Sunteți pe pagina 1din 705

UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I, CLUJ

DACOROMANIA
BULETINUL MUZEULUI LIMBEI ROMANE"
CONDUS DE

SEXTIL PUSCARIU
.

PROF. LA UNIVERSITATEA DIN CLUJ


MEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE

ANUL VI
1929-1930

CARTEA ROMANEA SCA", BUCUREST1


1931

www.dacoromanica.ro

DACGROMANIA I, .1.92o---19il. Pp. 6oS+VI (epuizat).

S. Pu.Karin, Muzeul Limbei Romane.


STUDII V. Grecu, Erotocritul lui Cornaro in literatura romneasa..
Puscariu, Din perspectiva Dictionarului : I. Despre onomatopee in limba
S. Dragomir, Cateva
roman& --- N. Dniganu, Din vechea-noastra toponimie.
A. Procopovici, Eccum.
Th.
urme ale organizatiei de stat slavo-romne.
Capidan, Originea vocativului in -le. E. Hogrea, Cateva consideratii asupra
:

S.

toponimiei rombnesti.
-

I NOTITE LEXICOGRARICE.

ETIMOLOGII

ARTICOLE MARENTE : S. Pugariu, Cateva cazuri de asimilare i disiS. Puscariu; Persoana a doua a singularului aorist.
milare in limba romanA.
V. Bogrea,. Cateva cazuri de etimologie
Th. Capidan, Calques linguistiques.
V. G.
populara la nume de plante. --- V. Bogrea, Trei porecle rothfinesti.

Starkey, Evolutia lui en in in dupa labiate. S. Pucariu, En non exemplar


din Evangheliarul lui Coresi (1561). - S. Pucariu, Economia din 18o6 de
incai. -- N. Drdganu, Pu pasaj din Evangheliarul de la I 56o- tir al lui Coresi ran inteles pana acuma. -- V. Dniganu, 0 rectificare. G. Giuglea, Cazania protopopului Popa Patru din Tinaud (Bihor). -.41. Bora, Material pentru
vocabularul botanic al limbii romane : GrAdini tbranesti din Banat.
RECENSII, REVISTA PERIODICELOR, CRONICA, ADDENDA-CORRIGENDA, PARTEA ADMINISTRATIVA, INDICE, ERRATA.
PACOHONIANI . II

1921-1922. Pp. y4oH- VIII (epuizat).

STUDII IE. meyer-Lithkr, Palatalizarea labialelor. --- S. Pu::;cariu, Din


S. Sulu, Strigatele,
perspectiva Dictionarului : III a I:0pm- legile fonologice.
Al. Procop&ici, Probleme vechi i nona.
animalelor. Studio lexicografic.
:

R. Vida, Originea jocului de Calusari, N. Drdganu, En fragment din eel mai

vechiu Molitvenic rominesc. --- G. Giuglea, Cuvinte i lucruri. Elemente vechi


V. Bogrea, Cercetari de literatura populara.
germane in Orientul romanic.
Th. Capidan, Raporturile albano-romne. 0001 Oprescu, Moliere in Rombnia
S. Pugariu, Despre pre la acuzativ. N. Dragavu, Catehisme luterane.
,

ETIMOLOGIL

ARTICOLE MARENTE : I. Bogrea, Inca dona specimene de gerundii

l. Bogrea, In chestia postpunerii artiin ;tire : imblandure i neputandure.


V. Bogrea, Din Toponimia roV. Bogrea, 0 problema semnatica.
colului.
V. Bogrea, Apucaturi stiintifice". -- Th. Capidan, Termeni pasmaneascA.
Dr. Bitay A., Sprijinitorul lui
torali de origine rombna in limbile balcanice.
Dr. Bitay A., Ceva
incai la Roma, cardinalul de mai tbrziu Stefano Borgia.
Dr. Bitay A., De unde si-a
despre Paisie Velicicovschi i Evghenie Bulgaria.
luat G. Asachi denumirea de Albina Romaneasca.". -- Dr. Bitay A., Kicsera
S. Pitcariu, NotA la pag. 373.
gi Minciol.
RECENSII, REVISTA PERIODICELOR, CRONICA, RAPORT ANUAL,
ADDENDA, INDICE, ERRATA.
.

www.dacoromanica.ro

UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I, CLUJ

DACOROMANIA
BULETINUL MUZEULUI LIMBEI ROMANE"
CONDUS DE

SEXTIL PUSCARIU
PROF LA UNIVERSITATEA DIN CLUJ
MEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE

ANUL VI
1929-1930

CARTEA ROMANEASCA", BUCURE1I


1931

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

Paz

SItnin

Farserotn

1-2 10

Autorn care au scns asupra Roruam lor din Albania

34

Theodor Capidan

Introdneere

Partea I

59

Descrierea cdlcitoriez de la Bitolta la Molovige


De la Florina la Conla Plorma-Pisuden-Bighste
9 14
Conta ci mprejurimi Romanu din Conta Targul din Conta
Bobostrta Asezarile Parserolor noman
Dismta Moscopole
in colibe Tipul Parserotulm, Moscopoleanulm i Albanezulm 14 43
De la Conla la Elbasan Drumul spre Pogradet Lacul Ohnda
Comuna 14111
Mbnastirea Sf antultu Naum
43 47
De la Elbasan la Tirana Orasul Elbasan Albanezn musulmain, Bektasi i MevleviNume de localitti de ongine cresting

Apostazia la Albanen
Pekim

Mentalitatea Albanezuhu musulman

Cavam

De la Tirana la Durazzo

48 6o

TiranaAromami din Tirana

Influenta rtahang Renasterea Albamei


Besa Shqipitare Societatea albaneza din
Societatea Bashkmn"
Revolutm din CoConstantmopole
soya (1910)
Mbret Wilhelm 1 Pare
Apantia lui Ahmed
Muhtar Zogolh, actualul Zogu I Mbret I Shqipitareve Durazzo 6o 75

Aspectul orasului

Liga din Pnzren

Berat

De la Durazzo la Berat Lusma Muzachia Carbunara


Roma= din Berat
De la Berat la Fieri Dusmc Morava entail
Nume de

75 85

localitati romanesti in Albania


De la Piers la Lu,snia Elbasan Zavan, Radostma, Poiam

85 93

Miscarile metanastasice ale Parserotilor

Parserotn chervanagn

Drumunle chervanagulor farseroti din Albania


Numele catanlor
Numinle par-010r corpului la catar
Nununle obiectel or de pe corpul catarului , samarul Nununle plugului si ale
partilor lui Razboiul de tesut Mancanle Farserotilor
94-109
Roman. cs Albanezii Legatunle dintre Romani si Albanen
Numarul Albanerilor Numrul Romamlor
109-115

www.dacoromanica.ro

Iv
Parton H

Peg

A LIMBA

Autorn care s'au ocupat cu limba Romanilor din Albama


Conszderafium generale
2

Grazul__Edxfsr.oplar

3 Grand Romani lot' chn ora,se


4 Grazia temetlor la Fdr,serolz
5 Grazul fdr,serot fald de dzalectul aromdn
6 Grazul fdrserot si dzalectul meglenzt

7 Influenla albanezd

116

116-118
118-120
120-127
127-132
132-135
135-139
139-145

8 Origznea Fdrserotzlor
9 Streingerea matertaluluz

145-14 8

148-152

B MATERIALDL DIALECTAL

Cdntece IXVI

152-158
158-168
168-171
171-173
173-174
174-175

Basme XVIIXX
Nunta XXI
Cdrdvdndrztul

Prelucratul ldnez ci esutul


Nume de bdrbalz
Nume de femez

175

C PARTEA GRAMATICALA

176-190

Voeahsm_

a protetic sau imtial (176) ,

oa (176) , a a (177) , a u

(177) ,
am am (178) , fll, an am, an , urn, an (179) ,
e 1 (i8i) ,
6 o (i8i) ,
ea e (18i) ,
e neaccentuat (183),
e a (184) ,
o a (185) ,
oa o (185) , 1 protetic (186) ,
1

e, a (i86) ,u (188) ,u o (I89) ,u a (Igo) ,u i (190)

2 Consonantism

190 201

p (Dpo) , rn, ru r (192) , rn p (192) , rl f (193) , rl


p (195) ,
I r (196) , 1
P (193) , 1 1 (193) , 1 T (194) ,
nu se pronunta (196) , 1 y (197) 1' 1 (198) ,
nu se
pronunta (198) , In n (198) , mn in (198) , m nu se pronunta (199) , n ii (199) ,
r 1111 se pronunta (199) ,
b y
(199) ,pref
bpseste (199) , metateza (200) , epenteza (201)
3

201-204

Flexiune
a Aidzcolul

2 Pronumele
3 Numeralul

201
201
202

4 Verbur

203

Indme

205

www.dacoromanica.ro

V
Pag

211-243

Sextil Pugarsu Morfonemul i economia limbei


Etimologu

245-340

apesti , aret (ardt) rani ,


I Nicolae Drdganu
artic (artig), artan (hartan, hart5.u) , Bagin , berbenryl,
aleves , alum ,

berbinta , besteli , botem (boteu, botgu, botalu) , buzdugan , buzur, , calabas , cart , cercald , ceuc, chiorc, ceucus,
chiorcus , inchiorcosa , chercheli (chirchili) , cicli, crint ,

fleurd (leaura, flear, flearg, freal, freli) , foisor, folofin


(fomfoni, foiontm, fonfm, etc ) , torgas , gvnas ghidus,
bandurg, bandor, (bandur), imbondon, etc , bondns, etc ,
imbondroji, imbondroja , hrjate , iernued , iete ijog, ojoc
ilacm, -a , itnbinde , impila t impth, impujAica , incondura (incondora), inchiondora , incujlm (incuslui) , Inoc,
Inuc , lepda , ochelar, ochies, opsag , phula , prihod ,
ului (urlur) , zvarcoli (a se) , vaide 1
+

245

II Sexist Puccartic al , clock-Ian, ciocarlie , ciorchina, ciorcioti,


ciosvart , covdrsi , farfom (f orfom, inforfoiati , curcubeu ,
infemeiat , ingurn , ingurga , suf -us si -usor , insela

305
332

III Leo Spitzer bucAlat, codMat, a se rade


IV E Petrovicz sumedeme
V Constantin Lacea aratrum
Articole mitiinLe

338
339

340-394

I P Skok Une inscription dacoroumaine de la fin du XVII-e


sicle provenant de Bulgarie .
II Gr Nandrq Despre metateza lichidelor in elementele slave
din limba ronfand
III Constantin Lacea Cel mai vechm calendar romanesc
Constantin Lacea Hiperurbanism fonetic in documente vechi

IV .N Drdganu CAteva cuunte nscute din subiecte on cornplemente partitive


N Drdganu Care (mai) de care
N Drdganu Atribut-superlativ
V E Petrovicz 0 searna de s'arbisme din Banat
VI I Olimpzu telanovicz-Svensk Vocalele fdr voce in Romaneste

340

350
357
359

360
364
366
366
369

VII Aurel Fannon Nora contributium la Bibhogratia veche


romane.asc

VIII S Puscarzu Vatorul cu vadere"

IX S Pop Rotacismul in comuna Avram-Iancu din Muntu


Apusem

S Pop Pentru ongmea lui rana

www.dacoromanica.ro

374
387
393
394

VI
Pag

CAM i reuste

395

Recenzit st dein de seanui


39J-483
Rosetti Alexandre, Recherches sur la plionetique du Roumain
au XVI-e siecle (Al Procopovicn
39'1

Rosetti Alexandre, Lettres roumaines de la fin du XVI e

siecle (Al Procopovici)


Cartojan N , Carp le popnlare in literatura romaneasca Vol I
(S

Puscariu)

( rtiz Ramiro, Medioevo Rumeno (S Pucaiiul


Radu Const , Tablou sinoptic cronolooc al Istoriei Literaturn romne (S P )
Molin S Romulus, P omfinn din Banat (F Petro \ im)
Ticlozu Dr Ion D , Studn de fonetica (F PetroN ici)
Panfit Zack C , Plantele cunoscute de poporul roman (Dr
Emil Pop)
Merullic V , Judetele din Ardeal si din Maramures pana in
Banat (St Pasca)
Pirchegger Di Simon, Die slavischen Ortsnamen im Murtgebiet
(St Pasca)

419
422
42

425

426
427
429
431

436

.litsch Gustav, Das Banat im Spiegel seiner Ortsnamen (St


Pasca)

Opreanu Sabin, Tinutul Sacuilor (St Para)


Migliorint Bruno, Dal nome proprio al nome comune (St
Pasca)
Tagliavinz Carlo, Dr% agagioni semantiche rumene (St Pasca)

Taglaavini Carlo, Notizie intorno ad alcurn manoscritti sconoscinti del cardinal Mezzofanti (St Pasca)
Scholz Clinther, Runianisch und Spanisch (St Pasca)
Marcu Alexandru, Lin student roman la Pisa si Paris catre
182o Simmn Marcovici (St Pasca)
Isopescu Claudio, La poesia popolare i umena (St Pasca)
Isopescu Claudio, Antich- attestazioni italiane della lalinita
der 12., mem II (St Pasca)
Isopescu Claudio, L'arte religiosa moldava della BlICON ma
(St Pasca)

437
439

447
451

458
458
461

462
463
464

Dr Veress Andie, Pastoritul Ardelerul,r in Moldova si Tara


Romaneasc a (St Pasca)

464

C Reidulescu-Codin, I rteratura, traditn, olncouri did Corbn


Muscelului (St Pasca)
Czau,sanu G F Fira G 1sz Popescu C M, Culegere de folclor
din jud VLIcea i imprejurimi (St Pasca)
.
Georgescu-Tistu N Folklor din judetul Bu7au (St Pasca) .

www.dacoromanica.ro

466
471

474

VII

Bobulescu C , Cronica bisericn Si Ecaterma din Bucuresti (St


Pasca)

475

Puzu V Tomescu
C , Berechet St , Ciobanu 5t , Documente din
,

Basarabia (t Pasca)
Boga L 2 , Documente Basarabene III (t Pasca)
Lang Dr I. riedrich, M Enunescu als Dichter und Denker
(Toil GhergheD

Matee3cu G C , Strhmosn nostri (C Daicol im)


Horumtz Fiup, Child Incetea75 stApanirea rornan in Dacia
Trvian5, 7 (C Dai ovici)

476
477
478
481
482

Pe nialoinea ehrldoi III de SeAtil Puscariu


484-536
Caiti -1 studu discutate Travaux du cercle linguistique
de Prague (p 484 4 u )
L Spitzer, Asyndetische Vergleiche (p 499) i Atlas lingiustique ou grammaires-dictionnaires-textes (p 504
u) ,
K Jaberg i J Jud,
Sprach-und Sachatlas Italiens uncl der Schweiz si Der Sprach-

atlas als Forschungsmstrument (p 507 4 u ) ,P Skok,


Raport care congresul linguistilor din Praga (p 519) , Des
raports linguistiques slavo-ronmains (p 520 s U ) Dunaj et
Dunav (p 525) ,
Probleme atinse
Limba str5tomn5,
Functiumle limbei

48i

Atituclinea fat de liaih5


Limba poetica
Limba hterard
Ortografia

487
487
488
490

Interjectu si exclamatu
Substantive exclamative

491
492

Brevilocveiita
Dictionarul Academiei Romfine
Atlasul linguistic
Raporturile slavo-rornne
Onomatsica
Modificari aduse de oficiahtate in toponomastica.

496
503

486

214
520
525
528

Observelri asupra lerwhrii topolumn elor


Biblionradia Pertodieelor '1927-1928) de Ion Breazu i Lia Puscanu-Manozlescu
Bibliografie-Bibhologie

537-645

Chestium generale de filologie


Derivatiutie
Despre filologi

www.dacoromanica.ro

538
54o

M3
543

vni
Pag

Dialectologie
Etimologn

Folclor si Etnografie
Fonetica
Fonologie
Gratuatici

intre istone si filologie


Istorie cultural&
Lexicografie Lexicologie Geogt afie linguistic&
Manuscrise si tipArituri vechi
Morfologie

Necroloage ComemorAri Omagn


Onomastic si topommie
Ortografie

Romfinn de peste hotare


Romann in literaturile streine
Scriitorn rom hill
Sintax A

Semasiologie

Stilistm

Studn literare
Traducen din romneste

544
545
549
554

556
556
556
559
565
568

373
574
591
593
594
600
602
635

633
636
636
644

646-655

Necroloa fie

G Weigand (S Puscarm)
Andrei Glavma (S Puscanu)
Alexandru Davila (Ion Breazu)
Mihail Gaspar (Ion Breazu)
Teodor D Speranta (Ion Breazu)
Doctorul Charles Laugier (Dr V Bologa)
Constantin Beranu (Stefan Pasca)
Ion Gorun (Stefan Pasca)
Ton NAdelde (*.Wan Pasca,
Raport an9a1

I Seointele
II I egturi stnntifice
III Comu_ lean
IV Bibltoteca
V Personalul
VI Publicatiumle
VII Sectnle Mu7eului

\ III Gesti.,nr.a manciara


Indice

Errata

www.dacoromanica.ro

646
648
648
650
651
652
653
653
654

656-663
656
656
656
658
659
659
659
663
674
699

FARSEROTII
STUDIU LINGVISTIC ASUPRA ROMANILOR
DIN ALBANIA

INTRODUCERE
In vara anulm 1928, facand o calatone in Peninsula Balcamed, m'am opnt timp de o lung in Albania, spre a cerceth
graiul Romamlor din aceast Ora

In Albania Romann sant rdspanditi in orae i la Ora.


Cei dintai se ocupa cu comertul i. meserule, cei din urma
cu pastoritul sub forma nomada
Acetia sant F ciqero(ii.

Cu prilejul acestel diatom am putut cunoate i pe Albanezi.

Inainte de razboml balcanic, ar fi fost o imposibilitate


pentru un cercetgtor din cupnnsul impenului turcesc, sa
facg studu in Albania pnn calgtorii la fata loculm. Era destul
s se afle & este un intelectual din Macedonia, pentru ca
imediat sa fie bantut de membru al comitetului revolutionar
si intemnitat pentru totdeauna La aceasta se mai adaugh,
desigur, i greutatile care proveneau din lipsa cailor de comunicatie ca i din nesiguranta vietii, intr'o Ora in care
banditii de codru puteau s te ucidd numai pentru o 1meg--

tied de paine.
AO, se explieg faptul, de ce pana pe la inceputul veacului
al XIX-lea, chiar dmtre calatoni strami, ran erau aceia care
se aventurau sa calatoreasca in Albania. Ab a dupai eliberarea Greciei, Onentul balcanic incepuse sa. deving mai bine
cunoscut stramilor Dar l atunci, la inceput, numai prin
scnenle unor mihtan sau consult cum ad fett Leake, Pou*

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

queville, Hahn, Coussinery etc , care, bucurandu-se de protectia autontatilor pe langa care erau acreditati, se puteau
misch in voie pentru cercetanle ler stnntifice Numai mai
tarziu incepura s vin in numar mai mare si alti invatati
care sa studieze stanle din Albania
Astazi, desi cane de comunicatie las mult de dorit in
intreaga Albanie nu exist o singura cale ferata iar deplasanle sant foarte scumpe, imprejurarile s'au schimbat cu
desavarsire Albania nu mai este provincia oropsita din imperiul otoman. De cincisprezece ani ea exist ca stat national
independent, si, dupa framantarile perioadei de tranzitie,
a carei prelungire se datoreste mai mult rzboiului mondial
cleat lipsei de intelegere dmtre Albanezi, viata a inceput sa
se aseze. Ca o urmare fireasca a acestei normahzari, astzi
avem in tanrul stat albanez acea siguranta a vietii mai
cu deosebire pentru calatoni strami care poate fi invidiata
chiar de Grecia, emancipat acum un veac.
Inteadevar, in tot timpul calatonei mele in Albania central, n'am avut sa ma plang de nici o neplacere din partea
autoritatilor. Abi am ajuns la Conta, cu ajutorul d-lui pre-

sedinte al Senatului albanez de atunci, mi-am putut lua


toate precautiunile pentru ca, la nevoie, sa pot fi ajutat
de unele persoane influente din centrele unde calatoream
Spre marea mea surprindere, mcen n'am fost obligat sa
cer concursul lor, de oarece pretutmdeni ma simteam hber
si nestmghent ca in tara mea propne
*

Intreaga lucrare se imparte in cloud pa* In partea intai


fac o descnere a calatoriei, in partea a doua tratez despre
limba Romanilor din Albania

In desenerea calatonei mele vorbese si despre Albanezi


In timpul din urma, in Albania s'au petrecut evenimente
care intereseaza si pe centorul roman Asupra acestor eveni-

mente am staruit pe alocun, insa, fireste, numai in masura in care ingadtu cadrul unei lucran cu caracter hngvistic

www.dacoromanica.ro

FAIISEROTII

Iat autorn care s'au ocupat in treact sau in particular


cn elemental romnesc dm Albania. 0 bun parte din scrie-

rile lor au fost citate in lucrarea mea Romdmi Nomazi .


FCHL POUQUEVILLE. Voyage dans la Grce Tome deuxieme Pans,
1820 In capitolul LVI (p 385) se vorbeste despre Romnu din Moscopole si imprejunmi Vezi si p 217 despre miscarile Pairserotilor
IOHANN GEORG V HAHN, Albaneszsche Studien Jena, 1854 Se vorbeste
despre Romanu din Berat si Muzachia (p 16), dup aceea despre numairul

lor clin tinutunle

Tirana, Siak, Cavaia, Elbasan, Muzachia, Scodra,

Pnzren, Dibra si Ohnda (p

133)

L. HEITZEY, Le mont Olympe et l'Acarname Pans, 1860 Se vorbeste


in special despre Romtum din Albania, care se coborau cu turmele in Acar-

nama Ven citatele date de mine in Romdnn Nomazz


'A

'ApaPavnv6g,

XpovoipayEa

slig

'Iliceipon

iv

'M41vat;

1867

In vol II autorul se ocupa cu raspiudirea Roinamlor in Epir si Abania


de sud, insirnd pentru Albania unnAtoarele localitati ocupate de ei
Premeti, Frasari, Cosina, Peanca, Moscopole, Bitcuchi, Niculita, Sipsca
El cra si numrul caselor ocupate de Romani
1 CARAGIANI. Studzi istorice asupra Romdnilor din Peninsula Balcamed,
Bucuresti 1891 Reeditat de Academia Romng 1929 Capitolul II
Romdmi Fdrpros trateaz despre ongmea Suliatilor. p 4 sqq
G WEIGAND, Die Aromunen, vol I
II, Leipzig, 1894 si 1895;
Von Berat uber Muskopolze nach Gzordscha, pubhcat in Globus nr. 61 (1892) ,

Die Aromunen sn Nordalbanzen, pubhcat in Jahresb XVI


A BALDA.CCI, Itineran Albanesz (2894
1895) Roma 1917 Informatu asupra Romanilor din difente regium :Berat e ilTomor Roma 1914
In fine ultima lucrare a autotului L'Albansa, pubbcat.1 in 1930 In Publicazioni dell' Istituto pe l'Europa Onentale", Roma Vezi in special
capitolul II Romanesiano Macedo-albanese" p 184 si dedicatia din
fruntea cartu Ai popoh generosi dell' Albania e della Montagna
Nera nelle memorie dell' Illuide antica fortemente uniti dai Bajra-

ktan", ai PArseroti" di sangue rontano, con la pia alta fede dedtco


questo volume "
1

NENITESCU. Dela Romdmi din Turcia europeand Bucuresti, 1895

Autorul da informatium multe, ins de cele mat multe on exagerate


De altfel, intreaga lucrare este umflat
KARL PATSCH. Das Sandschak Berat in Albanien, pubhcat in Schrilten

der Balkankommasston III, Viena, 1904 D. mformatium despre FIrserutn


din Muzachia
BI EKREM BEI VLORA.. Aus Berat und vom Tomo'', Sarajevo, 1911

Vorbeste, in treact, despre Farseroth din Muzachia si Berat


SPIRIDON GOPCEVICI, Das Fiirstentum Albanien

beste despre numArul Romtunlor dm anumite orase

www.dacoromanica.ro

Berlin,

1914

Vor-

TE CAPIDAN

C N BOMILEANII,

Roment di Athanta

Dela Romany:,

din Albania Bucuresti, 1909, I

Bologna, 1912 Se dau cele mai bogate informatiutu

asupra Parserotilor pe baza unor calatoru (trei) facute la fata locului


A HABERLANDT. Kulturunssenschaltliche Bettrelge zur Volkskunde von
Montenegro, Albanien und Serbien Viena, 1917 Indic regiumle locuite

de Parseroti, cu informatium despre locumtele i ocupatiunea lor


BENEDETTO DE LUCA, Gh Aromeni nel Nuovo Asseto Balcanico, Roma,

1919 Vorbeste l despre Romanu din Albania


T PAPAHAGI, La Romania, din Albania, Bucuresti, 1919 Note de

colatone asupra Parserotilor


I BOURCART. Les confins albanais administres par la France (1916-1920)

contributions a la geographie et a ki geologic de l'Abanie moyenne Pans,


1922, (publicat in Revue de geographic., X) Informatiuni despre Ronianu
din Albania.
ALBERT WIRT, Der Balkan, seine Lander und Valker in Geschichte,
Kultur, Politik, Volkswirtschalt und Weltverkehr Berlin, 1926 Vorbeste

despre numrul Romanilor din Albania


LEONARD scaubrE JENA, Makedomen Landschafts- und Kultuibilder
Jena, 1927. Autorul vorbeste despre tnutanle Romamlor din Albania
T SELENICA. Shqzpria me 1927 (Albania in 1927) Lucrare phna de
informatium asupra Albamei Vorbeste in treacat despre Romani
In afara de aceste lcuran, mai sant si unele articole pnvitoare la Romanii

din Albarua, pubhcate in revistele aromanesti . Lumina, anul I (1903),


p 213-214 : Comuna Ferica (Fieri) ci satele ronainesti din imprentrul ei
de SPIRIDON PAPA Autorul d. numrul familiijor romanesti la 56
comune , ibid p. 215-218 Selia de sus de V PAPAINUSI, institutor
in Dohani Parserotu din aceasta comuna, peste 260 familn, sant eniti din Albania Se dau i cantece , ibid p 265-266 Romdnii din
Vdaetul Scodra (Scutari) de P DANISCA Se dau 9 comune cu locuiton
Aromani de langa iak si 4 de langa Durazzo Lumina, anul II (1904) p
114-115 Romdnii din cazaua Premeti de P CIvICA Se da numarul
comunelor loctute de Roniam din tinutul Premeti si din Muzaclua , ibid
p 201-203 Farseroln sau /rtiferolzi di.n Vtlaetul Iantna de acelasi Se

vorbeste despre ninnrul kr (2-2500 fanulu) i portul kr Frdfilta,


anul I (1904) p 27-38 . Aronnintli din Permets p din horde de-anvarliga
Tascu
de C PIsoTA Almanak macedo-roman, director-fondator Dr
iinda (1902) p 164-166 Din Miusachia de ILIE PAPAHAGI Articol

phn de exageran, atat refentor la numrul Arotnnilor cat si la obiceiunle de la nunta Grand romdnesc (anul I, nr 9) p 183 Colaborare
albano-romdnd de ?ETU DONA Se dau pretioase informatiuni la inflintarea
scoalelor romanesti din Albama , ibid (anul II nr II) p. 195-209
Romanis din Albania de TH CAPIDAN. Pensnsiela Balcanted (anul VIII,

nr 5-6) p 71 Cum s'au fnlisnlat blade feolt din Albania de EPAMINONDA BALAMACE

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

DESCRIEREA CALATORIEI DE LA BITOLIA LA MOLOVISTE

In zma de 6 Iuhe 1928, am plecat dm Cluj si, dup o calatone


de patru zile pnn Bulgana 0Jugos1avia, am ajuns la B i to / i. a

Partea cea mai interesanta a acestui oras, cu un pronuntat


caracter romanesc, sant imprejurimile lui. Asezat la poa-

lele muntelui Peristera, el se intinde in dreapta 0 in


stanga raului Dragor, cu o perspectiv minunatg in
partea dinspre apus, unde nenumarate cohne acoperite cu
verdeata se lasa pana in preajma orasulm.
Trecusera cincisprezece am de cand nu-1 mai vazusem.

In timpul marelui razbom sufense multe stnacium din


partea armatelor germane, care se aflau asezate pang aproape

de comunele romanesti Teirnova 0 Magarova, situate la o distanta numai de zece km. de oras. Cartierele romanesti, care ocupg tot centrul orasului, au lamas aproape
neschimbate. Ici 0 colea se mai vede cate o casa in ruine.
Insa cele mai multe au fost zidite din nou si, pentru unul

care n'a cunoscut starea orasului de dupa razbom, nu se


arata aproape mei o schimbare. Numai lumea nu mai este
aceeasi. Aproape toate familule romanesti cu o situatie mai
buna au plecat. Cele mai multe din ele s'au asezat in Salomc
0 in celelalte centre din Macedonia greceasca.

De altfel, orasul, in ce pnveste comertul, era mort Inca


'namte de marele razbom. Odatg cu trecerea lui la Sarbi, 1 se

talk once comumcatie cu Salomcul, care il ahmenta cu tot


felul de mrfun aduse pentru intenortil Macedomei. Acum
insa pare 0 mai parasit. Lipseste ammatia de alt data. Este
drept ca pe la penfena orasulm s'a asezat multg lume venlig
din satele bulgaresti. De asemenea un bun numar de Romani
din Moloviste 0 din celelalte cloud comune romanestiMagarova 0 Tarnova a ocupat casele parasite ale Romamlor
din centrul orasultn. Cu toate acestea, fata de ceea ce a fost

www.dacoromanica.ro

TH, OAPIDAN

Bitoha inamte de razboml balcamc, astazi ea apare aproape


pustie. Numai cartierele romaneti, in care se gasesc bisenca
si cladirde cohlor secundare, isi mai pastreaza vechiul aspect Aici 1. astazi se aude vorbindu-se numal romaneste
Dupa o sedere de cateva zile in Bitoha, ma pregateam sa
merg in Molovite.Tmeam sa aud graiul Romanilor dm aceasta
comun din gura femeilor batrane. Spre norocul meu, tocmai

atunci sosise in Bitoha d-1 Dr George Ciamba impreuna cu


panntele sail, amandoi onginan dm Moloviste Ei
veneau s mearga in comun, pe care nu o vazusera dmamte de razboml
balcamc Pnlejul era cel
mai mment, de oarece ei
fund din partea locului,
mult mai uor puteam sa
mtru in vorba cu lumea
de acolo
A doua zi dupg sosirea
I.

'bitj

I,

1.7

6 ar

i Drumul spre Moloviste


Sus pe munte Gopes

lor in Bitolia, fin invitat


sa loan loc in masina lor
si la ora 6 dimineata am
iesit din ora apucand directia spre apus
Abia am facut un drum
de zece minute, am ajuns
aproape de comunele ro-

manesti Magarova i
Tarnova, pe care le-am lasat la stanga. Continuand drumul
mai departe, in directia de miazanoapte, ne-am apropiat de un
punct, de unde puteam pnvi cu ochiul hber la frumoasa comuna romaneasca G 0 p e, aezat sus de tot,pe panta muntelui ce se ridick inaintea noastra, intr'o pozitie incantatoare.
Am mers asa cateva minute, desfatandu-ne privinle in fata comunei, dup aceea, cotind oseaua spre miazazi, am luat-o
de-alungul unei val, care ne-a scos drept in Molovite

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

Molovtte este o comuna pur romaneasca Altadata ea


aveh o populatiune de cel putin 3 000 de locurtori. Case le ei
de piatra, zidite la poala unm munte, se ridica in panta la o
inaltime destul de mare. Ajungand in comuna, ne-am dat jos

in piata Mujgaga". Cum am auzit de numele pietii, care


denva, desigur, din mos Gaga", am simtit numai decat ca
ma gasesc kite() insula de Romani cu particularitati de gram

.
.

4.5 i.... ..''

,02,...i..:::._...

., ifi"--

.......111,,

.2

2.

o'ggigt.c.tee'

.4.

,... :4-

"tes....ff
.,

--....,

1.
.2

..

..-1.,

_.4 v
...,

er'...

..,
, r...
,,.?-:1

JV ,
,.:"

4.

t'

""'

_7.i: .6.4.,.

-P'ase:

. .
..*

..

1!...:,

....---...

-...

\ P' IN::

.ef

.871!

.A0- 5r ,-

...
,

_1...--,_.

2 Molov*e

deosebite de restul dialectului aroman, nu numai in fonetism

i in lexic Un cuvant ca mos", pe cat stiu, nu exista


in dialectul aroman. De asemenea nici numele Gaga" Ele
se intalnesc numai la Meg len*. De altfel, cuvantul mos"
nu se intrebun4eaza la Molovistem mci ca apelativ El a
ramas legat de numele mosneagului molovistean, de la care
ci

Isl. trage numele plata comunei.


Am intrat intr'un local din piata, unde ne-am odihmt putin

dupa aceea am iesit, ca s vizitam comuna Jumatatea cIadinlor erau parasite. In timpul marelui razboiu, toata lumea piecase dm comuna Ea nu s'a mai intors, de oarece
orasul Bitoha cu care lucrau Molovistemi, pierzand mult din

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

insemnatatea lui comercial, lumea nu mai aveh ce face in comuna. Astazi Molovitea nu mai are decat cel mult o suta de
familii, toate grace i necajite. Familii mai bune sant acelea
care se gasesc aezate in Bitolia. Ele vin vara ca sapetreaca o
luna-dou in comun. Cei mai multi dmtre barbati sant lemnan Bi taie lemne din padure si le duc la Bitolia spre vanzare.
Dupa ce ne-am cunoscut cu Romanii i am facut mai multe

vizite in comuna, .in care timp mi-am putut nota toate ob-

La Arghlughlana"

,servatnle pnvitoare la limba, la ora zece am pormt, intovarasiti de cativa Romani din comung, spre manastirea

Aghl,ughlana (Sfanta Ana). Drumul pe jos, din comuna


pana la mnstire, a tmut cevh mai mult de doua ore, urcand
numai la deal Cum am ieit din comuna, am trecut mai intai

pe la locahtatea S Iimtu, dupa aceea am continuat drumul


pnntr'o padure de fag, pang cand am ajuns la manstire
Inaltimea muntelm pe care se gasete zidit Aghiughiana are

peste o mie de metn. De0 am ajuns pe la amiazi, and caldunle erau destul de man, un vant din spre padure bated

www.dacoromanica.ro

FALROEROTII

atat de racontor, incat ma simteam fencit ca am putut scapa


pentru cateva chpe de zaduful nabuitor din Bitoha. Dup
ce am vizitat biserica, restaurata numai de cativa am, am

pranzit in apropierea unei fantam cu o apa atat de rece,


incat, dupa ce ai umplut paharul, trebui s otepti cateva
minute ca s se incalzeasca putin apa, i. numai dup aceea

sa bei Dupa masa ne-am odihmt la umbra unor stejan de


langa bisenca, iar la ora cinci am inceput s coborim spre
Molovite. In Molovite am mai facut inca o vizitdou de
ramas bun, i la ora apte am pormt inapol spre Bitoha,
unde am ajuns inamte de a se inopth
In Bitoha n'am mai ramas decat o singura zi Imediat
dupd aceasta am trecut frontiera Greciei, indreptandu-ma
spre Florma.
DE LA FLORINA LA CORITA
FLORINA

PISIIDERI - BIGLI$TE

De la Bitoha pang la Florma, crawl de la frontiera greceasca dmspre Serbia, nu-i decat o ora cu trenul Inamte de

razbonil balcamc, oroul Florinct, nunut de Albanezi


F cildrind (Felerine), iar de Bulgan Hlerin, era loctut
numai de Tura, Bulgan i Albanezi Romani erau foarte
putim Astazi, spre marea mea surpnndere, Tura nu mai
exist. Toti, impreuna cu un numar de Albanezi musulmani,
s'au refugiat in Asia-Mica Iar dmtre Bulgan n'au mai ramas

nici pe jumatate Cei mai multi s'au vazut nevolti sa plece


in Bulgaria. In local lor s'a oezat un numar mare de Aromani i. Albanezi. Aroma= sant veniti din Bitolia i. din comunele romaneti din imprejurimile acestm oro, ca Magarova,
Tarnova, Nijopole, Cruova, etc. Nemultumiti de stapanirea
sarbeasca, care le-a inchis coalele i bisericile, ei au trecut in
oroele din Grecia unde, dup cate am putut Oh, se impaca
mai bine cu Grecii. Bi se ocup cu comertul. Mai toate hotelunle, dar mai ales restaurantele, sant conduse de ei. Chiar

la gara din Florina, restaurantul mare de dupg gara este


tmut de trei frati romani din Tarnova.

www.dacoromanica.ro

10

TH CAPIDAN

Albanezu sant yen* din regmnea Conta 0 parte din ei


faceau comert in Florina inamte de razboml balcanic ; altn
au trecut in acest ora* in timpul turburarilor din 1914-1915
in Albania Fara a fi grecizati, ei tori sant grecomani i. nu
vor s auda nimic din ceea ce se petrece in Albania, pe care
pe nedrept o numesc a doua Turcie. In pnvinta aceasta n'am
sa mt impresia ce mi-a fa:cut conversatia pe care am avut-o
cu propnetarul masmei, care trebui sa ma duck' in Albania.
Vroth cu orice pret sa ma convinga ca. situatia Albanezilor

4 Florina

cretim din Albania este mai rea decal aceea de pe vremea


and ei se aflau sub stapanirea Turcilor.
Dar in afara de aceasta inlocuire in populatia Flonnei,
care imi schimbh cu desavarire imagmea pe care o aveam
acum 15-20 de ani inainte, mai venea o alta imprejurare
care ma facek sa ma simt strain in acest oras. De unde pana

inainte de razbortil balcanic in Florina se vorbeh numai


bulgarete i cevh turcete, acum nu se auzeh cleat grecete.

Abi dupa ce m'am intalnit cu cativa Aromani i. Bulgan,


mi-am dat seama de aceasta subit grecizare a oraului. In

www.dacoromanica.ro

rAitsr.noTu

11

Macedonia greceasca toti locintoni sant obligati sa vorbeasca


grecete, indiferent dac ei sant Romani, Albanezi sau Bulgari Aromann, dui:a cate imi spunek propnetarul restaurantului unde luam masa, un Aroman din Cruova care ispravise

doi ani la liceul roman din Bitolia, sant cevh mai tolerati.
Albanezu cauta ei smguri sa lute limba albaneza, ca s ajunga
mai repede Greci Numai Bulgarn continua pe ascuns s vorbeasca in limba lor, insa i ei, cand se intampla sa fie pnni

de catre autontatile greceti vorbind bulgarete, atunci sau

sant amendati cu sume man, sau trimii peste granit in


Bulgaria. La raspandirea limbei greceti in Plorina a contribuit, firete, i prezenta in numar mai mare a refugiatilor
greci, care nu cunosc alt hmba

A doua zi dimineata am plecat cu maina spre Conta,


pnmul ora mg mare din Albania in apropierea frontierei
greceti. Drumul direct nu tine decat patru ore. Noi ins am
ajuns spre seara, de oarece in drum ne-am opnt cate douatrei ore pnn comunele romaneti
De la Florma oseaua merge pnn mai multe cotitun la
deal, pana &and ajunge pe inaltimile muntelui Neresdka. In

drum nu se vdd decat numai sate bulgareti, dintre care


Ermensko este comuna cea mai mare. Dupa un drum de
dou ore, ne-am apropiat de coama muntelui, zarind din de-

partare comuna romaneasca Pisuder i. Am inamtat sumd


Inca vreo cinci minute i am intrat in comuna. Este punctul
cel mai inalt, de unde apoi drumill merge coborind pana
spre frontiera Albaniei

Cme a avut pnlejul s vada comuna Pisud.en, uor ii


poate face o idee despre minunata pozitie a aezarilor romaneti din Balcani In tot drumul nostru de la Plorina, in vreme
ce satele bulgreti se inirau toate jos in vale, Pisuderi, cu
casele ei in piatra, se inalta ca o straja pe povarniul varfului

de munte, dominand toata valea in care se aflau aeznle


bulgreti. Pe vremun Romanii notri ii alegeau aceste
pozitiuni maccesibile pentru celelalte neamun din Balcam,
din cauza ocupatiunil lor cu pastontul. Dar nu de putine ori

www.dacoromanica.ro

TEL CAPIDAN

12

ei erau nevorti s se izoleze astfel de restul lumii si din cauza

deselor incursium din partea Albanezilor musulmani, pe


care ii puteau respinge cu mai mult uurint de pe
in altimi.

Intreaga comun6 are peste 200 de case cu o populatiune

Fr*eroate din Bigliti

de 800 locuitori, toti Romani. Desi aproape toti sant


veruti din Albania, graral lor se identificA cu limba Romnilor
grmustem Inamte de rzboitil balcainc, ei aveau si o

coa15. romaneased Acum nu o mai au, ins, in Virg ca si


acas, ei nu vorbesc cleat numai romaneste.

www.dacoromanica.ro

TAIMEROTII

13

Dupa dou ore de popas, in care timp am stat de vorba cu

mai multi Romani, mi-am contmuat drumul mai departe.

Dup ce am trecut frontiera albaneza, am ajuns la Bi-

gliOi (alb Bilightt), o comuna mare cu 400 de case

6 Freroate din Bighti

1 2000 locurtori, dintre care cei mai multi sant Albanezi.


Numrul Romnilor se urea, la 300 de locuitori, iar tulgarii
aproape ea' nu mai exist.
Romami din Bighsti sant Parser* vemti din comunele
din apropiere, Pleasa, Stropani, Disnita. Unii chiar din in-

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

14

tenorul Albamei. Cei mai multi se ocup cu pastontul, foarte


putmi si cu transporturile
In Big listi am avut pnlejul s cunosc prima gospodrie
farseroteasca Fiecare Roman i are locumta lui Ea se alcatueste din trei Ina:pen, dintre care una este tinuta cevh mai
curat i serveste pentru primirea oaspetilor In cealalt se
gaseste razbonil cu asternutunle in tesatun de lang, asezate
intr'un colt unul peste altul Cum vine un strain, o femeie mai
batran scoate o velint a i o Intincle, ca & se aseze oaspele
Dupa aceasta Ii aduce cafeaua Mobilierul casei este redus la
strictul necesar. Patun nu exista, caci lumea doarme pe jos.
Cu toate ca in timpul sederei mele de doua ore in aceasta
comun am avut prilejul s vorbesc cu mai multi Romani,
graiul lor 1-am studiat mai bine, in zilele de targ, la Corita,
unde Romami veneau in numar mai mare.
De la Biglist mi-am continuat drumul spre Conta,trecand pe

langa marea comung Zumbleac (alb Zumlak), locuita


numai de Albanezi musultnani De aici apol, lasand la stanga
noastra comunele romanesti, cu un bun numar de loctuton
albanezi Pleasa i Dinifa, ne-am indreptat direct
spre Conta, unde am ajuns pe la orele sapte de dupa amiss,.
CORITA
ROMANII DIN CORITA
BOBO$TITA

I IMPREJURIMI

TAEGU!, DIN CORITA

DIPTITA

AMARILE FIRSEROTILOR NOM= IN COLIBE

MOSCOPOLE

TIPUL FAN-

SEROTIILIII. MOSCOPOLEANITLIJI 51 ALBANEZULUI

Coria, numrt de Fareroti Curevao., dupg alb.


Kora, este cel mai ingrijit ora din Albania, luminat cu
electricitate si prevazut cu drumun mai regulate In afara
de aceasta, in Corita se gaseste sl un otel, cladire noua, cu
tot confortul necesar 1).

Asezat in panta i inconjurat de ramificatiile muntilor


din apropiere, in fata orasului se deschide o perspectiva mi1) Corita trecelt ca oras frumos chiar cu un secol Inainte (1820), in vremea lui Pouqueville Ghortcha, situ& dans cette valle, parait une vine

moderne" (Voyage dans Ia Grke p 387)

www.dacoromanica.ro

PARSEROTII

15

nunata in directia din spre miazatioapte se vede ridicandu-se Muntele Sec 1), numit de Albanezi M a 1 i that&
cu o inaltime de dou mu de meth, in spre miazazi muntele
Morava o ramificatie a muntelui Gramos din care
izvoriste raul cu acelasi nume ce trece prin mijlocul orasulin.

iar la apus, la o departare destul de mare, apare coama

muntilorGordsiOpari (alb Malet e Gores, M alet

e Oparit), mai putin inalti decat Muntele Sec. Cum iesi


putin afara din oras, spre miazazi se vad cu ochiul liber co-

munele Mborta, Drenova 0 Bobotita, toate asezate la rand si la o distanta numai de cativa km. pe dealurile care se lag de pe ramificatiile muntelui Morava.
Dupa nume, Conta, la inceput, trebue sa. fi fost o asezare
slava'. Traditia albaneza spune ca inainte de caderea Alba-

mei sub stapanirea turceasca, orasul de azi era un simplu

catun, numit Petdp i, alb Peshshtepi (din peseshrept cinci case"), alcatnit din catev case si o biserica,
numita Shen e Premte (Sfanta Vinere). Dupa ocuparea
definitiva a Albamei de catre Tura, printre fecioni capetennlor
albaneze luati ca ostateci la Adnanopole, se afla sl un oarecare

Iljo (The), frul preotului din comuna Panarztt, pe care


Turcu, fortandu-1 sa tread. la Islamism, I-au numit Iljo-bei.
lidest Iljo-bei, in lupta ce s'a dat pentru ocuparea Constantmopolului de catre Turd, a facut vitejii atat de mari, 'Inca

atrase luarea aminte a Sultanului Mohamet II, care, mai


tarziu, il supranmnl Cogia Mtrahort. Iljo-bei, cu acest nou
nume, servi ca mihtar credincios sub Sultanul Baiazit II, de
la care mai farm isi cerii voie sal se reintoarca in Albama
Sultanul ii incuvunta cererea, daruindu-i cu firman trei sate
din Albania Bitcucht (alb. Vitfi-kuqe), Lenid

0 Corifa, numele acestuia din urma in firman sta scris


Giorge Cu acest firman Cogia Mirahori se intoarse in
1) IJn munte S e c se intalnete si in tmutul Vena Este cel mai inalt
de prm part/le in care Aromanu ongman dm l'ind isi au asezanle lor
In aproplerea lm se afla un alt munte nunut de pastoni aromam Cs orlu

disci Lungu (piciorul cel lung)


anul IV, numarul /

Cf

revista Peninsula Balcanied,

IS

www.dacoromanica.ro

TILe CAPIDAN

16

Conta, ca s ia comuna in stapanire (1484). Dupa sosirea lin


in sat, in calrtate de Albanez musulman, el avu gnja sa pre-

f ad. biserica Shen e Premte in giamie, care exista Inca


pana azi, sub numele Geamia e madhe (giamia mare).
El murl in 1500 si fu inmormantat langa Geamia e madhe 1)

Astazi Corita este capitala de prefecturd si are o popula,


tiune, dup recensamantul din urrna, de 19.491 locinton,

OP

if .1

'

""a2 d. Prtrt., ,...,

r........ .44

-2..-

..11.

...r

."'"

1 711.....

-,r4,..-t Ez--

":'

141114-

.,::e ..,. ....., I : In


-I'.

.i7

.... _ r --

' ll.

i.

r
.

I.:

. . .

, N.- .-

'

1-.4

-:

,C:1
r,. ..,--

11

...517...'

ii

-....

':;4,-

51.-.

r
.

. 1

..!,..,

....

..

.1.

... 1,.......:."!...:

..*

: .1iI. .1, 1111:2:

:k

'-'./i.

l'

.2

it-

,..,',

(.-

41 4.4 ..{.

7 Corita

dintre cari 14,991 crestini ortodocsi si 4 572 Albanezi musul-

main. Este singurul oras din Albania, in care Albanezii


crestini formeaza elementul preponderant. Insa pm-Are acesti
crestini trebue socotiti si Aromanii, in numar de peste 4.000

de suflete, pe care statistica albaneza nu-i da


Pentru Albanezi, Corita are o deosebit insemnatate si

pentru faptul ca putinii nationalisti, care au contnbuit la


crearea Albaniei de astazi, au iesit din acest oras In Corita
1) TEKI SELENICA, Sktpria me 1927, p 315

www.dacoromanica.ro

FARSE-ROTII

17

s'a infmatat in 1886 prima scoald primara albaneza. Conta


era centrul de unde se raspandeau pnmele carp albanezesti

tipante la Bucuresti, dup ce societatea albaneza Dnta"


din Constantmopole, desfnntata de autoritatile turcesti, fu
transferata la Bucuresti
Nu mai putina insemnatate are Conta si pentru Romani.

Conta este cel mai important centru cultural romanesc


din intreaga Albame coala romaneasca din Conta s'a
infuntat in 1881, inamte de scoala albaneza, iar romanismul

din acest oras a dus cele mai inversunate lupte in contra


grecismuului, suferind chiar martinul pun pierderea mult
regretatuhu pannte Haralambie Balamace, rapus de catre
agentu patnarhiei din Constantmopole, numai ftinde nu
pregeth sa lucreze pentru raspandirea culturu nationale
prmtre Romanu. dm Albania
Romani]. din Conta sant Farsero-ti si Moscopolem. Ceidintat sant yen* din satele din apropierea orasului
Pleasa,Dipiga, etc , cei din urma dm Mosc o p ol e,
5ipsca,Nicea etc. i unn si alth se ocup cu comertul
si mesernle. Ca situatie matenala, Moscopolenn formeaza

eirta orasului Lisa nici Farserotu nu stau ran. In timpul


sederii mele in acest oras, am vizitat peste patruzeci de
familn si. am avut placerea sa constat e mai toti Romann

au o situatie matenala buna La aceasta a contribuit,


desigur, si averile pe care eel mai multi dintre fin de Farseroti le-au facut in orasele din Amenca. Toti acestia,

intorcandu-se acasa, s'au apucat de afacen si astazi ei au o


situatie destul de buna.
Este destul sa mtri in casa unm Farserot din Conta, ca
sa-ti faci o idee despre felul cum acesti Romani, desi nomazi
la ongine, odata asezati in locun stabile, stiu s duel
acea viata civihzata, cu care se poate mandri romanismul
din sudul Dundru, pentrued ea este proprie numal elementului romanesc din Peninsula Balconied Farserotul, om sobru

si cu socoteh, nu se gandeste decat numai la buna stare a


famihei, Cand intri in casa lui, primul lucru care te izbeste
este marea grija ce poarta pentru intretmerea curaternei
2

Dacoromansa VI

www.dacoromanica.ro

TH. CAPID AN

18

in cas. Odat introdus in camera de primire, care este mai


mare si mai frumos mobilat, simti o desfatare, admirand
gustul cu care Farserotul stie sa.-i impodobeasca locumtele,
cu tesaturi ieite numai din mana femeii farseroate
-.

Flratroti din Conta

In timpul calatonei mele, coala pnmara ca i cele doua


clase de liceu erau inchise Guvernul albanez, sub pretext ca.
ar vrea sa statifice scohle romanesti, a dispus inchiderea lor,

nu numai in Corita, ci I in celelalte centre in care mai


exista cate o coala romaneasca Astazi, din cele ce am putut

www.dacoromanica.ro

FARSEROT I

19

afla din ziarele albaneze, scoala pnmara din Conta s'a redeschis. Ea este pusa sub conducerea unui director albanez
merituos i cu carte, Me Qafezezi
In afara de swath:, Romann mai au 1 o biserica, poate cea

mai frumoasa din cate

si-au putut ndich Romanii din Peninsula Bal-

canica. A fost cldit


cu bann lor proprn si
cu ajutorul Farserotilor din America si din
Tara. Ea este aezata

'

OP,

In mijlocul orasului, In
nemijlocita apropiere de

mahalalele in care locuiesc Romami Catapiteasma i pictura bisericii au fost executate

la Bucureti, pe cheltuiala marelui filantrop


si sprijinitor al cauzei
romanesti in Balcani,

lorgu Steriu, ongmar


din comuna Pleasa.

In zilele de targ, in
Conta se coboara Farseroti de pretutindeni,
purtand fiecare cate un

071.

nume generic, dupa numele regiunei de unde

yin Pleso din co-

muna Pleasa, C astra-

!TA-

*IP

9 Frerot din Corita

Iiioti din Custret, Jdrceinioft din Jarcani, Utanig


din Manic, o comuna parasita de pe muntele Tomor,, in

fine Culontafi din Colonia, Curtsani din Curtesi,


Citimeriani din tinutul Ciamena, in fata msulei Corfu,

si

chiar Mtsztc z ari sau Mizuchiari din Muzachia

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

20

Ei. vin cu turme de oi, cu cal 0 catan incarcati cu sad


plini de lana, cu unt si branza 0. cu tot felul de tesatun in
lana, pe care femeile lor le lucreaz in timpul iernii acas.
Mai toti sant insotiti de femeile lor mai in varsta. Nevestele
tmere 0., mai cu seama, fetele raman acas. Prezenta lor da.
targumi din Conta un aspect particular, atat prin imbraca-

=tea lor cu totul deosebit de aceea a 'Vara-

mlor albanezi, cat si,


mai ales, prin gestunle
0. infatisarea lor mai de-

gajata. Parserotul vor


beste tare, striga, gestculeaza, raspunzand cu
aceeasi usuniat in ro-,
maneste ca si in albaI

.e

al

neza mustenului care

vine sa-i cumpere marfa.

Pemeile lor nu se lasa

. ,

.so
I

cu mmic mai prejos de-

cat barbatu. Ele sant


tot ask de active ca 0.
ei, 0 cunosc bine afacenle targulin.

Portul la barb* nu
se prea deosebeste de
acela al celorlalti Roto Biserica roman& din Corita

mani din Tesalia, Pm&

0 Gramoste. La Farseroti, predomma costumul alb. Dar sant printre ei care


poarta 0 haine negre. Pe cei mai multi i-am vazut purtand
pe cap o cciula, pe care ei o numesc testi. Cuvantul amid
pronuntat 0 ca?uud exist& ins numai pentru desemnarea
acoperemantului de pe cap, oncare ar fi forma lui. La inceput,

Farserotii purtau caciul alba. Ea se potrivea cu costumul


lor alb. Dela independenta Albaniei incoace, oficialitatea albaneza introducand eaciula neagra, un fel de fes turcesc,

www.dacoromanica.ro

FARSEROTTI

21

de pasl neagra, multi Parser* au inceput s poarte aceast


edema'. De altfel, portul fesului rou la Albanezi nu s'a introdus decal tarziu de tot 1).
Pe corp poart coal, (coate, coe.e) sau selnicd, care este
un fel de flaneld dup aceea camcap (Cain*, dm* CameP) camasa", bast cu mai multe falduri pe dinainte, si,
111
.

I.

1 TO

,4,0

II Romani din Corita

ash cum am avut prilejul sd-i vad pe Parser*, imbracati in


port de sarbatoare, cu manecile cevh mai largi decat la ceilalti Romani. La unu aceast camasa este de culoare cenusie
sau albastru inchis (Vezi fig 26). Peste camasa vine un
geamandan (gamandan, gimandan, gumandane) facut din
adimt postav", inchis pe dinainte (fig. 8, 9, 14, 15, 26)
sau deschis ca s se vad camasa (fig 8, II, 12). Sant unii
care il poarta in partea de sus inchis cu un nasture i in partea
de jos deschis (fig 14). De asemenea nu toate geamandanele
1 Cf. HAHN, AM. Stud. p. 29.

www.dacoromanica.ro

TH. CAPLD.Alf

Lit

sant fdcute din postav Multi il poarta din panza de mange;


altu din cuncloandir (condpander), tot un fel de panza Peste
geamandan vine o tunica numit .igune, (Sagune, gagune
'Saguni) Cand faldunle de
pe ea sant ceva mai multe,

atunci Farserotu ii zic gtgune cu cline Ea este de


culoare alba (fig. 8, 9, II,
12), dm postav lucrat acas i pe dmainte se inelide numai cu braul, pe
care Farseropi 11 numesd

bdr (bap, bep) Dar se poarta


si sigune neagra numita dulumei (dulumi6, &quint, du-

4.

.r
.

mi6), cu maneci despicate


(fig 15) Braul este fcut din

tesatura de lana Umi ii


poarta I din stofa cum*
rata Culoarea lui este inchisa

Peste Aigune vine

cunduu, facut de obicem

3 2 Frerot din Corita

din saiac alb Este scurt


pana la brau, cu coltunle
pe dmainte rotunde i cu
manecile pana la cot era.pate pe dinauntru, ca s
se vada catnap (fig. 8, 9).
Peste cundus vine sarica

(sapca) alba flocata, purtata cu parul pe dinafara,


ca imbracammte de lux (fig 9, II,), cum ohicmuesc mai

mult celnicu sau fin lor, sau cu parul pe dinauntru,


asa cum se poarta de obicem Lisa sarica poate fi si de cuse poarta talagan (talagan,
tayagan), pe care il mai numesc i cdpote cu zdrculd (zapcurd) Talaganu se face din saiac mai gros, din gravand sau

loare neagra. Peste sanca

www.dacoromanica.ro

FAIWRBOTII

23-

mai subtire, fa:cut ca sigunea, spre a putek fi purtat mai

usor In fine, vine timbarea de par de capr Ea se poarta


de obiceru lama.
Pe picioare Parserotil poarta, in afara de izmene, eloants

cioareci" i eilvdrz (Salvari, g"alTvn) , idic, un


fel de puturi, pe care i-am vazut la Romami din Tirana ,
breciae (bricue), pantaloni negri i largi purtati de
Romanii de pnn Cavaia. Cioarecn sant legati sub genunchi
(eopets)

de caltsavetei (caytsaveta). Ca incaltmmte au pcirpodz (pap-

podz sg. pappode) ciorapi", taruhe i outsa ghete"


(fig. 8, 9, 13). Ghetele din fig. 14 se cheama pciputsd Rieiget.

Parserotu can vin mai des in orase Ii mai schimba putin


portul. Ash sant acel care, in loc de cioareci, poarta &clic
sau brecu.e Unn obicinuesc s pastreze cevh din portul de
acas, dar peste el mai adauga 1 cevh de la oras Aceasta
tendinta de modermzare se observa mai ales la femei

Mai izbitor decat portul barbatilor este acela al femeilor.

Farseroata imbracata in port de tara te impresioneaza


mai intai pun coafura ei. Tanr sau batrana, ea
poarta tradrtionala &pare (dipape, 6ap-ape, apap), tin fel
de potcap inalt, ceva mai ascutrt la varf, sustinut pe cap, la
Farseroatele batrane, cu o legatura facut imprejurul marginer infenoare, iar la fete, de obicem, fara aceasta legatura.
La femeile batrane mparea este acoperit cate odata cu o
carpa alba. Aceasta carpa o numesc pelmet alba ti 1 eupare (carpa alba pentru cmpare) sau eiZeroaite. Numirea
din uring se intrebuniteaza rar Partea supenoara a ciuparei,
la unele Farseroate mai are Inca un fel de etaj (fig 32) ,
la cele mai multe ea este dreapt, insa prevazut la amandoua
extremitatile cu un sir de bam sau margele Aceasta cmpare
se mai pastreaza in comunele i catunele farserotesti care sant
mai departe de orase. In celelalte locahtati inaltimea ei scade,

luand forma asa cum se vede in fig. 5 sau in fig. 6. Ea are


In fata o banda lata, numita tot &pare, pe care se gasesc
cusute mai multe sire de bani. Aceasta ultima forma a ciuparei, impodobit la nevestele tinere cu multi bani de ar-

www.dacoromanica.ro

2t

TH. CAPIDAN

gint sau de aur, se mai numeste cdeUld cu floral Farseroa-

tele care trdesc in orase, ins tot mai tin la portul lor de
acasa, nu mai poarta 6upare. Me umbl cu capul gol sau
legate cu o panza de matase subtire numit gliept, lasand
parul de dinainte s se vada cat mai mult (fig. 23, 30). Restul
imbracamintei este asa. cum 1-am descns in Romania Nomazi

(p 84) Ad mai insemnez numele unei hame, pe care n'am


dat-o in lucrare citata sdrdcugte (sapacu#i, sapacu#1, sapacu#1), un fel de scurteica care ajunge ceva mai jos de mijloc,

cu poalele din fata taiate rotund ca la jachet (fig 34),


lar la spate di mai multe incretrturi (fig. 40) Spre deosebire de guneld, ea se poarta cu flocul pe dinauntru , gti
nela este fara floc

Farseroatele, mai mult decat celelalte Aromance, arata o


placere deosebita pentru podoabe schpitoare De aceea
nici una din ele nu este hpsit de iide inele", veil cercei",
bilineucd di indnd bratara de mana", nionolinoi (manolguri, manokiri) ti di gae, un fel de amulete de aur sau de
argmt, care se poarta atarnate de gat, balur (bayur, bayop)
di floras salba de aur", Jupralit (6uprkr) It mesa pi bap ,
di assists, flora s sirmatiro ceapraz pentru brau, de argint,
aur, sau in fihgran, si cdstura cu patru singin subtsiri
spindzuratd di euprdlit ga bdgatd tu ecapi briceagul cu patru lantisoare subtin", pus in buzunar

Pe dinamte poarta toate purnao (pargeau, puSgeao,


puSyao), cn mai multe incretrturi la cele tmere, si simplu la
cele batrane. Acest sort este sustmut de o curea de Mira, numita tizgd (dizga.)

In tot timpul sederh mele de o saptamana in Corita, mime

ma duceam in targ, in mijlocul acestor Romani, ca sd-mi


strang matenalul hngvistic de care aveam nevole, despre
care se va vorbi in partea a doua a acestei lucran.
Din Conta am facut trei excursiuni . una in Dintia sr

celelalte dou in MoscopoleiBoboOtfa

Cu cateva zile inamt e de sosirea mea in Corita, 6o de f a-

nuth. de Parser* din Pleasa plecaser in Romania. In


comund nu mai rmsesera, dupl informatimule ce mi s'au

www.dacoromanica.ro

FAR$ERCITII

25

dat, decat numal ase familn, aproape toate ongmare


din Dinita. De altfel, Romann din Pleasa erau origmari din

Fraqaro, Goriest i. Jarcani. Cu un numar de Ro-

mani aS, de redus, comuna pe care o vazusem in treacat,

13 Pairseroti din Pleasa

cand veneam spre Conta, nu mai preienth a0, mare interes,


mai ales ea', in zilele de targ, cunoscusem la Conta pe cei mai

multi &titre Parerotu din Pleasa. D e aceea m'am decis


s ma duc numai in Dimta, insotrt de doi din fotii mei
elevi de la Scoala Supenoara de Cornell din Salonic . Con-

www.dacoromanica.ro

26

TH. CAPIDAN

stantin Lep, frerot i profesor la coala comerciall albaneth din Conta i. Constantin Aram, fostul director al *coalei
primare romne din Conta.

14 Firserot din Pleasa

Distanta de la Conta pand la Rump este 20 de minute cu


maina. Comuna este aezat pe aceear ramurd a masrvuhn
Gramos, numit muntn Morava, pe care se a Ell situat

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

Pleasa Ea numAr roo de case, &litre care 20 de familit


sant Fareroti asezati mal de mult, iar To familii Muzachian

(Farseroti din Muzachia), venite ceva mai tar= Farserotii


cu Muzachiarn se incuscresc

De

aceea, dup5.

gram, ei sant amestecati


Particulantati proprn Muzachianlor se intalnesc in
graml Farserotilor 0 invers
Cum am ajuns in comu-

na, am fost intampmati


de un grup de Farseroti in
frunte cu celmcul Lambi

Spanu Ei credeau ca le
aduc vest despre deschi-

..-

scoalei romanesti,
pentru care facusera de
derea

mai multe on ceren la


inspectoratul albanez din
Conta 0 ru ii se dkluse
nici un raspuns Celmcul
fdrerot mi-a aratat i cla-

direa din comun, cea mai

mare 0 mai spatioasa, pe


care o darueste pentru local de coal rAmaneasca" Dup ce i-am asigu-

rat ca guvernul albanez

o ..L I

are cele mai bune intenth


pentru lummarea lor In

hmba r5maneasca", am
inceput s vizitez comuna,

15 Frerot dtn Dt5n4a

intrand mai intai in casa


celniculm, dupa aceea i in locuintele celorlalti Farseroti
Ca 0 la Biglisti, Farserotii din aceast comun nu trAesc
in alive (colibe), ci in case cladite in piatra, fiecare formand

www.dacoromanica.ro

PH, CAPIDAN

28

o locumta cu doua pana la patru incapen, dmtre care una este


ahuri sau plentsd (grajd) pentru vite, iar celelalte de locuit.
Mobiherul din cas este mai redus decal acela pe care 1-am
vazut in Bighti. Chiar in
locuinta celmcultu, n'am

vazut mci o scoarta asternuta pe jos Aceasta


hps se exphca 1. din
cauza anotimpului. In
timpul veni, fund intr'o

t
rs,i
IJJ

lix

continua micare, Parserotn strang tot mobi-

herul din cas 0-1 pun


bine pentru vreme de
lama In afara de aceasta, Parerotu nomazi,
care aproape cea mai

mare parte din zi o pe-

trec afara, in aer hber


kf,

la soare, i. nu intra in
cas decat numai in timp

c.

de vreme rea ca sa se
fereasca de intempeni,
nu pun prea mare pret
pe comoditat.ile i. confortul dm cas Pentru

el casa dm timpul pn, go

16

Fairero ta. din Dinita

maven]. i vern este sta?tea sau turastla (stana)


cu paretil deschni i. pe

deasupra inv alit a cu

frunzi, iar in timpul iernu tsarcu, cumap sau bufaru, in care se adapostesc oile i. caprele, facute toate din nmele de tanurd i. invehte bine cu pale
ca i. ntandra, spre a feri oile de prea multa zapada i ger 1)
1) In Dinita am aunt pentru titan data cuvantul "iatd mama" (cf

www.dacoromanica.ro

FARSEBOTII

29

Dup ce am stat o jumtate de zi i. mi-am luat in.


n

4N.

17 Moscopoleanl

semnrile de care aveam nevole, spre sear ne-am intors


in Corita.
Raporturtle albanoromcine in Dacoromama II 514) spronuntandu-se Oa
Sub aceast forma cuviintul se aude si in Cbsura (el M Beza, Pe Drumurs p 15 Casa parinteascr)

www.dacoromanica.ro

TH, CA PIDAN

30

Acum ateptam sa vad Moscopole Dei graml Romnilor


din aceasta comuna imi era bine cunoscut de la Moscopolemi
din Conta, totui tineam sa \Tad runnle unui ora care numal
cu doua veacun inamte fusese metropola culturu romanesti

din Balcam, iar faima bogatulor elementului romanesc din


acel ora, ca i multimea bisencilor ajunsesera legendare in
mintea Romatulor din Macedonia
Moscopolenu au dat elita romanismulm balcamc Din et

au iesit vestitii negutaton din cursul sec XVII i XVIII


can au introdus comertul din Apus in Balcani ti au fost
primu purtatori de cultura apuseang in Peninsula Tot ei
odata cu marele comert, au putut introduce in Balcani,
artele i meserule invtate in tan strame In fine, ei au fost
aceia care, dupd ce economicete au reuit s-0 creleze o
situatie matenala exceptional de infloritoare, s'au gandit
si la carte, infiintand in Moscopole, pe vremea aceea
cel mai populat ora din Albania, inalte institutu colare,
din care, printre invatatu romam in hmba elineasca,
ca vestrtul Calcheu, Manduca, Ioasaf, patnarhul din
Ohrida, au iesit i iubitorn de carte romaneascl scnsa.
in graiul moscopolean ca Teodor Cavalhoti, Dannl Mthah
Adami Hagi, Moscopoleanul, i, mai ales, vestitul protopop
Constantin Ucuta, care, chiar in prefata cartn sale, nu se sfi
sa spun ca scrie pentru gloria neamaltu romanesc". Cat
de setoi pentru tnnta erau pe atunci Moscopolenn, se poate
vedea din patania tanrultu student moscopolean Constantin

Hagi Ceagam, care, dup ce vizitase pentru studn Franta,


Anglia i Italia, intorcandu-se la Moscopole i neffind lasat de
parinti sa.-.1 continue mai departe studnle, a facut drumul pe jos
de la Moscopole pana la universitatea din Halle, unde a ramas

trei ani, ca sa-i povesteasca batranului profesor Tumnann


mmunatil despre multimea, viata, tiinta i comertul Aromanilor moscopolem

Iata in ce termeni ne vorbete Pouqueville despre distnigerea acestm faimos ora, pe care il vizitase numai cu doudzeci de ani dupg marea catastroa Pasteurs vigilants, ouvriers economes, ces Valaques, qui se pretendaient descen-

www.dacoromanica.ro

FARSEROT1I

31

dus des Romains etabhs dans la Candavie par QuintusMaximus, avaient releve, dans le onzieme siecle, sur les rumes

de l'antique ville des Mosches, celle de Voschopohs , et


d'un simple camp de bergers, elle etait devenue la metropole

commerciale de l'Epire On y comptait, vers le milieu du


sicle dermer, pres de quarante mille ames , et en 1788, sa
population, augmentee d'un tiers, promettait de superbes
destmees aux chretiens de cette parte presque ignoree de la
Grece. Les ecoles de Voschopohs flonssaient ; la civihsation
s'annonait, sous les auspices de la religion et de ses mmistres,
telle qu'elie partit une fois dans le monde aux bords fortunes

du Paraguay,, lorsque l'envie et le fanatisme se hguerent


pour detruire l'ouvrage de la sagesse. Les hordes mahometanes de Dagh et de Caulonias donnerent les premieres le
signal des malheurs, en commencant a detrousser et a assassmer les caravanes qui frequentaient le marche de Voschopohs De leur cte, les beys tures du Musache, sous pretexte

de secounr les sujets molestes du Grand-Seigneur, mirent


garnison dans la ville , et apres dix annees de devastations,
de rapines et de guerres, Voschopolis disparut de la surface
de l'Albame 1"

A doua zi dimineata, intovarasit de cei doi pnetem, care


ma insotisera la Disnita, am plecat cu masina la Moscopole
Am ponnt cev a mai de dimmeat, ea sa putem ajunge in comuna, pe &and lumea se afla in biserica
Distanta de la Conta 'Dana, in Moscopole este de 40 de km
Cu masina puteam ajunge in cel mult dou ore. Ins drumul

ran si podunle aproape toate stricate ne-au Impiedecat


s ajungem la timpul dont in sat. Abia pe la orele zece i
ceva, am inceput s ne apropiem de comuna De la o departare de cativa ch.lometn se vad runule vechrulm ora Este
aezat pe o campie, care se las usor in pant5. la poalele muntelui Opan, pe care loctutoni din comun il numesc muntele

Costi al Manduca"
9 Voyage dans la Grace (1820), p 392-393

www.dacoromanica.ro

32

TH. OAPIDAN

Intmderea vechmlui ora are aproape trei chilometri El era

desprtit in cloud portiuni egale de apa unui raulet, numit


raulu al DzegV, care curge din spre apus Cum patrundem

18 Moscopolean.

in ora, vreo cAtevh minute umblam cu automobilul numai


printre rume, pana cand, ajungand in mijlocul comunei, ne
oprim in fata unel gradual, unde ne ateptau cativa Romani,

care tiau despre sosirea noastra. N'am stat pe loc sa ne


odihnim aproape defel, caci la ora unu trebuia s fim la mas

la mnstirea Sf loan Prodromul, care este situata ca

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

33

la un chilometru i cevh dart din vechiul oras. Incepem s

vizitam carter cu carter In afara de temelnle clgdmlor,


dintre care unele au trebuit sa, fie foarte man, n'au ramas
decat gramezile de pietre rasturnate pe locul in care au
fost zidunle caselor Astazi, din vechea Moscopole, n'au mai
ramas decat fantanile i vreo apte, opt bisenci din cele dougzeci care s'au pastrat pang cu vreo patruzeci de ani inainte.

Fantanile erau rgspandite in tot oraul. Se pare ca. fiecare

19 Biserica Sf A tanasie (Moscopole)

carter mai mare ii aveh lantana lui Aceasta se poate vede


din faptul c azi se ggsesc fantam pnntre nuns, acolo unde
nu exist mci o cash' de locuit. Ble s'au pastrat, toate, cu
zidaria lor i cu aceeai apa bun i abundent, care a potoht setea atator Romani moscopolern de altadat, Irivioatom cartierelor de azi moarte.
Bisencile pastrate numai in cele patru zidun, cu pnspele
lungi, sustinute de cate 12 pang la 14 coloane de piatrd, se

ggsesc presarate la distante relatv man pentru putinele


case de azi, gramadite in mijlocul vechiului oras. Aproape

toate au aceeasi formg

Sant foarte lungi, avand por-

riunea dmaintea altarului rezervat numai pentru barb* mult


Dacor oman ea VI

www.dacoromanica.ro

34

Til

CAP IDA N

mai adduct decat restul rezervat pentru femei Ca sd poti


trece de la locul femedor la acela al brbatilor, trebuie sg
cobori 5-6 trepte Toate bisericile au avut catapitesme
artistic sculptate in lemn si poleite in aur Astzi aceste catapitesme, ca si amvoanele se mai pgstreazg numai in bisericile Sf Nicolae, Sf Petru si Sf Atanasie Celelalte,
care erau si. mai frumoase, au fost ndicate in timpul

2 o Mngstirea Sf Prodrom (Moscopole)

marehu rgzboiu impreung cu o bung parte din icoane si tot ce


aveau mai de valoare, de care armatele ahate In ceea ce pn-

veste Metropola", bisenca in care slujeh nutropolitul, te


apucg groaza cand pgtrunzi in ea Cum intri, la dreapta, vezi
urmele untu cuptor mare fa:cut de Francezi pe timpul ma-

relui rzboi pentru nevoile armatei Pgretu sant atat de


afumati, incat abi se vede cate o parte din figunle sfintdor Catapiteasma, tronul metropolitan si amvonul sant
aproape distruse Partile din sculpturi de pe acestea, mai
artistic lucrate, au fost toate jefmte Ai impresia e o noul
nenoncre, si mai teribild cleat aceea din sec. XVIII, s'a
abgtut asupra acestui nenorocit oras In afard de aceste

www.dacoromanica.ro

FAESEROTTI

35

bisenci, Moscopole are i doua manstin una cu hramul


Profetul Ilie" de la margmea oraulin, alta Sfantul loan

Prodrom", aezata cev mai departe de ora, inteo pozitie incantatoare

La aceasta din urma manastire, ne-am dus sa pranzim.


Manastirea este inconjurata de cldin cu camere neinimarate pentru pnmirea oaspetilor La sosirea noastra, ele
erau ocupate mai toate de famihi moscopolene din Conta,
care vemsera s petreaca lumle de vara la munte ta este
condus de o efone alcattuta din Romanh din Moscopole, din
care fac parte i. Moscopolemi aezatt in Conta Dup ce am

vizitat biserica, care s'a pastrat mai bine cleat bisencile


din Moscopole, ora fund inaintat, am pranzit Dupa masa,
dupa ce am vizitat imperjunmile din apropiere i ne-am
odihmt pupil la umbra copacilor de langa manstire, la ora
emci am pomit cu mama spre 5ipsc a, de uncle, seara,
am ajuns la Conta

A doua zi, la ora 7 dimmeata, arn pleCat la Bobo sIi a

Tineam s vad aceasta comuna locmta in cea mai mare


parte de Bulgan, pentruca mai de mult auzisem c locuitorn
ei vorbesc un dialect slay foarte arhaic 4 cu particulantap., care nu se intalnesc in graml Slavilor din Macedonia
In afara de aceasta, mai doream s'o \fad i pentru faptul
Ca intr'insa se gasete manastirea Sfantul Nicola, zidita in
1503, in care, la 1709, vestrtul patnarh Ioasaf, Aroman de on-

gine din Moscopole, fu ales episcop in Conta, inainte de a


ajunge patnarh (ultimul, de la 1718-1745) in Ohnda Im
dortigen Nicolauskloster wurde 1709 eine Synode abgehalten, auf der der beruhmte spatere Patriarch Joasaph zum
trzbischof von Koryza erhoben wurde" Inca pana azi se

pastreaza in bisenca Sf Clemens din Ohnda mitra patnarhal, impodobita cu pietre scumpe, pe care Romani]. din

Moscopole au druit-o ilustrulut lor compatriot Zu den


Merkwurdigkeiten (der Kirche des Heiligen Klemens)
zahlt eine prachtvolle silbervergoldete, mit Edelsteinen
geschmuckte Mitra, welche die Kaufleute der damals blithen3*

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDA N

36

den und schwerreichen Kaufmannsstadt Moscopolis 1727


threm Land.smann, dem grossen Patnarchen und Erzbischof
Ioasaph, gestieltet hatten" 1)

Drumul de la Conta la Bobotrta merge spre nuazdzi,


trecand pe lauga comunele Drenovo (mai vechm Drenkovo)1Mbors a, amandoua locuite de Bulgan In Mbona
se gdsesc i cateva familn de Fareroti Dup o calatone cu

mama numai de o jumtate de ord, am ajuns in comun

Bobotita este aezata pe povarrnul untu deal acopent

cu atata vegetatie, incat chiar dup ce te-ai apropiat de


ea, casele nu se vdd decat numai dupa ce ai intrat in
comund

Cum am ajuns in sat, ne-am indreptat direct spre mnstirea Sf Nicola Ad i. ne-au intampinat un batran cu o batrana, care ne-au poftit sa intram in manastire, vorbindu-ne
in chalectul literar Erau Bulgan dm localitate, care traiserd
multa vreme iti Romama Foarte multi Bulgan i Albanezi
din Bobotita traesc i azi in Tara, ca negutaton sau meseriaji Dintre Albanezi cei mai multi sant aezati la Bucureti
Until dintre acetia era i tatal scnitorulm nostru Victor
Eftimm
Dupd ce am vizitat bisenca din mandstire, am facut o
phmbare pnn comund Acl am stat de vorb cu cativa batram, insemnandu-mi particulantatile de limbd care nu se
intalnesc in grand macedo-bulgar Fara a incerch s fac o
expunere amnuntita, pe care mi-o rezerv pentru un rim
stuthu, acl ma multumesc s spun ca, dui:A cate am putut
observ eu, deosebirea intre graml Bulganlor din Bobotita
i. intre acela al Bulganlor din Ohnda, consta mai putin

in formele gramaticale i mai mult in accent In ce priete lexicul, in afard de unele forme albanezeti recent pnmite in limba, n'am putut observh minic mai deosebit de
hmba Bulganlor din Macedonia
i) H GELZER, Vom Hethgen Berge und aus Makedomen. Leipzig (1904)

pag 154

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

37

Comuna numard vreo i8o de case cu I 000 de locurton,


dintre care mai mult ca jumatate sant Albanezi ortodoci
iar restul Bulgan Spre deosebire de Bulgaru din restul Macedomei, care, in cea mai mare parte, tmeau de bisenca exarhatultu din Constantmopole, Bulgarn din Bobotrta au fost
patnarhiti, dependenti de episcopatul din Conta De aceea
ei au avut limba greaca in bisenca Astazi Bulgani din Bo-

21 Cd live FAreroteti

botita sant nevoiti sa invete numai albanezete i, mai curand sau mai tarziu, vor fi desnationalizati
Nu departe de Bobostita se gasesc si niste colibe frseroteti, in care pastoni nomazi petrec in lumle de yard' Toate
laolaltd, vreo treizeci la numar, alcatuesc un catun Inamte
de a te apropia de aceste cohbe, pe care nrserotn le numesc

alive", vazute de departe, ai impresia ca. te &esti in fata


unor cmburi de albine sau a unor cruperci man rasante din
pdmant Numai dupa ce ai intrat in catun si-ti iese lumea
inainte, vezi c ele sant locuinte omeneti. Acest fel de ae-

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

38

zan ale Parser* lor, care se ocupa cu cresterea oilor, se


gasesc raspandite pretutindem in partile muntoase din
centrul i sudul Albaniei

0 coliba, ash cum se vede in figura, are o lungime de la


cinci pana la sase metri in diametru Inaltimea ei, socotrt
din varful cohbei pana la pamant, abia trece peste trei metri.
Insa inaltimea partilor laterale este mica De aceea, la intrare, trebue s fu cu bagare de seamd, ca O. nu dai cu capul
de parete Deschizatura pe unde mtn in cohba, ca inaltime,
este mai mica decat statura nujlocie a unei persoane, lar grosimea peretilor nu trece peste zece sau cmcisprezece centimetn
Colibele se fac din crengi de lemn impletrte si din pale Partea
superioara este acopenta cu pale Lisa exista i colibe, cum

am vazut in Muzachia, care sant facute numai din crengi


simple sau tencurte cu pamant
Mobilierul unei colibe este redus la stnctul necesar catevk
toale de inveht, gramdite unele peste altele, stau intr'o parte

a intrarn, iar in cealalt parte razbortil de tesut In paretele din fund, la mijloc, este vatra in care se gsesc mai multe

vase pentru fiertul laptehu sau preparatul mancarn 0 caldarus atarnata de un carlig fixat pe acopensul cohbei,
st aproape in permanenta suspendata deasupra vetrei
Pe jos, de obicem, nu-i asternut mimic Nurnai cand vine cate

un strain, in semn de cmste, i se intmde o velinta, ca sa se


aseze

De altfel, Farserotu nostn, ocupati aproape peste tot cu


turmele i obicmurti sa petreaca toata zma gall in aer hber,
nu simt nevoie de comoditatile cu care sant obicintuti
iratii kr cu viata sedentard asezati in targun i orase. Farse-

rotul pastor infra in cold:A nutnai in timp de vreme rea


Incolo, mdnanca, petrece, se odihneste i doarme afara,
zma ca i noaptea, intim pe larba verde De aceea, desi cuvantul pat" exist In gralul lor, totusi obiectul le lipseste
Patul la ei, in tunp de ploaie, este rogopna sau vehnta aster-

nuta, pe pamant Farserotul, sarac sau bogat, cat tiny se


ocup cu cresterea oilor, duce viata nomada, ash cum
am descns-o in studiul meu Romdnii N omazi Cum se aseaza

www.dacoromanica.ro

III011aStlYal
CJ
7.0

2 2 klulsul oilor 91 preparatul cascavalullu la Fillserola

www.dacoromanica.ro

TL CAPIDAN

40

la ora

i incepe o alt ocupatiune, o rupe cu viata de

munte i repede se obicinueste cu noua viata, oraseneasca

Ceva mai departe de catun se afl i o stane" (stana),


facuta din plated, in care se fabrica cascavalul Cerand nnfor-

matium despre prepararea lin, am aflat ca ea este identica


cu a pastonlor romani din Pind asezati in Vena 1)
Spre seard, dupg ce am vizitat, in Bobostita, mandstirea

Panaghia", ne-am intors in Conta.


Din Conta trebui sd-mi continuu drumul mai departe,
in centrul Albaniei Insa a doua zi era targ, din care cauza
mi-am amanat plecarea inca pentru o zi dou, cu nadejdea
ea in zma targului era s dau de Farseroti veniti din comunele mai indepartate Inteadevar, in zma urmatoare,
sculandu-ma dis-de-dimmeata, am gasit plata plind cu. Far-

seroti veniti, umi de pnn calivele Duvxri, Peotopapa


(alb

Chiafsdz (alb Qaf ezezi), altn din Bitcucht


Bithkuq), Grabovia i Remeni, in fine,

cativa chiar de pnn imprejunmile orasultu Premeti


In plata mai intotdeauna eram intovardsit de cei doi
pnetem ai mei Const Zega i Aram Treeand pnn targul
unde se vmde lana, intr'un colt, am dat de mai multe Farseroate mai in varst, care sedeau in dosul unor saci marl,
plim de lana Vromd. s mtru in vorb cu ele, le-am intrebat

de unde sant Una din ele s'a grabit sa-mi faspunda di


mva" (de nichen) Cum de nicaen, le-am intrebat in dialect

Vara nu aveti locumte, unde stall mai mult vreme0 Azi


aua him, mane aco" (azi santem aid, maine incolo) nu-a
raspuns batrana. Acest raspuns scurt i cuprmzator
lamunt intreaga problema a nomadismului farserot, confirmandu-im parerea expusa mai pe larg in Romlinit Nomazi.
Altun de Farseroti, in plata", se afla un numar mare de -pram albanezi, vemti din intenorul Albamei centrale In fata
acestei multmu, mi se infatish cel mai potrivrt pnlej ea sa-mi
9 Despre felul cum se fabrica branzeturile i in special cacavalul,
am vorbit pe larg in Romdszat Nomazi, Capffolul Suzrea oiler hi munle

pag 96

www.dacoromanica.ro

FARSEROTH

41

fac o idee despre tipul Albanezilor, fata de Fareroti i de_


celelalte elemente din Albania
Ceea ce vizitasem pand acurn, nu era, propnu zis, tentonu
curat albanezesc Sate le bulgareti de-alungul oselei FlormaBighti 1) constitue o prelungire a elementulm slay din Ma-

cedonia vested, pana la gramta tentonilor albaneze De


asemenea cele trei comune Mbona, Drenova, Bobotita reprezinta ultima prelun-

gire a elementulm slay


ajuns pana aproape de
povarrnul muntilor albanezeti Nu vorbesc
despre Romani, care, ca
element flotant, se gasesc

raspanditi pretutindern
In ce pnveste, mat intat, pe Fareroti, pentru
ca s poti cunoate tipul

I.

.
.

lor, nu al neaparata nevole sa cutreen toata Albania central Este des-

tul sa asisti in zilele de

5.

targ la Conta In acest

ora, alatun de Fareroti,

al pnlejul s cunoti 1.
pe Moscopolem Daca al

posibilitatea s te duci
i in Moscopole, atunci ii

23 Fdrleroate din Conta

poti cunoate i la ei a-

casa Dar chiar cei din Conta ajung spre a-ti puteh face
o idee despre deosebirea care exista intre unn 1. altn
Farerotul, aa. cum 1-am cunoscut pentru intaia data in

targul din Conta i am continuat s-1 studiez in intenorul


1) B i g la It, dupa cum arata i numele, a lost, la sagas, o comma
bulgareasca Astan aproape mai WO Bulgarn sant albatuzati Se gasesc
numai oriel, familii can continua sa vorbeasca bulgarete

www.dacoromanica.ro

TII CAPIDAN

12

Albamei, este mai desghetat decat top Romanu din Peninsula Balcanica El este foarte mobil, cu miscari degajate,
spontan la vorba si. cu o bogatie de gestun, in care poate
numai Grecul il intrece Statura lui este mijlocie. Pe multi

i-am vazut cevh mai scunzi, insa aproape tori brum, cu


trasaturile regulate, cu ochii negn si. cu pnvirea agera.
Peste tot, ca infatisare, el reprezinta poate tipul cel mai
frumos la tulpirule romanesti din nordul Penmsulei Balcanice. Mild se tocmesc in plata, ei vorbesc tare, cautand
prin orice mijloace s convinga pe cumparator Femeile lor

nu se deosebesc de barbatu Ele sant mult mai spnntene


decal Gramostencele din comuna Livadz, pe care le-am
vazut in calgtona mea din Meg len Numai ea sunt prea
muncite. De aceea ele pierd foarte mult din frumusetea
lor si, din acest punct de vedere, sant infenoare barbatilor

Fata de acest tip, poate, umc intre Romani]. din Peninsula Balcanica, pentru care Weigand a afirmat ea el se poate
compara cu soldatul legmnar roman" 1), Moscopoleanul se

deosebeste mai intai prin lipsa de rusticitate in apnea-tun


si in miscan , aceasta nu numai la cei asezati in Conta,
ca elemente ordsemte, ci si la Moscopolenn din sat Moscopoleanul nu vorbeste tare si. mci nu trece peste masura
gestunlor obicinuite In afara de aceasta, ca temperament,

el este mult mai limstit, iar in vorba foarte masurat In


special femeia moscopolean iti face impresia unei matroane Chiar la tail, in Moscopole, ea umbra' imbracata.
orseneste, purtand pe cap un ember" negru, iar pe corp
o rochie neagra, peste care vine o scurteica, lama captusit

cu ilmadz", Jar vara fara captuseala. In ce pnveste statura, n'am putut face o deosebire intre umi si altu Ca toti
Roma= din Peninsula Balcanica, ei au o statura mijlocie ,
la unu chiar peste mijlocie, cu culoarea fetu mai putin brun

cleat la Farseroti Acestia par part* la fata si din pncina


1) Der Vergleich mit einem romischen Legionssoldaten lst ganz am
Platze" (Weigand, Die Aromunen I p 259)

www.dacoromanica.ro

FAWROTII

43

drumurilor Printre Moscopolem am vazut i tipun blonde

Intre Parser*, acestea sant rare de tot


Cu totul altfel se prezinta Albanezn In prima zi, cand
am ajuns la Corita, am avut pnlejul st, cunosc in numar
mai mare in restaurantul otelului la care de scinsesem Erau
vreo treizeci de persoane, toti Albanezi Tipul lor m'a sur-

prins, mai intai, pun culoarea fetn, dupa aceea i ca statura. Albanezul nu este blond de tot, insa de culoare mai
desclus, care il deosebeste de Aroman De asemenea el
este de statura mai inalt Cu cat inaintezi mai in spre nordul
Albanim, cu atat dai de staturi

i mai inalte Eu nu m'am

dus decat numai pana in Durazzo i Tirana Insa toti aceia

pe dare i-am intalmt in drumul meu, incepand din Elbasan, Cavaia, Pekini, etc , erau Inalti i uscativi Multi dm
.
ei
ammteau tipul Sarbului Pe Sarbi Ii vazusem in numar mare la Salonic, in timpul marelui razboiu, cand armata sarba din insula Corfu, refacuta, trecea pnn Salonic
spre gramta Serbiei
DE LA CORITA LA ELBASAN
DRIIMUL SPRE POGRADET - LA,CUL OHRIDA

NAM

MANAETIREA SFANTOI

COMITNA LINI

A doua zi dimineata, la ora 4, am plecat din Conta, luand

drumul spre Pogradet Mai intai o luaram pe soseaua


care duce spre Flonna, continuandu-ne drumul spre miazanoapte pana spre Disnita i Pleasa, pe unde trecuseram la so-

sirea noastra in Corita. Dupa aceea, apucand drumul in


spre apus, am lsat lacul Malic la stanga, incepand sa
suim pe povarnisurile muntelui Sucha Cum am ajuns
la o inaltime de vreo still de metn, dinteodata aparii
inaintea noastra marele lac Ohrida, cu fata lui intmsa
ca o panza

de argmt Am facut semn soferului

sa

mane mai incet, spre a puteh gusta din frumusetile unei


privelist cu adevarat incantatoare. De la inaltimea in care
ne gaseam, Ii puteam vedea toata intinderea. Noi fiind

www.dacoromanica.ro

TH. CAP1DAN

44

la extremitatea lin sudica, nu puteam zdri cu ochml liber


cleat tarmunle din dreapta i din stanga ltu Extremitatea
nordica se pierdeh in zare, acopenta de o ceata deasa, care
incet-incet incepea sd se ndice Acum incepem sd coborim
de pe deal Suprafata apei ia dimensium i mai man,
iar pe tarmul stang al laculm, in spre rsdnt, apare

vestrta mnstire Slantul Naum, imbracata in haina

2-0-4-0

*1

.1
10,

liffr

Al
I-

000r..7
Oft

24 Pogradet

ei alba ca zpada i inconjurata cu atata verdeata, care


se oglindete in fata lucie a lacului limtit Nu santem decat

la apte km departe de ea De aci inamte drumul merge


coborind, pe o osea bine ingnjit, pana ajungem la tarmul
lacului Mai mergem Inca vreo trei km i ajungem in

Pogradet Aci ne opnm putin ca s vizitm orelul.

Pogradq (alb Porades) se intinde in forma de

amfrteatru pe panta unm deal inalt, in fata laculm Ohrida


De la Pogradet pana la man'astirea Sf Naum nu sant decfit

4-5 km Locuitorn din Pogradet n'au vole s se clued la


manstire, deoarece ea se afl pe tentoriu sarbesc Iugoslavia i-a intins gramtele, in aceast parte a Peninsulei,

atat de adanc in tentornle albaneze, incat bietn locuiton


din imprejunmi, care alta data erau obicinuiti in fiecare

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

45

an s facd pelennaj la manastirea din Ohnda, acum, din


pi-1=a greutatilor ce 11 se fac la trecerea frontiern, se
multumesc numai s'o admire din departare
Astazi Pogradet este resedinta subprefectului din Conta.
Are vreo 450 de case cu 2500 de locurton aproape top Albanezi, dmtre care mai mult ca jumatate sunt ortodocsi
In Pogradet sant si 30 familii romanesti Toll sunt rOrseroti vemti din mtenorul Albamei Stand de vorba cu
doi batrani, care vemsera cu lana in targ, am aflat ca

aproape mai tori sant din Co Ionia i Muzachia

Graml lor nu se deosebeste de acela al celorlalti Parseroti,


pe care 1-am studiat in Conta
Dupa ce am vizitat tot orasul, mi-am contmuat drumul
De astadata soseaua ne ducea de-alungul lacului Ohnda,
trecand pe lang catunele albanezesti cu locurton musulmani

M61,1411,0'1,

Udeini0i, 1. Pzscupat 1,

pana cand am ajuns in comuna mai mare Lint Drumul


cu masina, cu mteala potnvita, de la Pogradet pana la
aceast comun este aproape de doua ore Lint are aproximativ 150 de case cu locuiton albanezi, dintre care jumatate sant crestini ortodocsi, jumatate musulmam Profrtand de faptul ca., la intrarea noastr in sat, se gseh un
grup de barb* si femei la petrecere, am opnt masina, ca
s ne aprovizionam cu apa
Intrand in vorba cu ei, mi-au aratat ca satul lor este
singurul cu locurton albanezi crest= De aci inainte, cu
cat inaintam pe intenorul Albarnei, cu atat elementul crestm
dispare Intrebandu-i daca. top. Albanezn sant din localrtate,

mi-am raspuns c unn sant veniti din intenorul Albarnei


Dintre Albanezn musulmam sant catevh familn care isi

trag onginea din comuna 5 ei mitra (alb Shemitra


din lat sanctus Demetrius), tinutul Grams, in
judetul Elbasan
Dupd o ora si mai bine de popas, am pornit mai departe
de astdata in spre apus, urcand in panta un deal care se

ndich dinaintea noastra De pe acest deal ne-am aruncat


pnvinle Inca odata asupra laculm Ohnda, care se vedea

www.dacoromanica.ro

TIT. CAPIDAN

46

acum in intreaga lin intindere Mi-aduceam ammte de


aceeai impresie pe care am avut-o in 1900, cand, intr'o
excursie facut cu mai multi profeson de la hceul roman
din Bit() ha pe muntele Peristera, ajtmgand pe varful mun-

teltu, am avut in fata noastra. lacul Prespa Vedeam cu


ochiul liber aproape toate aezarde omeneti din prejurul la
cului Numai oraul Ohrida, care se afla aezat la extremitatea nordica a laculm Ohrida, nu se vedea. Acum, de pe inaltimile dealultn in care ne gasim, zarim in departare I oraul

Ohnda, invalurt intr'o ceata uoara De la manstirea Sf


Naum pand in Orhida, in hnie dreapta, nu sant decat treizeci

de clulometri Ins urmarind drumul de pe trmul laculin,

distanta trece de patru zeci de chilometn Mai in spre


stanga, la extremitatea nordica a lacului *i. numai la o
departare de vreo zece chilometri de Ohnda se vede
oraleltd

Struga,

locuit de Bulgan, Albanezi

Ro-

mani

Acum incet-incet suim pe cotitunle muntelui M o cr a,


care se inalt majestos in fata noastra Intram in vechea

wsea VtaEgnatta, care unea, pe vremun, Dyrrachium


cu Thessalomke Ea pornek din Durazzo, de pe tarmul
Adnaticei, trecea. pnn Elbasan, i, ajungand in punctul in
care ne gasim noi, o lila imprejurul laculm Ohrida, trecand

pnn Struga, Ohnda, Bitolia, de uncle apol, prin EdessaVodena, ajungeh la Salome Pe acest drum am umblat
dupa ce am ajuns la Tirana
Nita in comuna Lini mai intalneam cate un catun in
drum De aci inamte Ora in Elbasan nu se vede nimic
Daca n'ar fi s dam de cate un grup de chervanagn farerati, care yin cu marfunle lor spre Conta, tot tinutul, cu
frumusetde lui sdlbatece, ar parea pustm
Dupd o ora de drum, tot continuand directia spre apus,
ajungem la izvoarele raului .5c um bi De aici se vad cu
ochml liber inaltandu-se spre miaza-zi muntu Camia,

mult mai inalti decat Mal I that e din tinutul Conta


Scumbi avorate din aceti tnunti, curge in spre directia
de miazanoapte pana aproape de comuna Diura, aproape

www.dacoromanica.ro

FAWROTI1

47

de Elbasan , dupa aceea o ia in spre apus si se varsa in Adna-

tica Acum mergem de-alungul van acestm ran, a carei lar-

gime nu trece peste 10-15 metn Apa pe alocun nu este


adanca i raul curge hn strecurandu-se pnntre codn care
ajung la inaltimi destul de marl On de cate on trecem

1.

*.
6

25 UstrIn1ot1

peste un pod, ne tmem bine de automobil, de teamd ca


sa nu ne prabusin in apa Podunle de-alungul acestui
rau sant acute din stalpi si traverse atat de subtin, incat,
la pnma vedere, ai impresia ca treci peste niste punti de
chibntun In fine, ajungem in comuna Diura i, fard a
ne opri, ne continuam drumul mai departe pe soseaua
care serpueste dealungul raului Pe la amiazi, santem in
Elbasan, patna liii Chnstoforidi.

www.dacoromanica.ro

48

TH. CAPIDAN

4 DR LA ELBASAN LA TIRANA
ORA5ITL ELBASAN - ALBANEMI MITSULMANI BEKTASI SI 3IEVLEVI - MUNE
DE LOCALITATI DE ORIGINE CRE5TINA - APOSTAZIA LA ALBANEZI - MENTALITAPEA ALBANEZITLITI MIISULAIAN
PEKINI - CAVAIA

Elbasan, cel mai nou dmtre oraele vechi din Albania,


nu este aa de mare El numara zece mn de locuiton, dintre
care peste o mie sant Romani, iar restul Albanezi musul-

sulmani Este aezat pe o campie acopenta cu padun de


mashm Oraul este dragut pe din afark din pncma vegetatiei
abundente pe care i-o dau padunle de mashni Cum ptrunzi

inauntru, ai impresia Ca te gaseti intr'un ora dm Asia


centrala Chiar de la intrare in ora, pe uhta prmcipalk nu
vezi cleat doua. irun de zidun lungi strapunse la distante
mici de cate o poartk in dosul carora se ascund case scunde

i urite, fara mci o fereastra pe strada In centru, unde se


gasete plata, se rnai afla cladin cevh mai rasrite Dar
peste tot, impresia ce-ti face oraul este sumbra i te-ai
simti fencit, dacd ai putek scaph fara sa fn nevoit sa inoptezi in ora
Elbasan este centrul fotilor Albanezi cretmi de alt
data, care, dupa ocuparea Albamei de ctre Tura, au trecut
in massa la Islamism Chiar oraul este o creatiune a sultanulin Mahomed II

Dupd religiune, poporul albanez se imparte in cloud


Albanezi cretim, al caror numar abia dac trece peste
200.000
vorbesc numai despre Albanezn din Albania i
Albanezi musulmam, care trec peste 500 000 Dintre cre-

tim o treime sant catohci


Dupa regiune, Albanezn musulmam ocupa mai mult centrul Albaniei, iar cretinn ortodoxi sudul , in extremitatea
nordica se gasesc Albanezn catolici
Intre Albanezn cretini -1. Albanezn musulmam se gasesc ak numitu bekta#, o sect a Albanezior musulmam,
care sant pe jumatate cretini pe jumatate musulmam, i
cred in metempsihoza. Centrul lor cste Elbasan Dar,
dei numarul lor nu trece peste 6 7 mu, ei s'nt fa's-

www.dacoromanica.ro

FIMEROTII

49

panel* de la Croia pana in Arghirocastru. Bektan tree


pnntre Albanezu musulmam de schismatici pentru cti ei,

4,

26 Castramot

de,i cred in marele profet, nu dispretuesc nici inVatAturile lui Hnstos Mai putin nurneroi decat Bectaii sant
Mevlevn, o altA sect de Albanezi musulmam, care se
Dacoromanla VI

www.dacoromanica.ro

50

TH CAPIDAN

deosebesc de cei dintai in ritual si mai ales in felul cum


ii fac rugaciunile 1)
Albama fhnd, durd expresia liii Iorga, o tard pe jumatate rtalian, ca una care, in intreaga ei configuratie geograflea' ,

tine de Itaha 2), la inceput, tineh de biserica de la

Roma In sec. IV intAlmm in Scutari pe episcopul Bessus 3)


Abi in secolul al VIII, cand impratn bizantini au
reusit sa-si intinda dominatia pAnd in partea de miaza-

noapte a tarh, legaturile dmtre bisenca albaneza i biserica romana fura intrerupte, iar episcopii din regmnea Scutan fura supusi junsdictiunn mitropolitului din Durds
(Durazzo) Aceasta stare a tinut pfina in sec. XI, cnd hiserica de la Roma reusi s infiinteze un arhiepiscopat in
Antivan, care exista i astazi, si de care tin toate episco-

patele din nordul Albamei. De aci inainte influenta bisencii ortodoxe se margini numai in centrul i sudul Albaniei, prin mitropoha de la Ohnda, care in 1762 fu unita
cu Patnarhatul din Constantmopole 4)
Din acest punct de vedere, ceea ce intereseaz pe cercettor este faptul ca, mai mult ca in once alt tara din
Pemnsula Balcanica, crestmismul albanez, redus azi la pro-

portu ash de Imo, alta data a dus o viata foarte intensa.


Despre aceasta ne dau lamunn nu numai terminologia
bisenceasca care, ca si la Romam, este de ongme crestina, 5)

ci mai cu seama multimea numelor de localitati luate


din domernul rehgios In pnvinta aceasta Albania poate fi
socotrta ca tara cea mai bogata in nume de localitati de ongine

crestina veche Pe unde treci, trebue sa dai de cate un


9 T, BELENICA. Shq/prza me 1927, p CXLVII , ANTONIO BALHAO0I,
L'Albarza, p 299

2) N IORGA. Islam rdsbasuluz balcanzc, kepi pulite la Umversitatea din


Bucuresti, 2925, p 43
2) A DEGRAND. Souvensrs de la Haute-Albanse Paris (1902) p 269
4) CONST JTEECEK, Albansen sn der V ergangenhea In Illyrzsh-Albantsche

Forschungen de Dr Ludvig von Thall6czy


6) Cf cuvintele prtft, sherit, 1ishtr, mesh& llter, etc. din lat presbiter,

sanctus, cristianus, missa, altarium etc (Vezi despre aceasta R HELBIG


The aalsemschen Elements sm Albanesischen, p 104)

www.dacoromanica.ro

FA REROTI I

51

nuune local, botezat dupg numele uniu sfant i ceea ce


pare I mai important, este faptul ca cele mai multe nume
din domeniul religios se gasesc tocmai in tmutunle in care
elementul crestin a fost suit de catre Turci sa treaca la
aslamrsm.

Astfel, pe child in partile de miazanoapte ale Albamei,


de unde crestinismul a iradiat pentru intaia data nu numai
in Albania ci si in intreaga Peninsula Balcanica, avem
numai dou nume de localitti . 5dnghini (alb Shengiin i), denvat din s ci m (lat sanctus) i Ghini (lat
Iohannes), in distnctul randi din tmutul is inlita, si 5 dn-

mrtia (alb Sh nmrii a) denvat din lat sancta Mana,


in distnctul Mal i zi (muntele negru) din tmutul Puka,
amandoua in regiimea Scodrei, din contra, in tinuturile
Tiranei u Elbasanului, in care elementul crestin este representat numai prin Aromam, avem 15 nume de localitti.
Dmtre acestea in Elbasan in-thin= 5dmili (alb Sh

milli) sfantul Ihe", o comun mare situata in districtul


Cermenica, cu o populatie albaneza de rehgie musulmana
Cu numele csi m i ii exista in tinutul Elbasan i un a:tun
mic locuit de Albanezi mahomedani ca i un =me de munte
Kodra e 5imilit, codrul lui Sfantul Ihe" Dupa

aceea 5dmitra (alb Shemitra) sfantul Dunutru",


comuna in distnctul Gramsi, locuit numai de Albanezi

musulmani 5incola (alb Shlnkolla) sfantul Niculae" (cf dacor Sdnnicoard"), comuna situata aproape
de orlselul Pekim, in drumul de la Elbasan spre Cavaia, cu

locuiton =mai musulmam, 5 inapremte (alb Shin a-

premte) sfnta Vmere" (prernte in

alb Vineri")
un catun de 15 case Alte dou catune cu numele 5 i n apremtese gasesc in Arghirocastru , iar un munte Kom a

dnpremte exista in tinutul din Elbasan. De ase(alb Shinion i) sfantul Ion" si

menea 5intoni
5inghin I, care

se gasesc si in regmnea Scodrei In


afard de acestea, avem i cloud formatmni mai nota, pro-

babil, refacute dupa cele vechi, 5inelmas (alb Shinelm a s) din pn sfant" i Elmas nume turcesc, un
4

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

52

calm nuc in care se gsesc i cretim , 5imr i z a (alb.

Shimriza) Sfantul Riza", cu locinton numai maimmedani

In Tirana avem urm6toarele trei nume de locahtti ,

5dnghint Sfantul Ioan", despre care s,a vorbit mai


sus Cel mai marel este 5 dnghi iii e madh (Sfantul Joan
cel mare), iar celelate dou'a mai mici 5 cinghini e vogtil
(Sfantul Joan cel mic) i 5 dnghint, toate situate in
apropiere de Tirana i cu populatium musulmane 5tingherght sfantul Gheorghe" poart numele suprefecturet
din Tirana Un 5 cingherght se afl i in Malacastra
5

cimrita (alb Shemerty a)

din lat

Sancta Maria,

comund mricic in distnctul 5 eingherght Un munte


cu numele 5einicir% (alb Shenmeri) se gg.sete in

Mat din tinutul Dibra 5hinkolla (alb S hinkol la)

in tmutul Petrela in Tirana, astzi un catun cu cteva.


case

Coborind in prtile din spre miazAzi, numarul numelor

de localitti cu nume cretin scade In schimb, numarul


Albanezilor musulmam, care locuesc in ele se mentine.

Incepand de la rsnt spre miazazi, in tmutul Conta


avem un smgur nume 5dncolassi (alb Shenkolass I)
sfantul Nicola" din distnctul Bighti Este locuit numai
de Albanezi mahomedani

In tinutul Berat avem apte nume de localitati 5ingherghi (alb Shingiergi) Sfntul Gheorghe", cAtun
situat in Tarcam din Malacastra, loctut numai de albanezi

musulmam, 5ingherght, cAtun cevh mai mare cleat


cel dintaiu in Libofa din Lunia, locuit numai de cretim.

Alte dou 5 lingherghi snt situate unul in NicaiMertun dm Tropoia, altul in Bituci din acelai tinut Primul
are loctuton cretim, cellalt lociuton musulmani Doug.

&tune poart numele 5inpetcYr (alb Shrnpiete r)


sfantul Petru", locuite de Albanezi cretini i musulmani.

Un alt

cimbetra (acela cu 5inpetdr) se afld in

Berat, pe muntele Tomor Un nume de munte 5 cm piet ci r

(alb. Shenpi et e r) exist in Mat, in tinutul Dibra In

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

53

fine 5incolassi, despre care au vorbit mai sus, se afl


situat in Libofa din Luma, cu locuiton crepin In afara
de acestea, mat avem doua formatium noud 5inelmasi
(Sf Elmai) in Lunia, cu un mic numar de locmton mu-

i 5inimlacht, (Sf Imlachi) cev mai mare,


situat in Libofa, cu loctuton cretini
In Arghirocastru avem numai trei comune cea mai
sulmani,

mare

este Sinapremtia (alb Shinapremtia)

Sfanta Vmere" in regiunea Gram, cu locuiton musulmani

5dnvasilt (alb Shenvasili) Sfantul Vasile", sat


cevh mai mare, situat in Delvm i 5 einandrita (alb

Shenendrica) Sfantul Andrei" (dmunutiv) in Ciamena,


amandou loctnte numai de Albanezi cretim In tmutul
Curve le din Arghirocastru se mai afld un nume de munte

Sdndrens(a (alb Shendrenica), identic cu Sat-fandrita


Trecerea poporuhn albanez la Islamism nu s'a efectuat

dinteodata Ea a tinut veacun de arandul Dupd Hopf, cei


dintai care, dup moartea lin Scanderbeg, au imbratiat
islamismul cu scopul numai de a-i 'Astr pnvilegnle
avute din timpul Albaniei hbere, au fost efii de clanun.
Dupg ei a urmat poporul Acesta nu i-a parasit credinta
stramoeasca decat numai de fnca beilor turciti In afara
de aceasta, cu trecerea lor la mahomedanism, ei ajungeau stdpamtorn raialelor cretine, inzestrati cu atatea pamantun cat
puteau s prade de la fratn lor rama1 cretini Astfel tinutul

Cermenica din Elbasan a imbratiat mahomedarnsmul in


timpul revolutiel franceze, iar cea mai mare parte din Laberia,

abia la inceputul sec XIX, in timpul lui Ali-Paa Acei


dintre cretim care nu voiau sa tread. la Islamism, din
catohci se faceau ortodox]. Numai Mirditn i Malisoni din
nordul Albaniei i-au pastrat cu arma in mand confesiunea
catohca Albanezn din Himara au ramas cretim pang in
secolul XVIII Alma dup aceasta, au trecut la Islamism 1)
De altfel, sentimentul religios la Albanezi fiind mai
1) Ven FAN S NOLL flitstor2a e Skenderbeut, cap IV, p 271

www.dacoromanica.ro

54

TH. CATIDAN

superficial decal la celelalte popoare balcanice, cazurile de

apostazie la ei au fost mult mai frecvente In privinta


aceasta Pouqueville, in opera sa Voyage dans la Grdce, ne

povesteste o intamplare care ilustreaza perfect de bine


usurinta cu care Albanezu treceau de la crestimsm la mahomedanism In 1760, locuitorn crestim ai until intreg
tinut dintre Berat si Premeti, in care se aflau vreo 36 de
sate, sufennd prea mult din partea Albanezilor musulmani
din satele vecme, voiau neapdrat sa scape odata de nenorocinle care ii amenmtau Intru cat Paste le se apropiau si ei

intrau in postul mare, s'au decis s tina postul cu toata


stncteta, crezand in felul acesta ca. Dumnezeu le va veni in
ajutor, ca sa-i scape de fratn lor musulmani Insa Paste le
vemed si soarta lor ramase tot aceeasi Atunci, dupa o intelegere comuna, au chemat pe hogea din locahtatea vecma

si imediat au trecut la mahomedanism A doua zi, inarmandu-se pana in dmti, s'au repezit asupra satelor de unde
le venea necazul Acum ei erau mahomedam si puteau sa
se rdzbune ! Alta data un intreg tnb din valea Drinultu a
trecut la Islamism, pentru motivul ea' preotul dinteo comuna mai mare nu incepuse slujba rehgwasa la bisenca

la ora fixata de seful tnbului. Cazunle se pot inmulti la


infmit 1) Fapt cert este ea' poporul albanez a fost predispus

Ia apostazie mai mult decat ceilalti crestini din Balcam,


in special, cleat Aromanii, care traiau in nemijlocit atmgere cu ei. Iar aceast predispozitie nu venea atata din dorul
de a-si pastra hbertatea, cum interpreteaza. Albanezh musulmam, cat din donnta de a continua mai hber actele lor
de brigandaj.
Roadele acestei apostazii se vad astazi in gradul mai
inapoiat de cultura, in care se gasesc musulmanu Albanezu
care au avut nenorocirea sa treaca la Islamism, odata cu
noua credinta, isi insuseau si viata stapanitortlor onentali
1) Ven despre aceasta Fr Gibert, Les pays d'Albanse et leur histoire.
Pans, 1914, p 36 sqq si Paul Sieberti, Albarnen stud die Albanesen. Wien
1910, p ro8 sqq

www.dacoromanica.ro

FARSER0TI1

65

care, fara multd mun Ca, asteptau sa le vind totul de a gata.


