UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I, CLUJ

DACOROMANIA
BULETINUL MUZEULUI LIMBEI ROMANE"
CONDUS DE

SEXTIL PUSCARIU
.

PROF. LA UNIVERSITATEA DIN CLUJ

MEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE

ANUL VI
1929-1930

CARTEA ROMANEA SCA", BUCUREST1

1931

www.dacoromanica.ro

DACGROMANIA I, .1.92o---19il. Pp. 6oS+VI (epuizat).

S. Pu.Karin, Muzeul Limbei Romane.

STUDII V. Grecu, Erotocritul lui Cornaro in literatura romneasa..
Puscariu, Din perspectiva Dictionarului : I. Despre onomatopee in limba
S. Dragomir, Cateva
roman& --- N. Dniganu, Din vechea-noastra toponimie.
A. Procopovici, Eccum.
Th.
urme ale organizatiei de stat slavo-romne.
Capidan, Originea vocativului in -le. E. Hogrea, Cateva consideratii asupra
:

S.

toponimiei rombnesti.
-

I NOTITE LEXICOGRARICE.

ETIMOLOGII

ARTICOLE MARENTE : S. Pugariu, Cateva cazuri de asimilare i disiS. Puscariu; Persoana a doua a singularului aorist.
milare in limba romanA.
V. Bogrea,. Cateva cazuri de etimologie
Th. Capidan, Calques linguistiques.
V. G.
populara la nume de plante. --- V. Bogrea, Trei porecle rothfinesti.

Starkey, Evolutia lui en in in dupa labiate. S. Pucariu, En non exemplar

din Evangheliarul lui Coresi (1561). - S. Pucariu, Economia din 18o6 de
incai. -- N. Drdganu, Pu pasaj din Evangheliarul de la I 56o- tir al lui Coresi ran inteles pana acuma. -- V. Dniganu, 0 rectificare. G. Giuglea, Cazania protopopului Popa Patru din Tinaud (Bihor). -.41. Bora, Material pentru
vocabularul botanic al limbii romane : GrAdini tbranesti din Banat.
RECENSII, REVISTA PERIODICELOR, CRONICA, ADDENDA-CORRIGENDA, PARTEA ADMINISTRATIVA, INDICE, ERRATA.
PACOHONIANI . II

1921-1922. Pp. y4oH- VIII (epuizat).

STUDII IE. meyer-Lithkr, Palatalizarea labialelor. --- S. Pu::;cariu, Din

S. Sulu, Strigatele,
perspectiva Dictionarului : III a I:0pm- legile fonologice.
Al. Procop&ici, Probleme vechi i nona.
animalelor. Studio lexicografic.
:

R. Vida, Originea jocului de Calusari, N. Drdganu, En fragment din eel mai

vechiu Molitvenic rominesc. --- G. Giuglea, Cuvinte i lucruri. Elemente vechi

V. Bogrea, Cercetari de literatura populara.
germane in Orientul romanic.
Th. Capidan, Raporturile albano-romne. 0001 Oprescu, Moliere in Rombnia
S. Pugariu, Despre pre la acuzativ. N. Dragavu, Catehisme luterane.
,

ETIMOLOGIL

ARTICOLE MARENTE : I. Bogrea, Inca dona specimene de gerundii

l. Bogrea, In chestia postpunerii artiin ;tire : imblandure i neputandure.

V. Bogrea, Din Toponimia roV. Bogrea, 0 problema semnatica.
colului.
V. Bogrea, Apucaturi stiintifice". -- Th. Capidan, Termeni pasmaneascA.
Dr. Bitay A., Sprijinitorul lui
torali de origine rombna in limbile balcanice.
Dr. Bitay A., Ceva
incai la Roma, cardinalul de mai tbrziu Stefano Borgia.
Dr. Bitay A., De unde si-a
despre Paisie Velicicovschi i Evghenie Bulgaria.
luat G. Asachi denumirea de Albina Romaneasca.". -- Dr. Bitay A., Kicsera
S. Pitcariu, NotA la pag. 373.
gi Minciol.
RECENSII, REVISTA PERIODICELOR, CRONICA, RAPORT ANUAL,
ADDENDA, INDICE, ERRATA.
.

www.dacoromanica.ro

UNIVERSITATEA REGELE FERDINAND I, CLUJ

DACOROMANIA
BULETINUL MUZEULUI LIMBEI ROMANE"
CONDUS DE

SEXTIL PUSCARIU
PROF LA UNIVERSITATEA DIN CLUJ
MEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE

ANUL VI
1929-1930

CARTEA ROMANEASCA", BUCURE1I

1931

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

Paz

SItnin

Farserotn

1-2 10

Autorn care au scns asupra Roruam lor din Albania

34

Theodor Capidan

Introdneere

Partea I

59

Descrierea cdlcitoriez de la Bitolta la Molovige

De la Florina la Conla Plorma-Pisuden-Bighste
9 14
Conta ci mprejurimi Romanu din Conta Targul din Conta
Bobostrta Asezarile Parserolor noman
Dismta Moscopole
in colibe Tipul Parserotulm, Moscopoleanulm i Albanezulm 14 43
De la Conla la Elbasan Drumul spre Pogradet Lacul Ohnda
Comuna 14111
Mbnastirea Sf antultu Naum
43 47
De la Elbasan la Tirana Orasul Elbasan Albanezn musulmain, Bektasi i MevleviNume de localitti de ongine cresting

Apostazia la Albanen
Pekim

Mentalitatea Albanezuhu musulman

Cavam

De la Tirana la Durazzo

48 6o

TiranaAromami din Tirana

Influenta rtahang Renasterea Albamei

Besa Shqipitare Societatea albaneza din
Societatea Bashkmn"
Revolutm din CoConstantmopole
soya (1910)
Mbret Wilhelm 1 Pare
Apantia lui Ahmed
Muhtar Zogolh, actualul Zogu I Mbret I Shqipitareve Durazzo 6o 75

Aspectul orasului

Liga din Pnzren

Berat

De la Durazzo la Berat Lusma Muzachia Carbunara

Roma= din Berat
De la Berat la Fieri Dusmc Morava entail
Nume de

75 85

localitati romanesti in Albania

De la Piers la Lu,snia Elbasan Zavan, Radostma, Poiam

85 93

Miscarile metanastasice ale Parserotilor

Parserotn chervanagn

Drumunle chervanagulor farseroti din Albania

Numele catanlor
Numinle par-010r corpului la catar
Nununle obiectel or de pe corpul catarului , samarul Nununle plugului si ale
partilor lui Razboiul de tesut Mancanle Farserotilor
94-109
Roman. cs Albanezii Legatunle dintre Romani si Albanen
Numarul Albanerilor Numrul Romamlor
109-115

www.dacoromanica.ro

Iv
Parton H

Peg

A LIMBA

Autorn care s'au ocupat cu limba Romanilor din Albama

Conszderafium generale
2

Grazul__Edxfsr.oplar

3 Grand Romani lot' chn ora,se

4 Grazia temetlor la Fdr,serolz
5 Grazul fdr,serot fald de dzalectul aromdn
6 Grazul fdrserot si dzalectul meglenzt

7 Influenla albanezd

116

116-118
118-120
120-127
127-132
132-135
135-139
139-145

8 Origznea Fdrserotzlor
9 Streingerea matertaluluz

145-14 8

148-152

B MATERIALDL DIALECTAL

Cdntece IXVI

152-158
158-168
168-171
171-173
173-174
174-175

Basme XVIIXX
Nunta XXI
Cdrdvdndrztul

Prelucratul ldnez ci esutul

Nume de bdrbalz
Nume de femez

175

C PARTEA GRAMATICALA

176-190

Voeahsm_

a protetic sau imtial (176) ,

oa (176) , a a (177) , a u

(177) ,
am am (178) , fll, an am, an , urn, an (179) ,
e 1 (i8i) ,
6 o (i8i) ,
ea e (18i) ,
e neaccentuat (183),
e a (184) ,
o a (185) ,
oa o (185) , 1 protetic (186) ,
1

e, a (i86) ,u (188) ,u o (I89) ,u a (Igo) ,u i (190)

2 Consonantism

190 201

p (Dpo) , rn, ru r (192) , rn p (192) , rl f (193) , rl

p (195) ,
I r (196) , 1
P (193) , 1 1 (193) , 1 T (194) ,
nu se pronunta (196) , 1 y (197) 1' 1 (198) ,
nu se
pronunta (198) , In n (198) , mn in (198) , m nu se pronunta (199) , n ii (199) ,
r 1111 se pronunta (199) ,
b y
(199) ,pref
bpseste (199) , metateza (200) , epenteza (201)
3

201-204

Flexiune
a Aidzcolul

2 Pronumele
3 Numeralul

201
201
202

4 Verbur

203

Indme

205

www.dacoromanica.ro

V
Pag

211-243

Sextil Pugarsu Morfonemul i economia limbei

Etimologu

245-340

apesti , aret (ardt) rani ,

I Nicolae Drdganu
artic (artig), artan (hartan, hart5.u) , Bagin , berbenryl,
aleves , alum ,

berbinta , besteli , botem (boteu, botgu, botalu) , buzdugan , buzur, , calabas , cart , cercald , ceuc, chiorc, ceucus,
chiorcus , inchiorcosa , chercheli (chirchili) , cicli, crint ,

fleurd (leaura, flear, flearg, freal, freli) , foisor, folofin

(fomfoni, foiontm, fonfm, etc ) , torgas , gvnas ghidus,
bandurg, bandor, (bandur), imbondon, etc , bondns, etc ,
imbondroji, imbondroja , hrjate , iernued , iete ijog, ojoc
ilacm, -a , itnbinde , impila t impth, impujAica , incondura (incondora), inchiondora , incujlm (incuslui) , Inoc,
Inuc , lepda , ochelar, ochies, opsag , phula , prihod ,
ului (urlur) , zvarcoli (a se) , vaide 1
+

245

II Sexist Puccartic al , clock-Ian, ciocarlie , ciorchina, ciorcioti,

ciosvart , covdrsi , farfom (f orfom, inforfoiati , curcubeu ,
infemeiat , ingurn , ingurga , suf -us si -usor , insela

305
332

III Leo Spitzer bucAlat, codMat, a se rade

IV E Petrovicz sumedeme
V Constantin Lacea aratrum
Articole mitiinLe

338
339

340-394

I P Skok Une inscription dacoroumaine de la fin du XVII-e

sicle provenant de Bulgarie .
II Gr Nandrq Despre metateza lichidelor in elementele slave
din limba ronfand
III Constantin Lacea Cel mai vechm calendar romanesc
Constantin Lacea Hiperurbanism fonetic in documente vechi

IV .N Drdganu CAteva cuunte nscute din subiecte on cornplemente partitive

N Drdganu Care (mai) de care
N Drdganu Atribut-superlativ
V E Petrovicz 0 searna de s'arbisme din Banat
VI I Olimpzu telanovicz-Svensk Vocalele fdr voce in Romaneste

340

350
357
359

360
364
366
366
369

VII Aurel Fannon Nora contributium la Bibhogratia veche

romane.asc

VIII S Puscarzu Vatorul cu vadere"

IX S Pop Rotacismul in comuna Avram-Iancu din Muntu

Apusem

S Pop Pentru ongmea lui rana

www.dacoromanica.ro

374
387
393
394

VI
Pag

CAM i reuste

395

Recenzit st dein de seanui

39J-483
Rosetti Alexandre, Recherches sur la plionetique du Roumain
au XVI-e siecle (Al Procopovicn
39'1

Rosetti Alexandre, Lettres roumaines de la fin du XVI e

siecle (Al Procopovici)

Cartojan N , Carp le popnlare in literatura romaneasca Vol I
(S

Puscariu)

( rtiz Ramiro, Medioevo Rumeno (S Pucaiiul

Radu Const , Tablou sinoptic cronolooc al Istoriei Literaturn romne (S P )
Molin S Romulus, P omfinn din Banat (F Petro \ im)
Ticlozu Dr Ion D , Studn de fonetica (F PetroN ici)
Panfit Zack C , Plantele cunoscute de poporul roman (Dr
Emil Pop)
Merullic V , Judetele din Ardeal si din Maramures pana in
Banat (St Pasca)
Pirchegger Di Simon, Die slavischen Ortsnamen im Murtgebiet
(St Pasca)

419
422
42

425

426
427
429
431

436

.litsch Gustav, Das Banat im Spiegel seiner Ortsnamen (St

Pasca)

Opreanu Sabin, Tinutul Sacuilor (St Para)

Migliorint Bruno, Dal nome proprio al nome comune (St
Pasca)
Tagliavinz Carlo, Dr% agagioni semantiche rumene (St Pasca)

Taglaavini Carlo, Notizie intorno ad alcurn manoscritti sconoscinti del cardinal Mezzofanti (St Pasca)
Scholz Clinther, Runianisch und Spanisch (St Pasca)
Marcu Alexandru, Lin student roman la Pisa si Paris catre
182o Simmn Marcovici (St Pasca)
Isopescu Claudio, La poesia popolare i umena (St Pasca)
Isopescu Claudio, Antich- attestazioni italiane della lalinita
der 12., mem II (St Pasca)
Isopescu Claudio, L'arte religiosa moldava della BlICON ma
(St Pasca)

437
439

447
451

458
458
461

462
463
464

Dr Veress Andie, Pastoritul Ardelerul,r in Moldova si Tara

Romaneasc a (St Pasca)

464

C Reidulescu-Codin, I rteratura, traditn, olncouri did Corbn

Muscelului (St Pasca)
Czau,sanu G F Fira G 1sz Popescu C M, Culegere de folclor
din jud VLIcea i imprejurimi (St Pasca)
.
Georgescu-Tistu N Folklor din judetul Bu7au (St Pasca) .

www.dacoromanica.ro

466
471

474

VII

Bobulescu C , Cronica bisericn Si Ecaterma din Bucuresti (St

Pasca)

475

Puzu V Tomescu
C , Berechet St , Ciobanu 5t , Documente din
,

Basarabia (t Pasca)
Boga L 2 , Documente Basarabene III (t Pasca)
Lang Dr I. riedrich, M Enunescu als Dichter und Denker
(Toil GhergheD

Matee3cu G C , Strhmosn nostri (C Daicol im)

Horumtz Fiup, Child Incetea75 stApanirea rornan in Dacia
Trvian5, 7 (C Dai ovici)

476
477
478
481
482

Pe nialoinea ehrldoi III de SeAtil Puscariu

484-536
Caiti -1 studu discutate Travaux du cercle linguistique
de Prague (p 484 4 u )
L Spitzer, Asyndetische Vergleiche (p 499) i Atlas lingiustique ou grammaires-dictionnaires-textes (p 504
u) ,
K Jaberg i J Jud,
Sprach-und Sachatlas Italiens uncl der Schweiz si Der Sprach-

atlas als Forschungsmstrument (p 507 4 u ) ,P Skok,

Raport care congresul linguistilor din Praga (p 519) , Des
raports linguistiques slavo-ronmains (p 520 s U ) Dunaj et
Dunav (p 525) ,
Probleme atinse
Limba str5tomn5,
Functiumle limbei

48i

Atituclinea fat de liaih5

Limba poetica
Limba hterard
Ortografia

487
487
488
490

Interjectu si exclamatu
Substantive exclamative

491
492

Brevilocveiita
Dictionarul Academiei Romfine
Atlasul linguistic
Raporturile slavo-rornne
Onomatsica
Modificari aduse de oficiahtate in toponomastica.

496
503

486

214
520
525
528

Observelri asupra lerwhrii topolumn elor

Biblionradia Pertodieelor '1927-1928) de Ion Breazu i Lia Puscanu-Manozlescu
Bibliografie-Bibhologie

537-645

Chestium generale de filologie

Derivatiutie
Despre filologi

www.dacoromanica.ro

538
54o

M3
543

vni
Pag

Dialectologie
Etimologn

Folclor si Etnografie
Fonetica
Fonologie
Gratuatici

intre istone si filologie

Istorie cultural&
Lexicografie Lexicologie Geogt afie linguistic&
Manuscrise si tipArituri vechi
Morfologie

Necroloage ComemorAri Omagn

Onomastic si topommie
Ortografie

Romfinn de peste hotare

Romann in literaturile streine
Scriitorn rom hill
Sintax A

Semasiologie

Stilistm

Studn literare
Traducen din romneste

544
545
549
554

556
556
556
559
565
568

373
574
591
593
594
600
602
635

633
636
636
644

646-655

Necroloa fie

G Weigand (S Puscarm)
Andrei Glavma (S Puscanu)
Alexandru Davila (Ion Breazu)
Mihail Gaspar (Ion Breazu)
Teodor D Speranta (Ion Breazu)
Doctorul Charles Laugier (Dr V Bologa)
Constantin Beranu (Stefan Pasca)
Ion Gorun (Stefan Pasca)
Ton NAdelde (*.Wan Pasca,
Raport an9a1

I Seointele
II I egturi stnntifice
III Comu_ lean
IV Bibltoteca
V Personalul
VI Publicatiumle
VII Sectnle Mu7eului

\ III Gesti.,nr.a manciara

Indice

Errata

www.dacoromanica.ro

646
648
648
650
651
652
653
653
654

656-663
656
656
656
658
659
659
659
663
674
699

FARSEROTII
STUDIU LINGVISTIC ASUPRA ROMANILOR
DIN ALBANIA

INTRODUCERE
In vara anulm 1928, facand o calatone in Peninsula Balcamed, m'am opnt timp de o lung in Albania, spre a cerceth
graiul Romamlor din aceast Ora

In Albania Romann sant rdspanditi in orae i la Ora.

Cei dintai se ocupa cu comertul i. meserule, cei din urma
cu pastoritul sub forma nomada
Acetia sant F ciqero(ii.

Cu prilejul acestel diatom am putut cunoate i pe Albanezi.

Inainte de razboml balcanic, ar fi fost o imposibilitate

pentru un cercetgtor din cupnnsul impenului turcesc, sa
facg studu in Albania pnn calgtorii la fata loculm. Era destul
s se afle & este un intelectual din Macedonia, pentru ca
imediat sa fie bantut de membru al comitetului revolutionar
si intemnitat pentru totdeauna La aceasta se mai adaugh,
desigur, i greutatile care proveneau din lipsa cailor de comunicatie ca i din nesiguranta vietii, intr'o Ora in care
banditii de codru puteau s te ucidd numai pentru o 1meg--

tied de paine.
AO, se explieg faptul, de ce pana pe la inceputul veacului
al XIX-lea, chiar dmtre calatoni strami, ran erau aceia care
se aventurau sa calatoreasca in Albania. Ab a dupai eliberarea Greciei, Onentul balcanic incepuse sa. deving mai bine
cunoscut stramilor Dar l atunci, la inceput, numai prin
scnenle unor mihtan sau consult cum ad fett Leake, Pou*

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

queville, Hahn, Coussinery etc , care, bucurandu-se de protectia autontatilor pe langa care erau acreditati, se puteau
misch in voie pentru cercetanle ler stnntifice Numai mai
tarziu incepura s vin in numar mai mare si alti invatati
care sa studieze stanle din Albania
Astazi, desi cane de comunicatie las mult de dorit in
intreaga Albanie nu exist o singura cale ferata iar deplasanle sant foarte scumpe, imprejurarile s'au schimbat cu
desavarsire Albania nu mai este provincia oropsita din imperiul otoman. De cincisprezece ani ea exist ca stat national
independent, si, dupa framantarile perioadei de tranzitie,
a carei prelungire se datoreste mai mult rzboiului mondial
cleat lipsei de intelegere dmtre Albanezi, viata a inceput sa
se aseze. Ca o urmare fireasca a acestei normahzari, astzi
avem in tanrul stat albanez acea siguranta a vietii mai
cu deosebire pentru calatoni strami care poate fi invidiata
chiar de Grecia, emancipat acum un veac.
Inteadevar, in tot timpul calatonei mele in Albania central, n'am avut sa ma plang de nici o neplacere din partea
autoritatilor. Abi am ajuns la Conta, cu ajutorul d-lui pre-

sedinte al Senatului albanez de atunci, mi-am putut lua

toate precautiunile pentru ca, la nevoie, sa pot fi ajutat
de unele persoane influente din centrele unde calatoream
Spre marea mea surprindere, mcen n'am fost obligat sa
cer concursul lor, de oarece pretutmdeni ma simteam hber
si nestmghent ca in tara mea propne
*

Intreaga lucrare se imparte in cloud pa* In partea intai

fac o descnere a calatoriei, in partea a doua tratez despre
limba Romanilor din Albania

In desenerea calatonei mele vorbese si despre Albanezi

In timpul din urma, in Albania s'au petrecut evenimente
care intereseaza si pe centorul roman Asupra acestor eveni-

mente am staruit pe alocun, insa, fireste, numai in masura in care ingadtu cadrul unei lucran cu caracter hngvistic

www.dacoromanica.ro

FAIISEROTII

Iat autorn care s'au ocupat in treact sau in particular

cn elemental romnesc dm Albania. 0 bun parte din scrie-

rile lor au fost citate in lucrarea mea Romdmi Nomazi .

FCHL POUQUEVILLE. Voyage dans la Grce Tome deuxieme Pans,
1820 In capitolul LVI (p 385) se vorbeste despre Romnu din Moscopole si imprejunmi Vezi si p 217 despre miscarile Pairserotilor
IOHANN GEORG V HAHN, Albaneszsche Studien Jena, 1854 Se vorbeste
despre Romanu din Berat si Muzachia (p 16), dup aceea despre numairul

lor clin tinutunle

Tirana, Siak, Cavaia, Elbasan, Muzachia, Scodra,

Pnzren, Dibra si Ohnda (p

133)

L. HEITZEY, Le mont Olympe et l'Acarname Pans, 1860 Se vorbeste

in special despre Romtum din Albania, care se coborau cu turmele in Acar-

nama Ven citatele date de mine in Romdnn Nomazz

'A

'ApaPavnv6g,

XpovoipayEa

slig

'Iliceipon

iv

'M41vat;

1867

In vol II autorul se ocupa cu raspiudirea Roinamlor in Epir si Abania

de sud, insirnd pentru Albania unnAtoarele localitati ocupate de ei
Premeti, Frasari, Cosina, Peanca, Moscopole, Bitcuchi, Niculita, Sipsca
El cra si numrul caselor ocupate de Romani
1 CARAGIANI. Studzi istorice asupra Romdnilor din Peninsula Balcamed,
Bucuresti 1891 Reeditat de Academia Romng 1929 Capitolul II
Romdmi Fdrpros trateaz despre ongmea Suliatilor. p 4 sqq
G WEIGAND, Die Aromunen, vol I
II, Leipzig, 1894 si 1895;
Von Berat uber Muskopolze nach Gzordscha, pubhcat in Globus nr. 61 (1892) ,

Die Aromunen sn Nordalbanzen, pubhcat in Jahresb XVI

A BALDA.CCI, Itineran Albanesz (2894
1895) Roma 1917 Informatu asupra Romanilor din difente regium :Berat e ilTomor Roma 1914
In fine ultima lucrare a autotului L'Albansa, pubbcat.1 in 1930 In Publicazioni dell' Istituto pe l'Europa Onentale", Roma Vezi in special
capitolul II Romanesiano Macedo-albanese" p 184 si dedicatia din
fruntea cartu Ai popoh generosi dell' Albania e della Montagna
Nera nelle memorie dell' Illuide antica fortemente uniti dai Bajra-

ktan", ai PArseroti" di sangue rontano, con la pia alta fede dedtco

questo volume "
1

NENITESCU. Dela Romdmi din Turcia europeand Bucuresti, 1895

Autorul da informatium multe, ins de cele mat multe on exagerate

De altfel, intreaga lucrare este umflat
KARL PATSCH. Das Sandschak Berat in Albanien, pubhcat in Schrilten

der Balkankommasston III, Viena, 1904 D. mformatium despre FIrserutn

din Muzachia
BI EKREM BEI VLORA.. Aus Berat und vom Tomo'', Sarajevo, 1911

Vorbeste, in treact, despre Farseroth din Muzachia si Berat

SPIRIDON GOPCEVICI, Das Fiirstentum Albanien

beste despre numArul Romtunlor dm anumite orase

www.dacoromanica.ro

Berlin,

1914

Vor-

TE CAPIDAN

C N BOMILEANII,

Roment di Athanta

Dela Romany:,

din Albania Bucuresti, 1909, I

Bologna, 1912 Se dau cele mai bogate informatiutu

asupra Parserotilor pe baza unor calatoru (trei) facute la fata locului

A HABERLANDT. Kulturunssenschaltliche Bettrelge zur Volkskunde von
Montenegro, Albanien und Serbien Viena, 1917 Indic regiumle locuite

de Parseroti, cu informatium despre locumtele i ocupatiunea lor

BENEDETTO DE LUCA, Gh Aromeni nel Nuovo Asseto Balcanico, Roma,

1919 Vorbeste l despre Romanu din Albania

T PAPAHAGI, La Romania, din Albania, Bucuresti, 1919 Note de

colatone asupra Parserotilor

I BOURCART. Les confins albanais administres par la France (1916-1920)

contributions a la geographie et a ki geologic de l'Abanie moyenne Pans,

1922, (publicat in Revue de geographic., X) Informatiuni despre Ronianu
din Albania.
ALBERT WIRT, Der Balkan, seine Lander und Valker in Geschichte,
Kultur, Politik, Volkswirtschalt und Weltverkehr Berlin, 1926 Vorbeste

despre numrul Romanilor din Albania

LEONARD scaubrE JENA, Makedomen Landschafts- und Kultuibilder
Jena, 1927. Autorul vorbeste despre tnutanle Romamlor din Albania
T SELENICA. Shqzpria me 1927 (Albania in 1927) Lucrare phna de
informatium asupra Albamei Vorbeste in treacat despre Romani
In afara de aceste lcuran, mai sant si unele articole pnvitoare la Romanii

din Albarua, pubhcate in revistele aromanesti . Lumina, anul I (1903),

p 213-214 : Comuna Ferica (Fieri) ci satele ronainesti din imprentrul ei
de SPIRIDON PAPA Autorul d. numrul familiijor romanesti la 56
comune , ibid p. 215-218 Selia de sus de V PAPAINUSI, institutor
in Dohani Parserotu din aceasta comuna, peste 260 familn, sant eniti din Albania Se dau i cantece , ibid p 265-266 Romdnii din
Vdaetul Scodra (Scutari) de P DANISCA Se dau 9 comune cu locuiton
Aromani de langa iak si 4 de langa Durazzo Lumina, anul II (1904) p
114-115 Romdnii din cazaua Premeti de P CIvICA Se da numarul
comunelor loctute de Roniam din tinutul Premeti si din Muzaclua , ibid
p 201-203 Farseroln sau /rtiferolzi di.n Vtlaetul Iantna de acelasi Se

vorbeste despre ninnrul kr (2-2500 fanulu) i portul kr Frdfilta,

anul I (1904) p 27-38 . Aronnintli din Permets p din horde de-anvarliga
Tascu
de C PIsoTA Almanak macedo-roman, director-fondator Dr
iinda (1902) p 164-166 Din Miusachia de ILIE PAPAHAGI Articol

phn de exageran, atat refentor la numrul Arotnnilor cat si la obiceiunle de la nunta Grand romdnesc (anul I, nr 9) p 183 Colaborare
albano-romdnd de ?ETU DONA Se dau pretioase informatiuni la inflintarea
scoalelor romanesti din Albama , ibid (anul II nr II) p. 195-209
Romanis din Albania de TH CAPIDAN. Pensnsiela Balcanted (anul VIII,

nr 5-6) p 71 Cum s'au fnlisnlat blade feolt din Albania de EPAMINONDA BALAMACE

www.dacoromanica.ro

PARTEA I

DESCRIEREA CALATORIEI DE LA BITOLIA LA MOLOVISTE

In zma de 6 Iuhe 1928, am plecat dm Cluj si, dup o calatone

de patru zile pnn Bulgana 0Jugos1avia, am ajuns la B i to / i. a

Partea cea mai interesanta a acestui oras, cu un pronuntat

caracter romanesc, sant imprejurimile lui. Asezat la poa-

lele muntelui Peristera, el se intinde in dreapta 0 in

stanga raului Dragor, cu o perspectiv minunatg in
partea dinspre apus, unde nenumarate cohne acoperite cu
verdeata se lasa pana in preajma orasulm.
Trecusera cincisprezece am de cand nu-1 mai vazusem.

In timpul marelui razbom sufense multe stnacium din

partea armatelor germane, care se aflau asezate pang aproape

de comunele romanesti Teirnova 0 Magarova, situate la o distanta numai de zece km. de oras. Cartierele romanesti, care ocupg tot centrul orasului, au lamas aproape
neschimbate. Ici 0 colea se mai vede cate o casa in ruine.
Insa cele mai multe au fost zidite din nou si, pentru unul

care n'a cunoscut starea orasului de dupa razbom, nu se

arata aproape mei o schimbare. Numai lumea nu mai este
aceeasi. Aproape toate familule romanesti cu o situatie mai
buna au plecat. Cele mai multe din ele s'au asezat in Salomc
0 in celelalte centre din Macedonia greceasca.

De altfel, orasul, in ce pnveste comertul, era mort Inca

'namte de marele razbom. Odatg cu trecerea lui la Sarbi, 1 se

talk once comumcatie cu Salomcul, care il ahmenta cu tot

felul de mrfun aduse pentru intenortil Macedomei. Acum
insa pare 0 mai parasit. Lipseste ammatia de alt data. Este
drept ca pe la penfena orasulm s'a asezat multg lume venlig
din satele bulgaresti. De asemenea un bun numar de Romani
din Moloviste 0 din celelalte cloud comune romanestiMagarova 0 Tarnova a ocupat casele parasite ale Romamlor
din centrul orasultn. Cu toate acestea, fata de ceea ce a fost

www.dacoromanica.ro

TH, OAPIDAN

Bitoha inamte de razboml balcamc, astazi ea apare aproape

pustie. Numai cartierele romaneti, in care se gasesc bisenca
si cladirde cohlor secundare, isi mai pastreaza vechiul aspect Aici 1. astazi se aude vorbindu-se numal romaneste
Dupa o sedere de cateva zile in Bitoha, ma pregateam sa
merg in Molovite.Tmeam sa aud graiul Romanilor dm aceasta
comun din gura femeilor batrane. Spre norocul meu, tocmai

atunci sosise in Bitoha d-1 Dr George Ciamba impreuna cu

panntele sail, amandoi onginan dm Moloviste Ei
veneau s mearga in comun, pe care nu o vazusera dmamte de razboml
balcamc Pnlejul era cel
mai mment, de oarece ei
fund din partea locului,
mult mai uor puteam sa
mtru in vorba cu lumea
de acolo
A doua zi dupg sosirea
I.

'bitj

I,

1.7

6 ar

i Drumul spre Moloviste

Sus pe munte Gopes

lor in Bitolia, fin invitat

sa loan loc in masina lor
si la ora 6 dimineata am
iesit din ora apucand directia spre apus
Abia am facut un drum
de zece minute, am ajuns
aproape de comunele ro-

manesti Magarova i
Tarnova, pe care le-am lasat la stanga. Continuand drumul
mai departe, in directia de miazanoapte, ne-am apropiat de un
punct, de unde puteam pnvi cu ochiul hber la frumoasa comuna romaneasca G 0 p e, aezat sus de tot,pe panta muntelui ce se ridick inaintea noastra, intr'o pozitie incantatoare.
Am mers asa cateva minute, desfatandu-ne privinle in fata comunei, dup aceea, cotind oseaua spre miazazi, am luat-o
de-alungul unei val, care ne-a scos drept in Molovite

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

Molovtte este o comuna pur romaneasca Altadata ea

aveh o populatiune de cel putin 3 000 de locurtori. Case le ei
de piatra, zidite la poala unm munte, se ridica in panta la o
inaltime destul de mare. Ajungand in comuna, ne-am dat jos

in piata Mujgaga". Cum am auzit de numele pietii, care

denva, desigur, din mos Gaga", am simtit numai decat ca
ma gasesc kite() insula de Romani cu particularitati de gram

.
.

4.5 i.... ..''

,02,...i..:::._...

., ifi"--

.......111,,

.2

2.

o'ggigt.c.tee'

.4.

,... :4-

"tes....ff
.,

--....,

1.
.2

..

..-1.,

_.4 v
...,

er'...

..,
, r...
,,.?-:1

JV ,
,.:"

4.

t'

""'

_7.i: .6.4.,.

-P'ase:

. .
..*

..

1!...:,

....---...

-...

\ P' IN::

.ef

.871!

.A0- 5r ,-

...
,

_1...--,_.

2 Molov*e

deosebite de restul dialectului aroman, nu numai in fonetism

i in lexic Un cuvant ca mos", pe cat stiu, nu exista

in dialectul aroman. De asemenea nici numele Gaga" Ele
se intalnesc numai la Meg len*. De altfel, cuvantul mos"
nu se intrebun4eaza la Molovistem mci ca apelativ El a
ramas legat de numele mosneagului molovistean, de la care
ci

Isl. trage numele plata comunei.

Am intrat intr'un local din piata, unde ne-am odihmt putin

dupa aceea am iesit, ca s vizitam comuna Jumatatea cIadinlor erau parasite. In timpul marelui razboiu, toata lumea piecase dm comuna Ea nu s'a mai intors, de oarece
orasul Bitoha cu care lucrau Molovistemi, pierzand mult din

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

insemnatatea lui comercial, lumea nu mai aveh ce face in comuna. Astazi Molovitea nu mai are decat cel mult o suta de
familii, toate grace i necajite. Familii mai bune sant acelea
care se gasesc aezate in Bitolia. Ele vin vara ca sapetreaca o
luna-dou in comun. Cei mai multi dmtre barbati sant lemnan Bi taie lemne din padure si le duc la Bitolia spre vanzare.
Dupa ce ne-am cunoscut cu Romanii i am facut mai multe

vizite in comuna, .in care timp mi-am putut nota toate ob-

La Arghlughlana"

,servatnle pnvitoare la limba, la ora zece am pormt, intovarasiti de cativa Romani din comung, spre manastirea

Aghl,ughlana (Sfanta Ana). Drumul pe jos, din comuna

pana la mnstire, a tmut cevh mai mult de doua ore, urcand
numai la deal Cum am ieit din comuna, am trecut mai intai

pe la locahtatea S Iimtu, dupa aceea am continuat drumul

pnntr'o padure de fag, pang cand am ajuns la manstire
Inaltimea muntelm pe care se gasete zidit Aghiughiana are

peste o mie de metn. De0 am ajuns pe la amiazi, and caldunle erau destul de man, un vant din spre padure bated

www.dacoromanica.ro

FALROEROTII

atat de racontor, incat ma simteam fencit ca am putut scapa

pentru cateva chpe de zaduful nabuitor din Bitoha. Dup
ce am vizitat biserica, restaurata numai de cativa am, am

pranzit in apropierea unei fantam cu o apa atat de rece,

incat, dupa ce ai umplut paharul, trebui s otepti cateva
minute ca s se incalzeasca putin apa, i. numai dup aceea

sa bei Dupa masa ne-am odihmt la umbra unor stejan de

langa bisenca, iar la ora cinci am inceput s coborim spre
Molovite. In Molovite am mai facut inca o vizitdou de
ramas bun, i la ora apte am pormt inapol spre Bitoha,
unde am ajuns inamte de a se inopth
In Bitoha n'am mai ramas decat o singura zi Imediat
dupd aceasta am trecut frontiera Greciei, indreptandu-ma
spre Florma.
DE LA FLORINA LA CORITA
FLORINA

PISIIDERI - BIGLI$TE

De la Bitoha pang la Florma, crawl de la frontiera greceasca dmspre Serbia, nu-i decat o ora cu trenul Inamte de

razbonil balcamc, oroul Florinct, nunut de Albanezi

F cildrind (Felerine), iar de Bulgan Hlerin, era loctut
numai de Tura, Bulgan i Albanezi Romani erau foarte
putim Astazi, spre marea mea surpnndere, Tura nu mai
exist. Toti, impreuna cu un numar de Albanezi musulmani,
s'au refugiat in Asia-Mica Iar dmtre Bulgan n'au mai ramas

nici pe jumatate Cei mai multi s'au vazut nevolti sa plece

in Bulgaria. In local lor s'a oezat un numar mare de Aromani i. Albanezi. Aroma= sant veniti din Bitolia i. din comunele romaneti din imprejurimile acestm oro, ca Magarova,
Tarnova, Nijopole, Cruova, etc. Nemultumiti de stapanirea
sarbeasca, care le-a inchis coalele i bisericile, ei au trecut in
oroele din Grecia unde, dup cate am putut Oh, se impaca
mai bine cu Grecii. Bi se ocup cu comertul. Mai toate hotelunle, dar mai ales restaurantele, sant conduse de ei. Chiar

la gara din Florina, restaurantul mare de dupg gara este

tmut de trei frati romani din Tarnova.

www.dacoromanica.ro

10

TH CAPIDAN

Albanezu sant yen* din regmnea Conta 0 parte din ei

faceau comert in Florina inamte de razboml balcanic ; altn
au trecut in acest ora* in timpul turburarilor din 1914-1915
in Albania Fara a fi grecizati, ei tori sant grecomani i. nu
vor s auda nimic din ceea ce se petrece in Albania, pe care
pe nedrept o numesc a doua Turcie. In pnvinta aceasta n'am
sa mt impresia ce mi-a fa:cut conversatia pe care am avut-o
cu propnetarul masmei, care trebui sa ma duck' in Albania.
Vroth cu orice pret sa ma convinga ca. situatia Albanezilor

4 Florina

cretim din Albania este mai rea decal aceea de pe vremea

and ei se aflau sub stapanirea Turcilor.
Dar in afara de aceasta inlocuire in populatia Flonnei,
care imi schimbh cu desavarire imagmea pe care o aveam
acum 15-20 de ani inainte, mai venea o alta imprejurare
care ma facek sa ma simt strain in acest oras. De unde pana

inainte de razbortil balcanic in Florina se vorbeh numai

bulgarete i cevh turcete, acum nu se auzeh cleat grecete.

Abi dupa ce m'am intalnit cu cativa Aromani i. Bulgan,

mi-am dat seama de aceasta subit grecizare a oraului. In

www.dacoromanica.ro

rAitsr.noTu

11

Macedonia greceasca toti locintoni sant obligati sa vorbeasca

grecete, indiferent dac ei sant Romani, Albanezi sau Bulgari Aromann, dui:a cate imi spunek propnetarul restaurantului unde luam masa, un Aroman din Cruova care ispravise

doi ani la liceul roman din Bitolia, sant cevh mai tolerati.
Albanezu cauta ei smguri sa lute limba albaneza, ca s ajunga
mai repede Greci Numai Bulgarn continua pe ascuns s vorbeasca in limba lor, insa i ei, cand se intampla sa fie pnni

de catre autontatile greceti vorbind bulgarete, atunci sau

sant amendati cu sume man, sau trimii peste granit in

Bulgaria. La raspandirea limbei greceti in Plorina a contribuit, firete, i prezenta in numar mai mare a refugiatilor
greci, care nu cunosc alt hmba

A doua zi dimineata am plecat cu maina spre Conta,

pnmul ora mg mare din Albania in apropierea frontierei
greceti. Drumul direct nu tine decat patru ore. Noi ins am
ajuns spre seara, de oarece in drum ne-am opnt cate douatrei ore pnn comunele romaneti
De la Florma oseaua merge pnn mai multe cotitun la
deal, pana &and ajunge pe inaltimile muntelui Neresdka. In

drum nu se vdd decat numai sate bulgareti, dintre care

Ermensko este comuna cea mai mare. Dupa un drum de
dou ore, ne-am apropiat de coama muntelui, zarind din de-

partare comuna romaneasca Pisuder i. Am inamtat sumd

Inca vreo cinci minute i am intrat in comuna. Este punctul
cel mai inalt, de unde apoi drumill merge coborind pana
spre frontiera Albaniei

Cme a avut pnlejul s vada comuna Pisud.en, uor ii

poate face o idee despre minunata pozitie a aezarilor romaneti din Balcani In tot drumul nostru de la Plorina, in vreme
ce satele bulgreti se inirau toate jos in vale, Pisuderi, cu
casele ei in piatra, se inalta ca o straja pe povarniul varfului

de munte, dominand toata valea in care se aflau aeznle

bulgreti. Pe vremun Romanii notri ii alegeau aceste
pozitiuni maccesibile pentru celelalte neamun din Balcam,
din cauza ocupatiunil lor cu pastontul. Dar nu de putine ori

www.dacoromanica.ro

TEL CAPIDAN

12

ei erau nevorti s se izoleze astfel de restul lumii si din cauza

deselor incursium din partea Albanezilor musulmani, pe

care ii puteau respinge cu mai mult uurint de pe
in altimi.

Intreaga comun6 are peste 200 de case cu o populatiune

Fr*eroate din Bigliti

de 800 locuitori, toti Romani. Desi aproape toti sant

veruti din Albania, graral lor se identificA cu limba Romnilor
grmustem Inamte de rzboitil balcainc, ei aveau si o

coa15. romaneased Acum nu o mai au, ins, in Virg ca si

acas, ei nu vorbesc cleat numai romaneste.

www.dacoromanica.ro

TAIMEROTII

13

Dupa dou ore de popas, in care timp am stat de vorba cu

mai multi Romani, mi-am contmuat drumul mai departe.

Dup ce am trecut frontiera albaneza, am ajuns la Bi-

gliOi (alb Bilightt), o comuna mare cu 400 de case

6 Freroate din Bighti

1 2000 locurtori, dintre care cei mai multi sant Albanezi.

Numrul Romnilor se urea, la 300 de locuitori, iar tulgarii
aproape ea' nu mai exist.
Romami din Bighsti sant Parser* vemti din comunele
din apropiere, Pleasa, Stropani, Disnita. Unii chiar din in-

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

14

tenorul Albamei. Cei mai multi se ocup cu pastontul, foarte

putmi si cu transporturile
In Big listi am avut pnlejul s cunosc prima gospodrie
farseroteasca Fiecare Roman i are locumta lui Ea se alcatueste din trei Ina:pen, dintre care una este tinuta cevh mai
curat i serveste pentru primirea oaspetilor In cealalt se
gaseste razbonil cu asternutunle in tesatun de lang, asezate
intr'un colt unul peste altul Cum vine un strain, o femeie mai
batran scoate o velint a i o Intincle, ca & se aseze oaspele
Dupa aceasta Ii aduce cafeaua Mobilierul casei este redus la
strictul necesar. Patun nu exista, caci lumea doarme pe jos.
Cu toate ca in timpul sederei mele de doua ore in aceasta
comun am avut prilejul s vorbesc cu mai multi Romani,
graiul lor 1-am studiat mai bine, in zilele de targ, la Corita,
unde Romami veneau in numar mai mare.
De la Biglist mi-am continuat drumul spre Conta,trecand pe

langa marea comung Zumbleac (alb Zumlak), locuita

numai de Albanezi musultnani De aici apol, lasand la stanga
noastra comunele romanesti, cu un bun numar de loctuton
albanezi Pleasa i Dinifa, ne-am indreptat direct
spre Conta, unde am ajuns pe la orele sapte de dupa amiss,.
CORITA
ROMANII DIN CORITA
BOBO$TITA

I IMPREJURIMI

TAEGU!, DIN CORITA

DIPTITA

AMARILE FIRSEROTILOR NOM= IN COLIBE

MOSCOPOLE

TIPUL FAN-

SEROTIILIII. MOSCOPOLEANITLIJI 51 ALBANEZULUI

Coria, numrt de Fareroti Curevao., dupg alb.

Kora, este cel mai ingrijit ora din Albania, luminat cu
electricitate si prevazut cu drumun mai regulate In afara
de aceasta, in Corita se gaseste sl un otel, cladire noua, cu
tot confortul necesar 1).

Asezat in panta i inconjurat de ramificatiile muntilor

din apropiere, in fata orasului se deschide o perspectiva mi1) Corita trecelt ca oras frumos chiar cu un secol Inainte (1820), in vremea lui Pouqueville Ghortcha, situ& dans cette valle, parait une vine

moderne" (Voyage dans Ia Grke p 387)

www.dacoromanica.ro

PARSEROTII

15

nunata in directia din spre miazatioapte se vede ridicandu-se Muntele Sec 1), numit de Albanezi M a 1 i that&
cu o inaltime de dou mu de meth, in spre miazazi muntele
Morava o ramificatie a muntelui Gramos din care
izvoriste raul cu acelasi nume ce trece prin mijlocul orasulin.

iar la apus, la o departare destul de mare, apare coama

muntilorGordsiOpari (alb Malet e Gores, M alet

e Oparit), mai putin inalti decat Muntele Sec. Cum iesi

putin afara din oras, spre miazazi se vad cu ochiul liber co-

munele Mborta, Drenova 0 Bobotita, toate asezate la rand si la o distanta numai de cativa km. pe dealurile care se lag de pe ramificatiile muntelui Morava.
Dupa nume, Conta, la inceput, trebue sa. fi fost o asezare
slava'. Traditia albaneza spune ca inainte de caderea Alba-

mei sub stapanirea turceasca, orasul de azi era un simplu

catun, numit Petdp i, alb Peshshtepi (din peseshrept cinci case"), alcatnit din catev case si o biserica,
numita Shen e Premte (Sfanta Vinere). Dupa ocuparea
definitiva a Albamei de catre Tura, printre fecioni capetennlor
albaneze luati ca ostateci la Adnanopole, se afla sl un oarecare

Iljo (The), frul preotului din comuna Panarztt, pe care

Turcu, fortandu-1 sa tread. la Islamism, I-au numit Iljo-bei.
lidest Iljo-bei, in lupta ce s'a dat pentru ocuparea Constantmopolului de catre Turd, a facut vitejii atat de mari, 'Inca

atrase luarea aminte a Sultanului Mohamet II, care, mai

tarziu, il supranmnl Cogia Mtrahort. Iljo-bei, cu acest nou
nume, servi ca mihtar credincios sub Sultanul Baiazit II, de
la care mai farm isi cerii voie sal se reintoarca in Albama
Sultanul ii incuvunta cererea, daruindu-i cu firman trei sate
din Albania Bitcucht (alb. Vitfi-kuqe), Lenid

0 Corifa, numele acestuia din urma in firman sta scris

Giorge Cu acest firman Cogia Mirahori se intoarse in
1) IJn munte S e c se intalnete si in tmutul Vena Este cel mai inalt
de prm part/le in care Aromanu ongman dm l'ind isi au asezanle lor
In aproplerea lm se afla un alt munte nunut de pastoni aromam Cs orlu

disci Lungu (piciorul cel lung)

anul IV, numarul /

Cf

revista Peninsula Balcanied,

IS

www.dacoromanica.ro

TILe CAPIDAN

16

Conta, ca s ia comuna in stapanire (1484). Dupa sosirea lin

in sat, in calrtate de Albanez musulman, el avu gnja sa pre-

f ad. biserica Shen e Premte in giamie, care exista Inca

pana azi, sub numele Geamia e madhe (giamia mare).
El murl in 1500 si fu inmormantat langa Geamia e madhe 1)

Astazi Corita este capitala de prefecturd si are o popula,

tiune, dup recensamantul din urrna, de 19.491 locinton,

OP

if .1

'

""a2 d. Prtrt., ,...,

r........ .44

-2..-

..11.

...r

."'"

1 711.....

-,r4,..-t Ez--

":'

141114-

.,::e ..,. ....., I : In

-I'.

.i7

.... _ r --

' ll.

i.

r
.

I.:

. . .

, N.- .-

'

1-.4

-:

,C:1
r,. ..,--

11

...517...'

ii

-....

':;4,-

51.-.

r
.

. 1

..!,..,

....

..

.1.

... 1,.......:."!...:

..*

: .1iI. .1, 1111:2:

:k

'-'./i.

l'

.2

it-

,..,',

(.-

41 4.4 ..{.

7 Corita

dintre cari 14,991 crestini ortodocsi si 4 572 Albanezi musul-

main. Este singurul oras din Albania, in care Albanezii

crestini formeaza elementul preponderant. Insa pm-Are acesti
crestini trebue socotiti si Aromanii, in numar de peste 4.000

de suflete, pe care statistica albaneza nu-i da

Pentru Albanezi, Corita are o deosebit insemnatate si

pentru faptul ca putinii nationalisti, care au contnbuit la

crearea Albaniei de astazi, au iesit din acest oras In Corita
1) TEKI SELENICA, Sktpria me 1927, p 315

www.dacoromanica.ro

FARSE-ROTII

17

s'a infmatat in 1886 prima scoald primara albaneza. Conta

era centrul de unde se raspandeau pnmele carp albanezesti

tipante la Bucuresti, dup ce societatea albaneza Dnta"

din Constantmopole, desfnntata de autoritatile turcesti, fu
transferata la Bucuresti
Nu mai putina insemnatate are Conta si pentru Romani.

Conta este cel mai important centru cultural romanesc

din intreaga Albame coala romaneasca din Conta s'a
infuntat in 1881, inamte de scoala albaneza, iar romanismul

din acest oras a dus cele mai inversunate lupte in contra

grecismuului, suferind chiar martinul pun pierderea mult
regretatuhu pannte Haralambie Balamace, rapus de catre
agentu patnarhiei din Constantmopole, numai ftinde nu
pregeth sa lucreze pentru raspandirea culturu nationale
prmtre Romanu. dm Albania
Romani]. din Conta sant Farsero-ti si Moscopolem. Ceidintat sant yen* din satele din apropierea orasului
Pleasa,Dipiga, etc , cei din urma dm Mosc o p ol e,
5ipsca,Nicea etc. i unn si alth se ocup cu comertul
si mesernle. Ca situatie matenala, Moscopolenn formeaza

eirta orasului Lisa nici Farserotu nu stau ran. In timpul

sederii mele in acest oras, am vizitat peste patruzeci de
familn si. am avut placerea sa constat e mai toti Romann

au o situatie matenala buna La aceasta a contribuit,

desigur, si averile pe care eel mai multi dintre fin de Farseroti le-au facut in orasele din Amenca. Toti acestia,

intorcandu-se acasa, s'au apucat de afacen si astazi ei au o

situatie destul de buna.
Este destul sa mtri in casa unm Farserot din Conta, ca
sa-ti faci o idee despre felul cum acesti Romani, desi nomazi
la ongine, odata asezati in locun stabile, stiu s duel
acea viata civihzata, cu care se poate mandri romanismul
din sudul Dundru, pentrued ea este proprie numal elementului romanesc din Peninsula Balconied Farserotul, om sobru

si cu socoteh, nu se gandeste decat numai la buna stare a

famihei, Cand intri in casa lui, primul lucru care te izbeste
este marea grija ce poarta pentru intretmerea curaternei
2

Dacoromansa VI

www.dacoromanica.ro

TH. CAPID AN

18

in cas. Odat introdus in camera de primire, care este mai

mare si mai frumos mobilat, simti o desfatare, admirand
gustul cu care Farserotul stie sa.-i impodobeasca locumtele,
cu tesaturi ieite numai din mana femeii farseroate
-.

Flratroti din Conta

In timpul calatonei mele, coala pnmara ca i cele doua

clase de liceu erau inchise Guvernul albanez, sub pretext ca.
ar vrea sa statifice scohle romanesti, a dispus inchiderea lor,

nu numai in Corita, ci I in celelalte centre in care mai

exista cate o coala romaneasca Astazi, din cele ce am putut

www.dacoromanica.ro

FARSEROT I

19

afla din ziarele albaneze, scoala pnmara din Conta s'a redeschis. Ea este pusa sub conducerea unui director albanez
merituos i cu carte, Me Qafezezi
In afara de swath:, Romann mai au 1 o biserica, poate cea

mai frumoasa din cate

si-au putut ndich Romanii din Peninsula Bal-

canica. A fost cldit

cu bann lor proprn si
cu ajutorul Farserotilor din America si din
Tara. Ea este aezata

'

OP,

In mijlocul orasului, In
nemijlocita apropiere de

mahalalele in care locuiesc Romami Catapiteasma i pictura bisericii au fost executate

la Bucureti, pe cheltuiala marelui filantrop

si sprijinitor al cauzei
romanesti in Balcani,

lorgu Steriu, ongmar

din comuna Pleasa.

In zilele de targ, in
Conta se coboara Farseroti de pretutindeni,
purtand fiecare cate un

071.

nume generic, dupa numele regiunei de unde

yin Pleso din co-

muna Pleasa, C astra-

!TA-

*IP

9 Frerot din Corita

Iiioti din Custret, Jdrceinioft din Jarcani, Utanig

din Manic, o comuna parasita de pe muntele Tomor,, in

fine Culontafi din Colonia, Curtsani din Curtesi,

Citimeriani din tinutul Ciamena, in fata msulei Corfu,

si

chiar Mtsztc z ari sau Mizuchiari din Muzachia

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

20

Ei. vin cu turme de oi, cu cal 0 catan incarcati cu sad

plini de lana, cu unt si branza 0. cu tot felul de tesatun in
lana, pe care femeile lor le lucreaz in timpul iernii acas.
Mai toti sant insotiti de femeile lor mai in varsta. Nevestele
tmere 0., mai cu seama, fetele raman acas. Prezenta lor da.
targumi din Conta un aspect particular, atat prin imbraca-

=tea lor cu totul deosebit de aceea a 'Vara-

mlor albanezi, cat si,

mai ales, prin gestunle
0. infatisarea lor mai de-

gajata. Parserotul vor

beste tare, striga, gestculeaza, raspunzand cu
aceeasi usuniat in ro-,
maneste ca si in albaI

.e

al

neza mustenului care

vine sa-i cumpere marfa.

Pemeile lor nu se lasa

. ,

.so
I

cu mmic mai prejos de-

cat barbatu. Ele sant

tot ask de active ca 0.
ei, 0 cunosc bine afacenle targulin.

Portul la barb* nu
se prea deosebeste de
acela al celorlalti Roto Biserica roman& din Corita

mani din Tesalia, Pm&

0 Gramoste. La Farseroti, predomma costumul alb. Dar sant printre ei care

poarta 0 haine negre. Pe cei mai multi i-am vazut purtand
pe cap o cciula, pe care ei o numesc testi. Cuvantul amid
pronuntat 0 ca?uud exist& ins numai pentru desemnarea
acoperemantului de pe cap, oncare ar fi forma lui. La inceput,

Farserotii purtau caciul alba. Ea se potrivea cu costumul

lor alb. Dela independenta Albaniei incoace, oficialitatea albaneza introducand eaciula neagra, un fel de fes turcesc,

www.dacoromanica.ro

FARSEROTTI

21

de pasl neagra, multi Parser* au inceput s poarte aceast

edema'. De altfel, portul fesului rou la Albanezi nu s'a introdus decal tarziu de tot 1).
Pe corp poart coal, (coate, coe.e) sau selnicd, care este
un fel de flaneld dup aceea camcap (Cain*, dm* CameP) camasa", bast cu mai multe falduri pe dinainte, si,
111
.

I.

1 TO

,4,0

II Romani din Corita

ash cum am avut prilejul sd-i vad pe Parser*, imbracati in

port de sarbatoare, cu manecile cevh mai largi decat la ceilalti Romani. La unu aceast camasa este de culoare cenusie
sau albastru inchis (Vezi fig 26). Peste camasa vine un
geamandan (gamandan, gimandan, gumandane) facut din
adimt postav", inchis pe dinainte (fig. 8, 9, 14, 15, 26)
sau deschis ca s se vad camasa (fig 8, II, 12). Sant unii
care il poarta in partea de sus inchis cu un nasture i in partea
de jos deschis (fig 14). De asemenea nu toate geamandanele
1 Cf. HAHN, AM. Stud. p. 29.

www.dacoromanica.ro

TH. CAPLD.Alf

Lit

sant fdcute din postav Multi il poarta din panza de mange;

altu din cuncloandir (condpander), tot un fel de panza Peste
geamandan vine o tunica numit .igune, (Sagune, gagune
'Saguni) Cand faldunle de
pe ea sant ceva mai multe,

atunci Farserotu ii zic gtgune cu cline Ea este de

culoare alba (fig. 8, 9, II,
12), dm postav lucrat acas i pe dmainte se inelide numai cu braul, pe
care Farseropi 11 numesd

bdr (bap, bep) Dar se poarta

si sigune neagra numita dulumei (dulumi6, &quint, du-

4.

.r
.

mi6), cu maneci despicate

(fig 15) Braul este fcut din

tesatura de lana Umi ii

poarta I din stofa cum*
rata Culoarea lui este inchisa

Peste Aigune vine

cunduu, facut de obicem

3 2 Frerot din Corita

din saiac alb Este scurt

pana la brau, cu coltunle
pe dmainte rotunde i cu
manecile pana la cot era.pate pe dinauntru, ca s
se vada catnap (fig. 8, 9).
Peste cundus vine sarica

(sapca) alba flocata, purtata cu parul pe dinafara,

ca imbracammte de lux (fig 9, II,), cum ohicmuesc mai

mult celnicu sau fin lor, sau cu parul pe dinauntru,

asa cum se poarta de obicem Lisa sarica poate fi si de cuse poarta talagan (talagan,
tayagan), pe care il mai numesc i cdpote cu zdrculd (zapcurd) Talaganu se face din saiac mai gros, din gravand sau

loare neagra. Peste sanca

www.dacoromanica.ro

FAIWRBOTII

23-

mai subtire, fa:cut ca sigunea, spre a putek fi purtat mai

usor In fine, vine timbarea de par de capr Ea se poarta

de obiceru lama.
Pe picioare Parserotil poarta, in afara de izmene, eloants

cioareci" i eilvdrz (Salvari, g"alTvn) , idic, un

fel de puturi, pe care i-am vazut la Romami din Tirana ,
breciae (bricue), pantaloni negri i largi purtati de
Romanii de pnn Cavaia. Cioarecn sant legati sub genunchi
(eopets)

de caltsavetei (caytsaveta). Ca incaltmmte au pcirpodz (pap-

podz sg. pappode) ciorapi", taruhe i outsa ghete"

(fig. 8, 9, 13). Ghetele din fig. 14 se cheama pciputsd Rieiget.

Parserotu can vin mai des in orase Ii mai schimba putin

portul. Ash sant acel care, in loc de cioareci, poarta &clic
sau brecu.e Unn obicinuesc s pastreze cevh din portul de
acas, dar peste el mai adauga 1 cevh de la oras Aceasta
tendinta de modermzare se observa mai ales la femei

Mai izbitor decat portul barbatilor este acela al femeilor.

Farseroata imbracata in port de tara te impresioneaza

mai intai pun coafura ei. Tanr sau batrana, ea
poarta tradrtionala &pare (dipape, 6ap-ape, apap), tin fel
de potcap inalt, ceva mai ascutrt la varf, sustinut pe cap, la
Farseroatele batrane, cu o legatura facut imprejurul marginer infenoare, iar la fete, de obicem, fara aceasta legatura.
La femeile batrane mparea este acoperit cate odata cu o
carpa alba. Aceasta carpa o numesc pelmet alba ti 1 eupare (carpa alba pentru cmpare) sau eiZeroaite. Numirea
din uring se intrebuniteaza rar Partea supenoara a ciuparei,
la unele Farseroate mai are Inca un fel de etaj (fig 32) ,
la cele mai multe ea este dreapt, insa prevazut la amandoua
extremitatile cu un sir de bam sau margele Aceasta cmpare
se mai pastreaza in comunele i catunele farserotesti care sant
mai departe de orase. In celelalte locahtati inaltimea ei scade,

luand forma asa cum se vede in fig. 5 sau in fig. 6. Ea are

In fata o banda lata, numita tot &pare, pe care se gasesc
cusute mai multe sire de bani. Aceasta ultima forma a ciuparei, impodobit la nevestele tinere cu multi bani de ar-

www.dacoromanica.ro

2t

TH. CAPIDAN

gint sau de aur, se mai numeste cdeUld cu floral Farseroa-

tele care trdesc in orase, ins tot mai tin la portul lor de
acasa, nu mai poarta 6upare. Me umbl cu capul gol sau
legate cu o panza de matase subtire numit gliept, lasand
parul de dinainte s se vada cat mai mult (fig. 23, 30). Restul
imbracamintei este asa. cum 1-am descns in Romania Nomazi

(p 84) Ad mai insemnez numele unei hame, pe care n'am

dat-o in lucrare citata sdrdcugte (sapacu#i, sapacu#1, sapacu#1), un fel de scurteica care ajunge ceva mai jos de mijloc,

cu poalele din fata taiate rotund ca la jachet (fig 34),

lar la spate di mai multe incretrturi (fig. 40) Spre deosebire de guneld, ea se poarta cu flocul pe dinauntru , gti
nela este fara floc

Farseroatele, mai mult decat celelalte Aromance, arata o

placere deosebita pentru podoabe schpitoare De aceea
nici una din ele nu este hpsit de iide inele", veil cercei",
bilineucd di indnd bratara de mana", nionolinoi (manolguri, manokiri) ti di gae, un fel de amulete de aur sau de
argmt, care se poarta atarnate de gat, balur (bayur, bayop)
di floras salba de aur", Jupralit (6uprkr) It mesa pi bap ,
di assists, flora s sirmatiro ceapraz pentru brau, de argint,
aur, sau in fihgran, si cdstura cu patru singin subtsiri
spindzuratd di euprdlit ga bdgatd tu ecapi briceagul cu patru lantisoare subtin", pus in buzunar

Pe dinamte poarta toate purnao (pargeau, puSgeao,

puSyao), cn mai multe incretrturi la cele tmere, si simplu la
cele batrane. Acest sort este sustmut de o curea de Mira, numita tizgd (dizga.)

In tot timpul sederh mele de o saptamana in Corita, mime

ma duceam in targ, in mijlocul acestor Romani, ca sd-mi

strang matenalul hngvistic de care aveam nevole, despre
care se va vorbi in partea a doua a acestei lucran.
Din Conta am facut trei excursiuni . una in Dintia sr

celelalte dou in MoscopoleiBoboOtfa

Cu cateva zile inamt e de sosirea mea in Corita, 6o de f a-

nuth. de Parser* din Pleasa plecaser in Romania. In

comund nu mai rmsesera, dupl informatimule ce mi s'au

www.dacoromanica.ro

FAR$ERCITII

25

dat, decat numal ase familn, aproape toate ongmare

din Dinita. De altfel, Romann din Pleasa erau origmari din

Fraqaro, Goriest i. Jarcani. Cu un numar de Ro-

mani aS, de redus, comuna pe care o vazusem in treacat,

13 Pairseroti din Pleasa

cand veneam spre Conta, nu mai preienth a0, mare interes,

mai ales ea', in zilele de targ, cunoscusem la Conta pe cei mai

multi &titre Parerotu din Pleasa. D e aceea m'am decis

s ma duc numai in Dimta, insotrt de doi din fotii mei
elevi de la Scoala Supenoara de Cornell din Salonic . Con-

www.dacoromanica.ro

26

TH. CAPIDAN

stantin Lep, frerot i profesor la coala comerciall albaneth din Conta i. Constantin Aram, fostul director al *coalei
primare romne din Conta.

14 Firserot din Pleasa

Distanta de la Conta pand la Rump este 20 de minute cu

maina. Comuna este aezat pe aceear ramurd a masrvuhn
Gramos, numit muntn Morava, pe care se a Ell situat

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

Pleasa Ea numAr roo de case, &litre care 20 de familit

sant Fareroti asezati mal de mult, iar To familii Muzachian

(Farseroti din Muzachia), venite ceva mai tar= Farserotii

cu Muzachiarn se incuscresc

De

aceea, dup5.

gram, ei sant amestecati

Particulantati proprn Muzachianlor se intalnesc in
graml Farserotilor 0 invers
Cum am ajuns in comu-

na, am fost intampmati

de un grup de Farseroti in
frunte cu celmcul Lambi

Spanu Ei credeau ca le
aduc vest despre deschi-

..-

scoalei romanesti,
pentru care facusera de
derea

mai multe on ceren la

inspectoratul albanez din
Conta 0 ru ii se dkluse
nici un raspuns Celmcul
fdrerot mi-a aratat i cla-

direa din comun, cea mai

mare 0 mai spatioasa, pe

care o darueste pentru local de coal rAmaneasca" Dup ce i-am asigu-

rat ca guvernul albanez

o ..L I

are cele mai bune intenth

pentru lummarea lor In

hmba r5maneasca", am
inceput s vizitez comuna,

15 Frerot dtn Dt5n4a

intrand mai intai in casa

celniculm, dupa aceea i in locuintele celorlalti Farseroti
Ca 0 la Biglisti, Farserotii din aceast comun nu trAesc
in alive (colibe), ci in case cladite in piatra, fiecare formand

www.dacoromanica.ro

PH, CAPIDAN

28

o locumta cu doua pana la patru incapen, dmtre care una este

ahuri sau plentsd (grajd) pentru vite, iar celelalte de locuit.
Mobiherul din cas este mai redus decal acela pe care 1-am
vazut in Bighti. Chiar in
locuinta celmcultu, n'am

vazut mci o scoarta asternuta pe jos Aceasta

hps se exphca 1. din
cauza anotimpului. In
timpul veni, fund intr'o

t
rs,i
IJJ

lix

continua micare, Parserotn strang tot mobi-

herul din cas 0-1 pun

bine pentru vreme de
lama In afara de aceasta, Parerotu nomazi,
care aproape cea mai

mare parte din zi o pe-

trec afara, in aer hber

kf,

la soare, i. nu intra in
cas decat numai in timp

c.

de vreme rea ca sa se
fereasca de intempeni,
nu pun prea mare pret
pe comoditat.ile i. confortul dm cas Pentru

el casa dm timpul pn, go

16

Fairero ta. din Dinita

maven]. i vern este sta?tea sau turastla (stana)

cu paretil deschni i. pe

deasupra inv alit a cu

frunzi, iar in timpul iernu tsarcu, cumap sau bufaru, in care se adapostesc oile i. caprele, facute toate din nmele de tanurd i. invehte bine cu pale
ca i. ntandra, spre a feri oile de prea multa zapada i ger 1)
1) In Dinita am aunt pentru titan data cuvantul "iatd mama" (cf

www.dacoromanica.ro

FARSEBOTII

29

Dup ce am stat o jumtate de zi i. mi-am luat in.

n

4N.

17 Moscopoleanl

semnrile de care aveam nevole, spre sear ne-am intors

in Corita.
Raporturtle albanoromcine in Dacoromama II 514) spronuntandu-se Oa
Sub aceast forma cuviintul se aude si in Cbsura (el M Beza, Pe Drumurs p 15 Casa parinteascr)

www.dacoromanica.ro

TH, CA PIDAN

30

Acum ateptam sa vad Moscopole Dei graml Romnilor

din aceasta comuna imi era bine cunoscut de la Moscopolemi
din Conta, totui tineam sa \Tad runnle unui ora care numal
cu doua veacun inamte fusese metropola culturu romanesti

din Balcam, iar faima bogatulor elementului romanesc din

acel ora, ca i multimea bisencilor ajunsesera legendare in
mintea Romatulor din Macedonia
Moscopolenu au dat elita romanismulm balcamc Din et

au iesit vestitii negutaton din cursul sec XVII i XVIII

can au introdus comertul din Apus in Balcani ti au fost
primu purtatori de cultura apuseang in Peninsula Tot ei
odata cu marele comert, au putut introduce in Balcani,
artele i meserule invtate in tan strame In fine, ei au fost
aceia care, dupd ce economicete au reuit s-0 creleze o
situatie matenala exceptional de infloritoare, s'au gandit
si la carte, infiintand in Moscopole, pe vremea aceea
cel mai populat ora din Albania, inalte institutu colare,
din care, printre invatatu romam in hmba elineasca,
ca vestrtul Calcheu, Manduca, Ioasaf, patnarhul din
Ohrida, au iesit i iubitorn de carte romaneascl scnsa.
in graiul moscopolean ca Teodor Cavalhoti, Dannl Mthah
Adami Hagi, Moscopoleanul, i, mai ales, vestitul protopop
Constantin Ucuta, care, chiar in prefata cartn sale, nu se sfi
sa spun ca scrie pentru gloria neamaltu romanesc". Cat
de setoi pentru tnnta erau pe atunci Moscopolenn, se poate
vedea din patania tanrultu student moscopolean Constantin

Hagi Ceagam, care, dup ce vizitase pentru studn Franta,

Anglia i Italia, intorcandu-se la Moscopole i neffind lasat de
parinti sa.-.1 continue mai departe studnle, a facut drumul pe jos
de la Moscopole pana la universitatea din Halle, unde a ramas

trei ani, ca sa-i povesteasca batranului profesor Tumnann

mmunatil despre multimea, viata, tiinta i comertul Aromanilor moscopolem

Iata in ce termeni ne vorbete Pouqueville despre distnigerea acestm faimos ora, pe care il vizitase numai cu doudzeci de ani dupg marea catastroa Pasteurs vigilants, ouvriers economes, ces Valaques, qui se pretendaient descen-

www.dacoromanica.ro

FARSEROT1I

31

dus des Romains etabhs dans la Candavie par QuintusMaximus, avaient releve, dans le onzieme siecle, sur les rumes

de l'antique ville des Mosches, celle de Voschopohs , et

d'un simple camp de bergers, elle etait devenue la metropole

commerciale de l'Epire On y comptait, vers le milieu du

sicle dermer, pres de quarante mille ames , et en 1788, sa
population, augmentee d'un tiers, promettait de superbes
destmees aux chretiens de cette parte presque ignoree de la
Grece. Les ecoles de Voschopohs flonssaient ; la civihsation
s'annonait, sous les auspices de la religion et de ses mmistres,
telle qu'elie partit une fois dans le monde aux bords fortunes

du Paraguay,, lorsque l'envie et le fanatisme se hguerent

pour detruire l'ouvrage de la sagesse. Les hordes mahometanes de Dagh et de Caulonias donnerent les premieres le
signal des malheurs, en commencant a detrousser et a assassmer les caravanes qui frequentaient le marche de Voschopohs De leur cte, les beys tures du Musache, sous pretexte

de secounr les sujets molestes du Grand-Seigneur, mirent

garnison dans la ville , et apres dix annees de devastations,
de rapines et de guerres, Voschopolis disparut de la surface
de l'Albame 1"

A doua zi dimineata, intovarasit de cei doi pnetem, care

ma insotisera la Disnita, am plecat cu masina la Moscopole
Am ponnt cev a mai de dimmeat, ea sa putem ajunge in comuna, pe &and lumea se afla in biserica
Distanta de la Conta 'Dana, in Moscopole este de 40 de km
Cu masina puteam ajunge in cel mult dou ore. Ins drumul

ran si podunle aproape toate stricate ne-au Impiedecat

s ajungem la timpul dont in sat. Abia pe la orele zece i
ceva, am inceput s ne apropiem de comuna De la o departare de cativa ch.lometn se vad runule vechrulm ora Este
aezat pe o campie, care se las usor in pant5. la poalele muntelui Opan, pe care loctutoni din comun il numesc muntele

Costi al Manduca"
9 Voyage dans la Grace (1820), p 392-393

www.dacoromanica.ro

32

TH. OAPIDAN

Intmderea vechmlui ora are aproape trei chilometri El era

desprtit in cloud portiuni egale de apa unui raulet, numit

raulu al DzegV, care curge din spre apus Cum patrundem

18 Moscopolean.

in ora, vreo cAtevh minute umblam cu automobilul numai

printre rume, pana cand, ajungand in mijlocul comunei, ne
oprim in fata unel gradual, unde ne ateptau cativa Romani,

care tiau despre sosirea noastra. N'am stat pe loc sa ne

odihnim aproape defel, caci la ora unu trebuia s fim la mas

la mnstirea Sf loan Prodromul, care este situata ca

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

33

la un chilometru i cevh dart din vechiul oras. Incepem s

vizitam carter cu carter In afara de temelnle clgdmlor,

dintre care unele au trebuit sa, fie foarte man, n'au ramas
decat gramezile de pietre rasturnate pe locul in care au
fost zidunle caselor Astazi, din vechea Moscopole, n'au mai
ramas decat fantanile i vreo apte, opt bisenci din cele dougzeci care s'au pastrat pang cu vreo patruzeci de ani inainte.

Fantanile erau rgspandite in tot oraul. Se pare ca. fiecare

19 Biserica Sf A tanasie (Moscopole)

carter mai mare ii aveh lantana lui Aceasta se poate vede

din faptul c azi se ggsesc fantam pnntre nuns, acolo unde
nu exist mci o cash' de locuit. Ble s'au pastrat, toate, cu
zidaria lor i cu aceeai apa bun i abundent, care a potoht setea atator Romani moscopolern de altadat, Irivioatom cartierelor de azi moarte.
Bisencile pastrate numai in cele patru zidun, cu pnspele
lungi, sustinute de cate 12 pang la 14 coloane de piatrd, se

ggsesc presarate la distante relatv man pentru putinele

case de azi, gramadite in mijlocul vechiului oras. Aproape

toate au aceeasi formg

Sant foarte lungi, avand por-

riunea dmaintea altarului rezervat numai pentru barb* mult

Dacor oman ea VI

www.dacoromanica.ro

34

Til

CAP IDA N

mai adduct decat restul rezervat pentru femei Ca sd poti

trece de la locul femedor la acela al brbatilor, trebuie sg
cobori 5-6 trepte Toate bisericile au avut catapitesme
artistic sculptate in lemn si poleite in aur Astzi aceste catapitesme, ca si amvoanele se mai pgstreazg numai in bisericile Sf Nicolae, Sf Petru si Sf Atanasie Celelalte,
care erau si. mai frumoase, au fost ndicate in timpul

2 o Mngstirea Sf Prodrom (Moscopole)

marehu rgzboiu impreung cu o bung parte din icoane si tot ce

aveau mai de valoare, de care armatele ahate In ceea ce pn-

veste Metropola", bisenca in care slujeh nutropolitul, te

apucg groaza cand pgtrunzi in ea Cum intri, la dreapta, vezi
urmele untu cuptor mare fa:cut de Francezi pe timpul ma-

relui rzboi pentru nevoile armatei Pgretu sant atat de

afumati, incat abi se vede cate o parte din figunle sfintdor Catapiteasma, tronul metropolitan si amvonul sant
aproape distruse Partile din sculpturi de pe acestea, mai
artistic lucrate, au fost toate jefmte Ai impresia e o noul
nenoncre, si mai teribild cleat aceea din sec. XVIII, s'a
abgtut asupra acestui nenorocit oras In afard de aceste

www.dacoromanica.ro

FAESEROTTI

35

bisenci, Moscopole are i doua manstin una cu hramul

Profetul Ilie" de la margmea oraulin, alta Sfantul loan

Prodrom", aezata cev mai departe de ora, inteo pozitie incantatoare

La aceasta din urma manastire, ne-am dus sa pranzim.

Manastirea este inconjurata de cldin cu camere neinimarate pentru pnmirea oaspetilor La sosirea noastra, ele
erau ocupate mai toate de famihi moscopolene din Conta,
care vemsera s petreaca lumle de vara la munte ta este
condus de o efone alcattuta din Romanh din Moscopole, din
care fac parte i. Moscopolemi aezatt in Conta Dup ce am

vizitat biserica, care s'a pastrat mai bine cleat bisencile

din Moscopole, ora fund inaintat, am pranzit Dupa masa,
dupa ce am vizitat imperjunmile din apropiere i ne-am
odihmt pupil la umbra copacilor de langa manstire, la ora
emci am pomit cu mama spre 5ipsc a, de uncle, seara,
am ajuns la Conta

A doua zi, la ora 7 dimmeata, arn pleCat la Bobo sIi a

Tineam s vad aceasta comuna locmta in cea mai mare

parte de Bulgan, pentruca mai de mult auzisem c locuitorn
ei vorbesc un dialect slay foarte arhaic 4 cu particulantap., care nu se intalnesc in graml Slavilor din Macedonia
In afara de aceasta, mai doream s'o \fad i pentru faptul
Ca intr'insa se gasete manastirea Sfantul Nicola, zidita in
1503, in care, la 1709, vestrtul patnarh Ioasaf, Aroman de on-

gine din Moscopole, fu ales episcop in Conta, inainte de a

ajunge patnarh (ultimul, de la 1718-1745) in Ohnda Im
dortigen Nicolauskloster wurde 1709 eine Synode abgehalten, auf der der beruhmte spatere Patriarch Joasaph zum
trzbischof von Koryza erhoben wurde" Inca pana azi se

pastreaza in bisenca Sf Clemens din Ohnda mitra patnarhal, impodobita cu pietre scumpe, pe care Romani]. din

Moscopole au druit-o ilustrulut lor compatriot Zu den

Merkwurdigkeiten (der Kirche des Heiligen Klemens)
zahlt eine prachtvolle silbervergoldete, mit Edelsteinen
geschmuckte Mitra, welche die Kaufleute der damals blithen3*

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDA N

36

den und schwerreichen Kaufmannsstadt Moscopolis 1727

threm Land.smann, dem grossen Patnarchen und Erzbischof
Ioasaph, gestieltet hatten" 1)

Drumul de la Conta la Bobotrta merge spre nuazdzi,

trecand pe lauga comunele Drenovo (mai vechm Drenkovo)1Mbors a, amandoua locuite de Bulgan In Mbona
se gdsesc i cateva familn de Fareroti Dup o calatone cu

mama numai de o jumtate de ord, am ajuns in comun

Bobotita este aezata pe povarrnul untu deal acopent

cu atata vegetatie, incat chiar dup ce te-ai apropiat de

ea, casele nu se vdd decat numai dupa ce ai intrat in
comund

Cum am ajuns in sat, ne-am indreptat direct spre mnstirea Sf Nicola Ad i. ne-au intampinat un batran cu o batrana, care ne-au poftit sa intram in manastire, vorbindu-ne
in chalectul literar Erau Bulgan dm localitate, care traiserd
multa vreme iti Romama Foarte multi Bulgan i Albanezi
din Bobotita traesc i azi in Tara, ca negutaton sau meseriaji Dintre Albanezi cei mai multi sant aezati la Bucureti
Until dintre acetia era i tatal scnitorulm nostru Victor
Eftimm
Dupd ce am vizitat bisenca din mandstire, am facut o
phmbare pnn comund Acl am stat de vorb cu cativa batram, insemnandu-mi particulantatile de limbd care nu se
intalnesc in grand macedo-bulgar Fara a incerch s fac o
expunere amnuntita, pe care mi-o rezerv pentru un rim
stuthu, acl ma multumesc s spun ca, dui:A cate am putut
observ eu, deosebirea intre graml Bulganlor din Bobotita
i. intre acela al Bulganlor din Ohnda, consta mai putin

in formele gramaticale i mai mult in accent In ce priete lexicul, in afard de unele forme albanezeti recent pnmite in limba, n'am putut observh minic mai deosebit de
hmba Bulganlor din Macedonia
i) H GELZER, Vom Hethgen Berge und aus Makedomen. Leipzig (1904)

pag 154

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

37

Comuna numard vreo i8o de case cu I 000 de locurton,

dintre care mai mult ca jumatate sant Albanezi ortodoci
iar restul Bulgan Spre deosebire de Bulgaru din restul Macedomei, care, in cea mai mare parte, tmeau de bisenca exarhatultu din Constantmopole, Bulgarn din Bobotrta au fost
patnarhiti, dependenti de episcopatul din Conta De aceea
ei au avut limba greaca in bisenca Astazi Bulgani din Bo-

21 Cd live FAreroteti

botita sant nevoiti sa invete numai albanezete i, mai curand sau mai tarziu, vor fi desnationalizati
Nu departe de Bobostita se gasesc si niste colibe frseroteti, in care pastoni nomazi petrec in lumle de yard' Toate
laolaltd, vreo treizeci la numar, alcatuesc un catun Inamte
de a te apropia de aceste cohbe, pe care nrserotn le numesc

alive", vazute de departe, ai impresia ca. te &esti in fata

unor cmburi de albine sau a unor cruperci man rasante din
pdmant Numai dupa ce ai intrat in catun si-ti iese lumea
inainte, vezi c ele sant locuinte omeneti. Acest fel de ae-

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

38

zan ale Parser* lor, care se ocupa cu cresterea oilor, se

gasesc raspandite pretutindem in partile muntoase din
centrul i sudul Albaniei

0 coliba, ash cum se vede in figura, are o lungime de la

cinci pana la sase metri in diametru Inaltimea ei, socotrt
din varful cohbei pana la pamant, abia trece peste trei metri.
Insa inaltimea partilor laterale este mica De aceea, la intrare, trebue s fu cu bagare de seamd, ca O. nu dai cu capul
de parete Deschizatura pe unde mtn in cohba, ca inaltime,
este mai mica decat statura nujlocie a unei persoane, lar grosimea peretilor nu trece peste zece sau cmcisprezece centimetn
Colibele se fac din crengi de lemn impletrte si din pale Partea
superioara este acopenta cu pale Lisa exista i colibe, cum

am vazut in Muzachia, care sant facute numai din crengi

simple sau tencurte cu pamant
Mobilierul unei colibe este redus la stnctul necesar catevk
toale de inveht, gramdite unele peste altele, stau intr'o parte

a intrarn, iar in cealalt parte razbortil de tesut In paretele din fund, la mijloc, este vatra in care se gsesc mai multe

vase pentru fiertul laptehu sau preparatul mancarn 0 caldarus atarnata de un carlig fixat pe acopensul cohbei,
st aproape in permanenta suspendata deasupra vetrei
Pe jos, de obicem, nu-i asternut mimic Nurnai cand vine cate

un strain, in semn de cmste, i se intmde o velinta, ca sa se

aseze

De altfel, Farserotu nostn, ocupati aproape peste tot cu

turmele i obicmurti sa petreaca toata zma gall in aer hber,
nu simt nevoie de comoditatile cu care sant obicintuti
iratii kr cu viata sedentard asezati in targun i orase. Farse-

rotul pastor infra in cold:A nutnai in timp de vreme rea

Incolo, mdnanca, petrece, se odihneste i doarme afara,
zma ca i noaptea, intim pe larba verde De aceea, desi cuvantul pat" exist In gralul lor, totusi obiectul le lipseste
Patul la ei, in tunp de ploaie, este rogopna sau vehnta aster-

nuta, pe pamant Farserotul, sarac sau bogat, cat tiny se

ocup cu cresterea oilor, duce viata nomada, ash cum
am descns-o in studiul meu Romdnii N omazi Cum se aseaza

www.dacoromanica.ro

III011aStlYal
CJ
7.0

2 2 klulsul oilor 91 preparatul cascavalullu la Fillserola

www.dacoromanica.ro

TL CAPIDAN

40

la ora

i incepe o alt ocupatiune, o rupe cu viata de

munte i repede se obicinueste cu noua viata, oraseneasca

Ceva mai departe de catun se afl i o stane" (stana),

facuta din plated, in care se fabrica cascavalul Cerand nnfor-

matium despre prepararea lin, am aflat ca ea este identica

cu a pastonlor romani din Pind asezati in Vena 1)
Spre seard, dupg ce am vizitat, in Bobostita, mandstirea

Panaghia", ne-am intors in Conta.

Din Conta trebui sd-mi continuu drumul mai departe,
in centrul Albaniei Insa a doua zi era targ, din care cauza
mi-am amanat plecarea inca pentru o zi dou, cu nadejdea
ea in zma targului era s dau de Farseroti veniti din comunele mai indepartate Inteadevar, in zma urmatoare,
sculandu-ma dis-de-dimmeata, am gasit plata plind cu. Far-

seroti veniti, umi de pnn calivele Duvxri, Peotopapa

(alb

Chiafsdz (alb Qaf ezezi), altn din Bitcucht

Bithkuq), Grabovia i Remeni, in fine,

cativa chiar de pnn imprejunmile orasultu Premeti

In plata mai intotdeauna eram intovardsit de cei doi
pnetem ai mei Const Zega i Aram Treeand pnn targul
unde se vmde lana, intr'un colt, am dat de mai multe Farseroate mai in varst, care sedeau in dosul unor saci marl,
plim de lana Vromd. s mtru in vorb cu ele, le-am intrebat

de unde sant Una din ele s'a grabit sa-mi faspunda di

mva" (de nichen) Cum de nicaen, le-am intrebat in dialect

Vara nu aveti locumte, unde stall mai mult vreme0 Azi

aua him, mane aco" (azi santem aid, maine incolo) nu-a
raspuns batrana. Acest raspuns scurt i cuprmzator
lamunt intreaga problema a nomadismului farserot, confirmandu-im parerea expusa mai pe larg in Romlinit Nomazi.
Altun de Farseroti, in plata", se afla un numar mare de -pram albanezi, vemti din intenorul Albamei centrale In fata
acestei multmu, mi se infatish cel mai potrivrt pnlej ea sa-mi
9 Despre felul cum se fabrica branzeturile i in special cacavalul,
am vorbit pe larg in Romdszat Nomazi, Capffolul Suzrea oiler hi munle

pag 96

www.dacoromanica.ro

FARSEROTH

41

fac o idee despre tipul Albanezilor, fata de Fareroti i de_

celelalte elemente din Albania
Ceea ce vizitasem pand acurn, nu era, propnu zis, tentonu
curat albanezesc Sate le bulgareti de-alungul oselei FlormaBighti 1) constitue o prelungire a elementulm slay din Ma-

cedonia vested, pana la gramta tentonilor albaneze De

asemenea cele trei comune Mbona, Drenova, Bobotita reprezinta ultima prelun-

gire a elementulm slay

ajuns pana aproape de
povarrnul muntilor albanezeti Nu vorbesc
despre Romani, care, ca
element flotant, se gasesc

raspanditi pretutindern
In ce pnveste, mat intat, pe Fareroti, pentru
ca s poti cunoate tipul

I.

.
.

lor, nu al neaparata nevole sa cutreen toata Albania central Este des-

tul sa asisti in zilele de

5.

targ la Conta In acest

ora, alatun de Fareroti,

al pnlejul s cunoti 1.
pe Moscopolem Daca al

posibilitatea s te duci
i in Moscopole, atunci ii

23 Fdrleroate din Conta

poti cunoate i la ei a-

casa Dar chiar cei din Conta ajung spre a-ti puteh face
o idee despre deosebirea care exista intre unn 1. altn
Farerotul, aa. cum 1-am cunoscut pentru intaia data in

targul din Conta i am continuat s-1 studiez in intenorul

1) B i g la It, dupa cum arata i numele, a lost, la sagas, o comma
bulgareasca Astan aproape mai WO Bulgarn sant albatuzati Se gasesc
numai oriel, familii can continua sa vorbeasca bulgarete

www.dacoromanica.ro

TII CAPIDAN

12

Albamei, este mai desghetat decat top Romanu din Peninsula Balcanica El este foarte mobil, cu miscari degajate,
spontan la vorba si. cu o bogatie de gestun, in care poate
numai Grecul il intrece Statura lui este mijlocie. Pe multi

i-am vazut cevh mai scunzi, insa aproape tori brum, cu

trasaturile regulate, cu ochii negn si. cu pnvirea agera.
Peste tot, ca infatisare, el reprezinta poate tipul cel mai
frumos la tulpirule romanesti din nordul Penmsulei Balcanice. Mild se tocmesc in plata, ei vorbesc tare, cautand
prin orice mijloace s convinga pe cumparator Femeile lor

nu se deosebesc de barbatu Ele sant mult mai spnntene

decal Gramostencele din comuna Livadz, pe care le-am
vazut in calgtona mea din Meg len Numai ea sunt prea
muncite. De aceea ele pierd foarte mult din frumusetea
lor si, din acest punct de vedere, sant infenoare barbatilor

Fata de acest tip, poate, umc intre Romani]. din Peninsula Balcanica, pentru care Weigand a afirmat ea el se poate
compara cu soldatul legmnar roman" 1), Moscopoleanul se

deosebeste mai intai prin lipsa de rusticitate in apnea-tun

si in miscan , aceasta nu numai la cei asezati in Conta,
ca elemente ordsemte, ci si la Moscopolenn din sat Moscopoleanul nu vorbeste tare si. mci nu trece peste masura
gestunlor obicinuite In afara de aceasta, ca temperament,

el este mult mai limstit, iar in vorba foarte masurat In

special femeia moscopolean iti face impresia unei matroane Chiar la tail, in Moscopole, ea umbra' imbracata.
orseneste, purtand pe cap un ember" negru, iar pe corp
o rochie neagra, peste care vine o scurteica, lama captusit

cu ilmadz", Jar vara fara captuseala. In ce pnveste statura, n'am putut face o deosebire intre umi si altu Ca toti
Roma= din Peninsula Balcanica, ei au o statura mijlocie ,
la unu chiar peste mijlocie, cu culoarea fetu mai putin brun

cleat la Farseroti Acestia par part* la fata si din pncina

1) Der Vergleich mit einem romischen Legionssoldaten lst ganz am
Platze" (Weigand, Die Aromunen I p 259)

www.dacoromanica.ro

FAWROTII

43

drumurilor Printre Moscopolem am vazut i tipun blonde

Intre Parser*, acestea sant rare de tot

Cu totul altfel se prezinta Albanezn In prima zi, cand
am ajuns la Corita, am avut pnlejul st, cunosc in numar
mai mare in restaurantul otelului la care de scinsesem Erau
vreo treizeci de persoane, toti Albanezi Tipul lor m'a sur-

prins, mai intai, pun culoarea fetn, dupa aceea i ca statura. Albanezul nu este blond de tot, insa de culoare mai
desclus, care il deosebeste de Aroman De asemenea el
este de statura mai inalt Cu cat inaintezi mai in spre nordul
Albanim, cu atat dai de staturi

i mai inalte Eu nu m'am

dus decat numai pana in Durazzo i Tirana Insa toti aceia

pe dare i-am intalmt in drumul meu, incepand din Elbasan, Cavaia, Pekini, etc , erau Inalti i uscativi Multi dm
.
ei
ammteau tipul Sarbului Pe Sarbi Ii vazusem in numar mare la Salonic, in timpul marelui razboiu, cand armata sarba din insula Corfu, refacuta, trecea pnn Salonic
spre gramta Serbiei
DE LA CORITA LA ELBASAN
DRIIMUL SPRE POGRADET - LA,CUL OHRIDA

NAM

MANAETIREA SFANTOI

COMITNA LINI

A doua zi dimineata, la ora 4, am plecat din Conta, luand

drumul spre Pogradet Mai intai o luaram pe soseaua

care duce spre Flonna, continuandu-ne drumul spre miazanoapte pana spre Disnita i Pleasa, pe unde trecuseram la so-

sirea noastra in Corita. Dupa aceea, apucand drumul in

spre apus, am lsat lacul Malic la stanga, incepand sa
suim pe povarnisurile muntelui Sucha Cum am ajuns
la o inaltime de vreo still de metn, dinteodata aparii
inaintea noastra marele lac Ohrida, cu fata lui intmsa
ca o panza

de argmt Am facut semn soferului

sa

mane mai incet, spre a puteh gusta din frumusetile unei

privelist cu adevarat incantatoare. De la inaltimea in care
ne gaseam, Ii puteam vedea toata intinderea. Noi fiind

www.dacoromanica.ro

TH. CAP1DAN

44

la extremitatea lin sudica, nu puteam zdri cu ochml liber

cleat tarmunle din dreapta i din stanga ltu Extremitatea
nordica se pierdeh in zare, acopenta de o ceata deasa, care
incet-incet incepea sd se ndice Acum incepem sd coborim
de pe deal Suprafata apei ia dimensium i mai man,
iar pe tarmul stang al laculm, in spre rsdnt, apare

vestrta mnstire Slantul Naum, imbracata in haina

2-0-4-0

*1

.1
10,

liffr

Al
I-

000r..7
Oft

24 Pogradet

ei alba ca zpada i inconjurata cu atata verdeata, care

se oglindete in fata lucie a lacului limtit Nu santem decat

la apte km departe de ea De aci inamte drumul merge

coborind, pe o osea bine ingnjit, pana ajungem la tarmul
lacului Mai mergem Inca vreo trei km i ajungem in

Pogradet Aci ne opnm putin ca s vizitm orelul.

Pogradq (alb Porades) se intinde in forma de

amfrteatru pe panta unm deal inalt, in fata laculm Ohrida

De la Pogradet pana la man'astirea Sf Naum nu sant decfit

4-5 km Locuitorn din Pogradet n'au vole s se clued la

manstire, deoarece ea se afl pe tentoriu sarbesc Iugoslavia i-a intins gramtele, in aceast parte a Peninsulei,

atat de adanc in tentornle albaneze, incat bietn locuiton

din imprejunmi, care alta data erau obicinuiti in fiecare

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

45

an s facd pelennaj la manastirea din Ohnda, acum, din

pi-1=a greutatilor ce 11 se fac la trecerea frontiern, se
multumesc numai s'o admire din departare
Astazi Pogradet este resedinta subprefectului din Conta.
Are vreo 450 de case cu 2500 de locurton aproape top Albanezi, dmtre care mai mult ca jumatate sunt ortodocsi
In Pogradet sant si 30 familii romanesti Toll sunt rOrseroti vemti din mtenorul Albamei Stand de vorba cu
doi batrani, care vemsera cu lana in targ, am aflat ca

aproape mai tori sant din Co Ionia i Muzachia

Graml lor nu se deosebeste de acela al celorlalti Parseroti,

pe care 1-am studiat in Conta
Dupa ce am vizitat tot orasul, mi-am contmuat drumul
De astadata soseaua ne ducea de-alungul lacului Ohnda,
trecand pe lang catunele albanezesti cu locurton musulmani

M61,1411,0'1,

Udeini0i, 1. Pzscupat 1,

pana cand am ajuns in comuna mai mare Lint Drumul

cu masina, cu mteala potnvita, de la Pogradet pana la
aceast comun este aproape de doua ore Lint are aproximativ 150 de case cu locuiton albanezi, dintre care jumatate sant crestini ortodocsi, jumatate musulmam Profrtand de faptul ca., la intrarea noastr in sat, se gseh un
grup de barb* si femei la petrecere, am opnt masina, ca
s ne aprovizionam cu apa
Intrand in vorba cu ei, mi-au aratat ca satul lor este
singurul cu locurton albanezi crest= De aci inainte, cu
cat inaintam pe intenorul Albarnei, cu atat elementul crestm
dispare Intrebandu-i daca. top. Albanezn sant din localrtate,

mi-am raspuns c unn sant veniti din intenorul Albarnei

Dintre Albanezn musulmam sant catevh familn care isi

trag onginea din comuna 5 ei mitra (alb Shemitra

din lat sanctus Demetrius), tinutul Grams, in
judetul Elbasan
Dupd o ora si mai bine de popas, am pornit mai departe
de astdata in spre apus, urcand in panta un deal care se

ndich dinaintea noastra De pe acest deal ne-am aruncat

pnvinle Inca odata asupra laculm Ohnda, care se vedea

www.dacoromanica.ro

TIT. CAPIDAN

46

acum in intreaga lin intindere Mi-aduceam ammte de

aceeai impresie pe care am avut-o in 1900, cand, intr'o
excursie facut cu mai multi profeson de la hceul roman
din Bit() ha pe muntele Peristera, ajtmgand pe varful mun-

teltu, am avut in fata noastra. lacul Prespa Vedeam cu

ochiul liber aproape toate aezarde omeneti din prejurul la
cului Numai oraul Ohrida, care se afla aezat la extremitatea nordica a laculm Ohrida, nu se vedea. Acum, de pe inaltimile dealultn in care ne gasim, zarim in departare I oraul

Ohnda, invalurt intr'o ceata uoara De la manstirea Sf

Naum pand in Orhida, in hnie dreapta, nu sant decat treizeci

de clulometri Ins urmarind drumul de pe trmul laculin,

distanta trece de patru zeci de chilometn Mai in spre

stanga, la extremitatea nordica a lacului *i. numai la o
departare de vreo zece chilometri de Ohnda se vede
oraleltd

Struga,

locuit de Bulgan, Albanezi

Ro-

mani

Acum incet-incet suim pe cotitunle muntelui M o cr a,

care se inalt majestos in fata noastra Intram in vechea

wsea VtaEgnatta, care unea, pe vremun, Dyrrachium

cu Thessalomke Ea pornek din Durazzo, de pe tarmul
Adnaticei, trecea. pnn Elbasan, i, ajungand in punctul in
care ne gasim noi, o lila imprejurul laculm Ohrida, trecand

pnn Struga, Ohnda, Bitolia, de uncle apol, prin EdessaVodena, ajungeh la Salome Pe acest drum am umblat
dupa ce am ajuns la Tirana
Nita in comuna Lini mai intalneam cate un catun in
drum De aci inamte Ora in Elbasan nu se vede nimic
Daca n'ar fi s dam de cate un grup de chervanagn farerati, care yin cu marfunle lor spre Conta, tot tinutul, cu
frumusetde lui sdlbatece, ar parea pustm
Dupd o ora de drum, tot continuand directia spre apus,
ajungem la izvoarele raului .5c um bi De aici se vad cu
ochml liber inaltandu-se spre miaza-zi muntu Camia,

mult mai inalti decat Mal I that e din tinutul Conta

Scumbi avorate din aceti tnunti, curge in spre directia
de miazanoapte pana aproape de comuna Diura, aproape

www.dacoromanica.ro

FAWROTI1

47

de Elbasan , dupa aceea o ia in spre apus si se varsa in Adna-

tica Acum mergem de-alungul van acestm ran, a carei lar-

gime nu trece peste 10-15 metn Apa pe alocun nu este

adanca i raul curge hn strecurandu-se pnntre codn care
ajung la inaltimi destul de marl On de cate on trecem

1.

*.
6

25 UstrIn1ot1

peste un pod, ne tmem bine de automobil, de teamd ca

sa nu ne prabusin in apa Podunle de-alungul acestui
rau sant acute din stalpi si traverse atat de subtin, incat,
la pnma vedere, ai impresia ca treci peste niste punti de
chibntun In fine, ajungem in comuna Diura i, fard a
ne opri, ne continuam drumul mai departe pe soseaua
care serpueste dealungul raului Pe la amiazi, santem in
Elbasan, patna liii Chnstoforidi.

www.dacoromanica.ro

48

TH. CAPIDAN

4 DR LA ELBASAN LA TIRANA
ORA5ITL ELBASAN - ALBANEMI MITSULMANI BEKTASI SI 3IEVLEVI - MUNE
DE LOCALITATI DE ORIGINE CRE5TINA - APOSTAZIA LA ALBANEZI - MENTALITAPEA ALBANEZITLITI MIISULAIAN
PEKINI - CAVAIA

Elbasan, cel mai nou dmtre oraele vechi din Albania,

nu este aa de mare El numara zece mn de locuiton, dintre
care peste o mie sant Romani, iar restul Albanezi musul-

sulmani Este aezat pe o campie acopenta cu padun de

mashm Oraul este dragut pe din afark din pncma vegetatiei
abundente pe care i-o dau padunle de mashni Cum ptrunzi

inauntru, ai impresia Ca te gaseti intr'un ora dm Asia

centrala Chiar de la intrare in ora, pe uhta prmcipalk nu
vezi cleat doua. irun de zidun lungi strapunse la distante
mici de cate o poartk in dosul carora se ascund case scunde

i urite, fara mci o fereastra pe strada In centru, unde se

gasete plata, se rnai afla cladin cevh mai rasrite Dar
peste tot, impresia ce-ti face oraul este sumbra i te-ai
simti fencit, dacd ai putek scaph fara sa fn nevoit sa inoptezi in ora
Elbasan este centrul fotilor Albanezi cretmi de alt
data, care, dupa ocuparea Albamei de ctre Tura, au trecut
in massa la Islamism Chiar oraul este o creatiune a sultanulin Mahomed II

Dupd religiune, poporul albanez se imparte in cloud

Albanezi cretim, al caror numar abia dac trece peste
200.000
vorbesc numai despre Albanezn din Albania i
Albanezi musulmam, care trec peste 500 000 Dintre cre-

tim o treime sant catohci

Dupa regiune, Albanezn musulmam ocupa mai mult centrul Albaniei, iar cretinn ortodoxi sudul , in extremitatea
nordica se gasesc Albanezn catolici
Intre Albanezn cretini -1. Albanezn musulmam se gasesc ak numitu bekta#, o sect a Albanezior musulmam,
care sant pe jumatate cretini pe jumatate musulmam, i
cred in metempsihoza. Centrul lor cste Elbasan Dar,
dei numarul lor nu trece peste 6 7 mu, ei s'nt fa's-

www.dacoromanica.ro

FIMEROTII

49

panel* de la Croia pana in Arghirocastru. Bektan tree

pnntre Albanezu musulmam de schismatici pentru cti ei,

4,

26 Castramot

de,i cred in marele profet, nu dispretuesc nici inVatAturile lui Hnstos Mai putin nurneroi decat Bectaii sant
Mevlevn, o altA sect de Albanezi musulmam, care se
Dacoromanla VI

www.dacoromanica.ro

50

TH CAPIDAN

deosebesc de cei dintai in ritual si mai ales in felul cum

ii fac rugaciunile 1)
Albama fhnd, durd expresia liii Iorga, o tard pe jumatate rtalian, ca una care, in intreaga ei configuratie geograflea' ,

tine de Itaha 2), la inceput, tineh de biserica de la

Roma In sec. IV intAlmm in Scutari pe episcopul Bessus 3)

Abi in secolul al VIII, cand impratn bizantini au
reusit sa-si intinda dominatia pAnd in partea de miaza-

noapte a tarh, legaturile dmtre bisenca albaneza i biserica romana fura intrerupte, iar episcopii din regmnea Scutan fura supusi junsdictiunn mitropolitului din Durds
(Durazzo) Aceasta stare a tinut pfina in sec. XI, cnd hiserica de la Roma reusi s infiinteze un arhiepiscopat in
Antivan, care exista i astazi, si de care tin toate episco-

patele din nordul Albamei. De aci inainte influenta bisencii ortodoxe se margini numai in centrul i sudul Albaniei, prin mitropoha de la Ohnda, care in 1762 fu unita
cu Patnarhatul din Constantmopole 4)
Din acest punct de vedere, ceea ce intereseaz pe cercettor este faptul ca, mai mult ca in once alt tara din
Pemnsula Balcanica, crestmismul albanez, redus azi la pro-

portu ash de Imo, alta data a dus o viata foarte intensa.

Despre aceasta ne dau lamunn nu numai terminologia
bisenceasca care, ca si la Romam, este de ongme crestina, 5)

ci mai cu seama multimea numelor de localitati luate

din domernul rehgios In pnvinta aceasta Albania poate fi
socotrta ca tara cea mai bogata in nume de localitati de ongine

crestina veche Pe unde treci, trebue sa dai de cate un

9 T, BELENICA. Shq/prza me 1927, p CXLVII , ANTONIO BALHAO0I,
L'Albarza, p 299

2) N IORGA. Islam rdsbasuluz balcanzc, kepi pulite la Umversitatea din

Bucuresti, 2925, p 43
2) A DEGRAND. Souvensrs de la Haute-Albanse Paris (1902) p 269
4) CONST JTEECEK, Albansen sn der V ergangenhea In Illyrzsh-Albantsche

Forschungen de Dr Ludvig von Thall6czy

6) Cf cuvintele prtft, sherit, 1ishtr, mesh& llter, etc. din lat presbiter,

sanctus, cristianus, missa, altarium etc (Vezi despre aceasta R HELBIG

The aalsemschen Elements sm Albanesischen, p 104)

www.dacoromanica.ro

FA REROTI I

51

nuune local, botezat dupg numele uniu sfant i ceea ce

pare I mai important, este faptul ca cele mai multe nume
din domeniul religios se gasesc tocmai in tmutunle in care
elementul crestin a fost suit de catre Turci sa treaca la
aslamrsm.

Astfel, pe child in partile de miazanoapte ale Albamei,

de unde crestinismul a iradiat pentru intaia data nu numai
in Albania ci si in intreaga Peninsula Balcanica, avem
numai dou nume de localitti . 5dnghini (alb Shengiin i), denvat din s ci m (lat sanctus) i Ghini (lat
Iohannes), in distnctul randi din tmutul is inlita, si 5 dn-

mrtia (alb Sh nmrii a) denvat din lat sancta Mana,

in distnctul Mal i zi (muntele negru) din tmutul Puka,
amandoua in regiimea Scodrei, din contra, in tinuturile
Tiranei u Elbasanului, in care elementul crestin este representat numai prin Aromam, avem 15 nume de localitti.
Dmtre acestea in Elbasan in-thin= 5dmili (alb Sh

milli) sfantul Ihe", o comun mare situata in districtul

Cermenica, cu o populatie albaneza de rehgie musulmana
Cu numele csi m i ii exista in tinutul Elbasan i un a:tun
mic locuit de Albanezi mahomedani ca i un =me de munte
Kodra e 5imilit, codrul lui Sfantul Ihe" Dupa

aceea 5dmitra (alb Shemitra) sfantul Dunutru",

comuna in distnctul Gramsi, locuit numai de Albanezi

musulmani 5incola (alb Shlnkolla) sfantul Niculae" (cf dacor Sdnnicoard"), comuna situata aproape
de orlselul Pekim, in drumul de la Elbasan spre Cavaia, cu

locuiton =mai musulmam, 5 inapremte (alb Shin a-

premte) sfnta Vmere" (prernte in

alb Vineri")
un catun de 15 case Alte dou catune cu numele 5 i n apremtese gasesc in Arghirocastru , iar un munte Kom a

dnpremte exista in tinutul din Elbasan. De ase(alb Shinion i) sfantul Ion" si

menea 5intoni
5inghin I, care

se gasesc si in regmnea Scodrei In

afard de acestea, avem i cloud formatmni mai nota, pro-

babil, refacute dupa cele vechi, 5inelmas (alb Shinelm a s) din pn sfant" i Elmas nume turcesc, un
4

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

52

calm nuc in care se gsesc i cretim , 5imr i z a (alb.

Shimriza) Sfantul Riza", cu locinton numai maimmedani

In Tirana avem urm6toarele trei nume de locahtti ,

5dnghint Sfantul Ioan", despre care s,a vorbit mai

sus Cel mai marel este 5 dnghi iii e madh (Sfantul Joan
cel mare), iar celelate dou'a mai mici 5 cinghini e vogtil
(Sfantul Joan cel mic) i 5 dnghint, toate situate in
apropiere de Tirana i cu populatium musulmane 5tingherght sfantul Gheorghe" poart numele suprefecturet
din Tirana Un 5 cingherght se afl i in Malacastra
5

cimrita (alb Shemerty a)

din lat

Sancta Maria,

comund mricic in distnctul 5 eingherght Un munte

cu numele 5einicir% (alb Shenmeri) se gg.sete in

Mat din tinutul Dibra 5hinkolla (alb S hinkol la)

in tmutul Petrela in Tirana, astzi un catun cu cteva.

case

Coborind in prtile din spre miazAzi, numarul numelor

de localitti cu nume cretin scade In schimb, numarul

Albanezilor musulmam, care locuesc in ele se mentine.

Incepand de la rsnt spre miazazi, in tmutul Conta

avem un smgur nume 5dncolassi (alb Shenkolass I)
sfantul Nicola" din distnctul Bighti Este locuit numai
de Albanezi mahomedani

In tinutul Berat avem apte nume de localitati 5ingherghi (alb Shingiergi) Sfntul Gheorghe", cAtun
situat in Tarcam din Malacastra, loctut numai de albanezi

musulmam, 5ingherght, cAtun cevh mai mare cleat

cel dintaiu in Libofa din Lunia, locuit numai de cretim.

Alte dou 5 lingherghi snt situate unul in NicaiMertun dm Tropoia, altul in Bituci din acelai tinut Primul
are loctuton cretim, cellalt lociuton musulmani Doug.

&tune poart numele 5inpetcYr (alb Shrnpiete r)

sfantul Petru", locuite de Albanezi cretini i musulmani.

Un alt

cimbetra (acela cu 5inpetdr) se afld in

Berat, pe muntele Tomor Un nume de munte 5 cm piet ci r

(alb. Shenpi et e r) exist in Mat, in tinutul Dibra In

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

53

fine 5incolassi, despre care au vorbit mai sus, se afl

situat in Libofa din Luma, cu locuiton crepin In afara
de acestea, mat avem doua formatium noud 5inelmasi
(Sf Elmai) in Lunia, cu un mic numar de locmton mu-

i 5inimlacht, (Sf Imlachi) cev mai mare,

situat in Libofa, cu loctuton cretini
In Arghirocastru avem numai trei comune cea mai
sulmani,

mare

este Sinapremtia (alb Shinapremtia)

Sfanta Vmere" in regiunea Gram, cu locuiton musulmani

5dnvasilt (alb Shenvasili) Sfantul Vasile", sat

cevh mai mare, situat in Delvm i 5 einandrita (alb

Shenendrica) Sfantul Andrei" (dmunutiv) in Ciamena,

amandou loctnte numai de Albanezi cretim In tmutul
Curve le din Arghirocastru se mai afld un nume de munte

Sdndrens(a (alb Shendrenica), identic cu Sat-fandrita

Trecerea poporuhn albanez la Islamism nu s'a efectuat

dinteodata Ea a tinut veacun de arandul Dupd Hopf, cei

dintai care, dup moartea lin Scanderbeg, au imbratiat
islamismul cu scopul numai de a-i 'Astr pnvilegnle
avute din timpul Albaniei hbere, au fost efii de clanun.
Dupg ei a urmat poporul Acesta nu i-a parasit credinta
stramoeasca decat numai de fnca beilor turciti In afara
de aceasta, cu trecerea lor la mahomedanism, ei ajungeau stdpamtorn raialelor cretine, inzestrati cu atatea pamantun cat
puteau s prade de la fratn lor rama1 cretini Astfel tinutul

Cermenica din Elbasan a imbratiat mahomedarnsmul in

timpul revolutiel franceze, iar cea mai mare parte din Laberia,

abia la inceputul sec XIX, in timpul lui Ali-Paa Acei

dintre cretim care nu voiau sa tread. la Islamism, din
catohci se faceau ortodox]. Numai Mirditn i Malisoni din
nordul Albaniei i-au pastrat cu arma in mand confesiunea
catohca Albanezn din Himara au ramas cretim pang in
secolul XVIII Alma dup aceasta, au trecut la Islamism 1)
De altfel, sentimentul religios la Albanezi fiind mai
1) Ven FAN S NOLL flitstor2a e Skenderbeut, cap IV, p 271

www.dacoromanica.ro

54

TH. CATIDAN

superficial decal la celelalte popoare balcanice, cazurile de

apostazie la ei au fost mult mai frecvente In privinta

aceasta Pouqueville, in opera sa Voyage dans la Grdce, ne

povesteste o intamplare care ilustreaza perfect de bine

usurinta cu care Albanezu treceau de la crestimsm la mahomedanism In 1760, locuitorn crestim ai until intreg
tinut dintre Berat si Premeti, in care se aflau vreo 36 de
sate, sufennd prea mult din partea Albanezilor musulmani
din satele vecme, voiau neapdrat sa scape odata de nenorocinle care ii amenmtau Intru cat Paste le se apropiau si ei

intrau in postul mare, s'au decis s tina postul cu toata

stncteta, crezand in felul acesta ca. Dumnezeu le va veni in
ajutor, ca sa-i scape de fratn lor musulmani Insa Paste le
vemed si soarta lor ramase tot aceeasi Atunci, dupa o intelegere comuna, au chemat pe hogea din locahtatea vecma

si imediat au trecut la mahomedanism A doua zi, inarmandu-se pana in dmti, s'au repezit asupra satelor de unde
le venea necazul Acum ei erau mahomedam si puteau sa
se rdzbune ! Alta data un intreg tnb din valea Drinultu a
trecut la Islamism, pentru motivul ea' preotul dinteo comuna mai mare nu incepuse slujba rehgwasa la bisenca

la ora fixata de seful tnbului. Cazunle se pot inmulti la

infmit 1) Fapt cert este ea' poporul albanez a fost predispus

Ia apostazie mai mult decat ceilalti crestini din Balcam,

in special, cleat Aromanii, care traiau in nemijlocit atmgere cu ei. Iar aceast predispozitie nu venea atata din dorul
de a-si pastra hbertatea, cum interpreteaza. Albanezh musulmam, cat din donnta de a continua mai hber actele lor
de brigandaj.
Roadele acestei apostazii se vad astazi in gradul mai
inapoiat de cultura, in care se gasesc musulmanu Albanezu
care au avut nenorocirea sa treaca la Islamism, odata cu
noua credinta, isi insuseau si viata stapanitortlor onentali
1) Ven despre aceasta Fr Gibert, Les pays d'Albanse et leur histoire.
Pans, 1914, p 36 sqq si Paul Sieberti, Albarnen stud die Albanesen. Wien
1910, p ro8 sqq

www.dacoromanica.ro

FARSER0TI1

65

care, fara multd mun Ca, asteptau sa le vind totul de a gata.

Duhul oriental a patruns atat de adanc in firea Albanezulta
mahomedan, incat ramai mmit de prefacerea la care a fost
supus. Pentru ca cinev s poata vedea aceastal deosebire,
nu este nevoie s strabata toata Albania Ajunge sa viziteze

un oras locuit de Albanezi mahomedam

basan sau chiar Pekmi

cum ar fi El-

si unul lociut de Albanezi crestini

cum ar fi Conta sau chiar Berat. In cele dintai va veded

tipul celui mai inapoiat oras asiatic, in cele din urma, va
da de un progres simtrtor in intretmerea mai curat a strazilor ca si in aspectul cldinlor
$i, dup cum aceast deosebire confesional a lsat urme
adanci in firea Albanezuhu, tot ash ea a reusit sa.-1 schimbe
si mentahtatea Albanezul mahomedan se socoteste mat
intai turc si dupd aceea Albanez In privinta aceasta, dupa.

cat am putut intelege, mare incurcatura ii aduce limba.

El iti aduce aminte ca, nu este Turc, numai cand vorbeste
albanezeste si nu stie & spun mci o vorba turceasca.
Dar eau ii pare ea nu stie turceste Desigur c si in pnvinta aceasta trebue facuta o deosebire intre Albanezul
orsean, mai inaintat in culturd, si tranul incult Sant
foarte multi dintre cei dintai can 41 dau seama de situatia

lor nenorocit, creata numai de religie La acestia nu se

poate vorbi despre fanatismul turc Cu toate acestea, mci
ei nu-si schimba bucuros calpacul negru, care nu-i decat
un simplu fes turcescc, cu palana europeand Totusi trebue
s recunoastem Ca, sub actualul regun, se depun silinte
uriase pentru apropierea &litre musulmam si crestim Pentru.
a evita fnctiumle ce s'ar putea produce la anumite ocaziuni intre unii si altn, dupa noua constrtutle, micul regat

nu are o rehgie de stat Te gjth fet e besimet ne vendm

tone, Jane te nderuara dhe hria e usthtn nut dhe e praktimit te jashtme te tyre esht e siguruar" (in tara noastra
once credinta este respectata si hbertatea exercitrului ca
si practicarea ei in public este asiguratl). De asemenea
n'am putut constata nicio neintelegeie intre crestini si.
musulmani in chestii religioase. Din contra, in ziva cand

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDA111

56

biserica ortodoxa albaneza a reusit sa se emancipeze de

Patnarbia din Constantinopole declarandu-se bisend antocefal, actul a fost salutat cu o egal bucune atat de Albanezn crestim cat si de cei mahomedam
Aceasta qilinta de intelegere se poate urman niai ales
in literatura Albanezilor musulmani Schipitarul este Schipitar, inainte de a fi musulman sau crestm Ce a fost atunci

and a avut credmta hu propne, credmta Pelasgilor,

aceea fu i in momentul cand a trecut la ciestinism, si tot

aceea a rdmas cand a 'lir bratisat mehomedanismul Pe

Schipitar credmta nu 1-a schimbat de loc, caci el intotdeauna a pus si pune nationahtatea inamtea credintei" 1)
In manualele lor de religie, au un capitol special pentru
viata .51 invatatunle lui Isus, inchemd ca, dad rehgia
crestina ne invat s castigam viata vatoare, religia mahomedana ne indeamna sa ne ca5tigam atat pe cea de astazi,

pun aparatea patnei, cat si pe cea -virtoare, pun fapte

bune 2)

Dar dacd Albanezul cre5tm sau musulman este hpsit de

adevaratul sentiment rehpos, in schimb el si-a pastrat
aceeasi noblete de suflet, atunci cand un strain se vede ne-voit sa-i ceara ospitalitatea Pentru Albanez nu exista zi mai

fencita decat aceea in care a putut &dui i ospat pe un

strein Si tot asa nu-i durere mai mare pentru el decat
atunci cand, primind pe un nenorocit in casa, din cauza
saraciei, n'a avut cu ce sa-1 ospateze In privinta aceasta
se povesteste un caz tipic, care ilustreaza de minune
mannimia sufletului albanez In tmutul 5codra (Scutari)
stapanea pe vremun vestrtul satrap Mustafa pasa, numit
Busatli Intr'o buna zi i-au adus inamte pe un brigand
vestrt, care bagase spaima in Albania de nord Satrapul,
1) Shqmtan esht Shqmtarp erpara se te jete Myshman a i Knshtex
C-ka kene kur lash besen e tij, besen e Palasgevet, ay qe si u be Knshter,
av esht edhe si mon besen e Muhamecht Shqmtann feja nuk e ka ndryshuar fare, se ky, perpara fese, ka vene e ye kurdohere kombesm" (T Se-

lenica, ib, p
')

CVI)

Ct Them Praticke Bestmtare, Shkoder, 1927, p

www.dacoromanica.ro

88

VAR$EROTII

57

multu nit ca. a putut, in fine, pune mana pe el, fara sa-1
judece, i-a comumcat sentinta de moarte Insa vazand pe
brigand prea putm impresionat, 1-a intrebat daca a fost
vreodata in viata lui mai amarit decat in chpa cand i-a
comunicat sentinta de moarte da, raspunse brigandul,
intr'o zi cand mi-a vemt in cas un strain i n'am avut
mci paine sa-1 ospatez"

In Elbasan ne-am opnt ca sa pranzim. Dupa masa am

Rent o plimbare prm oras, intovarasit de domnul Becea
'VP

i
-

27

'

Drumul Elbasan-Pekim

Anton, vechm absolvent al liceului roman din Bitolia 5i

senator in parlamentul albanez , dupa aceea ne-am pregatit de plecare La intoarcere trebui sa trecem din
nou pnn acest ora5 De aceea, fund grab* ca sa ajungem
mai repede la Cavaia, unde doream sa ne opnm ceva mai
mult, dupa doua ore de popas ne-am suit in masina pornind din nou la drum
Drumul de la Elbasan la Cavaia merge pana la un punct
..de-alungul raulm
cumbi Dupd aceea, luandu-o cevA mai
spre nuazanoapte, trece pnn regium muntoase.
Dupd o ora i ceva de calatone numai de-alungul albiei
raulm cumbi, am ajuns in oraselul Pekinz. Este resedinta

www.dacoromanica.ro

b8

TR CAPIDAN

subprefectulin din Elbasan si numara vieo 200 de case

cu 1500 de locuitori, toti Albanezi musulmani Dupa.
infatisare, Pekem este un simplu targulet Lsat in voia
soartei, in ce pnveste curatenia stfazilor si. ingnjirea
cladinlor, el se prezmta mai inapoiat decat Elbasan Primind

informatium ca in Pekini nu se &este mcm familie de

Romani, n'am stat prea mult pe loc, continuanclu-ne calatona mai departe Dupa un drum de o ora, am ajuns la

Cavara

In hanul in care am descins se aflau si. cateva familli

de Farseroti, origmare din calivele Bata'', i. Vil a
Intrand cu ei in vorba ca sa.-nu insemnez particulantatile de
limba, am aflat el nu le mai merge bine cu caravnritul.
Ei mi se plangeau ca nu mai pot castig aproape ninnc cu
transportunle. Marea concurenta pe care le-o fac autocamioanele este pe punctul de a desfunt aproape cu desvarsire transportul cu chervanele, care se afl exclusiv numai in mannle Farserotilor
Inteadevar, in Albania, din cauza lipsei de cai ferate
in toata tara nu circul mciun tren 1 automobilismul a
luat in anii din urma o desvoltare atat de mare, incat ealatormd cu masina pe soselele care leaga centrele mai marl,
ai impresia el te afli intr'o tard dm Occident Numai dup
ce iesi dm munti si dai de orasele Elbasan, Pekmi, Cavaia
si chiar Tirana, simti ca te gasesti in extremul Onent.
In timpul calatonei mele, aproape toate soselele se reparau. oseaua pnncipall, care leag capitala de Elbasan

si Conta, nu este mai rea decat o sosea din arterele

principale din tara De asemenea soseaua Berat-Fieri,
ispravit numai cu un an inainte de calatoria mea, este
bung Numai soseaua de la Durazzo spre Berat este
foarte rea, iar podunle, dup proprnle mele constatari, se

gsesc intr'o stare lamentabild.

Cand cea mai mare parte dm soselele de pe arterele pnncipale vor fi in stare s inlesneasca circulatia automobilelor,
atunci se va ispravl cu chervanagildcul Romamlor nostn

Th vad de pe acum acest lucru, si multi dinteinsu si-au

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

59

vandut catarn, ca sa-si cumpere oi, san sa se ocupe cu

negotul

Spre seara am iesit sa vizitez orasul Cavaia este mult

mai mare decat Pekini Are 1300 de case, cu un numar de
6300 locuitori, dintre care 5000 sunt Albanezi musulmani,
iar restul de 1300 Albanezi crestmi si Romani Ca infatisare, oraselul este ceva mai civilizat de cat Pekini Nu-

mrul Romamlor dm acest oras nu trece peste 500 de suflete. Dintre ei foarte putim sant Farseroti Cei mai multi

28 Cava la

sant vemti de pun satele din Ohnda , unn chiar din apropierea orasului Conta
In Cavaia am gasit mai multa =scare decat in Elbasan
In ziva in care am sosit, desi nu era zi de targ, plata era
destul de ammata Intregul negot este in mana Aromamlor Ca situatie matenal, sant unu din ei care stan mai
bine decat cei mai cu stare Romani din Tirana
A doua zi dimineata am pormt spre V I 1 a Catunul este
locuit de Albanezi musulmam si Romam , tott reprezmta
16o de suflete Farseratu, aproape mai toti, erau plecati
din comuna Dupg mformatiumle ce mi s'au dat, numdrul
Farserotilor din imprejunmile Cavaiei abia se ridica la 400

www.dacoromanica.ro

60

TII

CAPIDAN

de suflete Alta data erau mat multi Ei se gsesc in contmua =scare, astfel incat numarul lor se schimba usor numai in zece-douazeci de ani Hahn, vorbmd despre Romann
dm imprejurimile Cavatei, & cel putin zece sate romanesti I

In dem Thale von Kawaja fmden sich, ausser der stadtischen Colonie, wemgstens ro walachische Dorfer" 1) Aceste
sate despre care vorbeste Hahn au fost desigur asezan

de calive pe langa comunele locuite de Albanezi, ash cum

sant si astazi aseznle Farserotilor din Batai si Gresa Pe
la amiazi m'am intors in Cavaia

Seara pe la ora 7 am plecat din Cavaia, continuand

drumul mai departe Abia am apucat directia spre apus,
si marea a inceput sa se zareasca Pupa un sfert de ora
ne apropiem de tarmul Mani Annatice Acum o luam de-alungul tarmului, trecand pe langd orasul Durazzo, pe care il

lsam la stanga. Seara pe intunecate, intram in Tir an a,

capitala Albatuei, coborind la Otel Continental
5

TIRANA
ITALIA,NA

TARE

DE LA TIRANA LA DURAZZO

AROMANII DIN TIRANA

RENASTEREA ALBANIEI

ASPE(..auL ORABULUI - INFLUENTA

LIGA DIN PRIZREN - BESA SHQIPI-

- SOCIETATEA ALBANEZA. DIN CONSTANTINOPOLE

SOCIETATEA BASH-

KIMI"
REVOLUTL9. DIN COSOVA (1910)
MBRET WILHELM I PARt
APARITIA LIII ARMED MIIHTAR ZOGOLLL ACTUA,LIIL ZOGII I, MBRET I SHQIPITA-

RATE - DIIRAZZO

Obosit de un drum atat de lung, seara n'am putut vedea

orasul decat din balconul camerei de la otel In fata mea
aveam Geamia e madhe", iar in dosul ei, mai spre stanga,
se ridica coama unm munte, la poalele caruia se afl ase-

zata. Tirana
A doua zi dimmeata m'am sculat sa vizitez orasul Cum
am iesit pe poarta otelului, am dat de un grup de baleti
si fete care vorbeau romaneste De la ei am aflat mahalalele
in care locuesc Romanu, precum si unele magazine mai
mari din centrul orasului. De altfel, chiar in seara sosirn
mele la Tirana, propnetand otelului ma asigurase ca

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

61

aproape toti crestimi din Tirana sant Romani Aceast

stare a elementului crestm din actuala capitala a Albamei
trebue s fie veche, de oarece insusi Hahn ne vorbeste despre

preponderanta Romamlor din Tirana im mudirlik Tyrana

wohnen nur Wlachen in der Stadt" 1)

Romann din Tirana nu sant localnici Ei sant veniti

din imprejunmile Moscopolei Unn din ei cu care am vorbit,

mai tin minte de legatunle Mr cu Romann onginan din

Grabova i Nicea, asezati pnn Berat i alte centre din

t.
....

.7

ip.,;
J.

..S
I

-.

''.-....

4,
i

'

....

it!

ItiE

;im.Z.

29 Tirana

Albania Cei mai multi dmtre Romani se ocupg cu comertul

0 bund parte din otelunle i restaurantele capitalei sant

ale Mr Dar ei cunosc i mesernle cei mai abili lucrAton
in filigran sant Romann De asemenea cei mai buni croitori sant tot ei Numarul lor se ndicA cel mult la I5oo de
suflete Dada' tinem seama de faptul c Tirana, inainte de
a fi ndicat la rangul de capitala a Albaniei, avek numai
2200 de locuiton, numarul Romamlor, care a famas i. astIzi

acelasi, este relativ mare Dar Tirana, in cei sapte-opt am

din unnA, a crescut foarte mult Dup recensamantul din
1926, numArul locuitorilor se ndicA la 12000
,) HAHN, Alb Stad , p 133

www.dacoromanica.ro

, 62

TH. CAPIDAN

Dupa infatnare, Tirana nu intrece dimensmmle unm

targusor mai mare Ea este inchisa intre dealurile ce se lasa
de pe povarnisunle unor munti care se vad. cu ochiul liber,
1, ca asezare, are o pozitie destul de frumoasa Mncarea
din targ este mai vie cleat in once alt centru din Albania

In afara de Omni albanezi care vin din centrul si nordul

Albaniei cu marfurile lor incarcate in care cu dona roate
man trase de boi, se
mai gaseste multa lume din provincie, care
...

vine sa-si aranjeze tre-

bunle pe la difentele
mmistere
Aspectul

capitalei

este cu totul oriental

Este drept ca se lucreaza pe capete la oc-

cidentalizarea ei, pnn

alimerea strazilor, care

sant inguste, murdare

si intortochiate, dar
oncata munca s'ar depune la refacerea el,
infrumusetarea capita-

lei nu se poate efec-

tu numai in intervalul de un deceniu

30 Muzachia Faxeroate din Iint5tea

cloud. Pe vremea cand

ma &earn eu in Tirana, strazile inca nu aI veau nume Abia m'am putut onenth ca sa gasesc localul postel Dup ce 1-am descopent, n'am putut face nicio
isprava, deoarece ora fund sapte dui:A amiazi, birounle
erau inchise si. nu se gsea mci un functionar care sa
primeasca scnsorile
Ca mai in toate orasele din Orient, in Tirana se gasesc
cafenele multe Ele sunt pline de lume la once ord de peste

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

63

zi, dar mai ales seara Tirana este singurul ora din Albania,

in care lumea, la cafenea, citeste ziare Dmtre foile streme

Corriere della Serra" este cel mai raspandit El se vmde
cu acela pret ca in Italia De altfel, mfluenta italiana in
Tirana se smite mai mult ca ori uncle Armata este imbralcata in uniforma rtaliana Cei mai multi studenti din sco-

lile streine sant trimes'i in Italia In restaurante, in afara

de albanezeste, se vorbeste i rtalieneste. Tirana este phn
de marfuri aduse din Italia. Ele sant mai eftme, pentruc
sunt aduse pe mare st nu sant supuse la taxe vamale prea
ridicate. Numai reclama din magazine se face in favoarea
model franceze

Pe strada rar se vad. femei. Dac se intampl s apard

cate una, ea este voalata ca la Turci Numai femeile cre*tine umbl imbracate dupg moda nou Inamte de marele
razbont, i femeile cretine se imbracau ca turcoaicele
Astazi ele ii mai pastreaza acest port numai in Elbasan
si imprejunnu Dar dm cate am cetit acum in urml de tot
in ziarele din Tirana, un curent de modernizare a inceput
sa patruncla i pnntre femeile musulmane din Albania
Dupg Gazeta e Re" (Gazeta Nona), la o serbare nationala
din Pekmi, cel mai inapmat orasel din Albama, loctut numai

de Albanezi musulmam, pnntre asistente se aflau si doua

doamne din inalta societate musulman, care aparusera
cu fetele descopente me fytyre te zbuluet" Cazul a fost
comentat ca un mare evemment
Este drept c modernizarea Albania locuit de musulmani evolmaza incet Insa pentru aceasta, guvernul albanez n'a fost nevoit sa recurga la masurile lm Kemal.
El las& ca totul s porneasca de la sine, a cum numai

cu jumatate de veac inamte a inceput tot de la sine renasterea intregului popor albanez
De oarece, la noi Romanu, nu se stie aproape mai deloc
ceeace patriotu albanezi au facut pentru infinparea mieului
lor stat national, cu mult inamte de razboml balcamc,

inamte de a merge mai departe cu descnerea cantonei mele, in cele ce urmeaza voiu arata pe scurt primele

www.dacoromanica.ro

TU. CAPIDAN

64

framantn la Albanezi pentru redesteptarea con5tnntei nationale

Prima mamfestare de trezire la o viata national, s'a

facut pe vremea rsborului ruso-turc din 1877 Tratatul
de la San-Stefano, care largea gramtele statelor slave din
Pemnsula Balcamca in mod extraorchnar, rapea Albaniei o seama de provmcn locuite numai de
Albanezi Prm acest tratat, o fasie de la nord spre sud, care Intl-
adanc in tentonul Albaniei, cade
in posesiunea Serbiei si Bulganel
Aproape toata partea mendionala
cu Arghirocastru si Conta treceau

la Grecia In fata acestui pencol

de desfnntare a tentonulm national, o seama de patrioti albanezi
au inceput o miscare de protestare, mai intai la Poarta, dupa
aceea la Man le Puten
Astfel, in vara anului 1878, avii
loc in orasul Pnzren cea dintai a-

31 PIrerott din Muzachta

dunare a tulpinilor albaneze de

pretutmdem, la care au luat parte delegati din intreaga Albame.
La aceasta adunare s'a putut
constitui prima liga albaneza

iLlga e Prizrenit (Liga din

1Prizren), prezidat pentru intaia

data in mod public de marele nationalist Abdul-bet Frasari,
alatun de care se gaseau, din partea Albanezilor de nord,
Prenk Bib-Doda i. Hodo Pasa, iar, din Gusinie, Ali-Pasa
In aceasta adunare s'au pus bazele pnmulm crez national
albanez Besa shqtpitare, comun pentru toate confesiumle,

in virtutea canna, cev mai farm, in alte adunan tinute

in Frasari, centrul Albanezilor din sud, s'au redactat, mai
intai, un statut, care regula organizarea si functionarea

www.dacoromanica.ro

FAIL$EROTII

65

Ligei, dup aceea, o proclamatie de cea mai mare insemnatate pentru noua evolutie a chestiunn albaneze in
Balcani.

In aceasta proclamatie Albanezn cereau de la Poarta urmatoarele drepturi : 1) reunirea tuturor tentonior albaneze intr'un singur vilaiet , 2) numirea de functionari care

32 Fdraeroti din Ciameria (Beret)

cunosc numai limba tarn , 3) rdspandirea mstructiunn in

limba albaneza , 4) constrtmrea unm consihu general in
capitala vilaietului, care sa, se adune de patru on pe an i

in care trebum sa se desbat holarinle pentru reforma

administrativa. ; 5) intrebuintarea unei sume din venitunle
statulm pentru instructiunea i lucrarile publice din Albania 1).
i) Permbledhja e Shcppris ne nje Vilajet , 2 perdorinn i atyre nepennaave
qi dine gjuhen e vendit , 3 perhapja e aresimt neper shkolla nE gjuhEn
Daeoromania VI

www.dacoromanica.ro

66

TH. CAPIDAN

Dupa alte date culese de Lumo Skendo (Midat Frasan)

si publicate in studiul su Lidhila e Prazrentt in Kalendan
Kombtar (1926) p 65, proclamatia Albanezilor contmea

sapte puncte
Acest intam document istonc a fost redactat in ro Noemvne din 1878
In imprejuranle in care se gasea atunci guvernul turcesc

Liga e Prtzrentt era smgura stapana pe situatia

din Albania, mai cu deosebire c aceasta atitudine luata

de Albanezi fata de hotdrinle congresului din San-Stefano
convenea i Portn De aceea, dupa ce Poarta a fost pus
in curent cu continutul proclamatiei dm Prasan, Liga adresd

un memoriu Manlor Puten, in care sfarsea cu unnatoarea

declaratie Albanezn in nici un caz nu vor primi hotrinle
congresului din Berlin, in ce pnveste cedarea tinutunlor
albanezeti in marule Grecilor sau ale Sarbilor" 1)
Cand Putenle, cu tot protestul Albanezilor, cedara Mun-

tenegrulm tmutunle din Ulkin, atunci Liga e Pnzremt

pregati o armata de mai multe mn de Albanezi recrutati
tot]. din Albama de nord, care trebui s apere teritornle
amemntate La sud Abdul bei Frasan Mai acelasi lucru
cu o armata de voluntan strans din tinutunle Dangh,
Coloma, Lascoviki, Premeti, Scrapan, Disnita i Conta
Daca cu toat resistenta lor, la nord, ei nu reusira sa
salveze tentornle pierdute, in schimb, la sud, izbutira s pastreze vilaietul Ianina i tmutul Ciamena, care trebui s
fie cedate Greciei odata cu Tesalia
,

shqiptare , 4 fonnimi i nje kshulli te pergpthshme ne qendren e Vilajetit,

i cili do te mbhdesh kater here ne mot dhe vendimet e tij per reforma do
te ishin zbatushme , 5 perdonnn i nje shumeje nga t'ardhunat e pergpthshme per aresim e P Botore ne Shiqipn" (Shqzpria me 1927, p 13)
1) Shqipitaret nuk pranonm vendimet e kongresit te Berlimt per
sa u perkiste leshimit te tokave shqiptare ne duart Greke e SllaN e" (Ship-

pruz me 1927 p 14).

In ce pnveste Campania Grecilor din Elada dush cu ajutorul Albanezilor grecomam, in contra demersunlor Lign din Pnzren la Poartil 51 la

Manle Puten, sh se vadh brosura Refutation d'une Brochure Grecque

par un Valaque Epirote, extras din Courrmr d'Orzent, 1879

www.dacoromanica.ro

FABSEROTII

67

Dar, dad rezultatul activitatil acestei Ligi n'a fost atilt

de mare pe teren politic, in schimb, ea a contnbtut foarte
mult la apropierea ce s'a fdcut intre difentele tulpuu albaneze i, mai ales, la formarea sufletului albanez in sensul
unei constnnte nationale
r
unitare

Dup6 hnistirea stanlor din impenul turcesc,

Poarta ordona desfuntarea Ligei, care aveh partizani in intreaga Albame, arestand si internand pe fruntasn ei, cum
erau Abdul-bet Frayan,
Prenc Bib-Doda, HodoPap i altn Cu toate
acestea, Liga continua sa

000'202:

6,

,:ergeser

existe, de astadata sub

forma unei societati culturale Shoken e te
shtipur shkronja shqip"
(Societate pentru tipantul scrisului albanez) cu
sediul la Constantinopole 1), unde se aflau
fratu Abdul-bet 51 Sam-

ba Frayan, acesta din

urma fund si presedin
tele societatu 2) Societa-

33 Fdreroate din Clara., (Berat)

tea numara. 27 de meinbn dintre personahtatile cele mai marcante, intre care ti-

gura, in afara de cei doi Frasan, loan Vreta, un infocat

nationalist , Panel& Sotir, cu o activitate extraordmara
2) Vezi /3:tuna, lumina 2 din i Dec 1926
2) Sami-bei conducek i un jurnal turcesc Terxhuman-i Shark" in
care spar& drepturile Albanezilor (Vezi Lumo Skendo, ib, 26)
5*

www.dacoromanica.ro

68

TL CAPIDAN

desfasurata mai tarzm la Bucuresti , Petro Poga, Vas-

Pqa i alth

Prima adunare s'a tinut la i Iume 188o In aceast ad.unare

s'a admis mai intai alfabetul albanez prezentat de Sami-bei
Frasari. Apoi, in mai multe sednate consecutive, s'a staWit statutele dupg care trebui sa se conduca noua socie-

tate Ea avek ca scop principal rdspandirea de carp albanezesti scrise cu alfabetul latm, conceput de Sami-bei
Frasari. Acest alfabet pnmind unele modifican ce i s'au
adus la congresul dm Bitolia (1909), este cel de astazi,
intrebuintat in toat Albania
La inceput Societatea din Constantinopole a desfasurat
o activitate foarte intensa A tiparit abecedare i manuale
albaneze pentru scoalele pnmare A infiintat prima scoal
primar in Corita A raspandit carp in toat Albania In
fine a reusit s arate poporului albanez dm patne, care era
en desavarsire ignorant, Ca i se pot da invatatun sl in hmba
liii nationald

Aceasta activitate n'a prea pldcut Portu. In afara de

aceasta, nici Patriarlua, care urmrea pur i simplu grecizarea tuturor crestmilor aceast Patnarhie care a fost
o pacoste l pentru noi Romani].
nu vedeh cu ochi buni
miscarea Albanezilor, cam ea ducea direct la inlocuirea
scoalelor i bisericilor grecesti pun cele albaneze, ash cum
s'a i intamplat, de fapt, dupa mdependenta Albamei De
aceea numai dup catev luni de existent, Societatea a
fost nevoit sa se mute in stramatate Tara cea mai potnvita in care Albanezn se puteau bucura nu numai de cea
mai mare hbertate, ci I de ajutorul efectiv al autontatilor
locale era Romania, numita pe atunci de catre patnotii
albanezi Vatan i linmevet" (Patna libertatilor). Astfel
in anul 1881 Societatea se muta la Bucuresti, iar mai tarziu,

dupa ce s'au infuntat sucursale in Egipt, Bulgana, America, etc , ea a ajuns o societate independenta de celelalte,
purtand numele Drita (Lumina), dupg numele primei reviste
publicata la Constantinopole i redactata in Conta, in 1909,
de un membru tot din familia Frasan, anume Midat Freqari,

www.dacoromanica.ro

FARSEROTI1

69

(Lumo Skendo), scnitor fecund in mai multe limbi i. un

aprig aparator al cauzei albaneze
Acum toata activitatea societatii din Constantmopole s'a
mutat la Bucureti, unde loan Vreta trimitek materialul
'V?
_at

u
V.

.0%

34 Freroate din Muzachia Coma

de tipant Societatea Drita mai tar= (1887) ii schimba

numele in Dituria (tinata) La Bucureti incepura sl se
tipareasca o multime de carp., intre care i. openle bardului
national Naim-bei Frcqari, fratele mai mic al celor doi Fraan (Abdul i Sarni), ca Skender-beu, Qorbelaja, etc.

www.dacoromanica.ro

70

TH CA PIDAN

Dupa moartea poetului Naim-bei Fraan (2o Oct 1900)

activitatea ,societatn s'a mai rincwrat 1).
Intre timp in Albania apare o noua nucare politica.
Luand ca model organizatule revoluponare bulgare din
Macedonia, Albanezn incepura i ei sa se organizeze pe
ascuns In 1906 societatea din Bucureti unindu-se cu cele-

35 Farseroti din Jarcam

lalte societati din streindtate, formeaza o singura societate

Bashktmt (Unirea), al carer scop pe fata era lummarea

pnn cultural a poporului albanez, insd, in fond, ea urmarea
realizan politice

In aceastd stare ii surpnnse pe Albanezn din patne i.

strainatate micarea Junilor Turci i proclamarea constitutiei turce5ti din 1908
11 ef publicatia festiv 5. Naint-Frashent, vjershteo a a dh'educatont ho,-briar (Lui Naim-Frasan, poetului i educatorului national), lucrare apA-

rutd din initiativa unui grup de studenti albanezi din Graz, cu prilejul
impinuru until sfert de veac de la moartea poetului, 1925

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

71

Acum toti patnotn albanezi credeau c a sosit vremea,

and 1. pentru ei trebui A. inceap o epocd de desvoltare
culturala I hterard De aceea ei se grabird s deschida.
coli cat mai multe, sa publice carp i reviste, s se organizeze in clubun, in fine, s se foloseasca cat mai mult de
noua situatie creatd, pentru ca s poata trezi. pe popor mai
repede la noua viata nationala Lisa Junn Turci nu vedeau
cu ochi bum aceast micare de emancipare a poporului

albanez De aceea, chiar de la inceput, ei au incercat sa

produc o desbmare in sanul poporului albanez pnn atragerea de partea lor a catorva inalti functionan de ongme
albanezd din Constantmopole, care se opuneau intrebunitani litenlor latineti in scnenle albanezeti In acest scop
acetia se constrtuira intr'un club, publicand ziarul Udhe"
e dreite" (drum drept), in care se combateau literile
scnsulm ghiaur, recomandandu-se scnsul sf ant cu htere
arabe Dar toate aceste intngi nu mai puteau prinde, de
oarece imediat dupa aceasta isbucni. revolutia din Cosovo
(19I0), care se intmse peste toata Albania
Interventia lui. Turgut-Paa req. s potoleasca rdscoala 1),
ins curand dupa aceasta izbucni rsbonil balcamc cu sfaritul lui victonos pentru popoarele cretine Acum Sarbn
ocupd centrul i. nordul Albaniei, iar Green se aeaza in

partea de sud
In imprejuranle acelea o nou micare se produse in
randunle Albanezilor din afara Batranul Ismail Kemal-bet
din Constantmopole veni. la Bucureti, ca sa se inteleaga
cu Albanezn din capitala noastra asupra hotdrinlor ce trebinau luate fata de everumentele care se petreceau in pa-

tne Dupa un consihu intim, Ismail Kemal-bei a plecat

la Valona, i in 28 Noemvne 1912, fu proclamata. independenta Albamei, care fu recunoscutd de Care Man le Puten,
in conferinta ambasadonlor din Londra,tinuta in 20 Decem1) Pentru revolutia din 1910 vezi MARIE AMA.LIE FRMN VON GODIN,
Aus dem neuen Albanien Vien 1914
Deasemenea N IORGA, Istoria rdsbozulux balcanic, captoltd Rciscoala
Albanzez.

www.dacoromanica.ro

72

CAP1D1N

TIE

ne din acela an. Dupa cateva lum (22 Marbe 1913), co

alta confermta fixa granitele Albaniei, iar pe la inceputul
primaveni anului urmator, Albania evil pe primul ei rege
in persoana lui Wilhelm de Wiednepotul reginei Elisabeta a Romaniei care trebuia s poarte numele Mbret
Wilhelm I pare (regele Wilhelm intai).
Era un moment, in
fine, cand prietemi unei
Albarni hbere i mdependente au vazut rea1

lizandu-se visul lui Scanderbeg Cu toate ace-

stea, in popor nu era 11nite completa Elementul

4

mahomedan nu prea vede cu ochi bum alege-

rea unui rege kaur" pe

tronul Albamei Aceasta
stare de spirit ea i alte
imprejuran de afard dusera la revolutia din 5 sac, in urma careia mbret-

.1

36 Freroat din Colo=

ul Wilhelm i mbreterea
Sofia fura nevorti sa. paraseasca Albania, in 6 Se-

ptemvne din acelai an.

Dup izbucmrea marelui razbom, Albania a
fost ocupata rand pe

rand de care armatele

italiene,

austnace i franceze. Sub ocupatia austriaca a aparut pentru.

intaia data, in cahtate de conducator al Albanezilor, tanarul ofiter Ahmed Muhtar Zogolli, care mai tarziu trebuth sa
sarbeti,

ajunga regele Zogu I al Albaniei, dupa ce mai intai fusese ministru, preedinte de consihu i preedinte de republica

www.dacoromanica.ro

FA R5KB.31

73

Dupl cloud zile de sedere in Tirana, in care timp am avut

pnlejul sa cunosc i pe ministrul nostru din Albania, d-1
Trandafirescu, a treia zi am plecat spre Durazzo. De la
Tirana am apucat aceeas'i sosea pe care venisem p5n5. la
*lac, targulet insemnat, dupa cum am vAzut mai sus, pentru
revolutia din 1914, in urma careia primul rege al Albaniei
fost nevoit s abchce In ora nu m'am oprrt decat o ora,

ca s ma informez dac se gasesc Romani in localitate

Nicrunul Toti locuttoni sant Albanezi musulmani De asemenea nici in imprejurimile orasului nu se observa asezan
romAnesti, desi Hahn, vorbind despre colonia romaneasca
din Cavaia, spune ca. Drei Dorfer der Kustenebene von
Schjak haben Walachische Kolomen" 1) De la Siac, am

contmuat drumul spre apus i, dup o jumatate de ora,

am sosit in Durazzo De la Tirana pana la Durazzo nu
sant decat 40 de km , pe care ii poti parcurge cu ma5ina
intr'o ora

Durazzo sau Dufus i Dufas,cumIizicFarerotii,

este asezat in forma de ainfiteatru, la poalele untn deal, care
se lasa pana la tarraul marn. Are o pozitie admirabila, mai
ales cand te mti din departare i vezi casele albe sclipmd
de pe inljimile cetatuiei care domina intreg orasul Strada

pnncipala este o continuare a drumului care duce de la

Tirana la Durazzo, ajungand pana in port Mica plata se
af15. asezata la capatul acestei strazi, aproape de port. Aici
este centrul in care stationeaza toate automobilele i punctul
din oras in care se observ cea mai multa miscare In schimb,
in port, nu se vede nicio activitate Cele mai multe marfun

sant adapostite in aer liber Pe vreme de ploaie multe din

ele sant supuse stricaciunii Aici am intalmt un numr
de chervanagu aromAni, care incarcau sare i marfuri pentru

a le transporth in interiorul Albanier. Ei erau origman din

comunele Fracula, Crpleaca, Grabrant, Chel-

bcfszr a Profrtand de prezenta lor in port, mai ales ca

mai aveau Inca doua-trei ceasuri pana la plecare, m'am
t1

HAHN Alb Stud p 133

www.dacoromanica.ro

74

TH. CAPIDAN

interesat de grand si numLul lor Unul din ei, Lambi

Bechia, in varst de peste 6o de am mi-a dat unele infor-

37 Firm.* din Co Ionia.

matium cu pnvire la drumunle carAvsdnanlor farseroti,

despre care vom vorbi amdnuntit in alt capitol
Romnii din Durazzo skit toti negutAton Ei vorbesc
un dialect care ii deosebeste de FL-seroti Cei mai multi

www.dacoromanica.ro

FAR.SEROTII

75

sant veniti din centrele tomanesti din partea de sud a Macedoniei Unn chiar din orasele mai mari dm Albania, ca
Berat i Elbasan Numrul lor abia trece peste o nne de
suflete De altfel, intreaga populatie a orasulm este de cinci
mn de locuiton, dintre care trei mn sant musulmani
restul crestim
Grarol Romamlor din Durazzo este aproape acelasi cu al
Rornarnlor din Tirana El se deosebeste de limba farserotilor i, ca particularitatt locale, in afara de cele cunoscute

din limba scrntonlor romani din sec XVIII, nu prezmta

aproape nirmc nou
Dupa o sedere de cateva ceasun, aproape de amiazi mi-am
contmuat drumul spre Muzachia, numita de Albanezi
Mitzekg
6 DE LA DURAZZO LA BERAT
LUSNIA - 3113ZACHIA

CARBITNARA

BERAT

ROMANII DIN BERAT

Drumul de la Durazzo spre Muzachia duce in spre miaza-

zi, de-alungul coastei Mani Adnatice Abia am manat 5-6

minute, si am ajuns in fata resedintei de yard a regehn
Zogu I Ne-am oprit putin ca sa vedem pe din afara cladirea si am pormt din nou, luandu-o tot de-alungul marn,
insa cevh mai in spre stanga, lasand intre sosea i armul
marn o distanta de catevh sute de metn Dnp aceea am
apucat-o pe drumul din spre Cavan., pe unde am venit la
Tirana, i contmuand am trecut raul cumbi, aproape de
Pekini Acum mai coborim i suim Inca catevh minute dea-

lunle care se lasd de pe muntit Dumr i Darsi

(Ma let Dumres e Darsise), apoi mtram in campia din fata

noastra care se pierde in zare Muzachia
Muzachia este singura porttune dm Albania, in care nu
se mai vad munti sau dealun In toate celelalte reglum
pe unde am trecut, incepand de la Conta pana in Tirana,
abi daca am intalrut in drum cate o portiune de dm trei
chtlometn de pamant sesos Pretutindern numai munti
dealun Nici campia care se intmde in fata capitalei nu-i

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

76

ash de mare. Numai portninea dm partea de miazd-zi a

oraselului Cavaia este ceva mai mare. Dar si ad bite()
parte si. alta se vad cu ochiul hber cohnele care se lasa la
poalele muntilor. In Albania, vorbmd de tinutunle pe uncle
am trecut eu, muntu si. dealunle ajung aproape de tarmul

marn N'am s uit cat de placut impresionat am fost in

drumul de la Elbasan la Tirana, cand, dupa ore de calatone
in mijlocul muntilor, abia am iesit de dup cotitura unui

:4'4P 41e12141iir

38 Muzachia Lutua

deal inalt, si. imediat am dat de trmul Mani Adnatice.

Distanta care ne despartek de tarm eth abia de patru cinci
chilometri.

