Atitudinea Romniei fat de romnii din Valea Timocului n timpul celui de-al doilea rzboi mondial

ANTERIOR CELUI DE-AL DOILEA RZBOI MONDIAL, MAI PRECIS, ANTERIOR EXTINDERII CONFLICTULUI N SPAIUL IUGOSLAV , PROBLEMA ROMNILOR TIMOCENI I A TERITORIULUI LOCUIT DE ACETIA A FOST ABORDAT DE CTRE AUTORITILE ROMNE DAC NU CU DEZINTERES ATUNCI CEL PUIN CU FOARTE MARE DISCREIE. TRANSFORMAREA NTREGII PENINSULE BALCANICE N PRIMVARA ANULUI 1941 (GRECIA I ITALIA LUPTAU NC DIN OCTOMBRIE 1940) N TEATRU DE RZBOI, URMAT DE NFRNGEREA I DEZMEMBRAREA IUGOSLAVIEI A PROVOCAT O REVIZUIRE A ACESTEI ATITUDINI. AMPLELE PREFACERI SUFERITE DE FOSTUL STAT IUGOSLAV NU PUTEAU LSA INDIFERENT ROMNIA PENTRU CARE SITUAIA APARTE CREAT N ARA VECIN CONSTITUIA UN PRILEJ DE A OBINE AVANTAJE PENTRU NUMEROASA POPULAIE ROMNEASC DE ACOLO DAR NSEMNA N ACEEAI MSUR UN NTEMEIAT MOTIV DE NGRIJORARE DIN CAUZA POSIBILITII CA TERITORIUL LOCUIT DE ACEAST POPULAIE S AJUNG N POSESIA UNGARIEI ( BANATUL DE VEST ) I BULGARIEI ( VALEA TIMOCULUI ) SUB A CROR STPNIRE SOARTA ACESTOR ROMNI ERA DE ATEPTAT S FIE DINTRE CELE MAI NEPLCUTE.

N ACELAI TIMP ROMNII TRITORI N FRAGMENTELE FOSTEI IUGOSLAVII AU CONSIDERAT C LI SE OFEREA O NESPERAT OCAZIE DE A SE UNI CU ROMNIA SAU DE A PRIMI MCAR DREPTURILE FUNDAMENTALE CARE LE FUSESER REFUZATE PN ATUNCI DE AUTORITILE DE LA BELGRAD. DE ASEMENEA ERAU CONTIENI DE PERICOLUL DE A SCHIMBA DOMINAIA SRB CU CEA MAGHIAR SAU BULGAR. SE OBSERV C INTERESELE LOR COINCIDEAU PN LA UN PUNCT CU CELE ALE ROMNIEI, EXISTND TOTUI I UNELE DIFERENE PE CARE LE VOM ANALIZA N CELE CE URMEAZ.

MODIFICRILE SUFERITE DE HARTA PENINSULEI BALCANICE N PRIMVARA ANULUI 1941 DEI RADICALE NU AU FOST CU SIGURAN SURPRINZTOARE PENTRU GUVERNANII DE LA BUCURETI CARE LE ANTICIPASER NTR-O OARECARE MSUR. EXIST UN STUDIU AL INSTITUTULUI CENTRAL DE STATISTIC INTITULAT PROBLEMA ROMNILOR DIN IUGOSLAVIA" REALIZAT N OCTOMBRIE 1940 N CARE ERAU PROPUSE AUTORITILOR O SERIE DE ACIUNI N LEGTUR CU PARTEA LOCUIT DE ROMNI A BANATULUI SRBESC PRECUM I CU VALEA TIMOCULUI N CAZUL UNEI DEPLASRI DE CTRE AX A FRONTIERELOR IUGOSLAVIEI N CURSUL RZBOIULUI ACTUAL" 1. AUTORII STUDIULUI ERAU DE PRERE C TERITORIILE AMINTITE POT FI CERUTE DE ROMNIA IAR LA SFRITUL RZBOIULUI, LA MOMENTUL UNEI DEFINITIVE ORGANIZRI A EUROPEI DE SUD-EST, TERITORIILE ACESTEA POT SERVI DREPT CONTRIBUIE ROMNEASC NTR-UN SCHIMB TRIUNGHIULAR DE POPULAIE I TERITORII NTRE IUGOSLAVIA, UNGARIA I ROMNIA N CADRUL CRUIA UNGARIA S-I RETRAG PE SECUI N TERITORIILE CEDATE EI DE IUGOSLAVIA N SCHIMBUL EVACURII DE CTRE ROMNIA A TERITORIILOR ROMNETI DE PE MALUL DREPT AL DUNRII."2 . TIMOCENII DIN BULGARIA AR FI PUTUT FI PUNCTUL DE PLECARE PENTRU O EVENTUAL REVIZUIRE A TRATATULUI DE LA CRAIOVA SAU CHIAR PENTRU UN SCHIMB DE POPULAIE CARE S-I IMPLICE I PE BULGARII DIN BASARABIA DAC ACEAST PROVINCIE AR FI FOST REDOBNDIT 3.

DOCUMENTUL CITAT MAI SUS INDIC FAPTUL C NCEPND CEL PUIN CU LUNA OCTOMBRIE A ANULUI 1940 N CERCURILE OFICIALE ROMNE NCEPEAU S SE DELIMITEZE CU CLARITATE CTEVA PRINCIPII REFERITOARE LA MODUL DE A TRATA CHESTIUNEA TIMOCEAN : ACEASTA NU TREBUIA ABORDAT DECT INND SEAMA DE PRINCIPALUL EL AL POLITICII EXTERNE ROMNETI A ACELEI PERIOADE ATENUAREA SAU CHIAR ANULAREA EFECTELOR CEDRILOR TERITORIALE DIN 1940; NU URMA S SE PROCEDEZE LA O ANEXARE A VII TIMOCULUI DECT DAC ASTFEL SE PUTEAU ATINGE SCOPURI MAI IMPORTANTE DECT SIMPLA EXPANSIUNE TERITORIAL ; ROMNII TIMOCENI ATT DIN IUGOSLAVIA CT I DIN BULGARIA TREBUIA S FIE SALVAI DE LA DEZNAIONALIZARE ( CHIAR I PRIN MSURA EXTREM A COLONIZRII LOR LA NORD DE DUNRE ). NU TIM N CE MSUR AUTORITILE ANTONESCIENE S-AU GHIDAT DUP SUGESTIILE INSTITUTULUI CENTRAL DE STATISTIC N ATITUDINEA LOR FA DE PROBLEMA TIMOCEAN DAR AU URMAT N LINII MARI ACESTE TREI PRINCIPII. DE ALTFEL NU EXIST DOVEZI C GENERALUL I, NCEPND DIN OCTOMBRIE 1941, MAREALUL ANTONESCU AR FI DORIT O EXTINDERE A GRANIELOR ROMNETI N DAUNA IUGOSLAVIEI, EL URMRIND CU STATORNICIE OBIECTIVUL REFACERII ROMNIEI MARI4. MAI MULT CHIAR O ASEMENEA EXTINDERE A FOST PRIVIT DE DIFERITE PERSONALITI CUNOSCTOARE ALE PROBLEMEI TIMOCENE CA FIIND CONTRAR INTERESELOR ROMNIEI.

