpreți;

b. dreptul la remunerație pentru fiecare mod de utilizare a operei audiovizuale;
c. posibilitatea autorului de a primi o parte din prețul vânzărilor
ulterioare ale operei sale;

12. Dreptul de divulgare în cazul operelor colective:

a. aparține autorului principal;

b. se exercită, în lipsa unei convenţii contrare, de către persoana fizică sau juridică din
inițiativa, sub responsabilitatea şi sub numele căreia a fost realizată opera;
c. are ca titular pe proprietarul suportului material al operei.

13. Utilizarea conformă în materia dreptului de autor înseamnă:

1
a. dreptul de a copia fără permisiune pentru uz personal și fără a aduce
atingere drepturilor autorului;
b. o apărare împotriva încălcării drepturilor de autor:
c. dreptul instituțiilor de învățământ de a folosi opere protejate prin drept
de autor fără permisiune.

14. Pledoariile avocaților sunt:

a. excluse de la protecția dreptului de autor;

b. aduse la cunoștință publică fără consimțământul autorului de către presa scrisă sau
audiovizuală, dacă ședințele de judecată sunt publice;
c. protejate prin legea dreptului de autor.

15. Pentru a lua un examen oral, subiectul pe care dvs. îl prezentați poate forma
obiectul unui drept de autor:
a. da;
b. nu;
c. poate reprezenta în anumite condiții o operă comună realizată împreună cu profesorul.

16. Persoana îndreptățită să obțină un brevet pentru o invenție este:

a. cea care a inventat mai întâi;
b. cea care a depus prima cerere de brevet;
c. cea care a comercializat-o mai întâi.

17. Societatea X a proiectat un model nou de aparat pentru mers pentru oamenii în vârstă și
care poate fi pliat cu ajutorul a două pârghii și folosit ca scaun. Designul aparatului se află în
producția comercială sub numele de "Cărucior de susținere". De ce fel de tipuri de proprietate
intelectuală s-ar putea bucura societatea X?

a. brevet; drept de autor; marcă ;

b. drept de autor; marcă; design industrial ;
c. brevet; marcă; design industrial.

18. Atunci când se solicită un brevet pentru o invenție, care dintre următoare nu
reprezintă o cerință de validitate a brevetului:

a. invenția trebuie să aibă un caracter individual;

b. atunci când pentru o persoană de specialitate invenția nu reiese de o manieră evidentă din
cunoștințele cuprinse în stadiul tehnicii;
c. invenția este posibil să fie utilizată în industrie.

19. Dreptul de autor se naște:

a. din momentul înregistrării operei în registrele de specialitate ținute de Oficiul

român pentru drepturile de autor;
b. din momentul creării operei, oricare ar fi modul sau forma concretă de
exprimare;
c. din momentul aducerii operei la cunoștința publică.

20. Drepturile patrimoniale de autor al unei opere literare, artistice sau științifice sunt:

a. dreptul de a decide utilizarea operei şi dreptul de suită;

b. dreptul de divulgare şi dreptul de exploatare a operei;
c. dreptul de a dispune de operă şi dreptul de retractare.

21. Transmiterea dreptului la paternitatea operei:

a. este interzisă prin acte între vii;

b. nu se poate face prin moștenire legală sau testamentară;
c. aparține organismului de gestiune legală care a administrat drepturile autorului.

22. Imaginați-vă un fotbalist celebru care își înființează o companie prin care dorește să
comercializeze propria sa linie vestimentară. Ce drept de proprietate intelectuală poate utiliza
pentru a indica că hainele sunt fabricate de către compania sa:
a. dreptul de autor;
b. desenul sau modelul înregistrat;
c. marca.

23. Unul din termenii următori este o indicație geografică, care :

a. BMW;
b. Champagne;
c. World Wide Web.

24. Pentru a fi valabilă, o marcă trebuie să fie:

a. susceptibilă de reprezentare grafică, disponibilă, originală;

b. disponibilă, distinctivă, evocatoare;
c. disponibilă, distinctivă, să nu fie înșelătoare.

25. O marcă este considerată deceptivă dacă:

a. este înșelătoare;
b. este căzută în domeniul public;
c. face referire la un termen generic.

26. Ce înseamnă vizibilitate pentru un desen sau model:

a. faptul că elementele pe care urmăriți să le protejați trebuie să fie vizibile în timpul unei
utilizări normale din partea consumatorilor;
b. faptul că desenul sau modelul se distinge de alte desene sau modele înregistrate;
c. faptul că cererea de înregistrare este publicată în Buletinul Oficial de PI.

27. Desenul sau modelul care este determinat exclusiv de o funcție tehnică:

a. poate fi înregistrat;
b. nu poate fi înregistrat, chiar dacă îndeplinește condiția noutății;
c. poate fi înregistrat, cu condiția să fie reprodus în forma și la dimensiunile exacte.