Duhul oriental a patruns atat de adanc in firea Albanezulta
mahomedan, incat ramai mmit de prefacerea la care a fost
supus. Pentru ca cinev s poata vedea aceastal deosebire,
nu este nevoie s strabata toata Albania Ajunge sa viziteze

un oras locuit de Albanezi mahomedam


basan sau chiar Pekmi

cum ar fi El-

si unul lociut de Albanezi crestini

cum ar fi Conta sau chiar Berat. In cele dintai va veded


tipul celui mai inapoiat oras asiatic, in cele din urma, va
da de un progres simtrtor in intretmerea mai curat a strazilor ca si in aspectul cldinlor
$i, dup cum aceast deosebire confesional a lsat urme
adanci in firea Albanezuhu, tot ash ea a reusit sa.-1 schimbe
si mentahtatea Albanezul mahomedan se socoteste mat
intai turc si dupd aceea Albanez In privinta aceasta, dupa.

cat am putut intelege, mare incurcatura ii aduce limba.


El iti aduce aminte ca, nu este Turc, numai cand vorbeste
albanezeste si nu stie & spun mci o vorba turceasca.
Dar eau ii pare ea nu stie turceste Desigur c si in pnvinta aceasta trebue facuta o deosebire intre Albanezul
orsean, mai inaintat in culturd, si tranul incult Sant
foarte multi dintre cei dintai can 41 dau seama de situatia

lor nenorocit, creata numai de religie La acestia nu se


poate vorbi despre fanatismul turc Cu toate acestea, mci
ei nu-si schimba bucuros calpacul negru, care nu-i decat
un simplu fes turcescc, cu palana europeand Totusi trebue
s recunoastem Ca, sub actualul regun, se depun silinte
uriase pentru apropierea &litre musulmam si crestim Pentru.
a evita fnctiumle ce s'ar putea produce la anumite ocaziuni intre unii si altn, dupa noua constrtutle, micul regat

nu are o rehgie de stat Te gjth fet e besimet ne vendm


tone, Jane te nderuara dhe hria e usthtn nut dhe e praktimit te jashtme te tyre esht e siguruar" (in tara noastra
once credinta este respectata si hbertatea exercitrului ca
si practicarea ei in public este asiguratl). De asemenea
n'am putut constata nicio neintelegeie intre crestini si.
musulmani in chestii religioase. Din contra, in ziva cand

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDA111

56

biserica ortodoxa albaneza a reusit sa se emancipeze de


Patnarbia din Constantinopole declarandu-se bisend antocefal, actul a fost salutat cu o egal bucune atat de Albanezn crestim cat si de cei mahomedam
Aceasta qilinta de intelegere se poate urman niai ales
in literatura Albanezilor musulmani Schipitarul este Schipitar, inainte de a fi musulman sau crestm Ce a fost atunci

and a avut credmta hu propne, credmta Pelasgilor,

aceea fu i in momentul cand a trecut la ciestinism, si tot


aceea a rdmas cand a 'lir bratisat mehomedanismul Pe

Schipitar credmta nu 1-a schimbat de loc, caci el intotdeauna a pus si pune nationahtatea inamtea credintei" 1)
In manualele lor de religie, au un capitol special pentru
viata .51 invatatunle lui Isus, inchemd ca, dad rehgia
crestina ne invat s castigam viata vatoare, religia mahomedana ne indeamna sa ne ca5tigam atat pe cea de astazi,

pun aparatea patnei, cat si pe cea -virtoare, pun fapte


bune 2)

Dar dacd Albanezul cre5tm sau musulman este hpsit de


adevaratul sentiment rehpos, in schimb el si-a pastrat
aceeasi noblete de suflet, atunci cand un strain se vede ne-voit sa-i ceara ospitalitatea Pentru Albanez nu exista zi mai

fencita decat aceea in care a putut &dui i ospat pe un


strein Si tot asa nu-i durere mai mare pentru el decat
atunci cand, primind pe un nenorocit in casa, din cauza
saraciei, n'a avut cu ce sa-1 ospateze In privinta aceasta
se povesteste un caz tipic, care ilustreaza de minune
mannimia sufletului albanez In tmutul 5codra (Scutari)
stapanea pe vremun vestrtul satrap Mustafa pasa, numit
Busatli Intr'o buna zi i-au adus inamte pe un brigand
vestrt, care bagase spaima in Albania de nord Satrapul,
1) Shqmtan esht Shqmtarp erpara se te jete Myshman a i Knshtex
C-ka kene kur lash besen e tij, besen e Palasgevet, ay qe si u be Knshter,
av esht edhe si mon besen e Muhamecht Shqmtann feja nuk e ka ndryshuar fare, se ky, perpara fese, ka vene e ye kurdohere kombesm" (T Se-

lenica, ib, p
')

CVI)

Ct Them Praticke Bestmtare, Shkoder, 1927, p

www.dacoromanica.ro

88

VAR$EROTII

57

multu nit ca. a putut, in fine, pune mana pe el, fara sa-1
judece, i-a comumcat sentinta de moarte Insa vazand pe
brigand prea putm impresionat, 1-a intrebat daca a fost
vreodata in viata lui mai amarit decat in chpa cand i-a
comunicat sentinta de moarte da, raspunse brigandul,
intr'o zi cand mi-a vemt in cas un strain i n'am avut
mci paine sa-1 ospatez"

In Elbasan ne-am opnt ca sa pranzim. Dupa masa am


Rent o plimbare prm oras, intovarasit de domnul Becea
'VP

i
-

27

'

Drumul Elbasan-Pekim

Anton, vechm absolvent al liceului roman din Bitolia 5i


senator in parlamentul albanez , dupa aceea ne-am pregatit de plecare La intoarcere trebui sa trecem din
nou pnn acest ora5 De aceea, fund grab* ca sa ajungem
mai repede la Cavaia, unde doream sa ne opnm ceva mai
mult, dupa doua ore de popas ne-am suit in masina pornind din nou la drum
Drumul de la Elbasan la Cavaia merge pana la un punct
..de-alungul raulm
cumbi Dupd aceea, luandu-o cevA mai
spre nuazanoapte, trece pnn regium muntoase.
Dupd o ora i ceva de calatone numai de-alungul albiei
raulm cumbi, am ajuns in oraselul Pekinz. Este resedinta

www.dacoromanica.ro

b8

TR CAPIDAN

subprefectulin din Elbasan si numara vieo 200 de case


cu 1500 de locuitori, toti Albanezi musulmani Dupa.
infatisare, Pekem este un simplu targulet Lsat in voia
soartei, in ce pnveste curatenia stfazilor si. ingnjirea
cladinlor, el se prezmta mai inapoiat decat Elbasan Primind

informatium ca in Pekini nu se &este mcm familie de


Romani, n'am stat prea mult pe loc, continuanclu-ne calatona mai departe Dupa un drum de o ora, am ajuns la

Cavara

In hanul in care am descins se aflau si. cateva familli


de Farseroti, origmare din calivele Bata'', i. Vil a
Intrand cu ei in vorba ca sa.-nu insemnez particulantatile de
limba, am aflat el nu le mai merge bine cu caravnritul.
Ei mi se plangeau ca nu mai pot castig aproape ninnc cu
transportunle. Marea concurenta pe care le-o fac autocamioanele este pe punctul de a desfunt aproape cu desvarsire transportul cu chervanele, care se afl exclusiv numai in mannle Farserotilor
Inteadevar, in Albania, din cauza lipsei de cai ferate
in toata tara nu circul mciun tren 1 automobilismul a
luat in anii din urma o desvoltare atat de mare, incat ealatormd cu masina pe soselele care leaga centrele mai marl,
ai impresia el te afli intr'o tard dm Occident Numai dup
ce iesi dm munti si dai de orasele Elbasan, Pekmi, Cavaia
si chiar Tirana, simti ca te gasesti in extremul Onent.
In timpul calatonei mele, aproape toate soselele se reparau. oseaua pnncipall, care leag capitala de Elbasan

si Conta, nu este mai rea decat o sosea din arterele


principale din tara De asemenea soseaua Berat-Fieri,
ispravit numai cu un an inainte de calatoria mea, este
bung Numai soseaua de la Durazzo spre Berat este
foarte rea, iar podunle, dup proprnle mele constatari, se

gsesc intr'o stare lamentabild.


Cand cea mai mare parte dm soselele de pe arterele pnncipale vor fi in stare s inlesneasca circulatia automobilelor,
atunci se va ispravl cu chervanagildcul Romamlor nostn

Th vad de pe acum acest lucru, si multi dinteinsu si-au

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

59

vandut catarn, ca sa-si cumpere oi, san sa se ocupe cu


negotul

Spre seara am iesit sa vizitez orasul Cavaia este mult


mai mare decat Pekini Are 1300 de case, cu un numar de
6300 locuitori, dintre care 5000 sunt Albanezi musulmani,
iar restul de 1300 Albanezi crestmi si Romani Ca infatisare, oraselul este ceva mai civilizat de cat Pekini Nu-

mrul Romamlor dm acest oras nu trece peste 500 de suflete. Dintre ei foarte putim sant Farseroti Cei mai multi

28 Cava la

sant vemti de pun satele din Ohnda , unn chiar din apropierea orasului Conta
In Cavaia am gasit mai multa =scare decat in Elbasan
In ziva in care am sosit, desi nu era zi de targ, plata era
destul de ammata Intregul negot este in mana Aromamlor Ca situatie matenal, sant unu din ei care stan mai
bine decat cei mai cu stare Romani din Tirana
A doua zi dimineata am pormt spre V I 1 a Catunul este
locuit de Albanezi musulmam si Romam , tott reprezmta
16o de suflete Farseratu, aproape mai toti, erau plecati
din comuna Dupg mformatiumle ce mi s'au dat, numdrul
Farserotilor din imprejunmile Cavaiei abia se ridica la 400

www.dacoromanica.ro

60

TII

CAPIDAN

de suflete Alta data erau mat multi Ei se gsesc in contmua =scare, astfel incat numarul lor se schimba usor numai in zece-douazeci de ani Hahn, vorbmd despre Romann
dm imprejurimile Cavatei, & cel putin zece sate romanesti I

In dem Thale von Kawaja fmden sich, ausser der stadtischen Colonie, wemgstens ro walachische Dorfer" 1) Aceste
sate despre care vorbeste Hahn au fost desigur asezan

de calive pe langa comunele locuite de Albanezi, ash cum


sant si astazi aseznle Farserotilor din Batai si Gresa Pe
la amiazi m'am intors in Cavaia

Seara pe la ora 7 am plecat din Cavaia, continuand


drumul mai departe Abia am apucat directia spre apus,
si marea a inceput sa se zareasca Pupa un sfert de ora
ne apropiem de tarmul Mani Annatice Acum o luam de-alungul tarmului, trecand pe langd orasul Durazzo, pe care il

lsam la stanga. Seara pe intunecate, intram in Tir an a,


capitala Albatuei, coborind la Otel Continental
5

TIRANA
ITALIA,NA

TARE

DE LA TIRANA LA DURAZZO

AROMANII DIN TIRANA


RENASTEREA ALBANIEI

ASPE(..auL ORABULUI - INFLUENTA


LIGA DIN PRIZREN - BESA SHQIPI-

- SOCIETATEA ALBANEZA. DIN CONSTANTINOPOLE

SOCIETATEA BASH-

KIMI"
REVOLUTL9. DIN COSOVA (1910)
MBRET WILHELM I PARt
APARITIA LIII ARMED MIIHTAR ZOGOLLL ACTUA,LIIL ZOGII I, MBRET I SHQIPITA-

RATE - DIIRAZZO

Obosit de un drum atat de lung, seara n'am putut vedea


orasul decat din balconul camerei de la otel In fata mea
aveam Geamia e madhe", iar in dosul ei, mai spre stanga,
se ridica coama unm munte, la poalele caruia se afl ase-

zata. Tirana
A doua zi dimmeata m'am sculat sa vizitez orasul Cum
am iesit pe poarta otelului, am dat de un grup de baleti
si fete care vorbeau romaneste De la ei am aflat mahalalele
in care locuesc Romanu, precum si unele magazine mai
mari din centrul orasului. De altfel, chiar in seara sosirn
mele la Tirana, propnetand otelului ma asigurase ca

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

61

aproape toti crestimi din Tirana sant Romani Aceast


stare a elementului crestm din actuala capitala a Albamei
trebue s fie veche, de oarece insusi Hahn ne vorbeste despre

preponderanta Romamlor din Tirana im mudirlik Tyrana


wohnen nur Wlachen in der Stadt" 1)

Romann din Tirana nu sant localnici Ei sant veniti


din imprejunmile Moscopolei Unn din ei cu care am vorbit,

mai tin minte de legatunle Mr cu Romann onginan din


Grabova i Nicea, asezati pnn Berat i alte centre din

t.
....

.7

ip.,;
J.

..S
I

-.

''.-....

4,
i

'

....

it!

ItiE

;im.Z.

29 Tirana

Albania Cei mai multi dmtre Romani se ocupg cu comertul

0 bund parte din otelunle i restaurantele capitalei sant


ale Mr Dar ei cunosc i mesernle cei mai abili lucrAton
in filigran sant Romann De asemenea cei mai buni croitori sant tot ei Numarul lor se ndicA cel mult la I5oo de
suflete Dada' tinem seama de faptul c Tirana, inainte de
a fi ndicat la rangul de capitala a Albaniei, avek numai
2200 de locuiton, numarul Romamlor, care a famas i. astIzi

acelasi, este relativ mare Dar Tirana, in cei sapte-opt am


din unnA, a crescut foarte mult Dup recensamantul din
1926, numArul locuitorilor se ndicA la 12000
,) HAHN, Alb Stad , p 133

www.dacoromanica.ro

, 62

TH. CAPIDAN

Dupa infatnare, Tirana nu intrece dimensmmle unm


targusor mai mare Ea este inchisa intre dealurile ce se lasa
de pe povarnisunle unor munti care se vad. cu ochiul liber,
1, ca asezare, are o pozitie destul de frumoasa Mncarea
din targ este mai vie cleat in once alt centru din Albania

In afara de Omni albanezi care vin din centrul si nordul


Albaniei cu marfurile lor incarcate in care cu dona roate
man trase de boi, se
mai gaseste multa lume din provincie, care
...

vine sa-si aranjeze tre-

bunle pe la difentele
mmistere
Aspectul

capitalei

este cu totul oriental

Este drept ca se lucreaza pe capete la oc-

cidentalizarea ei, pnn


alimerea strazilor, care

sant inguste, murdare


si intortochiate, dar
oncata munca s'ar depune la refacerea el,
infrumusetarea capita-

lei nu se poate efec-

tu numai in intervalul de un deceniu


30 Muzachia Faxeroate din Iint5tea

cloud. Pe vremea cand

ma &earn eu in Tirana, strazile inca nu aI veau nume Abia m'am putut onenth ca sa gasesc localul postel Dup ce 1-am descopent, n'am putut face nicio
isprava, deoarece ora fund sapte dui:A amiazi, birounle
erau inchise si. nu se gsea mci un functionar care sa
primeasca scnsorile
Ca mai in toate orasele din Orient, in Tirana se gasesc
cafenele multe Ele sunt pline de lume la once ord de peste

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

63

zi, dar mai ales seara Tirana este singurul ora din Albania,

in care lumea, la cafenea, citeste ziare Dmtre foile streme


Corriere della Serra" este cel mai raspandit El se vmde
cu acela pret ca in Italia De altfel, mfluenta italiana in
Tirana se smite mai mult ca ori uncle Armata este imbralcata in uniforma rtaliana Cei mai multi studenti din sco-

lile streine sant trimes'i in Italia In restaurante, in afara


de albanezeste, se vorbeste i rtalieneste. Tirana este phn
de marfuri aduse din Italia. Ele sant mai eftme, pentruc
sunt aduse pe mare st nu sant supuse la taxe vamale prea
ridicate. Numai reclama din magazine se face in favoarea
model franceze

Pe strada rar se vad. femei. Dac se intampl s apard


cate una, ea este voalata ca la Turci Numai femeile cre*tine umbl imbracate dupg moda nou Inamte de marele
razbont, i femeile cretine se imbracau ca turcoaicele
Astazi ele ii mai pastreaza acest port numai in Elbasan
si imprejunnu Dar dm cate am cetit acum in urml de tot
in ziarele din Tirana, un curent de modernizare a inceput
sa patruncla i pnntre femeile musulmane din Albania
Dupg Gazeta e Re" (Gazeta Nona), la o serbare nationala
din Pekmi, cel mai inapmat orasel din Albama, loctut numai

de Albanezi musulmam, pnntre asistente se aflau si doua


doamne din inalta societate musulman, care aparusera
cu fetele descopente me fytyre te zbuluet" Cazul a fost
comentat ca un mare evemment
Este drept c modernizarea Albania locuit de musulmani evolmaza incet Insa pentru aceasta, guvernul albanez n'a fost nevoit sa recurga la masurile lm Kemal.
El las& ca totul s porneasca de la sine, a cum numai

cu jumatate de veac inamte a inceput tot de la sine renasterea intregului popor albanez
De oarece, la noi Romanu, nu se stie aproape mai deloc
ceeace patriotu albanezi au facut pentru infinparea mieului
lor stat national, cu mult inamte de razboml balcamc,

inamte de a merge mai departe cu descnerea cantonei mele, in cele ce urmeaza voiu arata pe scurt primele

www.dacoromanica.ro

TU. CAPIDAN

64

framantn la Albanezi pentru redesteptarea con5tnntei nationale

Prima mamfestare de trezire la o viata national, s'a


facut pe vremea rsborului ruso-turc din 1877 Tratatul
de la San-Stefano, care largea gramtele statelor slave din
Pemnsula Balcamca in mod extraorchnar, rapea Albaniei o seama de provmcn locuite numai de
Albanezi Prm acest tratat, o fasie de la nord spre sud, care Intl-
adanc in tentonul Albaniei, cade
in posesiunea Serbiei si Bulganel
Aproape toata partea mendionala
cu Arghirocastru si Conta treceau

la Grecia In fata acestui pencol


de desfnntare a tentonulm national, o seama de patrioti albanezi
au inceput o miscare de protestare, mai intai la Poarta, dupa
aceea la Man le Puten
Astfel, in vara anului 1878, avii
loc in orasul Pnzren cea dintai a-

31 PIrerott din Muzachta

dunare a tulpinilor albaneze de


pretutmdem, la care au luat parte delegati din intreaga Albame.
La aceasta adunare s'a putut
constitui prima liga albaneza

iLlga e Prizrenit (Liga din

1Prizren), prezidat pentru intaia


data in mod public de marele nationalist Abdul-bet Frasari,
alatun de care se gaseau, din partea Albanezilor de nord,
Prenk Bib-Doda i. Hodo Pasa, iar, din Gusinie, Ali-Pasa
In aceasta adunare s'au pus bazele pnmulm crez national
albanez Besa shqtpitare, comun pentru toate confesiumle,

in virtutea canna, cev mai farm, in alte adunan tinute


in Frasari, centrul Albanezilor din sud, s'au redactat, mai
intai, un statut, care regula organizarea si functionarea

www.dacoromanica.ro

FAIL$EROTII

65

Ligei, dup aceea, o proclamatie de cea mai mare insemnatate pentru noua evolutie a chestiunn albaneze in
Balcani.

In aceasta proclamatie Albanezn cereau de la Poarta urmatoarele drepturi : 1) reunirea tuturor tentonior albaneze intr'un singur vilaiet , 2) numirea de functionari care

32 Fdraeroti din Ciameria (Beret)

cunosc numai limba tarn , 3) rdspandirea mstructiunn in


limba albaneza , 4) constrtmrea unm consihu general in
capitala vilaietului, care sa, se adune de patru on pe an i

in care trebum sa se desbat holarinle pentru reforma


administrativa. ; 5) intrebuintarea unei sume din venitunle
statulm pentru instructiunea i lucrarile publice din Albania 1).
i) Permbledhja e Shcppris ne nje Vilajet , 2 perdorinn i atyre nepennaave
qi dine gjuhen e vendit , 3 perhapja e aresimt neper shkolla nE gjuhEn
Daeoromania VI

www.dacoromanica.ro

66

TH. CAPIDAN

Dupa alte date culese de Lumo Skendo (Midat Frasan)


si publicate in studiul su Lidhila e Prazrentt in Kalendan
Kombtar (1926) p 65, proclamatia Albanezilor contmea

sapte puncte
Acest intam document istonc a fost redactat in ro Noemvne din 1878
In imprejuranle in care se gasea atunci guvernul turcesc

Liga e Prtzrentt era smgura stapana pe situatia

din Albania, mai cu deosebire c aceasta atitudine luata


de Albanezi fata de hotdrinle congresului din San-Stefano
convenea i Portn De aceea, dupa ce Poarta a fost pus
in curent cu continutul proclamatiei dm Prasan, Liga adresd

un memoriu Manlor Puten, in care sfarsea cu unnatoarea


declaratie Albanezn in nici un caz nu vor primi hotrinle
congresului din Berlin, in ce pnveste cedarea tinutunlor
albanezeti in marule Grecilor sau ale Sarbilor" 1)
Cand Putenle, cu tot protestul Albanezilor, cedara Mun-

tenegrulm tmutunle din Ulkin, atunci Liga e Pnzremt


pregati o armata de mai multe mn de Albanezi recrutati
tot]. din Albama de nord, care trebui s apere teritornle
amemntate La sud Abdul bei Frasan Mai acelasi lucru
cu o armata de voluntan strans din tinutunle Dangh,
Coloma, Lascoviki, Premeti, Scrapan, Disnita i Conta
Daca cu toat resistenta lor, la nord, ei nu reusira sa
salveze tentornle pierdute, in schimb, la sud, izbutira s pastreze vilaietul Ianina i tmutul Ciamena, care trebui s
fie cedate Greciei odata cu Tesalia
,

shqiptare , 4 fonnimi i nje kshulli te pergpthshme ne qendren e Vilajetit,


i cili do te mbhdesh kater here ne mot dhe vendimet e tij per reforma do
te ishin zbatushme , 5 perdonnn i nje shumeje nga t'ardhunat e pergpthshme per aresim e P Botore ne Shiqipn" (Shqzpria me 1927, p 13)
1) Shqipitaret nuk pranonm vendimet e kongresit te Berlimt per
sa u perkiste leshimit te tokave shqiptare ne duart Greke e SllaN e" (Ship-

pruz me 1927 p 14).


In ce pnveste Campania Grecilor din Elada dush cu ajutorul Albanezilor grecomam, in contra demersunlor Lign din Pnzren la Poartil 51 la

Manle Puten, sh se vadh brosura Refutation d'une Brochure Grecque


par un Valaque Epirote, extras din Courrmr d'Orzent, 1879

www.dacoromanica.ro

FABSEROTII

67

Dar, dad rezultatul activitatil acestei Ligi n'a fost atilt


de mare pe teren politic, in schimb, ea a contnbtut foarte
mult la apropierea ce s'a fdcut intre difentele tulpuu albaneze i, mai ales, la formarea sufletului albanez in sensul
unei constnnte nationale
r
unitare

Dup6 hnistirea stanlor din impenul turcesc,


Poarta ordona desfuntarea Ligei, care aveh partizani in intreaga Albame, arestand si internand pe fruntasn ei, cum
erau Abdul-bet Frayan,
Prenc Bib-Doda, HodoPap i altn Cu toate
acestea, Liga continua sa

000'202:

6,

,:ergeser

existe, de astadata sub


forma unei societati culturale Shoken e te
shtipur shkronja shqip"
(Societate pentru tipantul scrisului albanez) cu
sediul la Constantinopole 1), unde se aflau
fratu Abdul-bet 51 Sam-

ba Frayan, acesta din


urma fund si presedin
tele societatu 2) Societa-

33 Fdreroate din Clara., (Berat)

tea numara. 27 de meinbn dintre personahtatile cele mai marcante, intre care ti-

gura, in afara de cei doi Frasan, loan Vreta, un infocat


nationalist , Panel& Sotir, cu o activitate extraordmara
2) Vezi /3:tuna, lumina 2 din i Dec 1926
2) Sami-bei conducek i un jurnal turcesc Terxhuman-i Shark" in
care spar& drepturile Albanezilor (Vezi Lumo Skendo, ib, 26)
5*

www.dacoromanica.ro

68

TL CAPIDAN

desfasurata mai tarzm la Bucuresti , Petro Poga, Vas-

Pqa i alth

Prima adunare s'a tinut la i Iume 188o In aceast ad.unare


s'a admis mai intai alfabetul albanez prezentat de Sami-bei
Frasari. Apoi, in mai multe sednate consecutive, s'a staWit statutele dupg care trebui sa se conduca noua socie-

tate Ea avek ca scop principal rdspandirea de carp albanezesti scrise cu alfabetul latm, conceput de Sami-bei
Frasari. Acest alfabet pnmind unele modifican ce i s'au
adus la congresul dm Bitolia (1909), este cel de astazi,
intrebuintat in toat Albania
La inceput Societatea din Constantinopole a desfasurat
o activitate foarte intensa A tiparit abecedare i manuale
albaneze pentru scoalele pnmare A infiintat prima scoal
primar in Corita A raspandit carp in toat Albania In
fine a reusit s arate poporului albanez dm patne, care era
en desavarsire ignorant, Ca i se pot da invatatun sl in hmba
liii nationald

Aceasta activitate n'a prea pldcut Portu. In afara de


aceasta, nici Patriarlua, care urmrea pur i simplu grecizarea tuturor crestmilor aceast Patnarhie care a fost
o pacoste l pentru noi Romani].
nu vedeh cu ochi buni
miscarea Albanezilor, cam ea ducea direct la inlocuirea
scoalelor i bisericilor grecesti pun cele albaneze, ash cum
s'a i intamplat, de fapt, dupa mdependenta Albamei De
aceea numai dup catev luni de existent, Societatea a
fost nevoit sa se mute in stramatate Tara cea mai potnvita in care Albanezn se puteau bucura nu numai de cea
mai mare hbertate, ci I de ajutorul efectiv al autontatilor
locale era Romania, numita pe atunci de catre patnotii
albanezi Vatan i linmevet" (Patna libertatilor). Astfel
in anul 1881 Societatea se muta la Bucuresti, iar mai tarziu,

dupa ce s'au infuntat sucursale in Egipt, Bulgana, America, etc , ea a ajuns o societate independenta de celelalte,
purtand numele Drita (Lumina), dupg numele primei reviste
publicata la Constantinopole i redactata in Conta, in 1909,
de un membru tot din familia Frasan, anume Midat Freqari,

www.dacoromanica.ro

FARSEROTI1

69

(Lumo Skendo), scnitor fecund in mai multe limbi i. un


aprig aparator al cauzei albaneze
Acum toata activitatea societatii din Constantmopole s'a
mutat la Bucureti, unde loan Vreta trimitek materialul
'V?
_at

u
V.

.0%

34 Freroate din Muzachia Coma

de tipant Societatea Drita mai tar= (1887) ii schimba


numele in Dituria (tinata) La Bucureti incepura sl se
tipareasca o multime de carp., intre care i. openle bardului
national Naim-bei Frcqari, fratele mai mic al celor doi Fraan (Abdul i Sarni), ca Skender-beu, Qorbelaja, etc.

www.dacoromanica.ro

70

TH CA PIDAN

Dupa moartea poetului Naim-bei Fraan (2o Oct 1900)


activitatea ,societatn s'a mai rincwrat 1).
Intre timp in Albania apare o noua nucare politica.
Luand ca model organizatule revoluponare bulgare din
Macedonia, Albanezn incepura i ei sa se organizeze pe
ascuns In 1906 societatea din Bucureti unindu-se cu cele-

35 Farseroti din Jarcam

lalte societati din streindtate, formeaza o singura societate

Bashktmt (Unirea), al carer scop pe fata era lummarea


pnn cultural a poporului albanez, insd, in fond, ea urmarea
realizan politice

In aceastd stare ii surpnnse pe Albanezn din patne i.


strainatate micarea Junilor Turci i proclamarea constitutiei turce5ti din 1908
11 ef publicatia festiv 5. Naint-Frashent, vjershteo a a dh'educatont ho,-briar (Lui Naim-Frasan, poetului i educatorului national), lucrare apA-

rutd din initiativa unui grup de studenti albanezi din Graz, cu prilejul
impinuru until sfert de veac de la moartea poetului, 1925

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

71

Acum toti patnotn albanezi credeau c a sosit vremea,


and 1. pentru ei trebui A. inceap o epocd de desvoltare
culturala I hterard De aceea ei se grabird s deschida.
coli cat mai multe, sa publice carp i reviste, s se organizeze in clubun, in fine, s se foloseasca cat mai mult de
noua situatie creatd, pentru ca s poata trezi. pe popor mai
repede la noua viata nationala Lisa Junn Turci nu vedeau
cu ochi bum aceast micare de emancipare a poporului

albanez De aceea, chiar de la inceput, ei au incercat sa


produc o desbmare in sanul poporului albanez pnn atragerea de partea lor a catorva inalti functionan de ongme
albanezd din Constantmopole, care se opuneau intrebunitani litenlor latineti in scnenle albanezeti In acest scop
acetia se constrtuira intr'un club, publicand ziarul Udhe"
e dreite" (drum drept), in care se combateau literile
scnsulm ghiaur, recomandandu-se scnsul sf ant cu htere
arabe Dar toate aceste intngi nu mai puteau prinde, de
oarece imediat dupa aceasta isbucni. revolutia din Cosovo
(19I0), care se intmse peste toata Albania
Interventia lui. Turgut-Paa req. s potoleasca rdscoala 1),
ins curand dupa aceasta izbucni rsbonil balcamc cu sfaritul lui victonos pentru popoarele cretine Acum Sarbn
ocupd centrul i. nordul Albaniei, iar Green se aeaza in

partea de sud
In imprejuranle acelea o nou micare se produse in
randunle Albanezilor din afara Batranul Ismail Kemal-bet
din Constantmopole veni. la Bucureti, ca sa se inteleaga
cu Albanezn din capitala noastra asupra hotdrinlor ce trebinau luate fata de everumentele care se petreceau in pa-

tne Dupa un consihu intim, Ismail Kemal-bei a plecat


la Valona, i in 28 Noemvne 1912, fu proclamata. independenta Albamei, care fu recunoscutd de Care Man le Puten,
in conferinta ambasadonlor din Londra,tinuta in 20 Decem1) Pentru revolutia din 1910 vezi MARIE AMA.LIE FRMN VON GODIN,
Aus dem neuen Albanien Vien 1914
Deasemenea N IORGA, Istoria rdsbozulux balcanic, captoltd Rciscoala
Albanzez.

www.dacoromanica.ro

72

CAP1D1N

TIE

ne din acela an. Dupa cateva lum (22 Marbe 1913), co


alta confermta fixa granitele Albaniei, iar pe la inceputul
primaveni anului urmator, Albania evil pe primul ei rege
in persoana lui Wilhelm de Wiednepotul reginei Elisabeta a Romaniei care trebuia s poarte numele Mbret
Wilhelm I pare (regele Wilhelm intai).
Era un moment, in
fine, cand prietemi unei
Albarni hbere i mdependente au vazut rea1

lizandu-se visul lui Scanderbeg Cu toate ace-

stea, in popor nu era 11nite completa Elementul


4

mahomedan nu prea vede cu ochi bum alege-

rea unui rege kaur" pe


tronul Albamei Aceasta
stare de spirit ea i alte
imprejuran de afard dusera la revolutia din 5 sac, in urma careia mbret-

.1

36 Freroat din Colo=

ul Wilhelm i mbreterea
Sofia fura nevorti sa. paraseasca Albania, in 6 Se-

ptemvne din acelai an.


Dup izbucmrea marelui razbom, Albania a
fost ocupata rand pe

rand de care armatele


italiene,

austnace i franceze. Sub ocupatia austriaca a aparut pentru.


intaia data, in cahtate de conducator al Albanezilor, tanarul ofiter Ahmed Muhtar Zogolli, care mai tarziu trebuth sa
sarbeti,

ajunga regele Zogu I al Albaniei, dupa ce mai intai fusese ministru, preedinte de consihu i preedinte de republica

www.dacoromanica.ro

FA R5KB.31

73

Dupl cloud zile de sedere in Tirana, in care timp am avut


pnlejul sa cunosc i pe ministrul nostru din Albania, d-1
Trandafirescu, a treia zi am plecat spre Durazzo. De la
Tirana am apucat aceeas'i sosea pe care venisem p5n5. la
*lac, targulet insemnat, dupa cum am vAzut mai sus, pentru
revolutia din 1914, in urma careia primul rege al Albaniei
fost nevoit s abchce In ora nu m'am oprrt decat o ora,

ca s ma informez dac se gasesc Romani in localitate


Nicrunul Toti locuttoni sant Albanezi musulmani De asemenea nici in imprejurimile orasului nu se observa asezan
romAnesti, desi Hahn, vorbind despre colonia romaneasca
din Cavaia, spune ca. Drei Dorfer der Kustenebene von
Schjak haben Walachische Kolomen" 1) De la Siac, am

contmuat drumul spre apus i, dup o jumatate de ora,


am sosit in Durazzo De la Tirana pana la Durazzo nu
sant decat 40 de km , pe care ii poti parcurge cu ma5ina
intr'o ora

Durazzo sau Dufus i Dufas,cumIizicFarerotii,


este asezat in forma de ainfiteatru, la poalele untn deal, care
se lasa pana la tarraul marn. Are o pozitie admirabila, mai
ales cand te mti din departare i vezi casele albe sclipmd
de pe inljimile cetatuiei care domina intreg orasul Strada

pnncipala este o continuare a drumului care duce de la


Tirana la Durazzo, ajungand pana in port Mica plata se
af15. asezata la capatul acestei strazi, aproape de port. Aici
este centrul in care stationeaza toate automobilele i punctul
din oras in care se observ cea mai multa miscare In schimb,
in port, nu se vede nicio activitate Cele mai multe marfun

sant adapostite in aer liber Pe vreme de ploaie multe din


ele sant supuse stricaciunii Aici am intalmt un numr
de chervanagu aromAni, care incarcau sare i marfuri pentru

a le transporth in interiorul Albanier. Ei erau origman din

comunele Fracula, Crpleaca, Grabrant, Chel-

bcfszr a Profrtand de prezenta lor in port, mai ales ca


mai aveau Inca doua-trei ceasuri pana la plecare, m'am
t1

HAHN Alb Stud p 133

www.dacoromanica.ro

74

TH. CAPIDAN

interesat de grand si numLul lor Unul din ei, Lambi


Bechia, in varst de peste 6o de am mi-a dat unele infor-

37 Firm.* din Co Ionia.

matium cu pnvire la drumunle carAvsdnanlor farseroti,


despre care vom vorbi amdnuntit in alt capitol
Romnii din Durazzo skit toti negutAton Ei vorbesc
un dialect care ii deosebeste de FL-seroti Cei mai multi

www.dacoromanica.ro

FAR.SEROTII

75

sant veniti din centrele tomanesti din partea de sud a Macedoniei Unn chiar din orasele mai mari dm Albania, ca
Berat i Elbasan Numrul lor abia trece peste o nne de
suflete De altfel, intreaga populatie a orasulm este de cinci
mn de locuiton, dintre care trei mn sant musulmani
restul crestim
Grarol Romamlor din Durazzo este aproape acelasi cu al
Rornarnlor din Tirana El se deosebeste de limba farserotilor i, ca particularitatt locale, in afara de cele cunoscute

din limba scrntonlor romani din sec XVIII, nu prezmta


aproape nirmc nou
Dupa o sedere de cateva ceasun, aproape de amiazi mi-am
contmuat drumul spre Muzachia, numita de Albanezi
Mitzekg
6 DE LA DURAZZO LA BERAT
LUSNIA - 3113ZACHIA

CARBITNARA

BERAT

ROMANII DIN BERAT

Drumul de la Durazzo spre Muzachia duce in spre miaza-

zi, de-alungul coastei Mani Adnatice Abia am manat 5-6


minute, si am ajuns in fata resedintei de yard a regehn
Zogu I Ne-am oprit putin ca sa vedem pe din afara cladirea si am pormt din nou, luandu-o tot de-alungul marn,
insa cevh mai in spre stanga, lasand intre sosea i armul
marn o distanta de catevh sute de metn Dnp aceea am
apucat-o pe drumul din spre Cavan., pe unde am venit la
Tirana, i contmuand am trecut raul cumbi, aproape de
Pekini Acum mai coborim i suim Inca catevh minute dea-

lunle care se lasd de pe muntit Dumr i Darsi

(Ma let Dumres e Darsise), apoi mtram in campia din fata


noastra care se pierde in zare Muzachia
Muzachia este singura porttune dm Albania, in care nu
se mai vad munti sau dealun In toate celelalte reglum
pe unde am trecut, incepand de la Conta pana in Tirana,
abi daca am intalrut in drum cate o portiune de dm trei
chtlometn de pamant sesos Pretutindern numai munti
dealun Nici campia care se intmde in fata capitalei nu-i

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

76

ash de mare. Numai portninea dm partea de miazd-zi a


oraselului Cavaia este ceva mai mare. Dar si ad bite()
parte si. alta se vad cu ochiul hber cohnele care se lasa la
poalele muntilor. In Albania, vorbmd de tinutunle pe uncle
am trecut eu, muntu si. dealunle ajung aproape de tarmul

marn N'am s uit cat de placut impresionat am fost in


drumul de la Elbasan la Tirana, cand, dupa ore de calatone
in mijlocul muntilor, abia am iesit de dup cotitura unui

:4'4P 41e12141iir

38 Muzachia Lutua

deal inalt, si. imediat am dat de trmul Mani Adnatice.


Distanta care ne despartek de tarm eth abia de patru cinci
chilometri.

Am contmuat drumul in spre miazazi, la stanga lacului

Tdrbuf, si pe la amiazi, dupa dou ore de calatone,


am ajuns in Lusnia, unde ne-am opnt
Litliza este resedmta subrefectulm. din Berat Are
vreo 400 de case, cu o populatiune de doug mii locuiton,
dmtre care numai patru sute sant Albanezi crest= si Romani, restul musulmam Dup numarul locuitonlor, Lusnia
nu este decat un simplu targulet Cu toate acestea, el este
ceva mai inglijit, are un numar de cladin nou si un pod
zidit in ciment, care trece peste raul ce curge pnn mijlocul

www.dacoromanica.ro

TH CA PIDAN

.,

.3 CrueCuchl

/r \,,

ct-

4n.

-,

(kJ; -J ,

C,.

&

....

'\ (APOLLONIA) 0
@

Varbaz

oarrafra
u

Par

i)

Bestrovat

ri

VAL ONA
46-

4/

\\
.;\

Mecat)

*7
'"w"

v,;

Bunavia Armen'
0. 0

4.1(." 11 i

<,"
f"
V iossa 4,-"'''

.7..."

fj

....6

......_

fr>
...-1
vlalimd

-.

'::-.7.::-' .1.
,,....0................

hielbsira

L .." -1.,da.., /.- --'....-.7

.,.

_,,,,

/" \ ,,

,'4" i

'

..

ammo,.

-,

r 0.

''. c-,...\,....-

, .....-,,,,,'

1,It

4..

, , ,A,..'"

,,,

,...:f

,,,,-' !Levan!
a-

(',

,bernir,..an

('

.-'

".

A sO is....

, . '-

,..,,t,Dobrerii. %

0, ,.....- \ N N ,

kk

,.

;,,

1.Jranic

, i ,....

ia.,.-v.avpr .,.........,

r.> '-, -. 14..,"'


4,.

(t-,

kt,

''.
%,

L.,

fl-- '.."-'4. P''-',"


f ...m f ,..e

V,

%....... og 1,
%..,--

,,,,,,.. --.

,./,--r, .:...!,-,,-; -4,

1/44 1
,
t.t.
"1 k.\ 'etZa p\-1 \'

ifl"'

...

0 -.., I.

,.."../ . .. 1, . A

'-'

\
t.,;;:,.;' 1) C.,.. .0 \-

'''',"'', rp,

....N

_3,,,14,:r$ te:,....%",

i r -. --> -, "t

ks

Ntly ,

..--

k(% 1 '/1.-'1 .

k 1 I

'...
,,INA.1 11 I"> 1 -, Naz

'

1 .',

,n?

--,

:\'S - i
,,:,`......7N,...-

Semrila
jSembetra/N

e , ( -,, w i vb

......-,

(/

9' t..11

..,

.. 4...-.' i ---- 2 ,.N . N\ 11),


Remanie/4.-'0'..; 1/ 11 baf4a16V91 11

Morav2;a1).-8

a, et iDobrenic

c..",7-- ", t';,-A A ,1:,

I, ,.f

--....

acatur)ont.ar
Lubonia

......t.

172 --A
:,

,...'

..,

A...,

,..,
''''''''''''.'

% ........

6'

*#.,....

,,,,;,

r ,-0

/ii.

....;' p,',4.

1*-^s

4,...." to -...,r; ....-, .) \ \


cr:_-_- /.21

I CBE RA, 'El


"\,,,,,,,,,,r,ft/ a...t...7t,S0,,Ligina
.4,/,k
.
-.Z -, ..
...... ^- ' ; , ), 1 t:: S.).
:1",

..... ....

i
,...,

ie:stiant

c..t':....:.,"`cfili

man

, ..-),e ....p.i

- ,r.

",

1.,

Scniepu-

0Petroduvar 0

-.....

.
icg .1,,,w-

,,

c??..-

ercsvna_

Voivoria
0

,
t 1, -"' ....,,,
0-,
'4) ('',..a.,
, - r...I ---7 , ...."-

14110-1P

)\

Ulan

.24.07

-,

0<

Ducasi

ki

Cutall

Cgrnstalta _,

'erventrO1-...(q"
o Bunata

0 Driza

...-.

.A

\.-!.: '

.,#-

'...,.. ..

Gonriarn
0

11.

, .,1

aj
ITOlea

sen6.

Fieri

0
,
,.,......... i

0 Chian

01

Zaiearl, gFerica)

'I

T.

li--".

t .., - \\,.e...2-....:-a,:. 77z4,--A ;

ri01',Vt` --"3*"..1 3'),s "-e.`"


.
Grams!
if.,/vt-i
t i / e i,..5Lunet'
IV?
Li
L., , . ,I.,k
I a's t,... s--__ o
)

1:..

0Crueginata uriza
Sfulasi
Levan, pestam

,)

cVI

'

1\
L.

-t_,.. ---t..., -..,...


0...1....\
a.

-.,-1/4

Ptant Radostma

I1

0 Cosova
Barbalina

Bubulnn

k,

<>

t k.`1

"cc

NI o

0 Pet ova

5,km

,)

,-,,

i.( a a...

"cl-

rpleaca

Stara

--J, tk u 'il \,...01.

(..)

) Coionia o

.,

\. ,

'
oCarbunara

cc.

0 Libovsa

...,

Lusnia
11.1

MUZACHIA

r ......\..:,...,:

...1 !

4' 4. '''''

-ti,,,..t

kc/I
c.;*

-'"., -,,

---

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

77

orasuhu In Lusma se gaseste i o coal de agricultura,


inzestrata cu toate mijloacele de trebuinta pentru pregatirea elevilor agronomi

La restaurantul in care am descms, singurul cev mai


mare in fata caruia se opresc toate masinile, proprietarul
este un tanar robust, care, dupl infatisare, parea a fi
Aroman. Am intrat cu el in vorba si am aflat ca este din
partile Beratului Imediat dupa aceasta, m'ani asezat la

39 Muzachia Drumul Lunia-Berat

o mag, uncle se aflau cativa Farseroti din comunele de


pe campia Muzacluei Libofa, V cirtopi i Cutali
Am intrat cu ei de vorba, ca sa-mi insemnez unele particularitati de limba, i sal-1 intreb despre miscanle lor cu
turmele Toti, afara, de Cup Giogia, erau 'Aston Bi ye-

msera in targ cu lank unt i branza, ca sa le desfaca in


Lusnia Unul din el, Ducu Jana, care cunostek bine preparatul cascavalulm, mi-a dat lamuriri asupra felului cum
fabrica Farserotii cascavalul La fel ca i Romami dm
Find asezati in tinutul Veriei, ei vand laptele la negustorii
din Albania si Grecia pentru tot mtervalul de la inceputul
primaverii pana in toamn. In timpul verii negutatorii angajeaza Farseroti en fabricarea cascavalulm Acestia il pre-

www.dacoromanica.ro

78

TIT

CA PIDAN

par la fel ca i Romami din Pmd despre care am vorbit


pe larg in Romann Nomazi"
Exprimandu-mi donnta ca s vizitez comuna CarbuTiara, ei m'au prevenit c acum in lumle de yard apioape
tot]. Romani sant plecati la rnunte Se plangeau de scumpetea vietn, de greutatea dnlor i, niai ales, de seceta
mare ce a bantuit in vara aceea, cand aproape pand
in toamn taTZ111 iiu cdzuse nici un strop de ploaie Tot
de la ei am aflat ca dupd patru zile era s se tind in Lusnia
un Virg la care trebui sa coboare Parser* de prin prtlle
muntoase ale Albaniei centrale
Dupd gram, ei nu se deosebeau de Farserotii pe care ii
intalmsem la Cavaia Until dintre ei Cusu Giogia, care multa
vreme se ocupase cu transportunle, imi cladu informatu

despre Romann dm Petova, Zavari i Radostina,


situate in tinutul Guriza, la dreapta raulm Semeni

Tot de la el am aflat despre miscarile Farserotilor dm acele


pa,* precum i despre umi termem refentori la numele catanlot Dupd o sedere de trei ore si mai bine in Lusma, am pornit
spre Carbunara Am mers catevh minute pe cotrtunle unor dealun mai inalte, dup aceea am pdtruns in campia Muzachiet

Muzachi a, numita de Albanezi Muzeke, iar de

Farseroti Mizuchea, este campla care se intinde pe amandoud tarmunle raulm Semem Ea incepe de la raul cumbi,
la nuazanoapte, si se intinde in spre miazazi, de-alungul taimului Adriatic, pana aproape de dealunle munteltu Malacastra La rasant, continuand pe valea rfiului Osum, ajunge-

pana in tinutul Berat


Intregul tinut al Muzacluei se imparte in clonal portium

Muzeke e Madhe (Muzachia Mare) de-a dreapta Jul


Semeni, iMuzeke e Vogel (M Mica), de-a stanga liii
Pamantul acestei campn este foarte fertil Numai ca el
nu este peste tot cultivat Mara de unele portiuni nnci
sdrnanate cu port-1mb, restul, mai totul parasit De altfel,
in N ara in care am calatont eu, din cauza secetei prea man,

intreaga regiune era pustie Catunele presarate pe aceasta


campie stint atat de rare, incfit daca n'ar fi sa intalnesti

www.dacoromanica.ro

FAI?SEROTII

79

in drum, din cand in cand, cfite un grup de Fareroti, ai


crede c te gasesti in pustml Saharei Pfina acum, dupa

lamunnle care nu s'au dat la Fieri (Feanca), Albanezn


nu profit de bogatia solului Muzachiei, mei in ann cand
se face cate o recolta buna Acei ctiv bei Albanezi care
stapanesc intreaga cample se multumesc cu atata cat le trebue pen-

tru nevoile lor proprn


Dupa, o jumatate de ora am ajuns in Carbunara Comuna este
locuit de Albanezi musulmani
Ceva mai la o parte, se afla si
locmntele catorva familn de Farseroti saraci Cei mai multi din ei
se ocupd cu transportunle Dar 1.
aceasta mesene trebue sa o Oraseasca, din cauza transportunlor
cu autocammanele In comuna erau
numai cfiteva fernei Doi farseroti,

care se pregateau sa paraseasca


comuna, mi-au dat lamunn despre
situatia i numarul lor

Dupa cloud ore de popas, am


contmuat drumul mai departe
pana la C u c 2, unde a trebint

s ne opnm, ca s trecem raul


Devol Dupa o jumatate de or
de ateptare, ne-am imbarcat cu
mama pe o punte plutrtoare i
am trecut dincolo de rau De aci

40 Farstroat din Carbunara.

am continuat pe oseaua care merge de-alungul albiei lin 0-

sum, pe care Al banezn ii numesc Lams Beratit (Raul


Beratulm) Dupa un drum de o ora, am inceput sa id= din

departare, coama muntelui Tomor, numit de Fareroti


Ndurnor1). Este cel mai inalt munte din Albania Cu
1) In bteratura populard Tomor apare cu acest nume

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

80

cat inamtam, cu atat muntele rasare in dosul oraului


Berat, ale carm case albe de pe cet4uia oraului incep
A. luceasca. Acum se arata intreaga coama a muntelui cu
cele dou vArfuri Tomorita Mare t. Tomorita
Mtcd, i, numai dupa vreo zece minute, ajungem lnga
cattmul romanesc D,ttnic, pe care il lasam la stanga,

inaintand direct spre ora La 6 dupa amiazi intram in


Berat

Berat, nunut in anticitate Pulchertopolis, ca pozip.e,


este cel mai frumos ora din Albania Din departare
arata mai frumos cluar deca Durazzo Aromihni ii zic Vilardz. i. sub aceasta forma este atestat i in literatura
populara 1) El reprezmta pimctul cel mai inamtat al vechei
influente slave in toponomastica din Albania centrald 2) Cu
privire la numele orauhu este interesant de relevat faptul

ca, pe cnd Albanezu au pastrat forma care vine direct


de la slay. Belgrad ora frumos", Aromanu 1-au motenit sub forma medio-greaca BeAtypcBc (cu b initial redat pnn
Dalagats dinaparte,
tretsets marea la naparte,
Ndomor -pi munts ara,
si paclun di kin stufoii

Alergati din cealalta parte,


treceti marea la o parte ,
Ndomor si Muntu Rosi,
si padun de pun .tufosi

IA Pp 994
1) Ea ificits tu valea vearde,

si scnats mil lai carte,


la paselu di Vilarde

la iesiti in valea verde,


sa scnen o scnsoare,
La pase, din Berat

Lit Pop

1oi8

In alias parte se intalneste sub formula Vilar


Sa te-aduca pand in Berat,
Ta s-te-aduca fa Vilarti
taL Wadi la tsitate,
pana in Berat la cetate,
ca sa-ti trunet, mai, Nace, frate,
s-tsii pitrec lai Nace, frate,
inchinaciuni cu sinatate
ncIinfeuiii cu sanatate
Lit Pop 1017
2) Elementul slay din Albania centrald se mai intalneste numai in comunele de rang& Conta Bighsti, Drenoi, a, Emboria si Bobostita lu
timpunle mai vechi acest element se intindea .I mai mult In intenorul
Albaniei centrale Pe la inceputul sec XVI, I Musachi in a sa Istorza della
casa Musachia (cf Hopf, Cron creco-rom 1873 p 280) ammteste despre

Slavii din tmutul Opan (astazi in prefectura din Corita) spunand Il


paese d'Opari ch'a abitato di Schiavon,"

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

81

6, dup prommtarea greaca), din care mai tarziu au facut


Vilardi Este, poate, singurul ora din Albania, pentru
care Aromanii pastreaza o denumire veche, deosebit de
aceea intrebumtata de Albanezi. Aceasta se explica din
faptul Cal, mai mult ca in once punct al Albaniei, i din toate
vremurile, elementul aromanesc a existat in numar mai mare

pe muntele Tomor, la poalele cdrma se afti aezat oraul


Berat In privmta aceasta Hahn este eel mai vechiu autor

41 Berat

care ue spune c . in der Stadt Berat wohnen viele [Wlachen] und die Musukj a ist oll davon" 1) De f apt populapiunea romaneascd din acest ora a fost totdeauna numeroach Din 12000 de locmton cati se aflau pe vremea
and Weigand a cltorit in Albania, g000 erau Aromni.
Va s5. zic5. 3/4 dm populatiune reprezenta elementul romanese 2). De altfel, elementul romAnesc a fost i este cel
Cf Alb Stud , p 133
1) WEIGAND. Dte Aromunen, I p 291
KARL PATSCH, Das Sandschak Berat trt Albanien (1904), p 12o, crede cA
numiirul Aromtinilor dat de Weigand este exagerat Aceasta, desigur,

chip& lamuririle ce I s'au dat de catre episcopul grec dn Berat


M. ES.REM-BEI VLORA, Aus Beral uud vom Tomor Sarajevo (Isar) p 78

nota, crede de asemenea ca numarul Romnilor dat de Weigand ar ft prea


6

Daeoroman:a VI

www.dacoromanica.ro

TH. CAYMAN

82

mai numeros in intreg distnctul Berat, nu 'nurnai, in orasul Berat Iata ce spune Antonio Baldacci in lucrarea lui
apart-it'd de curand asupra Albamei . Il distretto di Berat,
col Musachi confinante e Scrapari, abitato in prevalenza da mussulmani , glt ortodossi che st trovano in
questo territorro appar-

tengono generalmenalla nazionaltta


romena" 1) Dupa marele rdzboru, o bund.
parte dm locuitoni orasului, in special ,Romani i Albanezi crestini, din cauza mersului rail al afacenlor,
au emigrat, asezante

'.

..

du-se in difente centre din Peninsula Balearned Populatinnea


actuala, este, dupd statistica oficiald, de 8505
locuiton, adica cu vreo
!Now

42 Farseroata din Berat

'

Ai

patru mn de suflete
mai putin Numdrul

"")'

Romamlor nu se poate
sti precis In cele cloud

zile cat am stat, am

putut observa numai


ca ei sant destul de numerosi Intregul carter cunoscut

sub numele Gorqa este ocupat de danii. Dar ei sant


1. in Tirana,
cele mai man pravaln sant ale Aromamlor Ei se ocupa cu

raspanditi i in alte puncte ale orasulin Ca


comertul i mesernle

mare Dar autorul, care este Albanez i cunoaste orasul Berat mat bine
ca ()mare, nu spune cam cu cat ar ft mat mare Se vede ca el s'a luat chip&
Pat sch,

a carm lucrare o crteazd

1) ANTONIO BALDAcci. L'Albania, Roma 1929, p 306

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

83

Berat este asezat de-alungul raului Lumi Beratrt Cum


te apropni de oras, pe soseaua care vine din spre Muzachia,
vezi cea mai mare parte a orasultu intinzandu-se pe partea

dreapt a raului care il strabate In partea stangd se inalta

cetatuia Castru, cu cladin ndicate pe inaltimea stancilor Aromann ii zic Tsitate (cetate) Case le se intind pana
jos in vale, unindu-se printr'un pod bine zidit cu cealalt
parte a orasultn
Sosmd in Berat, am descins in portiunea orasului asezat
pe malul drept al lin Osum. Ad strazile sant mai lung],
iar plata, care se gaseste numai la doi trei pasi la stanga,
este rnai anima-Ca. Infatisarea orasulm este foarte simpatica Berat nu se poate compara cu Elbasan sau cu

Tirana El se apropie foarte mult de Conta, avand un


numar de cladin bine intretmute. Lumea este imbracata
ceva mai bine, iar femeile umbr pe strada desvehte la
fata In afard de aceasta, Berat este inconjurat si de o
vegetatie abondenta Pe dealunle din imprejunmi cresc tot
felul de fructe si, in special, rodn, de manme neobicinuitd.

In cele cloud zile cat am stat in Berat, am avut pnlejul

s cunosc mai multi Romani farseroti yen* in targ de


prin imprejunmi Erau Utanitt de prim comunele V dr-

topi i Schepuri Acestia se aseaman in gram mai


mult cu Farserotn din Ciamena Altn de prin comunele

Conasbalta, Chelbsira, Remanzta, Morava,

Catalt, umi chiar de mai departe, din spre partile apusene ale tinutulm Malacastra Bestrova, Mecati,

Scrotottna, Scrapar, Pestani, Fracula, Levan?, etc Ca si in targunle din celelalte centre ale Al-

banlei, ei yin intovarasiti de femeile lor, aducfind marfun


incarcate pe catan Stand de vorba cu ei spre a-mi inseimia
observatiunile de care aveam nevoie, auzeam aceleasi plangen cu privue la mersul rau al afacenlor si la danle man
ce trebue i s plateasca la stapanire Unit din ei stiau
despre emigrarea Farserotilor din Pleasa in Romania si se
interesau de ei, daca le merge mai bine
6*

www.dacoromanica.ro

rrn CAPIDAN

84

Tort acesti Aromani, desi vorbesc bme limba albaneza,


isi pastreall graml lor farserotesc mai putin influentat de
Limba albaneza, decal graiul Romamlor dm Epir i Tesalia
klimba greaca. Am aid in Cluj cativa studenti din Tesalia,

inscnsi la Facultatea de medicina, care vorbesc un dialect aproape pe jumatate grecesc. Farserotii, din contra,

^
c'

0.

a' ,

.4

.
.

43

Fa'reroat la razbom

in afara de cuvmtele albanezesti obicinuite si in limbo. Ro-

mamlor din Macedonia, au prea putme imprumuturi din


albaneza Printre Farserotii vemti in Virg la Berat, am
dat de o femeie batrana : Cutina ali Maruse, in varsta de
68 de ani, origmara din Manic, singura care a primit
sA stea de vorbd cu mine timp de catev ore povestindu-mi
un basin, obicemnle de la nunta i cateva cantece in graiul
farserot, pe care le-am reprodus in partea a doua a acestei
lucran

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

85

In Berat, in afara de Romani i Albanezi, se mai ghsesc


i foarte multi Tigam Pe acestia ii intalnesti chiar de la
intrarea in ora. In zilele de targ piata misuna de ei Cei
mai multi sant cersetori. Numai cei asezati in ora sant
caldarari si spoiton Albanezii ii numesc Ivghit sau Evghit.
Aromand le spun Ghiltu. Forma albaneza vine (prin metateza) din Eghift, iar aceasta, din yOcycos Tigan", este
aceegi cu denumirea aromana
4k

7, DE IA BERAT I,A EIERI


DIISNIO, MORAVA CIITALI -, NUME DE LOCALITATI ROMANEBTX 13I ALBANIA

A treia zi dupa sosirea noastra in Berat am plecat spre


Fien. Ne-am sculat mai de dimineata ca sa umbIam pe facoare, mai ales ea in drum trebuia sa ne oprim in cateva
localitti romanesti.. Drumul de la Berat la. Fien este cel
vechiu De un an de zile soseaua a, fost reparata din
temeln si se poate umbla cu. masina pe ea far& mci o
piedica

La ora 5 dnnmeata am pormt apucandu-o pe drumul


pe care sosisem Du/A o calatone de tin sfert de ora, am
ajuns in Dunic, asezat pe mste coline, la dreapta rauhn
Osum Este un simplu catun cu cel mult 200 de locmton,
dintre care cei mai multi sant Albanezi musulmam Albanezn crestim si Farserotii sant foarte putmi Dupa informatnle ce mi-au dat catevh Farseroate batrane, inainte
numarul Farserotilor era mai mare , acum abia mai sant
cateva. faimln

De la Dusruc ne-am contmuat drumul drept inamte pe


valea raulm Osum pand la Morava, comun mai mare
asezata pe campie, cu un numar covarsitor de Albanezi
musulmam. Bi numara, dup statistica albaneza, ca la 500
de suflete. Farserotii si Albanezii crest= nu trec peste o

suta de insi. Inamtand mai departe, am ajuns la podul


Uni Hasatt-beut (podul lui Hasan-bei) care trece peste
Osum. De aci inainte intalnim palcuri palcun de Fareroti :

www.dacoromanica.ro

86

TH. CAPIDAN

unii yin de pun regiumle din Malacastra, altn de prin tinutul

Valonei din comunele Bestrova, Scrapar, Mifoli,


Scrofotina Vazand ea printre ei se &eau i catevh
Farseroate, care se apropiau ca s treaca podul, am opnt
putin ma.5ina spre a intra in vorba cu el, intreband despre

drumul care duce la nen Una dmtre Farseroate purth

44 Muzachia Fareroti din Schepuri (Berat)

peste Jupare (coafura capului) o panzd alba, pe care Roma= de pnn tinuturile Macedomei o numesc baltsu Intrebandu-o ca sa-mi spund cum se cheama in graml lor,
ea mi-a raspuns ciceroanci" Era cea dintai Fareroata, pe
care o vedeam cu ciceroand pe cap Toate celelalte pe care
le intalmsem pana la Berat, purtau numai cmpare De la
ele am mai aflat despre numirea celor alte piese de imbracanunte, despre care se va vorbi in alt parte Inapt

o jumdtate de ord am pormt mai departe, contmuand


drumul spre nen
Trecand podul, ne-am inapmat catevh minute pe cursul

raului Osum, spre a vizith Chelbstra un ca-

tun aezat pe malul stang al raului In catun abia sant


douazeci de case locuite de Albanezi cretini si de Farseroti

Acetia toti erau plecati la munte. Inapomdu-ne pe ace-

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

S7

lasi drum para la pod, am continuat catev minute =bland prin cmple, pana cand, luandu-o in spre apus de
raul Osum, am intrat in regiunea deluroas5. din pnutul

45 Prelucratul lnei

Schepuri, apropundu-ne de comuna Schepuri, locuit de


Freroti, ongman din Ulan
de pe Tomor. De aci,
coborind in spre vale, am ajuns la C u t al s, un atun
cevh mai mancel decat Chelbsira, wzat pe deal, cu un
nurnAr de cel mult 200 de locuitori, intre care sant i

www.dacoromanica.ro

TH CATIDAN

88

cateva familn farserotesti Din Cutah soseaua merge pe


ample, directia spre apus, prin _Tare z a pana la Fieri.
Inainte de a ajunge la Fieri, m'am intalmt cu un alt grup de
Farserof dm Muzachia si de prin pdrtile Avlonei, care mergeau

la Berat Stand de vorba cu ei, am aflat de unele nume de localitati romnesti. Alte catevA mi-au fost comunicate in targ
la Corita. Le insir mai jos pe toate, dupa pronuntarea local.

K' atrom (din arom. liatrd piatra" + o in), nume de


localitate in partile muntoase dm fnutul Conta. Astazi
liatrom este locmt numai de Albanezi musulmani, care,
dup statistica oficiala, numara 300 de suflete. Aromami
din Dismta, Stropani, Colonia, de la care am aflat numele,

ii zic katrclom In statistica lui T Selenica este trecut


in transcnere albaneza Q a tr om art Qatromi

K' atra Tsap (din arom lidtrd-Ftsap), nume de

munte in tinutul Pogradet dm prefectura Conta Are o


inaltime de 1728 m Romnii din tmutul Corita vareazd
cu oile in acest munte In lucrarea lin Selenica, acest munte

este dat in traducere albaneza Guri T sap Forma tsaf,


se intrebuinteaza in dialectul gheg In dialectul tosc se
aude skyap Muntele Guri Tsap este situat intr'un
-tinut loctut de Toschi. De aceea cred ca formatiunea este

romaneasca Insa nu este exclus ca pastorh romani s o


fi tradus din limba albaneza Fapt cert este ca pstorii romath intrebuinteaza numai K' atra Tsap

Valeamart (din arom. valea + m a r i), nume de

vale si. de munte, dupa cum mi-au comunicat Farseroth


din tinutul Coloniei, in Colonia. La Selenica figureaza nu-

mai ca nume de munte, sub forma V allamarz La inceput, acest nume a fost dat vaii, dupa. aceea muntelm la
poalele caruia e asezata valea. Formatium de nume de loc
cu vale avem si in Peninsula Balcanica In Meglen avem
Valearatsi (din valea-ratsi valea rece") trecuta sub
aceasta forma si in harta statului major austriac In Epir

avem V alea Caldd1) etc


' Ct Lumina, I, p

, 27

www.dacoromanica.ro

FIRSEROTII

89

Gata n a (dm arom garma gaing."), care, se identifie


cu muntele Gaina din Muntu Apuseni, este numele unm
catun asezat la apus de Berat, in stanga raulut Osum, pe
inalthmle irului de munti care merg paralel cu Schepun
Are numai 154 locuiton Albanezi musulmam In harta
statului major austnac este insemnat sub forma Galina ,
tot a II reda i Selemca (p 509)

Catunet (denvat din arom cdtun cu sufixul colectiv


-et, insemnand locul in care se gasesc asezate mat multe
catune), este o locahtate parasita, dup cele ce mi s'au
comunicat de eatre Farserotii din tinutul Berat, situata
pe povarnisurile rasantene ale muntelm Tomor. Probabil
ea in aceasta parte a Tomorului se aflau odata mat multe
catune locurte de Falser*, mai tarzm parasite pnn mutarea lor in alt parte. Numele de locahtate este insemnat

in harta statultn major austnac sub forma Katonet.


Cum ca. In Catunet trebue sa vedem o forma romaneasca i nicidecum una denvat din cuvantul albanez,
aceasta nu rezult numai din suf -et, care numai in romaneste denv colective, dar i din faptul ca in toata toponomastica albaneza, pentru cuvantul catun intalmm numai
forma albaneza Katund Astfel de nume de locahtati avem
Katunda a ri (catunul nou) in tinutul Luma din Dibra ,

Katunda a vierer (catunul vechm) in Scutari , K atundast in tinutul Berat , in fine Katunda3ti in tinutul Premeti ; Katunda in tinutul Conta, Katundi
in tmutul Libhova din Arghirocastru, etc

Ca forma simpla avem Catuna; de asemenea M anastara a Catunes (Manastirea catunului) in tinutul
Libhova din Arghirocastru, acolo unde intalnim i K atunda, formatiune albaneza

Lacatun (din arom

1a

catun) comuna cu lo-

cuiton Albanezi musulmani in prefectura Valona. In scnenle


albaneze acest nume de loc este albanizat, fund scris L a-

katunda Sub aceasta forma, ii d. Selenica Fapt sigur


este ca Romami i Albanezu Ii zic Lacatun i tot ah
se intalnWe si in harta statului major auqtTiac.

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

90

K'ari (din arom lieare piere" despre soare apune",


adic locul unde apune soarele 1), nume de catun cu 73 Albanezi musulmam si 8o Albanezi crestini, intre care se gasesc si cativa Romani. Este situat la dreapta ratihn Vovusa,
langa Valona In harta statulm major austnac este insemnat

46 Drumul Berat-Fieri

Kyari, iar la Selenica, cu transcnerea albaneza, Qari


(1).

539).

In aromana cuvantul se intrebuinteaza ca apelativ si


se intalne5te in cunoscutul cantec de nunta
La-k-me si speal-ii-me

La-ma si spala-ma
La fantana din apus.

La soputlu di tru kare.


De asernenea el se intalneste ca nume de locahtate in
Pind 1)

Barza (din arom barzd), nume de munte aproape de


Tirana , din ora, se vede cu ochml liber In scnenle albanezesti se & sub aceasta, forma.
Cuvantul nu poate fi albanez, deoarece in toata topommia albanezd avem forma autoctona nealterata bardh.
1) WEIGAND. Die romunishen Ortsnamen im Pinclusgebsete m Jahresb.

XXIXXV Cf. .0 Dacoromania I p 417

www.dacoromanica.ro

FARSEROVI

91

Astfel in Mala astra avem catunul B ar dh a n i, in Elbasan

un alt catun cevh mai rnricel :

Bardhasneshi, in

tinutul Luma BarodhoJi etc Prefacerea ltu dh albanez


in z are loc numai in limba ro-

mana De aceea cred ca onginea romaneasc a lui Barza


pare sigma,

Murgana (denvat din arom

murg i suf -an cu -a final de


la numele de localitati), mime
de munte in Arghirocastru cu o
inaltime de 2124 m *tin C cuvantul murk, articulat murg u,
exist 1. in limba albanez cu
intelesul dunkel, schwarz, grau"
fig nenorocit" i c onginea
formei de bazd, despre care am

vorbit in Dacolomania II 540,


este neclar Daca totusi il sorotesr ca formal-lune romaneasca,

areasta o fac numai din cauza


sufixulm -an, care deriva adjec-

tive de felul lui Man din bell,


etc In afard de aceasta, denvate locale din iomanescul murg,

cum este Murga, se intalnese

i in alte tan, pe unde au

enugrat pdstorn romam 1) G


47 Mt zachia Fareroti
Meyer crede ca forma albaneza
din Ardenita
murgage, in Albania, este adusd
de pastor' valahi durch vlachische Hirten verschleppt" 2).
Ceila v a r i (din arom. cdlivar), nume de catun lasat
in parasire in Mirdita Nume de locahtati, in care Farerotn
sant aezati in cohbe, pe care ei le numesc thlive, sant
11 Vezi Raporteetle lznpmstice slavo-romdne in Dacoromanza IIT p
2) G MEYER, Etym. Wdrterbuch der All Spr p 2r2

www.dacoromanica.ro

2 10

92

TIL CAPIDAN

multe in Albania : Caliva-Paga, comun in Ciameria cu

vreo patru sute de locuiton Calivet e Stropani (arom


Calivele Stropani) cu o suta locuitori ; Cali v a ci in tinutul Pogradet cu locuitori Albanezi musulmani ; un alt
Cdkvaci, nume de catun parasit, se &este in Mirdita

V lahina (denvat din Vlah cu sufixul -in), nume de


ran in Arghirocastru Este un afluent mic al lui Susica, care
se varsa in Vovusa Alatun de el este si un nume de localitate.
Amandou stint insemnate in harta statului major austriac
Vlahova (denvat din Vlah cu suf -ovo), nume de
catun in tmutul Delvin din Arghirocastru en o populatiune
de 8o locuiton.
Vla h ant (denvat din Vlah i suf -an) mime de catun
cev mai mancel, situat in acelasi tmut din Arghirocastru
Tot in partile din sudul Albarnei avem i Vl a h o-P sil o-

tera dm tinutul Premeti Este un catun cu 250 de locuiton , de asemenea Vlaho-Gorangi in regmnea Libhova din Arghirocastru, cu 228 de locuitori
Tot in rndul acestor mime de loc trebue trecute si Lemnua, Cdrarea-1 Lamp, Padea soariclui, Scdrpa-latd, K'atralaid, Guva lus Mima, etc despre care s'a vorbit mai pe larg
in Romdmi Nomazi.

In Ft eri sauFearica, cum ii zic Aromarm, am ajuns


dupil amiazi pe la ora 4. Am descins la un otel din capatul
orasului care, in ce pnveste curatema, semana mai mult
cu un han Era singurul otel dm localitate
Fieri este un simplu targulet cu un numar de 1500
de locuiton, asezat pe campia Muzachiei Oraselul are
un aspect dragut, atat dm cauza cladinlor, mai toate nou
si bine ingrijite, cat si din cauza vegetatiei abundente de
care este inconjurat Locuitoni sant in majontate Romam
vernti de prin partile Moscopolei Ei sant negutaton

mesenasi Fieri nu este un oras vechm El dateaza din

1864 La inceput era un simplu catun alcatuit din douazeci


de case cu bisenca Sfantul Gheorghe (Kisha e Shengjergjit) El era proprietatea doamnei Rapusa, fiica lui Kurt

www.dacoromanica.ro

tARSEROTIU

93

Achmed Paa, care II um cu catunul din apropiere


,Skozd, facndu-1 mai mare Mai tarziu orgul fu recladit
in doua randuri. Odata in timpul lui Kahram Paa Vriom,
f,u1 vizi ulm Omer-Paa, dupa aceea in 1877 de catre Omer

.,

3r,ii_mcon_n_111.1tk_lia rti.

48 Piers, arom Fearica

Pga Vnom, cand o aelul lu aspectul modern pe care


il are azi 1)

Seara tarziu m'am intalmt cu domnul Stenu Papa, senator in parlamentul albanez i un vechm cunoscut al meu,
Inca de pe vremea cand studia la hceul romanesc din Bito-ia Dansul nu-a dat unele informatiuni cu pnvire la Roman i din Fien, atragandu-mi luarea aminte asupra sa-

ptunlor care se fac in locahtatea Poiam din apropierea


oraului

Neavand ce face mai multa vreme J. din pncina proastei

gazduiri la otel, unde toata noaptea n'am putut inchide


ochii din cauza insectelor, dimmeapa pe la orele 4 am
parasit localitatea cu o mam care trebui sa ne duca la
Lust., dupa ce mai intam vizitaiu Poiam i alte cloud
catune cu locuiton Fareroti.
1) T SELENICA, sb. 169

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

94

8 DE LA FIERI

LA LLISNIA

ELBASAN

/AN ARL RADOSTINA, POIANI


MISCARILE METANASTAsicE ALE PA.ESEEOTIFARSEROM CHERVANAGII
DRUMURILE CHERVANAGIILOR PAR5EROTI DIN ALBANIA
NUMELE CATARILOR
NUMIRILE PARTILOR CORPULUI
LA CAT 11
NUMIRILE OBIECTELOR DE PE CORPUL CATARITLUI , SAMARUL
NUMIRILE PLUGITLUI SI ALE PARTILOR LTA RAZBOIUL DE TESUT
MANCARILE FARSEROTILOR
LOR

De la Fien am apucat drumul spre apus si numai dup


o scurta calatone ne-am apropiat deZavar 1, catun aezat
la ses, cu vreo 25 de case locuite de Albanen musulmani
si catevh familn farerotesti Inainte de a ajunge in sat,
am intalmt un grup de fareroti care mergeau spre
Valona De aici inamte gasesti pe Parseroti la once pas
Vara it poti vede umbland pretutindem , ei sant intr'o

continua =scare Numai in comunele lor nu-i poti gasi.


Aci rar cand intalnesti cate o batrana cloud Top sant p ecati la munte de unde se coboard la ses, numai cand yin
sa-si vanda produsele lor in lapte si land, sau cand transporta marfun in orasele mai man In Zavan aproape toti
Fareratii erau plecati Continuand drumul mai departe,

am ajuns la Raclostina, un catun cev mai mancel


decat Zavan, nsa locuit numai de Albanen musulmam si

foarte putini Romam De la Radostina am ajuns direct


la Poiani, un sat cu vreo doua sute de locuiton, dint e
care mai mult ca jumdtate sant Albanen crestim, restul
Fareroti

Poiani este aezat pe locul In care se afla. odata vechea

Apollonia 0 misiune arheologica franceza condusa de


Leon Ray face sapatun inca. din 1924 Din cercetanle fa
cute pana acum, rezulta ca vechrul ora era asezat pe o colind de la picioarele muntelm, avand fata spre mare Urme

din zidunle care inconjurau cetatea se vad si acum Din


lungimea zidur lor, care ajung pana la patru km , se pare
c a Apollo= avek o intindere destul de mare Pang, acum
nutut descoperi dou locumte Ele sant cladite dupa
,.-1,1 roman cu ferestrele care dau 'n curte

www.dacoromanica.ro

FAR$ ETIOTH

95

De la Poiani, intorcandu-ne pe acelasi drum, ne-am indreptat spre Lusma Mai intai am luat directia spre Berat
pana ce am trecut raul Semam, dupa aceea, intorcandu-ne
in spre miazanoapte, am apucat soseaua spre Lusnia Ad
.

am ajuns dupa amiazi A doua zi dimineata am iesit in


targ ca sa ma intalnesc cu Far5erotn veniti din imprejunmi

Targul era destul de ammat Erau foarte multi taram albanezi veniti de pnn satele din apropiere Farserotn, care
erau mai putin la numar decat aceia pe care ii vazusem in Berat si Conta, venisera din satele Divyacu,

Kruecucht, Libolsa, Cipleaca, Petova, Carbunara i altele Unn din ei erau si de pnn partile Ciamenei de langa Preveza Acl am putut patrunde
mai bine in =elle deosebin de gram, care exista intre Farserotn Ciamenem si intre aceia din Muzachia Tot in targul
din Lusnia, mi-am insemnat ultimele informatium despre
miscarile pastonlor ca si despre drumunle caravananlor
In capitolul despre miscanle metanastasice ale Romamlor nomazi din intreaga Peninsula Balconied, scns in lucrarea mea Row-inn Nomazi, am tratat si despre migratzumle Romamlor din Albania In vremea cand scriam
despre aceste =scan, informatiumle mele pnvitoare la Roma= din Albama erau luate, in cea mai mare parte, de la
Farserotu asezati in Macedoma, in tinutul Vodena (Edesa)
aproape de Salome, si de la umi scrnton care calatonsera
in Albania

In aceasta calatone, vemnd in contact cu Farserotu


aproape din toate regiumle loctute de Romam, am avut
placerea sa constat eh' toate datele insirate in capitolul
din lucrarea mea citata sant exacte Au fost unn chntre
Farseroti care mi-au numit regium muntoase deosebite
de cele date de mine in Romdnia Nomazi, insa, dup cercetdrile mele, directia este aceiasi Astfel, unn du-Are Farserotu din tmutul Conta, in afara de Muntele Sec, unde

pleaca pnmavara cu turmele la varatec, ajung la K'atra

Tsap, in muntn Meet i. Camiga De asemenea

cei din stanga raulm Semam (Muzachia Mica) nu se duc

www.dacoromanica.ro

96

TH CAPIDAN

spre vdrare numai in Ndumor (Tomor), ci i in muntii

Spiraka, Glava, Jitomi etc Dar acetia sant tot


in apropierea muntilor Tomor 0 urmnre exacta' a tuturor muntilor pe unde se mic pastorii este cu neputint.
Romann din regiunea Valonei, in acara de tinutul Colomei (Kiafsez), cum am dat in lucrarea citata, Ii mai

49 Romni Muz6chiari

mana turmele la vratec i pe muntu 5 op ut din Arghiro-

castru, dupa aceea in NemerJica i TrebiJina din

tinutul Premeti Unii lust, dupa cum mi-a comumcat un


Frerot din acele tinutun, o Ian spre muntele inalt

Murgana din tinutul Libhova


Dar FArerotu care se ocupd cu transporturile Ian directium cu totul deosebite de acelea ale pAstonlor nomazi.
Pe acestea le vom expune mai jos, aa cum mi s'au comumeat mai intai de care Farerotii din tinutul Conta, dupt

www.dacoromanica.ro

}ARSEROTII

97

aceea de care ceilalti paston, pe care i-am intalmt in cursul


calatonei mele pana in Lunia

Mai intal, once transport cu caravanele se face cu catarn Fdrserotul care se ocupd cu transportunle se numeste
ccirvdnar (din cardvanar) sau kinge chingiu" Pe vremun,

se

50 Muzachia

Farproate din Fracula

dupa cum inn povestek batranul

51 Farerot din Fracula


'6.nazu,

tatal farmaci-

stultu ainazu din Conta, fiecare falcare 1) ii avea caravana

lm Caravana se alcattua din 70-100 de catan (mule).


Fiecare familie avea de la 5 sau 6 pana la 12 catan , celnicii
i) Despre frilcare semi in Ronidvn Nomazt p 38
Dacoromanta VI

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

98

aveau pana la 15 sau 16 catan Pnntre Farseroti erau si


chmgii de mesene care nu aveau catan Acestia erau intrebuintati de celnici si de care once alt Roman, care se
ocuph cu transportunle de marfun Un chingiu de mesene era
plait de la 12 pang. la 15 lire turcesti, ceea ce facea. 276 pana

la 345 franci aur anual In afara de aceasta, el mai pnmea


si intretmerea De aceea, la plecarea chervanagulor, in f amilnle celnicilor se prepara dinteo data pane mult
Cand plecau chmgn la drum, nu pomeau singun, c toti
la olalt in caravan, sub conducerea unui chingru mai
indemanatec si mai voinic, care pe alocun se numea chingiba,F El era ales de celnic Imediat ce ajungeau intr'un
oras, chingtbasul era acela care angaja inearcatunle El
se interesh in oras, ca sa afle transporturi cu pretun mai
man Conditiuni le de plata fixate de dansul, erau pmmte
de toti ceilalti chingh Pentru aceasta chingibasul nu avek
o leafa mai mare decat a celorlalti Postul lui era mai mult
ononfic
Se intelege de la sine Ca chingibasul trebui s fie nu numai

omul cel mai vomic dmtre carvanari", dar i cel mai destept ,
acela care stia sa se descurce in afacenle eu autontatile

oraselor in care se descarcau mrfunle De multe on chirigu din Albania inaintau cu transportunle in spre miaza
noapte pana in C d r ddac (Muntenegru) Ei trebui sa stie
si limba tarn ca i oranduehle locale.
In ce pnveste acum drumunle pe care se faceau transporturile, dup insemnanle ce nu le-am luat, ele sant urmatoarele

Cel mai vechiu i mai umblat drum dm Albania era


acela care plech din Durazzo spre Macedonia Via E gnatia El pornek de pe htoralul mrn, trecea pnn Cavaia si
Elbasan, o lua de alungul laculm Ohnda, trecand pnn Struga
si Ohnda, si de aci apol, pnn Resna-Bitoha, ajungeh pe so-

seaua care duce la Salome


Chingn farseroti incarcau sare si tot felul de marfun

ce gdseau in Dufus sau Durds (Durazzo) i le descarcau mai intai in Pikind sau P i k i n ci ci, Pikini
(alb

Pekmi), de aci treceau pnn Cavaya (Cavaia), si a-

www.dacoromanica.ro

FAR4EEOTII

99

jungeau la Elbasan Din Elbasan incrcau alte marfun


continuau drumul pnn Pugradets1) (Pogradet), de uncle
apoi soseaua se bifurch, i unn apucau sau prm nordul
laculm Prespa ajungand pun Ohnda la Bitult (Bitolia),
sau pnn partea de sud a laculm, spre C OY Ja (Conta)
Din Conta spre Macedonia apucau dou drumun unul
care trecea de-alungul lacuhn Preaspa, altul, cevh mai
spre

sud, trecnd pun Pleasa, Florina, Fldri n a

amndou ajungeau la Bitult (Bitolia)


De la &tub., in vremea cand in Pdrlea p (Perlepe) se
tineh marele targ, la care veneau negufaton din toate partile Turciei Europene i unn chiar din strAingtate 2), ca.rvnani farseroti ajungeau cu marfunle in acest oras

De acl unn o luau spre Grascu (Gradtsko) i ajungeau


pana in V ells (Veles, Kupruh), S Copt (Scope, sarb.
Skoplje), Cumanuva (Kumanovo), Vrane (Vranja) si
mat departe in spre nuazanoapte, inamtand pand in Serbia
Altn continuau drumul pe vechea sosea Via Egnatia, a-

jungand cu transportunle pan in Sdrun d, dupa

ce

mai int& treceau prin centrele F/drina (Flonna), Vudena


(Vodena), V erka i Ianatza ( Jemge-Vardar)
Din Srun unn o apucau in spre thsnt i ajungeau

in Cavala, Nspar (Seres), Edrineri

(Adnanopole)

pand Mboli (Constantmopole)


Alte dou drumun porneau tot de la Durazzo unul o
apuc pnn iyac (Shmk) spre Tirana, altul o lu dea-

lungul coastal adnatice spre Milot, Legai.codrd


(Scodra, Scutan) De aci chingn frseroti inamtau mai in

spre nord para ajungeau in Cdradac (Karadak, Muntenegru).

In mtenorul Albamei, un drum pe care umblau chervanagn arornam i plech tot de la Durazzo, era acela care
duceh pun Cavaia-Lusma i ajunge in Vilardi (Berat).
Din Valarda o apucau in mai multe directu unn mer2) Numele de localitati transcrise cu litere cursive spatiate sant redate
dup pronuntarea Praerotdor
21 Cf Romany:. Nyman, capitolul Transportul cu caravanele, p. 134
7*

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

100

geau cu marfunle in spre rasant la CurJao (Conta) si


de aci apoi iardsi o apucau prm Florina in spre interiorul
Macedoniei, urmand pe drumunle indicate mai sus Allis
o luau in sudul Albaniei, apucand mai intai in spre

apus pnn trecatoarealiS dpuri (alb Sliepuri)laF earica


(Fien) si de aci apol, urmand drumul in spre Avlona
(alb Vlore), treceau pnn Cdtsuri (Kelcure) ca sa ajunga
in Aryirocast (Ghinucastru, Arghirocastru)

52 Pastorl din muntn Gramos

De la CurJao, in afara de drumul in spre Bilisti-Flonna,


caravanarn roman' mai mergeau spre Frasan si. de aci apoi
prinLiscovili (Lescoviki) ajungeau in Pdrmeti (Premeti)
Dup cum in partea de nnazdnoapte a Albamei Durazzo
era centrul de unde cardvanarn romam plecau cu mrfurile in spre nord s rsarit, tot ash., la sud, Avlona (Valona)

era punctul de unde porneau cataru incarcati cu mrfun


pentru centrele din miazazi ale Albamei si Greciei Drumunle

pe care le faceau chingn farseroti, in aceastl parte a Albamei, erau

de la Avlona la Tipi/ina si de aci apoi

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

101

la Aryirocast Din Arghirocastru se continua drumul

la sud spre _Tama, apoi DelvsniSamsaranda


(Sant Quaranta)

Altn se scoborau i mai in spre sud,

ajungand la Preveza, Metsova, Grebens, Ia-

nina

pana in oraele din Tesalia

Lartsa, Ldson sau L ci s u ii

Tdrcol (Tncala),

(Elasona ,

i la Romann

din Epir Ldsun)


In afard de aceste drumuri, caravanarn fareroti, in fiecare toamna, transportau familnle Aromardlor din tmutu-

nle muntoase, unde se aflau cu mle in timpul vent, in regmmle esoase din Albama i Grecia, unde ramaneau toata
lama Aceste drumun sant aceleai despre care am vorbit
mai sus la micanle de transhumanta ale pastonlor fareroti

Iata acum i numele catanlor, ash cum le-am aunt la


caravanani fdreroti 0 buna parte din ele mi-au fost coinurn-

cate de btranul 'a'nazu Explicarea fiecann nume este


data in dialect, a cum mi-a fost comumcata
mUtd=catar,,
carasci (capas, catasa) mulct /co, e=catar negru ,
mard (mapa, mata, mapa) : iyi strigd na mae, mae=h

stnga na, mar, mar,


bot,e Rae de culoare roie ,
Rap (arap) muld late catar negru ,
medu (mergi) muedee albd catar alb ,
tsap (tsap) deitsem la mula mascued zicem la catar
de sex barbatesc ,
pur (purin) il steigd na pul', pul ii stnga na pu1u, puliu ,
baezd (barza) muld albd, sl' stetgd na, baezd na=catar
Juld

alb,

it stnga na, barza na ,

dumani muld seamind lale=catar negru de sex ferne.esc ,


tucci . ntuld Oectmind ,

end (ma) mulaes albd = catar alb ,


tand

mulaes albd ,

tserb (tserb)

muld mascued sivci=catar cenum de sex

barbatesc ,

maed (mara) muldsgamind goaa=catar rocat de sexul


femeiesc. (Vezi mard mai sus) ,

www.dacoromanica.ro

TII

102

CAPIDAN

. muld murgd=catar negru inchis ,


mede (merge) muld Opamind castdriatd = catAr de sex

vcde (vase)

femeiesc de culoare castanie (vezi mai sus melt() ,


ga/d=catar negru deschis ;
cdluz (caluz)=calul cu clopot, care merge in fruntea caravanei

Pig 53

Partile corpulm untu catar snt numite in felul urmAtor 1),


(fig 53)
1

och (ocyi) =ochi

urechle (upecrile sg uKcle)=urechile ,


3 frdmka (fpaintea) =fruntea ,
4 perjea (pepdea)=peru de pe frunte ,
5 ndeci (nafl si guvile di n6r1)=n5nle ,
6 budzdh (budzale)=buzele ,
2

7 Pica (fauca)=falca ,
i) Ace1ea.5i numin le are i calul Ca model pentru aflarea tuturor numinlor la catilr, m'am servit de figura calului dm Terminologia lin Dame.

www.dacoromanica.ro

FAR6ER0TII

103

8 pererea (pepe.ea) = coama ,

9 zverca (zvepca) = ceafa ,


io gufmadzu ( gOpmadzu) =gatul ,

II keptu=pieptul ,
12 pultare=coapsa sau spata dinainte ,
13 dzdnuctu (dzanucru)=genuchml ,
14 fleru (flepu)=fluerul s tarlolul ,
15 bizilica (bizlica)=chisita ,
16 ungl'd (ungya)= copit ,

17 pallid di unga=partea de subt unglue ,


18 plat (puyu) =pmten ,
19 pdnticu si pdndicu (pdntic, pantic, mai rar pantica,
pantica)=pantece ,
20 coasta (pl costile, costili)=coasta ;
21 capital dr pultdri=greabanul ,
22 skintratu (skimpatu)=sale, spmare ,
23 curtsori (coptsopl) =crucea selelor, ,

24 Jerefa (cereya, cepeya) Jupocui (in alte p541 1 se


spune si) curdi, cupd'i, coeiri=soldul ,
25 Jupocu (61pocu , in alte parti butea sau elapocu)=
sapa ,

26 bute (buti)=cur s buci ,


27 cuditsd =rcacma coadei ,
28 coada
29 cdrddzetu (capadzeru) = arm, but ,
30 /Sat (in alte 0'41 slatina) ,
31 tsulaki=sulacm, sulatec ,
32 vasilau (vasil'elu)=cotul s caml piciorulm.

Catarul sau calul poarta pe cap urmatoarele obiecte


a fdru (fpu)=fraul ,
b cdpestru= capastrul ,
c coadd di cdpestru

d cufaud (cutao) s curmu s coada di cdpestru.


Pe trup poarta in special calul oaltei (Seao, 'Sao, S'au)=sea ,

iar catarul sdniar (samap, sumap)=samar.


Iata acum partile samarulm
ubldncu (ublangu)

yaste partea di dmmte a sumapul

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

104

medal di sumac ,
zverca (zvepca) di sumae ,

yaste partea d dimpol a sumapui In

cuMeRi (cue-eki)

alte pa*.

cutstifii (di dinapoi)

, cutcdyi , de asemenea
cdezdzili di clindpoi a sumapui Sant cele doua lemne din
dartul samarulm intoarse ca niste carhge.
pistdri (pistapi) sant traversele dintr'o parte i alta a

samarultu ,

scdnduri (scanduri, scanduri) di sumac ;

hash di sumap=cele dou latun ale samarultu ,


vincdla (ymgala) : cupaga tncuta sum pantica di mulaie=

cureaua care trece sub burta catarultn La Roma= din


Vena yingdld (cu accentul pe silaba penultima), insemneaza.

culanea di la lieptu=cureaua de la piept ,


sumcpadd (sumcoda) curaua di sum coadd=cureaua de
sub coada ;
pdlddmd (paldami, baldami, buldunu buuclumi) cutava
tsi tretse ma nAos di sumcoada =cureaua ce trece ma, jos de

sumcoada" Pdlddmea yasts di ini.inz, yasti largd cl,


g.upleacd este dm piele, larga de o pa ma ;
strozma (stgOzma)

lend

scdri di funi=scari de fume ;


sdrmai (sapmay)

Alte obiecte intrebuinIate de cardvanarn farseroti sant


urmatoarele
sfiriye . tasteu di cdpeind=traista de par de capra ,

tdrastru (tastru)=traista
tdgdcgic (tagargic)

fueti (fuptii, fuptie) = incarcatura ,


jumagd, nuunta la Romanu din Pmd furtutire Este lemnul
lung, la un cal:A:tam, in forma de furca , serveste pentru spnjinirea sarcmei incarcate, cand se pune alti sarcind pe samar.
Daca cumv sarcina nu-i bine spnjimta pe eumagd, atunci

se intampla ea sa se restoarne samarul in cazu' acesta se


spune

tura paetea s'a rasturnat sarcma" , tufd mulct

.,s'a rasturnat catarul" , sau numai had s'a rdsturnat".


saznid=velnita ce se pune de-asupra smarulm, cand

www.dacoromanica.ro

PARSEROTII

105

cau sau catarit pasc in timp de ploaie, ca s nu-i patrunda apa


Dintre numinle de cai, avem urmatoarele (Ele sant
aproape aceleai ca i la ceilalti Aromani)
cat gloc= cal sur, ,

binec=cal bun de calant


Caravanarii mai poarta pe drum i arme, pe care le tm
in sileafi =braul de piele cu mai multe cute pe dinainte
Dintre arme avem
cdbure (cabfip) ,

mole (nvolver) ;
cdtsut (cutsut) etc.

In afard de pastont i de caravanarit, umi dmtre Far*eroti se ocupa i cu agncultura Iat termemi refenton
la partile plugultu
ddmdlug s. damatug, (in alte part].) pap,amdndd (papamama.' , papamenda alb.), aletpd, vdlment alb =plug

scdndupa di ddindrug s ptofic alb =cormand


me

fierul lat, brazdarul (alb pluar)

Jalistra (ealistra)=fiertil lung, cutitul ,


male di damalug (di papamanda) = coarnele plugulm
sigurimea inditlor=bracinarul ,

plazu ,

casa tsi tsdne plazu=barta s barsa ,


Tot in acest capitol vom inir numele partilor din care
se compune razboml de tesut, care se gasete in casa
fiecarui Farerot, fie el pastor sau chervanagiu
sulu di dininte=sulul ,
2 sulu di dinapoi=sulul ,
3 zdnozu di dinante (na ndreapta)=slobozitorul ,
4 zdnozu di dinipol= slobozitorul ,
5 suvaltsd=suveica ,
6 spata ,
7 bdrdila di nsus=vatala s bragla de sus ,

8 bdrdiki di igos=vatala s bragla de jos ,


9 mai' di bdrdild=bratele vatalei ,
10 gdddvide insemneaza funia ce leaga vatalele cu lemnul
de de asupra ,

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

106

II rdteale (rdtele) ,
12 cdldrug (capalu) ,
13 ritsili---itele ;

14 Junih=futile ,
15 puduritsili (puzuritsth)=-1epele

Capatul suluku se nume5te cap di sul, iar partea unde


se introduce zanozu di dmmti se cheama urecl'i di sul.

Chttl----1M12M

12111131

-"Vili

MMIM-51111.I4

1 7-7,1112-+-Z1-11611MININSIMITIM/11
v....

---=--A
I
15

,111

'4411r4tri

IV
i

Fig 54

In afara de razbonil de tesut, Freroatele se folosesc


i de rodan, pe care ele il numesc eicricd i eicrzlie Partile
rodanului sant :
lemu de-a-mplatea = patul rodanului La altn lemne di
&Joel,

furcEi di acrilii=picioarele fusulm ,


in alte parti se numete eiepai'd di eicnlit ,
idteaua di Jicrilit este scnpetele sau rotrta ,
coarda (foarte des i warn., cOpaa) este ata care invartete roata
mind di icriki este manerul
cdrigele di eicriki=spitele de la roata
Dar lana, dup ce a fost spalata i scarmanata bine, si
tradze (se pieptena) la liaptstit pe liaptini s kaptiniti di tsd
,

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

107

(pieptent) i se fac par Din par se face caer, fufor (furcip),


sau preur (pi6op), dupd aceea se toarce pe fus sau cu eicrik/

Fusul are in partea de jos un prisini Furca obicinuit


este format dintr'un bat, mai lung, cu un cangeu in partea
de sus, in forma de semicerc, pe care se fixeaza caerul
Caerul tors se numete tort El se pune pe ligcdtor (diAleitor)

r4chitor", spre a face cdruii (cAptiii) sculun" Dup aceea


z-cleapind se deapan" pe vdrtenitsd, care in unele parti
se numete i dnemi, spre a se face cataii (catdri)
Mancanle cele mai intrebmntate la Fareroti sant urmatoarele
geld ramdneasca (fumancasca)

card kartd

tu

oald,

/de zarzavati, cu apd h unit = came fiarta in oal, far legume, cu apd r unt ;
card friptd pi suld = came fripta la fngare. Mt s'a spus
ca s-mdcd ti sdobdtori mdri=se mananca la sarbaton man ,
caM cu urizu=carne cu orez (fiarta.)
cided este lucanits umpluts cu card, prag :si alti =crnati
umpluti cu came, praz i alte ,
zmelgi cu urizu=mielci cu orez ,
tsigdndz sant cumiltsili di sea tulitt=bucatele de grsime
topit
pdstrdmd=pastrama ,
cule,au este firma tsigrasztd cu unit i undulem, lilartd
cu apd faina prapt cu unt sau untdelemn, fiarta cu apa
culeagu alb 1 culeagic di oal este finnd cu misur kartd
cu apd cu undulem .,si dihicatd cu pdni=malam fiert cu apa.
i undelemn i cu bucatele de pame ,
,

dzanid este pans uscata dinicatd tu apd cu unit = paine


uscata dumicat in apa i unt ,
bucuvald este pam dinicatd tii unit arsu=parne dumicata
in unt ars
cdmbeiculii (carnbacuki, cambacuki alb ) este pitd di isur
tu tipsiye, faptd cu apd, umt p cesu , u pedscutim di ma multi

oil cu firind pan s-umple tipsiya=placinta de malam in


tipsie, facuta cu apd, unt i branza , o stropirn de mai multe

on cu Milk para se umple tipsia

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

108

tarapagu (tapapaA) este firind di misur filar cu apd p save ;


s-tulilaSti umt rogu i lo-aruca nuntru malam fiert cu apa.
n sare , se topete unt rou. (ars bine) 0-1 vars inauntru
tdrheind este gdPu (gde) frdmt la mood (nu mdtsinat f),

nicatu tu lapti, tricutu tu tstru i uscatu la soarei=este grail


faramat (nu macmat ?), innecat in lapte, trecut pnn ciur
i. uscat la soare
Astfel preparat teirlidnd se pstreaza
pentru lama s-karbi cu apd i umt , tu liirbean z-bagoi t
cagu , cdnd u scot di pi focu u dihicd cu pant
pisuridzd este alpatu vinitu tncutu tu tstru 2 uscatu ;
s-karbi cu unit i ,cu undulem=aloat dospit i trecut pnn
ciur

Este mancare uoara 0 se da mai ales la bolnavi ,

peturi sant foi de aluat prepa-ate dm fama mam buna, ona


lapte Se mananca iarna, preparate cu unt i branza ca
macaroanele ,

butgur (bunup) este grau fiert, uscat la soare Se intrebun4eaza la mancan in locul orezulm ,
burets= cruperci ,

nand, un fel de planta yasti ca gteana i creagli tu cupeegti (cuprati.).este ca tevia i crete in locul in care a
fost o mandr
gleyi karti=tevi fierte ;
Dintre prajitun avem
ldptare este pad di lapte=placinta de lapte La Aromami
,

din Macedonia

ldptucd

pitiroahe este placinta facute din foi intmse una peste


alta i fiecare foare stropit cu unt
tdrhnpani este pita di tdrhdnd cu tsigdridz=placint de

tarhand cu juman de osanza ,


pita di veardza=placinta de legume ,
pruscutitd (ppOscutita), se pregatete ca i cdmbdculit

Dintre laptun i denvatele lor, in afard de lapte, bald,


urda, mkt (batut, dit foale, etc ) mai avem urmatoarele
ca:su tingdsit (s tu trrane) branza la capac ,
cuyastqd este lapte grosu di tutiputd cdnd /eatd=lapte gros

de oaie, cand Ltd ,


strigratu este alca," ,

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

109

wit" este teard"


Imediat dup isprvirea targului din Lusnia, am plecat
spre Elbasan Ma introceam pe acelasi drum pe unde yemsem de la Conta spre Tirana Dup catevh ore de drum.
cu masma, am ajuns aproape de padurea de mashm, in
dosul careia se afld orasul Elbasan In luna in care soseain
in acest oras, fructele erau in tom i aproape in tot parcursul soselei de la Lusnia la Elbasan ne ntalneam cu ssrun de care cu dou roate, incarcate cu pepeni verzi, care
se duceau spre Elbasan Ajuns in oras, dupa ce m'am.
odihmt Rutin, am iesit ca sa cunosc pe Romani Cluar in
fata restaurantului unde ma opnsem, se gseau un sir de
pravaln ocupate de ei Cunoscandu-i indata, dupg infatisare,

am intrat in vorba cu dansu intrebandu-i despre ocupatia i numarul lor Ei m'au cunoscut imediat c sunt din
Romania, de-oarece, la prima mea venire in Elbasan, vzndu-nia in tovarasia senatorulm lor Anton Becea, s'au
interesat s afle cine sant
Romann din Elbasan sant amestecati Cei mai multi
sant Romani moscopolern ,

Parser* sant mai putmi Cu

acesta am avut pnlejul sa ma intalnesc mai spre seara,


mteresandu-rna de gratul lor Cei dintai sant neguston,
cei din urna chervanagn Romanu dm acest oras aveau
o scoala nuxta Serviciul &yin se face in bisenc pe rand,

intr'o saptamana romaneste intr'una albanezeste, cu ajutorul celor doi preop. romarn Naum nem i Ioan Toda
In Elbasan am ramas pand a doua zi Pe la amiazi, am
pormt spre Bitolia, de unde, dupa ce am facut dotia excursu la Perlepe, am parcurs drumul BitoliaSalomc Dup
o sedere de dou zile in Salornc, m'am inapoiat, prin. Bulgaria, in Tara
ROMANII

I ALBANEZII

LEGATURILE DINTRE ROMklcI SI ALBANEZE

NIIMARuL AERANEZILOR

NUM kRUL ROMANILOR

Atingand o chestmne care este de mare insemnatate


pentru vutorul elementulm romanesc in Albania, vom in-

www.dacoromanica.ro

HO

TH CAP ID AN

cerch s fac o expunere a stanlor de lucrun, ash cum le-am

putut pnnde in timpul sedern mele printre Romanii din


Albania
Cu cati FOrseroti am stat de vorb spre a ma interesh despre

felul cum o due cu Albanezn, toti mi-au mrtunsit ca tfdesc

in cea mai perfecta intelegere eu ei Inamte vreme, Romann sufereau putin din partea Albanezilor musulmam
Dar pe atunci, la fel se plangeau si. Albanezu crestim de
purtarea fratilor lor musulmam AstOzi vechile stan de
lucrun s'au schimbat si elementul nostru de la tail traeste
in deplin armonie en Albanezn Daca, cu toate acestea,
multi FOrserop. doresc A. se mute in Tara, aceasta o fac
numai din priema faului mers al afacenlor Din aceste motive s'au mutat FOrserotu din Pleasa in Cadnlater, si tot din
aceleasi motive se vor muta, poate, si alti Frseroti la noi
Dar dac aceste raportun de paelnic simbiozg intre

Farseropi si Albanezu de la tail sant bune pentru prospentatea Romanilor, in schimb, la orase, ea se arta daunOtoare pentru elementul nostru Aci Romann se incuscresc
foarte usor cu Albanezu si, dup constatnle mele, pagubasi din aceast incuscnre ies Romann Cand un Roman se insoard cu o Albanezoaica, aceasta este in stare
sa tad., cu timpul, ea top copm si chiar alp membn
din familie s vorbease6 albanezeste Nu tot ash se

intampla in cazul cand un Albanez ia o Romane


Aceasta sfarseste intotdeauna pun a-si insusi. hmba albanezd in locul hmbei romane Cu mult pOrere de ran nu
se plangeh la manstirea Prodrom" din Moscopole, un
fruntas Moscoporean dm Corrta, ai crui copii incepeau sa
'lite hmba romanA, tocmai funded sopa lin. era Albanezoaich.

Din fencire, aceasta promiscuitate se intampld mai mult la


orase Frserotu de la tara nu se amesteed eu Albanezu Chiar
cei de la orase se incuscrese cu Albanezu mai putin decat
Moseopolenu Dar si la tar, in comunele si atunele in
care se gdsese Albanezi si FOrseroti, am observat cd Fdrserotii invatd mai usor limba albaneza. decat Albanezii limba
romand

www.dacoromanica.ro

FARSERCITII

111

Daed insd la tara ei trdesc multumiti in mijlocul elementului albanez, la orae i. in comunele mai man, acolo
unde Romami au avut coli romaneti i. in timpul din unnd

li s'au inchis, se simte o rceald fatd de autoritati, care


pe neateptate i fdr mci un motiv senos i-au ldsat fArd
coli

In comunele 1. cdtunele in care n'au existat coli romaneti, aceast nemultumire nu ems-Ca', De altfel, ad. ma
Farerotn nu se intereseazd de carte, dac ea nu 11 se (Id
Ei sant foarte bum Romani I. ar dori sd invete romanete Ins, funded niciodatal n'au avut coald, ei cred ed
pot trdi i. fdr de ea

Numdrul Aromnilor din Albania, Mil a putek fi premat mai de aproape, este relativ mare, fata de numdrul
elementultu albanez dominant
Albania, ak cum a ieit ca alcdtuire politick' dm marele

rdzbom, nu cuprinde pe toti Albanezn Dou treimi din


ei sant rdmai in afard de granite Dintre acetia, cei mai
multi sant in Jugoslavia
Pnmele micdn in massd ale poporulm albanez sant
semnalate abik pe la sfamtul sec XIV Ele iau directia
spre Peloponez i, cu timpul, devin atat de frecvente, incat
Conntul i. Argolis pe vremea aceea miunau de Albanezi

Cei mai multi au fost colomzati de care stpanitorn bizantmi sau venetiem, cu scopul ca s le ajute in contra
Turcilor, care amenintau sd, ptrundd in inima Greciei
Numai Teodor Paleologul, fratele impdratultn Emanuil Paleologul, a adus zece mu de familn albaneze in Grecia Inainte
de coborirea lor in Peloponez, foarte multi s'au aezat in
imprejunmile Atenei Parte din ei s'au refugiat de urgia
Turcilor, ins foarte multe familii au fost aduse spre colonizare de cdtre stdpanitoni de atunci al ducatulm Atena .i.
mai ales de &are negutatoni florentim 1)
1) Despre asezarea Albanezilor in Greeia Cf Illyrtsch-Albanzsche Forschungen von Dr LUDVIG von THALLOCZY. I, p 79 sqq De asemenea

www.dacoromanica.ro

112

TH CAPIDAN

Top. acevti Albanezi sant Toschi de ongme Pan azi


ei vorbesc limba albaneza subt o forma mai veche Sufletete ei se simt Greci i. nu vor sa auda de Albanezi Cine
a trecut pnn Atena i a ieit putin in afar de ora, a tre-

buit sa dea de aceti Albanezi aezati in nenumarate


sate

A doua micare a populatiumlor albanezeti a luat directia spre apus in Itaha Ea a urmat imediat dupa infrangerea eroului lor national Scanderbeg de catre Turci Dupd
moartea acestuia (1468), Albania a cazut definitiv subt Turci

i un nou exod a inceput pentru Albanezn care nu vroiau

s tread, la Islamism Din cauza legatunlor Albamei de


pe vremea aceea cu Itaha, multimea Albanezilor, in frunte

cu o buria parte din nobilimea de atunci, a trecut in


Italia Micanle Albanezilor in spre aceasta tard, incepute
Inca de prin 1450, au tmut trei veacun de-arandul, pana
pnn 1744 Restunle acestor migratium se pastreaza i azi
in Calabna, Abruzzi i. Sicilia Ei tin tot de Toscln i vorbesc acelai dialect

A treia migratiune s'a indreptat spre rasant, in tanle


locinte de Slavi De as-t data nu plecau Albanezi cretim
de spaima Turcilor i a confratilor lor musulmam, care erau
mai rdi cleat Turcu, ci Albanezi musulmam donton de aven
i de tentorn mai fertile Acetia sant Albanezii, care de
cand au pdtruns prin partile apusene ale Serbiei sau Macedomei de astazi, au ramas spaima cretmilor
In timpunle din urtna foarte multi Albanezi s'au aezat
in Turcia Astazi multi din ei se gasesc stabihti in Constantinopol i. in pnncipalele orae din Anatoha Brusa i Simrna.

Langa Constantmopol sant o multime de Albanezi in locaMaple Marmara, Aftoni i Calzachi. Alti Albanezi sant ayezati in apte sate de langa Adnanopol 1) Ca aezari alAbancen und die Albanezen de PAUL SIBERTZ, Wien, i910, p ror sqq Historic/ Shppertse de K A CERKEZI. Boston, 1921, p 136 i TEKI SELENICA.