N MEMORIILE SALE ONISIFOR GHIBU RELATEAZ DESPRE O DISCUIE PURTAT CU ATANASIE POPOVICI N 1942 N CARE INTELECTUALUL TIMOCEAN, REFERINDU-SE LA ZVONUL POTRIVIT CRUIA GERMANIA AR FI FOST DE ACORD S OFERE ROMNIEI VALEA TIMOCULUI, PRESUPUNEA C UN ASTFEL DE DAR DIN PARTEA ALIAILOR NOTRI NU ARE ALT MENIRE DECT ACEEA DE A COMPENSA PIERDEREA ARDEALULUI DE NORD SAU CHIAR O VIITOARE CEDARE CTRE UNGARIA I A RESTULUI ARDEALULUI I AFIRMA C EL, PERSONAL, NU VOIA S ACCEPTE VALEA TIMOCULUI CA O POMAN DIN PARTEA GERMANIEI, I MAI PUIN CA O COMPENSAIE PENTRU ARDEAL" 5.

TEAMA CA VALEA TIMOCULUI S NSEMNE MIJLOCUL PRIN CARE ROMNIA S FIE OBLIGAT S ACCEPTE NOI NCLCRI ALE INTERESULUI SU NAIONAL SAU S RENUNE LA A-I MAI RENTREGI TERITORIUL I GSEA JUSTIFICAREA N INFORMAIILE PE CARE BUCURETII LE PRIMEAU PRIN REPREZENTANELE SALE DIPLOMATICE. NTR-O TELEGRAM ADRESAT DE CTRE LEGAIA ROMNIEI LA BUDAPESTA, N DATA DE 22 MAI 1941, MINISTERULUI AFACERILOR STRINE, SE MENIONA C MAGHIARII RSPNDESC ZVONURI POTRIVIT CRORA ROMNIA AR OBINE PROTECTORATUL ASUPRA VII TIMOCULUI, BANATULUI SRBESC I ASUPRA UNEI PRI DIN SERBIA VECHE CEEA CE AR DA DREPTUL UNGARIEI S PRETIND ARDEALUL NTREG6.

DIPLOMATUL VASILE STOICA BUN CUNOSCTOR AL REALITILOR BALCANICE ANALIZA NTR-UN STUDIU DIN MAI 1941 SOLUIILE PE CARE ROMNIA LE-AR FI PUTUT ADOPTA FA DE REGIUNILE LOCUITE DE ROMNI I CARE APARINUSER FOSTEI IUGOSLAVII. PENTRU BANAT I TIMOC ERA DE PRERE C EXIST DOU SOLUII : UNA MAXIMAL IMPLICND REVENDICAREA UNEI ZONE DE 6000 DE KM N CARE ROMNII DEIN MAJORITATEA ABSOLUT I CARE PRIN SCHIMBURI DE POPULAIE AR DEVENI PUR ROMNEASC, I UNA LIMITAT CARE PRESUPUNEA ANEXAREA NTREGULUI BANAT SRBESC DUBLAT DE SCHIMBURI DE POPULAIE CARE S ADUC PE TIMOCENI NTRE GRANIELE ROMNETI I PE SRBII BNENI NTRE CELE SRBETI. DINTRE CELE DOU POSIBILITI DOAR CEA DE A DOUA I SE PREA ACCEPTABIL. PRIMA NU TREBUIA

LUAT N CALCUL DECT CA MSUR DEFENSIV MENIT S STVILEASC O PREA MARE EXTINDERE A BULGARIEI N DAUNA SERBIEI N CAZUL N CARE CEA DIN URM AR FI DISPRUT APROAPE N TOTALITATE. O ASTFEL DE EVOLUIE A EVENIMENTELOR AR TRANSFORMA BULGARIA NTR-UN STAT CU TENDINE IMPERIALE N JURUL CRUIA AR GRAVITA TOI SLAVII BALCANICI IAR ACEASTA NSEMNA, N OPINIA LUI VASILE STOICA, MATERIALIZAREA UNUIA DINTRE CELE MAI MARI PERICOLE ALE VIITORULUI LA ADRESA ROMNIEI7.