28. Desenul sau modelul posedă un caracter propriu atunci când:

a. nu suscită o impresie de deja-vu a imaginii de ansamblu, prin raportare la un desen

sau model divulgat înainte de data de protecție acordată cererii de înregistrare pentru
acel desen sau model;
b. la data depozitului cererii, niciun desen sau model identic nu a fost divulgat;
c. a fost depus spre înregistrare de adevăratul autor.

29. Ce înseamnă că un semn ce se dorește a fi înregistrat ca marcă este disponibil:

a. atunci când semnul nu este identic sau similar cu un semn care beneficiază de un drept
anterior pentru produse sau servicii care sunt identice sau similare cu cele deservite de
noul semn;
b. atunci când semnul este găsit pe Google și nu apare nicio mențiune că îi aparține vreunei
persoane;
c. atunci când semnul are capacitatea de a distinge produsul ca provenind de la o
întreprindere cu altul de altă proveniență.
30. Condiții necesare pentru protecția dreptului de autor care rezultă explicit din lege sunt:

a. opera să îmbrace o formă concretă de exprimare şi să fie originală;

b. opera să fie nouă și să îmbrace o formă perceptibilă simțurilor;
c. opera să fie în domeniul public.

GRILA III

1. Dreptul de autor înseamnă că:

a. există numai dacă operele îmbracă o formă concretă de exprimare;
b. reglementează raporturile sociale legate de proprietatea industrială;
c. protejează atât forma de exprimare a ideilor cât și ideile însăși.

2. Calitatea de autor al unei opere o poate avea:

a. numai persoana juridică;
b. numai persoana fizică;
c. fie o persoană fizică, fie o persoană juridică.

3. Potrivit legii, calitatea de subiect al dreptului de autor poate aparține:

a. Academiei Române pentru operele din domeniul public;
b. numai persoanei fizice care a creat opera;
c. persoana fizică sau juridică prin a cărei contribuție opera a fost adusă la cunoștință
publică sub formă anonimă sau sub pseudonim care nu permit identificarea autorului.

4. Dreptul de autor se naște:

a. din momentul înregistrării operei în registrele de specialitate ținute de Oficiul
român pentru drepturile de autor; Â
b. din momentul creării operei, oricare ar fi modul sau forma concretă de
exprimare;
c. din momentul aducerii operei la cunoștința publică.

5. Opera comună se deosebește de opera colectivă prin:

a. opera comună are caracter unitar, în timp ce opera colectivă nu prezintă acest caracter;
b. în cazul operei colective este imposibil să se atribuie vreun drept distinctiv vreunuia
dintre autori asupra ansamblului operei create;
c. ambele categorii de opere pot fi indivizibile fără a se putea determina partea fiecărui
coautor.

6. Sunt opere postume, potrivit legislației în vigoare:

a. operele pentru care autorul nu şi-a manifestat în timpul vieții voința cu privire la
divulgarea acestora;
b. operele pentru care autorul a decis în timpul vieții aducerea lor la cunoștință, dar a căror
publicare are loc după decesul autorului; c. operele pentru care autorul a decis în timpul vieții
să nu fie publicate.

7. Exploatarea unei opere colective:

a. se face de către persoana din inițiativa, sub responsabilitatea şi sub
numele căreia s-a realizat opera;
b. aparține regizorului;
c. se face doar cu acordul Oficiului Român pentru drepturile de autor.
8. Condiții necesare pentru protecția dreptului de autor, care rezultă implicit din lege sunt:
a. opera să îmbrace o formă concretă de exprimare şi să fie originală;
b. opera să nu încalce ordinea publică și bunele moravuri;
c. opera să fie în domeniul public.

9. Enumerarea operelor de creaţie intelectuală protejate prin legea nr. 8 din 1996:
a. are caracter exemplificativ;
b. are caracter limitativ;
c. cuprinde şi opere care nu au vocația la protecție.

10. Care sunt operele derivate care pot constitui obiectul dreptului de autor?
a. compozițiile muzicale cu sau fără text;
b. operele fotografice, precum și orice opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;
c. traducerile, adaptările, adnotările, enciclopediile și antologiile.

11. Dreptul moral de autor are următoarele caractere juridice:

a. este un drept patrimonial, absolut, exclusiv și perpetuu;
b. este alienabile, sesizabile, imprescriptibile și strâns legate de persoana autorului;
c. este inalienabil, insesizabil, imprescriptibil și strâns legat de persoana autorului.

12. Caracterul strict personal al dreptului moral de autor înseamnă:

a. că acesta nu poate fi exercitat decât de către autorul operei;
b. posibilitatea personală a autorului de a le transmite oricărei persoane;
c. este posibilă renunțarea la exercitarea lui de către autorul operei.

13. Caracterul inalienabil al dreptului de autor constă în:

a. posibilitatea autorului de a-l transmite oricărei persoane;
b. poate forma obiectul unui contract de cesiune a dreptului de autor;
c. interzicerea oricărei renunțări sau înstrăinări ale acestor drepturi.

