kt. «mi —10.1x.
m6 — p* 0- »-a „România liberă*
Vizita conducătorilor de partid şi de stat în regiunea Bacău
(U r m a r e d in p a g . » orăşenesc de partid, Ion An-
cetăţeni. Muncitoarea Angela
Manóié de la Fabrica de tri­
cotaje „8 Martie“, ing. Mihai
Vicol de la Combinatul de în­
grăşăminte azotoase, medicul
Gheorghe Creţu au adresat
conducătorilor de partid şi
de stat cuvinte de salut, au
exprimat hotărirea munci­
torilor, inginerilor, tehnicie­
nilor, celorlalte categorii de
oameni ai muncii din oraşul
şi raionul Piatra Neamţ de a
îndeplini neabătut hotărîrile
Congresului al IX-lea al
P.C.R. In cuvîntul său, pri­
mul secretar al Comitetului
„Să nu precupeţim nici un efort
pentru bunăstarea poporului!“
Intîmpinat cu aplauze
puternice şi u rale a luat
cuvîntul tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU.
D aţi-m i voie să încep — a
spus vorbitorul — prin a
tran sm ite tu tu ro r locuitorilor
oraşului şi raionului P ia tra
N eam ţ un salut călduros din
p artea C om itetului C entral al
p artid u lu i şi a guvernului pa­
trie i noastre socialiste !
Vă m ulţum esc din inim ă
p en tru prim irea călduroasă pe
care ne-aţi făcut-o, p entru cu­
vintele frum oase spuse la
adresa partidului, a Com itetu­
lu i său C entral şi a guvernu­
lui. Noi vedem în asem enea
m anifestări, cum am constatat
de altfel pe întreg cuprinsul
regiunii, ca şi în în treaga ţară,
în uzinele, în cooperativele, în
in stituţiile de cu ltu ră unde
ne-am în tîln it cu m uncitorii, cu
ţăranii, cu intelectualii, o ex ­
presie a încrederii n estrăm u­
ta te în partidul nostru comu­
nist, în politica sa justă
m arxist-lem inistă, căre cores­
punde pe deplin intereselor
poporului.
O raşul dv- esţe un oraş stră ­
vechi. Pe aici a tră it şi a
dus bătălii Ştefan cel M are
— şi cunoaşteţi ce rol im por­
ta n t au avut luptele pe care
le -a p u rtat în acele vrem uri
vitrege, pentru ap ă rarea in ­
dependenţei Moldovei şi, prin
aceasta, a neatârnării poporu­
lu i rom ân. D esigur că aceste
m om ente de m are însem nătate
ale istoriei noastre m erită să
fie — şi ele sínt — cinstite de
întregul popor, stîm in d to t­
odată adm iraţia vizitatorilor
care întâlnesc pe aceste m elea­
guri m ă rtu riile străduinţelor
poporului rom ân de a-şi înălţa
continuu patria, din veac în
veac, spre o viaţă din ce în ce
m ai bună. P reţuind trecutul
de lu p tă p entru n eatirn area
p atriei, cinstind lupta de eli­
b era re naţională şi socială a
poporului, lupta m işcării m un­
citoreşti şi a partidului com u­
nist, a tu tu ro r patrio ţilo r care
s-au ridicat pentru libertatea
patriei, aducem prinosul nos­
tr u de recunoştinţă tu tu ro r
acelora care, în tr-u n fel sau
altul, au contribuit la fău rirea
sta tu lu i rom ân, la cucerirea
p u te rii politice de către oame­
nii muncii. A ceastă cinstire o
facem nu num ai prin cuvinte,
ci, în mod deosebit, prin m unca
neprecupeţită pentru creşterea
continuă a bunăstării patriei.
Şi to t ceea ce am înfăp tu it în
anii construcţiei socialiste —
dezvoltarea industriei, agricul­
tu rii, ştiinţei, cu ltu rii — este
chem at să asigure progresul
continuu al naţiunii noastre,
înflorirea n eîn treru p tă a Ro­
m âniei socialiste 1
M arile cetăţi ale chimiei
construite în anii socialism u­
lui, dezvoltarea celorlalte în tre ­
prinderi. hidrocentrala de la
Bicaz şi întregul lanţ al hidro­
centralelor de pe valea B istri­
ţei sínt o m ă rtu rie a capacită­
ţii creatoare a clasei m unci­
toare, a întregului popor care,
prin m unca sa. înfăptuieşte
n ea b ătu t politica partidului
com unist de construire a socia­
lism ului. de în ălţare a Rom â­
niei pe culmi to t m ai în a lte ale
civilizaţiei.
