I. L.

CARAGIALE

OPER E
I

NUVELE I SCHITE
EDITIE INGRIJITA
de -

PAUL ZARIFOPOL

Cu 3 plane staid din text

SUCURETI
EDITURA CULTURA NATIONALA"
2, Pasajul Macca, 2
1930

www.dacoromanica.ro
 I. L CARAGIALE

OPERE
NUVELE SI SCHITE
TOMUL I

www.dacoromanica.ro
I. L. CARAGIALE

OPERE

Edi %ie ingrijitA

de
PAUL ZARIFOPOL

www.dacoromanica.ro
 Aceasta carte s'a tras in tree mii o sued doucheci vi vase de
exemplare, vi anume:
faptezeci vi vase de exemplare nepuse fn comer;, doulizeci fi, vase
pe hartie velinei vargatli fabricate pentru Editura 4Cultura Na;ionalci*,
numerotate dela A la Z, vi cincizeci de exemplare pe !Artie semivelinis'
vargata , numerotate dela I la L;
cinci sute de exemplare pe hdrtie velinci vcirgatli, numerotate dela
1 la 500, vi o miie de exemplare pe !Artie semivelinii veirgata, nume-
rotate de la 501 la 1.500;
o miie cinci sute cincizeci de exemplare pe hdrtie de tipar verge.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 PR EFA TA
Publicam in edijia de fag tot ce a publicat Caragiale insufi,
in volum, in reviste sau ziare, precum fi manuscrisele sale, cu
rezerva acelor texte scrisori sau altele care ar putea ating6
supeirator oameni astazi in viata ; f i fard a reproduce in intregime
cuprinsul foilei umoristice Claponul, scrisa aproape toata de
ddnsul. Din aceastd ultima publicajie de tinerete, cu un material
in cea mai mare pane pulin diferenliat fi monoton, am reprodus
numai ce mi s'a pdrut caracteristic pentru inceputurile talentului
Au, sau ce poate servi pentru lamurirea textului operei sale
in general.
Estejilor fanatici trebue amintit ca insufi Caragiale a reti-
path, treizeci de ani mai tcirziu, deci in culmea maturita la, o
bucatd din aceasta publicajie de incepator referatul umoristic
despre o f edingt a primului parlament turcesc; fi ca, din Moftul
Roman, a reprodus de cloud on darea de seams despre Congresul
Cooperativ roman, cloud bun* a caror republicare de clitre un
altul deceit autorul lor, feirei indoiald ar fi starnit in estefii fana-
tici indignare aprinsa fi protestari amare on furioase. Tur-
burarea dispreporlionata cu ocazia retipdririi fabulelor fi altor
versuri ale acestui scriitor, a isbucnit dintr'o neinjelegere. Texte
literare nu se publica in scopul unic de a face educajia este-
tica a generaliilor, ci fi din interes istoric, de exemplu, din tre-
buinja adica de a cunocifte un talent f i o producfle literard aqa
cum au fost. I-a pla cut, lard, lui Caragiale sa retipareasca, odata
f i Inca odatii , acel jesut de calambururi teribil de obifnuite, intitulat

www.dacoromanica.ro
XII P. ZA.RIFOPOL

Congresul Cooperativ roman. Aceasta lama a lui nu e deloc faro

insemnatate pentru cine cerceteazli istoric artistul fi opera lui. Cine
s'ar incumeta col f tie cu hota'rire ce ar mai fi retipa'rit Caragiale
din schitele f i foiletoanele lui, daca i-ar fi fost pito mai lungs? Deci,
in a/aril' chiar de consideratii strict istorice, alegerile cage le-a fa cut el
pentru retipeirire, nu pot ramtine model absolut pentru editor.
Cu rezervele aril' tate, noi tindem sa dam aici scrisul lui Cara-
giale intreg. Pentru a preveni pe cat se poate iritarea diletantilor
prea susceptibili, am dispus materialul =Yet, incat aceea ce se
poate numi opera clasica yIi comun cunoscuta sa apara despei
de elementul acela caruia, cu oriccita rigoare judecat, i se va acorda
oricand un interes istoric.
Asupra principiilor oricarei editari, oamenii de meserie demult
s'au infeles pretutindeni, in general macar. Aici la noi, d-1 lorga,
Inca de acum data' zeci de ani .i mai bine (in Floarea Darurilor,
II, 1907), iar mai de curdnd d-1 Ibraileanu, in cercetarile lui ade-
carat exemplare asupra textului lui Eminescu, au spus tot ce
trebue. In aceasta privinja, afa dar, noi care editam, nu mai
avem cum ne scuza capriciile; f i pacatul pentru care avem mai
mutt dreptul sa afteptam iertare este, cum cred, acel at exagerarii
in strictefea metodei.

Materialul l-am impala in trei grupe: opera narativei nod-

fele de critics literara impreuna cu parodiile, articolele sau bro-
furile politice .?i afa numitele cc Reminiscence o teatrul qi versu-
rile. In sdnul acestor grupe cu subimpartirile lor, bucatile sunt
afezate cronologic. Am lasat, totufi, la un loc schifele despre peda-
gogul Rostogan qi traducerile. Am str'eimutat bucata Boborul, din
seria o Momentelor *, la < Reminisce**, afa cum o afezase Ca-
ragiale in Calendarul Dacia, qi unde ii este yii locul potrivit. Fie-
care seclie a acestei edijii are o introducere referitoare la cuprinsul
sau; in fruntea celei ce se va publica la urma se va da fi o schija
biogralicci i bibliograficci.

www.dacoromanica.ro
 PREFATA XIII
In pastrarea d-nei Alexandrina I. L. Caragiale se alla urma-
toarele autografe ale scriitorului, care, la locul lor, sunt repro-
duse sau colationate in edijia noastra:
fase caete sau foi razlete cuprinzcind schi ;e .i proecte pentru
o comedie, care avea sit' se intituleze Titirce, Sotirescu et Co.,
sau High-Life;
un repertoriu alfabetic de nume proprii de familie (care se
completeaza cu o serie de cciteva asemenea nume, notate pe o placa
de faianta ce stetea intotdeauna pe biroul lui Caragiale) pro-
babil cea din urm'd, insemnare a lui cu intentii, literare;
un manuscris cu creionul: schita despre chestia nationala ;
doua manuscrise cu textul unei fabule dedicate lui Vlahuca
(incepe: e A lost odata un baiat) ;
un manuscris necomplet: schila unui foileton cu titlul
Datine i progres;
o paging de manuscris cu o schita dramaticci: Sulfina, basm
in trei acte de Carmen Sylva;
manuscris necomplet al foiletonului D-1 X;
manuscris necomplet cuprinzand un fragment de introducere
pentru o istorie a Romanilor, cu titlul: Originile Romei;
manuscris necomplet cuprinzand bucati si planuri pentru
Povestea neterminata, publicata intai in volumul Abu-Hassan
(1915), pag. 61;
-manuscris cuprinzand basmul De demult, mai de demult,
parodie a povestei lui Delavrancea: Stapinea odatA ;
&ail coli tiparite cuprinzand, in cloud exemplare, textu
unui monolog cu titlul Modern; un # antecel comic * in maniera
Alecsandri-Millo. Personajul este, in esenja, tipul de commis-
voiajor din schi ;a Aga sa mor (Schile Noua, 1910, pag. 189),
transpus in ziarist qi literat de ocazie. Povestea-parodie si acest
monolog sunt, pe cat vedem, singurele lucrari inedite intregi rd-
mase dela Caragiale.
Se mai gdsesc in sfarsit, intre ha'rtiile pastrate la d-na Caragiale,
Base cuvcintari ale scriitorului (texte dactilografice).

www.dacoromanica.ro
XIV P. ZARIFOPOL

La Biblioteca Fundagei Universitare Carol I se pastreaza doua

manuscrise: unul cuprinde textul definitiv al povestei Abu-Hassan;
celalalt, fragmentul de Poveste mpa cum s'a publicat in volumul
Abu-Hassan (1915), pag. 61.
Pe verso primelor treisprezece foi ale acestui din urmei manu-
scris a fost scrisa cu creionul parodia De demult, mai de demult.
Din acest text nu mai sunt dealt cateva reinduri cetibile, cea mai
mare parte s'a qters prin uzurei, sau a lost .ters cu guma.
Peste tot in aceasta edijie se dei ultimul text tiparit de Cara-
gialg; iar ca variante, am notat deosebirile Entre acest text fi prima
tiparire sau manuscris. Pentru felul de a lucra al acestui artist,
.icele mai ma'runte schimbari sunt insemnate.
Abia am nevoe sa pomenesc, inaintea cetitorilor cat de pulin
competenti, ca sunt adanc indatorat, pentru aceasta lucrare, per-
sonalului Bibliotecei Academiei Romane gi al Bibliotecei Fun -
daiei Universitare Carol I. In deosebi d-lui profesor Tzigara-
Samurcag gi d-lui bibliotecar Gheorghe Lazar niciodatei nu le voiu
putea deajuns multumi pentru buna tatea neobosita cu care m'au
ajutat sa ga sesc materialul de tot felul trebuincios unei lucreiri ca
aceasta. lar acei ce cunosc .i invajatura ysi generozitatea, pulin
obignuite, ale d-lui Barbu Leizeireanu, vor intelege numai decdt
de ce nu incerc ma car a inchide in cuvinte recunoqtinja care ma
leaga de dansul.
P.- Z.
Particularit4file in care ortogra /ia lui Caragiale, in epoca maturitricii, se arat4 mai
consecvenki, aunt: elidarea lui f la tnceputul cuvintelor ; a, e, i fi u cu accent gray, la
persoana III-a a imperfectului conjugdrii I fi per fectului simplu al celorlalte coniu-
gari. 0 curiozitate a lui Caragiale sau a unor tipografi? sunt /ormele, rare,
ce-i dreptul, de perfecte simple la persoana III-a, cu 4: fulgerA, IncuiA, subtiA. I
consonant poarti totdeauna semnul scurarii, la sfarfitul ca fi in corpul cuvdntului.
N e dublat, dar nu strict consecvent, in corpul cuvintelort Innainte, Innota,
Haosul ortogra /ic nu mai e astazi, poate, ce a fost altadatii, dar nici nu a incetat
cu total. In tot cazul, dela tip. ografii noftri nu ear fi putut obfine reproducerea cri-
dincioasil a unei ortogra /ii de pe vremuri, cum e acea a lui Caragiale: o fncercare In
sensul acesta n'ar fi dat decdt o deplorabilel confuzie. Am incercat, totusi, In Addenda,
ad reproducem particularialile ortografice principals ale tdrairultti Caragiale din vremea
Claponului.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
<4 Sunt vechiu domnilor *, era vorba favorita a lui Caragiale,
cand se certa cu prietenii pentru idei, pentru idei de arta mai cu
seams. Parerea populara atribue arti9tilor ca atare un con-
servatism din na9tere. Nu intereseaza aici sa verificam princi-
piul acestei generalizari curente, ci numai, intrucat acea coinci-
denIa e, in anume caz, evidenta, s caufam a preciza condiVile
in care ea se arata acolo. Caragiale avea un spirit de o rara mo-
bilitate ; prefacerea simpatiilor lui intelectuale in antipatii era f e-
nomen cronic, de care prietenii lui toii erau deprin9i a se amuza.
Totu9i e adevarat ca simpatia lui pentru ceea ce e vechiu, in
arta cel pu %in, era oarecum sistematica. Cred ca acest conserva-
tism ferm, care izbucnea numai decat in dispre% agresiv pentru
orice i se parea abatere obraznica 9i proasta dela adevarurile bine
hotarite, era, probabil, mai intai un semn firesc al energiei unui
talent care se simIea sigur pe ce apucase ()data sa 9tie 9i refuza
cu superba indarjire orice i se parea macar o umbra de obieecie
la cele hotarite ca bune 9i invalate ca atare. Era poate 9i lenea
lui de oriental adevarat care-1 indemna a fuga de osteneala su-
paratoare, inevitabila in orice revizuire serioasa a ideilor noastre
cele mai confortabil fixate. Presupun, in sfar9it, ca aceste vi-
guroase fatalitati interne ale omului au fost intarite de o impre-
jurare exterioara. Prin cariera sa eleganta 9i sigura de elita
triulnfatoare, Junimea i9i. dezvoltase o incredere in sine foarte
solid accentuata. Aceasta incredere, cu deosebire pitoresc
purtata de 9eful politic al grupului, a avut incarnari diverse 9i,

www.dacoromanica.ro
XVI P. ZARIFOPOL

se inplege, inegal reunite. In deosebi la Junimea din Bucuresti,

data nu se afirma categoric, se dedea cel puIin a In %elege, intre
membrii tineri, ea, de exemplu, Faust cu greu ar putea fi in vreun
alt punct de pe glob atat de adevarat priceput si exact preuit
ca in cercul Convorbirilor ; iar tine trecuse pe la cursurile maestru-
lui unit Maiorescu, ramanea sigur Ca poate vorbi cu definitive
indulgema despre Oxford, Paris on Goettingen. Se formase
astfel, in sanul acelui cerc, un specific extract concentrat de
mandrie navionala, monopolizat, fireste, pe seama gruparii si
cu care membrii ei se parfumau, negresit, cu atat mai sim %itor,
cu cat erau mai tineri, dar care facea, putem crede, atmosfera
generala pentru toate varstele. Caragiale tanar a trait in acel aer,
si e de banuit ca natura lui vioae a adoptat cu personal exces
optimismul acela juvenil si nationalist : usor si col-hod devenea,
pentru dansul, moft si gogomanie, orice era nou, strain de va-
lorile irevocabil consacrate, ori, mai cu seama, deadreptul opus
lor. Insa, negresit, trebue aici sa ne amintim indata ca inova %iile
specific romane pe care le zeflemisea Junimea cuprindeau esen-
Val comori de comicarie. Natura talentului lui Caragiale si con-
servatismul Junimii s'au intalnit pentru o colaborare eminenta.
Atata numai ca inova %iile romane au compromis, in ochii lui
Caragiale, noutatea ca atare. Pena in anii din urma ai vieIii, el
persifla ori invectiva, pe necetitele i nevazutele, teatrul lui
Ibsen ori al lui Strindberg, aproape ca si cum ar fi fost, -si ei,
niste stalpi ai progresismului roman dela 1860. Era o obstina %ie
ce nu se mai poate imelege ca rezisten-ca a cunoscatorului de
meserie. Asa s'a facut ca arta lui sa fie in adevar, o arta veche.
Unele paili din publicul romanesc actual se grabesc a o numi
invechita. Aceasta graba e un simptom bun pentru caracteri-
zarea acelui public. Pentru Caragiale ea probeaza, cred, numai ca
fondul si direccia satirei sale irita foarte rau, e deciinca foarte vie.
E greu totusi a tagadui ca procedarile lui artistice sunt adesea
vechi, in in %elesul de: perimate. Socotesc ca, printre oamenii
astazi in viard, sunt unii tocmai astfel asezaci in timp, ca sa

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XVII

poata singi viumpera lui Caragiale i, in aceia vreme, sa poata

imagina relativitatea ei istorica. Pentru filologii viitorului de-
partat, cand se vor sill, dupa cum le e meseria, sa inchipue, in
scheme qi fantasme fragmentare, ceeace traim not astazi i am
trait ieri i daunazi, consemnarea gandirii i sim%irii noastre, a
acestora care am fost contimporani maturi ai lui Caragiale i suntem
i ai generaVilor tinere de care opera lui incepe acum a se ;hide-
parta, va fi un material ce, mai adanc poate decat oricare altul, va
lumina i va colora viziunea for istorica despre vremile noastre.
Calendarul Claponului, pe anul dela Mahomet 1295, dela
Hristos 1878, este dedicat Cocoanelor i Demoazelelor din
toate mahalalele, fundaturile qi marginile Bucuretilor, precum
i tutulor Monerilor, becheri i familiti )). Aa incepe tanarul
scriitor: amuzand mahalaua, ca sa o studieze. o Gogoile din
Claponul anecdote, dialoguri, schi %e i calambururi groase
revin i starue in Moftul Roman. Amuzarea i persiflarea maha-
lalei au mers multa vreme impreuna. In germene insa, apar, in
Claponul, i Momentele. Sunt acolo trei schite de in.cornorqi, pre-
gatiri semnificative pentru figurile de soli blajini sau comozi din
Diplomajie, din Tren de placere, din Luna de Miere, din Cadou;
iar una din acele schi %e ale incepatorului : istoria cetaleanului
Ghio Calup a intrat deadreptul In Noaptea furtunoasa. Insa
cu deosebire simptomatice pentru orientarea artistului sunt ti-
purile dezvoltate, in foi %a umoristica din 1877, sub titlurile ySo-
trocea fi Motocea i Leonica Ciupicescu, retiparite cincisprezece
ani mai tarziu In Mottul Roman, unde Sotrocea i Motrocea se
prefac in definitivii Lache qi Mache, pe cand Leonica Ciupicescu
era din capul locului un nume treat artistic, primul de felul
acesta in colectia clasica a lui Caragiale. E un nume care nu mai
e facut dupa vechea procedare a aluziei naive la caracterul perso-
najului.
Lui Caragiale Ii placea sa repete ca Momentele au fost precedate,
in chip determinant, de Copiile de pe nature. D-1 Iacob Negruzzi
ii luase motto din Boileau:

www.dacoromanica.ro
 XVIII P. ZARIFOPOL

La nature, feconde en bizarres portraits,

En chaque Arne est marquee a de differents traits,
Un geste la decouvre, un rien la fait parattre...
iar in Prolog domnia sa zicea:
4Eu am privit in juru-mi l'a noastra omenire,
La numar lard margini, cu gdndul marginit... *
Imi pare neindoelnic ca Vespasian i Papinian, Ghila Titirez
Don Juanul dela Arhiva i Tache Zimbila, prevestesc figurile de
studenti naIionaliti i carieriti, de politiciani farce obraz, de
functionarali Bi crai suburbani ai lui Caragiale, aa cum Cuconul
Pantazachi Bi Cuconul Man.ola din Un drum la Cahul ne pre-
vestesc, pare ca, provincialii cinstrci, i neadaptati pans la tragic,
ai d-lui Brateseu-Voineti, sau comic nenoroci %i ai d-lor Ba-
sarabescu i Patracanu. In afara de inrudirea ideologica la
Caragiale ca i la d-1 Negruzzi, micii burghezi sunt vazwci cu
optica boereasca procedarea artistica, clasic tipizanta, e
aceaBi. Dar uncle la vechiul i spiritualul junimist era notare
diletantica, adesea rudimentara, e, la Caragiale, execu ;ie artistica :
dela schi ;ele din Claponul apare caracterizarea intensa prin dialog,
care des povestirii relieful i iu eala aceea unica. Pe Caragiale
1-am auzit adesea clasandu-se printre 4moraliti*, in iacelesul pe
care cuvantul il are in uzul francez: constructor adica de tipuri
9i portrete, i e sigur ca versurile lui Boileau din fruntea Copiilor
'de pe natures cuprind o caracterizare exacta a metodei sale. Din
metoda clasica face parte Bi construirea nu rareori calauzita de
inten %ii didactice, vizand ceeace numea el, la batranele: inte-
lepciunea povetilor i proverbelor orientate. Din cea dintaiu ti-
nerete, Caragiale s'a interesat cu dragoste de Anton Pann.
Construirea tipului se exagereaza uneori pans la mecanizare,
i, negreit, excesul acesta e cu deosebire vizibil la incepator.
*otrocea i Motrocea din Claponul sunt doi automa-ci prea
dinadins aratati ca atare: 'artistul vrea tot timpul sa simim ca
cele doua papuBi nu se deosebesc una de alta detest pentruca el
vrea sa traga acum o sfoara, acum alta. In deosebi Leonica

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XIX

Ciupicescu, Impietrit in incercarile lui de aleatorie periodic; ne

intampina, familiar, cu ticul sau verbal: lac ea fie, broaste destule
ca figura deplin carageliana.
In acela an, 1880, apar in Convorbiri Literare, < Amintirile din
Copilarie * ale lui Crean& si s Amintirile din teatre ale lui
Caragiale. Zece ani mai inainte se publicase in aceiasi foaie Fat-
frumos din lacrimei. Un inceput de vreme literary noua se afirma
astfel cum nu se poate mai hotarit. Lirica romantics, pe
i
alocuri pans la stangacie poate, viziunea fantastica a poetului,
cu splendidul ei pitoresc si mitologic si cosmic, cu miscarea mare/
inceata a faptelor, e, poate, mai aproape de naratiunea pura
deck scenele stranse sub accente scurte ale celorlalti doi. Cu
toate deosebirile, povestitorul Creanga e aproape tot atat de
dramatic cat Caragiale cel predestinat teatrului. Dialogul lui
Creanga, cu indicaPile de miscari i atitudini, in Amintiri, dar
nu mai pu %in in Soacra cu trei nurori sau in May Nichifor Colcarul;
sunt facute ca sa creeze intens figurile ; iar mersul intamplarilor
e continuu indreptat astfel ca sa culmineze in crize.
Amintirile din teatre sunt ins propriu zis, tablouri sclipitoare
de comedie. Anecdota e aleasa si stilizata teatral ; personajele,
orick de fugitiv schi %ate, devin, in ckeva replici, tipuri si ca-
ractere. Si, ca in povestirile de mai tarziu, Caragiale arata si aici
puterea lui exeemionala de a incadra ac/iunile in evocari fulge,
ratoare de vremi i locuri. Solomonescu, care e si cantarec. la
Biserica dintr'o zi si artist dramatic, nu pronun/a niciodata curat
numele proprii straine i neologismele ; Grecul creditor turbat,
care umbla sa-1 impuste pe Millo, iar cand it intalneste, 11 mai
imprumuta cu zece galbeni a, ca astfel << n'ave te munca astazi ))i
pacaleala cu chinoroz. a ilustrului Pantazi Ghica, la un chef
dinadins pus la tale de farsorul neobosit Iorgu Caragiale ; triste/ea
comics a teatrului got din MI-lad la reprezenta-cia # de adio )) a
lui Millo ; telegrafistul care, amorezat de domnisoara Henriette,
calareala de inalta coala, striga randasilor circului, care-1 ta'
valesc In pumni si palme prin gunoi: # nu daii, ma, ca v'aprinde/i !..
2

www.dacoromanica.ro
 XX P. ZARIFOPOL

nu da %i, gogomanilor, ca fac explozie!* sunt eserrca concen-

trate a viecii. de Bucuresti si de provincie romaneasca de pang
acum cateva zeci de ani in urma.
Dar amintirile sufleorului Caragiale au 9i o semnificare mai
generals: in ele apare, monumental, veselia unei rase, Ca-
ragelestii au fost o dinastie de oameni cu geniul rasului. Unchii
Caragiale, Iorgu 9i Costache, ca si nepotul for Ion Luca, ca 9i
copii acestuia, an rasul in structura intima a spiritului. Sarcasm
studiat i savurat, ca la d-1 Matei Caragiale, sau persiflaj izbuc-
nitor si irezistibil vesel ca la regretatul Luca Ion, la sora, la pa-
rintele for 9i, cum se pare, la cei doi unchi ai acestuia. Cine a frec-
ventat familia lui Caragiale, a cunoscut, in caz exceptional, ce
este voca %ia rasului ca arta si sim %ul comicului ca instinct funda-
1 mental. Drept zicea Gherea: Caragiale rade cu pofta. Vlahu ;a,
negresit, scrie: o Un om foarte trist. E multa durere sub glumele
lui *; V1ahu0 aplica lui Caragiale formula prin care unii
romantici sentimentali din apus crezuse, pe vremuri, ca ridica
valoarea lui Cervantes sau a lui Moliere.
Cand colegii dezolaIi, in cautarea for zadarnica dupe nenea
Anghelache casierul, tree, din intamplare prin fa-ca morgei gi va d
caruIa funebra, povestitorul zice: a un nou oaspete a venit, satul
de caldurile viecii, sa coboare in racorosul otel*. Nu rabda Ca-
ragiale a nu sublinieze clipa jalnic macabre cu o sclipire de vi-
. guros umor.
Amintirile din teatre cad in pauza dintre cele doua perechi de
comediii intre Conul Leonida i Scrisoarea pierduta. Prin con-
vinutul for ele se aseaza logic in miezul epocei teatrale a produc-
%iei lui Caragiale. Dupa D'ale Carnavalului (1885), alts pauza:
se pregateste acum explorarea tragicului. In acelas an al Con-
vorbirilor (1889-1.890) se tiparete N eipasta i 0 faclie de Pave;
iar alaturi de aceste icoane mari, si in ton intunecat, o remi-
niscenca din provincie.: Grand Hotel Victoria &wain& Linia
umoristica continua, pe langa irul acesta de vedenii negre
sau cenuii, numai cu schi %a: 25 de minute, prima din

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XXI

grupul Telegrame, High-Life, 0 zi solemna i Monopol (din

Schite Nouci), un adevarat ciclu In care verva lui Caragiale,
pornita asupra comicului provincial, arde cu cea mai vesela
stralucire.
Doi ani mai tarziu, apar cele doua nuvele tragice, Pacat i 0
faclie de Pave, nu prin vreo logics literara, ci foarte probabil prin
constrangerea editorului combinate In acelag volum cu schica
Om cu noroc, prima din seria portretelor de soli complezen %i, i
cea mai rudimentara. In aceiagi vreme, gi sub sila acelOragi nevoi,
cred, sunt retiparite, foarte amestecat, Grand Hotel Victoria
Romanii i 25 de minute printre foiletoane ysi schice critice, i cu
Amintirile din teatru. Sa observam numaidecat, cum in- Pacat gi
in Feiclia de Pate patrunde irezistibil suflul satiric al artistului.
Procurorul care vine sa is minorul <c secvestrat * de popa Niva,
gi politaiul care, mai tarziu furs portofelul parintelui, leginat iii
casa prefectului, ne sunt figuri familiare de comedie din compania
Ca %avencu i tovaragi; iar studen %ii care, In faca lui Zibal In-
grozit, desvolta teorii lombrosiene, ar fi alcatuit o paging mai
mult in Momente, dace ar fi vrut Caragiale sa dea candva sub-
stanIa concrete schemei moftangiului (( Savant *. Aga cum sunt
InfaIigate In cele doua nuvele, cu un exces de subliniare, figurile
acestea apasa prea greu, formand intru catva corp strain in
substanca, cu totul in alt ton, a tabloului.
Leiba Zibal este ovreimea, a zis Maiorescu. Nu-mi este
clar Intru cat asemenea defini-cie slujete la interpretarea i va-
lorificarea unei figuri din punct de vedere artistic. Inclin a crede
ca generalizari de acest fel constitue o incursiune a unui prin-
cipiu de gtiinIa In planul artei; gi mi se pare ca, oricat de adanc
exploatata, asemene extragere a tipului dintr'un complex de
impresii preparate cu intenVe artistica, ea ramane esemial in',
formative gi se supune ca atare unui interes teoretic. Caragiale
ne spune Intamplarile unui evreu din Iagi care, ajuns carciu-
mar la %era, cade in primejdie sa fie ucis de un argat, gi arata
cum Erica insufla evreului puteri de aparare diabolic desperafet

www.dacoromanica.ro
.XXII P. ZARIFOPOL

Cruzimea ingenioasa a omului zmintit de frica: acesta-i mo-

tivul central al dramei lui Zibal.
., 4 Sinn enorm i vad monstruos
zice Caragiale in chip
de concluzie, dupa ce descrie exasperarea nervoasa a noptii pe-
trecute la Grand Hotel Victoria Roma'nei. Bucata are, intreaga,
caracter de reminiscence acuta, i tine 1-a cunoscut bine pe
Caragiale se oprete la cuvintele de mai sus, ca la un semnal
deosebit: ele nu sunt numai o formula ocazionala, ci rezuma
un temperament i lamuresc o metoda artistica. Sensibilitatea
,4 enorma i viziunea a monstruoasa au imprimat artei sale ca-
racterul excesiv: in comic, stil caricatural; In tragic, forme de
groaza i de torture extreme.
Inca de copil incepe Zibal cariera fricei: leina' de spaima
pentruca a vazut pe un hamal izbind la pamant pe altul i um-
plandu-1 de sange. Acest fricos prin esen/a nimerete s'ajunga
carciumar la un han aezat singuratic, in vecinatatea unui sat
cu oameni inrai%i de mare saracie; i tocmai unul din cei mai
deochiaIi, ursuz i brutal foarte, se tocrnete argat la dansul.
Fiorosul Gheorghe, dat afara, pleaca maraind la urechea lui
Leiba o strapica amenincare, cu intcilnire hotciritd in noaptea
Jnvierii. Abia pleaca Gheorghe, i yin sa-1 caute nite calarai
pentru o pricing. Subprefectul, cand it roaga ovreiul sa-1 apere,
it is in ras, ba ii i complica spaima sfatuindu-1 serios sa se pa-
zeasca de a da saracimii din Podeni, prin frica lui imprudent
desvelita, ganduri prea rele. Si pe cand, peste groazele astea
toate, it chinue tocmai fierbimeala frigurilor de balta, sosete
diligena cu oameni care spun, cum la tactul de mai sus al potei
au macelarit ho%ii pe hangiu i ai lui cu o absurda salbatacie H.
Dupa ingramadirea aceasta meteugit enorma a motivelor de
groaza din afara, indoite cu visele inspaimantatoare ale omului
in delir de friguri, se pregatete cetitorului o clip& de contrast:
chipurile de comedic ale studen %ilor care se lumineaza intre ei
vi, mai cu seams, lumineaza pe conductorul diligenei, despre
Darwin, atavism, i toata filosofia, de ultim tiraj pe atunci, a

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XXIII

criminalului nascut. Intermediul acesta, apasat Tana la diso-

nanta, face, in definitiv, ca Leiba sa ramaie 9i mai ingrozit de
cum 11 gasise sosirea diligen %ei. Frica e la paroxism. Cand sosesc
ho ii, Zibal e gata ca o bombs cu fitilul pus: sigur, e 4inghetat
9i aiurit *, pe cand lucreaza hotii la poarta, dar de aici Incolo
va fi 9i din ce in ce mai lucid. In frica se infiltreaza de acum
tot mai tare desperarea rece. Rautatea ho %ului a patruns 9i ger-
mineaza febril, prin stricta logics interpsihica, in sufletul celui
ce sta sa fie victims.
In conducerea acestor mi9cari interioare, virtuozitatea artis-
tului este, cred, la limita de sus a posibilitatilor literare; exacta
inlantuire a termenilor progresiunii e condusa cu o vigoare 9i
minu %iozitate fara clips de slabire to gande9ti la rabinul din
la Torture par resperance a lui Villiers de 1'Isle -Adam, cu rafi-
nata clatinare Intre nadejde i pierzare; imi pare insa Ca, aici,
artificialul construe/lei totale, prea aparent, slabe9te intru
catva verosimilul: schema prea vizibil voita a unei probleme,
race9te impresia de via-Va. imediata.
Din absorbirea lui bolnavicioasa de animal in primej die suprema,
11 treze9te pe Zibal varful sfredelului care a strapuns poarta 1i -1
inteapa. Hotii lucreaza cu un fierastrau i un sfredel aman-
douit simboluri clasice de cazna salbatica.' 9i prelunga ; a9teptarea
sugruma pe Zibal, alternativ, sub harvaiala fierastraului 9i sub
roaderea hapsana a sfredelului. In sfar9it, varful rasucit it im-
punge: a9teptarea trece in realizare, cu durerea fizica imediata,
nimice9te brusc gandul de scapare. Este aici, in dispunerea
imaginilor de chinuri ssi moarte, in imbinarea brutalitatilor pal-
pabile cu zguduirea dinauntru, o ridicare la culme exceptional
maiestrita a mi9carii de rafinata pregatire pe care caut sa
o interpretez. i e, deosebit, o abilitate suprema in felul cum
Zibal e adus ca, din intamplare, sa-i vie ideea de a praji bratul
hotului. sSi cu ce minunata siguranta se da povestirii Triers mo-
derat, indata ce incepe cazna sub ochii linistici, in sfar9it, ai
ovreiului: savoarea torturii sta in incetineala. Finalul e traditional

www.dacoromanica.ro
XXIV P. ZARIFOPOL

melodramatic. Un teatralism vechiu, astazi suparator tare,

birue adesea chiar simtul atat de sigur al acestui maestru.
Despre finalul Facliei de Pave a spus Gherea de mult tot ce trebue.
Metodei acesteia de arta scenica invechita, aplicata pe tern -
peramentul dramatic al lui Caragiale, s'ar putea atribui nu
numai prisosurile declamatorii: o Da! s'o tintuiasca pe loc...
Si ramase timp cu ochii holbati pe lumina dela fereastra...
Cateva momente el stete astfel incremenit pe alts lume, dar
deodata: Da, repeta el surazand cu o clipire fieroasa: da! s'o
tintuiasca pe loc! dar i interven %iile explicative ale poves-
titorului. In subiectivismul acesta se vede apucatura omului de
teatru, a regisorului se poate zice, care, data nu-i prezinta fic-
%iunile deadreptul pe scena, simte neaparat trebuinta sa con-
duca intr'una i spectacolul i pe spectatorul implicati ideal in
contiinta povestitorului care nu se poate opri de a imagina
teatral... o A! e cu mult mai mica deosebirea intre soare gi
cea mai de nimic scantee decat intre aceasta i intunericul orb !
explica, de exemplu, Caragiale, dupa ce ne-a dat, Clara, im-
presia directs a lampii cu fitilul lasat jos de tot, in dugheana
unde tremura Leiba in ateptarea hotului. Sau: dupa ce evreul
se dewapta infiorat de intepatura sfredelului, i dupa ce s'a
spus cum, in fantazia nenorocitului, unealta luase o dimensii
nemai inchipuite, invartindu-se mereu la Infinit , se mai In-
tinde comentarul astfel, qi deplorabil: o Ceea ce se petrecea in
acel creer ieea din sfera gAndirii umane: viata se ridicase la o
treapta de exaltare din care toate se vedeau, se auzeau, se pi-
paiau enorme, de proportii haotice . Intr'o paging cu tesatura
stransa extrem, asemenea retorica face goluri ; stricte %ea relie-
fului se altereaza prin aceasta verbozitate care ineala aten %ia
cetitorului.
Maniera aratata in exemplul din urma se exagereaza in Pa-
cat, acolo unde autorul vrea sa descrie inceputul dragostei fu-
rioase a seminaristului cu tanara vaduva: Vorbe?... Incap
vorbe?... Cum o femeie tie alinta... i celelalte, i celelalte.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XXV

Pentru In %elegerea acestor asperitaii urite, imi pare ca, pe

langa graba, fireagca temperamentului dramatic incomodat
oarecum de restrangerile ce i le impune situa%ia de pur narator,
e nevoie sa ne gandim i la ac-punea scrisului gazetaresc asupra
celui literar. Care cetitor, neprevenit ca iscalitura e a lui Cara-
giale, n'ar crede Ca vorbele din citatul al carui Inceput 1-am
dat, nu sunt ale unui redactor oarecare de supliment literar de
pe vremuri? In Pacat, reportajul, cu neologismele sale disgra %ios
masate, intinde ca o parodie grotesca pe fondul serios i rural
al povestirii: h Ce face atata sensatie? . . A facut o nepomenita
sensafie popa... Succesul colosal .Si spontaneu n'a afectat catui
de puffin ... Gaud scapat cu totul de vermina, 1-au imbracat in
mintean... Revoltat ca vrea sa-i is baiatul, preotul a facut o
elocventa aparare a cauzei sale. Cuvantul oratorului catigase
aproape pe asistenji. Tonul magistral i severtrebuia sa s-
toarne impresia ce preotul objinuse cu elocvenja-i sentimentala
Chiar pentru o fapta sau numai pentru o demonstralie el se
repezi i lua pusca... Popa inIelese ca inspiralia nu trebue
cautata D... De neologism, ca obiceiu eau, nu scapa Caragiale
nici in cele de pe urma pagini ale sale de poveste. E aproape
de necrezut ca, in Abu-Hassan, in Kir Ianulea i in ultimul
text ramas dela el: in fragmentul de Poveste, toate bucaIi de
ton arhaizant i popular, artistul care altfel ii ingrijea scrisul
cu o fried fanatics, a putut rasa sirainisme moderne atat de
izbitoare ca: (daruri) prelioase, cazarma, credit, (ma gandeso la)
viitorul meu, (cat tai sunt de) recunoscator, (in fiecare zi) regulat,
fii sigur, to asigur, raportul (e vorba de un calif care primete
o raportul > vizirului), om prefios, ruptura (cu incelesul france-
zului rupture),
. imparaIi (din poveste) care vedeau o amenin-
care pentru sigurarzyt lor. Deprinderile ziaristului bucuretean
au facut sa adoarma uneori cu totul pans qi atencia exceptional
veghetoare a acestui artist: un exemplu tipic de ce poate mediul,
In ac %iunea lui neobservata, dar sigura, ca patrunderea unei
boli lungi, ascunse i fara leac.

www.dacoromanica.ro
XXVI P. ZARIFOPOL

Acea expunere unde e povestita dragostea lui Nio cu vaduva

bogata nu e concisa, ci aruncata ca de mantuiala. Dar maestrul
se ridica din nou in toata strdlucirea puterilor sale, dela primul
tablou al dramei: apari %ia copilului pierdut i ticaloit in faIa
cafenelei, qi interven %ia indignata a preotului. Petrecerea aceasta
incontient neomeneasca, in mijlocul targului, ne duce brusc
in plina dezolare a vieii de provincie. Accentul violent al acestui
inceput e insui fiorul perfectei exactitali artistice. Privim ace-
iaqi esenIa de mizerie care ne intampina in Grand Hotel Victoria
Roraima: canele pe care, acolo, it dau in tarbaca, pans -1 ucid,
maturatorii, pentru petrecerea unor suflete atrofiate de o mo-
notonie tampitoare i aproape sinistra, i fata public in ca-
maa, izbita peste gura de pumnul gardistului, sunt figuri din
aceiai familie cu Mitu Boeru, stranii unelte vii de distractie
pentru primitivele trebuin/e ale unor nenorocici de abrutizaIi.
In Pacat, figura centrals a tabloului, copilul maseariciu, nu e
tratata episodic, ci desvoltata progresiv in vederea crizei ime-
diate: preotul trebue sa descopere acum indata rodul blestemat
al pacatului din tinere %e. Cand cafegiul 1-a facut sa in-celeaga
cu prisos tine e copilul desmaIat, preotul ramane Inecat de su-
doare, cu coatele pe mass stranganduli tamplele in pumni,
4 cu ochii %inti %i la o mused ce umbla marunIel pe tabla de
marmura alba >>. ySi arum ni se arata micarile insectei ca i
cum, dinteodata, ea ar fi personajul principal in ac %iune: u ce
socoteala s'o fi facut in capul cel mic cat un bob de mac, nu se
poate spune: destul ca musca stete pe loc, ii desmor%i labele
de dinapoi impleticindu-le una de alta, ii netezi frumos musta-
Vie cu labele de dinainte, apoi deodata se 'nalia i pieri >. In-
data dupa asta: s Omul, deteptat, se ridic,a de pe scaun i iei >>.
Atat. Despre sguduirea i clocotul din sufletul lui, nici o vorba.
Aceasta Inlaturare a oricarei analize directe, mascarea deplina
a unei smacinari interioare in culmea ei, prin desfaurarea
unor marunte imagini exterioare, Insemna o imbogatire adanca
a artei literare romaneti.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XXVII

Judecat numai din punct de vedere al inaintarii dramatice,

conflictul dintre procuror i preot ar putea 'Area de prisos;
dar in aceasta intalnire se lamuresc, intregi, firea aprinsa a po-
pei Nip care in scurt se repede sa is puca, qi cumin ;enia ra'b-
datoare i istea-ca a cumnatu-sau Cu iteiu. Cu%iteiu este prima
figura neconvenIionala de -Oran In literatura noastra. Aa
schipt scurt cum este, primarul din Dobreni ne ramane, dela
prima cetire, o amintire intreaga, pentru totdeauna vie i fami-
liars. Trei pagini i jumatate de format obinuit ne lase Cara-
giale sa auzim stand de vorba pe Cu %iteiu cu popa Nita, si atat
ajunge ca sa-1 pomenim pe primarul ca pe cele, mai ilustre chi-
puri din romanele i dramele lumii intregi.
S'ar putea zice ca fatalitatea e acumulata cu exces in poves.-
tirea aceasta. In casa prefectului, preotul incremenete in fa %a
unui portret e tocmai dragostea lui de. acum ata.cia ani, iar
soiia prefectului e fiica iubitei demult pierdute: preotul ne
apare doborit de lovituri prea multe i prea grele, care colabo-
reaza pare ca inteo prea evidenta sistema. In Faclia de Pave
boga.cia motivelor e concentrate cu economie bine socotita, In
vederea efectului principal: ridicarea fricei pans la o zmintire
care se rezolva trite luciditate grozava; dincoace, intalnirea
cu portretul iubitei i hidosul acces de histerie al fiicei acesteia
exaspereaza inutil suferin %ele preotului: greutatea motivelor e
hotarita in alts parte. Cumiacenia de prisos a lui Cu %iteiu, in-
cercarea neizbutita pe Ian& prefect, lass loc celor doua hint
necumpanite, preotului i fiicei sale, sa se lupte cum vor ti.
Catastrofa e, de acum incolo, sigma: Mitu, baiatul bun i slab,
va fi atras inteinsa, i zdrobit, numai de puterea femeei. Peri-
pepile din urma rugamincile desnadajduite ale tatalui catra
fiu-sau, turbarea femeei care se crede parasite i frenezia
revederii, goana preotului dupe indragostiIi i impucarea se
urmeaza cu o precipitare savants, proprie viziunii dramatice.
In jurul sbuciumului acestuia de moarte, liniile statornice ale
lumii de toate zilele: K o spranceana alburie se ivete pe coama

www.dacoromanica.ro
XXVIII P. ZARIFOPOL

dealului de catre fasarit... Pe langa crucea din raspantie scarcie

roatele camelor ce pleaca din vreme sa nu le ajunga zaduful
pe drum... Spranceana alba crqte i alte roate venind din
deal la vale se and apropiindu-se... o doing din frunze, cantec
de drume% fara griji... i vorba a. Dar cu ce stranie adancire
a impresiei de sat dela not Incununa Intunecata Intamplare cu-
vintele minunate: a cele trei clopote mici qi, seirace se pornesc
deodata sa cipe i sa se vaite cu o jale nebuneasca !
Pe timpul compunerii celor doua nuvele (1889-1892), Caragiale
scrie cele trei amintiri despre Eminescu i cateva foiletoane critice
(A zecea Muza, Temd fi Variaciuni, Norocul Culegatorului),. gi
retiparete Amintirile din Teatre. Aceste din urma, cu schilele
25 de minute i Om cu noroc, continua, singure In acel moment,
seria portretelor i povestirilor umoristice ale debutantului din
Claponul. 25 de minute arata in plina maturitate pe autorul Mo-
mentelor, printre care bucata a i fost aezata mai tarziu. Provin-
cialii la gars, primind pe Mariile Lor In trecere, sunt primul
motiv asupra caruia verva rniraculoasa a lui Caragiale se In-
veruneaza cu o lacomie superb meteugita. Un comic enorm,
ao. cum II iubea Caragiale, e acumulat aici; dar distribuirea lui
e atat de sigur economisita, incat concentrarea excesiva ni se
impune, fermecator, ca o viziune normala. Caricatural, dar exact
verosimil: acesta-i semnul lui Caragiale. Din schica de care
vorbim se vede, desavarqit, cum dispunerea amanuntelor care
specifics figurile, lumea i chiar materialitatea vie%ii lor, tntre %ine
9i aprofundeaza treptat impresia acelei realitaIi care e fondul
experien %ei noastre locale rornaneti.
In anul urmator publicarei schi %elor de care am vorbit, incepe
prima serie a Moitului Romdn (1893), aducand ca substan/a noua
comicaria ardeleana i pedagogica a scenelor rostoganene. Ca
in Justifie i in Art. 214, suntem i cu tablourile din <c Scoala
Romans > cum e titlul general sub care apar dialogurile lui
Rostogan In Moitul Roman in plin teatru. Arts 214 a fost
tiparit intaiu cu subtitlul: e comedioara In trei scene 0. Neaparat

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XXIX

ne gandim la mimiambii lui Herondas: aceleasi cadre, aproape

aceleasi propor %ii, si acelasi material: acciuni scurte vii din
visa mahalalii, cea bogata in certuri i scandaluri grabnice ca $i
in naive impacari, la vechiul mimograf alexandrin, ca si la
bucuresteanul nostru .dramaturg. Mahalaua e dramatics ; ma-
halagii sunt copii ai naturii, iritaIi de vecinatatea unei lumi care
traieste in stralucire. Si o mahala meridionala e, se 'acelege,
indoit dramatics. Suburbanii Bucurestiului au colaborat, na-
tural si involuntar, cu geniul innascut al lui Caragiale.
Comicul dialectal este o forma popular'd a carei vigoare, egala
prin toate vremile, nu va putea slabi decat odata cu anularea
treptata a diversitaIii graiurilor. Cine inclina a sublinia prea
apasat lipsa de originalitate a tehnicei lui Caragiale, ar trebui sa-si
aduca aminte ca, in Alecsandri, de exemplu, ridiculul linguistic
este paiaIareste redus la stropsirea vorbirii straine la intamplare,
pe cand fiece replica a lui Rostoganu zugraveste toate elementele
tipului, si ca deosebirea e considerabila. 4 Nu de dragul cuvintelor
am cautat anume sa va nascocesc o povestire. Eu de hatarul po-
vestirii taut lntr'adins cuvinte N, spune Caragiale undeva. In
cazul de care vorbim, preceptul iii afla aplicare textuala, si nu
mai puVn ilustratoare pentru metoda artistului si pentru nivelul
artei sale. Prin cascada de ardelenisme amuzante, cu neclintita
siguran %a psihologica alese, se intrupeaza un chip de dascal, atat
de vanitos cat de marginit, aspru din fireasca mojicie, bland din
prescripie pedagogics on din servilism, plin de naiva ambiie
pentru renumele scolarilor sai, i lichea cat vreti din colec %ia
de lichele a lui Caragiale, poate cea mai simpatic hazlie.
In prima serie a Moftului Roman (1893), baca-cile pur narative
sunt rare: In afara de Rostogan, numai scena la judecatoria de ocol
(Justitie din Momente). Notica critics si parodistica primeaza in anii
aceia (Statistics; 0 inventie mare, Smara'ndita), i incep 4 Remi-
niscenIele *: Entuziasm qi hotarire (dezvoltat mai tarziu sub titlul
Jertfe patriotice) i Reforma, amintire despre Kogalniceanu publi-
cata in Vatra din 1894. Dar in acelasi an din Vatra Caragiale publica

www.dacoromanica.ro
 XXX. P. ZARIFOPOL

prima lui Popeste, cu subiect luat dela favoritul sat' Anton Pann.
Cui n'a luat in seams grija extrema care, dela inceput, calauzea
scrisul lui Caragiale, parea suprinzatoare In ultimul grad si-
guranca In tratarea unor forme de stil deosebite cum nu se poate
mai mult. Sigur, e o poveste glumeaVa ; schimbul de vorbe intre
baiei i parinti, apoi intre tats i mama, fac o clips stralucita de
comedie. Dar iata aitceva: Kyi numa 'ntr'o livede racoroasa, cand
se opresc sa mai rasufle caii de atata urcuq, and nite miorlaituri,
sa fi zis ca e vreun cotoiu salbatic, on cine tie ce lighioana. Au
inceput sa sforaie caii i sa-gi ciuleasca urechile in spre partea
de unde venea sgomotul. Imparatul zice: Ce sa fie? ca nu se
' vedea nici o mipare in iarba inalta a pajitii i miorlaiturile Ii
dedeau zor inainte. Un curtean tanar, mai indraznet, zice: Nu
da %i drumul cainilor ! sare jos de pe cal i, pa-pa p'in iarba,
merge binior cu arcul gata catra locul banuit. Aproape de tot
se oprete qi 'ntinde arcul... Alta miorlaitura... trage, sageata
vajaie i se pierde in desiul ierbii care se clatina inset din varf
In sfarit, vanatorul mai face un pas, doi, se uita bine qi ramane
increment *. E o icoana plastic desavarita, i patrunsa .de
mieare, ca pentru strofa unei balade epice. Apoi, discret stre-
curata, o compara %ie, una singura: war'ca era, cand s'arata In
faIa b'atranetilor lor, ca un lueeafar scanteietor i vesel in fa %a
unui drume% ostenitk Irezistibil, Caragiale scurteaza ci iu/ete
miccarea cat poate. Aplecarea fireasca spre schi %a dramatics
nu se desminte nici aici; iar nevoia de dialog stapanecte pans
inteatat, ca sfarcitul povestei e o desbatere intre cetitorul inchi-
puit de faca i povestitor.
In acela an 1894 a tradus Caragiale Ra'sbunare, o nuvela de
Carmen Sylva. Cruzimea fireasca i logics a ruralului, atragea
pe artistul care, nu de mult, Inchipuise pe Beano. din Pleat i
aerul imbacsit de tortura al Feicliei de Pate. Poate ca tragicul
acesta, cu suflu preistoric, 11 atragea pe Caragiale i prin contrast,
satul, cum de sigur trebuia sa fie, de mediocritatea caraghioasa
a mahalalei. Traducerea din Carmen Sylva e cu deosebire

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XXXI

instructive prin felul autocratic In care trateaza Caragiale origi-

nalul romanticei diletante: pagini intregi de dialog fare caracter,
de pitoresc deslanat cu descrieri de costum i cita %ii de doine, le
taie traducatorul, reducand povestirea la proporciile unei drame
pline de amanunt viu, colorata sobru i exact. Tot astfel scur- `---
teaza el, In ultimii ani ai carierei sale literare, nuvela vechiului
Cervantes, Curiosul pedepsit, cu nesfaritele ei scrisori i sonete
intercalate, nuvela pe care, In teorie, o admire nemasurat ;
e amuzant de tot ca, din cele 11.7 pagini ale originalului, Cara-
giale pastreaza 23. Numai cu asemenea reduceri sunt, de altfel,
valabile mai toate admiraVile indragosti-cilor absolu-ci de fru-
musei trecute, cu deosebire in ce privete genul narativ. Dar
chiar textul lui Poe-Baudelaire ii pare lui Caragiale prea lung;
si nu e de mirare: propriu lui scris, in forma definitive, cu greu
se putea hotari sa nu-i pare prea lung... La raspantia unei
mahalale marginae*: deschizand odata la intamplare exem-
plarul meu (Momente, pag. 247, Socec 1901), Caragiale s'a oprit
la acest inceput de sch4a, i a inceput sa strige: H dar asta nu se
poate! Nu vezi ce lung e i cum ma tine 'n loc?!*, i a in-
dreptat indata: <c La o raspantie de mahala etc. *. Scrie i subli-
niaza apasat Caragiale, pe o foaie a celui din urma manuscris
al lui: < Cu mare bagare de seams la tot ce se poate suprima
alt de mutt*. Este insui imperativul moralei lui de artist.
PAM la sfaritul anului 1897 urmeaza, in Epoca, irul notiplor
critice, sau literare sau politice, i al Reminiscentelor. 0 excep-cie
curioasa, in rastimpul acesta ca i in toata opera, e schica Intre
cloud povere (in Literatura fi arta romcina, revista lui N. Patracu,
i apoi in Epoca), o bucata facuta, pare ca, pe prinsoare, i unde,
din Caragiale nu vac! sa mai fi rarnas altceva decat corectitu-
dinea gramaticala.
Curand dupe seria notelor critice i a Reminiscenfelor, apar
in Gazeta Seiteanului: Ccinujci om sucit, La Hanul lui Mcinjoalei,
Dotal bilete pierdute (mai tarziu: Dotal loturi), In preme de rdzboi.
Primele trei au fost retiparite In Momente; evident, numai cea

www.dacoromanica.ro
XXXII P. ZARIFOPOL

din urn& e la locul ei in galeria portretelor 9i scenetelor cornice

bucure9tene. Materialul acelui volum nu pare steins dupe o
norma mult mai riguroasa cleat alte coleciii ale scriitorului;
s'ar putea zice totu9i ca La Hanul lui Mcinjoalei, Ceinutii om sucit,
La Conac, caror se pot adaoga Inspecliune qi Ultima Emisiune,
contribue a face din acel volum ca un manual de exemple al
artei narative carageliene, aproape complet.
# Cantica om suck * e schiiarea in negru a unei vie-ci 9i a unui
caracter de or4ean, om ciudat din na9tere, 9i ciudaIenia lui da
un relief aspru mizeriilor tipice ale clasei sale. E un umor trist
pank la sinistru in soarta acestui Iicnit, in care 9i mintea 9i sim-
Iirea sunt patrunse de o cinste grozava, totdeauna indreptata
deandoaselea. Canu %a nu-9i afla pereche, in Caragiale, deck pe
nenea Anghelache, casierul: ra %ionamentul acestuia, paradoxal
9i furios, impotriva inspectorilor care-1 lass 'n pace fiindca e
u cinstit >, 1-ar fi putut zbiera, intocmai, 9i Camila, din adancul
fiirlei sale de maniac virtuos. Intamplarile baiatului Canuia sunt
triste 9i amare; inima bunicei este, fire9te, plina de duioasa
durere pentru nepotul care, tocmai in noaptea &and impline9te
treisprezece ani, batut 9i degerat, 9ade plangand pe marginea lazii
9i se 9terge la ochi cu caciula ; sfar9itul lui nenea Anghelache
este o tragedie exasperanta 9i stranie, iar grupul cerptorilor, In
Ultima Emisiune, atat de sernnificativ implinit cu apari %ia popei,
el insu9i un tip specific de cerptor in oraple noastre, formeaza o
icoana strans umpluta de mizerie concentrate. Toate aceste
4 subiecte # compun o coleccie aleasa de pretexte pentru dez-
voltari duioase 9i comentarii emucionate: cu atat mai tare se
vede, in realizarile lui Caragiale, respectul strict 9i consecvent, sim-
pil delicat al artistului pentru obligaciile pe care le-a luat dintru
inceput fata de atenvia 9i fantazia cetitorului. Orice eventuale
pretexte de sentimentalitali sunt prevenite 9i paralizate prin
violen %ele ciudate 9i totu9i logice ale casierului Anghelache care,
dela inceput, dau intregului tablou un ton definitiv serios 9i
harbatesc; iar apari-cia, in chiar inima dramei, a camaradului

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XXXIII

In %epenit despre ziva, In paroxismul beVei, zambind tampit pe

cand amesteca automatic zaharul In cafea, oprete orice orientare
unilaterala a interesului i men %ine aten %ia in echilibru specific
de contemplare. Figura aceasta de be %iv in extaz e o diversiune
surprinzatoare, prin naturalete qi ca stralucire de efect.
La Conac este o replica palida a motivului cu diavolul din Hanul
lui Mcinjoala. Pacatele tanarului ageamiu la conac, unde cade
sub toate ispitele clasice ale dracului, sunt cuprinse, foarte
neobinuit pentru Caragiale, intre o introducere i o incheiere
care-i o repetare in chip de refren a introducerii amandoua
cu o inten %ie pitoreasca i poetics care nu cade in gama, oricat
ar fi ea de bogata, a scriitorului. Totul ran-ame in stare de schema,
da impresie de incercare, de exerci %iu pareca. In Hanul lui Mdn-
joala parfumul local i vechiu e tot atat de magistral concentrat
ca in Kir Ianulea sau in Calul Dracului. Localizarea e pregatita
cu un sim% al culorilor qi accentelor care minuneaza la fiecare
cuvant, caci fiecare, on in dialog on in descriere, detaliaza con-
turele si intarete culorile. Caragiale a lasat exemple rare de cats
bogaIie in efecte se poate ob %ine prin sobrietate rafinata. Tot-
deauna te gandeti la sosirea pe 'nserate la han, la chirigiii de pe
laugh' focuri, la %iganii care Iarlaie oltenete, la odaia alba cu
miros de mere i gutui, dar imi pare ca te opreti deosebit la
Gheorghe NatruI, care pazete la coceni. Numele lui, locul fi
momentul cand it intalneti, cum vorbete cu capra i cum
raspunde celui care-1 striga sa -1 ajute, sunt aa pare ca, luck din
pricina lui NatruI in deosebi iti aduci aminte de Hanul Manjo-
loaei i de toata povestea ca de o intamplare a ta.
Dintre toate cea mai uitata poate i cea mai pu %in cunoscuta
pe vremea ei a fost pans acum nuvela In vreme de razboi.
Caragiale nu a retiparit-o ; publicul i critica au ramas sa se pa-
sioneze de Napasta, de Plicat, de Faclia de Paqte, lucruri nu
numai frumoase, dar 1i deosebit sensacionale i cu pricina de
prelungiri ideologice. Se intampla destule, i tot intamplari tari
In acea lunga povestire, ramasa atata timp pierduta in Gazeta

www.dacoromanica.ro
 XXXIV P. ZARIFOPOL

Sateanului, de unde a scos-o la iveala, ccl intfii, Luca fon

Caragiale. Nenea Stavrache, cfirciumarul, om cu stare frumoask
are noroc sa mai moteneasca i pe frate-sau, popa cu avere mare
i vajnic capitan de 14, a carui bands tocmai fusese prinsa.
Mai mult crede ca-1 are nenea Stavrache norocul acesta, decit
11 are adevarat ; fiindca popa, ascuns printre voluntarii din 77,
0 acum dat ca mort, i se tot arata prin vis, eke data i In trezie,
9i-1 necajete rau pana-1 zmintete de tot. Cand, in sfarit,
fostul popa vine tntr'o noapte, in came i oase, i-1 roaga cu
lacrimi sa-1 Imprumute numai deck cu cateva mii de lei, ca se
gresise omul cu casa reghimentului, pe nenea Stavrache il apuch
nebunia mare, cu furii, iarr celalt ramane cu ochii la dfinsul, in
pierzare. Este adica istoria bucuriilor, grijilor i spaimelor trep-
tate ale unui carciumar, pana la inebunire deplink pentru o
pricing de avere mare. Gustul lui Caragiale pentru situa %ii ex-
treme i coincidence ciudate, apare i aici slujit de aceiai vir-
tuozitate ca in cele doua nuvele mari dintfii. 43 Afars ploull
marumel, ploaie rece de toamna, i boabele de apa prelingfin-
du-se de pe streini i picfind in clipe ritmate pe fundul unui butoi
dogit, lasat gol intr'adins la umezeala, faceau un fel de cfintare
cu nenumarate i ciudate imelesuri. Leganate de micarea su-
netelor, gfindurile omului incepura sa sfarfie iute in cercuri
strfimte, apoi incet-in.cet se rotira din ce in ce mai domol, in
cercuri din ce in ce mai largi, qi tot mai domol, qi tot mai. larg.
Cfind cercul unui gfind ajunse 'n fine aa de larg meat contiin/ei
ii era peste putinIa din centru sa-1 mai urmareasca din ce se tot
departa omului i se pare c'aude afara un cfintec de tram-
bil.e...)>. Transcriu acest exemplu lung, pentruca in el se vede
atat de frumos cum pregatete scriitorul pe hangiul lui pentru
vedeniile grozave care-1 ateapta, dar i de hatfirul celor care au
spus, on mai spun chiar, ca scrisul lui Caragiale nu cunoate
deck stilul <aelegrafic*. In desfalurarea viselor urite artistul
introduce diversiunea urmatoare: ((Era o sloata nepomenitb.:
ploaie, zapada, mazarica si vant vrajmas, de nu mai stia vita

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XXXV

-gam sa se intoarea sa poata rasufla. Desi aproape de n'amiez,

In tot satul era astampar desavarsit ca 'n puterea nopcii; ba nici
glas de caine nu se mai auzea tine stie In ce adaposturi se
odihneau paznicii curcilor. Drumul par'ca era pustiu... Domnul
Stavrache Incuie cicmigeaua, pe urma pravalia, i trece 'n odaie,
la caldura... Dupa ce se desmorteste bine domnul Stavrache
la gura sobii, iaca-te, pe 'nseratele ea bate cineva la usa. Care-i
acolo? Intreba hangiul. Eu, domn' Stavrache, raspunde un
glas slab de copila... Deschide. Hangiul trage veriga. Vantul
de-afara duhneste pe usa aruncand Inauntru o fetica foarte re-
begita. Copila d'abia poate vorbi ; falcile ii sunt incepenite de
frig, deli, pe potriva de copil sarac, e destul de bine imbracata:
are peste camasu-ca minteanul lui tats -sdu; pe picioarele goale
nista cismuli ;e vechi ale ma-sii, ci pe cap un testemel. Ce vrei?
M'a trimis maica, sa-i dai de un ban gaz, si taica de doi bani
luica. ySi fata scoate de sub mintean cu bagare de seams doua
clondire. Da... zice sa nu mai pui gaz in a de wica i %Idea 'n
a de gaz, ca alaltaieri, ca jar ma bate... i... sa masori bine...
Da bani ai adus? Bal.. zice Ca sa scrii. Iar sa scriu?
Scrie-v'ar popa sa va scrie, de parliIi! In pravalie d'abia se mai
vede. Feti %a, apropiindu-se de domnul Stavrache, care-i toarna
/uica, ramane cu ochii pe un covrig stingher, uitat pe taraba.
Hangiul s'apleaca sub taraba sa ridice tinicheaua cu .gaz ; in
clipa aceea, feti-ca Intinde mana, is covrigul si da s-1 vare jute
sub mintean; dar domnul Stavrache se ridica. 0 fi tras cu coada
ochiului, on stia ca fusese un covrig pe taraba si acu pierise? ca,
fara vorba, lip I o palma peste obrazul IngheIat. Lasa covrigul,
howco ! .. De mici va 'fly-WO la furat, fire-ati ai dracului!
Fata a lasat covrigul si a pus mana la obrazul incalzit. Apoi a
luat cuminte sticlele, le-a ascuns sub mintean i a pornit afun-
dandu-se in negura nopii viscoloase .. Cu acest exemplu, mai
lung Inca decat celalt, incerc a ademeni lumea sa ceteasca toata
povestirea, atat de pu %in cunoscuta. In afara de aceasta, trebuia
aratata Intreaga aceasta Intrerupere a ,viselor chinuitoare ale
3

www.dacoromanica.ro
XXXVI P. ZARIFOPOL

domnului Stavrache, cu atat de minunata arta odihnit o clips

prin aceste iritari ware care-1 intorc la interesele lui sana-
toase de negustor.
Imi spunea Caragiale ca, In urma unei lungi desbateri cu nite
prieteni, despre noroc i nenoroc, i-a dat in gand aceasta culme
de nenoroc: sa nemerwi doua bilete de loterie cum le-a nemerit
domnul Lefter din poveste. Lui Caragiale ii placea sa imagineze
cazuri unde hazardul seamana a voin-ca rautacioasa, cand fa-
talitatea capata fizionomie perfida, cum se vede in povestirea
rezumata mai sus, in aceasta de care vorbim acum, In Pacat, in
acumularea motivelor de groaza, in acelai teas, pe capul lui
Leiba Zibal. E clar ea anume dispunere a fatalitalii, in tragic si
in comic (vede %i coinciden-cele de soarta ale baieVlor de pra-
Va lie Mache i Lache in schita De Pafti, sau cazul excesiv sche-
matic al lui Ghi%a i Nita la concursul de caligrafie, on mai ales
fatalitalile* din Tren de pla'cere, aici In armonie deosebit de
intima cu psihologia personajelor) poate favoriza acumularea
de eulinin'ari dramatice. Mecanismul acesta, care ar putea supara
prin simplitatea lui, st4 bine ascuns sub pitorescul vigil d-lui
Lefter, cu consoarta i amicii sai, cu chivu %ele farfurigioaice, cu
fecele poliVeneti i cu d-1 ef dela minister. Iar invectivele dela
bancher dau unul din cele mai desavarite finale din intreg Ca-
ragiale: un capitol mare din ideologia micului burghez e strans
acolo in cinci randuri de adevar monumental.
Iritat prea mult de sentimentalismul gros care, pe atunci,
umfla literatura ce se fabrica in jurul sau, Caragiale anina bucaIii
perfect incheiate o digresie literara :"parodie de inten %ie polemics.
Accidentul se datorete, cred, unei lipse de stapanire momentane
asupra careia n'a mai vrut sa revie, dar poate i faptului ca nu
lua destul de des condeiul In mans, pentru a face polemicei loc
deosebit i unde trebue.
Anii 1899-1900 sunt anii Momentelor. H Negrelit, ca Momen-
tele qi alte novele qi schi/e nu se pot compara cu scrierile cele
d'intai * stria domnul Iacob Negruzzi, la moartea lui Caragiale;-

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XXXVII

iar Gheorghe Panu, ceva mai Inainte, zisese, in treacat dar sigur:
a Caragiale, de aproape douazeci de ani n'a mai scris altceva
decit oarecare siluete i tipuri pentru Universul*. D-1 Negruzzi
judeca, cred eu, mai ales din parerea de rau pentru departarea
lui Caragiale de Conporbiri; iar Panu a fost, intre oamenii notri
cunoscuti, cel mai impresionant exemplu de nepricepere literara.
D. C. 011anescu, ca raportor pentru premiere la Academie, a
recomandat volumul: u castigat ridendo mores bine alcatuite
i .cu o aa de gratioasa discretiune subliniate sloboda veselie,
cea atat de binefacatoare traiului i sanatatii interesant studiu
de naravuri-- >, i aa. Cum am zice: calduros prietenete, dar
cam strain i evasiv ; fiindca, chiar ca u indepartata rasfrangere 0,
apropierea a parcii fantastice i -partilar descriptive* din Hanul
lui Mcinjoala de a umbrele lugubre ale lui Edgar Poe* implies o
ciudata neaten-tie din partea ilustrului referent.
Despre formula obinuita, ca productia lui Caragiale e mica i
uniforms, Imi spunea odata Vlahuta, ca e de mirare cum oamenii
nu iau seama la bogatia de figuri i intamplari cats e numai In
Momente. Constatarea lui Vlahuta imi pare capitala, i cu,atat
mai mult, and o raportam, cum se cuvine, la intreaga opera.
Dar Vlahuta evalua ca artist, atent la detalii; publicului nu i se
poate cere aceasta bagare de seama, i nici criticilor totdeauna.
Intr'o notita sobra i plina, d-1 Ibraileanu, singur, a luminat cum
se cuvine acest adevar esen %ial despre Caragiale.
E de gandit, data nu cumva unor dintre cetitori sau litera %i,
tiparirea In foileton de gazeta populara nu creea, ea singura, o
prevenire defavorabila scriitorului. Pe un bucuretean intelec-
tual 1-am auzit ziand, pe and Inca mai traia Caragiale, ca sunt
In capitala noastra o suma de baieti spirituali, gata sa-ti fabrice
oricand marunIipri amuzante ca ale lui Caragiale. 5i tiu bine
ca parerea aceasta nu era a unui izolat: omul acela facea- parte
dintr'un public In deosebi iritabil fata de scrisul lui Caragiale,
era un vechiu socialist de Bucureti, pe atunoi chiar- asimilat de
mult partidelor de ordine.

www.dacoromanica.ro
XXXV III P. ZARIFOPOL

Aita lui Caragiale de povestitor se aratase, hothrita in toate

elementele ei, inainte de seria Momentelor: de aci Incolo avea ea sh
se exemplifice, inch data, intr'un material de cea mai savuroasa
varietate. Ridiculul ideilor la prosti (Situajiunea, 0 lacuna) gi la
lichele (Atmosfera incarcatii, Tempora, Greu de azi pe maine),
ridiculul vanitMii politice si sociale (Amicul X), ridiculul pueril
al provinciei (Telegrame, 0 zi solemna , Tardiv, Monopol), in-
cornoracii cu stire si fara (Mici economii, Diploma$ie, Cadou,
Luna de miere), mondanitate mitochneasch de Bucuresti si de
provincie (Five o'clock, High-Life), mami %ici ambi %ioase cu
puisorii lor, in toate stadiile .unei educa %iuni de buns familie
(Domnul Goe, Vizita, Bithico ea/elul e numai o alth probh de
Domn Goe Bacalaureat, Lantul slabiciunilor), petreceri reu-
site,, sau contrariate (La Mogi, Tren de pia cere, La Pagti), presa
caraghioasa ( Reportaj, Ultima orei , Boris Sarafoff, Groaznica si-
nucidere, Duminica Tomii, Cronica de CM' ciun, Cronica de Joi)
sunt imp-arciri care se formeaza dela sine in amintirea cetitorului.
,Cele dintai observa %ii fixate de Caragiale, in schi %ele din
Claponul pomenite mai sus, au infaIiare de papui schematice.
ySi fiindca aceste scheme au fost reproduse, aproape intocmai, si

in Moftul Roman; fiindca aceiasi procedare, deli sub forme mult

mai bogate, revine in douh schi %e de mai tarziu (La Pagti, Trium-
ful talentului) ; in sfarsit, pentru ca Lache, Mache, Mitica si
Costica sunt nume adesea repetate de Caragiale, se aude nu rare
on generalizarea greqita .ca, in acest scriitor, primeaza schema.
Nu e greu de probat statistic, gresala acestei judecali, recitind,
in Or, tot materialul narativ al lui Caragiale ; sau, mai simplu, dar
tot atat de sigur, recitind Momentele. Pe observatorul Caragiale,
din capul locului, 1-a impresionat slaba diferenVare a omenirii
mahalalelor ; 1i aceasta constatare lamurit-o el energic in
schitele dela inceput. Trebue luat aminte ca acei mici burghezi
bucuresteni erau creaturi ce se supuneau, prosteste imitatoare,
unor mode si atitudini fixate a caror tiranie, exagerata de propria
vanitate simplista a imitatorilor, contribuia cu deosebith putere

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCEI3E XXXIX

sa-i uniformizeze. Iar abundema ticului verbal, care e gi ea un

element de schematizare, nu decurgea cumva din vreo apu-
catura absurda a caricaturistului cu orice prei, ci e, in rea-
litate, o apucatura a paturilor populare urbane de aici i,
poate, din toate Wile dinspre miaza-zi. Adesea ticul verbal e,
probabil, un simplu efect al vioiciunii i abundemei in expresivi-
tate, un fel de gest lexical; mai in adanc insa, se va fi ascunzand
sub el i o inocenta vanitate de a-i sublinia debitul cu irrcelepciuni,
atunei mai ales cand cuvintele corespunzatoare se bucura tocmai
de prestigiul modei. De aici trebue inIeleasa, cred, valoarea deo-
sebita a formulelor i ticurilor verbale in crearea insai a figu-
rilor carageliene. Incercarilor din Claponul le urmeaza foarte de
aproape Amintirile din Teatre: aici nu mai sunt scheme, ci stofa
concreta, relief, culoare. Ochiul omului nascut pentru teatru vede
neaparat pitoresc: observa %ia inteligenta, care schematizeaza i
definete in spiritul exactita%ii raporturile dintre datele empirice
i viziunea pitoreasca a figurilor, in amanuntul for ira %ional ce se
impune sensibilitaIii artistice numai prin existerro sa viu afir-
math, s'au combinat cu misterioasa perfec %ie a propor %iilor in
arta lui Caragiale.
Trei prieteni stau de vorba, tarziu noaptea, Intr'o berarie.
Fara sa poata spune de ce, to %i trei, deodata, se gandesc la
Costica Panaite, un amic al for din tinere %e, disparut acum in
provincie. s Cata vreme nu vorbesc, gandurile for umbla departe
pe cararile pe care ei le-au batut odinioara intovaraiti de Co-
stica ; i cu cat mai mult umbla acele ganduri, cu atat le rein-
viaza in faca, din ce in ce mai palpabila, figura vechiului prieten
cu toate atributele ei caracteristice. Cand figura amicului Co-
stica s'a intrupat intreaga in imagina %ia lor, to %i trei ii zambesc
cu dragoste, i unul dupa altul: Ei! a! Parol? -- Ce !
eti copil!? * Caragiale pare ca da pe fa.ca aici modul in care
se formau figurile in fantazia lui insai. Ticul verbal, in cazul
acesta foarte dezvoltat e din trei formule da lumina, pa-
re-se, decisiva chipului. In fond, cele trei exclamari nu sunt

www.dacoromanica.ro
 XL P. ZARIFOPOL

decat un semnalment amuzant, si prin aceasta un firesc auxi-

liar mnemotehnic In mintea amicilor. Pe Costica intreg fl vom
vedea de acum incolo. Mai intaiu 11 chiama Panaite; e, ce
mai vorba? Costica Panaite, care face, de opt ani, #agricultura
de fan vi prune * la o movie a unui unchi, sus la munte. Aici
m'asi mira foarte de cetitorul roman care n'ar simti cel mai
delicios fior de adevar, la cuvintele: n a sosit aster sears cu un
tren intdrziat, s'a suit in tramvai, a mers peineen colt la Matache
Micelaru, acolo s'a dat jos si is un mezelic la o bicanie in colt,
a 'nkilnit niqte prieteni care beau must ... Ai la o mustirie,
/rate... Acu e vremea de here ?... N'au aftia un mezelic, cepa?
nitica pastrami? )) Sosirea pe sears in Bucuresti, pe vremea
culesului, cu un tren intarziat oprirea in colt la Matache
Macelaru (< Ai la o mustarie, frate * : se poate pomeni un
cold vi o clips de Romanie voioasa vi tihnita mai adevarate
decat intalnirea asta cu d-1 Costica Panaite, prin bunatatea lu-
minata a lui Caragiale?
E lucru insemnat, de sigur, ca pe Costica 11 chiama Panaite.
Dar si pe Nae, din Situatiune, i pe Lache din 0 Lacuna, ii stiu
tot asa de bine: pe Nae, fiindca ii cunosc vorba, cand se pasio-
neaza de politica pang la ziva, la deschiderea simigiriilor, si
fiindca .asa e el: n'are linivte vi e pesimist in privin %a viitorului
Orli, de cite on nevasta-sa e In dureri de facere; iar pe Lache
11 stiu ca, pentru o idee, e in stare sa uite vi casa, si mass, vi
tot. Le zic scurt: Nae vi Lache, fiindca asa cere dispunerea si
punctul de plecare al povestei: sunt prieteni dela cafenea, vor-
bim cu dansii vi de dansii in fiecare zi. Iordachel vi Costachel
Gudurau, Raul Gregorascu vi unchiul sau generalul, Capita
Pavlache dela intendema, Ant onache Pamfil advocatul Statu-
lui, Edgar Bostandachi cronicarul high-life si d-1 maior Buz-
drugovici care-1 palmuieste, sunt, tori, persoane implicate in
situaii critice foarte speciale, 9i tocmai din fundul Moldovei.
Trebue spus numele for intreg. Asta nu-i schimba nici social,
nici moral, nici intelectual, 9i nici nu insemneaza ca pe Lache,

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XLI

pe Mache i pe Nae, vreau sa-i injosesc, sa-i cufund fn anonimat

umilitor, data -i them numai pe numele de botez. Ajunge ca,
data ti-am vorbit cat i cum trebuie de danqii mai drept:
i-am lasat sa vorbeasca 91 sa se poarte /i-i aduci aminte in-
tocmai ca*i mine, sau aproape, ffind ca qti de aici dela noi,
cum iti aduci aminte intamplarile blajinei Coanei Anichii yi
ale nervosului sau ginere Mihalache, la Sinaia, sau dimineqa
In care madam Caliopi Georgescu te-a luat pe sus in birja, sa
to duca la profesorul de filozofie, ca sa-i ceri un 6 la morals
pentru fiu-sau fiindca nu poci uita cu cat temperament 1i-a
spus cazul: ca Ovidiu al ei a luat un 3 la examen, i cat de
indiferent e Georgescu tatal cu copii, yi cat de simitor e baia-
tul; nu poIi uita nici energia umbrelu %ei dumisale, and con-
duce birjarul: olovete in dreapta, lovete In stanga, iar in stanga,
qi Infige cu putere varful umbreluIei In spinarea birjarului n.
4 Uite-i ce drami sunt !*zicea Caragiale de oamenii lui. Si
adevarat: satira propriu zisa e rara, iar schicele respective
(Atmosfera inceircata, Tempora, Mici Economii) sunt printre
cele mai palide; rasul voios, orientat spre bufon, doming. Cand
conferen %iarul se da jos de pe tribuna sa arate deaproape cocoa-
nelor din n Societatea protectoare a Muzelor Daco-Romane
ghetele noui de lac, cand baie%ii de pravalie, in petrecere de
Pati, i i tin ghetele care-i strang pe masa, fiindca la beraria
ailalta cainele dresat al unui ofi%er le luase de jos i facea sluj
cu ele in gura, in mijlocul gradinii, imagina ;ia bufona uzeaza
de cele din urma liberty i. Insa, fara greq, observa/ia exacta
qi din plin nu slabete, oricare ar fi, pe alocuri, excesele cari-
caturii. Petrecerea de Pa9ti e stricata de ghetele care strang,
aa cum se strica excursia d-lui Mihalache la Sinaia, fiindca
persoanele din familia dumisale, ca atatea altele din libera Ro-
manie, sunt special nedisciplinate i prea greu disciplinabile.
In schimb, Coana LuxiTa, moap, petrece la Moi stranic,-
spre deosebita bucurie a prietenilor ei. Nu e bine dar sa zicem
de Caragiale, ca se inveruneaza asupra unei clase Intregi, Si Ca

www.dacoromanica.ro
XLII P. ZARIFOPOL

de exemplu, vrea numai, cu ura teribila pe micul burgez, sa

ne vire In cap, ca un punct adica de propaganda, ca acei oameni
sunt atat de grozav idioti, bleat nu stiu sa puns la tale o
petrecere cat de simpla.
Scria Caragiale lui Gherea (Octomvrie 1906): 4 Draga Costica,
scriu o piesa Intr'adins sa - %i placa lie: arta cu tendema de ha-
tarul tau, i arta pentru arta de hatarul ei ).
N'a avut parte, si not n'am avut noroc, sa-si ispraveasca
piesa Caragiale; ramane sa ne mangaiem cu informa %ia aceasta,
dandu-i semnificarea generals care i se cuvine. Caragiale da la
o parte totdeauna hatarul tenden %ei, pentru a face be hata-
rului celuilalt.
pupa opt ani de odihna, se porneste Caragiale la lucru: in
Universal, in Vico Rometneascet, in Opinia din Iasi, in Ronainut
din Arad, in Lupta din Budapesta, apar notile critice, parodii,
4 Momente * si povesti, originale si traduceri. Parte din acestea
le-a strans Caragiale in Schice Nouit. (1910), cea din urma co-
lec %ie ingrijita de dansul; altele au fost retiparite de fiul sau Luca.
0 Poveste lungs a ramas neispravita. Pe o foaie, Caragiale
noteaza ca povestea aceasta nu se poate ispravi, ca din ea,
chiar asa neispravita, se invaca acest adevar: mai mult sunt
coroanele pentru capete, decat capetele pentru coroane. Evi-
dent, Caragiale stria astfel, fiind in dispozicii tenden/ioase ; cu
alte cuvinte artistului ii era lene. Pe alte foi insa, face planuri
diverse si amanunIite pentru urmarea i sfaritul povestei:
4 arta pentru arta # nu-1 lasa in pace. In fragment, asa cum este,
se gaseste, catre sfarsit o lungs digresiune de critics literara,
unde ajunge la insistema lui favorita, ca povestirea e 4 melte-
sug si compara mestesugarul prost cu omul sasiu care - %i
;

arata drumul: nu tii, sa mergi incotro to indreapta cu mina,

sau incotro se uita? Omul sasiu e o traducere populara, dar
curios exacta, a formulei, arta cu tendinia. Intreruperile si ane-
xele teoretice In povestirile lui Caragiale vorbesc de tehnica
literara, niciodata de altceva.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE XLIII

*Povestea* e o istorisire artistica ; tonul ei se poate numi

popular, inteatat a se ferete de neologisme i cauta vorba
veche, unde i cat trebue. Cu totul altceva deck poveste po-
pulara: sunt chipuri i fapte de drama istoric-legendara. Con-
flicte politice i lupte de caractere fac tot fondul. Singure nu-
mele oamenilor, carilor i manastirilor sunt nume din poveste.
Fantasticul, chiar acolo unde e introdus direct, in Hanul lui
likinjoala, in Kir Ianulea, in Calul Dracului, func %ioneaza nu-
mai ca element de motivare; nu e exploatat ca viziune, ci apare
ca ciudaIenie upara i explicabila rational ! cum e co-
toiul 9i eaprica Manjoalei, sau e un fel de joc de cuvinte
echivoc, cum e coada lui Prichindel in Calul Dracului.
Caragiale transpune, cat poate, fantasticul in normalitate
umana.
De Kir Ianulea a spus d-1 Ibraileanu ca e adevarata nu-
vela istorica romaneasca. Clasarea aceasta imi pare necontesta-
baa. Curtea fanariota, curtea banului din Craiova, negusto-
rimea de pe vremuri, dau intamplarii atmosfera istorica in linii
largi i juste. Cu impresionanta gradaIie prind corp figurile i
lumea lor, mai intai in povestirea lui Kir Ianulea catre Kera
Marghioala, expunere executata cu aceiai neistovita putere de
captivare ca i expunerile din cele trei comedii. Coana Acrivica,
familia ei, traiul i certurile cu Ianulea, formeaza o bucata de
pura.mahala, poate prea pu %in deosebita de orice alts bucata
de mahala din Caragiale. Ins, cats substan0 i culoare in poz-
nele pe care le dau in vileag fetele inspirate de Aghiufa, si cat
de savuroasa, in capacitatea ei de localizare, este apariia lui
Negoila (cu nume cu tot !), cand, dupa fuga pe sub Mitropolie
la stanga, catre campul Filaretului, suind la deal, prin dreptul
Cu %itului -de- Argint >>, Kir Ianulea se opreqte in fa %a viisoarei
unui marginas bondoc i indesat, care tocmai se spala pe ochi
de diminea-ca la soare in prispa cramei*!
Deosebita intre toate compoziiile lui Caragiale este potrivi-
rea de tonuri poetice i fantastice cu un comic prin exceleata

www.dacoromanica.ro
XLIV P. ZARIFOPOL

ctrengaresc in Calul Dracului. Aicic ontrastele, gradePile i mo-

dulapile sunt de o virtuozitate rare, chiar la acest devotat til
ingrijirii artistice.
In liniqtea somnoroasa a serei se pornete dialogul viu, in care
fiecare replica este un extract rafinat de exactitate umoristica.
Baba e mai intaiu iscoditoare qi plina de aten %ie materna pen-
tru baiatul drume %. Pe urma, printr'o schimbare diabolic sur-
prinzatoare a tonului, scena se face grotesc erotica. Trecerea
intre aceste tonalitati, violent opuse, e superior realizata prin
episodul cu somnul baiatului. Apoi o noua schimbare de ton i
perspective: baba se 'preface in zana, perechea batjocoritor gro-
tesca de adineaori face loc unui grup erotic in toata stralucirea
tinere %ei i frumusetei. La urma, iar cantecul babei ceretoare;
dar acum, dupa ce s'au desvelit comorile ei diavoleti, alts re-
zonanta are milogeala ei peltica: la inceput umoristic realists,
figura se arata acum intr'un acord unde rasuna cu straniu far-
mec amintirea fantasticelor ei frumusep, nchise numai In co-
micaria vicleana dela inceput.

Introducerea aceasta privete, mai intaiu, pe cei care au

cetit mult pe Caragiale; min on nicidecum pe cei care nu 1-au
cetit de loc. Mai mult deck oricaror altora, ea ar putea fi de
toles celor care 1-au auzit 1i vazut pe artistul acesta creand, In
vorba vie, figuri i scene. Arta lui e arta vorbita i mimata.
Unii diletani pretind sa tratam operele celebre, aa cum
*mamitele* din mahala ii rasfata K puiorii*, ascunzand poz-
nele i defectele acestora.
Pentru tine nu are logica mami %elor, o bucata rea nu scade
valoarea unei bucap bune din aceiai opera; o bucata buna nu
ajuta nimic celei rele; i tot astfel nu se compenseaza amanun-
tele inegal reuite din aceiai scriere..Vrem sa tim cum a fost.
Si autorii mari n'au trebuinta de precau %iile protectoare ale
fanaticilor mai mult on mai min pricepu %i, mai mult on mai
min sinceri. P. Z.

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU
SUFLEOR
NENOROCIREA UNEI REGINE_
Seara cand are sa joace, isi aduce fiecare actrifa sluj-
nica, s'o aiba de ajutor la costumat mai coma ici, mai
prinde-ma dincoace, on du-te de-mi adix un ceaiu, sau
cere dela cineva o igara, cl.
Raluca Stavreasca luase de cateva zile o slujnicu-ca aka
de nostima incat ardeau in foc to %i actorii, toi ma9initii,
10, lampitii, dulgherii i pompierii ; caci este pe semne i
aci ca'n toate ale lumii un fel de ironie a soartei: nimeni
nu s'aprinde mai grozav ca un pompier. Cand ii trebuia
Stavreaschii <c madmazela H, madmazela edea la taif as on
se sbenguia printre culise. Intr'o sears mult regretata
15 artists juca pe regina Intr'o melodrama infricoata. In
actul al patrulea se facea o revolu %ie la poarta palatului.
Regina blocata in palat de valurile populare, intra in
scena, care reprezenta o mareala sala de recemie, zicea
cateva cuvinte pripite, ieea apoi in balcon ca sa vaza
20 ce e jos, unde urla mul/imea turbata, ci trebuia sa se
intoarca In seen& repede, palida qi desfigurata de groaza:
vazuse cum pe fiul ei iubit tl sfaciau fiarele scapate din
lanwrile robiei. Pentru ca efectul sa fie mai puternic,
talentata tragedians iqi pregatise pudra fara rocu ca sa-si
25 dea pe obraz cand o ieci pe balcon. Vine actul al patrulea ;
replica se apropie. Raluca da cutia cu pudra i oglinjoara
in mana madmazelei i-i zice foarte sever& :
4 Madmazelo, sa faci bunatate sa vii dupe mine, sa nu
te deslipeti de aici, ai In %eles? dace nu vrei sa te scarman!

www.dacoromanica.ro
2 NUVELE BSI SCHITE

Replica a sosit. Strigate fioroase se and sub balconul

palatului regal. Regina se arata incruntata de spaima in
scena. Cum intra ea, pocneste in tot teatrul un ras ca de
cine stie ce comedie. Ea pune mainile la inept, ridica
5 ochii la cer, paete spre ramps i declama cu toata cal-
dura :
o Fiul meu! priniul !... unde e prinIul? Dumnezeul
meu! presim% o mare nenorocire! >>
As! publicul rade inainte cu un hohot colosal si se
to porneste s'aplaude cu mainile, cu picioarele, cu bastoanele
se sguduia policandrul. Regina isi pierde cumpatul.
Intai nu stie ce sa creaza, e atat de obisnuita sa captiveze
si sa stapaneasca publicul cu glasul ei frumos, cu /inuta
si gesturile ei nobile. Apoi ti trece prin gand ca este o
15 cabala, pentru care trebuie sa fie recunoseatoare Mari%ii
4 Blondii o (Constandineasca) cu care era certata la cuIite...
Dar cheful publicului merge inainte crescand: nu e chip
sa mai stea in scena. Tremurand din toate fibrele, cu su-
fletul in prada unei sensaIii mortale, face la dreapta
20 imprejur ca sa fuga ... Cand se intoarce sa scape de privi-
rile amecitoare a sutelor de chipuri strarnbe de ras, de
tine (la cu ochii?... de madmazela... Madmazela era
la spate, cu oglinjoara la subTioara, cu cutia cu pudra
hate mans si cu puful incarcat in alta, gata sa i-1 aplice:
25 intrase dela inceput dupa urma nefericitei suverane.
Inchipue-si oricine ce furtuna de rasete a fost in teatru
cand a vazut lumea ca i regina a descoperit cauza miste-
rwasa a nenorocirii ei.
4 Ce eauIi aici, mizerabilo? o racneste regina in culmea
30 incordarn tragice, si cu pumnii inclesta0 vrea sa se re-
peaza asupra sclavei importune. Publicul simte ca-i
explicalie la mijloc si se opreste ca prin farmec din ras, ca
si cum o smgura palma nabuise toate gurile intr'o clipa.
4 Nu mi-ai poruncit sa viu dupa d-ta ca ma scarmeni? o.
85 Alt potop de rasete si de aplauze. In sfarsit, Gatineau,
regisorul, prinde de veste intr'un tarziu, ca totdeauna,
sistriga lui Petrache masinistul sa lase cortina. Peste zece
minute cand s'a potolit sgomotul vesel, s'a inceput iar
actul dar drama mai era aceea? Trecea cat trecea, se

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEOR 3

stapanea lumea cateva secunde i iar pufnea on cineva din

public, on chiar un actor, i sa to cii apoi! toata lumea
adica toata lumea afara de Raluca firqte, care era in
adevar cea mai dezolata regina.
5 Dupa ce a scarmanat-o pe madmazela, i-a dat a doua zi
drumul, 9i s'a impacat i cu Blonda; caci la repetiTie, de
dimineaVa, neaparat s'a vorbit tot de comedia de cu seara,
i din vorba In vorba, Blonda ea nu fusese seara la
teatru a zis catre Dragulici:
to N Biata Raluca! auzi, biata fata! sa-i strice proasia
tocmai monologul, calul ei de bataie ! o.
Raluca a auzit-o, a uitat ca sunt certate 9i a luat-o gura
pe dinainte:
4 Inchipueteli, drags, tocmai scena pe care gontam! a
15 Astfel s'a rupt ghia %a i cele doua prime suligtkte s'au
fatut iar prietene bune. Asta era intr'o Luni dimmea-ca:
Vineri sau Sambata s'au certat iar, fiindca Stavreasca a
pretins dela direccie sa-i dea ei intr'o repriza un rol pe
care-1 (( crease* Blonda... Asta nu se face: fiecare cu
2o creaVile lui!

QUIPRO QUO

Intr'un an cadea Craciunul sambata sambata era

ziva operii italiane. Se dedea u it Trovatore o. De pe la
cinci ceasuri galeria gemea de mitocanime foarte vesela.
25 Cantau tenorul Patierno, primadona Bianchi i baritonul,
nu mai %iu minte cum Ii chema, un nume italienesc
strajnic Crampampolini, cam ala ceva, insa un ex-
celent bariton.
Teatrul plin i artitii foarte bine dispui. Signora Bianchi
so era cam dupa masa, foarte aprinsa la faVa i apilpisita;.
tenorul era in voce, iar signor Crampampolini pranzise
in compania della Bianchi, corpo di Dio!
Terzetul final din actul intaiu a mers admirabil, un
brio rar. Aplauze nebune, galeria fanatizata. Bis ! bis! a
ss A doua oath bucata merge i mai cald: CantareIii sunt
chema%i la ramps de doua, de trei, de patru ori, ea-Ova
amatori furioi incearca sa theme pe artiti a cincea oars ;

www.dacoromanica.ro
4 NUVELE I SCHITE

de asta data nu mai se prinde: se mai and fara rasunet ici i

colo cateva batai In palme umflate qi ostenite, i insfarit
un glas mitocanesc din galerie pornete risolutto fortissimo:
4 Bravo !... Pascali, Matilda! Dimitriade ! *

5 EXCES DE ZEL
La Braila a deschis intai cafe-chantant un grec, intr'o
gradina unde Iinea qi cafenea 9i birt. Grecul adusese, dupa
recomandaiia unui samsar, o cantareala excentrica de re-
nume. La reprezentaIia de deschidere, gradina era plina de
io lume tot negustori chiaburi cu nevestele, cu fete mari,
cu copii...
Impresariul era in culmea fericirii, se plimba dela masa
la masa, zambea i saluta cu respect in dreapta i in stanga.
0 Diva , care nu cunotea moravurile caste ale publicului
15 brailean, apare pe scena intr'un costum abracadabrant ;
pornete sa &ante, s'aprinde, face gesturi prea-prea i la re-
fren : Eh! allez-y, mon petit chien. . . etc., ii trage un chiot
apilpisit i n4te tifle... cu piciorul. Toata lumea scan-
dalizata ; grecul se reazima de un felinar sa nu caza. Re-
20 frenul se repeta cu mai mult brio: lumea incepe sa murmure
i sa se ridice. Grecul, ingrozit, da sa se repeaza pe scena,
dar nu-1 ajuta balamalele. Al treilea cuplet cu varf i
'ndesat ! Lumea se scoala, i in mijlocul protest'a'rilor de
indignare s'aude un Iipat sfa0etor leinase impresariul...
25 Fiindca pusese capital in intreprindere i avea contract
cu 0 Diva * s'o lie macar doua luni cu ate douazeci li cinci
de lei pe sears, a trebuit s'o pastreze. In toate serile Irma
9edea intre culise: cand venea refrenul, punea maim In
buzunarul jiletcii i striga:
so 4 Madama! dau Iin%i franIi uplimentu: mai cu mo-
detia I

REVANX
Directia Teatrului o Iinea Costache Caragiale in tova-
raie cu Costache Mihaileanu. Iorgu Caragiale ieise din
85 coala de muzica a cadelilor adica jumatate ieise i

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEOR 5

trei sferturi fusese dat afara, pentruca nu 'fly-Ala nimica

si se Iinea de farse toata vremea. La coala de muzica era
profesor un popa de regiment muscal, fugit, se zicea, din
-cam lui, unde fusese osandit la pierderea darului. Era un
5 popa rau 9i ursuz. Odata scoate pe Iorgu la teorie i-1
Intreaba in cate feluri se duce o nota ; Iorgu se
gande9te, se scarping 'n cap 9i raspunde:
<I Crescendo, descrescendo i ris . . . i ras ris * i nu
mai tie.
to ySi ras qi ris ce? intreaba popa rastit i da sa -1 apuce
de -ureche.
Iorgu se ferete in laturi 9i raspunde:
ySi ras-popa!
Apoi i-a tras popa i crescendo i descrescendo qi rinfor-
15 zando, i 1-a dat afara: i astf el se gasea acuma luat pe
procopseala de frate-sau i de tovara9u1 acestuia, Costache
Mihaileanu. In teatru avea camp deschis pentru instinctele
sale de farsa la cari n'a ateptat mult ca sa le dea de lucru.
Intr'o sears juca directorul Mihaileanu pe un nobil ca-
20 valer ratacitor. Dupa ce-1 omoara vrajma9ii intr'o in-
talnire, fra %ii de arme 11 aduc pe nasalii, it Intind pe Ca-
tafalc, i amanta vine sa-1 planga. Catafalcul era alezat
langa fundal tocmai unde venea gaura tabloului toate
tablourile au cate o mica spartura pe unde se vede dinapoi
25 In scena si 'n public. Ce-1 impinge demonul pe Iorgu?
Pune un ac In varful unei nuiele, vara nuiaua pan spartura
perdelii Incepe sa 'mboldeasca pe raposatul cavaler, pe
cand 11 jelea atata lume adunata cu veneraIie imprejurul
catafalcului.
30 4 S'a stins sufletul cel mai generos, s'a oprit din bataile
ei inima cea mai fidela!* se vaita amanta dezolata.
Iorgu fi trage cateva bolduri: raposatul optete:
4 Ce-i asta, bre? Cine-i acolo?
S'a pierdut floarea cavalerismului! s'a frant spada
35 cea mai nobila a mandrei Burgundii! * adaoga un Irate de
arme.
Iorgu repeta cruda jucarie; Mihaileanu, fierband:
4 Eqti nebun?... Cine-i ala?... Vrei sa ma scol acum.
de-aici?*

www.dacoromanica.ro
.6 NUVELE $1 SMITE

Mort! mort el! Dumnezeul meu! mort!

Iorgu cu nuelua iar; Mihaileanu, In culmea scrapirii:
a Cine e? sa-) ucid and m'oiu scula! Ah! m'a omorat
mielul... ticalosul h>.
5 A! 1 -a chinuit pe raposatul pans s'a lasat perdeaua,..
Se scoala 'n sfarit Mihaileanu turbat, alearga pe scena,
afla cine fusese <c mielulu i-i arde lui Iorgu cu sete cateva
perechi de palme de-i stramuta cpriorii. Dupa aceea mai
vine ci celalalt director, Costache Caragiale, i-i trage
10 altele, ca sa-i puie la loc ce-i scrantise tovaraul. Iorgu le
mananca i tace.
Vine mai tarziu vremea sa se joace <c Don Ranudo de
Colibrados )>, o farsa de Kotzebue, foarte comica dei prea
,copilareasca.. Don Ranudo e un grande d'Espana ruinat,
12 lipit pamantului, Irma tot fudul, tot -canIo i plin de
#morga u. Odata se plimba cu nobila dona * de Colibrados,
lignii amandoi de foame pan satul vasalilor lui, i Intal-
nete pe unul stand pe camp Ia gustare. II intreaba:
(< Ma, %aranoiule, ce faci to acolo?
20 Taranul se trichina pans la pamant:
a Gustam i eu ceva, stapane.
Ce gustai, ma?
Nite branza, Maria-Ta.
Ce fel de brAnza? is sa vaz qi eu ce fel de branza...
22 tii, nobila mea consoarta, ca mancarile badaranilor
astora au cateodata gust bun, mai ales dupa plimbare...
Ia vaz branza, mocofane!... u.
Taranul le da atunci o bucata din desaga lui, iar nobilii
trebuie sa i-o smuceasca repede i s'o manance cu mare
so lacomie. Costache Mihaileanu (don Ranudo) era foarte
grecos: to miri din ce i se apleca; de aceea, cand avea sa
manance ceva in scena, i i aducea bucalica lui de acasa.
Iorgu ii zice directorului, care uitase de mult istoria cu
acul:
95
Nene Costache, da-mi mie sa joc pe iaranul.
Bine; ia-I.
La reprezenta %ie, Mihaileanu ii da o bucata frumoasa
de ca sa-1 ala in desaga. Iorgu Insa In scena mananca el
caul i-i da in loc un cocolo de lumanare de seu cu fitil cu.

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEOR ;7

tot tavalit in razatura de sapun gi acoperit cu praf de

tibitir.
Cat era de flamand nobilul hidalgo, de mugcat a mug-
cat-o, dar n'a putut-o tnghi %i branza badaranului.

5 DIN CARE SE VEDE CA METODA CHINOROZULUI NU-I

ATAT DE RECENTA PE CAT S'AR CREDE
Iorgu se emancipase de frate-sau Costache gi locuia
singur In casa unde se faceau probele, In dosul teatrului;
avea un salonag gi o odaie de culcare. In easa aceea se
10 aduna regulat un cerc de qtrengari veseli tot unu gi unu,
fel de fel de tipuri. Din cercul acela a facut parte in tine -
re %ea for o mul-cime de oameni, cari mai tarziu au jucat
un rol insemnat In Ina: este destul sa citez pe cel mai
mare democrat al istoriei noastre C. A. Rosetti. In
15 aceasta amestecatura de viitori oameni ilugtri gi de nulitaIi,
de oameni de spirit gi de nerozi, pe cari'i aduna si-i Iinea
la un loc numai dragostea de pacaleli, de ras gi de veselie,
se ,afla gi un oarecare Matache Pitiriga cantaret-in
dreapta la biserica Slobozia, corist la opera gi actor la
20 teatrul roman.
Tot intr'o vreme rasarea pe orizontul artei nationale
o noua stea ursita sa eclipseze toata pleiada Peste
scurt timp dela apariVa ei, ajunsese obiectul unui cult
public. Tfinara stea monopolizase adoraVa elegan-cilor
25 timpului, iar pe de alts parte Iorgu monopolizase atribu-
pile de preot al sectei. Unul dintre sectarii noului cult, un
tanar boier pe atat de urat gi de zevzec, pe cat era de
fervent, fiind gi el membru In cercul gtrengarilor, vine
odata la Iorgu gi i se marturisegte:
80 a Aman, Iorgule draga! sant prapadit, nenorocit, nu
mai pot trai de atata chin: sa nu ma lagi!*
si -i spune ca i-a scris K persoanii* multe ravagele cu
miros de odagaciu, dar ca n'a avut parte de raspuns ; ca
este desperat gi s'a hotarit s'o ispraveasca la un fel: on
95 sa capete o intalnire ca sa-gi declare focul, on is
adio dela lume; g'aga II roaga pe Iorgu, ca prieten gi baiat
de inima, sa nu-1 lase gi sa-i faca rost de o ocazie, pentru
4

www.dacoromanica.ro
8 ,NUVELESI SCHITE

care tanarul va qti sa fie cu prisos recunoscator. La aceasta

propunere destul de boereasca, Iorgu, care qtia toate
biletele gi toate staruinple uratului, Ii raspunde:
5 Iii fac rost, dar mai intai sa dai un chef trengarilor *.
5 Se 'n %elege ca a doua seal% se i Infiin %ase cheful in
salonapl lui Iorgu. *ampanie din destul, i toli trengarii
in par.
Ghebosul, caci era i ghebos inamoratul, gatit, pomaduit
i parfumat, pans sa nu se puie la masa era i ame%it de
10 perspectiva fericirii, i acum tragea cu coada ochiului la
Iorgu ateptand semnalul caci fericirea ii era promisa
chiar pentru seara Strengarii erau mai nebuni ca
totdeauna, iar Matache, in capul mesii, canta pe nas
popete:
15 <c Adevar, adevar graiese voua : pircin i nu ma ve %i
vedea i iaral pu %in i ma ve %i vedea!*
Si rasete... i chef !... Tocmai cand se 'ncinsese bine
toiul petrecerii, lui Matache Ii vine rau, se scoala dela
masa i iese afara sa is aer... Era prin Ianurie. Mai trece
20 pu-cin i Iorgu ridica un toast 5 pentru realizarea visurilor
tutulor amorezaiilor .... era semnalul. Deodata se gi
aude in odai ;a de alaturi o tuse gingap nabuita:
5Tine-ma, Nascatoare! Sa nu ma lai, sfinte Pantazi!*
Iorgu deschide up dela mijloc, pune mana in cocoaa
25 ipochimenului, ii face vant in odaica 9i inchide la loc...
Peste cateva minute se and Iipetele inamoratului inauntru
i up din fund bufnind, apoi se deschide up dela mijloc
i s'arata Matache in neglige de juna cantand in falset ca
o maica stariIa:
so <c ... ySi iarai putin i ma ve %i vedea! >>
Inamoratul intrase in odaird, unde batea pe fereastra
lumina indoioasa a zapezii de-afara i numai decat incepuse
sa'-i toarne declara%ia. Matache 11 mangaiase pe obraz, pe
gat, apoi, simcind ca uratul s'apropie sa-1 pupe, 11 umflase
5 de par i de urechi i-i demonstrase ca nu era ce-i inchi-
puia. Nenorocitul a dat navala la ula din fund, care ras-
pundea in curte, a luat-o la fuga pan za' pada, pe din dosul
Teatrului, i s'a oprit tocmai la cafeneaua Fialcowski
numa'n gheroc i .cu capul gol.

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEOR 9

P'atunci junimea aleasa se strangea la Fialcowski. In

cafenea era lume multa Imprejurul biliardului: se juca o
partida interesanta. Cum a intrat tanarul nostru, toata
lumea a parasit jocul i a 'nceput sa bata din palme i sa
5 se strambe de ids. Tfinarul a ramas Incremenit catva timp
nuli putea Inchipui sa fi transpirat ava de repede tirea
despre trista-i aventura pana i-a spus unul sa se uite in
oglinda...
Era peste tot obrazul negru stralucios ca o cizma de
ao parada: Matache fusese uns pe maini cu chinoroz.
Inamoratul nenorocit nu i-a facut seama singur de
disperare chinorozul pe semne are efect racoritor din
potriva a trait- i Inca bine, aa ca mai tarziu a ocupat
nuke funqiuni i dignitali inalte, a trecut de mare om
Is politic, de mare orator i mare literat... bine In %eles ca
mai mare decat orice a fost i a ramas pans la moarte
aceea ce fusese cand cu chinorozul lui Matache.
...Cand acu ca-civa ani adaogam la carnetul meu
irurile de mai sus, tanarul pacalit traia Inca ; astazi el e
20 mort. Dumnezeu sa-1 ierte de toate versurile i de
toata proza cu care a Inavu %it tanara noastra literatura,
de toate discursurile pe cari le-a pronun %at pe rand In cele
doua Camere i in Intruniri publice ! 0 fiindca t despre
mor %i numai bine*, iata-i numele, pur i simplu: Pantazi
25 Ghica.

LOGICA STRANSA

In vremea rasboiului din urma, pe vara, lui Iorgu Cara-

giale ii venise iar furia sa joace caci era retras din
teatru de vreo caliva ani qi avea funecia de comisar co-
n munal la hala din piala Amzii. Despre t aceasta ocupaIie
burgheza.' i prozaica, i despre caderea lui din gloria
artistica trecuta * aa zicea el facuse Intr'un mo-
ment de inspira %ie cateva versuri lirice cam aa:
Dup'ataii ani de fala,
95 De arta, poezie,
Ma vaz vataf la WA
Peste macelarie;

www.dacoromanica.ro
10 NUVELE ST SCHITE

Si bietele bucheturi,
Ce-adese-am sccerat,
In niste zarzavaturi
Acum s'au preschimbat!
5 Acuma, apucat de nostalgia culiselor, intocmise o
trupa de nespaali si luase cu chirie locul viran de pe
Podul-Mogooaii in faIa stradii Umbrii, unde s'a cladit
mai tarziu casele lui Ienciulescu. Pune dulgherii sa-i
faca o scena, boteaza localul # Gradina Basarabiei >> era
SO tocmai in toiul retrocedarii 1i. incepe reprezenta;iile.
Intr'o sambata seara, era si sarbatoare, juca # Adam
i Eva*. Gradina era plina, mai ales de ovrei. Iorgu, di-
rectorul, n'avea rol; se plimba de cold pang colo printre
public ca sa se bucure de succes. Localul cum era aezat,
15 nu era prea potrivit pentru teatru: cu sgomotul trasurilor
de pe Podul-Mogooaii, nu putea auzi publicul nimica de
pe seena.
Era tocmai monologul Satanii. Satana se vedca eland
din maini i din picioare, se vedea micand buzele, dar
20 graiu deloc. Un ovreiu dela locul din urma, Ian& zidul
care da in pod, 11 vede trecand pe directorul i-1 chiama:
# Domnule Director! Domnule Iorgu! iu n'avuz nimica ;
dracul ala vorbqte prea incet.
Striga-i sa vorbeasca mai tare*, zice directorul qi
25 pleaca.
Mai tare! mai tare! striga ovreiul.
Degeaba... Iar:
<( Domnule Director!
Ce pofteti iar, nene?
30 Nu m'avude.
Apoi daca nu to -avude dracul pe dumneata cum
vrei sa-1 avuzi dumneata pe el? >
A ramas ovreiul deocamdata ame %it de logica sdrobi-
toare a directorului, dar pe urma s'a desmeticit li nu s'a
35 %sat:
# Domnule Iorgu!...
Iar?
Apoi nu mi-a Oath el sa m'avuza: iu am platit sa-1
avuz pe el! *

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEOR 11

Vazand Iorgu ca n'o scoate la capataiu cu ovreiul, fi

zice:
0 Lash, nene; nu vezi ce sgomot e afar-a? mai aibi 9i
dumneata rabdare pans la sfantul Dumitru, pan' ne-om
z muta de aici 1 *
Era pe la Santamarie.

MOMENT DE DISTRACTIE
Serghe raposatul era de specialitatea lui dramatics in-
trigant in melodrama si in comedie moralist mupator.
to Odata juca cu trupa lui proprie in provincie o melodrama,
in care fabula este cam asa: un mizerabil persecute de
moarte pe o pereche de tineri foarte cum se cade, buni
nevinova %i. Il juca Serghe pe mizerabilul. Acest intrigant
face fel de fel de miselii si crime, si ce e mai scandalos
15 decat orice, e ca omul acesta pervers are o virtute con-
stiin'ca ticalosiei lui, 9i spune curat cu cinism revoltator,
ca el e bun de spanzurat. Victimele, pe cari era cat p'aci
sa le rapuna, scapa la un moment dat din mrejele lui.
El spumeaza 9i toarna de ciuda un monolog enorm; dupe
20 ce se marturiseste publicului de toate cite le-a facut,
inchee et' o fraza de mare efect:
tc A! iubiIii mei! A! naiva pereche de turturele! ma
crede ;i invins?... N'ave ;i grije! nu-mi ve %i scapa! Am
sa va infasur In urzeala mea ca i un paianjen infam pe
2s doua musculip amorezate!... Da, da! sunt inf am, sunt
un paianjen infam
Apoi rade sardonic, siarunca mantaua peste umar 9i
pleaca cu pasi largi 9i apasaIi.
Serghe %inea la monologul lui, decat nu stia boaba din
so rol ca de obiceiu:
4 La tine mi-e nadejdea. Caimac baete! fagaduiesc sa
fac cinste!*
Caimac era diminutivul de mangaiere al lui Maican
sufleorul.
32 ...Iaca a sosit In fine si marele monolog... Paianjenul
infam o is la Inceput cu binisorul, rar si 'ndesat. 5irurile
d'intai merg bine... Pe urma se pornete mai iute;

www.dacoromanica.ro
+12 NUVELE BSI SCHITE

Maican irIine de scurt ; Serghe ii da zor inainte, se 'nfier-

banta, iar Maican sufla din fundul inimii. La o fraza pe
care o apuca bine, Serghe se repede 'n goana mare, striga,
sforaie 9i nu mai aude pe sufleor. Acesta, cum era foarte
5 nervos 9i pripit, pierde i el 9irul, i se'nneaca amandoi de
tot. Paianjenul desperat iysi frange mainile, bate din picior
maraie printre dinti:
c M'ai omorit, frate Caimac... mersi!*
Dar acum, Maican, tot pierduse irul, se uita din cuca
lo lui la Serghe gi-1 aqtepta sa se mai potoleasca pentru ca
sa-i poata arunca un fnceput de fraza. Cum se uita el aa,
baga de seams ca i-a plesnit tricoul lui Serghe, i cu cat
se sbuciuma intrigantul mai tare cu atata se ranjete i
plesnitura... In vremea asta Serghe aiurit o %inea
15 Intr'una:
4 Dar ce e de facut? Dumnezeul meu! ce e de facut?
Deodata se oprgte sa feed joc de scena mut i sali mai
traga rasuflarea. Maican profits de ocazie i-i opte9te
repede:
20 <4 S'a rupt tricoul, nene Serghe, ie i I *
Cum aude Serghe soapta, o astepta de mult,
prinde in sbor i striga cu putere:
# Dar ce-i de facut, Dumnezeul meu? S'a rupt tricoul,
nene Serghe, !*
25 Maican a cazut de pe scaunul lui din cura sub scena qi
din cazatura a dat in friguri.