14. Caracterul insesizabil al dreptului moral de autor înseamnă:

a. posibilitatea creditorilor autorului de a impune divulgarea operei;
b. reprezintă dreptul creditorilor autorului de a exploata opera pentru a-şi satisface creația;
c. împrejurarea că acestea nu pot fi urmărite de creditorii autorului operei.

15. Caracterul perpetuu al dreptului moral de autor:

a. nu asigură protecţia personalităţii autorului;
b. se aplică şi dreptului patrimonial de autor;
c. constă în existenţa şi exercitarea lor de către succesorii autorului, după decesul
titularului.

16. Caracterul imprescriptibil al dreptului moral de autor:

a. constă în faptul că dreptul la acţiune al autorului unei opere intelectuale pentru
apărarea drepturilor sale morale nu se stinge niciodată;
b. constă în faptul că dreptul la acţiune al autorului unei opere intelectuale se prescrie după 3
ani de la data aducerii operei la cunoștința publică;
c. se aplică şi drepturilor patrimoniale de autor.

17. Dreptul de divulgare:

a. este întâlnit în doctrină şi sub denumirea de dreptul la denunţ;
b. reprezintă dreptul autorului de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la
cunoştinţa publică;
c. reprezintă dreptul autorului de a pretinde respectarea integrității operei și de a se opune
oricărei modificări, precum și oricărei atingeri aduse acesteia.

18. Dreptul de divulgare în cazul operelor colective:

a. aparţine autorului principal;
b. se exercită, în lipsa unei convenţii contrare, de către persoana fizică sau juridică din
iniţiativa, sub responsabilitatea şi sub numele căreia a fost realizată opera;
c. are ca titular pe proprietarul suportului material al operei.

19. Transmiterea dreptului la paternitatea operei:

a. este interzisă prin acte juridice între vii;
b. nu se poate face prin moştenire legală sau testamentară;
c. aparţine Oficiului Român pentru drepturile de autor care a administrat drepturile autorului.

20. Dreptul la nume:

a. este dreptul autorului de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoştinţa
publicului;
b. este dreptul autorului de a-şi publica opera sub numele altui autor și de a-și alege un
pseudonim;
c. presupune doar respectul numelui sub care este publicată opera nu şi al formei de reproducere
a numelui cerută de autor.

21. Dreptul la integritatea operei, constând în posibilitatea juridică a autorului de a se opune

oricărei modificări, suprimări sau completări precum şi oricărei atingeri aduse operei care
prejudiciază onoarea sau reputaţia autorului, mai este cunoscut în doctrină şi sub numele de:
a. dreptul la interzicerea modificării operei;
b. dreptul la retractarea operei;
c. dreptul la integritatea operei.

22. Dreptul de retractare a operei:

a. nu poate fi exercitat în orice moment care survine divulgării, având caracter exclusiv;
b. nu oferă posibilitatea terţilor care exploatează opera retractată de a fi despăgubiţi,
în cazul în care au fost prejudiciaţi;
c. nu poate opera în cazul programelor pentru calculatoare.

23. Drepturile patrimoniale de autor al unei opere literare, artistice sau ştiinţifice sunt:
a. dreptul de a decide utilizarea operei şi dreptul de suită;
b. dreptul de divulgare şi dreptul de exploatare a operei;
c. dreptul de a dispune de operă şi dreptul de retractare.

24. Dreptul de suită reprezintă:

a. dreptul recunoscut artiştilor interpreţi şi executanţi;
b. posibilitatea autorului de a primi o parte din preţul vânzărilor ulterioare ale operei
sale şi dreptul autorului de a fi informat cu privire la locul unde se află opera sa;
c. dreptul de preempţiune al autorului.

Cesiunea exclusivă a drepturilor patrimoniale de autor înseamnă că:

a. titularul drepturilor cedate nu mai poate utiliza opera şi nici să o transmită altei
persoane
b. nu trebuie prevăzută expres în contractul de cesiune;
c. titularul drepturilor cedate poate să utilizeze opera pe un anumit teritoriu.

25. Titularii drepturilor conexe de autor pot fi:

a. artiştii interpreţi sau executanţi pentru propriile lor interpretări sau execuţii;
b. organismele de gestiune colectivă pentru propriile înregistrări;
c. succesorii convenţionali ai autorului pentru propriile emisiuni.

26. Termenul de protecţie a drepturilor patrimoniale de autor începe să curgă:

a. de la data exercitării dreptului la retractare;
b. de la data căderii operei în domeniul public;
c. de la data de 01 ianuarie a anului următor publicării operei, pentru autor şi de la data
de 01 ianuarie a anului următor morţii autorului, pentru moştenitori.

27. Obiectul cesiuni dreptului de autor îl reprezintă:

a. operele pentru care autorul nu şi-a manifestat voinţa de a le da publicităţii;
b. operele care au caracter contrar ordinii publice şi bunelor moravuri, dacă autorul
şi-a exercitat dreptul de retractare;
c. dreptul patrimonial de autor.