Shqipria nCe 1927, p CXXIII


1) Popullsza Shippitare ri 1924 Shqzpi use de Lumo Skendo, in Kalendar Kombiar (19241, p 35

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

113

banezesti indepartate de Albania se pot socoti satele Ker-

kovici

*i.
N7kine"e din Banatul Jugoslav 1) Dup
aceea patru sate din Basarabia, in fine, tort Albanezn

stabihti in call-tate de comerci anti, in pnncipalele orase din


Europa si America

Numarul tuturoi Albanezilor din lurne nu trece peste


i 800 000 de suflete, chiar dupd statiticele all-anezesti

Alhanezn din Italia ating tifra de 250 000 In anul 1888


numarul lor era de 196 768, raspanditi in 79 de sate 2)

Numarul Albanezilor din vechea Grecie nu se poate


sti cu siguranta, de-oarece ei, desi vorbesc albanezeste,

i'i despretuesc neamul si se dau de Greci In once caz, numrul lor nu poate fi mai mare decat 8o 000 Restul se afla
raspandit in Jugoslavia, Macedonia greceasca si in centrele mai man din Turcia si din strematate
Astazi intreaga populatiune a Albamei, dupa recensamantul facut in 1926, se ndica la 833 618 loctuton In acest
numar intra Albanezn, Aromann, Grecn, Bulgarn, l'igann,

Ovren si putmn strami de alt neam.


Vorbind c espre numrul Romanilot observam mai intai ca Alba nezn, urmand exemplul Turcilor, la care, in
call-tate de fosti inalti demmtan, au facut ucenicie atatia
am, continua sa facd numaratoarea locuitonlor din micul
lor regat, ttnand seam numai de rehgnine In modul
acesta, ei dau s inteleaga strdimlor care nu cunosc stanle
de lucrun din Albania ca, in Albania, locuesc numai Albanezi
musulmam st Albanezi crestnu
De fapt lucrunle stau altfel In Albania, dupa Albanezi,

vin in pnmul rand Romann Acestia, fat de numarul redus


al elementului albanez, formeaza o minontate impuna-

toare Este drept ca. patnotn Albanezi, on de cate on se


intampla s scne despre stramil din Albania, pomenesc
chiar si pe Evrei, al cdror numar este foarte nue, ins in ce
pnveste pe Romani, nu spun nimic Iata, bun oara, vo1) lb , p 36
') CONST J1RECEK, Illynsch - A lb Forschungen, 1S4
8

Dacoromania VI

www.dacoromanica.ro

114

TR GANDA N

lummoasa lucrare de 700 de pagim a lin Telet Selemca, Shqz-

pria me 1927 (Albania in 1927), in care autorul d i numrul locmtonlor in ea se vorbeste chiar despre cei 99 de

Evrei din tooth Albania, Mf ins sh pomeneasch mci


un cuvhnt despre Romhnn din orasele Berat, Tirana,
Durazzo, in care ei formeath elementul crestm dominant.
Numai in capitolul Shqipria histortk (Albania istorich),

autorul, vorbmd despre urmele cucenni romane in Albania, adaogh, se vede frg sh-si dea seama, urmhtoarele : Romanu, prevAzand pencolul unor rescoale in Albania i donnd sh inthreasch puterea lor in tara noastr,
au adus chtevh colonn de Romam, pe care le-au mstalat
pnn locunle in-tante ale Albamei, din care Vlalni sau Tuntarn,
pe care i avem n ara noastrd, sdnt din neamul acelor colonn" 1) Va s zic acesti Vlahi totusi exist in Albama

Si inch existh bine, caci, in afar de cei din orase care, pe


alocun, din cauza portulm lor se cam amestech cu Albanezn,

la tail, la once cotitur de drum te impiedici de ei Dach


ne refernn acum la spusele altin autor, german, citat de
mine i cu alth ocazie, care cunoaste de minune stnle de
lucrun din Albania, vom vedeh c acest element neexistent
in statistica albanez, se ndich la un munk destul de mare 2)
1) Dau pasagml in albanezeste Romanet duke paraveshtruar renkun e kryengntjeve ne Shqip en, dhe duke desheruar te vendosm fucjit
e ture ne vendm tone, kishin sjelle disa kolom Romanesh dhe keto instaluar neper vende te forte te Sqipens, prej te cilve Vlehet a Xinxaret, qi
kenti sot la vendin tong yani nga tara e ketyre Kolonive" (p 4) Sublimenle sant f acute de mine
') Einheithch 1st allerdings der jungste europaische Staat mcht Vor
allem sind da die Kutzowlachen Gerade im Herzen des neuen Albamens
zwischen Walona, Durazzo und Berat 1st eine der ausgedehntesten wlachischen Sprachmseln mit Auslaufern nach Tirana, El Basan und Gradiska , dann noch eine bel Tepeleni Vorlautig jedoch wird das Vorhandensem dieser Kutzowlachen, deren Zahl wohl kaum hunderttausend
viel uberschreiten durfte, die Emheithchkeit der Gesamtschichtung nur
wemg storen , vorlaufig herrscht im Gegenteil die inmgste Freundschaft
zwischen Albarnern und alien Angehongen rumanischer Zunge" ALBERT
WERT, Der Balkan, seine Lander und Valker in Geschichte, Kultur, Pohtik
Volkswirtschaft und Welt-Verkehr Berlin, 1926, p 397.

www.dacoromanica.ro

FA113EROTTI

115

Chiar Spindon GopC'evie" 1), care in senenle sale refentoare

la Albania, in afara de Albanezi, nu vedea decat numai


trecand pnn Cavaia i Berat, a trebuit s martunseasca c in pnmul ora locuesc 800 de Romani, in ultimul
300o, ceea ce desigur nu reprezinta numarul lor adevarat
Vezi acum cele spuse I de Baldacci la p 82 din aceast lucrare

Fara a exagera. numanil Romanilor din Albania, dui:4


calculele mele, ei reprezinta un numdr de cel putin 6o 000
locuiton Daca Weigand dedea 9.000 locuitori pentru Berat,
daca Conta are 4 000 de Romam, daca astazi se -tie ca
elementul cretm din oraele Tirana, Durazzo, Feanca,
Premeti se alcatuete aproape numai de Aromam, atunci
nu vom exagera socotmd 25 000 loctuton numai pentru oraele din Albania Restul il formeaza Farerotn din Muzachia,
Ciamena, tinutul Premeti, etc
Numrul lor exact nu se poate cunoate, dupa cum nu

se poate ti mci numdrul Albanezilor 0 statisticd buna


se poate face in tanle occidentale, nu ins in Albania, in
care o bund parte din locuiton sant hpsiti de nufuz (actul
de natere) Poate acum, dupd ce s'a mtrodus codul civil, se

va putea ajunge ca sa se tie mai precis cati locintori se


gasesc in intreaga Albarne.
Green trebue sa reprezinte un numar de cel putm 20 000
loctuton , Bulgarn cu Tiganu vreo 10 000 locuitori In afara de
acetia, trebue socotiti i 10 000 de strenn de alt neam Peste
tot, numdrul minontatilor din Albania ar fi de Ioo 000
Scazand pe toti acetia din totalul de 833 618, cat re-

prezmta toata populatiunea din Albania, Albanezi curati


Taman 733 618

La acetia s'ar mai putea adaogh inch' 6.109 Albanezi


refugiati din Serbia, Grecia i Turcia, colomzati in tinutunle din Durazzo, Cavaia, 'Aiwa i Fearica 2)
1) SPIRIDON GOPOEVI, Das Furstentum Albumen, seine Vogangenhestt
ethnographischen Verhaltnisse, politisthe Lage und Aussichten fur die Zukunft,

Berlin, 1914, p 301


I) Cf Shqlftta fll 1927, p CXXXIII sqq
8*

www.dacoromanica.ro

PA RTEA LI

A LI:\IBA 1)
AUTORII CARE S AU ()CI:TAT CtJ LIMBA ROMANILOR DIN ALBAN,a

G WEIGAND, Vlacho-Meglcn (1892)

Die Aromunen

II

(1894) pp 176-177, 186-187, 345, 347 Die Aromunen in Nordalbamen in Jahresb XVI (19I0), p 206
TEL
CAPIDAN, Flexion des Substantivs und Verbunis im Codex Dimonie" in Jahresb XII (1906) p 179-232 Raporturile albano-tomdne in Daeoromania II (1922), p 496-515

AL ROSETTI, Cercetdrt asupra gramului Ronandor din Albania in Graz.


cm Sullet IV (193o), p 1-83
Dintre caTatorn nespecialisti care au scris asupra limbn Roninilor din
Albania nierra s'al tie relevat numal C N BIINILEANCI, Dela Ronidnn din
Albania (1906), p 267-286 I Roment di Albania (1912), p 381-389

I CONSIDERATIIINI GENERALE

Dintre tulpinele de Romani din sudul Peninsulei Balcanice, Parerotu sant smgurn care i pastreaza numele
etmc cu o pronuntare mai apropiata de numele comun
al tuturor Romanilor In vreme ce Romann din Tesaha,
Pmd i Macedonia se numesc Armans, cu protesa liii a obicinuit in graml lor, Farerotii, dm contra, se numesc Rdmdrii, pe alocun Romditi i Rumaiti, fara proteza lui a,
insd cu r imtial pronuntat cevh mai apasat

Limba Romamlor din Albania nu este la toti aceeai.


prezinta deosebin de la o regmne la alta In unele ti-

ta

1) 0 expunere amgnunt1ta asupra gramlui la Fr5eroti a fost fcuta de

mine intr'o comunicare tinut la Muzeul Limbo Romane din Cluj, in


prima sedint filologic din 1928 (25 Noemvrie), imediat &up& Intoarcerea

mea din Albania Tot atunci am vorbit i despre deosebirea ce exist


la Parseroti intre grand femedor

intre graiul lArbatilor

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

117

nutun aceast deosebire se arat chiar de la o localitate


la alta Particulantatile acestm gram nu pot fi prinse cu
aceeasi usunnta cu care se pot fixh intr'o regiune cu o populatmne sedentara Imprejuranle in care au trait acesti
Romani ca i natura ocupatiumi lor 1-au facut s fie intr'o
continua =scare, mutandu-se din loc in loc Din cauza
acestor continue peregnnri, particulantati de grain propni
unei anumite regium se intalnesc in limba Romanilor din
alte tmutun In felul acesta, este foarte greu de specificat

care sant, buna oard, deosebinle de grain intre Romann


din Muzachia i intre cei din tmutul Ciamena, sau intre
acestia i intre aceia din imprejunmile orasulm Conta
Romann din Ciamena, mutandu-se in tmutunle din centrul

sau rsntul Albarnei, las urme din gratul lor in hmba


unor Romam cu alte particulantati In chipul acesta,
apucandu-se cineva s studieze limba pastonlor din Albania,

observa numaidecat ca are a face cu un grain deosebit


de acela al Grmostemlor sau al Romamlor din Pind,
dar cu greu 11 poate specifich pentru fiecare regiune in
parte
In calatona mea din Albania am avut pnlejul sa constat
mai intai o deosebire de_m_m_intre_Romanti-ele-la orase

intre Romami paston cu viata nomada de la ps, cuno

iumele

Din cauza acestei deo;-efirri,

s'ar crede c Romami din orasele Albamei ar fi deosebiti


de Farserotn Din cercetanle mele facute in acest domenm,
am ajuns la convingerea Ca i Romanii de la orase, la ong-me,

au fost Parser*
In gall de aceast deosebire de gram, care desparte
pe Romann ordsem de Romann taram, la Farseroti,
am mai putut constath i o deosebire de grain dupa sexe.
Am observat ea, in sanul aceleasi farmln, inteun fel
vorbesc barbatn i intr'altfel femeile Aceast deosebire,
dup cum vont ardth in altal parte, nu merge de sigur pan
la neintelegere dintre barb* i femei, ins ea este atat
de pronuntata, incat ma faceh pe mine, care 'ii ascultam
vorbind, pe unn
inteleg mai usor iar pe altn mai greu.

www.dacoromanica.ro

118

TH CAPIDAN

Peste tot growl Romamlor din Albania este interesant


nu numai pentru deosebinle ce arata Ltd' de graml Romantlor din celelalte regium, dar i din cauza proimscuitatii

in care traesc In aceeai comun traesc Romam cu gram


deosebit, dupa regiumle din care au vemt In comunele in
care amestecul este)6ai nou, deosebinle sant mai accentuate ,

in comunele cu un amestec mai vechm, deosebinle sant


mai reduse Din aceasta stare un singur folos rezultd pentru
cercettor, anume, din cunoaterea graiultu a zece sau douazeci

de locahtati cu populatiune amestecata, cinev are putinta


sa-i facd o idee aproape complet despre trasatunle caracte-

nstice ale gramlui din tinutul pe care il cerceteazd Lucrul


acesta nu este de putin folos pentru o taxa ca Albania, in care Calle de comumcatie sant foarte defectuoase,
iar bohle endemice, cum este malana dm Muzachia, sant
pentru strami dintre cele mai penculoase
2 GRAIIIL b'ARSKIWTILOR

Mai intai nurnele Fchlerot vine de la locahtatea Fraarz, astazi un simplu sat din tinutul Premeti, cu o populatiune de 300 locuiton, Albanezi i Romani Frcwiri, este
de ongine albaneza, caci vine de la cuvantul frashen
(din lat FRAXINGS) care, in dialectul tosc, trebue sa dea
frascher') Nume de locahtati derivate din frasm" avem
i in alte tmutun din Albama locuit de Toschi un
Frasheri cu 250 Albanezi mahomedam exista in Muzachia, aproape de Fien (Feanca) Un alt Frasheri Kelepir
se gasete aproape de oraul Berat In fine, denvate ca
1) Origmea latufa a Itu f rash en a dat nastere la discutu G Meyer, dfindu-si

seaml de greutitile pe care o prezina piderea lin

f din fs (din cs)


se gandeit la forma ital frasszno Tot asa si Helbig (Dee italzenzschen Elemente me Albaneseschen, publicat in Jahresb X p 119) S Puscanu a inraturat aceast greutate, explicand-o printeo simpla' disimilare provocata

de f initial (ZRPh XXIX 632, cf scum Meyer-Lubke, Studs Rumcns,


IV, 1-2) De altfel, ar fi fost si greu de admis ca numele untu arbore, care
exist st la Aromam frapsin, sA fi veint la Albane7A prin mijlocirea itahand

www.dacoromanica.ro

FA RSEROTII

119

dup aceea Eschweiler, EschenFrasinul, Frasinez, Frasim


bach etc 2) exist in toponomastica din Tar i stramatate.

Lasand la o parte deosebinle de limba care se datoresc


unor influente strame, graiul Mrserotesc, vorbit in Muzachia ca i in Ciamena, in tmutul Frasan ca si in satele
din apropierea orasulin Conta, prezinta urmatoarele particulantati
Exista in gram un r velar care nu se intalneste la mciuna

din celelalte tulpim romanesti din Balcani Aceasta partculantate caractenzeaza atat de pregnant vorbirea aromanulm Mrserot, incat este destul ca el s pronunte un smgur
cuvant, in care s existe acest sunet, pentru ca s poti pncepe imediat ca ai inaintea ta un Farserot
2 Diflongul ea din e accentuat, cand in silaba urmatoare
se afl un e, se pronunta e ca in dialectul dacoroman .
fete, fetse, pentru formele obicininte in aromana kate, katse

3 Existd sunetul a pentru ci i i din hmba romana, aci neaccentuat, dar cu o rostire deschis ce se
apropie de e vats vaci" , mueari catan" pentru arom
vdts i mulcirI, bar i baq bran" din barn-bran
4 Exista vocale lungi In frazele stranse de mine nu mi
le-am putut insemna pe toate Am observat insa c femeile
Mrseroate, in vorbire, lungesc aproape once vocala din
silaba finala a unm cuvant nu dutse nu se duce" , vni
la not Aceast particulantate am observat-o i in Mulocentuat

viste (Macedonia) la o femee batrana

5 Exista sunete nazale Sunetul a 1-am auzit intotdeauna


pronuntandu-se pe nas La femei, nazalitatea acestui sunet reiese i mai mult, cand se afl in apropierea lui r velar
sau dupa y din t gd9, pydndzi plange"
2) IORGU IORDAN, Runziinzsche Toponomastik Bonn u Leipzig, (1924),
Vol

I, pag 22

2) PROF JOS FELDMANN, Ortsnamen, 'Owe Entstehung und Bedeutung

Halle, 1925, p 90
Vezi i GUSTAV KISCH, Siebenburgen im Lichte der Sprache Bin Beitrag

zur Kulturgeschichte der Karpatenlander, pubbcat in Arany des Verems


fur Stebenburgische Landeskunde Band 45, Heft i und 2, p 108

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

120

g 1 de la articolul enclitic nu se pronunta. Aceasta este


o particulantate generala la toti Farserotu , ea se identifica
cu aceeasi particulantate dm dialectul dacoroman ontu

omul", focu focul"


Vom trece acum la graml Romanilor stabil* in oraele
din Albania, spre a aveh o imagine complet despre deosebirile care il despart de hmba celorlalte populatium romanesti din sudul Peninsulei Balcanice

3 GRAIIIL ROMANILOR DIN ORA3E

Amestecul de gram in Albania nu se observa numai in


hmba Farserotilor, ci si in grain! Romamlor stabil* in
orase Vorbesc numai de orasele vizitate de mine Conta,
Pogradet, Elbasan, Cavaia, Tirana, Durazzo, Lusnia, Berat
si Fear Ica. In partea intai din aceast lucrare, vorbind despre

Lecare ora in parte, am aratat si locurile de obarsie ale


Romamlor Aproape top sant veniti de prin partile rasantene ale Albamei, din tinutul Moscopole Vechimea lor
nu trece peste dou'd sute de am Unu din ei stau in legatur
de rudenie cu Romann din localitatile de unde au emigrat
Socotesc insa ca ei, la asezarea lor in centrele in care ii intalrum astazi, au trebmt sa gaseasca alte elemente romanest Acestea puteau fi chiar Farseroti Romann farseroti,
in dubla lor ocupatiune, ca propnetan de oi sau ca chervanagn, aveau pnlejul sd vind in orase, fie pentru vanzarea
produselor asa cum ii vedern venind si astazi in targunle din oraele albanezesti

fie ca transportaton de marfun

Unu din ei, trecand din starea lor de propnetari de oi la


aceea de negutdton, s'au asezat la orase Pe acestia astzi
nu-i gasim, caci, dupa gram, orsemi de azi nu sant Farserati Dintre acestia am intalmt numai in Conta si in
Elbasan Dar si umi si. altu sant stabil* de curand, vemnd
din satele din apropiere Aezanle vechi nu se mai recunosc
Ele s'au topit in multimea Romamlor din prtile Mo-

scopolei, vemti mat tarziu

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

121

Acest fenomen s'a repetat si in orasele cu populatiune


romaneasca din Macedonia Baza elementulm romanesc din

aceste centre i trage obarsia din muntele Gyamos, care


se intinde pana in Albama Pe partea rasantean a acestm
munte exista., inamte de Moscopole

centrele romfinesti

din apropierea hi, orasul Gramoste Astazi, Gramoste


este un simplu sat locuit mai mult de Albanezi in \ echirne
el trebue s fi avut aceeasi manme ca i Moscopole Tradrtiunea spune c Gramoste avea 40 000 locuiton 1) Alatun
de el mai existau centrele Varteni, Lmotopi, Fusea i Nicu-

hta, astazi aproape mai toate parasite de elementul romanesc Dupd cat se stie, ele au fost distruse de Care Alba-

nezn musulmam, inamte de Moscopole, ar Romann au


plecat raspandindu-se in orasele din Macedonia Peste acest
element gramustean, mai tarziu, au venit i s'au asezat

Romann din Albania propnu zis, onginan din Mosc o-

pole, 5apsca, Grabova i Ldnga ins acestia,

cu

toate ca traesc de dota veacun in mijlocul Gramustemlor,


nu i-au putut asiruil ca hmba Gramustenn s'au pastrat
pana astazi ca populatiune de baza, cu o limba putin deosehit de aceea a Romanilor din Albania yenii peste ei

in ce pnveste acum particulantatile de gram ale Romanilor din orasele Albamei, vorbesc despre cele wzitate

de mine, in pnmul rand trebue relevat faptul c ele se


identifica cu aceleasi particulantati din limba scrutonlor
nostn din sec XVIII
Este destul ca cmev s stea o zi dou in Tirana sau
Durazzo ca s aura' limba lut Ucuta cu obicinuita labializare
a mr ci neaccentuat push cap =peste cap (Tirana) ; puttare pentru pdltare in fraza lo-agudi tu pultare=i1 low pe
spate (Durazzo) , funteinci pentru teinteind, cu u din d nu
din o z-dust la funtanci = se duse la fantana (Durazzo) ,
mucatd pentru mcicatd in and vinu, cafa era mucatd , o-avea
mucatd cdrik=cand vela carnea era mancata . (Tirana) ,
amaluma pentru amalcimd in . vent de-amalumd = cercei de
1) Ven mal pe larg Ronidnn Nonzazz, p 61

www.dacoromanica.ro

122

TH. CAPIDAN

aur (Cavaia) , formac pentru fdrmac in formac i

si fetse

gura=otrava mi se facia. gura (ib) La Ucuta fenomenul


acesta se arat mai cu deosebire la va de la vntorul verbelor
vu se me la i vu se algescu va s-mi lai i va s-algescu) o sa
ma speh i o s albesc , 28/83 1) , vu sd ne bdgeim gi vu se

duritim (va s-na bagam i va s-durkun)=o s ne culcam


si o s dormirn 39/89 , Doamne, vu se-ni disfatsi budzdle,
g-gura amea vu se aspund aldvddJunea a ta (Doamne, va
si-ii disfats budzale -gura mea va sa spuna alavdOunea
ta) =doamne, o sa-mi desfaci buzele i gura mea o sa spund
lauda ta 29/83 Stadiul intermediar a lui vu a fo.,t vd
Acesta apare in basme vu s-fac io/XVII Tot la Ucuta
intAlnim amalumd pentru amalaing in idoh a pdgdrilor
suntu asime ..s'd amalum(a)= idoln pagamlor sant argmt si
aur 52/99 ' iar la Cavalhoti amalomd 572 Dar aceasta
particulantate se intalneste si la rarseroti Cuvantul fdrtat
nu 1-am aunt rostmdu-se decat numai furtat El este ate-

stat de mai multe on in matenalul strans de mine De


atestate sub
formele de mai sus
Weigand, studtmd hmba din Tirana, Durazzo, Cavaia
si Elbasan, a crezut ea: in gram" Romamlor din Tirana a
asemenea cuvintele fdntdnd, amaldmd sant

descopent hmba autonlor care au scns Codicele Dimome 2)

Eu cred c particulantatile de gram ale Romamlor din


Tirana se intalnesc in toate scnenle din sec XVIII Bine
inteles la unu dm ei unele, la altu altele Iata bund oara
labiahzarea lui d, despre care am vorbit mai sus, se intalneste la Ucuta, ins hpseste in Codicele Dimome si la
Danul Dintre celelalte particulantati nu exista nimic care sa
nu se intalneasca si in hmba Farserotilor In vocalism pronuntarea diftongilor ea i oa este mai inchtsa , in se aude
pretutmdeni dn In consonantism avem regulat pronuntarea lm 1 ca t, in condrtiumle care se vor vede la graml
Farserotilor, dupd aceea amutirea lui 1 dupd ce trecuse in t
1)

Cf PER PAPAHAGI, Scriztom Aromdm In sec al XVIII Bucurestr, 1909

2) Cf Jahresb XVI, p 2o6, sqq

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

123

toate celelalte particulantti, pe care le am expus in


Dacoromania II p 496, cand am vorbit despre influenta
limbei albaneze asupra dialectului aromn
Iat acum particularitatile esentiale din graml Roma
3.

mlor stabiliti in orae, care il deosibesc de limba Faxerotilor


1 Lipsete pronuntarea velard a lm r Aceast singur
particularitate pune un zid de despgrtire intre unn i altn
2 Nu exist vocale nazale, dei cei din. Cavaia, Tirana
i. Durazzo stau in direct atmgere cu Albanezii de nord
Gheghncare, dupe, cum se tie, au tocmai aceast particulantate pregnant in gram
3 Lipsesc vocalele_lungi
4 Pronuntarea liii an, dm ca an, dm, cum vom vedea ca
exista. la Pareroti, n'am putut-o observ nice:len la Romann aezati in orae In schimb, Romann din Elbasan

pronunte. pe an din lank mane., gradnn, pranz intre dn


1. on Este o pronuntare a lin 4 din d care merge spre o 3.
mmic mai mult Weigand (ib 212) compara aceast pronuntare cu rostirea lt.0 a_ din dialectul meglenit Eu n'am
putut auzi a ceva., cel putm la persoanele cu care am vemt
in atingere Cunosc dialectul meglinit prea bine 1. cred

Ca ea nu mi-ar fi putut saph, dach" a fi auzit-o.


5 Farerotn aezati in orae, in special barbatn, cum
sant cei din Cont.a i Elbasam, nu mai pronunta pe r
velar ca Farerotn de la tara Numai femeile mai pstreath in
oarecare mdsura aceast particulantate De asemenea n'am

putut observ pronuntarea vocalelor lungi i a vocalelor


nazale

Cu toat deosebirea care exist intre graml Romamlor de


la orae i intre graml Fareratilor, eu cred ea' Romann ore,
em, la bath, au treburt sa fie tot Fareroti. Numai cu timpu
i-au pierdut celelalte particulantati i, in special, pro-

nuntarea lui r uvular, probabil dm cauza amestecului lor


cu Romanii din alte tulpini. Cam care ar fi aceste tulpitu,
aceasta se va vedek in capitolul despre ongmea Fdrerotilor Aci ma multurnesc s relevez faptul ca. i astazi
Farerotii de la sate, care s'au aezat in orae, nu mai

www.dacoromanica.ro

124

TH. CAPIDAN

pronunta pe r velar la fel ca Farserotu paston In pnvinta aceasta am putut face deosebire intre r velar rostrt
de femeile fatseroate, intre acela rostrt de pstorn farseroti i intre pronuntarea Farserotilor stabihti in orase
Dintre acestia, r pronuntat cu cele mai intense vibratn se
aude la femei La multe din acestea pronuntarea 1w r am
auzit-o cu vibratn uvulare 1) Barbatn, care se coboar
mereu in orase i vin in contact cu alta lume, pronunta
pe r cu mai pt4ine vibratn La Farserotn asezati de mult
printre Moscopolemi din orase, r velar este pe cale de a
disparea

Aceasta treptata disparitie a unui fenomen de limba


atat de caractenstic pentru vorbirea onginara a Farserotilor, arata ch. sl Romann din Moscopole i impreprim, la inceput, vor fi avut in gram pronuntarea 1w r
ve'ar Pentru cercetarea fenomenului, ash cum se prezinta
aal, nu-i nevoie ca cinevh sa studieze graml Romamlor

orsem din intreaga Albatue 0 sedere de cateva zile la


Conta ajunge ca
arate deosebinle despre care am vorbit
De altfel i studiul limbei la scrntorn aromam din sec XVIII

ne duce la concluzia ca Moscopolemi cu ceilalti Romani

din imprejunmi, la baza, au fost raiser*


Mai intai, in ce pnveTte pronuntarea 1w r, judecand dupa
deosebinle de transcnere ce intrebuinteaza acesti scrnton
pentru redarea lui, reiese ca I ei aveau in gram un r

pronuntat cu vibratiuni mai intense decat r pe care il


au ceilalti Romani din Peninsula Balcanica FLA, acum not
am presupus c acel r redat in litere grecesti prin doi r (pp),

ar fi fost un r apical Ins nimic nu ne impiedeca sa presupunem ca umi dintre scrnton sec al XVIII, pnn intrebuintarea lui dublu r, intelegeau sa redee pronuntarea ye-

lar a lin r
In afara de aceasta, rostirea 1w if i i ca a, aa cum
am insemnat-o pentru mai multe locahtati din Muzachia
Ciamena, se pare c a cunoscut-o i scnitorul Dania
1) Ve71 despre aceasta, capitolul Influenta albanezd" p 143

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

125

Moscopoleanul Inteadevar, cetmd cu atentiune lexxonul


sau in patru hmbi 1) am dat de cuvinte ca prevdzile (Tcpairc),XE)

plur art de la pravdd dobitoc" (2/118) pentru forma normala prdvdzile , lendurd Olvtoun.) pentru ldndurd randumcd" (5/122) , serme (cripris) pentru sdrme, fargnutun"
(7/126) ,putend (noutUvq) pentrupupind putin" (6/131)

lendzetlu (Aave;i.'0,ou) pentru landzetlu bolnavul" (10/133) ,


se tan (aa ejvn) sel pii sa tn" (11/135) ,
tra se aremei
(-cp& ai &pap.a) pentru tra s'ardmd ca s o roada." (13/118) ,
terfe (thEcCe) pentru tehld tarite" (161144);sendzile(cdv-cW,e)

pentru andzile sangele" (171146),dremd (Tpip.v.c), pentru


drdmd, azi intrebmntat, pnn metateza, ddrmd, aschie, ramun mici" (20/151) , lend (Xbvc,c) pentru Mild lanai"
(22/156) ,
se purtemu (ca rcouF4ou) pentru sd purtdmu

sa purtam" (23/157) In pozine neacentuata se acatse


(aa ixdaCE) pentru sd acatsd sa. apuce" (4/122) , se o avde
(as d cam) pentru sd o avdd sa o auda" (5/123) ,

asboare (aanozips) pentru asboard zboarr (6/124) , go-0


(x6p-cca) pentru gortsd pere" (11/134) , in aceasta forma
poate s avem a face cu -e de la plural, care numai mai
tarziu a trecut in d, din cauza lin f, ca in mac pl matd din

mace, etc , scapare (crxc,crco'cpa) pentru scdparci (161164) etc


Toate aceste forme Papahagi le da cu transcns d La
inceput el observa aceasta nepotriveala si alatun de forma

transcris cu htere latine in care a este redat pnn e, mai


adaoga in paranteza colturoas si forma transcnsa cu a
pentru e, ca sa arate Ca ea trebue centa cu d, nu cu e Dar
dupd patru cmci cuvinte aceasta explicape nu o mai &,
multumindu-se sa adaoge intr'o nota ca nu este sigur daca
trebue cent d sau e, 1. continua pana la sfarsit A, transcne
toate cuvintele, in care Dannl intrebtunteaza sunetul grecesc E, cu d.

Ca in exemplele 'citate mai sus nu trebue s vedem o


gresala de scns a lui Dannl, intrebumtand e pentru sunetul
8) 'Apx41 To5 Tetpay)caou AeEtvo5, Publicat la Per Papahap, Scniton

Alameini in sec XVIII, p

116.

www.dacoromanica.ro

126

TH. CAPIDAN

a, atunci cand pe aceasta il reda pun a (alfa cu jot subscns),


aceasta se poate vedea nu numai din regulantatea cu care
transcne pe a pun a in toate cuvmtele in care 0 azi se aude d,

dar 0 din repetirea intrebtuntarn lin a pentru a (a), acolo


unde autorul ii dedea seama ca. trebue A. transcne un
sunet care nu era ti, ci se apropia mai mult de e Iata acum
un cuvant pe care Dannl il repeta de dou on .1 in care

sunetul a este redat pun a, nu pun a fremtu (cppiwtou)


pentru frdmtu frns" part de la Irdngu (12/136)
ys

lremptd (cppipirrc,c) pentru framptd (lat francta) astdzi

Irdmtd, (24/161) Cev mai mult, cuvantul frunte", care


are aceea0 forma in dialectul aroman ca 0 participtal lin
frangu", autorul il transcne fremtla (cppip:cccc) (13/139), tot

cu e (a) pentru a, din singurul rnotiv c d din acest


cuvant era un sunet care se apropie de e
Aceea0 consecventa in transcnere se observa i. in alte
dou cuvinte ndnte, dindnte a cum se pronunta la Fareroti
(la Gramostem ninte, dininte) inamte, dinamte". Acestea
sant transcnse consecvent cu e (a) nente (vim) 26/165 ,
denente, (caviv-ce) p 23/157 ,

denentia ata (Teviv-cca ecca) di-

naintea ta" p 24/159 De asemenea pronumele posesiv


de persoana 2 la plural se intalnete transcns numai cu e
pentru a cusurilth atei (xoucoup[v),Xn atirj) pentru cusumin atdi vern tai" (8/128) i vqiiil'i atei (B4710.X71 &Tin)
pentru mOhli at& vecmn Val" (6/131) Aci am putea
avek un fenomen de analogie din cauza lui amei
Dar pronuntarea lui ii, i ca a se gasete 0 la Boiagi Acest
scrirtor da in a sa Gramatica romdnd sau macedoromdnd
p 42 urmatoarele forme a intenea (pentru a intdnea)
i. di intenje (pentru di intdnje) intaia" 0 intam" 1)
Din toate aceste exemple, care nu se reduc la unul sau
doua, se vede clar sau Ca Damiler era un Frerot, ceea ce
nu pare a fi exclus, 0 aveh in hmba lui sunetul a pentru ci,
pe care il intalnim 0 azi la Fareroti, sau ca in hmba Moscopo-

polemlor de atunci se mai 'Astra. Inca pronuntarea lui d


Vezi,) v. WEIGAND, Die Aromunien II, p 176 , Jahresber II, 86

www.dacoromanica.ro

FABSEROTII

12.7

supt forma a In cazul acesta evolutia sunetultu a spre a,


ask cum se aude azi la Farseroti, trebue s fie veche

De altfel, intr'un alt studm am aratat ca la scnitorul


Ucuta intalmm sunetul 9 pentru oa, ash cum se aude la
Farseroti i peste tot la Romarui dm Albama, pe care
insa Papahagi, neputandu-si-1 explich, 11 redd prin oa
domne transcns cu litere grecesti vzoilve pe care Papahagi Ii reda do(a)mne (52/96) ,
sorrel (cyOH) pentru

soarele (soarele), cu prefacerea obicinurta a ltu e in d, cand


urmeaza dupd rr (rl) Pentru celelalte exemple vezi formele relevate de mine in Raporturile albano-romdne din

Daeoromania II p 496
Ajungand la sfarsitul acestut capitol,

presupun

in limba scnitonlor din sec XVIII vor fi existat i vocale


lungi, ash cum am observat c exist in graml Farserotilor de

astazi Tot la acesti scniton nu va fi lipsit, poate, mci rostirea nazal, ash cum se aude lamunt la foarte multi Farserott, mai cu deosebire in cuvmtele in care avem un Y uvular

Daca totusi ele nu ne sant redate in scnenle ajunse pan la

not, aceasta se exphca dm faptul sau ca ei nu-si dedeau


bine seama despre valoarea acelor particularitati, aceasta
mai ales la Ucuta, care, la inceputul lucrarei sale ne descne stmet cu sunet pronuntarea aromaneasca, sau ca le
hpseau semnele cu care le-ar fi putut reda
4 GRAIIIL YEMEILOR LA FARSEROTI

In pnmele zile de calatone in Albama, venind in contact


cu mai multe fanuln de Farseroti, am observat ca exista
o mica deosebire intre graml barbatilor i intre acela al
femeilor On de cate on intram in discutie cu barbatn, convorbirea mergea usor. Cum incepeam vorba cu femeile,

raspunsunle lor inu pareau mai greu de inteles


Fat de aceasta constatare, la inceput, am avut impresia
ca eu nu aud bine ceea ce vorbesc femeile Mai tarzm, cand

am vdzut ca I sopa mea, care era alatun de mine, nu le


putea intelege usor gralul, m'am putut convmge ca, de fapt,

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

128

exista deosebirea ce am banmt Ea nu este prea mare, ins


destul de pronuntata, pentru ca, intr'o conversatie curent,
s nu poti urmari liber vorbirea
Aceastd constatare mi-a fost cu atat mai surpnnzatoare,
cu cat deosebirea despre care este vorba nu existd, pe cat
tiu eu, la celelalte populatium din Peninsula Balcamca
Am trait mai mult vreme in mijlocul Meglenoromanilor,
de asemenea multe yen de-arandul am petrecut in rmjlocul
Aromaralor ongman din Pind aezati in catev sate mai
man din apropierea Venei, cu toate acestea nicaien n'arn
avut impresia ca femeile vorbesc altfel decat barbatn
De altfel fenomenul in sine nu este necunoscut hngvitilor de azi

Fara a intra mai adanc in chestiunea foarte mult discutat de lingviti, anume care ar fi partea de contnbutie
a femen la schimbanle ce se produc in evolutia unei hmbi,

astazi se tie ea anumiti facton precum conservatismul,


interdictia hngvistic, elementul social, sau, in fine, predispozitia ce au unele femei pentru pronuntarea deosebita a

unor anumite sunete i intrebumtarea mai deasa a unor


anumite cuvinte, au contribuit, in toate timpunle i la
toate popoarele, la o diferentiare cat de neinsemnata in
grand femeilor

Despre pnmul factor nu este nevoie s relevam mcmn


caz particular, deoarece fiecare dmtre noi a avut pnlejul
s observe Ca oamenn mai batram i, in special, femeile
batrane, vobesc ceva deosebit decat generatnle mai tmere
La cei vechi, cazul relevat de Cicero a ramas clasic El
martunsete Ca on de cate on auzea vorbmd pe soacrd-sa
Laeha, ii reamintea vorbirea batramlor Plautus i Nevms
Dar chiar mterdictia lingvistica (tab ii), care s'ar pare
deopotnv de raspandit la amandoua sexurile, ii are
intrebmntare mai deasa la femei In pnvinta aceasta nu
este nevoie s ne refenm la startle dm Afnca (Bantu), unde
ne tnmet tratatele de hngvistica, ca sa vedem ea femeilor
le este interzis s pronunte numele socnlor i cumnatilor.

Obiceml acesta exista mai la toate popoarele din sudul

www.dacoromanica.ro

FAREROTII

129

Dunani La Farseroti i Gramustem, vorbesc despre populatiumle care se ocupa cu pastoritul, femeile, mai ales
cele tinere, evit pentru multi ani de-arandul s numeasa
pe nume pe barbatul i rudele lin mai de aproape La acestia, de obicem, femeia nu st la masa, la olalt cu barbatn , ea numai serveste Iar chid din felunte imprejurari
1 se ingadue 1 ei sa stea la masa comuna, atunci ea se pazeste sa scoath o vorba din gura, sau sa numeasca pe
nunae pe cei prezenti la masa, Pentru multi am de-arandul
pronumele nas" (dansul) sau el" insemneaza pentru tanra
Farseroata sau Gramusteana numele barbatulm Acelasi lucru

exist si la Albanezi Faptul acesta a fost observat I.


de catre Hahn Sie darf ihren Mann nicht emmal beim
Namen nennen, und schamt sich haufig andere beim Namen zu rufen, oder im Gesprache anzufuhren die eben so
heissen, wie dieser" 1) Femeia albaneza, in pnmn arn de
casatone, nu numai ca se fereste sa-i spuna pe nume barbatului, dar evrt sa se adreseze i la altn, daca intamplator
zi ci poarta numele brbatultn ei 2) Acest fel de mterdictie
se apropie de acela al familiei regale din Bantu femeile

nu numai ca nu trebue s pronunte numele barbatulm,


fratelui, tataltu si al bumcultn, dar, intru cat aceste nume,
de cele mai multe on, sant compuse dm mai multe cuvinte,
in vorbirea curent ele evit s intrebumteze i aceste cuvinte Ceva mai mult, unele dm ele evita s pronunte chiar
sunetele din acele cuvinte 3)
In ceea ce pnveste predispozitia particulara la femee,
de a intrebuinta in vorbire anumite sunete 4), avem relatanle
1) Alb Stud , p 147
2) Louis Benloew in lucrarea sa Analyse de la langue albanaise (Pans
1879), vorbmd despre vechimea acestm obicem la Albanezi, citeazil un fapt

relevat de Erodot, dup care si femeile Iomemlor nu nincau la masa.


impreund cu brbatn, si nue chemau pe nume
3) OTTO JESPERSEN. Die Siirache, thre Natur, Entuncklung und Entstehung Heilderberg, 1925, p 222

4) Cuvntul chaise din limba franceth pentru chalre, cu schimbarea


lut s in r se datoreste femeilor din sec XVI, care, nu numai c erau in
contra ltu r rulat, dar i pe r obicinuit 11 pronuntau ca s (ib 228)
Dacoromausa VI

www.dacoromanica.ro

130

TH CAPIDAN

lui Canter= cu pnvire la alterarea labialelor in dialectul


dacoroman Para a cunoate precis daca acest fenomen a pormt

de la femei, este de ajuns s tim ca.., pe vremea eruditului

dommtor, aceasta alterare era mai des intrebumtata in


graral femeilor A se explica de ce barbatn, care vorbeau
cu labialele alterate, erau luati in batjocura
Revenind la grarul femeilor faireroate, prima constatare
de deosebire fata de vorbirea barbatilor, am facut-o la Corita. A treia zi dupa sosirea mea, fusesem mvitat la masa
de catre farmacistul fdrerot din acel ora, domnul Sanazu
La dejun, dei eram intovardit de sotia mea, femeile casei
(sotia domnultu

*anazu, o tangra romanca, din Vlaholivadi,

regmnea Ohmp, ca i mama lui, o batrang de 65 de am,


vemta numai de o luna-doud din Pleasa) dupa obicerul
locultu n'au vroit A, ia parte Ele ajutau la servicm Astfel
incat, la masa, eram numai eu cu sotia, d-rul 'anazu i
tatal lm, un venerabil batran care, in toata viata hu, s'a indeletmcit numai cu chervanele

Ajuns la Conta, numai de o zi dou, in putmul


interval n'am putut cunoate decat pe Romann din ora.
Acetia, dei in cea mai mare parte sant Pareroti \Temtl de prin satele vecme, cu timpul i-au alterat putin
graiul, dm cauza contactului lor cu Romani]. moscopolem
De aceea, hmba lor, cu toate c prezinta un oarecare interes pentru rmne, totui nu arat prea multe deosebin
de graiul Farerotilor, pe care ii auzisem cu mult inamte
prim partile Macedomei Numai dup ce am cunoscut in targ

pe Parerotu din mtenorul Albamei i am mtrat in vorba


cu batranul chervanagm, am putut observa toate nuantele
de gram, care il deosibesc de dialectul gramustean Batranul
'6,nazu, care era foarte vorbaret i. mi-a dat cele mai inte-

resante lamunri cu pnvire la drumunle chervanagiilor i


la ternunologia intrebtuntata de ei, stapanea dialectul farerot far mci o influenta de afara Aceasta am observat-o
atat in mtervalul de trei patru ore cat am stat de vorba' cu
el, cat i in cantecele pe care mi le-a cantat impreuna cu
fiul sail dupa. dejun In vorbire aveh un r velar obicinuit,

www.dacoromanica.ro

FATN$EROTIT

131

pe care fiul sau, care ispravise liceul roman din Bitoba


1-.i luase doctoratul in Italia, il pierduse
Dar graml
lui nu Ina-0 nimic mai deosebit decat ceea ce oferd dialectul farerot
Imediat dup ce am ispravit masa, batrana '5Inazu a vemt

ca sa stea impreuna cu noi Intrand in vorb cu ea, am


rdmas uimit de deosebirea ce prezinta limba ei pentru mine.

La inceput aceasta deosebire era atat de mare, bleat tre-

buia s fiu bine atent ca sa pot pnnde tot ceea ce inn


vorbea. Un moment am crezut ca femea are un defect de
limba Irish' a doua zi, cand am vemt in contact cu alte

Fareroate, m'am putut convmge Ca ele vorbesc putm deo-

sebit de brbati In zma targulin vernser in oras nrseroate din toate satele dm apropierea Coritei si chiar din
Muzachia La toate am putut constath acelasi fenomen
Se intelege c51, spre a putek pnnde aceast deosebire,

nu este de ajuns numai urechea In vorbirea curenta nu


auzi cuvinte, ci fraze Iar ca sa poti pnnde nuantele intregului sistem de pronuntare, insemnand in cursul vorbini
fara sa intrerupi, este un lucru aproape cu neputint.
Nici semnele de care dispui la transcnerea sunetelor nu-ti
pot ajuth prea mult la redarea exacta a tuturor nuantelor
de deosebire pe care le auzi bine, II-1g nu le poti ateme
pe hartie In pnvinta aceasta poate numai expenenta cu
aparatele ar reui sa dea cevh mai mult In once caz, nue

nu-a fost greu sa pnnd in scns tot ceea ce deosebete


gralul femeilor de acela al barbatilor
Am observat numal c pronuntarea diftongului ea la cele
mai multe femei se aude ca e Rostirea lui u final, daca
la barb* ovae, din contra, la femei aproape Ca nu se aude.
Dintre celelalte sunete ale graralui farerot, pronuntarea lui
Y velar la femei are cev particular vibratitunle uvulei

i ale palatultu moale sant atat de intense Inca, numai


prm aceasta singura particulantate, graml lor se infatieaza

ca cevh deosebit de acela al barbatilor La acetia vibratimule hu r velar sant mai slabe La multe femei 1-am auzit
rostindu-se cu vibratium uvulare. Dupa multe incercan

www.dacoromanica.ro

132

Tii. CAPIDAN

Cu urechea ca s-1 prind bine, am putut stabili ca printre


Farseroate sant multe care pronunta r uvalar 1) Dar redarea
lui r uvular la femei nu se margineste numai la simpla variatie a sunetului pe care il produce, prin mai marea intensitate a vibratiilor, ci si la efectul pe care acest sunet
il exercit a. asupra sunetelor vecine Aproape toate vocalele
din apropierea lui r uvular le-am aunt pronuntandu-se
pe nas, iar cele accentuate, cevh mai lungi 0 fraza it-este
arc pare fdrd mardzine (nu-e fng fr margme, adica foarte
mult) am auzit-o la femei it-o Rco:0, pro mdedzins, cu
a initial de la arc pan pronuntat cevh mai inchis, cu oa ca
un o deschis obicinuit la toti Farserotn, insa cevh mai lung

si cu pronuntare nazala 0 fraza ca incdrcdm pe muldri


(incarcam (marfa) pe catan) mci n'as puteh-o transcne
exact, ash cum mi-a sunat la ureche nakcdm pi maedqi,
cu aceeasi nuanta nasala a vocalelor si cu pronuntarea deschisa a hu u din silaba initiala a cuvantulm muldri, pe care
o auzeam mai mult ca un o
Daca aldtun de aceste diferentien de sunete mai tinem
seamd de faptul ca r se aude cam des in hmba romana
atunci usor ne putem da seama de infatisarea particulara
a graiului femeiesc la Parseroti
6 GRA= FARSEROT FATA. DE DIALECTDL AROMAN

Din particulantatile de gram enumarate in cele dou capitole precedente, reiese clar Ca limba Farserotilor se deosebeste

de vorbirea celorlalti Aromani din sudul Peninsulei Balcanice Din textele aromane pubhcate papa azi, ca si din
putinele studu acute asupra dialectultu, rezult ca, desi
dialectul comun se arata umtar pentru toti Aromanu in
sensul ca top se pot intelege fara multa greutate, exist
o nunata de deosebire intre grand Aromamlor din Pmd

si intre graiul Aromandor origman din Gramos Cei dintal,


impreuna cu Romann din Tesalia, formeaza grupul Aromdnilor
9 Vezi despre aceasta capitolul Influenla albanezd

www.dacoromanica.ro

F Alt$EROTII

133

din sud. Cei din urma, intru cat se gasesc raspanditi mai
mult pnn Macedoma, formeaza grupul Aronanilor din nord

Amestecun exist din arnandou partile Astfel un bun


nutnr de Romani din sud se gasesc printre Romami de
nord De asemenea la sud. se gasesc populatiuni care nu
sant vemte de la nord, insa al caror graiu arata apropien
cu dialectul Aromamlor din nord In aceast deosebire de
gram facem, desigur, abstractie de mfluentele streme. Faptul
ca cei de la sud au mai multe elemente grecesti, iar cei de la

nord au sufent mai mult de pe urma mfluentii albanoslavone, nu schimba intru mmic trasatunle caractenstice
din fiecare grup
Cele mai mari deosebin care se observa intre graml Aromamlor din sud i intre acela vorbit la nord se reduc la
urmatoarele patru puncte
Sincopa Acest fenomen se observa peste tot in dmlectul aroman i el provme, desigur, dm cauza intensitatn

mai mari a accentului in vorbirea tuturor Aromandor


Dar la Aromami din sud el se arata pe o scara mult mai
inaintata Forme ca totna, si alnd, adrd dup aceea mgat,
psin, va tsem, va ngdm etc pentru totuna totdeauna" se-alind

se sui", addrd facia." mugat frumos", putsin putin", va


s-nd dutsem o sa ne ducem, va s-mdcdm, etc sant curente
in vorbirea Romamlor din sud

Prefacerea rut e in i in pozitie neaccentuat Acest


fenomen este general in dialectul aroman. Ins pe cand
2

in graml din nord, -e posttomc ramane neschimbat, la Aromanh dm sud el trece pretutindeni in i Formele frate
parte, poamele, oasele etc la nord se pronunta frate, parte,
poamile, oasile, lax la sud : frati, parti, poarmh, oasih
3 Formarea vntoruhu In vreme ce in graiul Romamlor
din nord se obicinuesc formele va sd, va si, va s-lac (adica
iv in umre cu conj sd, si, s-), la sud avem numai va, val
fac (adica va sau vai, far conj sd si s-) S'ar puteh ca
aceast particulantate s se datoreasca unei mfluente grecesti rapt este ca.', din cauza ei, graml Romamlor dm sud
se deosebeste de acela al Romanilor din nord

www.dacoromanica.ro

134

ru CAPI DAN

4 Intrebtuntarea pronumelm personal in locul pronumelui


posesiv. In dialectul din sud expresium ca sbatstle-1? prie-

tenele ei" (Flambura I p 13), casa-ld casa lor" (Lumina


p. 172), yatalu-nei vinul nostru", mdcarca-nci mncarea

noastra" (Flambura I, nr III p 5), pri, la case-ld pe la


casele lor" (lb.), ca tuts-nd ca um. toti" (ib. nr 6 7
p 24) , gorili-nd tineni nostn" (Lumina IV, 284) etc sAnt
foarte raspndite. Tot in acest dialect, subt infaurirea graiubn
grecesc, se obicinueste nu numai repetarea obiectului cu amtorul pronumelui personal, ca peste tot in limba rornana, dar i.
a subiectulm cu ajutorul acelmasi pronume . Parlu atsel strumbul u eash-l? parul cel stramb unde este el ?" , puTi atser pc

suntu-P pasarile acele unde sant ele ?" (Lit Pop 30) Ca in
toate aceste constructii forma pronommala pentru inlocuirea
subiectulm, vine de la acuzativ, aceasta se vede din urmatoarele fraze toclu ric-1 caste? focul unde el este ?" Stroplu
ru-1 caste? prajina unde ea este ?" Haseile Tu-le suntu?
cotofanele unde ele sant ?" (Lit Pop, 32); avid pc-1 paste?

ogorul acela unde el este ?" (lb )


Aceasta intrebtuntare a pronumelin personal, in cazul
chntai este foar e redusa la Aromann din nord, iar in cazul

din urma nu exist


Daca vom incerch acum s facem o comparatie intre
graml Romanilor din Albania si intre vorbirea celorlalte
dou grupuri, vorn vede ca el se apropie mai mult de grand

Romanilor de nord, cu alte cuvinte de graml gramustean


Vom urmari aceast apropiere dupa cele patru puncte stabilite mai sus, ca s vedem perfecta coincidenth ce existh.
intre unul i altul
o Smcopa din graml Romanilor din sud nu exist in
hmba Romanilor din Albania Aci n'am nevoie s dau
exemple, caci in matenalul ce urmeaza la capitolul sclumbanlor fonence din limba Farserotilor, se gsesc destule
Din acest punct de vedere toll Romann din Albania vorbesc la fel ca Gramostemi
2. Trecerea lin e in a astazi exista si in graiul Rornamlor
din Albania, insa nu ca la Roma= din sud. I la ei -e post-

www.dacoromanica.ro

FARSEROTI1

135

tonic se pastreaza ca atare, dei la unu se pronunta mai


inchm, iar la alth ajunge pana la i Fapt este ca la scrittoni
din sec XVIII trecerea lui e In z este mutt mai rara. Aci
avem e pastrat nu numai cand era la sfaritul cuvantului,
dar i in mijlocul cuvantului, dupa sau chiar i inamte de
accent . Posttonsc, la Ucuta . dzedzet (dzeadzit) deget"
9/69 , dzatsele (dzatsile) cele zece" 39/91 , fatsem (fatsim)
facem" 4/65 , bunele (bumle) 37/89 , etele (etile) lumile"
1/575 La Cavalhoti . ciinepti (canipa) 366 , ccintecu (cantic)
1012 , seatsere (seatire) secerr 240 , dzsnere (dzmire) ginere 152 La Dannl fetserd (featsird.) 2/118, 2/129 , pepein
(peapini) 11/134 etc Pr otons c, la Ucuta pecuraru (picurar)
10/69 , departe, 44/93 , versai (virsai) varsai" 29/83, se me

(s-nii-ncrm) A, ma inchin" 2/65, 4/65 , semnate


(simnate) 5/67.La Cavalhoti derept (dreptu) 226 ; begicd

-Ttcrinu

(biMed) 1076 , denapoi (dmapoi) 694

detherddtoru (diznir-

desmierdator" 432 ; pericul () 383 , petunde


(piturnicre), potarniche" etc La Danul . berbesh (birbesti)
&-tor)

3/119 , departe (diparte) 4/120 , peturicl'a (piturmcra) 5/123


se nu se desleks,ascd (si nu s-dishkasca) 16/174 etc.

3 In graml tuturor Romamlor din Albania vhtorul se


formeaza numai ca in hmba Romamlor din nord. Citate
nu mai dau, deoarece ele se \rad din matenalul tratat la
partea gramaticala Scnitorh aromani din sec. XVIII, care

sant toDi origman din Albania, intrebuinteaza acelai vntor


ca

i Gramostemi

4 Intrebuintarea pronumehn personal in locul celui posesiv se intalnete in graml Romanilor din Albania in masura in care se intrebuinteaza la Aromami din nord, constructmm ca sora-nd, tratsh-nd etc n'am aunt la Fareroti
ca i la ceilalti Romani dm Albania
Din aceste coincidente rezulta c, cel pirtm dupa gram,
Romami din Albania arata o apropiere mai mare de Gramostenu
6 GRAM. FIIRSEROT Si DIA:LELIA)", MEGLEMT

Pnvmd pe harta aezanle Farerotilor in Peninsula Balearned., vom veded c ei ocupa nite regruni care se afl

www.dacoromanica.ro

136

PH. CAPIDAN

situate la distante man de tmutul ocupat de Meglenoromain De aceea nu poate fi vorba despre un amestec mai
nou intre unu i. altn Acest amestec, dup mine, este exclus i pentru Farerotn aezati in urm6 de tot, in tinutul
Veriei sau in cele cateva sate dm apropierea oraului Vodena-Rdessa Micgrile de transhumant ale acestora fcandu-se, dup cum am arAtat in Roman Nomazi 1), in
&rectum deosebite de tmutul Caragiova, in apropierea
ca' rma se afl aezati Meglenoromfinn, un amestec, in tim-

punle mai nou, intre unn i. altn este exclus De ad rezult cd dack de fapt, exist unele asemnn in bmba
F5reroti1or i a Meglenoromfimlor, exphcarea lor trebue
cAutat arurea

Deocamdat vom inir cazunle de limbal, care mi se


par identice cu cele din gralul meglenit , dupa aceea voiu
trece la lmunrea lor
In fonetism avem
1 Inlocuirea lui 1" pnn y 1. i fume* (pentru / unielZe)
familnle" , cam (pentru catli) caii" In dialectul meglemt
avem la fel bolt (pentru boil) , pull' (pentru pul'il) pun"
(cf M eglenoromdnia I 134, 57)

2 Pronuntarea hu 1 ca t sattsd (pentru saki) salcie"


, mott (pentru multu) mult"

pl sats i sdts (pentru seat)

In dialectul meglemt avem acelai fenomen, ins cu o extensiune mult mai redus6 Aci el se arat mai mult la sffiritul cuvmtelor (cf M eglenoromdnii I 135, 59)
3 Dispantia lm 2t dup o grup de consonante, afar&
de cazul cand ultima este o lichid Heel) (pentru lierbu)

fierb", seint (pentru seintu, suntu), sant" Acelai fenomen exist i in dialectul meglemt (cf M eglenoronainn I
120, 43)
In fleximne
i Articularea substantivelor masculine I. ambigene, care
se sfaresc intr'o consonant sau u, se face cu 1 Acest 1
nu se pronunta, intocmai ca in dialectul meglenit unit
1) Cf P 73

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

137

(pentru unlu) unul" , focu (pentru foclu) focul" (Pentru


dialectul meglemt cf Meglenoromdnii 145, 73)
2 In graiul Farseratilor am intalnit sufixul adverbial
-tow, -dra, acelasi cu sufixul din dialectul aroman -luz,
care se intrebuinteaza la adverbe si mai cu seama la

formarea participiului prezent

activ, cum ar fi in iii-

vdrhgalui sau cintindalui de la invdrliga imprejur"


cantand" Aceast terminatiune, in graiul Farserotilor,
este

imtrebtuntata cam rar Eu am auzit-o de doua

ori, lax in texte am intalnit-o de trei on ngosupa in fraza


labels lo calpa ngositQa=balatul apuca drumul in jos (la
vale) 17/XVII; de-alizmuea in citatul- pdnd dipdepoya cdtsae
cala de-aliimuea=in cele din urma. apucar drumul la vale.
Si deavdpigdea (de anvdrligalui) de jur imprejur" Spew
s-cdeund Cdnd bagd cdeuitle, cuscezy yin deavdogdea ."-a(yacd

Oedz = seara se cununa (este vorba despre obicemrile la


nuntd) , cand pun cununile pe cap, cuscru merg de jur imprejur i arunca orz peste miri (14/XVII) Aceasta forma

este data i intr'un beasm din culegerea lin Per Papahagi


Mutred gini s-tz anvdrtesti di avdngdra a grambolui i s-lit
agudegi push caeidd n-cap =mta-te bine, sa te invartesti
imprejurul mirelui i s-1 lovesti peste caciul in cap (Basme

32/482) Povestea din care am extras citatul este data din


Pleasa Ea vine de la Farseroti i insusi povestrtorul,
Fotiu S Balamaci, este un Farserot, origmar din Pleasa
(Albania) Acelasi autor, intr'o descriere amanuntita despre
nunta la Farseroti, repeta expresia in fraza urmatoare
Dupd azstd bagd pisti dedz lnd aroyd di piavrigdra
lina esti gins scdrminatd z kiptinatd i amvilesc dedzili

cd

gini=dup aceasta pun peste ramun tang rosie de jur


imprejur (este vorba de steagul cu lam rosie pe varf, pe
care Farserotii 11 fac la nunta), cad lama este bme scarmanata
si pieptenata
i imvelesc ramunle bme 1) Aceeasi per-

soang scrie odata aveingdra alt data avngdra


1)

FOTIII G BALAMA,GE Nutnta la Fdrprotz, pubhcat In Almanah Macedo-

roman, anul IV (19o31 p '79-32

www.dacoromanica.ro

138

T1T CAPIDAN

In dialectul meglenoroman se intalnete aceeai terminatiune -dm, care apare i. subt forma -um 1. -urlea pentru
formarea gerundmlui lcigondeira alergand" de la lag (arom:
alag) alerg" De asemenea likondura etc (cf Meglenoromcinii
I 170, 119)

Luand acum pe rand asemananle inirate la fonetism,


cred c punctul i este o evolutie paralel 1. independenta
de acelai fenomen din dialectul meglenit La intrebarea,
de ce aceasta evolutie se arata numai la Fareroti, atunci
cand ea lipsete cu desavarOre la celelalte tulpini aro-

maneti, de o camdata, nu putem da mci un raspuns.


Punctul 2 este o influenta albaneza,la fel dup cum la Megle-

niti el este o mfluenta slava Punctul 3, este larai un fenomen, care ar puteh aveh o legatur cu graml meglenit, dar care se poate foarte bine explich in felul punctului I.
In flexiune apropienle sant 1. mai izbitoare Ad avem
mai intai asemanarea dm punctul i, care face ca graiul
Farerotilor sa se apropie de dialectul dacoroman tot atat
de mult ca limba Meglenoromamlor In textele scrntonlor
aromam din sec XVIII aceasta particulantate nu exista ;
ea este specifica gramlm fArerot i. ar puteh fi veche
Dac5. i acest fenomen trebue pnvit ca cevh care a evoluat
independent de grarul Dacoromanilor i Meglenoromarnlor,
nu ma pot pronunth Presupun mai de graba ea el ar puteh
fi o particulantate straina de graml aromanesc Dupg cum
la Meglenoromani asemananle de gram cu dialectul daco-

roman mi le-am exphcat din contactul acestora cu Romann nordici, tot ah i particulantatea articulrii substantivelor masculine i ambigene la Fareroti ar puteh
reprezenth un rest din graml unui amestec de populatiune
care ar ft vemt din spre partile nord-apusene ale Penmsulei
Balcanice Expnmandu-im aceast simpla presupunere, recunosc ea ea nu poate aveh insemnatatea aceleai parti-

culantati din graml meglemt. In acest dialect, alaturi de


ea, mai sant i alte asemanari In grarul Farerotilor apropienle de dialectul dacoroman sant foarte reduse

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

139

Trecand la punctul 2 din flexrune, i aci trebue sa recunoatem ca avem un caz de asemanare cu dialectul meglenit,
in virtutea carnia graiul Farerotilor se apropie mai mult decal
limba celorlalte tulpim aromaneti de dialectul dacoroman
In Meglenoromnii (p 170, 119), ocupandu-ma cu oncrinea sufixultu -dra (-ura, -urlea), 1-am adus in legatur

cu acelai sufix din eindurd-cd dacoroman Lsand la o


parte chestitmea despre origmea sufixulin, care este foarte

vreau s accentuez aci numai asupra faptultu Ca identitatea Iui cu acelai sufix din meglemta
dacoromana ne duce lardi la presupunerea exprimata Ia
punctul i din flexiune
complicata 1),

7 INFIXTENTA ALBANEzk

Dmtre toate populatiumle romaneti din sudul Peninsulei


Balcamce, Farerotn au sufent cea mai puternica inraurhe
din partea Albanezilor, ca unit care locuesc veacun de-arandul in mijlocul lor
Aceasta inraunre se arata in dou directium r) in manifestanle lor spintuale i artistice, 2) in hinba.

I Daca se apuca cineva sa studieze intreaga hteratura


populara a popoarelor din sudul Dunarn, observa numai
cleat ca exista o asemanare izbitoare aproape in toate motivele care stau la ham povetilor populare Aceasta asemanare am putut-o constata la inceput, cand am studiat
inraunrea slava asupra Meglenoromamlor Povetile acestora,

cu foarte putme deosebin, se regasesc 1. la Bulgarh din


Meglen Aceeai constatare se poate face i pentru hteratura populara aromana fata de hteratura greaca, albanez
9 Origmea suf megl -dra (-ura) este stuchath st de Plulippide (Onginea Romamlor, II, p 474) Autorul, reproducand exphcarea pe care am

dat-o eu, respmge ca ceve. cu totul nefundate:" parerea lut G Pascu


Archsvum Romantcum X anul 1926, p. 465), dupe. care -ura de la participml prezent actly meglenit ar fi Imprumutat de la forma -urd (-ure) a
participtultu trecut pasty albanez

www.dacoromanica.ro

140

TH CAPIDAN

sau bulgara La Farseroti procesul de inraunre a mers cev


mai departe, intrucat, din acele catev basme pe care
le-am putut culege, am observat ca mai toate exista I in
albanezeste Astfel basmul XVII este pur i simplu o re-

producere a basmuhu albanez Kerozi" publicat de G.


Meyer 1). Aceea0 constatare se poate face si despre basmul

XVIII Dup continut, i cu oarecare nuci modifican, el


reproduce povestea albaneza Pljaku keshilon" 2), in care
un batran intelept vinde sfatun pe bani La Albanezi un
sfat costa numai un gros, la Parser* o lir turceasca
Cam aceeasi constatare se poate face si in domemul frazeologia si al proverbelor Acl un punct de deosebire ne
ofera hpsa acelorasi expresium i proverbe din dialectul
aroman comun Cand o expresune sau un proverb se gaseste numai la Farseroti, insa lipseste la ceilalti Aromam
sr, in acelasi timp, se gaseste la Albanezi, atunci putem
deduce cu oarecare siguranta ca Farserotn le-au imprumutat

de la Albanezi Dar ran sant aceste cazun Cele mai multe


se intalnesc sl la unii si la altii Astfel proverbul ma no-al
borgi infra' kefili, ma no-ai lucru intr4 vekili se intalneste
la Albanezi mos patsh borxh kin klefil, mos patsh pune
banu misfitdad. n'ar datorn, bagd-te zalog , daca n'ai
treab fa-te martor la judecata, i exista, poate, i la Aromaul Tot a am aunt la Farseroti ntreabd un sutd
de ingi tf fd cum gtil tine, proverb care se regaseste la
Albanezi in pyet i kind vet e ban sa te desh vetintreab5.-te la o suta de insi si fa cum stu tu, dar care exist,
poate, nu numai la Aromam, ci i la celelalte popoare
balcamce

Numai cantecele Farserotilor se deosebesc, in ce pnveste


continutul, de acelea ale poporulm albanez. Ca sa-nu pot
da mai bine seama despre aceasta deosebire, am incercat
s studiez hteratura populara albaneza mai intam in Kenge
Popullore" a lin Prenushi, dup aceea in marea colectie
') G MEYER., Albanestsche Grammatik p 61
2) lb , p 59

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

141

a hu Spiro Risto Dine 1) in culegenle mai nou facute de


Nazi 0 Mamaki 2) 3. Dhori Koti 3) in afara, bine inteles
de ceea ce s'a pubhcat inainte de G Meyer 4), Petersen i.
Hahn Nicen n'am putut da de vreo urma de apropiere.
La obicemnle de nunta, atat Albanezu cat i Farerotii an
cantece cu un continut foarte micator, cum sant bunaoara
acelea cand se desparte mireasa de pant* 1.-i ia ramas
bun de la ei Toate au un contmut deosebit la unil ca i
la altu La Pareroti, in afara de poeziile erotice, care se
nasc din aceleai sentimente de dragoste, restul se refera fie
la viata de munte, fie la mutarile cu caravanele
Nu tot aceeav constatare am putut-o face pentru melodia cantecelor

Pe Fareroti i-am auzit cantand pentru intim data in


Macedonia, la Seha de sus, in apropiere de tmutul Venei,
ca i. in satele Gramaticova i. Candrova de langa VodenaEdessa Melodia este orientala cu caracter mai mult tnst
decat vesel Acelai caracter il au, in cea mai mare parte, i.
cantecele aromaneti, judecand dupa melodule cantate in Ma-

cedoma Cu toate acestea, o deosebire intre unele i altele


exista In vreme ce Aromann canta toti aceeai melodie, la
Faxeroti, din contra, numai unul singur

sohstul canta o

melodie mai mult recitata, iar toti ceilalti tm o nota de


obicem tomca Cand sohstul a ispravit de cantat versul,
atunci toDi ceilalti care il acompamaza tinandu-i isonul,
tare canteen" tale cantecul, adeca repet cu o voce cevh
mai tare ultimele cuvinte ale solistultn
Aceste cantece, pe care le auzeam foarte rar in Macedoma, deoarece ran erau i. Farerotn pnn partile acelea,
le ascultam cu mult atentnme Caracterul lor mai mult
jalmc ca i. felul cum erau executate infatiam pentru mine

ceva cu totul deosebit La inceput am crezut ca este ceva


specefic f rerotesc in ele In calatona mea din Albania,
Valet e Dela, Sofia, 1902
2) Burbuqet e prenveris Tirane 1928
8) Kingitore e Re, Cor9e, 1929
4) Alban Stud , VI
1)

www.dacoromanica.ro

TH, CAPIDAN

142

auzmd aceeai melodie 1. la Albanezi, cantata la fel ca i la


Fareroti de un sohst i de alti cativa care il acompaniau, am

ghicit numai decat ca exista o legatura intre cantecele fareroteti i cele albanezeti Nu pot afirma, desigur, ca aceasta legatura pentru cantecele faxeroteti ar putek avea
ea baza o influenta albaneza Chestiunea trebue studiata
mai in amanunt i de catre specialiti Aci, vorbind despre
influenta albaneza la Fareroti, vreau sa atrag luarea
aminte numai asupra asemanrii ce ems-a intre melodnle
fareroteti i intre cele albanezeti 1)
II In limbd, mfluenta albaneza este mult mai neinsemnata decal s'ar crede la pnmul moment Dupa ce cineva a petrecut catavh vreme in Albania, in imjlocul Farerotilor, famane uimit de putina influenta pe care Albanezn au exercitat-o asupra lor In special in lexic, numrul cuvintelor albaneze intrate in limba Farerotilor este foarte redus Pentru
unul care cunoate dialectul aromn, auzind pentru intaia
data pe Fareroti vorbind, simte oarecare deosebire numai in
felul de pronuntare, nu ins i in cuvinte Dintre acestea

au mtrat foarte putine in gratul Farerotilor, care nu se


gasesc in dialectul Aromamlor din Macedonia sau in scrierile autonlor aromani din sec XVIII.
Forme straine pe care nu le cunoteam decat din hmba
albaneza, repetate mai des in graml Farerotilor ar fi tepar
(alb

teper) mai mult", auzit des la targ in gura Fare-

mallaua munteluf varful muntelm'


alb maye, mai vechm malye (varf") , vrapei 2) grabr in
inupdele aved loatei weipci, nu puteai s-li tsai . catani Ii
luasera un avant, nu puteal sa-i tn. (Schepun, Muz ) , bfecuge
pantalom negn i largi", auzit foarte des la Romami din
Cavaia, la gunusani" (spoitorn) din Tirana (alb bre/a lat
braca, cu plur alb brekage) , villment (auzit numai o
singur data) razboiu de tesut" (alb avhment i avlement) ,
roatelor,, malauei in

1) Primele rnelodu populare la Albanezi le-am swat in Corita, intr'o


gradin in care m'au condus dommi Const Zega i C Araia
') Se intlneste foarte rar i la Romnn din Macedonia

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

143

paeamanda plug" si alte care se vad in matenalul pubhcat.


In cantecele farserotesti gasim cateodat fraze albanezesti

La mancan Farserotii se servesc de obicem de cuvinte


romanesti , insa ei intrebuinteaza i nume albanezesti

In afara de cuvinte, mai exist catevh inraunn gramaticale, care sant cunoscute din lunba scrntonlor aromani
din sec XVIII si despre care am vorbit mai pe larg in studuil meu Raportunle albano-romane t)

Aici ma voru referi numai la unele chestium


Daca pronuntarea guturala a 1w t este de ongine albaneza, atunci prefacerea 1w intr'o spiranta sonord (y) poate
fi pnvita ca o evolutie mai departe pe teren aromanesc,
desi acest fenomen se gseste si la Albanezh din Siciha
In dialectul acestor Albanezi avem yemp, -bz pentru alb.
temp, -In

,,Napf " Tot ash

yambans pentru

tambans

leuchte, glanze" denvat dintfun gr Acqinoipto (G Meyer,


Etym Wb der alb Spy 232) 0 forma 1umbadd cu intelesul lumanare mare, lathe" se putea naste in grarul Farserotilor tot a de bine ca yambans la Albanezn din Siciha,

cu toate ea cuvantul are aceeasi ongme In graiul acestor


Albanezi intalnirn i o spiranta. surda. (h) in locul 1w 1 :
mahkuam verflucht" acelasi cu matekony verfluche, thue
in den Kirchenbann", inrudit cu maltzohem (arom mantsascu) din lat. malatiare
In dialectul meglenit 1 gutural de ongine slava, s'a vocahzat, ajungancl la u, cu o evolutie proprie (Meglenoromdnn
I 135 6o). In graiul Farserottlor intalmm acelasi fenomen,

tot ca o evolutie proprie . psautu can-tat-et" pentru psaltu,


care exista si in dial. aroman din ngr Tot a psdutasescu
cant la strang" in fraza : cdnd psdutisca Nogu, csenitu
nktbd (cand canth la strata baiatul, stremul intreb 26/XVIII)

Acest u mai tarziu a disparut, despre care vezi citatele la


Fonologie

Daca pronuntarea lui Y CU vibratiuni apicale (f), atunci


cand provine din ri, rn, este o influent albaneza, din contra,
1.) Cf Dacoromanta, II, P 443-554

www.dacoromanica.ro

144

TEL CAPIDAN

rostirea aceluiai t, cand rezult dinteun r initial sau inter-

vocalic, trebue socotit ca o evolutle proprie a graiului


farerot, avand in vedere ca, odata, ea a existat peste tot
in hinba romand 1) Acelai lucru se poate spune .1 despre
r cu articulatiune velara (e), despre care Philippide nu *tie ce
s cread, intru cat datele invtatilor ne las in incurcatura"

Aprecierea aspectulin sonor al unui sunet, care lipse*te


in graitil cercetatorultu lingvist, este foarte greu de facut
De aceea trebue s marturisesc, de la inceput, ea, atunci
cand am auzit sunetul r pronuntandu-se pentru intaia data
de care Fareroti, dei siinteam bnie c rostirea lin reprezmta sonoritati deosebite, eu nu-mi puteam da seama
exact despre linia de despartire intre pronuntarea velara
i pronuntarea lin uvulara Abia mai tarziu, dupa ce urechea mea incepuse sa. fie ceva mai exersata in perceperea

nuantelor de sonontati, mi-am putut da seama despre


aceast diferenta. Dupa cate am putut auzi eu, r velar la
Fageroti este peste tot un sunet spirant cu vibratiuni produse din atingerea partii postenoare a hmbn cu valul palatului 2) De aceasta pronuntare comunl pentru top. Farerotii de la tard trebue deosebit rostirea Fageroatelor

La multe din ele am aunt un r rulat cu vibratium atat


de tan, Inca el produceh o schimbare 1. in timbrul vocalelor din apropierea lui 3)
1) Despre vechimea acestui r in limba roman& se poate vedea ..cum lucrarea ha A. Philippide (OrzEinea Romdnzlor, II, p ror), in care se dau

citate din literatura veche si dialectal


9 Vor alien Dingen haben sie [die Fargerioten] emen durch Reibungen
des Gaumensegels mit dein hmteren Zungenrucken hervogrerufenen Gerauschlaut, der eher gutturaler Sptrans als r-Laut ist" (Weigand, Die Arcmunen, II, 186)
Rosetti, care a studiat gralul Fiirserotilor din Cadrilater, defineste la

fel ca Weigand un sunet spirant 0 vibrat in sensul c uvula o palatul


moale ultra in vibratiune" (Graz Ft Sullet, IV, p 21)
*) Aci sant dator s spun un cuvant de multumire d-lui E Petrovici,
asistent la Laboratorul de fonetic expenmentalii dela Umversitatea din
Cluj, pentru liimuririle experimentale ce a bmevoit sa-mi dea cu privire
la deosebirea dintre r rulat O r graseiat

www.dacoromanica.ro

FAR$EROT11

145

Sunetul nazal pe care il au Farerotn trebue A. fie o influent albaneza Ramane numai sal tim de unde au imprumutat aceasta particulantate Muzachia se afla in Albarna locuit de Toschi Este drept c umi chntre Fdreroti se gsesc i la nord de rani Scumbi, aproape de Cavaia Dup Hahn, aezan fareroteti se mai aflau odata aproape de Siak, langa Tirana In orice caz, acest sunet
in graiul Farerotilor trebue sa vita de la Albanezu gheghi
Ad observ, ca la Fareroti, el se arata inamtea unei consonante nazale i, mai ales, la vocalele din apropierea lui r
velar (p)
8 ORIGINEA FAIWROTILOR

Din expunenle facute in capitolele precedente, s'ar puteh


trage urmatoarele trei concluzium
I In ce pnvete deosebirea care exist astazi dup graiu,
intre Romatui din Albania stabil* in orae i intre aceia de la
tardFarerottidin consideratiumle expuse in cap. 3 reiese
ea, la inceput, i unit i aitli vorbeau aceeai hmba cu aceleai particularitati, pe care astzi le mai pastreaza in ma-

sue mai mare numat Farerotu Din aceasta constatare


mai rezult ca, la inceput, atat Romanii din Albania de la
tara cat i cei de la orae formau o smgura populatiune
Limba acestei populatium, comparata cu granil Aromantlor din sud (Tesaha, Epir) sau cu graml Aromanior din
nord (Macedonia), se aprople, dupa cum am vazut in cap 6,

de idionul gramustean, vorbit de care Aromami din Macedonia Aceast5. apropiere s'ar putea exphch din contactul

Romanilor din Albania cu Romanii din muntele Gramos


Acest munte, cu ramificatule lui care infra atat de adanc
in Albania, cuprinde tinutul Contei Muntele Morava, la
poalele cart= se afla satele romaneti Pleasa, Dimta, etc ,
si chiar oraul Conta, este o ramificatie a muntelui Gramos
Pastorii gramusteni, ducand aceeai viata nomada ca si
Farerotii, trecerea lor din Gramos in Albania se facea
dupa cum se face i azi fara mult greutate De aceea
10

Dacorantama VI

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

1 46

eu socotesc ea centrele romaneti din apropierea Moscopolei i chiar Moscopole, la inceput, trebue sa fi avut o populatiune amestecata cu Romani difi muntele Gramos
Weigand, ocupandu-se in treacat cu aceasta chestiune,
vede in Romann din oraele albaneze un amestec de Pareroti cu Romann dm Tesaha Ich sehe in der heutigen nicht
fargenotischen aromunischen Bevolkerung Albamens eine
Mischung von Megalovlachiten aus Thessahen und Parknoten" 1) S'ar pute sa fi existat pnntre Fareroti i Romam dm Tesalia Mie insa nu-mi vine s admit acest lucru,
mai intai dm cauza limbei, dupa aceea J. din pncina cursultu mutnlor la pastorn Aromam In ampule Tesahei se
coborau la iernatec Romanii din Pind i din tinutunle muntoase ale Albamei, nu invers Poate numai daca am admite ca Romani din partile muntoase ale Tesaliei veneau
la iernatec in campia Muzachiei, sau, in fine, pastoni din
campia Tesahei se duceau la varatec in muntn AlbaMei.
In once caz, in matene de migratiune la pastoni aromani
de pretutmdem, ffind posibila once nucare, n'ar fi cu neputinta s fie adevarata I parerea lui Weigand Numai
ca, judecand dui:A mutanle pastonlor nomazi dm veacul
din urma, nu avem nici o mentiune despre cele cloud posibilitati din urma 2)
II Din consideratrumle expuse in cap 2, rezulta Ca, daca
limba tuturor Romamlor din Albania era la inceput um1) Die Aromunen, II, 351

2) Rosett (o c p 2), in.51rand parenle scrntonlor care s'au pronuntat


asupra onginn Farerotilor, spune Parerea hn Capidan, care sustme c
Farerotu vin din Pincl, pang in prezent este o ipoteza" (p 2) Pirete ca
tot ceea ce am spus In aceasta privnita in lucrarea mea Romdme Nomazi
a fost o simpl ipoteza In hpsa de documente istonce, tot ipoteza ramane
al ceea ce spun acum. Numai c eu n'ain afirmat ceea ce inn atribme Ro-

setti Iat ce am scns la p 42 din lucrarea mea citata., la care se refer


autorul Pastoru aromani din regmnea muntoasa a Gramostes i unn
chiar din Pmd s'au revarsat aproape peste toata Albania de nuazazi"
In acest pasaj se spune Impede ca. este vorba despre pastorn din GRAMOSTE i numai und clnar din Pind" A stand lucrunle, ma nur cum
a ajuns Rosetti sa-mi atribine o parere care nu-mi apartme

www.dacoromanica.ro

FAIWEROVI

147

tara, pnn anumite particulantati, ea se deosebea, de limba


Aromanilor de pretutindern Aceasta, deosebire impreuna
cu unele mici asemanari care le arata cu graiul meglenit,
despre care s'a vorbit in cap 6, dac nu sant dovezi suficiente pentru identificarea, ca origine, a Farserotilor cu
Meglenoromnii, ele arata, ins, ca dmtre populatiunile romanesti din sudul Dunarn, dupa Meglenoromam, Farserotn
sant aceia, care, in gram, se apropie mai mult de Dacoromani
Cea mai fireasca explicare a acestei apropien am puteh-o

gsi in evolutia independenta a unor fenomene de limba,


care puteh s alba loc de o potnva in graiul Parserotilor
ca si in dialectul dacoroman
Dad, ar fi insa s ne explicam in felul cum ne-am lamunt
apropierea mai mare dmtre grarul farserot si graml gramustean, pnn amestecul Gramustemlor cu Farserotn, atunci
n'ar fi exclus faptul ca Farserotii sa se fi amestecat odata
cu tulpini din acei Romani apusem, despre care a vorbit
Pucanu in lucrarea sa Istroronainit V), Acesti Romani
apusem se coborau cu turmele lor pang, in partile centrale
ale Albaniei, acolo unde se gsesc Varserotn De asemenea
Farerotii, in peregrinanle lor cu turmele sau cu chervanele,

ajungeau la miazanoapte pana in Dalmatia si Croatia 2)


Prin urrnare, un amestec intre unn si alth, pentru vremunle
mai vechi, n'ar pute fi exclus
III In ceea ce pnveste, acurn, vechimea Farerotilor in
Albania, asupra acestei chestium datele lingvistice nu ne dam

lamurin precise Din matenalul studiat pana acum, se


poate face urmatoarea constatare dupa cum Aroma=
din Tesalia siT Epir nu au mmic mai vechru din contactul
lor cu Green, care sa nu se gaseasca si la ceilalti Aromam
din Macedonia, unde n'a existat si nu exista Greci proprm
1) SEXTIL PII$CARIII, Studn Istrop Otnne Il (1926), p 4 si. urm Ven si

studml meu Romdnn din Peninsula Balcansed in Anuarul Inst de Ict


Nation (1923), p 112 ca i Macedoromdmi, vechimea p fnsemndtatea Mr
istoricd in Peninsula Balcantcd, find (1927) p 187
I) Vezi II IORGA, Ciwcz conterinte despre V eneh a

Bucuresti, 1914,

p 116-119.
10*

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

148

zis, tot aa. i. Farserotu dm Albania nu pastreaza mmic


mai vechiu dm contactul lor cu Albanezn, care sa nu se
gaseasca la Aromatni din celelalte tinutun, in care Alba-

nezu sau nu exista sau sant de curand veniti


Date hngvistice despre un contact stravechm du-Are umi
si altu, cevh mai pronuntat decat 1-am cunoscut in studml
raportunlor albano-romane, nu exist Din aeeasta constatare rezult sau ca. Farserotn au vemt mai tarziu acolo
unde it gasim azi, in nujlocul Albanezilor,, sau ca. Albanezn
s'au coborit mai tarziu in partile centrale si meridionale
ale Albamei

Pentru aceste doug posibilitti ne vorbesc nu numai


datele lingvistice dar si dovezile istonce oncati Albanezi
vor fi existat odata. in Albania centrala si mendionald,

grosul populatiumi albaneze de mai tar= s'a coborit din


partile de imazanoapto *i. tot ash, oncati Aromani stra-

vechi vor fi existat odata ca populatiune flotanta in Albania, grosul ei a venit tot din miazanoapte, de acolo
unde, impreuna cu Dacoromann, au format odata limba
romaneasca unit ail
0 STRINGEREA MATERIALULIII

Scopul calatonei mele in Albania n'a fost ea & intreprind

anchete pe teren, ci numai a-m.1 fac o idee despre trasturtle caractenstice ale dialectulm aroman vorbit de catre
Farseroti Pe vremea cand imi culegeam matenalul pentru
studiul meu Roma= Nomazi", vemnd in contact cu Farserotn din Vodena, am avut pnlejul sa cunosc grarul bor.
Martunsesc, insa, Oa, pe atunci, preocupanle mele fund
indreptate in alt directie, nu m'am opnt de loc asupra
deosebinlor ce prezint vorbirea lor fata de graml celorlalti
Aromani De altfel, Farserotn din aceste tinuturi, ca si aceia
din regiunea Veriei (Selia), fund plecati mai de mult din
locunle lor de ongme, graml lor s'a cam departat de vorbirea Fdrserotilor din Albania Astfel, ca sa ma opresc
numai asupra unei singure particulantati, nu mi-aduc aminte sa fi auzit in vorbirea Farserotilor din Macedonia

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

149

aceegi pronuntare velarg a hn r ca la Fareroatele din


Albania

Spre a pute fi mformat cat mai bme asupra punctelor


care ma mteresau in mod particular, inainte de plecare,
imi fixasem unele intreban Martunsesc de la inceput
ca nu m'am putut folosi prea mult de ele, mai intai pentru
cg, in epoca in care calatoream, Farerotn erau plecati la
munte, i a umbla dupg mutrile lor era un lucru foarte
greu , al doilea, Msg., i din pncina greutgtilor ce intampinam

la obtinerea raspunsunlor de care aveam nevoie Cu cei


mai multi dintre ei ma puteam intalni in centrele din Albania, in zilele de targ, cand se coborau in numgr mai mare

Singurul folos ce-1 puteam avek de la aceste targuri era


faptul ea' in ele Farerotn veneau in grupun mai man, aproape dm toate partile Albaniei Astfel, in targul din Conta, se puteau intalni Fareroti dm satele vecine Pleasa,
Diruta, Bighte, ca i dm tinutunle mai indepartate Zarcam, Custreti, Curtesi, Cosova, Zavaham, i chiar din tinuturile Prerneti, Arghirocastru i Muzachia Numai ca nu-i putern avea, la mine pentru acele catev ore de lucru de care
aveam nevoie Ocupati peste masura cu afacerile lor
de targ, mai ales ca ederea lor in orge nu tinea decat
o zi, la unn mci atat, ei se decideau foarte greu ca sg-i petreacg vremea discutand cu mine La femei mergeh I mai
greu Dad, barbatn se mai puteau mic de la marfunle
lor aduse spre vanzare, femeile steteau pe loc ca sg le pazeasca pang la sfaritul targulm Numai in Berat am avut
norocul s dau de o batrang origmarg din Manic cu care
m'arn impnetemt mai repede i de la care am putut
aveh o poveste i unele informatiuni cu pnvire la obicerurile de la nuntg
Spre a putek obtine raspunsunle de care aveam nevole, am incercat s intrebuintez metoda indirecta Intrebanle mele se refereau la obiecte i indeletmon dm cercul
lor de activitate Ca Aroman mci nu puteam proceda altfel
Daca a fi pus intrebari directe, ei, in raspunsurile lor, ar fi
putut fi mfluentati de graml mien grgmustean. Dar mci

www.dacoromanica.ro

150

TU. CAP1DAN

cu aceste intrebn n'am putut ajunge prea departe, deoarece cei mai multi din el, crezand c le vorbesc lucruri
de mnuca, alma incepeau sa-mi dea unele raspunsuri si
se duceau, mvocand tot feltil de pretexte
Atunci m'am multumit sa ma duc in targ in mijlocul
lor i, stand de vorba cu ei asupra lucrunlor care ii mteresea* sa-mi notez particularitatile de gram dupa localitate
Cum veneam in contact cu un grup de Parseroti, mat intai
Ii intrebam despre localitatea din care vin, dupa aceea
mtram in vorba intrebandu-i despre tot felul de afacen
ca i despre mutarile lor din timpul vern In convorbirea
mea cu ei, de cele mai multe ori eram insotrt i de alt cmeva,

care n ajuta, in sensul c convorbirea inceput de mine


o continua, iar intre timp eu Imi notam particulantatile de
gram care ma mteresau
De altfel, aceasta notatie este i cea mai ideala Poti
prmde particulantatile de graiu in mod nestingherit Subiectul vorbeste fara sa fie cupnns de teama raspunsunlor
ce trebue sa dea la intrebanle puse In sclumb, cercettorul
trebue sa fie mereu in mijlocul multimel u s alba la dispozitie vreme cat mai multa
In cahtate de Aroman, s'ar parea c notartle mele ar
ft putut fi mfluentate de graml mieu gramustean Aceasta
nu este cu desavarsire imposibil Numai ca, in cazul mieu,
dac ar fi s alegem intre procedeul cu intrebarile directe,
la care raspunsurile stibiectului s'ar fi putut acornoda cu
felul miett de pronuntare, i intre acela cu intrebarokhrecte
cum am procedat eu, cred c procedeul dm unn ar fi mai
preferabil. act, daca, in cazul intaiu, subiectul, nedandu-si
seama de insemnatatea cercetarilor, ar pute fi usor influentat de graml cercetatorului, in cazul din urma., cercettorul fund constient de ceea ce urmreste, mai greu s'ar
putea rasa sal fie influentat de graml sdu propnu La aceasta

se mai adaoga, de sigur, i mteresul stuntific. Pentru un


Aroman care face cercetari in domemul dialectului aroman,
interesul stiintific care il indeamna la aceste cercetari este

tocmai faptul de a sti infra cat growl din tinutul explorat

www.dacoromanica.ro

FAIIEROTII

161

se deosebeste de vorbirea dialectala comuna, care ii este


perfect cunoscuta
Daca insd la Yat-sen:1.V cu greu s'ar gasi subiecte de la
care ai puteh obtme raspunsun la intrebn seci, in schimb,

ei sant foarte comunicativi, atunci cand ii intrebi despre


lucrun care it intereseaza Cu mul' a usunnta inn povesteh btranul chevernagm Sanazu despre drumunle lui
cu caravanele, la urmatoarele opt intreban, puse in graiul
oTamustean
t,

1 Cum v mergeau trebunle cu caravanele ?


2 Ce face* cand. ajungeati intr'un oras ?
3 Va indepartati prea mult de Albania ?

4 In Albania pe uncle ai umblat ?


5 In drum nu va era frica de hoti ?
6 Iarna ce hame purtati ?
7 Cand merge* cu caravanele, plecati singun sau va
adunati mai multi la olalt ?
8 Aveati pe cineva mai mare intre voi ?
9 Cu ce va hraneati ? etc , etc , el mi-a povestrt toat
viata chervanagralui roman, a cum e reprodusa in pagimle care urmeaza Sotia lm, ca si batrana dm Berat despre
care am pomemt mai sus, eran atat de mteligente, Inca
in timpul cand povesteau, nu treceau la alt fraza, pana
cand nu vedeau ca ispravisem de scns cu fraza precedenta
Intru cat cuvintele si crampeele de fraza prinse de mine
nu reprezint raspunsun la intrebari fixate de mai namte,
dup un plan bine studiat, notarea lor am facut-o numai
dupa locahtate Aceste cuvinte si fraze au fost trecute in
partea care se ocup cu fonetismul graiulm farserot
In afara de aceste fraze, lucrarea de fata mai cupnnde

16 cantece (IXVI), din care dou sau trel dac au mai


fost publicate , 4 basme (XVIIXX) si 4 bucap cu con-

tinut felunt (XXIXXIV)


La transcnere, am cautat sa intrebuintez cat mai putme
semne

Vocale

a se pronunta ca in dialectul dacoromn In unele cuvinte

www.dacoromanica.ro

TEL CAPIDAN

152

se aude ceva mai lung Atunci 1-am insemnat cu o hmuta


deasupra ti Tot a$ am facut i cu celelalte vocale e, 1, a, a
d d i i se intrebuinteaza ca in dialectul dacoroman
a red pe e dechis, care se aude intre d i e , apare in
locul sunetelor et i i (a) din chalectul dacorornan
,51 I redau pe u 1. i optrt (geflustert) de la sfamtul cuvintelor
0, 9,

7,,,t

1.

reprezinta semivocale

Un punct pus subt o vocal indic pronuntarea mai inchis a acelei vocale o, e

Circumflexul pus peste o vocal arata ca vocala se pronunta nasal d ci, i a, g, I, 6', a
II Consonante
g', Ii, Ii, y sant consonaiite palatale (mtuate) care redau
mai ales labialele palatalizate b, p, f, v
it este rt muiat, redand adesea m palatahrat
y arata in unele cazun sunetul desvoltat din l'
t reda pe 1 palatul
t red6 pe 1 gutural
7 arata pronuntarea lin 1 mitial urmat de vocalale a, o, u,
Se apropie de spiranta guturala sonora din limba greaca 7

reda pe r apical cu mai multe vibratn


p reproduce pe r velar
n recla pe n cu pronuntare silabica
i g sant pentru sunetele din dialectul dacorornan ce, ge
reprezinta' pe
ts reprezmta pe
e

dz e corespondentul sonor a lui ts, corespunzand hu g


urtnat de e, i din dialectul dacoroman
d i 0 dm limba greac'd arat spirantele interdentale sonote i surde din dialectul aroman
B MATERIALUL DIALECTAL
CANTECE

I Una veapa mape, mape,


ma ti totl, lai capvanape

tsi s-mi tot, lai mapatd,


vat pap no-am amintata

www.dacoromanica.ro

FAREB0TII

153

p6pazyi-atai mine nu-y voi, va-n badz natilc tu jale


tota-te, yino npol
20 fudz la gone, opa bung,
c-am ppazyi di la dada,
s-pitpets capte di Ssapuna
topa-te s-tsi fad. nveasta
du-te, fudz cu sanatate,
no-ape yapba s-pasca can
s-fats cum s-fats s-prtpets n
10 -ti n seap la s-psuseasca,
[capte
tu pipa' s-apucuteasa
s-prtpets capte cu smete,
yoi funea nkisii ti fagu 25 ca z-yina tu vilaiete
n-aflai yapba ca bumbacu
gone, capa va s-cadz p1 gme,
yol funea nkisil ti paZA
s-pitpets capte ca z-yin '"-mine
15 mi muka l'apa di mair
tats la vputa, nu-ts baga
ala 1p, fa mdpata.,
[mapa
n-am n feata min'aptata
va z-ym pan di pplinaveapa.
gone, capa va nedz tu
30 ppinagveapa tsi va z-yin tine
[cseane,
nu va me-afl mine pi gine.
5

Spiru T

a.'ilazu, de 67 am (Pleasa)

II

N'-o dedeam de-ayag, de-ayag


moi, vputtt,
oa s-te-acats, aco s-te-acats
moi, vput
5 te-acatsai 5.-11 ti baa1
moi, vputa,
1

tsi si vinitsap6 budzale tute


moi, vput,
sco distimbelea ch-te-atep'Su

moi, vput6,

10 th si vimts distimbelea tut


moi, vput,

eu n vale ta s-u Ian


moi, vputa,

15 fi-si nvinits valea tufa.


moi, vputa.
Acela0.

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

154

III
1

th mi duki ca s-fac leami

Trel armatuladz, halg mare,


nu-luapa de-apumma

I() n-iepa fie'on n cab.,

19a4 funea vuryela

la rusa bandila,
5 di mi dtgu ca s-umpru apa
h-iep

fi&n n cah

mi tutai ca hapahoapa,
19a1 funea -tapoapa

15

soatsali fatsea siryam


va-r dzgc ah dadi,
la rusa bandilg
va-n ti fats ni pfa.mame,
la cale barauk,
va-n-ti fats niparticuk

Limbia Cota Car abuzi, de 30 am (Imistea)

IV
1

Napapti cli mapea lae


A-algdvapg n maata.
cum s-ni fac si-h mi ducu,
calica1 calu -mi duki

5 bung zutia, moI muatg,


iu ts-u mg-ta, mo1 muat ?
dada z-dusi la ng numtg,
la na numta tamgneasca,
la z-dusi s-me-asuseasca
A celasi

v
1 Di-t cpdtin pan ti sumketru

ma yin, la gone, s-ti ved,


la gone, guA di nape,
ma mi fatsd ca ti murapi

0 lele I mini mapata,


Io Cum s-mi tot rapoi la dada

raol cdmeak pan d pade,


cum s-mi tor nipol la tati

5 la gone, &natal' de-asimi,


ma te-appok1 P1 ninga mini
capitinu ocru di-omu,
15
tse-a1, la gone, tut pi somu ?

mo1 cgmeak di Livadie,


gone na Him di mayie
al s-nedzem pan tu apie,
s-aspipdzem laia mgyie
Marica Ticuli, de 28 am (Dusan)
VI

Nkisi Kendpa Capabing


cu tut murapi z-ying,

z-ying la sor-sa p1 tsin


cu intrarea Kendpa n cas,

www.dacoromanica.ro

FAILSEROTII

155

5 Catsg zbotu ti laia Catsa

dusepa pang stpt mopa.


Kendpa lo, Catsa -fudzi
15 nu s-avd vain din hop
la oputu tsi kindupi
1-acats lailu Sali
dusepa pan stpi clivi
ku vmi naten taut 7 1)
.129"e -Pitu mustats gpivt
10
copgiy tsi -adukipg,
nu ii-aveam gupa so-n gpesc
al Miti nicu neasip-1' gpipa
ca n-aveam nun apbmes
20 apbines di Utti
hopa fgrg mozolltti,
dusepa la limguP6
le,patsa feata smgura
Aceeasi.
VII

Lai Dma, ymu mliama,

lai Tanasl, cu funda mapi,


ii-agapi1 cangu n dzeang
mi dusi cpeta di mupapi
no1 catig -atu no-avem,
10 n-afai hazmu n-calea mapi,
va n-adpam cli gopts uscat
in tale danh sufpuntseh
5 j-de-agatend ma miiat
sufpuntseh ggitgnati,
s-na-1 bagam p1 coda' nail,
Teda-1 fpipsi tu hicati
O

s-anurdzeasca -agareft
Aceeasi
VIII

t Scapa tsi-n ymeam cht munti

s-nu-A tm scots tu migdam,


din-n vedeam yise upute,
ca n-adapl n-apini mapi
vidzui yis el s-fpedzi fupca
de-avdt tati di 'a statu,
me-apiki lallu cli Zica
di-n-nu targ, mi &hick
5 tine Zica, tine cupbam,
10 in me-adapa fill! di pita.

Aceeasi

Ix
Mo1 ppifteask moi Data,
tsi-ts Vara (190 cusits,

ma ti Ndona ma ti pp fte,
o lai, Ndona, o lal fpate,
Albanezefle

5 ti lo dotu ti Birati
Ndona s-pplmn pit tsitate
cu sapica pang n pade
-en 'iongit dt sghate

unde mergeti noaptea acuni?

www.dacoromanica.ro

156

TEL CAPIDAN

Ndona s-ppimn pit hvade


10 si scoala dommy dm pade

Ndong s-ppimnd pit depke,


-fac Tumea mape 6udie
Aceeai

Ai Ha he'lo ca z-bem apa

z-dutse Fersah mpazapi,

nu Vasil, cd nu 11-o sete


tea s-fa misup tea macapi
ca stain analna di tape,
10 lai Spiro, fpate ma mape,
di jape j-ch hmerea mea ,
ma vmdeal prota mulape,
5 yasti ananka di Daiana
ti na kpeta di tambape
Dalana din calea mare
s-mi scapal di vatmape
-tpetst calea na capvane,
Limbia Cola Carabuzi
XI

I Can '.-u poapta kusteca,

and ti vedu, s-avdatsi leta.


kusteca cu haimaha,
laI fidorl cumu-n ynu ania

10

5 lai fiorl, ania golu,


nu-n mi fanateam di zboru,

an scutea nd sate cale,


toatd-te, feata muata,
s-nu ti veada var di cas.
tsi s-mi totu, lai dumane,
un fpate -atsel tu cseane,
z-baneadza dada tsi-A lu deade

nu- easte ca lanti feate.

loam ca si-nkises capvane,

Aceeai

XII

Estan dzacu ca s-es tu munte,

tu munte -tu apa tatsi,


ca slagesc na lae boatse,

ca soapa cand da dimneatsa,


l'-apad ocyi j-doule fatsa
10 c-amaptie-1 -ra picupar,

ca s-fac muntsir si zgileasca,


5 5. tut campu s-lacpimeadza,
iu neg lumea tea s-afeadza,
s-ateadza -na muata,

picupar tsi neadzi la of


A nu s-toata me napol,
feata timpl -muata
di tuts fi6opri alavdata

Spira Ducu, de 30 ani (Dnsa).

www.dacoromanica.ro

FIRSEROTII

151

XIII
1

Di cu Lea, la iiica mea,


di cu InCa ti mutpeatn,
pan s-acpetI ca si-A ti rad

ii-acnscu I-41 ti fitse,


5 .-cu alt gone fi.-te-arise
nu A-u t cu ti maptak

ma A-u t cu nu me-achmak
s-me-actimai s-tsl bagu catith

catunle tsi z-bagam mine


ro toate maluma -asme
catithle tsi z-baga atsel
murati tu-ndulem
Acelai

XIV

acm-1' dzats, la dado",


io hairi s-nu fats

Avalei ifi-at featsi

dada cu tut tati,


di-it 19a1 un bapbatu
Aim -alimanu

turd mt-al murapi,


at-it ti fats cupbani

5 loam s-nu duc la dada,


yinea dupa mine,
dt-O dzatsea, la dado,

loam s-mtru n cdpistean,


ymea ninga. num,

15 de- datsea, la dado",

fa, na ja, z-ym

f culac -ti num


Acelai
XV

I Pi zverca s-mi alba

ro roe ca ndott meare,

dada cu tut tati,

ti un lam tse-it loal

nu-A dedera gone,


ma-A dedera pravda.

rusi sufruntseale

ti fatsili ameale

5 tsi s-tsi dzac surat,


surat curbane,
sotsri alui s'agoaca

roe bue4c9se,
15 ti go/111e tsi-A 194

cu tihta tu oase

f Ara talagane

Ti fatsili ameale,
Acelai

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

158

XVI

Nu lai gone, nu,


ea marazi nu z-bagu,
15 vth aseara noaptea
poarta s-tsu disfacu.

o Aids vruta,

don s-n-agucam,
A-tu bah&lu anostu,
dori s-na primnam

5 nu lal gone, nu,


nu yin la bah&
vi aseara noapte
i-dada mi-ncke

Nu mol \Truth', nu,


nu, c me-araseA,

vtht aseara noaptea,


20 poarta

nu la vrutd, nu,
io dun fitse naji,
mult te-aveam tu vreare,

ncriseA

Nu bre gone, nu,


nu ca.' A-ham mine,
ca -ira na feata,
feata di vitsine

di-n baga marazi.

Acelap.

BASME
XVII

Ipa unuapd un vsiya mult avut avea una *Aye

mape "8-tu sapaye avea un balfae mtfat no-avea vasilofi,


y-avea muapta

2 Atseu vsiye avea ma tre fiOp fie"Opyi nadzea avinapi itsido dzuua avma tsepyi, yepupi alte luoul hrol
di pplEa., ma tser doiral cama mapa nu putea z-vatn riAbp

3 Tu bah& avea un mep, mepu fatsea can trel mepi


tu an avea g-alts mepi, ma mepy alants nu fatsea mtpl.
de-amaluma AIM ma nda z-da s-coaca, ia na lanth dit
Wisps, ytha -maca mepa
4 Ifn'i dzima vasiyeu ipa mult nvipinat ca di cando cpescu

mepu, unoapa nu patu s-maca un mep fiapu atsel cama


mapa, capa u vidzu ahant nvitat, yu-ntpiba sa-y spuna c

t tsi adi alant nvirat


5 Vasiyeu pperta nu vpii s spuna dip ma fiCOpu iy sitsi yasti aist mep cathi an fatsi cdti

ngpica, j-dzase

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

159

tpei mepi di amalum no-apuca sa s-coaca AA. yine yap

li five

6 Noaptea ist mine va z-vetu fieapu tsimsi apala,


tufa, noaptea statu
-6 nesi tu bahee z-vet
aco aist -9 vea bagata dot, s-no-lasa yap s-appcike di mep,
7 Aim ma cum vita, cata to-apipit ahuplii z-bata n

lo tufeka

ploya misticat cu gpandine fieotti di vasiye apcupa j-deapcopi u-acats6 somnu dupi. lamna vim papsi un
mep. cando z-ditipta fie5pu, caft mep, no-pi
8 Da dit bailee lo-astga tat-su tsi false& fidOpu
amel, o vatana lama2 nu tsa dza'S. Cal ncol ts-o dal?" fieapu fudzi tuAnnat 'A. vim atsel di mese

9 Ca s-nu r-o aspapga kefea, lo-alas s-neaga z-vegra


mepu ma dip tsiva nu fetse et nu dupin, ma cando vim
lamna s-l'a mepu, el tpapsi cu tufeka ga, plumbu s-tup
napol lantha lo mepu -fudzi
io. Dippapoea vini fpatile atsel Aim AA dzasi dogma'
fpats nesipa tsiva nu fetserd va s-mi duc t-io sa-n ved
casmetea. tat-su 19-rasa fieapu atset cama nicu, sa scula
di talimh A-fetsi cptitsea g'a nesi tu bailee
ii Tuta noptea Adzu msumnat cata tu apipit ya-o
yu yme lamna s-apaka mepu fiebpu di vsiye and o vidzu
z-dipun alona di pi mep, tpapse apala g-o pligui lamna
vidzu ca nu l'-o pote, alasd ponnh A-fudzi pima di sandzi
apoea fieapu atipt z-da sop, lo metu a nese la tat-so.
12 Vdsiyeu s-eudi malt, lo
bak tu dph fatsa, apoea

taya mepu j-dedi la tots call = filil avea tipcut yintits


an no-avea mgcat di mepu atEef apdntop fpats l pap
ap di gunetsa alsilul cama nicu
13 Atumtsea fpatile alset Aim dzasi . mini va neg s-o
cats lamna s-u vatun" vas* eu dzasi du-ti" z-dusipd
ga dog fpats cama mapa
14 Loapd calea dipu totu di sandzi nasipa tsi nasipa.,
atunsipa nmg una Acambh mapa aco ipa un puts Aim
fpati dzasi oatsi yasti scumtd lamna, hgats-me di una
fun o va s-intpo tu cufin5, i z-dipun tu puts cando va
z-bat funea, vol s-mi scutets naf9pa

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

160

15 N'icu ipati dipuna tu puts aco tsi z-veada sapAy.


inipa tu n sapayi, afa na feata muSata, apoSa ca mepu,
en ocy1 Mi -cu ndoa sufuptseh ipa alacsita cu stapiti

nah, cu vepi S-cu biliguts de-asimi


16 Feata s-aspapa, fiebpu di vasiya ay dzasi nu te-aspap
et ip vth pir oatsi z-vatum lantha apoea ffeOpu intpd
to alanta sapayi , aco afa alt feata intpd 'A-to-alant s-afla
-alt feata cama =SAVA di tute atsea ipa di tute cama
muSdta
17

Ietile y-o spusipa. lu Sadi lamna i fie-Opu lo calea


z-dipuna tu yocu ah lam

ngosupa

Aco dumnea maS lamna ipa una padi muSata cu


und funtana cu apa patsi mnga funtana avea pink sum
plukyi atser ia dzuna duplia la umbapd
18 Fie'Opu s-ahna pir un plup, s-akteaptal cando va z-ym
lantha cat i, fiMpu z-dipuna di pir plup apca pisti
lamna u vatang s-tuta la fete cu capu ah Mania

tu mana, Sa l dzasi hal s-fudzim di oatsi"


19 Loapa calea, s-appukapa di ova di puts ppota intpa
feata tsea mapa tu cufma fia-Opu o hga di fain, z-bAtu
funea ca s-o tapaga fpatsyi deanalt fpatsyi tpapsipaSA feata

ISA nafoapa apoea intpa alanta di mese tu cufma

S-a-Sa

fga S-alanta

20 Fpatsyi no-aStiptapa s-eas incu fpati , loapa fetele


z-dusipa acasa , spusipa ca na g. o vatanapa lamna incu

fpati tamasi tu puts Sa-y yina cpipapa c nu putea s-eas


nafoapal atuntsea feata y spuse : tu sapaya di mese yasti
un cal cantat" intpapa nuntu S-aflapa calu calicapadoill
SA' calu-r scose tu lumea di pirsuppA
21 Dipu tsi iap naloapa, nu statupa dot , loapa
calea pir padi S-atumsipa tu un munti aco astarapa

ndol picupari cu oyli, intpapa tu stane nuntpu Aftdzupa. niliam s-maca, CA l ipa foame picupapyi la adusipa Om en ca ayca di-s sutupapd g'inl S-apoya fudzipa

22 ImIlapa imnapa, a, pana agumsipa n hoapa. atumtsea s-fatsea numtal la vasiye. doir fie"Opi di vasiye s

www.dacoromanica.ro

FARSEROTIl

161

supa cu douli fete di la lamn tu capuna, na rm. 1.


fpatile cama incti cu feta
Cutina alt Marusi, de 68 ant (Uianic).

XVIII
o Ipa un bdpbat c-und veasta, ni nsupats dupd putsanu kno, onili fudzi -alasa veasta greand
2 Di capa z-duse ndso tu cseam, nascantsi 9meni tai,
acatsap s faca mizavinki putpitsea zb9ap A capts
a bapba-sui, aco iu ipa, ca veasta nu o ai pt cali bund,
nedzi cu tots din h9apa."
3 Bapba-su nu-r pitpit ea ni pdpadz ni capts, vapa tsi-

sppayingits

4 Tu aist kipo veasta anunta un fieop cu lucupo arei


-cu mape distihie lo cpiscu fieopu.
5

Bapba-su, dup5. aptisppayingits de-an, ir cadzu ta


i s-vatana murapi-sa nkisi cu cloy

mint s-neaga acas


sots

6. Calea cand vinea s-appukap di un casaba, vidzu un.

auu can kdea tu un kok a spunea tilia oamthlor 5.


nasu kindupi aco, c avea ma tr ey hp tut tut
7 Dedi una lip -auki ir dzasi ma un zbopu s-nu
papmaset di cah" gm ma elu vpea z-veatsa '-ma dipapte ae cal dedi mnga una hp . auki ir dzsi and
s-ta ntpeaba vdru vidzu?" i-dzats nu vidzui".

8 La z-dan. 'S-alanta hp, dzasi swat -r de& '-alanta

lip. auk dzasi nividzuta s-nu pistupsesti"


9 Fieotti fudzi ma nco, sotsyl o caftap d-r dzasip :
cats skimupa, aidi s-fudzim pt aist, cali va nidzem
acas cama yona".
10 Nasu dzasi nu, mine nu paprnasesc di adei"
sotsir loap alanta. call pit munts, 6 bapbatu imna gadeia.
catsa sa-nguteadza sa el nu paprnasi di call.

ii

Sotsiy cum imna pit calk pit 11:6:lure, pit munts

kipupa cloan dzali

61

no-avea tsi s-maca, s-hapea cu


TI

Dacol omania VI

www.dacoromanica.ro

162

TH CAPIDAN

docar, pana dipappoya catsap calea de-ahimura, 'S de


aco tipcupa pit un huni 2.-dedip di una payana (di gindpamad,z) aista payana avea catsata pusii z-vatan inscnts fupi tsi s-avdza cd sant pe-aco, 5. z-vatanap tuts,
L payanea catu-y vidzu pit bugaze, cum ipa di calea tpapsip
tu capa.