A rătînd în continuare că
locuitorii oraşului şi raionului
P ia tra Neamţ se pot m îndri
cu rezultatele obţinute într-un
scurt răstim p, în tran sfo rm a­
rea oraşului în tr-u n oraş mo­
dern, in dezvoltarea industriei
şi agriculturii, şi felicitîndu-i
p en tru aceste rezultate, secre­
ta ru l general al C.C. al p a rti­
dului a spus :
Toate acestea însă vă obli
gă, tovarăşi, ca şi în conti­
nuare să munciţi din ce în ce
mai bine. La com binatele dv.
chim ice mai sínt încă lucruri
de îm bunătăţit. Şi la Uzina de
fibre şi fire sintetice, şi la Com­
binatul de îngrăşăm inte azo-
toase trebuie ca inginerii, te h ­
nicienii. m uncitorii, organiza­
ţiile de partid să depună efor­
tu ri p entru a ridica necontenit
calitatea produselor. In cursul
acestui cincinal vă revin sar
cini m ari pentru dezvoltarea
în continuare a industriei chi­
mice în raionul dv. E ste ne­
cesar să depuneţi eforturi ca
Pe locurile de obîrşie
a iui Creangă şi Sadoveanu
In cea de-a doua zi a vizitei
în regiunea Bacău tovarăşii
Nicolae Ceauşescu, Ion
gelescu, a spus: Politica
consecventă a partidului
nostru de industrializare
socialistă a ţării a făcut ca şi
în oraşul nostru să apară mari
întreprinderi industriale, de
însemnătate naţională, care
duc faima tării şi a oraşului
pînă departe, peste hotare.
Alături de aceste unităţi,
salba de hidrocentrale con­
struite de-a lungul Bistriţei
întruchipează rezultatele mi­
nunate ale politicii partidului
de creare Şi dezvoltare a unei
puternice baze energetice pen­
tru dezvoltarea industriei.
aceste sarcini să fie realizate
la tim p şi în bune condiţii.
T rebuie să înţelegem , to v a­
răşi, că ceea ce am realizat
pînă acum constituie num ai o
bază — e d rep t o bază tr a i­
nică — şi că mai avem m ulte
de făcut p entru ca Rom ânia
să devină o ţa ră cu o indus­
trie puternic dezvoltată şi cu
o agricultură în ain tată. S in­
tern pe un drum bun, Congre­
sul al IX -lea a tra sa t un p ro ­
gram m inunat, în prim ele 8
luni sarcinile stabilite de
congres au fost realizate şi de­
păşite — dv. aducîndu-vă con­
trib u ţia la această depăşire.
Şi noi avem convingerea că
m uncitorii, tehnicienii, ingine­
rii, toţi oam enii m uncii din
oraşul şi din raionul P ia tra
N eam ţ nu-şi vor precupeţi
nici un efort p en tru a realiza
în întregim e obiectivele sta­
bilite de Congresul partidului.
In felul acesta vă veti aduce
contribuţia activă la p ropăşi­
rea patriei, la b u n ăstarea dv.
şi a întregului nostru popor.
în făp tu in d sarcinile privind
dezvoltarea economiei natio­
nale, a ştiinţei şi culturii, în ­
tă rin d continuu p u terea Ro­
m âniei socialiste, noi îndepli­
nim o înd ato rire naţională, o
în d a to rire patriotică fată de
poporul nostru, d ar în acelaşi
tim p şi o în d ato rire in te rn a ­
ţională — p en tru că cu cit
este m ai puternică fiecare
ţa ră socialistă cu a tît m ai p u ­
ternic este sistem ul socialist
m ondial în ansam blu.
Vă urez încă o dată succese
în activitatea dv. şi vă doresc
m ultă săn ătate şi fericire la
toţi !
P u te r n ic e a p la u ze ş i u r a le
a u s u b lin ia t în r e p e ta te r în -
d .u ri c u v î n t u l s e c r e t a r u l u i g e ­
n e r a l a l C o m i t e t u l u i C e n tr a l
a l p a r tid u lu i.
E ra aproape de m iezul nop­
ţii cînd în faţa m odernului ho­
tel „C eahlău“, în care au fost
găzduiţi conducătorii de
p artid şi de stat, au venit mii
de locuitori ai oraşului P ia ­
tra Neam ţ. în m ajo ritate ti­
neret, p u rtîn d to rte aprinse,
cîntînd im nuri în cinstea
P artid u lu i şi a patriei socia­
liste.