LUPTA DREAPTA
Maican sufleorul era slab i nervos peste masura. Pa-
siunea lui, care lua proporOile viVului, era tutunul i ea-
BO
felele turceti potrivite din zahar de unde i se tragea nu-
mele de Caimac, numele pe care un filolog neprevenit 1 -ar
putea lesne banui ca provine dintr'o simpla metateza:
Maican... Caimac. Odata pune prinsoare cu Dragulici sa
bea cinsprezece cafele una dupa alta: a catigat. Dre-
ss gulici le-a platit ; dar ca sa nu ramaie in paguba s'a prins
i el ca bea tot atatea romuri. Dupa ce le-a baut, zice:.
Mai plateoi un pour la dame, Caimac?

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEOR 13

Nu se poate, raspunde Maican; acuma e randul ca-

felelor
RUSINE
Intr'o duminica, in ziva de Craciun, mitocanimea era
5 ca de rekula in par la galerie. Se juca Amicii Fa1si
<c Nos Intimes a a lui Sardou. Se facuse pe semne abuz la
casa ; se vandusera probabil mai multe bilete decat prescrie
regulamentul: erau peste cinci sute de mitocani sus, in-
fierbantaIi ca la orice praznic: vorbeau, radeau, se eertau ;
10 edeau unul peste altul; cipa unul strivit, ceilalci faceau
chef ceva nespus. Cand sa se ridice perdeaua, unul din
loja din dreapta a galeriei incepe sa strige vesel pe altul
din loja opusa:
#NiVa. al Zamfirii! Nio al Zamfirii vaduvii!
15 Uite, ma ! zice NiVa catre altul de langa el; vezi, nene;
mitocanii din Tirchileti qi de pa la Bonaparte a 'nceput i
ei sa vie la teatru... Oleu!
Apoi se 'ntoarce spre cel din fara care-1 chemase:
<4Ma, parlitule, ai luat piatra'n gura cand ai intrat
20 inauntru? o
NiIa era umblat pe la teatru ; probabil cel din Tirchile9ti
intra pentru intaia oath in templul Taliei Romane. Lumea
a 'nceput sa raza ; dar a trecut asta, i s'a ridicat perdeaua.
Sgomotul din galerie nu Inceta insa, aa ea nu s'auzea
25 mai nimic de pe scena.
Tudori-ca Patracu juca in K Amicii Falsi u pe baiatul
lui Marecat un debutant pe calea viciilor cu frumoase
promisiuni ; un trengar de vreo aisprezece ani, care saruta
slujnicele i cade leinat Ieapan din cauza remuKarilor ce
so i le da consumarea pripita a unui trabuco furat din taba-
cherea lui papa. Cu toata lipsa vreunuitalent mai deosebit,
Tudorita, tanara p'atunci, frumuica ysi svelta, facea un
efect minunat: trengarul era foarte nostim in pantalonii
lui de dril alb, intr'un pet -en -fair de catifea i cu palarie de
as paie puss cochet la o parte a la diable m'emporte.
Gaud sa se ispraveasca actul intai, Nio al Zamfirii,
aplecat cu jumatate trupul peste galerie afara, arata pe
"Tudorila i zice tovaraului de Tanga el:

www.dacoromanica.ro
14 NUVELE 51 scHITE

4 Vezi tu, vere? baiatul ala e fan mare... Zau!*

Astfel actul intai s'a sfarit, in ras i aplauze, cu mult
succes. Am mers sa fumez cu actorii intre acte.
a Ce zicea mitocanul de Tudorica? ma'ntreba Dragulici.
Explica altuia ca e fats mare.
Auzi dumneata ce ruine pe biata Tudor4a, dupa
ata ;ia ani de carieral*
Adevarul e ca biata fats plangea de ruine.
FERICITA IMPROVIZATIE
10 Solomonescu era i cantareI la Biserica 4 Dintr'o zi*
i artist dramatic. Diminea %a, dupa leturghie, se punea la
zacusca, se stropea bine i se scula dela masa tocmai
seara ca sa mearga la teatru; dupa reprezenta %ie mergea
la Vasile Bacanul, la 4 Garibaldi D, unde cina cu Dragulici
Is pans sa toace de liturghie. Cu programa aceasta de viap,
ii confunda adesea dimine;ele cu serile i vice-versa: la
biserica ii dedea in petecul declama %iei i la teatru in al
isonului. Avea pe langa asta pacatul ca nu putea pronun %a
niciodata curat numele proprii i neologismele.
20 Odata juca Stefan Mihaileanu pe 011iwer Cromwell in
o Muchetarii > lui Dumas, i Solomonescu pe un ofi %er
de garda in tabara. Ofi %erul in_ tra grabit in cortul Protecto-
rului i striga:
4 Gen'rale! gen'rale! a sosit bastamentull *
25 Publicul pufnete. Generalul se ridica de pe scaun in-
dignat, ca sa dea o lectie incultului:
o Mizerabile! vorbete frumos! ui %i ca to afli In fa %a
generalului Croncopel!
Aplauze frenetice. Pana tarziu acu capva ani, nenea
so Stefan, decateori imi povestea intamplarea, pe care o
tiam destul de bine fiindca fusesem de fara, imi zicea:
<IDaca nu-mi venea mie inspiraiia sa improvizez vor-
bele alea, imi strica dobitocul toata scena! *
EXTEMPORARE
35 In 4 Roza Magica * (Pied de Mouton), Solomonescu
juca pe Alguazilul. Intr'o scena alguazilul vine, la ordinele

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEOR 15

lui Don Nigaudinos, sa aresteze pe logodnica acestuia

fugara cu altul. In scena se afla neuitatul Dragulici, Cara-
giale Iorgu, Solomonescu alguazilul i perechea inamora-cilor.
Dragulici zice lui Solomonescu:
5 # Haha ! iata i porumbi-ca! Fali datoria, om al legii! *
Solomonescu Incepe ca la ohtoic:
Seniorina, te somez sa te intorci la casa parinteasca! *
Din inima vorbete poliIaiul asta, seniore >, zice Ca-
ragiale.
to Da, raspunde afara din text Dragulici, foarte serios,
din inima, din inima numai cam pe nas ca la Biserica
Dintr'o Zi *!
UN LA* NATURAL
Se pregatise 4 Jianul* pe vremea direc ;iei lui Millo.
15 A doua zi era reprezentaIia, dar Inca nu se hotarise cine
sa cante doina haiduceasca Intre culise. Ghila Alexandrescu
canta minunat, dar nu se putea sa se-auza glasul lui,
fiindca el juca pe eroul piesei i cantecul trebuia sa fie al
altui haiduc... Cine sa cante?...
so Mincu, care pretindea ca-i mancase vocavia de tenor,
se ofera el. Oferta e primita. Face repetipe, pune pe
Flechtenmacher sa-i transpuie muzica pentru tenor, nu bea
toata ziva nimica, a doua zi inghite la oua proaspete i
cafele reci, i seara vine la teatru legat la gat cu o basina mare.
95 In sfarit iese intre culise la vreme sa-i atepte replica
i acordul orchestrei. EmoIie n'avea deloc; de ce ar fi
avut? el conta sigur pe si-bemol i aria suia numai pana'n
la natural. Replica a sosit. Orchestra da acordul i tenorul
pornete. Rulada introductiva merge bine, intr.& in
so masura, o bataie, doua, trei la a patra, Dragulici, care-1
pandea la spate, 11 gadila fara veste cu degetul Ta %a
Mi %a, ala ii ziceam toli, se'nneaca: cuac!

GLUMA PROASTA
stcamil sau Vulturul Caucazului* e o melodrama plina
35 de sentimente patriotice i de scene grandioase. La un
moment, dupa o inchierare sangeroasa, Cerchejii iau la

www.dacoromanica.ro
16 NUVELE ySI SCHIfE

goana pe Muscali; scena ramane goals ci pe un varf de

stanca se lupta in duel un georgian cu un rus: georgianul
biruie, ia steagul, rusul, strapuns, cade in prapastie.
Mincu se propune sa faca el pe rusul cu steagul:
5 <cF a c eu pe Muscalul, sa v'arat eu o cazatura de tra-
gedie cum nu s'a mai vazut in Bucurecti *.
Seara ii aduce o saltea d'acasa, i o pune intre culise
la picioarele practicabilului dela spatele muntelui. Vine
scena, Mincu, ranit, scapa din maini stinclardul, se love9te
10 la piept, se 'nvartete intr'un picior i sov-a.e. Dragulici
edea pe vine jos intre culise cu mainile gata pe capataiele
saltelii: and vede ca pornecte Muscalul de sus, ii trage
salteaua!
Erau vreo doi stanjeni de unde pornise TaIa MiIa: din
15 norocire insa, n'a suferit tare decat la parcile moi.

OFERTA GRATIOASA
In (c Millo Director >, Ta ;a Mi %a juca pe Nastasache ;
Tqa era afumat rau de tot in seara aceea. Cand vine cu
ficicul de cofeturi ca sa-i ofere directorului, pe care to %i
20 in piesa it cred director de minister, zice:
a Domnule Director, ma rog, nu pofti %i un bubon?
MulIumesc, amicul meu, raspunde Millo ; mananca-1
dumneata mai bine *.

UN CREDITOR TURBAT
25 Millo ramasese la Braila dator unui hangiu grec 150 de
galbeni, chiria qi intrelinerea trupei doted saptamani i
bani imprumutaii din mans la plecare. Fusese vorba ca
imediat ce s'o intoarce la Bucurecti i va incepe teatrul
sa-i trimi-ca inapoi banii. Ateapta grecul un an, doi, trei...
30 scrie zece, cinsprezece, o suta de scrisori nimic. In
vremea asta, se ruineaza.negustorul, ajunge mufluz ci vine
din Braila 'cu vreo douazeci de galbeni, cat ii mai ramasese
totul cu totul din naufrajul lui. Il intalnesc intr'o dimi-
new ; ma ia la o parte incruntat ci ma 'ntreaba unde
85 Cade Millo:

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEOR i7

t Sinti ruinato, domnule; am venit se me da banii domno

Millo, or lu'mpusco!*
*i. 'mi arata un pistol turcesc incarcat... I-am spus
firete ca nu tiu unde lade debitorul i 1-am %sat. Seara,
5 mergand spre Fialcowsky, ma gandeam de ce n'am mers
sa previn pe Millo A se pazeasca on sa dea de veste la po-
Elie, cand, ma 'ntalnesc iar cu grecul. Era lin4tit de tot:
zice:
0 $tii, am gasito pe domno Millo!
10 Ei, zic, Ii-a dat?
As! frate, saracul, le se me da? daca nu imprumutam
eu cu Iinti galbeni, n'ave le munca astazi!*

INDOIT LAPSUS
Millo juca la Barlad in tournee de vara, avand In trupa
15 i pe raposatul Mincu nici nu pleca Millo fara Ta %a
Mi %a, era In repertoriu. La Barlad le mergeau afacerile
rau de tot: datori 1a han, la birt, cafenea, chelneri, la
toata lumea. Despera %i, afipaza pe 4 Jianul, Capitan de
Haiduci * pentru reprezenta %ia t de adio *, cu speran %a a
20 umple sala, sa plateasca ceva din datorii i sa piece dupa
noroc in alta parte... Seara, teatrul aproape gol...
Millo juca pe Carc-Serdar i Mincu pe Ghincu ca
de obiceiu. E o scena unde Jianul, prins data, scapa, qi
Carc-Serdar intreaba pe Ghincu: 6 Ce ne facem, mai Ghin-
25 rule? S i Ghincu raspunde: t De! tiu i eu, Carc-Ser-
dare !...* Millo se uita la lojile i scaunele goale trist. Vine
-
scena:
4 Ce ne facem, mai Mincule? * intreaba Carc-Serdar
distrat.
so 4 De! Itiu qi eu, musiu Millo ! * raspunde Ghincu.

CHESTIE PERSONALA
A fost un scandal nepomenit cand trupa franceza de
operete mici, dela noua gradina Stavri, a cutezat sa fach
pe scena un joc de cuvinte, inocent s'ar parea, dar care
S5 era sa aiba urmari regretabile.

www.dacoromanica.ro
18 NUVELE I SCHITE

Era tntr'o piesa o scena de improvizaIie, in care actorii

neuitqii Debeer, Roux i M-lle Gandon, o femee aproape
geniala faceau pe intrecute jocuri de cuvinte in acciune.
Debeer zice lui Roux:
5 p l'ai un grand oiseau dans ma main!
Cela n'est pas possible, raspunde Roux.
Je t'assure.
??? *
Debeer deschide mana i arata o nuca :
70 a C'est une noix (une oie), to vois?
Ah oui, raspunde Roux pipaind pe Debeer i con-
siderandu-1 lung din cap pana'n picioare ; je conviens que
* c' en est une o.
Dupa multe alte grozavii de aceeag specs, Gandon in-
15 treaba pe Debeer:
Vois -tu za tout pres de la coulisse des navires?
Non pas.
Mais it doit y en avoir.
Comment?
20 - Puisqu'il y a la un port, un grand port de Roumanie*.
ySi Gandon aduce un pore pe scena... Atunci incepe un
scandal infiorator... Toata lumea in picioare: Francezii
vor sa-i raza de Romani i de Romania !.. . Nu ne putem
lasa insultaIi de straini in %ara noastral... Afars strainii !...
25 Scuze numai decat on o lec %ie exemplars qc1... 0 Si
i bastoane ridicate in
huidueli, Injuraturi, flueraturi
sus
Bieii artiti vor sa se explice... Nu se aude nimic...
Scandalul crete. Insfarit, Debeer reumte sa se fats
80 un moment ascultat, in care timp iii cere ertare data a
suparat cumva pe onorabilul public, ca gluma era inocenta,
fara cea mai mica intenVe of ensatoare, un nenorocit jot
de cuvinte, pe care artitii it regrets din tot sufletul etc. 0.
Sgomotul incepe sa se potoleasca pu-cin; and deodata
95 un telegrafist inalt i chipos, cu n4te barbete colosale, se
repede turbat pans langa scena i facand nite gesturi
marete striga pe deasupra intregului sgomot:
a Cer cuvantul! Nu se poate ! Eu vreau imediat satis-
factie persona% pentru cochon de la Roumanie! *

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEOR 19

A isbucriit un ras general... Daca vizi nu mai e9ti ne-

cajit: reaccia s'a facut ca prin farmec i eminenVi artiti
au putut urma in lini9te spectacolul. .

BONBON
a Intr'o vara juca pe piala Constantin-Voda circul lui
Hiittemann. Pe-atunci nu se pomenea Inca in capitala Bel-.
giei Orientului de caf-chantant: alts petrecere de vara
nu era decat circul, gradina Ra9ca 9i panoramele.
Luceafarul circului era domnipara Henriette, fiica
10 directorului: frumoasa de basmu. Ina lta, subIire Si mla-
dioasa ca o nuia de richita: talia nu-i trecea printeun inel,
ce-i drept, dar o puteai cuprinde desigur inteun covrig cu
susan ; trasuri fine; pieli-ca trandafirie; parul negru i cre-c;
ochii verzi deschis ce raze umede aruncau acei ochi!
so gura ca o cirea9a coapta ; din/ii marunIi, cei de sus cu
strungareard la mijloc... Alte signalmente n'are... ba
da: in barbie o gropica i cand radea alte doua in obraji.
Ii inchipuie oricine ce de cofeturi, ce de buchete, i cate
batai in fiece sears Intre adoratori! Dar ceva mai mult
20 Fata avea un armasar adevarat arabesc favorit al ei,
tanar de trei, patru ani, alb tot ca laptele, parul lucios
ca sideful, coama i coada ca ni9te fuioare de borangic
in unde, urechile stravezii i rumene, narile roii i ochii
aprini ca doi carbuni... Alte signalmente n'are... ba
25 da: era pintenog la trei picioare cu cate o pats neagra.
Cum era fata, era i Bonbon a9a 11 chema.
Dupa toate jocurile, gimnastica, sarituri prin cercuri
de hartie i focuri de artificii, paiacarii, ie9ea i domniqoara
Henriette calare pe Bonbon o apariVe feerica. Era
30 imbracata ca amazoana, un costum de catifea verde ca
smarandul, tncheiat, dinainte de sus pang jos i la maneci,
cu bumbi aurici mat ; in cap o toca de aceea9 stofa cu
rochia, cu o pans alba mare, cu manu9i 9i biciu9ca tot
albe. Bonbon avea coama impletita in codice prinse de
25 panglici; capastrul i fraul de 9nur de matase cu un ciucure
mare de ibri9im pe frunte, toate astea verzi, cu cate o
margea de our mat la fiecare innodatura.

www.dacoromanica.ro
20 NUVELE ySI SCHITE

Miqcari de gcoala Malta, pasuri in ritmul muzicii, salturi

9i complimente... 9i grinding de bucheturi... In starlit,
domni9oara descaleca in mijlocul arenii, atarna fraul de
oblanc, scotea din aum8niere cofeturi le dedea lui Bonbon ;
5 apoi facea gropiIele 'n obraji i striga cu glasul ei de 9aispre-
zece ani:
t Bombon, embrasse-moil u
trengarul sforaia 9i fugea facand o sums de cochetarii.
Domni9oara se supara:
10 <(Qu'est -ce que c'est que cette maniere? embrasse-moi tout-
de-suitel *
El iar facee. nebunii 9i nu vrea... Domni9oara scotea
batista, o punea la ochi, incepea sa ofteze 9i sa planga...
Atunci Bonbon se oprea din sarituri, se uita lung la ea, se
15 apropia incet-incet i incepea s'o mangaie cu fruntea pe
umar. Ea se intorcea bini9or zambind 9i el ii dadea numai
decat o guri-ca :
Ahl merci I #
i Bonbon pierea din arena ca pra9tia.
20 De prisos, crez, sa mai spun cate inimi nenorocise dom-
ni9oara Henriette. Cum se arata in arena, intrau fiorii
morcii in sute de suflete, parca le-ar fi lucrat o baterie elec-
trica 9i se 'nelege ca, daca era vorba pe baterie elec-
trica, cei mai susceptibili, cei mai buni conducatori erau
25 telegrafi9tii: strajnic patimeau to %i, dar dintre to %i cel mai
prapadit era T... aprins la culme. Deaceea ne 9i zicea,
cum era glume% de fel:
4Nu VA' dai cu chibrituri pe langa mine, ca ia foe! #
Telegrafistul se afla foarte incarcat de electricitate...
30 se cam trecuse 9i din baut de focul pasiunii nu-i vorba,
pans nu se pomenea de domnipara Henriette se cam
trecea el, dar acu era cu cateva grade mai sus. Avea un
sfanc: fl pastrase ca sa-i cumpere un Het de amfiteatru.
Ce i -a facut el socoteala? sa intre in circ pe mofturi 9i
35 sa .ramaie cu sfan%ul sa ia tutun 9i alune prajite pentru
palace erau doua paiale mici foarte cornice 9i draguIe.
Aga, pleaca de Ian& not fara veste, da vreo doua tarcoale
baracii 9i vede in partea grajdului o spartura in uluci,
de vreun stanjin dela pamant, pe unde aruncau randa9ii

www.dacoromanica.ro
 DIN CARNETUL UNUI VECHIU SUFLEOR 21

gunoiul. Se suie pe gramada de gunoi, se vara pan spartura

si sare innauntru: caii se sperie, alearga randasii, pun mana
pe el si trage-i de-i scapara electricitatea. Ii trag cat ii
trag si-1 arunca pan spartura afara.
s Tot intr'un timp, not it cautam pe dupa circ, cand
ce sa-1 vedem pe telegrafistul nostru? Stetea pe gunoi si
reflecta adanc. Pans sa-1 intrebam ce este, se scoala in
picioare si dispare iar innauntru. Am auzit tavaleala straj-
nica in grajd si apoi ne-am pomenit cu el mototol inapoi...
10 Il ridicam numai deck ; el incepe sa-si scuture hainele
si zice :
# Ce se socotesc adica nem %ii? c'o sa ma prinza s'a treia
oars ? Parca eu sunt prost ! .

Si ne-a povestit toata istoria... Am mers de si-a cum-

15 parat si el bilet si am intrat cu toIii... Om fara parte !
Domnisoara Henriette nu juca: Bonbon era indispus ii
dedesera sa bea obosit apa rece pneumonie dubla. A
trecut o saptamana i Bonbon a murit... Peste vreo
cateva zile apoi a plecat si circul.
20 Aveam Intr'o fotografie mare pe domnisoara Henriette
si pe Bonbon sarutandu-se, se tot Iinea telegrafistul de
mine s i-o dau si nu vream. Intr'o sears, dupa multa
vreme, venind vorba despre circul Hiittemann a Inceput
T . . . sa planga era iar cam trecut si sa ma roage sa-i dau
25 lui fotografia neuitatei Henriette. N'am avut ce-i face
i-am dat-o...
Cand scriu aceste departate amintiri sunt gata sa ma
cult. Nu mi-ar 'Area rau sa visez pe Bonbon si pe dom-
nisoara Henriette ; asta m'ar Intineri cu douazeci si cinci
so de ani... Dar tine poate visa si cand vrea si ce-i place?...
De una, mai bine e rau sa visezi cal alb.

www.dacoromanica.ro
 PACAT..
I
Un baetan voinic barba deabia-i mijete, qi sub ca-
ciula de oaie parul cre% i des... i nite ochi blanzi -
5 i mintos tanar. Cand a plecat de-acasa sa mearga la Bu-
cureti p'ata-cia ani in coli, mama lui de-treaba femee 1
1-a sarutat de-atatea ori, i-a potrivit parul, i-a netezit
caciula i iar 1-a sarutat, i i-a zis:
Nita, mama, to duci frumos i sanatos:
41 ajute
10 Dumnezeu i Maica Domnului sa-mi vii Inapoi tot aa! o
*i cat era de cuminte batranica nu s'a mai putut sta-
pani... a biruit-o plansul. De multe ori a dat el sa plece ;
i ea 1-a vinut sa-1 mai mangaie Inca. Lui ii ardea sa se
duca, i macar ca-i era draga mama, par'ca avea acum
15 necaz pe ea ca'i Area intarziaza plecarea. A plans i el,
ce-i drept, de plansul ei, dar pe cand ochii-i erau triti,
Inchipuirea sbura cu bucurie pe drumul ce i se deschidea
lung gi necunoscut Inainte.

Trei ani de-o neclintita monotonie... Aceleai ceasuri...

20 aceiai pai... trei ani Intregi! Al patrulea, dei se anun-
lase dela Inceput a urma aceeai neabatuta tale, pastra
pentru mai tarziu o noutate, o ciudata surprindere.
Alaturi cu seminarul, o casa veche boereasca ... Dela
ferestrele ci de pe pridvorul din spatele ei, se vedea peste
25 zid in curtea de recreaiie a ccoalii. Odata, intr'o zi de Or-
batoare, Nica se plimba singur p'In curte cu o carte in
mana: ramasese In coala sa se prepare de examenele
apropiate. Era o dogma incalcita: el ocolea curtea repe %ind

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 23

pe de rost cu cartea'nchisa 'n mans. Anevoe se putea tine

minte asa fraze torturate... Deschise iar cartea...
Trecand prin dreptul zidului, seminaristul tresari; un
ghemotoc de hartie 11 lovi pe mina si alunecand pestc
5 cartea deschisa sari cat colo tnaintea lui. Ni%a se opri
pe loc... Neaparat iar o gluma a vreunui camarad...
un miez de paine muiat In cerneala... sau tine stie ce.
Se uita'mprejur... in curtea scoalii nimeni... Lovi-
tura venise dinspre casele de-alaturi... Ridica ochii 'n
10 sus i vazu la cea mai apropiata fereastra vecina, care era
deschisa, perdelele miscandu-se ca si cum ar fi fost cineva
ascuns indarat... Ce-o fi?
Sa vedem... Seminaristul s'apleca si lua ghemotocul:
era ceva infasurat1nauntru... Voi sa-1 desfaca ... 0 in-ce-
15 patura... Un ac cu gamalie. Ce pacaleala proasta! Supd-
rat, tranti ghemotocul si Incepu sa stearga degetul im-
puns, In varful caruia, dupa fiece storsatura, crestea re-
pede la loc o margea mare rosie.
Ghemotocul isbit cu necaz de pamant se desfacu...
20 Intre cutele lui o floare!... Cu mirare si cu mai multa
luare aminte ca'ntaia oars, el ridica binisor hartia... In
adevar era o garoafa ca sangele ce-i curgea din deget
rupta de curand...
Desfacu atunci mai bine... Ceva scris...
25 Trupul tanar se sim0 furnicat din crestet pans 'n talpi
de un fior fierbinte... Caldura toata i se urea la frunte...
Ascunse in san hartia si floarea, cerceta de jur 1mprejur
cu ochii sa nu fi vazut cineva din coala cele petrecute, si
fugi Inauntru fara a mai cuteza sa ridice ochii la fereastra
90 unde se miscau perdelele.

Bolnay... Friguri si batae de inima, Incat nu se putea

dine pe picioare. Parintele-directorul s'a convins ca e rau
baiatului i 1-a trimis sa se odihneasca. Nita s'a suit In
dormitor, s'a aruncat In pat, a scos din san floarea si bile-
35 tul s'a cetit Inca odata, iar, si mereu:.
Esti frumos... Daca ai.vrea, to -asi iubi mult b.
. Data ar vreal...
5

www.dacoromanica.ro
24 NUVELE SI SCHITE

Gine sa fie? El nu e copil, e flacau de douazeci i trei

de ani... Cine?... 0 femee!
Bolnavul sare din pat, iese din dormitor i fara sa mai
anun %e pe cineva, dupa cum cere regulamentul, iese pe
5 poarta. Pe dinaintea caselor vecine, el iii potole9te pasul
9i trece peste drum ca sa poata apuca toata fa %ada dintr'o
singura cautatura. Ferestrele dela pod sunt toate inchise
i perdelele lasate.
El 9tie ca e frumos... Mama i-a spus-o adesea, poate
so mai adesea fetele din sat, dar de sigur mai mult deck
toate sora lui Cu-citeiu, Sultana, care nu i-a spus-o nici-
odata... Cu dragoste amestecata si cu pu-cina m'andrie
zambe9te el and ii vine acum in minte mama lui.
S'a inserat bine 9i seminaristul tot se plimba de colo
15 pana colo pe dinaintea casei unde se afla acea femee care
1-ar iubi mult 4 daca ar vrea el*... Clopotul pentru cina
sung la 9coala. Asta-1 de9teapta; el grabe9te i intra.
Sunt tori la masa ; lui nu-i e foame... Merge 9i se culca
a9ez'and sub perna biletul 9i garoaf a, dupa ce iara9i pri-
20 ve9te indelung icoana acelor vorbe, pe care de-acu nu le
mai poate uita vreodata.
Sgomotul celorlal i baeli venind in dormitor it supara
foarte. La intrarea lor, el vied iute mana sub capataiu,
apuca bog-4a ascunsa i sta nemi9cat... Unii it intreaba
25 ate ceva... nu irrcelege bine ce... el nu sufla, prefaan-
du-se adormit.
Aproape de miezul nopcii... Dorm in sfarlit to %i. Nira
se scoala incetinel i cu cea mai mare precaulie iese;
gase9te u9a salii pe pipaite 9i coboara in curte... La
a fereastra geamurile deschise i perdelele lasate.
El ramane cu ochii pironi%i acolo, ratacind in alts lume,
pe care o visase par'ca adesea, dar nu spera s'o vaza
vreodata..
Flacaul ii umfla pieptul, intinzandu-9i bra %ele amor-
35 .cite de friguri, pana-i trosnesc incheeturile, cand perde-
lele se dau intr'o parte 9i o femee pune mana pe geamuri
sa le inchiza. Seminaristul inghiara; vrea sa strige; dar
nu poate, 9i pana sa treaca efectul loviturii, fereastra e
inchisa, perdelele lasate la loc 9i lumina stinsa.

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 25

Se apropie de ziva, cand tanarul se hotarete sa se'n-

toarcen dormitor... Se trantete pe branci in pat, 10
reazima inima, In care simte o stransoare nedefinita, pe
mana dreapta, i pe cea stall& fruntea calda adoarme
5 si doarme dus pans la clopotul de gustare.
Trei nop-0 de panda patru... cinci. . . 5i tot atatea
zile mai grele ca nomile ceasuri de cursuri i de medi-
tatii... sgomotul camarazilor, neputin %a de a sta singur
cu inchipuirea lui. i frigurile . . . i ferestrele tot in-
10 chise... i perdelele venic lasate.

Doctorul, un om de spirit, cand parintele-directorul i-a

prezentat pe Nifa, 1-a mangaiat pe tanar, apucandu-1 in
gluma de tuleele din barbs i-a zis :
N'are nimic, rarinte ; . sa se plimbe mai des . . . i-i
15 trece P.
Duminica . In sfarit !
MO a fost indemnat de camarazi i de parintele-direc-
torul sa iasa la plimbare ; el a preferit sa stea la coala ca sa se
poata ajunge cu lecciile, ramase'n urma din pricina friguri-
20 lor... Firete ca superiorul a fost incantat de atata sarguin-ca.
Dejunul s'a ispravit. . Acum coala este iar deprta.
Silitorul seminarist trece catre curtea din fund... Dar
daca ferestrele or fi tot inchise?... Nu i n'apuca sa
ridice ochii doritori qi vede venindu-i prin aer un nou
25 ghem, care'ntr'o clips ii cade la picioare . . . Asta nu mai
e prins cu un ac e legat cu o cordelu ;a roie:
a Treci la miezul Te wept. . 0 sa vezi cat
.

te iubesc s.
ySi nici o micare la perdele... nici o aratare!...
30 Ziva trece ineet e insa uneori atata dulceata i'n
chinul ateptarii! Dar noaptea! niciodata n'au adormit
seminaritii aa de tarziu!... Din norocire, mai pe urma
nici o piedica.
Sare peste poarta fara sgomot i se 'ndreapta sigur
35 catre Vnta tiuta. 0 femee In umbra gangului !. . . El se
oprete inecat. Ea ii optete: (( Vino, te a9teaptal...
Atunci... nu e chiar asta !

www.dacoromanica.ro
26 NUVELE SI SCHI'J'E

El se lash sa-1 is de mans i sa-1 duck p'in intu-

neric incetior... 0 scar& stramta inckperi intune-
coase... iar cateva trepte. Voinicul merge machinal,
lasandu-se tarit ca un copil somnoros de mana femeei.
5 La fiece pas nesigur, la fiece ovaire, o oprire de un mo-
ment, o povaluire discreta, o oapta de incurajare i
inainte !
Se opresc... Femeea Ii lass de mana ... 0 clipa, pa-
rasit in locul orb 1i necunoscut, el e'n pierzare o co-
loana aplecata caria i s'ar smulge propteaua de sigu-
to ran ;a, aude urechile cum ii -ciuesc de tare i simte
genunchii parasindu-1.
Acum femeea lovqte surd cu varful unghiilor pe o
use sunt langa o use care indata se deschide.
E lumina inauntru lumina albastra un albastru
15 molcom i lene,...Femeea care 1-a condus pan intunerec
it impinge binisor in lumina. Coloana cedand se apleaca,
cu toata greutatea trupului puternic de douazeci i trei
de ani, in albastru... i up se'nchide pe dinafara.

Vorbe?... Incap vorbe ?

20 Cum o femee tie alinta cum degetele ei delicate se
infig in muphii incordaIi i gura ei rece ca ghia %a i
ochii ei be-ci i puful marunt de pe obrajii aprini zbar-
lit de fiori incovoiala langedk a trupului isbiturile
inimii ei de .pereii sanului i mirosul fara nume ce-i
25 radiaza din radacinile parului i cat e de bine sa te
parase9ti in stapanirea acestor atatea simiri ce te 'nva-
luese din toate parcile ca ni9te varteje de aburi calzi satu-
ra %i de esen %e adormitoare...
Cu vorbe sa le spun? ... Astea se simt 9i se gandesc,
3o de spus nu se pot spune... A fost o smacinare a sufletu-
lui dulce i dureroasa, o exaltare a sim %irii ingrozitoare
si delicioasa.
Multe nop %i asemenea ifiecare neasemanate... Liba-
Iiuni sub razele lampii albastre ; toate nebuniile inchi-
'35 puite i neinchipuite ; anecdote picante de care el avea un
repertoriu popular aka de bogat ; scene de gelozie fat%

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 27

cuvant i din chiar senin; i jocuri, 9i mu9caturi ; i lupte

atat de inegale, pentru ea ca putere, pentru el ca farmec. ..
'apoi, dupa atata oboseala, povestirea reciproca a celor
infamplate mai 'nainte de a se cunoa*e.
5 El avea puiin ,de povestit... Aa era de stramt satul
unde traise i aa de putin insemnata via %a lui pans
valid t 1-a incepat un ac cu gamalie !.. . > Siret Iaranul
-kinea mult la aceasta cadere de fraza ; tia el bine ed,inso-
-cia de sugerea degetului in %epat 9i de o privire pe sub
10 sprincenele posomorite cu bunatate, are sa fie cu prisos
rasplatita.
Ea Insa avea mai multe de spus, i povestea ei era des-
tul de trista . Cinci ani de vial-a cu un om istovit, apoi
nebun i paralitic; in urma, vaduva, cu un copil bolnav
15 i capiu o fetiVa, care roade 9i mananca lucrurile din
casa. i care trebue pazita foarte de aproape & nu dea
for. Interese mari... o avere colosala... consiliu de f a-
milie. .... soacra i cumna %i nite creaturi aspre 9i bru-
tale, care fac imprejuru-i o poli ;ie desgustatoare.
20 Si aci faIa cu fraza lui de predileccie, venea aa de
potrivit:
t Inchipue - %i ce sete mi-e de viaIa ! ce dor mi-.era de tine !*
Caldura stransa atata vreme in fiin %a aceea frumoasa
se revarsa acuma 'n afara cu o pornire nebiruita: a fost
25 pentru el scurta, dar plina acea vreme fericita.

S'a sf5rit insa.

El a trebuit sa renunIe la ea, rand intre ei s'a ridicat
zidul consiliului de familie. Acesta firete nu putea inga-
dui o ala ratacire... Plangeri... revolts de prisos.
sa 0 ultima sfor %are din partea desperatului a fost intampi-
nata intr'un chip deciziv.
Cand seminaristul a Indrasnit sa nesocoteasca recoman-
daIiile imperioase ce-i fusesera comunicate i sa calce pra-
gul, pe care altadata papa la fericirea ce-o socotea un
95 drept catigat, stump a trebuit sa-i plateasea pasul impru-
dent. A fost o maltratare meritata poate, dar oricum prea
salbateca. Sbirii InsarcinaIi cu coreeciunea cutezatorului

www.dacoromanica.ro
28 NUVELE BSI SCHI'J'E

au facut exces de zel: nenorocitul, luat fara veste, a fost

strivit de lovituri... capul spart, pieptul pisat cu calcaile.
In stare de completa nesim %ire, a fost aruncat in poarta
scoalii, unde 1-au gasit, a doua zi dimineala, oamenii de
5 serviciu mai mult mort deck viu.
Toate alergaturile si staruincele parintelui-directorul ca
sa faca a se descoperi si pedepsi criminalii, care atenta-
sera aqa de crunt la via-ca elevului favorit, au trebuit sa
Inceteze. Batranul a fost chemat Inaintea inaltelor fete
to pastore9ti. Ace lea i-au adus aspre mustrari ca nu-9i vede
de datorie, ca nu Ingrije9te destul de serios de moralita-
tea 9colarilor, 9i 1-au facut sa inceleaga ca data voe9te sa
mai ramana director, n'are sa se amestece in cele ce
se 'ntampla afara din poarta seminarului: asta e treaba
15 obrazelor judecatore9ti, nu a celor biserice9ti!
Nita a stat mult intre viatt si moarte; luni intregi au
trecut pans sa se poata intrema. El n'a murit din asta ;
dar poate ca nomile pe care mama, chemata in grabs, le-a
petrecut la capataiul nenorocitului, sa-i fi scurtat cu mult
20 zilele bietei batrane. De atunci el a ramas cu o boala de
inima, care i-a cauzat pans la moarte multe momente ne-
pla cut e.
Dar era intremat ... El porni sa caute norocul pierdut
Prea tarziu... Casele se daramau si lucrarea incepuse din
25 aripa unde altadata era odaia albastra... Femeea murise.
Copila bolnava era intr'un institut de educalie in straina-
tate. Consiliul de familie nu statea cu mainile 'n san.
Mai intai o resemnare sfanta, apoi puIin ate puIin,
data nu uitarea, eel pu-cin potolirea dorului sub grama-
so direa anilor. Zece ani!... Seminaristul este acuma preot
preotul Nio din Dobreni om a9ezat ysi foarte bine vazut
de toata ob9tea.
De dimineala ora9u1 de re9edin-ca al judqului e foarte
animat targul anual. Preotul Nifa umbla prin strada
95 mare cum se umbla la targ de colo 'Dana colo, on incotro,
fara o ;inn hotarita...
Inaintea cafenelii din centru e stransa lume multa,
care prive9te la ceva 9i rade in gura mare... Poate un

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 29

animal savant, care denunIa varsta qi viIiile spectato-

rilor: on vre-o pia-ca... on altceva ... Gramada de lume
sporete necontenit... Popa urmeaza dupa mulime. Pe
trotuarul cafenelii pe scaune i'n picioare stau notabilii
5 oravilui reprezentamii jude-cului in vacania parlamen-
tara, membrii tribunalului, func %ionari dela prefectura,
primarie, casierie, ofiIeri; de jur Imprejur lumea pestrird
de toate treptele sta in semicerc. In mijloc se petrece co-
media. Popa Ni/a se yard i el.
to Ce este? Ce face atata sensa ;ie?
Un copil de vre-o opt-noua ani, sdren-ceros i murdar,
cu picioarele goale, imbracat In haine nepotrivite un
gheroc mare, a carui talie ii vine pans la glesne, in cap
un cilindru turtit face caraghioslacuri.
Is Este un mititel mascarici foarte destrabalat jigarit,
sfrejit i galben, pulpele-i uscate care se vad prin sfaii-
tura nadragilor sunt pline de jupuituri. Aa de prapadit,
este totui foarte Indrasne-c. Fumeaza o Iigara lungs, se
stramba intr'un chip straniu, pacalete i'njura pe boeri
20 chemandu-i dupa porecla tiuta. Incepe sa cante un can-
tec ruinos jucand ciamparalele, facand gesturi i micari
neiertate... Lumea face un haz nespus... 0 -caranca
batrana, care e'n randul intaiu al spectatorilor, ruinata
de refrenul pe care copilul i-1 arunca ei cu o intenie dia-
25 bolica, Ii cauta loc sa scape de privirile Intoarse asupra-i,
senchina i zice departandu-se:
<( Cine tie ce p4cate I Sa fereasca Dumnezeu pe orice
copil! >>
Mititelul, obosit, s'a oprit: merge sa salute foarte comic
30 cu cilindrul lui enorm pe boeri, i s'araza pe un scaun
picior peste picior alaturi cu domnul senator... Alta
Iigara... Domnul senator it trateaza cu cafea 9i rom. Alt
<( amic * it mai Imbie Inca cu un paharel... i Inca unul...
Copilul se scoala i'ncepe iar jocul... Acu micarile i
35 gesturile sunt i mai deuchiate... Cu'ncetul insa mem-
brele pierd siguran %a i simetria micarilor ; cantecul e
surd, articularea inegala... Inca o strofal... Dar gafa-
iala 11 ineaca... Cantare-cul se oprete un moment cleti-
nandu-se, moale de mijloc: e galben ca ceara ; ochii-i

www.dacoromanica.ro
30 NUVELE SI SCHITE

crucesc stinvi in fundul capului... 0 sfor %are, excitat de

Indemnul unanim al amatorilor !... Ofteaza adanc, da
sa ridice piciorul, se'nviirtevte'n loc si trupprol sdrobit
atata, se prabuvevte greu pe marginea trotuarului. -
5 Beat mort!
Se gramadise lume prea multa circula-cia din obor
In orav, era Intrerupta. Policaiul chema pe un vatavel
care ridica de acolo pe micul desfranat, ca sa risipeasca
aglomeracia.

10 Popa Nita, cu pumnii Inclevta%i se sui pe trotuar si

apostrofa, cu accentul celei mai mari indignari pe cei ce
radeau:
cc E pacat, domnilor! gandiIi-va! Frumos !...
Mare pacat !)>
15 Se'n%elege ca lumea care s'amuzase ava de bine n'a
gasit nicidecum la locul ei apostrof a moralistului qi i-a
platit-o cu sarcasme groase. Popa nu-vi putea gasi liniv-
tea: el batea nervos cu degetele pe tabla de marmura a
mesii, mormaind intre dinci fel-de-fel de exclama %ii de
20 indignare.
Cafegiul care vtia multe, fu gata ca sa-i dea toate ama-
nuntele asupra acelui copil. De necrezut, dar adevarat...
ysi popa asculta incremenit:
E un copil de familie bung. 0 vaduva a unui boer
25 nebun. Inamorata cu un baiat dela Cara, un semina-
rist. Insarcinata. Ruvinea lumii. Merge sa nasca la
movie. Moarta din facere. Copilul e aruncat: crevte
la o Waned batrana care inoare v'aceea vi el ramane pe
drumuri Aci in orav e pripavit de vreo vase luni: a
30 venit sa cerveasca ssi, fiind draicos de fel, din jucarie'n
jucarie a ajuns in halul asta. 0 fats bolnava, fugita
dela vcoala prin strainatati, ajunsa rau pe acolo; gasita
pe urma de epitropi vi'ntoarsa in Bucurevti: aci fuge cu
un ofi %er, dela dicer pleaca cu altul. Cu baiatul a vrut
35 sa-vi faca pomana un cismar: 1-a luat ucenic: av! punga-
vului nu-i ardea de lucru soiu rau! invalat sa ceara,
sa fumeze 1i sa bea. Mevterul 1-a batut odata parintevte;

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 31

neprocopsitul a fugit, i de atunci traete aa: spune

obraznicii, mascari, caraghiozlacuri, i capata i el b buca-
Iica de paine; se'Molete dela unul 'altul de pomana, i
doarme Dumnezeu tie unde-1 ajunge oboseala. Isto-
5 ria asta de-altminteri tot oraul o tie; de-aia-1 i cheama
cc Mitu Boerul >.
Popa cu coatele pe masa, strangandu-i tamplele'n
pumni, ramase, inecat de sudoare, cu ochii tintiti la o
mused ce umbla maruncel pe tabla de marmura alba ; el
10 urmari insecta Vara la marginea mesii. Ce socoteala s'o
fi facut in capul cel mic cat un bob de mac, nu se poate
spune; destul ca musca stete pe loc, ii desthorIi labele
de dinapoi impleticindu-le una de alta, i i netezi frumos
mustalile cu labele de dinainte, apoi deodata se'nalIa
15 i pieri. Omul, deteptat, se ridica de pe scaun i iei.

Cercetari zadarnice... Nu putea gasi copilul. Toate

informaVile vatarilor de noapte erau greite: la cazarma
pompierilor, nu era... in gangul potii, nu... sub opro-
nul primariei asemenea; nici aici, nici acolo. Trei, patru
20 ceasuri de goana dupa o tire exacta. In piala, vataelul
tie sigur ca Mitu Boerul a intrat adineaori cu mai mulIi
ofi-ceri i funcionari la cafeneaua din col %, unde a calla
fetele teatru*.
A facut o nepomenita sensaiie popa intrand cu figura
25 111,1sperioasa in localul muzelor profane.
o Uite i parintele!* a strigat procurorul cu tonul de
satisfaciie cu care se 'ntampina de regula un musafir
intarziat. lar una dintre cantarep, care edea pe genun-
chii casierulni la aceiaqi masa cu tanarul magistrat, a
30 adaogat:
0 Blagoslovete, taica parinte!*
Atunci s'a pornit un hohot, aplauze, tropaituri, uiere,
racnete: 0 Bravo, popal Bis popa!* Infernal! o mena-
jerie care arde...
35 Succesul colosal i spontaneu n'a afectat catui de
pu %in pe omul nostru: sgomotul din fundul acestui suflet
covarea furtuna vesela de-afara. Popa a 'naintat hotarit

www.dacoromanica.ro
32 NUVELE SI SCHI'J'E

pans in mijlocul salii, a cautat cu ochii in toate par ile

i a plecat grabit de sub ploaia de rasete, de glume rauta-
cioase qi de huidueli...
Nu e nici aici... Dar nu se poate sa se intoarca la gazda
5 singur... Peste putinta... Inainte !... Inca un vatael;
poate la sfantul Ion in curtea bisericii; doarme baiatul
uneori i acolo, cand e vremea buna...

...Era in adevar acolo...

La spatele altarului, unde un felinar din raspantie
10 arunca razele-i afumate, se odihnea mototolit, cu capul
pe un mormant fara nume nici ingradeala, un om mic...
Tocmai acuma lua seama preotul cat umblet facuse ci se
arza binicor jos sa -ci potoleasca micarile inimii. El Intinse
cu sfiala mana spre capul baiatului: atunci simIi distinct
is la aratatorul drept o intepatura de ac... Da era aci
langa el pe pamantul gol rodul nopilor petrecute in
lumina albastra. Copil in rasboiu cu lumea aca de tim-
puriu, el par'ca 'ntr'adins poposise langa altar, doar o
putea intra pe furic sub ochiul lui Dumnezeu, care de cand
20 11 impinsese la viata, nu se 'ndura sa-i arunce data macar
o cautatura.
a Doamne ! copti popa plin de obida: uite-te la el,
Doamne, uite-te i la el! *
ySi apucand bine in bra ;e mototolul adormit, se scula
25 puternic in picioare i porni. Baiatul, deteptat de zgu-
duiala, mormai somnoros o injuratura ssi adormi iarai
in bratele care-I strangeau cu atata patina.
Pe stradele intunecate ale oracului, omul care -ci ducea
comoara avu norocul sa nu dea de nici o piedica : era
30 ceasul cand ci felinarele pot fi stinse, cand ci vataceii
trebuesc sa doarma. Ajunse la gazda, detepta vizitiul
i pe hangiu, plati i pleca. A doua zi, inainte de namiez,
erau in Dobreni acasa.

Preoteasa nu putea fi tocmai mulcumita de ce-i adu-

35 sese barbatul dela targ. Nu-i pulina greutate sa aduci la

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 33

o stare cuviincioasa un aa gunoiu de copil. Tot trupul

ii era numa jupueli i bube din pricina scarpinaturilor
i necura%eniei. Cate lauturi, cate leii i alifii au trebuit
pentru ca sa ridice treptat de pe fiinIa parasita coaja in
5 care o invelisera ataIia ani de mizerie 1
Copilul s'a lasat bucuros sa faca cu el ce-au vrut. Mai
greu de tamaduit decat bubele erau apucaturile i naravu-
rile... Pans la urma insa i acestea au fost sa fie invinse;
poveIele, blandepa, o vorba aspra la soroace, devotamen-
to tul oamenilor buni care-1 luasera la sanul for cald, i mai
ales o boala indelungata au gonit data nu cu desavarire,
cel puIin in cea mai mare parte, i pornirile i deprinde-
rile rele. Nu e peste putin0 gradinarului priceput i rabda-
tor sa indreptezeun copacelfraged pornit sa creased stramb.
15 Cand, scapat, cu totul de vermina, 1-au imbracat intr'o
duminica in haine noua mintean cu ireturi de fir,
irarai albi cu nur negru de matase i palarie cu pangli-
cuIa tricolors i i-a zis parintele: # Sa le porIi. sanatos,
Mitule; sa creti mare, cu minte i noroc! # copilul a pus
20 mainile in buzunare, s'a privit serios i 'ndelungat in
oglinda i s'a pornit pe un ras... i razi! De rasul lui a
'nceput sa raza i femeia i barbatul. Dar cand s'a intors
copilul cu lap la ei i -li s'au intalnit privirile, parintele
1-a luat in brap, 1-a sarutat de multe on i s'a pornit pe
sz un plans... i plangi!... 'a'nceput i copilul i femeia.
S'au dus pe urma la biserica. Mitu in hainele noua a
facut sensaIie... Mai ales femeile care mai de care 1-au
alintat, ca era i un copil curaIel.
Atata numa rau de tot: Mitu era bolnav tusa seaca,
30 dureri la lingurea, nu manta nimic i catu-i ziva-1 tragea
la somn... Friguri?... Deochiu? ... Lingoare?...
Era boala caineasca... zacea pe prispa la soare...
d'abia se mai tara... Doftorii, descantece, degeaba: se
gunoia, se istovea vazand cu ochii!... Scurta cauta sa fie
35 bucuria, i cu cat omul o vedea scurtandu-se, cu atat ii
creltea fioroasa inchipuire ca azi maine o sa se sfareasca
fericirea gasita pe neateptate... Iata acum se stingea
de tot lumina ce-i rasarise in cale fara veste... vopaiIa
era pe ispravite.

www.dacoromanica.ro
34 NUVELE SI SCHI'J'E

Preotul acipise despre ziva imbracat Femeia sta

tot deteapta langa bolnav, care slormea de o zi i mai
bine. Ea puse mana pe obrazul copilului rece ; apleca
urechia la gura lui deschisa nimic!
5 Scoal' parinte! VIA ea ingrozita... Nu mai sufla! u
Omul sari in picioare, lua baiatul in braIe i fugi in
curte strigand:
oameni buni! sariti.!*
Se arata peste culmea dealului soarele. , . 0 mulIime de
to barbaIi si mai ales de femei se stranse. Preotul pusese
copilul Ieapan pe prispa i-1 bocea in genunchi... 0 fe-
mee %inea lumanarea.
Dar nu-i mort Inca... Un descantec cu apa ne'ncepu-
ta... Copilul pare ca mipa I1 ridica de mijloc ince-
13 tinel... El deschide lin ochii, rasufla i zice cu glas stins:
o Mi-e foame ! a
Bun doftor aerul Dobrenilor ! Acea fiin%a cura-cita pe
dinafara trebuia i pe dinauntru premenita: asta era trea-
ba lui i a luat-o foarte binevoitor asupra-i. A fost dure-
20 roasa i cruda operalia; dar era neaparata i din noro-
cire a isbutit.
Baiatul scapat cu desavaqire, sange proaspat Incepu
sa-i rumeneasca obrajii, aa de vetezi mai inainte, i sa
umple ochii lui posomori %i i 'ntunecoi pans aci, de
25 lumina i veselie. Fusese o lupta extrema, infricopta ;
via-ca papa acuma 'nainte stralucitoare i mandra de aa
biruinn.

Pe cand preoteasa Sultana atarna in biserica din Do-

breni o icoana frumoasa daruita Maicii Domnului pen-
30 truca-i daruise ce a fost rugat-o ea, in oraplul de rep-
dinn era oarecare mipare la cafeneaua din centru: se
aflase de urma lui Mitu Boeru.
Disparivia lui nu putuse trece neluata'n seama: era
o paguba reala pentru ata-cia amatori de giumbupri. Nu
35 se tia ce sa fie: fugise?... murise? In sfarit se aflase
adevarul. 0 notin publican in gazeta locala arata ca, in
vremea balciului, un popa de -can, care umblase noaptea

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 35

beat pe la Cale-Chantant, intrebase din vat4e1 in vata-

el despre baiat... Popa de sigur it luase.
Procurorul lua afacerea in mans si, # cu o inteligenca
qi un zel care-i fac adevarata onoare * descoperi ca # vic-
5 tima raptului >> se afla la Popa NiIa din Dobrenii-de-plaiu.
Atunci tanarul magistrat, insotit de forIa publics, a ple-
cat la cuvenita cercetare locals.

Revoltat ca vrea sa-i ia baiatul, preotul a facut o elo-

cuenta aparare a cauzei sale.
to Un copil bantuit de foame; in prada unor porniri rui-
noase qi omoratoare chiar pentru un om copt; desfra-
nat prin indemnul lumii batjocoritoare, nesalioase de pe-
treceri... Scapat de ala vitrega soarta, intors dela o atat
de ratacita cale dela moarte la villa... Dormea pe
15 pamantul gol, bolnav i imbatat, cu trupul fript din cre-
tet 'Ana' in talpi de pecingine murdara, cu inima smintita
de ticaloie... Ce-ar fi facut copilul asta fara adapost
nici mils, cand ar fi inceput zloata i gerul? Ar fi murit
pe o gramada de gunoiu, ca un caine harbar fara stapan.
20 ySi sa zici c'ar fi putut infrunta atata vijelie inverunata!
ce-ar fi ajuns?... Spitalul de nebuni... TemniIa...
Ocna!
Cuvantul oratorului c4tigase aproape pe toti asisten-
cii... Se vedea pe chipurile tuturor o impresie binevoi-
25 toare. Procurorul a raspuns insa scurt i raspicat:
# Popo, nu po-ci secuestra minorul! minorul trebue res-
tituit cui de drept ; legea e cu el, legea protege pe minori !...
o Dura lex, sed lex)).
Tonul magistral i sever, cuvintele inalte i demne ale
30 procurorului, neaparat ca trebuiau sa rastoarne impresia
ce preotul ob-cinuse cu elocuen %a -i sentimentala. Si nota-
rul incepu sa scrie, sub dictarea omului legii, procesul-
verbal.
Era hotarit: ii lua copilul! El nu-1 putea lasa insa...
35 Dar... i-1 ia!
Popa clipi aiurit i vazu inainte sange... Chiar pentru
o fapta sau numai pentru o demonstra %ie, Insusi n'ar fi

www.dacoromanica.ro
36 NUVELE SI SCHITE

putut-o spune el se repezi'n odae si lua pusca din

cuiu, and cumnatu-sau Ctrciteiu, primarul, om vazut si
umblat prin multe, intra dupa el si-1 apuca de mans .. .
Si. popa in%elese ea niciodata in clipe asa de inalte, inspi-
5 raVa nu trebue cautata la un chilometru ; ea ne sta sub
nas tine se uita departe fireste n'o s'o vaza ... Popa
puse pusca 'n cuiu descuia lada, scotoci in fund, si
lass cu multi discre %ie capacul, asezand la loc velin%a
pe deasupra.
10 Primarul trecu iarasi unde se stria procesul-verbal...
Omul legii dicta:
o Dispunem dar... *
Cu %iteiu intrerupse, cerand foarte respectuos iertaciune
. . . si iesira amandoi in tinda.
magistratului set -i spuie ceva
15 (1 Domnule procuror, sopti primarul cu o anume pri-
vire, popa este un om foarte de treaba ... Nu-1 cunoas-
te-V. . . PoftiV, poftiV ! *
Si deschizand usa, introduse foarte politicos pe junele
liven-Vat in odaia unde-1 astepta nerabdator parintele...
20 ySi asa . .. se facura toate bune... Procesul-verbal nici nu
trebuia schimbat: totul sta in incheiere. Procurorul in-
treba pe notar:
o Unde am ajuns? *
o Dispunem dar... > raspunse notarul cu toata gra-
25 vitatea.
o Nu asa, zise procurorul: dispunem inset)).
Si spre mulvimirea tutulor, reprezentantul ministeru-
lui public dicta:
0 Dispunem inset considerind informaVile cele mai
30 amanunVte, care unanim arata pe sfin %ia -sa parintele
Nip din Dobrenii-de-plaiu ca pe un om cu cele mai fru-
moase calitaV ; considerind ca pe de alts parte progresele
fizice si morale realizate, sub ingrijirea sfinVei-sale, de
eatre minorul Mitu, supranumit 03 Boerul* dispunem a
35 ramanea sus-menVonatul minor, in completa lipsa de
ascenden'i, sub paza si raspunderea acestui meritos si
caritabil preot *.
Seara a fost masa mare la popa Nip, Domnul procu-
ror a trebuit set cedeze rugaciunilor tutulor si set -si amine

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 37

plecarea pe a doua zi. El e s'a crezut dator * sa faca la

pranz cele mai sincere i mai calduroase laude sentimen-
telor umane ale parintelui 0 al carui exemplu nu s'ar
putea in deajuns recomanda *. Domnul procuror vor-
5 bea mult i frumos era foarte vesel; diplomatul Cu %i-
teiu zambea cu mult inceles facand preotului cu ochiul,
pe cand acesta %inea intre genunchi pe Mitu i, cu gandul
pe alts lume, ii trecea incet cu mana prin parul balan i
moale.

10 Unei femei ca preoteasa Sultana, aa de buns cu un

copil sarman strain, trebuia sa-i dea Dumnezeu o bucurie
i i-a dat-o: in acelai an a avut o fetira... Dar ce bucurie !
Multa batae de cap i truda i-a trebuit ca s'o creasca
pentruca era i un copil ciudat ! De mirare cum dintr'o
15 mama atat de blajina i supusa sa nasca aa fire !. ..
Avea odata un vi %el; i-1 scosesera din necaz se prapa-
disc vaca i ramasese bietul fara Ora . . Cine-1 ingrijea ?
Ileana s fi fost p'atunci fetica de vre-o doisprezece
ani. Cine-1 hranea ? Cine se rugase cu cerul i cu pamantul
20 de ma-sa s'o lase sa culce vi %elul plapand cu ea in casa ?
Ileana. Era o dragoste ne mai pomenita. Intr'o dimineala
insa, ea se scula bufnind: nu vrea sa vorbeasca nici cu
mama nici cu tata ; ei, ca parin-ci, vazand-o iar in toane
rele, o ocarira! ea fugi in grading. Aici s'apuca sa se joace
25 ca de obiceiu cu Priian al mic: it prinse sa-1 mangae i,
incletanduli diacii, it stranse tare de bot. Ori n'avea
nici el chef de joc in dimineata ceea, on it suparase prea
tare semnul ei de dragoste, animalul se smuci i se departs
%ifnind. Ea it chema el n'asculta ... Merse dupa el, el
30 nu vru... Se rasti la el Priian fugi... i tot aa i iar
aa... IncapaIanarea lui cretea potrivit cu staruiacele
ei. Nu vrea i pace . .. Obosita, cu tot sangele 'n obraji, tre-
murand de ciuda, ea se duse, lug o bucata de mamaliga
i o barda i se 'ntoarse iar... Cum o vazu venind, Priian
35 se 'nfipse in copite i barliga coada... Ea se apropia
binior-binior. cu mana stanga intinsa, cu dreapta
ascunsa la spate, spunand prietenului ei, care o necajise,
e

www.dacoromanica.ro
38 NUVELE 8I SCHITE

vorbe mangaioase... El Iinti asupra-i ochii maxi si prosti,

si cu si fara incredere, aruncandu-i din afundul narilor
umede duhoarea duke de lapte... Stete nemiscat...
Fata inainta lin mana... Priian intinse botul fraged, dar,
5 pans s'apuce bucalica, Ileana ii trase una cu sete in stu-
ful cre% din frunte; taisul se'nfipse adanc in osul Inca
necopt. Capul draguI al lui Priian se 'nneca in sange...
Sarmanul se tavali si incepu sa svacneasca grozav din
picioare.
10 Mama o vazu venind intunecata i stropita de sange
pe obraz, pe maini si piept.
# Ce e?
Am taiat pe Priian In fundul gradinii... Ai sa -%i
arat !
15 Cand ajunsera, Priian se ispravise de tot.
(< Haina-haina! striga mama... De ce?
-- Iac'asa! .
A batut-o rau; ea a rabdat nicio vorba, nide
lacrima. Mama insa 's'a vaicarat mult de mahnire si de
20 grije...
Dar cand s'a suparat pe tat'sau i i-a trantit candela
din cui si a umblat fugal% trei zile prin padure, de nu mai
stiau unde s'o caute?... Dar mai tarziu fata mare!
cand, dintr'o vorba de nimica, a insfacat in bray pe
ss Stanca Radii, si nici una nici alta s'o arunce de sus de
pe tapsan, unde se facea hora, de rapa ?... Au trebuit doi
flacai sa lupte s'o scape pe Stanca... Pacat de asa fru-
muse ;e si mandrey de femee sa fie asa de crunta si darje!
Pe biata preoteasa Sultana a chemat-o Maica Domnului
so de vreme... A plans-o mult barbatul pe blanda femee,
pe care o iubise atata pentru sufletul ei cel bun, pentru
mila ei de sarmanul cules de pe drumuri.
Vaduvul nemangaiat si-a maritat fata curand dupa
moartea nevestii: nu mai era de traiu trebuia odata
35 capatuita.
E un om de treaba ginerele; dar e slab de anger...
urit si moale de genuchi... vorbeste peltic... pricepe
greu... Bun om, cum se cade... dar nu e ce-ar fi sa fie
mai ales pentru astfel de femee, alt barbat trebuia.

www.dacoromanica.ro
 PXCAT... 39

Mitu a crescut mare 0 voinic... Astazi el este invap-

tor In Dobreni. Parintele Nita a dorit mult sa-1 alba
aproape ci a isbutit sa-1 permute aici de acum case luni,
ca sa-1 poata insura i aeza.

5 II

Toate acestea tree acum prin mintea parintelui Nip,

i de aceea batranul e foatre mahnit. Zadarnic lupta sa
goneasca gandurile care-1 framanta, cantecul de afara
i le incurca i mai tare: Ileana fata lui ,nevasta lui Matache,
10 ade in curte cu barbia rezemata in /liana i cants.
Ileana cants frumos, e tiuta ; dar acuma caldura can-
tecului este deosebita ; glasul ei arde. Omul, care inva-
case atatea, asculta mucanduli buzele: el banuia... nu,
intelegea bine ce putere a ridicat aa de inalt coardele
15 cantareIii.
0 melodie simpla ci monotona, dar cate in elesuri,
cats pierzare de suflet, Cate fagadueli fara margini ci
pofta oarba I Fata canta tinereIele lui. Cantecul acela it
lua in sus, ca pe nicte aripi largi i puernice, ducea
20 indarat cu treizeci de ani... Intorcandu-se de-acolo 'n-
coace catre clipa de fap, numara el unul dupa altul exact
toate belciugele ce-i facusera lantul vietii.
Cantecul Ileanii durea prea mult ; nu mai era de sufe-
rit: trebuia nabucit. Taal ieci pe prispa i-o chema brusc.
25 Ea tacu i s'apropia.
Ileano-Ileano ! zise popa mustrator i fulgerand-o cu
privirea. E pacat !
Taica
E pacat, adauga popa i mai apasat. Ruqine ci
30 paCat !9 i iei pripit din ograda, fara sa se uite inapoi.
El merse drept la invator... Omul acesta scotea pe
Ileana din minti... da, el!
Aci s'a urmat o scena foarte neplacuta : amare impu-
tari de nerecunoctinca deoparte, de alta protestari caldu-
35 roase de nevinovalie. Tan'airul jura ca n'au fost dealt
poate glume umflate de gura rauvoitoare a oamenilor
6

www.dacoromanica.ro
40 NUVELE SI SCHITE

sau mai bine a femeilor din sat, care data nu barfesc, nu

traesc. Batrhul /inea inteuna,fara s'asculte, ca un bar-
bat in toata firea nu se cuvine sa se rataceasca dupa o
minte slabs de femee. *i la urma scurt: o voinfa hotarita
s pans la sange a Impiedica ruinea i pacatul... Numai
deck invalatorul trebuia sa ceara permutarea in alt ju-
de %; preotul avea mijloace sa capete aprobarea imediata.
Ii dedea o sums insemnata; ii gasea o fats buns sag in-
soare... it iubea ca, pe un scump copil al lui... cu mult
10 mai mult decat pe Ileana... *'asupra cuvintelor din urma
batranul sim %ind ca-i scade energia, se grabi sa piece far'a
mai raspunde la observa %iile tanarului, care nu se tia
sa merite aceasta izgonire.
Preotul porni spre casa ; dar deodata se opri... un
is moment nehotarit... apoi Ili Intoarse paii nu vrea
sa vaza pe Ileana... sa mearga la Cutiteiu... Nu ca
doar avea sa-i spue ceva, dar sim%ea nevoia sa nu fie
singur.
Primarul era acasa. Batranii prieteni se aezara pe
20 palimar... De mancare n'avea parintele pofta ; dar un
pahar de vin bun e bun oricand. ...Culiteiu scoase din
beciu o cana cu spuma... Primarul era foarte vescl
i fiindca nu-i era somn, ca de obiceiu, avea porta de
lafuri.
25 Intre un om i altul este adesea ca dela o stea la alta.
Arde colo un soare uria i dincolo altul. Printre in-
vartitoarea pulbere de lumi, un colos de flacari d'abia
zarete pe celalalt ca o scantee ce clipete pierduta in
negura fara fund... Ba ca/i inca nu se mai zaresc
so deloc i unul de altul nici macar nu banuesc. Adesea
tot aa se pricep oamenii intre ei i pot In %elege unul
altuia sufletul.
Steteau aci fats 'n fara cei doi batrani i buni prieteni,
dar era atat de nemasurata departarea dintre ei! i acea-
35 sta reducea pentru Culiteiu la propor/ii ce nici nu mai
merits socotite, spaimele parintelui. La urma urmelor, ce
lucru mare i grozav?... E ceva sa se 'ntample mai des
i mai lesne?... Ce?... Se iubesc doi oameni tineri...
Ed 'apoi?... Lume nu e?

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 41

o Eu stiam dela 'nceput ca o sa fie 'ncurcatura, zise

Cu %iteiu cu zambetul lui obisnuit... Nici ca se putea
altfel... Intaiu numai banuiam acu mi-a pune ca-
pul... Stai sa vezi... Dumineca vre-o doua saptamani,
5 nu stiu ce roboteam pan gradina... Numa ce sa-i vezi:
veneau amandoi dinspre garla, trecea pe langa gard incet
si vorbea soptit... N'am putut auzi mai nimic . . .

Atata doara mi s'a parut Ca zicea ea: o Nu te crez!* da

el zice: o 0 sa vezi! * Am sarit repede din gradina si pang
10 s'ajunga ei pe linie, cum umblau domol si se tot opreau
pe lot, le-am iesit inainte la poarta . . . Se legana alaturi
par'ca mergea pe o apa . . . Era sa treaca pe langa mine
far' sa ma vaza.
o Buna dimineala, fina >, zic; zice: o Sarut mana, nu-
15 ule. Da 'ncotro? Mergeam si not la biserica... Ne
am intalnit mai colea cu neica Mitu... * I-am tras cu
El a tacut si s'a facut
ochiul, si zic: 0 Cale buns, fina *.
rosu ca ardeiul; da ea, diavoloaica, a 'nceput sa raza ;
zice: 4 Sarut mana, nasicule !* si-a plecat amandoi inainte.
20 # M'am uitat lung dupa ei pang a intrat in curtea bise-
ricii... asa mandri!... Ei! ce sa mai vorbim de geaba,
taica? Daca asa a facut Dumnezeu lumea noastra...
Am zis si eu: asa da, aa-mi place si mie 1...
...S'apoi, adica ce-ar fi adaoga CuIiteiu dupa o
25 scurta tacere ce-ar fi sa-1 lase pe parlitul de Matache si
sa is pe Mitu?
Cat oiu trai eu, asta nu se poate, zise Popa.
Ce se potriveste!... De ce?
Ca nu voiu eu!*... Si popa inghici in see i, simcin-
30 du-si gatul uscat, bau doua pahare unul dupa altul...
s'apoi Inca unul.
o Ei! asta-i... Or ea te 'ntrebe ei pe tine!... Si
data -i vorba, tot mai bine sa-i fie nevasta decat Iiitoare...
Uite popa cum se mira! par'ca intaia oars a vazut d'alde
55 astea... Ce, ma, to n'ai fost tanar nici odata? Nu %i s'a
'ntamplat... Iaca mie, cum ma vezi, mi s'a Intamplat...
si Inca la mine... a fost ca nelumea... Acuma pociu sa - %i
spuiu ca la un duhovnic, c'a trecut de mult... Eu ma
'ndragisem de cumnata-mea... *

www.dacoromanica.ro
42 NUVELESI SCHITE

Popa facu o miqcare.

a Da, da, de nevasta lui frate-meu raposatul... Sa
murim i eu i ea i mai multe nu... Satul tot tia i
frate-meu nimic... Bietul raposatul !... bun om, da
s prost! Parca-1 impingea dracul sa m'ajute el. Tiu minte
odata zor-nevoe sa ma duc eu la targ cu ea, Ca el avea
treaba la deal... Bucuria noastra ! Ma si suisem in caruca
cu Smaranda, cand iacata maica-ta Venise s'o luam
i pe ea cu noi. Ce sa faci? Am luat-o... 0 zi intreaga
to n'a fost chip s'o ratacim p'in targ...
<CFaica ma dasealea pe-o parte, maica-ta pe alta...
Si unul 'altul o pazea pe Smaranda... Unde sa te apro-
pii? Ce mi-a dat pacatu 'n gaud? Sa fug cu ea 'n lume...
Cine sa le fi spus... cum o fi aflat-o i p'asta. . nu tiu...
15 stiu numai atata ca m'a vandut aide taica sa scape de
mine i pe mine de pacat.
Cum?
Iaca lesne... M'am pomenit intr'o diminea-ca cu
larma mare 'n sat, chiote, Iipete. de muieri si copii... Ce
20 e? Ce e? Alergau aleii cu ceau0i sa prinza flacaii la mi-
litie... N'apucasem sa-mi puiu minteanul, i numa iaca
Smaranda intr'un suflet: tc Fugi Costandine! dupa tine
umbla... fugi ca te ia! > Odata mi-a scaparat p'in cap:
a Tii! asta hoial de taica mi-a facut-o! 0 ca-mi spusese
25 cu vre-o c5teva zile mai 'nainte: Ma, Costandine, tu
ai fi bun de dorobanc... ce nu vrei tu sa te bagi la mili-
tie? 0 Acu, zic, tot ma is ei, incai... * Am apucat-o pe
Smaranda s'am smucit-o inauntru 'n odae... Ti-ai ga-
sit !... Nici n'am atins bine clania, i iaca i taica
3o turbat cu toporul ridicat: tc Ticaloilor, va trasnqte
Dumnezeu! va crap capul ca la nite caini!...
4 Aia intrasera in curte... ii dau branci batranului,
Dumnezeu sa-1 odihneasca! cat colo, ies pe prispa i
puiu mana la brau pe prasele: 4 Ma! zic: al d'intaiu de-o
35 pune mana pe mine... ii vars mai,ele!* 'o iau la fugi
spre parleaz... Ei dupa mine. Un cemq de doroban %i
venea inainte mancand pamantul i invartea peste cap
streangul. . . parca -1 vaz s'acu nalt i spatos cat o namila...
Da-te!... nu te dal... ! Cand sa puiu piciorul

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 43

peste gard, mi-a i aruncat lapal de gat qi m'a tntors

inapoi lat pe spate. M'am sbatut cat am putut... da'mi
luase apa. Ce sa mai lup %i cu beregata stransa 'n treang!
M'a legat cot la cot... i m'a dus...
5 Ei, i?
Ei! i m'a dus. Cine era sa ma plateasca? taica?...
M'a dus la tact qi de acolo la ora.. Am fugit data cu
gandul sa viu sa iau pe Smaranda i sa m'apuc de holie.
A. pus mana pe mine, m'a batut i m'a inchis... Am sarit
to intr'o noapte peste zid... A prins de veste straja, s'a
luat dupa mine i m'a'mpucat in picior 'acu am
semnul... Mi-a tras o batae stranica... Am stat inchis
multa vreme pana a venit sa ma scape i cu ce chel-
tuiala! cine to gandeti?... Bietul neica, fraline-
15 meu!...
M'am intors acasa... Smaranda avea doi copii... fu-
sese bolnava... se facuse urita... Cand ne-am vazut,
ne-a apucat i pe mine i pe ea o ruine...
Pe urma?
20 Pe urma m'am casatorit 'am trait cum ma tii...
Bodaproste lui bietu taica: el m'a mantuit de pacat. .
ca dupa cum eram nebun, tl faceam it faceam qi era
facut...*

Venise popa sa caute chipurile linite la cumnatul

25 CuVteiu! Nu cu yin, cu otrava-1 cinstise. Si de aceea se
intorcea parintele intr'un tarziu cam pe doua carari, cau-
tand o inspiraiie luminoasa i neputand apuca in min-
tea-i turburata calea spre o hotarire. 0 obo'seala nespusa,
un fel de desgust mai sdrobitor decat chiar desnadejdea
so apasa greu pe amandoi umerii batrani.
Care va sa zica el cerea o jertfa tia deaminteri i
el asta tot aa de bine ca gr Cu %iteiu o jertfa care nu
se da de bunavoie, care trebue luata cu de-asila... 4 Cu
de-asilal... *Si omul grabi pasul... Ajunse acasa, lua
25 din fundul lazii i vari in san un pachet invelit inteo,
basma, incaleca i porni... Cand rasarea soarele era
departe.

www.dacoromanica.ro
44 NUVELE SI SCHI'J'E

Drumul a fost 9i scurt 9i lung, lung de neastampar,

scurt de ganduri... 0 sa se'nvoiasca prefectul?... Un
Invafator nu poate fi luat in armata... Cum sa propue?
ce s zica? cum sa inceapa?... Dar data n'o isbuti?...
5 Daca nu s'o putea?... Ei! numai sa vrea prefectul 9i
se poate....
Prefectul era o veche cuno9tinVa procurora9u1 de odi-
nioara. Fost deputat, om bogat acuma, cu putere 9i influ-
enVa nemasurata. S'ar putea data ar vrea el... In mana
io omului aceluia stetea lini9tea calatorului. Acesta 9i-adu-
cea aminte cat de bun fusese acela cu el... Da, dar acu
nu mai era tandrul vesel de p'atunci, trebuia sa fie un om
matur... Lucrul poate c n'o s mearga a9a de u9or ca
aldata.
15i astfel, batandu-se cu socotelile, calareial se trezi
inainte-i cu sclipeala turnurilor de tinichea din oral. Inca
o fuga de cal... In sfar9it!
lard pe aceea9i bariera pe unde acu mai bine de doua-
zeci de ani ie9ise ducand in carirca comoara gasin langa
20 altarul lui Sfantul Ion... Calareiul ocoli cu dinadinsul
stradele principale 9i pia-ca, nevoind sa mai vaza locurile
ce fusese odinioara teatrul talentelor micului bufon.
Prefectul locuia la marginea ora9ului intro casa de jur
imprejur cu o gradina mare... La prefect era lume
25 multa... Preotul a9tepta in sala. D'abia se a9ezase cu
sfiala pe un col% de scaun 9i auzi deodata in o odaie de-a-
laturi un sgomot grozav: cearta, palme, bu9eli, -cipete;
up odaii se deschise smucit, o slujnica urita i laliie, r-
gind ca o bestie, cu nasul qi gura pline de sange, ie9i zapa-
30 cita ; dupa ea numai decat, o dama mititica 9i uscata, cu
capul plin de funcle de hartie, fierband 9i spumegand, cu
un cle9te de soba in mana, 9i strigand: # S'o puie la cote-0
la cote-0 * Una dupa alta pierird intr'o clipa pe alta u9e.
Popa se ridica 'n picioare mai Inuit de frica decat de
35 respect. Pana sali dea bine seama de ce vazuse, auzi un
hohot de ras stranic 'apoi alte Iipete, de astadata jal-
nice 9i sfa9ietoare o femee se chinuia par'ca sa i dea
sufletul. 1J9a se deschise inapoi, 9i un ungurean intra pur-
tand in braIe pe dama cu capul infa9urat in hartii ...

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 45

Membrele-i erau in %epenite, gatul si mijlocul strambe,

fa %a ca varul, i din ochii ei mari deschisi peste masura, se
vedeau numai gogosile albe... Gemea si serasnea din dinIi.
Slugoiul, ajutat de doua femei, o duse in odaia ei. Peste
s un moment, el iesi stergandu-se pe maini it musease.
Ce e? indrasni popa aiurit.
Iaea niste pAcate! #
$i fara multa staruinp, popa am cat e de rea 0_ de
bolnava stapana casei, nevasta prefeetului... 0 scor-
n) pie !... bate slugile pans la sange, le 'nleapa cu ace, le
frige cu fierul de frizat rosit in spirt... si cand osteneste,
o apuca: rade, plange, iipa si ramane ceasuri intregi -cea-
pana... Trebue frecata cu perii aspre, batuta cu nuele
sub ;iri si afumata cu niste doftorii tari pans sa-si vie
15 iar in fire.
Popa isi faeu cruce si se aseza la loe s'astepte. Tocmai
tarziu, prefectul iesi sa conduca pans la scars pe un boer
batran. Ispravind, dete cu ochii de preot care sta umilit
in picioare. Din doua vorbe cei doi vechi cunoscu-ci se
20 recunoseued. Preotul zise ineet:
6 A vrea, sa trai-ci, domnule prefect, sa va spui un for
al meu... intre patru ochi... dar intre patru ochi *.
Fiindca mai avea doi musafiri, prefectul pofti foarte
politicos pe popa, cu toate protestarile de rigoare ale aces-
25 tuia, in salonul de-alaturi, si intra in birou sa expedieze
pe cei doi.
Popa trecu in salon si se opri un moment la use... De
mult nu mai intrase in asa apartament! de mult nu-i
mai lovise vederile asa combinaVe de forme si colori!
30 Era in adevar minunat. Salonul da in gradina, si reflexul
copacilor, trecand prin perdeluIele de ra-cea, dadea si mai
mult farmer acestui interior si bogat si de gust.
Omul faeu un pas, inaintand ca un calator intr'o vale
plina de incantatoare amintiri, pe care o revede deodata
35 dup4 o indelungata pribegire... Uimit, privi de jur impre-
jur ; dar cand ajunse cu privirea in col%ul unde batea 'n
plin lumina verzuie dela trei ferestre mari, calatorul ra-
mase trasnit... Un strigat i se 'nneca in piept: ochii lui
intalnisera eautaturile unui portret mare...

www.dacoromanica.ro
46 NUVELE BSI SCHI'J'E

Era o aratare din alta lume mai dulce, mai buna.

fericita ! Zimbea cu acela zimbet neuitat, In care se amesteca
multa blandeIe cu multa patima, atata inteligeaca lirn-
pede cu atata oarba pornire... Batranul stete mutt...
5 mult inaintea ei, i, voind pared s'aprinza cu privirea lui
ochii nemicaIi de sus i sa-i faca sa chpeasca odata ma-
car, macar odata, cletina din cap i qopti:
4 Ei!... sa tii to ce e acuma pe sufletul meu
Poftim, parinte zise prefectul.
to Batranul tresari:
Cine e? Intreba el, intinzand mana spre chipul din
perete i fara sa se uite la omul ce-1 trezea aa de brusc
din vis.
Soacra-mea... mama nevesti-mii... 0 femee neno-
15 rocita: a murit tanara, sarmana!*
Batranul se intoarse machinal.
o Ei! ce e? spune-Ii pasul, adauga prefectul; poftim de
ezi >>.
Popa ezu i tacu.
20 (( Ai vreo pricina?... vreo daravera... spune >.
Popa nu zise nimic.
4 Suntem singuri, n'ai nici o sfiala... Nu ne-aude ni-
meni... Spune, zise foarte binevoitor, dei cu oarecare
nerabdare prefectul. Daca e posibil, to cunosc ce om eti,
25 fac tot pentru sfin %ia -ta >>.
Batranul aluneca de pe scaun i cazu mototol pe covo-
rul moale... Poli%aiul, care atepta afara ordine, era din
norocire aci, gata la chemarea superiorului, sa ajute pe
omul bolnav; 1-a descheiat la gat, la san, la brau... 1-a
SO
frecat cu opt la tample i la inima... Cand Ii veni in
fire, preotul era intins In birou pe canapea... Se Incheia
degraba, ii ceru iertaciune era bolnav, batai de inima
i ame %eli sim %ise cum it is ca p'o apa, cum i se 'ntu-
need tot Imprejur i cum adoarme... Se ridica, saluta
35 i porni sa piece.
< Bine, nu mi-ai spus nimic a, zise prefectul, facand
semn poli %aiului sa iasa.
PoliIaiul iei foarte mulIumit de serviciul umanitar ce
realizase... Popa se cauta mereu in san, la brau, prin

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 47

buzunare, fara sa spuie o vorba Prefectul, obosit,

zise:
a Ei! spune-mi odata...
tt Am pierdut-o h> raspunse popa naiv, saluta i
5 ie0 grabit.
Prefectul dete din umeri... Chema pe
lipsea, dar trebuia sa se intoarca la moment ; ple-
case in fuga mare <c uitase raportul de noapte la can-
%aerie 1*

to Oricat era de tanara Ileana, inIelesese ca taica-sau citea

in sufletul ei tot aca de bine ca'n carcile lui dela biserica...
Daca-i aca, care va sa ziea ctie i el... *'apoi?... sa
tie! Cine ce treaba are?... Frica ?... de cine? de ce ? :
De Matache?... tontul?... carpa?... 0 sa-1 lase 0 pace
15 buns: traiu cu de-asila nu se poate. Cinste?... Vorbe.
Ru0ne?... N'are. Da, sa tie tot satul!... I-ar 'Area
rau sa nu ctie lumea toata !. . . Are sa spuie chiar dansa...
Da, pentruca nu mai poate ascunde focul ce-o arde ; tre-
bue odata sa-1 dea afara i cantecul ci plansul pe'n-
20 fundate nu-i mai ajung pentru asta. Are sa iasa pe drum...
nu ; are sa mearga la biserica, cand o fi tot vileagul strans,
o sa strige'n gura mare ca-i plesnqte inima de atata
chin mut, ca fara omul asta inebunecte, omoara pe cine
i-o iei inainte 0 se strange singura de gat cu ghiarele ca
25 o fiara nebuna!
ySi cu mainile infipte in par, femeea iii legana ca de
durere capul frumos intro parte 0'n alta ... De din dosul
caselor porni aca de tarziu! semnalul cunoscut:
fiara nebuna dintr'o saritura fu de gatul prazii.
30 4 Ci vino-odata! gemu ea. De ce ma chinuwi? Ce vrei?
sa mor? Zi tu ca vrei sa mor... Pe sufletul mamii din
groapa, s'ajung sa ma gunoesc la garduri Ora or fugi
ysi cainii de mine ! sa-mi pice carnea putreda de pe oase!
sa mi se macine oasele pans la maduva! jiganiile paman-
ss tului Sa mi se'ncuibe in cocul pieptului ci 'n pasta capului:
zi tu ca vrei sa mor... acu0ca, acilea, mor !*
Ochii i se 'nchisera, obrajii ci gura ii inghe-cara, ci cazu
moale in bra %ele lui. Cand de suflarea barbatului femeea

www.dacoromanica.ro
48 NUVELE BSI SCHI'fE

ii capata iar glasul, se puse sa-i spuie cat de nedrept se

suparase el pe ea, cat de copilareasca i fara temei fusese
cearta for i cat suferise ea de lipsa lui.
... Se sbateau de mult unul in bra-cele altuia, cand se
auzi porti-ca trantita : sosea parintele calare. Amandoi
ramasera nemicaIi, Calatorul descalica, lua aua i dete
drumul calului sa pasca... De departe, din fundul gradinii
unde erau ei, se vazu fereastra dela odaia batranului
luminandu-se .
to K Sa tie el ca sunt aici, zise Ileana razand Infundat i
strangandu-se ca de teams langa Mitu, m'ar omori!

Preotul stinsese lumina i se trantise pe pat sa-i adune

gandurile i sa faca un plan nou, alts socoteala.
Dei obosit de atata drum calare, de-atatea 9'atatea,
15 nu putea adormi. incet-Incet insa p'aci sa a/ipeasca.
Era tocmai sa papasca hotarul fericit dincolo de care
gandurile scapa din tirea noastra ca sa alerge i sa-i
-copaie libere danwrile bizare....
...El sari in sus.
20 Umbla cineva p'in curte... 0 up se deschide i se
'nchide in casele din fa-ca ale fie-sii... Vorba tainical.
Batranul iei repede... Nimic... S'auzea numai prin
racoarea nopcii ronIaiala calului... Fusese o parere bol-
nava... Ocoli imprejurul caselor . . . Iar nimie... Besna .
25 Nici-o micare...
Batu la fereastra Ileanii... Inca odata... mai tare ....
tare de tot... Nici un raspuns...
... Sa sparga ua! ... Se duse, lua toporul i se 'ntoarse,.
dar cand pipai sa gaseasea clanca, dete cu mana de veriga :
3o era puss i 'ncuiata cu lacatul... Nimeni!. .. Cu capul
gol, cu pletele-i cenuii desfacute i lasate 'n voia vantu-
lui, batranul iei pe poarta in goana mare... La coala
incuiat cu lacatul... Indarat !.. . Era lumina la Ileana:
se desbraca sa se culce... Inapoi !.. . La coala lumina t
35 El sui dintr'un pas cele trei trepte ale prispei i se uita
pe fereastra : Mitu sta la masa cu capul rezemat pe mana

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 49

Frumuse-cea tanarului, privirile lui pierdute tine tie unde,

aerul extatic care-i lumina capul incremenira pe omul de
afara: acesta i-acoperi ochii sa nu mai vaza spaimanta-
toarea icoana. 0 clipa stete aa, apoi batu hotarit in up,
5 intra desfigurat, se infipse in prag i isbucni:
4 Ce ai tu cu mine? ce? om fara suflet, fara lege i fara
Dumnezeu!... Nu raspunzi ... ai?... Te-am strans
de pe drumuri, te-am incalzit la sanul meu, i tu vrei
necinstea casei mele! tu vrei sa ma omori pe mine? ce
10 rau %i-am facut eu tie? Cu ce %i -am greit? Spune: sa ma
caesc i sa ma ierci!... Iarta-mal... Fie - %i mils de un
biet pacatos de batran... Mitule, copilul meu!... *
Si batranul cu parul despletit se tara in genuchi i
lupta sa-i apuce i sa-i sarute mainile cu zorul...
15 # Parinte ! zise tanarul tremurand i cautand sa-i scape
mainile. Tu sa ma ier %i pe mine... Iarta-mal... Eu nu
uit ce-ai fost pentru mine: nu voiu sa -%i fac nici un rau,
nici o ri4ne. Ea nu mai poate trai cu barbatu-sau...
ea data se desparte, eu... o iau )).
20 S'0 iei tu?
Da, eu; nu mai pociu trai fara ea...
Omule, %i-e sora!
Pentru ca m'ai crescut.
Nu!... %i -e sora buna!
25 Cum ?
Tu eti copilul meu adevarat... Carnea mea!
Parinte... vrei sa ma amageti...
Nu, nu te amagesc... Am greit... am pacatuit,
i Dumnezeu a vrut sa ma bath, i te-a trimis pe tine sa
30 ma ba %i... Trebuia de mult sa - %i spuiu taina asta: erai
tanar i eu cram duhovnic... ma puteam eu spovedi unui
copil?... Dar atata dragoste cats -i-am purtat eu %ie...
niciodata n'ai in %eles, n'ai banuit macar ca eu ii.i sunt
tata cu adevarat?... Pentruca n'ai inIeles, iaca-ta viu
35 eu, duhovnicul, la tine i ma spovedesc -cie i te rog: nu-mi
lasa sufletul In frica de moarte!... Daca sim %i a nu po %i
birui pacatul care te tarate, pleaca, fugi departe: aici e
iad i pentru tine i pentru ea i pentru mine!... Sa tiu
eu numai unde eti... Lasa... lie o sa-Ii treaca... o sa

www.dacoromanica.ro
50 NUVELE $I SCHITE

to 'nsori cu o fa' frumoasa... o sa ai copii... Lass tot

aici... i vine taica-tau bun sa traiasca langa tine i sa
moara fericit, fara buba asta grozava care-mi roade inima!
Batranul se opri pentru ca nu mai putea. Mitu ascul-
5 tase galben. Fara sa raspunza, saruta mana preotului,
care-1 stranse ca i odinioara la piept stropindu-i capul
cu lacrimi bogate i ca/de.
Acu ma duc, taica, zise el; ma duc!*
Si se duse.

to De doua zile... Acu e a treia noapte de cand parasita

anina la fereastra semnul tint, stergarul inodat, de geaba...
Nu vine. Ea geme in chinurile ateptarii, nesiguran/ii,
desnadejdii...
Bolnav pantre straini?... Rapus?. .. Cu alts femee?...
15 Sa-1 caute? unde... Sa atepte? cat?... Sa moara ?
cum?
Unde e?... Unde?
E aici foarte aproape... Se 'ntoarce din departari la
locul lui... El a cuge-t.a- atata vreme pe drumuri, i-a
20 ajuns sa vaza ca nu po'ate rasa pe nenorocita in necain %a
fara sa-i zica o vorba, fara sa planga amandoi impreuna
pacatul savarit din netiima... Dar data preotul pen-
tru cuvinte de bigotism on de eresuri sociale, o fi inven-
tat o poveste de fantazie?... Calda speranp ! dragostea
25 lui atunci n'ar fi neiertata! Dar daca ar fi adevarat?...
Ei, i? La urma urmei, el strica ? Ea? Soartal... $i de
aci o intreaga filosofie pagans, in fa/a careia orice con-
ven/ie e eres, superstiVe orice credin/a.
Asa filosof5nd a sarit parleazul i trage cu urechia...
30 Nu poate pai inainte... i-e frica... Un moment voiqte
sa se intoarea i sa piece... acu pentru totdeauna...
Pune piciorul pe parleaz... Dar se socoteste mai bine...
Coboara iar indarat i sta /intuit pe loc... Sta pe loc de
mult intre doted cai, fara sa poata intra nici pe una:
35 trebue tarit ca sa se urneasca... i are sa fie Vara.
Lumina dela fereastra parintelui s'a stins. ranarul lasa
sa mai treaca timp, apoi face un pas Intr'o parte ca sa
vaza daca la Ileana e aprins... Nu e... Se apropie

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 51

binisor. Caine le incepe sa latre. Omul it chiama soptit pe

nume; animalul se gudura si se potoleste... Acum s'a-
prinde iar lumina la batranul. Tfinarul se retrage langa
parleaz. Preotul iese... merge la poarta... se 'ntoarce,
5 vi Mitu 11 vede cum trece prin bataia luminii dela fereas-
tra si se 'ndreapta dupa caine, ca dupa o calauza, cerce-
tand fundul gradinii. Usor, inva-Catorul trece afara peste
Bard si se pitula In dosul crucii mari de sub deal, la ras-
pantie... Cainele sare si el i vine sa dea din coada pe
10 langa truce Preotul se 'ntoarce in casa i stinge
iar. A inceput acu o lupta asa de 'ncordata, incat
Intre svacnelile repezi ale inimii nu mai incape nici un
moment pentru Cainele, gonit, is drumul de
ocol; omul sare inapoi in grading... Ce face femeea?
15 Sa fie barbatul acasa?... Nu e probabil... caruIa nu e 'n
Sopron i'n grajd nici un sgomot... Lumina deodata la
fereastra Ileanii... stergarul inodat... Il asteapta...
Inima 'n dinii!... gi freaca cu mana pe use foarte
discret.
20 Un %ipet nabusit Ileana sufla'n lumanare
iiese. Tremura scuturata din rarunchi de friguri... Ea
11 taraste in gradina la locul stiut, unde de-atata vreme
asteapta velin%a intinsa. Femeea se aca-ca de gatul
El o strange 'n brace cu putere i da sa-si apropie buzele
25 de ale ei... dar it cuprinde un fior de groaza s'o impinge
departe.
Acum porneste potopul ei de vorbe juraminte, bles-
terhe fara fir, dar pline de irrceles ; banueli de necredin-Ca...
teama de saVu... amenin-cari de crima ji sinucidere...
So plansete si rugaciuni de milostivire. El rateaza gray cu-
vantarea ei monstruoasa... i-i spune tot, tot... Ea
ramane 'ntai inlemnita... apoi incepe sa raza innecat
si din ce in ce mai nervos si mai nervos, pans cand isbuc-
neste cu hohot i, lovindu-1 brutal peste bra %ul vanjos,
95 pe care i-1 apuca i-1 striveste sub degete:
cc Prostule! A ras de tine!... Ai crezut? Nu-i adevarat!
Minte
Si se napusteste asupra lui 5i-1 inghenunche jos la pa-
mant...

www.dacoromanica.ro
52 NUVELE $1 SCHI'J'E

0 sprinceana alburie se ivete pe coama dealului de

catre rasarit... Pe langa crucea din raspantie scartie
roatele caruIelor ce pleaca din vreme s nu le ajunga
zaduful pe drum... Mitu tresare din somn.
5 4 Se face ziva, Ileano! scoala degrab!*
Sprinceana alba crete i alte roate venind din deal la
vale se and apropiindu-se... o doing din frunza, cantec de
drume% fara griji... i vorba... Tanarul ridica femeea de jos
'o ajuta, cum era ame-cita, s ajunga 'Nana la ua casei...
10
E grea desparcirea. .. 0 sa fie chiar peste putinca!
...Batranul a dormit rau: bataile inimii 1-au detep-
tat prea de multe ori... Se ridica nabuOt din pat; ii
trebue aier: merge sa deschiza fereastra, da perdelu%a
intr'o parte, i i se nazarete ca vede in pragul din faIa
15 doua umbre albe ce vor par'ca sa se topeasca una 'ntr'al-
ta... Se terge la ochi i se uita mai bine... Dal... Ia
puca din cuiu i iese 'n prag:
a Cine-i? *
0 flacara rocata, un trosnet, la care raspunde Impre-
20 lung deal dupa deal Mitu a picat fulgerat.
Ce-ai facut, nebunule? racnete femeea i pornete
un pas.
A doua Ieava Ileana cade in genuchi... se sbuciuma
in zadar sa se scoale... Vrea sa strige... o galgaitura de
25 sange o podidete pe gura ... Se moaie dela junghietura
i tarindu-se cat colo, se apaza de-a binele.
Popa arunca jos puca, a carei guri tot fumega mirosul
necacios de silitra... Trece gardul, sue in clopotniIa, se
atarna cu amandoua mainile de funiile de tei i 'ncepe
30 sa le smuceasca cu o inalta energies cele trei clopote mici
i sarace se pornesc deodata sa %ipe i sa se vaiete cu o
jale nebuneasca...
Se strange multa lume.
Popa is de mans pe CuIiteiu i pornete urmat de ob-
35
tea satului. El merge cu tori la locul unde zac cei doi copii
nenorocii... Sprinceana mica alburie cats vreme s'au
jelit clopotele s'a facut trandafirie i mare.
a Eu i-am impucat, zice batranul linistit... intaiu pe
el i pe urm5, pe ea .. . Da, eu!

www.dacoromanica.ro
 PACAT... 53

*i se 'ntoarce sa-i priveasca... Ileana a adormit, stran-

gand in brae genunchii lui frate-sau Popa se apleaca
la ea:
4 Nu aa, calea! zice el zambind crud... Nu aa, ca-i
5 pacat ! *
*i descletandu-i mainile calde Inca o da greoiu mai
la o parte. A sburat In sfarit surasul In %elept de pe chipul
prietenului CuVteiu... Omul ii acopere prostete buzele
invinecite cu o mans, cu alta ochii uzi... To %i stau cu
to capul gol Nici o suflare...
Popa se ridica, se 'ntoarce spre mul %ime cu privirea
%inta i 'nfricoat de 'ngrijata.
4 Inima !... zice el. I... ! i se culca sa doarma som-
t>

nu-al bun Tanga copiii sai.

www.dacoromanica.ro
 0 FACLIE DE PASTE
Leiba Zibal, hangiul dela Podeni, sta pe ganduri la o
masa sub umbrarul de dinaintea dughenii, ateptand dili-
jen-ca, care trebuia sa fi sosit de mult ; e o intarziere de
5 aproape un teas.
Este lunga i .nu prea vesela istoria vie/ii lui
Zibal; dar ap cum e prins de friguri, tot e o petrecere
pentru el sa is pe rand una cate una fazele ei mai
insemnate...
Precupe %, vanzator de marunI4uri, samsar, cateodata
10 i mai rau poate, telal de straie vechi, apoi croitor gi
tergator de pete intr'o ulicioara trista din Ie0 toate
le incercase dupa accidentul care-1 facuse sa-i piarza locul
de baiat intr'o mare dugheana de vinavri. Doi hamali
coborisera in beciu un boloboc sub privigherea baiatului
15 Zibal. 0 neinIelegere se ivi intre danii la impaileala
caqtigului. Unul din ei lua un crampeiu de lemn ce -I
gasi la indemana i lovi in frunte pe tovar4u1 sau, care
cazu ameit i plin de sange la pamant.
Baiatul, vazand salbaticia, dete un Iipat de alarms,
20 dar mizerabilul se repezi sa iasa din ograda i, trecand
pe langa baiat, ridica mana asupra-i... Zibal pica leinat
de spaima. Dupa o zacere de cateva luni, cand se intoarse
la stapan, locul lui era ocupat.
Atunci incepu lupta grea pentru viaca, care se ingreuna.
25 i mai tare prin casatoria lui cu Sura... Rabdarea insa
ostenete soarta rea. Fratele Surei, hangiu la Podeni,
muri, i hanul ramase lui Zibal, care urma nego %ul pe
seama lui.
Aci se afla el acuma de cinci ani.

www.dacoromanica.ro
 0 FACLIE DE PASTE 55

Are stransa o avere bunicica in bani 9i vinaIuri bine

ingrijite, o maga care totdeauna face parale. De saracie
a scapat Leiba, dar sunt toci bolnavi, 9i el 9i femeia si
copilul frigurile de balta.
5 , Si oamenii sunt rai si pricinaqi in Podeni!...
Ocari... batjocuri... suduituri... acuzari de otravire
prin vitriol... Dar ameninrarile!
Amenin %area este mai grea pentru un suflet ce se cla-
tin'a u9or decat chiar lovitura. Ceeace munce9te acum pe
10 Leiba mai mult decat tremuratura frigurilor este o ame-
ninvire.
# A! goi ticalos! v gandeqte el oftand.
Ticalosul este badea Gheorghe pe unde o fi! un
om cu care Zibal a avut o daravera foarte neplacuta.
15 Gheorghe venise intr'o dimineara de toamna la han,
obosit de drum; ie9ia din spital zicea si cauta de
lucru. Hangiul 1-a luat in slujba. Dar Gheorghe s'a aratat
a fi un om prea brutal 9i prea ursuz... suduia mereu qi
morma.ia singur prin ograda. Era o slugs rea, lene9 si
20 obraznic... qi fura.
Intr'o zi a ameniniat pe balabusta ingreunata, care-1
ocarise cu drept cuvant, s'o loveasca in pantece... alta-
data a asmircit un caine asupra lui Strul eel mic.
Leiba i-a facut numaidecat socoteala si 1-a trimis. Dar
25 Gheorghe nu voia sa se clued ; el pretindea cu violenra ca
s'a fost tocmit pe un an. Atunci hangiul a spus ca merge
in deal la primarie sa ceara vatasei ca sa.-1 alunge.
Gheorghe a varit repede mana in san strigand: # Iuda!
9i a voit sa se napusteasca asupra stapanului.
30 Din norocire, sosia atunci o haraba incarcata cu muqterii.
Gheorghe a inceput sa ranjeasca zicand:
a Ce te-ai spariet, coane Leiba?... Iaca ma duc a.
Si apropiindu-se crunt peste taraba de Leiba, care se
dete cat putu inapoi, ii 9opti:
35 a Sa ma WepIi In noaptea Paqtelui, sa ciocnim oua
ro9i, jupane... Sa stiff ca ti-am facut i eu socoteala!
Atunci intrara mu9terii in dugheana.
0 Sa ne vedem sanato9i la Inviere, coane Leiba! >> a dauga
Gheorghe departandu-se.
7*

www.dacoromanica.ro
56 NUVELE SI SCHI'J'E

Leiba a mars la primarie, apoi la subprefectura, sa

denun%e pe ameninIator, cerand sa fie pazit. Subprefectul,
un tanar foarte vesel, a primit intaiu pecheul modest a
adus de Leiba, pe urma a inceput sa raza de jidanul fricos
5 1 sa-1 batjocoreasca. Leiba a staruit calduros sa-1 Lea a
incelege gravitatea lucrului, cum era hanul izolat departe
de sat i chiar de osea. Dar subprefectul, cu un aer
mai serios, 1-a povaluit sa fie cuminte; nici sa nu mai
pomeneasca de aa ceva, ca sa nu detepte in adevar,
to intr'un sat unde oamenii sunt rai i saraci, pofte de c5lcare.
Mai tarziu, peste cateva zile, 11 cautara pe badea
Gheorghe un pomojnic i doi calarai: era banuit pentrn
o pricing.
15 Ce bine era sa-1 fi mai rabdat Leiba macar pana la
sosirea acestor oameni!... Dar Gheorghe era acu tine
tie unde...
Dei asta se petrecuse de mult, totui, in mintea omului
prins de friguri, se repeta bine impresia figurii lui Gheor-
20 ghe, a micarii lui vrand sa scoata ceva din san i a cu-
vintelor lui amenin%atoare. Cum se detepta aa de Ern-
pede acea amintire?
Era Sambata Patelui.
Sus pe deal, in satul departat ca la doi chilometri
25 printre balci, se auzeau clopotele bisericii... Si se aude
aa de ciudat cand ai friguri;* aci foarte tare, aci aproape
deloc... Noaptea care venea, era noaptea Patelui: sca-
den %a fagaduelii lui Gheorghe...
o Dar poate ca 1-au prins pana acuma!*
30 . Oricum, Zibal mai sta la Podeni doar pan'la castiul
viitor. Cu capitalul lui se poate deschide un nego; frumos
in Iei... In targ, Leiba o sa fie sanatos, o sa aza aproape
de comisie... 0 sa cinsteasca pe comisar, pe ipistat, pe
sergent... Cine platete bine, este bine pazit.
35 Intr'un targ aa mare, noaptea e sgomot i lumina, nu
IntUneric i tacere ca in valea singuratica a Podenilor.
E un han in Iei, acolo in cold, ce loc bun pentru o
dugheana! un han unde toata noaptea cants fetele la
Caf Chantant. Ce via-ca sgomotoasa i vesela! Acolo

www.dacoromanica.ro
 0 FACLIE DE PASTE 57

gaseti la orice teas, zi i noapte, pe domnul comisar cu

fetele i cu alci pore(i.
Ce mai trebuie multa batae de cap aici, unde, mai ales
de c5nd cu drumul de fier, care ocolete foarte de departe
.5 mlatinele, ghefeltul scade mereu?...
Leiba, striga Sura din nauntru, sosete dilijenta, s'aud
zurgalaii Y).

Valea Podenilor este o Vagduna inchisa din patru pArti

de dealuri paduroase. In partea despre miazazi, mai cu-
10 fundata, se aduna, din ipotele ce izvorasc de sub dealuri,
nite baltae adanci, deasupra carora se ridica ca nite
perii stufiuri dese de rogoz. Intre partea baltoasa i partea
mai ridicata despre miazanoapte, in mijlocul vaii, sta
hanul lui Leiba: e o cladire veche de piatra, sanatoasa
15 ca o mica ceta-cue; dei terenul e mlatinos, hanul are
zidurile i beciurile bine uscate.
La glasul Surei, Leiba se ridica greoiu de pe scaun,
Intinzanduli membrele obosite; el cats lung in zare catre
rasarit ; nici pomeneala de dilijenIa.
20 < Nu vine; V s'o parut. raspunde el balabustei, i se
lass iarai jos.
Foarte trudit, omul ii incolacete bra %ele pe masa i-i
aeaza pe dansele capul, care-i arde tare.
La caldura soarelui de primavara, care incepuse sa
25 incinga faIa mlatinelor, o moliciune placuta cuprinse
nervii omului, i gAndul Incepu sa depene pe fusul eon-
stiintei bolnave mai rar i tot mai rar, inmuind treptat
formele i colorile inchipuirilor...
Gheorghe... Noaptea Patelui. Tfilhari... Ieii...
30 0 crama in miezul targului... 0 dugheana vesela, care
merge bine... Sanatated.
*it alipi...
...Sura lipsete cu copilul de mult d'acasa.
Leiba iese in u a dughenii sa se uite in calea ei.
35 Pe uliIa mare e o circulaIie vie, o ne'ntrerupta faiitura
de roate pe razoare, acompaniata de cioeaniturile ritmate
ale trapatului de potcoave pe luciul asfaltului.

www.dacoromanica.ro
58 NUVELE BSI SCHI'fE

Deodata insa circulaVa se opreste, si dinspre Copou se

vad venind o gramada de oameni, gesticuland si strigand
foarte misca%i. MulOmea pare ca escorteaza pe cineva :
militari, o streaja si fel de fel de public. La toate ferestrele
s caselor, la toate usile dughenelor se inghesuesc privitorii
curiosi.
4 Aha! gandeste Leiba, o pus iar mana pe un talhar ! *
Cortejul se apropie. Sura se deslipeste din mulIime si
urea langa Leiba pe treptele crasmii.
io # Ce e, Sura ? * intreba el.
s E un nebun scapat dela Golia.
Sa inchidem dugheana, sa nu deie peste noi...
E legat acuma bine; dar adineaori scapase. S'a batut
cu to %i soldaIii... Pe un jidan, pe care un goi rautacios din
is mul %ime 1-a imbrancit peste nebun, nebunul 1-a muscat de
obraz >.
Leiba de pe trepte vede bine ; cu o treapta mai jos
priveste Sura cu copilul in bra ;e.
Este in adevar un nebun furios pe care-1 in cate doi
20 oameni de fiecare parte; pumnii ii sunt strans legaci unul
peste altul cu o curea tare. E un om cu o cherestea uriasa :
un cap ca de taur, parul negru, des, barba si mustalile
aspre si impaslite. Prin camasa-i, sfasiata de lupta, se
vede pieptul lat, acoperit ca si capul de un stuf de par.
25 E cu picioarele goale ; gura i-e plina de sange si stupeste
mereu firele pe care le-a smuls cu din%ii din barba jidanului.
Toata lumea s'a oprit... De ce?
Jandarmii desleaga mginile nebunului. Mulcimea se da
intr'o parte facand un loc larg imprejurul lui. Nebunul
so da un ocol cu ochii si-si opreste privirile pare and sere usa
lui Zibal; scrasneste din din %i, se repede -cinta pe cele trei
trepte, si intr'o clips, apucand in palma dreapta capul co-
pilului, in cea stanga pe al Surei, le izbeste pe unul de altul
cu atata putere ca le confunda ca pe niste oua moi...
25 Un zgomot s'auzi, o trosnitura care cu nimic nu se
poate compara, la intalnirea celor cloud titve smacinate
una de alta.
Leiba, cu inima inodata, ca, un om ce cade dintr'o
nexnasurata inal%ime, dete sa Iipe:

www.dacoromanica.ro
 0 FAME DE PASTE 59

o 0 lume intreaga ma lasa cu dinadinsul prada unui

nebun! *
Dar glasul mut nu se supuse voin %ii.
o Scoala, jidane! * striga cineva trosnind tare cu o nuia
5 pe masa.
o Proasta gluma! zice Sura din pragul craqmei; sa
sparii ala omul din somn, Iaranoiu mojic!*
Leiba sari drept in picioare.
o Te-ai spariet, jidane? * intreba razand glume %ul. Dormi
to la namiez, ai?... Scoala ca %i vin muterii... sosete
harabaoa potei *.
i, dupa prostul sau obiceiu, care irita rau pe jidan, voi
sa apuce pe" Zibal in braIe sa-1 gadile.
aLasa-ma 'n pace! striga hangiul, smucindu-se i im-
15 brancindu-1 cu toata puterea. Nu vezi ca sunt bolnav?
Lasa-ma 'n pace ! *
Dilijen %a sosqte in sfarqit cu aproape trei ceasuri de
intarziere. Sunt doi calatori, care se aeaza impreuna cu
conductorul, poftit de ei, la aceeai masa.
20 Din convorbirea calatorilor se lamurea bine impreju-
rarea. La tactul de mai sus al potii, se intamplase peste
noapte o calcare cu omor in hanul unui jidov. Hangiul
omorit iinea i schimbul cailor. Talharii ii furasera, i
pang sa se gaseasca alIii in sat, calatorii curioi putusera
25 cerceta in voie teatrul crimei.
Cinci victime. Dar amanuntele! Daca nu s'ar fi gasit
casa pradata, s'ar fi crezut ca a fost o crunta rasbunare,
sau fapta nebuniei religioase. In anecdotele despre sec-
tarii iluminaIi, se povestesc cateodata executari de aa
so absurda salbaticie.
Leiba tremura scuturat de un puternic acces de friguri
i asculta aiurit.
Apoi urma ceva, care trebuia neaparat sa umple de res-
pect pe conductor. Tinerii pasageri erau doi studen %i, unul in
35 filosofie, altul in medicina ;_mergeau sa petreaca sarbatorile
in oraplul for natal. Intre ei se incinse o inalta desbatere
academics despre crima i cauzele ei, i data trebue sa fim
drepi, medicinistul era mai bine preparat decat filosoful.

www.dacoromanica.ro
60 NUVELE $1 SCHITE

Atavismul... Alcoolismul cu urmarile-i patologice...