28. În cazul existenţei unor disproporţii clare privind cota de beneficii ce revine părţilor
contractului de cesiune, în favoarea cesionarului, autorul operei cedate, poate:
a. solicita constatarea nulităţii contractului de cesiune;
b. formula acţiune pentru revizuirea contractului lezionar şi solicita organelor
jurisdicţionale competente să dispună mărirea convenabilă a remuneraţiei;
c. solicita desfiinţarea contractului de cesiune, chiar dacă motivele de neutilizare a operei de
către cesionar se datorează faptei unui terţ.

29. Forma scrisă a contractului de cesiune este:

a. o condiţie ad validitatem;
b. o condiţie ad probationem;
c. la latitudinea părţilor.

30. Menţiunile de pe originalele ori de pe copiile autorizate ale înregistrărilor care conferă
prezumţia apartenenţei drepturilor producătorilor de înregistrări sonore sunt:
a. înscrierea simbolului C înconjurat de un cerc, însoţit de numele autorului, locul şi
anul primei publicări;
b. înscrierea simbolului P înconjurat de un cerc, însoţit de numele producătorului,
locul şi anul primei publicări;
c. înscrierea iniţialelor ISBN.

Dreptul de posesiune anterioară şi personală a invenţiei:

a. constă în recunoaşterea dreptului de exploatare a propriei invenţii şi după eliberarea
brevetului pentru aceeaşi invenţie altei persoane;
b. reprezintă posibilitatea folosirii cu bună credinţă a unei invenţii în perioada de la data
decăderii din drepturi a titularului de brevet, până la data revalidării brevetului;
c. reprezintă comercializarea sau oferirea spre vânzare a acelor exemplare de produs, obiect al
invenţiei care au fost vândute anterior de titularul de brevet sau cu acordul său expres.

Durata drepturilor privind invenţiile este de:

a. 15 ani cu posibilitatea prelungirii din 5 în 5 ani;
b. 15 ani;
c. 20 de ani, cu începere de la data de depozit.

Marca reprezintă:
a. denumirea care serveşte la identificarea unui produs originar dintr-o ţară, regiune sau
localitate, în cazul în care o calitate, o reputaţie sau alte caracteristici pot fi atribuite acelei
origini;
b.unsemnsusceptibildereprezentaregrafică,distinctiv,c
a r e diferenţiază produsele şi serviciile unei persoane de cele ale altei persoane;
c. aspectul exterior al unui produs, redat în trei dimensiuni rezultat din combinaţia dintre
principalele caracteristici.

Condiţia protecţiei mărcilor care desemnează calitatea semnului ales ca marcă de a

fideosebit, diferit de alte lucruri de acelaşi fel, având capacitatea de a identifica un obiect,
cuscopul de a permite consumatorilor să-l recunoască, poartă denumirea de condiţia:

a. reprezentării grafice
b. distinctivităţii
c. noutăţii.

Regula specialităţii mărcii:

a. p e r m i t e f o l o s i r e a s i m u l t a n ă a a c e l e i a ş i m ă r c i p e n t r u p r o d
u s e ( s e r v i c i i ) aparţinând unor domenii diferite;
b. înseamnă că un semn adoptat ulterior ca marcă este disponibil dacă marca respectivă
înregistrată anterior a fost abandonată sau dacă titularul său a decăzut din drepturi;
c. înseamnă că marca folosită sau înregistrată anterior într-o ţară străină nu constituie
anterioritate în raport cu o marcă ulterioară, identică sau similară.

Desenele reprezintă:
a. denumirea care serveşte la identificarea unui produs originar dintr-o ţară, regiune
saulocalitate, în cazul încare o calitate, o reputaţie sau alte caracteristici pot fi atribuite acelei
origini;
b. un semn susceptibil de reprezentare grafică, distinctiv, carediferenţiază produsele şiserviciile
unei persoane de cele ale altei persoane;
c. aspectul exterior al unui produs, redat în 2 dimensiuni rezultat din combinaţia dintre
principalele caracteristici.

Invenţia este definită ca fiind:

a. recunoaşterea de fenomene, proprietăţi ori legi ale universului material, necunoscuteanterior,
dar apte de verificare;
b. un ansamblu de cunoştinţe sistematice, organizate în scopul obţinerii unei soluţii la o
problemă practică din industrie, agricultură sau comerţ, caracterul aplicabilităţii
industriale fiind o condiţie de existenţă a creaţiei tehnice cu valoare de invenţie;
c. semnul susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sauserviciilor
unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane.
GRILA IV

1. Proprietarul suportului material al unei opere, altul decât autorul, nu are dreptul de
divulgare, adică de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoștință publică,
acesta aparținând autorului operei. De la această interdicție, există şi
excepții:
a. dacă proprietarul suportului material indică numele, prenumele sau pseudonimul
autorului;
b. când autorul îşi retrage opera publicată;
c. în cazul operelor de artă plastică sau fotografică, cu excepția situației în care autorul
a exclus în mod expres dreptul de divulgare prin actul de înstrăinare a originalului
operei.