Am contmuat drumul in spre miazazi, la stanga lacului

Tdrbuf, si pe la amiazi, dupa dou ore de calatone,

am ajuns in Lusnia, unde ne-am opnt
Litliza este resedmta subrefectulm. din Berat Are
vreo 400 de case, cu o populatiune de doug mii locuiton,
dmtre care numai patru sute sant Albanezi crest= si Romani, restul musulmam Dup numarul locuitonlor, Lusnia
nu este decat un simplu targulet Cu toate acestea, el este
ceva mai inglijit, are un numar de cladin nou si un pod
zidit in ciment, care trece peste raul ce curge pnn mijlocul

www.dacoromanica.ro

TH CA PIDAN

.,

.3 CrueCuchl

/r \,,

ct-

4n.

-,

(kJ; -J ,

C,.

&

....

'\ (APOLLONIA) 0
@

Varbaz

oarrafra
u

Par

i)

Bestrovat

ri

VAL ONA
46-

4/

\\
.;\

Mecat)

*7
'"w"

v,;

Bunavia Armen'
0. 0

4.1(." 11 i

<,"
f"
V iossa 4,-"'''

.7..."

fj

....6

......_

fr>
...-1
vlalimd

-.

'::-.7.::-' .1.
,,....0................

hielbsira

L .." -1.,da.., /.- --'....-.7

.,.

_,,,,

/" \ ,,

,'4" i

'

..

ammo,.

-,

r 0.

''. c-,...\,....-

, .....-,,,,,'

1,It

4..

, , ,A,..'"

,,,

,...:f

,,,,-' !Levan!
a-

(',

,bernir,..an

('

.-'

".

A sO is....

, . '-

,..,,t,Dobrerii. %

0, ,.....- \ N N ,

kk

,.

;,,

1.Jranic

, i ,....

ia.,.-v.avpr .,.........,

r.> '-, -. 14..,"'

4,.

(t-,

kt,

''.
%,

L.,

fl-- '.."-'4. P''-',"

f ...m f ,..e

V,

%....... og 1,
%..,--

,,,,,,.. --.

,./,--r, .:...!,-,,-; -4,

1/44 1
,
t.t.
"1 k.\ 'etZa p\-1 \'

ifl"'

...

0 -.., I.

,.."../ . .. 1, . A

'-'

\
t.,;;:,.;' 1) C.,.. .0 \-

'''',"'', rp,

....N

_3,,,14,:r$ te:,....%",

i r -. --> -, "t

ks

Ntly ,

..--

k(% 1 '/1.-'1 .

k 1 I

'...
,,INA.1 11 I"> 1 -, Naz

'

1 .',

,n?

--,

:\'S - i
,,:,`......7N,...-

Semrila
jSembetra/N

e , ( -,, w i vb

......-,

(/

9' t..11

..,

.. 4...-.' i ---- 2 ,.N . N\ 11),

Remanie/4.-'0'..; 1/ 11 baf4a16V91 11

Morav2;a1).-8

a, et iDobrenic

c..",7-- ", t';,-A A ,1:,

I, ,.f

--....

acatur)ont.ar
Lubonia

......t.

172 --A
:,

,...'

..,

A...,

,..,
''''''''''''.'

% ........

6'

*#.,....

,,,,;,

r ,-0

/ii.

....;' p,',4.

1*-^s

4,...." to -...,r; ....-, .) \ \

cr:_-_- /.21

I CBE RA, 'El

"\,,,,,,,,,,r,ft/ a...t...7t,S0,,Ligina
.4,/,k
.
-.Z -, ..
...... ^- ' ; , ), 1 t:: S.).
:1",

..... ....

i
,...,

ie:stiant

c..t':....:.,"`cfili

man

, ..-),e ....p.i

- ,r.

",

1.,

Scniepu-

0Petroduvar 0

-.....

.
icg .1,,,w-

,,

c??..-

ercsvna_

Voivoria
0

,
t 1, -"' ....,,,
0-,
'4) ('',..a.,
, - r...I ---7 , ...."-

14110-1P

)\

Ulan

.24.07

-,

0<

Ducasi

ki

Cutall

Cgrnstalta _,

'erventrO1-...(q"
o Bunata

0 Driza

...-.

.A

\.-!.: '

.,#-

'...,.. ..

Gonriarn
0

11.

, .,1

aj
ITOlea

sen6.

Fieri

0
,
,.,......... i

0 Chian

01

Zaiearl, gFerica)

'I

T.

li--".

t .., - \\,.e...2-....:-a,:. 77z4,--A ;

ri01',Vt` --"3*"..1 3'),s "-e.`"

.
Grams!
if.,/vt-i
t i / e i,..5Lunet'
IV?
Li
L., , . ,I.,k
I a's t,... s--__ o
)

1:..

0Crueginata uriza
Sfulasi
Levan, pestam

,)

cVI

'

1\
L.

-t_,.. ---t..., -..,...

0...1....\
a.

-.,-1/4

Ptant Radostma

I1

0 Cosova
Barbalina

Bubulnn

k,

<>

t k.`1

"cc

NI o

0 Pet ova

5,km

,)

,-,,

i.( a a...

"cl-

rpleaca

Stara

--J, tk u 'il \,...01.

(..)

) Coionia o

.,

\. ,

'
oCarbunara

cc.

0 Libovsa

...,

Lusnia
11.1

MUZACHIA

r ......\..:,...,:

...1 !

4' 4. '''''

-ti,,,..t

kc/I
c.;*

-'"., -,,

---

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

77

orasuhu In Lusma se gaseste i o coal de agricultura,

inzestrata cu toate mijloacele de trebuinta pentru pregatirea elevilor agronomi

La restaurantul in care am descms, singurul cev mai

mare in fata caruia se opresc toate masinile, proprietarul
este un tanar robust, care, dupl infatisare, parea a fi
Aroman. Am intrat cu el in vorba si am aflat ca este din
partile Beratului Imediat dupa aceasta, m'ani asezat la

39 Muzachia Drumul Lunia-Berat

o mag, uncle se aflau cativa Farseroti din comunele de

pe campia Muzacluei Libofa, V cirtopi i Cutali
Am intrat cu ei de vorba, ca sa-mi insemnez unele particularitati de limba, i sal-1 intreb despre miscanle lor cu
turmele Toti, afara, de Cup Giogia, erau 'Aston Bi ye-

msera in targ cu lank unt i branza, ca sa le desfaca in

Lusnia Unul din el, Ducu Jana, care cunostek bine preparatul cascavalulm, mi-a dat lamuriri asupra felului cum
fabrica Farserotii cascavalul La fel ca i Romami dm
Find asezati in tinutul Veriei, ei vand laptele la negustorii
din Albania si Grecia pentru tot mtervalul de la inceputul
primaverii pana in toamn. In timpul verii negutatorii angajeaza Farseroti en fabricarea cascavalulm Acestia il pre-

www.dacoromanica.ro

78

TIT

CA PIDAN

par la fel ca i Romami din Pmd despre care am vorbit

pe larg in Romann Nomazi"
Exprimandu-mi donnta ca s vizitez comuna CarbuTiara, ei m'au prevenit c acum in lumle de yard apioape
tot]. Romani sant plecati la rnunte Se plangeau de scumpetea vietn, de greutatea dnlor i, niai ales, de seceta
mare ce a bantuit in vara aceea, cand aproape pand
in toamn taTZ111 iiu cdzuse nici un strop de ploaie Tot
de la ei am aflat ca dupd patru zile era s se tind in Lusnia
un Virg la care trebui sa coboare Parser* de prin prtlle
muntoase ale Albaniei centrale
Dupd gram, ei nu se deosebeau de Farserotii pe care ii
intalmsem la Cavaia Until dintre ei Cusu Giogia, care multa
vreme se ocupase cu transportunle, imi cladu informatu

despre Romann dm Petova, Zavari i Radostina,

situate in tinutul Guriza, la dreapta raulm Semeni

Tot de la el am aflat despre miscarile Farserotilor dm acele

pa,* precum i despre umi termem refentori la numele catanlot Dupd o sedere de trei ore si mai bine in Lusma, am pornit
spre Carbunara Am mers catevh minute pe cotrtunle unor dealun mai inalte, dup aceea am pdtruns in campia Muzachiet

Muzachi a, numita de Albanezi Muzeke, iar de

Farseroti Mizuchea, este campla care se intinde pe amandoud tarmunle raulm Semem Ea incepe de la raul cumbi,
la nuazanoapte, si se intinde in spre miazazi, de-alungul taimului Adriatic, pana aproape de dealunle munteltu Malacastra La rasant, continuand pe valea rfiului Osum, ajunge-

pana in tinutul Berat

Intregul tinut al Muzacluei se imparte in clonal portium

Muzeke e Madhe (Muzachia Mare) de-a dreapta Jul

Semeni, iMuzeke e Vogel (M Mica), de-a stanga liii
Pamantul acestei campn este foarte fertil Numai ca el
nu este peste tot cultivat Mara de unele portiuni nnci
sdrnanate cu port-1mb, restul, mai totul parasit De altfel,
in N ara in care am calatont eu, din cauza secetei prea man,

intreaga regiune era pustie Catunele presarate pe aceasta

campie stint atat de rare, incfit daca n'ar fi sa intalnesti

www.dacoromanica.ro

FAI?SEROTII

79

in drum, din cand in cand, cfite un grup de Fareroti, ai

crede c te gasesti in pustml Saharei Pfina acum, dupa

lamunnle care nu s'au dat la Fieri (Feanca), Albanezn

nu profit de bogatia solului Muzachiei, mei in ann cand
se face cate o recolta buna Acei ctiv bei Albanezi care
stapanesc intreaga cample se multumesc cu atata cat le trebue pen-

tru nevoile lor proprn

Dupa, o jumatate de ora am ajuns in Carbunara Comuna este
locuit de Albanezi musulmani
Ceva mai la o parte, se afla si
locmntele catorva familn de Farseroti saraci Cei mai multi din ei
se ocupd cu transportunle Dar 1.
aceasta mesene trebue sa o Oraseasca, din cauza transportunlor
cu autocammanele In comuna erau
numai cfiteva fernei Doi farseroti,

care se pregateau sa paraseasca

comuna, mi-au dat lamunn despre
situatia i numarul lor

Dupa cloud ore de popas, am

contmuat drumul mai departe
pana la C u c 2, unde a trebint

s ne opnm, ca s trecem raul

Devol Dupa o jumatate de or
de ateptare, ne-am imbarcat cu
mama pe o punte plutrtoare i
am trecut dincolo de rau De aci

40 Farstroat din Carbunara.

am continuat pe oseaua care merge de-alungul albiei lin 0-

sum, pe care Al banezn ii numesc Lams Beratit (Raul

Beratulm) Dupa un drum de o ora, am inceput sa id= din

departare, coama muntelui Tomor, numit de Fareroti

Ndurnor1). Este cel mai inalt munte din Albania Cu
1) In bteratura populard Tomor apare cu acest nume

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

80

cat inamtam, cu atat muntele rasare in dosul oraului

Berat, ale carm case albe de pe cet4uia oraului incep
A. luceasca. Acum se arata intreaga coama a muntelui cu
cele dou vArfuri Tomorita Mare t. Tomorita
Mtcd, i, numai dupa vreo zece minute, ajungem lnga
cattmul romanesc D,ttnic, pe care il lasam la stanga,

inaintand direct spre ora La 6 dupa amiazi intram in

Berat

Berat, nunut in anticitate Pulchertopolis, ca pozip.e,

este cel mai frumos ora din Albania Din departare
arata mai frumos cluar deca Durazzo Aromihni ii zic Vilardz. i. sub aceasta forma este atestat i in literatura
populara 1) El reprezmta pimctul cel mai inamtat al vechei
influente slave in toponomastica din Albania centrald 2) Cu
privire la numele orauhu este interesant de relevat faptul

ca, pe cnd Albanezu au pastrat forma care vine direct

de la slay. Belgrad ora frumos", Aromanu 1-au motenit sub forma medio-greaca BeAtypcBc (cu b initial redat pnn
Dalagats dinaparte,
tretsets marea la naparte,
Ndomor -pi munts ara,
si paclun di kin stufoii

Alergati din cealalta parte,

treceti marea la o parte ,
Ndomor si Muntu Rosi,
si padun de pun .tufosi

IA Pp 994
1) Ea ificits tu valea vearde,

si scnats mil lai carte,

la paselu di Vilarde

la iesiti in valea verde,

sa scnen o scnsoare,
La pase, din Berat

Lit Pop

1oi8

In alias parte se intalneste sub formula Vilar

Sa te-aduca pand in Berat,
Ta s-te-aduca fa Vilarti
taL Wadi la tsitate,
pana in Berat la cetate,
ca sa-ti trunet, mai, Nace, frate,
s-tsii pitrec lai Nace, frate,
inchinaciuni cu sinatate
ncIinfeuiii cu sanatate
Lit Pop 1017
2) Elementul slay din Albania centrald se mai intalneste numai in comunele de rang& Conta Bighsti, Drenoi, a, Emboria si Bobostita lu
timpunle mai vechi acest element se intindea .I mai mult In intenorul
Albaniei centrale Pe la inceputul sec XVI, I Musachi in a sa Istorza della
casa Musachia (cf Hopf, Cron creco-rom 1873 p 280) ammteste despre

Slavii din tmutul Opan (astazi in prefectura din Corita) spunand Il

paese d'Opari ch'a abitato di Schiavon,"

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

81

6, dup prommtarea greaca), din care mai tarziu au facut

Vilardi Este, poate, singurul ora din Albania, pentru
care Aromanii pastreaza o denumire veche, deosebit de
aceea intrebumtata de Albanezi. Aceasta se explica din
faptul Cal, mai mult ca in once punct al Albaniei, i din toate
vremurile, elementul aromanesc a existat in numar mai mare

pe muntele Tomor, la poalele cdrma se afti aezat oraul

Berat In privmta aceasta Hahn este eel mai vechiu autor

41 Berat

care ue spune c . in der Stadt Berat wohnen viele [Wlachen] und die Musukj a ist oll davon" 1) De f apt populapiunea romaneascd din acest ora a fost totdeauna numeroach Din 12000 de locmton cati se aflau pe vremea
and Weigand a cltorit in Albania, g000 erau Aromni.
Va s5. zic5. 3/4 dm populatiune reprezenta elementul romanese 2). De altfel, elementul romAnesc a fost i este cel
Cf Alb Stud , p 133
1) WEIGAND. Dte Aromunen, I p 291
KARL PATSCH, Das Sandschak Berat trt Albanien (1904), p 12o, crede cA
numiirul Aromtinilor dat de Weigand este exagerat Aceasta, desigur,

chip& lamuririle ce I s'au dat de catre episcopul grec dn Berat

M. ES.REM-BEI VLORA, Aus Beral uud vom Tomor Sarajevo (Isar) p 78

nota, crede de asemenea ca numarul Romnilor dat de Weigand ar ft prea

6

Daeoroman:a VI

www.dacoromanica.ro

TH. CAYMAN

82

mai numeros in intreg distnctul Berat, nu 'nurnai, in orasul Berat Iata ce spune Antonio Baldacci in lucrarea lui
apart-it'd de curand asupra Albamei . Il distretto di Berat,
col Musachi confinante e Scrapari, abitato in prevalenza da mussulmani , glt ortodossi che st trovano in
questo territorro appar-

tengono generalmenalla nazionaltta

romena" 1) Dupa marele rdzboru, o bund.
parte dm locuitoni orasului, in special ,Romani i Albanezi crestini, din cauza mersului rail al afacenlor,
au emigrat, asezante

'.

..

du-se in difente centre din Peninsula Balearned Populatinnea

actuala, este, dupd statistica oficiald, de 8505
locuiton, adica cu vreo
!Now

42 Farseroata din Berat

'

Ai

patru mn de suflete
mai putin Numdrul

"")'

Romamlor nu se poate
sti precis In cele cloud

zile cat am stat, am

putut observa numai

ca ei sant destul de numerosi Intregul carter cunoscut

sub numele Gorqa este ocupat de danii. Dar ei sant

1. in Tirana,
cele mai man pravaln sant ale Aromamlor Ei se ocupa cu

raspanditi i in alte puncte ale orasulin Ca

comertul i mesernle

mare Dar autorul, care este Albanez i cunoaste orasul Berat mat bine
ca ()mare, nu spune cam cu cat ar ft mat mare Se vede ca el s'a luat chip&
Pat sch,

a carm lucrare o crteazd

1) ANTONIO BALDAcci. L'Albania, Roma 1929, p 306

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

83

Berat este asezat de-alungul raului Lumi Beratrt Cum

te apropni de oras, pe soseaua care vine din spre Muzachia,
vezi cea mai mare parte a orasultu intinzandu-se pe partea

dreapt a raului care il strabate In partea stangd se inalta

cetatuia Castru, cu cladin ndicate pe inaltimea stancilor Aromann ii zic Tsitate (cetate) Case le se intind pana
jos in vale, unindu-se printr'un pod bine zidit cu cealalt
parte a orasultn
Sosmd in Berat, am descins in portiunea orasului asezat
pe malul drept al lin Osum. Ad strazile sant mai lung],
iar plata, care se gaseste numai la doi trei pasi la stanga,
este rnai anima-Ca. Infatisarea orasulm este foarte simpatica Berat nu se poate compara cu Elbasan sau cu

Tirana El se apropie foarte mult de Conta, avand un

numar de cladin bine intretmute. Lumea este imbracata
ceva mai bine, iar femeile umbr pe strada desvehte la
fata In afard de aceasta, Berat este inconjurat si de o
vegetatie abondenta Pe dealunle din imprejunmi cresc tot
felul de fructe si, in special, rodn, de manme neobicinuitd.

In cele cloud zile cat am stat in Berat, am avut pnlejul

s cunosc mai multi Romani farseroti yen* in targ de

prin imprejunmi Erau Utanitt de prim comunele V dr-

topi i Schepuri Acestia se aseaman in gram mai

mult cu Farserotn din Ciamena Altn de prin comunele

Conasbalta, Chelbsira, Remanzta, Morava,

Catalt, umi chiar de mai departe, din spre partile apusene ale tinutulm Malacastra Bestrova, Mecati,

Scrotottna, Scrapar, Pestani, Fracula, Levan?, etc Ca si in targunle din celelalte centre ale Al-

banlei, ei yin intovarasiti de femeile lor, aducfind marfun

incarcate pe catan Stand de vorba cu ei spre a-mi inseimia
observatiunile de care aveam nevoie, auzeam aceleasi plangen cu privue la mersul rau al afacenlor si la danle man
ce trebue i s plateasca la stapanire Unit din ei stiau
despre emigrarea Farserotilor din Pleasa in Romania si se
interesau de ei, daca le merge mai bine
6*

www.dacoromanica.ro

rrn CAPIDAN

84

Tort acesti Aromani, desi vorbesc bme limba albaneza,

isi pastreall graml lor farserotesc mai putin influentat de
Limba albaneza, decal graiul Romamlor dm Epir i Tesalia
klimba greaca. Am aid in Cluj cativa studenti din Tesalia,

inscnsi la Facultatea de medicina, care vorbesc un dialect aproape pe jumatate grecesc. Farserotii, din contra,

^
c'

0.

a' ,

.4

.
.

43

Fa'reroat la razbom

in afara de cuvmtele albanezesti obicinuite si in limbo. Ro-

mamlor din Macedonia, au prea putme imprumuturi din

albaneza Printre Farserotii vemti in Virg la Berat, am
dat de o femeie batrana : Cutina ali Maruse, in varsta de
68 de ani, origmara din Manic, singura care a primit
sA stea de vorbd cu mine timp de catev ore povestindu-mi
un basin, obicemnle de la nunta i cateva cantece in graiul
farserot, pe care le-am reprodus in partea a doua a acestei
lucran

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

85

In Berat, in afara de Romani i Albanezi, se mai ghsesc

i foarte multi Tigam Pe acestia ii intalnesti chiar de la
intrarea in ora. In zilele de targ piata misuna de ei Cei
mai multi sant cersetori. Numai cei asezati in ora sant
caldarari si spoiton Albanezii ii numesc Ivghit sau Evghit.
Aromand le spun Ghiltu. Forma albaneza vine (prin metateza) din Eghift, iar aceasta, din yOcycos Tigan", este
aceegi cu denumirea aromana
4k

7, DE IA BERAT I,A EIERI

DIISNIO, MORAVA CIITALI -, NUME DE LOCALITATI ROMANEBTX 13I ALBANIA

A treia zi dupa sosirea noastra in Berat am plecat spre

Fien. Ne-am sculat mai de dimineata ca sa umbIam pe facoare, mai ales ea in drum trebuia sa ne oprim in cateva
localitti romanesti.. Drumul de la Berat la. Fien este cel
vechiu De un an de zile soseaua a, fost reparata din
temeln si se poate umbla cu. masina pe ea far& mci o
piedica

La ora 5 dnnmeata am pormt apucandu-o pe drumul

pe care sosisem Du/A o calatone de tin sfert de ora, am
ajuns in Dunic, asezat pe mste coline, la dreapta rauhn
Osum Este un simplu catun cu cel mult 200 de locmton,
dintre care cei mai multi sant Albanezi musulmam Albanezn crestim si Farserotii sant foarte putmi Dupa informatnle ce mi-au dat catevh Farseroate batrane, inainte
numarul Farserotilor era mai mare , acum abia mai sant
cateva. faimln

De la Dusruc ne-am contmuat drumul drept inamte pe

valea raulm Osum pand la Morava, comun mai mare
asezata pe campie, cu un numar covarsitor de Albanezi
musulmam. Bi numara, dup statistica albaneza, ca la 500
de suflete. Farserotii si Albanezii crest= nu trec peste o

suta de insi. Inamtand mai departe, am ajuns la podul

Uni Hasatt-beut (podul lui Hasan-bei) care trece peste
Osum. De aci inainte intalnim palcuri palcun de Fareroti :

www.dacoromanica.ro

86

TH. CAPIDAN

unii yin de pun regiumle din Malacastra, altn de prin tinutul

Valonei din comunele Bestrova, Scrapar, Mifoli,

Scrofotina Vazand ea printre ei se &eau i catevh
Farseroate, care se apropiau ca s treaca podul, am opnt
putin ma.5ina spre a intra in vorba cu el, intreband despre

drumul care duce la nen Una dmtre Farseroate purth

44 Muzachia Fareroti din Schepuri (Berat)

peste Jupare (coafura capului) o panzd alba, pe care Roma= de pnn tinuturile Macedomei o numesc baltsu Intrebandu-o ca sa-mi spund cum se cheama in graml lor,
ea mi-a raspuns ciceroanci" Era cea dintai Fareroata, pe
care o vedeam cu ciceroand pe cap Toate celelalte pe care
le intalmsem pana la Berat, purtau numai cmpare De la
ele am mai aflat despre numirea celor alte piese de imbracanunte, despre care se va vorbi in alt parte Inapt

o jumdtate de ord am pormt mai departe, contmuand

drumul spre nen
Trecand podul, ne-am inapmat catevh minute pe cursul

raului Osum, spre a vizith Chelbstra un ca-

tun aezat pe malul stang al raului In catun abia sant

douazeci de case locuite de Albanezi cretini si de Farseroti

Acetia toti erau plecati la munte. Inapomdu-ne pe ace-

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

S7

lasi drum para la pod, am continuat catev minute =bland prin cmple, pana cand, luandu-o in spre apus de
raul Osum, am intrat in regiunea deluroas5. din pnutul

45 Prelucratul lnei

Schepuri, apropundu-ne de comuna Schepuri, locuit de

Freroti, ongman din Ulan
de pe Tomor. De aci,
coborind in spre vale, am ajuns la C u t al s, un atun
cevh mai mancel decat Chelbsira, wzat pe deal, cu un
nurnAr de cel mult 200 de locuitori, intre care sant i

www.dacoromanica.ro

TH CATIDAN

88

cateva familn farserotesti Din Cutah soseaua merge pe

ample, directia spre apus, prin _Tare z a pana la Fieri.
Inainte de a ajunge la Fieri, m'am intalmt cu un alt grup de
Farserof dm Muzachia si de prin pdrtile Avlonei, care mergeau

la Berat Stand de vorba cu ei, am aflat de unele nume de localitati romnesti. Alte catevA mi-au fost comunicate in targ
la Corita. Le insir mai jos pe toate, dupa pronuntarea local.

K' atrom (din arom. liatrd piatra" + o in), nume de

localitate in partile muntoase dm fnutul Conta. Astazi
liatrom este locmt numai de Albanezi musulmani, care,
dup statistica oficiala, numara 300 de suflete. Aromami
din Dismta, Stropani, Colonia, de la care am aflat numele,

ii zic katrclom In statistica lui T Selenica este trecut

in transcnere albaneza Q a tr om art Qatromi

K' atra Tsap (din arom lidtrd-Ftsap), nume de

munte in tinutul Pogradet dm prefectura Conta Are o

inaltime de 1728 m Romnii din tmutul Corita vareazd
cu oile in acest munte In lucrarea lin Selenica, acest munte

este dat in traducere albaneza Guri T sap Forma tsaf,

se intrebuinteaza in dialectul gheg In dialectul tosc se
aude skyap Muntele Guri Tsap este situat intr'un
-tinut loctut de Toschi. De aceea cred ca formatiunea este

romaneasca Insa nu este exclus ca pastorh romani s o

fi tradus din limba albaneza Fapt cert este ca pstorii romath intrebuinteaza numai K' atra Tsap

Valeamart (din arom. valea + m a r i), nume de

vale si. de munte, dupa cum mi-au comunicat Farseroth

din tinutul Coloniei, in Colonia. La Selenica figureaza nu-

mai ca nume de munte, sub forma V allamarz La inceput, acest nume a fost dat vaii, dupa. aceea muntelm la
poalele caruia e asezata valea. Formatium de nume de loc
cu vale avem si in Peninsula Balcanica In Meglen avem
Valearatsi (din valea-ratsi valea rece") trecuta sub
aceasta forma si in harta statului major austriac In Epir

avem V alea Caldd1) etc

' Ct Lumina, I, p

, 27

www.dacoromanica.ro

FIRSEROTII

89

Gata n a (dm arom garma gaing."), care, se identifie

cu muntele Gaina din Muntu Apuseni, este numele unm
catun asezat la apus de Berat, in stanga raulut Osum, pe
inalthmle irului de munti care merg paralel cu Schepun
Are numai 154 locuiton Albanezi musulmam In harta
statului major austnac este insemnat sub forma Galina ,
tot a II reda i Selemca (p 509)

Catunet (denvat din arom cdtun cu sufixul colectiv

-et, insemnand locul in care se gasesc asezate mat multe
catune), este o locahtate parasita, dup cele ce mi s'au
comunicat de eatre Farserotii din tinutul Berat, situata
pe povarnisurile rasantene ale muntelm Tomor. Probabil
ea in aceasta parte a Tomorului se aflau odata mat multe
catune locurte de Falser*, mai tarzm parasite pnn mutarea lor in alt parte. Numele de locahtate este insemnat

in harta statultn major austnac sub forma Katonet.

Cum ca. In Catunet trebue sa vedem o forma romaneasca i nicidecum una denvat din cuvantul albanez,
aceasta nu rezult numai din suf -et, care numai in romaneste denv colective, dar i din faptul ca in toata toponomastica albaneza, pentru cuvantul catun intalmm numai
forma albaneza Katund Astfel de nume de locahtati avem
Katunda a ri (catunul nou) in tinutul Luma din Dibra ,

Katunda a vierer (catunul vechm) in Scutari , K atundast in tinutul Berat , in fine Katunda3ti in tinutul Premeti ; Katunda in tinutul Conta, Katundi
in tmutul Libhova din Arghirocastru, etc

Ca forma simpla avem Catuna; de asemenea M anastara a Catunes (Manastirea catunului) in tinutul
Libhova din Arghirocastru, acolo unde intalnim i K atunda, formatiune albaneza

Lacatun (din arom

1a

catun) comuna cu lo-

cuiton Albanezi musulmani in prefectura Valona. In scnenle

albaneze acest nume de loc este albanizat, fund scris L a-

katunda Sub aceasta forma, ii d. Selenica Fapt sigur

este ca Romami i Albanezu Ii zic Lacatun i tot ah
se intalnWe si in harta statului major auqtTiac.

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

90

K'ari (din arom lieare piere" despre soare apune",

adic locul unde apune soarele 1), nume de catun cu 73 Albanezi musulmam si 8o Albanezi crestini, intre care se gasesc si cativa Romani. Este situat la dreapta ratihn Vovusa,
langa Valona In harta statulm major austnac este insemnat

46 Drumul Berat-Fieri

Kyari, iar la Selenica, cu transcnerea albaneza, Qari

(1).

539).

In aromana cuvantul se intrebuinteaza ca apelativ si

se intalne5te in cunoscutul cantec de nunta
La-k-me si speal-ii-me

La-ma si spala-ma
La fantana din apus.

La soputlu di tru kare.

De asernenea el se intalneste ca nume de locahtate in
Pind 1)

Barza (din arom barzd), nume de munte aproape de

Tirana , din ora, se vede cu ochml liber In scnenle albanezesti se & sub aceasta, forma.
Cuvantul nu poate fi albanez, deoarece in toata topommia albanezd avem forma autoctona nealterata bardh.
1) WEIGAND. Die romunishen Ortsnamen im Pinclusgebsete m Jahresb.

XXIXXV Cf. .0 Dacoromania I p 417

www.dacoromanica.ro

FARSEROVI

91

Astfel in Mala astra avem catunul B ar dh a n i, in Elbasan

un alt catun cevh mai rnricel :

Bardhasneshi, in

tinutul Luma BarodhoJi etc Prefacerea ltu dh albanez

in z are loc numai in limba ro-

mana De aceea cred ca onginea romaneasc a lui Barza

pare sigma,

Murgana (denvat din arom

murg i suf -an cu -a final de

la numele de localitati), mime
de munte in Arghirocastru cu o
inaltime de 2124 m *tin C cuvantul murk, articulat murg u,
exist 1. in limba albanez cu
intelesul dunkel, schwarz, grau"
fig nenorocit" i c onginea
formei de bazd, despre care am

vorbit in Dacolomania II 540,

este neclar Daca totusi il sorotesr ca formal-lune romaneasca,

areasta o fac numai din cauza

sufixulm -an, care deriva adjec-

tive de felul lui Man din bell,

etc In afard de aceasta, denvate locale din iomanescul murg,

cum este Murga, se intalnese

i in alte tan, pe unde au

enugrat pdstorn romam 1) G

47 Mt zachia Fareroti
Meyer crede ca forma albaneza
din Ardenita
murgage, in Albania, este adusd
de pastor' valahi durch vlachische Hirten verschleppt" 2).
Ceila v a r i (din arom. cdlivar), nume de catun lasat
in parasire in Mirdita Nume de locahtati, in care Farerotn
sant aezati in cohbe, pe care ei le numesc thlive, sant
11 Vezi Raporteetle lznpmstice slavo-romdne in Dacoromanza IIT p
2) G MEYER, Etym. Wdrterbuch der All Spr p 2r2

www.dacoromanica.ro

2 10

92

TIL CAPIDAN

multe in Albania : Caliva-Paga, comun in Ciameria cu

vreo patru sute de locuiton Calivet e Stropani (arom

Calivele Stropani) cu o suta locuitori ; Cali v a ci in tinutul Pogradet cu locuitori Albanezi musulmani ; un alt
Cdkvaci, nume de catun parasit, se &este in Mirdita

V lahina (denvat din Vlah cu sufixul -in), nume de

ran in Arghirocastru Este un afluent mic al lui Susica, care
se varsa in Vovusa Alatun de el este si un nume de localitate.
Amandou stint insemnate in harta statului major austriac
Vlahova (denvat din Vlah cu suf -ovo), nume de
catun in tmutul Delvin din Arghirocastru en o populatiune
de 8o locuiton.
Vla h ant (denvat din Vlah i suf -an) mime de catun
cev mai mancel, situat in acelasi tmut din Arghirocastru
Tot in partile din sudul Albarnei avem i Vl a h o-P sil o-

tera dm tinutul Premeti Este un catun cu 250 de locuiton , de asemenea Vlaho-Gorangi in regmnea Libhova din Arghirocastru, cu 228 de locuitori
Tot in rndul acestor mime de loc trebue trecute si Lemnua, Cdrarea-1 Lamp, Padea soariclui, Scdrpa-latd, K'atralaid, Guva lus Mima, etc despre care s'a vorbit mai pe larg
in Romdmi Nomazi.

In Ft eri sauFearica, cum ii zic Aromarm, am ajuns

dupil amiazi pe la ora 4. Am descins la un otel din capatul
orasului care, in ce pnveste curatema, semana mai mult
cu un han Era singurul otel dm localitate
Fieri este un simplu targulet cu un numar de 1500
de locuiton, asezat pe campia Muzachiei Oraselul are
un aspect dragut, atat dm cauza cladinlor, mai toate nou
si bine ingrijite, cat si din cauza vegetatiei abundente de
care este inconjurat Locuitoni sant in majontate Romam
vernti de prin partile Moscopolei Ei sant negutaton

mesenasi Fieri nu este un oras vechm El dateaza din

1864 La inceput era un simplu catun alcatuit din douazeci

de case cu bisenca Sfantul Gheorghe (Kisha e Shengjergjit) El era proprietatea doamnei Rapusa, fiica lui Kurt

www.dacoromanica.ro

tARSEROTIU

93

Achmed Paa, care II um cu catunul din apropiere

,Skozd, facndu-1 mai mare Mai tarziu orgul fu recladit
in doua randuri. Odata in timpul lui Kahram Paa Vriom,
f,u1 vizi ulm Omer-Paa, dupa aceea in 1877 de catre Omer

.,

3r,ii_mcon_n_111.1tk_lia rti.

48 Piers, arom Fearica

Pga Vnom, cand o aelul lu aspectul modern pe care

il are azi 1)

Seara tarziu m'am intalmt cu domnul Stenu Papa, senator in parlamentul albanez i un vechm cunoscut al meu,
Inca de pe vremea cand studia la hceul romanesc din Bito-ia Dansul nu-a dat unele informatiuni cu pnvire la Roman i din Fien, atragandu-mi luarea aminte asupra sa-

ptunlor care se fac in locahtatea Poiam din apropierea

oraului

Neavand ce face mai multa vreme J. din pncina proastei

gazduiri la otel, unde toata noaptea n'am putut inchide

ochii din cauza insectelor, dimmeapa pe la orele 4 am
parasit localitatea cu o mam care trebui sa ne duca la
Lust., dupa ce mai intam vizitaiu Poiam i alte cloud
catune cu locuiton Fareroti.
1) T SELENICA, sb. 169

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

94

8 DE LA FIERI

LA LLISNIA

ELBASAN

/AN ARL RADOSTINA, POIANI

MISCARILE METANASTAsicE ALE PA.ESEEOTIFARSEROM CHERVANAGII
DRUMURILE CHERVANAGIILOR PAR5EROTI DIN ALBANIA
NUMELE CATARILOR
NUMIRILE PARTILOR CORPULUI
LA CAT 11
NUMIRILE OBIECTELOR DE PE CORPUL CATARITLUI , SAMARUL
NUMIRILE PLUGITLUI SI ALE PARTILOR LTA RAZBOIUL DE TESUT
MANCARILE FARSEROTILOR
LOR

De la Fien am apucat drumul spre apus si numai dup

o scurta calatone ne-am apropiat deZavar 1, catun aezat
la ses, cu vreo 25 de case locuite de Albanen musulmani
si catevh familn farerotesti Inainte de a ajunge in sat,
am intalmt un grup de fareroti care mergeau spre
Valona De aici inamte gasesti pe Parseroti la once pas
Vara it poti vede umbland pretutindem , ei sant intr'o

continua =scare Numai in comunele lor nu-i poti gasi.

Aci rar cand intalnesti cate o batrana cloud Top sant p ecati la munte de unde se coboard la ses, numai cand yin
sa-si vanda produsele lor in lapte si land, sau cand transporta marfun in orasele mai man In Zavan aproape toti
Fareratii erau plecati Continuand drumul mai departe,

am ajuns la Raclostina, un catun cev mai mancel

decat Zavan, nsa locuit numai de Albanen musulmam si

foarte putini Romam De la Radostina am ajuns direct

la Poiani, un sat cu vreo doua sute de locuiton, dint e
care mai mult ca jumdtate sant Albanen crestim, restul
Fareroti

Poiani este aezat pe locul In care se afla. odata vechea

Apollonia 0 misiune arheologica franceza condusa de

Leon Ray face sapatun inca. din 1924 Din cercetanle fa
cute pana acum, rezulta ca vechrul ora era asezat pe o colind de la picioarele muntelm, avand fata spre mare Urme

din zidunle care inconjurau cetatea se vad si acum Din

lungimea zidur lor, care ajung pana la patru km , se pare
c a Apollo= avek o intindere destul de mare Pang, acum
nutut descoperi dou locumte Ele sant cladite dupa
,.-1,1 roman cu ferestrele care dau 'n curte

www.dacoromanica.ro

FAR$ ETIOTH

95

De la Poiani, intorcandu-ne pe acelasi drum, ne-am indreptat spre Lusma Mai intai am luat directia spre Berat
pana ce am trecut raul Semam, dupa aceea, intorcandu-ne
in spre miazanoapte, am apucat soseaua spre Lusnia Ad
.

am ajuns dupa amiazi A doua zi dimineata am iesit in

targ ca sa ma intalnesc cu Far5erotn veniti din imprejunmi

Targul era destul de ammat Erau foarte multi taram albanezi veniti de pnn satele din apropiere Farserotn, care
erau mai putin la numar decat aceia pe care ii vazusem in Berat si Conta, venisera din satele Divyacu,

Kruecucht, Libolsa, Cipleaca, Petova, Carbunara i altele Unn din ei erau si de pnn partile Ciamenei de langa Preveza Acl am putut patrunde
mai bine in =elle deosebin de gram, care exista intre Farserotn Ciamenem si intre aceia din Muzachia Tot in targul
din Lusnia, mi-am insemnat ultimele informatium despre
miscarile pastonlor ca si despre drumunle caravananlor
In capitolul despre miscanle metanastasice ale Romamlor nomazi din intreaga Peninsula Balconied, scns in lucrarea mea Row-inn Nomazi, am tratat si despre migratzumle Romamlor din Albania In vremea cand scriam
despre aceste =scan, informatiumle mele pnvitoare la Roma= din Albama erau luate, in cea mai mare parte, de la
Farserotu asezati in Macedoma, in tinutul Vodena (Edesa)
aproape de Salome, si de la umi scrnton care calatonsera
in Albania

In aceasta calatone, vemnd in contact cu Farserotu

aproape din toate regiumle loctute de Romam, am avut
placerea sa constat eh' toate datele insirate in capitolul
din lucrarea mea citata sant exacte Au fost unn chntre
Farseroti care mi-au numit regium muntoase deosebite
de cele date de mine in Romdnia Nomazi, insa, dup cercetdrile mele, directia este aceiasi Astfel, unn du-Are Farserotu din tmutul Conta, in afara de Muntele Sec, unde

pleaca pnmavara cu turmele la varatec, ajung la K'atra

Tsap, in muntn Meet i. Camiga De asemenea

cei din stanga raulm Semam (Muzachia Mica) nu se duc

www.dacoromanica.ro

96

TH CAPIDAN

spre vdrare numai in Ndumor (Tomor), ci i in muntii

Spiraka, Glava, Jitomi etc Dar acetia sant tot

in apropierea muntilor Tomor 0 urmnre exacta' a tuturor muntilor pe unde se mic pastorii este cu neputint.
Romann din regiunea Valonei, in acara de tinutul Colomei (Kiafsez), cum am dat in lucrarea citata, Ii mai

49 Romni Muz6chiari

mana turmele la vratec i pe muntu 5 op ut din Arghiro-

castru, dupa aceea in NemerJica i TrebiJina din

tinutul Premeti Unii lust, dupa cum mi-a comumcat un

Frerot din acele tinutun, o Ian spre muntele inalt

Murgana din tinutul Libhova

Dar FArerotu care se ocupd cu transporturile Ian directium cu totul deosebite de acelea ale pAstonlor nomazi.
Pe acestea le vom expune mai jos, aa cum mi s'au comumeat mai intai de care Farerotii din tinutul Conta, dupt

www.dacoromanica.ro

}ARSEROTII

97

aceea de care ceilalti paston, pe care i-am intalmt in cursul

calatonei mele pana in Lunia

Mai intal, once transport cu caravanele se face cu catarn Fdrserotul care se ocupd cu transportunle se numeste
ccirvdnar (din cardvanar) sau kinge chingiu" Pe vremun,

se

50 Muzachia

Farproate din Fracula

dupa cum inn povestek batranul

51 Farerot din Fracula

'6.nazu,

tatal farmaci-

stultu ainazu din Conta, fiecare falcare 1) ii avea caravana

lm Caravana se alcattua din 70-100 de catan (mule).

Fiecare familie avea de la 5 sau 6 pana la 12 catan , celnicii
i) Despre frilcare semi in Ronidvn Nomazt p 38
Dacoromanta VI

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

98

aveau pana la 15 sau 16 catan Pnntre Farseroti erau si

chmgii de mesene care nu aveau catan Acestia erau intrebuintati de celnici si de care once alt Roman, care se
ocuph cu transportunle de marfun Un chingiu de mesene era
plait de la 12 pang. la 15 lire turcesti, ceea ce facea. 276 pana

la 345 franci aur anual In afara de aceasta, el mai pnmea

si intretmerea De aceea, la plecarea chervanagulor, in f amilnle celnicilor se prepara dinteo data pane mult
Cand plecau chmgn la drum, nu pomeau singun, c toti
la olalt in caravan, sub conducerea unui chingru mai
indemanatec si mai voinic, care pe alocun se numea chingiba,F El era ales de celnic Imediat ce ajungeau intr'un
oras, chingtbasul era acela care angaja inearcatunle El
se interesh in oras, ca sa afle transporturi cu pretun mai
man Conditiuni le de plata fixate de dansul, erau pmmte
de toti ceilalti chingh Pentru aceasta chingibasul nu avek
o leafa mai mare decat a celorlalti Postul lui era mai mult
ononfic
Se intelege de la sine Ca chingibasul trebui s fie nu numai

omul cel mai vomic dmtre carvanari", dar i cel mai destept ,
acela care stia sa se descurce in afacenle eu autontatile

oraselor in care se descarcau mrfunle De multe on chirigu din Albania inaintau cu transportunle in spre miaza
noapte pana in C d r ddac (Muntenegru) Ei trebui sa stie
si limba tarn ca i oranduehle locale.
In ce pnveste acum drumunle pe care se faceau transporturile, dup insemnanle ce nu le-am luat, ele sant urmatoarele

Cel mai vechiu i mai umblat drum dm Albania era

acela care plech din Durazzo spre Macedonia Via E gnatia El pornek de pe htoralul mrn, trecea pnn Cavaia si
Elbasan, o lua de alungul laculm Ohnda, trecand pnn Struga
si Ohnda, si de aci apol, pnn Resna-Bitoha, ajungeh pe so-

seaua care duce la Salome

Chingn farseroti incarcau sare si tot felul de marfun

ce gdseau in Dufus sau Durds (Durazzo) i le descarcau mai intai in Pikind sau P i k i n ci ci, Pikini
(alb

Pekmi), de aci treceau pnn Cavaya (Cavaia), si a-

www.dacoromanica.ro

FAR4EEOTII

99

jungeau la Elbasan Din Elbasan incrcau alte marfun

continuau drumul pnn Pugradets1) (Pogradet), de uncle
apoi soseaua se bifurch, i unn apucau sau prm nordul
laculm Prespa ajungand pun Ohnda la Bitult (Bitolia),
sau pnn partea de sud a laculm, spre C OY Ja (Conta)
Din Conta spre Macedonia apucau dou drumun unul
care trecea de-alungul lacuhn Preaspa, altul, cevh mai
spre

sud, trecnd pun Pleasa, Florina, Fldri n a

amndou ajungeau la Bitult (Bitolia)

De la &tub., in vremea cand in Pdrlea p (Perlepe) se
tineh marele targ, la care veneau negufaton din toate partile Turciei Europene i unn chiar din strAingtate 2), ca.rvnani farseroti ajungeau cu marfunle in acest oras

De acl unn o luau spre Grascu (Gradtsko) i ajungeau

pana in V ells (Veles, Kupruh), S Copt (Scope, sarb.
Skoplje), Cumanuva (Kumanovo), Vrane (Vranja) si
mat departe in spre nuazanoapte, inamtand pand in Serbia
Altn continuau drumul pe vechea sosea Via Egnatia, a-

jungand cu transportunle pan in Sdrun d, dupa

ce

mai int& treceau prin centrele F/drina (Flonna), Vudena

(Vodena), V erka i Ianatza ( Jemge-Vardar)
Din Srun unn o apucau in spre thsnt i ajungeau

in Cavala, Nspar (Seres), Edrineri

(Adnanopole)

pand Mboli (Constantmopole)

Alte dou drumun porneau tot de la Durazzo unul o
apuc pnn iyac (Shmk) spre Tirana, altul o lu dea-

lungul coastal adnatice spre Milot, Legai.codrd

(Scodra, Scutan) De aci chingn frseroti inamtau mai in

spre nord para ajungeau in Cdradac (Karadak, Muntenegru).

In mtenorul Albamei, un drum pe care umblau chervanagn arornam i plech tot de la Durazzo, era acela care
duceh pun Cavaia-Lusma i ajunge in Vilardi (Berat).
Din Valarda o apucau in mai multe directu unn mer2) Numele de localitati transcrise cu litere cursive spatiate sant redate
dup pronuntarea Praerotdor
21 Cf Romany:. Nyman, capitolul Transportul cu caravanele, p. 134
7*

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

100

geau cu marfunle in spre rasant la CurJao (Conta) si

de aci apoi iardsi o apucau prm Florina in spre interiorul
Macedoniei, urmand pe drumunle indicate mai sus Allis
o luau in sudul Albaniei, apucand mai intai in spre

apus pnn trecatoarealiS dpuri (alb Sliepuri)laF earica

(Fien) si de aci apol, urmand drumul in spre Avlona
(alb Vlore), treceau pnn Cdtsuri (Kelcure) ca sa ajunga
in Aryirocast (Ghinucastru, Arghirocastru)

52 Pastorl din muntn Gramos

De la CurJao, in afara de drumul in spre Bilisti-Flonna,

caravanarn roman' mai mergeau spre Frasan si. de aci apoi
prinLiscovili (Lescoviki) ajungeau in Pdrmeti (Premeti)
Dup cum in partea de nnazdnoapte a Albamei Durazzo
era centrul de unde cardvanarn romam plecau cu mrfurile in spre nord s rsarit, tot ash., la sud, Avlona (Valona)

era punctul de unde porneau cataru incarcati cu mrfun

pentru centrele din miazazi ale Albamei si Greciei Drumunle

pe care le faceau chingn farseroti, in aceastl parte a Albamei, erau

de la Avlona la Tipi/ina si de aci apoi

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

101

la Aryirocast Din Arghirocastru se continua drumul

la sud spre _Tama, apoi DelvsniSamsaranda

(Sant Quaranta)

Altn se scoborau i mai in spre sud,

ajungand la Preveza, Metsova, Grebens, Ia-

nina

pana in oraele din Tesalia

Lartsa, Ldson sau L ci s u ii

Tdrcol (Tncala),

(Elasona ,

i la Romann

din Epir Ldsun)

In afard de aceste drumuri, caravanarn fareroti, in fiecare toamna, transportau familnle Aromardlor din tmutu-

nle muntoase, unde se aflau cu mle in timpul vent, in regmmle esoase din Albama i Grecia, unde ramaneau toata
lama Aceste drumun sant aceleai despre care am vorbit
mai sus la micanle de transhumanta ale pastonlor fareroti

Iata acum i numele catanlor, ash cum le-am aunt la

caravanani fdreroti 0 buna parte din ele mi-au fost coinurn-

cate de btranul 'a'nazu Explicarea fiecann nume este

data in dialect, a cum mi-a fost comumcata
mUtd=catar,,
carasci (capas, catasa) mulct /co, e=catar negru ,
mard (mapa, mata, mapa) : iyi strigd na mae, mae=h

stnga na, mar, mar,

bot,e Rae de culoare roie ,
Rap (arap) muld late catar negru ,
medu (mergi) muedee albd catar alb ,
tsap (tsap) deitsem la mula mascued zicem la catar
de sex barbatesc ,
pur (purin) il steigd na pul', pul ii stnga na pu1u, puliu ,
baezd (barza) muld albd, sl' stetgd na, baezd na=catar
Juld

alb,

it stnga na, barza na ,

dumani muld seamind lale=catar negru de sex ferne.esc ,

tucci . ntuld Oectmind ,

end (ma) mulaes albd = catar alb ,

tand

mulaes albd ,

tserb (tserb)

muld mascued sivci=catar cenum de sex

barbatesc ,

maed (mara) muldsgamind goaa=catar rocat de sexul

femeiesc. (Vezi mard mai sus) ,

www.dacoromanica.ro

TII

102

CAPIDAN

. muld murgd=catar negru inchis ,

mede (merge) muld Opamind castdriatd = catAr de sex

vcde (vase)

femeiesc de culoare castanie (vezi mai sus melt() ,

ga/d=catar negru deschis ;
cdluz (caluz)=calul cu clopot, care merge in fruntea caravanei

Pig 53

Partile corpulm untu catar snt numite in felul urmAtor 1),

(fig 53)
1

och (ocyi) =ochi

urechle (upecrile sg uKcle)=urechile ,

3 frdmka (fpaintea) =fruntea ,
4 perjea (pepdea)=peru de pe frunte ,
5 ndeci (nafl si guvile di n6r1)=n5nle ,
6 budzdh (budzale)=buzele ,
2

7 Pica (fauca)=falca ,
i) Ace1ea.5i numin le are i calul Ca model pentru aflarea tuturor numinlor la catilr, m'am servit de figura calului dm Terminologia lin Dame.

www.dacoromanica.ro

FAR6ER0TII

103

8 pererea (pepe.ea) = coama ,

9 zverca (zvepca) = ceafa ,

io gufmadzu ( gOpmadzu) =gatul ,

II keptu=pieptul ,
12 pultare=coapsa sau spata dinainte ,
13 dzdnuctu (dzanucru)=genuchml ,
14 fleru (flepu)=fluerul s tarlolul ,
15 bizilica (bizlica)=chisita ,
16 ungl'd (ungya)= copit ,

17 pallid di unga=partea de subt unglue ,

18 plat (puyu) =pmten ,
19 pdnticu si pdndicu (pdntic, pantic, mai rar pantica,
pantica)=pantece ,
20 coasta (pl costile, costili)=coasta ;
21 capital dr pultdri=greabanul ,
22 skintratu (skimpatu)=sale, spmare ,
23 curtsori (coptsopl) =crucea selelor, ,

24 Jerefa (cereya, cepeya) Jupocui (in alte p541 1 se

spune si) curdi, cupd'i, coeiri=soldul ,
25 Jupocu (61pocu , in alte parti butea sau elapocu)=
sapa ,

26 bute (buti)=cur s buci ,

27 cuditsd =rcacma coadei ,
28 coada
29 cdrddzetu (capadzeru) = arm, but ,
30 /Sat (in alte 0'41 slatina) ,
31 tsulaki=sulacm, sulatec ,
32 vasilau (vasil'elu)=cotul s caml piciorulm.

Catarul sau calul poarta pe cap urmatoarele obiecte

a fdru (fpu)=fraul ,
b cdpestru= capastrul ,
c coadd di cdpestru

d cufaud (cutao) s curmu s coada di cdpestru.

Pe trup poarta in special calul oaltei (Seao, 'Sao, S'au)=sea ,

iar catarul sdniar (samap, sumap)=samar.

Iata acum partile samarulm
ubldncu (ublangu)

yaste partea di dmmte a sumapul

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

104

medal di sumac ,
zverca (zvepca) di sumae ,

yaste partea d dimpol a sumapui In

cuMeRi (cue-eki)

alte pa*.

cutstifii (di dinapoi)

, cutcdyi , de asemenea
cdezdzili di clindpoi a sumapui Sant cele doua lemne din
dartul samarulm intoarse ca niste carhge.
pistdri (pistapi) sant traversele dintr'o parte i alta a

samarultu ,

scdnduri (scanduri, scanduri) di sumac ;

hash di sumap=cele dou latun ale samarultu ,

vincdla (ymgala) : cupaga tncuta sum pantica di mulaie=

cureaua care trece sub burta catarultn La Roma= din

Vena yingdld (cu accentul pe silaba penultima), insemneaza.

culanea di la lieptu=cureaua de la piept ,

sumcpadd (sumcoda) curaua di sum coadd=cureaua de
sub coada ;
pdlddmd (paldami, baldami, buldunu buuclumi) cutava
tsi tretse ma nAos di sumcoada =cureaua ce trece ma, jos de

sumcoada" Pdlddmea yasts di ini.inz, yasti largd cl,

g.upleacd este dm piele, larga de o pa ma ;
strozma (stgOzma)

lend

scdri di funi=scari de fume ;

sdrmai (sapmay)

Alte obiecte intrebuinIate de cardvanarn farseroti sant

urmatoarele
sfiriye . tasteu di cdpeind=traista de par de capra ,

tdrastru (tastru)=traista
tdgdcgic (tagargic)

fueti (fuptii, fuptie) = incarcatura ,

jumagd, nuunta la Romanu din Pmd furtutire Este lemnul
lung, la un cal:A:tam, in forma de furca , serveste pentru spnjinirea sarcmei incarcate, cand se pune alti sarcind pe samar.
Daca cumv sarcina nu-i bine spnjimta pe eumagd, atunci

se intampla ea sa se restoarne samarul in cazu' acesta se

spune

tura paetea s'a rasturnat sarcma" , tufd mulct

.,s'a rasturnat catarul" , sau numai had s'a rdsturnat".

saznid=velnita ce se pune de-asupra smarulm, cand

www.dacoromanica.ro

PARSEROTII

105

cau sau catarit pasc in timp de ploaie, ca s nu-i patrunda apa

Dintre numinle de cai, avem urmatoarele (Ele sant
aproape aceleai ca i la ceilalti Aromani)
cat gloc= cal sur, ,

binec=cal bun de calant

Caravanarii mai poarta pe drum i arme, pe care le tm
in sileafi =braul de piele cu mai multe cute pe dinainte
Dintre arme avem
cdbure (cabfip) ,

mole (nvolver) ;
cdtsut (cutsut) etc.

In afard de pastont i de caravanarit, umi dmtre Far*eroti se ocupa i cu agncultura Iat termemi refenton
la partile plugultu
ddmdlug s. damatug, (in alte part].) pap,amdndd (papamama.' , papamenda alb.), aletpd, vdlment alb =plug

scdndupa di ddindrug s ptofic alb =cormand

me

fierul lat, brazdarul (alb pluar)

Jalistra (ealistra)=fiertil lung, cutitul ,

male di damalug (di papamanda) = coarnele plugulm
sigurimea inditlor=bracinarul ,

plazu ,

casa tsi tsdne plazu=barta s barsa ,

Tot in acest capitol vom inir numele partilor din care
se compune razboml de tesut, care se gasete in casa
fiecarui Farerot, fie el pastor sau chervanagiu
sulu di dininte=sulul ,
2 sulu di dinapoi=sulul ,
3 zdnozu di dinante (na ndreapta)=slobozitorul ,
4 zdnozu di dinipol= slobozitorul ,
5 suvaltsd=suveica ,
6 spata ,
7 bdrdila di nsus=vatala s bragla de sus ,

8 bdrdiki di igos=vatala s bragla de jos ,

9 mai' di bdrdild=bratele vatalei ,
10 gdddvide insemneaza funia ce leaga vatalele cu lemnul
de de asupra ,

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

106

II rdteale (rdtele) ,
12 cdldrug (capalu) ,
13 ritsili---itele ;

14 Junih=futile ,
15 puduritsili (puzuritsth)=-1epele

Capatul suluku se nume5te cap di sul, iar partea unde

se introduce zanozu di dmmti se cheama urecl'i di sul.

Chttl----1M12M

12111131

-"Vili

MMIM-51111.I4

1 7-7,1112-+-Z1-11611MININSIMITIM/11
v....

---=--A
I
15

,111

'4411r4tri

IV
i

Fig 54

In afara de razbonil de tesut, Freroatele se folosesc

i de rodan, pe care ele il numesc eicricd i eicrzlie Partile
rodanului sant :
lemu de-a-mplatea = patul rodanului La altn lemne di
&Joel,

furcEi di acrilii=picioarele fusulm ,

in alte parti se numete eiepai'd di eicnlit ,
idteaua di Jicrilit este scnpetele sau rotrta ,
coarda (foarte des i warn., cOpaa) este ata care invartete roata
mind di icriki este manerul
cdrigele di eicriki=spitele de la roata
Dar lana, dup ce a fost spalata i scarmanata bine, si
tradze (se pieptena) la liaptstit pe liaptini s kaptiniti di tsd
,

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

107

(pieptent) i se fac par Din par se face caer, fufor (furcip),

sau preur (pi6op), dupd aceea se toarce pe fus sau cu eicrik/

Fusul are in partea de jos un prisini Furca obicinuit

este format dintr'un bat, mai lung, cu un cangeu in partea
de sus, in forma de semicerc, pe care se fixeaza caerul
Caerul tors se numete tort El se pune pe ligcdtor (diAleitor)

r4chitor", spre a face cdruii (cAptiii) sculun" Dup aceea

z-cleapind se deapan" pe vdrtenitsd, care in unele parti
se numete i dnemi, spre a se face cataii (catdri)
Mancanle cele mai intrebmntate la Fareroti sant urmatoarele
geld ramdneasca (fumancasca)

card kartd

tu

oald,

/de zarzavati, cu apd h unit = came fiarta in oal, far legume, cu apd r unt ;
card friptd pi suld = came fripta la fngare. Mt s'a spus
ca s-mdcd ti sdobdtori mdri=se mananca la sarbaton man ,
caM cu urizu=carne cu orez (fiarta.)
cided este lucanits umpluts cu card, prag :si alti =crnati
umpluti cu came, praz i alte ,
zmelgi cu urizu=mielci cu orez ,
tsigdndz sant cumiltsili di sea tulitt=bucatele de grsime
topit
pdstrdmd=pastrama ,
cule,au este firma tsigrasztd cu unit i undulem, lilartd
cu apd faina prapt cu unt sau untdelemn, fiarta cu apa
culeagu alb 1 culeagic di oal este finnd cu misur kartd
cu apd cu undulem .,si dihicatd cu pdni=malam fiert cu apa.
i undelemn i cu bucatele de pame ,
,

dzanid este pans uscata dinicatd tu apd cu unit = paine

uscata dumicat in apa i unt ,
bucuvald este pam dinicatd tii unit arsu=parne dumicata
in unt ars
cdmbeiculii (carnbacuki, cambacuki alb ) este pitd di isur
tu tipsiye, faptd cu apd, umt p cesu , u pedscutim di ma multi

oil cu firind pan s-umple tipsiya=placinta de malam in

tipsie, facuta cu apd, unt i branza , o stropirn de mai multe

on cu Milk para se umple tipsia

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

108

tarapagu (tapapaA) este firind di misur filar cu apd p save ;

s-tulilaSti umt rogu i lo-aruca nuntru malam fiert cu apa.
n sare , se topete unt rou. (ars bine) 0-1 vars inauntru
tdrheind este gdPu (gde) frdmt la mood (nu mdtsinat f),

nicatu tu lapti, tricutu tu tstru i uscatu la soarei=este grail

faramat (nu macmat ?), innecat in lapte, trecut pnn ciur
i. uscat la soare
Astfel preparat teirlidnd se pstreaza
pentru lama s-karbi cu apd i umt , tu liirbean z-bagoi t
cagu , cdnd u scot di pi focu u dihicd cu pant
pisuridzd este alpatu vinitu tncutu tu tstru 2 uscatu ;
s-karbi cu unit i ,cu undulem=aloat dospit i trecut pnn
ciur

Este mancare uoara 0 se da mai ales la bolnavi ,

peturi sant foi de aluat prepa-ate dm fama mam buna, ona

lapte Se mananca iarna, preparate cu unt i branza ca
macaroanele ,

butgur (bunup) este grau fiert, uscat la soare Se intrebun4eaza la mancan in locul orezulm ,
burets= cruperci ,

nand, un fel de planta yasti ca gteana i creagli tu cupeegti (cuprati.).este ca tevia i crete in locul in care a
fost o mandr
gleyi karti=tevi fierte ;
Dintre prajitun avem
ldptare este pad di lapte=placinta de lapte La Aromami
,

din Macedonia

ldptucd

pitiroahe este placinta facute din foi intmse una peste

alta i fiecare foare stropit cu unt
tdrhnpani este pita di tdrhdnd cu tsigdridz=placint de

tarhand cu juman de osanza ,

pita di veardza=placinta de legume ,
pruscutitd (ppOscutita), se pregatete ca i cdmbdculit

Dintre laptun i denvatele lor, in afard de lapte, bald,

urda, mkt (batut, dit foale, etc ) mai avem urmatoarele
ca:su tingdsit (s tu trrane) branza la capac ,
cuyastqd este lapte grosu di tutiputd cdnd /eatd=lapte gros

de oaie, cand Ltd ,

strigratu este alca," ,

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

109

wit" este teard"

Imediat dup isprvirea targului din Lusnia, am plecat
spre Elbasan Ma introceam pe acelasi drum pe unde yemsem de la Conta spre Tirana Dup catevh ore de drum.
cu masma, am ajuns aproape de padurea de mashm, in
dosul careia se afld orasul Elbasan In luna in care soseain
in acest oras, fructele erau in tom i aproape in tot parcursul soselei de la Lusnia la Elbasan ne ntalneam cu ssrun de care cu dou roate, incarcate cu pepeni verzi, care
se duceau spre Elbasan Ajuns in oras, dupa ce m'am.
odihmt Rutin, am iesit ca sa cunosc pe Romani Cluar in
fata restaurantului unde ma opnsem, se gseau un sir de
pravaln ocupate de ei Cunoscandu-i indata, dupg infatisare,

am intrat in vorba cu dansu intrebandu-i despre ocupatia i numarul lor Ei m'au cunoscut imediat c sunt din
Romania, de-oarece, la prima mea venire in Elbasan, vzndu-nia in tovarasia senatorulm lor Anton Becea, s'au
interesat s afle cine sant
Romann din Elbasan sant amestecati Cei mai multi
sant Romani moscopolern ,

Parser* sant mai putmi Cu

acesta am avut pnlejul sa ma intalnesc mai spre seara,

mteresandu-rna de gratul lor Cei dintai sant neguston,
cei din urna chervanagn Romanu dm acest oras aveau
o scoala nuxta Serviciul &yin se face in bisenc pe rand,

intr'o saptamana romaneste intr'una albanezeste, cu ajutorul celor doi preop. romarn Naum nem i Ioan Toda
In Elbasan am ramas pand a doua zi Pe la amiazi, am
pormt spre Bitolia, de unde, dupa ce am facut dotia excursu la Perlepe, am parcurs drumul BitoliaSalomc Dup
o sedere de dou zile in Salornc, m'am inapoiat, prin. Bulgaria, in Tara
ROMANII

I ALBANEZII

LEGATURILE DINTRE ROMklcI SI ALBANEZE

NIIMARuL AERANEZILOR

NUM kRUL ROMANILOR

Atingand o chestmne care este de mare insemnatate

pentru vutorul elementulm romanesc in Albania, vom in-

www.dacoromanica.ro

HO

TH CAP ID AN

cerch s fac o expunere a stanlor de lucrun, ash cum le-am

putut pnnde in timpul sedern mele printre Romanii din

Albania
Cu cati FOrseroti am stat de vorb spre a ma interesh despre

felul cum o due cu Albanezn, toti mi-au mrtunsit ca tfdesc

in cea mai perfecta intelegere eu ei Inamte vreme, Romann sufereau putin din partea Albanezilor musulmam
Dar pe atunci, la fel se plangeau si. Albanezu crestim de
purtarea fratilor lor musulmam AstOzi vechile stan de
lucrun s'au schimbat si elementul nostru de la tail traeste
in deplin armonie en Albanezn Daca, cu toate acestea,
multi FOrserop. doresc A. se mute in Tara, aceasta o fac
numai din priema faului mers al afacenlor Din aceste motive s'au mutat FOrserotu din Pleasa in Cadnlater, si tot din
aceleasi motive se vor muta, poate, si alti Frseroti la noi
Dar dac aceste raportun de paelnic simbiozg intre

Farseropi si Albanezu de la tail sant bune pentru prospentatea Romanilor, in schimb, la orase, ea se arta daunOtoare pentru elementul nostru Aci Romann se incuscresc
foarte usor cu Albanezu si, dup constatnle mele, pagubasi din aceast incuscnre ies Romann Cand un Roman se insoard cu o Albanezoaica, aceasta este in stare
sa tad., cu timpul, ea top copm si chiar alp membn
din familie s vorbease6 albanezeste Nu tot ash se

intampla in cazul cand un Albanez ia o Romane

Aceasta sfarseste intotdeauna pun a-si insusi. hmba albanezd in locul hmbei romane Cu mult pOrere de ran nu
se plangeh la manstirea Prodrom" din Moscopole, un
fruntas Moscoporean dm Corrta, ai crui copii incepeau sa
'lite hmba romanA, tocmai funded sopa lin. era Albanezoaich.

Din fencire, aceasta promiscuitate se intampld mai mult la

orase Frserotu de la tara nu se amesteed eu Albanezu Chiar
cei de la orase se incuscrese cu Albanezu mai putin decat
Moseopolenu Dar si la tar, in comunele si atunele in
care se gdsese Albanezi si FOrseroti, am observat cd Fdrserotii invatd mai usor limba albaneza. decat Albanezii limba
romand

www.dacoromanica.ro

FARSERCITII

111

Daed insd la tara ei trdesc multumiti in mijlocul elementului albanez, la orae i. in comunele mai man, acolo
unde Romami au avut coli romaneti i. in timpul din unnd

li s'au inchis, se simte o rceald fatd de autoritati, care

pe neateptate i fdr mci un motiv senos i-au ldsat fArd
coli

In comunele 1. cdtunele in care n'au existat coli romaneti, aceast nemultumire nu ems-Ca', De altfel, ad. ma
Farerotn nu se intereseazd de carte, dac ea nu 11 se (Id
Ei sant foarte bum Romani I. ar dori sd invete romanete Ins, funded niciodatal n'au avut coald, ei cred ed
pot trdi i. fdr de ea

Numdrul Aromnilor din Albania, Mil a putek fi premat mai de aproape, este relativ mare, fata de numdrul
elementultu albanez dominant
Albania, ak cum a ieit ca alcdtuire politick' dm marele

rdzbom, nu cuprinde pe toti Albanezn Dou treimi din

ei sant rdmai in afard de granite Dintre acetia, cei mai
multi sant in Jugoslavia
Pnmele micdn in massd ale poporulm albanez sant
semnalate abik pe la sfamtul sec XIV Ele iau directia
spre Peloponez i, cu timpul, devin atat de frecvente, incat
Conntul i. Argolis pe vremea aceea miunau de Albanezi

Cei mai multi au fost colomzati de care stpanitorn bizantmi sau venetiem, cu scopul ca s le ajute in contra
Turcilor, care amenintau sd, ptrundd in inima Greciei
Numai Teodor Paleologul, fratele impdratultn Emanuil Paleologul, a adus zece mu de familn albaneze in Grecia Inainte
de coborirea lor in Peloponez, foarte multi s'au aezat in
imprejunmile Atenei Parte din ei s'au refugiat de urgia
Turcilor, ins foarte multe familii au fost aduse spre colonizare de cdtre stdpanitoni de atunci al ducatulm Atena .i.
mai ales de &are negutatoni florentim 1)
1) Despre asezarea Albanezilor in Greeia Cf Illyrtsch-Albanzsche Forschungen von Dr LUDVIG von THALLOCZY. I, p 79 sqq De asemenea

www.dacoromanica.ro

112

TH CAPIDAN

Top. acevti Albanezi sant Toschi de ongme Pan azi

ei vorbesc limba albaneza subt o forma mai veche Sufletete ei se simt Greci i. nu vor sa auda de Albanezi Cine
a trecut pnn Atena i a ieit putin in afar de ora, a tre-

buit sa dea de aceti Albanezi aezati in nenumarate

sate

A doua micare a populatiumlor albanezeti a luat directia spre apus in Itaha Ea a urmat imediat dupa infrangerea eroului lor national Scanderbeg de catre Turci Dupd
moartea acestuia (1468), Albania a cazut definitiv subt Turci

i un nou exod a inceput pentru Albanezn care nu vroiau

s tread, la Islamism Din cauza legatunlor Albamei de

pe vremea aceea cu Itaha, multimea Albanezilor, in frunte

cu o buria parte din nobilimea de atunci, a trecut in

Italia Micanle Albanezilor in spre aceasta tard, incepute
Inca de prin 1450, au tmut trei veacun de-arandul, pana
pnn 1744 Restunle acestor migratium se pastreaza i azi
in Calabna, Abruzzi i. Sicilia Ei tin tot de Toscln i vorbesc acelai dialect

A treia migratiune s'a indreptat spre rasant, in tanle

locinte de Slavi De as-t data nu plecau Albanezi cretim
de spaima Turcilor i a confratilor lor musulmam, care erau
mai rdi cleat Turcu, ci Albanezi musulmam donton de aven
i de tentorn mai fertile Acetia sant Albanezii, care de
cand au pdtruns prin partile apusene ale Serbiei sau Macedomei de astazi, au ramas spaima cretmilor
In timpunle din urtna foarte multi Albanezi s'au aezat
in Turcia Astazi multi din ei se gasesc stabihti in Constantinopol i. in pnncipalele orae din Anatoha Brusa i Simrna.

Langa Constantmopol sant o multime de Albanezi in locaMaple Marmara, Aftoni i Calzachi. Alti Albanezi sant ayezati in apte sate de langa Adnanopol 1) Ca aezari alAbancen und die Albanezen de PAUL SIBERTZ, Wien, i910, p ror sqq Historic/ Shppertse de K A CERKEZI. Boston, 1921, p 136 i TEKI SELENICA.

Shqipria nCe 1927, p CXXIII

1) Popullsza Shippitare ri 1924 Shqzpi use de Lumo Skendo, in Kalendar Kombiar (19241, p 35

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

113

banezesti indepartate de Albania se pot socoti satele Ker-

kovici

*i.
N7kine"e din Banatul Jugoslav 1) Dup
aceea patru sate din Basarabia, in fine, tort Albanezn

stabihti in call-tate de comerci anti, in pnncipalele orase din

Europa si America

Numarul tuturoi Albanezilor din lurne nu trece peste

i 800 000 de suflete, chiar dupd statiticele all-anezesti

Alhanezn din Italia ating tifra de 250 000 In anul 1888

numarul lor era de 196 768, raspanditi in 79 de sate 2)

Numarul Albanezilor din vechea Grecie nu se poate

sti cu siguranta, de-oarece ei, desi vorbesc albanezeste,

i'i despretuesc neamul si se dau de Greci In once caz, numrul lor nu poate fi mai mare decat 8o 000 Restul se afla
raspandit in Jugoslavia, Macedonia greceasca si in centrele mai man din Turcia si din strematate
Astazi intreaga populatiune a Albamei, dupa recensamantul facut in 1926, se ndica la 833 618 loctuton In acest
numar intra Albanezn, Aromann, Grecn, Bulgarn, l'igann,

Ovren si putmn strami de alt neam.

Vorbind c espre numrul Romanilot observam mai intai ca Alba nezn, urmand exemplul Turcilor, la care, in
call-tate de fosti inalti demmtan, au facut ucenicie atatia
am, continua sa facd numaratoarea locuitonlor din micul
lor regat, ttnand seam numai de rehgnine In modul
acesta, ei dau s inteleaga strdimlor care nu cunosc stanle
de lucrun din Albania ca, in Albania, locuesc numai Albanezi
musulmam st Albanezi crestnu
De fapt lucrunle stau altfel In Albania, dupa Albanezi,

vin in pnmul rand Romann Acestia, fat de numarul redus

al elementului albanez, formeaza o minontate impuna-

toare Este drept ca. patnotn Albanezi, on de cate on se

intampla s scne despre stramil din Albania, pomenesc
chiar si pe Evrei, al cdror numar este foarte nue, ins in ce
pnveste pe Romani, nu spun nimic Iata, bun oara, vo1) lb , p 36
') CONST J1RECEK, Illynsch - A lb Forschungen, 1S4
8

Dacoromania VI

www.dacoromanica.ro

114

TR GANDA N

lummoasa lucrare de 700 de pagim a lin Telet Selemca, Shqz-

pria me 1927 (Albania in 1927), in care autorul d i numrul locmtonlor in ea se vorbeste chiar despre cei 99 de

Evrei din tooth Albania, Mf ins sh pomeneasch mci

un cuvhnt despre Romhnn din orasele Berat, Tirana,
Durazzo, in care ei formeath elementul crestm dominant.
Numai in capitolul Shqipria histortk (Albania istorich),

autorul, vorbmd despre urmele cucenni romane in Albania, adaogh, se vede frg sh-si dea seama, urmhtoarele : Romanu, prevAzand pencolul unor rescoale in Albania i donnd sh inthreasch puterea lor in tara noastr,
au adus chtevh colonn de Romam, pe care le-au mstalat
pnn locunle in-tante ale Albamei, din care Vlalni sau Tuntarn,
pe care i avem n ara noastrd, sdnt din neamul acelor colonn" 1) Va s zic acesti Vlahi totusi exist in Albama

Si inch existh bine, caci, in afar de cei din orase care, pe

alocun, din cauza portulm lor se cam amestech cu Albanezn,

la tail, la once cotitur de drum te impiedici de ei Dach

ne refernn acum la spusele altin autor, german, citat de
mine i cu alth ocazie, care cunoaste de minune stnle de
lucrun din Albania, vom vedeh c acest element neexistent
in statistica albanez, se ndich la un munk destul de mare 2)
1) Dau pasagml in albanezeste Romanet duke paraveshtruar renkun e kryengntjeve ne Shqip en, dhe duke desheruar te vendosm fucjit
e ture ne vendm tone, kishin sjelle disa kolom Romanesh dhe keto instaluar neper vende te forte te Sqipens, prej te cilve Vlehet a Xinxaret, qi
kenti sot la vendin tong yani nga tara e ketyre Kolonive" (p 4) Sublimenle sant f acute de mine
') Einheithch 1st allerdings der jungste europaische Staat mcht Vor
allem sind da die Kutzowlachen Gerade im Herzen des neuen Albamens
zwischen Walona, Durazzo und Berat 1st eine der ausgedehntesten wlachischen Sprachmseln mit Auslaufern nach Tirana, El Basan und Gradiska , dann noch eine bel Tepeleni Vorlautig jedoch wird das Vorhandensem dieser Kutzowlachen, deren Zahl wohl kaum hunderttausend
viel uberschreiten durfte, die Emheithchkeit der Gesamtschichtung nur
wemg storen , vorlaufig herrscht im Gegenteil die inmgste Freundschaft
zwischen Albarnern und alien Angehongen rumanischer Zunge" ALBERT
WERT, Der Balkan, seine Lander und Valker in Geschichte, Kultur, Pohtik
Volkswirtschaft und Welt-Verkehr Berlin, 1926, p 397.

www.dacoromanica.ro

FA113EROTTI

115

Chiar Spindon GopC'evie" 1), care in senenle sale refentoare

la Albania, in afara de Albanezi, nu vedea decat numai

trecand pnn Cavaia i Berat, a trebuit s martunseasca c in pnmul ora locuesc 800 de Romani, in ultimul
300o, ceea ce desigur nu reprezinta numarul lor adevarat
Vezi acum cele spuse I de Baldacci la p 82 din aceast lucrare

Fara a exagera. numanil Romanilor din Albania, dui:4

calculele mele, ei reprezinta un numdr de cel putin 6o 000
locuiton Daca Weigand dedea 9.000 locuitori pentru Berat,
daca Conta are 4 000 de Romam, daca astazi se -tie ca
elementul cretm din oraele Tirana, Durazzo, Feanca,
Premeti se alcatuete aproape numai de Aromam, atunci
nu vom exagera socotmd 25 000 loctuton numai pentru oraele din Albania Restul il formeaza Farerotn din Muzachia,
Ciamena, tinutul Premeti, etc
Numrul lor exact nu se poate cunoate, dupa cum nu

se poate ti mci numdrul Albanezilor 0 statisticd buna

se poate face in tanle occidentale, nu ins in Albania, in
care o bund parte din locuiton sant hpsiti de nufuz (actul
de natere) Poate acum, dupd ce s'a mtrodus codul civil, se

va putea ajunge ca sa se tie mai precis cati locintori se

gasesc in intreaga Albarne.
Green trebue sa reprezinte un numar de cel putm 20 000
loctuton , Bulgarn cu Tiganu vreo 10 000 locuitori In afara de
acetia, trebue socotiti i 10 000 de strenn de alt neam Peste
tot, numdrul minontatilor din Albania ar fi de Ioo 000
Scazand pe toti acetia din totalul de 833 618, cat re-

prezmta toata populatiunea din Albania, Albanezi curati

Taman 733 618

La acetia s'ar mai putea adaogh inch' 6.109 Albanezi

refugiati din Serbia, Grecia i Turcia, colomzati in tinutunle din Durazzo, Cavaia, 'Aiwa i Fearica 2)
1) SPIRIDON GOPOEVI, Das Furstentum Albumen, seine Vogangenhestt
ethnographischen Verhaltnisse, politisthe Lage und Aussichten fur die Zukunft,

Berlin, 1914, p 301

I) Cf Shqlftta fll 1927, p CXXXIII sqq
8*

www.dacoromanica.ro

PA RTEA LI

A LI:\IBA 1)
AUTORII CARE S AU ()CI:TAT CtJ LIMBA ROMANILOR DIN ALBAN,a

G WEIGAND, Vlacho-Meglcn (1892)

Die Aromunen

II

(1894) pp 176-177, 186-187, 345, 347 Die Aromunen in Nordalbamen in Jahresb XVI (19I0), p 206
TEL
CAPIDAN, Flexion des Substantivs und Verbunis im Codex Dimonie" in Jahresb XII (1906) p 179-232 Raporturile albano-tomdne in Daeoromania II (1922), p 496-515

AL ROSETTI, Cercetdrt asupra gramului Ronandor din Albania in Graz.

cm Sullet IV (193o), p 1-83
Dintre caTatorn nespecialisti care au scris asupra limbn Roninilor din
Albania nierra s'al tie relevat numal C N BIINILEANCI, Dela Ronidnn din
Albania (1906), p 267-286 I Roment di Albania (1912), p 381-389

I CONSIDERATIIINI GENERALE

Dintre tulpinele de Romani din sudul Peninsulei Balcanice, Parerotu sant smgurn care i pastreaza numele
etmc cu o pronuntare mai apropiata de numele comun
al tuturor Romanilor In vreme ce Romann din Tesaha,
Pmd i Macedonia se numesc Armans, cu protesa liii a obicinuit in graml lor, Farerotii, dm contra, se numesc Rdmdrii, pe alocun Romditi i Rumaiti, fara proteza lui a,
insd cu r imtial pronuntat cevh mai apasat

Limba Romamlor din Albania nu este la toti aceeai.

prezinta deosebin de la o regmne la alta In unele ti-

ta

1) 0 expunere amgnunt1ta asupra gramlui la Fr5eroti a fost fcuta de

mine intr'o comunicare tinut la Muzeul Limbo Romane din Cluj, in

prima sedint filologic din 1928 (25 Noemvrie), imediat &up& Intoarcerea

mea din Albania Tot atunci am vorbit i despre deosebirea ce exist

la Parseroti intre grand femedor

intre graiul lArbatilor

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

117

nutun aceast deosebire se arat chiar de la o localitate

la alta Particulantatile acestm gram nu pot fi prinse cu
aceeasi usunnta cu care se pot fixh intr'o regiune cu o populatmne sedentara Imprejuranle in care au trait acesti
Romani ca i natura ocupatiumi lor 1-au facut s fie intr'o
continua =scare, mutandu-se din loc in loc Din cauza
acestor continue peregnnri, particulantati de grain propni
unei anumite regium se intalnesc in limba Romanilor din
alte tmutun In felul acesta, este foarte greu de specificat

care sant, buna oard, deosebinle de grain intre Romann

din Muzachia i intre cei din tmutul Ciamena, sau intre
acestia i intre aceia din imprejunmile orasulm Conta
Romann din Ciamena, mutandu-se in tmutunle din centrul

sau rsntul Albarnei, las urme din gratul lor in hmba

unor Romam cu alte particulantati In chipul acesta,
apucandu-se cineva s studieze limba pastonlor din Albania,

observa numaidecat ca are a face cu un grain deosebit

de acela al Grmostemlor sau al Romamlor din Pind,
dar cu greu 11 poate specifich pentru fiecare regiune in
parte
In calatona mea din Albania am avut pnlejul sa constat
mai intai o deosebire de_m_m_intre_Romanti-ele-la orase

intre Romami paston cu viata nomada de la ps, cuno

iumele

Din cauza acestei deo;-efirri,

s'ar crede c Romami din orasele Albamei ar fi deosebiti

de Farserotn Din cercetanle mele facute in acest domenm,
am ajuns la convingerea Ca i Romanii de la orase, la ong-me,

au fost Parser*
In gall de aceast deosebire de gram, care desparte
pe Romann ordsem de Romann taram, la Farseroti,
am mai putut constath i o deosebire de grain dupa sexe.
Am observat ea, in sanul aceleasi farmln, inteun fel
vorbesc barbatn i intr'altfel femeile Aceast deosebire,
dup cum vont ardth in altal parte, nu merge de sigur pan
la neintelegere dintre barb* i femei, ins ea este atat
de pronuntata, incat ma faceh pe mine, care 'ii ascultam
vorbind, pe unn
inteleg mai usor iar pe altn mai greu.

www.dacoromanica.ro

118

TH CAPIDAN

Peste tot growl Romamlor din Albania este interesant

nu numai pentru deosebinle ce arata Ltd' de graml Romantlor din celelalte regium, dar i din cauza proimscuitatii

in care traesc In aceeai comun traesc Romam cu gram

deosebit, dupa regiumle din care au vemt In comunele in
care amestecul este)6ai nou, deosebinle sant mai accentuate ,

in comunele cu un amestec mai vechm, deosebinle sant

mai reduse Din aceasta stare un singur folos rezultd pentru
cercettor, anume, din cunoaterea graiultu a zece sau douazeci

de locahtati cu populatiune amestecata, cinev are putinta

sa-i facd o idee aproape complet despre trasatunle caracte-

nstice ale gramlui din tinutul pe care il cerceteazd Lucrul

acesta nu este de putin folos pentru o taxa ca Albania, in care Calle de comumcatie sant foarte defectuoase,
iar bohle endemice, cum este malana dm Muzachia, sant
pentru strami dintre cele mai penculoase
2 GRAIIIL b'ARSKIWTILOR

Mai intai nurnele Fchlerot vine de la locahtatea Fraarz, astazi un simplu sat din tinutul Premeti, cu o populatiune de 300 locuiton, Albanezi i Romani Frcwiri, este
de ongine albaneza, caci vine de la cuvantul frashen
(din lat FRAXINGS) care, in dialectul tosc, trebue sa dea
frascher') Nume de locahtati derivate din frasm" avem
i in alte tmutun din Albama locuit de Toschi un
Frasheri cu 250 Albanezi mahomedam exista in Muzachia, aproape de Fien (Feanca) Un alt Frasheri Kelepir
se gasete aproape de oraul Berat In fine, denvate ca
1) Origmea latufa a Itu f rash en a dat nastere la discutu G Meyer, dfindu-si

seaml de greutitile pe care o prezina piderea lin

f din fs (din cs)

se gandeit la forma ital frasszno Tot asa si Helbig (Dee italzenzschen Elemente me Albaneseschen, publicat in Jahresb X p 119) S Puscanu a inraturat aceast greutate, explicand-o printeo simpla' disimilare provocata

de f initial (ZRPh XXIX 632, cf scum Meyer-Lubke, Studs Rumcns,

IV, 1-2) De altfel, ar fi fost si greu de admis ca numele untu arbore, care
exist st la Aromam frapsin, sA fi veint la Albane7A prin mijlocirea itahand

www.dacoromanica.ro

FA RSEROTII

119

dup aceea Eschweiler, EschenFrasinul, Frasinez, Frasim

bach etc 2) exist in toponomastica din Tar i stramatate.

Lasand la o parte deosebinle de limba care se datoresc

unor influente strame, graiul Mrserotesc, vorbit in Muzachia ca i in Ciamena, in tmutul Frasan ca si in satele
din apropierea orasulin Conta, prezinta urmatoarele particulantati
Exista in gram un r velar care nu se intalneste la mciuna

din celelalte tulpim romanesti din Balcani Aceasta partculantate caractenzeaza atat de pregnant vorbirea aromanulm Mrserot, incat este destul ca el s pronunte un smgur
cuvant, in care s existe acest sunet, pentru ca s poti pncepe imediat ca ai inaintea ta un Farserot
2 Diflongul ea din e accentuat, cand in silaba urmatoare
se afl un e, se pronunta e ca in dialectul dacoroman .
fete, fetse, pentru formele obicininte in aromana kate, katse

3 Existd sunetul a pentru ci i i din hmba romana, aci neaccentuat, dar cu o rostire deschis ce se
apropie de e vats vaci" , mueari catan" pentru arom
vdts i mulcirI, bar i baq bran" din barn-bran
4 Exista vocale lungi In frazele stranse de mine nu mi
le-am putut insemna pe toate Am observat insa c femeile
Mrseroate, in vorbire, lungesc aproape once vocala din
silaba finala a unm cuvant nu dutse nu se duce" , vni
la not Aceast particulantate am observat-o i in Mulocentuat

viste (Macedonia) la o femee batrana

5 Exista sunete nazale Sunetul a 1-am auzit intotdeauna

pronuntandu-se pe nas La femei, nazalitatea acestui sunet reiese i mai mult, cand se afl in apropierea lui r velar
sau dupa y din t gd9, pydndzi plange"
2) IORGU IORDAN, Runziinzsche Toponomastik Bonn u Leipzig, (1924),
Vol

I, pag 22

2) PROF JOS FELDMANN, Ortsnamen, 'Owe Entstehung und Bedeutung

Halle, 1925, p 90
Vezi i GUSTAV KISCH, Siebenburgen im Lichte der Sprache Bin Beitrag

zur Kulturgeschichte der Karpatenlander, pubbcat in Arany des Verems

fur Stebenburgische Landeskunde Band 45, Heft i und 2, p 108

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

120

g 1 de la articolul enclitic nu se pronunta. Aceasta este

o particulantate generala la toti Farserotu , ea se identifica
cu aceeasi particulantate dm dialectul dacoroman ontu

omul", focu focul"

Vom trece acum la graml Romanilor stabil* in oraele
din Albania, spre a aveh o imagine complet despre deosebirile care il despart de hmba celorlalte populatium romanesti din sudul Peninsulei Balcanice

3 GRAIIIL ROMANILOR DIN ORA3E

Amestecul de gram in Albania nu se observa numai in

hmba Farserotilor, ci si in grain! Romamlor stabil* in
orase Vorbesc numai de orasele vizitate de mine Conta,
Pogradet, Elbasan, Cavaia, Tirana, Durazzo, Lusnia, Berat
si Fear Ica. In partea intai din aceast lucrare, vorbind despre

Lecare ora in parte, am aratat si locurile de obarsie ale

Romamlor Aproape top sant veniti de prin partile rasantene ale Albamei, din tinutul Moscopole Vechimea lor
nu trece peste dou'd sute de am Unu din ei stau in legatur
de rudenie cu Romann din localitatile de unde au emigrat
Socotesc insa ca ei, la asezarea lor in centrele in care ii intalrum astazi, au trebmt sa gaseasca alte elemente romanest Acestea puteau fi chiar Farseroti Romann farseroti,
in dubla lor ocupatiune, ca propnetan de oi sau ca chervanagn, aveau pnlejul sd vind in orase, fie pentru vanzarea
produselor asa cum ii vedern venind si astazi in targunle din oraele albanezesti

fie ca transportaton de marfun

Unu din ei, trecand din starea lor de propnetari de oi la

aceea de negutdton, s'au asezat la orase Pe acestia astzi
nu-i gasim, caci, dupa gram, orsemi de azi nu sant Farserati Dintre acestia am intalmt numai in Conta si in
Elbasan Dar si umi si. altu sant stabil* de curand, vemnd
din satele din apropiere Aezanle vechi nu se mai recunosc
Ele s'au topit in multimea Romamlor din prtile Mo-

scopolei, vemti mat tarziu

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

121

Acest fenomen s'a repetat si in orasele cu populatiune

romaneasca din Macedonia Baza elementulm romanesc din

aceste centre i trage obarsia din muntele Gyamos, care

se intinde pana in Albama Pe partea rasantean a acestm
munte exista., inamte de Moscopole

centrele romfinesti

din apropierea hi, orasul Gramoste Astazi, Gramoste

este un simplu sat locuit mai mult de Albanezi in \ echirne
el trebue s fi avut aceeasi manme ca i Moscopole Tradrtiunea spune c Gramoste avea 40 000 locuiton 1) Alatun
de el mai existau centrele Varteni, Lmotopi, Fusea i Nicu-

hta, astazi aproape mai toate parasite de elementul romanesc Dupd cat se stie, ele au fost distruse de Care Alba-

nezn musulmam, inamte de Moscopole, ar Romann au

plecat raspandindu-se in orasele din Macedonia Peste acest
element gramustean, mai tarziu, au venit i s'au asezat

Romann din Albania propnu zis, onginan din Mosc o-

pole, 5apsca, Grabova i Ldnga ins acestia,

cu

toate ca traesc de dota veacun in mijlocul Gramustemlor,

nu i-au putut asiruil ca hmba Gramustenn s'au pastrat
pana astazi ca populatiune de baza, cu o limba putin deosehit de aceea a Romanilor din Albania yenii peste ei

in ce pnveste acum particulantatile de gram ale Romanilor din orasele Albamei, vorbesc despre cele wzitate

de mine, in pnmul rand trebue relevat faptul c ele se

identifica cu aceleasi particulantati din limba scrutonlor
nostn din sec XVIII
Este destul ca cmev s stea o zi dou in Tirana sau
Durazzo ca s aura' limba lut Ucuta cu obicinuita labializare
a mr ci neaccentuat push cap =peste cap (Tirana) ; puttare pentru pdltare in fraza lo-agudi tu pultare=i1 low pe
spate (Durazzo) , funteinci pentru teinteind, cu u din d nu
din o z-dust la funtanci = se duse la fantana (Durazzo) ,
mucatd pentru mcicatd in and vinu, cafa era mucatd , o-avea
mucatd cdrik=cand vela carnea era mancata . (Tirana) ,
amaluma pentru amalcimd in . vent de-amalumd = cercei de
1) Ven mal pe larg Ronidnn Nonzazz, p 61

www.dacoromanica.ro

122

TH. CAPIDAN

aur (Cavaia) , formac pentru fdrmac in formac i

si fetse

gura=otrava mi se facia. gura (ib) La Ucuta fenomenul

acesta se arat mai cu deosebire la va de la vntorul verbelor
vu se me la i vu se algescu va s-mi lai i va s-algescu) o sa
ma speh i o s albesc , 28/83 1) , vu sd ne bdgeim gi vu se

duritim (va s-na bagam i va s-durkun)=o s ne culcam

si o s dormirn 39/89 , Doamne, vu se-ni disfatsi budzdle,
g-gura amea vu se aspund aldvddJunea a ta (Doamne, va
si-ii disfats budzale -gura mea va sa spuna alavdOunea
ta) =doamne, o sa-mi desfaci buzele i gura mea o sa spund
lauda ta 29/83 Stadiul intermediar a lui vu a fo.,t vd
Acesta apare in basme vu s-fac io/XVII Tot la Ucuta
intAlnim amalumd pentru amalaing in idoh a pdgdrilor
suntu asime ..s'd amalum(a)= idoln pagamlor sant argmt si
aur 52/99 ' iar la Cavalhoti amalomd 572 Dar aceasta
particulantate se intalneste si la rarseroti Cuvantul fdrtat
nu 1-am aunt rostmdu-se decat numai furtat El este ate-

stat de mai multe on in matenalul strans de mine De

atestate sub
formele de mai sus
Weigand, studtmd hmba din Tirana, Durazzo, Cavaia
si Elbasan, a crezut ea: in gram" Romamlor din Tirana a
asemenea cuvintele fdntdnd, amaldmd sant

descopent hmba autonlor care au scns Codicele Dimome 2)

Eu cred c particulantatile de gram ale Romamlor din

Tirana se intalnesc in toate scnenle din sec XVIII Bine
inteles la unu dm ei unele, la altu altele Iata bund oara
labiahzarea lui d, despre care am vorbit mai sus, se intalneste la Ucuta, ins hpseste in Codicele Dimome si la
Danul Dintre celelalte particulantati nu exista nimic care sa
nu se intalneasca si in hmba Farserotilor In vocalism pronuntarea diftongilor ea i oa este mai inchtsa , in se aude
pretutmdeni dn In consonantism avem regulat pronuntarea lm 1 ca t, in condrtiumle care se vor vede la graml
Farserotilor, dupd aceea amutirea lui 1 dupd ce trecuse in t
1)

Cf PER PAPAHAGI, Scriztom Aromdm In sec al XVIII Bucurestr, 1909

2) Cf Jahresb XVI, p 2o6, sqq

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

123

toate celelalte particulantti, pe care le am expus in

Dacoromania II p 496, cand am vorbit despre influenta
limbei albaneze asupra dialectului aromn
Iat acum particularitatile esentiale din graml Roma
3.

mlor stabiliti in orae, care il deosibesc de limba Faxerotilor

1 Lipsete pronuntarea velard a lm r Aceast singur
particularitate pune un zid de despgrtire intre unn i altn
2 Nu exist vocale nazale, dei cei din. Cavaia, Tirana
i. Durazzo stau in direct atmgere cu Albanezii de nord
Gheghncare, dupe, cum se tie, au tocmai aceast particulantate pregnant in gram
3 Lipsesc vocalele_lungi
4 Pronuntarea liii an, dm ca an, dm, cum vom vedea ca
exista. la Pareroti, n'am putut-o observ nice:len la Romann aezati in orae In schimb, Romann din Elbasan

pronunte. pe an din lank mane., gradnn, pranz intre dn

1. on Este o pronuntare a lin 4 din d care merge spre o 3.
mmic mai mult Weigand (ib 212) compara aceast pronuntare cu rostirea lt.0 a_ din dialectul meglenit Eu n'am
putut auzi a ceva., cel putm la persoanele cu care am vemt
in atingere Cunosc dialectul meglinit prea bine 1. cred

Ca ea nu mi-ar fi putut saph, dach" a fi auzit-o.

5 Farerotn aezati in orae, in special barbatn, cum
sant cei din Cont.a i Elbasam, nu mai pronunta pe r
velar ca Farerotn de la tara Numai femeile mai pstreath in
oarecare mdsura aceast particulantate De asemenea n'am

putut observ pronuntarea vocalelor lungi i a vocalelor

nazale

Cu toat deosebirea care exist intre graml Romamlor de

la orae i intre graml Fareratilor, eu cred ea' Romann ore,
em, la bath, au treburt sa fie tot Fareroti. Numai cu timpu
i-au pierdut celelalte particulantati i, in special, pro-

nuntarea lui r uvular, probabil dm cauza amestecului lor

cu Romanii din alte tulpini. Cam care ar fi aceste tulpitu,
aceasta se va vedek in capitolul despre ongmea Fdrerotilor Aci ma multurnesc s relevez faptul ca. i astazi
Farerotii de la sate, care s'au aezat in orae, nu mai

www.dacoromanica.ro

124

TH. CAPIDAN

pronunta pe r velar la fel ca Farserotu paston In pnvinta aceasta am putut face deosebire intre r velar rostrt
de femeile fatseroate, intre acela rostrt de pstorn farseroti i intre pronuntarea Farserotilor stabihti in orase
Dintre acestia, r pronuntat cu cele mai intense vibratn se
aude la femei La multe din acestea pronuntarea 1w r am
auzit-o cu vibratn uvulare 1) Barbatn, care se coboar
mereu in orase i vin in contact cu alta lume, pronunta
pe r cu mai pt4ine vibratn La Farserotn asezati de mult
printre Moscopolemi din orase, r velar este pe cale de a
disparea

Aceasta treptata disparitie a unui fenomen de limba

atat de caractenstic pentru vorbirea onginara a Farserotilor, arata ch. sl Romann din Moscopole i impreprim, la inceput, vor fi avut in gram pronuntarea 1w r
ve'ar Pentru cercetarea fenomenului, ash cum se prezinta
aal, nu-i nevoie ca cinevh sa studieze graml Romamlor

orsem din intreaga Albatue 0 sedere de cateva zile la

Conta ajunge ca
arate deosebinle despre care am vorbit
De altfel i studiul limbei la scrntorn aromam din sec XVIII

ne duce la concluzia ca Moscopolemi cu ceilalti Romani

din imprejunmi, la baza, au fost raiser*

Mai intai, in ce pnveTte pronuntarea 1w r, judecand dupa
deosebinle de transcnere ce intrebuinteaza acesti scrnton
pentru redarea lui, reiese ca I ei aveau in gram un r

pronuntat cu vibratiuni mai intense decat r pe care il

au ceilalti Romani din Peninsula Balcanica FLA, acum not
am presupus c acel r redat in litere grecesti prin doi r (pp),

ar fi fost un r apical Ins nimic nu ne impiedeca sa presupunem ca umi dintre scrnton sec al XVIII, pnn intrebuintarea lui dublu r, intelegeau sa redee pronuntarea ye-

lar a lin r
In afara de aceasta, rostirea 1w if i i ca a, aa cum
am insemnat-o pentru mai multe locahtati din Muzachia
Ciamena, se pare c a cunoscut-o i scnitorul Dania
1) Ve71 despre aceasta, capitolul Influenta albanezd" p 143

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

125

Moscopoleanul Inteadevar, cetmd cu atentiune lexxonul

sau in patru hmbi 1) am dat de cuvinte ca prevdzile (Tcpairc),XE)

plur art de la pravdd dobitoc" (2/118) pentru forma normala prdvdzile , lendurd Olvtoun.) pentru ldndurd randumcd" (5/122) , serme (cripris) pentru sdrme, fargnutun"
(7/126) ,putend (noutUvq) pentrupupind putin" (6/131)

lendzetlu (Aave;i.'0,ou) pentru landzetlu bolnavul" (10/133) ,

se tan (aa ejvn) sel pii sa tn" (11/135) ,
tra se aremei
(-cp& ai &pap.a) pentru tra s'ardmd ca s o roada." (13/118) ,
terfe (thEcCe) pentru tehld tarite" (161144);sendzile(cdv-cW,e)

pentru andzile sangele" (171146),dremd (Tpip.v.c), pentru

drdmd, azi intrebmntat, pnn metateza, ddrmd, aschie, ramun mici" (20/151) , lend (Xbvc,c) pentru Mild lanai"
(22/156) ,
se purtemu (ca rcouF4ou) pentru sd purtdmu

sa purtam" (23/157) In pozine neacentuata se acatse

(aa ixdaCE) pentru sd acatsd sa. apuce" (4/122) , se o avde
(as d cam) pentru sd o avdd sa o auda" (5/123) ,

asboare (aanozips) pentru asboard zboarr (6/124) , go-0

(x6p-cca) pentru gortsd pere" (11/134) , in aceasta forma
poate s avem a face cu -e de la plural, care numai mai
tarziu a trecut in d, din cauza lin f, ca in mac pl matd din

mace, etc , scapare (crxc,crco'cpa) pentru scdparci (161164) etc

Toate aceste forme Papahagi le da cu transcns d La
inceput el observa aceasta nepotriveala si alatun de forma

transcris cu htere latine in care a este redat pnn e, mai

adaoga in paranteza colturoas si forma transcnsa cu a
pentru e, ca sa arate Ca ea trebue centa cu d, nu cu e Dar
dupd patru cmci cuvinte aceasta explicape nu o mai &,
multumindu-se sa adaoge intr'o nota ca nu este sigur daca
trebue cent d sau e, 1. continua pana la sfarsit A, transcne
toate cuvintele, in care Dannl intrebtunteaza sunetul grecesc E, cu d.

Ca in exemplele 'citate mai sus nu trebue s vedem o

gresala de scns a lui Dannl, intrebumtand e pentru sunetul
8) 'Apx41 To5 Tetpay)caou AeEtvo5, Publicat la Per Papahap, Scniton

Alameini in sec XVIII, p

116.

www.dacoromanica.ro

126

TH. CAPIDAN

a, atunci cand pe aceasta il reda pun a (alfa cu jot subscns),

aceasta se poate vedea nu numai din regulantatea cu care
transcne pe a pun a in toate cuvmtele in care 0 azi se aude d,

dar 0 din repetirea intrebtuntarn lin a pentru a (a), acolo

unde autorul ii dedea seama ca. trebue A. transcne un
sunet care nu era ti, ci se apropia mai mult de e Iata acum
un cuvant pe care Dannl il repeta de dou on .1 in care

sunetul a este redat pun a, nu pun a fremtu (cppiwtou)

pentru frdmtu frns" part de la Irdngu (12/136)
ys

lremptd (cppipirrc,c) pentru framptd (lat francta) astdzi

Irdmtd, (24/161) Cev mai mult, cuvantul frunte", care

are aceea0 forma in dialectul aroman ca 0 participtal lin
frangu", autorul il transcne fremtla (cppip:cccc) (13/139), tot

cu e (a) pentru a, din singurul rnotiv c d din acest

cuvant era un sunet care se apropie de e
Aceea0 consecventa in transcnere se observa i. in alte
dou cuvinte ndnte, dindnte a cum se pronunta la Fareroti
(la Gramostem ninte, dininte) inamte, dinamte". Acestea
sant transcnse consecvent cu e (a) nente (vim) 26/165 ,
denente, (caviv-ce) p 23/157 ,

denentia ata (Teviv-cca ecca) di-

naintea ta" p 24/159 De asemenea pronumele posesiv

de persoana 2 la plural se intalnete transcns numai cu e
pentru a cusurilth atei (xoucoup[v),Xn atirj) pentru cusumin atdi vern tai" (8/128) i vqiiil'i atei (B4710.X71 &Tin)
pentru mOhli at& vecmn Val" (6/131) Aci am putea
avek un fenomen de analogie din cauza lui amei
Dar pronuntarea lui ii, i ca a se gasete 0 la Boiagi Acest
scrirtor da in a sa Gramatica romdnd sau macedoromdnd
p 42 urmatoarele forme a intenea (pentru a intdnea)
i. di intenje (pentru di intdnje) intaia" 0 intam" 1)
Din toate aceste exemple, care nu se reduc la unul sau
doua, se vede clar sau Ca Damiler era un Frerot, ceea ce
nu pare a fi exclus, 0 aveh in hmba lui sunetul a pentru ci,
pe care il intalnim 0 azi la Fareroti, sau ca in hmba Moscopo-

polemlor de atunci se mai 'Astra. Inca pronuntarea lui d

Vezi,) v. WEIGAND, Die Aromunien II, p 176 , Jahresber II, 86

www.dacoromanica.ro

FABSEROTII

12.7

supt forma a In cazul acesta evolutia sunetultu a spre a,

ask cum se aude azi la Farseroti, trebue s fie veche

De altfel, intr'un alt studm am aratat ca la scnitorul

Ucuta intalmm sunetul 9 pentru oa, ash cum se aude la
Farseroti i peste tot la Romarui dm Albama, pe care
insa Papahagi, neputandu-si-1 explich, 11 redd prin oa
domne transcns cu litere grecesti vzoilve pe care Papahagi Ii reda do(a)mne (52/96) ,
sorrel (cyOH) pentru

soarele (soarele), cu prefacerea obicinurta a ltu e in d, cand

urmeaza dupd rr (rl) Pentru celelalte exemple vezi formele relevate de mine in Raporturile albano-romdne din

Daeoromania II p 496
Ajungand la sfarsitul acestut capitol,

presupun

in limba scnitonlor din sec XVIII vor fi existat i vocale

lungi, ash cum am observat c exist in graml Farserotilor de

astazi Tot la acesti scniton nu va fi lipsit, poate, mci rostirea nazal, ash cum se aude lamunt la foarte multi Farserott, mai cu deosebire in cuvmtele in care avem un Y uvular

Daca totusi ele nu ne sant redate in scnenle ajunse pan la

not, aceasta se exphca dm faptul sau ca ei nu-si dedeau

bine seama despre valoarea acelor particularitati, aceasta
mai ales la Ucuta, care, la inceputul lucrarei sale ne descne stmet cu sunet pronuntarea aromaneasca, sau ca le
hpseau semnele cu care le-ar fi putut reda
4 GRAIIIL YEMEILOR LA FARSEROTI

In pnmele zile de calatone in Albama, venind in contact

cu mai multe fanuln de Farseroti, am observat ca exista
o mica deosebire intre graml barbatilor i intre acela al
femeilor On de cate on intram in discutie cu barbatn, convorbirea mergea usor. Cum incepeam vorba cu femeile,

raspunsunle lor inu pareau mai greu de inteles

Fat de aceasta constatare, la inceput, am avut impresia
ca eu nu aud bine ceea ce vorbesc femeile Mai tarzm, cand

am vdzut ca I sopa mea, care era alatun de mine, nu le

putea intelege usor gralul, m'am putut convmge ca, de fapt,

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

128

exista deosebirea ce am banmt Ea nu este prea mare, ins

destul de pronuntata, pentru ca, intr'o conversatie curent,
s nu poti urmari liber vorbirea
Aceastd constatare mi-a fost cu atat mai surpnnzatoare,
cu cat deosebirea despre care este vorba nu existd, pe cat
tiu eu, la celelalte populatium din Peninsula Balcamca
Am trait mai mult vreme in mijlocul Meglenoromanilor,
de asemenea multe yen de-arandul am petrecut in rmjlocul
Aromaralor ongman din Pind aezati in catev sate mai
man din apropierea Venei, cu toate acestea nicaien n'arn
avut impresia ca femeile vorbesc altfel decat barbatn
De altfel fenomenul in sine nu este necunoscut hngvitilor de azi

Fara a intra mai adanc in chestiunea foarte mult discutat de lingviti, anume care ar fi partea de contnbutie
a femen la schimbanle ce se produc in evolutia unei hmbi,

astazi se tie ea anumiti facton precum conservatismul,

interdictia hngvistic, elementul social, sau, in fine, predispozitia ce au unele femei pentru pronuntarea deosebita a

unor anumite sunete i intrebumtarea mai deasa a unor

anumite cuvinte, au contribuit, in toate timpunle i la
toate popoarele, la o diferentiare cat de neinsemnata in
grand femeilor

Despre pnmul factor nu este nevoie s relevam mcmn

caz particular, deoarece fiecare dmtre noi a avut pnlejul
s observe Ca oamenn mai batram i, in special, femeile
batrane, vobesc ceva deosebit decat generatnle mai tmere
La cei vechi, cazul relevat de Cicero a ramas clasic El
martunsete Ca on de cate on auzea vorbmd pe soacrd-sa
Laeha, ii reamintea vorbirea batramlor Plautus i Nevms
Dar chiar mterdictia lingvistica (tab ii), care s'ar pare
deopotnv de raspandit la amandoua sexurile, ii are
intrebmntare mai deasa la femei In pnvinta aceasta nu
este nevoie s ne refenm la startle dm Afnca (Bantu), unde
ne tnmet tratatele de hngvistica, ca sa vedem ea femeilor
le este interzis s pronunte numele socnlor i cumnatilor.

Obiceml acesta exista mai la toate popoarele din sudul

www.dacoromanica.ro

FAREROTII

129

Dunani La Farseroti i Gramustem, vorbesc despre populatiumle care se ocupa cu pastoritul, femeile, mai ales
cele tinere, evit pentru multi ani de-arandul s numeasa
pe nume pe barbatul i rudele lin mai de aproape La acestia, de obicem, femeia nu st la masa, la olalt cu barbatn , ea numai serveste Iar chid din felunte imprejurari
1 se ingadue 1 ei sa stea la masa comuna, atunci ea se pazeste sa scoath o vorba din gura, sau sa numeasca pe
nunae pe cei prezenti la masa, Pentru multi am de-arandul
pronumele nas" (dansul) sau el" insemneaza pentru tanra
Farseroata sau Gramusteana numele barbatulm Acelasi lucru

exist si la Albanezi Faptul acesta a fost observat I.

de catre Hahn Sie darf ihren Mann nicht emmal beim
Namen nennen, und schamt sich haufig andere beim Namen zu rufen, oder im Gesprache anzufuhren die eben so
heissen, wie dieser" 1) Femeia albaneza, in pnmn arn de
casatone, nu numai ca se fereste sa-i spuna pe nume barbatului, dar evrt sa se adreseze i la altn, daca intamplator
zi ci poarta numele brbatultn ei 2) Acest fel de mterdictie
se apropie de acela al familiei regale din Bantu femeile

nu numai ca nu trebue s pronunte numele barbatulm,

fratelui, tataltu si al bumcultn, dar, intru cat aceste nume,
de cele mai multe on, sant compuse dm mai multe cuvinte,
in vorbirea curent ele evit s intrebumteze i aceste cuvinte Ceva mai mult, unele dm ele evita s pronunte chiar
sunetele din acele cuvinte 3)
In ceea ce pnveste predispozitia particulara la femee,
de a intrebuinta in vorbire anumite sunete 4), avem relatanle
1) Alb Stud , p 147
2) Louis Benloew in lucrarea sa Analyse de la langue albanaise (Pans
1879), vorbmd despre vechimea acestm obicem la Albanezi, citeazil un fapt

relevat de Erodot, dup care si femeile Iomemlor nu nincau la masa.

impreund cu brbatn, si nue chemau pe nume
3) OTTO JESPERSEN. Die Siirache, thre Natur, Entuncklung und Entstehung Heilderberg, 1925, p 222

4) Cuvntul chaise din limba franceth pentru chalre, cu schimbarea

lut s in r se datoreste femeilor din sec XVI, care, nu numai c erau in
contra ltu r rulat, dar i pe r obicinuit 11 pronuntau ca s (ib 228)
Dacoromausa VI

www.dacoromanica.ro

130

TH CAPIDAN

lui Canter= cu pnvire la alterarea labialelor in dialectul

dacoroman Para a cunoate precis daca acest fenomen a pormt

de la femei, este de ajuns s tim ca.., pe vremea eruditului

dommtor, aceasta alterare era mai des intrebumtata in

graral femeilor A se explica de ce barbatn, care vorbeau
cu labialele alterate, erau luati in batjocura
Revenind la grarul femeilor faireroate, prima constatare
de deosebire fata de vorbirea barbatilor, am facut-o la Corita. A treia zi dupa sosirea mea, fusesem mvitat la masa
de catre farmacistul fdrerot din acel ora, domnul Sanazu
La dejun, dei eram intovardit de sotia mea, femeile casei
(sotia domnultu

*anazu, o tangra romanca, din Vlaholivadi,

regmnea Ohmp, ca i mama lui, o batrang de 65 de am,

vemta numai de o luna-doud din Pleasa) dupa obicerul
locultu n'au vroit A, ia parte Ele ajutau la servicm Astfel
incat, la masa, eram numai eu cu sotia, d-rul 'anazu i
tatal lm, un venerabil batran care, in toata viata hu, s'a indeletmcit numai cu chervanele

Ajuns la Conta, numai de o zi dou, in putmul

interval n'am putut cunoate decat pe Romann din ora.
Acetia, dei in cea mai mare parte sant Pareroti \Temtl de prin satele vecme, cu timpul i-au alterat putin
graiul, dm cauza contactului lor cu Romani]. moscopolem
De aceea, hmba lor, cu toate c prezinta un oarecare interes pentru rmne, totui nu arat prea multe deosebin
de graiul Farerotilor, pe care ii auzisem cu mult inamte
prim partile Macedomei Numai dup ce am cunoscut in targ

pe Parerotu din mtenorul Albamei i am mtrat in vorba

cu batranul chervanagm, am putut observa toate nuantele
de gram, care il deosibesc de dialectul gramustean Batranul
'6,nazu, care era foarte vorbaret i. mi-a dat cele mai inte-

resante lamunri cu pnvire la drumunle chervanagiilor i

la ternunologia intrebtuntata de ei, stapanea dialectul farerot far mci o influenta de afara Aceasta am observat-o
atat in mtervalul de trei patru ore cat am stat de vorba' cu
el, cat i in cantecele pe care mi le-a cantat impreuna cu
fiul sail dupa. dejun In vorbire aveh un r velar obicinuit,

www.dacoromanica.ro

FATN$EROTIT

131

pe care fiul sau, care ispravise liceul roman din Bitoba

1-.i luase doctoratul in Italia, il pierduse
Dar graml
lui nu Ina-0 nimic mai deosebit decat ceea ce oferd dialectul farerot
Imediat dup ce am ispravit masa, batrana '5Inazu a vemt

ca sa stea impreuna cu noi Intrand in vorb cu ea, am

rdmas uimit de deosebirea ce prezinta limba ei pentru mine.

La inceput aceasta deosebire era atat de mare, bleat tre-

buia s fiu bine atent ca sa pot pnnde tot ceea ce inn

vorbea. Un moment am crezut ca femea are un defect de
limba Irish' a doua zi, cand am vemt in contact cu alte

Fareroate, m'am putut convmge Ca ele vorbesc putm deo-

sebit de brbati In zma targulin vernser in oras nrseroate din toate satele dm apropierea Coritei si chiar din
Muzachia La toate am putut constath acelasi fenomen
Se intelege c51, spre a putek pnnde aceast deosebire,

nu este de ajuns numai urechea In vorbirea curenta nu

auzi cuvinte, ci fraze Iar ca sa poti pnnde nuantele intregului sistem de pronuntare, insemnand in cursul vorbini
fara sa intrerupi, este un lucru aproape cu neputint.
Nici semnele de care dispui la transcnerea sunetelor nu-ti
pot ajuth prea mult la redarea exacta a tuturor nuantelor
de deosebire pe care le auzi bine, II-1g nu le poti ateme
pe hartie In pnvinta aceasta poate numai expenenta cu
aparatele ar reui sa dea cevh mai mult In once caz, nue

nu-a fost greu sa pnnd in scns tot ceea ce deosebete

gralul femeilor de acela al barbatilor
Am observat numal c pronuntarea diftongului ea la cele
mai multe femei se aude ca e Rostirea lui u final, daca
la barb* ovae, din contra, la femei aproape Ca nu se aude.
Dintre celelalte sunete ale graralui farerot, pronuntarea lui
Y velar la femei are cev particular vibratitunle uvulei

i ale palatultu moale sant atat de intense Inca, numai

prm aceasta singura particulantate, graml lor se infatieaza

ca cevh deosebit de acela al barbatilor La acetia vibratimule hu r velar sant mai slabe La multe femei 1-am auzit
rostindu-se cu vibratium uvulare. Dupa multe incercan

www.dacoromanica.ro

132

Tii. CAPIDAN

Cu urechea ca s-1 prind bine, am putut stabili ca printre

Farseroate sant multe care pronunta r uvalar 1) Dar redarea
lui r uvular la femei nu se margineste numai la simpla variatie a sunetului pe care il produce, prin mai marea intensitate a vibratiilor, ci si la efectul pe care acest sunet
il exercit a. asupra sunetelor vecine Aproape toate vocalele
din apropierea lui r uvular le-am aunt pronuntandu-se
pe nas, iar cele accentuate, cevh mai lungi 0 fraza it-este
arc pare fdrd mardzine (nu-e fng fr margme, adica foarte
mult) am auzit-o la femei it-o Rco:0, pro mdedzins, cu
a initial de la arc pan pronuntat cevh mai inchis, cu oa ca
un o deschis obicinuit la toti Farserotn, insa cevh mai lung

si cu pronuntare nazala 0 fraza ca incdrcdm pe muldri

(incarcam (marfa) pe catan) mci n'as puteh-o transcne
exact, ash cum mi-a sunat la ureche nakcdm pi maedqi,
cu aceeasi nuanta nasala a vocalelor si cu pronuntarea deschisa a hu u din silaba initiala a cuvantulm muldri, pe care
o auzeam mai mult ca un o
Daca aldtun de aceste diferentien de sunete mai tinem
seamd de faptul ca r se aude cam des in hmba romana
atunci usor ne putem da seama de infatisarea particulara
a graiului femeiesc la Parseroti
6 GRA= FARSEROT FATA. DE DIALECTDL AROMAN

Din particulantatile de gram enumarate in cele dou capitole precedente, reiese clar Ca limba Farserotilor se deosebeste

de vorbirea celorlalti Aromani din sudul Peninsulei Balcanice Din textele aromane pubhcate papa azi, ca si din
putinele studu acute asupra dialectultu, rezult ca, desi
dialectul comun se arata umtar pentru toti Aromanu in
sensul ca top se pot intelege fara multa greutate, exist
o nunata de deosebire intre grand Aromamlor din Pmd

si intre graiul Aromandor origman din Gramos Cei dintal,

impreuna cu Romann din Tesalia, formeaza grupul Aromdnilor
9 Vezi despre aceasta capitolul Influenla albanezd

www.dacoromanica.ro

F Alt$EROTII

133

din sud. Cei din urma, intru cat se gasesc raspanditi mai
mult pnn Macedoma, formeaza grupul Aronanilor din nord

Amestecun exist din arnandou partile Astfel un bun

nutnr de Romani din sud se gasesc printre Romami de
nord De asemenea la sud. se gasesc populatiuni care nu
sant vemte de la nord, insa al caror graiu arata apropien
cu dialectul Aromamlor din nord In aceast deosebire de
gram facem, desigur, abstractie de mfluentele streme. Faptul
ca cei de la sud au mai multe elemente grecesti, iar cei de la

nord au sufent mai mult de pe urma mfluentii albanoslavone, nu schimba intru mmic trasatunle caractenstice
din fiecare grup
Cele mai mari deosebin care se observa intre graml Aromamlor din sud i intre acela vorbit la nord se reduc la
urmatoarele patru puncte
Sincopa Acest fenomen se observa peste tot in dmlectul aroman i el provme, desigur, dm cauza intensitatn

mai mari a accentului in vorbirea tuturor Aromandor

Dar la Aromami din sud el se arata pe o scara mult mai
inaintata Forme ca totna, si alnd, adrd dup aceea mgat,
psin, va tsem, va ngdm etc pentru totuna totdeauna" se-alind

se sui", addrd facia." mugat frumos", putsin putin", va

s-nd dutsem o sa ne ducem, va s-mdcdm, etc sant curente
in vorbirea Romamlor din sud

Prefacerea rut e in i in pozitie neaccentuat Acest

fenomen este general in dialectul aroman. Ins pe cand
2

in graml din nord, -e posttomc ramane neschimbat, la Aromanh dm sud el trece pretutindeni in i Formele frate
parte, poamele, oasele etc la nord se pronunta frate, parte,
poamile, oasile, lax la sud : frati, parti, poarmh, oasih
3 Formarea vntoruhu In vreme ce in graiul Romamlor
din nord se obicinuesc formele va sd, va si, va s-lac (adica
iv in umre cu conj sd, si, s-), la sud avem numai va, val
fac (adica va sau vai, far conj sd si s-) S'ar puteh ca
aceast particulantate s se datoreasca unei mfluente grecesti rapt este ca.', din cauza ei, graml Romamlor dm sud
se deosebeste de acela al Romanilor din nord

www.dacoromanica.ro

134

ru CAPI DAN

4 Intrebtuntarea pronumelm personal in locul pronumelui

posesiv. In dialectul din sud expresium ca sbatstle-1? prie-

tenele ei" (Flambura I p 13), casa-ld casa lor" (Lumina

p. 172), yatalu-nei vinul nostru", mdcarca-nci mncarea

noastra" (Flambura I, nr III p 5), pri, la case-ld pe la

casele lor" (lb.), ca tuts-nd ca um. toti" (ib. nr 6 7
p 24) , gorili-nd tineni nostn" (Lumina IV, 284) etc sAnt
foarte raspndite. Tot in acest dialect, subt infaurirea graiubn
grecesc, se obicinueste nu numai repetarea obiectului cu amtorul pronumelui personal, ca peste tot in limba rornana, dar i.
a subiectulm cu ajutorul acelmasi pronume . Parlu atsel strumbul u eash-l? parul cel stramb unde este el ?" , puTi atser pc

suntu-P pasarile acele unde sant ele ?" (Lit Pop 30) Ca in
toate aceste constructii forma pronommala pentru inlocuirea
subiectulm, vine de la acuzativ, aceasta se vede din urmatoarele fraze toclu ric-1 caste? focul unde el este ?" Stroplu
ru-1 caste? prajina unde ea este ?" Haseile Tu-le suntu?
cotofanele unde ele sant ?" (Lit Pop, 32); avid pc-1 paste?

ogorul acela unde el este ?" (lb )

Aceasta intrebtuntare a pronumelin personal, in cazul
chntai este foar e redusa la Aromann din nord, iar in cazul

din urma nu exist

Daca vom incerch acum s facem o comparatie intre
graml Romanilor din Albania si intre vorbirea celorlalte
dou grupuri, vorn vede ca el se apropie mai mult de grand

Romanilor de nord, cu alte cuvinte de graml gramustean

Vom urmari aceast apropiere dupa cele patru puncte stabilite mai sus, ca s vedem perfecta coincidenth ce existh.
intre unul i altul
o Smcopa din graml Romanilor din sud nu exist in
hmba Romanilor din Albania Aci n'am nevoie s dau
exemple, caci in matenalul ce urmeaza la capitolul sclumbanlor fonence din limba Farserotilor, se gsesc destule
Din acest punct de vedere toll Romann din Albania vorbesc la fel ca Gramostemi
2. Trecerea lin e in a astazi exista si in graiul Rornamlor
din Albania, insa nu ca la Roma= din sud. I la ei -e post-

www.dacoromanica.ro

FARSEROTI1

135

tonic se pastreaza ca atare, dei la unu se pronunta mai

inchm, iar la alth ajunge pana la i Fapt este ca la scrittoni
din sec XVIII trecerea lui e In z este mutt mai rara. Aci
avem e pastrat nu numai cand era la sfaritul cuvantului,
dar i in mijlocul cuvantului, dupa sau chiar i inamte de
accent . Posttonsc, la Ucuta . dzedzet (dzeadzit) deget"
9/69 , dzatsele (dzatsile) cele zece" 39/91 , fatsem (fatsim)
facem" 4/65 , bunele (bumle) 37/89 , etele (etile) lumile"
1/575 La Cavalhoti . ciinepti (canipa) 366 , ccintecu (cantic)
1012 , seatsere (seatire) secerr 240 , dzsnere (dzmire) ginere 152 La Dannl fetserd (featsird.) 2/118, 2/129 , pepein
(peapini) 11/134 etc Pr otons c, la Ucuta pecuraru (picurar)
10/69 , departe, 44/93 , versai (virsai) varsai" 29/83, se me

(s-nii-ncrm) A, ma inchin" 2/65, 4/65 , semnate

(simnate) 5/67.La Cavalhoti derept (dreptu) 226 ; begicd

-Ttcrinu

(biMed) 1076 , denapoi (dmapoi) 694

detherddtoru (diznir-

desmierdator" 432 ; pericul () 383 , petunde

(piturnicre), potarniche" etc La Danul . berbesh (birbesti)
&-tor)

3/119 , departe (diparte) 4/120 , peturicl'a (piturmcra) 5/123

se nu se desleks,ascd (si nu s-dishkasca) 16/174 etc.

3 In graml tuturor Romamlor din Albania vhtorul se

formeaza numai ca in hmba Romamlor din nord. Citate
nu mai dau, deoarece ele se \rad din matenalul tratat la
partea gramaticala Scnitorh aromani din sec. XVIII, care

sant toDi origman din Albania, intrebuinteaza acelai vntor

ca

i Gramostemi

4 Intrebuintarea pronumehn personal in locul celui posesiv se intalnete in graml Romanilor din Albania in masura in care se intrebuinteaza la Aromami din nord, constructmm ca sora-nd, tratsh-nd etc n'am aunt la Fareroti
ca i la ceilalti Romani dm Albania
Din aceste coincidente rezulta c, cel pirtm dupa gram,
Romami din Albania arata o apropiere mai mare de Gramostenu
6 GRAM. FIIRSEROT Si DIA:LELIA)", MEGLEMT

Pnvmd pe harta aezanle Farerotilor in Peninsula Balearned., vom veded c ei ocupa nite regruni care se afl

www.dacoromanica.ro

136

PH. CAPIDAN

situate la distante man de tmutul ocupat de Meglenoromain De aceea nu poate fi vorba despre un amestec mai
nou intre unu i. altn Acest amestec, dup mine, este exclus i pentru Farerotn aezati in urm6 de tot, in tinutul
Veriei sau in cele cateva sate dm apropierea oraului Vodena-Rdessa Micgrile de transhumant ale acestora fcandu-se, dup cum am arAtat in Roman Nomazi 1), in
&rectum deosebite de tmutul Caragiova, in apropierea
ca' rma se afl aezati Meglenoromfinn, un amestec, in tim-

punle mai nou, intre unn i. altn este exclus De ad rezult cd dack de fapt, exist unele asemnn in bmba
F5reroti1or i a Meglenoromfimlor, exphcarea lor trebue
cAutat arurea

Deocamdat vom inir cazunle de limbal, care mi se

par identice cu cele din gralul meglenit , dupa aceea voiu
trece la lmunrea lor
In fonetism avem
1 Inlocuirea lui 1" pnn y 1. i fume* (pentru / unielZe)
familnle" , cam (pentru catli) caii" In dialectul meglemt
avem la fel bolt (pentru boil) , pull' (pentru pul'il) pun"
(cf M eglenoromdnia I 134, 57)

2 Pronuntarea hu 1 ca t sattsd (pentru saki) salcie"

, mott (pentru multu) mult"

pl sats i sdts (pentru seat)

In dialectul meglemt avem acelai fenomen, ins cu o extensiune mult mai redus6 Aci el se arat mai mult la sffiritul cuvmtelor (cf M eglenoromdnii I 135, 59)
3 Dispantia lm 2t dup o grup de consonante, afar&
de cazul cand ultima este o lichid Heel) (pentru lierbu)

fierb", seint (pentru seintu, suntu), sant" Acelai fenomen exist i in dialectul meglemt (cf M eglenoronainn I
120, 43)
In fleximne
i Articularea substantivelor masculine I. ambigene, care
se sfaresc intr'o consonant sau u, se face cu 1 Acest 1
nu se pronunta, intocmai ca in dialectul meglenit unit
1) Cf P 73

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

137

(pentru unlu) unul" , focu (pentru foclu) focul" (Pentru

dialectul meglemt cf Meglenoromdnii 145, 73)
2 In graiul Farseratilor am intalnit sufixul adverbial
-tow, -dra, acelasi cu sufixul din dialectul aroman -luz,
care se intrebuinteaza la adverbe si mai cu seama la

formarea participiului prezent

activ, cum ar fi in iii-

vdrhgalui sau cintindalui de la invdrliga imprejur"

cantand" Aceast terminatiune, in graiul Farserotilor,
este

imtrebtuntata cam rar Eu am auzit-o de doua

ori, lax in texte am intalnit-o de trei on ngosupa in fraza

labels lo calpa ngositQa=balatul apuca drumul in jos (la
vale) 17/XVII; de-alizmuea in citatul- pdnd dipdepoya cdtsae
cala de-aliimuea=in cele din urma. apucar drumul la vale.
Si deavdpigdea (de anvdrligalui) de jur imprejur" Spew
s-cdeund Cdnd bagd cdeuitle, cuscezy yin deavdogdea ."-a(yacd

Oedz = seara se cununa (este vorba despre obicemrile la

nuntd) , cand pun cununile pe cap, cuscru merg de jur imprejur i arunca orz peste miri (14/XVII) Aceasta forma

este data i intr'un beasm din culegerea lin Per Papahagi

Mutred gini s-tz anvdrtesti di avdngdra a grambolui i s-lit
agudegi push caeidd n-cap =mta-te bine, sa te invartesti
imprejurul mirelui i s-1 lovesti peste caciul in cap (Basme

32/482) Povestea din care am extras citatul este data din

Pleasa Ea vine de la Farseroti i insusi povestrtorul,
Fotiu S Balamaci, este un Farserot, origmar din Pleasa
(Albania) Acelasi autor, intr'o descriere amanuntita despre
nunta la Farseroti, repeta expresia in fraza urmatoare
Dupd azstd bagd pisti dedz lnd aroyd di piavrigdra
lina esti gins scdrminatd z kiptinatd i amvilesc dedzili

cd

gini=dup aceasta pun peste ramun tang rosie de jur

imprejur (este vorba de steagul cu lam rosie pe varf, pe
care Farserotii 11 fac la nunta), cad lama este bme scarmanata
si pieptenata
i imvelesc ramunle bme 1) Aceeasi per-

soang scrie odata aveingdra alt data avngdra

1)

FOTIII G BALAMA,GE Nutnta la Fdrprotz, pubhcat In Almanah Macedo-

roman, anul IV (19o31 p '79-32

www.dacoromanica.ro

138

T1T CAPIDAN

In dialectul meglenoroman se intalnete aceeai terminatiune -dm, care apare i. subt forma -um 1. -urlea pentru
formarea gerundmlui lcigondeira alergand" de la lag (arom:
alag) alerg" De asemenea likondura etc (cf Meglenoromcinii
I 170, 119)

Luand acum pe rand asemananle inirate la fonetism,

cred c punctul i este o evolutie paralel 1. independenta
de acelai fenomen din dialectul meglenit La intrebarea,
de ce aceasta evolutie se arata numai la Fareroti, atunci
cand ea lipsete cu desavarOre la celelalte tulpini aro-

maneti, de o camdata, nu putem da mci un raspuns.

Punctul 2 este o influenta albaneza,la fel dup cum la Megle-

niti el este o mfluenta slava Punctul 3, este larai un fenomen, care ar puteh aveh o legatur cu graml meglenit, dar care se poate foarte bine explich in felul punctului I.
In flexiune apropienle sant 1. mai izbitoare Ad avem
mai intai asemanarea dm punctul i, care face ca graiul
Farerotilor sa se apropie de dialectul dacoroman tot atat
de mult ca limba Meglenoromamlor In textele scrntonlor
aromam din sec XVIII aceasta particulantate nu exista ;
ea este specifica gramlm fArerot i. ar puteh fi veche
Dac5. i acest fenomen trebue pnvit ca cevh care a evoluat
independent de grarul Dacoromanilor i Meglenoromarnlor,
nu ma pot pronunth Presupun mai de graba ea el ar puteh
fi o particulantate straina de graml aromanesc Dupg cum
la Meglenoromani asemananle de gram cu dialectul daco-

roman mi le-am exphcat din contactul acestora cu Romann nordici, tot ah i particulantatea articulrii substantivelor masculine i ambigene la Fareroti ar puteh
reprezenth un rest din graml unui amestec de populatiune
care ar ft vemt din spre partile nord-apusene ale Penmsulei
Balcanice Expnmandu-im aceast simpla presupunere, recunosc ea ea nu poate aveh insemnatatea aceleai parti-

culantati din graml meglemt. In acest dialect, alaturi de

ea, mai sant i alte asemanari In grarul Farerotilor apropienle de dialectul dacoroman sant foarte reduse

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

139

Trecand la punctul 2 din flexrune, i aci trebue sa recunoatem ca avem un caz de asemanare cu dialectul meglenit,
in virtutea carnia graiul Farerotilor se apropie mai mult decal
limba celorlalte tulpim aromaneti de dialectul dacoroman
In Meglenoromnii (p 170, 119), ocupandu-ma cu oncrinea sufixultu -dra (-ura, -urlea), 1-am adus in legatur

cu acelai sufix din eindurd-cd dacoroman Lsand la o

parte chestitmea despre origmea sufixulin, care este foarte

vreau s accentuez aci numai asupra faptultu Ca identitatea Iui cu acelai sufix din meglemta
dacoromana ne duce lardi la presupunerea exprimata Ia
punctul i din flexiune
complicata 1),

7 INFIXTENTA ALBANEzk

Dmtre toate populatiumle romaneti din sudul Peninsulei

Balcamce, Farerotn au sufent cea mai puternica inraurhe
din partea Albanezilor, ca unit care locuesc veacun de-arandul in mijlocul lor
Aceasta inraunre se arata in dou directium r) in manifestanle lor spintuale i artistice, 2) in hinba.

I Daca se apuca cineva sa studieze intreaga hteratura

populara a popoarelor din sudul Dunarn, observa numai
cleat ca exista o asemanare izbitoare aproape in toate motivele care stau la ham povetilor populare Aceasta asemanare am putut-o constata la inceput, cand am studiat
inraunrea slava asupra Meglenoromamlor Povetile acestora,

cu foarte putme deosebin, se regasesc 1. la Bulgarh din

Meglen Aceeai constatare se poate face i pentru hteratura populara aromana fata de hteratura greaca, albanez
9 Origmea suf megl -dra (-ura) este stuchath st de Plulippide (Onginea Romamlor, II, p 474) Autorul, reproducand exphcarea pe care am

dat-o eu, respmge ca ceve. cu totul nefundate:" parerea lut G Pascu

Archsvum Romantcum X anul 1926, p. 465), dupe. care -ura de la participml prezent actly meglenit ar fi Imprumutat de la forma -urd (-ure) a
participtultu trecut pasty albanez

www.dacoromanica.ro

140

TH CAPIDAN

sau bulgara La Farseroti procesul de inraunre a mers cev

mai departe, intrucat, din acele catev basme pe care
le-am putut culege, am observat ca mai toate exista I in
albanezeste Astfel basmul XVII este pur i simplu o re-

producere a basmuhu albanez Kerozi" publicat de G.

Meyer 1). Aceea0 constatare se poate face si despre basmul

XVIII Dup continut, i cu oarecare nuci modifican, el

reproduce povestea albaneza Pljaku keshilon" 2), in care
un batran intelept vinde sfatun pe bani La Albanezi un
sfat costa numai un gros, la Parser* o lir turceasca
Cam aceeasi constatare se poate face si in domemul frazeologia si al proverbelor Acl un punct de deosebire ne
ofera hpsa acelorasi expresium i proverbe din dialectul
aroman comun Cand o expresune sau un proverb se gaseste numai la Farseroti, insa lipseste la ceilalti Aromam
sr, in acelasi timp, se gaseste la Albanezi, atunci putem
deduce cu oarecare siguranta ca Farserotn le-au imprumutat

de la Albanezi Dar ran sant aceste cazun Cele mai multe

se intalnesc sl la unii si la altii Astfel proverbul ma no-al
borgi infra' kefili, ma no-ai lucru intr4 vekili se intalneste
la Albanezi mos patsh borxh kin klefil, mos patsh pune
banu misfitdad. n'ar datorn, bagd-te zalog , daca n'ai
treab fa-te martor la judecata, i exista, poate, i la Aromaul Tot a am aunt la Farseroti ntreabd un sutd
de ingi tf fd cum gtil tine, proverb care se regaseste la
Albanezi in pyet i kind vet e ban sa te desh vetintreab5.-te la o suta de insi si fa cum stu tu, dar care exist,
poate, nu numai la Aromam, ci i la celelalte popoare
balcamce

Numai cantecele Farserotilor se deosebesc, in ce pnveste

continutul, de acelea ale poporulm albanez. Ca sa-nu pot
da mai bine seama despre aceasta deosebire, am incercat
s studiez hteratura populara albaneza mai intam in Kenge
Popullore" a lin Prenushi, dup aceea in marea colectie
') G MEYER., Albanestsche Grammatik p 61
2) lb , p 59

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

141

a hu Spiro Risto Dine 1) in culegenle mai nou facute de

Nazi 0 Mamaki 2) 3. Dhori Koti 3) in afara, bine inteles
de ceea ce s'a pubhcat inainte de G Meyer 4), Petersen i.
Hahn Nicen n'am putut da de vreo urma de apropiere.
La obicemnle de nunta, atat Albanezu cat i Farerotii an
cantece cu un continut foarte micator, cum sant bunaoara
acelea cand se desparte mireasa de pant* 1.-i ia ramas
bun de la ei Toate au un contmut deosebit la unil ca i
la altu La Pareroti, in afara de poeziile erotice, care se
nasc din aceleai sentimente de dragoste, restul se refera fie
la viata de munte, fie la mutarile cu caravanele
Nu tot aceeav constatare am putut-o face pentru melodia cantecelor

Pe Fareroti i-am auzit cantand pentru intim data in

Macedonia, la Seha de sus, in apropiere de tmutul Venei,
ca i. in satele Gramaticova i. Candrova de langa VodenaEdessa Melodia este orientala cu caracter mai mult tnst
decat vesel Acelai caracter il au, in cea mai mare parte, i.
cantecele aromaneti, judecand dupa melodule cantate in Ma-

cedoma Cu toate acestea, o deosebire intre unele i altele

exista In vreme ce Aromann canta toti aceeai melodie, la
Faxeroti, din contra, numai unul singur

sohstul canta o

melodie mai mult recitata, iar toti ceilalti tm o nota de

obicem tomca Cand sohstul a ispravit de cantat versul,
atunci toDi ceilalti care il acompamaza tinandu-i isonul,
tare canteen" tale cantecul, adeca repet cu o voce cevh
mai tare ultimele cuvinte ale solistultn
Aceste cantece, pe care le auzeam foarte rar in Macedoma, deoarece ran erau i. Farerotn pnn partile acelea,
le ascultam cu mult atentnme Caracterul lor mai mult
jalmc ca i. felul cum erau executate infatiam pentru mine

ceva cu totul deosebit La inceput am crezut ca este ceva

specefic f rerotesc in ele In calatona mea din Albania,
Valet e Dela, Sofia, 1902
2) Burbuqet e prenveris Tirane 1928
8) Kingitore e Re, Cor9e, 1929
4) Alban Stud , VI
1)

www.dacoromanica.ro

TH, CAPIDAN

142

auzmd aceeai melodie 1. la Albanezi, cantata la fel ca i la

Fareroti de un sohst i de alti cativa care il acompaniau, am

ghicit numai decat ca exista o legatura intre cantecele fareroteti i cele albanezeti Nu pot afirma, desigur, ca aceasta legatura pentru cantecele faxeroteti ar putek avea
ea baza o influenta albaneza Chestiunea trebue studiata
mai in amanunt i de catre specialiti Aci, vorbind despre
influenta albaneza la Fareroti, vreau sa atrag luarea
aminte numai asupra asemanrii ce ems-a intre melodnle
fareroteti i intre cele albanezeti 1)
II In limbd, mfluenta albaneza este mult mai neinsemnata decal s'ar crede la pnmul moment Dupa ce cineva a petrecut catavh vreme in Albania, in imjlocul Farerotilor, famane uimit de putina influenta pe care Albanezn au exercitat-o asupra lor In special in lexic, numrul cuvintelor albaneze intrate in limba Farerotilor este foarte redus Pentru
unul care cunoate dialectul aromn, auzind pentru intaia
data pe Fareroti vorbind, simte oarecare deosebire numai in
felul de pronuntare, nu ins i in cuvinte Dintre acestea

au mtrat foarte putine in gratul Farerotilor, care nu se

gasesc in dialectul Aromamlor din Macedonia sau in scrierile autonlor aromani din sec XVIII.
Forme straine pe care nu le cunoteam decat din hmba
albaneza, repetate mai des in graml Farerotilor ar fi tepar
(alb

teper) mai mult", auzit des la targ in gura Fare-

mallaua munteluf varful muntelm'

alb maye, mai vechm malye (varf") , vrapei 2) grabr in
inupdele aved loatei weipci, nu puteai s-li tsai . catani Ii
luasera un avant, nu puteal sa-i tn. (Schepun, Muz ) , bfecuge
pantalom negn i largi", auzit foarte des la Romami din
Cavaia, la gunusani" (spoitorn) din Tirana (alb bre/a lat
braca, cu plur alb brekage) , villment (auzit numai o
singur data) razboiu de tesut" (alb avhment i avlement) ,
roatelor,, malauei in

1) Primele rnelodu populare la Albanezi le-am swat in Corita, intr'o

gradin in care m'au condus dommi Const Zega i C Araia
') Se intlneste foarte rar i la Romnn din Macedonia

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

143

paeamanda plug" si alte care se vad in matenalul pubhcat.