Viciul de concep %ie... Deformarea... Paludismul.... Apoi
nevroza! Atatea i atatea cuceriri ale tiinIei moderne...
Dar cazul de reversie!
5 Darwin... Haeckel... Lombroso...
La cazul de reversie conductorul face nite ochi mari,.
in cari stralucete o profunda admira-cie pentru cuceririle
tiimei moderne.
# Este evident, adauga medicinistul. De aceea, crimi-
to nalul propriu zis, luat ca tip, are braiele peste masura
lungi i picioarele prea scurte, fruntea ingusta i tur-
tita, occiputul tare desvoltat ; chipul lui de o caracte-
ristica asprime i bestialitate, batatoare la ochii deprini:
e un rudiment de om: e, cum am zice, fiara, care dc-
15 abia de curand a reuit sa stea numai pe labele dinapoi
i sa-i ridice capul in sus, spre cer catre lumina! >>
La varsta de douazeci de ani, dupa atata emucie, dupa
o bung ospatare cu un yin aa de bine nascut i aqa de
bine crescut ca vinul lui Zibal, o fraza de o nuanIa Erica,
20 fie chiar din partea unui medicinist, fade bine.
Entusiastul tanar, intre Darwin i Lombroso: gasise
vreme sa miroasa i puIin Schopenhauer # spre cer,
catra lumina ! #

Zibal era departe de a fi priceput *Iuminoasa >> teorie.

25 Pentru intaia oars poate, in aerul umed al Podenilor, se
rostogoleau aka de inalte vorbe, aa de nobile subtilitaIi
de gandire.
Ceea ce pricepuse Irish' Leiba mai bine cleat oricine,
mai bine decat chiar confereniarul, era ilustra-cia izbi-
so toare a teoriei; cazul de reversie el it cunotea in carne
i in oase: era portretul lui Gheorghe. Acest portret, din
care pans mai adineaori pastra numai trasaturile funda-
mentale, i se redetepta acum in spirit cu o perfecta pal-
pabilitate 'Ana in cele mai ne'nsemnate amanunte.
35 Dilijen-ca era departe. Leiba o urmarise cu privirile
pans ce, cotind la stanga, ea se pierduse pe dupa deal.
Soarele scapatase i el dupa coasta dela apus, i seara

www.dacoromanica.ro
 0 FACLIE DE PASTE .61

incepea sa 'mpaenjineasca dulce formele din valea Pode-

nilor.
Hangiul, posomorit, se puse sa rumege in minte tot
ce auzise...
5 ... In tacerea nop %ii, pierdu ;i in intuneric, un barbat,
doua femei ysi doi copii fragezi, smuli fara veste din
bra %ele binefacatorului somn de mana fiarei cu chipul
omenesc i jertfiti unul cate unul... Tipetele nebune
ale copilului retezate de junghiul care-i despica pante-
10 cele... Gatul spart de secure, prin deschizattira caruia
iese, dupa fiece galgaitura de sange, o horcaiala surds ... Si
cea din urma jertfa, care, naucita intr'un colt asista la
toate astea ateptandu-i randul... Procesul mai grozav
deck execu %ia, jidanul fara aparare in mana goilor.
is %estele prea slabe pentru mainile naprasnice ale nebunului
de adineaori.
Buzele lui Leiba, fripte de friguri, urmau machinal gan-
dul tremurand repede. 0 scuturatura puternica 11 apuca
dintre spete ; el intra cu pasul impleticit in gangul hanului.
20 Fara indoiala gandete Sura Leiba riu e bine de
loc, e tare bolnav ; Leiba are a idei la cap )>... Caci ce
inteles poate avea tot ce face el de cateva zile i mai ales
ce a facut astazi?
Crama a inchis-o inainte de aprinsul lumanarilor, tocmai
25 cand se ispravea gabasul. De trei on au batut miqterii in
uSSa dughenii, strigand cu glasuri cunoscute sa le deschith.
La fiece bkae, el a tresarit i a oprit-o incet i cu ochii
sperioi:
aNu to mica ... nu voiu sa intre goi aici a.
so El a trecut apoi sub gang Ssi s'a pus s'ascuta pe treapta
de piatra a pragului securea de taiat lemne. Tremura
de nu se poate tine pe picioare, i nu vrea sa se odih-
neasca. Ce e mai ingrijitor deck toate, el, Leiba, la intre-
barile ei staruitoare, a raspuns aspru i a trimis-o sa se
35 culce, poruncindu-i sa stingy numaidecat lumina. Deo-
camdata, ea s'a impotrivit ; dar aa de scurt i-a repetat
omul porunca, incat dansa, cu toata obida, a trebuit sa
se supuna, resemnandu-se sa amane pentru mai tarziu
lamurirea acestor imprejurari.

www.dacoromanica.ro
62 NUVELE SI SCHI'J'E

Sura a stins lampa, s'a culcat i acuma doarme alaturi

de Strul.
Femeea avea dreptate... Leiba e in adevar bolnay.

E noapte deplina. Zibal ade de mult pe pragul ce da

s in gang i asculta
Ce?
Sgomote nehotarite yin din departare... Par'ca sunt
tropote de cai, bubuituri de maiu infundate, convorbiri
misterioase qi agitate. 0 incordare inalta a aten %iei ascute
10 sim%irea auzului in singuratatea nop ii; sand ochiul e
dezarmat i neputincios, auzul pare ca lupta sa i vaza.
Dar nu e o parere . Pe drumul care abate din osea
se and venind pai de cai. Zibal se scoala i vrea sa se
apropie de poarta mare a gangului. Poarta este bine
15 inchisa cu o barna grea d'a-curmez4u1, ale carei capataie
stau in cate-o borta in ziduri. La intaiul pas, nisipul
strivit sub papucul lui face o scarIaitura prea indiscrete.
Zibal scoate picioarele din papuci i ramane in col %uni.
Aa, fare vreun sgomot aprepabil de o ureche neprevenita,
20 el merge la poarta gangului tocmai tend calareIii tree prin
dreptul ei in pasul tailor. Danii vorbesc Incet de tot, insa nu
atata incat Leiba sa n'apuce foarte bine aceste cateva vorbe:
S'a culcat devreme...
cc Dar data o fi plecat ?
25 <c I-o veni randul altadata ... Da eu a fi vrut )>.
Nu se mai poate ii4elege nimica ; oamenii aceia s'au
prea departat.
De tine era vorba ?... Cine sa se fi culcat sau sa fi
plecat ?... Cui o sa-i vie randul aldata ?.. Cine e acela
30 care ar fi vrut altceva ? ySi ce altceva vrea acela ?...
ySi ce cautau pe drumul de laturi, un drum pe care nu
intra cineva decat anume ca sa se abate la han?...
0 osteneala sdrobitoare se lass pe cerbicea lui Zibal . . .
aSA fie Gheorghe? *
35 Leiba simp Ca i se sting puterile $i se aeza la loc pe
prag. Intre franturile de ganduri ce se rostogoleau in

www.dacoromanica.ro
 0 FACLIE DE PASTE 63

capul sail., el nu putu prinde un gand Intreg, o hotarire...

Aiurit, intra in dugheana, trase un chibrit, i aprinse o
lampa mica cu petrol.
E o idee de lumina ; fitilul e ala de jos lasat incat fla-
y cara sta ascunsa in interiorul capsulei de alama ; numai
prin gratia ma9inii apar de jurimprejur nilte bendi-ce ver-
ticale foarte subIiri de-o lumina aproape cu totul moarta...
Dar este destul pentru ca sa vaza bine in ungherele cu-
noscute ale dughenii... A ! e cu mult mai mica deosebirea
to intre soarei cea mai de nimic scanteie, decat intre aceasta
i intunericul orb !
Ceasornicul Iacanea in perete. Sgomotul acesta monoton
supara pe Zibal. Omul nostru puse mana pe limba ce se
legana li-i stinse miqcarea.
15 Gura lui era uscata. Ii era sete. Spa% un paharuI in
cada cu trei picioare de langa taraba i voi sali toarne
rachiu bun dintr'un ip ; dar gatullipului incepu sa clan-
faneasca tare pe buzele paharului. Aceste sunete erau gi
mai suparatoare. A doua incercare, cu toata voin/a lui
20 de a-i birui slabiciunea, nu avu mai mult succes.
Atunci, renunIa la pahar, lasandu-1 sa caza domol in
apa, i inghi%i de cateva on din Sip. Puse dupa aceasta
la loc ipul, care atingand scandura produse o ciocnitura
de speriat. Un moment, se opri inecat de aceasta im-
25 presie. Apoi lua lampa i o puse pe firida ferestrii, care
da in gang ; pe poarta, pe paveaoa i pe zidul dinpotriva
al gangului se zugravira nite bande late de-o lumina
cu prea pu %in mai deasa decat o inchipuire.
Zibal se apza iar pe prag intinzanduli urechea la
so panda...
Clopote in deal... Toaca pentru Inviere... Care va sa zica
a trecut de miezul nop0 ; ne apropiam de ziva ... A! data
ar trece i restul acestei lungi nop-ci ca jumatatea intaia!
... 0 trosnitura de nisip strivit sub talpa! Dar el e in
35 colIuni i nici n'a micat macar piciorul... A doua tros-
nitura... Mai multe... E de sigur cineva afara, aci,
foarte aproape. Leiba se scoala apasanduli pieptul cu
mana i cautand sa intoarca inapoi un nod rebel ce i se
ridica in gat.

www.dacoromanica.ro
64 NUVELE SI SCHI'J'E

... Sunt mai multi oameni afara... i Gheorghe!...

Da, el e; da, a batut in deal ceasul Invierii.
Vorbesc incet:
< Daca--ci spun eu ca doarme. Am vazut cand a stins
5 lumina.
<< Mai bine; prindem cuibul intreg.
n Poarta o deschiz eu ; ii gtiu megtegugul. Sa-i croim
ferestruica... Barna trece pe
ySi se sim-cira pipaiturile cu care omul de afara masura
10 distano pe lemn....
Un sfredel mare se aude rozand psaturile uscate ale
blanii batrane de stejar... Zibal are nevoie sa se rezeme:
el se sprijinegte in palma stanga pe poarta gi cu dreapta
igi acopere ochii.
15 Atunci, printr'un capriiiu rieexplicabil al intimelor
jocuri, se produse in urechea omului din nauntru foarte
tare si lamurit:
Leiba! sosegte dilijen0 !
Era neindoios glasul Surei... 0 calda raza de speranca...
20 un moment de fericire... este iar un vis !... Dar Leiba
igi trage repede mana stanga: varful instrumentului, pa-
trunzand de partea asta, 1-a inIepat in palma.
A mai gandi la scapare?... Absurd!
In creerul care ardea, imaginea sfredelului lua nigte
25 dimensii ne-mai-inchipuite. Unealta, invartindu-se me-
reu, cregtea la infinit, gi borta devenea tot mai mare gi
mai mare, aa de mare insfarsit, Incat in cadrul ei rotund,
monstrul putea s'apara in picioare fara sa se apiece. Ceeace
se petrecea in acel creer iegea din sfera gandirii umane:
30 via-0 se ridicase la o treapta de exaltare din care toate
se vedeau, se auziau, se pipaiau enorme, de proporIii
haotice.

...Lucrarea din afara urmeaza cu metoda gi staruin-ca.

Leiba a vazut acuma de patru on pe rand dintele rasucit
35 de o-01patrunzand in partea lui gi tragandu-se inapoi afara.
< Amu, adu heresteul...# zise Gheorghe.
0 limbs ingusta de herastrau trece prin borta intaia gi
incepe sa romaie in migcari dese gi regulate... Planul era

www.dacoromanica.ro
 0 FACLIE DE PASTE 65

usor de inIeles: patru borte in patru unghiuri ale unui

patrat; intre ele herestraul trage liniile; in centrul pa-
tratului s'a infipt sfredelul mai dinainte; sand bucata va
fi cu totul deslipita de trupul intreg al lemnului, se trage
5 afara ; prin golul ramas, o mans puternica se introduce,
apuca barna, o da 'ntr'o parte si... goii sunt la Leiba in casa.
Si acela sfredel, peste eateva minute, are sa fie instru-
mentul casnei lui Zibal si a tutulor ai lui... Doi gazi or
sa %ina victima rastignita jos, si Gheorghe, cu calcaiul pe
10 pantecele ei, o sa vare inset, ca in blana de lemn moarta,
sfredelul in osul viu al pieptului, adanc, mai adanc, pana
sa atinga inima, pe care s'o opreasca din svacniturile-i
nebune si s'o Iintuiasca pe loc!
0 sudoare de moarte sealda tot trupul lui Zibal; omul
15 se 'nmuia din incheeturi si inset se lass sa caza in ge-
nunchi, ca o vita ce-si pleaca sub lovitura din urma gru-
mazul, patrunsa ca de acuma ea insasi trebue sa se para-
seasca pe ea insasi.
0 Da! s'o Iintuiasca pe loc!... gandi el pierdut... da!
20 s'o iintuiasca pe loc! #
Si ramase timp cu ochii holbaIi pe lumina dela f e-
reastra ... Cateva momente el stete astfel incremenit pe
alts lume, dar deodata:
0 Da, repeta el surazand cu o clipire fieroasa ; da! s'o
25 /intuiasca pe loc! >>
Se petrecii atunci in aceasta fiinIa un fenomen ciudat,
o completa rasturnare; tremuratura lui se opri, abaterea
disparu si figura-i, descompusa de-o atat de indelungata
eriza, lua o bizara seninatate. El se ridica drept, cu sigu-
30 ran %a unui om sanatos i puternic, care merge la o %inn
lesne de ajuns.
0 linie intre cele doua puncte superioare ale patratului,
era pe sfarsite. Leiba se apropia curios sa vaza jocul
uneltei. Surasul sau se caracteriza acum si mai tare. Mica
35 din cap, ca si cum ar fi zis:
0 Mai am Inca vreme*.
Herastraul roase cele din urma fibre de langa borta
catre care tinsese, i incepu intre bortele inferioare.

www.dacoromanica.ro
66 NUVELE BSI SCHITE

# Mai sunt trei s, gandi Leiba, si cu precaulia celui

mai incercat vanator intra binisor in dugheana. Cauta
sub taraba, lua ceva, iesi inapoi cu acelas tact, ascunzand
obiectul ce-1 ;inea in mana, ca si cum se temea de
5 indiscreia zidurilor, si se duse in varful destelor la
poarta.
Dar ceva grozav! lucrarea de afara s'o oprit cu desa-
varsire... nu se mai simte nimic.
a Ce-i asta?... Sa fi plecat ?... S'a dus? fulgera prin
15 mintea omului din nauntru. Si la aceasta inchipuire, el iii
musca buza de jos, cuprins de-o nepomenita dezolare...
a Haha! fusese o urita amagire: lucrarea incepe din
nou, si el se pune a o urmari cu bataile de inima a celui
mai cald interes. Hotarit, omul nostru era muncit de-o
15 nein%eleasa dorinIa de a vedea lucrul cat mai de grabs
sfarsit.
(< Mai iute! gandi Leiba cu nerabdare... mai iute!
Acum se auzeau iar clopotele in deal.
t( Mai iute, bre, ne-apuca ziva! zise un glas de afara,
20 imboldit par'ca de voin %a omului din nauntru.
Lucratorul porni cu multa activitate. Inca pu %ine mis-
cari, si toate punctele patratului sunt unite.
Insfarsit!
Sfredelul trage incetinel in afara bucata in patru col-
25 turi... 0 mana mare si vanjoasa intra... Pans sa n'a-
tinga insa barna pe care o cauta, se and doua racnete,
pe cand Zibal infasura cu putere capatul liber al lawlui
de butucul fix dela usa garliciului...
LaIul era ingenios combinat: o franghie lunga lcgata
30 cu un capataiu de un butuc: la o lungime potrivita,
pe locul unde era sa dispara patratul scobit, un ochiu pe
care Leiba i1 Iinea deschis cu mana stanga, in timp ce
cu mana dreapta %inea strans celalalt capataiu. La mo-
mentul cerut, Zibal dete drumul ochiului si apucand
35 repede cu amandoua mainile capataiul liber cu o smuci-
tura suprema trase inauntru bra %ul intreg.
...Intr'o clipa operaIia fusese gata... Doua racnete o
insolisera, unul de pierzare, altul de triumf: mana era
4 Iintuita pe loc ro.

www.dacoromanica.ro
 0 FACLIE DE PASTE 67

Se auzira apoi pai departandu-se grabnic. Tovaraii lui

Gheorghe paraseau lui Zibal prada prinsa cu atata isteTie.
Jidanul se repezi in dugheana, lua lampa i cu o in-
vartitura sigura ridica fitilul sus de tot : lumina, captiva
5 intre gratii, iei d'asupra vesela i victorioasa, redand
viaIa hotarita formelor nebuloase din preajma-i.
Zibal trecu cu lampa in gang. Talharul gemea greu ;
dupa incordarea bratului se vedea ca renunIase la o inu-
tit& sbuciumare. Maria era umflata i degetele incovoiate...
to parea ca vrea s'apuce. Jidanul apropia de ea lampa...
Un fior: frigurile se intorceau iar. Apleca lumina
prea aproape, incat, tremurand, atinse mana talharului
cu sticla fierbinte: o crispaIie violent& a degetelor se
produse urmata de un vaiet surd...
15 La vederea acestui fenomen, Zibal tresari... prin ochii
lui scaparase o inspiraTie excentrica. Incepu sa raza cu un
hohot care sgudui bolta gangului, i intra repede in du-
gheana.

Mijea de ziva.
20 Sura se detepta deodata par'ca auzise prin somn
nite ragete ingrozitoare... Leiba nu era in odaie. Toate
cele din ajun ii revenira in minte. Se petrecea ceva rau.
Sari jos din pat i facu lumina. Patul lui Leiba era ne-
desfacut. El nu se culcase deloc.
25 Uncle era?... Femeia iii arunca ochii pe fereastra:
pe dealul din fa-0 se plimba un stol de lumini mici i
vioaie, care se m4cau, saltau, aci ascunzandu-se, aci
ivindu-se iarai... Ieiau dela Inviere. Sura deschise o
leaca fereastra ; atunci auzi gemete infundate la poarta.
SO Infiorata, cohort iute pe scaricica. Gangul era luminat.
Ieind pe prag, femeia fu izbita de o grozava privelite.
Pe un scaun de lemn, cu coatele pe genuchi i cu
barba rezemata in maini, sta Zibal. Ca un savant care,
in amestecul unor elemente, ar cauta sa prinza un secret
s5 subtil al naturii, ce de mult ii scapk i-1 necajete. Zibal
dine ochii atintiti asupra unui lucru spanzurat, negru i
inform, sub care, pe un alt scaun, la o potrivita inal/ime,
arde o facile mare.

www.dacoromanica.ro
68 NUVFLE 8I SCHITE

Zibal privete fara sa clipeasca procesul de descom-

punere a manii ce de sigur nu 1-ar fi cruIat pe dansul.
El n'auzise urletele de afara ale nenorocitului: era acum
prea interesant ce vedea ca sa mai i auza. Zibal urmarise
5 cu nesaIiu toate contorsiunile, toate crispaIiile stranii ale
degetelor, apoi amorpala cuprinzandu-le incet unul cate
unul erau par'ca labele unui gandac, care se sgarcesc
i se intind, se agita in micari extravagante, tare, mai
incet, incet de tot qi apoi inplenesc sub jocul unui copil
10 crud.
Era sfarit. Mana cocea i se umfla incetinel fara mi-
care.
Sura dete un Iipat.
4 Leiba! *
15 Zibal ii facu semn sa nu-1 deranjeze... Un miros gras
de carne arsa se raspandea in gang; o faOitura se auzi
li mici plesnituri.
(( Leiba! ce e? * repeta femeia.
Se facea ziva bine... Sura se arunca i trase barna.
20 Poarta se deschise de perete tarind trupul lui Gheorghe
spanzurat de bra %ul drept. Multimea satenilor, to %i cu
faclitrcele de Pate aprinse, navali inauntru.
<<Ce e? ce e?*
Indata incelesera ce fusese.
25 Zibal, care statuse pang aci nem4cat, se ridica gray in
picioare. El i'i facu loc sa treaca, dand cu linite lumea la
o parte.
# Cum a fost pricina, jidane? intreba unul.
Leiba Zibal, zise hangiul cu tonul inalt i cu un
30 gest larg, merge la Iei sa spuna rabinului ea Leiba Zibal
nu-i jidan... Leiba Zibal este goi . . pentruca Leiba Zibal
.

a aprins o faclie lui Christos ! >

i omul pleca incetinel spre rasarit la deal, ca un ca-

lator cuminte, care tie ca la un drum lung nu se pornelte
35 cu pasul pripit.

www.dacoromanica.ro
 OM CU NOROC!
Amicul meu, domnul Manolache Guvidi, este o per-
soana cunoscuta in societatea noastra ; e un om cu o avere
insemnata, castigate printr'o munca onorabila ; e un om
5 inteligent si serios, un bun so% si un bun tats de familie.
Cu atatea calitali trebuia sa reuseasca in lupta pentru
viala: invidiosii, cu toate clevetirile lor, n'au putut nimic
in contra-i.
Odata, in vremea primei sale casnicii, el avea o mare
10
intreprindere publics, aceea a lost inceputul prosperi-
talii lui, deoarece din castigul acelei afaceri a iesit chiagul
averei frumoase de care se bucura astazi. Invidiosii in-
trigan %i cautara sa-1 sape si, dupe, o campanie inversu-
nata prin graiu si prin presa, reusira sa produce in cer-
n curile inalte un curent defavorabil amicului Manolache.
Alergaturi, protestari, plangeri furs zadarnice din parte-i.
Atunci ca sa nu se dea batut si totusi sa nu mai mearga
fare folos la locurile oficiale, unde fusese bruscat si ame-
nin %at cu reziliarea contractului si cu un proces ruinator,
2o el trimise pe nevasta-sa sa parlamenteze cu un personaj
de mare influenIa, care oarecand it ajutase la nevoe,
aratandu-i multa bunavoinla.
Domnul Guvidi se cunostea pe sine; el stia ca, cu ca-
racterul sau 4 neincovoiat si mandru*, n'ar fi putut con-
2., duce asa de bine ca sopa sa aceasta daravera delicate.
Doamna Guvidi, deli foarte tanara, sub infapsarea si ma-
nierile ei copilaroase, ascundea mai mult tact diplomatic.
In adevar, barbatul socotise cuminte: ceeace omul 5 tare
si aspru *, cum se stia el, ar fi putut compromite, femeea
30 a scos-o cu blandele la un fericit capat.
8

www.dacoromanica.ro
70 NUVELE SCHI'J'E

Gurile rauvoitoare au trebuit in sfarit sa taca ostenite;

iar amicul nostru, luat in deaproape de tot sub puternica
protec %ie a inaltului personaj de care am vorbit, i-a putut
urma inainte treburile i realiza catigul insemnat pe care-1
5 merita munca lui inteligenta i neobosita.
*i nu numai atata: dela aceasta imprejurare s'a sta-
bilit intre familia Guvidi i protectorul sau o prietenie
din cele mai calduroase, care a- plutit intr'un senin ne-
intrerupt atAia ani pana cand moartea cruda a rapit
io fn floarea -varstei pe doamna Guvidi,
Sarmana femee I aa de tanara, aa de frumoasa qi
atat ,cle iubita! Cine-i putea inchipui !Si ce gol a lasat
ea in urinal

IREPARABILA PIERDERE PENTRU CEI CE RAMAN

15 NECONSOLATI!
Acestea sunt cuvintele negre i Aline de durere ce le-am
cetit cu tocii pe panglica lata a celei mai frumoase cu-
nune de violete de Parma, cand am urmat tristul convoi.
Iar pe cununa depusa .de jalnicul so% era o vorb4 i mai
20 scurta, i mai sfaietoare:

tMEMOR-IE ETERNA: GUVIDI DEZOLAT

Mult a trecut dc atunci i timpul, ca mai totdeauna,
a alinat eterna D durere, umpland incet-incet cu uitare
golul ce-1 lasase in urma-i incantatoarea pierduta.
25 C4nd golul a fost cu desavarire umplut, amicul nos-
tru Manolache s'a insurat a doua oars.
Om cu noroc!
Aceasta, so %ia a doua, este tot aa de -Canard i de
frumoasa cum era odinioara raposata; iar despre tactul
30 diplomatic, atat de necesar cand are cineva daraveri mari
i multiple, putem spune ca o intrece.
i deaceea afacerile casei Guvidi & Co. sporesc mereu
i merg din ce In ce mai bine: succesul este robul ami-
cului nostru; norocul umbla dupa omul acesta ca un
35 Caine ascultator i credincios.

www.dacoromanica.ro
 OM CU NOROC 71

Ma gandeam tocmai ce roman bogat vi senin ear putea

face din studiul vielei acestui tip de om fericit, pe care-1
cunoavtem to-ci ava de bine in societatea noastra, cand
iata ca primesc prin povta urmatoarele:
a K Domnul gi Doamna M. Guvidi au onoarea a va ruga sa petre-
ce,ti ziva de Dumineca la mosia for Moara-de-Piatra.
o Adunare restransa de intimi.
a Tinuta absolut fara pretenlie: oa it y a de la gene, it n'y a pas
de plaisir.
10 k Nota. La gara v'asteapth trasura u.
Stilul e femeea. Gracioasa doamna Guvidi! Ii cunosc
scriptura gi dictonul favorit, pe care-1 spune aka de des
gi cu atat de fermecatoare clipire de ochi,!

15 Moara-de-Piatra ca movie e o movie mica, da, dar ce

rain mit!
E avezata la distania de douazeci-de'minute dela gara ***
Un pare marei, gi un collage englezesc cum se g'asesc -far
la noi.
2o Cu cat socoti-ci ca a cumparat movia asta? N'o sa
credqi, caci in adevar eu Insumi n'av crede, data n'av
vti pozitiv. Cu cat ?... Cu o pereche de cai roibi... atat !
Frumovi cai, ce e drept: dar, oricum, sa capqi o movie,
care face doua sute cincizeci de mii de lei ca o park pe
25 o pereche de cai, care mult-mult sa faca cinci mii, cinci
mii cinci sute! Aci Irish' a lucrat alt factor mult mai pu-
ternic decat interesul patima.
Fostul proprietar al Morii-de-Piatra era mult cunos-
cutul N distinsul sportman, un flacau destul de copt,
so putred de bogat, vi care, cum it vtim to-ci; are o pasiune
neinfranata pentru cai. A vazut odata la vosea pe doamna
Guvidi cu roibii, ii mana singura, in tine vtie ce
dispozi %ie de spirit se afla omul se zice ca jucase toata
noaptea trecuta la ti Jockey gi pierduse mult de
95 atunci n'a tnai avut pace nici somn.
Astea le povestevte 1nsuvi amicul nostru comun, Gu-
vidi.

www.dacoromanica.ro
72 NUVELE SI SCHITE

Caii aceia au devenit pentru N... o marota, o idee fixa,

o board, cum vre %i s'o numi %i. Ce n'a facut ca sa-i ca-
pete? I-a urmarit pretutindeni; a legat cea mai stransa
prietenie cu Guvidi, a staruit, s'a rugat, s'a unat
5 in zadar toate. De9i barbatul staruise sa-i faca hatarul
noului prieten, nevasta nu voia cu nici un pre %.
aNu fac targul pe bani! a zis ea odata cu hotarire.
Atunci, pe ce? a intrebat N... cu tonul omului
gata la toate.
io Pe... N'o sa vrei...
Orice!
Pe Moara-de-Piatra! a raspuns scurt femeea, care
era acuma par'ca mai frumoasa ca totdeauna.
Ei! prea exagerat! a intrerupt Manolache, ameste-
15 candu-se i el in vorba din fundul salonului, unde-i cetea
gazeta.
Ce te-amesteci dumneata in tocmeala noastra ?..
nu to priveste b> i-a obiectat doamna incruntandu-se ca
un copil rasfaIat.
20 Domnul Guvidi dete din umeri i-si urma inainte ce-
tirea.
4 Iji place mult?... mult? a intrebat N.
.Mai mult de sigur, decat t i plac dumitale... caii
25 -
mei, a zis ea zambind cu un fel de rautate sceptics.
Asta este peste putmta a raspuns N.. . inset i
innecat, i ochii lui, care vazusera multe, atintiIi in ochii
feineei tinere, sclipira intr'un chip foarte ciudat.
Nu crez Walla nu mi-ei dovedit-o!* zise ea qi mai
inset, accentuanduli bine zambetul rautacios.
so Targul s'a facut... Nici nu se putea altfel altfel nu
capata N... ceeace dorea cu o atat de adanca pornire...
Roibii au fost ai lui.
i astfel, de vreo vase ani acuma Moara-de-Piatra este
proprietatea Guvizilor.
35

Am ascultat de gentila invitacie i nu mi-a parut rau.

E in adevar un loe incantator, i am petrecut in sanul
acestei familii model cum nu se poate mai bine.

www.dacoromanica.ro
 OM CU NOROC 73

Dar nu era o petrecere ordinara: se rupea turta Ni-

cutii copila unica implinea cinci ani.
Cate si ce daruri o avere !. intre altele o fotografie
recenta, Incadrata in patru vergele de our masiv, prinse
5 la incheeturi cu Iinte de diamant ca boabele de naut,
nasul Iinand in bra-ce cu dragoste pe mica fins, care-i
rade cu nevinovalie.
Nasul a facut o frumoasa surpriza oaspeIilor: a adus
din Bucuresti muzica rosiorilor.
to Ospalul a fost stralucit i balul pe iarba verde foarte
animat si vesel.
A doua zi, luni, avand fiecare dintre invitaci afaceri
de dimineap, am trebuit to-ci sa luam trenul care trecea
la unu noaptea.
15 0 noapte de Septemvrie 'impede ca sticla curata...
vreme dulce si luna plina... zece trasuri mergand la
pas si banda rosiorilor cantand un mars triumfal in frunte
de neuitat.
Familia Guvidi cu nasul ne-a condus pans la gaia.
20 Ne-am suit in vagon cu to %ii, dupa ce am mulIumit-
gazdelor si Indeosebi doamnei, care facuse onorurile cu
gravia ei obisnuita, etc.
N... care n'avea ca noi treaba, a ramas pentru o
noapte la Moara-de-Piatra. Guvidi, asteptat a doua zi
25 negresit In orasul P... unde-1 chemau niste afaceri ur-
gente, a ramas In gara sa apuce trenul ce venea din Bu-
curesti si cu care noi ne incruciam la intaia staIie.
Se'nielege ca in tren am vorbit toata vremea numai
despre petrecerea minunata de cu ziva, si am fost unanimi
30 in a ferici, cu mai multa sau mai pulind invidie pe
amicul Manolache de cat noroc a avut si are.
Doamna Z... -una dintre invitate, o vaduva respecta-
bad, care stie toate sate se petrec In societatea noastra
si chiar mai multe, ne-a afirmat pe drum contana,
35 se 'nIelege, pe discrelia noastra )), ca N..., cum e cam
bolnavicios, si-a facut testamentul si lass aproape toata
averea sa copilei lui Manolache, pe care o'iubeste la nebunie.
Si to-ci, fireste, am trebuit sa zicem iarasi:
<4 Mare noroc pe Guvidi!

www.dacoromanica.ro
 GRAND HOTEL VICTORIA ROMANA"
Eram 'aa indispus de neodihna. Toata noaptea. tre-
cuta moIaisem ghemuit in unghiul unui vagon de clasa
a doua, inghesuit de o companie vesela de bucureteni
5 cari se 'ntorceau dela expozi %ie un potop de impresii
i amintiri... Ma desparIisem de ei de dimineala, 'acu
pe'nserate intram in oraplul meu natal, unde nu mai
fusesem de copil... Trebue sa marturisesc ca n'am sim-
lit # acele palpitari*, cari se simt la orice revedere de
to acest fel; ce-i drept, nici pomii i altele n'au manifestat
faia cu 4 vechiul for prietin * vre-o deosebita emo %ie.
Dela gars tree prin nite uli/i triste: miroase a scapatare
si paraginire. Asta ma indispune i mai mult. Sa plec cu
trasura 'nainte, pe'ntuneric i pe un drum necunoscut?
15 Nu! mai bine sa raman aici o noapte; am nevoe de repaos;
sa dorm fara cletinatura, fluere, clopote i mai ales fara
impresii mirifice dela Paris. Tocmesc trasura pe a doua
zi la patru i trag la 0 Grand Hotel Victoria Romcina *,
in centrul oraului.
20 Otelul meu are doua caturi. Jos e la mijloc gangul, de
o parte 4 Restaurant et Bercirie*, de alta # Cafenea et Con-
fiserie )>. Dinaintea # confiseriei* sunt aezate mese i
scaune pans in mijlocul stradei: aci se strange seara socie-
tatea aleasa. Acum e plin de lume. Sosirea mea produce
25 sensa %ie. To%i ochii se pironesc asupra-mi. Opresc o
camera si stau la o masa in partea restaurantului sa beau
o bere... Privirile ma sageteaza; pe langa cei dela mese,
ies acuma sa se uite la mine li cei din cafenea... Un bae-
Iel ca de vre-o cinci ani se scoala dela locul lui, vine bini-
30 or la masa mea qi se pune, mancand dintr'o prajitura,

www.dacoromanica.ro
 GRAND HOTEL (i VICTORIA ROMANA 75

sa ma studieze de aproape. <c Nicule! yin la mama!*striga

o dams. In zadar ; copilul, numai ochi, n'aude. Am re-
zistat pans aci, infruntand ploaia de sageti; privirile copi-
lului ma biruesc. Ma gandesc la bestiile din menajerii;
5 ele, afara de chinul dureros al captivitaIii, mai sufar unul,
care acuma vad eu cat e de neplacut sa rabzi, fara sa
le fi solicitat, privirile persistente ale unei mul %imi cu-
rioase. Dar daca ar fi numai privirile! Exemplarele din
menajerie, publicul este rugat sa nu le atinga ; pe mine,
10 baiatul, cu mana plina de spuma de zahar, ma qi pipae!
Imposibil de rabdat... 0 sfortare... Ma scol in sfarit,
evitand privirile copilului, platesc i intru pe gang...
Bae.celul se line dupa mine pang la scars i sta locului
s'a, se uite. cum ma suiu, .pans cand, facand cotul scarii,
15 ii ies din bataia ochilor. Am scapat, dar m'a apucat
capul...
...Numarul 9 Odaea mea... E o caldura nabui-
toare inauntru i miroase a vopsea cu terpentin proas-
path . Sa deschiz... Ferestrele dau In uli-ca. In fara e
20 o raspantie. In fund se vede foiorul de foc d'asupra casei
oraului. Pe sub ferestre trece strada t Independen%ii ,
care la dreapta da in strada 4 Regala >>, strada principala
din fa %a otelului. Aceste lamu.riri topografice le datoresc
chelneri %ii,care, manifest indispusa c'am deranjat-o, mi
25 le da scurt, Imi aprinde lumanarea gi pleaca bufnind up.
Deabia acuma Incep sa recunosc locul. t Grand-HOtel sta
pe maidanul unde ne jucam in copilarie. Par'ca vaz Inca
maidanul plin de popor inghesuindu-se la o masa, pe care
o saptamand a stat zi i noapte o condica enorma deschisa.
so Era dupa 11 Fevruarie. De ate on ieeam dela coala,
iscaleam to %i da, i fiecare de mai multe ori.... De mici
aveam sentimente civice in oraul meu natal!
Uli%ele din dosul 4 Victoriei Romane* au ramas cum le
tiam odinioara. In cele doua col %uri ale raspantiei din
ss faId, este de-o parte un birt i de alta o cafenea mica.
Dela fereastra mea vad bine ce se petrece peste drum.
In cafenea, un individ, aplecat cu pieptul pe biliard, ce-
tete o gazeta deschisa mare pe postavul verde; inteun
colt, doarme altul cu capul pe masa. Dincolo, in birt,

www.dacoromanica.ro
76 NUVELE SI SCHI'J'E

suet doua femei i doi tineri; beau i rad ; langa ei pe o

laviVa cants doi lautari. Dupa gesturile i grimasele cob-
zarului, dupa micarile ce le face cu pantecele, pare a fi
un ctintec obscen. Daca n'ar fi trasurile, cari se'nviirtesc
5 mereu pe dinaintea otelului, a auzi tot...
Zece ceasuri... Sa ma cult... Las ferestrele deschise
i lumanarea aprinsa 1 ma aez in pat... Ma doare Ca-
pul... Baiatul cu prajitura... Ce ochi!... Oare sa fi
existand deochiul?... Un neastampar nesuferit Imi fur-
l() nica din talpa pans 'n cretet Insecte!... lute jos
din pat !... Iau lumanarea sa vad de aproape... E gro-
zav !... Un popor intreg, ca la un plebiscit... i umbla
i alearga pe cearaful alb incoace i incolo uimite de
lumina! Ce sa fac?... Trebue sa dorm!... In pat, impo-
15 sibil... Trag cearaful, II scutur bine pe fereastra i-I
Intind pe covor In mijlocul odaii; desfac un pachet de
tutun, presar pe cearaf i ma cult pe jos... Imi arde
toata pielea ;' nu pot adormi; sunt amecit, nervii irita%i
simt enorm i vaz monstruos. Lumanarea Imi da drept
20 in ochi... Ma scol s'o mut i apoi m'aez la loc.
...Deodata sar in picioare... Sgomot mare In ulird t
Merg degrab la fereastra... 0 suflare racoroasa de afara
ma invioreaza Cadranul transparent de pe foiprul de
foc arata unu 'un sfert. Cand au trecut trei ceasuri? .
25 Am a-cipit, prin urmare?... Ce e in strada?... Matura-
torii oraului... Au prins un caine la mijloc.
tiu... Asta e o petrecere populara la noi; am vazut-o de
atatea ori... Caciva ini se pun la panda de-o parte i de
alta a ulicei. Un caine flamand ratacete cautand dosurile
30 bucatariilor i unghiurile uncle se arunca gunoaiele. La un
semnal, to/i se ridica i-1 impresoara din toate par %ile. 0
clips, animalul se oprete inghelat ; sangele-i da navala la
inima, care incepe sa svacneasca de coaste... E pierdut
Parul i se sbarlete pe coama. Un fior ii fulgera d'alun-
55 gul prin ira spinarii i-i incovriga coada d'a'ndaratele
pana-i infige varful in pantece. Ochii turburi cauta Inco-
tro-va un punct de scapare ; dar abia se pune problema
in mintea aiurita, i o piatra 1-a isbit peste bot, alta la
o incheietura, uu lemn peste ale... i altele ploua... El

www.dacoromanica.ro
 GRAND HOTEL s VICTORIA ROMANA * 77

Iiiese acum din sine: marina cea vie da drumul rezervei

de energie pentru asa moment o pAstra, nici un
gand de economie... trebue cheltuita toata! Opintin-
du-se din fundul rarunchilor, animalul s'avanta orbeste
5 in fata loviturilor... Un racnet suprem! sparge randurile
vrajmasilor, le scapa printre picioare i fuge uitandu-se
drept i numa'nnainte, fuge mereu pans & de un loc
singuratic. Aci s'aseaza, stins de oboseala, sa-si linisteasca
cutremurul membrelor, sa-si linga ranile i sa se vaiete
le discret de durere. Somnul se capata mai eftin decat hrana
i deocamdata i-e mai trebuincios: truditul trup se in-
colaceste binisor, Inchide ochii tristi si adoarme oftand
greu din afund.
Toata intervenirea mea acum in favoarea animalului
15 este zadarnica. Degeaba rationez eu de sus de la fereas-
tra ca nu le e permis unor oameni ai autoritatii sa tur-
bure linictea nop %ii i somnul contribuabililor. Pot eu
striga mutt "si bine: eine m'aude? Huiduiturile si rase-
tele acoper chiar glasul celui mai interesat, chelalaiturile
20 animalului. II mai vad doar cum se sbate sub loviturile
maturoaielor, ridicand cu contorsiunile lui un nor gros
de praf... Sunt nervos; nu mai pot privi; dar tot
ascult... De mirare... cainele nu mai %ipa de loc. A
fugit I. .. Urmeaza rasete... Ma uit iar. Maturatorii stau
25 tolaniti pe trotuar ; iar la lumina felinarelor din col %uri
se vede In mijlocul stradei victima lungita e un ca ;el
mic, alb si latos... Ma culc suparat la loc. Mai am doua
ceasuri i scap... Bietul dobitoc!... Acu incep vajiitu-
rile maturoaelor... Daca ar fi catelul favorit al vre-unei
so dame, par'c'am vazut una adineaori la K confiserie s
cu un catel in brate, si ea ar fi amica vre-unui om in-
fluent din localitate, atunci maturatorii...
Cearta jos In cafenea.. S'a spart ceva... par'ca o
usa cu geamuri trantita cu violenta... Tipete de femei,
25 strigate de barbati, flueraturi febrile de gardisti... Aha!
a venit stapana catelului. Alerg la fereastra. Nu se mai vad
ceasurile la foisorul de foc; lumina de'ndaratul cadranu-
lui s'a stins ; dar mai sus de foicor, arde clipind in cadenta
steaua diminetii se face ziva... E o gramadire dina-

www.dacoromanica.ro
78 NUVELE BSI SCHI'J'E

intea birtului din colt .... precupe %i, cari merg cu co9u-
rile incarcate la piata... Ce sa fie?... 0 femee numa 'n
cama9a, cu picioarele goale, cu parul desprins, tine strans
de piept pe un om imbracat in uniform& de poli %ie. El
5 lupta sa scape ea nu-1 lass. Femeea Incepe sa sbiere
ragu9it facand gesturi extravagante:
Ce, domnule! care va sa zica, data sunt o nenoro-
cita, sa-si bath jot de mine dumnealui, pentruca e dela
poll-tie?... Si mai intaiu, cine ce treaba are? dumnealui
10 a fast amantul meu?
Comisarul, indreptandu-9i mondirul both la piept:
Sergent ! e beata... la arest !
Doi in9i o inhata.; ea se smuce9te cla sa se repeaza
iar ; dar un sergent voinic o apuca de brat si o'nvarte9te'n
15 10C:
Nu sbiera si mergi! striga el scrapind si lovind-o
greu cu palma peste gura.
Aud atunci o horcaiala 'nneeata 9i, in cadrul luminat
al birtului, vad silueta alba a femeii ridicand in sus bra-
20 %ele goale cu pumnii incle9tati Si dand capul cu parul
despletit pe spate ca 9i cum i s'ar fi frant gatul. Un mo-
ment se rasuce9te de mijloc, apoi cade teapana pe spate
in prag... Pun mainile la ochi 91 ma dau inapoi...
Lumanarea arde 'n fundul sfe9nicului cii flacara din
25 urma. Cobor iute, scol pe portar ssi platesc. Patru ceasuri...
Luceafarul se stinge 9i el incet-incet: vine soarele... Tra-
sura m'a9teapta. In cateva minute sunt afara la camp.
Ce dimineata! ce racoare ! 9i ce singuratate!
Uf I... Niciodata n'am sa uit ce bine m'am odihnit o
30 noapte in ora9u1 meu natal, la No. 9, 0 Grand Hotel Vic-
toria Romcina! *

www.dacoromanica.ro
 25 DE MINUTE...
0 ... Fiji to-ci Joi in gars la'nnal-cimea patriotismului
vostru, care nu s'a desmin-cit niciodata, mai ales In aa
placute, putem zice chiar fericite ocaziuni!
5 (l CetMeni ! I .

4 Saptamana viitoare este o zi solemna pentru oraul

nostru!! ! *

Astfel se 'ncheia proclama%ia adresata de cateva zile

de parintele oralelului Z., catre administrapi sai, afiata
10 pe cale publics i reprodusa in capul ziarului oficios o Sen-
tinela Ordinei* cu acest frumos motto:
t Evenimentele mari fac totdeauna set Wed micile pa-
siuni! *
Toata lumea era in adevar plina de entuziasm, deli
is o Drapelul LibertaIii*, dirijat de decanul avocaIilor, ii
termina articolul sau de fond cu cuvintele:
o ... Vom cauta sa fim cat se poate mai parlamentari.
In zadar mieii dela Primarie convoaca lumea la gara!
Declaram sus i tare ea Joi nu va fi entuziasm, ci numai
20 o meschin'a i desgustatoare parada oficiala. S Inceteze
dar cu infamele for mistifica %iuni!... Saptamana viitoare
nu poate fi o zi solemn& ; ea nu va fi deck un moment
trist pentru concetalenii notri!* '
Directorul, care era insarcinat a gera afacerile prefec-
25 turii, districtul neavand deocamdata titular, la ce-
tirea acestor iruri rautacioase, a voptit cu zambetul sau
diplomatic:
Om vedea!

www.dacoromanica.ro
80 NUVELE SI SCHITE

Joia mult agteptata a sosit. Voda i Doamna, plecand

in strainatate, trebue sa se opreasca douazeci gi cinci de
minute In gara din marginea oragelului Z... De dimineap,
peronul garii, decorat cu impletitura de brad, cu marca ju-
5 decului, steguleIe tricolore i covorul cel rogu al Primariei,
este inIesat de lume garnizoana, garda civics, gcoalele,
autorita ;ile, notabilii i cat public a mai putut incapea.
Directorul a plecat dela gapte de-acasa spre a lua, im-
preuna cu primarul, cele din urma dispoziiiuni la faia
10 locului. Nevasta lui a ramas sa se gateasca i sa vie mai
tarziu la gara cu copiii i cu amicul. Amicul este un pro-
fesor foarte tanar, care locuegte la directorul de un an
de zile ; el cla gi leccii la copii i redijeaza t Sentinela Or-
dinei t; e baiat bun gi scrie minunat: se da ca aproape
15 pozitiv ca tot el a scris gi proclama %ia.
Acum tot e gata... Directorul se duce la o extremi-
tate a peronului i-i arunca privirile la mulimea adunata
pans in cealalta extremitate... Atunci ii clipesc de de-
parte in minte cuvintele t Drapelului t i-i mangaie fa-
20 voritele du mul %umire.
Dar sunt zece fara zece... i cocoana nu mai vine...
Ce sa fie? Trenul domnesc s'a anunIat dela staTia apro-
piata ... In patru minute trebue sa fie aici... To.ci ochii
joaca intre ceasornic gi capatul liniei... Inca trei mi-
25 nute... Doua Un minut... S'aude guerul cald
La o parte, domnilor ! zice gray geful garii potrivin-
du-gi bine gapca rogie.
Iata-1! Pieptul lat al locomotivei s'arata la cotitura Ii-
niei. Aratarea cregte, cregte mereu, sforaind semea-ca gi
50 alunecand cu elegan-ca maestoasa catre peron. Cazanul
fierbe, fanfara %ipa, colarii intoneaza imnul un con-
cert monstru... Vagonul domnesc intra la peron. Un
freamat furnica de colo 'Dana colo prin mul %ime. Deodata,
gi glasurile copiilor i Iipetele trambiVlor i clocotitura
35 norului fierbinte care se smacina captiv in pantecele ma-
inii sunt acoperite de urale sguduitoare... Trenul se
opregte, conform programei oficiale, la zece ore precise;
suveranii cobor din vagon cu suita, iar consoarta direc-
torului n'a sosit Inca!

www.dacoromanica.ro
 25 DE MINUTE... 81

Se face prezentarea autoritaIilor i notabililor, dupa

care Voda trece Intre barba-ci, iar Doamna Intre dame.
Intaiul clopot ! Directorul, foarte nervos, mans un va-
tael calare s'aduca numai-decat pe cocoana, pe copu
5 i pe domnul profesor.
Maria-Sa Doamna e foarte vesela de conversa;ia damelor ;
dar dumnealor o iau repede pi se 'ntind la vorba... Una o
povMuete pe Doamna sa se pazeasca pe drum de raceala:
Nu to juca, soro ! boala n'alege.
10 Doamna mulIumete de binevoitoarea pova-ca 1i asi-
gura ca s'a Ingrijit bine, a luat haine d'acasa... In acest
timp, directorul tremura de neastampar.
Al doilea clopot ! Mariile-Lor fac un pas Inapoi pre-
gatindu-se sa se suie... Directorul asudat i Inecat de
15 emo %ie, s'apropie sa lie un discurs. Lui Voda :
Maria Tal... nu pleca%i.. . nu trebue sa plecai 1.. .
D'abia al doilea clopot a sunat ; n'a sunat nici macar al
treilea! ... A! data ar fi sunat al treilea, atunci aq
lege a va grabiIi... Dar nu! Si chiar sa fi sunat al
20 treilea... sa zicem!: n'avqi grije : nu pleaca trenul
fara Mariile-Voastre... s'a dat ordin in conseciacal...
Aa dar, avand aceasta in vedere, cu onoare sunte-ci in-
vita %i sa binevoi ;i a lua in consideraIiune ca acest
district, acest oraq, in fine to %i concetaIenii notri v'au
25 iubit atat i au facut sacrificii !
Apoi, cu mai multa caldura, Doamnei:
Sa nu plecaIi macar Maria Voastral... N'a venit
Inca toata lumea! ... mai sunt dame, mai sunt copii, mai
sunt amici, care ar dori sa va vada ca pe o mama!
30 Voda, zambind foarte bucuros, zice:
Mai stam, mai stam, domnule Director.
Mersi! raspunde acesta In culmea emo %iei.
Si lasand pe suverani, alearga la capatul peronului, se
sue in picioare pe o banca i se 'nalIa in varful detelor,
35 facand catre oseaua dinspre oral semne violente cu Ba-
tista. In adevar, pe osea vine o trasura in goana, ur-
mata de un vatael calare.
Aide, soro I aide, nene, pentru numele lui Dum-
nezeu! ca m'aIi omorit!.

www.dacoromanica.ro
82 NUVELE SI SCHITE

Vezi! nuli spuneam eu ca-i tarziu! zice palpitand

cocoana catre profesor.
Directorul Ii introduce pe peron familia i striga sever
catre macagiul care sta drept, cu mana gata pe cureaua
5 clopotului:
Sa nu tragi!... Nu e voe sa suni! Mariile-Lor n'au
ispravit Inca: mai au treaba aici!
Apoi catre Suveranul:
Mariile=Voastre, am onoare pentru ca sa va reco-
10 mand familia mea: consoarta mea, copiii mei, amicul
meu!
i pe urrna catre copii:
Saruta/i /liana!
Copiii se arunca i executa ordinul. Mariile-Lor sent
15 din ce in ce mai veseli.
Am auzit, drags, zice Doamnei nevasta directorului,
ca aIi fostara cam bolnavioara! Mi-a parut grozav de
rau... Inca-i ziceam lui dom' profesor, amicul nostru,
zic: vezi dumneata, daca o prinIesa i tot nu se poate
20 pune cu voia lui Dumnezeu; dar not aqtial... Dar acu
tc-ai facut bine... Se vede... Fie ca frumoasa eti! sa
nu -i fie de deochi! sa traieti!... -

Totdeodata unul dintre copiii domnului director, cari

privesc foarte curio0 pe suverani, ii scobwe o nara cu
25 degetul. Mama ii da o palma peste mand.
Nu li-e ruine sa bagi maim 'n nas !... ezi frumos!
te vede Madam' Carol!
Copilul plange. Domnul profesor il smucete de mana
i-1 baga la arest in sala de ateptare clasa a doua. Ma-
30 ria-Sa Doamna intervine pe langa domnul director In fa-
voarea mieului vinovat, care urla tare in arest. Tatal ce-
deaza Inaltei influen %e i da drumul baiatului:
Taci din gura, magarule! qi saruta maim Mariei
Sale; dumneaei s'a rugat sa te iert!
95 Suveranii s'au urcat i se arata plini de veselie la fe-
reastra vagonului. Directorul se hotarate in sfarit, dupa
staruinIa efului garii, sa permits a se suna al treilea.
Trenul se pune in micare. Urale i muzica. Barba Iii fac
semne de adio cu palariile, damele bezele calduroase; di-

www.dacoromanica.ro
 25 DE MINUTE... 83

rectorul se sterge de sudoare obosit, iar nevasta lui striga

cat poate care Doamna:
La revedere ! bon amusement! Nu ne uita %i p'acolo !
la revedere!
5 Cand trenul a pornit bine, o aka trasura sosete in
goana mai turbata. Decanul avocaIilor coboara tragan-
du-i dupd clansul cocoana, care trage dupa dansa o in-
terminabila rochie de ,catifea verde cu funde bogate de
satin rose. ArnAndoi igi fac loc cu furie prin multime,
10 care acum a rupt randurile gi iese in dezordine.
A plecat? zice dezolata cocoana.
Da, a plecat, i se raspunde.
Cum se poate? trenul sta totdeauna treizeci gi cinci
de minute !
15 Asta era tren domnesc, ma there, zice nevasta di-
rectorului.
Ce? era sa v'astepte Voda gi Doamna pe d-voastra?
adauga.profesorul cu un zambet rautacios de superioritate.
Asa? vocifereaza decanul. Am imeles !... Astea sunt
20 iar intrigile lui dom' director: care va sa zica numai
dumnealui si familia amicul dumnealui sa vale. pe
Mariile-Lor !
Pe urma, intorcandu-se la lumea care se duce:
Iata, fracilor, o proba mai mult ca astazi opozi-
25 %iunea este considerate ca afara din na %iune... Foarte
bine... Vom lua act si de aceasta gi vom protesta!
Decanul si familia sa au fost multa vreme la cu-cite
cu directorul gi cu familia acestuia, desi damele erau
surori. Chiar o polemica, cat s'a putut mai parlamentara 2,
90 s'a urmat cu privire la aceasta, Intre cele doua hebdo-
madare locale, < Drapelul* decanului gi Sentinela n ami-
cului,
Tocmai la niste alegeri, o persoana de inalta influenIa,
afland despre vrajba celor doi cumna %i, a staruit de i-a
35 impacat, promiland serios ca i anul viitor va fi o zi
solemna pentru oraselul Z... si atunci trenul domnesc
o sa se opreasca acolo un teas... gi douazeci gi cinci de
minute.

www.dacoromanica.ro
 JUSTITIE
Judele de ocol. Care va sa zica, d-ta Leanca vaduva,
comersanta de bauturi spirtoase...
Leanca. La Hanu-Dracului...
5 Jud. 5tiu... Lasa-ma sa 'ntreb.
Leanca. Platim liven %a, dom' judecator...
Prevenitul. Oleo!
Jud. Tacere!
Leanca. . . . E pacat pentru mine, dom' judecator...
is Jud. Lasa-ma sa to 'ntreb...
Leanca. Te las...
Jud. Care va sa zica, d-ta Leanca vaduva, comer-
santa de bauturi spirtoase, ce reclami dela prevenitul Iancu
Zugravu?
15 Leanca. (cu emcgiune treptata). Eu sa tra4i sarie mana,
dom' judecator, eu sunt o fomee sarmana, Dumnezeu ma
$tie cum ma chinuesc pentru o paine... De aia i pusesem
de gand dela sfantu Gheorghe sa las pravalia, care nu mai
poate omul de atatea angarale pentru ca sa mai manfince
20 o buchlica de paine, $i nu ne mai da mana sa platim
licerqa.
Prevenitul. LicenIa o plate$te dom' Mitica.
Leanca. Dom' Mitica ?.. sa fie al dracului care minte?
Jud. Tacere! Nimeni n'are voe sa vorbeasca pans
25 nu-1 intreb eu.
Leanca. Daca zice dumnealui ca dom' Mitica !. . Eu,
dom' judecator, saru'mana, poci sa jur ca sunt curata
la sufletul meu!
Jud. NU, e vorba de astal.. Spune cum s'au petrecut
30 lucrurile 9i ce reclami de la prevenit?

www.dacoromanica.ro
 JUSTITIE 85

Leanca. Eu, dom' judecatdr, reclam, pardon, onoarea

mea, care m'a 'njurat, i clondirul -Cu trei chile mastics
prima, care venisem tomn' atunci cu birja dela dom'
Marinescu Bragadiru din Piala, Inca chiar dom' Tomi %a
s zicea sa-1 iau in birje...
Jud. Pe tine sa iei In birje?
Leanca. Clondiru... Ca zicea .
Jud. Cine zicea?
Leanca. Dom' Toma... se sparge...
io Jud. Cine se sparge?
Leanca. Clondirul, dom' judecator !
Femee, ce tot barai I .. Raspunde
Jud. (impacientat).
odata lamurit la ce to 'ntreb eu! Ce pretinzi d-ta acum
dela prevenit ?
15 Onoarea mea dom' judecator, care
Leanca (cu volubilitate).
m'a 'njurat dumnealui, pardon facu - %i i dreguli, i mi-a
spart clondirul, ca nu vrea sa-mi plateasca... (Cu obida) Ca eu
sunt o fomee sarmana, i e pacat ! Vine dumnealui golpusca
i bea pans se face tun, si pe urma, data am vrut sa them
20 vardistul, dumnealui zice Ca ma sulemeneste cu chinoroz i
vrea s'o tuleasca, $'a cazut peste taraba i s'a facut praf ?
Jud. Ce s'a facut praf?
Leanca. Clondirul cu mastics; i pe urma vrea sa fuga.
Jud. Cine?
25 .Leanca. Dumnealui.
Jud. Ei, ce pretinzi?
Leanca. Onoarea mea i trei chile de mastics prima...
Jud. Bine ; sezi i taci.
Leanca. Care vine dumnealui.
so Jud. Taci!
Leanca. Tae, da'...
Jud. Taci odata!
Leanca. Am tacut.
Jud. Iancu Zugravu! Ce ai d-ta sa raspunzi la pre-
35 ten%iile reclamantei?
Prevenitul.. afumat qi pronunta foarte IngAlat). Eu, dom-
nule jUdecator, dumneaei zice, pardon, iar ai venit, ma
porcule? ca dumneaei n'are nici data' o politica vizavi de
musterei. Eu zic... data dom' Mitica...
9

www.dacoromanica.ro
86 NUVELE SI SCHITE

Jud. Cine-i dom' Mitica?

Leanca. Dom' judecator? uite, saru' maim, 'acuma
e beat...
Jud. Tacil nu te 'ntreb pe d-ta (atm prevenit) Cine-i
5 dom' Mitica?
Prey. Dom' Mitica?.. nu-1 cunoti pe dom' Mitica?
(razand ironic) al dracului dom' Mitica!
Jud. Vorbete serios! Cine-i dom' Mitica?
Prey. Care va sa zica dom' Mitica dela pricep%ie,
to (cu un zirnbet de fiat intentie) pricepi dumneatale acuica cum
vine vorba noastra (face cu ochiul).
Jud. Ce are aface dom' Mitica?
Prey. Duca i-a platit licenIa.
Leanca. Sa fie-al drac...
15 Jud. Taci! (prevenitului) Nu e vorba de licen0; e vorba
de clondirul cu mastics.
Prey. A cazut depe tejghea, dom' judeca'tor ; era pe
margine.
Jud. Cine 1-a 'mpins?
20 Prey. Piaza rea, fiindea zicea ca chiama vardistul...
Eu nu vream, ca sunt comersant...
Leanca. (dandu-i cu tifla). Comersant de piei de cloaca.
Jud. Te invit sa fii euviincioasa aici! aici nu-i permis
sa dai cu tifla!
25 Prey. (vesel). Bravos, dom' judecator! Ai vazut i
dumneatale acuica ce pramatie e dumneaei?
Jud. Nu-ii permit sa fii necuviincios aici!.. (aspru)
m'ai in%eles?
Leanca (veselA). Hahaha! bravos, dom' judecator!..
30 sa spue ce comer; invartete...
Jud. (mai aspru). Ta ci, ca te dau afara!
Prep. Hahahaha! Bray...
Jud. (foarte aspru). -- Raspunde ! ce comer% faci d-ta?
Prey. Am fost zugrav de case roman, dom' Jude-
35 cater... Dac'am vazut ca ma omoara concuren %a straini-
lor, am deschis tombola cu obiecte la Moi,
Jud. Da, de chinoroz cum a venit vorba?
Prep. Am vrut numai s'o speriu c'o stric (face cu ochiu)
pardon, la ficsonomia obrazului...

www.dacoromanica.ro
 JUSTITIE 87

Leanca. Sa ma sperii? N'ai venit odata cu caciula

umpluta cu chinoroz... ?
Prey. Las' o p'aia I Aia-i alb). caciula! (judelui) aia a
fost la politica..., nu 'n %elege dumneei... fomee...
5 Jud. Bine, toate tune, dar de ce vii beat la judeca-
torie?
Prey. (obidit). Daca n'am aminteri coraj, dom' ju-
decator I. .
Jud. Destul!
to (CondamnA pe prevenitul Iancu Zugravu la apte lei despagubire civil&
i doi lei cheltueli de judecatA).
Leanca. Da, dom' judecator, onoarea mea, saru' mana
nereperata cum ramane?
Prey. (malitios). Las'ca ii-o repereaza dom' Mitica!

www.dacoromanica.ro
 UN PEDAGOG DE KOALA NOUA
D-1 Mariu Chico Rostogan, distinsul nostril pedagog absolut,
si-a Inceput cariera printr'o memorabila conferinca didactics.
Vom da aci mai la vale conferinTa in rezumat, apoi cateva note,
5 luate duph natura, despre activitatea in praxa a eminentului pe-
dagog.
Trebue prealabil sa spunem ea d-sa, totdeauna fnainte de e gi i,
pronun/a pe:
n ca gn franIuzese,
to teak,
d ca gh,
g ca 1,
c ca f.
Aceasta pentru ugurarea cetirii citatelor din vorbirea d-sale,
is pe cari voim sa le transcriem pe cat se poate cu pronuMarea for
originals. Cetitorul va suplini parIile din cale afara originate, pe
cari ne-a fost prea greu sa le transcriem exact, ca de ex.: gn 1. f.

1. CONFERINIA
4 Onorat aughitoriu,
20 (A Vom cauta sa ne roskim astazi ghespre metoda ghe
a prada gramakica in jenere i apoi numai doara ghespre
metoda intuikiva i ghespre raspunsurile neaparake, ne %e-
sitake ghe lojica lucrului, amasurat inkelijinii colerului!*
Aga Incepe d-1 conferericiar. Cui nu a asistat la conferin%a aceasta
25 trebue sa-i spunem ca pedagogul pune intrebarile si presupune
gi raspunsurile. Aga ea urmarea, degi s'ar parea o conversalie intro
pedagog gi gcolar, este insugi corpul conferin/ii. Iata rezumatul
acestei superioare opere didactice.
Urmeaza conferen/iarul:

www.dacoromanica.ro
 UN PEDAGOG DE COALA NOUA 89

Pedagogul. No! ce-i gramakica?

Gramakica iate... .

Pedagogul. No ca-z ce iate? ca-z doar nu is to vun

lucru mare.
5 yScolerul numai apoi se raculeje i raspunghe: gramakica
is to o 9tiinra ghespre cum lucra limba qi lejile mai apoi la cari
se supune aceea lucrare, ghin toake punturile ghe veghere.
Pedagogul. Bravo, ma! prostovane! (5 zic age doarA nu spre
admonitiune, ci spre Inghemn gi Incuriijare). No, acuma, spune-ne tu
to numai cum se impart substankivele? *colerul la intrebarea
aceasta a mea doara, musai sa raspunza, ne ;asare, ama-
surat priceperii qi raVunii sale:
In substankive care se vad i substankive
cari nu se .vad, repeckive concreke i abstracke!
15 Pedagogul. Apoi merem mai gheparte pe ogorul pe-
dagojic i punem chestiunea doar:
Ali auzit voi, copii, ghespre jan? Ce is to janul?
tiScolerul raspunghe: Janul e cumu-i lucru: masculin,
femenin i ekerojen au neutru, repeckive ghe barbat,
20 ghe femee qi ghe ce nu-i nici barbat nici femee.
Pedagogul. Exemple doara...
sScolerul apoi musai se exprime ast-fel:
Calul ii substankiv masculin; iel se schimba in iapa,
'apoi ghevine femenin.
25 Pedagogul. No.! dar neutru?
&colerul (inotent cumu-i, el nu poake da exemplul aghecvat; eu,
pedagogul, atunceas gata sa-i dau llustratiunea keoriei)...
Pedagogul. Neutru! Neutru mai apoi, data -i calul
masculin i iapa femenina, neutru-i catarul, carele nu-i
30 nici cal, nici iapa, nici magar nici cal: e catar, aghica
coritura, ghe imbele jenuri, i mai gheparke pentru aceea
se conzulta zoologhia care-i o alts 9tiinta naturale, i
doara naturalia non sunt turpial. .
Dupa aceea doara, colerul musai sa fie, in ra-ciunea sa
95
puerila, eghificat pe gheplin ghe janurile tuturor substan-
kivelor. . .

Vine numai dup' aceea cheskiunea rnakemakica

Spume -ne tu doara, Barsascule! (zie eu gcolerului) ce intaleji
tu prin curbs, o linie curba?

www.dacoromanica.ro
90" NUVELE I SCHITE

Care nu-i ghireapta...

Pedagogul. (zambind cu bunatate). No! care nu-i ghireapta,
bine! da cumu-i, data nui ghireapta?
mai apoi vine la aceea induplecare a ra-
5 %iunii ca musai va sa raspunda minken:
E o linie oabla, oabla, care mere i mere i mere i
iarai se 'ntoarna ghe unghe o purees.
Pedagogul (jucandu-si serios rolul). Bine! raspuns limpeghe!
chiar! repeckive esact... No acuma, spune-ne tine au
to invantat numerele?
yScolerul acuma, dupa memorare numai, caci memoria
e, cum zice Tubinghen, pur animals, raspunghe ca ani-
, malul: numerele pare, repeckive cele cu so.ciu, le-au in-
vantat Pitagora, Liar mai apoi cele impare, repeckive cele
15 fara so ;iu, le-au invantat Eratoskenes!
Bravo!
Cum veghe onoratul aughitoriu, toake raspunsurile co-
lerului dupa metoada intuikiva moghearna sunt ne %esi-
take prin lojika lui, proprie vorbind nascanda, dar corn-
20 pletaminke formats printr'o educaliune aghecvata cer-
custan;elor, probaluike ca gherivand ghin natura noastra,
carea lucra pe cum e manata mai gheparke.
Intr'o viitoare confererrp, vom cuvinta apoi ghespre
aceasta natura iarai in aplicaliunile sale in raport cu pe-
25 dagojia, cu beserica i cu icoala!
(Aplauze. A doua zi, pedagogul nostru este numit In sluilag, pro-
fesor a ghe pedagojie in jendre fi ghe limba makernii in H. S4-1
vedem la lucru).

2. 0 INSPECTIUNE
30 Prof esorul. Ca -z onorat domnul Inpectore va bi-
ne-voi doara un momint sa asculke aplicaliunea metoaghii
intuikive.
I ns p ectorul (se aseazA, scoate carnetul si condeiul vi asculta).
Prof esorul. Ma! prostovane! tu ala ghe colo... Spu-
35 ne-ne tu doara: ce is to fiinta i ce is to lucru, ma?
Lucrul, dom'le, este care nu mica, i fiinila
pentru ca mica !

www.dacoromanica.ro
 UN PEDAGOG DE COALA NOVA 91

Prof esorul. No dar ornicul meu.. . prostule!

on lucru?
Elevul. E lucru, dom'le!
Prof esorul. Ca-z doar misca, ma! auzi-1 (bag& ceasul fn
5 urechea elevului).
Elevul (ferindu-se). Da, daca nu-1 intoarcem, nu misca.
Prof esorul (satisfacut). Bravo ! (cAtrA domnul inspector). *'apoi
doar asta-i ghintre cei meghiocri... Bine! (Elevul trece la 100.
Tu, ma ! alalant ghe langa el. . . Cake picioare are boul, ma ?
10 Elevul. Patru, dom'le!
Ei, pe dracu! ca-z doar n'o sa aiba
Prof esorul (vesel).
sapke!.. ySi ce e boul cu patru picioare? lucru on fiinta?
Ha?
Elevul. Fiin %a, dom'le!
15 Prof esorul. Dar masa fiinIa-i?
Elevul E lucru dom'le!
Profesorul. No! ca-z n'are i ea patru?
Elevul. Da, dar nu se misca, dom'le!
Profesorul (i mai vesel). Ei! pe dracu! sa se miste...
20 poake doar ca cu spirikismus!
Inspectorul (tulegto tare gi cauta sa schimbe vorba). Ma rog,
cum it chiama pe elevul acesta?
Profesorul. Anibal loaneseu.
Inspectorul. Raspunde bine.
25 Prof esorul Ca-z asta-i ghintre cei bu-
(cu siguranta).
nisori!.. No! la Gheografie acuma... Ma! tu ghe col. ,
Spune-ne tu doara toake *takele Europei.
Elevul. Fran%a, dom'le.
Prof esorul. Fraacia, bine!
30 Elevul. Anglia, dom'le.
Prof esorul. Iaste!
Elevul. Germania, dom'le.
Prof esorul. Ghermania. .

Elevul (se porneste repede). (Profesorul di din cap afirmativ la fiscal

95 nume de Stat cu satisfactie vi cu mindrie). Elve %ia, Rusia, Suedia,
Italia, Belgia, Olanda, Turcia, Bulgaria, Romania, Serbia,
Muntenegru i Grecia . . . dom'le
Prof esorul (Incruntandu-se). ySi apoi mai care, ma?
Elevul. Atatea, dom'le!

www.dacoromanica.ro
92 NUVELE $I SCHITE

Profesorul (tncepand sa scrftsneascA).. Dar *pania, ma?

Elevul (intimidat). *1. Spania, dom'le!
Profesorul. (mai aspru). Dar *pania, unghe-i *pania?
Elevul. . !?
5 Prof esorul (magistral). Tanga Portocalia, ma
boule, si viia-versa!
Elevul (aiurit). Spania -i Portocalia, dom'le!
Profesorul (din ce In ce mai sus). ySi mai care?
Elevul (pierdut). Viilavercea dom'le!
10 Prof esorul (indignat). Nu ViIavercea ma! Danimarca,
ma! Dania ma ! (soptind amenintator printre din %i) Dania tata-
na-tau! (energic). Merji la loc, boule!
Elevul (pleacii obidit la lot).
Inspectorul (conciliant). ti I on cum, tot a qtiut des-
15 tul de bine.
Profesorul (Inca fierband de ciuda). P e dracu! tiut! Traiane
Ghiorghiescule! Vina tu... Spune-ne tu doara, s'auda
i onorat domnul inspector: data sunt in lume apoi cake
le veghem doara, cine le-au facut pe toake?
20 Elevul (sigur). Natura, dom'le!
Prof esorul (dimbind cu bunatate filosofica). Ei, pe dracu,
Natural.. Dar pe Natura aia tine au facut-o, ma prosto-
vane?
Elevul. Dumnezeu, dom'le!
25 Prof csortil. Dar vezi bine ca Dumnezeu, ca-z doar nu
tats -tau i muma-tal.. No! acuma... noi, Romanii,
musai doara sa Skim pe cum ca: ghe unghe ne trajem
. noi?.. ghe unghe?.. spune I
Elevul (energic). Dela Traian dom'le
30 Profesorul (flicand cu ochiul Inspectorului, care stA in admiratie). Si
cine era Traian?
Elevul. El era un om bun!
Bun, dragui.ul ghe el, zic zau
Prof esorul (emotionat).
lui Dumnezeu, bun:.. Si cu cine s'au batut el?
35 Elevul (bray) Cu Turcii! .

Prof esorul (razfld cu mult chef). Pe dracu L Ca-z unghe

erau Turcii pana atunci in Europa... Mai tarziu doara
apoi s'or ghescoperit Turcii... (puternic). Cu Dacii, ma!
Elevul (mai bray). Cu tlraci!

www.dacoromanica.ro
 UN PEDAGOG DE $COALA NOUA 93

Profesorul Ca zau lui Dumnezeu ca cu draci s'o

batut !.. Dar mai apoi, $tefan cel Mare si Michaiu-Bravul,
tine au fost?
Elevul (mAndru). Ei erau oameni buni.
5 Profesorul (aproband cu tarie). Buni mal.. -i s' au batut
Eelevul (cu multA mandrie nationala). Cu draci!
Profesorul (entuziast). Cu draci! zic zau lui Dumne-
zeu!.. Merji la loc !.. Bravo, prostovane! (cAtre inspector
care e transportat). Ca-z asta doara iaste un scaler emininke!
10 Inspectorul. Are qi mult talent !
Profesorul (Cu fliguran/a). Ei! pe dracu, talent caz
talent nu-i doar ghe vreo sama! asta-i lucru anticvat...
Cu metoaghele mogherne doara, totul zace numai In apli-
caliune!.. No! la muziea acuma Spune-ne, Popascule:
15 ce-i muzica?
Elevul. Muzica este care cants dom'le.
Prof esorul (nemultumit). Nu asa, loaza! Nu cuvanta
doara ca ritanii... vorbeste ca scolerii. Da-ne to numai-
ghecat ghefiniVa chiar5. si aghecvata!
20 Elevul. Muzica este...
Prof esorul. Ce?
Elevul. Este and...
Profesorul (foarte nemultumit 9i repetAnd definitia). Muzica iaste
aceea care ne gfighila urechile inteun mod placut...
25 (pfntre dinti aparte 9colarului). Ia sama doara sa nu iii le gfighil
eu tie intr'un mod nepla cut! (Se aude clopotul de ie9ire).
Inspectorul (se tidied; copii fac 9i ei ca Inspectorul). Domnule
profesore, sunt foarte mul%umit. Metoda dumitale e ad-
rnirabila
30 Profesorul (taindu-i vorba cu mAndrie). Ca-z asta doara e
metoda lui PestaloVu!
Inspectorul (urm&nd). ...pi zelul dumitale vrednic de
lauds... (c&tre elevi). Voi, baie i, cautaV a profita de stiiryta
bunului vostru profesore si nu uita-ti ca dela voi asteapta
35 mult patria, Romania, pentru viitor!
Profesorul (conducAnd cu multe reverence pe inspector 9i incantat de
Calz eu ce le tot spun boilor, onorat domnule
rezultat).
Inspectore?.. Apoi data -s porci pi n'au ghestula aplica-
-tiune!

www.dacoromanica.ro
94 NUVELE BSI SCHI'J'E

3. AJUNUL EXAMENELOR

Prof esorul. No ! mane apoi incepem doara! Cali

ghintre voi au studuit, or mere mai gheparte ; ca/i au
fost putori i n'au studuit, trebue ca raman repekin %i.
5 Acuma doara numai sa. va mustruluesc ca cum sa fi/i la
aceea inalVme la care cauta a fi scolerul intru cat pri-
veske educaliunea prinipiala, respekive la o conduits
examplara fa-ca ghe azisten %ii cari vor fi ghe faVa. (Catre un
scolar din fund). Inchighe gura, boule, ca'0 intra musca... (Baetii
10 rad). Silentium!.. yScolerul cauta sa fie curat imbracat...
yScolarul Ionescu. Mie mi-a facut mama haine noua,
dom'le.
Prof esorul. Ei! ma-ta! ca-z doara nu era sa %i le fac
eu! (Rasete). SilenVum, magarilor ! Educaliunea primipiala
15 mai apoi ne obliga la respect catra cei mari, i la infali-
sare moghesta, carea iaste ca un ghecorum al juneIii...
(raspicat si sever). Ca pe carele it voi veghe ea ranjaste,
on se sbenguiaste, apoi minken acelui macar i-oiu lunji
eu urechile... macar de-ar fi ficior ghe Erzherzog!..
20 yScolarul Popescu. Dom'le, tata a zis ca sa-i spui de
cate on ne tragi de ureche, ca sa vorbeasca la Camera.
Profesorul (cu ton de mangaiere). Ca-z astea nu le-am
spus pentru kine. Pe kine doara ke cunosc ca un
scoler emininke... Le-am spus numai pentru porcii
25 eilaruci!.. No ! acuma sa probaluim cake o Vara ghin ma-
kerie Popascule ! (0 plesnitoare si-apoi alta qi 'nca una pocnesc In
zidul din spatele profesorului ; acesta Bare In sus speriat). Hoghi o fene
eghemek! Cine a fost porcul si magarul? (toatA class rade).
Cine?, . Minken musai sa aflam tine nu a stiut respectul?
30 (fierbe de ciuda).
Mai multi fcolari. Popescu, dom'le !
Profesorul. Popescu? Nu se poake... Popescu doara-i
un scoler emininke.
Popescu, dom'le !
35 Profesorul. Acela care mai face asta, lass -1 apoi
doara Popascule... data cineva ke'ntreaba sa-i spui
numai cake opera-ciuni avem in Aritmekica, cum vei
raspunghe?

www.dacoromanica.ro
 UN PEDAGOG DE 5COALA NOUA. 95

Popescu. Trei, dom'le.

Profesorul. Nu-s mai mulk'e?
Popescu. Cinci.
Profesorul. Nu-s mai puline?
5 Popescu. Doua.
Prof esorul. La ghereptu vorbind, sunt numai doua in
priacipiu, sporire qi scaghere ghe unitake; numai doara
dupa diferarrciarea for in praxa, ghevin ca-s patru; aghi-
;iunea, substrac ;iunea, multiplicaliunea si ghiviziunea. No !
to bine! meri la loc... Spune numa lui tats -tau sa vina
mane sa ne onoreza. (Alta plesnitoare)... 0 fekete kukio!
Cine-i porcul i magarul?
Toci. Popescu, dom'le!
Prof esorul. (necAjit). Sileniium! Ioanescule! Daca cine-
15 va ke intreaba ca-s cake-s emisferele pAmantului, to
ce vei raspunghe?
Ionescu. Doua, dom'le!
Pro fesorul. Nu-s mai mulke?
Ionescu. Nu, dom'le!
20 Profesorul (iritat). Ba da loaza!
Ionescu. Care, dom'le?
Prof esorul. Acele care sunt, boule! emisferul austral,
emisferul boreal, mai gheparte apoi emisferul oriental i
emisferul occidental, magarule! Meri la loc, vita! Vine
25 mani-ta mane?
Ionescu. Nu, dom'le, ca spala la mama lui Po-
pescu.
Profesorul. No bine, ca-z tot n'avea ce procopseala
sa vaza. (Un pumn de plesnitori ; profesorul sare cat colo). 0 fene
30 q'o fekete kukio! (turbat)... Care e iar magarul i porcul
care n'are repect?
Toci. Popescu, dom'le... (rad).
Profesorul (potolindu-se). No! Silencium! Lua%i aminke
doara la mutruluiala care v'am facut... Mane este ziva
35 cand pukem zice, pedagoji i coleri, faIa cu onorata
azisten-ca care va fi ghe fard: finis coronat opus!. . In
educatione et virtuke... (Copiii fac sgomot... Popescu se mutt(
sit mai gaseasca o plesnitoare. Profesorul iese repede, tnjurand teribil
unguresite).

www.dacoromanica.ro
96 NUVELE SI SCHITE

4. EXAMENUL ANUAL

Doua mahalagioaice asista la examenul copiilor lor.

Profesorul, pedagogul nostru absolut, asculta pe copiii
mahalagioaicelor.
5 E foarte aspruSi Para chef.
Mame le stau In %epate pe scaune, unde s'au asezat fara
sa fie poftite.
Prof esorul (catre elevul Popescu, care n'a raspuns la trei IntrebAri).
No! prostule, data nu stii pe estea, care-s ghe tot
10 simple si .jenarale, apoi spune-ne ra-ciunea pintru carea
Romanii au kins sa urmeza o polikika jermana pe tim-
pul lui Mihaele Bravul?
Popescu. . . ?
Prof esorul. No! spune odata!
15 Popescu. . . ? !

Prof esorul (energic). Merl. la loc, boule! (cAtre mama Iui

Popescu care este foarte mahnitA). Ca'-z prost 1-ai facut, cucoana!
Apoi astuia doara numai paie sa-i dai sa mance. (Mama
lui Popescu plange). Ca"-z geaba to mai bocesti acuma! nu-1
20 mai dreji. Are sa mai stee Inca sapke ani repekinke...
Ionescule! (Mama Iui Ionescu tuseste foarte miscatA). Cumu -i pa-
. mantul, ma?
Ionescu. Mare dom'le!
Prof esorul. Pe dracu mare! L-a masurat mani-ta sa
25 vaza mare-i. Pe langa alke astre, bunaoara Saturnus, au
Neptunus, au Iupitar, pamantul nostru doara-i o scarba!
nici cat sa chiorasti un soarece... Nu-i vorba ghe mare,
ma prostovane! e vorba cumu-i?
Ionescu, Se'nvarteste, dom'le.,
30 Prof esorul (rastindu-se puternic, mama lui Ionescu se sperie).
No! apoi? data se invarke, cumu-i? in trei colturi,
animale?
Ionescu. Nu, dom'le!
Prof esorul. No, dar?
35 Ionescu. Rotund.
Prof esorul. Vezi -asa, loaza !
(Se face un zgomot la use. 0 doamnA din inalta societate, doamna Ftiriadi,
intrA Impreuna cu un mops gras, care vine sA se gudure pe kings pedagog).

www.dacoromanica.ro
 UN PEDAGOG DE COALA NOUA. 97

Prof esorul (tntampinand-o foarte emotionat). Onorata doamna,

eu .inca ma recomand ! (ia cAtelul In brate).
Doamna Ftiriadi (foarte volubil 9i pe un diapason mult mai nalt).
Am venit pentru baiat... Sa-Ii spun drept ea nu
5 vream sa-1 aduc sa dea examen la scoala publica, nu
vream sa se amestece cu fel-de-fel de baeli rau crescuii...
Dar a staruit tats-sau... zice ca e ordin dela minister...
ySi de-aia 1-am trimis la d-ta, care-i cunosti caracterul lui
ambi %ios, de cand ii esti meditator.
to Prof esorul. Binevoiasca numai onorata doamni sa
iee loc. (catre Ionescu, care alteaptA In picioare). Tu meri la lo-
cu-V... De hatarul mani-tii, pe kine nu ke las repekinke!
No! meri ! (Ionescu merge la Joe).
loneasca (ridicandu-se). Sarut mana!
15 Prof esorul (demn). No bine! pup mere, (ia scaunul Ioneaschii
gi-1 pune Tanga doamna nou sosita, qi aaza catelul pe el; mopsul, multu-
mit, Yl linge pe gas. Mahalagioaicele ies foarte umilite). No, acuma ta-
narul Ftiriadi! Spune-ne, s'auda i ilustra matrons, ono-
rata to mama: nu'i asa ca pamantul se 'nvarke in jurul
20 soarelui trei ani cate 365 ghe zile si mai apoi in al
patrulea in 366 ghe zile.
Micul Ftiriadi. Da, dom'le.
Prof esorul (face semne de aprobare doamnei Ftiriadi care, foarte satis-
nicutA, se scoalii dela locul ei, drege cravata baiatului, it Mruta qi se araza
25 No, nu-i asa ca presiunea se ghemonstra sufiVente
iar la loc).
prin ele doua emisfere (Doamna Ftiriadi tulefite tare) ghe Mag-
gheburg?
Micul Ftiriadi. Da, dom'le.
No, boilor, veghe ;i nu-
Profesorul (care clam IntreagA).
30 mai examplu ghe aplicaliune I (catre micul Ftiriadi). No, inca
una s'apoi basta! Spune-ne: nu-i asa ca Inane Corvin
ghe Huniaghe, ysi Makias Corvin, si-apoi dup'aceia
doara to-ci magna-cii maghiari fost-au Romani ghe-ai
nosti?
35 Micul Ftiriadi. Da, dom'le.
Prof esorul. Bine! Bravo! Emininke11
Doamna Ftiriadi. Mersi, domnule profesor... Sunt
foarte mulIumita... 0 sa-i spuiu i lui Ftiriadi cats
osteneala--ci dai cu copiii...

www.dacoromanica.ro
98 NUVELE BSI SCHITE

Prof esorul. Ilustra doamna, ca-z asta ni-i misiunea.

Datoria ni-i sa luminam jenaraVunile june; ca-z fara
instruc %iune i educaVune, un popor doara e invins astazi
in lupta pentru existerrca, i cine-i invins, apoi acela da-1
5 dracului! vorba lakineasca: una salus vickis, nullam
fperare salukem!

www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMETA
PRELEGERE POPULARA.

D. Mariu Chico Rostogan, distinsul nostru pedagog

si director al scoalei model < Ulpiu Traian )), este destul
5 de cunoscut tuturor acelora care se intereseaza de mis-
carea noastra culturala, asa ca sa ne scutim de a-i mai
face vreo reclama. Ne marginim dar sa dam aci, cu sfin-
/enie, prelegerea pe care d-sa a %inut -o, in faIa scolarilor
sai, asupra cometei de luni 1, mar %i la 2 Noembrie.
lo Iata prelegerea d-lui Mariu Chico Rostogan:
Profesorul. Am primit ghela onoratul Ministeriu ur-
matorul circular:

Domnule Director,
4 In apropierea zilei de prima Novembre, lumea toata
15 si mai cu seams masele populare sunt adfine miscate de
profe %ia savantului Falb asupra sfarsitului lumii prin in-
talnirea pamantului cu cometa lui Biela.
t Ministerul va invita dar cu onoare a face copiilor din
scoala dv. o prelegere populara despre comete in genere
20 i despre falsitatea prevederilor sinistre, adica despre im-
posibilitatea unei ciocniri a planetei noastre cu un alt
corp ceresc.
<4 *tim cu to %ii ca influen %a generaVunilor cari traesc
simultaneu este reciproca. Astfel, copiii, mergand pe la
25 caminurile lor, ar aduce pariatilor imbarbatarea de care
au astazi atata nevoe masele poporale ignorante, a caror
imagina %ie este totdeauna pornita la superstiOuni si la
credinIa in supranatural.

www.dacoromanica.ro
100 NUVELE $I SCHIfE

(( Primiii, domnule director, distinsa noastra conside-

ra/iune *.
No! auzit -a %i numa cum se esprime onoratul Ministeriu
catra migne, ma ?.. (( cu onoare!* gi... 4 ghischinsa noastra
5 considera/iune !.. >> Numa voi, nigte ratagni, nu cunoagte/i
ragpectul gi doar ghestul va mugtruluesc...
Ne vom ingheplini agedar misiugnea gi va vom face o
prelejere ghespre comeata.
.colarul Ionescu. Apai, a trecut...
1() Profesorul (aspru). Nu fa larma, spurcaciune !. Silen-
%ium gi aten %iune, ca-z intram in makerie!
Numele (c comeata * iagte ghe janul femenin: o co-
meata, doua comeake, gi gheriva ghela coma, coama, ca-
pelura, pleate lunji, regpective: comata, comeata, astru
15 pletos, vulgo stea cu coada.
Apari/iunea comeakelor au esar/itat togheauna inrau-
rire asupra maselor populare, asupra prostimii, cu atata
mai mult ca.' aceea apari/iune au fost pre/esa ghe bolizi,
mecheori, agteroizi, cari se arata ca o ploaie ghe steale
20 1 cari...
, colarul Olopeanu (ridicand mina 'n sus). Domle !. .-
Profesorul. No! ai vreo observaliune ghe faeut?..
, colarul Olopeanu (in picioare). Donde, mama 'ntr'o sears,
iarna trecuta, a vazut ploaie de stele afara...
25 . Profesorul (impacient). He !. . ca -z doara nu era sa le
vaza 'n bordeiu...
,colarul. i eu gi cu taica eram culca %i, gi cand a
intrat mama in casa gi ne-a spus sa iegim afara sa vedem,
taica n'a vrut.
30 Profesorul (mai impacientat) Ha!
..colarul. Zice taica: nu ies din plapuma pe gerul
asta, sa gtiu de bine ca ploua gi carna/i... (colarii rad).
Profesorul (foarte impacientat). Tata-tau este un azin, ca-
rele nu tie sa - %i ghea o educaliune zolida. (Copiii rad mai tare;
35 profesorul foarte aspru).:
No 1 bastal..
Merem mai gheparte gi intram in ghemonsteajiune.
(coboarA la tabla, is tibiirul i desineaza, nu tocmai exact, o elipsa cu foca-
rele foarte departate). No, acuma, Warsascule, to carele ai mai

www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMETA 101

multa aplica-ciune la machemachica, spune-ne doara ce

am vrut eu sa prezent aici?
,colarul Ba'rsescu. Un... castravete, d'omnule.
Prof esorul (stApAnindu-i un zambet simpatic). Manca-1 cu
5 mums -ta! (schimband repedo tonul). Tot la foale %i -igandul, sa
le 'ndopi!.. Nu-i castraveche, mancaule I.. e o elipsa, o
curbs lunguiaca, care areauplu Ientrum; unul aici In
punctul omicron, i alt -centrum togma dincoace, la cei-
lanta estremitake, in punctul omega. Aceasta'i calea co-
. 10 meat ei.
No, acuma pornim, ma rog, cu comeata de dincolo de
punctul omicron pe calea ei, i merem, merem, mereu
merem catre soare, carele is to in primul %entrum, omega.
(UrmAnd, dupA metoda intuitiva, cu creta pe linia elipsei, profesorul simuleazA
15 cresterea si descresterea mersului cometei).
Cu cat se apropie ghe soare, astrul pletos ii acIela-
reazsa amasurat mersul sau ne-casare cres ;endo, sim %ind
acea atrac-Ciune puchearnica, ca un coler diliginke cand
se apropie de focarul luminii intelectuale qi morale, de
20 coala i de profesorele sau. Apoi, cu cat se deparkeaza
dela primul -Centrum i mere catra al doilea %entrum, se
leneveate amasurat i imbla 'ncet i tot mai Incet, des-
cre/endo ca un coler puturos i fara aplicaciune, (cu
desgust) carele preajeta la datorinra.
25 Exempla dolent: bunaoara, intaiu ca Barsescu Sci-
piogne, i a doilea ca Ioanescu Agnibal alias agnimal!
(Rasete). SiienVUM !. .
Pentru aceea doara, cu toate calculaiunile i opera -
iunile alghebraice asupra pro %esului mehanic, a a plus
30 b musai ca este, ma rog, ecval cu c, comeata nici ghecat
nu vine pre.cize.
yScolarul Ionescu. Zicea ca vine ieri seara, domle.
Profesorul. Au zis tats -tau. .
,colarul. Nu, domle; Falb...
95 Prof esorul. Ai vazt to pe Falb...
Lcolarul. Nu, domle, era in o Universul i'n toate
gazetele..
Profesorul (gray). ce Ugniverzul s doara i toate gazetele
cvotighiene nu sunt compekenke in cauza ; pantru aa
to

www.dacoromanica.ro
102 NUVELE SI SCHI'JE

un lucru trubue sa conzultam publica-ciunile peIiale ,

cum e buns -oars Mundus oder Todiacon, Univerza
a
transcendental - cosmologhie - astronomip - meteorologhip
Flighende Bleter a, acea publicaliiune de fala care apare
5 adata la lung i in care se arata calebritatea erughiiunii
germane, pantru carea, ca s'o poata cineva pricepe, musai
sa aiba tiinca ghespre ra-ciunea pura, musai sa tie ju-
gheca ca Kant. (eolarii rad tare).
Faveke lingvis! vitelor i grobianilor, cand caut sa va
10 scot din acele credin %e ratacite, a caror consecven %ie este
ignoraacia i imbe%ilitacheal.. Caci au fost proti i ne-
ghiobi, vultorum numerus infignitus! cari au crezut cumca
orice comeata is to un samn, o amenincare, o plaza rea...
Olopeanu. La noi, la Otopeni, spune, domle,
15 tata, ca s'a starpit toate vacile cand a venit cometa
ailalta.
Profesorul. Dar mums -ta de ce nu s'au starpit,
boule ?..
No, merem mai gheparke... fara collocvium! SA ve-
20 ghem numa care este posibilitakea ghe o intalnire a glo-
bului terestru cu comeata lui Biela... (hotarto Apoi asta
nu'i slobod, asta nu se poake, ghe oarece to ;i erughicii au
proboluit negativa! (cu siguranta). Natura non /alit zaltus,
ma prostovanilor! Ea au pus doara ghestul spat, ca sa
25 aiba loc corpurile ceresti sa imble care 'ncatrau in univerz,
fara coliziune, fara craval: sa aiba fiecarele pantru tru-
buinIele repeckive comoghitakea lui!
(colarii rad foarte tare i fac sgomot).
Profesorul. Nu larma, ratanilor incontii! nu radeli
30 ca ruralii, cari
n'ave %i decat intincturi chelurice i nu
simii penetraIiune la contamplaIiunea naturii carea,
(Cu multa elevatiune) dupa cum Iucra law, ma rog, pantru
pectatorul cu perpicaIitache, un pectacl plin de admi-
ra ;iune i veneraliune!..
35 No! acuma vazt-ap ca ieri nu s'au intamplat nimica...
De ce n'ati vint la coala ieri, sa azista%i impreuna cu
profesorele vost ?..
&olaral Bdrsescu. Ni-era frica de cometa...
Prof esorul. Frica, ha?.. No du-che!

www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMETA 103

.5'colarul lonescu. Eu am venit, domle, cu Popescu

Ion i cu Otopeanu Marin i am stat dela doua pans la
patru, 9i d-ta n'ai venit.
Prof esorul. Ha!
5 yScolarul. 5i cand i-am spus mamii, a zis ca n'ai venit
de frica cometii.
Prof esorul (suparat, cu humor amestecat cu dispret). Pe mine
sa ma 'nva-00 corajul, to i cu mums -ta, nite loaze! pe
mine? care, in catane, la Zolfarino, unde au fost i cu
10 fran-cozul i cu talianul, am avut un frache mai mare
undrofi%ir in gavaliri i un unchiu de pe mama fetfeb la
granatiri!.. i cari or mancat acolo, ma'roc, ghimpreuna
cu dragu-cul ghe'mparat o paparada ghe aele, ma rog.
Voi! pe migne... Corajul?
15 Vezi numa ! (transportat, canta cu mult avant eroic):
La Zollfarino ghe vale,
Mere-un gheneral &Mare
*i tot strigA 'n gura mare:
Imparache inalIache!
20 Cu facuke gnenvaiake
Pugne pave, nu the bache,
Cali perzi catagnele toake!
. . . . . . . and zo vaiter...
(Copiii aplauda i rad).
25 Projesorul. Nu larma, vitelor cari n'ave-ci respect ghe
istoria neamului !..
Merem acu mai departe, sa vorbim. de temp'ratura
comeatii i apoi de conzisten %ia ei, pentru ca mai apoi,
la urma, s'ajungem, ma rog, la concluziunea aceea, cumca
30 nici cand n'avem sa ne temem de sfaritul lumii, carele
nu se poate.
No ! temp'ratura ! (cu multa volubilitate).
Vremea, ma rog, se 'mparte, dupa cum au proboluit
Telzius, in doua parci, cari se despart una de alta la acel
35 fixum, carele se cheama zero-graduri sau nul. De-
acolo, aceea care mere 'n sus Barsescule, fii atent!
este partea calduroasa, i aceea care mere 'n jos Ioa-
nescu, nu casca gura, Ca intra musca! este partea fri-
guroasa, iar la nul, ma rog, apa Popascule, vrei sa
40 manci batae! apa prinde pojghia.
10

www.dacoromanica.ro
104 NUVELE SI SMITE
De aceea, is to iarna i vara, dupe cum arata la termo-
meterul lui Telzius, repestive %entigrad, iar acei cari
tiu carte, iar nu ca poporul de rand, numesc caldura
plus i frigul minus. Prin urmare, e proboluit cu metoa-
5 ghele moghearne cumca comeata este totdeauna in minus:
despre o inflamaIiune dara nu poate fi vorba.
No! acum conzistemia (i mai vambii).
Conzistemia comeatii conzista din materia cea mai
faina din toate punturile de vedere a senzurilor noastre;
10 mutachis mutanghis, mai faina decat o beica de sapun,
ma mg!
Materia in jenare e doar ceva, ma rog, carele nu exists,
ci e mai apoi numa o insuire a lucrului in sine, carele
is to o enerjie, carea nu se tie i pe carea wryer igno-
15 rabimus I . Aceea apoi nu-i ghe nasul vost, nite mucoi!
ca e prea inalt; aceea o veci tudui cand yeti imbla la
Universitache, cum am imblat i eu. De nasul vost este
doar aceea care va spun eu, cumca destulu-Ii-i vorba
maiastra a marelui jeniu Neftone, ca o comeata cat de
20 mare, macar ca de-aici pan'la Budopeta, prin conden-
sa-ciune, o poate viri intr'un... intr'un... fingherhut...
palaria ghejetului... ghejatar... vulgo naparstoc.
No, acuma concluziunea.
Merei acasa i spune-ci tats -tau i mumi-ti repective
25 parimilor votri ignorami,-sa nu mai fie neghiobi sa aiba
frica ghe fignis munghi, ca cine crede in supersti %iuni
devine ridiculos fats cu tiima i merits ghespre %aluit.
($colarii rad, Ionescu mai tare ca toti).
Profesorul (dand din cap cu dispret catre Ionescu) Las pe al ii sa
30 rada ; nu raghe tu, urechiatule, ca eu che urechesc inc'o
toana ; che fac numa apoi sa vezi steale i comeache ziva
miaza mare! imalesu-m'ai?
(Copiii devin din ce in ce mai impacienti si mai sgomotosi).
Prof esorul. De aceea trubue ca sa avem pantru
35 tiinVa cel mai nalt repect, dar totdeodata cu cea mai
profunda moderaIiune, ma rog. Ca-z tiima nu trubue
tratata in mod excluzivist, nici ca pe o zeila ce sta in
ceriu, cum spune Schiller, nici ca pe un dobitoc ghe muls!
(Copiii devin si mai impacienti si mai sgomotosi).

www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMETA 105

Profesorul (ridiefind emfatic tonul pe inlisurA ce. crwe sgomotul

Aignem ist ghi visenfaft, ghi hohe, ghi himlife
ccolarilor).
Ghiotin... magarilor ! ghem anghern, ghi tiuhtighe Kuh...
boilor! ghi in mit Buter fersorct. .. porcilor !
5 (Profesorul iese cantand) 4 La Zolfarino ghe vale)); copiii ies
foarte veseli dupa el, facand un sgomot stranic, ma rog.

www.dacoromanica.ro
 EMULATIUNE
Dotal zile intregi, 10 i 11 Maiu, vechea noastra cu-
notinIa, d. Marius Chico Rostogan, pedagogul absolut,
a urmarit to eel mai viu interes, pas cu pas pe elevii li-
s ceului Traian dela Severin cari au fost aceea ce se nu-
mete le clou (cuiul) cu ocazia festivitaIilor naVonale in
anul acesta.
Prin multe emoiuni a trecut ziva eminentului pedagog,
i ceeace vedea ziva nu-1 lasa sa doarma noaptea. Acel
io cuiu al sarbatorilor regale i-a ramas la inima.
Dupa doua zile de emo-ciuni adanci i de ganduri inalte,
dupa doua nop%i de insomnie, d. M. Ch. Rostogan intra
Vineri, 12 Maiu, dimineata, in class foarte posomorit.
Se vede bine, dupa fisionomia i dupa micarile emi-
Is nentului profesor, ca sufletul i-e incarcat.
De ce, oare?
Vom vedea indata ce-1 vom asculta.
Cetitorul tie, fara sa mai alteram modul normal de a
scrie romaneasca, micile particularitali de pronun %are ale
so eroului nostru national- cultural.
Profesorul intra, cum am zis, posomorit, se uitd lung
la colari, clatind din cap considerandu-i, apoi incepe
solemn.
Sa-1 aseultam cu atenIia cuvenitd.
25 Profesorul. No care dints voi au fost ieri i alan-
taieri la paradie?
yScolarul Ionescu.Am fost toi, domnule.
Prof esorul.ToV?.. bine! Vazt-a-ci numa la paradie
pe colejii votri din ghimnazium Traian dela Turnu-Se-
so verin, cari au vint...

www.dacoromanica.ro
 EMULATIUNE 107

acolarul Georgescu. Numa dupa ei ne-am %inut toata

ziva, domnule; d'aia n'am venit eri la coala.
Profesorul. N'a ;i vint eri la coala, ha ?..
Licolarul Otopeanu. Nu, domnule, ca to -am vazut i
pe dumneata ca umblai dupa ei, i...
Prof esorul. No !.. vazt-aci numa ?..
yScolarul Ionescu. Dumitale 1i-era cald, domnule.
Prof esorul. Ha!
L'colarul Otopeanu. Te qtergeai mereu cu basmaua...
10 Prof esorul (impacientat). Tu inchide-ti ratul!.. No !..
vazt-a0 numai eri 'alantaeri la paradie cum au fost cu-
nunate cu lauri i inalta aprobaTiune dis%iplina aceea ssi
aplicaliunea aceea, m'rog, pe carea au aratat-o colerii
aceia?
is Otopeanu. Rai?
Prof esorul. No !.. vazt-ali numa ce is to lucrul acela,
m'rog, carele se chiama repectul datorinvii (cu elevatiune),
carele este fundamantul acelui lucru, m' rog, carele se
chiama adevaratul romagnism?.. Ca-z eu ce va spun in
20 toate zilele, magarilor! i v mumuluesc (foarte sentimental)
cu aceea dragoste, cu acel devotamant ca un adevarat
parinte pintru copiii lui, m'rog ! ca sa scot i din voi,
oameni... i voi (foarte mahnit) n'ascultaIi!
yScolarul Otopeanu (afectat de mahnirea profesorului). Ba, as-
25 cultam domnule !
Prof esorul (schimband tonul, foarte aspru). Ba n'ascultap
ratanilor ! ca data ai fi ascultat, in atata vreme de patru
ani, de cand fac cu voi rotaliune, mi-ar fi sue-vs i mie
sa va scot odata la un defilir in paradie ; sa capat i eu
30 acea inalta aproba-ciune, carea este ca o recompenza, m'rog.
Lcolarul Anibal Ionescu .(facand sgomot in bancA, cu tonul infun-
dat catre camaradul sau Otopeanu). Astarnpar'te, dom'le!
Profesorul (tunAtor). Ce-i acolo, animale? (ia rigla dela tabla
i o joacA in aer).
35
Ionescu. Domnule! Otopeanu nu ma lass 'n pace.
Profesorul. Otopene! socoteti ca nu Ii-s urechile
destul de lunji?
Otopeanu. Nu... domnule! nu i-am facut nimica...
el nu ma lass pe mine.

www.dacoromanica.ro
108 NUVELE SI SCHITE

lonescu. Nu, domnule!