T ovarăşii Nicolae Ceauşescu,
Ion G heorghe M aurer, P etre
Blajovicî şi D um itru Coliu,
îm preună cu tovarăşii G heor­
ghe Roşu, p rim -secretar al
C om itetului regional B acău al
P.C.R., şi Ştefan Boboş, p re­
şedintele S fatului popular re ­
gional, au ieşit la balcon
p entru a răspunde entuzias­
tei m anifestaţii a locuitorilor
oraşului.
T ovarăşul Nicolae Ceauşescu,
m ulţum ind locuitorilor ora­
şului p en tru această m anifes­
ta ţie — expresie a dragostei
şi devotam entului faţă de
P artid u l Com unist Rom ân —
spune :
T răim vrem uri m inunate.
M uncitorii, ţăranii, in telectu ­
alii făuresc prin m unca lor o
epopee cum n-a mai fost alta
în istoria poporului nostru.
Poeţii, prozatorii şi artiştii au
în alta datorie patriotică de a
im ortaliza în operele lor, cu
înaltă m ăiestrie artistică, a-
ceastă m inunată epopee.
Sintern siguri că poporul
nostru, care i-a d at pe Emi-
nescu şi A lecsandri. pe C rean ­
gă şi Sadoveanu, pe C iprian
Porum bescu şi Enescu. va ri­
dica din rîn d u rile sale noi
poeţi, rom ancieri, compozitori
■*- artişti care să einte în o-
perele lor munca, fericirea şi
bucuria poporului, v iaţa sa
nouă şi m inunată Aşa cum
ceea ce construim acum va
dăinui peste veacuri, tot ast­
fel operele literare şi artistice
create în zilele no astre să
transm ită generaţiilor vii­
toare patosul muncii eroice a
generaţiilor de astăzi.
C onştiinţa şi călăuza po­
porului nostru, a spus în în ­
cheiere tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, este P artid u l Co­
m unist Român, care în tru ­
chipează cele mai în alte as­
piraţii ale oam enilor muncii,
în făptuind politica partidului,
asigurăm în ain tarea naţiunii
n oastre spre cele m ai înalte
culm i ale culturii şi civiliza­
ţiei.
Gheorghe Maurer, Petre Bla-
jovici şi Dumitru Coliu şi-au
continuat călătoria plecînd de
la P iatra N eam ţ spre T îrgu
Neamţ.
Satele de pe întreg traseul
s-au d eşteptat încă din zori,
localnicii ieşind în întîm pina-
rea oaspeţilor cu flori umede
de rouă, cu ram u ri de brad,
cu steaguri tricolore şi roşii.
încă de departe, de pe ser-
pentinele de la B ălţăteşti se
poate citi u ra re a scrisă cu li­
tere uriaşe pe creştetul unei
movile : „Bine aţi venit !“ U ra­
rea este relu ată în salutul lor
de tovarăşii Nicolae Tănase,
prim -secretar al Com itetului
raional de p artid Tîrgu
Neamţ, şi lo an H ulută, p re­
şedintele sfatului popular
raional.
Conducătorii de p artid şi de
sta t se îndreaptă spre Humu-
leşti, pen tru a face un popas
la „Casa părintească" a lui
Ion Creangă. Hum uleştenii au
venit, cu mic cu mare. să-i
prim ească.
Poposim pe „uliţa copilă­
rie i“. Se deschid b ătrîn ele
porţi, lăsîndu-te să cuprinzi
ograda, taina acestei umile
case ţă răn eşti de unde s-a r i­
dicat, spre cinstea lim bii şi a
literatu rii noastre, m arele Ion
Creangă.
„Bine ati venit în casa stră ­
moşului nostru Ion !“ U rarea
este adresată oaspeţilor de
strănepoţii povestitorului, pro­
fesorul Anton Grigoriu, înso­
ţit de rudele fam iliei coborî-
toare din neam ul lui Creangă.
Din grădina cu nalbe, cu mă
ghiran şi busuioc, un cor de
hum uleşteni intonează melo­
dia „Pupăza din te i“ Oaspeţii
sínt in v itaţi să guste faguri de
m iere, rînduiti în străchini şi
să bea apă hum uleşteană din
căni de lut. Ei in tră apoi în
tinda casei de unde glasul lui
Sadoveanu, im prim at pe b a n ­
dă. reînvie clipa am intirilor,
într-o lectură omagială. E ace­
eaşi v atră, acelaşi stâlp al h o r­
nului, acelaşi tablou de fam i­
lie din povestire şi pe care îl
reînvie acum un grup de a r­
tişti am atori, laureaţi ai bie­
nalei de te atru din 1965.