2. Titular al brevetului de invenție poate fi inventatorului salariat, în situația în care:

a. invenția a fost creată în executarea unui contract de muncă ce implică explicit o misiune
inventivă și nu există o clauză de atribuire către inventator a dreptului la acordarea
brevetului;
b. invenția a fost creată în executarea unui contract de muncă ce prevede o misiune
inventivă, iar unitatea nu și-a valorificat dreptul la acordarea brevetului;
c. ambele răspunsuri sunt corecte.

3. Cesiunea exclusivă a drepturilor patrimoniale de autor înseamnă că:

a. titularul drepturilor cedate poate să utilizeze opera pe un anumit teritoriu;
b. nu trebuie prevăzută expres în contractul de cesiune;
c. titularul drepturilor cedate nu mai poate utiliza opera şi nici să o transmită altei
persoane.

4. Prin caracter individual se înțelege:

a. impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea
produsă asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model făcut public înaintea
datei de depunere a cererii de înregistrare;
b. indică sursa sau originea produselor sau serviciilor în asocierea folosită de titular față de
produsele sau serviciile altora;
c. protecția este limitată doar pentru produsele sau serviciile pe care marca le deservește.

5. Un desen sau model este considerat nou dacă:

a. niciun desen sau model identic nu a fost făcut public înaintea datei de depunere a
cererii de înregistrare;
b. conține un element de noutate, raportat la stadiul actual al tehnicii;
c. nu a mai fost utilizat înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare.

6. Condiții necesare pentru protecția dreptului de autor, care rezultă implicit din lege sunt:
a. opera să fie în domeniul public;
b. opera să nu încalce ordinea publică și bunele moravuri;
c. opera să îmbrace o formă concretă de exprimare şi să fie originală.

7. Data depozitului național reglementar este:

a. data publicării cererii de înregistrare a mărcii;
b. independentă de momentul depunerii cererii de înregistrare a mărcii;
c. data la care a fost depusă la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci cererea de
înregistrare a mărcii;.

8. Care sunt operele derivate care pot constitui obiectul dreptului de autor?
a. traducerile, adaptările, adnotările, enciclopediile și antologiile;
b. operele fotografice, precum și orice opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;
c. compozițiile muzicale cu sau fără text.

9. Distincția între opere comune și opere colective este:

a. la opera realizată în colaborare contribuția fiecăruia dintre autori poate fi
determinată, pe când opera colectivă nu permite identificarea contribuției acestora;
b. la opera în colaborare drepturile pentru autori sunt exercitate în comun de către aceștia,
necunoscându-se contribuția fiecărui autor, iar la opera colectivă drepturile aparțin persoanei
fizice sau juridice care a comandat opera;
c. nu există nicio distincție între cele două categorii.

10. Dreptul de autor se naște:

a. din momentul înregistrării operei în registrele de specialitate ținute de Oficiul român
pentru drepturile de autor;
b. din momentul aducerii operei la cunoștința publică;
c. din momentul creării operei, oricare ar fi modul sau forma concretă de exprimare;

11. Caracterul inalienabil al dreptului de autor constă în:

a. interzicerea oricărei renunțări sau înstrăinări ale acestor drepturi;
b. faptul că dreptul nu se pierde prin nefolosință;
c. posibilitatea autorului de a-l transmite oricărei persoane.

12. Marca reprezintă:

a. denumirea care serveşte la identificarea unui produs originar dintr-o ţară, regiune sau
localitate, în cazul în care o calitate, o reputaţie sau alte caracteristici pot fi atribuite acelei
origini;
b. imprimate emise sau acceptate de administrația poștală a unui stat;
c. semnul susceptibil de reprezentare grafică care diferenţiază produsele şi serviciile
unei persoane de cele ale altei persoane.

13. Divulgarea nu este luată în considerare dacă desenul sau modelul pentru care se solicită
protecție a fost făcut public:
a. de către autor sau succesorul său în drepturi ori de către un terț pe baza informațiilor
furnizate sau actelor îndeplinite de autor sau succesor în 12 luni ce preced depozitul
cererii de înregistrare;
b. în perioada de 6 luni precedând data de depozit a cererii de înregistrare sau, dacă o
prioritate este revendicată, la data de prioritate;
c. în perioada de 10 luni precedând data de depozit a cererii de înregistrare sau, dacă o
prioritate este revendicată, la data de prioritate.

14. Desenele reprezintă:

a. aspectul exterior al unui produs, redat în 2 dimensiuni rezultat din combinaţia dintre
principalele caracteristici;
b. aspectul exterior al unui produs, redat în 3 dimensiuni rezultat din combinaţia dintre
principalele caracteristici;
c. configurația tridimensională a straturilor care compun un produs semiconductor.

15. Un semn poate fi protejat ca marcă dacă este:

a. distinctiv, disponibil și licit;
b. nou și deține un caracter individual;
c. nou și susceptibil de reprezentare grafică.

16. Dreptul de suită reprezintă:

a. posibilitatea autorului de a primi o parte din preţul vânzărilor ulterioare ale operei
sale de artă;
b. dreptul la remunerație pentru fiecare mod de utilizare a operei audiovizuale;
c. dreptul recunoscut artiştilor interpreţi şi executanţi.