Prof esorul (cu toath asprimea). Silen-cium! No !.. uita-ci-
va numa vitele, cum nu tie asculta cu aten%iune cand
le vorbesc de un asa lucru, m'rog, care ar trebui sa pro-
5 voace o eroulatiune... Pintru aceea, toate ostenelile mele
cu cele mai din urma metoade nu mi-au succes! (se emo-
Voneaza treptat). Pintru aceea doara ieri 'alantaieri am sim-
%it acel simIimant carele se numete, m'rog, penetraIlune,
cand am vazut aceea mandreIa de scoleri ca o lejiune
to din acelea cari au vint cu divul Traian i au trecut intaiu
pe la Viminacium Ionescule! i a doilea pe la Egreta-
Drubetis Ghiorhiescule! pe podul lui Apolodor
Otopene!!!.. acea mandrep de scoleri, cu peptu 'na-
inte, cu capu 'ndarapt, cu pas amasurat pe muzica!
15 (ridica linia ca o sabie, scoate pieptul, fnalth fruntea). Aa coleri sa fi
avut ca sa fac cu ei, m'rog, un defilir! (porneste) Links!
rechts! links! rechts ! links rechts! (defileaza pe dinaintea bAn-
cilor cu mult soldatesc).
Scolarii aplauda foarte veseli.
20 Asa coleri romani Imi
Prof esorul (oprindu-se ostenit).
trebuia mie! da nu n4te loaze levantine ca voi, cari nu
tiIi deck numa doara sa va ranji%i si nu ave %i repect
pentru datorinVa!
colarul lonescu. Domnule, tata spunea aseara c'a
25 cetit la gazeta, ca zice ca e acolo la Severin un profesor
mare, 1-a decorat Regele, ca zice ca el...
Profesorul (cu humor). Ce e tata-tau?
I onescu. E de aici domnule!
Prof esorul. Nu te 'ntreb de unde-i, prostule! te
30 'ntreb, ce-i.
Ionescu. Ce sa fie, domnule!
Prof esorul. Ce mestesug are, boule? Ce-i? popa? ne-
gustor? hengher?
lonescu. Nu, domnule... pantofar... zice ca-1 cheama
35 d. Costescu.
Prof esorul. Pe cine-1 cheama d. Costescu? pe tan-
tau ?
lonescu. Nu, domnule; pe profesorul dela Severin;
zicea tata: aa profesor, halal sa-i fie!

www.dacoromanica.ro
 EMULATIUNE 109

Prof esorul. Spune-i tata-tau, uterului, aa dela

mine: ne, sutor, ultra crepidam, ca-z doar nu to %i l_qtarii
or sa aiba compekenIa sa se pronunIe obiectiv asupra
metoaghelor de pedagojie care iate cea mai inalta tiinIa.
5 lntelesu -m'ai?
Ionescu. Nu, domnule!
Prof esorul. Vina tata-tau i mumii-ti, ca to -or facut
prostovan!
qcolarul Georgescu. Domnule, pe mine a zis tata ca
10 ma trimete la Severin In gimnaziu... la d. Costescu.
Prof esorul. Da tata-tau ce-i?
Georgescu. Avocat i deputat...
Prof esorul. Te poate trimite i la Kecikemet ! tot
de jaba! data n'ai aplicaPune, n'are ce - ;i face, sa fie nu
15 d. Costescu, sa fie, m'rog, i cel mai emininke pedagog,
m'rog, sa fie macar i Petalqiu! ca-z doara to -am pro-
boluit de atata vreme, de patru ani, de cand fac cu tine
rota pune !
Otopeanu. -- *i. eu o sa rog pe taica sa ma trimeata
20 tot la d. Costescu ...
Prof esorul. Da trimeata-te i la furci!.. (schimband to-
nul). No! basta cu colocvia! Nu vreau sa va las sa mere %i
mai departe in gimnazium fara sa ave %i i voi o dis %i-
plina. Curand acuma va veni finele anului, cand vom
25 arata cu to %ii onoratului ministeriu cum am tiut sa ne im-
plinim datorinta, ca s capatam i noi o inalta aproba ;iune.
Pantru aceea dar, m'am hotarit ca de astazi o oars pe
zi sa aiba o destinaIiune hotarita pintru mutruluiala, ca
sa proboluim m'rog, spiritul nostru de emulapune. De
so astazi, vom Incepe sa facem pans la imparprea premiilor
ecsercir. Aceia dints voi, cari vor avea mai multa aplica-
Iiune, vor fi amasurat, corporali 9i undroficeri, iar acele
loaze, cari vor fi proti, vor ramane catane proaste. Tru-
bue ca sa aratam i noi, m'rog, onoratei azisten%e, care
35 va fi de faia ca sa fie onoreza la un defilir, ca ne-am dat
osteneala, aa ca top musai sa strije cu patriotism: virtus
romana rediviva!
No !.. acum sa va vaz! to-ti dupa mine la exer %ir, ca
o lejiune traiana!

www.dacoromanica.ro
110 NUVELE 51 scHITE
(Merge la ulti, o deschide de perete ; apoi se 'ntoarce, is rigla ca o sabie, alazli
pe copii in linie de companie, qi porneqte urmat de micii legionari, comandfind):
Peptu 'naintre! capu 'ndarapt! forverc! mar! Links !
rechts ! links ! rechts !
5 (Iese pe uA. Copiii urmeazA foarte rnandri pe comandantul lor. Ajung to
curte).
Profesorul se oprete i comanda. Halt!
*colarii se opresc in repaos pe loc.
Profesorul asudat, se terge cu basmaua. No !..
10 vazt-a0 ca nu e v'un lucru mare, daca ave-ci o Or de aten-
Iiune i de aplicaliune?.. Gandi-ci-va numa la reuita
aceea marea%a cand onoratele matroane romane ale
so%ietaIii (cu mandrie prospectiva crescAnda) vor arunca cununi
de flori asupra voasta, i feld-maralii i gheneralii, i
15 onoratul ministeriu, i tuci pectaIii inpectori, i Rejele
i Rejina, i cronprinVi, cari sunt, m'rog, mai mari ca
un er%elloc, va vor da inalta aprobaliune, i mie, profe-
sorelui vost, pintru implinirea datorinIii dupa metoada
mea, o distin-ciune, m'rog, o decoraIiune pans sa ma
20 puna in penziune, cum i-or dat i Costescului, nerog!
ganditi-va numa la reuita aceea mareala, care, neam
de neamul vost, nite ratani! nu s'au invrednicit, ma
rog!
Ionescu. Da !. . da' not n'avem ca bacIii lu Costescu,
25 Muzica.
Prof esorul. Muzica nu-i de lipsal.. Destulu-Ii-i un
trombeta i un doba la o mica lejiune romana!
Otopeanu. Eu bat toba, domnule !
Profesorul (obosit). S'o baIi pe pielea tats -tau, ma-
30 gariule! No !.. destulu-i pintru astazi. Mere-ci acas cu
mandrie la mamele voastre, i mane cu to0 iar la ecseqir !
Copiii vor sa iasa in neregula. Profesorul sbiara: halt !
Ei se pun in rand i es pe poarta coalei, militarete, pe
cand profesorul le comanda cadeaca pasului: links! rechts !

www.dacoromanica.ro
 PREMIUL INTAIU
0 REMINISCENTA. DIN TINERETELE PEDAGOGULUI

Era la scoala No. 1 de baeci u Deeebal* din Urbea

G... Trei ani dearandul, din clasa intaia primara si
5 pana'n a treia, doi scolari eminen %i si-au disputat cununa
de merisor, smulgand admiraiia profesorilor, revizorilor,
inspectorilor si. tuturor autorita-cilor.
Acesti doi scolari sunt Artur Ionescu si Ionira Pau-
nescu.
10 Ce1 dintaiu este fiul unit al d-lui Mandache Ionescu,
mare proprietar, omul eel mai influent si mai cu greutate
din tot jude %ul si stalpul oricarui guvern. Asta e bine;
caci fara d-1 Mandache cu greu s'ar putea guverna in
accl jude %.
15 Cel d'al doilea este copilul natural al Paunii vaduvei,
menajera care traeste cu lucrul pe la case boeresti.
In clasa intaia au obVnut:
Artur Ionescu media 9 si fracIia 97 si trei sferturi;
Ionia Paunescu media 9 si frac-cia 98 si un sfert.
20 Premiul intaiu cu cununa: Ioni a.
In clasa a doua:
Artur Ionescu, media 9 si frac %ia 98 si jumatate;
Ionira Paunescu, media 9 si frac %ia 99 si un sfert.
Premiul intaiu cu cununa: iar
25 In clasa a treia:
Artur Ionescu, media 9 si fraclia 99 si jumatate.
lonira Paunescu, media 9 si frac %ia 99 si 3/4
In sfarsit, acuma terming acesti doi eminen %i scolari
clasa a patra.
30
D-1 Mandache Ionescu a zis scurt lui Artur:

www.dacoromanica.ro
112 NUVELE BSI SCHI'fE

Daca iei premiul intaiu cu cununa, to duc la expo-

zitie, daca nu, mergem la -Ora.
ySi cand d-1 Mandache zice ceva scurt, apoi e lucru zis.
Toata urbea ateapta cu incordata nerabdare sa vina
5 rezultatul examenului anual i imparcirea premiilor.
CetaIenii de marca incep sa faca prinsori: reac-cionarii
pariaza pentru Ionia, progresitii pentru Artur.
La cafeneaua centrals, sunt in prinsoare peste treizeci
de dulce-ci i cam tot atatea cafele, placinte, branzoaiee
10 i mimauri.
Numai d-ta iubite cetitor, numai d-ta care inca n'ai
fost mama nu vei putea inplege emo %ia i neastamparul
din ce in ce crescande ale mamei lui Artur, graIioasa
madam' Aglae Ionescu.
15 Madam' Ionescu sta, umbla, mananca, doarme, face
fara sa poata parasi un moment gandul ca i'n
ori-i-ce,
anul acesta frac %iunea lui Artur are sa fie covarita de
a lui Ionia ; caci se 'ircelege nu poate fi vorba deck de
o mica diferenra de fraqie a fracTiei, amandoi concureacii
20 fiind emineni.
Chinuita de gandul ei, mama lui Artur intalnind in
strada pe d-1 Tiberiu Bumbe, institutorul, care o sa-
luta pans la pamant, se hotarate sa-i calce pe
oprete caleaca i striga:
25 - Pardon, domnule Bumbe! un cuvant...
Cu tot respectul! zice foarte unsuros tanarul Tibe-
riu i se apropie cu capul gol de scara trasurii.
A dori sa va vorbesc ceva... Pute %i data nu va
aduce prea mult deranj, sa pofti i chiar astazi pe la
so mine...
Doamna mea... zice d-1 Tiberiu incantat.
...Pe la ceasurile unu i jumatate dupa amiaz...
Cu placere, doamna mea.... cu mare placere...
Atunci la unu i jumatate negreit... Sa va atept?
95 ?
Nesmintit, doamna meal..
0 salutare gra-cioasal.. Trasura pornete... D. Ti-
beriu se acopere i merge la barbier, sa-i potriveasca
ciocul, mustalile i parul, pe care-1 peaptana drept In sus.

www.dacoromanica.ro
 PREMIUL INTAIU 113

De ce adica, se 'ntreaba cetitorul, madam Ionescu

trebue sa-syi, calce pe inima, cand oprete trasura spre a
vorbi d-lui Bumbe.
0! raspunz eu; este un lucru intim pe care am
5 uitat sa-1 spun mai dinainte. Iata:
D-1 Tiberiu este tanar, i este un secret public in tot
oraul ca acest tanar adora 'n tacere pe gra-cioasa Aglaia,
care nu poate sa sufere pe tanarul Tiberiu, fiindca acesta
se uita foarte cruci.
t0 De cate on in treacat i1 vede aruncandu-i ochiade ga-
. le9e pe sub ochelarii lui albatri, fiindea poarta ochelari
albatri, o apuca un fel de lein la inima cu dureri de
cap ; incepe sa cate, i casca, i casca i trebue sa mearga
numaidecat acasa, sa puie sa-i descante de deochiu.
15 La un bal de binefacere, iarna trecuta, d-1 Bumbe, sta
intr'un colt al salonului i privea pe gra %ioasa Ionescu
danIand. A privit-o mult; ea a inceput sa cate, a cascat
mult, pans cand, in mijlocul unei figuri de cadril, a dat
un Iipat nabuit, i-a venit rau, a vrut sa caza, i au tre-
20 buit s'o scoala pe braIe afara la aer i sa-i descante.
Daca'n treacat i de departe, ochii aii ai d-lui Tiberiu
exercita aa influenIa asupra nervilor acestei dame, fi-
rete Ca pasul ce s'a hotarit ea sa-1 faca, trebue sa-1 fi
facut calcanduli pe inima. Trebue sa aiba mult curaj
25 aceasta persoana ca sa se supuna de buns voe malefi-
ciului, aa de aproape, piept in piept.
E unu i douazeci i cinci de minute...
Iata ca suna cineva... Doamna Ionescu simte ca'n-
cepe sa-i svacneasca in partea stanga a corsetului.
30 E omul cu ochelari albatri.
Jupaneasa-I introduce in salon.
Tanarul institutor poarta o redingota neagra foarte
lunga 'n poale; in schimb pantalonii tot negri sunt destul
de scurci; jiletca alba deschisa; o funds mare rose-pale
35 la gat, ale carei capete falfae la fiecare micare pe ma-
nica egretie ca porcolanul; in picioare pantofi galbeni
i ciorapi creme, in maini manui gris-perle; o palariula
canotiera de paie de deosebite fete, cu panglica ecosezei
asortata i umbrela cenuie de soare. Fiindca-i vant afara,

www.dacoromanica.ro
114 NUVELE SI SCHITE

palaria este garantata cu iretul petrecut printr'un nas-

ture al redingotei.
In salon nu este nimeni.
D-1 Bumbe ii scoate palaria pe care o -One in mana
5 stanga, pune umbrela langa un scaun, apoi trece drept
la oglinda din fa-ca, ii potrivete cravata i manica
egretie, care tot iese afara din jiletca, ii scoate bine man-
etele i ateapta 'n picioare.
0 ua se deschide... E stapana casii, mai straluci-
10 toare ca totdeauna, sorbind pe nari dintr'o batista, in-
muiata in triplu extract de vervena. Femeea se oprete
palida 'n ua, ca sub puterea unei fascina %iuni.
D-1 Bumbe inca se recomanda.
Dupes salutarile obligatorie in aa circumstanIa, doamna
15 face, cu o sforIare eroica, doi pai, i poftete pe tanarul
sa is loc, apoi ade i ea, tergandu-se cu batista udata.
Tanarul is cu precaqiune dela spate poalele redin-
gotei, le aduce bine in faIa i se aseaza.
De mult nu am avut placerea a va vedea, domnule
20 Bumbe...
Ei! doamna nu m'a vazt ; dar eu am vazt pe doamna
de multe ori, cand umbla, ma rog, in promonada i prin
bolti....
Eu, drept sa spun, nu v'am vazut dela balul de
25 asta iarna...
16 ! (raspunde tararul, privind gale subt ochelari i zambind foarte ciudat)
Ie! cand tonolea doamna asa delicat i epanzibil... i
i-au vint un acIes... cu doi ofi%eri, ma rog...
*titi pentru ce v'am chemat, domnule Bumbe?
30 - Ba!
Sa va rog de un lucru.
De un lucru? sa-1 tiu numai cum ca... carele-i
acela, ma rog frumos la doamna.
i zicand acestea, se uita grozav de adanc pe sub ocheldri.
35 Doamna tace un moment, apoi casca si se sterge pe
frunte.
No ! numai doamna sa spuna, ma rog, apoi eu sunt
gata la comando, ma rog. No ! ce poruncete doamna,
ma rog?

www.dacoromanica.ro
 PREMIUL INTAIU 115

$i iar se uita...
Doamna casca .grozav, apoi, mirosind batista 9i aple-
cand ochii in jos:
A9i dori ca Artur al meu sa ia 9i el odata premiul
5 intaiu; destul 1-a tot luat feciorul Paunii. Pana cand
atata persecu %ie pentru copilul meu?
No! ca'z asta, ma rog frumos la doamna, nu-i per-
zeciriune; asta, mai apoi se conzidareaza dupa coefi-
Ienturi, ma rog.
10 Doamna ridica ochii 9i, intalnind privirile de sub oche-
larii alba9tri, inghite in sec 9i iar 9i-i pleaca.
Eu tocmai de asta am Iinut sa va vorbesc, ca sa
va rog... ca sa va rog sa fiIi mai indulgen%i cu Artur...
Ce D-zeu, pentru un punct la suta!
15 Ei! ei! un punct... Apoi aia trubue ca sa fie con-
ziderat, ma rog frumos la doamna.
Ei!. daca ai vrea d-ta!
Se and trosnind falcile doamnei.
No! ca -z aia alt-cum nu depanda de la voin-ca mea,
20 ma rog; aia s'a hotarit in conziliul in9titutorilor.
Cum, s'a hotarat deja?
16! s'a hotarit, ma rog, de aseara dupa calcula-
Iiunea coefiVentelor.
$i... cat a avut feciorul Paunii?
25 - Apoi, ma rog frumos, putem sa spunem la doamna
pre-cize.
D-1 Bumbe9 scoate o hartie din buzunar 9i cete9te:
Paunescu IoaniIiu, media 9 9i fracciunea 99 9i ju-
mutate, ma rog.
30 - $1... Artur?..
Apoi, ma rog frumos, putem sa spunem 9i aia la
d-na pre %ize... Ioanescu Artur, media 9 9i frac %iunea 99
si un sfert, ma rog.
Doamna se scoala, 9i hotarita:
95 $i pentru atata diferenra, nici in anul asta, Artur
sa nu ia premiul intaiu?... Atunci pentru ce ai venit
aici?
D-1 Tiberiu, foarte afectat, ridicandu-se si potrivindu-si
poalele:

www.dacoromanica.ro
116 NUVELE $1 SCHITE

Apoi pentruca m'au chemat d-na, ma rog. Ca-z eu

data nu mi-ar fi facut onoare doamna sa ma theme, eu
apoi n'a fi cutezat altcum sa ma prezentez la doamna,
ma rog frumos... Zic zeu lui Dumnezeu!
s Doamna suns. Jupaneasa intra.
Sa-1 daIi afara pe domnul.
Sa am iertare, ma rog...
Afara!
Doamna iese pe unde a venit, foarte nervoasa.
lo No 1 ca-z nu trubue sa fie grobiana doamna! ma
duc, ma rog... Cu tot repectul i conzidera%iunea..
am onoare...
Jupaneasa it impinge... D-1 Tiberiu pleaca injurand
ungurete.
15 De prisos a mai spune ca seara, la d-1 prefect al jude-
%ului, unde era de faItt i d-1 Mandache Ionescu, s'a pe-
trecut o scena foarte penibila, sand d-1 prefect, in vreme
ce d-1 Mandache cetea o gazeta, i-a zis d-lui Bumbe cu
toata. asprimea:
20 Si, in sfarit, alege! vrei sa ramai aci la noi, on
vrei sa pleci maine? Ai inIeles?
La acestea, d-1 Bumbe a avut curajul sa raspunza :
Ie... Ca-z asta nu-i greu lucru de ales!.. Sa am
iertare, nu trubue sa se supere d-1 prefect i sa fie grob,
25 ma rog frumos... Facem apoi la frac %iune o micuIa rec-
tificaIiune...
Si, scoVand catalogul:
...Paunescu Ioani %iu, media 9 i frac %iunea 99 i
jumutate; apoi, Artur Ioanescu, ma rog frumos media 9
30 0 fraciunea 99 i trei firtale... No! vezi numa!

www.dacoromanica.ro
 POVESTE
IMITATIE

A fost data un imparat v'o imparateasa, care aveau

trei feciori: al mai mare sa fi avut vapte anivori, al mij-
5 lociu vreo vase vi Praslea vreo patru. *i erau frumuvei
vi cumin %i deli era mai mare dragul sa-i vezi.
data, pleaca imparatul la vanat dupa fiare, cu o su-
medenie de curteni; vi merg ei cat merg calari p'in pa-
duri, p'in mun %i, vi numa 'ntr'o livede racoroasa, cand
to se opresc sa mai rasufle caii de atata urcuv, and nivte
miorlaituri, sa fi zis ca e vreun cotoiu salbatic, on tine
vtie ce lighioana.
Au inceput sa sforaie caii vi sa-vi ciuleasca urechile
in spre partea de unde venea sgomotul. Imparatul zice:
15 <4 Ce sa fie ?> ca nu se vedea nici o mivcare in iarba inalta
a pajivtii vi miorlaiturile ii dedeau zor inainte.
Un curtean tanar, mai indrazne%, zice: o Nu da %i dru-
mul cainilor h> sare jos de pe cal vi, pavpav p'in iarba,
merge binivor cu arcul gata titre locul banuit. Aproape
20 de tot, se oprevte vi 'ntinde arcul. Alta miorlaitura...
Trage, sageata vajaie vi se pierde in desivul ierbei care
se clatina incet din varf ... Alta miorlaitura tot pe loc.
In sfarvit, vanatorul mai face un pas, doi, se uita bine
vi ramane incremenit.
25 In iarba, la un loc batatorit intr'adins, o copa4a vi
in copai0 un copilav el miorlaia ava. Cine-1 lapadase
tocmai aici? Norocul lui... A vrut el imparatul sa mearga
'nainte la vanat, ca la asta plecase, da unde a fost chip
de Vpetele broscoiului, ca facea o galagie, un taraboiu
30 de nu-1 incapea padurea.
11

www.dacoromanica.ro
118 NUVELE SI SCHI'j'E

Aga, zice intaiul sfetnic, ala era un prieten vechiu 9i

bun al imparatului:
4 Maria Ta 9i boieri dumneavoastra, eu zic sa ne mul-
iumim cu atfita pe ziva de astazi. Hai sa ne intoarcem
5 acasa, sa dam po9findicul asta pe mana unei femei, ca cu
a9a trambi %a nu mai intfilnim not vanat cat am umbla 0.
S'au intors cu copilul incet la pas, 9i, on de osteneala
cat lipase, on de zanganitul armelor, on de leganatura
mersului domol calare, copilul a adormit in braIele sfet-
10 nicului, care i-a cfintat tot drumul.
Instal. 9it, ce s'o mai lungim degeaba! pune-te biata
imparateasa, biata sa nu fie! cu cocoanele din case, is -1
pe copil, desfa9a-1, spala-o ca era feti/a premene9te-o,
alearga de-i cauta san... ma rog, toate celea multe cfite
15 trebuesc la un puiu de om. Si feciorii imparatului, bu-
curia lor, ca aveau acuma o papu9e vie sa se joace cu ea!
Hranita, ingrijita, alintata ca o fata de 'mparat, cum
nu era sa creasca bine? Cre9tea mare 9i frumoasa, dar
frumoasa, nu a9a frumoasa! Au crescut feciorii 9i fata
20 pana a ajuns ea de vreo optsprezece ani 9i ei care de
tali era.
0 iubeau imparateasa 9i imparatul pe fata de-o pier-
deau din ochi, cat era de mladioasa cand umbla de colo
pfina colo pe covoarele moi, de nu s'auzea pa9ind, 9i cu
25 trandafiri in par 9i radea de toate celea, par'ca era, and
s'arata in fa-ca batrane/ilor lor, ca un luceafar stralucitor
9i vesel in faIa unui drumeI ostenit.
Si erau tori ferici%i. Da' numa, ce sa se pomeneasca
data imparatul 9i 'mparateasa, tocmai and 9edeau amfin-
30 doi de vorba 9i puneau la cale ca ce rost sa -i faca fetei
asteia, sa-i gfiseasca un voinic, un om de neam pe po-
triva ei, ca fata de suflet a unei case imparatcti ce
sa se pomeneasca? Vine feciorul al mai mare 9i zice cu
glasul tremurat:
95 K Mariile Voastre, taica 9i maica, va sarut mfiinile,
vreau sa va spui o vorba i s v fac o rugaciune mare! )>
Zice imparatul: 4 Ce e, fatul meu? Spune o.
Baiatul zice: 4 Sfirut mainile Mariilor Voastre, am ve-
nit... sa indraznesc... data nu va e cu suparare...

www.dacoromanica.ro
 POVESTE 119

sa-mi... sa-mi (14 mie pe Ileana de nevasta ... ca

mi-e drags i fara ea nu pot trai #.
Imparatul raspunde: u Fatul meu, asta nu se poate.
Eti fecior de imparat i ai sa fii imparat. Nici inima
3 to n'are voe sa bats cum Ii place i nici tu n'ai voe s'o
ascul %i cum bate. Daca vrei s'o iei pe Ileana, lapada-te
de tronu 'mparatesc, pe care ar fi sa mi-1 moteneti tu
cand o vrea Dumnezeu sa ma cheme de aici ; lapada-te
de tron, 1i atunci, ramanuci: tu barbatul Ileanei i frate-
10 tau al mijlociu Imparat pe bun drept in locul tau la
vremea sa... Gandete-te bine toata noaptea i maine
sa-mi dai raspuns ! #
Dar cand a zis vorbele astea, Imparatul s'a posomorit
rau de tot adica : sa nu to socoteti ca-i gluma coil
15 spuiu eu. A plecat tanarul pe ganduri. N'apuca Impa-
ratul sa se intoarca spre imparateasa, s'o Intrebe ce zice
de asta, si iaca-ta feciorul al mijlociu intra, se'nchina
pan' la pamant, saruta mina tatii i mamii i zice:
4 Taica qi maica, Marine Voastre, am venit sa va fac
20 o rugarninte: eu vreau sa ma'nsor si v rog sa-mi daci
pe Ileana, ca fara Ileana eu mor
oFatul meu, zice Imparatul suparat, asta nu se poate.
De ce, Maria Ta?
De ce, de ne-ce... Uite pentruca nu vreau eu! zise
25 Imparatul rastit ! Iei afara! iei, ca se 'ntampla nu
stiu ce !
Ai vazut, Maria Ta? zise imparateasa, dupa ce a
plecat flacaul mahnit.
Am vazut, raspunde Imparatul Incruntat.
se E un lucru mare, Maria Ta, zice Imparateasa, i
Inca mie mi-e frica i de altceva >.
Si cum zice vorba asta, hop i Praslea, de douazeci
i doi de ani, deabia cu cateva tuleie in barbie, iar: o Ileana
i Ileana, ca de unde nu, 1mi fac seams singur # i'ncepe
as sa planga si sa caza in genunchi la parinIi, ca-i era mai
mare mila ma-sii de el.
Se scoala Imparatul necajit foc i art ! o palms lui
Praslea de a rasunat tot palatul:
' Iei afara, mucosule ! #
1i

www.dacoromanica.ro
120 NUVELE SI SCHITE

Plangi Peas lea si fugi! Imparateasa plange, si imptl-

ratul turbat trimite sa theme numaidecat pe intaiul sfetnic.
Cum soseste batranul, imparatu-i spune tot.
0 Maria Ta, zice sfetnicul, nu trebue sa to superi asa
5 de tare. Cine n'a trecut prin asta? La tinere%e e beala
cu leac. sa-i trimetem pe copii sa se plimbe p'in lume
un an; un an sa n'aiba voie nici unul sa puie piciorul
pe pamantul imparaIiei noastre, si peste un an sa mai
vorbim: boala trecatoare. Ochii cari nu se vad se uita .
10 Imparatul chema pe unul ate unul dintre feciori, si
fiecaruia le spuse porunca hotartta, scurt si apasat, asa
ca nu mai era chip sa mai zica baiatul nici care.
0 Ai inples?
Am imeles, Maria Ta!*
15 ySi au sarutat fiecare maim taichii si maichii si si-au
luat ramas bun dela Ileana, si-au plecat tustrei calari
tot uitandu-se 'napoi, cat au putut sa mai vaza, cum
fluturau in varful turnului, de departe, doua naframe
albe. S'au desparIit la o raspantie si au apucat care pe unde.
20 Au umblat ei cat au umblat, asa hoinari, multa vreme
p'in lumea larga de colo pans cold, si ce sa vezi? Cand
mai erau vreo trei luni pans sa li se inplineasca termenul,
ajung ei, fara sa se caute, intr'un targ mare, unde se
Iinea iarmaroc vestit data la zece ani. *i. Iinea iarma-
25 rocul asta o suta de zile in cap. Se strangeau acolo la
vreme toate bogaIiile de marfuri din patru parIi ale lumii,
bunataple si leacurile pamantului, si minunile iscodeniilor
toate, si comedii si solomonii, ghicitori, cantareIi si pan-
glicari si paiaTele, Ai mai d'intai: veneau tc4i sail. arate
30 care mai de care mestesugul... si lume... lume de toate
neamurile si limbile din departari.
Umbland asa p'in iarmaroc, feciorul nostru al mai mare
da peste un negustor care vindea un plocat frumos cu
parul cre% si dulce ca matasea porumbului fraged. Plo-
35 catul cela era vrajit, Ca tine sedea pe el, pang sa stings
o scantee, ajungea unde gandea. Ce mai incape tocmeala
multa ? 1-a cumparat.
Tot in vremea asta, al doilea frate gaseste pe un pustnic
dela Sfantul Munte, on de unde o fi fost, care vindea

www.dacoromanica.ro
 POVESTE 121

o iconic facatoare de minuni a Maichii Precistei, i ico-

nita aceea avea puterea ca tine ar fi fost pe moarte data
o atingea cu credinra de buze, Ii trecea boala i se ridica
'n picioare bun zdravan, par'ca nu 1-ar fi fost durut nici
5 in calcae macar.
- 4 Cate parale?
Atatea.
Poftim.
A luat iconica 'a plecat.
10 La o Inghesuiala nerasbita, cum e la orice iarmaroc,
iaca se intalnesc cei doi fra-ci i nu le vine sa creaza
ochilor, i se iau in brace Ca pasa-mi-te ii tainuise
unul altuia iretenia de-acasa. Cand sa-i spue cate toate
le vazusera i cat li-e dor de maica i de taica de-acasa,
15 iacata un zgomot grozav: un tanar alerga p'in iarmaroc
plangand i cautand cai sa sboare ca vantul i ca gandul,
ca el trebue numaidecat sa plece acasa. Fuga i ei, sa
vaza ce e. Cand colo, era chiar Praslea. Cum it vede, da
un Iipat:
20 - 0, fra %ii mei iubi %i, is uitati-va in oglinda asta, gan-
dici-va la pariniii notri acasa i sa vedeci grozavie!
Doamne! Doamne! ce sa facem?
ySi cum se uita ei in oglinda i se gandesc acasa, ce sa
le vaza ochii? Vad aevea pe Ileana culcata 'n pat cu
25 parul despletit, alba cum Ii varul, cu ochii ca sticla dui
In fundul capului Para o raza de viata broboane maxi
de sudoare pe frunte starlici la 'ncheetura mainilor
incrucipte pe piept i sughite rar sfetnicul batran
ii -tine lumanarea, i mitropolitul in sfita de our s'apleaca
30 si apropie de buzele ei fripte lingurita cu grijanie; i
la o parte i alta a patului, in genunchi, plang infundat
imparatul i imparateasa cu capetele for batrane pe pi-
cioarele ratite ale bietei fete.
Repede, flacai! toli pe plocat !...
35 Au ajuns...
Iconi-ca la buzele moartei...
Se mica fata... clipete din ochi... ii ridica mana
la frunte... ii da frumos parul intr'o parte... zambete...
se scoala...

www.dacoromanica.ro
122 NUVELE I SCHI'j'E

E sanatoasa... saruta pe parinIii i pe fraIii ei, 9i 'n-

cepe iar sa raza ca mai 'nainte i sa umble de colo pana
colo; fuge 'n gradina, taie trandafiri, si-i pune 'n par i
spune la copilarii i rade de par'ca s'a sculat o ciocarlie
5 din somn i-si cants cantecul de dimineara.
A pus imparatul sa cladeasca o biserica mandra cum
nu mai fusese pan' atunci in toata imparaIia, spre lauda
Fecioarei, care facuse o aa minune. Si a mancat si baut
la sarbatori mari trei saptamani lume dupa lume, pe
10 socoteala cur/ii imparateti.
Acu, toate bune: fata a scapat; id fie sanatoasa, sa
traiasca, si Maica Domnului Buna, care a pazit-o, sa-i
dea noroc!.. Da... fata ca fata; ce to faci cu flacaii?
ca de a doua zi au inceput iar sa vie unul cate unul la
15 imparatul sa-i spue pasul.
Cui s'o dea?
Care are mai mult drept s'o ia?
Fara oglinda n'ar fi vazut-o in ce hal era si n'ar fi in-
drasnit sa calce porunca imparatului, sa vie inainte de
20 termen.
Fara plocat, n'ar fi sosit la vreme.
Fara iconiVa ar fi dus-o to %i la groapa.
Au stat seara la sfat imparatul, imparateasa si sfetnicul
cel batran, qi pana 'ntr'un tarziu n'au putut sa se in%e-
25 leaga cei doi batrani cuminIi, cui trebue data fata: ba
unuia, ba altuia, ba lui Praslea; ba sa se traga sor %i,
norocul s'aleaga!
Imparateasa, data vazu si vazu ca nu se mai ispra-
vete vorba si ea cam picotea de somn, zice:
30 # Doamne! Maria Ta, cum sunte%i dumneavoastra bar-
bacii! Ira pricepeIi la imprejurari mari, si la ale mici va
pierde-ci cumpatul i rostul... Rasboiu mare sa fi fost
de facut qi pana acu 11 punea %i la tale. Stau i v'ascult
de-atat amar de vreme... am cascat de mi-a trosnit fai.-
35 cile. Ce mai tura-vura... vorba lunga de geaba? Iaca, o
s'o ia al de 1-0 iubi fata, ca dreptul lui e! *
Ei? intreaba tine a ascultat povestea; care dintre
flacai a luat-o pe Ileana?

www.dacoromanica.ro
 POVESTE 123

Nu tii dumneta, raspunde povestitorul, cum se

ispravesc toate pove9tile cu Trei-fe-ci-logofeIi? Pe cine are
sa iubeasca fata?... pe Prtislea.
Dar ceilal %i cum au ramas?
s Au ramas destul de bine. Al mare a ramas cu to-
puzu 'mparatesc; al mijlociu .cu iconi %a... Pu %in lucru
e sa imparaleti? Nu-i destul sa nu mori niciodata? Dar
era i drept sa fie a lui Praslea, pentruca el daca nu o
lua pe Ileana, ramanea cu oglinda, i s'ar fi tot uitat
10 in ea, ar fi vazut-o pe fata mereu cu altu 'n bra %e i s'ar
fi prapadit baiatul... i daca se prapadea el, se pra-
padea i fata, se prapadea i ma-sa, imparateasa, care
tot pe el it iubea mai mult, ca era Praslea, i ar fi fost
mai mare pacatul sa se 'nttnple atatea nenorociri pentru
IS o biata dragoste de tinerei.e.

www.dacoromanica.ro
 INTRE DOUA POVETE...
SCHITA

. Cu tot uetul balului, am auzit optindu-ini clar la

urechea dreapta : o Trebuie sa fii prea sec de spirit, ca
a sa te la9i ame-cit de un dracusor asa de tartar ! a Era o
povaIa foarte cuminte, pe care desigur al fi urmat-o,
data aveam numai o ureche ; insa de-abia 1i terming con-
silierul inIelept propoziIia, 9i, la urechea stanga, altul imi
opti i mai clar: 0 Trebuie sa fii pea sec de spirit, ca sa
10 nu te Tali purtat de atata farmec...* Nu m'am uitat
imprejur, sa vaz tine sunt cei ce-mi opteau. Ii tiam.
Erau cei doi consilieri intimi ai mei, care nu ma parasesc
nici un pas, nici-o clips; nici ziva nici noaptea, nici de-
tept, nici in somn. Ii cunosc bine pe amandoi, mai bine
15 de cum ma cunosc ei pe mine. Eu sunt sigur de caracterul
lor ;ei nu se pot niciodata bizui pe al meu. De eke on
nu i-am amagit, urmand, cu toata povaIa staruitoare a
unuia, pe care ma faceam ca o ascult cu tot inte-
resul, indemnul celuilalt. Dar e i vina lor: unul ma
20 trage la dreapta, altul la stanga ; cand unul imi zice da,
altul imi zice ba, ap ca eu, sau trebue sa stau pe loc,
a9teptand in zadar o impacare a for imposibila, sau tre-
bue numai decat sa urmez pe unul, i astfel sa contra-
riez pe celalalt. Insa, ce e regretabil pentru mine, e ea
25 totdeauna, dupa ce am urmat pe unul departe pe o ca-
rare, cand ma uit inapoi, ma caesc, ca n'am urmat po-
va-ca celuilalt.
Acum, stam singur dupa perdelele unei ferestre, pitit
intr'adins in intunerec, pentru a scapa un moment de
30 persecu %ia unui dracusor de cincisprezece ani i a-mi cu-

www.dacoromanica.ro
 -$

INTRE DOUA POVETE 1.25

lege min %ele. InIelege bine cititorul ca, nu in ironie, nu-

mesc pe domnipara Nina <4 un dracu9or >>: la grandiosul
bal, ea venise costumata aca ca s'adevereasca zicatoarea
ca puiul, i de drat, e frumos... In costumul de ma-
tasa neagra, cu clinuri i bendi %e stacojii ; cu mantelui.a
de catifea, care-i Implinea talia micuta Inca neformata
bine, mititelul Mefisto avea nite miccari de o mladiere
diabolica: asta imi amintea vorba ca un dracucor se
poate strecura prin cea mai ingusta crapatura. Ceeace
10 mai ales se potrivea de minune cu atributele persona-
jului erau cei doi ochi negri, cari aruncau de sub tichia
de catifea nicte priviri cate odata insuportabile. In totul
era, sim%eam bine, o aratare primejdioasa, un prilej de
pierzare, de care trebuia sa fug, facandu-mi truce.
15 Din ascunzatoarea mea de dupa perdele, unde ma re-
fugiasem scapandu-i pe inelate, o urmaream cu privirile
cum aluneca de colo pans colo, ca argintul viu, prin
mul %imea pestri-ca, cu un neastampar febril dupa ce, dela
categoric pana la brusc, refuzase orice invita %ie la dan-c.
20 0 clipa, o perdui din ochi; ci clipa aceea, in care se stinse,
intre atatea colori strigatoare, delicioasa silueta neagra,
mi-a fost, trebue sa marturisesc, foarte penibila. Atunci,
la urechia stanga auzii calduros: 4 Pe tine to cauta b); iar
la urechea dreapta batjocoritor: < Ei ac !* Aceasta replica
25 rautacioasa m'a ofensat... Asa? am zis ; gi, dand cu
amandoua mainile perdelele fide() parte, am intrat in
lumina balului.
0 frumoasa Domni-ca din veacul XVI-lea imi ieci drept
In faIa. Era o veche cunotin-ca a mea, care-mi ceru bra-cul
so s'o conduc la bufet. Domn4a era una din cele mai man-
dre frumuse-ci ale societaiii noastre ci vaduva. Deci fa-
voarea ce-mi facea era destul de pre0oasa, o favoare de
care nu se bucurau decat foarte pu-cini intimi, am fost
grozav de contrariat de Intalnirea aceasta prin %iara. Dar
38 nu era chip sa scap... A trebuit sa ma execut. Am pornit
cu ilustra mea tovaraqe pe latura vastului salon, cau-
tand calea mai libera, i, pe and imi spunea ca a doua
zi e hotarita sa piece pentru cateva luni in Italia, ci ea
i-ar face mare placere sa fie Insolita de un om de spirit,

www.dacoromanica.ro
126 NUVELE SI SCHITE

amuzant i iubitor de arta, eu cautam, distrat, in toate

col %urile, nu cumva voiu mai gasi cu ochii norocul ce mi
se parea pierdut pentru totdeauna...
Sa fi plecat?... A fi fost dezolat I
5 Am ielit din salon pe up cea mare i am pornit sa
coborim pe scara de marmura catre splenditul bufet din
catul de jos. Dar, cand paeam a doua treapta, imi aparu
jos, pe spalierul de mijloc al scarii de onoare, intre ghir-
landele de flori luminoase, domnioara Nana, care suia
to in fuga din bufet. Cum ne-a vazut, s'a oprit pe loc, in
timp ce eu am facut o micare, pe care Domni/a, cu gandul
la calatoria proiectata, probabil, a trecut-o neluata in
seams. Am coborit incet-incet ! Nina sta infipta in calcaie
dinaintea noastra, ateptandu-ne sa sosim. Mandra dom-
15 ni/a, trecand linitita in fa/a feti %ei, a mangaiat-o zi-
candu-i cu multa bunavoin/a: 4 Unui aa dracuor fru-
muel i-ar edea bine i in raj*, la care dracuorul, arun-
candu-mi o privire aproape infernala, raspunse in %epat:
I Merci, Madame. . .* i intr'o clips sbura pe scara 'n
20 sus i disparu pe up cea mare in salon.
Am intrat cu Domni %a in bufet, unde era- multa lume...
Cand voiam sa aduc la gura o cups de ampanie, am
sim/it la spate un fior calduros, ca i cum mi s'ar fi apro-
piat repede de corp o flacara, aa ca m'am rotors brusc
25 In loc... Dracuorul!... Era in ochii ei o privire atat
de hotarita i de impunatoare, cu un in/eles aa de ca-
tegoric i de precis, incat, daca Domni/a n'ar fi avut
buna inspira %ie a-mi cere singura s'o due inapoi la foto-
liul ei rezervat in salon, a fi fost in stare sa fac o nepo-
so lite/a rugand-o, sub orice pretext, cat de stangaciu a
fi putut imagina in pripa, sa ma scuteasca de atata onoare.
Urmarici la o cuminte distan/a de dracuorul meu, a
carui emana %iune o sim/eam de departe devenind din ce
in ce mai patrunzatoare, am pornit inapoi spre salon.
ss Dupa ce am lasat la locul ei pe Domni/a,m'am intors.
Rezemata de o coloana de langa up cea mare, Nina
ma atepta. M'am oprit in loc i mi-am cufundat privi-
rile din tot adancul sufletului asupra siluetei aceleia, care
lua propor %ii miraculoase. M'am dus cu draga inima, 1m-

www.dacoromanica.ro
 INTRE DMA POVETE 1.27

pins de o putere irezistibila, drept la ea, fara nici o sfiala

de tine tie ce ochi banuitori. Ii scosese manuile roii,
i mana-i mica, cu care-i apasa partea stanga a piep-
tului, stralucea Intr'un mod uimitor pe pieptarul ei de atlas
negru. Figura ei avea un aer straniu, un amestec de
rautate inspirata i de profunda imputare. Sprincenele-i
fine erau incruntate, buzele stranse, i fruntea, atat de
tanara Inca, intunecata. Mi-a luat brawl fara sa-mi zica
o vorba, i, fara sa-i zic o vorba, am urmat-o machinal.
10 Brawl Ii tremura aa, incat al meu, contagiat, Incepu
sa tremure asemenea. Ea mi-1 stranse cu putere, i simtii
distinct cum, sub corsajul de matasa, svacnea precipitat
de pere %ii coastelor mici resortul neastamparat al vie %n.
Ocolind cu multa pruden-ca punctele salonului, unde, in
1 grupuri, puteam intalni cunotince indiscrete, trecuram
intr'un salona turcesc, apoi intr'o alts incapere mai mica,
fara sa fim Impiedica%i de cineva, i ajunseram la o usa
ascunsa in perete. Nina ciocani de trei ori, Intr'un mod
caracteristic ; up se deschise ; fusei Impins inauntru; dra-
20 cuorul intra dupa mine i trase up care se Incuia de
sine. Eram in odaica de studiu a dloarei Ana, fiica sta-
panei casei i prietina intima a dloarei Nina, cam de
aceeal varsta.
Balul era departe. Nu se mai auzia catui de pu %in
23 sgomotul lui.
Ramasei Incremenit In picioare, pe cand dracuorul,
fierband i batand nervos din varful botinei de lac, ii
arunca departe mantaua de catifea i manuile roii. Dupa
ce ma privi apoi indelung cu ochii pierdmi, se tranti pe
30 o canapea, ascunzandu-i capul in amandoua mainile.
Stam pe loc, euprins de un vag sentiment de fried ; insa
Incet-incet, in faIa acestei minuni, frica incepu sa se
schimbe intr'o delicioasa sensa %ie.
Dupa micarea umerilor in %elesei ca dracurrul plangea
35 Infundat cu hohot. Nu mai puteam sta locului; ma re-
pezii fara sa tiu ce fac i, luand in bra-ce cu putere dra-
gu/u1 corp, uurel ca o pans, it ridicai drept in sus...
plangea cu adevarat, sbatandu-se in braIele mele ca o
pasare salbatica ranita, pe care o culege brutal vanatorul.

www.dacoromanica.ro
128 NUVELE SI SCHI'J'E

4 Nino: i-am strigat: nu-i frumos ce faci! un dracupr

nu plange niciodata... Te rog !... Nino !...*
Pe sub perdeaua de lacrimi, atat de bogate i de ief-
tine la aa varsta, ea-mi arunca drept in ochi o privire
5 nespusa ; incet-incet apoi, pleoapele cu genele mari In-
chisera ferestrele atat de luminoase ale acelui suflet ciu-
dat ; fa%a se facu cum e varul, nasul se sublia, buzele
se albira i se intredeschisera, i fermecatorul cap al mi-
cului Mefisto se apleca pe spate, lasat in gol in afara
to de braIul meu.
g A leinat ! trebue deqteptata! v auzii la urechea stanga,
care se ridicase la o stare exaltata de sensibilitate, pe
and urechea dreapta era, poate tocmai pentru asta, cu
desavarire surds. Atunci, sim ;ind ca mi se opresc ba-
15 Valle inimii, imi aplecai binior capul i-mi apropiai bu-
zele mele de ale ei. ..Erau reci ca ghia-ca Iar and
voira sa se deschida spre a zice o vorba, ce vorba,
nu tiu simcii ca ma ciupete cineva de urechea surds.
Era domnipara Ana, care sosise pe la spate, fara s'o
20 auz, razand foarte vesela ; sdrobita de oboseala dansului,
ne spuse gafaind:
. Nino, to cauta to %i in bal; trebue sa pleci !
4 Destul !.
Am imbracat amandoi repede cu mantelu %a lui pe bietul
dracuor, care era cu totul aiurit ; i-am ters frumuel
25 lacrimile, i-am aranjat frizura deranjata sub tichiu ;a de
catifea i i-am deschis usa secrets. Dracuorul a stat o
clipa in prag, apoi cu o volubilitate feliria, s'a repezit
inapoi la mine, sa-mi dovedeasca iute ca aceleai buze
pot fi reci ca ghia %a si fierbin-ci ca flaara cea mai vie.
30 Cand, dupa o plimbare de trei ceasuri in sanie, ma in-
torceam de diminea-ca dela qosea, unde mersesem sa taut
somnul prea greu de gasit acasa, am auzit venindu-mi
de departe, pe aripile unui vant sub-cire i ingheIat, 1i-
35 patul unei locomotive, mi s'a ridicat de deasupra ochilor
vraja minunatei nop/i trecute. La urechea dreapta, care,
nu tiu de ce, ii recapatase sensibilitatea, mi-a sunat:
Ar fi o nerozie sa nu prof4i de ocazia fericita a
unei calatorii 1mpreuna cu o femee aa de distinsa.

www.dacoromanica.ro
 INTRE DOUR POVETE 129

Dar dracurrul cum ramane? mi-a optit la urechea

stanga.
Ei a ! am raspuns.
Am mers in grabs acasa, mi-am facut repede valiza
5 i am pornit la gars. Trecand pe o strada deadreptul
mi-a venit ideea sa carmesc la stanga, sa fac un ocol mic,
spre a trece pe dinaintea caselor unde locuia Nina.
Dar m'am gandit pe data c'a putea pierde trenul i
am aplecat in jos mains cu care vream sa ating umarul
to birjarului. Am ajuns la gars cu cinci minute inainte de
plecarea trenului. L-a fi scapat !. . . M'am suit vesel.
Tovaraa mea de calatorie era de mult la locul ei. A fost
foarte mulluinita vazandu-ma hotarit in sfarit s'o inso-
Iesc, i mi-a dovedit aceasta indestul pe urma.
15 Am petrecut in Italia cateva luni, pe care nu le pot
uita niciodata ; i asta o datoresc laceleptului meu con-
silier din dreapta . . . Dar, precum am zis mai sus, ce e
regretabil pentru mine e ea, de c5te on urmez pe unul
din consilieri departe pe o carare, cand ma uit inapoi,
20 totdeauna ma caesc ca n'am urmat indemnul celuilalt.
Si de aceea mi-aduc de atatea on aminte de mititelul Me-
fisto i tot de atatea on regret ca odinioara consilierul
dela stanga n'a insistat mai mult i n'a tiut sa profite
indestul de surditatea urechei drepte. . . Scapam o in-
25 cantatoare calatorie in Italia . . . Ei! i ? De unde tii pe
ce alte farmuri i mai fericite . .
.

Si acum, cand e atat de mult de atunci, iata-i pe bunii mei

consilieri ca tot nu s'au impacat ; unul imi zice: (c Ai
facut foarte cuminte ! * iar celalalt : # Mare neghiob ai
30 fost !

www.dacoromanica.ro
 CANUTA OM SUCIT
A fost data un om care toata via %a lui nu s'a putut
potrivi cu lumea un om sucit.
Masii i-a abatut sa-1 nasca tocmai despre ziva la lasata
5 secului de postul mare, cand se pornise o sloata grozava.
Pwele in anul acela cadea In iarna de tot. Tats -sau a
alergat cu brica la moaa satului tocmai in margine.
Moaa dormea ; d'abia se 'ntorsese acasa dela arenda9u1
moiei, unde fusese chef. A trebuit vreme pana s'o detepte,
10 pana se se 'mbrace femeia, pana sa se urce 'n brilca.
Copilul a ateptat cat a ateptat, i, pana sail piarza rab-
darea masa, care se vaita cumplit, i-a pierdut-o el p'a
lui i s'a repezit aa fara socoteala in lume, tocmai cand
s'auzeau clopopii dela brica lui tats -sau la scars.
15 Peste vreo patru saptamani, a venit vremea sa-1 boteze:
Radu, Raducanu, Canuia fara praznic la calindar. Dupa
ce s'a lapadat de trei on de Satana nau-sau pentru el,
Popa satului a luat copilul in mani i 1-a varit odata 'n
cristelni/a: 4 In numele Tatalui!...* copilul a rabdat ;
20 pe urma Inc'odata : 0. . . 'al Fiului !. . .0 copilul a 'nceput sa
urle de apa rece parca-1 baga In foe; iar cand 1-a varlt a
treia oara: 6 'al sfantului Duh !...* copilul s'a smucit
dintre degetele Popii ca o varluga, i a scapat In fundul
cristelni %ii. Popa a scos mainile goale din apa, iar nap
25 a inceput sa %ipe:
Se 'nneaca, parinte, copilul !... Ce faci?
Popa i-a sumes iute manicile i 1-a scos cat a putut
mai degrab la aer. Mititelul era vanat ca un ficat de bivol
batran ; nici miau nu mai zicea ; clipea numai din ochi-
so orii lui carpip ca un broscoiu in pierzare.

www.dacoromanica.ro
 CANUTA OM SUCIT 131

L-au luat de picioare, 1-au 1nvartit, 1-au scuturat, 1-au

frecat, pans i-a venit iar sufletul la loc.
maa! zice popa ; multi copii am botezat de cand
sunt preot... sa va traeasca! dar aa copil sucit n'am
5 mai vazut I
Canu-ca a ramas sarman de parini tocmai cand se facuse
copil de 'nvaiatura ... De una, mai bine pentru ei: mare
bucurie n'aveau sa capete dupa urmarile lui.
Bunica-sa despre tats 1-a luat pe copil la oraq qi 1-a dat
10 la qcoala. A 'nvalat Camila cat a 'nvatat, 'Ana a ajuns
cu chiu cu vai in clasa a patra. Intr'o zi, dascalul, un
om foarte serios, a venit suparat. Cum a intrat In clasa,
s'a aezat pe catedra incruntat, a strigat catalogul gi pe
urma:
15 Camila!
Prezent
Cali domni a avut %ara romaneasca?
Multi, domnule.
20 - Multi, multi! da ca-ci? neghiobule!
. domnule?
Dar tu ma 'ntrebi pe mine? or eu pe tine, prostule?
Sa-i numaram, domnule...
Dar pan'acu ce-ai facut, neghiobule?
Am invalat la aemetica, domnule.
25 - Mergi la loc, nataraule! Aldan sa-i numeri.
S'a dus Canup la loc qi s'a apucat sa numere qi iar
sa numere.
A doua zi a venit dascalul i mai suparat:
Camila
30 Aici.
Cate feluri de numere complexe avem?
Multe, domnule.
Cate, dobitocule?
Cate, domnule?
95 Raspunde tu, boule!
Sa be numaram, domnule!
Acu sa be numeri? pana acum ce-ai numarat, ma-
garule ?

www.dacoromanica.ro
132 NUVELE SI SCHITE

Am numarat Domnii, domnule!

Mergi la loc, vita! Altdata sa le numeri.
Iar s'a dus la loc gi s'a apucat sa numere cate feluri
de numere complexe avem.
5 A treia zi, dascalul intra turbat:
Canu/a!
Prezent !. . . Numerele complexe....
Nu te 'ntreb de numerele complexe...
...Domnii -Orli romaneti...
10 Stai, intaiu sa to 'ntreb, loaza. Cate rauri are Eu-
ropa?
Ma due sa le numar, domnule...
Si a plecat Camila. S'a dus la bunica-sa acasa gi i-a
spus ca nu mai merge la coala macar sa-1 tae. Bunica-sa
15 a alergat la dascal, gi dascalul i-a spus:
Babo, da-1 la meteug. Poate meteugul sa-i dea
de capataiu, ca nu-i de coala, e copil sucit, una-1 intrebi
i alta raspunde.
S'a mahnit batrana, dar s'a gandit: de unde tii? nu
20 e toata lumea facuta sa se procopseasca 'n coala... sa-1
dau la stapan; poate acolo sa-i fie norocul lui.
L-a dat pe Canura la un bacan. A slujit baiatul cat a
slujit, cand mai bine, cand mai rau. Intr'o sears, bacanul
a incarcat un co mare cu fel-de-fel de mezeluri gi cu vreo
25 douazeci de sticle de yin, sa le trimea ;a la un muteriu.
Afars era poleiu grozay. CanuO s'a aplecat i d'abia a
putut ridica greutatea pe loc limpede in pravalie.
N'o sa aluneci cu el, ma ? a 'ntrebat stapanul.
De! jupane; stiu eu?
30 0 sa-1 po %i duce?
E greu...
Haide! s'a rastit jupanul. Dar sa dormi i sa ma-
nanci, tii? leneule I
Canu-Va a dat sa ridice coul i n'a putut. Jupanul ca
35 sa-1 imbarbateze i-a dat un pumn in ceafa ; pe urma,
jupanul i inca un baiat au ridicat greutatea i i-au pus-o
lui Canu-Va in carca. Copacel-copacel, baiatul a mers caIiva
pai papa la colul stradei pe unde presarasera negustorii

www.dacoromanica.ro
 CANUTA OM SUCIT i33

cenuse pe dinaintea pravaliilor ; dar cand s'apuce pe o

ulicioara mai neumblata, ca sa mai scurteze din drum,
tocmai venea o birja cu caii rascacaraIi de teama alune-
cucului. Baiatul s'a ferit repede 'n laturi qi odata, bal-
5 dabac! sf sdrong! Canu%a intr'o parte cat colo gi sarcina
din spinare Intr'alta. Baiatul s'a lovit la cot de i-a secat
sufletul; dar s'a ridicat degrab sa vaza ce s'a facut co-
ul. L-a apucat vartos de toarta i I-a smucit cu putere.
Ciudat lucru! Coul era acum mai uor. Cand 1-a ridicat
to dela pamant, a 'nceput sa curga din fundul coului ca
dintr'o stropitoare ciuruita: se sparsesera sticlele i acum
se scurgea ram- 44a vinului. Ce sa he'd? La muteriu, cu
cioburi de sticla nu putea merge. Sa fuga? Unde sa se
duca? Sa se 'ntoarca la prtvaliel... N'are sa-1 omoare
15 doar.
De omorit nu I-a omorit jupanul, a jupanul nu era
om aa de rau... Dar...
Unde ai cazut, ticalosule?
In col% la ulicioara.
20 Pentru ce ai apucat pan ulicioara, afurisitule? Nu
puteai merge pe podul Mogooaii, pe unde e maturat i
cu cenuse pe jos? Ai?
Ca sa nu mai ocolesc, jupane!
sa nu mai ocoleti?... Ti-e lene sa umbli, miqe-
25 lule!... Patruzeci de franci I. .. Face pielea to cats pa-
guba mi-ai facut to mie?
i trage-i, i trage-i... I-a tras atata, inch bietul Ca-
nup, dupa ce s'a Inchis pravalia, nici n'a mai mancat.
S'a culcat imbracat pe mindir i a dormit tun pans la
30 ziva, par'ca facuse un ziafet.
A treia sears it trimite iar cu marfa la alt muteriu.
Acuma era coul foarte uurel.
Maa! sa vii degraba.
Viu, jupane.
95 Baga de seams sa mai spargi ceva iar !...
Peste cateva minute vine 'n pravalie o dams si tar-
guete fel-de-fel de trebuincioase pentru casa.
Sa-mi dai un baiat sa mi le duca numaidecat cu
mine i cu contul, sa-1 platesc acaaa.
19

www.dacoromanica.ro
134 NUVELE BSI SCHITE

Care dintre baieIii 'di mici e aicea? Intreaba jupanul.

Nici unul 1 raspunde tejghetarul. Sunt to-ci dusi.
Dar Camica?
N'a venit Inca.
5 - Veni-i-ar numele...
Dama-si pierde rabdarea; se uita la ceas:
Atunci, zice, iau o birja, ca m'asteapta la masa;
am musafiri; si trimite dumneata pe baiat maine, on
poimaine cu contul.
10 Jupanu, negustor vechiu, care cunostea cat se 'ntinde
poimainele cocoanei, zice dulceag:
Dar ... stiff ca ... mai este un contisor ...
Ce contisor? zice dama. Orice-o fi, plateste barbatu-
meu cand o trece pe aici.
15 - E cam de mult, zice jupanul zaharisind si mai tare
tonul. De! cu vremea asta, si la noi, negustorii, nu prea
merge... Eu zic, conic, mai bine sa ateptam baiatul...
zau 1 mai bine sa asteptam baiatul.
Care va sa zica nu am atata credit la dumneata?
20 -, Ma iertaIi,'sarut mana, raspunde cu glasul ca miam-
balul jupanul, frecandu-si mainile.
Apoi schimband deodata tonul, aspru catre tejghetar,
pe cand intra mai mul %i muterii:
Baiete! vezi ce-a poftitara domnii.
25 - Mersi, zice dama foarte InIepata, si iese, tran-
tind usa.
Ori-si-cat, sa lasi sa piece asa un musteriu suparat, o
dama, nu face pentru un negustor... Tocmai cand se
gandea jupanul la asta cu parere de rau ca s'a 'ntamplat,
30 iaca-ta i Camila, alb de mazariche.
Unde ai stat pans acuma, nemernicule? sbiara
jupanul.
Am fost la d. Popescu.
La d. Popescu?... Un ceas pentru o palm& de
85 10C? . . .
Am dat pe podul Mogosoaii, jupane; pan ulicioara
aluneca.
Pe podul Mogosoaiei?... ca sa cacti gura la pra-
valii!...

www.dacoromanica.ro
 CANUTA OM SUCIT 135

Si Bart part ! o pereche de palme fierbin %i peste ure-

chile degerate.
De sigur numai din pricina firii lui pe dos, i s'a parut
lui Canura doua palme mult mai dureroase decat bataia
5 de deunazi. Deunazi, dupa atata pisageala, se culcase
faro. sa se planga de vale i dormise ca o buturuga ;
acuma n'a putut s'adoarma de usturimea urechilor, A
plans infundat toata noaptea pe mindirul lui pans despre
ziva.-
10 Se Implinea acu, peste o minuta, a treisprezecea invar-
teala a pamantului imprejurul soarelui de cand tanarul
CanuIa se grabise a iei sa se bucure de razele acestuia.
Un neastampar nesuferit tidied pe baiat de pe mindir.
CanuIa ofta adanc ca i cum ar fi rasuflat intaia data, ii
15 terse repede ochii ca si cum ar fi vazut intaia oars lumina.
In perete ardea o lampoara afumata. To %i
dormeau adanc. Ii lua intr'o basma lucruparele lui, mai
nimic, i iei.
Mijea de ziva cand, rupt de oboseala trupului i mai
20 ales de a sufletului, ingheIat de atata umblet pe frig,
batea in geam la cocioaba bunica-sii, in fundul unei ma-
halale dela marginea oraului. Baba se deteptase, Iii
aprinsese candela la icoane i se 'nchina.
Cine e?
25 Eu, bunico.
I-a deschis.
Ei I ce cauli to pans 'n ziva?
Am fugit dela jupanul.
De ce? a 'ntrebat bunica incruntata de tine tie ce
30 urit gand i-o fi fulgerat prin mintea ei veche.
...Pentruca... nu mai vreau sa stau.
Nu-1i da de m7ancare?
Ba da.
Munceti prea mult?
95 Mult.... dar... nu mult.
Te bate?
Baiatul dete din cap 9i 'ncepu sa planga. A vrut bunica
sa-1 mustre, sa-1 indemne la supunere ba, ca aa bate
12

www.dacoromanica.ro
136 NUVELE SI SCHITE

stapanul, sa 'nveIe baie-cii minte ; ba, ca trebuie sa aiba

copilul rabdare data e la stapan: ca data n'a vrut sa 'nvete
carte si nici la stapan nu vrea sa stea, atunci ce-o sa se
faca el? s'ajunga vagabond, on pungas, on sa se prapa-
5 deasca pe drumuri; ca de! e baiat mare acuma, de trei-
sprezece ani... de treisprezece ani! .. i si-a adus aminte
baba ca adineaori, acu, a implinit copilul copilului ei
d'abia atata, si a e destul de mahnit el si de batut la
ziva lui, cand a4i copii tine stie ce bunatali si ce man -
10 gaieri au la ziva lor: ce sa-1 mai mustre si ea?... si
tot uitandu-se la el cum plangea ca un prost, sezand
pe marginea lazii, cu legatura intr'o mans, si se stergea
cu caciula la ochi, a inceput si baba sa planga ca o proasta . . .
Cand rasarea soarele mare pe un ger limpede ca sticla,
15 Gallup. dormea la caldura in patul bunica-sii. Tot fire
sucita! omul cand doarme fara grije, doarme pe-o ureche,
nu pe branci: nici pe una nici pe cealalta nu voise sa
doarma, fiindca-i erau prea sim %itoare de cu seara.
Tot asa si iar asa, pentru nimicuri, a schimbat CanuIa
20 mulci stapani. Istoria lui se poate asemana cu istoria
unui pahar care rabda sa-1 umpli cu litra si pentru o
picatura se supara si da pe-afara. i lumea vede macar
ce se petrece cu paharul; dar putea lumea in%elege ce se
petrecea in sufletul lui Canu0 ? Paharul sta de faVa ; su-
25 fletul lui Camila sta ascuns i pe semne era prea mic,
prea stramt dedea repede pe din afara.
Multe si de toate a 'ncercat el in viala lui, ca sa si-o
poata carpi de azi pe maine. A facut, fiindca si el era
roman, a facut si politica: a parasit totdeauna opozi%ia,
30 din cauza nemarginitei si injustei ei violenIe, in ajunul
venirii ei la putere, si s'a alipit totdeauna de guvern, care
In definitiv nu era aa de vinovat, cu cateva zile inainte de
trecerea acestuia in opozicie. i pe urma iar asa i tot asa.
Ducand viard destul de grea, i-a venit si lui ceasul,
35 si s'a insurat ca toata lumea. L-a inselat la inceput
soacra-sa, nu i-a dat zestrea fagaduita el a zis si n'a
prea zis ceva. L-a inselat nevasta intaia oars el a zis
prea pu %ine. A doua oars n'a zis nimic. Dar odata, la

www.dacoromanica.ro
 CANUTA OM SUCIT 137

Blagoviqtenii, a facut ce-a facut i din toata saracia a

cumparat -un crap mare i boros, ceva rar: patru . chile
i plin cu icre. L-a dus acasa i a rugat pe nevasta i pe
soacra sa i-1 faca umplut la cuptor cu stafide i coconari.
5 Femeile, din una Intr'alta, mai cu treaba,. mai cu vorba,
au uitat sa scoata petele la vreme. Cand 1-a dat la masa
sfarog. Camila i-a ieit din pepene. Fara nici o vorba
i-a lasat nevasta qi a pornit divor; a doua zi cu probe
de altadata ; ar fi pornit numaidecat, dar nu se putea,
10 era sarbatoare, mancare de pete, nu se %inea tribunal.
Femeia era Insarcinata... A 'nceput sa planga ca ce-o
sa se faca ea fart Canu-ta. El n'a vrut s'asculte. De necaz,
de mahnire, femeea a lepadat la ma-sa i cat pe-aci sa
piara de boala i de mizerie. A alergat soacra-sa la el:
15 Camila maica, fie-1i mila! e nevasta-ta, iart-o! se
prapadete fata, moare! ce Dumnezeu! Canwp maica,
pentru un crap!
A! Canuca, barbat stranic, o -cinea Inteuna:
Crap necrap, nu se poate, cocoana 1 am pornit
20 hartie, s'a ispravit.
In sfailit a scapat femeea dupa o Indelungata suferin-ta.
Intr'o diminea/a, and plecase dupa daraveri, Camila
se Intalnete cu nevasta-sa, slabs, legata pe sub falci: se
plimba in pia%a Teatrului de colo pant colo ca o desperate.
25 0 durea ingrozitor o masea de sus. Fusese la dentist,
dansul dormea. I1 atepta sa se detepte ; dar nu putuse
sta Iocului; ieise sa se plimbe; stand In salonul de aqtep-
tare, i-era frica sa nu 'nebuneasca de durere.
Pe and vorbeau amandoi c'aminteri nu erau supa-
30 ra-ti iata ca vine In fuga mare feciorul dela dentist i-i
spune sa pofteasca. Femeea pornete hotarita ; dar dupa
un pas se oprete i, intorcandu-se catre.barbatu-sau:
Ai i to cu mine, Canu-ca ; mi-e frica.
Omul merge dupa ea. Ajung in salonul de ateptare.
95 Femeea cade sdrobita pe un jec, legananduli capul stram-
bat i aiurit de suferinIa.
Poftici, zice doctorul, deschizand o ua.
Femeea se scoala i is de mana, dardaind ca de friguri,
pe CanuIa ; amandoi intra dupa doctor. Ea alba ca hartia,

www.dacoromanica.ro
1.38 NUYELE $1 SCHITE

se aseaza pe scaunul de operacie. El se face ca fluera ca

pentru el singur, inand mainile la spate si uitandu-se la
o cadra din perete. Dar n'are rabdare, urea sa. se 'ntoarca.
Atunci un Gata!
5 Haha! zice doctorul. Bine-ai facut c'ai venit! aveai
un abces care se putea sui la ochiu, i pe urma...
Ei, domnule doctor ! zice femeea cu tonul bland al
celei mai hotarite scarbe de via%a, dupa ce se clati bine
In gura... Cate suparari am eu, ma mir cum nu mi-a
10 copt pana acu i inima!
Camila nu mai fluera. A platit vizita doctorului. A
plecat cu nevasta-sa. A tratat-o cu cafea cu lapte la
Fialcowskil ca nu pusese femeea nimic in gura de trei
zile. Pe urma s'au suit amandoi intr'o birje; au mers
15 acasa, s'au Impacat si au trait inca destula vreme im-
preuna.
Ar mai fi trait inca bine, daca nu i se intampla lui
Canu-ca sa moara. Intr'o zi, dintr'un nimic, iaraq pentru
un moft, ceruse Imprumut o mica sums unui prie-
20 ten pe care 1-a fost Indatorat pe vremuri cu mai mult,
i acesta 11 refuzase s'a iritat asa de grozav din cearta
Meat i-a venit un fel de necaciune... Rau... rau...
pana seara a murit. L-au ingropat a doua zi ca pe to%i
morIii.

25 La apte ani, i-au facut dupa obiceiu parastas, ca

scoata oasele i sa i le spele. Era de fa-ca la slujba nevasta
i cateva rude. Cand au dat groparii de cosciugul lui si
i-au ridicat binisor capacul putred, ce sa vezi! In loc sa
stea oasele lui Canura de-alungul qi cu fnca 'n sus, harca
30 sta 'n sus cu ceafa, i wrloaiele erau pornite catre gratarul
coastelor.
Asta n'a fost mort bine cand 1-au ingropat, a zis
popa.
As! a raspuns femeia. M'as fi mirat, Dumnezeu sa-1
35 ierte, sa-1 gasesc la loc... Sfin %ia to nu 1-ai cunoscut pe
raposatul CanuIa om sucit!

www.dacoromanica.ro
 LA HANUL LUI MAN JOALA
Un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala...
de-acolea, pana 'n Popetii-de-sus, o potie: in buestru
potrivit, un ceas i jumatate... Buestrau-i bun...
5 data -i dau graun%e la han i-1 odihnesc trei sferturi de
ceas... merge. Care va sa zica, un sfert vi cu trei, un
ceas, i pana 'n Popeti unul i jumatate, fac doua i
jumatate... Acu sunt apte trecute: al mai tarziu pana
la zece, sunt la Pocovnicu Iordache... Am cam intar-
10 ziat... trebuia sa plec mai de vreme . dar in starlit !...
de weptat, ma ateapta...
Aa socotind in gand, am i vazut de departe, ca la
o bataie buns de purA, lumina multa la hanul lui Man-
joala, adica aa-i ramasese numele; acum era hanul Man-
15 joloaii omul murise de vreo cinci ani... Sdravana
femee! ce a facut, ce a dres, de unde era cat p'aci sa
le vanza hanul cand traia barbatu-sau, acum s'a platit
de datorii, a dres acaretul, a mai ridicat un grajd de
piatra, i Inca spun to%i ca trebue sa aiba i parale bune.
20 Unii o banuesc ca o fi gasit vreo comoara... al %ii, ca
umbra cu fermece. Odata au vrut s'o calce talharii...
S'au apucat sa-i sparga usa. Unul dintre ei, al mai voinic,
un om cat un taur, a ridicat toporul i cand a tras cu
sete, a picat jos. L-au ridicat repede! era mort... Frate-
25 sau a dat sa vorbeasca, dar n'a putut amu%ise. Erau
patru ingi. L-au pus pe mort in spinarea lui frate-sau, i
ceilal%i doi 1-au apucat de picioare, sa-1 ingroape undeva
departe. Cand sa iasa din curtea hanului, Manjoloaia
incepe sa strige pe fereastra: hotii! i 'n faVa-le, iaca
30 zapciul cu mai mul %i ini i cu patru doroban %i calari.

www.dacoromanica.ro
140 NUVELE I SCHITE

Striga pomojnicul: #Cine-i?* Ho%ii cei doi, fugi care 'nco-

tro! ramane mutul cu frate-sau mort In carca. Acu, ce
to faci la cercetare? Toata lumea tia ca mutul vor-
bete; cui putea sa-i treaca prin cap ca mutul nu se pre-
5 face? L-au batut 'Ana 1-au smintit, ca sa-i vie glasul la
loc degeaba. De atunci li s'a taiat pofta flacailor sa
mai calce hanul. ...
Pans s-mi treaca toate astea prin minte, am sosit.
0 sums de cars poposesc in curtea hanului; unele duc
i la vale cherestea, altele porumb la deal. E o sears aspra
de toamna. Chirigiii se 'ncalzesc pe Tanga focuri... de
aceea se vedea atata lumina de departe. Un argat imi is
calul in primire sa-i dea gra.ume la grajd. Intru in car-
ciuma, unde fac refenea oameni mulIi, pe and doi ;igani
15 somnoroi, unul cu lauta i altul cu cobza, Iarlaie Intr'un
col% oltenete. Mi-e foame i frig m'a rasbit umezeala.
Unde-i cocoana? Intreb pe baiatul dela taraba.
La cuptor.
Trebue sa-i fie mai cald acolo, zic eu i tree, prin-
20 tr'o saliIa, din carciuma in bucatarie...
Foarte curat in bucatarie... i abur, nu ca In carciuma,
de cojoace, de cisme i de opinci jilave abur de pane
calda. Manjaloaia priveghea cuptorul...
Bine v'am gasit, cocoana Marghioalo.
25 - Bine-4 venit, cocoane Fanica.
Mai s'o fi gasind ceva de mancare?
Pentru oameni de omenie ca dumneata, qi la miezul
nop%ii.
*i repede coana Marghioala da porunca unei coto-
so roan %e sa puie de masa 'n odaie, i pe urma s'apropie de
cotton la vatra, i zice:
Uite, alege -i.
Cocoana Marghioala era frumoasa, voinica 9i ochioasa,
tiam. Niciodata insa de cand o cunoteam q'o cu-
35 noteam de mult: trecusem pe la hanul lui Manjoala de
atatea ori, Inca de copil, pe cand traia raposatul taica-
meu, ca pe acolo n'era drumul la targ niciodata nu mi
se paruse mai placut5.... Eram tanar, curatel qi obraznic,
mai mult obraznic decat curatel. M'am apropiat pe la

www.dacoromanica.ro
 LA HANUL LUI MANJOALA 141

custanga ei, cum era aplecata spre vatra, 9i am apucat-o

peste mijloc; ajungand cu mana de bratul ei drept, tare
ca piatra, m'a 'mpins dracul s'o ciupesc.
N'ai de lucru? zice femeea i s'a uitat la mine
5 chioraq...
Dar eu, ca s'o dreg, zic:
Strapici ochi ai, coana Marghioalo!
Ia nu ma 'nanta ; mai bine spune ce dau.
Sa-mi dai... sa-mi dai... Da-mi ce ai dumneata...
10 Zau...
Si eu, oftand:
Fie, a strapici ochi ai, coana Marghioalo!
Da data te-aude socru-tau?
Care socru?... de unde 9tii?
15 Dumneata gande9ti ca, data te ascunzi sub caciula,
nu te mai vede nimeni ce faci... Nu te duci la Pocov-
nicu Iordache sa te logode9ti cu fata a mai mare?...
Aide, nu te mai uita aka la mine; treci in odaie la masa.
Multe odai curate 9i odihnite am vazut in via %a mea,
20 dar ca odaia aceea... Ce pat ! ce perdelute ce pereti!
ce tavan! toate albe ca laptele. Si abajurul i toate cele
lucrate cu iglita in fel de fel de fete... qi cald ca sub o
aripa de clo9ca ... 9i un miros de mere 9i de gutui.
Am vrut sa ma a9ez la masa 9i, dupa obiceiul apucat
25 din copilarie, m'am tutors sa vaz incotro e rasaritul sa
ma 'nchin. M'am uitat cu bagare de seams de jur imprejur
pe to %i peretii nici o icoana. Zice cocoana Marghioala:
Ce te ui %i?
Zic:
so Icoanele... Unde le %ii?
Zice:
Da-le focului de icoane! d'abia prasesc cari 9i pa-
duchi de lemn...
Femee curatal... M'am a9ezat la masa fa'andu-mi
85 truce dupa dating, and deodata, un racnet: calcasem,
se vede cu potcoava cismei, pe un cotoi batan, care era
sub masa. Cocoana Marghioala sare repede i deschide
u9a de perete; cotoiul suparat da navala afara, pe and
aerul rece napade9te 'nnauntru 9i stinge lampa. Cauta

www.dacoromanica.ro
142 NUVELE SI SCHITE

chibriturile pe bajbaite; taut eu incolo, cauta cocoana 'n-

coace ne-am intalnit piept in piept pe 'ntunerec... Eu,
obraznic, o iau bine 'n bra %e i 'ncep s'o pup... Cocoana
mai nu prea vrea, mai se lasa ; ii ardea obrajii, gura-i era
5 rece i i se sbarlise pe langa urechi puful persicii... In
sfarit iaca jupaneasa aduce tava cu demancare qi cu o
lumanare. Pe semne om fi cautat mult chibriturile, ea
ilindrul lampii se racise de tot. Am aprins-o iar
Buna mancare! paine calda, rata fripta pe varza, car-
t na-ci de purcel prajici, i nite yin! i cafea turceasca! i
ras gi vorba... halal sa-i fie cocoanei Marghioalii! Dupa
cafea, zice cotoran %ii:
Spune sa scoata o jumatate de tamaioasa...
Grozava tamaioasal... Ma apucase un fel de amor-
15 Ieala pe la incheieturi; m'am dat aa intr'o parte pe pat,
sa trag o /igara cu ale din urma picaturi chihlibarii din
pahar, i ma uitam prin fumul tutunului la cocoana Mar-
ghioala, care imi sta pe scaun in lap. 9i-mi facea Iigari. Zic:
Fie, cocoana Marghioalo, stranic ochi ai!... Stii ce?
20 Ce?
Daca nu te superi, sa-mi mai faci o cafea; da'...
nu aa dulce...
Si razi!... Cand vine jupaneasa cu cafeaua, zice:
Cocoana, dumneavoastra sta %i de vorba aici... nu
25 tivi ce-i afara...
Ce e?
S'a pornit un vant de sus... vine prapad.
Am sarit drept in picioare i m'am uitat la ceas: zece
i aproape trei sferturi. In loc de o jumatate de ceas,
80 statusem la han doua ceasuri i jumatate? Vezi ce e
cand te 'ncurci la vorba!
Sa:mi stoma calul!
Cine?... Argalii s'au culcat.
Ma duc eu la grajd...
35 Ti-a pus ulcica la Pocovnicu! zice cocoana pufnind
de ras i Iinandu-mi calea la ua.
Am dat-o binior la o parte i am ieit pe prispa. In
adevar, era o vreme vajnica... Focurile chirigiilor se stin-
sesera ; oameni i vite dormeau pe coceni, varandu-se

www.dacoromanica.ro
 LA HANUL LUI MANJOALA 143

mini unii 'ntealIii jos la pamant, pe cand pe sus prin

vazduh urla vantul nebun.
E vifor mare, zice cocoana Marghioala, infiorata gi
apucandu-ma strans de mana: egti prost? sa pleci pe
5 vremea asta! Mai de noapte aici; pleci maine pe lumina.
Nu se poate...
Mi-am tras mana cu putere ; am mers la grajd ; cu
mare greutate am degteptat un argat gi mi-am gasit calul;
1-am inchingat, 1-am tras la scars i m'am suit in odae
10 sa-mi iau noapte buns dela gazda. Femeea, dusk pe gan-
duri, gedea pe pat cu caciula mea in mana, o tot invartea
o rasucea.
Cat am de plata ? am intrebat.
Imi plategti cand treci inapoi, raspunse gazda, ui-
15 tandu-se adanc in fundul caciulii.
Si pe urma se ridica in picioare i mi-o Intinse. Mi-am
luat caciula g'am pus-o 'n cap, aga cam la o parte. Zic,
privind pe femee drept in lumini, care-i sticleau grozav
20. -
de ciudat:
Sarut ochii, cocoana Marghioalo !
Umbra sanatos!
M'am aruncat pe yea ; jupaneasa batrana mi-a deschis
poarta, gi am eit. Rezemat cu palma stanga pe coapsa
calului, mi-am intors inapoi capul; peste zaplazul inalt
25 se vedea uga odaii deschisa, gi in deschizatura, umbra
alba a femeii adumbrinduli cu mana arcurile sprance-
nelor. Am linut la pas incetinel, fluerand un cantec de
lume ca pentru mine singur, pans cand, cotind dupa
zaplaz sa-mi apuc drumul, mi s'a ascuns vederea cadrii.
30 Am zis: hi! la drum! gi mi-am facut cruce: atunci am
auzit bine up bufnind gi un vaet de cotoiu. Gazda mea
gtia ca nu o mai vaz, intrase degrab in caldura gi apu-
case pe cotoiu cu uga, de sigur. Afurisit cotoiu! se tot
\Tara pantre picioarele oamenilor.
35 Sa fi mers o bucata bunk de drum. Viforul cregtea
scuturandu-ma de pe yea. In inalt, nori dupa nori sburau
opaciIi ca de spaima unei pedepse de mai sus, unii la
vale pe dedesubt, al%ii pe deasupra la deal, perdeluind in
clipe largi, cand mai gros, cand mai sub %ire, lumina ostenita

www.dacoromanica.ro
144 NUVELE SI SCHITE

a sfertului din urma. Frigul ud ma patrundea ; sim-

Team ca-mi ingheard pulpele i braIele. Mergand cu capul
plecat ca sa nu ma 'nnece vantul, Incepui sa sim% durere
la cerbice, la frunte qi la tample ferbinceala i bubuituri
5 In urechi. Am baut prea mult ! m'am gandit eu, dandu-mi
caciula mai pe ceafa i ridicandu-mi fruntea spre cer. Dar
vartejul norilor ma amelea ; ma ardea sub coastele din
stanga. Am sorbit In adanc vantul rece, dar un junghiu
m'a fulgerat pan tot coul pieptului de cold pans colo.
10 Am aplecat barbia. Caciula par'ca ma strangea de cap
ca o menghinea ; am scos-o i am pus-o pe oblanc...
Mi-era raiz N'am facut bine sa plec! La Pocovnicu
Iordache trebue sa doarma toata lumea ; m'or fi ateptat ;
pe vremea asta, or fi crezut oamenii, firete, ca n'am fost
15 prost sa plec... Am indemnat calul care se 'mpletecea
par'ca bause i el...
Dar vantul s'a mai potolit ; s'a luminat a ploaie ; lumina
ceIoasa ; incepe sa cearna marnnt i 'niepos... Imi pun
iar caciula Deodata sangele incepe iar sa-mi arza pe-
20 re ii capului. Calul a obosit de tot ; gafaie de 'nnecul van-
tului. II strang In calcaie, ii dau o lovitura de biciuca ;
dobitocul face caIiva pai pripiti, pe urma sforae i se
oprete pe loc ca i cum ar vedea In faIa o piedeca neatep-
tata. Ma uit... In adevar,la caliva pai inaintea calului
25 zaresc o mogandeard mica sarind i .9opaind... Un do-
bitoc !. Ce sa fie?... Mara?... E prea mica ... Pun
mana pe revolver ; atunci auz tare un glas de caprira
Indemn calul cat pot ; el se 'ntoarce 'n loc i pornete
'napoi. Ca-civa pai... i iar sta sforaind... Iar capri-ca
so II opresc, fl intorc, ii dau cateva lovituri, strangandu-1
din zabala. Pornete... Ca-civa pai... Iar caprita...
Norii s'au sub-ciat de tot ; acuma vaz cat se poate de bine.
E o caprira mica neagra ; aci merge, aci se 'ntoarce ; arunca
din copite; pe urma se ridica 'n doua picioare, se repede
35 cu barbila in piept i cu fruntea inainte sa 'mpunga, i
face sarituri de necrezut i mehae i fel de fel de nebunii.
Ma dau jos de pe cal, care nu mai vrea sa mearga in ruptul
capului, i-1 apuc scurt de capastru ; ma aplec pe vine 'n
jos: 4 Ta-Iet ! a i them caprica cu mana pared a vrea sa-i

www.dacoromanica.ro
 LA HANUL LUI MANJOALA 145

dau tar*. Capr4a se apropie sburdand mereu. Calul

sforae nebun, da sa se smuceasca ; ma pune in genunchi,
dar it ciu bine. Caprila s'a apropiat de mana mea: e un
ied negru foarte draguI, care se Jasa bland sa-1 ridic de jos.
a L-am pus in desaga din dreapta peste niste haine. In
vremea asta, calul se cutremura i dardae din toate incheie-
turile ca de frigurile mor %ii.
Am incalecat.... Calul a pornit nauc.
De mult acum, mergea ca prastia sarind peste gropi,
10 peste mosoroae, peste busteni, fara sa-1 mai pot opri, fara
sa cunosc locurile i fara sa stiu unde ma ducea. In goana
asta, cand la fiece clips imi puteam frange gatul, cu trupul
ingheiat ci capul ca 'n foc, ma gandeam la culcusul bun
pe care-1 parasisem prosteste... De ce? . Cocoana Mar-
15 ghioala mi-ar fi dat mie odaia ei, aminteri nu ma poftea...
Iedul se misca in desaga sa se aseze mai bine: mi-am
intors privirea spre el: cuminte, cu capul destept scos afara
din desaga, se uita si el la mine. Mi-am adus aminte de alti
ochi... Ce prost am fost !... Calul se poticneste ; i1 opresc
20 in sila ; vrea sa se porneasca iar, dar cade sdrobit in ge-
nunchi. Deodata, printr'o spartura de nori se arata felia
din urma aplecata pe o rang. Aratarea ei m'a ame %it ca
o lovitura de maciuca la mir. Mi-era in fara... Atunci
sunt doua luni pe cer eu merg la deal: luna trebue
25 sa -mi fie in spate) i mi-am intors repede capul, s'o vaz
pe cea adevarata ... Am gresit drumul merg la vale...
Unde sunt ? Ma uit inainte ; porumbiste cu cocenii netaiaIi;
la spate, camp larg. Imi fac truce, strangand de necaz
calul cu pulpele amorcite ca sa se ridice atunci sim%
30 o zvacneala puternica langa piciorul drept Un Iipat !...
Am strivit iedul! Pun mana iute la desaga: desaga goala
am pierdut iedul pe drum! Calul se scoala scuturandu-si
capul ca de buimaceala ; se ridica in doua picioare, se
smuceste 'ntr'o parte si ma trantete in partea ailalta ;
ss pe urma o is la goana pe camp ca de streche ci piere 'n
intunerec. Pe cand ma ridic sdruncinat, auz fosneala pan-
tre coceni ci un glas de om din apropiere, tare:
Tia! Ta-%a ! Ptfia! Uciga-te toaca, duce-te-ai pe
pustii!

www.dacoromanica.ro
146 NUVELE ySI SCHITE

Care-i acolo? strig eu.

Om bun !
Care?
Gheorghe!
5 - Care Gheorghe?
NatruI... Gheorghe NatruI, care pazete la coceni.
Da' nu vii incoace?
Ba iaca viu.
i dintre coceni, se arata umbra omului.
10 Ma rog, frate Gheorghe, unde suntem not aicea?
am ratacit cu viforul asta drumul.
Da unde vreai dumneata sa mergi?
La Popetii-de-sus.
Ehei! La Pocovnicu Iordache.
15 - Ei da.
Apoi, n'ai ratacit drumul... da mai ai de furca
'Ana 'n Popeti... Aicea eti d'abia in Haculeti.
In Haculeti? am zis eu cu bucurie. Atunci suet
aproape de hanul lui Manjoala...
20 - Uite-1 colea; suntem la spatele grajdului.
Hai de-mi arata drumul, sa nu-mi rup gatul toc-
m'acuma.
Ratacisem vreo patru ceasuri. ...
In caliva pasi am ajuns la poarta. La odaia cocoanii
25 Marghioalii lumina, i umbre mica e perdea... A avut
parte tine tie ce alt drumeT mai InTelept de patul cel
curat ! Eu oiu fi ramas sa capat vreo lavila langa cuptor.
Dar noroc! cum am ciocanit, m'a si auzit. Jupfineasa
batrana a alergat sa-mi deschiza... Gaud sa intru, ma
so impiedec pe prag de ceva moale iedul... tot ala! era
iedul gazdei mele! A intrat i el in odaie i a mers sa se
culce cuminte sub pat.
Ce sa spui? yStia femeea ca ma 'ntorc?... on se sculase
de dimineaVa?... Patul era nedesfacut.
35 Cocoana Marghioalo! atfit am putut s zic si vrand
sa mulwmesc lui Dumnezeu ca m'a scapat cu viaia,
am dat sa ridic dreapta spre frunte.
Cocoana mi-a apucat repede mana i, dandu-mi-o In jos,
m'a luat cu toata puterea in bra %e.

www.dacoromanica.ro
 LA HANUL LUI MANJOALA 147

Par'ca vaz Inca odaia ceea...

Ce pat !... ce perdeluIe!... ce pereti!... ce tavan!...
toate albe ca laptele. i abajurul 9i toate cele lucrate cu
igli%a in fel de fel de fe %e... qi cald ca sub o aripa de
5 clo9ca... 9i un miros de mere 9i de gutui.

Al fi stat mult la hanul Manjoloaii, daca nu venea

socru-meu, Pocovnicu Iordache, Dumnezeu sa-1 ierte, sa
ma scoata cu taraboiu de acolo. De trei on am fugit
dela el inainte de logodna 1i m'am Intors la han, pans
10
and, batranul, care vrea zor nevoe sa ma ginereasca, a
pus oameni de m'au prins 9i m'au dus legat cobza la un
schit in munte: patruzeci de zile, post, matanii 9i molitve.
Am ie9it deacolo pocait: m'am logodit gi m'am insurat.
Tocma 'ntr'un tarziu, intr'o noapte limpede de iarna,
15
pe and gedeam cu socru-meu la lafturi, dupa obiceiul
dela Cara, dinaintea unui borcan de vin, aflaram dela un
ispravnicel, care sosea cu cumparaturi din oral, ca despre
ziva statuse sa fie foc mare la Hacule9ti; arsese pans 'n
pamant hanul lui Manjoala, ingropand pe biata cocoana
20 Marghioala, acu harbuita, subt un morman uria9 de jaratic.
A bagat-o In sfar9it la jaratic pe matracuca! a zis
socru-meu razand.
ySi m'a pus sa-i povestesc iar istoria de mai sus pentru
a nu 9tiu catea oars. Pocovnicu o /inea inteuna ca In
25 fundul caciulii imi pusese cocoana fermece 1i ca iedul 9i
cotoiul erau tot una...
Ei a9! am zis eu.
Era dracul, asculta-ma pe mine.
0 fi fost, am raspuns eu, dar daca e aa, pocovnice,
so atunci dracul te duce, se vede, 9i la bune...
Intaiu te da pe la bune, ca sa te spurce, gi pe urma
9tie el unde te duce...
Da dumneata de unde 9tii?
Asta nu-i treaba ta, a raspuns batranul; asta-i alta
85 caciula.

www.dacoromanica.ro
 DOUR L OT URI
Asta e culmea! ... culmea! ... striga d. Lefter, ter-
gandu-i fruntea de sudoare, pe cand madam' Popescu,
consoarta sa, cauta fara preget In toate partile... Nu e
5 i nu e!...
Femee, trebue sa fie 'n cash... Dracu n'a venit
sa le ial...
Dar ce au pierdut? ce cauta?
Cauta doua bilete de lotarie, cu care d. Lefter Popescu
10 a c4tigat.
Insa oricine ma poate intreba: .
Bine, daca a pierdut biletele, de unde tie d. Lefter
de catig?
E lucru simplu. Biletele le-a fost cumparat cu bani
15 imprumuta %i, ca de cabula, dela d. capitan Pandele,
fiindca ii spusesera mulIi, cand se tot plangea ca n'are
noroc la joc, sa 'ncerce a juca cu bani de 'mprumut...
5i a facut invoiala, pe onoare, fa-ca cu martori, sa dea
din catig, daca s'o inttimpla, zece la suta capitanului.
20 Cand a cumparat biletele, d. Lefter a ras pesimist:
Ti-ai gasit! eu i noroc!
Dar d. capitan Pandele, mai optimist:
De unde tii dumneata norocul meu?
'a pus pe d. Lefter sa-i insemneze in carnet numerele
25 biletelor.
A trecut mult dela aceasta. Lotariile, amanate de atatea
ori, s'au tras in staqit am'andoua in aceeai zi. La prima
(Lotaria 4 Societalii pentru fundarea unei UniversitaIi
Romane in Dobrogea, la ConstanIa*), lotul cel mare de
80 50.000 lei 1-a catigat numarul 076.384; iar la a doua

www.dacoromanica.ro
 . DOUA LOTURI 149

(Lotaria <c Asociaiunii pentru fundarea i inzestrarea unui

Observatoriu Astronomic la Bucureti lotul cel mare
tot de 50.000 lei 1-a catigat numarul 109.520.
D. Lefter, Ora adineaori, habar n'avea ea se trasesera
5 ieri amandoua lotariile. Era sears ; omul 9edea la masa
cu consoarta sa in saliva de intrare, vorbind in ticna
despre cum se scumpete viaia din zi in zi, cand aude
o birje oprindu-se 'n poarta, apoi pai apasa-ci in curti-
cica i pe urma batand cineva tare grabit la giamlacul
to d'afara. D. Lefter sare sa deschida, banuind in gand:
cc Hait ! iar ne chiama deseara la serviciu extraordinar
turbatul (turbatul e eful), sa ne canoneasca pand la miezul
nopIii, ca sa se recomande ministrului ca e grozav!
iar madam Popescu se repede in odae, fiindca era in
15 neglige. D. eapitan Pandele intra ca o furtuna i vor-
bind din ce in ce mai tare, ca i cum d. Lefter ar fi surd.
Bine, nene, pacatele rade! de ce n'ai venit la be-
rarie?... se poate sa fii aa de indiferent? to cant ca un
nebun de atatea ceasuri!
20 Ne-a Iinut pans adineaori turbatul la can %ilerie...
De ce?
Leftere!... nu tii nimica?
Ce?
Ieri s'a tras lotariile noastre!
25 Ei?
Am catigat !
Nu ma 'nnebuni!... Cat?
La amandoua am c4tigat loturile mari! ale mari
de tot !
30 1 capitanul pune pe masa listele oficiale i alaturi car-
netul sau. In adevar, carnetul sung tocmai ca 'n liste:
076.384 Universitate-Constaro, 109.520 Bucureqti-Astro-
nomie.
Cetitorul a inIeles acuma ce cauta de trei zile pe branci
35 soii Popescu.
D. Lefter a trimis turbatului o scrisoare, cerand, cu tot
respectul, un concediu de doua-trei zile, pe motiv c5. nu
se simte de loc bine. Aa i e; e bolnay.

13

www.dacoromanica.ro
150 NUVELE SI SCHI'j'E

Dupa o munch zadarnica de atata vreme, dupa ce toatift

casa a fost rasturnata de zece ori, tend a'a, crind amin-
terea, d. Lefter a cazut pe o canapea sfaramat de obo-
seala ; a sim %it ca i se taie Incheieturile si asa, un fel de
5 slabiciune la lingurea, parch -1 lua o ape ; a mo-cait de
cateva ori s'a adormit. Femeea a sezut si ea pe un scaun,
ca nu mai putea de picioare si de mijloc se 'ntelege, de
atata alergatura si de-atatea ridicaturi. Sa fi a-cipit d.
Lefter ca vreun sfert de teas si, deodata, se scoala drept,
to cu faIa luminata de raza adevarului...
Stiu unde sunt ! acum stiu!... of !... le-am gasit!
Unde?
In jacheta mea a cenusie de vara... Cu ea eram
la berarie cand le-am cumparat. Tiu minte bine; le-am pus
15 in buzunarul dela piept inauntru... Acolo, sunt !...
sigur !... Adu-mi jacheta!
Pe cat 4i aducea mai limpede aminte domnul Lefter,
pe atat madam' Popescu se turbura, se rosea, se 'ngal-
benea...
20 - Care jacheta? intreaba ea aiurita, ca de pe alt6
lume.
A cenusie.
Leftere! zice femeea punand mina la sanul sting,
ca si cum ar fi simIit un junghiu grozay.
25 Ce?
Am... dat-o.
Ce ai dat?
Jacheta!
Care jacheta?
30 A cenusie!
Cui?
N'ai spus to ca n'o mai por%i?
Cui? cui ai dat-o, nenorocito!
La o chivu/a.
95 - Pentru ce?
Pe farfurii.
Cand?
Alaltaieri...
Alaltaieri!... fare s'o cau %i p'in buzunarel

www.dacoromanica.ro
 DMA LOTURI 151

Am cautat-o, raspunde femeea ingrozita de vina ei;

nu era nimic.
Taci! strip crunt d-1 Lefter... Pe cate farfurii ai
5
dat-o?
-Pe zece... Destul m'am tocmit: n'a vrut sa-mi dea
o duzina intreaga, raspunde ea fara sa mai tie ce spune.
Unde sunt farfuriile?... Voiu sa vaz farfuriile! Adu
farfuriile! poruncete stranic d-1 Lefter.
Consoarta sa, fara sa mai zica o vorba, se supune; i le
10 aduce i le pune pe masa. Frumoase farfurii! cu chenar
dublu, unul conabiu lat pe muche, i altul pembe ingust
pe buza. D. Lefter is una 'o sung porIalan.
Bravo! bun gust ai! zice ranjind sardonic.
*i, pac! trantete una jos... -candari! i pe urma, paf !
15 alta asemenea.
Leftere 1
Ada sunt eu, galant, cocoana! cand am chef, sparg:
sparg, cocoana, cand am chef, farfurii de ate zece mii
de franci una! sparg, ma 'n %elegi, sparg al dracului!
20 *i iar pac! paf ! pana la a din urma, pe cand cocoana
se scutura la fiecare, parca ar arde-o cu un biciu de foc.
Dupa ce le ispravete pe toate, d. Popescu 4i scoate
batista, fi terge sudoarea frun %ii i se apaza gray pe
scaun, apoi, cu tonul sever, dar calm, al judecatorului
25 ne'nduplecat catra criminalul care-i sta de lard 'n pi-
cioare:
La care chivuIa? o tii?
La Pea, aia tanara frumoasa, care vine totdeauna
pe aim, raspunde vinovata, plang5nd cu inima franta de
30 tarzie cain-ca.
*tii unde se afla aceasta chivu-Va?
Zice ca sta tocmai la margine, in mahalaua Farfu-
rigiilor.
Destul, nenorocito!
35 Peste un teas, pe 'nserate, o birje trece in goana mare
prin strada Emanciparii din Farfurigii: pe c4ra, alaturi
cu birjarul, un sergent ; in fund, d. Lefter 'i d. capitan
Pandele; iar, dinainte, Inca un sergent i a. comisar al
sec %iei respective, Turtureanu, deja cointeresat cu cinci
13

www.dacoromanica.ro
152 NUVELE BSI SCHITE

la suta asupra catigului se 'ncelege, catig, data se vor

gasi cele doua bilete. Comisarul tie unde sta chivu %a
Taca.
Birja, trecand din greu prin noroiu, se oprete in sfarit
5 in apropierea unei cocioabe de pamant, care lade sin-
guratica inteun pe, pe un maidan. Comisarul posteaza
pe sergenV, pitulaci, in dosul cocioabei, dupa regula stra-
tegics conaacrata la calcari de vizuini; le face semnul
clasic al lui Harpocrates, 'apoi trece, urmat de d-1 capitan
lo i de d-1 Popescu, sa bats la ua... 0 fetica sdrentuita
vine sa deschiza. In salica luminata de palpaiala a caciva
taciuni de pe vatra, miroase strapic a carne cu prune:
o Iiganca batrana pregatete de cina. ToCi trei vizitatorii
se dau inapoi pe prispa punanduli mana la nas.
15 Unde-i ma-ta, fa? intreaba d-1 comisar.
Trebue sa vie acuma, zice copila uitandu-se sperios
cu ochii ei mari la cei trei domni.
Aprinde-un muc de lumanare i hai de ne du in
odaie, s'o ateptam.
20 Fata sta la 'ndoiala.
Haide! se rastete d. Turtureanu... qi to-ci trei intra,
impingand pe fats 'nainte.
Da' ce e? intreaba batrana, ridicandu-se dela vatra,
unde sta starcita.
25 - Avem treaba cu fie-ta, cu Pca...
Lipseste ceva dintr'o casa... tie ea ce lipseste,
adaoga d. Lefter.
Vai de mine! boiarule, zice batrana... N'are Taca
obiceiul... La toate casele boereti o cunoate pe Taca
30 la toate cocoanele mari o tie pe Taca...
Haide! nu mai lungi vorba, comanda d-1 capitan
Pandele, 'aprinde! cat vrei sa ma cii in picioare?
-7 Iac'aprinz... Da nu se poate, Taca, boiarule! sa
fereasca Dumnezeu! eu, pantru Taca, pociu sa-mi pui
35 mana 'n foc pantru Taca... Poate, alts chivuCa...
i zicand acestea, baba a aprins o lumanare de seu 'a
trecut in odaie, urmata de boeri. Odaea are doted paturi,
o masa, o lavica, un scaun i o sobird de tuciu. Pe aman-
doua paturile, stau gramezi de haine, incalcaminte, palarii,

www.dacoromanica.ro
 DOUR LOTURI 153

aluri purtate, pe sub paturi i pe lavird fel de fel de mar-

furi de farfurarie i sticlarie...
La vederea mormanelor de vechituri, d. Lefter tresare ;
se repede i 'ncepe sa scotoceasca luand i examinantl pe
5 rand bucalica cu bucalica, fir cu fir. Cate reflexiuni iro-
nice, picante, sentimentale, se pot face asupra unei aa
gramezi pestri-ce de vechituri, cu privire la zadarnicia
lumii trecatoare prin care au trecut i ele o clips, noua,
nevetejite ! Dar d-1 Lefter n'are vreme sa filosofeze...
10 el cauta cauta mereu... Fatalitate ! jacheta cenuie
nu se afla. Cand ganduri peste ganduri ii clocotesc In cap,
iaca-ta i Taca, d'abia ducanduli coul plin de vechituri
noua, foarte obosita de alergatura zilei 'ntregi i flamanda :
de departe i s'au umflat narile ca raspuns la chemarea
15 generosului miros de pe vatra.
Cum intra, o Inconjura toci trei musafirii ; d. Lefter
o is de pept:
Unde mi-e jacheta ?
Care jagheta ?
20 - Jacheta a cenuie...
Care jagheta cenuie?
Jacheta cu biletele...
Care belete, boiarule?
Te faci ca nu 9tii, gaperii,a!
25 Sa ma trasneasca Dumnezeu! sa he al dracului!
Mai bine, spune drept, zice d-1 Turtureanu.
Daca spui, ai bac9i bun, adauga d-1 capitan Pandele.
Ce sa spuie boiarule ! zice batrana apilpisita : ce sa
spuie? vai de pacatele noastre, data nu tie... auzi colo !
30 ce sa spuie?
Taci tu! sbiara d. Turtureanu i-i da branci babei
cat colo In sali a.
Baba fi face truce, iar copila tremura ca varga langa
vatra, uncle prunele sfarae tare 'n cratip.
35 Sa n'aiba parte !... da sa zica Taca.
N'ai fost tu, o 'ntrerupe d. Lefter, in strada Pa-
cien ii 1.3, la madam' Popescu, madam' Lefter
Popescu, o dams 'nalta, sub-Vrica, frumoasa, oache5,
casele ale verzi cu giamlac, care are o aluni-ca cu par

www.dacoromanica.ro
154 NUVELE SI SCHITE

d'asupra sprancenii din stanga si se poarta legata la cap

cu rou?
Ba, am fost.
Atunci, de ce mimi?
5 Ba, nu mint, boiarule ; am fost. Ei?
Nu /i-a dat pe zece farfurii, ca n'ai vrut sa dai o
duzina 'ntreaga, cu chenar conabiu lat pe muche i altul
pembe ingust pe buza, o jacheta cenuie?
Ba, mi-a dat.
10 - Atunci, de ce min i?
Nu minte, boiarule! zice batrana din saliIa.
Taci tu!... Unde e jacheta?
E pa mine... o port pa dedesubt.
Ca sa nu te prinz!
15 Ba, sa hie al dracului care n'o poarta de frig...
Sunt borcoasa, boiarule... alerg toata zaulica pan zloata
bogdaproste, imi lane cald la pantece i la sale.
Desbraca-te, poruncete d-1 Lefter.
Iaca...
20 i Taca incepe a -5i lapada -coalele de pe ea. Tocmai de-
desubt de tot, peste camae, se vede jacheta cenuie.
D-1 Lefter repede o cauta 'n buzunarul dela piept ; chivu %a
se stramba, ca se gadila la san. In buzunar, nimic; dar
in fund are o descusatura... de sigur o fi cazut in cap-
25 turala. Taca scoate jacheta si o da d-lui Lefter, care o
descoase cu briceagul din toate tighelurile... In captu-
eala, nimic i iar nimic.
Ce mi-ai facut biletele? racnete ingrozitor cu pumnii
'nclqta/i. d-1 Lefter, pe cand ceilalci doi o strang de aproape
30 intr'un colt.
Care belete? sbiara i chivu-ca ca o nebula ; 'apoi,
schimband tonul, striga tare catre baba din sa145. in
Iiganete: 6 Sai, ca se sfarojesc prunele de tot !*
Ce ai spus pe Iiganete? urla d-1 Lefter.
35 - Haoleu! Incep sa se boceasca baba si copila, ce
napaste a fost sa caza pe noi!
Sa-mi semi biletele! scralnete d-1 Lefter ; sa-mi
scoff biletele, hoato ! ca te omor, ma 'n %elegi? te omor!
si -i trage Tachii o palma, s'o nauceasca. Atunci, toate

www.dacoromanica.ro
 DOUR LOTURI 155

trei femeile se pornesc pe ragete, sa crezi ca s'a aprins

o cuca cu pantere. D. Turtureanu da 'ntr'o parte pe
d. Lefter i cu gravitate:
Las'o, ma rog... Las' ca spun dumnealor la sec %ie.
5 Apoi iese 'n u$, da un tignal; sergen %ii rasar ca din
pamant, i haide! le-au pornit pe nemancate...
Toata arta d-lui Turtureanu a ramas infructuoasa...
Femeile nu tiau nimic despre bilete... Cu tot zelul sau,
nu putuse depai limitele prudenIii; de aceea, el spunea
to seara la berarie d-lui Lefter i capitanului:
Cu baba i cu fata, de! merge sa le mursici mai
sdravan; dar cu Taca, nu prea, fiindca, e, pardon, in po-
zi.cie; data se intampla la secret vreun avort... Nu tii
dumneata? Astazi nu mai po %i conta pe inferiori... i
15 nici pe superiori! S'aude... Gazetele atat ateapta ca sa
ne persecute... Dar 4i spun eu ca nu e! Biletele n'au
fost in jacheta ; pot face prinsoare pe ce pofteti... Sa
vezi cand ti-o mai trece ni ;el asta... cum sa zic? amorul-
propriu, aka e tot omul la 'nceput cand ii vine o sur-
20 priza de aa un catig,$ vezi, ai sa dai peste ele acasa.
D-1 Lefter sus%ine ca Taca i-a furat biletele chivu%ele
i jidanii nu sunt prWi: and cumpara haine vechi, le
purica pan toate 'ndoiturile.
Ia, da-mi-le, ma 'n ;elegi, la discre ;ie, sa stau eu cu
25 dumnealor in tete-et-tete la secret... Sa vezi cum scot
biletele...
ySi zicand aceasta, se uita cruci fioros i scranete din
dinIi.
D-1 Turtureanu raspunde facand teorii asupra instruc-
30 %iunii criminale pe temeiul indelungatei d-sale experience
in serviciul siguran/ei publice. Aa, femeile rabda mai
mult, sunt mai piloase decat barba %ii. Dintre barba-ci,
bulgarii intrec pe to-ci la rabdare; mai pu-cin ca to-ci rabda
iganii, i %igancele mai pu-in decat toate: cum le strangi
35 puVn in corset, <c stai ca spui, manta -te-a!*
De aceea le slabise pe chivu ;e, lasandu-le insa tot la
secret nemancate, sa se mai gandeasca poate!... dar
nu-i vine sa creaza.

www.dacoromanica.ro
156 NUVELE BSI SCHI'fE

Pe cand vorbete d. Turtureanu, d. capitan Pandele

cetwe gazeta de sear-a, iar d.-1 Lefter asculta dus pe gan-
duri. La un moment, d. Popescu se face palid: un domn
a intrat in berarie i trece pe langa masa for catre fund.
5 Este eful sau dela minister, un tip foarte posomorIt i
din tale afara. aspru. D. Lefter se scoala i saluta ; eful
d'abia moVae din cap i se aeaza la o masa pu-cin mai
departe.
Uite, zice d. capitan ysi arata i celorlal/i gazeta
10 care scrie:
Precum se stie, cele doua mari lotarii s'au tras zilele
trecute. Numerele care au castigat loturile cele mari, de
cate 50.000 lei sunt: la Constairca-Universitate, 076.384;
la Bucuresti-Astronomie, 109.520.
15 Un lucru curios insa ; pans acuma, ferici ii posesori ai
numerelor catigatoare nu s'au prezentat sa-vi reclame
dreptul. Pentru numeroii nqtri cetitori i gentilele noastre
.cetitoare, in randurile carora am dori din suflet s se afle
catigatorii, amintim ca, dupa vase luni dela trageri, nu
20 se mai poate sub nici un cuvant reclama vreun catig.
Sumele nereclamate pans la termenul fatal tree de drept
la fondurile societalilor respective >.
Cu tot respectul ce i-1 insufla d-lui Lefter eful sau,
care-I ochia pe sub sprancene din cand in cand cu pri-
25 virea plina de mustrare adica: 6 Dumneata ne tragi pe
sfoara ; scrii ca eti bolnav, ca sa-mi lipseti dela datorie,
i pe urma-mi ba %i berariile... Bravo !* cu tot res-
pectul acela foarte legitim, d-1 Popescu nu se putu sta-
pani la propozilia finals din notila gazetei, i isbucni
so intr'un hohot de ras, un ras vanat:
Hahaha! sa tii, nene Turturene, ca be gasim tocma
a doua zi dupa termen... Imi cunosc eu norocul...
Hahaha!
Rasul i vorbele acestea au facut pe d. capitan Pan-
35 dele sa sara din loc. El, care liana aci pastrase o atitu-
dine calms, mai presus de orice lauds, a trebuit in sfarsit
si el sa izbucneasca... Imputari amare de neglijen0, de
indiferenIa, de impruden-ca! Cand are cineva hartii de
valoare asa de mare, nu be lass sa se taraie astfel de col

www.dacoromanica.ro
 DOUA LOTURI 157

pans colo... Trebue sa fie cineva prea sec! Asa trebue

sa pa i cand faci afaceri de o suta de mii de franci cu un
zevzec! c1.... Si asupra acestora d-1 capitan pleaca, spu-
mand i 1njurand ca un grad inferior. D. Lefter pared
5 n'a auzit nimic; bate toba incetinel cu detele pe mar-
mura mesii.
Peste cateva momente, domnul ef, care a platit pa-
harul sau de here, se scoala i, trecand spre ua pe langa
10 -
masa, zice:
Domnule Popescu, data dumneata nu mai vrei sa
vii la serviciu, atunci, to rog, eel puIin trimite maine
cheia sertarului,. unde ai acte publice in intarziere.
Am fost bolnav, domnule ef.
Mofturi!...
15 Parol, domnule 9ef ; maine viu negrelit.
Te rog! zise scurt i apasat eful i pleaca fara sa
salute.
D. Turtureanu se uita la ceas... rarziu! Trebue s
mearga la serviciul de noapte: peste un ceas trece
20 inspectorul pe la sec-cie. Pleaca ; d. Lefter pleaca dupa
el. Se arunca intr'o birja ; d. Lefter se arunca dupa el.
Merg i eu la sec %ie, nene Turturene, s'o mai vaz
pe howcal
D. Turtureanu se 'nvoete numai dupa ce amicul fi
25 (la cuvantul solemn de onoare ca n'are sa mai fie violent,
n'are sa mai faca nimic femeilor arestate. Pe drum, d.
Popescu promite amicului sau sa-i ridice partea din catig
dela cinci la zece la suta, data se gasesc biletele.
Pe viitorul i pe onoarea mea nene Turturene!
SO Au sosit... Nenorocire!... Inspectorul trecuse pe la
sec;ie adineaori; cercetase la secret, notase ceva, foarte
suparat, In portofel, i liberase pe cele trei femei, imbu-
nandu-le cu vorbe blande.
De mare belea mi se pare ca m'ai dat, nene Popes-
35 cule, cu ipohondriile dumitale! a zis d-1 comisar.
D. Lefter atunci a 'nceput sa se vaite.
Prin urmare, care va sa zica, data nici dv., poli %ia,
nu ne protejati contra bandiplor, atunci, ma rog, ce mai
rarnane? Am InIeles, care va sa zica, cum merge chestia!

www.dacoromanica.ro
158 NUVELE BSI SCHITE

Nu va satura %i nici cu zece la suta? Cat vre/i, cat pofti %i,

domnule? aptezeci? nouazeci? suta la suta?
Si apoi o cascada, un torent de invective la adresa
autoritalii, care e compusa din pungai, din zbiri corn-
5 plici cu briganzii! exemplu: d-1 inspector care s'a'nvoit
cu %igancele...
Frumos! sublim! adaoga, dupa o pauza de resuflu,
d-1 Popescu, cu un ton de acra ironie.
'apoi, schimband tonul, cu glasul tunator:
10 Ruine pentru acest inceput de secol! de trei on
ruine!
. Pruden la i amicicia au oprit pe d. Turtureanu sa nu-i
dreseze cuvenitul proces-verbal pentru insults adusa au-
toritacii in exerci ;iul funqiunii, i poate a tot i 1-ar fi
15 dresat daca, asupra ultimelor cuvinte d. Lefter n'ar fi
ieit in fuga mare ca un nebun, strigand a se duce sa
reclame la parchet!
Era cam pe la randul al treilea al salipgiilor; mijea
bine de ziva, and d-1 Lefter, dupa ce ratacise atata vreme
20 prin mahalale, ajunse in sfarit in maidanul din strada
Emanciparii, in fa-ca cocioabei, de unde ridicasera aseara
pe cele trei chivuIe...
Poate... poate a rugamintea sa birue ce n'a putut
birui violenIa... i d-1 Popescu bate cu sfial6 la up
25 sarmanei locuirrce... Nici un raspuns... Mai bate odata,
tot aa de discret... Ace Iasi rezultat... S bath mai cu
inimal... Dar mai multa inima n'are... Se apropie in
varful galoilor de ferestruica i asculta ce sa fie inauntru...
In facerea dimineii umede gi neguroase, se and bine hor-
so caeli... Femeile, sdrobite de imprejurarile prin care tre-
cusera, dormeau duse.
D. Lefter ezu pe marginea de lemn a prispei i aprinse
o Vgareta... ezu cat ezu aa, meditand un discurs
bine sim-cit pentru a convinge pe chivu%e ea nite femei
35 muncitoare pot catiga o avere intr'un chip onorabil,
{Ara sa caute a ruina pe un om, dela casa caruia au
catigat totdeauna o bucklica de pane... Ar fi pacat!
ci mai la urma, el a dat de ctire: biletele sunt anulate;
dar zece, cincisprezece la suta, da! o avere necalculabila,

www.dacoromanica.ro
 DOUA LOTURI 1.59

care le pica din cer: bogate, independente qi... oneste,

Deodata, se aude sgomot uor in casa... In sfarit,
s'au deteptat... Musafirul se scoala 'n picioare, tuete
5 i pune mana pe bordul palariei. In acelai moment ua
se deschide i se arata 'n prag chipul ne.Cesalat al fetei:
Haoleu, mama! sari/0 c'a venit hala iar!
Femeile sar degrab:
Iar ai venit, nebunele? Pa Pea-
10 - Ai venit iar la belete, ai? urla batrana.
Si, 'Dana sa n'apuce d-1 Popescu sa salute macar, se
pomenete fleac! drept in ochi, o strachina cu prune
sleite:
Na belete!
15 Sa pui sa ne omoare, nevinovate, la poliie, ai?
pile!
Si dupa ce i-au luat vazul, trage-i, pumni, palme, i
pe urma care cu ce apuca, baba cu o cratica, fata cu o
scurtatura de lemn i femeea cu un tarn, i da-1 tava pan
20 noroiu:
Na belete! na belete !! na belete!!!
Cand au ostenit bine chivu-cele, a plecat i d-1 Lefter
destul de ostenit i dumnealui dar repede, i cu capul
gol, de degrab ce-i era, i chivIrcele dupa el:
25 - Ho! HO! nu mai vrei belete? sa mai vii la belete !
ho ! oarrba!
Pe la eapte i jumatate d. Popescu era acasa. Con-
soarta sa nu dormise toata noaptea de grije. Cocoana,
vazand halul omului, s'a pornit pe plans... De cu seara
30 venise un prieten dela minister i lasase o scrisoare...
0 cetete:
Draga Leftere,
e
o Astazi, cand am plecat dela cancilerie, d. Georgescu,
eful, mi-a zis sa to anuirc ca, data mane nu vii la ser-
35 viciu, poci sa nu mai vii deloc, caci face raport de desti-
tuire i pune sa spar& broasca sertarului tau, unde ai
incuiat dosarul cu afacerea Goldstein. Au venit astazi
trei deputa-ci i au facut gura ca se traganeaza 1 ucrarile.

www.dacoromanica.ro
160 NUVELE BSI SCHITE

De mane, Incepem pe cat o One Camera, can %ileria la

8 dim. Te rog, In interesul tau, vino negre0t. 8eful e
turbat rau. Al tau fidel amic,
5
Mitica.
La opt i cinci, d-1 Lefter, spalat i premenit, sue trep-
tele ministerului. Intreaba pe aprod:
*eful a venit?
Acu0ca, raspunde aprodul. A ordonat sa mergeii
to imediat la dumnealui.
D-1 Popescu grabete i intra foarte umilit. *eful, care
se plimba de colo pans colo, cu mainile in buzunar, cum
11 vede, se oprete:
Ai venit, domnule?
15 - Da, domnule Georgescu...
Aici nu sunt domnul Georgescu, domnule! aici sunt
domnul ef... Sa-mi aduci la moment dosarul afacerei
Goldstein... i aldata, sa tii ca to dau afara! Statul
nu platete impiegaii, ca sa faca be/ii noaptea i ziva sa
20 zaca uite ce prapadit eti! In loc sa vie la datorie...
M'ai auzit?... Mergi de-mi adu dosarul!
Impiegatul iese impleticindu -se. Se duce la masa lui
de lucru, descue sertarul i apuca nervos un vraf de hartii.
Cand da sa puns vraful pe masa, scapa pantre delte jos
25 o hartiuia mica Indoita. S'apleaca o ridica o privqte
lung da un
Toti zeii! to-0 au murit ! to-ci mor! numai Norocul
traete i va trai alaturi cu Vremea, nemuritoare ca i
el!. .. Sunt aci!... aci biletele !... aci era soarele stra-
30 lucitor cautat atata timp orbete pe 'ntunerec!
D. Lefter e linitit acea linite a marii, care 1ncele-
nita In fine, vrea sa se odihneasca dupd sbuciumul unui
naprasnic uragan: fa-ca ei este senina, fara cret pe cand
in fundu-i zac atatea sfaramaturi de corabii inghitite pe
35 deapururi 1nainte de a fi putut ajunge la liman!
El ascunde 'n san, Intre flanela i piele, intr'un plic de
panza, cele doua bucalele de hartie tipa'rite conabiu, ca
muchea unor farfurii pierdute pe veci. Surazand de aceasta
reminiscema vizuala, se Incheie la jiletca fara pripa, se

www.dacoromanica.ro
 DOUR LOTURI 161

aseaza bine In je.cul sau de musama si asterne cu mans sigura,

pe o coals de hartie ministeriala, urmatoarea compozi%ie,
care, sub forma-i laconica, ascunde atata bogata ironie:
4 Domnule Ministru,
Sanatatea mea prea delicata nu-mi permite sa mai
suport asprimile de tot felul ale serviciului.
Va rog dar respectuos sa binevoi %i a-mi primi demisia
din postul ce ocup la acest onor. minister.
cc Binevoi %i etc.
10 Eleutheriu Poppescu tfr.