In încheierea vizitei, în car­
tea de onoare a casei memo­
riale, conducătorii de p artid şi
de sta t au scris : „ A m p o p o s i t
c u a d î n c ă e m o ţ i e la c a s a p ă ­
r in te a s c ă a lu i Io n C re a n g ă ,
p o v e s tito r n e în tr e c u t, a r tis t
r e m a r c a b il al c u v în tu lu i. ie ş it
d i n r î n d u l c e lo r m u l ţ i , c a r e a
î n z e s t r a t l it e r a t u r a r o m â n ă c u
p a g in i fu n d a m e n ta le , u n ic e
Popas la Mînăstirea
şi Cetatea Neamţului
Evocarea trecutului istoric,
se întregeşte în drum ul spre
M ănăstirea N eam ţ cînd cele
16 clopote din străvechea
tu rlă răsună în cinstea oaspe­
ţilor. Sub arcul porţii. îi sa­
lută pe conducătorii de p a r­
tid şi de stat, arhim andritul
Irineu Crăciunaş, vicar al
M itropoliei Moldovei şi Suce­
vei, arh im an d ritu l Nestor Vor-
nicescu, stareţu l M ănăstirii
Neamţ, Mircea Neicov, director
în D epartam entul Cultelor.
S ínt prezenţi locuitori din îm ­
prejurim i şi turişti.
Vizita dv. la străvechea cti­
torie a voievozilor m uşatini —
a spus vicarul M itropoliei
Moldovei şi Sucevei întîm pi-
n în d u -i pe oaspeţi — consti­
tuie pen tru noi un prilej de
cinste ?i adîncă bucurie. Res­
ta u ra tă p rin grija deosebită a
p r i n f o r ţ a lo r c lo c o t it o a r e d e
v ia t ă , p r i n o p tim is m u l lo r
i n a it , p r i n s e v a fo lc l o r i c ă . N u ­
m e l e lu i C r e a n g ă , c a r e a in­
tra t în strălucirea artei u ni­
versale. se va î n s c r i e ca o e x ­
p r e s ie n e m u r ito a r e a în s u ş ir i­
lo r d e t a l e n t ş i g e n iu a le
p o p o r u l u i r o m â n , r i d i c a t e la
d e p li n a î n f l o r i r e î n a n i i e p o ­
c ii s o c ia lis te " .
De la Casa lui Creangă,
drum ul urm ează firul Ozanei
spre comuna Vînători. De la
B ranişte şi pînă la poalele
în vizită la C etatea N eam ţului
Slătiorului, sute de tineri a r­
caşi călări, îm brăcaţi în pito­
reşti costume de epocă, îi sa­
lută. cu cuşmele pe oaspeţi,
conducîndu-i într-un im pre­
sionant alai pînă spre casa lui
Mihail Sadoveanu,
Am in tra t în tr-o grădină a
liniştii şi reveriei, evocatoare
ca o pagină din „D um brava
m in u n ată“. Este locuinţa în
care a sta t m ulte veri de-a rîn -
dui m arele prozator şi în care
şi-au găsit în tru p are atî-
tea din celebrele pagini ale
sale. Oaspeţii poposesc în să­
lile Muzeului m em orial, unde
se află expuse num eroase m a­
nuscrise, fotografii şi fotocopii,
variate docum ente personale,
lucrări editate în ţară şi peste
hotare, unelte pescăreşti, tro ­
fee cinegetice, am intiri ale
clipelor de rodnic răgaz pe
aceste dulci plaiuri m oldove­
neşti. Emilia Croitoru, direc­
toarea muzeului, evocă perso­
n alitatea m arelui scriitor şi
patriot care a fost Mihail S a­
doveanu, adînca lui identifi­
care cu destinele poporului
nostru.
La plecare, conducătorii de
partid şi de stat semnează în
cartea de onoare : „P o p o s i n d
la c a s a î n c a r e M ih a il S a d o ­
v e a n u a p e tr e c u t m u lte c e a ­
s u r i d e c u g e t a r e şi d e c r e a ­
ţie . a d u c e m u n p r o f u n d o m a ­
g iu g e n ia lu lu i, s c r i i to r , m a r e ­
l u i p a t r i o t, l u p t ă t o r c u c u v î n ­
t u l şi f a p ta p e n tr u cau za
c e lo r m u l ţ i , p e n t r u p a c e î n t r e
p o p o a re p e n tr u b ir u in ţa o r în -
d u i r i i s o c i a li s t e p e p ă m î n t u l
R o m â n ie i.