ION ANTONESCU SE SITUA PE POZIII ASEMNTOARE CELOR EXPRIMATE DE STOICA. GENERALUL AFIRMA CT SE POATE DE LIMPEDE, N MAI 1941, N INSTRUCIUNILE DATE LEGAIILOR DE LA BERLIN I ROMA, C NU PRETINDEA ANEXIUNI N DAUNA SERBIEI, DOAR DISPARIIA ACESTUI STAT FIIND N MSUR S PROVOACE PRETENII TERITORIALE ROMNETI N BANAT I TIMOC: N ORICE CAZ VEI SUSINE CU TOAT ENERGIA CEREREA NOASTR CA, N CAZ DE DEZMEMBRARE A STATULUI SRBESC ( SUBLINIEREA NE APARINE), S NI SE ATRIBUIE PORIUNEA BANATULUI CARE FACE PARTE DIN ACEST STAT I REGIUNEA TIMOCULUI SRBESC LOCUIT DE ROMNI." 8. MAI MULT DECT ATT N FEBRUARIE 1942 CND GENERALUL NEDI L-A CONTACTAT PRIN INTERMEDIUL LUI GHEORGHE POPOVICI, UN ROMN TIMOCEAN, N VEDEREA UNEI APROPIERI ROMNO-SRBE N FAA PERICOLULUI BULGARO-MAGHIAR 9, MAREALUL L-A ASIGURAT PE EFUL GUVERNULUI DE LA BELGRAD C NU ESTE INTERESAT DE DISTRUGEREA SERBIEI. DOREA DOAR CA ROMNILOR DIN ARA VECIN S LI SE DEA TOATE POSIBILITILE DE DEZVOLTARE I LIBERTATE ECONOMIC I SPIRITUAL N CADRUL SERBIEI 10. PERICOLUL BULGARO-MAGHIAR CARE L NGRIJORA PE NEDI ERA REAL, ASUPRA SERBIEI PLANND AMENINAREA DE A FI OBLIGAT S RENUNE LA VALEA TIMOCULUI N FAVOAREA BULGARIEI I S PRIVEASC NEPUTINCIOAS CUM BANATUL ESTE DAT DE GERMANI UNGARIEI. AMBELE INUTURI FIIND LOCUITE DE IMPORTANTE POPULAII ROMNETI EVIDENT C ROMNIA AVEA TOT INTERESUL S MPIEDICE MATERIALIZAREA ACESTEI AMENINRI. N ACEST SENS MIHAI ANTONESCU NTIINA N IANUARIE 1942 LEGAIA DIN BERLIN C DAC ZVONURILE DE OCUPARE A TIMOCULUI DE CTRE BULGARI I A BANATULUI SRBESC DE CTRE UNGURI, SE ADEVERESC, DOMNUL MAREAL ANTONESCU VA PLECA IMEDIAT LA FAHRER.

N SPTMNILE CE AU URMAT SFRITULUI PRIMULUI STAT IUGOSLAV N CERCURILE DIPLOMATICE ALE AXEI S-A ADUS N DISCUIE PROIECTUL CONVOCRII UNEI CONFERINE INTERNAIONALE LA VIENA PENTRU A SE DISCUTA SUB EGIDA GERMANIEI I A ITALIEI, VIITORUL FRONTIERELOR SUD-ESTULUI EUROPEAN. PUNCTUL DE VEDERE ROMNESC N ACEAST PRIVIN A FOST EXPRIMAT NTR-UN MEMORANDUM REDACTAT DIN NSRCINAREA LUI ION ANTONESCU I SUB CONDUCEREA LUI MIHAI ANTONESCU. RESPECTIVUL DOCUMENT A FOST PREZENTAT LA 23 APRILIE AMBASADORILOR GERMAN I ITALIAN LA BUCURETI12. DIN NOU IDEEA ANEXRII TIMOCULUI ERA RESPINS OFERINDU-SE O SOLUIE DE COMPROMIS CARE S ASIGURE POPULAIEI ROMNETI ANUMITE DREPTURI FUNDAMENTALE FR O AMPUTARE A SERBIEI DE CTRE ROMNIA. PRIN ASTFEL DE INTERVENII ROMNIA A REPREZENTAT DE-A LUNGUL PERIOADEI DINTRE APRILIE 1941 I 1944 UN APRTOR AL TIMOCENILOR OFERINDU-LE PE CALE DIPLOMATIC PROTECIE MPOTRIVA TENDINELOR EXPANSIONISTE ALE BULGARIEI I STRDUINDU-SE S OBIN PENTRU EI, CA DE ALTFEL I PENTRU CEILALI ROMNI BALCANICI, RECUNOATEREA UNOR MINIME DREPTURI NAIONALE13.

FELUL N CARE AU GSIT DE CUVIIN GUVERNANII DE LA BUCURETI S SE IMPLICE N PROBLEMA TIMOCEAN A RSPUNS DOAR PARIAL NZUINELOR ROMNILOR DIN NORD-ESTUL SERBIEI. LA SITUAIA CREAT PRIN PRBUIREA IUGOSLAVIEI TIMOCENII AU REACIONAT CU PROMPTITUDINE I CHIAR N APRILIE 1941 AU ADRESAT MAREALULUI ION ANTONESCU O SERIE DE MEMORII PRIN INTERMEDIUL SOCIETII CULTURALE TIMOC" CARE A JUCAT N TOAT ACEA PERIOAD ROLUL UNUI ORGAN REPREZENTATIV AL TUTUROR TIMOCENILOR 14. PRIMELE MEMORII DIN 11 RESPECTIV 14 APRILIE PLEDAU PENTRU UNIREA CU ROMNIA I ADUCEAU ARGUMENTE DE NATUR ISTORIC, ECONOMIC I CHIAR STRATEGIC N ACEST SENS. UN NOU MEMORIU DIN 29 APRILIE RELUA N MARE PARTE ARGUMENTELE CELOR CARE L PRECEDASER NCHEINDU-SE CU O NOU CERERE DE UNIRE. ADUCE NS O NOUTATE: POART SEMNTURILE REPREZENTANILOR AUTORIZAI AI ROMNILOR DIN BANAT I TIMOC DR. ALEXANDRU BUTOARC, PREOT ADAM FITEA (DIN BANAT) I PREOT GHEORGHE I. SUVEIC (DIN TIMOC)15. APARIIA UNOR REPREZENTANI AUTORIZAI ESTE UN SEMN AL NATERII UNEI MICRI NAIONALE A BNENILOR I TIMOCENILOR. N BANAT EXISTA DEJA O ASTFEL DE MICARE CARE, N CIUDA POLITICII OSTILE PROMOVAT DE CTRE SRBI, SE NTEMEIA PE COLI I BISERICI UNDE SE PREDA I SE SLUJEA N LIMBA MATERN I BENEFICIA DE PRES I ORGANIZAII ECONOMICE PROPRII PRECUM I DE O PTUR DE INTELECTUALI DIN RNDUL CREIA SE RECRUTAU LIDERI. CREAREA UNOR CONDIII SIMILARE N TIMOC AVEA MAI MARI ANSE DE REUIT CU SPRIJINUL BNENILOR, ACESTA CONSTITUIND CU SIGURAN, ALTURI DE IDENTITATEA DE NEAM I DE INTERESE, UNUL DIN MOTIVELE CARE AU NCURAJAT ALTURAREA CELOR DOU COMUNITI ROMNETI. APROPIEREA REALIZAT N APRILIE 1941 A FAVORIZAT O UNITATE DE ACIUNE A CELOR DOU GRUPURI DE ROMNI I A DETERMINAT CA LA BUCURETI PROBLEMELE BNENE I TIMOCENE S FIE PRIVITE CA NEPUTNDU-I GSI REZOLVAREA DECT MPREUN I N NICI UN CAZ SEPARAT, NEREZOLVAREA UNEIA DINTRE ELE DUCND DE FAPT LA NEREZOLVAREA AMNDURORA.