In cantecele farserotesti gasim cateodat fraze albanezesti

La mancan Farserotii se servesc de obicem de cuvinte

romanesti , insa ei intrebuinteaza i nume albanezesti

In afara de cuvinte, mai exist catevh inraunn gramaticale, care sant cunoscute din lunba scrntonlor aromani
din sec XVIII si despre care am vorbit mai pe larg in studuil meu Raportunle albano-romane t)

Aici ma voru referi numai la unele chestium

Daca pronuntarea guturala a 1w t este de ongine albaneza, atunci prefacerea 1w intr'o spiranta sonord (y) poate
fi pnvita ca o evolutie mai departe pe teren aromanesc,
desi acest fenomen se gseste si la Albanezh din Siciha
In dialectul acestor Albanezi avem yemp, -bz pentru alb.
temp, -In

,,Napf " Tot ash

yambans pentru

tambans

leuchte, glanze" denvat dintfun gr Acqinoipto (G Meyer,

Etym Wb der alb Spy 232) 0 forma 1umbadd cu intelesul lumanare mare, lathe" se putea naste in grarul Farserotilor tot a de bine ca yambans la Albanezn din Siciha,

cu toate ea cuvantul are aceeasi ongme In graiul acestor

Albanezi intalnirn i o spiranta. surda. (h) in locul 1w 1 :
mahkuam verflucht" acelasi cu matekony verfluche, thue
in den Kirchenbann", inrudit cu maltzohem (arom mantsascu) din lat. malatiare
In dialectul meglenit 1 gutural de ongine slava, s'a vocahzat, ajungancl la u, cu o evolutie proprie (Meglenoromdnn
I 135 6o). In graiul Farserottlor intalmm acelasi fenomen,

tot ca o evolutie proprie . psautu can-tat-et" pentru psaltu,

care exista si in dial. aroman din ngr Tot a psdutasescu
cant la strang" in fraza : cdnd psdutisca Nogu, csenitu
nktbd (cand canth la strata baiatul, stremul intreb 26/XVIII)

Acest u mai tarziu a disparut, despre care vezi citatele la

Fonologie

Daca pronuntarea lui Y CU vibratiuni apicale (f), atunci

cand provine din ri, rn, este o influent albaneza, din contra,
1.) Cf Dacoromanta, II, P 443-554

www.dacoromanica.ro

144

TEL CAPIDAN

rostirea aceluiai t, cand rezult dinteun r initial sau inter-

vocalic, trebue socotit ca o evolutle proprie a graiului

farerot, avand in vedere ca, odata, ea a existat peste tot
in hinba romand 1) Acelai lucru se poate spune .1 despre
r cu articulatiune velara (e), despre care Philippide nu *tie ce
s cread, intru cat datele invtatilor ne las in incurcatura"

Aprecierea aspectulin sonor al unui sunet, care lipse*te

in graitil cercetatorultu lingvist, este foarte greu de facut
De aceea trebue s marturisesc, de la inceput, ea, atunci
cand am auzit sunetul r pronuntandu-se pentru intaia data
de care Fareroti, dei siinteam bnie c rostirea lin reprezmta sonoritati deosebite, eu nu-mi puteam da seama
exact despre linia de despartire intre pronuntarea velara
i pronuntarea lin uvulara Abia mai tarziu, dupa ce urechea mea incepuse sa. fie ceva mai exersata in perceperea

nuantelor de sonontati, mi-am putut da seama despre

aceast diferenta. Dupa cate am putut auzi eu, r velar la
Fageroti este peste tot un sunet spirant cu vibratiuni produse din atingerea partii postenoare a hmbn cu valul palatului 2) De aceasta pronuntare comunl pentru top. Farerotii de la tard trebue deosebit rostirea Fageroatelor

La multe din ele am aunt un r rulat cu vibratium atat

de tan, Inca el produceh o schimbare 1. in timbrul vocalelor din apropierea lui 3)
1) Despre vechimea acestui r in limba roman& se poate vedea ..cum lucrarea ha A. Philippide (OrzEinea Romdnzlor, II, p ror), in care se dau

citate din literatura veche si dialectal

9 Vor alien Dingen haben sie [die Fargerioten] emen durch Reibungen
des Gaumensegels mit dein hmteren Zungenrucken hervogrerufenen Gerauschlaut, der eher gutturaler Sptrans als r-Laut ist" (Weigand, Die Arcmunen, II, 186)
Rosetti, care a studiat gralul Fiirserotilor din Cadrilater, defineste la

fel ca Weigand un sunet spirant 0 vibrat in sensul c uvula o palatul

moale ultra in vibratiune" (Graz Ft Sullet, IV, p 21)
*) Aci sant dator s spun un cuvant de multumire d-lui E Petrovici,
asistent la Laboratorul de fonetic expenmentalii dela Umversitatea din
Cluj, pentru liimuririle experimentale ce a bmevoit sa-mi dea cu privire
la deosebirea dintre r rulat O r graseiat

www.dacoromanica.ro

FAR$EROT11

145

Sunetul nazal pe care il au Farerotn trebue A. fie o influent albaneza Ramane numai sal tim de unde au imprumutat aceasta particulantate Muzachia se afla in Albarna locuit de Toschi Este drept c umi chntre Fdreroti se gsesc i la nord de rani Scumbi, aproape de Cavaia Dup Hahn, aezan fareroteti se mai aflau odata aproape de Siak, langa Tirana In orice caz, acest sunet
in graiul Farerotilor trebue sa vita de la Albanezu gheghi
Ad observ, ca la Fareroti, el se arata inamtea unei consonante nazale i, mai ales, la vocalele din apropierea lui r
velar (p)
8 ORIGINEA FAIWROTILOR

Din expunenle facute in capitolele precedente, s'ar puteh

trage urmatoarele trei concluzium
I In ce pnvete deosebirea care exist astazi dup graiu,
intre Romatui din Albania stabil* in orae i intre aceia de la
tardFarerottidin consideratiumle expuse in cap. 3 reiese
ea, la inceput, i unit i aitli vorbeau aceeai hmba cu aceleai particularitati, pe care astzi le mai pastreaza in ma-

sue mai mare numat Farerotu Din aceasta constatare

mai rezult ca, la inceput, atat Romanii din Albania de la
tara cat i cei de la orae formau o smgura populatiune
Limba acestei populatium, comparata cu granil Aromantlor din sud (Tesaha, Epir) sau cu graml Aromanior din
nord (Macedonia), se aprople, dupa cum am vazut in cap 6,

de idionul gramustean, vorbit de care Aromami din Macedonia Aceast5. apropiere s'ar putea exphch din contactul

Romanilor din Albania cu Romanii din muntele Gramos

Acest munte, cu ramificatule lui care infra atat de adanc
in Albania, cuprinde tinutul Contei Muntele Morava, la
poalele cart= se afla satele romaneti Pleasa, Dimta, etc ,
si chiar oraul Conta, este o ramificatie a muntelui Gramos
Pastorii gramusteni, ducand aceeai viata nomada ca si
Farerotii, trecerea lor din Gramos in Albania se facea
dupa cum se face i azi fara mult greutate De aceea
10

Dacorantama VI

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

1 46

eu socotesc ea centrele romaneti din apropierea Moscopolei i chiar Moscopole, la inceput, trebue sa fi avut o populatiune amestecata cu Romani difi muntele Gramos
Weigand, ocupandu-se in treacat cu aceasta chestiune,
vede in Romann din oraele albaneze un amestec de Pareroti cu Romann dm Tesaha Ich sehe in der heutigen nicht
fargenotischen aromunischen Bevolkerung Albamens eine
Mischung von Megalovlachiten aus Thessahen und Parknoten" 1) S'ar pute sa fi existat pnntre Fareroti i Romam dm Tesalia Mie insa nu-mi vine s admit acest lucru,
mai intai dm cauza limbei, dupa aceea J. din pncina cursultu mutnlor la pastorn Aromam In ampule Tesahei se
coborau la iernatec Romanii din Pind i din tinutunle muntoase ale Albamei, nu invers Poate numai daca am admite ca Romani din partile muntoase ale Tesaliei veneau
la iernatec in campia Muzachiei, sau, in fine, pastoni din
campia Tesahei se duceau la varatec in muntn AlbaMei.
In once caz, in matene de migratiune la pastoni aromani
de pretutmdem, ffind posibila once nucare, n'ar fi cu neputinta s fie adevarata I parerea lui Weigand Numai
ca, judecand dui:A mutanle pastonlor nomazi dm veacul
din urma, nu avem nici o mentiune despre cele cloud posibilitati din urma 2)
II Din consideratrumle expuse in cap 2, rezulta Ca, daca
limba tuturor Romamlor din Albania era la inceput um1) Die Aromunen, II, 351

2) Rosett (o c p 2), in.51rand parenle scrntonlor care s'au pronuntat

asupra onginn Farerotilor, spune Parerea hn Capidan, care sustme c
Farerotu vin din Pincl, pang in prezent este o ipoteza" (p 2) Pirete ca
tot ceea ce am spus In aceasta privnita in lucrarea mea Romdme Nomazi
a fost o simpl ipoteza In hpsa de documente istonce, tot ipoteza ramane
al ceea ce spun acum. Numai c eu n'ain afirmat ceea ce inn atribme Ro-

setti Iat ce am scns la p 42 din lucrarea mea citata., la care se refer

autorul Pastoru aromani din regmnea muntoasa a Gramostes i unn
chiar din Pmd s'au revarsat aproape peste toata Albania de nuazazi"
In acest pasaj se spune Impede ca. este vorba despre pastorn din GRAMOSTE i numai und clnar din Pind" A stand lucrunle, ma nur cum
a ajuns Rosetti sa-mi atribine o parere care nu-mi apartme

www.dacoromanica.ro

FAIWEROVI

147

tara, pnn anumite particulantati, ea se deosebea, de limba

Aromanilor de pretutindern Aceasta, deosebire impreuna
cu unele mici asemanari care le arata cu graiul meglenit,
despre care s'a vorbit in cap 6, dac nu sant dovezi suficiente pentru identificarea, ca origine, a Farserotilor cu
Meglenoromnii, ele arata, ins, ca dmtre populatiunile romanesti din sudul Dunarn, dupa Meglenoromam, Farserotn
sant aceia, care, in gram, se apropie mai mult de Dacoromani
Cea mai fireasca explicare a acestei apropien am puteh-o

gsi in evolutia independenta a unor fenomene de limba,

care puteh s alba loc de o potnva in graiul Parserotilor
ca si in dialectul dacoroman
Dad, ar fi insa s ne explicam in felul cum ne-am lamunt
apropierea mai mare dmtre grarul farserot si graml gramustean, pnn amestecul Gramustemlor cu Farserotn, atunci
n'ar fi exclus faptul ca Farserotii sa se fi amestecat odata
cu tulpini din acei Romani apusem, despre care a vorbit
Pucanu in lucrarea sa Istroronainit V), Acesti Romani
apusem se coborau cu turmele lor pang, in partile centrale
ale Albaniei, acolo unde se gsesc Varserotn De asemenea
Farerotii, in peregrinanle lor cu turmele sau cu chervanele,

ajungeau la miazanoapte pana in Dalmatia si Croatia 2)

Prin urrnare, un amestec intre unn si alth, pentru vremunle
mai vechi, n'ar pute fi exclus
III In ceea ce pnveste, acurn, vechimea Farerotilor in
Albania, asupra acestei chestium datele lingvistice nu ne dam

lamurin precise Din matenalul studiat pana acum, se

poate face urmatoarea constatare dupa cum Aroma=
din Tesalia siT Epir nu au mmic mai vechru din contactul
lor cu Green, care sa nu se gaseasca si la ceilalti Aromam
din Macedonia, unde n'a existat si nu exista Greci proprm
1) SEXTIL PII$CARIII, Studn Istrop Otnne Il (1926), p 4 si. urm Ven si

studml meu Romdnn din Peninsula Balcansed in Anuarul Inst de Ict

Nation (1923), p 112 ca i Macedoromdmi, vechimea p fnsemndtatea Mr
istoricd in Peninsula Balcantcd, find (1927) p 187
I) Vezi II IORGA, Ciwcz conterinte despre V eneh a

Bucuresti, 1914,

p 116-119.
10*

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

148

zis, tot aa. i. Farserotu dm Albania nu pastreaza mmic

mai vechiu dm contactul lor cu Albanezn, care sa nu se
gaseasca la Aromatni din celelalte tinutun, in care Alba-

nezu sau nu exista sau sant de curand veniti

Date hngvistice despre un contact stravechm du-Are umi
si altu, cevh mai pronuntat decat 1-am cunoscut in studml
raportunlor albano-romane, nu exist Din aeeasta constatare rezult sau ca. Farserotn au vemt mai tarziu acolo
unde it gasim azi, in nujlocul Albanezilor,, sau ca. Albanezn
s'au coborit mai tarziu in partile centrale si meridionale
ale Albamei

Pentru aceste doug posibilitti ne vorbesc nu numai

datele lingvistice dar si dovezile istonce oncati Albanezi
vor fi existat odata. in Albania centrala si mendionald,

grosul populatiumi albaneze de mai tar= s'a coborit din

partile de imazanoapto *i. tot ash, oncati Aromani stra-

vechi vor fi existat odata ca populatiune flotanta in Albania, grosul ei a venit tot din miazanoapte, de acolo
unde, impreuna cu Dacoromann, au format odata limba
romaneasca unit ail
0 STRINGEREA MATERIALULIII

Scopul calatonei mele in Albania n'a fost ea & intreprind

anchete pe teren, ci numai a-m.1 fac o idee despre trasturtle caractenstice ale dialectulm aroman vorbit de catre
Farseroti Pe vremea cand imi culegeam matenalul pentru
studiul meu Roma= Nomazi", vemnd in contact cu Farserotn din Vodena, am avut pnlejul sa cunosc grarul bor.
Martunsesc, insa, Oa, pe atunci, preocupanle mele fund
indreptate in alt directie, nu m'am opnt de loc asupra
deosebinlor ce prezint vorbirea lor fata de graml celorlalti
Aromani De altfel, Farserotn din aceste tinuturi, ca si aceia
din regiunea Veriei (Selia), fund plecati mai de mult din
locunle lor de ongme, graml lor s'a cam departat de vorbirea Fdrserotilor din Albania Astfel, ca sa ma opresc
numai asupra unei singure particulantati, nu mi-aduc aminte sa fi auzit in vorbirea Farserotilor din Macedonia

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

149

aceegi pronuntare velarg a hn r ca la Fareroatele din

Albania

Spre a pute fi mformat cat mai bme asupra punctelor

care ma mteresau in mod particular, inainte de plecare,
imi fixasem unele intreban Martunsesc de la inceput
ca nu m'am putut folosi prea mult de ele, mai intai pentru
cg, in epoca in care calatoream, Farerotn erau plecati la
munte, i a umbla dupg mutrile lor era un lucru foarte
greu , al doilea, Msg., i din pncina greutgtilor ce intampinam

la obtinerea raspunsunlor de care aveam nevoie Cu cei

mai multi dintre ei ma puteam intalni in centrele din Albania, in zilele de targ, cand se coborau in numgr mai mare

Singurul folos ce-1 puteam avek de la aceste targuri era

faptul ea' in ele Farerotn veneau in grupun mai man, aproape dm toate partile Albaniei Astfel, in targul din Conta, se puteau intalni Fareroti dm satele vecine Pleasa,
Diruta, Bighte, ca i dm tinutunle mai indepartate Zarcam, Custreti, Curtesi, Cosova, Zavaham, i chiar din tinuturile Prerneti, Arghirocastru i Muzachia Numai ca nu-i putern avea, la mine pentru acele catev ore de lucru de care
aveam nevoie Ocupati peste masura cu afacerile lor
de targ, mai ales ca ederea lor in orge nu tinea decat
o zi, la unn mci atat, ei se decideau foarte greu ca sg-i petreacg vremea discutand cu mine La femei mergeh I mai
greu Dad, barbatn se mai puteau mic de la marfunle
lor aduse spre vanzare, femeile steteau pe loc ca sg le pazeasca pang la sfaritul targulm Numai in Berat am avut
norocul s dau de o batrang origmarg din Manic cu care
m'arn impnetemt mai repede i de la care am putut
aveh o poveste i unele informatiuni cu pnvire la obicerurile de la nuntg
Spre a putek obtine raspunsunle de care aveam nevole, am incercat s intrebuintez metoda indirecta Intrebanle mele se refereau la obiecte i indeletmon dm cercul
lor de activitate Ca Aroman mci nu puteam proceda altfel
Daca a fi pus intrebari directe, ei, in raspunsurile lor, ar fi
putut fi mfluentati de graml mien grgmustean. Dar mci

www.dacoromanica.ro

150

TU. CAP1DAN

cu aceste intrebn n'am putut ajunge prea departe, deoarece cei mai multi din el, crezand c le vorbesc lucruri
de mnuca, alma incepeau sa-mi dea unele raspunsuri si
se duceau, mvocand tot feltil de pretexte
Atunci m'am multumit sa ma duc in targ in mijlocul
lor i, stand de vorba cu ei asupra lucrunlor care ii mteresea* sa-mi notez particularitatile de gram dupa localitate
Cum veneam in contact cu un grup de Parseroti, mat intai
Ii intrebam despre localitatea din care vin, dupa aceea
mtram in vorba intrebandu-i despre tot felul de afacen
ca i despre mutarile lor din timpul vern In convorbirea
mea cu ei, de cele mai multe ori eram insotrt i de alt cmeva,

care n ajuta, in sensul c convorbirea inceput de mine

o continua, iar intre timp eu Imi notam particulantatile de
gram care ma mteresau
De altfel, aceasta notatie este i cea mai ideala Poti
prmde particulantatile de graiu in mod nestingherit Subiectul vorbeste fara sa fie cupnns de teama raspunsunlor
ce trebue sa dea la intrebanle puse In sclumb, cercettorul
trebue sa fie mereu in mijlocul multimel u s alba la dispozitie vreme cat mai multa
In cahtate de Aroman, s'ar parea c notartle mele ar
ft putut fi mfluentate de graml mieu gramustean Aceasta
nu este cu desavarsire imposibil Numai ca, in cazul mieu,
dac ar fi s alegem intre procedeul cu intrebarile directe,
la care raspunsurile stibiectului s'ar fi putut acornoda cu
felul miett de pronuntare, i intre acela cu intrebarokhrecte
cum am procedat eu, cred c procedeul dm unn ar fi mai
preferabil. act, daca, in cazul intaiu, subiectul, nedandu-si
seama de insemnatatea cercetarilor, ar pute fi usor influentat de graml cercetatorului, in cazul din urma., cercettorul fund constient de ceea ce urmreste, mai greu s'ar
putea rasa sal fie influentat de graml sdu propnu La aceasta

se mai adaoga, de sigur, i mteresul stuntific. Pentru un

Aroman care face cercetari in domemul dialectului aroman,
interesul stiintific care il indeamna la aceste cercetari este

tocmai faptul de a sti infra cat growl din tinutul explorat

www.dacoromanica.ro

FAIIEROTII

161

se deosebeste de vorbirea dialectala comuna, care ii este

perfect cunoscuta
Daca insd la Yat-sen:1.V cu greu s'ar gasi subiecte de la
care ai puteh obtme raspunsun la intrebn seci, in schimb,

ei sant foarte comunicativi, atunci cand ii intrebi despre

lucrun care it intereseaza Cu mul' a usunnta inn povesteh btranul chevernagm Sanazu despre drumunle lui
cu caravanele, la urmatoarele opt intreban, puse in graiul
oTamustean
t,

1 Cum v mergeau trebunle cu caravanele ?

2 Ce face* cand. ajungeati intr'un oras ?
3 Va indepartati prea mult de Albania ?

4 In Albania pe uncle ai umblat ?

5 In drum nu va era frica de hoti ?
6 Iarna ce hame purtati ?
7 Cand merge* cu caravanele, plecati singun sau va
adunati mai multi la olalt ?
8 Aveati pe cineva mai mare intre voi ?
9 Cu ce va hraneati ? etc , etc , el mi-a povestrt toat
viata chervanagralui roman, a cum e reprodusa in pagimle care urmeaza Sotia lm, ca si batrana dm Berat despre
care am pomemt mai sus, eran atat de mteligente, Inca
in timpul cand povesteau, nu treceau la alt fraza, pana
cand nu vedeau ca ispravisem de scns cu fraza precedenta
Intru cat cuvintele si crampeele de fraza prinse de mine
nu reprezint raspunsun la intrebari fixate de mai namte,
dup un plan bine studiat, notarea lor am facut-o numai
dupa locahtate Aceste cuvinte si fraze au fost trecute in
partea care se ocup cu fonetismul graiulm farserot
In afara de aceste fraze, lucrarea de fata mai cupnnde

16 cantece (IXVI), din care dou sau trel dac au mai

fost publicate , 4 basme (XVIIXX) si 4 bucap cu con-

tinut felunt (XXIXXIV)

La transcnere, am cautat sa intrebuintez cat mai putme
semne

Vocale

a se pronunta ca in dialectul dacoromn In unele cuvinte

www.dacoromanica.ro

TEL CAPIDAN

152

se aude ceva mai lung Atunci 1-am insemnat cu o hmuta

deasupra ti Tot a$ am facut i cu celelalte vocale e, 1, a, a
d d i i se intrebuinteaza ca in dialectul dacoroman
a red pe e dechis, care se aude intre d i e , apare in
locul sunetelor et i i (a) din chalectul dacorornan
,51 I redau pe u 1. i optrt (geflustert) de la sfamtul cuvintelor
0, 9,

7,,,t

1.

reprezinta semivocale

Un punct pus subt o vocal indic pronuntarea mai inchis a acelei vocale o, e

Circumflexul pus peste o vocal arata ca vocala se pronunta nasal d ci, i a, g, I, 6', a
II Consonante
g', Ii, Ii, y sant consonaiite palatale (mtuate) care redau
mai ales labialele palatalizate b, p, f, v
it este rt muiat, redand adesea m palatahrat
y arata in unele cazun sunetul desvoltat din l'
t reda pe 1 palatul
t red6 pe 1 gutural
7 arata pronuntarea lin 1 mitial urmat de vocalale a, o, u,
Se apropie de spiranta guturala sonora din limba greaca 7

reda pe r apical cu mai multe vibratn

p reproduce pe r velar
n recla pe n cu pronuntare silabica
i g sant pentru sunetele din dialectul dacorornan ce, ge
reprezinta' pe
ts reprezmta pe
e

dz e corespondentul sonor a lui ts, corespunzand hu g

urtnat de e, i din dialectul dacoroman
d i 0 dm limba greac'd arat spirantele interdentale sonote i surde din dialectul aroman
B MATERIALUL DIALECTAL
CANTECE

I Una veapa mape, mape,

ma ti totl, lai capvanape

tsi s-mi tot, lai mapatd,

vat pap no-am amintata

www.dacoromanica.ro

FAREB0TII

153

p6pazyi-atai mine nu-y voi, va-n badz natilc tu jale

tota-te, yino npol
20 fudz la gone, opa bung,
c-am ppazyi di la dada,
s-pitpets capte di Ssapuna
topa-te s-tsi fad. nveasta
du-te, fudz cu sanatate,
no-ape yapba s-pasca can
s-fats cum s-fats s-prtpets n
10 -ti n seap la s-psuseasca,
[capte
tu pipa' s-apucuteasa
s-prtpets capte cu smete,
yoi funea nkisii ti fagu 25 ca z-yina tu vilaiete
n-aflai yapba ca bumbacu
gone, capa va s-cadz p1 gme,
yol funea nkisil ti paZA
s-pitpets capte ca z-yin '"-mine
15 mi muka l'apa di mair
tats la vputa, nu-ts baga
ala 1p, fa mdpata.,
[mapa
n-am n feata min'aptata
va z-ym pan di pplinaveapa.
gone, capa va nedz tu
30 ppinagveapa tsi va z-yin tine
[cseane,
nu va me-afl mine pi gine.
5

Spiru T

a.'ilazu, de 67 am (Pleasa)

II

N'-o dedeam de-ayag, de-ayag

moi, vputtt,
oa s-te-acats, aco s-te-acats
moi, vput
5 te-acatsai 5.-11 ti baa1
moi, vputa,
1

tsi si vinitsap6 budzale tute

moi, vput,
sco distimbelea ch-te-atep'Su

moi, vput6,

10 th si vimts distimbelea tut

moi, vput,

eu n vale ta s-u Ian

moi, vputa,

15 fi-si nvinits valea tufa.

moi, vputa.
Acela0.

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

154

III
1

th mi duki ca s-fac leami

Trel armatuladz, halg mare,

nu-luapa de-apumma

I() n-iepa fie'on n cab.,

19a4 funea vuryela

la rusa bandila,
5 di mi dtgu ca s-umpru apa
h-iep

fi&n n cah

mi tutai ca hapahoapa,
19a1 funea -tapoapa

15

soatsali fatsea siryam

va-r dzgc ah dadi,
la rusa bandilg
va-n ti fats ni pfa.mame,
la cale barauk,
va-n-ti fats niparticuk

Limbia Cota Car abuzi, de 30 am (Imistea)

IV
1

Napapti cli mapea lae

A-algdvapg n maata.
cum s-ni fac si-h mi ducu,
calica1 calu -mi duki

5 bung zutia, moI muatg,

iu ts-u mg-ta, mo1 muat ?
dada z-dusi la ng numtg,
la na numta tamgneasca,
la z-dusi s-me-asuseasca
A celasi

v
1 Di-t cpdtin pan ti sumketru

ma yin, la gone, s-ti ved,

la gone, guA di nape,
ma mi fatsd ca ti murapi

0 lele I mini mapata,

Io Cum s-mi tot rapoi la dada

raol cdmeak pan d pade,

cum s-mi tor nipol la tati

5 la gone, &natal' de-asimi,

ma te-appok1 P1 ninga mini
capitinu ocru di-omu,
15
tse-a1, la gone, tut pi somu ?

mo1 cgmeak di Livadie,

gone na Him di mayie
al s-nedzem pan tu apie,
s-aspipdzem laia mgyie
Marica Ticuli, de 28 am (Dusan)
VI

Nkisi Kendpa Capabing

cu tut murapi z-ying,

z-ying la sor-sa p1 tsin

cu intrarea Kendpa n cas,

www.dacoromanica.ro

FAILSEROTII

155

5 Catsg zbotu ti laia Catsa

dusepa pang stpt mopa.

Kendpa lo, Catsa -fudzi
15 nu s-avd vain din hop
la oputu tsi kindupi
1-acats lailu Sali
dusepa pan stpi clivi
ku vmi naten taut 7 1)
.129"e -Pitu mustats gpivt
10
copgiy tsi -adukipg,
nu ii-aveam gupa so-n gpesc
al Miti nicu neasip-1' gpipa
ca n-aveam nun apbmes
20 apbines di Utti
hopa fgrg mozolltti,
dusepa la limguP6
le,patsa feata smgura
Aceeasi.
VII

Lai Dma, ymu mliama,

lai Tanasl, cu funda mapi,

ii-agapi1 cangu n dzeang
mi dusi cpeta di mupapi
no1 catig -atu no-avem,
10 n-afai hazmu n-calea mapi,
va n-adpam cli gopts uscat
in tale danh sufpuntseh
5 j-de-agatend ma miiat
sufpuntseh ggitgnati,
s-na-1 bagam p1 coda' nail,
Teda-1 fpipsi tu hicati
O

s-anurdzeasca -agareft
Aceeasi
VIII

t Scapa tsi-n ymeam cht munti

s-nu-A tm scots tu migdam,

din-n vedeam yise upute,
ca n-adapl n-apini mapi
vidzui yis el s-fpedzi fupca
de-avdt tati di 'a statu,
me-apiki lallu cli Zica
di-n-nu targ, mi &hick
5 tine Zica, tine cupbam,
10 in me-adapa fill! di pita.

Aceeasi

Ix
Mo1 ppifteask moi Data,
tsi-ts Vara (190 cusits,

ma ti Ndona ma ti pp fte,
o lai, Ndona, o lal fpate,
Albanezefle

5 ti lo dotu ti Birati
Ndona s-pplmn pit tsitate
cu sapica pang n pade
-en 'iongit dt sghate

unde mergeti noaptea acuni?

www.dacoromanica.ro

156

TEL CAPIDAN

Ndona s-ppimn pit hvade

10 si scoala dommy dm pade

Ndong s-ppimnd pit depke,

-fac Tumea mape 6udie
Aceeai

Ai Ha he'lo ca z-bem apa

z-dutse Fersah mpazapi,

nu Vasil, cd nu 11-o sete

tea s-fa misup tea macapi
ca stain analna di tape,
10 lai Spiro, fpate ma mape,
di jape j-ch hmerea mea ,
ma vmdeal prota mulape,
5 yasti ananka di Daiana
ti na kpeta di tambape
Dalana din calea mare
s-mi scapal di vatmape
-tpetst calea na capvane,
Limbia Cola Carabuzi
XI

I Can '.-u poapta kusteca,

and ti vedu, s-avdatsi leta.

kusteca cu haimaha,
laI fidorl cumu-n ynu ania

10

5 lai fiorl, ania golu,

nu-n mi fanateam di zboru,

an scutea nd sate cale,

toatd-te, feata muata,
s-nu ti veada var di cas.
tsi s-mi totu, lai dumane,
un fpate -atsel tu cseane,
z-baneadza dada tsi-A lu deade

nu- easte ca lanti feate.

loam ca si-nkises capvane,

Aceeai

XII

Estan dzacu ca s-es tu munte,

tu munte -tu apa tatsi,

ca slagesc na lae boatse,

ca soapa cand da dimneatsa,

l'-apad ocyi j-doule fatsa
10 c-amaptie-1 -ra picupar,

ca s-fac muntsir si zgileasca,

5 5. tut campu s-lacpimeadza,
iu neg lumea tea s-afeadza,
s-ateadza -na muata,

picupar tsi neadzi la of

A nu s-toata me napol,
feata timpl -muata
di tuts fi6opri alavdata

Spira Ducu, de 30 ani (Dnsa).

www.dacoromanica.ro

FIRSEROTII

151

XIII
1

Di cu Lea, la iiica mea,

di cu InCa ti mutpeatn,
pan s-acpetI ca si-A ti rad

ii-acnscu I-41 ti fitse,

5 .-cu alt gone fi.-te-arise
nu A-u t cu ti maptak

ma A-u t cu nu me-achmak
s-me-actimai s-tsl bagu catith

catunle tsi z-bagam mine

ro toate maluma -asme
catithle tsi z-baga atsel
murati tu-ndulem
Acelai

XIV

acm-1' dzats, la dado",

io hairi s-nu fats

Avalei ifi-at featsi

dada cu tut tati,

di-it 19a1 un bapbatu
Aim -alimanu

turd mt-al murapi,

at-it ti fats cupbani

5 loam s-nu duc la dada,

yinea dupa mine,
dt-O dzatsea, la dado,

loam s-mtru n cdpistean,

ymea ninga. num,

15 de- datsea, la dado",

fa, na ja, z-ym

f culac -ti num

Acelai
XV

I Pi zverca s-mi alba

ro roe ca ndott meare,

dada cu tut tati,

ti un lam tse-it loal

nu-A dedera gone,

ma-A dedera pravda.

rusi sufruntseale

ti fatsili ameale

5 tsi s-tsi dzac surat,

surat curbane,
sotsri alui s'agoaca

roe bue4c9se,
15 ti go/111e tsi-A 194

cu tihta tu oase

f Ara talagane

Ti fatsili ameale,
Acelai

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

158

XVI

Nu lai gone, nu,

ea marazi nu z-bagu,
15 vth aseara noaptea
poarta s-tsu disfacu.

o Aids vruta,

don s-n-agucam,
A-tu bah&lu anostu,
dori s-na primnam

5 nu lal gone, nu,

nu yin la bah&
vi aseara noapte
i-dada mi-ncke

Nu mol \Truth', nu,

nu, c me-araseA,

vtht aseara noaptea,

20 poarta

nu la vrutd, nu,
io dun fitse naji,
mult te-aveam tu vreare,

ncriseA

Nu bre gone, nu,

nu ca.' A-ham mine,
ca -ira na feata,
feata di vitsine

di-n baga marazi.

Acelap.

BASME
XVII

Ipa unuapd un vsiya mult avut avea una *Aye

mape "8-tu sapaye avea un balfae mtfat no-avea vasilofi,

y-avea muapta

2 Atseu vsiye avea ma tre fiOp fie"Opyi nadzea avinapi itsido dzuua avma tsepyi, yepupi alte luoul hrol
di pplEa., ma tser doiral cama mapa nu putea z-vatn riAbp

3 Tu bah& avea un mep, mepu fatsea can trel mepi

tu an avea g-alts mepi, ma mepy alants nu fatsea mtpl.
de-amaluma AIM ma nda z-da s-coaca, ia na lanth dit
Wisps, ytha -maca mepa
4 Ifn'i dzima vasiyeu ipa mult nvipinat ca di cando cpescu

mepu, unoapa nu patu s-maca un mep fiapu atsel cama

mapa, capa u vidzu ahant nvitat, yu-ntpiba sa-y spuna c

t tsi adi alant nvirat

5 Vasiyeu pperta nu vpii s spuna dip ma fiCOpu iy sitsi yasti aist mep cathi an fatsi cdti

ngpica, j-dzase

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

159

tpei mepi di amalum no-apuca sa s-coaca AA. yine yap

li five

6 Noaptea ist mine va z-vetu fieapu tsimsi apala,

tufa, noaptea statu
-6 nesi tu bahee z-vet
aco aist -9 vea bagata dot, s-no-lasa yap s-appcike di mep,
7 Aim ma cum vita, cata to-apipit ahuplii z-bata n

lo tufeka

ploya misticat cu gpandine fieotti di vasiye apcupa j-deapcopi u-acats6 somnu dupi. lamna vim papsi un
mep. cando z-ditipta fie5pu, caft mep, no-pi
8 Da dit bailee lo-astga tat-su tsi false& fidOpu
amel, o vatana lama2 nu tsa dza'S. Cal ncol ts-o dal?" fieapu fudzi tuAnnat 'A. vim atsel di mese

9 Ca s-nu r-o aspapga kefea, lo-alas s-neaga z-vegra

mepu ma dip tsiva nu fetse et nu dupin, ma cando vim
lamna s-l'a mepu, el tpapsi cu tufeka ga, plumbu s-tup
napol lantha lo mepu -fudzi
io. Dippapoea vini fpatile atsel Aim AA dzasi dogma'
fpats nesipa tsiva nu fetserd va s-mi duc t-io sa-n ved
casmetea. tat-su 19-rasa fieapu atset cama nicu, sa scula
di talimh A-fetsi cptitsea g'a nesi tu bailee
ii Tuta noptea Adzu msumnat cata tu apipit ya-o
yu yme lamna s-apaka mepu fiebpu di vsiye and o vidzu
z-dipun alona di pi mep, tpapse apala g-o pligui lamna
vidzu ca nu l'-o pote, alasd ponnh A-fudzi pima di sandzi
apoea fieapu atipt z-da sop, lo metu a nese la tat-so.
12 Vdsiyeu s-eudi malt, lo
bak tu dph fatsa, apoea

taya mepu j-dedi la tots call = filil avea tipcut yintits

an no-avea mgcat di mepu atEef apdntop fpats l pap
ap di gunetsa alsilul cama nicu
13 Atumtsea fpatile alset Aim dzasi . mini va neg s-o
cats lamna s-u vatun" vas* eu dzasi du-ti" z-dusipd
ga dog fpats cama mapa
14 Loapd calea dipu totu di sandzi nasipa tsi nasipa.,
atunsipa nmg una Acambh mapa aco ipa un puts Aim
fpati dzasi oatsi yasti scumtd lamna, hgats-me di una
fun o va s-intpo tu cufin5, i z-dipun tu puts cando va
z-bat funea, vol s-mi scutets naf9pa

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

160

15 N'icu ipati dipuna tu puts aco tsi z-veada sapAy.

inipa tu n sapayi, afa na feata muSata, apoSa ca mepu,
en ocy1 Mi -cu ndoa sufuptseh ipa alacsita cu stapiti

nah, cu vepi S-cu biliguts de-asimi

16 Feata s-aspapa, fiebpu di vasiya ay dzasi nu te-aspap
et ip vth pir oatsi z-vatum lantha apoea ffeOpu intpd
to alanta sapayi , aco afa alt feata intpd 'A-to-alant s-afla
-alt feata cama =SAVA di tute atsea ipa di tute cama
muSdta
17

Ietile y-o spusipa. lu Sadi lamna i fie-Opu lo calea

z-dipuna tu yocu ah lam

ngosupa

Aco dumnea maS lamna ipa una padi muSata cu

und funtana cu apa patsi mnga funtana avea pink sum
plukyi atser ia dzuna duplia la umbapd
18 Fie'Opu s-ahna pir un plup, s-akteaptal cando va z-ym
lantha cat i, fiMpu z-dipuna di pir plup apca pisti
lamna u vatang s-tuta la fete cu capu ah Mania

tu mana, Sa l dzasi hal s-fudzim di oatsi"

19 Loapa calea, s-appukapa di ova di puts ppota intpa
feata tsea mapa tu cufma fia-Opu o hga di fain, z-bAtu
funea ca s-o tapaga fpatsyi deanalt fpatsyi tpapsipaSA feata

ISA nafoapa apoea intpa alanta di mese tu cufma

S-a-Sa

fga S-alanta

20 Fpatsyi no-aStiptapa s-eas incu fpati , loapa fetele

z-dusipa acasa , spusipa ca na g. o vatanapa lamna incu

fpati tamasi tu puts Sa-y yina cpipapa c nu putea s-eas

nafoapal atuntsea feata y spuse : tu sapaya di mese yasti
un cal cantat" intpapa nuntu S-aflapa calu calicapadoill
SA' calu-r scose tu lumea di pirsuppA
21 Dipu tsi iap naloapa, nu statupa dot , loapa
calea pir padi S-atumsipa tu un munti aco astarapa

ndol picupari cu oyli, intpapa tu stane nuntpu Aftdzupa. niliam s-maca, CA l ipa foame picupapyi la adusipa Om en ca ayca di-s sutupapd g'inl S-apoya fudzipa

22 ImIlapa imnapa, a, pana agumsipa n hoapa. atumtsea s-fatsea numtal la vasiye. doir fie"Opi di vasiye s

www.dacoromanica.ro

FARSEROTIl

161

supa cu douli fete di la lamn tu capuna, na rm. 1.

fpatile cama incti cu feta
Cutina alt Marusi, de 68 ant (Uianic).

XVIII
o Ipa un bdpbat c-und veasta, ni nsupats dupd putsanu kno, onili fudzi -alasa veasta greand
2 Di capa z-duse ndso tu cseam, nascantsi 9meni tai,
acatsap s faca mizavinki putpitsea zb9ap A capts
a bapba-sui, aco iu ipa, ca veasta nu o ai pt cali bund,
nedzi cu tots din h9apa."
3 Bapba-su nu-r pitpit ea ni pdpadz ni capts, vapa tsi-

sppayingits

4 Tu aist kipo veasta anunta un fieop cu lucupo arei

-cu mape distihie lo cpiscu fieopu.
5

Bapba-su, dup5. aptisppayingits de-an, ir cadzu ta

i s-vatana murapi-sa nkisi cu cloy

mint s-neaga acas

sots

6. Calea cand vinea s-appukap di un casaba, vidzu un.

auu can kdea tu un kok a spunea tilia oamthlor 5.

nasu kindupi aco, c avea ma tr ey hp tut tut
7 Dedi una lip -auki ir dzasi ma un zbopu s-nu
papmaset di cah" gm ma elu vpea z-veatsa '-ma dipapte ae cal dedi mnga una hp . auki ir dzsi and
s-ta ntpeaba vdru vidzu?" i-dzats nu vidzui".

8 La z-dan. 'S-alanta hp, dzasi swat -r de& '-alanta

lip. auk dzasi nividzuta s-nu pistupsesti"

9 Fieotti fudzi ma nco, sotsyl o caftap d-r dzasip :
cats skimupa, aidi s-fudzim pt aist, cali va nidzem
acas cama yona".
10 Nasu dzasi nu, mine nu paprnasesc di adei"
sotsir loap alanta. call pit munts, 6 bapbatu imna gadeia.
catsa sa-nguteadza sa el nu paprnasi di call.

ii

Sotsiy cum imna pit calk pit 11:6:lure, pit munts

kipupa cloan dzali

61

no-avea tsi s-maca, s-hapea cu

TI

Dacol omania VI

www.dacoromanica.ro

162

TH CAPIDAN

docar, pana dipappoya catsap calea de-ahimura, 'S de

aco tipcupa pit un huni 2.-dedip di una payana (di gindpamad,z) aista payana avea catsata pusii z-vatan inscnts fupi tsi s-avdza cd sant pe-aco, 5. z-vatanap tuts,
L payanea catu-y vidzu pit bugaze, cum ipa di calea tpapsip
tu capa.

12 Dupu tsi-y vatdnap, iy duspuyap, l thrap capith a-y

dusip tu casaba. agumse a bapbatu tu casaba ma amanat
13

Cnd vidzu dithana adunat ca yekiy tea z-veada

capith tirati, s-appuke *A'a el ma tsi z-veadd ipa capith

a sotspop alui .-dinclapa j-dzasi cu mintea "-mini va
mu vatana, ma s-papmaseam gadeya halah hpa tsi ded"

14 Seapa tpicu pit ndoati aydpe j-dedi di una tupBti

kakapu lo appuke, iy dede s-maca pain cu Sap z-dipappoya

uy buga z-dopina tu gaptu.

15 Dimeata si scula dmdzapi, imna calea tufa, dzuna
S"-kindupi tu na altd hoapa vpea s-neaga tu hane z-doaqma,

ma no-avea mtsi un papa di mapdzmea di h9apa avea

una' ahupi A elu mtpa z-baga tu pari
16. itadza-ngpti un fup di ppavs intpa tu plentsa cand
vidzu aist om tu plentsa bugat tu pal', ii dzatsi tsi cafts
ana 2 tsi hi tim ?" un casen" dzasi bapbatu esc cupmat
c am ahati dzah tsi thinu pappadt -negu acas"
17 Fupu sta th-r dzdsi aldi cu mini, l'a doy cal' atser
ma bunyi" un ncalic'd fupu "'d un ncalica nasu ditnavi

tu hapayi1 nkisip doyi s-fugd ndpept tu casa futui, casa

lui ipa ca yap palati mapi S-maat
18 Cdsenu, ca vid.zu

aisti tutu s-eUdisea mult

Cand

bagap sufatu s-maca parn, tut pyatih, lingupa, pipuye,

stama di apa alanti sam ipa de-asimi tuts maca ditu
aisti sam di asimi, ma 'S. fupu tsi maca tu und cafca di
mort.

19 Dupd tsi bitisipa fupu ntpubd csenu

e, spum-n tsi

tuti mu.S'utetsih le-ay, dzasi

vidzug p1 sufdpu ameii ?"
csenu, ma 'S. bana Sa sanatati s-tsa da dumdza". csenu
videa gmi ea fupu masc tu cafca di mopt, ma nu vpea

s-easa di zboru a aatiI

www.dacoromanica.ro

FAR$EBOTII

163

20 Ma z-dzatsea . vidzul c macal tu cafca di mort",

fupu va-r -Cara capu

21 Atuntsea fupu, vidzu nu vidzu, lo-alsa s-fuga a-r

dedi un cat s-neaga ncalap acas ; iy dedi -papadz mults
ca -acupara tut tsi vpea. csenu lo calea mbap a-nkisi calea
te-acas.
22 Talina n-zapi agumse n hoapa z-dusi di rnapdzina
di hoapa, liga calu di un gapd j-dipappoya acats s-cafta
casa caft pe-aua, cafta pe-aco s-afla casa, mizi afld
23 Nu ipa, dzuti pacatoape, ipa runt di pat ti vayoti.
talima muyapi-sa si scul s-apicsi ca s-neaga la biseapicl
ca fiftlpu arel ipa psautu n hoapa
24 Csenu, cnd vidzu fie"opu, nu pistipsi ca muyapi-sa
yasti yata ffdopui u vidzu mukt ndpeapta, ca ti capun.
-tinifu ha-op mukt, ppapsit. atuntse phn di inati intp5.
s-tpaga pit fipida s-o vatana ca lo calea saba

25 Ma nu-r vmea di vuril ca murapi-sa nu sttea tu un poc.

ti mheam murapi-sa cu timpu tpapsip ti la bisepica csenu

iy lo n tsia'oape z-veada yu va neaga
26 Fudz, fudz, agumsip doyi la bisepica murapea s-tufa,
'idzu la murepl, lap fie"opu tpapsi dpept la pocu di psautu.
dup na intpa 6." csemtu. Cand psautesea fie'opu, csemlu
ntipbd un pap-au tsi ipa ninga nas pale, cal yasti atsel
ffdop7,cum 1-acrama ?"
27 SA, auu r-o tufa' . aist fia"op yasti a uney mulepi dt

hoap a noast ma-sa lui yasti una nicukipa, una tanisit,

tufa' hoapa sppigupa p1 nasa , avea un bapbat. ma cat si
supd, 'idzu mham kipo cu nsa cli o nkisi gpeafi .1 fudzi
tu csem barba-su, cli capa nesi tu csem, agark di dip
murapi-sa.nu-r pitpicu vpoapa un zbop, un lay papa
28 Murapi-sa ammta atsel fie-opu cu fapmats multe
lo-acpescu -cu pacp ntpocyl"

29 Atuntsea csenitu -adusi aminti di zboapd tsi-y dzasi

nividzuta s-nu pistupseti" tu igeta bisepicarem, si
spusi a ffdopul, dapoya agumsi 'a ma-sa 5. tuts z-bagap
cu pacp di hapati Ca' z-vidzup
Kendra C. Ianclu, (Bighti)
auu

Ir

www.dacoromanica.ro

164

TH CAPIDAN

XIX

Ira doy fior, unu s-crima Thanas -alant Foto unu

s-acatsa di lucru argatu -alant z-direapsi la una magazi.
dupa putsdnu kiro Thanas dzasi e more, Foto, tsi
paradz l'ai tim auatsi?" sotsu-su 11' dzasi mini no-am
fapta pazan, mini esc cu carutsea, cu dreptatea tsi
da, la st-ri da, bmkiavis"
2 Vim oara tea s-fuga don. acasa. Thanas z-dusi la Foto
aldi, Foto, s-fudzim" 5. Foto dzasi . gnu
A-1 dzasi
s-mi due la findicolu", z-dusi la domu-su 6-1' dzasi
,finchco, sa- dal ruga ca mini va s-fug acas"

3 Catse, ore gone, vrei s-fudz ?" am dada singura ti

harem, va s-negu pirpadi tora, ma toamna yinu mpoi
4 Findicolu l'-acumpara un calu a-r deacli una disaga
t-ta baga pi calu tu don och di disagd baga paraclzti di
ruga ti macare tuta calea turta, pita, eara fripta.
5 Thanas avea nkisit ma mute a-1 akipta n cale
Foto nidzea n cdlaru Can s-andamusna, Thanas dzasi
al Foto tsi sant afk paradz tm-ai tu och di disagd?
tim Foto, l'-ai furata paradi di la findicolu"
6. Nu bre, ca num esc cu driptatea, lucredz cu drept"
Foto dzatsea aguta, dnptatea". Thanasi dzatsea no aguta"
ca tmni aitu paradz t-a1. furata"
7 E cum s-fitsem noi doh, dzasi Foto , lea va-n scots

ocri lea va tsa scot atsila, ma s-hib tsi aguta strambatatea"

8 Dori imna Aa zbura ma diparti aflard un omu tsi
imna calea 46-1 ntribara pi capu atan, oaspe, s-na spun'
tsi aguta driptatea ma strambatatea ?" atsel omu era mult
aistihipsit dzsi strambatatea are tea s-faca adz"
Atumtsa Thanas dzasi al Foto vedz C strambatatea

e la s-tnbam nmga un", dzdsi Foto

10 Cum imna calea, ma nclo vidzura z-pah un preftu
afendu, ts-avem rigeal, dzdsi Foto, s-na spun drept

aguta ?"

driptatea i strambatatea are tea s-faca ?" preftu sta a

dzasi strambatatea"

www.dacoromanica.ro

FAR SE II OM

165

ii Thanas chunk:oath dzasi vedz, Foto, ea '-preftu

dzatsi c strambatatea ammta" Foto arsdru di cdlaru A-1'
dzasi scoati-A ocri tora" Thanas scoasi ocri, ir lo calu,
paradzri, -vun acasa

12 Murarea al Foto nvitsa ca vim Thanas a z-dusi la

el -ntreaba tsi s-featse barba-su, catse nu vine el tse
moi critin, atselu yasti un omu Eirutu, ramasi cata aco"
a"-nasa aduna numarri fudzi

13 Foto, cara ramasi fara ocri, parmarasi di cale

afld un oarban mare ga si-ndipurd di nasu gd dzasi va
staft aua s-mor" la aistu oarban s-aduna n9aptea daratsri
tuts daracu tsel ma math ntnba ma nitsri tsi fitse
tini adza mins dzasi el, bagai filean z-vatdna filean"
14 Ntriba un alt am tim tsi frtse?" mini bagai
copila 6." scoase ocru a featiri a vgirelui" ntrib un alt

arn tim tsi

fitse

aistu adund numarri ca no-avea

fapta tsivai6 daraclu atsel math analtsd garbaa"u (pullanu)

5.-1 batu naval di pi oarban plandzea
sta di
dzatsi daracu, &and dedi di orbu Foto tsi, nu ki aist
maratu s-ra dana peji cli aist oarban -akearga och' si-1'
yina viderea"
15 Dupa mfilama, cdntara cacotsri ra. fudzea tuts da.ratsri

di la oarban Foto ahulea s-afla yard deaga de oarban.

acatsa und deagd -arupsi ndana peji, atearsi ocri d-1'
vim lunina g-videa ca ma mute

16 Foto nu vrea s-neag acas ca nu avea paradz

dzasi, nu rati ndan peji di aist 9arb5n s-negu
la feata vakrelui si-r vindic ocri tsi ssai da tsiva paradz

a, a,

ca z-duc acasa
5, z-dusi la platea vagirelui, iu era
adunats tuts ma bunri iatsrl, ma varu nu putea s-u yindica ntnba el cafazu s-lo-alas, cafazu ul sictarsi a bre
om, dzasi nipoi Foto, u vmdic mini di ocri ma lasa-mi "
17. Cdvazu lo-alasa nuntru n casft. u scoasith feata -o
vidzu. omu dzasi u vindic mini ti yard saptamana"
18 Seara Foto l'a d9ail peji -11 leag la ocri a fetirel, 11

lig cu na amie 6-1' dzasi z-baga pi patu z-bag g-ma-sa

deadun tu patu.

www.dacoromanica.ro

TH CAPID 1N

166

19 Noaptea, feata, achtsa z-veadd a-r dzasi a ma-sal :

dado, mim ved di ocri" ma-sa z-dusi la vgitelti S1-1' dzasi :
feata z-vindica" va'Sitelu acrima dmnoara Foto -ga-1 dzasi :

Foto, vrei s-ti facu zadrazamu ?".

20 Foto dzadsi : vakte mara, nu pot s-u facu mine aist
lucru, alasd-mi s-fttg acasa, ca A-am veasta tsi mi-agteapta
cu dor, ma de-A, vkre maid, tsi vrel 5. de-A calea cama-

rhea".
21

,55. vagirelu y dedi Un hazna ntregu, ir dedi,

Ss.

'Sapti suti di cavalaraz su-1 duca pana acasa la el. dzua atsea.
avea iit tuta duliatja s-lo-aAteapta tu mesea di atser 9amni
ira I Thanas z-veada. s-6udisea cum vim Foto, cand el
t-avea sc9as ocri
22 Candu-1 vidzu pistupsi ca de-anlima era Foto, diun9a-

ra s-tura acasa cu frica marl tu soni z-dusi su-1 veadd

23.

G'1131 vim furtate" ii dzasi Thanas

gnh te-aflal"-

dzasi Foto. vedz cando z-dzateam mini ca aguta driptatea ;

tint dzitseai, nu, slrambatatea an s-faca" a Foto acats s-11
spuna tut cum pats, di cand ir scoasi octi Thanas pan tti
sorn apoia lo-alasa, nu-r fetse tsiva
Acelasi.
-XX

i ie kimie cu ann mapi di

capa z-dusipa tu munti, i aguinsipa tu un loc plin cii
O

Ira un fie.op di vagare

manaz i lulustpufi, macapa mult tsi t-acatsd seapa acotsi.

2 Iu s-neaga s-treacd n9aptea 2 cum s-minduia tuts,
vidzup aco app9apea ndauo calm di famaiiI. ie enicu,

dzacu kiniyadzit ts-avem rfgeal mape, s-na proki

topa seapa c no-avem iu s-mdzem. ti dupitape"
3 Cenicu ir lo tots tu cAliva lul si la dede s-mac lapte
vimt 1), Sala, stpagtatu 2) $1. tse avea
Ai-t

Expheat lapte gposu lAgatu tu licate

') Explicat ac
1)

www.dacoromanica.ro

FARSEROVI

167

4 Dumdz r-avea data a cemcui un i1imean semin

atsea seapa ave,a trladza a featiri di capa intpapd tu
calthd, fiopu gidzu tu coliu i alantsi ma tpicutsir kdea
ma ngos.

5 Dapo z-bagapa i dupiupa. ot neasipd noaptea 60-0

si fupnisip a fia.orui tpel murepl. Una dzdsi acui va
r-u dam aista feata?" aitui ffdop dit coliu" dzasi
alanta -fudzipa. trelli
6. Tahma si sculapa si-nkisipa tuts la munti

to konogo

agumsipa la un fpapsun mapi i fia-opu sta di dzatse atsi-

n9aptea ista mini vidzui trel murepi tsi

fioru dit coliu va s-u l'a feata di ramaiii".
atuntsea unu dzasi atseali murepi ipa mipili ai s-nilul ma mapi

dzatsea

dzem s-u fupam"

tsi fatsim bel huzupe, a-el= mape, ninga topa seapa va sa stam la tini".
7. Z-dusipa 1i-t dzasipa a cemcul

-"enicu r-appuke i tahma sa sculapa tots 6nuc9na, cand

vidzu ca feata nu yaste ninga rasa., z-baga sa zkileasca..

a oaspitslop l ymea rdu S"-alop tsi s-aflapa aco oaspits
8 Feata ipa mult imbpa, nu plandzea i atsel tsi u lo
5.1 fu rad s-u vatana. 51 neasi pan tu gpemu di
enkergi
s-u rasa feata aco tu un had.
9 Acotsi atsel cnicu avea capapa i cappapu si scula
di aplea capapa tas pasca 51 una cappg stpamba cli cupiye
i-navalia (dipuna) dikos tu had Cappa tudzea la e'ilimeanu, r utsa tsatsali 51 .thhmeanu u sudzea. s-fanatea
alnneanu 51 cappa fudzea mpol tu cupii
io. Cdnd ii dutsea cdpapd tu cutapu s-11 mulga, tuti
capapa avea lapti, ma51 nas nu avea s-6"udisea picupapir.

II. Vim 6emcu la tupdti (stam) 51 picupapir iy dzacu

aist cappa altoap avea ma mult lapti di

tuti, topa ynn mulsa ca cal u muldzi -noi nu putem
a elaictit

sa 51im. va s-u avigrem z-videm cal u muldzi"

12 S-Capa

11

loapa it 61.aoape
gi

siligipa .capapa dit masu

(cutapu),

li

cappa z-dusi ma nsus 51 s-tupa tu had

eli u frtsea seipi. cdnd ved, cappa z-dutsi la cilimeanu

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

168

k-r tupa tsatsih di sudzea cihmeanu. u supsi

i fudzi

cappa.

13. Picupapir negu "k-r dzacu a cemcui . cappa ii

sudzi tsmiva, ma nu mdzem dot ca nt-i fpica s-nu Ihba
vapu .geappi" si scoal e"enicu cu picupapir i navalesc tu

had cand vedu aco un ihmean. sta di dzatse e-enicu

kipu
va s-u rad s-u acpesc mini tu locu atsirei
s-facu una. sivapi".
14. -S-u ra avenicu -u dusi acasa. A-murapi-sa u acpiAtea.
.g-feata imbpa acpiaea i s-featsi mape.
15. S nu yas mpoi fie'opu di vale tu kini6i0 oh.

Maga tufa dzua tu un padupi di scoSi i seapa s-tupg.

la clivi. feata ii i 1-aRipta cu rakii k cafe fia-opu
talima si scula
capa vidzu aista featd, r-mtpa

k fudzi cu oarninti.

16 Fia.opu sta di dzatsi a ma mapul mini va s-u

rad feata a.enicui nveastr tats, mope, cum va s-rai
na feat di faman dit calivi?" kg' dzats al tati c mini
atsea featal vol s-u rad veasta".
17 Tu tupari acasa, ma mapu dzasi a vakrelul 1-h1-tu.
ma z-va, tda ii
va s-ra veasta un feata. di famadi"
nas fatsi". fie.opu dzasi mini u voi' atuntsea vakrelu
pitpicu oamin tea s-u suseasca. -u susipa
18. Mcapa u loapa, feata s spusi mult imbrd i buna ;
tuts u vrea mult i ipa cu hapao mape asi agumsi feata di

famdi vaklone.
Acelasi.
XXI

NUNTA
1. Numtsale la nol s-fac cata t yistnMni ppOta s-fac
zboapale, s-asusesc fi6Opyd, apoea s-cdpfind.

fie"Opy

s-a-

susesc ruca di hits capi api ymgits an ; ndoi no-ap nitsi

yingits fetele A-cama Mts.
2

Cando s-asusesc baga misalea. s-adun soya di la

ffabp j-ch la feata A-alacsesc semmle. tatad ficotui adutsi

una flapiya hgata tu n 'Sannya, poca. ma-sa featilei

www.dacoromanica.ro

FAR$ETIOTII

169

o ra annya, o dizleaga, j-dzatsi; z-baneadza, s-kipdseasca" apoea o baga di na papti, apoea gad inaca j-bea
pana cat seapa
3 Cu n stamana runt di numtd, s-adand tu casa dzindtui fieOpl -fete tea z-duca mpadiapi s-adapa fambupa gal

s-aduna suptsele t numta. fieOpyi taya na ptiptecal di

yanfipa A-adapa fambupa fetile aduna suptsele, -capca
'L s-tot acas. dipu tsi vinira acas la dzinata.,
ficOpyi
s-alina A-leaga fambupa di ugac
4 goya ninti di numta neg cu kumile ntpeapa (=intru
apa) s-adund ma mults fiOpi -fete tu casa dzinapui pA
z-duc la oput s-ya apa, ca s-appind alotuta pir cali
cAnt

umph sop veapsd fpate,

s-r dam apa all cpipate,
nu r-0 set all mtfAati,
ca r-o foann ah cpipate

tsi si-r dam, tsi s-o gustam

5 Apoea s-tot acas la dzinap, s-appind alotut tu udd

santo adunats oaminra dit cas un fie-Or ntseata fapina A-una

feata appinde aluatu tots alants mese cat un papa apoea

baga altiatu tu un tpast a-u pitpec cu un flap la feat
ma-sa fetirel ya papazyi j-baga ahiatu t-un alt tpast g-u
da a ficOpuI s-o duca a dm/ail papazy my tsdne t feata
6 Di un mes runti paftsay cos stpanile tu casa ypmbolui
s-aduna t-un uda cupesc stpanile a ypambolui, cupesc
raguni cu clint, dulurme, fust cu crini dipu tsi bitisesc
tea cuperi, papintsay mesc

7 Nappludu numta, sa.mbata, tuf soya pitpec mmara :

capi un bipbetsi, capi un el, vituy. dumanica acatsa
numta.
8 dup ppandz yini bipberu tea-s supseasca ipambolu
atumtsea fete investe canta

gni na vim bipberu

tea s-na supsesca ypambolu

www.dacoromanica.ro

170

TH CAPIDAN

me-aM z-banedz bipber mapat

tea sa-n-lo fats muat nraat,

ti la nun S-ti la fuptat,
-ti la nveast ma muat
9 Apoea neg s-cfaina nunu S-nuna z-duc cu plosca,
di la nun dali alaga la faptats di ca s-adunapa tots, s-alma
pi cal "-neg la rnvesta ninti nedze hasialapu Si spuna ca
agung cuscpay s-fa inveasta. apoea yasi hasiaiapu cu un
culac tu mama dmintea casalei .S.-atepta cuscpay.

10 nuti s-eas dzinaru din Casa, ma-sa-y baga tu ppeag

un gum Cu apd, un net -Carat, -unal pani tu Lapi, ypambolu da cu eia'opu tu gum ga-u ve-apsa dapoea s-alina
ucalap *Sa murepa y-aptca. Opdz. faptasfe neg ncalap cu
fambupa tu mana unu na dpeapta, alantu na stanga. dipu
nas cuscpay
ii Cand s-appok di casa featafei, apakesc cati una
bucata di culac dapoia intpa n cas, nca.pc6 paya pi cat
A-alma un fie.op pi cat tu ung uda mveasta s-alacseki
iy cos flapii pi cathila di asimi, mpultita cu pultanits iy
baga tell "Sa tsipa p1 fpainti, apoia o scot
12 tnveasta mutpeki nkos, nu sccIala okyi. baS maim
la mapa -riots, apoca bea ndliama apa dit vgunea ma-sai
s-y-si lapta amaptiya ma-sa iy da tpei niep cu cti un
catsith nlhpt tu mepa tu fudzeari tpetse ppeagu j-veapsa
cu eiC-opu gumfdu di apa di pi ppeag, apoea u yau cuscpdy
'S-o alma pi cal'
Atumtsea fetele canta
Tsani calu st-n-mo cfmu,

tea s-ni fac n crinRuni

ah tat t-ah mame
tsi-n nu dede ahat dipapte,
tea s-nu ved ni sop in tpate.
13 Cando agung la ypambo, inveasta, tu vineari, nu z-di-

puna dipu cal. l'a tpel nits iy baa

A-la

www.dacoromanica.ro

da cati un mep.

FARSEROTII

171

Apoia un fuptat tsane min di capestur Sa cuscpay u

dipun SO. rnveasta. ra niliama umt aundzi cu dedzitu
ppagupa, tutiputa z-da multa macsuli
Atumtsea fetele canta
Sum na saltse fikcapa
ipambolu g-o apaki sums9ap.

S-azbupa cu ea n cas
s-na baneadza hapioasa.
hapioasa So. lundzind,

alba ca na yapakina
14. Seapa s-capuna cand,o baga capunle, cuscpiy yin
deaNapigapa S-aptica Opdz dipu cdpuna s-tindi misalea.

nunu S-nuna Sade tu capu misalara, apoya yin cuscpiy

S-aSa bea S-maca tuf n9ptea. dupa meas cathe un da
cab. tsiva Tpambolu aduna papazyi Sa-y tsani ta rpveasta.
15 Lura tahina s-aduna mufdp z-duc la Soput. apoia
yin acas fac gumbuSi pana seapa
16 mapts rAman maS 9aspifsyi la dzinapa. Aist fa funea
leaga soya ypambolui nu-y lasa pana nu l da tsiva

tea beapi S-tea macapi seapa tuts fug acas

Cutina ah Marui, 68 am (-Manic)
XXII
C'ARAVANARITUL

Ninte kiro fatseam lucru cu mulata. Fatseam ahantu

mult lucru tsi cat vatora, nu puteam z-dutsim tuf papmatiya tsi o-aveam t capcare. famanea papmatiya emboryi aStipta s-treacd capvanaryi ca s-o fa Ma tirtsea, o luqa ,
ma nu, rama.nea dzah ntredz

2 Cand nadzeam tu una pulitie, protea discapcarn

Sadeam ung dzuga, aflam alta papmatn di o capcam
S-apoea tradzeam calea. Thscantsi ramanea 'S-ma multi

www.dacoromanica.ro

172

TH CAPIDAN

dzdh pan vena embopyi

caft, tu rtsido ioc s-afla

ndoi cdpvdnari tsi aStipta s-capca

3 Pudzeam calea, nadzeam departe di agzundzeam nafopg. di ApbinfAiI pang Cumanuva Si ma nsus pan di Scope.
alagarn tutsido me-am-dusg Mtn le, Veles, Par leap pit tsi
dzen S-muntsi naltsi am tricuta

4 Oatsi tu locura anoaste am alagata lutsido. Pe-aiga

nu fatseam cgruri lundzi. calea tsea ma lunga ira di Duns
pan Cura'ava nadzeam S-Berat de-aco lutiam calea di Hima
.S-agundzeam pan Ferica.

5 Alagam, fpati, tu tuti pgrtsgli , na batea ploya S-nu

vream s 'kim dip, lucram t. n pain toamna, cand z-dipuna fumerle to fiye, agundzeam pan Lansa, Tdrcol
Lasona ma vena primveara, adoara nadzeam di le adutseam

fumerle la munti
6, Fatseam caruta fr fricg , pit cale nu ni-ira fried
di furl Apoea 'S-nol nu Addeam aSa cu manle ngeapi,

aveam cu tsi s-ne viggm and nadzeam n cgpvane, nu

imnam cu mafile gole tu mana tsaneam nol can cate
un cantike, care cgte un puran di cuppgl, ma tu serafi
aveam cambor, nvolven i cgtsut unoara n dipunam di
pi inayava di Ndumor ; mizi n-aveam dipunata ngos tu
vale, la ca.' n i'Sara furyi nu n-asparam , vidzurg cg nu
ira var cu noy, nu na fetsird var ziui ne-alasarg ;-loar
calea, fudzird tu muntsi
7 Iara cand ira ardc9re imnarn viscuts gine pirgos pi
sum carnek purtam fgneld, coa, cum iyi dzdtsem nol, S-a-

poea pisti Sgunea, peasupra, purtam talagan. ndol di

Castranotsi poarta i1vni, salintsi noi purtam C'oantsi, streS

sum dzinucti en caltsgvets, apoea yin parpozle pir pade

imnam cu paputsd , niscantsi imn A-cu tsgrulie, tsgruh'e
cu funda

8. Pi cali macam pain, caS, cal vdroard a-cata . tseaflam ma rarnaneam mult pit carur A-nd cupma f9amea
di Irani agun, macam s-pani goala ta ben aveam apa.;
cgti vdp9r beam Sa. yin purtam cat un cmi i plosca
cu yin

www.dacoromanica.ro

FAR SEP OTII

173

9 Un kiro cathe falcare .-avta capvanta rei una capvane avta "raptidzats pan la una sutd di mule no-avta
om tsi s-no-alba asi 'S.-pan la dot,isprats di mulari ma
s-thista vat a'elnic s-tamana fdra fiori, baga kingi kingiu
ira paint cu dousprats di lire avea ndoi tsi loa ma mult.
el avea g-panta tu casa 6enislor totana s-firmita pani
multa cab dzats j-yingits di capver. cand loa calta nu
nadzta smguri s'aduna ma multsa -fudzta dadun ma
dipuna tu una puhtii, kingibaku alta papmatii cu arye.
capcam papmatiya .-fudzeam, nadzeam baip man di car
10 Loam sari di Duras -o adutseam Cava la. sta-

team cat stattam aro, l9in calta g-agundzeam

Pd.:am

oatsi nu tamaneam mult -nadzeam ma departe di agundzeam Elbasan. di Elbasan capcam alt parmatil , f
tseam do dzali pana. agundzeam Cura'ao di Cure"ao di-

punam Flonna j-de-aco na aflam Bituli

Spiru T. Sanazu, de 67 am (Pleasa)

XXIII
PRELUCRATUL L:31\TEI

I TESUTUL

I Lana ppota u lam mdzem la funtna

ii lam gine.
apota u lsni und dzufi d9 s-usuca dipu tsi s-usca gme
gine, acatsam di u scpamenam cu mana, 1371 scotem tuts

Dipu tsi u copam gine, gine, acatsam

-o

tapdzem

tu kaptstit .gddem padi "A-o tiptsem pit kaptsin tuta di u

fatsem par, pill' di pal' adapam piebe haq 'a-apota u
toptsim pi fus n fatsem toqt
1

3 Acatsain di adunam toptu pi

digliztOp (mutumtel) 1

fatsem atsd bagam atsili pi vdptenitsa -11 dipinarn pi cdtdit.

4 S-fap-ca vpem sa-ntsasim, lom liirele di la cathe
catami -h opclzdm pi mup, wadi, cumu a ltrbd dipu tsi

opdzam, ii adunam ca s-li neivddim, li tiptsem

www.dacoromanica.ro

p1 sift

174

TIT

CA PID AN

5. Sulu u bagam pi feizboi (vdtment) razboyu are doll

sulupl, unu dmmte alant &map& noi bagam sulu dinapoi
a'a. li tiptsem tu lits.i. di tu l'itsa hip, hip tu sped
6 Dipu tsi 11 tiptsem tu spat, li acatsam. di sulu dininte,,apoea al:111pH= sa-ntsasim.
7 Sadem pi scamnu climate, A-cand lom sa-ntsasun calearn cu "th6opu. pi puzupds, ca s-apcam cu suvanitsd. calcam cu 616opu Sd z-dacl'ide guqa apucm cu suvamtsa
tapdzem co-alant the'op di puzupits, ca si-ncrida gupa tapdzern

spata -acatsdin ad9apa

Cutina ali Marui, de 68 am (Manic).

XXIV

NIMIE DE BARBATI

Alecsu
Bekla
Bekm
Bolea
Boh

Fota
Fotu

Lecsi
Lecsu

Gaki

LiC"i

Nacu
Naki
Nasta

GArtsu
Goli

Iana

Nast

Iam

Nastu

Brenda
Bula

G'oca

Ioriaki

NaSu

Goga

Male

Co&
Colea
Coh
Contsu
Cota

Gunutcu

Maki
Mandl

Naum
Ndona
Ndrea
Nica

Cu.Su
Cu'Sa

Duna
Dma
Dim
Docu
Ducu

Dham

Hall
Hilea

Hnsta
Jaca
Lia
Lambi
Lambe

Lambn
Lambu
Laza
Lecd
Le6u

Ma ngra

Marcu
Marca
Miea
M:"u
Miha
Mita

Mit
Mitra
Mrtru
Naca

www.dacoromanica.ro

NicAru

Nicura
Nidha
Nisa
Nodha
Panalot
Pandu
Panza
Petra
1 ill

FAB .%,EIZOTII

Pi lea

Po.a
Po 6u

Prosa
Pulla
Pustoli
Reca
Rica
Riti
Sota
Soti

175

Spira
Spiru
Stefa
Stefu
Stoyu
Tacu
Taki
Tasi

Tega
Tegu
Teja
Tira

Thanas
Thimla

To 61

Vange lt

Toda
Toll

Tagil li

Tota
Tuna

Vangu
Vasil
Zdru
Zica

To ha

Tefa

TuSva

Tsth

Zisa

NUME DE FEMEI
Agocl'e

Bie
Boacd

Catsd
1
Catsehnd
Cate
Cola

Costa
Costanda
Costandina
Cutina
Dafa
Despd
Dunie-a

Duninicrt
Dhocd

Epd
Fie
Fotd
Fros-na
Pahl
Gramat

Hay: la
Tanu ld

Ica
Iorgd
Kiratsd
Lend
Lia
Lie

Ni'd
Nitsd
Noth
Ond
Pande

Paraskiva
Pind
Rada

',Ash'
Male

Rasicd
Ree
Retle
Rina

Marina

Rina-e

Mdruge
Mincd

Ruk

Lunble

Lita

Mtg.
Mitra
Nae

Nasta
Nata
Nuld
Nelcd

G`ella

Net

Go 6a,

Ngeld

Safa
Sava
Send
Sicd
Sofia

Stathd
Stela
Steryand
Sand
Tand

www.dacoromanica.ro

Tanca
Tasa
Tind
Tulla
Tuhnd
Theond
Thinati
Thomd
Tsevd
Tsevuld
Tsoca
Tsuld
Vasila
Vasilikia
Vathicd
Vergd
Vicd

Vita
Vikia
Zaha
Zogd
Zord
Zoricd

TH CAPIDAN

176

C PARTEA GRAMATICALA
FON OLO GIA

Dintre particulantatile gramhu fdrserot, vorn inseninb

pe acelea care nu se intalnesc in hmba Grmustemlor si
a Romamlor din Pind Dupa once forma citata, urmeaza
In paranteza aceeasi forma din grand gramustean
I

V( calism

a protectic sau initial

Lipseste in urmatoarele cuvinte nd proki (na aproki)

ne pnmesti 2 XX ,- ma ldcsesc (me-alacsescu) nd ldcsim
tu stedhe vale ne imbracam in hame noua (Imistea, Muz )
avem gunatel (avem agunatd) avem gunatd do dzdla am
flamanzit dou zile (ib ) ,
(hied (adara) u dded o fci
(Libofsa, Muz ) ,
mgd i vied (avigta) pazi (Fracula,
Muz )
cdtsdm (acatsam) to cdtsdm cat cdeig il pnndem
cu carhg (ib )
tsea (atea) tsea nu-i ame aceea nu-i a
mea (Carbunara, Muz )
amdn (arman) : raman
fdmetn,

roman

faltsil' (araftsil') croitorn

(Pleasa) ,eciltsdy id 61XXI oa (ana) aici , yco (aclo)
acolo , ins forma cea mai deasa aco, ayco, aeco
fomdn, Yumin (armin)

In schimb, a protetic se arata in urmatoarele cuvinte

i XIII cf 13/XX , actima: (crimaM)
5 XIII , aSeayo (eao) sea" (Fracula, Muz )
aceiscu:s (cnscuSI)

a oa

Se arata numai in oarbdri (arbure) un oarbdra man

ndvdli di pa oarbdra se cobora de pe arboie

13 XIX ,

14 XIX cf 15 XIX etc

s-cittsd di un ociebdea (s-acats
di un arbure) s'a prms de un arbore (Imistea, Muz ) ,
cddzu di t occebcie cazu de pe arbore (Levani, Muz )

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTII

177

Este o pronuntare a liui di care se apropie de e

cdets cart]." 2/XVIII , vided vreun" 3/XVIII ; macd

mananca" II/XVIII , addedm facuram" 2/XXIII ,

inted a intrat" II XXI , aecued se facu frig" (Co Ionia,
Muz )s-tued se intoarse" (lb ) ,s'aspdeci se sperie"
dutsem pcienatiya
mdrfa pe catan (Ciamena) , -ncciesca
inueciei (mulri)

pe catan (Fracula, Muz )

pi moo ducem

i muedei incalecau
vats (yap) avern p vats

avem i vaci (Carbunara, Muz )

ne e foame (Libofsa, Muz )

macd (maca) nci si fnaCei

(ma-sal) si-1' beinedza
a ma-sai sa, traiasc ma-sal (Imistea, Muz ) etc
In forma de-it da-mi" aVem a > e de-h, vdJzle mard,

tsi vrei ci de-it calea=da-mi, mante imparate, ce vrei

dd-mi diumul 20/XIX
In pozitie neaccentuata

to

alagam alergam" 3/XXII , am alagatel am alergat"

4/XXII , agar:se si-a uitat" 27/XVIII ; fdemats necazuri" 28/XVIII ,doccie ghinde" II XVIII ,
cdmeS'd
(cameaa) cdmegd di yin camas de in (Fracula, Muz )
ccin (candu) cdn va z-yinits? cand o s yen*? (Imistea,
Muz ) ,
cat (cat) . di cat litre Tegti ayoa 7 de cata vreme
esti aici (ib) ,s- hdenesc se hrdnesc" (Fracula, Muz) ,
cceitcpri (frig) aecicriez / ded maedzine mare frig (Carbunara,
Muz.) ;
mdteitse (matnte) oy mciteitse 01 fatatoare (ib )
pan (pana) , pdn cdteds eed : pana spre seard (ib) ,mdhand
sC caltd Indiana
Ii cauta pncma (ib)
calm
(alive) veea sidem tu calivi vara trann in colibe la munte
(Bighsti) ,
agaegii (agargii) n-agaeht cdfigu n dzeand
mi-am urtat carligul in deal 3 VII etc

(mai:Cana)

d u (o)

Vezi p 121.
Observatiune

Pronuntarea lui d dupS un element palatal in pontle

accentuat
neaccentuatrt ol. ale nu numal de la o comuna la alta
dar i la mdivini din aceea.1 comund ,mi-ncdae (mi-ncga.) ma' cern*"
1

Dacca omanza VI

www.dacoromanica.ro

TJ

178

CA.PID.A.N

5/XVI , nged:ent (ngragarn) lo-nged,em g-apolcz-t Agent 11 ingrasam ts

dupa aceea 11 talem (Carbunara, M117 ) ,
ae (asl, ash') caea viclzue
cde, tudzzts s-ludzzm daca 175.711Ig ash, s plecam repede (lb ), cde ,f-ae
pdtsdm

ulte ce-am patlt (lb ),ascuke (ascuk),

S-letse cdefaseq ,-ascuke :

iv. Meal semnul crucil l scmpa (lb ) ,

ascuk3 (ascuka) sciup (lb ),
s-tdrenz (s-taram) s-teirem un het = sa. talem un miel (Pracula, Muz ) ,
z-vzgrein (--avlgram) s pazlm (lb ) Algturi de aceste forme se intalnesc

eu d ngegdm, a,ti, ascukd, teillin etc , pe care nu le-am insemnat

In forma aspdepats (asparatsi) va v& aspciefats o S Va sperlati (Blglista si in alte localatatl) avern a pentru a acentuat ,
s-aspcire (s-asOra) s'a sperlat (Carbunara, Muz ) , me aspdeei (me-asprai) = m'am
speriat (ib )
In pontle neaccentuata apeoke (apro.ak5.) nu-r apeeke=nu-1 primeste
avem ktu
(Blglisti) , apepke-ne
prlmeste-ne , s-avegre (s-avcagra)
s-avegre elle=avem calm & pazeasca oile (Carbunara, Muz )
Trecerea ml d neaccentuat in u, dm cauza consonantelor lablale, se
arat in Hiptatc fartati" 9/XXI , /urtate 23/XIX ,
buga (bagal
sr

14/XVII, malumd aur" ro/XIII ,malumd3/xvII,--/unteinti fantfina"

17/XVII ,
bugat (bagat) zo/XVIII , Zumblfac ll Zeimbleac (< alb.
Zamlak) etc Trecerea lui a in u se arata si in vatun (vatan, vatim)
ucid" x3/XVII
In urmatoarele cloud cuvinte prefacerea 1w d in u se datoreste procesului de asimilatle sutueapci saturara" 21/XVII , sufuetselt sprincene"
s /XVII
Cand oi urmeaza dupa o silaba accentuata, in unele CU\ lnte nu se aude
sau, cel malt, soptzt Aceasea amutlre a lul -d se intampla mai ales

dupa s sau e z-ducd accis=s6 se dna. acasa (Pleasa) , s-zutpd n cas =

sa mtre in casa (lb ),alas c va neg lash' c o s merg , Dipu tst
vinzrd acas

dupa ce au venit acasa 3/XXI ,

s-tof acds se intorc

acasa ib, cf 4, 5/XXI ,runtz s-,c/zs dzzndru inamte ca s las glnerele

io/XXI , duper nips dupa masa. 14/XXI ,
nzurcie pentru nzurde
(murerle) mulerile" Zuni talizna s-adund murcie lum dlmlneata se aduna
muierile 15/XXI ,nu te aspae, pentru nu tz aspae (dln aspape) 16/XVII ,

accitscie (acatara) 2/XVIII ,apqukap se aproplara" 6/XVIII ,Ipae

, luarl" Io/XVIII ,dpdtp dadura" 16/XVIII cf basmul XVIII In acelasi
basm avem i vdtdnae, kzeued II /XVIII, etc In azst, fem pentru azstd,
a flnal, de cele mal multe orl, nu se pronunta neapt,fa zst 6/XVII etc
Trecerea luz d in z se arata numal in nzpof (napol, nIpoi) iarasi" io/V 11

in aspzrdzem pentru forma regulata aspdrdzem spargem" 15/V

dm am
La o bund parte Intre verbele de conjugarea I, terminatiunea -din de la Ind (conjunct ) prez , de la per-

www.dacoromanica.ro

FA135EROTII

179

fectul simplu si de la viitorul intai pers 1 plural se pronunta -am

imnam (umblam)

31 a#i inindm, tmnam pdn It pedndz

i ash umblam, umblam pana la pranz (Pleasa) , imnam

tu avect=umblam in racoare (ib) , imndm tutd noptca
:s-apieint tu muntsi am umblat toata noaptea si am ajuns
in fapt de zi in munti (Ciameria) ;s-misuedm (s-misuram)
s-misueam pdeazyt sa nuinafam balm (Pleasa) , nd aspdedm (n'asparam) nd aspdpam g'd fuclzam de-aco ne-am
speriat si. am plecat de acolo (ib) , nd scuydni (na sculam)

lid scuyam diznda :sd imnam ne sculdm din nou si um.blam (ib ) ,
va s-acupdedm (va s-acumparam) dupu tst
va s-u vindem (lana), va s-acupuedm gdo dup ce vom
vinde lana, vom cumpara. gran (Disnita) , mdcam (macam) nof macam pdni di 1122.31,1e noi mancam paine de
porumb (ib) , no-avem kin) nitst s-mdcam n'avem vreme
mci sa mancam (Fracula, Muz )ncdecdm (ncarcam) gaett
lo-ncdecam pi 1122tedei grail il incarcam pe catari (Dismta)
toamna ncdocam fumege si fudzim toamna incarcam
familule si plecam (Bighsteal , scdemindm (scarminam)
lana u scdeminam lana o scarmanam (Carbunara, Muz )
tutdm (turnam) tufam ntham di puscd turnam putin
get (Cipleaca, Muz ) , cl'iniam (climamil) climani yaturtt
am chemat medicul (ib ) , cupmam (curmaim) nd cueindm
di ahdtd aydgaoi am obosit de atata umblet (ib )
.

dm, an . dm, an ; am, dn

Dupa auzul mien, sun etul nazal al lui a din dm, an se

aude destul de pronuntat
geandine grindme" 7/XVII , sdndzi sange" 14/XVII ,
:scambd stanch' ib , sanga Io/XXI , framti frunte" ib
mind 9/XXI , cantd 4/XXI , stpdmbei stramba" 9/XX ,
camp (campu) toamna nd dtpunim tu cdmp . toamna ne coboram in camp (Pleasa) , adundni cdriind di pit camp adunam camn (un fel de plantd) din camp (ib) , sambdta (sambata) sambdta agninstm n hood sambdta am ajuns in sat
(Levain, Muz ) , seint II/XVIII , pant (pane) mdcd pant
12*

www.dacoromanica.ro

180

TTT

CAPIDAN

mananed paine goala (Bighti) , gdsldhe (castane)

adund gdstdite ayed aduna castane salbatece (Curtest) ,

goyd

gedndind (grandma), cddzu geandind magi a cazut grindine

mare (Inntea, Muz ) , pydndzi (plandze) nu pydndzi nu
p1anga (ib) , gdfu (garnul) geou lo ncdi cam prt muedei .
graul 11 incaredm pe catan (D1,mta), &ea lu ntsei'd give
grfiul ii cerne bine (Cipleaca, Muz ) , gdeu aist nu-i bun,
aet maid phititsd graul acesta nu-i bun are mult gran
de alt calitate (ib ) ,
sdndza (sandze) s-urnplu di sdndzi

s'a umplut de sange (Imitea, Muz ), cdit (can1)

avem

ga con s-avegl'e ofe avem Si calm sa pazeasca oile (Carbunara, Muz ) , scdndupd (scandura) saindued di bead

scandura de brad (lb ), dutsim scdnduei ducem scandun

(Libofa, Muz ) , Idna (lana) ldna u stherninam (Carbunara, Muz ) mdna (mama) aee mdna unit atd, tu tsdpd
un yaspe are mana umflata 1-a intepat un viespe (ib) ,
made (manle) vinim cu manle goli am vemt cu manule
goale (Cipleaca, Muz ) , cdntd (canta) cdntd mugat canta
frumos (Cipleaca, Muz ) , dinidndd (dimanda) vdfit nu nd
dinidndit anati mmeni nu ne poruncete noua (ib ) ,
bdp (barnu) tsimta eu bde ay. incinsa cu bran rott
(Grabiam, Muz ) ,
mdndz (mandzu) ayaga dipu mdndz,
kieu mdndzu alearga dupd manz, a pierdut manzul (Libofa, Muz ) ,
sant (suntu) ndh, nu sant aua ei nu
sant aici (Fracula, Fien) , fedndzd (frandza) s-Tai fedndzd
di mee sa lei frunze de mar (Levant, Muz ) etc
Alaturi de aceasta pronuntare care nu este generalti,
pronuntarea din graml gramustean cu d cdmpu camp"
no-aglvddni tu cdmpu = nu rabdam in camp , nidne maine" mane
va z-yind danzfu anost maine o sa vina ginerele nostril (Bigliti) ,sdnt
sant ' sdnt cusuesne rfee sant vertioare (ib )
land.'" clindu
di ydnd= lama searmanata (lb ) pydnzse ,a plans" printse tulct dzilta
) ,
mind mnil" nu tolpse mdna pcind nu-r deip pciedzyt (GraWant, Muz ) ,
mdcd manancti" mdcd pant goyd mananea paine goala
Obscrv /tune

iutalnim

(Bigliti)

Nu lipsete nici pronuntarea cm alaturi de zin, care este mai raspandita etigdne mime" eaine ma(ii ruine mare (Biglijti) cdazpu
camp" no-aeciuddm tu cdmpu (lb )
gastat castane" no-cqt gdstdg:
,

www.dacoromanica.ro

FAIZSEROTII

181

nu sant castane (ib) in pontie neaccentuata telmbaed tmbarea"

anvalesc cu tdmbaeii mi imelesc cu tambarea (lb ).
e

mx

Se aratl nurual intr'un singur envnt pegte de la pelt (preftn) preot"

1/IX 51 este probabil alb prift,
d

L-am intalmt numai in forma yopur (repure) lepure

Cuvantul este atestat i la Dal lbpur De alt-

(Ulanic)

fel o pentru apare in dialectul aroman si in alte cuvinte

glbm (pl gromuri) ghem" pentru forma obicinuit greni
(Vlaho-Clisura) , Rope (pl goki) pentru Repe (turc ) buzunar" , emir ma otravesc" si neeamir, infin nJimirare,
eumirare (sl ) , mi /1Jorniliedni ind intunec" (sl ) etc Cauza
acestei prefacen trebue cautat in elernentul palatal precedent

ea: e
e a diftongului ea se aude cnd

Pronunprea e sari
acesta rezult din urmat in silaba urmatoare de d i e
veqd (veara) veea idem tu kaliv
vara locunn in
cohbe (Bighsti) ,priveea (primaveara) prtvfea tudzim st
tutd veect gidem tu moth primavara plecam, i toat vara
stain in munte (Pleasa) ,nvesta (nveasta) nveskt di yu o
ai? de unde ai nevasta 7 (ib ) ,
feta' (feata) esti feld
au sded estc fata surorei (Imistea, Muz ) feta ineao (feata
mea) fata mea (ib ) , fettle poOf geeddit fetele poarta
salbe (ib ) ,gegri (grew) nivet di ldngoei geeii a munt
de boala grea (Dusan.) ,
dzedd (dzada) apetndim cu
dzend (dzeadzedd aprindem cu dzada (Cipleaca, Muz )
n) ne alinam n dzend , ne stnam in deal (Carbunara,
Muz ) ,
teed (teara) o scotern teea o scoatem smantna
(Fracula, Muz ) ,
nvestd naud mneasa (lb )
sufeantselt, dzenz
2 dzedet (dzeadzit) deget (Disnqa)
(sufruntseale, dzeane) , sprincene, gene (ib )
ghste)

leme leamne):

aducem lemne din padme (Bicusuerne veee (cusurine veare) verisoare (ib 1 ,

adutsim leme dit pddapt

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

182

no-an alp aftae keptsdit . nu

se gasesc aid astfel de pieptem (Cortesi) ,bueele (pe6urca)
buyete fdemdcos burete otravicios (Carbunara, Muz )
inuleee (murare) mukee Qiiod muiere rea (ib ) ,/zeQe (Aeare)
mde (preacle) pee,de
stuk di neee stupi de mere (ib )
di /Wits pereche de foarfeci (Cipleaca, Muz ) , Meted
(tearica) s-ascuinst tu Meted s'a ascuns m feleca (Bubulma, Muz ) ,
vipe, zrege meare, 6ireae mere, cirease
(Libota, Muz ) ,ste-epe (stearpe) of ste:ePe 01 sterpe (ib )
cregtile di niunte cretetul muntehn (ib ) ,
Oemind (Oeamina) femelasca (ib.) ,
niputfee (niputeare) mate!, di
nipuroe . muri de boal (ib )
nyercP) ii este vitrega (Cortes].) ;
veNe (vreare) -o a veep se mbesc
(Libofa) ,feedze (freadze, framse) cddzu di-S 10dze gofit
lieptsdit (keaptth i kaptsail)

cazu de-si rupse gatul (Dipita) ,estt (easte) cein h-fsti

()don, and mi-e frig (Bighte) ,
s-avegte (s-aveagra)
avem calm s pazeasca oile (Carbunara, Muz )
s-fetsa (s-featsi) s-fetsi tu 2112q127 a umplut izmenele (Ciameria) , .-fetse cdeittsect -asculie Ii facii
semnul crucn 1. scuipa (Carbunara, Muz ) ,dede (deade)
1i dede foc -ludzi ii dadh foc i plcca (lb ) ,
(rai)
avein han s-avegre oge

Tel eddatind di cditind

sh

it likg, Reg iei radacina de

cainna (nurnele unei plante) :51 o fierbi mult (Pleasa)

Obsirvaimze Pronuntarea lui e accentuat ca f.z, precedat de o grupa.
da consonante, in care ultima este r (p) se intfilneste pretutmdem in
Albania Wag prag" io/XXI etc Dupil un element palatal, fa se
pronuntA ,e sau e
tifee in sixth ch lifee stupi de miere (Carbunara, Muz ),kelea (keilea
sau kalea) mu ustuel kelp ma ustur pielea (Levani, Muz ) ,
ketee
(ketsiri lo-aznna cu Mee Ii goneau cu pietre (lb ) , veee (vreare) cu
s-/ffse cu vomta lui se fcii (Ciamerial ,.1trepe (Meare) cu.i,dee3
nu s-amintd tsiva=sezand nu castigi minx (lb )
muaepi (muceara)
pte inucjQi = este miastina (Cipleaca, Muz ) ,
st-ijcdcf (si-nc5Cea) se
,

certau (ib )
in urmtoarele forme aN em f a,
a
krzp (kare) loc tu kfae--loc in apus (Bubulina. Muz )
Sfaded se infricoseaza (Curtesi)
s$i

,t/gdpprzn (ngrdsare)

neared, ncipaicd, liarcd

www.dacoromanica.ro

su-u/ cu-

Eu tscinem ts-izeciR-

FAESEROTII

183

ggart il tinem pentru ingrsat (Fracula, Muz )

afrezio (acatia) lo-acdtsd
dz agpay.) 11 apuca de sea (1b) ,.ketiqa (id) ul Ore cu &fags il t, cu

ferestraul (Ciameria) ,--4aqpe (aarpe)

desdqz ca mugcat di gf,aepe

ca muscat de sarpe (ib) , mlifamd (id) putin (Pleasa)

sail

berbeatse (Bu-

balm,

Muz )
2 liz,aega (hapca) cerpd kappa tu nds crapa fierea inteinsul (Pleasa),
ligip5e (liarbe) dupd tsz lifckabe kale dupd ce fierbe bine (Fracula, Muz )
kavqd (havr) muei dz kaved agliyo murl de friguri rele (Pleasal

yafd (lama) avum yzfd wasp am avut lama grea (Coryalz (nase)
yastz aedisz este rece (Pleasa) ,
yalz no-aecludd ceiduea = ele nu rabda caldura (Fracula, Muz ) Dupa g
ddascd (urgcasca) va s-lu fidascd vrea sa-1 orbeasca (lb ) Dupa k .

3 Dupa y

tesi) ,

yastz (caste)

kaptsiti pieptem" 2/XXIII

venea" lb

taa (faca) iesea"

(3, Luca)

kalga (kalca) u vind kcila o vand pielea (Bubuhna,

Muz ) ,tufeka (tufekca) tedpse tuleka
veitcinzd a tras cu pusca 511-a
ucis (ib ) , Dupa e peastii (prcasiA) tsdn peastri postesc (Cutali, Muz ),
,

god.% (grcaste) nu-7-st Watt zbo-p

nu-i vine sa' vorbeasca (Schepuri,

tot
pamantul se cutremura de el (Pobrati) , 6/pripu (ercapu) o septim la
Blop o scoatem la cuptor (Fracula, Muz ) in pozitie neaccentuata
tdzbapa (tambarca)
mz-anndlesc cu tdmbaqa ma invelesc cu tambaMue )

s-cutecimbed (s-cutrcambura) , tut yocu s-cutedmbed dt ads

rea (Biglista) ,
naez (narca) ccidzu dz-g Nazi napa=cazii de-51 rupse
nasul (Imistea, M117 ) Dup A ai-asti (A-caste) ii-astz Wind = imi
este fin'a (Bighsti) ,
riapszei, ilapsirn (nearsird, lacarsim) = merserd)
merseram (ib ) ,
az,k, azita-1, aznagte (azgunca, azgunea-1, azguneadte,
goneste, gone5te-1, goneste (Conisbalta, Muz )
Dupa d augarn (auicarn) = imbatraneam (lb ) , ,ast, aapti (lb ) = 5ase, sapte (Bighsti)

inuinem tic muntsi tsznts - azsz, edit vdeppi gapti meg: ramanem in
munti cmci-sase, ate odata sapte him
in dapoda (dcapoia) apoi" avem a pentru ea io[xxi

e neaccentuat.

Se stie cd in dialectul aroman once e neaccentuat trece

in i, afara de graiul gramustean, in care numai e final se
mai pastreaza ca atare In limba Farserotilor pronuntarea
lui e final oscileaza intre e, e i i :
I apeolie (aproaka) nu-1 apeoke nu-1 prirneste (Bighsti)

gone (ib) . tndr fudz la gone du-te tmere ,

deride,
aeputle (areapitle) . j-cleade aepitle s-azbo* . intinse anpele s zboare , avegre, okle (aveagl'a), ib . avem can
1)

Meglenwomeinti I, p 135 59

www.dacoromanica.ro

184

s-avegle ole

TH CAPIDAN

avem calm s pazeasca oile (Carbunara, Muz ),

etc , etc
spete, mpete (soarte, moarte) clitu spete pdn tu meiete
de la natere pand la moarte (Big1i,5tea) , munte (munte)
z-duse cu oili tu munte (ib )
(oile) s-avegle ()Ile (Carbunara, Muz ) ,
ayune (alune) un sac plin di ayune
un sac plm de alune (ib )
pade (pade) ul claclea di pade=
ii trntea la pamant (ib) indhle (ib ) nd doe mdille ne dor
mnile (ib) ,
mute (mmte) gucd di minte ineburn (Cipleaca) ,
este (caste) este tu pdetscile anoste este in par-tile noastre (Grabiam, Muz ) etc etc
3 edcpari (arcoare) cdn ii-esti edcpaei=candimi este frig
(Bightea) ,
inati (mate) it tsdnu matt
i-a tinut necaz
(Levam, Muz ) ,
0:fa-me man (al-S.111e mare) ruine mare
inunti (munte) , aeatsi (arate) iece" (Cutali,
(Bightea)
Muz ) etc , etc
2

Obse)vaPune In fo-ma in pentru tra, averti trecerea lui e in i in p0z4le neaccentuat in fraz unu yastz di tia ad unul este de trel am
(Pleasa)
e

Aceasta pronuntare a lui e neaccentuat apare cel mai des

dupa i sau e, provenite din iii sau rl
maed (marle) /learn atset cama maed baiatul cel rum mare
4 XVII ,spafd (soarele) nisiin tu lidedyie ninte z-da spara=
am pornit dis de dimmeata, inainte sa dea soarele (Pleasa) ,
no-avea data nica soed Inca nu daduse soarele (Carbunara,
Muz ) ,
purd (purne, prune) acupdrai ndaft purd am
cumparat putine prune (Cipleaca, Muz ) ; nded (narle)
plicaed nded i fudzied=s'au suparat i au plecat (Gralmani,
Muz ) ,
luced (lucre) luced Med cali (Levam, Muz ) , coed
(coarne) lo-acdtsd di coed l-apuc de coarne (ib ) , coedle (coarnele) ,
teupued (trupurile) etc Forme ca gdcleam, :sdclem

cu e > a din cauza lum se intidnesc i in graml gramustean

In forma dzinded, dzindeui (pronuntat i dzinarui) avem
d pentru e sub influenta 1w d acdsd la dzincird acasa la
,

www.dacoromanica.ro

FAR$EROTI;

nerele" 3/XXI , tu casa dzindrui in casa ginerelm" 3/XXI

cf 4, 5 etc , XXI Tot tin d pentru e avem in pdepadi pe
jos" 16/XVIII , numcirl's (numith) umern"14/XIX cf 8

XlvIII
In forma puteltsoa 2/XVIII pentru pitntsea avem u pentru
e, din cauza labialei De asemenea in pistupsi (pistipsi din
pistepsi) crezii" 22/XIX
Aldturi de forma namal'u se aude 1 nimal'u cu 1 din e
p strat nd lard un nznial'u (Frac ul a).
o

In pozitie neaccentuata apare in andni 2, 6, 17, 18/XX

i. oarbdri arbore" 13, 14, 15/XIX
oa

Pronuntarea obicinuit a diftongulm oa, provenit din 6

urmat de ci, e, nu lipsete in gratul Farserotilor Ca s dau

numai cateva exemple, crtez

cdeocteea (id )

no-aedvddrn

cdeocieea . nu rabdam caldura (Pleasa) ,toamna (1b) toonna

ncdecam funielle :51 fudzim toamna incarcam familnle 1.
plecam (ib ) , noaptfa (id ) noaptea tutd scdpiea toat
noaptea seal:di- (Imitea) , coastd (id ) lo-agudi tu coastd
il lovi in coasta (lb ) , scoatd-te etc , etc Cu toate acestea,

pronuntarea redusa cate odata pana la o, predomma in

vorbirea curenta a Romarnlor din Albama tofd-te (toarn-te) tpfd-te, yino ndpoi, . intoarce-te, vino inapoi 5/I ; Rd
(oara.) fudz la gone, fied bund du-te tmere, intr'un ceas
bun zo/I,
bund-ts pea buna zma
yoi (19a1) yof
funoa nkisii it fagu luai funia pormi s tam fag IolI ,
vcisilond (vasilafia) regina" I/XVII , hoed (lwara)
no-avem hoed n'avem sat (Pleasa) , sOete, nuiete (soarte,
rnoarte)

avum, hil, cespde di tic sqete pdn tu nigete am avut,

frule, necazuri, de la natere pang la moarte (Biglitea) ,

pod (goal) mdcd pcim good mananca pame goala (th ) ,
tdpoo (tdpoara) lo-agudi cu tdpoea il lovi cu toporul
b) ,
codd (coada) aemasi coda' a ramas cel din urma

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

186

(ib.)

odngood (langoare)

muoi di

murl
dngogd g
vdmei (varnaoard) cdti vd000d

de boald grea (Cortesi) ,

gapti meg : cate odata sapte lum (stam in munti) (ib ) ,
pomi (poame) estan noel (din no-api) ppm, anul acesta

nu sant fructe

(Bighsti)

ldcdotool

(lacartoare)

este

mult ldcdotoot este foarte harmed (Carbunara, Muz ) ,

sopa (soarle) no-avea datd mca sooa nu daduse Inca soarele (ib ) ,
aocicooz (arc9are) apdcoot Mod maodzine, tare
frig (ib ) ,
avpsta (av9astra) : avostd zaste este a voastra

(ib ) ,lot (loat) nu-i tu minte este lot nu-i in minti, este
nebun (ib ) ,jogd (69ara) ligat di aood . legat de sfoard
(Bubuhna, Muz )

scottin (scoatim)

scotzm mag tz md-

castigdm numai pentru mancare (Bighsti) , poeta

(poarta) fetzle pootd geircleizi di gugd fetele poarta salbe
la gat (Cortes].) , toetsim (toartsim) lana u scdomindm,
caoi

u tootsim lana o scarmandm, o toarcem (Carbunara, Muz ) ,

oRd (loard) domnzy nd ii Q0ed stapami (Turen) ni le-au
luat (ib ) etc
Iata i cateva exemple cu o pentru oa t000d (troara)
sci sculd t000d s'a sculat de odata (Ciamena) ,
dlunoed
(diunoard) vinim dzunood vemrdm dintr' o data (113 ) ,
scosi (scoase) lu scosz om il Idea om (ib ) ,
?cornea (f9amea)

nd lo fontea

ne-a apucat foamea (Bubulina) ;

goopd
(groap) s-ascumse t-und goopd s'a ascuns intr'o groapd
(ib ) ,
lo (19g) loi di uoealiye am pnceput (ib )
Observapune In forma cleoad din cu latsdle agocaci cu fetele rosii (Biglist6 avem oa, atunci cand in restul dialectului avem o arcie (arca)

protetic
Se aratd numai in cuvantul zatd (ata) mama" (Dismta)
yatei in muyaoz-sa yastz yata fieboui nevasta-sa este mama
baiatultu 24/XVIII ; zeta (eta) I/XI

. e, a
Aceasta pronuntare a lm i in pozitie accentuata se arata
numai in cateva cazun izolate it-deed (ii-fAird) irni iesird

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

187

5/III cf 10/III (insa i . ad iesi" 8/XVII) ; 2geta iesirea" :

tu igeta bisepicdref la iesirea din bisenca. 29/XVIII ; ae iesi"
etc ; ageirge (agarsi)- Ii uit 27 /XVIII ;
age (a0) . cdn
avdzdi age, in sitd re mdcapea cand am auzit asa, mi s'a talat
pofta (Ciamena), age z-bdnedz D-zeu sa-ti dea sanatate (Carbunara, Muz ) ;putsan (putsn) ktpepd cdtepu tsan=pisca cate
pupn (Cipleaca, Muz ) , urdzeits (urdzatsI), sg urdzeicd ci
urdzwd (urdzaca) nedzsm di adundm urdzats mergem

ca s strangem urzici (ib ) Tot la Romami din aceasta

comuna am aunt si forma cdtsan (catsan) o adult g-tt
badz tu un cdtsein = o strangi i o bagi intr'o strachind.
In pozipe neaccentuata i ca si a se pronunta ca y :
ployd (ploale) 7/XVII;sekaye (saraie) palat" i)XVII
oy/i (olle) 2I/XVII
doy (doi) : fudzied cu doy picupapk:
plecara cu doi pastori (Fracula, Muz )
noy (noI) . nu
hdzu molt la noy nu rdmase mult la noi (Libofsa, Muz ) ;
vini dunopd la noy veni imediat la nom (Ciamena) ,

cay (cal, can) cay vd spuse cme v'a spus ? (Levani, Muz ) ;
oy (ol) no-avem oy multi . nu avem oi multe (ib ) etc.

De asemenea avem in guyipd (suira)=fluera ; soye, yasti

nu MT tsi soye di om yasti nu stu ce fel (neam)
de om este (Levani, Muz ) , yasi (lase) nu yasi di zbop
dot nu iese dm cuvant deloc (ib ) ,zyczfele (ziafete) z-dusled la zyafete
s'au dus la petrecere (Imistea) , yatufts
(laturlu) crimdm yaturit am chemat doctorul (Pleasa).
Dupg un element palatal a se pronunta ca d doget (dolt')
(sole)

2 /XVII , cdlacapd dogti incalecara ambii 2o /XVII ; pohld

(pcfiri) aftapi vind tsi ponid it &idea di pade astfel de

vant incat tranteh la pamant pomn (Fracula, Muz ) Insa

(path) sage ponle di tu apeidatind . scoate
pomn din radacina (Radostma, Muz ) ,
ednugd (einusa)
u copsi tu dnugd o coapse in cenuse (Biglizti) ,
Jab()
(eieop) picior (ib )
Dupa e cuscpeiy (cuscrili) cuscri" 9 XXI , aypel (ayn)
?man tired oameni salbateci (Imistea) , socpd (socn) tpapse
g-peitsd di socpd lat , a sufent mult din partea socnlor ri
(Fracula, Muz ) ,
petcpdit (lacra xi) : lt s-appesi gitga pdcedit
avem

porire

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

188

?it a/ea = mi s'a apnns gura, lacnmi imi curgeau din ochi
(Bighsti)

Dupd afncate avem pe alocun ca i in graml grdmustean

pentru 1 numtsdle nuntile" I XXI , poets& pore]." ,
gortsd pere" , inoetsd morti" etc De asemenea la verbe
aeddzd alatun de aeddz razi" , gedzd i gedz sezi" , luceedzd
luceedz lucrez]." etc , etc Ins in unele cazun avem
t pentru i muntsi 6/XIX , multsi 3 'XIX
In dialectul aroman, &and i urmeaza dupa dz, ts precedate
de o vocala, de cele mai multe on nu se rosteste badz,
fats=bagi, faci, etc Cand insa dz, ts urmeazd dupa o consonanta, atunci i se rosteste pindzi, muntsi ti muntd
irnpingi, munti" etc In graml farserot, I nu se pronurrta,
mci in cazul din urma dints (dinta) dint]. (Bighsti) ,
Ands (tsmtsi) cum (Dusan) , lindz (lmdza) lrngi (ib.)
a,

Observaltune Deosebite sclumbari ale lui 1 se arat in urmdtoarele forme

Neaccentuat 1 11) fpapsun (frapsm) 6/XX ,
pishipsdh (pistpseki)

crezi" 29/xv111, (i a)

11114st1d,

(tulisitA)

cinstit" 27/XVIII ,

(vasite) rege"

/XX
La sfarsitu1 cuvntului, s &spare dup5. r (e) in altar (ahtari) altar
keptsetri asfel de pleptem (Cortesi),ceipc'e (cripAri) avum, hil cerpcie
am avut, fmle, necazuri (Biglisti) etc In dunorii (dlun9ar6) dintr'odat"
(Ciameria) de asemenea i din e nu se rosteste
1,a*Ple

Se stie ea -u din dialectul aroman se pronunta dupa once

grupa de consonante (socru, multu, preftu) In graml Farserotilor, in cele mai multe cazuri el nu se rosteste, intocmai ca in dialectul dacoroman
alant (alantu) i /XIX , esc (escu) ib , scint (santu)
5 XIX, etc , ndeepS- (ndrepsu) dapil tsi-ndeep:s tute lucded
gina dupd ce am aranjat toate lucrunle bine (Cipleaca,
Muz ) ,ma-ntvesc (mi nvescu) ma imbrac (lb ) ,s-appind
(s-apnndu) tsa omit thai diunped s-apeind ce oamem sant,
se apnnd dinteodata (Pleasa) ,ceesc (crescu) cresc (ib ) ,
pecindz (prandzu) ach'unsim td poindz atm ajuns la pranz
(Carbunara,, Muz ) , pedndz (Pleasa) ;
unit (untu, umtu)
adusint unit p uedzats am adus unt i urzici (i13 ) , lieeb

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

(herbu)

badz

stpaiiile nuntpu gi

189

hepb, likb g'ini

pm

hamele inauntru si fierb, fierb bine (113 ) , mi-nvdlesc

ma invelesc (ib ) , Inuit (multu) apdt
(mi-nvalescu)
mult (Biglistea) , este mult Rata este foarte rea (lb ) ,
sant
anost (anostru) este ft(sntu) sdnt cusupine wee (ib ) ,
Jor anost este baiatul nostru (ib ) ,
s-lipanesc (s-hranescu) s-lipanesc cu glindupd se hrdnesc cu ghinda (Cortesi) ,
s-lidpnesc (Fracula, Muz ) ,
vimt (vimtu) fdtsea un vimt
zup sufla. un \rant nebun (ib ) ,
ntoet (mortu) lo-at papa
moat
il gasir mort (Ca rbunara, Muz ) , vind (vindu)
kalfa u vind vand pielea (Bubuhna, Muz ) , aist (aistu)
fijopu cast (Levam, Muz ), cf 5 XVII ,eung (lungu) lung
stpiint (stnmtu) strarnt, ingust (ib )
(ib ) ,
In urmatoarele forme -14 apare dupa o singura consonanta

mi duht ma' dusem" 5 III ,yocu (loc) , 17 XVII ,

au,u 6 XVIII ,/Zogu, ndsu ib ,elu 7/XVIII etc , etc Cf 5,
121X1X
sopu (sor, sofa) alea sopu fa sofa: (Inutea) ,
sacu (sac) loi un sacu plin di land am luat un sac plin de
lana (Levani, Muz ) , focu (foc) upfd7iipsied di focu au sracrt din cauza focului (ib ) ,ccitscitu (cdtsut) il' dede cu
un cdtsdtu i-a dat cu un cutrt (Bubuhna, Muz ) ,
iticu
(Mc) nue (lb ) ,nicatu inecat , In cutu trecut , us catu
uscat cf p 107 etc , etc .
/4

La sfarsrtul until cuvant u se pronunta ca o, on de cote

on urmeaza dup el un cuvant care incepe cu a Aceasta
pronuntare desclusa a ltu u din cauza lui a urmator se observa pretutindem in dialectul roman (no-are nu are ,
no-asculta nu asculta, etc ) no-am faptd n'am facut (Bi,
no-apdvddm tu ciimpu nu rabdam in campie (ib )
etc , etc La Farseroti se aude i. in molt (multu) nu
gidzu molt la noy nu ramase multa vreme la noi (Libofa,
Muz ) De asemenea in cuvantul de ongme turc cdmbor

glwti)

fel de arma" 6/XXII

In pozitie neaccentuata avem in opdzdm (urdzam) urzim"

4/XXIII ,coedm (curam) curatim" 2/XXIII ,Joeohidd

www.dacoromanica.ro

190

TR CAPIDAN

(thiruinda) : o agdi pi Jogoriidd: o arde pe caramida (Cindso dansul" lo

lucugo lucru" 4/XVIII ,
pleaca) ,

cdndo (candu) and" 4, 7, 9, 14,

qnscu(lu) 4/XVIII ;
I8,/XVII, 2, I3/XXI , nu l'-o sett nu-i este sete , ntt
l'-o foam . nu-i este foame 4/XXI; p vidzu (dm u vidzu)
ii/XVII ; l'-o pote ib, o hgd 9/XII;sinto (santo) sant"

5 /XXI ;Vonadzu (grumadz) 102 ; hosculitd stropita 107 ;

pior io6 , etc.
u:d
in pozitie neaccentuat apare regulat in cdond (curunA)

cununa" 22/XVII , cdgurile cununile" I4/XXI ; s-cderind

se cununr I/XXI De asemenea in patu (putu) 4/XVII.
Alatun de Iuviigd furnica" (despre care vezi n . ti), am
intalint in Carbunara, Muz. i fdgrizei furmcr yasti
mplznd di fdgizidz este plma de funnel , kircd (fapcA) .
furca, dm fure-ca dacr 4/23.
Avem, in pozitie neaccentuata, numai in : si-ndipurd
(si-Oupura) se rezema" de la mi-ndpapir 13/XIX.
2. Consonantism
V. e

Ceea ce izbeste mai mult urechea unm strein, care pentru

intaia data aude pe Farseroti vorbind intre ei, este pronuntarea tin p
vcaed, mage, cdgvdnage (veara, mare, carvanare) . Und
veagd, mace niage,ma ti toff, lai cdmindge intr'o vara mare,
mare tot mai vii mai caravanare i/I , mdgatd (marata) :
tsi s-mi tof, lal mdgatd ib

age (are) no-age yagbd s-pascd

cal'i 5 /I ,Sdqund (Saruna) s-pitgets cagte di Sdgund 20 j1 ;
vgutd mbita" 5/II ,aguinina (anumirea) , nit luagd de-agu,

mina ma luard pe umen I 'III ,pg5ta mai intai" I1XXI ;

no-ag (nu au) ib ;--Qad (arose) rose" 2 /XXI; Kdd, dzdg (urda,
dzAr) liegbim dzdg i fatsim ugdd: fierbem zar i facem urda.

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

191

(Big liste) ,
fugge (funre) tgapse mdna di fugire s'a lsat
de hotii (ib ) , pikd (para) dupd ndoi an lag n'acdtseim
di pded dup cativa ani din nou am castigat bani (3.1) ) ,
eitle traznet" cddzu rufea pi nas (Colonia) ,sagtsind (sar
ling.) ega sagtsind , o eildsd sagtsind era insrcinata, o lasa

insarcinata (ib ) ,dlocieci (id ) nd sculdm dioagd ne-am sculat de cu vreme (Dusan) ,maght (martsu) ; fudznn tu magtu ,
am pornit in martie (lb ) , sumedgic, bgumagu, ndgelu (sumedrul, brumarlu, andrelu) Octomvne, Noemvrie, Decemvne
(Dusan) ,stdmilesa magi (Stamaria mare) to stdindgia magi
va s-fudzim o s plecam de Sfanta Mane (Cortesi) ,
ggeug (greus) ascumtu sum ggeug "ascuns subt un arbore (th) ,

cokipogild () capgd cokigogild capra roscata (Pleasa) ,

aved (avra) imnam tu avgd umblam in racoare (th ) ,
peie (aprthe) fudzim cu fumeNe tu pgie : am plecat cu familnle in Aprthe (Cutali, Muz ) ; pegugand (-- ) cu bucle
bdgba-su (barbat-su) bitgba-su yasti fugat tu csent
(th ) ,

baibat-sau este dus in streinatate (ib ) , /pica mage (frica

mare) teapsim nit fgicd mage am patit o frica mare (Fracula, Muz ) , eidtu cagi (a-aia care) vim &iglu cagt a venit
cineva (ib )sdmdnitsd (sarmanitsa) prunc in fase (Pleasa);
fine, 11214Q2 (ficior, mun) ii-aveam un fiJrg, ma mitgi hi
yinag aveam un singur baiat, dar mi-a munt in luna Ianuane (th) , .io esc singugd eu sant singura (Levam, Muz ) ,
Odzatind (radatsina) //, biusim cu gddzdtind di cditind
le vopsim cu radacma de caning, (Pleasa)
zbog (zbor)
avem hgatd zbog vies ti un an ne-am inteles numal pentru
un an (Fracula, Muz )
ugdzats (urdzati) adusim unit
si ugdmts am adus unt si urzici (Pleasa) ,--teqdd (urda)
fdtsem ugdd, cag dit foah facem urda., branza de burduf
(ib) ,
peota (prota) it 7144, h w. gini kota o tierbi,
linnded (adunare) nd liindgd
bine mai intai (lb )
mage grmada mare de oameni (ib )
fgapsin (frapsm)
o buisim [Ulna] cu fgdndzd di fgapsin vopsim lana cu
frunze de frasin (Disnita) ,
kegae (Iunie) agdmasmi tu
keg:fag am ramas in luna Iunie (th ) ,--/Qamtz (trainte) ,
sittquntseli, (sufrantseale), megu di fatsd (), nage (nare),
,

www.dacoromanica.ro

Di CAPIDAN

192

gun (gruii), guentaz (grumadz) frunte, sprincenare, urnerii

obrazulm, etc (Big listi) , puendei (purnarI) . apeindrni
focu cu puendef aprmdem focul cu le= dmteo specie
avail' (arose) cu fatseile aeoad ell
de copaciu (ib )

obrain rogn (ib )

pea (gural aedi mull, gi -apeesi
este tare mte (despre un ardeiu) (th ) ,ceipde (enpail) avum hal' ceipde di tit stiele pdn tu wilete am avut,
fiule, necazuri de la nastere pana la moarte (lb ) , cusuone
guect

veee (cusurine veare)

verisoare (ib ) pddueztsd () dusicd

tu und pdditeitsd s'au dus intr'o padurice (ib ) ,

grinduqd () s-hednesc cu grandued se hranesc cu glunzi (ib ) ,-bueets (pe.aurlb) , mdcdm j-bueets mancam si craperci (Curtesi) , cdeoez, (caroare) tu cueicit p, agust fatsa *pet maei
in lumle Itilie si. August este mare caldurd (ib ) ,
cdedee
(6:rare) va-1' afldm und cdedee o sa-i gasim. o deslegare
(ib ) - masceu (mascur) de secs baibatesc (lb )
peon
,

(penura)

ncdefusim un peon am batut un cum (lb )

rn, rit f

Este o pronuntare mai tare a lur r, care se aude deosebit de r obicinuit din dialect:11 aromfin
toff (tornt) Und voted mace maee ma It toff, la cdevcinaee
5/I) , ma to? (mi tornu) ib ,tord-te (toarna-te) I/I , yafa

(iarna), yaf a tu muntsa yaste acatst lama este rece in munti

toff (torM) ton tu cleclauct di apd torru
(Pleasa) ,
in cldarea de apd (Pleasa) , spui'd (spurna) u cots
fufadz (furmdz)
tit spufd o coci in spuza (Biglisti) ,
OW (arruti)
pland di lufulz plina de furnici (Cortesi)
an ludzam tu afzet cnd plecam la iernatec (Dusan) ,
s-turd (s-turna) fetsim pdzaee gi s-tufd ne-am tocmit si
,

s'a intors (ib )

rn : e
Cand Y (< rn) se atla in apropielea lin p, atunci rostirea
lui se identifica cu a lui p Eu 1-am aunt distinct la o singull forma .

www.dacoromanica.ro

193

FARSEROTII

vdegkii (v5.rn9ai si vatoard.) tn munts ednuinem tsintsgasi, edit vd.Q9ed yi gapts meS in munti rdmnem cinci-

sase luni, cdte odatd. i apte (Dusan) , divdoed (divarard) : s-nd videm divdeoed : sa ne vedem la anul (Imistea,
Muz )

rl f

Ca rostire se identifie cu f din rn cdfigu (carliglu)

A-agdekii cafigu n dzeand, nof cdftg g-atu no-avem IIVII

agdfau (agdrleao) : s-aiturdzeascd -agdfea 5IVII ,sgard
(soarele) mute .z-da spayd inainte de a da soarele (Pleasa) ,
no-avla datd nica spafd nu dhduse Inca soarele (Carbunara, Muz ) , dzintfu (dzinirle) va z-yind dzinifu anost .

o s vie gmerele nostru (Bigh,sti)

hdtd (hrle)

avea

tute hityd avea toate darurile (lb ) stutu (sturlu) era

stufu a casitei era stAlpul easel (Biglisti)
rl e

cai e din rn, apare rar Ea 1-am aunt numai in . doeu

(dorlu)

nii yo doeu

m'apued dm ul (Libofsa, Muz)

l

Se pronunt cu articulatie velard ca in dialectul megl en it 1)

cdtan tevi" 3/XXIII

caeca (calea) , puetset (pmtsel)

; atdsam (aldsam) ;
greas ca un puetset
gras ca un purcel (Carbunara, Muz ) , tunea (lunea) tunea
no 4(4 (ib.) ; sattsd (saltd) pl sdts (sdltd) salcie pl sdlcii
(Bubulina, Muz ) ,
scutd (scald.) rtni di mi scutd veni
si aid desteptd. (lb ) ,
vitaedi (Berat) ,
ptdtitsd multd
(multd platitsd) gdeu nu-i bun, art mutld ptdtitsd . grdul
nu-i bun are multd. platit (ib ) , mott (multu) nu
lidzu mott la not . nu rdmase mult vreme la noi (Libohova) ;
1)

Meglenoromazt I, p 135, 39

Dacor ()manta V I

13

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

194

and (and') : bdrba-Au and bdrbatu-meu (Fracula, Muz ) ,

cutedscu (clocesc) . gdyoile cutUscu gginele clocesc (ib ) :
cat (cal) , cdtsdt (catgl) ,cd5utd (cMulg) ,nu t-am vidzuld . nu 1-am vgzut (Bighsti) ,
tas (las) : tas s-me
catcd

s ma calce (ib.) ,tu () tu tsdpd un yaspe

1-a

intepat un viespe , 4 (-1) . nu-t vied gine . nu 1-a pant

bine (Fracula, Muz )
1

.y

Este un sunet care s'a desvoltat din 1, pronuntat ou

partea posterioarg a limbn El se apropie de 7 (gama)
din llmba greacd modernd In greceste partea posterioarg a limbii nu se apropie prea mult de vglul palatului
La Frseroti ea se apropie si sunetul care se produce se
aude intre h i 7 yot (loaf) yof /tow nliissi ti fag am
luat funia si. am pornit ca sg." aduc lemne de fag 1o/I ;
dearag (dealag) ii-o dedeam deayag deayag, moi veutd I/II ,

yumpa (lumea) Io/IX ,yocu (locu) i7/XVII ;na scuydm

(ng sculdm) : ninte di lidedyie nil' scuydm inainte de
rev grsatul zorilor ne sculdm (Pleasa) ,ayant (alantu) unu

yasti di tri an, ayant sdranitsd unul este de trei am

celdlat prune in fase (lb ) ,pydmse (plmse) tutd dzuya
pydmse : toatg zrua a plans (Biglisti) ,
cdycan (cglcgA)
fedndxs4 un edycan rupe-i o bucat de paine (Dismta) ,
dayd (Sala') lapte acru (Pleasa) ,
yunea (lunea) . nil
yumbadd
sculdm di yunea ne-am sculat de luni (ib ) ,
apeease
und
yumbadd
.
a
aprms
o
lumanare
(lumbadg) :
mare (fdclie) , ydnd (15.ng) . un cldndu di ydnd o mang.
de Fang' scgrmnat (Bighti) , yunts (lume) : eea yumi
multd era multg lume (lb ) ;yutsitlu aneo (lutrtlu ailed.) .
scumpul inieu (ib ) ,---yald (1a1) ; unchm (Dusan) ;yumtd
(nuntd, numtg) nedzim la yumtd mergem la nunta
(Disnita) ,yuom (lom) lugin mom apa .f-u znesdm higm
ap si o vdrsam (Dusari) , nto (lo) yip apd : lug apg
(ib ) ,mizia .-yo vetea abig si-a venit in fire (Carbunaia,
Muz ) ,yungd (lungg) . fetsim cale yungd am Malt un
.

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

drum lung (lb.)

195

, rpm calca naparti di munti : am luat

drumul dmcolo de munte (ib.) ,yuna luna (Dusari) ;

conardmd (amalma) : east', di amaydmd . este de aur (Biglisti) ;

yoc (loc)
yoclu va nd-ngrztd pamantul o sa
ne inghit , deanda gucdm dit yoc de cand ne-am miscat
de aici (Manic) , yai (1a1) : yai feats, yaf mai frate, mai
(Irmstea, Muz ) ; yo (1u) pi gide s-yo-ai sa-i duct pacatele (lb ) , uy (1u) uy ligaed cu futile ' 1-au legat cu fumile (Grabiani, Muz ) , yu (lu) aeiliits-yu . rapiti-1 (ib ) ,
yunidli (lumakl) cddpa di pi yuma cade de pe ramuri
(ib ) ;
ayune (alune) sac plin de ayune (ib )

Se aude mai rar, in cele mai multe cazuri, cand se

afla in apropierea unui p din r Rostirea lui se datareste, probabil, fenomenului de asimilatie La baza trebue

sa vedem un y din 1
cfaed (Sala) 14/XVIII ,eoc (loc) 25/XVIII ;eale (lale)
edce lacianu 28/XVIII ; edcdtpare :

unchiule 26/XVIII ;

zi de lucru 23/XVIII ;mueapz (mulare) catar" 5/VII ,

aedntoe (alantor) celorlalti I2/XVII ;muedel, (mulari) gdeu
lo ncdecdm pri muedei graul il incarcam pe catari (Biglisti) ,
ncdeicd pi inuedgi incaleca pe catari (Carbunara, Muz ) ;
qiicediz (lacrafi) . h-s-apeqsz guea, edcedri in cuea mi s'a
aprins gura, lacrimi inu curgeau (Biglisti) ,
euceu
(lucru) avem mult euceu : avem treaba multa (Dusan) ,
e9ed (loard) sdegiy nd ii e9ed Sarbii ni le-au luat
(Carbunara, Muz ) ,eutudie (luturyie) dusim nd eutuegie

am dus [la biserical o prescura (Grabiani, Muz )

yu-

magarusul (lb )
Forma eoe pentru yoc, am auzit-o rostindu-se o singurd

indeieeu (yumarfdlu)

data, desi in apropierea lui 1- nu se afla un p, la o femeie

din Radostma la intrebarea care mi-o Mai di tsi poc
lilts? din ce loc, din ce tar& santeti ? si in aedcsi pentru
aldcsi de la aldcsiee

www.dacoromanica.ro

19fi

TH. CAPIDAN

ln de-arilizna (deahliea) adevarat" 22/XIX, ci p. 204.

1 nu se pronunt.

Am urmrit cu atentmne acest fenomen i la auzul

tiecirui cuvant in care 1 nu se rostea, am avut impresia
ca vocala imediat premergatoare se pronunta ceva mai
lung 0 forma' ca mute/ in fraza adusird paye mutd au
adus multi zestre (Bighsti), am auzit-o rostindu-se mai
mult matd sau muutd decat mutd
La formele in care 1 era precedat de o consonanti, rostirea ovi intre pronuntarea lui 7 pentru 1, ca in cazurile dmpa ragraful de mai sus, si intre pronuntarea in
care nu se simteh nimic din urma lui 1. pe umfatd (umilati)
1-am aunt pronuntandu-se umfyatd i umlatd aee mdna
umfatd, lu tsdpd un yaspe are mina umflati, 1-a piscat
(intepat) un viespe (Libofsa, Muz ) mudzem (muldzun) ,
mugu i mug (mulgu), (Carbunara, Muz ) , cddued (caldui%) : yah no-aeavdd cdduea ele nu rabcla la cildura
(ib ) ,
ceesc sats
sdts (salta)
cresc silcii (lb ) ;
psaytu (psaltu) cantaret 23/XVIII ; psdyhspa . canth la
strani 26/XVIII ; pub/pe (pulbire) pulbere (ib ) --eenic
(celnic) : cenicu anost nu Testi aya eel rucul nostru nu
Jenasty (celnitsri) (Lihofsa,
este aici (Imistea, Muz )
afas
Jenislor 9/XXII sabd (slabi) 24/XVIII ;
Muz ) ,
atu (altu) :
(aflal) . n-afaf bazmu i caepa map:. ro/VII ;

sof cdng
3/XXI ;

fambuea (flambura)
.-atu np-avem r/VII ,
aco (ado) : nd as- pae4m Jet fudzim de-aco :

ne-am speriat si am plecat de acolp (Pleasa) Aceast

din urrna form este singura care se pronunta consecvent fill 1 la toti Farserotil fast avem i. arco, aeco
i alto cf. Io/XXII avatae (aualtarl) : qyatae vinim :
auSaticuy (auAaticlui)
alaltieri am venit (Cortesi) ,
nu-r isdn hina augaticuy nu cinstesc pe batrani (Schepurl, Muz )

www.dacoromanica.ro

PARSEROVI

197

Este acelasi proceg de evoluare a lui 1 palatal spre i,

ash cum se rosteste in dialectul dacoromhn, pe care 1-am
observat pe alocun si. in dialectul meglenoroman El nu
este general De aceea aproape mai toate formele se intrebuinteazh cand cu y cand cu l' pAstrat hey v het mei ,

puy 1 pa pui etc

c'am pdcazyr di la dada 5/I ; cocety
fiJocyd (fie'orri) I/XXI ,vituy (vitur) 7/XXI ,vdstyd (vasir) i /XVII
pdcazyi (pArazri)

(core) ro/VI , -- downy (dommr) ro/IX

mecyd (meth) 3/XVII ,picueckyt (picurarri) 2I/XVII ,

ocyt (ocri) (ib ) ,nasyt (natsri pl. de la natti) . nasyt anon;
prancu nostri (Schepun, Muz ) , luyarlazmazyi (luyarazmazri) socotehle (Foiani, Muz ) , dzdnucyu (dzhnucru)
&Joe, puypd, celycith, dzdnucyu . picior, pulph, chlchm,
genuchm (Disnita) ,vigyari (vidare) tutiputa va vigyan

marfa trebue phzit (Biglistea) ,sdetty (Sargill) sdcgiy

nd li eoed Sarbn ni le-au luat (ib ) ,
corgty (Corgir) .
mueipd cocety di net au rnurit srmann de el (Carbunara, Muz.) ,domnly (domnir) dommy nd li l9cd Turcii
m le-au luat (ib ) , fueyt (furri) r-acdtsacd furyt i-an
prins hotn (Grabiani, Muz ) ,puy (pul) . ca doi puy ca
doi pm (ib ) ,
/abut (fieOrri) di fieory anati din
partea bhetilor nostri (Libofsa, Muz.) , yin (rin) cdmes
di yin chmhsi de in (Fracula, Muz ) , fumey (fumer) I
no-ace fumey n'are copn (ib ) ,gdyinle cuedscu gAinile
clocesc (lb ) ,---neyt (nerri) mien (ib ) ,y (ri) y-acdtsam
cu Induct ir prindeam cu mna (Manic) ,mayu (marlu)
maiul (ib ) ,
yuftd (vomic) ma tsi yuftd yasti ce mai

voinic este (ib ) ,yopue (repure) iepure (ib ) ,yaed (l'ara') :

caped yaed capr5., pestrith (Vali-top) , payu" (para) . pain
pl. payd (pall) pale (ib ) ,scay (scarti) s-acatsd di scal' s-a
prms de scam (Chelbsira) ,amiedetye (aintfanre) imphrAtie (ib ) ,cyinte.uti (nclindaiii) cyiniult cu sdndtdts inchinAciuni cu sanatate (ib ) ,ueecye (arcade) , ureche (ib );
gyets (glets) acatsi gyets rece ca ghiata (Conisbalth) ,

www.dacoromanica.ro

198

TH. CAPIDAN

ueecya (urecri) : urechi (ib ) ,yi (l'i) , nu yi ngeeacd nu-i

vine greu, nu-i sta. povara (ib ) ,calyz (earn) : cu caiyi aloe
cu can lor (ib ) Numai in forma orge (orkir) orbii avem
e pentru yi (Ulanic).
l' I

I4-am auzit foarte rar

funielle
famihile toamna cdekdni fumege 0 fudzim
toamn incarcam familiile si plecam (Biglistia) , calyi
(earn) : cu caiyi aloe : cu caii lor (Comsbalta) ,itelyi (netri)
n-ascdpaed helyi ; ne-au scapat mieli (ib.)
l' nu se pronunta.

In formele verbale de la vegtu pAzesc", l ate odata se

aude, &Ate odata nu viga (vigra) pAzek" 7/XVII , z-vqgd
(s-veagra) sA pazeasca." 6/XVII , va z-vegu (va s-vegfu) lb.,
insa si z-vegla sa pazeascd" 9/XVII De asemenea in eli..-

IiitOe rdschitor" 3/XXIII, despre care vezi p. 200

in n
Este acelasi fenomen care se observA peste tot in dialectul
aroman In centrele in care nu se obicinueste sa se rosteascra

un a protetic in locul lui i din in (andreg, antreb, ancarcu

etc ) avem in totdeauna pronuntarea lui n silabic
nlizsim poriiim nliisim di yuni di dimineatsd am pornit
de luni dimmeata (14hofsa, Muz ) ;nve,sta *i. nvesta : nevasta
(ib ) ,
ndafi . cateva : dupd ndail zboed s-aellized dupa
cateva cuvinte se luara la 'tame (Radostina) etc , etc.
In si vinitsd s'a invinetit (Pleasa) , si vinitsded s'au

invinetrt (ib ) avem mai de graba caderea lui n deat un

denvat de la mit (vAnat) Ma* prefix
inli : M

Apare rar, numai in cateva cuvinte :

leams (leamne) lemne" 5/111 ; dom (domnu) z-dusi
la dom-su : s'a dus la stapAnul sau (Biglisti) , nd peimam

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

199,

(na prunnam) ne plimbam (Libofsa, Muz ) ,stamd (stamna)

lem
no-aei apd tu stamd . nu este ap in urcior (ib.) ;
(lemnu) s-alind pi un lem s'a suit pe un arbore (Fracula:
Muz ) ,
leme (leamne) . s-nd dutsim s-adundm lfme : sa
mergem s strngem lemne (Levani, Muz ).

m nu se prommta
In .-acupdrd

41 cumpara 21/XVIII.
n:A

Apare numai in cuvantul fupingd (/dolga) . yasti mplind

di fdenidz este plina de furnici (Carbunara, Muz ) alagd
ca turnidz alearga ca niste furtuci (Disnit)
Observafiune In numele or4e1u1ui albanez Pilundei pentru Piksnd
(alb Pekini) avem nd (cf p 98), cuvlintul arat aceea1 prefacere ca

pendura, obicinuit in Albania (cf Mih ) pentru penurd cum"

r nu se pronunta

Acest fenomen se arata regulat la pronumele posesiv

avoastd cu plur anon anoaste,
anoastd, avost

anost

avat avpaste, despre care vezi mai pe larg capitolul despre

pronume De asemenea in nuntu (nuntru)
inauntru
20/XVII ;
cdtd (catr) 1, 2, /XXI ; Aryirocast (A-giro-

castni) p IoI
b

.y

La palatahzarea consonantelor labiale avem de observat

numai forma tseey(d) pentru tsepg(a) (tsergi) cerbi in
care b este pronuntat ca y, ca si cum ar veni dinteun v.

Pref in- hpseste

In urmatoarele forme calic (ncahc) incalec" alkali
I/IV ; caec (ncarcu) incarc" : cdecam 2, XXII , cdecare
i/XII , ma soe (mi-nsor) ma. insor" si siva 22/XVII
,.

www.dacoromanica.ro

TH CAPID A N

200

st surd (se nsurd) 27/XVIII ,

vestd i wastd
1 (XVIII ,
vfatsd invap 7/XV1II

nevast

Alte schimbn man avem c . gin gdstdite (castane) gdstdrie

ayed

castane salbatice (Curtesi) ; agdtsd pentru acdtsd

g : gr in gaq (grau) va s-acumpdrdm

vom cumpara grau (Distuta, Ciupleaca, Muz );-6 ts
in tslechaee 25/XVIII ,s .`s Ina vdgitelui regelui 14/XIX ;
b v in map pentru sibapi (turc ) 13/XX ,ht ft in aftar
kotschi (Cortesi) pentru ahtdri kaptsdrii astfel de piepteni;
0 : s in seamin (0 eamm) spamInd p ior-,p b in bdlddmd

(Conisbalta, Muz ) ;

gek

pentru paldama cf p

104

MATATEZA

Avem in urinRoarele forme 111 auchlar pentru Muzi-

chiar cf p 19 Mizuchea pentru Muzachia cf p 78 ;

tietsem (tntsem) trecem" 5/XXIII , cf rz/XVII ,cdpestur
(cdpestru) cdpastru" 13/XXI ,pirgos (pritos) dedesupt"
7/XXII ,pir (pn) pir pade pe jos 7/XXI cf i6/XVII ,
de-aeumina (anumirca) pe umen" r/III ;cueeri (cruire)
croire" 6/XXI ,
mpultesc (amphtescu) impletesc" cf
Ii/XXI , fuenistra (din farnusirdfarenusiraanerusira
ngr ) aparurr 5/XX ,s-avdalsi, pentru s-adavdzi i/XI,
s-/dndt,ea (s-ndatea) se satura" 9/XX ;
sufuetseli (sufrunts.cale) I5/XVII ,stariii (strain) ib ;dipdepoya (OApoia) apoi" I4/XVIII ,kinduei pentru kindrui I5/XVIII,
ngdepari (Fracula, Muz )
eddzdtind (aradatsing) ra&data" ;

culedscu (cludescu) clocesc" (Libofsa). Intere-

santa este forma lacdtor (p 107) pentru prefacenle prin

care a trecut dm racritor sau afaclitor, forma obicinuit la Aromani, am avut rBkitor (cu inlocuirea lui r
pnn i), care, prin metateza, a ajuns riAcaor si pe unna,
prin disimilare, la forma de mai sus likdtor. Insa, in
vremea cand rakfitor ajunsese rakitor, prin substituire
de prefix, a rezultat forma diMitOe, care exista allturi
de lacdtor (p 107)
-

www.dacoromanica.ro

PAIMR0111

201

tPENTEZA

Vocalicd

(trastu)

s-a tdeagd (s'o traga) cf. 2, 7 XVII ,

taralsru

traista 104,cdrutsea (crutea) r/XIX ,ddrac

darac pretutindeni, cf bucata XIX ; lucdrd i lucueo

41XVIII ;aydee (ayre) ogoare" I4/XVIII ,cdsen (csen)
strein" 16/XVIII etc ;sufdfu (sufra) masa" 18 XVIII ,
umbdrd (umbra) 17,1XVII
Consonanticd Imbed (imira) linistita"
r8/XX , dzstimbela (distimera) stergar" ;

8/XX cf

14,

Zumbleac

Zdmblfac, nume de loc alb Zamlak

3 FLEXIUNEA
1

ARIICOLL-1

Lipsa articolului masculin 4 apare in rostire aproape

ca un fenomen general .
unu (unlu) until (Pleasa)
focu (foclu) akindem locu
Cu puendei . apnndem focul cu lemn de copacia (Bigliqti)

mdndzu (mandzul) liteu mdndzu s'a pierdut manzul

(ib ) ;
lemnu (lemnul) . lo lemnu .2,4 dgcli a luat lemnul
i-a dat (ib ) ; gdeu (garnul) . gdeu lu ntsefd graul il cern
(Cipleaca, Muz ) ,
kieou (liiroulu) . gidem g-tu rznideUni,
cum s-lizbd kieou stain i in Septemvne, cum. O. fie vremea, (Biglisti) ,
meeu (merlu) : marul (Levani, Muz ) ;
zhoeu (zborlu) t-igt rboeu i-a iesit vestea (ib.) etc.
In fraza . fste heoe anost (easte fi6or1u anostni) este

bthatul nostru, -u pentru -ul nu se aude de loc (Biglisti)

2 PRONITMELE

Observam. mai intai pron. pers de pers I

uy ir ; yu

il" cf. p 195 , u il" : u piteec : Ii trimet 5 'XXI , dupa

aceea formele de la pronumele posesiv care se intalnesc
si in restul dialectului aroman
Persoana I sing (masc ) : amet (ameii.) freatth amet
fratek mieu (Biglisti) ahet (ameii) bdrba-hu aitet bar.

www.dacoromanica.ro

TIE. CAPIDAN

202

batul nueu (Fracula, Muz ) , arieo (aneii) eutsitlu arieo

scumpul rmeu (Biglisti) ;atier (aiiel, amiel) featsri arier
fratii miel (Biglisti).
Persoana I sing. (fem.) : meao (mea) : feta meao : fata
mea (Biglisti) ,dada mpaud . mama mea (Levani, Muz )
Persoana II sing. (masc.) atdt (ataii) : omu atdt ornul
tau (Cutali, Muz ) ; stepsu atdt : villa ta (ib.) ; aldr
(at5.1) . luyarlazmasyi atdr . socotelile tale (Poiani) , pd.
gazyz atdr banii -Cal (ib.)

Persoana II sing (fern ) atao (ata) : cufma tao . cosul

tau (Radostina) ; fumera tao familia ta (ib.).
Alaturi de aceste forme, am mai dat si de tseao, tseud
(atsea) . feta two : fata aceea (Cortesi) , feta tseud id
Persoana I (masc ) : anost (anostru) : mdne va z-ymd
dzinifu anost maine va ven1 ginerele nostru (Biglisti)
paplu anost raosul nostru (Levani, Muz ) , este fiebe anost
e baiatul nostru (ib ) , anon (anostri) tu muntsdr anon .
in muntii nostri (Biglisti) ; Nom anon copth nostri
(Levani, Muz.)
Persoana I (fern )

anoastd (an9astra) ; hpaea noastd

satul nostru (Biglisti) ,
anoste (anoastre) este tu pdetsdle
anoste (Grabiani, Muz )
Persoana II (masc ) avost (avostru) zboeu avost cuvantul vostru (ib ) , avon (avostri) biebetsri avon berbeen vostri (Levani, Muz.)
Persoana II (fern ) avostd, avoastd (avoastra) . yu pasti
hpaea voastd? unde este cornuna noastra ? (ib ) , laste
avostd : este a voastra (Carbunara, Muz ) , avoste, avoaste
(avoastre) mutdi'd avoaste catarn vostri (Grabiani).

Pronumele posesiv de persoana III enclitic, care se

obicinueste foarte des in graiul Aromanilor din Pind
(sora-r, feata-r etc ), nu se aude aproape mai deloc
3 NIIICERALIIL

Este acelasi ca peste tot in dialectal arornan. Numai

tsmts (tinti) . cmci (Dusari) se deosebeste prin .lipsa 1 ai

www.dacoromanica.ro

FARSEROTII

203

-i final. Aceasta forma se intalneste si la Megleniti. In

graiul farserot fenomenul acesta se explica prin lipsa de
pronuntare a lui -z, care se observl si la alte cuvinte
(cf

p. 188).
4 VERBUL

La verb avem de observat mai intai conjugarea verbului auxiliar a fi" la ind. prez. .
I esc cuernat sant obosit" 16/XVIII i escu, (o singura
data) -s . o -s singurd (Levani, Muz ) 2 :KM, 3 yasti,
lash, esti, -t, 4 litm, 5 lids, 6 sdnt (sant si sant) ii/XVIII
Ad observ ca nu exista formele hii, ha, care se intalnesc
numai in graml Aromanilor din sud.
La imperf. avem : eram i tram ; incolo regulat ca in
dialectul arom De la am avem pers. 6 ae (ar) r/XXI cf 190

La formele verbale de la cele patru conjugan se observa mai cu deosebire trecerea mai frecventa a verbelor
de conj III la conj II. Aceasta trecere se arata si in
restul dialectului aroman (avem fdtsem, fdtseari pentru
fatsem fatsire etc ), insa se pare ca, ea nu este atat de deas
ca in graiul Varserotilor La acestia forme ca tzetsem (tntsem) pentru treatsim trecem" sau tdedzem (tradzem)
pentru tradztm tragem" sant cele curente
Sant cazuri dud chiar verbe de conjugarea IV au trecut
la a II fudzfari pentru ludzire rz/XXI, vineari pentru vinzre 13/XXI sant forme foarte obicinuite
Verbul dipun ma' cobor" a trecut la unele forme ver-

bale de la conj III la conj I Astfel la Ind prez la pers.

I. 2. 3. 6 se conjuga regulat dipun, dipu, dipune, dipun,
ins la 4. 5. dipundm, depunats pentru dipunim dipunits.
Tot ash la imperfect. dtpunam, dipunal, depuna, dipunam,

depunats, dipuna (cf. 5/XXII) pentru dipune,am, dipunfai

etc. La fel se conjuga la perf compus am dipunatd (cf.

6/XXII) pentru forma regulat am dipusd. Numai la aorist
uzul sovaie intre dipid, forma regulata i singura intrebuintata in restul dialectului aroman, i dtpunai dipunag, dipund, etc auzit de mine foarte des in vorbirea

www.dacoromanica.ro

Tli. CABMAN

204

lDe fa dorm; avem inf &Oar 2/XX ; fot ask

de la arsar sar" avem aor arsdrie II/XIX. De la dad
zilnicA

avem impetat pers 2 de pentru dd in de-A, vd.ftre mard,

de-A cap, dd-mi 20/XIX.
Verbul neadzire i nidzectre mergere" se conjug in
felul urmAtor.. ind prez. : neg, nedz, neadze, neadzim,
nedzim i mdzem (nedzem.I5/V), neadzits i nidzets, neg,
alnun de forma tot ash de uzuald eg, Aedz headzi, etc
La imperfect avem- nedzeam, nidzeam , nidzeam (cf 2/XVII)

hedzeam, thdzeam, etc La aorist nega (fiegi), mse

(fiiseA), noise (iiase), neasim (iiiasitn) Aaesim, neasit (fiasrt)
si Aaesit, neasird (riasird) i Actested

Modificrile ce se arat la celelalte verbe provin din

cauza schimbArilor fonetice Verbul es (ies) la pers 6

de la aorist face ddra,daed i deed pentru forma regtilat

aird, cum se aude in restul dialectului De asemenea de

la yin vm" imperfectul face regulat vinea, ins foarte
des 0 yirium, yitiai, yd./a (cf 3/XVII, *XVII) sub influenta pers i de la aorist, care face viva i vinii In unele
locuri e aude si

velum, venal, vela

Despre schimbrile ce arat verbele rad, la formele cu
accentul pe termmatiune din cauza trecerii lui 1 in 7, vezi
la consonantism

La adverb observgm iu (i6/XIX) pentru iu ,arilisna

(22/XIX) yadevArat" pentru aliiira din alilinia (aliliea si
suf -ura cf. p. 137)
La formarea cuvintelor atrag luarea aminte asupra numelm de oras Sdmsaranda p 101 pentru Santi-Quaranta,
in care Santi- este inlocuit prin Sdm- (ca in Sdndietru), iar
Quaranta disimilat sau inlocuit de ngr accpcirca
TH CAPIDAN

42

Notd Dintre reproducen nr 4 este luat din Leonard Schulze Jena

nr 42 din Ekretn-Bet Vlora

www.dacoromanica.ro

INDICE
I. Cuvinte
a) aromaneh

aco 176, 196 , aftar 200 , agarep.a. 155 , agust 192, ayag 153, a rant

ayape 201 , aco 176, 196, ayune 195 , Ahura 28 , alca 109; aist
aletpa 105 , amalama 121, 222 , amaloma 122 , amaluma 121, 122 ,
are', 137 , arCO 196 , arilfina 204 , afi 192 , apap 101 , apco 176, 196,
apie 154, apumnia 254, 190 , at.eano 176, ata 28, atai 126 , atei 126,
194 ,
178 ,

atsa 173, anatap 196,

bamr 24 , baltsu 86, bandild 154, bar 22 , bap 22 , bardila di nkos
105 , barchla di sus 105, barSute 154, /Japed' lox , bayop 24, bayur
24, bektak 48, bep 22 , begicd 135, biltngnca di maul, binec 105 , bizthc 103 , brecuk 23 , brecuge 142 , bricuge 23 , bpumapu 192, buigic9se 257, bucuvall 107, budzah 102 , bufaru 28 , bugat 178, butgur
208 , burets 208, bute 203,
cabure 205 , ciCuld cu flori 24 , cleuta, 20 , cuna 20 , Cadly 196,
caer 207, cafcd. 163, caitsaveti 23 , cat gloc 205 , catami 173 , catgli
173, calarug 206, cale 254, cahc 199 , Calistru 105 , caltsaveta 23 ,
caluz 102 , CarnbaCilk'l 107 , cambor 289 , camcagi 21, 154 , C6.1110e,
camek, camek 21 , canepa. 135 , canma. 191, ca'ntecu 135 , cap di sul
206 , 6apdp 23 , Capdpe 23, capestru 103 , capestur zoo , 004008 ch
pultari 203, capote 22 , card fript 207, car cu urizu 107, caradzel'u
203, caresa Ica , caravanar 97, cape 299, carun 207, capuna 262, carvnar 97, casa tsi tsane plazu 205 cagu tingasit 208, catun 89, catsut
205, kmc 196, terea! 103 , chirigibas 98, ciceroana. 86 , CiCeroane 23,
0.269ar4 di icrik't 206, &erica 206 , eicrik'e 106 , &die, 23 eihmean 167,
Cipape 23 , &yap 183, cnaCi 21 , c9ada 203, coada. di capestru 103 ,
c9arda 206, coasts 103, 37, ccondoander 22 , 6oponIda 189 , C116a3C11 197 ,

ClIditha 103 , cuyastpd 208, culanca di la k'eptu 104, culeascu 200 , CutOka 104 , C1119aAll 107 , culeatu alb 107 , culed 107 , eumaga 204 , cumatu 28 ,
cund9and1r 22 , candutu 22 , unth 206, Cupare 86, 23 , Cupocu 103,

Cuprak'i 24, curan 103 , cupicu 192 , cunl'i 103, curtson 103, Cuta

101 , cutsayf 104 , cutsak'i 104,

damal'ug 105 , darma 125 , de-anh'ina 196, de-apumma 200 , de-napoi
135 ; denente 126, departe 135 , derept 135 , desnerdatorn 135 , dmante
126, dunnte 226, dloapa. 292 , dipappoya ;63 , digk'itor 207, digleltOp 200,
173 , dIstImbera 201 , dIst1111belca 153 , dii 24 , docap 177, dom. 198 ,
domne 127 , drama 125 , drema 125 , d111U1114 22; d11111M16 22 , darn=
IOI , d1111116 22 , duninid 22 ,

dzamd 207, dranucru 103, dzedzet 235

dzinere 135 ,
esc 292, 203 , 188
fatca boa , fambupa 296, fanatescu 200, fantana 121 ; 122 ;
farca 190 fdrmac 22 , fartuga ;90 , flipmgd, 299 , fafu 203 , festi 20 ,
fleru 103, formac 122 , frampta 226, framta, 226; triixatca 102; franatu

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

206

126 , fpapsun 188, frempta 126 , fremtla 126, fremtu 126, ful'or 107,
ful'Op 173 , funtAna 121, 178 , furcAdi di 6icrik'i 106, fuptuga 190, 199 ,

hull 104, fus 107,

gadavuge 105 , gala 102 , gamandan 21, gap 200 , gastine 200 , ka-

mandan 21 , gel& ramancasca 107, gimandan 21 , gVindup5, 189, gVom

x8i ; gope i8i, gortsa 125, gorte 125; gravan6 22 , gpeu 191, guman-

dune 21 , gunela 24; gui-madzu 103 , gupa 174 ,

Tal 194 , TA01 194 Tapa x97 ; Tco 176 , Toe 195 ; Tuft& 197 , Tumbada 104, 111311 194 , "r Uinta 194 , Tuna 195, Tunga 194 11,1,001 194
hapahopil 154, hasibiapu 170 , linnle 173, hop5. 155,
lanura 28 , lat 186, 156 , let 186 , 11.311 103 , imbp& 201 , intenje
126, fu 204 ,
k'aptsul 173 , k'atrAom 88, k'eptu 103 , k'epgag 191, k'indpit 191 ,

k'inge 97,

lama 125 Madura 125, lAndzetlu 125 , Mixture 108, l'apa 53 , learn].

154, lem 199, lemn de-a-mplatca 106, lemne di 16opi 106 lenit 125
lendura 125; lendzetlu 125 liAcator 200, 107, l'itsa 174, Vitsili 106;
l'opur i8i, lucanits umpluts 107, lulustpufr 166 ,
malaua 142 , malumit 178 , man& d idicnk'no6, manaz 166; mandra 28, ingni di bardill 105 , manita 22 m6le di damal'ug 105, mar&
Ica , mapa Ica, 153 , mantsscu 143, maptu 191, mat& 125 , mate
125 , mAyie 154 , mart 197 , merge 102 , mepgii IOI , mepu di fatsa
191, ma 105 ,
, 161 nunligh 155, molt n39, monokluri 24 ,
mopa 155, mos 7, rupnitesc 200 ; mug x96, mugu 196, munts arog 8o,
murg 91 , mula 196, mut& lox , mutuvita 173
naearca 182 , nail& io8, nante 126, napa 102 , Imre& 182 , navadint
173, 469amir 181 , xikomir 181, uAormk'edzil 181, ndail 198, ixdpelu
igr , ncarci 182 , nele 24, nente 126, ngarn 133, mh'aing. 155, mh'cama
183 , mute 126, mpArticule 154 , micro& 182,
()urban 176 , Coal 102 , Oen di disaga 164, cydzam 173 ,

padupitsa 192, pal' 107, pal' 173, paldamn. 104, palma di ungra

103, paltare 121 , pal:L(11M 103 , panticu 103 , paputsa 23, paputsit kipiet 23 , papamand& 143 , papamanda, 105 , papmasesc 161, pappodz
23, pAstrama 107 , penura 199 , pendura 199 , pepetd 135 , pertca 102,
105 , pencul 135, petica alba 23, peturi 108 , petuncre 135 , pitop 173 ,

pf6ur 107, pir 200 , putos 200 , pita di veardza Io8 , pitu9ane log , pistan 104 , pisundza 108, plazu 105 , plentsa 28 , p9abli di sumap 104 ,
pravda 125 prevdzile 125 , ppift 181 , ppifte 155 , ppip 191; pnsim 107 ,
pruscutitil io8 , psautu 143 , pubipe 196 , pulgeao 24 puSuntsili 106 ,
pul' xoi , pultare 103, 121 ; pul'u 103 , purT cao 24 , putna 125 , paten& 125 , putsin 133 , puzupits 174 ,
radzatina 191, zoo , raman 176 , raman 176 , rateale 106, ratcaua di
icrik'i 106, fazboi 174, nvole 105 , toman 176 , rufea 191 , iuman 176 ,
rusa 154 , pacateape 163 , paza 153, pipa 153 , pizik lox ,
sub& 196, gagune 22 , g&gune 22 , gagum 22 , %Ivan 23, gapvaru 23 ,

5.II1 51, samar 103, saracugte 24, sapacuAtt 24; sapactign. 24, sapaye 158, sapca 22 , sanca 22 , sg Imai 104 , sarme 125, saznil
104, scanduri 104 , scandupa di dainaug s pl'otu 105 , scan di fum
104, scay 197, scatmn 200 , seatsere 135 , leaua 103 , selnica, 21, sendzile 125 , serme 125 , afinye 104 , gigune 22 , sigurimca maidor 105 ,
sileafi 105 , ailvari 23, sin 51 , nryam 154 , sivapi 200 , sk'epi 24 , sk'imratu 103, somu 154, sofa 127, sop (mi.) 199 , spata 105 , spat& 174 ,
stain& 199 , stane 40 , stanea 28 , gteil hlarti 108 , stneatu 108, strozma 104; stpagratu 166 , stpi 255 , sufafu 201 SO 175 , &Ulu dl d11111p0i
105 ; sulu di dunnte 105 , sumwada 104 , sumedpu 191 , sumk'etru 154,
suvaltsa 105 ; suvanitsa 174

www.dacoromanica.ro

IND ICE

207

tAgargic 104 , tATAgan 22 , talagan 22 , Wigan 22 , tura Ica , Ve.

p9apa 154 , tarapaAu 108 , tarastru 104 201 , tarhAnA 1o8 , tarherioani
108 , tArtA 125 , tan 154, terte 125 , embare,a 23 , tizgA 24 , 28, tnadza

167; tort 107, totna 133 , tsap Ioi , tsarcu 28 , tsAruhe 23 , tserb 10I ,

tslt9ape 200 , tsigandz 107 , tsints 202 , tsulakt1 103 , tIlea. IOI , turastia 28 ,

-ura 137 , ublAncu 103 , umbAr 201 , ungra 103 , ureacilh di sumap
104 , urech di sul io6 , urecl'ile 103 , upecye 197 ,
vAlment 105, 142 , vatment 173 , vArtenits1 107, vAptanitsA 173 ,

vae 102 , vaAil'elu 103 , vasilon 158 , vAsty5. 158 , veastA 200 , yen,
vest& 200 , vrapts, 142 ,

ymap 191; yincila 104, yingAll 104 , yopur 181 ,

dnozu di dimpol 105 , dnozu di &unite 105 , drculA 22 , zmelgf 107,
zverca 103 , zverca di sumap 104

b) albaneze

bardh 90 , brekate 142

frashen 118 , frasher 118 ,
Tambans 143 Temp 143
keshtere 50
liter 5o ,
mahkuam 143 , maje 142 , matekonj 143 , malje 142 , maltzohem 143 ,
meshe 50 , muxgu 9i , murk 91 ,
premte 51, prift 50, 181 ,
shalt 50 , skjap 88 ,
temp 143
c) grecefts

Tigpzoc 85 Xavitapw 143 ,

II Nume de hiealitatt
a) aronuineftz

Aghlrighlana 8 , Arprocast Ioo, Dal , Avlona too ,

Barza 90, 91 , Berat 8o , Bestrova 83 , 86, Bighsti 13, 14, 41 , Bitcuchi 15, 40 , Molls 5 , Bitult 99, 173 , Bobostrta 15, 24, 35, 41 ,
Cavaia 45, 51, 58, 59 , CAliva-Paia 92 , CAhvan 91 , Camia 46, Camija
95 , CArAdac 98, 99 , CArarea-1 Lampi 92 , Carbunara , 78, 95 , Castru 83;
CAtsun Ioo , Catuna 89 , CAtunet 89, CavaTa 98 , Cavala 99 , Cermemca 51; Chelbasira 73 , Chelbsira 83, 86, Chiafsiz 40 ; Ciamena 19 ,
Ciorlu atsel Lungu 15 , Cipleaca 73, 95 , Chsura 29 , Coloma 19 , 45, 68 ,
Coda 99 , Corfu 19 , Conta Ico, 14, i5, 16, 68 , Costi al Manduca ,
C111011EL 9 , Cumanuva 99, 172 , Cudao 14, Ion , Curtest 19, 25 , Custret
19 ,

Cutali 77, 83, 87;

Daugh 68, Darsi 75 Delvm Ica , Devol 79 , Disnita 13, 14, 17,
24, 26, 26, 68 Drvjacu 95 , Dragor 5 , Drenova 15, 36, 41, Durnd

75 , Duds 173 , Duirts 73, 98; Durazzo 43, 73 , Duius 73, 98; Dusan
40 , DuSmc 85 , Dyrrachrurn 46 , DzegA (thulu al-) 32 ,
Edrinegl 99 , Elbasan 43, 48, 51 ,

www.dacoromanica.ro

TH. CAPIDAN

208

Feanca 79, 92 , Fearica zoo; Fersali 156 , Farina 99, Flonlla a. Io,
99 , Fracula 73, 83 Flasan 25, 118 ,
Gai'ma 69, Ghumcastia zoo , Glava 96, Gopes 6, Gor 15 , Gonta

82 , Grabiam 73 , Grabova 121 , Grabovita 40 , Gramos 15, 26, 121 , Gra-

mos' 51 , Gramoste 20, 121 , Grascu 99; Grebem lox , Gunza 78 , Guva
luz Mima 92 ,

lanma IoI , Ianitza 99 ,

Jammu 19, 25 , Jareza 88 , Jitonn 96 ,

K'an 90; K'atra-lat 92 , K'atra Tsap 88, 95 , K'atrom 88 , Komp.
51 , Kruecucln 95 ,
Lacatun 89 , LAnga 121 , Lansa Ica , Lascoviki 68; Lason 101 , Labona 172 , L5sun xox ; Lemnusa 92 , Lesa 99, Lem& 15 , Levani 83 ,
Libofsa 77, 95 , Lingupti 155 , Liscovick' ioo , LivAdz 42 , Lustua 76 ,
Magarova 5, 6 , Malacastra 86 , Mahe 43, Mboli 99 , Mbona 15, 36,
41, Mecati 83 , Meci 95 , Meglen 42 , Metropola 34 , Metsova zoz , Mi-

fob 86, Milot 99; Mizuchea 78 , Mizuchea 200 , Mizuchiar zoo Mocra

46 , Moloviste 6, 7 , MOlava 15, 26, 83, 85 , MOSCOpOle V7, 24, 30, 121 ,
MujgagI 7 , Muntele Sec 15, 95 , Murgana gi, 96 , Murgas 91 , Muzachia
19, 45, 75 , Muzek6 75 ,

Ndumor 79, 96, 172 , Nemertica 96, Nicea 17, Nijopole 9 ; near

99

Ohnda 46 , Ohnda (lacul) 43 , Opan 15, 3r ; Osum 85

Padea soanclui 92 , Panaghia 40 , Pananti 15 , PArleap 99, 172 ,
Parmen Ioo , Pekini 43, 51 , 98, 173 , Penstera 5, 46, Pegtani 83 , PestApl 15 , Petrova 78 , 95 , PilunA 98 , PikmdA 98 , Pind 20, 40 , Pisuden
11 , Pleasa 13, 14, 17, 24 , Plasa 99 , Pogradet 44, 99 Pojaw 94 ; Protopapa 40 , Preaspa 99 Premen 40, 68 , Prespa 46 , Preveza /col , Profetul Ihe, Puka 51
Radostma 78, 94 , Remamta 83 Remem 40 ,
SAnntra 45 , SAmsaranda lox, 204 , SAintu 8 , San-Stefano 64; SArund 99 , ScArpa-latil 92 , Schepun 83, 87, Scrapar 83, 86, Scrapan 68,
ScodrA 99, Scrofotina 83, 86, Scumbi 46 , Sec i, 34 , Siac 73, Sipsca
17, 35, 121 , Siyac 99 , Sk'Apun 100 , k026, 93 , Soput 96 ; Spiraka 96,
Stropam 13 , Strunga 46 , Sucha 4 ,
Tarbuf 76 , Tarcol Ica , TArcol 172 , Tarnova 5, 6 , Tesaha 20, Tipihna Iclo , Tirana 60 , Tomor 79 , Tomonta Mare 8o Tomonta MicA 8o ,
Trebikna 96 , Tsitate 83 ,
thanic 19, 84, 87 ,
Valeaman 88, Valearatsi 88, Valea CaldA 88 , Valona 94, VArtopi
83 , VArtopi 77 , Velis 99 , Vena 40 , Vella 99 , Vilar 8o , Vila 59 ; Vilardi 8o, 81, 99 , Vlaham 92 , Vlahma 92 , Vlahova 92 , Vlah0-GOTEL11g1 92 ,

Vlaho-Psilotera 92 ,
Zavan 78, 93 , Zumbleac 14

b) albatesze

Bardham 91 , Bardhasneshi 91 , Bardho& 91 ; Batai 58 , Bihshti 13 ,

Bithkuq 40 ,
Calivaci 92 , Calivet e Stropani 92 , Cuci 79 , 69 ,
Diura 47. 46 ,

FAlAnnA (Felenne) 9, Fien 79, 92, Frashen 118, Frashin Kelepir

Ix8;
Geanna e madhe 16, 60; Gheortcha 14, Chun 51; Gjorge z5 , Gun
Tsap 88 ,

www.dacoromanica.ro

1NDICE

209

Katonet 89 , Katund 89 , Katundasi 89 , Katundi 89 , Katundi i

rt 89 , Katundi 1 vieter 89, KatundAti 89 , Kelcure too , Kerkovict 113,

Kodra e $imiht 51; Korea 14 ,

Lakatundi 89 , Liga e Prizremt 64, 68 , Lim 45, Lumi Beratit 79,
83 ,

Mal 1 thate 15, 46, Malet Dumres e Darsise 75 , Malet e Gores 15 ,

Malet e Opant 15 , Manastin i Catunes 89; Manilisti 45 , Muzeke e Madhe 78 , Muzeke e Vogel 78
Nikinee 113
Peshshtepi (din pese sthepi) 15 , Pekiru 57 , Pikind5, 199, Piscupati 45 ,

Porades 44 ,
Qafezen 40 , Qatrom 88 ,
Aniart 52 , almbetra 52 , Amih 51, 'Arrutra 51 , .a.mrna 52 , alnandrita 53 , nco1assi 52 , 5.ndren4a. 53 , a*.ngherght 52 , '11ighnsi 51,
52 , nghnn e Inadh 52, 'anghnti e yoga]. 52, 5.nmnia 51 , anpietttr
52 , Anpremte 51, Anvasili 53, Shemenja 52, Shemilh 51, Shemitra
45, 51 , Shendremca 53 , Shen e Premte 15, x6, Shenendnca 53 , Shengjim 51 , Shenkolassi 52 , Shenmen 52 , Shenmnja 51, Shenpieter 52,
Shenvasili 53 Shimnza 52 , Shmaprenate 51 , Shinapreintia 53, rncolassi 53, Shmelmas 51, Shingiergi 52 , innnlachi 53 , imoni 51, Shinjom 5x , Shmkolla 51, 52 , Shillpleter 52 ,
Ueilti 155 , Uda'rusti 45 , Ulkin 68, Un Hasanbeut 85 ,
Vallaman 88 , Vila 58, Vlore too

c) grecesli

13eXtypat 8o

d) slave

Belgrad 8o ,
Drenkovo 36 ,

Ermensko xi,
Gradtsko 99 ,

Hlenn 9 ,
Kumanovo 99 , Kupruh 99 ,
Nereeka is ,
Scope 99 ,
Veles 99 , Vrafie 99.
III Nume propel'.