N u m e l e l u i M ih a il S a d o v e a ­
n u , m i n u n a t r a p s o d a! e p o s u ­
lu i n o s t r u n a t io n a l , a r t i s t d e
d im e n s iu n e u n iv e r s a lă va
s t r ă l u c i d e - a p u r u r i , a l ă tu r i d e
cel al c tito r ilo r lite r a tu r ii
n o a s tr e . d ă in u in d c it
C e a h lă u l p e c a r e - l r e p r e z i n t ă
în a r tă “
conducerii noastre de stat, ca
şi m ulte alte m onum ente le­
gate de trecutul istoric al po­
porului nostru. M ănăstirea
N eam ţ se înfăţişează astăzi în
fata dv. în haina nouă. pă-
strînd în ea cu sfinţenie im­
portante valori de ordin a r­
tistic şi istoric, fiind o m ăr­
tu rie vie şi o expresie a ge­
niului creator al poporului
român. Vă întîm pin din toată
inim a cu trad iţio n ala u rare
„Bine ati v en it“ !. poftindu-vă
totodată a vizita acest im por­
ta n t m onum ent istoric.
O aspeţii se opresc mai în-
tîi la străvechile temelii puse
în vrem ea lui P etru Muşat,
în secolul XIV. şi trecînd apoi
la edificiul ctitorit de Ştefan
Voievod, în 1497, Vastele lu ­
crări de restau rare în tre p rin ­
se in anii noştri, cu sprijinul
statului, i-au red at frum useţea
iniţială.
O aspeţii vizitează apoi m u­
zeul m ănăstirii, unde se află
opere artistice de deosebită
valoare, arg in tărie şi piese
preţioase de pictură şi sculp­
tu ră create de m eşterii mol­
doveni, precum şi biblioteca
m ănăstirii, care cuprinde pes­
te 12 000 tip ă ritu ri şi m anu­
scrise, valoroase incunabule
rom âneşti şi slavone, m anu­
scrise ale cronicarilor moldo­
veni.
In cartea de onoare a mă­
năstirii oaspeţii au scris:
„ V iz itîn d M ă n ă s tir e a N e a m ­
ţ u l u i , c ti t o r i a m a r e l u i S t e f a n
V o ie v o d , a m a d m i r a t a c e a s tă
m î n d r ă z i d i r e , a le a s ă p o d o a ­
b ă d e a r tă , m e n i t ă s ă î n v e ş n i -
ceaşcă v ir tu ţile s tr ă m o ş ilo r
n o ş t r i şi g lo r ia lo r. G r i j a p e n ­
t r u î n t r e ţ i n e r e a şi o c r o t ir e a a -
c e s tu i m o n u m e n t e s te o d o v a ­
d ă a p r e ţu ir ii p e ca re s ta tu l
n o s tr u , s o c ie ta te a n o a s tr ă so ­
c ia l i s t ă o a c o r d ă t r e c u t u l u i
is to r ic a l p o p o r u lu i ro m â n " .
în a in te de plecarea oaspeţi­
lor, arh im an d ritu l Irin eu C ră­
ciunaş a m ulţum it pentru
grija ce se m anifestă faţă de
acest m onum ent istoric şl a
asig u rat că slujitorii bisericii
vor fi cetăţeni devotaţi ai p a­
triei noastre dragi — Republi­
ca Socialistă România.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
felicitând pe cei care se
îngrijesc de p ăstrarea valo­
rilo r existente la M ănăsti­
rea Neamţ, a a ră ta t că tre ­
buie acordată o grijă perm a­
nentă pen tru b una în treţin ere
a m onum entelor istorice şi de
artă, care constituie bunuri
naţionale ce oglindesc lupta
p en tru lib e rtate şi creaţia cul­
tu ra lă a poporului rom ân.
Ele treb u ie să servească gene­
raţiilo r viitoare p en tru a le
arăta că R om ânia de astăzi.
Rom ânia de m îine urm ează,
peste veacuri şi m ilenii, stră ­
daniile tu tu ro r celor care au
contribuit la rid icarea ei.
A ceasta e o obligaţie p en tru
noi toţi. ia r p artid u l şi statu l
nostru vor sp rijin i în conti­
n u are acţiunea de conservare
a acestor lăcaşuri.
Coloana de m aşini străb ate
apoi din nou valea Ozanei,
îndreptîndu-se spre coasta
pe care se înaltă C etatea
şi N eam ţului. C onducătorii de
p artid şi de sta t se opresc la
„porţile“ cetăţii. Pe platoul
de la in trare, peste 4 000 de
locuitori din Tibucani, Ure-
cheni. B rusturi, Oglinzi şi
din alte com une apropiate a-
clam ă îndelung.