SE OBSERV C ROMNII TIMOCENI PRETINDEAU ROMNIEI N PRIMUL RND ANEXAREA VII TIMOCULUI. CELELALTE DORINE ALE LOR, MAI ALES INTRODUCEREA LIMBII MATERNE N COAL I BISERIC, ERAU AEZATE N PLAN SECUND DEOARECE NDEPLINIREA LOR AR FI DEVENIT O DAT CU ALIPIREA LA ARA MAM", O CERTITUDINE. PENTRU ION ANTONESCU, PRECUM S-A ARTAT MAI SUS, ANEXAREA NU ERA UN OBIECTIV CI DOAR O SOLUIE DE CRIZ CARE S STVILEASC O EXPANSIUNE BULGREASC NECONTROLAT SPRE VESTUL PENINSULEI BALCANICE. N SCHIMB A ACORDAT O MARE IMPORTAN SPRIJINIRII POPULAIEI TIMOCENE CU PRODUSE DE PRIM NECESITATE I MENINERII PRIN PROPAGAND A UNEI CONTIINE NAIONALE TREZE N TIMOC. DE ASEMENEA A NCURAJAT DEMERSURILE PENTRU OBINEREA RECUNOATERII DE CTRE GERMANIA I IMPLICIT I DE CTRE SERBIA A GRUPULUI ETNIC ROMN DIN BANAT I TIMOC CA PERSOAN JURIDIC, ETAP OBLIGATORIE N LUPTA ROMNILOR DIN FOSTA IUGOSLAVIE DE A DOBNDI MINIME DREPTURI NAIONALE.

ELUL URMRIT CU STRUIN DE ROMNIA N TIMOC NTRE 1941 I 1944 A FOST NTRIREA PRIN TOATE MIJLOACELE POSIBILE A MICRII NAIONALE A ROMNILOR DE ACOLO N VEDEREA TRANSFORMRII ACESTORA NTR-UN BASTION AL ROMNISMULUI LA SUDUL DUNRII, GREU DE ELIMINAT PRIN DEZNAIONALIZARE. N ACEST SCOP AUTORITILE ROMNE AU SPRIJINIT NFIINAREA DE ORGANE REPREZENTATIVE COMUNE ALE BNENILOR I TIMOCENILOR COORDONNDU-

LE APOI ACTIVITILE I OFERINDU-LE SUSINERE FINANCIAR.

O PRIM OCAZIE OFERIT ROMNIEI DE A INTERVENI N FAVOAREA ROMNILOR DIN IUGOSLAVIA NVINS S-A DATORAT EXISTENEI PRINTRE PRIZONIERII DE RZBOI LUAI DE ARMATELE AXEI O DAT CU NCHEIEREA VICTORIOAS A CONFLICTULUI DIN BALCANI A NUMEROI SOLDAI I OFIERI DE ORIGINE ROMN PROVENII DIN BANAT, MACEDONIA SAU VALEA TIMOCULUI. NC DE LA 17 APRILIE EMIL OPRIAN, CONSULUL ROMNIEI LA SKOPLJE, SE ADRESA COMANDAMENTULUI GERMAN DIN LOCALITATE CERND ELIBERAREA PRIZONIERILOR ROMNI SAU MCAR APLICAREA, I N CAZUL LOR, A ACELUIAI TRATAMENT CE LI SE ACORDASE MINORITARILOR GERMANI. A FOST SFTUIT CA N PRIVINA ACEASTA S CONVING GUVERNUL DE LA BUCURETI S I NDREPTE DEMERSURILE DIRECT CTRE BERLIN 16. N URMA TRATATIVELOR CU PARTEA GERMAN, LA 26 APRILIE SE DISPUNEA GRUPAREA PRIZONIERILOR IUGOSLAVI DE NAIONALITATE ROMN I PREDAREA LOR AUTORITILOR ROMNE17. ASTFEL AU FOST ADUI N PRIMVARA ANULUI 1941 PE TERITORIUL ROMNIEI I INTERNAI N CONDIII SPECIALE N 6 LAGRE AFLATE SUB CONTROL ROMNESC, NUMEROI TIMOCENI. PE PARCURSUL EDERII LOR AICI AU NVAT S SCRIE ROMNETE CU ALFABET LATIN, AU PUTUT AUDIA SLUJBA RELIGIOAS N LIMBA MATERN I LI S-AU INUT PRELEGERI DESPRE TRECUTUL LOR18. N PARALEL A FOST NTREPRINS N RNDURILE LOR O CERCETARE, SUB CONDUCEREA LUI SABIN MNUIL I A. GOLOPENIA, DE CTRE UN GRUP DE FUNCIONARI AI INSTITUTULUI CENTRAL DE STATISTIC, AL CREI SCOP ERA S AFLE STAREA ROMNISMULUI DIN VALEA TIMOCULUI SUB ASPECT DEMOGRAFIC, CULTURAL, ECONOMIC. STATISTICILE DEOSEBIT DE AMNUNITE NTOCMITE CU ACEST PRILEJ AU AJUNS LA CONCLUZIA C POPULAIA ROMNEASC A REGIUNII TIMOCENE SE RIDICA LA APROXIMATIV 350.000 DE LOCUITORI19.

REPATRIEREA TUTUROR TIMOCENILOR S-A FCUT LA SFRITUL LUNII MAI, ORGANIZNDU-SE CU N ONOAREA LOR O CEREMONIE SPECIAL LA TURNU SEVERIN. CU ACEST PRILEJ NTRE FOTII PRIZONIERI I SEVERINENI S-AU PRODUS EMOIONANTE MANIFESTRI DE SOLIDARIZARE IAR ION ANTONESCU A FOST DECLARAT CETEAN DE ONOARE AL TIMOCULUI 20. ESTE DE MENIONAT C O PARTE DINTRE CEI REPATRIAI AR FI DORIT S MAI RMN N ROMNIA DAR AUTORITILE ANTONESCIENE AU RESPINS CU FERMITATE ACEAST POSIBILITATE, APRECIIND C NU ESTE N INTERESUL ROMNIEI CA ROMNII DIN VECHEA SERBIE S VIN N AR N LOC S RMN LA CMINELE LOR" 21. TRANSFORMAREA CELOR ELIBERAI DIN LAGRELE GERMANE I APOI INTERNAI N ROMNIA N EXPONENI AI INTERESELOR ROMNETI N REGIUNE CONSTITUIA O PRIM REUIT A POLITICII LUI ION ANTONESCU FA DE PROBLEMA TIMOCEAN. PENTRU CA SUCCESUL S FIE EXPLOATAT I S NU RMN FR REZULTATE AU FOST LUATE MSURI N DOU DIRECII: AEZAREA MICRII TIMOCENILOR NTR-O FORM ORGANIZAT I NTRIREA PROPAGANDEI ROMNETI N REGIUNE.