Abdul-bei Prasan 64, 67, Adami Bags 30 , Ahmed Muhtar Zogolli

72, Albanen crestim 48, Albanen musulmain 48 , Alt-Pasa 64, Antonio
Baldacci 82, Arinelu z x6 ,
Batant II 15 , Bektasi 49 ,
Calcheu 30 , Ceistramoti i9, Ciamenam 19 , Constantin Aram 26,
Constantin Zega 25 , Culomats 19, Curtisani 19 , Cup Gtogia 78

Cutina ali Maruse 84 ,

Danul Mihah 30 , Dhon Kola 141,
Parserot 118 ,

Gag& 7 , George Ciamba (Dr ) 6 , Gogia Mirahon 15

Hagi Ceagam 30 , Hahn 2, 60, 61, 73, Haralambie Balamace 17;

Hodo Pasa 64, 67,

Daeoromattia VI

14

www.dacoromanica.ro

TH CAPIDAN

210

Ihe Qafezezi 19, Iljo 15 , Iljo-bea 15 , Ioan Vreta 67, 69 , Ioasaf 30,
35 , Iorga 50 , Iorgu Sterm 19 , Ismail Kemal-bei 71 ,
J ArcAmoti 19 ,

Kahram Pasta Vriom 93 , Kurt Achmed Pasa 93

Lamb' Spanu 27 , Leake i, Lumo Skendo 68 ,
Manduca 30 , Mbret Wilhelm i pare 72 , Mevlevi 49 , Midat Prasari
66, 68 , Mizuchiari ig, Mohamed II 15, 48 , Muzichiari 19 ,
Naim-bei Prasari 69 , Nazi 0 Mamaki 141 ,

Omer-Pasa 93 , Omer Pasa Vriom 93

Pandeli Sour 67 , Petro Poga 66 , Plesoti 19 , Prenk
Bib-Doda 64, 67 , Prenushi 140 ,
RginAm 116 , Romfu 116 , Ruing= 116 ,
Sami-bei Prasari 66, 67 , S'Anazu 97 , Spiro Risto Dine , 141 , Steriu
Papa 93 ,
Tekl Selemca 114 , Tmtan 114 ,

Ilianit 19,

Vas-Pasa 66 , Vlahi 114 ,

Weigand 81 , Wilhelm de Wied 72 ,

Zogu I al Albamei 72

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL

1 ECONOMIA UMBEL

Am atras in alt loc (Phonetisch und Phonologisch, in

Volkstum und Kultur der Romanen" 1929III, 16-24)
atentia romarustilor asupra lucrarn Mlanges linguistiques
clichs au premier Congres des Philologues slaves, aparuta
in Praga in 1929, en care incepe sena publicatulor Cercului
linguistic din caprtala Cehoslovaciei M'am ocupat in
acest articol de o chestiune atins si in Dacoromania
(V 777

u ),

adeca de sistemul fonenc" si sistemul

fonologic" al unei limbi, cdutand. s dau unele precizn,

adesea deosebite de ale hnguistilor rusi
Citatele Mlanges, precum si al doilea volum de Tra-

vaux du cercle linguistique de Prague", aparut tot in

1929, subt trtlul Remarques sur l'volution phonologique
du Russe corriparde a celle des autres langues slaves de R o-

m an J akobso n, ating atatea probleme interesante

si sant atat de bogate in sugestu, Inca vom avea a ma
ocupa cu ele si in articolul Pe marginea cartilor"
Un studiu succint al lui N S Tr oub et zko y,

intrtulat, Sur la

Morphonologie" (Melanges 85-88),

atinge o chestrune care comporta o discutie mai ampl
Autorul ar vrea ca in Gramatica s se introducl, intre

Fonologie si Morfologie, un capitol nou, de Morfo-fonologze,

sau, scurtat, Morfonologie, care s studieze utilizarea morfologica a divergentelor fonetice dintr' o limba oarecare
MorfonemuP) e defimt (ibid II) ca inlagmea complexa
a doul sau mai multe foneme susceptibile sa se inloctuasca
2) CuvAntul morfonem" nu e tocmai frumos, lar scurtarea hu din
morfofonem" mai mult comodA cleat elegant Totui acceptarea acestui
neologism, care imbogAteste in mod real terminologia noastrA, se unpune
ca o completare a semi fonem", modem", semantem", etc. Cei ce facem
14*

www.dacoromanica.ro

S PUSCARIU

212

unul pe altul, n cadrul aceluiasi morfem, in consonanta

cu conditnle morfologice ale unei limbi" Cu alte cuvinte
in rusescul ruka i ruirnoy, sau In romanescul drac 8i drdcie,

avem a face cu un morfonem", eau cele dou forme

lc

ale tulpinilor RU-y sau DRA -

in interiorul ace-

lorasi cuvinte, sant susceptibile a se inlocui una pe alta,

spre a servi unor scopun morfologice Aceasta schimbare
se face totdeauna in conditn identice, adeca, in romaneste, formele cu e apar totdeauna inainte de e sau i, iar
cele cu k inamte de celelalte vocale, de consonante sau
de zero Numdrul astorfel de morfoneme este limitat
determinabil in mod nguros in once hmba (ibid 86) Pentruca s putem vorbi de un morfonem e nevoie ca legatura constanta dintre fonem i morfem sa existe in constnnta unei hmbi. Astfel once Rus simte c ruka i ruicnoi
sant forme difente ale acelmasi cuvant Dimpotriva, legatura etimologica intre slavul kosa i esati pierzandu-se
de mult din simtul limbei, in aceasta preche de cuvinte
nu mai avem a face cu un morfonem, ci cu dou morfeme
deosebite (ibid 86) Sistemul morfonologic nu trebue neglij at mci in studnle statice clescnptive (smcromce),
mci in cele de gramatica istorica (diacronice) relative la
oncare hinba sau dialect (ibid 87)
deosebire intre fonetta," (=germ Phonetik)

i fonologie" (=germ.
Lautlehre), suntim cluar nevola unm termen nou pentru a exprima scurt
ideea de fenomen fonologic" Ponemul" e, dupil defuutia hit Saussure,
la premiere unite qu'on obtient en dcoupant la chaine parlee" (Cows de
hnguinstsque generale p 65 , alte defuntn, mai complete, la Jakobson,
Remarques, p 5 si roz, cf si V Mathesms, Melanges I 68) deci, ina-

inte de toate, insust sunetul '

(fr

son", germ Laut") considerat ca

element al rostirel omenesti Cnd ins sunetul ne intereseaza ca rezultat

al evoluttei fonologice, atunct ar trebtu creat un cuvnt nou, bun'aloar5.
fonologem, sau, scurtar, fonolem Un d e f onem cand ne interesea7ii
rostirea lut in romttneste, bulgkeste sau albanezeste , el e morf em in
tad-d, in vocativul sor-d sau in conjunctivul fac-d , and vorbun de

a > el din lat casa devenit rom casd (sau de rotacism or; de palatalt7area labialelor") avem a face cu un fono (1 o) gem

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

213

In pnvinta morfologiei, limba romana se aseamdna

mai mult cu limbile slave decat cu cele romanice , rolul
morfonemului in dechnare, conjugare si in denvatiune
este covarsitor
Asa se face ca pe cand gramaticul latin, stabilind para-

digma de conjugare a unui verb ca porto, poate scne .

port-o
as

at
amus
atis

ant

si exemplul lui poate fi urmat si. de cel ce scne gramatica limbei italiene si a celor mai multe limbi romanice

gramaticul roman nu poate face decat foarte rar uz de

aceast schematizare, prin care se scot in relief dezinentele, caci el tiebue s scne
port
porti
poarta
purtam

puitati
poarta

sublinund alternle tulpmei

Din aceastd cauza Gramaticele romne cea istonca si
cea practica s'au ocupat de mult de morfoneme, fara
a le fi gsit un nume special si Mr g. s le fi dat toata atentia

pe care cu drept cuvant o reclama N. S Troubetzkoy.

Fie-mi permis sa arat cateva trasatun caractenstice ale
morfonologiei romnesti, alegandu-mi exemplele mai ales
din domemul derivatiumi

Problemele pe care morfonologia le pane hngtustului

sant uneon din cele mai delicate si pentru intelegerea
lor e nevoie inamte de toate sa ne dam seama de ceea ce
s'ar putea numi eeonomia limbei

www.dacoromanica.ro

214

S PUS CARIU

Este un adevar banal astazi, ea limba reprezinta. 'an

capital de cea mai mare importanta in raportunle sociale ale omului cu sememi sal. Totusi s'a dat mai putina atentie decat s'ar cuveni felului cum omul 41 agoniseste, inmulteste, desavarseste si

chivermseste acest
capital Precum multimea de carti pe care le aduni in cursul

anilor devm o biblioteca, in care abia atunci poti gasi

tu si mai ales altul repede si sigur volumul de care a i
trebuinta, cand cartile de pe raftun sant randuite dup5.
tin sistem conventional (de ex dup matern, dupd autori sau

dup format), tot astfel se intampl si cu limba noastra

Cat traim si cat santem in plemtudinea faculttilor noastre
mmtale, limba agonisita in copilane o imbogatim si o perfectiondm Pnn contactul cu semenn nostri, pnn scoald si
lectura, ne insusim necontenit cuvinte, forme si expresn necunoscute si invatain sa intrebuintam in acceptiurn si combinatil nou matenalul vechiu Aceasta continua inmagazinare
de material nou ar deveni ins cn timpul inutila si impova-

ratoare, daca =tea noastra n'ar fi in stare sa-1 gospodareasca, pnn exercitarea mnemotehnicei, pnn asociatii de idei
din cele mai rafmate, pnn abstractiuni si sinteze ingenioase,
astfel, ca sa poata fi utilizat usor, repede si in once moment

cand avem nevoie de el Noul este incorporat in cadrele

vechi, e recunoscut ca un gen nou al unel specii vechi
Dar el rdmane tin gen si nu e un mdivid A recunoaste
sau a intelege un f apt, insemneaza a-I incorpora in ansamblul cunostmtelor noastre, a stabili coordonate la a
caror incrucisare poate sa fie regasit Realul e infimt
si in fiecare situatie nu facem decat sa retmem anumite
elemente, inlaturand tot restul, ca pe o cantitate neglijabila din punctul de vedere al mtereselor noastre" (S.
Karcevskij, Mlanges, 88).

In lumea in care traim exista pentru once individ posibilitatea de a deveni mihardar,, tot astfel exista putmta pentru oncare dintre noi de a deveni orator sau
scrntor de frunte Daca totusi bogatii sant cu mult mai
ran decat saracn, cauza e ca numai putini au inturtia pentru

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

215

plasarea banului in momentul oportun i. acolo unde cererea e mai mare , dacd nu oricine tie sa se expnme uor,
curent, limpede 1. frumos, cauza este ca nu once individ
graitor -tie sa-i gospodareasca bine capitalul motenit
de la pannti i. mant pnn achintil propri. Fiecare individ

graitor are un fel de gramatica a sa, in care matenalul

linguistic e oranduit in categoni, mai bine sau mai putin
bine, dupa cum aptitudmile sale de orgamzator sant mai
mult sau mai putin desvoltate Necesitati de ordm social
ne fac pe toti sa cautam. necurmat & punem de acord
aceasta gramatica individuald cu gramaticele semendor
notri, incat se nate un fel de gramatica colectiva, a carei

palida imagine o gas= in gramaticele sense de filologi

Acestea sant un fel de carte-mare'', care numai rar reda
exact i. totdeauna in mod necomplet contabilitatea lnnbei

Sant chiar autori de gramatici, care fac ca negustorn cu

doua felun de carti, una pentru fisc i alta pentru uzul
i. onentarea propne : in gramatica ce o scnu nu arata
forme pe care le intrebinnteaza curent in graiul de toate
zilele

Simtul gramatical nu este o aptitudine care trebue

invatata in coli, ci este' un dar cu care omul se nate

poate fi cel mult desvoltat 1 innobilat in coala.

Acest mit e unul din cei mai decizivi facton activi in economia limbei. Mijloacele intrebinntate de linguist spre a pa-

trunde in tamele limbei sant in esenta aceleai ca mijloacele intrebuintate de individul graitor cand 41 invata"
limba. La baza amanduor actium e acelai proces mmtal,
in stadm rudimentar i adesea subcombent la individul
graitor, cor4tient i disciphnat pnn metodele de investigatie thntifica la linguistul de profesie Daca linguistica
a facut progrese atat de mari, este pentruca ea a fost scoasa
din camera deductiilor abstracte i indrumata pe terenul

observatiei mediate i directe K Vossler a comparat

odata limba vorbita cu o livadd inflonta i gramatica
scnsa cu un herbanu Precum botanistul va cerceta viata
plantelor in natura i va face uz de herbarn numai. in ca-

www.dacoromanica.ro

216

S PU$CARIU

zun exception ale i mai mult in scop didactic, tot astfel

linguistul va aduna din gramaticele sense cunost int e
utile

Dar stiin ta sa o va castiga numai dad, va

incerca sa stir-prima, in sufletele celor ce vorbesc, insust

procesul de imbogatire si de perfectionare a limbei A
indrsni chiar sa afirm c numai acel linguist urmeazd,
in cercetarile sale, calea cea bund, care nu-si falsified, prin
autosugestii 7, speculatiuni artificiale, (land inndscut pentru

intelegerea limber, a cautd sa: prorecteze, pe ecranul constientului, filmul ce ruleazd in subconstzentul sdu de observator al grazulur sdu

Fireste ca dificultatile intampmate de cel ce caut s

punk de acord preocupanle stnntifice cu instinctul sau
linguistic sant adesea foarte mari Ele se ivese mai ales
cand cautam sa formulam regula gramaticala, care e totdeauna rigida, punand in opozitle cazurile normale cu
cele exceptionale, pe cand gramatica nescrisa este de o
elasticitate atat de minunata, incat poate ingloba, fail
contradictie, normalul cu exceptionalul
Astfel bunaoara, noi despartim, cu ajutorul simtului
nostru ntmic, aproape in mod automat, euvantul in silabe ; dupk cateva lectu, silabisirea nu face de obieem
mci o greutate elevului in cea dintai clasa a scoln i
cat e de greu sa-ti dai seama, ca filolog, de grarnta silabelor si de actul fonetic care produce silabe 1 cat e de greu
sa stabilesti pana s'i regulele ortografice pentru despartirea cuvintelor la sfarsitul randunlor I Tot asemenea f a-

cultatea de a desparti un cuvant denvat in tulpina

si sufix se gdseste si la analfabeti, caci simtul analitic
este innascut in om Dar analiza pe care subiectul vorbitor o face, fail nici o greutate, on de cate ori isi imbogateste graml cu elemente morfologice noua, &vine pentru

gramatic o problema din cele mai grele, cand cauta sa

patrunda in procesul psihologic ce se petrece in mintea sa de

subiect vorbitor, si mai ales cand cearca s formuleze

acest proces cu ajutorul unor termeni tehnici Numirea
pe care trebue s'o inventeze, naste de obiceiu ea insasi,

www.dacoromanica.ro

MORFONEMITL $1 ECONOMIA LIMBEI

217

idei gresite, iar ingradirea in definitn exclude nuantele

care alcatuesc supletea limbei

Inteadevar, incepand cu dhdtu lege" din gramaticele

sanscrite si trecand la gWporcaradices ale gramatcilor
greco-latini, vedem ca in mod fatal numirea introdusa
de filolog se intemeiaza pe o metafora si imphca deci o
idee preconceputd Ideea aceasta era in consonanta cu
conceptia de organism via pe care o aveau unn despre
limba, si care a conclus la parerea scoalei romantice, ca
la inceputul gramlui omenesc nu existau propozitn sau
cuvinte, ci radacini" Azi nu mai sant multi care s creadd
acest lucru, dar multi linguist continua sa fie

convmsi, cu Pott, ca radacma" in linguistica este ca

radacina" in matematici, o abstractie (creata numai de
invatati, spre a le inlesni operatimule cu notruni ireale),
careia nu-i corespunde nimic in gramatica nescrisa Dar
puterea de abstraetie nu este o prerogativ a linguistului,
ci ea se gdseste, in masurl mai mare decat am fi aplecati
s'o credem, la once subiect vorbitor, fund chiar unul din
principnle fundamentale ale economiei limbei
Aceeasi abstractiune pe care o face cercetatorul stim-

tific, se reahzeaz in mod subconstient sl in sufletul individului gritor atunci cand, dinte un numar oarecare
de forme morfologice si derivative ale acelmasi cuvant,
extrage, pnn analiza, complexul de sunete, care nu mai
poate fi redus, farl sa devina neinteleasa ideea fundamentala , aceast idee fundamentall, strans legata de
un complex de sunete, apare, uneon nuantata si variata,
in toata sena formelor morfologice si denvative Mai po-

trivit decat terminul de radcina" din care creste"

cuvantul este, daca mentinem totusi expresia metaforica, cel de tulpinci partea esentiala si vizibila, care
ramane" dup ce am despoiat copacul de crengile sale
sau cuvantul de dezinente si elemente derivative
Wundt intrebuinteaza o comparatie instructiv cand
asemana pe cel ce invata o limba cu un om care intra;
dinteodat, din& un loc intunecos, intr'o camera foarte

www.dacoromanica.ro

218

S PIISCARIIT

luminata Intaia impresie va fi a unm tot, dm care, in

pnmul moment, amanuntele nu ies la wean. Abia incetul
cii incetul, dupl ce ochml se depnnde la lununl, omul incepe

sa vada mobilele, distmgand mai intam imagmea obiec-

telor cu forme cunoscute lui de mai nainte Tocmai in

posibilitatea acestei anahze sta., pe cat se pare, deosebirea
esentiala intre limba omeneasca i a ammalelor, dintre care

unele au putinta de a articula sunete vanate, dar nu pot

exprima, pun sunete sau miscan ale corpului, idei analizate, ci

numai impresn totale Gabelenz defineste chiar limba ca.

expnmarea pun sunete a ideilor anahzate de mmte".

Procesul de analiza, in fata cuvantului furcosu este
urmatorul Prin asociatie de idei, acest cuvant desteapta
in mine dou sern de cuvinte Pe de o parte Imi ammteste

pe fund, furculitd, infurca, din care simtul etimologie

care este alt factor de mare importanta in economia limbei
extrage tulpina FURK , pe de alt parte Imi aduce ammte
de cuvintele ndsoiu, omozu, cdloiu, din care abstrag, cu
ajutorul simtului gramatieal, elementul denvativ

Am putea defim tulpina" ca un sunet sau un grup

de sunete, constant in simtul unei limbi, care se repetd
in toate cuvintele apartmand aceleiasi familii semantice
Iar sufixul un sunet sau un grup de sunete, constant
in simtul unei limbi, care, legat de tulpma unui cuvant,
Ii imprumuta o /manta, nou de sens, aceeasi si in cazurile rand legatura se face cu alte tulpini
Ceea ce, in definitnle de mai sus importa de astadat
mai mult, este legarea" sufixului de tulpina Dupg actiunea de extragerea, pun analiza, dm faimlia intreaga, a
tulpmei, i, din complexul clerivatelor cu acelasi element
denvativ, a sufixului, urmeaza actiunea de sintez, cornbmarea celor doul elemente, dobandite pnn abstractie,
intr'un cuvant derivat nou Acest lucru d nastere la
apropien nou de sunete, supuse unor anumite legi, care
formeaza obiectul Morfonologiei

Daca in cazul lui furcozu lucrul se prezinta simplu, caci

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

219

atat tulpina FURK, cat

si sufixul -mu se analizeaza

usor, in alte cazun avem complicatii adesea foarte man
Chiar si la familia de cuvinte reprezentata prin cuvantul
furcd, avem, in pluralul funs i. in dimmutivul furchitd,

dou

vanante noug ale tulpinei

FURO si FURK'

Dar precum imagmile pe care le desteapta in noi furca

de fan si furca din care se toarce, oncat de deosebite ar
fi astdzi cele dou obiecte, nu ne impiedeca s le subsu-

maul in acelasi" cuvant, tot astfel vanantele FURK,

FURK' si FURO raman pentru noi aceeasi tulpina".
De asemenea din pore, POMO', pont, poarcd, Purcariu,

purcel, etc tulpma nu e numai complexul de sunete

p-o-r-c, ci acest complex impreuna cu t oat e m o-

dific arile f or male care se produc in momentul

denvarn, deci tulpina acestui cuvant e PORK i mpr eunhi cu variantele POR6, POARK, PURK si PURO.
Sufixele din adundturd, muieturd, acriturd i. umpluturd,
desi apar subt formele -dturd, -eturd, -iturd i -uturd, sant
nu numai din punct de vedere evolutiv, ci si in mod static,
pentru interpretarea pe care o dam astazi limbo. noastre,
acelasi sufix". Cdcz vorbitorul nu pdstreazd in mintea lui
numai materialul din care poate analiza, in once moment,

abstractule tulpind" p sufix", ci

,s2, toate morfonemele cu

care puterea sa de abstractie 1,-a imbogdtit sistemul de economie a limbei

Se poate intampla chiar ca morfonemul sa inlocmasca

elementul denvativ Astfel deosebirea formala intre adjectivul-adverb inalt i verbul inalt (care, din punct de vedere
istoric, e un denvat cu sufixului -io din in-alto) se reduce,

din punct de vedere static, la morfonemul t-f Acelasi

morfonem exista la parecht de cuvinte ca ospcipospcit-ez
Cuvinte ca auz, vdz, care la origme sant postverbale, egale,
din punct de vedere formal, cu persoana I din singularul
prezentulm indicativ, se deosebesc azi in cele mai multe

regmni de aceste forme verbale (eu aud, eu vdd), incat

fac impresia unor derivate
Astfel inteles morfonemul", putem, in cele urmatoare

www.dacoromanica.ro

220

S PU8CARIII

examma cateva cazun speciale, care ne dau posibilitatea

sa judecam, in justa ei valoare, importanta Morfonologiei,
incadrand intr'un sistem fenomene cunoscute, dar pn-

vite de obiceiu in mod izolat

Morfonemul se intdlnqte in elementul derivativ sau in
tulpind

Prefixul in- (din indes, intineresc, etc ) devme im- in

imbuc, impac, etc , sufixul -ar (din vdcar, spdtar, etc )
devine -er in ()ter, cuier
Se poate intampla ca dou
elemente derivative difente s devind omoni me si prim
urmare sa se confunde Sufixul -ean s'a schimbat, in urma
untu morfonem destul de frecvent, in -an, in (dran, Moldovan, etc , avand totusi acelasi sens i aceeasi functiune
cu -ean in sdtean, Muntean, iar nu cu -an din golan, curcan,
cu care se identifica din punct de vedere formal
Morfonemele din tulpina cuvintelor pnvesc de obiceiu
vocahsmul silabei accentuate sau consonantismul de la
sfarsitul tulpinel In pdr-pard-peripard unde d alterneaza
cu a si e, avem cazul dintam , in oald-olar-ulcicd sau

in pas-p4esc, in afara de alternarea o-oa-u sau a lui

a 1. d, in mijlocul tulpinei, 1 schnnbarea lui k in S si a
lui s in la sfarsitul ei. Mai ales sant frecvente schimbanle

consonantei de la sfarsitul tulpinei, din care une-on, ca

in bdtrdn-bdtrdior, furcd-furpard, meter-mqtepg poate re-

zulta chiar dispantia consonantei Desi nu sant dese,

avem totusi, in urma morfonemelor, I cazun de tulpine
omonim e, precum incumetri, care se intrebuinteaz
pentru barb* (cumetri) i pentru femei (cumetre) , sau
cdrpard, care insemneaza i carpa mica" si card. mica".
Une-on omommia aceasta poate da loc la analize dife-

rite Astfel verbulta

se pdrui- in intelesul de a se bate"
.-------se simte, pe la Brasov, ca a se lua de p a r", pe cand, pe
la Maud, el se simte (precum imi comunica N Draganu)

ea a se lovi cu p a r ul"
Foarte rar morfonemul este de importatie streind
Astfel prefacerea lui ; in e de la sfarsitul tulpinei inamte
de sufixul -ar (prefacut mai tar= in -er)in denvate ea grdunt

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

221

-grduncer, pivnitd-pivnicer etc , se datoreste numrului de-

stul de mare al unor parechi de cuvinte imprumutate din

bulgareste, ca bolnitd-bolnicer (mai de mult bolnicearzu
<paleosl boliniJari) E probabil chiar ca incetatenirea
acestui morfonem strem sa se datoreasca faptului c aceeasi

alternant intre f i e, in alte conditil, e adevarat (cf. mustatd-mustacioarci, mustdcios, despre care va mai fi vorba

mai departe) exista intr'un morfonem vechnt

Imaginabil ar fi ca din parechi de neologisme ca ParisParizian, generos-generozitate sau dezarma, deziluziona (fata
de descdleca, despleti etc ) s se nasal cu timpul morfonemul s-z (pentru pozitia intervocalica) De-ocamdata

asemenea cuvinte, putin numeroase si putin intrebumtate,

sant hmitate la clasa sociala suprapusd, care le simt ca

neologisme.

Interesant e cazul morfonemului h-S, care a tiecut,

impreund cu un numar mare de exemple, din slavoneste
la noi si pe care il gsim, mai ales in limba mai veche,
bungoara in forme morfologice ca Cep (plur. de la Ceh),

catastue (plur de la catastih), ierarp 0 teraro (plur. si

vocativ de la zerarh), Lep, (plur de la Leah), metoae (plur

de la metoh), monap (plur de la monah), patriarp (plur

de la patriarh), sau in derivate ca burdwl (dimin de la
burduh), cdptup, cdptiqald (derivate din cdptuh DR. II
594-5), nddup (deriv din ndduh), vdtdel (dimin de la
vdtah), etc Cum Irish' uneori nil h final a devenit / (catastif, burduf, vdtaf), formele flexionare si derivatele cu
. au fost raportate la tulpina in /, incat s'a putut naste
morfonemul f-sf, de origine slava, far ca la Slavi s
existe in forma aceasta. Il intalnim bunaoara in Ghimb4an locuitor din Ghimbaf ( >germ Weidenbach)", Ghim-

b4el afluent al paraului Ghimbaf", Holboan locuitor

din Holbaf (< germ. -bach)".
De obicem morfonemul nu e imprumutat, ci este un produs

al genaului limbei si de cele mai multe ori nu este decdt

continuarea, in contunta gramaticald a subiectelor vorbitoare, a unei legi fonologice.

www.dacoromanica.ro

s, PLISCARIU

222

Aceasta se intamplA atunci cand o lege fonologid are

repercusiuni in morfologie Astfel bunhoarh legea fono-

loped a neaccentuat, cand nu e initial, se preface in d"

din apparo>apdr, casa>casd, carbonem>cdrbune etc , re-

petandu-se si in foarte numeroase cazuri ca ldtrat (din

latratum, fall de latrd<latrat), bdrbat (din barbatus, fata
de barbd<barba), sau legea fonologid t urmat de i lung
accentuat sau de i in elemente flexionare se preface in "
dm *attitio>ateit, subtais>subtire, repetandu-se si in toti
(din toti, fath de tot<totus), anti (fata de ant<canto),
au fost cauza eh, dm curat, denvatul cu sufixul -ie nu este

*curatie, ci curdtie, cu morfonemele ad 0 tt

Spre a intelege deci morfonemul, e necesard cunoasterea
gramaticei i stors ce.

Dad in conjugarea invdtinvetiinvatdinvdtdmsd

"Inv* avem alternanta intre ead, aceasta se explich
dupg urmtoarele legi fomologice
Duph labiale .

a) e, accentuat sau neaccentuat, rmane nealterat inainte de i din silaba urmAtoare : inveti, fett, pen, peripare,
fetiscand ,

b) e accentuat se metafonizeazh in ea, care (la Dacoromni) devme a, cand in silaba urmAtoare e un d sau a,
si redevine e inaintea unui e din silaba urmAtoare invatd, fatd, pard , sd Inv*, fete, pere ,
c) e, indiferent de accent, devine d, child in silaba urmhtoare e un o, u sau zero invdt, fdt , invdtdm, fdtdrdu
Dar dad, pentru gramatica istonch, in formele crtate,
a si d snt sunete evoluate din e, din punct de vedere static,

nu putem constata decat o alternanth intre e, a 0 d, fard

mci o cons-ninth pentru raportul etimologic Cu alte cuvinte, pentru cei ce nu mai aveau sh aleagh intre rostinle
coexistente invef 0 invdt, fet 0 fdt etc I), pentru genera1) "Exista difente stilun" de pronuntare, vanante gramaticale, cuvinte, intorstun de fraze, care samt interpretate, de o colectivitate de
snbiecte vorbitoare, ca apartmnd i potnvindu-se generatiet de bra/1m,

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI

223

rule care nu mai luau parte la prefacerea liii e in d (dup

labiala in pozitie tare"), raportul intre e i d Ia difentele
forme flexionare ale verbului invdta nu mai putea fi cel

evolutiv e se preface in d sau a, clupl cum ur-

meaza in silaba urmatoare un o, u, zero sau un d, a", ci

cel static e este motivat inainte de i

i e,

pe &and a est e m otiv at inamte de d i a, tar d inainte de alte vocale on zero in silaba urmatoare".
Daca, spre intelegerea unui morfonem e necesara, precunt
vazuram, metoda diacronica a cercetru, morfonologia intrd
in sistemul sincronac, care, dup definitia lui Jakobson

(Remarques 15) e un sistem existent la un moment dat

in constimta lmguistica a unei colectivitati de subiecte
vorbitoare i constituind o premis indispensabila a gramlui"

Forma cea mai caracteristica a proiectiunn dia-

cromei in sincrome, e atnbutia unei functiuni difente"

(ibid)
Morfonemul este adesea inversarea legii fonologice , uneors inversarea gresitd
Deoarece lui fatd (< featd < lat feta), ii corespunde

pluralul fete, s'a nscut, prm analogie", si de la Mei (din

lat facra.facies) un plural fete, dei in acest cuvant, etimologicete, nu avem un e ci un a, care ar fi trebuit sa
se phstreze I la plural (si de fapt se I pastra in cele mai
vechi texte) Tot astfel alternanta intre o i u din portpurtdm, porc-purcel, care corespunde legn fonologice, dupa
care o neaccentuat se preface in u (occido>ucid, leporem>

sepure, latro>latru), a putut produce si pe yor (alaturi

de literarul jur< juro) sau pe scol (in loc de *scut< excub(u)lo)

fata de jurare, sculare, dup anologia lin port (<porto)

si altele, dunpotriva, care sant considerate Ca apanajul tineretu, ca un

dermer en" al model Dar nu avem a face numai cu coexistenta, sensibil pentru subiectele vorbitoare, a particulantaplor de gram aparpnand mai multor generatu in viata, Cl ex:mt posibihtatea intrebuintarn
mai multor vanante in graiul acelemsi persoane' (Jakobson, Remarques,
15) Despre mai multe gramre' la acelasi individ, dupl persoana &arm
ne adres5,m, cf ,cele aratate in DR IV, 1376

www.dacoromanica.ro

224

S PUSCARIII

purtdre (<portare) Simtul ca o apartme silabei accentuate,

iar u celei neaccentuate, a produs, cnd accentul s'a mutat
din cauza sufmultn, dm pdcurd, denvatul pdcrnitci

Metaforna lui e in ea si pastrarea acestm ea la Dacoromni, fiind conditionate pe de o parte de accent si pe

de alt parte de a, a din silaba urmatoare, vedem cum,
pnntr'o inversare, inaintea unui i si e sau cand isi pierde
accentul, un ea ongmar devme e Dupa dedsddse, deo,
indesa avem Muntni, Muntnce (in loc de Munteani,
Munteance, precum se zicea mai de mult) sau deltqcdn,
grets, stegdr derivate din deal, greatd, steag
Uneori aceeap, forna apare ca rezultat a doud legs fonologice , din punct de vedere morfonologic o confundare a lor
era aproape inevatabild
Astfel bunaoara, daca dimmutivul de la bdiat este bdietl,

orientarea pentru morfonemul 24te" putea fi data de

cazuri ca tazlezi (in care a etimologic, pierzand accentul,
a devenrt d, iar acest d, ca once d dup palatale, s'a pref acut in e, cf. tdidni > tdaem) , dar ea putea fi data si de
cazuri ca zartd<libertat aertdm<libertamus (in care initialul ie se schimba in ta pnn metafonie, hind accentuat,
numai inamte de d al silabei urmatoare, si se pastreaza
de altfel).
Tot asa, forme de conjugare ca ldsdldsdm (dupl legea
fonologica . a neaccentuat devine d) au fost asemanate

cu invdtdinvdtdm (in care a i d provm din e dupa laMale) Urmarea a fost dialectalul sd lese, dupd sd invete
Caci adesea legea fonologacd, inctinte de a (gunge morfonem,

suferd reduceri sau amplificdri datorite interpretdrilor ultemare date de subiectele vorbitoare Prefacerea lin a in e,

motivata in cazul lui invete si explicabila, ca analogie,

la fete, din cauza labialei precedente, apare si in lese, fiindca
subiectul vorbitor, atnbuind-o pozitiei moi, a ektins al-

ternanta ae, pe care o cunostea dup labiale (fatdfete)

si dui:4 palatale (tartdterte), 0. asupra cazunlor cu alte
sunete precedente. In Dacoromania V 777 . a. am vorbit

pe larg despre interpretarea ulterioara, pe

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI

225

care au dat-o, in dialectul dacoroman, subiectele vorbitoare pozrtiei mm", ca factor cu influent asupra soartei
unor vocale dup5. 7, i care explic morfonemtil ed din
recerdcoare
Simtul etimologic, in specie simtul pentru raportul ce
exastd intre cuantul primitiv ps intre derivat, rdmdne mai
adesea viu in con0iinta subiectelor vorbitoare 0 in cazurile
cdnd nu legi fonologice, ci accidente generale, produc, in
tulpind sau in elementul derivativ, modificdri din cele mai
tulburdtoare

Astfel m et a t e z a nu impiedecA pe fdrtat s se simt5.

ca denvat din frate, pe logondd cum se pronunt prim

unele regium (de ex prin Bran), in loc de logodndsl

fie simtit ca fAcnd parte din aceeasi famine cu logodi
Bdrnet in loc de brdnet, e fixat, prin sensul lui, de brdu
si nu alunecl, din cauza formei, in familia lui bdrnd A15.tun de /locos, flocotind, flocotos, avem forma metatezat
flotocos, care se simte I ea ca un denvat din floc. Chiar
cnd atinge sufixul, metateza nu impiedeca analiza,
precum se vede din forma moldoveneasc cuptior, nascut prin metatezA din cuptoriu, in cdrtdluie in loc de
cdrtulze, sau in pugteitate (Letopisete I 196/34) in loc de
pustietate.

De asemenea simtul etimologic distinge raportul intre

denvat i pnmitiv si in cazuri de c on t a min a r 1.
Astfel coldtdci, n5.scut din incoldci+impleteci, se simte ca
un denvat din colac (Abia in forma metatezat i alterat'l
pun asimilare vocalica, incotoloci, legatura originar5. se
pierde i, e tim ol o gi a pop ul a r a 11 apropie mai de

grabb: de cotoc,' interpretandu-se ultenor I sensul ca a se

incoldcl ca un cototu") Tot astfel, iepurind iap sprinten

ca un iepure" (DR V 204), desteapt simultan imagmile

celor dou tulpini iapd i tepure La o analith gresita
duce etimologia popularl in gdtlej, considerat ca un derivat din glit (desi un sufix -lel nu exist in romneste),
pe cand de f apt cuvantuI s'a ndscut, prin metatez, din
15

Dacoromanm VI

www.dacoromanica.ro

226

*galtel,

S PUSCARIU

care e un derivat din slavul glata cu acelasi

sufix ca In gdtej, vdrtey, etc.

Chiar cand, in urma unei a n alize gresit e,

se

extrage o tulping scurtata, legatura cu cuvantul pnmitiv

ramane vie in constunta celor mai multe subiecte vorbitoare. Asa e cazul 1w gabutzt din galben modelat dupg
album (daca gdlbuzu nu e cumva un denvat vechm din
galb, pastrat in istrorom gabu < lat galbus)
Tot astfel grdbos (DR V 191) nu se simte ca un denvat
din grabd, cu care nu are nici o inrudire semantica, ci din
greaban, desi o tulpina gyeb nu e indreptatita, ci a rezultat
din grebeinos, considerat, printr'o analiza gresita, ca greb+
dnos (in loc de greabdn + os) i in numinle de vite de

felul 1w Virian bou fatat Vmeri", Vsnaze vaca. fdtata

Vineri", se smite legatura cu cuvantal primitiv, desi tulpilia

apare in forma scurtata vzr-

yin-, intocmai precum

Grigucd e un diminutiv din Grigore. Radicalul se simte in
cele mai =Ate forme hipoconstice de la mime proprii,
foarte scurtate
i

Cu acestea se pot asemana cazunle de haplologi e,

in care apare modificata forma sufixultu, ca in armurar
(aMtun de forma- intreaga armurdrar) planta care vindeca boala armurar e", arnidsdrit (in loc de *armdsdrdrzt), dreptate<*directatem in loc de *directztatem,

Nici cazunle de asimilare (acord) 91 disirni-

1 are (d if er entiar e) nu tulbura recunoasterea tulpinei Astfel acelasi cuvant logodnd, pe care 1-am intalmt

metatezat, apare pe alocuri I cu transformarea lui dn

in rn logornd, fr ca legatura lui cu logodi sa se piarda
din constnnta subiectelor vorbitoare, desi un sufix -nd
nu e productiv in romneste. Analiza in tulpina i sufix
nu este impiedecata in formele cu asimilare vocalica ca
arom musztic (alatun de inTqdtic), diminutiv din musat,
cu asimilare consonantica ca in vesteli (in loc de *vestezz,
din vested, ca asurzz din surd) sau in vechml impuczczune
(in loc de impuliczune din imputi) In diminutivul Gheorgacht (odinioara des intrebuintat), disimilat din georgaiii,,
1.

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI

227

se simte tulpina Gheorghe, iar in ustunotu, asimilat din

usturonu, tulpina ustura Uneori, fireste, tulbureinle produse de disimilri, pot da nastere la interpretdri gresite,
precum i s'a intamplat chiar unul filolog cu un simt etimologic atat de fin ca P. Papahagi, care vedea in rdscdcdra un denvat din ccica, dei vananta rciscrdcdra trek= s-1 fad s'a recunoasc legAtura lui etimologie cu
crac Cand efectul asimilni sau disimilru atinge sufixu/
insusi, atunci se pot naste niste vanante, pe care simItil
gramatical le claseaz totusi intre sufixele existente, Fart
sg, se impiedece mult de forma lor schimbat Astfel, pnn
asimilare vocalid s'a nscut vananta -emdnt (din -imeint)
in coperemcint (la Coresi regulat coperinuint) , din che/dim avem cele dou forme cu asimilare chefelui i chefului , in loc de rdzititoare se aude rdaitoare algtun de cdpitcinu c6p6tam", avem, la Aromani, cdpitinu i cdpituriu.
(Acesta din urm e i la baza dacoromanescului capcitui).

Asimilrile consonantice, cand ele ating sufixul, pot da

nastere chiar la unele pseudosufixe, pe care simtul gramatical le inprue de obiceiu intre sufixele compuse, precum brdcinar i cacdnar (in loc de *brdcirar i*cciceirar din.
brdczre i ceicare), pigintel (in loc de *putincel) i celelalte

cazuri pe care le-am artat in DR I 322-328. Sant chiar

limbi, ca cele turce, in care asimilarea devine un pnncipra (sinharmonia") al sistemului derivativ.
Cazul opus disirmlAni complete, p r op a g a r e a, a putut
-produce 1 ea 'forme noud de sufixe, care sant clasate ca

vanante ale celor existente Astfel propagarea nazalei

din tulpinl in surix apare in junincd, apoi in basmangiu
(care d nastere la bozangzu etc) i in scdunenciu (care
d nastere la tdurenciu etc ) Cf DR IV 717-719
Regularitatea cu care apare Urt morfonen e mare , uneori
altar mai mare deceit regularztatea pe care o observdm in
fonologze

Astfel franc bonne a fost imprumutat subt forma

bond, dar franc baronne are la noi forma baroand, dci
15*

www.dacoromanica.ro

S PIISCARIII

228

legatura lui cu masculmul baron a produs morfonemul

ooa, dupa analogia lui domndoamnd L a altor parechi

de cuvinte de acest fel. Pierderea accentuhn in derivate,
mai ales in denvatele cu mai multe silabe, produce mai
adesea o schimbare a lui a in ei, cleat lipsa accentului
in cuvinte imprumutate basmdbsindluld, geamandan
gemanddmq, dascdlddscdlesc, ddscdlime etc (cf Philippide, Principu 18 i DR II 53) Tot astfel ta s pastreaz
in pozitie atona in cercun mai largi (i in limba literarl)
in zatac cleat in denvatul tetdcel Precum vom vedea ins
mai tarziu, avem cazun destul de numeroase in care asemenea morfoneme nu se ivesc

Exista clnar o tendinta pronuntata. in sistemul morfologic al hmbei romne, de a da preferinO, in lormele
flexionare i in derivate, tulpinei alterate" In limba franceza, bunaoarl, foarte adesea singularul nu se mai deosebete, in rostire, de plural, mci pnn plusul unei terminatiuni, mci pnn modificari in tulping (un pere, deux peres)

i tot astfel, la cele mai multe verbe, avem aceeai rostire pentru persoanele I, 2, 3 i 6 (ye marche, tu marches,

ii marche, ils marchent , ye marchais, tu marchais, ii marchait, ils marchatent), deosebirea hind doar in pronumele
personal premergator Dacal se face deosebire, aceasta privete mai ales partea accesone a cuvantului, dezmenta (marchons, marcha, marchant, etc , chiar I atmons, alma, aimant,

in locul mai vechmlui amons etc ). Numai foarte rar diferentuarea intre difentele forme morfologice se face pnn
schimbarea vocalei radicale (ye latsye fis) sau 1. prim
schimbarea aceasta (ye peuxje pusye pouvais ; ye meurs

nous mourons), ca in limba germana (trinken traitken

trdnken gewinne gewann
gewonnen) Cand, in frau,

tuzete, difentele forme flexionare se deosebesc I pnn

modifican ale tulpinei, avem a face cu cazun.neregulate"
de declinan sau conjugri, care nu sc pot subsuma uor
in categoni. Astfel in pluralul multor verbe, apare o
consonanta, care lipsete (in rostire) in singularul prezentului indicativ i care este la unele t (ye sorsnous sor-

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

229

1-ons, la altele m (le dorsnous dor-m-ons) la altele z (ye

disnous di-s-ons), etc , fail ca s se poata fixa categorii cu morfoneme distincte

La noi, dimpotriva, trebuinta de a distinge singularul de
plural sau o persoanl de alta e atat de mare, incat, cand
avem libertatea alegern, de cele mai multe ori nu ne multumim cu plusul unei terminatiuni, ci prefenm formele care
prezintif cele mat multe moyfoneme Astfel se explica de ce
dezmenta -i,, care ataca nu numai velarele, ci si dentalele
s'i, regional, si labialele precedente, a putut fi imprumutata de la conjugarea IV si generalizata la celelalte (lauzi,
scoti etc ca auza), de ce pluralele in -I s'au generalizat la
4ieclinarea III (cf Une survivance du latin archaique in
Mlanges Thomas, p 362-365) trecand apoi si la declinarea I (deci glandes a devenit mai intam * glandis > ghinzi ,

iar acest plural de la smgularul ghinde s'a generalizat si

asupra singularului ghindd Cf Convorbin Literare XXXIX

62) Tot asa se explica, mai ales, de ce schimbarea lui a

in d din plurale ca eiri s'a generahzat si asupra celorlalte
substantive femimme . s'a zis parft, cad acest plural nu
se deosebeste de singularul parte numai pnn ternunatie,
ci sl prin alterarea lin a in d si a lin t in t Pluralele IV
(cu morfonemele oao i tf) i. strdzi (cu morfonemele

ad i dz) vor iesi cu timpul invingatoare asupra pluralelor roate i strade Tendinta aceasta de a marca sl pnn
schnnban de sunete in tulpin difentele forme flexionare,
a proclus exageran ca : ciasoarnice (plural de la ciasornic)
alatun de normalul ciasornice; frdfdni insa tdtdni (caci
de obicem omul are un singur tatd, dar mai multi fraft) ,
regidnal si pieptim (i. la Aromni kapfdli), plural de la
pieptine
liatrd

la Aromani i. &fin pietre", pluralul de la

Acelasi lucru se poate observa si in denvatiune, unde

morfonemul ad il intalnun bunaoara in derivate ca

Sdcdrea, Cdlddrea, despre care am vorbit mai pe larg in
Zur Rekonstuktion des Urrumanischen, p. 31. Prefennta
pentru tulpinele alterate se observa sl la derivatele de-

www.dacoromanica.ro

230

S PIISCARIU

verbale, unde cateva verbe cu t,f si dk la sfamtul tulpinei au

atras dupA sine generalizarea tulpinelor in t si 2 la gerundm,

adjective si abstracte verbale de felul lui scottind, arator,

rdaturd, chiar si crezare, vdnzare. Inta lnim si exagerlri"
de felul lui boupr plur. bouori, zeduor plur tezion,

cu care m'am ocupat in Homenaje a Menendez Pidal"

III 265 (Derivarea cu sufixe de la tulpina pluralicd). In
acest din urmA studiu aidtam ca, dupd modele strvechi
ca omen-esc, cdpdt-diu, gel-ar, frigur-os, etc , s'a putut
incetteni uzul de a forma in romaneste derivate de la
tulpina pluralulm, precum carp cel care joacA c A r

dintar instrument de strambat dint i i", ingeindurat

plm de gandur i", ndzuros care face nazur 1",

etc 1) Tot acolo am ardtat insa, cA dacA avem atat de

des, in derivate, tulpina alteratd", aceasta nu se datoreste totdeauna derivArn de la plural, ci mai adesea
analogiei : duiclente (in loc de *dutosenie) s'a orientat
dupd sinonimul dutope , verzuzu (in loc de liverdutu) dupa
sinommul verziu , bdieta I. opusul &Wpm (alaturi de
bdietan) dupA bdietel, etc 2) Tot astfel, dacA prin pArtile, Sibmilui se zice petat in loc de pdtat i, prm alte pArti,

a /qui in loc de Mui, iar, prin Moldova, mesutd In loc

de mdsutd, aparitia cu totul neregulatA a lui e se datoreste, in cazurile dintai, pluralului (cAci sensul e cu
2) Coliat si

collos cu c olt 1 (=dint:0 man sau multi" st

al5.-

tun de colfurat sau coguroscu colt uri (= ungluun) man sau

multe"

2) Ca dovad el e asa, am citat acolo (p 266) cazul lui gramdjuie,

care nu poate fi denvat din pluralul grdmezi, ci s'a onentat dup
sinommul grilmajoard, in care y e normal Alte exemple doveditoare
sfint urmtoarele
De la sliiknd e derivat dimmutivul slabzufel
(DR V 222,324) , de la pyriyind am aunt de repetate on, in Bran,
dimmutivul pnlyzug , dimmitivul de la sunzan e (la Sadoveanu() sumihe)c
De sigur el, inamte de ivirea acestor derivate meregulate, au mutat
formele sleibzooard, yardman-I', si $umclior, cu dispantra normall a lui n
inaintea sufixuliu -tor (ca in beitrazoi, runzezor), numai mai tarzin
poate dup5, analogia unor cuvinte ca seibzoard = sdbzuld sau =vol. =

wry, s'a produs substrtuirea de subs

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

231

p et e multe" i a da f e t e"), iar in cazul din urma

sinonimului Inesicd sau mesiki

Adaogandu-se, precum am aratat In art.colul citat, la

aceste cazuri de denvare de la tulpina p:uralului i de
onentare dupa sinonime (sau opuse) cu tulpma alterata,
cazun ca vinekald, Fldmnzild, raportate in mod eronat
la adjectivele vdndt i fldnand (in loc sa fie raportate la
verbele vineti i fleitneinzi), s'au putut extinde tulpinele

cu consonant alterata I asupra unor derivate de felul

lui Apolzean locuitor din Apold", Bdnetkan, sau proasptul regdkan, cu z i f in loc de d i t (caci inainte de
sufixul -ean, de ongme slava, dentala ar trebui s rmana
nealteratl, ca in Abrudean etc ) Cred ea' analogia care
a produs pe f in aceste cuvinte trebue cantata in

derivate de felul lin Urldkan locuitor dm Ur lat 1".

Pentruca asemenea analogie indepartata sa se poata insa

produce, trebuia sa existe in limba o pronuntata prefennta pentru morfonem i pentru tulpinele mai pregnante
Ca de fapt exista o asemenea tendinta generala de
a alege tulpina alterat, o vedem la cioareci, care e un

plur ale t ant u m, si de la care avern totusi derivatele ciorecuta, ciorecap, ciorecat, incioreca Precurn avem

k in porcar, care insemneaza pazitor de pore 1", tot

astfel putem avea k in ciorecat, care insemneaza imbracat

cu cioarec i" Punctul de plecare e a se cauta in derivate vechi, de pe timpul cand c inainte de e i i nu devetuse africata, deci in derivate de felul lui irnp4ca fata
de pace, pureca fata de purece, dulcoare fata d.e dulce 5i
dulceatd, pescar fata de pe#e etc i in multele metaplasme
de felul lui purece=purec, berbece=berbec etc Din momentul cand existau atatea modele, morfonemul' k-5 a
putut s se repete i in denvate mai noua, fie ca s'a ales
vanante cu 6 (e 0), ca in dulceag, impdclui, sdngios, sau

mai des, vananta cu k, g, sk, ca in cincar cal de cinci

am", berbecar pastor de berbec 1", forleca a tath cu

foarfecile", pdntecare boala de pantece", pescni

a prinde pest e", cinzeacd masura de cinzeci de

www.dacoromanica.ro

8 PIISCARIU

232

grame", chiar 1. prc4car, denvat din pravie, al cArui 0

nu se reduce la un sc mai vechru, i. prepeltcar (in loc de
prepelicer), denvat din prefiehtd A admite ca Tikin (Dig.
Yom.-germ. s v ), din cauza lui k de la sfaritul tulpmei,
cA cincar e un denvat vecbiu, mi se pare greit Pentru
simtul limbei noastre, tulpina cu k este mai pregnantr
deat cea cu 4', i de aceea iese biruitoare in derivate de
felul ku cearcdn, floacdn, leagdn, mesteacdn, tragdn; strigdt, treacdt, gdgdt gagait" (cu care m'am ocupat in DR.III
397) ; de aceea, inc din vremuri strAvechi, facto devme
*i!rico, termmatia -ando i sufixele -atorius i -atura se

extmd i asupra verbelor de conj IIIII (mai intAm,

probabil, in teiceind, mergdnd, fdcdtor, alergdturd etc ) , de
aceea variantele -an, -ald i -ascd ale sufixelor -ean, -eald

i -eascd, indreptatite, din punct de vedere al fonologiei,

numai dupA YY 1. labiale (regional 1. dup s, z, t

i. 3,

j)

apar I dup5. velare Nddldcan locuitor din NAdlac",

incurcald, brdncd gdscascd etc. , de aceea, in sfArit, cAnd
o alegere intre sufixele -anie 1. -enie este posibil, se leaga
sufixul -ante de prefenntA de vananta cu velarl a tulpinei :
preldcanie, petrecanie, spdldcanie, rdtdcanie

Nu este, cred, de prisos, sl ne opnm un moment spre

a ne da seamd de un lucru, care nu este lipsit de interes. Am spus mai nainte &A din Pon i familia acestui

cuvAnt se extrage o tulpinA PORK cu v a r i an t ele

, iar la cioareci i familia acestui cuvAnt am considerat ca tulpinA CIO(A)REC, i ca v ariant A CIO(A)REC, fundcA acest cuvant e un plurale
tantum Dar sAntem noi _oare indreptAtiti s5. zicem c5.

PORC, PURC, etc

dintre PORC, PORC, PURC, etc., tulpma e tocmai PORK,

adecA cea extras5. din forma nominativului singular a

cuvAntului radical i nu PORC, adecl tulpina extras5.
din plural, cAnd acest cuvant e intrebuintat tot atat de
des la plural ca .1 la singular ? N'am putea spune cu aceIasi drept CA tulpina e PORC, sau PURC, i. cl PORK

e o variantl ? Cu alte cuvinte, forma pluralultn (porci)

www.dacoromanica.ro

ILOEFONEMUL SI ECONOMIA LIMBEI

233

sau a diminutivultu (purcel) nu are aceeasi valoare linguistica ca si forma asezata de dictionar in titlu sau de
gramatica la locul intam din paradigma P
Cred cA nu, cel putin in mod normal. Insusi faptul
cA in dictionar si in gramaticA cuvantul a fost inregistrat in forma nominativului singular nu poate fi numai
intamplator. Cel dintaiu lexicograf sau gramatic care a
dat preferinta acestei forme, a fAcut-o funded. asa i s'a
parut firesc, iar lexicografii si gramaticn urmatori 1-au
imitat, fiindca mmAnui nu i-a trecut prin gand cA alt
forma morfologica a cuvantultn ar putea-o inlocui. Cazul
subiect si singularul in afara de pluralia tantum, fireste sant cele ce rsar in mod normal in mintea vorbitorului si din ele extragem, nu numai in filologie, ci si
in gramatica nescrisa, tulpina-tip
La verbe, forma care se iveste mai intaiu in minte,
este persoana i singular din prezentul indicativului, pe
care o intalmm la locul prim in paradigmele de conjugate
si o intalnim si. in titlu in dictionarele latine si grecesti Ten-

dinta egocentrica si interesul pentru actuahtate, face ca

notiunea verbal, cand nu este precizata mai de aproape,
sA rAsara in primul plan al atentiei in forma eu" si acum" ,

infinitivul, asa cum il gasim in dictionarele celor mai

multe limbi moderne, e o inovatie lexicograficA, presu-

punand un proces de abstractie mai complicat Deci,

intocmai precum din nommativul singular extragem tulpina-tip PORC, tot astfel din persoana i a singularului
prezentului indicativ extragem tulpina PORT (cu v a-

riant ele PORT, POART, PURT)

CA de fapt este asa, o vedem din felul cum se produc
analogiile Legea fonologick dupg care din accentuat se

preface in din inaintea unui e din silabe urmatoare",

apare in maine, Caine, pdine Cazurile sant prea putine
pentru ca din ea s se stabileasca un morfonem Tulpina

extrasa din nominativul singular al

celor dotiA
substantive din urni, se generalizeazA si asupra derivatelor

cdinos, pdinufd, etc. Dimpotrivk tulpina nominativu-

www.dacoromanica.ro

234

S PIM ABM

lui bdtrein, Romdn, steiptin i a persoanei 1 din singularul

prezentului mdicativ rdmdn apare, prin analogic, 1 in

vocativele Romdne, stapdne, in femminul plural bdtrdne *1
in persoana 3 reimdne (dei se Osesc i urme de I'd/mime).
Cazuri ca vdrs in loc de viers < lat verso, la's in loc de
las (dm ldsdm, ldsare) sau rugei (in loc de *roagd), denvat

post verbal din ruga, sant cu mult mai rare sau Lu molt
mai putin rspandite decat sedem, tinut, piertnd, lduddm, etc (in loc de *sedem, *ttnut, *perand, *ldddm).

In cele precedente am avut ocazia s vedem cat de

actw i. de desvoltat este, la subiectele vorbitoare, simtul
gramatical, care diriguete morfonemul 1) Dacd avem insd
atatea exemple despre siguranta i promptitudinea cu
care lucreazd acest simt, nu e mai putin adevArat c avem
3. exemple, care denot contranul Acestea nu pot fi ne-

glij ate, ci meritA, din potriv5 o exammare cu cea mai

vie curiozitate tnntifica
Intr'adevdr, azi, cand conceptnle noastre despre lunb
se deosebesc in atatea pnvmte de ale innaintailor notri,

exceptnle" nu mai sant pentru noi un element tulburtor, menit sa zdruncme credmta in regulantatea matematic a legilor" Pentru neogramatici, exceptia trebuia eliminatg printeo explicare, .1 nu mai interesa
dm momentul ce era explicat Cand nu izbutea sa lmureascA cazul refractar, linguistul nu admitea totui
existenta exceptiei, ci numai imperfectia mijloacelor de
investigatie J. a cunotintelor celor ce studiaz limba.
1) Exemple s'ar putea aduce sl din alte limbi, in care morfonemul ia
infAtiOn cu totul deosebite de cel romnesc Ramo:nand pe teren romame,
volu cita numai cazul sunetelor initiale ale unor cuvinte, schnnbate prin
foneticl santactica Astfel e z, care, adi.ogat la inceputul unul cuvant, ser-

veste in frantuzeste, in anumate imprejur5n, la formarea pluralulm, de

ex un homme (rostit om) deux hommes (rostit zom) , sau dublarea
consonantea nntiale, in Itaha, in cazul proportional, de ex Roma a
rroma ; sau sononzarea si spirantizarea afonicei matiale in unele dialecte
din Sardinia , casu su yasu, lazzu su crazzu etc.

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI

235

AstAzi, cand stim ca limba nu este in gall de noi, et in

noi, cand subiectul vorbitor nu mai e considerat ca un
transmitator pasiv, ca un fel de instrument inconstient
al gramlui traditional, ci ca un generator al lui, care infra'
cu toat personalitatea sa, marcanta sau lipsita de onginalitate, in desvoltarea limbei, astazi cazunle refractare
ni se par ceva normal si deci ne mtereseaz A in cel mai
mare grad, cAci ele ne dau putinta sa cunoastem masura
in care colectivitatea reactioneaza fatA de inovatiile individuale Azi mai stim, ca, precum existA oamem cu talent
pentru desemn, pentru declamatie, on pentru matematici,
tot astfel exista I oameni cu talent pentru limb A
Urmele pe care acesti creaton de valon nouA le lasA in

graiul traditional sant mai insemnate decat contributia

celorlalti, mai multi, dar cu mai putin spirit inventiv sau
lipsiti de aptitudini de buni gospodari fata cu materialul
linguistic mostemt. Intre acesti multi se gasesc, ca in
viata de toate zilele, elemente supuse ordinei sociale,

alA-

turi de spirite fara simt traditionalist si de fin rdzvratite : si socialise es que soient les formes de
notre vie psychique, l'i ndividuel ne peut are ramene au social" (S Kacevski, in Mlanges I 88) Pre-

cum exista. oarnem care n'au ureche" pentru muzicA,

tot astfel sant indivizi cArora le lipseste simtul pentru
raportunle constante intre elementele lingmstice Dar, spre

deosebire de muzicA, unde cantarea falsA" va fi totdeauna remarcatA ca ceva suparator, i dem nu se poate
incetateni, in vorbire ne obicinmm usor cu o forma gresita" Ajunge ca cel ce o pune in circulatie sa alba prestigiul necesar, pentruca ea sA fie imitatA, primita, transmisd i chiar generalizata
A'stfel ffind lucrurile, de mirare nu este ca avem neregularitAti, ci inexplicabil ar fi dace.' ele n'ar exista. Nu
trebue mai ales mtat un lucru . flu toti oamenii dispun

de acelasi material linguistic, incat regulele" pe care

le extrage fiecare din noi sant intemeiate pe exemple difente i une-ori capabile de a fi interpretate in diferite

www.dacoromanica.ro

230

S PUSCARIU

feluri E adevdrat ca spre a ajunge la aceeasi conceptie

asupra stilului roman sau gotic nu este necesar s5, fi vzut
aceleas'i monumente arhitectonice, dar nu-i mai putin adevArat c5, conceptia ce si-o face fiecare din noi despre un

stil difer in amanunte de conceptia altora.

Inainte de toate, nu once alternare de sunete in difentele forme sau in familia until cuvant alunge sd fie observatd de sulnectele vorintoare Astfel, schimbul intre ii i

J in pdduche (<peduculus) fata de peiducel (<*peducellus)

ne mai intalnindu-se in alte exemple, n'a fost remarcat,

desi inrudirea celor doul cuvinte e evidenta pentru once
Roman. Dar chiar and numArul cuvintelor supuse unei
legi fonologice este destul de mare, nu urmeazg ca morfonemul s se iveasc5, totdeauna. Acesta e bun5.oar
cazul lui au care s'a schimbat in a (d) inainte de accent
(cf DR IV 706). In loc ca formele cu au i a (d) sa fie
repartizate in morfologie si derivatiune dup legea fonologica, in loc ca s' avem deci laud *lddare *desfaue
(*distabico)desIdcare i cautcdtare, avem, sau generalizarea formei nzotonice ldudare, aura", tdurenciu, sau
a celei accentuate pe terminatie des/dc (cu toat omonimia cu disfacio), sau bifurcarea , caut cdutare alaturi de cat cdtare
Intocmai precum cuvintele noti, cand intr in hmbd,
une-on sant imediat asimilate cuvintelor vecln, iar alte-ori
se simt ca streme si nu izbutesc s se incelaiteneasc timp
indelungat, tot astfel imprumuturile, mat ales neologismele,
p cdteva creattuni spontane, sdnt adesea refractare morfo-

nemului Lipsa morfonemului este, pana la un oarecare

grad, stigmatul intrusului in limb
Am citat mai inamte cazul lin baroand, neologism, care
are morfonemul ooa , s'ar putea cita si altele, de origine
recentl de tot, ca claxon sau combinezon, cu pluralele
claxoane, combinezoane Al6turi de ele existA ins altele,
care n'ar suna bine" dacl 11 s'ar aplica acest morfonem,
de ex cazond (femin. de la cazon), sau forme verbale ca
adoptd, aprobd, transportd (in Ardeal adoaptd, aproabd,

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL sr ECONOMIA L1MBEI

237

transpoartd), alaturi de invoacd, provoaca etc. Mai interesant este el 0 femminul de la fost, des1 cuvant strAvechiu, este (nu numai foastd), ci 0 testa, i el, de la verbul vechi desvolt, persoana 3 e dezvoltd alAturi de desvoaltd
Explicarea ar putea fi urmAtoarea fest (in legAturA cu un

substantiv), traducnd pe lat. ex" sau pe franc ancien",

e to notiune nouA si nepopular la noi, incat expresii ea
fost ministru", decalcate dupl ancien ministre", se pot
asemAna cu neologismele Aceasta ar explica de ce se zice,
fArA morfonem, testa prezidentA a societapii Crucea rosie".
Tot ca neologism simt unii pe a desvolta, cad tAranul nu
zice cA un copil e b ne desvoltat. Raman totusi cunoscutele
cazun : cote alAturi de coate (pluralul de la cot), roibd altun de reatba (femininul de la roil)) s a , pentru care nu
ajunge aceastd explicare

Tot astfel, morfonemul ss il Os= 0 la neologisme

de felul lui cactusi (pluralul lui cactus), ortodocp (pluralul
din ortodox) Dad. la Coresi intalnim Inca pluralul evanghelish in loc de evanghelisti, cum zicem astzi, cauza
este el el se mai simtea ca vorbg. streinA. De ce insA pluralul hu trist, cuvant vechru si popular, este, in Paha de la
OrAstie (163/4 ed Rogues), tristi, nu trish , de ce pluralul
de la Sas este, prin Brasov, Sasi (nu Sap) , de ce pluralul
de la casd nu-i numai case 0 cdp, ci, in unele regium, cdsi ?

AlAtun de ldhme, indlhme, preohme, cruzime, cu alterarea regulatA a dentalelor inamtea lui i lung si accentuat din sufixul -men, avem destine, grdstme, grostme,
ingustzme, mai rar yosime 0 tottme, precum si surdime
alAtun de surzinte. Pe vremun, cnd mi se pArea c o explicare, chiar cnd ii lipseste puterea de a convmge, e
preferabila lipsei ondrei explicari, credeam ea neregularitatea" din grosime se datoreste faptului cA odinioara

am avut 0 noi, ea Italienii, denvatul *grosume, 0 ea numai mai farzni sufixul -ume a fost inlocuit prin -line (care
s'a substituit la noi si lui -ame), fdr ca tulpina sA se schimbe.

Dar asemenea neregularitAti nu se ivesc numai la denvatele in -tine, ci, desi mai rar, le intalnim si la derivatele

www.dacoromanica.ro

238

S PIISCARICI

cu, alte sufixe, de ex arganhu alaturi de arginfzu (ca innetiu etc ), pdrintesc alaturi de pdrinfesc (ca preotesc, frdOSC etc ), sdgetea, alatun de sdge;ea a

In unele cazuri putem intrezari cauza care impiedec

sa apard morfonemul. Astfel ea ar putea fi omoni in i a
in cazuri ca fehe (alaturi de avutte, barbdfie, belie, blitstdmdcie, bogdtie, curdfie, lumindfie, preofte, sfinpe etc ), caci
*Mie ar putea fi considerat ca un denvat de la Md. (Totui,
in cursul acestei lucrari am cunoscut exemple ca biirnef

sax cdrpard, la care omonmua nu-i suparatoare)

Daca alAturi de coyocel, petecel; porcesc, drdcesc; cahcie,
mortcie , addname, sdrdcime , brqhme, bro#et etc , cu mor-

fonetnul k (so e (#), avem derivatele furchqd, milciuchild, nuc1it0 , broschitd, ploschig cauza e, probabil, un
fel de disimilare prohibitivk spre a evith urmarea e-c in
doua silabe invecinate (*nucqd etc ), suparatoare pentru
Roman.

Dar asemenea explican nu trebue fortate, precum se

poate vedea din urmatorul caz . Alaturi de coccuptor,
porcpurcel avem copturd 0 pordirie, alaturi de dialectalul purcar i murar (cf. i. numele propril Purcariu 1.
Murdrozu) avem pe literarul porcar i morar, deci o inconsecventa patenta in aplicarea morfonemului ou (care a
produs totusi i analogii ca y or , scol, pdcornig citate mai sus)

Unii admit ca formele cu o sant mai noua, deci nascute

intr'un timp cand legea fonologica a lui. o neaccentuat

devenit u" nu mai era in aqiune". In potriva acestei

paren, care caut exphcarea in c r on ol ogi e, se pot
cit a. insa cazuri ca amorOsc, cornut, dogar, infloresc, mortdcind, porcdre4d, intortochia, carora le corespund i. in

latinete denvatele atestate sau pe care santem indreptatiti sa le presupunem straveclu . *am-mortio, cornutus,
dogartus, floresco, morticina, porcaricia, *intortuculare.

Imaginiabil ar fi I. aceea ca formele cu o sa reprezinte

o desvoltare mai evoluata a formelor mai vechi, cu u, de
oarece dialectele de obiceiu mai conservative pastreaza
mai multe forme cu u (amurti, durmi, influri, murar,, purcar,
purcdreald etc.) .5i deoare ce unele forme, pe care azi le to-

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL SI ECONOMIA L1MBEI

239

stim cu o, se gasesc de fapt in textele vechi cu u, iar

trecerea lui u proton in o e dovedita prm exemple ca rumdn>romein1), cupen >copen , cupnnde> (regional) coprtnde,

un om >(pe alocuri) on om etc Daca pentru unele cuvinte,

ca ingrupa, durnitta,uspdta, atestate in veacurile trecute,
aceasta explicare e admisibila, ea nu se potriveste pentru
multimea altor cazuri

Nici explicarea geograf ic 51 nu e probabila,

caci

n'avem mci un mdiciu serios sd credem ca oscilarea intre

formele cu o i u s'ar reduce la dou rostri diferite reponale, care s'ar fi intlnit in limba hterard.
Mai de graba s'ar putea admite o divergenta de naura

social 5:, caci une-ori putem face observarea c formele cu u se intalnesc mai des la clasele sociale inferioare,

iar cele cu o la carturan si in limba hterara Aceeasi observare se poate face cu morfonemul a ci in derivate
de felul cdsteintu (literar castantu) etc si mai ales cu morfonemul e-d i ea-a in war g-mer gt , vorbeisc , tocmald etc , carac-

teristice pentru graml 1'AI-5:nese din multe regiuni Se pare

chiar dar aceasta chestiune ar trebui urn-Ian-Ca cu aten,

tiune intr'un studiu mai amammtit

ea sinqul gramaheal se mantlestd la omul incult mat ales printr'o aplicare

riguroasd p o generalizare a morlonemulut, pe cdnd la omul
cult mar ales prznfro treburntd de analtzd prectsd yr printr'o
tendintd de stmetrie in intertorul categontlor gramaticale
Cu alte cuvinte Taranul moldovean si ardelean rostesc
vorbdsc (dar vorbeVt), tocmald (dar tocmele) fiindea zie si
vdd (dar vezt), meir (dar mere), iar cdrturarul zice vorbesc,
tocmeald fiindca zice si gdtesc, gonesc, intineresc etc , gdteald, incettneald, etc
Ar fi ins gresit sa generalizam aceasta observare, caci
este sigur ca si necarturarul are un simt desvoltat pentru
simetria gramaticala si pentru schematizarea morfemului.
Astfel vedem cum legea fonologicd, de data relativ re9 Forma cu o apare hi Paha de la Or15.be, uncle maa avem i conoscu
gi domnezeu alkun de dumnezeu

www.dacoromanica.ro

240

S PUSCARIII

cent, dup5. care un a accentuat se schitnlA in e dac

e precedat de i i urmat de pozitie moale" nu se intinde
asupra tuturor formelor flexionare Se zice burutene (pluralul de la burmand), Stotene (vocativul de la Stotan), i
tot astfel bdteti i bdiete (pluralul i vocativul de la bdtat)
sau muzetz, fundc5, mci bdtat, ma mutett nu se mai sant
ca participii Cand ins de la verbul muia i de la bdta (----scalda) se formeaz participiul-adjectiv mutat i bdiat,
aceste forme mentin i la plural pe a neschimbat, incat
se zice doi beitefi imbitafi sau dot mutett mutaft Simtul
ca, la conjugarea in -are, participrul are terminatia -at,
-aid, -41, -ate (leiudat, ldudatd, 1duda0, ldudate) a oprrt
prefacerea lui a in e. Tot tendinta de a schematiza morf emul produce nesiguranta noastr in forma ca ingenuchtare sau ingenuchere, studtind sau studtdnd, etc.
In sfarit, pstrarea lin o se mai explica I. prin con-

tunta legaturii etimologiceintrederivatiradical

Cu alte cuvinte, dac in porumbac,domntfd, domnisor, florar,

bocdncar, clonlar, colocar, covngar, lopdtar, porumbar, rotar,
scollar, screinctobar, opdrlar, orecar, florana, yotana, cu,
mope, cdleitorte (i toate cele in -tone), aprozte, boterte,

bogdpe, domme, hofte, tobdgte, pope, preotie, prostie, cumope (i toate cele in -ope), ldcomie, mojicte, votne, neghtobie, nerozte, obrdzructe, voinicte, slobozte, covdcte, mtloci:hue, milocdnime, rdcoros, rosurd etc s'a pastrat o, este,
pentrucl legatura lor etimologic cu porumb, domn etc

a fost, in momentul derivArn, mai treaz cleat la cei ce

au derivat (din alboare, cos, moiu, putoare,roz, sord,trupor,
urdoare, domnte) pe albunu, cusuturd, muteturd, puturos,
rugdciune, suratd, truhurel, urduros, dumniata Dar o aseme-

nea explicare nu este cleat o amanare a explicArii, cad ea

deschide imediat alt intrebare : de ce adec5 une-ori, sau
la anumite persoane, simtul etimologic este mai viu decat
cel gramatical ?
Pang, s5; putem faspunde la asemenea chestruni, r5mane

totui observatia vrednica de retinut, c simtul nostru

gramatical poate actiona 1. in alta directie cleat a mor-

www.dacoromanica.ro

MORFONENIUL $1 ECONOMIA LIMBEI

241

fonemului si ca el poate fi innlbusit de sin-4.111 etimologic

Mai mult cleat atat, este sigur ca. une-ori morfonemul

nu apare, fundca simhtl grantattcal nu este totdeauna treaz
in momental cram unut cuvdnt denvat Astfel, consecyenta ar cere ca mversarea legu fonologice cu privire la

metafonia lui o accentuat inainte de e, a, d a silabei ur-

matoare (si numai inamte de aceste vocale) sa produd, morfonemul oao, deci sa avem groznic (nu groaznic)
ca denvat din groazd (precum avem modrei-mordr, modrtemorN) 1 socro (nu soacro) ca vocativ de la soacrd. Cel ce

a creat intaia oara diminutivu bdietcq, avea in minte,

simultan, pe bdtetel 1. sufixul -as1), Meat s'a putut face

substituirea lui -eltnai in umbra in memoria lui in acel

moment
prin -cq, fara ca, in acela0 timp, sa se faea.

i. dezmorf onemiz area tulpinei Aceeasi relaxare

a simtului gramatical, o intalnim in formele citate mai
sus

petat, fehti, mestqd

In afara de asemenea relaxari intermitente ale simtului

gramatical, putem observa une-ori ca, de la o vreme oarecare

poate inceta la subiectele vorbitoare conOttnca pentru raportul constant ce existd intre elementele alcdtuttoare ale
unui morfonem. Precum o lege fonologica este marginita
in timp, tot astfel se poate observa si o marginire in timp
a unor morfoneme.
Astfel, alaturi de derivate de felul lid bdtrdior, cuvios,
gdlbtor, rumetor (de la bdtrdn, cum, galben, rumen),
eurente in graiul comun, avem altele ca tettior, mdrgioard,
yogortoard, pdlttor, sprintetor, trehor, care nu se intrebu1) Zic sufixul -ag", nu dens-ate cu sufixul -a,s", pentrucg depnnderea noastra de abstractie a unor elemente morfologice este atat de
mare, incat aceste mstrumente gramaticale" existd in mmtea noastra,
nu numal ca mste complexe de sunete, ci avnd sl posibihtatea s5.
-evoce o idee, deci cu un continut desi numai vagsemantic intr'un
articol publicat de curfind in Curentul" era vorba de nusticism,
logicism sio alte -zsme", in unele parti ale Rolm se poate intrebuinta sufixul pejorativ -ucczo ca vorbri independentl, cu functiune adjectivaM

.ss cu sensul de rau, prost", dem tempo ucczo sau questo vino 6
proprio uccto (cf Finamore, Vocabolarzo dell'uso abruzzese p

zo)

16

Dacoromanta VI

www.dacoromanica.ro

242

ETIMOLOGII

inteaza decat regional 0 rar, cdci cei mai multi dintie noi,
de0 le snnti'm legAtura cu teftin, margne, rogoind, palten,
sprinten, tretin, prefenm alte diminutive, in care n de la
sfamtul tulpinei sA iasA in evident Stadml final, adecd
denvate ca pristentor, sprintenior, sdrcinioard, care denot

dispantia simtului pentru morfonemul ni, a fost ajuns

0 el in unele regmni
Alt exemplu e cel al morfonemului t (d) e. (g) it(z) J(e)
nscut din legea fonologic care preface pe t (c1) i. c (g) in

6 (g) inainte de 16 0 pi Dei aceast lege fonologicA da-

teazg din cele mai vechi timpuri, totu0 numArul mare

de exemple ca herbIncior, cdruncior, netejor, repejor, rotumor, etc. au produs derivate de felul lui cununcior din mai
noul cuminte, sau grarndjoard, oglinjoard etc. din cuvinte
de ongine slavA Cand, in secolul trecut, s'a format din
aprinde, dup modelul germanului Zundholzchen, in Tran-

silvama, numele pentru chibrit", acest derivat a primit

forma aprinpare 1).
Tot dupd legea fonologicA ammtitg, se explic5. mustdcioard i. mustdczos, corespunzand unor *mustaciola, *mustaciosus, derivate din lat mustacia Aceste denvate, fnnd
raportate la must4d, s'a nAscut, inaintea sufixelor -,tolus

0 -tosus, morfonemul 1e Acest morfonem a produs

din cuvintele de ongine slav cdicd 0 istq dimmutivele
ciiicioard, istecior, sau din trebuing neputinki adjectivele
trebuincios, neputincio& Tot astfel in veacunle trecute se

spunea grams, un adjectiv derivat din grecqd Astzi

avem ins greps, precum avem aps, ceps, derivate ca
spumos, gustos 0 celelalte adjective in -os.
Vedem din cele precedente ca morfonemul este in ge-

neral atat de desvoltat in limba roman, incat poate fi

considerat ca una din cele mai caracteristice aspecte ale
gramaticei noastre Cu toate acestea, limba mci n'a uti1) Daca de la Irate avem chminutivul cu totul neregulat Irillior, acesta
sau este un singular nou din frdizori, plural de felul lui danNon, awn,
sau denvat din frapim, sau, mai probabil, onentat dupi sopor (mascubnul de la sotward, denvat din softe)

www.dacoromanica.ro

MORFONEMUL $1 ECONOMIA LIMBEI

243

lizat toate ocazule care puteau da natere la morfoneme

not.* ma n'a pastrat pe cele vecht nealterate, ci vedem
cum une-ori simtul pentru tnorfonem se relaxeaz sau
lucreaza cu intermitente, putand duce chtar la disparitia
lut desavarsita. Afarl de aceea am observat cateva tendinte, precum cea pentru schematizarea morfemulut, sau
stmtul etimologic, care lucrand in alte directii, une-ori
opuse, stanjenesc generalizarea morfonemului Fara sa
isbutim sl deslegam multele probleme pe care studiul
mai amanuntit al morfonemultu le pune, am cautat totui

s dobandim cateva eletnente pentru o mai just intelegere a lut.

S. PITSCARIIT

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII
Aleves

Dice. A cad , I, 113 dA acest cuvAnt dup Pontbriant

cu sensul de posArck leorck vin acru" i trimite la ung
elevesedik se tulburA, se impute", pentru care presupune
un radical *eleves turbure"(7).
Dar ung. eleves existA numai cu sensul strAvecluu",
derivand dm eleve (cf Szinnyei, MTsz , I, 480) Cat pHveste pe elevesedik, el este un compus cu prefixul el- din

evesedik a (se) coace, a puroth (o ranA)", iar acesta derivA

din eves purolos", copt", care este la randul sAu derivatul lui ev i zeamA de gunoiu", zoiu" ; 2 pUTOht",
copturg".
Deoarece astfel existenta unui *eleves cu sensul turbure" este cu neputintk etimologia care-1 pune pe acesta
la temelia romnescului aleves nu se poate adnute.
Etimologia adevAratA este cea propug de Cihac, II,
476 (cf. I Hasdeu, EM , 858 si Alexics, Magyar elemek
az oldh nyelvben, Budapest, 1888, p 21, care pe p. 79 mai
d variantele leves, levesd, livez piquette", pornme",
culese din j Arad si Bihor), deci din ung. leves jus", potage" Mai trebue sl adAugAm doar cA proteza lui a- este
obisnuit la cuvintele care incep cu 1- (cf aluas lacheu,
fecior in casr, Dig. Acad , I, 127, <lovas, aliman din
expresiunea a ajunge la aliman a nu fi chip de scApare",

a fi la mare stramtoare", a se alimdni (alimdnd) a se

agiestr, a se adevesti", a se aseza." a descAlecr

(despre unul vemt din lume), a se pi-TAW, alimeinit

www.dacoromanica.ro

N DRAGANII

246

pripasit" care, dupa parerea mea, n'are a face nimic

cu turc. alaman hot de codru, haiduc" (cf. Dig Acad ,
I, 115-116), nici cu turc el-enuin mirete, sauf-condait,
quartier" ($lineanu, El. inn , 9 : V. Bogrea, Dacoromania,
IV, 788), mci cu ahvdni, avam, avdnit (Procopovici, Rev.
/il , I, 258-265), ci este identic cu liman port", ca
refugru

al naufragiatalui (<turc hman), etc

Alnic

In Dig Acad , I, p. 120, cuvantul alnic cu sensul de

viclean", insidieux", perfide", pentru care se citeazl,
dup Tiktin, DRG., un singur exemplu din Paliia dela
1582 (Gen , III, 1) 5arpele era mai alnic de toate jigdmile, este derivat din ung. dlnok, idem (modificat subt
influenta suf -nic (pe p 117 e data forma gresita aline,
cu acelasi citat luat din Cipariu, CY , 5o, si derivata din
ung lnk vioiu". Gresala a fost indreptata la Corrigenda)

M Rogues, Palna de la Or4tie (1581-1582), I, Paris,

1925, p XXXVIT traduce pe alnic prm ruse" si-1 deriva
tot din ung dlnok 1). In Paliuz (Gen , I, 9) se glseste si
derivatul alnicie (vezi Rogues, o c , p LXI) De ase-

menea in forma alnicsia fraus" se gaseste in Lexicon

Marsiglianum (cf Tagliavmi, Lex. Mars., p 99 si 210,
nr 781 fraus", Alnoksag", care-I denvI tot din ungurescul
dlnok) Amandoua formele, atat alnic, cat si alnicie, se
gasesc in Psaltirea lui Viski de la 1697 (v Dacoromania,
IV, p 116) si Moldovan G , Alsfehr vdrm. rom rape, Ica
Iosif Popovici, cercetand ungurismele de la Orastie, An
Acad Rom , s II, t. XXXIIIi9io/ii, Mem sect lit ,

p 532, nu-1 trece pe alnic intre acestea si, mi se pare,

cu drept cuvant Inteadevlr, rom alnic nu poate derivh
din ung dlnok, al carui -nok ar fi trebuit sa se pastreze
neschimbat in romaneste, cf Solnoc < ung Szolnok alli) Cf 1 Humes Skbld,

p 56, nr 12

Ungarssche Endbetanung, Lund-Leipzig, 19z5,

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

247

turi de Sldnicul de origme sud-slava sau slava veche (cf.

v -bg slant salsus") i Solonul, Solonetul, Soloncii de
origme ruseasca 1) ; ghirtoci hurlupi" < ung. byrtok, Dig
Acad , T. II, p 263 ; homoc < ung homok, ibid., T II,
402, p 3 2) etc , ci trebue denvat din srb -cr. ydlnik si-

mulator, deceptor, circumventor (< yds, scris al nequitia, mvidia" ; yalknz, scns alitns insidiosus"), care,
,la randul sau, poate printeun sloven *alnik, a dat pe
ung dlnok (cf Gombocz-Melich, MEtSz , col 79

8o)

Cum am aratat in Dacoromania, V, p 329, srb ya- miaglicd < srb yaglika (cf.
70, i G Pascu, Rev crit,
3-1929, p. 52) ; agud dud" < srb yagoda fraga" (Diet
ial poate da in romangte asi bg aglika, Dict Acad , I, p
Acad

I, p 73-74), etc

La denvarea din sarbete suf. -nic nu mai face nici o

greutate

Pentru acelai motiv, pentru care nu admit denvarea

din ung dlnok a lui alnic, nu mai pot admite acum mci
pe cea a lui parasznik din Lexicon Marsiglianum", colonus", p 229, runcola", p 204 3) (cf C. Tagliavmi, L'influsso ungherese sull'antica lessicographia rumena, in Revue
des etudes hongroises, VI-1928, p 29), care denva mai cu-

rand din srb. parasnik (Ivekovic-Broz, Rjenik II, ii),

acesta fiind denvat, cum arata vocalismul, din ung paraszt+suf slay. -nik (cf Miklosich, EtWb , p 266, 1. Mun-,
kcsi, Nyelvtud Kozl , XVII-1881, p 114)

mai putin se poate admite denvarea lui dharnic

Mundschenk" din ung pohdynok, cum vrea L. Treml,
1

Die ungarischen Lehnworter im Rumdnischen, II, Un g

1) Vezi pentru acestea din urm Margareta tef'inescu, Arinva, XXVIII-

1921, p 223-224
2) V Bogrea, Dacoromania, I, p 269
3) Pentru sdreintoc < szardndok, zardndok (V Bogrea, Dacoromania, I,

p 271-272), se gaseste si forma sdrandic (5ezdtoarea, XXVI-1928,

P 149), care-1 corespunde ungurescului szardndk. Ung szardndk, szdrdn-

dok, zardndok denva altfel din slay skanbInk (cf A Horger, Magyar

Nyelv, VIIII912, pp 13-17).

www.dacoromanica.ro

248

N. DIUGANII

Jahrb, IX-1929, p 282-283, care vede, 0 mai ales

ar vrea s fie vazut 0. de altu, totul in culori ungureti
Da13 -nok im Altung produktives Suffix war, vgl.
fegyvernek,tdlnok und hchstwahrscheinlich auch asztalnok1),

so daB pohdrnok als ungarische Bildung betrachtet werd&

mu13", poate s . fie adevarat (indoiala ramane pentru

asztalnok i. pohdrnok cat timp avem alaturi pe slay stolinika i eharinikal, paharinika), dar aceasta n'are mei

o valoare pentru hmba romaneasca in care suf -nic <

slay -nikil a fost 0 este mult mai rodnic cleat in ungurete (cf. G. Pascu, Sufixele rom , Bucureti, 1916, pp 335-

339), iar dat flind acest f apt 0. avand 0 pe pdhar, pahar

in limba (din slay pechark pachark din care este I. ung
pohdr, vechru pahdr, nu din acest din urma, chiar 0 daca

rum d nicht nur aus a, sondern auch aus o enstanden

sem kann" (cf. Miklosich, EtWb , 234 , Tiktin, DRG , 1107,
etc ), ni-1 puteam creh 0. noi Afirmatia ca. aus -nok,

-nek wird in Rum lautregelrecht -nic, vgl alnic < dlnok,

Fegirnic < Fegyvernek (Mold Tog S 90)" este 0. ea gre0.ta. Am aratat cum sta chestiunea cu privire la alnic,
care nu deriva din ung. dlnok. Sufixul din Fegyvernek
este -nek, nu -nok, deci nu dovedete nimic in privinta
acestuia din urma Mai inult decat atat, rom Fegirnac,
mci nu-i corespunde formei Fegyvernek, care ar fi trebuit
sa dea mai curand *Fegiverneac > *Fegerneac, ci rostirn
Fegyvernok (cf Szamota-Zolnai, MOklSz., 222), cum arata,

dintre exemplele de care se ocupg. Treml, uric < orok,

Turic < Torok, Cudmen4 < kodmonos, la care se mai

pot adatiga I altele, ca cipik < cipa, plur lui ci756, chitin<
kulon, vifel < vfely, fibirdu < fbtr, etc

Dar numele pdharnicului nostru este cu siguranta de

origme slav pentruca de origme slava sant 0 numele
celorlalte slujbe in tovara0a carora se gasete el, inclusiv
smonimul ceapzic < v.- bg eaainikk astfel . sletnic <
v -bg siivelinikk postelnic < v -bg postelinikk stolnic <
1) MNy XXII, 277 und MEtSz

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

249

v - bg stolinikii, vornic < v.- bg dvoinikii, ispravnic <

v bg ispravinikii, etc , iar dupd analogia acestora vistiernic < vistier (< lat. vestiari us Kleiderbewahrer",
in - lat,

Schatzrneister" +suf. -mc, (cf. Tiktin DRG , 1772),

etc. (vezi exemple mai multe la Pascu, 1. c ), iar peste

acest f apt nu se poate trece cu u5urinta cu care trece Treml

Apesti (pesti, apeti, ap4ti).

Pentru apesti (pesti, apeti, ap4ti) vb IV-a I.

1.

n-

trans a intarzik", a zAbovi", Lex. Bud , Dig. Acad ,

I, 193 (cf lard cani ati pestitil ond in al noaole gas,
apropnati-vd, z nemicd ruindndu-vd, i cl41 I pcind in
al unsprddzeacele gas ai pestit, Cod. Todorescu, f. 6r-6v),

2 trans a amank", a asteptk pe cinevk cu datoria",

a indelunga", a premandh", Lex Bud , Dig. Acad., I,
193 (Mai apestqte-md, neniorule, cd nu fug din sat I",
RAdulescu-Codin)

II a atipi", schlummern", em-

schlummern", Lex. Bud , Dig. Acad., 1, 193,s'au propus

Rana acum urmAtoarele ctimologii Cihac, II, p 2-3 <

slay. opozditi tardari", procrastmare" , A Philippide,

ZRPlz., XXXI-19o7, fasc 3, p 292 : < a-d-peste (pqte,
piste), cu observarea . Diese Ableitung von einer Praposition welche u b e r, nach bedeutet, ist analog derjenigen Jon amdn < a mane (s Verfassers Principii de
istoriea limbii). Urn deu Ubergang von sich aufhalte n,

sich verspaten, Aufschub bewilligen zu

einschlummern zu verstehen, denke man an die

verschiedener Bedeutungen des deutsch nachlassen, welches

selbst hinsichthch der Form dern rum Worte ahnhch ist :

einschlummer n=rdie Aufmerksanikeit hat durchaus

nachgelassen", i G. Pascu, Etimologii romdneti,
Iasi, 1910, p 32 (cf 1 1st. lit. i limbii rom. sec. XVI,
p 58) < pensitare
Cea a lin Cihac i a lui Pascu sant neacceptabile, dar
a lui Philippide este foarte ademenitoare ca formA. Totusi

www.dacoromanica.ro

250

N DRAGANt

derivarea unm verb dinteo prepozitie nu este probabila

(a wan& < a-Findne nu este potnvit sa dovedeasca acest
lucru, fiind vorba de o sintagma adverbial, alcatuit
din prepozitied-substantiv, careia 1 s'a atasat sufixul verbal,

pentru a formh un denvat de care avem atatea . alatura,

inldtura, etc , cum avem clnar si din adverbe inainta,
inddrdpta, etc., care insa' toate sant de conjugarea I, nu
IV, cum este apesti), iar sensul II, a atipl", ramane neexplicat

dm intarzik", amanh" nu putem explich pe

a(ipi, iar germanul nachlassen, pe care-1 da ca analogie

Philippide, insemneaza a lash dup cinevh sau ceva",

a slabl", a ceda", deci cu totul altceva

Pentru a explich toate sensunle, trebue s porn= de
la ung apaszt- a face sa scada, a micsorh, a slabi, a lash
mai domol", vermindern, herabmmdern, fallen machen",
mmuo, decrescere facio, exsico" (cf. Szarvas-Simonyi,
MNytSz , I, 99). Verbul unguresc fund transitiv, sensul

romanesc transitiv de a amanh" trebue sa fie cel original Acest sens s'a putut naste din intrebuintarea figu-

rata a lui apaszt- ----a slabi", a lash mai domol", cf

Mai apestqte-md, neniprule, cd nu fug din sat I =Mai
slabeste-ma, mai lasa-ma mai domol" etc (vezi la Tiktm,
DRG , 1437 urmatoarele exemple Constantin Vodd au
inceput a sldbi pe mazili din ddydr [den mazih die Steuern
herabzusetzen] Nec 2 II 379 Dom4ian. incepit sd cdnte
[din piculina] Passa . nu-1 sldbi, peind tdrziu, din admiracie p felicitdri [uberschuttete ihn mit Aeusserungen
der Bewunderung und Gluckwunschen] Bass. V 25 Hdrsita de mdtiqa nu md sldbea din fugd nici in ruptul capului
[hess nicht ab, mir nachzulaufen] Cr C XV 7 Din mon
cher", mon cher ami" nit-1 mai sldbqte bei jedem zweiten

worte heisst es mon cher", mon ami" 1 Ngr (C III

229"). Slbirea" in aceasta legatur de idei inseamn
amanare"

Din sensul slabl" transitiv (=amanh") s'a putut

naste usor si cel intransitiv (=intarzik", zabovi"), cf

a sldbi (din ceva) =mit, in etw nachlassen" Din cdnd

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

251

'in cand cet dot roan truditt sldbeau din pas [verlangsamten . ihren Gang] Sad PS 28", ap Tiktin, 1 c.
In sfarsit din sensul slbl [putenle]" ori a l'Ase. [capul]

in jos'-' (=a motai.", a cucal") s'a putut desvolth fr

mci o greutate si sensul de a atipi".
Desi trecerea hn d in e dup5, p in apaszt- > apesti, este
usor de explicat, totu0 pentru fonetism cf ung halast >
rom. lieleVeu, ung mdllaszt > rom. melesteu, etc Din
radicale unguresti avem numeroase infinitive in -i alAturi
de cele in -ui alctuite dup modelul slavon (vezi exemplele pe care le-am strans, explicnd pe adevesi, in Dacoromania, IV, p 752-753)
Pesti s'a putut naste din apesti prin onusiunea lin ainitial confundat cu prepozitia a de la infinitiv : intru
namica inima lin pesta-va domnul mieu a veni (Coresi, Tetr.

244) ; sd nu tie lut a pesti intru Asia (Cod Vor,, 18/3) ;

m'a pestit boala (mterpretat gresit apucat", Pamfile, 1
II) , nu pestete (=--- tree") 2 sdptdmiint si cade baba la pat

(Ion Creangd, m, 87), etc.

Formele apqa, ap4ti s'au putut ivi subt influenta

altor cuvinte (cf si. p4te, pete, piste < peste, etc )

Aret (ark), rfitui.

Un cuvant care a dat mult de lucru filologilor nostn

este aret.

Hasdeu, Et Magn , col. 1542 1543, il desparte, in

doiA, cuvmte dupa accent (ay& 0 dret). Despre dret afirm
c6. se construeste totdeauna cu prepontiunea ;in", il
socoate smonim cu preajma", il traduce entourage,
proximite de quelque chose", si-1 derivA din ung erre't=
erre-itt, de unde Unguru au si. o form nasalisat errunt (Fo-

garasi), insemnand de ce cte-ci, dans cette direction-cl",

combtand Lex. Bud , pe Miklosich si pe Budai-Deleanu,
care-1 aduceau in legatura cu verbul (mild (< ad +*re c-

t ar e < rectus). Dimpotriva, termenul militar arit defi,

www.dacoromanica.ro

N DRA dA-NU

252

menace, attitude pour menacer ou defier l'ennemi" il

crede identic cu verbul ardta pe care-I deriva din arre p-

tare sau aretare<ad+reputare (col. 1557

1558).
Si Tiktm, DRG

, p 91, mentine aceasta despartire (1

dret Umgegend, Gegend, Richtung" , 2 aret Schutz,
Schutzwehr"), dar nu crede in explicanle date mai namte
0, neputand sa dea alta, pentru el etimologia cuvantulm
este unbekannt"
Diq Acad , 1, p 238, impreuna cele doug cuvinte, socotmd ca sens original pe cel de paza militara", garde

(militaire)", avantposte", defense, rempart" 0 ca ulterior pe cel de partea locultn, tmut", parage, endroit,
contree, entour, alentouis", iar in pnvinta ongmn spune
Etunologia necunoscuta (Se pare cal forma
primitiva a cuvantului e cea atestata de Barcianu ardt
In cazul acesta am avek a face cu un substantiv postverbal din ardta Vin in ardtul cuiva ar insemna dem yin
in vederea cull* in regimlea pe care cineva o stpanete,
de jur imprejur, cu privinle". Din sensul'acesta s'a putut
uor desvolth termmul militar regiune pazit" 0. apoi
paza". SI. expresiunea mi-e a r e t" amintete intocmai
pe mi se arat a (v ardta II, 50)", iar explicarea lui BudaiDeleanu, care accentuiaza cuvintele gerade oder in geurmatoarele

rader Lime stehen" ne aduce ammte de lat rectu s,

care e cuprms in etimologia lui ardta Cand cuvantul a
ajuns sa. insemneze regiunea 1. locul de )ur-irnprejurul
cuiva", el s'a intalmt cu un alt cuvant, care ave un inteles analog, cu arse (cfr. (ln copil a intrat in aria calului , calul 1-a cdlcat in picioare Delavrancea, ap Tiktm,
DRG., 483), a ca el s'a putut simti ca un denvat in -et
al acestui cuvant, precum e bunaoara smonimul prpnet
un derivat din preaj ma.". Astfel s'ar explich forma aret

cu e in loc de a 0 cu accentul schimbat)"

Mai pe unna, V. Bogrea, Dacoromania, I, p 257, a socotit ca expresia in aretul vantulm =obviam vento",
vor dem Wind" (Lex. Bud ) 0 pozitia accentului (aret)

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGLI

253

trimite la lat halitu s,- u m (sc vent i, lit suflarea vantultu" ; cf. si Arhiva din Iasi, XX, p. 528), combate deci explicarea, de altfel veche, a lui Max. Auerbach,
din lat i n erect o" (XIXXX Jahresbericht, Leipzig,
1913, p 212), ca si pe a lui A. Viciu (Lintba roindnd poporand i, dialectul sicilian, p 79), care-I aduce in legatura
cu sicil. arretu, arreri, arre, addietro".
Sant de aceeasi pArere cu Dig Acad in privinta considerarn ca tin singur cuvant a celor dou5, forme deosebite

ca sens, mai ales ca in pnvinta accentului nu sant totdeauna deosebite Barcianu ne d5. forma ardt Tot asa
(cu accentul pe silaba ultim5.) trebue cetit, dup mforma-pile pe care le am, sl. aret din expresia in aretul casei,

pe care Dig Acad il citeaza dup5. Bugnanu, Dig pop ,

Cuvinterom din yurul Ndsdudului, care nu indica accentul.

Dar nu ma unesc cu Dig. Acad in privinta etimologiei

cuvantultu

Nu ma pot gandi la o explicare din latmeste, fie ea din

ardtd (< ad +*rectare), on din erectum,oricluar

din a d -I- *r etr are (cf. it arrettrare a respinge", sp
redrar zuruckgehen", port arredar entfernen" ; cf. rom

indardt, inddrdpt, indeirdptd > [in] +deretro) din

prima ca aret nu apare inainte de secolul XVIII Desi
este termen militar, el nu se intalneste mci la Gr. Ureche,
mci la M Costm, nici in documentele secolulm XVI si

XVII, pentru motivele pe care voiu incerch s le arat

mai incolo
Apoi, daca ar fi s ne gandim la un element unguresc,
cum face Hasdeu, acesta ar trebui sA fie mai curand acu-

zativul erdt al substantivului er5 putere", forta" (cf

in but(ul) cuava < ung. biit, ac. lui Ini suparare", cdput
poartr < ung. kapiit, a lui kap& tdrhat, terhetiu greu-

tate", povoara" < ung terhet, ac lin terh sau tereh, valost
rAspuns" < ung vdlasz, etc., cf mai arnanunDit, Dacorotnania, IV, p. 753-754) decat adverbul unguresc erre-t <
erre-itt, al crui sens este prea indepArtat, cu toate ca
astfel de desvoltIri semantice nu sant imposibile (cf. slay

www.dacoromanica.ro

254

N DRAGANIT

hare, ung. hare, rom. hold < interj. gms. harz < harze,
herze herzu 1", ap Berneker, SEW, I, p. 377 ; rom raitd
<ung raga! frisch auf, 1, halloh 1", ap. Tiktin, DRG,
p. 1294 , alean ung. ellen impotriva", Dig. Acad., 1,
p 105). Totu0 de o parte n'avem siguranta ca ert ar fi
dat aret (cf ung Ersd < Ariu)d, jud Treiscaune , eros>
iri sanatos", tare", ap Frncu-Candrea, Romcinti din
Muntn Apuseni (Motu), Bucuresti, 1888, p. IoI, 0 Dacoromania, V, p 328 si elott > aletiu, Dacoromania, IV,

p 751), de alta parte din ung erO am exphch mai greu

sensul de in preajma" a formei aret, dret, (ard't, ardt).
Avand analogia lin pichet<fr piquet, regret < fr. regret,
etc , venite probabil prin forma lor scrisa, cetit romaneste, am putea s ne endim la fr. arrt Aufhalten",

Aufenthalt", Stillstehen", Halt", Sperrung", Hemmung", din care s'ar pute exphch amandou intelesurile
lui aret (cf preabdt s preabet preaj ma' " < v.- bg prabyti
Aufenthalt", in Dacoromania, V. p. 370). Dar acest cu-

Vint francez trebina sa ne vie mai farm, in cei dintam

am ai secolului XVIII, prin vreo hmba invecinat, si nu-1

gsim in nici una.

Toate aceste imprejurki ne fac s cutam origmea
termenului militar aret acolo de unde si pe unde ne-au
venit si alti termeni mihtari in timpul cand ne-a venit
el SA ne gandim d. ex. la harp', der. /aqui, pentru care
cf. pol. harc, v. here, harcova, V. hercova, srb harc, harcovati, slov. hdroc, harcovatt, ung. harc, harcol- < gms.
harz < harze, herze < herzul" (pentru hdrdfi, hdr4te etc.,

pe care Dig Acad., II, p 362, le pune in legnar gresit

cu ung hercel- a &Ma. (cocosul) pe gain5, a cocosi",
cf. s -cr dial harac, slov. hdrac, harcotatt, ap. Berneker,
1
c.) , vartd Wache" < pol. warta < germ. warte, ap.
Tiktm, DRG, p 1716, ldduncd Patrontasche" < rus. ladunka < germ. Ladung, ap Tiktin, D RG., p. 886, cf. si
ung Wing , ocop Schanzgraben" < pol. ocop ; boqtd, ba0e,
bcwd < pol baszta, ung. bdstya (<it bastia; cf si germ
Basta) , pdrcan Pfahlwerk, Palissade" < pol. parkan, ap.

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGH

253

Tiktm, DRG., p 1121, cf I pdrcand < ung pdrkdny, ,

zamcd, pentru care cf. v -bg zamiikti claustrum", pol

zamek Schloss", ap Tiktin, DRG , p. 1791, etc.

Cuvantul slay din care trebue s exphcAm pe aret pare
a fi reti . pol. rat, v ret Rettung, Hilfe" (cf raty !, rety I,
interjectio auxilium implorantis"), ceh ret, idem , rus.
yeti der Zank, Nader, Zwist" (sens secundar, cum aratA
verbul retovati retten, helfen, beistehen" i zornig, bose
sem, schimpfen"), pe care-I gAsim I la Mardarie Cozianul,
p 227, Nr 3070, cu sensul de intrecere sau impotrivire"
Cuvantul romanesc a trebuit sA se nascA in legatura
cu verbele a fi, a sta, a merge, a veni, a chem, etc , din
a (< lat a d)-Fretf, intocmai cum s'a nAscut ale (<a=lat
ad

ung les) 1) in legaturg eu a se tune, a sta, intre-

buintandu-se mai intam in functiune de complement adverbial final, apoi ca substantiv (v. exemple in Dicf A cad ,
I, 113) Aceasta cu atat mai mult ea si in limbile slave

substantivul ret se gAseste de obicem in constructia na

ret, na retu, cf ceh na ret, na retu volati um Hilfe rufen",
na ret, na retu pfsbehnanti zu Hilfe kommen", pol rata
wota, etc , iar constructia romaneascA 'n sau in aret ar
puteh fi rezultat din cea slavA printr'o falsA analiz
sintacticA a acestei constructu slave
Consider deci exemplele numal cu aret, cum sant . Mai puternicul imtdrat ne-au trimis la aceastd cetate
cu oastea puterea sale cm, neblruite sd finem locul ti cetatea
rele

9 Cf pentru acesta Hasdeu, Et Magn , I, col 856, Mc/ A cad , I,

p 113, i S Mandrescu, El ung In limba ronuind, Bucuresti, 1892,
p 35-36 Observ ca intrebuintarea prepontiei a+ acuzativul in sens
final era destul de obisnuit In secolul XVI si XVII, cand a trebuit

85. se naseg aret, cum ne dovedeste de altfel l faptul c5. unele expresu

de acest fel ne-au ra'mas pana astazi (cf R Kurth, Der Gebrauch der
Pritposzttonen ern .Runitinzschen, in X Jahresberwht, p 479, s a , i Dsq
Acad , I, p 1-2) Dintre cele intrebtuntate cu verbele cu care a putut
sta In legatura aret anuntesc Dantioard esznd a vdnat (Dosoftelu, V S f ,
I, Sept 24), oduzzoard zarc4i nzerse in pddure a lemne (Ibid , Sept 24),
ad z dracut mz-o bocete, and pornefte'n vale-a pege (Manan, Sat , 63),

Despre curcubeu poporul rice cd e a vreme bund, etc

www.dacoromanica.ro

256

.N.

DlaGANII

aceasta, de unde sd tim de spripneald si cetatii Caminitii,

de curdnd luatd din norocita sa primblare, cum p Moldovii,
raialii impdrdtesti, sd Ism aret (=a ret" original) despre
neprietinn impdratiei despre aceastd margine (Letopisetul
Tarii Moldova dela Istratie Dabi la pdndla Domnia a doua a
lui Antioh Cantemir 1661-1705, ed C. Giurescu, Bucureti,
1913, p 63) ; Dimitrasco Vodd .. schimbat-au socoteala intr'altit chipil . scriind ca sd-i Olinda in grabd yr' 0 patru
mit de Moscali awe in Iasi sd-i fie aretit (=---a ret") sd
nu-lic apuce Turcii sd-lii mazaleascd (Let., II, 341, Let 2,
309), mai vechi decat cele care au inaintea lui aret prepozitia de (cf. a se pune, a sta de-a lesul sau de-alesul) .
Dumitrascu-vodd

noaptea ..

au tesit din obuz, cam pe

/21rU, cu Moscaln, can erau de aretu pregiur ddnsul (N.

Costin, Let , II, 121) ; 5i-au luat Lupul vornicul ziva bund
de la vezirul, mind la tabdrd cu Haidar Aga a Hanului,
pre carele apoi l-au ldsat pentru aretul tallow, cd tot incd
nu se potolisd Tdtarii 1. (idem, Let , II, 127) ; Marele si
pidernicul impdrat ne-au trims cu oaste la aceastd cetate,
la Hotin,... sd tinem locul si cetatea aceasta si sd purtdm
de grijd sz de aret4 sd lint cetdtix Camenitd . , ca sd fimii
raialn Orli Moldovii, ce este supt ascultarea Impdrdtiet,
de aret i de apdrare despre Lesi. . (Neculce, Let , II, 223,
Let 2, II, 202). In amandoua cele dintaiu exemple este clar
sensul original de Rettung", Hilfe", in cel dintaiu sd fim
aret hind intrebtnntat chiar alturi de s'a fim de sprijineala".

Dei ajutorul" este de alt natura, sensul de mantune", apArare", spnjin" este clar I in : Pus-au de au
ingrddit cu gard tdrgul Iasii, ca sd fie aret, cdnd ay mai
veni vr'utZ podiaz (N. Muste, Mag. ist , III, 64). Cu propozitia de : 51 este acel schit un loc de aret sfintei episcopti,
luind la pddure , . i pddurea sd fie intreagd, sei fie de aret
yi de spriyineald, fund de margine (Doc. a. 1761, Iai, ap.
Tiktin, DRG , 1 c ) Observam aici progresul in intune-

carea intelegeni formei cuvantului fata de cel dintain

exemplu pe care 1-am citat : acolo de spripneald este pus

alturi de aret, aid alaturi cu de aret.

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

257

In privinta accentului formelor vechi citate pan aici

relev ceea ce spune Hasdeu, Et Magn , coL 1557 : S*1
se observe el pasagele .. din cronican.. au fost colationate de noi cu manuscnptele din Academia Romang si pretutindeni am ggsit aret, adecg cu e tonic deschis"
Far a ne da indicatn sigure in privinta sunetulm e (dacg
el ar fi fost deschis, ar trebui sg se pstreze astfel si astzi
in Moldova si in Nordul Ardealulm, ca si in aletiu < ung.
elott, dar se rosteste inchis, iar forma ariat din Baita, jud.
Hunedoara, ap. Vicm, Glosar, a putut sg se nascg din rostirea palatahzatg pnn asimilatia lui -ie- la a- precedent),.

observatia lui Hasdeu este justg in pnvinta tonului si

faptul este explicabil prin imprejurarea cA in timpul din
care sant citatele se mai simtea, cel putin in parte, coinpozitia

Dar din moment ce aceasta nu s'a mai simtit, iar sensul

s'a intunecat, mai ales pe urma intindeni geografice a

cuvantului si. a intervemni analogiei derivatelor in Let alatun de cele in -t (cf exemple mai departe), cu inamtarea in

timp accentul a putut fi mutat pe -silaba dintam Ash-1

gAsim in expresia familial-A, intrebuintata in Brasov, a-i:

fi cuiva aret -=-a se simti bine si sigur", se sentir bien,

etre a son aise" (in sensul germanului sich heimhch fuhlen")

mai ales negativ, redand, in acest caz, intocmai ideea

exprimatg prin germ. unheimlich" : Expresia aceasta este,
evident, o ramasitg a vechii constructii a lui a ft cu dativul
pentru a insemna. pe avea.". A-i fi cuivci aret a insemnat
deci la inceput ca cineva are la indemang ajutor, mijloc

de scApare", iar in acest caz, fireste, cg se simte bine

si sigur".

Atat pentru cg se intrebuinteaza numai in sens si cu

accent schimbat, cat si pentru cg poate fi vorba de forma
onginalg analizatg fals din punct de vedere smtactic (slay.
na ret>rom 'n aret) cea mai veche pare a fi expresia in
aretul (cuiva s a cevit) Slavul na ret trebue s se fi inteles
ca atare, deci ca o expresie strgind de limba noastrg pang
cAtr sfarsitul secolului XVII De aceea nu se ggseste la
17

Dacoromania VI

www.dacoromanica.ro

N DRAG-AN-1J

258

Gr. Ureche s'i Miron Costin Deodat cu falsa analiz in-

tamplat care sfirsitul secolului XVII s'a mutat si accentul cuvntulm * pe silaba intdia ca in mAget, sienet, tAnet,
apoi clinchet, rdcnet, rdget, scr4net, vuet , predbet, etc nu ca la
colectivul -et din brddet, cdhnt, cert, frdsinet, pomet,
&Met, muer et , timer t, etc , cf G. Pascu, Sufi xe rom , pp 31

35, de care nu puteh fi apropiat aret tocmai din pricma

a nu are sens colectiv
Evolutia sensurilor acestei expresii se poate ecplich
astfel :

A-i fi cuiva na ret" sau in aret, deci de spnjinealr,

de apdrare", a ajuns s insemne prin insAsi firea lucrului
a-i.

fi de indemanA", in apropierea", in preajma",

in imprejurimea" : locueste in aretul mieu , Fugi din aretul

mieu! Sd nu te Inas vdd in ardtul mieu I (Rev cist lit ,
III, 86, Hateg) Prin arietul [citeste ardtul] Reteratulus
umblau ofikris impdrdtests in ruptul capului, ca sd gdseascd
pe pdcurarul Cdndafi (Popovici-Banateanu, Din viada. me-

seriasslor, 168), figurat. A imbld in aretul curvet, de

ex. fecior dupd fatd=a se invarti pe tanga cinevb., a-i
da Varcoale" (Hasden, Et. Magn , col. 1543, Orlat, in Tran-

silv.) ; Nu-mi tot umbld in ariatul mieu I =nu-mi umbla

in aret, imprejur" (Vicru, Gl , Mita, j. Hunedoara).
De aici p5na la intelesul de cuprinsn' cuiva s a ce ,ra",
imprejurime", nu este cleat un pas : .5i-a bitut capul,
cd oare de ce n'o lasd tat& sdu in aretul (=cuprinsul")
grddinet acelesa? (Reteganul, Pov. Ard , V, 68)
Am vzut a slay. reti Inca dela 1646 luase si sensul de

impotrivire", cum este de altfel firesc la un ajutor"

militar memt pentru rezistentr. Aces,t sens explicA, deajuns expresiile : In aretu vdntului = obviam vento .. ;
vor dem Wind" (Lex Bud ) ; Stare in aretu cuivd= gegen
einem gerade oder in gerader Lime stehen" (Budai-Deleanu,
[* Schimbarea accentulm ar putea fi ea de origme slava, intrucat in
nit ret accentul putea trece pe prepontie, cf Vondrik, Vergl slay Gramm ,

II , p. 531 S P [

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGI/

259

ap. Hasdeu, Et. Maan., col. 1543) , In annul vdntului

=dem Wmde entgegen, gegen den Wind" (Barcianu).
Formele provinciale ardt, ardt, nu prezinta din punct
de vedere fonetic mci o greutate. Cea dintaiu s'a putut
ivi in mod normal dupl deplasarea accentului ; a doua subt
influenta lin ardta. Explicarea lui ariat am dat-o mai sus.
Ca explicarea aceasta trebue sA fie cea adevarata ne-o
dovedete faptul c radicalul slay. retf ne-a venit in acelai.
timp 1 intr'un denvat verbal. Este vorba de rdtui retten",
pe care Tiktin, DRG, 1309 il derive,' din pol ratowcie retten,
helfen, beistehen". Dar, gall de forma polonk se mai cunoate I. rus. retovata retten, helf en, beistehen" i zornig,
bose sem, schimpfen", iar afara de exemplul dat de Tiktin :
Crasul kr pucin de n'au pent , ce 1-au rdtuit (=mdntitit")
ddrdbantii bus, apdrdndu-1 cdtva kc (Muste2, III, 39), mai
pot cite, dupa fiele Dictionarului Academiei Ept-au
rdinidntarul de Neamt yt s'au lova cu oastea bus Constandin

Vodd, p infrdngdnd as nqtrs pre yolnirs, au plecat fuga

care cum putea. Numas Costcqco Turculet rdmdsese de yds-

tusa (=apara", in unele manuscnse

rdtuses) pdnd la
pdrcane, ce era la drumul ce se sue 'in cetate (Let. Tdrsi
Mold., 1661-1705, ed C. Giurescu, p 89) ; lard Moscali
cedars cu foc denaposa MoldoveniloM sd-s rdtusascd (=apere") nu erau (Neculce, Let, 112, 322)

Firete, e- fhnd aton, in cazul ca nu trebue s pornim

de la forma polonA mai nouA cu -a-, din formele verbale

slave citate mai sus, a trebmt sa, avem in mod nornial

rdtui (cf. ,i cele spuse mai sus despre forma provinciall
ardt i ardt).

Cat privete pe aletsu in aproBierea, in preajma" (SAlagm, Maramure), care, cum am aratat in Dacoromania,

IV p. 751, denvd din ung. elott inamte", dupa cele expuse mai sus, el nu are mci o legAtur cu aret i are&
Artie (artig) , anal]. (hartan, Ifrtgu).
Dictionarul Academia, I, 273, inregistreaz cuvantul

vechiu artic plangere, (rave de) jalbk petitie" expli17*

www.dacoromanica.ro

N DRAGANU

260

din lat -med ar tic ulus h.bellus supplex expostulationis ad judicem" (Du Cange,
ap HEM ), imprumutat de scrntorn din Moldova in secol
candu-1

<<N[eologism]

XVII .1 disparut apoi. din limb (cf

articu, articulu)

dubletele artico 1,

Cu o pagin in urma (274) se da din Banat cuvntul

(artic) cu sensul o bucata mare dintr'un animal,
luata spre a fi mancata", ciosvarta."
La acesta se adaoga etimologia necunoscutd". Cred
ins ca 1 aici avem a face cu un lat -med. art ic ulu s,
- u m (< a rt u s), dar cu sensul de Gelenk, Glied", i
anume reconstruit in *articu 5, intocmai ca i *p a,
artig

erunc s din puerunc ul us, care a dat (poate prin

fazele *pudrunc, *porunc) > *purunc, iar cu smcoparea

lui -u- aton (ca in juneapdn > yneapdn, volemus >

*vurem > vrem , hurubd > hrubd, etc ) > prunc (cf

Pu-

canu, Dacoromania, II, 602-6o3, unde se dau numeroase exemple de astfel de reconstructil din limbge ro-

manice) 1). Pentru trecerea lui -c in -g cf vitrIcus >

vitreg , mono (cf it cionco) >ciong, ciung (cf alb think), etc

De la o vreme artic (artig) a fost simtit ca dimmutiv

format cu sufixul -ic (cf. bddic, mizinic < mezin degetul
cel mic", nodic copil mic", etc ) In acest moment artic
nu se mai parea propriu pentru a numi o bucata mai mare
i. -ic din el a fost inlocuit in mod firesc, in urma antrtezei,
cu sufixele augmentative -an i -du, dandu-ne pe artdn
(hartdn, hdrtan, cu variantele hartdm, hdrtam 1. hartdrnd,
acest din urm poate dupa pdstramd)iheirtdu, iar, + partal,

pe hartdl, cu acelai sens de bucata. mare [dintr'un lucru

de mancare, in special carne . hartane de purcel tript]" ,

partal", huchratn", teap", fa:0e", cu denvatele drtdni

(hdrtdni), vb IV-a,=a face bucati", a rupe", a sflia",

a zdrentui", (+ hartaparta) hdrtdpdli, vb. IV-a im1) Aproplerea hu artsg de articulus o gasesc 1 la C Diculescu,
Oripnzle limbn romdne, 4AR , s II, t XXIX ht , 627 Dar el nu ldmureste mai amAnuntit cum is]. Inchipue desvoltarea formel romanestt

www.dacoromanica.ro

tTIMOLOGII

bucatati", a face hara-para", hdrtdpdni, vb 1V-a,

imbuch" (vezi Dic

Acad

261

=---a

II, 371)

Apropierea lui artan de ung drtdny sus eviratus vel

serafa evirata"; care este inrudit cu euvintele din faintlnle turce

'S-or

arldn kastriert < aria- kastnere", sag.

kojb arda, idem, etc (cf Gombocz-Melich, MEtSz, 146),

oncat de ademeintoare se pare ca forma, i chiar ea sens,
este neprobabila
!lapin

Intr' o recensmne pe care am facut-o despre G Weigand,

Ortsnamen urn Omboly- und Atanyos (sic) Gebiet (Balkan-

Archiv, I, Leipzig, 1925, pp 1-42), in Dicoromania, IV,

pp 1129-1134, pe p 1131 am spus gresit Bagin, ung
Bdgyon (,) 14) < Bdgy -F locativul -on, ea I Bdgy, Bdgyan, Bdgyok, Bdgyhalma, pare a fi mai eurand o scurtare
din jobbdgy decat identic cu badiu, bade, iar vechml Bagium
o scurtare din [villa job- sort ob..] bagzum , cf Iobagifaldu <
Joldgyfalva'

Cred ea am esit acum adevarata explicare a acestui

nume topic Cum a aratat adeca M Wertner, Magyar
i Bddony/a[lva] din com Vas, nu este decat corespondentul unei
nyelv, I, 327, forma ungureased Bdgyon, ca

forme mai vecht Bdldonfalva, iar aceasta denva din n

pers Baldin < Balduin Si intr'adevar e dovedit cu documente ca localitatea amintita a fost stapanita de unn
poseson num*. Balduin de Hermann Se stie d. ex ea
Baldin, fiul comitelui Bald(u)in de Hermann, a trAit in
1309 (Anyoukori Okmdnytdr, I, 177)

Forma grafica cea mai veche a numelui de persoanA

Balduin in documente este Baldin i Baldun, care pot
fi cetrte Baldin i Baldon. In. urma rostini 1111 t ca u, acesta
a putut sA dispara i sA se nasca formele Badin i Badon,
iar din acestea Badin > Bagin i Bdd'on > Bdgyon, sense
Bagen, Bagin, Bagyn, Bagon i Bagun Forma roma-

neasca pastreaza mai bine fonetismul original cleat cea

ungureasca, care a evoluat

www.dacoromanica.ro

N DRA GANG

262

Documentele ardelene pomenesc un Balduinus comes

Ferrel Castri" (Zimmermann Werner, I, p. 69, a. 1240)
si. un Baldinzus, plebanus de Resz" (ibid., p. 291, a. 1309).
Baldovine01 avem in Roman*, BrAila, Teleorman (vezi
Marele Dictionar Geografic al Roindniei, I, 214).
Berbenitfi, berbintg.

In lucrarea sa Die ungarischen Lehnworten im Rumdnischen, II, 1. c , p. 296, L. Treml incearcA s derive din

ungureste si forma berbenita=berbintl", barbAnta" pe

care o &este la I Bogdan, Doc. lui stefan cel mare, 1,
9, a. 1458, si I, 105, a. 1466 incercarea d-sale este un
model de sofistArie Es kann in dieser Form auch unmittelbar auf klemr berbenyca zuruckgehen, woraus auch
ung berbencze cpyxis, thecula, Wannchen, klemes Tonnchen'

Es ist aber auch moglich, daB berbenita eine nach der

Analogie der Substantiva mit dem Suffix -1a enstandene
Variante von berbingi, barbintd darstellt und so alle Formen

aus dem Ungarischen zu erklaren smd". AdecA, dup

-Treml, ca O. lasA stiinta obiectivA", trebue sA inversAin
lucrurile . ceea ce este original si vechiu s considerAm
ulterior. InteadevAr, forma berbenifiz (nu numai in documentele slavo-romne, ci si la Anon. Car,, deci in Banat,
apoi in Maramures, SAlagiu, Dolj si Mehedinti) se prezintA asa, fiindcl este cea original, iar, dacA este vorba

s exphcAm si celelalte forme din acelasi izvor (< rut.

berbenicja, cf. si pol. berbenica), n'avem nici o greutate,
dat fund faptul el in limba noastr -i- aton din sufixul
slay -Ica adeseori se sincopeazA, cum am arAtat in Dacoromania, V, pp. 339-340 : cdrfd < *cdrint.i=slav. krinca ;
coceirtd < coceirtip

codortei < codordtd, codoritd; tdgeircd<

slav. *tagarica (cf. bg. tagarecf, tagar5ja, tagdthca < bg.

tagar < turc. tagdr, dagargyk, sac de cmr" > alb. tagar,
n -gr. wycipc, TCerCepthta 1 an-, (z)dreantd < slav. sfidranica < sit' drat?, zerreisen" (cf. Tiktin, DRG , 180) all-

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

turi de dranipi

(cf

v -bg

disco,

263

dirati, ap

Berneker,

SEW., I, 185) , povatei < *povoatici < slay. *povoca < *povodka < povod (Cihac, II, 284 i. Weigand, Balkan-Archiv,

III, p. 109) ; ON' panglica sau baierd ce se irnpletete

in capdtul cosrtelor" slay. * kica < * kttica sau kytica <
v -slay kyta (cf rut kytyea Blumenstrausz" , Garbenbundel", slov kytica Strausz", Busch", pol. kiczka,
kicz) > ung gaca (gecay), idem, etc.
Deci, de1 este posibild influenta ungureascd, nu este
numai decat necesard pentru a explich formele romaneti

berbinta 0 beirbdntei 0 este de-adreptul exclusd pentru

explicarea formei berbenitd, care este slavd 1), iar Alexics,

Hunfalvy, Mandrescu i. Asbah cu drept cuvant nu o

inirau intre elementele de ongine ungureascd ale limbii
romane.

Bqteli.

&Oen vb. IV-a a mustr4 pe cinevd cu cuvinte grele

i de ocard, a face de ocard", pentru care Dict Acad. I,
547 i A. Scriban, Arhiva din Iai, 1923, p. 277, tnmit
la fqtell (< ung. fest-), nu are mci o legAtura cu acest
verb, mei nu derivd, din ung becstelen necmstit" >
bestelenit, bestelenkedik a (se) necinsti" (cf Magyar Nyelv,

VIII9I1, p 33) la care ne-am puted gandi un moment,

ci din ung bestya, bestye < lat. bestia 2), care a putut
da *bestyl-, de-aici rom begeli a-i zice cuiva bestie,
curvd, etc " 3)

Boteiu (boteu, botfiu, botau)

Nu tiu sd se fi dat pand acum o explicare satisfcdtoare pentru botezu s. a turmd de oi sau de carlani, al3) Radtcalul pentru rut , pol berbenica nu este cunoscut (cf Miklosich,
EtWb , 9 st Gombocz-Melich, MEtSz , 362)
1) Vezt Szamota-Zolnat, MOK1Sz , 70

3) Cf ung migbistyekurvalaz jemanden Bestie und Hurensohn, nennen",

ibid , 626

www.dacoromanica.ro

264

N. DRAGANTI

catuita din mai multe ciopoar e, un card mai mare,

cam de vr'o 500 de oi" Botete de ot 5t stave de cat (Dig.
Acad ,

I, pp 628-629).

Este sigiir insa c avem a face cu un denvat al lui botd

bald", Stab" < ung bot (cf. srb bota lovitura"), ca,ci
intr'un document de la 1791, pnvitor la regularea padu-

nlor oraulm Sighipara, pentru ca sa nu fie mancate

si pustnte tinerele vlstare, se recomanda ca p4unarea
sa nu se faca deosebit, in clopoare (< ung csoport) mai
nuci, ci subt o bota", unter einem Stab" , egy bot alatt" 1),

ceea ce vrea sa meg subt un pastor" sub un stpan",

(ung bolos), intr'un botezu". Ungurescul bat, citat in
,
370, din Mehl's Peter, Szent
duos, Oradea, 1568, nefund decat o greala de tipar in
loc de botay = botyai (cf. Szily Kalman, Magyar Nyelv,

Gombocz-Melich, MEtSz

X-1914, p 331), romanescul botetu ar putea fi format

on cu sufixul -etu, pentru care cf G Pascu, Sufixele rom ,
pp 308-315, on cu sufixul -du >-eu (pentru trecerea lui
-du in -eu cf halastd > heleOeu, plur. lielesteie , ung mdllaszt > melesteu, plur melesteie, etc ), din pluralnl botele,
din care s'a putut reconstrui singularul botetu Pentru
cazul din urma vorbete faptul c acest augmentativ in
forma sa onginal (botdu, botdu, botetz) se gasete atat
cu sensul de bata cu care-i mama pastoni turrna" : Cu botdul le mdnd [ode], Iii codru la Pandina (Alecsandri, P p 55/3,

in Div; Acad , I, p 628), cat i cu cel de botem, turma

de 01", troupeau de moutons". Trecerea de sens s'a putut

face nu numai pnn intrebuintarea metonimica (cf steag

de lefegn, de slupton ap Tiktm, DRG , 1489), ci i in
constructn de felul celei intalmte in exemplul din urma .
cu botdul le mdniz poate fi inteles atat cu bota", cat i
cu boteiul", adeca cate un botem intreg" (cf cu turma,
cu cturda, cu cdrdul, etc )
9 Erdszets okleviltdr, II, p 6io, i Hermann Otto, A magyarok nagy
esfoglakozdsa, Budapest 1909, p 297 , pentru botos cf pp 176, 178,
181, 196

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

265

Buzdugan

Buzdugan s a cu sensul de unealt de tors, de fdcut

ate la opinci" (Dig Acad , I, 715, i. corn I. Al-George din

Neamtu) este identic cu buzdugan un fel de arrna."

Toarcerea" atelor de opinci se face cu un obiect greu
(piatra., carlig), care se lovete cu mana pentru ca s sa se

invarteasca In vremea mai veche a putut fi intrebuintat

pentru acest scop buzduganul 1) De-aici numele.
Buzur

Buzur cu pete roii pe bot" este, evident un derivat

din buzd, de felul lui fumur=furnurm", de coloarea
fumului" (Banat, Buzau, Darnbovita i. Ialonuta), care,
cum a aratat Pucarm, Cony Lit XXXIX, 303, deriv
din lat f u rn u 1 u s, cu schimb de sufix in loc de lumidus
(vezi i Dig Acad , II, 190-191, sl Candrea-Densuianu,
Dig et , I, nr. 676, P. 106) Din buzur deriva apoi buzurind
epitet dat oilor" (j Dolj), pe care-I atesta Dig Acad ,
I, 716, fail a-I exphca.
CAlilba.

Dig Acad , I , 30, cid acest cuvant, cunoscut numai

din Transilvania, cu sensul de omul care face negot cu
bucate (grau, cucuruz) aducanclu-le de la tara cu cgrqa
i vIzandu-le in munti" (Roia, etc , Viciu, Glosar) , de-ase-

meni i derivatul cdldbd0 a aduce bucate de vanzare",

id , ibid Dupa rAspunsunle priraite la chestionarul privitor la cal cdldbdi inseamna, nu nurnai prin Muntii Apu-

seni, omul care poarta, greutati sau marfuri pe spatele

calului", iar prin extensiune negustor de cal" (S. Pop,
Cliteya capitole din terminologia calului, Cluj, 1928, p 50).
1) Acesta, cum se tie, este din turc bozdogan ghmagl, mgcmc" (bulg
buziugan, bozdugan, rut , pol buzdugdn)

www.dacoromanica.ro

266

N DRAGANU

Avand in vedere acest inteles, cred ca nu se poate admite explicarea data de Diet. Acad., 1 c. . Poate sta.' in

legatura cu ung. kalaba, kalabal bataie ceartl, zarvr,

kalabaldlni a vorbi i a raspunde fail inteles" analoga
cu cea intamplata la cuvantul bdratui". Nu este probabila
mci legatura cu calabatind, pentru care Bogrea, Dacoromania, IV, 797, trimite la rut. kalabdtina Pfutze, Lache",
si kalaba, kalabaS, idem.
Fara indoiala avem a face cu forma metatezata a un-

gurescului kabolds om cu cal sau iapr < ung kabola,

kabala (< slay. kobyla) iapr, cal" (cf Szamota-Zolnai,
MOklSz , 435, i Szinnyei, MTsz., I, 999).

Cart.

D24. Acad. v. I, p. II, 16o, da. pe cart (Transilvania,

Banat) cu sensul de cofl, donita, vas de lemn fara capac,
pentru ap, muls laptele, pentru ducerea bucatelor la
camp, pentru pastrarea chiagulm" (din cdrtut). Pentru
etimologie se compara bulg. karta plosca, vas de lemn
pentru masurat". D-1 E Petrovici, intr'o comunicare la
Muzeul Limbei Romane, credeh c mai curand am avek
a face cu srb karta=Jutura (cf Rganik hyvatskoga 'di
srpkoga yezika, IV, 3), care este un imprumut din italienete 1). Dar nici forma bulgark nici cea sarbeasca
nu exphc pe cea romaneasca, amandoua trebuind sd
dea in romanete *cartd. 0 Densusianu, Gr T Hakgului,
6o, se gandete deci cu drept cuvant la ung kdrt (tiparit
greit kart), cuvant intrat in limba ungureasc destul de
devreme (cf. Szarvas-Simonyi, MNytSz , si Szamota-Zolnai,
MOldSz., s. v ) cu sensul de holzernes Tnnkgefass" (cf.

1 formele kdrtyus, kdrtya, kdrttha, etc.) din germ. Quart

der vierte Theil eines Flussigkeitsmasses" (Schmeller, I,
1396), curn afirma Lumtzer-Melich, Deutsche Ortsnamen
1) Cf it quarto, log kartu Viertel Scheffel", etc. la Meyer-Lubke,
REW , p 519, nr 6936

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

267

und Lehnworter des ungarischen Sprachschatzes, Innsbruck,

1900, p. 147
Cerealfi.

Cercald unealta (in forma de sac, 1VIarian, V. 166) de

pescuit, constnd din doua nuiele indoite in form de

arcuri asezate crucis si legate la nujloc, cu cate o cresttura la capetele lor, astfel incat s se poata leg de ele
niste sfori, cu care se inchide intre dansele o plas pa-

trata, care se mai numeste si cr a snic- de- m ana

sau far coada sau cristas, far coada sau

ghelbere u", despre care Dice Acad , III, 4, p. 291-292

ne spune ca. pare a fi acelasi cuvnt cu cercdlan 1), apropiat de cerc sau cerca", deriva, impreuna cu ungurescul
cserkdld, cum a aratat Gombocz-Melich, MEtSz , col 685,
din rut eekalo (2elechowski, II, s v ), pentru care cf
verbul eekati warten", si. care in Maramures are si. forma
eerkalo (Npr Ert , X-19o9, p. 221). In forma ruteana
eerkalo a putut s se introduca -r- subt influenta lui eerpak,
eerpalo Schopfgeschirr". In romaneste a putut fi luat de-

a-dreptul asa Dar introducerea lui -r- se putek face

si.

pe teren romanesc, fie subt influenta lui cercd, fie finidca

ea este un fenomen obisnurt in limba romana, de altfel

ca si in limba ruteand, cf rom. ar0u, rut areuv < ung

ds ; rom. oryoc = oyoc, iyog < ung. adak, azsag, arzsak <
slay oiega; -3,- cearot < turc Jayd; cearsald = eesald; cor-

soaie = cusoase siretele ghetelor" (Comoara Satelor, I1923, p 96)

Ceue, chiore; eeueu, ehioreuq; inchioreo*a.
Dice Acad

, t II, fasc. VIII, p. 583, da verbul inchior-

chiod 1. a se umfla in pene", 2 (apropiat de chior")

a se uith chiorir (de-aici inchiorchsopt, -d, adj , cu

1) Acesta = fcirccilan < ung ctrkalom

www.dacoromanica.ro

268

N DRAGANU

ochn suciti", si adv chioris"), far a-I explica din punct

de vedere etimologic
E sigur ins c acest verb trebue denvat din adj. chiorcu,

-d, denvatul lin clnorc, chioarcd chior", chioar", ceacar" (cf. si bg. lirka Blinde" alAturi de fir i kora?)
ap Berneker, SEW , 68o), pe care le cunosc in rostinle
ciorc, ciorcus din tinutul Ns'aludului (fund in varst6 de
10 am am auzit stngandu-se in glum la nunta unui unchiu
al meu . Dragd-m2.-7. lelea ciorcusd, Sufld 'n foc se udd'n
usd, Gura-i plind de cenusd, Zagra, 3. Nsud), iar cele
doti sensun date de DIA Acad , 1 c , trebue inversate

Se stie apoi ca turc. lior blind" a luat la noi deosebite forme dup limba pnn care ne-a vend chior ceacar"
(cf bg lior,, alb liOr) i ceur ceacar" (cf. srb. 6or) 1),
pre cum si. c51 Y, care adeseon se confund cu 1 (cf. araturi
de obisnuitul fultuiald, fuituiald pe furtusald, Dict Acad ,
II 187 , invers, sdlcinenu aldturi de arcinenu, sdrcienu,
Tiktin, DRG , 1356 , arsdu fante" < ung. also, etc ), rostrt
gutural, ca si t, trece la y si apoi &spare 2). D ex in seri-

soarea de pe la 1600 a birAnlui de Bistrit" pentru Ionascu din Rodna, publicat de N Iorga, Doc rom. din
arhiva Bistritei, P I, Bucuresti, 1899, p r, No. I, 0 DOC.
Hurm , XV, Bucuresti, 1911, p 754, si de Al Rosetti,
Etude sur le rhotacisme en roumain, Pans, 1924, pp 63-65,
i. Lettres roumaines de la fin du XVIe et du debut du XVII'
sOcle tiries des archives de Bistraza (Transylvanie), Bu-

curesti, 1926, pp 49-50, No 5, dispare r din cate =

carte" si tdgulu = targalu", intocmai ca si l din motd=
mult", mot = mult", sotoze = soltuze" Inteo colindd
ursinicul a ajuns usunic Cu scutic De usunic (T Pamfile, ('rdczunul, Bucuresti, 1914, p 58), etc
Date 'fund aceste fapte, ceuc, -d (Pontbriant) si ceucu.s, -d, ciocus,-5. ad3 chiorus" (Rev cnt -lit , IV, 87 0
1) Ung tyora orb", com BcsBodrog, Szannyei, MTsz , arata mai
curnd fonetism bulgresc decAt sarbesc
2) Despre e < 14 si disparitta lui in romneste cf cele ce am sem in

Omagiu luz I Btanu", Bucuresti, 1927, pp 137-154,

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGI1

269

Vaida), intalmt tocmai in exemplul Drageimi-e lelea ciocud,

Su lld 'n Pc se add '11 ud, Gura-i plind de cenud (Reteganul, Ch , 8o), pot s fie numai variante ale lth, chiorc
(ciorc), chiorcu (ciorcu), -d, nu corespondente ale ungurescului cska cu ochu marl si de coloare nedeterminata ,
cu lumina ochilor inconjurata cu un cerc sticlos", cf germ
Krdhenauge, cum crede d-1 Lacea in Duct Acad , t, In,
fasc IV, p 313, care are cu totul alt sens si. ne pricinuete
greutati s'i din pinct de vedere formal (ar trebui sa plecam

de la feminime cloacd < cs6ka pentru a reconstrui un

masculin *me) 1) Dar putem admite ca la disparipa lui
-r- a contribuit si. contammarea cu cioacd > ung. cska,
cucd < bg sau srb. Javka
Ceu,-d louche", ceacAr" (numai LB), daca, nu e grep.15. in Mc de ceucu, pare a fi un singular reconstruit din
pluralul ceuct (rostrt provincial eui) al lui ceuc
Chereheli, (ehirehili etc ).
A se chercheli (churchili, chturchiul(u)i, chturlui, cherchezi)

vb IVa inseamnd dup Duct Acad , I, p 377, care da

I derivatele cu numeroase citate, a se ameti de bautura,
a se (cam) imbath", dar nu-i cunoate etimologia Pare
a fi o compozitie glumeata, al Carel al doilea element

e chili=pli a se imbath", lar primul ar putea fi ung.

kerk roata, cerc". Cu ung krkedni, krkodni, *kerkelni

a se fuduli", A Scriban, Arhiva a 1912, nr 4, cu greu.

are vreo legaturr
E vorba insa de un teimen de betie care ne-a venit
din ung korhely liederlich, lump" (cf si. (be-) i. el-) korhely(k)edtk lumpen") i a dat mai intam * corheli, apm
prin asimilatie *corcheli > chercheli,> churchili in- formele
chturchiuli, chturlui, cherchezi s'au amestecat alte cu\mite
1)

[Acest cum, masculmul lul ooacd, exist de f apt in limba.' d

DA S P ]

www.dacoromanica.ro

270

N. DRIGANII

Ciefi

S. Puscanu, Revista filologicd, 1, pp 269-271 (cf I.

Dacoromania, V, 901 si Dig. Acad. 111, p. 400), combhtand pe A. Scnban, care in Arhiva din Iasi, a 1913 propuneh pentru, cicdli etymonul sarb Jakallati a flechri",
incearch sh explice acest verb ca un denvat din *cicard
(azi cicoare), numele unui greier, care prin tnutul lui necontemt te plictiseste (cf ital cicala greler" i limbut'
nesufent"), iar acesta din lat *c icala =-- lat clas. c i-

c ada Ar fi vorba deci la ongine de o tulpinh onomatopeich i poate natura acesteia (lat cic- ar corespunde
lui cii,- al nostru in greierul teirde) e de vin c partea
finald a cuvantului a fost supush unor substrtuiri pnn
sufixe , vananta romaneasch cicdl[d]i = cjcdli e sl ea un

indiciu in acest sens Alte verbe cu acelasi sens, tot de

naturd onomatopeich, mai sant la not cihdi (cehdi) i cincdi
(cf l cigare la Meyer-Lubke, REW , No r9r I)" (p. 271)
Cicdli (cecdli, cicdi, cigdli, cicdtdi) vb 1-a inseamnh .

I. Trans. 1. A certh mereu pe cinevh (pentru lucrun

de nimica, cu rost i fr rost, a nu mai da cuivh pace
cu vorba, a sta intr'una cu gura pe cinevh , a tachinh" ,
20. A cere cevh de la cineva, cu sthruinth, intr'un mod
struitor i suphrtor, a importunh pe cinev cu rughmintile, a sta de capul cuiva (sh fach ceva.)" , IL

Intr ans

A vorbi mereu (verzi i uscate), a spori din gull, a sporoyal, a flechri" (cf. Dig Acad , 1. c , unde se dau citatele
necesare) El denvA din ung csihol-, csahol-, csahit-, csehetcsehet(el)- i. klaffen, belfern, bellen", 2. plappern, schwaz-

zen", 3 wimpern, blinzen mit den Augen", care este

de ongine onomatopeich (cf Gombocz-Mehch, MEtSz,
797-798 ; pentru extensiunea formei csihol- cf sl Magyar
Nyelv, IV--i9o8, pp. 138-139) Din csihol- > *cihdli s'a
nscut cicdli i cigdlI, dm csahol > *cehdli > cecdli, din
csahit- > *cehdtui > *Walla > cicdtui. Cicdi este identic
cu cthdi, cehdl, ceahdi, + cehui i. a Patrh", 2 a-i bate
cuivh capul cu cevh, a sill sh fac 0 treabh, a sta de capul

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

271

cuiva, a necaji pe cineva prm staruintl prea multa, a

plictisi cu staruinta prea mare", pe care Dig. Acad , III,
p 267, il deriva corect din onomat. ung. csah, care imill
ltratul canelm cand urmarete vanatul (cf. csaholm a
latra, a scheuna, a cheldlal, a flecari").
Din radicalul csah- deriva I formele csahol-, csihol-,
csahit-, csehet(el)- ammtite mai sus, dintre care cea dintaiu

ne-a mai dat pe cidhdlui (la Moti) . Mai tact din gurd,
nu tot cidhalui atdta dupd mine (vezi V. Stan, Magyar
elemek a mcok nyelvben, in Nyelvszeti fuzetek nr 19,

Budapest, 1905, p 29), iar pnn numele verbal csahol

pe ceahldu, cealhdu, etc (S. Puscanu, Dacoromania, III,
673-5 i. Dig Acad , In, 249).
Trecerea lui h in c in formele cicdi <cihdi, cicdli <meihall i cicdtui < *cilidtui s'a facut probabil in urma contammani cu email, care are acelai inteles "(cf si a chercheli<ung korhely, korhely(k)edik, a pdcalui a bate bine"
< ung. (el) pdhol- + pdcdlui a impachet" < ung. pakkol-, etc).
Crinta'

In legatura cu prepararea branzei, d-1 Giuglea descrie

crinta astfel . un vas de lemn, senucercual, adanc de 20-30
CII1., cu fundul plat si cu un jghiab (un fel de gat iesit in

afara de 15-20 cm ) prin' care se scurge zerul intr'o galeat Peste cas se pun, in crinta, greutati ca sa-1 apese
i sa se stoarca zerul" (Dacoromania, III, 573).
Prin extensiune, crinta a ajuns s insemneze pe la Nagild o scandura groas de lemn tare, de obicem de fag,
pe care se taie carnea de porc pentru earn*.
Cihac, II, 83, traduce clisse, jatte a fromage" si tnmite la v -bg krina, kring modius", krinica hydria,
catinus" ; nis. krinka, krynka pot de terre rond et clisse
d'corce de bouleau', ceh. kfinka plat de paille", s -cr.
krinca, krineica ecuelle", ung. "kerenta, iar Tiktm, DRG
439 se alatura la aceasta parere cu oarecare indoiala punand inaintea ei un viell[eichtr.

www.dacoromanica.ro

N DRIGANU

272

Aceast etimologie a fost prima cu indoial si din

partea altor filologi (Aineanu derivA pe crintd din ung
kerenta, iar altii nu-i cunosc etimologia), si anume din
prima lui -td final pe care nu 1-au putut explich Totusi n'avem nici o greutate deosebit la explicarea
acestma.

Dac ne tutAm in Berneker, SEW ., p. 617, vedem cl

forma cea mai deas in care apare cuvantul krina este
diminutivul krtnica (v.-bg. krinsca Gefal3, Krug", bg
krinica Getreidema13 , GefaB aus Rmde zum Sammeln
von Beeren", s -cr krinsca Schussel", dem. krinlica, dial.
krnica in loc de krsnica Backtrog ; Prel3kufe", n.-s1 kginica

Reibnapf", la care se mai adauga rus. krInsca Quelle,

kleme Wassergrube, Brunnen auf emer Wasserader, wohut
em Fa, eine Kufe hinemgesetzt wird", rut. krynjla Brunnen, Quelle", sl krnica tiefe Stale im Wasser, Wasserwirbel", pol vechm krzynica, azi krynica Quelle, Brunnen,
Zisterne"). tim apoi C in denvate de felul acesta cel dintam -1- al sufixului -sca adeseon a cAzut (Cihac chiar dA

Numeroase exemple de acest fel am dat

in Dacoromania, V, pp 339-340, explicAnd pe calla<
slay krprca Astfel slay krinsca a putut sA dea irr romaneste *cylnki, plur crInti, cum se zice la NAsAud Din
acest plural s'a reconstruit singularul crtntd1), iar pentru
singularul crintii s'a fAcut pluralul crinte (Tiktin, 1 c ),
s -cr. krinca)

cf rdchrtd, plur rdcht(i 1. rdchite, etc

Cum aratA fmalul -ta, cuvAntul a fost imprumutat dm

romneste in ungureste in deosebite forme : kilinta,
kelOnta, kelenta, kerenta, krinta, cf. Szinnyei, Magyar Nyels or,

XXIII 1924, p. 104.

') Cf calteva reconstructu de acest fel fiu clin plur /it in locul
singularultu vechm fif(a) , salcd dm plur sdka in locul singularulut
sake ( < salix, sal1ce m), ca 0 /aka (dr , megl , ar ) din pluralul
Mkt al hu lake ( < f a 1 x, - c e in), carnat din pluralul carnal al
singularului cdrnat (c arnaceu S. -u in), brw, bruy din plur brup
al singularulut brus ( < slay brus), pcu din plur pap al lui pas, etc

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

273

Ffireane (2)

Diceionarul Academiez, II, 62, dA pe fdrcane, s f plur.,

ca termen de bAieit cu sensul pArtile zgrunturoase ce

rAman pe pAretii minelor de sare, dupl ce s'au taiat din
ei blocuri", adAugand CA este atestat numai la Dame,
DRF., i cA etimologia-i este necunoscutA

Probabil este vorba de pdrcane, pluralul lui parcand<

ung pcirkdny

Fleurg (fleaur, flear, flear, freara , freli).

Cuvintele fleuri s f I gaurA, cavitate", 2 gurA,

fleoancA", 3. p. ext

gurA-rea", gurA-spartr, care

vorbete mult", fledurd s f , idem (Dig Acad , II, 138),

de-aici fleuri a vorbi multe verzi *i. uscate" (Dice Acad ,
ibid ), fledr, adj vorbaret, guraliv, vesel, flecar, snovelnic, sporovAelnic , sporojelnic" (G F Ciatianu, G
Fira i C M Popescu, Culegere de folklor din iud. V alcea
1 imprejurimi, Bucureti, 1928, p 261 .1 St Paca, Glosar
dialectal, Bucureti, 1928, p. 28 [220], comunicat din Gorj),
fleard d f gurA-rea" (St Paca, ibid , comunicat din
Bont), fredld s. f gurA-rea", gu.rA-spartA" (Zagra, j
N-AsAud) i din acesta, freli vb IV-a a vorbi flea cAp-

fain, ail motiv" (Bugnariu, Nds

Dig Acad , II, 174,

sant in fond acelai. cuvant i derivA dm sAs. Fldrre,Fleirren,

in dialectul din Bistrita Flarr I. Riss in der Leinwand",

2 das abgerissene Stuck, Fetzen" < gms vlarre breite,
unformliche Wunde" (cf. hess. Flerr grosses Maul",
Flare Wunde", eupen Fleirr m. Ohrfeige"), fleirren weinen" (Siebenburg sacks. Wb , II, 394). Dig. Acad., II, 138
are dreptate deci cand spune CA asemAnarea cu n.-grec.
tpXtkpo; palavragiu" (Cihac, II, 66o) pare a fi intam-

plAtoare". U din fleurci, fleaurd s'a ivit prin influenta

sinonimului gaurd. Formele freald > freli se explicA prin
metatez

Sensul prirmtiv a fost cel de gaud., spArturA". Din

acesta s'a desvoltat figurat *i. prin extensmne cel de gura",
18

Dam mama 17 I'

www.dacoromanica.ro

N. DRIGANI3

274

fleanca" si flecar", gura-sparta"

(cf. si

hess. Flarr

,, 0 osses Maul").