17. Marca colectivă:

a. este destinată a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor unei
asociații de produsele sau serviciile aparținând altor persoane;
b. aparține persoanelor care alcătuiesc asociațiile;
c. este alcătuită din mai multe semne distincte.

18. Titularii drepturilor conexe de autor pot fi:

a. succesorii convenţionali ai autorului pentru propriile emisiuni;
b. organismele de gestiune colectivă pentru propriile înregistrări;
c. artiştii interpreţi sau executanţi pentru propriile lor interpretări sau execuţii.

19. În cazul existenţei unor disproporţii clare privind cota de beneficii ce revine părţilor
contractului de cesiune, în favoarea cesionarului, autorul operei cedate, poate:
a. solicita constatarea nulităţii contractului de cesiune;
b. formula acţiune pentru revizuirea contractului lezionar şi solicita organelor
jurisdicţionale competente să dispună mărirea convenabilă a remuneraţiei;
c. solicita desfiinţarea contractului de cesiune, chiar dacă motivele de neutilizare a operei de
către cesionar se datorează faptei unui terţ.

20. Desenul sau modelul care este determinat exclusiv de o funcție tehnică:
a. nu poate fi înregistrat, deși îndeplinește condiția noutății;
b. poate fi înregistrat;
c. poate fi înregistrat, cu condiția să fie reprodus în forma și la dimensiunile exacte.

21. Calitatea de autor al unei opere o poate avea:

a. numai persoana fizică;
b. numai persoana juridică;
c. fie o persoană fizică, fie o persoană juridică.

22. Drepturile patrimoniale aparținând autorului sunt protejate potrivit legislației române:
a. de la crearea operei pe toata durata vieții autorului plus o durată de 70 de ani după
moartea acestuia
b. de la publicarea operei pe toată durata vieții autorului plus o durată de 70 de ani după
moartea acestuia;
c. pe o perioadă de 70 de ani de la aducerea operei la cunoștința publică.
23. Brevetul de invenție este definit ca fiind:
a. elementele de noutate ce constituie aportul adus de inventator în soluția pe care o propune;
b. titlul de protecție care poate fi obținut pentru un model industrial;
c. titlul de protecție care poate fi obținut pentru orice invenție care are ca obiect un
produs sau un procedeu.

24. Dreptul de posesiune anterioară şi personală a invenţiei:

a. constă în recunoaşterea dreptului de exploatare a propriei invenţii şi după eliberarea

brevetului pentru aceeaşi invenţie altei persoane;
b. reprezintă posibilitatea folosirii cu bună credinţă a unei invenţii în perioada de la data
decăderii din drepturi a titularului de brevet,
până la data revalidării brevetului;
c. reprezintă comercializarea sau oferirea spre vânzare a acelor exemplare de produs, obiect
al invenţiei care au fost vândute anterior de titularul de brevet sau cu acordul său expres.

25. Dacă o persoană fizică română și o persoană fizică din Republica Moldova au creat
același desen sau model, independent una de
alta, cine are dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare conform legii nr. 129/1992?
a. persoana care a creat prima desenul sau modelul;
b. persoana care a depus cea dintâi cererea de înregistrare la O.S.I.M.;
c. persoana care aparține unui stat membru al Uniunii Europene.

26. O invenție este considerată ca implicând o activitate inventivă dacă:

a. se bazează pe un procedeu nou, necunoscut publicului;
b. pentru o persoană de specialitate ea nu rezultă în mod evident din cunoștințele
cuprinse în stadiul tehnicii;
c. vine să perfecționeze un produs preexistent.

27. Regula specialităţii mărcii:

a. înseamnă că marca folosită sau înregistrată anterior într-o ţară străină nu constituie
anterioritate în raport cu o marcă ulterioară, identică sau similară;
b. înseamnă că un semn adoptat ulterior ca marcă este disponibil dacă marca respectivă
înregistrată anterior a fost abandonată sau dacă titularul său a decăzut din drepturi;
c. permite folosirea simultană a aceleiaşi mărci pentru produse aparţinând unor
domenii diferite.

28. Pentru o cerere de brevet având ca obiect o metodă de analiză și calculare a numărului
de hematii din sângele bolnavilor, se poate acorda un brevet de invenție?
a. nu, deoarece potrivit legii nu se acordă brevet pentru invențiile având ca obiect
metodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal;
b. nu, deoarece o metodă matematică nu este considerată invenție în sensul art. 7 din lege;
c. da, cu condiția ca metoda să îndeplinească condițiile prevăzute în art. 7 din legea
brevetului, respectiv să fie nouă, să implice activitate inventivă și să fie susceptibilă de
aplicare industrială.
29. Dacă în contractul de cesiune a drepturilor de autor nu s-a prevăzut remunerația cuvenita
titularului dreptului de autor, se poate
solicita:
a. rezoluțiunea contractului
b. anularea contractului;
c. nu intervine nici o sancțiune, contractul putând fi și cu titlu gratuit.