Ia apoi dosarul si demisia si infra hotarit la seful, care

lucreaza cu nasul varit in hartii:
Domnule ref, iata dosarul Goldstein.
Bine, raspunde superiorul fara sa ridice capul.
15 Lasa-1 aici.
Si mai iata, cc domnule Georgescu >, va rog foarte
mult, 1i demisia mea.
Bine... Las'o aici.
Va salut.
20 - Bine... Du-te.
Dupa zece minute, omul care a scuturat in fine jugul
nesuferitei robii, intra la bancherul unde au fost depuse
biletele en gros.
Ma rog, unde sencaseaza castigurile dela lotariile
25 care s'au tras alaltheri?
Fondul e depus la casa de depuneri, dar poate cineva
sa le 'ncaseze si prin noi. Avei vreun bilet castigator?
Am... doua castigatoare, raspunde fara afectare d.
Popescu, si arata de departe biletele, Iinandu-le gra%ios
30 intre doua degete.
Sunt castiguri mari?
Maricele... Am amandoua castigurile mari!
Bancherul deschide niste ochi plini de admiravie si zice,
(land sa is biletele:
35 Da %i -mi voe, ma rog.
Dar d. Lefter retrage incetinel mana, desdoeste biletele
si intreaba:

www.dacoromanica.ro
162 NUVELE SI SCHIJ'E

N'ave%i listele oficiale?

Ba da. Iata-le.
Ma rog, zice d. Lefter cu vorba raspicata, avem
odata: zero-9apte-zecililase-de-mii-trei-sute-opt -zecili
5 patru la Universitate-ConstanIa.
Nu, raspunde bancherul: una-sutali-noua-mii-cinci-
sute-doua-zeci.
Da-mi voe, nu ma 'ncurca: una-sutali-noua-mii-
cinci-sute-doua-zeci Bucuregti-Astronomie.
10 Ba, pardon, zice bancherul... Bucureoi-Astronomie
zerolapte-zecilibase -de-mii-trei-sute-opt-zecili-patru.
D. Lefter nu-9i da seama bine de ce, dar simte o sffir-
9eala, i cade, alb ca por ;alanul, pe un scaun Tanga cantor,
intinzand machinal mana cu biletele. Bancherul le is ; se
15 uita bine la liste, la bilete, la posesorul Tor, li, zambind
qi el lath* afectare, zice d-lui Lefter, care asculta stupid:
Uite ce e, stimabile: v'aIi In9elat... 9i iaca de unde
provine... Dumneata ai... Ciudat lucru, ce-i drept...
Cum s'a intamplat !.. Al dracului!.. Dumneata ai la una
20 tocmai numarul care a ca9tigat la cealalta 9i...
si... ce?
...9i vice-versa.
Cum aude cuvAntul vice-versa, d. Lefter se face vfinat
ca ficatul 9i se ridica isbucnind cu o volubilitate supreme :
25 --- Vice-versa! Nu se poate, domnule! peste poate t
Vice-versa! Asta-i 9arlatanie, ma 'ffcelegi! Va 'nva% eu
minte pe d-voastra sa umbla-ci d'acu 'ncolo cu infamii, 9i
sa va bate-ci joc de oameni, fiindca este o exploatare 9i
nu va mai saturaii ca vampirii, pierzand toata sudoarea
30 fiecare om onest, deoarece se 'ncrede orbe9te 'n mofturile
d-voastra i cu tripotajuri ovreie9ti de bursa, care suntem
not pro9ti 9i nu ne 'nva %am odata minte ca sa venim,
ma 'n ;elegi, 9i sa ne revoltam... da! sa ne revoltam I
Aga sa 9tivi: pro9ti! pro9ti! prooi!
95 'a 'nceput sa se jeleasca, sa se bats cu palmele peste
ochi 9i cu pumnii in cap 9i sa tropae din picioare, facfind
aa un taraboiu, hick a trebuit bancherul sa ceara aju-
torul forcei publice ca sa scape de d. Lefter...

www.dacoromanica.ro
 DOUR LOTURI i63

Daca a fi unul din acei autori cari se respects i sunt

foarte respectaIi, a Incheia povestirea mea astf el...
... Au trecut multi ani la mijloc.
Intr'un tarziu, cine vizita manastirea Tigane9ti, putea
5 vedea acolo o maica batrana, oachee, lnalta i uscata ca
o sfanta, cu o alunica mare paroasa d'asupra sprancenei
din stanga i cu privirea extatica. Ea nu scotea un cuvant,
nu voia sa raspunza la nici o Intrebare; nu facea nici
un rau, era dimpotriva foarte Wanda. 0 singura apuca-
10
tura denuma oarecum ca, sub fruntea ei senina, clipea
o minte cu reazimul desradacinat: toata ziulica, maica
Elefteria culegea, to miri pe unde le mai gasea, cioburi
de strachini, pe care le ascundea cu scumpatate In scunda
ei chiliuga.
15 Tot Intr'un timp, colo departe, In haosul sgomotos al
Bucuretilor, trecatorii puteau vedea un moneag micu %,
intrat la apa i scofalcit, plimbandu-se linitit, cu acea
linite a marii, care, potolita In sfarit, vrea sa se odih-
neasca dupa sbuciumul unui naprasnic uragan. Batranul
20 se plimba regulat, dimineala, de colo pans colo pe
dinaintea Universitalii seara, cum rasareau astrii, de
jur imprejurul Observatorului pompierilor dela bifurcarea
bulevardului Pake, optind mereu, cu un glas blajin,
acelai cuvant: 4 Vice-versal... da, vice-versa !...t. cu-
25 vant vag ca i vagul vastei maxi, care sub faIa-i fara creI,
ascunde 'n tainicele-i adancuri stancoase cine tie cate
corabii, sdrobite inainte de a fi ajuns la liman, deapururi
pierdute!
Dar... findca nu sunt dintre acei autori, prefer sa va
99 spun drept: dupa scandalul dela bancher, nu tiu ce s'a
mai intainplat cu eroul meu i cu madam Popescu.

www.dacoromanica.ro
 IN VREME DE RASBOIU
I

In sfarit ceata de talhari cazuse prinsa in capatul pa-

durii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo caIi-va voinici,
s spoiIi cu carbuni pe ochi, foarte 'ndrasneIi i foarte cruzi,
bagasera spaima in trei hotare. Intai incepusera cu hoia
de cai; apoi o calcare, doua cu casne; pe urma omoruri.
Intre altele facusera acum in urma o vizita despre ziva lui
Popa Iancu din Podeni.
to Popa era un om cu dare de mans, ramas vaduv, dei
foarte tanar, traia cu maica-sa. Ii mergeau treburile cat se
poate de bine. In timp de un an i jumatate, cumparase
doua sfori de movie, ridicase un han i o pereche de case de
piatra ; vite multe, oi, cinci cai, i mai avea, se zice, i
15 ballet. Astea bateau la ochi, toata lumea credea ca popa
gasise vreo comoara. La aa stare, trebuia se'ircelege, sa
se opreasca ochii talharilor.
Intr'o sear% parintele Iancu, a facut prostia sa ramana
acasa singur de tot: pe batrana a trimis-o cu trasura la
20 targ, cu un baiat ; pe un argat 1-a manat la camp, pe al Ii
doi, cu carele; dupa lemne la padure. Dupa miezul nop ;ii,
iaca-te oaspe%ii negri: 1-au legat, 1-au schingiuit i i-au luat
o groaza de bani. Norocul batranei ca lipsea ; facea poate
greala sa -cipe, i talharii o omorau, cum s'a i intamplat
25 in alts parte cu o baba, peste cateva zile.
De mirare insa un lucru popa avea un buestra mi-
nunat i doua iepe de prasila: nu i le-au luat. Dar ceva
i mai curios cainii din curte, nite dulai ca nite fiare,
nu dedesera macar semn de viaIa! Ho-cii au fel de fel de

www.dacoromanica.ro
 IN VREME DE RXSBOIU 165

meteuguri ca sa adoarma cainii cei mai salbatici; le da,

pesemne, un fel de mancare descantata, on cine tie ce.
Pe preot 1-au gasit -a doua zi Intr'un tarziu legat butuc,
cu murhii curmali de stransura franghiilor, cu caluu 'n
gura, d'abia mai putand geme. L-au deslegat degraba,
i bietul om a povestit, gafaind i cu inintea pierduta de
groaza, tot ce patimise.
Nu trecura doua saptamani i se auzi de alts calcare
aceea, in adevar, spaimantatoare.
to Arendaul dela Darmaneti a fost calcat de cu seara.
Omul traia acolo cu o ruda batrana, o baba, care-i ingrijia
de casa. Baba a facut neghiobia sa ripe, i arendaul i
mai neghiob a tras cu revolverul. Atata le-a trebuit !
-I-au chinuit, i-au fierastrait 'Dana i-au dat gata. Nu se
15 putea ti cat jefuisera, de sigur fusese o sums insemnata
arendasul vanduse de curand o catalime mare de
bucate.
Dar insfarit faradelegea asta fusese cea din urma.
Oamenii spoi i cu negru cazura in lair-virile justi %iei az-
20 noapte,-tocmai and se porneau la o noua isprava. Vestea
aceasta se impratiase intr'o clips ca o lumina linititoare
peste ate trele hotarele bantuite.
Catre seara se intorcea acasa, calare pe buestraul lui,
popa Iancu. Si calul i omul erau sdrobi%i de umblet. De
25 trei zile popa alergase dupa daraveri de negustorie, vin-
- dea vite i cumpara porci. Pe unde umblase n'aflase nimica
de prinderea talharilor. Maica-sa 11 atepta cu masa ; fiul
n'avea pofta de mancare; ii era de grabs sa mearga la
neica Stavrache, hangiul, frate-sau mai mare.
30 Hangiul era foarte mulcumit: om cu dare de mans, cu
han in drum mare greutate i se luase de pe suflet.
Cate nop %i nu dormise el o clips macar cum se cade, tra-
gand cu urechea i ateptand cu. inima .sarita pe musa-
firii de noapte! negreit trebuia sa-i vie qi lui randul odata
35 i-odata.
Preotul intra In carciuma, tocmai and d-1 Stavrache se
pregatea sa'nchiza.
Neica, zise el privind ciudat i sperios in toate par-
Vie, a vrea sa-Ii spui ceva numaidecat.
14

www.dacoromanica.ro
166 NUVELE $1 SCHITE

Ce?
Ai sa vezi. Inchide ai aide'n odaie amandoi... am
venit la d-ta ca la un duhovnic...
Dupa aerul ai tonul tanarului, fratele mai mare nu stia
5 ce sa creaza; totusi in-celese ca preotul avea lucruri se-
rioase de spus. Trimise pe slugi si pe femee sa se culce,
Inchise obloanele pravaliei ai poarta hanului, si, dupa ce
toata lumea se liniti, intra in odaiIa unde-1 astepta popa
tragand tutun yi oftand greu.
10 Ce e, ma?
Am venit la d-ta ca la un duhovnic... N'aude
nimeni?
As! eine s'auza ?
Neica Stavrache, zise popa inecat, m'am nenorocit !
15 - De ce?
Popa a 'nceput sa plan& cu hohot si sa se bate cu
pumnii in cap. Neica Stavrache nu inIelegea deloc.
Ce sa ma fac?... ce sa ma fac, neica?... spune
d-ta, ca frate mai mare...
20 Ce avea preotul pe suflet? Ce sa aiba? Lucru greu de
'n %eles, fireste ; asa de greu ca d-1 Stavrache, mai intai, nisi
n'a voit s creaza.
Cum s'a putut? Omul cu greutate, proprietarul cu
atatea acareturi si cuprins, mai bogat decat multa lume
25 dinprejur! frate-sau! preotul sa fi fost capul bandei
de talhari! Si cu toate astea era adevarat. Dracu-1 im-
pinsese! Si nenorocitul I i povesti din fir in par toate is-
pravile. Calcarea dela el fusese un marafet ca sa adoarma
b*O'nuelile. Cu cateva zile Inainte, un notar de sat era cam
so beat dusman vechi al popii, intalnindu-1 la un han pe
drum, i-a zis: 4 Bun buestras ai, parinte! asta nu mai e
cal de popa, e cal haiducesc, sa lase toate poterile 'n urma! *
ai pe urma: <c Bine'i merge, parinIele! mai cumparasi o
sfoara de movie! Cum de nu -ci-e teams sa to calce talharii !
85 pe semne ca esti dres ! )).
Neica Stavrache asculta in sfarsit ai povestirea ispravii
din urma dela arendasul Darmanestilor... Dar nu popa
11 omorase; el luptase cat putuse sa-i opreasca dela asa
cruda fapta ; ce era sa le faci hied? erau indarjiIi: baba

www.dacoromanica.ro
 IN VREME DE RASBOIU 167

%ipa 9i arenda9u1 a tras cu arma numai era chip sa

stapane9ti pe baeci.
Popa scapase din cursa intinsa la capatul padurii numai
prin intamplare: aminteri puneau mana potera9ii 9i pe el.. .
5 Dar toIi ceta9ii sunt prin9i... Or sa -i pund la casne...
ei au sa spund tot... tot... Or sa pima mana 9i pe el.
i popa, apucat de cutremur, i9i smulgea parul din cap.
Ce-i de facut, neicd Stavrache? scapd-ma !
Cum?... Nenorocitule ! sa fugi ! sa piei! sa to 'neci
to mai bine decat sa pue mana pe tine ! in fundul ocnei iIi
putrezesc oasele.
Pe cand vorbea d-1 Stavrache, deodata s'aud afara sgo-
mot, strigate 9i batai puternice In obloanele pravaliei.
Amandoi raman incremeni %i.
15 - Nu deschide! zice popa scocand un revolver de sub
ant eriu.
Dar bubuiturile se 'ndesesc, sunt oameni mul %i afara.
D-1 Stavrache, fara sa mai asculte de staruin-cele popii,
care tremura ca varga, il impinge cat colo 9i trece 'n pra-
20 valie. Tragand bine cu urechia, hangiul inplege ca are
aface cu o lume vesela : o ceata de eau fdcatori e mult mai
serioasd 9i mai tdcutd ; nu rade 9i nu chiue9te aa cu chef
pe la miezul nomii. i d-1 Stavrache a ghicit bine. Strigand:
t Numaidecat ! * aprinde lampa 9i merge sa deschiza.
25 In adevdr, sunt vreo doudzeci de voluntari tineri, clae
peste gramada, in cateva trdsuri, condu9i de un oficer 9i
doi sergeaci rezervi9ti catre Dunare la rasboi. Po-
posesc doud-trei ceasuri aci, sa odihneasca 9i caii; despre
ziud or sa se porneasca ; trebue s'apuce trenul militar
SO care trece diminea-ca la sta-cia cea mai apropiata tale
de vreo patruzeci de chilometri. Sunt mu9terii buni, baeci
cu dare de mana, i canta, i rad, i fac fel de fel de
nebunii.
D-1 Stavrache face tot ce poate ca sa 'ndatoreze pe
35 bravii tineri. Dupa ce au bdut bini9or, se a9tern unul
langa altul, ticsi %i In cele doua odai mai mari ale hanului.
Foarte obosi %i, tinerii fara grije dorm butean. Hangiul,
posomorat, sta cateva minute la ganduri adanci; dar
deodata faIa i se lumineazd: inauntrul frun %ii a scanteiat
14

www.dacoromanica.ro
1.68 NUVELE SI SCHITE

o mare inspiracie. Omul trece repede in odaia unde 11

a9teapta cu atata nerabdare cainicul.
Ce i-au vorbit cei doi fra'i nu se poate spune, atat de
incet i de discret i-au optit. E destul a arata numai ce au
5 facut. Preotul Iancu s'a aezat pe scaun in mijlocul odai ii.
D-1 Stavrache a luat o pereche de foarfece i a Inceput sa-i
reteze pletele; apoi tot mai scurt i mai scurt, unde mai
bine, unde mai cu scarf, 1-a tuns la piele, muscalete. Apoi
i-a tuns scurt barba, i-a sapunit -o bine si la urma i-a ras-o
to cu perdaf. Toate astea foarte degraba.
La patru despre ziva, voluntarii s'au deqteptat, s'au pus
la rand i s'au numarat. D-1 Stavrache le-a facut socoteala
a incasat suma de douazeci i cinci de lei i, mul %umindu -le,
le-a zis:
111
Uite ce e... e aci un tanar care ar vrea sa mearga
s,i el volintir cu d-voastra II primi %i?
E varstnic?...
Da.
Are parinci? on copii?
20
N'are nimic.
Are formele gata ? a Intrebat ofi %erul.
Forme n'are; dar... sa le faceIi d-voastra.
Asta nu se poate; trebue sa se prezinte la divizie.
Da' nu s'ar putea sa-1 1114 cu d-voastra si sa-i faca
25 formele acolo unde va duce %i?
Ba... s'ar putea.
Atunci...
i d-1 Stavrache aduse in faia camarazilor pe domnul
Iancu Georgescu un tanar foarte voinic, frumos i
30 curat, ras proaspat o infaliare demna i severa. Ca-
marazii 1-au salutat cu un K ura puternic de s'a cutre-
murat hanul, i d-1 Iancu Georgescu, dupa ce s'a sarutat
de multe on cu neica Stavrache a pornit cu vesela banda,
fara sa se mai uite Inapoi.
35 * *

De mult nu se mai pomenea acum In sat de preotul

Iancu... Se 'necase? Il rapusese cineva? Nici urma nu

www.dacoromanica.ro
 IN VREME DE RASBOIU 169

lasase, par'ca intrase'n pamant. In locul lui se oranduise

alt preot ; nu-1 putusera atepta oamenii cat lumea ; nu
putea ramanea sat de cretini fara liturghie.
and d-1 Stavrache se intorcea dela parastasul de noua
5 zile al maica-sii, pe la inceputul lui Dechemvrie (batrana,
dupa ce zacuse de inima - rea vreo cateva saptamani,
murise, diminewca, la 28 Noemvrie) se 'ntalni Cu. fac-
torul rural... 0 scrisoare cu timbrul dela Turnu-Magurele
i cu data din ajunul morcii batranii. Neica Stavrache a
15 cunoscut slova. Repede omul, deprins a nu mai atepta
zadarnic veti dela acela pe care-1 credea pierdut deabinele,
se inchise in odai-ca i desfacu nervos plicul:
<cIubite neica, mai intai nu lipsesc a cerceta despre
scumpa d-voastra sanatate, a dumitale i a maichii
15 D-1 Stavrache ii terse ochii cu colcul orcului i, foarte
induioqat, urma semnele pe petecul de hartie, sosit de
aa de departe ca sa aduca in linititul sat un fel de rasunet
al sbuciumului din locurile rasboiului, Fugarul era dinaintea
Plevnei. Se b'atuse cu mare curaj i cu mult noroc in trei
20 randuri ; luase un steag dela inamic, intr'o incaerare uncle
ai notri erau aproape sdrobiIi ; fusese numit sergent pe
campul de onoare, capaAand <c Virtutea militara > i o
decoralie ruseasca. In curand Plevna era sa fie atacata cu
toata puterea armatelor aliate.
25 Curios lucru! Cine ar fi vazut figura lui neica Stavrache,
presupunfind Ca acela ar fi fost un om deprins sa desci-
freze inIelesuri din chipurile omenesti, ar fi ramas in
mirare pricepand bine ca in sufletul fratelui mai mare nu
se petrecea nimic analog cu bucuria la cetirea vetilor
so despre- succesul de bravura al raspopitului.
Hangiul mototoli hartia dupa ce mai privi bine data:
in adevar, scrisoarea era expeduita cu trei zile mai'nainte
de luarea Plevnei. Dar acuma... Plevna era luata asta
se svonise oficial in toate unghiurile tariff.
135
Primarul mai tia, tot din isvor oficial, ca voluntarii
au sa fie liberaIi zilele acestea spre a se intoarce pe la
caminuri, fiindca rasboiul s'a sfarit.
Dar... intreba distrat d-1 Stavrache, ce s'o mai fi
facut cu talharii prini asta primavara ?

www.dacoromanica.ro
170 NUVELE SI SCHITE

Talharii fusesera osandiii la diferite pedepse i de sigur

erau i aeza%i la locurile de munca.
Care va sa zica, clipi gandul hangiului, nici vorba
n'a fost la judecata despre popa, despre capul i gazda
5 talharilor. Aoleu! Ce mai judecatori!
...Dar o sa indrasneasca sa se mai intoarca?
...Dar data indrasnwe i se 'ntoarce?... Atunci, ce-i
de facut?
...Da! dar sergentul se poate intoarce; popa, ba!
10 .. . Dar data 'i vine aa o nebuneala sergentului sa spuie
ca el e stapanul averii, intample-se orice s'o intampla! ea
()data a purtat barbs i plete.
...Da, dar atunci procurorul il rade i-1 tunde deabi-
nele.
15 . . . 0 veni?... n'o veni?...
Pe sand d-1 Stavrache ii ridica aqa de sus interesanta-i
cladire de ipoteze, iaca-ta alts scrisoare: e tot dela Turnu-
Magurele de astadata insa e slova strains... Slova
strains !... Ei! lucru Dracului !...
20 6alutare, domnule Stavrache, n'avem onoare sa va
cunoatem, dar venim sa indeplinim rugamintea unui bray
camarad, sublocotenentul Iancu Georgescu, voluntar
inaintat din grad in grad in timp de campanie, mort pe
campul de onoare de trei gloarrce inamice primite in
25 pantece. Am stat la capataiul lui plangand pans cand a
inchis ochii. Mare paeat ca s'a prapadit aa viteaz soldat!
Un moment nu a aratat laOtate; dei foarte slabit de
atata durere 9i pierdere de sange, tot glumea ; zambind
i-a cantat singur popete foarte frumos: vecinica po-
30 menire! apoi ne-a dat adresa dumitale i ne-a rugat sali
scriem negreit sa-1 ierci, fiindca acuma s'a spalat in
sange, i sa-i spui maica-sii, batranii, pe care o cuno9ti, sa-i
poarte regulat de grija sufletului. Pe urma a 'nceput sa
aiureasea i s'a Sfallit.
35 Salutare: sub.-loc. Marin Dobrescu; sergent-major,
George Popescu #.
D-1 Stavrache a plans mult, mult, sdrobit de trista
veste. Dar un barbat trebue sa-i faca inima! Nu trebue
sa se lase copleit aa de durere. A strans bine scrisoarea ;

www.dacoromanica.ro
 IN VREME DE RASBOIU 171

s'a spalat frumos pe ochi; a pus caii la brigca gi a plecat

repede la targ sh Intrebe pe avocat, cu ce forme intra
cineva regulat in stapanirea averii unui frate bun pierdut,
care n'are alt mogtenitor.

5 II

De mult acuma, d-1 Stavrache stapanegte mirazul

ramas dela frate-sau, parintele Iancu, de a carui urma nu
s'a mai putut da gi despre care nici nu se mai pomenegte.
Avocatul pova ;uise destul de limpede pe hangiu...
to Un om stapanegte o avere; cu drept on fara drept, o
stapanegte. Cata vreme nu-1 supara nimeni, cats vreme
nu se ridica nici o preten %ie asupra-i, el n'are nevoie sa is
nici o masura legala. i mai la urma situa %ia d -Iui Sta-
vrache este mai limpede decat a oricarui proprietar.
15 Averea a fost a Popii?
Da, a Popii.
Facuta de el, din munca lui?...
Cea mai mare parte.
Popa are copii?
20 N'are.
Are femeie?
Nu.
Are pariaci?
25 - Nu.
Mai are alt frate?
Nici unul, decat pe mine.
Atunci... stapanegte sanatos, a adaogat avocatul,
gi data te-o supara cineva, atunci vino la mine... Numai
30 -
unul singur te-ar putea calca...
Cine? intreba d-I Stavrache.
Popa.
Mogtenitorul zambi gi cu sigurania raspunse:
Ag! nu mai poate calca, saracul!
Apoi, vazand ca raspunsul sau prea sigur face o im-
35 presie ciudata avocatului, se grabi s'adaoge cu tonul cel
mai duios:

www.dacoromanica.ro
172 NUVELE SI SCHITE

Cine.stie uncle s'o fi prapadit bietul frate-meu; data

n'a mai venit el la avutul lui de atata amar de vreme!
. Au trecut cinci ani dela rasboi i nimeni, In adevar,
n'a suparat pe d-1 Stavrache, afara decat popa Iancu volin-
5 tirul, care venea din cand in cand, de pe alta lume, sa
tulbure somnul fratelui sau. Avocatul avusese dreptate.
Singur popa avea dreptul sa nelin4teasca pacinica sta.-
panire a hangiului.
Dar orice se intampla des nu ne mai mi9ca ; orice mi-
le nune a treia oars trebue sa ni se pars lucru foarte firesc.
Pentru aceea, hangiul primi fara multa emo-cie vizita
instrainatului, care venea cine tie de unde, de departe.
D-1 Stavrache sta in odaio, cautand sa desfaca nite
socoteli incurcate, cand intra nenorocitul fugar.
15 Stins de oboseala, bolnav, cu faIa hirava, i cu ochii in
fundul capului ca in clipa mor %ii, ocnaul era imbracat in
haina vargata dela ocna, de unde scapase, ca prin minune,
pilindu-si lanwrile
Umblase prin codri nemancat; trecuse prapastii; haina
20 i nadragii ii erau numai sdrerqe ; opincile sfaiate; pal-
mele i talpile picioarelor i glesnele pline de sange. Dar
insfarit, ajunsese la frate-sau.
Ticalosule! striga d-1 Stavrache, ne-ai facut neamul
de ras! Sa piei sa nu to mai vad! Pleaca! Du-te inapoi
25 de-1i ispaete pacatele!
Fugarul a plecat oftand i cand a ajuns in prag:
Nene, zice, fa-1i pomana, da'mi o bardaca de apa.
Atata a putut sa zica i a picat jos moale ca o carps.
Lui d-1 Stavrache i s'a facut mila ; s'a repezit sa-1 ridice
30 ca sa-l.pue pe pat: nu-1 putea lasa sa moara ca un caine.
Ocna9u1 in lupa cu moartea, s'a agaIat de frate-sau cu o
mans de gat i cu alta de bra %ul stang. Hangiul a dat
atunci sa-1 salte de jos; a incercat odata, de doua, de mai
multe on din rasputeri degeaba: toate opintelile i
35 sudorile fusesera de prisos; trupul greu ca plumbul era
peste putin-ca de deslipit dela pamant.
Hangiul sinrcind ca se frange dela mijloc, voi sa dea
drumul murindului i sa se ridice in picioare ea sa
rasufle i sa-si recapete puterile. Dar Incercarea aceasta

www.dacoromanica.ro
 IN. VREME DE RASBOIU 173

fu si mai Brea decat cea dintai: ocnasul In ceasul mor %ii,

se inclestase cu o putere covarsitoare de gatul si de
braul hangiului.
Se opinti Inca odata cu suprema energie, ridica dela
5 pamant pe nenorocit; dar acesta fu apucat de, un cutre-
'mur grozav, se sbatu din toate incheeturile si, biruind
cu greutatea-i de mortaciune, cea din urma putere de
impotrivire a lui Stavrache, Il Ingenunchia, it tranti jos
si-i puse, ca un luptator teafar, genunchiul pe piept. Apoi,
10 Incepu sa raza ca un nebun scrasnind din din0 zise:
Gandeai c'am murit, neica?
A stat mult astfel d-1 Stavrache supus sub calcaiul
ocnasului; mult a suferit in ochi ranjeala acelei fiare. Dar
cand nebunul a voit sa-1 sugrume, atunci hangiul, smintit
15 i el de Erica moriii, a facut o saritura desnadajduita...
Ocnasul a sarit cat colo ca un mototol, a bufnit in usa, usa
s'a deschis de perete, si mototolul a pierit in intunerecul
nop %n.
D-1 Stavrache era'n picioare, in. mijlocul odaii, tre-
20 murand din toate incheeturile si facandu-si cruci peste
cruci... Dor de frate bine; dar urata vizita.
Pans la ziva, d-1 Stavrache s'a plimbat p'in odae de
cold pans colo; s'a'nchinat intr'una rugandu-se fierbinte
pentru odihna sufletului raposa ;ilor, si a baut mereu
25 rachiu bun, ca sa-si indeparteze gandurile rele.
A doua zi s'a dus la biserica si a aprins lumanari pentru
sufletele morplor. Apoi, deli sdruncinat, si-a vazut omul
de daraveri, mai pe ici, mai pe colea... mai cu seams
petrecut vremea cu niste yin care pornise sa se tur-
30 bure si sa se (4e-Vasca... acu era limpede ca untdelemnul
fran %uzesc 9i dulce ca mustul nasprit. Toata ziva nu i-a
cerut inima nimica; a baut doar doua-trei nastrape de
zeama de varza ; tocmai In spre sears de tot a gustat ni el
peste sarat cu usturoi si a baut cateva pahare de vin nou.
35 Pe urma s'a 'nchinat frumos si s'a culcat cu gandul la
cine stie ce.
Afars ploua marun-cel, ploae rece de toamna, si boabele
de apa prelingandu-se de pe stresini i picand in clipe

www.dacoromanica.ro
174 NUVELE SI SCHI'J'E

ritmate pe fundul unui butoi dogit, rasa gol Intr'adins la

umezeala, faceau un fel de cantare cu nenumarate i ciu-
date imelesuri. Leganate de micarea sunetelor, gandurile
omului incepura sa sfarae iute in cercuri stramte, apoi
5 incet -Incet se rotira din ce in ce mai domol, In cercuri din
ce in ce mai largi, i tot mai domol, i tot mai larg. Cand
cercul unui gand ajunse 'n fine aa de larg incat con-
tiimii ii era peste putin0 din centru sa-1 mai urmareasca
din ce se tot departa omului i se pare c'aude afara un
10 cantec de tramb4e... militari, de sigur.
Hangiul asculta mai bine: cantecul stralucete din ce in
ce mai tare. Se apropie.
D-1 Stavrache ese afara pe prispa carciumii.
E o zi luminoasa de primavara.
15 In adevar sunt nite militari, o companie care urea la
deal In mar de parada. Tot satul: oameni, copii, caini
fac alai dupa militari.
Au ajuns in faIa hanului.Capitanul comanda oprirea pe loc.
Hangiul ramane trasnit: Capitanul!
20 Capitanul bags sabia in teaca i inainteaza catre d-1
Stavrache; acesta se da pas cu pas mereu Inapoi pans in
carciuma, inchide repede up i'ncearca s'o incue; dar
pans sa clipeasca, ua sare din VaIani, i capitanul s'arata 'n
prag i, razand cu hohot, striga:
25 - Gandeai c'am murit, neica?
Stavrache trece'n tinda capitanul dupa el; fuge in
odaila degeaba: nesuferita aratare 11 urmarete de
aproape.
Ne mai putand rabda prigonirea, hangiul se repede
30 salbatec qi apuca de gat pe capitan; acesta se lass fara
a face o micare.
Hangiul se 'ndarjete i-1 strange de gat, it strange din
ce in ce mai tare: simte cum degetele-i patrund in muchii
grumazului strivindu-i, afundand beregata, sfaramand
35 incheetura cerbicii. Dar cu cat strange mai tare cu atat chi-
pul capitanului se lumineaza ; cu cat el scrainete, cu
atat militarul rade mai sgomotos i mai vesel. *i cand d-1
Stavrache Ii decleteaza degetele amor %ite i cade pe
o laviVa, capitanul it Intreaba:

www.dacoromanica.ro
 IN VREME DE RASBOIU 175

Gandeai c'am murit, neica ?

Si ramase multa vreme in picioare, cu mainile Incru-
cisate si cu privirea Iinta asupra lui Stavrache. Apoi facu
un semn poruncitor, la care hangiul se supuse. Esira
5 amandoi pe prispa din drum. Capitanul dete comanda
plecarii, trambiIele sunara, solda %ii isi ridicara." armele si
urmata de obstea satului compania pleca, In frunte cu
capitanul al carui ras acoperea canteen' trambi/elor si
sgomotul mul %imii.
10

Dis de diminea0, d-1 Stavrache, tremurand de friguri,

iera la popa satului rugandu-1 sa vie negresit pans seara
sa-i faca sfestanie acasa.

III
15 Era o sloata nepomenita: ploae, zapada, mazarica si
vent vrajmas, de nu mai stia vita cum sa se'ntoarea sa
poata. rasufla. Desi aproape de namiez, in tot satul era
astampar desavarsit ca'n puterea nop-cii ; ba nici glas de
aline nu se mai auzea tine stie in ce adaposturi se
20 odihneau paznicii cur-Viol' ! Drumul par'ca era pustiu:
care om cuminte sa'nfrunte asa tarie .de vreme? Pe la
toaca, s'a hotarat vantul sa bath numai dintr'o parte;
ploaia a content ; a'nceput ninsoarea maruncica si deasa,
si s'a pornit crivaiul s'o vartejeasa. Asa vreme line trei
25 zile si trei nop %i: halal de cine n'are nici pentru vatra, nici
pentru caldare I
D-I Stavrache n'a mai ridicat oblonul pravaliei. Singur la
taraba ce sa faca omul? Mai bea un rachiu, mai morfoleste
un covrig uscat si se gandeste mai la una, mai la alta.
30 Dar e frig in pravalie. Mai inIeleg sa se canoneasca ne-
gustorul cand tie pentru ce ; dar asa, degeaba 1 Pe asa
vreme e de prisos sa mai astemi musterii. D-1 Stavrache
incue cicmigeaua, pe urma pravalia si trece'n odae, la
caldura: calatori n'or s mai treaca, si toata lumea din
ss sat stie sa intre pe portita'n curte si sa bats la usa din
dos.

www.dacoromanica.ro
176 NUVELE 5I SCHfl'E

In adevar, dupa ce se desmorIete bine d-1 Stavrache

la gura sobei, iaca-te, pe 'nseratele ca bate cineva la u0.
Care-i acolo? intreaba hangiul.
, Eu, domn Stavrache, raspunde un glas slab de
s copila... Deschide...
Hangiul trage veriga. Vantul de-afara duhnete pe ua
aruncand inauntru o fetiVa foarte rebegita. Copila d'abia
poate vorbi; falcile ii sunt iacepenite de frig, dei, pe
potriva de copil sarac, e destul de bine imbracata: are
10 peste carnauta minteanul lui tats -sau; pe picioarele
goale nite cismuli %e vechi ale masii, i pe cap un teste-
mel.
Ce vrei?
M'a trimes maica, sa-i dai de un ban gaz, i taica de
15 doi bani .cuica.
Si fata scoase de sub mintean cu bagare de seams
doua clondire.
Da' ... zice sa nu mai pui gaz in a de Iuica iiuica'n
a de gaz, ca alaltaeri, ca iar ma bate... i... sa masori
20 bine...
Da' bani ai adus?
Bal... zice Ca sa scrii.
Iar sa scriu ?
Si d-1 Stavrache, urmat de fetiia, trece 'n pravalie
25 bolborosind:
Scrie-v'ar popa sa va scrie, de parliii!
In pravalie d'abia se mai vede. Feti ;a, apropiindu-se de
d-1 Stavrache, care-i toarna vica, ramane cu ochii pe un
covrig stingher, uitat pe taraba. Hangiul s'apleaca subt
So taraba sa ridice tinicheaua cu gaz; in clipa aceea, fetii,a
Intinde mana, is covrigul ci da sa-1 vare iute sub mintean;
dar d-1 Stavrache se ridica. 0 fi tras cu coada ochiului, on
tia ca fusese un covrig pe taraba ci acu pierise? ca, fart(
vorba, lip! o palma peste obrazul Inghe %at.
35 Last( covrigul jos, hoa-co!... De mici va'nvalcaIi la
furat, fire-a-ci ai dracului!
Fata a lasat covrigul ci a pus mana la obrazul 1ncalzit..
Apoi a luat cuminte sticlele, le-a ascuns sub mintean 9i a
pornit afundandu-se in negura nopIii viscoloase.

www.dacoromanica.ro
 IN VREME DE RASBOIU 177

Hangiul a incuiat up, a mai aruncat o ragalie in sobs,

a mai baut un pahartic, a mai cotrobait prin odae... Sa
fi trecut a a ca la vreun teas, cand prin urletul viforului,
i se pare c'aude glasuri de oameni afara... Asculta cu
5 dinadinsul urechea nu 1-a amagit. De asta data se and
9i batai in up dela drum a pravaliei. Mu9terii. . . calatori. . .

Cine dracu mai umbla pe vremea asta! Hangiul aprinde

o luinanare i trece'n pravalie la up, unde cei de-afara
bat mereu.
10 Care-i acolo ?
Oameni buni.!
E o sanie cu clopo%ei afara. D-1 Stavrache deschide.
Buna vremea! zice o momae de om, inalt i spatos,
cu o gluga mare, i intra, pe cand altul, tot ap de imbro-
15 bodit, sta in fa;a tailor, cari nu se pot astampara locului
de bataia vremii.
Buna sa-Ii fie inima! raspunde gazda.
Ne rugam dumitale, negustorule, de adapost pentru
la noapte. Nu mai e chip sa mergem inainte, caii prapadiIi;
20 noi, degerap. Sa punem caii la grajd i noua sa ne dai un
col-cipr pang la ziud.
Bucuros, zice hangiul... Dar data o fi poarta
nemeOta, e greu de deschis.
Din norocire, poarta era neme%ita numai pe din afara ;
25 pe dinauntru, fiind adapostit dinspre partea hanului, locul
era limpede. Doi argati eOra din grajd, poarta trosni spar-
gandu-i lipiturile de ghiata, sania fu trasa in curte i caii
puli la iesle.
Cei doi musafiri suira pe prispa., I i scoasera glugile, se
SO scuturara bine de zapada qi intrara'n caldura. Se vedeau
pe cat se poate vedea pe'ntunerec, oameni cu dare de mina,
cirezari, orzari, on eine -tie ce...
Cand d-1 Stavrache se'ntoarse peste cateva minute in
odae, aducand pe tava vin i pahare, gasi pe unul din
S5 musafiri in picioare incalzindu-se langa sobs, acela
care intrase intai; celalalt era culcat pe pat cu fa %a
la perete: drume% obosit, se'ntinsese sa-i desmor%easca
oasele.
N'ai ceva mezelic?

www.dacoromanica.ro
178 NUVELE SI SCHI''E

Se afla... Ma's line, costive de ramator afumate, pastrama

i telemea... Pe cand gazda cauta in pravalie, cu up
dela mijloc deschisa, auzi pe musafiri vorbind aa de
incet ca nu putu ini,elege un cuvant. Dar intorcandu-se
5 cu mezelicul, vazu ca fusese o parere. Amandoi musafirii
erau la locurile de mai nainte, ba cel culcat incepuse sa
sforae.
Lasa-1 sa se odihneasca: e foarte trudit ! zise cel
din picioare, i aezandu-se singur la masa, incepu sa
10 guste cu mare pofta.
Mancand, firqte, incepu vorba.
Stranic viscol, domnule !
Da' de unde sunte %i d-voastra ?
15 - De departe...
*i incotro va duce %i?
Nu tiu.. Sa ma crezi ca nu tiu. M'a luat prietenul
cu el aa, tovaral de drum, i uite ce sfanta de vreme ne-a
apucat.
Ciudata vorba dumitale ! zise hangiul, ridicand
20 sprincenile ; sa umble omul aa pe drumuri fail sa tie
unde merge...
Ei de ! raspunse simplu musafirul; vezi?
i-i urma gustarea linitit. Dupa ce se gandi ni-cel,
25 -
gazda:
Dumneavoastra sunte-ci... negustori?
Nu.
Fonc%ionari...
... ,tii, nici tocma funcIionari ; dar... cam aa.
30 -Dupa o pauza, in timp ce musafirul bau unul dupa
Am in/eles: vorba vine, umbla0 la inspec %ii.
Ba nu!
altul doua pahare de yin:
Bravo ! bun yin ai, domnule Stavrache.
35 - De unde tii ca ma chiama Stavrache?
Mi-a spus prietenul.
Da' ... dumnealui... de unde tie?
*tiu eu? Mi-a spus pe drum, ca mi-era fried sa inoptiim
pe aa vreme ; zice: n'ai grije ; manem aici aproape, la
han la neica Stavrache.

www.dacoromanica.ro
 IN VREME DE RASBOIU 179

Pe semne ca m'o fi cunoscand dumnealui! zise

hangiul i dete sa se apropie de pat, sa vaza mai bine pe
omul care dormea cu fa %a la perete. Cand, deodata:
Cum sa nu to cunosc, neica Stavrache, daca suntem
5 fra i buni? zise omul de pe pat, razand i ridicandu-se
drept In picioare In fa-0 hangiului.
Tot viforul care urla In noaptea grozava sa fi napadit
dintr'o data In %easta lui Stavrache nu 1-ar fi clatinat mai
cu putere decat infa-pqarea qi vorbele acestea!
10 Hangiul deschise gura mare sa spuna ceva, dar gura
fara sa scoata un sunet nu se mai putu inchide; ochii
clipira de cateva on foarte iute qi apoi ramasera mari,
privind cinta, peste Infaliprea aceea, in departari ne-
inchipuite ; mainile voira sa se ridice, dar cazura %epene
15 de-alungul trupului, care se'ntinse'n sus, nalvanduli ga-
tul afara din umeri, ca i cum o putere nevazuta 1-ar
fi tras de par vrand sa-1 desprinda dela pamant, unde
par'ca era inurupat... Dar dupa acest moment dintai,
trupul se infunda repede mai jos chiar decat fusese, apa-
20 sanduli gatul In umeri, ca qi cum puterea nevazuta it
scapase de par, mainile se ridicara i'ncepura sa framante 'n
sec din degete; chilli intoarsera privirile din adanci de-
partari de-afara afundandu-le treptat inauntrul bol %ii ca-
pului, in alte departari mai adanci poate ; gura se'nchise
25 i falcile se'ncletara.
ezi, neica, zise fratele mai mic, arzandu-se la
masa.
Hangiul asculta.
Te miri firete Ca ma vezi...
30 Hangiul zambi.
Ma credeai mort nu-i aa ?... A! scrisoarea din
urma a fost o gluma...
Hangiul incepu sa raza.
Uite, neica Stavrache, la ce-am venit noi... E
35 vorba pe dreptate fraleasca... Dumneata ai la mans
chelaqie averea mea. Eu... de! pans acuma m'am in-
vartit in lume cum am putut; de-atata vreme nu to -am
suparat... Acu... ce saqi mai spui? Am umblat cu banii
reghimentului... i de-aia am venit... sa nu ma la0!

www.dacoromanica.ro
180 NUVELE ySI SCHITE

nu mai e vorba de dreptate: de pomana imi dai... Nu

bei gi d-ta cu noi?
Zicand acestea Ii intinse un pahar. Stavrache lua paharul ;
tl duse spre gura, dar gura ramase 'nclegtata, tremurand gi,
5 ca gi cum ar fi baut, degerta paharul peste barbie pe san.
Musafirii se uitara lung unul la altul.
Daca pans poimaine n'am cincisprezece mii, trebue
sa ma 'mpugc... Neica! adaoga omul cu multa caldura ;
neica ! sa nu care cumva sa ma lasi... Nu zici nimic?
10 Drept orice raspuns, Stavrache se ridica in picioare
foarte linigtit ; se duse drept la icoane ; facu cateva cruci
gi matanii ; apoi se sui in pat gi se tranti pe o urechie,
strangandu-gi genunchii in coate.
Pe cand musafirii steteau nedomirii, uitandu-se cand
15 la unul cand la altul, cand la omul ghemuit, acesta incepu
sa horcaie tare gi sa geama.
Dormea?... Visa urat?... Aga de repede s'adoarma ?...
Se preface?...
Dar n'apucara sa-gi puns din ochi atatea intrebari, gi
20 horcaelile se pornira ca un clocot, intrerupte de gemete
din adanc, in timp ce trupul tremura tot mai tare gi mai
tare clan ;anind din diqi.
Fratele se apropia de pat gi atinse cu mana umarul
omului chinuit de tine gtie ce vis. La acea ugoara atingere,
25 un racnet ! ca gi cum i-ar fi implantat in rarunchi un
junghiu rocit in foc gi omul adormit se ridica drept in
picioare, cu chipul ingrozitor, cu parul valvoi, cu mainile
'nclegtate, cu gura plina de spuma roccata. Ca o furtuna
se repezi, apuca masa gi o tranti de dugumea, facand tot
30 randari.
Lumanarea cazand se stinse, gi odaia ramase luminata
numai de candela icoanelor gi de taciunele din vatra.
Stavrache ramase o clipa cu mainile ridicate cat mai
nalt, dete alt racnet sguduitor ci se napusti asupra lui
35 frate-sau: tl dobori la pamant, naruindu-se peste el.
Sai, ca ma omoara !
Tovaragul voi s'apuce pe Stavrache dela spate ; acesta
parasi pe cel trantit, se'ntoarse 'n be ci 'nhala pe celalalt
de gat: tntr'o clipa la pamant.

www.dacoromanica.ro
 IN VREME DE RASBOIU 181

Ma strange de gat ! vrea sa ma mugte!

Atunci incepu o lupta crancena. Pe langa o necovargita
putere fa-ca de amandoi unip, hangiul mai avea gi o re-
peziciune de migcari ne'nchipuita. S'ar fi sfargit rau pentru
5 musafiri infioratoarea tavaleala, data nu-i dedea fratelui
prin minte o stratagems. Scoase repede cureaua dela
brau... Stravrache ocupat cu tovaragul nu lua seams
ca i se intampla ceva la picioare ; fratele i le apuca, le
'nfagura de doua on strans bine gi inchise capatul curelii in
10 catarama ; apoi ii apuca pe la spate dandu-i cu sete pumni
in cerbice. Stavrache rasa pe tovarag, dete sa se'ntoarca
in lot ; dar picioarele nu se mai putura cumpani. Fratele
ii trase un pumn stragnic in furca pieptului aga ca Sta-
vrache govaind nu-1 mai ajunse cu mainile gi se prabugi ca
15 un taur, scragnind gi ragind.
Viscolul afara ajuns in culmea nebuniei facea sa tros-
neasca zidurile hanului batran.
Pans sa se ridice hangiul intr'un cot, it rastignira jos.
Ii prinsera fiecare cate o mans, i le rasucira in loc, fran-
20 gandu-le degetele pe dos, apoi cu mare sila le impreunara
pe amandoua din susul capului gi i le legara strans cu braul
tovaragului, pe cand Stavrache ii scuipa gi radea cu hohot.
Acu era legat butuc.
Tovaragul se sui in pat, lua candela dela icoane, sa
25 caute luminarea printre lucrurile risipite pe jos. 0 gasi gi o
aprinse. Cum ii dete lumina'n ochi, Stavrache Incepu sa
cante popegte.
Ce-i de facut? zise tovaragul cu groaza.
N'am noroc 1 raspunse fratele.
so Sdrobit de lupta gi de ganduri, omul se ageza incet pe
pat gi privi lung asupra celui %intuit jos, care canta
'nainte, legananduli incet capul, pe mersul cantecului,
cand intr'o parte cand intr'alta.

15

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAME
Onor. Prim-Ministru
Bucureti.
Directoru prefecturi locale Raul Grigoravu insultat
5 gray de dumnezeu mami i palme cafine *) central. Ame-
nin%at moarte. Via-ca onorul nesigure. Rugam ancheta %i
urgent faptu.
Costachel Gudurau
Avocat, aleg. coleg. I, fost deputat
10 *

Onor. Prim-Ministru
Bucurwi.
Repet reclama telegrama No.... Petilionat parchetului.
Procoror lipsete ora manastire maici chef. Substitut
15 refudat path vini procoror. Tremur via -ca me, nu mai
putem merge cafine. Facem responsabil guvern.
Costachel Gudurau
Avocat, aleg. coleg. I, fost deputat.
*

20 Procuror Tribunal X...

Ancheta/i urgent scandalul Costachel Gudurau cu di-
rectorul prefecturii i raporta-ci imediat.
Ministrul Justi %iei.
*

25 *) Lucrul se petrece, dupa Coate probabilitAtile, intr'un oral} moldoveneso;

cetiti prin urmare moldovenete: cafine.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAME 1.83

Ziarului o Aurora Rom5na

Bucureti.
Az pitrecut scena nostima piata noastra. Madam Ate-
naisa P. al carui nume trecem sub tacere, care parasit socul
cetatean onorabil, pentru romanse cu individ infam lo-
calitate, 1ntalnind nefericitul sot, capatat buns lectie mo-
ralitate In public, care aprobat. Aceasta fimee fara inima
neroind amenin %at cu sbiri puteri, de oare ce complicele
directoru prefecturi.
10 Corespondent.

Onor. Prim-Ministru
Bucureti.
A doua oars atacat palme picioare piata endependeati
15 acela bandit director scandalos Inso %it sbiri. Situa %ia
devenit insuportabila. Ora stare asediu. Panica domnete
cetateni.
Costachel Gudurau
Avocat, ectetera.
20
*

Procuror Tribunal X...

Repet ordinul telegrafic. Cercetati imediat incidentul
directorului prefecturii cu Costachel Gudurau la cafeneaua
centrals i In piata Independentei i raportati urgent.
25 Ministrul Justitiei.
*

Onor. Prim-Ministru
Bucureti.
Facet Inceta atacuri contra fratemeu Costachel bands
so infama talari ziva meaza mare sub conducerea persona%
directorului Raul Grigoracu. Reclamat tronului.
Iordachel Gudurau
Mari propietar, aleg. col. I, fost senator.
*

15*

www.dacoromanica.ro
184 NUVELE $I SCHITE

M. Sale Regelui
Sinaia.
Bandi0 regimului acest secol lumina bagiucurind con -
stitu %ia ce a %i giurat voit ucidi di doua on cafine central i
s pia %a endependen %i fratemeu fost reprezetant na %iuni.
Victima frica merge tefegraf sigur al treilea atentat bandi %i.
Imp loram garan-cia vied onorului contrar silici face justiiie
singuri. Traiasca dinastia.
Iordachel Gudurau
10
Mari propietar, aleg. col. I, fost senator
*

Procuror Trib. X...

Pentru ultima oars repeam ordinul privitor scandalul
Costachel Gudurau. Daca pans mane dimineala n'avem
raportul dv., ve %i fi considerat ca demisionat.
15
Ministrul JustiVei.

Ecs. Sale ministru Justi %iei

Bucureti.
Raport.
20 Cercetat imediat cazul i cu respect raportez urgent.
Acu cinci zile dumineca, fiind absent ancheta jude%
orele 2 p. m., directorul prefecturi Raul Grigoracu afla
cafine central jucand table cu capitan Pavlache intedenIa.
Mare devena foarte iritat pronun %at Dumnezeu mami nu
25 personal cineva, ci ghinion. Atunci Costachel Gudurau
care sta alts masa criticand guvernul gura mare, sculat i
apostrofand directoru strigat ba pe al mad i ridicat
bastonu. Directoru parand rapide lovitura aplicat agreso-
rului palme i promiVand cavalireste duel. Agrisorul plecat
30 injurand amenimand guvern de bandi %i, propriile cuvenite.
Cu respect adaog spre cunwino dv. intre ambi susci-
ta%i ura veche cauza politica i familie. Fimeea nepotului
lui Costachel Gudurau, anume Albert Gudurau, unul din
capii InversunaIi opoziOe locals, divorsata, iar ei banuesc
35 Raul directoru cauza divorsului, acuzand traete cu men-
cionatu concubinagiu, dar vrand s'o iee socie legitima, care

www.dacoromanica.ro
 TELE GRAME 185

reclamat restituVunea dotei i parafernei di 2 mii lei ob-

Iinand titlu executoriu, iar opozi-cia promis rasbunare pre-
tinzand paraferna cheltuita cu luxul di notoritate publics.
In consecinra alaltaeri nepotul for Inso %it de mosii lui
$ pandind piaia fosta socie insultato public foarte gray.
Dama chemat sergent strada care nefiind niciunul urcat
birje un cal plecand degrab huiduita di to/i trii 9i cu vorbe
triviale incapabile a vi le reproduce. Sosit imediat directoru
prefecturi ofensat poli %ai ipistaci cerut cont. Dar agrisori
to .fugind, directoru prins Costachel qi intrebat pentru ce
insulli dame mifillule i apucat de pept, dar el raspuns sa
nu mai dai mizerabile canalie, incat directoru aparandu-se
tras doua palme, atunci agrisorul smucind voit fugi si di-
rectoru prima furie lovindul piciorul spate gios.
15 Cred nu trebue dam alts urmare pars parchetul nu se-
zisat in regula.
Binevoii d-le ministru, etc.
Procuror Trib. X...
20

Directorul Prefecturii X...

Va invit cauta ;i aplanarea diferendului cu familia Gu-
durailor. Contrariu, pune %i guvernul in situaliune prea
delicata. Nu convine acum, in asteptarea campaniei dee-
m torale, ca agenIi superiori ai autoritalii sa dea loc la scan-
daluri, din toate punctele de vedere regretabile.
Ministrul de Interne.
*

D-lui Ministru de Interne

30 Bucuresti.
Interese familie obliga parasi funqiune. Rog dar res-
pectuos primi demisia me postul director prefecturii pe
ziva di poimane cand prefect intoarce congediu.
Raul Gregoraschco.
95 *

www.dacoromanica.ro
186 NUVELE SI SCHIJE

Onor. Prim-Ministru
Bucure9ti.
Fratemeu Costachel Gudurau avocat, alegator col. I, fost
reprezentant naliuni legitima aparare contra treilea atac
5 mielesc bandi %i amenincand via-ca fost az arestat procoror.
Victima arest torturata ca inchizifa. Cuiitul os.
Iordachel Gudurau
Mari propietar, aleg. col. I, fost senat.
*

10 Ministre Interieur
Bucarest.
N'acceptez point demission cousin Raoul. Pauvre jeune
homme, embete par cochons opposition, veut faire coup de
tete. Ne point se fier aux criailleries de ces canailles. Si
15 Raoul se retire, ce cretin de prefet capable de tout com-
promettre. Pourrais plus garantir situation locale. Se
duce dracului giudewl*). Ami
General Gregoraschco
*

20 Procuror Trib. X...

Raporta %i imediat cauza arestarii lui Costachel Gudurau.
Ar fi bine sa inceteze odata scandalurile de acolo. Purtarea
parchetului dv. last de dorit. CercetaIi data arestatul
suferit maltratari arest. Avem denun %uri ca ar fi fost tor-
25 turat poliVe. Raspunde-ci telegrafic.
Ministrul JustiVei.
*

Directorul Prefecturii Jud. X...

In interesul serviciului, demisia respinsa. Ramaneli
30 la post.
p. Ministrul de Interne
Secretar general Z...
) Nu primiti cumva demisia varului Raul. Bietul btiet, plictisit de porcii
opozitiei, vrea sa-si fact de cap. Nu trebue dat crezamant chelalaiturilor acestor
35 canalii. Daca Raul se retrage, tampitul de prefect capabil at compromita tot.
N'a mai putea garanta situatia localt. Se duce etc.

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAME 1.87

Ecs. Sale Ministru Justi %iei

Bucuresti.
Banda desperate opozan %i indarAi sub conducerea
Costachel Gudurau, Iordachel Gudurau si nepot Gudurau,
s Albert divorsat Atenaisa Perjoiu, atacat directoru pre-
fecturi fa/a. gradina primarii. Acesta aparat bastonu, lovit
cap Iordachel, Costachel tras revolver spart glob lampa
centrul gradini electrica. Panics, asasin arestat. Luam
prim interogatoriu. Garantam inven %iuni fictive torturile.
io Procuror Trib. X...
*

M. Sale Regelui
Sinaia.
Fratemeu Costachel omorit torturi secret beciurile po-
15 li/iei locale. Familia orfana cerem liberarea cadavrului re-
clamand satisfac %ie la picioarele tronului. Traiasca Di-
nastia.
Iordachel Gudurau
Mari ectetera eat.
*
20
Procuror Trib. X...
Aci denun %are Costachel Gudurau mort arest in urma
torturilor. VA facem raspunzator. Raspunde/i la moment,
dace nu vre/i sa fi%i tefegrafic destituit.
Ministru Justi %iei.
25 *

Ecs. Sale Ministru Justi %iei

Bucuresti.
Costachel Gudurau liberat az diminea ;a lipsa probe in-
ten %ie asasinat. Impacat cu directoru. Pupat toci pia %a
30 endependen/i. Mane sara logodna Raul madam Atenaisa
Perjoiu. Dansa renun %at orce preten ;ie revandicare para-
ferna dela Albert Gudurau, dand inscris primit toata suma.
Adineaori ora cloud post meridiane avocatul statului
Panda mort subit cafine central. Medic primar constatat
3s caz apoclepsie celebrala.

www.dacoromanica.ro
188 NUVELE I SCHITE

In considera-cia vechimi mele di magistrat procuror de

aproape douazeci i trii di ani, fEnd inaintat in vrasta i
o familie numeroasa devenind misiunea de minister public
pre gre pentru mini, va rog respectos a mi se acorda mie
5 postul de avocatu statului, pe care o voiu indeplini cu zel
i a ctivit at e.
Bine voi %i, etc.
Vechiu Procuror Trib. X...
*

10 D. Prepdinte al Consiliului
Bucureqti.
Avocat public Pamfil mort subit. Raportandu-ma la
depea confidenVala de azi noapte, cu respect staruesc a
15
se numi in postul ramas vacant persoana tiuta, de care
acuma garantez.
p. Prefectul de X...
Directorul Raoul Gregoraschco.
*

D-lui Costachel Gudurau, avocat,

20
fost deputat, etc.
-
X...
In urma bunelor recomandaIii din localitate i In con -
sidera %ia titlurilor dv., d. ministru al domenelor v'a numit
25
avocat al Statului in locul decedatului Antonache Pamfil.
Cu pota de mane primici decretul oficial.
$eful de Cabinet
al Ministerului Domenelor.

www.dacoromanica.ro
 PROCES-VERBAL
Astazi Miercuri 27 Oct. anul una mie noua sute orele
1 p. m.
Noi comisarul sec %iei 55 dupgt reclamwtia parcilor si
5 anume domnivoara Matilda Popescu de profesiune parti-
culars menajera impreuna cu mama sa d-na Ghioala Po-
pescu idem, domnivoara Lucre %ia Ionescu de profesiune
rentiera Impreungt cu matuva sa d-na Anica Ionescu de
profesiune Vaduva pensionary viagera, vi d. Stavrache
to Stavrescu de profesiune propietar, dupa ce 1-am eliberat
adi dimineala dela secIie, de oare-ce la prima cercetare ce
am facut-o aseara la fata locului pentru scandalul pro-
venit, s'a pronunIat cu vociferari la adresa guvernului,
care este un obiceiu al sau cunoscut de to %i concetalenii
13 din aceasta suburbie vi In contra noastra chiar In eserciciul
fonciunii, transportandu-ne in strada Gra %iilor No. 13
bis unde se afla imobilul In cestiune al sus mencionatului
propietar Stavrache Stavrescu, Inchiriat domnivoarei Ma-
tilda Popescu cu mama sa pe vase luni, dela Sf. Dumitru
20 corent pans la Sf. Gheorghe urmator pe care nu-i permite
a intra In posesiune numai cu arvuna fara a complecta
chiria, iar domnivoara Lucre %ia Ionescu cu matuva sa trebue
sa se mute vi pretinde a nu vrea, deli propietarul sus-One
ca i-a ramas pe trecut datoare 22 de lei, lasand vi soba
25 stricata, care d-sa contesteada i nu lass nici o mobila
amanet, constatand urmatoarele:
Avand In vedere ca d. Stavrache Stavrescu, propie-
tarul imobilului din strada Graciilor No. 13 bis, lipit in
dreapta cu imobilul aceluiavi propietar cu No. 13 simplu,
so iar In stanga un loc viran tot al aceluiavi propietar

www.dacoromanica.ro
1.90 NUVELE SI SCHITE

nengradit depunandu-se fel de fel de murdalacuri de catre

vecini cum i de trecatori, pentru care i s'a facut in mai
multe randuri proces de contraven/iune asupra salubritalii
publice, iar imobilul respectiv cu No. 1.3 bis fiind compus
5 dintr'o camera, o sali-ca i o bucatarie, toate de caramida
i o magadie de scanduri de lemne de foc, pe care 1-a in-
chiriat cu contract in regula Inca dela Sf. Gheorghe trecut
domnioarei Lucretia Ionescu pe un an, iar acum sub
felurite pretexte refuda, nevoind sa considere absolut nimic.
io Considerand ca domnioara Lucretia Ionescu pretinde
ca este in dreptul sau de oare-ce in virtutea contractului
cu timbru in regula, and se tia ca are domiciliu, neatep-
tandu-se nicidecum, caci nu a avut macar cea mai mica
soma %iune iar biletul de inchiriat a fost pus ilegal i de
i5 aceea nu i-a dat nici o importan-ca, credand ca este numai
o gluma fiind-ca datoria de 22 de franci nu intra in soco-
teala chiriei pentru ca este bani imprumutaci din mana,
fiind prin urmare alts chestiune, i soba nu se putea strica,
fiind-ca a fost vara, i astfel nu voete a evacua, dei sus
20 disul propietar i-a dat mobilele afara oprindu-i amanet
un ifonel cu oglinda lifuita in valoare de una suta douadeci
de lei i o lampa sistem cu doua fitiluri de por-Colan, cu
abajur pentru suma de 18 lei, contestand patru care pre-
tinde propietarul iar dansul sus %ine.
25 Avand In vedere ca dloara Matilda Popescu reclama
sa intre imediat in casa neputand sta cu mobila d-sale
expusa la intemperii, de oare-ce vremea amenin/a a se
strica i incepand sa pice poate sa i-o ude, i se pateada fiind
plus de coloare delicata, qi de oarece a parasit orice alt
30 domiciliu tiind ca a dat arvuna de cincideci de lei i ca
poate conta cu siguranca iar propietarul a incuiat imobilul
i a luat cheea, prin urmare nu cedeada sa lase a intra
macar un lucru cat de mic pang ce nu i se achita tot restul
chiriei in valoare de al %i 50 de lei in plus peste arvuna, ca sa
35 nu mai ma i cu domnioara Matilda Popescu, caci s'a
saturat, iar aceasta promite pe onoare cel mult peste cinci
dile, adica la 1 Noembre.
Considerand ca din cercetarea ce am facut-o aseara,
cand am fi putut pentruca sa facem proces-verbal de

www.dacoromanica.ro
 PROCES-VERBAL 191

ultragiu adus guvernului qi noua ca agen'i ai forIei publice

de catre sus numitul propietar, dar am credut de cuviinia
a nu mai continua niciun scandal, de oarece ne-am mare-
nit a duce la sec%ie pe provocator pana i va trece momen-
5 tele de prima furie fiindca pretindea ca pana la sosirea
noastra ambele chiriap impreuna cu mama 9i matua for
1-ar fi insultat li chiar 1-ar fi lovit, ineat de-abia a scapat
spre a veni sa reclame, care not n'am constatat fiind dus
la o alts chestiune de aceea9i natura, in strada Pacien %ii.
to Avand in vedere ca dupa cum redulta din declaraIiile
parIilor, aseara ar fi venit domnipara Matilda Popescu In
birja singura fara mobila numai cu mama sa d-na Ghioala
Popescu ca sa vada cand incepe sa se mute domnipara
Lucre %ia Ionescu i cu matua sa d-na Anica Ionescu, iar
is acestea au inceput sa rada spunand ca parol, dumnea-
voastra a %i luat casa! iar la intrebarea domniparei Ma-
tildii Popescu ca de ce rade, vechile chiriar au raspuns ca
dansele o au casa pana. la Sf. Gheorghe, atunci au inceput
nouele chiriap sa rada, iar la intrebarea dloarei Lucre%ii
20 Ionescu ca de ce rade, nouile chiriae au raspuns ca dansele
au dat arvuna in regula, 9i atunci an inceput sa caute pe
propietar caci era ascuns in casa sa de alaturi.
Considerand ca la pretenVunile chiria9elor sus numitul
propietar a ameninIat cu dare afara din casa pe dloara
25 Lucre -Oa Ionescu i pe matua sa d-na Anica Ionescu, caci
nu le mai da casa, neplatind regulat chiria i avand chiar
pe trecut o datorie de 22 de lei i soba stricata, d-na Anica
Ionescu exesperata a strigat sa-i crape ochii cui minte,
daca datoria e dela chirie i soba nu era aa, pe cats vreme
30 d -oara Matilda Popescu a dis ca daca se tie cu casa in-
curcata pentru ce face escrocherie i o mai da 9i la alIii 1
iar propietarul i-a raspuns Ca cu dumneata nici nu vorbesc
pana nu vaz toata chiria ca n'am pofta i de alt bucluc,
i atunci pretinde dansul Ca toate chiria9ele an sarit asupra-i
35 caudandu-i lediuni.
Avand in vedere ca dupa interven %ia noastra pentru a
impaca pe paqi, am luat in cercetare 9i actele constatand
ca in chitania data de sus numitul propietar ca a primit
arvuna de 50 de lei pentru imobilul pe care 1-a inchiriat

www.dacoromanica.ro
192 NUVELE BSI SCHI1'E

domniparei Matilda Popescu nu se specific& numfirul

13 bis ci dice numai 13 simplu iar amandoua imobilele
sunt la fel identice cu deosebire ca amandoua au fa ;a puss
altfel atre r&sarit i dare apus lipite spate 'n spate, pentru
5 ocadie ca sa poata sparge didul dela mijloc i sa faca un
singur corp daca s'ar ivi un amator cu famelie pentru o
incapere mai mare.
Considerand ca toate chiriaele promit ca In cel mai
scurt termen sa achite resturile de datorii, iar chiriaele
10 vechi BA plateasca 9i chiria pe semestrul urmator, care pro-
pietarul se 'nvoete, iar dloara Matilda dice c& sametegal
on la No. 13 bis, on la 13 simplu, caci a luat casa provi-
doriu pan& la Sf. Gheorghe, iar propietarul care e becher
poate sa se mute In alt imobil mai mic pe care-1 are In
15 aceeai strad& la No. 12 vidavi, unde a ramas nenchiriat
pretindand amatorii a strada de curand construita nu
are canal i tramvaiu.
Avand in vedere ca In fine s'a convins propietarul ca
e mai bine cu o buns manera pentru ca sa ramfie prin
20 urmare domnipara Lucretia Ionescu cu matua sa, d-na
Aneta Ionescu la No. 13 bis, iar d-ra Matilda Popescu cu
mama sa d-na Ghioala Popescu sa se stabilede la No. 13
simplu, i nu ramane nisi cu imobilul dela No. 12 nen-
chiriat ne mai avand speranIa dupa Sf. Dumitru, de oarece
25 fiind pe sedon de iarna, lumea s'a grabit qi a ramas foarte
multe imobile goale, care se vede In fiecare strada chiar
mai la centru peste tot de Inchiriat.
Drept aceea am incheiat predentul proces-verbal, spre
a servi la trebuinta pArtilor.
so Comisar Sectiei 55
Mitica Piculescu

www.dacoromanica.ro
 C. F. R.
Doi amici, Nita si Ghira, led la o masa In berarie $i
vorbesc incet despre cine stie ce. Usa stabilimentului se
deschide cu sgomot, si intra foarte vesel un musteriu nou,
s un om mai mult tartar ca batran. Dupa toate aparen%ele,
soseste dintr'un alt stabiliment similar, unde trebue sa fi
staruit mult. Noul sosit se uita la mesele ocupate, pare c'ar
cauta o cunostinca, i -si opreste in sfarsit privirile asupra
celor doi amici. Cu pas mai mult hotarit deck sigur, vine
to drept la masa lor.
Musteriul cel nou ingaleaza silabele, pe unele prea slabe
neglijandu-le chiar de tot.
Mufteriul. Salutare, neica.
Nifa fi Child. Salutare!
to M. Imi (14, voe?
N. ...Poftim!
M. Nu va deranjez, ca'va-s'zica.
G. ...Nu.
M. Vorbea%i ceva secret?
to G..
(TAcere).
..A.!

M. Frate. . . o fi tarziu?. Ca pe-al meu, 1-am dat

sa-1 dreaga...
N. Unu fara un sfert.
BB M. Umbli regulat?
N. Dupa gars.
M. ...Mila acu trebue s a fie... Cat ai zis ca.' e?
G. Unu fara un sfert.
M. . ..intre Ghergani si Contesti... Am lasat-o sa
so plece cu seful... (bate tare 'n mesti). Bine, frate, eu nu beau
nimic, ca'va-s'zica? Da-mi o halba...

www.dacoromanica.ro
194 NUVELE SI SCHI'J'E

(Nita gi Ghita se uita until la altul, Intrebandu-se reciproc din ochi, tine
este amicul).
Amicul (ciocnegte halba cu paharele amicilor, gi bea).Pardon...
un moment (pleacS)..
5 G. Cine e amicul? 11 cunoti?
N.Nu.
G. E cam trecut...
N. Ce cam! e bine de tot.
Amicul (se 'ntoarce la loc).Frate, e tarziu? Cate sa fie?
10 N. Unu i zece.
A. Acuma sunt in gars la Titu ; mananca gogo9i la
madam' Mari, ca'va-s'zica.
G. Cine, nene?
M. Mi %a, nu %i -am spus... Mete, o halba.
15 N. Frate, tine e Mila asta? fa-ma sa 'n %eleg.
A.Cum? nu tii?
N. Nu.
A. Nevasta-mea, frate.
G. Bine, nene, nu %i -e frica s'o lai singura noaptea
20 pe drum?
A. Pal nu %i -am spus ca nu e singura ?.. e cu eful...
N. Bine -bine, inplegem noi, dar... in sfarit, toc-
mai d'aia... par'ca... de... o femee singura
A. N'ai grije! Cupeu separat... Intri, inchizi lu-
25 mina, tragi perdeluIele i to 'ncui pe dinauntru: cupeu de
servici, ca'va-'s'zica sepa'at (face cu ochiul). Puci sa dormi
pang dincolo de Filiai... Trenul 163... al mai bun pentru
noi asta e: trenul 163... (cei doi amici rad). Cate sunt acuma?
N. Unu qi jumatate trecute.
so A. A plecat din Titu... A trecut si de Matasaru.
Mia acu trebue sa-i traga la soamne...
G. Da' eful?
A. Si eful... Pardon... un moment (pleaca).
N. E dulce.
35 G. Barbat de zahar.
N. Stai, sa vedem ce fel de persoana e Mita.
A. (se 'ntoarce la loc). Singura, n'as lasa-o eu! tii!
femee tanara, nu face sa umble singura... Sunt magari cari
n'au manera 9i...

www.dacoromanica.ro
 C. F. R. 195

G. ...Daca o fi si curalica.
M. (pufneste de ras). Mika, curaIical.. Ce
CUraVed . .

vorbesti, dom'le? Imi pare rau... Frumoasa, dom'le, in-

ghia-Va Stai, sa vezi... (Se cautii. In buzunar, scoate
s portofelul ci din portofel o poet, pe care o trece amicilor. Amicii privesc lung
poza cu nicte ochi plini de admira%ie).
Ei? asa e?
N. Strasnica, domnule!
G. Minune!
10 A. (mtlndru). poza e moft ! s'o vezi in natura,
!

dom'le... e ceva, ca'va-s'zica... Ma rog, destul! s'o vezi

in natura!
N. E nalta?
A. (cu sigurantA). Potrivita.
is G. Blonda?
A. Aur, nu altceva. Uite par! Crezi ca-1 face cu ferul?
As! natur... S'o vezi diminea %a, cum dracueste, ca nu
poate descurca... E lucru mare!
N. De ca%i ani e?
20 A. Cam de ail zici d-ta, dupe poza?
N. De vreo douazeci-si-cinci.
A. Vezi?... *i mai zici ca 'n poza to flateaza... N'a
'mplinit nici doasunu.
G. Fie, nene, sa Va traiasca! aci stiut ce-aii ales...
25 *1 o iubesti?
A. Ei bravos !.. Cum sa n'o iubesti!.. E lucru mare
domnule, cand ici spui. Apoi In gars la noi, e comedie! To-ci
pasajerii, cand trece trenul ziva, toata lumea, uite asa
intoarce capul i se uita la ea la fereastra, ca stain sus
so in gard.
N. Da... seful unde lade?
A. Tot sus.
G. *eful e familist?
M. As! Nu vrea sa se 'nsoare; zice ca nu line la f emei.
35 Ce mai rade Mi%a de el, e lucru mare! Mereu it tachineaza,
gi sa vezi ce e frumos, ca el se supara! Odata, nu stiu cum
1 -a tachinat, ca s'a certatara strasnic n'a vorbitara...
o zi 'ntreaga...
N. *i pe urma?

www.dacoromanica.ro
196 NUVELE SI SCHI'J'E

A. Pe urma s'a 'mpacatara ; trebuia sa se 'mpece.

n'avea 'ncotro! dacA mancAm impreunA, ca'va-s'zica! 9tii,
vine de sta. cineva vizavi la mash... nu se poate! A stat ei
serio9i cat a stat, 9i ma faceam si eu serios, si zice qeful:
5 11 Pardon, ma9er, v'am calcat!* 9i pe urma ne-a pufnit pe
toi rasul...
G. Da qeful ce fel de om e?
A. Foarte bun baiat...
N. Nu adica de bun: dar ce fel de om e? in varsta?
to A. Ei as?.. nici de treizeci de ani... SA vezi; dom'le,
frumuse%e de baiat ! Stai, ca am uitat s vi-1 arat (scoate
iar portofelul $i din portofel o alt.& pozA). 'Lae. (Amicii iau poza si o privesc
cu oarecare gelozie). A9a e?
G. Voinic bArbat !
15 A. AI! sa-1 vezi in natura. Mai nalt ca d-ta 9i Inca 1

In pozA nu ese ro9u!.. SA-1 vezi cand iii pune 9apca ro9ie,
a9a cam la o parte... Strapic, dom'le! musta-cile alea
negre ca abanosul si ni9te sprancene! Cand trece trenul,
toate cocoanele cu ochii la el, sa-1 soarba yi mai nulte nu!
20 Daca n'ar avea 9apc6 ro9ie, 1-ar deochia 1

N.Da, scuza-ma, sa to 'ntreb, copii ave %i?

A. (raz&nd foarte tare). Ce vorbe9ti, nene?.. sunt in-
surat numa de cinci luni...
25
N.
ave%i...
apoi atunci, nu e vremea pierduta ; o sa
A. Ada nAdajduim si noi... Cate ceasuri sunt?...
is vezi...
G. Doug( fj'un sfert.
A. Acuma in-tea In Leordeni.
30 N. Ma rog, da dumneata ce e9ti acolo la gat% ?
A. Eu?.. Magazioner... Mai luam un rand?
G. E cam tarziu ; mane am canplerie de dimineap.
A. Numa un rand... Mete I trei...
N. acuma e9ti in congediu?
36 M. Ce conged !.. Ce s mai cer congedl Ma 'nvoe9te
9eful cand vreau sa. plec. Pot a lipsesc si cate trei zile; mai
ales acuma, cu criza asta, nu prea e atata lucrul
G. Nene, da-mi voe sa 'nchin in sanatatea soVei du-
mitale.... Sa va taiasca !

www.dacoromanica.ro
 C. F. R. 197

A. Mersi!
N. ySi eu inchin in sanatatea efului d-tale... Sa va
traiasca!
A. Mersi!
5 G. (di( ea boa, Ii rasare si pufneste). Nene! (cu multi( caldura).
Nene! lasa-ma sa to pup! (se pupa cu magazionerul). Eti
mai dulce ca mierea! (rad toti). Mult aq vrea sa cunosc
pe eful i pe soVa d-tale ! (Cu dui000. Ce-or fi facand ei acum?
A. Dorm tun... Cate ceasuri ai?
10 N. Trei fix.
A. A intrat in Piteti... La Piteti sta treitrei de
minute...
(Cei doi amici fl Imbratisara pe rind i -I pupa cu multi caldurA).
G. Nene ! eti un om fericit !. . sa traeti!
15 A. Asta, ce-i drept, aa e... sunt fericit! slava Dom-
nului! Nevasta frumoasa am, sa-mi traiasca! slujbuqoara
bunicica am de! on i cat sa zici, magazioner... data
nu curge, pica! de ef incai, ce sa mai zicem! 0-este ca i
un frate, odata ce ti-e cumnat, ca'va-s'zica!
20 (Amandoi amicii dupa ce au ras tare, raman foarte nedumeriti).
N. Cum, cumnat?
A. Daca-i fratele Mitii!.. Da ce credeai?
G. Atunci, n'am facut nimic...
A. Cum, n'am facut nimic?
25 N. Noi. gandeam...
A. Cum, nene? Apai data nu-i era frate bun, se pu-
tea? Cum, adica? era sa las aa mandre.ce de femeie...
noaptea... cu aa frumuse %e de barbat?.. In cupeu de
servici!.. (face cu ochiul) sepa'at, ca'va-s'zica . . . (rade cu multi(
so pofta) tii ca-mi place!.. Cate ceasuri ai?
N. Ce.%i pasa?
A. Vorba e, vreau sa tiu unde e Mica acuma.
N. (plictisit). Trei i jumatate trecute.
A. A plecat din Piteti... Ai sa mergem undeva, sa
35 bem Cate un jvart.
G. Nu mai mergem.
A. De ce?
N. Nu mai ai nici un haz!

16

www.dacoromanica.ro
 ACCELERAT No. 17
Un individ purtand pe umeri o uba larga, cu o caciula
mare pe ceafa, std la masa In restaurantul garii de Nord i
bea ceaiu. Are un geamantan de panza cu cercuri de tini-
., chea alaturi pe un scaun, i pe masa un sac de piele neagra,
prin manua caruia Ii tine petrecuta bine mana stanga
pans la Incheetura brawlui. Dupa figura, dupa maniere
i port, trebue sa fie vreun negustor, on arenda din
provincie.
to Un domn bine Imbracat, bland cu guler de astrahan i
caciulia asemenea, bea cafea la alts masa, fumeaza i se
uita din cand in cand catre provincial, care nu ia seama
deloc ,ca-1 observa cineva. In acela timp, domnul trage cu
ochii la ua : ateapta de sigur pe cineva, i cu nerabdare.
15 Negustorul platete ceaiul. Indata, iata i hamalul vine
sa-i spuna ca trenul a tras la peron ; ii ia geamantanul de
panza i vrea sa-i ia i sacul. de piele, ca sa-1 upreze pe
pasager ; dar acesta 1i trage repede mana cu sacul i re-
fuza serviciul. Sacul nu e mare, dar trebue sa fie greu,
20 fiindca pasagerul, ridicandu-se, trebue sa-1 Gina i de de-
desubt cu mana dreapta. Hamalul pornete spre ua ;
negustorul dupa el.
Domnul, care n'a scapat din ochi nisi o micare, s'a
ridicat i el, i pornete pe urma negustorului la caIi-va pa0.
25 Negustorul s'a suit intr'un vagon de clasa lntaia, i ade
pe coridor cu sacul lui In braIe.
Domnul se plimba de colo par& cold pe peron, tragand cu
ochiul aci catra partea pe unde yin pasagerii, aci catra gea-
mul la care std in picioare omul cu sacul, pe cand acesta
so se uita foarte distrat pe geam la micarea de pe peron.
Mai suit cinci minute...

www.dacoromanica.ro
 ACCELERAT No. 17 199

. Domnul de pe peron se vede bine ca fierbe de nerab-

dare... In sfAr0t, un om imbracat modest, un fel de fe-
cior de casa, facanduli greu loc prin mul-cime, sosete
gafaind cu un geamantan frumos de piele ruseasca, cu un
5 tartan i cu un bilet de clasa intaia.
Dobitocule! era sa ma faci sa scap trenul!...
Apoi, luandu-i bagajul i biletul, trage la o parte pe
fecior i Ii qoptete pripit i cu un aer foarte sever.
Mai sunt doua minute.
10 Domnul, ajutat de fecior, se suie in vagon unde e ne-
gustorul. Acesta, indata ce s'a suit domnul, trece din co-
ridor in cupeu, pe cand domnul face fel de fel de semne de
inteligema feciorului sau, care sta drept in fa-p-i pe peron.
Fluerul intai... Apoi numai deck al doilea... Frane le
15 se desfac... Trenul a pornit.
Domnul intra in cupeu dupa negustor, care s'a des-
bracat de uba i ade cu sacul pe mana.
Bonsoar, zice domnul.
Bonsoar, raspunde negustorul.
20 Si domnul se apaza pe fotoliul din fafa, dupa ce ci-a
pus geamantanul in plasa i tartanul la capatai.
Doui-trei chilometri tacere.
Mergqi departe? intreaba domnul
25 - De! departe i nu departe...
?
Pana la Maraeti...
Pana la Maraeqti?
Da. Dar d-voastra?
Si eu tot 'Ana la Maraeti.
30 Vezi?... Dupa daraveri...
Da, dupa daraveri. Dar d-voastra?
Tot dupa daraveri.
Conductorul... Taie biletul domnului i intinde maim
catra negustor...
35 - 753, zice omul, care pare ca deja mo-cae, i pune
mana In buzunar s arate carta... Conductorul saluta
i pleaca.
Ave %i carts permanents? intreaba domnul. Sunte %i
poate la Senat...
WI

www.dacoromanica.ro
200 NUVELE SI SCHITE

Ba nu... am bilet de abonament Am multe

alergaturi i-mi vine mai ieftin...
Chitila...
Pu lume astazi in tren. In tot vagonul suntem
5 numai not i inca un pasager in alt cupeu. E bine...
putem dormi pang la Maraeti! zice domnul lungindu-se
pe fotoliuri i acoperindu-se cu tartanul.
A! eu nu dorm niciodata in tren, zice negustorul.
Stici umblu cu bani... Pungai...
10 Frate, sa fie adevarat?...
Ei, bravos. Nu s'a intamplat i acu o lung ?...
Eu drept sa-> i spun nu m'am gandit niciodata
S'o fi intamplat aa odata.
Numai odata ?
15 - In clasa intaia?
Tocmai in clasa intaia, firete zice negustorul. Mie,
ce spui? mi-e frica al dracului. Mi se 'ntampla
sa - %i
Cate odata sa am sume mari cu mine... bunioara ca
acuma...
20
Gluma e sa ma arza odata cu o avere de om...
I I I

Patruzeci de mii de franci!...

.. III
25 - Sa fereasca Dumnezeu! M'ar omori! adaoga pro-
vincialul.
Nu V se pare dumitale Ca e prea cald aici? intreaba
domnul tergandu-se de sudoare.
Nu, raspunse negustorul, e tocmai potrivit.
30 - Mie mi-e grozav de cald.
Si domnul ese sa se racoreasca pu %in in coridor.
Peste cateva momente domnul se retntoarce la locul lui.
Ma rog, zice provincialul, trenul asta se mai oprete
undeva pans la Ploeti?
35 Da... la Peri doua minute.
La Ploeti, ne dam jos, sa luam cate o dulcea %a...
Ne dam, data vrei, zice domnul distrat, ca de
pe alta lume, i se trantete sa doarma, invelindu-se cu tar-
tanul peste cap.

www.dacoromanica.ro
 ACCELERAT No. 17 201

Trenul a plecat din Peri. Negustorul scoate un mar

din buzunarul ubei i incepe sa ronIae.
De odata domnul se ridica :
Peste putinra sa dorm. .. teribil de cald !
5 Apoi, da geamantanul jos, 11 deschide i scoate un i-
puor elegant ; dqurupeaza dopul i of era negustorului.
Cognac...
Mersi. .. De zece ani nu mai pun spirtoase in gura.
E extrafin.
10 Mersi... Sunt oprit.
Domnul, mahnit de refuz, irqurupeaza la be dopul,
pune ipuorul in geamantan, pe care-1 arunca iar in plasa.
Apoi sufland greu de caldura, iese iarai in coridor, unde
se plimba de colo pans colo.
15 Provicialul se lungete bine punanduli sacul cap*atai.
Conductorul:
Biletele pentru Ploesti, domnilor !...
Domnul din coridor da discret biletul sau. i reintra
in cupeu tragand usa cu multa bagare de seams ca sa nu
20 deranjeze pe negustor, care are probabil sa aci-
peasca.
Puteti umbla cat de tare, zice omul culcat, nu dorm.
Unde pot eu dormi? . . . Ma lass s dorm capataiul asta?
i zicand asta bate cu palma pe sacule-c, care suns foarte
25 plin.
Domnul scoate portabacul si ofera negustorului:
Regale...
Mersi, zice omul cu sacul; de zece ani m'am lasat de
tutun... Sunt oprit...
30 Apoi, dupa o pauza lunga:
Apropo, ziceai dumneata adineaori... de pungai... in
tren. S vezi ce i s'a intamplat unui negustor, un prieten
al meu!... Venea cu doi ini dela Roman in clasa intai...
I-a luat vre-o opt mii de lei... Stii cum? Unul i-a tot dat sa
35 bea nite yin dulce cu dresuri, i altul i-a dat sa fumeze o
Iigara, cu afion, cu dracu tie ce... A dormit omul bu-
tean Cand s'a trezit la Bucureti cu capul buimac,
era singur in vagon, i tot, blana, geamantan, bani, teas,
tot ii luasera.

www.dacoromanica.ro
202 NUVELE SI SCHITE

Ei! i-o fi luat i inelele din deget, zice domnul razand

ciudat.
De unde tii asta? intreaba iute negustorul.
Apoi dupa o pauza scurta, razand i el:
5 Firete ca i-a luat i inelele.
Intram in Ploeti...
Ne dam jos? intreaba provincialul, i ridicandu-se,
ii petrece mana prin manua sacului i is uba pe umeri.
Domnul sta o clips la ganduri; apoi:
10 Ne dam... Nu iei, adaoga zambind ironic, qi
geamantanul?
De geamantan nu'mi pasa! cateva borfe de schimbat.
Ploeti... Trenul sta la peron.
Negustorul coboara cu sacul; domnul dupa el cu gea-
rs mantanul de piele ruseasca i tartanul... Dar, n'apuca
sa faca trei pai, i dau piept in piept cu doi vlajari, nite
mitocani, cari par'ca le-ar One drumul. Domnul vrea sa
dea pe de laturi.
Scurt milcarea! comanda cu autoritate negustorul,
20 qi cele doua namile au qi 'nhalat strans pe domnul, fiecare
de cate o mana... Orice lupta ar fi zadarnica!
Luati-i sacul! ordona aspru negustorul.
Oamenii asculta.
Lega %i -1 bine !...
25 Pe urma, catra domnul, care tremura din toate inchee-
turile gi nu protesteaza catui de pu%in fafa cu aa sal-
batacie:
Apoi, de cand ma freci, amice! cat o sa umblu dupa
d-ta?... Cognac, a?... extrafin... Tigarete, a? Re-
gale, a?...

www.dacoromanica.ro
 URGENT...
-$coala de fete No. 1 din Urbea Z... No. 654-15 Noembrie.
D-sale D-lui Primar al Urbei Z...
urgentii.
5 Domnule Primar,
Referindu-ne la adresa noastra din luna trecuta Oc-
tombrie cu No. 597 asupra necesitaIii de lemne pe care o
simte 9coala, va rugam ca de urgenIa sa binevoii a ne
trimite cantitatea prevazuta, caci vremea se stria 9i ame-
'o ninca sa nu mai putem urma cursurile fara combustibil.
Primiti, va rog, Domnule Primar, etc.
Directoare,
Aglae Poppesco.
*

15 coala de fete No. 1 din Urbea Z... No. 683-1 Decembrie.

D-sale D-lui Primar al Urbei Z...
urgentA.
Domnule Primar,
Referindu-ne la adresa noastra din luna trecuta Noem-
20 brie 15 cu No. 654, avem onoare a va repeta cu insistenIa
rugaciunea ce v'am facut in privin%a lemnelor de incalzit
necesare 9coalei de fete No. 1 din aceasta urbe, care se
afla in lipsa de caldura suficienta pentru studii pe timpul
de iarna, mai ales a9a de aspra cum este cea actuala, incat
25 elevele sunt incapabile a mai scrie cu mainile inghe %ate, 9i
chiar profesoarele sufar neputandu-se desbraca in class,
fiindu-le temperatura a9a de exagerata incat, cum se poate
u9or constata, este de nesuferit ameninIand cu maladii
atat pe profesoare cat 9i pe eleve.

www.dacoromanica.ro
204 NUVELE SI SCHITE

Va rugam dar sa masuri urgente pentru intampi-

narea acestei situa %iuni anormale, contrariu va trebui sa
reclamam Onor. Minister ne mai putand lua nici o ras-
pundere.
5 Primici, va rog, Domnule Primar, etc.
Directoare,
Aglae Poppesco.

Revizorul scolar al distr. X... No. 4599-15 Decembrie.

to D-sale D-lui Primar al Urbei Z...
urgenta.
Domnule Primar,
Astazi, 15 Decembre facand inspec-ciunea reglementara
la coala de fete No. 1. din Urbea Z... am fost intampinat
15 de doamna directoare Aglae Poppesco impreuna cu doam-
nele profesoare Areti Ionesco, Sevasti Ionesco i Aristi
Poppesco, care toate s'au plans de starea de mizerie in
care a ajuns coala din cauza lipsei de combustibil, pe
care it refuza Onor. Primarie locals, pe care in nenuma-
20 rate randuri au rugat-o prin adrese oficiale, care se vad
la dosar, dar care n'au avut pans in prezent nici un re-
zultat.
In adevar, vizitand apoi clasele am gasit o temperature
incapabila de a putea fi suferita mai ales de copii, din
25 care cauza se pot chiar imbolnavi de vre-o boala infec-
-cioasa, ceeace ar impiedica urmarea regulate a cursurilor
reglementare, fiind silite a se intrerupe pans la stingerea
contagiunii epidemiei, precum s'a mai intamplat pe caldu-
rile cele mai mari, dar atunci nu din cauza focului, ci a apei,
30 chiar cu cateva zile inainte de examenele anuale, ceea ce
produce o enorma confuziune pedagogic5.
Avand dar acestea in vedere, va rog, Domnule Primar,
sa binevoi %i a dispoza ca sa se satisfaca cat mai urgent
nevoile coalei.
35 Primiifi, va rog, Domnule Primar, etc.
Revizor scolar,
Lazar Ionescu-Lion

www.dacoromanica.ro
 URGENT... 205

coala de fete No. 1 din Urbea Z... No. 13-8 Ianuarie.

D-sale D-lui Ministru al Instr. Pub lice, etc.
urgenta.
Domnule Ministru,
5 In repe %ite randuri am cerut la onor. Primarie locals
sa ne libereze combustibilul de care are coala noastra ne-
cesitate din cauza gerului aspru prin care trecem In acest
anotimp fara nici un rezultat, aa inch tremuram de via-ca
noastra i a elevelor, care nici nu mai vin la coala Inca
10 dinaintea vacan %elor, fiind-ca parinIii au aflat i teman-
du-se nu le mai permit pans ce nu vom putea da foc.
Insui d. revizor colar Lazar Ionescu-Lion a vizitat
coala, constatand lipsa noastra de caldura ysi a Inaintat o
adresa Inca din anul trecut 15 Decembrie cu No. 4599, eatre
15 d. Primar local, dar i aceasta a ramas tot liters moarta,
caci coala se afla in aceeai mizerie, incat nu se mai
poate zice ca aceasta este o umanitate, lasand astfel sa
suiere elevele.
Aa dar ne adresam cu eel mai profund respect d-voastre
20 spre a lua urgent on -ce masuri ve i crede de cuviinIa pentru
a face sa Inceteze barbaria prezenta.
Binevoii, D-le Ministru, etc. Directoare,
Aglae Poppesco.
25

Ministerul Instr. Pub lice Ili Cultelor, 10001-15 Ianuarie.

D-sale D-lui Revizor colar al distr. X...
urgenta.
Domnule Revizor,
Doamna Aglae Poppesco, Directoarea coalei de fete
3o
No. 1. din urbea Z... ni se plange ca Primaria locals nu da
coalei lemnele necesare pentru incalzitul claselor.
Anexandu-va raportul doamnei Directoare, va invitam
a face imediat o ancheta la coala i a ne raporta de ur-
gen-ca.
35
Primi %i, etc.
p. Ministru
ind es cifrabil. p. Director
asemenea.

www.dacoromanica.ro
206 NUVELE I SCHI'J'E
Revizorul gcolar al distr. X... No. 103-1 Februarie.
D-sale D-lui Ministru al Instr. Pub lice 9i Cultelor
urgenta.
Domnule Ministru,
s Imediat ce am primit ordinul dv. cu No. 10001 din 15
Ianuarie, m'am transportat la scoala de fete No. 1 din
urbea Z... 9i am constat ca raportul doamnei directoare
respective este in totul adevarat.
In adevar, am gasit din cauza frigului pe jumatate seoala
to despopulata complet, iar restul tu9ind toate si dureri cu
umflatura in gat, pentru care chemand pe d. medic al
urbei, a constatat mai multe cazuri de amigdalinta, adica
galci, care poate degenera mai cu seams la copiii anemici
9i limfatici, prin diferite complicaVuni foarte adesea con-
15
tagioase.
De aceea, d. medic a opinat Ca ar fi mai bine-daca s'ar
inchide scoala, spre a nu lua propor %iuni mai mare.
Cu cel mai profund respect yin dar a va ruga, in in-
teresul salubritaIii, sa-mi daIi de urgen% un ordin in
20
consecin-ca, sau sa interveni %i pe langa Onor. Primaria lo-
cals sa libereze combustibilul de care simte nevoe cursurile.
Binevoi %i, d-le ministru, etc.
Revizor gcolar,
Lazar Ionescu-Lion
*
25

Ministerul Instr. Pub lice gi Cultelor, No. 20002-15 Februarie.

D-sale D-lui Primar al Urbei Z...
urgentl.
Doamna Aglae Poppesco, directoarea 9coalei No. 1 de
30
fete din acea urbe, se plange ca Onor. Primarie, dupa re-
pecite cereri, nu-i libereaza lemnele necesare pentru in-
calzit, din care cauza sufar cursurile.
VA invit dar, Domnule Primar, ca de urgen/a, sa sa-
tisfacqi, conform legii, justele reclama %iuni ale doamnei
95
Directoare.
PrimiIi d-le Primar, etc.
p. Ministru, p. Director,
nedescifrabil. asemenea.

www.dacoromanica.ro
 URGENT... 207

Camera Deputatilor. Sesiunea prelungita. Sedinta dela 1 Martie.

D. Al. Lingopolu. Am cerut cuvantul ca sa fac o intre-

bare d-lui Ministru al Cultelor si InstrucOunii Pub lice:
tie oare d-sa in ce stare de mizerie s'a aflat iarna aceasta
6 coala de fete No. 1 din urbea Z... lipsita de combustibilul
necesar de oarece nu i 1-a liberat Prim-aria locala, bantuita
de boale din aceasta. cauza i conform avizului medicului
local chiar suprimarea cursurilor?
D. Ministru al Cultelor. Raspunz onor. deputat
10 in urma raportului revizorului colar local, ministerul a
luat masuri urgente ca Primaria sa libereze conform legii
combustibilul necesar acelei coale.

Primaria Urbei Z... No. 3712-15 Martie.

15 D-sale Doamnei Directoare a coalei de Fete No. 1
din Urbea Z...
urgenti.
Doamna!
Mane ve %i primi la coala ce cu onoare o dirijaIi 5 (cinci)
20 care de lemne cer curat, prima calitate, i va rugam sa
binevoi ;i a ne raspuende urgent de primirea combustibilului.
Primi i, D-n Directoare, etc.
p. Primar,
Nita Nequlescu, Secretar,
25 Athanasie Eleutherescu

www.dacoromanica.ro
 HIGH-LIFE
Tanarul Edgar Bostandaki este suplinitor la catedrele
de muzica, desen, gimnastica, scrims i religie dela gim-
naziul clasic infiinIat de curand in urbea sa natala. Gim-
5 naziul are 'Ana acum numai clasa intaia i e intrelinut de
comuna ; se speed a la anul viitor se vor completa patru
clase, trecand totul pe seama Statului. Dei incarcat cu
predarea a cinci cursuri importante de gradul secundar,
tanarul suplinitor gaswe destula vreme sa frecuenteze
to societatea inalta din localitate, unde trece drept un perfect
gentilom. In adevar, Edgar este un tartar care are multe
succese in saloanele din Targul-Mare. Vorbete framuzete
de and era mic i se pricepe foarte bine la mode i confec-
Iiuni, aa ca nu odata este consultat asupra acestui ca-
ts pitol. Profesia de cronicar high-life nu este upara, fiindca
trebue sa scrii despre dame, i damele sunt dificile, pre-
tenIioase, capriioase. Spui de una o vorba buns, superi
pe alta ; spui rau de alta, atunci nu mai po %i pretinde ca
eti un om galant ; insiti cu deosebire asupra uneia, dai
20 loc la banueli; neglijezi pe vreuna, ii inspiri o ura primej-
dioasa. Mai ales intr'o societate foarte restransa i foarte
aleasa ca societatea din Targul-Mare, un cronicar de salon
trebue sa-i dramuiasca aten-cia cu cea mai mare stricte %a.
Grea profesie, ce-i drept; insa tanarul Bostandaki, om
25 de spirit i cu educatiunea distinsa, a fost par'ca nascut a
-fi cronicar high-life. Croiiicele lui, in forma de corespon-
denIa, le publics intr'un ziar cotidian din eel mai apropiat
ora mare de provincie.
Dar, va zice cineva:
30 - Bine ! insa cronicarul este i el om, mai ales data e
tartar; trebue sa aiba i el simpatiile i preferinIele,

www.dacoromanica.ro
 HIGH - LIFE 209

antipatiile i aversiunile sale. El sta intr'un col% al salo-

nului cu carnetul sat' in mans i privete la vartejul
valsului; in acest vartej, ochii lui trebuesc sa deosebeasca
intre toate pe cateva, mai gra/ioase, i, intre aceste cateva
s mai gra %ioase, pe una, nentrecuta, adorabila.
Ei, da, raspunz eu, inIeleg ce spune-ci. Insa croni-
carul de salon trebue sa-i calce pe lull-ilk sa fie discret i
impar %ial. Si asta n'o poate oricine, cum o poate Turturel.
Care Turturel?
10 Edgar Bostandaki... Turturel este numele pe care i
1-au dat in copilarie, alintandu-1, papaia, mamaia i duduile,
surorile mai mari. . . Turturel aa-i ca suns bine?
este pseudonimul destul de transparent cu care Edgar ii
semneaza cronicele.
is Ei ! i totui cat de corect i de discret, cat de galant
i de impar %ial, insui Turturel a grelit odata un carnet
mondain.
Din ini %iativa unui comitet compus de damele din
inalta societate a Targului-Mare, reedinIa subprefecturii
20 Pl4ii-de-Mijloc, s'a dat in saloanele Otelului Regal de
acolo c( Un mare bal filantropic, al carui venit se va im-
parci giumatate in folosul umanita ;ii suferinde i giumatate
pentru sporirea fondului de intre %inere a gimnaziului clasic
local, pans la trecerea lui in bugetul Statului *, Maiorul
25 a oferit muzica militara, pe care a adus-o cu trenul dela
reedinIa prefecturii.
A fost un bal cum nici intr'o capitala de jude% nu se
poate mai splendid. Damele, pline de devotament pentru
nobilul scop al petrecerii, s'au intrecut in toalete. Uniforma
30 i fracul au fost minunat reprezentate, dqi frac nu purtau
decat subprefectul, primarul i Turturel; restul sexului
urit, purtau unii redingote, al ;ii jachetuth scurta. Ono-
rurile balului le-a facut comitetul damelor, sub preedinIa
tinerei doamne Athenais Gregoraschko, so %ia subprefectului.
3s S'a petrecut 'Ana' la apte dimineala, cand aurora cu
degetele ei de rota a venit sa" bath la up orizontului
i sa stings cu privirile ei lumina petroleului, amintind
infatigabililor darquitori ca trebue, cu regret, sa se des-
parth.

www.dacoromanica.ro
210 NUVELE BSI SCHI'J'E

A doua zi, d. Turturel, punea la pota pentru gazeta un

carnet mondain, cu noti/a: 4 Rog a se trimite, dupa obiceiu,
50 de exemplare pi adresa me o. Seara, cronicarul citea in
fa/a comitetului damelor, al carui secretar era, darea de
s seams asupra rezultatului operei de binefacere. De prisos
sa reproducem textul Intreg al acestei lucrari de caracter
oficial. Ne marginim a-i da concluziunile: < Venit brut,
575 lei; cheltueli, 368 lei; beneficiu net, 207 lei ; 103 lei, 50
bani pentru sporirea fondului de intre %inere a gimnaziului;
10 103 lei, 50 b. pentru umanitatea suferinda a.
Dupa ce au mul-cumit comitetului de dame, d-1 Edgar
Bostandaki in numele gimnaziului, iar d. primar In numele
umanitalii suferinde, edin/a oficiala s'a ridicat. Apoi s'a
invartit un maus. Peste doua zile, iata ca mult ateptatele
15 exemplare din <c Vocea Zimbrului sosesc. Ele con/in cro-
nica atat de dorita : <c Cum se pitrece la noi ro...
Extragem la intamplare cateva randuri:
Sambata seara s'a Iinut in fine la noi stralucitul bal
filantropic sub presiden/ia graioasei doamne Athenais
20 Gregoraschko, nascuta Perjoiu...
a...0 enorma afluen/a de tot ce Targul-Mare are mai
distins, fiecare /inand sa mulcumeasca incantatoarei pre-
zidente ini/iatoare, prea amabila doamna AthenaIs Gre-
goraschko...
25 ... In acordurile muzicii militare, care, intoneaza cu
destul brio un vals vaporos, perechile pornesc ca duse pe
nite valuri, in cari se perde contiin/a, iar timpul pare ca
s'a oprit pe loc ca sa admire cum tree in vartej ferbinte,
uimitor, nebunesc, atatea 'atatea flori, par'ca smulse de
3o vantul aprig al pasiunii... Doamna AthenaIs Gregoraschko,
regina adorabila a valsului adorat...
a... Dar la un semnal, uile din fund se deschid ... Su-
peul! Un moment de odihna pentru aceasta svapaiata ti-
nere/e, un moment de odihna i de reconfortare !..
35 Doamna Athemis Gregoraschko face onorurile, luand
loc in capul mesei, cu gra %ia nespusa care o caracterizeaza...
.Dopurile pocnesc, pare c'ar fi la un atac de tiraliori,
care nu sparie de loc pe bravii convivi... Sampania curge
in valuri. Doamna Athenais Gregoraschko da semnalul i

www.dacoromanica.ro
 HIGH - LIFE 211

aci ; ridicand in sus cupa plink de delicii ca divina Hebe,

atinge de buzele raci buzele sale calde, cu acea delicatera
poetics cu care fluturelul atinge caliciul unui miosotis...
c . . Dar muzica ne cheama. Tralasca valsul! Doamna
5 Athenals Gregoraschko, infatigabila silfida...*.
Aci o Ingrozitoare gresala de tipar... A doua zi, Du-
minica diminew, la cafeneaua din centru, spiritualul
cronicar high-life cetea mai multor tineri din localitate
carnetul lui: Cum se pitrece la noi. Tinerii it ascultau cu
10 multa admira%ie si poate cu mai multa invidie: e de sigur
fericit un tanar care dispune, pe langa talentul stilului,
de o coloana de publicitate, ca sa se fats, fireste, atat de
placut damelor ! Pe cand se comenta articolul si autorul
cauta sa explice amicilor sal ce inseamna 4 divina Hebe *
15 1 q calici >, iata ca deodata intra d. sub prefect, Raoul
Gregoraschko, so-cul 4 infatigibilei silfide >>. D. subprefect
saluta in dreapta si in stanga cu gravitate, apoi, drept in
fa%a lui Edgar Bostandaki si cu un ton neobisnuit de aspru:
Domnule Turturel! uite-te la mine... Te opresc,
20 magariule, sa faci de mauvaises plaisanteries pi conta
doamnei Gregoraschko, so-cia me !
Apoi face un ocol prin cafenea bufnind:
A-t-on jamais vu pareille insolence!
Edgar nu pricepe de loc... Insa Raoul se intoarce iar
25 i, gesticuland cu cravasa, de care nu se desparte niciodata :
Altadata, data %i mai permili di aeste, Ili rup ure-
chile.
Dar.. ..
Urechile ! m'ai inples? espece d'imbecile!
so i ese turbat, facAnd sa suere aerul sub jocul cravasei.
Toata lumea ramane uimita. Din ce pricing ? . . Hebe?..
-
Calici? . .
Nu inIeleg deloc, zice Turturel, (land din umeri cu
totul nedomirit.
35 Pe cand fiecare cauta cu deamanuntul sa gaseasca in
cronica motivul penibilei scene, iata ea intra In cafenea d.
major Edmond Buzdrogovici, gra-cie amabilita-cii caruia
opera filantropica avusese concursul graios al muzicei
militare. Fara sa salute si vadit foarte suparat, Edmond

www.dacoromanica.ro
21.2 NUVELE BSI SCHITE

se apropie de Edgar, cu aa pas i aer stranic, incat

Edgar se ridica drept in picioare in fa %a lui Edmond.
Domnule! zice Edmond, ferband ca un samovar ;
dumneata eti acela cari scrii porcariile aeste?..Raspunde !
5 si -i vara lui Edgar gazeta sub nas. Edgar, ferindu-se,
raspunde hotarit;
Da!
N'o fost i madam' Buzdrogovici, so %ia me la bal?
Ba da!
to Atunce, di madam' Buzdrogovici, sovia me, pentru
ci n'ai pomenit nimica ?.. nici chiar numele! . Sa fi fost
fara compliment nu pretinde!.. dar nici macar nu-
mele !?
Domnule maior...,
15 - Mialule! striga Edmond.
Si scurt micarea! pana sa-i zica unul dintre amici (< Ara !
da, stai, bri omule! >> ii trage doua palme vajnice i ese.
Nu mai invleg nimica, pi onoarea me! zice Edgar
i ese i el.

www.dacoromanica.ro
 SUCCES
Puiina fume astazi si-o mai fi aducand aminte de o
vestita foaie, care aparea odinioara in capitala, pe vremea
rasboiului independencei, voi sa vorbesc de <c Na %iunea
s Romans )), pe care o dadeam la lumina Frederic Dame
qi cu mine in tovarasie. ViaIa acelei foi a fost pe atat de
scurta pe cat de glorioasa, asa ca o pot povesti in pu %ine
cuvinte.
Armatele crestine trecusera Dunarea.
10 Intr'o dimineala ma pomenesc cu un bile %el dela Dame,
cam asa:

a Iubite amice,
4 Treci indata pela mine. Este vorba de o afacere foarte
importanta, care ne poate face norocul la amandoi >.
15 Ii cunWeam pe Dame ca om destept i intreprinzator.
Fara intarziere m'am dus sa-1 vaz, torcand pe drum fel
de fel de frumoase inchipuiri.
In cateva vorbe mi-a spus tot planul lui: o gazeta cum
n'avusese Cara pans atunci; o gazeta fara coloare poli-
20 tied; o gazeta de informa %iuni de pe campul rasboiului;
o gazeth care sa cultive entuziasmul popular pe chestiunea
independeni.ii.
sa-i caufam numele... Numele unei gazete e greu de
gasit ; dar dupa cateva minute de gandire, Dame a fost
25 norocos: 4 Na %iunea Romana!*.
Traiased Naciunea Romans 5!
Am lucrat o zi intreaga pe coale de tipar sa-i nimerim
fizionomia... Pe seal% ne-am invoit cu amicul nostru Cucu
17

www.dacoromanica.ro
214 NUVELE BSI SCHI''E

tipograful. Capul gazetei s'a aranjat frumos qi am i In-

ceput sa dam materie.
A treia zi a aparut primul numar: jumatate cu articole
de entuziasm i jumatate cu depei i corespondenie de pe
s teatrul rasboiului.
Ceeace era mai grew de facut era jumatatea entuziasta:
nici declama ;iile zadarnice nu sunt uoare, mai cu seams
cand n'ai o deosebita inzestrare pentru aa ceva.
Depeile insa i coresponden ;ele curgeau ca din isvor,
io aa ca incet-Incet, afara de un prim articol declamator,
gazeta nu mai con-cinea deck ctiri i iar tiri, care de care
mai amanuacite i mai sensaVonale.
De unde aveam atatea?
Le traduceam din gazete straine i le localizam.
Is Luam dintr'o gazeta dela Viena o corespondeni,a lunga
de ra'sboiu, in care se vorbea de lucruri petrecute la Po-
radin, la Rusciuk, la Varna, la Vidin, la Constantinopol,
etc. Ei bine, din aceasta coresponden-ca faceam tot atatea
coresponden %e cate lucruri con ;inea ea, i le datam pe
20 fiecare ca din localitatea unde s'ar fi petrecut lucrul.
Astfel aveam coresponden ;e din Stambul, Vidin, Varna,
Rusciuk, Poradin, etc., i, ca sa dam o dimensiune con-
venabila fiecarei coresponden/e, peste faptul de care era
vorba, turnam multa zeama de fantazie, q'&poi descrierea
25 locality ii, notile istorice i date statistice, mai toate luate
dintr'un vechi, dar excelent pe vremea lui, dic%ionar de
Conversa %ie.
5 Na-ciunea Romans mergea cum nu mai mersese 'Ana
atunci gazeta in Cara.
3o De unde pana atunci gazetele politice flu se vindeau
cu numarul, ci se imparIeau numai la abonai, tiparindu-se
in cel mult 1500-2000 exemplare, gazeta noastra, fara
nici un abonat, se tragea dela 12 la 15 mii.
Eram firete foarte mul1umii i not i tipograful, care
as avea parte de tovar6.ie la catig.
Tipografia 5 Cucu > era atunci in Lipscani langa hanul
Serban-Voda, exact pe locul unde este colvil grilajului
Bancii Nationale cu strada Caragheorghevici.
Ziva i noaptea trageau mainile numai ci numai gazeta

www.dacoromanica.ro
 SUCCES 215

noastra, tar In ulicioara, care era pe-atunci o infundatura,

faceau un sgomot teribil vanzatorii cipand sa li se dea foi:
o activitate febrila continua.,. Biroul redac %iei 11 aveam
Intr'o pravalioara din aceiai Infundatura, fa-ca 'n faIa cu
5 tipografia.
De-acolo manam otirile, de-acolo ordonam atacul redu-
telor, de-acolo vedeam fierband gandurile Statelor-majoare
i samovarele dela Poradin.
Dame era un om cu deosebite calitai foarte harnic,
10 neobosit i Inzestrat cu o fantazie rara. Aveam o tiara
a peninsulei balcanice i o sums de steguleIe de hartie
pe ace de gamalie. In fiecare zi ii aeza armatele i corn-
bina micarile probabile: i, ce e drept, in cele mai multe
cazuri nimerea mai dinainte micarile, ghicind gandurile
15 conducatorilor rasboiului. Mi-aduc perfect aminte ca a
prevazut faimoasa diversiune a lui Mehemet-Ali pe Lom,
Indata ce am primit gazetele din Viena cu descrip ;ia ei
amanun-cita.
Dar gazeta mergea, progresa necontenit din succes In
20 succes: 18.000.
Armatele cretine Impresurasera acum Plevna. Acolo
trebuia sa se termine la un fel rasboiul; catre acolo prin
urmare steteau a %intite cu Incordare crescanda toate pri-
virile.
25 Intr'o zi, Dame Imi zice:
Gazeta noastra a intrecut ateptarile mele. Am avut
o idee fericita. Sant acuma aproape sigur ca ne-am facut
o situa %ie. <c Na-ciunea Romans are sa fie o moioara
pentru noi...
so Sa dea Dumnezeu! am raspuns eu fara mult avant.
Nu tiu de ce, dar aveam un fel de neincredere in viitor.
Pe deoparte consideram succesul spontaneu al gazetei ca
un foc de pa'e, care trebuia sa se stings cu atat mai curand
cu cat s'aprinsese mai iute. Pe de alts parte ma gandeam
95 ca rasboiul o sa mai dureze o lung -doua, eel mult trei,
i ca, ne mai avand cu ce sa hranim curiozitatea publi-
cului, o sa ramanem 1 noi cu prea pircina hrana. Cand
n'o mai fi rasboi, cand s'or termina tratativele de pace
caci nu prevedeam ca, fara de un congres european, harta.
17

www.dacoromanica.ro
216 NUVELE SI SCHI'J'E

peninsulei balcanice nu se putea modifica ce noirna va

mai putea avea o gazeta care trawe exclusiv cu cores -
ponden %e qi telegrame de pe teatrul rasboiului?
Aa ma gandeam eu; insa tovaraul meu i mai optimist
5 i mai prevazator, socotea mai bine.
Daca rasboiul se terming, cum e lucru aproape sigur,
in favoarea armatelor crwine, nu se poate inchipui ce
era de micare publics se va deschide in Romania inde-
pendenta, dupa doua veacuri qi mai bine de restrite. Miq-
10 carea economics i politica va lua un avant nepomenit,
i # Naciunea Romans o va fi primul jurnal european in %ara.
Sa dea Dumnezeu! am zis eu. Nu mi-ar parea rau deloc.
Pentru a intemeia insa cu desavarire succesul gazetei
noastre ne mai trebuia ceva.
15 In starea de incordare in care se aflau spiritele, atep-
tand rezultatul impresurarii Plevnei, nu mai erau de ajuns
corespondenIele localizate dupa gazetele vieneze veneau
prea tarziu.
Ne-am gandit dar, fiindca aveam acuma mijloace, sa
20 trimetem un corespondent special, intai la Turnu-Magurele
i apoi chiar la Plevna.
De colo pana colo, am gasit unul un om cu un nume
bine cunoscut in societatea noastra, bine crescut, afabil
i inteligent, dar boer scapatat.
25 Am hotarit aa: coresponderge prin pota sa ne trimeata
in toate zilele, scriind in fiecare sears absolut tot ce ar fi
putut afla peste zi; iar telegrame sa ne trimeata imediat
ce ar afla ceva important, a carui comunicare ar prezenta
vreun caracter de urgen/a.
30 Pentru telegrame am aranjat un dicIionar cu cheie.
I-am dat boerului bani de drum, de cheltuiala qi leafa
pe o lung inainte, i 1-am expediat la Turnu-Magurele.
Acolo, om de lume, cunoscand multe dbamne dela Crucea
Roie qi pe ofiIerii romani, a intrat numai decat in rela-
35 Vuni i cu cei mai de seams ofiIeri ruqi. *i. in adevar -ne
trimetea in fiecare zi corespondeme destul de interesante.
Intr'o zi, pela inceputul lui Noemvrie, merg foarte de
dimineaVa la redaqie, inaintea lui Dame, care de regula
venea totdeauna inaintea mea.

www.dacoromanica.ro
 SUCCES 217

N'apuc sa-mi scot haina, ci intra factorul dela telegraf.