NEVOIA REALIZRII N CADRU ORGANIZAT A COOPERRII NTRE GUVERNUL DE LA BUCURETI I ROMNII DIN BANATUL SRBESC I VALEA TIMOCULUI FUSESE EXPRIMAT NC DIN 29 APRILIE 1941 NTR-UN DOCUMENT ANEXAT MEMORIULUI ADRESAT DE REPREZENTANII AUTORIZAI AI TIMOCENILOR I BNENILOR LUI ION ANTONESCU I CARE CONINEA SUGESTIILE ACESTORA PENTRU MSURILE CE TREBUIA S PREGTEASC UNIREA TERITORIILOR AMINTITE CU ROMNIA. SE PRECONIZA CONSTITUIREA UNUI ORGANISM DE LEGTUR LA TIMIOARA NTRE GUVERNUL ROMN, TIMOC I BANATUL FOST IUGOSLAV FORMAT DIN DR. A. BUTOARC I PRINTELE ADAM FITEA (PENTRU BANAT) I PREOTUL GHEORGHE SUVEIC (PENTRU TIMOC). N FRUNTEA ACESTEI ORGANIZAII TREBUIA S STEA COMANDANTUL CORPULUI VI DE ARMAT, GENERALUL CORNELIU DRAGALINA. N TIMOC I BANAT URMA S SE NFIINEZE CONSILII NAIONALE DE CTRE GHEORGHE SUVEIC I DR. A. BUTOARC. FIECARE MINISTER DIN ROMNIA TREBUIA S AIB UN REPREZENTANT PE LNG ORGANISMUL DE LEGTUR DE LA TIMIOARA PENTRU A NLESNI COMUNICAREA NTRE ACESTA I GUVERN 22.

N VARA LUI 1941 S-A PROPUS NFIINAREA DE COMITETE NAIONALE REGIONALE PENTRU BANAT I TIMOC COORDONATE DE COMITETUL CENTRAL DE CONDUCERE I DE LEGTUR CU SEDIUL LA TIMIOARA. N COMPOZIIA ACESTUIA DIN URM INTRAU DR. A. BUTOARC, PRINTELE ADAM FITEA, PREOTUL GHEORGHE SUVEIC I DR. ATANASIE POPOVICI, LOR ADUGNDU-LI-SE CA MEMBRI CONSULTATIVI I DE ACIUNE TEFAN ARDELEANU I CONSTANTIN MIU-LERCA. 23. N CELE DIN URM, N OCTOMBRIE 1941, S-A DECIS NFIINAREA COMITETULUI BNEANO-TIMOCEAN 24, ORGANIZAT PE BAZA PROIECTELOR PREZENTATE MAI SUS. COMITETUL A NCEPUT S FUNCIONEZE DOAR DIN NOIEMBRIE 1941 NTR-O FORM DIFERIT DE CEA ACCEPTAT N LUNA PRECEDENT I SUB NUMELE DE COMITETUL TIMOCEAN. 25. LA 18 NOIEMBRIE COLONELUL TOCINEANU, DEVENIT PREEDINTE AL COMITETULUI TIMOCEAN, PREZENTA PREEDINIEI CONSILIULUI DE MINITRI PLANUL DE ACIUNE AL ORGANIZAIEI PE CARE O CONDUCEA. SE DOREA ORGANIZAREA POPULAIEI ROMNE DIN TIMOC DIN PUNCT DE VEDERE CULTURAL, ECONOMIC I POLITIC (CAMUFLAT CU AJUTORUL ASOCIAIEI CULTURALE ASTRA DIN VRE CARE AVEA S SE EXTIND I N NORD-ESTUL SERBIEI). N PARALEL SE URMREA RECUNOATEREA ROMNILOR DIN SERBIA CA MINORITATE DE CTRE GUVERNUL DE LA BELGRAD. 26. DIN PCATE COMITETUL TIMOCEAN A EUAT APROAPE N TOT CE I-A PROPUS. ORGANIZAREA ROMNILOR DIN PUNCT DE VEDERE CULTURAL I ECONOMIC A RMAS DOAR N STADIUL DE PROIECT, REALIZDU-SE FOARTE PUINE LUCRURI CONCRETE N ACEAST PRIVIN.

EUAREA NCERCRILOR COMITETULUI TIMOCEAN I ALE ROMNILOR DIN FOSTA IUGOSLAVIE DE A AMELIORA STAREA TIMOCENILOR DIN PUNCT DE VEDERE CULTURAL, POLITIC I ECONOMIC S-A DATORAT N MARE MSUR I REFUZULUI AUTORITILOR GERMANE DE LA BELGRAD DE A SUSINE RECUNOATEREA GRUPULUI ETNIC ROMN DIN IUGOSLAVIA CA PERSOAN JURIDIC. REPREZENTANII ASTRA DIN VRE AU LUAT CONTACT CU AUTORITILE GERMANE DE LA BELGRAD CU SCOPUL DE A VEDEA N CE MSUR ACESTEA SUNT DISPUSE A-I DA SPRIJINUL MICRII ROMNILOR DIN SPAIUL IUGOSLAV. CU TOATE C ASTRA A FOST ADMIS LA SFRITUL LUI 1941 DE MINISTRUL GERMAN LA BELGRAD, BENTZLER, CA VOCE AUTORIZAT A GRUPULUI ETNIC ROMN, CHESTIUNEA RECUNOATERII ACESTUIA CA PERSOAN JURIDIC A AJUNS RAPID NTRUN PUNCT MORT DEOARECE DIPLOMATUL GERMAN A DECLARAT C NU NELEGE S TRATEZE PE ROMNII DIN BANAT I PE CEI DIN TIMOC LA FEL, ACORDAREA DE DREPTURI PENTRU TIMOCENI FIIND, N VIZIUNEA SA, MAI DIFICIL DE REALIZAT DECT N CAZUL BNENILOR27. CU PRILEJUL UNEI NOI NTLNIRI N PRIMVARA LUI 1942, BENTZLER A FOST I MAI CATEGORIC N PRIVINA SEPARRII CHESTIUNII TIMOCULUI DE CEA A BANATULUI AFIRMND C PROBLEMA GRUPULUI ETNIC ROMN SE POATE ATINGE DOAR N PRIVINA CELEI DIN URM PROVINCII. SUBIECTUL VII TIMOCULUI NU SE ADMITEA NICI MCAR S FIE PUS N DISCUIE28. LIPSA DE DISPONIBILITATE A GERMANILOR DE A FACE CONCESII ROMNILOR N PRIVINA TIMOCULUI S-A FCUT RESIMIT I N CURSUL DISCUIILOR PURTATE PRIN LEGAIA DIN BERLIN CU DIVERI OFICIALI GERMANI. LA 6 SEPTEMBRIE 1942 RAOUL BOSSY INFORMA MINISTERUL AFACERILOR STRINE DE CONVORBIREA AVUT CU SECRETARUL DE STAT