30. Forma scrisă a contractului de cesiune este:

a. o condiţie ad probationem;
b. o condiţie ad validitatem;
c. la latitudinea părţilor.

GRILA V

1. Dreptul de autor înseamnă că:

a. există numai dacă operele au fost materializate într-un suport fizic;
b. nu apără titularul împotriva celor care-i copiază opera;
c. protejează atât forma de exprimare a ideilor cât și ideile însăși.

2. Calitatea de autor al unei opere o poate avea:

a. numai o persoană juridică;
b. numai o persoană fizică sau numai persoanele fizice;
c. fie o persoană fizică, fie o persoană juridică.

3. Potrivit legii, calitatea de subiect al dreptului de autor poate aparține:

a. numai autorului operei;
b. numai persoanei fizice sau juridice care a creat opera;
c. persoana fizică sau juridică prin a cărei contribuție opera a fost adusă la cunoștință
publică sub formă anonimă sau sub pseudonim care nu permit identificarea autorului.

4. Dovada calității de autor, când opera a fost adusă la cunoștință publică sub numele unei
persoane se face prin:
a. proba verității;
b. prezumția că autorul este persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru
prima dată la cunoștință publică;
c. recunoaşterea din grup.

5. Opera comună se deosebește de opera colectivă prin:

a. opera comună are caracter unitar, în timp ce opera colectivă nu prezintă acest caracter;
b. în cazul operei colective este imposibil să se atribuie vreun drept distinctiv vreunuia
dintre autori asupra ansamblului operei create;
c. opera comună are un singur autor, în vreme ce opera colectivă are o pluralitate de autori.

6. Sunt opere postume, potrivit legislației în vigoare:

a. operele pentru care autorul nu şi-a manifestat în timpul vieții voința cu privire la
divulgarea acestora;
b. operele pentru care autorul a decis în timpul vieții aducerea lor la cunoștință, dar a căror
publicare are loc după decesul autorului;
c. operele pentru care autorul a decis în timpul vieții să nu fie publicate.

7. Exploatarea unei opere colective:

a. se face de către persoana din inițiativa, sub responsabilitatea şi sub numele căreia s-
a realizat opera;
b. aparține autorului principal;
c. se face numai în aceeași unitate de timp.

8. Condiții necesare pentru protecția dreptului de autor, care rezultă implicit din lege sunt:
a. opera să îmbrace o formă concretă de exprimare şi să fie originală;
b. opera să fie susceptibilă de îmbunătățiri, să fie utilă şi reprezentativă;
c. opera să fie prioritară, susceptibilă de a fi adusă la cunoștință publică şi căzută în domeniul
public.

9. Drepturile morale de autor au următoarele caracteristici:

a. nu asigură protecția personalității autorului;
b. sunt prescriptibile;
c. inalienabile, insesizabile, imprescriptibile și strâns legate de persoana autorului.

10. Caracterul strict personal al drepturilor morale de autor înseamnă:

a. că aceste drepturi nu pot fi exercitate decât de către autorul operei;
b. posibilitatea personală a autorului de a le transmite oricărei persoane;
c. exercitarea lor de către terțe persoane.

11. Caracterul inalienabil al drepturilor de autor constă în:

a. posibilitatea autorului de a le transmite oricărui terț;
b. echivalează cu autodistrugerea sa morală;
c. interzicerea oricărei renunțări sau înstrăinări ale acestor drepturi.

12. Caracterul insesizabil al drepturilor morale de autor înseamnă:

a. posibilitatea creditorilor autorului de a impune divulgarea operei;
b. reprezintă dreptul creditorilor autorului de a exploata opera pentru a-şi satisface creația;
c. împrejurarea că acestea nu pot fi urmărite de creditorii autorului operei.

13. Caracterul perpetuu al drepturilor morale de autor:

a. nu asigură protecţia personalităţii autorului;
b. se aplică şi drepturilor patrimoniale de autor;
c. constă în existenţa şi exercitarea lor de către succesorii autorului, după decesul
titularului.

14. Caracterul imprescriptibil al drepturilor morale de autor:

a. constă în faptul că dreptul la acţiune al autorului unei opere intelectuale pentru
apărarea drepturilor sale morale nu se stinge niciodată;
b. reprezintă împrejurarea conform căreia dreptul la acţiune nu poate fi exercitat decât după
un timp de la încălcarea drepturilor morale de autor;
c. se aplică şi drepturilor patrimoniale de autor.
15. Dreptul de divulgare:
a. este întâlnit în doctrină şi sub denumirea de dreptul la denunţ;
b. reprezintă dreptul autorului de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la
cunoştinţa publică;
c. se mai numeşte şi dreptul de retractare.

16. Dreptul de divulgare în cazul operelor colective:

a. aparţine autorului principal;
b. se exercită, în lipsa unei convenţii contrare, de către persoana fizică sau juridică din
iniţiativa, sub responsabilitatea şi sub numele căreia a fost realizată opera;
c. are ca titular pe proprietarul suportului material al operei.