D irectorul M uzeului regio­
nal din Bacău, Iulian A nto-
nescu, îi invită pe oaspeţi să
viziteze vestigiile im p o rtan tu ­
lui m onum ent istoric, zidit
în tre anii 1374—1391 şi care
avea să cunoască apogeul glo­
riei în vrem ea dom nitorilor
Stefan cel M are şi Vasile
Lupu. Deşi asediată de mai
m ulte ori, această fo rtăreaţă
n-a p u tu t fi niciodată cuceri­
tă prin luptă. O aspeţii se in ­
teresează îndeaproape de m er­
sul lucrărilor de resta u rare
ce se desfăşoară în prezent şi
care urm ează să redea, pînă
în 1970, ad ev ărata înfăţişare
a eroicei cetăti.
...Deodată, în tre zidurile ce­
tăţii. venind parcă de peste
secole, răsună ju răm în tu î plă-
ieşilor lui Stefan cel M are e-
vocat de Vasile Alecsandri în
piesa „C etatea N eam ţului“,
in te rp re tat acum de actori ai
T eatru lu i de stat din Bacău.
Este un em oţionant omagiu
adus celor care au ap ărat
tim p de mai m ulte veacuri
cu n ep ătată m îndrie C etatea
N eam ţului, simbol al iubirii
fierbinţi de patrie.
La sfîrşitul vizitei, are loc
un mare miting.
Cetăţile construcţiei socialiste,
mărturii peste veacuri
ale geniului creator
in tîm p in at cu vii şi în ­
delungi aplauze, a lu at
cuvîntul tovarăşul NICOLAE
CEAUŞESCU care a spus :
Ne aflăm în C etatea N eam ­
ţu lu i care, secole de-a rîndul,
a constituit un puternic punct
de ap ărare îm potriva acelora
care au încercat să cotropeas­
că ta ra noastră, să îm piedice
poporul nostru să-şi făurească
o viaţă liberă şi independentă.
Istoria legendară a C etăţii
N eam ţului — despre care au
scris a tît de m ult cronicarii,
istoricii, poeţii, scriitorii, po­
vestind eroicele fapte ale n e-
învinşilor nlăieşi este o do­
vadă a forţei şi invincibilităţii
poporului rom ân. M ulti au în ­
cercat să cucerească aceste
m eleaguri frum oase şi înflori­
toare, dar, aşa cum scria JEmî-
nescu, „cum veniră se făcură
toţi o apă şi-un p ăm în t“. Ei
nu au p u tu t îngenunchia po­
porul nostru — şi nimeni nu-1
va putea îngenunchia _ nici­
odată, Rom ânia se va în alta
to t mai m îndră sub soare !
Moldovenii, m untenii, tran sil­
vănenii — rom ânii au fost în ­
to tdeauna oameni paşnici, p r i­
mitori, n-au rîv n it niciodată la
avutul altora, d ar ei şi-au
a p ă ra t în totdeauna cu vitejie
patria, glia străm oşească, şi
aceasta a făcut ca ţa ra noas­
tră să se înalţe continuu şi să
devină un sta t puternic. în ­
floritor.
C instind trad iţiile glorioase
de luptă îndelungată p u rta tă de
în ain taşii noştri p en tru lib er­
ta te naţională şi socială, pen­
tru o v iată mai bună, noi ad u ­
cem un omagiu acelora care
s-au je rtfit p en tru ca poporul
rom ân să-şi păstreze fiinţa,
să-şi poată organiza v iata as­
tăzi aşa cum o doreşte el.
P artid u l nostru com unist, con­
tin u ato ru l celor mai bune tr a ­
diţii de luptă naţională şi so­
cială ale poporului, în tru ch i­
pează m in u n at şi dezvoltă, în
condiţiile noi ale orînduirii
socialiste, to t ceea ce a creat
poporul nostru mai bun, de-a
lungul secolelor. R ezultatele
dobîndite se bazează pe ce­
le mai în ain tate cuceriri ale
om enirii în ştiinţă şi cul­
tu ră, fiindcă numai sintetizînd
şi dezvoltînd pe o treap tă su­
perioară tot ceea ce au creat
mai bun m unca şi gîndirea
omenească sín t posibile fău ri­
rea socialismului şi com unis­
mului, asigurarea condiţiilor
de viaţă civilizată pentru oa­
m enii muncii. De aceea, noi
cinstim tradiţiile, tot ceea ce
are bun, înaintat. în trecutul
său poporul român. Referin-
du-se la faptul că nu pot fi
ignorate actele contrarii inte­
reselor poporului ale fostelor
clase stăpînitoare. vorbitorul
a s p u s : Noi ştim să de­
lim ităm ceea ce a fost rău
tocmai pentru a nu se mai
rep eta niciodată — asigurînd
ca poporul român, care a de­
venit stăpîn pe soarta sa, să
fie veci de veci stăpînul Ro­
mâniei, să-şi construiască v ia­
ţa aşa cum o doreşte el.