WEISZCKER N CURSUL CREIA ADUSESE VORBA DE GRUPUL ETNIC ROMN DIN SERBIA NTREBND DAC NU S-AR PUTEA LUA N FAVOAREA ACESTUIA MSURA DE EXTINDE I ASUPRA TIMOCULUI PREVEDERILE CONVENIEI COLARE DIN 1933. WEISZCKER I-A RSPUNS NTREBNDU-L DAC NU CREDE C ASTFEL AR NEMULUMI GUVERNUL DE LA BELGRAD 29.GRIJA GERMANILOR DE A MENAJA SENTIMENTELE CABINETULUI NEDI N PROBLEMA ROMNEASC ERA EVIDENIAT I DE REPREZENTAII GRUPULUI ETNIC ROMN DIN BANATUL FOST IUGOSLAV NTR-UN RAPORT DIN MARTIE 1943 N CARE COMPORTAMENTUL GERMAN ERA EXPLICAT PRIN NEVOIA DE A-I ATRAGE COOPERAREA SRBILOR N MENINEREA ORDINII NTRE MORAVA I TIMOC30. GERMANII EXCLUDEAU PRACTIC DIN NOIUNEA DE GRUP ETNIC ROMN" PE TIMOCENI. NTR-UN RAPORT DIN DECEMBRIE 1942 AL LEGAIEI DIN BELGRAD SE APRECIA C ATITUDINEA NEFAVORABIL A ALIAILOR NOTRI FA DE TIMOCENI S-AR DATORA PRECAUIEI DE A NU LEZA INTERESELE BULGARIEI; N PLUS RECUNOATEREA GRUPULUI ETNIC ROMN AR NSEMNA RECUNOATEREA CELEI MAI IMPORTANTE MINORITI DIN SERBIA, ACT CARE AR AFECTA VIITORUL BALCANILOR31.

DEZAPROBATE FI DE BERLIN, EFORTURILE ROMNIEI I ALE ELEMENTELOR DE LA FAA LOCULUI DE A PUNE PE PICIOARE O MICARE NAIONAL ROMNEASC UNIC N BANAT I TIMOC, RECUNOSCUT OFICIAL, ERAU SORTITE EECULUI. ANSE MAI MARI DE REUIT AVEA TREZIREA CONTIINEI NAIONALE A TIMOCENILOR PRIN PROPAGAND. PRIMII PAI N ACEAST DIRECIE FUSESER FCUI MAI MULT SAU MAI PUIN INTENIONAT, PRECUM AM ARTAT DEJA, O DAT CU ELIBERAREA PRIZONIERILOR TIMOCENI PROVENII DIN RNDURILE FOSTEI ARMATE IUGOSLAVE. ACEAST DOVAD DE BUNVOIN A AUTORITILOR ANTONESCIENE A DETERMINAT O REACIE SPONTAN A LOCUITORILOR MAI MULTOR COMUNE ROMNETI DIN TIMOC CARE, N CADRUL UNOR ADUNRI, AU ADOPTAT TEXTUL UNUI DOCUMENT PRIN CARE CEREAU CA ARMATA ROMN S OCUPE TIMOCUL I NTREAU CA DELEGAT AL LOR PE LNG GUVERNUL DE LA BUCURETI PE PRINTELE SUVEIC ADUCND N ACELAI TIMP MULUMIRI ONORATULUI GUVERN I TUTUROR FRAILOR DIN ROMNIA PENTRU MAREA DRAGOSTE CU CARE AU NGRIJIT DE FRAII I FECIORII NOTRI, PRIZONIERI" 32.

MANIFESTRILE TIMOCENILOR DIN IUNIE 1941 DEI AU VIZAT N PRIMUL RND UNIREA CU ROMNIA, LUCRU NEDORIT LA BUCURETI, AU REPREZENTAT UN NCEPUT PROMITOR PENTRU IMPLICAREA ROMNIEI N TIMOC, FIIND O DOVAD INCONTESTABIL A FAPTULUI C PRINTR-O SINGUR MUTARE (ELIBERAREA PRIZONIERILOR) ACEASTA CTIGASE PRINTRE ROMNII DIN NORD-ESTUL SERBIEI NUMEROI SUSINTORI PRECUM I UN SOLID PRESTIGIU. SE OBINEA I UN PUNCT DE PORNIRE PENTRU O PROPAGAND MAI BINE PUS LA PUNCT N ZON. N ACEST SCOP A FOST ALCTUIT DE CTRE MINISTERUL PROPAGANDEI NAIONALE UN PROIECT PENTRU ORGANIZAREA ACIUNII DE PROPAGAND N TIMOC I N BANATUL IUGOSLAV" BAZAT N MARE PARTE PE SUGESTIILE LUI GHEORGHE SUVEIC. ERAU INDICATE 4 OBIECTIVE DE ATINS: PROPAGANDA PRIN PRES, PROPAGANDA PRIN RADIO, NFIINAREA UNUI INSTITUT DE CULTUR I A UNEI EDITURI PENTRU TIMOCENI I ORGANIZAREA CULTURAL A ACESTORA. PRIN RADIO I PRES PUBLICUL DIN ROMNIA URMA S FIE INFORMAT DESPRE CELE DOU REGIUNI PORNINDU-SE DE LA CONSTATAREA C PROBLEMA TIMOCULUI I A BANATULUI IUGOSLAV ESTE NC INSUFICIENT SAU FALS CUNOSCUT CHIAR N AR", MISIUNEA INSTITUTULUI CULTURAL FIIND DE ASEMENEA ACEEA DE A POPULARIZA RESPECTIVA PROBLEM. ORGANIZAREA CULTURAL TREBUIA S PORNEASC DE LA NTEMEIEREA DE CMINE CULTURALE (CASE POPULARE DE CITIRE) CARE S CONSTITUIE CELULELE DE LUCRU PE TEREN I S SE AFLE SUB OBLDUIREA ASTRA SAU A FUNDAIEI CULTURALE REGELE MIHAI I". O CARAVAN CULTURAL AVEA S STRBAT VALEA TIMOCULUI PENTRU A RECRUTA LA FAA LOCULUI OAMENI DORNICI S PARTICIPE LA MICAREA ROMNEASC 33.