12 Dupu tsi-y vatdnap, iy duspuyap, l thrap capith a-y


dusip tu casaba. agumse a bapbatu tu casaba ma amanat
13

Cnd vidzu dithana adunat ca yekiy tea z-veada

capith tirati, s-appuke *A'a el ma tsi z-veadd ipa capith


a sotspop alui .-dinclapa j-dzasi cu mintea "-mini va
mu vatana, ma s-papmaseam gadeya halah hpa tsi ded"

14 Seapa tpicu pit ndoati aydpe j-dedi di una tupBti


kakapu lo appuke, iy dede s-maca pain cu Sap z-dipappoya

uy buga z-dopina tu gaptu.


15 Dimeata si scula dmdzapi, imna calea tufa, dzuna
S"-kindupi tu na altd hoapa vpea s-neaga tu hane z-doaqma,

ma no-avea mtsi un papa di mapdzmea di h9apa avea


una' ahupi A elu mtpa z-baga tu pari
16. itadza-ngpti un fup di ppavs intpa tu plentsa cand
vidzu aist om tu plentsa bugat tu pal', ii dzatsi tsi cafts
ana 2 tsi hi tim ?" un casen" dzasi bapbatu esc cupmat
c am ahati dzah tsi thinu pappadt -negu acas"
17 Fupu sta th-r dzdsi aldi cu mini, l'a doy cal' atser
ma bunyi" un ncalic'd fupu "'d un ncalica nasu ditnavi

tu hapayi1 nkisip doyi s-fugd ndpept tu casa futui, casa


lui ipa ca yap palati mapi S-maat
18 Cdsenu, ca vid.zu

aisti tutu s-eUdisea mult

Cand

bagap sufatu s-maca parn, tut pyatih, lingupa, pipuye,


stama di apa alanti sam ipa de-asimi tuts maca ditu
aisti sam di asimi, ma 'S. fupu tsi maca tu und cafca di
mort.

19 Dupd tsi bitisipa fupu ntpubd csenu

e, spum-n tsi

tuti mu.S'utetsih le-ay, dzasi


vidzug p1 sufdpu ameii ?"
csenu, ma 'S. bana Sa sanatati s-tsa da dumdza". csenu
videa gmi ea fupu masc tu cafca di mopt, ma nu vpea

s-easa di zboru a aatiI

www.dacoromanica.ro

FAR$EBOTII

163

20 Ma z-dzatsea . vidzul c macal tu cafca di mort",


fupu va-r -Cara capu

21 Atuntsea fupu, vidzu nu vidzu, lo-alsa s-fuga a-r


dedi un cat s-neaga ncalap acas ; iy dedi -papadz mults
ca -acupara tut tsi vpea. csenu lo calea mbap a-nkisi calea
te-acas.
22 Talina n-zapi agumse n hoapa z-dusi di rnapdzina
di hoapa, liga calu di un gapd j-dipappoya acats s-cafta
casa caft pe-aua, cafta pe-aco s-afla casa, mizi afld
23 Nu ipa, dzuti pacatoape, ipa runt di pat ti vayoti.
talima muyapi-sa si scul s-apicsi ca s-neaga la biseapicl
ca fiftlpu arel ipa psautu n hoapa
24 Csenu, cnd vidzu fie"opu, nu pistipsi ca muyapi-sa
yasti yata ffdopui u vidzu mukt ndpeapta, ca ti capun.
-tinifu ha-op mukt, ppapsit. atuntse phn di inati intp5.
s-tpaga pit fipida s-o vatana ca lo calea saba

25 Ma nu-r vmea di vuril ca murapi-sa nu sttea tu un poc.

ti mheam murapi-sa cu timpu tpapsip ti la bisepica csenu


iy lo n tsia'oape z-veada yu va neaga
26 Fudz, fudz, agumsip doyi la bisepica murapea s-tufa,
'idzu la murepl, lap fie"opu tpapsi dpept la pocu di psautu.
dup na intpa 6." csemtu. Cand psautesea fie'opu, csemlu
ntipbd un pap-au tsi ipa ninga nas pale, cal yasti atsel
ffdop7,cum 1-acrama ?"
27 SA, auu r-o tufa' . aist fia"op yasti a uney mulepi dt

hoap a noast ma-sa lui yasti una nicukipa, una tanisit,


tufa' hoapa sppigupa p1 nasa , avea un bapbat. ma cat si
supd, 'idzu mham kipo cu nsa cli o nkisi gpeafi .1 fudzi
tu csem barba-su, cli capa nesi tu csem, agark di dip
murapi-sa.nu-r pitpicu vpoapa un zbop, un lay papa
28 Murapi-sa ammta atsel fie-opu cu fapmats multe
lo-acpescu -cu pacp ntpocyl"

29 Atuntsea csenitu -adusi aminti di zboapd tsi-y dzasi


nividzuta s-nu pistupseti" tu igeta bisepicarem, si
spusi a ffdopul, dapoya agumsi 'a ma-sa 5. tuts z-bagap
cu pacp di hapati Ca' z-vidzup
Kendra C. Ianclu, (Bighti)
auu

Ir

www.dacoromanica.ro

164

TH CAPIDAN

XIX

Ira doy fior, unu s-crima Thanas -alant Foto unu


s-acatsa di lucru argatu -alant z-direapsi la una magazi.
dupa putsdnu kiro Thanas dzasi e more, Foto, tsi
paradz l'ai tim auatsi?" sotsu-su 11' dzasi mini no-am
fapta pazan, mini esc cu carutsea, cu dreptatea tsi
da, la st-ri da, bmkiavis"
2 Vim oara tea s-fuga don. acasa. Thanas z-dusi la Foto
aldi, Foto, s-fudzim" 5. Foto dzasi . gnu
A-1 dzasi
s-mi due la findicolu", z-dusi la domu-su 6-1' dzasi
,finchco, sa- dal ruga ca mini va s-fug acas"

3 Catse, ore gone, vrei s-fudz ?" am dada singura ti


harem, va s-negu pirpadi tora, ma toamna yinu mpoi
4 Findicolu l'-acumpara un calu a-r deacli una disaga
t-ta baga pi calu tu don och di disagd baga paraclzti di
ruga ti macare tuta calea turta, pita, eara fripta.
5 Thanas avea nkisit ma mute a-1 akipta n cale
Foto nidzea n cdlaru Can s-andamusna, Thanas dzasi
al Foto tsi sant afk paradz tm-ai tu och di disagd?
tim Foto, l'-ai furata paradi di la findicolu"
6. Nu bre, ca num esc cu driptatea, lucredz cu drept"
Foto dzatsea aguta, dnptatea". Thanasi dzatsea no aguta"
ca tmni aitu paradz t-a1. furata"
7 E cum s-fitsem noi doh, dzasi Foto , lea va-n scots

ocri lea va tsa scot atsila, ma s-hib tsi aguta strambatatea"


8 Dori imna Aa zbura ma diparti aflard un omu tsi
imna calea 46-1 ntribara pi capu atan, oaspe, s-na spun'
tsi aguta driptatea ma strambatatea ?" atsel omu era mult
aistihipsit dzsi strambatatea are tea s-faca adz"
Atumtsa Thanas dzasi al Foto vedz C strambatatea

e la s-tnbam nmga un", dzdsi Foto


10 Cum imna calea, ma nclo vidzura z-pah un preftu
afendu, ts-avem rigeal, dzdsi Foto, s-na spun drept

aguta ?"

driptatea i strambatatea are tea s-faca ?" preftu sta a


dzasi strambatatea"

www.dacoromanica.ro

FAR SE II OM

165

ii Thanas chunk:oath dzasi vedz, Foto, ea '-preftu


dzatsi c strambatatea ammta" Foto arsdru di cdlaru A-1'
dzasi scoati-A ocri tora" Thanas scoasi ocri, ir lo calu,
paradzri, -vun acasa

12 Murarea al Foto nvitsa ca vim Thanas a z-dusi la


el -ntreaba tsi s-featse barba-su, catse nu vine el tse
moi critin, atselu yasti un omu Eirutu, ramasi cata aco"
a"-nasa aduna numarri fudzi

13 Foto, cara ramasi fara ocri, parmarasi di cale


afld un oarban mare ga si-ndipurd di nasu gd dzasi va
staft aua s-mor" la aistu oarban s-aduna n9aptea daratsri
tuts daracu tsel ma math ntnba ma nitsri tsi fitse
tini adza mins dzasi el, bagai filean z-vatdna filean"
14 Ntriba un alt am tim tsi frtse?" mini bagai
copila 6." scoase ocru a featiri a vgirelui" ntrib un alt

arn tim tsi

fitse

aistu adund numarri ca no-avea

fapta tsivai6 daraclu atsel math analtsd garbaa"u (pullanu)


5.-1 batu naval di pi oarban plandzea
sta di
dzatsi daracu, &and dedi di orbu Foto tsi, nu ki aist
maratu s-ra dana peji cli aist oarban -akearga och' si-1'
yina viderea"
15 Dupa mfilama, cdntara cacotsri ra. fudzea tuts da.ratsri

di la oarban Foto ahulea s-afla yard deaga de oarban.


acatsa und deagd -arupsi ndana peji, atearsi ocri d-1'
vim lunina g-videa ca ma mute

16 Foto nu vrea s-neag acas ca nu avea paradz


dzasi, nu rati ndan peji di aist 9arb5n s-negu
la feata vakrelui si-r vindic ocri tsi ssai da tsiva paradz

a, a,

ca z-duc acasa
5, z-dusi la platea vagirelui, iu era
adunats tuts ma bunri iatsrl, ma varu nu putea s-u yindica ntnba el cafazu s-lo-alas, cafazu ul sictarsi a bre
om, dzasi nipoi Foto, u vmdic mini di ocri ma lasa-mi "
17. Cdvazu lo-alasa nuntru n casft. u scoasith feata -o
vidzu. omu dzasi u vindic mini ti yard saptamana"
18 Seara Foto l'a d9ail peji -11 leag la ocri a fetirel, 11

lig cu na amie 6-1' dzasi z-baga pi patu z-bag g-ma-sa


deadun tu patu.

www.dacoromanica.ro

TH CAPID 1N

166

19 Noaptea, feata, achtsa z-veadd a-r dzasi a ma-sal :


dado, mim ved di ocri" ma-sa z-dusi la vgitelti S1-1' dzasi :
feata z-vindica" va'Sitelu acrima dmnoara Foto -ga-1 dzasi :

Foto, vrei s-ti facu zadrazamu ?".


20 Foto dzadsi : vakte mara, nu pot s-u facu mine aist
lucru, alasd-mi s-fttg acasa, ca A-am veasta tsi mi-agteapta
cu dor, ma de-A, vkre maid, tsi vrel 5. de-A calea cama-

rhea".
21

,55. vagirelu y dedi Un hazna ntregu, ir dedi,

Ss.

'Sapti suti di cavalaraz su-1 duca pana acasa la el. dzua atsea.
avea iit tuta duliatja s-lo-aAteapta tu mesea di atser 9amni
ira I Thanas z-veada. s-6udisea cum vim Foto, cand el
t-avea sc9as ocri
22 Candu-1 vidzu pistupsi ca de-anlima era Foto, diun9a-

ra s-tura acasa cu frica marl tu soni z-dusi su-1 veadd


23.

G'1131 vim furtate" ii dzasi Thanas

gnh te-aflal"-

dzasi Foto. vedz cando z-dzateam mini ca aguta driptatea ;


tint dzitseai, nu, slrambatatea an s-faca" a Foto acats s-11
spuna tut cum pats, di cand ir scoasi octi Thanas pan tti
sorn apoia lo-alasa, nu-r fetse tsiva
Acelasi.
-XX

i ie kimie cu ann mapi di


capa z-dusipa tu munti, i aguinsipa tu un loc plin cii
O

Ira un fie.op di vagare

manaz i lulustpufi, macapa mult tsi t-acatsd seapa acotsi.


2 Iu s-neaga s-treacd n9aptea 2 cum s-minduia tuts,
vidzup aco app9apea ndauo calm di famaiiI. ie enicu,

dzacu kiniyadzit ts-avem rfgeal mape, s-na proki


topa seapa c no-avem iu s-mdzem. ti dupitape"
3 Cenicu ir lo tots tu cAliva lul si la dede s-mac lapte
vimt 1), Sala, stpagtatu 2) $1. tse avea
Ai-t

Expheat lapte gposu lAgatu tu licate


') Explicat ac
1)

www.dacoromanica.ro

FARSEROVI

167

4 Dumdz r-avea data a cemcui un i1imean semin


atsea seapa ave,a trladza a featiri di capa intpapd tu
calthd, fiopu gidzu tu coliu i alantsi ma tpicutsir kdea
ma ngos.

5 Dapo z-bagapa i dupiupa. ot neasipd noaptea 60-0


si fupnisip a fia.orui tpel murepl. Una dzdsi acui va
r-u dam aista feata?" aitui ffdop dit coliu" dzasi
alanta -fudzipa. trelli
6. Tahma si sculapa si-nkisipa tuts la munti

to konogo

agumsipa la un fpapsun mapi i fia-opu sta di dzatse atsi-

n9aptea ista mini vidzui trel murepi tsi


fioru dit coliu va s-u l'a feata di ramaiii".
atuntsea unu dzasi atseali murepi ipa mipili ai s-nilul ma mapi

dzatsea

dzem s-u fupam"

tsi fatsim bel huzupe, a-el= mape, ninga topa seapa va sa stam la tini".
7. Z-dusipa 1i-t dzasipa a cemcul

-"enicu r-appuke i tahma sa sculapa tots 6nuc9na, cand

vidzu ca feata nu yaste ninga rasa., z-baga sa zkileasca..


a oaspitslop l ymea rdu S"-alop tsi s-aflapa aco oaspits
8 Feata ipa mult imbpa, nu plandzea i atsel tsi u lo
5.1 fu rad s-u vatana. 51 neasi pan tu gpemu di
enkergi
s-u rasa feata aco tu un had.
9 Acotsi atsel cnicu avea capapa i cappapu si scula
di aplea capapa tas pasca 51 una cappg stpamba cli cupiye
i-navalia (dipuna) dikos tu had Cappa tudzea la e'ilimeanu, r utsa tsatsali 51 .thhmeanu u sudzea. s-fanatea
alnneanu 51 cappa fudzea mpol tu cupii
io. Cdnd ii dutsea cdpapd tu cutapu s-11 mulga, tuti
capapa avea lapti, ma51 nas nu avea s-6"udisea picupapir.

II. Vim 6emcu la tupdti (stam) 51 picupapir iy dzacu

aist cappa altoap avea ma mult lapti di


tuti, topa ynn mulsa ca cal u muldzi -noi nu putem
a elaictit

sa 51im. va s-u avigrem z-videm cal u muldzi"


12 S-Capa

11

loapa it 61.aoape
gi

siligipa .capapa dit masu

(cutapu),

li

cappa z-dusi ma nsus 51 s-tupa tu had

eli u frtsea seipi. cdnd ved, cappa z-dutsi la cilimeanu

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

168

k-r tupa tsatsih di sudzea cihmeanu. u supsi

i fudzi

cappa.

13. Picupapir negu "k-r dzacu a cemcui . cappa ii


sudzi tsmiva, ma nu mdzem dot ca nt-i fpica s-nu Ihba
vapu .geappi" si scoal e"enicu cu picupapir i navalesc tu

had cand vedu aco un ihmean. sta di dzatse e-enicu


kipu
va s-u rad s-u acpesc mini tu locu atsirei
s-facu una. sivapi".
14. -S-u ra avenicu -u dusi acasa. A-murapi-sa u acpiAtea.
.g-feata imbpa acpiaea i s-featsi mape.
15. S nu yas mpoi fie'opu di vale tu kini6i0 oh.

Maga tufa dzua tu un padupi di scoSi i seapa s-tupg.


la clivi. feata ii i 1-aRipta cu rakii k cafe fia-opu
talima si scula
capa vidzu aista featd, r-mtpa

k fudzi cu oarninti.

16 Fia.opu sta di dzatsi a ma mapul mini va s-u


rad feata a.enicui nveastr tats, mope, cum va s-rai
na feat di faman dit calivi?" kg' dzats al tati c mini
atsea featal vol s-u rad veasta".
17 Tu tupari acasa, ma mapu dzasi a vakrelul 1-h1-tu.
ma z-va, tda ii
va s-ra veasta un feata. di famadi"
nas fatsi". fie.opu dzasi mini u voi' atuntsea vakrelu
pitpicu oamin tea s-u suseasca. -u susipa
18. Mcapa u loapa, feata s spusi mult imbrd i buna ;
tuts u vrea mult i ipa cu hapao mape asi agumsi feata di

famdi vaklone.
Acelasi.
XXI

NUNTA
1. Numtsale la nol s-fac cata t yistnMni ppOta s-fac
zboapale, s-asusesc fi6Opyd, apoea s-cdpfind.

fie"Opy

s-a-

susesc ruca di hits capi api ymgits an ; ndoi no-ap nitsi


yingits fetele A-cama Mts.
2

Cando s-asusesc baga misalea. s-adun soya di la

ffabp j-ch la feata A-alacsesc semmle. tatad ficotui adutsi


una flapiya hgata tu n 'Sannya, poca. ma-sa featilei

www.dacoromanica.ro

FAR$ETIOTII

169

o ra annya, o dizleaga, j-dzatsi; z-baneadza, s-kipdseasca" apoea o baga di na papti, apoea gad inaca j-bea
pana cat seapa
3 Cu n stamana runt di numtd, s-adand tu casa dzindtui fieOpl -fete tea z-duca mpadiapi s-adapa fambupa gal

s-aduna suptsele t numta. fieOpyi taya na ptiptecal di


yanfipa A-adapa fambupa fetile aduna suptsele, -capca
'L s-tot acas. dipu tsi vinira acas la dzinata.,
ficOpyi
s-alina A-leaga fambupa di ugac
4 goya ninti di numta neg cu kumile ntpeapa (=intru
apa) s-adund ma mults fiOpi -fete tu casa dzinapui pA
z-duc la oput s-ya apa, ca s-appind alotuta pir cali
cAnt

umph sop veapsd fpate,


s-r dam apa all cpipate,
nu r-0 set all mtfAati,
ca r-o foann ah cpipate

tsi si-r dam, tsi s-o gustam

5 Apoea s-tot acas la dzinap, s-appind alotut tu udd


santo adunats oaminra dit cas un fie-Or ntseata fapina A-una

feata appinde aluatu tots alants mese cat un papa apoea


baga altiatu tu un tpast a-u pitpec cu un flap la feat
ma-sa fetirel ya papazyi j-baga ahiatu t-un alt tpast g-u
da a ficOpuI s-o duca a dm/ail papazy my tsdne t feata
6 Di un mes runti paftsay cos stpanile tu casa ypmbolui
s-aduna t-un uda cupesc stpanile a ypambolui, cupesc
raguni cu clint, dulurme, fust cu crini dipu tsi bitisesc
tea cuperi, papintsay mesc

7 Nappludu numta, sa.mbata, tuf soya pitpec mmara :


capi un bipbetsi, capi un el, vituy. dumanica acatsa
numta.
8 dup ppandz yini bipberu tea-s supseasca ipambolu
atumtsea fete investe canta

gni na vim bipberu


tea s-na supsesca ypambolu

www.dacoromanica.ro

170

TH CAPIDAN

me-aM z-banedz bipber mapat

tea sa-n-lo fats muat nraat,


ti la nun S-ti la fuptat,
-ti la nveast ma muat
9 Apoea neg s-cfaina nunu S-nuna z-duc cu plosca,
di la nun dali alaga la faptats di ca s-adunapa tots, s-alma
pi cal "-neg la rnvesta ninti nedze hasialapu Si spuna ca
agung cuscpay s-fa inveasta. apoea yasi hasiaiapu cu un
culac tu mama dmintea casalei .S.-atepta cuscpay.

10 nuti s-eas dzinaru din Casa, ma-sa-y baga tu ppeag


un gum Cu apd, un net -Carat, -unal pani tu Lapi, ypambolu da cu eia'opu tu gum ga-u ve-apsa dapoea s-alina
ucalap *Sa murepa y-aptca. Opdz. faptasfe neg ncalap cu
fambupa tu mana unu na dpeapta, alantu na stanga. dipu
nas cuscpay
ii Cand s-appok di casa featafei, apakesc cati una
bucata di culac dapoia intpa n cas, nca.pc6 paya pi cat
A-alma un fie.op pi cat tu ung uda mveasta s-alacseki
iy cos flapii pi cathila di asimi, mpultita cu pultanits iy
baga tell "Sa tsipa p1 fpainti, apoia o scot
12 tnveasta mutpeki nkos, nu sccIala okyi. baS maim
la mapa -riots, apoca bea ndliama apa dit vgunea ma-sai
s-y-si lapta amaptiya ma-sa iy da tpei niep cu cti un
catsith nlhpt tu mepa tu fudzeari tpetse ppeagu j-veapsa
cu eiC-opu gumfdu di apa di pi ppeag, apoea u yau cuscpdy
'S-o alma pi cal'
Atumtsea fetele canta
Tsani calu st-n-mo cfmu,

tea s-ni fac n crinRuni


ah tat t-ah mame
tsi-n nu dede ahat dipapte,
tea s-nu ved ni sop in tpate.
13 Cando agung la ypambo, inveasta, tu vineari, nu z-di-

puna dipu cal. l'a tpel nits iy baa

A-la

www.dacoromanica.ro

da cati un mep.

FARSEROTII

171

Apoia un fuptat tsane min di capestur Sa cuscpay u


dipun SO. rnveasta. ra niliama umt aundzi cu dedzitu
ppagupa, tutiputa z-da multa macsuli
Atumtsea fetele canta
Sum na saltse fikcapa
ipambolu g-o apaki sums9ap.

S-azbupa cu ea n cas
s-na baneadza hapioasa.
hapioasa So. lundzind,

alba ca na yapakina
14. Seapa s-capuna cand,o baga capunle, cuscpiy yin
deaNapigapa S-aptica Opdz dipu cdpuna s-tindi misalea.

nunu S-nuna Sade tu capu misalara, apoya yin cuscpiy


S-aSa bea S-maca tuf n9ptea. dupa meas cathe un da
cab. tsiva Tpambolu aduna papazyi Sa-y tsani ta rpveasta.
15 Lura tahina s-aduna mufdp z-duc la Soput. apoia
yin acas fac gumbuSi pana seapa
16 mapts rAman maS 9aspifsyi la dzinapa. Aist fa funea
leaga soya ypambolui nu-y lasa pana nu l da tsiva

tea beapi S-tea macapi seapa tuts fug acas


Cutina ah Marui, 68 am (-Manic)
XXII
C'ARAVANARITUL

Ninte kiro fatseam lucru cu mulata. Fatseam ahantu


mult lucru tsi cat vatora, nu puteam z-dutsim tuf papmatiya tsi o-aveam t capcare. famanea papmatiya emboryi aStipta s-treacd capvanaryi ca s-o fa Ma tirtsea, o luqa ,
ma nu, rama.nea dzah ntredz

2 Cand nadzeam tu una pulitie, protea discapcarn


Sadeam ung dzuga, aflam alta papmatn di o capcam
S-apoea tradzeam calea. Thscantsi ramanea 'S-ma multi

www.dacoromanica.ro

172

TH CAPIDAN

dzdh pan vena embopyi

caft, tu rtsido ioc s-afla

ndoi cdpvdnari tsi aStipta s-capca


3 Pudzeam calea, nadzeam departe di agzundzeam nafopg. di ApbinfAiI pang Cumanuva Si ma nsus pan di Scope.
alagarn tutsido me-am-dusg Mtn le, Veles, Par leap pit tsi
dzen S-muntsi naltsi am tricuta

4 Oatsi tu locura anoaste am alagata lutsido. Pe-aiga


nu fatseam cgruri lundzi. calea tsea ma lunga ira di Duns
pan Cura'ava nadzeam S-Berat de-aco lutiam calea di Hima
.S-agundzeam pan Ferica.

5 Alagam, fpati, tu tuti pgrtsgli , na batea ploya S-nu


vream s 'kim dip, lucram t. n pain toamna, cand z-dipuna fumerle to fiye, agundzeam pan Lansa, Tdrcol
Lasona ma vena primveara, adoara nadzeam di le adutseam

fumerle la munti
6, Fatseam caruta fr fricg , pit cale nu ni-ira fried
di furl Apoea 'S-nol nu Addeam aSa cu manle ngeapi,

aveam cu tsi s-ne viggm and nadzeam n cgpvane, nu


imnam cu mafile gole tu mana tsaneam nol can cate
un cantike, care cgte un puran di cuppgl, ma tu serafi
aveam cambor, nvolven i cgtsut unoara n dipunam di
pi inayava di Ndumor ; mizi n-aveam dipunata ngos tu
vale, la ca.' n i'Sara furyi nu n-asparam , vidzurg cg nu
ira var cu noy, nu na fetsird var ziui ne-alasarg ;-loar
calea, fudzird tu muntsi
7 Iara cand ira ardc9re imnarn viscuts gine pirgos pi
sum carnek purtam fgneld, coa, cum iyi dzdtsem nol, S-a-

poea pisti Sgunea, peasupra, purtam talagan. ndol di


Castranotsi poarta i1vni, salintsi noi purtam C'oantsi, streS

sum dzinucti en caltsgvets, apoea yin parpozle pir pade


imnam cu paputsd , niscantsi imn A-cu tsgrulie, tsgruh'e
cu funda

8. Pi cali macam pain, caS, cal vdroard a-cata . tseaflam ma rarnaneam mult pit carur A-nd cupma f9amea
di Irani agun, macam s-pani goala ta ben aveam apa.;
cgti vdp9r beam Sa. yin purtam cat un cmi i plosca
cu yin

www.dacoromanica.ro

FAR SEP OTII

173

9 Un kiro cathe falcare .-avta capvanta rei una capvane avta "raptidzats pan la una sutd di mule no-avta
om tsi s-no-alba asi 'S.-pan la dot,isprats di mulari ma
s-thista vat a'elnic s-tamana fdra fiori, baga kingi kingiu
ira paint cu dousprats di lire avea ndoi tsi loa ma mult.
el avea g-panta tu casa 6enislor totana s-firmita pani
multa cab dzats j-yingits di capver. cand loa calta nu
nadzta smguri s'aduna ma multsa -fudzta dadun ma
dipuna tu una puhtii, kingibaku alta papmatii cu arye.
capcam papmatiya .-fudzeam, nadzeam baip man di car
10 Loam sari di Duras -o adutseam Cava la. sta-

team cat stattam aro, l9in calta g-agundzeam

Pd.:am

oatsi nu tamaneam mult -nadzeam ma departe di agundzeam Elbasan. di Elbasan capcam alt parmatil , f
tseam do dzali pana. agundzeam Cura'ao di Cure"ao di-

punam Flonna j-de-aco na aflam Bituli


Spiru T. Sanazu, de 67 am (Pleasa)

XXIII
PRELUCRATUL L:31\TEI

I TESUTUL

I Lana ppota u lam mdzem la funtna


ii lam gine.
apota u lsni und dzufi d9 s-usuca dipu tsi s-usca gme
gine, acatsam di u scpamenam cu mana, 1371 scotem tuts

Dipu tsi u copam gine, gine, acatsam

-o

tapdzem

tu kaptstit .gddem padi "A-o tiptsem pit kaptsin tuta di u


fatsem par, pill' di pal' adapam piebe haq 'a-apota u
toptsim pi fus n fatsem toqt
1

3 Acatsain di adunam toptu pi

digliztOp (mutumtel) 1

fatsem atsd bagam atsili pi vdptenitsa -11 dipinarn pi cdtdit.


4 S-fap-ca vpem sa-ntsasim, lom liirele di la cathe
catami -h opclzdm pi mup, wadi, cumu a ltrbd dipu tsi

opdzam, ii adunam ca s-li neivddim, li tiptsem

www.dacoromanica.ro

p1 sift

174

TIT

CA PID AN

5. Sulu u bagam pi feizboi (vdtment) razboyu are doll


sulupl, unu dmmte alant &map& noi bagam sulu dinapoi
a'a. li tiptsem tu lits.i. di tu l'itsa hip, hip tu sped
6 Dipu tsi 11 tiptsem tu spat, li acatsam. di sulu dininte,,apoea al:111pH= sa-ntsasim.
7 Sadem pi scamnu climate, A-cand lom sa-ntsasun calearn cu "th6opu. pi puzupds, ca s-apcam cu suvanitsd. calcam cu 616opu Sd z-dacl'ide guqa apucm cu suvamtsa
tapdzem co-alant the'op di puzupits, ca si-ncrida gupa tapdzern

spata -acatsdin ad9apa


Cutina ali Marui, de 68 am (Manic).

XXIV

NIMIE DE BARBATI

Alecsu
Bekla
Bekm
Bolea
Boh

Fota
Fotu

Lecsi
Lecsu

Gaki

LiC"i

Nacu
Naki
Nasta

GArtsu
Goli

Iana

Nast

Iam

Nastu

Brenda
Bula

G'oca

Ioriaki

NaSu

Goga

Male

Co&
Colea
Coh
Contsu
Cota

Gunutcu

Maki
Mandl

Naum
Ndona
Ndrea
Nica

Cu.Su
Cu'Sa

Duna
Dma
Dim
Docu
Ducu

Dham

Hall
Hilea

Hnsta
Jaca
Lia
Lambi
Lambe

Lambn
Lambu
Laza
Lecd
Le6u

Ma ngra

Marcu
Marca
Miea
M:"u
Miha
Mita

Mit
Mitra
Mrtru
Naca

www.dacoromanica.ro

NicAru

Nicura
Nidha
Nisa
Nodha
Panalot
Pandu
Panza
Petra
1 ill

FAB .%,EIZOTII

Pi lea

Po.a
Po 6u

Prosa
Pulla
Pustoli
Reca
Rica
Riti
Sota
Soti

175

Spira
Spiru
Stefa
Stefu
Stoyu
Tacu
Taki
Tasi

Tega
Tegu
Teja
Tira

Thanas
Thimla

To 61

Vange lt

Toda
Toll

Tagil li

Tota
Tuna

Vangu
Vasil
Zdru
Zica

To ha

Tefa

TuSva

Tsth

Zisa

NUME DE FEMEI
Agocl'e

Bie
Boacd

Catsd
1
Catsehnd
Cate
Cola

Costa
Costanda
Costandina
Cutina
Dafa
Despd
Dunie-a

Duninicrt
Dhocd

Epd
Fie
Fotd
Fros-na
Pahl
Gramat

Hay: la
Tanu ld

Ica
Iorgd
Kiratsd
Lend
Lia
Lie

Ni'd
Nitsd
Noth
Ond
Pande

Paraskiva
Pind
Rada

',Ash'
Male

Rasicd
Ree
Retle
Rina

Marina

Rina-e

Mdruge
Mincd

Ruk

Lunble

Lita

Mtg.
Mitra
Nae

Nasta
Nata
Nuld
Nelcd

G`ella

Net

Go 6a,

Ngeld

Safa
Sava
Send
Sicd
Sofia

Stathd
Stela
Steryand
Sand
Tand

www.dacoromanica.ro

Tanca
Tasa
Tind
Tulla
Tuhnd
Theond
Thinati
Thomd
Tsevd
Tsevuld
Tsoca
Tsuld
Vasila
Vasilikia
Vathicd
Vergd
Vicd

Vita
Vikia
Zaha
Zogd
Zord
Zoricd

TH CAPIDAN

176

C PARTEA GRAMATICALA
FON OLO GIA

Dintre particulantatile gramhu fdrserot, vorn inseninb


pe acelea care nu se intalnesc in hmba Grmustemlor si
a Romamlor din Pind Dupa once forma citata, urmeaza
In paranteza aceeasi forma din grand gramustean
I

V( calism

a protectic sau initial

Lipseste in urmatoarele cuvinte nd proki (na aproki)


ne pnmesti 2 XX ,- ma ldcsesc (me-alacsescu) nd ldcsim
tu stedhe vale ne imbracam in hame noua (Imistea, Muz )
avem gunatel (avem agunatd) avem gunatd do dzdla am
flamanzit dou zile (ib ) ,
(hied (adara) u dded o fci
(Libofsa, Muz ) ,
mgd i vied (avigta) pazi (Fracula,
Muz )
cdtsdm (acatsam) to cdtsdm cat cdeig il pnndem
cu carhg (ib )
tsea (atea) tsea nu-i ame aceea nu-i a
mea (Carbunara, Muz )
amdn (arman) : raman
fdmetn,

roman

faltsil' (araftsil') croitorn


(Pleasa) ,eciltsdy id 61XXI oa (ana) aici , yco (aclo)
acolo , ins forma cea mai deasa aco, ayco, aeco
fomdn, Yumin (armin)

In schimb, a protetic se arata in urmatoarele cuvinte


i XIII cf 13/XX , actima: (crimaM)
5 XIII , aSeayo (eao) sea" (Fracula, Muz )
aceiscu:s (cnscuSI)

a oa

Se arata numai in oarbdri (arbure) un oarbdra man


ndvdli di pa oarbdra se cobora de pe arboie

13 XIX ,

14 XIX cf 15 XIX etc


s-cittsd di un ociebdea (s-acats
di un arbure) s'a prms de un arbore (Imistea, Muz ) ,
cddzu di t occebcie cazu de pe arbore (Levani, Muz )

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

177

Este o pronuntare a liui di care se apropie de e


cdets cart]." 2/XVIII , vided vreun" 3/XVIII ; macd

mananca" II/XVIII , addedm facuram" 2/XXIII ,


inted a intrat" II XXI , aecued se facu frig" (Co Ionia,
Muz )s-tued se intoarse" (lb ) ,s'aspdeci se sperie"
dutsem pcienatiya
mdrfa pe catan (Ciamena) , -ncciesca
inueciei (mulri)

pe catan (Fracula, Muz )

pi moo ducem

i muedei incalecau
vats (yap) avern p vats

avem i vaci (Carbunara, Muz )


ne e foame (Libofsa, Muz )

macd (maca) nci si fnaCei


(ma-sal) si-1' beinedza
a ma-sai sa, traiasc ma-sal (Imistea, Muz ) etc
In forma de-it da-mi" aVem a > e de-h, vdJzle mard,

tsi vrei ci de-it calea=da-mi, mante imparate, ce vrei


dd-mi diumul 20/XIX
In pozitie neaccentuata

to

alagam alergam" 3/XXII , am alagatel am alergat"


4/XXII , agar:se si-a uitat" 27/XVIII ; fdemats necazuri" 28/XVIII ,doccie ghinde" II XVIII ,
cdmeS'd
(cameaa) cdmegd di yin camas de in (Fracula, Muz )
ccin (candu) cdn va z-yinits? cand o s yen*? (Imistea,
Muz ) ,
cat (cat) . di cat litre Tegti ayoa 7 de cata vreme
esti aici (ib) ,s- hdenesc se hrdnesc" (Fracula, Muz) ,
cceitcpri (frig) aecicriez / ded maedzine mare frig (Carbunara,
Muz.) ;
mdteitse (matnte) oy mciteitse 01 fatatoare (ib )
pan (pana) , pdn cdteds eed : pana spre seard (ib) ,mdhand
sC caltd Indiana
Ii cauta pncma (ib)
calm
(alive) veea sidem tu calivi vara trann in colibe la munte
(Bighsti) ,
agaegii (agargii) n-agaeht cdfigu n dzeand
mi-am urtat carligul in deal 3 VII etc

(mai:Cana)

d u (o)

Vezi p 121.
Observatiune

Pronuntarea lui d dupS un element palatal in pontle

accentuat
neaccentuatrt ol. ale nu numal de la o comuna la alta
dar i la mdivini din aceea.1 comund ,mi-ncdae (mi-ncga.) ma' cern*"
1

Dacca omanza VI

www.dacoromanica.ro

TJ

178

CA.PID.A.N

5/XVI , nged:ent (ngragarn) lo-nged,em g-apolcz-t Agent 11 ingrasam ts


dupa aceea 11 talem (Carbunara, M117 ) ,
ae (asl, ash') caea viclzue
cde, tudzzts s-ludzzm daca 175.711Ig ash, s plecam repede (lb ), cde ,f-ae
pdtsdm

ulte ce-am patlt (lb ),ascuke (ascuk),

S-letse cdefaseq ,-ascuke :

iv. Meal semnul crucil l scmpa (lb ) ,


ascuk3 (ascuka) sciup (lb ),
s-tdrenz (s-taram) s-teirem un het = sa. talem un miel (Pracula, Muz ) ,
z-vzgrein (--avlgram) s pazlm (lb ) Algturi de aceste forme se intalnesc

eu d ngegdm, a,ti, ascukd, teillin etc , pe care nu le-am insemnat


In forma aspdepats (asparatsi) va v& aspciefats o S Va sperlati (Blglista si in alte localatatl) avern a pentru a acentuat ,
s-aspcire (s-asOra) s'a sperlat (Carbunara, Muz ) , me aspdeei (me-asprai) = m'am
speriat (ib )
In pontle neaccentuata apeoke (apro.ak5.) nu-r apeeke=nu-1 primeste
avem ktu
(Blglisti) , apepke-ne
prlmeste-ne , s-avegre (s-avcagra)
s-avegre elle=avem calm & pazeasca oile (Carbunara, Muz )
Trecerea ml d neaccentuat in u, dm cauza consonantelor lablale, se
arat in Hiptatc fartati" 9/XXI , /urtate 23/XIX ,
buga (bagal
sr

14/XVII, malumd aur" ro/XIII ,malumd3/xvII,--/unteinti fantfina"


17/XVII ,
bugat (bagat) zo/XVIII , Zumblfac ll Zeimbleac (< alb.
Zamlak) etc Trecerea lui a in u se arata si in vatun (vatan, vatim)
ucid" x3/XVII
In urmatoarele cloud cuvinte prefacerea 1w d in u se datoreste procesului de asimilatle sutueapci saturara" 21/XVII , sufuetselt sprincene"
s /XVII
Cand oi urmeaza dupa o silaba accentuata, in unele CU\ lnte nu se aude
sau, cel malt, soptzt Aceasea amutlre a lul -d se intampla mai ales

dupa s sau e z-ducd accis=s6 se dna. acasa (Pleasa) , s-zutpd n cas =


sa mtre in casa (lb ),alas c va neg lash' c o s merg , Dipu tst
vinzrd acas

dupa ce au venit acasa 3/XXI ,

s-tof acds se intorc

acasa ib, cf 4, 5/XXI ,runtz s-,c/zs dzzndru inamte ca s las glnerele


io/XXI , duper nips dupa masa. 14/XXI ,
nzurcie pentru nzurde
(murerle) mulerile" Zuni talizna s-adund murcie lum dlmlneata se aduna
muierile 15/XXI ,nu te aspae, pentru nu tz aspae (dln aspape) 16/XVII ,

accitscie (acatara) 2/XVIII ,apqukap se aproplara" 6/XVIII ,Ipae


, luarl" Io/XVIII ,dpdtp dadura" 16/XVIII cf basmul XVIII In acelasi
basm avem i vdtdnae, kzeued II /XVIII, etc In azst, fem pentru azstd,
a flnal, de cele mal multe orl, nu se pronunta neapt,fa zst 6/XVII etc
Trecerea luz d in z se arata numal in nzpof (napol, nIpoi) iarasi" io/V 11

in aspzrdzem pentru forma regulata aspdrdzem spargem" 15/V

dm am
La o bund parte Intre verbele de conjugarea I, terminatiunea -din de la Ind (conjunct ) prez , de la per-

www.dacoromanica.ro

FA135EROTII

179

fectul simplu si de la viitorul intai pers 1 plural se pronunta -am


imnam (umblam)

31 a#i inindm, tmnam pdn It pedndz

i ash umblam, umblam pana la pranz (Pleasa) , imnam


tu avect=umblam in racoare (ib) , imndm tutd noptca
:s-apieint tu muntsi am umblat toata noaptea si am ajuns
in fapt de zi in munti (Ciameria) ;s-misuedm (s-misuram)
s-misueam pdeazyt sa nuinafam balm (Pleasa) , nd aspdedm (n'asparam) nd aspdpam g'd fuclzam de-aco ne-am
speriat si. am plecat de acolo (ib) , nd scuydni (na sculam)

lid scuyam diznda :sd imnam ne sculdm din nou si um.blam (ib ) ,
va s-acupdedm (va s-acumparam) dupu tst
va s-u vindem (lana), va s-acupuedm gdo dup ce vom
vinde lana, vom cumpara. gran (Disnita) , mdcam (macam) nof macam pdni di 1122.31,1e noi mancam paine de
porumb (ib) , no-avem kin) nitst s-mdcam n'avem vreme
mci sa mancam (Fracula, Muz )ncdecdm (ncarcam) gaett
lo-ncdecam pi 1122tedei grail il incarcam pe catari (Dismta)
toamna ncdocam fumege si fudzim toamna incarcam
familule si plecam (Bighsteal , scdemindm (scarminam)
lana u scdeminam lana o scarmanam (Carbunara, Muz )
tutdm (turnam) tufam ntham di puscd turnam putin
get (Cipleaca, Muz ) , cl'iniam (climamil) climani yaturtt
am chemat medicul (ib ) , cupmam (curmaim) nd cueindm
di ahdtd aydgaoi am obosit de atata umblet (ib )
.

dm, an . dm, an ; am, dn

Dupa auzul mien, sun etul nazal al lui a din dm, an se


aude destul de pronuntat
geandine grindme" 7/XVII , sdndzi sange" 14/XVII ,
:scambd stanch' ib , sanga Io/XXI , framti frunte" ib
mind 9/XXI , cantd 4/XXI , stpdmbei stramba" 9/XX ,
camp (campu) toamna nd dtpunim tu cdmp . toamna ne coboram in camp (Pleasa) , adundni cdriind di pit camp adunam camn (un fel de plantd) din camp (ib) , sambdta (sambata) sambdta agninstm n hood sambdta am ajuns in sat
(Levain, Muz ) , seint II/XVIII , pant (pane) mdcd pant
12*

www.dacoromanica.ro

180

TTT

CAPIDAN

mananed paine goala (Bighti) , gdsldhe (castane)


adund gdstdite ayed aduna castane salbatece (Curtest) ,

goyd

gedndind (grandma), cddzu geandind magi a cazut grindine


mare (Inntea, Muz ) , pydndzi (plandze) nu pydndzi nu
p1anga (ib) , gdfu (garnul) geou lo ncdi cam prt muedei .
graul 11 incaredm pe catan (D1,mta), &ea lu ntsei'd give
grfiul ii cerne bine (Cipleaca, Muz ) , gdeu aist nu-i bun,
aet maid phititsd graul acesta nu-i bun are mult gran
de alt calitate (ib ) ,
sdndza (sandze) s-urnplu di sdndzi

s'a umplut de sange (Imitea, Muz ), cdit (can1)

avem

ga con s-avegl'e ofe avem Si calm sa pazeasca oile (Carbunara, Muz ) , scdndupd (scandura) saindued di bead

scandura de brad (lb ), dutsim scdnduei ducem scandun


(Libofa, Muz ) , Idna (lana) ldna u stherninam (Carbunara, Muz ) mdna (mama) aee mdna unit atd, tu tsdpd
un yaspe are mana umflata 1-a intepat un viespe (ib) ,
made (manle) vinim cu manle goli am vemt cu manule
goale (Cipleaca, Muz ) , cdntd (canta) cdntd mugat canta
frumos (Cipleaca, Muz ) , dinidndd (dimanda) vdfit nu nd
dinidndit anati mmeni nu ne poruncete noua (ib ) ,
bdp (barnu) tsimta eu bde ay. incinsa cu bran rott
(Grabiam, Muz ) ,
mdndz (mandzu) ayaga dipu mdndz,
kieu mdndzu alearga dupd manz, a pierdut manzul (Libofa, Muz ) ,
sant (suntu) ndh, nu sant aua ei nu
sant aici (Fracula, Fien) , fedndzd (frandza) s-Tai fedndzd
di mee sa lei frunze de mar (Levant, Muz ) etc
Alaturi de aceasta pronuntare care nu este generalti,
pronuntarea din graml gramustean cu d cdmpu camp"
no-aglvddni tu cdmpu = nu rabdam in camp , nidne maine" mane
va z-yind danzfu anost maine o sa vina ginerele nostril (Bigliti) ,sdnt
sant ' sdnt cusuesne rfee sant vertioare (ib )
land.'" clindu
di ydnd= lama searmanata (lb ) pydnzse ,a plans" printse tulct dzilta
) ,
mind mnil" nu tolpse mdna pcind nu-r deip pciedzyt (GraWant, Muz ) ,
mdcd manancti" mdcd pant goyd mananea paine goala
Obscrv /tune

iutalnim

(Bigliti)

Nu lipsete nici pronuntarea cm alaturi de zin, care este mai raspandita etigdne mime" eaine ma(ii ruine mare (Biglijti) cdazpu
camp" no-aeciuddm tu cdmpu (lb )
gastat castane" no-cqt gdstdg:
,

www.dacoromanica.ro

FAIZSEROTII

181

nu sant castane (ib) in pontie neaccentuata telmbaed tmbarea"


anvalesc cu tdmbaeii mi imelesc cu tambarea (lb ).
e

mx

Se aratl nurual intr'un singur envnt pegte de la pelt (preftn) preot"


1/IX 51 este probabil alb prift,
d

L-am intalmt numai in forma yopur (repure) lepure


Cuvantul este atestat i la Dal lbpur De alt-

(Ulanic)

fel o pentru apare in dialectul aroman si in alte cuvinte


glbm (pl gromuri) ghem" pentru forma obicinuit greni
(Vlaho-Clisura) , Rope (pl goki) pentru Repe (turc ) buzunar" , emir ma otravesc" si neeamir, infin nJimirare,
eumirare (sl ) , mi /1Jorniliedni ind intunec" (sl ) etc Cauza
acestei prefacen trebue cautat in elernentul palatal precedent

ea: e
e a diftongului ea se aude cnd

Pronunprea e sari
acesta rezult din urmat in silaba urmatoare de d i e
veqd (veara) veea idem tu kaliv
vara locunn in
cohbe (Bighsti) ,priveea (primaveara) prtvfea tudzim st
tutd veect gidem tu moth primavara plecam, i toat vara
stain in munte (Pleasa) ,nvesta (nveasta) nveskt di yu o
ai? de unde ai nevasta 7 (ib ) ,
feta' (feata) esti feld
au sded estc fata surorei (Imistea, Muz ) feta ineao (feata
mea) fata mea (ib ) , fettle poOf geeddit fetele poarta
salbe (ib ) ,gegri (grew) nivet di ldngoei geeii a munt
de boala grea (Dusan.) ,
dzedd (dzada) apetndim cu
dzend (dzeadzedd aprindem cu dzada (Cipleaca, Muz )
n) ne alinam n dzend , ne stnam in deal (Carbunara,
Muz ) ,
teed (teara) o scotern teea o scoatem smantna
(Fracula, Muz ) ,
nvestd naud mneasa (lb )
sufeantselt, dzenz
2 dzedet (dzeadzit) deget (Disnqa)
(sufruntseale, dzeane) , sprincene, gene (ib )
ghste)

leme leamne):

aducem lemne din padme (Bicusuerne veee (cusurine veare) verisoare (ib 1 ,

adutsim leme dit pddapt

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

182

no-an alp aftae keptsdit . nu


se gasesc aid astfel de pieptem (Cortesi) ,bueele (pe6urca)
buyete fdemdcos burete otravicios (Carbunara, Muz )
inuleee (murare) mukee Qiiod muiere rea (ib ) ,/zeQe (Aeare)
mde (preacle) pee,de
stuk di neee stupi de mere (ib )
di /Wits pereche de foarfeci (Cipleaca, Muz ) , Meted
(tearica) s-ascuinst tu Meted s'a ascuns m feleca (Bubulma, Muz ) ,
vipe, zrege meare, 6ireae mere, cirease
(Libota, Muz ) ,ste-epe (stearpe) of ste:ePe 01 sterpe (ib )
cregtile di niunte cretetul muntehn (ib ) ,
Oemind (Oeamina) femelasca (ib.) ,
niputfee (niputeare) mate!, di
nipuroe . muri de boal (ib )
nyercP) ii este vitrega (Cortes].) ;
veNe (vreare) -o a veep se mbesc
(Libofa) ,feedze (freadze, framse) cddzu di-S 10dze gofit
lieptsdit (keaptth i kaptsail)

cazu de-si rupse gatul (Dipita) ,estt (easte) cein h-fsti


()don, and mi-e frig (Bighte) ,
s-avegte (s-aveagra)
avem calm s pazeasca oile (Carbunara, Muz )
s-fetsa (s-featsi) s-fetsi tu 2112q127 a umplut izmenele (Ciameria) , .-fetse cdeittsect -asculie Ii facii
semnul crucn 1. scuipa (Carbunara, Muz ) ,dede (deade)
1i dede foc -ludzi ii dadh foc i plcca (lb ) ,
(rai)
avein han s-avegre oge

Tel eddatind di cditind

sh

it likg, Reg iei radacina de

cainna (nurnele unei plante) :51 o fierbi mult (Pleasa)


Obsirvaimze Pronuntarea lui e accentuat ca f.z, precedat de o grupa.
da consonante, in care ultima este r (p) se intfilneste pretutmdem in
Albania Wag prag" io/XXI etc Dupil un element palatal, fa se
pronuntA ,e sau e
tifee in sixth ch lifee stupi de miere (Carbunara, Muz ),kelea (keilea
sau kalea) mu ustuel kelp ma ustur pielea (Levani, Muz ) ,
ketee
(ketsiri lo-aznna cu Mee Ii goneau cu pietre (lb ) , veee (vreare) cu
s-/ffse cu vomta lui se fcii (Ciamerial ,.1trepe (Meare) cu.i,dee3
nu s-amintd tsiva=sezand nu castigi minx (lb )
muaepi (muceara)
pte inucjQi = este miastina (Cipleaca, Muz ) ,
st-ijcdcf (si-nc5Cea) se
,

certau (ib )
in urmtoarele forme aN em f a,
a
krzp (kare) loc tu kfae--loc in apus (Bubulina. Muz )
Sfaded se infricoseaza (Curtesi)
s$i

,t/gdpprzn (ngrdsare)

neared, ncipaicd, liarcd

www.dacoromanica.ro

su-u/ cu-

Eu tscinem ts-izeciR-

FAESEROTII

183

ggart il tinem pentru ingrsat (Fracula, Muz )


afrezio (acatia) lo-acdtsd
dz agpay.) 11 apuca de sea (1b) ,.ketiqa (id) ul Ore cu &fags il t, cu

ferestraul (Ciameria) ,--4aqpe (aarpe)

desdqz ca mugcat di gf,aepe

ca muscat de sarpe (ib) , mlifamd (id) putin (Pleasa)

sail

berbeatse (Bu-

balm,

Muz )
2 liz,aega (hapca) cerpd kappa tu nds crapa fierea inteinsul (Pleasa),
ligip5e (liarbe) dupd tsz lifckabe kale dupd ce fierbe bine (Fracula, Muz )
kavqd (havr) muei dz kaved agliyo murl de friguri rele (Pleasal

yafd (lama) avum yzfd wasp am avut lama grea (Coryalz (nase)
yastz aedisz este rece (Pleasa) ,
yalz no-aecludd ceiduea = ele nu rabda caldura (Fracula, Muz ) Dupa g
ddascd (urgcasca) va s-lu fidascd vrea sa-1 orbeasca (lb ) Dupa k .

3 Dupa y

tesi) ,

yastz (caste)

kaptsiti pieptem" 2/XXIII

venea" lb

taa (faca) iesea"

(3, Luca)

kalga (kalca) u vind kcila o vand pielea (Bubuhna,


Muz ) ,tufeka (tufekca) tedpse tuleka
veitcinzd a tras cu pusca 511-a
ucis (ib ) , Dupa e peastii (prcasiA) tsdn peastri postesc (Cutali, Muz ),
,

god.% (grcaste) nu-7-st Watt zbo-p

nu-i vine sa' vorbeasca (Schepuri,

tot
pamantul se cutremura de el (Pobrati) , 6/pripu (ercapu) o septim la
Blop o scoatem la cuptor (Fracula, Muz ) in pozitie neaccentuata
tdzbapa (tambarca)
mz-anndlesc cu tdmbaqa ma invelesc cu tambaMue )

s-cutecimbed (s-cutrcambura) , tut yocu s-cutedmbed dt ads

rea (Biglista) ,
naez (narca) ccidzu dz-g Nazi napa=cazii de-51 rupse
nasul (Imistea, M117 ) Dup A ai-asti (A-caste) ii-astz Wind = imi
este fin'a (Bighsti) ,
riapszei, ilapsirn (nearsird, lacarsim) = merserd)
merseram (ib ) ,
az,k, azita-1, aznagte (azgunca, azgunea-1, azguneadte,
goneste, gone5te-1, goneste (Conisbalta, Muz )
Dupa d augarn (auicarn) = imbatraneam (lb ) , ,ast, aapti (lb ) = 5ase, sapte (Bighsti)

inuinem tic muntsi tsznts - azsz, edit vdeppi gapti meg: ramanem in
munti cmci-sase, ate odata sapte him
in dapoda (dcapoia) apoi" avem a pentru ea io[xxi

e neaccentuat.

Se stie cd in dialectul aroman once e neaccentuat trece


in i, afara de graiul gramustean, in care numai e final se
mai pastreaza ca atare In limba Farserotilor pronuntarea
lui e final oscileaza intre e, e i i :
I apeolie (aproaka) nu-1 apeoke nu-1 prirneste (Bighsti)

gone (ib) . tndr fudz la gone du-te tmere ,


deride,
aeputle (areapitle) . j-cleade aepitle s-azbo* . intinse anpele s zboare , avegre, okle (aveagl'a), ib . avem can
1)

Meglenwomeinti I, p 135 59

www.dacoromanica.ro

184

s-avegle ole

TH CAPIDAN

avem calm s pazeasca oile (Carbunara, Muz ),

etc , etc
spete, mpete (soarte, moarte) clitu spete pdn tu meiete
de la natere pand la moarte (Big1i,5tea) , munte (munte)
z-duse cu oili tu munte (ib )
(oile) s-avegle ()Ile (Carbunara, Muz ) ,
ayune (alune) un sac plin di ayune
un sac plm de alune (ib )
pade (pade) ul claclea di pade=
ii trntea la pamant (ib) indhle (ib ) nd doe mdille ne dor
mnile (ib) ,
mute (mmte) gucd di minte ineburn (Cipleaca) ,
este (caste) este tu pdetscile anoste este in par-tile noastre (Grabiam, Muz ) etc etc
3 edcpari (arcoare) cdn ii-esti edcpaei=candimi este frig
(Bightea) ,
inati (mate) it tsdnu matt
i-a tinut necaz
(Levam, Muz ) ,
0:fa-me man (al-S.111e mare) ruine mare
inunti (munte) , aeatsi (arate) iece" (Cutali,
(Bightea)
Muz ) etc , etc
2

Obse)vaPune In fo-ma in pentru tra, averti trecerea lui e in i in p0z4le neaccentuat in fraz unu yastz di tia ad unul este de trel am
(Pleasa)
e

Aceasta pronuntare a lui e neaccentuat apare cel mai des


dupa i sau e, provenite din iii sau rl
maed (marle) /learn atset cama maed baiatul cel rum mare
4 XVII ,spafd (soarele) nisiin tu lidedyie ninte z-da spara=
am pornit dis de dimmeata, inainte sa dea soarele (Pleasa) ,
no-avea data nica soed Inca nu daduse soarele (Carbunara,
Muz ) ,
purd (purne, prune) acupdrai ndaft purd am
cumparat putine prune (Cipleaca, Muz ) ; nded (narle)
plicaed nded i fudzied=s'au suparat i au plecat (Gralmani,
Muz ) ,
luced (lucre) luced Med cali (Levam, Muz ) , coed
(coarne) lo-acdtsd di coed l-apuc de coarne (ib ) , coedle (coarnele) ,
teupued (trupurile) etc Forme ca gdcleam, :sdclem

cu e > a din cauza lum se intidnesc i in graml gramustean


In forma dzinded, dzindeui (pronuntat i dzinarui) avem
d pentru e sub influenta 1w d acdsd la dzincird acasa la
,

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTI;

nerele" 3/XXI , tu casa dzindrui in casa ginerelm" 3/XXI


cf 4, 5 etc , XXI Tot tin d pentru e avem in pdepadi pe
jos" 16/XVIII , numcirl's (numith) umern"14/XIX cf 8

XlvIII
In forma puteltsoa 2/XVIII pentru pitntsea avem u pentru
e, din cauza labialei De asemenea in pistupsi (pistipsi din
pistepsi) crezii" 22/XIX
Aldturi de forma namal'u se aude 1 nimal'u cu 1 din e
p strat nd lard un nznial'u (Frac ul a).
o

In pozitie neaccentuata apare in andni 2, 6, 17, 18/XX


i. oarbdri arbore" 13, 14, 15/XIX
oa

Pronuntarea obicinuit a diftongulm oa, provenit din 6


urmat de ci, e, nu lipsete in gratul Farserotilor Ca s dau

numai cateva exemple, crtez

cdeocteea (id )

no-aedvddrn

cdeocieea . nu rabdam caldura (Pleasa) ,toamna (1b) toonna


ncdecam funielle :51 fudzim toamna incarcam familnle 1.
plecam (ib ) , noaptfa (id ) noaptea tutd scdpiea toat
noaptea seal:di- (Imitea) , coastd (id ) lo-agudi tu coastd
il lovi in coasta (lb ) , scoatd-te etc , etc Cu toate acestea,

pronuntarea redusa cate odata pana la o, predomma in


vorbirea curenta a Romarnlor din Albama tofd-te (toarn-te) tpfd-te, yino ndpoi, . intoarce-te, vino inapoi 5/I ; Rd
(oara.) fudz la gone, fied bund du-te tmere, intr'un ceas
bun zo/I,
bund-ts pea buna zma
yoi (19a1) yof
funoa nkisii it fagu luai funia pormi s tam fag IolI ,
vcisilond (vasilafia) regina" I/XVII , hoed (lwara)
no-avem hoed n'avem sat (Pleasa) , sOete, nuiete (soarte,
rnoarte)

avum, hil, cespde di tic sqete pdn tu nigete am avut,

frule, necazuri, de la natere pang la moarte (Biglitea) ,


pod (goal) mdcd pcim good mananca pame goala (th ) ,
tdpoo (tdpoara) lo-agudi cu tdpoea il lovi cu toporul
b) ,
codd (coada) aemasi coda' a ramas cel din urma

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

186

(ib.)

odngood (langoare)

muoi di

murl
dngogd g
vdmei (varnaoard) cdti vd000d

de boald grea (Cortesi) ,


gapti meg : cate odata sapte lum (stam in munti) (ib ) ,
pomi (poame) estan noel (din no-api) ppm, anul acesta

nu sant fructe

(Bighsti)

ldcdotool

(lacartoare)

este

mult ldcdotoot este foarte harmed (Carbunara, Muz ) ,


sopa (soarle) no-avea datd mca sooa nu daduse Inca soarele (ib ) ,
aocicooz (arc9are) apdcoot Mod maodzine, tare
frig (ib ) ,
avpsta (av9astra) : avostd zaste este a voastra

(ib ) ,lot (loat) nu-i tu minte este lot nu-i in minti, este
nebun (ib ) ,jogd (69ara) ligat di aood . legat de sfoard
(Bubuhna, Muz )

scottin (scoatim)

scotzm mag tz md-

castigdm numai pentru mancare (Bighsti) , poeta


(poarta) fetzle pootd geircleizi di gugd fetele poarta salbe
la gat (Cortes].) , toetsim (toartsim) lana u scdomindm,
caoi

u tootsim lana o scarmandm, o toarcem (Carbunara, Muz ) ,


oRd (loard) domnzy nd ii Q0ed stapami (Turen) ni le-au
luat (ib ) etc
Iata i cateva exemple cu o pentru oa t000d (troara)
sci sculd t000d s'a sculat de odata (Ciamena) ,
dlunoed
(diunoard) vinim dzunood vemrdm dintr' o data (113 ) ,
scosi (scoase) lu scosz om il Idea om (ib ) ,
?cornea (f9amea)

nd lo fontea

ne-a apucat foamea (Bubulina) ;


goopd
(groap) s-ascumse t-und goopd s'a ascuns intr'o groapd
(ib ) ,
lo (19g) loi di uoealiye am pnceput (ib )
Observapune In forma cleoad din cu latsdle agocaci cu fetele rosii (Biglist6 avem oa, atunci cand in restul dialectului avem o arcie (arca)

protetic
Se aratd numai in cuvantul zatd (ata) mama" (Dismta)
yatei in muyaoz-sa yastz yata fieboui nevasta-sa este mama
baiatultu 24/XVIII ; zeta (eta) I/XI

. e, a
Aceasta pronuntare a lm i in pozitie accentuata se arata
numai in cateva cazun izolate it-deed (ii-fAird) irni iesird

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

187

5/III cf 10/III (insa i . ad iesi" 8/XVII) ; 2geta iesirea" :


tu igeta bisepicdref la iesirea din bisenca. 29/XVIII ; ae iesi"
etc ; ageirge (agarsi)- Ii uit 27 /XVIII ;
age (a0) . cdn
avdzdi age, in sitd re mdcapea cand am auzit asa, mi s'a talat
pofta (Ciamena), age z-bdnedz D-zeu sa-ti dea sanatate (Carbunara, Muz ) ;putsan (putsn) ktpepd cdtepu tsan=pisca cate
pupn (Cipleaca, Muz ) , urdzeits (urdzatsI), sg urdzeicd ci
urdzwd (urdzaca) nedzsm di adundm urdzats mergem

ca s strangem urzici (ib ) Tot la Romami din aceasta


comuna am aunt si forma cdtsan (catsan) o adult g-tt
badz tu un cdtsein = o strangi i o bagi intr'o strachind.
In pozipe neaccentuata i ca si a se pronunta ca y :
ployd (ploale) 7/XVII;sekaye (saraie) palat" i)XVII
oy/i (olle) 2I/XVII
doy (doi) : fudzied cu doy picupapk:
plecara cu doi pastori (Fracula, Muz )
noy (noI) . nu
hdzu molt la noy nu rdmase mult la noi (Libofsa, Muz ) ;
vini dunopd la noy veni imediat la nom (Ciamena) ,

cay (cal, can) cay vd spuse cme v'a spus ? (Levani, Muz ) ;
oy (ol) no-avem oy multi . nu avem oi multe (ib ) etc.

De asemenea avem in guyipd (suira)=fluera ; soye, yasti


nu MT tsi soye di om yasti nu stu ce fel (neam)
de om este (Levani, Muz ) , yasi (lase) nu yasi di zbop
dot nu iese dm cuvant deloc (ib ) ,zyczfele (ziafete) z-dusled la zyafete
s'au dus la petrecere (Imistea) , yatufts
(laturlu) crimdm yaturit am chemat doctorul (Pleasa).
Dupg un element palatal a se pronunta ca d doget (dolt')
(sole)

2 /XVII , cdlacapd dogti incalecara ambii 2o /XVII ; pohld


(pcfiri) aftapi vind tsi ponid it &idea di pade astfel de

vant incat tranteh la pamant pomn (Fracula, Muz ) Insa


(path) sage ponle di tu apeidatind . scoate
pomn din radacina (Radostma, Muz ) ,
ednugd (einusa)
u copsi tu dnugd o coapse in cenuse (Biglizti) ,
Jab()
(eieop) picior (ib )
Dupa e cuscpeiy (cuscrili) cuscri" 9 XXI , aypel (ayn)
?man tired oameni salbateci (Imistea) , socpd (socn) tpapse
g-peitsd di socpd lat , a sufent mult din partea socnlor ri
(Fracula, Muz ) ,
petcpdit (lacra xi) : lt s-appesi gitga pdcedit
avem

porire

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

188

?it a/ea = mi s'a apnns gura, lacnmi imi curgeau din ochi
(Bighsti)

Dupd afncate avem pe alocun ca i in graml grdmustean


pentru 1 numtsdle nuntile" I XXI , poets& pore]." ,
gortsd pere" , inoetsd morti" etc De asemenea la verbe
aeddzd alatun de aeddz razi" , gedzd i gedz sezi" , luceedzd
luceedz lucrez]." etc , etc Ins in unele cazun avem
t pentru i muntsi 6/XIX , multsi 3 'XIX
In dialectul aroman, &and i urmeaza dupa dz, ts precedate
de o vocala, de cele mai multe on nu se rosteste badz,
fats=bagi, faci, etc Cand insa dz, ts urmeazd dupa o consonanta, atunci i se rosteste pindzi, muntsi ti muntd
irnpingi, munti" etc In graml farserot, I nu se pronurrta,
mci in cazul din urma dints (dinta) dint]. (Bighsti) ,
Ands (tsmtsi) cum (Dusan) , lindz (lmdza) lrngi (ib.)
a,

Observaltune Deosebite sclumbari ale lui 1 se arat in urmdtoarele forme


Neaccentuat 1 11) fpapsun (frapsm) 6/XX ,
pishipsdh (pistpseki)

crezi" 29/xv111, (i a)

11114st1d,

(tulisitA)

cinstit" 27/XVIII ,

(vasite) rege"

/XX
La sfarsitu1 cuvntului, s &spare dup5. r (e) in altar (ahtari) altar
keptsetri asfel de pleptem (Cortesi),ceipc'e (cripAri) avum, hil cerpcie
am avut, fmle, necazuri (Biglisti) etc In dunorii (dlun9ar6) dintr'odat"
(Ciameria) de asemenea i din e nu se rosteste
1,a*Ple

Se stie ea -u din dialectul aroman se pronunta dupa once


grupa de consonante (socru, multu, preftu) In graml Farserotilor, in cele mai multe cazuri el nu se rosteste, intocmai ca in dialectul dacoroman
alant (alantu) i /XIX , esc (escu) ib , scint (santu)
5 XIX, etc , ndeepS- (ndrepsu) dapil tsi-ndeep:s tute lucded
gina dupd ce am aranjat toate lucrunle bine (Cipleaca,
Muz ) ,ma-ntvesc (mi nvescu) ma imbrac (lb ) ,s-appind
(s-apnndu) tsa omit thai diunped s-apeind ce oamem sant,
se apnnd dinteodata (Pleasa) ,ceesc (crescu) cresc (ib ) ,
pecindz (prandzu) ach'unsim td poindz atm ajuns la pranz
(Carbunara,, Muz ) , pedndz (Pleasa) ;
unit (untu, umtu)
adusint unit p uedzats am adus unt i urzici (i13 ) , lieeb

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

(herbu)

badz

stpaiiile nuntpu gi

189

hepb, likb g'ini

pm

hamele inauntru si fierb, fierb bine (113 ) , mi-nvdlesc


ma invelesc (ib ) , Inuit (multu) apdt
(mi-nvalescu)
mult (Biglistea) , este mult Rata este foarte rea (lb ) ,
sant
anost (anostru) este ft(sntu) sdnt cusupine wee (ib ) ,
Jor anost este baiatul nostru (ib ) ,
s-lipanesc (s-hranescu) s-lipanesc cu glindupd se hrdnesc cu ghinda (Cortesi) ,
s-lidpnesc (Fracula, Muz ) ,
vimt (vimtu) fdtsea un vimt
zup sufla. un \rant nebun (ib ) ,
ntoet (mortu) lo-at papa
moat
il gasir mort (Ca rbunara, Muz ) , vind (vindu)
kalfa u vind vand pielea (Bubuhna, Muz ) , aist (aistu)
fijopu cast (Levam, Muz ), cf 5 XVII ,eung (lungu) lung
stpiint (stnmtu) strarnt, ingust (ib )
(ib ) ,
In urmatoarele forme -14 apare dupa o singura consonanta

mi duht ma' dusem" 5 III ,yocu (loc) , 17 XVII ,


au,u 6 XVIII ,/Zogu, ndsu ib ,elu 7/XVIII etc , etc Cf 5,
121X1X
sopu (sor, sofa) alea sopu fa sofa: (Inutea) ,
sacu (sac) loi un sacu plin di land am luat un sac plin de
lana (Levani, Muz ) , focu (foc) upfd7iipsied di focu au sracrt din cauza focului (ib ) ,ccitscitu (cdtsut) il' dede cu
un cdtsdtu i-a dat cu un cutrt (Bubuhna, Muz ) ,
iticu
(Mc) nue (lb ) ,nicatu inecat , In cutu trecut , us catu
uscat cf p 107 etc , etc .
/4

La sfarsrtul until cuvant u se pronunta ca o, on de cote


on urmeaza dup el un cuvant care incepe cu a Aceasta
pronuntare desclusa a ltu u din cauza lui a urmator se observa pretutindem in dialectul roman (no-are nu are ,
no-asculta nu asculta, etc ) no-am faptd n'am facut (Bi,
no-apdvddm tu ciimpu nu rabdam in campie (ib )
etc , etc La Farseroti se aude i. in molt (multu) nu
gidzu molt la noy nu ramase multa vreme la noi (Libofa,
Muz ) De asemenea in cuvantul de ongme turc cdmbor

glwti)

fel de arma" 6/XXII


In pozitie neaccentuata avem in opdzdm (urdzam) urzim"

4/XXIII ,coedm (curam) curatim" 2/XXIII ,Joeohidd

www.dacoromanica.ro

190

TR CAPIDAN

(thiruinda) : o agdi pi Jogoriidd: o arde pe caramida (Cindso dansul" lo


lucugo lucru" 4/XVIII ,
pleaca) ,

cdndo (candu) and" 4, 7, 9, 14,


qnscu(lu) 4/XVIII ;
I8,/XVII, 2, I3/XXI , nu l'-o sett nu-i este sete , ntt
l'-o foam . nu-i este foame 4/XXI; p vidzu (dm u vidzu)
ii/XVII ; l'-o pote ib, o hgd 9/XII;sinto (santo) sant"

5 /XXI ;Vonadzu (grumadz) 102 ; hosculitd stropita 107 ;


pior io6 , etc.
u:d
in pozitie neaccentuat apare regulat in cdond (curunA)

cununa" 22/XVII , cdgurile cununile" I4/XXI ; s-cderind


se cununr I/XXI De asemenea in patu (putu) 4/XVII.
Alatun de Iuviigd furnica" (despre care vezi n . ti), am
intalint in Carbunara, Muz. i fdgrizei furmcr yasti
mplznd di fdgizidz este plma de funnel , kircd (fapcA) .
furca, dm fure-ca dacr 4/23.
Avem, in pozitie neaccentuata, numai in : si-ndipurd
(si-Oupura) se rezema" de la mi-ndpapir 13/XIX.
2. Consonantism
V. e

Ceea ce izbeste mai mult urechea unm strein, care pentru


intaia data aude pe Farseroti vorbind intre ei, este pronuntarea tin p
vcaed, mage, cdgvdnage (veara, mare, carvanare) . Und
veagd, mace niage,ma ti toff, lai cdmindge intr'o vara mare,
mare tot mai vii mai caravanare i/I , mdgatd (marata) :
tsi s-mi tof, lal mdgatd ib

age (are) no-age yagbd s-pascd


cal'i 5 /I ,Sdqund (Saruna) s-pitgets cagte di Sdgund 20 j1 ;
vgutd mbita" 5/II ,aguinina (anumirea) , nit luagd de-agu,

mina ma luard pe umen I 'III ,pg5ta mai intai" I1XXI ;


no-ag (nu au) ib ;--Qad (arose) rose" 2 /XXI; Kdd, dzdg (urda,
dzAr) liegbim dzdg i fatsim ugdd: fierbem zar i facem urda.

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

191

(Big liste) ,
fugge (funre) tgapse mdna di fugire s'a lsat
de hotii (ib ) , pikd (para) dupd ndoi an lag n'acdtseim
di pded dup cativa ani din nou am castigat bani (3.1) ) ,
eitle traznet" cddzu rufea pi nas (Colonia) ,sagtsind (sar
ling.) ega sagtsind , o eildsd sagtsind era insrcinata, o lasa

insarcinata (ib ) ,dlocieci (id ) nd sculdm dioagd ne-am sculat de cu vreme (Dusan) ,maght (martsu) ; fudznn tu magtu ,
am pornit in martie (lb ) , sumedgic, bgumagu, ndgelu (sumedrul, brumarlu, andrelu) Octomvne, Noemvrie, Decemvne
(Dusan) ,stdmilesa magi (Stamaria mare) to stdindgia magi
va s-fudzim o s plecam de Sfanta Mane (Cortesi) ,
ggeug (greus) ascumtu sum ggeug "ascuns subt un arbore (th) ,

cokipogild () capgd cokigogild capra roscata (Pleasa) ,


aved (avra) imnam tu avgd umblam in racoare (th ) ,
peie (aprthe) fudzim cu fumeNe tu pgie : am plecat cu familnle in Aprthe (Cutali, Muz ) ; pegugand (-- ) cu bucle
bdgba-su (barbat-su) bitgba-su yasti fugat tu csent
(th ) ,

baibat-sau este dus in streinatate (ib ) , /pica mage (frica


mare) teapsim nit fgicd mage am patit o frica mare (Fracula, Muz ) , eidtu cagi (a-aia care) vim &iglu cagt a venit
cineva (ib )sdmdnitsd (sarmanitsa) prunc in fase (Pleasa);
fine, 11214Q2 (ficior, mun) ii-aveam un fiJrg, ma mitgi hi
yinag aveam un singur baiat, dar mi-a munt in luna Ianuane (th) , .io esc singugd eu sant singura (Levam, Muz ) ,
Odzatind (radatsina) //, biusim cu gddzdtind di cditind
le vopsim cu radacma de caning, (Pleasa)
zbog (zbor)
avem hgatd zbog vies ti un an ne-am inteles numal pentru
un an (Fracula, Muz )
ugdzats (urdzati) adusim unit
si ugdmts am adus unt si urzici (Pleasa) ,--teqdd (urda)
fdtsem ugdd, cag dit foah facem urda., branza de burduf
(ib) ,
peota (prota) it 7144, h w. gini kota o tierbi,
linnded (adunare) nd liindgd
bine mai intai (lb )
mage grmada mare de oameni (ib )
fgapsin (frapsm)
o buisim [Ulna] cu fgdndzd di fgapsin vopsim lana cu
frunze de frasin (Disnita) ,
kegae (Iunie) agdmasmi tu
keg:fag am ramas in luna Iunie (th ) ,--/Qamtz (trainte) ,
sittquntseli, (sufrantseale), megu di fatsd (), nage (nare),
,

www.dacoromanica.ro

Di CAPIDAN

192

gun (gruii), guentaz (grumadz) frunte, sprincenare, urnerii


obrazulm, etc (Big listi) , puendei (purnarI) . apeindrni
focu cu puendef aprmdem focul cu le= dmteo specie
avail' (arose) cu fatseile aeoad ell
de copaciu (ib )

obrain rogn (ib )


pea (gural aedi mull, gi -apeesi
este tare mte (despre un ardeiu) (th ) ,ceipde (enpail) avum hal' ceipde di tit stiele pdn tu wilete am avut,
fiule, necazuri de la nastere pana la moarte (lb ) , cusuone
guect

veee (cusurine veare)

verisoare (ib ) pddueztsd () dusicd

tu und pdditeitsd s'au dus intr'o padurice (ib ) ,


grinduqd () s-hednesc cu grandued se hranesc cu glunzi (ib ) ,-bueets (pe.aurlb) , mdcdm j-bueets mancam si craperci (Curtesi) , cdeoez, (caroare) tu cueicit p, agust fatsa *pet maei
in lumle Itilie si. August este mare caldurd (ib ) ,
cdedee
(6:rare) va-1' afldm und cdedee o sa-i gasim. o deslegare
(ib ) - masceu (mascur) de secs baibatesc (lb )
peon
,

(penura)

ncdefusim un peon am batut un cum (lb )


rn, rit f

Este o pronuntare mai tare a lur r, care se aude deosebit de r obicinuit din dialect:11 aromfin
toff (tornt) Und voted mace maee ma It toff, la cdevcinaee
5/I) , ma to? (mi tornu) ib ,tord-te (toarna-te) I/I , yafa

(iarna), yaf a tu muntsa yaste acatst lama este rece in munti


toff (torM) ton tu cleclauct di apd torru
(Pleasa) ,
in cldarea de apd (Pleasa) , spui'd (spurna) u cots
fufadz (furmdz)
tit spufd o coci in spuza (Biglisti) ,
OW (arruti)
pland di lufulz plina de furnici (Cortesi)
an ludzam tu afzet cnd plecam la iernatec (Dusan) ,
s-turd (s-turna) fetsim pdzaee gi s-tufd ne-am tocmit si
,

s'a intors (ib )


rn : e
Cand Y (< rn) se atla in apropielea lin p, atunci rostirea
lui se identifica cu a lui p Eu 1-am aunt distinct la o singull forma .

www.dacoromanica.ro

193

FARSEROTII

vdegkii (v5.rn9ai si vatoard.) tn munts ednuinem tsintsgasi, edit vd.Q9ed yi gapts meS in munti rdmnem cinci-

sase luni, cdte odatd. i apte (Dusan) , divdoed (divarard) : s-nd videm divdeoed : sa ne vedem la anul (Imistea,
Muz )

rl f

Ca rostire se identifie cu f din rn cdfigu (carliglu)

A-agdekii cafigu n dzeand, nof cdftg g-atu no-avem IIVII


agdfau (agdrleao) : s-aiturdzeascd -agdfea 5IVII ,sgard
(soarele) mute .z-da spayd inainte de a da soarele (Pleasa) ,
no-avla datd nica spafd nu dhduse Inca soarele (Carbunara, Muz ) , dzintfu (dzinirle) va z-yind dzinifu anost .

o s vie gmerele nostru (Bigh,sti)

hdtd (hrle)

avea

tute hityd avea toate darurile (lb ) stutu (sturlu) era


stufu a casitei era stAlpul easel (Biglisti)
rl e

cai e din rn, apare rar Ea 1-am aunt numai in . doeu


(dorlu)

nii yo doeu

m'apued dm ul (Libofsa, Muz)


l

Se pronunt cu articulatie velard ca in dialectul megl en it 1)

cdtan tevi" 3/XXIII


caeca (calea) , puetset (pmtsel)

; atdsam (aldsam) ;
greas ca un puetset
gras ca un purcel (Carbunara, Muz ) , tunea (lunea) tunea
no 4(4 (ib.) ; sattsd (saltd) pl sdts (sdltd) salcie pl sdlcii
(Bubulina, Muz ) ,
scutd (scald.) rtni di mi scutd veni
si aid desteptd. (lb ) ,
vitaedi (Berat) ,
ptdtitsd multd
(multd platitsd) gdeu nu-i bun, art mutld ptdtitsd . grdul
nu-i bun are multd. platit (ib ) , mott (multu) nu
lidzu mott la not . nu rdmase mult vreme la noi (Libohova) ;
1)

Meglenoromazt I, p 135, 39

Dacor ()manta V I

13

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

194

and (and') : bdrba-Au and bdrbatu-meu (Fracula, Muz ) ,


cutedscu (clocesc) . gdyoile cutUscu gginele clocesc (ib ) :
cat (cal) , cdtsdt (catgl) ,cd5utd (cMulg) ,nu t-am vidzuld . nu 1-am vgzut (Bighsti) ,
tas (las) : tas s-me
catcd

s ma calce (ib.) ,tu () tu tsdpd un yaspe

1-a

intepat un viespe , 4 (-1) . nu-t vied gine . nu 1-a pant


bine (Fracula, Muz )
1

.y

Este un sunet care s'a desvoltat din 1, pronuntat ou


partea posterioarg a limbn El se apropie de 7 (gama)
din llmba greacd modernd In greceste partea posterioarg a limbii nu se apropie prea mult de vglul palatului
La Frseroti ea se apropie si sunetul care se produce se
aude intre h i 7 yot (loaf) yof /tow nliissi ti fag am
luat funia si. am pornit ca sg." aduc lemne de fag 1o/I ;
dearag (dealag) ii-o dedeam deayag deayag, moi veutd I/II ,

yumpa (lumea) Io/IX ,yocu (locu) i7/XVII ;na scuydm


(ng sculdm) : ninte di lidedyie nil' scuydm inainte de
rev grsatul zorilor ne sculdm (Pleasa) ,ayant (alantu) unu

yasti di tri an, ayant sdranitsd unul este de trei am


celdlat prune in fase (lb ) ,pydmse (plmse) tutd dzuya
pydmse : toatg zrua a plans (Biglisti) ,
cdycan (cglcgA)
fedndxs4 un edycan rupe-i o bucat de paine (Dismta) ,
dayd (Sala') lapte acru (Pleasa) ,
yunea (lunea) . nil
yumbadd
sculdm di yunea ne-am sculat de luni (ib ) ,
apeease
und
yumbadd
.
a
aprms
o
lumanare
(lumbadg) :
mare (fdclie) , ydnd (15.ng) . un cldndu di ydnd o mang.
de Fang' scgrmnat (Bighti) , yunts (lume) : eea yumi
multd era multg lume (lb ) ;yutsitlu aneo (lutrtlu ailed.) .
scumpul inieu (ib ) ,---yald (1a1) ; unchm (Dusan) ;yumtd
(nuntd, numtg) nedzim la yumtd mergem la nunta
(Disnita) ,yuom (lom) lugin mom apa .f-u znesdm higm
ap si o vdrsam (Dusari) , nto (lo) yip apd : lug apg
(ib ) ,mizia .-yo vetea abig si-a venit in fire (Carbunaia,
Muz ) ,yungd (lungg) . fetsim cale yungd am Malt un
.

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

drum lung (lb.)

195

, rpm calca naparti di munti : am luat

drumul dmcolo de munte (ib.) ,yuna luna (Dusari) ;

conardmd (amalma) : east', di amaydmd . este de aur (Biglisti) ;


yoc (loc)
yoclu va nd-ngrztd pamantul o sa
ne inghit , deanda gucdm dit yoc de cand ne-am miscat
de aici (Manic) , yai (1a1) : yai feats, yaf mai frate, mai
(Irmstea, Muz ) ; yo (1u) pi gide s-yo-ai sa-i duct pacatele (lb ) , uy (1u) uy ligaed cu futile ' 1-au legat cu fumile (Grabiani, Muz ) , yu (lu) aeiliits-yu . rapiti-1 (ib ) ,
yunidli (lumakl) cddpa di pi yuma cade de pe ramuri
(ib ) ;
ayune (alune) sac plin de ayune (ib )

Se aude mai rar, in cele mai multe cazuri, cand se


afla in apropierea unui p din r Rostirea lui se datareste, probabil, fenomenului de asimilatie La baza trebue

sa vedem un y din 1
cfaed (Sala) 14/XVIII ,eoc (loc) 25/XVIII ;eale (lale)
edce lacianu 28/XVIII ; edcdtpare :

unchiule 26/XVIII ;

zi de lucru 23/XVIII ;mueapz (mulare) catar" 5/VII ,


aedntoe (alantor) celorlalti I2/XVII ;muedel, (mulari) gdeu
lo ncdecdm pri muedei graul il incarcam pe catari (Biglisti) ,
ncdeicd pi inuedgi incaleca pe catari (Carbunara, Muz ) ;
qiicediz (lacrafi) . h-s-apeqsz guea, edcedri in cuea mi s'a
aprins gura, lacrimi inu curgeau (Biglisti) ,
euceu
(lucru) avem mult euceu : avem treaba multa (Dusan) ,
e9ed (loard) sdegiy nd ii e9ed Sarbii ni le-au luat
(Carbunara, Muz ) ,eutudie (luturyie) dusim nd eutuegie

am dus [la biserical o prescura (Grabiani, Muz )

yu-

magarusul (lb )
Forma eoe pentru yoc, am auzit-o rostindu-se o singurd

indeieeu (yumarfdlu)

data, desi in apropierea lui 1- nu se afla un p, la o femeie


din Radostma la intrebarea care mi-o Mai di tsi poc
lilts? din ce loc, din ce tar& santeti ? si in aedcsi pentru
aldcsi de la aldcsiee

www.dacoromanica.ro

19fi

TH. CAPIDAN

ln de-arilizna (deahliea) adevarat" 22/XIX, ci p. 204.


1 nu se pronunt.

Am urmrit cu atentmne acest fenomen i la auzul


tiecirui cuvant in care 1 nu se rostea, am avut impresia
ca vocala imediat premergatoare se pronunta ceva mai
lung 0 forma' ca mute/ in fraza adusird paye mutd au
adus multi zestre (Bighsti), am auzit-o rostindu-se mai
mult matd sau muutd decat mutd
La formele in care 1 era precedat de o consonanti, rostirea ovi intre pronuntarea lui 7 pentru 1, ca in cazurile dmpa ragraful de mai sus, si intre pronuntarea in
care nu se simteh nimic din urma lui 1. pe umfatd (umilati)
1-am aunt pronuntandu-se umfyatd i umlatd aee mdna
umfatd, lu tsdpd un yaspe are mina umflati, 1-a piscat
(intepat) un viespe (Libofsa, Muz ) mudzem (muldzun) ,
mugu i mug (mulgu), (Carbunara, Muz ) , cddued (caldui%) : yah no-aeavdd cdduea ele nu rabcla la cildura
(ib ) ,
ceesc sats
sdts (salta)
cresc silcii (lb ) ;
psaytu (psaltu) cantaret 23/XVIII ; psdyhspa . canth la
strani 26/XVIII ; pub/pe (pulbire) pulbere (ib ) --eenic
(celnic) : cenicu anost nu Testi aya eel rucul nostru nu
Jenasty (celnitsri) (Lihofsa,
este aici (Imistea, Muz )
afas
Jenislor 9/XXII sabd (slabi) 24/XVIII ;
Muz ) ,
atu (altu) :
(aflal) . n-afaf bazmu i caepa map:. ro/VII ;

sof cdng
3/XXI ;

fambuea (flambura)
.-atu np-avem r/VII ,
aco (ado) : nd as- pae4m Jet fudzim de-aco :

ne-am speriat si am plecat de acolp (Pleasa) Aceast


din urrna form este singura care se pronunta consecvent fill 1 la toti Farserotil fast avem i. arco, aeco
i alto cf. Io/XXII avatae (aualtarl) : qyatae vinim :
auSaticuy (auAaticlui)
alaltieri am venit (Cortesi) ,
nu-r isdn hina augaticuy nu cinstesc pe batrani (Schepurl, Muz )

www.dacoromanica.ro

PARSEROVI

197

Este acelasi proceg de evoluare a lui 1 palatal spre i,


ash cum se rosteste in dialectul dacoromhn, pe care 1-am
observat pe alocun si. in dialectul meglenoroman El nu
este general De aceea aproape mai toate formele se intrebuinteazh cand cu y cand cu l' pAstrat hey v het mei ,

puy 1 pa pui etc


c'am pdcazyr di la dada 5/I ; cocety
fiJocyd (fie'orri) I/XXI ,vituy (vitur) 7/XXI ,vdstyd (vasir) i /XVII
pdcazyi (pArazri)

(core) ro/VI , -- downy (dommr) ro/IX

mecyd (meth) 3/XVII ,picueckyt (picurarri) 2I/XVII ,


ocyt (ocri) (ib ) ,nasyt (natsri pl. de la natti) . nasyt anon;
prancu nostri (Schepun, Muz ) , luyarlazmazyi (luyarazmazri) socotehle (Foiani, Muz ) , dzdnucyu (dzhnucru)
&Joe, puypd, celycith, dzdnucyu . picior, pulph, chlchm,
genuchm (Disnita) ,vigyari (vidare) tutiputa va vigyan

marfa trebue phzit (Biglistea) ,sdetty (Sargill) sdcgiy


nd li eoed Sarbn ni le-au luat (ib ) ,
corgty (Corgir) .
mueipd cocety di net au rnurit srmann de el (Carbunara, Muz.) ,domnly (domnir) dommy nd li l9cd Turcii
m le-au luat (ib ) , fueyt (furri) r-acdtsacd furyt i-an
prins hotn (Grabiani, Muz ) ,puy (pul) . ca doi puy ca
doi pm (ib ) ,
/abut (fieOrri) di fieory anati din
partea bhetilor nostri (Libofsa, Muz.) , yin (rin) cdmes
di yin chmhsi de in (Fracula, Muz ) , fumey (fumer) I
no-ace fumey n'are copn (ib ) ,gdyinle cuedscu gAinile
clocesc (lb ) ,---neyt (nerri) mien (ib ) ,y (ri) y-acdtsam
cu Induct ir prindeam cu mna (Manic) ,mayu (marlu)
maiul (ib ) ,
yuftd (vomic) ma tsi yuftd yasti ce mai

voinic este (ib ) ,yopue (repure) iepure (ib ) ,yaed (l'ara') :


caped yaed capr5., pestrith (Vali-top) , payu" (para) . pain
pl. payd (pall) pale (ib ) ,scay (scarti) s-acatsd di scal' s-a
prms de scam (Chelbsira) ,amiedetye (aintfanre) imphrAtie (ib ) ,cyinte.uti (nclindaiii) cyiniult cu sdndtdts inchinAciuni cu sanatate (ib ) ,ueecye (arcade) , ureche (ib );
gyets (glets) acatsi gyets rece ca ghiata (Conisbalth) ,

www.dacoromanica.ro

198

TH. CAPIDAN

ueecya (urecri) : urechi (ib ) ,yi (l'i) , nu yi ngeeacd nu-i


vine greu, nu-i sta. povara (ib ) ,calyz (earn) : cu caiyi aloe
cu can lor (ib ) Numai in forma orge (orkir) orbii avem
e pentru yi (Ulanic).
l' I

I4-am auzit foarte rar


funielle
famihile toamna cdekdni fumege 0 fudzim
toamn incarcam familiile si plecam (Biglistia) , calyi
(earn) : cu caiyi aloe : cu caii lor (Comsbalta) ,itelyi (netri)
n-ascdpaed helyi ; ne-au scapat mieli (ib.)
l' nu se pronunta.

In formele verbale de la vegtu pAzesc", l ate odata se


aude, &Ate odata nu viga (vigra) pAzek" 7/XVII , z-vqgd
(s-veagra) sA pazeasca." 6/XVII , va z-vegu (va s-vegfu) lb.,
insa si z-vegla sa pazeascd" 9/XVII De asemenea in eli..-

IiitOe rdschitor" 3/XXIII, despre care vezi p. 200

in n
Este acelasi fenomen care se observA peste tot in dialectul
aroman In centrele in care nu se obicinueste sa se rosteascra

un a protetic in locul lui i din in (andreg, antreb, ancarcu


etc ) avem in totdeauna pronuntarea lui n silabic
nlizsim poriiim nliisim di yuni di dimineatsd am pornit
de luni dimmeata (14hofsa, Muz ) ;nve,sta *i. nvesta : nevasta
(ib ) ,
ndafi . cateva : dupd ndail zboed s-aellized dupa
cateva cuvinte se luara la 'tame (Radostina) etc , etc.
In si vinitsd s'a invinetit (Pleasa) , si vinitsded s'au

invinetrt (ib ) avem mai de graba caderea lui n deat un


denvat de la mit (vAnat) Ma* prefix
inli : M

Apare rar, numai in cateva cuvinte :


leams (leamne) lemne" 5/111 ; dom (domnu) z-dusi
la dom-su : s'a dus la stapAnul sau (Biglisti) , nd peimam

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

199,

(na prunnam) ne plimbam (Libofsa, Muz ) ,stamd (stamna)


lem
no-aei apd tu stamd . nu este ap in urcior (ib.) ;
(lemnu) s-alind pi un lem s'a suit pe un arbore (Fracula:
Muz ) ,
leme (leamne) . s-nd dutsim s-adundm lfme : sa
mergem s strngem lemne (Levani, Muz ).

m nu se prommta
In .-acupdrd

41 cumpara 21/XVIII.
n:A

Apare numai in cuvantul fupingd (/dolga) . yasti mplind


di fdenidz este plina de furnici (Carbunara, Muz ) alagd
ca turnidz alearga ca niste furtuci (Disnit)
Observafiune In numele or4e1u1ui albanez Pilundei pentru Piksnd
(alb Pekini) avem nd (cf p 98), cuvlintul arat aceea1 prefacere ca

pendura, obicinuit in Albania (cf Mih ) pentru penurd cum"

r nu se pronunta

Acest fenomen se arata regulat la pronumele posesiv


avoastd cu plur anon anoaste,
anoastd, avost

anost

avat avpaste, despre care vezi mai pe larg capitolul despre


pronume De asemenea in nuntu (nuntru)
inauntru
20/XVII ;
cdtd (catr) 1, 2, /XXI ; Aryirocast (A-giro-

castni) p IoI
b

.y

La palatahzarea consonantelor labiale avem de observat


numai forma tseey(d) pentru tsepg(a) (tsergi) cerbi in
care b este pronuntat ca y, ca si cum ar veni dinteun v.

Pref in- hpseste


In urmatoarele forme calic (ncahc) incalec" alkali
I/IV ; caec (ncarcu) incarc" : cdecam 2, XXII , cdecare
i/XII , ma soe (mi-nsor) ma. insor" si siva 22/XVII
,.

www.dacoromanica.ro

TH CAPID A N

200

st surd (se nsurd) 27/XVIII ,


vestd i wastd
1 (XVIII ,
vfatsd invap 7/XV1II

nevast

Alte schimbn man avem c . gin gdstdite (castane) gdstdrie


ayed

castane salbatice (Curtesi) ; agdtsd pentru acdtsd

g : gr in gaq (grau) va s-acumpdrdm


vom cumpara grau (Distuta, Ciupleaca, Muz );-6 ts
in tslechaee 25/XVIII ,s .`s Ina vdgitelui regelui 14/XIX ;
b v in map pentru sibapi (turc ) 13/XX ,ht ft in aftar
kotschi (Cortesi) pentru ahtdri kaptsdrii astfel de piepteni;
0 : s in seamin (0 eamm) spamInd p ior-,p b in bdlddmd

(Conisbalta, Muz ) ;

gek

pentru paldama cf p

104

MATATEZA

Avem in urinRoarele forme 111 auchlar pentru Muzi-

chiar cf p 19 Mizuchea pentru Muzachia cf p 78 ;


tietsem (tntsem) trecem" 5/XXIII , cf rz/XVII ,cdpestur
(cdpestru) cdpastru" 13/XXI ,pirgos (pritos) dedesupt"
7/XXII ,pir (pn) pir pade pe jos 7/XXI cf i6/XVII ,
de-aeumina (anumirca) pe umen" r/III ;cueeri (cruire)
croire" 6/XXI ,
mpultesc (amphtescu) impletesc" cf
Ii/XXI , fuenistra (din farnusirdfarenusiraanerusira
ngr ) aparurr 5/XX ,s-avdalsi, pentru s-adavdzi i/XI,
s-/dndt,ea (s-ndatea) se satura" 9/XX ;
sufuetseli (sufrunts.cale) I5/XVII ,stariii (strain) ib ;dipdepoya (OApoia) apoi" I4/XVIII ,kinduei pentru kindrui I5/XVIII,
ngdepari (Fracula, Muz )
eddzdtind (aradatsing) ra&data" ;

culedscu (cludescu) clocesc" (Libofsa). Intere-

santa este forma lacdtor (p 107) pentru prefacenle prin


care a trecut dm racritor sau afaclitor, forma obicinuit la Aromani, am avut rBkitor (cu inlocuirea lui r
pnn i), care, prin metateza, a ajuns riAcaor si pe unna,
prin disimilare, la forma de mai sus likdtor. Insa, in
vremea cand rakfitor ajunsese rakitor, prin substituire
de prefix, a rezultat forma diMitOe, care exista allturi
de lacdtor (p 107)
-

www.dacoromanica.ro

PAIMR0111

201

tPENTEZA

Vocalicd

(trastu)

s-a tdeagd (s'o traga) cf. 2, 7 XVII ,

taralsru

traista 104,cdrutsea (crutea) r/XIX ,ddrac

darac pretutindeni, cf bucata XIX ; lucdrd i lucueo


41XVIII ;aydee (ayre) ogoare" I4/XVIII ,cdsen (csen)
strein" 16/XVIII etc ;sufdfu (sufra) masa" 18 XVIII ,
umbdrd (umbra) 17,1XVII
Consonanticd Imbed (imira) linistita"
r8/XX , dzstimbela (distimera) stergar" ;

8/XX cf

14,

Zumbleac

Zdmblfac, nume de loc alb Zamlak

3 FLEXIUNEA
1

ARIICOLL-1

Lipsa articolului masculin 4 apare in rostire aproape


ca un fenomen general .
unu (unlu) until (Pleasa)
focu (foclu) akindem locu
Cu puendei . apnndem focul cu lemn de copacia (Bigliqti)

mdndzu (mandzul) liteu mdndzu s'a pierdut manzul


(ib ) ;
lemnu (lemnul) . lo lemnu .2,4 dgcli a luat lemnul
i-a dat (ib ) ; gdeu (garnul) . gdeu lu ntsefd graul il cern
(Cipleaca, Muz ) ,
kieou (liiroulu) . gidem g-tu rznideUni,
cum s-lizbd kieou stain i in Septemvne, cum. O. fie vremea, (Biglisti) ,
meeu (merlu) : marul (Levani, Muz ) ;
zhoeu (zborlu) t-igt rboeu i-a iesit vestea (ib.) etc.
In fraza . fste heoe anost (easte fi6or1u anostni) este

bthatul nostru, -u pentru -ul nu se aude de loc (Biglisti)


2 PRONITMELE

Observam. mai intai pron. pers de pers I

uy ir ; yu

il" cf. p 195 , u il" : u piteec : Ii trimet 5 'XXI , dupa


aceea formele de la pronumele posesiv care se intalnesc
si in restul dialectului aroman
Persoana I sing (masc ) : amet (ameii.) freatth amet
fratek mieu (Biglisti) ahet (ameii) bdrba-hu aitet bar.

www.dacoromanica.ro

TIE. CAPIDAN

202

batul nueu (Fracula, Muz ) , arieo (aneii) eutsitlu arieo


scumpul rmeu (Biglisti) ;atier (aiiel, amiel) featsri arier
fratii miel (Biglisti).
Persoana I sing. (fem.) : meao (mea) : feta meao : fata
mea (Biglisti) ,dada mpaud . mama mea (Levani, Muz )
Persoana II sing. (masc.) atdt (ataii) : omu atdt ornul
tau (Cutali, Muz ) ; stepsu atdt : villa ta (ib.) ; aldr
(at5.1) . luyarlazmasyi atdr . socotelile tale (Poiani) , pd.
gazyz atdr banii -Cal (ib.)

Persoana II sing (fern ) atao (ata) : cufma tao . cosul


tau (Radostina) ; fumera tao familia ta (ib.).
Alaturi de aceste forme, am mai dat si de tseao, tseud
(atsea) . feta two : fata aceea (Cortesi) , feta tseud id
Persoana I (masc ) : anost (anostru) : mdne va z-ymd
dzinifu anost maine va ven1 ginerele nostru (Biglisti)
paplu anost raosul nostru (Levani, Muz ) , este fiebe anost
e baiatul nostru (ib ) , anon (anostri) tu muntsdr anon .
in muntii nostri (Biglisti) ; Nom anon copth nostri
(Levani, Muz.)
Persoana I (fern )

anoastd (an9astra) ; hpaea noastd


satul nostru (Biglisti) ,
anoste (anoastre) este tu pdetsdle
anoste (Grabiani, Muz )
Persoana II (masc ) avost (avostru) zboeu avost cuvantul vostru (ib ) , avon (avostri) biebetsri avon berbeen vostri (Levani, Muz.)
Persoana II (fern ) avostd, avoastd (avoastra) . yu pasti
hpaea voastd? unde este cornuna noastra ? (ib ) , laste
avostd : este a voastra (Carbunara, Muz ) , avoste, avoaste
(avoastre) mutdi'd avoaste catarn vostri (Grabiani).

Pronumele posesiv de persoana III enclitic, care se


obicinueste foarte des in graiul Aromanilor din Pind
(sora-r, feata-r etc ), nu se aude aproape mai deloc
3 NIIICERALIIL

Este acelasi ca peste tot in dialectal arornan. Numai


tsmts (tinti) . cmci (Dusari) se deosebeste prin .lipsa 1 ai

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

203

-i final. Aceasta forma se intalneste si la Megleniti. In


graiul farserot fenomenul acesta se explica prin lipsa de
pronuntare a lui -z, care se observl si la alte cuvinte
(cf

p. 188).
4 VERBUL

La verb avem de observat mai intai conjugarea verbului auxiliar a fi" la ind. prez. .
I esc cuernat sant obosit" 16/XVIII i escu, (o singura
data) -s . o -s singurd (Levani, Muz ) 2 :KM, 3 yasti,
lash, esti, -t, 4 litm, 5 lids, 6 sdnt (sant si sant) ii/XVIII
Ad observ ca nu exista formele hii, ha, care se intalnesc
numai in graml Aromanilor din sud.
La imperf. avem : eram i tram ; incolo regulat ca in
dialectul arom De la am avem pers. 6 ae (ar) r/XXI cf 190

La formele verbale de la cele patru conjugan se observa mai cu deosebire trecerea mai frecventa a verbelor
de conj III la conj II. Aceasta trecere se arata si in
restul dialectului aroman (avem fdtsem, fdtseari pentru
fatsem fatsire etc ), insa se pare ca, ea nu este atat de deas
ca in graiul Varserotilor La acestia forme ca tzetsem (tntsem) pentru treatsim trecem" sau tdedzem (tradzem)
pentru tradztm tragem" sant cele curente
Sant cazuri dud chiar verbe de conjugarea IV au trecut
la a II fudzfari pentru ludzire rz/XXI, vineari pentru vinzre 13/XXI sant forme foarte obicinuite
Verbul dipun ma' cobor" a trecut la unele forme ver-

bale de la conj III la conj I Astfel la Ind prez la pers.


I. 2. 3. 6 se conjuga regulat dipun, dipu, dipune, dipun,
ins la 4. 5. dipundm, depunats pentru dipunim dipunits.
Tot ash la imperfect. dtpunam, dipunal, depuna, dipunam,

depunats, dipuna (cf. 5/XXII) pentru dipune,am, dipunfai

etc. La fel se conjuga la perf compus am dipunatd (cf.


6/XXII) pentru forma regulat am dipusd. Numai la aorist
uzul sovaie intre dipid, forma regulata i singura intrebuintata in restul dialectului aroman, i dtpunai dipunag, dipund, etc auzit de mine foarte des in vorbirea

www.dacoromanica.ro

Tli. CABMAN

204

lDe fa dorm; avem inf &Oar 2/XX ; fot ask


de la arsar sar" avem aor arsdrie II/XIX. De la dad
zilnicA

avem impetat pers 2 de pentru dd in de-A, vd.ftre mard,


de-A cap, dd-mi 20/XIX.
Verbul neadzire i nidzectre mergere" se conjug in
felul urmAtor.. ind prez. : neg, nedz, neadze, neadzim,
nedzim i mdzem (nedzem.I5/V), neadzits i nidzets, neg,
alnun de forma tot ash de uzuald eg, Aedz headzi, etc
La imperfect avem- nedzeam, nidzeam , nidzeam (cf 2/XVII)

hedzeam, thdzeam, etc La aorist nega (fiegi), mse


(fiiseA), noise (iiase), neasim (iiiasitn) Aaesim, neasit (fiasrt)
si Aaesit, neasird (riasird) i Actested

Modificrile ce se arat la celelalte verbe provin din

cauza schimbArilor fonetice Verbul es (ies) la pers 6


de la aorist face ddra,daed i deed pentru forma regtilat

aird, cum se aude in restul dialectului De asemenea de


la yin vm" imperfectul face regulat vinea, ins foarte
des 0 yirium, yitiai, yd./a (cf 3/XVII, *XVII) sub influenta pers i de la aorist, care face viva i vinii In unele
locuri e aude si

velum, venal, vela


Despre schimbrile ce arat verbele rad, la formele cu
accentul pe termmatiune din cauza trecerii lui 1 in 7, vezi
la consonantism

La adverb observgm iu (i6/XIX) pentru iu ,arilisna


(22/XIX) yadevArat" pentru aliiira din alilinia (aliliea si
suf -ura cf. p. 137)
La formarea cuvintelor atrag luarea aminte asupra numelm de oras Sdmsaranda p 101 pentru Santi-Quaranta,
in care Santi- este inlocuit prin Sdm- (ca in Sdndietru), iar
Quaranta disimilat sau inlocuit de ngr accpcirca
TH CAPIDAN

42

Notd Dintre reproducen nr 4 este luat din Leonard Schulze Jena


nr 42 din Ekretn-Bet Vlora

www.dacoromanica.ro

INDICE
I. Cuvinte
a) aromaneh

aco 176, 196 , aftar 200 , agarep.a. 155 , agust 192, ayag 153, a rant

ayape 201 , aco 176, 196, ayune 195 , Ahura 28 , alca 109; aist
aletpa 105 , amalama 121, 222 , amaloma 122 , amaluma 121, 122 ,
are', 137 , arCO 196 , arilfina 204 , afi 192 , apap 101 , apco 176, 196,
apie 154, apumnia 254, 190 , at.eano 176, ata 28, atai 126 , atei 126,
194 ,
178 ,

atsa 173, anatap 196,


bamr 24 , baltsu 86, bandild 154, bar 22 , bap 22 , bardila di nkos
105 , barchla di sus 105, barSute 154, /Japed' lox , bayop 24, bayur
24, bektak 48, bep 22 , begicd 135, biltngnca di maul, binec 105 , bizthc 103 , brecuk 23 , brecuge 142 , bricuge 23 , bpumapu 192, buigic9se 257, bucuvall 107, budzah 102 , bufaru 28 , bugat 178, butgur
208 , burets 208, bute 203,
cabure 205 , ciCuld cu flori 24 , cleuta, 20 , cuna 20 , Cadly 196,
caer 207, cafcd. 163, caitsaveti 23 , cat gloc 205 , catami 173 , catgli
173, calarug 206, cale 254, cahc 199 , Calistru 105 , caltsaveta 23 ,
caluz 102 , CarnbaCilk'l 107 , cambor 289 , camcagi 21, 154 , C6.1110e,
camek, camek 21 , canepa. 135 , canma. 191, ca'ntecu 135 , cap di sul
206 , 6apdp 23 , Capdpe 23, capestru 103 , capestur zoo , 004008 ch
pultari 203, capote 22 , card fript 207, car cu urizu 107, caradzel'u
203, caresa Ica , caravanar 97, cape 299, carun 207, capuna 262, carvnar 97, casa tsi tsane plazu 205 cagu tingasit 208, catun 89, catsut
205, kmc 196, terea! 103 , chirigibas 98, ciceroana. 86 , CiCeroane 23,
0.269ar4 di icrik't 206, &erica 206 , eicrik'e 106 , &die, 23 eihmean 167,
Cipape 23 , &yap 183, cnaCi 21 , c9ada 203, coada. di capestru 103 ,
c9arda 206, coasts 103, 37, ccondoander 22 , 6oponIda 189 , C116a3C11 197 ,

ClIditha 103 , cuyastpd 208, culanca di la k'eptu 104, culeascu 200 , CutOka 104 , C1119aAll 107 , culeatu alb 107 , culed 107 , eumaga 204 , cumatu 28 ,
cund9and1r 22 , candutu 22 , unth 206, Cupare 86, 23 , Cupocu 103,

Cuprak'i 24, curan 103 , cupicu 192 , cunl'i 103, curtson 103, Cuta

101 , cutsayf 104 , cutsak'i 104,


damal'ug 105 , darma 125 , de-anh'ina 196, de-apumma 200 , de-napoi
135 ; denente 126, departe 135 , derept 135 , desnerdatorn 135 , dmante
126, dunnte 226, dloapa. 292 , dipappoya ;63 , digk'itor 207, digleltOp 200,
173 , dIstImbera 201 , dIst1111belca 153 , dii 24 , docap 177, dom. 198 ,
domne 127 , drama 125 , drema 125 , d111U1114 22; d11111M16 22 , darn=
IOI , d1111116 22 , duninid 22 ,

dzamd 207, dranucru 103, dzedzet 235

dzinere 135 ,
esc 292, 203 , 188
fatca boa , fambupa 296, fanatescu 200, fantana 121 ; 122 ;
farca 190 fdrmac 22 , fartuga ;90 , flipmgd, 299 , fafu 203 , festi 20 ,
fleru 103, formac 122 , frampta 226, framta, 226; triixatca 102; franatu

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

206

126 , fpapsun 188, frempta 126 , fremtla 126, fremtu 126, ful'or 107,
ful'Op 173 , funtAna 121, 178 , furcAdi di 6icrik'i 106, fuptuga 190, 199 ,

hull 104, fus 107,

gadavuge 105 , gala 102 , gamandan 21, gap 200 , gastine 200 , ka-

mandan 21 , gel& ramancasca 107, gimandan 21 , gVindup5, 189, gVom

x8i ; gope i8i, gortsa 125, gorte 125; gravan6 22 , gpeu 191, guman-

dune 21 , gunela 24; gui-madzu 103 , gupa 174 ,


Tal 194 , TA01 194 Tapa x97 ; Tco 176 , Toe 195 ; Tuft& 197 , Tumbada 104, 111311 194 , "r Uinta 194 , Tuna 195, Tunga 194 11,1,001 194
hapahopil 154, hasibiapu 170 , linnle 173, hop5. 155,
lanura 28 , lat 186, 156 , let 186 , 11.311 103 , imbp& 201 , intenje
126, fu 204 ,
k'aptsul 173 , k'atrAom 88, k'eptu 103 , k'epgag 191, k'indpit 191 ,

k'inge 97,

lama 125 Madura 125, lAndzetlu 125 , Mixture 108, l'apa 53 , learn].

