.... eu, ca simpla muritoare vorbitoare de persana ....

; d-voastra nu sunteti deloc simplu vorbitor de persana cel putin din cauza ca stiti si romana, ceea ce conteaza covarsitor in demersul dat; probabil cunoasteti (multe) alte limbi; aveti un fel de intuitie, fler lingvistic las denumi eu; aveti curiozitatea de a va pune intrebari si a cauta raspunsuri; posedati cultura generala ce va permite a face conexiuni, a observa similaritati sau discrepante in opozitie la modestia d-voastra va povestesc urmatoarele: in bucuresti locuiesc si traiesc (probabil min.) cateva sute de familii mixte romano iraniene, inca mai multe de fam romano kurde; unii dintre acesti romani, romance au studii superioare; niciunuia dintre acesti romani (care stiu bine persana sau kurda) nu i-a trecut prin cap sa spuna cu voce tare, sa ramana consemnat ca exista cuvinte, notiuni, atitudini de viata, mentalitati comune; obiceiuri populare si proverbe comune ce nu-si au corespondent in occident niciunul nu a mers sa intrebe la academie, ma ce faceti voi aici, pa ce va luati banii ?!?; cat veti mai tine in etimologice o caruta de cuvinte cu provenienta de origine limba turca, in timp ce ele sunt in vocabularul de baza, in limbile nemodernizate si in romania si in persia, chiar mai departe; la majoritatea, saracii turci nu sunt nici macar carausii lor, sau al conceptului, ci sunt cei care s-au asezat in drumca sa zic asa; si atentie momentan ar fi bine sa vedem ce cu cine este comun, sa se aseze astea intai si vedem dupa, in viitor, care loc, grup uman sau civilizatie si in ce context a exportat si care a receptat; asta-i alta mancare de peste mai complicat de gatit si mai frumoasa totodata ca prima chiar sunt curios daca d-voastra ati gustat in iran kavurma sau/si kokore (in denumire comerciala turceasca de istanbul) si daca da cum se cheama p-acolo; mi-au zis si niste armani ca ar cam sti despre ce-i vorba; teoretic ar trebui sa fie pe la pastorii montani; in romaneste le zice sloi de oaie si rotogoale de berbec; eu am mancat de cand eram mic in spatele ceahlaului, la durau, pe la niste mosnegi; stie si radu anton roman (in cartea lui de bucate) de mancarile astea; in ultimii ani au bagat (destul de rar, ca n-are cerinta) si sibienii (de fapt sunt de la jina si asta-i iarasi alta poveste, care n-are nici in clin nici in maneca, cum ca asa ca ei, ar fi adica oamenii de pe la sibiu) in magazinele lor cu specific care-au impanzit bucurestiul; apropo, acesti jinari sunt pa partea cealalta a dealului de gugulanii si momarlanii care-si ingroapa pe cel trecut in ailalta lume in dosu casei, in ograda, ca de-aia nici nu prea or vrut sute de ani sa vanda din locuri un simplu vorbitor nu va face vreodata gandirea si legatura dintre gardanu persan si zgardanu osean (maramures, bihor); nu va spune si altora ca povestea culeasa de ion creanga la 1860 in moldova, se ingana si in kurda in 2010, peste mari si tari; daca d-voastra nu lasati marturie despre acestea, f probabil altcineva nu o va putea/ dori face, sau va mai dura zeci, sute de ani ..., timp in care alte lucruri se vor pierde in peregrinarile pe la marea caspica parca ati zis ceva si despre exploatarile de petrol si gaze, despre poluare si despre scaderea nivelului apei; daca gresesc sa ma corectati; p- aicea cred ca a trait unu de-i zice agni , ruda sau egal (un fel de dedublare tip socola) cu apam napat; la origine probabil ceva scapari de gaz metan arzand din sau langa malul caspicei si impresionand oamenii; a facut turism persistent si insistent in subcontinentul indian; a avut si copii care au

plecat in multe limbi europene; pe urmasi ii cheama in general igni...(ignifug, ignitie, ....) tipu asta a vorbit in viata lui limbi ciudate (unele moarte) si a crezut in chestii si mai ciudate unui european din zilele noastre o sa repovestesc alineatele anterioare in romaneste: tipului asta din orient, care se credea zeul focului, agni sau igni pe nume real, ii placea functie de conjunctura sa se prezinte si ca fiind nepotul apei; o fi avut sau nu si aceasta calitate asta nu o mai stiu; turist invederat, si-a zis sa o ia si in partea cealalta fata de india; si asa, mergand usor pe jos (noroc ca nu erau turcii atunci p-aicea, ca ar fi zis lingvistii bravi ca tipu-i turc sadea), am impresia ca a ajuns si pe meleagurile noastre unde ?!?; pai tocmai la medias motivul ?!?; pai cred ca era cam certat cu legea si-i placea sa puna si sa vada valvatai de focuri de ce la medias ?!? cred ca stiti; pt ca, sa zicem, printre altele, azi ar fi p-acolo centrala gazului metan din romania; probabil inainte era surplus de gaze caruia sa-i dea foc ciudatii astia de piromani; sau poate a