Nu pot zice c'am presim %it ceva, dar mi-a trecut un
fior prin tot corpul. Am iscalit tremurand cidula, iar de-
pea am aruncat-o pe masa fara s'o deschid. Mi-am facut
5 o Iigara, am fumat-o, si tocmai apoi am luat Incetinel
depe9a i fara pripa nervoasa, am deschis-o. Iata-i cuprinsul,
pe care nu i 1-ac putea uita vreodata:
o Medoc fini, Votca, Tzuica dedans*.
Cetesc de zece ori, cinand alaturi dicIionarul cu cheie:
io Medoc Plevna ; fini luata ; VotcaRu0i; Tzuica
Romanii; dedansInauntru.
Ce sa fac? Sa stau sa fac un numar de gazeta i tocmai
seara sa dau tirea? Peste putinia! Vestea aceasta de bu-
curie o s'o aiba i alcii; se raspandete de diminea-p 'n
15 ora, iar not venim cu ea dupa 'nfierbin-ceala. 0 idee. Alerg
In tipografie ci strig:
Sa nu se strice za-cul numarului de-aseara!
Norocul meu! Za-cul era neatins. Ieim tot- cu foaia
de-aseara Intr'o noua edicie cu depea. In c'ateva minute,
20 ma9inile pornesc, i vanzatorii alearga nebuni pe strade
sbierand:
NaIiunea Romans > cu cliderea Plevnei!
Bucuretii Intregi in picioare; fierbe lumea toata ; incep
s se arboreze drapelele tricolore... Un entuziasm fur-
25 'LIMOS
Dame, bat'andu-ma pe umar, imi zice radios:
Notre fortune est faite, mon bon!
Dar n'apuca sa termine, i auzim un sgomot infernal,
afara. Publicul da navala in infundatura ; huiduqte, lo-
so vecte, sparge geamuri.
Fugici! ne striga un bae-cel dela tipografie, intrand
prin dos. Fugi-ci! va 'omoara!
L-am vazut pe Dame galben ca un mort ; nu ctiu cum
m'o fi vazut el pe mine.
as N'am ateptat alts desluire ci am ascultat fara replica
de comanda baeIelului.
Ce fusese?
Din nenorocire, Medoc nu era Inca fini, nici Votca ci
Tzuica Inca nu erau dedans.

www.dacoromanica.ro
218 NUVELE $I SCHITE

Corespondentul nostru facuse un chef stranic toata

noaptea cu nite Muscali, care -1 asigurasera ea, pe cand
ei beau, Osman-Paa se preda armatelor crucii. Despre
ziva, afumat de ampanie, ne expediase telegrama cu alte
5 bauturi.
# NaVunea Romans * taise.
Peste o tuna, cand a capitulat in sfarit Gazi-Osman,
eu i tovar4u1 meu am plans de emo;ie, ca fiecare roman
gandindu-se la na %iunea sa... Medoc fini!...

www.dacoromanica.ro
 LA CONAC
Din Poeni %a vine domol la vale un calare% tanar in
buestru Iacanit. ..
N'are de ce sa goneasca: soarele nu s'a ridicat nici de
5 doua sulice ; inainte de namiez, are sa ajunga la conac,
la &Ocilla, dincolo de jumatatea drumului... Acolo sta
un ceas, sa dea graurrce calului; pans la toaca, e'n oraq
la boerul. Gandindu-se la boerul, se pipae 'n san le-
gatura cu banii sta bine.
to A trecut de cotul dealului la camp deschis.
E a doua zi de sfantul Gheorghe. Ceru-i fara pats cat
de slabs in tot largu-i de jur imprejur. La vale, in zare
adanca, sclipete undoind aerul diminqii calde, iar in
paduritea de mesteacani de pe poala din bataia soarelui,
is pasarile primaverii se 'ngana gi care de care se 'ntrec
in feluri de glasuri.
Da"ncotro, 'ncotro, flacaule? intreaba cineva din
urma pe tanarul calare1.
Acesta intoarce capul. Din urma 11 ajunge un alt ea -
2o lare-c. De unde a rasarit omul acesta? fiindca, tot dru-
mul, tanarul, macar ca i-a intors privirile de multe on
pe calea umblata, nu a luat seama sa mai vi' cineva
dupa el; chiar a gandit: cats singuratate de dimineara
pe un drum aa de cautat in totdeauna!
25 La vale... raspunde tanarul. Da' dumneata?
Tot la vale...
i cu vorba aceasta stranganduli calul in pulpe, trece
alaturea inaintaului.
Drum bun, flacaule 1
30 - *i dumitale !

www.dacoromanica.ro
220 NUVELE BSI SCHI'j'E

Bine ca to 'ntalnii!... Mi-e urtt sa fiu singur, mai

ales la drum.
Calatorul dupa chip 9i port e un negustor, vreun orzar
on cirezar, de cari umbla p'tn sate dupa daraveri; un
i roqcodan grasuliu, cu faIa vioae; clam 9i pistruiu; dar
om placut la infaIi9are 9i tovaro glume-c; numai atata
ca e 9a9iu, 9i cand se uita drept in ochii tanarului, ti face
a9a, ca o amepala, cu un fel de durere la apropietura
sprincenelor.
io Merg ei astfel domol alaturi in buestru Iacanit, vor-
bind mai de una, mai de alta, 9i ramane lucru hotarlt
ca se opresc Impreuna la conac pentru o gustare; 9i din
vorba'n vorba, nici nu prind de veste cand ajung aci
aproape sa intre 'n Salcirca. Cotind la stanga, de dupa
15 tufi9u1 movilei pe care sta biserica, li se arata, ca la o
batae de glom, coperi9u1 nou de tinichea al turnului
stralucind In soare.
Tanarul indeamna calul Iinand scurt zabala. Tot a9a
9i negustorul. Calul is vant. Trecand prin faIa bisericii,
20 flacaul I9i face cruce. Atunci aude pe tovaro9u1, fames
ca-civa pa9i inapoi, razand grozay. Intoarce capul: tova-
ro9u1, nicaeri... Mare minune!... Unde a putut pieri?
A intrat in pamant?
Nu... E la han... Il ateapta sub umbrar...
25 Flacaul nu a luat seama a negustorul i-a fost trecut
inainte. Firete ea aka a trebuit sa fie: in pamant n'ar
putea intra un calareI cu cal cu tot...
La conac, tingirile 9i caldarile clocotesc, gratarele sfil-
raie, cants lautarii, forfoteala 9i larma mare, 9i clopote
so 9i clopoIei, pe care le suns vite qi cai mi9cfindu-i ca-
petele.
Tovaroii de drum, dupa ce atarna de gAtul cailor
traistile cu graunIe, se aeaza la o masa. Negustorul
scoate din geanta lui un 9ip cu rachiu 9i cinste9te pe
35 tanarul... Bun rachiu!... 0 caldura placuta cuprinde
maruntaiele, 9i ce pofta de mancare!... Mancarea e buns
9i vinul 9i mai bun... Negustorul bea 9i 'mbie pe tantir,
ci tanarul voinic, se line bine: pahar la pahar 9i du9ca
la ducca...

www.dacoromanica.ro
 LA CONAC 221

Incet- tncet, tovaroii s'au infierbfintat bine... Dar le

trebue vin, i degeaba bat in masa i striga: nimeni nu-i
aude. E imbulzeala mare inauntru in pravalie i afara
subt umbrar. Pierzandu.-i rabdarea, negustorul se scoala
6 dela masa i merge 'n cfirciuma. Tfinarul sta foarte aprins
la locul lui, se terge de sudoare i sufla din adfinc.
Celalalt se 'ntoarce manand inainte o fata voinica i
frumoasa, care, cu mfinecile sumese pfina la sub %iori, aduce
pe o tava uscatura i udatura. Ajungand prin imbulzeala
to la masa, aiul se uita lung la tanar, ba-i mai face i cu
ochiul catre fata.
Fata lass tava pe masa i pornete. Flaca.ul vrea s'o
apuce de bra %; ea scapa i pleaca : el o chiamd 'napoi;
ea-i Intoarce capul razand, da din umeri par'c'ar zice:
15 4 acu n'am vreme de jucarii! > i intra'n pravalie. *aiul
se uita la flacau i iar ti face cu ochiul: < dupa ea !> Fla-
caul se scoala hotarlt drept In picioare i urmeaza calea
ce i-o arata ochiul tovaroului...
A trecut de mult de namiez i Incet-incet au plecat,
20 unii ate unii, caraui, negustori i drume-ci 00, care la
deal, care la vale, i lautarii au tacut i s'a linitit de tot
i s'a limpezit locul.
La conac a mai ramas prea pucina lume... Intr'o
odae, alipesc aa dupa masa, cei doi tovaroi, fiecare
25 pe cate un pat... Fata le aduce cafele... Acu nu-i mai
e degraba ; poate sta i de vorba cu un drumeI. Negus-
torul se uita la fata, se uita aiu la baiat i merge sa
vaza ce mai e pe dincolo, p'in odaia unde s'au pus nite
orzari sa 'nvarteasca un stosior.. .
so Acu, ce mai una alta? Multa vreme nu poate sta de
vorba o fata care are atata treaba... N'apuca sa piece
fata i rocovanul intra 'napoi. Tfinarul s'a culcat de-a-
binele... A! E vreme de dormit acuma? Trebue sa
mearga indata dupa tovaro in odaia d'alaturi, unde e
35 pont mare de catig: orzarii sunt i mai buni de iubit
joaca i prost i gros.
Hai scoala!
Intre orzari, tine sa fie? Neica Dinca, unchiul, frate
bun cu taica flacaului nostru.

www.dacoromanica.ro
222 NUVELE SI SCHI'J'E

Nu stau mult la vorba ca sa inceleaga unchiul de unde

vine vi unde se duce tanarul. Vine de acasa vi se duce
la oral, sa plateasca boerului cavtul intarziat, cinzeci
de galbeni, pentru sfoara de movie din Poeni %a, pe care
5 o line taica-sau in arenda.
i jocul pornevte iar...
Tanarul se vara vi el... vi joaca.
Ma Vangaule, zice unchiul, is - %i calul vi mergi deli
cauta de treabal... Ai auzit?...
to Dar Vangaul se uita in ochiul tovarovului, care-i sta
in fala, vi se face ca n'aude. Merge inainte vi bine merge;
are un noroc ne-mai pomenit.
Ma, secule! zice unchiul. Ti-e destul... Pleaca!
Av!... S'a 'nserat de tot; nu se mai vede cartea; se
15 aprind lumanari.
Ma, baete! a 'nnoptat... Ce faci?
Lasa-ma, unchiule!
...Bine! raspunde omul batran vi joaca 'nainte...
Dar jocul e joc vi norocul noroc... Incepe cartea fla-
20 caului sa se schimbe vi sa mearga tot 'ndaratele... Su-
dori peste sudori... Tanarul se oprete i sta la gan-
duri, uitandu-se ca 'n gol; dar intalnevte ochiul tova-
rovului, care-i da o povaIa mai tare decat cea mai tare
porunca.... Pune mana 'n san vi scoate legatura . . .
25 Inainte... Unchiul ridica ochii spre nepot, zambind cu-
minte, vi fara sa mai zica o vorba, ii apleaca cu multa
luare aminte asupra mesei.
E trei dupa miezul-nop%ii!.. S'a dus arendal. . i
doua inele i ceasul!... S'ar fi dus i calul i aua, data
30 unchiul vi orzarii n'ar fi suflat in lumanari vi n'ar fi mers
sa se odihneasca... Cine a cavtigat?... Cine a vtiut sa
joace, firevte: unchiul vi cu unul dintre orzari, tovarovul
lui; al%i doi orzari au pierdut, nu tocmai cat nepotul,
adica nu tot ce aveau; dar au pierdut vi ei destul de
s5 frumos pe potriva unor negustori nu tocmai taxi.
Acu, to %i jucatorii dorm, fiecare la odaia lui. S'a 'nnorat
de pe la miezul nop-cii vi e intuneric adanc.
Flacaul nostru sta pe prispa cu fruntea 'ntre mani,
pe cand in picioare, drept, in faca-i, sta tovarovul sau

www.dacoromanica.ro
 LA CONAC 223

de drum. Innecat de ganduri, tanarul ridica fruntea 'n

sus i-i pare ca vede In Intunerecul nop %ii stralucind ochiul
ciudat care 1-a stapanit toata ziva.
Ce-i de facut? intreaba.
5 Dorm to-ci butuc, optete cald aiul... U,a e scoasa
din Va-cana de jos... Daca o ridici binior, poci intra pe
dedesubt ; po %i pe urma s'o descui pe dinauntru i sa iei
frumos. Intra incetinel; lass -te pe vine; mergi pe dibuite
la paturi; asculta bine unde rasufla, i trece-le cu bas-
to maua asta pe la nas fiecaruia... Odata sa traga 'n suflet
din mirosul asta, i nu se mai deteapta pans la ziva,
sa-i tai cu ferestraul.
ySi zicand acestea, ii da basmaua 'n mans i-1 impinge
pe flacau incet-incet spre ua. Baiatul trece basmaua in
15 maim stanga i, tergandu-se de sudoare:
Doamne ! Doamne ! suspina el i cu dreaptali face cruce.
Atunci un hohot stranic se aude... Flacaul se 'ntoarce
'n loc. E besna 'mprejuru-i, i nicaeri ochiul luminos al
tovaroului. Tanarul se moleelte din toate 'ncheeturile
20 9i se prabumte pe prispa.
... Se face ziva...
Scoala ma! aici ai adormit, procopsitule? zice un
glas cunoscut.
Flacaul se trezete buimacit.
25 Unchiul it chiama in odae ; nepotul asculta d'abia ta-
rindu-se pe picioare.
Cat ai pierdut, ma ?
Tot.
cat tot?
so Ce-am avut eu... i
Si ce mai?
Si... arenda.
Cinzeci de galbeni?
Nepotul da din cap punand ochii in pamant.
35 Cine te-a pus sa joci, daca nu tii jocul?
Dracul m'a pus !
Nu Ii-am spus de trei on sa pleci?
Da.
N'ai inceles ca to luam la sigur?

www.dacoromanica.ro
224 NUVELE BSI SCHITE

Nu.
Prostule !
Si unchiul trage din brau un pungociu mare, scoate o
mans de bani si numara pe masa.
5 Numara-i i tu. Sunt cincizeci?
... Da..
Dupa o tacere, In timp ce baiatul a strans banii, i-a
legat si a varit adanc legatura in san:
Cu mine sa joci tu, ma ! Vangaule mucos?
10 si -i arde parintete doua palme stracnice.
Altadata sa nu te mai apuci sa joci cu oameni ba-
trani data nu tii juca! Tani acu banii 1i pleaca degraba
la boerul... Uite... mai -tine doi lei de parale, sa ai ce
manta pe drum.
is Sarut mana!
In cateva clipe, baiatul e calare...
Ei! ce stai? nu pleci ?
Unchiule, sani faci pomana, sa nu spui taichii,
ca ma omoara !
20 Daca te faci baiat de treaba, nu-i spui.
Ma fac... sarut mana !
Si flacaul da calcae buestraului.
Ma ! striga dupa el unchiul. Ia seama, ca te is dracul
data te mai iei dupa el, nataraule !
25 Catre sears, tanarul, flamancl i 'nsetat, trece pe di-
naintea conacului dela SalcuIa in buestru 'mbaicat. 0
fats nalta i voinica cu manecile sumese pans la sub-
-Pori, stand rezemata de un stalp al prispei, se uita lung
dupa calare.c. El apleaca barbia 'n piept, strange scurt
90 zabala i lndeamna calul la iuceala. Vrea si el sa se uite
odata Inapoi, dar a apucat sa coteasca la dreapta pe dupa
movila bisericii,Si prispa conacului nu se mai poate vedea.
Ajungand la cotul dealului, unde apuca drumul spre Poe-
ni/a, buestrasul gafaind ii potolete pu-cin mersul la urcus.
35 Soarele, scapatand la apus, se uita indarat cu staruinIa
calda la padur4tea de mesteacani, unde atatea pasari
ale primaverii se chiama, se 'ntreaba i-i raspund, se
'ngana si se 'ntrec In fel de glasuri, intorcandu-se fiecare
pe la cuibul sau.

www.dacoromanica.ro
 'AMICI
Domnul Mache ade la o masa in berarie i ateapta
sa pice vreun amic; e vesel i are pofta de conversaVe.
N'ateapta mult. Peste cateva momente, iata ca-i sosete
s unul dintre cei mai buni amici, d-1 Lache. D-1 Lache e
fail chef. S'apropie i ade i el la masa. Cititorul ma va
erta ca nu dau nici o indica %ie de ton, de ac %iune i de
gamA temperamentara in tot decursul dialogului indi-
ca.cie atat de necesara pentru citire calda, i va suplini
to insui cu imaginaVa aceasta lipsa.
Lache. Bonsoar, Mache.
Mache. Bonsoar, Lache.
L. Ai venit de mult?
M. Nu... De vreo zece minute... Iei o bere?
15 L. Iau.
M. Baiete! doted mari... (catre Lache). Da ... ce ai?
te vaz cam...
L. Nu prea am chef... Sunt obosit.. Am stat azi
noapte tarziu la Cosman pans la ziud.
20 M.Cu cine? _

L. Cu nite amici.. Am vorbit foarte mult de tine.

M.Da... Ce?
L.E... ! mai nimic... fleacuri! Nu tii cum sunt
oamenii notri?
25 M. Adica... cum? ma vorbea de rau... ma'n-
jura...
L. Uite, vezi! asta e cusurul tau exagerezi.
M. N'ai spus tu?
L. Ce-am spus eu? nu %i -am spus nimica... Ti-am
so spus ca aka sunt oamenii... Tu vrei numaidecat sa te

www.dacoromanica.ro
226 NUVELE SI SCHITE

laude toata lumea, i sa nu 'ndrasneasca nimeni sa-Ii faca

o critics, fie cat de mica. Vezi, asta e cusurul tau prea
te crezi.
M. Ba nu ma crez deloc, sa ma erci; da ma mir ca
5 nu gasici alt subiect de conversacie decat pe mine ...
L. Daca a venit vorba... Mai la urma, nu te-a
vorbit nimeni de rau pe faIa... firete ca n'ar fi Indrasnit:
tie ce buni amici suntem... Da tii, aa, ciupeli.
M.Cam ce?
to L. Secaturi... Mai ales unul dintre ei nu te poate
suferi, i %i -e amic:
M. Cine-i ala?
L. Ei! asta e!... Ce-Ii pasa?
M. A vrea sa-1 tiu.
15 L. Nu se poate.
M. Parola de onoare ca nu-i cer nici o socoteala ;
n'am sa-1 fac niciodata sa'aceleaga ca am aflat ce-a
spus...
L. Mai fntai, nici nu tii ce-a spus...
20 M. Ce-a spus?...
L. Uite, asta e cusurul tau eti curios.
M.Bine, frate, firete ca sunt curios sa aflu ce se
spune pe socoteala mea, mai ales de amici, ca sa tiu cui
sa ma Increz, cum sa ma apar.
25 L. Mai luam cate una mica?
M.Da.
L. -- Baete, doua mici...
(PauzA. Chelnerul aduce paharele cu bere).
M. Ei?
SO L. Ei!...
M. Ei! ce spunea amicul?
L. Nu te poate suferi... Nu tiu cum venise vorba
de oameni detemi, i zic eu: *Uite, Mache e baiat de-
tept ... ca to tii ca eu te-am considerat totdeauna ca
35 foarte detept, nu ca mi-eti amic, fiindca mai la urma,
sa-mi dai voe sa %i spun, n'am nici un interes sa-Ii fac
curte... Acu, ce sa mai vorbim?... te cunosc i ma
cunoti, slava Domnului! toate defectele le pot aveq ;
dar trebuie sa marturisiIi to %i ca am i eu o calitate

www.dacoromanica.ro
 AMICI 227

sinceritatea ; si-Ii spun sincer ca mi-ar parea foarte rau

sa vie tocmai amici si sa zica, ma'nIelegi.
M. Bine moiler, tine zice?
L. Tu.
5 M. Eu?
L. Vaz ca te uii la mine asa cu un aer care de!
par'ca vrei sa'mi zici ca nu crezi.
M. Da, mai intai ce sa crez? ca nu mi-ai spus nimic.
Mi-ai spus ca unul dintre amicii cu care erai aseara nu ma
to poate suferi, si to ai sus %inut ca eu sunt destept.
L. Am sus %inut, fireste.
M. Dar amicul meu, care nu ma poate suferi?
L. Apoi tocmai la asta vream s'ajung; dar data ma
intrerupi mereu! Uite, vezi ! asta e cusurul tau intrerupi!
15 M. Ei! iaca nu mai intrerup! spune, ascult.
L. Cand am zis eu ca esti destept, intai a zambit
asa, adica: 4 Prost esti! > mie, i pe urma zice: < 0 fi des-
tept, nu zic; dar e cam ... zevzec >>.
M. Zevzec !
20 L. Zevzec.
M. Ei! dupa ce ma judeca dumnealui pe mine ca
sunt zevzec?
L. Dupd multe, care spunea el...
M. Cam ce?
25 L. Ca %i -ai neglijat totdeauna slujba...
M. Nu-i adevarat !
L. Ca era sa te dea afara pans acum de vreo trei
on...
M. Minte!
30 L. Ca joci car-0, i rad to-ci de tine ca de o mazeta!
M. Eu, mazeta!
L. Ca bei . . .
M. Ce beau?... doua-trei pahare de here pe zi.
L. Ca te-ai Insurat fara zestre.
35 M. Treaba meal... Ce magar !... Ma rog lie, tine e
magarul asta, a vrea sa-1 tiu...
L. Ti-am zis dela 'nceput ca nu %i -1 spui.
M. De ce sa nu mi-1 spui, data zici ca-mi esti amic
sincer.

www.dacoromanica.ro
228 NUVELE 8I SCHITE

L. Ca sa ma pui de fara?... N'am potta.

M. Pe onoarea mea ca nu... I %i jur pe ce am mai
scump ca nici n'am sa-i pomenesc vreodata. Vreau sa-1
tiu numai, ca sa ma feresc de el 9i sa-1 desprquesc.
5 L. Nu se poate, Mache.
M. Pe onoarea mea! Ma rog lie, spune-mi-1.
L. Uite, vezi, asta e cusurul tau e9ti indiscret.
In ;elege romanete ca nu %i -1 spui. Eu am toate defectele,
cate potteqti; da trebue sa marturisiii to%i ca am i eu o
10 calitate eu sunt discret... nu-mi place sa umblu cu
plosca.
M. Atunci, da-mi voe sa- %i spun ca nu-mi eti amic,
cum te credeam.
L. Eu! nuli sunt amic lie? eu? Bravo! Mersi...
15 M. In starlit, un amic...
L. Daca sunt eu prost... iii spun... Da iaca
tac... 9i aldata sa-mi dai cu tifla daca %i -oi mai spune
ceva... (catre chelner). Baete, Inca cloud mici...
M. si... numai atat a zis amicul de mine?
20 L. A zis mai multe..; Da'n star9it ce - %i pasa?
M. Nu-mi pasa nimic... dar sunt curios sa vad
pans unde merge mielia omului... Zici ca mi-e amic.
L. Bun.
M. Amic de-aproape?
25 L. Da.
M. ySi ce mai zicea?
L. Nuli mai spui, ca te superi... Ca asta trebue
sa marturiseti i to ca e cusurul tau te superi.
M. Pe onoarea mea, nu ma supar...
30 L. Zicea de nevasta-ta... ca...
M. Ca ce?
L. Ca... In fine prostii! ce sa %i mi spui? Da! dar
i-am taiat nasul. Nuli permit, zic sa te atingi, ma'acelegi,
de onoarea femeii amicului meu!
35 M. Cum! de onoarea nevestii mele?
L. Ca e prea frumuica i prea tanara pentru tine;
ca te-a luat fiindca era saraca, dar...
M. Dar ce?
L. Ca la teatru mereu... Zic: # Are loja gratis! r>

www.dacoromanica.ro
 AMICI 229

sDa zice el, la osea cu bicicleta de cloud on pe zi,

diminea %a i seara? . 0 Tot gratis! zit eu. 4 Da vara la
Sinaia, tot gratis? * zice el; de unde atata lux?
M. Mare canalie!
5 L. *i pe urma a facut aluzie aproape pe faIa la un
alt amic...
M. La cine?
L. Nu - %i spun...
M. Asculta-ma, Lache! sa tii ca ma supar serios !...
to Trebue numai-decat sa-mi spui...
L. Daca nu vreau.
M. Trebue sa vrei ! auzi! fiindcali trag palme,
ma 'acelegi!
L. Ei, uite, vezi? asta e cusurul tau qti violent.
is M. Cusur necusur, numai deck sa-mi spui la tine a
facut aluzie?
L. Vrei numai-decat sa tii?
M. Da!
L. La Fanica.
20 M. La barbatul sorii nevestii-mi! la cumnatu-meu?
L. La Fanica, la cumnatu-tau.
M. Mizerabilul! canalia! Cine e? trebue sa-mi spui
numele lui !
L. Uite, vezi? asta e. ..
25 M. Nu vreau sa tiu nimic !... Trebue sa mi-lspui!. .
L. -- Nu - %i spun!. .
M. IIi trag palme, ma'acelegi!
L. Ia poftim !... Ei! apoi nu ma lua aka de repede ca...
Auzi dumneata! Dar nu strici tu ; eu stric... Viu i-Ii dau de
30 tire sa te pazeti de amici, sa nu te'ncrezi in oricine ca un
zevzec, i-i.i atrag aten %ia asupra ce spune lumea despre
onoarea to i a nevestii, i tu, in loc sa-mi mulIumeti, te
ra-coieti la mine... 0 sa ma faci sa te evit altadata .. .
M. Care va sa zica, nu vrei sa-mi spui?
35 L. Nu.
M. Mersi.
(Chiama pe chelner i platete. Pauza lunga, In timp ce Mache bate toba
cu degetele pe masa, avand aerul ca planuelte ceva adanc. Un muteriu nou
venit, anume Tache, se apropie de masa celor doi amici).

18

www.dacoromanica.ro
230 NUVELE SI SCHITE

Tache. Buna seara.

Lache i Mache. Buna seara.
Tache. Mare secatura eti, amice Lache... Ma faci
sa-mi pierz noaptea 'Ana despre zing, sa to wept ca un
5 caraghios la Cosman.
Lache. Ma rog %ie, seuza-ma... Eram sdrobit de
oboseala ; nu mai puteam; am stat sa ma odihnesc i eu o
noapte ca oamenii; m'am culcat dela opt aseara.
Mache (drept In picioare, izbucnind furtunos). A! care va sa zica
io te-ai culcat de vreme! n'ai fost az-noapte la Cosman?
Acu tiu cine e amicul . . Poftim! (douA patine strapice gi
plea*.
Lache. Uite, vezi! asta e cusurul lui e magar!..
qi violent !... i n'are maniera!

www.dacoromanica.ro
 FIVE O'CLOCK
Five o'clock pe englezete insemneaza cinci ceasuri. In
lumea mare, fiecare darnali hotarate o zi pe saptamana
(jour fixe), and primete, la ceasurile cinci dupa amiazi,
5 vizite i face mosafirilor trata-cie cu ceai ; de aceea se mai
zice i five o'clock tea, adica pe romanete ceaiul dela cinci
ceasuri. In genere, damele din lumea mare publics in
carnetul lui Claymoor, spre tiinIa numeroaselor for cu-
notinp, ziva for de primire. De exemplu, cetim In 41' Inde-
so pendance Roumaine )):
4 Madame Esmeralde Piscopesco, five o'clock tea tous les
jeudis .
Azi e joi. Haide, zic eu, la Madame Piscopesco.
Feciorul In frac i cu manui albe ma introduce in sa-
15 lonul splendid al somptuosului hotel Piscopesco. Dar nu
vaz pe nimeni... A ! in fund ! auz, in salonaul intim de cel
mai pur stil Louis XV, ciripind pe 'ntrecute, ca doi scatii,
doua glasuri de coconi %e. Merg acolo. Madam' Mandica
Piscopesco cu surioara sa, madam' Tincu/a Popesco. Co-
20 coana Mandica ma 'ntampina cu gra.Va-i obinuita. Martu-
risesc drept ... Am mare slabiciune de ceeace francezul
numete la causerie, i de aceea frecuentez bucuros cercurile
mondains. Imi place adica, pe romanete, sa stau de vorba
cu damele din lumea mare. Gasesc in conversaIia for mult mai
25 multa graIie decat in conversacia barbaIilor. Femeile tiu
sa spungt o mie i o sun de nimicuri intr'un mod mult mai
interesant decat spun barbaIii lucrurile cele mai serioase..
0 floare, o panglicula, o deosebire d'abia sim-cita intre doua
nuance, un nimic, distilate prin mintea subtila a unei femei
so i exprimate prin acele dulci modulaIiuni de voce i prin
18

www.dacoromanica.ro
232 NUVELE SI SCHITE

jocul acela incantator al luminilor ochilor, capata, pentru

mine cel puIin, un farmec indicibil. Iata-ma dar in ele-
mentul meu... Aci de sigur am sa petrec cateva momente
delicioase.
5 Eu. Madam' Piscopesco, da %i -mi voe . ..
Mandica. Vii taman la pont.
Tincuja. Ai fost .. ?
Mandica. Taci tu!.. Las sa-1 intreb eu . .. Ai fost
aseara la circ?
10 Eu. Am fost.
Tincuja. Cine mai...
Mandica. Taci soro ! n'auzi? (cAtre mine) Ai vazut pe
MiIa ?
Eu. Pe sora matale?
15 Mandica. Nu... Pe Mila, pe Potropopeasca a tanara ?
Eu. Da; era intr'o loja in fa-ca mea ...
Mandica (Tincutii). Ai vazut ?
Tincuta, (mie). Cu cin. . .

Mandica. Taci !.. (mie) Cu ce palarie era ?

20 Eu (incurcat). Cu . ...
(Tincuta vrea sA mA 'ntrerupA).
Mandica, (astupAndu -i gura cu. mana). Cu o palarie mare.
Eu (rAsufland) Da.. .
Mandica, (Tincutii). Ai vazut ? (mie) Bleu gendarme.
25 Eu. Da...
Mandica (mie.) Cu pamblici vieux-rose...
(Eu dau din cap afirmativ).
Mandica (Tincutii). Te mai prinzi aldata ?
Tincuja. Stai, sa vedem... (mie). Era cu barbatu-sau ?
so Mandica (Tincutii). Taci tu!
Tincula. Apai, lass -ma si pe mine, soro! Tot tu?
Mandica (mie). Era cu Potropopescu?
Eu (incurcat). Mi se pare ca ...
Mandica. Nu era cu Haralambina?
35 Eu (i mai incurcat). Cu care Haralambina.. ?
Tincuja. Cu ma-sa.
Eu. ..
Mandica. ... 0 batrana mica, urata, par'ca-i o smo-
china uscata, si gatita-gatita ...

www.dacoromanica.ro
 FIVE 0' CLOCK 233

Eu (rasufland).Da.
Tincuja. Cu parul rosu vapsit...
Eu. Da, da.
Tincuta (Mandichii). Ai vazut?
5 Mandica. Ce sa vaz?.. par'ca ma-sa nu stie! (mie)
A venit cineva In loja la ele?
Eu. .
Tincu ;a. Mitiet . .

Eu. Care Mitica?

io Mandica. Ei! care Mitica...
Tincu ;a. Lefterescu, locotenentul...
Eu. Sa ma crede.ci, cuconi-celor, pe onoarea mea va
spun, Ca nu pot sa zic, pentru ca eu...
Mandica. Pentru ca dumneata esti cavaler si nu
is vrei sa spui.
Tincula. Da, pe Lefterescu 1-ai vazut In circ?
Eu. Mi se pare ca era Intr'un stal, drept in fa %a mea.
Mandica. Unga loja ei!.. (Tincutii). Ai vazut? Ai in-
Ieles acum pontul?.. Vezi, data esti proasta?
20 Tincuta. Peste poate!
Eu (aruncAnd o privire pe fereastra gi vazand o trasura InchisA, care a
tras la scara). Vorbesti de lup si Madam' Potropopesco la
use.
Tincuca. Ea!
25 Mandica. Vezi ce obraznica e!..
Eu (avand un presentiment gi luandu-mi palaria) :
Doamnelor, da/i-mi voe sa va salut... Imi pare bine
ca va gasesc totdeauna vesele i gralioase... Eu trebue
sa ma retrag.
so TiTLCUla (taindu-rni calea). Asa degrab?
Eu. Va asigur ca... o afacere... urgenta...
Mandica (acoperindu-mi uga). Fara sa iei macar un ceaiu?
Eu (apasat din ce In ce mai mult de negrul meu presentiment).
Parol...
25 Mandica. Tocma acu?
Tincuja (smulgandu -mi palAria). Peste poate!
Eu (trebuind sA cedez, cad zdrobit pe un puf).
Feciorul. Madam' Potropopesco.
(Mandica se face rogie, Tincuta vanata, eu galben).

www.dacoromanica.ro
234 NUVELE SI SCHITE

(Madam' Mita Protopopescu apare uimitoare de frumusete si de toaleta

ea totdeauna, purtand paldria bleu gendarme. Cele trei dame se saruta foarte
afectuos).
Mija. E un ger afara, maser, ca nu-1i po %i face o
5 idee... Daca o Linea asa toata noaptea, se duce dracului
rapica!
Eu. Nu crez... Am vorbit cu arendasi...
Mica. A! nu mi-a scris azi Potropopescu al meu!
Mandica, (Imp. Ai fost aseara...
io Tincula (mandichio. Taci tu! Las sa 'ntreb eu. (moo Ai
fost aseara la circ, Madam' Potropopesco?
Mita. Da.
Mandica. Sin...
Tincuja. Taci !. . (Mi%ii). Singura?
15 Mica. Nu; cu maman.
Tincula. Cu maman?.. Bravo!
Eu (seulandu-ma). Doamnelor, eu...
Mandica (impiedicandu-ma sa-mi iau paldria si !fleet). ---. Tocma
la pont? (merge sd apese nasturele soneriei).
20 Tincula. Si... era multa lume la circ?
Mica. Foarte multa.
Mcindica (sunand prelungit). Ce slugi dobitoace ! (Feciorul vine).
Mandica. Nu to -am chemat pe dumneata; treaba
dumitale e sa stai la use ; unde e dobitoaca de Roza? Ce
25 face cu ceaiul? (Feciorul ese).
Tincula (Mitii). Era cineva dintre cunoscuIi?
Mita. Mai nimeni... Era Costandineasca, Dumi-
treasca, Vasileasca, Georgeasca, Ogretinencile...
(Roza subreta apare).
30 Mandica. Ce faci cu ceaiul ala?
Roza. E gata coniVa.
Mandica. Apai, de ce dracu nu-1 aduci data?
Roza. E gata in salon.
Mandica. Atunci, de ce nu spui, proasto!
35 (Roza pleaca bombanind).
Mandica. Sa nu bomba.nesti, obraznico !
(Toata vremea asta, Madam' Tincuta Popesco tace, bdtandu-se pe palma
stanga cu un cutit de sidef pentru tdiat corespondenta; pe cand Madam' Potro-
popesco se considers In oglinda, draeuindu-$i un carliont rebel din frunte care

www.dacoromanica.ro
 FIVE 0' CLOCK 235

nu vrea si stea cum trebuie. Madam' Piscopesco ou un gest degajat ne pofteste

In salonul cel mare la ceaiu. Un samovar si un serviciu de argint cu coroan4
de conte d'asupra monogramei E. P. (Esmeralde Piscopesco) de toatA fru-
muselea).
5 Tincuta, (Mitii). Apropo, nu mi-ai spus cine mai era
la circ.
Mica. Ba, Ii-am spus... Ogretinencile...
Tincuja. Nu... Dintre barbaIi...
Mita. Dintre barbaIi?
10 (Eu tree repede din salonas 'i -mi iau pAlAria).
Mandica. Nu iei ceaiul?
Eu (tinandu-mi In sus si bine palaria). Ba da.
Tincuta. Mitica . . . nu era?
Mita. Mitica? .. nu tiu care Mitica . . .

is Tincuja. Lefterescu!.. sublocotenentul!

Eu (frigandu-mli cu ceaiul, catre Mndica). Pardon eu trebue
sa...
MO (razand foarte vesela, catre Tincuta). A! Lefterescu!
Mitica al dumitale...
20 Tincuja. Ba al dumitale, obraznico!
Mita. Ba al tau, mojico!
(Eu, scdpand din man/i paharul cu ceaiu, imping pe madam' Piscopesco
cat colo, dau in laturi pe fecior $i lntr'o clips sunt In curte. In poarta Intalnesc
pe bravul Lefterescu).
25 Eu. Un' to duci?
Miticd. La fine o'clock, la madam' Piscopesco.
Eu. Fugi, nenorocitule !

www.dacoromanica.ro
 CUM DEVINE CINEVA
REVOLUTIONAR *I OM POLITIC...?
Un fel de raspuns la aceasta intrebare gasesc in una
din vechile mele notice, care cred a poate interesa pe
5 multi dintre numeroii notri cetitori.
Din randurile de mai la vale se va vedea a poate cineva
deveni revoluIionar i om politic nu numai prin voca %i -
une, ci i prin noroc. Se va vedea cum, dintr'un copil
care era hotarit sa se devoteze altarului credin %ei, poate
10 ei un bray slujitor al unui altar i mai dant altarul
libertaIilor publice.
Pe Nica it luasem dela mama-sa, o vaduva saraca, pe
procopseala: dorea sa se faca pops. Era baiat voinic, bla-
jin i cinstit. Pentru aceasta, catava vreme, imi paru
is foarte bine ca luasem sarcina intrelinerii i educaliei aces-
tui tanar. Veni insa un moment, and nu ma putui cai
indestul a 1-am luat dela Iara Si i-am inlesnit ederea In
capitala.
Locuiam in fundul unei mahalale departate de centru,
20 tocmai spre Obor, Intr'o zi 11 trimet pe Nica al meu sa-mi
cumpere carbuni dela magazia de Tanga gars. Dela lo-
cuinIa mea 'Ana acolo era o tale de un teas.
Nita a plecat de mult.
Atept trei ceasuri, patru... Baiatul 11 tiu cinstit...
25 N'o fi gasit carbuni acolo i s'a dus in alts parte. Dar
tree Inca trei ceasuri, se 'nnopteaza bine, i Niva nu s'arata.
Ce s fie? I s'a 'ntamplat ceva... Ce?
Ma sui repede intr'o birja: la gara!

www.dacoromanica.ro
 CUM DEVINE CINEVA REVOLUTIONAR 1 OM POLITIC 237

Birjarul, In loc s'apuce pe drumul drept o is pe un

drum de ocol.
Il opresc.
Ti-am zis la gars ...
5

- Da...
Ei ! pentru ce nu mergi de-adreptul p'in pia-ca Tea-
trului, p'in *tirbei-Voda ...
Nu se poate, coconaule ; pe-acolo e revolu %ie...
Iar ?. ..
zo Revolu %ie mare!
Cu toata curiozitatea ce am sa asist la asemenea spec-
tacole, de asta data m'am gandit ca nu e vreme de petre-
cere: trebue sa caut pe NiVa. baiatul e dat de maica-sa
In grija mea.
15 Ajung la depozitul de carbuni ; se incarcasera sacii i
Ni-ca plecase cu earuIaul.
Ma'ntorc Inapoi acasa: Ni-ca n'a venit Inca.
S'a 'nnoptat de tot...
E peste putiaca sa ma cult, sa las o noapte 'ntreaga
zo fare sa dau de urma copilului.
Ma due sa reclam la poli %ie. Aci dau peste o micare
neobinuita jandarmi, sergen-ci, agemi, funcIionari, ba-
taui, umbla tnci forfota de colo pana cob); foarte aprini.
In fiece moment sosesc aresta %i, pe eari sergenpi i
25 batallli Ii aduc In ghionturi, ca sa-i toarne la beciu
s'a ispravit revoluiia !
0 idee imi clipete prin minte.. Dar... s'ar putea?...
Nii,a ? ... Baiatul cel cuminte? .. De unde tii?
Rog pe d-1 Inspector sa cerceteze, nu cumva in Inval-
30 maeala se afla i un baiat aa 'aa, unul care se cheama
Nip. . . . Nip. al Paunei-vaduvii...
La prefecture nu se afla ; dar... poate la vreo sec %ie, fiind-
ca partea cea mai mare dintre arestaci au fost adui deocam-
data la secIiile mai apropiate de locul unde au fost prini.
95 Se telefoneaza Si aflu ea d-1 Nita al meu se afla 'n
adevar la una dintre secIii.
Dau fuga. Comisarul respectiv imi spune ca blajinul
fecior al Paunei-vaduvii a facut ispravi mari la revolu %ie,

www.dacoromanica.ro
238 NUVELE SI SCHITE

ci acum e %inut la secret subt invinuiri grave... Acum

doarme la arest.
A avut mare noroc d. Nita cu mine: cuno9team perso-
nal pe comisar 9i ma gaseam i cu ceva parale asupra-mi.
5 M'am rugat, iar m'am rugat ; in fine, am facut ce-am facut,
9i am ob %inut liberarea tanarului pe garan %ia mea morals.
D-1 comisar mi-a zis:
tii? asta o fac pentru hatarul dumitale ; aminteri
pe un spanzurat ca asta, sa fi venit tatal... 9tii?
to Mi 1-au adus pe tanarul... Dumnezeule ! in ce stare !
cu falca jupuitk cu un ochiu yanat, umflat cat pumnul
9i cu mana dreapta scrintita, on rupta, nu se poate ti,
fiindca data i-o atingi cat de pulin, rage ca un bou.
Cea dintai vorba a fost:
15 M'a omorit, domnule...
De ce?
Am fost 9i eu...
Unde?
La revolu %ie.
20 Cine te-a pus nenorocitule, sa to amesteci?...
Dracul !... nici eu nu tiu... ceasul rau!
Am ajuns acasa... Am chemat de grabs un doctor.
Omul 9tiin-cei n'a gasit nimic alt gray decat starea
ochiului, care nu se putea deschide din pricina umflaturii.
25 Doctorul a prescris reconfortante, oblojeli reci, cu ghiala
9i apa de plumb, 9i odihna, o complicalie cu erisipel
ar putea fi primejdioasa.
I-am dat eroului surd calda 9' un pahar de yin negru ;
1-am oblojit ; 1-am legat la cap ca pe o jupaneasa care,
30 dupa bae, 9i-a canit parul, 9i 1-am culcat la caldurica.
A. dormit bravul meu dela zece seara 9i pans a doua
zi la amiaz, gemand din cand in cand.
Tocmai pe la cinci seara s'a desmeticit bine 9i mi-a
povestit tot ce i se intamplase.
35 Iata :

Plecase, dupa cum spusei, pe la zece dimineala, 9i ajun-

sese fara accident la depozit pe la unsprezece.

www.dacoromanica.ro
 CUM DEVINE CINEVA REVOLUTIONAR ySI OM POLITIC 239

Umblase repede pe jos gi se'nfierbantase; acu, stand

pe loc, pans sa-i cantareasca sacii cu carbuni, s'a sim %it
rasbit de frig gi apucat de fiori.
A plecat dupa caruia. Caru-ca mergand incet, baiatul
5 a Inceput sa dardae de frig.
Atunci s'a oprit la o carciuma, sa bea o Iuica fiarta cu
candel a baut doua, gi vazand ca-i face bine, a mai
baut Inca una.
Simtindu-se destul de incalzit, s'a suit peste saci in
to caruO, ca era gi ostenit.
Astfel, incet-incet, a ajuns in dosul Teatrului gi a voit
sa treaca peste piaia in strada Regala, de acolo pe la
Col%ea gi pe urma pe la Sf. Gheorghe in calea Mogilor
15 pe drumul cel mai drept.
Dar, valid sa treaca pe piaIa Teatrului, nu gtie
cum, se pomenegte intr'o grozava invalmageala: in faiia-1
navalea poporul, in spate -1 pridideau jandarmii calari.
A sim %it un fel de ameleala ; au inceput sa-i vajiie ure-
20 chile, gi sa i se turbure vederea...
S'a ridicat drept in picioare pe saci; cartga sta locului
calul se desprinsese din ulube gi nu se mai vedea.
Fara sa ia seama cum calca, Ni; a sparge un sac se
revarsa carbunii.
25 Atunci, de necaz, incepe sa scragneasca din din %i gi sa
injure cu pumnii inclegtaTi. Turburarea era in toiul ei
-cipete, huiduituri, blesteme...
In toata invalmageala, un jandarm calare se repede
spre Ni-ca cu sabia ridicata sa-i despintece capul.
30 Niva s'apleaca in caruIa, ia dela picioare un grunj mare
de carbune i plesnegte drept in ochi pe jandarm, care
cu obrazul scaldat in sange se prabugegte de pe cal.
Omul meu incepe sa raza cu hohot. S'apleaca iar gi
iar trage cu un grunj, gi inc'odata g'alta data, trage or-
as begte in gramada....
Pe urma ?
Pe urma.... ii mai aduce aminte ca a sim %it o sgudui-
tura in cap ... g'a adormit. Pe urma, s'a trezit la secIie...
gi alta sguduitura in cap... gi iar a adormit.

www.dacoromanica.ro
240 NUVELE SI SCHITE

Bravul meu revoluIionar!... Numa, de nu i-ar perde

ochiul, am gandit eu, ea nu se mai poate popi... Ochiul
nu i 1-a pierdut, din norocire; dar nu s'a popit ; fiindca
de cand cu tmprejurarea din pia-ca Teatrului, a prin s
5 baiatul gust de politica.
Atat mai bine!
Ce-ar fi ajuns? pops la Cara.
Nu e mai bine om politic In capitals?
Se poate oare compara modesta cariera i activitatea
10 umila a unui biet preot de sat, cu cariera i activitatea
unui cetacean din capitals, care e chemat odata pe an,
regulat, in fiece primavara sd determine direcIiunea poli-
tica a regatului roman?!

www.dacoromanica.ro
 ATMOSFERA INCARCATA
E o zi posomorata de primavara ; dar e zi de sarbatoare,
mare repaus dominical... Ai observat i dumneata, citito-
rule, cate progrese o facut opinia noastra publics de cand
s avem legea repausului dumincial?.. E zi de serbatoare.
Pe stradele principale este o micare febrila neobipuita.
MulIimea circula cu mare greutate; grupuri se aglome-
reaza la raspantii, unde discuta ferbinte ; toata lumea
e cuprinsa de nervozitate... Miroase in aer, nu, dupa
to expresia clasica, a iarba de puca, din norocire, mora-
vurile poporului nostru sunt mai blande deck ale altor
popoare, mai civilizate chiar, miroase a... ghiontuiala.
Dar ce e? De ce ferbe lumea? Se face o manifestaIie populara
monstra in contra guvernului, care vrea sa treaca prin
15 camera a la Papeur legea pentru Infiin%area Monopolului
biluturilor spirtoase! De cand ne bucuram de binefacerile
regimului parlamentar, n'a trecut aceasta Cara printr'o
agitaIie mai grozava.
Drept sa spun: sa merg la manifestatie, n'am curaj,
20 fiindca am aflat ca guvernul este hotarit sa reprime cu
toata energia micarea populara, i n'am pofta sa-mi stric
vre-un os pentru o simpla curiozitate de gura-casca. Pe
strada sa ma plimb, e foarte frig ; i afara de asta, to po-
rneneti ca ma incure in vreo discu ;ie i-mi capat beleaua...
25 Cine tie daca nemeresc sa ma adresez in mul %ime cuiva de
aceiai parere cu mine; i 'n astfel de imprejurari, un om
ca mine, care nu inplege mandria eroismului civic, trebue
on sa discute cu oameni de aceiai parere, on i mai bine,
sa n'aiba nici o parere. Dar daca n'ai. nici o parere, in
30 astfel de imprejurari, cand mai toata lumea are o parere,

www.dacoromanica.ro
242 NUVELE BSI SCHITE

eti In primejdie sa superi pe oricine are una. E mai bine

aa dar sa ma retrag discret 1ntr'un col% i sa tac. Intru
Intr'o berarie i wept sa pice din moment In moment
ediiia de sears a ziarelor politice... Sunt tare nerabdator
s sa aflu ce a fost la manifestaIie.
E lume destula si 'n berarie. Un cunoscut mi se apaza
alaturi.
Ei! ce zic?
Ce sa zic? raspund eu... Bine!
10 Cum bine! Asta e bine?
De! zic; tiu i eu?
Cum, tiu i eu? Daca dumneata, cetacean care te
pretinzi...
Ba, zic, ma iarta, nu ma pretinz de loc.
15 Nu e vorba ca te pretinzi, dar e9ti; eti un om, care
va sa zica, mai instruit, i ai datoria, ma 'at.elegi; fiindca,
data unul ca dumneata sta indiferent i nu se intereseaza,
atunci sa-mi dai voe spuiu...
Nene, zic eu...
20 Ce, nene?.. Aoleu! vai de biata %ara asta! 0 sa
ajunga rau, domnule! o s' ajunga rau! fiindca nu mai este
patriotism i totul se vinde, i sunt oameni, ma 'n %elegi,
cari ar merita...
Si omul meu ridica tonul aa de tare, incat toata lumea
ss dimprejur Ii intoarce privirile catre masa noastra... Eu
aplec ochii i cu tonul foarte blajin;
Sa ma crezi ca i pe mine...
El, ridicand tonul i mai sus:
Ce, si pe dumneata?.. Cand vine, ma un
so guvern ca bandicii, fiindca n'are tine sa-1 opreasca de a
lovi in tot ce e mai stump, pentru care nu mai exists nici
o aparare, fiindca tacem to ;i, i eu i dumneata i dum-
nealor (arata pe cei dela mesele apropiate) ca nite Iasi,
fara nimica sacru, ma 'ucelegi! firete ca are sa-i bath jot
ss de poporul Intreg... A! dar nu mai merge! Po%i dumnea-
tale, ma 'ntelegi, sa zambeti i sa ridici din umeri parc'ai
fi strain, nu...
Da nu ridic din umeri, domnule! nu zambesc, dom-
nule ! ma earth !

www.dacoromanica.ro
 ATMOSFERA, INCARCATA 243

Tal! striga omul foarte suparat...

Chelnerul n'aude.
Tal!!
Lash, zic, platesc eu...
5 Mersi! Las'ch avem i noi cu ce plati atata lucrul..
Nu ne-a jupuit panh acum de tot, guvernul bandiiilor
d-v. !
Al meu? guvernul meu?..
Las'ch tim noi... Tal ! surdule!
to Plhtete i pleach foarte necajit.
Nu mai yin gazetele... N'apuc sa-mi aduc aminte de
gazete, i iata o alts cunotinia se apropie ci-mi cere sa -i
permit a sta Fang& mine.
15 - Ei?
Ei? repet eu.
Ici place ce fac mizerabilii?
Cari mizerabili?
Ei, cari mizerabili! derbedeii! bandiii, cari socotesc,
et, clach se strang douh trei sute, be %i, Bata pe scandal...
20 Oameni desperaIi, domnule, cari pentru un pisoiu omoara
pe tat' sail... Dar astadata li s'a 'nfundat... Auzi dum-
neatal.. In carne vie are sa traga, in carne vie!
De, nene! zic eu,..
Dar adicatele, ce poftici, dv.? adicatele, cum o ei o
25 ceata de dalcauci, de haimanale de-ale dv. in ulia cu re-
teveiul, guvernul...
Iarth-ma, zic; Inceleg sa combaIi pe haimanale, dar
sa susii ca sunt ale mele...
Ce s'a te ert!.. Dv., oameni inteligeni, sunte %i de
so vinh, fiindca sta %i indiferenci. Ia sa fi mers dumneata cu
mine i cu dumnealor toli (arath pe cei dela celelalte mese
dimprejur) sa fi mers, ca nite cetaIeni convini, sa facem i
noi o manifestaIie.. Dar nu! Noi stain ca blegii In cafenele,
gi 'n berarii, i 'n cluburi, i lasam pe to i apelpisi ii, cari
ss and sa puie iar maim pe slujbuoare, ca sa - i fach de cap i
sa rastoarne sub felurite pretexte...
Nene, zic, te suphra, nu te' i supara, eu in politica,
nu m'amestec, pentruch...
Pentruca?

www.dacoromanica.ro
244 NUVELE I SCHI'j'E

Pentruca... mi-e frica ...

Frica?.. bravo !
*i omul meu incepe sa raza:
Atunci, da-mi voe sa - %i spun, adicatele, ca eti o
is mangafa...
Sunt func %ionar, domnule. ..
Tocmai de-aia, trebuie sa aperi guvernul...
Da ce? zic eu, cam plictisit ... guvernul n'are alta
aparare deck pe un con %opist ca mine?...
10 Omul meu imi da cu tifla, se scoala qi pleaca grabit,
rara sali plateasch halbele, pe cari le-a baut una dupa
alta... Las' ca i le platesc eu! i nu-mi pare rau ; mai
pu%in costa doua halbe deck crudele-i leqiuni de civism...
Dar iata soseqte un baiat cu gazetele. Lumea i le smulge.
is Iau i eu doua: una guvernamentala i una opozanta.
Sunt om care iubesc adevarul qi fiindca-1 iubesc, tiu sa-1
taut. De mult mi-am %cut re %eta cu care, in materie po-
litica, il po %i ob-cinea aproape exact. De exemplu. Gazeta
opoziVei zice: # ...la aceasta intrunire a noastra, alerga-
20 sera peste 6000 de cetaleni, tot ce are Capitala mai distins
ca profesiuni libere, comercian %i, proprietari, qc1...*.
Gazeta guvernului zice: 0...la aceasta intrunire a lor,
d'abia se putusera aduna in "Ha vreo 300 de destrabala ;i,
derbedei, haimanale...* Atunci, zic eu, au fost la acea
25 intrunire 3000 i ceva de oameni, fel de fel, qi mai aqa i
mai asa.
Pe cand deschid gazeta guvernamentala, sa ma uit la
ultimele informa-ciuni asupra scandalului, iata ca, intrand
pe up din dos, vine la masa mea un domn ca de vreo
so treizecili-cinci de ani qi mai bine, cu o barbs neagra foarte
bogata, inso-cit de un tinerel ca de vreo paisprezece ani
probabil fiu-sau. Arnandoi, tatal i fiul, se aped sans facon
la masa mea, 9i tatal foarte raguqit, imi zice cu ton de
aspra imputare:
35 Ce ceteqti porcaria aia, domnule?
Pardon, zic eu...
Dar pans sa-i mai zic ceva tatalui, fiul imi smulge ga-
zeta, o rupe 9i o asvarle sub picioare...
Domnilor ! vreau sa zic eu...

www.dacoromanica.ro
 ATMOSFERA. INCARCATA 245

Ce, domnilor? .cipa baiatul... CredeIi. Ca n'ave %i sa

platici infamia?..
Ce infamie, domnule?
0 sa vb.' aratam not dv. tutulor, cari va solidariza %i
8 cu regimul banditesc...
Cu regimul monopolurilor! adaoga tatal.
Inplegand ca un tata a9a de ragu9it n'ar putea fi nici-
odata pentru monopolul bauturilor spirtoase, zic:
Ma ertaIi, domnilor, dar... cu tine am, ma Tog,
to onoarea?
Cu studenIi! striga baiatul.
Bine, dumneata, se vede... dar tata dumnitale...
Care tata ?
Dumnealui!
15 ySi arat pe omul cu barbs.
Nu-i sunt tata, domnule, striga omul ragu9it...
!?
...Suntem camarazi...
Camarazi!! strig eu. Camarazi? 9i incep sa rad...
28 - Domnule ! striga barbosul, nuli permit sa insul %i
tinerimea universitara!
Eu them de graba chelnerul, platesc iute 9i plec, dupe
ce salut frumos pe cei doi tineri camarazi.

19

www.dacoromanica.ro
 TEMPORA...
Acum ca-civa ani, unul dintre cei mai de seams studen %i
ai universitacii noastre era si tanarul Coriolan Draganescu.
Avea inteligen-ca vie, caracter de bronz, temperament de
5 erou: pe Pang& acestea natura-1 Inzestrase cu un talent de
orator de o putere irezistibila. Se 'n-celege ca posedand
astfel de calitaIi, Corio lan trebuia sa ajunga in fruntea ca-
marazilor lui. El conducea toate miscarile studen %imii. De
cate on generoasa tinerime universitara, ne mai putand sta
10 indiferenta LI-a cu imprejurarile politice, se hotara sa-si
spuna si ea cuvantul ei, Coriolan Ii strangea randurile, o
organiza, o imbarbata, o inflacara i o ducea la statua
lui Mihai-Viteazul. Pans aci, Coriolan era mare, era in-
comparabil.; dar aci, la statua eroului dela Calugareni, era
15 prodigios. Cuvantarea lui era asa de sguduitoare, !neat
auzindu-1, to mirai de nepasarea eroului de bronz: cum
oare nu descaleca, precum odinioara comandorul lui Don
Juan, spre a face i el o demonstrate?
De cate on auzeam pe Coriolan, inflacarand tinerimea
20 generoasa si 1-am auzit de multe ori, ma gandeam
ca tanarul acesta si-a intarziat intrarea in lumea terestra
cel pu-cin cu doua trei sute de ani. A ! el trebuia sa se nasca
pe vremea cand tirania sugruma popoarele, cand nu erau
Inca proclamate drepturile omului, cand lumea gemea cu
25 grumajii strivi%i sub calcaiul despotismului. A fi vrut sa
vaz pe tirani faIa 'n faIa cu Coriolan Draganescu! De sigur
proclamarea drepturilor omului n'ar fi intarziat atata.
Dar astazi? astazi cand ne bucuram de atatea liberta-ci,
cand nu se mai pomeneste macar de tiranie, cand opera
so progresului nu mai are nici o piedica ... Si cu toate astea,

www.dacoromanica.ro
 .
TEMPORA... 247

chiar astazi, sunt as de dese imprejurarile in care ordinea

publics ar fi turburata fara amestecul tinerimii generoase.
Spre a da o ideie despre Coriolan Draganescu 9i despre
activitatea lui de tribun al tinerimii, nu voiu face fraze
5 pompoase ; ma voi margini a reproduce cateva pasaje din
4 Amicul Poporului u, de pe vremea cand acest tanar
mergea foarte des la statua lui Mihai... Sa vedem.
# Tinerimea universitara, avand ca totdeauna in fruntea
ei pe distinsul student in drept, eminentul tanar Coriolan
10 Draganescu, a pornit din Ci9migiu in corp compact, voind
sa mearga la statua lui Mihaiu Bravul, unde dorea sa aduca,
in aceste momente de doliu pentru Cara, pentru popor,
pentru nafune, prinosul ei marelui erou al na%ionalita-cii
noa stre.
15 0 Dei stud eniii Inaintau in cea mai perfecta ordine, la
col %ul bulevardului au fost opri-ci de un cordon de sergen0,
de agen %i secre0 ci batauci.
# In zadar, tanarul Coriolan Draganescu, impreuna cu
toata tinerimea, a protestat in numele drepturilor inscrise
20 in constitute. Mizerabilii poli/isti nu i-au lasat sa treaca.
1( Atunci bravul tanar Coriolan Draganescu a strigat : (c Fra-
lilor ! la Mihaiu Bravul dupa mine, la Mihaiu Bravul! * i
a voit sa inainteze.
# Tinerimea entuziasta a voit sa urmeze pe bravul ei
25 tribun. Atunci sbirii au Inceput sa lovesca in dreapta i 'n
stanga cu ciomegele i cu tesacele...u.
Apoi:

# Tanarul Coriolan Draganescu, bravul student, care se

BO afla in fruntea tinerimii universitare aseara pe bulevard, a
fost arestat de catre band4ii poliVei. El se afla -cinut la se-
cret, fara sa poata comunica nici cu parintii. Se crede ca a
fost lovit gray ci torturat in arest ; pentru aceea, mizera-
bilul jude, rucinea magistraturii, al carui nume ne facem
95 o datorie de pudoare a nu-1 mai pomeni in coloanele noastre,
nu permite nimanui a da ochi cu tanara victims a acestui
regim de teroare ! *
19

www.dacoromanica.ro
248 NUVELE SI SCHITE

Si alta:
0 Guvernul a'nebunit ! Mizerabilii Ii fac de cap !
oAseara, pe cand studenIimea, adunata la statua lui
5
Mihaiu Bravul, asculta cu inima incordata, cu sufletul
transportat, patrioticul 9i magistralul discurs al tanarului
9i eminentului student Coriolan Draganescu, asupra drep-
tului ce-1 are poporul de a protesta contra guvernului ban-
ditesc, polifa a dat naval asupra acelora can vor fi mane
to fala Iarii, 9i, lovind, zdrobind, zdrelind orbe9te, 9i-a facut loc
pana la statua eroului'de pe treapta careia vorbea oratorul.
4 A fost o scena de teroare de nedescris.
o La vederea agen%ilor avinaIi, can voiau s puna mana
pe el, tanarul Coriolan s'a suit repede pe statua, 9i 'ntr'o
15
clipa a fost in picioare pe coapsa calului, de unde a strigat:
o Fie toata lumea martora la aceasta noua infamie a celui
mai infam dintre regimuri! >>
o Dar bandi%ii 1-au apucat de picioare. Atunci bravul
tanar a luat pe la spate in braIe trupul lui Mihai Bravul 9i
20
s'a inc1e9tat de el cu putere. Bandi%ii il trageau de picioare
a9a de tare, incat, daca tanarul nu ceda 9i nu lasa pe Mihaiu
Bravul din brate, atunci on ar Ii frant trupul de bronz al
eroului, on acele hare salbatice i-ar fi smuls picioarele din
incheeturi )>.
25
o Nu! nu! acest guvern a 'nebunit !..)>.
Acesta era Coriolan Draganescu... *i cu toata prodi-
gioasa lui activitate de tribun politic, el nu 9i-a neglijat
studiile decat foarte pulin. A frecuentat regulat cursurile la
Universitate 9apte-opt ani, 9i nu cu pulina bucurie, parinIii,
30 rudele 9i numero9ii sai amici au cetit intr'o zi in 0 Amicul
Poporului* urmatoarea notira la ultimele informa-ciuni:
o Aflam cu deosebita placere ca tanarul Coriolan Draga-
nescu, eminentul student al UniversitaIii noastre, 9i-a sus-
Vnut cu succes teza de licen-ca in drept, tratand cu talent
95 despre 4 Ordinea publica in Statul modern )>. Eminentul
tanar a fost viu felicitat de membrii comisiei. Din
parte-ne, ne facem o datorie a-1 felicita asemenea, dorindu-i
stralucita cariera pe care de sigur cu talentele sale o meritak

www.dacoromanica.ro
 TEMPORA . . . 249

Licenpat in drept ! tanar eminent ! irezistibil orator !

caracter mare ! idei generoase !.. De sigur, mi-am zis eu,
iata un cetacean de mare viitor. Frumoasa cariera I.. Il
avusesem totdeauna in vedere pe eminentul tanar. Ispra-
s vile lui ca student erau aa de sgomotoase, incat mai in
fiecare zi trebuia sa auz, sa citesc sau sa pomenesc de acest
frumos nume, Coriolan Draganescu! Par'ca a fost insa un
facut... Dupa ce am citit noti ;a despre ob %inerea licen %ei
lui In drept, Incet -Incet am Inceput s uit de numele alta-
to data atat de celebru, qi era firesc lucru: it uitam fiindca
nu mai ma 'mpedecam de el la tot pasul. De mult acum 11
uitasem de tot. Era vreme turbure. Chestiuni politice
acute ; criza economics, agricola, finarrciara, calcari mai
mult sau mai pulin grave ale pactului fundamental -
15 toate aceste iritasera mult opinia publica. Studen-cimea era
In fierbere i pusese de gand sa manifesteze. Ce s'o fi facut
astazi la statua lui Mihai-Viteazul? Ia sa vedem. Am luat
a Amicul Poporului i am citit:

4 Au trecut de culmea infamiei! Sariii, cetaleni! Re-

20 gimul a turbat !
4 Fapta de azi a acestor talhari a Intrecut tot ce se putea
Inchipui din partea unor aga lapadqi de lege i de Dumne-
zeu !
Studen-cii au fost schingiuii, sdrobii, macelariO!
25 K Bandi %ii regimului au avut ordin sa traga 'n carne vie
i au tras !
4 A fost ceva i oribil i murdar !
a Sangele generoasei tinerimi romane a roit marmora
alba pe care se ridica statua celui mai mare erou roman !
so 4 sa nu creaza Ins& bandiiii ea nu va veni ceasul pe-
depsei!
4 Ucigaii tinerimii sunt nota-ci i nu vor scapa de ras-
pundere macar de s'ar ascunde in gaura de arpe...
4 In deosebi, promitem neruinatului inspector poli-cist,
35 canaliei ordinare, migelului fara ruine, salbaticului sbir i
calau antropofag, care raspunde la desgustatorul nume
de Coriolan Drag...

www.dacoromanica.ro
 1 APRILIE
De sigur, avand cineva inspiraiie, poate min %i si misti-
fica pe altul on in ce zi peste an: dar la zi'ntai de Aprilie este
un fel de datorie, pentru cine vine la tradiviuni, sa minIa
5 i sa mistifice, inspirat on nu. Oricat s'ar parea de co-
muna arta mincitului, arta pe care o profeseaza omenirea
intreaga cu atata pasiune, prima arta frumoasa, pe care
a profesat-o speIa noastra tot, ca orice arta, unii o fac
cu mai pulin, al ;ii cu mai mult talent, cu mai mult sau
io mai pulin succes. Isvorul ei sta in acea putere nepatrunsa
a spiritului, pe care o numim imagina-ciune, si fireste ca
oamenii nu sunt deopotriva 1nzestraci cu acea putere.
Apoi, imaginaIiunea este si ea condilionata la fiecare
individ de temperamentul si caracterul lui. Astfel, sunt
15 minciuni si mistificari vesele, inteligente, delicate ; altele
stupide, grosolane, lugubre chiar. De exemplu, tanarul
Costica Petrachescu, controlor al unei marl administra-
Iiuni publice, este vestit printre camarazii lui, atat cei din
serviciul central cat si cei din serviciul exterior, pentru
20 talentul cu care stie sa mistifice la 1. Aprilie. Nu se poate
o imaginaVe mai bogata. Nota caracteristica a inven %iu-
nilor tanarului controlor este nota lugubra. Cateva speci-
mene din celebrele-i mistificari vor da o idee exacta ceti-
torului despre talentul lui d-1 Petrachescu. Sunt din anul
25 trecut, 1 Aprilie 1900:
Domnului Teodor Ionescu, impiegat clasa III.
Direcia generala X...
Draga Tudorache, Bucuresti.
so Imediat ce vei primi scrisoarea mea, sue-te in tren qi
vino aci. Este neaparat nevoe de prezen %a ta. Unchiu-tau

www.dacoromanica.ro
 1. APRILIE 251

Panait este foarte greu bolnav; 1-a lovit iar apoplexia i

doctorii nu mai dau nici o speraMa de scapare ; cel mult
pans maine sears poate s'o mai duca. Am vorbit cu
madam' Ionescu, mama ta, i mi-a spus sal; scriu, fiindca
5 singura nu tie ce masuri sa is in caz de nenorocire. Pravalia
lui unchiu-tau Panait a ramas pe mana bae ;ilor i a lui
lordache, tejghetarul, aa ca data n'ai fi to aici la cazul
fatal, cine tie cu ce va alege %i la motenire!
Fa-1i curaj! tort o sa trecem prin asta: aa e via-ca
10 noastra! to-ci suntem muritori!
Te wept la sosirea trenului in gars.
Al tau fidel amic,
V. Petrachescu

Domnului Panait Mistopolu, comersant, Targul Y...

15 Prea stimate neica Panait,
Nepotului dumitale Tudorache Ionescu, impiegat clasa
III la direccia noastra generala, i s'a intamplat o mare
nenorocire. Dintr'o desperare de amor, pe care-1 trata
cu o fats dela mainele de scris ale serviciului central, a
20 nebunit si a vrut aseara sa-si spintece pantecele in can -
%ilerie, cu nite foarfeci marl dela registraturd. Au sarit
mai multi camarazi ysi, cu mare lupta, i le-au putut smulge
din mana. Atunci, bietul Tudorache a 'nceput sa cante i
sa joace, i pe urma s'a repezit sa stranga de gat pe unul
25 dintre camarazi, crezandu-1 ca este amanta lui care-1
tradeaza.
Te rog, nu spune lui madam' Ionescu, mama nenoro-
citului, Ii ateapta-ne maine diminea/a in gars, la sosirea
trenului. Doctorii au spus ca aka scapare nu e decat li-
30 nitea in sanul familiei. Maine it aducem pe bietul Tudo-
rache.
Iraqi curaj, neica Panait ; aa e viaia omului, n'ai ce-i
face! dar pacat de el, ca era tanar!
Inca ()data, nu cumva sa lipswi din gars ca sa-1 iei in
35 primire pe bolnay.
Al d-tale, cu tot respectul,
C. Petrachescu

www.dacoromanica.ro
252 NUVELE SI SCHITE

De prisos sa mai spunem ce qi-au spus a doua zi 1 Aprilie,

dis de dimineata, d-1 Teodor Ionescu, impiegat clasa III
din Directia Genera la X... i respectabilul sau unchiu
Panait, cand s'au intalnit, la sosirea trenului, pe peronul
5 garii din Targul X...
Dar alta:
Telegrama.
Mandache Smarandescu, impiegat Direc %ia Genera la X...
Bu cur eti.
10 Casele voastre i pravaliile aici pia ;a mare in flacari.
Raspuns platit 10 cuvinte.
Petrachescu.
D-1 Costica Petrachescu, controlorul, are stranse lega-
turi de pretenie cu reporteraul unei mari gazete bucu-
15 rqtene. Ii da, foarte emotionat, urmatoarea informa%ie
pentru editia de dimineata:
Aseara s'a intamplat in gara N... un teribil acci-
dent.
o Trenul de persoane sosind pe linia a doua, publicul a dat
20 navala catre peron, trebuind sa traverseze qinele liniei
intaia >>.
4 O dams in varsta, voind i ea sa treaca mai la urma,
s'a 'mpiedicat in rochie i a cazut pe vine. A voit sa se
scoale cand iata trenul accelerat, care intra in gara cu o
25 vitesa nenchipuita*.
4Nenorocita femee se ridicase i eise de pe vine; dar,
fiindca batea un vant puternic i, poate, din pricina cu-
rentului provocat de iu %eala locomotivei, pulpana rotondei
umflata a fost apucata de botul mainei. Intr'o clips L-
BO meea a fost smulsa, invartita in loc i apucata sub ro %i.
4 Toata lumea tipa. In zadar ! mecanicul n'a putut opri
deck prea tarziu, cand nenorocita era cu desavarire
sdrobita o masa de carne informs.
o Victima acestui teribil accident e doamna Tincu%a
sa Costandineasca, soacra d-lui Iancu Dimitrescu, impiegat
clasa I In Direc %ia Genera% X...

www.dacoromanica.ro
 APRILIE 253

#1Nenorocita 'lasa o frumoasa avere fiicei sale, d-nei

Dimitrescu.
e Condolean %ele noastre neconsolatului ginere
Iarai de prisos a spune ca In aceia0 zi chiar, la ediia
s de sears de 1. Aprile, ziarul felicitand pe ginere, a anun %at
cu bucurie ca a fost indus In eroare de un miel, a d-na
Constandinescu nici nu se afla in ziva de 31 Martie In
tren.
A ! Dar nu numai d-1 Costica Petrachescu, controlorul,
10 are imaginaVe ; i, afara de. asta, In fiecare an e cate un 1
Aprilie !
Domnului Costica Petrachescu, controlor al Direqiunii
Generale X..., Targul-N...
Draga Costica,
is Am dau o veste foarte bunk. Aseara in sfarit am
putut sa punem mana pe noul buget, pe care direc-cia 1-a
%inut foarte secret pans acuma.
Ai avut mare noroc. Din posturile de controlori s'au su-
primat doua, i s'a fnfiir4at Inca un sub-inspector pe langa
20 ceilal0 capte, cari trebue sa controleze pe cei cinci contro-
lori.
Eti inaintat in noul post.
Leafa noului sub-inspector este de 350 lei pe luna
afara de diurna ; adica, vei capata Inca 50 lei diurnk, peste
25 ce aveai in calitate de controlor, i not tot cu ce aveam
ramanem.
Halal sa-Ii fie ! se vede Ca ai bunk protegie !
Dar, in orice caz, nu crede c suntem invidio9i; suntem
buni camarazi i to felicitam. Aseara am baut Cate un pahar
so in sanatatea ta. La revedere ! Amicii tai sinceri.
Teodor Ionescu, Iancu Dumitrescu,
Mandache Smarandescu
Alta :
D-lui Costica Petrachescu, sub-inspector etc. etc.
35 Draga Costica,
Am aflat dela nepotu-meu Tudorache Ca te-a inainta-
tara. Foarte bine a facutara. Amploiat ca dumneata detept

www.dacoromanica.ro
254 NUVELE BSI SCHI'j'E

i de treaba n'a mai avutara ei. SA -%i spui drept ea ne-am

bucuratara qi eu i sora-mea, mama lui Tudorache, ca de
copilul nostru. Sa traeti i la mai mare!
Al d-tale ca un p&rinte,
5 Panait Mistopolu.
Telegrams.
Sub-inspector Costica Petrachescu etc. etc.
Ginerele spus inaintare. Felicitarile noastre sincere.
Tincu%a Costandineasca.

to Directia General& X... Serviciul Administrativ No. 15.245-31 Martie 1901.

Domnului Costica Petrachescu, controlor etc. etc.
Domnule,
Prin noul buget 1900 1901, suprimandu-se, pe mo-
tive de economie, postul de controlor in care funclionaIi,
15 vi se aduce la cunwin-ca ca ramane-ci In disponibilitate
pans la alte
PrimiIi etc.
Director general, N. N...

www.dacoromanica.ro
 LA PA$TI
10 ceasuri si jumatate seara, in Sambata Pastelui.. .
(c Mamie Magazin de Coloniale, Delicatese, Comestibile
et Colori si mare Depou de Vinuri et Bauturi Jndigene
s et Streine )), cu firma < La trei struguri tricolori , si-a
lasat obloanele si inchis gazometrul.
Tanarul Lache, funcionar comercial in acest mare ma-
gazin, isi puree costumul cel nou si cravata cea noua,
ii inca10 ghetele cele noui cu bize %uri, isi is palaria cea
to noua si porneste.
Douazeci si patru de ore de absoluta libertate. ..
Sa-1 urmarim teas cu teas si pas cu pas.
11 si jumatate Sambata noaptea.
Clopotul dela Mitropolie...
15 Un tun...
Lache trece podul dela Palatul Justi %iei in direcia Sud.
Al doilea tun.. .
Lache a intrat in curte la Doamna Masa.
In biserica nu mai e loc.
20 Lache sta afara ... Se inchina .. . Cuprins de o adanca
evlavie, isi aduce aminte cu dor de parin ;ii lui dela Otopeni.
Incet-incet, tot varandu-se, reuseste sa suie treptele dela
intrarea templului.
Aude corul... dar nu poate vedea deck marele po-
ns licandru, inveluit intr'o cea.ca groasa.
Se 'idlea in varful picioarelor rezemandu-se cu mainile
intai pe umerii unei cucoane, care-1 face obrasnic si ma-
gar, pe urma pe una dintre coloanele de marmora imita %ie.
Sta cateva minute cu capul intins si in varful picioa-
30 relor.

www.dacoromanica.ro
256 NUVELE BSI SCHITE

Par'ca ar vedea mai bine a9a, insa o gheatA, a din

dreapta, 11 supard cand sta In varful picioarelor.
Lache rabda cat rabda, apoi se hotard9te BA se mai lase
i pe calcae.
5 Lumanarile se aprind.
Lache scoate din buzunar o portocala, ii trage coada
Si ia, dela cucoana care 1-a facut magar i obraznic, lumina.

12 iun sfert.
Lache sue la Mitropolie cu portocala aprinsA.
10 Suind gande9te... La ce? La un lucru foarte ciudat :
de ce totdeauna gheata din dreapta supard mai tare decat
cea din stanga? Si apoi: de ce la sui9, supara gheata din
dreapta mai tare decat pe drum drept ?
1. si trei sferturi...
15 Lache coboara dealul Mitropoliei, Iinand strans porto-
cala aprinsA.
Ciudat lucru! la cobork, gheata din dreapta par'ca su-
Vara 9i mai mult ca la sui9...
Cu cat it strange gheata, cu atat Lache strange por-
no tocala 0 strange pans o sparge.
Sufla, o stinge i o pune in buzunar.
5 9i jumatate
Lache umbla pe strada lard sa 9tie exact unde vrea
sa meargA, Para sa fi hotarit cum sa inceapa petrecerea
25 de Paqt.i.
Ciudat lucru insa !
Si pe loc drept, gheata din dreapta supAra tot a9a de
tare ca 9i la sui9 on cobork..
7 ceasuri
30 Lache se intalne9te cu un amic, alt func/ionar corner-
cial, tot comestibile et colori.
Christos a 'nviat !
Adevarat a 'nviat !
Oricat sa zici, teribila potriveala ! Ghete la fel!
35 Da, dar pe amicul, nu-1 supara gheata a din dreapta
II supara a din stanga.

www.dacoromanica.ro
 LA PATI 257

A! care va sa zica, atunci ce e de facut?

E lucru simplu. Lache is la bras in stanga pe amicul
sail, care primete bucuros, i aa pornesc inainte, re-
zemandu-se unul de altul in partea piciorului la care nu-i
a supara gheata.
8 ceasuri dimineasa.
Sunt pe bulevard...
Lache are o idee: sa saza pe o bailed.
Amicul aproba ideea lui Lache...
to *ed, i unul intinde piciorul din dreapta, adica Lache,
iar celalalt intinde piciorul din stanga, amicul, care va
sa zica...
Si ed aa foarte melancolici, privind cum tree fel de
fel de trecatori i de trecatoare, unii mai incet, alsii mai
15 iute, ba unii chiar alearga, par'ca ar fi cu picioarele goale.
9 ceasuri.
Lache zice:
Ai sa mai umblam... mai rau e cand sezi 1
Si amicul zice:
20 Si mie mi se pare...
Se ridica i, mucanduli fiecare buza de jos, iar se
iau la bras.
Spre Cimigiu...
Coborind, vad cadre atarnate pe grilajul gradinii...
25 Amandoi, amatori de bele-arte, au de o data acela gand:
s stea pusin sa se uite la cadre.
Se opresc, rezemandu-se bine unul de altul i ridicand
picioarele de afara: Lache pe cel din dreapta, cum sine
pe amic de bras in stanga; iar amicul, pe celalalt.
30 Dar o galerie de pictura este cea mai obositoare di-
strac%ie intelectuala.
Dupa cateva momente de admirasiune, Lache zice:
Ai sa umblam... e rau cand stai!
Si amicul zice:
35 Si mie mi se pare.
Atunci pornesc ca doi frasi din Siam 9i incet-incet tree
la maidanul Duca.

www.dacoromanica.ro
258 NUVELE BSI SCHI'j'E

10 ceasuri.
Lache i amicul se dau In leagan, fiecare intinzand pi-
ciorul din partea unde s'au Iinut la brae...
Par'ca vantul face bine, la Inceput...
5 Dar peste cateva momente, cei doi amici se satura de
leagan i pornesc dupa metoda lor.
1. i jumatate dupa amiazi.

Lache s'a desfacut pentru un moment de brawl ami-

cului, care sta rezemat de un perete al vestibulului Tea -
io trului National.
Lache cumpara dela casa doua staluri III.la (( Sinzeana
Si Pepelea >.
E imbulzeala la casa.
Un glas sfaietor:
15 - Nu mai ma calca i d-ta, domnule!
4 i jumatate dupa amiazi.
S'a ispravit spectacolul...
Lache coboard, cu amicul sau la brat cele trei trepte
ale vestibulului.
20 Se opresc in faIa bancii, pe trotuar.
O inspira %ie trece prin mintea lui Lache:
Hai sa edem!
Sed, i Lache zice:
Eu o scot.
25 - Si eu o scot, zice amicul.
Atunci fiecare 1i scoate gheata dela piciorul din partea
unde nu se ;inusera de brat adica Lache pe a din dreapta,
i amicul pe a din stanga.
O sfanta libertate!
90 Am putea pentru ca sa zicem ca nu e ceva mai sfant
pe lume! i putem pentru ca sa afirmam ca n'au fost
vreodata doua picioare mai fericite decat acum piciorul
drept al lui Lache i piciorul stang al amicului sau.
De fericire, ele nu mai tiu ce sa faca cu degetele lor, -
s5 par'ca ar canta la clavir.
Si teribila potriveala, domnule! amandoi poarta ciorapi
crem i cam largi, care yin de fac cute i, firete ca, data
face cute ciorapul, e mai rau cand e gheata strimta.

www.dacoromanica.ro
 LA PASTI 259

Foarte frumos pe pia-0 Teatrului! stai, ma 'n %elegi, la

umbra si to ui/i... si vorbesti si razi, si se mai sbicesc
si ghetele de lacrimile picioarelor...

5 ceasuri dupa amiazi.

s Lache zice:
Hai sa mergem!
Amicul zice:
Hai!
Si amandoi isi potrivesc ciorapul crem, tragandu-1 bine
io si facand o cuts sistematica subt calcaiu... Apoi, fie-
care isi ia gheata si Vara piciorul in ea...
Varful merge... calcaiul nu vrea, scarIaie, si picioarele,
cari au gustat ()data libertatea si lumina, incep sa palpite
si sa svacneasca nebuneste la ideea ca o noua era de
15 sclavie si de'ntuneric trebue sa inceapa: o adevarata
revolts, care n'ar putea fi nabusita decat cu praf de
federvais; dar praful lipseste, si revolta triumfa.
Lache zice:
Nu merge!
20 - Nu merge! zice si amicul.
Si amandoi lass ghetele jos, fiecare in partea lui si
amandoua picioarele incep iar sa joace din degete ca
niste maini de harfonista.

8 ceasuri dupa amiazi.

25 Lache si amicul beau bere la Gambrinus, unde e lume
destula.
Amandoi sunt cu piciorul respectiv liber si cu ate o
gheata alaturi.
Platesc si vor sa piece.
so Se apleaca sa-si ia fiecare gheata,
Cauta in zadar: ghetele lipsesc amandoua,
Un mare hohot de ras porneste dintr'un col% al berariei.
Toata lumea se uita intr'acolo.
Ce e?... Un caine englezesc al unui filer, chine dresat
35 la circ sa serveasca pe stapan ca fecior in casa, face sluj
Iinand cloud ghete'n gura.

www.dacoromanica.ro
260 NUVELE SI .SCHITE

9 ore seara..
Lache i amicul stau in trasura picior peste picior, cel
de deasupra numai in ciorap crem.
Lache zice:
5 Hai sa le schimbam! sa vedem.
Haide... Oprete birjar.
Geniala inspiraVe a avut Lache!
Ghetele schimbate merg minunat. Dau drumul birja-
rului si se intorc in targ cu tramvaiul, la Mitica Geor-
io gescu.
Dar, vai! fatalitate, ca sa zicem aa!
La Mitica,amandoi sunt forcaIi sa scoata iar cate una,
insa acuma vice-versa: Lache p' a din stanga i amicul
p' a din dreapta... i cu mai multa precauliune deck
15 la Gambrinus fiecare i-o sine dinainte pe masa...

www.dacoromanica.ro
 0 ZI SOLEMNA
Zi 'ntaiu de Maiu stil nou 1900, zi de redeteptare,
ziva florilor, ziva triumfului primaverii, a fost ziva i a unui
alt mare triumf triumful unei idei mari ! ziva 'n care s'a
s realizat in fine un ideal de multa vreme hranit cu pasiune
in sufletul celui mai neobosit dintre primarii urbani ai
regatului, in sufletul bravului meu amic Leonida Condeescu,
primar al urbei Mizil. Numai acela care a luptat in via %a
lui pentru o idee mare, numai acela care i-a jertfit li-
to nitea, odihna, totul, pentru o cauza publica, numai acela
poate in-celege importan %a zilei de 1 Maiu 1900.
Mizilul !.. Apzat la poalele Tohanilor, celebre pod-
gorii, aceasta urbe o gradina se rasfaIa cu multa co-
chetarie pe o paj4te pland, asupra careia bate soarele in
15 pEn de cum rasare i pans apune, iarna i vara. Rar
se gasete o panorama aa de placuta i atat de luminata:
la miazanoapte, tramba podgoriilor aci aproape, i mai sus,
in departare, treptele din ce in ce mai azurii ale CarpaIilor ;
la miazazi, campia vasta, care se 'ntinde, uor povarnita
20 pans departe 'n Dunare. La spate cea din urma treapta a
munIilor ; in fa %a neVarmurita zare a campiei. Se poate
zice ca Mizilul este poarta Baraganului. Alaturi se afla
Fefeleiul, ilustru pentru vechimea lui istorica, leaganul
aristocraIiei de pe albia Buzaului ; se mai afla apoi aci
25 aproape Inotetii i mai incolo Lipia, amandoua vestite
pentru cultura pasionata a rasei cavaline i pentru cursele
de cai pe deelate qi pe distanIe de sute de chilometri...
Se intinde o campie
Pe sub poale de Carpa%i,
90 Camp deschis de... cii!arie, etc.

to
www.dacoromanica.ro
262 NUVELE SI SCHITE

Mizilul straluce9te In mijlocul tuturor, 'Ana acuma ca

reedin-ca de suprefectura i ca una din cele mai impor-
tante centre politice ale %aril. El datorete Insa in mare
parte importance sa activitaii, energiei i devotamentului
5 lui Leonida Condeescu. Se poate oare zice Termopile fara
a zice Leonida ? Nu, de sigur. Ei tot astfel, tine zice Leo-
nida, zice Mizil. Mizilul nu se poate concepe altfel; dar
nici Leonida.
Ce a facut Leonida Condeescu pentru urbea lui este
10 imposibil de descris pe larg Inteun cadru aa de stramt. Ma
voiu margini prin urmare a consemna, In lineamentele for
generale, unele din faptele sale cele mai importante al caror
mobil a fost totdeauna dorin %a ferbinte de a afirma impor-
tana Mizilului, de a grabi ridicarea Mizilului, de a realiza
is Inflorirea Mizilului.. Este Leonida un ambilios? Da, fara
Indoiala! zic eu ; dar cand ambiiiunea nu este egoista, ci
altruista ; cand ea s'aprinde pentru binele public, este
nobila qi mai presus de orice lauds. Din frageda lui tineree,
Leonida a visat un Mizil mare, un Mizil cel puIin capitala
20 de district deocamdata Astfel, odata 1-a intrebat pro-
fesorul la lecIia de geografie:
Leonido, care e capitala judqului Buzau?
Mizilul, domnule ! a raspuns cu mandrie tanarul
Leonida, viitor primar al urbei sale natale.
25 Nu-i adevarat, Leonido, a zis profesorul: e Buzaul...
Dar capitala jude %ului Prahova?
Mizilul, domnule ! a raspuns hotarlt junele.
Nu-i adevarat, Leonido: este Ploietii.
Dar a jude %ului Ialomi a?
30 Mizilul, domnule! a raspuns desperat baiatul.
Nu-i Mizilul; e Calaraii... Treei la loc !
Leonida a tacut, incruntanduli sprancenele e foarte
sprancenat i a trecut la loc. Dar data a tacut, asta nu
Inseamna ca n'a gandit...
35 A ! i-a zis el in gandul lui. A ! care va sa zits Mizilul
nu e capitala de jude%!
De atunci tanarul nu a mai avut astampar, Ina-
inte chiar de varsta legiuita s'a aruncat cu pasiune In
luptele politice, i orice gluma de o parte trebue sa

www.dacoromanica.ro
 0 ZI SOLEMNA 263

marturiseasca fiecine ca pucini dintre barbaIii notri politici

mari i mici au fost ala de consecueaci ca Leonida: soldat
credincios al partidului conservator, Inca de pe vremea cand
nu se 'ndura sa creaza ca Mizilul ar putea fi ceva mai pu ;in
5 decat capitala Ialomilei, data nu a Buzaului sau a Pra-
hovei, a ramas pans astazi acelaq partidul sau n'are
un membru mai nestramutat i mai devotat.
Toate staruiacele lui Leonida pentru a face din Mizil
capitala unuia dintre cele trei jude-ce limitrofe au ramas
10 infructuoase: era peste putinIa a se degrada, fara nici un
motiv plauzibil, Ploietii, Buzaul on Calaraii. In privirrca
Ploetilor Leonida gasise motivul, un motiv destul de
puternic: Ploetii se facusera vinovaci de o crima contra
unitaii Statului; acest ora se proclamase odata republica
is independenta ; Statul avea tot dreptul sa pedepseasca
Ploetii i sa declare Mizilul capita% a Prahovei. La aceasta
argumentare sdrobitoare a lui Leonida, i s'a raspuns ca un
caz identic se petrecuse cu sora noastra de ginta latina,
Frania: Parisul se declarase i el comuna independenta ;
20 cu toate astea, nimeni nu s'a gandit sa-1 pedepseasca prin
degradare, mutand capitala districtului In alts parte, la
Versailles, de exemplu.
Atunci, Leonida a propus guvernului o alts solu-ciune:
sa se is cate o bucata din cele trei jude ;e limitrofe, sa se
25 faca un trup, care sa se declare jude% de sine statator cu
capitala Mizil. SoluVunea era neadmisibila din cauza crizei
de care suferea tezaurul public.
Fara sa renunce a gandi la realizarea visului sau Intr'un
timp mai oportun, Leonida a Inceput sa starue ca, harem
so sa se stramute la Mizil Episcopia de Buzau. Fatalitate,
Insa! S'a opus Sinodul.
Atunci, data nu se poate Episcopia, stramutaci la
Mizil macar regimentul 32!
La aceasta s'a opus comenduirea corpului respectiv de
95 armata.
Atunci, data nu se poate regimentul 32, InfiinIaIi-ne
un liceu clasic i muta %i la Mizil facultatea de medicina
din Ia9i!
La aceasta s'a opus Ministerul Cultelor.
20

www.dacoromanica.ro
264 NUVELE SI SCHITE

Sau cladiIi-ne un teatru na%ional cu o subven %ie din

partea Statului. .

La aceasta s'a opus direc %ia generals a teatrelor.

Multi vrajmai are Mizilul! a gandit cu amaraciune
a Leonida, i la acest gand i-a indoit energia. A cerut o
audienIa la Rege. La aceasta audienIa, Leonida i-a aternut
tot programul sau de desvoltare a Mizilului, aratand in
culori vii Suveranului perspectiva unui mare% ora, care
sa fie cu vremea fala regatului.
to Sire, tot s'a facut pentru alte orae ; pentru Mizil,
nimic! Noi n'avem reedinIa de judei, n'avem tribunal,
n'avem episcopie, n'avem regimentul 32, n'avem liceu,
n'avem facultate de medicina, n'avem teatru na%ional,
n'avem pod peste Dunare, n'avem nimic, nimic, Sire !..
is Rugam pe Maiestatea Voastra sa ni se dea i noua ceva
din toate astea. S nu se uite ca Mizilul este un oral, care
a luat totdeauna parte cu entuzism la cele mai mari acte
ale istoriei nationale ; este pacat, Sire, ca Mizilul sa fie
astfel persecutat ; ca nu putem pentru ca sa zicem alt decat
20 a e o persecticiune!
Suveranul a promis ca va recomanda aten-ciunii guver-
nului staruinIele energicului primar, i 'n adevar, cum a
vazut pe prqedintele consiliului, i-a vorbit despre Mizil i
despre Leonida. Preedintele consiliului a suras cu bu-
ds natate i a spus Regelui:
Sire, primarul Mizilului este un tanar foarte meritos:
insa are... are... nu un cusur, ci un exces de calitate:
line sa faca cu orice pre; i cat se poate mai iute din urbea
sa macar un port de mare...
30 Pe cand Leonida medita asupra chestiunii arzatoare:
4 ce s'ar putea cere guvernului in favoarea desvoltarii Mizi-
lului? a iata ca Direcia Generals C. F. R. infiinceaza ex-
presul Bucureti-Berlin via Breslau. Leonida is itinerarul
oficial i vede... o scapare din vedere, probabil! o grepla
35 de tipar, de sigur !! In dreptul Mizilului nu se indica ora,
o linie dreapta, ca la Inoteti qi la Vintileanca! Alearga
la gars... CerceteazA.... Nenorocire! Nu e scapare din
vedere, nu e greeala de tipar ! Este exact: expresul trece
pe la Mizil fara s se opreasca, nici la dus, nici la intors!

www.dacoromanica.ro
 0 Zr SOLEMNA 265

A! asta e prea mult !

Un an! un an intreg de alergaturi, de staruinte, de pro-
testari, de ameninIari! un an de nelinite, de neodihna,
de lupta eroica! Atata lupta trebuia sa fie'n sfaqit inco-
11 ronata de succes. In sfarit, dela 1. Maiu stil nou, trenul
numarul 5 Bucarest-Berlin i trenul numarul 6 Berlin-
Bucarest se opresc in gara Mizil. Cel d'intaiu sosete In
gara la 10 i 12 minute i pleaca la 10 i 13 minute ante-
meridiane ; eel de al doilea sosete la 6 i 37 i pleaca la 6
to i 38 postmeridiane. La trecerea primului tren, simpaticul
primar al Mizilului, in culmea emo ;iunii, emo %iune legitima
a unui triumf atat de greu repurtat, a expediat colegului
sau primarului dela Breslau, urmatoarea telegrama:

Maire Burgermeister,
15 Breslau
Aujourd'hui jour solennel matin precises 10 h. 12 min.
express Bucarest-Berlin arrete gare notre Midil pavoisee
foule enorme presque dix mile personnes applaudissements
frenetiques enthousiasme comble commission trois citoyens
20 notables montes aller Buzeo banquet rentrer soir precises
6 h. 37 min. Midil express Berlin-Bucarest. Vive Alle-
magne ! vive Roumanie! vive Breslau! vive Midil! Salu-
tations fraternelles!
Maire Burgermeister Midil
so Leonida Condeescu. 1)

Inainte de inapoierea comisiei de trei dela Buzau, Leo-

nida primete urmatoarea telegrama:

1) Primar-Biirgermeisiru, Breslau. Azi dimineata zi solemn& precis 10

ci 12 minute expres Bucarest-Berlin oprit gars la Midilul nostru pavoazata
so multime enorma aproape zece mii persoane aplauze frenetice entuziasm la
culme comisiune trei cetateni notabili suit merge Buzau banchet se 'ntore
sears acasa Midil precis 6 vi 37 minute cu expres Berlin-Bucarest. Traiasca
Germania! Traiasca Romania! Traiascli Breslau! Traiasca Midilul! Salutari
fraterne, etc.

www.dacoromanica.ro
266 NUVELE SI SCHITE

Maire Burgermeister,
Midil.
Breslau touch profondement sentiments Midil! Vive
energiquc maire Leonida Condeescu.
5 Maire Burgermeister Breslau
Nedescifrabil 1).

A ! dar nu e totul sfarit ! zice Leonida, i se suie

in expresul numarul 6.
Unde merge acest primar, care nu obosete nici-
io data ?
La Bucureti.
Ce treaba are la Bucureti?
Merge sa staruiasca la C. F. R. Ca, pe tabliIa alba
cu litere roii, care indica direc %ia celor doua expresse, sa se
15 scrie de acum: Berlin-Bucarest via Breslau-Midil, i, vice-
versa: Bucarest-Berlin via Midil-Breslau.

1) Primar-Burgermeister, Midil. Breslaul adanc atins de sentimentele

Midilului! Traiasca energicul primar Leonida Condeescu!

www.dacoromanica.ro
 D-L GOE...
Ca sa nu mai ramaie repetent i anul acesta, mam'mare,
mamilica i tanti Mika au promis tanarului Goe sa-1 duck
'n Bucureqti de .10 Maiu.
Pu ne imports daca aceste trei dame se hotarasc a
parasi locul for sere a veni in capitals numai de hatarul
fiului i nepoplului lor. Destul ca foarte de dimineaVa,
dumnealor, frumos gatite, impreuna cu tanarul Goe, a-
teapta cu multa nerabdare, pe peronul din urbea X,
to trenul accelerat care trebue sa le duca la Bucureti. Ade-
varul e ca, daca se hotarate cineva sa asiste la o sarba-
toare nalional'a aqa de importanta, trebue s'o iea de di-
minea-ca. Trenul in care se vor sui ajunge in gara de nord
la opt fax% zece a. m. D-1 Goe este foarte impacient si, cu
is un ton de comanda, zice incruntat:
Mam'mare, de ce nu mai vine?... Eu vreau sa vie!
Vine, vine acuma, puiorul mamii! raspunde cocoana.
ySi saruta pe nepo/el ; apoi ii potrivete palaria.
Tfinarul Goe poarta un frumos costum de marinar, pa-
20 larie de paie, cu inscrimia pe pamblica: le Formidable, i
sub pamblica biletul de calatorie Infipt de tanti Mi %a
ca aka barbaVi biletul o.
%in
Vezi ce bine-i ade lui, zice mam'mare, cu costumul
de marinel?
25 Mamii.o, nu %i -am spus ca nu se zice marinel?
Da cum?
Marinal...
Ei! zice %i voi cum tiii; eu zic cum am apucat.
Aa se zicea pe vremea mea, cand a eit intai moda asta la
35 copii marinel.

www.dacoromanica.ro
268 NUVELE SI SCHI'fE

Vezi, ca sunte-Ci proaste amandoua? Intrerupe tanarul

Goe. Nu se zice nici marinal, nici marinel.
Da cum, procopsitule? Intreaba tanti Mi %a cu un
zambet simpatic.
a Mariner...
Apoi de! n'a inva-cat toata lumea carte ca d-ta!
zice mam'mare, si iar saruta pe nepo %el si iar li potriveste

JO
palaria de mariner.
Dar nu e vreme de discu ;ii filologice: soseste trenul
i nu sta mult.
-
Trenul este plin... Dar cu multa bunavointa din
partea unor tineri politicosi, care merg pans la o sta %ie
apropiata, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat...
Mam'mare isi face cruce, apoi aprinde o cigars... Goe
15 nu vrea sa intre in cupeu ; vrea sa sada In coridorul va-
gonului cu barba-Cii.
Nu!... nu e voe sa scoli capul pe fereastra, mitite-
lule ! zice unul dintre tineri lui d-1 Goe, si-1 trage pucin
20 -
Inapoi.
Ce treaba ai tu, urAtule? zice mititelul, smucindu-se.
*i dupa ce se stramba la uratul, se spanzura iar cu aman-
doua mainele de vergeaua de alama si scoate iar capul.
Dar n'apuca sa raspunza ceva uratul, si mititelul isi re-
25 -
trage ingrozit capul got inauntru si 'ncepe sa zbiere:
Mamicoo! mam'maree! tantii!
Ce e? ce e? sar cucoanele.
S opreasca! sbiara si mai tare Goe; batand cUn
picioare. Mi-a sburat palaria! sa opreascaaa!!!
Tot intr'un timp, iacata conductorul intra sa vaza tine
so s'a suit dela sta %ia din urma.
Biletele, domnilor!
Cocoanele arata biletele dumnealor, explicand d-lui
conductor de ce nu poate si Goe sa fats acelasi lucru:
fiindca biletul era in pamblica palariei, si, data a sburat
95 palaria, fireste c'a sburat cu pamblica si cu bilet cu tot.
Dar avea bilet...
Parol! chiar eu 1-am cumparat ! zice tanti Mica.
Conductorul insa nu Incelege, pretinde bilet ; data nu,
la statia apropiata, trebue sa-1 dea jos pe d-1 Goe. Asa

www.dacoromanica.ro
 D-L GOE... 269

scrie regulamentul: dacA un pasager n'are bilet i nu declara

ca n'are bilet, i se is o amends de 7 lei i 50 de bani, 0-1 dA
jos din tren la orice sta %ie.
Dar not n'am declaratara. ? striga marni/a.
5 Ce e vinovat baiatul, data i-a sburat palaria? zice
mam'mare.
De ce-a scos capul pe fereastra? eu i-am spus sa nu
scoata capul pe fereastra! zice cu pica uratul.
Nu-i treaba dumitale! ce te-amesteci d-ta? zice
10 tanti Mi/a urfitului...
Uite ce e, cocoana, zice conductorul, trebue sa plati%i
un bilet...
SA mai platim? n'am platitara data ?
Si pe d'asupra un leu i 25 bani.
15 Si pe d'asupra?...
Vezi, data nu te-astamperi? zice mami %a, i-1 sgudue
pe Goe de mfina.
Ce faci, soro? eti nebula? nu tii ce sim %itor e?
zice mam'mare.
20 Si, apucfindu-1 de mfina cealaltA, 11 smuceqte dela ma-
mi/a lui, tocmai and, trenul, clancfinind din roate, trece
la un macaz. Din smucitura lui mam'mare intr'un sens,
combinata cu clatinatura vagonului in alt sens, rezulta CA
Goe 1i pierde un moment centrul de gravitate i se rea-
25 zima in nas de clan/a uii dela cupeu. Goe Incepe sa urle...
In starlit, n'au ce &A faca. Trebue sa se hotarasca a plati
biletul, pe care are sa-1 tae conductorul din carnetul lui.
Neat insa de palarie !... Ce-o sa Lea d-1 Goe la Bucureqti
cu capul go1? i toate pfavaliile Inchise!... s'ar intreba
so oricine, care nu tie cats grije are mam'mare li cats preve-
dere. Cum era sa piece baiatul numai cu palaria de paie?
Daca se Intampla sa ploud, on racoare? Si mam'mare scoate
din sacule/u1 ei un beret tot din uniforma canonierii 4 le
Formidable o.
B5 Te mai doare nasul, puiorule? Intreaba mam`mare?
Nu... raspunde Goe.
SA moara mam'mare?
Sa moaral
Ad', sa-1 pupe mam'mare, ca trece I

www.dacoromanica.ro
270 NUVELE $I SCHITE

*i-1 pupa in varful nasului; apoi, asezandu-i frumos

beretul:
Par'ca-i sade mai bine cu bereul?... zice mam'mare
scuipandu-1 sa nu-1 deoache, apoi it saruta dulce.
5 - Cu ce nu-i sade lui bine? adaoga tanti Mi%a, gi it
scuipa gi dumneaei gi ii saruta.
Lasa-1 incolo! ca prea e nu stiu cum! ... Auzi d-ta!
palarie noua si biletul! zice mami%a, prefacandu-se foarte
suparata.
10 Sa fie el sanatos, sa poarte mai buna! zice mam'mare.
Dar mami-ca adaoga:
Dar pe mami %ica n'o pupi?
Pe tine nu vreau! zice Goe cu humor.
Asa? zice mami %a. Lasal... acopere ochii cu
is mainile si se face ca plange.
Las' ca stiu eu ca to prefaci, zice Goe.
Ti-ai gasit pe cine sa'nseli! zice mam'mare.
Marnica incepe sa raza ; scoate din sacule% ceva i zice:
Cine ma pupa... uite!... ciucalata!
20 Mamica pupa pe Goe, Goe pe mami %a i, luand bucata
de ciucalata, ese iar in coridor.
Puisorule, nu mai scoate capul pe fereastral... E
lucru mare, cat e de destept ! zice mam'mare.
E ceva de speriat, parol! adaoga tanti Mi %a.
25 Pe cand Goe iii mananca afara ciucalata, cucoanele se
dau in vorba de una de alta... Trenul alearga acuma
despre Crivina catre Perig.
Ia mai vezi ce face baiatul afara, mamiio ! zice
mamila catre mam'mare.
SO Mam'mare se ridica batraneste si se duce in coridor:
Goe! puisorule! Goe! Goe!
Goe nicaeri.
Vai de mine! %ipa cocoana! Nu-i baiatul! Unde e
baiatul!... s'a prapadit baiatul!
35 y5i toate cocoanele sar...
A cazut din tren baiatul! Ta-co, mor !
Dar deodata, cu tot zgomotul trenului, se and bubui-
turi in usa compartimentului unde nu intra decat o per-
soana.

www.dacoromanica.ro
 D-L GOE... 271

Goe! maica! acolo eti?