CU TOATE INTENIILE MINISTERULUI PROPAGANDEI NAIONALE DE A COORDONA PROPAGANDA PRINTRE ROMNII DIN SERBIA, CEL PUIN PENTRU UN TIMP, ROLUL CEL MAI ACTIV N ACEAST PRIVIN A FOST JUCAT DE CTRE GHEORGHE SUVEIC CARE I-A ASUMAT ACEAST SARCIN DIN INIIATIV PROPRIE. N IULIE 1941 EL I RAPORTA LUI ION ANTONESCU SITUAIA ACIUNII DE PROPAGAND N TIMOC, PE CARE O DIRIJA PERSONAL DE LA TURNU SEVERIN PRIN INTERMEDIUL A 100 DE AGENI ALEI DE EL. ACETIA TRECEAU PERIODIC DUNREA N MOD CLANDESTIN, CU NGDUINA TACIT A GRNICERILOR ROMNI I N CIUDA OPOZIIEI SOLDAILOR GERMANI DE PE MALUL SRBESC AL FLUVIULUI. REZULTATELE SLABE ALE PROPAGANDEI ROMNETI LA SUD DE DUNRE AU FCUT S SE SIMT NEVOIA UNEI SCHIMBRI CU ATT MAI MULT CU CT N CERCURILE OFICIALE DE LA BUCURETI, GHEORGHE SUVEIC NU ERA CONSIDERAT O PERSOAN DEMN DE PREA MULT NCREDERE CORECTITUDINEA ACESTEI OPINII GSINDU-I CONFIRMAREA NTR-UN RAPORT AL MARELUI STAT MAJOR GENERAL AL ARMATEI SECIA A 2-A CTRE PREEDINIA CONSILIULUI DE MINITRI - CABINETUL MILITAR, N CARE PREOTUL ERA CARACTERIZAT CA INCAPABIL S NDEPLINEASC ROLUL CE I L-A ATRIBUIT FIIND I DE O SERIOZITATE NDOIELNIC" 34. N NOIEMBRIE 1941 O DAT CU CREAREA COMITETULUI TIMOCEAN PROPAGANDA N JUDEELE POJAREVA, CRAINA I TIMOC A INTRAT N ATRIBUIILE ACESTUI ORGANISM I ALE BIROULUI SU DIN BELGRAD CONDUS DE GIOCA POPOVICI, APELNDU-SE DE ASEMENEA I LA AJUTORUL ASOCIAIEI ASTRA DIN VRE. SUVEIC ERA RETRAS PE O POZIIE DE IMPORTAN MAI REDUS.CU TOAT REORGANIZAREA PROGRESELE SEMNIFICATIVE AU NTRZIAT S SE ARATE. LA NCEPUTUL ANULUI 1942 COMITETUL TIMOCEAN RECUNOTEA C SINGURA FORM DE PROPAGAND CARE PUTEA AVEA EFECT N REGIUNE, ERA APROVIZIONAREA POPULAIEI CU PRODUSE DE PRIM NECESITATE CARE S FIE LIVRATE PRIN INTERMEDIUL COOPERATIVELOR 35.

SINGURUL ASPECT AL PROPAGANDEI ROMNETI N FOSTA IUGOSLAVIE CRUIA I S-A ACORDAT O ATENIE MAI DEOSEBIT A FOST CEL AL SPRIJINIRI ROMNILOR DE ACOLO CU DIVERSE ARTICOLE DE PRIM NECESITATE, ACEASTA FCNDU-SE TOTUI MAI PUIN PENTRU SPORIREA INFLUENEI ROMNIEI N REGIUNE CI MAI MULT PENTRU A NTINDE O MN DE AJUTOR FRAILOR DIN AFARA GRANIELOR RII.

NC DIN VARA LUI 1941 GHEORGHE SUVEIC ATRSESE ATENIA, NTR-UN RAPORT ADRESAT LUI ION ANTONESCU, ASUPRA PERSPECTIVELOR PE CARE LE OFEREA CRETERII PRESTIGIULUI ROMNIEI PRINTRE TIMOCENI, FURNIZAREA, EVENTUAL GRATUIT, A UNOR CANTITI DE PRODUSE, CUM AR FI CHIBRITURILE, PETROLUL, SAREA, ZAHRUL SAU TUTUNUL, CTRE O POPULAIE OBLIGAT S NDURE MARI LIPSURI DIN PRICINA RZBOIULUI. APROVIZIONAREA S-AR FI PUTUT FACE PRIN AGENII SI 36. PLANUL PREOTULUI AVEA DECI N VEDERE O ACIUNE DE MIC AMPLOARE, NEOFICIAL MAI MULT SIMBOLIC DAC SE IAU N CONSIDERARE CANTITILE EXTREM DE REDUSE PE CARE AVEA POSIBILITATEA S LE TRANSPORTE UN SINGUR AGENT. SUVEIC A PRIMIT APROBAREA I RESURSELE NECESARE NDEPLINIRII A CEEA CE-I PROPUSESE37 DAR AUTORITILE DE LA BUCURETI INTENIONAU CA APROVIZIONAREA S SE FAC LA O CU TOTUL ALT SCAR. LA 1 OCTOMBRIE 1941 SE STABILEA, PRIN DECRETUL LEGE NR. 2733, CA POPULAIEI TIMOCENE I CELEI BNENE S LI SE