venit sa-si controleze puturile de exploatare ?!? o sa ma intrebati daca am vreo dovada ?!? eu as zice ca da oricum, ciudatul a avut noroc ca nu a venit in zilele noastre ca il amendau comunitarii pt. degradare de bunuri publice de ce ?!? pai cand a venit, mai degraba decat cand a plecat, de bucurie ca in zare se vad flacarile, s-a scrijelit pa toate gardurile cetatenilor din agni-ta, asa ca sa stie lumea peste ani e posibil ca atunci cand a plecat, sa nu o fi luat direct inapoi, sa o fi luat pe malu muresului la vale, pe stanga sunt jinarii cu oile, pe dreapta sarea de la ocna sibiu, pe stanga orastia cu decebal si aurul, pe dreapta muntii metaliferi cu zlatna, pe stanga gugulanii si momarlanii, pe dreapta muntii metaliferi cu fier si cupru, pe stanga poiana rusca, pe dreapta muntii zarandului habar n-am (expresie turceasca in romana, da ea-i si prin pastu, si prin urdu, si prin tamil, mi se pare ca si pana prin malaezia sau indonezia prin indo-china ?!?) pe unde-i rosia montana gold corporation, dar va jur ca ce vrea compania asta au vrut si alte companii de acum multe mii si mii de ani si asa cine stie cat o fi intarziat p-aicea nepotu apei, gura casca la toate minunatiile astea aproape de agnita poate si-a luat un alt nume dupa obicei si a ramas aici, da sigur daca-l prind jandarii ia si o amenda ca a sarit din viza; marea problema este ca nu vor sti unde sa-l expulzeze invatati-ma cum sa atasez cateva pagini scanate pe acest forum, sau unde le pot trimite in alta

parte 6.1. CONDITIILE FIZICO-GEORGRAFICE: Intr-un perimetru relativ restrans ( aproximativ 9622 ha), orasul AGNITA dispune de resurse naturale variate: de apa, de vegetatie, de sol, de resurse minerale ( gaz metan, sare, ape minerale) etc. GAZUL METAN: reprezinta cea mai importanta resursa minerala existenta in teritoriul orasului . El era cunoscut inca din Antichitate sub denumirea de FOCURILE SFINTE sau FOCURILE VESNICE. In scrierile sale , STRABON , amineste ca in ARABELA ( BABYLON), se gaseau mai multe focuri, ce se iveau prin crapaturile pamantului. In ceea ce priveste existenta resurselor de gaz metan pe teritoriul TRANSILVANIEI, autorul unui articol, care a aparut intr-un calendar din 1914, face o introducere, , afirmand: in Transilvania, izvoarele de gaz sunt cunoscute de cateva secole. Deja in ultimele decenii ale secolului trecut, se vehicula intens printre specialistii geologi austro-ungari, ideea potrivit careia, in bazinul transilvan, inconjurat de masive de sare, ar trebui sa se gaseasca si resurse de gaze naturale. Astfel, primele forari au loc in 1908 in zona localitatilor SARMAS si SARMASEL. Puritatea exceptionala a gazului metan transilvan, de peste 99% metan ( CH4) si puterea calorica mare ( 8.500 cal/m3), erau relevate deja inca din anul 1910, de catre publicatiile timpului. Prin infiintarea in 1915 a U.E.G. ( SOCIETATEA UNGARA DE EXPLOATARE A GAZULUI METAN), se pun bazele industriei extractive a gazului metan din Transilvania, industrie care in perioada celor doua razboaie mondiale v-a cunoaste o dezvoltare remarcabila, atat in sine, cat si ca factor favorizant al dezvoltarii industriei romanesti in general. Astfel, au fost intreprinse studii ample in zona HARTIBACIU si OLT, pana la NOCRICH, ca si cele din GHIJASA de SUS si RUSI. Concomitent cu studiile intreprinse in BAZINUL TRANSILVANIEI, au loc si lucrari de constructie a conductelor de gaz, prin care se dirijeaaa gazul metan spre marile centre consumatoare. Astfel, lucrarile de constructie a conductei AGNITA-BOTORCA, au fost incepute la 27 octombrie 1947. Ea a fost terminata in afara de probe si astuparea urmelor la 5 decembrie 1947, iar la 10 decembrie 1947, ora 12, au fost terminate si probele la presiunea de 50 de atmosfere. Intre localitatile amintite, conducta are o lungime de 43 de km. Realizarea lucrarilor in timp de toamna tarzie, deosebit de ploioasa, intr-o regiune lipsita de cai de acces, a avut de intampinat dificultati serioase. Acestea au fost insa surmontate, gratie in special noilor tehnici si metode de lucru, dublate de contributia muncii voluntare a tineretului, cu care s-a acoperit nevoia de mana de lucru nespecializata. Desi lucrarea executata nu respecta proiectul initial ( datorita lipsei tuburilor de 20 de toli in diametru care nu se produceau in tara), ea reprezinta un efort remarcabil efectuat de caile ferate romane, intr-o perioada in care acestea se confruntau si cu dificile actiuni de refacere a liniilor distruse in cursul celui de-al doilea razboi mondial. Conducta se indreapta spre FAGARAS-CODLEA-BRASOV, apoi pe VALEA PRAHOVEI, ajungand pana la BUCURESTI. De la BOTORCA la BUCURESTI insumeaza o lungime de 298,5 km.