154, lem 199, lemn de-a-mplatca 106, lemne di 16opi 106 lenit 125
lendura 125; lendzetlu 125 liAcator 200, 107, l'itsa 174, Vitsili 106;
l'opur i8i, lucanits umpluts 107, lulustpufr 166 ,
malaua 142 , malumit 178 , man& d idicnk'no6, manaz 166; mandra 28, ingni di bardill 105 , manita 22 m6le di damal'ug 105, mar&
Ica , mapa Ica, 153 , mantsscu 143, maptu 191, mat& 125 , mate
125 , mAyie 154 , mart 197 , merge 102 , mepgii IOI , mepu di fatsa
191, ma 105 ,
, 161 nunligh 155, molt n39, monokluri 24 ,
mopa 155, mos 7, rupnitesc 200 ; mug x96, mugu 196, munts arog 8o,
murg 91 , mula 196, mut& lox , mutuvita 173
naearca 182 , nail& io8, nante 126, napa 102 , Imre& 182 , navadint
173, 469amir 181 , xikomir 181, uAormk'edzil 181, ndail 198, ixdpelu
igr , ncarci 182 , nele 24, nente 126, ngarn 133, mh'aing. 155, mh'cama
183 , mute 126, mpArticule 154 , micro& 182,
()urban 176 , Coal 102 , Oen di disaga 164, cydzam 173 ,

padupitsa 192, pal' 107, pal' 173, paldamn. 104, palma di ungra

103, paltare 121 , pal:L(11M 103 , panticu 103 , paputsa 23, paputsit kipiet 23 , papamand& 143 , papamanda, 105 , papmasesc 161, pappodz
23, pAstrama 107 , penura 199 , pendura 199 , pepetd 135 , pertca 102,
105 , pencul 135, petica alba 23, peturi 108 , petuncre 135 , pitop 173 ,

pf6ur 107, pir 200 , putos 200 , pita di veardza Io8 , pitu9ane log , pistan 104 , pisundza 108, plazu 105 , plentsa 28 , p9abli di sumap 104 ,
pravda 125 prevdzile 125 , ppift 181 , ppifte 155 , ppip 191; pnsim 107 ,
pruscutitil io8 , psautu 143 , pubipe 196 , pulgeao 24 puSuntsili 106 ,
pul' xoi , pultare 103, 121 ; pul'u 103 , purT cao 24 , putna 125 , paten& 125 , putsin 133 , puzupits 174 ,
radzatina 191, zoo , raman 176 , raman 176 , rateale 106, ratcaua di
icrik'i 106, fazboi 174, nvole 105 , toman 176 , rufea 191 , iuman 176 ,
rusa 154 , pacateape 163 , paza 153, pipa 153 , pizik lox ,
sub& 196, gagune 22 , g&gune 22 , gagum 22 , %Ivan 23, gapvaru 23 ,

5.II1 51, samar 103, saracugte 24, sapacuAtt 24; sapactign. 24, sapaye 158, sapca 22 , sanca 22 , sg Imai 104 , sarme 125, saznil
104, scanduri 104 , scandupa di dainaug s pl'otu 105 , scan di fum
104, scay 197, scatmn 200 , seatsere 135 , leaua 103 , selnica, 21, sendzile 125 , serme 125 , afinye 104 , gigune 22 , sigurimca maidor 105 ,
sileafi 105 , ailvari 23, sin 51 , nryam 154 , sivapi 200 , sk'epi 24 , sk'imratu 103, somu 154, sofa 127, sop (mi.) 199 , spata 105 , spat& 174 ,
stain& 199 , stane 40 , stanea 28 , gteil hlarti 108 , stneatu 108, strozma 104; stpagratu 166 , stpi 255 , sufafu 201 SO 175 , &Ulu dl d11111p0i
105 ; sulu di dunnte 105 , sumwada 104 , sumedpu 191 , sumk'etru 154,
suvaltsa 105 ; suvanitsa 174

www.dacoromanica.ro

IND ICE

207

tAgargic 104 , tATAgan 22 , talagan 22 , Wigan 22 , tura Ica , Ve.


p9apa 154 , tarapaAu 108 , tarastru 104 201 , tarhAnA 1o8 , tarherioani
108 , tArtA 125 , tan 154, terte 125 , embare,a 23 , tizgA 24 , 28, tnadza

167; tort 107, totna 133 , tsap Ioi , tsarcu 28 , tsAruhe 23 , tserb 10I ,

tslt9ape 200 , tsigandz 107 , tsints 202 , tsulakt1 103 , tIlea. IOI , turastia 28 ,

-ura 137 , ublAncu 103 , umbAr 201 , ungra 103 , ureacilh di sumap
104 , urech di sul io6 , urecl'ile 103 , upecye 197 ,
vAlment 105, 142 , vatment 173 , vArtenits1 107, vAptanitsA 173 ,

vae 102 , vaAil'elu 103 , vasilon 158 , vAsty5. 158 , veastA 200 , yen,
vest& 200 , vrapts, 142 ,

ymap 191; yincila 104, yingAll 104 , yopur 181 ,


dnozu di dimpol 105 , dnozu di &unite 105 , drculA 22 , zmelgf 107,
zverca 103 , zverca di sumap 104

b) albaneze

bardh 90 , brekate 142


frashen 118 , frasher 118 ,
Tambans 143 Temp 143
keshtere 50
liter 5o ,
mahkuam 143 , maje 142 , matekonj 143 , malje 142 , maltzohem 143 ,
meshe 50 , muxgu 9i , murk 91 ,
premte 51, prift 50, 181 ,
shalt 50 , skjap 88 ,
temp 143
c) grecefts

Tigpzoc 85 Xavitapw 143 ,

II Nume de hiealitatt
a) aronuineftz

Aghlrighlana 8 , Arprocast Ioo, Dal , Avlona too ,


Barza 90, 91 , Berat 8o , Bestrova 83 , 86, Bighsti 13, 14, 41 , Bitcuchi 15, 40 , Molls 5 , Bitult 99, 173 , Bobostrta 15, 24, 35, 41 ,
Cavaia 45, 51, 58, 59 , CAliva-Paia 92 , CAhvan 91 , Camia 46, Camija
95 , CArAdac 98, 99 , CArarea-1 Lampi 92 , Carbunara , 78, 95 , Castru 83;
CAtsun Ioo , Catuna 89 , CAtunet 89, CavaTa 98 , Cavala 99 , Cermemca 51; Chelbasira 73 , Chelbsira 83, 86, Chiafsiz 40 ; Ciamena 19 ,
Ciorlu atsel Lungu 15 , Cipleaca 73, 95 , Chsura 29 , Coloma 19 , 45, 68 ,
Coda 99 , Corfu 19 , Conta Ico, 14, i5, 16, 68 , Costi al Manduca ,
C111011EL 9 , Cumanuva 99, 172 , Cudao 14, Ion , Curtest 19, 25 , Custret
19 ,

Cutali 77, 83, 87;

Daugh 68, Darsi 75 Delvm Ica , Devol 79 , Disnita 13, 14, 17,
24, 26, 26, 68 Drvjacu 95 , Dragor 5 , Drenova 15, 36, 41, Durnd

75 , Duds 173 , Duirts 73, 98; Durazzo 43, 73 , Duius 73, 98; Dusan
40 , DuSmc 85 , Dyrrachrurn 46 , DzegA (thulu al-) 32 ,
Edrinegl 99 , Elbasan 43, 48, 51 ,

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

208

Feanca 79, 92 , Fearica zoo; Fersali 156 , Farina 99, Flonlla a. Io,
99 , Fracula 73, 83 Flasan 25, 118 ,
Gai'ma 69, Ghumcastia zoo , Glava 96, Gopes 6, Gor 15 , Gonta

82 , Grabiam 73 , Grabova 121 , Grabovita 40 , Gramos 15, 26, 121 , Gra-

mos' 51 , Gramoste 20, 121 , Grascu 99; Grebem lox , Gunza 78 , Guva
luz Mima 92 ,

lanma IoI , Ianitza 99 ,

Jammu 19, 25 , Jareza 88 , Jitonn 96 ,


K'an 90; K'atra-lat 92 , K'atra Tsap 88, 95 , K'atrom 88 , Komp.
51 , Kruecucln 95 ,
Lacatun 89 , LAnga 121 , Lansa Ica , Lascoviki 68; Lason 101 , Labona 172 , L5sun xox ; Lemnusa 92 , Lesa 99, Lem& 15 , Levani 83 ,
Libofsa 77, 95 , Lingupti 155 , Liscovick' ioo , LivAdz 42 , Lustua 76 ,
Magarova 5, 6 , Malacastra 86 , Mahe 43, Mboli 99 , Mbona 15, 36,
41, Mecati 83 , Meci 95 , Meglen 42 , Metropola 34 , Metsova zoz , Mi-

fob 86, Milot 99; Mizuchea 78 , Mizuchea 200 , Mizuchiar zoo Mocra

46 , Moloviste 6, 7 , MOlava 15, 26, 83, 85 , MOSCOpOle V7, 24, 30, 121 ,
MujgagI 7 , Muntele Sec 15, 95 , Murgana gi, 96 , Murgas 91 , Muzachia
19, 45, 75 , Muzek6 75 ,

Ndumor 79, 96, 172 , Nemertica 96, Nicea 17, Nijopole 9 ; near

99

Ohnda 46 , Ohnda (lacul) 43 , Opan 15, 3r ; Osum 85


Padea soanclui 92 , Panaghia 40 , Pananti 15 , PArleap 99, 172 ,
Parmen Ioo , Pekini 43, 51 , 98, 173 , Penstera 5, 46, Pegtani 83 , PestApl 15 , Petrova 78 , 95 , PilunA 98 , PikmdA 98 , Pind 20, 40 , Pisuden
11 , Pleasa 13, 14, 17, 24 , Plasa 99 , Pogradet 44, 99 Pojaw 94 ; Protopapa 40 , Preaspa 99 Premen 40, 68 , Prespa 46 , Preveza /col , Profetul Ihe, Puka 51
Radostma 78, 94 , Remamta 83 Remem 40 ,
SAnntra 45 , SAmsaranda lox, 204 , SAintu 8 , San-Stefano 64; SArund 99 , ScArpa-latil 92 , Schepun 83, 87, Scrapar 83, 86, Scrapan 68,
ScodrA 99, Scrofotina 83, 86, Scumbi 46 , Sec i, 34 , Siac 73, Sipsca
17, 35, 121 , Siyac 99 , Sk'Apun 100 , k026, 93 , Soput 96 ; Spiraka 96,
Stropam 13 , Strunga 46 , Sucha 4 ,
Tarbuf 76 , Tarcol Ica , TArcol 172 , Tarnova 5, 6 , Tesaha 20, Tipihna Iclo , Tirana 60 , Tomor 79 , Tomonta Mare 8o Tomonta MicA 8o ,
Trebikna 96 , Tsitate 83 ,
thanic 19, 84, 87 ,
Valeaman 88, Valearatsi 88, Valea CaldA 88 , Valona 94, VArtopi
83 , VArtopi 77 , Velis 99 , Vena 40 , Vella 99 , Vilar 8o , Vila 59 ; Vilardi 8o, 81, 99 , Vlaham 92 , Vlahma 92 , Vlahova 92 , Vlah0-GOTEL11g1 92 ,

Vlaho-Psilotera 92 ,
Zavan 78, 93 , Zumbleac 14

b) albatesze

Bardham 91 , Bardhasneshi 91 , Bardho& 91 ; Batai 58 , Bihshti 13 ,


Bithkuq 40 ,
Calivaci 92 , Calivet e Stropani 92 , Cuci 79 , 69 ,
Diura 47. 46 ,

FAlAnnA (Felenne) 9, Fien 79, 92, Frashen 118, Frashin Kelepir

Ix8;
Geanna e madhe 16, 60; Gheortcha 14, Chun 51; Gjorge z5 , Gun
Tsap 88 ,

www.dacoromanica.ro

1NDICE

209

Katonet 89 , Katund 89 , Katundasi 89 , Katundi 89 , Katundi i


rt 89 , Katundi 1 vieter 89, KatundAti 89 , Kelcure too , Kerkovict 113,

Kodra e $imiht 51; Korea 14 ,


Lakatundi 89 , Liga e Prizremt 64, 68 , Lim 45, Lumi Beratit 79,
83 ,

Mal 1 thate 15, 46, Malet Dumres e Darsise 75 , Malet e Gores 15 ,


Malet e Opant 15 , Manastin i Catunes 89; Manilisti 45 , Muzeke e Madhe 78 , Muzeke e Vogel 78
Nikinee 113
Peshshtepi (din pese sthepi) 15 , Pekiru 57 , Pikind5, 199, Piscupati 45 ,

Porades 44 ,
Qafezen 40 , Qatrom 88 ,
Aniart 52 , almbetra 52 , Amih 51, 'Arrutra 51 , .a.mrna 52 , alnandrita 53 , nco1assi 52 , 5.ndren4a. 53 , a*.ngherght 52 , '11ighnsi 51,
52 , nghnn e Inadh 52, 'anghnti e yoga]. 52, 5.nmnia 51 , anpietttr
52 , Anpremte 51, Anvasili 53, Shemenja 52, Shemilh 51, Shemitra
45, 51 , Shendremca 53 , Shen e Premte 15, x6, Shenendnca 53 , Shengjim 51 , Shenkolassi 52 , Shenmen 52 , Shenmnja 51, Shenpieter 52,
Shenvasili 53 Shimnza 52 , Shmaprenate 51 , Shinapreintia 53, rncolassi 53, Shmelmas 51, Shingiergi 52 , innnlachi 53 , imoni 51, Shinjom 5x , Shmkolla 51, 52 , Shillpleter 52 ,
Ueilti 155 , Uda'rusti 45 , Ulkin 68, Un Hasanbeut 85 ,
Vallaman 88 , Vila 58, Vlore too

c) grecesli

13eXtypat 8o

d) slave

Belgrad 8o ,
Drenkovo 36 ,

Ermensko xi,
Gradtsko 99 ,

Hlenn 9 ,
Kumanovo 99 , Kupruh 99 ,
Nereeka is ,
Scope 99 ,
Veles 99 , Vrafie 99.
III Nume propel'.

Abdul-bei Prasan 64, 67, Adami Bags 30 , Ahmed Muhtar Zogolli


72, Albanen crestim 48, Albanen musulmain 48 , Alt-Pasa 64, Antonio
Baldacci 82, Arinelu z x6 ,
Batant II 15 , Bektasi 49 ,
Calcheu 30 , Ceistramoti i9, Ciamenam 19 , Constantin Aram 26,
Constantin Zega 25 , Culomats 19, Curtisani 19 , Cup Gtogia 78

Cutina ali Maruse 84 ,


Danul Mihah 30 , Dhon Kola 141,
Parserot 118 ,

Gag& 7 , George Ciamba (Dr ) 6 , Gogia Mirahon 15

Hagi Ceagam 30 , Hahn 2, 60, 61, 73, Haralambie Balamace 17;

Hodo Pasa 64, 67,


Daeoromattia VI

14

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

210

Ihe Qafezezi 19, Iljo 15 , Iljo-bea 15 , Ioan Vreta 67, 69 , Ioasaf 30,
35 , Iorga 50 , Iorgu Sterm 19 , Ismail Kemal-bei 71 ,
J ArcAmoti 19 ,

Kahram Pasta Vriom 93 , Kurt Achmed Pasa 93


Lamb' Spanu 27 , Leake i, Lumo Skendo 68 ,
Manduca 30 , Mbret Wilhelm i pare 72 , Mevlevi 49 , Midat Prasari
66, 68 , Mizuchiari ig, Mohamed II 15, 48 , Muzichiari 19 ,
Naim-bei Prasari 69 , Nazi 0 Mamaki 141 ,

Omer-Pasa 93 , Omer Pasa Vriom 93


Pandeli Sour 67 , Petro Poga 66 , Plesoti 19 , Prenk
Bib-Doda 64, 67 , Prenushi 140 ,
RginAm 116 , Romfu 116 , Ruing= 116 ,
Sami-bei Prasari 66, 67 , S'Anazu 97 , Spiro Risto Dine , 141 , Steriu
Papa 93 ,
Tekl Selemca 114 , Tmtan 114 ,

Ilianit 19,

Vas-Pasa 66 , Vlahi 114 ,

Weigand 81 , Wilhelm de Wied 72 ,


Zogu I al Albamei 72

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL

1 ECONOMIA UMBEL

Am atras in alt loc (Phonetisch und Phonologisch, in


Volkstum und Kultur der Romanen" 1929III, 16-24)
atentia romarustilor asupra lucrarn Mlanges linguistiques
clichs au premier Congres des Philologues slaves, aparuta
in Praga in 1929, en care incepe sena publicatulor Cercului
linguistic din caprtala Cehoslovaciei M'am ocupat in
acest articol de o chestiune atins si in Dacoromania
(V 777

u ),

adeca de sistemul fonenc" si sistemul

fonologic" al unei limbi, cdutand. s dau unele precizn,


adesea deosebite de ale hnguistilor rusi
Citatele Mlanges, precum si al doilea volum de Tra-

vaux du cercle linguistique de Prague", aparut tot in


1929, subt trtlul Remarques sur l'volution phonologique
du Russe corriparde a celle des autres langues slaves de R o-

m an J akobso n, ating atatea probleme interesante


si sant atat de bogate in sugestu, Inca vom avea a ma
ocupa cu ele si in articolul Pe marginea cartilor"
Un studiu succint al lui N S Tr oub et zko y,

intrtulat, Sur la

Morphonologie" (Melanges 85-88),


atinge o chestrune care comporta o discutie mai ampl
Autorul ar vrea ca in Gramatica s se introducl, intre

Fonologie si Morfologie, un capitol nou, de Morfo-fonologze,

sau, scurtat, Morfonologie, care s studieze utilizarea morfologica a divergentelor fonetice dintr' o limba oarecare
MorfonemuP) e defimt (ibid II) ca inlagmea complexa
a doul sau mai multe foneme susceptibile sa se inloctuasca
2) CuvAntul morfonem" nu e tocmai frumos, lar scurtarea hu din
morfofonem" mai mult comodA cleat elegant Totui acceptarea acestui
neologism, care imbogAteste in mod real terminologia noastrA, se unpune
ca o completare a semi fonem", modem", semantem", etc. Cei ce facem
14*

www.dacoromanica.ro

S PUSCARIU

212

unul pe altul, n cadrul aceluiasi morfem, in consonanta


cu conditnle morfologice ale unei limbi" Cu alte cuvinte
in rusescul ruka i ruirnoy, sau In romanescul drac 8i drdcie,

avem a face cu un morfonem", eau cele dou forme


lc

ale tulpinilor RU-y sau DRA -

in interiorul ace-

lorasi cuvinte, sant susceptibile a se inlocui una pe alta,


spre a servi unor scopun morfologice Aceasta schimbare
se face totdeauna in conditn identice, adeca, in romaneste, formele cu e apar totdeauna inainte de e sau i, iar
cele cu k inamte de celelalte vocale, de consonante sau
de zero Numdrul astorfel de morfoneme este limitat
determinabil in mod nguros in once hmba (ibid 86) Pentruca s putem vorbi de un morfonem e nevoie ca legatura constanta dintre fonem i morfem sa existe in constnnta unei hmbi. Astfel once Rus simte c ruka i ruicnoi
sant forme difente ale acelmasi cuvant Dimpotriva, legatura etimologica intre slavul kosa i esati pierzandu-se
de mult din simtul limbei, in aceasta preche de cuvinte
nu mai avem a face cu un morfonem, ci cu dou morfeme
deosebite (ibid 86) Sistemul morfonologic nu trebue neglij at mci in studnle statice clescnptive (smcromce),
mci in cele de gramatica istorica (diacronice) relative la
oncare hinba sau dialect (ibid 87)
deosebire intre fonetta," (=germ Phonetik)

i fonologie" (=germ.
Lautlehre), suntim cluar nevola unm termen nou pentru a exprima scurt
ideea de fenomen fonologic" Ponemul" e, dupil defuutia hit Saussure,
la premiere unite qu'on obtient en dcoupant la chaine parlee" (Cows de
hnguinstsque generale p 65 , alte defuntn, mai complete, la Jakobson,
Remarques, p 5 si roz, cf si V Mathesms, Melanges I 68) deci, ina-

inte de toate, insust sunetul '

(fr

son", germ Laut") considerat ca

element al rostirel omenesti Cnd ins sunetul ne intereseaza ca rezultat


al evoluttei fonologice, atunct ar trebtu creat un cuvnt nou, bun'aloar5.
fonologem, sau, scurtar, fonolem Un d e f onem cand ne interesea7ii
rostirea lut in romttneste, bulgkeste sau albanezeste , el e morf em in
tad-d, in vocativul sor-d sau in conjunctivul fac-d , and vorbun de

a > el din lat casa devenit rom casd (sau de rotacism or; de palatalt7area labialelor") avem a face cu un fono (1 o) gem

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

213

In pnvinta morfologiei, limba romana se aseamdna


mai mult cu limbile slave decat cu cele romanice , rolul
morfonemului in dechnare, conjugare si in denvatiune
este covarsitor
Asa se face ca pe cand gramaticul latin, stabilind para-

digma de conjugare a unui verb ca porto, poate scne .


port-o
as

at
amus
atis

ant

si exemplul lui poate fi urmat si. de cel ce scne gramatica limbei italiene si a celor mai multe limbi romanice

gramaticul roman nu poate face decat foarte rar uz de


aceast schematizare, prin care se scot in relief dezinentele, caci el tiebue s scne
port
porti
poarta
purtam

puitati
poarta

sublinund alternle tulpmei


Din aceastd cauza Gramaticele romne cea istonca si
cea practica s'au ocupat de mult de morfoneme, fara
a le fi gsit un nume special si Mr g. s le fi dat toata atentia

pe care cu drept cuvant o reclama N. S Troubetzkoy.


Fie-mi permis sa arat cateva trasatun caractenstice ale
morfonologiei romnesti, alegandu-mi exemplele mai ales
din domemul derivatiumi

Problemele pe care morfonologia le pane hngtustului


sant uneon din cele mai delicate si pentru intelegerea
lor e nevoie inamte de toate sa ne dam seama de ceea ce
s'ar putea numi eeonomia limbei

www.dacoromanica.ro

214

S PUS CARIU

Este un adevar banal astazi, ea limba reprezinta. 'an


capital de cea mai mare importanta in raportunle sociale ale omului cu sememi sal. Totusi s'a dat mai putina atentie decat s'ar cuveni felului cum omul 41 agoniseste, inmulteste, desavarseste si

chivermseste acest
capital Precum multimea de carti pe care le aduni in cursul

anilor devm o biblioteca, in care abia atunci poti gasi


tu si mai ales altul repede si sigur volumul de care a i
trebuinta, cand cartile de pe raftun sant randuite dup5.
tin sistem conventional (de ex dup matern, dupd autori sau

dup format), tot astfel se intampl si cu limba noastra


Cat traim si cat santem in plemtudinea faculttilor noastre
mmtale, limba agonisita in copilane o imbogatim si o perfectiondm Pnn contactul cu semenn nostri, pnn scoald si
lectura, ne insusim necontenit cuvinte, forme si expresn necunoscute si invatain sa intrebuintam in acceptiurn si combinatil nou matenalul vechiu Aceasta continua inmagazinare
de material nou ar deveni ins cn timpul inutila si impova-

ratoare, daca =tea noastra n'ar fi in stare sa-1 gospodareasca, pnn exercitarea mnemotehnicei, pnn asociatii de idei
din cele mai rafmate, pnn abstractiuni si sinteze ingenioase,
astfel, ca sa poata fi utilizat usor, repede si in once moment

cand avem nevoie de el Noul este incorporat in cadrele


vechi, e recunoscut ca un gen nou al unel specii vechi
Dar el rdmane tin gen si nu e un mdivid A recunoaste
sau a intelege un f apt, insemneaza a-I incorpora in ansamblul cunostmtelor noastre, a stabili coordonate la a
caror incrucisare poate sa fie regasit Realul e infimt
si in fiecare situatie nu facem decat sa retmem anumite
elemente, inlaturand tot restul, ca pe o cantitate neglijabila din punctul de vedere al mtereselor noastre" (S.
Karcevskij, Mlanges, 88).

In lumea in care traim exista pentru once individ posibilitatea de a deveni mihardar,, tot astfel exista putmta pentru oncare dintre noi de a deveni orator sau
scrntor de frunte Daca totusi bogatii sant cu mult mai
ran decat saracn, cauza e ca numai putini au inturtia pentru

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

215

plasarea banului in momentul oportun i. acolo unde cererea e mai mare , dacd nu oricine tie sa se expnme uor,
curent, limpede 1. frumos, cauza este ca nu once individ
graitor -tie sa-i gospodareasca bine capitalul motenit
de la pannti i. mant pnn achintil propri. Fiecare individ

graitor are un fel de gramatica a sa, in care matenalul


linguistic e oranduit in categoni, mai bine sau mai putin
bine, dupa cum aptitudmile sale de orgamzator sant mai
mult sau mai putin desvoltate Necesitati de ordm social
ne fac pe toti sa cautam. necurmat & punem de acord
aceasta gramatica individuald cu gramaticele semendor
notri, incat se nate un fel de gramatica colectiva, a carei

palida imagine o gas= in gramaticele sense de filologi


Acestea sant un fel de carte-mare'', care numai rar reda
exact i. totdeauna in mod necomplet contabilitatea lnnbei

Sant chiar autori de gramatici, care fac ca negustorn cu


doua felun de carti, una pentru fisc i alta pentru uzul
i. onentarea propne : in gramatica ce o scnu nu arata
forme pe care le intrebinnteaza curent in graiul de toate
zilele

Simtul gramatical nu este o aptitudine care trebue

invatata in coli, ci este' un dar cu care omul se nate


poate fi cel mult desvoltat 1 innobilat in coala.

Acest mit e unul din cei mai decizivi facton activi in economia limbei. Mijloacele intrebinntate de linguist spre a pa-

trunde in tamele limbei sant in esenta aceleai ca mijloacele intrebuintate de individul graitor cand 41 invata"
limba. La baza amanduor actium e acelai proces mmtal,
in stadm rudimentar i adesea subcombent la individul
graitor, cor4tient i disciphnat pnn metodele de investigatie thntifica la linguistul de profesie Daca linguistica
a facut progrese atat de mari, este pentruca ea a fost scoasa
din camera deductiilor abstracte i indrumata pe terenul

observatiei mediate i directe K Vossler a comparat


odata limba vorbita cu o livadd inflonta i gramatica
scnsa cu un herbanu Precum botanistul va cerceta viata
plantelor in natura i va face uz de herbarn numai. in ca-

www.dacoromanica.ro

216

S PU$CARIU

zun exception ale i mai mult in scop didactic, tot astfel


linguistul va aduna din gramaticele sense cunost int e
utile

Dar stiin ta sa o va castiga numai dad, va

incerca sa stir-prima, in sufletele celor ce vorbesc, insust


procesul de imbogatire si de perfectionare a limbei A
indrsni chiar sa afirm c numai acel linguist urmeazd,
in cercetarile sale, calea cea bund, care nu-si falsified, prin
autosugestii 7, speculatiuni artificiale, (land inndscut pentru

intelegerea limber, a cautd sa: prorecteze, pe ecranul constientului, filmul ce ruleazd in subconstzentul sdu de observator al grazulur sdu

Fireste ca dificultatile intampmate de cel ce caut s


punk de acord preocupanle stnntifice cu instinctul sau
linguistic sant adesea foarte mari Ele se ivese mai ales
cand cautam sa formulam regula gramaticala, care e totdeauna rigida, punand in opozitle cazurile normale cu
cele exceptionale, pe cand gramatica nescrisa este de o
elasticitate atat de minunata, incat poate ingloba, fail
contradictie, normalul cu exceptionalul
Astfel bunaoara, noi despartim, cu ajutorul simtului
nostru ntmic, aproape in mod automat, euvantul in silabe ; dupk cateva lectu, silabisirea nu face de obieem
mci o greutate elevului in cea dintai clasa a scoln i
cat e de greu sa-ti dai seama, ca filolog, de grarnta silabelor si de actul fonetic care produce silabe 1 cat e de greu
sa stabilesti pana s'i regulele ortografice pentru despartirea cuvintelor la sfarsitul randunlor I Tot asemenea f a-

cultatea de a desparti un cuvant denvat in tulpina


si sufix se gdseste si la analfabeti, caci simtul analitic
este innascut in om Dar analiza pe care subiectul vorbitor o face, fail nici o greutate, on de cate ori isi imbogateste graml cu elemente morfologice noua, &vine pentru

gramatic o problema din cele mai grele, cand cauta sa


patrunda in procesul psihologic ce se petrece in mintea sa de

subiect vorbitor, si mai ales cand cearca s formuleze


acest proces cu ajutorul unor termeni tehnici Numirea
pe care trebue s'o inventeze, naste de obiceiu ea insasi,

www.dacoromanica.ro

MORFONEMITL $1 ECONOMIA LIMBEI

217

idei gresite, iar ingradirea in definitn exclude nuantele


care alcatuesc supletea limbei

Inteadevar, incepand cu dhdtu lege" din gramaticele


sanscrite si trecand la gWporcaradices ale gramatcilor
greco-latini, vedem ca in mod fatal numirea introdusa
de filolog se intemeiaza pe o metafora si imphca deci o
idee preconceputd Ideea aceasta era in consonanta cu
conceptia de organism via pe care o aveau unn despre
limba, si care a conclus la parerea scoalei romantice, ca
la inceputul gramlui omenesc nu existau propozitn sau
cuvinte, ci radacini" Azi nu mai sant multi care s creadd
acest lucru, dar multi linguist continua sa fie

convmsi, cu Pott, ca radacma" in linguistica este ca


radacina" in matematici, o abstractie (creata numai de
invatati, spre a le inlesni operatimule cu notruni ireale),
careia nu-i corespunde nimic in gramatica nescrisa Dar
puterea de abstraetie nu este o prerogativ a linguistului,
ci ea se gdseste, in masurl mai mare decat am fi aplecati
s'o credem, la once subiect vorbitor, fund chiar unul din
principnle fundamentale ale economiei limbei
Aceeasi abstractiune pe care o face cercetatorul stim-

tific, se reahzeaz in mod subconstient sl in sufletul individului gritor atunci cand, dinte un numar oarecare
de forme morfologice si derivative ale acelmasi cuvant,
extrage, pnn analiza, complexul de sunete, care nu mai
poate fi redus, farl sa devina neinteleasa ideea fundamentala , aceast idee fundamentall, strans legata de
un complex de sunete, apare, uneon nuantata si variata,
in toata sena formelor morfologice si denvative Mai po-

trivit decat terminul de radcina" din care creste"


cuvantul este, daca mentinem totusi expresia metaforica, cel de tulpinci partea esentiala si vizibila, care
ramane" dup ce am despoiat copacul de crengile sale
sau cuvantul de dezinente si elemente derivative
Wundt intrebuinteaza o comparatie instructiv cand
asemana pe cel ce invata o limba cu un om care intra;
dinteodat, din& un loc intunecos, intr'o camera foarte

www.dacoromanica.ro

218

S PIISCARIIT

luminata Intaia impresie va fi a unm tot, dm care, in


pnmul moment, amanuntele nu ies la wean. Abia incetul
cii incetul, dupl ce ochml se depnnde la lununl, omul incepe

sa vada mobilele, distmgand mai intam imagmea obiec-

telor cu forme cunoscute lui de mai nainte Tocmai in


posibilitatea acestei anahze sta., pe cat se pare, deosebirea
esentiala intre limba omeneasca i a ammalelor, dintre care

unele au putinta de a articula sunete vanate, dar nu pot


exprima, pun sunete sau miscan ale corpului, idei analizate, ci

numai impresn totale Gabelenz defineste chiar limba ca.

expnmarea pun sunete a ideilor anahzate de mmte".


Procesul de analiza, in fata cuvantului furcosu este
urmatorul Prin asociatie de idei, acest cuvant desteapta
in mine dou sern de cuvinte Pe de o parte Imi ammteste

pe fund, furculitd, infurca, din care simtul etimologie


care este alt factor de mare importanta in economia limbei
extrage tulpina FURK , pe de alt parte Imi aduce ammte
de cuvintele ndsoiu, omozu, cdloiu, din care abstrag, cu
ajutorul simtului gramatieal, elementul denvativ

Am putea defim tulpina" ca un sunet sau un grup


de sunete, constant in simtul unei limbi, care se repetd
in toate cuvintele apartmand aceleiasi familii semantice
Iar sufixul un sunet sau un grup de sunete, constant
in simtul unei limbi, care, legat de tulpma unui cuvant,
Ii imprumuta o /manta, nou de sens, aceeasi si in cazurile rand legatura se face cu alte tulpini
Ceea ce, in definitnle de mai sus importa de astadat
mai mult, este legarea" sufixului de tulpina Dupg actiunea de extragerea, pun analiza, dm faimlia intreaga, a
tulpmei, i, din complexul clerivatelor cu acelasi element
denvativ, a sufixului, urmeaza actiunea de sintez, cornbmarea celor doul elemente, dobandite pnn abstractie,
intr'un cuvant derivat nou Acest lucru d nastere la
apropien nou de sunete, supuse unor anumite legi, care
formeaza obiectul Morfonologiei

Daca in cazul lui furcozu lucrul se prezinta simplu, caci

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

219

atat tulpina FURK, cat

si sufixul -mu se analizeaza


usor, in alte cazun avem complicatii adesea foarte man
Chiar si la familia de cuvinte reprezentata prin cuvantul
furcd, avem, in pluralul funs i. in dimmutivul furchitd,

dou

vanante noug ale tulpinei

FURO si FURK'

Dar precum imagmile pe care le desteapta in noi furca


de fan si furca din care se toarce, oncat de deosebite ar
fi astdzi cele dou obiecte, nu ne impiedeca s le subsu-

maul in acelasi" cuvant, tot astfel vanantele FURK,


FURK' si FURO raman pentru noi aceeasi tulpina".
De asemenea din pore, POMO', pont, poarcd, Purcariu,

purcel, etc tulpma nu e numai complexul de sunete


p-o-r-c, ci acest complex impreuna cu t oat e m o-

dific arile f or male care se produc in momentul

denvarn, deci tulpina acestui cuvant e PORK i mpr eunhi cu variantele POR6, POARK, PURK si PURO.
Sufixele din adundturd, muieturd, acriturd i. umpluturd,
desi apar subt formele -dturd, -eturd, -iturd i -uturd, sant
nu numai din punct de vedere evolutiv, ci si in mod static,
pentru interpretarea pe care o dam astazi limbo. noastre,
acelasi sufix". Cdcz vorbitorul nu pdstreazd in mintea lui
numai materialul din care poate analiza, in once moment,

abstractule tulpind" p sufix", ci

,s2, toate morfonemele cu

care puterea sa de abstractie 1,-a imbogdtit sistemul de economie a limbei

Se poate intampla chiar ca morfonemul sa inlocmasca


elementul denvativ Astfel deosebirea formala intre adjectivul-adverb inalt i verbul inalt (care, din punct de vedere
istoric, e un denvat cu sufixului -io din in-alto) se reduce,

din punct de vedere static, la morfonemul t-f Acelasi


morfonem exista la parecht de cuvinte ca ospcipospcit-ez
Cuvinte ca auz, vdz, care la origme sant postverbale, egale,
din punct de vedere formal, cu persoana I din singularul
prezentulm indicativ, se deosebesc azi in cele mai multe

regmni de aceste forme verbale (eu aud, eu vdd), incat


fac impresia unor derivate
Astfel inteles morfonemul", putem, in cele urmatoare

www.dacoromanica.ro

220

S PU8CARIII

examma cateva cazun speciale, care ne dau posibilitatea


sa judecam, in justa ei valoare, importanta Morfonologiei,
incadrand intr'un sistem fenomene cunoscute, dar pn-

vite de obiceiu in mod izolat


Morfonemul se intdlnqte in elementul derivativ sau in
tulpind

Prefixul in- (din indes, intineresc, etc ) devme im- in


imbuc, impac, etc , sufixul -ar (din vdcar, spdtar, etc )
devine -er in ()ter, cuier
Se poate intampla ca dou
elemente derivative difente s devind omoni me si prim
urmare sa se confunde Sufixul -ean s'a schimbat, in urma
untu morfonem destul de frecvent, in -an, in (dran, Moldovan, etc , avand totusi acelasi sens i aceeasi functiune
cu -ean in sdtean, Muntean, iar nu cu -an din golan, curcan,
cu care se identifica din punct de vedere formal
Morfonemele din tulpina cuvintelor pnvesc de obiceiu
vocahsmul silabei accentuate sau consonantismul de la
sfarsitul tulpinel In pdr-pard-peripard unde d alterneaza
cu a si e, avem cazul dintam , in oald-olar-ulcicd sau

in pas-p4esc, in afara de alternarea o-oa-u sau a lui


a 1. d, in mijlocul tulpinei, 1 schnnbarea lui k in S si a
lui s in la sfarsitul ei. Mai ales sant frecvente schimbanle

consonantei de la sfarsitul tulpinei, din care une-on, ca


in bdtrdn-bdtrdior, furcd-furpard, meter-mqtepg poate re-

zulta chiar dispantia consonantei Desi nu sant dese,


avem totusi, in urma morfonemelor, I cazun de tulpine
omonim e, precum incumetri, care se intrebuinteaz
pentru barb* (cumetri) i pentru femei (cumetre) , sau
cdrpard, care insemneaza i carpa mica" si card. mica".
Une-on omommia aceasta poate da loc la analize dife-

rite Astfel verbulta


se pdrui- in intelesul de a se bate"
.-------se simte, pe la Brasov, ca a se lua de p a r", pe cand, pe
la Maud, el se simte (precum imi comunica N Draganu)

ea a se lovi cu p a r ul"
Foarte rar morfonemul este de importatie streind
Astfel prefacerea lui ; in e de la sfarsitul tulpinei inamte
de sufixul -ar (prefacut mai tar= in -er)in denvate ea grdunt

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

221

-grduncer, pivnitd-pivnicer etc , se datoreste numrului de-

stul de mare al unor parechi de cuvinte imprumutate din


bulgareste, ca bolnitd-bolnicer (mai de mult bolnicearzu
<paleosl boliniJari) E probabil chiar ca incetatenirea
acestui morfonem strem sa se datoreasca faptului c aceeasi

alternant intre f i e, in alte conditil, e adevarat (cf. mustatd-mustacioarci, mustdcios, despre care va mai fi vorba

mai departe) exista intr'un morfonem vechnt


Imaginabil ar fi ca din parechi de neologisme ca ParisParizian, generos-generozitate sau dezarma, deziluziona (fata
de descdleca, despleti etc ) s se nasal cu timpul morfonemul s-z (pentru pozitia intervocalica) De-ocamdata

asemenea cuvinte, putin numeroase si putin intrebumtate,

sant hmitate la clasa sociala suprapusd, care le simt ca


neologisme.

Interesant e cazul morfonemului h-S, care a tiecut,


impreund cu un numar mare de exemple, din slavoneste
la noi si pe care il gsim, mai ales in limba mai veche,
bungoara in forme morfologice ca Cep (plur. de la Ceh),

catastue (plur de la catastih), ierarp 0 teraro (plur. si


vocativ de la zerarh), Lep, (plur de la Leah), metoae (plur

de la metoh), monap (plur de la monah), patriarp (plur


de la patriarh), sau in derivate ca burdwl (dimin de la
burduh), cdptup, cdptiqald (derivate din cdptuh DR. II
594-5), nddup (deriv din ndduh), vdtdel (dimin de la
vdtah), etc Cum Irish' uneori nil h final a devenit / (catastif, burduf, vdtaf), formele flexionare si derivatele cu
. au fost raportate la tulpina in /, incat s'a putut naste
morfonemul f-sf, de origine slava, far ca la Slavi s
existe in forma aceasta. Il intalnim bunaoara in Ghimb4an locuitor din Ghimbaf ( >germ Weidenbach)", Ghim-

b4el afluent al paraului Ghimbaf", Holboan locuitor


din Holbaf (< germ. -bach)".
De obicem morfonemul nu e imprumutat, ci este un produs

al genaului limbei si de cele mai multe ori nu este decdt


continuarea, in contunta gramaticald a subiectelor vorbitoare, a unei legi fonologice.

www.dacoromanica.ro

s, PLISCARIU

222

Aceasta se intamplA atunci cand o lege fonologid are


repercusiuni in morfologie Astfel bunhoarh legea fono-

loped a neaccentuat, cand nu e initial, se preface in d"


din apparo>apdr, casa>casd, carbonem>cdrbune etc , re-

petandu-se si in foarte numeroase cazuri ca ldtrat (din


latratum, fall de latrd<latrat), bdrbat (din barbatus, fata
de barbd<barba), sau legea fonologid t urmat de i lung
accentuat sau de i in elemente flexionare se preface in "
dm *attitio>ateit, subtais>subtire, repetandu-se si in toti
(din toti, fath de tot<totus), anti (fata de ant<canto),
au fost cauza eh, dm curat, denvatul cu sufixul -ie nu este

*curatie, ci curdtie, cu morfonemele ad 0 tt


Spre a intelege deci morfonemul, e necesard cunoasterea
gramaticei i stors ce.

Dad in conjugarea invdtinvetiinvatdinvdtdmsd


"Inv* avem alternanta intre ead, aceasta se explich
dupg urmtoarele legi fomologice
Duph labiale .

a) e, accentuat sau neaccentuat, rmane nealterat inainte de i din silaba urmAtoare : inveti, fett, pen, peripare,
fetiscand ,

b) e accentuat se metafonizeazh in ea, care (la Dacoromni) devme a, cand in silaba urmAtoare e un d sau a,
si redevine e inaintea unui e din silaba urmAtoare invatd, fatd, pard , sd Inv*, fete, pere ,
c) e, indiferent de accent, devine d, child in silaba urmhtoare e un o, u sau zero invdt, fdt , invdtdm, fdtdrdu
Dar dad, pentru gramatica istonch, in formele crtate,
a si d snt sunete evoluate din e, din punct de vedere static,

nu putem constata decat o alternanth intre e, a 0 d, fard


mci o cons-ninth pentru raportul etimologic Cu alte cuvinte, pentru cei ce nu mai aveau sh aleagh intre rostinle
coexistente invef 0 invdt, fet 0 fdt etc I), pentru genera1) "Exista difente stilun" de pronuntare, vanante gramaticale, cuvinte, intorstun de fraze, care samt interpretate, de o colectivitate de
snbiecte vorbitoare, ca apartmnd i potnvindu-se generatiet de bra/1m,

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI

223

rule care nu mai luau parte la prefacerea liii e in d (dup


labiala in pozitie tare"), raportul intre e i d Ia difentele
forme flexionare ale verbului invdta nu mai putea fi cel

evolutiv e se preface in d sau a, clupl cum ur-

meaza in silaba urmatoare un o, u, zero sau un d, a", ci

cel static e este motivat inainte de i

i e,

pe &and a est e m otiv at inamte de d i a, tar d inainte de alte vocale on zero in silaba urmatoare".
Daca, spre intelegerea unui morfonem e necesara, precunt
vazuram, metoda diacronica a cercetru, morfonologia intrd
in sistemul sincronac, care, dup definitia lui Jakobson

(Remarques 15) e un sistem existent la un moment dat


in constimta lmguistica a unei colectivitati de subiecte
vorbitoare i constituind o premis indispensabila a gramlui"

Forma cea mai caracteristica a proiectiunn dia-

cromei in sincrome, e atnbutia unei functiuni difente"


(ibid)
Morfonemul este adesea inversarea legii fonologice , uneors inversarea gresitd
Deoarece lui fatd (< featd < lat feta), ii corespunde

pluralul fete, s'a nscut, prm analogie", si de la Mei (din


lat facra.facies) un plural fete, dei in acest cuvant, etimologicete, nu avem un e ci un a, care ar fi trebuit sa
se phstreze I la plural (si de fapt se I pastra in cele mai
vechi texte) Tot astfel alternanta intre o i u din portpurtdm, porc-purcel, care corespunde legn fonologice, dupa
care o neaccentuat se preface in u (occido>ucid, leporem>

sepure, latro>latru), a putut produce si pe yor (alaturi


de literarul jur< juro) sau pe scol (in loc de *scut< excub(u)lo)

fata de jurare, sculare, dup anologia lin port (<porto)


si altele, dunpotriva, care sant considerate Ca apanajul tineretu, ca un

dermer en" al model Dar nu avem a face numai cu coexistenta, sensibil pentru subiectele vorbitoare, a particulantaplor de gram aparpnand mai multor generatu in viata, Cl ex:mt posibihtatea intrebuintarn
mai multor vanante in graiul acelemsi persoane' (Jakobson, Remarques,
15) Despre mai multe gramre' la acelasi individ, dupl persoana &arm
ne adres5,m, cf ,cele aratate in DR IV, 1376

www.dacoromanica.ro

224

S PUSCARIII

purtdre (<portare) Simtul ca o apartme silabei accentuate,


iar u celei neaccentuate, a produs, cnd accentul s'a mutat
din cauza sufmultn, dm pdcurd, denvatul pdcrnitci

Metaforna lui e in ea si pastrarea acestm ea la Dacoromni, fiind conditionate pe de o parte de accent si pe


de alt parte de a, a din silaba urmatoare, vedem cum,
pnntr'o inversare, inaintea unui i si e sau cand isi pierde
accentul, un ea ongmar devme e Dupa dedsddse, deo,
indesa avem Muntni, Muntnce (in loc de Munteani,
Munteance, precum se zicea mai de mult) sau deltqcdn,
grets, stegdr derivate din deal, greatd, steag
Uneori aceeap, forna apare ca rezultat a doud legs fonologice , din punct de vedere morfonologic o confundare a lor
era aproape inevatabild
Astfel bunaoara, daca dimmutivul de la bdiat este bdietl,

orientarea pentru morfonemul 24te" putea fi data de


cazuri ca tazlezi (in care a etimologic, pierzand accentul,
a devenrt d, iar acest d, ca once d dup palatale, s'a pref acut in e, cf. tdidni > tdaem) , dar ea putea fi data si de
cazuri ca zartd<libertat aertdm<libertamus (in care initialul ie se schimba in ta pnn metafonie, hind accentuat,
numai inamte de d al silabei urmatoare, si se pastreaza
de altfel).
Tot asa, forme de conjugare ca ldsdldsdm (dupl legea
fonologica . a neaccentuat devine d) au fost asemanate

cu invdtdinvdtdm (in care a i d provm din e dupa laMale) Urmarea a fost dialectalul sd lese, dupd sd invete
Caci adesea legea fonologacd, inctinte de a (gunge morfonem,

suferd reduceri sau amplificdri datorite interpretdrilor ultemare date de subiectele vorbitoare Prefacerea lin a in e,

motivata in cazul lui invete si explicabila, ca analogie,


la fete, din cauza labialei precedente, apare si in lese, fiindca
subiectul vorbitor, atnbuind-o pozitiei moi, a ektins al-

ternanta ae, pe care o cunostea dup labiale (fatdfete)


si dui:4 palatale (tartdterte), 0. asupra cazunlor cu alte
sunete precedente. In Dacoromania V 777 . a. am vorbit

pe larg despre interpretarea ulterioara, pe

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI

225

care au dat-o, in dialectul dacoroman, subiectele vorbitoare pozrtiei mm", ca factor cu influent asupra soartei
unor vocale dup5. 7, i care explic morfonemtil ed din
recerdcoare
Simtul etimologic, in specie simtul pentru raportul ce
exastd intre cuantul primitiv ps intre derivat, rdmdne mai
adesea viu in con0iinta subiectelor vorbitoare 0 in cazurile
cdnd nu legi fonologice, ci accidente generale, produc, in
tulpind sau in elementul derivativ, modificdri din cele mai
tulburdtoare

Astfel m et a t e z a nu impiedecA pe fdrtat s se simt5.


ca denvat din frate, pe logondd cum se pronunt prim

unele regium (de ex prin Bran), in loc de logodndsl


fie simtit ca fAcnd parte din aceeasi famine cu logodi
Bdrnet in loc de brdnet, e fixat, prin sensul lui, de brdu
si nu alunecl, din cauza formei, in familia lui bdrnd A15.tun de /locos, flocotind, flocotos, avem forma metatezat
flotocos, care se simte I ea ca un denvat din floc. Chiar
cnd atinge sufixul, metateza nu impiedeca analiza,
precum se vede din forma moldoveneasc cuptior, nascut prin metatezA din cuptoriu, in cdrtdluie in loc de
cdrtulze, sau in pugteitate (Letopisete I 196/34) in loc de
pustietate.

De asemenea simtul etimologic distinge raportul intre


denvat i pnmitiv si in cazuri de c on t a min a r 1.
Astfel coldtdci, n5.scut din incoldci+impleteci, se simte ca
un denvat din colac (Abia in forma metatezat i alterat'l
pun asimilare vocalica, incotoloci, legatura originar5. se
pierde i, e tim ol o gi a pop ul a r a 11 apropie mai de

grabb: de cotoc,' interpretandu-se ultenor I sensul ca a se


incoldcl ca un cototu") Tot astfel, iepurind iap sprinten

ca un iepure" (DR V 204), desteapt simultan imagmile


celor dou tulpini iapd i tepure La o analith gresita
duce etimologia popularl in gdtlej, considerat ca un derivat din glit (desi un sufix -lel nu exist in romneste),
pe cand de f apt cuvantuI s'a ndscut, prin metatez, din
15

Dacoromanm VI

www.dacoromanica.ro

226

*galtel,

S PUSCARIU

care e un derivat din slavul glata cu acelasi

sufix ca In gdtej, vdrtey, etc.

Chiar cand, in urma unei a n alize gresit e,

se

extrage o tulping scurtata, legatura cu cuvantul pnmitiv


ramane vie in constunta celor mai multe subiecte vorbitoare. Asa e cazul 1w gabutzt din galben modelat dupg
album (daca gdlbuzu nu e cumva un denvat vechm din
galb, pastrat in istrorom gabu < lat galbus)
Tot astfel grdbos (DR V 191) nu se simte ca un denvat
din grabd, cu care nu are nici o inrudire semantica, ci din
greaban, desi o tulpina gyeb nu e indreptatita, ci a rezultat
din grebeinos, considerat, printr'o analiza gresita, ca greb+
dnos (in loc de greabdn + os) i in numinle de vite de

felul 1w Virian bou fatat Vmeri", Vsnaze vaca. fdtata


Vineri", se smite legatura cu cuvantal primitiv, desi tulpilia

apare in forma scurtata vzr-

yin-, intocmai precum


Grigucd e un diminutiv din Grigore. Radicalul se simte in
cele mai =Ate forme hipoconstice de la mime proprii,
foarte scurtate
i

Cu acestea se pot asemana cazunle de haplologi e,


in care apare modificata forma sufixultu, ca in armurar
(aMtun de forma- intreaga armurdrar) planta care vindeca boala armurar e", arnidsdrit (in loc de *armdsdrdrzt), dreptate<*directatem in loc de *directztatem,

Nici cazunle de asimilare (acord) 91 disirni-

1 are (d if er entiar e) nu tulbura recunoasterea tulpinei Astfel acelasi cuvant logodnd, pe care 1-am intalmt

metatezat, apare pe alocuri I cu transformarea lui dn


in rn logornd, fr ca legatura lui cu logodi sa se piarda
din constnnta subiectelor vorbitoare, desi un sufix -nd
nu e productiv in romneste. Analiza in tulpina i sufix
nu este impiedecata in formele cu asimilare vocalica ca
arom musztic (alatun de inTqdtic), diminutiv din musat,
cu asimilare consonantica ca in vesteli (in loc de *vestezz,
din vested, ca asurzz din surd) sau in vechml impuczczune
(in loc de impuliczune din imputi) In diminutivul Gheorgacht (odinioara des intrebuintat), disimilat din georgaiii,,
1.

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI

227

se simte tulpina Gheorghe, iar in ustunotu, asimilat din


usturonu, tulpina ustura Uneori, fireste, tulbureinle produse de disimilri, pot da nastere la interpretdri gresite,
precum i s'a intamplat chiar unul filolog cu un simt etimologic atat de fin ca P. Papahagi, care vedea in rdscdcdra un denvat din ccica, dei vananta rciscrdcdra trek= s-1 fad s'a recunoasc legAtura lui etimologie cu
crac Cand efectul asimilni sau disimilru atinge sufixu/
insusi, atunci se pot naste niste vanante, pe care simItil
gramatical le claseaz totusi intre sufixele existente, Fart
sg, se impiedece mult de forma lor schimbat Astfel, pnn
asimilare vocalid s'a nscut vananta -emdnt (din -imeint)
in coperemcint (la Coresi regulat coperinuint) , din che/dim avem cele dou forme cu asimilare chefelui i chefului , in loc de rdzititoare se aude rdaitoare algtun de cdpitcinu c6p6tam", avem, la Aromani, cdpitinu i cdpituriu.
(Acesta din urm e i la baza dacoromanescului capcitui).

Asimilrile consonantice, cand ele ating sufixul, pot da


nastere chiar la unele pseudosufixe, pe care simtul gramatical le inprue de obiceiu intre sufixele compuse, precum brdcinar i cacdnar (in loc de *brdcirar i*cciceirar din.
brdczre i ceicare), pigintel (in loc de *putincel) i celelalte

cazuri pe care le-am artat in DR I 322-328. Sant chiar


limbi, ca cele turce, in care asimilarea devine un pnncipra (sinharmonia") al sistemului derivativ.
Cazul opus disirmlAni complete, p r op a g a r e a, a putut
-produce 1 ea 'forme noud de sufixe, care sant clasate ca

vanante ale celor existente Astfel propagarea nazalei


din tulpinl in surix apare in junincd, apoi in basmangiu
(care d nastere la bozangzu etc) i in scdunenciu (care
d nastere la tdurenciu etc ) Cf DR IV 717-719
Regularitatea cu care apare Urt morfonen e mare , uneori
altar mai mare deceit regularztatea pe care o observdm in
fonologze

Astfel franc bonne a fost imprumutat subt forma


bond, dar franc baronne are la noi forma baroand, dci
15*

www.dacoromanica.ro

S PIISCARIII

228

legatura lui cu masculmul baron a produs morfonemul

ooa, dupa analogia lui domndoamnd L a altor parechi


de cuvinte de acest fel. Pierderea accentuhn in derivate,
mai ales in denvatele cu mai multe silabe, produce mai
adesea o schimbare a lui a in ei, cleat lipsa accentului
in cuvinte imprumutate basmdbsindluld, geamandan
gemanddmq, dascdlddscdlesc, ddscdlime etc (cf Philippide, Principu 18 i DR II 53) Tot astfel ta s pastreaz
in pozitie atona in cercun mai largi (i in limba literarl)
in zatac cleat in denvatul tetdcel Precum vom vedea ins
mai tarziu, avem cazun destul de numeroase in care asemenea morfoneme nu se ivesc

Exista clnar o tendinta pronuntata. in sistemul morfologic al hmbei romne, de a da preferinO, in lormele
flexionare i in derivate, tulpinei alterate" In limba franceza, bunaoarl, foarte adesea singularul nu se mai deosebete, in rostire, de plural, mci pnn plusul unei terminatiuni, mci pnn modificari in tulping (un pere, deux peres)

i tot astfel, la cele mai multe verbe, avem aceeai rostire pentru persoanele I, 2, 3 i 6 (ye marche, tu marches,

ii marche, ils marchent , ye marchais, tu marchais, ii marchait, ils marchatent), deosebirea hind doar in pronumele
personal premergator Dacal se face deosebire, aceasta privete mai ales partea accesone a cuvantului, dezmenta (marchons, marcha, marchant, etc , chiar I atmons, alma, aimant,

in locul mai vechmlui amons etc ). Numai foarte rar diferentuarea intre difentele forme morfologice se face pnn
schimbarea vocalei radicale (ye latsye fis) sau 1. prim
schimbarea aceasta (ye peuxje pusye pouvais ; ye meurs

nous mourons), ca in limba germana (trinken traitken


trdnken gewinne gewann
gewonnen) Cand, in frau,

tuzete, difentele forme flexionare se deosebesc I pnn


modifican ale tulpinei, avem a face cu cazun.neregulate"
de declinan sau conjugri, care nu sc pot subsuma uor
in categoni. Astfel in pluralul multor verbe, apare o
consonanta, care lipsete (in rostire) in singularul prezentului indicativ i care este la unele t (ye sorsnous sor-

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

229

1-ons, la altele m (le dorsnous dor-m-ons) la altele z (ye

disnous di-s-ons), etc , fail ca s se poata fixa categorii cu morfoneme distincte


La noi, dimpotriva, trebuinta de a distinge singularul de
plural sau o persoanl de alta e atat de mare, incat, cand
avem libertatea alegern, de cele mai multe ori nu ne multumim cu plusul unei terminatiuni, ci prefenm formele care
prezintif cele mat multe moyfoneme Astfel se explica de ce
dezmenta -i,, care ataca nu numai velarele, ci si dentalele
s'i, regional, si labialele precedente, a putut fi imprumutata de la conjugarea IV si generalizata la celelalte (lauzi,
scoti etc ca auza), de ce pluralele in -I s'au generalizat la
4ieclinarea III (cf Une survivance du latin archaique in
Mlanges Thomas, p 362-365) trecand apoi si la declinarea I (deci glandes a devenit mai intam * glandis > ghinzi ,

iar acest plural de la smgularul ghinde s'a generalizat si


asupra singularului ghindd Cf Convorbin Literare XXXIX

62) Tot asa se explica, mai ales, de ce schimbarea lui a


in d din plurale ca eiri s'a generahzat si asupra celorlalte
substantive femimme . s'a zis parft, cad acest plural nu
se deosebeste de singularul parte numai pnn ternunatie,
ci sl prin alterarea lin a in d si a lin t in t Pluralele IV
(cu morfonemele oao i tf) i. strdzi (cu morfonemele

ad i dz) vor iesi cu timpul invingatoare asupra pluralelor roate i strade Tendinta aceasta de a marca sl pnn
schnnban de sunete in tulpin difentele forme flexionare,
a proclus exageran ca : ciasoarnice (plural de la ciasornic)
alatun de normalul ciasornice; frdfdni insa tdtdni (caci
de obicem omul are un singur tatd, dar mai multi fraft) ,
regidnal si pieptim (i. la Aromni kapfdli), plural de la
pieptine
liatrd

la Aromani i. &fin pietre", pluralul de la

Acelasi lucru se poate observa si in denvatiune, unde

morfonemul ad il intalnun bunaoara in derivate ca


Sdcdrea, Cdlddrea, despre care am vorbit mai pe larg in
Zur Rekonstuktion des Urrumanischen, p. 31. Prefennta
pentru tulpinele alterate se observa sl la derivatele de-

www.dacoromanica.ro

230

S PIISCARIU

verbale, unde cateva verbe cu t,f si dk la sfamtul tulpinei au


atras dupA sine generalizarea tulpinelor in t si 2 la gerundm,

adjective si abstracte verbale de felul lui scottind, arator,


rdaturd, chiar si crezare, vdnzare. Inta lnim si exagerlri"
de felul lui boupr plur. bouori, zeduor plur tezion,

cu care m'am ocupat in Homenaje a Menendez Pidal"


III 265 (Derivarea cu sufixe de la tulpina pluralicd). In
acest din urmA studiu aidtam ca, dupd modele strvechi
ca omen-esc, cdpdt-diu, gel-ar, frigur-os, etc , s'a putut
incetteni uzul de a forma in romaneste derivate de la
tulpina pluralulm, precum carp cel care joacA c A r

dintar instrument de strambat dint i i", ingeindurat

plm de gandur i", ndzuros care face nazur 1",

etc 1) Tot acolo am ardtat insa, cA dacA avem atat de

des, in derivate, tulpina alteratd", aceasta nu se datoreste totdeauna derivArn de la plural, ci mai adesea
analogiei : duiclente (in loc de *dutosenie) s'a orientat
dupd sinonimul dutope , verzuzu (in loc de liverdutu) dupa
sinommul verziu , bdieta I. opusul &Wpm (alaturi de
bdietan) dupA bdietel, etc 2) Tot astfel, dacA prin pArtile, Sibmilui se zice petat in loc de pdtat i, prm alte pArti,

a /qui in loc de Mui, iar, prin Moldova, mesutd In loc


de mdsutd, aparitia cu totul neregulatA a lui e se datoreste, in cazurile dintai, pluralului (cAci sensul e cu
2) Coliat si

collos cu c olt 1 (=dint:0 man sau multi" st

al5.-

tun de colfurat sau coguroscu colt uri (= ungluun) man sau


multe"

2) Ca dovad el e asa, am citat acolo (p 266) cazul lui gramdjuie,


care nu poate fi denvat din pluralul grdmezi, ci s'a onentat dup
sinommul grilmajoard, in care y e normal Alte exemple doveditoare
sfint urmtoarele
De la sliiknd e derivat dimmutivul slabzufel
(DR V 222,324) , de la pyriyind am aunt de repetate on, in Bran,
dimmutivul pnlyzug , dimmitivul de la sunzan e (la Sadoveanu() sumihe)c
De sigur el, inamte de ivirea acestor derivate meregulate, au mutat
formele sleibzooard, yardman-I', si $umclior, cu dispantra normall a lui n
inaintea sufixuliu -tor (ca in beitrazoi, runzezor), numai mai tarzin
poate dup5, analogia unor cuvinte ca seibzoard = sdbzuld sau =vol. =

wry, s'a produs substrtuirea de subs

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

231

p et e multe" i a da f e t e"), iar in cazul din urma


sinonimului Inesicd sau mesiki

Adaogandu-se, precum am aratat In art.colul citat, la


aceste cazuri de denvare de la tulpina p:uralului i de
onentare dupa sinonime (sau opuse) cu tulpma alterata,
cazun ca vinekald, Fldmnzild, raportate in mod eronat
la adjectivele vdndt i fldnand (in loc sa fie raportate la
verbele vineti i fleitneinzi), s'au putut extinde tulpinele

cu consonant alterata I asupra unor derivate de felul


lui Apolzean locuitor din Apold", Bdnetkan, sau proasptul regdkan, cu z i f in loc de d i t (caci inainte de
sufixul -ean, de ongme slava, dentala ar trebui s rmana
nealteratl, ca in Abrudean etc ) Cred ea' analogia care
a produs pe f in aceste cuvinte trebue cantata in

derivate de felul lin Urldkan locuitor dm Ur lat 1".

Pentruca asemenea analogie indepartata sa se poata insa


produce, trebuia sa existe in limba o pronuntata prefennta pentru morfonem i pentru tulpinele mai pregnante
Ca de fapt exista o asemenea tendinta generala de
a alege tulpina alterat, o vedem la cioareci, care e un

plur ale t ant u m, si de la care avern totusi derivatele ciorecuta, ciorecap, ciorecat, incioreca Precurn avem

k in porcar, care insemneaza pazitor de pore 1", tot


astfel putem avea k in ciorecat, care insemneaza imbracat

cu cioarec i" Punctul de plecare e a se cauta in derivate vechi, de pe timpul cand c inainte de e i i nu devetuse africata, deci in derivate de felul lui irnp4ca fata
de pace, pureca fata de purece, dulcoare fata d.e dulce 5i
dulceatd, pescar fata de pe#e etc i in multele metaplasme
de felul lui purece=purec, berbece=berbec etc Din momentul cand existau atatea modele, morfonemul' k-5 a
putut s se repete i in denvate mai noua, fie ca s'a ales
vanante cu 6 (e 0), ca in dulceag, impdclui, sdngios, sau

mai des, vananta cu k, g, sk, ca in cincar cal de cinci


am", berbecar pastor de berbec 1", forleca a tath cu

foarfecile", pdntecare boala de pantece", pescni


a prinde pest e", cinzeacd masura de cinzeci de

www.dacoromanica.ro

8 PIISCARIU

232

grame", chiar 1. prc4car, denvat din pravie, al cArui 0


nu se reduce la un sc mai vechru, i. prepeltcar (in loc de
prepelicer), denvat din prefiehtd A admite ca Tikin (Dig.
Yom.-germ. s v ), din cauza lui k de la sfaritul tulpmei,
cA cincar e un denvat vecbiu, mi se pare greit Pentru
simtul limbei noastre, tulpina cu k este mai pregnantr
deat cea cu 4', i de aceea iese biruitoare in derivate de
felul ku cearcdn, floacdn, leagdn, mesteacdn, tragdn; strigdt, treacdt, gdgdt gagait" (cu care m'am ocupat in DR.III
397) ; de aceea, inc din vremuri strAvechi, facto devme
*i!rico, termmatia -ando i sufixele -atorius i -atura se

extmd i asupra verbelor de conj IIIII (mai intAm,


probabil, in teiceind, mergdnd, fdcdtor, alergdturd etc ) , de
aceea variantele -an, -ald i -ascd ale sufixelor -ean, -eald

i -eascd, indreptatite, din punct de vedere al fonologiei,


numai dupA YY 1. labiale (regional 1. dup s, z, t

i. 3,

j)

apar I dup5. velare Nddldcan locuitor din NAdlac",


incurcald, brdncd gdscascd etc. , de aceea, in sfArit, cAnd
o alegere intre sufixele -anie 1. -enie este posibil, se leaga
sufixul -ante de prefenntA de vananta cu velarl a tulpinei :
preldcanie, petrecanie, spdldcanie, rdtdcanie

Nu este, cred, de prisos, sl ne opnm un moment spre

a ne da seamd de un lucru, care nu este lipsit de interes. Am spus mai nainte &A din Pon i familia acestui

cuvAnt se extrage o tulpinA PORK cu v a r i an t ele


, iar la cioareci i familia acestui cuvAnt am considerat ca tulpinA CIO(A)REC, i ca v ariant A CIO(A)REC, fundcA acest cuvant e un plurale
tantum Dar sAntem noi _oare indreptAtiti s5. zicem c5.

PORC, PURC, etc

dintre PORC, PORC, PURC, etc., tulpma e tocmai PORK,

adecA cea extras5. din forma nominativului singular a


cuvAntului radical i nu PORC, adecl tulpina extras5.
din plural, cAnd acest cuvant e intrebuintat tot atat de
des la plural ca .1 la singular ? N'am putea spune cu aceIasi drept CA tulpina e PORC, sau PURC, i. cl PORK

e o variantl ? Cu alte cuvinte, forma pluralultn (porci)

www.dacoromanica.ro

ILOEFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

233

sau a diminutivultu (purcel) nu are aceeasi valoare linguistica ca si forma asezata de dictionar in titlu sau de
gramatica la locul intam din paradigma P
Cred cA nu, cel putin in mod normal. Insusi faptul
cA in dictionar si in gramaticA cuvantul a fost inregistrat in forma nominativului singular nu poate fi numai
intamplator. Cel dintaiu lexicograf sau gramatic care a
dat preferinta acestei forme, a fAcut-o funded. asa i s'a
parut firesc, iar lexicografii si gramaticn urmatori 1-au
imitat, fiindca mmAnui nu i-a trecut prin gand cA alt
forma morfologica a cuvantultn ar putea-o inlocui. Cazul
subiect si singularul in afara de pluralia tantum, fireste sant cele ce rsar in mod normal in mintea vorbitorului si din ele extragem, nu numai in filologie, ci si
in gramatica nescrisa, tulpina-tip
La verbe, forma care se iveste mai intaiu in minte,
este persoana i singular din prezentul indicativului, pe
care o intalmm la locul prim in paradigmele de conjugate
si o intalnim si. in titlu in dictionarele latine si grecesti Ten-

dinta egocentrica si interesul pentru actuahtate, face ca


notiunea verbal, cand nu este precizata mai de aproape,
sA rAsara in primul plan al atentiei in forma eu" si acum" ,

infinitivul, asa cum il gasim in dictionarele celor mai


multe limbi moderne, e o inovatie lexicograficA, presu-

punand un proces de abstractie mai complicat Deci,


intocmai precum din nommativul singular extragem tulpina-tip PORC, tot astfel din persoana i a singularului
prezentului indicativ extragem tulpina PORT (cu v a-

riant ele PORT, POART, PURT)


CA de fapt este asa, o vedem din felul cum se produc
analogiile Legea fonologick dupg care din accentuat se

preface in din inaintea unui e din silabe urmatoare",


apare in maine, Caine, pdine Cazurile sant prea putine
pentru ca din ea s se stabileasca un morfonem Tulpina

extrasa din nominativul singular al

celor dotiA
substantive din urni, se generalizeazA si asupra derivatelor

cdinos, pdinufd, etc. Dimpotrivk tulpina nominativu-

www.dacoromanica.ro

234

S PIM ABM

lui bdtrein, Romdn, steiptin i a persoanei 1 din singularul

prezentului mdicativ rdmdn apare, prin analogic, 1 in


vocativele Romdne, stapdne, in femminul plural bdtrdne *1
in persoana 3 reimdne (dei se Osesc i urme de I'd/mime).
Cazuri ca vdrs in loc de viers < lat verso, la's in loc de
las (dm ldsdm, ldsare) sau rugei (in loc de *roagd), denvat

post verbal din ruga, sant cu mult mai rare sau Lu molt
mai putin rspandite decat sedem, tinut, piertnd, lduddm, etc (in loc de *sedem, *ttnut, *perand, *ldddm).

In cele precedente am avut ocazia s vedem cat de


actw i. de desvoltat este, la subiectele vorbitoare, simtul
gramatical, care diriguete morfonemul 1) Dacd avem insd
atatea exemple despre siguranta i promptitudinea cu
care lucreazd acest simt, nu e mai putin adevArat c avem
3. exemple, care denot contranul Acestea nu pot fi ne-

glij ate, ci meritA, din potriv5 o exammare cu cea mai


vie curiozitate tnntifica
Intr'adevdr, azi, cand conceptnle noastre despre lunb
se deosebesc in atatea pnvmte de ale innaintailor notri,

exceptnle" nu mai sant pentru noi un element tulburtor, menit sa zdruncme credmta in regulantatea matematic a legilor" Pentru neogramatici, exceptia trebuia eliminatg printeo explicare, .1 nu mai interesa
dm momentul ce era explicat Cand nu izbutea sa lmureascA cazul refractar, linguistul nu admitea totui
existenta exceptiei, ci numai imperfectia mijloacelor de
investigatie J. a cunotintelor celor ce studiaz limba.
1) Exemple s'ar putea aduce sl din alte limbi, in care morfonemul ia
infAtiOn cu totul deosebite de cel romnesc Ramo:nand pe teren romame,
volu cita numai cazul sunetelor initiale ale unor cuvinte, schnnbate prin
foneticl santactica Astfel e z, care, adi.ogat la inceputul unul cuvant, ser-

veste in frantuzeste, in anumate imprejur5n, la formarea pluralulm, de


ex un homme (rostit om) deux hommes (rostit zom) , sau dublarea
consonantea nntiale, in Itaha, in cazul proportional, de ex Roma a
rroma ; sau sononzarea si spirantizarea afonicei matiale in unele dialecte
din Sardinia , casu su yasu, lazzu su crazzu etc.

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI

235

AstAzi, cand stim ca limba nu este in gall de noi, et in


noi, cand subiectul vorbitor nu mai e considerat ca un
transmitator pasiv, ca un fel de instrument inconstient
al gramlui traditional, ci ca un generator al lui, care infra'
cu toat personalitatea sa, marcanta sau lipsita de onginalitate, in desvoltarea limbei, astazi cazunle refractare
ni se par ceva normal si deci ne mtereseaz A in cel mai
mare grad, cAci ele ne dau putinta sa cunoastem masura
in care colectivitatea reactioneaza fatA de inovatiile individuale Azi mai stim, ca, precum existA oamem cu talent
pentru desemn, pentru declamatie, on pentru matematici,
tot astfel exista I oameni cu talent pentru limb A
Urmele pe care acesti creaton de valon nouA le lasA in

graiul traditional sant mai insemnate decat contributia


celorlalti, mai multi, dar cu mai putin spirit inventiv sau
lipsiti de aptitudini de buni gospodari fata cu materialul
linguistic mostemt. Intre acesti multi se gasesc, ca in
viata de toate zilele, elemente supuse ordinei sociale,

alA-

turi de spirite fara simt traditionalist si de fin rdzvratite : si socialise es que soient les formes de
notre vie psychique, l'i ndividuel ne peut are ramene au social" (S Kacevski, in Mlanges I 88) Pre-

cum exista. oarnem care n'au ureche" pentru muzicA,


tot astfel sant indivizi cArora le lipseste simtul pentru
raportunle constante intre elementele lingmstice Dar, spre

deosebire de muzicA, unde cantarea falsA" va fi totdeauna remarcatA ca ceva suparator, i dem nu se poate
incetateni, in vorbire ne obicinmm usor cu o forma gresita" Ajunge ca cel ce o pune in circulatie sa alba prestigiul necesar, pentruca ea sA fie imitatA, primita, transmisd i chiar generalizata
A'stfel ffind lucrurile, de mirare nu este ca avem neregularitAti, ci inexplicabil ar fi dace.' ele n'ar exista. Nu
trebue mai ales mtat un lucru . flu toti oamenii dispun

de acelasi material linguistic, incat regulele" pe care


le extrage fiecare din noi sant intemeiate pe exemple difente i une-ori capabile de a fi interpretate in diferite

www.dacoromanica.ro

230

S PUSCARIU

feluri E adevdrat ca spre a ajunge la aceeasi conceptie


asupra stilului roman sau gotic nu este necesar s5, fi vzut
aceleas'i monumente arhitectonice, dar nu-i mai putin adevArat c5, conceptia ce si-o face fiecare din noi despre un

stil difer in amanunte de conceptia altora.


Inainte de toate, nu once alternare de sunete in difentele forme sau in familia until cuvant alunge sd fie observatd de sulnectele vorintoare Astfel, schimbul intre ii i

J in pdduche (<peduculus) fata de peiducel (<*peducellus)

ne mai intalnindu-se in alte exemple, n'a fost remarcat,


desi inrudirea celor doul cuvinte e evidenta pentru once
Roman. Dar chiar and numArul cuvintelor supuse unei
legi fonologice este destul de mare, nu urmeazg ca morfonemul s se iveasc5, totdeauna. Acesta e bun5.oar
cazul lui au care s'a schimbat in a (d) inainte de accent
(cf DR IV 706). In loc ca formele cu au i a (d) sa fie
repartizate in morfologie si derivatiune dup legea fonologica, in loc ca s' avem deci laud *lddare *desfaue
(*distabico)desIdcare i cautcdtare, avem, sau generalizarea formei nzotonice ldudare, aura", tdurenciu, sau
a celei accentuate pe terminatie des/dc (cu toat omonimia cu disfacio), sau bifurcarea , caut cdutare alaturi de cat cdtare
Intocmai precum cuvintele noti, cand intr in hmbd,
une-on sant imediat asimilate cuvintelor vecln, iar alte-ori
se simt ca streme si nu izbutesc s se incelaiteneasc timp
indelungat, tot astfel imprumuturile, mat ales neologismele,
p cdteva creattuni spontane, sdnt adesea refractare morfo-

nemului Lipsa morfonemului este, pana la un oarecare


grad, stigmatul intrusului in limb
Am citat mai inamte cazul lin baroand, neologism, care
are morfonemul ooa , s'ar putea cita si altele, de origine
recentl de tot, ca claxon sau combinezon, cu pluralele
claxoane, combinezoane Al6turi de ele existA ins altele,
care n'ar suna bine" dacl 11 s'ar aplica acest morfonem,
de ex cazond (femin. de la cazon), sau forme verbale ca
adoptd, aprobd, transportd (in Ardeal adoaptd, aproabd,

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL sr ECONOMIA L1MBEI

237

transpoartd), alaturi de invoacd, provoaca etc. Mai interesant este el 0 femminul de la fost, des1 cuvant strAvechiu, este (nu numai foastd), ci 0 testa, i el, de la verbul vechi desvolt, persoana 3 e dezvoltd alAturi de desvoaltd
Explicarea ar putea fi urmAtoarea fest (in legAturA cu un

substantiv), traducnd pe lat. ex" sau pe franc ancien",


e to notiune nouA si nepopular la noi, incat expresii ea
fost ministru", decalcate dupl ancien ministre", se pot
asemAna cu neologismele Aceasta ar explica de ce se zice,
fArA morfonem, testa prezidentA a societapii Crucea rosie".
Tot ca neologism simt unii pe a desvolta, cad tAranul nu
zice cA un copil e b ne desvoltat. Raman totusi cunoscutele
cazun : cote alAturi de coate (pluralul de la cot), roibd altun de reatba (femininul de la roil)) s a , pentru care nu
ajunge aceastd explicare

Tot astfel, morfonemul ss il Os= 0 la neologisme


de felul lui cactusi (pluralul lui cactus), ortodocp (pluralul
din ortodox) Dad. la Coresi intalnim Inca pluralul evanghelish in loc de evanghelisti, cum zicem astzi, cauza
este el el se mai simtea ca vorbg. streinA. De ce insA pluralul hu trist, cuvant vechru si popular, este, in Paha de la
OrAstie (163/4 ed Rogues), tristi, nu trish , de ce pluralul
de la Sas este, prin Brasov, Sasi (nu Sap) , de ce pluralul
de la casd nu-i numai case 0 cdp, ci, in unele regium, cdsi ?

AlAtun de ldhme, indlhme, preohme, cruzime, cu alterarea regulatA a dentalelor inamtea lui i lung si accentuat din sufixul -men, avem destine, grdstme, grostme,
ingustzme, mai rar yosime 0 tottme, precum si surdime
alAtun de surzinte. Pe vremun, cnd mi se pArea c o explicare, chiar cnd ii lipseste puterea de a convmge, e
preferabila lipsei ondrei explicari, credeam ea neregularitatea" din grosime se datoreste faptului cA odinioara

am avut 0 noi, ea Italienii, denvatul *grosume, 0 ea numai mai farzni sufixul -ume a fost inlocuit prin -line (care
s'a substituit la noi si lui -ame), fdr ca tulpina sA se schimbe.

Dar asemenea neregularitAti nu se ivesc numai la denvatele in -tine, ci, desi mai rar, le intalnim si la derivatele

www.dacoromanica.ro

238

S PIISCARICI

cu, alte sufixe, de ex arganhu alaturi de arginfzu (ca innetiu etc ), pdrintesc alaturi de pdrinfesc (ca preotesc, frdOSC etc ), sdgetea, alatun de sdge;ea a

In unele cazuri putem intrezari cauza care impiedec


sa apard morfonemul. Astfel ea ar putea fi omoni in i a
in cazuri ca fehe (alaturi de avutte, barbdfie, belie, blitstdmdcie, bogdtie, curdfie, lumindfie, preofte, sfinpe etc ), caci
*Mie ar putea fi considerat ca un denvat de la Md. (Totui,
in cursul acestei lucrari am cunoscut exemple ca biirnef

sax cdrpard, la care omonmua nu-i suparatoare)


Daca alAturi de coyocel, petecel; porcesc, drdcesc; cahcie,
mortcie , addname, sdrdcime , brqhme, bro#et etc , cu mor-

fonetnul k (so e (#), avem derivatele furchqd, milciuchild, nuc1it0 , broschitd, ploschig cauza e, probabil, un
fel de disimilare prohibitivk spre a evith urmarea e-c in
doua silabe invecinate (*nucqd etc ), suparatoare pentru
Roman.

Dar asemenea explican nu trebue fortate, precum se


poate vedea din urmatorul caz . Alaturi de coccuptor,
porcpurcel avem copturd 0 pordirie, alaturi de dialectalul purcar i murar (cf. i. numele propril Purcariu 1.
Murdrozu) avem pe literarul porcar i morar, deci o inconsecventa patenta in aplicarea morfonemului ou (care a
produs totusi i analogii ca y or , scol, pdcornig citate mai sus)

Unii admit ca formele cu o sant mai noua, deci nascute

intr'un timp cand legea fonologica a lui. o neaccentuat

devenit u" nu mai era in aqiune". In potriva acestei


paren, care caut exphcarea in c r on ol ogi e, se pot
cit a. insa cazuri ca amorOsc, cornut, dogar, infloresc, mortdcind, porcdre4d, intortochia, carora le corespund i. in

latinete denvatele atestate sau pe care santem indreptatiti sa le presupunem straveclu . *am-mortio, cornutus,
dogartus, floresco, morticina, porcaricia, *intortuculare.

Imaginiabil ar fi I. aceea ca formele cu o sa reprezinte


o desvoltare mai evoluata a formelor mai vechi, cu u, de
oarece dialectele de obiceiu mai conservative pastreaza
mai multe forme cu u (amurti, durmi, influri, murar,, purcar,
purcdreald etc.) .5i deoare ce unele forme, pe care azi le to-

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA L1MBEI

239

stim cu o, se gasesc de fapt in textele vechi cu u, iar


trecerea lui u proton in o e dovedita prm exemple ca rumdn>romein1), cupen >copen , cupnnde> (regional) coprtnde,

un om >(pe alocuri) on om etc Daca pentru unele cuvinte,


ca ingrupa, durnitta,uspdta, atestate in veacurile trecute,
aceasta explicare e admisibila, ea nu se potriveste pentru
multimea altor cazuri

Nici explicarea geograf ic 51 nu e probabila,

caci

n'avem mci un mdiciu serios sd credem ca oscilarea intre


formele cu o i u s'ar reduce la dou rostri diferite reponale, care s'ar fi intlnit in limba hterard.
Mai de graba s'ar putea admite o divergenta de naura

social 5:, caci une-ori putem face observarea c formele cu u se intalnesc mai des la clasele sociale inferioare,

iar cele cu o la carturan si in limba hterara Aceeasi observare se poate face cu morfonemul a ci in derivate
de felul cdsteintu (literar castantu) etc si mai ales cu morfonemul e-d i ea-a in war g-mer gt , vorbeisc , tocmald etc , carac-

teristice pentru graml 1'AI-5:nese din multe regiuni Se pare


chiar dar aceasta chestiune ar trebui urn-Ian-Ca cu aten,

tiune intr'un studiu mai amammtit

ea sinqul gramaheal se mantlestd la omul incult mat ales printr'o aplicare


riguroasd p o generalizare a morlonemulut, pe cdnd la omul
cult mar ales prznfro treburntd de analtzd prectsd yr printr'o
tendintd de stmetrie in intertorul categontlor gramaticale
Cu alte cuvinte Taranul moldovean si ardelean rostesc
vorbdsc (dar vorbeVt), tocmald (dar tocmele) fiindea zie si
vdd (dar vezt), meir (dar mere), iar cdrturarul zice vorbesc,
tocmeald fiindca zice si gdtesc, gonesc, intineresc etc , gdteald, incettneald, etc
Ar fi ins gresit sa generalizam aceasta observare, caci
este sigur ca si necarturarul are un simt desvoltat pentru
simetria gramaticala si pentru schematizarea morfemului.
Astfel vedem cum legea fonologicd, de data relativ re9 Forma cu o apare hi Paha de la Or15.be, uncle maa avem i conoscu
gi domnezeu alkun de dumnezeu

www.dacoromanica.ro

240

S PUSCARIII

cent, dup5. care un a accentuat se schitnlA in e dac


e precedat de i i urmat de pozitie moale" nu se intinde
asupra tuturor formelor flexionare Se zice burutene (pluralul de la burmand), Stotene (vocativul de la Stotan), i
tot astfel bdteti i bdiete (pluralul i vocativul de la bdtat)
sau muzetz, fundc5, mci bdtat, ma mutett nu se mai sant
ca participii Cand ins de la verbul muia i de la bdta (----scalda) se formeaz participiul-adjectiv mutat i bdiat,
aceste forme mentin i la plural pe a neschimbat, incat
se zice doi beitefi imbitafi sau dot mutett mutaft Simtul
ca, la conjugarea in -are, participrul are terminatia -at,
-aid, -41, -ate (leiudat, ldudatd, 1duda0, ldudate) a oprrt
prefacerea lui a in e. Tot tendinta de a schematiza morf emul produce nesiguranta noastr in forma ca ingenuchtare sau ingenuchere, studtind sau studtdnd, etc.
In sfarit, pstrarea lin o se mai explica I. prin con-

tunta legaturii etimologiceintrederivatiradical

Cu alte cuvinte, dac in porumbac,domntfd, domnisor, florar,


bocdncar, clonlar, colocar, covngar, lopdtar, porumbar, rotar,
scollar, screinctobar, opdrlar, orecar, florana, yotana, cu,
mope, cdleitorte (i toate cele in -tone), aprozte, boterte,

bogdpe, domme, hofte, tobdgte, pope, preotie, prostie, cumope (i toate cele in -ope), ldcomie, mojicte, votne, neghtobie, nerozte, obrdzructe, voinicte, slobozte, covdcte, mtloci:hue, milocdnime, rdcoros, rosurd etc s'a pastrat o, este,
pentrucl legatura lor etimologic cu porumb, domn etc

a fost, in momentul derivArn, mai treaz cleat la cei ce


au derivat (din alboare, cos, moiu, putoare,roz, sord,trupor,
urdoare, domnte) pe albunu, cusuturd, muteturd, puturos,
rugdciune, suratd, truhurel, urduros, dumniata Dar o aseme-

nea explicare nu este cleat o amanare a explicArii, cad ea


deschide imediat alt intrebare : de ce adec5 une-ori, sau
la anumite persoane, simtul etimologic este mai viu decat
cel gramatical ?
Pang, s5; putem faspunde la asemenea chestruni, r5mane

totui observatia vrednica de retinut, c simtul nostru


gramatical poate actiona 1. in alta directie cleat a mor-

www.dacoromanica.ro

MORFONENIUL $1 ECONOMIA LIMBEI

241

fonemului si ca el poate fi innlbusit de sin-4.111 etimologic

Mai mult cleat atat, este sigur ca. une-ori morfonemul


nu apare, fundca simhtl grantattcal nu este totdeauna treaz
in momental cram unut cuvdnt denvat Astfel, consecyenta ar cere ca mversarea legu fonologice cu privire la

metafonia lui o accentuat inainte de e, a, d a silabei ur-

matoare (si numai inamte de aceste vocale) sa produd, morfonemul oao, deci sa avem groznic (nu groaznic)
ca denvat din groazd (precum avem modrei-mordr, modrtemorN) 1 socro (nu soacro) ca vocativ de la soacrd. Cel ce

a creat intaia oara diminutivu bdietcq, avea in minte,


simultan, pe bdtetel 1. sufixul -as1), Meat s'a putut face

substituirea lui -eltnai in umbra in memoria lui in acel


moment
prin -cq, fara ca, in acela0 timp, sa se faea.

i. dezmorf onemiz area tulpinei Aceeasi relaxare


a simtului gramatical, o intalnim in formele citate mai
sus

petat, fehti, mestqd

In afara de asemenea relaxari intermitente ale simtului


gramatical, putem observa une-ori ca, de la o vreme oarecare

poate inceta la subiectele vorbitoare conOttnca pentru raportul constant ce existd intre elementele alcdtuttoare ale
unui morfonem. Precum o lege fonologica este marginita
in timp, tot astfel se poate observa si o marginire in timp
a unor morfoneme.
Astfel, alaturi de derivate de felul lid bdtrdior, cuvios,
gdlbtor, rumetor (de la bdtrdn, cum, galben, rumen),
eurente in graiul comun, avem altele ca tettior, mdrgioard,
yogortoard, pdlttor, sprintetor, trehor, care nu se intrebu1) Zic sufixul -ag", nu dens-ate cu sufixul -a,s", pentrucg depnnderea noastra de abstractie a unor elemente morfologice este atat de
mare, incat aceste mstrumente gramaticale" existd in mmtea noastra,
nu numal ca mste complexe de sunete, ci avnd sl posibihtatea s5.
-evoce o idee, deci cu un continut desi numai vagsemantic intr'un
articol publicat de curfind in Curentul" era vorba de nusticism,
logicism sio alte -zsme", in unele parti ale Rolm se poate intrebuinta sufixul pejorativ -ucczo ca vorbri independentl, cu functiune adjectivaM

.ss cu sensul de rau, prost", dem tempo ucczo sau questo vino 6
proprio uccto (cf Finamore, Vocabolarzo dell'uso abruzzese p

zo)

16

Dacoromanta VI

www.dacoromanica.ro

242

ETIMOLOGII

inteaza decat regional 0 rar, cdci cei mai multi dintie noi,
de0 le snnti'm legAtura cu teftin, margne, rogoind, palten,
sprinten, tretin, prefenm alte diminutive, in care n de la
sfamtul tulpinei sA iasA in evident Stadml final, adecd
denvate ca pristentor, sprintenior, sdrcinioard, care denot

dispantia simtului pentru morfonemul ni, a fost ajuns


0 el in unele regmni
Alt exemplu e cel al morfonemului t (d) e. (g) it(z) J(e)
nscut din legea fonologic care preface pe t (c1) i. c (g) in

6 (g) inainte de 16 0 pi Dei aceast lege fonologicA da-

teazg din cele mai vechi timpuri, totu0 numArul mare


de exemple ca herbIncior, cdruncior, netejor, repejor, rotumor, etc. au produs derivate de felul lui cununcior din mai
noul cuminte, sau grarndjoard, oglinjoard etc. din cuvinte
de ongine slavA Cand, in secolul trecut, s'a format din
aprinde, dup modelul germanului Zundholzchen, in Tran-

silvama, numele pentru chibrit", acest derivat a primit


forma aprinpare 1).
Tot dupd legea fonologicA ammtitg, se explic5. mustdcioard i. mustdczos, corespunzand unor *mustaciola, *mustaciosus, derivate din lat mustacia Aceste denvate, fnnd
raportate la must4d, s'a nAscut, inaintea sufixelor -,tolus

0 -tosus, morfonemul 1e Acest morfonem a produs


din cuvintele de ongine slav cdicd 0 istq dimmutivele
ciiicioard, istecior, sau din trebuing neputinki adjectivele
trebuincios, neputincio& Tot astfel in veacunle trecute se

spunea grams, un adjectiv derivat din grecqd Astzi


avem ins greps, precum avem aps, ceps, derivate ca
spumos, gustos 0 celelalte adjective in -os.
Vedem din cele precedente ca morfonemul este in ge-

neral atat de desvoltat in limba roman, incat poate fi


considerat ca una din cele mai caracteristice aspecte ale
gramaticei noastre Cu toate acestea, limba mci n'a uti1) Daca de la Irate avem chminutivul cu totul neregulat Irillior, acesta
sau este un singular nou din frdizori, plural de felul lui danNon, awn,
sau denvat din frapim, sau, mai probabil, onentat dupi sopor (mascubnul de la sotward, denvat din softe)

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI

243

lizat toate ocazule care puteau da natere la morfoneme


not.* ma n'a pastrat pe cele vecht nealterate, ci vedem
cum une-ori simtul pentru tnorfonem se relaxeaz sau
lucreaza cu intermitente, putand duce chtar la disparitia
lut desavarsita. Afarl de aceea am observat cateva tendinte, precum cea pentru schematizarea morfemulut, sau
stmtul etimologic, care lucrand in alte directii, une-ori
opuse, stanjenesc generalizarea morfonemului Fara sa
isbutim sl deslegam multele probleme pe care studiul
mai amanuntit al morfonemultu le pune, am cautat totui

s dobandim cateva eletnente pentru o mai just intelegere a lut.


S. PITSCARIIT

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII
Aleves

Dice. A cad , I, 113 dA acest cuvAnt dup Pontbriant


cu sensul de posArck leorck vin acru" i trimite la ung
elevesedik se tulburA, se impute", pentru care presupune
un radical *eleves turbure"(7).
Dar ung. eleves existA numai cu sensul strAvecluu",
derivand dm eleve (cf Szinnyei, MTsz , I, 480) Cat pHveste pe elevesedik, el este un compus cu prefixul el- din

evesedik a (se) coace, a puroth (o ranA)", iar acesta derivA

din eves purolos", copt", care este la randul sAu derivatul lui ev i zeamA de gunoiu", zoiu" ; 2 pUTOht",
copturg".
Deoarece astfel existenta unui *eleves cu sensul turbure" este cu neputintk etimologia care-1 pune pe acesta
la temelia romnescului aleves nu se poate adnute.
Etimologia adevAratA este cea propug de Cihac, II,
476 (cf. I Hasdeu, EM , 858 si Alexics, Magyar elemek
az oldh nyelvben, Budapest, 1888, p 21, care pe p. 79 mai
d variantele leves, levesd, livez piquette", pornme",
culese din j Arad si Bihor), deci din ung. leves jus", potage" Mai trebue sl adAugAm doar cA proteza lui a- este
obisnuit la cuvintele care incep cu 1- (cf aluas lacheu,
fecior in casr, Dig. Acad , I, 127, <lovas, aliman din
expresiunea a ajunge la aliman a nu fi chip de scApare",

a fi la mare stramtoare", a se alimdni (alimdnd) a se

agiestr, a se adevesti", a se aseza." a descAlecr


(despre unul vemt din lume), a se pi-TAW, alimeinit

www.dacoromanica.ro

N DRAGANII

246

pripasit" care, dupa parerea mea, n'are a face nimic


cu turc. alaman hot de codru, haiduc" (cf. Dig Acad ,
I, 115-116), nici cu turc el-enuin mirete, sauf-condait,
quartier" ($lineanu, El. inn , 9 : V. Bogrea, Dacoromania,
IV, 788), mci cu ahvdni, avam, avdnit (Procopovici, Rev.
/il , I, 258-265), ci este identic cu liman port", ca
refugru

al naufragiatalui (<turc hman), etc


Alnic

In Dig Acad , I, p. 120, cuvantul alnic cu sensul de


viclean", insidieux", perfide", pentru care se citeazl,
dup Tiktin, DRG., un singur exemplu din Paliia dela
1582 (Gen , III, 1) 5arpele era mai alnic de toate jigdmile, este derivat din ung. dlnok, idem (modificat subt
influenta suf -nic (pe p 117 e data forma gresita aline,
cu acelasi citat luat din Cipariu, CY , 5o, si derivata din
ung lnk vioiu". Gresala a fost indreptata la Corrigenda)

M Rogues, Palna de la Or4tie (1581-1582), I, Paris,


1925, p XXXVIT traduce pe alnic prm ruse" si-1 deriva
tot din ung dlnok 1). In Paliuz (Gen , I, 9) se glseste si
derivatul alnicie (vezi Rogues, o c , p LXI) De ase-

menea in forma alnicsia fraus" se gaseste in Lexicon


Marsiglianum (cf Tagliavmi, Lex. Mars., p 99 si 210,
nr 781 fraus", Alnoksag", care-I denvI tot din ungurescul
dlnok) Amandoua formele, atat alnic, cat si alnicie, se
gasesc in Psaltirea lui Viski de la 1697 (v Dacoromania,
IV, p 116) si Moldovan G , Alsfehr vdrm. rom rape, Ica
Iosif Popovici, cercetand ungurismele de la Orastie, An
Acad Rom , s II, t. XXXIIIi9io/ii, Mem sect lit ,

p 532, nu-1 trece pe alnic intre acestea si, mi se pare,


cu drept cuvant Inteadevlr, rom alnic nu poate derivh
din ung dlnok, al carui -nok ar fi trebuit sa se pastreze
neschimbat in romaneste, cf Solnoc < ung Szolnok alli) Cf 1 Humes Skbld,

p 56, nr 12

Ungarssche Endbetanung, Lund-Leipzig, 19z5,

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

247

turi de Sldnicul de origme sud-slava sau slava veche (cf.


v -bg slant salsus") i Solonul, Solonetul, Soloncii de
origme ruseasca 1) ; ghirtoci hurlupi" < ung. byrtok, Dig
Acad , T. II, p 263 ; homoc < ung homok, ibid., T II,
402, p 3 2) etc , ci trebue denvat din srb -cr. ydlnik si-

mulator, deceptor, circumventor (< yds, scris al nequitia, mvidia" ; yalknz, scns alitns insidiosus"), care,
,la randul sau, poate printeun sloven *alnik, a dat pe
ung dlnok (cf Gombocz-Melich, MEtSz , col 79

8o)

Cum am aratat in Dacoromania, V, p 329, srb ya- miaglicd < srb yaglika (cf.
70, i G Pascu, Rev crit,
3-1929, p. 52) ; agud dud" < srb yagoda fraga" (Diet
ial poate da in romangte asi bg aglika, Dict Acad , I, p
Acad

I, p 73-74), etc

La denvarea din sarbete suf. -nic nu mai face nici o


greutate

Pentru acelai motiv, pentru care nu admit denvarea


din ung dlnok a lui alnic, nu mai pot admite acum mci
pe cea a lui parasznik din Lexicon Marsiglianum", colonus", p 229, runcola", p 204 3) (cf C. Tagliavmi, L'influsso ungherese sull'antica lessicographia rumena, in Revue
des etudes hongroises, VI-1928, p 29), care denva mai cu-

rand din srb. parasnik (Ivekovic-Broz, Rjenik II, ii),


acesta fiind denvat, cum arata vocalismul, din ung paraszt+suf slay. -nik (cf Miklosich, EtWb , p 266, 1. Mun-,
kcsi, Nyelvtud Kozl , XVII-1881, p 114)

mai putin se poate admite denvarea lui dharnic


Mundschenk" din ung pohdynok, cum vrea L. Treml,
1

Die ungarischen Lehnworter im Rumdnischen, II, Un g


1) Vezi pentru acestea din urm Margareta tef'inescu, Arinva, XXVIII-

1921, p 223-224
2) V Bogrea, Dacoromania, I, p 269
3) Pentru sdreintoc < szardndok, zardndok (V Bogrea, Dacoromania, I,

p 271-272), se gaseste si forma sdrandic (5ezdtoarea, XXVI-1928,


P 149), care-1 corespunde ungurescului szardndk. Ung szardndk, szdrdn-

dok, zardndok denva altfel din slay skanbInk (cf A Horger, Magyar

Nyelv, VIIII912, pp 13-17).

www.dacoromanica.ro

248

N. DIUGANII

Jahrb, IX-1929, p 282-283, care vede, 0 mai ales


ar vrea s fie vazut 0. de altu, totul in culori ungureti
Da13 -nok im Altung produktives Suffix war, vgl.
fegyvernek,tdlnok und hchstwahrscheinlich auch asztalnok1),

so daB pohdrnok als ungarische Bildung betrachtet werd&

mu13", poate s . fie adevarat (indoiala ramane pentru


asztalnok i. pohdrnok cat timp avem alaturi pe slay stolinika i eharinikal, paharinika), dar aceasta n'are mei

o valoare pentru hmba romaneasca in care suf -nic <


slay -nikil a fost 0 este mult mai rodnic cleat in ungurete (cf. G. Pascu, Sufixele rom , Bucureti, 1916, pp 335-

339), iar dat flind acest f apt 0. avand 0 pe pdhar, pahar


in limba (din slay pechark pachark din care este I. ung
pohdr, vechru pahdr, nu din acest din urma, chiar 0 daca

rum d nicht nur aus a, sondern auch aus o enstanden


sem kann" (cf. Miklosich, EtWb , 234 , Tiktin, DRG , 1107,
etc ), ni-1 puteam creh 0. noi Afirmatia ca. aus -nok,

-nek wird in Rum lautregelrecht -nic, vgl alnic < dlnok,


Fegirnic < Fegyvernek (Mold Tog S 90)" este 0. ea gre0.ta. Am aratat cum sta chestiunea cu privire la alnic,
care nu deriva din ung. dlnok. Sufixul din Fegyvernek
este -nek, nu -nok, deci nu dovedete nimic in privinta
acestuia din urma Mai inult decat atat, rom Fegirnac,
mci nu-i corespunde formei Fegyvernek, care ar fi trebuit
sa dea mai curand *Fegiverneac > *Fegerneac, ci rostirn
Fegyvernok (cf Szamota-Zolnai, MOklSz., 222), cum arata,

dintre exemplele de care se ocupg. Treml, uric < orok,

Turic < Torok, Cudmen4 < kodmonos, la care se mai


pot adatiga I altele, ca cipik < cipa, plur lui ci756, chitin<
kulon, vifel < vfely, fibirdu < fbtr, etc

Dar numele pdharnicului nostru este cu siguranta de


origme slav pentruca de origme slava sant 0 numele
celorlalte slujbe in tovara0a carora se gasete el, inclusiv
smonimul ceapzic < v.- bg eaainikk astfel . sletnic <
v -bg siivelinikk postelnic < v -bg postelinikk stolnic <
1) MNy XXII, 277 und MEtSz

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

249

v - bg stolinikii, vornic < v.- bg dvoinikii, ispravnic <

v bg ispravinikii, etc , iar dupd analogia acestora vistiernic < vistier (< lat. vestiari us Kleiderbewahrer",
in - lat,

Schatzrneister" +suf. -mc, (cf. Tiktin DRG , 1772),

etc. (vezi exemple mai multe la Pascu, 1. c ), iar peste


acest f apt nu se poate trece cu u5urinta cu care trece Treml

Apesti (pesti, apeti, ap4ti).

Pentru apesti (pesti, apeti, ap4ti) vb IV-a I.

1.

n-

trans a intarzik", a zAbovi", Lex. Bud , Dig. Acad ,


I, 193 (cf lard cani ati pestitil ond in al noaole gas,
apropnati-vd, z nemicd ruindndu-vd, i cl41 I pcind in
al unsprddzeacele gas ai pestit, Cod. Todorescu, f. 6r-6v),

2 trans a amank", a asteptk pe cinevk cu datoria",


a indelunga", a premandh", Lex Bud , Dig. Acad., I,
193 (Mai apestqte-md, neniorule, cd nu fug din sat I",
RAdulescu-Codin)

II a atipi", schlummern", em-

schlummern", Lex. Bud , Dig. Acad., 1, 193,s'au propus


Rana acum urmAtoarele ctimologii Cihac, II, p 2-3 <

slay. opozditi tardari", procrastmare" , A Philippide,


ZRPlz., XXXI-19o7, fasc 3, p 292 : < a-d-peste (pqte,
piste), cu observarea . Diese Ableitung von einer Praposition welche u b e r, nach bedeutet, ist analog derjenigen Jon amdn < a mane (s Verfassers Principii de
istoriea limbii). Urn deu Ubergang von sich aufhalte n,

sich verspaten, Aufschub bewilligen zu

einschlummern zu verstehen, denke man an die


verschiedener Bedeutungen des deutsch nachlassen, welches

selbst hinsichthch der Form dern rum Worte ahnhch ist :

einschlummer n=rdie Aufmerksanikeit hat durchaus


nachgelassen", i G. Pascu, Etimologii romdneti,
Iasi, 1910, p 32 (cf 1 1st. lit. i limbii rom. sec. XVI,
p 58) < pensitare
Cea a lin Cihac i a lui Pascu sant neacceptabile, dar
a lui Philippide este foarte ademenitoare ca formA. Totusi

www.dacoromanica.ro

250

N DRAGANt

derivarea unm verb dinteo prepozitie nu este probabila


(a wan& < a-Findne nu este potnvit sa dovedeasca acest
lucru, fiind vorba de o sintagma adverbial, alcatuit
din prepozitied-substantiv, careia 1 s'a atasat sufixul verbal,

pentru a formh un denvat de care avem atatea . alatura,


inldtura, etc , cum avem clnar si din adverbe inainta,
inddrdpta, etc., care insa' toate sant de conjugarea I, nu
IV, cum este apesti), iar sensul II, a atipl", ramane neexplicat

dm intarzik", amanh" nu putem explich pe

a(ipi, iar germanul nachlassen, pe care-1 da ca analogie


Philippide, insemneaza a lash dup cinevh sau ceva",

a slabl", a ceda", deci cu totul altceva


Pentru a explich toate sensunle, trebue s porn= de
la ung apaszt- a face sa scada, a micsorh, a slabi, a lash
mai domol", vermindern, herabmmdern, fallen machen",
mmuo, decrescere facio, exsico" (cf. Szarvas-Simonyi,
MNytSz , I, 99). Verbul unguresc fund transitiv, sensul

romanesc transitiv de a amanh" trebue sa fie cel original Acest sens s'a putut naste din intrebuintarea figu-

rata a lui apaszt- ----a slabi", a lash mai domol", cf


Mai apestqte-md, neniprule, cd nu fug din sat I =Mai
slabeste-ma, mai lasa-ma mai domol" etc (vezi la Tiktm,
DRG , 1437 urmatoarele exemple Constantin Vodd au
inceput a sldbi pe mazili din ddydr [den mazih die Steuern
herabzusetzen] Nec 2 II 379 Dom4ian. incepit sd cdnte
[din piculina] Passa . nu-1 sldbi, peind tdrziu, din admiracie p felicitdri [uberschuttete ihn mit Aeusserungen
der Bewunderung und Gluckwunschen] Bass. V 25 Hdrsita de mdtiqa nu md sldbea din fugd nici in ruptul capului
[hess nicht ab, mir nachzulaufen] Cr C XV 7 Din mon
cher", mon cher ami" nit-1 mai sldbqte bei jedem zweiten

worte heisst es mon cher", mon ami" 1 Ngr (C III


229"). Slbirea" in aceasta legatur de idei inseamn
amanare"

Din sensul slabl" transitiv (=amanh") s'a putut

naste usor si cel intransitiv (=intarzik", zabovi"), cf


a sldbi (din ceva) =mit, in etw nachlassen" Din cdnd

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

251

'in cand cet dot roan truditt sldbeau din pas [verlangsamten . ihren Gang] Sad PS 28", ap Tiktin, 1 c.
In sfarsit din sensul slbl [putenle]" ori a l'Ase. [capul]

in jos'-' (=a motai.", a cucal") s'a putut desvolth fr


mci o greutate si sensul de a atipi".
Desi trecerea hn d in e dup5, p in apaszt- > apesti, este
usor de explicat, totu0 pentru fonetism cf ung halast >
rom. lieleVeu, ung mdllaszt > rom. melesteu, etc Din
radicale unguresti avem numeroase infinitive in -i alAturi
de cele in -ui alctuite dup modelul slavon (vezi exemplele pe care le-am strans, explicnd pe adevesi, in Dacoromania, IV, p 752-753)
Pesti s'a putut naste din apesti prin onusiunea lin ainitial confundat cu prepozitia a de la infinitiv : intru
namica inima lin pesta-va domnul mieu a veni (Coresi, Tetr.

244) ; sd nu tie lut a pesti intru Asia (Cod Vor,, 18/3) ;


m'a pestit boala (mterpretat gresit apucat", Pamfile, 1
II) , nu pestete (=--- tree") 2 sdptdmiint si cade baba la pat

(Ion Creangd, m, 87), etc.

Formele apqa, ap4ti s'au putut ivi subt influenta


altor cuvinte (cf si. p4te, pete, piste < peste, etc )

Aret (ark), rfitui.

Un cuvant care a dat mult de lucru filologilor nostn


este aret.

Hasdeu, Et Magn , col. 1542 1543, il desparte, in


doiA, cuvmte dupa accent (ay& 0 dret). Despre dret afirm
c6. se construeste totdeauna cu prepontiunea ;in", il
socoate smonim cu preajma", il traduce entourage,
proximite de quelque chose", si-1 derivA din ung erre't=
erre-itt, de unde Unguru au si. o form nasalisat errunt (Fo-

garasi), insemnand de ce cte-ci, dans cette direction-cl",


combtand Lex. Bud , pe Miklosich si pe Budai-Deleanu,
care-1 aduceau in legatura cu verbul (mild (< ad +*re c-

t ar e < rectus). Dimpotriva, termenul militar arit defi,

www.dacoromanica.ro

N DRA dA-NU

252

menace, attitude pour menacer ou defier l'ennemi" il


crede identic cu verbul ardta pe care-I deriva din arre p-

tare sau aretare<ad+reputare (col. 1557


1558).
Si Tiktm, DRG

, p 91, mentine aceasta despartire (1


dret Umgegend, Gegend, Richtung" , 2 aret Schutz,
Schutzwehr"), dar nu crede in explicanle date mai namte
0, neputand sa dea alta, pentru el etimologia cuvantulm
este unbekannt"
Diq Acad , 1, p 238, impreuna cele doug cuvinte, socotmd ca sens original pe cel de paza militara", garde

(militaire)", avantposte", defense, rempart" 0 ca ulterior pe cel de partea locultn, tmut", parage, endroit,
contree, entour, alentouis", iar in pnvinta ongmn spune
Etunologia necunoscuta (Se pare cal forma
primitiva a cuvantului e cea atestata de Barcianu ardt
In cazul acesta am avek a face cu un substantiv postverbal din ardta Vin in ardtul cuiva ar insemna dem yin
in vederea cull* in regimlea pe care cineva o stpanete,
de jur imprejur, cu privinle". Din sensul'acesta s'a putut
uor desvolth termmul militar regiune pazit" 0. apoi
paza". SI. expresiunea mi-e a r e t" amintete intocmai
pe mi se arat a (v ardta II, 50)", iar explicarea lui BudaiDeleanu, care accentuiaza cuvintele gerade oder in geurmatoarele

rader Lime stehen" ne aduce ammte de lat rectu s,


care e cuprms in etimologia lui ardta Cand cuvantul a
ajuns sa. insemneze regiunea 1. locul de )ur-irnprejurul
cuiva", el s'a intalmt cu un alt cuvant, care ave un inteles analog, cu arse (cfr. (ln copil a intrat in aria calului , calul 1-a cdlcat in picioare Delavrancea, ap Tiktm,
DRG., 483), a ca el s'a putut simti ca un denvat in -et
al acestui cuvant, precum e bunaoara smonimul prpnet
un derivat din preaj ma.". Astfel s'ar explich forma aret

cu e in loc de a 0 cu accentul schimbat)"


Mai pe unna, V. Bogrea, Dacoromania, I, p 257, a socotit ca expresia in aretul vantulm =obviam vento",
vor dem Wind" (Lex. Bud ) 0 pozitia accentului (aret)

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGLI

253

trimite la lat halitu s,- u m (sc vent i, lit suflarea vantultu" ; cf. si Arhiva din Iasi, XX, p. 528), combate deci explicarea, de altfel veche, a lui Max. Auerbach,
din lat i n erect o" (XIXXX Jahresbericht, Leipzig,
1913, p 212), ca si pe a lui A. Viciu (Lintba roindnd poporand i, dialectul sicilian, p 79), care-I aduce in legatura
cu sicil. arretu, arreri, arre, addietro".
Sant de aceeasi pArere cu Dig Acad in privinta considerarn ca tin singur cuvant a celor dou5, forme deosebite

ca sens, mai ales ca in pnvinta accentului nu sant totdeauna deosebite Barcianu ne d5. forma ardt Tot asa
(cu accentul pe silaba ultim5.) trebue cetit, dup mforma-pile pe care le am, sl. aret din expresia in aretul casei,

pe care Dig Acad il citeaza dup5. Bugnanu, Dig pop ,


Cuvinterom din yurul Ndsdudului, care nu indica accentul.