Foisor
1

Dig. Acad , II, 153-154, exphca cuvantul foior (fuipr)

(in limba veche, traducand pe avksov, Setip.a, incepov)

camera in catul de sus al unei case sau intr'un turn",

terasa", p ext turn", clopotnita", 2 locuinta de
varr, vila", pavilion izolat, de obiceiu in mijlocul
natuni", chiosc", fihgorie", astfel Din ung folyos
galene, coridor" (apropiat, pnn etimologia populara, de
foi = frunzis, Cihac, II, 500)".
V. Bogrea, Dacoromania, IV, 1045, scne : Fr. folie `Lusthaus, Gartenhaus' e feuillie (pe langa 1 euille), intocmai

ca si fouorul nostru, confundat cu folie nebunie". .

E sigur ca. rom 1 oior n'are a face nimic cu ung 1 olyos ,

ci este un derivat al lui f oil i trebue pus alaturi de fr.

folie `Lusthaus, Gartenhaus' = feuillie Itamane numai
de explicat cum a ajuns acest &minty al lui fo4, ca si
fr. folie 1Lusthaus, Gartenhaus', s alba sensunle ailtate mai sus, mai ales pe cele din limba veche
Cred ca este vorba de un decalque (facut probabil de
mestern zidan sasi) al germanului Laube (labia) Lusthaus, Hutte, Gartenhaus, Gartenlaube, Schutzdach, Vor-

bau, Oberes Stockwerk, Galerie urn den oberen Stock

eines (Bauern)Hauses, bedeckte Halle", care st in legatura cu s -nord, lopt tavan", suedez loft, dar care a fost
apropiat pnn etimologia populard de Laub, plur. -e si

Lduber frunzis", fois". Fr L K. Weigand

Bahder

H Hirt

K. v.

K Kant, Deutsches W orterbuch 5, Gies-

sen, 1910, col 26 , (cf si Fr Kluge, Etym Wb. der deutsehen Sprach 3, Strassburg, 1915, p 275)
Foiofiu (foiofoiu, foiontiu, fonfiu, fonehiu, fiong, foiumfie,

foianfir, foaie-'n-fir, Min, Oka).

Dig. Acad , II, 126, 147, 153, 156, 157, da deosebit
cuvintele fozofiu, folofoiu, foionfiu f onliu, fonchiu, fioug,

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOCUT

275

/mum/le, foianfir, foale-'n-fsr, cu citatele necesare i. cu

sensul de saschtu", barbanoc", Vinca herbacea" Vinca

pervinca" de0, cum vom vedeh numai decat, ele, Irapreund cu 1 dhiu, pdhiu saschiu", garoalaw (Comoara
Satelor, I, io6), sant acelai cuvant
La p 126 se trimite pentru hong (dupg Tiktin, DRG)
la gr cpc6yr; care se potnvete pentru sensul 1. (Mold.
funda de panghci"), dar nu se potrivete pentru sensul

2 (saschiu", fonchm")
La p 157 ni se spune cA etimologia este necunoscutI",
dar pare a fi un cuvant unguresc compus cu fil iarbA" .

Inteadevar este vorba de ung. folyfii Convolvulus",

Clematis", Vinca pervmca" (Szarvas-Simonyi, I, 1021) ;

cf 0 foly6-borostydn Hedera", Camaedaphne", Cyclaminus", Artamita" (id , ibid., 292).

Formele foiorgiu, fonchiu, foiumfie, foianfir, din care
(+ fir) s'a facut prm etimologie popular foaie-'n-fir, pot
porni chiar de la forma folyam - fii, dei nu este necesar
s'a presupunem acest lucru
Insui saschiu, care gloseaza' de obiceiu pe fozofiu, cu
toate formele sale (sastiu, saftiu, saytiu, sasdu, sasdie,
sdsdu) este de aceeai origine, corespunzand ungurescului
szdsz-fii Vmca pervinca" (cf Tiktm, DRG., 1369 , Szarvas
Simonyi, MNytSz , I, 1028), iar sacflu, sanhiu, lui szegra

garoafa", Caryophyllum" (cf Tiktm, DRG., 1351)

-

1)

Forgafi.

Dig Acad , II, 159 da cuvantul forgayd din Muntii

Apusem (Francu

Candrea, Motti, Ioo) cu sensul semnul

(razorul !) care desparte ogorul unuia de al altuia" i adaugg. : Etimologia necunoscut Pare a fi identic cu fidgay,

ogay, alterat subt influenta altui cuvant, dr ung forga

cotiturA" (a unui rau, etc )
1) S Mndrescu, El ung fn 1 rom , Bucuresti, 1892, p too, confund pe saschzu cu sachu i le denv5, pe amindoul din ung szkis;
1/4.x8*

www.dacoromanica.ro

N DR AGANIT

276

Este cu sigurantd dm ung. / orgds intoarcere", deci

punctul de la care se intoarce plugul", inrudit cu / orga
cotitur", i n'are nimic a face cu idgas , oga)c < ung
vdgds

Gvfinas ( ?)

Acest cuvant dat de Dig A cad , II, 239, cu sensul de

granar" dupa Economia, 57 , nu exist Inteadevr dac
d'utdm in locul citat Os= Pentru wzarea bucatelor
cint bune lidmbarele, gdbdnaurile sau cdmdrile ceale de

dnut bucate E vorba deci de gacina < ung gabonds,

iar gdvdnac a iesit din cufundarea lui s en H.
Ghidu

bfindurfi , bandor (bandur) , imbondori (imbondoli,

imbodoli, imboldori) bondri (bondrA, bondr5, bondro,

bondru*, bondroi) , kabondroji, imbondrojfi

In Dacoromania, III, 750-751, d-1 Lacea a explicat

pe ghidiq ca fund echivalent cu bidiq 1) (al cdrui b s'a
palatalizat in graiul moldovenesc) i corespunzand ungurescului bud os , care a trecut I in sdseste in forma bidusch stinkender Kerl" 2)
Aceastd explicare, Mr indoial, este bunA in privinta
sensulm murdar" (Kisch, 1 c , cf I Em Grigorowitza,
N . Rev Rom , II, 342) i a termenului de ocar pentru
oamenn lenesi" (5 ez , II, 47/52 , cf Dict A cad , II, p 257,
subt 20) Dar nu exphc de-ajuns sensul moldovenesc
mai vechm de bufon, paiat, rdascdriciu, mascaragru,
caraghios" i om posnas, pgcalicm, farsor, mucalit" (Dag
A cad , 1. c , subt i), din care s'au desvoltat substanti2) Porml atestat de Dr Gustav Kisch, N osner Wrter und Wendungen Beilage zum Programm des ev Obergynnasiums A B in Bis-

tritz, 1900, p 19
2) Cf Kisch 1 c , si Dr J uhus J acobi, Magyarische Lehnworte im Stebenbargisch-Sachszschen Programm des ev Gymnasiuns A B m Schass-

burg, 1894/95, p II

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGIf

277

vele abstracte &dupe 3. (rar) ghtduldc comical-1e, Caraghiozlac, bufondne, posnA, ndzdrbivnie, fars, ghiumbus"
i adjectivul vechiu ghidiqesc, -eascci (Podobesc cu un fel de

obraze ghidueU, Dosofteru, V S , 25), cum nu-1 exphal

de-ajuns mci Dig A cad , 1 c , socotindu-1 denvat din
inter]. de ongine turceascA ghtdi ian' te uit'a .", ce mai

"

Am impresia cA ghtdiq, cii acest al doilea sens, face

parte din numinle privitoare la obiceiunle noastre populare de la s'arbAlonle CrAciunului, unele de provementA
strAmA, iar onginea lin trebue cAutat in tovrsia lui
;sod I. stultus", 2 sonderbar, kunos"< ung sod (cf germ
Schudde, Schaute, Schote < evr. schteh Narr"), cum am
arAtat in Dacoromanta IV, 158 i Revista filologicd, 1-1927,

116, nu din slav ii1t nugator", cum credea. Cihac, II,

391, 1 aineanu, Dig Um?, , s v 1) , a lui cdpelq incassator" < ung kepads = kepld (Revista filologicd, II1928, pp 73-74) , cergdldu < ung csorgold < csorgol- =
cserget- i ein Gerausch machen, klappern, klirren, rauschen,

rasseln, prasseln", 2. mit etwas khmpern", 3. ratschen,

schnattern", 4 mit der Pertsche schnalzen", 5. schwatzen";
colcertu cAmArar"< ung kolcsdr, (kulcsdr) iar acesta din slav.
kly Warr care ne-a rmas in clucer (Dacoromanta, V, PP 344-346) , mdtcdleiu < ung mdtkdl insuratic", mcitcup < ung,

mdtka I sponsa", 2 amasia, arnica" (Revista filologicd

11-1928, pp 75-77) prweila, prwall < ung pricskel,

pricskol- den blossen Hintern klopfen", iar acesta din

p[i]ricsk verber ligneus" care derivA, ca I slov,, kaj.-cr,,
prieka ferula", pala" din germ Britsche, Pritsche, cel
Ce ne-a dat pnn mijlocire sAseascg (rf sAs Bratsch glattes
Holzwerkzeug zum Schragen") pe bricela, brictlui, (+foilcdli) brucdlui, etc

Intre obicemnle de CrAcitin sant unele repi ezentate

de tinen inascati numrti. momegei (unchiap), obrizari,
1)

Cf

I St Wedkiewicz, Zur Charaktertsttk der rumitntschen Lehnworter

tin West-slavtschen, n Mittellungen des rum. Inst an d Univers Wien,

Band, I, 1914, p 273, i G Weigand, Korosch- und Marosch-Dtalekte,
Leipzig, 1897, p 82

www.dacoromanica.ro

278

N DR AGANU

bondrdp, etc , on, dac cel mascat inatieaz'a un animal,

cu numele ammalului respectiv breath, brezae , caPrd
cerb (cerbut),cal (cdlucean, 6114 caltq, cdliqar 2), turcd3) , etc.4).

Obiceiul este foarte vechiu, nu numai la noi (jocul cdluprilor a fost relevat mai intam de N Istvnfr la 1572,
cf v. Bramte, Transilvania, XXII-1891, pp. 230-231 ,
apoi de D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, P II, cap XVII,

in trad. lui G Pascu, p. 157 ; tot Cantemir, releva, cum.

am amintrt, I turca), ci. la popoarele invecmate . slave
srb., dalm , pol turica, ceh -slovac twice, n -slay terjaki,
1.

1) La inceput breath i brezae, fern ltu breaz (ca I Lunae, MdrIcie,

Vsnae, Durnae, Bdlae, Chesae, Florae, Mdndrae, Murgae, Pldvae, Roscae,
Surae, Tzgae, etc , cf I brezozu name de cane") a insernnat vita pa-

tata pe frunte sau pe fata", pestrit", apoi om mascot cu un cap de

animal, invaluit intr'o zeghe i impodobit cu o multime de basmale
sau carpe, panglici i flon de &dente colon", deci impestntat" (Hasdeu,
EM , 596-597, Pascu, Suf rom , 201, 203 , grept Dzcf Acad , I, 65o

din band apropiat de breaz, chiar daca ammalul are cioc de pasere si
clmpanete ca barza, on reprezinta uneon un cocor, cocq, pdun, etc Din
romanete este bg bdrzeda bufon"
2) Cf R Vuja, Orzeinea yoculuz de cellusan, in Dacoromanza, II, 215-236
') N'are a face de loc cu Turc, cum socotea D Cantemir, Descriptio

Moldamae, P III, c I (cf in trad ltu G Pascu, Bucure0i, 1923, p ,171

Un spectacol care pare a fi fost scormt in timpunle veclu din cauza
urn contra Turcilor"), ci este fem slavulm turil taur" (Cihac, II, 427
si Sameanu, Dot unit, , s v ) , cf srb , darn turzca orn mascat cu cap
de cal", pol turzca jeun homme masque en ure", ceh -slovac twice
pl , n -slov teryakz, tryakz festa pentecostes" Aceasta o confirmil 1 o
legenda de Craciun a Romamlor, in care se spune despre un leagan
de aur purtat pe valunle furtunoase ale marn de un taur cu coarne de
aur", pus in jocunle" [de Craciun ale bor], infatopt de cinev a. sub masca
unei aratan fioroase, avand cap de bou i cioc de pasere, pe care-I plescaqte mereu, tragandu-1 cu o sfoara ascuns, i eprivit de toti ca un fel
de mama-pddurzs, mancatoare de copu Cine insa vrea s n'aiba teama

de dansa, ii arunca un ban and desciude ciocul" (W Schmidt, Das

Jahr und seine Tage, p 2-3, ap 011anescu, Teatrul la Romani, p 80,
i T. Panifile, Crdczunul, Bucure9ti, 1914, pp 165-166)
6) Vezi T Pamfile, o c , cap XII Capra, Turca, Brezasa, pp 162-163
apoi Dzcf A cad , I, 648, 65o (breazd, brezae) , III, rio (caprd) ; I, 285
(cerb) , In, 29 1 59-60 (cal, cdlucean, cdlus cdlusel, cdluf, cdlusar), unde
se dau citatele i indicatule bibhografice necesare, precum 1 R Vtua, 1 c

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

279

koza capra", olen cerb") ; la Sai (Schneiderrosschen calue1"), la Secui (turka, borica bradur),
etc El trebue pus in legatura cu colindele careli trag
onginea, cum se -tie, din lat calendae, brezata, capra,
tryaki , rus

calul, cerbul, turca, etc , la noi, ca i das wr. und ukr.

Weinachtsspiel mit der verkleideten Zie-

ge[l nimmt, wahrscheinlich, von denselben romischen

c alen d a e seinen Anfang Die Moglichkeit ist nicht
ausgeschlossen, daB die Sanger der Weinachtslieder fruher
verldeidet waren, was im Kreise Melenki des Gouv Vladimir

der Fall ist . " 1) E foarte greu de precizat insa, din elementele de hmba, care a fost poporul care a dat i care
pnmitorul sau imprumutatorul elementelor folklorice ammtite mai sus, de o parte din pncma c. persoanele care
au rol in ele, pentru a produce haz, sant luate dintre elementele etmce apropiate (Ungur, Neamt, Jidan, Tigan,
Turc, etc ), iar acestea aduc cu ele rostire .1 vorbl straina,
de alta parte fnndca insei obicemnle sant intr'o continua
circulatie sant date i repnmite cu schimbari de elemente folklorice i de limbh

In obiceiul brezatei, caprei sau turcei gasim numeroase

elemente ungureti Astfel prin Buzau flacan cautd pe
un igan sau Ungur
fac brezaie" (Dig. Acad , la brezate,

i T. Pamfile, o. c , p 182) ; mosul canta de Trei oti

ungur et i, i trei romaneti" (T Pamfile, o c , pp 179

i 180) , brezaia pace; ungureasca" i stropete in lovitun pe cei ce greesc la jocul ungur et e i" (ibid ,
p 181) , forma 1w turccq feciorul care face pe brezaia"
este identica cu a unguresculm-secuiesc turkds (Szinnyei,
MTsz, II, 819) Tottii, avand in vedere extensiunea
geografica a obicerului la Unguri (e cunoscut numai

la Seem i la Ungurii din tinutul =auk% cf

Szinnyei, 1. c) , precum 1 faptul c turceq putea fi denvat din

turcd I pe teren romanesc (cf. fluerq, borfq, buciumq,
1) Dimitrij Zelemn, Russtsche (Ostslatnsche) Volkskunde, Berlin u Leipzig,

1927, p 376

www.dacoromanica.ro

280

N DRIGANII

cimpoiq, zicdlcu, etc , la G Pascu, Suf. rom , pP 345-352),

putem spune cu siguranta ca. obiceiul a fost luat, impreuna

cu numele au, de Unguri de la Romani.

Aceasta ins nu exclude posibilitatea ca noi sl fi imprumutat vreo numire ungureasc privitoare la acest obicent. De acest fel pare a fi ghidiq
Daca pornim de la numele unguresc al caprei, care

adeseori este insotit de ten

(cf

T Pamfile, p

193),

ajungem la o explicatie satisfacatoare pentru ghtdu$ --=

turceq, brezae N'avem decat sag socotim corespondent
al ungurescului gads cprar" sau om cu capr sau capre",
derivatul lui gid caprit", care are chiar si forma gidi
(cf. Szinnyei, MTsz , I, 695-699), pe care o intalnim
la Creangd, Pov , 24 (Ghidi, ghat, ghidw, ce eti ?)
In legatura cu aceasta explicare a li ghidlq trebue sa
lmunm 0 pe bondro, bondriq, bondr4, bondril, bondn
(in nordul Transilvamei si in Bucovina) om acoperit

la fat care umbla dupa crai, la Craciun", irod", brezala", oni care este imbracat greu 0 umbra. incet", nebun",
prost" si (apropiat de bondar) taun" (mg. Acad , It ,
481) i. pe bondrd femeia muta, care nu e buna de nimic"

teapa-leapa" (id , ibid ), dintre care pe cel dintam Diq

Acad , 1 c , il deriva din ung bondrus om mascat".
In limba ungureasca se gaseste inteadevar cuvantul
bondrus (Szinnyei, MTsz , 1,, 160), dar atestat o singura
data din Kapmkbanya", unde influenta romaneasca este
foarte puternica, iar Gombocz-Melich, MEtSz , 469, nu-i
cunoaste etimologia. Fonetismul (cu -us, nu cu -os) il arata

ca element strain in limba ungureasca si putem spune

aproape cu siguranta c este corespondentul formei romanesti bondr4 A pune o bdndurd sau carpr pe cevh,
a acoperi, a infasura, a invall, a legh cu sau in ea ceva" (cf,
exemplul din Cosbuc : Fira le va scoate [ierbzle], Le va tune
toate Intr'o bdnduncd, Intr'o ceirpd micd, 5' apoi le va duce ..),
inseamna a imbondon (< *imbdnduri). La Nasud femeile
se imbondoresc cu I:Web:mile, acopermdu-si si gura, ash
ca numai ochii 11 se vad, iar ndframile" se numesc in alte

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGI1

281

pa* si carpe" Rebreanu n'a facut decat sa intrebumteze acest termen si pentru blana : Imbondorit peind peste
cap, cu o bland de vulpe (Ion, II, 78), ceea ce nu inseamn6
ca pentru explicarea lui trebue s pornim dela bondd(=bundet
+ sufixul -uri i prefixul in- (S Puscanu, Dacoromania,
I, 231-232 i. Dice Acad , II, fasc. VI, p. 478), cum nu

trebue sa pornim mci dela vreo radcind reflexa bobo-,

bodo-, 1 ofo-i altele" (A Scnban, Arhiva, 29-1922, pp 475

Cuvintele peste cap" ne arata clar ea e vorba de

invAlirea obisnuita altfel cu naframa
Inversandu-se situatia prezentata. de Dice Acad , II,
615, ramane sa exphcam pe bondros, bondreis, bondreis,
bondris, in cadrele hmbn romanesti El nu poate fi despartit de bandurd (bandord) 1 (in Salagiu) carpa", 2 (fig )
mmere cu purtare slabd" (Dice Acad II, 481) 1), pe care
de la Nasand il cunosc in forma beindurd carpd, inv5.11toare" (cf. bdnduricd, citat din Cosbuc ap HEM., 2461
0. D4 Acad., III, 481), chiar si bdndur, plur. bdnduri dasagi man (pentru fan, lank etc )", tot din regnmea Nasaudultn, pe care Dice Acad.,In, 481, il cunoaste numai
476)

cu sensul figurat de stomah" si pantece de om gras,

burta (mare)".

Toate aceste forme corespund sasescului Bdndel legatoare", care a fost apropiat de cuvmtele in -urd, -Ur
(de e barbur, lagter, 11411121r, grumur, inasCur, rfrtusClir,, gaurd,

ghindurd, leindurd, negurd, reiurd, scdndurd, vergurd, etc ,

dupa analogia carora sant formate si buturd, fisturd,
flisturd, ghizdurd, eandurd, somburd, ciomburd, sombur, gripSOY , ciungdr, etc , cf G Pascu, Suf nom , p 56)
Forma imbondoli, imbodoli, cu -1- netrecut in -r-, pa-

streaza mai bine onginalul sasesc Bdndel, iar imboldori

nu este decat o modific are fonetica a acesteia
Exemplele citate de Dice. Acad , pentru aceste forme
dovedesc c sensul lui imbondori este cel fixat mai sus.
1) Pentru acest sens, care e $ i al funnel bondrd = beindurd cf
rdzd, fleandurd, etc , cu acelasi sens

www.dacoromanica.ro

cdrpd

N DR AGANA.;

282

Smgurul exempla, care se apropie de cel citat din Rebreanu 0 care, flind tot de origme laterara, n'are nici mai

mutt, nici mai pupn decat valoarea acelma, este .

vr' o doz

A41

fund imbodoliti n surtuce i yachete crozte nu

pe mdsura lor, , erau Parte sttingaci (C Negruzzi, 1, ro5),.

Derivat din beindurd (cu caderea lui -u- aton)

suf -o

<ung. -os, deci insemnand prevazut cu carpV, de-aaci

mascat" este 0 bondro (cf fapo)c, stogo, ap. Pascu, o c ,
p 287 , tanto,s, talpo, etc ) Formele bondru, bondrd,
bondra, bondri s'au desvoltat in mod normal din bondro 1)

Forma ungureasc bondrus este imprumutat, cum am

amintrt, din romanete, tot aa cum din romanete a fost
luat i bdndor die Kaldaunen, intestma", atestat la Brapv,
pe care Gombocz-Melich, MEtSz , 273, nu-I tie explich
(cf I ceh. bandur Dickbauch").
Dig Acad , I, 615, procedeaz bine cand consider
ca derivat al lui bondro pe bo4droi (in nordal Transilv.
i in Bucov, a lucra ceasuri intregi, cu stangacie, la un
lucru neinsemnat, a lucra cevh fau" (de-aici bondrcinyi i

f. = lucru de clad.") Dar greete &and,

uitand de acest fapt, in t II, fasc VI, p 478, trece pe
imbondroyd, de-ates imbondroyat la fatd invalit, incronat,
ca sl nu se vadr, I pe imbondroyi a invli toata f4a
in carpe sau naframr, ca derivate ale lui imboldorz =
bondrdnyald s

inbondori,imbondoli, in loc s trimit pentru ele la bondro.

Ca 1. bondrus, din romanete este luat I ung bondrizsdl

a invali", a lega", atestat in Dicea, ung Magyar-Deese,

a carm etimologie larai nu o cunoate Gombocz-Mehch,
MEtSz

469
Hfirjate

Hdryate s f

intam la

1620,

plur,, tablite de joe", este atestat mai

cf. N. Cartojan, Fiore di virtit, Bucureti,

1) Pentru sens cf pe b10 i persoanl mascatl" masa In carnaval",

2 om murdar" (Dig Acad , I , 582, unde sensunle sAnt asezate mvers),
), imbloii a invlui", a inasura
alatun de bloyi a murdri" 112,
In cataplasme" (Dui Acad , II, fasc VI, 478) i obloil 1. Jdm eaten

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGIT

283

1928, p. 50, n i. Ii gsim apoi la Mardane Cozianul, Lexicon slavo-romeinesc, ed. Gr. Cretu, Bucuresti, 1900, p 262,

nr 3841 : tdvlia i zdrie = tablite de yoc sau hrdjeate. Tiktin

in DRG i mai ales in studiul ZUY Geschichte von hasard,
publicat in Archly der Neueren Sprachen und Literaturen,
127-1911, pp 162-174, mai dA exemple din Indreptarea
legii, TArgoviste, 1652, si din Vs* i petrecerea svintilor
de Mitropolitul Dosofteiu, Iai, 1682
Tiktm socoteste cA hdryeate denvA din arabul zahr,
articulat azzar, care a strAbAtut curAnd, cu deosebite
sensuri, aproape in toate limbile europene, avAnd forme
cu a, ori fArA a, dup cum a fost imprumutat din forma

articulat ori nearticulat Din pricina lui -7- in forma

romAneascA, Tiktin (Arh f N spr. u Lit , vol. cit , p 172

173) crede c cuvantul francez hasard a trebuit sA ne vie
pnn mijlocire slavA, i anume germano-polon Dar nu
poate atesta cuvAntul din limbs. polonA De aceea trebue
sA admitem mijlocirea ungureascA propusA de Dig Acad ,
II, 366, care insA ne .(124 forma gresit hdzsdrd in loc de
hdzsdrt, cum este in adevr, cf. Szarvas-Simonyi, MNytSz ,
I, 1381, Szamota-Zolnai, MOklSz 362 i Szinnyei, MTsz ,
1, 826.
CAt priveste calea pe care a venit cuvantul unguresc,
ma refer la rezultatele ultime rezumate de Al. Eckhardt

in Magyar Nyelv, XXV-1929, p. 294. Eckhardt ammteste afirm4ia lui Emanuil Kertesz din Szokdsmonddsok,
dupa care ung. vechm hdsdrt, hdsdrtos este de origine apuseanA. In timpul din urmA s'a crezut ca derivA de-adreptul
din franceza medieval Probabil insA cA i aici avem a
face cu un intermediar german Francez puteh fi adecA
namai daca nu 1-am gAsi in germanA i italianA Dar Hugo
Suolahti, Der frz. Einfluss auf die deutsche Sprache um 13.
Dt.

(Mem. de la Soc Neo-Philologio ae de

Helsingf or s, VIII) scrie . haschart, hasehart, hasUmschlage machen",

oblohts (Tiktm, DRG , 1071)

Umschlag.

emschlagen, umgeben" < v -bg

www.dacoromanica.ro

N DRIGANU

284

hart stm afrz. hasart (arab azzar), eigtl Wurf sechs",

Wurfelspiel, Gluck' Der sch- Laut ist offenbar eine Wiedergabe des stimmhaften frz s- Lautes. Das Wort ist
dann auch an die deutschen Worte auf hart angelehnt und
umgebildet worclen"

Ceea ce constata Suolahti e corect. indoiall putem avea

numai in privinta afirm4iel ea grafia sch, sh intr'adevar
ar reda. sonora" franceza Cuvantul unguresc este de
origme franceza, dar luat p in germana

Ierunert.

Dig Acad ,

1111

, 457, nu da etimologia lui ieruncd s f

i0. gainusal", 2 nume de oale", care mai are formele

truncd, rieruncd, (d-creteri2) crieruncd, serucd (eruscd)
Forma teruscd ne indica etimologia, care trebue sa alba

la bath slavul (srb , slay ) yaruh vernus", Jahrlmg"<

yaric Fruhling" (cf ad i bg. ydrka, ydrica junges Huhn",
slov ydrka junge Henne", ceh. yafice junge Henne '
[>ung. yrce, grce puical , ad 2 rus yarka Schaf-

lamm", rut. yarka junges Schaf", yara Lamm", bg

ydre, ydre, ydrec Ziecklem", srb yarac Bock", jive junge
Ziege", 7drica junge Ziege", slov ydruh Jahrhng" , etc

[>ung. yrke, yerke, yarka miel" sau ied mai tanar de

un an"], ap Berneker, SEW., I, 446-447 Cf I teritd,
d specie de grau de primavara" < slay. yarica, Dig
Acad

ibid

p 454
Iete I

Alaturi de ite I, interjectie de mirare

lute, ia(n)te

mta I" (cf. i iiiite I, iite I, etc ), relevat de Dig Acad ,

IIv1, p 460, i explicat contras din la te uitd !", mai pot

releva dm satul mieu natal Zagra (j Naslud) interjectia
omonima tete 1 , tetea I = leaca" I, tg I", adresata camlor

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

285

pentru a-i alungh 1), care trebue derivata dm la (rostit

tp) 4- te --= du-te", cara-te"
Ijog, ojoc
Dict. Acad

IIVI, p. 465, da cuvantul flog din jud Bihor

cu sensul matura" cu coada lunga, facutl chute() buruiana cu numele iarba-roie (M. Pompihu, Bill 1012),
cu care [se] matura cuptorul de centi5a, dara ce [s'a] scos
jaraticul cu darlu' [Rev crit. IV 1441" si-1 explu- cSta,
probabil, in legatur cu paleoslav gego ard", cf sarb
bulg ogeg vatrar, cdrlig de scos jarul"
Acest cuvant este cred, identic cu oyoc, oryoc coada
de cociorva, cociorva", Schurholz", Stange", cunoscut
in alte parti (Some, Nasud, etc ), pe care se zice ca merg
calare babele vraptoare, atestat 1 la Tiktin, DRG i. la
Dame, DRF., i derivat de AsbOth, Ak tri XVII, 466,
din ung. azsag, azsak, arszak, arzsak < slay ogega ruta-

bulum", Feuerschurer", Schurstock", cf Gornbocz

Melich, MEtSz , col 202-203 (pentru umblarea calare
pe ojoc cf azsagon ydr6 boszorkdny), iar de Tiktin, DRG ,
1085 cf ung , pol ogog, azsag=v -sl ogegit".
Ilaciu, -A

Pentru ildciu, -d, adj (despre vite) cu coarne scurte"

(H XI, 5) ; cu coarne scurte i crescute in latun", care
are sl forma ildc, adj , in., i (pun despartirea falsa din
Hi ilaciu I) laciu, -d, adj (H. VII, 27), Dict Acad , IIVI,

p 465, da unnatoarea explicare Poate, pun schimb de

sufix, din ildu corn ilaciu ar fi deci corn in forma ilaului".

Cred ca este vorba de ung villds (szarrA) cornibus

furcillatis", care poate fi villds fenndll i villdskidlld (Hermann Otto, A magyar pdsztorok nyelvkincse, Budapest,
1)

Cf

I Dacpromanza, I, p 300,

www.dacoromanica.ro

286

N DRAGANIT

1914, al cArui vi- initial a dat yz- > i- (cf, idere vadrA",
Maramure, Tip lea, Poezn pop , 71, i Dig. Acad , II, 448) ;

pentru alterarea lui v- initial inainte -i- tonic in elemente

de origine ungureascA cf si gig ---= vig < ung vg ap. S.
MAndrescu, Ung , p 118-119 ; gigan la NAsud--,-la vigan

<ung vigan, cf. S Mandrescu, o c , p. 117-118 , poate

-oasd cu gatul noduros", Dig Acad., Iry , 67

I. gig& ,

(intrucat ar fi un denvat al lui vig), iar -ds final prin apropiere de denvatele cu suf -aciu (cf bdrnaczu, Alexics Gy,,
Magyar elemek az oldh nyelvben, Budapest, 1888, p 68 ;
Dig. A cad , t. I, P. I, p 48 si. 184 , 0. Densusianu, Gratul
din Tara Hategului, p 83), cdilaciu i. cdilac nume de
boi" (Dig Acad , t I, P II, p 261) < kaylds cu coarnele incovoiate in jos, intoarse" (DrAganu, Dacoromania,
V, p. 338), alAtun de caila, cailea < kayla (Procopovici,
Dig. Acad , t I, P. II, p 26), cdilat (Draganu, Dacoromania,
V, p 338).
imbinde.

Imbinde dinteun descantec popular din Vlasca (Tu

bubd pripitd, cu 99 de yunghturi, Nu yunghia, Nu outitd,
Nu imbinde ca prpele, Nu unifla ca broasca, Mat Folc.,
p 1527, Dig Acad ;Hy', p 476) unde se arat &A cuvantul

este cu inteles neprecizabil") pare a aveh intelesul de

a incoldci", a cuprinde prin incolAcitun" si s'ar pute
derivA din germ. umbinden
impila i, impili.

S. Puscanu, in Revista filologicd, II, pp. 66-71, face

un interesant studiu asupra acestor dou cuvinte, pe care
le consider de unul singtir (cf I Dig. A cad , II, pp. 505-506).

AratA mai intfini exphcAnle care s'au propus, socoteste etimologia *impillare plauzibil negAsind alta mai
bunk i. incearcA sA explice din ea deosebitele sensuri
ale lui impila i impai.

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

287

Ar fi prea lung O. unnresc din acest punct de vedere

i nici nu este nevole sa fac acest lucru dad vom putea da alt explicare,
care va arath c punctul de plecare al lui Puscanu este
mersul ideilor din articolul liu. Puscanu
gresit

Retin numai urmatoarea pretioas marturisire De

ce n'am pnmit in Dictionarul mien etimologic aceasta
etimologie Fundc aveam simtul ca impla nu este un
cuvant popular, ci o vorbd savant5. Pe atunci nu apruse

Dictionarul lui Tiktin pana la litera I, incat nu stiam

ca 11 gasim si in Biblia de la 1688 1)" p 67) Puscariu recunoaste acum ca s'a inselat i ca avem a face cu un cuvant
popular Totusi adaogl Cei mai multi dmtre noi 1-am.
invatat in scoala sau din lectura Cuvantul neavand o
familie in limb5. caci legtura lui etimologic cu pied
nu se mai smite ne face s-1 clasam intre vorbele carturaresti Poporul cel putm in sensul curent nu-1 in-

trebuinteaza, dovad ea in fisele stranse pentru Dictionarul Academiei nu e nici una din hteratura popular,
ci aproape toate din scrntoni sec. XIX-lea Din aceasta
cauz, o forma * inchila in regiumle care rostesc chalet
(= piud) nu exista, f apt care de asemenea ne face pe noi,
carturani, s-1 considergin de neologism. Varianta impaa
(cu i iniDial, ca indica, introduce, etc ) pe care o gasim la
cei mai ingripti scruton, ca C Negruzzi, Eminescu s a ,

clovedeste ca ei inii simteau cuvantul ca neologism"

(P. 67).
Dar in exemplul f an incilat (I Ghica, SCrisort, P 543-544)

putem avek rostirea dialectala a lui nchil, ceea ce ar

dovedi ca acesta a existat i exista Acelasi lucru-1 do1)

Exemplul e din Psalm 56, 8 Mi-au implat sufletul men, in textul

grecesc xn,reierhp.4Jav, de la itaTn141CTO) strmb, apis in jos" Traducerea

aceasta a ra'mas sl in textul Bibliei din 1914, pe and psaltirile cele max

vechi au zgarcira" (Scheian) sau deselar" Hurmuzaki N A Dm

I A Candrea, Psalt Scheiand, etc, vol II, p 381 i 512 putem gag el
formele dm urme: snt traducerea formei corespunzAtoare a slavonescului

canodirrii a indol" N D

www.dacoromanica.ro

288

N DRAGA.NU

vedeste si se inliild, pe care-I intrebuinteaza bteami si

femeile in Muscel (vezi mai incolo). Imp la este un cuvant
popular, dar nu prea vechru, din epoca cnd Turen si Grecii
isi intmser stApanirea sl asupra pnncipatelor romanesti

nscut prin denvare si hiperurbanizare din child 1 nal-

sur de bucate", banita", obroc", Kila" (Getreide,

Kornmal3), 2 vechru bir in chile", Art Abgabe in Ki las"
(< m -gr si n -gr itoraov, cf si turc bile, vulg k'zlo,
s -cr kila, bg kilo, alb k'ils, la Tiktm, DRG , 339 si Berneker, SEW , I, 504) 1) si insemnnd la ongine impovrh", ad 1 concret (pnn punere de chile pe cal , cf si
inteirnigi, inseua 0 insela, etc ), ad 2 figurat
Hiperurbanizarea nu este mci mai veche, mci mai nou'ai
decat cea a lui &filet (Cantemir, 1st terogi , 205) ---= ghiftul

(Dig Acad , II, p 257), despre care am artat in Dacoromania, I, pp 316-317, c derivd din germ. Gift 2) Aceasta ne-o dovedeste clar urmtorul exemplu scos din
Neculce Aceste s' au fdcutii intr'aceastet zarnd 7245 ; 0
erau multe nevoi pre acele vrema p, 'in Moldova, bogate nevoi,
care eu condetul meu nu pottii sd lungescii civertura, hcirlii,
vdcdrit4, pile (chile), talovate, grele podvozi de fdn, de
lemne, fund oastea turceascd asedzatei la Cartalii, la Dundre,

de au ternat, cdt se mirit si Domnul si boterzi ce or face sit

poatd phial toate poronctle impdrdtesti (Let', II, 432 , Let 2,
II, 392 , Neculce mai are de dou ofi forma chile Let 1
II, 426 , Let 2, II, 387 0 Let 1 II, 432 ; Let. 2, II, 392).
Child, fund un cuvant de circumstant, a disprut astzi
din uz, iar din pricina aceasta impata a rmas al-A spnjinul,
necesar si nu se pare nou. cat pnveste evolutia sensurilor
2) Aceasta poate fi mai veche In Ungaria clizla era cunoscutg ca men-

sum frumentt, capiens dims metretas Posomenses", Kubel" Inca din

secolul XVI, cf singula hyla Intact a 1.573, 40 hike hordez a 1577 (Szamota-Zolnaa, MOklSz , 497 , exemple unguresti ulterware vezi la SzarvasSimonr, MNytSz , II, 305) Se intrebuinta si la inarcarea corAbulor
(cf Velledits Lapps, Magyar Nyelv, XII--19r6, p 236).
2) Cf sl ptfcd = chucd < slay kaka Darm", rut Leber-, Blutwurst" (Tiktm, DRG , 345), in tinutul N5sAudulu1, etc

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

289

trebue sa pornim de la cel concret (Dig. Acad , II, 506,

zice special") privitor la cal, pe care se transportau chilele.

Cal impilat a trebuit sl insemneze la inceput cal impovarat cu chile de bucate", carma i se indoia" spatele
din pricinu greutatil (cf. si intdrnipt) Figura din cel dintiu exemplu pe care-I avem (Biblia de la 1688, ps 56, 8)
se rapoarta tocmai la cal, cum arata traducerile din psaltirile vechi (de)selard, zgdrcird)

Calul incarcat cu poveri abia se misca, e impiedecat.

Altfel este, fireste, tot call ne'mpilat, and it pune bunul
ceildret frdul in gurd (Gorjan, Hakim, IV, 120)
Calul poate fi impiedecat insa I prin alte mijloace decat

incarcarea" sau impovdrarea" cu chile; astfel prm a-,

pasarea" in jos a capulm, care se leaga de un picior dmamte
ca sa nu poata fugi (cf chiostec, pdivan, rdvani in buestru,
etc , ap, V Bogrea, Dacoromania, III, 811-8/2 ; buestru
ap. G. Giuglea, Dacoromania, II, 372-373 ; S. Puscariu,

ibid., 683-686) E upr d inteles ca, dupa disparitia

chilet, verbul impilk, care si-a pierdut astfel familia, a
ajuns s ia acest sens special" de impiedecare a calutui,

care are o extensmne geografica destul de mare, expliCabird. prin negotul de cai Totusi centrele de iradiatiune
sant Principatele, cum se vede clar din datele culese de
Puscariu din raspunsurile la chestionurtil calul", i adeca.
judetele Dambovita, Prahova, Dolj i Muscel, apoi Ardealul sudestic , dar cuvantul se aude I in alte parti, de

exemplu in jud Somes. Intelesul este destul de precis :

se impileazd calul cand i se leaga capul de un picior de

dinamte, cand se forteaza sa stea cu capul in jos". E

deci vorba tot de o apasare a capuhii
Ciuilele s'au puttit intrebuinta 1 la indesarea" s'au
apsarea" fanuluz. impilat- Fdnul era dus yi aruncat
intr'o groapd addlicd p, and se laced grostmea fa'nului
de cloud saw trei palme, se aezau peste deinsul scdndurt,
pe care se pureau dupd amea bolovant de pi-ard 1, once
alte greutdft, de apdsa feinul Aceski se nurne0e ftin incilat
(Ghica, Scrison , 543-544),
19

Dacoromania Vi

www.dacoromanica.ro

N DRIGANU

290

Din acest sens concret s'au nscut sensunle figurate

din exemplele Soarta-mi inipileazd mita la pdtrant (Pann,

ap. Tiktin, DRG) i in cel mai vechnt, citat mai sus, precum si din cdzdnd la grea sldbiciune 2, impildndu-md
cu dureri cumphte, nu suferii bolndvirea leneviria meale
(Mmeiul a 1776, 72 3/4), unde Dag Acad ii gloseaza cu
Mud, dar ar puteh fi glosat tot ash de bme cu zgdrci, deselet,
etc., ale vechilor psaltiri

Din sensul de bir in chile" Art Abgabe in Kilas" al

lui child s'a desvoltat sensul cel mai obiciniut" in sulerile

literare de a impovara peste masura (cu dam), a

apash, a asupri, a oprima (pe cineva, un popor, o tara.)".

Am ardtat pncina pentru care cuvant ul nu s' a wit inainte de secolul XVIII i, cand s'a ivit, s'a ivit in Pnncipate Prezenta cuvantului in Lexiconul Budan se explica prin faptul ca autorn acestma urmaresc scnsul dm
Prmcipate. Exemplele din Dicfionarul Academia sant de-

osebit de instructive din acest punct de vedere ; doua

din ele au chiar, alatun de impi/a pe smommul impoyard, Oath sau pe povard
Din acest sens s'a desvoltat cel neobicinuit de a cornbate, a dispretui" : Pornpa cea din afard
luxul extern)
sd impileazd de filosfzi ca strasnici (Marcovici, D 139).
Se va ndich poate obiectiunea ca lamunrea lui impild

nu este desavarsit fara cea a ltu impili

etc ) cu care-I trateaza impreuna Puscanu.
Socot pe im5il1 cu totul alt cuvant Pentru a-1 exphch
pornesc tot din lumea animalelor. Ma gandesc la exemplele

Un copil, un animal, din necdutare, rdmdne imhslst=

tot mic, necrescut (Lmba, Banat). Jita (= vita) se'mpci-

leste = nu creste din pncina ca e ru nutrita, ramane

pipernicita, (in)chircit (Zagra, j. NasAud ; j. Somes).

A h, mmpilit inseamna propriu zis a fi numai pielea 1.

oasele". A se impill ar putek fi deci un denvat (cu asimnlalia lui -ie- la -r- urmator) al 1w piele (cf. neap. pelliende
mager" ap Meyer-Lubke, REW , p 473, nr 6377 S V.
pellis , nu vad clar insa legatura dintre arom. pilicios pi-

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

291

pernicit", (in)chircit" si k'ale, k'ilitd k'iliqd, k'ili, k'ilicd,

iutru cat am astepth mai curand * k'zhcios; totusi ea nu
este exclusa, cf ac plur gr. iriXXexq peaux", neXXo-pcicinc

pellarms" ap. Boissacq 1), 763)

Prim extensiune intrebuintarea cuvantului impill a putut fi
trecula de la anirnale si. la plante, care pot fi si ele impiedecate in erestere prin deosebite imprejurari : De vor fi
plot multe pe vremea sdpatului cucuruzul ingdlbenqte p,
impilea0e (Economia, 41) Impilitai-i zarba'n cale, c'o calcd
mu40 in picioare (Rev -crit -lit , IV, 144) 1)

impujaiea

Dict Acad , II, 530, da verbul a se impuydica cu sensul

de a se intrece, a se Ina la intrecere, a rivaliza" (Zagra,

Nasaud, corn Corbu) si locutiunea a se da pe intrecute"
(corn. N Drganu, tot din Zagra) si. adauge Etimologia
necunoscuta (cf rus Pulati a baga frica in cinevh, a in-

timida", rut pu.iati sja a lila la goana", pidak, pidalo

codoristea biciulm")
Cred c trebue sd pornitn de la o forma slava (rut , rus )
*po-ferkatz din ielati, gelati (pentru -k- cf n -slov .'elik
lustern", iele'en begierieg", precum si Ealkovatt < Ealiti
moeror", care ne.a dat pe yellcui, yelcui = jalui") Pentru
sens cf lit ielovati eifern" 0 aton dm to-, care n'a mai
fost suntit ea prefix, a putut trece in -u1) Citez in acest loc si verbul cell (Vale, jud Sibiu), cu varianta mull
(Valea Somesultn, IsasIud), cunoscut de atcf Acad , t I, fasc II, 275,
numai din comumcarile lin Ittu, cu sensurile i (despre plante) a se
ofill, a se vesteji repede, ca si cum ar fi fost opdrite" Uae, s' a ceht scumpia
de cdldura asta, 1 2 (despre lemne) a incepe sl putrezeascI, a se ba r-

z o 1", despre care se spune : Poate, acelasi cuvint cu crull" SI nu

fie mai curand o rostare nordick ajuns in careva chip la Sibiru, a ltu
of ell, ofal sau chiar a lui impmell, frnpall"? (Observ el nu cunosc de
la INTIsIud pe ciull cu sensul dat de Ittu, iar ofai are acolo forma oial,

uizll, < oval = ofal)

19*

www.dacoromanica.ro

292

N DRAgANIT

impul 'di,

Dzcc. Acad, II, p. 530 da pe impuldi cu sensul de a

sttiga pe cinev din departare cu pu" (Zagra,

com.

I. Corbu), a alungh cu urlete" (P. Papahagi, Graiul 0*.

folklorul Maramureplui)

Se adaoga. o etimologie propus de mine . Probabil,

contammare intre strig6tul pu si strigatul tulnoaie tulai".
S'a derivat apoi un verb cu. pref. in-.
Nu mai cred in aceastd etimologie Mai curand trebue
sa ne gandim la un radical slay, care ar puteh fi compusul
cu prefixul po- al lui layp, layati Waxtetv" (cf. rus.
layu, ldyati bellen, schimpf en, schelten, schmahen" ; rut.
tdyaty, idem , s -cr. fdyem, ayoti, bg. laft belle", etc , ap
Berneker, SEW , I, 687) Ne mai simtindu-se cornpus,
-o- aton din prefixul -po- s'a putut schimbh in -u-, contribuind la aceasta 1 apropierea de interjectia pu I
keondurit (ineondorfi) ; inehiondorA.

Dig Acad , t II, fasc. VIII, d verbul a (se) incondurd

cu sensul de a (se) incalth in conduri" (Pe glezne goale
il tate rugn pentru pictoare incondurate, Delavrancea, ap.
Tiktm, DRG) i. f i g. a se umfla. (in pene), a se mandrl "
(Armdsaru' sd 'ncondurig i nechezd pe ldngd fomei, Grand
nostru, I, 71 ; 5alufie1e, cu cloud pdnze, dlunecd, sd intrec
ca lebedele, cdnd ip incondurd aripele ft vdslesc addnc cu
picioarele lor cenu,Fii, Delavrancea, V. V .161), derivandu-1

din in + condur(i).
Derivarea se potrivete pentru exemplul intaiu, dar nu
se potrivete pentru cele doua, din urma, in care se afirmd

ca ar aveh ,sensul figurat de a se umfl (in pene)", a

se mandrl".
Sensul din urm face parte din terminologia. animalicA,
in special a calulm, cf , afarai de exemplul al doilea, I inainte de a-/ scoate in tdrg, it spald, ii tdsald, le 'mpleteyte tpuri (plantici frumoase) in coamd i coadd i-i plimbd

www.dacoromanica.ro

'ESIMOtbGII

293

prin trg, in Iata cumpdrdtorilor, streingeindu-i in zdbale

ca sd se'ncondoreze p astfel sd bard mat chipei (S. Pop,
Dacoromania, V, 81 ; pe p. 205 incondora se explica a
se arath bine in targ"), iar verbul
omomm cu cellalt ,
carma-i apartme, corespunde ungurescului, cunoscut sl in
Secuime, kandar-, kandargat- a invarti, a sucl, a misch
incoace si incolo (partile trupului : coada, capul etc )",

kandarit- a porni, a da drumul, a misch", kandardsza impinge, a deprth, a inn...tura, kandarod(sk) a se

invarti, a se suci" (Szinnyei, MTsz , I, 1033) . E vorba
adeca de miscarile" si invartitunle" neastampArate pe
care le face animalul strans in zabale", etc in urma Carora

apare viom si chipes", iar nu de vreo impodobire a picioarelor sau aripilor acestuia cu conduri
S'ar puteh chiar ca si a se (in)chiondord, a se (in)chiondori

(de-aici inchiondorat, chiondoreald, chiondor4) a se uita

la cineva posomorit, incruntat, chiondoras" (Dig Acad ,

t II, fasc VIII, p. 583) s derive din acelasi verb unguresc, care (+ csavar) mai are variantele csandar-, csandargat-, csandarit-, csandarog- (cf Gombocz-Melich, MEtSz

841), data sensul original al acestei forme (apropiate din

punct de vedere formal si semantic de chior, a se chzori,
chaor4, cf Tiktin, DRG , 342) s'a raportat la invartirea"

sau inholbarea" ochilor, faculd deodald cu ratoirea"

omului care priveste : sd nu ne inchiondorim lila la dla pentru

nimicuri, Jipescu, ap Tiktin, DRG.

Inc u jlui (hieuOui).

La baza verbului a se incuylui (inctqlui) a intra in

relatiuni de amor", a se ndvi", a se ingurlui", a

se incuibh", a se cuibari", nu trebue sa tau-tam lingu-

rescul kozel aproape" (Dig. Acad., t. II, fasc VIII, p 612),

care si-ar fi pastrat pe -z- (cf ung. koz > chzuz, chiuzd,
etc ), ci pe glizslik, rtizsol a se suci ca ganjul", a se, face
ganj", a se ganjului" (Szinnyei MTsz., I, 736), cu c

www.dacoromanica.ro

.294

N DRAGANU

in loc de g ca i cuybd, etc

cloth, inlantui, etc

cf

1 e g a, innod a,

i n-

Inoe, Inue

Prezenta in Ardeal a unin vir nobilis Comes Bozouck

films Inok" (Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, I, 222
1 223, a 1302), care ddruete villam suam Bozna" (Bazna,

ung Bdzna, sas Baassen) in comitatu de Kukullu", ne

lamurete defirutiv onginea dintr'un nume de persoana
a lui Inoc, ung Inakfalva (j Turda, aproape de Vint),
pe care G. Weigand, Balkan-Archiv, 1, p 13, il considera
unguresc 1-1 traduce pnn Sldave", Hongendorf", pro-

babil fiindca se gandea la un ung Inas ucernc, fecior

din casa". Inteadevar insa, ung inas a dat romanete
incq

Recensand scnerea lui Weigand, in Dacoromania, IV,

p 1131, eu aduceam aceasta numire de locahtate in legatur on cu turc. ynak,inak,Inaxmnay r. herrlich, schon",
2. Freund", pnmit in limbile fino-ugrice, inclusiv cea
ungureasca, ca nurne de digmtate i persoand 1) , ori cu
rut , bg , srb , pol yundk, ceh yunoch, ymnoch < gum ta-

ndr", nou", care se intrebuinteaza des in topommie

Avand in vedere tele crtate mai sus, precurn 1. faptul
ca Inok se gasete ca nurne de persoand i topic 1 in alte
prti (a. 1310 Inok, nom yin, Mon Stng., II, 620 , a.
1232 : terra Inok, que eodem modo Craco dicitur", Wenzel,
VI, 505 , a 1282 : Ketlitzen de Inoch", Fejer, V, 3, 148 ;
Inakfolde, Csanki, III, 612, in corn Sopron ; Inaktelke,
ibid , V, 361, ----- rom Inuc,j Cluj) 2), far indoial ea pentru
a explich pe Inoc (j Turda) i Inuc (j. Cluj) trebue s por-

mm de la nurnele de persoana Inoc, fie cd ne-am gandl

la o origine turceasca ori slava a acestuia.
1) Cf Gombocz, Magyar Nyelv, XI--,I925, P 435-436
,,,) Id , ibid

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOG-II

295

Lepiida.

In Dacoromania, I, pp. 220-222, regretatul B. Herzog

a artat obiectiunile de ndicat impotriva etimologiei le-

Wit <lapidar e, pus6 in circulatie Inca de Lex Bud

a) vocala -e- > -d- aton (-ea- > -a- tome) din radical, nu
numai in arom., ci si in d -rom. (in textele cele mai vechi
pretutindein numai -e- i -ea-) , b) sensul verbului latin

nu este Steine werfen", werfen", ci mit Stemen bewerfen", steimgen", iar de-aici trecerea la werfen",
abwerf en", etc , este mai greu de explicat.
A propus deci inlocuirea acestei etimologn cu *11 q u 1dar e din li qui du s, -a, - u m, arAtand posibihtatea
trecern lui -qu- in -p- , iar pentru sens pornind din exemple
ca Apa Impede pad nu vet veded, cea turbure n'o vet lepddd
( D ame)

Impotnva acestei etimologn, admise de unii (W. Meyer-

Lubke, ZRPh , XLIII, 230 , S Puscanu, Dacoromania,

V, 483), s'au ridicat si obiectiuni (G Weigand, BalkanArchly , II, 260 , Gamilscheg, Z RPh , XLII, 240 , L Spitzer,

Dacoromania, IV, 645 s. u ).

Herzog, aprandu-si punctul de vedere, a incercat s5.-si
intemeieze sl . mai mult etimologia in Dacoromania, V,

pp. 483-494, citand pentru partea semantic de o parte

exemplul dat din Campulung a 1639 pe care i 1-a comunicat V. Bogrea Deci am pus de au bdtut clopotul 0 s'au
striinsil 0 Mien i bdtrdni, p le-m4 pus zi orwtnifor ca
sd lepede bann acestor botan, erd ei n'au putut cdpdtd banii,
scr-i dee de pre acele vaduri, ci s'au impdcat p s'au tocmit"

(N. Iorga, Studn p documente, III, p 276, Nr. VII),

pe de alt parte paralela foarte adememtoare a latinului
fundere (cf. sacos nummorum effundere, fr. verser, it versare,
rom vdrsd, etc ), si : Apia limpede fidnd nu vex veded,
cea turbure n'o vez lepddd (Dame) 1)
1) Cf i Cdnd inseteazd curtea M, Apa'n drum n'o lepdda, = SA ingnjlm inal intim de al notn" (Zanne, Prov, , III, 586)

www.dacoromanica.ro

N DRAGANU

296

Inteadevar ins5., cum vom vedea mai incolo, in amandou cazunle avem a face cu sensuri ultenoare in exem-

plul intaiu insemnand a da", iar in al dollea a arunch",

a zvarli". Pentru cazul al doilea sensul de a vomita",

a voma", a varsh", a bori" al lui iipada, atestat de

Viciu, Glosar, din Buciutn, nu dovedeste prea mult, fund

un decalc al ungurescului Tidily- arunch" si vona".

Atat faptill cl acest cuvant se gaseste nurnai in limba
romang, tar in celelalte limbi romanice bpseste, cat si
acela c explicarea lui intampina greutati la denvarea

din la pi dar e si din *I i qui dar e, ne indearnn sa

ne gaud= la altd etimologie, si anurne la un cuvant de
origme greceasca intrat in latina balcanicl, care are -ein radical. Acesta trebue sa fi fost *lepi d a r e, derivatul lui 1 e p i s, -1 d. i s, acuz - 1 d a, cu forma sec lepida

- a e die Schuppe", lat squama" (cf gr. )into a curath

ceva de coaja, solz (peste), piele", ecaler, ecosser, peler",
lercfg, -fao; coque, coquille, ecaille", XercICto, XencSoGakt

a se

curati de solzi, a se jupoth de coajr, s'e-

earner", Xanca6co, Xerccaiii fac ceva solzos, solzesc", couvrire d'ecaille, rendre ecailleux", circoArmaciw ecailler",
ixXercfCco monder") 1)

Cuvantul latinesc este inrudit de o parte cu gr Xiicpm,

cunoscuta board de piele, pe care am luat-o si. noi cu acest

nume, de alta parte cu lat. 16pi du s, -ai- u rn charmant, gracieux, joh" (cf gr Xenrk, adj vb al ltu Ainco,

depouille de sa pellicule" mince", grele", petit"),

1 6 p .0 s, - 6 r i s

grace, agrement, seduction" (Fick, I,

U ; BOlsaCq2, 569-570) etc. Din

536 ; Walde 2, 422,

lepid a a trebuit sa se formeze verbul *1 epidar e,

care a putut sa ne rmang din formele accentuate pe desinentele personale (cf vdrs in loc de viers, dupa vdrsd,

ardt in loc de ardpt < *a rr ect a r e, dupa ardta, etc

vezi Puscariu, Dacoromania, V. 772), formele accentuate
pe -e- trebuind sa dea 4e-, cf iau < ltvo alaturi -de ham <
1) Leinda se gaseste 91 in bulgkeste i insentnnl eustuil"t

www.dacoromanica.ro

ETIMODOGH

297

levamu s, amp/ alaturi de alepta, alefta < all ec tar e,

zert >riberto, 4epure < leporem, etc)

La inceput lepdda a trebuit s insetnne a nparli"

perliti (prliti) a parli putm",

decat din v.rbg pero penna", Cihac, II, 251, desi Tiktm,
(mai probabil din v -bg na

DRG 1034, 6e indoieste in aceast explicare), despre piele,

par, pene, die Haut, Haare, Federn wechseln, mausern,

sich haren, hauten, se deplumer, muer, peler, perdre son
pode, depiler". Inteadevar, cum putem constath din cele
mai multe dictionare si din textele populare, smonimul
lm naldirli este lepada . vitele Ii leapada" primavara

parul cel vechm de lama, naparlesc", i capata altul

nou ; pasenle Ii leapada" penele, serpli 41 leapada"
pielea, etc (cf Pasculescu, Lit pop , Herzog, Dacoromania,
V, 487, in Marginea, etc ). Citez numai proverbul Lupu/
ig leapadd schimbd, las, paraseste") pdrul, dar ndravul nu (ba) (Zanne, Prov,, I, 519).
Acest sens pare s fi fost sensul original si la Aroma'''.
Insusi Herzog citeazd din P Papahagi, Basme aromdne,

doua exemple interesante din acest punct de vedere

Curcubetd
coala di Curcubetd naparti i e s-cd
veadd ocl'il' ? Aleptul aleptilor i pink a gonilor nds eara
(132/15), Seara 'o aliptdd k'alea de caprd (206/37).

Lepadarea" deci s'a raportat de la inceput la ceva

ce-i apartmeh fimtei celui ce o facea, ca I onginalul grecesc (solz, piele, coaja., etc ) Aceasta caracteristica .a sensului i-a pastrat-o lepdda 1 &and pnn extensmne a luat

alte sensun, alltun de acel de a naparli", d e. pe a

avorth" (cf. bg. hal)am jeter" i avorter" ; aib. Stjet,
&it ,,werfen", schleudern" si eine Fehlgeburt machen" ,
ung elvetl-, idem, despre ammale). Fatul, inainte de

nastere, face parte din flinta mamei care-1 leapada."

cand 11 naste inainte -de vreme dintr'o prima oarecare

Dacd nu altfel, apartinerea trebue s se rapoarte cel

putin la imbracamintea lipita de fiinta noastra (desbracarea" i parasirea" sumanulth, paltonului, cojocului,

www.dacoromanica.ro

298

N DR AGAN17

opincilor, carnaei, izmenelor, cioarecilor, rasei, cumei sau

chciulei, etc ), la fiinte care sant legate de noi sufleteste

(despartirea" de mtuere", pardsirea" ei ; a parintilor
si a copulor, a prietemlor, credincioilor, etc , cf del va
lepddd muterea, Pray , 1123 ; lepddatui-i-ai cdnd mdrird-se
Coresi, Ps 72/18 , lepddard-se de pdrintit lorii,th , 77/57, etc ),
iar figurat la credinta, lege, calugane, functiune, etc.

Chiar i a lepd ancora" sau veatnle" din vechile

noastre texte, a lepada apa din vas", a vomh" intra
in aceast categone, intru cat e vorba de parti ale corabiei

i cuprinsul vasultu i al stomahului. De asernenea lepadarea" pieptenultu, cutii, etc ascunse in san, in povest pentru a ndich o piedeca in calea urmaritorului
Lepadarea" muieni, credintei, caluganei, functiumi, etc ,
insearuna pardsire", dar cand eti fortat sa o faci, inseamna destitmre" (cf. sd-1 leapede den preolie, Pray,, 181)

"Lepadarea ancorei" este in fond o aruncare" ; chiar

i la desbracare" de obicem se arunca" hamele E uor
de inteles deci ca lepadet a luat 1. sensul de arunch" (cf
a lepdda grdul in mare, a lepddd sortile, etc in textele
vechi, etc ) Firete in acest caz reflexivul lui lepdda, ca
i cel al

lui aruncd, poate insemnh a se grabi" (cf

(a)zydrle-te, aruncd-te pdnd la noi 1 ; repezi-te la mine , ftpd-te

la ell) AO, il gasim in arom me aleapidu ich elle", se-alt-

piddrd tu foc se arunca in foc", se-alipidd tu furl dete

navala in hop", etc.
Alta data aceast aruncare", lasare" ajunge s insemne numai a lash", a pune", a aeza" . Gdsi yreme
sd lepede q'un co/del de yin in preayma unor oament truditt
p insetati (M Sadoveanu, Zodia cancerulut, Bucureti,
1929, 1, p 32), ori Acele brate beizade le lepddd trudite
in lungul trupului (id , ibid II, p 177)

in sfarit tot din arunch", zvarli" s'a desvoltat I

sensul cel mai general al lui lepdda, anume de a da",
nu numai barn, ci once. Citez, alatun de exemplul sd
lepede bann acestor boiari (a 1639, N Iorga, 1 c ), i de

Baini n' aning, Mdria-ta laid, mdni e yeselia cea mare

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

299

p trebuesc puse pe mese alle bucate p vinuri, mas multe

decdt pdrui acum
Sd se puie De ce v' am randuit? De
ce v' am lepddat bani2 Mat trebue, Mdria-ta (Sadoveanu,
o. c , II, p 227), Inca dou exemple, care ne dovedesc

clar ca in acest caz nu ne putem gandi la *li q uidar e

a Varsk", ci la a db." in general

Hatmane, dac' ar

fi, fost ceva intr'adevdr ap de rdu, mi-as fi lepddat vestea

cum as intrat p n'as fi a#eptat nscs o clipd (Sadoveanu,
o c . I, p 117) ; Namene sd nu-s lepede cuveint, peind ce
va hotdri asupra lus Divanul judec4n (id , ibid , I, p 181) 1)
i

Ochelar, ochier.

Fonetismul lui ochelar (ochelarsu), plur ochelars i Brille",

2. Scheuklappe", Scheuleder" (cf. Tiktm, DRG ,

1075)

ne arat c mijlocitorul, care m 1-a dat din lat.-med. oculare

sau ocularsus Augen-", a fost limba sseascA, care are

in Reghin forma Akldr, iar in Bistr4a pe Okeldr (forma
glumeal Otjeldr pare a fi reprimit din romanete), cum
atest Szebenburg seichs Wb , nu cea polona ori ungureasc (cf pol okulary la Tiktin, DRG , ung okuldr, okuldre,
okorldre, okula, la Szinnyei, MTsz , II, 6) 2) ; cf. ss pokert Theer" < pdcurd (I Brenndorfer, Romdn (oldh) elemek az erdlys szdsz nyelvben, Budapest, 1902, r 40) , Ku1) Lepcida este intrebumtat foarte des de Sadoveanu in scnerea atatd si in alte sensun panel ce va lepdda demonzi pe care-z are inteinsa
(II, p 200) , Am lepddat din mine tot veninul pe care nu 1-a dat sd-I beau!
(II, p 240) , n'am lepddat nici o oald cu care m'a =slit rdze,sul (I, p 81-82) ,
Cdnd alungem la coralue, numaz le lepdddm in marea p gala (II, p 191) ,
Vdzdnd cd nix se pune in mand cufst ca sd belesc fara, I-am lepddat (I,
p 228) , Pared era supdrat pe ez, ap-i rdsucea, ii trdntea p-s lepdda
[pc rdzep i mazild (I, p 126) , sd-i primeascd p sd-i ducd sd-i lepede
lepdddnd
undeva, intr'un ostrov la Grit, ori la Chipru (II, p 187)
tot, imbrdcdminte, podoabe ii bani, spre a se afla gol (I, p 99) , 52, md'ntore inapoi cdt oiu putea mai de grabd, nu atdta ca sd dau lus bezzade veste,
at ca sd leapdd toate de pe mine ,ss sd md'ntind la pdmeint (II, p 167)
2) In ung cuvAntul este cunoscut incA din secolul XVI in forma okuldr
(cf Szamota-Zolnal, MOldSz , 707)

www.dacoromanica.ro

300

N DRIGANII

keruz, Kukeruse < cucuruz (A Bena, Limbo rotand /a

Sasii din Ardeal, Cluj, 1925, p 22) , gesoketit < socotit
(Brenridorfer, 20), kokeschatisch buckelig" < cocosat (id ,
29), kokestirk Storch." (id , 29 .1. 61) ; kamuara < comoard
(G. Kisch, Nosner Worter und WendUngen, 87 si. Bena, 22)-1
Bukerescht, Bukeresch, Bukerest (Hurmuzaki, XI, 789, 831,

88o, etc ), s. a (vezi si. celelalte exemple pe care le-am

adunat in Dacoromania, IV, p 131)
(Oiler (rostrt i ocib) (jud. NsAtid) este o formatiune
romaneasca din ochiu
QMag

In lucrarea sa Uyabb szempontok s adatok a romdn nyelv

magyar elemeinek kutatdsdhoz, Adalkok a roman nyelv

szekely-magyar eredettl szavaihoz (extras din Szkely
Nemzeti 11I4zeum Emlkkonyve), p. 5,

dl Dr A Bitay

se ocup5, intre altele de cuvantul oppg, -un polojenn '

si. de posegos gluing", pe care le cunoaste din A. Viciu,
Glosar de cuvinte dialectale, Blaj, 1899, p. 46, si. dui titlul

cgitii lui loan Pop Reteganul Opsaguri, cat cioplite, cat

pihte i la lume impAitite, Gherla 1897 Pe cel dmtaiu
il derivA din ung kpesdg, cu pierderea lui c initial confundat en prepozitia cu, iar pe al doilea il aduce in legaturA cu agd (cf v -bg .pga scurnhtas", bg .fega Scherz",
ap Miklosich, EtWb , 338)

Inteadevr ins ung kpsdg ar fi trebuit sl dea romaneste * copesag, * copisag, * cupisag, iar dac ar fi in-

tervenit etimologia popularl pentru a vedea in forma

din urina prepozitia cu, numai * pisag, in mci un caz ins
* opuag > opsag, caci -o- aton din kOpesdg trebui sa
se schimbe in u pentru ca inceputtl cuvantului sa fie conf undat cu prepozitia cu si. apoi SI dispark dar in oNag
avem pe o (cf du..egubinic din [faptd, vinal * dusegubind>

de sugubind. apoi )sugubrnd; umbilicus >*umbuli cu s > * umburic > *,unburic > * -un &uric >, bum, etc.)

cat priveste pe pofegos, acesta, cu toate cg. Viciu il re-

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

301

produce ,intoemai si in An. Acad, Rom., t XXIXI906-9o7,

p. 127, dupa editia djn Blaj, 1899, a Glosarului de cuvinte
dialectale, p. 46 : pologenti, i oNagurt; sinon = sfatoii
At4te pologenii spane N. de te pocozdoi de el" = te nun.

Cela-i om poegos, numai de opsagun" bim (Reteag,

Somes), pare a fi o simpl5. gresala de tipar in loc de opogos,

denvatul lui oppg, deci nu are a face nimic cu

agd

Aceasta ne.-o dovedeste aproape Ida ,indoiala forma ob,

egos glumet", data din Salaj de 5ezdtoarea, XXXVI-1928,
p, 149.
Dar sl ne intoarcem la opag.

I. Pop Reteganul nu ne lamureste nicaieri in lucrarea

sa ce intelege subt obaguri, pe care si le alege ca titlu.
Din contmut, putem vedek ea e vorba de anecdote privitoare la Tigani, Semi, Armem, Sasi I Evrei, versuri
glnmete pnvitoare la oamem insurati rail, fete batrane
ori lenese, betivi, etc , uncle copiate dupa manuscnse
vechi (dintre acestea. este deosebit de interesairt ca limb&

Versul Sasilor", tare reda admirabil limba Sasilor din

Bistrrta, hamhs oras a nost").
St Pasca, Glosar dialectal, Bucuresti, 1928, p, 237 (45)
da forma obag, s a , cu sensul rautate, invidie" dup4
o comunicare a lin C. Rebreanu dm, Bistrita. Acest sens
estel evident, ulterior,
La origine oNag inseamna deci gluma" (uneori rauta-

cioas, de-aid invidie") sau, mai bine, vorba de claca"

pe care Tiktin, DRG , 370, o traduce cu zweckloses,
unnutzes Geschwatz". Dat fund acest sens, este evidenta
etimologia, care, la prima vedere, m se pare cu neputurta

de &it, desl infatisarea cuvntului ne tnmite la limbo

maghiarl.

Cuvantul, nostru este adeca unul dintre putinele cuvinte unguresti pnmite in, forma de plural 1), derivand
1) Cf hatcluc (ppl slov, , rus , rut s -cr hduk. slavac. hapluch,
celi hai(luk, heyclak, bg hayltik_ hayclat) din hayrItik, plur ung. haylti
(Berneker, SEW , 375) pp:a gheat5." din ctp87, phir ung, apd, vim;
vandroc < plur vdnclprok al luz vdnelqr . mom, merg vliparact la card

www.dacoromanica.ro

302

N DRAGANT1

din pluralul hopsdk (hapsdk) al lui hopsa (hapsa), careiardsi a fost primit, dupd pdrerea d-lui Lacea, din rom
obte (< v -bg obt1, adj , -te, adv , -tiye, subst ) si reprimit de noi in forma 1bop0, cum am ardtat in Dacoromania, III, pp 719-721 (cf locutmnea de hopP"=

de claed", de obste", al tuturor")

Dispantia lui h- inijial e cunoscutd si in alte euvinte

Finalul -pc al lui hopsdk s'a schimbat usor in -pg, nu
numai funded trecerea lui -c final in -g este obisnuit,
ci

I subt influenta elementelor imprumutate sau formate

cu sufixul ung -sag (> rom -pg)

Pliuh.

Pentru pliuhd vinars, rachiu, stropsald, etc (Bugnarra, Nds ) , phitha = 1, rachra rdu" ; 2 cated, hait"
(5ex., III, 85, 5), i denvatele pliuhdu = phuh" (ez ,
III, 4) , plzuhnitd-= pliuha" (5ex , V, 117, 2), cf rut
pljuvati speien", spucken", pljuha, xaplyuvica graue
Schmeiss-Fleischfliege" (Sarcophaga carnana), xapljuvatz
(Scansoara), ap T Papahagi, Graz fi suflet, II, 87 , ciormotac, czormozag
Kuhweizen" < ung csorrnolydk, plur hu csormoly(a), cf Gombocz-Melich,
MEtSz , 990-991, poate (h)arfag < harcak = harcok, plur ung harc>
rom hark/ (cf Hanes Skold, Ungarische Endbetonung, Lund-Leipzig,
1925, p 57 < harc + suf -ag), etc Pe hdddrag, hddarg, hdddrog, hodorog,

care are si forma hdddrdu, Skold, p 8o si May, p 4-5, il deriva dintr'un

ung * hadaray > hadar6 (cf ciap..raT = szdnt6 a 1109, szedech, scedech=
szedo, etc ) Aceasta denvare ar fi posibila insa numai in cazul c pe hdddrog 1-am fi pnmit inamte de secolul al XV-lea pana &and tine rostirea ungureasca cu y (cf Gombocz, Mmoires de la Soczt Fynno-Ougnenne, XXX, 170-2 1 Magyar T ortnetz Nyelvtan, II, rsz , Hangtan,
II, Budapest, 1926, 84-85 , Mehch, Nyelvtudomdnyz Kozleminyek, xLnr,
353, cf l XXXIV, 132 , Magyar Nyelv, X, 155-156, etc ) Dar acest
lucru este greu de dovedit Mai curnd putem avea evolutia invers hadar6
> hadarou > hadarov, hadaroh > hdddrdu i hdddrog, cu schimb de sufix

hdddrag Dar si mai probabill este exphcarea dintr'un plural ha4ar6k

Tot aa I felegtoc poate ft mai curand corespondentul metatezat al ungurescultu festelk pluralul lm festelll > fe0eleu, cleat fe.teleu+sveftoc,
svztoc, cum propuneam in Dacoromanta, I, pp 319-320), etc

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

303

,,verspucken", speien", bespucken", plyuga garstig",

,,schmutzig" , ceh pluhati beschmutzen" , slov pluhati,
idem , rus plyugavy], pol. plugovy schrnutzig", etc
Prihod

Prihod s a inseamna trecatoare peste dealuri, prmtre

stanci (coin Lraba , sl priod s a , corn Liuba), si este

intrebuintat adeseori ca nume propnu in topommie

Denva din slay. prihodit I cici4cg, napoucs(cc, adventus ,
2

reditus ,

7:p oc)trsoc advena

Ului (urlui).

Ului (in Mold si urlui) cu sensul trans Jdn in Verwirrung bringen, verwirren" si refl verwirrt werden,

den Kopf verlieren", pentru care Tiktin, DRG ,

1675,

da, o sene de exemple, faral a putea arath etimologia, pare

a fi identic cu hului a darana", a nand", a surph"

refl a se darama", a se nand", a se surph", p ext a
cadea intr'o parte" (si hurui, iar din hurui + hului >
hurlui), pe care Dig Acad , II, fasc V, p 419, il deriva
bine din ung. hul(lani) a cadea"

Zvireoli (a se)
Pentru a se zvdrcoli sich (kramphaft) winden, krummen", Tiktm, DRG , 1834, dand cAatele necesare, tnmite
la n.-slov. zvreti, svrkniti verdrehen", krurnmen", svreti
se sich zusammenziehen", -bg vdrkolest rund" (dupa.
Weigand, Jahresbericht, XIXXX, 142), etc , adaogand
ca felul cum e format cuvantul ne aminteste pe rostogoli,
rotocol (cf si zvdcni, zvdrli, etc )

Forma cea mai veche este vrgoli (Dosofteiu, V. S ,

Din aceasta s'a desvoltat subt in-

Noernv II, Maiu 9)

influenta altor cuvinte, vdrcoli, zvdrgoli

i.

zvdrcoli. Rath-

www.dacoromanica.ro

N DRA GANU

304

calul nu este cel propus de- Tiktin, ci ung. vergel-, vergol-.

a mina repede", vergelod(ik), vergod(ik) 1. a stribate

cu anevoi9", a rasbate" 2. a se sbate", a se. zbuciume,

a da din mini si din picloare", a se zvircoll" (Dig ;

Szinnyei, MTsz , II, 959) In privinta formei a intervenit si interjectia zvdrr 1, apoi zvdcni, zvdrli, etc

Vaide I

Intrebtuntarea complementului respectiv, alcatuit cu de

acuzativul, ca 1 complementul directly in dativ, este
obisnuit dupd interjectia vat ! (cf vat mie ! = lat. vae
miht ! i vat de mine ! =lat. vae de me ! , reproducind
vaetele mai multora in acelasi timp vat de mine si de mine !).

Cum s'a spus, d ex. Amar era sei fie de voi, de nu eram
not amdndoi ! (Creangi, Pov , 269) s'a zis : 5i CU- strdjuirea voastrd era vat de pielea noastrci ! (id ,
) Totasa vat de el, amar de ea ! (Alecsandri, Poezti top. 28/10).

In cazul ca intrebuintam dativul, durerea este inchipuiti, ca indreptndu-se spre persoana sau lucrul pus de
complement lang interiectie, lar cand intrebuintim complementul respectiv cu de, ca venind de la ele, hind ex=
primata de ele, sau ca privindu-le : Cd-i amar i vai de
tine (Gaster, Chrest, II, 292), Iar ea, vai de ea (id , ibid.
II, 290) , arom. vat de Nica, cum s le mulgd? (Weigand,
Arom , II, 114, 71/2), etc
La exprimarea unui, sentiment de durere mai mtens,
repetAin pe de ffd s ne dam seama.. Prin deasa intrebmntare a acestei repettn, cel dintAiu dintre cei doi de. a

lost considerat ca alebituind un shim cuyint i s'a pus

dupa el un al. doilea de . Vaide de top. pdcdtosti, i mai
Puscariu Al. Procopovici,Diaconul Corea : Carte cu invdtdturd,, p. zg) ; i vaide dt
omul cela ce rede (-=---ride") In besearea/ o vaide de omul
cela ce va sparge acestit cuvdntu de rio-1 (= nu-l") va primi
veirtos4 nemilostivtlorii I (S

(Cod. Sturdz.,

p. is, ap Hasdeu, Cuv. d. WU., II, 52.;

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

305

cf i p. 51 si 61, n. 31, unde se eiteazd vazde de omul (p 1 2,

13 de 2 on, p 14, 15 de 2 on), vaide de preotulu (p. 13 ;

liasdeu, o c , p 51), vaide de cdsdtoriul (p. 14 , Hasdeu,
o c , p 51), vaide de cela ce (p. 14 , Hasdeu, o c , p is),
vaide omul cela (p. 14 Hasdeu, o. c , p 51-52), in vreme
ce in redactia mai nou a textului publicat de Hasdeu
se gAseste pretutindeni numai un de
Dl E Petrovici imi comunicA el in Banat se aude sl
acum forma vaide dd mine I I)
N DRAGANU

II
ai
S Pop, anciaetand pentru Atlasul Linguistic cornuna
Phitrova din Maramures, a insemnat adverbul ai, cu in-

telesul de aici" in urmAtoarele doul propozitn

sdmt

ai cilva sant aici eativa", Mac& drept pe-ai pleacl drept

pe-aici" Acest ai, care se intrebuinteaza alAtun de aeieucet
i aguca
acestea cloud notate si de T. Papahagi in
Graiul i Folkloyul Maramuresului (Glosar)
ar putea fi,
in aceste regiuni 2), o forma* scurtatA dm aici. Mai probabil insA avem a face cu pdstrarea lui hie latinesc. Avem

dar in romaneste
ad +hic >ai
ad -rhicce >aice (aici)

eccuhic >act
eccuhicce >acice
i ai se rapoartA la awe ca aci la acice, ca arom aud
la dacorom auace (aoace) sau dacorom. incod la incoace.
1) Pentru repetarea hu de din 1 fncepil dracul a se kurd sd nui par
(=opresc") de de teirm infrwatulat scaunii (Cod Sturdz , p 122 1 123)
cf cele ce am sells in Dacoromanza, III, 698-7oo
') Astfel de trunchen, avem in matenalul cules de S.. Pop dm Patrova o fuO (=s fost) , nu pulp": OA= trece), o le (= o leaca) die
pUe , nu It'd (=trabii=trebue) set dzfc
20

Da coromama V/

www.dacoromanica.ro

S PIISCARIII

306

Cioeilrlan, eioeirlie

Nu e probabil ca cioceirlan i cloceirlie sa fie, cum crede

.*Aineanu in Dictionarul sau universal (cf si 0 Densu-

sianu, Hist d
langue roum I 38), un derivat cu sufixul -drld de la cioc, eau moil drept si groscior" nu-i
de loc caracteristic pentru aceasta pasare Ceea ce i-ar
putea da numele este motul din varful capulin Astfel,
1

in afara de circumscrieri ca cioceirlie motatet, fr alouette

huppe, germ Haubenlerche, avem ital cappellaccia (de
la cappello palarie"), span coguhada (din lat *cuculleata REW. 2357), fr cochevis (tot in legatura cu lat
cuculla carp.", cf Gamillscheg, FEW s v ) etc (cf
R Riegler, Das Tier im Spiegel der SPrache, 163) In

bulgareste ciocarba se numeste aduliga sau Jidulaka,

de la JuJul mot" Variante ale acestor forme bulgaresti se intahlesc si la Aromani si Megleniti JueUlean i
Ju(r)Iruleat De aceea G Giuglea (DR III 1090) s'a gandit
la un derivat in -drld de la croacd varf" 1).
Cred, cu Tiktin (DM: ront germ), ca, avem a face cu
un cuvant de oriole onomatopeica 2) Inca Cihac (II 54)
comparase cuvantul romanesc cu sarb Jevrlyuga (sfevrlyuga)

alouette", evrlyak sturnus" (si alte forme slave ceva

mai departate), la care s'ar mai putea adaoga adjectivul
Jevrlyan garrulus" (in legatura cu Jevrlyati mepte loqui"),
iar din ruteneste Jukurdeli (eukurdili alauda arborea" si

cristata"), care numai intamplator amintesc cuvantul

romanesc ciucur(e) i sant, dupg toat probabilitatea,
onomatopee, dupd cum e I. smonimul romanesc chiuchiuroiu, intrebumtat pe Some (care, la randul au,
aminteste pe ung putyor, payer, pity& ciocarlie", cf
N Draganu, in Diet Acad s v )
I) Romfinescul cloaca' numai intamplator se aseamana cu ital ciocca
,,trochet, touffe, mche, bun", care pare a deny& dinteo forma *clocca
(cf REW nr 1995), vemnd dinteo regmne care reda pe cl prm a
2) Tiktm mal crteaza formele skovLirken i. skoglarken dm limbile daneza sa. svedeza, care 'Irish' sant mste cuvmte compuse, inrudite cu germ
Lerehe

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

307

Cantecul ciocarliei e foarte melothos si bogat in ca,

dente, ineat una din cele mai inflorite melodu populare,
cantat de obiceru la nam, se numeste ciociirlia Este
deci foarte probabil ca tulpma ,cloccirl-, ca si. variantele
slave si unguresti citate mai sus, s imite vocea pasarii
Mai e ins posibill si o alta explicare, asupra careia
nu insist, care ins mi se pare el nu trebue exclus. Czocarlacz i ciocdrlanul au un zbor cu totul deosebit de al

altor pasan si fac impresia ea se invfirtesc in aer De

aceea se zice se invartqte ca cioceirlia i e caoceirlan (de
beat), e beat cion e ciocdrlanul sau a prins ciocdrlanul de
coadd = s'a imbatat 1) Cf si Duce-v'ap, inveirtindu-vd ca
cioceirlia I (Creanga, Amint 115) Ciocarlia se del peste
cap (Teodorescu, Poezu pop 380)
Dupg cum a ardtat 14. Spitzer in Archivum roma-

nicuin" 1928XII 16o, grnpul consonantic rl se gaseste

in multe limbi ca simbol pentru o miscare rotativd, astfel
in rom. (s)fdrld, engl whirl, rtal c(h)turlo beat' , la care
s'ar putea adaoga germ Quirl si precum ma face atent
G D Serra familia bogat de cuvinte romamce grupata de Meyer-Lubke subt put i birl (Schallwort) wirbeln" (REW. 6522 b).
Acest element onomatopeic s'a putut adaogh la o tulpin
cioc(o), ciuc(c)o, mum foarte raspandit in dialectele itaIlene, avand intelesul de prost, ainetit, beat"2) S'ar putea
ca acest cioc-, s fie, ca tont (care apare si in spanioleste)

unul din multele expresu glumete si batjocurrtoare, de

origine onomatopeica, pe care le gsim in toate lunbile

'

1) Nu cred ca e justa explicarea data de Marian, Omit I 353 acestor

locutium ciocarlanul, cand e frig, sta.' ghemmt, nu se urneste mai de fel
dm locul salu, asa cii orieme poate sa-1 prmda"
2) Cf citatele la Fr Schurr in Worter u Sachen" 1929XII 249-251,

care crede, cu Riegler (op at si Worter und Sachen" 1921VII 131)

ca avem a face cu o intrebuintare figurata a numelui bufmt.ei (dat dupa
stngatul ei), de-oare-ce bufmta zma sta.' nemiscat incat poate face =-

prem. ca e beata" sau proastd"

Alta

exphcatie in REW nr

1995

20*

www.dacoromanica.ro

308

S PUSCARICT

pentru beat". In cazul acesta cioc-Frl ar fi o repetire

a ideilor de beat" si invartire". Adevarat ca in czoclotu, vananta maramuresana a lui cioceirlan, acest 71 nu
apare complet
cat despre sufix, -an, care e la noi, ca in limbile slave,

calificativ, se potnveste foarte bine ca s derive numiri de ammale In cazul lui czoarlan mci nu se poate
spune, propriu zis, cd sufixul imprumuta radicalului tin
sens nou, ci el are mai mult functiunea unui instrument
gramatical (formans), care permite tulpinei onomatopeice

sa se insire, ca substantiv, mai usor inteuna dm categornle existente de cuvinte similare. Tot asa, de la tulpini onomatopeice, sant derivate, cu sufixul -an, 0 alte
numin de animale, precum corcodan, croncan, guzgan,
clotan, chitcan (cf 1 pparlan), ca de altfel si la Slavi,
de la care am imprumutat sufixul (cf sarb Jervlyan garruhis"
Jervlyatz inepte loqui" etc ).

Cum ins -an e i sufix motional, formand nume de

animale de sex masculin (cf gdscan, curcan, etc ), intre
ciocdrlan i cioarlie s'a putut stabili un raport de mascul
femela, incat in unele regium caocdrlma e considerata
ca femela czocdrlanuluz i invers In alte regium Ins cele
doua cuvinte insemneaza dou specn difente, masculul
de la czoarlie alauda arvensis" fund cmocdrlomu, mar femela de la cioctirlan alauda cnstata" fund ciocdrldnifd
(cf. Jahresbencht-ul lui Weigand XII 152). Ar fi i cu
totul neobicinuit sufixul -te ca sufix motional in romaneste. Cred ca la ongine s'a zis pasdre ciocdrlme, poate
cu sensul de pasare invartitoare", i numai mai tarziu,
pnn substantivare, cmocdrlie, care e deci un denvat cu
sufixul adjectival -mu, -me (-iv, -nil), de la tulpina ono-

matopeica marlDaca in sarbeste gasim onomasticul Cokrlyan, purtatorul acestui nume, de loc din Timisoara, e de ongme
romana, precum foarte bine observa Rjantk-ul limbei
serbo-croate Czocdrlan este si la noi un nume cunoscut,
la ongine desigur porecla.

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGTI

309

Ramane sa mai vorbim despre cuvantul cioarhe, care

are cateva intelesun ce nu pot fi nscute prm intrebuintare

figurat din numirea pasru

In grand plutasilor, ciocdrha este o nuia cu ganj la
un capat, pe care plutasn o anina in cuiele de la carma,

spre a opn pluta" (ezatoarea II 231315), iar prm TaraOltului, ciocdrha e cuiul gros de lemn, ce se baga printre
cram plugulm, ca sa prmd5. potangul care leagd plugill

de dricul dmainte (Tara Oltului

III n-rele 17-18).

In aceste sensun se pare ca avem de fapt a face cu derivate din aoacd carlig", cu sufixul instrumental (cf DR
III 832) -drld
In sfarsit ciocarlie mai insemneaz, dupg a.i.neanu,

Dig univ,, vita de vie taiat si pus in pamant spre

a prinde radacini". In aceasta acceptmne e cu totul alt
cuvant si nu poate fi desprtit de sarb Jokrlya vita. '.
Ciorchinfi, ciorcioli.

Intre cele trei vanante, masculmele chiorchin i. ciorchine i. femminul ciorchind, cea dm urm este cea onginara, eau sufixul -mei e colectiv, cu aceeasi functiune
ca -q, -iste sau -drie, ardtand un numar mare de lucrun
de acelasi fel aflatoare la un loc Astfel de derivate la-

tine sant caeptna camp de ceapa", napina camp de

napi", piscina lac cu pesti, helesteu", oflicina, porrina,
ruPtna, sahnae, pecorina vite cornute', din care deriv5.
pdcuind al nostru Limbile romanice mai presupun denvatele *calcina groapa de var" (REW nr 1501), *stabulina, de unde al nostru stduand locun cu larba placuta. oilor" (cf C Lacea, DR II 624-625) ; o astfel
de formatie poate s fie si. alvina (>albind) cu vechiul
inteles de stup". In limbile suron avem sard (log )

codina loc arid phn de pietre" (cos, cotem), span. neblina negura (deasa)" s a Formatii romanesti sant ;
stupind i viezuind (desvoltat ca pdcuind, cf. Zur Rekon-

www.dacoromanica.ro

S PUSCARIU

310

struktion des Urrumeinisclzen, 42), hoitind came mult" 1),

sestina' loc neted" (Pasca, Glosar) dinteun est=ses, apoi

in compositie cu alte sufixe bobsttnd bobiste", canepiVind cnepiste", gunouttnii gunoiste", zarbotind i ter-

botdcmd terbarie" La Aromani avem npidlndi) i artpddzind, ardpadzind prpastie" (cf. In Banat ' repedzind
la Hodos, Poezii pop 170 1 etimologia propus5. de G.
Gmglea, DR IV 381), cupdcind Vadure de ste3arl nuci.",
fucurind locul unde arde focul", pluind timp plolos",

uind oi multe"
Intelesul lui ciorchind este prm excelentl colectiv, stru-

constand din& un num'ar mare de boabe. Tot

astfel, germ Traube (inrudit cu fr trop, troupe, troupeau
cf REW nr 8938) avea la inceput, precum imi atrage
atentia C Lacea, sensul colectiv de multime" (cf Kluge
.-ENVD s v ) In radicalul cuvntului va trebui s ctigurele 2)

tam deci un cuvnt care ar putea insemna boab5.".

1) Dacb: dentalele precedente nu apar totdeauna alterate, cauza este

cg, peste lat -inus, 1 -Ma s'a suprapus sufixul slay, care avea de
multe on aceleasi functium Astfel, cu inteles colectivlocal, avem

drugiidrulina tovgrasie", gradiigradina ( > grddind), bulg

ravenravnsnd (nis ravnina) ample, ses", planznk=germ Gebirge",
rudarudind loc cu tmnerale", (compus cu -dte, ca la noi) bulg boopaleosl

Shiva ciurd de bivoh", s'irb kiviivina vietate" (> itannd), rus elevzna

club de anct", ntolodiattna tmeret" Un sufix

-mud,

care nu altera

dentalele precedente putea fi detasat mai ales dm cazun ca paleosl blattna

balt5."> balttnd
2) Onginea 1w strugur(e) e necunoscut Pe lng etimologule dm lanneste (*uvula), dm slavoneste (strugatt a struji), dm greceste (Tpurti fructe,
cules"),s dm germanl *Prubtlo propuse pane; scum, cea mar plauzibil e
cea care porneste de la lat uva, sau, mai bine zis, de la duninutivul *uvula,
care ar explica prefacerea 1w v in g imunte de u, ca in fag(ur), negurd,

i in opontie cu amutirea 1w inamte de a (arom aud) In partea

dintam a cuvantului am putea aveh a face cu stur ( <stylus) turtur
rug(u)

de ghiat s de fumngme", sturd promoroack chiciura" Tertium cornparatioms ar ft mainunchm care atArnii" Un compus dm ambele cuvinte
contaminate in felul 1w cocobarzd ( <cocord-bared) ar fi putut da *sturu-

gurd, cu smcoparea obicinuit a 1w u protomc, *strugurd, iar cu un

singular nou dm milt mai des intrebuintatul plural struguri (de ielul
lui un foarfec(e) din fern loartect) un strugur(e).

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

311

Acest radical cred c e lat circulus, sau, mai exact, circlus

(forma' atestat, cf. Dict lui Georges), pastrat in dialectul

aroman ca t,ecl'u cerc", pe and noi avem sau cerc, sau

dimmutivul cercol, acesta cu intelesul special de boucle
d'oreille. Cum ins in latineste -ellus s'a substrtuit lui -ul'us
(cf catulus catellus) Mil modificare de sens, e foarte po-

sibil ca si circlus s fi avut intelesul de cerculet tpurtat

de femei in urechi" si apoi cercel" (de once forma)
Cu cerceii au putut fi asemAnate boabele care atarnl
de cotor, form'and tin cmcure, sau strugurn ce atarna de
vita de vie, incat un *circlina ar corespunde si din punct
de vedere semantic si morfologic lui ciorchind romanese. Din punct de vedere formal, am astepth *cerchind,
dar schimbul intre vocalele palatale si cele labiale dup5.
consonantele .f (2) i & (I) , rostrte cu tugmerea buzelor, este un fenomen destul de cunoscut nu numai in
limba noastrd, ci sI in alte limbi, dintre cele invecifiate
notia, mai ales la Rusi (in pozrtie tare", d ex. Manie,
Jana, Mit, &pit, Urnyi, J'ertii, etc ) si la Ungun (cf csecscsocs-, csemeht csomelyet, csemete . csomota, csempe becsempel(y)odik
csompolyodtk, csendcsond-,
cseng- csong-, csenger csongor, etc ) In ruseste eerpakil decsompul,

vine Jorpaka, care apare la Unguri ca cserpdk i csorpdk,

iar la noi ca ciorpac. Alte cateva exemple romanesti :
cesvarla si. ciosviirtd slay .dersaticioarsii, cerceve si ciorcloyed i giurgzuved, cerdae si ciordac (in Banat), cesvArtciosvcirtd, ipotppti, ingeman'arat si ingiumdndrat (in
Vdlcea) , invers clob si cib, cioc si cic, ciobot si cibotd,
emu si. (de obiceiu) an, ciopli si cepli Acest schimb nu se glseste, precum s'ar putea deduce din exemplele citate, numai

in imprumutun mai mult sau mai putm recente si de mica

extensiune, ci si in cuvinte vechi Astfel numai intamplator
ne e atestatd, allturi de obicmuitul ciucure, forma veche
cicur, din lat ciccum (cf Studn istroromdne II, p. 226) ,
destul de ilspandifg e forma Jurea0 in loc de cerea0 (cireasd). In colectia de Pftzn populare din Maramures publicat

pe Bud, e atestat chiar caurcel in loc -de cercel 0 forma'

www.dacoromanica.ro

812

S PIISOARIU

ciorciol o gsim intr'un dublet, mteresant i pentru desvol-

tarea semantid, suferit de acest cuvnt in altoria ce a

fdcut-o de la noi la Unguri i inapol, de la ei la noi
Ungurescul csercselye (cu variantele csercseje, csorcselye,
csorcse), imprumutat de la noi, are, pe lng sensul de cercel
(de aramA)", I intelesul figurat de cresci.turg, atirnaufl

subt hairbia s grumazii caprelor, oilor s. porcilor" (cf Pucariu, Etym Wb nr 343, Gombocz-Melich, MESz). Cuvintul unguresc intrebuintat numai prin Ardeal a in-

trat la rindul sdu iari in romanete i anume in don

regium diferite : pe de o parte in vest (Muntu Apuseni)
sudvest (Banat), pe de alta in nord-est (Bucovina, Moldova), suferind citeva desvolan semantice remarcabile, pi
and natere unor derivate interesante
pi

Intelesul de cercel" nu s'a pastrat, ci numai eel de atirnitura". Subt forma ciorciol il atest Novacovicm intre
Cuvintele hantene", traducandu-1 prin multe fructe aplecate in jos", smonim cu tigrie". Avem dar o analogie
isbitoare cu desvoltarea semantid, de la *circlina la ciorchind. Din Tara-Hategului atest, cu semnul de turtur",
Ar. Densusianu in Revista criticA-literard III, un ciorcioloq,
format, probabil, dup'd cuvinte ca bobolo, gogol.0 a. 1).
Acest cuvfint se aude I in Muntil Apusem, unde, dupa o
comunicare a lui t Paca din Cmcior, are sensul special

de turtur de norom, bucati de murdgrie care atirn pe

ammale (mai ales pe armul dmapoi)". Acest inteles, apropiat de cel figurat din ungurete, formeaz puntea de trecere la sensul de a murdAri (probabil : umplindu-se cu
bucati de normu)" pe care-I are in Bucovina verbul a ciorcioli, intrebuintat in Straja i explicat de A Tomiac prin
a mnji, a -Ca.vgli". In literatur acest cuvint nu a intrat.
Numai T. Sperantia 11 intrebuinteaz intr'o anecdot po-

pulark publicata mai intim in Contemporanul (vol. III,

261), unde e vorba de unul care varsa budiml cu. smintira
1)

Pascu, Sufixele, 342 crede c czorczolof s'a desvoltat din *clorczorof

iar acesta ar fi un denvat din furfur

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

313

i. se umple . , de se duce ciorciolit, De credeai ca dinteo

005, cu smantang a fost iesit"
Probabil c sl cuvantul ciurciulatd, cu sensul de frumoas", atestat in Glosarul lui Vim, din omfalau in
Tarnava-mica, a insemnat la inceput gatita cu cercei"
si e un derivat din ung csercselye
Ciosvfirt4

Se stie de mult (cf Cihac II 387, Tiktin, DRG ) ca ciosvdrtd (cu vanantele formale ciosvdrte, ciozveirtd, cesvdrtd,
cesvdrtd, cezvdrtd, cesvdrte, ctozvdrte, cizvdrtd, ad_eirtze, cios-

vdtrd, csovdstrd, cf Dacf Acad) deriva slay. Jetvriitii. Neexphcate au ramas formele cu s in silaba dintant, alaturi
de cele ce se apropie de forma etimologica celvdrtd (cf. sl
ciovdrtd, cioveirte, cio/drtd i
cu. r propagat --, ciorairtd,

cf Dig Acad)
Cred c avem a face cu o contammare, intamplata ins

pe teren slay, a lui Jetvratii cu 4stg parte", din care a

rezultat un *Jestvratit, rom ces(t)vdrtd>ceosvdrtd A devarat

ca la ma until din popoarele slave invecinate nu avem o

astfel de forma contammata , aceasta insa nu impiedeca
de a adnute el ea a existat la Slavii inghttgi de poporul
roman

Inteadevar, o contammare a cuvantului care insemneaza

patrar" si apoi bucat mare dinteo vita taiata", cu vorba

care insemneaza parte", nu este numai usor de adnus,
ci ea s'a intamplat si in cuvantul romanesc cioparte (cu
verbul ciopdr0), pe care C. Lacea 1-a explicat just in Dlctio-

narul Academiei ca ciopatd bucata mare", din ung csapat,

i. parte

covari, fArfoiu (forfoiu, inforfoiat)

Legatura etimologica a verbului covdro cu varf (la ongine vdrh) a vazut-o bine Cihac II 448-449, care citeaza
forme slave ca ceh vatti combler (la mesure)", pol uffzenrszot-

www.dacoromanica.ro

314

S PITSCARIU

combler", destul de elocvente pentru desvoltarea seman

tea 1) Ceea ce 1-a impiedecat pe Tiktm (in Dicf rom -germ.

s. v ) s adrnit apropierea etimologica atat de adememtoare facuta. de Ciliac, e faptul c un co- nu exista ca prefix
viu in limba romana, deci combmarea lui cu un cuvant de
origme slava e ceva cu totul neobicinuit Dar in cazul a-

cesta nu e vorba de un verb compus cu un preverb co-,

ci de locutitmea adverbiala cu mill, de la care s'a derivat

verbul cuveirp, cti morfonemul f (h)s despre care am vorbit

in acest volum la pag 22 I, i cu trecerea lui u proton in o ca
in cuperi>coperi, cuprinde>coprinde, etc Numrul astorfel

de verbe, care sintetizeazd oarecum o circumscriere necomoda, e destul de mare in romanete, de ex. afunda=
a da a (=la) f und (cf lat adunare<ad unum), amintn=a
aduce a-rn i n t e, indoi=a impatura in do ua, nJosi =
a apasa in j o s, etc (cf DR IV 690), deosebi=a pune
de osebi, dedulci=amnch de dulce, percinda=a.trece

pe ran d, suvintra=a tunde s u (=subt) vint re (=pantece) etc cat despre raportul 1ui cu vcirf=fr comble"
cu covri=fr combler", ea reiese bunaoara lamurit din
urmtorul exemplu din Halimaua lui Gorjan (II 81) Obicinuete s scrie cu air/ sau cu covtirwi spre fald i lauda
Cf 1. Plopi cu umbra mare si cu veirlurile nalte, peste
munti coviirptoctre Konaki, Poem, 250
De obiceiu azi nu se zice numai cu vdrf, ci se mai adauga
un yi indesat, spre a arata o rnasura. covaritoare Ima-

gmea e luata de la faina, care, turnat cu varf, poate fi

indesata in rnasura. Pe la Brasov se zice cu ldrfoiu (de
ex toate le lace cu fdr/ozu=in mod exagerat , mincaund cu
fdrfolu=cu coarne, mare), care prin Banat se rosteste (cu
asimilare vocalica) forfozu (cf Dacf Acad), de unde sl desi.

1) Iat I cdteva exemple, care arata legatura intnna' de sens intre

a covarp i intre vdrf Au zis ei (=marn) Pang alcea s vn i sa. nu

covarmts (=s nu treci peste aceste locun) Bibha (1688) 379 Dar ma
luta (=cumbara) n'au nement casa Cranihn, ce o covarpa pe de-asupra
(=trecea peste ea) Let II 165 2 RAdulescu-Codm, In Glosarul la Ingeru
Romdnului, 11 gloseaza' pe a covdrp pnn a pune varf"

www.dacoromanica.ro

ETIM0LOG1I

315

nvatul intorfoiat exagerat" (ibid) De sigur ca acest fartom este un augmentativ in -oiu din vdrf, cu asimilarea
lui v-f in f-f Asemenea cazun de asimilare a afonicei nutiale fata de fonica din silaba urmatoare, sau invers, se
mai gasesc, desi nu prea des, astfel in daeda in loc de taeda
(>zada) sau in boboteazci<atdboteazd
Apropierea lui coviirp de lat conversus (dm converto intorc" sau din converro matur la un loc"), facuta, cu rezerve,

de Tiktin (Dig rom -germ) e tot atat de putm convingatoare, ca si denvarea dintfun inexistent *kvaiti, slay, facuta

de Skok (cf DR III 835).

Cureubeu.

Alaturi de multele explican date pana acum cuvantului

cf in urma V Bogrea in DR IV 805 si G Gmglea RF II 49-54 fie-mi permis s propun si eu una,
care face parte din categona etimolognlor ce nu pot fr mci
respinse a limine, dar nici docunientate in de ajuns
Asupra lui circus bibit arcul care bea (din mare)", ca
numire a curcubeului, nu e nevoie sa insist. In astfel de
numiri care fac apel direct la fantazie, se intampla adesea
c metafora ce sta la baz expresier figurate sa fie desvoltata pnn interpretn ultenoare si pnn inlocuirea elementelor de compozitie Aceasta cu deosebire in locutium care
se preteaza la evolutii de natura glumeata Astfel vedem
cum in beat tun, cuvantul metaforic tun" a fost inlocuit
curcubeu

pnn Krupp", vestrtul fabricant de tunun, rezultand un

beat crup. Cred ea si expresia om cu scaun la cap (sau la
mante) s'a nascut prin interpretarea lin om wzat (cum 1
se zice romanete unui om linistit si chibzint) ca om care

sade pe scaun" Din a lua la trea parale s'a nascut expresia glumeata a lua la Oa pdze0e, cu o inlocuire indrsneata a cuvantului din urma, la care va fi j cleat un rol impala comun p. Deci n'ar fi imposibil, ca circus, din expresia glumeata arcus &bit, s fi fost inlocuit prin circus.

www.dacoromanica.ro

316

S PIISCARIII

Un *circus bibit putea s se schimbe in *curcus bibit in

urma cunoscntului fenomen de asimilare vocalica ce a schimbat pe alecer in alacer, pe anitis in anatis, poate 1 pe paser

in pasar (cf. Sommer, Lat. Laut u Formenlehre 75 si DR

III 395), pe cicuta in cucuta, pe Delmatia in Dalmatia, pe
secundus in sucundus (CIL III 8552 >serbocr Sukun bumc".
P. Skok, ZRPL. XLVI 402) si Casopis pro moderni fil 1929
XV 269), pe gigantem in gagantem, pe silvatrcus in salvaticus,

pe secordem in socordem, pe bitumen in butumen etc (cf.

numeroase alte exemple la Stolz-Schmalz, Lat. Gramm. 5,
p 95-96), poate si. in gurgitem >*gurgutem, despre care

va fi vorba mai la vale (p 320)

S'ar putea obiecta ca intr'un cuvant compus, ale carui
elemente de compozitie sant intelese, e greu de presupus
ca un accident general", ca asimilarea vocalica, O. intunece
raportul etimologic origmar Dar in linguistica nu e nimic
de presupus a priori Observatia atenta a graiulm omenesc

ne arata cd multe fenomene se ivesc altfel decat ne-am

astepta Astfel metateza in fdrtat sau bdrnef se iveste, tulburand raportul etimologic cu frate i brdu, lard ca sa putem

presupune de ce in zeci de alte cazuri analoage, ea nu s'a

produs In Brasov in loc de a se rdtoi a se durzului (ca

im ratoiu)", se zice, a se rotdi, desi ne-am fi asteptat ea
legatura etimologica cu rdfolu sa fi impiedecat metateza vocalica 1).

Desvoltarea lui bait in -*Witt > rom -beu este, dup

cele aratate mai intaiu de Fr. Schurr in Mitteilungen des
1) Am msistat asupra acestm punct funda In Graz yi suf let 1930
IV, 390 0 Densusianu respmge etimologia lm G Gmglea shngher <
singulartus pe motiv cl dacA singulus a devemt singur, 1 derivatul
acesttua, singulanus, ar fi trebuit sa. se desvolte in *szngurar Lasind la
o parte faptul ca cele dou forme aveau accent &fent, ma* intreb daci
inteadevAr existenta lm szngur ne sileste BA renuntArn la singulanus <
i cA Densusianu insusi n'o crede, in alte cazuri, se
vede dm aceea cA el propune pentru acelasi cuvAnt ettmologia *extrasugulanus, desi faptul cA yugum a dat yug ne-ar face sil asteptAm ca j din
*yugulanus s fi dat 1.

.stingher ? Nu cred

www.dacoromanica.ro

ELIMOLOGII

317

rum. Instituts a. d Univ. Wien m 55 i. completate de

mine mai in urma in DR. IV 706 707, regulatd, incat
nu trebue sa presupunem un -*bibus. Daca in conjugarea
verbal, avem, in persoana 3 a indicativului prezent, bea,
acesta nu eEte urmasul direct al lui bibit, precum se crede
in de obste, ci forma *beu, fund omomma cu persoana I, re-

zultat din bzbo, 0 fund cu totul neobicinuit in sistemul

de conjugare romnese, a fost inlocuita cii o forma onentata

diva' verbe ca ta < levat.

infemeiat

In colectia de Cimilituri a lai A. Gorovei, cetim urmatoarea ghicitoare despre usturoru : Alb, infemezat, ce-i?
Aici usturoiul cu eaten" lui e asemanat cu un om cu multi
copn, eu familie numeroasa si deci in acest inlemeiat se

pastreaza Inca intelesul vechm de familie, cope a lui

lemete (<lat. familia), ea in literatura veche si ca la Aromaul (cf Candrea-Densusianu, Dig etim. no 575 0 Dig.
Acad subt femeie, femetat).

ingurzi, ingurga, suf -11 1 -upr

In Digionarul Academzei gasim acum o informatie destul

de bogata
completata pe baza comumenlor pnmite
de la membni corespondenti ai Muzeului Limbei Romane
asupra sensului euvintelor ingurn 0 ingurga. Tot acolo am
ineercat s arat si desvoltarea semantiel a celor cloud
verbe, care se poate rezuma pe scurt astfel .
ingurzi, cu vanantele ingorzi 0 ingruzi (metateza) e ennoseut in cele mai multe regium cu sensul special de : I
A confectiona, din pielea udd, opincile, dandu-le forma
piciorulm, pnn iner4irea (cu o curelusa) a marginilor si
prin formarea gurguiulu 1" 20 Pnn analogie s'a zis
ingurzi 0 pentru a coase in mod provizonu gaura (ruptura) din& un sac sau dinteo albiturd, pentru ea sa nu

www.dacoromanica.ro

318

S PUSCARIII

se verse continutul din sac sau s nu fie prea batatoare

la ochi ruptura". 30 Pnn extensmne, ingurzi a ajuns sa insernneze si a face crete, a boti, a incretl, a strange pe margin!" (de ex camasile, cioarecn, panza, pdnura, ochiurile
de la marginele plasei sau voloculm etc ) 40. Pe alocun
se zice ca se ingurzesc i despre fetele care din cochetane
isi strang buzele, tuguindu-le in forma de gurguiu 5 in
sfarsit, cand grauntele (de porumb) incep s'a se iveasca

pe mean, se zice c porumbul urzeste sau ingurzqte".

Imagmea e tot a unei suprafete incretrte, dar se pare ca
la acest sens din urma s'a ajuns si printr'o apropiere
etnnologica ulterioail de smommul urn

Restrans asupra untu tentonu limitat din nord-estul

Transilvamei, a ingurga are urindtoarele sensuri

a) ca

verb reflexly. I. A se impreuna, a se incgrdasi, a se

inhaita, a se asocia, a se intovarasi 20. A se innddi, a s

ingurlu i, a intra in legatun de dragoste cu cineva,

fara s'a te mai pot! descurca 30 A se incurca intr'o afacere

b) ca verb transitiv 40 A face ceva de mantmald,

fara pricepere, far randuiald, rail, in mod provizonu 50 A
indruga yeni si. uscate, a insira lucrun fara inteles 60. A
ocoli adevrul 70 A incalci, a incliera
Ordinea in care au fost date intelesunle lin ingurga in
Digionarul Academia Indic si. felul cum s'au desvoltat
unul din altul Numai intre intelesul 3 si. 4 e, la aparenta,
o sAritufa. De fapt ins5., de la reflexivul a se incurca" avem

mai intaiu transitivul a incurca" si apoi a incurca lucrunle, a le face ffa. randuialr. Unn dintre corespondentii
Muzeului au chiar impresia ca ingurga nu-i decat o vananta

formala a lin incurca in aceasta acceptrune, ingurga se

atmge cu ingurzi 20 1. mai ales cu opusul sau, a dezgurzi, care

insemneaza' a descoase opinca" (Revista crit -lit III 122)

si,

prin extensmne, a descurca ceva incurcat" (ibid ),

a descalci" (in Banat, dupa o comumcare a lui A Coca).

In Digionarul Academia cele doua verbe sant aduse
in legatura cu lat gurges Etimologule acestea cer cateva

llinunn mai ample cleat puteau fi date in spatiul re-

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

319

strans de care dispuneam la Dictionar si pun cateva probleme interesante, mai ales din punct de vedere derivativ
In ceea ce priveste partea semantica, spre a explica pe
ingurga, m'am ref errt la analogia verbului ingurlut (inOrlin.), care, dupa explicarea convmgatoare a lui Th
Capidan (Dacoromania IV 809) corespunde bulg. zagarluvam se ma iau de gat cu cineva, ma imbrtisez". Din
intelesul de a se lua de gat cu cineva" s'a nascut cel de
a se inhaita, intovarasi, incardasi, innadi cu cineva", sens
pe care-I are 0 ingurlui i ingurga Precum ingurlui, sau,
mai exact, bulg zaguluvam e un derivat din garlo gatlej,
faringe, gat", tot asa ingurga ar putea fi tin derivat din lat
gurges, care in limbile romamce are acelasi sens (v.-rtal
gorga gatlej", franc gorge etc cf Meyer-Lubke, REW.
ni 3921) Asemanarea formala intre cele dou verbe ro:
manestj, aproape smomme, se explica prim faptul c lat
gurges i slavul garlo sant inrudite

I ele (cf Walde, LEW 2

p 356) Nu se poate insa explica ingurga ca o variant romaneasca a 1w ingurlui , cel mult s'ar putea ca forma ingurlui, din ingdrlui, s datoreze pe al sau u (care insa poate
fi explicat i prin asimilare fata. de u urmator) lui ingurga
Cu privire la legatura etimologica a lui ingurn cu gurges,
ea mi-a fost sugerata de o observatie a lui Gh Kirileanu,
care, explicand sensul cuvantutui (a increti opmcile spre
a le da forma de incaltaminte"), adaoga poate de la gurgutul opincei vine cuvantul". Simtul lmgmstic al emmentulm glosator al lui Creanga cred c ne-a indicat calea
cea adevarata 1)
1) 0 Densustanu credea odinwarl (Histoire de la langue roum I 166)
ingurzz ar ft un lat *zngurdtre (denvat dm gurdus), pe care-1 asemana cu abruzz nurda i fr engourdir. Greutanle semantice cart
lat gurdus insemna prost, n'ataflete" nu a incercat s le exphce, si
dm cauza lor se pare ca a si parasit etimologoa aceasta, pe care n'o mai
reproduce in Dictionarul etimologic scris in colaborare cu I A Candrea
Tiktm, in Dictionarul sail roman-german crede cL sensnl cuvantulm roc5.

manesc n'ar if prea departat de eel romamc, sau mai exact de cel de
teapan", pe care-1 are franc gourd Martunsesc insa ca nu vd lega-

www.dacoromanica.ro

S PMSCARIU

320

In ceea ce pnveste denvarea celor doua verbe romanesti,

ne-am astepta ca verbul format din gurges, -itis sa fie

ingurgitare, atestat chiar in latineste si patruns, ca neologism, si in limba noastra (ingurgita). Dar alatun de gurges,

-itis e atestat in latmeste un gurga, dm care derive: forme

romanice ca v -it gorga, prov. gorga, pe cand altele presupun un gurgus (REW. 3923) Verbul denvat din aceste
forme trebuia s fie *ingurgare
Alaturi de acestea, trebue sa, fi existat si un *gurgutiare,
care sta la baza romanescultu a se gurguta, cu sensul de

a se fall, a se mandri", la ongme . a se inalta, a se cocota", ca si a se gurguuz1), denvat dmtr'un *gurgutia care
se continua in it gorgozza, fr gargousse (REW nr 3924).
Tiktin (Dig rom -germ ) observa just ca gurgup se rapoart
la gurguza, ca verbul cocola la cucuia, sau ca lat cucutium
la smornmul sau cucullus ori, mai exact, la cucul(l)to (REW.

nr 2358), *cucul(l)ium, de unde al nostru cucutu Raportul

intre sufixele latine ale acestor cuvmte este neclar si nu
stim intru cat -utium, -utia din cucutium i *gurgutia sta
in legatura cu -ucium, -ucia, care se admit la baza dimmutivelor romanice rom. -ut, rtal -ozzo etc In *gurgutia
s'ar putea ins sa avem a face cu un derivat in -ja din tulpina *gurgut-, rezultand prin asimilare vocalica din gurgitca in cazunle citate mai nainte Din acest *gurgutia
(in loc de *gurgitia), raportat la gurga, s'a putut extrage
un sufix -utia, cu care s se Ii format si cucutium

Un denvat in -ia sau -turn trebue sa fi existat si de la

simplul gurga sau gurgus A Zauner (Rom. Forschungen
XIV 429), plecand de la constatarea ca in v -picarda si
tura de tutees intre a ingurzi si a intepeni", precum nu inteleg nici
ce aseminare poate fi intre cuvntul romnesc, chiar in forma metatezat5.
fugruzi (intrebuintat de Creang5 si atestatA sl dm Bucovina), sf paleosl.
grent; (rus granti, ceh hranzat)--,-- germ sinken machen", citat tot de
Tiktin

1) Mg Acad II 329 aseaman sensul acestum sI cu fr rengorge r,

germ sich brust en

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

321

v -normanA nu existA o formA *gorgue, crede ca fr gorge

derivA dinteo form gurgm. Tot o forrnA derivat cu -uz
trebue admisA pentru rtal gorgia i. catal portg gorla, care
cu greu vor fi, cum crede Meyer-Lubke (REW nr 3921),
imprumutate din frantuzeste.

Denvatul cu suf. -la sau -turn ar fi dat in romaneste

*gurz, intocmai cum axungia i Sanctus Qeorgius a dat oseinzd
i

Sdngeorz

Aceast tulpinA iotacizat nu se pAstreaz5.

numai in verbul ingurzz ci si in denvatul gurzuiu, care, prim

unele pArti ale Ardealului, insemneazd varful opmcii"

si e deci sinonim cu gurguiu 1), care, la randul lui, e lat.
gurguho, sau mai exact *gurguhum.
in latineste gurges i familia sa insemneazd pe de o parte
vartej, sorb, ochiu (in apa), genune, abis" (gurges, gurga),

pe de alt parte gatlej, beregatA" (gurguho) Amandou

aceste sensuri, care se gAsesc si in limbile romanice, se reduc

la unul singur (cf bulg garlo gatlej, gat" >rom gdrld),

care la origme imitA galgaitul apei in vartej sau and
o inghiti. InsAsi structura tulpinei are reduplicarea incomplet GUR-G(UR) caractensticA pentru onomatopee (cf

bomb-us, balb-us 2) etc DR I 91-92). in limbile romanice

aceastA tulpinA GURG- s'a amestecat cu alt tulpinI ono-

imit gargansirea 0 galgaitul

(REW. nr 3685) , vanante ca gdrgoiu=gurgozu gura illmatopeicA, GARG-, care

ciorulm" aratA si la noi acest amestec

La noi nu s'a pAstrat nici sensul vartej" mci cel de beregatA", dar avem, la gurguiu, din vechime (caci il intalnim si la Aromani) pe cel figurat de gat" al unui ulcior.
Ideea suptului" a format puntea de trecere la sensul mult
mai rspandit de sfarcul tate]." , dar nu e exclus ca sfarcul
tate1 sl fi desteptat si imaginea de loc de unde iese laptele
ca dinteun izvor galgaitor
1) in Dictionarul Academiei (s v gur gill u) explicam aceast form&
ca o contammare intre gurguiu si ingura
(2) Cf Stolz-Schmalz, Lat Gramm., 5 p 246, unde se crteazA si alte
cazuri de asemenea gebrochene Reduplication"
21

Dacoromatua VI

www.dacoromanica.ro

S. PU$CARIU

322

Din sensul de sfarcul tatei" s'a desvoltat cel de varf",

Irish' un varf mai malt sau mai putin rotunjit, ca sanul
femen Din acest inteles s'a desvoltat, la noi, cel de deal",
iar la Aromam cel de bot, bulgare", cu derivatul gurguTat i gurgur-itos rotund"
Cu sfarcul tatei a fost asemanat, la noi, si gurgulul opincei

(numit in alte parti nas" sau mot") Reproduc trei fotografn 1) reprezentand dou tipuri de opinci, pe de o parte
tipul din Salistea Maramuresului (fig r) si din Dragus in

rig x

Opium din S'aliste (Maramures)

jud Fagaras (fig 2), cu gurguvul tuguiat si cu marginile

ingurzite, pe de alt parte cele din Tara Hategului (fig 3),
fail ingurzituri mci cuvantul ingurzi nu pare a fi cunoscut in aceste regiuni in schimb insa cu gurguvul foarte
mare si adus in forma, de cioc de gondola. Forma cea mai
veche pare a fi la noi cea ingurzitd, pe cand opinca din jud
Hunedoara si din Banat, legata cu curele peste picior,
pare a fi importata din nord-vestul Peninsulei Balcanice 2)
i) Datoresc cliseele d-lui R Vuia, directorul Muzeulni etnografic din
care cu aniabilitatea-i cunoscuti mi-a pus la dispozitie aceste
fotografn din bogata-i colectie de porturi din toate regiumle romnesti
2) Cf Fr Nopcsa, A lbarnen Bauten, Trachten, etc p 206-208
Cluj,

www.dacoromanica.ro

ELIMOLOGII

323

Aceste ilustratu pun in evident, mai bine decat ar putea-o

Fig 2

rig 3

Opinci din Dfaigu in jud F.Agara.

Opinci din CerYal, Regiunea Pdurenilor din jud Hunedoara

face o descriere, inrudirea semanticd real intre gurguiu

i ingurzz
zr*

www.dacoromanica.ro

324%

S. PUSCAR

In familia 1w gines latm mai este un cuvant care merit

a fi relevat E gurgustium i dimmutivul acestma gurgustiolum, cu sensul de carciuma mica". Acest inteles este de
sigur figurat. Precum in Iai o faimoas carciuma se nu-

meste B or t a rece" i la Brasov, alta Gaur a dulce"

-(germ Zum sussen Loch), tot asa s'a intrebumtat terminul

de Oder pentru un local strimt, un fel de garliciu",

in care se putea inghiti" bautura Ca de fapt intelesul original
era cel de gatlej" reiese pe de o parte din glosa gurgustium

gutturem, citata de Meyer-Lubke REW. nr 3923, pe de

alt parte din sardul (log ) irgustolu gat", care continua
pe glogustiolum (ibid).
Daca gurgustium, sau o forma femining *gurgustia (corespunzand lui gurgagurges), s'ar fi pastrat in romaneste,
ar trebui s avem *gurglqd Oare acest cuvnt, care insemna,

precum am vazut, gat", n'ar Ii trebuit sa se simta ca un

fel de compus pleonastic din gurd care si el avea la inceput la noi sensul francezului geule" (cf. Dicc Acad)
0 din md, cuvant care, in unele regiuni (bunaoara in Banat)
insemneazd I azi gat", ca la Aromani, Megleniti (si Albanezi) Daca gu$ al nostru e ins, precum se crede in

deobste, urmasul lui geusiae gingn", coexistenta unui *gurglqd ar explica poate mai bine vocahsmul cuvantului 1)
Nu trebue A urtam ca ital. gozzo corespondentul lui
gusa" al nostru e considerat ca o scurtare din gorgozza
>*gurgutia (REW. nr 3924).
Deosebit de interesant e insa sufixul lui gurgustium, pe

care Walde Ii credea (in prima editie a Digionarului sau

1) Dupti. Meyer-Lubke (Lzteraturblatt 191o,XXXI col 282)care se
referti la materialul steins de Zupitza in Zeitschrilt I keltzsche Phil III
591pe vremea and acest cuvAnt atestat la Marcellus a fost imprumutat
din hmba Gahlor, eu era pe cale a devem ou i apoi o i u Skok, Archivum Tantamount, VIII 1/2 155, crede cA eu nefund obicinuit in limba

latind a fost inlocuit prin au (ital

gogzo)

sau u (rom gu0) Pentru

corespondentele romaince ale lin geusiae, cf al mieu Etym Wb no 747

(cu indicatia bibhografien i Meyer-Lubke, REW nr 3750 Candrea
Densusianu nu au prunit cuvantul in al lor Dtcl etzm , dovadA cA nu considerA sigur etnnologia

www.dacoromanica.ro

ETrMOLOGII

35

etimologic mai putin convins decat in a doua), onentat dupa

angustus (respmgand alt pdrere, care il considera contammat cu vulgarul ustium=ostium) Raportul intre sufixele dm gurgustium i angustus nu e clar Se pare ins 5. ca
sufixul -tus care la ongine se adaoga la nume, lormand
adjective ca jus-tus, yobus-tus (robur < robus), vetus-tus,
funes-tus (din funus, funens) etc a fost analizat ca -ustus,
-estus, cci ii vedein apai and si in cazun ca augustus i angustus raportate direct la augeo iango. Augustus se compara
cu substantivul angor, ca arbustus, -a, -um sadit cu copaci"
la arbor (< arbos) Dar alaturi de adjectival arbustus
exista I un substantiv arbustum (denvat ca filic-tum loc

acoperit cu ferega", carec-tum loc acopent cu planta carex" l) cu sensul de tufis". Arbust era deci, la ongine, un
colectiv, cum este si romanescul tufis" ; numai mai farm.,

s'a putut simti ca un dimmutiv de la arbor, tufa" fund

considerata ca un arbore mic. Ca in atatea alte cazuri, s'a
putut ivi l un sufix denvat cu -eus, -sus, incat alatun de
arb-ustum s avem un gurg-ustium, cu diminutivul gurgustiolum, comparabile, din punct de vedere morfologic
cu ostium i ostiolum, care, ca derivate ale lui os gura",
tin sens apropiat precum i cu adjective ca robusteus
Intelesul figurat de carciuma" al 1w gurgustium ii arata a
aveau

fi fost un termen glumet, intrebuintat in graiul familiar

al cheflalor Se pare chiar c -ustium era un sufix apartmand lanbajulm vulgar, ceea ce ar explich absenta lui
in hmba clasica i apantia lui in numin proprn ca Sa1lustt4
us 2) Daca acest -ustius i denvatul lui, -ustiolus, s'ar ft
pdstrat la noi, ele ar tiebui s alba formele
si -usor, deci
tocmai formele celor dou sufixe diminutive romnesti, a
caror etimologie e neelucidata inca
a) Inrudite cu colectwele in -Rum, cf Stolz-Schmalz Lat Granzm
6 p 228
a) Precum de la Sallustius e derwat Sallustianus (atestat 1 subt forma
Salusstanus), tot astfel Augustianus presupune existenta umn *Augustjus
(cf Augusteus la Plin )
usor de inteles In momentul prefaceru din cognomen in gentihciunt derwat din Augustus (de la augeo)

www.dacoromanica.ro

326

8 PIT8CARIII

Inteadevar, e foarte putm probabil c aceste sufixe, atat

de raspandite in toate dialectele romane, sa fie imprumutate dm limbile slave, unde -ug i -uga abia daca se gdsesc

in cateva derivate in rusete, cehete i slavonete (cf.

A. Belie, Zur Entwicklungsgeschichte der slay Deminutiv- u
Amplifikativsullixe, p 186) i sant, probabil, refacute din
-ugka (cf rus babuga=babugka, kromuga=kromaka) In
limbile slavt balcanice, cu care am venit noi in contact
in timpunle vechi, -uga face impresie de sufix imprumutat, astfel in sarbete, unde denv cateva nume de
animale 51 de plante (cf Miklosich, Gramm 11 344 *1
Dani&C, Osnove srpsk iii hrv yez 361 u ) i mai ales in
bulgarete, made derivate ca slan-uga capra sura.", bekuga

oaie alba", muruga capr roiatier, fund termini pastore.5ti, indica o provernenta romaneased Inteadevar, a-

fail de pnmul, care e un denvat din sland brung" celelalte doua nu au un radical inteles in bulgarete, ci amini albanezul -ui,
pe care G Meyer, AEW 174 i Jokl, Linguistisch-kulturgesch Untersuchungen, 154 il cred de origine sarbeasca,
tesc pe romanescul bec (=berbec) i murd

ar putea ii imprumutat din romanete Fapt este ca noi

avem, precum a ardtat G Giuglea (Dacorom III 569), derivate stravechi in -fq, ale calor primitive nu s'au pstrat

in limba, ca mdtiqd (lat amita), pdpu,sd (lat pappus),

cdtwd" (lat cattus), arom au>c (lat avus), cf I brandu0,
cdpud, cdu (DR. III 666, 668), pdnuO, kriq a , ceea ce
e un indiciu ea -tcy apartine epocei anteslave.
Precum arbustum era la ongine un colectiv i nu un di-

minutiv, tot astfel avem, alaturi de diminutive, 0 colective in -u, de ex p(hu, ghetiq Sufixul lat. -ium denva,
ea 0 -la, abstracte atat de la substantive (ca arbitrium,

collegium, coniugtum, hospitium, tudicium etc ), cat 0 de

la verbe (precum adulterium, delirium, incendium, cf StolzSchmalz, Lat Gramm 5 p 209-210), incat un -ustium,
nascut din -ustus-Hum, ar putea O. se continue in al nostru

cu care sant denvate abstracte verbale de felul lui

lunecu, urcu, caie mai adesea au, ca I lat angustia

www.dacoromanica.ro

327

ETIMOLOGII

corespondentul lm romanesc stramtoare", un inteles eoncretizat. In sfarsit, daca -tip i -upr se reduc de fapt la
-ustjum i -ustiolum, atunci se explica I de ce
in cornbinatie cu sufixe ce incep cu vocala palatala acest -44$
apare la noi une-ori subt forma -u0-, ca in cd1u#et (DR. V
122, 164), tleciqt4, 'dructe i pdruVecin Un -ustellus (in
loc de -ustiolus) sau un -usticius n'ar fi pu,tut da la noi decat
-uVel 1), -uVef.

insela

Precurn se stie, pentru irwla s'au propus cloud etimologii.

Cea mai veche, data. Inca. de autorti Lexiconului Budan,

identifica, acest verb cu celalalt irwla, care insemneaza

a pune saua pe cal". Parerea aceasta este, pe cat se pare,

adoptata azi de cei mai multi filologi. T1kti n,

rom -germ ,

Dicf.

aseamana cuvantul cu a potcovi pe cineva, a

pune cuiva mantaua, sinngeaua

i exphca

trebue sa ne

gandun la artificule care trebue intrebumtate spre a pune

saua unui cal, inainte de a fi bland de tot". In Revista

istorica" VII 159 se accentuiaza chiar insemnatatea istorica-culturala a acestei evolutu semantice, care trebue sa
dateze din vremea cand la noi se moinea calul salbatec

spre a fi intrebumtat la caldrie P. Papahag 1, Parallele Ausdrucke, nr 305 compara cuvantul romanesc cu ar.
1) Acelasi rezultat 1-ar fi dat
loc de -usculus (cf arbuscula

l o combinatie de sufixe -uscellus in

i arbusculurn copkel" , *acuscellus

herbuscula, lacusculus, manusculus, pomusculum) Deoarece alatun de adjective ca mtnusculus existau 1 forme

REW nr 132, apoi Ienusculus,

fara -ulus, ca molluscus, -a, -um si deoarece alatun de substantive ca homunculus gasim 1 homuncio, tot cu sensul de omulet" (cf 1 *musao
REW no 5769 alatun de musculus), n'ar ft exclus ca sufixele -u i -war
sa denve 1 dinteo forma. -usceum i -usciolum Pentru -if, care denva ci
el colective (tuftf, steleru etc ), dar I abstracte deverbale concretizate
(acoperzf, suu, invellif, etc ) ca
e a se compara pe de o parte v -Rat
pzetrzsco Strassenschutt", pe de alta insa sarb okolz. cerc, ocol" Pentru
schunbul intre -ust i -usc a adus cateva ex,mple P Skok in &SOPS
PY0 Mod

Itl 1929XV 271-272

www.dacoromanica.ro

,328

S. PUSCARIU

bag aua sau sumarlu i n -gree. pivco ,th acy.dpc, care in-

semneazd betrugen" (addogand cd. slavul Mitt ar fi dat

*bucilesc), P. S k o k, Archiv f slay Phil XXXVII (1918)
nr. 1-2 crede chiar cd verbul romanesc e decalcat dupd
sarb nasamariti cu acelasi sens (propriu a pune samarul,
a insdmdra) si explicd sensul tromper" din a da cuiva
ceva ce nu-i apartme prin naturd, ceea ce el nu vede bine
s ceva de care nu stie" (cf DR. I 521) Dui:a Sdineanu,

Dig tom aplicatiunea metaforica e a acopen calul",

de unde a acoperi, a ascunde" Identificarea lui itqela seller"
cu iiqela tromper" a apdrat-o cu mai multd trie L. S p i tz e r mai intam in Mitteilungen d rum Instit Wien 139, unde
se mai citeazd expresia a pune" sau a trage cllupul cuiva"

(=germ hineinlegen") si se compard cuvantul romanesc

cu span albardar beschwatzen, beschmusen", din albarder Sattler", albardo Sattelkissen". Intrebtuntarea metaforicl ar fi cea de a pune de-asupra cmva ceea ce i se
potnveste", in sens ironic, bine inteles (cf fr coiffer qqn=
duper"). Acelasi autor revine in DR. III 651-652, asemnand expresia romaneascd cu v -fr porter la selle"
si germ den Sattel tragen", purtarea selei fund, in evul
de mijloc, un simbol desonorant
Spitzer accentinazd cd si din punct de vedere metodic,

inamte de a cduth pentru inela tromper" altd etimologie, trebue sd incercdm sd-1 explicm din matenalul
existent, adecd din irwla seller", a cdrui etimologie (lat
*in-cellare) e clara De sigur ca aceast metodd d adesea
rezultate bune, dar o generalizare a ei mi se pare pnmej dioasa,

ca toate generalizdrile, caci ele pot duce la dogme Ei i s'ar

putea opune un alt punct de vedere metodic, tot atat de

indreptdtit in unele cazun, si adecd acela care cere ca lmguistul, cand ceared s elucideze etimologia unui cuvant, sa
se pund de acord cu simtul etimologic al comunitatii care

vorbeste o limbd in cazul de fatal, acest simt etimologic

se opune in mod ldmurit identificdru celor doud verbe
intr'adevdr, pentru un Roman nefilolog, inela nu este un
verb cu polisemie, ci un omonim, ba chiar un omonim su-

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

329

parator Din cauza echivocului pe care-I poate produce, carturarul roman nu intrebumteaza bucuros pe inola seller",
ci-1 inlocueste cu o formatiune noua, din p, adeca. inseua
(sau chiar yiit) Nu lipseste nici jocul de cuvinte caractenstic pentru unele omonime Dracu te 'ncalecd, dracu te 'npld
$1 analogia cu expresia aromaneasca, neo-greceasca si

sarbeasca, citate mai sus, e inselatoare Inteadevar, afara

doar de arom bag pua, a caret raspandire trebue verificat, ,aceste expresmni nu insemneaza, in sens propritt,

seller", ci bater". Dad, explicarea semantica propus

de Tiktm e cea adevarata, atunci ea se potnveste mai de
graba pentru catan, animale indaratnice, decat pentru cal,
intre care numai rar se gasesc exemplare gadilicioase sau
naravase, care nu las sa 11 se pun saua i prin urmare
la care ar trebui intrebuintate tnomeli i viclenn spre a
ft inselati" Dar nici nu cred c. intelesul metaforic al until
cuvant ca sarb nasainarits ar trebm exphcat astfel cum propune Tiktin sau Skok sau Spitzer, ci avem, dupd toata probabilitatea, aceeasi imagine ca in corespondentul lui german

aufbtnden Nu e vorba de punerea seta, ci a poveri 1,

pe care o incarci cuiva in spate pe nestmte
Coincidenta intre lanba sarbeasca i cea germana de
sigur nu se datoreste unei decalcan linguistice, ci avem
a face cu unul din desele cazun de rvire a unei expresn metafonce, in mod independent, in dou hmbi diferite Daca
asa ceva este cu putinta, atunci observatia aceasta poate
fi l inversata i vom zice deci, cu Weigand (Jahresbericht
XIII 10) c expresnle analoage si am vazut ca analogia aceasta e mai mult inselatoare din hmbile balca-

nice arata numai ca sensul Betrug" s' a put ut desvolta din cel de den Sattel anlegen" (Weigand credea
ca e vorba de punerea selei pe calul altui a), dar mci

decum ca aceeasi trecere semantica trebuia s se iveasc

si la Romann din nordul Dunrn

Pentru tromper" exista in toate limbile fel de fel de

expresii metafonce, mai ales glumete la origine Mara de
cele citate mai sus, mai avem in romaneste a trage pe sfoard,

www.dacoromanica.ro

s PUSCARilli

330

a trage chiulul, a potcovi, a inceilia, a lega de gard, a prinde

(sau a umbla) cu cap, poate si a pdcdh (cf DR. I 238), in

nemteste einen Bdren aufbinden, anschmieren, anfuhren,
belemmern, bebaumolen etc. Comun tuturor acestor expresii

e faptul ca.' vorbitorul le simte ca metafore si nu le intrebumteaz decat cu anumite intenth stihstice, intocmai

cum intrebuinteazg pe a luat luleaua Neamtulm" sau

atatea alte expresii figurate pentru s'a imbdtat, ori pe a
luat-o la sntoasa" etc. pentru a fugit, a sterpeli" etc
in loc de a fura Stiu prea bine el uneori asemenea expresn
glumete devin vorbe uzuale aceasta e bunoarl cazul lui

mg duc", care nu mai are nota stilistic" a lui m car"

pau rad carbnesc", imi lau picioarele la spinare" sau
a francezului s'amener

dar asemenea cazuri sant destul

de rare Paptul eh' inyla tromper" nu se gseste in celelalte dialecte (ca ma' duc) e si. el un indicm c5, nu avem
a face cu un cuvant atat de vechm, incat s'a fi avut vrernea de a-si schimba intelesul ocazional intr'unul obicmuit

Pentru simtul unui Roman, inyla tromper" este, ca a se

imbta", a fugi", a fura" cuvantul propriu zis pentru

notiunea tromper", iar nu o expresie figuratk asemenea
lm a lua luleaua Neamtului", a o lua la sntoasa" sau

a sterpeli"
Cealalt etimologie a dat-o Miklosich in Let paleosl. 386 . din paleosl mite/ii turps quaestus" Etimologia e primit si de Cihac (II 148), care mai adaugg

si pe maeli lucruni, materia", rus meli usura", tramta'nd ins si la C'eh .ahti, dahti tromper, duper" Ea a
fost prim1t5. si in Dactionarul mieu Etimologic nr 871 si

a fost aprat de G Weig an d, Jahresbericht XIII la),

cu urmgtoarea motivare .

rn,el

trebuia s'al dea foneticeste

ael, scris inyl Acest abstract a fost inlocuit prin ineldciune, de la inyla, care la randul sau e un verb derivat din
substantivul *inyl. SI forma reflexivg md inyl ar vorbi
contra identificrii cu inyla < *msellare.
In fata celor dou etimologn, posibile si chiar verosimile

amandoud, numai un argument nou poate fi hotritor

www.dacoromanica.ro

ETTMOLOGTI

331

nu un argument logic, a descopenrea vreunui fapt,

care sa arunce o lumina noul asupra istoriei cuvantului
de care ne ocupAm. Acest argument mi se pare cA se cuprmde intr'un pasagiu din Cartea cu invd(citurd (158r) a
lui Coresi (p 453/29 ed. Puscariu-Procopovici). Acolo e
vorba de Zachei care s'a hotArit sA impart gracilor juBi

mAtate din averea sa si s intoarc de patru ori banii storsi

pnn obide" TAlcuitorul explicl cuvntul obidi" in modul
tirmAtor Juin Atate [din avere] o tmea, nu ca sA o alba
[pentru sine], ce ca dentr'aceaia s plAteascA de patru ori
ce-au luat den obidire Iar acicea amu de ce grdiaste CA

obidn", nu de ce-au in cinst e ilqelat semneazA, ce

ceaia ce-au fost den obide 51 den prade si de nedereptate
strans" A irqeld, caie e pus in opozitie cu a stiange obidmd (=asupnnd, impiland), prAdAnd si nedreptAtind" insemneazA in acest exemplu si, probabil, o lectur mai
atent a textelor noastre vechi ar scoate la weal si alte
a agomsi, a catiga, a dobandi",
asemenea exemple
deci tocmai sensul cupnns in paleosl mfAelii (mideli) lu-

crum" Dar Inca in slavoneste acest cuvant insemna pe

langA catig" (agomsit in mod onstit), i uzurr, cu
aceeasi trecere de sens pe care a sufent-o insusi lat usura
(propriu dobandA luatA pentru intrebuint area
untu obiect"), pan a ajuns la sensul modernului uzurd,
sau, dup cum imi atrage atentia C Lacea, germ Wucher
uzurd", care la inceput insemna Ertrag, Pracht, Gewinn"
(cf Kluge EWD s. v )

Trecerea de sens de la gagner" la tromper" nu s'a

fkut deci pe teren romnesc, ci in slavoneste, de unde
ea a fost imprumutat Pe vremea lui Coresi se pare cA
inola se putea intrebuinta Inca in amandou intelea arAitat-o Bogrea in
surile, precum bunAoarA obraz are
DR III 416 in romAneste amandou'a intelesunle figurate

de pudoare" (cf /dui obraz, neobrdzat=fdr simt de pudoare) si de nerusmare" (cf obraznic neruinat", a avea
obrazul sa =nerusinarea) si precum invd(a mai pAstreazA

(in cal cu invdt) sensul rAu al latinesculm vitium, pe langg

www.dacoromanica.ro

332

L SPITZER

sensul mai nou si neutru, de deprindere" Q oarecare stanj enire din cauza coexistentei celor dou sensuri, care se
contraziceau, exista si. pentru Coresi, care simte nevoia sA
adauge in cinste", pentru ca sA arAte cd e vorba de itqela

gagner", iar nu de inyla tromper".

S PUSCARIU

III
buealat ,dickbaclug', codfilat , (lang) geschwanzt' .

Aus prmzipiellen Grunden mochte ich die Erklarung

buck coad A -Flat der neueren DrAganu's (DR 4,

739 f ) vorziehen
Das dem ersten Worte von DrAganu zugrundegelegte

buc c ella kt u m kenne ich nur in der Bdtg ,Schiffszwieback', dessen rom Reflexe (REW 1361) keine ahnliche Bedeutungsentwicklung aufweisen. Dass cc vor e
nicht palatalisiert wurde, 1st eine weitere Schwierigkeit,
die durch den Hinweis auf die Proparoxytona auf -1 n u s

-it us (c ear c a n, st riga t) nicht beseitigt wird 1st

nun die naheliegende Etymologie bucca + latus wirkhch
so unannehmbar wie Diet Acad memt, das von ,morphologischen und semantischen' Schwierigkeiten spricht 2
Morphologische Parallelen gibt ja Puscarru selbst anlasslich

des ahnhch gebauten bucalaie DR 4, 724 Grade bei

Angabe von Eigenschaften von Korperteilen (oder Handlungen, die Korperteile vollfuhren) ist der Kompositions-

typus Bahuvrihi im Romamschen haufiger als sonst

die Enge der Komposition spiegelt gleichsam die Kompaktheit der korperlichen Sphare wieder, daher die zahlreichen

Zusammensetzungen wie prov cap gr o s, frz chegro s,

prov caravirar, rtal capovolgere, capitombo-

lare usw Dem bucalat ,breitmaulig'

,dickbackig'

entspricht sp boquiancho (bei Tirso de Molina, Luis de

Granada) Die Varianten auf a v, - A u enthalten em ,einrei-

hendes' Suffix Zu codalat passt morphologisch rum

codalb, kat cohallarch, cohacurt. Dass der 2 Tell

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

333

latu s, mcht longus ist, braucht uns nicht zu storen

ein breiter Schwanz ist jedenfalls em

Schwanz, den man

bemerkt, daher die Bdtg ,codat'geschwanzt' und von da

mit neuer anderslaufiger Spezialisiersung der Bdtg . ,langgeschwanzt' (Candrea-Densusianu verzeichnen codolat
,avec une queue palsse' , also noch eine andere Spezialisierung)

Die Erklarung aus einem *c au d ell at us von

*c au d ella ,Steiss, RucBgrat' geht ja ebenfalls von einer

Bdtg ,geschwanzt' aus.

a se ride ,spotten'
Ich glaube, dass die interessanten Bemerkungen I
Iordan's (Rev fil. 2, 277 ff 1) in einen weiteren Rahmen
hineingestellt werden mussen. Die Anbildung eines a rade

an a se stramba ,wortl , sich krummen Nor Lachenr.

ist an sich durchaus moglich, umso mehr als das angerufene Vorbildverbum eine sinnlich wahrnehmbare, sehr expressive Koperhaltung ausdruckt . man braucht nur deutsch

sich krumm (kaput, tot usw) lachen zu

vergleichen Immerhm zeigt schon diese deutsche Parallele sowie die romamschen frz se rir e, sp r eir se
(so 1), die Iordan allerdings als nicht ganz gleichbedeutend
mit dem rumanischen Fall erachtet, sowie die noch hinzu-

zufugenden frz se moquer, se gausser, se rigoler,

se ficher (foutre), s'esclaffer de rire de,

ital beffarsi, fottersi, f regarsi, infischi-

a rsi di etc (bei welchen Ausdrucken Anspielung auf hohnende Selbstbefleckung nicht ausgeschlossen ist 2), dass wir es
1) Bel cloth (n) g a r ,Schuhflicker' < ,Bummler, Lump' wurde ich
wernger von cismar care null cunoaste mesena" ausgehen als (abgesehen
day on dass der Fhckschuster naturhch wemger angesehen 1st als der Schu-

ster, vgl bei Rabelais als Schimpfwort r at aconneurs de bobelin s,

rapetasseurs de viellles f err allies latines) von der

herumnehenden Eigenschaft der Fhckschuster, the sie Hausierern und

anderem Vagantenyolk annahert

2) Vgl dei spamschen Fluch p u ii eta I (7u p u fi 0 ,Faust', hacer
u e t (a) s 'onameren')
Thnye, Sans ame" S 170 venwendet pa-

www.dacoromanica.ro

L SPITZER

334

mit emem allgemeinsprachlichen Phanomen zu tun haben.

Wenn tatsachhch die roman Parallelen mit rum a- si rade
d e (also i Dativ) bedeutungsgleich sind, wie Iordan
meint, so scheint mix doch die specifisch tadelnde Nuance

des a se rade in der Wendung in Tecuciu ce t e r aziP

aus einer ganz gewohnlichen Bedeutungsauspragung des
mit akkusativischem Reflexly gebrauchten Verb leicht

ableitbar Es wird schon aufgefallen sem, dass man im

Deutschen sich krumml a che n, aber nicht *s i c h

la chen (wie im Romanischen) sagen kann Warum
these Beschrankung ? Nun offenbar ist sich kr umm

lachen ausgerichtet nach sich krumm biegen,

sich krumm halten, d

h nur wenn das Re-

sultat des Lachens, kr um m, angegeben ist, kann das

Reflexly gebraucht

werden

Ebenso

sagt man nicht

*sic h spotten, wohl aber sich lustig ma-

c h e n, wo wieder das Resultat der von uns an uns selbst

vollfuhrten Tatigkeit (,sich zu einem Lustigen machen',
urspr Bdtg ,dare se jucunditati' Dtsch. Wb ) angegeben
ist Halt man nun hmzu, dass man im Deutschen s 1 c h

ausschlaf en, sich ausruhen, sich ausschimpf en, aber nicht sich (ein)schlaf en,
sich ruhen, sich schimpfen sagenkannwie nnfrz

s'e ndormi r, se reposer (Alfred Kerr hat dies letztere

durch ,sich ruhen' einmal nachahmen wollen, vgl meine
Stilstudien II io6 , sich ruhen belegt ubrigens H
Paul, Dtsch Gramm 3, 116), so zeigt auch diese Beobachtung genau das Gleiche wie die uber sich kr um in
la che n, namlich dass das Deutsche das akkusativische
Reflexivum dort gebraucht, wo eine lange Erstreckung
del, Handlung ausgedruckt wird, die entweder zu einem

Resultat fuhrt (s ich krumm la c he n) oder zu einer

vollstandigen Durchfuhrung der Handlung (s ich au s-

schlafen,nachdemmansogarein sich grundlich

rallele frz Verba je m'en balance, je m'en tape , me ne freg o,
comme disait un sale macaroni'

www.dacoromanica.ro

FITIMOLOGII

335

aus-la c hen bilden konnte). Nun hat j a schon Tobler,

Verm. Beitr 112 S 76 nachgewiesen, dass die mit akkusativischem Reflexiv versehenen frz. Intransitiva aus-

drucken, class die Tatigkeit allmahlich sich vollziehe,

eine langere Zeit ausfulle" (also afrz. soi dormi r, s o 1

mourir, soi jesir nachden Fallen wie s'chauf-

t e r, s ' v ap or er usw, , wo eben ein langer dauern-

des, allmahliches Tun ausgedruckt war) Bin se mourir

verlauft langer als ein mourn Anderseits ist naturlich
auch der reflexive Ausdruck aktiver als etwa das Intransitivum

frz

se rej ouir 1)

,sich freuen' gegen-

uber j ouir ,geniessen', se reposer ,sich ausruhen'

gegenuber reposer ,ruhen' (man kann nur repose zvous I, nicht reposez befehlen) dtsch sich sturz e nI

en r ollen, sich (aus) ruhenruhen, sich erschrecken-erschrecken (H Paul,

sturzen, sich r o

Dtsch Gramm 3, 135) Auch sich irren und irre ti,

die Paul als ziemhch gleichbedeutend angibt, verteilen sich

so, dass er ir r t sic h ,er begeht einen Irrtum' (= ital

fa uno sbagli o), er irrt ,er befindet sich, in einem

Irrtum' (= ital s 'ingan n a) bedeutet
Aus der Nuance der langen Erstreckung des Handlungs-

verlaufs und vielleicht aus der des Absichtlichen wurde

ich auch die von Meyer-Lubke, Rom Syntax S 408 als
merkwurdig bezeichnete Tatsache erklaren, dass wir im Rum

nebenemander haben r o g ,ich bitte emen' oder, um etwas,

1) N gl was Schopenhauer vom Menschen sagt seine Inchvidualitat
begleitet ihn stets und uberall, und von ihr ist alles tingled, wa, er
erlebt In allem und bel allem gemesst er zunachst nur sich selbst

Dies gilt schon von den physischen, wie viel mehr von den geistigen
Genussen Daher ist das englische t o enjoy on e's s e If em sehr tref-

fender Ausdruck, mit welchem man z B sagt he enjoys himself

at Pari s, also nicht ,er gemesst Paris', sondern ,er geniesst sich in
Paris' I"
Eine Franzosin sagt Je me couche avec Silbermann"
(Roman von Lacretelle) ,sich niederlegen' ist aktiv, , 3 e couche avec
S hatte emen passiven, anstossigen Sinn ergeben Frei, La grammaire

des fautes S 245 verzeichnet ,ausdrucksvolle' Konstruktionen wie s e

bouger, se rentrer u s w

www.dacoromanica.ro

L SPITZER

336

neben m a r o g ,ich bete' ; joar, s u I:q iric o, b 1 n e,

Ca tu n'ai altu pe nime S5.-ti fie dr 5.gut

c a mine (Dome) ,schwore gut, Femshebchen, dass

du keinen andern hast, der dir so heb ware wie ich' neben
5i

'n cepu a se jurat und sie begann zu schworen',

wobei also Objektivverba, wenn ihnen kein Objekt beigegeben wird, zu reflexiven werden, obschon ihre Handlung

in keiner Weise das Subjekt trifft" Meyer-Lubke gibt als

Erklarung Es scheint hier eine mechamsche Anbildung

an Falle zu liegen wie duc pre cinev a ,ich fuhre

jemanden' m 5. d u c ,ich gehe' u s w ", aber man sieht
nicht recht, wie em Verhaltnis wie ,ich fuhre' . ,ich gehe'
massgeblich gewesen sem soll fur das ganz anders geartete
,ich bitte ich bete' und uberhaupt wird man von vornherein nicht gem eine Erklarung aus mechamscher Anbildung" annehmen Man sieht, wo das Verb sich selbst
genugt, mmmt es das ausdehnende Reflexly zu sich (m a
r o g ,ich bete' ist m. A eine ausgedehntere 1), intensivere,

hohere Form des Bittens (m a r og heisst auch ,flehen,

anflehen',. Tiktin) Es ist durchaus moghch, mit Tiktin
ein slavisches Vorbild

(ksl moliti s e) fur a se r ug a

anzunehmen, aber ebenso sicher ist, dass das Gegenuber

von r o g und ma r og durch die oben erwahnte Nuance
der reflexiven Ausdruchsweise befordert wird Fur a Jura
gibt Tiktin eine andere Abgrenzung als Meyer-Lubke :

neben dem nur juristischen a jur a werde heute a s e

jur a vorwiegend gebraucht (ubrigens ist auch a se jur a
mit Akk -Obj. belegt) Man konnte j a nun AnaIogien wie
i) Man wende gegen diese Auffassung des Reflexivs nicht em das span.

mar chit arse ,verwelken', wo gerade das Dimmutiv auf eine DarsteRung einer allmahhchen Entwicklung durch kletne Etappen hinzuweisen scheint abgesehen davon, dass das Eintreten von mar chit ars e
statt in ar c h arse durch das Bestreben der Vermeidung der Homo-

nymie mit dem andern marcharse ,abreisen' bedmgt sem konnte,

fuhrt doch die Rake kleiner Etappen, die em ,*verwelkelen uns vor
Augen stellt, wieder zu einer Verlangerung des Handlungsverlauf vgl
deutsch krankeln

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

337

von a se c rue 1, sich bekreuzigen' her annehmen, aber

mir scheint, dass schon die heutige Beschrankung des unre-

flexiven Gebrauchs auf die juristische Fachsprache fur

den reflexiven eine gemutv ollere, inhaltsvollere Auffassung

des Verbs nahelegt

Nun komme ich zu dem ce t e r azi? in Tecuciu mit
der tadeluden Nuance und zit dem von Iordan erwahnten
iromschen ce t e cr ezi? ebendort, letzteres von Iordan
nach volksturnl. t e 'n c hip ui statt III in c hip ui
erklart Off enbar ist aber auch letztere Umwandlung
(, dich embilden' statte dir embilden') erklarungsbedurftig

(man wird nicht an das ma in chip uiu ,ich stelle mir

vor, bilde mir ein, dass ich etwas bin' bei Tiktin, das mit

a se cr e d e prost u. a parallel ist, also gleichsam c e

te cr ezi? c e te 'n c hip ui? ,was glaubst du zu sem ?'

erinnern durf en). Mir scheint, dass wir in diesen drei Fallen

(nicht so sehr wie beim ethischen Dativ eine Vergemuthchung, Vermenschhchung der Hancllung als s ielmehr) eine
Verbreiterung oder Verlangerung des Handlungsverlaufes,
wie in den oben erwahnten Fallen, anzunehmen haben im
Affekt des Tadelns, Ironisierens usw sieht der Sprechende
unwillkurlich die Dinge grosser als sie sonst erschemen , der
Affekt karikiert daher er ja eaten Menschen N as o nennt,

obwohl trotz der allergrossten Cyrano de Bergerac-Nase

der mit diesem Gesichtsvorsprung Behaftete noch ausserdem mien ganzen menschhchen Korper sem eigen nennen
kann, daher rum obr aznic cfrech, unverschamt' heisst
(DR 4,663), well man an dem Unverschamten nichts als das
Gesicht (obraz) sieht, mit dem er einem entgegentrrtt, da-

her frz 11 a le t oup et de .er hat die Unverfrorenheit '

weil im Affekt einem plotzlich alles am Nebenmenschen
Hervorragende eine Provocation schemt und, wo man
nichts Hervorragendes sieht, auch keinen Haarschopf (t o up e t), man emen erd_chtet, damit man an etwas semen Zorn

auslassen konne So glaube ich denn, dass ce t e cr e zi?