Pentru orasul AGNITA, cele mai apropiate zacaminte se gasesc pe VALEA OLBOC, la vreo 5 km S de oras. Pe marginea anticlinalului bogat in SARE si in gaz metan ( BLAJ-ILIMBAV), apar la suprafata vulcani de mal si izvoare sarate-iodate, pe care le exploateaza BAILE SARATE AGNITA. Ele apar si in satele DEALU-FRUMOS, BARGHIS etc. In toponimia locului se intalneste DEALU SARAT, SARATURA, SALZBERG. Mai importante sunt insa exploatarile de gaze naturale, langa ILIMBAV, in domul din DEALUL DUMBRAVII, situat la 14 km SV de AGNITA. Incepand din 1953, sase sonde alimenteaza orasul SIBIU, fabrica de sticla din AVRIG si MARSA. Exploatarile de gaz metan s-au extins si la TELINE, MERGHINDEAL, iar mai nou la BARGHIS, RETIS etc. La 2,5 km, in gura VAII COVESULUI, in 1955 s-a dat in exploatare o sonda. La 800 m, s-a gasit gaz metan, iar la 1200-1300m SARE. De asemenea, tot la COVES, pe VALEA ROVITA exista TURBA de buna calitate si in cantitate suficienta, dar inca neexploatata. La GHIJASA de SUS, 6 km de la statia de cale ferata se semnalizeaza LIGNIT, apoi la BENESTI si DEALU FRUMOS, sunt izvoare cu un continut bogat in clorura de sodiu, exploatate in mod rudimentar de catre localnici; mai exista si la CHIRPAR, dar nu sunt exploatate. Ca urmare a extinderii masuratorilor geofizice si a cercetarilor geologice in 1986 se infiinteaza SECTIA AGNITA, care are in exploatare mai multe structuri gazeifere. Este vorba de statia AGNITA-BARGHIS unde si-a inceput lucarile de extractie in 1985, apoi CHIRPAR, NOCRICH, RETIS, TELINE toate date in exploatare dupa 1986. Cele mai vechi statii de extractie si care apartin de sectia AGNITA, sunt NOUL SASESC si ILIMBAV, date in exploatare in anii `50. Productia de gaz metan a scazut in ultimii 15 ani, datorita mai multor cauze, cum ar fi: declinul natural care duce la variatia cantitatii de gaze in campurile gazefiere noi, date in exploatare; consumul de gaz diminuat al combinatelor chimice de la FAGARAS si VICTORIA; consumul casnic scazut in lunile de vara. Astfel, daca incepand din 1989 pana in 1992, productia de gaz a fost cam aceeasi, cifrandu-se in jurul valorii de 600 mil mc de gaz, in 1993 ea scade la 520 mil mc ( cu 13,3% mai putin). In perioada anilor 1994-1997 productia se mentine in jurul valorii de 400 mil mc/an, deci cu 200 mil. mc mai putin fata de anul de referinta 1989. In 1998 productia de gaz metan scade sub 400 mil mc, mai exact la 350 mil mc, valoare ce se mentine si in anii urmatori ( 1999-2005). Productia de gaz metan este dirijata spre consumatorii industriali din oras, spre consumatorii casnici si spre alte centre urbane din judetele invecinate si din sudul tarii. O alta bogatie importanta a orasului o reprezinta APELE MINERALE CLORURO-SODICE , din partea de SE a orasului, unde s-a amenajat inca din 1924 o statiune balneara de interes local. Resursele minerale existente in zona sunt insa insuficient exploatate, fiind necesare importante surse financiare pentru exploatarea lor. Sursa: http://www.scrigroup.com/geografie/ORASUL-AGNITA-studiu-geografic35915.php cam asta este ceea ce am vrut sa spun prin faptul ca majoritatea oamenilor vad, aud dar nu inteleg; si primaria, istoricii, le impuie capu locuitorilor ca numele orasului se trage de la nus ce sfanta agatha, adusa de sasi pa la o mie si ceva; asta-i cireasa de pe tort !!! colind de vduv colinda vduvei