Dar nu ma unesc cu Dig. Acad in privinta etimologiei


cuvantultu

Nu ma pot gandi la o explicare din latmeste, fie ea din

ardtd (< ad +*rectare), on din erectum,oricluar


din a d -I- *r etr are (cf. it arrettrare a respinge", sp
redrar zuruckgehen", port arredar entfernen" ; cf. rom

indardt, inddrdpt, indeirdptd > [in] +deretro) din


prima ca aret nu apare inainte de secolul XVIII Desi
este termen militar, el nu se intalneste mci la Gr. Ureche,
mci la M Costm, nici in documentele secolulm XVI si

XVII, pentru motivele pe care voiu incerch s le arat


mai incolo
Apoi, daca ar fi s ne gandim la un element unguresc,
cum face Hasdeu, acesta ar trebui sA fie mai curand acu-

zativul erdt al substantivului er5 putere", forta" (cf


in but(ul) cuava < ung. biit, ac. lui Ini suparare", cdput
poartr < ung. kapiit, a lui kap& tdrhat, terhetiu greu-

tate", povoara" < ung terhet, ac lin terh sau tereh, valost
rAspuns" < ung vdlasz, etc., cf mai arnanunDit, Dacorotnania, IV, p. 753-754) decat adverbul unguresc erre-t <
erre-itt, al crui sens este prea indepArtat, cu toate ca
astfel de desvoltIri semantice nu sant imposibile (cf. slay

www.dacoromanica.ro

254

N DRAGANIT

hare, ung. hare, rom. hold < interj. gms. harz < harze,
herze herzu 1", ap Berneker, SEW, I, p. 377 ; rom raitd
<ung raga! frisch auf, 1, halloh 1", ap. Tiktin, DRG,
p. 1294 , alean ung. ellen impotriva", Dig. Acad., 1,
p 105). Totu0 de o parte n'avem siguranta ca ert ar fi
dat aret (cf ung Ersd < Ariu)d, jud Treiscaune , eros>
iri sanatos", tare", ap Frncu-Candrea, Romcinti din
Muntn Apuseni (Motu), Bucuresti, 1888, p. IoI, 0 Dacoromania, V, p 328 si elott > aletiu, Dacoromania, IV,

p 751), de alta parte din ung erO am exphch mai greu


sensul de in preajma" a formei aret, dret, (ard't, ardt).
Avand analogia lin pichet<fr piquet, regret < fr. regret,
etc , venite probabil prin forma lor scrisa, cetit romaneste, am putea s ne endim la fr. arrt Aufhalten",

Aufenthalt", Stillstehen", Halt", Sperrung", Hemmung", din care s'ar pute exphch amandou intelesurile
lui aret (cf preabdt s preabet preaj ma' " < v.- bg prabyti
Aufenthalt", in Dacoromania, V. p. 370). Dar acest cu-

Vint francez trebina sa ne vie mai farm, in cei dintam


am ai secolului XVIII, prin vreo hmba invecinat, si nu-1

gsim in nici una.


Toate aceste imprejurki ne fac s cutam origmea
termenului militar aret acolo de unde si pe unde ne-au
venit si alti termeni mihtari in timpul cand ne-a venit
el SA ne gandim d. ex. la harp', der. /aqui, pentru care
cf. pol. harc, v. here, harcova, V. hercova, srb harc, harcovati, slov. hdroc, harcovatt, ung. harc, harcol- < gms.
harz < harze, herze < herzul" (pentru hdrdfi, hdr4te etc.,

pe care Dig Acad., II, p 362, le pune in legnar gresit


cu ung hercel- a &Ma. (cocosul) pe gain5, a cocosi",
cf. s -cr dial harac, slov. hdrac, harcotatt, ap. Berneker,
1
c.) , vartd Wache" < pol. warta < germ. warte, ap.
Tiktm, DRG, p 1716, ldduncd Patrontasche" < rus. ladunka < germ. Ladung, ap Tiktin, D RG., p. 886, cf. si
ung Wing , ocop Schanzgraben" < pol. ocop ; boqtd, ba0e,
bcwd < pol baszta, ung. bdstya (<it bastia; cf si germ
Basta) , pdrcan Pfahlwerk, Palissade" < pol. parkan, ap.

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGH

253

Tiktm, DRG., p 1121, cf I pdrcand < ung pdrkdny, ,


zamcd, pentru care cf. v -bg zamiikti claustrum", pol

zamek Schloss", ap Tiktin, DRG , p. 1791, etc.


Cuvantul slay din care trebue s exphcAm pe aret pare
a fi reti . pol. rat, v ret Rettung, Hilfe" (cf raty !, rety I,
interjectio auxilium implorantis"), ceh ret, idem , rus.
yeti der Zank, Nader, Zwist" (sens secundar, cum aratA
verbul retovati retten, helfen, beistehen" i zornig, bose
sem, schimpfen"), pe care-I gAsim I la Mardarie Cozianul,
p 227, Nr 3070, cu sensul de intrecere sau impotrivire"
Cuvantul romanesc a trebuit sA se nascA in legatura
cu verbele a fi, a sta, a merge, a veni, a chem, etc , din
a (< lat a d)-Fretf, intocmai cum s'a nAscut ale (<a=lat
ad

ung les) 1) in legaturg eu a se tune, a sta, intre-

buintandu-se mai intam in functiune de complement adverbial final, apoi ca substantiv (v. exemple in Dicf A cad ,
I, 113) Aceasta cu atat mai mult ea si in limbile slave

substantivul ret se gAseste de obicem in constructia na


ret, na retu, cf ceh na ret, na retu volati um Hilfe rufen",
na ret, na retu pfsbehnanti zu Hilfe kommen", pol rata
wota, etc , iar constructia romaneascA 'n sau in aret ar
puteh fi rezultat din cea slavA printr'o falsA analiz
sintacticA a acestei constructu slave
Consider deci exemplele numal cu aret, cum sant . Mai puternicul imtdrat ne-au trimis la aceastd cetate
cu oastea puterea sale cm, neblruite sd finem locul ti cetatea
rele

9 Cf pentru acesta Hasdeu, Et Magn , I, col 856, Mc/ A cad , I,


p 113, i S Mandrescu, El ung In limba ronuind, Bucuresti, 1892,
p 35-36 Observ ca intrebuintarea prepontiei a+ acuzativul in sens
final era destul de obisnuit In secolul XVI si XVII, cand a trebuit

85. se naseg aret, cum ne dovedeste de altfel l faptul c5. unele expresu

de acest fel ne-au ra'mas pana astazi (cf R Kurth, Der Gebrauch der
Pritposzttonen ern .Runitinzschen, in X Jahresberwht, p 479, s a , i Dsq
Acad , I, p 1-2) Dintre cele intrebtuntate cu verbele cu care a putut
sta In legatura aret anuntesc Dantioard esznd a vdnat (Dosoftelu, V S f ,
I, Sept 24), oduzzoard zarc4i nzerse in pddure a lemne (Ibid , Sept 24),
ad z dracut mz-o bocete, and pornefte'n vale-a pege (Manan, Sat , 63),

Despre curcubeu poporul rice cd e a vreme bund, etc

www.dacoromanica.ro

256

.N.

DlaGANII

aceasta, de unde sd tim de spripneald si cetatii Caminitii,


de curdnd luatd din norocita sa primblare, cum p Moldovii,
raialii impdrdtesti, sd Ism aret (=a ret" original) despre
neprietinn impdratiei despre aceastd margine (Letopisetul
Tarii Moldova dela Istratie Dabi la pdndla Domnia a doua a
lui Antioh Cantemir 1661-1705, ed C. Giurescu, Bucureti,
1913, p 63) ; Dimitrasco Vodd .. schimbat-au socoteala intr'altit chipil . scriind ca sd-i Olinda in grabd yr' 0 patru
mit de Moscali awe in Iasi sd-i fie aretit (=---a ret") sd
nu-lic apuce Turcii sd-lii mazaleascd (Let., II, 341, Let 2,
309), mai vechi decat cele care au inaintea lui aret prepozitia de (cf. a se pune, a sta de-a lesul sau de-alesul) .
Dumitrascu-vodd

noaptea ..

au tesit din obuz, cam pe

/21rU, cu Moscaln, can erau de aretu pregiur ddnsul (N.


Costin, Let , II, 121) ; 5i-au luat Lupul vornicul ziva bund
de la vezirul, mind la tabdrd cu Haidar Aga a Hanului,
pre carele apoi l-au ldsat pentru aretul tallow, cd tot incd
nu se potolisd Tdtarii 1. (idem, Let , II, 127) ; Marele si
pidernicul impdrat ne-au trims cu oaste la aceastd cetate,
la Hotin,... sd tinem locul si cetatea aceasta si sd purtdm
de grijd sz de aret4 sd lint cetdtix Camenitd . , ca sd fimii
raialn Orli Moldovii, ce este supt ascultarea Impdrdtiet,
de aret i de apdrare despre Lesi. . (Neculce, Let , II, 223,
Let 2, II, 202). In amandoua cele dintaiu exemple este clar
sensul original de Rettung", Hilfe", in cel dintaiu sd fim
aret hind intrebtnntat chiar alturi de s'a fim de sprijineala".

Dei ajutorul" este de alt natura, sensul de mantune", apArare", spnjin" este clar I in : Pus-au de au
ingrddit cu gard tdrgul Iasii, ca sd fie aret, cdnd ay mai
veni vr'utZ podiaz (N. Muste, Mag. ist , III, 64). Cu propozitia de : 51 este acel schit un loc de aret sfintei episcopti,
luind la pddure , . i pddurea sd fie intreagd, sei fie de aret
yi de spriyineald, fund de margine (Doc. a. 1761, Iai, ap.
Tiktin, DRG , 1 c ) Observam aici progresul in intune-

carea intelegeni formei cuvantului fata de cel dintain


exemplu pe care 1-am citat : acolo de spripneald este pus

alturi de aret, aid alaturi cu de aret.

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

257

In privinta accentului formelor vechi citate pan aici


relev ceea ce spune Hasdeu, Et Magn , coL 1557 : S*1
se observe el pasagele .. din cronican.. au fost colationate de noi cu manuscnptele din Academia Romang si pretutindeni am ggsit aret, adecg cu e tonic deschis"
Far a ne da indicatn sigure in privinta sunetulm e (dacg
el ar fi fost deschis, ar trebui sg se pstreze astfel si astzi
in Moldova si in Nordul Ardealulm, ca si in aletiu < ung.
elott, dar se rosteste inchis, iar forma ariat din Baita, jud.
Hunedoara, ap. Vicm, Glosar, a putut sg se nascg din rostirea palatahzatg pnn asimilatia lui -ie- la a- precedent),.

observatia lui Hasdeu este justg in pnvinta tonului si


faptul este explicabil prin imprejurarea cA in timpul din
care sant citatele se mai simtea, cel putin in parte, coinpozitia

Dar din moment ce aceasta nu s'a mai simtit, iar sensul

s'a intunecat, mai ales pe urma intindeni geografice a


cuvantului si. a intervemni analogiei derivatelor in Let alatun de cele in -t (cf exemple mai departe), cu inamtarea in

timp accentul a putut fi mutat pe -silaba dintam Ash-1


gAsim in expresia familial-A, intrebuintata in Brasov, a-i:

fi cuiva aret -=-a se simti bine si sigur", se sentir bien,


etre a son aise" (in sensul germanului sich heimhch fuhlen")

mai ales negativ, redand, in acest caz, intocmai ideea


exprimatg prin germ. unheimlich" : Expresia aceasta este,
evident, o ramasitg a vechii constructii a lui a ft cu dativul
pentru a insemna. pe avea.". A-i fi cuivci aret a insemnat
deci la inceput ca cineva are la indemang ajutor, mijloc

de scApare", iar in acest caz, fireste, cg se simte bine


si sigur".

Atat pentru cg se intrebuinteaza numai in sens si cu


accent schimbat, cat si pentru cg poate fi vorba de forma
onginalg analizatg fals din punct de vedere smtactic (slay.
na ret>rom 'n aret) cea mai veche pare a fi expresia in
aretul (cuiva s a cevit) Slavul na ret trebue s se fi inteles
ca atare, deci ca o expresie strgind de limba noastrg pang
cAtr sfarsitul secolului XVII De aceea nu se ggseste la
17

Dacoromania VI

www.dacoromanica.ro

N DRAG-AN-1J

258

Gr. Ureche s'i Miron Costin Deodat cu falsa analiz in-

tamplat care sfirsitul secolului XVII s'a mutat si accentul cuvntulm * pe silaba intdia ca in mAget, sienet, tAnet,
apoi clinchet, rdcnet, rdget, scr4net, vuet , predbet, etc nu ca la
colectivul -et din brddet, cdhnt, cert, frdsinet, pomet,
&Met, muer et , timer t, etc , cf G. Pascu, Sufi xe rom , pp 31

35, de care nu puteh fi apropiat aret tocmai din pricma


a nu are sens colectiv
Evolutia sensurilor acestei expresii se poate ecplich
astfel :

A-i fi cuiva na ret" sau in aret, deci de spnjinealr,


de apdrare", a ajuns s insemne prin insAsi firea lucrului
a-i.

fi de indemanA", in apropierea", in preajma",

in imprejurimea" : locueste in aretul mieu , Fugi din aretul


mieu! Sd nu te Inas vdd in ardtul mieu I (Rev cist lit ,
III, 86, Hateg) Prin arietul [citeste ardtul] Reteratulus
umblau ofikris impdrdtests in ruptul capului, ca sd gdseascd
pe pdcurarul Cdndafi (Popovici-Banateanu, Din viada. me-

seriasslor, 168), figurat. A imbld in aretul curvet, de


ex. fecior dupd fatd=a se invarti pe tanga cinevb., a-i
da Varcoale" (Hasden, Et. Magn , col. 1543, Orlat, in Tran-

silv.) ; Nu-mi tot umbld in ariatul mieu I =nu-mi umbla


in aret, imprejur" (Vicru, Gl , Mita, j. Hunedoara).
De aici p5na la intelesul de cuprinsn' cuiva s a ce ,ra",
imprejurime", nu este cleat un pas : .5i-a bitut capul,
cd oare de ce n'o lasd tat& sdu in aretul (=cuprinsul")
grddinet acelesa? (Reteganul, Pov. Ard , V, 68)
Am vzut a slay. reti Inca dela 1646 luase si sensul de

impotrivire", cum este de altfel firesc la un ajutor"


militar memt pentru rezistentr. Aces,t sens explicA, deajuns expresiile : In aretu vdntului = obviam vento .. ;
vor dem Wind" (Lex Bud ) ; Stare in aretu cuivd= gegen
einem gerade oder in gerader Lime stehen" (Budai-Deleanu,
[* Schimbarea accentulm ar putea fi ea de origme slava, intrucat in
nit ret accentul putea trece pe prepontie, cf Vondrik, Vergl slay Gramm ,

II , p. 531 S P [

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGI/

259

ap. Hasdeu, Et. Maan., col. 1543) , In annul vdntului


=dem Wmde entgegen, gegen den Wind" (Barcianu).
Formele provinciale ardt, ardt, nu prezinta din punct
de vedere fonetic mci o greutate. Cea dintaiu s'a putut
ivi in mod normal dupl deplasarea accentului ; a doua subt
influenta lin ardta. Explicarea lui ariat am dat-o mai sus.
Ca explicarea aceasta trebue sA fie cea adevarata ne-o
dovedete faptul c radicalul slay. retf ne-a venit in acelai.
timp 1 intr'un denvat verbal. Este vorba de rdtui retten",
pe care Tiktin, DRG, 1309 il derive,' din pol ratowcie retten,
helfen, beistehen". Dar, gall de forma polonk se mai cunoate I. rus. retovata retten, helf en, beistehen" i zornig,
bose sem, schimpfen", iar afara de exemplul dat de Tiktin :
Crasul kr pucin de n'au pent , ce 1-au rdtuit (=mdntitit")
ddrdbantii bus, apdrdndu-1 cdtva kc (Muste2, III, 39), mai
pot cite, dupa fiele Dictionarului Academiei Ept-au
rdinidntarul de Neamt yt s'au lova cu oastea bus Constandin

Vodd, p infrdngdnd as nqtrs pre yolnirs, au plecat fuga


care cum putea. Numas Costcqco Turculet rdmdsese de yds-

tusa (=apara", in unele manuscnse

rdtuses) pdnd la
pdrcane, ce era la drumul ce se sue 'in cetate (Let. Tdrsi
Mold., 1661-1705, ed C. Giurescu, p 89) ; lard Moscali
cedars cu foc denaposa MoldoveniloM sd-s rdtusascd (=apere") nu erau (Neculce, Let, 112, 322)

Firete, e- fhnd aton, in cazul ca nu trebue s pornim


de la forma polonA mai nouA cu -a-, din formele verbale

slave citate mai sus, a trebmt sa, avem in mod nornial


rdtui (cf. ,i cele spuse mai sus despre forma provinciall
ardt i ardt).

Cat privete pe aletsu in aproBierea, in preajma" (SAlagm, Maramure), care, cum am aratat in Dacoromania,

IV p. 751, denvd din ung. elott inamte", dupa cele expuse mai sus, el nu are mci o legAtur cu aret i are&
Artie (artig) , anal]. (hartan, Ifrtgu).
Dictionarul Academia, I, 273, inregistreaz cuvantul

vechiu artic plangere, (rave de) jalbk petitie" expli17*

www.dacoromanica.ro

N DRAGANU

260

din lat -med ar tic ulus h.bellus supplex expostulationis ad judicem" (Du Cange,
ap HEM ), imprumutat de scrntorn din Moldova in secol
candu-1

<<N[eologism]

XVII .1 disparut apoi. din limb (cf

articu, articulu)

dubletele artico 1,

Cu o pagin in urma (274) se da din Banat cuvntul


(artic) cu sensul o bucata mare dintr'un animal,
luata spre a fi mancata", ciosvarta."
La acesta se adaoga etimologia necunoscutd". Cred
ins ca 1 aici avem a face cu un lat -med. art ic ulu s,
- u m (< a rt u s), dar cu sensul de Gelenk, Glied", i
anume reconstruit in *articu 5, intocmai ca i *p a,
artig

erunc s din puerunc ul us, care a dat (poate prin


fazele *pudrunc, *porunc) > *purunc, iar cu smcoparea

lui -u- aton (ca in juneapdn > yneapdn, volemus >


*vurem > vrem , hurubd > hrubd, etc ) > prunc (cf

Pu-

canu, Dacoromania, II, 602-6o3, unde se dau numeroase exemple de astfel de reconstructil din limbge ro-

manice) 1). Pentru trecerea lui -c in -g cf vitrIcus >


vitreg , mono (cf it cionco) >ciong, ciung (cf alb think), etc

De la o vreme artic (artig) a fost simtit ca dimmutiv


format cu sufixul -ic (cf. bddic, mizinic < mezin degetul
cel mic", nodic copil mic", etc ) In acest moment artic
nu se mai parea propriu pentru a numi o bucata mai mare
i. -ic din el a fost inlocuit in mod firesc, in urma antrtezei,
cu sufixele augmentative -an i -du, dandu-ne pe artdn
(hartdn, hdrtan, cu variantele hartdm, hdrtam 1. hartdrnd,
acest din urm poate dupa pdstramd)iheirtdu, iar, + partal,

pe hartdl, cu acelai sens de bucata. mare [dintr'un lucru


de mancare, in special carne . hartane de purcel tript]" ,

partal", huchratn", teap", fa:0e", cu denvatele drtdni


(hdrtdni), vb IV-a,=a face bucati", a rupe", a sflia",

a zdrentui", (+ hartaparta) hdrtdpdli, vb. IV-a im1) Aproplerea hu artsg de articulus o gasesc 1 la C Diculescu,
Oripnzle limbn romdne, 4AR , s II, t XXIX ht , 627 Dar el nu ldmureste mai amAnuntit cum is]. Inchipue desvoltarea formel romanestt

www.dacoromanica.ro

tTIMOLOGII

bucatati", a face hara-para", hdrtdpdni, vb 1V-a,


imbuch" (vezi Dic

Acad

261

=---a

II, 371)

Apropierea lui artan de ung drtdny sus eviratus vel


serafa evirata"; care este inrudit cu euvintele din faintlnle turce

'S-or

arldn kastriert < aria- kastnere", sag.

kojb arda, idem, etc (cf Gombocz-Melich, MEtSz, 146),


oncat de ademeintoare se pare ca forma, i chiar ea sens,
este neprobabila
!lapin

Intr' o recensmne pe care am facut-o despre G Weigand,


Ortsnamen urn Omboly- und Atanyos (sic) Gebiet (Balkan-

Archiv, I, Leipzig, 1925, pp 1-42), in Dicoromania, IV,


pp 1129-1134, pe p 1131 am spus gresit Bagin, ung
Bdgyon (,) 14) < Bdgy -F locativul -on, ea I Bdgy, Bdgyan, Bdgyok, Bdgyhalma, pare a fi mai eurand o scurtare
din jobbdgy decat identic cu badiu, bade, iar vechml Bagium
o scurtare din [villa job- sort ob..] bagzum , cf Iobagifaldu <
Joldgyfalva'

Cred ea am esit acum adevarata explicare a acestui


nume topic Cum a aratat adeca M Wertner, Magyar
i Bddony/a[lva] din com Vas, nu este decat corespondentul unei
nyelv, I, 327, forma ungureased Bdgyon, ca

forme mai vecht Bdldonfalva, iar aceasta denva din n


pers Baldin < Balduin Si intr'adevar e dovedit cu documente ca localitatea amintita a fost stapanita de unn
poseson num*. Balduin de Hermann Se stie d. ex ea
Baldin, fiul comitelui Bald(u)in de Hermann, a trAit in
1309 (Anyoukori Okmdnytdr, I, 177)

Forma grafica cea mai veche a numelui de persoanA


Balduin in documente este Baldin i Baldun, care pot
fi cetrte Baldin i Baldon. In. urma rostini 1111 t ca u, acesta
a putut sA dispara i sA se nasca formele Badin i Badon,
iar din acestea Badin > Bagin i Bdd'on > Bdgyon, sense
Bagen, Bagin, Bagyn, Bagon i Bagun Forma roma-

neasca pastreaza mai bine fonetismul original cleat cea


ungureasca, care a evoluat

www.dacoromanica.ro

N DRA GANG

262

Documentele ardelene pomenesc un Balduinus comes


Ferrel Castri" (Zimmermann Werner, I, p. 69, a. 1240)
si. un Baldinzus, plebanus de Resz" (ibid., p. 291, a. 1309).
Baldovine01 avem in Roman*, BrAila, Teleorman (vezi
Marele Dictionar Geografic al Roindniei, I, 214).
Berbenitfi, berbintg.

In lucrarea sa Die ungarischen Lehnworten im Rumdnischen, II, 1. c , p. 296, L. Treml incearcA s derive din

ungureste si forma berbenita=berbintl", barbAnta" pe


care o &este la I Bogdan, Doc. lui stefan cel mare, 1,
9, a. 1458, si I, 105, a. 1466 incercarea d-sale este un
model de sofistArie Es kann in dieser Form auch unmittelbar auf klemr berbenyca zuruckgehen, woraus auch
ung berbencze cpyxis, thecula, Wannchen, klemes Tonnchen'

Es ist aber auch moglich, daB berbenita eine nach der


Analogie der Substantiva mit dem Suffix -1a enstandene
Variante von berbingi, barbintd darstellt und so alle Formen

aus dem Ungarischen zu erklaren smd". AdecA, dup


-Treml, ca O. lasA stiinta obiectivA", trebue sA inversAin
lucrurile . ceea ce este original si vechiu s considerAm
ulterior. InteadevAr, forma berbenifiz (nu numai in documentele slavo-romne, ci si la Anon. Car,, deci in Banat,
apoi in Maramures, SAlagiu, Dolj si Mehedinti) se prezintA asa, fiindcl este cea original, iar, dacA este vorba

s exphcAm si celelalte forme din acelasi izvor (< rut.


berbenicja, cf. si pol. berbenica), n'avem nici o greutate,
dat fund faptul el in limba noastr -i- aton din sufixul
slay -Ica adeseori se sincopeazA, cum am arAtat in Dacoromania, V, pp. 339-340 : cdrfd < *cdrint.i=slav. krinca ;
coceirtd < coceirtip

codortei < codordtd, codoritd; tdgeircd<

slav. *tagarica (cf. bg. tagarecf, tagar5ja, tagdthca < bg.


tagar < turc. tagdr, dagargyk, sac de cmr" > alb. tagar,
n -gr. wycipc, TCerCepthta 1 an-, (z)dreantd < slav. sfidranica < sit' drat?, zerreisen" (cf. Tiktin, DRG , 180) all-

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

turi de dranipi

(cf

v -bg

disco,

263

dirati, ap

Berneker,

SEW., I, 185) , povatei < *povoatici < slay. *povoca < *povodka < povod (Cihac, II, 284 i. Weigand, Balkan-Archiv,

III, p. 109) ; ON' panglica sau baierd ce se irnpletete


in capdtul cosrtelor" slay. * kica < * kttica sau kytica <
v -slay kyta (cf rut kytyea Blumenstrausz" , Garbenbundel", slov kytica Strausz", Busch", pol. kiczka,
kicz) > ung gaca (gecay), idem, etc.
Deci, de1 este posibild influenta ungureascd, nu este
numai decat necesard pentru a explich formele romaneti

berbinta 0 beirbdntei 0 este de-adreptul exclusd pentru


explicarea formei berbenitd, care este slavd 1), iar Alexics,

Hunfalvy, Mandrescu i. Asbah cu drept cuvant nu o


inirau intre elementele de ongine ungureascd ale limbii
romane.

Bqteli.

&Oen vb. IV-a a mustr4 pe cinevd cu cuvinte grele


i de ocard, a face de ocard", pentru care Dict Acad. I,
547 i A. Scriban, Arhiva din Iai, 1923, p. 277, tnmit
la fqtell (< ung. fest-), nu are mci o legAtura cu acest
verb, mei nu derivd, din ung becstelen necmstit" >
bestelenit, bestelenkedik a (se) necinsti" (cf Magyar Nyelv,

VIII9I1, p 33) la care ne-am puted gandi un moment,


ci din ung bestya, bestye < lat. bestia 2), care a putut
da *bestyl-, de-aici rom begeli a-i zice cuiva bestie,
curvd, etc " 3)

Boteiu (boteu, botfiu, botau)

Nu tiu sd se fi dat pand acum o explicare satisfcdtoare pentru botezu s. a turmd de oi sau de carlani, al3) Radtcalul pentru rut , pol berbenica nu este cunoscut (cf Miklosich,
EtWb , 9 st Gombocz-Melich, MEtSz , 362)
1) Vezt Szamota-Zolnat, MOK1Sz , 70

3) Cf ung migbistyekurvalaz jemanden Bestie und Hurensohn, nennen",


ibid , 626

www.dacoromanica.ro

264

N. DRAGANTI

catuita din mai multe ciopoar e, un card mai mare,


cam de vr'o 500 de oi" Botete de ot 5t stave de cat (Dig.
Acad ,

I, pp 628-629).

Este sigiir insa c avem a face cu un denvat al lui botd

bald", Stab" < ung bot (cf. srb bota lovitura"), ca,ci
intr'un document de la 1791, pnvitor la regularea padu-

nlor oraulm Sighipara, pentru ca sa nu fie mancate


si pustnte tinerele vlstare, se recomanda ca p4unarea
sa nu se faca deosebit, in clopoare (< ung csoport) mai
nuci, ci subt o bota", unter einem Stab" , egy bot alatt" 1),

ceea ce vrea sa meg subt un pastor" sub un stpan",


(ung bolos), intr'un botezu". Ungurescul bat, citat in
,
370, din Mehl's Peter, Szent
duos, Oradea, 1568, nefund decat o greala de tipar in
loc de botay = botyai (cf. Szily Kalman, Magyar Nyelv,

Gombocz-Melich, MEtSz

X-1914, p 331), romanescul botetu ar putea fi format


on cu sufixul -etu, pentru care cf G Pascu, Sufixele rom ,
pp 308-315, on cu sufixul -du >-eu (pentru trecerea lui
-du in -eu cf halastd > heleOeu, plur. lielesteie , ung mdllaszt > melesteu, plur melesteie, etc ), din pluralnl botele,
din care s'a putut reconstrui singularul botetu Pentru
cazul din urma vorbete faptul c acest augmentativ in
forma sa onginal (botdu, botdu, botetz) se gasete atat
cu sensul de bata cu care-i mama pastoni turrna" : Cu botdul le mdnd [ode], Iii codru la Pandina (Alecsandri, P p 55/3,

in Div; Acad , I, p 628), cat i cu cel de botem, turma


de 01", troupeau de moutons". Trecerea de sens s'a putut

face nu numai pnn intrebuintarea metonimica (cf steag


de lefegn, de slupton ap Tiktm, DRG , 1489), ci i in
constructn de felul celei intalmte in exemplul din urma .
cu botdul le mdniz poate fi inteles atat cu bota", cat i
cu boteiul", adeca cate un botem intreg" (cf cu turma,
cu cturda, cu cdrdul, etc )
9 Erdszets okleviltdr, II, p 6io, i Hermann Otto, A magyarok nagy
esfoglakozdsa, Budapest 1909, p 297 , pentru botos cf pp 176, 178,
181, 196

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

265

Buzdugan

Buzdugan s a cu sensul de unealt de tors, de fdcut


ate la opinci" (Dig Acad , I, 715, i. corn I. Al-George din

Neamtu) este identic cu buzdugan un fel de arrna."


Toarcerea" atelor de opinci se face cu un obiect greu
(piatra., carlig), care se lovete cu mana pentru ca s sa se

invarteasca In vremea mai veche a putut fi intrebuintat


pentru acest scop buzduganul 1) De-aici numele.
Buzur

Buzur cu pete roii pe bot" este, evident un derivat


din buzd, de felul lui fumur=furnurm", de coloarea
fumului" (Banat, Buzau, Darnbovita i. Ialonuta), care,
cum a aratat Pucarm, Cony Lit XXXIX, 303, deriv
din lat f u rn u 1 u s, cu schimb de sufix in loc de lumidus
(vezi i Dig Acad , II, 190-191, sl Candrea-Densuianu,
Dig et , I, nr. 676, P. 106) Din buzur deriva apoi buzurind
epitet dat oilor" (j Dolj), pe care-I atesta Dig Acad ,
I, 716, fail a-I exphca.
CAlilba.

Dig Acad , I , 30, cid acest cuvant, cunoscut numai


din Transilvania, cu sensul de omul care face negot cu
bucate (grau, cucuruz) aducanclu-le de la tara cu cgrqa
i vIzandu-le in munti" (Roia, etc , Viciu, Glosar) , de-ase-

meni i derivatul cdldbd0 a aduce bucate de vanzare",


id , ibid Dupa rAspunsunle priraite la chestionarul privitor la cal cdldbdi inseamna, nu nurnai prin Muntii Apu-

seni, omul care poarta, greutati sau marfuri pe spatele


calului", iar prin extensiune negustor de cal" (S. Pop,
Cliteya capitole din terminologia calului, Cluj, 1928, p 50).
1) Acesta, cum se tie, este din turc bozdogan ghmagl, mgcmc" (bulg
buziugan, bozdugan, rut , pol buzdugdn)

www.dacoromanica.ro

266

N DRAGANU

Avand in vedere acest inteles, cred ca nu se poate admite explicarea data de Diet. Acad., 1 c. . Poate sta.' in

legatura cu ung. kalaba, kalabal bataie ceartl, zarvr,


kalabaldlni a vorbi i a raspunde fail inteles" analoga
cu cea intamplata la cuvantul bdratui". Nu este probabila
mci legatura cu calabatind, pentru care Bogrea, Dacoromania, IV, 797, trimite la rut. kalabdtina Pfutze, Lache",
si kalaba, kalabaS, idem.
Fara indoiala avem a face cu forma metatezata a un-

gurescului kabolds om cu cal sau iapr < ung kabola,


kabala (< slay. kobyla) iapr, cal" (cf Szamota-Zolnai,
MOklSz , 435, i Szinnyei, MTsz., I, 999).

Cart.

D24. Acad. v. I, p. II, 16o, da. pe cart (Transilvania,


Banat) cu sensul de cofl, donita, vas de lemn fara capac,
pentru ap, muls laptele, pentru ducerea bucatelor la
camp, pentru pastrarea chiagulm" (din cdrtut). Pentru
etimologie se compara bulg. karta plosca, vas de lemn
pentru masurat". D-1 E Petrovici, intr'o comunicare la
Muzeul Limbei Romane, credeh c mai curand am avek
a face cu srb karta=Jutura (cf Rganik hyvatskoga 'di
srpkoga yezika, IV, 3), care este un imprumut din italienete 1). Dar nici forma bulgark nici cea sarbeasca
nu exphc pe cea romaneasca, amandoua trebuind sd
dea in romanete *cartd. 0 Densusianu, Gr T Hakgului,
6o, se gandete deci cu drept cuvant la ung kdrt (tiparit
greit kart), cuvant intrat in limba ungureasc destul de
devreme (cf. Szarvas-Simonyi, MNytSz , si Szamota-Zolnai,
MOldSz., s. v ) cu sensul de holzernes Tnnkgefass" (cf.

1 formele kdrtyus, kdrtya, kdrttha, etc.) din germ. Quart


der vierte Theil eines Flussigkeitsmasses" (Schmeller, I,
1396), curn afirma Lumtzer-Melich, Deutsche Ortsnamen
1) Cf it quarto, log kartu Viertel Scheffel", etc. la Meyer-Lubke,
REW , p 519, nr 6936

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

267

und Lehnworter des ungarischen Sprachschatzes, Innsbruck,


1900, p. 147
Cerealfi.

Cercald unealta (in forma de sac, 1VIarian, V. 166) de

pescuit, constnd din doua nuiele indoite in form de


arcuri asezate crucis si legate la nujloc, cu cate o cresttura la capetele lor, astfel incat s se poata leg de ele
niste sfori, cu care se inchide intre dansele o plas pa-

trata, care se mai numeste si cr a snic- de- m ana

sau far coada sau cristas, far coada sau

ghelbere u", despre care Dice Acad , III, 4, p. 291-292


ne spune ca. pare a fi acelasi cuvnt cu cercdlan 1), apropiat de cerc sau cerca", deriva, impreuna cu ungurescul
cserkdld, cum a aratat Gombocz-Melich, MEtSz , col 685,
din rut eekalo (2elechowski, II, s v ), pentru care cf
verbul eekati warten", si. care in Maramures are si. forma
eerkalo (Npr Ert , X-19o9, p. 221). In forma ruteana
eerkalo a putut s se introduca -r- subt influenta lui eerpak,
eerpalo Schopfgeschirr". In romaneste a putut fi luat de-

a-dreptul asa Dar introducerea lui -r- se putek face

si.

pe teren romanesc, fie subt influenta lui cercd, fie finidca


ea este un fenomen obisnurt in limba romana, de altfel

ca si in limba ruteand, cf rom. ar0u, rut areuv < ung


ds ; rom. oryoc = oyoc, iyog < ung. adak, azsag, arzsak <
slay oiega; -3,- cearot < turc Jayd; cearsald = eesald; cor-

soaie = cusoase siretele ghetelor" (Comoara Satelor, I1923, p 96)


Ceue, chiore; eeueu, ehioreuq; inchioreo*a.
Dice Acad

, t II, fasc. VIII, p. 583, da verbul inchior-

chiod 1. a se umfla in pene", 2 (apropiat de chior")

a se uith chiorir (de-aici inchiorchsopt, -d, adj , cu


1) Acesta = fcirccilan < ung ctrkalom

www.dacoromanica.ro

268

N DRAGANU

ochn suciti", si adv chioris"), far a-I explica din punct


de vedere etimologic
E sigur ins c acest verb trebue denvat din adj. chiorcu,

-d, denvatul lin clnorc, chioarcd chior", chioar", ceacar" (cf. si bg. lirka Blinde" alAturi de fir i kora?)
ap Berneker, SEW , 68o), pe care le cunosc in rostinle
ciorc, ciorcus din tinutul Ns'aludului (fund in varst6 de
10 am am auzit stngandu-se in glum la nunta unui unchiu
al meu . Dragd-m2.-7. lelea ciorcusd, Sufld 'n foc se udd'n
usd, Gura-i plind de cenusd, Zagra, 3. Nsud), iar cele
doti sensun date de DIA Acad , 1 c , trebue inversate

Se stie apoi ca turc. lior blind" a luat la noi deosebite forme dup limba pnn care ne-a vend chior ceacar"
(cf bg lior,, alb liOr) i ceur ceacar" (cf. srb. 6or) 1),
pre cum si. c51 Y, care adeseon se confund cu 1 (cf. araturi
de obisnuitul fultuiald, fuituiald pe furtusald, Dict Acad ,
II 187 , invers, sdlcinenu aldturi de arcinenu, sdrcienu,
Tiktin, DRG , 1356 , arsdu fante" < ung. also, etc ), rostrt
gutural, ca si t, trece la y si apoi &spare 2). D ex in seri-

soarea de pe la 1600 a birAnlui de Bistrit" pentru Ionascu din Rodna, publicat de N Iorga, Doc rom. din
arhiva Bistritei, P I, Bucuresti, 1899, p r, No. I, 0 DOC.
Hurm , XV, Bucuresti, 1911, p 754, si de Al Rosetti,
Etude sur le rhotacisme en roumain, Pans, 1924, pp 63-65,
i. Lettres roumaines de la fin du XVIe et du debut du XVII'
sOcle tiries des archives de Bistraza (Transylvanie), Bu-

curesti, 1926, pp 49-50, No 5, dispare r din cate =


carte" si tdgulu = targalu", intocmai ca si l din motd=
mult", mot = mult", sotoze = soltuze" Inteo colindd
ursinicul a ajuns usunic Cu scutic De usunic (T Pamfile, ('rdczunul, Bucuresti, 1914, p 58), etc
Date 'fund aceste fapte, ceuc, -d (Pontbriant) si ceucu.s, -d, ciocus,-5. ad3 chiorus" (Rev cnt -lit , IV, 87 0
1) Ung tyora orb", com BcsBodrog, Szannyei, MTsz , arata mai
curnd fonetism bulgresc decAt sarbesc
2) Despre e < 14 si disparitta lui in romneste cf cele ce am sem in

Omagiu luz I Btanu", Bucuresti, 1927, pp 137-154,

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGI1

269

Vaida), intalmt tocmai in exemplul Drageimi-e lelea ciocud,

Su lld 'n Pc se add '11 ud, Gura-i plind de cenud (Reteganul, Ch , 8o), pot s fie numai variante ale lth, chiorc
(ciorc), chiorcu (ciorcu), -d, nu corespondente ale ungurescului cska cu ochu marl si de coloare nedeterminata ,
cu lumina ochilor inconjurata cu un cerc sticlos", cf germ
Krdhenauge, cum crede d-1 Lacea in Duct Acad , t, In,
fasc IV, p 313, care are cu totul alt sens si. ne pricinuete
greutati s'i din pinct de vedere formal (ar trebui sa plecam

de la feminime cloacd < cs6ka pentru a reconstrui un


masculin *me) 1) Dar putem admite ca la disparipa lui
-r- a contribuit si. contammarea cu cioacd > ung. cska,
cucd < bg sau srb. Javka
Ceu,-d louche", ceacAr" (numai LB), daca, nu e grep.15. in Mc de ceucu, pare a fi un singular reconstruit din
pluralul ceuct (rostrt provincial eui) al lui ceuc
Chereheli, (ehirehili etc ).
A se chercheli (churchili, chturchiul(u)i, chturlui, cherchezi)

vb IVa inseamnd dup Duct Acad , I, p 377, care da


I derivatele cu numeroase citate, a se ameti de bautura,
a se (cam) imbath", dar nu-i cunoate etimologia Pare
a fi o compozitie glumeata, al Carel al doilea element

e chili=pli a se imbath", lar primul ar putea fi ung.


kerk roata, cerc". Cu ung krkedni, krkodni, *kerkelni

a se fuduli", A Scriban, Arhiva a 1912, nr 4, cu greu.


are vreo legaturr
E vorba insa de un teimen de betie care ne-a venit
din ung korhely liederlich, lump" (cf si. (be-) i. el-) korhely(k)edtk lumpen") i a dat mai intam * corheli, apm
prin asimilatie *corcheli > chercheli,> churchili in- formele
chturchiuli, chturlui, cherchezi s'au amestecat alte cu\mite
1)

[Acest cum, masculmul lul ooacd, exist de f apt in limba.' d

DA S P ]

www.dacoromanica.ro

270

N. DRIGANII

Ciefi

S. Puscanu, Revista filologicd, 1, pp 269-271 (cf I.


Dacoromania, V, 901 si Dig. Acad. 111, p. 400), combhtand pe A. Scnban, care in Arhiva din Iasi, a 1913 propuneh pentru, cicdli etymonul sarb Jakallati a flechri",
incearch sh explice acest verb ca un denvat din *cicard
(azi cicoare), numele unui greier, care prin tnutul lui necontemt te plictiseste (cf ital cicala greler" i limbut'
nesufent"), iar acesta din lat *c icala =-- lat clas. c i-

c ada Ar fi vorba deci la ongine de o tulpinh onomatopeich i poate natura acesteia (lat cic- ar corespunde
lui cii,- al nostru in greierul teirde) e de vin c partea
finald a cuvantului a fost supush unor substrtuiri pnn
sufixe , vananta romaneasch cicdl[d]i = cjcdli e sl ea un

indiciu in acest sens Alte verbe cu acelasi sens, tot de


naturd onomatopeich, mai sant la not cihdi (cehdi) i cincdi
(cf l cigare la Meyer-Lubke, REW , No r9r I)" (p. 271)
Cicdli (cecdli, cicdi, cigdli, cicdtdi) vb 1-a inseamnh .

I. Trans. 1. A certh mereu pe cinevh (pentru lucrun


de nimica, cu rost i fr rost, a nu mai da cuivh pace
cu vorba, a sta intr'una cu gura pe cinevh , a tachinh" ,
20. A cere cevh de la cineva, cu sthruinth, intr'un mod
struitor i suphrtor, a importunh pe cinev cu rughmintile, a sta de capul cuiva (sh fach ceva.)" , IL

Intr ans

A vorbi mereu (verzi i uscate), a spori din gull, a sporoyal, a flechri" (cf. Dig Acad , 1. c , unde se dau citatele
necesare) El denvA din ung csihol-, csahol-, csahit-, csehetcsehet(el)- i. klaffen, belfern, bellen", 2. plappern, schwaz-

zen", 3 wimpern, blinzen mit den Augen", care este


de ongine onomatopeich (cf Gombocz-Mehch, MEtSz,
797-798 ; pentru extensiunea formei csihol- cf sl Magyar
Nyelv, IV--i9o8, pp. 138-139) Din csihol- > *cihdli s'a
nscut cicdli i cigdlI, dm csahol > *cehdli > cecdli, din
csahit- > *cehdtui > *Walla > cicdtui. Cicdi este identic
cu cthdi, cehdl, ceahdi, + cehui i. a Patrh", 2 a-i bate
cuivh capul cu cevh, a sill sh fac 0 treabh, a sta de capul

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

271

cuiva, a necaji pe cineva prm staruintl prea multa, a


plictisi cu staruinta prea mare", pe care Dig. Acad , III,
p 267, il deriva corect din onomat. ung. csah, care imill
ltratul canelm cand urmarete vanatul (cf. csaholm a
latra, a scheuna, a cheldlal, a flecari").
Din radicalul csah- deriva I formele csahol-, csihol-,
csahit-, csehet(el)- ammtite mai sus, dintre care cea dintaiu

ne-a mai dat pe cidhdlui (la Moti) . Mai tact din gurd,
nu tot cidhalui atdta dupd mine (vezi V. Stan, Magyar
elemek a mcok nyelvben, in Nyelvszeti fuzetek nr 19,

Budapest, 1905, p 29), iar pnn numele verbal csahol


pe ceahldu, cealhdu, etc (S. Puscanu, Dacoromania, III,
673-5 i. Dig Acad , In, 249).
Trecerea lui h in c in formele cicdi <cihdi, cicdli <meihall i cicdtui < *cilidtui s'a facut probabil in urma contammani cu email, care are acelai inteles "(cf si a chercheli<ung korhely, korhely(k)edik, a pdcalui a bate bine"
< ung. (el) pdhol- + pdcdlui a impachet" < ung. pakkol-, etc).
Crinta'

In legatura cu prepararea branzei, d-1 Giuglea descrie


crinta astfel . un vas de lemn, senucercual, adanc de 20-30
CII1., cu fundul plat si cu un jghiab (un fel de gat iesit in

afara de 15-20 cm ) prin' care se scurge zerul intr'o galeat Peste cas se pun, in crinta, greutati ca sa-1 apese
i sa se stoarca zerul" (Dacoromania, III, 573).
Prin extensiune, crinta a ajuns s insemneze pe la Nagild o scandura groas de lemn tare, de obicem de fag,
pe care se taie carnea de porc pentru earn*.
Cihac, II, 83, traduce clisse, jatte a fromage" si tnmite la v -bg krina, kring modius", krinica hydria,
catinus" ; nis. krinka, krynka pot de terre rond et clisse
d'corce de bouleau', ceh. kfinka plat de paille", s -cr.
krinca, krineica ecuelle", ung. "kerenta, iar Tiktm, DRG
439 se alatura la aceasta parere cu oarecare indoiala punand inaintea ei un viell[eichtr.

www.dacoromanica.ro

N DRIGANU

272

Aceast etimologie a fost prima cu indoial si din


partea altor filologi (Aineanu derivA pe crintd din ung
kerenta, iar altii nu-i cunosc etimologia), si anume din
prima lui -td final pe care nu 1-au putut explich Totusi n'avem nici o greutate deosebit la explicarea
acestma.

Dac ne tutAm in Berneker, SEW ., p. 617, vedem cl


forma cea mai deas in care apare cuvantul krina este
diminutivul krtnica (v.-bg. krinsca Gefal3, Krug", bg
krinica Getreidema13 , GefaB aus Rmde zum Sammeln
von Beeren", s -cr krinsca Schussel", dem. krinlica, dial.
krnica in loc de krsnica Backtrog ; Prel3kufe", n.-s1 kginica

Reibnapf", la care se mai adauga rus. krInsca Quelle,


kleme Wassergrube, Brunnen auf emer Wasserader, wohut
em Fa, eine Kufe hinemgesetzt wird", rut. krynjla Brunnen, Quelle", sl krnica tiefe Stale im Wasser, Wasserwirbel", pol vechm krzynica, azi krynica Quelle, Brunnen,
Zisterne"). tim apoi C in denvate de felul acesta cel dintam -1- al sufixului -sca adeseon a cAzut (Cihac chiar dA

Numeroase exemple de acest fel am dat


in Dacoromania, V, pp 339-340, explicAnd pe calla<
slay krprca Astfel slay krinsca a putut sA dea irr romaneste *cylnki, plur crInti, cum se zice la NAsAud Din
acest plural s'a reconstruit singularul crtntd1), iar pentru
singularul crintii s'a fAcut pluralul crinte (Tiktin, 1 c ),
s -cr. krinca)

cf rdchrtd, plur rdcht(i 1. rdchite, etc

Cum aratA fmalul -ta, cuvAntul a fost imprumutat dm


romneste in ungureste in deosebite forme : kilinta,
kelOnta, kelenta, kerenta, krinta, cf. Szinnyei, Magyar Nyels or,

XXIII 1924, p. 104.


') Cf calteva reconstructu de acest fel fiu clin plur /it in locul
singularultu vechm fif(a) , salcd dm plur sdka in locul singularulut
sake ( < salix, sal1ce m), ca 0 /aka (dr , megl , ar ) din pluralul
Mkt al hu lake ( < f a 1 x, - c e in), carnat din pluralul carnal al
singularului cdrnat (c arnaceu S. -u in), brw, bruy din plur brup
al singularulut brus ( < slay brus), pcu din plur pap al lui pas, etc

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

273

Ffireane (2)

Diceionarul Academiez, II, 62, dA pe fdrcane, s f plur.,

ca termen de bAieit cu sensul pArtile zgrunturoase ce


rAman pe pAretii minelor de sare, dupl ce s'au taiat din
ei blocuri", adAugand CA este atestat numai la Dame,
DRF., i cA etimologia-i este necunoscutA

Probabil este vorba de pdrcane, pluralul lui parcand<


ung pcirkdny

Fleurg (fleaur, flear, flear, freara , freli).

Cuvintele fleuri s f I gaurA, cavitate", 2 gurA,


fleoancA", 3. p. ext

gurA-rea", gurA-spartr, care

vorbete mult", fledurd s f , idem (Dig Acad , II, 138),


de-aici fleuri a vorbi multe verzi *i. uscate" (Dice Acad ,
ibid ), fledr, adj vorbaret, guraliv, vesel, flecar, snovelnic, sporovAelnic , sporojelnic" (G F Ciatianu, G
Fira i C M Popescu, Culegere de folklor din iud. V alcea
1 imprejurimi, Bucureti, 1928, p 261 .1 St Paca, Glosar
dialectal, Bucureti, 1928, p. 28 [220], comunicat din Gorj),
fleard d f gurA-rea" (St Paca, ibid , comunicat din
Bont), fredld s. f gurA-rea", gu.rA-spartA" (Zagra, j
N-AsAud) i din acesta, freli vb IV-a a vorbi flea cAp-

fain, ail motiv" (Bugnariu, Nds

Dig Acad , II, 174,

sant in fond acelai. cuvant i derivA dm sAs. Fldrre,Fleirren,

in dialectul din Bistrita Flarr I. Riss in der Leinwand",


2 das abgerissene Stuck, Fetzen" < gms vlarre breite,
unformliche Wunde" (cf. hess. Flerr grosses Maul",
Flare Wunde", eupen Fleirr m. Ohrfeige"), fleirren weinen" (Siebenburg sacks. Wb , II, 394). Dig. Acad., II, 138
are dreptate deci cand spune CA asemAnarea cu n.-grec.
tpXtkpo; palavragiu" (Cihac, II, 66o) pare a fi intam-

plAtoare". U din fleurci, fleaurd s'a ivit prin influenta


sinonimului gaurd. Formele freald > freli se explicA prin
metatez

Sensul prirmtiv a fost cel de gaud., spArturA". Din


acesta s'a desvoltat figurat *i. prin extensmne cel de gura",
18

Dam mama 17 I'

www.dacoromanica.ro

N. DRIGANI3

274

fleanca" si flecar", gura-sparta"

(cf. si

hess. Flarr

,, 0 osses Maul").

Foisor
1

Dig. Acad , II, 153-154, exphca cuvantul foior (fuipr)


(in limba veche, traducand pe avksov, Setip.a, incepov)

camera in catul de sus al unei case sau intr'un turn",


terasa", p ext turn", clopotnita", 2 locuinta de
varr, vila", pavilion izolat, de obiceiu in mijlocul
natuni", chiosc", fihgorie", astfel Din ung folyos
galene, coridor" (apropiat, pnn etimologia populara, de
foi = frunzis, Cihac, II, 500)".
V. Bogrea, Dacoromania, IV, 1045, scne : Fr. folie `Lusthaus, Gartenhaus' e feuillie (pe langa 1 euille), intocmai

ca si fouorul nostru, confundat cu folie nebunie". .


E sigur ca. rom 1 oior n'are a face nimic cu ung 1 olyos ,

ci este un derivat al lui f oil i trebue pus alaturi de fr.


folie `Lusthaus, Gartenhaus' = feuillie Itamane numai
de explicat cum a ajuns acest &minty al lui fo4, ca si
fr. folie 1Lusthaus, Gartenhaus', s alba sensunle ailtate mai sus, mai ales pe cele din limba veche
Cred ca este vorba de un decalque (facut probabil de
mestern zidan sasi) al germanului Laube (labia) Lusthaus, Hutte, Gartenhaus, Gartenlaube, Schutzdach, Vor-

bau, Oberes Stockwerk, Galerie urn den oberen Stock


eines (Bauern)Hauses, bedeckte Halle", care st in legatura cu s -nord, lopt tavan", suedez loft, dar care a fost
apropiat pnn etimologia populard de Laub, plur. -e si

Lduber frunzis", fois". Fr L K. Weigand


Bahder

H Hirt

K. v.

K Kant, Deutsches W orterbuch 5, Gies-

sen, 1910, col 26 , (cf si Fr Kluge, Etym Wb. der deutsehen Sprach 3, Strassburg, 1915, p 275)
Foiofiu (foiofoiu, foiontiu, fonfiu, fonehiu, fiong, foiumfie,

foianfir, foaie-'n-fir, Min, Oka).


Dig. Acad , II, 126, 147, 153, 156, 157, da deosebit
cuvintele fozofiu, folofoiu, foionfiu f onliu, fonchiu, fioug,

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOCUT

275

/mum/le, foianfir, foale-'n-fsr, cu citatele necesare i. cu

sensul de saschtu", barbanoc", Vinca herbacea" Vinca


pervinca" de0, cum vom vedeh numai decat, ele, Irapreund cu 1 dhiu, pdhiu saschiu", garoalaw (Comoara
Satelor, I, io6), sant acelai cuvant
La p 126 se trimite pentru hong (dupg Tiktin, DRG)
la gr cpc6yr; care se potnvete pentru sensul 1. (Mold.
funda de panghci"), dar nu se potrivete pentru sensul

2 (saschiu", fonchm")
La p 157 ni se spune cA etimologia este necunoscutI",
dar pare a fi un cuvant unguresc compus cu fil iarbA" .

Inteadevar este vorba de ung. folyfii Convolvulus",


Clematis", Vinca pervmca" (Szarvas-Simonyi, I, 1021) ;

cf 0 foly6-borostydn Hedera", Camaedaphne", Cyclaminus", Artamita" (id , ibid., 292).


Formele foiorgiu, fonchiu, foiumfie, foianfir, din care
(+ fir) s'a facut prm etimologie popular foaie-'n-fir, pot
porni chiar de la forma folyam - fii, dei nu este necesar
s'a presupunem acest lucru
Insui saschiu, care gloseaza' de obiceiu pe fozofiu, cu
toate formele sale (sastiu, saftiu, saytiu, sasdu, sasdie,
sdsdu) este de aceeai origine, corespunzand ungurescului
szdsz-fii Vmca pervinca" (cf Tiktm, DRG., 1369 , Szarvas
Simonyi, MNytSz , I, 1028), iar sacflu, sanhiu, lui szegra

garoafa", Caryophyllum" (cf Tiktm, DRG., 1351)


-

1)

Forgafi.

Dig Acad , II, 159 da cuvantul forgayd din Muntii


Apusem (Francu

Candrea, Motti, Ioo) cu sensul semnul

(razorul !) care desparte ogorul unuia de al altuia" i adaugg. : Etimologia necunoscut Pare a fi identic cu fidgay,

ogay, alterat subt influenta altui cuvant, dr ung forga


cotiturA" (a unui rau, etc )
1) S Mndrescu, El ung fn 1 rom , Bucuresti, 1892, p too, confund pe saschzu cu sachu i le denv5, pe amindoul din ung szkis;
1/4.x8*

www.dacoromanica.ro

N DR AGANIT

276

Este cu sigurantd dm ung. / orgds intoarcere", deci


punctul de la care se intoarce plugul", inrudit cu / orga
cotitur", i n'are nimic a face cu idgas , oga)c < ung
vdgds

Gvfinas ( ?)

Acest cuvant dat de Dig A cad , II, 239, cu sensul de


granar" dupa Economia, 57 , nu exist Inteadevr dac
d'utdm in locul citat Os= Pentru wzarea bucatelor
cint bune lidmbarele, gdbdnaurile sau cdmdrile ceale de

dnut bucate E vorba deci de gacina < ung gabonds,


iar gdvdnac a iesit din cufundarea lui s en H.
Ghidu

bfindurfi , bandor (bandur) , imbondori (imbondoli,

imbodoli, imboldori) bondri (bondrA, bondr5, bondro,


bondru*, bondroi) , kabondroji, imbondrojfi

In Dacoromania, III, 750-751, d-1 Lacea a explicat


pe ghidiq ca fund echivalent cu bidiq 1) (al cdrui b s'a
palatalizat in graiul moldovenesc) i corespunzand ungurescului bud os , care a trecut I in sdseste in forma bidusch stinkender Kerl" 2)
Aceastd explicare, Mr indoial, este bunA in privinta
sensulm murdar" (Kisch, 1 c , cf I Em Grigorowitza,
N . Rev Rom , II, 342) i a termenului de ocar pentru
oamenn lenesi" (5 ez , II, 47/52 , cf Dict A cad , II, p 257,
subt 20) Dar nu exphc de-ajuns sensul moldovenesc
mai vechm de bufon, paiat, rdascdriciu, mascaragru,
caraghios" i om posnas, pgcalicm, farsor, mucalit" (Dag
A cad , 1. c , subt i), din care s'au desvoltat substanti2) Porml atestat de Dr Gustav Kisch, N osner Wrter und Wendungen Beilage zum Programm des ev Obergynnasiums A B in Bis-

tritz, 1900, p 19
2) Cf Kisch 1 c , si Dr J uhus J acobi, Magyarische Lehnworte im Stebenbargisch-Sachszschen Programm des ev Gymnasiuns A B m Schass-

burg, 1894/95, p II

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGIf

277

vele abstracte &dupe 3. (rar) ghtduldc comical-1e, Caraghiozlac, bufondne, posnA, ndzdrbivnie, fars, ghiumbus"
i adjectivul vechiu ghidiqesc, -eascci (Podobesc cu un fel de

obraze ghidueU, Dosofteru, V S , 25), cum nu-1 exphal


de-ajuns mci Dig A cad , 1 c , socotindu-1 denvat din
inter]. de ongine turceascA ghtdi ian' te uit'a .", ce mai

"

Am impresia cA ghtdiq, cii acest al doilea sens, face


parte din numinle privitoare la obiceiunle noastre populare de la s'arbAlonle CrAciunului, unele de provementA
strAmA, iar onginea lin trebue cAutat in tovrsia lui
;sod I. stultus", 2 sonderbar, kunos"< ung sod (cf germ
Schudde, Schaute, Schote < evr. schteh Narr"), cum am
arAtat in Dacoromanta IV, 158 i Revista filologicd, 1-1927,

116, nu din slav ii1t nugator", cum credea. Cihac, II,


391, 1 aineanu, Dig Um?, , s v 1) , a lui cdpelq incassator" < ung kepads = kepld (Revista filologicd, II1928, pp 73-74) , cergdldu < ung csorgold < csorgol- =
cserget- i ein Gerausch machen, klappern, klirren, rauschen,

rasseln, prasseln", 2. mit etwas khmpern", 3. ratschen,


schnattern", 4 mit der Pertsche schnalzen", 5. schwatzen";
colcertu cAmArar"< ung kolcsdr, (kulcsdr) iar acesta din slav.
kly Warr care ne-a rmas in clucer (Dacoromanta, V, PP 344-346) , mdtcdleiu < ung mdtkdl insuratic", mcitcup < ung,

mdtka I sponsa", 2 amasia, arnica" (Revista filologicd


11-1928, pp 75-77) prweila, prwall < ung pricskel,

pricskol- den blossen Hintern klopfen", iar acesta din


p[i]ricsk verber ligneus" care derivA, ca I slov,, kaj.-cr,,
prieka ferula", pala" din germ Britsche, Pritsche, cel
Ce ne-a dat pnn mijlocire sAseascg (rf sAs Bratsch glattes
Holzwerkzeug zum Schragen") pe bricela, brictlui, (+foilcdli) brucdlui, etc

Intre obicemnle de CrAcitin sant unele repi ezentate


de tinen inascati numrti. momegei (unchiap), obrizari,
1)

Cf

I St Wedkiewicz, Zur Charaktertsttk der rumitntschen Lehnworter

tin West-slavtschen, n Mittellungen des rum. Inst an d Univers Wien,


Band, I, 1914, p 273, i G Weigand, Korosch- und Marosch-Dtalekte,
Leipzig, 1897, p 82

www.dacoromanica.ro

278

N DR AGANU

bondrdp, etc , on, dac cel mascat inatieaz'a un animal,


cu numele ammalului respectiv breath, brezae , caPrd
cerb (cerbut),cal (cdlucean, 6114 caltq, cdliqar 2), turcd3) , etc.4).

Obiceiul este foarte vechiu, nu numai la noi (jocul cdluprilor a fost relevat mai intam de N Istvnfr la 1572,
cf v. Bramte, Transilvania, XXII-1891, pp. 230-231 ,
apoi de D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, P II, cap XVII,

in trad. lui G Pascu, p. 157 ; tot Cantemir, releva, cum.


am amintrt, I turca), ci. la popoarele invecmate . slave
srb., dalm , pol turica, ceh -slovac twice, n -slay terjaki,
1.

1) La inceput breath i brezae, fern ltu breaz (ca I Lunae, MdrIcie,


Vsnae, Durnae, Bdlae, Chesae, Florae, Mdndrae, Murgae, Pldvae, Roscae,
Surae, Tzgae, etc , cf I brezozu name de cane") a insernnat vita pa-

tata pe frunte sau pe fata", pestrit", apoi om mascot cu un cap de


animal, invaluit intr'o zeghe i impodobit cu o multime de basmale
sau carpe, panglici i flon de &dente colon", deci impestntat" (Hasdeu,
EM , 596-597, Pascu, Suf rom , 201, 203 , grept Dzcf Acad , I, 65o

din band apropiat de breaz, chiar daca ammalul are cioc de pasere si
clmpanete ca barza, on reprezinta uneon un cocor, cocq, pdun, etc Din
romanete este bg bdrzeda bufon"
2) Cf R Vuja, Orzeinea yoculuz de cellusan, in Dacoromanza, II, 215-236
') N'are a face de loc cu Turc, cum socotea D Cantemir, Descriptio

Moldamae, P III, c I (cf in trad ltu G Pascu, Bucure0i, 1923, p ,171


Un spectacol care pare a fi fost scormt in timpunle veclu din cauza
urn contra Turcilor"), ci este fem slavulm turil taur" (Cihac, II, 427
si Sameanu, Dot unit, , s v ) , cf srb , darn turzca orn mascat cu cap
de cal", pol turzca jeun homme masque en ure", ceh -slovac twice
pl , n -slov teryakz, tryakz festa pentecostes" Aceasta o confirmil 1 o
legenda de Craciun a Romamlor, in care se spune despre un leagan
de aur purtat pe valunle furtunoase ale marn de un taur cu coarne de
aur", pus in jocunle" [de Craciun ale bor], infatopt de cinev a. sub masca
unei aratan fioroase, avand cap de bou i cioc de pasere, pe care-I plescaqte mereu, tragandu-1 cu o sfoara ascuns, i eprivit de toti ca un fel
de mama-pddurzs, mancatoare de copu Cine insa vrea s n'aiba teama

de dansa, ii arunca un ban and desciude ciocul" (W Schmidt, Das


Jahr und seine Tage, p 2-3, ap 011anescu, Teatrul la Romani, p 80,
i T. Panifile, Crdczunul, Bucure9ti, 1914, pp 165-166)
6) Vezi T Pamfile, o c , cap XII Capra, Turca, Brezasa, pp 162-163
apoi Dzcf A cad , I, 648, 65o (breazd, brezae) , III, rio (caprd) ; I, 285
(cerb) , In, 29 1 59-60 (cal, cdlucean, cdlus cdlusel, cdluf, cdlusar), unde
se dau citatele i indicatule bibhografice necesare, precum 1 R Vtua, 1 c

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

279

koza capra", olen cerb") ; la Sai (Schneiderrosschen calue1"), la Secui (turka, borica bradur),
etc El trebue pus in legatura cu colindele careli trag
onginea, cum se -tie, din lat calendae, brezata, capra,
tryaki , rus

calul, cerbul, turca, etc , la noi, ca i das wr. und ukr.

Weinachtsspiel mit der verkleideten Zie-

ge[l nimmt, wahrscheinlich, von denselben romischen


c alen d a e seinen Anfang Die Moglichkeit ist nicht
ausgeschlossen, daB die Sanger der Weinachtslieder fruher
verldeidet waren, was im Kreise Melenki des Gouv Vladimir

der Fall ist . " 1) E foarte greu de precizat insa, din elementele de hmba, care a fost poporul care a dat i care
pnmitorul sau imprumutatorul elementelor folklorice ammtite mai sus, de o parte din pncma c. persoanele care
au rol in ele, pentru a produce haz, sant luate dintre elementele etmce apropiate (Ungur, Neamt, Jidan, Tigan,
Turc, etc ), iar acestea aduc cu ele rostire .1 vorbl straina,
de alta parte fnndca insei obicemnle sant intr'o continua
circulatie sant date i repnmite cu schimbari de elemente folklorice i de limbh

In obiceiul brezatei, caprei sau turcei gasim numeroase


elemente ungureti Astfel prin Buzau flacan cautd pe
un igan sau Ungur
fac brezaie" (Dig. Acad , la brezate,

i T. Pamfile, o. c , p 182) ; mosul canta de Trei oti

ungur et i, i trei romaneti" (T Pamfile, o c , pp 179


i 180) , brezaia pace; ungureasca" i stropete in lovitun pe cei ce greesc la jocul ungur et e i" (ibid ,
p 181) , forma 1w turccq feciorul care face pe brezaia"
este identica cu a unguresculm-secuiesc turkds (Szinnyei,
MTsz, II, 819) Tottii, avand in vedere extensiunea
geografica a obicerului la Unguri (e cunoscut numai

la Seem i la Ungurii din tinutul =auk% cf

Szinnyei, 1. c) , precum 1 faptul c turceq putea fi denvat din


turcd I pe teren romanesc (cf. fluerq, borfq, buciumq,
1) Dimitrij Zelemn, Russtsche (Ostslatnsche) Volkskunde, Berlin u Leipzig,

1927, p 376

www.dacoromanica.ro

280

N DRIGANII

cimpoiq, zicdlcu, etc , la G Pascu, Suf. rom , pP 345-352),


putem spune cu siguranta ca. obiceiul a fost luat, impreuna

cu numele au, de Unguri de la Romani.


Aceasta ins nu exclude posibilitatea ca noi sl fi imprumutat vreo numire ungureasc privitoare la acest obicent. De acest fel pare a fi ghidiq
Daca pornim de la numele unguresc al caprei, care

adeseori este insotit de ten

(cf

T Pamfile, p

193),

ajungem la o explicatie satisfacatoare pentru ghtdu$ --=


turceq, brezae N'avem decat sag socotim corespondent
al ungurescului gads cprar" sau om cu capr sau capre",
derivatul lui gid caprit", care are chiar si forma gidi
(cf. Szinnyei, MTsz , I, 695-699), pe care o intalnim
la Creangd, Pov , 24 (Ghidi, ghat, ghidw, ce eti ?)
In legatura cu aceasta explicare a li ghidlq trebue sa
lmunm 0 pe bondro, bondriq, bondr4, bondril, bondn
(in nordul Transilvamei si in Bucovina) om acoperit

la fat care umbla dupa crai, la Craciun", irod", brezala", oni care este imbracat greu 0 umbra. incet", nebun",
prost" si (apropiat de bondar) taun" (mg. Acad , It ,
481) i. pe bondrd femeia muta, care nu e buna de nimic"

teapa-leapa" (id , ibid ), dintre care pe cel dintam Diq


Acad , 1 c , il deriva din ung bondrus om mascat".
In limba ungureasca se gaseste inteadevar cuvantul
bondrus (Szinnyei, MTsz , 1,, 160), dar atestat o singura
data din Kapmkbanya", unde influenta romaneasca este
foarte puternica, iar Gombocz-Melich, MEtSz , 469, nu-i
cunoaste etimologia. Fonetismul (cu -us, nu cu -os) il arata

ca element strain in limba ungureasca si putem spune


aproape cu siguranta c este corespondentul formei romanesti bondr4 A pune o bdndurd sau carpr pe cevh,
a acoperi, a infasura, a invall, a legh cu sau in ea ceva" (cf,
exemplul din Cosbuc : Fira le va scoate [ierbzle], Le va tune
toate Intr'o bdnduncd, Intr'o ceirpd micd, 5' apoi le va duce ..),
inseamna a imbondon (< *imbdnduri). La Nasud femeile
se imbondoresc cu I:Web:mile, acopermdu-si si gura, ash
ca numai ochii 11 se vad, iar ndframile" se numesc in alte

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGI1

281

pa* si carpe" Rebreanu n'a facut decat sa intrebumteze acest termen si pentru blana : Imbondorit peind peste
cap, cu o bland de vulpe (Ion, II, 78), ceea ce nu inseamn6
ca pentru explicarea lui trebue s pornim dela bondd(=bundet
+ sufixul -uri i prefixul in- (S Puscanu, Dacoromania,
I, 231-232 i. Dice Acad , II, fasc. VI, p. 478), cum nu

trebue sa pornim mci dela vreo radcind reflexa bobo-,


bodo-, 1 ofo-i altele" (A Scnban, Arhiva, 29-1922, pp 475

Cuvintele peste cap" ne arata clar ea e vorba de


invAlirea obisnuita altfel cu naframa
Inversandu-se situatia prezentata. de Dice Acad , II,
615, ramane sa exphcam pe bondros, bondreis, bondreis,
bondris, in cadrele hmbn romanesti El nu poate fi despartit de bandurd (bandord) 1 (in Salagiu) carpa", 2 (fig )
mmere cu purtare slabd" (Dice Acad II, 481) 1), pe care
de la Nasand il cunosc in forma beindurd carpd, inv5.11toare" (cf. bdnduricd, citat din Cosbuc ap HEM., 2461
0. D4 Acad., III, 481), chiar si bdndur, plur. bdnduri dasagi man (pentru fan, lank etc )", tot din regnmea Nasaudultn, pe care Dice Acad.,In, 481, il cunoaste numai
476)

cu sensul figurat de stomah" si pantece de om gras,


burta (mare)".

Toate aceste forme corespund sasescului Bdndel legatoare", care a fost apropiat de cuvmtele in -urd, -Ur
(de e barbur, lagter, 11411121r, grumur, inasCur, rfrtusClir,, gaurd,

ghindurd, leindurd, negurd, reiurd, scdndurd, vergurd, etc ,


dupa analogia carora sant formate si buturd, fisturd,
flisturd, ghizdurd, eandurd, somburd, ciomburd, sombur, gripSOY , ciungdr, etc , cf G Pascu, Suf nom , p 56)
Forma imbondoli, imbodoli, cu -1- netrecut in -r-, pa-

streaza mai bine onginalul sasesc Bdndel, iar imboldori


nu este decat o modific are fonetica a acesteia
Exemplele citate de Dice. Acad , pentru aceste forme
dovedesc c sensul lui imbondori este cel fixat mai sus.
1) Pentru acest sens, care e $ i al funnel bondrd = beindurd cf
rdzd, fleandurd, etc , cu acelasi sens

www.dacoromanica.ro

cdrpd

N DR AGANA.;

282

Smgurul exempla, care se apropie de cel citat din Rebreanu 0 care, flind tot de origme laterara, n'are nici mai

mutt, nici mai pupn decat valoarea acelma, este .


vr' o doz

A41

fund imbodoliti n surtuce i yachete crozte nu

pe mdsura lor, , erau Parte sttingaci (C Negruzzi, 1, ro5),.

Derivat din beindurd (cu caderea lui -u- aton)

suf -o

<ung. -os, deci insemnand prevazut cu carpV, de-aaci


mascat" este 0 bondro (cf fapo)c, stogo, ap. Pascu, o c ,
p 287 , tanto,s, talpo, etc ) Formele bondru, bondrd,
bondra, bondri s'au desvoltat in mod normal din bondro 1)

Forma ungureasc bondrus este imprumutat, cum am


amintrt, din romanete, tot aa cum din romanete a fost
luat i bdndor die Kaldaunen, intestma", atestat la Brapv,
pe care Gombocz-Melich, MEtSz , 273, nu-I tie explich
(cf I ceh. bandur Dickbauch").
Dig Acad , I, 615, procedeaz bine cand consider
ca derivat al lui bondro pe bo4droi (in nordal Transilv.
i in Bucov, a lucra ceasuri intregi, cu stangacie, la un
lucru neinsemnat, a lucra cevh fau" (de-aici bondrcinyi i

f. = lucru de clad.") Dar greete &and,


uitand de acest fapt, in t II, fasc VI, p 478, trece pe
imbondroyd, de-ates imbondroyat la fatd invalit, incronat,
ca sl nu se vadr, I pe imbondroyi a invli toata f4a
in carpe sau naframr, ca derivate ale lui imboldorz =
bondrdnyald s

inbondori,imbondoli, in loc s trimit pentru ele la bondro.


Ca 1. bondrus, din romanete este luat I ung bondrizsdl

a invali", a lega", atestat in Dicea, ung Magyar-Deese,


a carm etimologie larai nu o cunoate Gombocz-Mehch,
MEtSz

469
Hfirjate

Hdryate s f

intam la

1620,

plur,, tablite de joe", este atestat mai


cf. N. Cartojan, Fiore di virtit, Bucureti,

1) Pentru sens cf pe b10 i persoanl mascatl" masa In carnaval",


2 om murdar" (Dig Acad , I , 582, unde sensunle sAnt asezate mvers),
), imbloii a invlui", a inasura
alatun de bloyi a murdri" 112,
In cataplasme" (Dui Acad , II, fasc VI, 478) i obloil 1. Jdm eaten

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGIT

283

1928, p. 50, n i. Ii gsim apoi la Mardane Cozianul, Lexicon slavo-romeinesc, ed. Gr. Cretu, Bucuresti, 1900, p 262,

nr 3841 : tdvlia i zdrie = tablite de yoc sau hrdjeate. Tiktin


in DRG i mai ales in studiul ZUY Geschichte von hasard,
publicat in Archly der Neueren Sprachen und Literaturen,
127-1911, pp 162-174, mai dA exemple din Indreptarea
legii, TArgoviste, 1652, si din Vs* i petrecerea svintilor
de Mitropolitul Dosofteiu, Iai, 1682
Tiktm socoteste cA hdryeate denvA din arabul zahr,
articulat azzar, care a strAbAtut curAnd, cu deosebite
sensuri, aproape in toate limbile europene, avAnd forme
cu a, ori fArA a, dup cum a fost imprumutat din forma

articulat ori nearticulat Din pricina lui -7- in forma

romAneascA, Tiktin (Arh f N spr. u Lit , vol. cit , p 172


173) crede c cuvantul francez hasard a trebuit sA ne vie
pnn mijlocire slavA, i anume germano-polon Dar nu
poate atesta cuvAntul din limbs. polonA De aceea trebue
sA admitem mijlocirea ungureascA propusA de Dig Acad ,
II, 366, care insA ne .(124 forma gresit hdzsdrd in loc de
hdzsdrt, cum este in adevr, cf. Szarvas-Simonyi, MNytSz ,
I, 1381, Szamota-Zolnai, MOklSz 362 i Szinnyei, MTsz ,
1, 826.
CAt priveste calea pe care a venit cuvantul unguresc,
ma refer la rezultatele ultime rezumate de Al. Eckhardt

in Magyar Nyelv, XXV-1929, p. 294. Eckhardt ammteste afirm4ia lui Emanuil Kertesz din Szokdsmonddsok,
dupa care ung. vechm hdsdrt, hdsdrtos este de origine apuseanA. In timpul din urmA s'a crezut ca derivA de-adreptul
din franceza medieval Probabil insA cA i aici avem a
face cu un intermediar german Francez puteh fi adecA
namai daca nu 1-am gAsi in germanA i italianA Dar Hugo
Suolahti, Der frz. Einfluss auf die deutsche Sprache um 13.
Dt.

(Mem. de la Soc Neo-Philologio ae de

Helsingf or s, VIII) scrie . haschart, hasehart, hasUmschlage machen",


oblohts (Tiktm, DRG , 1071)

Umschlag.

emschlagen, umgeben" < v -bg

www.dacoromanica.ro

N DRIGANU

284

hart stm afrz. hasart (arab azzar), eigtl Wurf sechs",


Wurfelspiel, Gluck' Der sch- Laut ist offenbar eine Wiedergabe des stimmhaften frz s- Lautes. Das Wort ist
dann auch an die deutschen Worte auf hart angelehnt und
umgebildet worclen"

Ceea ce constata Suolahti e corect. indoiall putem avea


numai in privinta afirm4iel ea grafia sch, sh intr'adevar
ar reda. sonora" franceza Cuvantul unguresc este de
origme franceza, dar luat p in germana

Ierunert.

Dig Acad ,

1111

, 457, nu da etimologia lui ieruncd s f

i0. gainusal", 2 nume de oale", care mai are formele


truncd, rieruncd, (d-creteri2) crieruncd, serucd (eruscd)
Forma teruscd ne indica etimologia, care trebue sa alba

la bath slavul (srb , slay ) yaruh vernus", Jahrlmg"<


yaric Fruhling" (cf ad i bg. ydrka, ydrica junges Huhn",
slov ydrka junge Henne", ceh. yafice junge Henne '
[>ung. yrce, grce puical , ad 2 rus yarka Schaf-

lamm", rut. yarka junges Schaf", yara Lamm", bg


ydre, ydre, ydrec Ziecklem", srb yarac Bock", jive junge
Ziege", 7drica junge Ziege", slov ydruh Jahrhng" , etc

[>ung. yrke, yerke, yarka miel" sau ied mai tanar de


un an"], ap Berneker, SEW., I, 446-447 Cf I teritd,
d specie de grau de primavara" < slay. yarica, Dig
Acad

ibid

p 454
Iete I

Alaturi de ite I, interjectie de mirare

lute, ia(n)te

mta I" (cf. i iiiite I, iite I, etc ), relevat de Dig Acad ,

IIv1, p 460, i explicat contras din la te uitd !", mai pot


releva dm satul mieu natal Zagra (j Naslud) interjectia
omonima tete 1 , tetea I = leaca" I, tg I", adresata camlor

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

285

pentru a-i alungh 1), care trebue derivata dm la (rostit


tp) 4- te --= du-te", cara-te"
Ijog, ojoc
Dict. Acad

IIVI, p. 465, da cuvantul flog din jud Bihor

cu sensul matura" cu coada lunga, facutl chute() buruiana cu numele iarba-roie (M. Pompihu, Bill 1012),
cu care [se] matura cuptorul de centi5a, dara ce [s'a] scos
jaraticul cu darlu' [Rev crit. IV 1441" si-1 explu- cSta,
probabil, in legatur cu paleoslav gego ard", cf sarb
bulg ogeg vatrar, cdrlig de scos jarul"
Acest cuvant este cred, identic cu oyoc, oryoc coada
de cociorva, cociorva", Schurholz", Stange", cunoscut
in alte parti (Some, Nasud, etc ), pe care se zice ca merg
calare babele vraptoare, atestat 1 la Tiktin, DRG i. la
Dame, DRF., i derivat de AsbOth, Ak tri XVII, 466,
din ung. azsag, azsak, arszak, arzsak < slay ogega ruta-

bulum", Feuerschurer", Schurstock", cf Gornbocz


Melich, MEtSz , col 202-203 (pentru umblarea calare
pe ojoc cf azsagon ydr6 boszorkdny), iar de Tiktin, DRG ,
1085 cf ung , pol ogog, azsag=v -sl ogegit".
Ilaciu, -A

Pentru ildciu, -d, adj (despre vite) cu coarne scurte"


(H XI, 5) ; cu coarne scurte i crescute in latun", care
are sl forma ildc, adj , in., i (pun despartirea falsa din
Hi ilaciu I) laciu, -d, adj (H. VII, 27), Dict Acad , IIVI,

p 465, da unnatoarea explicare Poate, pun schimb de


sufix, din ildu corn ilaciu ar fi deci corn in forma ilaului".

Cred ca este vorba de ung villds (szarrA) cornibus


furcillatis", care poate fi villds fenndll i villdskidlld (Hermann Otto, A magyar pdsztorok nyelvkincse, Budapest,
1)

Cf

I Dacpromanza, I, p 300,

www.dacoromanica.ro

286

N DRAGANIT

1914, al cArui vi- initial a dat yz- > i- (cf, idere vadrA",
Maramure, Tip lea, Poezn pop , 71, i Dig. Acad , II, 448) ;

pentru alterarea lui v- initial inainte -i- tonic in elemente


de origine ungureascA cf si gig ---= vig < ung vg ap. S.
MAndrescu, Ung , p 118-119 ; gigan la NAsud--,-la vigan

<ung vigan, cf. S Mandrescu, o c , p. 117-118 , poate


-oasd cu gatul noduros", Dig Acad., Iry , 67

I. gig& ,

(intrucat ar fi un denvat al lui vig), iar -ds final prin apropiere de denvatele cu suf -aciu (cf bdrnaczu, Alexics Gy,,
Magyar elemek az oldh nyelvben, Budapest, 1888, p 68 ;
Dig. A cad , t. I, P. I, p 48 si. 184 , 0. Densusianu, Gratul
din Tara Hategului, p 83), cdilaciu i. cdilac nume de
boi" (Dig Acad , t I, P II, p 261) < kaylds cu coarnele incovoiate in jos, intoarse" (DrAganu, Dacoromania,
V, p. 338), alAtun de caila, cailea < kayla (Procopovici,
Dig. Acad , t I, P. II, p 26), cdilat (Draganu, Dacoromania,
V, p 338).
imbinde.

Imbinde dinteun descantec popular din Vlasca (Tu


bubd pripitd, cu 99 de yunghturi, Nu yunghia, Nu outitd,
Nu imbinde ca prpele, Nu unifla ca broasca, Mat Folc.,
p 1527, Dig Acad ;Hy', p 476) unde se arat &A cuvantul

este cu inteles neprecizabil") pare a aveh intelesul de


a incoldci", a cuprinde prin incolAcitun" si s'ar pute
derivA din germ. umbinden
impila i, impili.

S. Puscanu, in Revista filologicd, II, pp. 66-71, face


un interesant studiu asupra acestor dou cuvinte, pe care
le consider de unul singtir (cf I Dig. A cad , II, pp. 505-506).

AratA mai intfini exphcAnle care s'au propus, socoteste etimologia *impillare plauzibil negAsind alta mai
bunk i. incearcA sA explice din ea deosebitele sensuri
ale lui impila i impai.

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

287

Ar fi prea lung O. unnresc din acest punct de vedere


i nici nu este nevole sa fac acest lucru dad vom putea da alt explicare,
care va arath c punctul de plecare al lui Puscanu este
mersul ideilor din articolul liu. Puscanu
gresit

Retin numai urmatoarea pretioas marturisire De


ce n'am pnmit in Dictionarul mien etimologic aceasta
etimologie Fundc aveam simtul ca impla nu este un
cuvant popular, ci o vorbd savant5. Pe atunci nu apruse

Dictionarul lui Tiktin pana la litera I, incat nu stiam


ca 11 gasim si in Biblia de la 1688 1)" p 67) Puscariu recunoaste acum ca s'a inselat i ca avem a face cu un cuvant
popular Totusi adaogl Cei mai multi dmtre noi 1-am.
invatat in scoala sau din lectura Cuvantul neavand o
familie in limb5. caci legtura lui etimologic cu pied
nu se mai smite ne face s-1 clasam intre vorbele carturaresti Poporul cel putm in sensul curent nu-1 in-

trebuinteaza, dovad ea in fisele stranse pentru Dictionarul Academiei nu e nici una din hteratura popular,
ci aproape toate din scrntoni sec. XIX-lea Din aceasta
cauz, o forma * inchila in regiumle care rostesc chalet
(= piud) nu exista, f apt care de asemenea ne face pe noi,
carturani, s-1 considergin de neologism. Varianta impaa
(cu i iniDial, ca indica, introduce, etc ) pe care o gasim la
cei mai ingripti scruton, ca C Negruzzi, Eminescu s a ,

clovedeste ca ei inii simteau cuvantul ca neologism"


(P. 67).
Dar in exemplul f an incilat (I Ghica, SCrisort, P 543-544)

putem avek rostirea dialectala a lui nchil, ceea ce ar


dovedi ca acesta a existat i exista Acelasi lucru-1 do1)

Exemplul e din Psalm 56, 8 Mi-au implat sufletul men, in textul

grecesc xn,reierhp.4Jav, de la itaTn141CTO) strmb, apis in jos" Traducerea

aceasta a ra'mas sl in textul Bibliei din 1914, pe and psaltirile cele max

vechi au zgarcira" (Scheian) sau deselar" Hurmuzaki N A Dm


I A Candrea, Psalt Scheiand, etc, vol II, p 381 i 512 putem gag el
formele dm urme: snt traducerea formei corespunzAtoare a slavonescului

canodirrii a indol" N D

www.dacoromanica.ro

288

N DRAGA.NU

vedeste si se inliild, pe care-I intrebuinteaza bteami si


femeile in Muscel (vezi mai incolo). Imp la este un cuvant
popular, dar nu prea vechru, din epoca cnd Turen si Grecii
isi intmser stApanirea sl asupra pnncipatelor romanesti

nscut prin denvare si hiperurbanizare din child 1 nal-

sur de bucate", banita", obroc", Kila" (Getreide,


Kornmal3), 2 vechru bir in chile", Art Abgabe in Ki las"
(< m -gr si n -gr itoraov, cf si turc bile, vulg k'zlo,
s -cr kila, bg kilo, alb k'ils, la Tiktm, DRG , 339 si Berneker, SEW , I, 504) 1) si insemnnd la ongine impovrh", ad 1 concret (pnn punere de chile pe cal , cf si
inteirnigi, inseua 0 insela, etc ), ad 2 figurat
Hiperurbanizarea nu este mci mai veche, mci mai nou'ai
decat cea a lui &filet (Cantemir, 1st terogi , 205) ---= ghiftul

(Dig Acad , II, p 257), despre care am artat in Dacoromania, I, pp 316-317, c derivd din germ. Gift 2) Aceasta ne-o dovedeste clar urmtorul exemplu scos din
Neculce Aceste s' au fdcutii intr'aceastet zarnd 7245 ; 0
erau multe nevoi pre acele vrema p, 'in Moldova, bogate nevoi,
care eu condetul meu nu pottii sd lungescii civertura, hcirlii,
vdcdrit4, pile (chile), talovate, grele podvozi de fdn, de
lemne, fund oastea turceascd asedzatei la Cartalii, la Dundre,

de au ternat, cdt se mirit si Domnul si boterzi ce or face sit


poatd phial toate poronctle impdrdtesti (Let', II, 432 , Let 2,
II, 392 , Neculce mai are de dou ofi forma chile Let 1
II, 426 , Let 2, II, 387 0 Let 1 II, 432 ; Let. 2, II, 392).
Child, fund un cuvant de circumstant, a disprut astzi
din uz, iar din pricina aceasta impata a rmas al-A spnjinul,
necesar si nu se pare nou. cat pnveste evolutia sensurilor
2) Aceasta poate fi mai veche In Ungaria clizla era cunoscutg ca men-

sum frumentt, capiens dims metretas Posomenses", Kubel" Inca din


secolul XVI, cf singula hyla Intact a 1.573, 40 hike hordez a 1577 (Szamota-Zolnaa, MOklSz , 497 , exemple unguresti ulterware vezi la SzarvasSimonr, MNytSz , II, 305) Se intrebuinta si la inarcarea corAbulor
(cf Velledits Lapps, Magyar Nyelv, XII--19r6, p 236).
2) Cf sl ptfcd = chucd < slay kaka Darm", rut Leber-, Blutwurst" (Tiktm, DRG , 345), in tinutul N5sAudulu1, etc

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

289

trebue sa pornim de la cel concret (Dig. Acad , II, 506,


zice special") privitor la cal, pe care se transportau chilele.

Cal impilat a trebuit sl insemneze la inceput cal impovarat cu chile de bucate", carma i se indoia" spatele
din pricinu greutatil (cf. si intdrnipt) Figura din cel dintiu exemplu pe care-I avem (Biblia de la 1688, ps 56, 8)
se rapoarta tocmai la cal, cum arata traducerile din psaltirile vechi (de)selard, zgdrcird)

Calul incarcat cu poveri abia se misca, e impiedecat.


Altfel este, fireste, tot call ne'mpilat, and it pune bunul
ceildret frdul in gurd (Gorjan, Hakim, IV, 120)
Calul poate fi impiedecat insa I prin alte mijloace decat

incarcarea" sau impovdrarea" cu chile; astfel prm a-,


pasarea" in jos a capulm, care se leaga de un picior dmamte
ca sa nu poata fugi (cf chiostec, pdivan, rdvani in buestru,
etc , ap, V Bogrea, Dacoromania, III, 811-8/2 ; buestru
ap. G. Giuglea, Dacoromania, II, 372-373 ; S. Puscariu,

ibid., 683-686) E upr d inteles ca, dupa disparitia


chilet, verbul impilk, care si-a pierdut astfel familia, a
ajuns s ia acest sens special" de impiedecare a calutui,

care are o extensmne geografica destul de mare, expliCabird. prin negotul de cai Totusi centrele de iradiatiune
sant Principatele, cum se vede clar din datele culese de
Puscariu din raspunsurile la chestionurtil calul", i adeca.
judetele Dambovita, Prahova, Dolj i Muscel, apoi Ardealul sudestic , dar cuvantul se aude I in alte parti, de

exemplu in jud Somes. Intelesul este destul de precis :


se impileazd calul cand i se leaga capul de un picior de

dinamte, cand se forteaza sa stea cu capul in jos". E


deci vorba tot de o apasare a capuhii
Ciuilele s'au puttit intrebuinta 1 la indesarea" s'au
apsarea" fanuluz. impilat- Fdnul era dus yi aruncat
intr'o groapd addlicd p, and se laced grostmea fa'nului
de cloud saw trei palme, se aezau peste deinsul scdndurt,
pe care se pureau dupd amea bolovant de pi-ard 1, once
alte greutdft, de apdsa feinul Aceski se nurne0e ftin incilat
(Ghica, Scrison , 543-544),
19

Dacoromania Vi

www.dacoromanica.ro

N DRIGANU

290

Din acest sens concret s'au nscut sensunle figurate


din exemplele Soarta-mi inipileazd mita la pdtrant (Pann,

ap. Tiktin, DRG) i in cel mai vechnt, citat mai sus, precum si din cdzdnd la grea sldbiciune 2, impildndu-md
cu dureri cumphte, nu suferii bolndvirea leneviria meale
(Mmeiul a 1776, 72 3/4), unde Dag Acad ii gloseaza cu
Mud, dar ar puteh fi glosat tot ash de bme cu zgdrci, deselet,
etc., ale vechilor psaltiri

Din sensul de bir in chile" Art Abgabe in Kilas" al


lui child s'a desvoltat sensul cel mai obiciniut" in sulerile

literare de a impovara peste masura (cu dam), a

apash, a asupri, a oprima (pe cineva, un popor, o tara.)".


Am ardtat pncina pentru care cuvant ul nu s' a wit inainte de secolul XVIII i, cand s'a ivit, s'a ivit in Pnncipate Prezenta cuvantului in Lexiconul Budan se explica prin faptul ca autorn acestma urmaresc scnsul dm
Prmcipate. Exemplele din Dicfionarul Academia sant de-

osebit de instructive din acest punct de vedere ; doua


din ele au chiar, alatun de impi/a pe smommul impoyard, Oath sau pe povard
Din acest sens s'a desvoltat cel neobicinuit de a cornbate, a dispretui" : Pornpa cea din afard
luxul extern)
sd impileazd de filosfzi ca strasnici (Marcovici, D 139).
Se va ndich poate obiectiunea ca lamunrea lui impild

nu este desavarsit fara cea a ltu impili


etc ) cu care-I trateaza impreuna Puscanu.
Socot pe im5il1 cu totul alt cuvant Pentru a-1 exphch
pornesc tot din lumea animalelor. Ma gandesc la exemplele

Un copil, un animal, din necdutare, rdmdne imhslst=

tot mic, necrescut (Lmba, Banat). Jita (= vita) se'mpci-

leste = nu creste din pncina ca e ru nutrita, ramane


pipernicita, (in)chircit (Zagra, j. NasAud ; j. Somes).

A h, mmpilit inseamna propriu zis a fi numai pielea 1.


oasele". A se impill ar putek fi deci un denvat (cu asimnlalia lui -ie- la -r- urmator) al 1w piele (cf. neap. pelliende
mager" ap Meyer-Lubke, REW , p 473, nr 6377 S V.
pellis , nu vad clar insa legatura dintre arom. pilicios pi-

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

291

pernicit", (in)chircit" si k'ale, k'ilitd k'iliqd, k'ili, k'ilicd,


iutru cat am astepth mai curand * k'zhcios; totusi ea nu
este exclusa, cf ac plur gr. iriXXexq peaux", neXXo-pcicinc

pellarms" ap. Boissacq 1), 763)


Prim extensiune intrebuintarea cuvantului impill a putut fi
trecula de la anirnale si. la plante, care pot fi si ele impiedecate in erestere prin deosebite imprejurari : De vor fi
plot multe pe vremea sdpatului cucuruzul ingdlbenqte p,
impilea0e (Economia, 41) Impilitai-i zarba'n cale, c'o calcd
mu40 in picioare (Rev -crit -lit , IV, 144) 1)

impujaiea

Dict Acad , II, 530, da verbul a se impuydica cu sensul

de a se intrece, a se Ina la intrecere, a rivaliza" (Zagra,


Nasaud, corn Corbu) si locutiunea a se da pe intrecute"
(corn. N Drganu, tot din Zagra) si. adauge Etimologia
necunoscuta (cf rus Pulati a baga frica in cinevh, a in-

timida", rut pu.iati sja a lila la goana", pidak, pidalo


codoristea biciulm")
Cred c trebue sd pornitn de la o forma slava (rut , rus )
*po-ferkatz din ielati, gelati (pentru -k- cf n -slov .'elik
lustern", iele'en begierieg", precum si Ealkovatt < Ealiti
moeror", care ne.a dat pe yellcui, yelcui = jalui") Pentru
sens cf lit ielovati eifern" 0 aton dm to-, care n'a mai
fost suntit ea prefix, a putut trece in -u1) Citez in acest loc si verbul cell (Vale, jud Sibiu), cu varianta mull
(Valea Somesultn, IsasIud), cunoscut de atcf Acad , t I, fasc II, 275,
numai din comumcarile lin Ittu, cu sensurile i (despre plante) a se
ofill, a se vesteji repede, ca si cum ar fi fost opdrite" Uae, s' a ceht scumpia
de cdldura asta, 1 2 (despre lemne) a incepe sl putrezeascI, a se ba r-

z o 1", despre care se spune : Poate, acelasi cuvint cu crull" SI nu


fie mai curand o rostare nordick ajuns in careva chip la Sibiru, a ltu
of ell, ofal sau chiar a lui impmell, frnpall"? (Observ el nu cunosc de
la INTIsIud pe ciull cu sensul dat de Ittu, iar ofai are acolo forma oial,

uizll, < oval = ofal)


19*

www.dacoromanica.ro

292

N DRAgANIT

impul 'di,

Dzcc. Acad, II, p. 530 da pe impuldi cu sensul de a

sttiga pe cinev din departare cu pu" (Zagra,

com.

I. Corbu), a alungh cu urlete" (P. Papahagi, Graiul 0*.


folklorul Maramureplui)

Se adaoga. o etimologie propus de mine . Probabil,


contammare intre strig6tul pu si strigatul tulnoaie tulai".
S'a derivat apoi un verb cu. pref. in-.
Nu mai cred in aceastd etimologie Mai curand trebue
sa ne gandim la un radical slay, care ar puteh fi compusul
cu prefixul po- al lui layp, layati Waxtetv" (cf. rus.
layu, ldyati bellen, schimpf en, schelten, schmahen" ; rut.
tdyaty, idem , s -cr. fdyem, ayoti, bg. laft belle", etc , ap
Berneker, SEW , I, 687) Ne mai simtindu-se cornpus,
-o- aton din prefixul -po- s'a putut schimbh in -u-, contribuind la aceasta 1 apropierea de interjectia pu I
keondurit (ineondorfi) ; inehiondorA.

Dig Acad , t II, fasc. VIII, d verbul a (se) incondurd


cu sensul de a (se) incalth in conduri" (Pe glezne goale
il tate rugn pentru pictoare incondurate, Delavrancea, ap.
Tiktm, DRG) i. f i g. a se umfla. (in pene), a se mandrl "
(Armdsaru' sd 'ncondurig i nechezd pe ldngd fomei, Grand
nostru, I, 71 ; 5alufie1e, cu cloud pdnze, dlunecd, sd intrec
ca lebedele, cdnd ip incondurd aripele ft vdslesc addnc cu
picioarele lor cenu,Fii, Delavrancea, V. V .161), derivandu-1

din in + condur(i).
Derivarea se potrivete pentru exemplul intaiu, dar nu
se potrivete pentru cele doua, din urma, in care se afirmd

ca ar aveh ,sensul figurat de a se umfl (in pene)", a


se mandrl".
Sensul din urm face parte din terminologia. animalicA,
in special a calulm, cf , afarai de exemplul al doilea, I inainte de a-/ scoate in tdrg, it spald, ii tdsald, le 'mpleteyte tpuri (plantici frumoase) in coamd i coadd i-i plimbd

www.dacoromanica.ro

'ESIMOtbGII

293

prin trg, in Iata cumpdrdtorilor, streingeindu-i in zdbale


ca sd se'ncondoreze p astfel sd bard mat chipei (S. Pop,
Dacoromania, V, 81 ; pe p. 205 incondora se explica a
se arath bine in targ"), iar verbul
omomm cu cellalt ,
carma-i apartme, corespunde ungurescului, cunoscut sl in
Secuime, kandar-, kandargat- a invarti, a sucl, a misch
incoace si incolo (partile trupului : coada, capul etc )",

kandarit- a porni, a da drumul, a misch", kandardsza impinge, a deprth, a inn...tura, kandarod(sk) a se


invarti, a se suci" (Szinnyei, MTsz , I, 1033) . E vorba
adeca de miscarile" si invartitunle" neastampArate pe
care le face animalul strans in zabale", etc in urma Carora

apare viom si chipes", iar nu de vreo impodobire a picioarelor sau aripilor acestuia cu conduri
S'ar puteh chiar ca si a se (in)chiondord, a se (in)chiondori

(de-aici inchiondorat, chiondoreald, chiondor4) a se uita


la cineva posomorit, incruntat, chiondoras" (Dig Acad ,

t II, fasc VIII, p. 583) s derive din acelasi verb unguresc, care (+ csavar) mai are variantele csandar-, csandargat-, csandarit-, csandarog- (cf Gombocz-Melich, MEtSz

841), data sensul original al acestei forme (apropiate din


punct de vedere formal si semantic de chior, a se chzori,
chaor4, cf Tiktin, DRG , 342) s'a raportat la invartirea"

sau inholbarea" ochilor, faculd deodald cu ratoirea"


omului care priveste : sd nu ne inchiondorim lila la dla pentru

nimicuri, Jipescu, ap Tiktin, DRG.


Inc u jlui (hieuOui).

La baza verbului a se incuylui (inctqlui) a intra in

relatiuni de amor", a se ndvi", a se ingurlui", a


se incuibh", a se cuibari", nu trebue sa tau-tam lingu-

rescul kozel aproape" (Dig. Acad., t. II, fasc VIII, p 612),


care si-ar fi pastrat pe -z- (cf ung. koz > chzuz, chiuzd,
etc ), ci pe glizslik, rtizsol a se suci ca ganjul", a se, face
ganj", a se ganjului" (Szinnyei MTsz., I, 736), cu c

www.dacoromanica.ro

.294

N DRAGANU

in loc de g ca i cuybd, etc

cloth, inlantui, etc

cf

1 e g a, innod a,

i n-

Inoe, Inue

Prezenta in Ardeal a unin vir nobilis Comes Bozouck


films Inok" (Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, 222
1 223, a 1302), care ddruete villam suam Bozna" (Bazna,

ung Bdzna, sas Baassen) in comitatu de Kukullu", ne


lamurete defirutiv onginea dintr'un nume de persoana
a lui Inoc, ung Inakfalva (j Turda, aproape de Vint),
pe care G. Weigand, Balkan-Archiv, 1, p 13, il considera
unguresc 1-1 traduce pnn Sldave", Hongendorf", pro-

babil fiindca se gandea la un ung Inas ucernc, fecior


din casa". Inteadevar insa, ung inas a dat romanete
incq

Recensand scnerea lui Weigand, in Dacoromania, IV,


p 1131, eu aduceam aceasta numire de locahtate in legatur on cu turc. ynak,inak,Inaxmnay r. herrlich, schon",
2. Freund", pnmit in limbile fino-ugrice, inclusiv cea
ungureasca, ca nurne de digmtate i persoand 1) , ori cu
rut , bg , srb , pol yundk, ceh yunoch, ymnoch < gum ta-

ndr", nou", care se intrebuinteaza des in topommie


Avand in vedere tele crtate mai sus, precurn 1. faptul
ca Inok se gasete ca nurne de persoand i topic 1 in alte
prti (a. 1310 Inok, nom yin, Mon Stng., II, 620 , a.
1232 : terra Inok, que eodem modo Craco dicitur", Wenzel,
VI, 505 , a 1282 : Ketlitzen de Inoch", Fejer, V, 3, 148 ;
Inakfolde, Csanki, III, 612, in corn Sopron ; Inaktelke,
ibid , V, 361, ----- rom Inuc,j Cluj) 2), far indoial ea pentru
a explich pe Inoc (j Turda) i Inuc (j. Cluj) trebue s por-

mm de la nurnele de persoana Inoc, fie cd ne-am gandl


la o origine turceasca ori slava a acestuia.
1) Cf Gombocz, Magyar Nyelv, XI--,I925, P 435-436
,,,) Id , ibid

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOG-II

295

Lepiida.

In Dacoromania, I, pp. 220-222, regretatul B. Herzog


a artat obiectiunile de ndicat impotriva etimologiei le-

Wit <lapidar e, pus6 in circulatie Inca de Lex Bud


a) vocala -e- > -d- aton (-ea- > -a- tome) din radical, nu
numai in arom., ci si in d -rom. (in textele cele mai vechi
pretutindein numai -e- i -ea-) , b) sensul verbului latin

nu este Steine werfen", werfen", ci mit Stemen bewerfen", steimgen", iar de-aici trecerea la werfen",
abwerf en", etc , este mai greu de explicat.
A propus deci inlocuirea acestei etimologn cu *11 q u 1dar e din li qui du s, -a, - u m, arAtand posibihtatea
trecern lui -qu- in -p- , iar pentru sens pornind din exemple
ca Apa Impede pad nu vet veded, cea turbure n'o vet lepddd
( D ame)

Impotnva acestei etimologn, admise de unii (W. Meyer-

Lubke, ZRPh , XLIII, 230 , S Puscanu, Dacoromania,


V, 483), s'au ridicat si obiectiuni (G Weigand, BalkanArchly , II, 260 , Gamilscheg, Z RPh , XLII, 240 , L Spitzer,

Dacoromania, IV, 645 s. u ).


Herzog, aprandu-si punctul de vedere, a incercat s5.-si
intemeieze sl . mai mult etimologia in Dacoromania, V,

pp. 483-494, citand pentru partea semantic de o parte


exemplul dat din Campulung a 1639 pe care i 1-a comunicat V. Bogrea Deci am pus de au bdtut clopotul 0 s'au
striinsil 0 Mien i bdtrdni, p le-m4 pus zi orwtnifor ca
sd lepede bann acestor botan, erd ei n'au putut cdpdtd banii,
scr-i dee de pre acele vaduri, ci s'au impdcat p s'au tocmit"

(N. Iorga, Studn p documente, III, p 276, Nr. VII),


pe de alt parte paralela foarte adememtoare a latinului
fundere (cf. sacos nummorum effundere, fr. verser, it versare,
rom vdrsd, etc ), si : Apia limpede fidnd nu vex veded,
cea turbure n'o vez lepddd (Dame) 1)
1) Cf i Cdnd inseteazd curtea M, Apa'n drum n'o lepdda, = SA ingnjlm inal intim de al notn" (Zanne, Prov, , III, 586)

www.dacoromanica.ro

N DRAGANU

296

Inteadevar ins5., cum vom vedea mai incolo, in amandou cazunle avem a face cu sensuri ultenoare in exem-

plul intaiu insemnand a da", iar in al dollea a arunch",


a zvarli". Pentru cazul al doilea sensul de a vomita",

a voma", a varsh", a bori" al lui iipada, atestat de


Viciu, Glosar, din Buciutn, nu dovedeste prea mult, fund

un decalc al ungurescului Tidily- arunch" si vona".


Atat faptill cl acest cuvant se gaseste nurnai in limba
romang, tar in celelalte limbi romanice bpseste, cat si
acela c explicarea lui intampina greutati la denvarea

din la pi dar e si din *I i qui dar e, ne indearnn sa


ne gaud= la altd etimologie, si anurne la un cuvant de
origme greceasca intrat in latina balcanicl, care are -ein radical. Acesta trebue sa fi fost *lepi d a r e, derivatul lui 1 e p i s, -1 d. i s, acuz - 1 d a, cu forma sec lepida

- a e die Schuppe", lat squama" (cf gr. )into a curath


ceva de coaja, solz (peste), piele", ecaler, ecosser, peler",
lercfg, -fao; coque, coquille, ecaille", XercICto, XencSoGakt

a se

curati de solzi, a se jupoth de coajr, s'e-

earner", Xanca6co, Xerccaiii fac ceva solzos, solzesc", couvrire d'ecaille, rendre ecailleux", circoArmaciw ecailler",
ixXercfCco monder") 1)

Cuvantul latinesc este inrudit de o parte cu gr Xiicpm,


cunoscuta board de piele, pe care am luat-o si. noi cu acest

nume, de alta parte cu lat. 16pi du s, -ai- u rn charmant, gracieux, joh" (cf gr Xenrk, adj vb al ltu Ainco,

depouille de sa pellicule" mince", grele", petit"),


1 6 p .0 s, - 6 r i s

grace, agrement, seduction" (Fick, I,

U ; BOlsaCq2, 569-570) etc. Din

536 ; Walde 2, 422,

lepid a a trebuit sa se formeze verbul *1 epidar e,


care a putut sa ne rmang din formele accentuate pe desinentele personale (cf vdrs in loc de viers, dupa vdrsd,

ardt in loc de ardpt < *a rr ect a r e, dupa ardta, etc


vezi Puscariu, Dacoromania, V. 772), formele accentuate
pe -e- trebuind sa dea 4e-, cf iau < ltvo alaturi -de ham <
1) Leinda se gaseste 91 in bulgkeste i insentnnl eustuil"t

www.dacoromanica.ro

ETIMODOGH

297

levamu s, amp/ alaturi de alepta, alefta < all ec tar e,

zert >riberto, 4epure < leporem, etc)

La inceput lepdda a trebuit s insetnne a nparli"

perliti (prliti) a parli putm",


decat din v.rbg pero penna", Cihac, II, 251, desi Tiktm,
(mai probabil din v -bg na

DRG 1034, 6e indoieste in aceast explicare), despre piele,

par, pene, die Haut, Haare, Federn wechseln, mausern,


sich haren, hauten, se deplumer, muer, peler, perdre son
pode, depiler". Inteadevar, cum putem constath din cele
mai multe dictionare si din textele populare, smonimul
lm naldirli este lepada . vitele Ii leapada" primavara

parul cel vechm de lama, naparlesc", i capata altul


nou ; pasenle Ii leapada" penele, serpli 41 leapada"
pielea, etc (cf Pasculescu, Lit pop , Herzog, Dacoromania,
V, 487, in Marginea, etc ). Citez numai proverbul Lupu/
ig leapadd schimbd, las, paraseste") pdrul, dar ndravul nu (ba) (Zanne, Prov,, I, 519).
Acest sens pare s fi fost sensul original si la Aroma'''.
Insusi Herzog citeazd din P Papahagi, Basme aromdne,

doua exemple interesante din acest punct de vedere


Curcubetd
coala di Curcubetd naparti i e s-cd
veadd ocl'il' ? Aleptul aleptilor i pink a gonilor nds eara
(132/15), Seara 'o aliptdd k'alea de caprd (206/37).

Lepadarea" deci s'a raportat de la inceput la ceva


ce-i apartmeh fimtei celui ce o facea, ca I onginalul grecesc (solz, piele, coaja., etc ) Aceasta caracteristica .a sensului i-a pastrat-o lepdda 1 &and pnn extensmne a luat

alte sensun, alltun de acel de a naparli", d e. pe a


avorth" (cf. bg. hal)am jeter" i avorter" ; aib. Stjet,
&it ,,werfen", schleudern" si eine Fehlgeburt machen" ,
ung elvetl-, idem, despre ammale). Fatul, inainte de

nastere, face parte din flinta mamei care-1 leapada."


cand 11 naste inainte -de vreme dintr'o prima oarecare

Dacd nu altfel, apartinerea trebue s se rapoarte cel


putin la imbracamintea lipita de fiinta noastra (desbracarea" i parasirea" sumanulth, paltonului, cojocului,

www.dacoromanica.ro

298

N DR AGAN17

opincilor, carnaei, izmenelor, cioarecilor, rasei, cumei sau

chciulei, etc ), la fiinte care sant legate de noi sufleteste


(despartirea" de mtuere", pardsirea" ei ; a parintilor
si a copulor, a prietemlor, credincioilor, etc , cf del va
lepddd muterea, Pray , 1123 ; lepddatui-i-ai cdnd mdrird-se
Coresi, Ps 72/18 , lepddard-se de pdrintit lorii,th , 77/57, etc ),
iar figurat la credinta, lege, calugane, functiune, etc.

Chiar i a lepd ancora" sau veatnle" din vechile


noastre texte, a lepada apa din vas", a vomh" intra
in aceast categone, intru cat e vorba de parti ale corabiei

i cuprinsul vasultu i al stomahului. De asernenea lepadarea" pieptenultu, cutii, etc ascunse in san, in povest pentru a ndich o piedeca in calea urmaritorului
Lepadarea" muieni, credintei, caluganei, functiumi, etc ,
insearuna pardsire", dar cand eti fortat sa o faci, inseamna destitmre" (cf. sd-1 leapede den preolie, Pray,, 181)

"Lepadarea ancorei" este in fond o aruncare" ; chiar


i la desbracare" de obicem se arunca" hamele E uor
de inteles deci ca lepadet a luat 1. sensul de arunch" (cf
a lepdda grdul in mare, a lepddd sortile, etc in textele
vechi, etc ) Firete in acest caz reflexivul lui lepdda, ca
i cel al

lui aruncd, poate insemnh a se grabi" (cf

(a)zydrle-te, aruncd-te pdnd la noi 1 ; repezi-te la mine , ftpd-te

la ell) AO, il gasim in arom me aleapidu ich elle", se-alt-

piddrd tu foc se arunca in foc", se-alipidd tu furl dete


navala in hop", etc.
Alta data aceast aruncare", lasare" ajunge s insemne numai a lash", a pune", a aeza" . Gdsi yreme
sd lepede q'un co/del de yin in preayma unor oament truditt
p insetati (M Sadoveanu, Zodia cancerulut, Bucureti,
1929, 1, p 32), ori Acele brate beizade le lepddd trudite
in lungul trupului (id , ibid II, p 177)

in sfarit tot din arunch", zvarli" s'a desvoltat I


sensul cel mai general al lui lepdda, anume de a da",
nu numai barn, ci once. Citez, alatun de exemplul sd
lepede bann acestor boiari (a 1639, N Iorga, 1 c ), i de

Baini n' aning, Mdria-ta laid, mdni e yeselia cea mare

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

299

p trebuesc puse pe mese alle bucate p vinuri, mas multe


decdt pdrui acum
Sd se puie De ce v' am randuit? De
ce v' am lepddat bani2 Mat trebue, Mdria-ta (Sadoveanu,
o. c , II, p 227), Inca dou exemple, care ne dovedesc

clar ca in acest caz nu ne putem gandi la *li q uidar e

a Varsk", ci la a db." in general

Hatmane, dac' ar

fi, fost ceva intr'adevdr ap de rdu, mi-as fi lepddat vestea


cum as intrat p n'as fi a#eptat nscs o clipd (Sadoveanu,
o c . I, p 117) ; Namene sd nu-s lepede cuveint, peind ce
va hotdri asupra lus Divanul judec4n (id , ibid , I, p 181) 1)
i

Ochelar, ochier.

Fonetismul lui ochelar (ochelarsu), plur ochelars i Brille",

2. Scheuklappe", Scheuleder" (cf. Tiktm, DRG ,

1075)

ne arat c mijlocitorul, care m 1-a dat din lat.-med. oculare

sau ocularsus Augen-", a fost limba sseascA, care are


in Reghin forma Akldr, iar in Bistr4a pe Okeldr (forma
glumeal Otjeldr pare a fi reprimit din romanete), cum
atest Szebenburg seichs Wb , nu cea polona ori ungureasc (cf pol okulary la Tiktin, DRG , ung okuldr, okuldre,
okorldre, okula, la Szinnyei, MTsz , II, 6) 2) ; cf. ss pokert Theer" < pdcurd (I Brenndorfer, Romdn (oldh) elemek az erdlys szdsz nyelvben, Budapest, 1902, r 40) , Ku1) Lepcida este intrebumtat foarte des de Sadoveanu in scnerea atatd si in alte sensun panel ce va lepdda demonzi pe care-z are inteinsa
(II, p 200) , Am lepddat din mine tot veninul pe care nu 1-a dat sd-I beau!
(II, p 240) , n'am lepddat nici o oald cu care m'a =slit rdze,sul (I, p 81-82) ,
Cdnd alungem la coralue, numaz le lepdddm in marea p gala (II, p 191) ,
Vdzdnd cd nix se pune in mand cufst ca sd belesc fara, I-am lepddat (I,
p 228) , Pared era supdrat pe ez, ap-i rdsucea, ii trdntea p-s lepdda
[pc rdzep i mazild (I, p 126) , sd-i primeascd p sd-i ducd sd-i lepede
lepdddnd
undeva, intr'un ostrov la Grit, ori la Chipru (II, p 187)
tot, imbrdcdminte, podoabe ii bani, spre a se afla gol (I, p 99) , 52, md'ntore inapoi cdt oiu putea mai de grabd, nu atdta ca sd dau lus bezzade veste,
at ca sd leapdd toate de pe mine ,ss sd md'ntind la pdmeint (II, p 167)
2) In ung cuvAntul este cunoscut incA din secolul XVI in forma okuldr
(cf Szamota-Zolnal, MOldSz , 707)

www.dacoromanica.ro

300

N DRIGANII

keruz, Kukeruse < cucuruz (A Bena, Limbo rotand /a


Sasii din Ardeal, Cluj, 1925, p 22) , gesoketit < socotit
(Brenridorfer, 20), kokeschatisch buckelig" < cocosat (id ,
29), kokestirk Storch." (id , 29 .1. 61) ; kamuara < comoard
(G. Kisch, Nosner Worter und WendUngen, 87 si. Bena, 22)-1
Bukerescht, Bukeresch, Bukerest (Hurmuzaki, XI, 789, 831,

88o, etc ), s. a (vezi si. celelalte exemple pe care le-am


adunat in Dacoromania, IV, p 131)
(Oiler (rostrt i ocib) (jud. NsAtid) este o formatiune
romaneasca din ochiu
QMag

In lucrarea sa Uyabb szempontok s adatok a romdn nyelv

magyar elemeinek kutatdsdhoz, Adalkok a roman nyelv


szekely-magyar eredettl szavaihoz (extras din Szkely
Nemzeti 11I4zeum Emlkkonyve), p. 5,

dl Dr A Bitay

se ocup5, intre altele de cuvantul oppg, -un polojenn '


si. de posegos gluing", pe care le cunoaste din A. Viciu,
Glosar de cuvinte dialectale, Blaj, 1899, p. 46, si. dui titlul

cgitii lui loan Pop Reteganul Opsaguri, cat cioplite, cat


pihte i la lume impAitite, Gherla 1897 Pe cel dmtaiu
il derivA din ung kpesdg, cu pierderea lui c initial confundat en prepozitia cu, iar pe al doilea il aduce in legaturA cu agd (cf v -bg .pga scurnhtas", bg .fega Scherz",
ap Miklosich, EtWb , 338)

Inteadevr ins ung kpsdg ar fi trebuit sl dea romaneste * copesag, * copisag, * cupisag, iar dac ar fi in-

tervenit etimologia popularl pentru a vedea in forma


din urina prepozitia cu, numai * pisag, in mci un caz ins
* opuag > opsag, caci -o- aton din kOpesdg trebui sa
se schimbe in u pentru ca inceputtl cuvantului sa fie conf undat cu prepozitia cu si. apoi SI dispark dar in oNag
avem pe o (cf du..egubinic din [faptd, vinal * dusegubind>

de sugubind. apoi )sugubrnd; umbilicus >*umbuli cu s > * umburic > *,unburic > * -un &uric >, bum, etc.)

cat priveste pe pofegos, acesta, cu toate cg. Viciu il re-

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

301

produce ,intoemai si in An. Acad, Rom., t XXIXI906-9o7,


p. 127, dupa editia djn Blaj, 1899, a Glosarului de cuvinte
dialectale, p. 46 : pologenti, i oNagurt; sinon = sfatoii
At4te pologenii spane N. de te pocozdoi de el" = te nun.

Cela-i om poegos, numai de opsagun" bim (Reteag,


Somes), pare a fi o simpl5. gresala de tipar in loc de opogos,

denvatul lui oppg, deci nu are a face nimic cu

agd

Aceasta ne.-o dovedeste aproape Ida ,indoiala forma ob,


egos glumet", data din Salaj de 5ezdtoarea, XXXVI-1928,
p, 149.
Dar sl ne intoarcem la opag.

I. Pop Reteganul nu ne lamureste nicaieri in lucrarea


sa ce intelege subt obaguri, pe care si le alege ca titlu.
Din contmut, putem vedek ea e vorba de anecdote privitoare la Tigani, Semi, Armem, Sasi I Evrei, versuri
glnmete pnvitoare la oamem insurati rail, fete batrane
ori lenese, betivi, etc , uncle copiate dupa manuscnse
vechi (dintre acestea. este deosebit de interesairt ca limb&

Versul Sasilor", tare reda admirabil limba Sasilor din


Bistrrta, hamhs oras a nost").
St Pasca, Glosar dialectal, Bucuresti, 1928, p, 237 (45)
da forma obag, s a , cu sensul rautate, invidie" dup4
o comunicare a lin C. Rebreanu dm, Bistrita. Acest sens
estel evident, ulterior,
La origine oNag inseamna deci gluma" (uneori rauta-

cioas, de-aid invidie") sau, mai bine, vorba de claca"


pe care Tiktin, DRG , 370, o traduce cu zweckloses,
unnutzes Geschwatz". Dat fund acest sens, este evidenta
etimologia, care, la prima vedere, m se pare cu neputurta

de &it, desl infatisarea cuvntului ne tnmite la limbo


maghiarl.

Cuvantul, nostru este adeca unul dintre putinele cuvinte unguresti pnmite in, forma de plural 1), derivand
1) Cf hatcluc (ppl slov, , rus , rut s -cr hduk. slavac. hapluch,
celi hai(luk, heyclak, bg hayltik_ hayclat) din hayrItik, plur ung. haylti
(Berneker, SEW , 375) pp:a gheat5." din ctp87, phir ung, apd, vim;
vandroc < plur vdnclprok al luz vdnelqr . mom, merg vliparact la card

www.dacoromanica.ro

302

N DRAGANT1

din pluralul hopsdk (hapsdk) al lui hopsa (hapsa), careiardsi a fost primit, dupd pdrerea d-lui Lacea, din rom
obte (< v -bg obt1, adj , -te, adv , -tiye, subst ) si reprimit de noi in forma 1bop0, cum am ardtat in Dacoromania, III, pp 719-721 (cf locutmnea de hopP"=

de claed", de obste", al tuturor")

Dispantia lui h- inijial e cunoscutd si in alte euvinte


Finalul -pc al lui hopsdk s'a schimbat usor in -pg, nu
numai funded trecerea lui -c final in -g este obisnuit,
ci

I subt influenta elementelor imprumutate sau formate

cu sufixul ung -sag (> rom -pg)


Pliuh.

Pentru pliuhd vinars, rachiu, stropsald, etc (Bugnarra, Nds ) , phitha = 1, rachra rdu" ; 2 cated, hait"
(5ex., III, 85, 5), i denvatele pliuhdu = phuh" (ez ,
III, 4) , plzuhnitd-= pliuha" (5ex , V, 117, 2), cf rut
pljuvati speien", spucken", pljuha, xaplyuvica graue
Schmeiss-Fleischfliege" (Sarcophaga carnana), xapljuvatz
(Scansoara), ap T Papahagi, Graz fi suflet, II, 87 , ciormotac, czormozag
Kuhweizen" < ung csorrnolydk, plur hu csormoly(a), cf Gombocz-Melich,
MEtSz , 990-991, poate (h)arfag < harcak = harcok, plur ung harc>
rom hark/ (cf Hanes Skold, Ungarische Endbetonung, Lund-Leipzig,
1925, p 57 < harc + suf -ag), etc Pe hdddrag, hddarg, hdddrog, hodorog,

care are si forma hdddrdu, Skold, p 8o si May, p 4-5, il deriva dintr'un


ung * hadaray > hadar6 (cf ciap..raT = szdnt6 a 1109, szedech, scedech=
szedo, etc ) Aceasta denvare ar fi posibila insa numai in cazul c pe hdddrog 1-am fi pnmit inamte de secolul al XV-lea pana &and tine rostirea ungureasca cu y (cf Gombocz, Mmoires de la Soczt Fynno-Ougnenne, XXX, 170-2 1 Magyar T ortnetz Nyelvtan, II, rsz , Hangtan,
II, Budapest, 1926, 84-85 , Mehch, Nyelvtudomdnyz Kozleminyek, xLnr,
353, cf l XXXIV, 132 , Magyar Nyelv, X, 155-156, etc ) Dar acest
lucru este greu de dovedit Mai curnd putem avea evolutia invers hadar6
> hadarou > hadarov, hadaroh > hdddrdu i hdddrog, cu schimb de sufix

hdddrag Dar si mai probabill este exphcarea dintr'un plural ha4ar6k


Tot aa I felegtoc poate ft mai curand corespondentul metatezat al ungurescultu festelk pluralul lm festelll > fe0eleu, cleat fe.teleu+sveftoc,
svztoc, cum propuneam in Dacoromanta, I, pp 319-320), etc

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

303

,,verspucken", speien", bespucken", plyuga garstig",


,,schmutzig" , ceh pluhati beschmutzen" , slov pluhati,
idem , rus plyugavy], pol. plugovy schrnutzig", etc
Prihod

Prihod s a inseamna trecatoare peste dealuri, prmtre


stanci (coin Lraba , sl priod s a , corn Liuba), si este

intrebuintat adeseori ca nume propnu in topommie


Denva din slay. prihodit I cici4cg, napoucs(cc, adventus ,
2

reditus ,

7:p oc)trsoc advena

Ului (urlui).

Ului (in Mold si urlui) cu sensul trans Jdn in Verwirrung bringen, verwirren" si refl verwirrt werden,

den Kopf verlieren", pentru care Tiktin, DRG ,

1675,

da, o sene de exemple, faral a putea arath etimologia, pare

a fi identic cu hului a darana", a nand", a surph"


refl a se darama", a se nand", a se surph", p ext a
cadea intr'o parte" (si hurui, iar din hurui + hului >
hurlui), pe care Dig Acad , II, fasc V, p 419, il deriva
bine din ung. hul(lani) a cadea"

Zvireoli (a se)
Pentru a se zvdrcoli sich (kramphaft) winden, krummen", Tiktm, DRG , 1834, dand cAatele necesare, tnmite
la n.-slov. zvreti, svrkniti verdrehen", krurnmen", svreti
se sich zusammenziehen", -bg vdrkolest rund" (dupa.
Weigand, Jahresbericht, XIXXX, 142), etc , adaogand
ca felul cum e format cuvantul ne aminteste pe rostogoli,
rotocol (cf si zvdcni, zvdrli, etc )

Forma cea mai veche este vrgoli (Dosofteiu, V. S ,


Din aceasta s'a desvoltat subt in-

Noernv II, Maiu 9)

influenta altor cuvinte, vdrcoli, zvdrgoli

i.

zvdrcoli. Rath-

www.dacoromanica.ro

N DRA GANU

304

calul nu este cel propus de- Tiktin, ci ung. vergel-, vergol-.

a mina repede", vergelod(ik), vergod(ik) 1. a stribate


cu anevoi9", a rasbate" 2. a se sbate", a se. zbuciume,

a da din mini si din picloare", a se zvircoll" (Dig ;


Szinnyei, MTsz , II, 959) In privinta formei a intervenit si interjectia zvdrr 1, apoi zvdcni, zvdrli, etc

Vaide I

Intrebtuntarea complementului respectiv, alcatuit cu de


acuzativul, ca 1 complementul directly in dativ, este
obisnuit dupd interjectia vat ! (cf vat mie ! = lat. vae
miht ! i vat de mine ! =lat. vae de me ! , reproducind
vaetele mai multora in acelasi timp vat de mine si de mine !).

Cum s'a spus, d ex. Amar era sei fie de voi, de nu eram
not amdndoi ! (Creangi, Pov , 269) s'a zis : 5i CU- strdjuirea voastrd era vat de pielea noastrci ! (id ,
) Totasa vat de el, amar de ea ! (Alecsandri, Poezti top. 28/10).

In cazul ca intrebuintam dativul, durerea este inchipuiti, ca indreptndu-se spre persoana sau lucrul pus de
complement lang interiectie, lar cand intrebuintim complementul respectiv cu de, ca venind de la ele, hind ex=
primata de ele, sau ca privindu-le : Cd-i amar i vai de
tine (Gaster, Chrest, II, 292), Iar ea, vai de ea (id , ibid.
II, 290) , arom. vat de Nica, cum s le mulgd? (Weigand,
Arom , II, 114, 71/2), etc
La exprimarea unui, sentiment de durere mai mtens,
repetAin pe de ffd s ne dam seama.. Prin deasa intrebmntare a acestei repettn, cel dintAiu dintre cei doi de. a

lost considerat ca alebituind un shim cuyint i s'a pus


dupa el un al. doilea de . Vaide de top. pdcdtosti, i mai
Puscariu Al. Procopovici,Diaconul Corea : Carte cu invdtdturd,, p. zg) ; i vaide dt
omul cela ce rede (-=---ride") In besearea/ o vaide de omul
cela ce va sparge acestit cuvdntu de rio-1 (= nu-l") va primi
veirtos4 nemilostivtlorii I (S

(Cod. Sturdz.,

p. is, ap Hasdeu, Cuv. d. WU., II, 52.;

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

305

cf i p. 51 si 61, n. 31, unde se eiteazd vazde de omul (p 1 2,

13 de 2 on, p 14, 15 de 2 on), vaide de preotulu (p. 13 ;


liasdeu, o c , p 51), vaide de cdsdtoriul (p. 14 , Hasdeu,
o c , p 51), vaide de cela ce (p. 14 , Hasdeu, o c , p is),
vaide omul cela (p. 14 Hasdeu, o. c , p 51-52), in vreme
ce in redactia mai nou a textului publicat de Hasdeu
se gAseste pretutindeni numai un de
Dl E Petrovici imi comunicA el in Banat se aude sl
acum forma vaide dd mine I I)
N DRAGANU

II
ai
S Pop, anciaetand pentru Atlasul Linguistic cornuna
Phitrova din Maramures, a insemnat adverbul ai, cu in-

telesul de aici" in urmAtoarele doul propozitn

sdmt

ai cilva sant aici eativa", Mac& drept pe-ai pleacl drept


pe-aici" Acest ai, care se intrebuinteaza alAtun de aeieucet
i aguca
acestea cloud notate si de T. Papahagi in
Graiul i Folkloyul Maramuresului (Glosar)
ar putea fi,
in aceste regiuni 2), o forma* scurtatA dm aici. Mai probabil insA avem a face cu pdstrarea lui hie latinesc. Avem

dar in romaneste
ad +hic >ai
ad -rhicce >aice (aici)

eccuhic >act
eccuhicce >acice
i ai se rapoartA la awe ca aci la acice, ca arom aud
la dacorom auace (aoace) sau dacorom. incod la incoace.
1) Pentru repetarea hu de din 1 fncepil dracul a se kurd sd nui par
(=opresc") de de teirm infrwatulat scaunii (Cod Sturdz , p 122 1 123)
cf cele ce am sells in Dacoromanza, III, 698-7oo
') Astfel de trunchen, avem in matenalul cules de S.. Pop dm Patrova o fuO (=s fost) , nu pulp": OA= trece), o le (= o leaca) die
pUe , nu It'd (=trabii=trebue) set dzfc
20

Da coromama V/

www.dacoromanica.ro

S PIISCARIII

306

Cioeilrlan, eioeirlie

Nu e probabil ca cioceirlan i cloceirlie sa fie, cum crede


.*Aineanu in Dictionarul sau universal (cf si 0 Densu-

sianu, Hist d
langue roum I 38), un derivat cu sufixul -drld de la cioc, eau moil drept si groscior" nu-i
de loc caracteristic pentru aceasta pasare Ceea ce i-ar
putea da numele este motul din varful capulin Astfel,
1

in afara de circumscrieri ca cioceirlie motatet, fr alouette


huppe, germ Haubenlerche, avem ital cappellaccia (de
la cappello palarie"), span coguhada (din lat *cuculleata REW. 2357), fr cochevis (tot in legatura cu lat
cuculla carp.", cf Gamillscheg, FEW s v ) etc (cf
R Riegler, Das Tier im Spiegel der SPrache, 163) In

bulgareste ciocarba se numeste aduliga sau Jidulaka,


de la JuJul mot" Variante ale acestor forme bulgaresti se intahlesc si la Aromani si Megleniti JueUlean i
Ju(r)Iruleat De aceea G Giuglea (DR III 1090) s'a gandit
la un derivat in -drld de la croacd varf" 1).
Cred, cu Tiktin (DM: ront germ), ca, avem a face cu
un cuvant de oriole onomatopeica 2) Inca Cihac (II 54)
comparase cuvantul romanesc cu sarb Jevrlyuga (sfevrlyuga)

alouette", evrlyak sturnus" (si alte forme slave ceva


mai departate), la care s'ar mai putea adaoga adjectivul
Jevrlyan garrulus" (in legatura cu Jevrlyati mepte loqui"),
iar din ruteneste Jukurdeli (eukurdili alauda arborea" si

cristata"), care numai intamplator amintesc cuvantul


romanesc ciucur(e) i sant, dupg toat probabilitatea,
onomatopee, dupd cum e I. smonimul romanesc chiuchiuroiu, intrebumtat pe Some (care, la randul au,
aminteste pe ung putyor, payer, pity& ciocarlie", cf
N Draganu, in Diet Acad s v )
I) Romfinescul cloaca' numai intamplator se aseamana cu ital ciocca
,,trochet, touffe, mche, bun", care pare a deny& dinteo forma *clocca
(cf REW nr 1995), vemnd dinteo regmne care reda pe cl prm a
2) Tiktm mal crteaza formele skovLirken i. skoglarken dm limbile daneza sa. svedeza, care 'Irish' sant mste cuvmte compuse, inrudite cu germ
Lerehe

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

307

Cantecul ciocarliei e foarte melothos si bogat in ca,


dente, ineat una din cele mai inflorite melodu populare,
cantat de obiceru la nam, se numeste ciociirlia Este
deci foarte probabil ca tulpma ,cloccirl-, ca si. variantele
slave si unguresti citate mai sus, s imite vocea pasarii
Mai e ins posibill si o alta explicare, asupra careia
nu insist, care ins mi se pare el nu trebue exclus. Czocarlacz i ciocdrlanul au un zbor cu totul deosebit de al

altor pasan si fac impresia ea se invfirtesc in aer De


aceea se zice se invartqte ca cioceirlia i e caoceirlan (de
beat), e beat cion e ciocdrlanul sau a prins ciocdrlanul de
coadd = s'a imbatat 1) Cf si Duce-v'ap, inveirtindu-vd ca
cioceirlia I (Creanga, Amint 115) Ciocarlia se del peste
cap (Teodorescu, Poezu pop 380)
Dupg cum a ardtat 14. Spitzer in Archivum roma-

nicuin" 1928XII 16o, grnpul consonantic rl se gaseste


in multe limbi ca simbol pentru o miscare rotativd, astfel
in rom. (s)fdrld, engl whirl, rtal c(h)turlo beat' , la care
s'ar putea adaoga germ Quirl si precum ma face atent
G D Serra familia bogat de cuvinte romamce grupata de Meyer-Lubke subt put i birl (Schallwort) wirbeln" (REW. 6522 b).
Acest element onomatopeic s'a putut adaogh la o tulpin
cioc(o), ciuc(c)o, mum foarte raspandit in dialectele itaIlene, avand intelesul de prost, ainetit, beat"2) S'ar putea
ca acest cioc-, s fie, ca tont (care apare si in spanioleste)

unul din multele expresu glumete si batjocurrtoare, de


origine onomatopeica, pe care le gsim in toate lunbile

'

1) Nu cred ca e justa explicarea data de Marian, Omit I 353 acestor


locutium ciocarlanul, cand e frig, sta.' ghemmt, nu se urneste mai de fel
dm locul salu, asa cii orieme poate sa-1 prmda"
2) Cf citatele la Fr Schurr in Worter u Sachen" 1929XII 249-251,

care crede, cu Riegler (op at si Worter und Sachen" 1921VII 131)


ca avem a face cu o intrebuintare figurata a numelui bufmt.ei (dat dupa
stngatul ei), de-oare-ce bufmta zma sta.' nemiscat incat poate face =-

prem. ca e beata" sau proastd"

Alta

exphcatie in REW nr

1995

20*

www.dacoromanica.ro

308

S PUSCARICT

pentru beat". In cazul acesta cioc-Frl ar fi o repetire


a ideilor de beat" si invartire". Adevarat ca in czoclotu, vananta maramuresana a lui cioceirlan, acest 71 nu
apare complet
cat despre sufix, -an, care e la noi, ca in limbile slave,

calificativ, se potnveste foarte bine ca s derive numiri de ammale In cazul lui czoarlan mci nu se poate
spune, propriu zis, cd sufixul imprumuta radicalului tin
sens nou, ci el are mai mult functiunea unui instrument
gramatical (formans), care permite tulpinei onomatopeice

sa se insire, ca substantiv, mai usor inteuna dm categornle existente de cuvinte similare. Tot asa, de la tulpini onomatopeice, sant derivate, cu sufixul -an, 0 alte
numin de animale, precum corcodan, croncan, guzgan,
clotan, chitcan (cf 1 pparlan), ca de altfel si la Slavi,
de la care am imprumutat sufixul (cf sarb Jervlyan garruhis"
Jervlyatz inepte loqui" etc ).

Cum ins -an e i sufix motional, formand nume de


animale de sex masculin (cf gdscan, curcan, etc ), intre
ciocdrlan i cioarlie s'a putut stabili un raport de mascul
femela, incat in unele regium caocdrlma e considerata
ca femela czocdrlanuluz i invers In alte regium Ins cele
doua cuvinte insemneaza dou specn difente, masculul
de la czoarlie alauda arvensis" fund cmocdrlomu, mar femela de la cioctirlan alauda cnstata" fund ciocdrldnifd
(cf. Jahresbencht-ul lui Weigand XII 152). Ar fi i cu
totul neobicinuit sufixul -te ca sufix motional in romaneste. Cred ca la ongine s'a zis pasdre ciocdrlme, poate
cu sensul de pasare invartitoare", i numai mai tarziu,
pnn substantivare, cmocdrlie, care e deci un denvat cu
sufixul adjectival -mu, -me (-iv, -nil), de la tulpina ono-

matopeica marlDaca in sarbeste gasim onomasticul Cokrlyan, purtatorul acestui nume, de loc din Timisoara, e de ongme
romana, precum foarte bine observa Rjantk-ul limbei
serbo-croate Czocdrlan este si la noi un nume cunoscut,
la ongine desigur porecla.

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGTI

309

Ramane sa mai vorbim despre cuvantul cioarhe, care


are cateva intelesun ce nu pot fi nscute prm intrebuintare

figurat din numirea pasru


In grand plutasilor, ciocdrha este o nuia cu ganj la
un capat, pe care plutasn o anina in cuiele de la carma,

spre a opn pluta" (ezatoarea II 231315), iar prm TaraOltului, ciocdrha e cuiul gros de lemn, ce se baga printre
cram plugulm, ca sa prmd5. potangul care leagd plugill

de dricul dmainte (Tara Oltului

III n-rele 17-18).

In aceste sensun se pare ca avem de fapt a face cu derivate din aoacd carlig", cu sufixul instrumental (cf DR
III 832) -drld
In sfarsit ciocarlie mai insemneaz, dupg a.i.neanu,

Dig univ,, vita de vie taiat si pus in pamant spre


a prinde radacini". In aceasta acceptmne e cu totul alt
cuvant si nu poate fi desprtit de sarb Jokrlya vita. '.
Ciorchinfi, ciorcioli.

Intre cele trei vanante, masculmele chiorchin i. ciorchine i. femminul ciorchind, cea dm urm este cea onginara, eau sufixul -mei e colectiv, cu aceeasi functiune
ca -q, -iste sau -drie, ardtand un numar mare de lucrun
de acelasi fel aflatoare la un loc Astfel de derivate la-

tine sant caeptna camp de ceapa", napina camp de


napi", piscina lac cu pesti, helesteu", oflicina, porrina,
ruPtna, sahnae, pecorina vite cornute', din care deriv5.
pdcuind al nostru Limbile romanice mai presupun denvatele *calcina groapa de var" (REW nr 1501), *stabulina, de unde al nostru stduand locun cu larba placuta. oilor" (cf C Lacea, DR II 624-625) ; o astfel
de formatie poate s fie si. alvina (>albind) cu vechiul
inteles de stup". In limbile suron avem sard (log )

codina loc arid phn de pietre" (cos, cotem), span. neblina negura (deasa)" s a Formatii romanesti sant ;
stupind i viezuind (desvoltat ca pdcuind, cf. Zur Rekon-

www.dacoromanica.ro

S PUSCARIU

310

struktion des Urrumeinisclzen, 42), hoitind came mult" 1),

sestina' loc neted" (Pasca, Glosar) dinteun est=ses, apoi


in compositie cu alte sufixe bobsttnd bobiste", canepiVind cnepiste", gunouttnii gunoiste", zarbotind i ter-

botdcmd terbarie" La Aromani avem npidlndi) i artpddzind, ardpadzind prpastie" (cf. In Banat ' repedzind
la Hodos, Poezii pop 170 1 etimologia propus5. de G.
Gmglea, DR IV 381), cupdcind Vadure de ste3arl nuci.",
fucurind locul unde arde focul", pluind timp plolos",

uind oi multe"
Intelesul lui ciorchind este prm excelentl colectiv, stru-

constand din& un num'ar mare de boabe. Tot


astfel, germ Traube (inrudit cu fr trop, troupe, troupeau
cf REW nr 8938) avea la inceput, precum imi atrage
atentia C Lacea, sensul colectiv de multime" (cf Kluge
.-ENVD s v ) In radicalul cuvntului va trebui s ctigurele 2)

tam deci un cuvnt care ar putea insemna boab5.".


1) Dacb: dentalele precedente nu apar totdeauna alterate, cauza este

cg, peste lat -inus, 1 -Ma s'a suprapus sufixul slay, care avea de
multe on aceleasi functium Astfel, cu inteles colectivlocal, avem

drugiidrulina tovgrasie", gradiigradina ( > grddind), bulg


ravenravnsnd (nis ravnina) ample, ses", planznk=germ Gebirge",
rudarudind loc cu tmnerale", (compus cu -dte, ca la noi) bulg boopaleosl

Shiva ciurd de bivoh", s'irb kiviivina vietate" (> itannd), rus elevzna

club de anct", ntolodiattna tmeret" Un sufix

-mud,

care nu altera

dentalele precedente putea fi detasat mai ales dm cazun ca paleosl blattna

balt5."> balttnd
2) Onginea 1w strugur(e) e necunoscut Pe lng etimologule dm lanneste (*uvula), dm slavoneste (strugatt a struji), dm greceste (Tpurti fructe,
cules"),s dm germanl *Prubtlo propuse pane; scum, cea mar plauzibil e
cea care porneste de la lat uva, sau, mai bine zis, de la duninutivul *uvula,
care ar explica prefacerea 1w v in g imunte de u, ca in fag(ur), negurd,

i in opontie cu amutirea 1w inamte de a (arom aud) In partea


dintam a cuvantului am putea aveh a face cu stur ( <stylus) turtur
rug(u)

de ghiat s de fumngme", sturd promoroack chiciura" Tertium cornparatioms ar ft mainunchm care atArnii" Un compus dm ambele cuvinte
contaminate in felul 1w cocobarzd ( <cocord-bared) ar fi putut da *sturu-

gurd, cu smcoparea obicinuit a 1w u protomc, *strugurd, iar cu un


singular nou dm milt mai des intrebuintatul plural struguri (de ielul
lui un foarfec(e) din fern loartect) un strugur(e).

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

311

Acest radical cred c e lat circulus, sau, mai exact, circlus


(forma' atestat, cf. Dict lui Georges), pastrat in dialectul

aroman ca t,ecl'u cerc", pe and noi avem sau cerc, sau


dimmutivul cercol, acesta cu intelesul special de boucle
d'oreille. Cum ins in latineste -ellus s'a substrtuit lui -ul'us
(cf catulus catellus) Mil modificare de sens, e foarte po-

sibil ca si circlus s fi avut intelesul de cerculet tpurtat


de femei in urechi" si apoi cercel" (de once forma)
Cu cerceii au putut fi asemAnate boabele care atarnl
de cotor, form'and tin cmcure, sau strugurn ce atarna de
vita de vie, incat un *circlina ar corespunde si din punct
de vedere semantic si morfologic lui ciorchind romanese. Din punct de vedere formal, am astepth *cerchind,
dar schimbul intre vocalele palatale si cele labiale dup5.
consonantele .f (2) i & (I) , rostrte cu tugmerea buzelor, este un fenomen destul de cunoscut nu numai in
limba noastrd, ci sI in alte limbi, dintre cele invecifiate
notia, mai ales la Rusi (in pozrtie tare", d ex. Manie,
Jana, Mit, &pit, Urnyi, J'ertii, etc ) si la Ungun (cf csecscsocs-, csemeht csomelyet, csemete . csomota, csempe becsempel(y)odik
csompolyodtk, csendcsond-,
cseng- csong-, csenger csongor, etc ) In ruseste eerpakil decsompul,

vine Jorpaka, care apare la Unguri ca cserpdk i csorpdk,


iar la noi ca ciorpac. Alte cateva exemple romanesti :
cesvarla si. ciosviirtd slay .dersaticioarsii, cerceve si ciorcloyed i giurgzuved, cerdae si ciordac (in Banat), cesvArtciosvcirtd, ipotppti, ingeman'arat si ingiumdndrat (in
Vdlcea) , invers clob si cib, cioc si cic, ciobot si cibotd,
emu si. (de obiceiu) an, ciopli si cepli Acest schimb nu se glseste, precum s'ar putea deduce din exemplele citate, numai

in imprumutun mai mult sau mai putm recente si de mica


extensiune, ci si in cuvinte vechi Astfel numai intamplator
ne e atestatd, allturi de obicmuitul ciucure, forma veche
cicur, din lat ciccum (cf Studn istroromdne II, p. 226) ,
destul de ilspandifg e forma Jurea0 in loc de cerea0 (cireasd). In colectia de Pftzn populare din Maramures publicat

pe Bud, e atestat chiar caurcel in loc -de cercel 0 forma'

www.dacoromanica.ro

812

S PIISOARIU

ciorciol o gsim intr'un dublet, mteresant i pentru desvol-

tarea semantid, suferit de acest cuvnt in altoria ce a


fdcut-o de la noi la Unguri i inapol, de la ei la noi
Ungurescul csercselye (cu variantele csercseje, csorcselye,
csorcse), imprumutat de la noi, are, pe lng sensul de cercel
(de aramA)", I intelesul figurat de cresci.turg, atirnaufl

subt hairbia s grumazii caprelor, oilor s. porcilor" (cf Pucariu, Etym Wb nr 343, Gombocz-Melich, MESz). Cuvintul unguresc intrebuintat numai prin Ardeal a in-

trat la rindul sdu iari in romanete i anume in don


regium diferite : pe de o parte in vest (Muntu Apuseni)
sudvest (Banat), pe de alta in nord-est (Bucovina, Moldova), suferind citeva desvolan semantice remarcabile, pi
and natere unor derivate interesante
pi

Intelesul de cercel" nu s'a pastrat, ci numai eel de atirnitura". Subt forma ciorciol il atest Novacovicm intre
Cuvintele hantene", traducandu-1 prin multe fructe aplecate in jos", smonim cu tigrie". Avem dar o analogie
isbitoare cu desvoltarea semantid, de la *circlina la ciorchind. Din Tara-Hategului atest, cu semnul de turtur",
Ar. Densusianu in Revista criticA-literard III, un ciorcioloq,
format, probabil, dup'd cuvinte ca bobolo, gogol.0 a. 1).
Acest cuvfint se aude I in Muntil Apusem, unde, dupa o
comunicare a lui t Paca din Cmcior, are sensul special

de turtur de norom, bucati de murdgrie care atirn pe


ammale (mai ales pe armul dmapoi)". Acest inteles, apropiat de cel figurat din ungurete, formeaz puntea de trecere la sensul de a murdAri (probabil : umplindu-se cu
bucati de normu)" pe care-I are in Bucovina verbul a ciorcioli, intrebuintat in Straja i explicat de A Tomiac prin
a mnji, a -Ca.vgli". In literatur acest cuvint nu a intrat.
Numai T. Sperantia 11 intrebuinteaz intr'o anecdot po-

pulark publicata mai intim in Contemporanul (vol. III,


261), unde e vorba de unul care varsa budiml cu. smintira
1)

Pascu, Sufixele, 342 crede c czorczolof s'a desvoltat din *clorczorof

iar acesta ar fi un denvat din furfur

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

313

i. se umple . , de se duce ciorciolit, De credeai ca dinteo


005, cu smantang a fost iesit"
Probabil c sl cuvantul ciurciulatd, cu sensul de frumoas", atestat in Glosarul lui Vim, din omfalau in
Tarnava-mica, a insemnat la inceput gatita cu cercei"
si e un derivat din ung csercselye
Ciosvfirt4

Se stie de mult (cf Cihac II 387, Tiktin, DRG ) ca ciosvdrtd (cu vanantele formale ciosvdrte, ciozveirtd, cesvdrtd,
cesvdrtd, cezvdrtd, cesvdrte, ctozvdrte, cizvdrtd, ad_eirtze, cios-

vdtrd, csovdstrd, cf Dacf Acad) deriva slay. Jetvriitii. Neexphcate au ramas formele cu s in silaba dintant, alaturi
de cele ce se apropie de forma etimologica celvdrtd (cf. sl
ciovdrtd, cioveirte, cio/drtd i
cu. r propagat --, ciorairtd,

cf Dig Acad)
Cred c avem a face cu o contammare, intamplata ins

pe teren slay, a lui Jetvratii cu 4stg parte", din care a


rezultat un *Jestvratit, rom ces(t)vdrtd>ceosvdrtd A devarat

ca la ma until din popoarele slave invecinate nu avem o


astfel de forma contammata , aceasta insa nu impiedeca
de a adnute el ea a existat la Slavii inghttgi de poporul
roman

Inteadevar, o contammare a cuvantului care insemneaza

patrar" si apoi bucat mare dinteo vita taiata", cu vorba


care insemneaza parte", nu este numai usor de adnus,
ci ea s'a intamplat si in cuvantul romanesc cioparte (cu
verbul ciopdr0), pe care C. Lacea 1-a explicat just in Dlctio-

narul Academiei ca ciopatd bucata mare", din ung csapat,


i. parte

covari, fArfoiu (forfoiu, inforfoiat)

Legatura etimologica a verbului covdro cu varf (la ongine vdrh) a vazut-o bine Cihac II 448-449, care citeaza
forme slave ca ceh vatti combler (la mesure)", pol uffzenrszot-

www.dacoromanica.ro

314

S PITSCARIU

combler", destul de elocvente pentru desvoltarea seman


tea 1) Ceea ce 1-a impiedecat pe Tiktm (in Dicf rom -germ.

s. v ) s adrnit apropierea etimologica atat de adememtoare facuta. de Ciliac, e faptul c un co- nu exista ca prefix
viu in limba romana, deci combmarea lui cu un cuvant de
origme slava e ceva cu totul neobicinuit Dar in cazul a-

cesta nu e vorba de un verb compus cu un preverb co-,


ci de locutitmea adverbiala cu mill, de la care s'a derivat

verbul cuveirp, cti morfonemul f (h)s despre care am vorbit


in acest volum la pag 22 I, i cu trecerea lui u proton in o ca
in cuperi>coperi, cuprinde>coprinde, etc Numrul astorfel

de verbe, care sintetizeazd oarecum o circumscriere necomoda, e destul de mare in romanete, de ex. afunda=
a da a (=la) f und (cf lat adunare<ad unum), amintn=a
aduce a-rn i n t e, indoi=a impatura in do ua, nJosi =
a apasa in j o s, etc (cf DR IV 690), deosebi=a pune
de osebi, dedulci=amnch de dulce, percinda=a.trece

pe ran d, suvintra=a tunde s u (=subt) vint re (=pantece) etc cat despre raportul 1ui cu vcirf=fr comble"
cu covri=fr combler", ea reiese bunaoara lamurit din
urmtorul exemplu din Halimaua lui Gorjan (II 81) Obicinuete s scrie cu air/ sau cu covtirwi spre fald i lauda
Cf 1. Plopi cu umbra mare si cu veirlurile nalte, peste
munti coviirptoctre Konaki, Poem, 250
De obiceiu azi nu se zice numai cu vdrf, ci se mai adauga
un yi indesat, spre a arata o rnasura. covaritoare Ima-

gmea e luata de la faina, care, turnat cu varf, poate fi


indesata in rnasura. Pe la Brasov se zice cu ldrfoiu (de
ex toate le lace cu fdr/ozu=in mod exagerat , mincaund cu
fdrfolu=cu coarne, mare), care prin Banat se rosteste (cu
asimilare vocalica) forfozu (cf Dacf Acad), de unde sl desi.

1) Iat I cdteva exemple, care arata legatura intnna' de sens intre


a covarp i intre vdrf Au zis ei (=marn) Pang alcea s vn i sa. nu

covarmts (=s nu treci peste aceste locun) Bibha (1688) 379 Dar ma
luta (=cumbara) n'au nement casa Cranihn, ce o covarpa pe de-asupra
(=trecea peste ea) Let II 165 2 RAdulescu-Codm, In Glosarul la Ingeru
Romdnului, 11 gloseaza' pe a covdrp pnn a pune varf"

www.dacoromanica.ro

ETIM0LOG1I

315

nvatul intorfoiat exagerat" (ibid) De sigur ca acest fartom este un augmentativ in -oiu din vdrf, cu asimilarea
lui v-f in f-f Asemenea cazun de asimilare a afonicei nutiale fata de fonica din silaba urmatoare, sau invers, se
mai gasesc, desi nu prea des, astfel in daeda in loc de taeda
(>zada) sau in boboteazci<atdboteazd
Apropierea lui coviirp de lat conversus (dm converto intorc" sau din converro matur la un loc"), facuta, cu rezerve,

de Tiktin (Dig rom -germ) e tot atat de putm convingatoare, ca si denvarea dintfun inexistent *kvaiti, slay, facuta

de Skok (cf DR III 835).


Cureubeu.

Alaturi de multele explican date pana acum cuvantului


cf in urma V Bogrea in DR IV 805 si G Gmglea RF II 49-54 fie-mi permis s propun si eu una,
care face parte din categona etimolognlor ce nu pot fr mci
respinse a limine, dar nici docunientate in de ajuns
Asupra lui circus bibit arcul care bea (din mare)", ca
numire a curcubeului, nu e nevoie sa insist. In astfel de
numiri care fac apel direct la fantazie, se intampla adesea
c metafora ce sta la baz expresier figurate sa fie desvoltata pnn interpretn ultenoare si pnn inlocuirea elementelor de compozitie Aceasta cu deosebire in locutium care
se preteaza la evolutii de natura glumeata Astfel vedem
cum in beat tun, cuvantul metaforic tun" a fost inlocuit
curcubeu

pnn Krupp", vestrtul fabricant de tunun, rezultand un


beat crup. Cred ea si expresia om cu scaun la cap (sau la
mante) s'a nascut prin interpretarea lin om wzat (cum 1
se zice romanete unui om linistit si chibzint) ca om care

sade pe scaun" Din a lua la trea parale s'a nascut expresia glumeata a lua la Oa pdze0e, cu o inlocuire indrsneata a cuvantului din urma, la care va fi j cleat un rol impala comun p. Deci n'ar fi imposibil, ca circus, din expresia glumeata arcus &bit, s fi fost inlocuit prin circus.

www.dacoromanica.ro

316

S PIISCARIII

Un *circus bibit putea s se schimbe in *curcus bibit in


urma cunoscntului fenomen de asimilare vocalica ce a schimbat pe alecer in alacer, pe anitis in anatis, poate 1 pe paser

in pasar (cf. Sommer, Lat. Laut u Formenlehre 75 si DR


III 395), pe cicuta in cucuta, pe Delmatia in Dalmatia, pe
secundus in sucundus (CIL III 8552 >serbocr Sukun bumc".
P. Skok, ZRPL. XLVI 402) si Casopis pro moderni fil 1929
XV 269), pe gigantem in gagantem, pe silvatrcus in salvaticus,

pe secordem in socordem, pe bitumen in butumen etc (cf.


numeroase alte exemple la Stolz-Schmalz, Lat. Gramm. 5,
p 95-96), poate si. in gurgitem >*gurgutem, despre care

va fi vorba mai la vale (p 320)


S'ar putea obiecta ca intr'un cuvant compus, ale carui
elemente de compozitie sant intelese, e greu de presupus
ca un accident general", ca asimilarea vocalica, O. intunece
raportul etimologic origmar Dar in linguistica nu e nimic
de presupus a priori Observatia atenta a graiulm omenesc

ne arata cd multe fenomene se ivesc altfel decat ne-am


astepta Astfel metateza in fdrtat sau bdrnef se iveste, tulburand raportul etimologic cu frate i brdu, lard ca sa putem

presupune de ce in zeci de alte cazuri analoage, ea nu s'a

produs In Brasov in loc de a se rdtoi a se durzului (ca


im ratoiu)", se zice, a se rotdi, desi ne-am fi asteptat ea
legatura etimologica cu rdfolu sa fi impiedecat metateza vocalica 1).

Desvoltarea lui bait in -*Witt > rom -beu este, dup


cele aratate mai intaiu de Fr. Schurr in Mitteilungen des
1) Am msistat asupra acestm punct funda In Graz yi suf let 1930
IV, 390 0 Densusianu respmge etimologia lm G Gmglea shngher <
singulartus pe motiv cl dacA singulus a devemt singur, 1 derivatul
acesttua, singulanus, ar fi trebuit sa. se desvolte in *szngurar Lasind la
o parte faptul ca cele dou forme aveau accent &fent, ma* intreb daci
inteadevAr existenta lm szngur ne sileste BA renuntArn la singulanus <
i cA Densusianu insusi n'o crede, in alte cazuri, se
vede dm aceea cA el propune pentru acelasi cuvAnt ettmologia *extrasugulanus, desi faptul cA yugum a dat yug ne-ar face sil asteptAm ca j din
*yugulanus s fi dat 1.

.stingher ? Nu cred

www.dacoromanica.ro

ELIMOLOGII

317

rum. Instituts a. d Univ. Wien m 55 i. completate de


mine mai in urma in DR. IV 706 707, regulatd, incat
nu trebue sa presupunem un -*bibus. Daca in conjugarea
verbal, avem, in persoana 3 a indicativului prezent, bea,
acesta nu eEte urmasul direct al lui bibit, precum se crede
in de obste, ci forma *beu, fund omomma cu persoana I, re-

zultat din bzbo, 0 fund cu totul neobicinuit in sistemul


de conjugare romnese, a fost inlocuita cii o forma onentata

diva' verbe ca ta < levat.


infemeiat

In colectia de Cimilituri a lai A. Gorovei, cetim urmatoarea ghicitoare despre usturoru : Alb, infemezat, ce-i?
Aici usturoiul cu eaten" lui e asemanat cu un om cu multi
copn, eu familie numeroasa si deci in acest inlemeiat se

pastreaza Inca intelesul vechm de familie, cope a lui


lemete (<lat. familia), ea in literatura veche si ca la Aromaul (cf Candrea-Densusianu, Dig etim. no 575 0 Dig.
Acad subt femeie, femetat).

ingurzi, ingurga, suf -11 1 -upr


In Digionarul Academzei gasim acum o informatie destul

de bogata
completata pe baza comumenlor pnmite
de la membni corespondenti ai Muzeului Limbei Romane
asupra sensului euvintelor ingurn 0 ingurga. Tot acolo am
ineercat s arat si desvoltarea semantiel a celor cloud
verbe, care se poate rezuma pe scurt astfel .
ingurzi, cu vanantele ingorzi 0 ingruzi (metateza) e ennoseut in cele mai multe regium cu sensul special de : I
A confectiona, din pielea udd, opincile, dandu-le forma
piciorulm, pnn iner4irea (cu o curelusa) a marginilor si
prin formarea gurguiulu 1" 20 Pnn analogie s'a zis
ingurzi 0 pentru a coase in mod provizonu gaura (ruptura) din& un sac sau dinteo albiturd, pentru ea sa nu

www.dacoromanica.ro

318

S PUSCARIII

se verse continutul din sac sau s nu fie prea batatoare


la ochi ruptura". 30 Pnn extensmne, ingurzi a ajuns sa insernneze si a face crete, a boti, a incretl, a strange pe margin!" (de ex camasile, cioarecn, panza, pdnura, ochiurile
de la marginele plasei sau voloculm etc ) 40. Pe alocun
se zice ca se ingurzesc i despre fetele care din cochetane
isi strang buzele, tuguindu-le in forma de gurguiu 5 in
sfarsit, cand grauntele (de porumb) incep s'a se iveasca

pe mean, se zice c porumbul urzeste sau ingurzqte".


Imagmea e tot a unei suprafete incretrte, dar se pare ca
la acest sens din urma s'a ajuns si printr'o apropiere
etnnologica ulterioail de smommul urn

Restrans asupra untu tentonu limitat din nord-estul


Transilvamei, a ingurga are urindtoarele sensuri

a) ca

verb reflexly. I. A se impreuna, a se incgrdasi, a se


inhaita, a se asocia, a se intovarasi 20. A se innddi, a s

ingurlu i, a intra in legatun de dragoste cu cineva,


fara s'a te mai pot! descurca 30 A se incurca intr'o afacere

b) ca verb transitiv 40 A face ceva de mantmald,


fara pricepere, far randuiald, rail, in mod provizonu 50 A
indruga yeni si. uscate, a insira lucrun fara inteles 60. A
ocoli adevrul 70 A incalci, a incliera
Ordinea in care au fost date intelesunle lin ingurga in
Digionarul Academia Indic si. felul cum s'au desvoltat
unul din altul Numai intre intelesul 3 si. 4 e, la aparenta,
o sAritufa. De fapt ins5., de la reflexivul a se incurca" avem

mai intaiu transitivul a incurca" si apoi a incurca lucrunle, a le face ffa. randuialr. Unn dintre corespondentii
Muzeului au chiar impresia ca ingurga nu-i decat o vananta

formala a lin incurca in aceasta acceptrune, ingurga se


atmge cu ingurzi 20 1. mai ales cu opusul sau, a dezgurzi, care

insemneaza' a descoase opinca" (Revista crit -lit III 122)


si,

prin extensmne, a descurca ceva incurcat" (ibid ),

a descalci" (in Banat, dupa o comumcare a lui A Coca).


In Digionarul Academia cele doua verbe sant aduse
in legatura cu lat gurges Etimologule acestea cer cateva

llinunn mai ample cleat puteau fi date in spatiul re-

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

319

strans de care dispuneam la Dictionar si pun cateva probleme interesante, mai ales din punct de vedere derivativ
In ceea ce priveste partea semantica, spre a explica pe
ingurga, m'am ref errt la analogia verbului ingurlut (inOrlin.), care, dupa explicarea convmgatoare a lui Th
Capidan (Dacoromania IV 809) corespunde bulg. zagarluvam se ma iau de gat cu cineva, ma imbrtisez". Din
intelesul de a se lua de gat cu cineva" s'a nascut cel de
a se inhaita, intovarasi, incardasi, innadi cu cineva", sens
pe care-I are 0 ingurlui i ingurga Precum ingurlui, sau,
mai exact, bulg zaguluvam e un derivat din garlo gatlej,
faringe, gat", tot asa ingurga ar putea fi tin derivat din lat
gurges, care in limbile romamce are acelasi sens (v.-rtal
gorga gatlej", franc gorge etc cf Meyer-Lubke, REW.
ni 3921) Asemanarea formala intre cele dou verbe ro:
manestj, aproape smomme, se explica prim faptul c lat
gurges i slavul garlo sant inrudite

I ele (cf Walde, LEW 2

p 356) Nu se poate insa explica ingurga ca o variant romaneasca a 1w ingurlui , cel mult s'ar putea ca forma ingurlui, din ingdrlui, s datoreze pe al sau u (care insa poate
fi explicat i prin asimilare fata. de u urmator) lui ingurga
Cu privire la legatura etimologica a lui ingurn cu gurges,
ea mi-a fost sugerata de o observatie a lui Gh Kirileanu,
care, explicand sensul cuvantutui (a increti opmcile spre
a le da forma de incaltaminte"), adaoga poate de la gurgutul opincei vine cuvantul". Simtul lmgmstic al emmentulm glosator al lui Creanga cred c ne-a indicat calea
cea adevarata 1)
1) 0 Densustanu credea odinwarl (Histoire de la langue roum I 166)
ingurzz ar ft un lat *zngurdtre (denvat dm gurdus), pe care-1 asemana cu abruzz nurda i fr engourdir. Greutanle semantice cart
lat gurdus insemna prost, n'ataflete" nu a incercat s le exphce, si
dm cauza lor se pare ca a si parasit etimologoa aceasta, pe care n'o mai
reproduce in Dictionarul etimologic scris in colaborare cu I A Candrea
Tiktm, in Dictionarul sail roman-german crede cL sensnl cuvantulm roc5.

manesc n'ar if prea departat de eel romamc, sau mai exact de cel de
teapan", pe care-1 are franc gourd Martunsesc insa ca nu vd lega-

www.dacoromanica.ro

S PMSCARIU

320

In ceea ce pnveste denvarea celor doua verbe romanesti,

ne-am astepta ca verbul format din gurges, -itis sa fie


ingurgitare, atestat chiar in latineste si patruns, ca neologism, si in limba noastra (ingurgita). Dar alatun de gurges,

-itis e atestat in latmeste un gurga, dm care derive: forme


romanice ca v -it gorga, prov. gorga, pe cand altele presupun un gurgus (REW. 3923) Verbul denvat din aceste
forme trebuia s fie *ingurgare
Alaturi de acestea, trebue sa, fi existat si un *gurgutiare,
care sta la baza romanescultu a se gurguta, cu sensul de

a se fall, a se mandri", la ongme . a se inalta, a se cocota", ca si a se gurguuz1), denvat dmtr'un *gurgutia care
se continua in it gorgozza, fr gargousse (REW nr 3924).
Tiktin (Dig rom -germ ) observa just ca gurgup se rapoart
la gurguza, ca verbul cocola la cucuia, sau ca lat cucutium
la smornmul sau cucullus ori, mai exact, la cucul(l)to (REW.

nr 2358), *cucul(l)ium, de unde al nostru cucutu Raportul


intre sufixele latine ale acestor cuvmte este neclar si nu
stim intru cat -utium, -utia din cucutium i *gurgutia sta
in legatura cu -ucium, -ucia, care se admit la baza dimmutivelor romanice rom. -ut, rtal -ozzo etc In *gurgutia
s'ar putea ins sa avem a face cu un derivat in -ja din tulpina *gurgut-, rezultand prin asimilare vocalica din gurgitca in cazunle citate mai nainte Din acest *gurgutia
(in loc de *gurgitia), raportat la gurga, s'a putut extrage
un sufix -utia, cu care s se Ii format si cucutium

Un denvat in -ia sau -turn trebue sa fi existat si de la


simplul gurga sau gurgus A Zauner (Rom. Forschungen
XIV 429), plecand de la constatarea ca in v -picarda si
tura de tutees intre a ingurzi si a intepeni", precum nu inteleg nici
ce aseminare poate fi intre cuvntul romnesc, chiar in forma metatezat5.
fugruzi (intrebuintat de Creang5 si atestatA sl dm Bucovina), sf paleosl.
grent; (rus granti, ceh hranzat)--,-- germ sinken machen", citat tot de
Tiktin

1) Mg Acad II 329 aseaman sensul acestum sI cu fr rengorge r,

germ sich brust en

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

321

v -normanA nu existA o formA *gorgue, crede ca fr gorge


derivA dinteo form gurgm. Tot o forrnA derivat cu -uz
trebue admisA pentru rtal gorgia i. catal portg gorla, care
cu greu vor fi, cum crede Meyer-Lubke (REW nr 3921),
imprumutate din frantuzeste.

Denvatul cu suf. -la sau -turn ar fi dat in romaneste


*gurz, intocmai cum axungia i Sanctus Qeorgius a dat oseinzd
i

Sdngeorz

Aceast tulpinA iotacizat nu se pAstreaz5.

numai in verbul ingurzz ci si in denvatul gurzuiu, care, prim

unele pArti ale Ardealului, insemneazd varful opmcii"


si e deci sinonim cu gurguiu 1), care, la randul lui, e lat.
gurguho, sau mai exact *gurguhum.
in latineste gurges i familia sa insemneazd pe de o parte
vartej, sorb, ochiu (in apa), genune, abis" (gurges, gurga),

pe de alt parte gatlej, beregatA" (gurguho) Amandou


aceste sensuri, care se gAsesc si in limbile romanice, se reduc

la unul singur (cf bulg garlo gatlej, gat" >rom gdrld),


care la origme imitA galgaitul apei in vartej sau and
o inghiti. InsAsi structura tulpinei are reduplicarea incomplet GUR-G(UR) caractensticA pentru onomatopee (cf

bomb-us, balb-us 2) etc DR I 91-92). in limbile romanice


aceastA tulpinA GURG- s'a amestecat cu alt tulpinI ono-

imit gargansirea 0 galgaitul


(REW. nr 3685) , vanante ca gdrgoiu=gurgozu gura illmatopeicA, GARG-, care

ciorulm" aratA si la noi acest amestec


La noi nu s'a pAstrat nici sensul vartej" mci cel de beregatA", dar avem, la gurguiu, din vechime (caci il intalnim si la Aromani) pe cel figurat de gat" al unui ulcior.
Ideea suptului" a format puntea de trecere la sensul mult
mai rspandit de sfarcul tate]." , dar nu e exclus ca sfarcul
tate1 sl fi desteptat si imaginea de loc de unde iese laptele
ca dinteun izvor galgaitor
1) in Dictionarul Academiei (s v gur gill u) explicam aceast form&
ca o contammare intre gurguiu si ingura
(2) Cf Stolz-Schmalz, Lat Gramm., 5 p 246, unde se crteazA si alte
cazuri de asemenea gebrochene Reduplication"
21

Dacoromatua VI

www.dacoromanica.ro

S. PU$CARIU

322

Din sensul de sfarcul tatei" s'a desvoltat cel de varf",


Irish' un varf mai malt sau mai putin rotunjit, ca sanul
femen Din acest inteles s'a desvoltat, la noi, cel de deal",
iar la Aromam cel de bot, bulgare", cu derivatul gurguTat i gurgur-itos rotund"
Cu sfarcul tatei a fost asemanat, la noi, si gurgulul opincei

(numit in alte parti nas" sau mot") Reproduc trei fotografn 1) reprezentand dou tipuri de opinci, pe de o parte
tipul din Salistea Maramuresului (fig r) si din Dragus in

rig x

Opium din S'aliste (Maramures)

jud Fagaras (fig 2), cu gurguvul tuguiat si cu marginile


ingurzite, pe de alt parte cele din Tara Hategului (fig 3),
fail ingurzituri mci cuvantul ingurzi nu pare a fi cunoscut in aceste regiuni in schimb insa cu gurguvul foarte
mare si adus in forma, de cioc de gondola. Forma cea mai
veche pare a fi la noi cea ingurzitd, pe cand opinca din jud
Hunedoara si din Banat, legata cu curele peste picior,
pare a fi importata din nord-vestul Peninsulei Balcanice 2)
i) Datoresc cliseele d-lui R Vuia, directorul Muzeulni etnografic din
care cu aniabilitatea-i cunoscuti mi-a pus la dispozitie aceste
fotografn din bogata-i colectie de porturi din toate regiumle romnesti
2) Cf Fr Nopcsa, A lbarnen Bauten, Trachten, etc p 206-208
Cluj,

www.dacoromanica.ro

ELIMOLOGII

323

Aceste ilustratu pun in evident, mai bine decat ar putea-o

Fig 2

rig 3

Opinci din Dfaigu in jud F.Agara.

Opinci din CerYal, Regiunea Pdurenilor din jud Hunedoara

face o descriere, inrudirea semanticd real intre gurguiu


i ingurzz
zr*

www.dacoromanica.ro

324%

S. PUSCAR

In familia 1w gines latm mai este un cuvant care merit


a fi relevat E gurgustium i dimmutivul acestma gurgustiolum, cu sensul de carciuma mica". Acest inteles este de
sigur figurat. Precum in Iai o faimoas carciuma se nu-

meste B or t a rece" i la Brasov, alta Gaur a dulce"


-(germ Zum sussen Loch), tot asa s'a intrebumtat terminul

de Oder pentru un local strimt, un fel de garliciu",


in care se putea inghiti" bautura Ca de fapt intelesul original
era cel de gatlej" reiese pe de o parte din glosa gurgustium

gutturem, citata de Meyer-Lubke REW. nr 3923, pe de


alt parte din sardul (log ) irgustolu gat", care continua
pe glogustiolum (ibid).
Daca gurgustium, sau o forma femining *gurgustia (corespunzand lui gurgagurges), s'ar fi pastrat in romaneste,
ar trebui s avem *gurglqd Oare acest cuvnt, care insemna,

precum am vazut, gat", n'ar Ii trebuit sa se simta ca un


fel de compus pleonastic din gurd care si el avea la inceput la noi sensul francezului geule" (cf. Dicc Acad)
0 din md, cuvant care, in unele regiuni (bunaoara in Banat)
insemneazd I azi gat", ca la Aromani, Megleniti (si Albanezi) Daca gu$ al nostru e ins, precum se crede in

deobste, urmasul lui geusiae gingn", coexistenta unui *gurglqd ar explica poate mai bine vocahsmul cuvantului 1)
Nu trebue A urtam ca ital. gozzo corespondentul lui
gusa" al nostru e considerat ca o scurtare din gorgozza
>*gurgutia (REW. nr 3924).
Deosebit de interesant e insa sufixul lui gurgustium, pe

care Walde Ii credea (in prima editie a Digionarului sau


1) Dupti. Meyer-Lubke (Lzteraturblatt 191o,XXXI col 282)care se
referti la materialul steins de Zupitza in Zeitschrilt I keltzsche Phil III
591pe vremea and acest cuvAnt atestat la Marcellus a fost imprumutat
din hmba Gahlor, eu era pe cale a devem ou i apoi o i u Skok, Archivum Tantamount, VIII 1/2 155, crede cA eu nefund obicinuit in limba

latind a fost inlocuit prin au (ital

gogzo)

sau u (rom gu0) Pentru

corespondentele romaince ale lin geusiae, cf al mieu Etym Wb no 747


(cu indicatia bibhografien i Meyer-Lubke, REW nr 3750 Candrea
Densusianu nu au prunit cuvantul in al lor Dtcl etzm , dovadA cA nu considerA sigur etnnologia

www.dacoromanica.ro

ETrMOLOGII

35

etimologic mai putin convins decat in a doua), onentat dupa

angustus (respmgand alt pdrere, care il considera contammat cu vulgarul ustium=ostium) Raportul intre sufixele dm gurgustium i angustus nu e clar Se pare ins 5. ca
sufixul -tus care la ongine se adaoga la nume, lormand
adjective ca jus-tus, yobus-tus (robur < robus), vetus-tus,
funes-tus (din funus, funens) etc a fost analizat ca -ustus,
-estus, cci ii vedein apai and si in cazun ca augustus i angustus raportate direct la augeo iango. Augustus se compara
cu substantivul angor, ca arbustus, -a, -um sadit cu copaci"
la arbor (< arbos) Dar alaturi de adjectival arbustus
exista I un substantiv arbustum (denvat ca filic-tum loc

acoperit cu ferega", carec-tum loc acopent cu planta carex" l) cu sensul de tufis". Arbust era deci, la ongine, un
colectiv, cum este si romanescul tufis" ; numai mai farm.,

s'a putut simti ca un dimmutiv de la arbor, tufa" fund


considerata ca un arbore mic. Ca in atatea alte cazuri, s'a
putut ivi l un sufix denvat cu -eus, -sus, incat alatun de
arb-ustum s avem un gurg-ustium, cu diminutivul gurgustiolum, comparabile, din punct de vedere morfologic
cu ostium i ostiolum, care, ca derivate ale lui os gura",
tin sens apropiat precum i cu adjective ca robusteus
Intelesul figurat de carciuma" al 1w gurgustium ii arata a
aveau

fi fost un termen glumet, intrebuintat in graiul familiar


al cheflalor Se pare chiar c -ustium era un sufix apartmand lanbajulm vulgar, ceea ce ar explich absenta lui
in hmba clasica i apantia lui in numin proprn ca Sa1lustt4
us 2) Daca acest -ustius i denvatul lui, -ustiolus, s'ar ft
pdstrat la noi, ele ar tiebui s alba formele
si -usor, deci
tocmai formele celor dou sufixe diminutive romnesti, a
caror etimologie e neelucidata inca
a) Inrudite cu colectwele in -Rum, cf Stolz-Schmalz Lat Granzm
6 p 228
a) Precum de la Sallustius e derwat Sallustianus (atestat 1 subt forma
Salusstanus), tot astfel Augustianus presupune existenta umn *Augustjus
(cf Augusteus la Plin )
usor de inteles In momentul prefaceru din cognomen in gentihciunt derwat din Augustus (de la augeo)

www.dacoromanica.ro

326

8 PIT8CARIII

Inteadevar, e foarte putm probabil c aceste sufixe, atat


de raspandite in toate dialectele romane, sa fie imprumutate dm limbile slave, unde -ug i -uga abia daca se gdsesc

in cateva derivate in rusete, cehete i slavonete (cf.


A. Belie, Zur Entwicklungsgeschichte der slay Deminutiv- u
Amplifikativsullixe, p 186) i sant, probabil, refacute din
-ugka (cf rus babuga=babugka, kromuga=kromaka) In
limbile slavt balcanice, cu care am venit noi in contact
in timpunle vechi, -uga face impresie de sufix imprumutat, astfel in sarbete, unde denv cateva nume de
animale 51 de plante (cf Miklosich, Gramm 11 344 *1
Dani&C, Osnove srpsk iii hrv yez 361 u ) i mai ales in
bulgarete, made derivate ca slan-uga capra sura.", bekuga

oaie alba", muruga capr roiatier, fund termini pastore.5ti, indica o provernenta romaneased Inteadevar, a-

fail de pnmul, care e un denvat din sland brung" celelalte doua nu au un radical inteles in bulgarete, ci amini albanezul -ui,
pe care G Meyer, AEW 174 i Jokl, Linguistisch-kulturgesch Untersuchungen, 154 il cred de origine sarbeasca,
tesc pe romanescul bec (=berbec) i murd

ar putea ii imprumutat din romanete Fapt este ca noi


avem, precum a ardtat G Giuglea (Dacorom III 569), derivate stravechi in -fq, ale calor primitive nu s'au pstrat

in limba, ca mdtiqd (lat amita), pdpu,sd (lat pappus),


cdtwd" (lat cattus), arom au>c (lat avus), cf I brandu0,
cdpud, cdu (DR. III 666, 668), pdnuO, kriq a , ceea ce
e un indiciu ea -tcy apartine epocei anteslave.
Precum arbustum era la ongine un colectiv i nu un di-

minutiv, tot astfel avem, alaturi de diminutive, 0 colective in -u, de ex p(hu, ghetiq Sufixul lat. -ium denva,
ea 0 -la, abstracte atat de la substantive (ca arbitrium,

collegium, coniugtum, hospitium, tudicium etc ), cat 0 de


la verbe (precum adulterium, delirium, incendium, cf StolzSchmalz, Lat Gramm 5 p 209-210), incat un -ustium,
nascut din -ustus-Hum, ar putea O. se continue in al nostru

cu care sant denvate abstracte verbale de felul lui


lunecu, urcu, caie mai adesea au, ca I lat angustia

www.dacoromanica.ro

327

ETIMOLOGII

corespondentul lm romanesc stramtoare", un inteles eoncretizat. In sfarsit, daca -tip i -upr se reduc de fapt la
-ustjum i -ustiolum, atunci se explica I de ce
in cornbinatie cu sufixe ce incep cu vocala palatala acest -44$
apare la noi une-ori subt forma -u0-, ca in cd1u#et (DR. V
122, 164), tleciqt4, 'dructe i pdruVecin Un -ustellus (in
loc de -ustiolus) sau un -usticius n'ar fi pu,tut da la noi decat
-uVel 1), -uVef.

insela

Precurn se stie, pentru irwla s'au propus cloud etimologii.


Cea mai veche, data. Inca. de autorti Lexiconului Budan,

identifica, acest verb cu celalalt irwla, care insemneaza


a pune saua pe cal". Parerea aceasta este, pe cat se pare,

adoptata azi de cei mai multi filologi. T1kti n,


rom -germ ,

Dicf.

aseamana cuvantul cu a potcovi pe cineva, a

pune cuiva mantaua, sinngeaua

i exphca

trebue sa ne

gandun la artificule care trebue intrebumtate spre a pune

saua unui cal, inainte de a fi bland de tot". In Revista


istorica" VII 159 se accentuiaza chiar insemnatatea istorica-culturala a acestei evolutu semantice, care trebue sa
dateze din vremea cand la noi se moinea calul salbatec

spre a fi intrebumtat la caldrie P. Papahag 1, Parallele Ausdrucke, nr 305 compara cuvantul romanesc cu ar.
1) Acelasi rezultat 1-ar fi dat
loc de -usculus (cf arbuscula

l o combinatie de sufixe -uscellus in

i arbusculurn copkel" , *acuscellus


herbuscula, lacusculus, manusculus, pomusculum) Deoarece alatun de adjective ca mtnusculus existau 1 forme

REW nr 132, apoi Ienusculus,

fara -ulus, ca molluscus, -a, -um si deoarece alatun de substantive ca homunculus gasim 1 homuncio, tot cu sensul de omulet" (cf 1 *musao
REW no 5769 alatun de musculus), n'ar ft exclus ca sufixele -u i -war
sa denve 1 dinteo forma. -usceum i -usciolum Pentru -if, care denva ci
el colective (tuftf, steleru etc ), dar I abstracte deverbale concretizate
(acoperzf, suu, invellif, etc ) ca
e a se compara pe de o parte v -Rat
pzetrzsco Strassenschutt", pe de alta insa sarb okolz. cerc, ocol" Pentru
schunbul intre -ust i -usc a adus cateva ex,mple P Skok in &SOPS
PY0 Mod

Itl 1929XV 271-272

www.dacoromanica.ro

,328

S. PUSCARIU

bag aua sau sumarlu i n -gree. pivco ,th acy.dpc, care in-

semneazd betrugen" (addogand cd. slavul Mitt ar fi dat


*bucilesc), P. S k o k, Archiv f slay Phil XXXVII (1918)
nr. 1-2 crede chiar cd verbul romanesc e decalcat dupd
sarb nasamariti cu acelasi sens (propriu a pune samarul,
a insdmdra) si explicd sensul tromper" din a da cuiva
ceva ce nu-i apartme prin naturd, ceea ce el nu vede bine
s ceva de care nu stie" (cf DR. I 521) Dui:a Sdineanu,

Dig tom aplicatiunea metaforica e a acopen calul",


de unde a acoperi, a ascunde" Identificarea lui itqela seller"
cu iiqela tromper" a apdrat-o cu mai multd trie L. S p i tz e r mai intam in Mitteilungen d rum Instit Wien 139, unde
se mai citeazd expresia a pune" sau a trage cllupul cuiva"

(=germ hineinlegen") si se compard cuvantul romanesc


cu span albardar beschwatzen, beschmusen", din albarder Sattler", albardo Sattelkissen". Intrebtuntarea metaforicl ar fi cea de a pune de-asupra cmva ceea ce i se
potnveste", in sens ironic, bine inteles (cf fr coiffer qqn=
duper"). Acelasi autor revine in DR. III 651-652, asemnand expresia romaneascd cu v -fr porter la selle"
si germ den Sattel tragen", purtarea selei fund, in evul
de mijloc, un simbol desonorant
Spitzer accentinazd cd si din punct de vedere metodic,

inamte de a cduth pentru inela tromper" altd etimologie, trebue sd incercdm sd-1 explicm din matenalul
existent, adecd din irwla seller", a cdrui etimologie (lat
*in-cellare) e clara De sigur ca aceast metodd d adesea
rezultate bune, dar o generalizare a ei mi se pare pnmej dioasa,

ca toate generalizdrile, caci ele pot duce la dogme Ei i s'ar

putea opune un alt punct de vedere metodic, tot atat de


indreptdtit in unele cazun, si adecd acela care cere ca lmguistul, cand ceared s elucideze etimologia unui cuvant, sa
se pund de acord cu simtul etimologic al comunitatii care

vorbeste o limbd in cazul de fatal, acest simt etimologic


se opune in mod ldmurit identificdru celor doud verbe
intr'adevdr, pentru un Roman nefilolog, inela nu este un
verb cu polisemie, ci un omonim, ba chiar un omonim su-

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

329

parator Din cauza echivocului pe care-I poate produce, carturarul roman nu intrebumteaza bucuros pe inola seller",
ci-1 inlocueste cu o formatiune noua, din p, adeca. inseua
(sau chiar yiit) Nu lipseste nici jocul de cuvinte caractenstic pentru unele omonime Dracu te 'ncalecd, dracu te 'npld
$1 analogia cu expresia aromaneasca, neo-greceasca si

sarbeasca, citate mai sus, e inselatoare Inteadevar, afara


doar de arom bag pua, a caret raspandire trebue verificat, ,aceste expresmni nu insemneaza, in sens propritt,

seller", ci bater". Dad, explicarea semantica propus


de Tiktm e cea adevarata, atunci ea se potnveste mai de
graba pentru catan, animale indaratnice, decat pentru cal,
intre care numai rar se gasesc exemplare gadilicioase sau
naravase, care nu las sa 11 se pun saua i prin urmare
la care ar trebui intrebuintate tnomeli i viclenn spre a
ft inselati" Dar nici nu cred c. intelesul metaforic al until
cuvant ca sarb nasainarits ar trebm exphcat astfel cum propune Tiktin sau Skok sau Spitzer, ci avem, dupd toata probabilitatea, aceeasi imagine ca in corespondentul lui german

aufbtnden Nu e vorba de punerea seta, ci a poveri 1,


pe care o incarci cuiva in spate pe nestmte
Coincidenta intre lanba sarbeasca i cea germana de
sigur nu se datoreste unei decalcan linguistice, ci avem
a face cu unul din desele cazun de rvire a unei expresn metafonce, in mod independent, in dou hmbi diferite Daca
asa ceva este cu putinta, atunci observatia aceasta poate
fi l inversata i vom zice deci, cu Weigand (Jahresbericht
XIII 10) c expresnle analoage si am vazut ca analogia aceasta e mai mult inselatoare din hmbile balca-

nice arata numai ca sensul Betrug" s' a put ut desvolta din cel de den Sattel anlegen" (Weigand credea
ca e vorba de punerea selei pe calul altui a), dar mci

decum ca aceeasi trecere semantica trebuia s se iveasc


si la Romann din nordul Dunrn

Pentru tromper" exista in toate limbile fel de fel de


expresii metafonce, mai ales glumete la origine Mara de
cele citate mai sus, mai avem in romaneste a trage pe sfoard,

www.dacoromanica.ro

s PUSCARilli

330

a trage chiulul, a potcovi, a inceilia, a lega de gard, a prinde

(sau a umbla) cu cap, poate si a pdcdh (cf DR. I 238), in


nemteste einen Bdren aufbinden, anschmieren, anfuhren,
belemmern, bebaumolen etc. Comun tuturor acestor expresii

e faptul ca.' vorbitorul le simte ca metafore si nu le intrebumteaz decat cu anumite intenth stihstice, intocmai

cum intrebuinteazg pe a luat luleaua Neamtulm" sau


atatea alte expresii figurate pentru s'a imbdtat, ori pe a
luat-o la sntoasa" etc. pentru a fugit, a sterpeli" etc
in loc de a fura Stiu prea bine el uneori asemenea expresn
glumete devin vorbe uzuale aceasta e bunoarl cazul lui

mg duc", care nu mai are nota stilistic" a lui m car"


pau rad carbnesc", imi lau picioarele la spinare" sau
a francezului s'amener

dar asemenea cazuri sant destul

de rare Paptul eh' inyla tromper" nu se gseste in celelalte dialecte (ca ma' duc) e si. el un indicm c5, nu avem
a face cu un cuvant atat de vechm, incat s'a fi avut vrernea de a-si schimba intelesul ocazional intr'unul obicmuit

Pentru simtul unui Roman, inyla tromper" este, ca a se

imbta", a fugi", a fura" cuvantul propriu zis pentru


notiunea tromper", iar nu o expresie figuratk asemenea
lm a lua luleaua Neamtului", a o lua la sntoasa" sau

a sterpeli"
Cealalt etimologie a dat-o Miklosich in Let paleosl. 386 . din paleosl mite/ii turps quaestus" Etimologia e primit si de Cihac (II 148), care mai adaugg

si pe maeli lucruni, materia", rus meli usura", tramta'nd ins si la C'eh .ahti, dahti tromper, duper" Ea a
fost prim1t5. si in Dactionarul mieu Etimologic nr 871 si

a fost aprat de G Weig an d, Jahresbericht XIII la),


cu urmgtoarea motivare .

rn,el

trebuia s'al dea foneticeste

ael, scris inyl Acest abstract a fost inlocuit prin ineldciune, de la inyla, care la randul sau e un verb derivat din
substantivul *inyl. SI forma reflexivg md inyl ar vorbi
contra identificrii cu inyla < *msellare.
In fata celor dou etimologn, posibile si chiar verosimile

amandoud, numai un argument nou poate fi hotritor

www.dacoromanica.ro

ETTMOLOGTI

331

nu un argument logic, a descopenrea vreunui fapt,


care sa arunce o lumina noul asupra istoriei cuvantului
de care ne ocupAm. Acest argument mi se pare cA se cuprmde intr'un pasagiu din Cartea cu invd(citurd (158r) a
lui Coresi (p 453/29 ed. Puscariu-Procopovici). Acolo e
vorba de Zachei care s'a hotArit sA impart gracilor juBi

mAtate din averea sa si s intoarc de patru ori banii storsi


pnn obide" TAlcuitorul explicl cuvntul obidi" in modul
tirmAtor Juin Atate [din avere] o tmea, nu ca sA o alba
[pentru sine], ce ca dentr'aceaia s plAteascA de patru ori
ce-au luat den obidire Iar acicea amu de ce grdiaste CA

obidn", nu de ce-au in cinst e ilqelat semneazA, ce


ceaia ce-au fost den obide 51 den prade si de nedereptate
strans" A irqeld, caie e pus in opozitie cu a stiange obidmd (=asupnnd, impiland), prAdAnd si nedreptAtind" insemneazA in acest exemplu si, probabil, o lectur mai
atent a textelor noastre vechi ar scoate la weal si alte
a agomsi, a catiga, a dobandi",
asemenea exemple
deci tocmai sensul cupnns in paleosl mfAelii (mideli) lu-

crum" Dar Inca in slavoneste acest cuvant insemna pe


langA catig" (agomsit in mod onstit), i uzurr, cu
aceeasi trecere de sens pe care a sufent-o insusi lat usura
(propriu dobandA luatA pentru intrebuint area
untu obiect"), pan a ajuns la sensul modernului uzurd,
sau, dup cum imi atrage atentia C Lacea, germ Wucher
uzurd", care la inceput insemna Ertrag, Pracht, Gewinn"
(cf Kluge EWD s. v )

Trecerea de sens de la gagner" la tromper" nu s'a


fkut deci pe teren romnesc, ci in slavoneste, de unde
ea a fost imprumutat Pe vremea lui Coresi se pare cA
inola se putea intrebuinta Inca in amandou intelea arAitat-o Bogrea in
surile, precum bunAoarA obraz are
DR III 416 in romAneste amandou'a intelesunle figurate

de pudoare" (cf /dui obraz, neobrdzat=fdr simt de pudoare) si de nerusmare" (cf obraznic neruinat", a avea
obrazul sa =nerusinarea) si precum invd(a mai pAstreazA

(in cal cu invdt) sensul rAu al latinesculm vitium, pe langg

www.dacoromanica.ro

332

L SPITZER

sensul mai nou si neutru, de deprindere" Q oarecare stanj enire din cauza coexistentei celor dou sensuri, care se
contraziceau, exista si. pentru Coresi, care simte nevoia sA
adauge in cinste", pentru ca sA arAte cd e vorba de itqela

gagner", iar nu de inyla tromper".


S PUSCARIU

III
buealat ,dickbaclug', codfilat , (lang) geschwanzt' .

Aus prmzipiellen Grunden mochte ich die Erklarung

buck coad A -Flat der neueren DrAganu's (DR 4,


739 f ) vorziehen
Das dem ersten Worte von DrAganu zugrundegelegte

buc c ella kt u m kenne ich nur in der Bdtg ,Schiffszwieback', dessen rom Reflexe (REW 1361) keine ahnliche Bedeutungsentwicklung aufweisen. Dass cc vor e
nicht palatalisiert wurde, 1st eine weitere Schwierigkeit,
die durch den Hinweis auf die Proparoxytona auf -1 n u s

-it us (c ear c a n, st riga t) nicht beseitigt wird 1st


nun die naheliegende Etymologie bucca + latus wirkhch
so unannehmbar wie Diet Acad memt, das von ,morphologischen und semantischen' Schwierigkeiten spricht 2
Morphologische Parallelen gibt ja Puscarru selbst anlasslich

des ahnhch gebauten bucalaie DR 4, 724 Grade bei


Angabe von Eigenschaften von Korperteilen (oder Handlungen, die Korperteile vollfuhren) ist der Kompositions-

typus Bahuvrihi im Romamschen haufiger als sonst


die Enge der Komposition spiegelt gleichsam die Kompaktheit der korperlichen Sphare wieder, daher die zahlreichen

Zusammensetzungen wie prov cap gr o s, frz chegro s,

prov caravirar, rtal capovolgere, capitombo-

lare usw Dem bucalat ,breitmaulig'

,dickbackig'

entspricht sp boquiancho (bei Tirso de Molina, Luis de


Granada) Die Varianten auf a v, - A u enthalten em ,einrei-

hendes' Suffix Zu codalat passt morphologisch rum

codalb, kat cohallarch, cohacurt. Dass der 2 Tell

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

333

latu s, mcht longus ist, braucht uns nicht zu storen


ein breiter Schwanz ist jedenfalls em

Schwanz, den man

bemerkt, daher die Bdtg ,codat'geschwanzt' und von da


mit neuer anderslaufiger Spezialisiersung der Bdtg . ,langgeschwanzt' (Candrea-Densusianu verzeichnen codolat
,avec une queue palsse' , also noch eine andere Spezialisierung)

Die Erklarung aus einem *c au d ell at us von

*c au d ella ,Steiss, RucBgrat' geht ja ebenfalls von einer


Bdtg ,geschwanzt' aus.

a se ride ,spotten'
Ich glaube, dass die interessanten Bemerkungen I
Iordan's (Rev fil. 2, 277 ff 1) in einen weiteren Rahmen
hineingestellt werden mussen. Die Anbildung eines a rade

an a se stramba ,wortl , sich krummen Nor Lachenr.


ist an sich durchaus moglich, umso mehr als das angerufene Vorbildverbum eine sinnlich wahrnehmbare, sehr expressive Koperhaltung ausdruckt . man braucht nur deutsch

sich krumm (kaput, tot usw) lachen zu

vergleichen Immerhm zeigt schon diese deutsche Parallele sowie die romamschen frz se rir e, sp r eir se
(so 1), die Iordan allerdings als nicht ganz gleichbedeutend
mit dem rumanischen Fall erachtet, sowie die noch hinzu-

zufugenden frz se moquer, se gausser, se rigoler,

se ficher (foutre), s'esclaffer de rire de,


ital beffarsi, fottersi, f regarsi, infischi-

a rsi di etc (bei welchen Ausdrucken Anspielung auf hohnende Selbstbefleckung nicht ausgeschlossen ist 2), dass wir es
1) Bel cloth (n) g a r ,Schuhflicker' < ,Bummler, Lump' wurde ich
wernger von cismar care null cunoaste mesena" ausgehen als (abgesehen
day on dass der Fhckschuster naturhch wemger angesehen 1st als der Schu-

ster, vgl bei Rabelais als Schimpfwort r at aconneurs de bobelin s,

rapetasseurs de viellles f err allies latines) von der

herumnehenden Eigenschaft der Fhckschuster, the sie Hausierern und

anderem Vagantenyolk annahert


2) Vgl dei spamschen Fluch p u ii eta I (7u p u fi 0 ,Faust', hacer
u e t (a) s 'onameren')
Thnye, Sans ame" S 170 venwendet pa-

www.dacoromanica.ro

L SPITZER

334

mit emem allgemeinsprachlichen Phanomen zu tun haben.


Wenn tatsachhch die roman Parallelen mit rum a- si rade
d e (also i Dativ) bedeutungsgleich sind, wie Iordan
meint, so scheint mix doch die specifisch tadelnde Nuance

des a se rade in der Wendung in Tecuciu ce t e r aziP


aus einer ganz gewohnlichen Bedeutungsauspragung des
mit akkusativischem Reflexly gebrauchten Verb leicht

ableitbar Es wird schon aufgefallen sem, dass man im

Deutschen sich krumml a che n, aber nicht *s i c h


la chen (wie im Romanischen) sagen kann Warum
these Beschrankung ? Nun offenbar ist sich kr umm

lachen ausgerichtet nach sich krumm biegen,

sich krumm halten, d

h nur wenn das Re-

sultat des Lachens, kr um m, angegeben ist, kann das


Reflexly gebraucht

werden

Ebenso

sagt man nicht

*sic h spotten, wohl aber sich lustig ma-

c h e n, wo wieder das Resultat der von uns an uns selbst


vollfuhrten Tatigkeit (,sich zu einem Lustigen machen',
urspr Bdtg ,dare se jucunditati' Dtsch. Wb ) angegeben
ist Halt man nun hmzu, dass man im Deutschen s 1 c h

ausschlaf en, sich ausruhen, sich ausschimpf en, aber nicht sich (ein)schlaf en,
sich ruhen, sich schimpfen sagenkannwie nnfrz

s'e ndormi r, se reposer (Alfred Kerr hat dies letztere


durch ,sich ruhen' einmal nachahmen wollen, vgl meine
Stilstudien II io6 , sich ruhen belegt ubrigens H
Paul, Dtsch Gramm 3, 116), so zeigt auch diese Beobachtung genau das Gleiche wie die uber sich kr um in
la che n, namlich dass das Deutsche das akkusativische
Reflexivum dort gebraucht, wo eine lange Erstreckung
del, Handlung ausgedruckt wird, die entweder zu einem

Resultat fuhrt (s ich krumm la c he n) oder zu einer


vollstandigen Durchfuhrung der Handlung (s ich au s-

schlafen,nachdemmansogarein sich grundlich


rallele frz Verba je m'en balance, je m'en tape , me ne freg o,
comme disait un sale macaroni'

www.dacoromanica.ro

FITIMOLOGII

335

aus-la c hen bilden konnte). Nun hat j a schon Tobler,


Verm. Beitr 112 S 76 nachgewiesen, dass die mit akkusativischem Reflexiv versehenen frz. Intransitiva aus-

drucken, class die Tatigkeit allmahlich sich vollziehe,


eine langere Zeit ausfulle" (also afrz. soi dormi r, s o 1

mourir, soi jesir nachden Fallen wie s'chauf-

t e r, s ' v ap or er usw, , wo eben ein langer dauern-

des, allmahliches Tun ausgedruckt war) Bin se mourir


verlauft langer als ein mourn Anderseits ist naturlich
auch der reflexive Ausdruck aktiver als etwa das Intransitivum

frz

se rej ouir 1)

,sich freuen' gegen-

uber j ouir ,geniessen', se reposer ,sich ausruhen'


gegenuber reposer ,ruhen' (man kann nur repose zvous I, nicht reposez befehlen) dtsch sich sturz e nI

en r ollen, sich (aus) ruhenruhen, sich erschrecken-erschrecken (H Paul,


sturzen, sich r o

Dtsch Gramm 3, 135) Auch sich irren und irre ti,

die Paul als ziemhch gleichbedeutend angibt, verteilen sich


so, dass er ir r t sic h ,er begeht einen Irrtum' (= ital

fa uno sbagli o), er irrt ,er befindet sich, in einem


Irrtum' (= ital s 'ingan n a) bedeutet
Aus der Nuance der langen Erstreckung des Handlungs-

verlaufs und vielleicht aus der des Absichtlichen wurde


ich auch die von Meyer-Lubke, Rom Syntax S 408 als
merkwurdig bezeichnete Tatsache erklaren, dass wir im Rum

nebenemander haben r o g ,ich bitte emen' oder, um etwas,


1) N gl was Schopenhauer vom Menschen sagt seine Inchvidualitat
begleitet ihn stets und uberall, und von ihr ist alles tingled, wa, er
erlebt In allem und bel allem gemesst er zunachst nur sich selbst

Dies gilt schon von den physischen, wie viel mehr von den geistigen
Genussen Daher ist das englische t o enjoy on e's s e If em sehr tref-

fender Ausdruck, mit welchem man z B sagt he enjoys himself

at Pari s, also nicht ,er gemesst Paris', sondern ,er geniesst sich in
Paris' I"
Eine Franzosin sagt Je me couche avec Silbermann"
(Roman von Lacretelle) ,sich niederlegen' ist aktiv, , 3 e couche avec
S hatte emen passiven, anstossigen Sinn ergeben Frei, La grammaire

des fautes S 245 verzeichnet ,ausdrucksvolle' Konstruktionen wie s e

bouger, se rentrer u s w

www.dacoromanica.ro

L SPITZER

336

neben m a r o g ,ich bete' ; joar, s u I:q iric o, b 1 n e,

Ca tu n'ai altu pe nime S5.-ti fie dr 5.gut

c a mine (Dome) ,schwore gut, Femshebchen, dass


du keinen andern hast, der dir so heb ware wie ich' neben
5i

'n cepu a se jurat und sie begann zu schworen',

wobei also Objektivverba, wenn ihnen kein Objekt beigegeben wird, zu reflexiven werden, obschon ihre Handlung

in keiner Weise das Subjekt trifft" Meyer-Lubke gibt als


Erklarung Es scheint hier eine mechamsche Anbildung

an Falle zu liegen wie duc pre cinev a ,ich fuhre


jemanden' m 5. d u c ,ich gehe' u s w ", aber man sieht
nicht recht, wie em Verhaltnis wie ,ich fuhre' . ,ich gehe'
massgeblich gewesen sem soll fur das ganz anders geartete
,ich bitte ich bete' und uberhaupt wird man von vornherein nicht gem eine Erklarung aus mechamscher Anbildung" annehmen Man sieht, wo das Verb sich selbst
genugt, mmmt es das ausdehnende Reflexly zu sich (m a
r o g ,ich bete' ist m. A eine ausgedehntere 1), intensivere,

hohere Form des Bittens (m a r og heisst auch ,flehen,


anflehen',. Tiktin) Es ist durchaus moghch, mit Tiktin
ein slavisches Vorbild

(ksl moliti s e) fur a se r ug a

anzunehmen, aber ebenso sicher ist, dass das Gegenuber


von r o g und ma r og durch die oben erwahnte Nuance
der reflexiven Ausdruchsweise befordert wird Fur a Jura
gibt Tiktin eine andere Abgrenzung als Meyer-Lubke :

neben dem nur juristischen a jur a werde heute a s e


jur a vorwiegend gebraucht (ubrigens ist auch a se jur a
mit Akk -Obj. belegt) Man konnte j a nun AnaIogien wie
i) Man wende gegen diese Auffassung des Reflexivs nicht em das span.

mar chit arse ,verwelken', wo gerade das Dimmutiv auf eine DarsteRung einer allmahhchen Entwicklung durch kletne Etappen hinzuweisen scheint abgesehen davon, dass das Eintreten von mar chit ars e
statt in ar c h arse durch das Bestreben der Vermeidung der Homo-

nymie mit dem andern marcharse ,abreisen' bedmgt sem konnte,


fuhrt doch die Rake kleiner Etappen, die em ,*verwelkelen uns vor
Augen stellt, wieder zu einer Verlangerung des Handlungsverlauf vgl
deutsch krankeln

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

337

von a se c rue 1, sich bekreuzigen' her annehmen, aber


mir scheint, dass schon die heutige Beschrankung des unre-

flexiven Gebrauchs auf die juristische Fachsprache fur


den reflexiven eine gemutv ollere, inhaltsvollere Auffassung

des Verbs nahelegt


Nun komme ich zu dem ce t e r azi? in Tecuciu mit
der tadeluden Nuance und zit dem von Iordan erwahnten
iromschen ce t e cr ezi? ebendort, letzteres von Iordan
nach volksturnl. t e 'n c hip ui statt III in c hip ui
erklart Off enbar ist aber auch letztere Umwandlung
(, dich embilden' statte dir embilden') erklarungsbedurftig

(man wird nicht an das ma in chip uiu ,ich stelle mir


vor, bilde mir ein, dass ich etwas bin' bei Tiktin, das mit

a se cr e d e prost u. a parallel ist, also gleichsam c e


te cr ezi? c e te 'n c hip ui? ,was glaubst du zu sem ?'

erinnern durf en). Mir scheint, dass wir in diesen drei Fallen

(nicht so sehr wie beim ethischen Dativ eine Vergemuthchung, Vermenschhchung der Hancllung als s ielmehr) eine
Verbreiterung oder Verlangerung des Handlungsverlaufes,
wie in den oben erwahnten Fallen, anzunehmen haben im
Affekt des Tadelns, Ironisierens usw sieht der Sprechende
unwillkurlich die Dinge grosser als sie sonst erschemen , der
Affekt karikiert daher er ja eaten Menschen N as o nennt,

obwohl trotz der allergrossten Cyrano de Bergerac-Nase


der mit diesem Gesichtsvorsprung Behaftete noch ausserdem mien ganzen menschhchen Korper sem eigen nennen
kann, daher rum obr aznic cfrech, unverschamt' heisst
(DR 4,663), well man an dem Unverschamten nichts als das
Gesicht (obraz) sieht, mit dem er einem entgegentrrtt, da-

her frz 11 a le t oup et de .er hat die Unverfrorenheit '


weil im Affekt einem plotzlich alles am Nebenmenschen
Hervorragende eine Provocation schemt und, wo man
nichts Hervorragendes sieht, auch keinen Haarschopf (t o up e t), man emen erd_chtet, damit man an etwas semen Zorn

auslassen konne So glaube ich denn, dass ce t e cr e zi?


(r a z 1? I n c hip ui ?) durch das Reflexly eine provozierende Ausgedehntheit der getadelten oder ironisierten Hand22

Dacoromansa VI

www.dacoromanica.ro

E PETROVICI

338

lung ausduckt, die dem kritisch oder karikaturistisch


eingestellten Sprecher notwendig ist . er muss gleichsam
im Sprechen vergrossern, was er ablehnt unter das Vergrosserungsglas bringen, damit es sichtbar werde. Genau
so wird man in Frz affektbeladenere Verba wahlen statt

que f ais-tu ici? que dis-tu2 so quoi que

t u fiches ici? q u'e s t-c e que tu chantes ? (mit der


Erinnerung an den Coitus, bezw an die Qual des gefolterten,

der gestehenmuss),qu'est ce que tu f abriques?


(,erzeugen' statt ,tun') und genau so im Deutschen durchlokale Bestimmungen das Verb' verbreitern' : was lachst dii

da herum 1) P w a s in aller Welt f allt d1r ein? usw

was treibst du? (treiben ausgedehnter als tun)

Hinzutritt zu dieser Dimensionssteigerung des Verbalverlaufs beim reflexiven Gebrauch in ce t e crezi? usw
die oben erwahnte aktivere Nuance : man liebt, wenn man
tadelt, polemisiert, angreift, einen energischen, ausgesprochenen, entschiedenen Gegner vor sich zu haben, urn nicht
ins Ungewisse und Ungestaltete hinein seine Schlage aus-

teilen zu mussen Genau wie man etwa auf F'ranzosisch

tadelnd sagt Pourquoi est-ce que tu te mets


arir e 7, was die absichtliche und greifbar wahrnehmbare
Haltung betont.
Universiteit Koln

Iv

Leo Spitzer.

Sumedenie.

Cuvantul acesta se crede a fi un derivat din smith' < lat


Pentru a 1 se explica terminapia, a fost apropiat

siimma.

1) Man konnte sagen, in dem herum hegt

eine nicht-rntschiedene,

nicht einmahge Handlung ausgedruckt und daraus erklare sich die Pejoration (vgl die verbalen Ableitungen im Romamschen mit b i s - oder frz

-ailler in sem ailler bei A de Musset Es prchent et courent


et vont semaillant je ne sais quoi que le vent emporte"

mcht ein re-

solutes, zielbewusstes Saen, sondern emu Herumstreuen ohne Ziel und Richaber das Vage dieser Bildungen ist doch nicht denkbar ohne die
tung)

Vorstellung des grosseren Raumes, in dem sich die Handlung abspielt

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGIT

de alb hanfte (Cihac, I

339

270 , Puscarm, Etym Worterb.

1691), sau de rubedente (Tiktm, Dig rom -germ), sau de


prdpddente (Sameanu, Dig uniy), in sfarsit de lumedente
(Puscarm, Cony. lit 1901, XXXV, 821 i Pascu, Suf
rom., 243)

Cred c trebue sa plecam dela sinommul lui sumedenie


sudtito, sodm De f apt Barcianu (Dig rom -qerm) trimite

pentru sudum la sumedente, ceea ce arata ea a sinatit inrudirea dintre cele doug cuvinte , iar $dineanu (Dig unit))
traduce pe sudum cu sumedenie
Din sudum s'a putut forma * sudumente, intocmai cum
din prdpad avem prOddenie *Sudumente s'a metatezat in
*sumudente, devenit sumedente dupa prOddente, rubedente
Sudum isodom multime mare (mai cu seama) de oameni"
v11:1 din sl Sodomil=Sodoma Cu iwtelesul romanesc, sodom,

se gaseste si in rus (v Tiktin, s v sodom)


Desvoltarea semantica a putut sa be Lea in bmba romana independent de cea rusa
Formele sumetnie i sudnie sant usor de explicat prim
analogia lui rubednie=nemotnie i rubedinie=rudnie Fumedente e o etimologie populara pentru sumedenze
E PETROVICI

V
Ara t rum

Se stie c5. acest cuvant s'a pastrat in dialectul aroman


subt forma aratu In celelalte dialecte ale limbei noastre,
pan g. acum, nu s'a putut atesta $i totusi se pare c s'a
pastrat in dialecul daco-roman, nu cu intelesul propriu
plug", ci desemnand o parte a razboitilui de tesut, i anume

a vatalelor La Rucar, batul, artarul sau braglarul vatalelor se numeste ittg i) De capetele jugului atarna cele
1) Atestat si de Pamfile, Industria casmcg, p 273, fr5. s mdme reguinea din care I-a cules Dame nu-I inregistrear
22*

www.dacoromanica.ro

C LACEA

340

dou brate s bratare, bath, falcele, fofeze, lopatele, maim,


mnui sau speteze, iar la capetele de din jos ale acestora
sant fixate vatalele 1) La Rucar, bratele vatalelor se numese arate Singularul acestm cuvant nu 1-am auzit, dar
intreband pe tesetoale cum i zice numai la un brat de acesta,
dup putina en-tare, mi.-a raspuns arata De aici se vede

ca singularul nu e uzitat
Intre btul vatalelor i jug este oarecare asemanare
Putem foarte bme s spunem Ca batul seamana cu cerbicea
jugului Dar intre bratele vataleloi i plug nu prea vedem

vre-o asemanare, cel putm cu plugul modern Cu toate


acestea tinand seama de aceea ca partea de care atarna
aratele se numete jug i. ca de multe on nu se poate uor
preciza cum de un cuvant a luat alte acceptmm, nu e exclus sa se fi salvat cuvantul latin aratrum, alturi de jugum,
intr'un colt de tara Ce privete forma femmina a singularului, cata vreme ne-am fi ateptat la un singular *arat,
avem cazun destul de dese, cand singularul mai ales
daca se intrebumteaza rar se reface din plural S'a zis
deci pentru un brat arata, pluralul fund fem.=
CONSTANTIN L CE k

1)

Cf

Dame

incereare de termmologie poporang romn Bucu-

reti, 1898

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARUNTE

Une inscription daeoroumaine de la fin du XVII-6 sieele


provenant de Bulgarie

La bibliotheque du Lycee de Ljubljana (Ddavna ii-

.4i.radwo

rI(
.

icy:*

&I dk-H41

"Tt"..v

1.4

*vtutt/x.

;t4,11:1.C1(7.1'i

tt.)

.e

cejska knytinica v Ljublyani, Yougoslavie) conserve un


psautier slave dans la redaction serbe 1) Cod Kopitar 16

Les psaumes precedes d'une introduction et de la preface de St. Basile le Grand 2) font le contenu du manus') Au debut, ii lut manque quelque chose Quant a la langue de la
redaction, cf feuille I

CTI. nptsfitt. .

Fla

hough de l'introduction au psau-

tier (cf Psalt Bon , ed Jagi6, p 1-4)


2) Feuille 1-4
F4CHAT4 RIAHar0 P ItA,HI56Rif EL Having, 4 taMWM.
41HdliTe

www.dacoromanica.ro

BLCA

P., SKOK

342

Le papier provient du XV-e siecle L'ecriture cyrillique pent etre du meme sicle M. Kos, professeur de
crrt

paleographie a l'Universite de Ljubljana, a qui je dms


ces renseignements, pense aussi a la fin du XVI-e ou au
commencement du XVII-e sicle comme temps oU il a
ete ecrit Il appartenait au monastere serbe de Sigatovac 2) (Priftla gora, en Syrmie)
Ce codex est d'une certame importance pour le roumain C'est parce qu'il contient a la seconde page de la
couverture trois lignes d'une inscription roumaine qui n'a
pas ete &rite de la meme main que le manuscrrt et qui,
paleographiquement,
a en juger au moms d'apres ce

que m'en a communique M Kos, a l'obligeance duquel


je dois la presente photographie --, appartient a la tin
du XVII-e ou au commencement du XVIII-e sicle
La voici d'abord en caracteres cyrilliques An1A HAWEOE
-k

Mmii0VinOVH. CAR zhaKorirlt nEApoiniE II AHAKO Ilh MAME nEmpt, la


DAME HEACIOFIdE AMA tiiinpOREU,It
TILIMA A1-101(irk Ai CE *ELIE
11

Ce que je lis de la maniere smvante

De la nastere domnului s'au f acut Petronie, diacon s(a)ncte letruie, in cela

anul de se fece pace Petronie de la


Ciprovet

L'orthographe cyrillique de cette inscription est tres


curieuse. Elle presente cependant des analogies avec d'autres documents serbes D'abord, son auteur ne fait aucune
difference entre % et k dans les mots qui s'emplment en
slave 3) Ainsi il ecrit AlitIKOIlk et ininpogfu,k avec le meme
k au lieu d'ecrire le premier mot avec z.

D'autre part, dans les mots roumams, il ecrit pour x


') Les cantiques commencent a la feuille 5
p

2) C'est la ce qui nous est indique par cti


3)

Cf

tl.eiVIH Al0H4TI?Od 1111111111TORItti

sur r pour s et k dans les documents serbes maintenant Ihe

334rbu1escu, Curentele laerare la Romdnz in perzoada slavonzsmuluz cultural (1928), passim , idem, Fonetzca allabetului cirazc in textele romdne-

din vecul XV ft XVII etc , p 272 et saw

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MIRIINTE

343

le signe qu'on emploie pour -k ainsi dans caK oil * est


superpose sur la consonne K, *a tcovm-k et dans anoyn-k Il

faut noter qu'il ne transcrrt pas la voyelle velure ei dans

la position protonive par -k, mais par a, ce qui veut


dire que + et k qu'il ecrit n'ont pas de valeur phontique
chez lui 1)

Quant a la graphie *pour z, on peut mvoquer le docu-

ment serbe du XIII-e siecle qui s'appelle Krm ea j a


Il oviek a oit on lit no m-k3A-k pour a sl eccl. Mk3A* 2)
Le texte roumain dont nous nous occupons etant trop

petit, on ne peut emettre aucun jugement concernant


la curieuse difference qu'il fait entre -E. et k par rapport
aux mots slaves et roumams
Il y a encore d'autres curiosites C'est qu'il ecrit la voyelle u dans les mots d'origme roumame avec oy3) Aom-Noy-nov-1, 4sanoym-k, anoyffh, tandis que la on cette voyelle

fait parte d'une diphthongue (cf d a u, s t au, s a u, etc ),


il emploie le signe pour la consonne a : CAR avec -k su
perpose

Par la superposition, l'auteur de l'inscription

veut indiquer qu'il entend ecrire la consonne v et non la


voyelle Il prononce sans doute a ii avec la valeur de u
jum5t4it" 4)
1) Il faut conclure de ce fait
que, devant l'accent, il connaissait
le changement de ci protomque en a (fr peicat>pacat, Puacanu, DR,
II, p 65-68 et I Iordan, Remsta ftlologza, I, 117-154), ce qui
correspond a l'usage de quelques parlers moldaves et de Tara Oaaului
(cf I A Candrea, Psaltzrea Schezand, v I , p CXI et CXLIII et idem,
Gratul din Tara 0a,sulus, dans Buletznul societcilez filologice, II , p 42,
ecnt a, tandis que lat a > a) D'ailleurs, il importe tout particuharement de relever le fait que c'est la Psaltirea Scheiana (dans la cope
C) qm ecnt aussi avec le A cynlhque fres souvent le a protomque, cf

I A Candrea, o c, v I, p XXXVI

2) Cf IagiC, Starzne, vol VI , p 73 et Barbulesc u, Curentele,


etc , p 227
3) Cf Barbulescu, Fonetzca, etc , p 372 et silly
) C'est donc la seule fois que je sache, qu'un texte roumain cynlhque alt facile de rendre diffremment le u jumatatit" de l'u pl.&
mson" Ne faut-il pas voir la meme tendance dans atv pour a ii dans
la Psaltirea schemna (cf I A Candrea, o c , I , CXXXVIII, 53) ?

www.dacoromanica.ro

344

P. SKOK

Pour cette derniere ecriture il y a aussi des analogies


dans les manuscrits cyrilliques de Raguse (Dalmatie) ot,
inversement, 8 est ecrit pour la consonne v rioxianii =
pohvali et, de mme, dans le livre destine pour les
catholiqu es bulgares, intitule abaga r, imprime en 1651

Foote = vrem e, etc. l) M Barbulescu 2) et d'autres


ont raison de voir ici l'influence de l'ecriture latme qui
ne distinguait pas v et u Notre Petronie, auteur de I'mscription, a ecrit, inversement, le Et cyrillique pour -u
dans a ti 3) Y a-t-il ete indult par quelque consideration
d'ordre phonetique ? Il a pu 'etre frappe par la difference

qui existe entre u de a A et celui de facu t, anul et


anului oil il est plenison.
On peut admettre qu'il ait reflechi l-dessus parce qu'il
ecrit u aussi d'une troisime maniere, avec v, signe qui
provient de l'ypsilon grec et qu'on emplole dans les documents cyrilliques avec la valeur de u C'est la ce que
nous trouvons dans AEmpvta que nous expliquerons plus
bas. Il convient de constater que, cette fois, il emploie
ce signe dans un mot d'origine grecque
Ces constatations orthographiques nous font apparaitrePetrome comme tres savant pour son temps Il connait
reel-I-Lure cyrillique et ses differents procedes Son savoir
slave est double de la connaissance de l'orthographe latine.

Ce n'est pas du tout un ignorant


Il faudrait de nouveau examiner les manuscnts cyrilliques sur ce point-l.
Cf quelque chose sur cette question extremement importante chez
Barbulescu, Fonetzca, etc p 376 et sum

') Archly fur slay Plnlologze, vol XVII, p 14 et vol XXVI, p 172
Mladenov, Geschichte der bulgarzsche Sprache, p 138 61 explique 6

dans ce cab par z, a Svatov


2) Cur ntele, etc , p 219 et suiv, , idem, Fonetica, etc , p 433
3) C'est le second exemple de cette faon d'crire Cf as ilsishr
ail f ec ot d'un acte du XVII-e sicle chez Jorga, Doc rom dzn Arhzv
Bzstrifez, v II, 9 , I , 19 cite chez BArbulescu, Fonettca, etc , P 432
En slave, A n'y a qu'un seul exernple provenant d'un manuscrrt eccle-

siastique russo-slave du XVII-e sicle nouinint A ct noorussa% cite chez


BArbulescu, Fonetzca, etc , p 432 on il n'y a cependant pas de u jumAtAtit".

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARMITE

345

Ce qui est encore plus curieux c'est de constater dans


neTinna la graphie ta pour
ou -nr qu'il ecrit deux fois
dans son nom mApom-if 1). Je crois qu'il y a te indult
par une fausse regression Il pouvait savoir qu'en bulgare
on dit i a pour serbocroate le lla t o pour llet o>a

eccl Amo etc. Ayant adopte k pour 5s, ii ne pouvait


plus ecrire 1 pour i e Ii ne lui restait done que -11E a la
disposition Mais cette graphie, ii l'a reservee pour son

sl

nom 11 lui a peut-tre paru plus juste ou plus savant


d'employer, dans le mot d'origine grecque, la fausse ecriture d'apres le bulgare D'ailleurs, on trouve pele-mele I

et ta p e dans l'Apocalypse de l'apotre Paul, texte pro-

venant de XVII-e siecle (cf Polivka, Stanne v XIX p 196)


Il fait preuve de la mme fausse science lorsqu'il ecrit
la consonne t. Trois fois, ii l'ecnt simplement m. Ce n'est
que dans son nom qu'il Cent deux fois A, signe qui pro-

vient du grec

.19..

Cela lui paraissait sans doute plus sa-

vant 2)

Apres ces constatations je crois pouvoir aborder la


question de savoir ce que c'est que ce curieux itempirta. J'y
vois le mot grec Xectoupy( oc > roum. leturghie messe" 3).

Sa graphie nous dit qu'il a lu le mot grec a la facon


grecque moderne yc = i, ef en roumain a i a s (z) m a a
2) Il est probable qu'il le prononce sans
i e Ii y a de telles grapines depuis le XI-e siecle , cf 46TIIIHE dans la S a vina Knjiga (XI-e
A

sicle)

2) Sur la valeur t pour A dans les textes roumams du XVI-e sicle,


p 482
0) Dans e au heu de s rguher qui se trouve en roumain aussi bien
qu'en serbocroate (1 it ur gij a ou -d i j a) et qui correspond a la provoir BArbulescu, Fonetica, etc

nonclation grecque moderne ii < 1, A la Bliiotext 1X6,aaa, il faut


sans doute voir l'influence de la xa5apetiopaa sur les peuples balkaniques

On veut muter la diphthongne ancienne grecque et, mais A cause de la


qu'on trouve en roumain p e dans dont% a
dissimilation e 1
<

1 ei,

< slave doInica et en serbocroate dans le nom de lieu Gojmerje


< aujourdhui Gomirje (Croatie), on fait disparaltre 1 de el La question fres importante de l'mfluence de la am& apeoopaa sur l'element gredes peuples balkamques mriterait d'tre tudie tout particulirement
Cf

aussi ZfrPh L, p 260

www.dacoromanica.ro

P, SKOK

346

de a ghia z m a < kfccolia et dans les langues


balkaniques
Ce qui nous deconcerte, c'est que nous constatons aussi
eche

une curieuse metathese de r dont je ne trouve aucune


attestation 1etru I e A-t-il vraiment ainsi parle ? Je
l'ignore Une faute graphique serait egalement possible,
vu la meme metathese fautive dans CKHITH pour sanctus.