Da.
Aide! zice mam'mare! ei odata! ne-ai speriat !
Nu pot ! sbiara Goe dinauntru.
s De ce?... to doare la inima?
Nu! nu pot...
E incuiat! zice mam'mare, vrand sa deschida pe
dinafara.
Nu pot deschide! sbiara Goe desperat.
to Vai de mine! ti vine rau baiatului inauntru!
In sfarit, iacata conductorul cu biletul: primete pa-
ralele i libereaza pe captiv, pe care toate trei cocoanele
II saruta dulce, ca 0. cum 1-ar revedea dupa o indelungata
absenIa. Si mam'mare se hotarate sa stea in coridor, pe un
is geamantan strain, sa pazeasca pe Goe, sa nu se mai in-
tample ceva puiorului. Puiorul vede o linie de metal in
colIul coridorului, care are la capatul de sus o maia cu
maner. Se suie'n picioare pe geamantan, pune mana pe
manerul mainii i incepe sa traga.
20 ezi binior, puiprule! sa nu strici ceva! zice
mam'mare...
Trenul ii urmeaza drumul dela Periq catre Buftea cu
mare vitesa. Dar pe la mijlocul chilometrului 24, deodata
s'aude un uer, apoi semnalul de alarms, trei fluere scurte,
25 i trenul se oprete pe loc, producand o zguduitura puter-
nica.
Ce e? ce e?... ToIi pasagerii sar inspaimantaIi: la
ferestre, la ui, pe scari...
Goe! puiorule! Goe! striga tanti Mi %a i se repede
so afara din compartiment.
Goe este in coridor... De ce s'a oprit trenul?
Cineva, nu se tie din ce vagon, a tras semnalul de
alarms. Din ce vagon?... Asta e uor de constatat ; mani-
vela semnalului nu se poate trage decat rupandu-se a-ca
ss innodata i cu nodul plumbuit. Personalul trenului umbla
forfota, examinand roatele tamponate cu toata presiunea,
aa de tamponate ca-i trebue vre-o zece minute mecani-
cului sa-i incarce far pompa de aer comprimat i sa poata
urni trenul din loc. In toata vremea asta, conductorii

www.dacoromanica.ro
272 NUVELE SI SCHITE

si seful trenului alearga din vagon in vagon svi cer-

ceteaza aparatele semnalelor de alarms.
Cine poate ghici, in ce vagon era rupta a %a plumbuita
si rasturnata manivela? Ciudat ! tocmai In vagonul de
5 unde sburase mai adineaori palaria marinerului! Cine?
cine a tras manivela? Mam'mare doarme In fundul
cupeului cu puisorul in braIe. Nu se poate sti cine a tras
manivela.
Trenul se porneste In sfarsit, si ajunge In Bucureri cu
to o 1ntarziere de cateva minute. Toata lumea coboara.
Mam'mare aseaza frumusel beretul Iui Goe, 11 scuipa pe
puisor sa nu-1 deoache, 11 intreaba data -1 mai doare nasul
li -I saruta dulce.
Apoi cocoanele se suie cu puisorul in trasura svi pornese
is in oras:
La bulivar, birjar ! la bulivar !...

www.dacoromanica.ro
 VIZIT A
M'am dus la Sf. Ion sa fac o vizita doamnei Maria Po-
pescu, o veche prietina, ca s'o f elicit pentru onomastica
unicului sau fiu, Ionel Popescu, un copilas foarte dragu%
5 de vreo opt anisori. N'am voit sa merg cu mana goala si
i-am dus baieplului o minge foarte mare de cauciuc si
foarte elastics. Aten %iunea area a facut mare placere
amicei mele si mai ales copilului, pe care 1-am gasit im-
bracat ca maior de rosiori in uniforms de mare Iinuta.
to Dupa formalitaiile de rigoare, am Inceput sa convorbim
despre vreme, despre sor %ii agriculturii, d-1 Popescu
tatal este mare agricultor, despre cried scl. Am obser-
vat doamnei Popescu ca in anul acesta nu se prea vede
la plimbare, la teatru, la petreceri... Doamna mi-a fas-
ts puns a dela o vreme i se uraste chiar unei femei cu
petrecerile, mai ales cand are copii.
Sa--ci spun drept, cat era Ionel mititel, mai mer-
gea; acu, de cand s'a facut baiat mare, trebue sa ma
ocup eu de el; trebue sa-i fac educalia. Si nu sti-ci
20 d-voastra barbaiii cat timp ii is unei femei educa0a
unui copil, mai ales cand mama nu vrea sa-1 lase fara
educa-cie!
Pe cand doamna Popescu Imi expune parerile ei sana-
toase in privin %a educa %iei copiilor, auzim dintr'o odaie de
25 alaturi o voce ragusita de femeie batrana:
Uite, conic, Ionel nu s'astampara!
Ione!! striga madam Popescu. Ionel yin' la mama!
Apoi, catre mine incet:
Nu stii ce strengar se face... si destept...
so Dar vocea de dincolo adaoga:

www.dacoromanica.ro
274 NUVELE sSI SCHIJ'E

ConiVa! uite Ionel! vrea sa-mi rastoarne mainal...

Astampara-te ca te arzi!
Ione!! striga iar madam Popescu. Ionel! vin' la
mama!
5 - Sari, conical varsa spirtul! s'aprinde !
Ione!! striga iar mama, i se scoasa repede, sa mearga
dupa el. Dar pe cand vrea sa iasa pe up, apare micul
maior de roiori cu sabia scoasa i-i oprete trecerea, luand
o poza foarte marciala. Mama is pe maiorul In brale
io i-1 saruta...
Nu Ii-am spus sa nu te mai apropii de maina,
and face cafea, ea daca te-aprinzi, moare mama? Vrei sa
moara mama ?
Dar, Intrerup eu, pentru cine a%i poruncit cafea,
as madam Popescu?
Pentru dumneata.
Da de ce va mai suparaIi?
Da ce suparare !
Madam Popescu mai saruta odata duke pe maioraul,
20 11 scuipa, sa nu-1 deoache, i-1 lass jos. El a pus sabia In
teaca, saluta militarete i merge Intr'un col% al salonului
unde pe doua mese, pe canapea, pe foteluri i pe jos, stau
gramadite fel de fel de jucarii. Dintre toate, maiorul alege
o trambila i o toba. Atarna toba de gat, sue pe un superb
ss cal vanat rotat, pune trambiia la gura i, leganandu-se
calare, Incepe sa bats toba cu o mans i sa sufle In tram-
hi-ca. Madam Popescu imi spune ceva ; eu n'aud nimica. Ii
raspund totu ea nu cred sa mai lie mult gerul aa de aspru ;
ea nu aude nimica.
so Ionel! Ione!!! Ione!! ! ! Du-te dincolo, mama ; spargi
urechile dumnealui! Nu e frumos, cand sunt musafiri !
.

Iar eu, profitand de un moment cand trambila i toba

tac, adaog:
5i pe urma, d-ta eti roior, In cavalerie.
35 Major ! striga raandrul militar.
Tocmai! zic eu. La cavalerie nu e toba ; i maiorul
nu cants cu trambila : cu trambila cants numai gradele
inferioare ; maiorul comanda i merge 'n fruntea solda%ilor
cu sabia scoasa.

www.dacoromanica.ro
 VIZITA 275:

Explicalia mea prinde bine. Maiorul descalica, scoate

de dupa gat toba, pe care o trantete cat colo ; asemenea
gi trambi-ca. Apoi incepe sa comande:
Inainte! mar!
5 Si cu sabia scoasa, incepe sa atace stranic tot ce in-
talnqte in tale. In momentul acesta, jupaneasa cea ra-
guita intra cu tava aducand dulcea/a i cafele. Cum o
vede, maiorul se oprete o clipa, ca i cum ar vrea sa se re-
culeaga fiind surprins de inamic. Clipa insa de reculegere
10 trece ca o clipa, gi maiorul dand un racnet su.prem de
asalt, se repede asupra inamicului. Inamicul da un Iipat
de desperare.
Tine-I, conila, ca ma da jos cu tava!
Madam' Popescu se repede sa taie drumul maiorului,- care,
15 in furia atacului, nu mai vede nimic inaintea lui. Jupa-
neasa este salvata ; dar madam' Popescu, deoarece a avut
impruden-ca sa iasa din neutralitate i sa intervie in ras-
boiu, primete in obraz, dedesubtul ochiului drept, o pu-
ternica lovitura de spada.
20 Vezi? vezi, data faci nebunii? era sa-mi sco %i ochiul...
Ti-ar fi placut sa ma omori? Saruta-ma, sa-mi treaca i
sa te ert !
Maiorul sare de gatul mamei i o saruta... Mamei ii
trece ; iar eu, dupa ce am luat dulcea-ca, ma pregatesc sa
25 sorb din 'cafea...
Nu va supara fumul de tutun? intreb eu pe ma-
dam' Popescu.
Vai de mine! la not se fumeaza Barbatu-meu
fumeaza... vi... dumnealui.... mi se pare ca-i cam
BO place.
ySi zicand i dumnealui #, mama mi-arata razand pe dom-
nul maior.
A! zic eu, i dumnealui !
Da, da, dumnealui! sa-1 vezi ce caraghios e cu %igara
95 in gura, sa te prapadeti de ras... ca un om mare....
asta nu e bine, domnule maior, zic eu: tutunul
este o otrava...
Da to de ce tragi? ma 'ntrerupe maiorul lucrand
cu lingura in cheseaua de dulcea0...

www.dacoromanica.ro
276 NUVELE BSI SCHITE

Ajunge, Ionel! destula dulceala, mama! iar to -apuch

stomacul...
Maiorul asculta, dupace mai ia Inca vreo trei-patru
lingurice; apoi ese cu cheseaua in vestibul.
5 Unde to duci? Intreaba mama.
Viu acu! raspunde Ionel.
Dupa un moment, se 'ntoarce cu cheseaua goals ; o
pune pe o masa, se apropie de mine, imi ia de pe mescioara
tabacherea cu %igarete regale, scoate una, o pune In gura,
so si ma saluta militareste, ca orice soldat care cere unui %ivil
sa-i imprumute foc. Eu nu stiu ce trebue sa fac. Mama,
razand, imi face cu ochiul, si ma 'ndeamna sa servesc pe
domnul maior. Intind %igareta mea, militarul o aprinde pe
a lui i fumand, ca orice militar, se plimba foarte gray de
15 colo, pans colo. Eu nu-1 pot admira indestul, pe cand
mama Il scuipa, sa nu-1 deoache i imi zice:
Scuipa-1, sa nu mi-1 deochi!
Maiorul i-a fumat %igareta pans la carton. Apoi se
repede la mingea pe care i-am adus-o eu i 'ncepe s'o
20 tranteasca. Mingea sare pans la policandrul din tavanul
salonului, unde turbura grozav linistea ciucurilor de
cristal.
Ionel! astampara-te, mama! Ai sa spargi ceva...
Vrei sa ma superi? vrei sa moara mama?
25 Dar maiorul s'a 'ndarjit asupra ghiulelei saltatoare, care
i-a scapat din mana: o tranteste cu mult necaz de parchet.
Eu aduc spre gura ceasca, dar, vorba Francezului, entre
la coupe et les levres mingea imi shoal% din mans ceasca,
oparindu-ma cu cafeaua, care se varsa pe pantalonii mei
30 de vizita, coloarea oului de rata.
Ai vazut ce-ai facut?.. . Nu %i -am spus sa te-astam-
peri... Vezi! ai suparat pe domnul!... Altdata n'o sa-ti
mai aduca nici-o jucarie!
Apoi, intorcandu-se catre mine, cu multa bunatate:
35 - Nu e nimica! ese... Cafeaua nu pateaza! ese cu
niica apa caldal..
Dar n'apuca sa termine, i odata o vad schimbandu-se
la faIa ca de o adanca groaza. Apoi da un Iipat i, ridican-
du-se de pe scaun:

www.dacoromanica.ro
 VIZITA 277

Ionel! mama! ce ai?

Ma 'ntorc i vaz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pier-
duIi i cu dragalaa lui figura strambata. Mama se repede
spre el, dar pans sa faca un pas, maiorul cade lat.
s Vai de mine! -cipa mama. E rau copilului !... Ajutor !
moare copilul!
Ridic pe maiorul, ii descheiu repede mondirul la gat
i la piept.
Nu-i nimica! zic eu! Apa rece!
to II stropesc bine, pe cand mama pierduta ii smulge
parul.
Vezi, domnule maior? it intreb eu, dupa ce iqi mai
vine in fire: vezi? Nu Ii-am spus eu ca tutunul nu e lucru
bun. Altdata sa nu mai fumezi!
15 Am lasat pe madam Popescu linitita cu scumpul ci
maior afara din orice stare alarmanta, i am eit. Mi-am
pus oonii i paltonul i am plecat. Cand am ajuns acasa,
am inIeles de ce maiorul eqise un moment cu cheseaua in
vestibul ca sa-mi toarne dulceap in ooni.

"21

www.dacoromanica.ro
 LA M01...
Vagoane de tramvaiu galbene i albastre, tramcare, tra-
suri boereti, caruIe mitocaneti i biciclete i lume multa
pe jos... De pe atatea strade i cal, ca de pe atatea bra ;e
s ale unui fluviu uriaq, se varsa, ca 'ntr'o mare sgomotoasa,
pe bariera dela capul podului rargului-de-Afara, valuri
peste valuri de omenire. Precum este greu sa se mai int'al-
neasca doua picaturi de apa odata ce au apucat sa intre
fiecare dupa soarta ei in largul marii, aqa ar fi i pentru
to doua persoane sa se mai gaseasca, ratacite odata prin
invalmaeala Moilor, data n'ar fi cumin %i sali hotarasca
mai dinainte locul i momentul de intalnire. De aceea,
foarte cuminte au facut madam Georgescu a lui d. Mitica
ciaprazarul .i madam Petrescu a lui d. GuIa dela minister
15 0 cu tanti LucsiIa, moaa diplomats, de i-au dat ren-
dezvous: la trei ceasuri fix in pavilionul central la berarie
tine vine intaiu ateapta pe ceilal %i.
In interiorul unui vagon inchis al tramvaiului vechiu,
stau inghesuite, pe banchete i'n picioare, treizeci i patru
20 de persoane suferind foarte tare. Intre toate acestea, una
sufere mai grozav e cucoana Lucsi %a; fiindca toate
celelalte suffir numai de caldura i de sete, pe cats vreme
dumneaei sufere pe langa astea i de foame. Gaud se oprete
vagonul la Sf. Gheorghe, se face roie, apoi galbena i pe
25 urma simte o sudoare rece, i iar ferbin ;eala i iar racete,
i rasufla greu, tergandu-se pe sub barbia grass, i zice:
Uff ! data stiam, mai bine luam birze! (cA vorbea earn
peltic). Teribela caldura! mor!
Vagonul pornete dela Sf. Gheorghe i intra in calea
30 Moilor... Par'ca umbl'and, tot e mai bine, tot se mai face

www.dacoromanica.ro
 LA 11,10I... 279

niel curent. Curentul astfimpara pulin caldura ; dar

foamea nu se poate astfimpara cu o slabs suflare de vfint.
A fost de sigur o mare imprudema din partea acestei
dame sa piece deacasa asa, trei ceasuri dupa dejun, fara
5 sa guste ceva, mai cu seams ca, din cauza ca se grabea sa
nu scape ora de rendez-vous la pavilionul central, a dejunat
asa de usor: trei oua rascoapte, o capaIana de miel cu hors,
niste stufat, prune cu carne, friptura la.tava si salata de
castrave %i, trei cinzecuri cu sifon
$i o cafeluIa.
10 La Zece-Mese, vagonul se opreste iar. Cocoana Lucs4a,
se simte foarte rau. Pe trotoar, Ian& ferestrele vagonului,
se aude, acoperind tot sgomotul stradei, glasul unui bra-
gagiu. Moasa se scoala cu o hotarire suprema si, pardon in
dreapta, pardon in stanga, Iii face loc pans la usa ; Im-
15 pinge cu puterea desperarii pe toli de pe platforma ci da
sa sara ; vagonul se pune 'n miscare; moaca se arunca jos
facfind un pas fals. Bragagiu, de doua on salvator ! Daca
nu-1 apuca In brale, tine ctie ce se 'ntampla cu cocoana
Lucsi %a, cum e corpolenta si robusta!
20 Intr'un col% e puiintica umbra. Acolo 11 trage ea pe
salvatorul ei 1i bea una dupa alta doua litre de brags.
Braga este, ca bautura, foarte racoritoare si igienica ; iar
ca mancare, cea mai usoara ci totdeodata cea mai recon-
fortanta. In cateva clipe, moasa Lucsi%a s'a sim %it ren-
25 25 25 25 tremata: sffirseala asi acel sentiment de pierzare, care-1
vine omului cfind simte un gol de haos la lingurea, au dis-
parut cu desavArsire. Dar este tarziu: doua ceasuri si trei
sferturi... Vagoane dupa vagoane tree toate pline cu
vfirf un loccor nu se mai gaseste. La fiecare vagon, cocoana
30 moaca face semne cu umbreltro, cu batista, striga:opreste!
Nu mai e loc!
ySi vagoanele isi urmeaza drumul cu indiferema. Dar
iata ca se aude prin toata uruiala un sunet de timbru: un
vagon se opreste. Doi tineri elegan %i de pe treapta plat-
85 formei de dinainte se dau jos scuturfindu-si pantalonii $i
pulpanele redingotelor de contactul cu mitocanii. Locurl
goale! Cocoana moaca se arunca cu toata bravura, apuca
bara de fier, sue treapta, Impinge, se vary i ajunge pe
platforma. Un tanar, strivit sub presiunea cucoanei, vice:
21

www.dacoromanica.ro
280- NUVELE BSI SCHITE

Pardon, doamna! Nu vede %i ca nu mai avem loc

Eu vaz ca este ! raspunde cocoana Lucsita.
Da ; da, dumneavoastra sunte%i corpolenta!
Bine ca esti dumneata sub ;irel... Pc mine asa m'a
5 fa cut Dumnezeu, voluptoasa !. Cui-i plate !... cui nu...
Taxa, ma rog! striga conductorul.
Coana Lucsia scoate din portofel biletul pe care-1 avea
din pia-ca Teatrului. Conductorul observa biletul.
Asta nu-i dela mine.
10 - Da dela tine? intreaba cocoana.
Dela alt vagon.
Da le? nu e tot vagonul vostru? Am platit pana
la barer& .. m'am dat zos...
Daca v'a %i dat oclata jos, Intrerupe conductorul,
r5 trebue sa platiti a doua oars.
A doua oars ? Bravos ! frumoasa sarlatanie!
Dar in sfarsit plateste ssi ia biletul nou. Vagonul soseste
la bariera. Cocoana Lucsita coboara. Din amandoua col-
virile vine profumul de mititei: e o sensaIie neplacuta
20 pentru tine e satul; dar cui i-e foame, profumul acesta-i
pare mai bun deck odagaciul. Cocoana Lucsita se por-
neste cu narile umflate spre unul dintre col%uri, ca o pantera
atrasa de mirosul %apului salbatic.
Baete ! doi mititei!
25 Reconfortata, o ia pe jos si intra in pavilionul central,
unde o asteapta cu nerabdare compania.
Mitica! zice cocoana moasa, dupa ce rupe o bucata
de tura dulce dela madam Georgescu ; fa %i iinste?...
Ma! baete, o halbal... da sa nu-mi pui guler de gheneral!
30 Targul e in toiul Lume, lume, e ceva de speriat,
pe onoarea mea!
Dupa ce plateste d-1 Mitica, zice madam Petrescu:
Haide %i intaiu pe la oale, ca am promis sa cumpar
un flueras pentru baetelul lu madam Ionescu, stapana
35 casei.
Haide !
ySi au plecat spre oale.
Gaud sa treaca drumul, coana moasa zice:
StaIi!

www.dacoromanica.ro
 LA MOSI...
Gogoi prajite in uleiu! Sahanul clocotete. . Una...
doua... trei...
Aide .cav)! lass -le focului de gogoi! nu sinrci ea mi-
roase a ranted? Iar o sa-ti strici stomacul.
5 Ba, sa ma ier%i! nu miroase deloc a ranted.
La oale... A cumparat madam Petrescu flueraul i au
pornit to-ci la gradina la Iliad. Cand sa intre, striga cocoana
moaa la unul cu fes:
Ma! dzeanabet, ala cu sampanica! ad'o hmonadal...
10 Si dupa ce bea:
E re %e, bravos! mai ado una.
Pe urma trag to-ci planeta dela o italianca cu papagalul.
D. Mitica a cetit planeta cocoanii Luceitii:
(( Ai sa paci multe dupa inima to cea larga ; dar sa ai
is coraj, cad vei trai 'Ana la adanci batraneIe in mare fe-
ricire 5.
Ei, as! ce sa mai pal; data n'am paIit eu cat am
fost zuna! acum, haber n'am !
Pe urma d. Mitica a tratat-o pe tanti cu doua bardace
20 de floricele calde...
Lautari cu -cambalul, i flanete, i claranete, cu toba
mare, Si trambicioare, i fluerae, i haraitori, si clete
clanIanind pe gratare,Si strigate, i sbierete, 1i chiote!
e o placere!... i un miros de gratar incins! e o
25 bunatate!... S'a aezat prin urmare compania noastra
la o masa, i a comandat carna%i i fleici 1i doua baterii
cu sifon mare.
Ma baete! a strigat coana moaa... la flei-ci sa le
pui %imbru, m'ai inples? i sa le fre %e bine cu papa, m'ai
so pri %eput?
Si trage-i pe urma la falci !
Ce cioarle, %al() ! zice madam Georgescu ; iar ma-
nanci?
Te mananc? %e -am mai mancat?
95 Si s'a facut roie ca sfecla i a baut un macmahon pe
nerasuflate. Dar deodata, ca printr'un farmec, se opresc
intr'o clipa i lautarii i cimpoerii, i claranetele i toate
glasurile, i in acea clipa se aude banca pe care sta coana
Lucsi %a facand ca o cadenIa de fagot; apoi, iar pornete cu

www.dacoromanica.ro
282 NUVELE SI SCHITE

mult brio grandioasa sinfonie: muzici, jucarii, cleste,

glasuri...
Te? %e eadqi? zice coana moasa rosie ca focul.
Nu-i nimica! striga d. Mitica. Sifonul meu a facut
5 asa.
Ce sifon? zice madam Petrescu. Nici n'ai pus mana
pe el!
Par'ea dumneata n'ai vazut sifoane sa scarile fara
sa le atingi! daca rAsufla la masina...
io Dar pana sa explice d. Mitica, moasa s'a sculat repede
si s'a pierdut in invalmaseala.
Unde-i /a/a? Unde-i coana moasa?
S'a dus in grading, zice d. Mitica, sa mai traga o
planetal...
15 Al dracului d. Mitica!

www.dacoromanica.ro
 DASCAL PROST
Foarte de dimine4a, intr'o mahala departata, bat la
usa amicului meu Pricupescu, profesor de cursul secundar
preda istoria in clasele inferioare la un liceu. Desi
s foarte buni prieteni, n'am fost niciodata la el acasa ; asa,
nu ma mir ea i se pare ciudat a ma vedea la dansul.
Ei! ce cau %i tu prin mahalaua noastra asa de
dimineaVa?
Am trecut pe aici, zic eu, am intrat dau
to buna ziva... Stiu ca pe la ceasul asta pleci de-acasa...
si... zic: haide sa vaz... o fi plecat Pricupescu? daca
o fi plecat, bine; daca nu, merg cu el pans 'n targ...
Azi o sa fie o caldura... mai teribila ca eri... S'a pus
pe calduri... 0 s ne topim In vara asta...
l5 Pricupescu este un om banuitor; zice:
Fac prinsoare pe ce vrei, ca i tu ai venit sa ma
rogi pentru vre-un magar, pentru vre-un lenes, pentru
vre-un ticalos...
As! zic eu...
ro Mai! adauga el... mai am doi ani !Ana sa ies la
pensie... douazeci o sa mi se pars!.. Uf! sa ma vaz
odata scapat de canonul asta, care a ajuns dela o vreme
nesuferit... Uite! pana viu eu, cetestel
Si zicand acestea, scoate din buzunar un vraf de scri-
25 Boni, mi le tranteste dinainte pe masa i ese. Pricupescu
este indiscret. De vreme ce mi-a dat voe, m'apuc sa-i
cetesc scrisorile.
Iubite Domnule Pricupescu,
$titi, a de and am fericirea a WI cunoaste, Bi e cam mult de
so atunci, nu v'am suparat cu vreo rugaciune de favoare, fund&

www.dacoromanica.ro
284 NUVELE BSI SCHI'fE

nu-mi place sa importunez pe cineva in Indeplinirea datoriilor sale,

mai ales cand it 9tiu de o corectitudine exemplars ca dv. Crez ca
a venit momentul ca, mai ales in 9coala, dela care depinde viitorul
na/iunii noastre, noi Romanii sa incetam odata cu nenorocita sistema
s a favoritismului, a ingaduelii, a hatarului. Cand mai cu seams ne
aflam in fala unui barbat devotat datoriei, cum sunteli dv., 9i
con9tiinIios, faro nicio urma de banuiala, trebue sa-1 lasam a -'i
indeplini misiunea a9a cum crede el, in matura lui judecata neparti-
nitoare. Profesori ca dv. fac onoarea unei roil, ei sunt o garanIie
to ca tinerele generaiiuni cari le tree prin mans, cand vor deveni
cetaleni, vor fi perfect educate 9i solid instruite 9i vor face fala
natiunii. Pentru aceea, and frate-meu Ghica Postolache, depu-
tatul, m'a consultat In ce liceu sa-gi dea copilul la Bucureoi, i-ana
spus numai deck.:
15 - Daca vrei sa invele o buns cre9tere 9i carte ca lumea, da-1
la liceu unde este profesor amicul meu d-1 Pricupescu... Acolo
poi fi sigur 'n privinIa educa-tiunii gi 'n privima instruc/iunii I
Baiatul, Costica Postolache, dupa cum 9t4i, sta la mine ; eu fi
/iu loc de tan ; prin urmare, Intelegqi de ce ma interesez, 9i de
20 ce-mi permit, in puterea prieteniei ce mi-ati acordat-o totdeauna,
a va importuna cu o mica rugaminte. Nepotul meu, precum veli
fi observat cu perspicacitatea ce v caracterizeaza, este foarte timid;
pe langa aceasta, a fost ,Si cam bolnav in anul acesta, a trebuit sa-i
scoatem o masea, a9a ca are o mare fried de examen. Ne-ati inda-
25 Lora foarte mult 9i pe frate-meu gi pe noi mai ales, pe mine 9i pe
solia mea, caci in grija noastra am avut pe copil, daca a/i fi, nu
indulgent, aceasta nu v'o putem cere, dar nici prea sever cu el,
care nu 9tili cats iubire v poarta i cu cat respect pomene9te tot-
deauna de dv.
30 De aceea, fiindca vedem cat line Costica la dv., ne-am botarit
ss va luam pe d-voastra ca meditator, incepand chiar din vacanpi.
yStili ca mergem la iara, la munte. Am fi fericili daca aTi primi,
cum n'avep indatoriri de familie, sa veni/i cu noi, ne-avand altceva
mai bun de facut, bine inples. Am dori ca gen vacan/a sa se mai
35 ocupe cu cartea.
N'ar fi rau prin urmare sa ne vedem cat mai curand, ca sa aran-
jam aceasta afacere. Pana atunci, primili, stimate domnule Pricu-
pescu, cele mai afectuoase salutari din partea soyiei mele 9i din
partea devotatului d-voastra
40 Nicu Postolache
senator

Halal de Pricupescu! zic in gandul meu eu, care

cunosc bine i pe nenea Nicu Postolache i moia lui i
gospodaria lui, 9i mai ales pe madam' Postolache...
45 In paradis it invita nenea Nicu i consoarta! mancare,

www.dacoromanica.ro
 DASCAL PROST 285

bautura, aer, calarit... plus doua sute de lei pe luna cel

Oameni cu dare de /liana!
Dar nu mai vine Pricupescu!.. Sa citim mai departe:
Amice Pricupescule,
5 Maine incep la voi examenele. In interesul tau Iti atrag atentia
inca odata, nu fii sever cu baiatul persoanei cunoscute. Ar fi o
prostie din partea ta sa faci exces de zel, and tii bine ca, i fara
sa vrei tu, baiatul tot va trece. Pentru ce tu, un dascala, numai
ca sa to fad grozav, sa indispui pe nite oameni cu atata influents?
10 Nu e mai bine sa ti-i faci binevoitori?
Aseara am pranzit acolo. Era o sums de oameni marl. Toatii
vremea la masa s'a vorbit rau de profesori, cari, dul a ce ca nu sunt
buni de nimic, apoi sunt ci brutali i mojici, mai ales cu copiii de
familii bune.
15 La plecare, cucoana a spus ca data cumva persecuti pe mititelul,
n'are sa-ti mearga comod.
Eu am garantat pentru tine. Ia seama, in interesul tau.
Amic,
N. N.
20 Alta:
Draga Bica, cococelule motat,
Daca ai .tinut tu vreodata la mine macar a suta parte din cat
mi-ai spus, sper ca n'ai sa ma refuzi. A venit Mita Popescu la mine
cu lacrimi in ochi, i m'a conjurat pe tot ce am mai sacru, sa-ti
25 vorbesc in privinta baiatului ei, Octavian Popescu, care zice ca
tremura toll baqii de frica ta, ea eti prea sever, ci ca el are groaza
and se gandete la ziva de maine.
Biata Mita este desperata, fiindca Octavian, i-a spus curat ca,
data ramane repetent, se impuca. Pune-te tu in locul ei, ca mania.
30 Asta seara, nu se poate... Dar maine sear& la ceasul ctiut, ne-
greit, cococelule mutat. Cand ai veni la puiculita ta, sa-i spui ca
1-ai trecut pe Octavian.
Puiculita
Bravo, domnule Pricupescu ! gandesc eu... Cine sa
95 fie puiculi/a?
A! un plic rose-pale cu un blazon aurit tntr'un colt..
Sa vedem.
Sunt gata; aide, ca e cam tarziu; am treaba la
coala.
40 Uite, frate Pricupescule, de ce venisem eu la tine,
zic eu i Inghit In sec... apoi, imi iau inima'n din i.

www.dacoromanica.ro
286 NUVELE SI SCHI'J'E

De ce?
Venisem sa te rog sa-mi faci un mare hater.
Am inteles... Nu %i -am spus eu?.. ghicisem...
Ei! nu fi si tu a9a de... cum sa zic... de sever...
5 Stii ca de cand te cunosc... 9i de! slava Domnului! ne
cunoa9tem din copilarie... nu te-am suparat cu vre-o
rugaminte, fiindca nu-mi place sa importunez pe cineva,
cat de prieten sa-mi fie, in Indeplinirea datoriilor sale, mai
ales cand Il 9tiu de o corectitudine exemplars, cum e9ti
is tu...
Apoi, atunci...
Fire9te, nu zic; trebue sa ne hotarim odata, mai
ales cand e vorba de 9coala, dela care depinde viitorul
na %iunii noastre, not Romanii, ss Incetam mren%elegi...
15 Astea le-ai cetit undeva.
Pe onoarea mea, nu.
Ei bine tu... e9ti un barbat devotat si con9tiincios,
fara nici o umbra de banuiala, care trebue In misiunea
lui sa fie, mA'n-celegi...
20 - Iii spun eu ca le-ai cetit undeva...
Zau, nu... Uite ce e: un baiat... timid... 9i a
fost 9i cam bolnavior iarna asta... a trebuit sa-i scoata
o masea...
Cand Ili spun eu...
25 Pe ochii mei!.. si in sfar9it, ce mai una-alts ?...
ce sa mai umblu cu mofturi?... Decolea ar fi pentru
tine, un dascala parlit, pe timp de vara cinci sute de
lei?..
Am aruncat vorba cea mare... Pricupescu e nebun !...
30 a Inceput sa sbiere la mine... sa-mi spue ca nu mi-e ru-
vine! prieten vechiu! Dar eu, cuminte, zic:
Nu - %i cuno9ti interesul! de ce sa te pui tu cu ni9te
oameni maxi, cari au atata influenta?.. De-aia v'a ie9it
vorba la to%i dascalii ca sunte %i mojici i brutali, mai
35 ales cu copiii de familie buna!
A! striga Pricupescu... Iar?
Secule! am strigat eu... Daca e vorba de sbierete,
apoi sbier 9i eu... Un baiat cu atatea rude, cari %i -ar fi
de mare sprijin...

www.dacoromanica.ro
 DASCAL PROST 287

Eti un prost! striga Pricupescu.

Ba to elti prost!.. Ma-sa e vaduva, bogata, fru-
moasa i de familie mare... In loc sa te iei cu binele, sa
te is meditator !..
s Am strigat degeaba; a fost peste putiMa sa-1 scot pe
pedant din ale lui. Mare dobitoc d. Pricupescu!..

www.dacoromanica.ro
 SITUATIUNEA
A fost o zi ingrozitor de ferbinte. Tocmai pe la unu
dupa miezul nop %ei, par'ca s'a mai potolit pulin cuptorul,
par'ca incepe sa mai poata respira omul... S respiram.
5 Stau in faIa unui local de noapte, o mica berarie, i fiindca
am pofta de vorba, wept, nu cumva o pica vreun alt
bucuretean iubitor ca mine de aer curat, sa respiram im-
preuna: daca o durere impartaita e pe jumatate uurata,
de sigur o bucurie in doi e indoita. iqteptand, miros cum
to din apropiere adie dulce un zefir, pe cand un municipal
ii face cu maturoiul lui enorm datoria, stricand odihna
prafului i facand sa se 'mbrobodeasca in cea-ca din ce in
ce mai deasa luminile felinarelor. Prin cea;a aceea mi se
arata leganandu-se o umbra ... se apropie... Sa fie un
15 amic?.. Da, e un amic ; n'am ateptat degeaba e
amicul meu Nae ; i lui ii pare bine ea m'a intalnit.
Teribila caldura a fost astazi! zice Nae, tergandu-se
de sudoare.
Teribila! raspunz eu.
20 - Dar acuma tot po %i pentru ca sa zici ca respiri.
Sc 'ricelege... De unde vii?
Am fost pe la berarii cu nite prieteni.
Ce mai nou?
Prost, moner ... Este o criza, ma' nIelegi, care pop.
25 pentru ca sa zici ca nu se poate mai oribila ... S'a ispravit...
E ceva care poIi pentru ca...
Lasa, Nae, Ca se mai si exagereaza...
Ce se exagereaza, nene? Este o criza, care, ascul-
ta-ma pe mine, ca dv. nu tiIi, care, ma 'n %elegi, Statul cum
so a devenit acuma, eu dupa cum vaz ce se petrece, ca nu

www.dacoromanica.ro
 SITUATIUNEA 289

sunt prost, inpleg i eu atata lucru, fiindca nu mai merge

cu sistema asta, care, cand te gandeti, te apuca groaza,
moner, groazal..
Nae, foarte afectat, bea paharul lui de here pans 'n fund,
apoi, dupa ce ofteaza adanc:
Eu pot pentru ca spui pe parola mea de onoare
ca-mi pare foarte rau! dar tii?.. foarte eau!! foarte rau !! !
pentru ca sa ajungem sa vedem -cam mea, care era peste
putinIa ca sa prevaza cineva o situaciune foarte trista,
to fiindca le-am spus i dumnealor...
Cari dumnealor...
Dumnealor cu cari am fost ; zic: pot pentru ca sa
spui ca nu se poate ceva mai trist, ca sa vie un moment
on i cat ai zice, cand vezi ca bate falimentul la ue i nu
15 mai e nici un patriotism...
Nae face o figura foarte mahnita ; e aqa de obidit, muck
ai crede ca vrea sa planga.
Bine, Nae, zic eu, nu trebue sa fie omul aa de pe-
simist. Lucrurile or sa se 'ndrepte... este o recolta admi-
20 rabila.
Nae schimband figura i zambind cu compatimire de
ignoran %a mea:
Ce recolta, nene, ce recolta ? D-ta n'ai vazut rapiIa?
25 - N'am vazut-o, ca n'am fost pe-afara.
Apoi vezi !.. Rapi %a, moft !
Ei! moft.
Fireqte ca moft, ca nu poate pentru ca sa dea nici
patruzeci de milioane, i dumnealor, ma'nIegi, lucru mare !
parc'a apucat pe Dumnezeu de-un picior cu rapiIa, care
so o sa poata dumnealor pentru ca sa is doted chile la pogon
Ai vazut acuma? unde sunt o suta cinzeci de milioane,
care se lauda?
Bine, da numai rapi %a e? da graul? da po-
rumbul? da alelalte?
35 Nae iritat, maimu %indu -mi tonul:
Da cuponul de Iulie? Da cuponul de Septemvrie?
da cuponul de Noemvrie? da alelalte?
0 sa le platim.
Nae, incarcand tonul:

www.dacoromanica.ro
290 NUVELE SI SCHITE

0 sa le platiIi! Cu ce o sa le platiii? Nu to mai lipecti

de Disconto...
Ce-i aia?
Aia-i aia, care vtii dumneata de eke on am spus eu,
5 ca o sa se 'nfunde odata cu cheltuelile nebunevti, care pot
pentru ca sa zic ca nici o lath nu s'a mai intamplat, pentru
ca sa vie vi sa zica la un moment: nu mai am drept ca sa
ma imprumut far* voia dumitale! care atunci insemneaza
ca nu mai evti independenta nici la tine acasa, dupa ce
10 Ii-ai varsat sangele ca sa ajungem pentru ca sa aiba for-
tific, ;i vi sa po-ci zice la un moment dat: pans aci! nu
permit
In bAarit, guvernul o sa...
Nae ma 'ntrerupe:
15 Las'ea vi guvernul... Dumnezeu it tie vi pe el, care
toate gazetele urla in fiecare zi despre criza ministerial*,
pentru ca nu se impaca, vi numa intrigi vi la conservatori
vi la liberali, in loc sa faca un guvern de coali %ie, cu to %i
barbaIii de Stat, care sa le zica Regele, ma 'n %elegi, serios:
20 va ordon pentru ca sa limpeziIi situa %iunea, finca ava nu
poate pentru ca sa mearga, ca dumneata sa tragi incolo vi
dumnealui incoace, finca niciodata nu s'a 'ntamplat in
alte sari, nici pe vremea fanariolilor, putem pentru ca sa
zicem, nici inainte de independence, in detrimentul pres-
25 tigiului, care trebue to %i sa lupte daca e vorba sa aiba
preten;ii de oameni politici... Dumneata nu vezi, cu
chestia economiilor...
Ba vaz!
Apoi, daca vezi, ce mai umbli cu mofturi?
30 --, Ba nu umblu de loc cu mofturi; e o chestie destul
de grea.
Economii? Hm! Zice ea face economii... mofturi!
vi cu bugetul incarcat cu treizeci vi vase de milioane, care
ma prinz cu dumneata pe ce poftevti ca nu poate pentru ca
35 sa fie o realitate...
Daca e vorba de economii, zic eu, pentru ce nu des-
fiin%am armata, care... ?
Ce vorbevti, domnule? se poate sa spui astfel de
absurditaci ?... tocmai acuma sa desfiin-cam armata?

www.dacoromanica.ro
 SITUATIUNEA 291

De ce nu?
Dumneata nu vezi cum se incurca lucrurile in poli-
tica, care nu po %i pentru ca sa stii de azi pe maine cum
poate pentru ca sa devie o complica %iune... Dumneata nu
5 vezi ce se petrece In China cu boxerii, i toata Europa nu
poate pentru ca sa se 'n-celeaga: asta e o chestie mare, nu
vorbi aa, imi pare rau!
S'a racorit binior... Ceala s'a lasat incet-incet peste
capetele noastre, apzandu-se iar la pamant. E tarziu...
to Fanaragiul companiei de gaz a Inceput sa inchida becurile.
Se face ziuti. Platim si ne sculam.
Unde mergem? intreaba Nae.
Eu, zic, ma duc sere case.
Ai la o simigerie, trebue sa scoard covrigi calzi.
15 E tarziu, Nae... .
Eu nu ma duc d'acu acasa, zice Nae... Mai umblu
prin oraq... pan'o face.
Cine sa face?
-,- Nevasta-mea.
20 Ce?
0 apucase aseara durerile.
Nu pot, moner, pentru ca A' stau cand face... Ma
plimb aa de colo pans colo ; mai beau o here, un mac-
25 mahon, un varI, mai vorbesc cu un prieten, trece vremea ;
i cand ma 'ntorc... gata.
Face greu?
*tii, nici prea-prea, nici foarte-foarte. Al din urma,
Costica, a fost mai greu: i 1-a scos cu fiarele...
so !!
Acu a venit doctorul, da a zis ca poate pentru ca sa
n'aiba trebuinca de clete...
!!
In momentul cand deschiz ochii cat pot mai mari, trece
as o birja cu o dams. La lumina zorilor, Nae recunoate
de sigur pe acea dams, pentruca incepe sa strige luandu-se
dupe trasura:
Madam' lonescu 1... Coana moaa 1 Madam' Io-
nescu!

www.dacoromanica.ro
292 NUVELE SI SCHI'J'E

Dama intoarce capul, recunoaste si ea pe Nae si opreste

trasura.
A facut? intreaba Nae.
Da, raspunde moasa.
5 Usor? intreb eu.
Foarte usor.
Uf ! adaog. Ce?
Baiat.
i trasura moasei porneste.
to Bravo, Nae! sa - %i traiasca!
Mersi, asemenea... Ei, acu nu mai am grija...
Ai la simigerie...
*i ma is la bra-c.
Stii ce-ar trebui la noi? zice Nae.
15 Ce?
0 tiranie ca in Rusia... Nu mai merge, ma 'nplegi,
Constitu %ia, care aceea ce vezi ca 'se petrece, nu poii
pentru ca...
Zic:
20 Nae! scuza-ma: e aa de tarziu, care nu pot pentru ca
sa mai merg...
Imi pare rau...
Mi-e asa de somn, care trebue negresit pentru ca sa
ma cult. La revedere.
25 M'am suit intr'o birja si 1-am lasat pe fericitul tats
pentru ca sa mearga singur la simigerie.

www.dacoromanica.ro
 I N TA RZIERE

M'am suit, la Sinaia, in trenul 14, acceleratul care

pleaca la ora 6 i 8 minute spre a ajunge in Bucureti la
9 i 10.
5 Am gash, din norocire, un vagon de clasa a doua
la coada trenului. E adevarat ca vagonul din urma al unui
tren se clatina mai mult ; in schimb insa, nu e privelite mai
placuta, intr'o calatorie cu drumul de fer, deck la fereastra
din spatele trenului, lucru de care un amator se poate
io bucura foarte rar, Enda orice tren trebue sa aiba la
coada un franar de siguranra, i pu;ine vagoane de calatori
sunt prevazute cu hand de mans. Trenul a plecat din
Sinaia la ora regulata i a Iinut strict mersul reglementar
pans la Ploeti. Am putut dar sa ma bucur de o minunata
15 privelite, valea Prahovei desfaurandu-se in fuga spre
miaza-noapte pe masura ce trenul gonea spre miaza-zi.
Dela Ploeti, trenul de Predeal ca sa apuce spre Bucu-
reti schimba frontul i, ca i cum ar vrea sa se intoarca
inapoi, locomotiva se pune acolo unde pang aci era coada
20 trenului. Am voit sa gasesc un alt vagon la capatul ce-
lalalt, care acum ramasese coada: n'am mai avut noroc ;
cea din urma trasura era un furgon de bagaje. M'am re-
semnat i m'am suit in acelai vagon in care gustasem
destula placere; i am facut bine. Vagonul ne mai fiind
25 in coada, franarul de siguran/a 11 parasise, iar locul dela
pavilionul de observacie, unde e frana, era acuma gol.
M'am suit acolo i am putut vedea pe deasupra vagonului
inainta i a locomotivei, linia in departare.
Am pornit regulat din Ploeti la 8 i 8 i, manIinand
so mersul reglementar, am intrat in sta %ia Peri exact la
22

www.dacoromanica.ro
794 NUVELE SI SCHIJ'E

8 i 38. Trecand dela semnal spre sta %ie, trenul gi-a mic-
prat foarte simIitor vitesa i in fa %a garii s'a oprit. Cui
e obinuit cu mersul trenurilor, o oprire in afara de cele
prevazute la itinerar ti da de &Ida... Stiu ca trenul
5 14 nu se oprete, la Perils... Mi-am inchipuit numaidectit
ca un personaj important vrea sa se urce de acolo. Dar
trenul sta, i mi se pare ca auz pe peron glasuri alarmate.
Nu-mi inchipuesc ce poate fi; in orice caz, pentru trenul
nostru, cum linia este dub% pana'n gara de Nord, si cum
10 nu s'a oprit brusc, vreo primejdie nu-i probabila.
Ma uit dela locul meu Inainte. S'a cam innoptat qi
nu se prea vede departe; dar semnalul luminos dela eire
catre Bucureti se vede inchis e lumina ro0e. Ma cobor
din vagon i impreuna cu mine i alci pasajeri. Intrebarn
IS pe impiegaIii de micare i aflam cauza opririi trenului
nostru: la eirea din Buftea, stacia urmatoare, a deraiat un
tren de marfa, care trecea dela Bueureti spre Ploeti.
Astfel, i linia noastra e inchisa. Telegraful i telefonul
lucreaza intre Buftea i Peri. Personalul micarii miuna
20 CU multa febrilitate. In sfarit, aflam cari sunt dispozi %iile
luate de inspec ;ia respective. Trenul nostru ateapta aci,
in Periq, trenul 122, care, venind din Moldova pe urma
noastra, va ajunge aci la 9 i 20. Pasajerii din ambele
trenuri se vor sui intr'unul singur: acesta va porni spre
25 Buftea, se va opri la locul catastrofei, i vom transborda:
toate trenurile dela Bucureti se opresc in Buftea, ca sa
se 'ntoarca inapoi cu calatorii spre Bucureti; iar trenul
nostru se va intoarce inapoi cu pasagerii dela trenurile
spre Moldova $i Braila - Gala ;i. Aproape un teas trebuie
30 sa ateptam trenul 122.
Pe &and toata lumea se plimba pe peron la racoarea
splendidei seri de vara, o cocoana scoate capul dintr'un
vagon i striga, catre tine, nu se poate ti:
Ce dracu, domnule! mult o sa mai stem aici?
35 Apoi, cu multa indignare:
Ce dobitocie !
Personalul micarii n'are vreme sa raspunza cocoanii.
Ma sui in vagonul unde se afla acea dams i dupa ce o
salut frumos, incep sa-i explic toata imprejurarea: cum a

www.dacoromanica.ro
 INTARZIERE 295

deraiat trenul de marfa, cum trebue sa se uneasca trenul

. 1.4 cu 122, cum o sa transbordam cl.
Sa fie ai dracului! zice cocoana foarte suparata.
- Cine, coconica? intreb eu.
5 Dumnealor dela drumul de fer... De ce nu bags .de
seama!
Ei! zic Cu; nu se poate fara cate una de-asta, data
e odata drum de fer...
Pentru ca sunt dobitoci !... *i cat o sa intarziem?
10 Apoi, zic eu, cu manopera de aici, cu transbordarea
dela Buftea, poate sa intarziem vreo doua ceasuri...
Doua ceasuri?.. Fir'ar ai dracului! Care va sa zits,
atunci, and ajungem in Bucure9ti?...
Era sa ajungem la 9 i 10... i acuma...
15 *i acuma?
Acuma o sa ajungem pe Ia 11 trecute.
Ce dobitocie!
*i, data -mi daIi voe, coconiia, de unde venili
d-voastra ?
20 - Dela Valenii-de-Munte... Ma recomand: madam
Sevastila Stanescu, nascuta Vasilescu.
Sunte %i din capitala?
Da. Sunt maritata Ia Valeni, dar viu des la Bucu-
reti, am parinIi, Noi suntem din Bucureti... Daca
25 cunoti dumneata pe domnu Christache.
Nu, zic, n'am onoare...
Domnul Christache Vasilescu, casele ale frumoase din
Popa tata.
N'am onoarea... $i. mergqi la Bucureti in plim-
so bare...
Nu; merg la dandist... am un dinte... Bine, frate,
cat o sa mai &tam aici?... ca m'am plictisit... Fir'ar ai
dracului!
Iata, zic eu, soswe trenul de Moldova ; acuma,
95 numa sa se aranjeze cu al nostru, i plecam.
Ce dobitocie!
Dupa fel-de-fel de micari, cari dureaza Inca aproape
un teas, iata Ca plecam incetinel.
Bodaproste! zice cocoana.
22

www.dacoromanica.ro
296 NUVELE SI SCHITE

E. o Mama de vreo treizeci de ani, foarte frumuica i

bine facuta afara de mini, cari poate n'ar strica sa fie
mai .micoare i, daca trebue sa judec dupa botine, i
despre picioare ass indrazni sa zic acelai lucru. E destul de
5 ic imbracata ; un corsaj de matasica roie, fusta de matase
neagra i o palariwca de mult gust...
Ce incet umbla !. fir'ar ai dracului!
-- Pe semne va supara dintele; d'aceea va grabi0...
A! nu ma supara! Da sa-qi bath' joc de pasajeri
io ap Uite ce incet umblal... Asta e mare dobitocie!
Am ajuns. ToIi pasagerii ne dam jos... Un hamal is
bagajul cocoanii; eu o ajut sa se dea jos... E o privelite
destul de interesanta la locul catastrofei. Mormanul acela
fantastic la lumina torcelor, activitatea personalului tehnic
15 pentru curacirea liniei de cadavrele ingrozitor de mutilate
ale vagoanelor, i restabilirea ei, forfoteala aceea, mica-
rile febrile ale luminilor de deosebite colori, toate acestea
fac un minunat efect pitoresc. Intorcand ochii dela atatea
lumini, din partea dreapta spre stanga, pe poteca mai
20 pu-cin luminata, pe unde trecem ca sa ajungem dincolo, la
trenul de transbordare, vad ca am perdut pe cocoana...
Imi pare rau, insa nu multa vreme, fiindca de o data o and
la caliva pai inaintea mea:
Fir'ai ai dracului, sa fi %i!
25 Se impiedicase cocoana in jurubi %a de sarme de pe mar-
ginea liniei i cazuse. Am alergat i am ajutat-o sa se
ridice...
Fir'ar ai dracului, sa fie!
Plecam spre Bucureti... Linia e libera de acuma...
30 A! sfanta lipsa a obstacolelor !
De-acu, zic, coni%a mea, intr'o jumatate de teas
suntem in gara de Nord...
Cate ceasuri sa fie?
11 i 25.
35 11 i 25?... Fir'ar ai dracului!
La 12 fail cinci, suntem in capitals.
Ce dobitocie!
In adevar, la ceasul spus coborim. Cocoana se repede
jos dracuind si impingand pe hamal sa mearga mai iute.

www.dacoromanica.ro
 INTARZIERE 297

Eu, dupa dumneaei... Pe peron o intampina un tanar

i frumos ofi%er de calarai, care o primete cu efuziune
in brace. Intr'o clipa perechea trece pe ua de eire, se
suie Intr'o trasura i: mana degraba, birjar !
5 A,a? zic eu... Am It-ivies Bun dandist are
cocoana!
Ma sui i eu intr'o birje... Mi-e foame... Birturile
sunt inchise acuma. Merg la o berarie sa mananc ceva...
Pe tine aflu la berarie? Pe madam Sevastila Stanescu
10 cu dandistul dumneaei, locotenentul. Ma aez pe trotoar
la o masa alaturi de tanara pereche. Cum ma vede, gra-
%ioasa dama ma recunoate i Intorcandu-se catre dandist:
Lache, uite dumnealui este domnul din tren...
Pc urma catre mine, cu multa afabilitate.
15 Recomand pe frate-meu, locotenent Pandele Va-
silescu ...
Mersi, domnule, c'ai cinut aa de buns companie
sorii-mi, 1mi zice locotenentul... Nu luaIi loc cu noi?
Ma rog...
20 Zau, zice cocoana, daca nu era domnul aa de amabil
ca sa conversam, ce ma faceam eu atatea ceasuri.de urit?...
Ce dobitocie ! Inchipuete-ii, Lache, la caracterul meu,
trei ceasuri... Fir'ar ai dracului!!

www.dacoromanica.ro
 AMICUL X...
Un tip eminamente simpatic este amicul meu X.... foarte
bine cunoscut de noi to %i bucuretenii. Cum sA nu -1 cu-
noatem? I1 intalnim aa de adesea, pretutindeni: in
5 somptuoasele saloane de elita, in sindrofiile modeste de
mahala, la Capp, la Gambrinus, la Zdrafcu, la Jockey
i la cafeneaua Schreiber din Lipscani, in Orient-Express,
in tramcar, in cupeu cu roate de cauciuc, pe jos in galoi
pretutindeni gata a to saluta cu toata afabilitatea i
to intinde cordial mana lui, sa fii mitropolit sau paracliser,
general on caprar, ministru on comisionar de strada,
nobil, mojic, cl.
Din cauza acestei mull imi imense de varii cunoqtinte,
pe care tie a le cultive cu o arta superioara, X... devine
is pentru fiecare din noi cel mai pre %ios prieten. Frecuen-
land atatea 'atatea cercuri diverse, cari-i sunt de o po-
triva de familiare, se 'nIelege cats admira %ie trebuie sa-mi
inspire mie, care cunosc aa de puIina lume i care sunt aa
de pu%in introdus mai ales in cercuri de seams, unde
20 se'nvartesc personaje ilustre.
El tie cats admiraVe-mi inspira, cat ascendent moral
i intelectual exercita asupra-mi ; de cate on insa ne intal-
nim amandoi, nu-mi arata niciun fel de mandrie care m'ar
atinge ; totdeauna modest, simplu i fara nici o preten%ie,
25 ma pune in curent cu tot ce se petrece in sferele inalte.
Omul acesta pare ca nu tie cat prquiete pentru mine
amiciVa lui: nu-i face idee, de sigur, ce fericit sunt eu
de cand aflu dela dansul importantele secrete ale zeilor.
Eu stau intr'un local eftin de consumapune, intr'o berg-
30 rie populara, pierdut in mul%ime, i ma gandesc: eu nu sunt

www.dacoromanica.ro
 AMICUL X... 299

un cine, eu sunt un ce; in masa omenirii, eu sunt un numar

trecut la statistics populaiei, i poate chiar acolo trecut cu
vederea, fiindca, la ultimul recensamant al popula %iei ca-
pitalei, mai la toIi din mahalaua noastra au mers agen %ii
s cu catastifele, la mine n'au venit. Nu sunt vre-un ambilios ;
dar gandul acesta ma mahnete. Sa te vezi, sa te In%e-
legi aa de mic, aa de nensemnat ! Sub povara acestei
gandiri, oftez i-mi aplec in jos fruntea cu umilinra. Dar
sim indata o mans pe umarul meu incovoiat ; ridic ochii ;
to a ce placere ! este amicul meu X... Vine din cine tie ce
sfere inalte, sa-mi faca onoarea a sta intr'o berarie populara
alaturi cu mine. 0 strangere de mans cordials. Aceasta
strangere de mans imi tidied imediat moralul.
II cunosc bine pe X... tiu ca are sa ma innobileze, sa
15 ma faca sa am o mai buns parere de mine, comunicandu-mi
lucruri ce nu le poate ti un om care nu frecuenteaza deck
lumea de jos, cum am zice, care nici la picioarele Olim-
pului nu poate s'ajunga vrodatA. Cu respect i cu dra-
goste ma ridic i-i fac loc la masa mea, i nu ma aez pe
20 scaun deck dupa ce el s'a aezat mai intaiu. Amicul meu
rasufla, scoate batista i se terge de sudoare; de sigur, a
venit pe jos. Fa-ca-i e radioasa ; clipete foarte semnificativ
din ochi; de cate on clipete aa, cu privirile par'ca ar fi
intoarse deandarkele catre fundul magaziei cu ganduri i
25 idei, sunt sigur ca e plin de informa-ciuni de mare insem-
natate, de o importanca capitala. Eu incep sa palpit de
nerabdare: vreau cat mai iute sa-1 pornesc a da drumul
neprquitului izvor.
Uf ! zice amicul meu; grozava caldura azi!
30 -- Grozava! zic eu.
- Ce mai nou?
Ce sa fie? zic... Stiu eu?... De unde sa tiu eu?...
Eu sa te intreb pe dumneata, nu dumneata pe mine.
Amicul meu zambete cu acea satisfac %ie pe Tare o
35 simte orice om cand i se face dreptate.
De unde vii? intreb eu.
Dela Take...
Cetitorul nu tie, firwe, dela care Take vine amicul
meu X... Eu insa tiu. Amicul meu X... care este in

www.dacoromanica.ro
300 NUVELE SI SCHI''E

termeni familiari cu toata lumea, firete a nu va zice ca

mine i ca dumneata, cand am veni dela acel Take, ca vine
dela d-1 Take Ionescu, ci zice pur i simplu:
Dela Take.
5 Ei?...
Nu vrea sa Intre in combinalie... Hotarit I.. Cat
n'am stat de capul lui !.. Nu vrea i pace !..
. !

...Cand intram la el, eia eful...

io Noi, eu qi dumneata, zicem d-1 Petre Carp, sau d-1
Carp, cand ne e mai degraba ; amicul meu X... zice gi
mai simplu: eful.
Ei?
*eful era bine dispus... zice: a Mergi la Take? i)
is zic a Da !> zice: <Mai cauta de'l convinge i tu, ca
pe mine m'a obosit !)> i a plecat razand. Nu-1 tii pe
eful?...
Nu! zic eu.
...Zeflemist... Am ras alalta.'eri cu el la Conti-
20 nental!....
H
Era i Barbu...
D-1 Delavrancea?

25 - Da... i Nicu...
D-1 Filipescu?
Ei, da! i Costica...
Costica Arion... Costica ar fi vrut mai bine justilia ;
dar nu-1 qtii pe eful? cu eful nu se discuta.
30 0 pauza, in timp ce nu tiu cum sa admir mai mult
pe acest om, care, stand la mijloc, pe cand de o parte ii
stau atatea personaje stralucite, de alts parte Imi permite
sa stau eu. lath cum to ridica prietenia unui a a barbat!
Rup tacerea, i, timid:
35 Frate, a adevarat ca or sa scaza lefurile?
Nu se tie nimic pozitiv pans acuma. Tocmai de
asta vorbeam eri cu Alexandru...
Amicul meu vede ca-1 privesc cu ochii unui om care
nu 'nIelege i:

www.dacoromanica.ro
 AMICUL X... 301.

Cu Alexandru... cu Marghiloman.. El nu e de pa-

rere sa se 'ntinda prea mult coarda economiilor ; el crede
ca trebuesc studiate mijloacele de a crea izvoare de pro -
duc %ie. Du reste, asta este li parerea efului i a lui Nicu,
5 In fine a tutulor.
0 trasura trece pe dinaintea berariei unde ne aflam la
masa. In trasura este un domn cu barbete... Par'ca 1-a
cunoate... L-am vazut tot In trasura, mi se pare, la o
parada, cand s'au deschis Camerele... Amicul meu saluta
to foarte familiar pe domnul din trasura, care, uitandu-se
In alts parte, nu baga de seams si nu raspunde la salut.
Aha! zice amicul meu. A venit i el... Azi, mane, se
ispravete cu formarea cabinetului.
Care el?
15 Nu 1-ai vazut cand 1-am salutat ?... Costica.
A! asta e Costica Anion? zic eu ; il credeam mai
tanar.
Amicul meu rade cum se rade de un ignorant.
Nu Costica Anion. .. Costica 011anescu.
20 A !... Ei cum s'aude ca o sa se combine, data nu
intra i d-1 Take Ionescu?
Apoi, draga, data pand la urma nul-om putea convinge
pe Takka, lucrul este hotarit aa: Seful, preziden ;ia qi fi-
nan-Vle ; Maiorescu, justi/ia ; Alexandru, externele; Costica,
25 instruclia.
Care Costica ?
Anion... Costica, internele.
Alalalt...
011anescu... Nicu, domenele, i Iona, lucrarile pu-
30 blice.
La razboi, tine?
Jac. Jac i Iona raman... Cate ceasuri sunt?..
Cinci i zece.
Sapristi! zice amicul meu, sarind din loc. E tarziu, to
35 las. Am promis lui Nicu sa merg cu el la Sinaia. Accele-
ratul pleaca la 5 i 40. Mai am numai o jumatate de teas, i
trebue sa tree i pe la Barbu, sa-i spui sa nu uite de ce-a
vorbit cu Nababul. Am doua halbe i un corn... platete
tu... Ma grabesc... La revedere!...

www.dacoromanica.ro
302 NUVELE 1 SCHITE

A doua zi, dumineca, la vase diminea %a, ma sui intr'un

vagon de clasa a treia, in trenul de placere pentru Sinaia.
Pe cine gasesc in vagon? pe amicul X... vorbind politica
cu mai multi negustori, cari ii sorb cu mult nesa%iu vorbele
3 pre %ioase. Cum ma vede:
M'am Incurcat aseara la vorba cu Barbu 0 am
scapat trenul.
Apoi, urmand vorba ineeputa, Care negustori;
Eu i-am spus: ghenerale, nu to grabi...

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA
1. SMOTOCEA ft i COTOCEA. Publicat In Calendarul Claponului, Bucu-
resti, LibrAria r UniversalA L. Alkalay, 1878, pag. 105-115. Toate buca-
tile publicate In acest Calendar aunt reproduse din foaia umoristica Claponul,
5 Bucuresti [1877-1878]. Aceasta foaie nu am putut-o consulta cleat In exem-
plarul Academiei Romans, si acest exemplar a necomplet, cuprinzand numai
numerele 1, 2, 4 si 6; bucata de facA nu se aflA in aceste numere. Reproducem
aici textul din Calendar. Caragiale 1-a reeditat in Moftul Ronuln, prima eerie,
No. 3, din 3 Februarie 1893, pag. 6. Schimbarile din Moftul Roman le dAm
10 la sfarsitul bucatii.
Multe i marunte s'au vorbit despre raposa-cii Orest si Pilad,
a door stransa prietenie a ramas pana astazi de poveste; Ins& cu
drept cuvant, vremurile de acum se vor fali cu povestirea istoriei
lui Smotocea si lui Cotocea, eaci in adevar acesti doi oameni nu
15 pot avea cleat una si aceiasi istorie. Ei vor da pilda veacurilor
viitoare despre puterea prietesugului.
Cine a cunoscut pe unul, a cunoscut pe celalalt, pentruca aman-
doi mai aproape dorm, mai aproape traese cleat chiar fratii cei
lipi%i din Siam.
20 Ei lucreaza amandoi ca copiti in aceeai cancelarie, unde au
intrat in slujba in aceeai zi. Sunt abonaIi i mananca aceleasi
feluri de bucate si la aceeasi ora, in acelas birt.
Cine zice Smotocea zice Cotocea si vice-versa. Smotocea s'a
nascut la Severin tot in ziva i ceasul in care a vazut Cotocea lu-
25 mina la Dorohoiu. Pe amandoi i-a tras a-0 la Bucureti, pentru
a imbracisa cariera de copist.
Daca la raspantea vreunei ulile vezi aratandu-se mutra unuia,
asteapta pu%in si vei vedea si pe celalalt, care intarziind pentru
tine tie ce, iqi grabeste pasul ca sii-si ajunga jumatatea. In adevar
30 jumatatea, fiind ca Smotocea si Cotocea nu sunt decat unul si ace-
las in doua fete, doime de o fiinIa s'j nedesparcita.
Viata for seaman& foarte malt cu un sistem solar dublu, in care
fiecare joaca pe rand rolul centrului, pa cand [sic!] celalalt i se roteste
Imprejur. Cand buzunarul jiletcei lui Smotocea infa/iseaza oarecare
35 greutate, dansul este soarele sistemului, iara Cotocea planeta respec-
tiva. A doua zi insa vedem eh Cotocea straluceste cu jiletca palpi-
tanda, iar Smotocea graviteaza in spa %iu urmandu-1 foarte ascultator.

www.dacoromanica.ro
304 NUVELE SI SCHI'J'E

Amandoi fumeaza, Insa nici unul n'cre tabachere, si de aceea

spun ca nici nu cumpara tutun, fiindca s'ar usca in buzunar. Astfel,
cand unul se intampla eit41 tears o tigara, trebue s dai doua, sau
data nu, Smotocea face o cigar& venerabila de senator, si dupa
5 ce-ii mai ia si cate-va foi%e de hartie, merge sa imparts prada cu
Cotocea.
Daca vre-un cunoscut voiegte sa cinsteasca cu o cafea pe Co-
tocea, acesta refuza cinstea in favoarea lui Smotocea, gi astfel cu-
noscutul e silit sa-i cinsteasca pe amandoi.
10 La teatru amandoi merg ate odata la galerie cu un singur franc:
unul plateste, iar celalalt intra pe mofturi cu contra-marca aceluiasi
bilet.
Bileard nu joaca amandoi nici data, fiinda in orice caz tot o
jumatate din ei ar trebui sa pagubeasca aceea ce ar fi mai ab-
15 surd deck chiar and ar conspira Tata.' impotriva Fiului. Cand
au pofta de joc, unul din ei ia la carambolaj pe un ageamiu vadit,
gi cat line partida, cel ce nu joaca sta. imprejurul bileardului, fa-
and toate chipurile ca sa demoralizeze pe protivnicul jumataiii
sale.
20 Pentru ca-si platesc cinstit datoriile, and gi le pot plati, Smo-
tocea gi Cotocea se bucura de oarecare credit la cafeneaua unde
bea [sic!] regulat mai de multe on nu cu banii for cafea dupa
masa. De aceea gi chelnerul ii trece pe o singura foaie a catasti-
fului, la una gi aceiag partida. Cand datoria a atins o /ifra prea
25 mare, trecand spre exeinplu peste doi franci, atunci cel care intra
intai pe usa cafenelei acela fiind deocamdata soarele sistemu-
lui plateste socoteala.
Smotocea gi Cotocea sunt oarecum b &ieti cu carte; ei stiu din
toate ate nimic, ceea ce le da dreptul a se crede enciclopedig
30 Smotocea este inalt la Inchipuire; Cotocea este adAnc. Aga, clausii
ia [sic!] parte cu cinste la toate discutiile ce se ivesc in cafeneaoa
for obijnuita: despre poezia epics ca si despre viitorul industriei,
despre neajunsurile sistemei constitu/ionale ca gi despre unitatea
metafizica, despre progresele telegrafiei electrice ca gi despre teo-
35 cralia egipteana.
In cea d'intai saptamana dupa luarea lefii, principiile for se
intemeiaza pe recunoagterea ordinei fi scopului providential al
mersului onaenirii; pe adevarul ca omul nu este numai o vita, care
traeste pentru a manca gi a bea, ci un agent dumnezeesc, lust,
40 cinat cu o misie inalta in complexul universului; pe necesita tea
guvernului aflator la putere; in fine pe teineiuri teologico-meta-
fizice.
Deodata insa cu egirea celor din urma gologani din jiletcile lor,
Smotocea gi Cotocea parasesc aceste principii uzate i false. Atunci
45 omenirea este numai o confuzie fara plan si ordine; guvernele toate
sunt rele, dar cel de fa/a este cel mai rau; omul este un joc neno-
rocit al oarbei IntAmplari ; totul se stinge inteun mormant.

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 305

e Mananca ci bea, Cotoceo on Smotocea! ea cu atilt ai sa

to alegil*, i9i zic ei adAnc blazati.
Din nenorocire, ei 19i daruesc aca povete serioase, tocmai dupa
o saptamana dela luarea lefii.
s $i cine ci -ar inchipui a aceasta armonie a for fara gre9i era cat
p'aci sa se strice data. Smotocea era amorezat, 9i io facea curtea
in mahalaoa departata a slabiciunii sale, insotit de Cotocea. Per-
soana dupa care suspina Smotocea, din greala se vede caci 9i
unul 9i altul nu se prea intreceau prin daruri fire9ti incepu sa
10 palpiteze pentru Cotocea.
De aci urma intr'o zi grozavul fenomen al rupturii priete9ugului
lor. In acea zi vremea s'a stricat, cerul s'a turburat, ci cu trasnete
mari a cazut ploaie 9i piatra cat oul de gasca asupra Bucure9tilor,
dupa care s'a 9i aratat pe cer o comet& cu coada sburlita, spre ma-
15 rea indigna%ie a astronomilor romani, cari uitasera s'o treaca la
calindarul anului.
In seara acelei zile ciudate, Smotocea, band trist li abatut ca-
feaoa cu jumatatea de rom respective, a fost intrebat cu mult in-
teres de toll mucteriii 9i chelnerii din cafenea, ca ce s'a facut Co-
20 tocea. Pentru a o suta oars era sa i se adreseze aceea9i intrebare,
cand Cotocea, ploat ca un catel latos intra in cafenea. Nu se va-
zusera de douazeci 9i trei de ceasuri 9i trei sferturi. Aceea ce se
petrecu in acel minut, intre ei, nu se poate scrie cu nici un fel de
condeiu. Am &ndoi se repezira cu lacrimi in ochi 9i se sarutara cu
25 mult foc, ca doi amanti dupa o indelungata despartire:
e Smotoceol
Cotoceo !*

30 Atunci cerul se insenina de tot, trasnetele 9i grindina se depar-

tara, iar steaoa cu coada pieri dupa cer, spre marea multumire a
astronomilor roll:Anti, cari se mangaiara, ca dace uitasera a o pre-
vesti la calindarul anului, nu fusese eel putin dealt o comet& ca-
raghioasa.
35 Schimbarile In textul din Mojtul Roman. Titlu: Lache ci, Mache.
Pag. 303, rand. 11: despre inseparabilii Orest 9i Pilad din anti-
citate; insa cu drept cuvant... 13: de acum se vor mandri...
15 : vor da exemplu vea curilor... 209i urm.: e Ei lucreaza... in acela9i
birt*, tot alineatul acesta lipse9te in M. R. 24: Celd'intili s'a nascut
40 la Severin, cel d' al doilea 27: la vre-o reispemtie vezi 30: cad Lache
i Mache nu sunt deck... 35: o greutate oarecare, dansul este...
304, 1: 9i de aceea nici nu cumparg 15: ar fi absurd ca fi ciind ar con-
spira 16: unul is la carambolaj pe adversarul 22: unde beau regu-
lat... 25: peste doi lei, atunci 31: iau parte cu mull succes la toate
45 discutiile-32 : poezie, viitorul industriei, progresele electricitatii, mi-
crobii, Wagner, Darwin, Panama, Julie la Belle, spiritism, fachirism,

www.dacoromanica.ro
306 NUVELE SI SCHITE

l'Exilie g. c. 1. in fine pe temeiuri pur-conservatoare 44: aceste

principii false 45: 'lira plan nici ordine-46: dar cel mai rau este
cel de fala 47: inteun mormant ! amar scepticism 305,5: aceasta
inestricabila armonie era cat p'aci a se strice. Lache era inamorat.
5 7: Persoana din gregeala de sigur incepu sa palpiteze pentru
acesta (Mache). 10-11: Imprudenta, la biletul anonim al unuia
raspurtse celuilalt: E D-sale D-lui Mache, functionar 3. Adresantului ii
fu peste putinta sa disimuleze, fats cu nefericitul prieten, aerul de
satisfactie pe care-I da omului orice triumf de care el nu era sigur.
to Figura adresantului era radioasd, a lui Lache lugubra: pentru India
oars de cand se cunosteau, cele cloud chipuri avura cloud deosebite
feluri de expresie qi ce deosebire fatala I De aci urma grozavul
fenomen... 15: indignare a astronomilor 17: acelei zile nefaste
trist i zdrobit ca ce s'a facut Mache. El raspundea cu adanca
15 amaraciune yci glasul inecat: t De unde pot pentru ca sa ftiu eu?...
Nu gtiul* 20: ... aceiag Intrebare, la care probabil ar fi raspuns
cu aceleasi amare cuvinte, and Mache, plouat ca un cotoiu aven-
turier 23: ... in momentul acela intre ei 24: ... cu lacrimi in
ochi se repezira in brace unul la altul cum se repede fierul la magnet:
20 t Lache! Mache !... s 34: comets neserioasa.

2. LEONICA CIUPICESCU, urmeaza dupa Smotocea qi Cotocea, in Calen-

darul Claponului, pag. 116-127, gi este ultima bucata din Calendar. Lipsete
in exemplarul necomplet al Claponului. Retiparit in Moltul Roman, prima
eerie, No. 1, 24 Ianuarie 1893, pag. 3. Schimbarile din Moltul Roman le dam
25 la sfarlitul buCatii.
Leonica era geful registraturii in unul din cele 7 ministere. Avea
leafs pe luna 650 lei vechi, dintre cari scazandu-se 10 la sun pen-
tru casa pensiunilor precum gi 5 la suta dupa legea asupra tuturor
lefurilor, lua in mans curmi 552 lei vechi, parale 20. Leonica era
30 un baiat a carui varsta nimeni nu ar fi putut-o ghici dupa chipu-i:
o mutra careia uneori i-ai fi putut da cam la patruzeci de ani tre-
cuci, iar alte on pare ca nu ii-ar fi vent sa-1 crezi ca merge pe al
doua-zeci-gi-optulea, ci aceasta din urma, mai ales and ecea
proaspat din frizeria, unde de cand intrase in slujba era abonat:
35 un icusar la Inceput, apoi cinci franci pe luna, pentru: tuns la o
Luna o data, frizat la zile mari i ras de doua on pe saptamana,
mercurea i sambata.
Parul lui nu era nici negru, nici galben, nici castaniu; faTa nici
oachece, nici balana, nici zmeada; ochii, nici negri, nici verzi,
40 nici caprii. Nu era nici earn, nici nasos, i urechile le avea potri-
vite. Leonica nu era nici mare nici mic, nici nalt, nici bondoc, nici
sublire, nici Bros.
Afars de aceste daruri ale fiinlei pipaite, Leonica in sufletul lui
nu era nici bun nici rau, nici moale nici iute, nici degtept nici prost.
45 Cu un cuvant, o fiima nici prea prea nici foarte foarte.

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 307.

Gusturile lui Leonia 11 faceau eel mai ales dintre to %i slujbacii

departamentului respectiv. Pe langa ca era curat, apoi obijnuia
sa se Imbrace foarte elegant:
Gheroc negru cu doi nasturi; jiletca de picket, In faIa oului de
s raIfi, cu bumbi de sticla mats cat o aluna turceasca, imita %ie de
margaritar ;sau aka jiletca, de plisd viginie cu bumbi ro9ii de mfir-
gean imitatie; pantaloni de postav sub/ire in fa/a cafelei cu lapte,
cu lampasuri cafenii; in picioare o pereche de pantofi de piele de
mfinu9e cu funde mari 9i cu catarama, 9i in cap capela naltli.
10 Sau: o hdinu/a scurtd, fara talie, de dril alb, incheiatd inteun
nasture; pantaloni din aceea9i materie gi ghete idem, jiletca neagra
decoltata In doi nasturi gi raldrie rotunda de paie.
Plus: un pardesiu ceruniu deschis toamna, un palton mdsliniu
iarna, bez o umbrela alba de soare gi alta de matase in patru-i/e de
15 ploaie, o pereche de galo9i, deosebit de o pereche de 9o9oni cfiptu94i.
Dar in ceea ce junele Ciupicescu nu-9i putea gasi protivnic, erau
legtiturile de gat 9i manu9ile. Se putea face din ele o scars, unde
sa se infd/i9eze desdvAr9it toate treptele colorilor de cea mai nein-
semnatd deosebire, precum i toate chipurile in care ea putut gi
20 s'ar mai putea intocmi amestecarea colorilor vfizute de ochi me-
ne9ti. Intre toate, cravata de predilec/ie a lui Leonica era de
matase in fa/a argintului viu, infdli9And amAndoua capatAile, in
colori fire9ti, Walla dela Waterloo, Iesutli in funtule %e foarte sub -
iri cu ibri9in.
25 Pe urmil, fiecare cravats iyi avea agrafa respectivd, 9i fiece agrafd
avea o insemndtate simbolica. 0 inima de margean, strdpunsd de o
sageata lucrata in diamanlele, ardta des1u9it ca t inima lui Leonich
era foarte sim/itoare la loviturile lui Cupidon *; cloud cheile de
aur incruci9ate insemnau cd *Leonia stdpAnea secretul cu care
30 se rot deschide toate inimile a; un condeiu de pand, zugrfivit
in small. pe o condicuca de aur deschisd, dovedea ca t Leonia 10
inchinase via %a nobilei profesiuni de amploiat * ci altele.
Am cunoscut pentru intaia oars pe Leonia Ciupicescu acum
caliva ani, vara, prin recomanda/ia unui prieten la cafeneaua Fial-
35 covski. IncAntat de cuno9tima, prietenul Leonia in acea sear&
chiar imi dete un plic, pe care scrisese cu condeiul dela portofel
adresa mea. Era o invitare la nuntd. Leonia se afla in dArdora
casatoriei. Deschisei plicul 9i citii ceea ce urmeazd tocmai:
t Junele Leonique Ciupicesco 9i dloara Sophie Calabaliceno are
40 honore a va invita la maritagiuld lord, iarti ceremonia religioasa
se va confecliona dumineca, la 25 ale corentei 9 ore seara, in Santa
Biserica Sarindar, dar visitele se va primi in casele ginerelui din
strada... *.
Nu putui trece aceasta citire fdrd a ms patrunde de puterea
45 stilului, de gramatica gi ortografia noului meu prieten.
Era sAmbatd. A doua zi seara ma gatii cum putui mai bine, 9i la
ceasurile 9 fdra ceva ma aflam la Sarindar. In loc insd de a gdsi

www.dacoromanica.ro
308 NUVELE SI SCHITE
in curtea bisericii masalale gi trasuri ca la toate nun%ile, gasii curtea
pustie gi uga bisericii inchisa. Crezui ca m'am ingelat in privin %a
datei, ceasului sau numelui bisericii. MA apropiai de un felinar gi
citii Inca o data cuprinderea invitaIiei lui Leonica: nu ma ingela-
5 sem deloc. Egii din curtea Sarindarului Fara sa gtiu ce sa crez
cand ma lovii in piept cu... Leonica... cu Leonica in original.
*Venisegi la nunta mea ?, ma intreba dansul.
Firegte !
Nu A' mai face, am stricat tot. Nu ma vrea, pace buns 1 Lac
to sa fie, ca broagte... destule ! *.
Peste vreo doua saptamani ma pomenesc cu un plic dare mine.
Il deschiz gi gasesc inguntru un bilet de invita/ie tntocmai ca gi cel
de sus, afara numai ca numele Domnigoarei, data, ceasul gi numele
bisericei erau schimbate. De ziva nun ;ii lui Leonica lipsii din ca-
15 pitala. Intorcandu-ma a treia zi, it intalnesc mergand la cancelarie.
*Ma iarta, frate Leonica, ca n'am putut sa-mi implinesc
datoria prieteneasca...
Despre ce?, intreba el.
N'am putut veni la cununia ta. Am fost afara din Bucuregti.
20 Dar tot mai bine tarziu deck niciodata: Ili urez viata fericita gi
mogtenitori clqi vrei.
Ce cununie I ce viaTa! ce mogtenitori?! Gandegti di m'am
cununat?
Apoi, nu mi-ai trimis invita/ie?
25 - Da, dar am stricat tot. Nu ma vrea, pace buns I Lac sa fie,
ca broagte... destule!
Primisem al unsprezecelea bilet de cununie din partea lui Ciu-
picescu. Peste cateva zile ma intalnii cu el.
tt Ei, gtii ca am stricat tot gi cu asta ?
30 -- A31?
Nu ma vrea, pace buns...
Lasa, frate Leonica: lac sa fie, ca broagte destule!*
De atunci trecusera vreo trei luni gi nu mai vazusem pe Ciu-
picescu. Ma tot miram cum de a intarziat sa-tni trimeata gi al doi-
ss sprezecelea bilet de cununie. MA obijnuisein cu invita%iile lui ca
un abonat, care s'a deprins a citi regulat vreme indelungata aceeagi
gazeta gi drept sa spun, Leonica igi expeduia biletele de cununie
mai regulat cleat multe administralii ziarele lor. Par'ca-mi lipsea
ceva. MA hotarisem sa ccrcetez ce s'a facut prietenul Ciupi-
40 cescu.
Intr'o zi, trecand prin Lipscani, ma intalnesc cu un alaiu de
inmormantare. Douasprezece fete imbricate in zabranic alb cu
beteala pe cap, mergeau inainte. Panglicele cogtiugului be Iineau
patru amploia %i de minister, pe cari-i cunogteam, gi intre can se
45 afla gi prietenul care-mi recomandase odinioara pe Ciupicescu. Ma
apropiai prin inghesuiala de dansul gi intrebai ca tine a murit.
*Leonica Ciupicescu, imi raspunse.

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 309

Dumnezeu sa-1 ierte ! Zisei: A murit flacau. N'a vrut 8a mai

traiasca, pace bunt: 1 Lac A fie, a broate... destule ! *.
SchimbArile in textul din Moftul Romtin: Titlu: Broafte... destule Nu-
vela pesimista.

s
Pag. 306, rand. 25: L. era pe atunci eful... intr'un minister
t Avea leafs parale 20*, suprimat in M. R.-28: El era... vtirsta
nu se putea ghici usor vreo patruzeci de ani... ; iar alteori... sei
crezi 32: merge pe al treizecelea, aceasta mai ales dnd iesea
fresco din friaria... 34: abonat: trei sfanli la inceput, apoi, dela
10
introducerea sistemului monetar, patru franci... 40: Nu era nici
mare..., nici gras nici slab... 42: Afar4 de astea, nu era nici bun nici...
307,1: cel mai distins dintre slujbaii departamentului 2: curat
spilca, apoi... 4: negru la doi butoni 5-6: imitatie f oarte reusita
de miirgaritar... 7: margean Pals... postav subtire gris perle...
10: In toiul verii, o hainuta... 11 : intr'un bumb ; jiletca, pan-
15
talonii, palaria fi ghetele de aceeai materie, o status de iaurt,
coborita de pe piedestalul ei, ci altele fi altele. Fiece cravats apoi
avea agrafa ei, fi fiecare agrafa concinea o insemnare simbolica. 0
inima... 29: ...ca junele stapcineste... 31: condica de our deschisa
spunea clan: sunt registrator, etc.-33: Am cunoscut... pe Leonid
20 acum... 36: ...cuno9tintii, noul meu amic imi dete un plic... la
mina pentru a doua zi. L. se afla in dirdora crisatoriei. Era Sam-
bata. (Fraza : < Deschisei plicul... tocmai *, textul invita %iei la
nunta, i comentarul care unneaza : Nu putui... meu prieten *
suprimate in M. R.) 308,2: Ga'ndii ea m'am inelat... Ieseam din
25 curtea... fara a fti ce sa cred... 6: piept in piept cu... L. in origi-
nal... 9: am stricat. Nu... -11: Peste vreo doufi luni cu
un plic: era o mita invitatie la nunta , intocmai ca cea d'intai, numai
numele domnisoarei era altul. In ziva nuncii lui L. am lipsit din crag.
Am lost la Ora-- 20: Dar mai bine mai tAriiu... 21: motenitori
SO cali doresti... Am primit invitalia... 27: Primisem al cincilea
bilet de cununie din partea lui. ,tiam acuma bine ca ebroaste destule h.
Mai au trecut apoi ca teva luni, nu -1 mai vtausem pe Leonia..
(Bucata : Mr: tot miram prietenul Ciupicescus, suprimata in M. R.) .
41: Intr'o zi trecand prin Lipscani... pe cap, mergeau inainte...
95 Era flacau... Panglicele patru impiegaci dela minister... 47:
Leonia* imi raspunse... zisei. 309,1: Adio, Leonid... Lac A
fie, a... destule. Unde a spiritul liber al lui L. in momentul acesta?
In cer, in vazduh. Ce face el acolo? Asta o vom afla in viitoarele
noastre comunicari spiritiste.

40 3. Din CLAPONUL (No. 4, pag. 9-11, sub rubrica Cog* = CALEN-

DARUL CLAPONULUI, 1878, pag. 82-84):
4 Intru cat cocoanele se pot lesne patrunde de respectul datorit
autoritAii.
23

www.dacoromanica.ro
310 NUVELE SI SCHITE
De 9i boerul ei este liberal, cocoana Z... este retrograde, nepu-
tandu-se desparci de tradi%iile aristocratice, mo9tenite din casa
parinteasca: tatal dumisale fusese pe vremea lui cojocar sub %ire.
Lipsind fntr'o zi cocoana de acasil, comisia de rechizitii mili-
5 tare ii is din grajd doi telegari, cei mai frumo9i, (land chitaniii
boerului. Intorcandu-se cocoana acasa, afla trista tire 'i... cade
pe loc le9inata.
Tablou 1
- Pe data Insa dumnealui o de9teapta, scaldand-o cu dragoste fn
io o ploae de (get de trandafir.
Dupe le9in 9i istericale, vin plansetele 9i sughi/urile...
Bine drag& I (zice dumnealui sastisit) nu 9tii ca este lege, e
ordinul guvernului? Cum puteam sa nu-i dau? Si apoi tocmai
15 -
eu sa nu dau ajutor stapanirii In a9a vremuri I
Si ma slabe9ti! ( ;ipa cocoana furioasa). Nu voiu a 9tiu de
guvernul dumitale! De ce ai dat caii?
Ce eram sa fac?
Ah I de ce nu i-a adus dracul cand eram eu acasa! ca puneam
20 -
slugile cu parul, sa-i sature de jaf zioa namiaza mare 1
Sa facem revolu %ie? Sa ne Impotrivim autoritaIii cu parul?
Se vede ca glume9ti !
Ba nu glumesc de loc!
Si se plimba turbata.
t Ba Inca asta nu-i nimica, son)! (ada oge boerul catand sa o
25 impace). Dar data ne vom pomeni, ca ne trantesc la cvartir o du-
zina de ofiIeri muscali, atunci ce ne facem?
Ce sa ne facem drags 1 (zice blanda dumneaei, foarte repede
patrunsa de respectul autoritaiii). Dace este ordinul guvernului,
trebue sa ne supunem, n'avem ce face!*.

so 4. Din CLAPONUL (No. 6, pag. 6-7, sub rubrica Gogofi = CALENDARUL

CLAPONULUI, pag. 76-77):
SD-1 X..., in toate dimineIele regulat, Iasi ducea cocoana, care
era foarte slabs 9i suferinda, sa face cura la Apele dela Vacare9ti.
Cu adevarat cocoana suferea, Insa suferinca dumisale nu se putea
35 tr11116d111 cu ape minerals. Era o boala despre care Patologia nu
a vorbit pane acum, o futi.care a inimii celei simiitoare, patima
sufleteasca. Cocoana patimea de nu gtiu ce pentru un tiner monger,
care 9i dansul cauta vindecare la fantana Domnita Maria.
Cu toata cura, cocoana slabea mereu, ceea ce intrista prea mult
40 pe boerul. El nu bea apti minerallt, fiind destul de gras 9i rumen
la obraji, ci astfel I9i lasa cocoana sa se plimbe singura dupe fiece
pahar.

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 311

GrAdina de langa binefacatoarele isvoare este deasa ,Si umbroasa.

Intr'o zi, dupa o plimbare prea indelungata, cocoana vine sa ia
pe dumnealui de unde-1 lasase. Pala ei este trandafirie i ochii ii
5 -
sunt plini de un foc prea duios.
tii, draga, ce fal,a frumoasa ai astazi? zice boerul cu mare
mul/umire.
Am inceput (rAspunse cocoana micatA) A fac altfel cura,
9i trebue sa ma plimb foarte mult. Daca nu vrei sa atepIi dumneata
atata, mAine viu singura.
io Ba dimpotriva, sufle %ele (zice boerul), wept cat pofteti. Cum
sa n'atept pentru binele matale?
E de prisos sa mai spunem, ca dupa o cura foarte staruitoare
de cAteva zile cocoana se intremase de %i -era draga lumea s'o vezi *.

5. Din CLAPONUL (No. 7, pag. 12-15, sub rubrica Gogogi = CALEN-

t5 DARUL CLAPONULUI, pag. 84-87):
*Cetaleanul Ghil,a Calup, bacan In mahalaua *.* i gardist civic,
este foarte gelos de cocoana dumisale. El are In pravalie un tej-
ghetar tanar, anume Ilie pe care 11 iubete mult, caci este foarte
harnic. Pentru aceea jupAn, Ghi/a i-a daruit la Sf. Ilie, de ziva lui,
20 o legAtura de gat prazulie.
CAnd prietenii povatuesc pe jupAn Ghi/a a trimeata in locu-i
la garda pe Ilie, jupAnul le raspunde:
Nu-mi pass sa lipsesc de acasa i un an de zile. Nu mi se simte
lipsa. Ilie di traiasca! Am sa-1 fac tovara9 la parte!
25 Cetaleanul Calup, and ii vine rAndul s faca de garda, cheama
pe Ilie, i dupa alte multe, ii recomanda mai ales sa pazeasca stranic
cinstea cocoanei.
Stii tu, Ilie, cum sunt muerile...
30 - Stiu, jupAne...
Ei, ia vezi... PAzete bine!
Las' pe mine, jupAne; cat o trai Ilie, cinstea d-tale e cinste...
Bravos Ilie! Am sa to fac tovara la parte!
A. treia zi de Sf. Ilie, jupAn Calup, care plecase de dimineala
ca sa stea de garda pAna a doua zi, apucandu-1 peste noapte oare-
35 care dureri, e silt a se tntoaree acasa la ceasul unu despre ziva.
Dupa ce bate foarte mult in poarta, Ilie, zamicit de somn, vine sa -i
deschiza. JupAn Calup intra In odae. Cocoana doarme cu fa %a la
perete. CAnd jupAn Gliii.a voe9te sa se culce, gasete pe plapoma
dumisale de dumicaton alb o legatura de gat prazulie, foarte sgar-
40 cita.

A doua zi, jupAnul a certat pe Ilie, ca nuli pastreaza lucrurile

i mai ales legatura, pe care i-a daruit-o de ziva lui ; insa aceasta
23

www.dacoromanica.ro
a12 NUVELE SI SCHITE
mica neglijenta nu putea fi tocmai un cuvAnt, ca sa nu -1 face to-
varas dupa fagaduiala.
... In adevar, chiar din acea zi, in casa cetaIeanului Ghi/a, Hie
este tovaras la parte la parte mai mare sau mai mica, dupa cum
s se intampla sa-i vie randul jupanului la garda *.
(Maya graph de tipar din Claponul [o... pe cari it iubeste matte ... de
dirnineata ca sa stea de garda of sunt indreptate in Calendarul Claponului, li
in acest din urma, cuvintele a zilpacit de somn * sunt tiparite cursiv).
Am transcris aceasta bucata, pe vremuri, din exemplarul Claponului pAstrat
10 de Caragiale. Acest exemplar 1-a diiruit, dupft rasboiu, Luca Ion Caragiale,
Elul, Bibliotecei Academiei Romane. Exemplarul care se gAseste astazi la aceasta
biblioteca e necomplet: ii lipsesc numeral 3, 5, 7. Cate numere au fost de toate
In exemplarul lui Caragiale, nu-nil amintesc.

B. CLAPONUL gi CALENDARUL CLAPONULUI.

15 I. Claponul (1877-1878), No. 6, pag. 8-13.
4 Corespondengi sentimentalii Intemplarea, indiscreta intern-
plare ne-a facut s dam peste scrisoarea de mai la vale, areia e
de prisos a'i mai face comentarii. Pastram cu cea mai mare scum-
petate ortografia si punctua%ia originalului acestei scrisori. Autorul,
20 care e Cunoscutut dloarei Mari, aflam ca este amploiat superior in
biuroul despar%irii VI a comisiei politienesti din coloarea de
Juna Mari, cu domiciliul in mahalaua acelei despalliri, se afirma
..
Ca zioa traieste cu a cul, iar seara se plimba pe bulivar. Despre cum
merge toata siretenia Cunoscutului cu d-soara Mari citi ;i si ye pa-
25 trundeci: 4 Bucuresti 2/14 Apriliii Domniparal 1 SatisfacTia ce
v'a %i facut pentru mine instigatoriulu, nu erati in drept a lovi in
mine, ci in rivali care poate a pronuntat nisce espresii suparatoare
pentru D-ta. Nu credeam ca D-ta sa fii astfel dupa cum am
avut ocasiune, cu cele intampinate prin remiterea epistolelor
3U resbunarea care voiai a-mi impune, puteai foarte facile ca sa de-
cideIi 'la era in care determinam bine frasa-ti suparatoare care m'a
indus intr'o mare confusiune, li atunci tot ce puteai a-mi impune
eram gata a fi ascultat 9i me supuneam ordinelor: asa zicu (ce se
fact], je vous aime, mon ange, ma airnde), desprquescu pe toate,
35 1 voiu despre%ui, insa pe tine nu potu, sum nebunu, anii tineri
mi se ducu si o data cu ei se duce 9i ai tai si atunci va fi tarziu,
caci o sa '%i suveniezi c5, a fost o fiinVa care te-a iubit, 9i chiar atunci
blastfemu meu '%i va cadea asupra-ii, caci cu multu se deosi-
besce cand cineva se afla tet a at qi cu atilt mai mutt cand o farsa
40 se face prin cunosciinia altor persoane. Mari! ('mi iau curagiulu
a ye esclama astfel fiind ca tonaliunea de Mari 'mi da o vie spe-
ranO, inchipuesci/i in ce stare deplorabila se afla a cela cand iu-
besce si nu e iubitu) ua data dupe cum to cunoscu erai naive, blandas

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 313

si cu 'n caracter foarte frumosu vis--vis de mine, asta-zi a perit

acea modestie ca ma vezi depasandu stradaSi stai foarte integra
in ocupa %ia ce o ai la fereastrA. Ast5zi Mari ceea ce doream,
am reecitu, dupe cum odinioara ua spuneam au grande Mama. -
5 Sunt adesea [sac!] trei septamAni de sand se line de capu meu s me
insinuesc uA familie, insa amorul de care poate cineva muri nu
me lass, mi se pare ca inaintea ochiloru este la naluca sand 'mi
pomenesce 'mi spune de ua aka fiinta. Nu vezi Mari, nu ob-
servi, ca te iubescu, ab Dumnezeulu meu, aibi indurare, yci fa ca
10 acea fiinp pe care ua am, sa cads astfel cum sum, gandetete Mari
ca poate sA morn ci atunci, atunci candu poate cella de susti '11
va reaminti suvenirea o s5 fugi de vederea orici card fiince, care 'ti
va descria soarta sa ca c mine in fine gandetete iubita, angelulu
meu, gandetete ci aibi indurare de cella ce te iubesce. Dears
15 ce se zicu, o nu, nu voi sa cad pAnA acolo, voi sa viu in sinrtiri 9i
sa revinu de unde am plecatu. Alaltaeri m'am intalnitu cu ser-
vanta D-tale, comunicandu-mi ca eu sa iubescu o alt.& fiinVa (pe
Eleonora), mult v'ati inelatu, ca sArmana fatA nici n'a depasatu
cu mine in trasura cu muma sa pe strada D-tale, dupe cum mi-a
20 declaratu servanta D-tale, caci de0 am u mica cunosciga, ci
aceasta facuta cu ocasiunea pe cand fratele seu domicilia in fa-
milie, insa nu e bine Mari! ca sa blami ua fiinra asemenatA
0 mai alesu ca mai toate sunte %i feble. Mari sum in nisce mo-
mente, ap de intunecoase, In cAtu par-cA sunt aruncat in abisu.
29 Fa ca to sa fii acea lumina prin care s-mi arate accellu drumu
ca sa'mi potu veni eara-si cum eram and facuram prima cunos-
ciint5. DearA ce sa zicu, poate se crezi ca m'am superatu, da,
eu nu, sum mai vesel ca mi s'a intamplatu aceasta fared, care mi-ai
fAcutu, caci atunci cand voiu fi so/u1 tau 'mi voiu suvena ca ai
30 fostu demnA de iubitu, qi ca ecti. Adqi aminte Mari, c5 dupe cum
credu, ai facutu lectura Romantics, ci ai avutu destula proba cum
respingAtorul cade, iubesce, ci aceasta o face tdrziu and primul
respinsu e rece, nu se mai gAndeqte la trecutu. Acum 'Si spun
nu facea ca prin mine se faci subiectulu unei conjuraiuni contra
95 mea. Am gresitu ceva spunemu ca sa potu curege greeala, ca sa
nu te lasu in acs opiniune dupe cum crezi. Mteptu 0 de asta
data un respunsu, caci sum palidu fara curagiu ci chiar fara spe-
ranla de a te mai vedea vr'o data caci deaca ci acumu voijk fi res-
pinsu de a-mi trimite respunsulu sa tisfacAtoriu nu voiu mai re-
40 passa strada unde domiciliai, poate cu ocasiune ci cu multa
afacere se facu acestu gravu pasu. Mteptu un respunsu agra-
vantu Cunoscutul v.

II. Calendarul Claponului (1878), pag. 79-80:

* La 1874, s'a publicat un Formular de procese-verbale poliFie-
45 nefti de D. D. R. R... Pe pagina 5-a. autorul aratA motivul care

www.dacoromanica.ro
31.4 NUVELE SI SCHI'fE
1-a indemnat s inavuteasca publicitatea romans cu aceasta impor-
tanta lucrare. Prefacia. N'am voit A. fac altceva cleat fa comblez
o lacuna, ce crez ca exists in administra %iunea poliIieneasca. Stiu ca...
etc., etc. Dupa aceasta, intr'un stil foarte picant, autorul se scuza
5 de greelile ce poate a lasat sa se strecoare in produc %ia sa. Firete
ca cetitorii vor fi graci autorului de acest uvraj, i totodata not
din parte-ne ii aportim ale noastre remersimente pentru fatiga ce
i-a dat spre a anrifi publicitatea, de5i pentru prima oars nu aa
travaliu nu putea sa fie exampt de foturi. Dela una la alta. Cu voia
10 cititorilor cateva randuri de filologie aplicata. A combla o lacuna
va sa zica a inlatura o lipsa, a implini un gol, a astupa o gaura. a Cla-
ponul * propune deci, pentru intrebuin %area generals, adoptarea
acestei minunate expresii, datorita autorului Proceselor-verbale po-
lifienefti. Astfel, de acum incolo, in loc de a zice: Ma due sa inlatur
15 0 lipsa, sa implinesc un go1, sau sa astup o gaura vom zice: ma
duo sa comblez o lacuna. Societatea noastra academica este rugata
a consfinii adoptarea acestei loctqiuni, pentru ca sa combledie acesta
una singula lacuna asia de viu sentita in limba romanica A.

C. MITICA. Publicat mai intai in Universul, foileton din 14 Ianuarie

20 1900; retiparit in bropra. Singurul exemplar de care dispun poarta titlul:
Caragiale, Miticci, Edilia II, Bucurelti, Editura Berariei r Gambrinus , 1902,
Tip. s Speranta . Are 13 pagini In afara de foaia de titlu. Dau textul bro-
urii; in variante, textul din Universul:
Mitica... i mai cum?
25 E destul atata: Mitica de vreme ce 5i d-ta it cuno5ti tot
aqa de bine ca i mine. Fire,te ca trebue sa-1 cunoaqtem: il intal-
nim atat de des in pravalii, pe strada, pe jos, in tramvaiu, in
tramcar, pe bicicleta, in vagon, in restaurant, la 0 Gambrinus t
in fine pretutindeni.
30 Mitica este bucure5teanul par excellence. ySi fiindca Bucuretii
sunt un mic Paris, 5i Mitica se 'n/elege este un mic parizian.
El nu este nici tanar, nici batran, nici frumos, nici urit, nici prea-
prea, nici foarte-foarte ; e un baiat potrivit in toate ; dar aceea ce-I
distinge, ceea ce-1 face sa aiba un caracter marcat este spiritul
35 lui original 5i inventiv.
Mitica este omul care pentru fiecare ocaziune a vie%ii gAse5te
la moment, un cuvant de spirit, 5i pentru asta simpaticul parizian
al orientului este foarte cautat i placut in societate.
Mitica are o magazie, un arsenal, o comoara de vorbe, de intre-
40 bari, de raspunsuri, cari fac deliciile celor ce au fericirea sa-1 cunoasca.
Mai cu seams pe provinciali, micul nostru parizian ii epateaz'a
cu verva lui scanteiatoare.
El, de exemplu, inventeaza pe negandite vorbe Ca:
t Cea mai frumoasa fats din lume nu poate da decat ce are !*
sau:

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 315

4 Viaca este un vis, moartea o desteptare!

ori:
s Ei! madam Popescu, nu exists roza fall spini!*
InchipuiIi-va ce efect fac toate astea asupra spiritului d-nei
5 Popescul
Dar toate astea sunt vorbe sentimentale, lirice, melancolice, si
desi i 'n genul acesta Mitica este destul de tare, e Inca si mai tare
in genul usor, picant si ironic.
t In genul acesta, cel pu%in, pot pentru ca sa zic ca n'am rival!*
to zice Mitica, ci cu drept cuvant.
Exemple...
*
Cand n'are tutun, iti cere a o tigara... suvenin .
*
15 Cand merge sa so 'mprumute cu bani:
Unde ai plecat, Mitica?
La vanatoare de lei.
*
Ii zici:
30 Mitica, faci cinste?
Nu pot, monger, di ma strange un ciorap.
*
Para in anul 1900, cand ma 'ntalnea la Sf. Vasile, inai zicea:
De un an nu ne-am vazut!
25 Dar in anul acela 1 -am gasit in seara de 31 Decemvrie la 4 Gam-
brinus *, tot acolo 1-am intalnit a doua seara la 1. Ianuarie.

L-am salutat; s'a facut ca nu ma cunoacte. Dupa multa sta-

ruinla, ci -a adus in fine aminte tine sunt:
Scuza-ma, neica, a zis Mitica, te uitasem: e un secol de cand
so nu ne-am mai vazut!
*
Ceri tntr'o bacanie:
Baete, o %ilia!
Nu-i da, domnule, c'o bea 1 zice Mitica.
35 *
Am diseara loja la opera ; mergi cu mine? zice Mitica.
Merg... Ce se canta?
Relac... in cinci acte I
*
40 Intri la t Gambrinus *; te apropii de Mitica si-1 saluci; el i %i ras-
punde amabil:
Adio.
11 salu%i in plecare; el 4i raspunde:
SA-mi scrii 1

www.dacoromanica.ro
316 NUVELE 51 scHITE
Ai parale, Mitica ?
Nu umblu cu metal ; mi-e frica de trasnet.
*
Birjar ! slobod ? intreba amicul nostru.
5 Da, conaple !...
Atunci, du-te-acasa.
*
Da-mi cusurul, zic negustorului.
Nu-i da, d-le, intrerupe Mitica ; dumnealui n'are nici un cusur.
10 *
Un prieten ghindoc se 'ntinde sail is palaria dintr'un cuier prea
'nalt, Mitica'i striga:
Pune o coala de hartie sub picioare 1
*
15 Mitica zice despre un prieten destituit:
L-a 'naintat...
?...
L-a facut inginer de poduri...
5i cand e 'n culmea vervei adaoga:
20 . . . detapt cu serviciul In Cimegiu: da mutele afaral...

*
Te plangi lui Mitica de tine tie ce ; el nu vrea sa asculte, fiindca
e petitie fara timbru nu se primete #.
*
25 La restaurant:
Iaurt ai? intreba el.
Este...
Da-mi vreo cativa centimetri.
*
so In loc de 4 usturoiu >>, zice # vanilie sarbeasca >>, In loc de # vin *,
zice 0 flanela de Dragaani )), i 'n loc de t bilet de banca )), 4 poza
lui Traian.
*
Cand pleaca pe jos, te invita:
35 Hai, a te iau in dreapta.
*
Mitica se urea pe platforma dinainte a tramvaiului electric ;
vagonul pornete ; in culmea vitezei, deodata amicul nostru striga
ma nipula ntului :
40 -- Oprete 1 1i-a cazut biciu11
*

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 317

Mitica std cu mai multi prieteni In col% la *Continental*, pe

piaIa Teatrului. Un prieten saluta gi sare pe platforma din urma
a tramvaiului care merge catre Sf. Gheorghe:
Arde-1, birjar ! striga Mitica.
5
In toiul alegerilor, unde-i pune Mitica al meu candidatura ?
La Bucuregtii-Noui.
La ce colegiu?
La colegiul al patrulea.
10
Te doare maseaua. Ce doctorieti recomanda Mitica ?
Radacina de clegte.
*
Ai cerut o bere gi o lagi sa-i treaca puIin spuma ; Mitica zice:
15 -- Bea -i berea, ca se racegte.
*
La u Gambrinus*:
Mai* la plecare, catre baeatul care a servit:
u Baete, mi se pare ca mi-a picat o bancul.a: vezi, dad). o gasegti,
20 mi-o dai Inapoi deseara ; daca nu, ia-o to bacgig*.
*
Cate ceasuri sunt, Mitica ?
Cate a fost eri pe vremea asta.
*
25 Apropo, zice Mitica, de ca-ti ani egti?
De... ataiia.
Tocmai cat magarul mitropolitului I
*
Ti-ai cumparat o bland noun. Te intalnegti cu Mitica. In loc de
so a s'o por %i sanatos !*:
Bravo I bland ai ; acuma, junghiu fi mai trebue I
*
Ti-ag face curte, domnigoara, zice Mitica unei tinere telegra-
fiste, dar vai I n'am curaj ; ah ! gtiu cat egti de crudela
85 - Cum, d-le Mitica ? de uncle qtii?
Par'ca eu n'am aflat cum ball depegile I
*
Mitica to roaga sa pui o vorba buns la ministerul de rasboiu,
daca ai vreun prieten, ca s'o numeasca pe soacra-sa u moaga mi-
40 litara o.
*
Trenul de placere merge 'ncet; Mitica zice:
A ostenit caii.

www.dacoromanica.ro
318 NUVELE SI SCHI1'E

OH, mai bine:

A uitat sa dea graunte la cai.
Trenul se opreste la o statie; Mitica:
A oprit, a le dea apa.
5 *
E poleiu.
Cade un domn.
Mitica striga:
Chegle-carambol!
10 Cade o doamna:
S'a rup'pt gazometrul!
Scl-scl-scl.
Al dracului Mitica!
Pag. 314, rand. 27: In restaurant, la berarie 36: gaseste
15 un cuvant de spirit la moment pentru aceea simpaticul 40:
pe provinciali, bucurefteanul meu ii epateaza 315,19: Ii zici, la
berarie: Mitica... 25: Dar in anul acesta, Mitica intr'adins a
adoptat opinia imparatului Germaniei 'i a Papii dela Roma, pentru
ca sa ma tachineze fi mai stracnic. L-am vazut En seara de 31
20 Decemvrie la beriirie; tot acolo 1 -am intalnit a doua seara, la 1 Ia-
nuarie. L-am salutat... adus aminte...-40: Intri inteun local
public; to apropii...Bucatile: o La Gambrinus"*: Mitica, la ple-
care... ia-o to bacsis*, si *Ti-as face curte... ba %i depesile*, lipsesc
din Universul. 318,11: S'a rupt gazometrul.

25 D. .5COALA ROMANA.

Ora de religie. Un elev obraznic. Parinte, auzi ce spune dom'

profesor de geografie: zice ea pamantul e rotund. Parintele
(suparat). 0 fi $i rotund cum a vrut Dumnezeu sa -1 faca.
Elevul... i zice ca e turtit la poli. De ce o fi turtit, parinte?
so Parintele (plictisit). Ia, pentru pacatele noastre.
Ora de aritmetica. Profesorul. Daca mi-ai dat Dumneata im-
prumut pe o luny 17 lei... Morif. Zibeten (scrie). Profesorul.
i ti-am plata din ei 5. Morit. Finf (scrie). Profesorul. Cat
mai ramane sa-ti dau? Morif (socotind in Wind) 20. Profesorul.
95 Cum asta? Mori'. Da ce! e mult, par'ca?
Ora de caligrafie. Profesorul. Unde' %i este caetul? Pentru ce
vii fara caet? Elevul. Eu la caligrafie sunt auditor.
Ora de gimnasticei. Profesorul. D-ta de ce nu treci la rand?
Elevul. Iu sant scutit. Profesorul. Pe ce motiv? Elevul. Ill
40 sant israilit.

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 319

Ora de limba romdnd. Prof. Ce parke ghe cuvant e musai?