(r a z 1? I n c hip ui ?) durch das Reflexly eine provozierende Ausgedehntheit der getadelten oder ironisierten Hand22

Dacoromansa VI

www.dacoromanica.ro

E PETROVICI

338

lung ausduckt, die dem kritisch oder karikaturistisch

eingestellten Sprecher notwendig ist . er muss gleichsam
im Sprechen vergrossern, was er ablehnt unter das Vergrosserungsglas bringen, damit es sichtbar werde. Genau
so wird man in Frz affektbeladenere Verba wahlen statt

que f ais-tu ici? que dis-tu2 so quoi que

t u fiches ici? q u'e s t-c e que tu chantes ? (mit der

Erinnerung an den Coitus, bezw an die Qual des gefolterten,

der gestehenmuss),qu'est ce que tu f abriques?

(,erzeugen' statt ,tun') und genau so im Deutschen durchlokale Bestimmungen das Verb' verbreitern' : was lachst dii

da herum 1) P w a s in aller Welt f allt d1r ein? usw

was treibst du? (treiben ausgedehnter als tun)

Hinzutritt zu dieser Dimensionssteigerung des Verbalverlaufs beim reflexiven Gebrauch in ce t e crezi? usw
die oben erwahnte aktivere Nuance : man liebt, wenn man
tadelt, polemisiert, angreift, einen energischen, ausgesprochenen, entschiedenen Gegner vor sich zu haben, urn nicht
ins Ungewisse und Ungestaltete hinein seine Schlage aus-

teilen zu mussen Genau wie man etwa auf F'ranzosisch

tadelnd sagt Pourquoi est-ce que tu te mets

arir e 7, was die absichtliche und greifbar wahrnehmbare
Haltung betont.
Universiteit Koln

Iv

Leo Spitzer.

Sumedenie.

Cuvantul acesta se crede a fi un derivat din smith' < lat

Pentru a 1 se explica terminapia, a fost apropiat

siimma.

1) Man konnte sagen, in dem herum hegt

eine nicht-rntschiedene,

nicht einmahge Handlung ausgedruckt und daraus erklare sich die Pejoration (vgl die verbalen Ableitungen im Romamschen mit b i s - oder frz

-ailler in sem ailler bei A de Musset Es prchent et courent

et vont semaillant je ne sais quoi que le vent emporte"

mcht ein re-

solutes, zielbewusstes Saen, sondern emu Herumstreuen ohne Ziel und Richaber das Vage dieser Bildungen ist doch nicht denkbar ohne die
tung)

Vorstellung des grosseren Raumes, in dem sich die Handlung abspielt

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGIT

de alb hanfte (Cihac, I

339

270 , Puscarm, Etym Worterb.

1691), sau de rubedente (Tiktm, Dig rom -germ), sau de

prdpddente (Sameanu, Dig uniy), in sfarsit de lumedente
(Puscarm, Cony. lit 1901, XXXV, 821 i Pascu, Suf
rom., 243)

Cred c trebue sa plecam dela sinommul lui sumedenie

sudtito, sodm De f apt Barcianu (Dig rom -qerm) trimite

pentru sudum la sumedente, ceea ce arata ea a sinatit inrudirea dintre cele doug cuvinte , iar $dineanu (Dig unit))
traduce pe sudum cu sumedenie
Din sudum s'a putut forma * sudumente, intocmai cum
din prdpad avem prOddenie *Sudumente s'a metatezat in
*sumudente, devenit sumedente dupa prOddente, rubedente
Sudum isodom multime mare (mai cu seama) de oameni"
v11:1 din sl Sodomil=Sodoma Cu iwtelesul romanesc, sodom,

se gaseste si in rus (v Tiktin, s v sodom)

Desvoltarea semantica a putut sa be Lea in bmba romana independent de cea rusa
Formele sumetnie i sudnie sant usor de explicat prim
analogia lui rubednie=nemotnie i rubedinie=rudnie Fumedente e o etimologie populara pentru sumedenze
E PETROVICI

V
Ara t rum

Se stie c5. acest cuvant s'a pastrat in dialectul aroman

subt forma aratu In celelalte dialecte ale limbei noastre,
pan g. acum, nu s'a putut atesta $i totusi se pare c s'a
pastrat in dialecul daco-roman, nu cu intelesul propriu
plug", ci desemnand o parte a razboitilui de tesut, i anume

a vatalelor La Rucar, batul, artarul sau braglarul vatalelor se numeste ittg i) De capetele jugului atarna cele
1) Atestat si de Pamfile, Industria casmcg, p 273, fr5. s mdme reguinea din care I-a cules Dame nu-I inregistrear
22*

www.dacoromanica.ro

C LACEA

340

dou brate s bratare, bath, falcele, fofeze, lopatele, maim,

mnui sau speteze, iar la capetele de din jos ale acestora
sant fixate vatalele 1) La Rucar, bratele vatalelor se numese arate Singularul acestm cuvant nu 1-am auzit, dar
intreband pe tesetoale cum i zice numai la un brat de acesta,
dup putina en-tare, mi.-a raspuns arata De aici se vede

ca singularul nu e uzitat
Intre btul vatalelor i jug este oarecare asemanare
Putem foarte bme s spunem Ca batul seamana cu cerbicea
jugului Dar intre bratele vataleloi i plug nu prea vedem

vre-o asemanare, cel putm cu plugul modern Cu toate

acestea tinand seama de aceea ca partea de care atarna
aratele se numete jug i. ca de multe on nu se poate uor
preciza cum de un cuvant a luat alte acceptmm, nu e exclus sa se fi salvat cuvantul latin aratrum, alturi de jugum,
intr'un colt de tara Ce privete forma femmina a singularului, cata vreme ne-am fi ateptat la un singular *arat,
avem cazun destul de dese, cand singularul mai ales
daca se intrebumteaza rar se reface din plural S'a zis
deci pentru un brat arata, pluralul fund fem.=
CONSTANTIN L CE k

1)

Cf

Dame

incereare de termmologie poporang romn Bucu-

reti, 1898

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARUNTE

Une inscription daeoroumaine de la fin du XVII-6 sieele

provenant de Bulgarie

La bibliotheque du Lycee de Ljubljana (Ddavna ii-

.4i.radwo

rI(
.

icy:*

&I dk-H41

"Tt"..v

1.4

*vtutt/x.

;t4,11:1.C1(7.1'i

tt.)

.e

cejska knytinica v Ljublyani, Yougoslavie) conserve un

psautier slave dans la redaction serbe 1) Cod Kopitar 16

Les psaumes precedes d'une introduction et de la preface de St. Basile le Grand 2) font le contenu du manus') Au debut, ii lut manque quelque chose Quant a la langue de la
redaction, cf feuille I

CTI. nptsfitt. .

Fla

hough de l'introduction au psau-

tier (cf Psalt Bon , ed Jagi6, p 1-4)

2) Feuille 1-4
F4CHAT4 RIAHar0 P ItA,HI56Rif EL Having, 4 taMWM.
41HdliTe

www.dacoromanica.ro

BLCA

P., SKOK

342

Le papier provient du XV-e siecle L'ecriture cyrillique pent etre du meme sicle M. Kos, professeur de
crrt

paleographie a l'Universite de Ljubljana, a qui je dms

ces renseignements, pense aussi a la fin du XVI-e ou au
commencement du XVII-e sicle comme temps oU il a
ete ecrit Il appartenait au monastere serbe de Sigatovac 2) (Priftla gora, en Syrmie)
Ce codex est d'une certame importance pour le roumain C'est parce qu'il contient a la seconde page de la
couverture trois lignes d'une inscription roumaine qui n'a
pas ete &rite de la meme main que le manuscrrt et qui,
paleographiquement,
a en juger au moms d'apres ce

que m'en a communique M Kos, a l'obligeance duquel

je dois la presente photographie --, appartient a la tin
du XVII-e ou au commencement du XVIII-e sicle
La voici d'abord en caracteres cyrilliques An1A HAWEOE
-k

Mmii0VinOVH. CAR zhaKorirlt nEApoiniE II AHAKO Ilh MAME nEmpt, la

DAME HEACIOFIdE AMA tiiinpOREU,It
TILIMA A1-101(irk Ai CE *ELIE
11

Ce que je lis de la maniere smvante

De la nastere domnului s'au f acut Petronie, diacon s(a)ncte letruie, in cela

anul de se fece pace Petronie de la

Ciprovet

L'orthographe cyrillique de cette inscription est tres

curieuse. Elle presente cependant des analogies avec d'autres documents serbes D'abord, son auteur ne fait aucune
difference entre % et k dans les mots qui s'emplment en
slave 3) Ainsi il ecrit AlitIKOIlk et ininpogfu,k avec le meme
k au lieu d'ecrire le premier mot avec z.

D'autre part, dans les mots roumams, il ecrit pour x

') Les cantiques commencent a la feuille 5
p

2) C'est la ce qui nous est indique par cti

3)

Cf

tl.eiVIH Al0H4TI?Od 1111111111TORItti

sur r pour s et k dans les documents serbes maintenant Ihe

334rbu1escu, Curentele laerare la Romdnz in perzoada slavonzsmuluz cultural (1928), passim , idem, Fonetzca allabetului cirazc in textele romdne-

din vecul XV ft XVII etc , p 272 et saw

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MIRIINTE

343

le signe qu'on emploie pour -k ainsi dans caK oil * est

superpose sur la consonne K, *a tcovm-k et dans anoyn-k Il

faut noter qu'il ne transcrrt pas la voyelle velure ei dans

la position protonive par -k, mais par a, ce qui veut

dire que + et k qu'il ecrit n'ont pas de valeur phontique
chez lui 1)

Quant a la graphie *pour z, on peut mvoquer le docu-

ment serbe du XIII-e siecle qui s'appelle Krm ea j a

Il oviek a oit on lit no m-k3A-k pour a sl eccl. Mk3A* 2)
Le texte roumain dont nous nous occupons etant trop

petit, on ne peut emettre aucun jugement concernant

la curieuse difference qu'il fait entre -E. et k par rapport
aux mots slaves et roumams
Il y a encore d'autres curiosites C'est qu'il ecrit la voyelle u dans les mots d'origme roumame avec oy3) Aom-Noy-nov-1, 4sanoym-k, anoyffh, tandis que la on cette voyelle

fait parte d'une diphthongue (cf d a u, s t au, s a u, etc ),

il emploie le signe pour la consonne a : CAR avec -k su
perpose

Par la superposition, l'auteur de l'inscription

veut indiquer qu'il entend ecrire la consonne v et non la

voyelle Il prononce sans doute a ii avec la valeur de u
jum5t4it" 4)
1) Il faut conclure de ce fait
que, devant l'accent, il connaissait
le changement de ci protomque en a (fr peicat>pacat, Puacanu, DR,
II, p 65-68 et I Iordan, Remsta ftlologza, I, 117-154), ce qui
correspond a l'usage de quelques parlers moldaves et de Tara Oaaului
(cf I A Candrea, Psaltzrea Schezand, v I , p CXI et CXLIII et idem,
Gratul din Tara 0a,sulus, dans Buletznul societcilez filologice, II , p 42,
ecnt a, tandis que lat a > a) D'ailleurs, il importe tout particuharement de relever le fait que c'est la Psaltirea Scheiana (dans la cope
C) qm ecnt aussi avec le A cynlhque fres souvent le a protomque, cf

I A Candrea, o c, v I, p XXXVI

2) Cf IagiC, Starzne, vol VI , p 73 et Barbulesc u, Curentele,

etc , p 227
3) Cf Barbulescu, Fonetzca, etc , p 372 et silly
) C'est donc la seule fois que je sache, qu'un texte roumain cynlhque alt facile de rendre diffremment le u jumatatit" de l'u pl.&
mson" Ne faut-il pas voir la meme tendance dans atv pour a ii dans
la Psaltirea schemna (cf I A Candrea, o c , I , CXXXVIII, 53) ?

www.dacoromanica.ro

344

P. SKOK

Pour cette derniere ecriture il y a aussi des analogies

dans les manuscrits cyrilliques de Raguse (Dalmatie) ot,
inversement, 8 est ecrit pour la consonne v rioxianii =
pohvali et, de mme, dans le livre destine pour les
catholiqu es bulgares, intitule abaga r, imprime en 1651

Foote = vrem e, etc. l) M Barbulescu 2) et d'autres

ont raison de voir ici l'influence de l'ecriture latme qui
ne distinguait pas v et u Notre Petronie, auteur de I'mscription, a ecrit, inversement, le Et cyrillique pour -u
dans a ti 3) Y a-t-il ete indult par quelque consideration
d'ordre phonetique ? Il a pu 'etre frappe par la difference

qui existe entre u de a A et celui de facu t, anul et

anului oil il est plenison.
On peut admettre qu'il ait reflechi l-dessus parce qu'il
ecrit u aussi d'une troisime maniere, avec v, signe qui
provient de l'ypsilon grec et qu'on emplole dans les documents cyrilliques avec la valeur de u C'est la ce que
nous trouvons dans AEmpvta que nous expliquerons plus
bas. Il convient de constater que, cette fois, il emploie
ce signe dans un mot d'origine grecque
Ces constatations orthographiques nous font apparaitrePetrome comme tres savant pour son temps Il connait
reel-I-Lure cyrillique et ses differents procedes Son savoir
slave est double de la connaissance de l'orthographe latine.

Ce n'est pas du tout un ignorant

Il faudrait de nouveau examiner les manuscnts cyrilliques sur ce point-l.
Cf quelque chose sur cette question extremement importante chez
Barbulescu, Fonetzca, etc p 376 et sum

') Archly fur slay Plnlologze, vol XVII, p 14 et vol XXVI, p 172
Mladenov, Geschichte der bulgarzsche Sprache, p 138 61 explique 6

dans ce cab par z, a Svatov

2) Cur ntele, etc , p 219 et suiv, , idem, Fonetica, etc , p 433
3) C'est le second exemple de cette faon d'crire Cf as ilsishr
ail f ec ot d'un acte du XVII-e sicle chez Jorga, Doc rom dzn Arhzv
Bzstrifez, v II, 9 , I , 19 cite chez BArbulescu, Fonettca, etc , P 432
En slave, A n'y a qu'un seul exernple provenant d'un manuscrrt eccle-

siastique russo-slave du XVII-e sicle nouinint A ct noorussa% cite chez

BArbulescu, Fonetzca, etc , p 432 on il n'y a cependant pas de u jumAtAtit".

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARMITE

345

Ce qui est encore plus curieux c'est de constater dans

neTinna la graphie ta pour
ou -nr qu'il ecrit deux fois
dans son nom mApom-if 1). Je crois qu'il y a te indult
par une fausse regression Il pouvait savoir qu'en bulgare
on dit i a pour serbocroate le lla t o pour llet o>a

eccl Amo etc. Ayant adopte k pour 5s, ii ne pouvait

plus ecrire 1 pour i e Ii ne lui restait done que -11E a la
disposition Mais cette graphie, ii l'a reservee pour son

sl

nom 11 lui a peut-tre paru plus juste ou plus savant

d'employer, dans le mot d'origine grecque, la fausse ecriture d'apres le bulgare D'ailleurs, on trouve pele-mele I

et ta p e dans l'Apocalypse de l'apotre Paul, texte pro-

venant de XVII-e siecle (cf Polivka, Stanne v XIX p 196)

Il fait preuve de la mme fausse science lorsqu'il ecrit
la consonne t. Trois fois, ii l'ecnt simplement m. Ce n'est
que dans son nom qu'il Cent deux fois A, signe qui pro-

vient du grec

.19..

Cela lui paraissait sans doute plus sa-

vant 2)

Apres ces constatations je crois pouvoir aborder la

question de savoir ce que c'est que ce curieux itempirta. J'y
vois le mot grec Xectoupy( oc > roum. leturghie messe" 3).

Sa graphie nous dit qu'il a lu le mot grec a la facon

grecque moderne yc = i, ef en roumain a i a s (z) m a a
2) Il est probable qu'il le prononce sans
i e Ii y a de telles grapines depuis le XI-e siecle , cf 46TIIIHE dans la S a vina Knjiga (XI-e
A

sicle)

2) Sur la valeur t pour A dans les textes roumams du XVI-e sicle,

p 482
0) Dans e au heu de s rguher qui se trouve en roumain aussi bien
qu'en serbocroate (1 it ur gij a ou -d i j a) et qui correspond a la provoir BArbulescu, Fonetica, etc

nonclation grecque moderne ii < 1, A la Bliiotext 1X6,aaa, il faut

sans doute voir l'influence de la xa5apetiopaa sur les peuples balkaniques

On veut muter la diphthongne ancienne grecque et, mais A cause de la

qu'on trouve en roumain p e dans dont% a
dissimilation e 1
<

1 ei,

< slave doInica et en serbocroate dans le nom de lieu Gojmerje

< aujourdhui Gomirje (Croatie), on fait disparaltre 1 de el La question fres importante de l'mfluence de la am& apeoopaa sur l'element gredes peuples balkamques mriterait d'tre tudie tout particulirement
Cf

aussi ZfrPh L, p 260

www.dacoromanica.ro

P, SKOK

346

de a ghia z m a < kfccolia et dans les langues

balkaniques
Ce qui nous deconcerte, c'est que nous constatons aussi
eche

une curieuse metathese de r dont je ne trouve aucune

attestation 1etru I e A-t-il vraiment ainsi parle ? Je
l'ignore Une faute graphique serait egalement possible,
vu la meme metathese fautive dans CKHITH pour sanctus.

Dans ce dernier mot, il fait preuve encore tine fois de

ces connaissances latines C'est qu'il n'emploie pas l'abbreviation slave ou roumame pour s f ant Il raccourcit

lat san ct us en metant k a la place qui ne lui convient pas

Il en suit que dans clUIME AffElpirM il faut preferer voir

le genitif latm que le genitif slave, au moms pour ce qui

est du premier element
Le caractere savant de son ecriture est par consequent
hors de doute
A ces considerations sur son orthographe il faut ajouter
encore ceci Ce qui attire notre attention, c'est la forme
serbocroate dont il &nit son nom -1 u s des noms de
personne latms ou -cog des grecs est rendu toujours par
- 1 j e en serbocroate et non pas par -Hltl Cela s'explique
tres facilement par le fait que les propagateurs cathohques en Bulgarie etaient pour la plupart des catholiques

Le premier eveque de Serdica avec le

siege a Oip r ov ci etait un franciscam bosmaque Or,
serbocroates 1)

Petronie < Petronius, aunomlatin et hla forme

serbocroate, a suivi l'exemple de ses maitres

Quant au cte linguistique, il faut relever a fi du phiriel pour a du singuher, ce qui correspond a l'usage
ancien Ensuite, 11 importe de signaler la conjonction d e
dans la fonction du pronom relatif 2) in c el a anul

de se f ece pa c e, comme il est de regle dans la

Mounteme et dans les contes populaires

2) Cf

pre6ek, Cesty Po Bulharsku, p 204

amsi Petar iz Soh (au-

Jourd'hui Tuzla, Bosme) (+1623), Petar Bogdan BarickC (1640), etc

2) Cf Dunand, Zur rumamschen Moduslehre, p 25, 4 et surv

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARL-11TE

347

Il s'agit maintenant de savoir ce que veut dire cette

inscription Il est hors de doute qu'elle n'a aucun rap-

port avec le psautier de i"atovac La main qui l'a ecrite

est une autre et, surtout, elle ne fait en aucune facon

partie du manuscrrt serbe Elle semble plutt provenir
d'un ouvrage oa elle servait de titre et qui nous est malheureusement perdu C'est probablement au temps qu'on

faisait reher le psautier serbe qu'on a pris la premiere

page de ce manuscrrt roumain perdu On l'a arrachee
pour la coller ensuite a la seconde page de la couverture
du psautier
Ce qui est curieux, c'est qu'on constate encore ceci. La

tournure chronologique de la nastere do mritil ti 1

n'est suivie ni precedee d'aucun chiffre, ce qui veut dire
qu'elle ne fait partie d'aucune date Elle parait etre le
commencement d'une chronique que Petrome a composee
pour son usage C'est la ce qu'il dit lin meme
On pourrait objecter, il est vrai, que l'inscription en
question peut constrtuer aussi un essai ou un exercice
en langue ou eel-I-tune roumames d'un Roumain ou d'un
Slave 1) qui a appns quelques bribes de roumam, tournures chronologiques etc Cette eventualite n'exphque

pas bien pourquoi c'est justement s'a u f a cut et i n

cela anul de

qu'il emploie.
C'est justement cette dermere indication chronologique
qui parle, on pourrait le dire, presque decisivement contre

la seconde eventualite L il nous est indique le temps

ou Petrome a knit son manuscrrt, c-a-d la chronique
pretendue C'etait dans l'annee, dit-il, qu'on a conclu la
paix Qui a conclu cette paix et avec qui? 11 n'en dit
1) Parini les propagateurs cathohques d'ongine serbocroate h Chiprovaz il y avait en effet de tels qui ont appns le roumam, cf a 1643
per vescovo in Moldavia propone il P Marco Bandmo Bosnese, che sa
la lingua valacca usata in Modavia, e sa l'ilhnca (=bulgara) che usano
li Paulmisti, cf Perinendim, Acta Bulganae eeclestattca (Mon spect histonam Slav mendionahum, v XVIII), p 137

www.dacoromanica.ro

P. SKOK

348

malheureusement rien On ne peut que faire des con-

jectures la-dessus Toute certitude est exclue.

L'indication de Petronid, parait-il, pourrait avoir trait
aux qnements qui se sont deroules aux environs de 1688
quand les Autrichiens sont venus a Oiprovci 1) A cette

poque, les Pavlikiani de ces contres se sont souleves

1) La forme dont ii &tit ce nom de lieu mente aussi d'tre releve
La forme actuelle est Cipr o vc 1, nom pl Ce nom de lieu appartient done a la meme categone qu'une foule d'autres qui dsignent ongi-

nairement l'tabhssement d'une famine dont lenom est egalement au

plunel comme celm de hen Cette catego5re esiextremement rpandue
dans les toponomastiques slave et roumain pf Vinko v C 1, B o S n a ci, Nijemc i, etc en serbocroate en
d de Bucure9tip e
en roumam En cnvant minposink notre ,P
suit pas l'usage
slave actuel II n'crit pas le nom pl slaxe rI
n somme, la it:Leine
chose que les pretres cathohques du XV-II-e s
qui l'cnvent aussi
au smguher C hi pro v az a 1565 etc -a t z ,a 1622 etc ou - a -

cium (a 1628 etc), -atium a 1614 etc ou rtal Chipurovaz

a 1578 (Permendim, Acta Bulgarzae eccl , p 397 et pitspni) 'avec le

phonetisme serbocroate k > a, tandis que e, chez Petrome, /flour k est bulgare et non pas serbocroate, cf K ipr ov e c, Period ...Splita mr vol III,

p II dans une notice bulgare Deux documents serbocroates en caractares cyrilliques de 1629 donnent ce nom de lieu aussi au smguher, y
lumpoany

Permendim,

o c,

p 33 (XXXI), himposati a

1637 (ibidem,

P 45), mass le trosime document serbocroate l'crit plus rguherement

au plunel (Glasnik srp ue" drugtva, vol 56, p 357) etpurova Ce qui
est cuneux c'est de rencontrer aussi u pour i dans un document cynllique
y hynposny a 1637 (Permendim, o c , p 43) Ce sera sans doute

l'influence de la labiale suivante La consonne q de la graphie de Petrome remonte a h d'autres textes serbocroates en caracteres cynlhques,
et celle-ci remonte a k qu'on trouve en effet en bulgare, cf aussi a
1799 civitate K 1 pr o v a cz (Fennendim, o c , p 291) Jireek peut
avoir, par consequent, raison quand ii l'exphque par grec Ityinotiptov

jardm" d'o l'adjectif slav kip ur o v, substantive ensinte avec le

suffixe ke pour designer l'tablissement d'une famine q ou lieu de a
s'exphque par la confusion de ces deux consonnes, confusion qui se
trouve mme chez les Serbocroates et d'autant plus chez des tetrangers
Cette confusion a elle seule ne nous autonse pas a conclure a#ec silret
que notre Petrome etait Roumam d'ongine Ii pourrait mettle provemr
de Bostue, de Travnik p e ou l'on ne distmgue pas les deux consonnes et avoir appns le roumam comme P Marco Bandmo que nous avons
cite dans la note precdente

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARIINTE

349

contre les Tures, prematurement malheureusement. Leur

insurrection a echoue Les Tures les ont disperses dans la
suite Une parte en a emigre en Transylvame oil, a Vintul
de jos, As ont fini par devenir Roumains 1) La paix a
laquelle Petronie fait allusion, est probablement la paix
de Karlovci (en Svrmie, 26 fevrier 1699).

11 est plus important et plus stir l'autre fait qui suit

necessairement de l'existence de cette inscription. C'est

tout d'abord le fait que ce meme Petrome indique sa

fonction ecclesiastique d'une facon nette et qui n'est pas

du tout commune. Il dit pour lui qu'il est le diacre de

la sainte messe, c-a-d. qu'il aide au service dnin L'abbreviation dont A se sert pour s an ctu s nous dit qu'il
est pretre catholique et pas du tout orthodoxe, ce qui
s'accorde admirablement avec le fait que Oiprovci etait
le siege d'un eveche catholique pour les Bulgares depuis
1581 et dont ressortissaient les missions parmi les Pavh-

kiani et les schismatiques non seulement en Bulgarie

inais aussi en Valaquie et en Moldavie 2).

A la fin, l'auteur de l'inscription repete encore une

fois son nom, cette fois pour le mumr de Vindication de
sa provenance. Il etait de Oiprovci (Bulgarie), dit-il, oil
nous savons que se trouvait le siege du mouvement catholique pour la Bulgarie et les pays roumains limitrophes. Il est, par consequent, evident que, dans notre

Petrome, A faut voir un des propagateurs fervents de

la foi catholique eleve a Oiprovci pour les pays roumains

Le fait le plus important que nous apprenons dans

notre inscription c'est que les pretres catholiques de Oiprovci cultivaient aussi le roumain pour leurs buts
de propager le catholicisme dans les Principautes rou1) Cf JireCek, GescInclee der Bulgaren, p 464 et Das Ffirstenthum
Bulgarten, p To8 et sum
2) Voir sur tout cela l'excellent recLeil des documents publie par
P Pr Eusebius Fermendim cite aux notes prcdentes

www.dacoromanica.ro

350

maines 1)

GR NANDRIS

Elle nous en a conserve un echantillon tres

interessant ecrit dans un roumain correct et qui pourrait

provenir meme d'un Roumain natif
P SKOK

II
Despre metateza liehidelor in elementele slave din limba
romdnil

Dona' studn, aparute in ultimul timp, imi dau ocazie s

revm la chestiunea de care m'am ocupat in articolul Les
diphtongues a liquides dans les lrnents slaves du roumain"
[Melanges de l'Ecole Roumame en France, 1925, II-e parte]

Problema prezentand un interes principiar, mai ales fata

de parerea repetata in ultimul timp ca elementele slave
au inceput a intra in limba romnd abia in sec al X-lea
(I Barbulescu, Individualitatea hmbn romane i elementele slave vechi, 1929), aceast revenue nu este de prisos
Argumentele nom din studule de care -mu vorbi (R. Ekblom,

Zur Entwicklung der Liquidaverbindungen im Slavischen

(Skrifter utgivna av K Humamsticear Vetenskaps
Samfundet i Uppsala 24 9, 25 4 , Uppsala-Leipzig, 1927,
E Schwarz, Zur Chronologie der slavischen Liqui1928) ,
denunistellung in den deutsch-slavischen Beruhrungsgebteten
(Zeitschr f sl Phil IV, 1927, pp 361-369), confirma pa-

rerea el baltd, daltd, gard, scovardd a reprezinta o patur

veche de elemente slave intrate in limba romana
Trebuie parasit punctul de vedere al unei cronologn fixe
cu privire la mtrarea elementelor slave in limba romana
Elementele slave au mtrat in diferite epoci din diferite di-

rectium, chiar daca cele venite din domeniul bulgar au

precurnpmt ca numar si ca timp Ce priveste epoca cea mai
veche a intrarn elementelor slave in limba romana ea trebue

s coincia cu epoca in care Romann au vemt in contact

cut Slavn Istoriceste este stabilit ca Slavn erau asezati
1) Voir mamtenant sur la question trs important,- de l'enconragement par le cathohcistne de l'emploi du roumain Barbulescu, Curentele
etc p 54 et passim Cf Slaviez, VII, p 778

www.dacoromanica.ro

A RTICOLE MARUNTE

351

in intreaga Peninsula Balcanic, in sec al VII-lea Nu

putem deci intelege cum ar fi putut vietui Slavn alatun
de Romani, amestecati pe alocun cu acestia, fara s se
fi influentat reciproc trap de trei secole
In Dacoroinama V, pp 630-631 d-1 T Capidan facandu-mi cinstea unei recensn a articolului meu Les diphtongues a liquides dans les lments slave du roumain isi exprima indoiala asupra posibilitatn de a fi imprumutat din
slavo-bulgara cuvintele cu Uchida nemetatezata baltii, gard,
dalta D-sa ramane la credinta ca aceste cuvinte trebuesc
explicate pormnd de la albaneza si nu de la slava' Aceasta

ne-a dat pnlej sa urmanm chestiunea mai de aproape,

pentruca ea are importanta nu numai pentni etimologia
catorva cuvinte romanesti, ci si. pentru raportunle linguistice slavo-romane in general, punand in acelasi timp sl
o problema de cronologie fonetic slava
Voni. aduce un spnjm nou in favoarea tezei noastre prm
anuntarea studnlor de mai sus, avand gnja s inchidem
in paranteze unghmlare reflectule noastre in legatur cu
problema din limba romana
R. Ekblom se ocupa, in doug lucrn de subtila observatie

fonetica de una dm problemele centrale ale linguisticei

slave, in jurul careia s'a dus o larga discutie

0 dovada pentru faptul c procesul fenomenului metatezei lichidelor se prelungeste pand tarzm la inceputul
erei literare slave este cuvantul din texte Izdrailf < 'IcrpoojX

Cuvantul acesta a fost imprumutat in epoca celor dintai

monumente de limba slava Intercalarea lui d intre siflanta
si lichida, ca si in alte cuvinte slave bastinase strula, ostrit,
izdrati, spre deosebire de cazunle care reflecteaza grupunle
telt, tort, d e sada zraki i can nu intercaleaz o dental,

este o dovada ca in acest din urma, caz legatura intre siflanta si lichida nu era asa de intima ca in primul caz, ca
in cazul din urm intre siflanta si lichida exista o vocala
(0)
redusa, ca in epoca aceasta aveam Inca stadrul terat, cu

www.dacoromanica.ro

GR. NANDRIS

352

d lung (cf Mei llet, Le slave commun p 6o ss, p 117 ss , Ek-

blom 1 pp 13-14).
Fenomenul metatezei nu s'a produs deodat, transformarea

a durat secole intregi , nu avem deci o metatez6 spontang ci o evolulie fonetica (Ekblom I p 15)
[Faptul cd in limba roman cuvintele slave care conlin
grupul tort, tolt au un reflex dublu (drag, plaz gard, baltd)
nu ne impiedec s admitem ca ambele aceste reflexe sant
imprumutate dmtfo limb6 slav de sud]
Chiar in domemul slay gsim aceste dou reflexe until
lang altul in aceeasi hmba d e limba polabA are gord etc.
pocalitatea Viligard in regiunea polaba, la nord, spre mare,

Garden in regiunea slovinp, Belgard, Stargard localitti

in Prusia, la est de Odra, in regiunea Slavilor pomorand,
iar alAturi gAsim izolat broda, bredevalea, tot asa in limba
casub grupul tort a dat trot ca in polon sau tart [Aceste
forme nu au mci o legatura cu reflexele similare din domemul romanesc () legAtur direct cu formele romanesti
au numai formele slave de sud]
Ca si in domemul slay de vest, in grupul numit lehic,
au existat si in vechea bulgar5, reflexe duble. (Ekblom I,
p 42, p 44) Ocupandu-se de aceste forme vechi bulgare
Ekblom (1 23) crede c5. ele (malndielle, palTit, paliten'na,
salnosti, bal'tiny) nu trebuesc desprtite de formele lehice,
&del ele prezint acelasi reflex Este ciudat repartitia acestor

grupul lehic are reflexe izolate cu tart, iar grupul

bulgar are reflexe izolate cu talt. Cauza acestei repartitu
este necunoscut autorului (1, p 49) Urme cu tart in sud
forme

reprezinta poate toporumicul Varna, care se intalneste subt

aceeasi forma si in 1---7-r.o ti--tirr-t-efifTifiM lehic), iar urme cu

tall pe terrtorml lehic-polon pot fi toponimicele Pritzwalk,

Pasewalk (Ekblom I 24)

[Limba roman are urme de reflex tart i. talt]. Ce priveste cuvintele cu reflexul talt din limba roman (daltd)
i tart din limba ehn (Aaprop.dcrco) Ekblom spune Ganz
sicher entstammen sie emer Zeit, wo die allgemeine Liquidaumstellung noch nicht durchgefuhrt war Das Gleiche

www.dacoromanica.ro

A RT ICOLE MARIINTE

353

gilt von den ins Finnische aufgenommenen taltta, varttand

usw " (I p 24)

Evolutia grupului tort dupd Ekblom (I p 26) este urmatoarea tart>tdrat>tardt>tarot>torot In grupul lehic
evolutia a fost aceeasi, numai ca a in loc sa se vocalizeze,
ca in grupul de rasarit, a disparut In slava de sud, in cella
si in slovaca evolutia a fost aceeasi, deosebmdu-se numai
prim cantrtatea vocalei care s'a lungit Sunetul el este intermediar intre a si o Forma tardt este slava comund

Din aceasta forma (WO s'au desvoltat toate formele

slave in regiunea slava, de sud si in domemul polon a a
disparut (in sud cu lungirea vocalica compensativa, in

domemul polon f ara lungire) in domemul slay de ra-

sant a s'a vocalizat Acest a era un sunet de tranzitie

(Gleitlaut).

Cum se exphca acest dublu tratament al lui a ? Ekblom

incearca o ingemoasa explicare pornind dela legi fonetice
generale Atat azi cat si in trecut, legatura intre consoane,
in domemul rus, este foarte strans, ca si in germ si engl.

In domeniul slay de vest si sud legatura intre consoane

este mai laxa ca si in franceza de pilda,
Datorit acestui fenomen sunetul parazitar a nu s'a
putut mentine in domemul rus unde a trebuit sa, dispara
sau sa se vocalizeze , el a urmat calea din urma mergand
pe drumul semivocalelor a si b In restul domemului slay
el a putut exista ca sunet parazitar, deoarece aici legatura
dintre consoane era mai laxa N'a fost ins notat cand s'a

fixat gram]. literar (Ekblom I pp 26-35)

[Formele romanesti (daltd, gard etc ) deriva din stadiul
td/at care dialectal s'a mentmut sl dincoace de epoca slava.
comuna]

Lungir'ea lui 4, in domemul ceho-slovac si slay de sud,

in a, se datoreste imprejurarn ca numai in acest domeniu
s'a pastrat pana tarziu deosebirea cantrtativa a vocalelor
(Ekblom p 38)
Evolutia grupului tort ar fi deci pentru bulgard si pentru
o parte a grupului lehic (casuba si polaba) urmtoarea
23

Dacorotnania VI

www.dacoromanica.ro

GR NANDR1$

354

slava' coma

sl. strAveche
(urslavische)

(gememslavisch)

tarat >

tarat >
(cu a lung)

tart >

tart >I

tart >
1

tarat >

tart >

a lung)

(cu a jumAtate

bulg, trat

(' a jum
lung)

tarat >

(cud lung) (cu a jum

lung)

(cu

sl modernA

tarat >

bulg (tat t)

1 casub tart
1 polab tort

lung)

Ocupandu-se, in partea a doua a studiulm sau, de evolutia diftongului cu lichida in pozitie initiala .(ort-), Ekblom ajunge la concluzia ca metateza acestuia s'a produs
intr'o epoca anterioara epocei in care s'a produs metateza
grupului tort, anume intre epoca slava straveche si cea
slava comuna

[Este mteresant s observam cd elementele slave din

limba romana, care au grupul ort se prezinta unitar, ,
nu mai avem reflexe duble ca la tolt, tort I]
Evolutia lm ort a urmat aceeasi lime ca si cea a lui
tort

ort=-Art>arat>arat(cu a lung) 9 initial a

disparut pentruca in majoritatea cazurilor se intalnea cu

initial a dat in
z, a final (Ekblom II p 22) Daca ort
hmbile slave alte rezultate, aceasta se datoreste faptului c
la inceputul cuvantului metateza s'a produs mai de vreme
si pentruca in aceasta pozitie mtonatia a jucat un rol
mai important
Ekblom admite unitatea hnguistica, slava pana tarziu,
aproximativ in epoca vblg (=veche slavong bisenceascd)
(II p 16) El fixeaza limita slavei comune catre sfarsitul
sec al X-lea (II p 26)
[Dm consideratiumle de mai sus ajungem la concluzia
ca si. studiul celei mai vechi paturi de elemente slave din

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARIINTE

355

limba romana trebue s porneasca de la toate limbile slave

de azi, care sa ne serveasca material de comparatie, nu

de la una singura, de'i atentia noastra trebue sa se indrepteze

in primul rand spre teritorml linguistic bulgar Elementele slave din limba romana au intrat in diferitele epoci
din diferite tinuturi dmlectale
Un sprijin indirect in favoarea tezei ea' reflexul talt, tart
a mtrat in limba romna intr'o epoca mai veche, ne vine
i din partea cuvmtelor slave intrate in limba fineza Cele
mai vechi cuvinte slave intrate in limba finezd au reflexele
talt, tart>tolt, tort (d e taltta, vdrtdna, cf Ekblom II p 27)
Aceste cuvinte au intrat in hmba fineza din domenml slay
de est Evolutia grupului tort a mers paralel in tot domemul slay, aa c prezenta unui stadm tart in domemul slay
de est, atestat prin cuvintele mtrate in limba fineza, dovedesc indirect sl existenta aceltuai stadru in domemul
slay de sud Precum bund oath', pe de altd parte, prezenta
unui cuvant finez suntia<sl spdiji imprumutat de asemenea din domemul slay de est marturiseste existenta
nazalei 9 in acest domeniu, atunci cand acest cuvant a
fost imprumutat in limba fineza, i dovedete ca acest imprumut s'a facut inainte de sfaritul sec IX, cand nazalele
dispar in rusa (cf Ekblom II p 27)]

Studimd numele de persoane slave din cronicele germane, E Schwarz ajunge la concluzia Ca in terrtorml Sorbilor slavi din Germania, in sec VII, procesul metatezei
Inca nu se incheiase , dovada numele ducelui sorb Deruanus
<dervo>drie'wo pomenit de cronicarul Fredegar la a 630
La sfarsitul sec VIII procesul metatezei se incheiase pe
terrtornil Venezilor slavi dela Marea de Est i pe teritorml
sloven , dovada numin ca Dragowitus, Dragoz,
Studiul numirilor toponimice din terrtorml slavo-german
arata ca cele mai vechi elemente topommice germane intrate in slava au suferrt metateza (Schwarzach < *Swartahwa >ceh Svratka, ru in Moravia), iar pe de altd parte
cele mai vechi elemente slave patninse in germana au forme
23*

www.dacoromanica.ro

356

UR NANDRES

nemetatezate (Bersnicha<*BerziniCa<*berza mesteacdn" ;

Walsnik<*Valiima)
Tan le in care intalnim astfel de numin topommice slave
(Austria, Bavaria, Canntia, Stria) au fost ocupate de Germaul intre sec. 6-8 Deci procesul metatezel nu se inche-

lase Inca in aceasta epoca 0 dovada care sprijinete aceasta cronologie este numele ltn Carol cel Mare, care intrand in limbile slave a sufent evolutia grupulm
*tort.

Studiul toponimicelor din tentorral slay de sud. duce

la acelai rezulat in sec VII, cand Slavn ocupd defimtiv

Peninsula Balcamcd, procesul metatezei lichidelor nu se

incheiase De aceea elementele autohtone intrate in limba
slava au fost tratate ca i elementele slave (lat AllOna>
croat Labin, Scardona>Skradin), pe de altd parte elementele slave intrate in alte limbi au pdstrat forma nemetatezata (la Theophanes Accpyop:t1p6; = Dragon:Or,, rapShace
sat in Triphylia", lie:40(.7am ora in Beotia gi Tesalia" ,
gr f3oax6 < sl 5valkt5 mreje" rom baltd, gard)
De asemenea I pentru Slavn de est se poate dove& ca
procesul metatezei s'a incheiat abia la inceputul sec al
IX-lea Elementele vechi trecute din rus in finezd nu au
metateza, iar cuvintele i toponimicele intrate din vechea
suedez in limba rus dupg sec IX nu mai fac metateza.
Prezenta, pe la a 900, in nord-estul tentorinlui bulgar
a unor forme fara metateza (tip baltiny la exarhul Ioan)
contnbue la fixarea geografiea 1. cronologica a formelor
cu i fara metatezd
Toate constatnle din articolul lui E Schwarz ne Intresc convingerea ca folmele nemetatezate din linzba rcmend
sent vecki elemente slave

Ce privete lomb palta, piem. panta, nprov pauto (cf

Meyer-Lubke, REW nr 6177) derivate dintr'un *palta
Sumpf", legatura lor cu baltd nu este dovedit , mai putin
probabila este I ongmea germanica a lui *palta Sumpf",

pentruca acest cuvant nu este atestat in germana (cf. J

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE IALRUNTB

357

Bruch, Z R Ph XXXIX (1919) p 210 (Datoresc aceast

indicatie amabilitjai d-lui Al Rosetti).
Santem indreptatiti s despartim cuvantul romanesc
albanez baltd, bat de etimonul ihro-balcanic *palta, atasandu-1 etimonului slay, fr sa pierdem din vedere c etimonul ihric poate fi la origine identic cu cel slav
GR NANDRI5

III
Cel mai vechiu calendar romfinese.

In Bibliografia romaneasca, tomul II, p 48, Bianu

Hodos inregistreaz6 cel mai vechm calendar romanesc tipant la Brasov, prin osteneala Dascaluliii Petcu Soanul,
la anul 1733
Domnu lui Gh Bogdan-Dmca, and peste niste note ale
cronicarului sas din Brasov Thomas Tart ler, i se pare
ca duM Petcu Soanul a vont tipograful autodidact Popa
Petre, care, facandu-si o tipografie pnmitiva, a incercat
un calendar incd necunocut nou" Dascalul Petcu oanul

p Popa Petre sant doudpersoane, nu una", zice tot d-1 Duical)

Asa dara, avem nu numai doua nume deosebite Petcu 51
Petre, dar I doua functiurn deosebite dascal i pop, ceea
ce a facut pe D1 Bogdan-Duica s creada c avem a face
cu dou persoane i cu dou calendare Cu toate acestea,
dascalul Petcu oantil, care a tipant calendarul aparut
la anul 1733 i popa Petre din chei, despre care scrie Thomas Tartler patru am mai tarziu, la anul 1737, c a avut
o tipografie in care a tipant mai intam un calendar cu 11tere tthate in plumb si lipite pe o scandura, iar mai tarziu
a inceput sa I toarne htere, e una i aceeasi persoana
Mai intam sa lamurim chestinnea cu cele cloud functiuni
de dascal si de popa La anul 1733 Petcu oanul era dascal
la biserica Sf. Nicolae din cheii Brasovulm. La anul 1735,
9 Cf Tara Bdrsez, a 1929, No I, p 76-78 Interesantele note ale
cronicarului Tartler snt traduse acolo in intregnne de D-1 Bogdan-Dula.

www.dacoromanica.ro

C LACEA

358

Decemvne 14, Vladica sarb Nicanor Prom, episcopul Crusedolirlm, venind la Brasov, trimis de la parmtele mitro-

pohtul Belgradului Vichentie Ioannovici, cu patent impartesc i cu pasus de la Mania sa ghmeranul Vallis, ceind

oarece ajuton, pentru un reghement nou ce au lasat imparatul ca s facd nationul de ritul grecesc, prin socotinta
ordsamlor, au popit pe pop(a) Petcu Soan" 1) Prin urmare
autorul calendarului aparut la 1733 la data cand scne Tart ler
nu mai era dascal, ci pop Deci chestiunea celor dou func-

tium e lamunta
Ce pnveste a doua chestiune cu cele dou nume deosebite, putem face dovada c. popa Petcu ceea ce se pare
foarte curios

e numit, probabtl numai de streim, l Petrus

Anume in series Parochorum", cuprinsa in cronica latineasca a Doctorului Vasile Popp, se inregistreaza ca al
39-lea preot la bisenca Sf Nicolae din Schei Petku (Petrus
IV), mort la anul 1740 2) Din istona i documentele bisencu se poate constath cu siguranta ca la epoca care ne
inteieseaza nu era mci un preot acolo cu numele Petre
Din cele premergatoare nu mai incape mci o Indoial
c Dascalul Petcu oanul i popa Petre sant una i aceeasi
persoana si c cromcarul sas Thomas Tartler, in notele
sale, vorbeste de calendarul tipant de Dascalul Petcu oanul
la anul 1733, care e deci cel mai vechiu calendar romanesc,

dupa datele care ne stau la dispozitie pana astazi

Intru cat din notele cronicaruhu sas, precum I din unele

insemnan din Istona bisenen Sf Nicolae se vede ea nu

putina valva au strarnitcum era de alttel si natural

incercarea indrazneata a dascalulm Petcu in arta tipografiei i cele cupnnse in calendarul redactat de el, merit
sa ne ocupam pupn de familia oanul i, in special sa adu9 Istorta Besearecei
Bra.sov, 1899, pp

2) Ion Muslea

13 1

cheatlor Brasovulut, pubhcala de Sterie Stmghe,

1

133

Viala 7. operzl, Doctorulut Vasihe Popp (1789-1842)

Anuarul Institutulm de Istorie Natlonara, vol V, p 156 Data mortil

e gres1t cu un an, dupg cum vedem dm Istorna Besearecel, p 764,
uncle se noteaz 1741 Mal 31 s'au pnstavit pop(a) Petcu Soan putm bohnd"

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARITNTE

359

ndm aici tot ce stim despre autorul primului calendar

ro.
manese
Numele

oanu1, scns I oanu, ohanu[1] sau, cu ortografie germana, Schoanul, se &este de repetite on in do-

oanu erau o familie mare, de

frunte, care a dat jurati la bisenca Sf Nicolae atestati
cumentele brasovenesti

Inca de pe la sfarsitul secolultn al 17-lea Ion, Radu, Costea

si altn i) Despre Petcu oanu1 stim cd era dascal la anul 1731,

cand a si inceput a face tipografie", in care si-a tipant

calendarul, s'a popit la anul 1735 si a munt la anul 1741
Mai stim si aceea ca a luat invataturd de la popa Statie
Gndovici, om cu multa carte si foarte umblat 2) In Istona

bisericii Sf Nicolae, la p roo, afldm urmatoarele 1731

au inceput a face typografie Petcu oanu dascalul, lucru
care el nu vazuse main si au tipant niste calendare 3), in
care au pus niste lucrun a zodnlor, cine cand se va naste
cum va fi, care izvod 1-au luoat de la pop (a) State, ce aceale

gacitun beseareca pravoslavnica nu le pnmeaste"

Tot din istona bisencn, p 139, aflam ca popa Petcu era
sa intre la 1736 in bucluc mare cu patern papistasi", deoarece botezase un copil al unm tigan care trecuse la papistasi, dar a carm mama ramasese ortodoxa
Hiperurbanism fonetie in doeumente 'TOIL

Pe la 1700, in timpul dommei lui Constantin Branco-

veanu, era mare judet al cinstitei cetti a Brasovului"

Georg Jeckel In nenumaratele scrison domnesti adresate
acestuia, numele lui e redat mai rar subt o forma core1) Cf Documente privitoare

/a trecutta &plant/or dzn 5chez pubhcate

i Quellen zur Geschichte der Stadt

de Dr Sterie Stinghe, vol IV,

Kronstadt, vol V. p 118)

') Cf l notele traduse de D-1 Bogdan-Duic din Thomas Tarler in
Tara Bann, 1 c
') Din aceast not s'ar Ore ca.' a tipilrit mai multe calendare, despre
care nol n'avem stire

www.dacoromanica.ro

360

N DRAGANII

spunzatoare celei origmale I echel , Echel sau Echil, ci de

cele mai multe ori alterat 1-) Astfel avem intercalarea untn

t pentru marcarea cluziunn I etchel (a 1707, p 71, 72,)

I etccil (a 1708, p 37), Etchtel a 1707, p 254) Alta data
i sasesc era redat prin gh Glum cal , caci ash il percepea
urechea judetului de Dlagopol (Campulung) Stanciul (a
1700, p 198, zoo) sau prin h , de sigur, palatal Hetchel
(a 1707, p roi) sau Hetcdl (a 1707, p 99)
Cum ispravmcul de Campulung R Golescul si pisarul
lui Constantin Brancoveanu de la 1707 si 1708 vedeau
cevh vulgar in pronuntarea numelui judetului sas cu h ,
ca in huu, lnica, hiert in Joe de fiu, flica, fiert, au crezut
de cuviinta sa-i scrie numele cu f, cum de sigur cd il I pro-

nuntau Astfel se explica scrierile hiperurbane F echil (a

1700, R Golescul, p 167, 169) sau cu ch dublu, probabil
tot pentru marcarea cluziumi ca si in cazul mtercalarii
unui t Fechchel (a 1707, p 171, 172), sau cu intercalarea
lui t . F etchel a (1707, p 67, 72, 74, 97, a 1708, p 78), F etchiel
(a 1707, p 99, 100, 405, 406, a 1708, p 254, 255) Cate

odata intalnim pe adresa o grafie, iar in fruntea scrisorn

alta. Ash de pilda pe adresa Hetcdl, dar in fruntea scrisorii F etchel (a 1707, p 97, 99), sau in adresa F etcInel, in
text Etchiel (a 1707, p 254)
CONSTANTIN LAUA

IV
Cdteva euvinte nfiseute din subieete ori eomplemente partitive
(destul, deplin + deadevdr,, demncare ,i demeincdricd, etc )

Sublectul partrtiv este un subiect care nu este avut in

vedere in intregimea lui, iar complementul partrtiv este
un complement extern (obiect pasiv sau direct) din care
actiunea afecteaza numai o parte

in limba latind partea subiectului sau cea a complementului extern afectata de verb se exprimh prin cazul
9 N Iorga, Braovul p Romanza Sensor,. i 15,tuuriri Bucure#1, 1905

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARIINTE

361

gemtiv on printeun echivalent prepozitional (de, ex sau a, ab

+ ablativul) ; cf. In mentem venit de speculo (Plautus, Most ,
271) i Tibi tuarum virtutum veniet in nientent (Cicero, De
or., 2, 249) alatun de Quotiescunque patrra in mentem veniret (T Livms, 5, 54, 3) , De palla memento (Plautus, Assn ,
939) si De penculo meminisse (Cicero, Sull., 43) alatun de
Cinnam mourn?, (Cicero, Phil , 5, 17) si Meminisse officium
suum (Plautus, Trin , 697) , Eam res nos locus admonuit
(Sall , Iug , 71, 1) alaturi de Mearum me absens miseriarum
commoneo (Plautus, Rud , 73) , etc

La noi s'a pstrat uzul prepozitionalului cu. de +acuzativul (in locul ablativului) Copilul , dupd ce vcizit cii nu
mar are de nici unele, se puse pe pldns (Ispirescu, Leg ,
287) Tot asa am de toate alatun de [Omul] neavdnd toate,
zice di nimic nu are (Konaki, Poezn, 268)

In felul acesta se poate intrebuinta subiectul part-by

dupa a fi, a se aflet, a se gdsi, a se intdmpla, a lipsi, etc ,
lar complementul partrtiv dupa toate verbele a caror actiune poate afecta atat intreg complementul extern, cat
si numai o parte a lui, d ex. a face, a lucret, a stiveirqi, a duce,
a zice, a mdnca, a lua, a da, etc ; cf sdnt, se gdsesc de toate
i avem de toate on lar Domnul poftindu-1 sci meargei cu

Mdria Sa 1-au fdgdduit cd de cdte zice cei n'au apucat sdli

la de la Mitropohe, de mci unele nu-i, va lipsi, ci-i va da de
toate (Radu Popescu, 80) 1) Apoi tu de-acestea sd fact cu
mine? (Sbiera, Pov , 16) is trei fir a lui Novac, De trer orz
ar'clit prddat Pe-unde merg d'acNe fac (Bibescu, Poezii

pop , 317). Sd fie trimis et inainte un Tun la Moscali de

att strtgat de-a picii (Let2 , II, 107, Nic Costin)
Complementul partrtiv cu de este des intrebuintat mai
ales intr'o seama de locutium Asa sant : a aved de gaud,
de euget, care nu pot fi interpretate decat a aveh gandul,
cugetul, intentia, a voi sa ..", nu sl a aveh pentru gandit"
sau pentru cugetat (At de gdnd sit merga mai tdrziu, Alec1) Complement on atribut partrtiv poate fi gemtivul cu de-Facuzativul in Ddndu-s ,sx de boem Petrecdton ptind la margine (Let 2, II, 331)

www.dacoromanica.ro

362

N DRAGANII

sandri, Poezvt, 306 , Poezitle et am de gdnd sd le tipdresc,

C Negruzzi, I, 76 , dar cf N'au geind sd-i deschadd, Creanga,
Pov,, 311 , De az gdnd sd ne zubim, Vind 'n crafmd sd bem
inn, Jarnik-Barseanu, Dome, 388)

a aveit de grila=a

aveh grijd", a bilgA de seamg---=a bgb, seam5." At de

grije, bagd de searnd ce fact I (Reteganul, Pov. ard , I, 31 ,
dar cf Acum sd ai grtje, cd matcd-ta merge la o nuntd (Barac,

Til Buh , 9) si Inv4dtortule, au nu bap samd cd perm?

(Noul Testament a 1648, ap Gaster, Chrest , I, 128)

Dmtre locutiumle cu aveit sant mai putin sigure a ava

de furcil [= de luptatl cu cineva, in care de poate fi I
final (Ce crezt? Avern de furcd? Vlahutd, Nuv , 18 , Se lud
la luptd cu el , dar n'av4 mult de lured, St'ancescu, Basme,
cu ddnsul de lured, etc , locutiunea se
236 , 0 sd avetz

intalneste si la Greci, cf P Papahagi, Par. Ausdr,,

151)

a avefi de lucru a ava, lucru, treab "on de lucrat", pentru

lucrare" , a ave.& a face, a da de mAncare a aveh, a face,
a da mancare" on pentru mancat sau mancare" (Du-te'n
casa cut te are ca sd-(t dee de mdncare, Tiktm, DRG , cf
ins5, si

a-i da cutva de-ale mdncdrit sau de-ale guru) , chiar

a face i. ali face de lucru a pricinth osteneal", a

da de lucru" sau de lucrat" si a-si cuta ocupatrune",

de lucru" sau de lucrat" (Simtna i)i hiceet mereu de lucru

prtn gopron, Slavici, Cony Lit , XII, 429) , a (-0) gilsi de
lucru a (11) gsl lucru sau treabd" sau cev pentru lucru"

sau pentru lucrat" a prinde de veste a prinde veste"

sau ceva, de vestit" (Serban Logo/dtul tar prtnse de veste
ft se ascunse, Let , II, 205, Neculce , Arta n'aveft sd przndeti de veste cand vom ajunge, Xenopol, Br,, II , Fata mt se
aprtndea ft manta-mt intunecet ochtt fdrd sd prind de veste,
Delavrancea, P 204 , dar si a prinde veste, Dosoftem, VieOle Sfin(ilo ), Sept 22) , a da de veste alatun de a da i a
lu veste, etc Partrtivul este clar ins6 in a infina de dulee,
de frupt, de post

In randul intam prin intrebumtarea in functiune subiectivd si completiv part-LINA', atat dupd verbe, cat si
dup adjective ca pltn, gol, etc (mai putm prin cea fmala

www.dacoromanica.ro

AIITICOLE MARIINTL

363

atributiva) au ajuns sa fie considerate de nume cuvin-

tele destul <dc sdtul (cf din destul a da, a face din destul,
a ft din destul i de-ajuns1), din de-ajuns , chiar cie destul .
sau cine ard putea spume de destulit, Ciparm, Crest , 34)
destul de-ti prisosote (Dosoftieu, Ps , 43)2) , deplin
t nos deaca am vdzut de a lor bund voe, tocmald i platd de
plin icutu-i-am de la nos aceastci mdrturie (Gaster, Chrest ,

I, 38) , Nu dereptil acectia cd nimerilea nu le poate biped

deplinit (Caster, Chrest , I, 40) , sti cade sd facemit intru totic
deplini i desdvdritit 3) (Gaster, Chrest , t, 77) ,
deadeviir deadevdrit grdescit voao (Gaster, Chrest , I, *7, 29) ;
demneare, demancfiricil La han am gasit i derraincdricd
(cf ins I demdncat, unde de este final sa dd tu fldcaului
demiincatul, Eminescu, Con,v, Lit, IV, 298) etc
Mai noua este exprimarea complementului prin din (dintru
inainte de vocal) +acuzativul i aa trupulil lit H[risto]s
sci mcincince p den scingele lus sd bea (Ciparia, Crest , 34)Sd mai stdmpdr din cea jale (Jarnik-Barseanu, Dome, 132).

Mal uqi din supdrare (ibid , 414) Tot ash a rupe, a tdid,
a mined, a gusta din pdine sau dintr'o pdine, a
Aceste cazuri sant evidente Dar nu totdeauna avem putinta s deosebim complementul partitiv exprimat cu de
sau din+acuzativul de alte functium sintactice exprimate
in ace1a5i chip modal, cauzala, final, etc (cf deachnsul,
deamdnuntul, de sstov, de tot, etc )
2) Tot complement partitiv, dar nu object pasty (direct), ci predicativ.
este in legatur5 cu a ft .Destul ne ra a cun-cqte cat era de mare du (rea
sa {Ms s XV II, Gaster, C r st, If, 85) , cf I Cd d,stul ma'm supdrat

i mmte n a n cdpcitai (J arnik-B Arseanu, Dome, 215)

2) Ca si destul, I in legtur cu a ft
toate au lost deplsn, waltz
m

hpstnd (Ler, III, 332, Gheorgh ) Dup5. Kr Sanfeld, Linguisttque balcantque, problmes et r&ultats, Paris, 1930, p 87 destul asses", suf-

fisant" fortn d d +sdtul de lat satullus comme bulg dosta de do

s,ta"
3) NAscut din intrebuintarea final a lui de, cf Lemne, slava, Domnulut, sdnt de ayuns ft de'ntrecut In pddure (Cony Lit , X, 381) Mare
pagubd z petre desdydrpt (Ms de pe la 17o5, Gaster, Chrest , I, 354)-

www.dacoromanica.ro

364

N DRAGANti

Care (mai) de care

Dm& o imagine locala (de spatiu) la inceput, mai pe

urmd logica, s'a nascut, intre altele, sl vechea noastra constructie cu de dup comparativ, constructie care astazi este
inlocuit cu dealt 0 ca, cu exceptia unor expresii care arata

masura si, fund des intrebuintate, s'au fixat cu timpul

In limba veche se pute zice egt mai inreleptu de tori Iuden
(Cod Vor , 73/12), mai vdrtosu de lucoarea soarelui (ib ,
76/10), credinrd mult mai cinstild de aurulu (ib , 139/13) ,
de tori gti tu mat sus la scaunul lui Dumnedzeu (Cod Tod ,
f 30 r) , mai luminos de eapte on de soarele (ib , 31 v ii),

etc Astazi il putem intrebuinta numai in legatura cu mai

mare, mai mic, mai mult, mai putin, mai bine, mai rdu, mai
scump, mai teftin, etc Cerca mai mult de 15 pungi de bans
(Axmte Uricariul, Let 2, II, 164) ; mai mult de un Tdtar
n' au scdpat (Neculce, Let 2, II, 39) , Mai rdu de ap nu se
poate (alma, Pov,, I, 15) , mai mare de trei stanyeni, mai
mic de trei cori, etc , chiar si Acesta da indoit de cum da

Grigone Vodd (Neculce, Let 2, II, 39o), s a in d Dar nu

se mai poate spune decat doar provincial Ba eu sum mai
bund De voi anaindoud (FrancuCandrea, Morn, 195)
In constructia comparativului cu de, punctul de la care
incepe comparatia este cel indicat prin prepozitia de i
substantivul care urmeaza dupa ea Mai luminos de soarele inseamn ca se poate vorbi de o Iucoare" asemanatoare cu a lucrulin, despre care e vorba, numai incepand
de la cea putemica a soarelui incolo Mai inalt de casa inseamna ca inaltimea lucrului, despre care este vorba, este
masurata in comparatie cu cea a casei si este socotit numai de la cas in sus Chiar si in mai mare de Oa stdnyens
i. mai Inn de fret cots, avem aceeasi socoteala marimea
si micimea sant socotrte de la trei stanjem sau trei coti
in sus ori in jos
Daca stim aceste lucruri, putem intelege felul cum s'a
nascut si sensul original al expresiunii, fixate acum, care
de care 0 care mai de care, pentru care gsim numeroase
exemple in Dicr Acad , In, fasc II, p 141

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE laRUNTE

365

E vorba de o mterogatie emfatica si brahilogica (ca si

care pe care, cdt pe ce, etc ), la inceput direct, apoi mdirecta, in sfarsit fixata si intrebuintata si. in alte legaturi
smtactice, nu numai ca., la origme, in legatura cu un comparativ, dupa care intrebuintarea lui de era normala Gospodarn se intrec care de care sd fie mai bum p mat cinstift
(I Ionescu, c 234) inseamna Gospodarii se intrec care sd
fie mat bum '2, mat mist* de (=decat eel") care [-s bum
si cinstiti) Tot ash Sd 'ndesd care de care va 'ncdped mat

nainte (Dosoftem, V S, 542)= care va 'ncdped mat natitle de (=de cat") care [e mai nainte]" ; Incepurd a-i da
care de care mat mulft barn (Sbiera, P , 131127)= . care
mat multi bans (=--de cat") care [cu multi barn] , Alergdnd
pe capete, care de care sd ajungd la mare mai curdnd (Ispirescu, U , 51/16-16)= care sd ajungd la mare mai
cureind de [=decat"] care ralearga ca sa ajungl la mare]
,

Tot fectorul e cu plosca de inn in mdmi, care mat de care ploscd

mat frumoasd 0 yin indulcit (Pits, Cony Lit , XXIV,

1062) =
care ploscd mat frumoasd de care [plosca frumoasa ..]".

Fixata fund odata expresiunea care de care sau care mai

de care, ea a putut sa se intiebuinteze si in cazuri cand corn-

parativul nu se exprima, dar se gaseste in mintea sau intentia vorbitorulm Gdtindu-se cant de carti sd apuce inainte (Dosoftem, V S , ioo) Se sfdded p Domnn din Ardeal cu creitia lqeascd, care de care sd cuprinzd tara (Let , I,
215/17) , Alergag la cei strdint Grecs, de-t apucaft, care de
care sd vd fie gineri (Let , II, 442/23) , ce sd fie acolo, ziceau

oamenit alergdnd, care de care din toate pdrtile (Creanga,

A
8) , Incepurd a-t da care de care mai mul(t bam
(Sbiera, P 131/27) : care de care-t dupd treabd (Sevastos,
N , 52/5)
Dupa analogia altor constructu, in care de=din (genitivul
partitiv o parte de mope- = o parte din mosie") s'a nascut
constructia neobisnuita care din care Aci de gazdd, care
din care se indesd ca sd povesteascd mat inainte (Draghici,
,

R., 249)

www.dacoromanica.ro

366

E PETROV1CI

Atributsuperlat iv
Un fel curios de superlativ rezulta din repetarea cuvan-

tului in forma de atribut genetrval E voiba, la origme,

de un genetiv al coMparatiei, care se &este si in latma
vulgard, fund parte de origine populara, parte vemt din
limbile orientale, mai ales pe calea cartilor si formulelor
religioase (rex regum, dominus dominorum, principum primceps, episcopus episcoporum, servus servorum, disciplina disciplinarum, venena venenorum, cads caeloyum, saeculo saeculoyum, etc , cf Stolz-Schmalz- Hofmann, Lat Grammatik5,
II, pp 390-391) Cdntarea cdntdriloy, in veacul veacului,
in veal veciloy, inceputul inceputului, capdtul capdtului sau
capetelor, comddia comdcluloy,frumoasa frumoaseloy, ocara ocd-

rilor, etc , si genetiv cu de neam de neam, veci de veci Ex

Domnul a dat,Domnul a luat, fie numele Domnului binecu-

vdntat, acum p in vecii vecilor, Amin (Al 0 Teodorianu,

Hronicul mdscdriciului voildtuc, Bucuresti, 1928, p 18) ,
Cdnd l-a strigat impdratul pe nume, el, yobul, a rdspuns asa,
incet, din fundul-fundului (L Morarm, De la no13, p 119) ,
I a urnul urmei ce ,stztc eu ce-i mai dd (id , ib , p 89) , si
la urma urmei tot pe-a et esea (Al 0 Teodoreanu, o c ,
p 18) , pune mdna pe zid, 0 minunea minuniloy, se face

o usd (L Morarm, ib , p 69) , neam de neamul lor au rdtdcit prin Bdrdgan (Odobescu, la Tiktm, DRG , 1043) ,
[Mama] il vedea intydnd prin case mari pe uncle neam de
neamul et n'a cdlcat (Vlahuta, Roane, ap Tiktm, ib ) , arom.
Aleptul aleptilor p gontle a goniloy, nds eara (P Papahagi,
Basme arom , p 132)
N DRAGANU

0 searng de sfirbisme din Banat

Ciiiginni,

cciigainci, gdigdnd oua sparte in unsoare, ju-

marl de oud" Dictionarul Acadermei compara forma cdigand

cu ung kaygonya, iar pe gdzgand il deriva din turc kajgana.

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARUNTE

367

Rspandirea geografica (Banat, Hunedoara) a celor trei

forme de mai sus este un mdicm sigur c ele trebue sa de-

rive din sarb kdigana, idem De fapt, daca acest cuvant

ar fi de origme ungureasca, ar trebui sa se intalneasca mai
cu seama in regiumle de Nord-Vest ale Transilvaniei, unde

influenta maghiara a fost mai putermcg, nu in Banat si.

in Sud-Vestul Ardealulm, regium expuse influentel sarbesti Pe de alt parte gdiganci nu poate fi un imprumut
direct din limba turceasca , stim ca elementele turcesti
din Banat au intrat in gralul acestei provincii prmteo fihera sarbeasca (v 5.meanu, Influenp orientalei, vol I,
80-84)

Intocmai ca la toate elementele turcesti dm Banat si

Ardeal intrate prin hmba sarbeasca, si in cazul acesta accentul nu cade pe vocala final, ci pe silaba penultimg
edfei,

cakind, ceitgdn,d, pe cand in Muntenia si Moldova ac-

centul turcesc s'a pastrat ea/ea, cafened, gaigand

Mau, art ma-ul avant, putere, energie, prezenta de
spirit, indemn" (v Mohn, Din Gram/ Bdn4entlor, Noua
Revistd Romeind, 1910 ; Liuba-Iana, Topograficc satului 1
hotarului Mdidan, Caransebes, 1895 ; Novacovici, Cuvinte
Band(ene, Oravita, 1924, Weigand, Der banater Dialekt, Jahresbericht, III may Lust, Energie" [Weigand. scrieints
ferdui may,, corect inn perchu mau", adeca' ma-u in doua
silabe]) <sarb msdh impetus, vis, violentia, furor, motus,
momentum"
Pentru forma, cf sl praha>Ban frau, sl vraha>Ban

vrau vraf"

In hmba sarbeasca mah e foaite des intrebumtat in locirtiuni ca acestea uzeti mah, iezniti mah, dati mah nooma

a-si lua avant" , uzeti mak oteti mah, freoteti mak a deveni mai tare, a birui" In Banat intalnim locutium care
par a fi decalcuri de pe cele sarbesti insirate mai sus

A-1

lua mau a-si lua avdnt" , I-am likut mau sd fugd i-am
facut vant fuga" (v Mohn, op crt ) , A frinde mau a
sa,

prinde putere (ibid ) , I-au luat maul in luftd 1-a intrecut"

(v Liuba-Iana, op cit )

www.dacoromanica.ro

368

E PETROVICI

Gieco in expresia nu dzUe na gieco"= nu zice mei care

(v Novacovicm, op cit , Costin, Gratul Bdratean, Timisoara, 1926, s v ) Trebue sa. fie sarb (g)de unde" ko cine"
(trecerea de>ge e obicinuita ir Banat chiar in imprumutun recente sarb. dever vornicel la nunta, frate de mireasa" >gievdr (v Costin, op crt )
$olii pl sole E termenul curent in Banat pentru ceased"
Se aude si. ;col, soluri (v Costm, op el:0 E imprumutat

din sarb olja idem" (<germ Schale, cu un a inchis in

spre o ca in dialectele germane de Sud Bavaria, Austria)
Iata. deci Inca un exemplu de addogat la cele date de d-1
Puscarm (DR V. 755) in care until l' sarbesc ii corespunde
un 1 romanesc nepalatal Prin urmare, onginea sarbeasca
a omommulm sole opine]." poate fi considerata ca sigurd

Chitele fotai dinapoi, clueurn de la fota dinapoi" (v

Costm, op crt s v ) D-1 prof Draganu (in DR IV, p 153)
deriv pe kicielie praecmctonum" dat de Anonymus Caransebesiensis in vocabularul sau (v Revista Dnerimea
Romeind", Noua sene, vol I, Bueuresti, 1898, p 346), din
ung kecele, kocole, kocoloye, kocolye Cum insa acest cuvant

e raspandit astazi mai cu seama in sud-vestul Banatului

(in nord si nord-est se zice opreg), e mult mai probabil ea
a fost imprumutat din sarbeste E adevrat Ca sarbescul
kLelja praecmgulum" e insusi un imprumut din ungureste
(v Rjanik, s v ) ; in Banat avem insa multe ungunsme
intrate pnn filiera sarbeasca ceea ce se poate vedea dup
fonetismul lor de ex acov, arsov (v DA s v )
In cazul lui chitele, singur cntenul geografic ne face sa
credem c e de ongine sarba
E de remarcat ca din chitele s'a format un singular analogic chii,ed (v Costin, op crt

s v ).

Salata salata" D-1 prof Draganu il denva pe selate al

lui Anonymus Caransebesiensis din ung saldta (DR IV,
p 157) Cum selate al Anommului din Caransebes, adeca
al lui Mihail Halici, trebue cetrt sdlatd i nu salata (. notat

de Halici sh), e mai probabil cal e sarbescul salata decat

ungurescul saldta in pal-tile mai expuse influenter ungu-

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARITNTE

369

rest ale Transilvamei, acest cuvnt se pronunta

elate

g in4ial e un indiciu sigur despre

origmea ungureasc a cuvntului

sail cilatei In cazul acesta

Prin urmare acest Kulturwort" ni-a venit prin trei

in Muntenia si Moldova din neogreack salatd , in
Transilvania din maghiarg, elate, iar in Banat din sal-bofihere

il-oath', sdlatd
E PETROVICT

VI.

Vocalele farA de voce In Romfinete

Definitia vocalelor. Vocalele fdrd de voce in Rusete,
Francezd, Portugezd.
Dupg defmitia Prof. Jones (dela University College-Londra)

vocala este un sunet cu vibratia coardelor vocale in productia &arum aeral curge continu prin faringe i gurg fr
nici o piedeca sau strAmtare care s aducg o frictmne auzibil".

Sau mai pe scurt, se poate spune, cg o vocalg nu-i alt

ceva decat insasi vibratia (bazgit-al)" coardelor vocale in
scurgerea fara mci o obstructie a aerului din plamani, prin
larmx, farmx i gura
Aceasta e defmitia vocalelor obisnuite pentru ca hin-

bagiul cunoasteoricat ar parea de parodoxalsI vocale

produse prin simpla trecere a aerului prin gurg. farg.
bhzaitul" coardelor vocale Aceste vocale nu se deosebesc perceptibil de vocalele soptite (Incercati sg soptiti
vocalele Umbel noastre de pia: i yeti aveg o idee destul
de impede de felul cum sung vocalele fara de voce).
Multe hmbi europene nu cunosc acest fel de vocale (numite si devocalizate). Ash de pia. in 1 englezg vocale soptrte" nu funteazd La fel germana, suedeza, rtaliana * si
* [Totusi laberg i Jud In Der Sprachatlas als Forschunginstrument
Halle 1928, p 216-217 ne singur dass man in der Toscana, andersvo in Mittelitalien die auslautenden Vokale oft blos haug oder

ffcustert " S P
24

Dacoromania VI

www.dacoromanica.ro

370

I. OLIMPIII STEFANOVICI-SVENSK

pentru a numi catevh din limbile de seamd

n'au in tezaurul lor
de sunete vocale fard de voce
spamola

ale contmentulm pe care vietunn,

Alte limbi europene in schimb posed aceste sunete. In

ruseste bunaoara cuvmtele ce insemneaza la revedere, sedeti,
expozipe se rostesc cu unele vocale devocalizate ce se tran-

scriu de foneticienn moderni pnn cerculete puse sub vocalele respective : praMaikt, saditis vyst afk a"
Limba franceza, intrebuinteal, arareori e adevArat, vocale in productia cdrora coardele vocale nu mu mew parte
Ash de pilda al doilea i din cuvAntul ce inseamna plecat,

poate fi aunt soptit din gura multor Francezi part i

Un gram bogat in vocale 'soptite' e eel portugez lata
cAtevh exemple culese din tratatul lui Amceto dos Reis
Goncalves Vianna trist ez a, trus, entr A., mOrt4, Orpguidad insemnand tristet, altn, intre, moarte, vesmcie,
cuvinte imbelsugate in vocale (si consoane) fara voce. (CMservati in deosebi ultimul din cuvintele citate, in care tvocee

intra abia odata cu vocala u

parpatuidhd) A se

noth ca in transcnerea acestor cuvinte portugheze litera a

reprezinta o vocala neutra" smulara lui a al nostru, in

veld, md de ex.
*

Se poate sa nu fie o descopenre. Necazun si grip, can

n'au a face cu stnnta m'au imptedecat sa-mi procur ultimele carti apartite in Ora si streinatate tratand fonetica
limbei noastre, ash ch nu pot sti daca eu am. descopent
intara vocalele fdra de voce in romAneste*)
In legatura cu teza mea de doctorat Comparative Phonetics
of English and Rumanian transcnsesem intre altele si cunoscuta povestire a lui N Gane Astronomul si doftorul". Cetind

d-ltu Prof Jones, seful Departamentului Phonetic de la

*) [Din studnle dialectale ale lui G Weigand cunoatein de mult vo-

calele pptite" la sfaritul cuvintelor romane#1 S 1]

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARIINTE

371

Urciversity College" textul mieu pus in alfabetul fonetic,

d-sa obiecta Ca litera t cu care transcnsesem ultima vocala din cele cloud fragmente din 'iota 1) nu redd corect
vocala ce rostisem L-am intrebat dac nu cuniva pronuntasem desmenta (mai literara) -ei in loc de -i.
D-sa, scurt, englezeste, drept raspuns sense cu creionul
un e pe jumatate deschis (E) peste i-ul din transcnptia mea.

Am parasit Collegiul foarte intngat Stiam c tm romaneste mai bine decat profesorul mieu care

in treacat

spus nu cunoaste o boab din graml nostru. Dar mai

stiam I altceva ca Prof D. Jones are o ureche cu care

nu poti gluml, un auz de-o infalibilitate tpapare .

Until din um dm trebui s fi gresit Sau nu cumva gresisem amndoi2 in care caz trebuth sa fie vorba de o distincjie prea fina ca sa poata fi prins cum ar zice muzicantii a prima vista
M'am dus acasa hotdrit sa aflu ce era cu cei doi t a caror
taina Imi scaph, dar pe care, pentru mine lucrul devene
tot mai vadit, mci urechea foarte agera a Prof Jones, nu.
o putuse pnnde
Inchis in camera mea am inceput sa repet cu glas tare
pasagnle ce ma intngau
Dupa vreun sfert de ceas de mare nedumenre puteam
exclamh ca fisicianul grec evnka"
Eu avusesem dreptate i n'avusesem , Prof Jones, la
fel, avusese si nu, dreptate
Gasmd adevarul ma gandm mvoluntar la vorba lui Rous-

II faut beaucoup de plulosophie pour observer une

fois ce qu'on fait touts les jours" (Citat de Jespersen)

seau

Problema era deslegata

Cei doi i respectivi erau lips* de vibratia, ce insoteste
1) Iata-le
a)
b)

tara cea mult laudat a Moldovl

ajunser la hotaru trl

') A se vedea articolul subsemnatului din Rev Gen a Invcilcirndraulus :

Deprmderea Urechn
*24

www.dacoromanica.ro

372

I. OLIMPIU STEFANOVICI-SVENSIK

de obicem vocalele, a coardelor vocale Ei trebmau sa fie

transcrisi cu i
*

1. Am aratat in monografia i scurt" aparut in Rev.

Gen a Inv. ca acest sunet apare foarte adesea devocalizat, deci i Dar afar de acest 1
2. Toate vocalele si top. diftongii apar in romaneste
destul de adesea WI de voce Aceste sunete vocalice fara
de voce trebue sa fie considerate ca membrii subsidiari
ai fonemelor de care se tin
i, e, a., 9, u, 1, a, IL 14, a m d apartm respectiv fonemelor
1, e, a, o, u, etc.

3 Iata cateva exemple de astfel de vocale si diftongi

devocalizati : suferint4, sycietatc, arrtmetic0., clasicism 1),

casa, lupu, cOteva, le la mmtea omului s a. ra d

4 Chiar doua vocale in succesie pot fi devocalizate

in romaneste generatic, magmatic
5. In anumite imprejurari I scurt e totdeauna devocalizat

6 Devocalizarea vocalelor lungi n.0 e absolut esentiar limbei romne desi ea este destul de frequentl
7. Vocalele fara voce sant intrebuintate in de obste
a) La sfarsitul propozitramlor ce nu admit contradictie :
Ti-am spus sO. pleci acas4 1

b) In enumeratii mai mult sau mai putin emfatice

Liberalii, conservatorii, averescanii, socialistii, etc
.are cas4., mas4

c) In poezie, si. anume in pasagli lirice, patetice

De ex .
Te duci si ani de suferinta" (Mth. Emmescu) ,
d) In limbagiul ammat, pentru a da relief unei radacmi
prin aruncarea in umbra (efect al devocalizaru) a silabelor
fara importanta ideologica
Ex. . dar e la mmtea omului. 1
T) in acest cuvnt si m este `surd sau 'afon'

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARUNTE

373

e) In moneda mgrunt a limbei, ca de pild in conjunctii

si prepozitn si anume in acelea ce incep cu o consonant
tenug : astfel i adesea devine si iar prepozitia pe nu arareon e rostit pp
f) In limbagml mai mult sau mai puDin presto i mai
ales in expresule-cliseu de felul celor urmaoare :
trei si ku pattu fa(k) sapte
doi si. cu cinci fa(k) sapte
(Compar in portugez6 : ktiatin, sinku si oitu (4, 5, 8)
8 Exemplele de mai sus presupun un tempo mai mult
sau mai putin repede, desi cazunle de sub b) i. c) aratb: c51
viteza nu-i numai decat trebunacioas5.

9. Cu exceptia vocalelor finale inaintea unei pauze

(a se vedea sub a) si b) exemplele de mai sus arat el devocalizarea se intginplg de obiceiu intre dou consonante
tenue. (Vezi mai ales cazunle de sub f).
ro. Toate vocalele fr voce din exemplele de mai sus
se Osesc in silabe neaccentuate. In rare cazuri intalnim
vocale far voce (numai intre consonante tenue I) si in
silabe sub accent Ex inr6utatIt
*

Vocalele fdrA de voce dau hmbei romne o delicatet

discret care nu poate seapa dm vedere, sau mai bine zis
din auzul esteticianului limbagiului.
Pe lng gratie ele druesc hmbei noastre un mijloc foarte

expresiv de-a accentuh, unde trebue 1) logic on artistic,

i) Portugeza intrebuinteaza intr'o masur cu mult mai mare devocalizarea, atat a vocalelor cat si a consonantelor Vezi si in rom clasicism

cu i si ni devocahzat, asa ?neat dup chiar Goncalves Vianna Repetitia constanta a vocalelor atone si soptite stria considerabil armonia
generall a limbei cu atat mai mult cu cat nazalele frequente aunt mai
putm sonore decal In franceza."

www.dacoromanica.ro

374

AIJREL FILIMON

rAddcina, partea de seva. a cuvantulm, prm faptul cd ele

arunc in umbra sau mai propriu zis in oapt aproape
neauzit, acele parji ale cuvantulm pe care mmtea le pricepe frg ajutorul urechii
I, OLIMPru

"I`E11`ANOVICI-SVENSK

Londra, Bnttsh Museum.

22 I. 927

VII
Nola contributiiani la Bibliografia veche romfineascil 1).
Ciiasloveti, Sibiu' 1696.
Iat catev completri la descrierea data in Bibliografta
veche romaneascd vol. I, pag 339, Nr 101
Pe foaia 244, dup termmarea rugkiumlor de dimineata,
aflm iertarea de gieseli cu textul urm5.tor
Prettne, Pravoslavntce Cetttortu, cu umilintd te rugdm :
unde vet afla nescare grepri in lucrul acesta al nostru, in
slove, in cuvinte, sd nu bldstdmi : ce cu blcindeatd indrepteath /, plinea0e-se-vai preca't am putitt cu nevointd am
lucrat, 0: precum am aflat in tzvod ap am dat 0 am lucrat,
p precum am aflat in tzvod oqa am dat 0 in tipartu Ce te
rugdm tartd, ca 0 tu sd dobeindesti Ertdetune del[a] Domnul nostru Is Hs al cdruuz dar yt MU 0 not il rugdm sd fie
cu tine pururea.
Iubttortu de osteneald

Pop: Kirtac, G i Tip.

i Avraam Arhultacon
1) Cf Dacoromania Vol V pag 601-619, Octozhul nue tipAnt laBrasov
(1557) impreunA cu lin Evanghelzar slavon (1580 1) vor forma un articol
separat De asemem o Carte de rugdoeune tlpgrith in Belgrad inamte
de Catechismul calvmese (1640), care contme Mohtvele descrise in articolul D-lui prof nmv N Drganu Codzcele pribeagulus Gheorghe
Stefan Voevodul Moldovez" In Anuarul Institutulm de Istorie NationalL

Cluj 1926, Vol III, pag 181-250 La pag 584, la punctul 15, atm
Motztve de rugd de peste sdptdmand cdte tres pe des
scoase de
114 dria sa Gheorghe Stefan voevod , le-au scos din limbs sdrbeascd pre
hmba ronidneascd Aceasta carte face parte dm
Rakocziene

www.dacoromanica.ro

prunele

tipArituri

ARTICOLE MARUNTE

375

Litenle, ornamentatia tipografica la finale si in loc de

frontispicru sant identice cu ale Molitvemculm dela Belgrad 1689, tipant tot de Ku-lac Se vede cel tot matenalul
tipografic a fost transportat dela Belgrad la Sibiiu, caci
literele Clunakodromionului din Belgrad (1699) se deosebesc de acestea, se introduc noi caractere i frontispicii
In acest Ceaslovet, pe foam. 2, s afla Tatal nostru, pe care-I

reproduc pentru ca sa poata servi de comparatie cu alte

texte antenoare i ulterioare
Tatdl nostru ce qtt n certuri sfinteascd-sd numele tdu
Vie in25dr4ia ta, Cumu-i i ceriu cqa p pre pdmiint Pdinea
noastrd de toate zilele dd ne-o noao atsdz i ie iartd greoalele
noastre, cum ertdm 2, noi ale grepttlor noOn 5i, nu ne duce
'Pre not in tspitd, ce ne izbeivqte pre not de vicleanul. Cd a ta

taste inipdrOta

2,

putearea p slava, acum i peind n veaci,

Amin

Iata contmutul acestui Ceaslovet

Polunostnita de toate zilele
Polunostnit de sambata
Inceputul-rEitsului (Psalinii duminecn)

Inceputul lu pervi ceas

Inceputul al tretn ceas
Inceputul liii esti ceas
Inceaperea obeamtei
Inceputul al 9 ceas
Inceputul vecermei
Inceputul pavecermtei mici
Inceputul pavecermtei man
Troparele Invienji
Troparele i condacele zilelor

Ceasunle zioa de Past

Cmstrtul paraclis al Nascatoarei
Rugacmnile Vasthe cel mare
Rugaciunea dupa cummecatura
Rugaciumle de seara
Rugaciumle de dimmeata
Randuiala lunilor

www.dacoromanica.ro

Joi 36
,,

33
81
90
,, 97
107
116
126
132
145
171
185
191
6 194
194
226
230
236
,, 244
,, 330

376

AITREL FILIMON

Molitvenic, Rammc 1706

Bibliografia veche romtineascd Vol

I, pag 541, nr 150

cunoatite aceasta carte ins numai cu 190 pagim Cartea

completa are 453 pagmi
La sfarsit, pe pagma 451, citim urmatoarele Cade-sei a Oi, di in Moktvenicul acesta pentru toate
tatntle o trebile ce sit cum a le tsprdv[z], preotul s'au pus,
,ard sluyba la pricutantia bolnavului, not W arn pus, precum
vedem ca sd afla in Molavnicele slovene0z, ca ce a in izvoadele grece,sti nu sd afld aceastd rtindutald fdculd oseln,
nice urnteazd a sd face vre-o sluybd la ctcest lucru, ce nuntat
dupd-ce mearge Preotul acolo uncle va ft bolnavul Inttitu
trebute sd-1 ispovddeascd cum sd cade, o apot sd-1 pncestutascd

cu Dumnezeetzle tont, =and bolnavul de va 01 carte Crez

Doamne i mdrturtsesc, cd tu eti adevdrat Hs Fizul lut Duni-

nezeu celui mu Tot pand in sfdrot lard netspovedutt sd

nu indrdzneascd Preotul a-I cumineca, cd Mr cddea amdndoi
in oscindd

Papua 452
Slavd cznste p inchindctune celut in Troztd unuta Dumnezeu, carele ne-au ayutat dupd inceput de am ayuns p sf drotul _lard cet ce veft intdmpla a cetz bucuraft-vd in Domnul
p vd rugatt pentru not p ce grepld veft afla, ven in cuvinte,
yeti in slove, indreptaft cu Duhul bldndeaklor, nepuindu-ne
in ponos, cd precum taste cu neputtnfd cerzul a sd vedea /tint
de non, ap A tiparzul fdrd de grepld

Pe pagma 453
Sd se On i aceasta, cd de vet cerceta pre amdruntul rdndutalele i tdlmdctrea acestut Molitventc, 0 de-1 vet potrivz
cu ntscat e tzvoade slovenuts, vertunde ar ft tipdrite o nu
se va potrivt, sd nu o pripetz indatd a de/mina, cd ce noi
am urmat Molztvntculuz grecesc carele 1-au tzpdrzt Nicolae

kt anul dela Hs 1691 51. dupd cdt ne-am fost puttnla i intru
inkles p intru rdndutale am asezat, pre alocurea am i adaos

in td1mdctre pentru scurtarea limbtt Rumdnqtt, apyclerea

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARUNTE

377

0, la invdtdturc i la Rdnduiale pentru rostimea Preotilor,

pentru mai leznele lor. lard ceale ce nu s' au pus mci decum,
s'au ldsat. . pentrucd sdnt Arhiereti, 'card altele cd nu le shcyesc pre aceaste locurs
Molitvenie, Bucureti 1722.
Euhologion 1 adecd 1 Mohtvenic 1 acum a trent oard hpdrit
dupd 1 rdnduzala celm grecesc lIn zilele de Dumnezeu indltatei
Dom 1 nn a prea luminatulm obldduitorau 1 a toatd Tara Rumaneascd 1 loanu Nicolae Alexandru Voevod 1 Mavrocordatul
cu blagoslovemia qi cu toatei cheltmala prealsfintitulus Mayopout al Ugrovlainei. 1 Kir Dannl 1.In scaunul Bucuretilor 1

La anul dela Hs 1722 / De Sava Ieromonahul Tip.

In 40 de peste 4 foi nenunierotate i 538 pagmi numerotate.

Pe verso titlului Sterna Moldovei 1. a Tarn. Romineti.

Vezi reproducerea in Bibhografie vol. II fig 284
Tiprit cu negru i rott cu 26 rnduri pe pagni.
Pe verso titlulm se afl urmgtortil vers :
Buurul, corbul i crucea trei seamne minunate,
Darurile tale vestesc Doamne prea indltate.
Buurul, Domnu Moldova cci ai lost te insemneazd,
Corbul al tdris Rumeinets stdpcin te adevdreazd
lard crucea pravoslaviei bun paznic te aratd,
Nicolae prea inteleptule cu inimd curatei
Aceasta in veaci te va pdzi cu cinste i cu pace
51. pre vrdymap i va1) surPa, ca praful ti va face

Prefata are numai sfaritul.

Pe urm5. urrneaza. :

Cu cumintarea cecc mat denainte, Cdtre prea Sfintitul 1.

de Dumnezcht ddruitul archiepiscop s Mitropoht a toatei
Ugrovlahha Kir Dannl dupd cdzuta datorse ca unui stdpdn
ii aduc plecatd inchindczune.

UrmeazA textul, ins exemplarul cunoscut de mine are

numai o pagin , restul hpsete
1)

Tiplrit vrajtaa9 in1 va

www.dacoromanica.ro

378

AIIREL FILIMON

Liturghie, Bucuresti 1728

Bibliografia veche Romdneascd vol

II, pag 35 nr

196

descrie aceast carte, confundand-o ins, probabil, cu alt

exemplar, din alt an Exemplarul este identic cu acela

din anul 1713, adecg o retipkire Are 210 f01 I. nu 248 cum

se descrie In Pinaxar nu se trece mmic ce ar trece peste

210 f01 Atat exemplarul dm anul 1713 cat si aceste din
1728 se terminA cu Ectennle ce se zic la morft.

La sfarsit numai atat .

Sfdritul Dumnezeepi Liturghn.
Apostol, Buzeu 1743

Bibliografia veche romeineascd, vol II pag 65, nr 230 descrie aceast carte, fa:fa' s'a cunoasc un exemplar complet.

Cartea complefa are 178 foi numerotate. Pe ultima se citeste urnigtoarea iertare de greseli
Unuta Dumnezeu celui 'in troitd sldvit Tatdlui, Fnului
i Duhulus Slant, fie dela not robn sdi, multdmitd, canste,
laudd i inchindczune, cdcz ne-au indemnat de am inceput,
p ne-au alutat de am scos cu tipariul aceastd sfeintd carte
Apostol _lard pre tine pravoslavnice cetatoriu, cu smerente
te rugdm ca de vei afla ceva nu bine alcdtuit sau grept, aceata
sd o acoperi cu bleindeatele dragostea, a sd o socoteti a fi din
nesdvdryirea slabei mil,* lard nu din voia ostenitoriulut.

Aduceindu-fi aminte, cd top, acenap neputante sdntem pdrtap 5i Dumnezeu carele numai singur taste de sdveirpt, sd
te invredniceascd vederii leafti sale, 0 mila lin see fie cu lane
pururea.
Liturghie, Bucuresti 1746.
Dumnezeetale i Sfintele I Liturghn I acelor dintru MO Pd-

rintslor I nqtri alin loan Zlatost alin Balsam cel Mare, 0 a

Preydestenn. l Acum tipdrite, intru al doilea an I din a patra
Domnze a Orit Runidnelta, I a prea luminatuluz si prea ind4p-1
tulin Domnului nostru I Ioan Konstandin, I Nicolae V oevodl

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE iiARIINTE

379

cu blagosloventia prea sfintitului Miltropolit al Ugrovlahleil

Kir Neofit 1 5i sau tipdrit in Tipograftia Domlneascd in

orasul Bucurestilor 1
La anul dela xidirea lumn 7254 1De cucearnicul intre Pre*

Popa Stoica Iacovici Tipogralul

Trtlul intr'un chenar simplu , pe verso se afla sterna in-

jit cu litenle 1 N. K. V si urmatorul vers

Asupra pecetn stihuri politice
A Om rumdnesti cu bund fericire
Aceaste doao pecqz Hs. le gdteaste,
51 Doninului Constandan le ddruteste,
Ca sd poatd stdpdni cu bund voire,
Indelungdndu-1 pre el intru norocire
In 40 nue de 2 foi nenumerotate si peste 244 pagint numerotate Tipant cu negru Oi. rosu, cu 26 randun pe paging,.

Are mai multe gravun

Ceasoslov, Blaj 1752 edipa I.
Aceasta carte este necunoscuta de Bibliografie i. este
prima ecirp.e a Ceasoslovului. Exemplarul cunoscut de mine
este incomplet Incepe cu pag 33 si are peste 652 pagme
Formatul este 80 mic tipant cu negru, data feluri de litere

mici de tot st de manmea obisnuit Randunle vanaza

de la 17 la 23 Catetele se cbmpun dm 8 for, pnmele patru
semnate cu chinle Catetul e cu. Meta mat mare, iar foam
cu litera mai mica Aceasta carte incepe sa se tipareasca
in anul 1751, fapt constatat dm dou imprejurn si anume
0 gravura poarta anul 1751 cu cifre arabe, iar mai departe

scara Pascallei incepe cu anul 1751 Anul 1752 ca data

terminani cartn o stabilesc tot dm Pascalie, unde textul
incepe cu anul 1752, Are mai multe gravun semnate de
zugravul Vlarcu"
Gravurile sant
La pag 102 Isus Pag 182 Batjoconrea lui Isus La pag 197
Isus cu. crucea. La pag. 258 Luarea lui Isus de pe cruce

La pag 283 asezarea lin Isus in mormant La yag 388

Invierea hu Thus. La pag 574 Maica Domnului cu Isus,

www.dacoromanica.ro

AUREL FILIMON

380

avand jos urmatoarea inscriptie Icoana Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu, carea ai ldcrdmat in Ardeal in Sfeinta
Mandstire dela Nicula 1699 Februane 4

La pag. 606 Duhul Sfant

Dela pag. 647 inamte se afla Pasca lia
Ceasoslov, Blaj 1753 (2)

Tot un exemplar necunoscut de Bibliografie este si editia

a doua a Ceasoslovului dela 1752 Exemplarul cunoscut

de mine este defectuos, incepe cu pagma 21 0 se terming
cu pag 586. Liten le sunt de dou feluri 0 identice cu cele
din editia I. Prontispicule, initialele si gravunle tot aceleasi, semnate de Vlaicu. Comparand textul ed. I i. II constatain pe aceeasi pagma deosebiri ; prin urmare avem a

face cu alt editie. Editia I epinzandu-se repede, cerenle

ffind mari, s'a tiparit editia II si anume inamte de Strajnicul din Blaj (1753). Caci dupa acest Strajnic, tiparitunle
introduc oarecare forme noi tipografice Cel malt editia II
a putut fi tiparit imediat dupa Strajmc. Aceste imprejurari m'au determinat a fix tiparirea la anul 1753.
Cartea are formatul in 80 mic, e tiparit numai cu negru,
cu litere mai mari si. 20 de randuri pe paging, sau cu cele
mai mici, cu 22-23 randuri. Caietele se compun din 8 foi,
aceeasi signatura ca la ed I
Apostol, Iai 1756

Bibliografia veclie romdneascd, vol. II pag 132 nr 296

descne aceast carte gra sa cunoasca exemplarele complete.

Exemplarul complet are 174 foi numerotate La sfarsit

numai atata :
Sfeirpt i lui Dumnezeu mdnre de ne-au ajutat dupd inceput, de am vdzut fi sf dritul.
Aeatist, Blaj 1763

Amintit de Bibliografie in vol II pag. 16o, nr. 331 dupl

Popp, Disertatie No 47, gra a cunoaste cartea.

www.dacoromanica.ro

ABTICOLE MARUNTE

381

Exemplarul mieu are acest titlu :

Acathistaiartu 1 Cu multe alease rugdcaum 1 pentru evlaviaa

fiete cdlruia cregin Cu blagoslovelnita Prea slaiititulut 1 p

Prea lumanatulut Domn I P. Pavel Aaron 1 de Bastra, pram
ara Ardeallulua p pdlialor ea imlpreunate, Vlddicul Fdgd-1

raplui. Tipdrat la St dnita Troqd in Blajl anti dela Hs

1763 1 De Ioann Reimniceanul Tipograf

Titlul este incadrat intr'o gravura simpla, semnat de

Vlaicu 1751 Pe verso o gravur fr semntur
In 80, de 2 foi ar numerotatie si peste 656 pagini numerotate. Tiphrit cu negru si rosu , 18 randun pe pagmi
Ceaslov, Iasi 1763.

La trtlul descris in Bibliogralie Vol. II pag. 16o nr 332

se mai adaugA .
De Gragorie Stanoviciu Tipograful.

Titlul e incadrat foarte simplu, pe verso se afl o gravura, Maica Domnului, tot incadrat, cu urm6torul text .
0 prea Sfeintd Matca lut Dumnezeu
Fae-0 mild de noi, norodul tdu,

5i nu ne ldsa pdnd in sfdrpt sd perm,

Cdci intru tine to0 ndddycluim,
Ci cu ale tale Sfante rugi solegte :
De muncile ceale vecimce ne izbdveayte

In 40, de 2 foi fr numerotatie. Cate foi numerotate

aveh nu stm, deoarece am aflat numai trtlul cu. 2 foi dm text.

TipArit cu negru si rosu cu 22 rhndun pe pagin.

Psaltire, Blaj 1764.

Amintrt de Bibliografie Vol. II pag. 162 nr. 339, dup

Popp, Disertatie No 47.

Iat titlul
Psaltarealproroculua p impdratului 1 David! acum a treta oard
tipdrit CU blagoslovennalPrea Sfintituluil Kiriu Kar I P Pavel

www.dacoromanica.ro

AIIREL FILIMON

382

AaronlVlddiceilEdgeiraplutlIn Sfdnta _Mitropoltej a Blayulutl

Anu dela Hs 1764

In 80, ca o foaie farg numerotatie i peste 510 pagini

numerotate Tiparit numai cu negru , trtlul mcadrat intr'un
chenar foarte simplu Pe verso este o gravura reprezentand
pe David Prorocul i semnatg de Petra Ramniceanu, 1764
Daca aceast carte a avut Predoslovie nu se stie, deoarece exemplaral cunoscut de mine incepe cu foia 3 si se
terming cu foam 510 Urmeazg Invdtdtura cum sd citete
Psalttrea

Literile sant de un singur fel Pe paging sant 18-19

randuri
Penticostarion, Blaj 1768.
Penticostartonlacum inttint cuezat si ttpdlrit, dupd rdndutala besearictilrdsdrituluilSupt stdpdnirea Prea indlfaltet
Impdrdteaset ReimleantlorIPrinkasetArdealulut Iproci 1Doamnet 1 Doamnet Marta Theresu 1 cu blagosloventta celor mat

mart 1Ttpdrit n Blay n TipograftalMdndstiret Bunet-Vestirs /Anti dela Hs 1768

Titlul este cuprms intr'o gravurg semnatg de Petru Papavici, Tipograful Rammceanul Pe verso o gravura fara
semnaturd

In folio de 2 fot farg numerotatie si 202 numerotate

Tiparit cu negru i rosu, pe dou coloane, cu 40 de randuri
pe coloang. Are vreo cateva frontispicii
Prefata sung astfel
C dtr e Cetttonu

Vroind a ttpdrt acest Sfdnt Penticostartu carea sd ceteate

sd cdntd prin Sfintele Besearict a Rdsdritulut incepdnd

din Sfdnta i luminata zi a Pattlor pdnd n Duminica tuturor Sfinftlor i aducdndu-ne aminte de porunca Sfintet
Besearict Ca prin Sfintele besearict, rugtle ceale adevdrate
p ldmurite, sd se facd, (precum n Pravild, Sfatul sobor
,2,

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARMITE

383

dela Carthagem in chanonul mi. aratd) , Ne-am nevoit a urnia

Izvodului celui mai vechiu grecesc Pentru aceia nu te mira,
mci ne vinov4i de vet gdsi intr' acest Penticostanu sau adaos
ceva, care in ceale rumdnesti i slovenesti, pad acum tipdrite, nu sd gdseaste, sau ldsat ceva, care intr' altele sd gdseaste ,

ci cu umilin0 p cu frica lui Dumnezeu ceteaste, cdutd, sau

pre a401, cduteind, sau cetind ascultd , aducdndult aminte cct
cum az vorbi cu insuss Dumnezeu nevdzut precum invatd

Triodul luni in aptdmdna cea dintdiu a sfdntului Post.

Triod, Bucuresti 1768

Bibliografia veche Romdneascd Vol. II pag 192, nr 367

descrie aceasta carte si spune c s'ar fi tiparit la anul 1769,
socotind data de tiparire dupa trtluunde se spune ca, s'au

tiparit dela zichrea lumii la anul 7277". Triodul acesta

cum o sa vedem mai jos, a fost tiparit in anul 1768
Cartea este in folio, de 2 foi nenumerotate si 470 foi numerotate Descrierea ei corespunde cu ceea din Bibliografie
La sfarsit

Tipdritu-s'au si s'au Diorthosit aceasta sfeintd si Duninezeiascd carte ce sd chiamd Triodion, prin iubirea de osteneald a nevreadniculus p smentului intre Ieromonahi Grtgone Ieromonahul lard cei ce vd veg intdmpla a ceti aceastd
sfdntd carte, bucurati-vd in Domnul i once gresald vept afla,
in cuvinte sau in slove, cu umilintd vd rugdm ca sd indreptaft cu Duhul bldndeatelor negrdbindu-vei a ne pune in ponos,
cd n'au lucrat ingeri ci mdnd de tdrdnd sa minte de om pdcdtos, cuprins de sldbdciunea fires carea nu lasd mcs pre un
om a rdmdnea fdrd de gresald la tipdrit. Deci stim adevdrat
stim, cd multe alunecdtun p gresela se vor fi fdcut prin multd
osteneald sz prim citirea prubelor de noaptea (cd cu adevdrat
si noaptea de multe on o am fdcut in loc de zi) Cd pre cdt
am putut cu nevoinfd am lucrat Cu plecdcsune dar vd rugdm
cd se ne iertati p Dumnezeul pdcii sd fie cu voi acoperindu-vd
gresealele

Precum doresc sd ajungd la vadul cel cu addpostire cez

www.dacoromanica.ro

AIIREL FILIMON

384

ce sdnt bdtufi de valun in luciul Mdrii asa doreaste 0 tipograful sd aiungd la sfdrsitul cdrfii
5'i s'au inceput acest slant i Dumnezeesc lucru la luna
lui lulie in ziva danteitu si au luat sf ("apt la luna lui Noemvrie in zile 7, la anti dela Hs. 1768
Anthologhion, Bucuiesti 1777

Bibhografia veche romaneasco, Vol Il pag 218 nr 398

descrie aceastg carte, insa nu cunoaste un exemplar complet

Cartea are 3 foi fgr numerotatie Foam I este trtlul, foam

2 predoslovia si foaia 3 o gravurg mica in chenar de lmia-

tura Maica Domnului", iarg pe verso Isus Hnstos".

Predoslovia se terming cu
Al pravosloviei voastre rugdtoriu catre Dumnezeu Smeritul Mitropolit al Miralichiet,
Filaret
Molitvenic, Ramnic 1782

Bibliografia veche romeineascd Vol II, pag 274, nr 453

descrie aceastg carte, insg nu cunoaste exemplarul complet

Cartea completa are 360 foi numerotate si la sfarsit citim

urmtoarele

Precum cel lipsit de lumina ochilor umbldnd sd poticneage

adease, asisderea si mintea Diorthositoriului, de multe on

prin sldbiciunea firii de carea sdntem finufi, pracinutaste
gresale la indreptarea tipdririi. Deci pentru aceasta atdt
cdtre cei intdiu stdtdtori in reinduiala Beseariceascd cu smerenie md yog, ceit si la toatd pravoslavnica obstime cu cucenre

im[i] fac datoria cearern. Ca on ce gresald, in cuveint sau

in slove vefi gdsi, sd indreptafi cu cuget bldnd, 7, sd md iertaft

pre mine neputinciosul lard cel ce stie ascunsunle inimilor,

sd vd invredniceascd ameinduror fericirilor
Smentul intre lerodiaconi,
Gngone Ramniceanul

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARIJNTE

385

Protocol, 1790-1792

Textul de mai jos este textul cel mai vechru al tpritunlor de acest fel. La parohia dm Miercurea Niraj mi-a fost
arAtat acest protocol, in care cea mai veche insemnare
este din 1793 Acest protocol are formatul in folio si pe o
Rale se repet de 3 on acelasi text Titlul nu se stie, de
oarece lipseste Iat5. textul .
S'au ndscut prunc de partea
la
zioa
la luna
la anul
de pdrintt
de leagea greceascd neunita' pravoslavnici, a cdruia Tatdl
dar Muma
ldcuitoriu in
S'au botezat p cu sfdntul Mir
s'au uns prtn mine mai jos iscdlitul paroh si preot al Bisearicii Hramului
In zioa.
luna
anul mai sus numit. 51 s'au dat in slcintul Botez pruncului
nume
Nas au lost
Cu chiar meina sa

ldcuitoriu

paroh

Textul este incadrat cu 2

huh paralele.

Liturghii, Sibini 1807.

Sfintelelp DumnezeestilelLiturghillacelor dintru slintt pdrintilor nostrilaluilIoann ZlatoustlaluilVasilie cel marelaluil

Preldeostennl a doaoard tipdratdlin zilele preaindltatului ImpdratlFranciscus al doilea lCu slobozenta indlcatului crdes.cului Gubernii a tot Ardealului IS'au tipdrit in Sibit in Tipo-

grafita lui Ioann Bart 4807

In 40. Tiprit cu negru si rosu,

dolig.

feluri de carac-

tere, cu litere mai mici si mai mari Randun 24-28 pe

pagm Verso titlului este gol. Are 2 foi MIA numerotatie
si 316 pagini numerotate. La pag. 126 este o gravur5.,
Sfantul Vasthe cel mare La pag 176 alta gravurg, Santul Grigone, ambele fAr semnAtur

La sfarsit numai att :

Sfeirszt si lui Dumnezeu laudd.
25

Daooromania V/

www.dacoromanica.ro

386

AUREL FILIMON

Octoih mic, Sibiiu i8o8

Bibliografia veche romaeascd, Vol II pag 534, nr 745

ammteste aceastg carte dupg Iorga Scrison, II, pag 109
si 128 Cartea este urmgtoarea
Cealelopt glasurilsauloctoihul cd miciculordnduzala vecermez, liturglizeilimpreund glasurzle cu podobilelcatavastile, Zrmoasele, polzydeul, przlpealele cu sveatzlnele,

Voscraelsnele

de peste tot anul 1 Tzpdritu-s'au cu cheltuzala lui Simeon

Pantea din SalciolSibiugn tipografia luz loan Bart 1 18o8
In 80, tipnt cu negru , i foaie si 352 pagme numerotate, cu 27 randuri pe paging Trtlul este incadrat intr'un
chenar simplu, pe verso se aflg o gravurg reprezentand

pe Is Hs
Pro tocohnn, Sibnu 18ii

I Protocolumlpentru insemnarealBotezallorlpe seanialbisearicilor ne-unite din1-1Prin slobozenza In K Guberniuml

SibzulTipdrit in Tipogralia luz Ioann Bartl.r8II
In-folio, tipgrit numai cu negru, rubricile sant despArtite
cu limaturg Pentru trecerea botezatilor sant 12 rubnci
onzontale, iar datele ce urmeazg s fie trecute sant pe doug
pagmi cu II rubnci principale Aceste sant uringtoaiele
1 Anul Domnulm, 2 luna 3 zile 4 Din botez s'au dat
pruncului nume 5 Numele i Polecra Pgrmtllor pruncului,
6 Locul de unde sant Pgrinti pruncului, 7 Numele i polecra Nasului sau a Naii prin care s'au botezat 8 Numele i Polecra Preotului care au botezat
Cu sfantul
mir e uns 2 (Doug rubnci e, nu) 10 Oltint e [de] vrsat ?
(doug rubnci olt , nu) II Reflexnle din care pncing nii
s'au olturt vgrsat Dintre pnntilor sau doftonlor
49

Protocolum, Sibiiu 1811

II Protocolumlpentru insemnarealcdsdtorzplorlpe searnal

Iprin slobozenzia In K Guberbisearicilor fie-unite/din/
nzull5thiulTipdrit in Tipografia luz Ioann Bart/1811.

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MARUNTE

387

In-folio, tipant numai cu negru, rubncile sant desparrite cu lituatura Pentru trecerea casarorrtilor sant 12 rubrici, laza datele ce urmeaza sa fie trecute sant pe dou
pagnu cu II rubnci Aceste sant 1 Anul Domnului 2 luna
3 Zile 4 Numele si polecra celui ce s'au casatorit 5 Locul
nasterei lui si al tmutului 6 Numele si Polecra fetu sau
a nevestu 7 Locul nasterei ei si a tinutulm 8. Intre intaia,
a doao, sau a treia castone 9 Numele si polecra Numelui
10. S'au vestrt in biserica la luna si zioa II Numele si polecra Preotului cununatorru
AUREL PILIMON

Tdrgul-Murq, Martie 1930

VIII.

Viitorul en vadere".
In conjugarea auxibarultu cu care se formeaza virtorul
in romaneste intalmm cateva forme neexplicate inca in
mod satisfacator nici de H. Streller (Das Hilfsverbum im
Rumeimschen, in Jahresbericht-Leipzig" IX p. 50 s u ),
mci de alpii. Incercand in cele urmatoare sa explic cateva
dintre ele, as vrea sa observ in mod prelimmar, ea paradigma prezentultu indicativ al verbulm vrea cupnnde la
noi cateva forme completive Fenomenul acesta e cunoscut mai ales la verbe des intrebtuntate, precum e verbul
a fi" in a cdrui conjugare au intrat la noi forme ale lat
hers, i. care cuprmde si in alte limbi forme complective
(cf

lat. sum tut esse, germ bin set gewesen war,

slay esam byl etc )

sau a umbl" (cf fr ye vais

nous allons nous irons, istrorom. meg -- pcis mergi I"

i. homo sa mergem, haide"
i-voi vom merge") si alte

cateva. Formele completive pot s fie imprumutate din

conjugarea unor verbe deosebite, ca in exemplele amintrte si
chtar la lat. velle, care formeaza persoana 2 (vis) de la tulpina vf (cf. Stolz-Schmalz, Lateinische Gramm 5 p 311)
si precum vom vedea ea e cazul la romanescul va sau in

conjugarea untu timp sau mod verbal intra forme din

25*

www.dacoromanica.ro

388

8. PIJSCARIII

alt timp on mod a acelmasi verb, ca de ex la vei<veri<

vehs. I pentru asemenea completgn ale paradigmei cu
forme din alte tunpun avem exemple in romaneste, astfel
persoana 2 a aonstultu (ldudao, auzio etc.) e imprumutatg
din mal-mult-ca-perfectul conjunctiv (laudasses), iar persoana 6 a aceluiasi tulip (ldudard, auzird) e luatg dm maimult-ca-perfectul indicativ (laudaverant); la verbul a ft

tot aonstul e la ongine un mal-mult-ca-perfect.

Trecand acum la continuatorn lat. velle in romaneste,
constatgm inamte de toate, cg din conjugarea latmg elame a prezentulm mdicativ (volo, vis, vult, volunnts, vulhs,
volunt) nu s'a pdstrat In romaneste decat persoana 6, vor,
fundcg avea, precum vom vedea indat, aceeasi formg (volunt)

si in conjugarea lating vulgarg. H. Streller (p. 54) crede

eg I persoana i (volo) s'a conservat in forma vor, intrebuinlatg, la Aromann din Albania (atestatg de Weigand,
Aromunen II 15, 13 i Glosar) in loc de voiu. Admite ins
pentru acestg formg I posibihtatea unei analogii dupg
pers. 6 (eu duo: ei duc etc.) Cred mai de grabg eg vor aromanesc se explicg din *voleo ca o formg desiotacizatg" pe
tentonu aroman, intocmai ca sar (in loc de *sal'u) din saho.
Precum avem, la verbul esse, in paradigma romaneascg
a prezentului mdicativ, forme identice cu ale prezentului

conjunctiv (sant, sea < simus, sass), tot astfel se pare

c s'a pgstrat la noi desl nu o mai intalnirn in alte lunbi
romamce pentru persoana 2, forma vehs. Streller (p. 56)
crede e intrebtnnIarea conjunctivulm in locul indicativului, in persoana 2, se poate urmgrl pang in epocg latina.
Tocmai la persoana 2 inlocmrea mdicativului prin conjunctiv se explica ea o formg mai politicoas. Fapt este
eg altfel decat din vehs nu se poate explica, din punct
de vedere formal, v.-rom. yen, istrorom ver, arom. ver
(atestat de Weigand, ap Streller, op. cit 57). Din acest
veri al textelor noastre vechi s'a desvoltat vei (ei, i, ii),
ea cei din cell, cu atat mai usor, cii cat, in persoana 5,
vre0 se disimilase in ve0 inainte de verbe care incepeau cu r
(vre0 trece, vreti prande>veii trece, vqi prande ca *pretrece

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE IsLARIINTE

389

pre prispd>petrece, pe prism. Forma vreti este dacoromaneascA i istroromaneascA (Yet) 1. este exclusiv intrebu-

intat in textele noastre mai vechi, iar ca formA a verbului

predicativ, pang azi.
In locul prezentuhu clasic volo etc., s'a nAscut, in latma
vulgar, prezentul *voleo, *voles, *volet, *volemus, *voktts,
volunt cu infmrtivul *volere, formate dm volut, ca habeo
habere din habui. Aceste forme, care stau la baza limbilor
romamce, pretutmdem unde verbul s'a pAstrat (cf. MeyerLubke, Rom. Gramm. II 247), trebue admise 1 pentru
romanescul volu, *vori, *voare, vrem (<*vurem),vreti (< *vurefi), vor.
In ceea ce privete persoana i, nu este sigur,
dup cele arAtate in Studn istroromeine II 89, clack' trebue
sA plecgm de fapt din *voleo, cu l>f 1 in dialectul aroman
0 istroroman, sau, cum propune M. Bartoli (Das Dalmatische II 470), de la o formA lat. vulg. *voyo (dupg. *ayo
<habeo), pstrat 0 la Veglioti 0 in v.-ital. (voyo i vot).
Formele *(v) on j *(v)oare au fost inlocuite prin vei, despre

care am vorbit mai sus, 1 prin va, despre care va fi vorba

mai jos, pAstrandu-se totu0 in pronumele

i adverbele

nehotArite ortcare, mane, oricand etc. (cf. lat. quivis etc.) ;

oarecare, oarecine, oarectind etc. (Sheller p. 55 0. 58). In
loc de vretz apare, de prin sec. XVII incoace, precum vAzurAm, dar numai ca verb auxiliar, forma veft.
De la infinitivul vrea (<*vurea<volere), de la imperfectul
vream (<*vuream<volebam), de la aoristul vrtq, part. mut,

gerund. vrdnd, 0 mai ales de la persoanele 4 0 5 ale indicativului prezent (vrem, vrett), s'au nAscut formele analoge : vreau, vre(a)t, vrea, vreau
In ZUY Rehonstruktion
des Urrumantschen p. 23 0. in Studii istronomdne II 173
am afaltat cA conjugarea istroromanA vresu, vresi, vrpse,
vresn, vres vres(c)u s'a wit din rAu Injelesul vrp se (=vrea
sA...).

1 In paradigma liii vreau se amestecA forme din alte

paradigme. Astfel eu coning de obicem . eu vreau, u vreas,

el vrea, not vrem i not voim, vot vre0 i voi voi0, iar la
pers. 6 aproape numai et vor (0 mai laes ei nu vor).
RAman de explicat doug forme. va in persoana 3 0 vont in

www.dacoromanica.ro

390

8. PIIWARIII

pers 4 in conjugarea obicmura azi in hmba literal- a verbului

auxiliar eu (v)ozu, tu (v)ez, el (v)a,noz (v)om, von (v)ets, et (v)or.
Toate explicarile date pand acum pentru va sant neprobabile I explicarea lui Meyer-Lubke (Rom Gramm II 247),

care crede cal va s'a desvoltat din *voa, o form scurtat

din voare) e neprobabil, caci presupune prefacerea
oa in a dup6 labial, posibila.' la Dacoromani (cf povard<
povoard, afard), la Istroromani (fdre < fard < foard) si la
Megleniti (ndfard), neobicinuit inssa la Aromam ((n) afoard),

care au sl ei, ca ceilalti Romani, va Cred chiar c vechrul

(v)oare s'a pgstrat in forma scurtata: oa din regionalul oa sd

fac vom face" (rostit o sd fac in regrmille care rostesc

mode, sore), o formal care se aude adesea (prin jurul Brasovulm bundoar) si dm care s'a nascut o sd fac, cu prefacerea regulat a lin oa proton (accentul frazei fund pe
fdc) in o (ca in nzodrd mordr etc.) 1) S6 adaogArn imediat
c acest o sd fac (mai rar o face) s'a confundat in privinta aiixiliarului cu o fdcut (< au facut), ceea ce a avut
de urmare Ca' se zice in multe parti ale Ardealuhu or fdcut

au facut", dupg or sd facd (mai rar, or face)

Neexphcat e I persoana 4 vom, exclusiv dacoromng
Ea nu poate veni din volumus, precum s'a propus (cf bibhografia la Streller, op cit. 62), nici nu o putem consider pur i simplu ca o form scurtatal" (Meyer-Lubke,
Rom Gramm, II 247) Streller (p 62) are dreptate cand
consideral pe vom ca desvoltat din forma mai veche vdm
foarte des intrebuintata la Cores]. cu prefacerea lin d
in o dupa labiale. Dar nu putem crede in exphcarea hu
vdm dm *vem, care s'ar fi nascut din vrem, ca vett din
vrett, calci vdm este mai vechm decat vett i nu gamin atestat nickri forma *vem
1) Th Capidan atesta in acest volum,p 122, la Ucuta, formele aromanest va, vet (n6scut din va neaccentuat) i vu (nascut pnn stadml vo, in urma
labiahzarli liii cl dup v) Nu este probabil Ca la Dacoromilm s se fi nascut,

pe calea aceasta, o din va, precum nu e admisibil ca va s ft trecut in o

ca in imprumutunle din ungureste (vAgas > ogas, varos > ores), cci
v unguresc avea pentru urechea romnesac valoarea utuu w

www.dacoromanica.ro

AR TIOOLE MAI:CONTE

391

Din moment ce, alatun de out si or, pentru pers r i 6,

s'a wit I un o la pers 3 si om la pers 4, era aproape

fatal ca aceasta paradigma sa se completeze la pers 2 cu
oi si la pers 5 cu Ott, forme intrebumtate in Muntenia
(C-oi sd mon in puscane N Georgescu-Tistu, Folklor din
yud Buzdu 234 Pe urma ofi gdsi tren pentru Bucuresti.
C. Petrescu, Intunecare I 151)
Cred c. va i vdm (dm care s'a nscut vom) nu se pot
explich din forme ale verbului velle, ci sant pur i simplu
persoanele 3 si 4 din indicativul prezent al verbului vadere,

patrunse, ca forme completive, in sistemul de conjugare

al liii velle. Dac aceast presupunere e justa, atunci nu

mai prezmta mci arom vai cdnti mci o enigma Acest

vai e persoana 2 a lin vadere Se va fi conjugat deci, la
Aromani, la ongine *vau s-ctintu, vai s-cdnpt, va s-cdntd,
scurtate mai tarziu, dup analogia n -grecesculin 19-ec xciaco
(Weigand, Vlacho-Meglen, p 41), in *vau cantu, vai air*,
va cdntd. Ultimul stadm de desvoltare e generalizarea unel
singure forme a auxiliarului in toate persoanele, fie ea s'a
spus pretutmdeni va sau vat.
In ceea ce pnveste verbul vadere In romaneste, el este,

precum se poate vedea. la Tiktm (Dig l'OM -germ. subt

va"), din cele mai vecln timpun, defectiv. Persoanele
1 si 6, care trebue sa fi avut forma *vau (ca dau, stau)
nu au lsat urine in hmba. S'au pastrat ins formele vas
(la Aromani pe o inscriptie veche . acasd st-pt vai acasa
sa mergi"), va (de ex in pdnd atunci mai va), vati, i imperativele vd 1) si vamp,. La acestea se adauga, precum am
vazut, forma vdm (ca stdm, ddm), pentru persoana 4

Formarea vntorului penfrastic cu un verb care insemneaza a merge, a umbla" se gdseste I ararea pe teren roi) Deosebirea intre indmativul va i imperativul vci arat cA si la noi
trebue sA se fi con3ugat, ca la .AromAm, dau, dai, d a Intr'adevAr, tre-

cerea hu a final in d, in monosilabe, e generalA, in toate dialectele, numai la

imperativ, adecA subt un accent emfatic dacorom fd, dd, std (+sten> stds),
vd (ezAtoarea V 143/5) i ld (in ld-ind-mamd) , istrorom fp, dps, stp <4) ,
tnegl Ip. dp, sips (p <i I , forma fd la Papahagi, Megleno-Rom 79 trebue

www.dacoromanica.ro

392

S PUSCARM

manic (cf. Meyer-Lubke, Rom. Gramm II 324), inamte

de toate in frantuzeste, in care limb elle va mour sau

a va pleuvoir poate traduce une-on perfect pe romanescul
(ea) va nturi (in curand), va ploua (indata) Ca si la vntorul

format cu velle", si la eel cu vadere< e greu une-on a

spune in mod hotrit daca avem a face cu un raport pur tem-

poral sau 1 cu unul modal Acest lucru se vede mai ales

in istrorom. tneri-m zutd speld? imi vei ajuta sa spal ?"
(insa cu nuanta vrei sa-mi ajuti s spal ?") (Studis astroronicine II 197), in care vedem cum alt verb care exprlma
miscarea, mere, ajunge sa' alba rolul unui auxiliar

Intrarea liii vadere" in paradigma de conjugare a lui

velle" in hinba romana se explica in mare masura 1 prin
asemanarea formala a celor cloud veibe va i vrea. Dupg ce

s'a confundat cu formele de conjugare a lui vrea, acest va

a putut s piarda, ca (v)oiu, (v)ei etc. pe v initial, rezultand forma a, care se intrebuinteaza foarte mult in Moldova
(sa-i deie Valliant, cat a cere el, Creanga, Pov. 228/12 Nu stiu
ceasul cand vi s' a inchide glasul Marian, 111217101,11, 312 Sub

un brad m'a ingropa Sezatoarea I 10/31. Prin apa' nu s'a

incumeta s treaca ibid III 35/35 etc ) si Inca din sec
al XVIII-lea (In casa ta n'are parte Vicleanul, ce- a sta
departe Dosoftem, Psalt 20) i pnn Maramures (cf
T Papahagi, Gratul >ci folklorul din Maramure)c LXVIII).
sa' fie un dacoromanism) , arom Id, dd (Jahresber III ioo, XII 211,
Weigand, Olympo-Wal 99, P Papahagi, Basme 578), std (Weigand, Olympo-

Wal 99) si stria (P Papahagi, Basme 700) Numai la Bolagi (Gram IR))
gasim la imperativ forma da
La inclicativ Istroromami au ddle, skip,
orientate dupa Idle (d <a), Meglemtn da i sta, Aromann da, ski (Boiagi,
Gram io8, P Papahagi, Basme 578, Jahresber II, 61, too, Weigand,
Olympo-Wal 99) si la (P Papahagi, Barme 626) Numai Dacoromann
avein dd, ski i ld, des1 in pers 6 avem da(u), sta(u) i la(u) i la imperfect da, ski, la si avem tot a in a din ad, din ha(be)t i din ala (in fata
a frumoasd), la <Iliac, ca <quartz, la <t(u)a, sa <s(u)a i, mai ales, va <
va(di)t E deci evident ca formele dd i std in mdicativ au intrat ultenor de la imperativ, precum tot de la imperativ au nitrat (mai putin la
noi, mai mult la Istroromain) forme in -p ( <ea) in loc de -p#e ( <ea0e)
in conjugarea verbelor terminate in -esc (cf Study; istroromdne II 153
o 155)

www.dacoromanica.ro

ARTICOLE MIRUNTE

393

N. DrAganu inu atrage aterqia asupra formelor vechi

sdva(i) i ceindat, despre care se crede (cf. Dicttcmarul
rom.-germ al lui Tiktin) cl ar cuprmde forme ale verbului
velle

Din punct de vedere formal, seiva se raporta la savat

ca arom va lac la vai fae, iar az din cdndai se raportA

la vai, ca a (face) moldovenesc la va (face). Din moment
ce vadare a mtrat in paradigma liii velle, el a putut fi
intrebumlat si la formarea de pronume i adverbe nehotArite : oareceind corespunzAnd lui cdndva, intocmai ca
oricdnd lui cdndai.
S PUSCARIU

Ix
Rotaeismul in comuna Avram-Ianeu (Vidra-de-Sus) din
Muntii Apuseni.

Din cercetrile acute in acest sat pentru Atlasul Linguistic al RomOniei rezult cl urme sigure de rotacism
nu se mai intAlnesc Dup afirmatia taranilor, forme ca
pdre pentru pine ar mai exista numai pe la Arada i in
asezgrile de la munte, in apropiere de Sarisoara sail la
L apusen i", mime dat de cei din Vidra celor din partea
superioar a Anesului i imprejurimi.
In aceasta comunA se zice insA lindird, cu pl lindirl ;

in acest cuvnt r (din n rotacizat) s'ar ft putut pastra

printr'o disimilare prolnbitivA Mai intAlnim I mdtrdguld,
al cArui 1 se exphcg prin disimilare mai usor din forma

rotacizat *matriigurd, cleat din forma cu n.

DecizivO mi se pare forma mcidiite, in care r a fost in-

locatt prin n, printeun fel de hiperurbanism cu ocazia

inlocturn lui n in cuvintele rotacizate.
Forma mdd ite este curentA ; am intalmt-o la trei chestiuni deosebite la chest 848 subt forma mcklMe, pentru
`fasole' , la chest 853 . mddiite verde cu sen-Ail de pastaie"
si la chest. 854 midiite d td,7, mazare'. In alte puncte
cercetate pentru Atlas pAnA acum nu se mai intalneste
aceasta forma', desi mazdre a inlocuit cuvOntul fasole pe
0 axle intins.
SEVER POP

www.dacoromanica.ro

S. POP

394

Pentru originea lui rang

Materialul ce se aduna pentru Atlasul Linguistic al
Romaniei va lamun sfera semantica si originea multor
cuvmte des discutate si va darama, de sigur, multe credmte ndicate la valoarea unor prmcipii in filologia noastra

Ongmei cav. rdra, dup mformatia culeas la Pui (3

Hunedoara), e unul dm numeroasele cazun
Impremranle in care s'a notat acest cuvant sant urmatoarele Urmam chestionarea indirecta in mod normal
cu subiectul Vasi le Socaci, de 52 de am Chestiunea 105
clan chestionarul mien urmareste cuvantul muscht la corpul

omenesc Subiectul imi spune c ei zic numai carne pe

trap" , mgIi zic numai atunci cand au duOre la rifi"
Atras de o nou forma a cuv rcind,necunoscuta pana acum,

am certit subiectului sa-mi precizeze ce se intelege prim

acest cuvant. Mi-a spus ca riii sant la incheietura de

supt nnichi de unde se suce trupul dela picioare". Urmand mai departe chestionarea, la intrebarea 192 (rarunche,
rarunchi) mi s'a raspuns, in graiul local . rdrant'l, pl rdriin4.
S Puscanu, in ZrPh XXVIII 685-67 a explicat
cuvantul din *rena ( < lat ren) , mr G Giuglea (in
DR III, pp 562 567) dintr'un reconstruit *o 1 e n a,

plecand dela ideia de a sta intr'un cot", inteo parte"

Discutand aceasta din urine'. parere, S. Puscanu (in DR
III, pp. 778-780) ne spune nu prea vad cum s'ar putea
clanfica vreodata, aceasta chestmne, dac cuvantul rdnei
nu-1 vom gasi si. in alta expresie" (p. 778)
In intelesul gasit in comima Pui, rib/ corespunde latinescului renes i dovedeste ea, dupa r initial sl un e poate
trece in a (cf. discutia intre Giuglea si Puscariu in pnvinta
aceasta in DR III, 778-780). Ramane de cercetat daca

in expresia a sta 'ntr'o rand avem sau nu a face cu un

singular nou al cuvantului rthi In caz afirmativ, s'ar con-

firma etimologm lui Puscarm, fara insa a fi nevoiti s

construim pe teren latin vulgar un neutru. plural *rena
devemt femenin smgular
S POP

www.dacoromanica.ro

CARTI SI REVISTE
RECENSII

1 DARI DE SEAMA

ALFXANDRE ROSETTI, Recherches sur la phonitique du

Roumain au XVI-e siecle Avec 34 figures et 5 earths
hors texte. Pans, Libraine ancienne Edouard Champion,
diteur, 1926 Pag XVI+166
ALE,XANDRE ROSETTI, Lettres roumaines de la fin du
XVI-e et du debut du XVII-e siecle, tires des archives
de Bistritza (Transylvanie) Bucuresti, 1926 Pag IX+115
Bogate note prelimmare urmeaza dupd prefatg si abre- viatium (pag VIIXIII), cu mdicatii bibliografice ?abate
de toate si cu mformatiuni pnvitoare la aparatele d.e f o-

netica expenmentala de cari s'a folosit autorul; (pag.

1-27)
Observgnle f acute la locul acesta in baza expenentelor
instrumentale se completeaza cateodatg cu altele din corpul
lucrgni Aflm d p Ca presnmea aerului dm intenorul guni
este foarte putenuca la vocalele accentuate, extrem de redus insg, pang in preajma lui zero, la cele neaccentuate.
Raportul este aci aproximativ d.e 4 I. Durata diftongului

sau a vocalei accentuate este aproape de doug on atat de

mare ca a vocalei neaccentuate, iar cam acelasi este si raportul in ce pnveste inaltimea tonului Intervalul muzical
intre vocalele accentuate si cele neaccentuate este cam de
0 octava (pag 23-26, 141-142)
Nu inteleg insa intim cat instrumentele de precizie, de
oricatg precizie, pot fi un auxiliar util pentru lmurirea
unor aspecte fonetice dm veacun de mult disparute Nime
n'a reusit Inca sa transforme aceste aparate fonetice in
aparate fonologice (Deosebesc intre termenu de fonetic"

www.dacoromanica.ro

396

AL PROCCIPOVICI

0 fonologic" in sensul precizanlor hu S Pucariu din

I' honetisch un d phonologisch". S onderabdru.ck aus Volks-

tum und Kultur der Romanen". Hamburg 1930) Fac

abstractie firete de la principille de ordm general care se
pot stabili i cu ajutorul lor (cf. 0 Rev. Fil II, p. 150-151), dar cand studiem texte vechi, un fapt dialectal in
legatura cu chestinnea care se cere ramunta, valoreaza mai
mult &cat zeci de expenente mstrumentale.
Problema intervalelor de tot felul (de timbru, sonoritate
etc ) este de sigur una dintre cele mai importante pentru
pnceperea fonologiei limbilor. Cel ce iscalete aceste randuri n'a neglijat-o mci odata Intervalele acestea sant supuse
ins 0 ele unor continue modifican. Ar trebul deci s facem

observatii indelungate asupra evolutiei lor de aci inainte,

pentru ca sa intelegem apoi intru cat ne ingadue istoria lor

deductu asupra vremunlor antenoare. Nu vad in ce fe

au promovat aceste excursh in domeniul fonetich instrumentale concluzitle autoruhu asupra graiului textelor noastre

din sec XVI

Ca 0 aceste excursii mi se pare ca nu-0 au prezenta in
deajuns de motivata in econoima luclarii lui nici cele cinci
harti sinoptice asupra palatalizarii labialelor dacoromane01,

reconstnnte dup atlasul invechit 0 in parte defectuos al

lui G. Weigand (pag 26 0 urm.). Problema palatalizarii
labialelor nu are doara cleat un rol secundar 0 foarte redus
pentru cercetatorul textelor studiate. Nu se poate face
aceea0 afirmatie despre importanta acestor texte pentm
istona palatahzarit labialelor. Admitem el au fost sense,
infra cat prezint 0 fenomenul rotacizarn, pentm intaia
oara in tmutunle de nord ale teritonului dacoromanesc,
intr'o regmue care in vxemea aceea avea inca labialele
intacte i pe care palatalizarea a cupnns-o numai mai apoi

Prin urmare raspandirea geograficl a labialelor palatalizate i nepalatalizate din vremunle noastre nu poate fi
concludenta pentru. locahzarea textelor din chestiune. Nu
exista hag alt intrebare in legatura cu palatalizarea la.bialelor care ar reclama un raspuns privitor la aspectul

www.dacoromanica.ro

RECENSII

397

fonetic al monumentelor acestora de hmbA romang din

secolul al XVI-lea.

Bibhografia critid (pag 2-18) i observanle cuprinse

in introducere (pag. 29-45) asupra textelor rotacizante
sular de o grepla fundamentala Autorul nu admite cA cele

dmtki traducen in romkneste ale cartilor bisericesti s'ar

datora miscarii husite dm secolul al XV-lea, ci le crede de
origme luterana, din jmntatea intka a secolului al XVI-lea
Am facut critica parerii acesteia In articolul meu Aihetipul

husit al catehismelor noastre luteran.e", publicat in Fat

Frumos", anul II, n-rele 3 i 4, Suceava 1927 (cf raspnnsul

autorului in Grai i Suflet", vol III, fasc. 2, Bucuresti

1928, pag. 460-462 si replica mea in Rev. Fil." II, pag
211-214)

Tot atat de eronata cred ca este pArerea ca Psaltirea

Hurmuzache ne-ar ofen un material mai sigur deckt Codicele Voronetean d. p , pentru ca ar fi, spre deosebire de
acesta, singural text rotacizant pastrat in original Mi-am
spas cuvantul in privinta aceasta in DR. IV, pag 1165
1168. Dar atunci, dac vom ii avand dreptate cei ce credem
in hipoteza husit i flu admitem ca Psaltirea Hurmuzache
cuprinde o traducere originalA, pastrata in forma ei primitiva, toata lucrarea este a.,ezata pe baze gresite. Ea este
despuiata in cazul acesta de posibilitatea unui discernamant
critic corespunzator intre difefitele texte, iar faptele in
baza drora se studiaza i caracterizead fonetismul secolulm al XVI-lea, sAnt in mare parte din secolul al XV-lea
Cercetanle asupra hmbei dm secolul al XVI-lea ar trebui

sa plece inamte de toate de la ce Ii apa4me netagaduit

de nime : de la tipAritunle lui Coresi, Palia de la OrA.5tie,

documente ca cele publicate de Hasdeu, difente piese de

arhiva, ca cele publicate de insusi Al RosAti, aflatoare la
Bistrita, etc S'ar aduna astfel un material destul de bogat
i. variat din intreg cuprinsul dacoromknesc, iar incheienle
pe can le-ar impune, ar avea desigur darul sa lamureasca
1 nedumerinle dm jurul textelor rotacizante de obkrsie
controversat, pentru eine mai are nevoie de asemenea la-

www.dacoromanica.ro

398

AL PROCOPOVTCI

murin Mi se pare ea' nu mai este loc aci decat pentru precizari noi
Posedam doua. lucran antenoare, de toat importanta,
asupra limbei din secolul al XVI-lea : Le seizieme siecle
(Phontique, Morphologie , din morfologie a aparut numai
inceputul), torn II, fasc I din Histoire de la langue rou-

maine par ()vide Densusianu, Paris 1914, i Limba

textelor rotacixante din veacul al XVI-lea din volumul introductiv la editia critica a Psaltiris Schetene, ingnjit de
I. A C an dr e a, Bucurest 1916 (pag CXIIICCXXXV).
Inteinsele se gasesc indicate i rezolvite, dupa chiar decla-

ratia autorului (dr pag IX), in cea mai mare parte problemele pe can le-a reluat in opera sa
Confuzia intre secolul al XV-lea i secolul al XVI-lea,
datonta unor idei preconcepute, pe ur r a care.a n'a mai fost
loc pentru o contributie personala de deslegari noi, de confirman i rectificari privitoare la limba secolului al XVI-lea,
i-a fost fatala lui Al. Rosetti in teza aceasta de doctorat.
tinut aci in loc talentul linguistic, talent
Ea mai ales
care se afirma totusi in fiecare din capitolele acestei lucran
pe care il stim si de altfel foarte remarcabil.
Autorul crede, plecand de la faptul alternani intre forme
ca meale i mele, ea in secolul al XVI-lea ea urmat de e

a fost redus peste tot la e S'ar mai fi scris

i k in loc
de E in asemenea cazun doar gratie traditiei ortografice
(Pag 49-53)Argumentele autorulm i polemica lin ea cei de alt
parere mi se par aci extrem de subiective Concluzmnea

lui se intemeiaza pe =prem. personale Acestea pot fi foarte

interesante, dar nu pot inlocui un material documentar

care sa ne duc prin logica faptelor date la so1uii cu adevarat stimtifice
Grafii ca omeani (dintfun document din Botosam din
1615 f) etc fac desigur dovada sovairn grafice intre i si
E

La sovairea aceasta nu s'a putut ajunge insa numai

dn cauza unei tradrtii ortografice care a prelungit existenta

www.dacoromanica.ro

RECENSII

lui Alp devemt lege dm leage,

399

ci

pe urma coexi-

stentei unor forme ca leage i. lege in graml viu. Cred c

nu este cu putmt s sustinem d n-ktif din Cod. Vor.,
scns numai aa in textul acesta, trebue cetit lege, in opozitie cu
meargd=m-kprs, form in care t nu este inlocuit meci in cele-

lalte texte rotacizante pr_n i. Absoluta consecvent cu

care

se scne in Cod Vor +

cu valoarea de ea in

in cazun ca leage, nu apare indeajuns de

motivat dad admitern ca cel ce a scns acel codice nu
mai spunea decat lege, numai pnn hipoteza c aci a fost
meargil etc

aplicat in mod impecabil o regul ortografid datont traditiei Apoi dac faptul d forme ca omeani trebue cetite
oameni ar cloyed' d I. leage trebme cetrt lege, s'ar putea
ca forme ca lqescci, Jest& (dm Campulungul Buctivinei, anul
1616) etc , citate de autor in alt parte i. in legnur cu

alta" problema (pag 66), s arate ca I. forme de tipul lui

lege (d p alege dm 1596 i 1606) trebue cetite cu ea (leage,
aleage etc.). Faptul menta sl fie relevat i. interpretat.

Traditie ortograficl in secolul al XVI? Dar de unde

aceasta. traditie a scrisului rom an esc care nu trebue
t5.gAduit5. de altfel , dac cele dintai drti romaneti, aa
dard textele rotacizante, ar fi vazut de fapt lumina zilei
de abia in acel secol ? Traditie creat prin cate un cuvant
romanesc rat6cit prin documentele noastre slave din secolul
al XV-lea sau prin vro scnsoare dou de la sfalitul actlui
secol, despre existenta carora de abia ea mai aflam prin vro
marturie indirecta ; Ori cat ar vrea autorul s ne fac planzibila o traditie ortografid romaneasd de felul acesta (cf.
pag 29, 102), nu pot crede intr'insa
Teona autorultu despre + nu este nott. Ea a mai fost
sustinuta de 0. Densuianu. Nou nu este mci rAspunsul
nostru de ath, o simpl reeditare a obiectiumlor lui S Pucanu facute celui dm urm (DR I, pag 384-386). Asupra
obiectiumlor acestora nu trebuia O. se tread ins numai
printi'o sumara i. improprie interpretare.
Raportul numenc intre formele de tipul lui leage i. cele
de tipul lui lege nu este in toate textele i. la toti co-

www.dacoromanica.ro

400

AL PROCOPOVICI

pistil acelasi Deosebmle sant adese foarte marl, iar faptu

acesta ar fi trebuit supus untu examen Autorul nu 1.-a dat
atentiunea cuvenita Vazand insa d p ca in Psaltirea Scheiang

copistul B scrie regulat ed in forme de felul lui leage, ca

si Codicele Voronetean, pe cand copistul C sovaie intre ed

0 d, cand in stlaba urmatoare urmeaza un e, si stiind ca

B este mult mai fidel decat C in reproducerea originalului
salt, ar fi trebuit sa-s'i dea seaml & formele cu ee apar
in cele mai veclai copli din secolul al XVI-Iea ca movatiuni ale copistilor si ca au fost necunoscute ongmaklor lor
In felul acesta s'ar explica deosebinle intre difentele copii,
in ce priveste rap ortul intre formule de tipul leage 0 cele
de felul lin lege, pnn masura diferita in care coptstu au
strut sa respecte forma textelor reproduse de ei
Origmalele textelor rotacizante
cel putin acelea care

mtra in controversa dintre husitism si luteramsm. au

cunoscut prm urmare numai forme cu ed e. 0 exceptie
ar putea face, in cadrele vedenlor lui Al. Rosetti asupra
onginii lor, doar Psaltirea Hurmuzache, pe care dansul n'o
crede o copie, ci ongmalul unei traducen deosebite de ceea
a Psaltini Schetene si variantelor ei. In cazul acesta Psaltirea Hurmuzache ar trebui considerata din alt epoc sau
cel putin din alt regmne decat celelalte psaltiri rotacizante,
ceea ce s'ar potrivi mai bine cu pretinsa ei ongmalitate,
pentru ca aparitia unei traduceri not intr'o parte in care
circuti alta mai veche, de exact acelasi cuprins, n'ar fi explicabila in economia acelor vremuri Acesta ar fi un caz
unic, fa:r de analogie. Daca autorul deduce insa numai din
alternarea &litre formele cu ed 0 cele cu i ca. in secolul
al XVI-lea nu se spunea decat lege, cum ar putea cuprinde
in hipoteza aceasta si acel grup de texte mittale, originalele
rotacizante, cari nu cunosteau, precum ne sileste a crede
logica faptelor rele \, ate de noi, cleat forme ca leage? In
aprecierea realitalilor ling, istice consecventa scnsului are
in general o putere probatone mai mare decat -n- onsecyenta lui, ca d p in cazunle and aceasta rezulta din imprejurarea el scriitorii intrebuinteaza o limb pe care n'o

www.dacoromanica.ro

RECENSII

401

posed bine. Evident c in copiile noastre avem de a face

cu o alternanta ale drei limite nu sant numai dou grafil,
ci i. doug pronunfari deosebrte.
0 controvers'a ar fi astfel cu putint numai in jural chestmnii dac forme ca leage mai existau in uzul comtilor,
i deci al vremii lor, sau dacl prezinta numai o pronuntare
moart, din timpul originalelor copiate de ei Daca admitem.
cazul din urmg i rmanem, impreung. cu Al Rosetti, in
cadrele teoriei luterane a lui Densusianu, atunci rostirea
leage ar h. asigurat I pentru secolul al XVI-lea i n'am
pricepe dece ar trebui s'o consideram dispArut cu deg.-

varire in intervalul atat de scurt, care ar fi trecut de la

redactarea originalelor rotacizante, pan cand au fost f 5.cute copiile pastrate nou'
Sant convms ins c'd in tot secolul al XVI-lea se mai
spunea leage. Se mai poate tgdui lucrul acesta, cand asemenea forme sant atestate, 1. prin regiunile nordice ale
teritoriului dacoromanesc, para in zilele noastre ? Foarte
r5spandite sant ing forme destul de apropriate Inca prin fone-

tismul lor de cele vechi cu ea. E apare adesea I. ca

(deschis), cu slab rezonanta in spre diftongul pa qezei,
cdmge, flak, spele, Ipte etc.", spune d. p T Papahagi
in Graiul i folklorul Maramureului", Buc. 1925, pag IN

Doar atata este sigur, d ind din secolul al XVI-lea ii

fac aparitia in scrisul nostril. i. forme ca lege (trebue s
cetirn pentru acea epoc in cazunle acestea lege? Probabil I),
care ar putea fi .1 mult mai vechi. Coexistenta unor forme

mai noi i a corespondentelor lor mai arhaice nu este

nimic neobinuit i. se poate constata I. in multe alte
cazuri.

De prisos s i epet mei tot ce a zis S Pacariu in DR

I, pag. 382-388, in articolul citat I. de Al. Rosetti, Autorul nu trebuia sh' lase nebAgat in seam5. pentru l'Amurirea

problemet mci faptul, drilla S Pucariu ii dg town', importanta cuvenit, c forme cu pentru ed se gasesc 1
in afar de dialectal dacoromanesc Neglijarea lui ne ingusteath orizontul i. ne intunecd vedenle
26

Daooromansa VI

www.dacoromanica.ro

402

AL PROCOPOVICI

Argumentul cel mai putemic al hu Al Rosetti pare a

fi ca in Psaltirea lui Tordasi, scrisa cu htere latme si ortografie ungureasca, nu se gasesc decat forme ca lege Grafia

unui sistern ortografic in care nu in.cape nici o traditie ar

trebui sa fie deciziva Un diftong nu este insa cleat un

smgur fonem si ar trebm reprezentat deci printeun singur
semn Cu mijloace ortografice unguresti nu se putea reproduce diftongul ea, necunoscut acelei limb. Grafia ea ar
fi fost interpretata e-a ca d p. in Dedk, numele cunoscutului barbat de stat al Unganei S'a sem deci e in Mc de
ea in acea psaltire, pentru ca e este fonemul mai apropiat
de diftongul acesta, intocmai precum s'a scris intr'insa si
tota, omeny, morte, flore etc in Mc de toata, oament,moarte,
floare etc.