17. Obligaţia corelativă dreptului la paternitatea operei constă în:

a. îndatorirea terţilor de a indica numele, prenumele sau pseudonimul autorului în
cazul citării şi utilizării de fragmente extrase din operă, când acest lucru este permis
fără consimţământul autorului;
b. îndatorirea celui care publică o operă anonimă de a indica numele moştenitorilor legali
sau testamentari ai operei;
c. posibilitatea autorului operei de a pretinde restabilirea dreptului său ori de câte ori acesta
ar fi încălcat.

18. Transmiterea dreptului la paternitatea operei:

a. este interzisă prin acte între vii;
b. nu se poate face prin moştenire legală sau testamentară;
c. aparţine organismului de gestiune legală care a administrat drepturile autorului.

19. Dreptul la nume:

a. este numit în doctrina şi dreptul autorului de a decide sub ce nume va fi adusă opera
la cunoştinţa publicului
b. este dreptul autorului de a-şi publica opera sub numele altui autor;
c. presupune doar respectul numelui sub care este publicată opera nu şi al formei de
reproducere a numelui cerută de autor.

20. Dreptul la inviolabilitatea operei, constând în posibilitatea juridică a autorului de a se

opune oricărei modificări, suprimări sau completări precum şi oricărei atingeri aduse operei
care prejudiciază onoarea sau reputaţia autorului, mai este cunoscut în
doctrină şi sub numele de:
a. dreptul la interzicerea modificării operei;
b. dreptul la retractarea operei;
c. dreptul la integritatea operei.

21. Dreptul de retractare a operei:

a. nu poate fi exercitat în orice moment care survine divulgării, având caracter exclusiv;
b. nu oferă posibilitatea terţilor care exploatează opera retractată de a fi despăgubiţi, în cazul
în care au fost prejudiciaţi;
c. nu poate opera în cazul programelor pentru calculatoare.

22. Caracterul temporar al drepturilor patrimoniale de autor înseamnă că:

a. aceste drepturi sunt imprescriptibile;
b. aceste drepturi sunt netransmisibile;
c. durata acestor drepturi se întinde pe durata vieţii autorului.

23. Drepturile patrimoniale de autor al unei opere literare, artistice sau ştiinţifice sunt:
a. dreptul de a decide utilizarea operei şi dreptul de suită;
b. dreptul de divulgare şi dreptul de exploatare a operei;
c. dreptul de a dispune de operă şi dreptul de retractare.

24. Dreptul de suită reprezintă:

a. drepturile recunoscute artiştilor interpreţi şi executanţi;
b. posibilitatea autorului de a primi o parte din preţul vânzărilor ulterioare ale operei
sale şi dreptul autorului de a fi informat cu privire la locul unde se află opera sa;
c. dreptul de preempţiune al autorului.

25. Titularii drepturilor conexe de autor pot fi:

a. artiştii interpreţi sau executanţi pentru propriile lor interpretări sau execuţii;
b. organismele de gestiune colectivă pentru propriile înregistrări;
c. succesorii convenţionali ai autorului pentru propriile emisiuni.

26. Termenul de protecţie a drepturilor patrimoniale de autor începe să curgă:

a. de la data exercitării dreptului la retractare;
b. de la data căderii operei în domeniul public;
c. de la data de 01 ianuarie a anului următor publicării operei, pentru autor şi de la
data de 01 ianuarie a anului următor morţii autorului, pentru moştenitori.

27. Obiectul cesiuni dreptului de autor îl reprezintă:

a. operele pentru care autorul nu şi-a manifestat voinţa de a le da publicităţii;
b. operele care au caracter contrar ordinii publice şi bunelor moravuri, dacă autorul şi-a
exercitat dreptul de retractare;
c. drepturile patrimoniale de autor.

28. În cazul existenţei unor disproporţii clare privind cota de beneficii ce revine părţilor
contractului de cesiune, în favoarea cesionarului, autorul operei cedate, poate:
a. solicita constatarea nulităţii contractului de cesiune;
b. formula acţiune pentru revizuirea contractului lezionar şi solicita organelor
jurisdicţionale competente să dispună mărirea convenabilă a remuneraţiei;
c. solicita desfiinţarea contractului de cesiune, chiar dacă motivele de neutilizare a operei de
către cesionar se datorează faptei unui terţ.

29. Forma scrisă a contractului de cesiune este:

a. o condiţie ad validitatem;
b. o condiţie ad probationem;
c. la latitudinea părţilor.
30. Menţiunile de pe originalele ori de pe copiile autorizate ale înregistrărilor care conferă
prezumţia apartenenţei drepturilor producătorilor de înregistrări sonore sunt:

a. înscrierea simbolului C înconjurat de un cerc, însoţit de numele autorului, locul şi anul

primei publicări;
b. înscrierea simbolului P înconjurat de un cerc, însoţit de numele producătorului, locul
şi anul primei publicări;
c. înscrierea iniţialelor ISBN.