Dans ce dernier mot, il fait preuve encore tine fois de


ces connaissances latines C'est qu'il n'emploie pas l'abbreviation slave ou roumame pour s f ant Il raccourcit

lat san ct us en metant k a la place qui ne lui convient pas


Il en suit que dans clUIME AffElpirM il faut preferer voir

le genitif latm que le genitif slave, au moms pour ce qui


est du premier element
Le caractere savant de son ecriture est par consequent
hors de doute
A ces considerations sur son orthographe il faut ajouter
encore ceci Ce qui attire notre attention, c'est la forme
serbocroate dont il &nit son nom -1 u s des noms de
personne latms ou -cog des grecs est rendu toujours par
- 1 j e en serbocroate et non pas par -Hltl Cela s'explique
tres facilement par le fait que les propagateurs cathohques en Bulgarie etaient pour la plupart des catholiques

Le premier eveque de Serdica avec le


siege a Oip r ov ci etait un franciscam bosmaque Or,
serbocroates 1)

Petronie < Petronius, aunomlatin et hla forme

serbocroate, a suivi l'exemple de ses maitres


Quant au cte linguistique, il faut relever a fi du phiriel pour a du singuher, ce qui correspond a l'usage
ancien Ensuite, 11 importe de signaler la conjonction d e
dans la fonction du pronom relatif 2) in c el a anul

de se f ece pa c e, comme il est de regle dans la

Mounteme et dans les contes populaires


2) Cf

pre6ek, Cesty Po Bulharsku, p 204

amsi Petar iz Soh (au-

Jourd'hui Tuzla, Bosme) (+1623), Petar Bogdan BarickC (1640), etc


2) Cf Dunand, Zur rumamschen Moduslehre, p 25, 4 et surv

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARL-11TE

347

Il s'agit maintenant de savoir ce que veut dire cette


inscription Il est hors de doute qu'elle n'a aucun rap-

port avec le psautier de i"atovac La main qui l'a ecrite

est une autre et, surtout, elle ne fait en aucune facon


partie du manuscrrt serbe Elle semble plutt provenir
d'un ouvrage oa elle servait de titre et qui nous est malheureusement perdu C'est probablement au temps qu'on

faisait reher le psautier serbe qu'on a pris la premiere


page de ce manuscrrt roumain perdu On l'a arrachee
pour la coller ensuite a la seconde page de la couverture
du psautier
Ce qui est curieux, c'est qu'on constate encore ceci. La

tournure chronologique de la nastere do mritil ti 1


n'est suivie ni precedee d'aucun chiffre, ce qui veut dire
qu'elle ne fait partie d'aucune date Elle parait etre le
commencement d'une chronique que Petrome a composee
pour son usage C'est la ce qu'il dit lin meme
On pourrait objecter, il est vrai, que l'inscription en
question peut constrtuer aussi un essai ou un exercice
en langue ou eel-I-tune roumames d'un Roumain ou d'un
Slave 1) qui a appns quelques bribes de roumam, tournures chronologiques etc Cette eventualite n'exphque

pas bien pourquoi c'est justement s'a u f a cut et i n

cela anul de

qu'il emploie.
C'est justement cette dermere indication chronologique
qui parle, on pourrait le dire, presque decisivement contre

la seconde eventualite L il nous est indique le temps


ou Petrome a knit son manuscrrt, c-a-d la chronique
pretendue C'etait dans l'annee, dit-il, qu'on a conclu la
paix Qui a conclu cette paix et avec qui? 11 n'en dit
1) Parini les propagateurs cathohques d'ongine serbocroate h Chiprovaz il y avait en effet de tels qui ont appns le roumam, cf a 1643
per vescovo in Moldavia propone il P Marco Bandmo Bosnese, che sa
la lingua valacca usata in Modavia, e sa l'ilhnca (=bulgara) che usano
li Paulmisti, cf Perinendim, Acta Bulganae eeclestattca (Mon spect histonam Slav mendionahum, v XVIII), p 137

www.dacoromanica.ro

P. SKOK

348

malheureusement rien On ne peut que faire des con-

jectures la-dessus Toute certitude est exclue.


L'indication de Petronid, parait-il, pourrait avoir trait
aux qnements qui se sont deroules aux environs de 1688
quand les Autrichiens sont venus a Oiprovci 1) A cette

poque, les Pavlikiani de ces contres se sont souleves


1) La forme dont ii &tit ce nom de lieu mente aussi d'tre releve
La forme actuelle est Cipr o vc 1, nom pl Ce nom de lieu appartient done a la meme categone qu'une foule d'autres qui dsignent ongi-

nairement l'tabhssement d'une famine dont lenom est egalement au


plunel comme celm de hen Cette catego5re esiextremement rpandue
dans les toponomastiques slave et roumain pf Vinko v C 1, B o S n a ci, Nijemc i, etc en serbocroate en
d de Bucure9tip e
en roumam En cnvant minposink notre ,P
suit pas l'usage
slave actuel II n'crit pas le nom pl slaxe rI
n somme, la it:Leine
chose que les pretres cathohques du XV-II-e s
qui l'cnvent aussi
au smguher C hi pro v az a 1565 etc -a t z ,a 1622 etc ou - a -

cium (a 1628 etc), -atium a 1614 etc ou rtal Chipurovaz

a 1578 (Permendim, Acta Bulgarzae eccl , p 397 et pitspni) 'avec le


phonetisme serbocroate k > a, tandis que e, chez Petrome, /flour k est bulgare et non pas serbocroate, cf K ipr ov e c, Period ...Splita mr vol III,

p II dans une notice bulgare Deux documents serbocroates en caractares cyrilliques de 1629 donnent ce nom de lieu aussi au smguher, y
lumpoany

Permendim,

o c,

p 33 (XXXI), himposati a

1637 (ibidem,

P 45), mass le trosime document serbocroate l'crit plus rguherement


au plunel (Glasnik srp ue" drugtva, vol 56, p 357) etpurova Ce qui
est cuneux c'est de rencontrer aussi u pour i dans un document cynllique
y hynposny a 1637 (Permendim, o c , p 43) Ce sera sans doute

l'influence de la labiale suivante La consonne q de la graphie de Petrome remonte a h d'autres textes serbocroates en caracteres cynlhques,
et celle-ci remonte a k qu'on trouve en effet en bulgare, cf aussi a
1799 civitate K 1 pr o v a cz (Fennendim, o c , p 291) Jireek peut
avoir, par consequent, raison quand ii l'exphque par grec Ityinotiptov

jardm" d'o l'adjectif slav kip ur o v, substantive ensinte avec le


suffixe ke pour designer l'tablissement d'une famine q ou lieu de a
s'exphque par la confusion de ces deux consonnes, confusion qui se
trouve mme chez les Serbocroates et d'autant plus chez des tetrangers
Cette confusion a elle seule ne nous autonse pas a conclure a#ec silret
que notre Petrome etait Roumam d'ongine Ii pourrait mettle provemr
de Bostue, de Travnik p e ou l'on ne distmgue pas les deux consonnes et avoir appns le roumam comme P Marco Bandmo que nous avons
cite dans la note precdente

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARIINTE

349

contre les Tures, prematurement malheureusement. Leur


insurrection a echoue Les Tures les ont disperses dans la
suite Une parte en a emigre en Transylvame oil, a Vintul
de jos, As ont fini par devenir Roumains 1) La paix a
laquelle Petronie fait allusion, est probablement la paix
de Karlovci (en Svrmie, 26 fevrier 1699).

11 est plus important et plus stir l'autre fait qui suit


necessairement de l'existence de cette inscription. C'est

tout d'abord le fait que ce meme Petrome indique sa


fonction ecclesiastique d'une facon nette et qui n'est pas

du tout commune. Il dit pour lui qu'il est le diacre de


la sainte messe, c-a-d. qu'il aide au service dnin L'abbreviation dont A se sert pour s an ctu s nous dit qu'il
est pretre catholique et pas du tout orthodoxe, ce qui
s'accorde admirablement avec le fait que Oiprovci etait
le siege d'un eveche catholique pour les Bulgares depuis
1581 et dont ressortissaient les missions parmi les Pavh-

kiani et les schismatiques non seulement en Bulgarie


inais aussi en Valaquie et en Moldavie 2).

A la fin, l'auteur de l'inscription repete encore une


fois son nom, cette fois pour le mumr de Vindication de
sa provenance. Il etait de Oiprovci (Bulgarie), dit-il, oil
nous savons que se trouvait le siege du mouvement catholique pour la Bulgarie et les pays roumains limitrophes. Il est, par consequent, evident que, dans notre

Petrome, A faut voir un des propagateurs fervents de


la foi catholique eleve a Oiprovci pour les pays roumains

Le fait le plus important que nous apprenons dans


notre inscription c'est que les pretres catholiques de Oiprovci cultivaient aussi le roumain pour leurs buts
de propager le catholicisme dans les Principautes rou1) Cf JireCek, GescInclee der Bulgaren, p 464 et Das Ffirstenthum
Bulgarten, p To8 et sum
2) Voir sur tout cela l'excellent recLeil des documents publie par
P Pr Eusebius Fermendim cite aux notes prcdentes

www.dacoromanica.ro

350

maines 1)

GR NANDRIS

Elle nous en a conserve un echantillon tres

interessant ecrit dans un roumain correct et qui pourrait


provenir meme d'un Roumain natif
P SKOK

II
Despre metateza liehidelor in elementele slave din limba
romdnil

Dona' studn, aparute in ultimul timp, imi dau ocazie s


revm la chestiunea de care m'am ocupat in articolul Les
diphtongues a liquides dans les lrnents slaves du roumain"
[Melanges de l'Ecole Roumame en France, 1925, II-e parte]

Problema prezentand un interes principiar, mai ales fata


de parerea repetata in ultimul timp ca elementele slave
au inceput a intra in limba romnd abia in sec al X-lea
(I Barbulescu, Individualitatea hmbn romane i elementele slave vechi, 1929), aceast revenue nu este de prisos
Argumentele nom din studule de care -mu vorbi (R. Ekblom,

Zur Entwicklung der Liquidaverbindungen im Slavischen


(Skrifter utgivna av K Humamsticear Vetenskaps
Samfundet i Uppsala 24 9, 25 4 , Uppsala-Leipzig, 1927,
E Schwarz, Zur Chronologie der slavischen Liqui1928) ,
denunistellung in den deutsch-slavischen Beruhrungsgebteten
(Zeitschr f sl Phil IV, 1927, pp 361-369), confirma pa-

rerea el baltd, daltd, gard, scovardd a reprezinta o patur


veche de elemente slave intrate in limba romana
Trebuie parasit punctul de vedere al unei cronologn fixe
cu privire la mtrarea elementelor slave in limba romana
Elementele slave au mtrat in diferite epoci din diferite di-

rectium, chiar daca cele venite din domeniul bulgar au


precurnpmt ca numar si ca timp Ce priveste epoca cea mai
veche a intrarn elementelor slave in limba romana ea trebue

s coincia cu epoca in care Romann au vemt in contact


cut Slavn Istoriceste este stabilit ca Slavn erau asezati
1) Voir mamtenant sur la question trs important,- de l'enconragement par le cathohcistne de l'emploi du roumain Barbulescu, Curentele
etc p 54 et passim Cf Slaviez, VII, p 778

www.dacoromanica.ro

A RTICOLE MARUNTE

351

in intreaga Peninsula Balcanic, in sec al VII-lea Nu


putem deci intelege cum ar fi putut vietui Slavn alatun
de Romani, amestecati pe alocun cu acestia, fara s se
fi influentat reciproc trap de trei secole
In Dacoroinama V, pp 630-631 d-1 T Capidan facandu-mi cinstea unei recensn a articolului meu Les diphtongues a liquides dans les lments slave du roumain isi exprima indoiala asupra posibilitatn de a fi imprumutat din
slavo-bulgara cuvintele cu Uchida nemetatezata baltii, gard,
dalta D-sa ramane la credinta ca aceste cuvinte trebuesc
explicate pormnd de la albaneza si nu de la slava' Aceasta

ne-a dat pnlej sa urmanm chestiunea mai de aproape,


pentruca ea are importanta nu numai pentni etimologia
catorva cuvinte romanesti, ci si. pentru raportunle linguistice slavo-romane in general, punand in acelasi timp sl
o problema de cronologie fonetic slava
Voni. aduce un spnjm nou in favoarea tezei noastre prm
anuntarea studnlor de mai sus, avand gnja s inchidem
in paranteze unghmlare reflectule noastre in legatur cu
problema din limba romana
R. Ekblom se ocupa, in doug lucrn de subtila observatie

fonetica de una dm problemele centrale ale linguisticei


slave, in jurul careia s'a dus o larga discutie

0 dovada pentru faptul c procesul fenomenului metatezei lichidelor se prelungeste pand tarzm la inceputul
erei literare slave este cuvantul din texte Izdrailf < 'IcrpoojX

Cuvantul acesta a fost imprumutat in epoca celor dintai


monumente de limba slava Intercalarea lui d intre siflanta
si lichida, ca si in alte cuvinte slave bastinase strula, ostrit,
izdrati, spre deosebire de cazunle care reflecteaza grupunle
telt, tort, d e sada zraki i can nu intercaleaz o dental,

este o dovada ca in acest din urma, caz legatura intre siflanta si lichida nu era asa de intima ca in primul caz, ca
in cazul din urm intre siflanta si lichida exista o vocala
(0)
redusa, ca in epoca aceasta aveam Inca stadrul terat, cu

www.dacoromanica.ro

GR. NANDRIS

352

d lung (cf Mei llet, Le slave commun p 6o ss, p 117 ss , Ek-

blom 1 pp 13-14).
Fenomenul metatezei nu s'a produs deodat, transformarea

a durat secole intregi , nu avem deci o metatez6 spontang ci o evolulie fonetica (Ekblom I p 15)
[Faptul cd in limba roman cuvintele slave care conlin
grupul tort, tolt au un reflex dublu (drag, plaz gard, baltd)
nu ne impiedec s admitem ca ambele aceste reflexe sant
imprumutate dmtfo limb6 slav de sud]
Chiar in domemul slay gsim aceste dou reflexe until
lang altul in aceeasi hmba d e limba polabA are gord etc.
pocalitatea Viligard in regiunea polaba, la nord, spre mare,

Garden in regiunea slovinp, Belgard, Stargard localitti


in Prusia, la est de Odra, in regiunea Slavilor pomorand,
iar alAturi gAsim izolat broda, bredevalea, tot asa in limba
casub grupul tort a dat trot ca in polon sau tart [Aceste
forme nu au mci o legatura cu reflexele similare din domemul romanesc () legAtur direct cu formele romanesti
au numai formele slave de sud]
Ca si in domemul slay de vest, in grupul numit lehic,
au existat si in vechea bulgar5, reflexe duble. (Ekblom I,
p 42, p 44) Ocupandu-se de aceste forme vechi bulgare
Ekblom (1 23) crede c5. ele (malndielle, palTit, paliten'na,
salnosti, bal'tiny) nu trebuesc desprtite de formele lehice,
&del ele prezint acelasi reflex Este ciudat repartitia acestor

grupul lehic are reflexe izolate cu tart, iar grupul


bulgar are reflexe izolate cu talt. Cauza acestei repartitu
este necunoscut autorului (1, p 49) Urme cu tart in sud
forme

reprezinta poate toporumicul Varna, care se intalneste subt


aceeasi forma si in 1---7-r.o ti--tirr-t-efifTifiM lehic), iar urme cu

tall pe terrtorml lehic-polon pot fi toponimicele Pritzwalk,


Pasewalk (Ekblom I 24)

[Limba roman are urme de reflex tart i. talt]. Ce priveste cuvintele cu reflexul talt din limba roman (daltd)
i tart din limba ehn (Aaprop.dcrco) Ekblom spune Ganz
sicher entstammen sie emer Zeit, wo die allgemeine Liquidaumstellung noch nicht durchgefuhrt war Das Gleiche

www.dacoromanica.ro

A RT ICOLE MARIINTE

353

gilt von den ins Finnische aufgenommenen taltta, varttand

usw " (I p 24)


Evolutia grupului tort dupd Ekblom (I p 26) este urmatoarea tart>tdrat>tardt>tarot>torot In grupul lehic
evolutia a fost aceeasi, numai ca a in loc sa se vocalizeze,
ca in grupul de rasarit, a disparut In slava de sud, in cella
si in slovaca evolutia a fost aceeasi, deosebmdu-se numai
prim cantrtatea vocalei care s'a lungit Sunetul el este intermediar intre a si o Forma tardt este slava comund

Din aceasta forma (WO s'au desvoltat toate formele


slave in regiunea slava, de sud si in domemul polon a a
disparut (in sud cu lungirea vocalica compensativa, in

domemul polon f ara lungire) in domemul slay de ra-

sant a s'a vocalizat Acest a era un sunet de tranzitie


(Gleitlaut).

Cum se exphca acest dublu tratament al lui a ? Ekblom


incearca o ingemoasa explicare pornind dela legi fonetice
generale Atat azi cat si in trecut, legatura intre consoane,
in domemul rus, este foarte strans, ca si in germ si engl.

In domeniul slay de vest si sud legatura intre consoane


este mai laxa ca si in franceza de pilda,
Datorit acestui fenomen sunetul parazitar a nu s'a
putut mentine in domemul rus unde a trebuit sa, dispara
sau sa se vocalizeze , el a urmat calea din urma mergand
pe drumul semivocalelor a si b In restul domemului slay
el a putut exista ca sunet parazitar, deoarece aici legatura
dintre consoane era mai laxa N'a fost ins notat cand s'a

fixat gram]. literar (Ekblom I pp 26-35)


[Formele romanesti (daltd, gard etc ) deriva din stadiul
td/at care dialectal s'a mentmut sl dincoace de epoca slava.
comuna]

Lungir'ea lui 4, in domemul ceho-slovac si slay de sud,


in a, se datoreste imprejurarn ca numai in acest domeniu
s'a pastrat pana tarziu deosebirea cantrtativa a vocalelor
(Ekblom p 38)
Evolutia grupului tort ar fi deci pentru bulgard si pentru
o parte a grupului lehic (casuba si polaba) urmtoarea
23

Dacorotnania VI

www.dacoromanica.ro

GR NANDR1$

354

slava' coma

sl. strAveche
(urslavische)

(gememslavisch)

tarat >

tarat >
(cu a lung)

tart >

tart >I

tart >
1

tarat >

tart >

a lung)

(cu a jumAtate

bulg, trat

(' a jum
lung)

tarat >

(cud lung) (cu a jum


lung)

(cu

sl modernA

tarat >

bulg (tat t)

1 casub tart
1 polab tort

lung)

Ocupandu-se, in partea a doua a studiulm sau, de evolutia diftongului cu lichida in pozitie initiala .(ort-), Ekblom ajunge la concluzia ca metateza acestuia s'a produs
intr'o epoca anterioara epocei in care s'a produs metateza
grupului tort, anume intre epoca slava straveche si cea
slava comuna

[Este mteresant s observam cd elementele slave din


limba romana, care au grupul ort se prezinta unitar, ,
nu mai avem reflexe duble ca la tolt, tort I]
Evolutia lm ort a urmat aceeasi lime ca si cea a lui
tort

ort=-Art>arat>arat(cu a lung) 9 initial a

disparut pentruca in majoritatea cazurilor se intalnea cu


initial a dat in
z, a final (Ekblom II p 22) Daca ort
hmbile slave alte rezultate, aceasta se datoreste faptului c
la inceputul cuvantului metateza s'a produs mai de vreme
si pentruca in aceasta pozitie mtonatia a jucat un rol
mai important
Ekblom admite unitatea hnguistica, slava pana tarziu,
aproximativ in epoca vblg (=veche slavong bisenceascd)
(II p 16) El fixeaza limita slavei comune catre sfarsitul
sec al X-lea (II p 26)
[Dm consideratiumle de mai sus ajungem la concluzia
ca si. studiul celei mai vechi paturi de elemente slave din

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARIINTE

355

limba romana trebue s porneasca de la toate limbile slave

de azi, care sa ne serveasca material de comparatie, nu


de la una singura, de'i atentia noastra trebue sa se indrepteze

in primul rand spre teritorml linguistic bulgar Elementele slave din limba romana au intrat in diferitele epoci
din diferite tinuturi dmlectale
Un sprijin indirect in favoarea tezei ea' reflexul talt, tart
a mtrat in limba romna intr'o epoca mai veche, ne vine
i din partea cuvmtelor slave intrate in limba fineza Cele
mai vechi cuvinte slave intrate in limba finezd au reflexele
talt, tart>tolt, tort (d e taltta, vdrtdna, cf Ekblom II p 27)
Aceste cuvinte au intrat in hmba fineza din domenml slay
de est Evolutia grupului tort a mers paralel in tot domemul slay, aa c prezenta unui stadm tart in domemul slay
de est, atestat prin cuvintele mtrate in limba fineza, dovedesc indirect sl existenta aceltuai stadru in domemul
slay de sud Precum bund oath', pe de altd parte, prezenta
unui cuvant finez suntia<sl spdiji imprumutat de asemenea din domemul slay de est marturiseste existenta
nazalei 9 in acest domeniu, atunci cand acest cuvant a
fost imprumutat in limba fineza, i dovedete ca acest imprumut s'a facut inainte de sfaritul sec IX, cand nazalele
dispar in rusa (cf Ekblom II p 27)]

Studimd numele de persoane slave din cronicele germane, E Schwarz ajunge la concluzia Ca in terrtorml Sorbilor slavi din Germania, in sec VII, procesul metatezei
Inca nu se incheiase , dovada numele ducelui sorb Deruanus
<dervo>drie'wo pomenit de cronicarul Fredegar la a 630
La sfarsitul sec VIII procesul metatezei se incheiase pe
terrtornil Venezilor slavi dela Marea de Est i pe teritorml
sloven , dovada numin ca Dragowitus, Dragoz,
Studiul numirilor toponimice din terrtorml slavo-german
arata ca cele mai vechi elemente topommice germane intrate in slava au suferrt metateza (Schwarzach < *Swartahwa >ceh Svratka, ru in Moravia), iar pe de altd parte
cele mai vechi elemente slave patninse in germana au forme
23*

www.dacoromanica.ro

356

UR NANDRES

nemetatezate (Bersnicha<*BerziniCa<*berza mesteacdn" ;


Walsnik<*Valiima)
Tan le in care intalnim astfel de numin topommice slave
(Austria, Bavaria, Canntia, Stria) au fost ocupate de Germaul intre sec. 6-8 Deci procesul metatezel nu se inche-

lase Inca in aceasta epoca 0 dovada care sprijinete aceasta cronologie este numele ltn Carol cel Mare, care intrand in limbile slave a sufent evolutia grupulm
*tort.

Studiul toponimicelor din tentorral slay de sud. duce


la acelai rezulat in sec VII, cand Slavn ocupd defimtiv

Peninsula Balcamcd, procesul metatezei lichidelor nu se


incheiase De aceea elementele autohtone intrate in limba
slava au fost tratate ca i elementele slave (lat AllOna>
croat Labin, Scardona>Skradin), pe de altd parte elementele slave intrate in alte limbi au pdstrat forma nemetatezata (la Theophanes Accpyop:t1p6; = Dragon:Or,, rapShace
sat in Triphylia", lie:40(.7am ora in Beotia gi Tesalia" ,
gr f3oax6 < sl 5valkt5 mreje" rom baltd, gard)
De asemenea I pentru Slavn de est se poate dove& ca
procesul metatezei s'a incheiat abia la inceputul sec al
IX-lea Elementele vechi trecute din rus in finezd nu au
metateza, iar cuvintele i toponimicele intrate din vechea
suedez in limba rus dupg sec IX nu mai fac metateza.
Prezenta, pe la a 900, in nord-estul tentorinlui bulgar
a unor forme fara metateza (tip baltiny la exarhul Ioan)
contnbue la fixarea geografiea 1. cronologica a formelor
cu i fara metatezd
Toate constatnle din articolul lui E Schwarz ne Intresc convingerea ca folmele nemetatezate din linzba rcmend
sent vecki elemente slave

Ce privete lomb palta, piem. panta, nprov pauto (cf


Meyer-Lubke, REW nr 6177) derivate dintr'un *palta
Sumpf", legatura lor cu baltd nu este dovedit , mai putin
probabila este I ongmea germanica a lui *palta Sumpf",

pentruca acest cuvant nu este atestat in germana (cf. J

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE IALRUNTB

357

Bruch, Z R Ph XXXIX (1919) p 210 (Datoresc aceast


indicatie amabilitjai d-lui Al Rosetti).
Santem indreptatiti s despartim cuvantul romanesc
albanez baltd, bat de etimonul ihro-balcanic *palta, atasandu-1 etimonului slay, fr sa pierdem din vedere c etimonul ihric poate fi la origine identic cu cel slav
GR NANDRI5

III
Cel mai vechiu calendar romfinese.

In Bibliografia romaneasca, tomul II, p 48, Bianu


Hodos inregistreaz6 cel mai vechm calendar romanesc tipant la Brasov, prin osteneala Dascaluliii Petcu Soanul,
la anul 1733
Domnu lui Gh Bogdan-Dmca, and peste niste note ale
cronicarului sas din Brasov Thomas Tart ler, i se pare
ca duM Petcu Soanul a vont tipograful autodidact Popa
Petre, care, facandu-si o tipografie pnmitiva, a incercat
un calendar incd necunocut nou" Dascalul Petcu oanul

p Popa Petre sant doudpersoane, nu una", zice tot d-1 Duical)


Asa dara, avem nu numai doua nume deosebite Petcu 51
Petre, dar I doua functiurn deosebite dascal i pop, ceea
ce a facut pe D1 Bogdan-Duica s creada c avem a face
cu dou persoane i cu dou calendare Cu toate acestea,
dascalul Petcu oantil, care a tipant calendarul aparut
la anul 1733 i popa Petre din chei, despre care scrie Thomas Tartler patru am mai tarziu, la anul 1737, c a avut
o tipografie in care a tipant mai intam un calendar cu 11tere tthate in plumb si lipite pe o scandura, iar mai tarziu
a inceput sa I toarne htere, e una i aceeasi persoana
Mai intam sa lamurim chestinnea cu cele cloud functiuni
de dascal si de popa La anul 1733 Petcu oanul era dascal
la biserica Sf. Nicolae din cheii Brasovulm. La anul 1735,
9 Cf Tara Bdrsez, a 1929, No I, p 76-78 Interesantele note ale
cronicarului Tartler snt traduse acolo in intregnne de D-1 Bogdan-Dula.

www.dacoromanica.ro

C LACEA

358

Decemvne 14, Vladica sarb Nicanor Prom, episcopul Crusedolirlm, venind la Brasov, trimis de la parmtele mitro-

pohtul Belgradului Vichentie Ioannovici, cu patent impartesc i cu pasus de la Mania sa ghmeranul Vallis, ceind

oarece ajuton, pentru un reghement nou ce au lasat imparatul ca s facd nationul de ritul grecesc, prin socotinta
ordsamlor, au popit pe pop(a) Petcu Soan" 1) Prin urmare
autorul calendarului aparut la 1733 la data cand scne Tart ler
nu mai era dascal, ci pop Deci chestiunea celor dou func-

tium e lamunta
Ce pnveste a doua chestiune cu cele dou nume deosebite, putem face dovada c. popa Petcu ceea ce se pare
foarte curios

e numit, probabtl numai de streim, l Petrus

Anume in series Parochorum", cuprinsa in cronica latineasca a Doctorului Vasile Popp, se inregistreaza ca al
39-lea preot la bisenca Sf Nicolae din Schei Petku (Petrus
IV), mort la anul 1740 2) Din istona i documentele bisencu se poate constath cu siguranta ca la epoca care ne
inteieseaza nu era mci un preot acolo cu numele Petre
Din cele premergatoare nu mai incape mci o Indoial
c Dascalul Petcu oanul i popa Petre sant una i aceeasi
persoana si c cromcarul sas Thomas Tartler, in notele
sale, vorbeste de calendarul tipant de Dascalul Petcu oanul
la anul 1733, care e deci cel mai vechiu calendar romanesc,

dupa datele care ne stau la dispozitie pana astazi


Intru cat din notele cronicaruhu sas, precum I din unele

insemnan din Istona bisenen Sf Nicolae se vede ea nu

putina valva au strarnitcum era de alttel si natural


incercarea indrazneata a dascalulm Petcu in arta tipografiei i cele cupnnse in calendarul redactat de el, merit
sa ne ocupam pupn de familia oanul i, in special sa adu9 Istorta Besearecei
Bra.sov, 1899, pp

2) Ion Muslea

13 1

cheatlor Brasovulut, pubhcala de Sterie Stmghe,


1

133

Viala 7. operzl, Doctorulut Vasihe Popp (1789-1842)

Anuarul Institutulm de Istorie Natlonara, vol V, p 156 Data mortil


e gres1t cu un an, dupg cum vedem dm Istorna Besearecel, p 764,
uncle se noteaz 1741 Mal 31 s'au pnstavit pop(a) Petcu Soan putm bohnd"

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARITNTE

359

ndm aici tot ce stim despre autorul primului calendar


ro.
manese
Numele

oanu1, scns I oanu, ohanu[1] sau, cu ortografie germana, Schoanul, se &este de repetite on in do-

oanu erau o familie mare, de


frunte, care a dat jurati la bisenca Sf Nicolae atestati
cumentele brasovenesti

Inca de pe la sfarsitul secolultn al 17-lea Ion, Radu, Costea


si altn i) Despre Petcu oanu1 stim cd era dascal la anul 1731,

cand a si inceput a face tipografie", in care si-a tipant


calendarul, s'a popit la anul 1735 si a munt la anul 1741
Mai stim si aceea ca a luat invataturd de la popa Statie
Gndovici, om cu multa carte si foarte umblat 2) In Istona

bisericii Sf Nicolae, la p roo, afldm urmatoarele 1731


au inceput a face typografie Petcu oanu dascalul, lucru
care el nu vazuse main si au tipant niste calendare 3), in
care au pus niste lucrun a zodnlor, cine cand se va naste
cum va fi, care izvod 1-au luoat de la pop (a) State, ce aceale

gacitun beseareca pravoslavnica nu le pnmeaste"


Tot din istona bisencn, p 139, aflam ca popa Petcu era
sa intre la 1736 in bucluc mare cu patern papistasi", deoarece botezase un copil al unm tigan care trecuse la papistasi, dar a carm mama ramasese ortodoxa
Hiperurbanism fonetie in doeumente 'TOIL

Pe la 1700, in timpul dommei lui Constantin Branco-

veanu, era mare judet al cinstitei cetti a Brasovului"


Georg Jeckel In nenumaratele scrison domnesti adresate
acestuia, numele lui e redat mai rar subt o forma core1) Cf Documente privitoare

/a trecutta &plant/or dzn 5chez pubhcate


i Quellen zur Geschichte der Stadt

de Dr Sterie Stinghe, vol IV,

Kronstadt, vol V. p 118)


') Cf l notele traduse de D-1 Bogdan-Duic din Thomas Tarler in
Tara Bann, 1 c
') Din aceast not s'ar Ore ca.' a tipilrit mai multe calendare, despre
care nol n'avem stire

www.dacoromanica.ro

360

N DRAGANII

spunzatoare celei origmale I echel , Echel sau Echil, ci de


cele mai multe ori alterat 1-) Astfel avem intercalarea untn

t pentru marcarea cluziunn I etchel (a 1707, p 71, 72,)


I etccil (a 1708, p 37), Etchtel a 1707, p 254) Alta data
i sasesc era redat prin gh Glum cal , caci ash il percepea
urechea judetului de Dlagopol (Campulung) Stanciul (a
1700, p 198, zoo) sau prin h , de sigur, palatal Hetchel
(a 1707, p roi) sau Hetcdl (a 1707, p 99)
Cum ispravmcul de Campulung R Golescul si pisarul
lui Constantin Brancoveanu de la 1707 si 1708 vedeau
cevh vulgar in pronuntarea numelui judetului sas cu h ,
ca in huu, lnica, hiert in Joe de fiu, flica, fiert, au crezut
de cuviinta sa-i scrie numele cu f, cum de sigur cd il I pro-

nuntau Astfel se explica scrierile hiperurbane F echil (a


1700, R Golescul, p 167, 169) sau cu ch dublu, probabil
tot pentru marcarea cluziumi ca si in cazul mtercalarii
unui t Fechchel (a 1707, p 171, 172), sau cu intercalarea
lui t . F etchel a (1707, p 67, 72, 74, 97, a 1708, p 78), F etchiel
(a 1707, p 99, 100, 405, 406, a 1708, p 254, 255) Cate

odata intalnim pe adresa o grafie, iar in fruntea scrisorn


alta. Ash de pilda pe adresa Hetcdl, dar in fruntea scrisorii F etchel (a 1707, p 97, 99), sau in adresa F etcInel, in
text Etchiel (a 1707, p 254)
CONSTANTIN LAUA

IV
Cdteva euvinte nfiseute din subieete ori eomplemente partitive
(destul, deplin + deadevdr,, demncare ,i demeincdricd, etc )

Sublectul partrtiv este un subiect care nu este avut in


vedere in intregimea lui, iar complementul partrtiv este
un complement extern (obiect pasiv sau direct) din care
actiunea afecteaza numai o parte

in limba latind partea subiectului sau cea a complementului extern afectata de verb se exprimh prin cazul
9 N Iorga, Braovul p Romanza Sensor,. i 15,tuuriri Bucure#1, 1905

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARIINTE

361

gemtiv on printeun echivalent prepozitional (de, ex sau a, ab


+ ablativul) ; cf. In mentem venit de speculo (Plautus, Most ,
271) i Tibi tuarum virtutum veniet in nientent (Cicero, De
or., 2, 249) alatun de Quotiescunque patrra in mentem veniret (T Livms, 5, 54, 3) , De palla memento (Plautus, Assn ,
939) si De penculo meminisse (Cicero, Sull., 43) alatun de
Cinnam mourn?, (Cicero, Phil , 5, 17) si Meminisse officium
suum (Plautus, Trin , 697) , Eam res nos locus admonuit
(Sall , Iug , 71, 1) alaturi de Mearum me absens miseriarum
commoneo (Plautus, Rud , 73) , etc

La noi s'a pstrat uzul prepozitionalului cu. de +acuzativul (in locul ablativului) Copilul , dupd ce vcizit cii nu
mar are de nici unele, se puse pe pldns (Ispirescu, Leg ,
287) Tot asa am de toate alatun de [Omul] neavdnd toate,
zice di nimic nu are (Konaki, Poezn, 268)

In felul acesta se poate intrebuinta subiectul part-by


dupa a fi, a se aflet, a se gdsi, a se intdmpla, a lipsi, etc ,
lar complementul partrtiv dupa toate verbele a caror actiune poate afecta atat intreg complementul extern, cat
si numai o parte a lui, d ex. a face, a lucret, a stiveirqi, a duce,
a zice, a mdnca, a lua, a da, etc ; cf sdnt, se gdsesc de toate
i avem de toate on lar Domnul poftindu-1 sci meargei cu

Mdria Sa 1-au fdgdduit cd de cdte zice cei n'au apucat sdli


la de la Mitropohe, de mci unele nu-i, va lipsi, ci-i va da de
toate (Radu Popescu, 80) 1) Apoi tu de-acestea sd fact cu
mine? (Sbiera, Pov , 16) is trei fir a lui Novac, De trer orz
ar'clit prddat Pe-unde merg d'acNe fac (Bibescu, Poezii

pop , 317). Sd fie trimis et inainte un Tun la Moscali de


att strtgat de-a picii (Let2 , II, 107, Nic Costin)
Complementul partrtiv cu de este des intrebuintat mai
ales intr'o seama de locutium Asa sant : a aved de gaud,
de euget, care nu pot fi interpretate decat a aveh gandul,
cugetul, intentia, a voi sa ..", nu sl a aveh pentru gandit"
sau pentru cugetat (At de gdnd sit merga mai tdrziu, Alec1) Complement on atribut partrtiv poate fi gemtivul cu de-Facuzativul in Ddndu-s ,sx de boem Petrecdton ptind la margine (Let 2, II, 331)

www.dacoromanica.ro

362

N DRAGANII

sandri, Poezvt, 306 , Poezitle et am de gdnd sd le tipdresc,


C Negruzzi, I, 76 , dar cf N'au geind sd-i deschadd, Creanga,
Pov,, 311 , De az gdnd sd ne zubim, Vind 'n crafmd sd bem
inn, Jarnik-Barseanu, Dome, 388)

a aveit de grila=a

aveh grijd", a bilgA de seamg---=a bgb, seam5." At de


grije, bagd de searnd ce fact I (Reteganul, Pov. ard , I, 31 ,
dar cf Acum sd ai grtje, cd matcd-ta merge la o nuntd (Barac,

Til Buh , 9) si Inv4dtortule, au nu bap samd cd perm?


(Noul Testament a 1648, ap Gaster, Chrest , I, 128)

Dmtre locutiumle cu aveit sant mai putin sigure a ava


de furcil [= de luptatl cu cineva, in care de poate fi I
final (Ce crezt? Avern de furcd? Vlahutd, Nuv , 18 , Se lud
la luptd cu el , dar n'av4 mult de lured, St'ancescu, Basme,
cu ddnsul de lured, etc , locutiunea se
236 , 0 sd avetz

intalneste si la Greci, cf P Papahagi, Par. Ausdr,,

151)

a avefi de lucru a ava, lucru, treab "on de lucrat", pentru


lucrare" , a ave.& a face, a da de mAncare a aveh, a face,
a da mancare" on pentru mancat sau mancare" (Du-te'n
casa cut te are ca sd-(t dee de mdncare, Tiktm, DRG , cf
ins5, si

a-i da cutva de-ale mdncdrit sau de-ale guru) , chiar

a face i. ali face de lucru a pricinth osteneal", a


da de lucru" sau de lucrat" si a-si cuta ocupatrune",

de lucru" sau de lucrat" (Simtna i)i hiceet mereu de lucru


prtn gopron, Slavici, Cony Lit , XII, 429) , a (-0) gilsi de
lucru a (11) gsl lucru sau treabd" sau cev pentru lucru"

sau pentru lucrat" a prinde de veste a prinde veste"


sau ceva, de vestit" (Serban Logo/dtul tar prtnse de veste
ft se ascunse, Let , II, 205, Neculce , Arta n'aveft sd przndeti de veste cand vom ajunge, Xenopol, Br,, II , Fata mt se
aprtndea ft manta-mt intunecet ochtt fdrd sd prind de veste,
Delavrancea, P 204 , dar si a prinde veste, Dosoftem, VieOle Sfin(ilo ), Sept 22) , a da de veste alatun de a da i a
lu veste, etc Partrtivul este clar ins6 in a infina de dulee,
de frupt, de post

In randul intam prin intrebumtarea in functiune subiectivd si completiv part-LINA', atat dupd verbe, cat si
dup adjective ca pltn, gol, etc (mai putm prin cea fmala

www.dacoromanica.ro

AIITICOLE MARIINTL

363

atributiva) au ajuns sa fie considerate de nume cuvin-

tele destul <dc sdtul (cf din destul a da, a face din destul,
a ft din destul i de-ajuns1), din de-ajuns , chiar cie destul .
sau cine ard putea spume de destulit, Ciparm, Crest , 34)
destul de-ti prisosote (Dosoftieu, Ps , 43)2) , deplin
t nos deaca am vdzut de a lor bund voe, tocmald i platd de
plin icutu-i-am de la nos aceastci mdrturie (Gaster, Chrest ,

I, 38) , Nu dereptil acectia cd nimerilea nu le poate biped


deplinit (Caster, Chrest , I, 40) , sti cade sd facemit intru totic
deplini i desdvdritit 3) (Gaster, Chrest , t, 77) ,
deadeviir deadevdrit grdescit voao (Gaster, Chrest , I, *7, 29) ;
demneare, demancfiricil La han am gasit i derraincdricd
(cf ins I demdncat, unde de este final sa dd tu fldcaului
demiincatul, Eminescu, Con,v, Lit, IV, 298) etc
Mai noua este exprimarea complementului prin din (dintru
inainte de vocal) +acuzativul i aa trupulil lit H[risto]s
sci mcincince p den scingele lus sd bea (Ciparia, Crest , 34)Sd mai stdmpdr din cea jale (Jarnik-Barseanu, Dome, 132).

Mal uqi din supdrare (ibid , 414) Tot ash a rupe, a tdid,
a mined, a gusta din pdine sau dintr'o pdine, a
Aceste cazuri sant evidente Dar nu totdeauna avem putinta s deosebim complementul partitiv exprimat cu de
sau din+acuzativul de alte functium sintactice exprimate
in ace1a5i chip modal, cauzala, final, etc (cf deachnsul,
deamdnuntul, de sstov, de tot, etc )
2) Tot complement partitiv, dar nu object pasty (direct), ci predicativ.
este in legatur5 cu a ft .Destul ne ra a cun-cqte cat era de mare du (rea
sa {Ms s XV II, Gaster, C r st, If, 85) , cf I Cd d,stul ma'm supdrat

i mmte n a n cdpcitai (J arnik-B Arseanu, Dome, 215)


2) Ca si destul, I in legtur cu a ft
toate au lost deplsn, waltz
m

hpstnd (Ler, III, 332, Gheorgh ) Dup5. Kr Sanfeld, Linguisttque balcantque, problmes et r&ultats, Paris, 1930, p 87 destul asses", suf-

fisant" fortn d d +sdtul de lat satullus comme bulg dosta de do


s,ta"
3) NAscut din intrebuintarea final a lui de, cf Lemne, slava, Domnulut, sdnt de ayuns ft de'ntrecut In pddure (Cony Lit , X, 381) Mare
pagubd z petre desdydrpt (Ms de pe la 17o5, Gaster, Chrest , I, 354)-

www.dacoromanica.ro

364

N DRAGANti

Care (mai) de care

Dm& o imagine locala (de spatiu) la inceput, mai pe


urmd logica, s'a nascut, intre altele, sl vechea noastra constructie cu de dup comparativ, constructie care astazi este
inlocuit cu dealt 0 ca, cu exceptia unor expresii care arata

masura si, fund des intrebuintate, s'au fixat cu timpul


In limba veche se pute zice egt mai inreleptu de tori Iuden
(Cod Vor , 73/12), mai vdrtosu de lucoarea soarelui (ib ,
76/10), credinrd mult mai cinstild de aurulu (ib , 139/13) ,
de tori gti tu mat sus la scaunul lui Dumnedzeu (Cod Tod ,
f 30 r) , mai luminos de eapte on de soarele (ib , 31 v ii),

etc Astazi il putem intrebuinta numai in legatura cu mai


mare, mai mic, mai mult, mai putin, mai bine, mai rdu, mai
scump, mai teftin, etc Cerca mai mult de 15 pungi de bans
(Axmte Uricariul, Let 2, II, 164) ; mai mult de un Tdtar
n' au scdpat (Neculce, Let 2, II, 39) , Mai rdu de ap nu se
poate (alma, Pov,, I, 15) , mai mare de trei stanyeni, mai
mic de trei cori, etc , chiar si Acesta da indoit de cum da

Grigone Vodd (Neculce, Let 2, II, 39o), s a in d Dar nu


se mai poate spune decat doar provincial Ba eu sum mai
bund De voi anaindoud (FrancuCandrea, Morn, 195)
In constructia comparativului cu de, punctul de la care
incepe comparatia este cel indicat prin prepozitia de i
substantivul care urmeaza dupa ea Mai luminos de soarele inseamn ca se poate vorbi de o Iucoare" asemanatoare cu a lucrulin, despre care e vorba, numai incepand
de la cea putemica a soarelui incolo Mai inalt de casa inseamna ca inaltimea lucrului, despre care este vorba, este
masurata in comparatie cu cea a casei si este socotit numai de la cas in sus Chiar si in mai mare de Oa stdnyens
i. mai Inn de fret cots, avem aceeasi socoteala marimea
si micimea sant socotrte de la trei stanjem sau trei coti
in sus ori in jos
Daca stim aceste lucruri, putem intelege felul cum s'a
nascut si sensul original al expresiunii, fixate acum, care
de care 0 care mai de care, pentru care gsim numeroase
exemple in Dicr Acad , In, fasc II, p 141

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE laRUNTE

365

E vorba de o mterogatie emfatica si brahilogica (ca si


care pe care, cdt pe ce, etc ), la inceput direct, apoi mdirecta, in sfarsit fixata si intrebuintata si. in alte legaturi
smtactice, nu numai ca., la origme, in legatura cu un comparativ, dupa care intrebuintarea lui de era normala Gospodarn se intrec care de care sd fie mai bum p mat cinstift
(I Ionescu, c 234) inseamna Gospodarii se intrec care sd
fie mat bum '2, mat mist* de (=decat eel") care [-s bum
si cinstiti) Tot ash Sd 'ndesd care de care va 'ncdped mat

nainte (Dosoftem, V S, 542)= care va 'ncdped mat natitle de (=de cat") care [e mai nainte]" ; Incepurd a-i da
care de care mat mulft barn (Sbiera, P , 131127)= . care
mat multi bans (=--de cat") care [cu multi barn] , Alergdnd
pe capete, care de care sd ajungd la mare mai curdnd (Ispirescu, U , 51/16-16)= care sd ajungd la mare mai
cureind de [=decat"] care ralearga ca sa ajungl la mare]
,

Tot fectorul e cu plosca de inn in mdmi, care mat de care ploscd


mat frumoasd 0 yin indulcit (Pits, Cony Lit , XXIV,

1062) =
care ploscd mat frumoasd de care [plosca frumoasa ..]".

Fixata fund odata expresiunea care de care sau care mai


de care, ea a putut sa se intiebuinteze si in cazuri cand corn-

parativul nu se exprima, dar se gaseste in mintea sau intentia vorbitorulm Gdtindu-se cant de carti sd apuce inainte (Dosoftem, V S , ioo) Se sfdded p Domnn din Ardeal cu creitia lqeascd, care de care sd cuprinzd tara (Let , I,
215/17) , Alergag la cei strdint Grecs, de-t apucaft, care de
care sd vd fie gineri (Let , II, 442/23) , ce sd fie acolo, ziceau

oamenit alergdnd, care de care din toate pdrtile (Creanga,


A
8) , Incepurd a-t da care de care mai mul(t bam
(Sbiera, P 131/27) : care de care-t dupd treabd (Sevastos,
N , 52/5)
Dupa analogia altor constructu, in care de=din (genitivul
partitiv o parte de mope- = o parte din mosie") s'a nascut
constructia neobisnuita care din care Aci de gazdd, care
din care se indesd ca sd povesteascd mat inainte (Draghici,
,

R., 249)

www.dacoromanica.ro

366

E PETROV1CI

Atributsuperlat iv
Un fel curios de superlativ rezulta din repetarea cuvan-

tului in forma de atribut genetrval E voiba, la origme,


de un genetiv al coMparatiei, care se &este si in latma
vulgard, fund parte de origine populara, parte vemt din
limbile orientale, mai ales pe calea cartilor si formulelor
religioase (rex regum, dominus dominorum, principum primceps, episcopus episcoporum, servus servorum, disciplina disciplinarum, venena venenorum, cads caeloyum, saeculo saeculoyum, etc , cf Stolz-Schmalz- Hofmann, Lat Grammatik5,
II, pp 390-391) Cdntarea cdntdriloy, in veacul veacului,
in veal veciloy, inceputul inceputului, capdtul capdtului sau
capetelor, comddia comdcluloy,frumoasa frumoaseloy, ocara ocd-

rilor, etc , si genetiv cu de neam de neam, veci de veci Ex


Domnul a dat,Domnul a luat, fie numele Domnului binecu-

vdntat, acum p in vecii vecilor, Amin (Al 0 Teodorianu,


Hronicul mdscdriciului voildtuc, Bucuresti, 1928, p 18) ,
Cdnd l-a strigat impdratul pe nume, el, yobul, a rdspuns asa,
incet, din fundul-fundului (L Morarm, De la no13, p 119) ,
I a urnul urmei ce ,stztc eu ce-i mai dd (id , ib , p 89) , si
la urma urmei tot pe-a et esea (Al 0 Teodoreanu, o c ,
p 18) , pune mdna pe zid, 0 minunea minuniloy, se face

o usd (L Morarm, ib , p 69) , neam de neamul lor au rdtdcit prin Bdrdgan (Odobescu, la Tiktm, DRG , 1043) ,
[Mama] il vedea intydnd prin case mari pe uncle neam de
neamul et n'a cdlcat (Vlahuta, Roane, ap Tiktm, ib ) , arom.
Aleptul aleptilor p gontle a goniloy, nds eara (P Papahagi,
Basme arom , p 132)
N DRAGANU

0 searng de sfirbisme din Banat


Ciiiginni,

cciigainci, gdigdnd oua sparte in unsoare, ju-

marl de oud" Dictionarul Acadermei compara forma cdigand


cu ung kaygonya, iar pe gdzgand il deriva din turc kajgana.

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARUNTE

367

Rspandirea geografica (Banat, Hunedoara) a celor trei


forme de mai sus este un mdicm sigur c ele trebue sa de-

rive din sarb kdigana, idem De fapt, daca acest cuvant


ar fi de origme ungureasca, ar trebui sa se intalneasca mai
cu seama in regiumle de Nord-Vest ale Transilvaniei, unde

influenta maghiara a fost mai putermcg, nu in Banat si.


in Sud-Vestul Ardealulm, regium expuse influentel sarbesti Pe de alt parte gdiganci nu poate fi un imprumut
direct din limba turceasca , stim ca elementele turcesti
din Banat au intrat in gralul acestei provincii prmteo fihera sarbeasca (v 5.meanu, Influenp orientalei, vol I,
80-84)

Intocmai ca la toate elementele turcesti dm Banat si


Ardeal intrate prin hmba sarbeasca, si in cazul acesta accentul nu cade pe vocala final, ci pe silaba penultimg
edfei,

cakind, ceitgdn,d, pe cand in Muntenia si Moldova ac-

centul turcesc s'a pastrat ea/ea, cafened, gaigand


Mau, art ma-ul avant, putere, energie, prezenta de
spirit, indemn" (v Mohn, Din Gram/ Bdn4entlor, Noua
Revistd Romeind, 1910 ; Liuba-Iana, Topograficc satului 1
hotarului Mdidan, Caransebes, 1895 ; Novacovici, Cuvinte
Band(ene, Oravita, 1924, Weigand, Der banater Dialekt, Jahresbericht, III may Lust, Energie" [Weigand. scrieints
ferdui may,, corect inn perchu mau", adeca' ma-u in doua
silabe]) <sarb msdh impetus, vis, violentia, furor, motus,
momentum"
Pentru forma, cf sl praha>Ban frau, sl vraha>Ban

vrau vraf"

In hmba sarbeasca mah e foaite des intrebumtat in locirtiuni ca acestea uzeti mah, iezniti mah, dati mah nooma

a-si lua avant" , uzeti mak oteti mah, freoteti mak a deveni mai tare, a birui" In Banat intalnim locutium care
par a fi decalcuri de pe cele sarbesti insirate mai sus

A-1

lua mau a-si lua avdnt" , I-am likut mau sd fugd i-am
facut vant fuga" (v Mohn, op crt ) , A frinde mau a
sa,

prinde putere (ibid ) , I-au luat maul in luftd 1-a intrecut"


(v Liuba-Iana, op cit )

www.dacoromanica.ro

368

E PETROVICI

Gieco in expresia nu dzUe na gieco"= nu zice mei care


(v Novacovicm, op cit , Costin, Gratul Bdratean, Timisoara, 1926, s v ) Trebue sa. fie sarb (g)de unde" ko cine"
(trecerea de>ge e obicinuita ir Banat chiar in imprumutun recente sarb. dever vornicel la nunta, frate de mireasa" >gievdr (v Costin, op crt )
$olii pl sole E termenul curent in Banat pentru ceased"
Se aude si. ;col, soluri (v Costm, op el:0 E imprumutat

din sarb olja idem" (<germ Schale, cu un a inchis in


spre o ca in dialectele germane de Sud Bavaria, Austria)
Iata. deci Inca un exemplu de addogat la cele date de d-1
Puscarm (DR V. 755) in care until l' sarbesc ii corespunde
un 1 romanesc nepalatal Prin urmare, onginea sarbeasca
a omommulm sole opine]." poate fi considerata ca sigurd

Chitele fotai dinapoi, clueurn de la fota dinapoi" (v


Costm, op crt s v ) D-1 prof Draganu (in DR IV, p 153)
deriv pe kicielie praecmctonum" dat de Anonymus Caransebesiensis in vocabularul sau (v Revista Dnerimea
Romeind", Noua sene, vol I, Bueuresti, 1898, p 346), din
ung kecele, kocole, kocoloye, kocolye Cum insa acest cuvant

e raspandit astazi mai cu seama in sud-vestul Banatului


(in nord si nord-est se zice opreg), e mult mai probabil ea
a fost imprumutat din sarbeste E adevrat Ca sarbescul
kLelja praecmgulum" e insusi un imprumut din ungureste
(v Rjanik, s v ) ; in Banat avem insa multe ungunsme
intrate pnn filiera sarbeasca ceea ce se poate vedea dup
fonetismul lor de ex acov, arsov (v DA s v )
In cazul lui chitele, singur cntenul geografic ne face sa
credem c e de ongine sarba
E de remarcat ca din chitele s'a format un singular analogic chii,ed (v Costin, op crt

s v ).

Salata salata" D-1 prof Draganu il denva pe selate al


lui Anonymus Caransebesiensis din ung saldta (DR IV,
p 157) Cum selate al Anommului din Caransebes, adeca
al lui Mihail Halici, trebue cetrt sdlatd i nu salata (. notat

de Halici sh), e mai probabil cal e sarbescul salata decat


ungurescul saldta in pal-tile mai expuse influenter ungu-

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARITNTE

369

rest ale Transilvamei, acest cuvnt se pronunta

elate

g in4ial e un indiciu sigur despre


origmea ungureasc a cuvntului

sail cilatei In cazul acesta

Prin urmare acest Kulturwort" ni-a venit prin trei


in Muntenia si Moldova din neogreack salatd , in
Transilvania din maghiarg, elate, iar in Banat din sal-bofihere

il-oath', sdlatd
E PETROVICT

VI.

Vocalele farA de voce In Romfinete


Definitia vocalelor. Vocalele fdrd de voce in Rusete,
Francezd, Portugezd.
Dupg defmitia Prof. Jones (dela University College-Londra)

vocala este un sunet cu vibratia coardelor vocale in productia &arum aeral curge continu prin faringe i gurg fr
nici o piedeca sau strAmtare care s aducg o frictmne auzibil".

Sau mai pe scurt, se poate spune, cg o vocalg nu-i alt


ceva decat insasi vibratia (bazgit-al)" coardelor vocale in
scurgerea fara mci o obstructie a aerului din plamani, prin
larmx, farmx i gura
Aceasta e defmitia vocalelor obisnuite pentru ca hin-

bagiul cunoasteoricat ar parea de parodoxalsI vocale


produse prin simpla trecere a aerului prin gurg. farg.
bhzaitul" coardelor vocale Aceste vocale nu se deosebesc perceptibil de vocalele soptite (Incercati sg soptiti
vocalele Umbel noastre de pia: i yeti aveg o idee destul
de impede de felul cum sung vocalele fara de voce).
Multe hmbi europene nu cunosc acest fel de vocale (numite si devocalizate). Ash de pia. in 1 englezg vocale soptrte" nu funteazd La fel germana, suedeza, rtaliana * si
* [Totusi laberg i Jud In Der Sprachatlas als Forschunginstrument
Halle 1928, p 216-217 ne singur dass man in der Toscana, andersvo in Mittelitalien die auslautenden Vokale oft blos haug oder

ffcustert " S P
24

Dacoromania VI

www.dacoromanica.ro

370

I. OLIMPIII STEFANOVICI-SVENSK

pentru a numi catevh din limbile de seamd


n'au in tezaurul lor
de sunete vocale fard de voce
spamola

ale contmentulm pe care vietunn,

Alte limbi europene in schimb posed aceste sunete. In


ruseste bunaoara cuvmtele ce insemneaza la revedere, sedeti,
expozipe se rostesc cu unele vocale devocalizate ce se tran-

scriu de foneticienn moderni pnn cerculete puse sub vocalele respective : praMaikt, saditis vyst afk a"
Limba franceza, intrebuinteal, arareori e adevArat, vocale in productia cdrora coardele vocale nu mu mew parte
Ash de pilda al doilea i din cuvAntul ce inseamna plecat,

poate fi aunt soptit din gura multor Francezi part i


Un gram bogat in vocale 'soptite' e eel portugez lata
cAtevh exemple culese din tratatul lui Amceto dos Reis
Goncalves Vianna trist ez a, trus, entr A., mOrt4, Orpguidad insemnand tristet, altn, intre, moarte, vesmcie,
cuvinte imbelsugate in vocale (si consoane) fara voce. (CMservati in deosebi ultimul din cuvintele citate, in care tvocee

intra abia odata cu vocala u

parpatuidhd) A se

noth ca in transcnerea acestor cuvinte portugheze litera a

reprezinta o vocala neutra" smulara lui a al nostru, in


veld, md de ex.
*

Se poate sa nu fie o descopenre. Necazun si grip, can


n'au a face cu stnnta m'au imptedecat sa-mi procur ultimele carti apartite in Ora si streinatate tratand fonetica
limbei noastre, ash ch nu pot sti daca eu am. descopent
intara vocalele fdra de voce in romAneste*)
In legatura cu teza mea de doctorat Comparative Phonetics
of English and Rumanian transcnsesem intre altele si cunoscuta povestire a lui N Gane Astronomul si doftorul". Cetind

d-ltu Prof Jones, seful Departamentului Phonetic de la


*) [Din studnle dialectale ale lui G Weigand cunoatein de mult vo-

calele pptite" la sfaritul cuvintelor romane#1 S 1]

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARIINTE

371

Urciversity College" textul mieu pus in alfabetul fonetic,


d-sa obiecta Ca litera t cu care transcnsesem ultima vocala din cele cloud fragmente din 'iota 1) nu redd corect
vocala ce rostisem L-am intrebat dac nu cuniva pronuntasem desmenta (mai literara) -ei in loc de -i.
D-sa, scurt, englezeste, drept raspuns sense cu creionul
un e pe jumatate deschis (E) peste i-ul din transcnptia mea.

Am parasit Collegiul foarte intngat Stiam c tm romaneste mai bine decat profesorul mieu care

in treacat

spus nu cunoaste o boab din graml nostru. Dar mai


stiam I altceva ca Prof D. Jones are o ureche cu care

nu poti gluml, un auz de-o infalibilitate tpapare .


Until din um dm trebui s fi gresit Sau nu cumva gresisem amndoi2 in care caz trebuth sa fie vorba de o distincjie prea fina ca sa poata fi prins cum ar zice muzicantii a prima vista
M'am dus acasa hotdrit sa aflu ce era cu cei doi t a caror
taina Imi scaph, dar pe care, pentru mine lucrul devene
tot mai vadit, mci urechea foarte agera a Prof Jones, nu.
o putuse pnnde
Inchis in camera mea am inceput sa repet cu glas tare
pasagnle ce ma intngau
Dupa vreun sfert de ceas de mare nedumenre puteam
exclamh ca fisicianul grec evnka"
Eu avusesem dreptate i n'avusesem , Prof Jones, la
fel, avusese si nu, dreptate
Gasmd adevarul ma gandm mvoluntar la vorba lui Rous-

II faut beaucoup de plulosophie pour observer une


fois ce qu'on fait touts les jours" (Citat de Jespersen)

seau

Problema era deslegata


Cei doi i respectivi erau lips* de vibratia, ce insoteste
1) Iata-le
a)
b)

tara cea mult laudat a Moldovl


ajunser la hotaru trl

') A se vedea articolul subsemnatului din Rev Gen a Invcilcirndraulus :


Deprmderea Urechn
*24

www.dacoromanica.ro

372

I. OLIMPIU STEFANOVICI-SVENSIK

de obicem vocalele, a coardelor vocale Ei trebmau sa fie


transcrisi cu i
*

1. Am aratat in monografia i scurt" aparut in Rev.


Gen a Inv. ca acest sunet apare foarte adesea devocalizat, deci i Dar afar de acest 1
2. Toate vocalele si top. diftongii apar in romaneste
destul de adesea WI de voce Aceste sunete vocalice fara
de voce trebue sa fie considerate ca membrii subsidiari
ai fonemelor de care se tin
i, e, a., 9, u, 1, a, IL 14, a m d apartm respectiv fonemelor
1, e, a, o, u, etc.

3 Iata cateva exemple de astfel de vocale si diftongi


devocalizati : suferint4, sycietatc, arrtmetic0., clasicism 1),

casa, lupu, cOteva, le la mmtea omului s a. ra d

4 Chiar doua vocale in succesie pot fi devocalizate


in romaneste generatic, magmatic
5. In anumite imprejurari I scurt e totdeauna devocalizat

6 Devocalizarea vocalelor lungi n.0 e absolut esentiar limbei romne desi ea este destul de frequentl
7. Vocalele fara voce sant intrebuintate in de obste
a) La sfarsitul propozitramlor ce nu admit contradictie :
Ti-am spus sO. pleci acas4 1

b) In enumeratii mai mult sau mai putin emfatice


Liberalii, conservatorii, averescanii, socialistii, etc
.are cas4., mas4

c) In poezie, si. anume in pasagli lirice, patetice


De ex .
Te duci si ani de suferinta" (Mth. Emmescu) ,
d) In limbagiul ammat, pentru a da relief unei radacmi
prin aruncarea in umbra (efect al devocalizaru) a silabelor
fara importanta ideologica
Ex. . dar e la mmtea omului. 1
T) in acest cuvnt si m este `surd sau 'afon'

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARUNTE

373

e) In moneda mgrunt a limbei, ca de pild in conjunctii


si prepozitn si anume in acelea ce incep cu o consonant
tenug : astfel i adesea devine si iar prepozitia pe nu arareon e rostit pp
f) In limbagml mai mult sau mai puDin presto i mai
ales in expresule-cliseu de felul celor urmaoare :
trei si ku pattu fa(k) sapte
doi si. cu cinci fa(k) sapte
(Compar in portugez6 : ktiatin, sinku si oitu (4, 5, 8)
8 Exemplele de mai sus presupun un tempo mai mult
sau mai putin repede, desi cazunle de sub b) i. c) aratb: c51
viteza nu-i numai decat trebunacioas5.

9. Cu exceptia vocalelor finale inaintea unei pauze


(a se vedea sub a) si b) exemplele de mai sus arat el devocalizarea se intginplg de obiceiu intre dou consonante
tenue. (Vezi mai ales cazunle de sub f).
ro. Toate vocalele fr voce din exemplele de mai sus
se Osesc in silabe neaccentuate. In rare cazuri intalnim
vocale far voce (numai intre consonante tenue I) si in
silabe sub accent Ex inr6utatIt
*

Vocalele fdrA de voce dau hmbei romne o delicatet


discret care nu poate seapa dm vedere, sau mai bine zis
din auzul esteticianului limbagiului.
Pe lng gratie ele druesc hmbei noastre un mijloc foarte

expresiv de-a accentuh, unde trebue 1) logic on artistic,


i) Portugeza intrebuinteaza intr'o masur cu mult mai mare devocalizarea, atat a vocalelor cat si a consonantelor Vezi si in rom clasicism

cu i si ni devocahzat, asa ?neat dup chiar Goncalves Vianna Repetitia constanta a vocalelor atone si soptite stria considerabil armonia
generall a limbei cu atat mai mult cu cat nazalele frequente aunt mai
putm sonore decal In franceza."

www.dacoromanica.ro

374

AIJREL FILIMON

rAddcina, partea de seva. a cuvantulm, prm faptul cd ele


arunc in umbra sau mai propriu zis in oapt aproape
neauzit, acele parji ale cuvantulm pe care mmtea le pricepe frg ajutorul urechii
I, OLIMPru

"I`E11`ANOVICI-SVENSK

Londra, Bnttsh Museum.


22 I. 927

VII
Nola contributiiani la Bibliografia veche romfineascil 1).
Ciiasloveti, Sibiu' 1696.
Iat catev completri la descrierea data in Bibliografta
veche romaneascd vol. I, pag 339, Nr 101
Pe foaia 244, dup termmarea rugkiumlor de dimineata,
aflm iertarea de gieseli cu textul urm5.tor
Prettne, Pravoslavntce Cetttortu, cu umilintd te rugdm :
unde vet afla nescare grepri in lucrul acesta al nostru, in
slove, in cuvinte, sd nu bldstdmi : ce cu blcindeatd indrepteath /, plinea0e-se-vai preca't am putitt cu nevointd am
lucrat, 0: precum am aflat in tzvod ap am dat 0 am lucrat,
p precum am aflat in tzvod oqa am dat 0 in tipartu Ce te
rugdm tartd, ca 0 tu sd dobeindesti Ertdetune del[a] Domnul nostru Is Hs al cdruuz dar yt MU 0 not il rugdm sd fie
cu tine pururea.
Iubttortu de osteneald

Pop: Kirtac, G i Tip.


i Avraam Arhultacon
1) Cf Dacoromania Vol V pag 601-619, Octozhul nue tipAnt laBrasov
(1557) impreunA cu lin Evanghelzar slavon (1580 1) vor forma un articol
separat De asemem o Carte de rugdoeune tlpgrith in Belgrad inamte
de Catechismul calvmese (1640), care contme Mohtvele descrise in articolul D-lui prof nmv N Drganu Codzcele pribeagulus Gheorghe
Stefan Voevodul Moldovez" In Anuarul Institutulm de Istorie NationalL

Cluj 1926, Vol III, pag 181-250 La pag 584, la punctul 15, atm
Motztve de rugd de peste sdptdmand cdte tres pe des
scoase de
114 dria sa Gheorghe Stefan voevod , le-au scos din limbs sdrbeascd pre
hmba ronidneascd Aceasta carte face parte dm
Rakocziene

www.dacoromanica.ro

prunele

tipArituri

ARTICOLE MARUNTE

375

Litenle, ornamentatia tipografica la finale si in loc de


frontispicru sant identice cu ale Molitvemculm dela Belgrad 1689, tipant tot de Ku-lac Se vede cel tot matenalul
tipografic a fost transportat dela Belgrad la Sibiiu, caci
literele Clunakodromionului din Belgrad (1699) se deosebesc de acestea, se introduc noi caractere i frontispicii
In acest Ceaslovet, pe foam. 2, s afla Tatal nostru, pe care-I

reproduc pentru ca sa poata servi de comparatie cu alte


texte antenoare i ulterioare
Tatdl nostru ce qtt n certuri sfinteascd-sd numele tdu
Vie in25dr4ia ta, Cumu-i i ceriu cqa p pre pdmiint Pdinea
noastrd de toate zilele dd ne-o noao atsdz i ie iartd greoalele
noastre, cum ertdm 2, noi ale grepttlor noOn 5i, nu ne duce
'Pre not in tspitd, ce ne izbeivqte pre not de vicleanul. Cd a ta

taste inipdrOta

2,

putearea p slava, acum i peind n veaci,

Amin

Iata contmutul acestui Ceaslovet


Polunostnita de toate zilele
Polunostnit de sambata
Inceputul-rEitsului (Psalinii duminecn)

Inceputul lu pervi ceas


Inceputul al tretn ceas
Inceputul liii esti ceas
Inceaperea obeamtei
Inceputul al 9 ceas
Inceputul vecermei
Inceputul pavecermtei mici
Inceputul pavecermtei man
Troparele Invienji
Troparele i condacele zilelor

Ceasunle zioa de Past


Cmstrtul paraclis al Nascatoarei
Rugacmnile Vasthe cel mare
Rugaciunea dupa cummecatura
Rugaciumle de seara
Rugaciumle de dimmeata
Randuiala lunilor

www.dacoromanica.ro

Joi 36
,,

33
81
90
,, 97
107
116
126
132
145
171
185
191
6 194
194
226
230
236
,, 244
,, 330

376

AITREL FILIMON

Molitvenic, Rammc 1706


Bibliografia veche romtineascd Vol

I, pag 541, nr 150

cunoatite aceasta carte ins numai cu 190 pagim Cartea


completa are 453 pagmi
La sfarsit, pe pagma 451, citim urmatoarele Cade-sei a Oi, di in Moktvenicul acesta pentru toate
tatntle o trebile ce sit cum a le tsprdv[z], preotul s'au pus,
,ard sluyba la pricutantia bolnavului, not W arn pus, precum
vedem ca sd afla in Molavnicele slovene0z, ca ce a in izvoadele grece,sti nu sd afld aceastd rtindutald fdculd oseln,
nice urnteazd a sd face vre-o sluybd la ctcest lucru, ce nuntat
dupd-ce mearge Preotul acolo uncle va ft bolnavul Inttitu
trebute sd-1 ispovddeascd cum sd cade, o apot sd-1 pncestutascd

cu Dumnezeetzle tont, =and bolnavul de va 01 carte Crez


Doamne i mdrturtsesc, cd tu eti adevdrat Hs Fizul lut Duni-

nezeu celui mu Tot pand in sfdrot lard netspovedutt sd


nu indrdzneascd Preotul a-I cumineca, cd Mr cddea amdndoi
in oscindd

Papua 452
Slavd cznste p inchindctune celut in Troztd unuta Dumnezeu, carele ne-au ayutat dupd inceput de am ayuns p sf drotul _lard cet ce veft intdmpla a cetz bucuraft-vd in Domnul
p vd rugatt pentru not p ce grepld veft afla, ven in cuvinte,
yeti in slove, indreptaft cu Duhul bldndeaklor, nepuindu-ne
in ponos, cd precum taste cu neputtnfd cerzul a sd vedea /tint
de non, ap A tiparzul fdrd de grepld

Pe pagma 453
Sd se On i aceasta, cd de vet cerceta pre amdruntul rdndutalele i tdlmdctrea acestut Molitventc, 0 de-1 vet potrivz
cu ntscat e tzvoade slovenuts, vertunde ar ft tipdrite o nu
se va potrivt, sd nu o pripetz indatd a de/mina, cd ce noi
am urmat Molztvntculuz grecesc carele 1-au tzpdrzt Nicolae

kt anul dela Hs 1691 51. dupd cdt ne-am fost puttnla i intru
inkles p intru rdndutale am asezat, pre alocurea am i adaos

in td1mdctre pentru scurtarea limbtt Rumdnqtt, apyclerea

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARUNTE

377

0, la invdtdturc i la Rdnduiale pentru rostimea Preotilor,

pentru mai leznele lor. lard ceale ce nu s' au pus mci decum,
s'au ldsat. . pentrucd sdnt Arhiereti, 'card altele cd nu le shcyesc pre aceaste locurs
Molitvenie, Bucureti 1722.
Euhologion 1 adecd 1 Mohtvenic 1 acum a trent oard hpdrit
dupd 1 rdnduzala celm grecesc lIn zilele de Dumnezeu indltatei
Dom 1 nn a prea luminatulm obldduitorau 1 a toatd Tara Rumaneascd 1 loanu Nicolae Alexandru Voevod 1 Mavrocordatul
cu blagoslovemia qi cu toatei cheltmala prealsfintitulus Mayopout al Ugrovlainei. 1 Kir Dannl 1.In scaunul Bucuretilor 1

La anul dela Hs 1722 / De Sava Ieromonahul Tip.

In 40 de peste 4 foi nenunierotate i 538 pagmi numerotate.

Pe verso titlului Sterna Moldovei 1. a Tarn. Romineti.


Vezi reproducerea in Bibhografie vol. II fig 284
Tiprit cu negru i rott cu 26 rnduri pe pagni.
Pe verso titlulm se afl urmgtortil vers :
Buurul, corbul i crucea trei seamne minunate,
Darurile tale vestesc Doamne prea indltate.
Buurul, Domnu Moldova cci ai lost te insemneazd,
Corbul al tdris Rumeinets stdpcin te adevdreazd
lard crucea pravoslaviei bun paznic te aratd,
Nicolae prea inteleptule cu inimd curatei
Aceasta in veaci te va pdzi cu cinste i cu pace
51. pre vrdymap i va1) surPa, ca praful ti va face

Prefata are numai sfaritul.


Pe urm5. urrneaza. :

Cu cumintarea cecc mat denainte, Cdtre prea Sfintitul 1.


de Dumnezcht ddruitul archiepiscop s Mitropoht a toatei
Ugrovlahha Kir Dannl dupd cdzuta datorse ca unui stdpdn
ii aduc plecatd inchindczune.

UrmeazA textul, ins exemplarul cunoscut de mine are


numai o pagin , restul hpsete
1)

Tiplrit vrajtaa9 in1 va

www.dacoromanica.ro

378

AIIREL FILIMON

Liturghie, Bucuresti 1728


Bibliografia veche Romdneascd vol

II, pag 35 nr

196

descrie aceast carte, confundand-o ins, probabil, cu alt

exemplar, din alt an Exemplarul este identic cu acela


din anul 1713, adecg o retipkire Are 210 f01 I. nu 248 cum

se descrie In Pinaxar nu se trece mmic ce ar trece peste


210 f01 Atat exemplarul dm anul 1713 cat si aceste din
1728 se terminA cu Ectennle ce se zic la morft.

La sfarsit numai atat .


Sfdritul Dumnezeepi Liturghn.
Apostol, Buzeu 1743

Bibliografia veche romeineascd, vol II pag 65, nr 230 descrie aceast carte, fa:fa' s'a cunoasc un exemplar complet.

Cartea complefa are 178 foi numerotate. Pe ultima se citeste urnigtoarea iertare de greseli
Unuta Dumnezeu celui 'in troitd sldvit Tatdlui, Fnului
i Duhulus Slant, fie dela not robn sdi, multdmitd, canste,
laudd i inchindczune, cdcz ne-au indemnat de am inceput,
p ne-au alutat de am scos cu tipariul aceastd sfeintd carte
Apostol _lard pre tine pravoslavnice cetatoriu, cu smerente
te rugdm ca de vei afla ceva nu bine alcdtuit sau grept, aceata
sd o acoperi cu bleindeatele dragostea, a sd o socoteti a fi din
nesdvdryirea slabei mil,* lard nu din voia ostenitoriulut.

Aduceindu-fi aminte, cd top, acenap neputante sdntem pdrtap 5i Dumnezeu carele numai singur taste de sdveirpt, sd
te invredniceascd vederii leafti sale, 0 mila lin see fie cu lane
pururea.
Liturghie, Bucuresti 1746.
Dumnezeetale i Sfintele I Liturghn I acelor dintru MO Pd-

rintslor I nqtri alin loan Zlatost alin Balsam cel Mare, 0 a


Preydestenn. l Acum tipdrite, intru al doilea an I din a patra
Domnze a Orit Runidnelta, I a prea luminatuluz si prea ind4p-1
tulin Domnului nostru I Ioan Konstandin, I Nicolae V oevodl

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE iiARIINTE

379

cu blagosloventia prea sfintitului Miltropolit al Ugrovlahleil

Kir Neofit 1 5i sau tipdrit in Tipograftia Domlneascd in


orasul Bucurestilor 1
La anul dela xidirea lumn 7254 1De cucearnicul intre Pre*

Popa Stoica Iacovici Tipogralul


Trtlul intr'un chenar simplu , pe verso se afla sterna in-

jit cu litenle 1 N. K. V si urmatorul vers


Asupra pecetn stihuri politice
A Om rumdnesti cu bund fericire
Aceaste doao pecqz Hs. le gdteaste,
51 Doninului Constandan le ddruteste,
Ca sd poatd stdpdni cu bund voire,
Indelungdndu-1 pre el intru norocire
In 40 nue de 2 foi nenumerotate si peste 244 pagint numerotate Tipant cu negru Oi. rosu, cu 26 randun pe paging,.

Are mai multe gravun


Ceasoslov, Blaj 1752 edipa I.
Aceasta carte este necunoscuta de Bibliografie i. este
prima ecirp.e a Ceasoslovului. Exemplarul cunoscut de mine
este incomplet Incepe cu pag 33 si are peste 652 pagme
Formatul este 80 mic tipant cu negru, data feluri de litere

mici de tot st de manmea obisnuit Randunle vanaza


de la 17 la 23 Catetele se cbmpun dm 8 for, pnmele patru
semnate cu chinle Catetul e cu. Meta mat mare, iar foam
cu litera mai mica Aceasta carte incepe sa se tipareasca
in anul 1751, fapt constatat dm dou imprejurn si anume
0 gravura poarta anul 1751 cu cifre arabe, iar mai departe

scara Pascallei incepe cu anul 1751 Anul 1752 ca data


terminani cartn o stabilesc tot dm Pascalie, unde textul
incepe cu anul 1752, Are mai multe gravun semnate de
zugravul Vlarcu"
Gravurile sant
La pag 102 Isus Pag 182 Batjoconrea lui Isus La pag 197
Isus cu. crucea. La pag. 258 Luarea lui Isus de pe cruce

La pag 283 asezarea lin Isus in mormant La yag 388


Invierea hu Thus. La pag 574 Maica Domnului cu Isus,

www.dacoromanica.ro

AUREL FILIMON

380

avand jos urmatoarea inscriptie Icoana Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu, carea ai ldcrdmat in Ardeal in Sfeinta
Mandstire dela Nicula 1699 Februane 4

La pag. 606 Duhul Sfant


Dela pag. 647 inamte se afla Pasca lia
Ceasoslov, Blaj 1753 (2)

Tot un exemplar necunoscut de Bibliografie este si editia

a doua a Ceasoslovului dela 1752 Exemplarul cunoscut


de mine este defectuos, incepe cu pagma 21 0 se terming
cu pag 586. Liten le sunt de dou feluri 0 identice cu cele
din editia I. Prontispicule, initialele si gravunle tot aceleasi, semnate de Vlaicu. Comparand textul ed. I i. II constatain pe aceeasi pagma deosebiri ; prin urmare avem a

face cu alt editie. Editia I epinzandu-se repede, cerenle


ffind mari, s'a tiparit editia II si anume inamte de Strajnicul din Blaj (1753). Caci dupa acest Strajnic, tiparitunle
introduc oarecare forme noi tipografice Cel malt editia II
a putut fi tiparit imediat dupa Strajmc. Aceste imprejurari m'au determinat a fix tiparirea la anul 1753.
Cartea are formatul in 80 mic, e tiparit numai cu negru,
cu litere mai mari si. 20 de randuri pe paging, sau cu cele
mai mici, cu 22-23 randuri. Caietele se compun din 8 foi,
aceeasi signatura ca la ed I
Apostol, Iai 1756

Bibliografia veclie romdneascd, vol. II pag 132 nr 296


descne aceast carte gra sa cunoasca exemplarele complete.

Exemplarul complet are 174 foi numerotate La sfarsit


numai atata :
Sfeirpt i lui Dumnezeu mdnre de ne-au ajutat dupd inceput, de am vdzut fi sf dritul.
Aeatist, Blaj 1763

Amintit de Bibliografie in vol II pag. 16o, nr. 331 dupl

Popp, Disertatie No 47, gra a cunoaste cartea.

www.dacoromanica.ro

ABTICOLE MARUNTE

381

Exemplarul mieu are acest titlu :


Acathistaiartu 1 Cu multe alease rugdcaum 1 pentru evlaviaa

fiete cdlruia cregin Cu blagoslovelnita Prea slaiititulut 1 p


Prea lumanatulut Domn I P. Pavel Aaron 1 de Bastra, pram
ara Ardeallulua p pdlialor ea imlpreunate, Vlddicul Fdgd-1

raplui. Tipdrat la St dnita Troqd in Blajl anti dela Hs


1763 1 De Ioann Reimniceanul Tipograf

Titlul este incadrat intr'o gravura simpla, semnat de


Vlaicu 1751 Pe verso o gravur fr semntur
In 80, de 2 foi ar numerotatie si peste 656 pagini numerotate. Tiphrit cu negru si rosu , 18 randun pe pagmi
Ceaslov, Iasi 1763.

La trtlul descris in Bibliogralie Vol. II pag. 16o nr 332


se mai adaugA .
De Gragorie Stanoviciu Tipograful.

Titlul e incadrat foarte simplu, pe verso se afl o gravura, Maica Domnului, tot incadrat, cu urm6torul text .
0 prea Sfeintd Matca lut Dumnezeu
Fae-0 mild de noi, norodul tdu,

5i nu ne ldsa pdnd in sfdrpt sd perm,


Cdci intru tine to0 ndddycluim,
Ci cu ale tale Sfante rugi solegte :
De muncile ceale vecimce ne izbdveayte

In 40, de 2 foi fr numerotatie. Cate foi numerotate


aveh nu stm, deoarece am aflat numai trtlul cu. 2 foi dm text.

TipArit cu negru si rosu cu 22 rhndun pe pagin.


Psaltire, Blaj 1764.

Amintrt de Bibliografie Vol. II pag. 162 nr. 339, dup


Popp, Disertatie No 47.

Iat titlul
Psaltarealproroculua p impdratului 1 David! acum a treta oard
tipdrit CU blagoslovennalPrea Sfintituluil Kiriu Kar I P Pavel

www.dacoromanica.ro

AIIREL FILIMON

382

AaronlVlddiceilEdgeiraplutlIn Sfdnta _Mitropoltej a Blayulutl

Anu dela Hs 1764

In 80, ca o foaie farg numerotatie i peste 510 pagini


numerotate Tiparit numai cu negru , trtlul mcadrat intr'un
chenar foarte simplu Pe verso este o gravura reprezentand
pe David Prorocul i semnatg de Petra Ramniceanu, 1764
Daca aceast carte a avut Predoslovie nu se stie, deoarece exemplaral cunoscut de mine incepe cu foia 3 si se
terming cu foam 510 Urmeazg Invdtdtura cum sd citete
Psalttrea

Literile sant de un singur fel Pe paging sant 18-19


randuri
Penticostarion, Blaj 1768.
Penticostartonlacum inttint cuezat si ttpdlrit, dupd rdndutala besearictilrdsdrituluilSupt stdpdnirea Prea indlfaltet
Impdrdteaset ReimleantlorIPrinkasetArdealulut Iproci 1Doamnet 1 Doamnet Marta Theresu 1 cu blagosloventta celor mat

mart 1Ttpdrit n Blay n TipograftalMdndstiret Bunet-Vestirs /Anti dela Hs 1768


Titlul este cuprms intr'o gravurg semnatg de Petru Papavici, Tipograful Rammceanul Pe verso o gravura fara
semnaturd

In folio de 2 fot farg numerotatie si 202 numerotate


Tiparit cu negru i rosu, pe dou coloane, cu 40 de randuri
pe coloang. Are vreo cateva frontispicii
Prefata sung astfel
C dtr e Cetttonu

Vroind a ttpdrt acest Sfdnt Penticostartu carea sd ceteate

sd cdntd prin Sfintele Besearict a Rdsdritulut incepdnd


din Sfdnta i luminata zi a Pattlor pdnd n Duminica tuturor Sfinftlor i aducdndu-ne aminte de porunca Sfintet
Besearict Ca prin Sfintele besearict, rugtle ceale adevdrate
p ldmurite, sd se facd, (precum n Pravild, Sfatul sobor
,2,

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARMITE

383

dela Carthagem in chanonul mi. aratd) , Ne-am nevoit a urnia


Izvodului celui mai vechiu grecesc Pentru aceia nu te mira,
mci ne vinov4i de vet gdsi intr' acest Penticostanu sau adaos
ceva, care in ceale rumdnesti i slovenesti, pad acum tipdrite, nu sd gdseaste, sau ldsat ceva, care intr' altele sd gdseaste ,

ci cu umilin0 p cu frica lui Dumnezeu ceteaste, cdutd, sau


pre a401, cduteind, sau cetind ascultd , aducdndult aminte cct
cum az vorbi cu insuss Dumnezeu nevdzut precum invatd

Triodul luni in aptdmdna cea dintdiu a sfdntului Post.


Triod, Bucuresti 1768

Bibliografia veche Romdneascd Vol. II pag 192, nr 367


descrie aceasta carte si spune c s'ar fi tiparit la anul 1769,
socotind data de tiparire dupa trtluunde se spune ca, s'au

tiparit dela zichrea lumii la anul 7277". Triodul acesta


cum o sa vedem mai jos, a fost tiparit in anul 1768
Cartea este in folio, de 2 foi nenumerotate si 470 foi numerotate Descrierea ei corespunde cu ceea din Bibliografie
La sfarsit

Tipdritu-s'au si s'au Diorthosit aceasta sfeintd si Duninezeiascd carte ce sd chiamd Triodion, prin iubirea de osteneald a nevreadniculus p smentului intre Ieromonahi Grtgone Ieromonahul lard cei ce vd veg intdmpla a ceti aceastd
sfdntd carte, bucurati-vd in Domnul i once gresald vept afla,
in cuvinte sau in slove, cu umilintd vd rugdm ca sd indreptaft cu Duhul bldndeatelor negrdbindu-vei a ne pune in ponos,
cd n'au lucrat ingeri ci mdnd de tdrdnd sa minte de om pdcdtos, cuprins de sldbdciunea fires carea nu lasd mcs pre un
om a rdmdnea fdrd de gresald la tipdrit. Deci stim adevdrat
stim, cd multe alunecdtun p gresela se vor fi fdcut prin multd
osteneald sz prim citirea prubelor de noaptea (cd cu adevdrat
si noaptea de multe on o am fdcut in loc de zi) Cd pre cdt
am putut cu nevoinfd am lucrat Cu plecdcsune dar vd rugdm
cd se ne iertati p Dumnezeul pdcii sd fie cu voi acoperindu-vd
gresealele

Precum doresc sd ajungd la vadul cel cu addpostire cez

www.dacoromanica.ro

AIIREL FILIMON

384

ce sdnt bdtufi de valun in luciul Mdrii asa doreaste 0 tipograful sd aiungd la sfdrsitul cdrfii
5'i s'au inceput acest slant i Dumnezeesc lucru la luna
lui lulie in ziva danteitu si au luat sf ("apt la luna lui Noemvrie in zile 7, la anti dela Hs. 1768
Anthologhion, Bucuiesti 1777

Bibhografia veche romaneasco, Vol Il pag 218 nr 398


descrie aceastg carte, insa nu cunoaste un exemplar complet

Cartea are 3 foi fgr numerotatie Foam I este trtlul, foam


2 predoslovia si foaia 3 o gravurg mica in chenar de lmia-

tura Maica Domnului", iarg pe verso Isus Hnstos".


Predoslovia se terming cu
Al pravosloviei voastre rugdtoriu catre Dumnezeu Smeritul Mitropolit al Miralichiet,
Filaret
Molitvenic, Ramnic 1782

Bibliografia veche romeineascd Vol II, pag 274, nr 453


descrie aceastg carte, insg nu cunoaste exemplarul complet

Cartea completa are 360 foi numerotate si la sfarsit citim


urmtoarele

Precum cel lipsit de lumina ochilor umbldnd sd poticneage

adease, asisderea si mintea Diorthositoriului, de multe on


prin sldbiciunea firii de carea sdntem finufi, pracinutaste
gresale la indreptarea tipdririi. Deci pentru aceasta atdt
cdtre cei intdiu stdtdtori in reinduiala Beseariceascd cu smerenie md yog, ceit si la toatd pravoslavnica obstime cu cucenre

im[i] fac datoria cearern. Ca on ce gresald, in cuveint sau


in slove vefi gdsi, sd indreptafi cu cuget bldnd, 7, sd md iertaft

pre mine neputinciosul lard cel ce stie ascunsunle inimilor,


sd vd invredniceascd ameinduror fericirilor
Smentul intre lerodiaconi,
Gngone Ramniceanul

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARIJNTE

385

Protocol, 1790-1792

Textul de mai jos este textul cel mai vechru al tpritunlor de acest fel. La parohia dm Miercurea Niraj mi-a fost
arAtat acest protocol, in care cea mai veche insemnare
este din 1793 Acest protocol are formatul in folio si pe o
Rale se repet de 3 on acelasi text Titlul nu se stie, de
oarece lipseste Iat5. textul .
S'au ndscut prunc de partea
la
zioa
la luna
la anul
de pdrintt
de leagea greceascd neunita' pravoslavnici, a cdruia Tatdl
dar Muma
ldcuitoriu in
S'au botezat p cu sfdntul Mir
s'au uns prtn mine mai jos iscdlitul paroh si preot al Bisearicii Hramului
In zioa.
luna
anul mai sus numit. 51 s'au dat in slcintul Botez pruncului
nume
Nas au lost
Cu chiar meina sa

ldcuitoriu

paroh

Textul este incadrat cu 2

huh paralele.

Liturghii, Sibini 1807.

Sfintelelp DumnezeestilelLiturghillacelor dintru slintt pdrintilor nostrilaluilIoann ZlatoustlaluilVasilie cel marelaluil


Preldeostennl a doaoard tipdratdlin zilele preaindltatului ImpdratlFranciscus al doilea lCu slobozenta indlcatului crdes.cului Gubernii a tot Ardealului IS'au tipdrit in Sibit in Tipo-

grafita lui Ioann Bart 4807


In 40. Tiprit cu negru si rosu,

dolig.

feluri de carac-

tere, cu litere mai mici si mai mari Randun 24-28 pe


pagm Verso titlului este gol. Are 2 foi MIA numerotatie
si 316 pagini numerotate. La pag. 126 este o gravur5.,
Sfantul Vasthe cel mare La pag 176 alta gravurg, Santul Grigone, ambele fAr semnAtur

La sfarsit numai att :


Sfeirszt si lui Dumnezeu laudd.
25

Daooromania V/

www.dacoromanica.ro

386

AUREL FILIMON

Octoih mic, Sibiiu i8o8

Bibliografia veche romaeascd, Vol II pag 534, nr 745


ammteste aceastg carte dupg Iorga Scrison, II, pag 109
si 128 Cartea este urmgtoarea
Cealelopt glasurilsauloctoihul cd miciculordnduzala vecermez, liturglizeilimpreund glasurzle cu podobilelcatavastile, Zrmoasele, polzydeul, przlpealele cu sveatzlnele,

Voscraelsnele

de peste tot anul 1 Tzpdritu-s'au cu cheltuzala lui Simeon


Pantea din SalciolSibiugn tipografia luz loan Bart 1 18o8
In 80, tipnt cu negru , i foaie si 352 pagme numerotate, cu 27 randuri pe paging Trtlul este incadrat intr'un
chenar simplu, pe verso se aflg o gravurg reprezentand

pe Is Hs
Pro tocohnn, Sibnu 18ii

I Protocolumlpentru insemnarealBotezallorlpe seanialbisearicilor ne-unite din1-1Prin slobozenza In K Guberniuml


SibzulTipdrit in Tipogralia luz Ioann Bartl.r8II
In-folio, tipgrit numai cu negru, rubricile sant despArtite
cu limaturg Pentru trecerea botezatilor sant 12 rubnci
onzontale, iar datele ce urmeazg s fie trecute sant pe doug
pagmi cu II rubnci principale Aceste sant uringtoaiele
1 Anul Domnulm, 2 luna 3 zile 4 Din botez s'au dat
pruncului nume 5 Numele i Polecra Pgrmtllor pruncului,
6 Locul de unde sant Pgrinti pruncului, 7 Numele i polecra Nasului sau a Naii prin care s'au botezat 8 Numele i Polecra Preotului care au botezat
Cu sfantul
mir e uns 2 (Doug rubnci e, nu) 10 Oltint e [de] vrsat ?
(doug rubnci olt , nu) II Reflexnle din care pncing nii
s'au olturt vgrsat Dintre pnntilor sau doftonlor
49

Protocolum, Sibiiu 1811

II Protocolumlpentru insemnarealcdsdtorzplorlpe searnal


Iprin slobozenzia In K Guberbisearicilor fie-unite/din/
nzull5thiulTipdrit in Tipografia luz Ioann Bart/1811.

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARUNTE

387

In-folio, tipant numai cu negru, rubncile sant desparrite cu lituatura Pentru trecerea casarorrtilor sant 12 rubrici, laza datele ce urmeaza sa fie trecute sant pe dou
pagnu cu II rubnci Aceste sant 1 Anul Domnului 2 luna
3 Zile 4 Numele si polecra celui ce s'au casatorit 5 Locul
nasterei lui si al tmutului 6 Numele si Polecra fetu sau
a nevestu 7 Locul nasterei ei si a tinutulm 8. Intre intaia,
a doao, sau a treia castone 9 Numele si polecra Numelui
10. S'au vestrt in biserica la luna si zioa II Numele si polecra Preotului cununatorru
AUREL PILIMON

Tdrgul-Murq, Martie 1930

VIII.

Viitorul en vadere".
In conjugarea auxibarultu cu care se formeaza virtorul
in romaneste intalmm cateva forme neexplicate inca in
mod satisfacator nici de H. Streller (Das Hilfsverbum im
Rumeimschen, in Jahresbericht-Leipzig" IX p. 50 s u ),
mci de alpii. Incercand in cele urmatoare sa explic cateva
dintre ele, as vrea sa observ in mod prelimmar, ea paradigma prezentultu indicativ al verbulm vrea cupnnde la
noi cateva forme completive Fenomenul acesta e cunoscut mai ales la verbe des intrebtuntate, precum e verbul
a fi" in a cdrui conjugare au intrat la noi forme ale lat
hers, i. care cuprmde si in alte limbi forme complective
(cf

lat. sum tut esse, germ bin set gewesen war,

slay esam byl etc )

sau a umbl" (cf fr ye vais

nous allons nous irons, istrorom. meg -- pcis mergi I"


i. homo sa mergem, haide"
i-voi vom merge") si alte

cateva. Formele completive pot s fie imprumutate din


conjugarea unor verbe deosebite, ca in exemplele amintrte si
chtar la lat. velle, care formeaza persoana 2 (vis) de la tulpina vf (cf. Stolz-Schmalz, Lateinische Gramm 5 p 311)
si precum vom vedea ea e cazul la romanescul va sau in

conjugarea untu timp sau mod verbal intra forme din


25*

www.dacoromanica.ro

388

8. PIJSCARIII

alt timp on mod a acelmasi verb, ca de ex la vei<veri<


vehs. I pentru asemenea completgn ale paradigmei cu
forme din alte tunpun avem exemple in romaneste, astfel
persoana 2 a aonstultu (ldudao, auzio etc.) e imprumutatg
din mal-mult-ca-perfectul conjunctiv (laudasses), iar persoana 6 a aceluiasi tulip (ldudard, auzird) e luatg dm maimult-ca-perfectul indicativ (laudaverant); la verbul a ft

tot aonstul e la ongine un mal-mult-ca-perfect.


Trecand acum la continuatorn lat. velle in romaneste,
constatgm inamte de toate, cg din conjugarea latmg elame a prezentulm mdicativ (volo, vis, vult, volunnts, vulhs,
volunt) nu s'a pdstrat In romaneste decat persoana 6, vor,
fundcg avea, precum vom vedea indat, aceeasi formg (volunt)

si in conjugarea lating vulgarg. H. Streller (p. 54) crede


eg I persoana i (volo) s'a conservat in forma vor, intrebuinlatg, la Aromann din Albania (atestatg de Weigand,
Aromunen II 15, 13 i Glosar) in loc de voiu. Admite ins
pentru acestg formg I posibihtatea unei analogii dupg
pers. 6 (eu duo: ei duc etc.) Cred mai de grabg eg vor aromanesc se explicg din *voleo ca o formg desiotacizatg" pe
tentonu aroman, intocmai ca sar (in loc de *sal'u) din saho.
Precum avem, la verbul esse, in paradigma romaneascg
a prezentului mdicativ, forme identice cu ale prezentului

conjunctiv (sant, sea < simus, sass), tot astfel se pare


c s'a pgstrat la noi desl nu o mai intalnirn in alte lunbi
romamce pentru persoana 2, forma vehs. Streller (p. 56)
crede e intrebtnnIarea conjunctivulm in locul indicativului, in persoana 2, se poate urmgrl pang in epocg latina.
Tocmai la persoana 2 inlocmrea mdicativului prin conjunctiv se explica ea o formg mai politicoas. Fapt este
eg altfel decat din vehs nu se poate explica, din punct
de vedere formal, v.-rom. yen, istrorom ver, arom. ver
(atestat de Weigand, ap Streller, op. cit 57). Din acest
veri al textelor noastre vechi s'a desvoltat vei (ei, i, ii),
ea cei din cell, cu atat mai usor, cii cat, in persoana 5,
vre0 se disimilase in ve0 inainte de verbe care incepeau cu r
(vre0 trece, vreti prande>veii trece, vqi prande ca *pretrece

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE IsLARIINTE

389

pre prispd>petrece, pe prism. Forma vreti este dacoromaneascA i istroromaneascA (Yet) 1. este exclusiv intrebu-

intat in textele noastre mai vechi, iar ca formA a verbului


predicativ, pang azi.
In locul prezentuhu clasic volo etc., s'a nAscut, in latma
vulgar, prezentul *voleo, *voles, *volet, *volemus, *voktts,
volunt cu infmrtivul *volere, formate dm volut, ca habeo
habere din habui. Aceste forme, care stau la baza limbilor
romamce, pretutmdem unde verbul s'a pAstrat (cf. MeyerLubke, Rom. Gramm. II 247), trebue admise 1 pentru
romanescul volu, *vori, *voare, vrem (<*vurem),vreti (< *vurefi), vor.
In ceea ce privete persoana i, nu este sigur,
dup cele arAtate in Studn istroromeine II 89, clack' trebue
sA plecgm de fapt din *voleo, cu l>f 1 in dialectul aroman
0 istroroman, sau, cum propune M. Bartoli (Das Dalmatische II 470), de la o formA lat. vulg. *voyo (dupg. *ayo
<habeo), pstrat 0 la Veglioti 0 in v.-ital. (voyo i vot).
Formele *(v) on j *(v)oare au fost inlocuite prin vei, despre

care am vorbit mai sus, 1 prin va, despre care va fi vorba

mai jos, pAstrandu-se totu0 in pronumele

i adverbele

nehotArite ortcare, mane, oricand etc. (cf. lat. quivis etc.) ;


oarecare, oarecine, oarectind etc. (Sheller p. 55 0. 58). In
loc de vretz apare, de prin sec. XVII incoace, precum vAzurAm, dar numai ca verb auxiliar, forma veft.
De la infinitivul vrea (<*vurea<volere), de la imperfectul
vream (<*vuream<volebam), de la aoristul vrtq, part. mut,

gerund. vrdnd, 0 mai ales de la persoanele 4 0 5 ale indicativului prezent (vrem, vrett), s'au nAscut formele analoge : vreau, vre(a)t, vrea, vreau
In ZUY Rehonstruktion
des Urrumantschen p. 23 0. in Studii istronomdne II 173
am afaltat cA conjugarea istroromanA vresu, vresi, vrpse,
vresn, vres vres(c)u s'a wit din rAu Injelesul vrp se (=vrea
sA...).

1 In paradigma liii vreau se amestecA forme din alte

paradigme. Astfel eu coning de obicem . eu vreau, u vreas,


el vrea, not vrem i not voim, vot vre0 i voi voi0, iar la
pers. 6 aproape numai et vor (0 mai laes ei nu vor).
RAman de explicat doug forme. va in persoana 3 0 vont in

www.dacoromanica.ro

390

8. PIIWARIII

pers 4 in conjugarea obicmura azi in hmba literal- a verbului


auxiliar eu (v)ozu, tu (v)ez, el (v)a,noz (v)om, von (v)ets, et (v)or.
Toate explicarile date pand acum pentru va sant neprobabile I explicarea lui Meyer-Lubke (Rom Gramm II 247),

care crede cal va s'a desvoltat din *voa, o form scurtat


din voare) e neprobabil, caci presupune prefacerea
oa in a dup6 labial, posibila.' la Dacoromani (cf povard<
povoard, afard), la Istroromani (fdre < fard < foard) si la
Megleniti (ndfard), neobicinuit inssa la Aromam ((n) afoard),

care au sl ei, ca ceilalti Romani, va Cred chiar c vechrul


(v)oare s'a pgstrat in forma scurtata: oa din regionalul oa sd

fac vom face" (rostit o sd fac in regrmille care rostesc


mode, sore), o formal care se aude adesea (prin jurul Brasovulm bundoar) si dm care s'a nascut o sd fac, cu prefacerea regulat a lin oa proton (accentul frazei fund pe
fdc) in o (ca in nzodrd mordr etc.) 1) S6 adaogArn imediat
c acest o sd fac (mai rar o face) s'a confundat in privinta aiixiliarului cu o fdcut (< au facut), ceea ce a avut
de urmare Ca' se zice in multe parti ale Ardealuhu or fdcut

au facut", dupg or sd facd (mai rar, or face)


Neexphcat e I persoana 4 vom, exclusiv dacoromng
Ea nu poate veni din volumus, precum s'a propus (cf bibhografia la Streller, op cit. 62), nici nu o putem consider pur i simplu ca o form scurtatal" (Meyer-Lubke,
Rom Gramm, II 247) Streller (p 62) are dreptate cand
consideral pe vom ca desvoltat din forma mai veche vdm
foarte des intrebuintata la Cores]. cu prefacerea lin d
in o dupa labiale. Dar nu putem crede in exphcarea hu
vdm dm *vem, care s'ar fi nascut din vrem, ca vett din
vrett, calci vdm este mai vechm decat vett i nu gamin atestat nickri forma *vem
1) Th Capidan atesta in acest volum,p 122, la Ucuta, formele aromanest va, vet (n6scut din va neaccentuat) i vu (nascut pnn stadml vo, in urma
labiahzarli liii cl dup v) Nu este probabil Ca la Dacoromilm s se fi nascut,

pe calea aceasta, o din va, precum nu e admisibil ca va s ft trecut in o


ca in imprumutunle din ungureste (vAgas > ogas, varos > ores), cci
v unguresc avea pentru urechea romnesac valoarea utuu w

www.dacoromanica.ro

AR TIOOLE MAI:CONTE

391

Din moment ce, alatun de out si or, pentru pers r i 6,

s'a wit I un o la pers 3 si om la pers 4, era aproape


fatal ca aceasta paradigma sa se completeze la pers 2 cu
oi si la pers 5 cu Ott, forme intrebumtate in Muntenia
(C-oi sd mon in puscane N Georgescu-Tistu, Folklor din
yud Buzdu 234 Pe urma ofi gdsi tren pentru Bucuresti.
C. Petrescu, Intunecare I 151)
Cred c. va i vdm (dm care s'a nscut vom) nu se pot
explich din forme ale verbului velle, ci sant pur i simplu
persoanele 3 si 4 din indicativul prezent al verbului vadere,

patrunse, ca forme completive, in sistemul de conjugare


al liii velle. Dac aceast presupunere e justa, atunci nu

mai prezmta mci arom vai cdnti mci o enigma Acest


vai e persoana 2 a lin vadere Se va fi conjugat deci, la
Aromani, la ongine *vau s-ctintu, vai s-cdnpt, va s-cdntd,
scurtate mai tarziu, dup analogia n -grecesculin 19-ec xciaco
(Weigand, Vlacho-Meglen, p 41), in *vau cantu, vai air*,
va cdntd. Ultimul stadm de desvoltare e generalizarea unel
singure forme a auxiliarului in toate persoanele, fie ea s'a
spus pretutmdeni va sau vat.
In ceea ce pnveste verbul vadere In romaneste, el este,

precum se poate vedea. la Tiktm (Dig l'OM -germ. subt


va"), din cele mai vecln timpun, defectiv. Persoanele
1 si 6, care trebue sa fi avut forma *vau (ca dau, stau)
nu au lsat urine in hmba. S'au pastrat ins formele vas
(la Aromani pe o inscriptie veche . acasd st-pt vai acasa
sa mergi"), va (de ex in pdnd atunci mai va), vati, i imperativele vd 1) si vamp,. La acestea se adauga, precum am
vazut, forma vdm (ca stdm, ddm), pentru persoana 4

Formarea vntorului penfrastic cu un verb care insemneaza a merge, a umbla" se gdseste I ararea pe teren roi) Deosebirea intre indmativul va i imperativul vci arat cA si la noi
trebue sA se fi con3ugat, ca la .AromAm, dau, dai, d a Intr'adevAr, tre-

cerea hu a final in d, in monosilabe, e generalA, in toate dialectele, numai la


imperativ, adecA subt un accent emfatic dacorom fd, dd, std (+sten> stds),
vd (ezAtoarea V 143/5) i ld (in ld-ind-mamd) , istrorom fp, dps, stp <4) ,
tnegl Ip. dp, sips (p <i I , forma fd la Papahagi, Megleno-Rom 79 trebue

www.dacoromanica.ro

392

S PUSCARM

manic (cf. Meyer-Lubke, Rom. Gramm II 324), inamte

de toate in frantuzeste, in care limb elle va mour sau


a va pleuvoir poate traduce une-on perfect pe romanescul
(ea) va nturi (in curand), va ploua (indata) Ca si la vntorul

format cu velle", si la eel cu vadere< e greu une-on a


spune in mod hotrit daca avem a face cu un raport pur tem-

poral sau 1 cu unul modal Acest lucru se vede mai ales


in istrorom. tneri-m zutd speld? imi vei ajuta sa spal ?"
(insa cu nuanta vrei sa-mi ajuti s spal ?") (Studis astroronicine II 197), in care vedem cum alt verb care exprlma
miscarea, mere, ajunge sa' alba rolul unui auxiliar

Intrarea liii vadere" in paradigma de conjugare a lui


velle" in hinba romana se explica in mare masura 1 prin
asemanarea formala a celor cloud veibe va i vrea. Dupg ce

s'a confundat cu formele de conjugare a lui vrea, acest va


a putut s piarda, ca (v)oiu, (v)ei etc. pe v initial, rezultand forma a, care se intrebuinteaza foarte mult in Moldova
(sa-i deie Valliant, cat a cere el, Creanga, Pov. 228/12 Nu stiu
ceasul cand vi s' a inchide glasul Marian, 111217101,11, 312 Sub

un brad m'a ingropa Sezatoarea I 10/31. Prin apa' nu s'a


incumeta s treaca ibid III 35/35 etc ) si Inca din sec
al XVIII-lea (In casa ta n'are parte Vicleanul, ce- a sta
departe Dosoftem, Psalt 20) i pnn Maramures (cf
T Papahagi, Gratul >ci folklorul din Maramure)c LXVIII).
sa' fie un dacoromanism) , arom Id, dd (Jahresber III ioo, XII 211,
Weigand, Olympo-Wal 99, P Papahagi, Basme 578), std (Weigand, Olympo-

Wal 99) si stria (P Papahagi, Basme 700) Numai la Bolagi (Gram IR))
gasim la imperativ forma da
La inclicativ Istroromami au ddle, skip,
orientate dupa Idle (d <a), Meglemtn da i sta, Aromann da, ski (Boiagi,
Gram io8, P Papahagi, Basme 578, Jahresber II, 61, too, Weigand,
Olympo-Wal 99) si la (P Papahagi, Barme 626) Numai Dacoromann
avein dd, ski i ld, des1 in pers 6 avem da(u), sta(u) i la(u) i la imperfect da, ski, la si avem tot a in a din ad, din ha(be)t i din ala (in fata
a frumoasd), la <Iliac, ca <quartz, la <t(u)a, sa <s(u)a i, mai ales, va <
va(di)t E deci evident ca formele dd i std in mdicativ au intrat ultenor de la imperativ, precum tot de la imperativ au nitrat (mai putin la
noi, mai mult la Istroromain) forme in -p ( <ea) in loc de -p#e ( <ea0e)
in conjugarea verbelor terminate in -esc (cf Study; istroromdne II 153
o 155)

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MIRUNTE

393

N. DrAganu inu atrage aterqia asupra formelor vechi


sdva(i) i ceindat, despre care se crede (cf. Dicttcmarul
rom.-germ al lui Tiktin) cl ar cuprmde forme ale verbului
velle

Din punct de vedere formal, seiva se raporta la savat

ca arom va lac la vai fae, iar az din cdndai se raportA


la vai, ca a (face) moldovenesc la va (face). Din moment
ce vadare a mtrat in paradigma liii velle, el a putut fi
intrebumlat si la formarea de pronume i adverbe nehotArite : oareceind corespunzAnd lui cdndva, intocmai ca
oricdnd lui cdndai.
S PUSCARIU

Ix
Rotaeismul in comuna Avram-Ianeu (Vidra-de-Sus) din
Muntii Apuseni.

Din cercetrile acute in acest sat pentru Atlasul Linguistic al RomOniei rezult cl urme sigure de rotacism
nu se mai intAlnesc Dup afirmatia taranilor, forme ca
pdre pentru pine ar mai exista numai pe la Arada i in
asezgrile de la munte, in apropiere de Sarisoara sail la
L apusen i", mime dat de cei din Vidra celor din partea
superioar a Anesului i imprejurimi.
In aceasta comunA se zice insA lindird, cu pl lindirl ;

in acest cuvnt r (din n rotacizat) s'ar ft putut pastra


printr'o disimilare prolnbitivA Mai intAlnim I mdtrdguld,
al cArui 1 se exphcg prin disimilare mai usor din forma

rotacizat *matriigurd, cleat din forma cu n.


DecizivO mi se pare forma mcidiite, in care r a fost in-

locatt prin n, printeun fel de hiperurbanism cu ocazia


inlocturn lui n in cuvintele rotacizate.
Forma mdd ite este curentA ; am intalmt-o la trei chestiuni deosebite la chest 848 subt forma mcklMe, pentru
`fasole' , la chest 853 . mddiite verde cu sen-Ail de pastaie"
si la chest. 854 midiite d td,7, mazare'. In alte puncte
cercetate pentru Atlas pAnA acum nu se mai intalneste
aceasta forma', desi mazdre a inlocuit cuvOntul fasole pe
0 axle intins.
SEVER POP

www.dacoromanica.ro

S. POP

394

Pentru originea lui rang


Materialul ce se aduna pentru Atlasul Linguistic al
Romaniei va lamun sfera semantica si originea multor
cuvmte des discutate si va darama, de sigur, mu