Elev. Verb, domile. Prof. Pentru ce? Elev. Pentruca exprima
ideea unei lucrari. Prof. No I vezi bine ! Cand zicem musai, tre-
bue ca pentru o lucrare zicem. Exemplu: bile%ii i baetele musai
5 sa 9tuduiasca, ca mai apoi sa cuvinke romanea9ke in limba for ma-
kerna pura... Bine. No I musai e verb ; numai doara dup'aceea
ce fel ghe verbu-i? Elev. Neregulat... Dar de ce conjugare e,
dom'le? Prof. No! prostule! da-1 la dracu! ca-z dace -i neregulat,
apoi nu mai poate avea conjugaciune !
to Moflul Ronuln, (aeria I), No. 8, 21 Februarie 1893, pag. 6.

E. CUM STAM. Aparut in Universul, 8 Septemvrie 1900. NeretipArit.

Cum stam cu Bulgarii? Intreb pe amicul meu X...
Nici aga, nici aminteri.
Nu 'nIeleg...
is Cum nu 'melegi?
Firete... fiindca, pacum spui d-ta: nici a9a nici aminteri
insemneaza parica n'am sta in nici un fel: Intr'un fel oarecare trebue
sa stam.
Nu ; voiu sa spun a nu stam nici bine, nici fau. N'ai citit
20 ziarele?
Le-am citit; dar Ili marturisesc a din ziare inieleg i mai
putin deck din vorba d-tale.
Cum se poate? Pe semne ca nu eti deprins a le citi. Ia sa
le citim impreuna.
as Atunci amicul meu scoate un vraf de gazete din buzunar i In-
cepem a citi cu toata a tenIia.
t Eri i azi noapte au circulat in ora fel de fel de tiri, care de
care mai alarmante, asupra celor ce se petrec la granita Dobrogei.
Din informatiuni foarte pozitive aflam ca bande de Bulgari ar fi
30 trecut granica ci ca s'ar fi incaerat cu anteposturile romane. Nu
se poate ti pan' acuma rezultatul acestor ciocniri, cari pe cat aflam
au fost foarte inverpnate. Ceia ce putem spune cu siguraqa, este
ca aceste lupte sangeroase trebue sa fi facut victime deoparte i
de alta. Guvernul nu mai poate tacea I Guvernul trebue sa vor-
115 beasca 1 Guvernul nu poate rasa Zara in grozava nelinite, in care
o aruncli lipsa de tiri pozitive de pe campul luptei o.
trecut grani %a... incaerat... ciocniri inverunate... lupte
sangeroase... victime... campul luptei... A! zic eu, atunci stam
rilu de tot.
40 Ateapta, spune amicul X... CitWe aici.
Citesc:
4Voim a proba inca odata publicului, cat crezamant trebue sa
acorde ctirilor raspandite asupra unor conflicte la graniIa dobro-
geana Intre n4te bande bulgare i otirea noastra.

www.dacoromanica.ro
320 NUVELE I SCHI'J'E

lath ce 9tiri primim din localitate, dela o persoana foarte se-

rioasa, incapabila de a altera adevarul: CAteva cete de Bulgari
muncitori cu payapoarte in reguld s'au prezintat Ia pichetul dela
Ostrov pentru a trece granica. 0 persoana care a vazut aceasta,
5 fiind de sigur foarte impresionabila, a alergat imediat sa Intiin-
laze autoritaIile militare romane, exagerAnd faptul, ca toate per-
soanele impresionabile. Bulgarii aceia erau oameni pacinici...
Altfel aici pace i linite.
A! zic eu rasuflAnd, data erau muncitori nearmaIi, avAnd
10 pappoarte In regula, i data altfel e pace 9i linite atunci e bine!
Amicul X... z&mbi de credulitatea mea i Incepu sa-mi citeasca:
4 tirile dela graniia devin din ce in ce mai alarmante. La Si-
listra este o fierbere militara neinchipuita. Acolo colonelul Dan-
danesky i cu Sarafoff %in discursuri nebune,ti trupelor regulate i
15 bandelor de revoluTionari, cari bande ar numara Ong acum aproape
50.000 de oameni. Din tr'un moment In altul trebue sa ne ateptrim
la o lovitura a acestor descreeraii, cari dicteaza azi In Bulgaria.
SA fim gata!*.
Am truceles, zic eu mahnit. Guvernul bulgar, ()Heat ar vrea
20 sa fie de cuminte, nu mai poate infrAna pornirile militariste ale
lui Dandaneski 9i turbarea ovinista a lui Sarafoff... Atunci, se 'n-
ielege, stain rani*.
Poate ca nu, zice X... i-mi da sa citesc altceva:
4tDam din sorginte autorizata tirea ca In Bulgaria de fasarit,
25 adica spre graniTa Dobrogei, i mai cu seams In districtul Varna,
a izbucnit revoluVa printre /arani, din cauza ea sunt ameninpii
a li se ridica dijma de pe amp. Taranii sunt furioi i gata a lupta
'Ana la extremitate. Corespondentul nostru ne da cu foarte pu-
-iina rezerva tirea cum ca palatul prin ;ului Ferdinand dela Euxi-
30 nograd este ameninlat a fi darimat i incendiat de Taranii revolta %i.
De aceea prinIul Ferdinand nu s'a oprit la Sofia, ci a plecat numai
decat la Varna *.
Puiin imi pass de palatul prinialui Ferdinand! zic eu.Si
data e vorba, chiar nu-mi pare rau... 0 revolutie agrara la vraj-
35 ma0i notri nu ne poate face nici un rau, ba, poate, din contra ...
Atunci stam bine!
Iar atilt de bine, nu. Ia sa mai citim.
o Un ziar din Budapesta sosit azi diminea/a ne spune ca o per-
soana din anturajul printului Ferdinand ar fi declarat Inteun inter-
40 view ca, dupa cum stau spiritele in Bulgaria, rasboiul ar fi inevitabil *.
Aoleu! strig eu.
Dar amicul X... trecAnd cu ochii pe o alts coloana, urmeaza:
4 Oficioasele austriace susTin ca, oricat de inasprite ar fi rela %iile
celor doua tinere State vecine, este mai mult ca probabil ca totul
45 se va termina prin aplanarea pacinica a acestui regretabil conflict A.
Bravo!
-- Stai nitel.

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 321

e La .Silistra se aduc mereu tunuri... Totul ne face a crede ca

Bulgarii, cari voiau sa faca a isbucni rascoala in Macedonia, cre-
zandu-se descoperici, vor acuma sa precipite desnodamantul corn-
plotului lor, aprinzand focul mai de vreme deck ar putea cineva
5 astepta. De aminteri, un ministru al lor, Karaveloff, a zis: o Un
rasboiu, oricat de improbabil ar 'Area, poate fi totdeauna posibil *.
Atunci, ce mai vrei? este o declara %ie oficiala... Stam rau!
Inca nu!
i urmeaza citirea:
to # Noi nu vrem deloc rasboiu, a zis ministrul Ivancioff... *.
Atunci, data nu vor, stam bine!
# Trei salupe bulgare cu explozibile... *.
Stam rau I
43 Supraexcitarea popula %iei rurale bulgare, in ajunul ridicarii
is dijmei, este de sigur una din cauzele desfasurarii de force armate
dincolo de Dunare. Guvernul bulgar profita de conflictul cu Ro-
mania, ca sa poata chema rezervistii, cari In revolu ;ia agrara din
urma au condus pe rebeli 0.
Bine!
20 # Corespondentul nostru ne telegrafiaza ca depesile'i sunt refu-
zate la telegraf. E o fierbere grozava la Silistra, Arab-Tabia ci
Ostrov. Peste putinca A mai treats cineva la Bulgari far& sa fie
impuscat o.
Rau!
25 Ma due astazi la Silistra si la Arab - Tahia 0.
Bine!
4 Bulgarii nu mai lass vaporul nostru sa intre in orac 0.
Rau!
# Agentul navigaIiei noastre secuestrat pe ponton 0.
so Rau!
# In Sofia panics... Agen %ia romana in primejdie... *.
Rau!
o Alaltaeri am vazut in Sofia, plimbandu-se prin oras pe d-na
Misu, so%ia agentului nostru diplomatic, cu copiii 0.
35 - Bine!
o Romanii din Sofia tremura de groaza... N'au curaj A iasa
un moment pentru a -ci vedea de afaceri... 0.
-- Rau!
(I Ieri s'a deschis cu multa solemnitate cursurile scoalei primare
40 romane din Sofia, in prezen %a d-lui Micu, agentul nostru diplo-
matic pe langa guvernul bulgar o.
Bine, zic eu.
Ei? intreaba X...
Ei! zic eu.
45 - Asa e ca pan' acu nu stam nici bine nici rau, adica nici asa,
nici aminteri.
Asa e! raspund eu.

www.dacoromanica.ro
322 NUVELE ySI SCHI'J'E
F. POLITICA.

Nu ma pricep la politica, de ce n'ag spune drept? Pentru

aceea, de ate on orizontul politic se posomora9te, de ate on vaz
ca opinia publica este iritata, 9i 'n aer miroase a evenimente de
5 importan %a deosebita, nu lipsesc a alerga dupa amicul meu Costica
Budalaki, a carui pricepere 'n politica este astazi mai presus de
once Indoiala.
Cand un om a ctiut sa prevesteascA cu atAta siguran/A atAtea
ci atAtea evenimente mari, desigur a trebuit sa cucereasca incre-
to derea noastra a tutulor care'l cunoactem de aproape, InteatAt,
incAt data mie, de exemplu amicul Budalaki mi-ar spune ea Ru-
sia a pus ochii pe Tarigrad, fare sa stau un moment la 'ndoiala
1-ac crede orbete.
Acum in urma, nu ne-a spus noun amicul nostru Budalaki, cum
15 avea sa se termine procesul contra lui Sarafoff?
Noi to-/i credeam ca Sarafoff are sa fie spAnzurat. Ei bine, singur
dintre noi tori, singur amicul nostru Costica Budalaki a avut cu-
rajul sa spunk cu un zambet de mils pentru ignoran0 noastra:
Pariez pe ce pofti %i... sa 'mi rade-/i o musta-0, daca Sa-
20 rafoff nu va fi achitat!
Achitat? am strigat noi indigna-p. Peste putinO!
Amicul Budalaki, subliniAnduli bine cuvintele 9i zambind 0
mai milos, s'a marginit a ne raspunde scurt:
...Sau nu ma cheama pe mine Costica Budalaki.
25 AtAt, i s'a departat de noi, cu aerul acela de sigurama carat- '
teristic spiritelor de felul lui.
Ei? A9a e ca Sarafoff a fost achitat? Ali vazut?
De atunci am jurat sa crez pe Costica Budalaki, chiar daca mi-o
spune ea Tarul are sa mearga la Paris faca nici un gAnd politic,
30 sau ca alianele ce se fac astazi chiar In America n'au alts /inta
decAt men %inerea pacii In Europa.
Ame%it de atAtea etiri privitoare la chestia Orientului, am mere
dar sa taut lamuriri unde? ei bravo! unde alt puteam
alerga decAt la incomparabilul meu amic Costica Budalaki.
95 L-am gasit ca totdeauna dispus sa ma lumineze 9i am abuzat
de gentile %a lui ca totdeauna.
Draga Costica, uite la ce am venit: mi-au Impuiat capul ga-
zetele i lumea ea se prepara evenimente grave In Orientul pra-
voslavnic; vreau sa stiu ci to rog sa-mi spui parerea d-tale. Ce
40 crezi, frate? Se 'ntAmpla rasboiu?
Se prea poate, mi-a raspuns cu multa gravitate Budalaki.
CAnd Budalaki arata multa gravitate, desigur se petrec lucruri
grave. ySi pans sa n'apuc a zice Inca o vorba, amicul meu adaoga:
ySi cu toate astea, daca eram prevazatori, puteam 26-1 impie-
45 dicam.
Cine sa fie prevazatori? intreb eu.

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 323

Noi I zice Budalaki.

Cari noi?
Noi, Romanii...
Noi, Romanii?.. Pe cine sa Impiedicam?
5 Cum pe cine?.. Pe dumnealor...
Pe can dumnealor, frate Costica?
Ei I asta e 1 ce te faci prost?
Ba, nu ma fac deloc; poate sunt chiar; dar ici marturisesc
ca nu 'n %eleg pe cari a dumnealor u.
10 Pe Ru9i.
Pe Ru9i?
Da, pe Rui, cari vor sa treaca la Constantinopol pe Marea-
Neagra 9i prin Bulgaria...
Vor sa treaca o dumnealor * pe Marea Neagra 9i prin Bul-
15 garia?
Fire9te... Ei I N'am spus eu ca fortificaVile noastre sunt de
prisos I Cinci sute de milioane aproape cheltuite In zadar!
Apoi, zic, frate Costica, nu numai d -ta, care se cheama
ca te cuno9team cat te pricepi la politica 9i tiai ca r dumnealor *
20 pot trece 9i pe Marea Neagra dar chiar eu, aa de pu %in cat ma
pricep i nici prin cap nu 'mi trecea de Marea Neagra, 9i am spu
absolut acela lucru despre fortifica %ii...
Da 'mi voie, ma Intrerupe amicul Budalaki, cu demnitatea
caracteristica spiritelor de felul lui; da 'mi voie: n'ar fi fost de
ss prisos fortifica%iile, daca ma ascultau domnii politiciani pe mine;
dar s'au scumpit; n'au vrut sa mai cheltuiasca Inca p'atata sa fi
facut o flota stranica pe Marea Neagra.., Sa fi poftit atuncis
dumnealui...
Care dumnealui?
so Muscalull
Umilit de atata superioritate de vederi politice, am strans
mana cu efuziune respectuoasa amicului Costica Budalaki 9i 1 -am
parasit.
Ce a9teapta Regele (am gandit eu) 9i nu-1 cheama odata pe
35 Budalaki, sa-I puns In fruntea consilierilor Sai, mai ales in aa
grave Imprejurari ?.. Ce ateapta Regele sa is Ruii Tarigradul?
Caragiale
Moftul Romdn, No. 21, 19 August 1901, pag. 2

G. TATAL 1VOSTRU.
to Bunica s'a sculat de dimineala cu spatele 'n sus.
NepoVca s'a gculat din contra foarte bine dispusa.
Bunica o spala, gate9te 9'o peaptana; nepo%ica, la fiecare trasa-
tura a pfeptenului, se stramba.

www.dacoromanica.ro
324 NUVELE SI SCHITE
Gata .
Bunica. Aa 1 Acu zi Tatal nostru.
Nepocica. (Stand dreapta 'n picioare si cu o figura grava,
plina de componc %iune). 'Fatal nostru carele esti... carele esti...
5 esti in ....
B. In ce, proasto?
N. a... carele esti in... .
B. Iar ai uitat !
N. N'am uitat, bunico !
10 B. Atunci, de ce nu zici? Unde Ii-e gandul? Incepi (sic) iar 1
# Tatals...
N. (repede). # Tatal nostru, carele esti in ce...
B. ...ruri...
N. ...ruri!
15 B. Ei?
N. Sfinteasca-se numele, tau, vie... vie... vie. ..
B. Ce sa vie, urito ?.. Vezi ca iar nu stii?
N. Ba stiu, bunico !
B. (pe acelas ton). Apoi, daca stii, de ce nu spui, ciumulico?
30 N. (reculegandu-se). # Faca-se voia ta L.*.
B. Hobo ! nu asa, strarnbo 1 # Vie 'mpeiraVa ta, faca-se voia
ta, precum in cer si pe parnant...n.
N. a...precum in cer si pe pamant....
B. Mai departe!
25 N. (ca si cum ar recita, distrata). 4 Mai departe...n.
B. (sgaIaindu-o de braI). Nu a mai departe *, toanto ! Ai uitat-o
si asta ?.. Astazi -n'ai sa mananci?
N. Ba da, bunico !
B. N'o sa ceri, pine?
so N. Ba da.
B. Apoi atunci?.. (grava) 4 Painea noastra ....
N. (repede). 4 Painea noastra cea din toate zilele, da-ne-o
noua astazi si....
B. a...si ne...n.
35 N. ... si ne ... n.
B. (impacienta). #...si ne iarta noun greselile noastre...
precum... precum....
N. c ..precum... precum... .
B. (plictisita) precum ce?
40 N. a...precum ce...*.
B. (scoas'a din rabdari) #...precum iertam si noi....
N. a... precum iertam si noi... si noi...n.
B. (exasperate). 0... gresiiilor nostri 1 n magari%o 1 (ii arde o
palma peste zulufii dela ceafa). # Si nu ne duce pe not in ispita,
45 ci.
N. a...ci... ci...a.
B. (tare) 4 . . . ci ne isbaveste de cel rau....

www.dacoromanica.ro
 ADDENDA 325

N. (resufland) e... ci ne ishavegte de cel au! * (igi face cruce

gi pleaca din Inc).
B. (apucand-o de un zuluf gi oprindu-o). Numai atata?
N. (plictisita). Numai atata, bunico 1
s B. N'ai mai uitat nimica, diavole?
N. Nimica, bunicol
B. (iritandu-se treptat). Nimic?
N. (asemenea). Nimic!
B. (vrand s'o aria la ceafa, face o migcare rau calculate gi
to cade). ... A L .
N. (aducandu-gi aminte). Amin, bunicol (fuge 'ntr'un picior).
Caragiale
Moltul Roradn, aeria II, No. 6, 6 Maiu 1901, pag. 3.

24

www.dacoromanica.ro
 NOTE SI VARIANTE
DIN CARNET UL UNUI VECHIU SUFLEOR. Sub acest titlu si In
ordinea pAstrata qi In editia de fata, bucAtile acestea au fost publicate de
Caragiale in Note fi Schi(e, Bucurelti, 1892, Editura LibrAriei C. Sfetea, pag.
5 85 127 ; cu titlul Amintiri din teatre i sub semnAtura Luca fi I. Luca, au
fost tipArite mai intaiu In Convorbiri literare, XIV (1880 1881), 1 Ianuarie
1881 qi 1 Februarie 1881, pag. 396 400, 434-438, XV (1881-1882), 1 Iunie
1881, pag. 112-116. Textul din Convorbiri e Impartit In trei Scrisori si cu-
prinde bucati care n'au fost retiparite In Note fi Schice. Bucatile n'au titlu, ca
10 In Note fi Schi(e.Urmeaza variantele: C. L., XIV, 397: Amintiri din Teatru
(Scrisoarea inlaid) 1).

Iubite prietene, Ti-am fagaduit sa-5i insemnez odata pe hartie,

aa cum le tiu ca s'a petrecut, anecdotele din viaIa actorilor
ci teatrului nostru. Dar cum sunt eu, la fagaduiala risipitor i la 'm-
15 plinire sgarcit, ba ca asta seara sa 'ncep negreOt sa le scriu,
ba ca azi e Marli i nu-i bine sa Incepi Marti seara, ba a doua zi
este opera, ba toata saptamAna mi-e lene, nu 1i le-am scris pana
acu. Insfarit acuma m'am hotarit pe semne de aceea se strica
vremea ; am sa ti le povestesc, dar tii, aa fara multa batae de
20 cap, adica vreau sa zic despre partea literara, sa le cioplesc
on sa le mai pieptan. Am sa %i le inir care cum mi-o veni in gaud,
9i pe urma tu, daca vrei, [virgula din urmei pare a fi o scdpare din
vedere] sa zici ca to interesezi de comicariile astea, aranjeaza-le
cum ti-o placea. Sa 'ncep? Eaca.
25 Seara cand are sa joace... etc.
Pag. 1, randul 5: slujnica cu ea, ca sa'o aiba ; ajutor la imbreicat;
6: dincoace, mai trage-mi fusta, mai du-te 7: la cineva o cigara
de tutun pentru mine; Ei trebue slujnica. Stavreasca (Raluca) bdgase
o slujnica frumufica fi nostimd, tdndrd fi plind de haz de ardeau,
SO etc. 10: pompierii mai grozav ca toyi; cd este fi aici ca 'n toata
istoria universals un fel 12: mai grozav ca pompierii 13:
t madmoazela o-- taifas printre culise 14: Stavreasca juca pe regina,
15: zeu nu mi-aduc aminte ce piesd era, da ftiu cei era regina.
Pin actul... era Intr'o scend revolucie. Stavreasca trebuia sd intre

95 1) In aceste variante, bueitile se urmeazA ea In Convorbiri literare, pentru ea

cetitorul sa [WA fizionomia Intreaga a textului prim.

24'

www.dacoromanica.ro
328 NUVELE SI SCHITE
repede, sa zicli &item vorbe, ss iasd apoi in balcon sa vazd ce e jos, vi pe
urma sei se intoarca in scenes palida si desfigurata de groaza, pentruca
a vazut cum ii sfafie poporul pe flu-84u. afa ca sa faces mai mare
5 elect, i i pregatise... 26: se apropie replica, da cutia cu pudrd sluj-
nicei in mans, vi cum declamd ea: Madmoazelo, zice, set nu care
cumva sa te deslipefti de aicea, ss faci bunatate. Ii era Erica, vezi
bine, sa nu se pomeneascd, tocmai and i-o trebui pudra, climadmoazela
e iar tine ltie-unde. La replica, infra* madam' Stavrescu in scent.
to Cum intro, pocnefte. . Madam' Stavrescu se 'ncruntd, pune mainile
la piept crud f, ridica ochii la cer, dramatic'd grozav, paseste rar
spre ramps si declama foarte convin,sci. AO! publicul dd 'nainte, rade
cu hohot, incepe s' aplaude, iar rode vi iar rode vi iar aplaudd -. da
ce chef! se sguduia... Madam Raluca isi pierde 2, 12: nu vtia ce
15 sa creaza ii vine sa caza de-a 'n-picioarele fi-i trace ca fulgerul prin
gand ca i-a jucat-o Costandineasca ( Blonda) cu care era certata,
a pus pe cineva sd-i toarne o cabala. 17: Insfdrfit cheful publicului
mergea 'naintc ; nu era chip sa mai joace: face la dreapta 'mprejur,
prap'dditd , cu noud cap fife 'n inima, ca sa iasa, vi sand se 'ntoarce
20 da cu ochii; in scenes, de tine ?.. 23: cu cutia cu pudra inteo mana
si cu puful intr'alta, gata sd-I aplice... 26: dupes urma cocoanii
Raluchii. Acuma inchipuefteli ce grortivenie de rd sete. 27: ca Sta-
vreasca descopere taina nenorocirii ei.. .cipa Stavreasca disperatd . .
32: vi tace deodata in perfecta unanimitate, par' ca tot un pumn astu-
25 pase. . . 34: Apoi, nu mi -ai poruncit... 37: Paste zece minute s' a
inceput iar actul da drama a mai fost aceea?.. 3,1: lumea cote nifel,
vi iar pufnea on unul din galerie. . . 2: sa te mai lit apoi toata
lumea afara de Stavreasca. . a mai dezolata regina .-5: pe Liza,
ca Liza o chema pe madmoazela... 6: ca la repetiiia 10: biata
so fates ce nenorocire, sa-i strice scenes unde joacei ea afa de bine. . . 16:
prietene bune ca vi mai 'nainte. .-17 : pe Vineri...pentrucet Raluca
a pretins... 18: intr'o piesa noud un rol pe care-1 crease Blonda.
(Aici Be afarete textul anecdotei in Convorbiri).
35 21: Sambata norocul lui Franchetti, era ziva Operii. Se
dedea u Trovatore 24: vase ceasuri... gemea galeria
de mitocanime, cheluici ca la orice praznic. Pe atunci, can -
tau... 27: cam asa ceva, dar cdnta bine. Teatrul era plin. Pa-
tierno era bine dispus, Bianchi era dupes masa, aprinsa i signor.. .
40 in compania della Bianchi. A mers terzetul... Tot teatrul aplauda
nebunefte, galeria era entuziasmatd. Terzetul merge a doua oars
i mai bine; toatd lumea cheamd de doud ori, de trei on pa clintareci;
apoi incep unii a patra oars, sala toatd se is dupes ei ; dupes aceea
cativa mai cearcei sa theme incei data, dar nu isbutesc; se mai and
45 afa sporadic ici vi cold cdteva Mai in palme ostenite vi farce reisunet
4,2: si in sfarsit... Dimitriade l s Inchipuefteli.
In Convorbiri literare urmeaza aici bucata care poartil tidal Rufine In Note
fi Schile, pag. 109.

www.dacoromanica.ro
 NOTE 8I VARIANTE 329

Pag. 13,4: A doua .seara, mitocanimea era iar In par la teatru.

Se juca * Amicii falsi *... se vdndusera mai multe bilete, ca erau
5 in galerie, pe nemincite, aproape trei mii de mitocani. . . unul strivit,
facea chef ceilalci 11: era ceva nespus... ditra altul din loja din
lap ... 15: Dar NiVa , u Uite ma! zice catre.. , vezi tu, nene...
pe la Bonaparte... qi apoi se 'ntoarce catre eel de-1 chemase.
umblat pe la Teatru, om din Dugumea... ; atunci venea Intaia oars.
10 A Inceput lumea sa razes... Sgomotul din galerie nu contenea, era
ca ... nu se mai auzea nimica dela actori. . . 26: juca pe baiatul
lui Marecat. Cand sa se ispraveasca actul intai... 37: arata
aplecat peste galerie pe Tudorica si... fata mare, zau!>> Se pornegte
lumea pe un rds. 14,3: Am plecat rdzcind din said sa trag Entre
15 acte o ligara cu actorii. Cdnd am intrat pe scenes am dat cu ochii intdi
de Dragulici. u Ce-a zis de Tudori;a mitocanul? 5: Explica, zic, la
altul ca e lata mare-6: Auzi dumneata, zice Dragulici, auzi ce rugine . .
UrmeazA douA anecdote despre actorul Solomonescu; In Note fi Schi(e, pag.
111: Fericita improvizafie Qi Extemporare, pag. 113; In Convorbiri bucatile se
20 urmeaza invers cleat In Note fi Schifr.
Pag. 14,11: Dirnineala, dupa biserica. . se scula tocmai seara.
Dupes Teatru ma nca scumbrii gi bea, la Vasile Bacanul, la Garibaldi
cu Dragulici pang sa toace popa Petrache. Solomonescu i i cam
confunda, cu programa asta... gi serile cu dimineyele. . la Teatru
21 in petecul isonului. In 4 Roza magica s... vine alguazilul... 15,2: In
scenes era don Nigaudinos (il facea Dragulici)... Solomonescu 1i
perechea ... 5: Dragulici zice: Ha ! ha ! iaca porumbita !.. poli-
/aiul asta, stapane... (raspunde, afara din text 9i serios, Dragulici)...
numai cam 136 nas! #1)
30 Pag. 14,18: Solomonescu mai avea pacatul ca nu putea pro-
nunIa numele straine 9i neologismele. Stefan Mihaileanu se supara
grozav de incapacitatea lui Solomonescu. 20: Odata juca nenca
Stefan. . . u Muschetarii de Dumas. ... 24: Ofiorul intra in
cortul lui Cromwell i striga : u Generale! Generale! . . Publicul incepe
95 sa razes; da nenea Stefan indignat se ridica de pe scaun pripit ...lec-
tic colegului. . . 31: Publicul a aplaudat frenetic. Pand acuma nenea
Stefan... imi povestegte inamplarea, care o gtiu eu destul de bine,
ca cram in teatru atuncea seara, fmi zice: Daces..
UrmeazA 0 /erta gralioasei din Note fi Schice, pag. 116.

40 Pag. 16,17: Millo juca la Bcirlad; (Ina in trupa lCi pe Mincu;

nici nu pleaca Millo lard < Tala Mica , aga-i zic Lou . lui Mincu.
Intr'o seara se dedea cMillo-Director )); a Tap Mica juca pe >

Nastasache, dares era afumat rau. Cand vine cu figicul de cofeturi

zice. . . Mulcumesc dragul meu, zice Millo

1) Pentru acest pasaj am urmat textul editiei Minerva, care pare mo-
dificat de Caragiale.

www.dacoromanica.ro
330 NUVELE SI SCHITE
Urmeaza Indoit lapsus din Note fi &hire, pag. 118:
17,14: In Ba'rlad le merges treaba rau de tot: datori la han...
19: cu gand ca doar or urnplea sala... i sa piece in alta parte. Seara,
teatrul gol. . . 23: unde Jianul scapa. . 26: se uita p'in lojile. .
5 28: intreaba Millo distras... 30: raspunde Tata-Mita.
Bucata care urmeaza in Convorbiri n'a fost reprodusa in Note fi Schife.
- data iar, Dragulici juca, intr'o farsa din francuzete, pe un
burghez bogat, zapacit de amor, care urmarete din ora in oraq,
din han in han, pe amoreaza lui tradkoare. Dragulici se facuse
io gras qi burtos, ii pusese pe pAntece vreo trei perne mari, se 'ncinsese
peste ele i se'nbracase pe deasupra. In piesa vine la un loc o scena,
unde alearga de colo pAna colo burghezul prin odaile dintr'un
otel, iese pe up, intra pe fereastra, da prin sobs, crezAnd c'a dat
aci-aci de urma femeei. In infierbin/eala alergaturii, ii plesnete
15 lui Dragulici bracinarul i Incepe sa-i caza pernele. Se pornete
publicul pe ras, dar Dragulici nu se lass Ora ce n'ajunge iar la
cea din urma expresie. Tocmai trebuia sa se lass cortina. In actul
urmator vine Dragulici iar sa-i caute amoreaza, i da de unul fioros,
un colonel de dragoni, cu care e in rol ca trebuie sa se apuce la cearta.
20 R Ce cairci aicea, domnule? * se rastete la el militarul. R Lasa-ma,
domnule, zice Dragulici ; imi caut burta !
Urmeaza Logicci strinsa, in Note fi Schile, pag. 102.
9,26: Dela Dragulici sa sar la Iorgu Caragiale, cel mai
apropiat confrate at lui, prieteni i amindoi tovar4i atdta vreme. Acu
25 trei ani, pe yard', lui Caragiale i-a venit iar furia .sa joace, 28: ca
acuma este comisar comunal la hala din *pi mica. 30: Despre
ocupatia lui de astazi fi cadere din gloria artistica trecuta ... a
Matt Iorgu... un cuatren Uric, cam aa : . [in Convorbiri literare,
lipsete a doua strofa]... 10,5: Dar sa nu-mi uit vorba. Acu trei
SO ani pe yard is cu chirie gradina de pe Podul Mogofoaei, peste drum
de casele lui Nicolescu, unde a fost clubul militar, gal o boteaza gr'ddina
1 Basarabiei* ... i,si organizeaza o trupa cu vreo patru actori Sri vreo
cloud actrije de provincie qi incepe reprezentaiiile ... 13: Iorgu n'avea
rol, se primbla prin gradina. Gradina cum e afezata nu e tocmai loc
35 potrivit de teatru. .. 19: se vedea ca da din rndini. . 20: tocmai
de langa zidul... 22: trecand pe Iorgu i-1 cheama: u Domnule Cara-
giale,.. domnule Caragiale! ..o zise Iorgu ovreiului.. Iar: domnule
Caragiale ! . . domnule Caragiale !-33: A r6mas ovreiul deodateistrivit
de logica lui nenea Iorgu, dar.. 36: #Domnule Caragiale. . . domnule
40 Caragiale! Apoi nu mi-o plant el... eu am plant.. 11,1: Iorgu
vazdnd. . . nu vezi dumneata ce sgomot... 6: Era pe la Sid ntul Ilie.
Prima Scrisoare a Amintirilor din Teatre se incheie, dupa bucata de mai
sus, cu urmatorul text:
Dar cdte inca n'am sa-ti mai spun despre Caragiale i Dragulici.
46 Viata for e un dosar colosal de anecdote. Da acu ma opresc aici, ca

www.dacoromanica.ro
 NOTE SI VARIANTE 331.

mi-a cam obosit memoria. Peste vreo cliteva zile, rand oiu avea iar
vreme, nu -fi fa getduesc and, pentru ca sa ma pot tine de cu-
skint ci-oiu povesti mai departe. Al tau Luca.

Scrisoarea a doua (Convorviri literare, XIV, pag. 434) are ur-

5 matoarea introducere: Uite fi a doua scrisoare; ma ciu de cuvetnt:
mires -te fi tu, ca eu nu mai ftiu ce sa crez. De mi-ar fi numai de-a
butted Sa nu fi intrat in anul morcii! De-aia, sand ii vedea ca dupes
asta nu-ii mai scriu multa vreme, set nuqi Inchipuefti ca m'a in-
muiat lenea; sa ftii ca m'am oprit. .. de frica sa nu mi se 'nkimple
io ceva daces mi-as prea efi din fel. Deocamdata asculta.
Primele trei bucati din a doua Scrisoare n'au fost retipArite In Note i Schite.
Textul for urmeaza ,aici:
Dragulici era om de spirit, dar facea de multe on jocuri de
cuvinte colosale. Odata repeta cu Mincu o scenes, intr'o melodrama
is plina de infamii, unde jucau pe doi bravi din Venezia. Dupa ce
si-au luat plata dela intrigant pentru ca i-au pus bine pe un
rival, yin acuma sa vaza cum ar face chef cu banii castigaii.
In piesa unul dintre ei zice ca se 'nchina la Venus, si celalalt: oBa
eu la Bacchus*. Repetau cu rolele 'n mana. Dupa ce descifreaza Dra-
20 gulici partea lui, zice lui Mincu: o Auzi tu, Tata Mite, ca eu ma 'n-
chin la Vinus 0. Fireste, zice Mincu, tu esti cum spune latinul:
4 In onus beritas $i pe urma citeste pe rol: < ySi eu Ina 'nchin
la zeul Bacchus. Nu-i Bacchus, bre 1 zice Dragulici ; e Babacus;
nu stii ca era tata be%ivilor ? Pentru ca tineau amandoui la
25 jocurile for de cuvinte, au facut la reprezentaTie aceleasi extempo-
raIii, dar be ziceau asa de comic, meat totdeauna aveau aplauze;
cateodata, cand jucau cu mult chef, publicul le bisa partea cu
Babacus.
Altadata vine Dragulici la repetiIie cu o pereche de galosi
so not ; zice: <c Ori galosii mei, on Ta a 1114a, tot una. Nu intra 'n ei,
cu juramant, macar o picatura de apes.
Farsele sunt foarte obicinuite intre culise. Christescu cat e de
linistit, si tot face si el cate una din cand in cand. Gaseste odata
pe Machauer, frizerul, dormind in cabina ; is foarfecele gi-I tunde
95 ridiche toata jumatatea capului pe care nu era culcat. Se scoala
Machauer mai tarziu, fsi pune caciula somnoros, I i is banii dela
cases gi pleaca. Acasa, madama, cand i1 vede: a Du, urn Gottes
willen, wos ist denn dos o? N'a avut bietul neanq ce sa fried, i -a
tuns si jumatatea cealalta. A doua zi vine la repeti%ie necajit, cer-
40 ceteaza 5i afla tine i-a jucat-o: o A tragului tu, unfersemter, pendru
ci a duns la mine, ai? Tu ma tunzi pe mine, neamule, in toate
sambetele, zice Christescu rar, si nu mai fac vorba ; eu to -am tuns
odata, si Inca numai pe jumatate, si mai tragi pretenIie? Nu /i-e
rusine o? Machauer e un om foarte de spirit: a ras si el si s'a 'mpacat.

www.dacoromanica.ro
332 NUVELE SI SCHI'J'E

UrmeazA bucata care In Note fi &MO, pag. 114, poarta titlul Un t la s na-
tural:
Pag. 15, rand. 14: Da farsele de i le juca Dragulici lui Mincu!
raja Mica se credea tenor cu vocalia grefita. tNu-i vorba, zicea,
5 pe do-diez nu-1 apuc Igor, da pe si-bemol rand poltefti clot scot cu
mdinile 'n folduri b 15: Se pregatise t Jianul i... ; a doua zi
trebuia sa se dea, dar nu se... Inca cine... doina 'ntre culise...
juca pe Jianul. Cine? cine sa... Mincu sare el: 4 Eu*. Bine. Face
repctitie..., toata ziva nu bea nimica f i seara margined numai lu-
10 cruri dulci. A doua zi Inghite mereu... 9i la..., i seara vine..
basma mare; Inghite un ou, soarbe din cafea fi face gama chromalica,
odata, Inca odata qi iar. Insfar9it... 26: deloc pentruca conta pe
si-bemol i aria mergea... la la. Replica a venit... i Mincu por-
ne9te... introductiva merge, intra 'n. . . cuac! . . . 32: Fa-ci ideie ce
15 rds a lost in tot teatru.
UrmeazA, ca In Note pi Schife, pag. 115, bucata IntitulatA acolo Giuma proadd.

Pag. 15, rand. 34: Nu trece mult dupes t Jianul a i se da e.Sa-

mils sau * Vulturul Caucazului o. La un loc, dupes' o batalie, is
la goana Cherchezii... ; trebue dupes aia sa ramie scena... 16,1:
20 varf de munte sa se lupte, sa-i is giorgianul steagul ci rusul sa caul
ucis in prapastie. Mincu zice: H Fac eu... 9: din mana steagul. .
11: mainele pe capataiele.. 12: Cand vede... salteaua.. cam vreo
doi stanjeni... 15: Tala Miles ; dar n'a suferit tare detest numai.. .
Urmeaza Revanpd din Note fi Schile, pag. 93-97, despartita in douti bu-
25 cIIIi. Intaia Incepe:

4,33: Farsor vestit era f i Iorgu Caragiali [sic!] Invaca la geoala

military de cadeti, cum era pe vremea aia. In fcoalei era dasccil de
muzica vocals un ,popa de regiment muscal, rau i ursuz fugit de
mult din Rusia. Scoate odata popa pe Iorgu Caragiali la lectie i-1 in-
n treaba...Iorgu se smuce9te 9i raspunde 9i el necajit... Apoi i-a
tras popa 9i crescendo i descrescendo i risforzando.
(Aid se sfarelte textul primei bucAti In Convorbiri literare).
A doua bucata Incepe:
Peste calms zile a efit Iorgu din fC0Cad, adica jumatate a ecit
35 el qi jurnatate l-a dal afara 5,15: f 'a intrat in teatru: era direccia
lui frate-sau Costache in tovarafie cu Costache Mihaileanu. In teatru
avea loc de farse. Intr'o seara juca... 21: vrajma9ii, it aduc
frayii de arme, fl intind pe un catafalc, i vine amanta de-I plange.
Catafalcul era... 24: ate o gaura mica pentru ca sa poata regi-
40 sorul pazi intrarile f i etirile. Ce-1 impinge... 27: sa 'mboldeasca
printre perdelelc catafalcului pe raposatul clind II jelea toata lumea.
Mihaileanu foptefte: tCe-i asta, bre? Cine-i acolo ?o.. 37: Iorgu da
'nainte... Mihaileanu: E9ti nebun on vrei sa ma scol?... 0. Iorgu
da mereu... Mihaileanu, desperat scrcifnefte din ding: a Cine-i ala?

www.dacoromanica.ro
 NOTE SI VARIANTE 333

cine-i, ca-1 omor cdnd m' oiu scula? Astdmparei-te! mifelule, ticalo-
sule 1 *. 1-a Afilchinuit 6,6: Se scoala Mihaileanu turbat ca
un leu, alearga..., afla ca lorgu era mifelul 9i-i arde cu sete
Dupd am vine 9i Costache Caragiali .i -i trage altele de-i pune la loc...
8:
5 nenea Costache aleilalt. Bine! Iorgu re mananca... 12: Peste cdtva,
vine sa se joace. prea copilareascei, dar foarte comics ... -15: ruinat,
sarac lipit pgmantului dar tot fudul, tot cu ifos 9i ((more . .4 17:
p'in satul.. 20: Taranul se scoalei 9i se inching .. 25: mea consoarta
(zice catre dona. . . ) rnancarile mojicilor. . . 28: desaga 9i nobilii...
10 manance cu polta. 30: Costache M ih dileanu era foarte grefos, i se
apleca dintr'o nimica toatei. Pe don Ranudo it juca el. Nenea Costache
urtase istoria cu acul. Iorgu zice: Nene Costache, da-mi is -1...
37: La reprezenta %ie, lorgu En loc sa-i dea bra' nza lui Don Ranudo, ti
da un cocolof de lumdnare de seu cu fitil cu tot yci amestecatei cu ra-
sa zeiturd de sapun.
Urmeaza Un creditor turbat din Note fi Schite, pag. 117. Incepe:
Pag. 16, rand. 25: Millo nu are sei dea nimica numai la tine nu
/-a Emprumutat. Odata reinitine la Braila dator... din mans ca sec'
poata pleca. 28: vorba ca cum s'o intoarce... Incepe... 33:
20 Il intalnesc pe podul Mogofoaii Inteo diminea/a ; ma is la o parte
desperat: Unde fade d-1 Millo? fi uite i uite, Emi spune toata neno-
rocirea. 17,1: Sinti ruinato ; am veniti se me. ..lu 'mpuscu ca. nu
9tiu unde, ,Si I-am lasat sa-1 caute. Seara ... 5: gandeam ca dece...
sa-i spun lui Millo... pe domno Millo, saracul! . . . 11:
Asi
25 frate, o kaimenos . . . se me dai ; data...
Bucata cu titlul Chestie personald (Note fi Schite, 1892, pag. 119) nu a fort
tiparita In Convorbiri literare.
Bonbon In Note fi SchiEe, pag. 122, fneheie seria Din Carnetul unui Sufleor,
In Convorbiri literare, terming Scrisoarea a doua.
30 Pag. 19, rand. 5: pe pia/a lui Constantin-Voda Huttemann. In
toate serile era plin; p' atunci nu se pomenea Inca la Bucure9ti...
8: Circul, Rafca 9i panorama. . . fata directorului. Frumoasei de te
apuca ameceala, cand te uitai la ea lung; inalta ; 12: dar o cu-
prindeai intr'un covrig... ; trasurile fine. . . ; negru inchis 9i creI... ;
95 14: deschi9i fi tot la cramofi. . in obraji. 18: Socotefte acu ce de
cofeturi ... 19: batai In fiecare seara! Dar Erica stai sei-fi mai spuiu.
Fata avea armasar at ei de trei patru ani, alb tot ca spuma lap-
telui . . narile rofatice. signalmente nu... ,Si 4 Bombon... * p'in
cercuri de hartie i p'in focuri... 29: M-lle Henriette calare pe
40 4Bombon>>. Era ImbrA can' In costum de amazoana de catifea ..smaran-
dul, incheiata dinainte... 32: mat cat o aluna turceascei toed
tot ca rochia... ; prinse cu panglici...-36: verzi ca rochia domnifoarei,
fi la fiecare inodatura, petrecuta cote o margea de our mat. 20,1: Dupe;
ce fa cea toate pasurile de fcoalei Enalta, salturi i complimente, desceileca
45 domniffara in mijlocul... glasul ei gingaf... ochi, yci 'ncepea... 19:
din arena ca din prattle. 20: Inchipuefte-ti acuma ate inimi... par'ca

www.dacoromanica.ro
334 NUVELE I SCHITE
le lucra...-23: ca daca mergea vorba pe aia, di mai susceptibili erau
telegrafi9tii ... 26: T..., aprins cat se poate. De-aia ,ci zicea el:
4 Nu va foc ! * 29: Intr'o sears mergem saliva iryci cu T...
la circ. Telegrafistul se afla in culmea electriciteilii, cam se trecuse fi
5 din baut, ... pans nu era domni9oara ... 32: grade mai-mai...-- 35:
numai un sfanI sfan %ul pentru tutun 9i pentru alune ca sa
le arunce in palace mici foarte cornice. A a pleaca Para veste de
langa noi... 39: cam de vreun stanjen... 1: sue pe gunoiu, se
vara ... 3: pun mana pe nenea T scapara e ectricitatea. El, t a valit,
10 cum se cam trecuse din coiu, nu aprefiet evenimentul in justa valoare fi
striga: 4 Nu daci, ma! ca v'aprindefi! nu dali gogomanilor ca fae explo-
zie! * Da rdndafii nu ftiau fizica: l-au lucrat frumos pawl au obosit fi
t -au aruncat p'in spartura pe telegrafistul?. reflecta matur:
Adica sa nu vaz eu pe individa mea asta searei?* Panes sa-1 Intrebam
15 ce e... 8: iar p'in sparturei ... 9: 'n grajd 9i glasul lui T... : 4 Acu
v' a luat dracul, nemfilor, v'afi aprins! * qi ne-am pomenit... 10: L-am
ridicat numai de cat ; zice: u Ce se socotesc... 15: Om fara noroc. . .
obosit apes rece, qi -1 apucase junghiul in pleimdni. pe domnipara 9i
pe Bombon...i-am dat-o. 26: Imi pare reiu ca n'o mai am, sa ci-o
20 trimet; mi-ai da i to dreptate pentru ce eu singur dintre toll eram mai
inamorat de Bombon deceit de domnifoara Henriette. Ti-at spune, ca
'n poezie, col lam pa mi se 'nchinei cu plec'dciune, ca a oleul * este pe
sfdrfite fi flaceira-i palpecie ca un suflet in agonie; dar lam pa mea e
cu gaz, nu cu oleu, fi n'a are dealt pe juma tate. Ti -ag spune ca
25 htirtia mi s'a ispravit; dar asta mi se pare ca s'a mai spus odatd.
Ili spun mai bine drept: m' a apucat lenea fi nu-fi mai pot povesti
inainte. Sunt trei dupes miezul nopfii. Ma culc. Nu mi-ar parea...
Intineri pentru cdteva momente cu paisprezece ani. Dar cine viseazci
and urea ce-i place?... cal alb... Al tau LUCA.
30 Convorbiri literare, XV, 1881 1882, pag. 112--115. Amintiri
din Teatre. (Scrisoarea a treia): Iubite prietene, nu Ii-am mai
scris de mull; nu ca to -am uitat, dar sunt om fara noroc; de
sate on am vreme sa scriu n'am chef, de sate on am chef n'am
vreme. Una fara alta nu foIose9te la nimic, 9i la mine se brodesc
35 rar amandoua deodata. In felul asta sunt de pismuit scriitorii care
au toata vremea a lor; viaIa le e roditoare fiindca oricand be da
vizita muza ii gase9te a9teptand-o. Dar la de-al de noi, vine tend
n'ai vreme s'o prime9ti ; ea, femee, pleaca ofensata tine 9tie pe ce
Iarmuri fericite, qi pe urma pas de-o cheama, on fa ceva fara
40 amabilul ei concurs, afara numai daca ai de gand sa cei gra-
Voasa ospitalitate a vreunei tinere foi literare, ai carei colaboratori
sunt fircelei sa produca anume fara colaborarea domni9oarei
Apollo. Deocamdata insa sunt bine dispus ; prozaica mea muza
bate la u9e; n'am altceva de facut... Intra domnipara... 9i sa
45 urmam mai departe cu anecdotele noastre.
Prima bueata din Scrisoarea a treia este Exces de zel din Note pi Schife, pag. 91:

www.dacoromanica.ro
 NOTE 8I VARIANTE 335
Pag. 4, rand. 6: caffe-chantant... cu copii, cu fete mari... 12:
Grecul era in culmea... 14: 4 Diva)) nu cunoftea pe semne moravurile
caste ale publicului. Esei, incepe sa cante, se aprinde, face gesturi
prea-prea i la refren i trage un chiot i nite tifle apilpisite u
piciorul, toata lumea scandalizata. Greculse propte fie de... cu
mai mult accent; lumea incepe... 22: mai ajuta... 23: se scoala
deodat'a ca un singur om. . , mijlocul protestaliilor. ; leinase grecul.
25: Fiindca ba gase capital in negustorie... avea fi contract...
26: lie o tuna de zile cu ate cincisprezece franci. 27: a trebuit
10 grecul s'o pastreze ; da 'n toate serile Medea... 30: oMadhamai
fran/i pedh' appra. . mai cu modheftieb.
Urmeaza o bucata nereprodusa in Note fi Schife:
Wiest se 'ntorcea cu fiu-sau Iulius, in drumul de fier, dela
Braila, unde dedesera un concert ; dar trebuie sa spuiu ca batranul
15 sine la Iulius mai mult decat la toIi copiii, are vr'o zece 9i a
avut durerea sa piarza vr'o doisprezece... Dincoace de Mizil in-
cepe deodata sa uere locomotiva ca de alarms i ma9initii i con-
ductorii sa strige despera %i. Sar toi pasajerii, care la ferestre, care
afara sa vaza ce e. Ce era nu era bun lucru. Alt tren venea in faca
20 pe linie. Tipete, leinuri, navala la ui... Iulius era aplecat de-o-
parte pe prispa vagonului i se uita cum s'apropie unul de altul
trenurile. Wiest da sa treaca la partea ailalta, nu poate de lume ;
se'ntoarce dincoace, apuca pe Iulius de mans, 11 trage inapoi, ii
descurca drumul, sare afara de pe scaricica pe o gramada de nisip
25 de langa linie, i striga inapoi: (I No I Kommst, Iulius ! Tre-
nurile s'a oprit unul in faIa altuia fara sa se ajunga. Iulius era in-
grijat sa nu fi patit papa ceva ; dar batranul, dupa ce s'a suit la
loc, 1-a linitit: i-a esplicat ca daca sai inainte si -ti dai vant po-
trivit cu iu/eala trasurii nu i se 'ntampla nimica.
30 Moment de distraclie, in Note fi Schife, pag. 105:
Pag. 11, rand. 8: Serghe e de specialitatea... mucator. Acu cati-
va ani, pe yard, juca la Turnul-Magurele cu trupa lui. Dedeau
intr'o sears o melodrama, in care istoria era cam asa, ca un ticalos
prigonefte de moarte pe... buni, nevinovaIi. At facea Serghe. In-
35 trigantul face... m4elii, fel de fel de crime, i.. . 15 : decat toate, e ca
omul asta are o virtute, are curajul opiniilor spune curat... 18:
pe care era sa le rapue, ii scapa la... din ghiare. El spumeaza de
19: .necazsi toarna un monolog de doi coci de lung. Dupa ce se.. . 27:
infam b). Pe urma rade.. .i plea ca. 29: Nenea Serghe Iinea . 30:
40 din rol ca totdeauna... Caimac, baete >>, aa-i ziceau lui Maican su-
flerul 35: 9i-i i fagaduwe sa-i faca cinste. Iaca in sfa'rfit a ()alit
i monologul. Serghe o ia... rar i apasat. d'intai merg... 37: Pe
urma.. 12,2: se 'nfierbanta i Maican sufla din fundul foalelor. Serghe
la o fraza pe care o apuca bine, se repede in goana, striga... mai aude
45 pe Maican. Asia, cum era nervos ... 5: se 'neaca amandoi. Serghe
disperat... 9: Da acu, Caimac pierduse el sirul, se uita la

www.dacoromanica.ro
336 NUVELE SI SCHITE

Serghe a9tepta... 11: Cum se uita aa..., se sbuciuma. . se

ranjea... 20: t S'a rupt tricoul, nene Serghe, s'a rupt tricoul, ! s...
Dumnezeul meu? s'ar rupt tricoul nene Serghe... v 25: cazut de
pe scaun sub scena 9i din...
5 Urmeaz5, ca In Note i Schife, pag. 108, Lupta dreapta:
Pag. 12,28: Maican era slab, ragulsit i nervos peste masurii.
Patima lui Maican era tutunul i cafelele turcqti potrivite din...
numele de Caimac. Odata pune prinsoare... 34: dupa alta Zvi a
cA0igat... 36: le-a baut la V asile Bacanul zice...
10 Urmeaza Din care se vede ca metoda chinorozului, etc., In Note fi Schife, pag. 97:
Pag. 7 ,7 : Sit nu uit o farsa celebra a lui Iorgu Caragiale, din
tinerece. Iorgu se emancipase... gi fedea singur... -8: unde se facea
pi probele... 9: odae de dormit. In casa lui lorgu. . . trengari tot
unul i unul... 11 : tipuri. I ntre ei era foarte interesant unul Matache
15 ; era cAntareI in dreapta... teatrul romanesc. Tot intr'o
vreme... artei o noua stea ursita ...-24: cult public. Naliunea
romans pe-atunci nu se bucura inca de binefacerile Constituciei ; este
adevarat a toleranp religioasei, de care Romania a dat totdeauna
exemple eclatante Europei civilizate, se afirma odata mai malt prin
20 protejarea libertacii noului cult; dar monopolul nu era strict interzis,
aft; ca pe deoparte steaua noastra monopolizase... iar pe de alta
Iorgu... 26: sectei. Asa, unul dintre sectari, grozav de I erbinte,
de urit i zevzec de calitatea intdia, fiind i el... -29: data* pra pada
la Iorgu 9i... sunt nenorocit, sa nu ma 14... *. 6i-i spune... 32:
25 multe bilete, da n'a avut parte..., 33: lsi Ca este desperat i s'a
hotarit sd ispraveasca ... 35: intalnire ca sa se teilnuiceasca., ori...
37: sa-i faca numai dealt rost de ocazie. Iorgu tia toate biletele
i toate staruinIele tanarului, i zice: K Iii fac 8,4: da mai
intai... trengarilor...* 5: Fara seiqi mai spun, inielegi ca a doua
30 sears dupa teatru se i... Ghebosul, gatit... 10: era amelit de
situa/ie, i acu tragea cu coada ochiului sa path semnalul. yStrengarii
erau... 14: pe nas: <c Adevar... focul petrecerii... 19: p' in
Ianuarie. Mai trece nice/... 22: in odaia de alaturi. . . tusa
35
23 :
nului ...
nu ma lasa, Sfinte Pantazi ! s.. . 24: mana in spate ipochime-
25: vant in odae. . . 26: ; ipetele amorezatului. . . 28:
cantAnd ca o maica stariVa... 31: Amorezatul intrase in odae.. .
lumina zapezii de afara 9i incepuse... 33: obraz, pe ochi, pe gAt,
apoi deodata it umflase de par 35: ca nu e ce-0 inchipuia... 38:
in cafeneaua lui Fialcovski numa 'n... 9,2 : era acuma lume multa
40 stransa imprejurtil... 4: sa bata 'n palme i sa se teivaleascei de
ras... catva timp, pang i-a spus unul sa se uite in oglindd...
Era ... 9: stralucios cum e vacsul. . . 10: uns pe mAni cu calaican.
11: Amorezatul nenorocit... sama singur... desperare, d'im-
potriva a trait..., 13 : aa ca astazi, dupa ce a ocupat mai multe
45 funcj.ii inalte, trece de mare om politic..., mare literator . . . deck
orice este i ramane ce a fast cAnd cu calaicanul lui Pitiriga.

www.dacoromanica.ro
 NOTE SI VARIANTE 337
Cele din urma doua bucati din a treia $i ultima Scrisoare, n'au fost retiparite:
In cercul trengarilor era ci raposatul lutra. Din vorbele
lui a [sic!] trecut multe la posteritate. Dela BaluIa se trage po-
recla t Berlicoco ci gluma populara cu birtacul cand nu-i place
5 [sic!] mucteriului bucatele. Ba luta merge cu cativa la un neamc
birta. Vad pe lista pilaf i cer sa le dea cate-o porcie. Cand cold
pilaful era orez gol oparit i garnish cu patrunjel marunt. La so-
coteala intreaba Map: Mein Herr, faci ci Wilma pilaf? 0 ia,
facem. Apoi s OH a nu mai viu*.
to Direc/ia teatrului o Linea Pascali. Milo ramasese pe din afara
ci se pregatea sa dea un beneficiu la Bosel. Trupa n'avea ; repetiOi
hi era sila sa mai stea sa faca cu actori adunaii de pe oriunde,
se gandeste sh anunIe o reprezentaIie numai de canonete, 4 Barbu
Lautarul*, Chera Nastasia *, a Cocoana Chirio la Paris *; dar pe
15 langa astea vechi, trebuia ceva nou ca sa faca sensaiie. Aga, s'a-
puca Millo de pune pe afic ea reprezentatia se va incheia cu a Pa-
raponisitul pus in slujba , care se va juca pentru intaia oars. Can-
toneta nu era nici scrisa, nici planuita raticar. Scoate randu 'ntai
de afire ci 'ncepe sa-i vanza din bilete. Trece o sapfamanii, scoate
20 randul al doilea de afire ci vinde sala toata. Tocmai incepuse sap-
tamana in care era pe Joi anunIata reprezentalia: de canIoneta
nici gaud. Trece Luni, trece Marti, trece Mercuri toata ziva...
In sfarit, seara se 'nchise Millo in cash cu un copist ci incepe sa-i
dicteze. De pe la noua seara papa and se lumina de ziva 4 Para-
25 ponisitul pus in slujba * a fost gata proza ci versurile. CanIoneta
a facut seara un efect ne mai pomenit; lass ca era dela un capat
pans la altul plina de haz, dar Millo avea o verva demonica. Tea-
trul era plin de lumea a mai bung din Bucureti: se sguduia sala
de rasete i de aplauze... Un adevarat triumf. Ce pacat ca tree
so aa s^ri ca toate serile, ba Inca mai iute... Fonograful prinde ci
fixeazil graiul; spun ca electrofotografia prinde ci copiaza, in cirul
for neintrerupt, toate migcarile ale [sic!] unui animal; astfel, re-
produce intr'o serie de icoane fidele toate miccarile unui cal In
fuga mare. Un cir de electrofotografii ci un fonograf ne-ar repro-
35 duce odinioara pe Paraponisitul pus in slujba *, poate mai puIin
insa verva de care -ti spusei, caldura vie a lui Millo... Foarte-i
multumim lui d. Edison... nu-i aa ?
Al tau LUCA.
PACAT... Publicat In placheta Pdcat... 0 lathe de Pafte, Om cu noroc.
40 3 Novele de L. I. Caragiale, Bucure1ti, 1892. Editura tipografiei t Gutenberg
I. Gabl, pag. 5 ; retiparit, Caragiale fiMd in vieata, in Schi(e (Traduceri si ori-
ginate), Iasi, 1897, Editura Librariei $coalelor, Fratii $araga, pag. 58, si in
editia 4 Minerva , volumul Nuvele fi. Povestiri, 1908, pag. 21. Ed. t Minerva
reproduce textul editiei $araga, dupe cum arata greseala comuna amandorora:
45 t... pe chipul prietenului lui Cutiteiu , in loc de t prietinului Cutiteiu *, ( $a-
raga, pag. 101 ; it Minerva s, pag. 62) si inconsecvenla, iarasi comuna amandorora:
Sf. loan ($araga, pag. 72, *Minerva *, pag. 34) si t Sf. Ion ($araga, pag.
89, s Minerva *, pag. 50). In placheta, la pag. 50 se afla greseala de tipar: esta

www.dacoromanica.ro
338 NUVELE BSI SCHI'J'E
in foe de asta; ed. $araga (pag. 88) a inlocuit-o cu o altA gresealA de tipar: este,
care nu dA nici un inteles; ed. Minerva a corectat este In astea, ceeace e o sea-
pare din vedere: contextul cere evident asta, e vorba de s o jertfa . Pla-
cheta (pag. 50) si ed. $araga (pag. 88) au forma populara aldatd (in poate ca
5 n'o sa meargd asa de usor ca aldatii); ed. s Minerva a lnlocuit cu ally data, forma
literara nejustificatA In locul acesta. Greselile persistente ne fac sa credem ca
retiparirile cele doua n'au fost revAzute de Caragiale. In editia de fata repro-
ducem textul din placheta. Acest text poarta la pag. 23: Merge sA nascA la
movie Moartil din facere Copilul e aruncat...* ; moartii din facere lipseste
10 In ed. $araga, pag. 70 deci si in ed. Minerva pag. 32 ; suprimarea o atribui
neglijentei tipografului. Pag. 44, rand 24: prefectul era ... ($araga, 89;
Minerva, 50) 47, 27: De p'in dosul ($araga, 92; Minerva, 55) 51, 11:
stinge iar lumina ($araga, 98; Minerva, 59).
0 FACLIE DE PA.FTE. Publicat Intaiu in Convorbiri literare, XXIII,
15 No. 5, 1 August 1889, pag. 369; retiparit In placheta Pcicat.., 1892, pag. 71;
In ed. $araga (Schife, 1897), pag. 133, $i In ed. *Minerva , 1908, pag. 1. $i
In acest text, ed. Minerva pastreaza (pag. 16) o gresealA de tipar a ed. $a-
raga: ... ramase limp cu ochii holbati... a, in Joe de ramase limp (cum
se cetelte In Convorbiri literare si In plachetA). Convorbiri literare ssi placheta
20 (pag. 83) au: mergeau sA petreaca siirbeitorile In ordselul for natal a; ed. $a-
raga, pag. 141 si ed. Minerva a, pag. 8, suprima cuvantul sarbatorile. Su-
primarea apare nejustificata in raport cu contextul, e probabil iarAsi o scapare
din vedere tipografica. Placheta, pag. 73 si Convorbiri literare au: e vinaturi
bine Ingrijite a; ed. $araga, pag. 134 tipAreste gresit: vinaturi buns ingrijite ;
as ed. Minerva a crede BA Indrepte textul $araga punand o virgulA: vinaturi
bune, Ingrijite a. Astfel textul $araga a rezultat, foarte probabil, din o gre-
seala de tipar bune in Joe de bine; gi ed. Minerva a construit pe aceasta
greseala un text pleonastic..
Editia de fall dA textul plachetei. Urmeaza aici variantele din Convorbiri
30 literare:

Pag. 54,11: ulicioara trista din Iafi. 55,13:. ticalosul goi este
badea ... 19: sluga rea, lenefe fi obraznica. . 25: cu multei vio-
leni,a 27: ca s'alunge pe goi afara. 32: Ce to -ai speriat coane . . .
56,2: Subprefectul, un om foarte.. .-15 : ...macar cci tePa zile pans
35 la sosirea . .. 17 : Gheorghe era acu departe . . . 26 : c&nd ai friguri I
35: lumina i sgomot 37 : un han in 1a)i . . . 57,18: ...
membrele amorlite ....20 : /i s'a parut... 29: Noaptea Pate-
lui... goi talhar... 58,4: cineva : suns militari... ...22 : parul
negru stops. . 23: aspre i bayoase 34 : ca pe douei oueimoi . . .
40 59,9: Te-ai speriat, jidane 14: 'n pace, trifene goi . . .
...20: se lamurea bine intti rzierea . . 34 : de respect pe conducto-
rul . . . 60,12: osul occipital . . . 15 : s stea pe labele ... 19 :
o ccidere de fraza... 33 : i se redefteptase. . . 62, 25: Dar eu a fi vrut
45
. .. 29: Cine era acela ...-33: 0 sdrobitoare obosealei apasei pe umerii
... 64, 1. : mai multi oameni afara... E Gheorghe... da, e ticiilo-
sul goi. . . da, a b e i t u t in deal . . . 3 : Goii vorbesc 1ncet
35 : retragtindu-se Inapoi afara 65, 9: cu genunchii pe pante-
cele 24: cu un surfs fieros . . . . . . 26: In f iinta acestui
om . . . 66,17: Mai jute, goi. . . 67,28: Ieeau goii dela In- .

50 viere 34: ar urmari sa prinza 38 : arde o facile mare de

Pagti.

www.dacoromanica.ro
 'NOTE 5I VARIANTE 339
Clipire fieroasd a din placheta (pag. 95) si ed. $araga (pag. 150) a lost
schimbat de ed. a Minerva a (pag. 16) in a clipire tioroasd ; schimbarea a ne-
rnotivata lieros este evident nuanta ceruta de situatie. Tot eat de greit e
istefime din ed. a Minerva a (pag. 18), In loe'de istelie, cum se ceteste fn Convor-
5 lari literare, in placheta si in ed. $araga. Ed. a Minerva a pag. 6,19 reproduce,
pe de alts parte, doua schimbari cu totul inutile, foarte probabil scapari din
vedere ale ed. $araga, pag. 138: a mai rar, tot mai ran ; qi pag. 153: ca sa mai
auza s. Contextul care evident: r ca sit mai fi auza t, cum e in Convorbiri literare si
in placheta. Pag. 58, rand. 13: E legat acuma ; dar... ($araga, 139, Minerva, 6).
10 f OM CU NOROC. Publicat in Pdcat..., 0 facile de Pafte, etc., Bucuresti,
1892, pag. 103; retiparit in ed. $araga, 1897, pag. 118, si in ed. a Minerva ,
1908 (Nuvele ft Povestiri, pag. 221). Ed. a Minerva reproduce ed. $araga.
Pag. 119, araga: a ... el Itia ad cu caracterul...* e reprodus Intocmai asa In
ed. Minerva , pag. 222; textul a cacofonic ; Caragiale scrisese: a el stia ca,
15 cu.. r. $araga, pag. 120 ... cunune cu violete...s, tot asa ed. Minerva ,
pag. 223. Reproducem textul din Pdcat. ., 1892.
GRAND HOTEL aVICTORIA ROMANA. Publicat mai intaiu In Con-
vorbiri literare, XXIII, No. 11, 1 Februarie 1890, pag. 959 -964; retiparit
in Note fi Schile, (Bucurelti, 1892, Sfetea), pag. 37; in ed. Saraga, (Schile,
20 1897, pag. 125) ; In Momenta, (Bucurelti, 1901, Socec ), pag. 296 si In ed.
,
Minerva pag. 228. Editia de feta reproduce textul din Momenta. Urmeaza
variantele din Convorbiri literare:
Pag. 74,12: ... ulite triste; casuiele margina.yilor odihnesc risipite
pe maidanuri ca bolovanii pe prund dupa ce s'a tras apa. Miroase
25 a scapatare... 17: Am tocmit trasura... Si ant tras . . . . 24:
plin de lume; cajiva lautari cants En picioare.. . 25: Am oprit o
camera 9i am stat. . . 27: Privirile ma sii getau. 28: ... de la
mese, iefau acuma... 75,2: Rezistasem pans ad... 4: M'am
geindit atunci la bestiile ... 10: m'a Si pipa'it 1 De ce nu ma
SO ridicam sa plat? Eram ;intuit pe scaun ca sub o lucrare electro-
magneticci. In acelaf limp, la o alts masa, un domn povestea Encet, tra-
gand mereu cu coada ochiului spre mine, fi ascultatorii faceau mutt haz.
Peste un moment glumeyul Encepe a face cu glasul mai tare, ca faro
indoiala sa pot auzi 1Ci eu, nifte aluzii rauteicioase la infalifarea mea
as rtenglezeascao. Toata lumea rade din inima. Imposibil de rabdat...
76,3. miscarile care le face . . . 20: m'asez iar la loc. Asta e
ciudat: fn genera, o lumanare data a scurta nu e subfire, on data e

40
liri. . . -
sublire nu a scurta . fn otelul meu lumancirile cunt qi scurte fi sub-
Deodata sar... 77,13: nand greu. -31: cu un
ea/el alb in brate...-39: se face ziva. Medureltorii 9i-au ispreivit
treaba 1Si s'au dus catelul a tot lungit In miflocul stradei. E o gra-
78,5: ea nu -1 lass. Mai multi inyi ii despart fi o dau
In lanai. Ea 1ncepe sa sbiere... 21: i s'ar fi frant junghietura
-- 22: se rasuci . . . apoi cam Am pus mainele... 25:
45 Am coborit. . . ... am sculat. am pia tit. . . . . venea soa-
rele. . . Birja m'agepta. am foal afara la camp. Ill ! Nicio-
data n'am sa...
26 DE MINUTE. Publicat 1ntaiu in Convorbiri literare, XXIII, No. din
1 Martie 1890, pag. 1042 -1047; retiparit in Note fi Schile (1892), pag. 59, in

www.dacoromanica.ro
340 NUVELE ySI SCHITE
ed. Saraga (Schiff, ,1897), pag. 102; in Momente, (1901), pag. 289; In ed. Mi-
nerva a (Nuvele, etc., 1908), pag. 179. Urmeaza aici textul din Momenta 9i
variantele din Convorbiri literare:
Pag. 80,28: lactita-l! ... Pieptul lat... 30: ... cu maestoa-
5 sa-i elegan ;a... 33 : deodata ... 35: se smacina inchis.. .
81,32: in culmea emo ;iei, qi, lasand... 38: Aide;i,: soro I aide none !
... 82,1.: zice cocoana palpitand lui domnul profesor ... 83,16:
adaoga profesorul. 18: lui domnul director: care va ... 31:
tuella influenIa moralci.
10 Ed. a Minerva *: a un discurs lui Voda *, In toe de a un discurs. Lui
Voda (cum e In Convorbiri literare, In Note 1i Schife, in ed. Saraga si in
Monsente) este o schimbare proprie numai acestei editii. Pag. 80, rand.
15: a scris proclamatia (Momente, 290; araga, 103; Minerva, 180).
JUSTITIE. Mo /tul Ronuin (seria I), No. 8, 21 Februarie 1893, pag. 2,
15 Cu titlul: s Justifia rorntind Judecatoria de ocol *. Retiparit In Momenta,
(1901), pag. 303. Urmeaza aici deosebirile textului din Mottul Romiln:
Pag. 84: Platim licen %a, dom' judecator. Lasa-ma sa te in-
treb [replicele intermediare lipsesc in M. R.]. 12: Care va se zica
d-ta ce reclami dela Iancu Zugravu? 15: sarut maim... 16:
20 femee sarmana 18: sa las pravalia, ca nu mai vreau sa pla-
tesc licenta. 27: pot sa jur... 30: ce reclami de la el?. .
85,3: ... venisem tocmai... 4: dela Bragadiru. ... dom' Toma...
12: Jud. (impacientat) Femee, rdspunde odatei la ce te 'ntreb: ce pre-
tinzi dela prevenit. 23: Clondirul cu mastica fi pe urma vrea sa
25 fuga. Jud. 28: Bine! fezi f i taci. Tac, dar... J. Taci o-
data. 34: J. Ce ai sa reispunzi. Prey. (e afumal.)... 38: Ware o
politic& 86,2: L. Donele judecator, uite ?acuma e beat. 4: Cine-i
down' Mitica ? Pro,. Care va se zicd, de o preconteazd pe dumneaei,
de i-a platit f i licen ;a, ca e dela priceplie. Pricepi Dumneata acuma
30 cum... (face un ochiul judeceitorului). 13: Dace i-a plcitit licenca. J.
Nu e vorba de licencd. 17: de pe tejghea, era pe margine. 20: Piaza
rea, ca zicea... 22: L. Conversant de piei de closca. [Lipseste din M.
R.: K dandu-i cu tifla r)]. 33: J. Ce corner; faci d-ta ? Prey. Eu am
fost zugrav de case roman; dac' am Vazut c ma concureaza jidanii
35 m'am apucat de corner;; am deschis ... 37: J. Dar de chinoroz ...
38: ca-i stric ficsonomia obrazului... 87,4: aia a fost la colegiul
intai. .. 7: Prev. (obidit). Dace mi-e rufine, domnule judecator.-
10: Judecatorul condamna pe... [Replica din urma a Prevenitului
lipseste in AI. B.]
4o UN PEDAGOG DE $COALA NOVA. Titlul acesta general 11 chi Cara-
giale celor patru bucati Conjerinfa, 0 Inspectiune, Ajunul Examenelor, Exa-
menul anual In retiparirea din Schife ware, Bucuresti, ed. Carol Muller,
Biblioteca pentru tofi, No. 58, (1896), publicate mai intaiu in Mo /tut Rorruln,
1893, in ordinea: Inspecfiune, Examenul anual, Conferinfa, In ajunul exarne-
45 nelor 1i sub titlul general: Sanaa Roman& Seria a fest completata In 1899-
1900, In Universul, cu bucatile: Cometa Ili Emulafiune. Editia de fate repro-
duce textul din Schife u)oare; urmeaza aici variantele din Moftul lionuln li
Universul:

www.dacoromanica.ro
 NOTE I VARIANTE 341

Con prima, Moitul Romdn din 8 Aprilie 1893, No. 20, pag. 5. Incepe:
*Prea amatul 9i mult 9pectabilul nostru Marius Chico P. Rosto-
ganu, sapiinkile nostru pedagog absolut, a %inut zilele a cestea
conferin/a sa ghespre greimakica in jenere gi apoi numai doara ghespre
gramakiea limbii makerne in qpetial, apoi in jenere despre metoda
intuilciva 9i ghespre raspunsurile neaparake ne/esitake ghe lojica
lucrului, amasurat inkelijinlii 9eolerului *. Cui nu a asistat la con-
ferinIa trebuie sa-i spunem a numai doara *, ca pedagogul pune
intrebarile oi presupune 9i raspunsurile. Iata resumatul acestei
to opere didactice, menita a face o senzatie doara s. 89,1:
Pedagog. Ma ce-i gramakica?.. la intrebarea aceasta a
pedagogului doara, musai... 12: prifeperii. 13: suboan-
hive. . 17: jen. ja'nul. 23: suboankiv. 27: atunfa's
Bata... 34: Dupa apea doara... 90,4: la afeea induple-
15 care... 5: va sa raspunghe minken... 9: spune-ne fine au
invantat... 21: cercuytancelor...
Inspeqiune. Moltul Romdn, 3 Februarie 1893, No. 3, pag. 2. Incepe:
N. B. Profesorul, un distins pedagog absolut, totdeauna inainte
de e i i, pronun%a pe n ca gn francez, pe t ea k 9i pe d ca gh) 92,10:
zo Danimarca . 16: Traiane . 19: apoi cike le veghem fi cike
nu le veghem doara, tine ... 38: sau ghescoperit
ghe vreo seams ... 23: (repetAnd cu siguranta defini %ia)
... ...
93,12: nu-i
muzica este .. . 37: Prof.: Ca-z eu ce le tot spun ...
In ajunul exa menelor. Mo /tul Romdn, 3 Iunie 1893, No. 34, pag. 4. Incepe:
ss (Profesorul, vechea noastra cunootin(,a, distinsul pedagog d.
Chico Rostoganu da ultimele instrucliuni 9colarilor, asupra modului
cum trebuesc sa se prezinte la examen. Pronun%ia%ia distinsului
pedagog i-o cunoa9tem) 94,2: infepem. .. 6: la carea cauta
16: ghecorum al june %ei... Ca pe carele. 27: (...profesnrului,
so care sare...) 95,8: dupa gltiferarriarea... 9: substracciunea...
24: oclida ntal. 38: (...injurand ungureote).
Examenul anual.Mollta Romdn, 1893 (numiir farli indicarea datei), No. 10,
pag. 3. Incepe:
Profesorul, o veche cunoftinta a noastra, pedagogul absolute care
55 pronungi inainte de e i i pe t ca k, pe d ca gh i pe n ca gn jrancez
asculta pe copiii mahalacrionicelor. Pag. 96,10: ... spune-ne
numai raOttnea... 21: loanescule. 37: Doamna Guvidi. . .
97,11: sa iee be i sa se convingli de rezultakele metoaghei noastre
(catre Ionescu.. .) 18: tdriarul Guvighi.-35: No, Guvighi I nu-i a9e
40 ca presiunea... 98,2: Dcitoria noastra -i sa luminam...
DESPRE COMETA. Universul, 12 Noemvrie 1899 ; reprodus in yolumul
Abu-Hassan, Bucuresti, 1915, ed. s Flacara s, pag. 114. In Universul, sub titlu:
I Marti la 2 Noemvrie e. In fruntea textului, urmatoarea nota:
Pentru ca s guste cititorul 9i mai bine aceasta producOune,
45 trebue sa-i amintim ea vechea noastra cuno9tin/a, eminintele
25

www.dacoromanica.ro
342 NUVELE SI SCHITE
pedagog d-I Marius Chico Rostoganu, totdeauna, inainte de e i i
pronunta pe n ca gn frantuyesc; t ca k; d ca gh; g ca j; c ca Os,
etc. Pe ici pe colo, pentru a %inea de*teapta aceasta amintire, tran-
scriem cat se poate mai exact felul de a pronun %a a eminintelui
5 pedagog lasand eititorului sa suplineasea paqile din tale afara
originale. Iata prelegerea .
EMULATIUNE. Universul 19 Maiu 1900 ; In Abu-Hassan, pag. 125.
Pag. 109,2: ...ne, sutor, ultra crepidarni In%elesu-m'ai? Nu,
domnule ! [Universal. Cuvintele: # ea 'z doar nu toIi ugearii... inalta
to *tiinta , intercalate in textul din Abu-Hassan, pag. 130, se gaseau,
probabil, adaose de mana lui Caragiale in exemplarul sau din
Universal, care a servit la reeditare lui Luca Ion Caragiale].
In bucata Examenul anual, textul din Abu-Hassan, pag. 109 da Mamele
aunt intepate , fn loe de stau intepate, cum se ceteste in Moffitt Romtin qi In
15 Schife usoare, ceea ce reprezinta evident lectura buns. In general textul din
Abu-Hassan e transcris neglijent.
PREMIUL INTAIU. Universul, 3 lulie 1900 ; reprodus in Abu-Hassan,
1915,pag. 135. *i aici textul din Abu-Hassan prezinta schimbari introduse, pro-
babil de Caragiale in exemplarul sau din Universul. Deosebirile din Universul:
20
trei ani de-a randuli>. ..
l'ag. 111,3: Subtitlul lipseste in Universul. Incepe: a yScoala No. 1
22: Artur Ionescu, 9 i frac;ia 99 i un
sled, Ionita Pauneseu, media 9 *i fractia 99 ssi jumatate... 112,4:
...
sa vaza rezultatul... 6: unii pariaza..., aljii pentru... 11:
Numai tine n'a lost mama nu va putea sa 'nteleaga... 113,17:
25 A privit-o, a privit-o mult... 114,13: D-I Bumbe inca se reco-
manda.
Inca data' se recomanda din Abu-Hassan, pag. 139 e tin non-sens si o
transcriere neglijenta. In acelas volum, pag. 141-142, textul dialogului intre
Doamna Ionescu si Bumbeg e stricat tipograficeste; o replica a doamnei Ionescu
30 iipsete cu tutu'.
POVESTE. Vatra, I, 1894, No. 2, pag. 39 ; reprodusa de Caragiale fn
Schi(e, ed. Saraga (1897), pag. 109 cu subtitlul Imitalie, apoi in ed. Minerva
(Nuvele, Povestiri, 1908, pag. 212). In Vatra, pag. 42, se afla aceasta nota
la sfarsitul textului: Subscrisul maga pe onorata si competenta critics ro-
35 mana sa nu-i denunte acest plagiat. E o poveste veche, pe care o iscaleste
numai intrucat i s'a parut ea nu-i rau s'o innoiasca s. Motivul e luat din Anton
Pann, autor pe care, din tinerete, Caragiale 1-a pretuit cu deosebire (in Cla-
ponul, sunt reproduse cateva anecdote din Penn): e povestea slugii In 0 fezii-
Ware la lard, partea I, Bucuresti, 1851, pag. 61-71. 0 alts redactie romaneasca
40 a acestei povesti se gaseste in manuscriptele lui Ispirescu (vezi L. Saineanu,
Basmele Romdne, 1895, pag. 776) ; versiunea aceasta inedita n'a putut fi utili-
zata de Caragiale. In replicele populare aspre ale imparatului catre baieti,
Caragiale urmeaza vizibil textul lui Pann ; tot asa in ce priveste solutia, ca pe
fats sa o is acel dintre baieti care i-o place ei. La Pann solutia aceasta o pro-
45 pune una din fetele de fata la sezatoare ; la Caaggiale o ropune insasi Impa-
rateasa.
Pag. 117,5: frumogi i cumini.i (Minerva, 212): se clatina din varf
(Minerva, 213)-120,5: prin astea (Vatra) 121,4: durut in calcaie
macar (Saraga, 114; Minerva, 217).

www.dacoromanica.ro
 NOTE I VARIANTE 343

Inceputul alineatului 2 1-a corectat, In exemplarul meu, Caragiale lip cum se

citwe In textul nostru. Textul obinuit (Saraga, v. a.) e: *Ala, odat4, Imparatu1
pleaca... v.

Pag. 124: INTRE DOUA POVETE; tiparit Intaiu in Literature fi arta

5 roman& I, 1897, pag. 274; reprodus In Epoca, 2 Aprilie 1897, In 1Votip fi frag-
mente literare, Bucureiti, 1897 (a Biblioteca pentru toti s), pag. 166, In ed.
Minerva *, 1908 (Nuvele, etc.). In Literature fi arta rornand, inceputul e: s Cu
tot huetul balului.. ; In Notifr fi fragmente literare: s Cu tot uetta.... Ed.
*Minerva s, singura, a inlocuit cu onomatopeea. mai putin potrivita: vuetul.

10 Pag. 130: CANUTA, OM SUCIT. Gazeta Sdteanului, XIV, 20 De-

cemvrie, 1897 i 5 Ianuarie 1898. Cu dedicatia: Lui Delavrancea. Reprodus
In Momente, pag. 13. Pag. 138, rand 19, In Gazeta Sdteanului: o...ceruse
imprumut o patacd.. *.

Pag. 139: LA HANUL LUI MANJOALA. Gazeta Sdteanului, XV,

15 1898-1899, pag. 27; reprodus in Momente (1901, a Socec s), pag. 1. Editia de
fata da textul din Momente. Urmeaza deosebirile din Gazeta Sdteanului:
Pag. 139, rand. 27: sa-1 duce sa -1 ingroape... 143,15: caciulii,
i pe urma se ridica... 144,6; spre cer; dar vartejul... 7: ma
amelea. Ma ardea sub...: am sorbit... 33: arunca din copitele
20 d'inapoi. 35: in piept, cu cornifele inainte... 145,6: calul s'a
pornit sa se cutremure i 9: De un siert de teas a cum...
fara sa-1 mai pot opri. In vremea asta... 23: atunci sunt doua
luni... Eu merg la deal... 146,26: alt drumeI mai cuminte...

Pag. 148: DOUA LOTURI. Gazeta Sdteanului, XV, 1898 1899, pag.
25 64, sub titlul: Doud bilete pierdute i cu dedicatia: lui Gherea. Retiparita
In placheta de 30 pagini, Bucureti, 1901, Tipografia Eminescu, cu acelai
titlu ai dedicatie ca In Gazeta Sdteanului, apoi in Momente (1901), pag. 24.
Textul de fats e acel din Momente. Textul plachetei e acel din Gazeta Sdteanului.
Urmeaza deosebirile din Gazeta Sdteanului:
30 Pag. 148, rand. 27: La cea d'intai (Lotaria
151,21: la fiecare spargatura, par'c'ar arde-o... 154,24: or fi
cazut in captueala... 38: to omor ! i-i trage Tichii... 157,18:
la teas... E foarte tarziu... 25: n'are sa fie violent... 158,37:
buciiiica de pane ar fi pacat!.. 159,10: striga batrana... -
35 15: Sec pui sit ne... 19: i tavaleve-1 prin noroiu... 21: na
belete!!! A9a tavaleala mai rar, ce-i drept... 160,24: printre
degete 30: atata timp orbeste. 161,10: Popescu.

Pag. 164: IN V REME DE RASBOIU. Gazeta Sdteanului, XV, 1898-4899,

pag. 452, 483 i XVI, 1899-1900, pag. 78; retiparit In Reminiscence (Bucu-
40 reti, 1915, ed. Flacdra), pag. 136. In Gazeta Sdteanului, cu subtitlul Schip.
Impartirea in I, II, III din Reminiscence corespunde bucatilor din Gazeta Sd-
teanului. Editia noastra reproduce textul din Reminiscente, stabilit de Luca
I. Caragiale, dupe exemplarul autorului din Gazeta Sdteanului, probabil. Ur-
meaza deosebirile din Gazeta Sdteanului: .

25

www.dacoromanica.ro
344 NUVELE $1 SCHITE

Pag. 164, rand. 6: cu hoge de cai... 21: Pe la dotal dupa

miezul... 165,19: lanturile -- 27: prinderea talha-
rilor /ui. 170,24: gloanIe inimice... 172,35: fusers de prisos...
173,3: si de bralul hangiului. Lass -ma! vru sa strip acesta
5 fnecat, dar glasul i se opri in gat. Se opinti Inca odata... 7:
de 'mpotrivire 174,38: dejtele amorlite... 175,35: up de din
dos... 176,37: mana la Pileup incalzita 1.79,37: de aproape doi
ani nu tc-am suparat... 39: Sa nu ma Iasi!.. 181,23: legat
butuc. *Cautei lumtinarea*/ zise fratele slim de puteri, ftergandu-se
10 de sudoare. Tovar5su1 se sui.. .
Greseli sau schimbilri nejustificate In textul din Reminisce*: fierdstruit
(in loc de fierdstrdit, pag. 138), d,ecenwrie (dechemvrie, pag. 145), Ali facet de
inimd (sd -fl /. inimd, pag. 148), socoteli inciircate (s. incurcate, pag. 151), caii
prcipddifi (call, prapadifi, pag. 160), de dreplate (pe d., pag. 164), rdspunde
15 (rdspunse, pag. 168; in intreg pasajul toate verbele sunt la perfectul simplu).
Pag. 182: TELEGRAME. Universal, 15 Octomvrie 1899; reprodus In
Moments, (1901), pag. 200. Urmeazil deosebirile din Universal;
In prima coloana a foiletonului sunt doua note sub text: a doua
e aceeasi ca in Momente (4Lucrul se petrece.. .0, prima are urmatorul
20 text: d Intrerup astazi seria notilelor critice, cari vor urma in
Universul de Joia viitoare, i, apoi, la fiecare doua sapthmilni, al-
ternand cu alte articule independente de acea serie. Deocamdata,
iata aceste telegrams, reproduse cu cat se poate mai mule& sfini.enie
dupa originalele tor, si din care, deli laconice, ca mice telegrame,
25 cititorul atent va prinde poate un inleles destul de positiv pentru
o cronica fantasist& *. Pag. 183, rand. 1: ziarului Mof Teaca.
5: pentru romante... 14: independen/i... 185,1: s'o is socie
ligitimci... 2: de 2 mii... 8: de toli trei... 9: riproduce...
15: directoru in prima furie... spate jos... 16: pans par-
30 chetul... 186,5: arestat procuror... 6: ca inchizi%A. Seapat
viaja. Cutitul os... 17: judecul... 35: dobitocul de prefect...
187,23: a fi telegrafic destituit... 30: independen;i...
188,1 : de ma gistra t. . . 2 : de a ni . . . 4: sa-mi acordaji... *Pen-
tru conform& reproducereCaragialek
35 Pag. 189: PROCES- VERBAL. Universul, 29 Octomvrie 1899; reprodus
in Momente (1901), pag. 110. Mai jos, deosebirile din Universal:
Pag. 189, rand. 11: azi dimineaVa 15: exercitiul functiunii...
190,1 : fel de fel de murdarii... 15: crezand ca este... 20: sus
zisul rroprietar...-21: cloud zeci de lei ... 28: se pateaza.
40 30: cincizeci... 37: zile... 191,2: crezut...-10: resulta.
13: sa vazei... 15: raza... 29: si soba nu era asa? a zis
,.
192,6: familie... 11: zice... 13: provizoriu... 15: vidavi,
care a ramas...-16: pretinzand. . 19: manera ca sa ramae.
22: stabileze... 23: neinchiriat... u Pentru conform& reprodu-
.-
45 cere Caragialek
In general textul din Universul e mult mai pu%in consecvent In ce privelte

www.dacoromanica.ro
 NOTE BSI VARIANTE 345

prostiile gramaticale deck acel din Momenta; acesta din urma a fost perfec-
tionat la maximum. Inceputul acestui gen de sottisier desvoltat I-a facut Iacob
Negruzzi, In Copii de pe Natura, unde a publicat, In bucata Intitulata Cramati-
cale un proces-verbal incheiat de un subcomisar de politie din Ia. (Convorbiri
5 literare, III, 15 Februarie 1870, pag. 426):
Noi... subcomisarul de politic, avand in vedere resolutia camirei qi femeia
Marghioala a lui Vasile Chetrarul recomendata nova din preuna cu o bland
de hulpe care furand In calitate de serva, spre a constata motivul furarii imisa
fimee fiind In calitate de serva la d. Gheorghiu de profisiune blanar, intrand
to in dughiana gi furand o blana in calitate de hulpe vechie cam roasa fugind,
vanandu-se de sergentul din pont, prinzindu-se in ograda bisericei Sf. Neculai
insa fara blana, imisa blana gasindu-se svirlita la cativa pagi despre care apu-
candu-se a intrebuintat fond majors din care se cunoalte ca imisa este furl'
cu infractiune smulgand-o dintr'un cuiu. Drept care incheindu-se acest proces-
15 verbal se va supune camirii dimpreuna cu imisa fimee gi bland sub paza sigura
spre a nu scapa prin fond' sau viclenie .
Un alt text autentic, care ilustreaza acela0 stil i aceia0 sintaxd, a publicat
Teodor Burada, In lstoria teatrului In Moldova, I (Iasi, 1915), pag. 162: este ra-
portul Comisarului Cvartalului al 2-lea &Mal Agie, privitor la neorinduiala ce
20 o fac vezeteii care-0 agteapta stapanii la e0rea dela teatru. Hartia e datata
din 4 Februarie 1839. Sigur, arhivele tuturor autoritdtilor deed material imens
pentru un sottisier in genul de care e vorba. La Intamplare, dam aici cateva
randuri dintr'o sentinta a tribunalului Ilfov, cu data de 21 Septemvrie 1892:
Viizand instructiunea orala... din care results: Ca inculpata E. A. de o malts
25 conditiune socials Inca de acum 4 ani cedand unei pasiuni ce se nascuse In inima
tanfirului G. N. legand relatiuni intime la Inceput fat% promisiuni de a se lua
In casatorie marturiselte inculpata In care spaciu de timp fiecare ccrespundea
simtimintele gi gandurile prin mai multe scrisori atingand numarul de 1500
missive, declare N., iar In urma se nasce pretentiuni din partea tinarului N. de
30 a forta pe inculpata... Considerand ca In actiunea unei aFropieri exista ca dol
pentru stabilirea faptului de furt numai atunci cand an de scop c4tigul acest
semn caracteristic, iar nu numai intentiunea de a vatarna victimei sale, prin
daunele ce i le ar face necesarmente degajat de orice idee de caqtig dar Inca
0 mai mult In scopul principal imediat 0 direct de a se imbogati...*. (Procesul
35 Doamnei Alexianu, judecat In cedinta dela 1 Septemvrie a Tribunalului Ilfov,
sectia III, Bucuresti 1892, Tipografia Moderns Gr. Luis, pag. 45 gi urm.).
Texte autentice ca acele pomenite, provenind din timpuri considerabil depar-
tate unele de altele, comenteaza desavar0t sinteza artistica a lui Caragiale.

Pag. 193: C. F. R. Universul, 26 Noemvrie 1899; reprodus In Momente

40 (1901), pag. 339. Urmeaza deosebirile din Universul:

Pag..194, rand. 21: Apai tau %i -am spus... 26: separat...

195,23: cloud zeci ei unu... 28: trenul ziva, uite aa se uita la
ea... 31: Da 9eful unde 9ade? 196,34: eti In tonged?
197,20: dupe ce au ras mult,... 35: cate o cafea 36: G. Nu
45 mai merg.

Pag. 198: ACCELERAT No. 17. Universul, 10 Decemvrie 1899; reprodus

In Calendarul Moftului Roman pe anul 1902, de L. I. Caragiale (Bucuresti,
Institutul de arts grafice Eminescu ), pag. 17; in Abu-Hassan (1915), pag.
165; In aceasta din urma tiparitura, au fost omise, din evidenta neglijenta,
50 cuvintele: Mai aunt cloud minute (199,10 In ed. de fata), i Patruzeci de m
de tranci I (200,22).

www.dacoromanica.ro
346 NUVELE SI SCHI'J'E
Pag. 203: URGENT. Universul, 17 Decemvrie 1899; retiptIrit in Momente,
pag. 115. Deosebirile din Universal:
Pag. 204, rand. 21: n'a avut pans in prezent... 31: confusiune.
205,13: consta tand lipsa de caldura ... 21: barbaria. 206,11:
5 chemand urgent pe d-I medic... 21: simte nevoe fcoala.
207,8 : chiar suprimanduli cursurile... 13 : D -1 Mache Guvidi: Am
cerut cuvantul ca sa rog pe onor. Adunare ca in privinca proectului
privitor la imprumutul de 2 milioane at urbei Z. sa admits urdzenla.
Adunarea admite urgenca. Se trece la ordinea =lei. (Conform steno
to gramelor). Primaria Urbei...
Pag. 208: HIGH-LIFE. Universul, 24 Decemvrie 1899 ; reprodus in Mo-
mente, pag. 213. Deosebirile din Universul:
Sub titlu: Carnet mondain. 210,7: Ma meirginesc a-i da conclu-
ziunile... 22: mai destins... [destins este un mahalagism favorit
15 al reporterilor nostri de vre-o treizeci de ani incoace ; forma aceasta
poate veni dar aici si din intentia lui Caragiale, si din obisnuinta
zetarului ; oricutn, in Momente, Caragiale a renun %at la ea]...
211,6: infatigabila silfida > (aici o Ingrozitoare gresala ...) 29:
.f;( rup urechile! m'ai inteles 30 : de jocul cravasei.
20 Pag. 213: SUCCES. Universul, 31 Decemvrie 1899; reprodus in Calen-
darul Moitului Romc2n, (1912), pag. 85 sub titlul: Na(iunea Romdnd; apoi in
Scriitorii Romani, publicatie saptiiminala, director A. Vlahuta, No. 8. (Bu-
curesti, Alcalay & Co., [19161), pag. 3-9. Editia de fats (IA textul din Ca-
lendarul Moltului Roman, identic 3cu acel din Universul. Textul din Scriitorii
25 Romani trebue indreptat: parte de tovardf [gresit, in loc de tovdrafie; pag. 5];
am repetat eu [gresit, in loc de am zis e. ; repetat n'are nici un sens aici; pag. 7];
.se aflau spiritele, rezultatul [lipseste cuvantul afteptand, pag. 7]; drapele
tricolore [gresit, in loc de drapelele t., pag. 8].
Pag. 219: LA CONAC. Gazeta Sdteanului, XVII, 1900-1901, pag. 59;
30 Momente, pag. 44. Deosebirile din Gazeta Sciteanului:
Pag. 219, rand. 23: a gandit chiar... 220,18: stringand scurt
zabala... 35: cinsteste pe tanarul tovar 222,19: cartea
sa se schimbe si merge de-a 'ndaratele, tot de-a 'ndaratele. 224,10:
Si fart! part! unchiul ii arde doua palme parintefti nepotului.
35 Pag. 225: AMICI. Universul, 11 Februarie 1900 ; Momente, pag. 253.
Deosebirile din Universul:
Pag.22:5, rand. 7: ma va ierta ca, nevoind sa abuzez de spaciu,
nu dau nici 19: Kosman...
Pag. 231: FIVE O'CLOCK. Universul, 25 Februarie 1900; Momente, pag.
40 207. Deosebirile din Universul:
Pag. 231, rand. 19: Piscupescu... Popescu... 22: -cercurile
pe cari tot francezul le numefte mondains... 30 : modula %iuni
de glas... 233,36: smulgandu-mi energic palaria 234,11:

www.dacoromanica.ro
 NOTE BSI VARIANTE 347

Madam Potropopescu...-235,10: trec repede in salonasul cel mic...

12: in sus de tot 9i bine... 27: Fugi nenorocitule! Atat fi
m'am dus.
Pag. 236: CUM DEVINE CINEVA REVOLUTIONAR BSI OM POLI-
5 TIC.. ? Universul, 3 Martie 1900, sub rubrica Notife critice; reprodua in Ca-
tendarul Mottului Roman, (1902, pag.29), apoi in Abu-Hassan, (1915), pag. 173.
Editia noastra da textul din Calendarul Mottului Roman. In Abu-Hassan e
suprimat cuvAntul yin& in un ochiu v1nAt, umflat , (pag. 176), si cuvintele
din norocire (in Calendarul Moftului Roman: a din nenorocire s, gresala de tipar,
10 de sigur), In ochiul nu si 1-a pierdut, din n.* (pag. 179), car la pag. 176 e In-
locuit t Nita al meu nu se atilt...* cu a N. a. m. R. 8. gasefte r.
Pag. 241: ATMOSFERA INCARCATA. Universul, 10 Martie 1900;
Momente, pag. 187. Deosebirile din Universul; Titlu: FANTASIE.

Pag. 241,2: ai observat dumneata, cititorule... 242,14: Ba,

15 zit, pardon, nu ma pretinz... 243,28: ca sunt ale mele, ma
iartd... 245,6: adaoga tatal *usu... 17: !? fac eu.
Pag. 246: TEMPORA. Universul, 17 Martie 1900; Momente, pag. 182.
Deosebirile din Universul:

Pag. 247, rand. 8: statua lui Mihaiu... latd. 248,29: la

20 Universitate eapte ani... 249,26: i au tras! Sangele
generoasei... 37: <(... desgustatorul nume de Coriolan DM* gd-
nescu
Pag. 250; 1 APRILE. Universul, 31 Martie 1900; Momente, pag. 201.
Deosebirile din Universul:

25 Pag. 253, rand. 20: ... pe cei opt controlori care renin.
Pag: 255: LA PASTI. Universul, 14 Aprilie 1900 ; reprodus in Calendarul
Mottului Roman (1902, pag. 75) in Abu-Hassan, pag. 188. Editia de fata repro-
duce textul din Calendarul Mottului Roman = textul Universului; In acest
din urma cuvantul magadin (in acest mare m. ) e, foarte probabil, o scapare
30 din vedere a lui Caragiale: mahalagisticul magadin e cu totul nejustificat In
context. In Calendarul Mottului Roman, corectat in magazin. Abu-Hassan,
(pag. 188) tnlocuieste gresit Jndigene (intrebuintarea mahalagistica cunoscuta
a lui J In lot de I In firme qi anunciuri) cu Indigene.
Pag. 261: 0 ZI SOLEMN'''. Universul, 21 Aprilie 1900; Momente, pag.
35 268. Deosebirile din Universul: Incepe:
Ieri zi 'ntai de mai stil nou, zi de redeteptare... idei marl!
leri s'a realizat in fine... importanIa zilei de ieri. 261,22:
In apropierea Mizilului se afla F.... 262,6: de sigur
Tot astfel tine zice... 10: in cadrul strimt de care dispun
40
aci... 263,1: sa marturiseasca oricine... 264,5: cu ama-
raciune Leonida i 'I-a indoit e. 18 : este 'acet, ca Mizilul...
Pag. 267: DOMNUL GOE. Universul, 12 Maiu 1900; Momente, pag. 121.
Deosebirile din Universal; Titlu: DE 10 MAIU.

www.dacoromanica.ro
348 NUVELE BSI SCHITE

Pag. 267, rand. 24 urm. [N. B.: Mama mare zice mariner in ambele
sale replici; iar Goe explica: Marinar. In Momente, mama mare zice
intai marinel, a doua oars mariner; e inconsecventa voita, pentru
a caracteriza pe batrana mahalagioaica ramolisita, sau grepla
5 de tipar? Goe (in Momente pag. 122 corecteaza: mariner.] 268,37:
Parol d'onior, adaoge tanti Mita. 272,16: La bulivar, birjar! Ar
11 interesant sa fang cum ifi petrec cele trei dame cu puiforul toatd
ziva de 10 Maiu in capitald. 0 porn oi poate dacd nu vom area neno-
rocul sS le pierdem din vedere in aulta imbulzeald.
to Pag. 273: VIZITA. Momente, pag. 128; alt text nu-mi este cunoscut.
Asezam bucata aici, pentru legatura ei de fond cu cea precedentA.
Pag. 278; LA MOV. Universul, 5 Iunie 1900. Deosebiri de text Insem-
nate nu sunt.
Pag. 283: DASCAL PROST. Universul, 16 Iunie 1900; Abu-Hassan, pag.
15 151. Greseli in Abu-Hassan: ...ca s ne aranjAm afacerea... (pag. 152) cd-
/drii... (pag. 153) in be de: sa aranjcim calarit; In acelasi text aunt ouiise
cuvintele: spue al nu mi-e rusine s.
Pag. 288: SITUATIUNEA.Universul, 23 Iunie 1900; Momente, pag. 195.
Deosebirile din Universul:
20 Pag. 289, rand. 23: Ce recolta? ce recolta? Dumneata...
290,2: 35: pentru ca sa reprezante o
Disconto Gesellschaft. .
.
realitate... 291,23: Nu pot pentru ca sa stau... 28: Cel din
urrna, Costica... 292,20: Scuza-ma: sunt a,ca de obosit, care nu
pot pentru ca sa mai merg...
25 Pag. 293: INTARZIERE.Universul, 7 Iulie 1900; Momente, pag. 141.
Deosebirile din Universul:
Incepe: Marti seara, m'am suit la Sinaia... care pleaca la ora
5 0: 27 de minute din Predeal, spre... 293,10: orice tren regle-
mentar trebuie... 12: cu franc de mans ; pe Idnga aceasta un
30 vagon are o singurd /rand la unul dintre cele cloud cdpeitaie, afa ca
numai Eno' o directie poate servi pentru sigurangi ; astfel dace"; dela
statia A pima la statia B a avut /rand la coach, deanddratele o sa
aibei frana inainte in directia mersului. De aceea, vedeti ca mai tot-
deauna trenurile au la coach un furgon de bagaje; de ce? fiindcd
35 toate trenurile de felul acesta au /rand de ?Wind, unde sa se posteze
un franca de siguranta. Trenul 14 a plecat Marti seara din Sinaia
la ora regulata, 5 0 271) i a tinut... 294,17: ... care trecea
dela Bucureti spre Ploeti ; deraiarea s'a produs din pricina unei
mifcari grefite a acarului. Trenul de marts pornind din gara Buftea,
40 acarul i-a deschis diagonala indreptd ndu-1 pe linia din dreapta, pe
unde tree trenurile dela Bucuresti. Rind insd sa nu intre trenul intreg
pe linia lui, qi cand Inca ramaseserd vreo trei vagoane dinapoi In
1) [Sic!] mai sus era aceasta e data pentru plecarea din Predeal!

www.dacoromanica.ro
 NOTE BSI VARIANTE 349

urma acului, acarul a inehis diagonala; vagoanele pacalite de afa

proasta surpriza s'au rniiniat, intr'o clipei s'au rupt de trenul lor,
lasiindu-1 sa plece inainte fara ele, iar ele, sfaramand finele, s'au afezat
in nifte poze fantastic nenchipuite, un morman inform peste arnica-
is doua liniile. Astfel i linia noastra... 296,14: la lumina f a-
cklor . . . -- 38: In adevar la 12 fara cinci. . .
Pag. 298: AMICUL X. Uniyersul, 14 Iulie 1900; Morntrae, pag. 93. Deo-
sebirile din Universul:
Pag. 298, rand. 23: ne intalnim amandoi, fi ne intalnim destul
10 de des. . . 27: nu tie cat pretue9te pentru mine. El ftie tot ce
se petrece in Olimp i nu-fi inchipue ca ta binef acere este pentru mine
amicilia lui... -- 299,6: sa te vezi, sa te singi aa de mic... 8:
sub povara acestei simtiri... 300,6: Nu vrea sa intre... Hotarit.

www.dacoromanica.ro
 TABLA ILUSTRATIILOR
PlanQa

I I. L. Caragiale (Berlin, 1911-1912).

II i III Dona pagini din manuscrisul ultimei scrieri a lui Ca-
ragiale, intitulatA Poveste (fragment; v. pag. XIII,
XLII i vol. II al acestei edi%ii).

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pagina
PREFATA. XI
INTRODUCERE XV
Din carnetul unui vechi sufleor 1.

Pacat 22
0 facile de Pate 54
Om cu noroc 69
Grand Hotel (( Victoria Romans (> 74
25 de minute 79
Justiiie 84
Un pedagog de coala noua 8$
Despre cornett( 99
Emulaiiune 106
Premiul I 111
Poveste 117
Intre doua povece 124
Camila om sucit 130
La hanul lui Manjoa15. 139
Dou5 loturi 148
In vreme de rasboiu 164
Telegra me 182
Proces verbal 189
C. F. R. 193
Accelerat No. 17 -\ 198
Urgent 203
High-life 208
Succes 213
La conac 219
Amici 225
Five o'clock 231
Cum devine cineva revolu %ionar i om politic...? 236

www.dacoromanica.ro
352 TABLA DE MATERII
P ngina

Atmosfera incarcata 241

Tempora 246
1 Aprilie 250
La Pasti , 255
0 zi solemna 261
D -1 Goe -..)'
267
Vizita 273
La Moi 278
Dascal prost 283
Situa/iunea 288
Intarziere 293
Amicul X 298
ADDENDA 303
Smotocea si Cotocea: 303; Leonia, Ciupicescu: 306; Gogosi:, 309 ;
Gogosi: 310; Gogosi; 311; Corespondenta sentimentala: 312;
Calendarul Claponului; 313; Mitica: ,314; Scoala Romara: 318;
Cum stain: 319; Politica: 322; Tat'al nostru: 323.
NOTE *I VARIANTE 327
TABLA ILUSTRATIILOR 350

www.dacoromanica.ro
 -2,%wr" 7/37,1P'fi;. )zfe' /77' /aopda"

z /

litil;0/;1147_, ty mie.W.4- rLf" AP -0' ari 944 4,)611071P- 4:/trol okh' obi ioe.45- zrf%C... dgr
04
44114,

A
nu, --'4)614,-0 114' 4i ,444 20,4 Awe Atarvico '4,-/r4h) z g., ,.4.
brat^ , 414- 44141 -4

4 1r;,95,;.,7 ,......,...* 5. ' ) Ce 4".4 44, 44 , ;E acaN 0/ 04- 44r-/04

9ry. iGran., 4, 4:>,,,,,\ry, 'N',..G, ...011.6,- 4,4 e/ N 4.4f oars Ar446 .441,
N a
Jo 4 1-a h. 674 -4,0;:11.t frefh7S4 hi %eve, ciiirk41g,4
-

44) l74, 4 444,, AviA(ifd;Rt..me 4 n'elli4 enk bra/0: ;,;!--z-,r4t 4544'

ova ducjer,"4 4*- 4-,fir,frtr",>faliay
fr,*
2,44;__002,,,,,, _ 4,,4e-A-04 ey 44,71. 0 PM 90410(14 do Ae r'hi;-. 46 ''''/":4444e-4--11aze,24.1.14 4itz-zA. -fece--Mensd,
, Ace* 4/ 4-1 4.9/1/.- Xsow ate&

41/007qi
1.474i4ipp.e'ed,"'.
4 4144'.4./.17.4-
4.1.04.-
7.- " 1'444

hm, koAi- 41/',I,A.A. iPa4 heA,r, meffe1474 Z O d) -414/A,,,,* -A, 4 ,i0iond G. I.* if1077,21- -*". trek.. .4- 4.. 4,4J.40, C i 4 t,..; 4
/..414, .4 4,-- 4,144,J1/44 bildr
,'*(t 4774. 4, 4/Atli:a 0 446- 414' 114; 4,* ,* fr o,Z+4.,d- 14

x-4 "f /"-

avaiatt.;,
7Fa nu 4-4,4444, (.4--fifte.v,fr/4 - ,Ca4 17 e;44, 4-e ;,24 A...1.1 r4.2 4,";.: 4./.."0.- 4 c.c4, Jr,.-e, .:"4..;
.
.
fr
44 4 4/Ki/-bid , ,,,' 44*". 14-4y 4 H74, ft./owhe ,k 442F 'vv.. thg4:ee ; 4.' .44V 4,4..1.Z-iv- 4vfelii.---t--..ergi,1,4

4 4
-..'4 fl
44 (..,?'1-,
,
A, 4/d 124L44. /4 -4;e,-/4.-talK.L
,,,,
444 4 ,
4,-. b2-4.2%)
age -764-4'"44,
48.6.
41/4 4.40 eprocki, A o4,e -111Z,

www.dacoromanica.ro
44Ye..4ee- A..44
 -, -

147..bsra--,14. if
thdl
0....1.4
,..14.
frr,b,
.

1.116_$:A-7"-,<; "A'114"-

.r. .
.
_.---''7"
,...---..--
41.1.
e,
,/r
,,,'?"
,
/77
4,,,,,,_
AfC

.g'*"A'---;
' .
1
,.

..

47mele 6 (4/7die: 440, I Othee Afrie, c.4`

1

( -04,
1

ts#4$W
4eleiteirA kel,e4
z

4 &44,- 5*-
C 1..e a- 60.a- ,, 0 4K.
4 ---4(
14,
-44-
4f; h:e,--.4 4.
..
Mr -14-41; ..
ifrAff/6",/,' ,itekv .gi
,.. , / /_,,
/ -ilaitevi.
_____

`"
er-ef

"if-, a / p - .91(-0)4;')wa,
,.., e, vcs.-:....../.- 0. 0.J,Z.+, 4-

0, i ,' Ma, Veilk41 ./a, a V ,fi

6 j
ilah ie-
lzfrA"VVC,
._=.7.-...:-1;7____MINS
,
1

I----4- ,
-1-7- i rird. 4: 1V,i4
,6:10,',/e.,' 2 .

/"r"%-z. I

41,4r, 11.49
dad .,,c.../xx
hey, 4:4,4

*r91
,
4.4

iee r,o11 cf,<

lie$ez.4 ek.fr4 ttzt,i-jorxed.).

..O.

//z4th-t ,r4e.:, : "te #0,1fr <gi

Jr 44.1,6` AV 6,
0 4 le c:444,b7D.,, ,6147e/Aft. ,;&.e/./4;9, ,...,e
Ac.91 -4.1",.. We490,6
Au*
2047.0

4
ry

4th /04 fi , 2 iti}rd,a,eje F'vd4 4,04,

4y,
a% , .. p6-2zei 4-'4' ci'llief.
1
7 virg/ii.ezazi
4 -04-141alrix- 1
A
e t 1 disk 14)V.: :12-.1,.,..,e- 749 %fad, ht010 /gems/
'

",4-1,...
. -floe- 4 G9fW eee e .11 7
cArks(i' 4 414.--/: tf,
4t;" tf7c, -e,k !'''pw., 1- , fvf CKG_ ---e fr'44". 4 ''''''''.
,
,.
. I 1w-6.-40064m. AV A "r-f". q 4:;,),..i.---

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro