C u re n tu l
PORTAGIILE
Inprezenla i Dl.l LRegelesi ResMMi
eri a fost deschis ai XVIIMeâ Salon Oficial
E ri (i a. la ora 6, în prezenţa Au-
g u s k iu i nostru S w e ra n şi a M ajes-
tăiţid Sale Regina Elen® s’a inaugu­
r a t oei cte ai X Y III-lea Salon Oficial
de pictură .şi sculptură.
Am fost de faţă d-nii gL Radu Ro-
seftli, m inistrul instntcfţiei, educaţiei,
cultelor şi artelor, preşedintele juriu-
luii Satonuluii, gl. Leoveanu, Direc­
to ru l general al Siguranţei Statului,
@1. C. N'touleecu, comanidantul m ilitar
ai Qapitetei, prof. Nichitfior Crainic,
mcnistru! propagandei naţionale, D.
Tsutsuki, m inistrul Jaiponiei la Bu­
cureşti ou d-na, D. Dell Canupo, mi­
nistrul Republicai Chili la Bucureşti,
prof. Răduiescu-M otru, preşedintele
Acadiemíieá Române, Sandu loan,
mtailstsru subsecretar de S tat la culte
şi arte, E. Oteteleşeanu, subsecretar
de Stat, col. Chirescu, secretar ge­
neral la culte şi arta, Oh. N. Io-
nescu, aximiniistratorul Casei Şcoele-
lotr, G. G. Mironesou, foist preşedinte
de Consiliu, gl. R. Modreanu, prim a­
rul Capitalei, m aior C. Mihăilescu,
Cuvântarea d-lui Jean Steriade,
vice-preşedfnfeSe Juriului
Salonului Oficial
C e l d in tâ i a lu a t c u v â n tu l d.
'Jean S te r ia d e , v ic e -p r e ş e d in te le n o s c ă to r M a je s tă ţii V o a s tr e , d -lo r a le S a lo n u lu i O fic ia l d e p r im ă v a ­
S a lo n u lu i O fic ia l, care a s p u s :
S IR E ,
D o m n ilo r M in iş tr i,
D o a m n e lo r ş i D o m n ilo r,
A l 1 8 -lea S a lo n O fic ia l se d e s ­
c h id e .
C u to a te g r ijile şi g r e u tă ţile t i m ­ c r o tito a r e ce p o a rtă a c e s tu i S a lo n
p u l u i p e c a r e -l tr ă im , a u r ă s p u n s şi p r o b le m e lo r le g a te de c r e a ţiu n e a
la c h e m a r e p e r s o n a lită ţi c o n s a c ra ­ a rtistic ă .
te ş i m u l ţ i tin e r i a d u c â n d n o u i n ă ­
d e jd i d e în flo r ir e a a rte i.
C u m ş tiţi, lo c a lu l n o s tr u
d ela a r te lo r să îm p r o p r ie tă r e a s c ă S a lo ­
şo se a u a K i s e le ff a fo s t d ă r â m a t.
M u lţu m im A c a d e m ie i
R o m â n e fa c ă c in ste ţă r ii şi C a p ita le i n o a s ­
p e n tr u o s p ita lita te a la rg ă a co rd a tă tr e şi u n d e fie c a r e o p e ră p la stic ă
în n e p r e ţu i tu l locaş a l F u n d a ţie i să fie p u să în j u s t a ei v a lo a re .
D alles.
Cuvântarea d o m n u l u i ministru
genera! Radu Roseffi
fl SIRE,
DOMNILOR ŞI DOAMNELOR,
S u je tu l ne este plin de m ulţum ire
p«ntruoă artiştii pictori şi seutlptori
români. Înfruntând vitregia v rem u­
rilor cu to t cortegiul lor de griji şi
greutăţi, ne cheam ă Ja prezentarea
anuală a ruaztelor muncii lor.
La stă ru in ţa biruitoare dc piedici
a aatiştUar, dacă nu putem face tot
ce s’a r cttvpni p entru artă, răspundem
că se va face to t oe va fi eu putinţă.
In lim ita m ijloacelor p entru ca să nu
înosteae nici o m anifestare a geniu­
lui creator românesc.
D ragostea pe ta r e o dovedesc faţă
«te nobilul lor meşteşug artiştii cou-
Baoraţi şi nădejdile tinere, aste, o m ân ­
gâiere p entru noi şi o m ustrare pen­
tru cei oe îşi huteplineee rosturile în
sila. Aceştia, ratmăritori, m ai presus
de tnete, ai foioaselor m ateriale, con­
sideră nobila sforţare a m uncii drept
«wv©adă, în loc să o socotească oeeace
este : raţiunea de a fi şi fericirea
noastră.
„Asediul Alcazarului“
văzut de şcolile m ilitare
E le v ii ş c o a ie lo r m ilita r e în
L a c e r e r e a M a r e lu i S t a t M a jo r,
s o c ie t a t e a „ F ilm u l R o m â n e s c “, d in -
t r ’u n s e n t im e n t d e p a t r io t is m şi
î n ţ e le g e r e a e d u c a ţ ie i n a ţ io n a le , a
t in e r e t u lu i, a o f e r i t S â m b ă tă d i­
m in e a ţa , în s a la c in e m a to g r a fu lu i
S c a la , um s p e c t a c o l g r a t u it c u f i l ­
m u l „ A s e d iu l A lc a z a r u lu i“ e l e v i ­
lo r ş c o lilo r m ilit a r e d e o f iţ e r i.
La acest s p e c ta c o l, a u a s is ta t
p e s t e o m ie d e e le v i şi o f iţ e r i c a ri
a u p r im it a s t f e l o c a ld ă l e c ţ ie d e
r e z is te n tă o s tă ş e a s c ă , d e is t o r ic d e ­
v o t a m e n t în c h in a t a p ă r ă r ii
tr ie i.
P en tru e le v i i ş e o lilo r m ilit a r e
m a i a le s , „ A s e d iu l A lc a z a r u lu i“ e
o p a g in ă r u p tă d in je r t f a a u t e n t i­
c ă a u n e i g e n e r a ţ ii ,c a r e e în s ă ş i
g e n e r a ţ ia lo r . S e ş t i e c ă e r o is m u l
în s c r is l a A lc a z a r a f o s t a l a c e lo r
c ă d e ţi a i g e n e r a lu lu i M o sc a r d o ,
v iit o r i o f iţ e r i a i u n e i S p â n ii e li b e ­
r a tă p r in s a b ia l u i C a u d illo . G e n e ­
r a lu l M o sc a r d o e r a c o m a n d a n tu l
ş c o lii m ilit a r e c u p r in să în t r e z id u ­
r ile a c e le i c e tă ţi, c a r e a f o s t u n a
d in c e le m a i s t r ă lu c it e p ie t r e de
în c e r c a r e a le n a ţ io n a lis m u lu i s p a ­
n io l.
secretar general al mimisteriuM pro­
pagandei, prof. I. Petrovicd, fost mi­
nistru, Gh. Leon, fost m inistru, gl.
Costasnidaohe, Em'anoil Buiouţa, St.
Cidbaniu, fost m inistru, priim preş.
Vântu, pm f. A ndrei Rădutescu, Io-
nesou-Dolj, p rim preşedinte ia Con-
ailiul Legislativ, prof. T zigara-Sa-
murcaş, prof. Ispir, praf. M urau,
Manzoni, directorul Instituitului de
cultură italiană, prof. Buriteanu,
d-nsle Irina Procopiu, I. P etiw id i,
Ana gl. M itrea, N ora Steriade, prof.
Cudlin cu d-na, A drian Mamiu ou
d-nfl, I. Ioaniţiu, preşedintele editori-
lor rom âni, prof. arh. Gr. Ion eseu cu
d-na, D. Berza cu d-na, George G re­
gorian cu d-na, av. Tremhfjschi, N.
Davidescu, pictorii: J. Steriadi, Pa-
taidy, M arius Bunescu, A. Verona,
Stoenesou, Cărnii Ressu, sculptorii:
Jalea, Späete, CăJinesou, Temolie,
ton Paşa, secretarul juriului, foarte
m ulţi artişti, pictori şi sculptori,
scriitori, ziarişti şi am atori de artă.
D u p ă v iz ita r e a t u t u r o r c o m p a r ­
A r t i ş t i i p la s tic i m u lţu m e s c r e c u ­ tim e n te l o r d e p ic tu r ă şi s c u lp tu r ă
m in iş t r i şi m a r ilo r p e r s o n a lită ţi in ­ ră, M a je s ta te a S a R e g e le şi M a je s ­
te le c tu a le ca re d im p r e u n ă cu e lita ta te a S a R e g in a M a m ă a u p ă r ă s it
p u b lic u lu i c u n o s c ă to r p a r tic ip ă la e x p o z iţia . L a u rc a r e a în m a ş in ă o
s ă r b ă to a r e a n o a s tr ă de m u n c ă . m a r e m u lţim e a m a n ife s ta t f r e n e ­
M u lţu m im d - lu i m in is t r u şi m i ­ tic p e n t r u M a je s tă ţile L o r.
n is te r u lu i a r te lo r p e n tr u g rija o-
A v e m .n ă d e jd e a că t im p u r i m a i
p r ie ln ic e v o r în g ă d u i m in is te r u lu i
n u l O fic ia l c u o c lă d ire ca re să
S ă T r ă iţi M a je s ta te l
Cu cât mai fericită a r fi lumea,
dacă n 'a r mai considera m unca drept
pacoste oi a,r face din ea scop al
vieţii.
După spusele lui Rodin, P entru
ca această m inunată schim bare la
fa ţă să se îndeplinească, a r fi dca-
juns ea toţi să urmeze pilda artişti­
lor, să devină ei înşişi artişti. Căci
cuvântul „a rtist“ in oel mai larg în ­
ţeles al lui, înseam nă, „om care are
dragoste de eeeace făptueşte”. A r fi
de dorit să avem artişti — în acest
înţeles — în toate breslele: artişti,
dulgheri, fericiţi când inch ce b â r­
nele; artişti zidari, cioplitori de p ia­
tră cu cîrago≤ artişti căruţaşi, m ân­
dri de a-şi îngriji caii şi de a nu
călea trecătorii. Nu e 'asa că"aoesţiă
a r form a o societate adm irabilă ?
„Vedeţi deci că lecţia dată dc a r ­
tişti celorlalţi oameni a r putea fi
m inunat de rodnică“.
Acesta este sentim entul cu care
am venit aci. Vă fericesc p entru m u l­
ţum irea ce-o încercaţi când daţi ex-
fa ţa c in e m a to g r a fu lu i S c a la
J e r t f a t in e r e t u lu i d e la A lc a z a r ,
c u lm in a tă p r in j e r t f a c o m a n d a n tu ­
lu i c a r e , p e n t r u a n u - ş i tr ă d a ţa r a ,
a p r im it t r a g ic u l c o n s im ţ ă m â n t d e
m o a r te a l p r o p r iu lu i s ă u c o p il, a
g ă s it u n p u te r n ic e c o u î n s u f le t u l
t in e r ilo r n o ş t r i v i it o r i o f iţ e r i, c a r i
s ’a u s i m ţ i t î n ă l ţ a ţ i s u f l e t e ş t e la
v e d e r e a u n o r a s e m e n e a p ild e .
F io r u l d e e n t u z ia s m d u c a r e a u
s a lu t a t f i lm u l a c e ş ti e le v i c a r i s e
p r e g ă t e s c p e n tr u c o m a n d a d e m â i
n e , a f o s t im p r e s io n a n t ă d o v a d ă d e
pa­ s o lid a r it a t e s p ir it u a lă c u e r o ii d e la
„ A lc a z a r “ , a c ă r o r p ild ă a r ă s c o lit
în in im a e l e v i lo r s e n t i m e n t e l e d e
a d â n c d e v o t a m e n t p e c a r i ,1a r â u
d u l lo r , ş i- a u f ă g ă d u it s ă l e î n c h i­
n e p a tr ie i.
E d u c a ţia p e c ă ile e m o ţie i a d a t
to t d e a u n a c e l e m a i b u n e roade,
E le tr e z e s c s e n t i m e n t e l e f i r e ş t i a le
t in e r e t u lu i, c a r i s e în t ă r e s c t o t ­
d e a u n a în a v â n t u l şi f r u m u s e ţ e a
lo r , p r in c o n fir m a r e a p e o a r e l e - o
d ă a u t e n t ic it a t e a m a r ilo r f a p t e i s ­
to r ic e . D e a c e e a s e c u v in e la u d ă
o r g a n iz a to r ilo r a c e s tu i s p e c ta c o l,
c a şi a c e lo r a c a r i a u î n ţ e le s n e c e ­
s it a t e a l u i m o r a lă .
prerie plastică visului Domniilor
Voastre şi Vă urez deplin succes şi
public înţelegător. D in p a r te a c a s e i
SIRE, p r im im u r m ă t o a r e l e :
Rog prea plecat pe M aiestatea Voas­
tră să binev<>iască a declara deschis C a sa c o n s tr u c ţiilo r d in m in is t e ­
al optsprezecelea Salon Oficial. r u l m u n c ii, a d u c e l a c u n o ş tin ţă , c ă
M ajestäten Sa ro ste şte
răspicat ;
D eclar al 18-lea Salon
Oficial deschis.
Apoi d. Je an Steriade, vicepreşe­
dintele juriului Salonului Oficial, a
prezentat M ajestăţii Sale Regelui şi
M aiestăţii Sale Reginei Mame, pe
d -n ii miembri din ju riu l Salonului,
La vizionare a servit explicaţii
p en tru pictură d. Je an Steriade iar
p entru sculptură d. Ion Jalea.
VIZIONAREA EX PO ZIŢIEI
M a je s ta te a S a R e g e le îm p r e u n ă
cu M a je s ta te a S a R e g in a M a m ă ,
a u v iz io n a t c u m u l t in te r e s î n tr e a ­
ga e x p o z iţie d e p ic tu r ă şi s c u lp ­
tu r ă .
M . S . R e g in a M a m ă s ’a o p r it î n ­
d e lu n g a su p ra o p e r e lo r a r tiş tilo r
n o ş tr i p la s tic i, d o v e d in d o m a r e
în ţe le g e r e şi o p e r m a n e n tă g rije .
PLECAREA M. SALE REGELUI
ŞI A M. S. REGINEI MAME
P rin tre p riz o n ie rii s â r b i
de origină etnică rom ână
— Dela trim isul raosSru special —
TIMIŞOARA. — P răb u şirea fostei
m onarhii Jugoslave, în mod autom at
n e-a pus pe noi Rom ânii în faţa unei
întregi serii de problem e extrem de
im portante.
Una dintre aceste problem e este şl
aceia a prizonierilor sârbi de origină
etnică rom ână luaţi de către forţele
m ilitare germ ane şi plasaţi apoi prin
diverse lagăre din ţa ra noastră.
D atorită lăudabilei in iţiativ e luată
încă din prim ul m om ent de către m a­
rele român, general Corneliu D raga-
lina şi graţie profundului sp irit de
înţelegere dovedit cu prisosinţă de
către au torităţile m ilitare germane,
suntem însă în plăcuta situaţie de a
afirm a că această problem ă extrem
de dificilă este astăzi pe deplin so­
luţionată şi chiar în eondiţiuni mai
m ult decât satisfăcătoare.
Toţi prizonierii sârbi de origină et­
nică rom ână aflaţi in lagărele depe
aceste meleaguri, în n u m ăr de a-
I proape două mii, au fost predaţi încă
de acum o săptăm ână au to rităţilo r
m ilitare rom âneşti care le acordă
întreaga întreţinere şi totodată se în ­
grijesc ca aceşti rom âni b ănăţeni şi
timoceni cari num ai din cauza unei
ironii a sorţii au fost nevoiţi să in ­
tre în m arele războiu sub un stin­
dard străin, să se sim tă aici cât mai
bine, să se sim tă ca acasă, să se sim ­
tă în ţa ra lor.
D atorită m uncei neobosite depusă zi
şi noapte de către autorităţi, ro­
mânii bănăţeni şi timoceni graţie tr a ­
tam entului ce li se aplică au ajuns
să ne confirme că se sim t aici m ult
m ai bine decât la propriile lor gos­
podării.
In u rm a m ăsurilor u ate fraţii b ă­
năţeni şi timoceni duc o viaţă speci­
fic rom ânească în ritm u l căreia în tâ l­
nim ! rugăciunea rostită de cei mai
cucernici preoţi rom âni, lectura ro­
m ânească şi m ai ales doinele b ăn ă­
ţene cântate aşa cum num ai b ăn ă­
ţenii le ştiu cânta.
P en tru ca viaţa rom ânească în <
ceste centre să pulseze în tr’un ritm
cât mai viu, neobositul* general D ra-
galina bucurându-se de concursul
d-lui Dim itrie M oruzan directorul
T eatrului Naţional din Cluj-Tim işoa-
ra a organizat în după am iaza zilei
de Joi 15 crt., două reuşite festivalu-
lu ri în lagărele dela Remete a şi
Gbirotdia şi ale căror program e au fost
u rm ărite cu laarăm i in ochi de că­
tre sutele de rom âni bănăţeni şi ti­
moceni aflaţi aici.
P rim ul festival de acest fel a av u t
loc.
In curtea şcoalei frum os pavoaza-
Stareţul mănăstirii Ghi ghiu
a fost asasinat
Se bănueşte ca l-a om orît
unul din călugări
P L O E Ş T I, 17. — A m in fo r m a t
l a t im p p e c i t i t o r i i z i a r u l u i n o s ­
tr u d e s p r e m o a r te a în tâ m p la tă
în e o n d iţiu n i n e o b iş n u ite a s ta ­
r e ţ u l u i m ă n ă s t i r i i „ G h i g h i u “ d in
a p r o p ie r e d e P lo e ş t i, a r h im a n ­
d r itu l A th a n a s ie P o p e s c u .
I m e d ia t c e p a r c h e tu l tr ib u n a ­
lu lu i P r a h o v a a fo s t in fo r m a t
d e s p r e a c e a s tă m o a r te , d. p r im
p ro cu ro r D a n D e m e tr e sc u a în ­
s ă r c in a t p e d . p r o c u r o r E ugen
P o p o v ic i c u în tr e p r in d e r e a u n e i
a n c h e t e ş i p o d . d r . l e g i s t D . M i-
h ă e s c u c u fa c e r e a a u to p s ie i.
L a e x a m e n u l m e d ic o -I e g a l p e
c a r e l ’a f ă c u t d . d r . l e g i s t D . M i -
h ă e s c u îm p r e u n ă c u a u to p s ie r u l
A n g h e l I o r g a s ’a u g ă s i t sem n e
d e s t r a n g u l a r e c u m â i n i l e ia r î n
p lă m â n ii m o r tu lu i u r m e că e l a
lari
I» ce conifiţluni
se aco rd ă împrumu­
ionadaţii la Torna Măgurele
tu ri sin istraţilo r
9 cu acele ale Oltului
c o n s tr u c ţiilo r
p o t r iv it l e g e i s a l e o r g a n ic e ş i d e ­
c r e t u lu i l e g e n r . 1385 p u b lic a t î n
M o n ito r u l O fic ia l d in 13 M a i 1941,
a c o r d ă îm p r u m u tu r i în n u m erar
c u ip o te c ă r a n g u l în t â i n u m a i a s i ­
g u r a ţ ilo r C asei C e n tr a le a a s ig u ­
r ă r ilo r s o c ia le şj f u n c ţ io n a r ilo r p u ­
b li c i d e f in it iv i, c iv ili în a c t iv it a t e ,
c a r a u a v u t d e s u f e r i t s tr ic ă c iu n i
la im o b ile le p r o p r e ta te a lo r , d e p e
u r m a c u tr e m u r u lu i d e la 10 N o e m -
b r ie 1940 ş i n u m a i p e n tr u r e p a r a ­
r e a a c e s to r im o b ile n u şi p e n tr u
r e c lă d ir e a lor.
S u m e le s e a c o rd ă n u m a i î n l i m i ­
ta f o n d u r ilo r d is p o n ib ile şi în c o n -
d iţ iu n ile d e c r e tu lu i le g e .
N u se acord ă îm p r u m u tu r i n ic i
u n e i a lt e c a te g o r ii d e c e t ă ţ e n i şiT .-M Ă G U R E L E , 17. — P e n tru a
p a tra o ară, în a n u l acesta, re g iu ­
n ic i p e n s io n a r ilo r , d e a s e m e n e a nu
n ea n o a s tră a a v u t de s u fe rit m a ri
s e a c o r d ă a ju to a r e .
p ag u b e, clin cau za in u n d a ţiilo r.
O r ic e p lâ n g e r e a d r e sa tă n u v a fi
lu a tă în c o n s id e r a r e d a c ă p e t i ţ io ­ lu a t p ro p o rţii u ria şe , căci a in te r ­
n a r u l n u î n d e p lin e ş t e c o n d iţ iu n ile v e n it re v ă rs a re a O ltu lu i, ale că ru i
ape u n in d u -se cu cele ale D u n ării,
s p e c i f ic a t e m a i su s.
au tra n s fo rm a t c o n flu e n ţa
tă cu drapele naţionale şi verdeaţă, ni şi tim oceni purtând banderole tri-
de faţă mai fiind şi întreaga po-1 colore întâm pină cu strigăte de ura
pulaţie a comunei în fru n te cu in- pe oaspeţii ce sosesc pe rând dela
telectualitatea fraţii rom âni b ăn ăţe- i Timişoara.
Sosirea oaspeţilor
Din prim ele maşini coboară artiştii ]
T eatrului şi soliştii Operii Rom âne
p rin tre cari rem arcăm pe doam nele
Jen i Moruzan, Magda Tâlvam şi L ia
Hubic în frum oase costume naţionale
precum şi pe domnii D. Moruzan,
Lapteş, I. F ărăianu, I. T udorán etc.
Cu m aşinile urm ătoare au sosit re ­
prezentanţii presei, numeroşi ofiţeri
superiori, preotul Fiştea din B anatul
Jugoslav, inginer A rdeleanu, dr.
Gropşoreanu, dr. Septim iu Ruisu, etc.
In ultim ul grup de maşini sosesc a-
poi d-na şi d. general Dragalina u r­
m aţi de domnii general Bârzotescu,
colonel D um itriu, prefect colonel Nas-
ta, colonel Dumitrescu, colonel Da-
videscu, colonel Butănescu etc., cari
su n t prim iţi cu vii urale de către
întreaga asistenţă.
In num ele au to rităţilo r locale p re­
torul dr. Russu salută num eroasa a -
sistenţă şi m ulţum eşte p entru ferici­
tu l prilej de a-i ospitabza p entru câ­
teva ore în această comună.
FESTIVALUL
P e estrada special am enajată a u u r­
m at apoi declam aţiile d-lui T. Lap-
teş, d-nei Magda Tâlvan şi comicul
lui Gh. F ărăian u care în mod special
a oferit m om ente de ad ev ărată re­
creare num eroasei asistenţe.
Au intonat apoi diverse arii d-ra
Lia H ubic şi d. I. Tudorán după care
d-«n,a Jeni M oruzan societatea T eatru­
lui N aţional a citit două poezii din
Coşbuc stârnind valuri de aplauze
entuziaste.
Soldatul tim ocean M ilan Marinovici
prin cuvinte bine sim ţite rostite în ­
t r ’o perfectă lim bă rom ânească după
ce a elogiat pe M. S. Regele şi pe
C onducătorul S tatului d. G eneral Ion
Arttonesou cu lacrim i în ochi a im ­
plorat pe generalul Corneliu D ragali­
na ca să-şi continuie opera stăruind
şi pe mai departe p entru ca români
din fosta m onarhie Jugoslavs să fie
realipiţi cât m ai grabnic patriei
mume.
A u rm at o scenă im presionantă
când generalul D ragalina a îm brăţişat
pe soldatul Marinovici îm brăţişându-
se reciproc.
In acordurile muzicii m ilitare în ­
treaga asistenţă ofiţeri, femei şi sol­
daţi au ju cat apoi bora Unirii.
In uralele m ulţim ei convoiul de
în c e ta t d in v ia ţă p r in a s fix ie .
C e r c e tă r ile s e fa c su b c o n d u ­
c e r e a d ir e c tă a d - lu i procuror
E u g e n P o p o v ic i, d e c ă tr e ja n ­
d a r m i.
A u fo st r e ţin u ţi p e n tr u c e r c e ­
tă r i to ţi c ă lu g ă r ii m ă n ă s t ir ii
„ G h ig h iu “ , în tr u c â t se b ă n u e şte
că a r h im a n d r itu l A th a n a s ie P o ­
p e s c u a fo s t o m o r â t d e u n u l d in
a c e ş tia d in r ă z b u n a r e .
★ A m urit la cinema­
Astăzi, la ora 2 d . a. se v a să­
vârşi la M ănăstirea Ghighiu, înm or­
m ân tarea A rhim andritului Atanasie
Popescu, fost sta re ţ al acelei m ănăs­
tiri.
D efunctul fusese o figură a m ona­
hism ului român. El cârmuise soboa-
rele m ă n ă stirilo r: Cozia, Stânişoara-
Argeş, D ă’.hăuţi-R. Sărat, Govora-
Vâlcea şi a ridicat sfâi u i a lta r de
lângă apa Izbuc^lui.
Apele revărsate ale D u n ării s ’au ursit
Ş oseau a n a ţ i o n a l ă d i n t r e T . - M ă g u r e l e şi h o t a r u l c u j u d e ţ u l Ko-
m a n a ţi s u b t a p ă . C ir c u la ţia s c fa c e cu
D e d a ta ac ea sta , in u n d a ţiile au
î n t r ’o
m aşini se îndreaptă apoi spre a lt la ­
găr.
Aici in hotarul comunei oaspeţii
su n t întâm pinaţi de un convoiu de
căluşari învesm ântaţi în frumoase
costume naţionale care conduc apoi
convoiul până în faţa bisericii pavoa­
zată cu drapele naţionale şi verdeaţă
şi unde aşteaptă a lte şapte sute de
prizonieri sârbi de origină rom ână
îm preună eu populaţia întregei co­
m une înveşm ântată în haine de să r­
bătoare.
D -nii general D ragalina şi Bârzo-
tescu su n t întâm pinaţi cu urale n e­
sfârşite de către întreaga asistenţă.
D. dr. Todan notarul comunei prin
frum oase cuvinte salută pe distinşii
oaspeţi după care d. general D ragali­
na şi însoţitorii săi trec în revistă e-
fectivul lagărului din această comună.
Oaspeţii şi întreaga asistenţă trec a-
poi în curtea prim ăriei unde urm ea­
ză festivalul.
Aici, după intonarea im nului regal
ascu ltat cu sm erenie de către Întregul
auditoriu, corul lagărului intonează
două doine b ănăţene care au avut
d aru l să im presioneze până la lacră-
mi pe toţi cei prezenţi.
CUVÂNTAREA ROMANULUI BA-
NAŢEAN VASILE IORGA
A u rm at program ul artistic şi mor
zical susţinut de doam nele M. T âl
van, L. Hubic, Jeni M oruzan şi d-nii
T. Lapteş, F ărăianu, şi T udorán după
care soldatul b ăn ăţean Vasile Iorga
p rin tr’o frum oasă cuvântare a m u lţu
m it cu lacrăm i în ochi autorităţilor
rom âneşti în fru n te cu d. general
D ragalina p en tru deosebitul sprijin
acordat prizonierilor sârbi de origină
etnică rom ână şi apoi la fel ca şi ca­
m aradul său antevorbitorul dela Re
m etea a ru g at călduros p ed . general
D ragalina să ocrotească şi pe mai
departe pe rom ânii timoceni şi bănă.
ţeni.
DIN NOU... HORA UNIREI
In piaţa prim ăriei întreaga asisten­
ţă a ju cat apoi H ora U nirii după cari
oaspeţii în fru n te cu d-nii general
D ragalina şi general Bârzotescu, s’au
în treţin u t îndelung cu fra ţii rom âni
din Timoc şi B anatul Jugoslav care
în cel mai scurt tim p urm ează a se
înapoia pela vetrele lor.
In localul prim ăriei d -n a şi d. dr.
Todan au serv it apoi câte o gustare
asistenţei profund em oţionată de cele
câteva ore petrecute în această în ăl­
ţăto are atm osferă românească.
SPRE TIMIŞOARA...
O dată cu căderea serei, convoiul
de m aşini s ’a înapoiat apoi la Tim i­
şoara fiecare pasager aducând cu sine
cele mai duioase am in tiri culese în
acele trei p a tru ore petrecute în cer­
cul fraţilo r rom âni bănăţeni şi tim o-
ceni cari, d upă cum am m ai spus,
num ai din cauza unei crude ironii a
sorţii au fost nevoiţi să ap a ră în ac
tualul războiu ca ap ărăto ri ai unui
stindard cu totul străin de neam ul
şi de lim ba lor.
N. IONESCÜ
—(OXÖXOXOJ(toxoxexox———
to g ra f
A lbert Muşat, profesor la liceul
evanghelic, de pe strad a lu teran ă No.
22, ducându-se la cinem atograful
„F ranklin“, s’a sim ţit deodată ră u şi
a încetat din viaţă înainte de a i se
fi p u tu t da vreun ajutor. S’a consta­
ta t că susnum itul suferea de oord.
barca
a d e v ă ra tă la g u n ă.
D ela Z im n icea pc o lu n g im e dc
80 k m . şi 5 p â n ă la 20 km . în lă­
ţim e p â n ă la T .-M ăg u rele şi de
aici p e V alea O ltu lu i p â n ă dincolo
de p o d u l d e la S to en eşti, ad ică o
a ltă lu n g im e de 60 km . to iu l este
o m a re de apă.
De ie ri n o a p te O ltu l a ie şit din
alb ie cu o fu rie cre scâ n d ă, ru p â n d
şo seau a n a ţio n a lă ce le ag ă T .-M ă­
g u re le cu R o m a n a ţu l şi in u n d â n d
u rm ă to a re le re g iu n j : se m ă n ă tu rile
şi v iile d in co m u n a Islaz u n d e Ol­
tu l a r u p t d ig u l, tre c â n d p este şo­
se a u a d in p u n c tu l „P o d u l p e d u b e “
şi c o n tin u â n d u -şi re v ă rs a re a p ân ă
în re g iu n e a co m u n ei Islaz. A ici a
in u n d a t s e m ă n ă tu ri de g râ u , po­
ru m b , flo a re a so a re lu i, liv e zi şi
re g iu n i de v ii în su p ra fa ţă de p es­
te 2000 h a., în p lu s p ă d u ri p ro ­
p rie ta te a S ta tu lu i; pe m a lu l stâ n g
al O ltu lu i, ap ele ră sc o lite d in v a ­
d u rile O lte ţu lu i şi O ltu lu i ,au iz­
b u c n it p e Ia p u n c tu l F a b ric a de
c h e re ste a şi au tre c u t p e în tre a g a
v ale c u p rin z â n d te re n u rile co m u ­
n e lo r •' Oda,ea, L iţa , S eg arc ea din
V ale, O lte an c a, R âioasa, P leaşov,
Im presionanta dram ă
familiara din Capitală
Lsisală pe dram uri ca dos copii, o muncitoare
îşi desfigurează şi orbeşte cu vilrioi concubinul
Ştefania Panopol, modestă m unci­
toare, domiciliată în Bucureşti, pe şo­
seaua Mihai Bravul No. 232, îşi le­
gase — de-acum patru ani — viaţa
de şofeurul Traian Vartic.
Deşi necăsătoriţi, traiul lor in co­
m un, a fost o bună vrem e liniştit şi
ferit de nevoi.
Ştefania Câştiga cu spălatul şi re­
paratul rufelor modesta sum ă de 1000
lei lunar, în vrem e ce concubinul ei
— fiind şi mecanic — câştiga peste
In locul fericirei: iad
Sunt câteva luni numai de când. în
calea lui T raian V artic a ieşit o altă
femeie, care, insinuându-se, a reuşit
să se strecoare şi în sufletul lui.
A taşându-se din ce în ce mai mult
de noua lui ibovnică, T raian Vartic
s ă d ep ărtat de Ştefania şi copii săi.
T raiul liniştit de odinioară, a dis­
p ăru t ca prin farmec, liniştea căm i­
nului s’a tran sfo rm at pe dată în iad.
B ărbatul îşi cheltuia toţi banii cu
ibovnica lui, neglijând să asigure cel
puţin existenţa celor doui copii ai
săi şi m am ei lor.
Pe deasupra el venea la două, sau
trei zile acasă, când, era pornit pe
ceartă.
Firea lui era complect schim bată ;
din omul domol şi blând de odi­
nioară, el devenise arţăgos.
C earta ajunge uneori şi la lovituri
cari cădeau potop pe spinarea bietei
Ştefania şi chiar a copiilor.
BANUIALA
Bănuind că în tre ea şj T raian se
află o altă femeie. Ştefania Panopol,
a cău tat mai întâi, cu vorbe blânde,
să-l abată depe calea pe care o ap u ­
case.
„Mi-am omorât bărbatul“
In urletele de durere ale b ărb a tu ­
lui, Ştefania a părăsit încăperea, în ­
chizând uşa şi ieşind în stradă, unde
— îngrozită şi ea de ceeace a făcut —
a întâm pinat pe prim ul trecător spu-
nându-i „că şi-a om orît bărbatul".
P red ată celui dintâi gardian public,
femeia a ajuns în faţa autorităţilor.
*
T raian V artic complet desfigurat
şi aproape orb, a fost tran sp o rtat la
spjtal.
Aci, medicii se vor sili să-i salveze
Arestarea anei bande de hoţi
de timbre ale contribuţiei
de 4 la sută
Comercianţii de m ezeluri Torna Dl-
nescu. de pe str. C ăldărari No. 2 şi
Petre Ştefinescu, de pe aceiaşi stra ­
dă No. 6, observaseră că de mai
m ultă vrem e li se sustrăgeau din
magazin tim bre pentru co trifcuţia
naţională de 4 la sută, precum şi
m ărfuri.
C ontravaloarea tim brelor furate
este dc 300 m ii lei la com erciantul
Petre Dineseu, ia r la com erciantul de
la care ş’a u fu rat şi m ărfu ri Petre
Ştefănescu de acelaşi sumă.
Saele, U da P a c iu re a , U da C lo e o -
ciov şi Slob. M â n d ra . In această
re g iu n e a in u n d a t p este 3000 de
h a. se m ă n ă tu ri, islaz şi p ă d u ri. C ea
m ai g re u s in is tr a tă a fost com una
Slob. M â n d ra , c ă re ia re v ă rs ă rile
i-au in u n d a t 1600 p o g o an e g râu ,
porum b, flo a re a so a re lu i, 400 po­
goane islaz şi 6000 pogoane p ă ­
dure.
In a p ro p ie re de co m u n a R âioasa,
şoseaua n a ţio n a lă T .-M ă g u re le-Is-
biceni, a fost ru p tă pe o d is ta n ţă
ele 60 m. în tr e ru p â n d u -s e d e fin itiv
c irc u la ţia . P este 8 p o d u ri au fost
lu a te de şu v o a ie şi a ru n c a te în
v â rte ju l apelor.
IN R E G IU N E A T .-M Ă G U R E L E
A pele m e re u cre scâ n d e au v e n it
p ân ă la m a rg in e a o ra şu lu i, in u n ­
dân d casele lo c u ito rilo r m ă rg in a şi
c a ri au fost e v a c u a ţi, în u rm a m ă ­
su rilo r lu a te de a u to rită ţi. T oate
g ră d in ile de z a rz a v a t ale c u ltiv a ­
to rilo r au fost d istru se , viile d in
reg iu n e a „ T u rris ro m a n u s“ se m ă ­
n ă tu ri de g râ u şi p o ru m b , flo a re a
so a re lu i, p rec u m şi islazu l o ra ş u ­
lui, to a te în s u p r a f a ţă de p este
300 ba. A celeaşi r e v ă rs ă ri s’au p ro ­
dus şi în re g iu n e a din v alea D u ­
n ării, c u p rin z â n d com u n ele : M ă­
g u rele , F lă m â n d a , T ra ia n u , V â n ă ­
torii, Lissa, V iişoarn, F â n tâ n e le şi
S u h aia . Au s u f e r it m u lt c u ltu rile
de sfeclă şi de bu m b ac.
Cauza acestor inundaţii, pe care
am explicat-o şi altă dată cu ocazia
nenum ăratelor sinistre survenite în
regiunea noastră, se datoreşte, rupe­
rii digurilor dela F lăm ânda şi dela
Islaz care n ’au fost bine consolidate.
L ucrările au fost efectuate — în tre ­
A
cut, — de m ântuială, astfel că o re­
vărsare cât de mică, a re consecinţe
funeste pentru plugarii cari-şi văd
recolta compromisă.
P en tru în lătu rarea acestui pericol
care cauzează totdeauna m ari pagu-
ge locuitorilor, a r trebui luată o m ă­
sură eficace şi imediată, prin conso­
lidarea acestor diguri şi eventual
prelungirea lor până în zonele supuse
inundaţiilor. Locuitorii ar da bucu­
roşi şi m âna de lucru, precum şi con­
tribuţiile necesare repartizate pe cap
de familie, cu condiţia ca să in ter­
vină iniţiativa oficială spre a defini­
tiva lucrarea.
12 mii lei.
Aceste venituri le-au îngăduit a-
mândorura să-şi întem eieze o gospo­
dărie şi să-şi crească cei doui copii.
Femeia ataşată şi m ai m u lt de băr­
bat după venirea copiilor pe. lume, era
sigură că el o va duce în faţa alta­
rului, pentru a consfinţi şi în faţa lui
Dumnezeu, unirea lor.
Viaţa lor s’a scurs astfel in linişte
aproape trei ani şi jum ătate, adică
până în ultim a vrem e.
Rugăm inţile şi lăcnm ile ei, precum
şi suferinţele copiilor, n ’au mişcat
însă pe Traian.
Spectrul mizeriei pătrunsese în ca­
sa Ştefaniei, care, pe deasupra era
roasă de gelozie şi seteoasă de răz­
bunare.
DRAMA
Eri dim ineaţă Ştefania a găsit p ri­
lejul să se răsbune pe bărbatul care
o lăsa m uritoare de foam e îm preunj
1
cu copiii ei.
Traian Vartic a ven it în zori am e­
ţit de băutură şi pornit pe ceartă.
A u ajuns la scandal.
Copii speriaţi s’au trezit din somn.
Mama lor i-a scos din pat, i-a îm ­
brăcat şi l-a dus la o vecină.
Apoi, ea s’a întors acasă, unde l-a
găsit pe Traian dormind.
Într’o clipă, ura care clocotea nă­
valnic în sufletul fem eiei oropsite, a
isbucnit şi m aj tumultoasă.
Ştefania Panopol a luat depe o
poliţă o sticluţă în care se afla v i­
triol, anum e cumpărat, deşertând-o
pe obrazul lui Traian Vartic, care
dormea.
viaţa.
Lum ina ochilor, arşi de vitriol, se
pare că îl este p entru vecie stinsă.
*
Astfel s’a sfârşit o poveste <îe d ra­
goste, au răm as pe drum uri, fără In-«
grijire doi copilaşi, a lu a t d ru m u î
ocnei o m amă nenorocită şi este în,-
prim ejdie să-şi piardă şi viaţa, b ă r­
batul a cărui nesăbuinţă a determ i­
n a t drama.
P. POLYCHRONIADE
Reclamând faptul autorităţilor de
resoi-t, şl făcându-se cercetări, au to ­
rii acestor fu rtu ri au fost descoperiţi
in persoanele num iţilor Gh. M uşat şi
Pavel Gheorghc, băieţi de prăvălie la
negustorul P etre Dineseu şi P. Anito-
nesou, băiat de prăvălie la negusto­
rul P etre Ştefănescu.
Sus num iţii desfăceau tim brele şl
m ărfurile furate pe piaţă, prin inter­
mediul lui D um itru Nicola«.
A restaţi toţi patru, au fost înain^
taţi parchetului tribunalului Ilfov,