A rătînd în continuare că
în anii construcţiei socialiste
s-au obtinut rezultate im por­
ta n te în dezvoltarea industriei,
agriculturii, ştiinţei, culturii
regiunii şi raionului, care
cunosc azi o viaţă înfloritoare,
secretaru l general al C.C. al
P.C.R. a spus : Regiunea
b a m nzenl m em orial „M ihail Sadoveanu
C onducătorii de p artid şi de
sta t sín t salu taţi de Toader Iri-
mioaia, preşedintele cooperati­
vei agricole de producţie P ăs-
trăv en i şi de Nicolae Tănase,
p rim -secretar al com itetului
raional de partid Tg. Neamţ.
Bacău, odinioară una dintre
regiunile cele m ai înapoiate,
se num ără astăzi p rin tre re­
giunile fruntaşe ale ţării în
ce priveşte dezvoltarea indus­
trială, nivelul de viaţă al oa­
m enilor muncii. Iată rezultate
ale politicii m arx ist-len in iste
a p artid u lu i nostru comunist,
care îşi închină întreaga acti­
v itate intereselor poporului
rom ân !
La noi vin m ulţi străini, ca
tu rişti sau oaspeţi Ei adm iră
cetăţile şi m inăstirile, casele
şi locurile m em oriale care
vorbesc despre trecutul de
luptă şi m uncă al poporului
— d ar adm iră şi noile cetăţi
industriale, ştiinţifice, cu ltu­
rale, de învăţăm înt, care sin­
tetizează într-o form ă superi­
oară to t ceea ce are maj bun
poporul rom ân, talentul şi
priceperea sa, hărnicia şi ho-
tă rîre a sa de a-şi construi o
viaţă liberă şi independentă.
F ără îndoială că aceste noi
cetăţi vor p ăstra şi vor duce
peste veacuri, p en tru urm aşii
urm aşilor noştri, vestea m un­
cii, iscusinţei şi vredniciei
constructorilor de astăzi ai
socialism ului, care, învingînd
m ulte greutăţi, n-au p re­
cupeţit nim ic p en tru fericirea
poporului, p en tru ridicarea
continuă a p atriei socialiste
pe culm ile în alte ale civiliza­
ţiei şi progresului.
In continuare, vorbitorul,
arătând că este în d rep tăţit ca
oam enii m uncii să se m în-
drească atit pen tru trecut
cit şi p en tru cele realizate în
prezent, a spus : Mai avem
însă m ulte de făcut, avem încă
în faţa noastră un drum lung
de m uncă şi luptă p en tru a
desăvîrşi construcţia socialis­
in drum spre Roman
în continuare, se trece prin
com une cu m ulte case noi, cu­
rate. ale căror porti falnice de
lemn sínt sărbătoreşte îm po­
dobite. Semne ale bucuriei şi
ospitalităţii se întîlnesc p re tu ­
tindeni, pînă la ieşirea din
raion, la Timişeşti. Oaspeţii
sínt conduşi la sfatul popular
din comună, unde inginerul a-
gronom Ion Cocîrtă prezintă
rezultatele actuale ale coope­
rativei, sporite faţă de anii
precedenţi. P en tru viitor, coo­
perativa îşi oi’opune să ex tin ­
dă şi mai m ult suprafeţele
irigate, să dezvolte sectorul
zootehnic şi producţia aces­
tuia.
La ieşirea din sediul sfatu ­
lui popular, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu adresează num ero­
şilor locuitori prezenţi, felici­
tări pentru frum oasele succe­
se dobîndite, urîndu-le să ob­
ţină noi realizări în în tărirea
cooperativei, sporindu-şi ast­
fel contribuţia la bunăstarea
întregii populaţii.
O scurtă oprire în com una
Motca din raionul Paşcani.