Vorbind de alternarea lui o i. u in cazun ca bont, molg,

martoristm, scolat, dumnie i. bunt, multi, mdrturistm, sculat,
doninte etc (pag 53-55), autorul afirma ca pare un fapt
stabilit ca aci e vorba numai de o sovaire ortografica intre dada:
litere, motivata de imprejurarea ca acestea reprezmtl foneme

cu articulatii foarte apropiate una de alta Chiar si in forma

aceasta, cam \raga si hipotetica, concluzia nu mi se pare
intemeiat pe un material suficient de fapte si argnmente

aici se insira, ca in toate celelalte capitole, mai intam exemplele grupate doar din punct de veclere geografic
Indicatule acestea sant f carte sumare, sant simple tnmiteri

la alti autori sau sustinute de doug trei exemple alese la

intamplare . NORD DE LA TRANSYLVANIE H, CV et
TM : alternances olu pour noter [u] (Candrea, Psalt., I, p.
XLIX et Densusianu, Hist , II, p 73) .... d. Iasi (Iasi), 1612

scolatu, p 17, 1 16 DR 17, n 19 , 1621 . martortsim, 1.

3 DR, 59, n 67 , 1626 alternances of u : DR, 122, n 139 ..
Bessarabie (Tighina), c 1587 : [u] est note par o, SD, V,
p. 391. . " 1) In ga fel nu putem avea intuitia adevratei
1) H = Psautzer Hurmuzaki , C V = Codice Voronefean, ed Sbiera ,
T M = Texte nzdhdcene, dans C B II D R = Documente romanets
p p I Bianu, ed de l'Acadmie Roumame, t I, fasc I, 1576-1629

www.dacoromanica.ro

RECENSII

403

imagini a acestor sovgin cu aspectele lor regionale i cu

coloritul lor individual la fiecare scriitor in parte. Aceasta
este insg o premisg indispensabilg pentru justa lor apreciere.

De unde aceastg sigurant a autorului cg sovAirea dintre

o i u nu poate avea, in toate cazunle, cleat o explicatie
unicg ? Ca d p mo4i i scolatu ar fi exemple, de inlocuirea
lui u prin o, de aceea0 categone, nu este de loc un lucru
evident La scolatu ci ex s'ar fi putut ajunge de la scot
pe calea aceleiasi analogii care motiveazg I prezenta lui
o in dormit, participml lui dorm, dar molfi n'ar mai putea
fi explicat in acelasi fel.

Ma mai intreb daa vreun linguist ar putea se; sustie

dupg 3-400 ani a in zilele noastre s'a zis numai adicd
sau numai adecd, numai bisericd sau numai besericd etc.,
sau c n'am zis nici adicd, nici adecd, nici bisericd, mci be-

sericd, a am avut deci in silabele in cari grafhle sovgie

intre e i i un fonem intermediar intre vocalele e i i, sau
sg sustie c alternanta aceasta intre e i i se datoreste
faptului a in asemenea cazuri aceste doug vocale au fost
foarte apropiate una de alta prin timbrul i felul lor de
articulaDie7 Fiecare din aceste trei hipoteze, intemeiate pe
faptul a in scrisul nostru se ggsesc grafii duble ca adecd 0
adicd, adese chiar la acelasi autor, pe aceeasi paging si in

acelasi cuvant, ar exprima ate un adevgr valabil pentru

o anumitg regiune sau un anumit individ, dar mci una
n'ar putea avea pretentia de a ingloba intreg cupnnsul
limbos si scnsului romanesc i intreg tezaurul lexical Tustrele

ar neglija insg faptul esential al coexistentel formelor cu

e 0 s, chiar de la acelasi cuvant, chiar in acelasi graiu
vorbit in cutare regiune sau de cutare individ. Dar aci
mtervme tendmta general de prefacere a lui e neaccentuat In i, comung tuturor chalectelor, care poate duce
si a dus de fapt pe alocun la aspecte fonetice umforme.
Nu dispunem ins de elemente corespunzAtoare, spre a
Bucarest, 1907, S D = Studix ,sz documente, p P N Iorga, Bucarest
1901 et sum

www.dacoromanica.ro

404

AL PROCOPOVICI

descoperi un factor generator umc, si ma indoiesc de

existenta lui, pentru apantia unor

forme ca map, 0

scolatu, indiferent de imprejurarea, dac aceste forme au

numai valoare grand, sau reproduc intocmai sau numai
cu oarecare aproximatie o pronuntare care a existat de
fapt in vremea lor Si cazul lui adecd i adicd ne arata

ca nu ne este ingadmt s ne indoim a priori ca grafii

duble ca leage 0 lege sau (d p in Paha de la Orastie)
ca Romdn i Rumn n'ar corespunde unei indoite pronuntan a cuvintelor acestora.

Care este ins panta pe care n'ar putea aluneca, chiar

intr'un mediu de intensa, creatie tfintifica, talentul until
doctorand, mai ales dac este lipsit de indru.marea si controlul constant al unui profesor fannliarizat cu domeniul
cercetarilor lui? Spicuesc dm pagmile urmatoare, dedicate
nazalizani i vocalelor nazale (pag. 55-56), diftongilor

(pag 66-72), lui u fmal (pag 72-80), expunern unor

fapte dialectale" (faits dialectaux", pag

8II0I) si con-

cluziunilor (pag 102-104), doar vro cateva dmtre afirmatule autorului

La inceputul unei fraze ca i dureri na0e-vor lectorii, pre-

pozitmnea n ar fi avut rolul unui element autonom i un

accent de intensitate. Grafia u pentru un resp u P, d p
in u cdldtoriu, ar fi certamement un fait d'criture", fara
ca s se dea vreo atentie pareru lui P. Skok despre acest u
din articolul A propos du nasahsme et du rhotacisme roumaino-albanais" (pag 329-330), publicat in Arhiv za
arbansku starmu, jezik i etnologiju" II, Belgrad 1925, pag
325-340 (cf I explicarea mea din DR IV, Cluj 1927,
pag 1169-1170) Foime ca mente ar trebui cetrte minte,
fr ca s intelegem de ce forme ca lege din Psaltirea lui
Tordasi ar face dovada peremptorie ea in secolul al XVI-lea
se spunea numai lege i de ce forme ca kredentze, kuvente,

i pe svente trecut cu vedere de autor (dr DR

II 212), n'ar arata la fel ca se spunea I cuvente etc. Ortografia ungureasca avea doara pentru i dm cuvinte un
semn corespunzator, nu cunostea insa un semn analog lui
1-1 adaog

www.dacoromanica.ro

RECENSII

405

-k. Intelegem apoi ca acest * ar trebui cent ea in 1-kgd, e

in l-kge, iar a (cfr. i pag. 53) in ae-ksta
Vechiul u final n'ar mai avea rost dm punct de vedere
fonetic in scrisul secolului al XVI-lea cleat dupa o consonanta exploziva, precedata sau nu de alt consonant.
In asemenea cazun u resp. a sau a ar exprima un fonem
greu de definit. In forme ca dent), acmtqu, ()ram < ung.
vdros, kipu < ung kip etc. u i ierurile n'ar mai reprezenta
mimic, ci ar fi doar mijloace ortografice pentru. despartirea
cuvintelor, extrem de utile intr'o scnere continua. Autorul
se intemeiaza ad mai ales pe cercetarile sale de fonetica
experimentala, constatand ca exploziunea consonantich
1

finala in cuvinte ca mdnand, impdrat, damb, rand ar fi

insonta de vibratiuni vocalice Aceasta emisiune de timbru

vag (emission vocalique de timbre indetermine"), dupa

consonante explozive, ar nota-o deci textele noastre vechi
prin u sau prin ieruri, neinregistrand-o alta data de loc,
dar generalizandu-1 totu0 pe u i ierurile finale ca semne
grafice de delimitare a cuvintelor I dup alte consonante
finale. Intre exemplele autorului se gasete I venit cu, apa-

ratul inregistrand 0 ad oarecari vibratiuni dup t Ma

indoiesc insa ca aceasta emisiune vocalica" ar putea fi
notata 0 in cursul unei vorbiri curente, degajate de gnja
unei articulari precise in vederea inregistrani ei printr'un
aparat De altfel 3. E Petrovici, lucrand de asemenea cu
aparate fonence, n'a putnt constata astfel de vibratium
vocalice dupa consonantele finale (Dela nasalit en roumain
Recherches exprimentales, Cluj 1930, pag 23, nota 2)

In fata aparatului fonetic nu trebue s uitm alte Iucruzi mult mai importante pentru problema aceasta a lui
-u In Codicele Voronetean, in care se scrie de altfel -u
in mod consecvent, se gasete -7) doar in amina 165/6,
apostola 138/3, 138/5, 165/7, 1684, 168/1o, hiclqigii 6515,
Ierusalinui (de 22 de ori), Israiliz 109/9, Savaotha 132/4,
tuturora 142/8 0 Vrocnidon4 87/2, deci in afara de tuturora,

care ar putea fi in forma aceasta un lapsus calami 0 care

se mai gasete de zece oti in acest text subt forma de tu-

www.dacoromanica.ro

AL PROCOPOVICI

406

turoru, tot in cuvinte noi i imprumutate, care au fost ortografiate cu -n dup mothl slay 1. care nu puteau sa
alba un -u motivat din punct de vedere etimologic, ci
doara unul adlogat lor pe calea analogiei ca in lerusalimu
6515, 75/10, singurele abaten de felul acesta intre exemplele citate (cf I. G Sbiera, Codicele Voronetean", pag
281-282). Scnsul liii Coresi nu mai este contmuu, i totui 11 scrie regulat pe -b. Citez vro cateva exemple din
pag 281 (pag 254 a editiei Pucariu-Procopovici din 1914)
a Cartu cu invatatura din 1581 : fie grdescd, ep':c din omuld
acesta , va el, Domnuld nostru Is. Hs , insusd adeverituld ;
den bldstemd pre noi au scumpdratd , lucruld intunecatd sd-.72

urimd etc Pe cat am putut observa, cazunle in can Coresi

nu-1 are pe -6 se pot imparti in trei categoni r Cuvmte

can n'au avut un u final, anume un < unum, al carat -u

a cazut pnn sincopa inca in epoca straromana (cf. DR IV,
loc crt ),

n < in, den < ded-in etc In cuvintele acestea

consonanta final:a este ortografiata pnn 4 2 Vorme al caror

-b

dispare pe urma contractiunn cu o vocala unnatoare.

Citez dupg edrtia din 1914 dat-au 213,4 , cum az zice 534/23,
544/23 (cf cuind intru lea gea veache grdiaste-se 534/8) 3.
Cuvmte al caror -6, fonem labial desvoltat din -u, a

disprut pnn asimilare i absorbire de catre o consonanta

labiala precedenta sou urmatoare in nemillocit contant cu
el Nu pot crta din fuga condemlui decat exemple in care
forma pronommala conjuncta l< illum este urmata de auxiharul va, dar imi reammtesc & sant I alte cazun tare-1
va oblici 544/24, a-1 va invdia 432/21, de-1 va duce 465/16,
0-1 va ucide 465/17, p,-/ va pitarde 465/18 etc (cr. insa.
pre care omu-ld va musca 463/30, deaca-ld ucise pre eld 54813,
ce-ld legd pre elu cu mime 545/8, pre elu-ld porneni Doinnuld

364/4 etc ) Pnn urmare -b nu ex sta. la Coresi mai ales

acolo unde, pe urma unei enclize sau prochze, dou cuvinte se impreunl i in scns, deci chiar unde continurtatea

scrisulm n'a fost desfuntata Inca Nu trebma s se lute

apoi c in multe cazun i locun -u n'a disparut dm dacoromanete nici pana astazi Iata una din citatule numeroase

www.dacoromanica.ro

RECENSII

407

pe cari le-am putea insira aci : u final isi mai pastreaza

pe alocurea o slaba rezonanta : (ea) iesta (Scansoara-desus), (md)'mbetit, mneda, senina, verinii, etc " (T. Papahagi,

Cercetan in Muntii Apusem", pag 30 a extrasului din

Grar si Suflet", Buc. 1925). Unde mai pui cA d p Aromann intrebtunteaza si astazi Inca forme ca albu, amintu,
domnu, Mu, toynu, etc. Deci si. la Dacoromani si la Aro-

mani mai dam de urma lui -u si dupa alte consonante

decat cele explozive.

Opinia ca -u ar fi disparat cu mult inainte de secolul

al XVI-lea n'o poate salva mci martuna unor nume propli
cu forma de Butul, Budul, citate din documente latme ale
Unganei din secolul al XIII-lea, sau de Doiulb, Dajulb,
Drajulb, Hranuh, Oparstulb, Neagulb, Stanulb dintr'un act
de dame (al lui Stefan Dusan) din secolul al XIV-lea, nici
a unor forme din secolul al XV-lea ca brad, bradul muerses,
buor, lac, nepot sau buorb, cumnatb, nepotb, YUnCb, can se
gasesc in documentele slave ale lui Stefan cel Mare Butul

Doiulb etc sant nume proprii in -ula foarte frecvente in

onomastica documentelor slave si a hm1321 bulgare Oricat
de romanesti si mdiferent de intrebarea daca terminatiunea

lor este de ongine romaneasca sau ba (v temenucile expuneri, bogate in matenal documentar, ale lui Th Capidan
in DR I, pag 195-207, cf Dr M Bartoli Das Dalmatische"
I, col 288 si altu, lax acum in urma I. Siadbei in Romania" LVI, pag 141), ele si-au ada ptat forma la uzul
hmbei scrutonlor respectivi, intocmai precum Ierusahmb
devine in Co::1 Vor Ierusalimu. Formele brad, buoy resp.
buorb etc din documentele slave devm buoru etc in aceleasi documente subt regimul prepozitiunu na, fapt pe care-

releveaz si Al Rosetti intr'o nota sublimara, crezandu-1

insa hpsit de importanta aci Chiar asemenea locative in
-u dovedesc insa adaptarea acestor cuvinte la sistemul
morfologic slay Ele se incadreaza pnn urmare cu formele
lor flexiunii slave, incat mmic nu ne mai ingadue s le
rdentificam termmatiumle din documentele slave cu ter-mina:0mile pe can le aveau in graral vin al Romanilor din

www.dacoromanica.ro

408

kL PROCOPOV1CI

acele vremuri Totusi dam in acea not a autorului (pag.

75) I de un nominativ buoru, deci de un caz d.e -u romanesc pastrat : .to est na nem buoru. In acest exemplu
se ggseste doarg subt regimul lui na forma nem, iar nu
subiectul buoru (cf. I observarea lui A. Zauner in Literaturbl f. germ . i rom Philologie" XLIX, 1928, col. 211)
Din parte-mi rgman convins cd in secolul al XV-lea to
final mai era plenison, asa cum il scrie in mod consecvent
Codicele Voronetean In secolul al XVI-lea
i acesta este
un argument puternic pentru obarsia husitg a acestui codice
evolutia in spre amutirea totall a liii -u, in afarg
de cazunle in can anumite motive au impiedecat-o pang
astazi (cf DR IV, pag. 28-29), a fa:cut progrese insemnate

La Coresi locul un -u 1-a luat peste tot a Acest

-1)

de-

sigur cg mai avea oarecare valoare fonetic, poate a until u

cu sonoritate redusg sau soptit numai, deci afonic, poate
ehiat numai a untu u mut, a unui u cu sonoritatea redusg

la zero, din care n'a mai rgmas cleat articulatia labiala,

eeea ce pare mai putm probabil Oricum, in fata grafiei
mai vechi a Codicelui Voronetean, -u,care scrie i a unor corespondente ca vcizand vdzcindu-se, pstrate pan g in &Jar
ziilele noastre acest -a nu poate reprezenta decat un -u evo-

luat in spre amutirea sa.

Consicleratule autorului de pang aci, in legatura cu ortografia textelor vechi, au fost reunite in capitolul IV, intitulat Fait generaux" Urmeazg un alt capitol, Fait dialectaux", in care autorul Ii propune s examineze faptele care
nu sant comune tuturor textelor, care ar caractenza numai
anumite regiuni ii ne-ar permite sg fixgm anumite particula-

ntati distinctive ale graiunlor dacoromanesti din secolul

al XVI-lea.
Dispus mereu de a descopen indgfatul semnelor grafice
alte foneme decat acelea pe cari le reprezint dupg esenta
lor,

autorul declarg d. p. cg in tute dmtr'un document

muntenesc dm i6o6 u ar reproduce diftongul wa. Aci ul-ar

inloctu de f apt pe o, confuzmnea dintre o si u fhnd foarte
frecventg, iar o luand adese locul lui oa Mai intaiu rom.

www.dacoromanica.ro

RECENSU

409

oa nu trebue rdentificat farg de ofice rezervg, pentru toate

vremunle, cele de azi ca sl cele de altg data, ca valoare

foneticg cu franc. wa dm forme ca roi Dar tute este doarg
femeninul plural neaccentuat in frazg corespunzgtor lui *to
din tustret etc. Nu trebue sg deschidem decat dictionarul
lui H Tiktm, ca sg aflam ca tus- i. tute sant forme atestate

pentru intreg teritorral dacoromanesc, cluar sl tute fiind

Inca pgstrat pe alocuri (cf. sl istro-rom. tute trei, S Puscanu, Studii istroromane" II, pag 156, arom megl. tut=
tot, P Papahagi, Basme aromane", pag 721 si. Th. Capidan Meglenoromann" I, pag 155)
Forme ca palls, carcs pentru palli, aro, ar fi putut exista
in secolul al XVI-lea cel mult in nord.ul Transilvaniei, nu
ca forme arhaice, ci pe urma unei substituiri de timbru
clar in locul timbruhu obscur al vocalei. Incolo, limitandu-se

astfel analogia foneticg, formele acestea s'ar datora doar

unor analogii grafice cn parte, carte, constituind sl. ele faits
,d'cnture". Trebuia insg sg se tie seamg de faptul cg asemenea forme sant atestate pentru secolul al XVII in toate
tmuturile dacoromanesti, iar in cele din nord pang in se-

colul al XVIII-lea, cg plurale ca fragi 0 vaci au rgmas

pang in zilele noastre, singurele de felul acesa, in cazul daco-

romanesc, si cg plurale cu a nealterat existg pang astgzi la

Istroromani (cf S Puscariu, Studii istororomane" II, pag.
142 si. 328 , la P. Papahagi, Romami din Meglenia", pag
70 dgm pang si de un plural meglenoroman vati, suspect
in fata formei at, date de Th Capidan, Meglenoromanii"
I, pag. 142 si. de declaratia categoricA fAcutg de aceasta :
Cazuri cu a pgstrat ca in dialectul dacor. si mai ales in
limba textelor vechi nu existA", ib ., pag. 69). Privite in
toatg extensmnea lor in timp si. spatiu, pluralele de tipul
lw parg si calls nu pot fi considerate ca forme suprapuse
pe calea anal ogiei unor plurale ca ports 0 arts, care ar fi
mai vechi, ci se prezintg ca forme straromane care cedeazg

tot mai mult terenul formelor mai noi, dar de asemenea

strAromane, de felul lui. p&p: 0 cdrtt.
In forme ca snanastrre 0 vladica (Iasi, 1588) sau vata-

www.dacoromanica.ro

410

AL PROCOPOVICI

mandor (Lucavet in Bucovina, inceputul secolului al XVII-lea)

a din silabelele neaccentuate ar reprezenta de fapt un ci

i s'ar exphca printr'o transpunere a ortografiei cuvintelor
slave monastyryi, vladyka, vatamana Se las6 deci tot locul
liber unor asociatu grafice slavo-romane in documente care
nu sant traduse din hmba slavg. ,i in care scnsul se aterne

pe hartie in mod spontan. Aci a protonic s'ar putea motiva ing. mai bine prin faptul c aceste cuvinte sant imprumuturi strme i ar putea fi 1 rezultatul unei evolutii
fonetice foarte cunoscute nu numai in Moldova, ci in intreg
cuprmsul dacoromanesc i. claim dmcolo de hotarele lui (cf

S Pucanu, Studii istroromane" II, pag 72-75, i I

Iordan in Rev. Ill." I, Cern Anti 1927. pag 117-154)
135.renle altora trebue comentate i minutios analizate,
cand 11 se opun afirmath care le contrazic. Vorbind d p
despre 9 (rr) i forme de tipul lui riu i reu, autorul ne
trimite numai la pagimle in care I A Candrea ne da.' foarte
utile i. precise informath in legAtur cu problema tratat,
nu amintete de ce spline S Pucarm, argtand intre altele
ca 9 romanesc denvg din lat. 77, din r initial lat i. slay ,
lar in aromanete i. din grupurile rn p, rl Zur (Rekonstr.
des Urrum ", 1910, pag 32), admite ca i acesta c'd forme
ca riu i reu sant strromane i sustme in opozitie cu 0
Densusianu, Histoire de la langue roumaine" II (i9i4),
pag 37 ;.i 12i, c nu santem indreptAtiti de a vedea in 9
din textele din nordul Transilvaniei pe contmuatorul
unui stadru fonetic vechiu Cum ar fi putut ins5, sa' leaparg acest f chiai acolo unde etimologia cuvintelor il aratl
la locul hu?
Invocand autontatea lin A Meillet autonil crede, de
asemenea in dezacord cu 0 Densusianu, c5. i limba romaneasca'. cunoate prefacerea lui nt pun diferentiere in mt,
explicand astfel forma verbal slimt=seint i chiar I. pe
trdint=frcint, pentru c'a' -nct ar fi fost redus la -nt Inca
in epoca preromamca. Dar forme ca strcimpt exist pan5.
asazi (cf d p Dictionarul lui H. Tiktn) Prefenm
deci sl admitem evolutia sanctum>*sdmpt> samt>seint,

www.dacoromanica.ro

RECENSII

411

in cursul cAreia, pe urma sovaarn dmtre slimt i seint, a

putut s primeas:1 infatisarea de sdmt i forma verban.
sdnt.

Partea a doua a cartu, Deirdeme parte : De l'tat

ancien a l'tat actuel", este de fapt o lucrare noug, care
nu mai incape subt titlul de Cercethri asupra foneticet
hinbei romanesti in secolul al XVI-lea" Problemele depsesc aici aceste cadre, intrand in domemul raportunlor
noastre interdialectale i analizand fenomene fonetice, ca
d p palatalizarea labialelor, pentru amunrea cArora nu
prea gsnn matenalul necesar in scrisul acelm secol. Intr'adevr, in aceasta parte a cartii expunerea nici nu se prea
leagg de cele spuse in capitolele antenoare Privirea cuprinde act evolutta hmbei, subt anumite aspecte, in toat

intinderea et in tamp si spatiu. Aparatul fonetic este pus

la contributie in cursul cerceta.rilor acestora intr'o masuf
pe care n'a atins-o in mci o lucrare antenoar pnvitoare
la limba rornaneasc5. Acesta este un merit netgaduit al
autorulm, care imbogateste expenenta noastr, oncat de
sceptici am famanea in fata incheienlor lui.
Fenomenul palatalizarn labialelor d p ar fi dup5. Al
Rosetti la not postenor secolului al X-lea i s'ar Ii produs
fara, de vro interdependen intre cele tret dialecte si la
date difente in dacoromaneste, aromaneste i megleno-

romaneste La not, in nordul Dunarn, n'ar fi mult mai

vechiu decat secolul al XVI-lea, tar la Meglenoromani ar
fi poate i mai recent
Cluar atat de mult nu poate fi apropiata palatalizarea
labialelor meglenoromane de vremunle noastre. Se stie Ca
Meglenoromanu 11 prefac pe v pe tuma palataltz'am in g,
iar Aromanii in y : vivus >arom. yiu, megl. ghtu Totusi
graiul Aromanilor din Gopest i Moloviste" o ramur
de Meglenoromani aromanizatt (v. Th. Capidan, Meglenoromanii" I, pag 62) care se gseste sub &recta influent
a dialectulm arom de cinci veacuri i mai bine, tot nu
sr-a pierdut particulantatea, in ce priveste labialele, cu
pronutarea ltu ghi pentru yt, des'i pentru acest fapt stint

www.dacoromanica.ro

412

kL PROCOPOVICI

luati in rAs de catre Aromann celorlalte comune" (ib , pag.

cfr 124, 125).
Adevarat csa, dupa parerea lui Al Rosetti imigratiunea
Meglenoromamlor in Gopes si Moloviste ar fi putut s porneascl dm salasurile lor din regmnea Caragiovei si sa fie

de data mai recenta de cum crede Th. Capidan. Istoria

palatalizarii labialelor noastre trebue privita insa si subt
aspectul stratificrn sociale a labialelor alterate si mtacte
Problema aceasta ramane in afara de rationamentele autorulm Dansul il citeaza totusi pe D. Cantemir, dupa care
palatalizarea labialelor in Moldova vremurilor sale ar fi
mai caracteristica pentru glanul femeilor, dar de aid ar
rezulta doara ea movatiunea" a fost considerata inca pe
atunci ca un vim de pronuntare in acele regnmi. 0 constatare asemanatoare cu ceea a lui D Cantemir a facut
Vivian G Starkey pentru Muntenia zilelor noastre (cf.
DR II, pag 14).
Chestmnea diferentiern sociale si a efectelor acesteia in
luntrul problemei care ne preocup la acest loc a fost ri-

dicata mai intam de W Meyer-Lubke in Ze ..tripetale

Krafte im Sprachleben" (pag 137-138), studru publicat
in volumul Hauptfragen der Romamstik", cledicat lui
Ph A. Becker (Heidelberg 1922). Principiul social, pus
aci in lununa de W. Meyer-Lubke si sublituat si reluat
de S. Puscarm in recensia sa din DR IV (1927, pag 1309),
face ca in butul tuturor aparentelor si in deosebi al acelora care se desprmd din inatisarea scrisului nostru vecluu,
palatalizarea labialelor s poata fi considerata ca un fenomen
straroman 'Inca (cf si. Rev FA II, pag. 180-184). Negresit

Al. Rosetti are totusi toata dreptatea, dad, crede palatalizarea labialelor in Maramures de data relativ recenta.
Pornind pe caile deschise de W. Meyer-Lubke si S. Puscariu si de la afirmatiile lui D. Cantemir, am ajuns la concluzia ca Maramuresenn descalecatori din secolul al XIV,
cu palatalele intacte in graiul lor, trebue O. fi dat in Moldova
peste o populatiune romaneascA cu labiale palatalizate (Rev
Fil I, pag 256, ncta, Mic tratat de linguistica generala",

www.dacoromanica.ro

RDCENSII

413

Cernauti, 1930, pag 125-127). S'ar putea cita insl si

atatea alte particularitli, cuvinte si forme straromane,
can apar in scrisul romanesc sau au fost descopente numai
in timpun relativ recente Faptul ca Al. Rosett, plecancl
in cercetarea fonetismului secolului al XVI-lea si insirand,
in altd parte (pag 87-90), exemple de palatalizarea labialelor care ajung pana la anul 1824( 1),descopere in acel veac

doar un singur her in Psaltirea Voroneleaza si vro zece

alte forme ca hi, hie intre mil 1580-1600, nu poate fi
deci concludent.
Imi pastrez toate rezervele si fata de un sir de alte afirmatii
ale automlui Referindu-se d. p. la cele sustinute de dansul in

Grai si Suflet" II, pag. 168, continua a crede ea di din

pciime, cdirie etc isi are obarsia in formele pluralului, al
&Anil -i si-ar face aparitia in silaba accentuata printr' o
anticipare a nuscani articulatorice reclamate de el. Principiul a

fost enuntat mai infant de S Puscanu, care

pleac insa de la foimele singularului pane, ctine, atribuind

acelasi rol vocalei palatale -e (DR I, pag. 380-381). Diftongul eii, zice Al. Rosetti, este posterior epocei straromane,

trecand cu vederea faptul ea a fost odata mult mai raspandit si c este cunoscut tuturor dialectelor. Bxplicarea
pe care i-am dat-o, fund de alth parere si asupra veclumii
si asupra genezel lin di, se &este in DR IV, pag. 44-59
(cf si. nota sublmiarl dm Rev FA II, pag 5). Din studiul
citat se poate vedea c sant de alt opinie decat autortil
si. in ce pnveste raportunle istonce intre cele patru dmlecte romanesti. Cat despre foima istrorom puine (cf. S.
Puscariu, Studu istroromane" II, pag. 338) pe care o gasim
la Ireneo della Croce, ea s'ar putea explica si. printr'o influent*/ itahana (cf forme ca maire, Mairore etc. relevate
intre citatule valahe ale Italiemlor de I G. Bratianu in
Romania LI, pag 268-272). Chiar si Stolnicul Constantm
Cantacuzino
daca nu chiar el, atunci totusi un Roman
face rnaiyre din map, transcrimdu-lcu litera si ortografie
italiana (lima AnApg= Lanka Matyre, Rev. FA " I, pag

184) Dal s'ar putea ca in forme ca mazyre s avem de

www.dacoromanica.ro

414

AL PROCOPOVICI

a face cu un reflex al metatezei -air- < -ani-

obis-

nuite in dialectele italiene de nord fc ) I Iordan in Arhiva XXXIII2, 1926, pag 142-143). Gas= insa in dietionanil puplicat de Carlo Tagliavini, pe care 1-am citat,
0 un exemplu ca acesta : Colerico = imstatives ----. Mainos
(Rev Fil. I, pag 177), deci cu metateza hu i inaintea lui
it, incat maire i ntainos il explica indejunspe puine (Despre

mitre, tazre mai vezi 0 N. Draganu in DR III, 476-477,

487-497, 508)
Nu ma unesc cu Al Rosetti mci cand afirma el e din
bene nu s'ar fi diftongat mci acolo uncle clam de forme ca
ligine, ca *measel ar fi devemt masa pe urma unei monofton-

ghizan clatonte lui -a din forma articulat5 labiala rn neavand aci nici un rol, etc.
Negresit insa ca trebue sari dam, impreung cu Al Rosetti,
toat dreptatea ltu A. Lambrior care a sustmut mai intaiu,

in Romania VI (1877), pag 443-446 (citat de 0 Densusianu, Hist de la langue roum " I, pag 315), ca forme
ca pk'atrd reprezinta stadml mtermediar dintre piatrei i

k'atrd. Evolutii ca pl>py>pie>pie>pr>p>z in Italieneste, asupra carora ne atrage atentiunea W. Meyer-Lubke,

soarta labialelor palatalizate in greceste, de care ne reaminteste Al Rosetti dupa H Pernot, expenentele abatelui
Rousselot din Revue de phonetique" III, pag 8o, citate
de asemenea de el, figunle pe care Al Rosetti insusi le-a
obtmut cu ajutorul palatalului artificial 0, adaog, evolutia

prak>pk'ak>k'ak, relevata dup St Mladenov de

S Pavan-a (Studu Istoroman.e" II, pag 364) in legatura
cu palatahzarea labialelor noastre, sant de o putere convingatoare care nu mai admite mci o indoiala in privinta
aceasta Totusi timp de cinci decenh opmia lui A Lambnor nu s'a putut impune defimtiv, nu numai pentru ca
a fost data mtani de cei mai multi Solutia lm A Lambnor nu inlatura toate dificultatile pe can le cuprmde
problema palatalizarn labialelor, nici macar subt aspectul
ei fonetic numai. Aceasta este lus mult mai vasta, iar in
alb

masura in care progresau cercetnle linguistice asupra ei, ea

www.dacoromanica.ro

RECENSII

415

ne punea mereu intreban noui, la cari trebuia sa se dea

un rdspuns
Santem departe de a fi lamunt toate chesty-mile acestea.

Principiul stabiht de A Lambnor a fost sustinut, rata de

once suggestu directe dm partea lui, de E Herzog in Streitfragen der romamschen Philo logie" (1904), pag 54-55, cu
toata amploarea stuatifica in lumina unor evolutli sinulare
din limba retoromang (cantina
amfriza
6amigia , cruce
krOu
kruk etc ), lnnba italiana (planta>k' coda) i chiar
sl din limba romang (aqua>apd, cf ZRPh, XXVIII, pag
381-384). Pozitia ocupata de A Lambrior a devenit insa
definitiva, cred, numai dup ce pnvirea larga i maiastra
a 1111 W Meyer-Lubke a imbratisat problema in toata

extensranea ei istonca i geografica, In toata complexitatea

ei fonetied si in impestntarea ei mare de vanate forme

dialectale (DR II, pag I-19) si in acelasi timp I subt
aspectul ei de stratificare sociald (v mai sus).
E Herzog a mai adaogat o observare de toata importanta pentru confirmarea rezultatului la care au ajuns cercetanle asupra evolutiel labialelor noastre palatalizate subt
raport fonetic In satul bucovmean Margmea, al calui glosar
dialectal il datoram hu, se spime I pk' dtra, pk'ept I k' dtrd,
k' ept etc., formele cele dintai, cu labiala pastrat, apartinand mai ales generatrami mai vecln. Imprejurarea aceasta
arata I ea ea evolutia a fost de fapt pi>ph', iar nu ph'

(din p)>ph' (Rev. FA II, pag 154).

Plecand de la apropierea facuta de B Herzog intre evolutii ca aqua >at i pctus >inept , cred ca trebuie s ad-

mitem c asimilarea lui i fata de p dm kiept a produs si

tench* de a ingloba articulatia palatala a lui resp k'
in figura articulatonca a Ku p Articulatia labiala i cea
palatala tree astfel dinteo ordtne de succesnme intr'o ordine
de simultaneitate On de cate on s'a intamplat lucrul acesta
ph' nu reprezinta doug foneme, ci unul singur, iar din componentele figurn liii articulatonce fac parte I cluzmnea
labiala i cluziunea palatala, intocmai precum mn din domn

d p este expresia grafted' a unm singur fonem bilabial-

www.dacoromanica.ro

416

AL PROCOPOPICT

dental, c-am am afatat in alt parte, sau precum qu este

litera reprezentativ5. a unui fonem labio-velar. Figunle articulatorice cu don baze de articulatie sant mai putin
obisnuite, sant complicate si difidile. Reactiunea impotriva
dificultatu articulgrn lor are ca efect disocierea celor douft
baze articulatonce, trecand componentele corespundtoare

din ordme de simultaneitate in ordine de succesrane sau

suprimand. una dintre ele
Asupra ided acesteia am. insistat de repepte on . scamnum
>scarnn, (prin intarzierea cluziunei dentale) *scamd>scand,

(pnn anticiparea cluzmnei labiale, devenia deschisg din

inclus pe urma asimilArn fata de vocala precedent) scaun ,
dorm> (prin suprimarea componentel dentale) dom (cf

despre toate cazurile acestea Rev. Fil " II, pag 185-186) ;
aqua> (pnn suprimarea componentei velare ) apd, iar qualm> (prin supnmare componentei labiale) care , gyms>
(prm trecere in ordine de succesiune a articulatiel palatale
si a celei velare) >giur>yur (cf despre acestea, apoi despre
lat pixidern i buxidem pentru pyxidern i despre e xplicarea pe care am dat-o formelor cu di de felul itu cdine
ib , nota de pe pag 5-6 si inthcatiile bibliografice fAcute
acolo)

Dad. pornim de la hipoteza aceasta c pk' reprezmd. o

singur figura' articulatond, cu dub% baz de articulatie,
de felul lui qu, mn etc., problema palatalizrii labialelor
devine in tot angrenajul ei fon etic, geografic i istoric mult
mai simpl, deschizandu-ne I posibilitatea unor ample i.
foarte importante lmuriri pnvitoare la raporturile &titre
diferitele dialecte romanesti Nu pot s incerc ca 65. le dau
in cadrele acestei recensh i cred Ca pe ci sigure in precizarea amInuntelor ne vom gsi numai dupa ce vom avea
Atlasul nostru linguistic Vora indica doar in mod sumar
faptele de la can cred cA trebue s plece viitoarele cerced.n, lar observArile mele vor av ea pare-mi-se, i ele darul
de a arAta d palatahzarea nu poate fi atat de recend precum
afirmA Al Rosetti

Intocmai precum din qu a fost supnmat cand compo-

www.dacoromanica.ro

IMCENSII

41'7

nenta labial, cand cea velara, tot astfel trebue sa fi fost

cu putinta I. in cazul lui pk'erd suprimarea i a componentei palatale, nu numai a celei labiale Din pk'erd nu s'a
putut dezvolta deci numai forma k'erd, ci I. forma perd
(cu e nu cu 1,e) Ca lucrunle s'au petrecut de fapt aa, dovedesc forme ca fer, petri etc. din Banat, Serbia, Oltenia
i. de pe vaile Criuhii i. Mureulut (cf. 1. W. Meyer-Lubke

in DR II, pag 7) De altfel ar fi inexplicabil lipsa cliftongului Te in formele acestea Forme le cu labiala intacta
nu trebue sa fie prin urmare mai vechi, ci sant adese chiar
mai noi decat cele cu grupul labial-Fpalatal sau cu. labio
palatale ca bk', bg' etc (cf formele de tipul lin albind<
alvina, unde nu s'a putut produce nici o diftongare i unde
pe urma unei evolutn albginci>alinnd n'a putut sa ramaie
mci o urma a vechii palatalizari) Mai unneaza de aici ca
hotarele palatalizani labialelor sant malt mai largi de cum
cred.em de obicem, fara ca O. imbratiseze intreg cupnnsul
limbei romaneti.

Trebue s mai admitem c'd in aceeai regiune a fost cu

putmta 1 depalatalizarea i. delabializarea Si de aici marea

promiscuitate a difentelor forme atat de vanate. Totui

pe alocuri evolutia s'a produs numai in directia depalatalizarii sau numai in directia delabializarn Daca rezultatele
finale par a impune concluziunea aceasta, nu este totu0
exclus ea in cursul vremunlor sa fi existat o ovaire oarecare intre depalatalizare i. delabializare i. in acele regium
Unde se delabializa i. se I depalataliza, unele cuvinte pot
s fi evaluat intr'o directie, altele in cealalta, intocmai precum s'a intAmplat 1. cu delabializarea i. develarizarea lui
qu, pe care il continua in unele cuvinte c, in altele p
Th Capidan (cf,, Meglenoromann" I, pag 126-127) are
aa dal% toata dreptatea, admitand ca labialele [meglenoromane], la ongine, au fost alterate" peste tot Pentru priceperea prezentei labialelor nealterate din dialectul meglenoroman nu este nevoie insa mci ca Meglenoronanii sa fi ocupat

candva un tentoriu mai intms, lucru de care nu ne indoim,

mci ca sd fi fost supui subt acest raport unei influente

27

Dacoromania VI

www.dacoromanica.ro

AL. PROCOPOVICI

418

vemte din partea Dacoromanilor, pe urma unui contact

prelungit cu acestia IVIeglenoromami au delabializat unele
dintre cuvintele lor, intre acestea pe toate cele cu h., au
depalatalizat pe altele, intre acestea pe toate cele cu bt.
De aceea na vom putea da nici la ei de diftongul e, ci numal

de e in exemplele cu labial mtacta urmata alt data de

accentat Singurele cuvinte de felul acesta pe can le gasesc in material adunat de Th Capidan (sb , pag 121-124)
confirma cele sustmute aici
er<pereo, perd (tipant apol,
la pag 126, gresit pierd)<perdo, niejluc < medius locus,
meu < meus cat despre zbier < *verro (pag 123), acesta
este desigtir un prezent gresit reconstruit, pe care il gasim
la P Papahagi, Megleno-Romnn II, numai subt forma de
zber Adevarat ca dm bumnita ni se citeaza forme ca
mytyluc i midu, dar este o particulantate specifica a acelei
localitati de a-I diftonga, si de altfel, pe e accentuat, pre-

ver>vidr vrei", cdsmet>cdsmdt noroc"

etc. (v Th Capidan, Meglenoromanu" H, pag 4) Pentru
facandu-1 In

veclumea labialelor palatahzate meglenoromane, sd nu urCarn,

mai ales, pe langa cele spuse mai sus, ca ele nu se gasesc

decat in elemente de ongme latin
Este firesc ca simultaneitatea articularn labiale i palatale,
jenanta apol, sa se fi produs mai intam si mai usor acolo
uncle labiala i palatala se gaseau in aceeasi silaba, deci in
cazun ca pk'ept, in opozitie cu cazun ca grabgi, unde frontiera silabei se gaseste in mijlocul lui b Iata de ce in Margmea tmerii II inlocuiesc pe pliatrd, bgine, miterkuri al
batranilor pnn Iatrd, gine, Aerkuri etc , dar spun si ei numai
kopk'il, grabgi, anumitit etc , labiala suprimandu-se la mit
locul cuvintelor numai dupa o consonanta . ask'idd, algi,
diEgini, dorin, etc , dar albgind
Simultaneitatea cluziiiiiii labiale i palatale este cu. putinta, dar nu sl simultaneitatea frictiumi labiale i palatale,
cel putin nu cu bazele articulatonce obisnuite la noi ale lui
f i h resp. v i y De altfel puterea fonatorie a fnctiunii
palatale ar i fi paralizata prin barajul labio-dental al frictiunn lui f resp. v. Iata de ce nu-1 gasim in Marginea pe

www.dacoromanica.ro

ItThCENSII

fh sau vf nici la cei batram, ma la cei tineri i. in nici o

pozitie .fier (fier), gr (fir), kos'itei (cofrta), iiceil (vitel) etc.

sci lh'ii 0 chiar fker, fk'erbe etc. in.

Oltenia, DR II, pag 5-6, evident cu articulatia labialg i
(cf fher, fh'erbinte,

cea palatalg in ordme de succesiune)

In expunenle sale asupra evolutiei fonence a labialelor
palatalizate, Al. Rosetti ia o atitudme ale cgrei resultate se
incadreaza in cele mai temeinice cercetari tiintifice de pang
acum -i intelege sg i-o apeie in fata obiectiunilor care i-au

fost facute (cf. Grai i Suflet" III, pag. 415-417)

Din fericire autorul ne prezinta. cele 50 de documente
dm arluvele Bistritei intr'o transcnere care nu inseamnA o
intepretare a grarolui lor in sensul concluziumlor sale asupra

fonetismului din secolul al XVI-lea. Textul documentelor

acestora a fost reprodus dup principiul transliteratiunii.

Numai in mod excepttonal, ca in cazul lui + d. p se pastreazg semnul cinlic De altfel fiecare semn cirdic a fost
inlocuit printfun semn corespunzator latm In felul acesta
cetitorul nu mai poate avea nici o indoiala asupra formei
ongmale a fiecarui cuvAnt in parte Vro douazeci de
plane, foarte reuite, &and unele dintre scrisonle acestea
in facsimele, sporesc siguranta noastra da intrebuintarea
acestei edrtii.
Conjectunle autorului nu sant totdeauna convingatoare
CAnd Al Rosetti transcne d p <t>r'aJiad parte 0
din<t>r'ae.elas trzg in cel dintiiu document din 1592 (Mol-

dovita), se poate sa alba toata dreptatea, pentru cA in

aceeai scrisoare dam de exemple ca di+tr'aeelas trag 0
4,0' ant mu4i i pentru ca intr'insa nu se gasete de altfel
nici o forma rotacizatA In cele patru scrison din Moldovita dam doara de un smgur mere (nr 28), care dovedete
totui existenta rotacismului in scnsul manAstirii dm acea
localitate Cum in scrisoarea foarte ingrijita care ne pri-

vete aici nu se sar de altfel literele lipsa lm i din sf<

i>nteei se datorete unei foarte obintute abreviatiuni (cf

pag. 7) , cum mai dam d p la Campulung de forme ca

27's

www.dacoromanica.ro

AL PROCOPOVICI

420

+nraintea i +rapoi, rar in Cod. Vor. cluar de forme ca

+raeasta vreame sau d4pal treile podu, i avand in vedere

vechirnea documentuhu, s'ar putea, cred, ca acel <t> s

nu-i alba mci o motivare in realitatea fonetica pe care o
reproduc acele forme

Alta data se pare cd trebue s. avern oarecan rezerve

fata de felul in care a fost descrfrat ongmalul In adaosul
care se gseste deasupra randulur penult= al scnsoru nr
30 probabil ca trebue sa cetnn Macsim, 2.a cum a fost
citat numele acesta la glosar, iar nu Macsin, cum a fost
transcris in text Numele acesta se mar gasete odata la
nr. 25 uncle are forma de Macsim (de doua on), crtata la
glosar ca Maxim. Adevarat ca la n-rul 30 litera finall a
cuvantulut, aruncata deasupra randulm, a pnnut o forma
care se aseamana mai mult cu H Unneaza dupg acest
nume cuvantul crainicul, rar autorul crtete apoi d'a lu
a i Simon ras<t>e In locul acester lecturi a preferi sa
atesc ai Simsonsath (cf Rev. Vil." I, notele de pe pag
253-256 1 II, pag 343) sau i Simiontasd resp &Intomase (cf
I, nota de pe pag 250-251), in care caz
intre crainicul i as resp i s'ar gsi un name propriu
Articolul s resp. as se i potnvete mar bine cu forma fern
Simioniasd, pe langa c n'ar mar trebur s vedem in las<t>e o forma verbala gresit acordata cu subrectul sau.
1.13

Oricum, nu reuesc sa-1 descopar arci pe lu. Autorul insui

ne arata ea acest articol proclitic are in scrisonle publicate de el de obicem forma lut Numai o snagura data se
gasete lu in lu dumnedzdu dm n-rul 20, iar lu Ionwa
(de dou'a on) dm n-rul 10 n'ar proba nimic, pentru ea' aci
cuvantul care urmeaza dupa lu incepe cu 2 (cf. pag 31)
Vorma d'a presupune ca prepontrunea de a fost rostrta
o contractiune dm dd--1- a. De fapt in n-nrl 25 (din
Lucavet in Bucovma) se scrie regulat dd pentru de, o
data cluar ddci dead, deer" 1. ddla alaturi de dela, dar
dd

se pare ca autorul este de parerea ca ad trebue cetit e

pentru d (chscutand sistemul grafic al acestor scnson spune

e accentue est indrque par les signes d, e, e et a", pag

www.dacoromanica.ro

RECENSU

421

17). In scrisoarea dm nordul Maramuresului care ne preocup la locul acesta, propozitinnea de se &este de cloud
ori si numai in forma aceeasta de de. Contractiunea dd-f- a
>d' a pare dem exclusa. i asupra restului din fragmentul
citat nu sant sigur cum trebue cetit Asemenea nedumeriri

in ce pnveste conjectunle si lectunle sant ins fatale 0

inerente tuturor editnlor de felul acesta, de texte a caror
descifrare nu poate fi lipsita de clificult5ti.
Scnsorile dm arhivele Bistritei au atras atentia filologilor
de cand le-au cunoscut din editule lui N. Iorga (Documente
romanesti dm arhivele Bistritei", 2 NT01. , Buc. 1899-1900
si in Documente Hurmuzaki", vol XV, Buc 1911-1913).
Al. Rosetti a ales 50 de piese dintre cele mai vechi si cele
mai mteresante, dintre anii 1592-1638, reproducandu-le in
intregime Dintre acestea, 20 sant publicate pentru intaia

oara de el, dmtre care ro medite, iar celelalte ro gasindu-se in apendicele lucrani sale Etude sur le rhotacisme
en roumam", Pans 1924 Autorul ne face astfel un mare
serviciu cu cartea aceasta aparuta in colectia Institutului
de filologie 0 folklor din Bucuresti
Introducerea cuprinde utile relatii asupra cailor de comunicatie si a legatunlor comerciale, politice si culturale
intie Bistrita 0 Moldova de nord. Ea ne mai da 0 o foarte
sistematica 0 folositoare descriere a scrisonlor publicate
Al Rosetti trateaza despre infatisarea lor exterioara, despre
caracterele kr interne, le grupeaza dupg localitati, vorbeste
despre autorn lor, despre sistemul lor grafic, despre fonetismul, morfologia, smtaxa si stilistica lor Clantatea expunern nu sufera mcain si mci posibilitatea unor exacte
informatium nu este dimmuat nicairi, nici cliiar acolo
uncle tratand despre grafie si fonetism aplica concluziumle
din cealalt carte despre care am vorbit mai sus Datare
scrisonlor si insirarea lor in ordme cronologica s'a facut
cu toata grija si cu noi precizan, pentru care trebue sa-i
fim autorultu foarte recunoscatori Urmeaza un indice, cuprinzAnd 1. numele topografice, 2 numele propni, si un
glosar Se adaoga cate un tablou cu cota arluvei din Bi-

www.dacoromanica.ro

422

S. PUSCARIU

strrta pentru fiecare document in parte, cu corespOndentele intre numercle de ordme dm echtia 1w N Iorga iji ceea a

autorului, cu indicatia planselor aflatoare in carte, tabla

de materu si errata
AL PROCOPOVICI

CARTOJAN N Ceircile populare n literatura romdneascd

Vol I Epoca influentei sud-slave Bucuresti, Editura Casei

coalelor, 1929 Pp 271VIII+15 planse

Studiul de Ltd apare cmcizeci de am dup ce Hasdeu a
sem Cuvintele din bdtrdni i Gaster cartea sa ftmdamentan. despre Literatura poporana In jumatatea aceasta de

veac in strematate s'au facut cercetan importante, care

au rectificat gresehle inamtasilor, , la Academia Romand
munarul manuscnselor care cuprmd cari populare a intrecut

In afara de harnicul profesor de Literatura veche

de la Umversitatea dm Bucuresti prea put= au urmant
la noi studule aparute in alte limbi, I mai putini s'au inmia

gropat in bibboteca Academiei, ca s citeasca manuscnsele

cu filele mncate de canu, ingalbenite de timp i pa-tate
de lumanri ale a-Ca-tor cetrton de pe vremun" Doar din
cand in cand s'a descns i reprodus &ate un manuscris

aflat in cutare parte a tarn.

Dupg studu monografice asupra Alexandriei, a lin Fiore
di virtil, a Rojdamtei i Alghiusei, s. a , Cartojan ne da
acum o lucrare de sintezd, cercetand in vol I car-tile populare traduse dup onginale sud-slave, urmand ca in
vol II sa fie studiate traducenle din greceste Impartirea
matenalului e clara i urmeaza in ordme cronologica, dupa
aparrtia traducenlor romnesti Literatura apocrila (legende apocnfe) Literatura bogomilica Literatura apocaliptica (Apocalipsul apostolului Pavel, al Maicu Domnulm, Moartea 1w Avram, Apocalipsul lui loan) Epistole apocnfe (Legenda Dummecu)
Legendele biblice
(Paleea, Prorocirea Savihei, Lemnul Cruen) Legendele
hagiografice (Sfantul Sismie, Sfanta Vmen, Sfantul

www.dacoromanica.ro

Alexiel

RECENSII

423

Literatura astrologica de prevestire Fizio logul Fiore di

virta Rornanul popular (Alexandna, Varlaam i Ioasaf,
Archine i. Anadam).
Autorul d un rezumat al continutulm, cauta legatura fiecarei teme cu hteratura bizantmo-slava, unndrete cnculatia
in literatura romang, vanantele i. patrunderea in hteratura
orala a poporului 0 bogata bibliografie (cuprinzand I texte
romaneti publicate , 2. manuscnpte medite i. nesemnalate
din Biblioteca Academiei , 3 texte slave , 4 texte greceti ;

studn pnvitoare la ongmea i fihatrunea textelor, intieprmse la noi sau arurea) urmeaza dupg fiecare capitol,
5

dovedmd o munca contnncioasa i. neobosita Grape onen-

tarn sigure in literatura chestiundor tratate, Cartojan rectifica o seama de pareri eronate, care se acreditasera la
noi, precum e, inamte de toate, exagerarea influentei bogomilice Acum cativa ani aratase D Russo ca ongmea bo-

gomilica nu poate fi admis pentru Cugetanle in oara

mortn", pe care Hasdeu le credeh o opera origmala a Bogonnhlor romani , in cartea ce am publicat-o acum zece ani
despre Literatura romana veche redusesem rolul bogomihsmului la proportnle cuvenite , acum Cartojan dovedete,
in consonanta in cei mai multi cercetaton noi (chiar Slavi),
cd cele mai multe scrien atribuite Bogomililor cuprmd
in vataturi de-adreptul contiarn acestora Singura scnere pe
care o crede de ongme bogomilica e legenda despre Adam
i Eva
Pm lucrarea lui Cartojan, scrisa intr'un stil bmefacator
de sobru, care insa nu e lipsit de caldura, se umple un gol
simtit in studml hteraturei noastre vechi Caci dace: talentele de scrntori se vadesc la noi in epoca veche a literaturn mai ales din letopisetele cronicanlor i dad, stramosn
notn ceteau inamte de toate cartile sfinte, nu este mai
putin adevarat ca aa numitele carti populare, denvand
sl ele adesea din cercunle bisencei sau flind aduse in legatura cu ea, au format in veacunle trecute lectura de predilectie a clalselor culte i o formeaza pana azi la poporul
de la tara Subiectele lor miraculoase i feena onentala

www.dacoromanica.ro

S. PUSCARIU

424

a cadrulm lor satisfaceau fantazia putm rafinata prin

mmhzane, iar conceptia lor adanc morala faceau din ele

o hrana sufleteasca cautata

S PUSCARIU.

ORTIZ RAMIRO, Medioevo Rumeno, Pubhcazioni del'

Istituto per l'Europa Orientale" Prima Serie XVIII,

Roma, 1828, pp 91, cu 9 planse
In acelasi fel cum paganisinul, stins in orase, s'a contmuat la tara (cf pagani=locuitori din pagi), tot astfel
evul media occidental s'a continuat in orient, prmtr' o intarziere a evolutiei sociale i culturale" (p 14), intarziere
produsa mai ales prim lipsa, In Rasarit, a marei =scan a
Renastern, care, in Apus, in strnsa legatura cu catolicismul,
produsese reactiunea puternica impotriva infatisarilor me-

dievale ale civilizatiei Acesta e argumentul principal pe

care Ortiz il desvolta intr'un studm comparativ, prezentand pe larg cetrtorilor sal rtaheni cateva aspecte bine cunoscute din viata noastra cultural, religioasa, literara,
artistic si sociala in veacurile trecute Renasterea Romarulor ca popor romamc, i cu ea de-odata, ivirea evulm nou,
incepe la Romani pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea si in-

ceputul celui de al XIX-lea Foarte mteresanta observatia

lui Ortiz, ca aceasta renastere nu se datoreste mci elemsmului care, dupd D Russo, a hberat cultura roman de
robia slavismului, mtroducand studnle clasice si a condus-o

in. apele stuntei apusene" caci aceasta cultura clasica

greceasc era mult prea superficiala, nici chiar miscarii
latiniste din Ardeal, caci o tramica legatura ett Roma nu

poate fi magmata decat intr'o taxa catolica Adevarata

renastere romang trebue s'o recunoastem in mod onest
se datoreste culturei franceze, smgura pe care Romanu
au asimilat-o i care a fost fecunda in rezultate literare
artistice" (p 82 nota).
Un anfanunt (ad pag 142) icoana sfntului Chnstofor, cu cap
de cane, se g5sete i hi bisenca din Schodol-Bran, jud Brawv

www.dacoromanica.ro

BDCENSII

425

titre asemananle pe care Ortiz le face intre evul de mijloapusean si cel romanesc, ocup un loc insemnat comparatia

lautanlor nostn cu giullan rtalieni. On cat de adememc

toare ar fi analognle citate, martunsesc ca deosebinle mi se par

totusi esentiale Dad. in Tara veche, unde existau curti

domnesti si boierest si era deci dat mediul favorabil
pentru ivirea unor cantareti profesionah, lautarn au fost
si sant Inca transmitatorn si adaptatorn, in parte si creatorn cantecului popular, in Ardeal, cu o poezie populara
tot atat de bogata, rolul lautaruhu este aproape excluziv
cel de muzicant Poezia populara, cea scurta lined si cea
lung epi ea, e purtata din generatie in generatie de cel

care a creat-o in toate timpunle, de taran si mai ale de

tranca romana
Cat despre cele patru vanante culese de Ortiz, in care
e cantat motivul binecunoscut din hteratunle romanice
apusene al falsului pelegnn, acesta e la noi de sigur de importatie recenta insa.si forma celor dintai trei vanante
arata provementa ordseneasca (armata sau mahal) , cat
despre a patra vanantd, curat populard, ea este extrem
de interesant tocmai pnn faptul ed denota cum un motiv
carturaresc sau orasenesc poate sa se adapteze perfect former

traditionale a poezlei populare satesti.

La sfarsit o foarte bogata bibliografie cu adaose instructive.

S PUSCARIU

RADU CONST

Tablou

sinoptic

cronologic al Istonei

Literatuni Rorndne I. Secolul al XVI-lea Focsam, Lu-

cratorn asociati, 1930 Pretul 15 lei

Tabloul compus cu multa iscusinta de autor va fi, pentru
studenti mai ales, un mijloc util de improspatare si. sistematizare a datelor mai importante din istona literatuni
vechi. Ca toate lucrnle de acest fel pacatueste in datarea
prea exacta a unor scrien, despre care nu se prea stie cand.
au fost sense, precum sant diferitele vanante de psaltin

husite" Tabloulnecompletal cartilor slavone copiate

www.dacoromanica.ro

426

E PETIWVICI

in mandstinle noastre nu prea are ce cauta intr'o istone

a literaturn ronidne, precum nu prea fac parte dinteo istone literard toate actele si zapisele sense in sec al XVI-lea,
ci numai acelea dmtre ele, care ne arata birtnnta limbei

nationale in paturi din ce in ce mai largi, ca actul de la

i600 al mitropolitului ardelean, ramas nementionat. In
schimb cred c trebuiau citate Invatatunle" lui Neagoe,
desi sense slavoneste, dar, pe cat se pare, traduse inea din
sec XVI in romaneste. La Cores]. hpseste Triodul-Penticostar din 1558-59 , Liturghierul din 157o e tot al lui
Coresi Dup noile studu ale lui Cartojan va trebui redus
malt numarul senerilor bogomthce " 0 gresala de tipar. . 1671 in loc de 1571 pentru Insemnarea Vornicului
Radu

SP
MOLIN S RomuLus Roindnii din Banat, Extras din
revista Arhivele Olteniei", No 34, 1928
0 etnografie de populanzare despre Romanu din Banat,
scrisa cu dragoste, insufletire si pncepere de un, Banatean,
care a mai muncit pe acest teren, publicand inainte de rzboiu

un Glosar al graiului acestui tinut. (Noua revista romana",

1910 No 13-14)
E trecuta in revist, pe langa chestium generale interesand intreg Banatul (ea etnografia, bogatule naturale
ale Banatului) toata civilizatia taraneasea romana din acest
tmut Casa, hrana, imbracamintea, industria casmea, precum si. viata cultural Limba, religia, scoala.

Astfel de studii asupra difentelor tinutun din Transilvania ar fi foarte de dont.

Notam, pentru d-1 Moltn, ca. localitatile Banat-Comlo
si San-Miclansul mare nu sant in Jugoslavia, ei in Torontalul romanesc
Se zice a da mare importantd" nu a pune mare pond"
E,PIII.OVICI

www.dacoromanica.ro

RECENSII

NOVACOVICIU, EMILIAN
1924.

Cuvinte

427

Bancitene.,

Oravrta,

Un util glosar de cuvinte dialectale E de regretat c

autorul, absolut neobisnurt cu astfel de lucrari, a neglijat
s respecte strict ordinea alfabetica i s mdice accentul
cuvintelor Aceleiasi nepncepen a autorului se datoreste
si traducerea stangace a cuvintelor dialectale Lisa, cum
culegatorul acestor cuvinte n'a avut nici o idee preconceputd, ci a notat simpiti, i consecvent, dupa pnceperea
sa, vorbele cunoscute din comuna sa natal, unde a functionat ca invattor decenn de-arandul, nu s'a falsificat
mci intelesul i mci aspectul fonetic al cuvintelor dialectale,
cu toate c notatia nu putea ft fonetic.
Until cercetator al gramlui banatean ii va fi usor s reconstrtue precis dupa indicatnle stangace date de autor, sensul
91 fonetica adevarata a cuvintelor din acest glosar.
E PETROVICI

TICELOIU, DR ION D Studia de Fonetzed, CampulungMuscel, 1927

D-1 T pubhca cloud mici articole Intaml asupra nuantelor lin a din limba romang , al doilea despre s i z In ortografia oficiala
Autorul distinge trei felun de a i a vocala (din prinos,
vine), 2 a din diftougn urcaton (iarba, iobag), pe care
d-sa 11 numeste a consoana, si 3 a din diftongn coboriton
(din caa, lea), numit de d-sa a semivocal5.. Pentru intaml

d-1 T propune scnerea a, pentru al doilea

iar pentru al

treilea

Din punct de vedere fonetic, cele trei nuante ale lin a,

date de autor, sant neindestultore Se poate distinge o
sene intreaga de a (vocala) dupd gradul de deschidere. Pe
urma T pune pe a af on dela fmea cuvintelor (pop, pomi) in

aceeasi categone cu a numit de d-sa semivocala (nu), pe

cand intre ele este o deosebire fundamentala

www.dacoromanica.ro

E PETROVICI

428

Incat privete propunerea autorului de a nota cele trei

nuante distmse de d-sa pnn i, f i. i, gas= cal mspiratia
d-sale e cat se poate de putm fencit Teama de a confunda cuvantul vier verrat" cu cuvantul vier vigneron"
e absurdk deoarece contextul ii indica fiecartua sensul,
deci sl pronuntarea. (Cf or poiner" cheveu") 0
ortografie oficial nu are nevoie de a nota functrunea ouvrante" sau fermante" (v F de Saussure, Cours de linguistique gnrale, p 94 ss ) a until sunet. i Inca asa de
i fermant"----4 i. i ouvrant==f,
semnele - i fund semnele conventionale ale scurtimii i.
lungimn B 'Mel admisibil de a nota elementul consonannefencit cum a propus d-1 T

tic dmtr'un diftong pnn semnul scurtimn, dar de a intrebumta spre acelai scop semnul lungimu, este nepotrivit.
Gresala 1m T i a multor filologi care se ocupa cu or1

tografia romank este ca dansu isi inchipuesc ca o ortografie tonetica este posibila Sunetele limbei sant atat de
nuantate, supuse la atatea ezitan dup indivizi, dupd clase
sociale, dupa regium, incat a precornza o ortografie pur
fonetica este o absurditate Sa lasam foneticei studierea
lor Ceea ce ne trebue nou este o reglementare a ortografiei,
crearea unei ortografti traditionale 1).
In al doilea articol T. propune sa se noteze s de cate on
aceasta consonanta este urmata de un sunet afon (t, c etc )
iar z de cate on este urmata de o consonanta fonica (b, d, g,
1, m etc ) De fapt pronuntarea ezrta si d-1 T n'are dreptate
cand generalizeaza o pronuntare individuala sau regionala
Nu ne ramane deci alta de fa:cut decat, si in cazul acesta,

ca in celelalte cazuri controversate, sa lasam s se formeze

tradrtia ortografica despre care am vorbit mai sus ; iar
aceasta se va forma cu atat mai repede cu cat fiecare win

nazui mai mult s urmam perceptele smgurei mstitutii

care are autontate in matene de ortografie Academia
Romana
E PETROVICI
1) T pretinde a se pronunta hsvotsI le'opn, polet = hotn, coph, poet
Exagerat Aeestea sant pronuntari dialectale

www.dacoromanica.ro

RECENSIT

429

PANTU ZACH. C. Plante le cunoscute de poporul romein

Vocabular cuprinzdnd numirile romdne, franceze7 germane

2,

tiinpfice. Ed II 424 p Bucurest Casa Scoalelor"

Intaia editie, dm 1906, a acestui vocabular s'a epuizat
de mult. Faptul acesta, precum I stocul de numin adunate
din 1906 incoace, 1-au determinat pe autor s scoata o a
doua edrtie, completata.
Este o carte cerut nu unmai de specialist., ci i de pablicul care se intereseaza de botanica i mai ales de excursionist. De aceea a doua edrtie, chiar fara completan,
era necesara D-1 Pantu insa a ndicat mult valoarea operei
d-sale mtroducand 1050 de numin pe lng cele 3600 din

ed I In felul acesta au ajuns la cunostmta pubhca pe

langa atatea numin mteresante 51 o multime de retete

ale medicniei poporale i credinte desarte, reproduse de

autor pe scurtla sfarsitul descnern plantelor in chestune.
Autorul mai alatura in editia noua I un tablou al fami-

lnlor vegetale, carora le apartm plantele mentionate in

vocabular
Planul vocabularultn i sistemul descnern plantelor sant

aceleasi ca si in ed I
Numinle imbucurtor de multe, cu care s'a completat
vocabularul, au fost stranse in buna parte de autor sau
de mai multi botanist, citati cu numele, pe de alt parte
sant reproduse din lucrn tipante (D-1 Pantu citeaza la:
bibliografie 16 lucran noi fata de bibliografia editiei I)
Pacat ca nu au fost luate in considerare cateva lucrn
aparute dela 1906 incoace i can se ocup de strangerea
din popor a numelor de plante Asa sant 1) P Schullerus .
Pflanzen im Glaube und Brauch der siebenburger Sachsen,
in Archly des Vereins fur siebenb Landeskunde", N F.,

XL, 1916-1921, p 78-188 si 348-426 (Ex Salcd rope=

Salm purpurea , Plop pluta=Populus pyramidahs , Floare
de nimica----Nepeta catana , Spatd latd=Laserpitium latifoliurn, etc ) 2) Al Borza . Material pentru vocabularul
botanic al limbit ronidne. Grddini Virdneti din Banat, in
Dacoromania, I, 1920-1921, p. 359-362. (Ex Golopdr=

www.dacoromanica.ro

430

EMIL POP

Chrysanthemum Balsancuta ; Sdnfireag =--- Dianthus Caryophyllus , Minufe-=-Bellis perennis etc ) 3 V Paula, Monografta comunet Rdonanu-Sibtu 1915
cu o colectie foarte

interesanta de numin (d. e Scaunu-popii=ngeron acer, ,

Bliddeel =Bonn perennis , Sfepicel=---Gentiana acaulis , Inv.Irtelnitd = Lonicera rugra , CcttiP = Ins germanica ; Gdlci
de porc--Chaerophyllum aromaticum , Boarce=Peziza aurantiaca , Ismdnanu = Amamta muscana etc )
Din luBorza
.
Flora
grddinalor
Virdnuti
romdne
II
crarea Al
Plantele de podoabd, de leac, de farmece i credink (Buletmul
de Informatn al Gradmn bot si al Muzeului bot dela Uni-

versitatea din Cluj", V, 1925, p 49-72), autorul a scos

numai numele care nu sant expresiv unguresti" atragand
atentia speciahstilor" asupra lucrarn (p V ) Credem c
este un punct de veclere exagerat Smgurul nostru vocabular botanic serveste doar specialistilor inamte de toate.
Exista in acest vocabular sute de nume evident unguresti,
turcesti etc , care sant insa cuvinte romanesti, de indata

ce au fost asimilate i raspandite pnntre Romani Dar

chiar din lucrarea citata au trecut in ed. II a vocabularului
multe nume unguresti (Boglarcd, Peva, Lihom, Borostian,
Miwatld, Acat etc ) i ar fi trebuit sa treaca toate
Ca unn ce luarn contact mai des cu poporul din Ardeal
90 cu bibliografia ce-1 pnveste, observant ca tocmai numirile de plante din Ardeal vor mai trebui corectate i cornpletate Intan colectionari nemti i ungun au stalcit multe
trecute apoi gresit sl in lucrarea lui Pantu , in acelai
intaiele colectn, ramase in parte necunoscute,
cupnnd Inca multe nume de plante nepublicate in vocabular (Vezi in E Pop Cei dintdi culegdton ai numelor ro-

mdne#1 de plante Tara Barsei", II, 1930, Nr 2 si 3 I).

Trebue s observam ins, ca potnvit asteptanlor, in
ed II, d-1 Pantu a mant considerabil mai ales numarul
numinlor ardelene i bucovmene. Vocabularul contme numin de ale Romamlor din Tara intregita si din Macedonia
1) Studiu apArut dupg tipArirea vocabularuliu, ed II

www.dacoromanica.ro

RECENSII

431

Este una din cab:Ca-tile de seama ale carpi, ca reoglindete

nomenclatura botanica a intregului
popor romanesc.

destul de armonic

Dr. EMIL POP.

MBRArrni, V. : Judefele din Ardeal i, din Maramure

pnd 'in Banat Evohttaa teritoriald. (Din Lucrnle Inst.tutului de Geografie al Universitatu din Cluj", vol V. cu
17 plane) Cluj, Tip Ardealul, 1929, pp 239.
In avantal pe care studule de toponomastica 1-au luat
in tunpul din urma, lucrarea d-lui M este un foarte pretios indreptar istonc pentra cei care se ocupg filologicete
de onginea topommicelor din Ardealul nostru. Cdci, dac
e adevarat ca istona unor elemente lexicale se confunda
cu istona micarilor culturale i economice ale umu popor,
cu istona mfluentelor de tot felul pe care le-a sufent acesta,
1. dac linginstul e siht s le trateze impreun, nu e mai

putin adevarat ca un toponomast are nevoie s cunoasc

in afara de istona localitatilor

1
regiunea din care
acestea fac parte, din punct de vedere istric i. geografic. El, sta-

dund nume topice, trebue s alba o cat mai ampl imagine

asupra toporamiei de pe un tentoriu bmitrof mai intms Cam,
fiecare regiune, care formeaza o unitate, dispune 1 din
punct de vedere toponomastic de un numar mai mic sau
mai mare de nume caractenstice Intrebumtarea acestora
in regium mai indeprtate trebue explicata dupa acelegi
cntern ca elementele graralm comun Influenta centrelor

importante in spre care graviteaza, din punct de vedere

economic i. administrativ, regium mai indepartate, are o
deosebit importanta 1. in toponomastica Lucrarea de care
ne ocupam ilustreaza tocmai problema celor dintara nuclee
administrative din Ardeal Autorul se ocupa de evolupa judetelor din Transilvania i. arata cum aceste unitati administrative au evoluat, i-au largit sau i-au micorat hotarele
din cele mai vechi timpun pana astazi
In capitolul intam, trateaza despre vechile organizatii
tentoriale i trece in revista, din fuga, chestiunea cue-

www.dacoromanica.ro

432

ST PASCA

zatelor i voivodatelor de la noi Acestea au fost cele dintai

organizatu administrative ale noastre Ele aveau desigur mai
mult un caracter jundic decat economic. Deodata cu vemrea
Ungunlor, organizatia cnezatelor si a voivodatelor a slabit,
iar cu asezarea In Ardeal a Sasilor si a Secuilor, in calitate
de colonisti, s'a pus baza oraselor care au luat curand o
desvoltare din ce in ce mai mare si au inceput s exerseze
o anumit autorrtate asupra regrunilor care le incunjurau.
In jurul acestor orase, formate de colonisti, s'au intemeiat
cele dintai comitate" ardelene Alba, Cluj, Doboca, Zolnuk,
Turda, Tarnava i, poate, Hunedoara , comitate cu admmistratu diverse, sasesti sau unguresti, dup 5. cum castrele, orasele, aveau un caracter etnic preponderant sau
altul. Pe langa cele 7 comitate, se mai pomenesc, din sec. XVI,

cate 7 scaune sacuesti i sasesti Granitele acestor organizatu administrative nu erau fixate deloc asa fel ca ele sa
fie folositoare mtereselor Romanilor din Ardeal Din contra.
Adesea, regium care din punct de vedere al geografiei umane

prezentau o imitate orgaruca stransa, au fost impartite

asa fel, incat s sparga regiumle compacte romanesti. Pentru
cautarea mtereselor economice si administrative, popu-

latia se indrepta in spre orasele de care depindea. Aceste

orase (cu regiumle din unediat apropiere), cu o populatie
cosmopoht, sau in tot cazul in mare masura strema, au
putut s influenteze asupra tezauruhu toponomastic local,
prin traducerea sau prin stalcirea fonnelor de denominatie
topica romaneasca pe cale administrativa
Autorul trateaza in capitole speciale istona evolutiei
tentonale a fiecarui judet din Transilvama Este inutil
s resumam ad fiecare capitol in parte Ne multumim numai

s atragem atentia asupra lor i sa remarcam indeosebi

bibbografia citata de autor, foarte util I pentru toponomasti.

Trebue sa-i fim foarte recunoscaton autorului pentru lista

hartilor vechi ale Transilvamei (p. 204 s. u), al caror studru

ar putea s aduc filologilor mteresante elemente de toponomastica Reusite sant plansele din corpul lucrani, re-

www.dacoromanica.ro

RECENSII

433

presentand harji vechi cuprmzand regiuni din Transilvama

TJn capitol scurt, dar de cea mai mare importanta e acela
asupra numelor de locahtati de dupa Umrea Transilvamei
cu vechtul Regat. Unele din aceste schimban au fost facute
la donnta localnicilor i au fost fixate de o connsume a
judetelor din care (la 1925-26) facea parte 1. autorul.

Numele noua nu au fost ales dupa nite nonne precise ;

tocmai acest fapt e pretios pentru noi, fiindca avem putinta s cunoastem cnternle diverse pe care psihologia populara sau acea a comisiunn le-a pus in aplicare.
Dar inamte de toate trebue s. remarcam c schimbarea
numelor de localitati s'a facut dm ratiuni de ordin national

In Transilvania existau o multime de localitti cu populatie prevalent romaneasca, localitati druite de ovmismul

administrativ de altadata cu nume cn totul arbitrare i

nepotnvite imprejuranlor locale. inprejuranle istorice din
ultimul timp nu au facut decat sa corecteze aberatiile de

desnationalizare de odinioara Nu mai putm de 446 de

localitati din Ardeal i-au schimbat numele in acest fel,
la 1926 Autorul da numai lista celor asupra carora ar trebui

sa se revma Ea putea sa fie mai bogata

Din numarul redus de exemple ne putem face o idee
despre metodele de romanizare" a numelor de localitti
din Transilvania

Nume de persoane faimoase in viata noastral politica

si culturala, dau caracterul romanesc urmatoarelor loca-

litti. Mocioni (f. Gdvodia) , Regele Carol (f Rdpsig); Aurel

Vlaicu (f Binti0), Delavrancea (f. Iencsu); CoOuc (f.
Hordou) , Papiu _Harlan (f Budiul de ctimpie), etc Unele

dm aceste nume se bucura de anumit legatura organica

cu satul numit de ele Aurel Vlaicu(=Banciti) , CoOuc)
Hordou), altele sant date arbitrar i desigur nepotrivit
Alte nume sant traducerea In romanete a celor veSpawns (f Tdrnova) , Veirfurile (f Cluciu) , Fdurent (f Covaciu) , Mesteacdnul (f Nires) , Peruor (f Curtutupl-Beclean) , Floretz (f Vireag) etc Altele sant prefaceri
chi

romaneti iette din asemanarea de forma' cu forme cu28

Daeorotnansa VI

www.dacoromanica.ro

04

fa PASOA

noscute in romaneste . Turnu (f Tornea) , Cdianul (f CdIlan) , Faniol (f Feneol) , Seimboleni (f. Sdmbotelec) ; Stdna
(f Stana) , Petecu (f Petca) , Petre#1 (f Petnd) etc Alte

asemenea cnteru de romanizare, urmate si in alte regium

romanesti dupa razbom, se pot vedea in articolul d-lui
Dr C. Br at esc u, Noile numin de sate din Dobrogeaveche, in Analele Dobrogei", an VVI, (1924 si 1925),
pag 193-202. Pentru alegerea unor mime potnvite pentru
numirea localitatilor cu populatie romaneasca (in Dobrogea),

sa se vadl si articolul Schimbdri de nume, semnat I. T si

aparut in Ad XXXXIX, Nr 13 033, remarcabil pentru
conceptnle gresite pe care le cupiinde

Oncare ar fi din punct de vedere national utilitatea

unei schimbri spontane a numelor de locahtati, ea din
anunute puncte de vedere nu era de recomandat, on cel
pirtin nu trebuia s se faca intr'o masura atat de larga
In pnmul rand, dormta localmcilor" (reprezentati uneori
de notar si prnnar nurnai), nu putea sa fie un motiv de
abandonare a unm nume local vechiu, de dragul unuia
nou. E tipica nesenositatea unor asemenea localnici.".
D-1 Bratescu citeaza un exemplu cand s'a cerut schimbarea

untu nume de sat din Dobrogea in Dd-te jos i te plambd"

(1

cit 194)

Schimbarea numelor de localitati trebma facuta dupa

niste norme mai sanatoase, care sa tina seama totdeauna
de imprejurri locale. Astfel, natural si bazat pe o intmsa
tradrtie toponomastica romaneasca era, ca numele noudlor
sate sa se dea dupa numele de familie cel mai des dm sat.
Asa Rddqti (f Bodeti) , Bditqtz (f Benqts) , Bddeti
(f Badoc) ; Betice01 (f Belts), etc , dad, in adevar s'a tinut

seamd aici de cntenul de mai sus Un aspect destul de

romnesc, in unele cazun, puteau sa ia anumite mime locale denvate cu un su.fix, ca in cazul lui Cdrdndeni (f.
Cdrand) ;

Ciulent (f

Ciula)

Feiurdena (f Fezurd)

Pei-

nicent (f. Panic), etc Dar absolut neintemeiat apare schimbarea formei unor nume ca Groom (f Grop) , Grindent
(f

Grind), etc Ne intrebam unde am fi ajuns dad. s'ar

www.dacoromanica.ro

REZENSII

435

fi dat impulsulm de schimbare a numelor de localitati o

intmdere I mai mare
De munele unor sate se leaga foarte des o istone intreaga.
.tiintificeste e pagubitor s se tread, peste un nume numai
pentruca e desagreat de localmci sau de numita comisiune"
Numele locale nu pot sa fie supuse unor capncu ale modei,
cum e in cazul numelor de botez sau chiar de familie, in
cat nu poate exista comisrane", care ar avea dreptul in fata
istonei la corectan de felul celor de mai sus Am asemana

funa romanizani" numelor de locahtati din Transilvania

cu aceea de latinizare" i punficare" a limbei, intreprima de scoala latmista Efectul e aproape identic localnicu azi, dup 4-5 am de la schimbarea numelor, intrebuinteaz Inca pe cele vechi, astfel Rcipscig, Ciuciu,
Bintin0 etc E I natural, fimdca formele vechi sant consacrate pnn traditie si sant considerate ca romanesti din
ti.intificeste in cazul cel mai bun era ca numai numele locale mai noua de 50 de ani sa. fie sclumbate,
restul s ramana neatins Aceasta la noi in Transilvama. La
mosi-stramosi

schimbarea acestora erau foarte utile recomandatnle din

articolul citat al d-lm Bratescu. Dac nu ne rusinam de multimea elementelor streme nitrate in limba comun cu voia
noastra, de ce sal ne umileasc niste nume de localitati de

infatisare strema cand ele ne-au fost impuse ?

Caci, in adevar nationalizarea" numelor de localitti,
ca sa nu mai ammtim numele personale inscnse in registrele oficiale, a fost un fenomen foarte vechru i foarte free-

vent la noi in Transilvania Rezultatele hu au fost ma c ar

atat de bogate ca acele ajunse in urma lucranlor comisiunn romanesti" de la 1926, incat, cum vedem numeroasele statistici de nume topice streme, date cu atata parada
de care cei care se ocupg de forma numelor de localitati
din Transilvania cu scopul de a spripni prmcipii cerate
de idealun politice de virtor, sant putm concludente pentru
un judecator rece

Era o chestiune mteresanta pe care autorul putea sa

o urmareasca, in lucrarea d-sale atat de folositoare D-sa,
28*

www.dacoromanica.ro

Fin PASCA

436

.ca geograf, era mai in masura ca oncme sa ne dea o imagine

foarte utila asupra unit a t i i n a tur ale supt care se

prezinta diversele regmni dm Transilvama Gramtele judetelor in trecut au fost 0 au ramas 'Ana astazi arbitrare,
cerute de mterese practice de ordm adnumstrativ. Factorul natural de mutate geografica ilustrat de cercetnle
unui invatat de senositatea i obiectivismul autorultu era
de cea rnai mare important pentru o comparatie intre arnle
linguistice ale Transilvamei, ani care se gsesc 0 in tez aurul top onomastic
6T PACA

PIRCHEGGZ2 DR SIMON Die Slavischen Ortsnamen im

Murzgebiet (in Veroffentlichungen des Slavischen Instituts an der Friednch Wilhelms- Umversitat Berlm", he-

rausgeg von Max Vasmer) Leipzig, Markert und Petters,

1927, pp XXXI+399
De0 lucrarea de fata pune in lumina un material toponomastic cules dintr'o regrune atat de indepartata de tentoriul dacoroman i fard legatun directe cu regmmle locuite vreodata de Romani, ne mtereseaza totti0. Matenalul topommic discutat e rezultat diii elemente lexice care
se gasesc, 0 Inca in mare masura, 0 in toponomastica noastra

Autorul, un bun cunoscator al filologiei slave, un harmc

scrupulos manuitor de material documentar, utilizeaza
in egala masura mformatia istorica alatun de investigatia
asupra formei de pronuntare fonetica a numelor de localitati Studiul lui P , o monografie senoas, bazata pe
cercetdri indelungate, e alcatuit in baza unei sonde metode
tiinjafice caci pune in valoare toate cnternle de folos
pentru o documentare obiectiva E un model de studiu

toponomastic, dm care hpsete partea de jonglerie

caractenstica unor lucrn fondate pe un matenal atat de

complet Atragem ad atentia asupra acestei lucran, pentru
planul atat de potnvit, care permite autorulm sa trateze
i s epuizeze toate aspectele linguistice care se leaga de
matenalul cules de D-sa

www.dacoromanica.ro

RECENSII

437

Iat 5. cum a inteles P. s ilustreze viata elementului slay

din toponomastica regiumi Murz din Austria Dupa o introdylucere istonca succint, dar suficient, in care ne schiteaza. in Huii caractenstice trecutul regrunii, expune lista
bibliografiei, o lista bogata in care se gasesc studu care

pot fi utihzate cu folos si de toponomastd nostril. Intand

capitol, i cel mai interesant pentru nm, este acela care
d lista numelor topice de origine veche slav (p. 1-88) ;
urmeaza numele de a caror ongine veche slava autorul
se indoeste (p 89-94), apoi numele germane neclare (p
95-102) si in sfarrt numele locale vechi (p. 103-114).
Matenalul cupnns in aceste capitole, e supus unor mmutioase observatn de natura fonetica, in urma carora autorul
se alege cu un amanuntit studru asupra gramlui regiunn
investigate de d-sa De mteres pentru noi este capitolul
VIII, in care trateaza chestium diverse de ordm general
in legatura cu toponomastica (p. 224-236) Monografia
se termma cu un indice al formelor toponimice actuale
ale regiunn Murz 1).
ST PACA

KISCH GUSTAV, Das Banat tm Spiegel seiner Ortsnamen

(in Banater deutsche Kulturhefte", II, 3 (1928) Extras

pp. I-43).T1miwara, Minerva", 1928, in 80.
Germanistul din Cluj este unul din invatatd care au
fost preocupa-ti mai mult la noi de probleme de toponomastica De zeci de ani d-sa urmareste neincetat istona
numelor propru din Ardeal, i prin articole mai mrunte
sau prm lucrari mai intmse, a contnbuit in mare masur
la cunoasterea topommiel de dmcoace de Carpati
1) Pentru eel care vor sa' judece in anfeinunt lucrarea lin P, una din
cele mai bune apilrute in timpul din urinti, indicgm din recensule care
1 s'au felcut, pe aceea a lin t Mladenov aprut in Jahrbucher fur
Rultur mid Geschichte der Slaven'k a 1928, p 72-76, care se oeup
indeosebi de partea slav a crarn, si pe aceea a hu Ernst Schwarz, dm
Zeitschift fur Ortsname
orschung", a IV, p 297-304 in care se
discut partea germani a te ei

www.dacoromanica.ro

438

$T PA$ CA

Obiectivul lucrarn de fat este mdicat de trtlu Ne place

s remarcam indeosebi planul dup.& care e expus bogatul
material nume mdicand notiunea de apa, de regiune, de
minerale, de plante, de ammale, de om intr'o lucrare de
ansamblu toponanastic, aceasta disciplmare a matenalului
este desigur cea mai utila i ilustrativ
Autorul studiaza elementele toponomastice moderne
nu se preocupa de cat intampltor de cele atestate in do-

cumentele istonce Vrea prm urmare s dea o ilustratie

asupra toponomasticei actuale i in consecuit urn-IL-este
numai izvoarele moderne de informatie.

Far a atmge cu mmic valoarea, studrului de mai sus,

care ramane util pentru oncine studiaza toponomastica
ardeleana, ne permitem sa atragem atentia asupra unor
scapan dm vedere (urmand ordmea succesimm paginilor) Adesea se dau numele topice' nearticulate desi se
intrebumteaza forma articulat, ca Bdrzascd (p 6), Gldmboacd (p 8), Neagrd (p. 9) (eroare de ortografie7). Bistra
morului (p 6), e explicata din slay bistra morulus, gen_

al unui denvat de la moard. Bnuesc c autorul

a fost mdus in eroare de o hart care a reprodus cu o
ortografie strema forma Bistra mdrului Numele topic
Clocotqts (p 7), nu poate s derive din forma clocoti,
ci din clocot (cf. Clocoticiu pe care d-1 Tordan, Rum.
sing

Topon. p. 203 il denva din numele de plant clocoticiu `Rhi-

nantus alpmus' i `Staphylea pinnata'). Cred ea numele

Gdrbovat (p. 7) nu e un denvat din forma rom. gdrbov, ci

e luat ga cum se prezmtd, dm sarbeste E putm probabil derivarea lui Dorolea (p 10) din germ dor durr"-E rom
valea , mai plausibila este explicatia data tot de d-1 K care-1

aduce in legatura cu nt. Orlea (Kbl. LII, p 137) De asemem greutati de neinvms stau in fata explicarn lui Cdlan
din lat *c al d a n< c a 11.du s, desi atestarea unor nume
care altdata se gaseau in aceasi regiune, ar indica aceasta.
etimologie Cred ea nu poate fi exclusd denvarea dmtr'un
radical bulg k a 1 'b Cnoroiu' (B ern ek e r, 475). Nt BdneOs (p

ir), nu deriva de la lat vulg balni a, ci de la.

www.dacoromanica.ro

RIDOENSII

439

numele de familie Banu, cunoscut tocmai in partile Aradului ; Vdlipara (p 17), nu e vale+-if, ci valed-suf. -ipard.
Cnozor i nu Criltior (p. 18) este numele comunel, derivat
diminutiv de la numele raului Cri,c Petrq (p 18), e
un derivat din piatrd, + suf colectiv -i Nu lat malum
(p 19) ci melum. Cdrbunan (p. 19) nu e din carbund, ci

din arbune. In nici un caz din lat betul a, nu puteam

avea in romaneste Petelea (p 20) Porumbeni (p. 27), e
mai probabil din forma masculma, porumb de cat din cea
emmina (porumbd). Luncoard (p 39) nu denva din lung+

oar<or+ topon -a, ci e un dimmutiv din apelativul

top ografic, luncd
T. PA$CA

OPREANU, SABIN, Tinutul Skuilor, Contribufit de Geogratie umand i de Etnogralie (Extras din Lucranle Insti-

tutului de Geografie al Universitatit dm Cluj", vol III,

p 43 s u.) Cluj, Tip. Ardealul, 1928.
E o intreprindere foarte dificila acea inceputa de d.-1 0.
cu lucrarea care i-a servit la trecerea doctoratului la Universitatea noastra Chestiunea sacuiasca a fost mult desbatuta de invatati, indeosebi de istorici. In ceea ce priveste originea conationalilor nostri, multi au emis teorn
fantastice uneori, alunecand in domenii streine de -Uinta,
f dcand prea adesea in cercetanle lor obiectivul unor speculatium de ordin politic si de sovimsm national" (p 43).

Greutatea tezei d-lui 0 sta tocmai in temeiul putm solid

pe care se bazeaza lucranle inamtasilor. Materialul documentar trebuia cautat la origine, la fata locului, in archive
si colectii de documente si chiar pentru acesta autorul
a trebuit s aiba foarte mult prudenta. Autorul dovedeste har-

nicie in adunarea de material si mult pasiune in discutia

lui Uneori Judec cu destula pricepere.
Lucrarea cuprinde urmatoarele capitole I Hotarele Tinutului Sdcuilor (p 46-57) , II Cadrul Geografic (p 58-83) ,
UI Populatia n trecut (p 84-115) , IV. Populatta de am
(116-165) ; V In/dOprea aozdnlor omenep fi gospodd-

www.dacoromanica.ro

440

$T PA$CA.

nile (p 166-191) La sfarpt (p 193-208) e un rezumat

al lucrani, in bmba franceza, 9 plane (cu 22 fotografn)
reuite Lucrarea ar vrea sa cuprinda deci, in afara de limba
i folclor, intreaga problema slculasca.
Pe noi aici nu ne pot interesa cleat unele din chestiumle

puse in discutie de autor. Astfel, de pilda ne intereseaza

in cel mai inalt grad hotarele tinutului Skuilor, fixate

dup cnteriul istonc, i. care apar in diverse epoci din ce
in ce mai intmse in paguba elementulm romanesc, (p 46-50)

In aceast privnit, lucrarea lui 0

alaturi de aceea mai

recenta a profesorului sail V Menitiu despre judetele din Ardeal

i din Maramurq e foarte utild. Bazat pe cercetatorii maghian,

cum e Karacsony i, autorul afirma ea' Skuii sant

yen* in Ardeal din sec. XI, i. au fost adui aici de dincolo

de Dunare (Pannonia) de catre Sf Ladislau (p 50) Ei

au venit in Ardeal ca element etnic deosebit de Unguri

i cu privilegii" (idem). Regiunea colonizata cu. Sacui s'a
intins neincetat, in sec. XII, subt regele Geiza al II-lea
i apoi, in sec. XIII, dupa Andrei al II-lea.
Sacuii, ea element de paza a gramtelor de rsnt i-au
infant in estul Transilvamei castre 1) Unele din aceste,
dupa autor, sant luate de la batinai, ramai in urma in
teritonile regale i cunoscuti in documente supt numirea
de Pecenegi, dar, in real:tate, Romani (p 52) In afirmatille sale in legatura cu istona Sacuilor, autorul face des
apel la elementele toponomasticel regrunii E instructiva
harta istorica a regiunn Sacuilor (p 47).
Vorbmd de populatiile care s'au adapostit in regrumle
actuale ale Skuilor in trecut, autorul incepe cu epoca preistorica, in care gasete, dup cum arata sapatunle, o populatie cu o cultura desvoltata (p 84-87). Importanta
deosebita da autorul epocer dacoromane, pana la vemrea
Sacuilor (p. 87-92), epoca infiltrata in toponomastica regiunii (p 91-92)
1.) Documentul citat de D-1 0 de la i3oi, din timpul lui Ladislau
al V-lea, e o plastografie, cum s'a are...tat in Glasul Minoritatilor" III,

No. 7-9, p 21-25 de atre d-1 Karficsonyi

www.dacoromanica.ro

RIDCENSII

441

Problema originu Sacuilor e laturea cea mai dificill a lucrani.

Autorul putea sa se hpseasca de ea, mai ales ca ma nu aduce

nimic nou in pagmile pe care 1 le consacrd. Bibliografia

in legatura cu ongmea Sacuilor e foarte bogata si. mai ales
foarte variata ca valoare si concluzn Sursele intrebuintate
de invatatii ungun in dormta de a deslega aceasta problema, au fost tradrtia orald, in baza careia. Sacuu ar ft
urmasu dire* al Humlor, , hmba si. religia, identice cu cea
ungard, si care ii facea s vada in Sactu o ramura a Ungunlor Altu le atribue o ongme deosebit, aratandu-i
ca urmasi ai unet comunrati etmce inrudite cu Unguni.
In ce pnveste intaia ipoteza, aceea de descendenta di-

recta din Hum, ea e putin probabila Ea a trebmt s fi

mtrat in tradrtia orala a Sacuilor dm opera scrisA a intelectuahlor in epoca romantica a cercetnlor stuntifice, in secolul
trecut sau chiar mai curand. Un exemplu identic in aceasta
privint of era constimta actual: a Sarzilor ca ei au o ongine
veche sernitica, constunta pe care le-a infiltrat-o vestitul G

Span o, cu numeroasele sale studu, in care a cautat asemenea elemente in toponomastica Sardimei. Supravietturea

din& o epoca indepartata e totdeaima un orgohu pentru

o comunitate etnica, incat raspandirea unei credinte in
asemenea sens in masele populare, e obicmuit 1) Autorul

respmge sl el credmta intr'o ongme hunica a Sactulor Se

pare ca in mod just se afiliazd la grupul invdtatilor unguri care cautau sa. atnbue Sactulor o ongine deosebit
de a Ungunlor, dar mongola, sustmand ca ar fi fost desnationalizati inamte de vemrea lor in Ardeal. Daca erau
un tnb inrudit cu Bulgani, cum afirma, dupa altu, 0., nu
putem sa. stim Nimic nu ne da siguranta in aceasta privmta. in tot cazul, etimologia pe care vrea s o dea numini
etmce, din Esegel, denommatie etnica, pentru un tnb al
Bulganlor, e mai putin verosumla (p 96) cleat cea inchcat
1) Hunfalvi P in Az olahok tdrUnete, I. 24, si Rain in Arch Ertesig, VIII, afirmo, O. ei a aceasta ipotez5. este un fals infiltrat de sovi-

nisti interesatt sau de naivi exaltati" (cf 0 pr ea n u, p 94).

www.dacoromanica.ro

442

ST PASCA.

de catre Czuczor-Fogarasi, in Magyar-Nyelv Szotdra, s v.

szekely Ca in sangele Sacuilor s'a infiltrat i sange slay,

inamte de vemrea kr in Ardeal i chiar ma, prin noti amestecun cu elemente slave din nord, e probabil Temperamentul, fizionomia, onomastica nu ne indica totui destul
acest lucru.

Nu avem doyen de rim un fel, indeosebi de un arnestec

mai nou cu populatii slave dupa venirea kr in Ardeal

Singurd numirea de Oros* lu nu e o dovada, sigura Acest
nume poate sa aminteasca o persoana, Oros; care a avut
alta, data un rol preponderent in acel kc i apoi nu-

mele Orosz nu e deloc sigur CI numete un individ de

nationalitate rusa In aceast pnvmta e greit credmta
lui 0 ea asemenea numin mdic precis nationalitatea unui
individ.

Autorul are desigur dreptate cand afirml ca la vemrea

kr in Ardeal, Sacun au gasit aici pe Romani Navahrile
barbare nu au putut zdrobi mice urind de latinitate in
fosta Dacie romana (p 98).

Sacuii au venit in Ardeal pe doua cal de la miazanoapte, prin poarta Meseulm" i de la apus pe Mure

Pretutmdeni ei au lsat urme. Din cei yen* de la XII

o parte a ramaq in jurul Turzn, altii (la 1287) au luat-o
pe valea Aneului, unde s'au pierdut printre Moti aa
se exphca asemanarea mare care exista in ceea ce pnvete
aspectul fizic ) psihic al acestora cu acela al Sacuilor In.
adevar, numarul de Sacui inecati in masa romanismului
din Muntii Apusem trebue A, fi fost destul de insemnat

Toti cei care s'au ocupat de problema Motilor notrii

afara de G. Weigandau neghjat elementul sacuesc care
are desigur un rol important in alcatuirea etnica a populatiei actuale dm Muntii Apusem In tip, in fizionomie,
in port, in viata sufleteasca chiar, se ilustreaza multa asemnare intre Sacui i, moli
Atragem in special atentia cititonlor asupra pagimlor
dm lucrarea lui 0 , care trateaza despre sacuizarea Romamlor Autorul mita pretutmdeni i metodic probe in

www.dacoromanica.ro

RECENSII

443

aceasta directie, aducand uneori dovezi indiscutabile De

aceste ne vom ocupa mai jos
Importante sant descnerile pnvind populatia de azi a
Sacmlor, consideratule asupra repartrtiei, densitatu populatiei, pe care le pune in corelatie cu factorn de geografie
umana, expunenle asupra mfluentelor etnice, politice economice i asupra asezarilor omenesti Toate aceste constrtue fara indoial cea mai pretioasa contnbutie pe care o
aduce lucrarea lui Opreanu Aici, autorul este in domemul
specialitatei sale Peste tot, elementul romanesc e cautat
cu asidintate si pus in lumina adevaratei lui valori, in cadrul

conglomeratului sacuiesc Am fi dont totusi ca tonul diverselor aprecien, uneon probabile, pe care le face autorul,
sa fie mai stapanit, finidca altfel lucrarea d-sale poate produce, asa cum a produs de altfel, o impresie negativa, care

e pagubitoare pentru stunta i pentru Insi chestiunea

pe care d-sa a studiat-o cu atata devotament Polemica
e admis in lucranle stuntifice, dar cu masura i cu discretie.

Am accentuat mai sus ca. 0 face des apel la elemente

de onomastica din regiunea sacueasca, atunci cand cauta
s dovedeasca o afirmatie a sa Materialul pe care-I prezint e uneon foarte pretios, desi aprecierea lui nu e totdeauna fencit Greseli face autorul cand intra in domenn
streme de speciahtatea sa, cum e aprecierea filologica a
onomasticei Acest lucru nu i se poate ierta de sigur, mai
ales cand incearca Sal combata teorii In legatura cu nume
proprn sacuesti, trecute pnn discernamantul critic al speciahstilor, fie ei chiar streim Facand si de aici inamte
asa, D-sa nu va putea evita cntici aspre, cum e de pild
aceea a lin G Weigand din Zeitschnft fur Ortsnamen-Forschung" III, 1927, fasc II, p 159, recensie de altfel prea aspra

facuta unei lucian anterioare, Contribuftuni la toponimia

din Onutul Sitcwilor dm Lucrnle Institutului de Geografie
al Universitatii din Cluj", vol II, 1924-1925, Cluj, Ardealul,
1926, p 153-189 Dovezile statistice i istorice Ii erau
argumente suficient de tan pentru temeimcia unor teorn,
incat un material de nume de loc, termini topografici, nume

www.dacoromanica.ro

444

ST. PASCA.

de familie, serveau ca o completare pe care putea sa o fac

un filolog, confirmand I cu argumente linguistice adevarul
pe care-I indica 0. In amimit masura face acest lucru Otto
Liebhardt in lucrarea sa Die Ortsnamen des Selklergebietes

tn Siebenburgen, (in Balkan-Archiv", III, 1927, p 1-96)

bazat pe un material scos din documente sau recent cuprins

in izvoarele istonce si in dictionarele geografice 0 Liebhardt e desigur incomplet, fiindca nu are la indemang matenalul vm, cules la fata loculm 0. care a facut cercetari
pe teren, a putut culege aproape intreg acest material s'i
din el iese desigur un procent mai mare de elemente romanesti decat cel indicat in lucrarea lui Liebhardt
Dintre numele topice de care se ocupa 0. i in lucrarea
pe care o avem supt ochi, ne opnm la Gherghzu (p. 47) care
ung
ar putea sa fie la ongine acelasi nume cu Gaurgeu

Gyergy6<slav Giorge-ovo, cf. Liebhard t, p. 30-31) si

e intr'un anumit sens divers de nt rom. Gsurgsu<bulg
Giurgevo, 1. e deosebit de radicahil Gurg- din alte regium
in toponomastica romaneasca : Gurgusul (Teleorman), ap.

Iordan. Rum. Topon I, 14 (<verbul a gurguza, refl.), cf.

gurguiul de la opinca, deci, ceva tutuiat, in Muntn Apuseni,
forma care s'a disi.milat E mteresant cum o populatie transplantata pastreaza dup o epoca mai indelungat denominatia de ongme e cazul locuitonlor dm Covasna, care-si
zic Cptent, nume denvat din nt Conect si nu Myers, cum
spune (cf 49) autorul Nt. Derzs (rom. Ddrju), considerat
(p 54) ca rezultat din adj rom ddrz (plur deoli) e desigur
la origme un nt. slay, Draia, intrat in ungureste si de aici
la Romani. La Ungun 11 intalmm I amrea, ca np. Dersz,
Ders, ap Mehch I , Szldv Jovevenyszavaink, In, p 55 si 164
considerat ca atare I de Liebhard t, op. czt p 21, iar mai
namte de W Schemer, in lucrarea Die Ortsnamen im mitt-

leren Teile des sudlichen Siebenburgens (in Balkan-Archiv",

II, 1926), p 41. Nt Recea (p 54) e just adus in legatura

cu rom rece, pentru care cf. alte nt la Iorda n, op. cit.
p. 38 Nt. Lokkaszon, e gresit pus in legatura cu rom. loc,
p. 56) cand cu siguranta avem de a face cu o compozitie

www.dacoromanica.ro

RECENSII

445

slav. loka eTumpel, See' (de unde in Sacuime mai avem

nt. L6kod pentru care cf. Liebhardt, BA", III, 48)
Kdszon n1 tot acolo Nt. Brefcu, img. Bereczk (atestat
istonc Bereczkfalva, Berecz, etc.) e desigur din np Bnc-

cius<Bnctius, mtrat in img. prin filiatie slava, Melich,

cit. 16o, Liebhardt, op. cit. 9, dupg cum arata 1.
suf -ko 1) .Dintre alte nume topice pe care le mai atesta,
considerandu-le romaneti, mai amintim Archita (p. 91),
care nu e mci ea romaneasca sigura, cf. Scheiner, op. cit.
18, de1 se intalnete I. in Moldova ; Gdluot (p. 91), e un
denvat romanesc din slav. Gala (pentrni care cf. Weigand
XXVIXXIX Jahrb , p. 142) cu suf -uot, -fq, cf. Soinizq
nt. i. apelativul gdinuot
In ceea ce privete numirile preistorice", Murq i. Olt
(p. 91) ele prezmta o caracteristica fonetica slavona. Feht:r
Nyiko (tradus Alba Mica") ar putea fi din adj rom mic
dar totui mai plauzibila ni se pare etunologia lui Liebop

hardt, p 51, din np. Niko < Nikola

In sfarit, 0. nu trebuia s se multumeasca cu afinnatia
ca. : nu gasim aproape nici im sat in intreg tinutul zis al
Sacuilor, in care sa nu se afle 1 numiri romaneti de hotar, alturi de cele slave i. sacueti" (p. 91). Atata numai

cd era necesar sa se expun I aid toate aceste numin,

care pentni noi erau de unportanta. i apoi uneori este
extrem de greu sa precizam care din numinle de acest fel
sant provemte direct din slavonete, dm sacuete sau sant
adaptari romaneti din apelative n cazul lui Sovata (p.
92), pe care autorul o considera cu drept cuvant slavona.

1) CA in adevar avem de a face cu un nume de persoanA devemt nume

local ne-o dovedeste deasa intrebuintare a numelui in antorponomastica
regrami in regiunea FAgarasului, pe teritoriul comunei Beclean, intaiiin

o parte de hotar numitA La tuffil Briczkulul, (U rbariul comunel

Beclea n, a 1788, p 76) unde numele prop= e intrat in denominatia
toponomasticA in mod identic cu : La Modrd Boits, ibid , 74. etc , identic
din punct de vedere al intelesului cu La Vrldu lui Meanie (=MAnk16),
ibid , 79,

www.dacoromanica.ro

446

ST. PASCA

Dar, numirea slava au luat-o Romanh, care apoi la randul

lor au dat-o si Ungunlor, resp Sactulor.

0. rectmoaste des Ca populatia romaneasca a fost rara in
regiumle scuesti atunci cand Sacmi au vemt in Transitvama, si are desigur dreptate Ocupatia preponderenta cu
pastontul favoriza creiarea unei situatu din ce in ce mai
pagubitoare pentru puterea etmca a elementulm romanesc
Acesta, cu timpul a fost inecat in masa sactuasca, lsand
acolo totusi urine adanci in antroponomastica Acest lucru
il dovedesc si listele date de 0 , constrtumd un material
pretios, desi, din nenorocire, destul de redus D-sa si de
data aceasta reda numai numele care i se pareau romanesti si numai din cateva comune
Remarcam in hstele antroponomastice date de 0. formele
cunoase de nume romanesti articulate care in gura ungureasca au forma &versa Asa sant Beirbuy, Szdnduy, Raduj,
Dancsuy, (p 109), Bumbuy, Pikuy, Duduy , Szavuy, Lupuy,
Niczuy, Neaguj, Szerbuy , Zsunkuj, Vojkuy (p. no), Sztancsuj,
Kukuy , Viszuy , Irkuy, Urszuy (p. III), Guam , Posztuy (p 112)
despre care autorul (p 113-114) spune c sant archaice,

din forme articulate in -u/, cu -/ final potrivit legilor

fonetice ale hmbu unguresti, mmat in ly . iar mai tarziu
pnn eliminarea (sic I) lui 1, Raduj" Explicatia aceasta (Dra-

ganu Dacoromania", IV, p 148, nota si Puscanu, Studzi

tstroromane II) e de sigur justa, data fund prezenta alatun
de aceste si a unor forme ca Szavuly, Raduly (p 109), Gurguly, Zzunkuly, Sztancsuly (p no), Viszuly, Urszuly (p. In),
Ruszuly, Posztuly (p 112), care prezinta un stadia mai
trechni al evolutiei In tot cazul existenta alb:tun a celor
doua forme este interesanta
E semnificativ apoi si repetirea acelorasi nume pentru
regiunea sacueasca si pretioasa fundca ne da o imagine
a trecutului elementului romanesc de acolo. Nume ca Raduy,
Raduly, le intalnim des in intreaga regumea Sacuilor (in
listele lui 0 de 22 on), des intrebuintat e si Zsunku (Zsunkuy,
Zsunkuly), Voyku, Sztancsu, Urszu, etc Frecventa acestor
nume de familie, pe o arie care cuprinde intreaga regiunea

www.dacoromanica.ro

RECENSII

447

Sacuilor se explic i prin indeletnicirea cu pastontul a

elementului romanesc de altdata, child membni unor f amiii cu stare hoinareau pnn tati muntn, oprindu-se cu

timpul in sate, atunci and diverse imprejuran ii sileau

la aceasta. Astfel elementul romanesc de bastma din sacumie intrat in descompunere cu timpul, a fost infant
mereu cu elemente necontenit proaspete din alte regium,
fagarasene indeosebi Desigur multe dm numele pe care
autorul le d ca romanesti, pentru simplul motiv c le g5.seste purtate de Romani I in alte regiuni, cum e Balint
(p 109), care in realitate e ung Bdlint (<Valentmus cu
v->b-, cf Melic h, op cit 158) sant de ongine ungureasca sau slave Mai citam Martin, Bencze, Moncza, Kdrkus,
etc. pe care forma le arata unguresti
0 comparatie a numelor de famihe dm Sacuime, cu acele
dm Muntii Apuseni ar fi de mare folos, fiindca neindows

ar aduce constatari surprinzatoare

In rezumat, lucrarea mi 0, vrea s demonstreze cu toate
mijloacele posibile in stiint, elementul romanesc in alcatuirea etnica a Sacuilor. B o frumoas intentie aceasta,
dar trebue intreprinsa cu multa prudenta i trebue sa se
bazeze pe cercetn foarte indelungate. Onomastica este desigur

in unele cazun hotaritoare, cand ea poate sa ofera un matenal mai bogat. Dm capul locului trebue s ne ferim insa
de ideea ca numrul formelor romanesti de nume poate

sa fie hotaritor pentru constatan de natura istorica Nu

trebue s ne grab= sa scoatem concluzii dintr'un mateiial
gasit la intamplare. B nevoe de cercetan minutioase la fata
locului, de citirea registrelor comunale din care sa se adune
tot matenalul pe care-1 pot of eri ele i Inca ceva geograful
trebue s dea mana filologultu i impreuna s traga concluzii
ST PACA

MIGLIORINI BRUNO, Dal nonte prom al nome comune

(in Biblioteca dell'Archmum Romanicun", sena II, vol 130
Linguistica)Geneve, Olschki, 1927, pp 357.

www.dacoromanica.ro

V. PASCA

448

Tram in plina epoca, de inflorire a studnlor onomastice.

Par'ca pentru a rasplati o nedreapta neatentie de care

numele proprm a suferit in timpul atat de glonoaselor
studn de dialectologie si. lmguistick ultimul decenm a scos

la suprafata pretutmdem publicatn care lau in deosebit

consideratie matenalul de onomastica. Reintoarcerea in spre

acest camp de investigatie stuntifica a adus, cum era si

natural, bogate roade in domennil linguisticei Concluznle
de cea mai mare insemndtate, pnvmd viata socialk psihologica s'i trecutul istonc al popoarelor, au dovedit cat
de utila este scrutarea materialului de nume proprn. Deodata cu emanciparea metodelor de investigatie si interpretare ale matenalului onamastic, cercetnle s'au amplificat Daca pana acuma onomastii s'au multumit sa

urmareasca evolutia numelor comune la nume propni, eautand s ilustreze diversn factori sociali si de psihologie care

produc aceasta evolutie, era natural sa se gaseasca si de

aceia, care s urmareasca fenomenul in sens mvers numele propriu devemt nume comun Chestiunea nu e mai
putm importanta decat cea dmtam Din contra ea, desi
se bazeazd pe elemente numeric mai reduse, prezinta pentru

cercetator exemple de desvoltari semantice de o remarcabila importanta linguistica, care-i permit sa penetreze
mai sigur in lumea pahologiei populare. Incercan de asemenea natura s'au mai facut si. inainte de d-1 M , lucrarea
d-sale se ridica ins de-asupra celorlalte, fund bazata pe
un material mult mai bogat, atat ca isvoare de mformatie
cat sl. ca intmdere geografica 1) si, trebue sa o accentuam
imediat, si. ca mterpretare cntica

In P r elimin a rii (p 1-14), autorul incearca sa

fixeze granrta dintre numele propnu si. apelativ Renunta

ins la o delimitare absoluta, gasind ea' intre cele doti
elemente ale gramaticei nu exist o lmie ci o zona de demarcatie deosebitoare
1) Se linuteaza totusi sl. d-sa la hmbile si dialectele rommuce, Oland
seam& numal de elementele antroponomastice 0 linutare utilg., cerutg,
in primul rand de ratium de economie a lucrarn

www.dacoromanica.ro

RECENSII

449

Interesante din punct de vedere istoric sant conside-

ratiile asupra onomasticei traditionale (p. 15

41), in cadrul cdrora se citeaza o bogata bibhografie si se

fixeaza in lmn man concepthle care au stat la baza formarii numelm de persoana In ceea ce priveste alegerea
numelor de botez in cursul istonei, M. fixeaza patru pncmi de care s'a tmut si se tine seama la alegerea numelm
de botez . aluziunea la o mdividualitate determinata, cand
nuinele respectiv si-a creiat o anumita atmosfera simpa-

tica in urma faptului ea a fost purtat de un predecesor

drag By oc atiune a, care implica alegerea unor nume
caractenstice unei epoci lummoase sau unor straturi sociale distmse In adevar si la noi, in epoca de exaltare la-

tmist au mtrat cu nemiluita in cercul mteligentei romanesti", in deosebi in Ardeal, nume ca Tiberiu, Tratan,
Valeria, Ovidiu, Iulia, etc , ea sa nu mai amintim c ace-

leasi nume s'au raspandit atat de intms la sate. Un alt

prmcipiu recunoaste autorul in simbolismul f on et 1 c care evoca. in mmte o imagine placuta ; ar fi cazul cu
nume romanesti ca Iuliana, &mina 1), etc , care 'Ms si-au

creiat o atmosfera simpatica si din alt punct de vedere

decat acela al fonetismului armomos Transparent a,
caracteristica indeosebi epocei primitive a antroponomas-

ticei, continua sl azi, prin alegerea unor nume de botez

ca Dragu, Drago., Florica, Violeta, Sinziana, Trandafty,

etc in care mtra, intr'o anumit masura si intelesul apelativului din limba comund Prm urmare, la alegerea nu1) Un fapt relatat la noi de S P1 Manan, in Na,sterea la Romdm, Bucurest, Academia Romana, 1892, p zoo ne arata cat de intemeiata e
conceptia acestui simblism fonetic unu preoti daca au oaresi care
antipatie sau matue asupra panntilor, on daca copilul ce are sa se boteze e nscut din fatd mare, aleg numele cele mai intortocate si mai
urite " pentruca apoi parintii, la randul lor, it. intortoaca :copiluluil
numele astfel ca mmem nu-1 mai poate cunoaste de unde se trage, bunaoara ca Nicanor in Canonir, Ddnu.an in Diamzn"
in comuna Sisesti din nordul Transilvamei un nume caractenstic este,
in aceasta privintA, Lenufa, Lenfa ( <Elena) Chiar daca o fat& nu e

numita de la botez cu acest nume, i se da totusi in mod desmierdator

29

Daaoromanta VI

www.dacoromanica.ro

450

E3T PASOA

melor de botez se tine socoteala des si de valoarea simbolicl pe care acelea o pot avea Tot aici intra I numele
de sfinti, la noi in cea mai mare parte slavone, dupa calendarul subt dommatia carma am trait atatea secole,
sau chiar nume de alt ongme, purtate de ascendentil din
familie Ultimul capitol in care autorul se ocupa de numele personal proprm zis, trateaza despre p or e cle (p. 4250), pe care le imparte in aceleasi patru grupe ca I numele
de botez

In p ar t ea I (p 51-84), autorul ii incadreaza teza in

problemele generale de semantica si de onomasiologie, fixand In acelasi timp natura matenalultu pe care il expune
in urma

Cu p art ea a I I-a (85-1o4) mtram in discutia tr an s-

la tiilor care aduc prm figuratie la intrebumtarea numelor propru ca nume comune Autorul incearca sa arate
care este onginea movatulor semantice i acorda o deosebit atentie evolutnlor produse de miscarea cultural,
discuta numele personagnlor reprezentative pentru o clasa.
social mai inalta i pentru am geografice mai vaste Sensun figurante locale si desvoltate in amnmte regiuni restranse, nu-1 intereseaza deocamdata In capitolul urmator
se discuta numele comune provernte dm nume de persoana
din lum ea c r e in a (p. 1o5-1371 pe care le grupeaza
dupa cum sant dm testamentul vechru, nou, sau din epoca
ultermara evanghehsmului. La pag. 138-153 expune apelativele provemte din mime de persoana din lum ea cl asic a i apoi (p. 154-2o2) interesantele nume comune
din numele proprn din lumea protana
In p a r t e a a II I-a a lucrrn (p 203-309) autorul
pune in discutie ninninle date dupa nume de persoana,
nascute in mod analog, dar in directie inversa acestor din
urma, dm cele dmtaiu, in sensul c numele comune au
fost la inceput supranume (din nume de persoana) Procesul psthologic care a creiat asemenea evolutii in ultima
analiza este identic cu cel cunoscut la evolutia numelor de botez

din numele comun. Astfel

numiri si per s onif i-

www.dacoromanica.ro

RECENSII

461

c gri sugerate de aluzie (p 46-218), de evocatiuni

de grup (219-230), cum sant cele care indica pe omul
de jos, prostul, incornoratul, servitoarea, femeea desordonatg, flecara, stricata Se ocupa apoi de numirea partilor de corp de la nume de persoana (p 240I), numin
de imbracammte, arme, bauturi, bani, etc Cele sugerate

desimbolismul fonetic(p 28o-287)s1 detransp arent a f oneti CI (p 288-309) in care infra mai

ales probleme mteresante de pahologie populara si care

dau nastere la incrucisan, etimologii populare, etc.
In partea a IV-a, si cea din urma, autorul discuta. a 1-

t eraril e, de int eles (p 310-329) carora nu li

se

poate da o exphcatie decat punand in legatura fiecare element in parte cu felul de a gandi al grupului social care

1-a creat In Apendice trece in revist fenomenele gramaticale legate de transformnle semantice studiate Un
Indic e bogat si exact insoteste lucrarea
In afara de bogatia si varietatea matenalultu pe care
autorul 1-a adunat cu atata gnje, ceea ce da o valoare deovast, prezentata

sebita lucrgru sale, este bibliografia

totusi cu discretie, care pune pe cititor in situatia de a

putea urmgn pang in amgnunte suma de probleme speciale pe care, cu autontate, d-sa le pune in discutie.
Pagini luminoase, pline de mgenioase observatn de amanunt se intalnesc la tot pasul
Matenalul romanesc, desigur independent de vomta

autorulme sarac reprezentat in lucrarea lui M Nu putern decat sg regretam acest lucru, fimdca matenalul pe
care limba noastrg il poseda ar fi contnbuit desigur in mare
masurg la lamurirea atator nume comune romanesti denvate din nume proprii de persoana
T PACA

TAGLIAI/INI CARLO, Divagazioni semantiche rumene (Dal

nome propno al nome comune), Estratto dell'Archivum

Rornanicum-, vol XII, NT. 1-2, 1928", p 161-231
29*

www.dacoromanica.ro

T PACA

452

Folosmdu-se de prilejul apantiei stuchului lui Migli or 1 n i, T. revme asupra rostului important pe care limba
noastra il are, prin elementele vocabularulm ei, pentru
urmanrea unor probleme importante linguistice i intregeste cu exemple romaneti matenalul pus in chscutie de
Migliormi. Studiul lui T. face parte dintr'un ciclu pe care
d-sa 11 va continua in cadrul unor aa numite divagatii
semantice romaneti".

In lucrarea de fata autoral urmeaza numai in anumit

masura ordinea prezentani matenalului pe care o vazuram
la Migliormi. D-sa caut s simplifice, s extraga anumite
capitole, cad 11 preocupa in primul rand faptul filologic
si numai putin cel psihologic.
Materialul romanesc 11 imparte in urrnatoarele capitole

mime dm lurnea cretin (p. 165-166) ; nume din

vechitl testament (166-175); nume din noul

testament (p. 175 u), denominatii i per-

sonif i ca t i 1 (p. 223 i u). Mai discuta cateva nume

comune rezultate din num e proprii de 1 o c, d i n
Biblie, (p. 174 u), i din nume de sarbatori

(p. 200-201), apoi nume din lurnea clasic (p.

203 u) i prof an a (p. 211 u). Toate aceste capitole

cuprmd un material bogat, scos din izvoare din cele mai

variate, pe care T. le indica cu grija. Era nevoie s se

adune intr'un manunchiu matenalul lamunt incidental i
partial in atatea publicatii, de a-tap cercetaton. Contnbutide lui V. Bogrea se bucura de deosebita consideratie. Dar.

T. aduce des interpretari noua, care menta toata atentia,

Oricata perspicacitate ar dove& autoral in discernarnantul
critic, raman totui unele observatii de facut. Le prezentam mai la vale in ordinea in care le spicuim dm stud iul
lui.

Aron (p 168) a lasat urma in limba comma in numirea

barha lui Aron, dar numai prin etimologie populara, cad
cuvantul denv din gr cipov de uncle 1 accentul de la
Aron, cf. Tikti n, s v , (npers. e Arn).Tot aici, se poate
cita I romanescul veirtolometu, care in Banat (corn. E. Pe-

www.dacoromanica.ro

RECENSII

453

trovici) si in Muntu Apuseni, insemneaza o anumit pasere

pe care deocamdata nu pot sa o identific in mod precis,

si, probabil, forma vdrtolomete, Pascu, Cimilituri, p. 219
care lipseste la T , are corespondente formale in limbile
romanice, cf Mighornn, op crt , 115 i care trebue s fie
un reflex de filiatie slava, al numelui Bartholomaeus
De1. nu admite etnnologia lin Craciun din Christi jejunium

(H. Schuchardt in Litteraturblatt, VII, 154), ii face totusi

loc in studiul d-sale (p 175) 0 lunga discutie in se oferl
in jurul numelm St loan (p 180), de unde si rom, sanzzem,

pe care, alaturi de alti filologi, T. il despartc de numele

atat de popular, Cosdnzeana (p 181) D-sa propune sa se
porneasca de la Jana Cosinzeana pe care o crede o forma
archaica, si care este . Ioana sdntd Ioana (cf Iuon sdnt Iuon),
cu un inteles deosebit de cel actual de frumusete feminm.

Afirma ca la ongme, a fost o persomficare a lunei Aceast

personificare, cum se stie, se facea prin zerta Diana ( >rom

and) si era obicmmta in epoca pagana Persomficatia s'a

mentinut si 'n crestmism, dar subt actiunea hagiografiei
crestme, din prima asemanani de forma . 'land < Johanna
zdnd<Daana, cele doug forme s'au amestecat, Diana eluna',

primmd numele de Sancta Johanna (p. 182). In ceea ce

pnveste substrtuirea lin Iana cu Ileana, autorul crede ca.
din Iana, sancta Johanna ramanand in romanete Iana
Sdnziana, cand Sdnziana pierduse pentru constunta populara ongmea etimologica, Jana a ramas un simplu epitet ( ?), care se putea inlocui, cum de f apt s'a inlocuit cu
Ileana, Codreana (p. 183) Am avut dem Jana, Ileana, Codreana Sin.ziana, de unde prin conjectura lui co-, prin a-

mestec cu cos*, s'a ajuns la Cosinziana, cum a crezut

de altfel sl Tiktm, Dig Cele dona forme daca s'au amestecat, s'au amestecat, cred, din alte motive decat pentru
asemanarea f onetica Dna& o forma Johanna ne asteptam
in romaneste la *Iuana>*Zana (cf nfam. Zeana), forma'
care cu greu se putea confunda cu zdnd Nu vedem de
ce s'ar desprtl numele Cosdnzeana, Cosdnzana, de forma
Sdnzeana, nume cunoscut in romaneste. El se gseste in

www.dacoromanica.ro

454

$T PASCA

regium romneti din Ardeal 1 e considerat ca un nume

propnu, dm nume de plante, ca Floarea, Vwleta, Trandattr, Bum', etc. Desvoltarea numelm Sdinziana e just
in contnata populara din numele plantei, care la randu-i
denva din Sanctus Johannes, de unde seinzuene (cu plur
seinzuent s seinzieni), de unde apoi un nou singular sdnziand, cu plur anziene Formele sdnznte cu plur sdnznzi,
cunoscute gramlui moldovean, sant ultenoare Ni se pare

apoi CI nu ar trebui sa inlaturam mci imagmea vaga pe

care acest mime o evoca, in hteratura populara, de fath
frumoasa cu parul de aur Sdnzienele sant flon galbene,
care infloresc catre sfarsitul lui Iume Pnn urmare, acest
element, culoarea parului, identica cu aceea a flonlor nu
ar fi exclus s fi pricinuit adaptarea numeltu floarei, care
la randul ei e de la numele sarbatoarei (24 Iume), resp
a lui Sanctus Johannes Antroponomastica ofera numeroase exemple de mime de botez date dupa culoarea parulm Personagrul care intrupeaza frumusetea femming a
fost Sdnziana s. Sinziana (Ispirescu, Legendele, p 24) care
s'a amestecat cu faimosul personagm ferainin din Bizant,
Helena Constandiana, pe care P. Papahagi, in Dunarea",

I, (1923) p 3-7 caull & o arate ca prototip al formei de

Cosdnziana 1) Amestecul trebue s fie de provementa tarzie,

data fund pastrarea lui -1- mtervocalic, din Diana In felul

acesta, exphcatia lui P Papahagi lainureste plausibil mitiala
co- nesigura in explicatia lui T (resp. Tiktm) Legg-tura

cu Sdnziana deci, pe care T o neaga, ni se pare indispensabila 1)

La pag 187-8, alatun de celelalte sensun ale apelativulm rezultat din Siimpetru, sa se adauge si acela de num

joarda, Wm', deci sinonim cu Sf Nicolae, de la pag 197

La pag 192 rom. vasilcd nume pe care Tigann il dau 'lirsului imblanzit', nu e o desvoltare romaneasca din npers
1) Papahagi ne da o infortnatte de cel mat mare pret la Aromilm Sandzeni se numesc burtuemle lungt, pe care fetele le strang in ajunul siirba.-

tont, cu care-si impodobesc capul ca s5, le crease& parul, 1 at p 4

www.dacoromanica.ro

RECENSII

455

Vast le, Vast licd (dupg cum spunea Marian, Serbdtorile, I,

45) in care i nu se putea smcopa fund subt accent, ei e luat
de-agata dm n pers bulg sau rut Vasilko, (pentru care cf.
Weigand, in Jahresbencht" XXVIXXIX, 1921, p 131).
Trebue s se considere I acesta ca un fel de tabu", pentru

numirea ursului ca 1. rom Martin Nu stim dad in bulgarete sau rutenete 1 se d ursulm aceast numire si dad
mai ales, acolo, acelasi nume are ea in romaneste, acceptiunea de 'cap de porc impodobit cu flon' Ambele acceptium, sant, se pare romanesti, 51 Vasilcd, insemneaz urs"
i ,,porc" (a ft in loc de Vasalcd=ea fi. porc', Zanne, Proverbe, VI, 437) Alte sensuri mai indeprtate, derivate din
acelasi element sant I cele de somn" (Manan, 0 II,
137) un joc cu lutari' (Pamfile, JOCIVI, III) (la T p 192),
To hainq cu beteal cu fir i alte asemenea' (in ezAtoarea"

XXX, vol XVIII, p. 107) Toate sensunle din unn5., cat

si. cel de 'cap de pore impodobit cu flon', au cu sigurant
legtur cu formele rom vasilisc, vasilicd, denvate din
grec Bacasto; de unde I. numele personal grecesc
Cea mai interesant parte din lucrarea lin T e desigur
cea care trateal personificatiile (p 223 u).
Asemenea evolutu de nume ne permit tragerea unor concluzii cat se poate de pretioase de ordm antroponomastic,

fundd avem puturta s ne explicam atatea dispantii de

nume personale sau, in cazul eel mai bun, de izolarea kr
in anunute regruni i in cadrul unor anumite clase sociale

n cazul numelor de felul lui Mateiu, Mupt, Nan, Stan,

Vlad (p 204-25), care pun intrebuintarea prea deas5.
au ajuns odioase, 1. indeosebi cand ele au fost purtate de
persoane compromise dm pncma caracterului psihic sau

fizic, primmd ctiginatul unor semmficatu ca nebun",

indolent", etc La randul lui, acest inteles le-a facut s
dispara. din uz ca nume de persoane in anumite reglum])
1) Sant cunoscute in toate lunbile nume de botez degradate"
pnnteo prea intins intrebnintare bligliorun in lucrarea crt pag 219 s. a

www.dacoromanica.ro

456

$T PASCA

Ne permitem sa mai adaugam pe lang exemplele citate

de T in acest capitol, urmatoarele Iuon in anumite regiuni a devemt prototipul omulin naiv" , Istrate, al celui
eneincrezator' , Martin al celui 'McMinn' (prm nujlocirea
semnificatiei de 'urs') , Neagu, evoca =apnea unm om en

tang' si Incapatanat', Radu, un tip etantos' ; Ivan, tipul

golanului (cf cid nas lui Ivan, ca se sme pe divan" o ziexpune o suing, intreagg de asemenea nume, condamnate de insAsi
prea marea kr aspandire de a se goh de once valoare caractensticA
determmanta pentru un nume de botez", fArA facultatea de a mai face
alune la personagnle cArora aceste nume il datorau istona i rilspAndirea lor" (S err a G D inteo recensie asupra lucrArnhu llighormi, in
AG1 It , care va apArea) Aceastui lucru I se datoreste i denvatia excesivA
cu sufixe eine se mai gAndeste an, in afar de filolog, la ongmea prima-

tivA a unui nume ca Ita (din Antfa sau Florifa sau Martfa, etc)?
AlAtun de felul cum se interpreteaza degradatia" unor nume de botez,

caractenstia in italia i documentatil istonceste, ea apare pncinuit

acolo de sill facton deciLt la noi (inteleg majontatea cazunlor) La noi,
aceastA degradare nu se datoreste raspAridirn mai man a unm nume intr'o
smgurA regmne, ceeace ar face ca acest nume s fie considerat caractenstic regmmi respective I deci desagreat de o regiune invecmatA tocmai pentru acest motiv AceastA notA local sau regionalA, la noi nu a
izbit atentla maselor populare din regium invecinate, ca in Occident, in
deosebi in Itaha i Sardima, mide se atestA pe o scar& atAt de intins, documentatA sl de prezenta formelor plurahce ale numelor de faimlie, In
-s (Thancht, Gaudenes, Alessandrins) in Itaha, -os, -as, in Sardnua medievalA, nume care India, fsmiliile in care se intrebumtau cu predilectie
nume de botez ca Blancus, Gaudentrus, Alexandrinus La not In schimb
gasim numele de familte caractenstice in -esc, fAclud aluzie la un strAmos,
intemeietorul faimhei Ionescu, altun de nfam Ion (patromnuc) In ace-

lasi fel, degradaxea numelor, In cea mai mare parte, se datoreste unor
anume indivizi dintr'un nucleu social Asemenea inthvlzl compromisi din
punct de vedere moral, au dat numelui br stagmatul caracterulm decAzut
in posesiunea canna erau Pentru colectivitatea din care ei faceau parte,
rostirea numehu purtat de acesti mdivin degradati" moraliceste, evoca
defectul kr, si era natural sA nu mai fie dat la botezul noilor nAscuti.
RAspandirea depreciern unlit asemenea nume chnteun nucleu social pe
ant tot mai largi, se datoreste desigur hteraturn populare
Un alt motiv de degradare" a unor nume de botez, degradare pormtA tot din nuclee singuratice, este intrebuintarea prea frecvent a acelora* tunic de indivin din clase sociale mat infenoare Tn acest caz numele au fost depreciate" de clasele suprapuse.

www.dacoromanica.ro

RECENSII

457

cala romaneasca, de ongme bulgara) , Rada a devemt prototipul unei femei ebatrane', `baba' , Dumitru, in Salaj are

un inteles de om certret" ; fetele rosii in obraz si cii

prul negru" sant numite In gralul comun din Sisesti
Floyica (cora. G. Iliescu).
Ceea ce trebuia s constrtue un capitol special in lucrarea

lui Taghavini, erau numele comune denvate din porecle

de formatie recenta. Se stie c. aceste porecle se dau cu
scopul ca sa scoat in evidenta, s ndiculizeze, anumite
defecte de ordin fizic sau psihic. Cu timpul, pierzandu-se
intelesul pnmitiv al poreclei, prm deasa ei intrebumtare
legata de numele aceluiasi mdivid, aluneca la sensuri diverse de cel pnmitiv Aceast alunecare e provenit din
evocarea altor defecte observate In urma la aceeasr persoana, care devine astfel potototip al unor defecte in plus.
Cunosc cazun de asemenea evolutn, intalmte local, in comuna mea natal, Cnscior, dm Muntn Apusem. Astfel, acolo

e foarte cunoscut cuvantul meltuc, cu sensul de emancau',

cuvant inrudit probabil cu mold si somes. melean eom voimc,
zdravan"feclor, holtere, cu schimb de sufix. Sensul de maneau" al cuvantului se explica in conauna mea prm faptul ca. Mehuc era porecla purtata nu demult de un mdivid fannos prm

pofta de mancare, pe care o dovedea vecmic. Nu se cunoaste in partea loculm cuvantul fdytd cu sensul cunoscut
amrea. Exista totusi pana de curand un mdivid porecht
Fehla (cf I la Popovici, Rum Dialekte, I p. 47), bautor
si bataus vestrt As-tan cuvantul fdrki insemneaza in Criscior

un om de mmica, Cbetiv, stricat' Tot in Cnscior, din porecla Moqcodi, s'a desvoltat sensul de rslabanog, neindemanatic, bleg', facandu-se aluzie la caracterul individului

care era porecht asa

Un alt exemplu de acelasi fel, e numele comun reimboiu cu sens de cc:nu nervos, rutacios, bataus', desvoltat
din porecla Reimbolu, care la randul sail, pare a proveni
din drmboiu, dramboale 'instrument muzical'.
De asemem nu era fard mteres o analiza a numelor co-

mune din limba noastra, provemte din nurnele persona-

www.dacoromanica.ro

468

$T PASCA

gulor cunoscute din literatura Regretatul I Popovic

op cit 78-82, a atms din fuga aceasta problema tinand
seama de elementele unei literaturi regionale Pentru urnbile romanice, D-1 Mighormi le-a acordat atentia cuvenita.
52 PASCA

TAGLIAVINI CARLO, Notizie intorno ad alcuni manoscritti

sconosciuti del cardinal Mezzo/anti esistenti a New-York

(in It comune di Bologna", Anno XVI, 1929, VI, No 2,

Febbraio, 1929, p 39-41)
Dimpreuna cu alte manuscnse ale faimosului Mezzof anti, T. a descopent intr'o biblioteca, particulara din Amenca, la New-York, un text romanesc autograf ,,patru
sau elmi pagmi mici, care ne lamuresc indeajuns asupra
felului cum studiase (Mezzof anti) lunba romana, pe care
o cunotea atat de bme Ca provoca mirare i pe care, prmtre

altele, o mbea intfatata incat a ales-o ca subiect al discursului sau de receptiune la Academia bolognes, la 13 iuhe
1815" (p. 40). Desi in biblioteca lui Mezzofanti nu s'au

mai gasit carp rornanesti in afara de cunoscutul dictionar

al lui Clemens, trebue s fi avut totusi mai multe. In manuscrisul descopent se gsesc copiate cateva pasagu din

Predicele lui Petru Maior Copia e facut cu caractere

chinhce, iar la urma se gasesc nonte de interpretarea cu-

vmtelor T. crede c. textul chinlic e copiat de vre-un elev

de la Propaganda si numai notele explicative sant ale cardinalului 0 notit scnsa cu chinlice, da lui T siguranta
ca textul a fost scns de un transilvanean
$2` PASCA

SCHOLZ GtYNTHR, Rumeinisch und Spanisch, Eine vergleichende Dartstellung der Eigenturnlichkeitenb eider Sprachen
1929, pp 79

Sant veciu incercanle filologilor romani sau stremi de

a pune hmba romana in toate rnanifestatiunile sale gramaticale, alatun de cate una din limbile romanice, eautandu-se astfel sa se ilustreze gradul" de romanitate pe

www.dacoromanica.ro

RIDCENSI f

459

care limba noastr Ii prezinta in raport cu ate una din

limbile romanice Monografia lui Sch , urmand in multe pn-

vinte lucrnle predecesonlor sal in matene (p. 9), constat

foarte rar ii exprima o parere in ceea ce pnveste diversele asemanain sau deosebin dmtre cele dou limbi Cat
de mstructive pot fi deductiumle acute din punerea fat

in fata a identitatilor, a asemananlor si mai cu searn a

deosebinlor dintre doua limbi, ne convingen citind cele
spuse de d-1 Puscann in Locul limbei romeine intre limbile ro-

manace, Academia Roman, XLVI discurs de Receptie,

lucrare de altfel cunoscuta. de Sch Dup5. ce Meyei-Lubke
in Gramatica limbilor romamce, asemanase cu atata ingripre elementele linibei noastre cu ale celorlalte limbi romanice, lucrarea de care ne ocupam e o publicape intarmath' Ea aduce, fat de lucrarea de acum 40 de am a lui
M -L , doar mruntisuri pe care M. L le omisese din motive de economie Afara de aceea autorul cunoaste prea
putm cele cloud limbi, romana i spamola, i observatule
sale sant arbitrare, foarte des neexacte Nu stun din gura
cm a auzit autorul limba romand, fimdca daca avea putinta s urmareasca cu atentie fonetismul el, se convingea
c. e gresit s se arate ca identice in ceea ce pnveste diftongul forme ca rom. oil e= span s o y, rom 1 u i=span.

cuy o,rom chiub (sic 1?)=span ciudad, rom suera=

span pued o, etc (p II)
Dar & ne oprim la cateva amanunte .

La pag 14 Sch spune c diftongul au se pastreaz in

romaneste, citand aud, arom advu (sic, pt avdu), urtand
s se opreasca la soarta lin au- proton, devemt a in *cdutare,
cdtare, etc , cf. Dacoromania" IV, 706 La pag 19, se
citeaza ca reflex al lat corona in romaneste, conund, pentru.

cunund La pag 24 nu este adevarat ca cuvmte ca ttori,

cdlimdri se atestd numai la plural, cand sant curente in
romaneste forme ca /tor, cdlimard De asemenea trumusek, hdtreinefe nu trebue considerate exclusiv ca forme pluralice in romaneste i deci nu pot s fie puse altun de formele spamole ca los temores, los mocedades La pag 31,

www.dacoromanica.ro

ST PA4CA.

460

constructie romaneasca gresita in exemplul . eu n'am inapt

atdta cdt el a inapt (pentru cdt a inapt el). La pag 38

locul de pentru in kc de La pag 43 se da pentru pers
III plur. de la dorm . ei doarme, pe care o considera general in romaneste, cand in reahtate ea este regional La
pag. 45 crteaza o form scurta de la a fi la persoana a
II-a sing a (sic pentru ecti. La pag 55-63, Sch da
o hsta de cuvinte latme, litera o i f, pastrate In limba romana sau in cea spaniola, cautand apoi s traga la sfarsit,
p 64, anumite concluzu In ceea ce pnveste procentul mostemnlor dm latineste in cele doua. hmbi D-sa gaseste numai in romneste 18 79%, numai in spamoleste 52.46%
Prin urmare dm intreg tezaurul latm mentmut, limba romana ilustreaza in fata spaniolei 37.54%. In legatura cu
glosarul de mai sus, observam urmatoarele La pag 56
lat. orbis a lasat urme dupd d-1 Sch. numai in megl uorbu
uocru, dar existd I la noi oclnul cel orb sau dial (Arad )
orb=ochru', Dacoromama", V, 283 La pag. 6o se da rom
inflort
lat flow), pentru inflori La pag 62, denva
pe trunzos < lat frondosus, cand se stie ca e denvat cu
suf -os de la frunzd<lat. frondia (cf I pag 63 fumos<lat
fumosus, iar fur e tin portverbal dm a fura)
Textele romanesti de la sfarsrtul disertatiei, pag 68,
tot

sant pline de eron de tipar sau de mterpretari eronate

Astfel la pag 70 intdrzierea (=intdrztrea) , inaiturat(=
n mdna (=in mana) , grozavd (=grozda) , mcdt
(> ineat) , hotdrirea (= hotdrirea), pag 71 . sta (=sta) ,
pag 73 : nepotrovitd (=nepotnvitd) , stirm (>stdrni), aceastd
(= aceaqa), etc
inldturdt)

Interpretarea gramaticala comparativd a textelor nu e

mci ea bpsit de erori. Locul nu ne permite ins sa le expunem. Lucrarea lui Sch e a unui inceptor, putm cunoscator al limbei romanesti i putm scrupulos in ceea ce
pnveste clantatea expunerii Peste tot trebue sa ne plangem de bpsa exewlificatiei, ceea ce da studiului d-sale
o nota de arbitr4 nepermisa in cercetnle stiintifice senoase Asa cum se prezinta lucrarea, e o rigida incercare

www.dacoromanica.ro

RECENtall

461

de categonsire, un joc inutil de regule gramaticale Dupa

o asemenea incercare e desigur greu s ne convingem de
caracternl mai putin latm al limbei romane fata de limba
spamola sau oncare alta din acele care alcatuesc actualul
domeniu romamc, aa cum lag autorul sa intelegem
PACA

MARCU ALEXANDRU, Un student romdn la Pisa p Paris,

cdtre 1820 Simzon Marcovici (Extras din Revista Isto-

nca", anul XV, nr 1-3, Tanuarie Martie) Valeni de

IVIunte, Tip Datma Romaneasc, 1929, pp 36.

Era destul de laconica mformatia pe care studule de

istona literaturn sau cea a legatunlor culturale ale romantismului romanesc cu cel apusean" (p. 3) o ddeau
asupra lui Simion Marcovici, car= M ii arab: in pagim
lummoase biografia i activitatea Contributia autorului
ne servete ca un izvor util pentru cunoaterea imprejuranlor in care s'a introdus in coala romaneasca limba national, in locul limbei greceti
S Marcovici, facandu-i studnle in Itaha i. Franta, a

fost imbibat de cultura acestor tan, devenind, intors in tara,

unul din cei mai ilutrn reprezentanti ai culturn rtahene

i. franceze de la um
Autor al umn curs de retorica", scns dup modele occidentale, Marcovici a devemt unul din creiatoru terminologiei noastre retonce 1. unul din cei care au contribuit
mai mult la introdncerea acestei materu in coala romaneasca IVIarcovici nu s'a remarcat in istoria literara ca

un orn de mult gust lrterar. Mentul sail mare st in devotamentul cu care s'a dedicat educatiei tineretulm A facut
parte din grupul celor insarcinati cu redactarea, la noi, a
unin dictionar francez Pneten infocat al lui Ehade, a aparat
pana la un timp principiile acestma, exprimate in Gramatica i. a prnmt cu entuziasm propunerea in legatura.
cu Biblioteca universal", care avea sa cuprmda traducerea operelor literare de seama ale occidentului. Marco-

www.dacoromanica.ro

462

$T PASCA

vici a dovedit ca traducator o activitate fecunda, dand in

mana cititorului roman, de prefermta, opere occidentale
de nuanta moralizatoare sau chiar romantica. A pregatit astfel

gustul pentru citrt la noi i a netezit drumul inflormi

raturn bastinase
Pagmile liii Marcu sant documentate si dare

lite-

$T PA5CA
ISOPSECU CLAUDIO, La poesia popolare rumena (Extras
din Il Giornale di Politica e di Letteratura", anul al III-lea,
111. V-VI, MaiuIu.nie, 1927V), pp 32

Brosura de mai sus cuprinde o lectie de deschidere a

unor cursun particulare de limba romana, tinute la Roma,

in anul 1926-27.
Autorul nu aduce mmic nou in ceea ce pnveste interpretarea sau metoda de clasare a literaturu noastre populare. Calauzit de cateva colectii de ht. populara si de
manualele noastre de curs secundar, reda ceea ce se spune
de obicem despre produsele literare ale poporului nostru.

Dar, dac s'ar fi opnt aici, la atata, I. facea opera utila

pentru cunoasterea literaturii noastre populare in Italia.
D-sa risca insa afirmatii necontrolate,

care compromit
buna sa intentie. Lectia d-sale este interesanta numai pentru

caldura cu care vorbeste despre produsele sufletesti ale

poporului romanesc, pe care le pune in corelatie cu framanta:rile istoriei noastre zbuciumate E regretabil insa
ca in avantul d-sale face afirmatii care nu ar trebui sa fie
rostite in fata unui auditor mstruit. Iat : grazie alla lingua
latina . i nostri antenati resistettero anche pitt tardi ai
tentativi degli Slavi, dei Turchi di anmentarli e di snazionalizzarli" (p. 8) Dar, e atat de bine stint c, indeosebi
Turcu nici odat nu au manifestat tendinta de desnationalizare a celor dou Prmcipate romfinesti Aceasta tendinta se afirma,pretutmdem uncle imprejuranle erau de
asa fel,numai in secolul trecut. I mai afirma apoi
c. obiceml romanesc ca mirele sa-si rapeasca mireasa de

www.dacoromanica.ro

RECENSII

463

la parintu ei, reproduce o veche traditie roman, rapirea

Sabinelor (p. 13). Nu santem impacati de loc nici cu felul
cum privete autorul unportanta proverbelor noastre romaneti . ele inamtea mteresului pe care-I prezmta ca pastratoare ale unor archaice forme de hmbl, prezinta importanta pentru filosofia poporului nostru depusl in ele
Explicatu filologice despre rom dor, spune ca cuvantul
pare s derive din latmescul desidersum" (p. ro) , hord (p. 1 1),

care dupa I deriva cu siguranta" din lat. chorus, e in

realitate tin reflex bulgaresc al n -grec. xop6c, hord, pentru

care putea s vad5, DA s v

T PACA

Isonscu CLAUDIO, I , Antsche attestazions staltane della

latinstd des Roment II., Il poeta romeno G Asachi a Roma

1808-1812 (Extrase din Atti del I Congresso Nazionale

di Studi Romani", April 1928VI)
Dou comunican, din nenorocire smgurele care s'au facut
(in afara de aceea, frumoas, a regretatulm Gh. Mateescu)
in cadrul impozantelor manifestan intelectuale ale latnnttn, care au avut loc la Roma in primavara anului 1928,
cu ocazia congresulm de studn romane
In cea dmtam 1 incearca sa completeze mformatia anib:nun-tit facuta altadata de catre R Ortiz, Per la storm
della cultura staliana trt Romania, Bucureti, 1916, Al.
Marcu, Rillessi di, storm romena in opere stalsane dei sec
XIV e XV, in Ephemeris Dacoromana", I, Roma, 1Q23,
i in parte I. in Romantscis italieni p Romdnn, in An Ac.
Rom , Sectia Lit , sena III, tom II, Man II, Cult Nat ,
Bucureti, 1924, apoi de N. Iorga, V. Bogrea, a D-sa
reproduce pasagn refentoare la Romani *i. la hmba roma-

neasca, dm diverse tratate de Geografie, cum e acela al

lui G. A. Magmi, Giuseppe Rosaccio, pe care le inglobeaza

in cadml celorlalte informatium, din cercetnle autorilor

citati mai sus.
Al doilea memonu cauta sa descne preocuparile lui G
Asachi dm timpul edeni acestma la Roma i. incearca

www.dacoromanica.ro

T PA$CA

464

s cornpleteze datele cuprinse in monografia lui Lovinescu,

E G. Asacht, Vtafa i opera sa, Bucuresti, 1927. I. publica

dou sonete inedite, inchmateunulminunatei Bianca

Mt less, altul foarte spiritual, inehiri at cardinalului de
Jork, ambele pastrate la Academia Roman.a.

Nu intelegem de ce I in ambele memoni, citite in fo4a

aceluiasi auditoriu i publicate in acelasi buletin, repet
aceleasi lucrun in disproportionatele sale introduceri. Metoda

d-sale devme dm pricma aceasta aproape supgratoare, mai

ales ca in mtroducen, cu mici abaten, se repeta aceeasi

bibliografie, aceleasi idei
91

P4CA,

ISOMSCU CLAUDIO, L'arte religiosa moldava della Bucovina, La chiesa di Vatra Moldovit7ei. (In rev Costruire",

an IV, Inme), Roma 1927, p 40-42

Intr'o revist de populanzare, culturala

i economicl

11 era greu desigur lin I. s prezinte pubhcului Italian un

studru original in legatur cu arta religioas dm Bucovma.
Nici nu era intentia autorului, care reda in cea mai mare
parte a articolului ski traducerea celor scnse de altii De
altfel am fi preferat ca sa ramana un reproducator al spuselor altora, decat sa-1 vedem facand aprecieri personale

care cupnnd in cazul de fata, erori man Amintim una

smgura numele provinciei (Bucovina) poate sa fie denvat 1 din cuvantul geografic ptolemaic buca (sic I)
aquina", pentru c.a.' in Bucovina se gasesc izvoarele unor
rauri si a multor praie" (p 40).
T. P4CA.
DR. VERESS ANDREI, Pdstoritul Ardelentlor in Moldova 2 Tara Ronidneascd (pang, la 1821), in Analele Academiei Romane", Sectia istorica, sena III, torn VII, mem 6

Bucuresti, Cultura Nationala, 1927, p 104

Alatun de frumoasa lucrare asupra pastontului Ardelemlor, aparuta acum patru am i scns de d-1 t Metes,
Pastor% Ardelent in Principatele romdne (in Anuarul Inst.

www.dacoromanica.ro

RECENSII

465

de Istorie Nationala" din Cluj, an. III, 1926, p 294-355)

unde se ilustreaz6 cu atata lux de am6nunte icoana pastoritului nostru inv eacul al XVIXIX, contribulia lui
V. e valoroas, atat prin expunerea clara si obiectiv6, cat
mai ales prin aceeasi bogglie de mformatie, uneori medit
InteadeValr, transhumanta p6storilor romani prezinta una
din cele mai importante chestiuni care se leag de viata
poporului nostru (cf. si lucrarea d-lui Th. Capidan, &mann nomazi, in Dacoromania" IV, 1926, p. 183-351),
atat de iubitor de pribegie si de necunoscut (cf. Tache Pa-

pahagi, in Grai si suflet", II, p 35)

Dupa, V. transhumanta in Principatele romane are o
explicatie logica multumit imprejurrilor geografice locale ale solului din Transilvania meridional fat cu cele
ale Moldovei sau ale 'Orli Romanesti. Coama Carpatilor
din spre raskit si mai cu seama miazazi, este atins mai
curand si incalzit'l mai mult timp de razele soarelui si astfel
chma tarilor romane e mai dulce, mai statornica si mai
apkat de vanturi ca partile Carpatilor din spre miazanoapte si apus" (p. 4). Autorul se bazeaza aici pe spusele
lui I Vl. Samec, Die Alpen des Altlandes im Siebenburgen
Hermanstadt-Sibiu, 1865. Pe de alt parte, iernile lungi
si mai grele sileau pe pstori s'a caute in Prmcipate pasune
pentru turmele lor (p. 4-5) si acolo erau primiti cu simpatie de stapanirea care le of erea avantaje diverse, pe care
bastinasu nu le aveau Explicatia este just& probabil,
numai in parte Intemperhle chmei si conformatia solului
sant desigur elemente care ingreuiaz'a mult viata economica a pdstoritului Ceea ce m'ana insa. turmele Ardelenilor
aiurea la iernat era din capul locului si. lipsa unor pasuni
suficiente la ei acas si desigur si. instinctul de hom6real5: 1).

Turmele trimise la iernat de catre orase, sate sau pa r-

ticulari erau conduse de un scut a r, sau stapa n, caruia 1 se platea chirie. Fiecare turm01 avea un conducator
1) in ce pnveste transhumanta, cf fundamentalul studm al d-lui Th

CapIdan op cst p 15-19

30

Da aoromanta VI

www.dacoromanica.ro

466

ST PA$CA

efectiv, v at af u 1, controlat de ve chi 1. Bogatasii in pose-

siunea unei turme, angajau un simb ri a s sau biri s,

care le duceau turma la iernat In ceea ce pnveste numele
pastorilor, ei erau numiti in genere mocan i, iar cei din
Tara Barsei, b ar s a ni (p. 2), cei din regiunea Sibiu-1'5.-

0ms, tutueni 1), cei din Bran, moroieni 2),

sau,

impreuna, cu numele genenc de p a cur ari

Ei cultivau oaia tigaie, turcana sau barsana,

tatara, stogu, soroca, parnaia, mistruganca V. scne o frumoasa limba romaneasca uneori

Totusi pe alocuri intalrum fraze greoaie sau formatu gresite (cum e cu poenerenn pentru poenarii).
T. PASCA.