ACORDE SARE, CHIBRITURI, TUTUN, ZAHR I PETROL N VALOARE DE 175 MILIOANE LEI, DE CTRE INSTITUTUL NAIONAL AL COOPERAIEI CARE TREBUIA S-I PROCURE SUMA RESPECTIV PRINTR-UN CREDIT LA BANCA NAIONAL GARANTAT DE MINISTERUL DE FINANE38. DUP DEPIREA DIFICULTILOR LEGATE DE FINANARE CAUZATE DE OBIECIILE BNCII NAIONALE S-A TRECUT LA PUNEREA N PRACTIC A DECRETULUI LEGE. S-AU FOLOSIT DE PROB DOAR 25 DE MILIOANE DE LEI PENTRU ROMNII DIN BANATUL SRBESC IAR TIMOCENILOR NU LI S-A DAT NIMIC DI SUMA RMAS. EXPLICAIA PENTRU ACEST FAPT CONST N DORINA STATULUI ROMN DE A TI CU EXACTITATE CE DESTINAIE AVEAU S PRIMEASC BANII SAU PRODUSELE O DAT CE AJUNGEAU N SPAIUL EX IUGOSLAV. PREZENA UNOR INSTITUII FINANCIARE I A UNOR SOCIETI COMERCIALE (AGRARA BANAT") N BANAT PERMITEA UN CONTROL ADECVAT AL TRASEULUI URMAT DE AJUTORUL BNESC. PENTRU TIMOC S-A ATEPTAT MOMENTUL N CARE ACESTE INSTITUII AVEAU S FIE CREATE I DEINUTE DE ROMNI SAU AVEAU S SE EXTIND ACOLO INSTITUIILE I SOCIETILE COMERCIALE DEJA EXISTENTE N BANAT. TIMP DE ASE LUNI S-A SPERAT C AGRARA BANAT" VA REUI S PTRUND N VALEA TIMOCULUI CEEA CE NU S-A NTMPLAT 39 SPRIJINUL MATERIAL PRECONIZAT PRIN DECRETUL LEGE NR. 2733 RMNND N STADIUL DE PROIECT NEPUS N PRACTIC. ASTFEL I N ACEAST PRIVIN EUA CALEA OFICIAL, LEGAL DE SPRIJINIRE A TIMOCENILOR. DIN NOU S-A RECURS LA SOLUII CLANDESTINE REDUSE CA EFICIEN DAR N MOMENTUL RESPECTIV SINGURELE APLICABILE. ROMNILOR TIMOCENI LI S-A PERMIS, N CIUDA OPOZIIEI SRBILOR I A GERMANILOR CARE VOIAU S PREVIN EVADAREA PARTIZANILOR DIN SERBIA N ROMNIA40, S VIN LA GRUIA UNDE PUTEAU CUMPRA PRODUSELE DE CARE DUCEAU LIPS. MSURA A AVUT SUCCES, CORPUL GRNICERILOR RAPORTND PENTRU PERIOADA 1 SEPTEMBRIE 15 OCTOMBRIE 1943 UN NUMR DE 1315 PERSOANE CARE AU TRECUT DUNREA DE PE MALUL SRBESC PE CEL ROMNESC 41. PENTRU A EVITA CA ACEAST SITUAIE, POTENIAL GENERATOARE DE CONFLICTE, S DINUIE, GERMANII AU PROPUS ROMNIEI S CONTINUE S-I APROVIZIONEZE PE TIMOCENI PRIN CRUCEA ROIE42. DEI A FOST AGREAT UN TIMP ACEAST IDEE, N CURSUL ANILOR 1943-1944 S-A SISTAT AJUTORUL MATERIAL PENTRU TIMOC, DECIZIA APARINNDU-I LUI ION ANTONESCU, NEMULUMIT DE FAPTUL C MAJORITATEA PRODUSELOR SFREAU N MINILE SPECULANILOR I NU FOLOSEAU LA NIMIC CELOR CRORA LE FUSESER TRIMISE 43.

EECUL ACIUNII ROMNETI N TIMOC ESTE EVIDENT I CAUZELE SALE AU FOST N PARTE AMINTITE N PAGINILE DE MAI SUS: DIFERENELE NTRE OBIECTIVELE TIMOCENILOR I CELE ALE ROMNIEI; SITUAIA COMPLEX CREIA ROMNIA A TREBUIT S-I FAC FA PE PARCURSUL CELUI DE-AL DOILEA RZBOI MONDIAL I CARE A IMPUS N PRIVINA TIMOCULUI O ATITUDINE EXTREM DE PRECAUT; MODUL EFICIENT N CARE SRBII AU COMBTUT MICAREA NAIONAL A ROMNILOR TIMOCENI I NU N ULTIMUL RND REFUZUL GERMANIEI DE A SPRIJINI CAUZA ROMNEASC. CHIAR DAC AR FI BENEFICIAT DE CONDIII OPTIME PENTRU A SE DEZVOLTA, ACIUNEA ROMNEASC N TIMOC NU ERA SORTIT S AIB CONSECINE DURABILE DECT DAC, LA FINALUL RZBOIULUI ROMNIA S-AR FI AFLAT PRINTRE NVINGTORI, CEEA CE NU S-A NTMPLAT.

INEM S NCHEIEM CAPITOLUL DEDICAT CHESTIUNII TIMOCENE N CEL DE-AL DOILEA RZBOI MONDIAL CU UN CITAT DIN ULTIMUL MEMORIU PE CARE SOCIETATEA CULTURAL TIMOC" L-A NAINTAT AUTORITILOR DE LA BUCURETI N FEBRUARIE 1944, UN CITAT DIN CARE SE DESPRINDE CONCLUZIA C INDIFERENT DE EVENIMENTELE ISTORICE DE MAI MIC SAU MAI MARE NSEMNTATE, ROMNIEI I REVINE I I VA REVENI DATORIA DE A SE NGRIJI DE SOARTA ROMNILOR TIMOCENI: FR NDOIAL C ESTE LOGIC I DIN PARTEA NOASTR S NE APRM CONSNGENII NOTRI, ORIUNDE S-AR AFLA EI I INDIFERENT DE REZULTATUL FINAL AL ACESTUI CATACLISM N CARE SE AFL OMENIREA.

<!--[IF !SUPPORTEMPTYPARAS