Conducătorii de partid şi de
stat sín t salu taţi — cu p rile-
I n se a ra z ile i d e v in e r i
v iz ita c o n d u c ă to rilo r de
p a r t i d ş i d e s t a t s -a î n ­
c h e ia t. î n n u m ă r u l d e m î i n e
a l z i a r u l u i v o m r e l a ta d e s ­
p re v iz ita c o n d u c ă to rilo r d e
m ului în Rom ânia, pentru a
crea bazele trecerii la cons­
tru ire a societăţii comuniste.
T oate acestea cer eforturi,
m uncă încordată din partea
tu tu ro r. Congresul al IX -lea
al p artidului n e-a tra sa t un
m in u n at program de dezvol­
ta re p en tru anii urm ători.
Am păşit ia realizarea lui,
ia r rezultatele bune obţinute
pînă acum oglindesc realis­
m ul prevederilor congresului,
dovedesc că ele pot fi şi vor
fi pe deplin înfăptuite, că în
1970 ţa ra noastră va fi m ai
bogată, mai puternică, m ai
înfloritoare, ia r nivelul de
viaţă al poporului m ai înalt.
P en tru aceasta, pen tru înde­
plinirea în întregim e a pro­
gram ului stabilit de congres,
noi vom face totul. îm preună
cu întregul popor !
In continuare. tovarăşul
Nicolae Ceauşescu a s p u s :
Avem perspectiva clară a vii­
torului m inunat ce se deschi­
de înaintea poporului nostru,
conştiinţa faptului că naţiu­
nea rom ână, care se dezvoltă
continuu, este chem ată, ală­
tu ri de celelalte naţiuni socia­
liste, de popoarele întregii
lumi, să-şi aducă contribuţia
la înflorirea civilizaţiei um a­
ne. la progresul şi pacea ome­
nirii. In tărin d u -n e patria, ob-
tinînd succese în construcţia
economică. culturală-ştiinţi-
fică, aducem în acelaşi tim p
o contribuţie de preţ la în tă­
rirea forţelor socialismului,
la creşterea prestigiului şi au­
to rităţii sale, la întărirea sis­
tem ului mondial socialist, la
cauza păcii în întreaga lume.
Cu cît mai puternică este fie­
care ţară socialistă, cu cît sínt
mai bune rezultatele ţării
noastre şi ale celorlalte ţări
socialiste în construcţia eco­
nomică, cu atît mai m ult in­
fluenţează aceste rezultate
dezvoltarea celorlalte po­
poare, lupta lor pentru elibe­
rarea naţională şi socială.
Doresc, în încheiere, să vă
urez dv. urm aşii urm aşilor
plăieşilor lui Ştefan cel Mare,
m ult succes în întreaga dv.
activitate, p en tru ca, alături
de toţi oamenii muncii din pa­
tria noastră, să aduceţi o con­
trib u ţie tot mai im portantă la
înflorirea României socialiste 1
Cei p r e z e n ţ i a u s u b l i n i a t î n
r e p e ta te r în d u r i c u v în ta r e a
s e c r e ta r u lu i g e n e r a l a l C C.
a l P .C .R . c u p u t e r n i c e ş i î n ­
d e l u n g i a p l a u z e ş i u r a le .
ju l scurtei treceri prin regiu­
nea Iaşi — de prim ul secretar
al C om itetului regional de
partid Iaşi, Miu Dobrescu.
O aspeţii se alătu ră zecilor
de localnici, prinşi într-o în­
sufleţită horă a unirii.
In drum spre Roman, un
popas la H anul Ancutei, locul
unde altădată se întîlneau
drum urile com erciale dintre
Ţ ara de Sus şi Ţ ara de Jos,
unde trăgeau peste noapte
şi-si novesteau întîm plări cu­
noscuţii eroi ai unor opere sa-
doveniene.
In întîm pinare le-au ieşit
F raţii Jderi, însoţiţi de un
grup de călăreţi. In fata h an u ­
lui, prim itoarea hangiţă îi
pofteşte pe conducătorii de
partid şi de sta t să se ospă­
teze din bucatele îm bietoare
aflate pe mese. Hanul Ancu­
tei a oferit oaspeţilor momen­
te evocatoare ale vechilor o-
biceiuri moldoveneşti.
Coloana de m aşini se aşterne
din nou la drum .
PAUL A N G H E l
PAUL D IA C O N E 5C U
NICOLAE VAM VU
C O N ST A N T IN BI.AGOVICI
p a r t i d ş i d e s t a t î n r a io a n e ­
le s i o r a ş e le R o m a n şi
B a cău, p re c u m şi desp re
în tîln ir e a cu a c tiv u l de
p a r tid d in re g iu n e .