C. RADULESCU-CODIN, Ltteraturd, traditii obicesuri

din Corbii-Muoelului (Academia Romana, Din viata po-

porului roman, XXXIX)Bucuresti, Cultura National",

1929

Lucrarea de care ne ocupam aici este una din cele mai

pretioase culegeri de folclor de dup rasboiu, atat pentru
grija pe care autorul a pus-o in selectionarea materialului
dat la tipar, cat si pentru cadrul in care il inchide, acea
1) In afarA de sensunle cunoscute de Dictionarul ha Tiktin s v radicalul dm Musa,: e cupnns I in toponomasticA 7 ufueni, mahale, in
Tg Neamtului, Tufulegi in jud VAlcea 91 Arge, Tutova, in jud \rakes.
MAGeogr s v , iar ca nume de famihe, Tuluzanu, in reg Sibuului Deasemenea, derivate de aici sAnt fufuenesc (palArn fuluenefh in Ialomrta)
(SAmAnAtorul", IV, 797), in inteles de ardelenesc" (mArginean) , tutueanca `tin pc' Pamfile, Jocuri, III, mdice, s v , (cf I Nana eun Joe de coral", a d e m, Jocuri de copn, 297 precum I altele la Gh Pascu, Cennlituri,
indice, s v In unele regium transil*Anene, existA verbul a se tufull. -a 'a

se legAne altun de a se tufutec 1 a se ure intr'un arbore' sau a se

legAna in vArful untu arbust" (Cmcior, Muntu Apusem) E ademenitoare
o legaturA cu megl tufulcd, alAtun de augulcd 'mot, vAre i autsuld, de
unde verbul ndlgutules '1115, sum in vArful unui arbore' Th Capidan, Megleno-Romduzz, I, Istoria ft Gram/ kr, p 194 i Pascu, Cznnhturt, 237

2) Denvat din morom rdivinitate popularl care aduce sau la laptele

viteloe

www.dacoromanica.ro

BECENSII

467

frumoasa mtroducere care prezinta evocativ atat prezentul,

cat 1. trecuml comunei Corbu-Muscelului
0 colectie ideala de folclor este desigur aceea care reda
intr'un manunchm intreg produsul de hteratura populara

dintr'o localitate sau dmtr'o regiune. Nu este mai putin

adevarat c preferam o anumita selectmne in materialul
care se da la tipar. Ace le suparatoare repetitii de aceleai
produse populare, Intlnite amrea, acele improvizatii stangace ieite din gura unm semidoct fara talent, dar cu pretenth. de anumit cultura, intrebumtand forme de expri-

mare neobicmuite in gura poportilui, trebue desigur sa

lipseasca din colectnle actuale. Autorul de data aceasta,
ca un bun cunoscator al sufletului colectiv de la Ora, a
tiut sa aleaga pentru colectiunea pe care ne-o d, numai
ceea ce e in adevar emanatia smcera Onatural a sufletului
popular

Din punct de vedere lmguistic, materialul publicat de

Codm, este de cea mai mare valoare
Introducerea d. o descriere sumard i totui bogat in
informatit asupra comunei Corbi. Ea ne lmurete cum
in sec. XVIII-lea, in Corbi au fost colonizati Romani din
Transilvania (din comuna Zina, jud Sibiu), f apt pe care-I
confirma la tot pasul limba din produsele literare populare. Dar, colonizarea de care e vorba, nu ne-ar putea
explica atat de deasa intrebumtare a unor forme de exprimare ardeleneti, daca nu am admite c I dupl sec. XVIII-lea,

populatia -comunei Corbi a fost augmentata cu elemente

din Ardeal In curs de aproape zoo de ani, limba imui sat
inconjurat de o regiune care vorbete alt dialect, daca
ar fi sa se admita numai vechea colonizare s'ar fi nivelat
mai mult, identificandu-se cu dialectul regiunn
Iata forme a caror obarie trebue sa se caute in Ardeal
balm

Dar de pdne n'ar fi batu, dar nu pot face ',atom

(p. 47), cunoscut element unguresc in Ardeal, de la ung.

bay , cdtand (p 10, zr, etc ), s cdtdneascei (p. 36) , rdcutd
(p. 27)=recrut , stayeat-w#er din companie (p. 27)---strayameger ;

celuit

(p.

rg)--inelat"<ung csalni ; picat

30*

www.dacoromanica.ro

In PA$CA

468

(p 35)=munt, cazut" (in razbom), cf ung. esni, avand

acelasi sens, alatun de acela de a cadea" , forma de subjonctiv sd yoare (p 5o)=sa jure" ; pers I sing lucru (p 48),-

lucrez", pers III sing sd te lucre (p 35)=lucreze" ; apoi

transformarea zd-e>zd pare A. fie tot ardeleneasea buzd
dulci (p 43). Caractenstica pentru regnmea Sibiului, este
palatahzarea labialelor ghine (p. 49) = vine". Deasemenea
ardelenesc e cuvntul horit (p 27) =--- cantat".Tot din Ardeal, probabil, e si. forma helgliqd : yunincd helgltud. juninca alba." (p. 52), de la ung holgy hermehn", desi cuvantul se &este 0. in Moldova, helge, cu acelasi sens
Atestarea unor nume de locahtti cunoscute indeosebi
marginemlor din Sibiu, e foarte semnificativa : Pe din los

din Ord'se yin doi frati din cdtdnie (p. 12), versuri in
care e vorba cu sigurant de n.-local Or4tse , in alt bucat
se vorbeste de lupte cu Turcu in Bosnia (p. io), nume bine
cunoscute de o populatie care dm timpun vechi se bucura

in Transilvania de avantajul de a face serviciu militar.

In afar de aceste relieve de ongme transilvaneana in
graiul comunei Corbi, colectia lui R.-C ne mai reda altele
tot atat de interesante si. care pnvesc gramatica istorica
a limbei noastre Astfel, in anumite cazuri, mai ales in
virtor, se mentme Inca -u (final) plemson (astazi, in regiunea
Sibilului, soptrt) : Pasdre galbend 'n cioc u, Rdu mi-ai

cdntat de norocu (p. 28), colea'n susu mai din susu.

(p. 64) , cu mandra dintr'altu sat (p. 40). 5i, dacd n'o mai

veni, Altu tad voiu gdsi (p. 33) Alte forme fonologice de
interes, skit proteza lin h : hdrspile=aripile" (p. 58)
(pastrand probabil accentul ardelenesc, aripile) ,c > g:
Frdngii (p. 65) pentru Francii, apropiat prin ethnologic
populara de a frdnge ; disparitia lui c, f, interconsonantic,
pnn asimilare carpard : cdrpard de fuioare (p. 64)<Carepard<cdrcd ('cat lei odata in card., in spate', cf. o 'wind
de fclind=ccat iei cu mana') ; vdroare (p. 64) : in varful airparelor (si pag. 65)<veirhoare<varf ; vn>mn ibomnicd
(p. 28) <ibovnicd , sci, pentru Ot sd te u s c 1 ca scan dura
(p

18)

haplologie :

mdligd (p. 43, 47) <mdmagd kp

i-r 0-

www.dacoromanica.ro

RECENSII

469

'habil o influenta a grarului copiilor) ; metateza c-t>t-c :

tecina<cetina (p. 29) : Prin fonetica smtactica, din pe leingd,
avern peirtga (p 18), forma cunoscuta si aiurea.

Forme de conjugare putin obicinuite . Toatd ziva se oglin d a (p 47) =se oglmdeste, se uit in oglinda , o form5.

transitiv, devenit reflexiva : s'a cer c at ea tel si chip

sd scoatd balm (p. 53), rar fenomenul invers : ndscdnd (p. 66)

pentru nascandu-se", forma cunoscuta in unele regiuni

din Ardeal si Banat
Menta atentie cazunle de denvatie putm cunoscute aiurea, ca . bietoasa (p. 85) = biata" ; flotocos (p 58) =
flocos" (cal ) forma neinregistrat de chestionanil calul"
al Muzeului , frigura Rea-i boald 0 frigura (sic I p 28)=
friguri" cele doul din urma inregistrate si in Dic. Acad , u.
Din punct de vedere sintactic, intereseaza forme ca : uite,
sunt acestele, -pe-aici (p. 98), forma archaica de articulare
a pronumelui demonstrativ ; lipsa de acord : [copm] nu
tie (38) Este indeosebi interesanta forma : Dzeu cum l-auzird, jos la el se coborard (p. 63) Viitor format cu infinitivul lung . le-om dare (64).
0 forma' care intereseaza deopotriva, din mai multe puncte
de vedere, este tale (p 12, /5) M'ai purtat i t a 1 e -odat,
prescurtata din [dumi]tale. Mai cunos este, ca se intrebuin-

teaza si. forma tu, dar uneon alaturi de dumniata, ceea ce

denota un f apt pe care 1-am remarcat sl intr'o comun
izolat, din Muntii Apusem, Curechru . populatia local

nu stie rostul pronumelui de reverenta si in consednta

11 intrebuinteaza pleonastic : Vezi t u bine d - t a (p. 85) ;

n'ai mai venit tu dumneata pe la noi (85).

Se gaseste si. in Corbi adverbul unde, cu sensul de cand"
(P. 43)
Evolutii de inteles : spicu (p. 35) cu sensul de varf" ;
[om] urit i c ase at (p. 41) cf. cdscdu, gurd-cascd , bobote

(p. 48), cu sensul de cobeste, meneste a ran" (cf. a da cu

bobu).

Interesante cazuri de sinecdoca . Cd Bulgaru-i card

Inicd (p. 34).

www.dacoromanica.ro

470

ST PASCA

Un prolog al prefacenlor pe care le va sufen si lnnba

satelor noastre, sant multimea de neologisme care acum
dupg rasbom munda proclusele literare populare. Din matenalul cules de C , poezule militare cuprmd indeosebi neologisme Oncum, prezenta kr in productium populare, alatun de forme de expnmare rustica, cum denota exemplele
citate, dm care reiese necunoasterea intrebumtni corecte
a pron de reverenta, este interesanta Corbenu cunosc
cuvinte ca buchet (p 29, 31), otel (p 32) i. mei macar hotel;
polacandru (p. 67) , rozet (p 29, 38) , telegramd (p 31), etc.

aduse cu siguranta de cei care-au facut militana.

Din cuvmtele neatestate aiurea remarcam imprdhirat=
prefirat. Dar ti-e firea ' mprahirata, te tubeti cu lumea
toatd (p 44) (pentru etimologie cf Giugle a in Dacoromania" II, 825) sbuncem: cdnd esti aproape gdtst [tunul],

in zbuncem indbupt (p. 24) un postverbal din sbuciuma;

,sdrdddu, in versul Picd mirul, pith vinul sd se facd s arada u, sd se scalde Dzeu (p 66), o curioas coruptela a lui feredeu1); invalge : p le pate p le'nvlage (p 63)
minajald: 1-a luat la minajala sd vazd . ce chip de cal
e? (p 58). Interesant e sensul lm cumpdtat Mandrele m'o
cumpatat, De nu's negru p uscat . Da 0 eu le-os cum-

pata (p 43)

Sant in colectia regretatului C. adevarate perle de productu populare Astf el, de rara frumusete sant parti din
bucatile 22, 24 (p. 18 si 19) (cele doul blesteme) si apoi
balada no. 63 (p 31-33) Sant si unele bucati grotesti,
care ins rivalizeaza cu cele mai de seama exemple de poezie modernista, cf. no. 73 (p. 37) si ceva mai putin no. 17
(p 16)

Ceea ce ndica si mai mult valoarea culegeru lui

C,

1) Asemenea transformare, a hu f- initial urmat de e, s, in s- (1 a lui

o- <z-), comun si la numele de persoana Salmon <Fa:mon, Sindon <Ftridort, Stlaret <Ftlaret, sant atestate in Tara Oltuhn in sec XVIII-lea

Este mteresant cat apare ea de la Sud, cancl se stie at aceasta transformare e caractenstica pentru Tara Oasulm, cf Al Phthppide, Orig Rom..

II, p 185

www.dacoromanica.ro

RECENS1 I

471

este bogata colectie de modele de otia rosn (p. 70-84).

170 la numar
Publicatia lui R C este una dm cele mai alese culegeri
de folclor romanesc.
ST. PASCA.

CIAUSANU, G r, FIRA G., si POPESCU C. M., Culegere de folclor din jud. Vdlcea i imprejunins (cu un glosar)

(Academia Romank Din viata poporulm roman, XXXV)

Bucuresti, Cultura Nationala", 1928, pp

212.

Cea mai just apreciere a valoni culegeni de fata. este

cupnns in Raportul facut de catre d-1 Puscanu, raport
publicat in fruntea volumului. Consideratie speciala ment
indeosebi glosarul (p. 139-212), desi el nu corespunde exirgentelor filologice. D-1 Puscanu fixeaza anurnite criterii
de care trebuie s fie condust toti aceia care alcatuesc glosare dialectale Iat-le : r) sa se insemneze accentul

cuvantului inregistrat ; 2) Verbele s se dea la infi-

nity, adaugandu-se a se la reflexive, -ez, -esc pentru cele

care se conjuga la present cu aceste sufixe , 3) subst a ntivele sa fie aratate sl la forma de plural (dac asemenea

forme exist in adevar) ; 4) adj ectivele sa se dea la

forma masculink adaugandu-se -d pentru femmin, daca
femminul se formeaza astfel , 5) dupa cuvantul din titlu
sa se dea intelesul cat mai precis, pun smonime ,sau prin
descrier-4 sa se arate nuantele de sens (Entre ele ; 6) sa se

dea exemple din care s se vada valoarea stilistica a

cuvantului ; 7) culegatoni sa n u dea etimologla cuvintelor,, 8) in culegeri de felul acesteia, nu e nevoe s se
noteze in glosar difennte fonetice ; 9) matenalul unui glosar

s fie sigur, ro) 0, se noteze daca anumite cuvinte co-,

mune hmbei romane, nu se mai intrebuinteaza in regiunea
de unde este cules materia1tt1 pentrn un glosar
Autorul priuzipal.gel glosafkrlut-e d=1 Ciausanu , ceilalti
doi, sant colaboratori.
Materialul culegeru e Imparjat Ifl4 p.ri: Poezzi popular?.
Ghzcztori, Desantece, Glosar.

www.dacoromanica.ro

472

U PASCA

Remarcam unele poezii frumoase , cum e de rola no. 424

(p. 75), altele sant foarte reduse ca valoare artistica,. Unele,

au motive din poem noastra culta no. 549 (p. roI) reproduce versun dm Amor:id turturea de E. Vacarescu,
no. 562 (p 105) din La oglindd de G. Cosbuc
Nu cunoastem cntenul urmat de cei trei culegatori la
alegerea subiectelor de la care au adunat matenalul poetic.
i Pare ea in anumite cazun, alegerea a fost nenorocita. In
deosebi poezia populara lnica si numai in parte cea satined, prezmta o valoare foarte neegala fata de restul culegenlor si aceasta multumita faptului ca au fost ascultati
mdivizi care prin contactul cu viata de la oras, nu mai
prezmta viata noastra de la sate, asa cum o vazuram ilustrata in colectia anterioard. Un culegator nu trebue sa-si
ia ca subiect din gura carma sa adune comonle de literating si de limba populara dmtre desteptu" satului, traiti si
la oras, fundca in acest caz culegenle care se dau la tipar
nu mai prezinta aspectul linguistic sau folclonc al satului,
ci mai curand al mahalalei.
_ Astfel ne este dat s intalmm in colectia de fata un nuI mar deosebit de mare de neologisme, ca amant (pp. 22,
29), amantd (pp. 19, 58) ; amante (p. 14), amureazd (p. 36),
amurez (54), anturezel (p. 94), doi amuri (p. 95), [1115.] amurezam (p. 41? 51), amorezam (p. 14) , amator (p 51) ; baston

(p 8o) ; [cam*" decoltatd (p. 47) ; jampieni (p 56).jambiere" ; spune-mi, pe onoarea ta" (p. 47) ; portocald (p. 59) ,
portofel (p. 73) , politicos (p 64) , suna-ma la tehfon" (p 52)
s a. Unele din aceste neologisme, iau o infatisare fonetic5.
deosebita in gura satemlor trarti la oras . anionipe (p. 140).=
mumtie" , celdratul (p 150).acceleratul" ; trinuor (p 52)
thrum. de la tren ; cercifzcat (p. 150), cu e-t>e-e , Percitor
(p. 28), cu pt>1 , sup (61) sosea" sau iwa (p 30), cu
sl>-1; rozbinu (P 43, 45) . rubmu", supt mfluenta
hu roil) In alte poezu populare, se vorbeste de regie (p. 21).
Un fragment caractenstic :

Ci-mi vanara trei persoane

CRestrele domnisoare
Si'mbr5.cate'n musamale" p. (97).

www.dacoromanica.ro

RECENSII

473

Ponetism mteresant prezint furisitul (no 30), cu afereza

hii a- (cf I turiseitul, p. 62). Proteza lui a- : amiruit (p. 140)

,,a castiga"<ard msrui<ung ny erni Metateze .

cur-

vdrdsdie (p 7o). curvsrie" ,Vizddem<Zdvideni (p 55) ;

s> ort (p 53) < sorti" , n pers. Mdndulica (p .50),
dimmutiv din Manda (<Smaranda?) ; zeptingea" (p. 47),
alb:tun de iplingea (p 49) pnn apropiere de Tao ; prin acomodare cn > mn csomni (p 5i) < ciocni ; vn>mn :
isbomnicd (p. 50) , sincoparea sox
cdoard (p 27) <cdcioard<cdscioard ; sincoparea liii -i- neaccentuat. rdzmat (p 37)

<rdzimat Intereseazg deosebit cazunle de sonorizare a

unor consonante surde : lamba, leimbsle (p. 66) pentru
lampa, Idmpile ; pdrugeis (p 59) : pani i cu pdrugeis<parucel Alte forme remarcabile apcmte (p. 64)<Iasomse ;
viltste (p

rind ,

55)<veftede , persoard (p. 71) < perinsoard<pe-

i termeed (p 33).farmecr , a floiera (p 42).

fluera ; durori (p. 46)=--dureri ; metea (p. 71)--,--meteahnd, etc.

Intereseaz din punct de vedere morfologic : forma mimind (p. Iro) pentru minuneaz6", trecenle unor verbe
de la o conjugate la alta : fdcea (p 71) pentru face, mergea
(p. 40) pentru merge, pleingea (p 47) pentru lcnge, trimetea
(p 54) pentru &smite , ursat (p. 37) pentru ursit.

Din punct de vedere semantic, merit atentie buftean :

orb butean (p. 22)= orb de tot", ; copt . stint copt pe tine
(p 154), pentru care cf se coace buba" ; adv. pe kc
(p. 29), cu sens de indatr ; piciorup (p. 34), in sens pej orativ.

Intalnim forma numele mele (p 68), care trebue s5. insemneze poreclele mele"
Derivari interesante : Dundrip (p 46) Dunrea" ; foilid

(p. 69) duninutiv de la foaie".

Fara valoare sant etimologiile date de autori . globi
nu deriv5. din lat. globular e (p. 164) ci din slay. glob a;
.4cobilele, nu sant din lat cubile (p. 153), ci din slay. k ob y I a, blintui, nu din lat. vent it ar e (p. 142), ci din
ung b ant an i, etimologli care se pot cunoaste de oricine,
fund notate si de Dig. Univ al lui L. *aineanu.

www.dacoromanica.ro

ST PASCAL

474

Gasim si unele forme indoioase : autorn precizeaza ca.

comparativul de la dolofan, e dolo/dior (p 158), care e de

fapt un duninutiv ; mdnund (p. 29), este dupd toata probabilitatea o refacere de singular, dupl plur. mdnune, datonta autonlor (o remarca si. d4 Puscarm, alaturi de lemnet,
ref acut de la lemneturi) Porecla Boforcan (p 145) e ung.

boszorkany `stripe.

T. PA.C.A.

GEORGMU-TISTU,

N., Folklor

din

yudetul

Buzdu.

(Academia Romand, Dm viata poporuhu roman, XXXIV).

Cu o harta..Bucuresti, Cultura Nationala, 1928, pp. 93.

Prin bogatia de material redat ingnjit, colectia d-lui T.
se impune in mod deosebit atentiei filologilor Pe langa
neologisme ca : hamantd (p. 72)=amantd, libirat (P. 9) =
eliberat, imidfat, ekipat (p. 8) 'ndelicat (p 3o):---delicat,
pansat (p. II), permutat (p. 74), etc. ea inregistreaza o multime de forme mteresante dm punct de vedere gramatical.
Fonetism interesant ini6erb2ntat (p. 18) prin asimilare
din infierbdntat (sau gresala de tipar pentru inherbatat?)
pcicurcq (p. 33), haplologie din pdcurcircq ; nimirea (p. 40)
dislmilare n-n>n-r , dingva (p. 63) pnn acomodare, de la
dincoa=dincoace; Caru (p 53)=Carol ; fonetica sintactica :
lacrdmile d u prim, sat (p. 8) ; in descantece se mentme
fonetismul vechru cu cutitil de gdsitu (p. 21) Remarcabill
e forma Ind doale (p 22) pentru md doare (din graml copnlor).
Morfologie mteresanta cuprind formele de gerundru :
sosindd, avandcl, plecditdd (p. II) pentru avdnd (care tre-

bue s fie mterpretate alaturi de formele de participiu in

-d, (pentru care cf S. Puscariu in Dacoromania" IV,

136o--1362) ; vocativul de la socru : soacre mare (p. 17) ;

trecere de la o conyugare la alta m'oi pricepea (p. 21) ;

poposat (p 37) < poposit , pers III sing Indic acoperqte
(p 85)==acopere
Semantica : fir de Rus (p 8) , ursu se certa cu canele
(P. 50) - a.
Lexicologie

zirtierolu (p.

21) zmeu una", pnn con-

www.dacoromanica.ro

475

RECENSII

taminare cu smeurd (mancator de smeura) , mertic (p

30).---

,,masurr, element ungtresc, dm mrtk, cu acelasi sens

(cf si. foitc4 (p 5o) =umplutura in arma de foc, de la a/onus).
Colectia se termmd cu un Glosar, care putea fi mai bogat

si cu tin Indice de nume si de lucruri La sfarsit de tot, o

harta a regiunil explorate.
T. PA*CA
BOBULESCU C

Cronica bisericvi Sf. Ecaterine din Bu-

cure0, 1577-1 Oct. 1924 Bucuresti, Tip Convorbiri

Literare", 1927, pp 88.
0 intreprmdere importantl, care ar trebui imitata este
aceea de a reda intr'un manunchni, in forma' analitica,
toate insemnrile istonce in legatura cu lacasun dumnezeesti, cum este in cazul de fata Sf Ecaterina din Buctirest Desi cea mai mare parte din informatiumle din Cronic ne erau cunoscute din publicatiuni antenoare, valoarea ei nu scade fiindca autorul, mdicand in note bogata
bibliografie, o insoteste de judicioase observatii personale.
Matenalul cuprins in cronica, intertseaza indeosebi din

punctul de vedere al istoriei culturale

Fenomene interesante de limba ne oferl putme fundc
cea mai mare parte din fragmentele redate, sant traduceri
din slavoneste sau din greceste Din pricina aceasta singura parte care ne poate interesa aici este onomastica.
Ca chestiune de metoda de denominatie remarcam ca., chiar

in Bucuresti, predomina Inca pan in secolul al XIX moda

numelui unic, numele de botez Aceste sant intregite uneon
de atnbute : Gheorghe vel ban al Craiovei, (p 21), Voicu
Paharnicul (p. /5), Ionigi izegustorul (p. 34) Numele de
botez este deci factorul important in numirea indivizilor,
chiar in actele publice Si, cum este si natural, chiar aceste

nume de botez, arata uneori o valoare dubioasa le One

tin Mnitd negustorul (p 34)
Nume vechi, de botez, de forma femmina, nummd persoane masculine sant dese . Pand (p. 14), Oand, (p 14),
alaturi de Negrea (p. 16), Thirca (p. /6), Fiera (p. 16), de

www.dacoromanica.ro

ST. PASCA

476

uncle cunoscuta familie a Her4ti1or, Papa (p. 16), cunoscut

i din numele familiar Papa-costea, Vasilwhia, Hangirld, etc.
Nume de botez interesant este si. Mogu (p. 14), nscut
din porecla, care nu e altceva decat ung. magas, inalt
Foarte dese sant formele articulate Bdleanul, Barbul,
Golescul, Stancul, Vladul, etc
Suf. -a c h e, foarte des in onomastica bucuresteana, din
sec XVII-lea Milialache, Ionache, Panaitachi, Curtache
(.----Custache ?), etc.

E frecvent suf -o a i a, pentru denominatia femeiloT Sufncul se adauga la numele sotului. Mang. Simionoaia, Elenca
Misailoate, Berechetoaie (p. 64). Cam aceeasi raspandire

o arata 1 sinornmul -easa. Sutuleasd (p 69).

Denommatn topice care menta o speciala atentie, sant :
stdlpul de piatrd al Armeanului, Capul Trozanului, liingd
helqteul lui 5erban Voevod, capul podului Turcului, Piatra
PrediNvornicul (p 20).
ST. PASCA

PIJITJ V , TomEsLu C , J3E12E2HET 'is , CIOBANTJ 'i` ,

Documente din Basarabia (Comismnea Monumentelor Istorice, Sectia din Basarabia) Chisindu, Cartea Romaneasca",
1928, in 8.
Fiecare din cei patru colaboratori da la lumina un numar

de documente referitoare la istoria Basarabiei, din epoci

diverse. Intereseaza toate deopotriva, fundca arunca o
lumina vie asupra vietu romanesti din provincia de peste
P rut

Unele din documente sant slavone, altele din epoci mai

tarzii, romanesti. Cele slavone au toate, alb:tun, traducerea
romaneasca. Materialul cuprins in colectia de mai sus intereseaza si. pe filologi.
Ca forme de limb, spicuim . pdrd<pdnd, (p 115) Fra-

sint (p. 52)<Frdsina (<Eufrosina), cu asimilarea r-n>r-r,

dmbe pdritle (p 23), forma analogica Ireittine-meu (p. 29),
dupg tdtdne; starea (p 23) : sd mergi la starea numitei moii.

Interes deosebit prezinta ins onomastica

www.dacoromanica.ro

RECENSII

477

Remarcam inamte de toate un exemplu cand doi frati

poarta porecle (devenite in urm, ambele, nume de familie)
diverse Constantm Mutul frate lui Vast le Millairdu (p 28)
cf. n. fain. mold. Mutu I. Malarciu. Denommatii personale

ca : unu Jalobd (p. 21), dovedesc cat de mici erau exigintele jundice la noi, chiar in sec XVIII, multumindu-se
sa noteze vag individualitatea unei persoane, lucru care in
sistemul antroponomastic din occident se atesta numai la
inceputul evului medm
Nume de familie sau porecle de la apelative etnice : Arapul
(p

ro6), Ceaurul (p, 166), Rusu (p. 45), Siirbul (p. 131) ,

Ungureanul (p 99), etc ; n. fain. sau porecle dupa meserii .

Bldnaru (p. 30), Blidarul (p 29), Dubdlartul (p. 114)
Interesante sant nume fain. ca . Dobeindd (p. 9), Mdlai

(p 30) si compusele Mdlai Rdu (p. 28), Sdpti Fraft (p. 28).

Nfam. Dracea (p. 108), nu deriva din DragI-suf. slay.

-e'la, cum pare (cf We igan d, Jahrb. 26-29, p. 150),

ci din nfam. Dracu (p. 45) cf. Dracos (p 45).
Dintre n -topice, -allele prezinta fonetisme interesante ca :
Poiana lus Rdcild (p. 184)<Rafila. Numele de movie cupnnde numele propnetarului : mooa Fusova (p. 33), proprietatea fain. Fus , mosia Serbdne#4 de odata cu trecerea ei in stapanirea Stolmcenilor, se numeste, de la a.
1786, Stolniceni (p. 3).
ST PA*CA.

BOGA L

Documente Basarabene, III , Testamente

Dann. (1672-1858), IV Hrisoave si Carti domnesti

(142o-1500), V Hrisoave si Usti Domnesti (1507-1594),
idem (1601-1632), VII : ibid. (1604-1653), VIII : ibid.
(I636-1651).Chisinau, Tip. Cartea Romaneasca", 1929.
Cele sase fascicole continand documente vechi din Basarabia, sant menite sa imbogateasca informatia colectiei
Comismnii Monumentelor Istorice de care ne ocuparam
mai sus Prin vechimea documentelor date la lumina de
autor, pnn multimea lor si. prin grija cu care sant publicate, ele devin un indispensabil izvor de informatie istosi.

www.dacoromanica.ro

478

ION GHERGHEL

nc i filologica Onomastul indeosebi gaseste un material

bogat de informatie.
Nu stim ins de ce B. si-a publicat bogata colectie in
atatea fascicole, care ingreuiaza mult intrebumprea ei.
Era mai bine, dacd dadea la lumina documentele in ordinea lor cronologica i s le cuprmda inteun singur volum
cu mdice la sfarsit. Intreg matenalul, indeosebi pentru
filolog, pastra o nota de umtate i putea ft urmant mai usor.
8T PACA

LANG DR. FRIEDRICH M Eminescu als Dichter und Den-

her Cluj, Minerva", 1928 pag. 183

Cartea lui Fr L a isvorit din donnta de a impartsi

publicului german ceva despre poezia si proza lui Eminescu" Studiul acesta este considerat de catre autor mai
mult ca o introducere pentru intelegerea conceptiel de
viata eminesciana Lang declarl din capul loculm ca n'a
intrebuintat toate isvoarele bibliografice asa dar nu are
pretentia sa fie complet, ci stradunita principala i-a
fost s impartaseasca cititorilor =preside subiective ce
i le-a sugerat opera poetica, imbibata de reflexii filosofice,
a lui Emmescu

Autorul ii imparte subiectul in patru capitole In I-ul

trateaza despre linca lui E. reflectata in oglinda naturii ;
in al II-lea ne vorbeste de E ca poet al iubini , in al III-lea
se ocupa de conceptnle filosofice ale poetului nostru, iar in

cel din unn examineaza atitudinea lui E. fall de imprejurarile politice si sociale
Vorbind despre Erica enunesciana, Lang constat, cu
drept cuvant, o spiritualizare a natuni din partea poetulm
nostru In poezia naturii E ajunge la o imitate desavarOVA intre simbolul obiechv i dispozitia subiectiva a propriului suflet Cu toate c In creatia poetica. a lui E aflam
ceva specific, numai al lui, totusi este firesc sa alba l unele

note comune cu alti poeti, iar in ceea ce priveste tezaurul

de gandin sclipitoare cu care-si impodobeste poezide sale,

www.dacoromanica.ro

RECENSTI

479

acestea sant, cel putin in parte, rezultatul vastei sale lectun din poeth i. ganditoru germani Eminescu war der
Adept und ausgezeichnete Kenner der deutschen Dichtung
und Philosophie", (pag 47) Ne-am fi ateptat, dui)/
aceasta justa afirmare, sa gam *.i. unele amanunte cu privire la paralelismul &titre filosofia natuni a lui Scheling
i scnerile lui Emmescu L s'a hotarit insa sa ne deie, in
locul anahzei, o sinteza i astf el, i cu pnvire la apropienle
dintre diferitli poeti stmni (Ho lty, Lenau, Byron, Lamar-

tine) i linca natuni a lui Emmescu, el se marginete s

resume trsatunle generale ale motivelor poetice Credem,
ca n'ar fi fost lipsit de mteres s insiste mai mult asupra
asemananlor i deosebinlor caractenstice dmtre E i
poetii amintiti
,
In capitolul al II-lea, L analizeaz5. conceptia iubini la
E. i. atitudmea acestum fata de idealul fermi= Matenalul
analizei i-1 extrage in special din manle creatii . Venere
i. Madona, Luceaf trill, Inger i. demon, i. din cateva din

satire. Farmecul specific eminescian cu greu se incheaga

din traducenle germane, citate in majontate din M W.

Schroff Dar pentru aceasta nu poate sa fie invinuit autorul, care s'a straduit din rasputen s descopere publicului
german resortunle mtime ale iubini emmesciene in toate
fazele sale de desvoltare
In capitolul urmator autorul insista asupra adevarului
ca E., cu toata patrunderea operelor filosofilor germani, nu
i-a creat un sistem filosofic propnu i. pnn urmare nu
aplica nici vreo metoda rigida in filosofare, ci trecea
totul prin prisma gemului sau poetic
Gandirea neobosita i. puterea exceptionall de munca
cu care-1 inzestrase firea pe E ii lArgesc onzontul activitatii. Despre tendmtele politico-sociale ce se reflecteaza in
poezule sale precum i. despre trasAturile fundamentale ale

conceptiilor sale politice i. socialepentru care militeaza

Emmescu in cahtate de zianst i om politic ne relateazd
Lang in ultimul capitol al lucrarii, msistand asupra sinceritatil natuni lui E., care nu intelegea sa-i mascheze cu

www.dacoromanica.ro

ION GRERGHEL

480

atitudini ipocrite de rafinerie diplomatica dragostea fierbinte pentru poporul sau

Neaparat a santem datori s film recanoscatori lui Fr
Lang pentru interesul ce s'a nazuit 0.4 detepte, la cititorii
germam, pentru Eminescu. Dela germanistul Lang insa
am fi fost in drept s ne ateptam la o cercetare 1. lamu-

rire mai minutioasa a penetrarii literaturn germane in

opera poetia emmesciana Editnle aparute panA acum nu
cuprind decat o parte din traducerile" i. nnitatiile" lui
B din germanA
In manuscrisele dela Academia Romana se gasesc inca
multe urme ce ne aduc ammte de raporturile literare ale
poetuhu nostru cu diferiti poeti germani Astfel in ms
nr. 2259 aflAm la fila 1 2-14 Resignatiune (i en nascuiii
in s.nuln. Arcadiei), iar la fila 31 Ectoru p Andromache (din

Schiller). La fila 325 din acelai ms. e o traducere din

, in ms. nr 2260, la fila 51 ii copiazI E.
pentruca mai apoi s'o 1. traducl Unsere praktische
Wernicke

Seite de Hoffmann v. Fallersleben

Bin Deutscher muss recht grundlich sem
Und anders thut er's nie,
Hat er am Armel emen Fleck
Studiert er die Chemie

In prefata editiei poezfilor lui E., G. Bogdan-Dula

dovedete a poetul nostru a fost bilmgv. Nemtete i-a
redactat E. mai intant i marea scrisoare filosofica, adresata lui Titu Maiorescu Nu ar fi hpsit de interes s se poata

dovedi a Enunescu a intrebuintat acest procedeu, al

redactarii mai intaiu in limba germanA, I la unele din poeziile sale 1).
1) AceastA concluzie s'ar putea trage, probabil, din exammarea ms nr
2262, flla 144 (pe verso) unde aflm
An dem Fenster, Wasserflache
Steht das Knigskind so mild

www.dacoromanica.ro

RECENSII

481

Este de o importanta deosebita pentru evolutia stilist ca.

1. pentru formarea limbei emmesciene s se precizeze i
acest aspect cunoscut pana acum numai in hnii mari
al inraurmi Umbel i literaturii germane asupra desvoltarii
spirrtuale a cele mai insemnate personalitati poetice romane*ti
ION GHRRGFIEL

G G MA'MESCU, Stritnion no#r t : Cursuri tinute la

Universitatea Populara din Valend-de-Mune Valenii-deMunte, 1927, 45 pag
Regretatul conferentiar al Universitat'u cluj ene prennta
in aceste pagini, intr'un stil luminos i. clar, ultimele rezultate la care a ajuns tunta arheologica 1 istorica de azi
cu privire la trecutal celor doua popoare ale anticlutatit
din care s'a zamisht neamul romanesc Traco-dacii i. Romanli Primul i al doilea capitol trateaza, pe scurt,
despre raspandirea, istoria i civilizatia neamurilor tracodame Sant lucruri pe care raposatul invatat le cunotea
Meerestiefe, Meerestiefe

Traumt lIll Grund ihr bleiches Buld"

La pag 204 se gaseste textul romanesc
"La fereastra dinspre mare
St copula ca de cnn
Apa man
B o traducere din vreun poet german sau redactarea, mal intaiu in lumba
germangt, de insusi Eminescu ?
Mai crtam un sungur exemplu dm acelasi uns fula go
0[Liebes]gluk wue bust [du] hingeschwunden

Vergilbte Blatterdie Gedanken fallen

Ich sage Lebewohl den trauten Stunden
Und memen sussen Liedern, allen, alien
Und dennoch hab ich dich um Arm gehalten
Du blondgelocktes susses (1 cuv mdescifr ) Kind
[Werd'] ich je alt, so denk ich wie die Alien
Mem Sehnen wie em Traum, mem [Leben Wind( ?)]
Dacoromania V/

31

www.dacoromanica.ro

C DAICOVICI

482

in cea mai larg masura, datont cercetanlor i studiilor

flcute de el insusi, am indelungati, in acest dome=
Preistona i, in special, protoistona Itabei e expusa in
al 3-lea capitol, sprijuut pe cercetanle mai noi ale arheologilor itaheni, Luigi Pigonm, G Co lini, P. Orsi si ale altora,

aratand patnmoniul cultural, italic prin excelenta, mostenit de cei ce aveau s devina, mai tarziu, stapanu penmsulei i ai intregei lumi mediteraneene Romann 0 speciala
atentie se da, in al patrulea capitol, Latiultu proprm zis,
leaganul Roniei i ongmei acesttu oras Ultimele doua capitole se ocupl cu misteriosul popor al Etruscilor, aparut
pe scena istoriel prin secolul al X-lea i disparut apoi
lent in marea masa a romanitatu triumfatoare, dup.& ce
secole de-arandul, in o lupta continua pentru apararea
inaltei civiiz4u. ce creasera in Italia, dadura din tezaurul
lor de cultura nenumarate forme si institutii de stat si de
viata religioasa, sociala si artistica poporului ce le rapise,
in cele din urma, independenta
Frumoase i instructive, paginile lui G G Mateescu,
vor putea fi cetite usor de toti cei ce se mtereseaza de

stramosii no stn.
C DAICOVICI

FILIP HOROVITZ, Ccind inceteazd steipcinirea romand in

Dacia Trasand? (in Cercetan Istorice", Revista de istone

romneasca, Iai, anul IV, (1928), no 2, pp 52-63)
Spinoasa problema a parasiru oficiale a Daciei, problem&

atat de mult discutata i totusi nerezolvatl, In lipsa de

doyen palpabile pe care
dup.& prerea subsemnatultu
numai sapaturile, arheologice, bine conduse, le va putea furniza, d Horovitz F o rezolva simplu de tot (as zice citiar
simplist) in mai putin de o coala de tipar Dupg d-sa : Evacuarea Dacia Tratane s' a feicut in cloud etape, prima, cea a
Transilvaniez, la sfarptul anului 271 sau /a inceputul anului
272, cea de a doua, ceaaOltentei p; a Banatului, n primdvara
0 fi asa sau aproximativ asa e
anului 275 (p 63)
alta chestiune Tin insl s arat aici i s. prevm pe cetitorii

www.dacoromanica.ro

RECENSU

483

articolului lui Horovitz ca- r). Chestiunea e mult mai complicata decat si-o inchipuie d Horovitz si ca ea a fost discutata

in timpul din urin6 si de altii, pe care d-sa nu-i cunoaste

(Saria, Ritterling, Alfoldi A si intrucatva sl de subsemnatul intr'un articola publicat in revista clujana Societatea
de Maine" din 1928) Recent de tot, d Alfoldi A profesor
la Univ din Budapesta, a publicat o ponderoasa lucrare
asupra acestei chestiuni 1, de care trebue s se tina seams.,
indiferent ca cmeva accepta sau nu concluznle la care ajunge

autorul acestei lucrari de o bogatie extraordinara a izvoarelor si de o minunata iscusinta in interpretarea lor 2 Inscriptia faimoasl de la Casei, pe care se bazeaza H spre
a dove& imposibilitatea evacuarii Nordului Daciei inamte
de Aurelian, e, din pacate, fara nici o valoare documen-

tara Ea nu numai ca nu era necunoscuta pe vremea lui

Mommsen" (p. 56) dar e chiar pubhcata de el in C. I. L. III.

828, dandu-i adevarata interpretare fata de lectura gresit pe care o daduse Torma . acel Antiochianus nu e unul
din consuln anului 270 ci un simplu cetatean, Septimius
Antiochianus.
C DAICOVICI

9 A got mozgalon is Dila.% fetaddsa (in Egyetemes Phdologun KozIonij"

Buclapesta, pe and 1929 i 1930, cu un reznmat in hmba germanii)
31*

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR

III
In studml despre Morfonem (DR. VI. ), aratam ca
voiu face cateva note margmale la cele doul volume
dmtai de Travaux du cercle linguistique de Prague",
primul cupnnzand o sene de Mlanges linguistiques, iar
al doilea studiul lui ROMAN jAKOBSON intitulat Remarques

sur l'volution phonologique du Ruse comparde a celle des

autres langues slaves, aparute, amandoug, in Praga, in 1929.

Foarte interesant e ceea ce se spune despre limba comung mitiala" a Slavilor, cad observarile facute se potrivesc I pentru limba comuna untiala" a Romanilor,
pe care noi o numim, adoptand un termen mtrodus de D.
Onciul (.1 plasmmt dup germ urrumamsch"), limbo str-

romfinfi. Umtatea acestei hmbi exista in masura in care

dialectele sant capabile s desvolte schimbari comune Dac

aceste convergente ies sau nu dinteun leagan comun, aceasta e o chestrune secundarl i. abia susceptibila de a
fi rezolvrta Cand convergentele sant mai multe decat divergentele, putem presupune, in mod conventional, o limba
comuna" (Mlanges I, 10) Acest punct de vedere se aseatang cu cel pe care am incercat sa-1 sustin in Zur Rekonstruktion des Urrumeinischen i asupra caruia am revenit

de mai multe ori, mai pe urnia in Studis istroromeine II.

Limba straromana nu trebue sa ne-o inchipunn ca lipsita
de divergente dialectale ; cateva astfel de deosebiri se
pot recunoate i. azi. Acestea insa nu constituesc o piedeed pentru ca s admitem o limba comung, caci comun"

nu vrea s zica unitar". Esentialul e ca aceasta limba

straromana putea sa se desvolte in ace1ea0 directii, din

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

485

cauza continultatii geografice, a omogenitatu sociale si,

nu mai putm, a constiintei celor ce o vorbeau ca apartineau acelmasi neam si aveau deci nevoie de o kome", cu
mentmerea particulantatilor regionale numai in masura
in care ele nu stanjeneau o bun intelegere Ca o astfel de

constunta exista la stramosu nostn, chiar pe vremunle

cand ei nu ajunsesera sa se orgamzeze in state nationale,
se vede din numirea de Roman, pe care toate grupele azi
despartite si-o dau (sau si-au dat-o) si careia ii corespunde
numirea de Valah-Oldh, data de vecmi tuturor acestor grupe.
Manunchiurile de fapte convergente, care ne dau dreptul

s vorbun de o limba comuna hartial, nu ajunge insa sl

fie numai mai numeroase decat divergentele, a sena de
movatiuni convergente trebue sa alcatmasca o grupare
de fapte solidare dmtr'un intreg, sa inchipmasca o tip ologie (Mlanges I). In Locul limbii romdne intre limbile
romanice, p. 8-13 am cautat sa stabilesc cateva criteni
care ne dau dreptul sa conchidem asupra inrudirn mai
stranse intre hmbile aceleiasi familii, sau intre dialectele
aceleiasi limbi, s'i, dimpotriva, care ne face sa recunoastem
convergentele intamplatoare. Doveditoare pentru inruchrea

strans mi s'au prut mai ales acele movatium comune,

care au avut urman similare, si cele ce sant identice sl

in exceptule" lor, care deci se prezinta nu numai cu

aceleasi evolutiuni regulate, ci si cu aceleasi cazuri refractare. Inrudirea e dovedit, as adaoga acum, nu printr'o
suma de fapte izolate asemanatoare, ci prm acelasi sistem
fonetic, fonologic, morfologic, lexical si sintactic

Pentru ca sa putem intelege aceste sisteme (care mai

ales caracterizeaza o limba) ceea ce trebue sa formeze
obiectul studiilor comparative nu e numai patrimomul co-

mun mostenit de hmbile-fiice de la hmba-mamd, ci

e,

intr'o masurg egal de mare, evolutia hmbilor inrudite dupa

despartirea lor de trunchiul comun", caci numai prin acest
mijloc se pot aseza in lumin tendmtele fundamentale in

evolutia acelor limbi si se pot um epizoadele, ce par, la

prima vedere, desparechiate si Mf scop, spre a scoate din

www.dacoromanica.ro

486

s PUSCARIII

ele un ciclu de mutatium total i tintmd spre acelai ter

(Jakobson, Remarques 12).

Nu trebue s uitm mai ales un lucru, pe care geografia

linguistic ne-a invtat sa-1 pretuim in justa lui valoare
Ceea ce azi este mutar in inftisarea unei limbi a putut fi

odmioard difent Dac n'am avea texte vechi, n'am sti

c rostirea cine, mdine i paine era raspAndit i in re-

v= (ca Moldova sau Banatul) care au azi pronuntarea

mai veche cdne, mdne, peine 1. numai prm influenta limbei

literare incep iar s rosteasca azi, ca la Bucureti, came,

mdine, pehne. N'am ti Ca rotacismul, caractenstic pentru
dialectul istroroman, a divizat odinioarA pe Dacoromani
in doug grupe. Observnle pe care le putem face azi asupra

labialelor palatahzate ne arat cg aceast inovatiune"

este in descretere repede i c foarte multe regium, care
azi intrebuinteaza labialele, aveau odmioar palatale Mai

incolo va fi vorba de un caz probant in pnvinta aceasta.

Aceast atrtudine de pronuntat repulsiune fall de formele rotacizate odinioarl .1 fata de labialele palatalizate
din timpuri vechi (cad aa trebue intelese cuvintele lui
Cantemir despre aceasta rostire rusticI) i de azi, este 1
ea o dovad a unitatii limbei noastre, cAci pentru linguistica aplicat criteriul umatii lunbei este dat prin atitudmea colectivitatil vorbitoare fat& de limb" (Mlanges
I, ro).
Foarte interesant e capitolul care vorbete despre difentele funethmi ale limbei (Mlanges I, 14-21), intregit
pnn observatule judicioase ale lui Jakobson (Remarques 14).

Distinctia intre graiul interior i cel exterior sau

manifest e in de ajuns de cunoscutd AstAzi, tim c51 rolul colectivitath subiectelor vorbitoare e mult mai activ" in
desvoltarea limbei cleat se credea inainte, c' pretutindeni

unde s'a petrecut un proces destructiv, el a fost urmat,

in mod necesar, de o reactiune activa", .1 c activitatea
sistemului linguistic nu se marginete sa reactioneze la
lovitunle pnmite din afard i s1 vindece ramie primite,
ci limba, in mersul ei de evolutie, rezolvl i probleme in-

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

487

terne", precum bunoar5. crearea unui nou repertorm de

mijloace de expnmare", and elementele limbei afective
se automatizeaz pnn. uzare" (Remarques 14). In ceea ce

privete asp ect ul f onic al unei limbi, de obicem se

exagereazg rolul lin in graml manifest, de oarece majontatea subiectelor vorbitoare intrebuinteaz formele linguistice mult mai des gandind decht vorbmd (Melanges, 1 14).
Pe de alt parte insa Jakobson. observ cu drept cuvant
(Remarques 14) ca Gillieron i coala sa au fost umlaterali

cand au vorbit numai de t er ap e u ti c a v e rb al ,

ctici limba se strduete, in cazuri de deteriorare, A susling i s'a' restaureze nu numai clantatea i. supleta vocabularului, ci, in mod direct, 1. sistemul de sunete instrument al diferentierii cuvintelor". E punctul de vedere pe
care 1-am sugmut in studiul mieu despre Legile fonologrce
(ER. II).

Dar in afarl de deosebirea ce exist intre graml intern

1 cel manifest, mai pot exista deosebiri provernte din atitudinea subiectelor vorbitoare fati de limbfi, din schimbarea

stilurilor dominante si din modificarea ierar-

hiei f unct iunilo r", din rolul relativ pe care il joac

limba afectiv si cea intelectual, limba

poeticd si limba de comunicatie" (Remarques 14).

Limba poetiefi a fost neglijat pe nedrept de linguist,

iar istoncii hteran, care s'au ocupat mai adesea cu ea,
de obicem nu aveau o pregtire suficient in matene de
metodologie lmguistic5. (Mlanges I 17) In 1906, cand
cutam s delimitez obiectul lexicografiei, scriam, in Introducerea" la Dicfionarul Academzei (p XXIX) Ca o figurl poetic pe care o g5sest la un poet si citam exemplul
albinele pasc din St. 0 Iosif trebue s5. rmang in afar
de preocupnle lexicografului. Astgzi, dupa un sfert de
veac, gndesc altfel i. un exemplu ca Nae (incdrcnd
tonul) 0 s le plate*ti I" din Caragiale, e trecut in Dictionarul Academiei, cu toata. gnja cuvenit, intre exemplele ce se dau pentru difentele sensuri ale verbului incdrth,

www.dacoromanica.ro

488

s PIISCARIU

cad trebue s dam atentia cuvenit si. semanticei

poetice (Mlanges, 20) De sigur ca multe dm aceste
intrebumtari figurate ale cuvmtelor raman izolate in poene,
dar o multime din ele tree, prm inutatie, in limba de toate
zilele, unde cu timpul isi pierd puterea evocativ Deosebirea esentiala intre limba poetica si cea de toate zilele
consist tocmai in aceea, ca poetul cauta sa a ctualizez e
mijloacele de expnmare, pe &and cel ce vorbeste numai cu

scopul sa commuce cauta A, le automatizeze (ibid 18).

Actualizarea aceasta cuprmde chiar o ierarhie sp e-

ciala a valorilor poetice (ibid. 18), care vanaza

dupa epoca i tradrtie Astazi, and masinismul agitatei
vieti moderne, cu tot cortegiul ei de ternaeni tehnici, ii
face intrarea tnumfala in hteratura, expresn ca oimul
falmc" sau gingaele lcrimioare", atat de armonwase
pentru urechile panntilor nostri romantici, nu mai pot
impresiona generapa actuala
Cuvintele putin intrebuintate, precum neologismele sau
arhaismele, une-ori 1 barbarismele, capat o valoare poe-

flea prin faptul el se disting prin ef ectul 1 or f onic

de cuvintele obicinuite i banalizate dm graiul zilnic Constructule neobicinuite dinamize az a materialul lexic
(ibid 20). Cercetatorul trebue sa evite egocentrismul
faptele poetice dm vremunle trecute i din hteraturile
,

altor popoare nu are voie sa le analizeze si sa le aprecieze

dupa proprille obicemri poetice si dui:A normele artistice
insuite prin educatia ce a primit-o" (ibid 20).
Ne vom oprl cevh mai mult, spre a adaoga unele reflexii

din domeniul limbei romane, asupra celor spuse despre

limba literar . Aceasta cu atat mai mult, cu cat unele din
tezele" din programul publicat in fruntea volumului Mlanges apar desvoltate in studml Influence de la structure
de la langue littdraire Sur la structure plionologique et gramniaticale du tschdque littdraire de BOHUSLAV HAVRANEK

(p. 106-120).
Se al-ate: inainte de toate cat de greit e exagerarea

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

489

caracterului conservativ allimbeiliterare, care

dac e conservativ in sistemul ei gramatical, e mereu crea-

toare de valon nou in vocabularul ei. Ra fund expresia

culturu i civihzatiei unui popor, frmantat deci de idei
tuntifice, filosofice, religioase, pohtice 1. sociale, jundice
.1 administrative, e nevoit s-i intelectualizeze vocabularul, lArgindu-1 i modificandu-1. Pe de alt parte, necesitatea de a se expnma cu precizie i sistematic chiar despre

cele mai cunoscute lucruri din viata de toate zilele, duce

la crearea de cuvinte-concepte J. fraze-jude-

catii la un control sever al elementelor emotionale (c u 1-

tiv are a euf emismului). 'Arnim hterar urmeaza

o dub15. tendinta : pe de o parte o tendinta de expansnme

jucand rolul de koin e, pe de alt parte tendurta de a

fi monopolizat5. de clasa dominantg. Intre

st5. graiul alt ern ativ, limba de conversatie, care formeaz trelimba hterar i cea popular5.,

cerea de la formele canonizate, hterare, la cele libere, la

gramlui popular (Melanges I, 16-17).
Limba literar in tendinta ei de precizie .1 specializare
tinde sa intrebumteze cuvmtele inteun sens unic (Havranek ro8). Dac cetim bunaoard in Dactionarul Academia articolele cduta sau ccipga, vedem cat de mare e pohsemia lor in limba popular5. In cea literar6 ins, cel dintaiu-

se intrebuinteaz aproape numai in intelesul francezttlui

gagner", 'ard5f intrebi pe un carturar roman ce insemneath
, el il va traduce pnn frantuzescul chercher" (dei cuvantul are adesea I sensul de a ingnji un
bolnav")

Limba literard exercit o influent5. 1 asupra st ru c-

tur ei gramaticale a limbei (Havrnek rzo). Intocmai precum in lexic sant evitate cuvmtele cu sens echivoc -de ex. nemaricat, care poate insemna care nu a fost mancat"

siin care Inca n'a mancat", sau ardtor, putand insemna

care ar5." sau care poate fi arat" (pdmdnt ardtor)tot

astfel sant evitate formele care par greite"ca zi 'ntdiu
sau clasa intdtu (substantivul feminm acordat cu adjec-

www.dacoromanica.ro

490

PLSCARIU

tivul masculm) sau invanabilul care, de la care unn fac

pluralul cari, admis de altii nurnai pentru masculinul
plural. Sim-tim o oarecare stanj enire uneori intrebuintnd
reflexivul in functie de pasiv, ca de exemplu in Ce-ai facut de

nu te-ai mai vazut? sau genetive ca istoria unui tlindr (obiectiv :

despre un tanr,, subiectiv :

ceea ce istoriseste

un tinar) sau impilarea tiranului (Uricariul I 18o/r : tiranul era cel ce impila) fata de tmpilarea gloatei (C. Negruzzi I 5o . gloata era impilatd) 1).

Relev si cateva sfaturi practice (Mlanges I 27-29) :

Limba literard trebue sa alba o oarecare fixit at e Eliminand fluctuatule inutile, trebue s se creeze un sens
linguistic sigur pentru limba literard Ea trebue sa alba

aptitudinea sa expnme cu clarit at e si precizi e,

cu finet a si f ara ef ort nuantele cele mai vanate.

Dar ea mai trebue sa-si pastreze 1. originalitate a,

cultivnd particulatitatile ei caractenstice (cum ar fi buna
oara, in romaneste, intrebumtarea substantivelor in functiune atnbutiva si predicativa : inghetat bocnd, aleargd glo4
i primirea de expresii neologice si de decalcuri numai in
masura in care le poate asinilla Izvorul cel mai fecund
din care se imbogtete limba hterar ramane graml vorbit

de clasele culte Solicitudinea pentru puritat ea limbei

trebue sl fie mereu treaza, fara ins ca sl fie falsificata
printfun purism exagerat
Chestiunea ortografiei fund la noi actual, dau in traducere pasajul referitor la ea Ortografia, fund o chestiune practica si de conventie pura, trebue sd fie usoara
si limpede, in masura in care o permite functiunea sa de
distinctie vizuala A modifica des regulele ortografice, mai
ales cand aceasta modificare nu insemneaza si o simplificare, e in contradictie cu principml fixitatii Desacordurile
,) In Les mirages hngusstiques (xtras din Journal de Psychologie
normale et pathologique", Paris 1930XXVII p 355) A Sechehaye
da o hst foarte interesanta de cuvinte si constructu franceze care pot
exprima lucrari din cele mai diferite si chiar contrazicatorn

www.dacoromanica.ro

PE MARG-INEA CARTILOR III

491

intre ortografia cuvmtelor autohtone si cele streme ar trebui

eliminate cel putm in cazunle cand provoacd tulburn

de pronuntare" (Mlanges 28). Se citeaza, ca exemplu,
scnerea ceha a lui s cu dubla valoare de s i. z, scnere care
a facut si la noi ca Academia Romana sa ajunga la un punct
mort in ref ormarea pe care s' a stradart s' o de a ortografiei in
ami din urma Din cauza scrieru, si cand e rostrt z, au

putut s se iveasca la noi nu numai scnen absurde ca

si. rostin gresite ca autobuz,

trances, orisont, basar, dar

vitezd, dizertatie, etc.

Deosebinle ce exist intre limba comun de conversatie

dialogata de cele mai multe ori si intre hmba literara
mtelectualizata din ce in ce mai mult se explica si prin
faptul ea' scnitorul, urmant de cetrtor cu ochrul, nu

cu urechea, trebue sa renunte la multe nujloace afective, mai ales cand acestea sant impreunate sl cu o modificare de ton sau de miscare (tempo), precum e cazul inter-

jectidor i a exclamatiilor, mai ales al celor cu caracter

imitativ. De ele facem adesea uz in graiul de toate zilele ;
frecventa lor e mare cu deosebire in vorbirea taranului.
Pe vremea samanatonsmului s'i a poporamsmului, aceste
mterjectu care se potnvesc foarte bine la Creanga, dar
sung fals in scrieri care nu redau un medru rustic

au fost

introduse in numar mare in lunba noastra literard A da

exemple e de prisos Totusi vom cita un scurt pasagru, deo-

sebit de bogat in asemenea mterjectu

locul predicatului in propozitie

care adesea tin

dmtr'o nuvela publi-

cata, in Noua revista romang" vol. III p. 4Io P4, 1)14

venea &llama pnntre stogun... Bang 1. . da Sandu drumul
pistolului si eu, tiva beizete 1 spre parleaz. Matahala, turbatd,
dupa mme 0 auzeam Of amd si-i simteam par'ca suflarea
fierbmte dup ceafa TuOi peste parleaz I Odat am simtrt
matahala in spmare Inhatase cojocul si-1 scutura de-i mergea
petecele. Eu, cat ai clipi din ochi, ma'ntorc si pal I cutitul
intre ochi N'a zis mci pis 1 si a cazut gramada la pamant".

Pe vremea aceea Sadoveanu bungoara avea mai multe

www.dacoromanica.ro

S. PUSCARIIT

492

asemenea exclamatii imitative ca astzi late: cateva exemple, dm volumul de Povestiri", scoase din pag 100iog:
Hu-u-u I e frig I (p. i00). Ceasornicul vechiu bAtea clipele :

tic-tac (p. ioi). Cand venea acas, zurr 1 din pintem .. 0

ea hop I la fereastra (p. 105) Nici una nici dou, se trezete cu iuncherul in prag Hdu I a tipat cat a putut Vine
lArbatul de vreme But-but I se scutur afar de glod. .
Boc I in u5., boc-boc. Numai s'aude bum I i usa sare 0
infra'. Alexandru suduind (p. 106-107) Hec I m'ain inb6tat I eu odat, ei 0? hec I (p. 109)
Tot atat de des ca aceste exclamatii onomatopeice se
intalnesc in literatura sman'atorista intercal'ari de invocatii sau de imperative ori vocative, prin care povestitorul se adreseazA direct care personajele povestini sale :
Canele s'a aternut urmelor i. tunde-o neicd I in salturi
mari I (Agarbiceanu, Lucealdrul III, 104). Mai stm noi
o lead. 0. pe urm numai ce s'arat, mdi tatd, o groaz1 de
mistreti (M Sadoveanu, Sdnidneitorul II 603) Eram 0.
noi acum, dragd Doamne, cu mustat, intrasem in lume
(id ib III 231) etc.
Deosebit de interesante sant cazurile substantivelor exelamative, la care ne vom opri ceva mai mult.
In loc de a zice Drace, de ce vii aa de tdrziu in loc deci

de a cita, printeo apostrofare direct 1), pe dracul" ca

martor al contrariettii mele, pot s'a intrebuintez acest
cuvant, ca in multe alte hmbi (cf. fr. que diable fais tu? it.
che diavolo fai?), intercalandu-1 intre particola intrebl-

toare 0 intre verb, ca un simplu nominativ (sau alt

caz 2) ex clam ativ 0 anume, de obiceru, subt forma
I) Cf 91 vocativul drace-ms-te 1 (Alexict, zip pop I 236/28) cgre 91
pnn adaosul final (ca in tatd-tni-te etc ) intrl cu totul in categoria inter-

jectillor
2) 1.11 se comuma ca
uzuale 91 constructule Ce draculus /act? Unde

draculus sd nid duc, care aduc aminte pe de o parte de constructu

Ca

du-te draculus 1

(scurtat din du-te de pomand draculus 1) pe de alt5.

parte de dative 9i genetive de felul lm matale sau maichn (scurtat

din dragul maschn, la Brasov), intrebuintate in functie de nommativ

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

498

articulata (dar nu e exclus intrebumtarea lui nearticulata in aceasta functiune gramaticala 2)

Iata cateva exemple . Ce dracu cauti aice ? (C. Negru.zzi,

I 88). Ce dracu ai facut de trei am de cand nu te vezi?

(ibid 85). Ce dracu are dulapul ista, de nu vrea s se deschida ? (Alecsandri, Teatru 336). Nu o mai cunoteai scroafa
e, ori ce dracu e ? (Ispirescu, Leg 129). Nu mannci ca lumea,

ruci un paharel de rachiu nu bei, de ce dracul mai traeti

pe lumea asta ? (Sadoveanu, Siimeindtorul VI 165) De ce
dracu n'am aflat ca tu eti de maritat? (Jarnik-Barseanu,
Dane 45) .-Tot astfel se zice cine dracu? eine dracu a mai
vazut Iepure vara cosmd? (ibid. 415), apoi : ceind dracu?
cum dracu? uncle dracu? etc. -Si in propozitii afirmative,
dupa a nu avea ce : Nu am ce dracul sa-i fac (Gorjan, Halima, IV 166).

ce dracu te face (5ezcitoarea III 35/22).

Une-ori, pomemrea cuvntultn drac", face pe vorbitor

s adaug'a imediat un Doamne iart-ra5.1" : Ce dracu,
Doamne lart5.-m, strip atata? Ajunge adesea ca dracu"
sau vocativ n ungureste se nee, tot astfel, la dativ : MI az ordagnek Jottl ce dracu al vemt" ? Dar in aceast hmbiL &dog drac"
se construeste, dupg. cum cere verbul, sl la acuzativ sau la prepontional,
dem Mikor az &do gt csmilsz cnd dracu faci" sau az ordeigbe kezdesz
ce dracu incepi ?" Aeuzativul e intrebunitat sl in nemteste -Was den Teufel
machst Du ? 1ln acuzativ avem si noi in expresu pnn care arAtAm ca
nu credem cele ce ni se spun, ca LasA ca vine 1 Vine pe dracu I a
earor genez6 trebue c'autat, cred, in constructu cu verbe transitive, ca
face pe dracu I bate pe dracu
1) Cuvntul drac fund un cuvant pe care omul cult nu-1 intrebiunteazk

a patruns in limba literarg dm graml popular si famihar, fr -I final

Dracu e deci forma articulatd
') La Arom5m se zice, ca in frantuzeste i italieneste, te drac fat ?
Istroromnu cunosc amilndou'a constructule tax dracu facut? (Studts
istroromane I 22/13) i mvg drac al fost ? (Oa I 1021) I la Dacoromilni
se 311.0,1/lege forme nearticulate Nu vont cita cazul lui Duinnezeu, care
si Ca subiect apare flr5. articol, mei exemple ca Ce pomp te-a adus ? sau
Ce foe o ft iubirea, nu stm (Cosbue, Fire 87) in care potop i foc

(= chin, necaz) pot ti interpretate ea substantive - subieete ale proponci

Cine foc te-a srutat (Reteganul, Trandafirs 52/I), unde
functiunea lui foc este evident aceeasi ca a lui dracu exclamativ
Vei

www.dacoromanica.ro

494

S. PIISCARIU

sa-i treac vorbitorului numai prin gaud .1 ideea ca

face un pkat rostind aceastd vorba, II indeamna s. spuna
Doamne larta-ma 1" fail ca dracu" sa fi fost exprnnat
Ce, Doamne iarta-ma, vii atat de tarziu ? (Exemple in Dicponarul Academzei subt cuvantul laid) Une-ori, in loc de
dracu", apare mama dracului" : Dar oare pe acesta cum
mama dracultu 1-a mai fi ducand? (Creanga, Poveti, 245).
Fel de fel de glasuri .. se auzeau, de nu se mai tia ce mama
draculm s fie acolo (ibid. 303).
Cum vom defini, i mai ales cum. vom explica, pe acest
dracu" 2 Dm punct de vedere stilistic, dracu" in exemplele
citate nu mai are intelesul sau ethnologic i nici functmnea
de substantiv, ci e un cuvant modal, exprimand, dup
imprejurari, mirare, nerabdare, ciud, necaz, contrarietate

sau regret. Dac ne intrebam insa care e geneza acestei

constructii, explicarea e mult mai complicata. Am intrebat pe
mai multi Romani, filobogi i nefilologi (depnni insa cu felul

de gandire gramatical"), cum mterpreteaza ei smtagma

aceasta ? Rspunsunle vanate primite mi-au dovedit inamte

de toate ea simtul lor linguistic nu era fixat i ca toti se

simteau foarte stingheriti avand sa o claseze intr'una din
categonile gramaticale existente. I. A. Radulescu-Pogoneanu,

care are un simt linguistic deosebit de ascutrt, consider/

pe dracu ca o expresie scurtata, ca subiect al unei propozitii intercalate intre particola intrebatoare i. intre verb,
cu predicatul neexpnmat Ce dracu fact? ar fi o propozitie

eliptica pentru Cedracu sd te salfaci? Tot astfel .

Ce

dracu are dulapul dsta, de nu vrea sd se descludd? ar fi o

exprimare simultanl i abreviata a intrebarn Ce are dulapul? i a raspunsulm Dracul ke [cci eu nu tiu] De asemenea, constructia despre care va fi vorba mai jos : Ce pdcatele 1-a adus loon= acum? trebue analizata, dup./ N. Draganu, ca o fuziune intre intrebarea ce 1-a adus? i intrebarea. pdcatele 1-au adus?

Aceast mterpretare e posibila , e altar probabil ca in

unele cazuri geneza constructiilor de care ne ocupam s.
fi fost aceasta. E sigur ins./ ca de cele mai multe ori expli-

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

495

carea e alta. Spre a putea arata acest lucru e nevoie sg.

pm cg acelasi rost stilistic ca dracu" il pot avea, in romaneste, si alte cuvinte
Inamte de toate smonimul ski. nalba: Cine naih'a pomenit .. Din copilg tmerea Nevastg cu vole rea ? (JarnikBarseanu, Doine, 185). Ce naiba faci ? Apoi slcintul (sfintii)
au Dumnezeu . Dar ce Dunmezeu ? Par'c'a mtrat in pamant ! (Creanga, Pove0i 24/4). Cum sfintii poti vorbi astfel ?
Doug cuvinte care au o intrebumtare deasg, in aceastg functiune sant pdcatele (pcicatul) 0 focul I) Sg fie locul necurat ..

sau ce pcatele s fie? (Malian, Tradifii, 68). Ce focul,

bade, te tine, De nu vii seara la mine ? (Jarnik-Barseanu,
Doine 237) Aromami intrebuinteaza cuvantul urgie : ti
urgia ti aduse ? (Comumcat de Th. Capidan). Foarte des
se intalnesc, in graiul vulgar, intrebumtate in acest fel,
cuvinte obscene, mai ales numele unor parti rusinoase ale
corpului, echivalentul cuvantului excrement, etc. In aceste
cazuri e foarte greu sg ne imagingm propozitia complet

din care s'ar ii ngscut abreviatia ; ar trebui cel mult A

admitem cg ele s'au nascut prin analogie cu celelalte. Uneon avem si adjectivul amar in acest sens . Dacg frunza s'a
usca, Cme-amar ne-a cununa ? (Jarnik-Barseanu, Doine, 49).
Dupg germanul leider", care se intrebtunteazg une-ori cu
aceast functie, Ardelenii au decalcat pe al lor durere (de ex.
El, durere I n'a put mmic).
De ce se aleg oare, spre a exprima mirarea, nerabdarea,
ciuda, necazul, contranetatea sau regretul, tocmai aceste

cuvmte si nu altele ? Au oare ele, cu tot sensul lor diferit, o notg comung ? De sigur. Toate, cele ce desemneazg fiinte supranaturale (Dumnezeu, dracul, naiba), cele

triviale, apoi pgcat" si foc", cuprind, pe langg intelesul

kr obicmmt, o foarte pronuntat notg afectivg In fata
neasteptatului ne gaud= la mterventia puteni divine ,
i)
i la I.Ingun si la Sasu din Ardeal . int a tuzet cinIsz? Was zum
Feuer (sau in das Feuer sau in cise Holle) macht du? Aunt in Bistrita

Ardealului)

www.dacoromanica.ro

496

S. PIISCARIU

obstacolele sau neplacenle sant aduse in legatura cu amestecul diavolulat in trebile omenesti ; cine consult Digonarul Academia se poate convinge Ca foc este cuvantul
ce exprima, in romaneste, ideea de fune" (a se face foc=
a se infuna, a scuipa fcc---= a-0 iesi dm fire), durere, necaz,
nenorocire, urgie, iar pdcat este cuvantul care exprima.
prin excelenta regretul (pdcat! ce picat 1 mare pdcat 1) , cuvmtele triviale, in sfarsit, cuprmd, toate, o no-t puternic
de dispret. Precum omului nestapanit in vorba ii scape
injuratunle in clipele cand o stare surescitata sufleteasca
cere s fie extenorizata si prm gram, tot astfel, in afecti
se ivesc aceste cuvinte ca un plus, care nu are scopul sa
intregeasca sensul propozrtiei, ci sant un fel de expresie

spontane ale starii suflet est i. Ele sant deci, ca inter-

jectiile, niste instrumente stilistice si sant, in mo-

mentul intrebuintani, lipsite de un continut semantic, intocmai precum francezul pas, in ye n' came pas, sau romanescul

fir in un fir de nisip (cf Din perspectiva Dictionarului, Cluj,

1922, p. 31) sant goale de continut semantic si au devemt
simple instrumente gramaticale", spre a intari negatiunea

sau spre a arata un fel de singular" de la un cuvant cu

sens colectiv.

Precum fr. pas" sau romanescul fir" nu sant trunthen de fraza, ci cuvinte izolate, extrase pnn abstractie
din anumite constructii, tot asa dracu, focul, pdcatele etc.
nu trebue considerate ca subiectele unor propozitiuni ehptice In mintea noastra exist modelele a sute de fraze
construite cu aceste cuvinte, care toate exprima o contrarietate, un necaz, un regret, incat ideea de contranetate,
necaz, etc a trecut asupra cuvintelor dracu, focul , etc , putand, la un moment dat, sa fie evocata pnn ele
In general, in anahzele gramaticale uitam prea des un lucru :

c gandirea de cele mai multe ori nu este complete, ci

fragmentara" si. prin urmare, c breviloeventa este extenorizarea vorbirii noastre interne obicinuite si. naturale.
De la eel ce scrie limba literara putem astepta ca expresia.

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR UI

497

liii lmguistica s fie relativ completa" (Havrnek, op. Gat.

ro8), caci el are tot ragazul i calmul necesar ca sa-si construiasca fraza dupa toate regulele sintactice, disecand-o
in partile ei normalizate i completand-o cu toate elemen-

tele accesoni Dar constmctia aceasta, mai mult sau mai

putm artificial, cere o sfortare de cugetare, o conturare
a ganclului pnn scoaterea dm penumbra a unor elemente
care de altfel ar ramanea ascunse Mecanismul gandirii
noastre lucreaza, in mod obicnnut cu sal-Am" de la o
idee la alta, fara ca gandul s strabata indelete tot drumul care le unete : cand stai seara pe terasa de la SacreCoeur 0 pnvesti in jos la orasul care se ilumineaza, e de
ajuns sa vezi, de la distanta la distanta, cate un bec electric,

pentruca s ai =apnea strazilor, s zaresti aprmzandu-se

reclamele luminoase, pentruca sa ghicesti erpuirea bulevardelor De obicem in vorbirea de toate zilele extenorizam
graiul nostru intern in propozitu necomplete, sarind de pe
culme pe culme 1), jalonand 2) oarecum drumul ideilor noastre,
1) Ce qui caractrise le langage pad& c'est qu'il se borne a in ettr e

en valeur les sommets de la pense, ceux-ci emergent

seuls et dominent la phrase Ce langage parle se rapproche du langage

spontane on appelle ainsi celui qui jaillit spontanment de l'esprit, sous
le coup d'une emotion vive On met alors en vedette les mots frappants,
n'ayant ni le loisir ni le temps de ramener sa pense aux regles strictes
du langage rflchi et organise Le langage spontane s'oppose ainsi au
langage grammatical" (Vendryes. Le langage, 174-173) Wir denken
in ganz grossen Gedankengangen, uber welche sich the Aufmerksamkeit
nicht gleichmassig, sondern in welt ausemanderliegender IC ulminat
onspunkten ergiesst Wir denken en Aufmerksarakeitsk-

ulminationspunkten" (Brod si Weltsch, Anschauung und Begrill, 1913, p 546, ap H F J Junker, Die sndogerni und die allgein
Sprachtv , in Stand und Au/ gaben der Sprachiv Festschrift fur Wilhelm
Streitberg, Heildeberg, 1929, 39) Cf i Delacroix, Le langage et la pens&
400 (ed I 384) (Not 5. la corectur, chip& mdicatule lui N Drganu).
2) La langue n'a done point a reprsenter la pese comme une formule algebrique represente un rapport quantitatif, , elle marque

plutot le chemin la comprehension, comme le ferment une s rie

de poteaux indicateurs places aux points les plus

nee essai r e s" (A Sechehaye, Les Mirages linguistiques,

xtras din
Journal de Psychologie normale et pathologique", 2930XXVII 354)
Daeorotnansa VI

32

www.dacoromanica.ro

498

S PIISCARIC

fiindca ne stau la dispozitie gestul, tonul i atatea alte mijloace care lipsesc celm ce scrie, i fimdca mai adesea ascultatorul nostru e un cunoscator atat de bun al situatiei externe, incat ne gaceste gandunle i cand nu le precizm
In toate amanuntele. I farmecul pe care-I cla conversatlei
intelegerea prin aluzu, ne deterining sa fim laconici, eliptics si fragmentan in expresii Cand intr'o bkanie, de-asupra unei lam cu portocale cetim inscriptia 5 lei bucata,
santem perfect edificati despre ce e vorba ; bucata de porlocale costd (sau se vinde cu) 5 lei ar fi, in imprejurdrile
date, o constructie neobicininta i artificiala Copilul pe
care il certase severul profesor de latma ce pare si mai sever
din cauza ochelanlor negri ce-i poarta vine acasa si se
plange tatalui sail asa a stngat la mme cu ochelarn iui I"
Servitoarei, obicinmta sa-mi aduca seara, pe noptiera, im
pahar cu ap, ca sa-1 am la indemana, noaptea, in caz de tre-

buintl, Ii spun, cand a uitat odata s aduca apa : da-mi

paharul de noapte" Mama isi schimba copilul", cand

scliimba rufele copilului. S mergem la un pahar de vorba"e o expresie pe care am auzit-o intrebumtata in mod curent i fara sa mai cuprinda mci o nota glumeata, In Cohalm
(Transilvama)

In mintea celui ce a intrebumtat-o mai

intaiu n'a existat, probabil, fraza intreagd Sa mergem

la un pahar de vm, ca sa stam de vorba", ci numai cele
doul idei predommante pahar" i vorba", intre care
a durat o paserela provizone in locul unui pod sohd, hind
sigur Ca ascultatorul su va putea trece pe aceast punte
impreung cu el, fara greutate, de la un punct la altul
Alaturi de expresia complet din punct de vedere sintactic, obicinuita mai ales in stilul livresc, exista, cu deosebire in grarul de toate zileie, expresia mai mult jalonata
si nedesvoltat deplin Amandou feluri de expnmare
sant normale" i coexista in limbajul nostru, ca niste
sinomme sintactice, asemenea cuvintelor sau locutiunilor
sinomme din punct de vedere semantic i deosebite numai
din punct de vedere stilistic Acelasi pictor reda cele vazute
uneo-ori printeo schita in cateva limi, iar alte-ori printr'un

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR m

499

desen desvoltat, cu toate amanuntele. A sustine ca e xpr esia-s chit a s'a nascut totdeauna, prin scutare,

din expresiadese n, este tot atat de gresit ca a

ne inchipm ca pictorul face schitele sale stergand cu
guma umbritunle dintr'un desen
Avem bunaoara in romaneste posibilitatea de a exprima
o comparatie pun expresu-schita ingliept os, singur cuc
beat mort sau pun expresii-desen inghetat ca osul, singur
cum e cucul, beat de par'cd e mort. Exphcarea lui Weigand

pentru cel dintaiu fel de constructh la comparatn, cade

adesea, precum se stie, particola comparativa", este dup
expresia lui L. Spitzer (Asyndetische Vergleiche im Italtenischen und Rumdnischen, in Stilstudien I, 13), prea
vieux jeu" 1)
Tot Weigand a explicat undeva cunoscutele versuri incepatoare ale domelor romanesti de tipul lui foam verde,
ldma'qd ca nascute prin haplologie din foam verde de ldmaga Daca in cazul lui singur [Ca un,] cuc explicarea este
a lui Weigand autor de gramatici elementare, depnns cu

regulele formulate practic pentru mai usoara invatare a

unei limbi, in cazul lin foaie verde [de] ldmdatd explicarea
o ciao:lea Weigand depnns A, priveasca fenomenele hnguistice cu ochi de istoric si stund din nenumarate cazuri ca

evolutia uzeaza limba si produce de obiceiu forme mai

scurte De fapt foam verde de ldmtqd e alt constructie,
nascuta din alt fel de a gandi, decat foam verde de Idmdifd ,

cele doua moduri de exprimare sant binevemte pentru

poetul popular, care poate satisf ace cennte ritmice, intre-

buintand cand una, cand alta

1) Tot astfel exphcarea lui Hauschild (ap Spitzer, and 8) pentru
expresu analoage germene (kinderleicht, mutternackt) deoarece esenta
compozitiel e scurtimea, se omit adesea particole , mai ales prepozitn"
Mi se pare insA cA Spitzer insusi consider aceste comparatu asindetice"

in italieneste si romaneste ca pe niste expresn eliptice, in care o parte

a gAnduhu complet in mintea vorbitoruhu
a rAmas neexprimat,
cAci pe sdtul csnce (once de sdtul) 11 traduce prin satt -na wie so 11

ich sagen?- eine Wanze"

32*

www.dacoromanica.ro

600

S. PIISCARIU

Tot astfel, mult timp au fost considerate ca eliptice

prepozitii ca vorba multd, sdrdcia omului, sau sclumbarea
domnilor, bucuria nebunilor, ori metafore de felul celor
din versurile cunoscute din Morita"

Fef4oara lui,
Spuma laptelui ,
Mustdcioara lut,
Spicul graului ,
Periorul lui,
Pana corbului ,
OcInlorii lui,
Mura ceimpului

Sintaxa moderna a aratat, din potiva, ea propozitiile

de acest fel snt complete Exista limbi, ca cea ungureasca,
in care copula verbala nu se exprima de obiceiu

and zicem vorba multd e sdrdcie, acest e s'a adaogat

ulterior, ca o precizare, spre a putea reda un raport temporal ori modal, pe care predicatul nominal nu-1 poate
exprima

Pentru intelegerea linginstica e necesaar ca punctul de

vedere evolutiv sa fie completat cu cel st:tic si
invers
ca cercetatorul limbei, care a urmarit amanuntele pang, la

geneza, despartindu-le, didactic, in intam, al doilea, al

treilea", sa fie dublat de interpretatorul limbei, care grupeaza fapte diverse in categorn Daca din punct de vedere
evolutiv vorba multd, sdrdcia omulut nu e o brahil o g 1 e,
ci vorba multd e sdrdcie trebue considerata ca o p ()ill ogle
din punct de vedere static, lucrul se prezinta. cu totul altfel
Cand caut sa uit tot ce ca filolog tiu despre desvoltarea
istonca a diferitelor sintagme citate i ma las condus
numai de simtul limbei mele rr aterne, pe care-1 am ca
subiect vorbitor, atunci nu pot desparti pe vorba multd,
sdrdcia omului de bucata cinci lei, mci metaforele feOpara lui, spuma laptelui de sdrac lipit pdmeintului sau
pe slngur cuc de tren-lulger (=--- mte ca fulgerul) Nota

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

501

conning tuturor acestor constructil este brevilocventa, laptul ca, in loc sa desvolt ideea, o schitez numai
Dar nici nu trebue sa fie vorba de o metafora. Precum

in beat mort am a face cu o constructie apozitionall, tot

altfel in parataxe de felul lui Targu-Jiu. La inceput se
va fi zis numai Tdrgu, o numire destul de clara pentru
localnici, la care s'a adaus precizarea Jiu, pentru ca expresia sa fie neechivoca si pentru vecini. Sau, invers, la

inceput se va fi numit, cu acelasi nume Jiu, 0 apa si

orasul ; abia mai tarziu se va fi facut distinctie intre riiul

Jiu 0 Tdrgul Jiu (cf. oraul Bucure0i). De oarece nig,

alaturi de aceast sintagml, exista la noi (intocmai ca in
latineste urbs Romae alaturi de urbs Roma) 0 posibilitatea

de a exprima raportul atributului fga de subiect prin

mijloace morfologice (Targul Jiului) sau sintactice (Curteade-Argq, V d'rful-cu-dor etc.), expresia Teirgu-Jiu trece in
mod fatal in categoria cazurilor de brevilooventa si simtul
mieu linguistic o va clasa intre expreside-schit, care scot

in evidenta numai cele dou culmi pe care le atinge Ondirea . localitatea uncle umbra' la targ oamenn din regiunea J 1 u In aceeasi categorie voiu clasa si nume ca
I onescu-S4e0t (= Ionescu din Sisesti), adeca un Ionescu

precizat pnn artarea locului unde s'a nascut fata de

multimea mare ce mai poarta acelasi nume, sau ca Popescu-

Conservii (numit astfel, in bataie de joc, fiindca s'a imbo0:tit din vanzarea de conserve), sau ca ceas-brdtarei (= ceas

la bratara
Adevarat cl exemplul din urma e decalcat dupa frantuzeste (unde creatii moderne de felul lui timbre-poste, cas-

rgime etc sant din ce in ce mai dese, cf Nyrop, Grammaire hist de la langue francaise, III 568), dar faptul
ca asemenea decalcuri s'au putut incetateni in romaneste,
e o dovada ca ele au putut fi clasate intre compuse snnilare

de data veche Dac n'as fi avut simtul ca vor fi intelese

imediat de cetrtorii mei, n'as fi introdus in aceast lucrare pe expreste-schitd 0 expresie-desen
Din cele precedente se explica cred, de ce intrebuintez

www.dacoromanica.ro

S PIISCARIII

502

termenul de brevi1ocven Fund mai putm uzual

si mai putin uzat, el e mai cuprinz5tor, ingloband in sine

de o potnvg cazuri de e 1 ips11), de brahilogie2)

si de parataxd

Tot astf el cred ca nu este numai cleat nevole, spre a

intelege pe Cine dr acul te-a adus? s-1 considerm ca o
9 Desi max rar, de sigur ca unele cazun de brevilocventa chiar dm
cele date de mine ca exempin s'au nascut prin ehpsa Subiectul vorbitor ii da seama ca dintre partzle care alcatuesc o propozitie unele sant
max importante decat altele Aceasta evaluare cupnnde l posibilitatea
de a trece pe planul al doilea sau chiar de a elida pe cele ce nu sant
absolut necesare spre intelegerea restulm Aceasta se cunoaste nu numai
in mod acustic, din mtonatie, ci sl optic, din felul cum unn zugravi plcteaza fume ca CROITOR PENTE17 DOMNI, sau chiar CROITOR PT.
DOMNI, din felul cum scurtam pe (Societate pe actum" prin S A etc).
2) Termenul de brahilogte
care reda In greceste ideea cuprinsa in

branlocvenfd, de ongme latma 1-am evitat, fiindca el este in parte

compromis pnn intelesul ce 1-1 dadeau gramaticele normative v i c e
d'locution, qui consiste dans une brivet excissi v e, et pousee assez
loin pour rendre le style obscur e" (Littre) De altfel, nu toti linguistn
de azi inteleg la fel acest termen , Nyrop bunaoara il identified cu elzPsa

Cea mai build explicare a a cestul termin e cea data

i datoresc tot
colegulm N Draganu atragerea atentiel asupra el de Noreen-Pollak
in Etntuhr z d wissensch Betrachtung d Sprache (Halle 1923), p 272
276 . Von der Ellypse, der verkurzt en Ausdrucksweise, tinterscheide ich namlich die Bra chylogi e, die kurze Ausdrucksweise,

deren gehndeste Formen die knappe (lakomsche") mad die g edr angte (konzise") Ausdrucksweise sind Ich verstehe soma den
Terminus Brachylogie m wesenthch gleichem Sunfe wie Gerber, der die
Definition gibt Brachylogie [1st] Rede in der des Selbstverstandliche
wegbleibt" These Erschemung ist gewissermassen der gerade Gegensatz
der Ellypse Wahrend namlich die ellyptischen Ausdrucke, urn richtig
erfasst zu werden, emer Erganzung aus der Situation oder Zusammen-

hang bedurfen, ist dies bet den brachylogischen in allgememen nicht

der Pall, sondern sie sind auch so um wesentlichen vollkomen verstandItch Von Brachylogie kann nur dann die Rede sem, wenn eine ausfuhrhchere Ausdrucksweise daneben in der Sprache vorkonamt Naturhch ist
die Scheidung zwischen der brachyologischen Ausdrucksweise und ihrem

Gegensatz, der abundant en (ausfuhrhchen" oder breiter") nur

relativ und subjektiv auf die Gr,mze somit recht schwebend Die extremen Formen der abundanten Ausdrucksweise heissen Pleonasmus

undTautologie"

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

forma scurtata dinteo constructie dialogata

adus? Dracut I

503

Clue te-a

Tocmai pnn faptul ca, atunci cand vorbim, facem in

masura atat de mare apel la fantazia ascultatorului nostril,
care trebue necontenit sa completeze mterpretand cele
auzite, se explica de ce atatea cuvinte ale limbei nu au ace-

lasi inteles in mintea tuturor celor ce le intrebtunteaza,

chiar cand avem a face cu notium concrete si mai mult
sau mai putm stabile Aceast imprejurare pune o problema de lexicogr a f le Dictionarele care nu dau traducerea in alte limbi, ci sant scnse intr'o snigura limba,
incearca de obicem s stabileascl cat mai exact contmutul
semantic al fiecarui cuvant, dupa intrebumtarea curente
in hmba hterara Astfel dictionarele fac de obicem aceeasi
operatie pe care o face gramatica . cauta s dea o imaging
a limbei model, asa cum ea poate fi extrasa din scnitorii
bum al unui neam. Nu numai Dictionarul Academiei Franceze, care nu este o opera descriptiva, ci normativa, ci si.

Lithe sau Dictionnaire general" de Hatzfeld - Darmestetter-Thomas sant acute pentru cei ce vor O. stie care e
exact" sensul cutrui cuvant
Sensuri exacte" insa de cele mai multe ori nu exista
Cuvmtele nu sant niste calupuri in care gandul s poata
fi turnat astfel ca sa incapa dephn, ci sant sau forme prea
marl sau prea mici pentru &id, si trebue deci sd se adapteze lui Definitia pe care ti-o vor da doi insi pentm acelasi cuvant nu va fi diferita numai pentruca ideea pe
care fiecare si-o face despre ceva difera mai adesea, ci si pen-

truca interpretarea pe care o da fiecare mdivid contmutulm

semantic al cuvantului difera, prm faptul Ca frazele, din care

a analizat el cuvantul, au fost altele.

Spre deosebire de cele mai multe dictionare academice,
Inetionaral Aeademiei Romne, care nu se intemeiaza numai pe extrase scoase din literatura, ci utilizeaza in mare
masura si comunican de la corespondenti, a cautat de la
inceput --- si cauta din ce in ce mai mult sa dea o ima-

www.dacoromanica.ro

504

S. PTJSCABIU

gine a tezauralui lexical nescris, asa

cuili

exista el in mmtea subiectelor vorbitoare Imaginea pe

care o desfasoara Dictionarul Academiei este mai estompata decat in alte lucran similare , in sclumb insa ea e mai
bogata, fundc cuprinde cuvmtele tuturor regiumlor si
tuturor claselor sociale si nu numai in forma, functiunea
smtactica, cortinutul semantic i uzul stilistic consacrat
(si pnn urmare invechit), ci 1 cu nuantele, neprecizmmle,
sovaiehle si une-on chiar 1 cu contradictnle izvorite din in-

terpretarea individuala a comoarei mostemte de vorbe.

Dad. insa Dictionaml nu poate tine seama de aportul

personal pe care-I aduc subiectele vorbitoare la lnnba comma', decat in masura pe care 1.-o dau contnbutnle benevole pnmite de la corespondenti, Atlasul linguistic, care
provoacl pnn anchete speciale aceste contnbutu, o poate

face mai mult Prm faptul c anchetorul Ii alege de obicem un smgur subiect din fiecare comuna, cercetata., h a r-

tile linguistice proiecteaza graiurile in-

dividuale ale unui numar oarecare de subiecte vorbitoare. Mi se pare deci Ca LEO SPITZER (Atlas lznguistique

ou grammaires-dictzonnaires-textes? Extras din Revista In-

ternacional de los Estudios Vascos". Aflo 22 Tomo XXI

1928No 2) nu are dreptate cand sustme ea reducerea

voit a numanilui de cuvmte anchetate pentru Atlasele
linguistice, are de urmare o saracire a nujloacelor limbei
cercetate, desfuntand in mod brutal fine-tele de expresie,
miantele stilistice i tot ce intereseaza pe psihologul si esteticianul hmbei (p 5). De- sigur ca atlasul nu ne poate

oferi decat un tablou simphficat in mod artificial al maul

stadm de limba, pe cand dictionarul desfasura inamtea
ochilor nostn bogatnle de exprimare de care o limba chspune si a dispus" (p 7), dar nu cred ea ninnai dictionaml
ne face sa asistain la devenirea" unei hmbi" (p 7) Cel
ce stie ceti cu adevarat o harta, va vedea, mai bine chiar
decat din dictionarul cel mai bogat, cum se contureaza.
desvoltarea limbei si care este partea de interpretare mdi-

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

505

vidualg a limbei prin subiectele vorbitoare puse in fata

graiului traditional

in general, intrebarea atlas sau dictionar" mi se pare

otioasg, cam rgspunsul nu poate fi decat atlas a dictionar".
Cele doug opere se completeazg una pe alta s'i clan im-

preung imaginea justg a limbei. De sigur ca predilectia

pentru atlase explicabilg dupg opera cu adevgrat revelatoare a. lui Gillieron

nu trebue sg facg sg inceteze inte-

resul pentru dictionare E regretabil de sigur ca poporul

Italian pare cg se desmtereseazg complet de traditia glormasg

a Cruscei" si c5. in Franta lumea nu se gandeste Inca la

reeditarea, amplificarea si modemizarea lui Littre" (p 6),
dar Spitzer nu are dreptul s afirme cg o tara ca Romania,
care posedg cele dintai volume ale unui dictionar, cum
nu-1 are alt popor romanic, il publicg foarte incet si se ocupg si.

cu prolecte pentru un atlas" (p. 6) De fapt Dictionarul

Academei, dupg pauza fortat in publicare, pricinuitg de
rgsbom si uringrile 1111 mediate, reapare de cativa am regulat Dela 1928 incoace au apgrut noug tascicole de cate
5 coale si lucrarea continua regulat, tiparnidu-se cel putm
cate o coal pe lung Dacg algturi de Dictionar, Romania
preggteste, in aceste vremun de cumplit crizg tinanciarg,

si Atlasul, cu atat mai bine I

Dup indelungate lucrgri pregtitoare, Muzeul Limbei
Romane a putut face, cu inceperea anului 1930, gratie
sprijinului matenal prinut de la mai multe institutii 1),
in frunte cu Fundatiunea Regele Ferdinand I", intaml
pas hotgritor spre realizarea Atlasului Lmguistic al Roinamei (ALR), incepand anchetele pe teren Cei doi anchetori, SEVER POP i EMIL PETROVICI, au fgcut mai intam

cateva explorgn de probg in mai multe puncte din trei

regiuni indepgrtate in coltul nordestic al Ardealului cu
excursii in Bucovina si. Moldova invecinatg, in regumea
M'arginemlor" siblieni si in pgrtile Brgilei, pe cele doug
1) Vezi Darea de seaml publicat5. in Raportul anual" de la sffiritul
acestm volum

www.dacoromanica.ro

s. PIIS CAR III

506

maluri ale Dunani La intoarcere, dupa expenenta castigata in aceste anchete provizorii, chestionarele au putut
fi intregite, sistemul de transcnere stabiht si au putut fi
puse la punct o multnne de amanunte, mai ales de ordm teh-

mc In vacanta Pastelor 1930 s'a inceput apoi andieta

definitiva, in regrunea nordica i vestica (Maramures, Salaj,
Sighet, Ardealul de imaza-noapte, Bihorul), cu mici abateri
prin Banat i prm, partile Sibilultu Pana la sfarsitul anului
1930 au fost anchetate din partea lin S Pop 50 si a lui E.
Petrovici 12 puncte

Din rapoartele verbale pe care le fac din cand in cand

cei doi anchetori, care cauta ca intoarcerea lor la Cluj
'

sa coincide: cu sedmtele Muzeului, reiese inainte de toate,

ca era timpul suprem ca aceste cercetan sl inceapa, caci
influenta limbei claselor culte orasenesti si in special a
celei din vechiul Regat, exercrtata pnn scoli, administratie,
annata i pres, este atat de mare, Inca peste putini ani

nu va mai ramanea malt, nici in cele mai dosite catune

de munte, din prospetimea rustica a graiului traditional.
Nu voesc sl anticipez mmic asupra rezultatelor acestor
anchete. Ma multumesc s citez un singur caz, relevat de
E. Petrovici, caci acest caz arata cat de usor poti ajunge,
flea' ajutorul cercetarilor de geografie linguistic, la conduzii false

Intr'un sat dm nord-estul Ardealului, unde se palatalizeaza labialele, Petrovici a gasit pe v alterat in tin, 1'44,
tine, Lis, Lie pentru vu, vipt, vine, vis, vie. Acest 2- pentru
v aparea consecvent in toate exemplele auzite, afara de
unul : vitd (nu ps,) In fata acestui f apt, cercettorul

inchis intre cei patru pareti ai camerei sale, Ii va zice :

vita' este un termen apartinator vietu rustice, deci un cuvant vechm i autohton la sat ; rostirea cu v trebue s fie
o pretioasa relicta a pronuntani latme (vita), pastrata din
vreo cauza, pe care trebue s'o aflu". Asa s'a gandit in pnmul moment si Petrovici, dar desbracandu-se de once speculatiuni fibologice, dup ce s'a convins c vitd nu e numai

O rostire individual, a intrebat; daca totdeauna s'a zis

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

507

atunci a prinnt raspunsul care elucideaza dm& o

data toata problema Inamte de rasboiu cuvantul vita nu
era cunoscut, ci toata lumea zicea mdrhaie 1) Abia de la
rasbom incoace, cuvantul vitd a patruns in hmba, pe aasa ?

ceeasi cale pe care patrunsese odirnoara 1 ungurescul inarha,

adeca prm contactul cu orasul, unde se valid si se cumpara

apoi pnn scoal, din graml copnlor in al panntilor.
Vitd nu e deci contmuarea latmescului vita, ci un cuvant nou,
care pastreaza pe v, ca vital sau alte neologisme. Raspandirea repede si mare pe care acest cuvant a avut-o, intr'un

decemu, se exphca pnn repulsmnea pronuntata pe care

limba o are in aceste regnmi, ca o reactie a starilor politice
de odinioar si din cauza batjocuni pe care o aud de la re-

gateni", irnpotriva cuvintelor recunoscute ca de origme

ungureasca

Inceputul atlasului nostru coincide cu inceperea pubhcatiel Atlasului linguistic rtalo-elvetian (AIS ) JABERG K.
und JUD J , Sprach und Sachatlas Itahens und der Sudschweiz.
Zofingen, Ringier et Co Bd I Familie Menschhcher Korper,
1928, Bd II. Handwerk ti Handwerkzeug Handel. Zahlen
Zeit u. Raum Himmelskorper Wetter. Metale, 1929, Bd ITT
Minerahen Bodengestaltung u Gewasser Tiere. Jagd u.
Fischerei Waldbau u. Holzhauergerate Pflazen, 1930. Astfel

ALR a putut profita in larga masurd de progresul reahzat de monumentala opera a invatatilor elvetiem. Deosebit de valoroase ne-au fost mai ales sfatunle ce se desprind
din cartea lui JABERG K i JUD J., Der Sprachatlas
als Forschungsinstrument. Kntiche Grundlegung und Binfuhrung in den Sprach- und Sachatlas Italiens und der Sudschweiz,

Halle, Niemeyer, 1928. Precum nu era altfel de

asteptat de la acesti erninenti Jinguiti, ei au =bunt sa

r) Cuvntul pe care ungurescul nzarha 1-a inlocurt nu pare a ft fost
Pra. ci niimaze <anztnalza, pstrat incl in Banat, tar in topommle (Nei-

maza, Ncimeitqtt etc) si hr alte rev= inteadevAr, unugurescul markt:

ar ft treburt s dea in romneste marItd, precum de f apt se aude in multe
revival (cf 1 marfei) Forma mdrhaze presupune o incrumare cu tamate,
pe care 1-a inlocurt

www.dacoromanica.ro

608

s PUSCARIU

dea In aceasta scnere, pe langa mdicatn mdispensabile pentru

cei ce vor s. utilizeze hartile lor, i o mtroducere mmunata
in tehnica atlaselor Cetind solutrumle cummti la care s'au

opnt, nu mai vezi multimea de indwell, de incercan reluate tot din nou, mci nu banuesti preocuparea continua
munca neobosita i phna de devotament pnn care
au putut fi invmse atatea obstacole i accidente neprevazute.

Oprindu-ma in cele urmatoare pe scurt la solutimule

adoptate de conducatorn Atlasulm italo-elvetian, vom arata,
paralel, calk, une-on mai mult, alteon mai putm deosebite,

pe care a pormt Atlasul lmguistic al Romamei

Pentru AIS., la inceput, anchetele aveau O. se restranga
numai asupra partu rtaliene a Elvetiei i asupra Itahei
ne nord, pe care avea s le cutreiere un smgur anchetor,
P SCHEITERMEIER. Acesta trecu mai tarzm si in Italia mij-

locie. In acelasi timp G ROHLFS cutreiera Italia mendionala si Sicilia, iar M. L. WAGNEF Sardmia. Ei aveau trei

chesti on a r e, unul normal, cupnnzand cam 2000

de cuvinte si forme (reproduse la pag 144-174), pentru
chestionarea canna era nevoie in medie de 3 zile de cate
6 ore ; cu acesta au fost anchetate 354 de localitti ,

altul redus la vreo 800 de chestium, mai ales pentru

orase, care cerea cam r 3/4 zile de lucru de punctul anchetat

in sfarsit, al treilea, augm ent a t, cam de 4000 de chestiuni, care cerea o munca de vreo 40 de ore, repartizate pe
12 zile, si care a fost intrebat in 29 de locuri Pentru drumuri i alegerea subiectelor fiecare anchet mai cerea

2-3 zile.
ALR. si-a pus de linta deocamdata studierea tentorului

da cor om an Dacoromanu din afara de grarutele Romatuei Man vor ft vizitati in masura posibilitatilor. 0 conning (Apsa) din Cehoslovacia a fost anchetata in lega-

tura cu Maramuresul. Dad, nujloacele ne vor permite,

vom trece apoi la Aromani, Ivlegleniji i Istroromam Voim

s studiem 1 cateva comune minontare din Romania,

prefennd sate cu populatie mixt, in care cele doua limbi

www.dacoromanica.ro

PE MARG-INEA CARTILOR III

509

dm acelasi sat s poat ft studiate comparativ, cu influentele (imprumutunle, decalcunle) lor reciproce
La alcatuirea chestionarulu 1, preocuparea prm-

cipala a fost, pentru AIS. laturea lexlcogr aflc a,

alegandu-se mai ales cuvmte care figureaza si in Atlasele
celorlalte lnnbi romamce, spre a se putea intregi =apnea
cartografica a intreguhu tentonu roman. Aceste cuvinte
apartm, mai toate, tezaurului lexical uzual al omului de
rand S'a tmut seama de imprejuranle locale, primindu-se
cu deosebire termemi care reflecta mai bine conditnle cul-

turale ale tni. N'au hpsit ins nici preocupan de ordin

f onologlc i moxf ologi c,

alegandu-se cu precadere cuvinte cu combmatu interesante de sunete sau cu

forme flexionare remarcabile Astfel au fost intrebate, in
msura mai mare ca la ALP. (cad in Pranta pluralul adesea nu se deosebeste de singular), formele pluralului
Spre a putea prinde difente forme sin tactic e, cuvintele au fost asezate In fraze. Dar experienta facuta cu acestea

n'a fost din cele mai bune, cad de cele mai multe on subiectele, sugestionate de fraza auzit, Ii concentrau luarea
aminte asupra constructiei si nu dadeau destula atentie
cuvantului pe care anchetorul voia s-1 obtina (p 176
177 i 181)

Pentru ALR. am alcatuit doug chestionare, avand hecare alte chestium i alt anchetor. Am volt adeca sa evitam
ca sa avem din aceeasi localitate material cules de doi ini
Cele artate de jaberg i jud la pag 277 s. u , unde se pune

pe dou coloane matenalul cules de Salvioni, Battisti si

Scheuencaeier, sau de Moroni si Rohlfs, ori de Bertoni
si Merlo, e o exemplificare mstructiva pentru vanetatea
mare pe care o prezinta doua anchete in acelasi loc, mai
ales cand sant acute in diferite timpuri, de difeiiti ancheton, cu diferite subiecte

Chestionarul normal e compus la noi dupa a-

celeasi pnncipii ca cel pentru AIS., cuprinzand aproape

numai notiuni curente oricarui Roman, deci cuvinte din
cele mai obicinuite. Am cautat s prunim cat mai multe

www.dacoromanica.ro

510

S. PIISCARIII

vorbe din chestionarele celorlalte limbi romanice i am dat

preferinta celor ce prezinta un interes fonologic i morf ologic

De-oare-ce numrul chestramlor trebuia limitat, problema

ce se punea nu era, ce trebue pnmit, ci ce poate fi sacrificat din chestionarul bogat alcatuit de S. Pop i discutat
intr'o serie de sedinte ale Muzeului Un exemplu un cuvant ca nas, care dupa toate prevedenle, e intrebuintat
pretutmdeni o se rosteste la fel in toate tinutunle romanesti,
nu e dispensabil? Anchetele de proba au aratat c nu, o ca.
nici odata nu poti prevedea raspunsunle ce le vei obtme. In-

teadevar, ems-a o regiune intreaga, in Ardealul de nord

si vest, care nu intrebuinteaza cuvantul vas, ci ii inlocuete
prin mart, un vechiu plural al lui mare Tot astfel Indnd e
inlocuit in regiunile vestice pnn brdncii a
In ceea ce priveste formele flexionare, experienta anchetorilor romani arat, c une-on dai de subiecte de la care
e aproape imposibil s. obtii o forma a pluralulm, pe cand

alte ori intAlnesti subiecte care imediat inteleg mtentia

anchetorului i leaga singur substantivul de numeralele
unit i doi De la un astfel de subiect mteligent Petrovici
obtinn bungoara, la intrebarea cum se numeste cel ce
canta in strana la bisenca 2", raspunsul prompt un diac,
doi dieci
Altfel &cat pentru ALF sau AIS se prezinta la noi posibilitatea de a obtme in raspuns aceleasi fraze In Franta
si in Italia (gall doar de Toscana), dialectele se deosebesc
atat de mult de lunba literara, incat subiectului i se poate
da s traduca pur i simplu o fraza din limba literal- in
dialect La noi deosebirea aceasta nu e nicain atat de mare
incat o traducere nesugestionata s fie posibild In cazul
cel mai bun se poate obtine faspunsul la noi nu se zice
asa" ; de obiceiu ins, chiar cand constructm literara nu
este intrebuintata in partea locului, subiectul o va tran spune in dialect, adec va pastra constructia redand-o
cu modificarile fomce caractenstice graiului regional Spre
a evita asemenea raspunsuri, ce nu redau lunba adevarata,

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

511

am redus foarte mult, in chestionarul normal, numarul frazelor intregi de anchetat.

Cu acest chestonar normal" de vreo 2200 de intreban,
cutreiera, tara S. Pop, lucrand in medie 7 ore pe zi i intrebuurtand cam 4 zile de punctul de anchetat, in care trap
e cuprinsa I deplasarea dintr'un Mc in altul i vremea necesara pentru alegerea subiectului. Subiectul odata aflat,
ramane acelai de la inceputul pana la sfar0tul anchetei.
HarfReee-sevor alcatui din materialul acesta vor fi f otografnle granmlor s p-o ntan e 0 individual e,
despre care vorbeam mai sus.
Al doilea chestionar, cel m a r e, cuprinzand vreo 4800
de intrebri, scormonete tezaurul lexical din regium mai
adanci, privind obiecte mai putin cunoscute de toata lumea,
precum i notium mai subtle, cu insistn asupra sinom-

micei, vorbirei afective etc E. Petrovici, care a plecat cu

acest chestionar, se oprete cate 10 zile in fiecare comund
si cautl sa intrebe cat mat multe subiecte, de difente varste,

sexe, stari sociale 0 grade de cultura, spre a putea obtme

terminologia tehnica i special (razboml de tesut, moara,
stana, etc ) i spre a putea da o imagine a gramlui c olect iv al comunei. Avand posibihtatea s cunoasca mai
multe subiecte, el va da mat uor de oamem inteligenti
si cu talent pentru limba, de la care va cauta sa obtina
cat mai multe forme morfologice. Tot el are insrcinarea
sa culeagl I texte ware, pe cat se poate comparabile
intre sine i in mare parte relative la chestmni etnografice
folclonce (obiceiun la nunt, credinte despre strigol,
constructia unei case, etc.). De0 Inca nu prea vedem cum
vom putea cartografia din aceste texte altceva decat unii
termeni speciali, totu0 am crezut necesara culegerea Mr,
tocmai spre a putea da o imagine a hmbei vorbite, din care
se pot culege forme smtactice i o frazeologie spontana i nefalsificata Pubhcarea acestor texte va fi deci o completare a Atlasului linguistic, a arm preocupare principala
trebue sa ramana cea lexicografica. Santem, in pnvinta
acestor texte, in consonanta cu rezolutia luata la intaiul

www.dacoromanica.ro

512

S PUSCARIU

Congres linguistic, de la Haga, in 1928, uncle, recunoscandu-se urgenta atlaselor hnguistice, s'a msistat asupra
necesitatii de a le completa pun texte culese la fata loculm.

0 deosebrta grija au avut anchetorii Atlasulm elvetoItalian, si mai ales Scheuermeier, s noteze toate imprejurnle in care se producea raspunsul, stiind ca. acestea pot
avea un mare mteres pentru linguist. Pnntr'un foarte ingemos sistem de semne (explicat la pag 19-22) el mdica
intrebanle care-I fac pe subiect s facia, raspunsunle sovaitoare, si nesigure, cazunle cand subiectul nu stie raspunde sau cand obiectul nu ii e cunoscut, cand. anchetorul
nu-i sigur ca a aunt bme sau e sigur ca a auzit exact o forma'
neobicmuit, cand raspunsul a fost dat de alt persoang
decat subiectul chestionat sau cand cuvantul a fost izolat
dmtr'o propozitie, cand subiectul anchetat se corecteaza,
cand anume vorbeste rar (lento) sau repede (allegro), &and
considera insusi terminul ca modern, grosolan, vulgar, rustic,

elegant, nobil (civil") etc In privinta aceasta din urma

anchetoni romam au facut expenenta Ca taranul nostru
de obicem isi da seama de ceea ce apartme gramlui
sau rustic si ceea ce e importat de la oras, ce e pe politica",

cum se zice iii unele parti Insemnarea graiului afectiv e

mai mult preocuparea lui Petrovici, decat a lui Pop, caci
subiectele acesttua din urma, chestionate mai multe zile,
in curs de 6-7 ore pe zi, trebue sa fac sfortari mtelectuale

atat de mari, incat nu mai au atentia incordata asupra

nuantelor stilistice Chestiumle urmandu-se repede una
dupa alta, faspunsunle sant mai mult gandite decat suntite Aceeasi observatie au facut-o sl Elvetienii cand stai,
seara, de vorba cu oamemi admiati in carciuma, auzi expresu din cele mai tan iar and ii chestionezi, abia daca
41 dau pentru cateva cuvinte ca lenes", sgarcit", fncos"
expresii autohtone Fiecare din noi avem un tezaur le-

xical obiectiv si activ, totdeauna usor de evocat, si mai

avem o rezerva de cuvinte, de un colont personal, care
iti vin in minte numai in stain sufletesti agitate ; aceasta

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

513

rezerva lexical nu poate fi mobilizata cu mijloace artficiale" (p. 18o).

Pentru ca putinta de a compara matenalul cules in difente localitati sa fie data, formularea chestmmi care
sugereaza mai totdeauna raspunsul

trebue s fie aceeasi

Aratarea spre obiect e cel mai bun mijloc de a
produce un faspuns neinfluentat ; in schimb expenenta
facuta cu ilustratn si fotografii a fost destul de rea anchetoni au dat chiar de subiecte care confundau, in ilustrath,
o radasca cu un rac Dad, imrti strigatul unui animal, obtu
cu mult mai usor numele lui, decat dac il descru (p 183)
Ca puncte de anchetat au fost alese cu deosebire sate
mici si dosite, dar, spre deosebire de ALF. au fost cercetate si. orasele Experienta a aratat insa c graml autohton
nu se pastreaza atat de bme in orasul insusi, cat in satule-tele din apropierea oraselor, foarte mult mfluentate de
el (p 188). 0 alta expenenta interesanta este ca in min4i
adesea satele din susul vaii nu sant atat de conservative ca
cele asezate mai jos (p 187) In general, unde portul s'a
conservat mai bine, sl. limba e mai arhaica (p. 189), ceea
ce la noi, Romanit, nu este totdeauna cazul
Subiectele cele mai bune erau pentru AIS. cele intre 40
(p

181)

si. 6o de ani. De obicem in familule vechi si. instrite limba

se pastreaza mai bine Dar regula in alegerea subiectului

este lipsa de regula (p 191) Paradoxul acesta se potriveste sl la alegerea punctultu de anchetat, cad dad poti
stabili de acasa o lime de conduita in trasatun generale,
se ivesc multe imprejuran neprevazute care te silesc, la
fata locului, & te abati de la ea. Daca anchetorii pentru
AIS. au gasit adesea subiecte potnvite intre femei, anchetorn romani au lucrat mai mult cu barbati, cel putm
pentru chestionarul normal, femeile fund mai adesea prea
rusinoase si, inamte de toate, atat de ocupate cu lucrul in
cas, incat nu puteau sta mai multe ceasuri de-arandul
la chestionat A da de un. subiect bun e adesea chestie de noroc Inteligenta nu trebue confundata cu cultura. Cultura primejdueste dialectul caci ea se intemeiaza pe limba hterara ,
Dacoromania V/

33

www.dacoromanica.ro

S. PIIISCARIII

614

cel inteligent vorbete bine i dialectul I lnnba literara"

(p 190). Simtul pentru dialect se gasete adesea mai desvoltat, la cel ce cunoate mai multe limbi 1. Ii afh, in Italia,

de multe ofi intre emigrantii reintori in patne (p. 191).

Greutatea pe care au intampmat-o anchetoni romani n'a

fost totdeauna de a gsi un subiect bun, ci de a-1 pastra

pan la urml, i mai cu seama de a alege intre mai multe
subiecte Astfel Pop a pus odata, la o edmta a Muzeului,
urmatoarea chestiune . Ajuns in sat, in curand m'am convins din vorba cu oameni de difente varste, sexe i stratun
sociale, c fenomenul palatalizarn labialelor e aproape de
stmgere : mai pastrau formele palatalizate batranii, femeile gi
copii cat timp Inca n'au fost la coall Trebuia sa-mi aleg ca

subiect pe unul care mai conserva stadml vechiu al hmbei

sau pe unul, care atmsese stadml ce va triumfa maine ?" Acei
dintre noi, care santem partizani ai metodei diacronice, ii sf a-

tuiam sa caute s salveze formele arcaice, interesante din

punct de vedere al evolutiei linabei, cei ce preferim metoda
sincronicl ceream fixarea stadmlui nou atins de majoritatea
populatiei. Pe toti e peste puturta
multurneti
Inovatiunea cea mai important, poate, facuta de AIS.,

este interesul cel viu pentru latura etnografica Nu mai

putin de 3000 de fotografri ilustreaza datele hnguistice.
Pe urmele acestea pa.5ete i ALR. i. amandoi anchetoni

notri lucreaza foarte mult cu aparatul fotografic, de0

cheltmelile anchetei cresc astfel foarte mult. Mai mult
decat atat, noi am introdus I aparatul de filmat. Dac
fotografia poate s dea imaginea obiectului numit de un

substantiv, f ilmul einem atografic poate pnnde

actiunea exprimata de verbe, precum a mehta, a tunde
oile etc

Spre deosebire de AIS , anchetele mari se fac la noi i

cu mijlocul gramofonului. Experienta facuta la noi este,
ea', in fata aparatului, subiectul de cele mai multe ori nu
este agitat i vorba lin nu pierde din spontaneitate Ceea
ce nu poate nota nici un fel de transcnere, tonul, tempo
gi melodia vorbei, e fixat astfel pe placa i pastrat pentru

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

515

studii viitoare in arhiva Muzeului, alaturi de placile care

inregistreaza cantecul popular

In ceea ce priveste transcrierea fonetic

din cele dou' sisteme, cel sch em a ti z ant (care alege
un semn pentru fiecare sunet aunt i creeaza un sistem de
categoni sonice)

i cel imp r esi onist (care, fail sa fie

preocupat de sistemul fonetic al unui dialect, cauta sa

fixeze in fiecare caz, cat se poate de exact, impresia momentana acustica.), Gillieron a ales pe cel de al doilea. Dintre

anchetoni pentru AIS

Scheuermeier, tmanclu-se de in-

structille pnmite, era mai mult impresiomst, Rohlfs i Wagner,

obicintuti din cercetanle lor anterioare, mai mult schematizanti Amandoug metod.ele i au avantajele i desavantajele lor, discutate de Jaberg i Jud (p. 214), mai pe larg
in Zeitschnft f. rom Philologie XLVII 171-218 Explicarea sistemului de transenere
-arata
pe de o parte o suplet ce poate reda cele mai fine nuante
de rostire, pe de alt parte ins, prm mtroducerea atator
semne diacntice, sistemul a devenit, atat de comphcat, incat ingreuneaz foarte mult cetirea hrtilor El se departeaza in mod considerabil de sistemul fonetic al lui Ascoh,
pe care este totusi intemeiat.
Stabihrea unui sistem de transcnere a fost una dm cele
mai grele probleme pentru nol. Am adoptat, dup lungi
discutii i incercari, un sistem care il departeaza cat mai
putm de la grafia obicinuit a limbei romane (mentmand
deci pe d, f, f, f etc.), din care am inlocuit numai semnele
echivoce (de ex ce, h in duh, arhiva,ham, sau -t dm socri,
boi i lupt) i in care am mtrodus semne noul, insl pe cat
posibil astfel, ca fiecare semn diacritic sa corespunda unei
variante care atmge in acelasi sens o serie intreaga de sunete (de ex p, p etc.=e, o d esc his e, 1" , h, k' =1, n, k

muiate, a, 17 etc= a, u nazalizate s. a m d)

Astfel speram ca hartile Atlasului nostru s poata fi cetite si de persoane care nu au o cultura fonetica speciala
Ne-am fent sa dam anchetonlor mstnictium prea ngide ;
le-am dat ins& sfatul s nu exagereze In tendinta de a reda
33*

www.dacoromanica.ro

516

S PIISCARIC

toate nuantele de rostire, -hind ea' oncat de metieulosi

am fi, totusi nu putem prinde cu urechea toate vanetatile de sunete 1), mai stimd ea anchetorul e predispus s.
prolecteze obicmmntele sale de rostire in cele auzite, si
mai ales facand experienta Ca adesea, la inceput, ti se pare
ca distmgi deosebni, despre care cu timpul, dupa ce ai
avut vremea s inglobezi impreshle izolate in categorn de
impresh, te convingi ea de f apt nu Lxista.
Avand a alege intre un atlas mai bogat in material i cu

o retea cat mai deas, care insa sa nu fie gata decat peste
un decemu sau doua, i intre unul mai redus 1 cu ochmnle

retelei mai rare, am ales pe cel dm urma, hind convini

ca mai mult folos poate aduce stuntei o opera pusa cat
mai repede la dispozitia cercetatorulm, cu material nealterat prea mult de tendmta nivelatoare a hmbei literare,
decat una cu material imbelsugat din care insa in mod
fatal vor lipsi atatea lucrun care pot interesa pe unul si
altul dm cercetatori dar plea mult unificat" si care
va putea fi pus in circulatia stimtifica abia intr'o vreme &and
preocupanle linguisticei pot fi altele decat cele de azi Dup
socoteala ce ne-am facut-o pstrand departarea medie de

35 km (pe sosea) intre punctele anchetate de Pop si go

km intre cele cercetate de Petrovici facand cu totul
vreo 320 anchete normaled-Ioo anchete man, ajungem cam
la aceeasi desime pe care o are AIS. in Italia mijlocie, i vom

avea nevoie la strangerea matenalului de ceva mai putin

de o mie de zile de luau pentru fiecare din eel doi anchetori Depinde de mijloacele matenale de care vom dispune
anual, pe cati am va trebui s repartizam aceste zile de
lucru A sti s te limitezi de la inceput, si mai ales a nu

cere de la o opera mai mult decat poate da, este cel

i)

Astfel tgnrul invgtat german Dr A Kuen, care a fgcut studn

dialectale in Romgma, dupg ce fusese in Spama, unde se invatase sg dis-

trnga un r cu o singurg, cu doug, trel sau mai multe vibratium, auz ea

distinct si la nol, dupg numgrul vibratiumlor, mai multe feluri de r, pe
care eu nu le puteam deosebi

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

517

mai bun lucru. De aceea mi se par deosebit de intelepte con-

cluzule la care ajung Jaberg i Jud i pe care le rezuma

in urmatoarele ase puncte, raspunzand in mod anticipat
criticelor ce se vor aduce operei lor. .

1. Atlasul nu vrea s fie c omp le t, ci d nurnai o alegere de fapte lmgmstice.

2 Atlasul nu cauta am a nun tu 1, ci indeamna la con-

sideratn sintetice
3. Atlasul

e vorba de AIS.

nu reproduce vorbirea

spontank ci d raspunsun traduse

4 Atlasul da material brut i n er etuat

5

Raspunsunle au caracter in di NT 1 du al i nu au

deci pretentia & redea limba generald

6. Atlasul nu are tendmte arhatz ant e

p u r 1-

st i c e, ci fixeaza stadiul a c tu al al dialectelor

Aceste concluzn dovedesc marea modestie a autonlor
Atlasului italo-elvetian De f apt el cupnnde cu mult mat mult

Cuprmde un enorm material potnvit s imbogateasca expenenta noastra linguistica. Piecum cdtigul ce rezult
din cercetanle istonce asupra hmbei nu este posibilitatea
de a stabili ca un cuvnt sau o forma e atestata mai intam
in secolul XVI-lea sau al XVII-lea, ci intelegerea pe care
din sute de date o *tip despre evolutia limbei, tot astfel
mentul geografiei linguistice nu este ca cu ajutorul ei putem

determina exact daca aria unui cuvant sau a unei forme

ajunge cu 10 km. mai spre sud sau mai spre nord Gillieron
1. elevu sal au aratat in deajuns, care snt foloasele mari
ce pot rezulta dinteo cetire cu pncepere a hartilor linguistice
Dar, ffpre deosebire de autorul Atlasultu linguistic al Frantei,
care tlas cetitorului inteligent gnja de a scoate toate de-

ductule ce i le poate sugera un material brut, prezentat

obiectiv, Jaberg .1 Jud au tiut s faca dm legenda", pe
care o adauga hartilor lor, cel mai valoros mijloc de a cunoate

at it u dine a subiectului vorbitor fata de limba traditionalk rolul sail de int erpr et at or al matenalulm
de limba motenit, toate acele nuante pe care personahtatea subiectultu vorbitor le aduce ca aport de onginali-

www.dacoromanica.ro

518

s PUSCARIII

tate la graiul comun Pentru aceste legende", lucrate

cu atata grij si cu atat de rafmata mtuitie pentru problemele lmguisticei moderne, le santem deosebit de recunoscaton autonlor lui AIS

Un punct de vedere nou, care menta mare atentie, e

cel expnmat, in Mlanges I. de P N. SANICKIJ in studiul
Les problmes de la gloglaphie hnguishque au point de vue
de giogYaphie El constata ca fapte de natura esential difente de cele hngtustice, precum sant faptele economice

sail de istone natural, proiectate pe harta, arata mult

asemanare cu manuncluunle de trasaturi hnguistice, care
se intretaie, se urmeaza de aproape, formeaza zone de frontiere etc (p 146). Mai mult decat atat. Itaspandirea f ap-

telor de ordm economic din Cisuralia (partea europeana

din Impenul sovietic) comcid uneori, dup studnle autorului, cu arille geografice ale unor fapte hnguistice. Astfel
cultura granelor de lama din sudvestul acestui tentonu e
marginit de o lmie care constrtue sl limita intre dialectul
mare-rusesc pe de o parte si dialectele albe-rusesti si
mici-rusesti pe de alta (p. 149). Fara sa se ocupe de cauzele
acestor comcidente (p 152), el mai constata c in aceleasi

regnmi, in care se gasesc aceleasi temperaturi in luna Ianuane, se intalnesc dialectele mici-rusesti cu cele alberusesti (p 15o), 'Meat risca afirmatia ca har ille--ltriguistice

traduc cu mai mita precizie repartitia caracterelor clmiatice deca hartile chmatice insesi" (p 152). Alta observatie
pe care o face, anume ea' ,,in sesunle rusesti limitele lmguistice comcid cu gramtele statelor vechi" (p. 154) este
in consecinta cu ceea ce stim astazi despre formarea dialectelor. Concluzia la care ajunge e deci necesitatea unei

confruntari a datelor geografiei linguistice cu cele ale

geografiei generale" (p 148)

Plecand de la constatarea ca anchetele pentru atlasele

lmguistice nu pot da decat infatisarea limbei la un moment dat, precum cadastrul inregistreaza proprietatea funclara a uniu timp si a unei regium date, P. Skok expnma,

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CAETILOR III

519

in raportul facut pentru Congresul slavntilor dm Praga,

dezideratul, ca aceste cadastre linguistice" s fie puse
la punct prin recensgminte" penodice Pentru realizarea
acestei foarte judicioase idei, care reclama ins6 cheltuieli
mari, Skok face o propunere, care mi se pare mai putin
mmerit. Ar vrea anume, ca matenalul adunat, in loc s
fie publicat, sl se pa'streze in arhivele unor socieati savante, unde s5. poatg fi consultat de cercettori. Mi se pare

c asemenea colectu pa'strate in arhive n'ar aduce mult

folos, cci utilizarea atlaselor linguistice se face, asemenea
dictionarelor, de obicem pentru chest-um speciale i. de

am5.nunt, pentru care nu te poti deplasa pan in locahtatea unde sant arhivelelLa Muzeul Limbei Romane, made
ne-a preocupat 0 gandig perfectiongni vutoare a Atlasului
linguistic al Romamei, redus intentionat 0 ca densitate
0 ea extensiune a chestionarelor .--- la proporthle ce pot

garanta o punere in circulatie a matenalului cules pnn

publicarea cat mai neintarziat a lucrni, am f 5.cut deocamdat urm5.torul plan Sectia Atlasului va functiona
permanent i. va publica periodic rezultatele anchetelor
mai intaiu anchetele lui S Pop, cu chestionarul de 2200
de cuvmte uzuale i. cu punctele anchetate deprtate unul
de altul in medie cu 35 km Va urma publicarea Mrtilor
lui E Petrovici, cu chestionarul mare, cuprinzand 0 termeni speciali, i cu o retea mai rail (cam yo km. intre puncte).

Pana cand se va termina I publicarea aceasta, vom alc6tui

treptat un chestionar nou, care s corespuna preocup5.rilor linguistice viitoare 0 s completeze lacunele celor
dou chestionare anterioare Cu acest chestionar va pleca
probabil, alt anchetor, in alte puncte Continuand in felul
acesta, vom avea cu timpul o imagine a limbei cat mai
complet, atat ca bogatie de material, cat 0 ca densitate
a punctelor anchetate, tmand seama 0 de problemele nou'a
ce se vor pune in linguistick l de dezideratul recens5.mintelor periodice", expnmat de emmentul romanist de la Zagreb.

P. SKOK contmu5. cu studfile sale atat de bogate in su-

www.dacoromanica.ro

520

S PIPSCARItr

gestu despre raporturile romano-slave Dinteo lunga recensie

facuta, unor carp. de Il Bdrbulescu carti, carora se

atnbue o valoare mai mare decat cea pe care o au de f apt
publicata subt trtlul Des raports linguistiques slavo-roumains in Slavia" 1929VIII 776-790, retinem desvoltarea mai pe larg a pareni atinse in treacat 1 in lucran
1.1

antenoare, despre b ilinguismul de odmioara al Romanilor, care trthau in simbioza cu Slavu. El crede c numai prin acest bilinguism, care a damuit pana in sec XVI-lea,
putern intelege scnerea si mai ales intelegerea textelor slave

in principate (p 778) si c. mtroducerea limbei romane in

documente 1. in opere literare nu se datoreste nici influentei
catohce, nici celei husite, ci disparrtiei progresive, din sec
XVI inainte, a bilinguismului (p. 78o). 0 dovada de natura

linguistica a acestui bilmgrusm o vede autorul (Slavia

p 627) in felul cum Romanu au romanizat,
dup model slay, vocabularul lor de ongine ungureasca
Ca exemplu se citeaza identificarea lui o/(5)+cons

i o (3)-F

cons cu slavul al, zr>eil, dr tallm> ntalni, apoi an+

cons. cu mediobulg. an> an bantam> beintui, porkolab (scns

porcolab) > pdralab, hord6 > hdrddu etc Mai ales remarcabild e insa inlocuirea ternunatiei mfimtivului -In din
ungureste, cu -ul, care corespunde slavultu

ula De-oare-ce,

conchide Skok, in regiumle romanesti de azi erau, in sec.

IX -XII prea putim Slavi pentruca s fi putut servi de

mijlociton intre Ungun si Romani, trebue s admitem
ca Romanii, inainte de vemrea lor din sudul Dunaru, se
obicminsera cu totul cu modelele de morfologie slava,"
(p. 627).

Rationamentul lui Skok flu ma convinge, iar faptele

citate de el sant susceptibile de a fi interpretate I altfel
Ca vor fi existat Romani bilingui i Slavi bilingui, este
aproape sigur Acestia insa s'au desnationalizat cu timpul
abia cateva cuvmte 9i nume de locun si de persoane mai
tradeaza existenta lor, atestata I documentar Despre Romann Apusem, pierduti in masele slave din norcl-vestul
Penmsulei Balcanice santem acum binisor mformati , despre

www.dacoromanica.ro

PE MAR G-INEA CARTILOR III

521

cei inghrtiti de Slaw in Carpatii nordici stim ceva mai putin ;

despre Slavn desnationalizati in Romania de azi avem

cunostmtele cele mai imperfecte i totusi, numarul lor
trebue sa fi fost mare, judecand mai ales dui:a urmele lasate

in toponimie si in dialectul dacoroman Pentruca acesti

Slavinumerosi sa-si fi pierdut nationalitatea, trebue ca
Romann sa fi fost sl. mai numerosi cleat ei in nordul Dunarn Daca Dacoromann ar fi emigrat, cum cred Roeslenann, dm sudul Dunarn, in numar atat de mare incat s
covarseasca pe Slavi, ar trebui s gasim vreo unna istorica
despre aceasta miscare a lor ceea ce nu este cazul Daca

ei ar fi venit, cum crede Skok, ca o populatie bilingua,

intr'o regiune impanata cu Slavi, desnationalizarea Slavilor

ar fi si mai neinteleas
Limba romana este fra indoiald puternic influentata
de limba slava, dar aceast mfluenta e departe de a fi atat
de mare, incat s putem deduce dm ea asupra until
stadm de bilinguism Analogia dialectultu istroroman, unde
de fapt avem bihnguism, cu insemnate modelari fonolo-

gice si morfologice dupa croateste, ne arata ca dialectul

dacoroman ar trebui s alba cu totul alt infatisare, dac
stramosii nostri ar fi vorbit tot atat de bine slavoneste ca
romaneste Faptul ca in Romania de azi, pe locunle unde
odinioara tralau sl. Slavi, au ramas, cu limba lor, Roma-

nn, este, cred, cea mai lamunt dovada, ca nu Roman i i au fost bilingui, ci Slavn, caci bilmgtusmul e conside-

rat de obicem ca stadml premergator desnationalizarn

Dar chiar imprumutunle din ungureste sant lamuntoare

pentru raportunle slavo-romane, desi in alt sens decat

cel aratat de Skok. Influenta limbei maghiare asupra celei
romane devenise, mai ales in ultimele decenn ale veacului

trecut si in cei dintai am ai acestm secol, in unele rep=

din Ardeal, foarte puternica. Nu numai in tezaurul lexical
ci si in pronuntare si frazeologie De un bilmgmsm ins
mei vorba nu putea fi, nici chiar in regiumle cu populatie
mixt tomand-magluara. (cleat doar in familnle catorva
carturan). Cel ce cm:waste situatia demografica din Ar-

www.dacoromanica.ro

522

S PliSCARIU

deal, ramane nedumerrt, vazand ca ungunsmele sant sau

erau eaci reactrunea a inceput in timpul din urma
numeroase si in tinuturi curat romanesti Exphcarea st in
iradierea putemic a limbei maghiare de la oras spre satul
care venea la targ, la judecatone, la armata si la scoala
in capitala de judet, si in prestigrul pe care au stint organele

puteru centrale s-1 dea hmber maghiaie Interesant de

urmant este si procesul invers, ce se petrece de zece am
incoace . in limba Ungunlor din Romania patrund din
ce in ce mai multe cuvmte sr chiar constructu romanesti
Influenta pe care a avut-o administratia si mar ales brserica, cu marele el prestigiu, nu ne-o putern magma destul

de mare asupra limber romane in veacunle de influent:A

slava la Curte, in often si mar ales in biserica 0 mare parte
din imprumutunle din slavoneste
si nu numar cuvinte
ci si decalcun sant de sigur la nor de ongine carturareasca sau intrate din clasele suprapuse in graml popular
Ele apartrn, precum arata, Skok, epocer post-paleoslava si
au o forma, deosebit de cea uzuala in rostirea Slavilor balcamel (p 786) Skok are de sigur dreptate citand (p. 781)
cazul analog petrecut cu limba anglo-normand in Angha

Avem de sigur in romaneste si imprumutun f acute de

poporul roman din hmbi slave, in urma contactulur direct
cu Slavu Dar mi se pare ca acest contact nu trebue sa ni-1
inchipuim, cel putm in epoca veche, ca o simbioza romano
slava., prelungit in tot cursul evulm de mijloc" (p 786)
Se pare, dimpotriva, ca populatia romang de la orase si
din vaile roditoare ale raunlor, si-a pierdut hmba destul
de repede in masele Slavilor ce se asezasera in regimule
noastre Aceasta se vede dm numele de raun si. orase, pastrate cu fonetism slay Au ramas, cu lnnba lor, Romann

din regiumle grace si muntoase, ocupandu-se mar ales

cu pastontul (dm care s'a desvoltat negotul si mesena de
chervanagu) In aceast call-tate a lor si pentru faima ce o

aveau ca bum luptaton si paziton de gianit, Romanu

devenir un element economic util in noile organizatu
de stat sudslave, fund lsati in pace in regiumle lor, in care

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

523

rumeni n'avea interes sa-i caute,si garantandu-h-se drepturile stravechi (Cf. Studit istroromane II p 5 s U. si 355-56).
Din cauza tramlui ce-1 duceau, caracterul rustic al hmbei

latme, nemfluentat de limba oraseneasca, s'a putut desvolta, cu individualitatea sa pronuntat, mai repede decat
in alte parti ale Romantei, iar dm cauza structurei sociale
omogene, lipsit de centre politice nnportante, din care de
obicem emana movatule de limba, graml Straromanilor
putu sa se mentina relativ uniform pe intmderi man. Romann pe care-1 intahum atestati in sec. X XII in Muntii
Findultu si ai Macedomei si in Carpatii nordici, nu se deosebeau mult unn de altii nici in fire, nici in indeletnicin si

mei in gram
In timpul cand limba straromand a trecut prm cele mai
insemnate evolutu, influenta slava asupra ei a fost apioape
mexistenta, desi aceste prefacen trebue s dateze din yeacunle cand Slavn se asezasera in regiumle noastre Impru-

mutunle din slavoneste, chiai cele comune tuturor grupunlor de Romani, nu mu parte la prefacenle fonologice
cele mai caractenstice ale limbei romane
Cum se explica atunci obicmumta Romarulor cu modelele slave in cazunle citate de Skok ? Dacd in intdlni
din ung taldlni avem un d in loc de d, acest fenomen a fost
explicat Inca de Mussafia (Vokalismus p 146) ca o adap-

tare de rostire la multele imprumutun din slavoneste cii

grupele consonantice dr (hdrb, stdrv, tdrg, art, sgdrciu
bdrlog,

cdrpaciu,

geirbaciu) i dl

(Ulm,

stalp,

talc).

Dar aceast substituire a lui dr , dl pnn dr, dl nu este restransa la cuvinte de origine ungureasca, ci atinge s1 cuvinte
de ongine latind, precum cdrn4, fdrtat, tdrziu, iar pe de alta
parte, rostirea d in loc de d se gseste sl in cuvinte ca
cdlegi, cdtig, pdcald, pdsat, rddic etc , care n'au model
slay. Cat despre bantui (in loc de beintui), acest verb are
d (in loc de a in formele accentuate pe terminatie si in loc
de a in cele accentuate pe tulpma) intocmai ca ingdnd<
in+gannare Explicarea lor am dat-o in DR. IV 1154-1155
Raman insa alte cazun, in care cuvmtele imprumutate

www.dacoromanica.ro

524

S PUSCARIR.

din ungureste arata intr'adevar o influent slava Astfel

sant, inamte de toate, verbele de ongine ungureasca, ce apar
de preferinta cu sufixul -us, care e insa de ongine slava,
si mai sant cuvmte, ca ung gond>glind, care in fonetismul

lor sant tratate ca vorbele vechi de provementa slava

Exammand aceste cuvmte sa nu uitam un lucru bdntut <wag

bantani, cheltui <ung kolteni, mistui<ung emesztem etc

ca si gdsid i. o seama de alte vorbe, formeaza stocul de im-

prumutun unguresti comune tutur or D ac or oin anilor Ble nu trebue confundate cu vorbe ca hdrddu

sau pdrcdlab, care sant vorbe regionale si, de cele mai multe

ori, nitrate de curand in limba

In opontie cu Skok, cred ca aceste cuvinte unguresti,
care au nu numai fonetism si elemente morfologice slave,
ci 1. raspandirea cuvintelor slave, gasindu-se sl. in regiuni

ca Muntenia uncle n'au locuit nici odata Unguri, nu le

avem pnn contact direct cu Unguni, ci pnn mijlocire slava

Cu alte cuvinte, ung gond a intrat in limba Slavilor, devenind *WA (ca Montsmerus > Matimir4 cf. DR. II 350),
iar bdntani, fund imprumutat de Slavi din ungureste, a
fost asimilat verbelor slave in -ma (devenind la Ruteni
bantuju, la Sarbi bantujem 1 la Bulgan bantuvam) Slavii
de la care am luat noi pe *Wit i. *bantuja, prefacandu-le
in geind (ca Wits> panda' 1 darum> ddrui) au fost probabil Slavu pe care i-am inghrtit mai tarnu, intocmai ca cei
care au dat siUngunlor, inamte de a fi absorb* de ei, atat de
multe si de insemnate imprumutuii Daca aceasta parere
e just, ar urma, ca. Slavii, locuiton ai vailor, au venit cei
dintai, in regiumle noastre, in 1egatur5 mai strans cu Ungurn

Cu acestia stramosii nostn, din munti, si cei ce incepuser

sa coboare si sa se stabileasca la ses, aveau contact inainte
de a veni in atmgere mai de aproape cu Ungurn 1)
1) Nu avem mci un Indian s'a credem, cu A SACERDOTEANII, Constditalsons sur l'Hzstosre des Roumains au Moyen-Age, Paris, Gamber, 1929

o lucrare null mai ales pentru bibliografia anahtica i criticA asupra

patriel primitive a Romfimlor ca aceste Imprumutun le-am fi primit

www.dacoromanica.ro

PE MARG-INEA CARTILOR III

625

Ocupandu-se cu numinle Dunarn, intr'un stuchu nititulat Dunaj et Dunav, publicat in Slavia" 1929V11
p. 721-731, SKOK ajunge la concluzia c cei ce au transmis
Grecilor i Slavilor nunnrea Dunarli n'au fost Gotu (p.
728-729), et ea Slavn au imprumutat formele Dunaj-

Dunavl, de la Tram romanizati, stramosu Romamlor, on

de la soldatu romam, care erau in garruzoang In aceste
regmni (p 730) Daca admitem parerea ea' Slavu au primit
numele de Danu[v]rus (p 722) de la populatta romana,
care le-a transmis I alte nunun topice ca Srmz<Sirnnz
(Sirmium), Vain <Balm< Bonomae, Srldeca<Serchcae, Kostol<castellum, ArCar<Retiaria etc , trebue s presupunem

ca pe langa aceasta form literar, trebue sa se ft pastrat

la populatta traca romamzat, I vechea forma track cu
suftxul -ris (cf DR V 799), conservata pan am in limba
roman Vechea parere a lut Skok, repetata si de astdata,
c r iii numele Dundre ar ocolt luatur nu ma convmge
(cf DR III 829), atat tunp cat autorul nu poate a:La, in
spnjmul ei, alte exemple de-cat mure<allubi 0 are >habet,
care se explica a ftel, precum arata incotro <in + contra +
ubi i c1ie(a)ie<cfavem

Precum n'am pastrat, in general, cu fonetism romanesc,

nummle topice latme oficiale, tot astfel nu avem met o urma sigura de o contmtutate intre onomastiea latma oficiala
si cea romana Pe cat se pare, stramosu nostn se numeau
la inceputul veaculm de mijloc, cu ctmoscute nume rustice, mat

ales nume de ammale, plante, pletre scumpe etc , a car-or

inceputuri dateaza dm epoca romang Nume ca Cdprioard,
Cerbu, Corbu, Cucu, FLuture, Iepure, Ldstun, Lupu 1) i
Lupa (cf Letopisefr II 312), cu denvatul Zupan (cf slay
Vulcan), Pdun i Pduna, Porumb, 5arpe, 5oimu, Sturzu,
Ur'r217 Vulpe, etc , Brad, Breindu (Moldova) si Breinduga
in Atelkuz, locul de asezare origmar al Ungurilor, in vremea inaintarn
lor spre Panama, in care se cuprindea si Moldova de jos" (p 88-89)
1) Lupeni nu stim dace.' s'a numit astfel din cauza lupilor multi sau
din c iCarvreunui om cu numele Lupu

www.dacoromanica.ro

526

8. PIISCARIU

(Salite in Transilv ), Brebenel, Buyor, Busuloc, Floare (i

mai ales Florica), Garoafd, Goron, Leigtean, Paltin, Pi.pera
V jot, Sorbu, Rodia (i mai ales Rodica), Sdnziana (cf. DR
VI ), Sulfina, Trandafir, Vioara (i mai ales Viorica) ; Ar-

(Pro)fira, Sinaranda, Zamfira, sant in pane I azi

nume de botez date de taranul roman copiilor sai Cele
mai multe nu s'au mai pastrat decat ca nume de familie.
i sant Inca in parte i azi
Tot nume de botez erau
adjective ca Albu, BMW, Creu, Fericel (nume de botez
gint,

in jud. Arad) Lcipadat (I el cu model latin-medieval i

slay), Micu, Mupt(a) (coresplimand mi Bellus latm), Negru
poate I Fulga1) , apoi Soare (cf. Soare Z. Soare e numele
cunoscutului director de scena la Teatrul National dm Bucureti). i denvatele Sorin i SonC14, Crdciun, Joia, Duminecd
(cf. slay Nedelya , despre un Duminecd al lui Capra, cf P
P. Panaitescu, L'influence de l'oeuvre de Pierre Mogila, p

17, nota 6), Zdna, cu diminutivul Zcinca (prin hiperurbanism :

Zinca, lar acesta considerat in unele parti, de ex. in Braov, ca dnninutiv din Zoe), apoi Domnica, Cercel, Ciucur
(Sahte, in Transilv ), Sora (cu dimm. Sorqa), etc
Cretinismul nu pare a fi schimbat rank onomastica veche
romaneasca. Afara de Nicoard, nu avem alt nume de sfant
ca nume de botez, cu un fonetism vechiu, decat doar grecescul
&pose% (in Mc de Kuptax6c), pastrat la Sarzi, in Italia de
sud i in numele romanesc (azi nume de familie) Ciurcu,

cf DR IV 1367. Nume calendanstice ca Ion, Gheorghe,

Maria etc., adesea din Testamentul vechiu, precum Avram,
Moise, etc i mai ales hipocoristice de felul liii Dima (Dinutne), Duma (Dumitru), Proca (Procopiu) etc. incep sa inloctuasca nximinle veclu abia dupa instpamrea slavismului

in bisenca noastra Inamtea Mr au intrat, mai intaiu in

clasele sociale suprapuse i apoi, pnn iinit4ie, I in cele
sateti, numirile slave de felul lui Radu, Mircea, Vlaicu,
etc , care au avut la noi cam acelai rol pe care il aveau
1) Pentru ethnologic lui fulg <*lulgus, -a, -urn, reconstruit din Julgidus, cf. Dtcf Acad a v

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

527

numele de origine germang la Romann vestici. Alatun

de ele s'au raspandit name ca Alexandru, Ruxandra, Sighefrie etc ca remmiscente literare, pana ce moTa."-a adus

in sec XVIIXIX nume greceti (Aristila, Frosina, Marghioala etc ) in Pnncipate --. considerate 1 azi in popro ca

nume sctunpe" i. mai tarziu nume latme in Ardeal

(Trawls, Casiu, Virginia etc ) i, ca o reactie impotnva
lor, reintoarcerea la nume de persoane importante din istona Romatulor (ca Radu, Mircea, Vlad, Oltea etc ). In zilele

noastre nu sant rare numele streine cu Oscar, Richard,

etc. Moda dicteaza. 1. azi, cum a dictat I mai namte
Aproape toate fetrtele nascute in anii din urma, la Cluj
se numesc Rana Dupa apantia Medelenilor" lui Ionel
Teodoreanu, foarte multe fete au fost botezate Monica 1),
.t. Paca, harnicul cercetator al onomasticei i toponimiei noastre, a atms in recensiile publicate in acest volum mte1) Profit de acest pule], spre a aduce cateva contnbutn de amanunt
la onomastica nceist,.5

Ar fi foarte interesant de vazut in ce masura I1 conservA numele lor

vechi populatule eteroglose care s'au romanizat in Ardeal Astfel In satul
care 4 prm numele sau, Mzjiisasa, se dovede.ffte a fi fost odimoara sAsesc, cele dou a. nume mai raspandtte sant Denghel, de ongine germana,
i A lbu Tipul (ochi albastn, par Winn, piciZfe lungi) dovedeste c cei
ce ah se numesc Albu au fost odimoar Weiss i dem, ca deodata cu des-

nationahzarea, nununle intelese au fost traduse i ele

Pe and la Brasov locuitoru din satul apropiat Zdrne0i se numesc Zdrnetenz, In Branul invecmat ei se numesc Inca Zdr.ngti, cu singularul un
Zdrnesc Aici -esc, adjectival la ongine, are decniiiibtiunea veche Chid
zice insa md duc la Zeirnega i Braneanul intelege, an, satul, nu pe locuitont lw

Din Matau in Muscel inn comunica P Coman ca nevasta lui Vatculescu nu se numete Voiculeasca, ciVoiculeasa La feminim se pastreaza
decu forma veche, de pe and Voiculescu se numea Inca Voicu i numele

sotiel lin se forma cu sufund -easd

lin studiu amanuntit ar menta scurtanle de nume la botez, care uneon au pierden de sunete foarte capncloase, cel putin la aparenta Astfel
de la Dunzatru, forma ipoconstica e Mitru, dar si Mau (1 mai ales Mt.tied), lar de la Alexandru uAlexandra, din timpurivechi Sandu i Sande:.
Pierderea lui r in aceste cazuri cred c s'a intamplat in limbajul co-

pulor Cel dintam care ai-a zis siei, sau I-a zis fratelm au, Mau, on

www.dacoromanica.ro

528

S PlY$CARIIT

resanta chestiune a modifierilor aduse de ofieialitate in

toponomastie dupg Umre Graba cea mare cu care unn
voiau sa dea de pe o zi pe alta o infatisare romaneasca noilor
provincil a facut ca oncine, fara sa alb ma o dnectiva chtb-

zuita de la centru, s schunbe numin vecht, care de cele

mar multe on aveau o valoare de document istoric. Graba
de a sterge urmele untn trecut, dupg parerea unora, unnhtor, a produs numiri nepotnvite st une-on natcole
Potrivnice spnitulm limber sant numiri ca Vast le Alecsandri sau Carmen Sy lva, chtar cand satul respectrv are
o legatura istonca cu persoana care-I numeste, ca in cazul
lui Gheorghe Cubuc Nepotnvirea astorfel de nunun se
vede inclata ce aceste nume trebue decimate Cum se zice ,
Psafa Carmen Sylvez sau pulp lui Carmen Sylva? Uneon
ele dau prilej si la echrvocuri suparatoare, precum ArksSandu va fi fost un copil care nu putea rosti pe r si pe care 1-au mutat
apoi parintil, care vor fi adAugat lui Mau si. alintAtorul -zed
Une-on forma actualA a numelm se datoreste grafiei lui Astfel, in
Ardeal, dupa inlocmrea chinhcelor cu litere latme, in loc de t si f, se
sena, mai ales inamte de vocal, tz, it (1 ssi), dem Baritzu, Densusianu
etc Un compromis intre scnerea Bantus i rostirea Barg este scnerea
Barqiu (rostra de cei mai multi RomAm din Tara veche ass, cum se
scne) , tot astfel Murepan, Haftegan (rostrte Murepn, Hafegan) Un ardelean cu numele Nernq (din ung news nobil"), a trecut, contiguAnd
s-si scne numele Neme,siu, in Muntema, uncle existau multe nume terminate (dupA greceste) in -zu, precum Anastastu, Domini& etc Dm
Nemepu a devemt Neinqiu , acestA rostre au adaptat-o insisi descedentu families, care, dupA Umre, s'au stabiht din nou in Transilvama
Ce poate rezulta dinteo gresala de scnere se vede dm urmAtorul caz
pe care mi 1-a istonsit un Clujan (d-1 Valentin Porutru) Pe vremea sealpainrei unguresti un bine-fa:calor cu numele Oasszanu (=Ocuanul, ache&

din tarn Oasului) a testat bisencei 'mite din Cluj o avere In semn de
recunostmtA edilu orasului au dat numele testatorului unei strAzi, care
azi se numeste insA Strada Casstanu, fundc pe tablele de fier, in local
lui 0, tiniclugrul a baut din gresalA un C initial FArA aceasta infor-

matie, filologu vuton ar exphca gresit numele Casstan Dand de numele de botez Agir, cugreu i-ar gam ei etimologia, dacAn'ar stt c un entumast membru al Asociatlei generale a mgmenlor din RomAnia" (AGIR)

si-a botezat copilul cu mitialele acestei sociefati, care tocmai isi tmea
adunarea generalA in orasul in care 1 s'a nAscut copilul

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR III

539

vele lin Gheorghe Cubitc sau in fata lui Vast le Alecsandli

e int deal Traducenle i etimolognle absurde pe care le

facea cutare 5ef de gara sau pnmar, ca s dea un aspect

romanesc toporumicului, nu se deosebeau mult de cele
faeute cu cativa am mai inainte de 5ovinismul maghiar
Precum Ungurn tradusesera pe Nremun, in Saran, strada
Quergasse in Fegyver utca, fraidca in rostirea Nemtilor din
Austria Gewehr (=pu5ca, ung fegyver) se rostea kwer,
intocmai ca adjectivul quer (----curniem), tot astfel satul

Apalnda a fost sau etimologizat in Apa hddd sau tradus

in Podul tatia, pana ce s'a gasit un orn mai cruninte, care
s restrtue numele vechm ill dreptunle sale
Vom cita, spre a termina, trei exemple, privind numinle
unor strzi din Cluj, 51 a unei mon din Lugo5 Asupra celor
dintam cloud cazun mi-a atras atentia colegul G Kisch, care
se ocup de multi ani cu topommia Ardealului , cu pnvire
la cel din urma inforrnatille le am de la d-na V BranisceCahman
Una dintre strazile Clujului se numea Magyar ittca Acest
vestigiu al dommatiel maghiare trebuia sa dispara mai

intam A5a gandeau primi edili ai ora5ului, cand au botezat strada Calea Victoria, Para sa-51 dea seama c numirea

de Strada Ungunlor", in Cluj, ca 51 in Bistrita (unde numele vechm s'a pastrat), era tocmai o dovada c aceste
ora5e n'au fost ungure5t, cel putm pe timpul cand strazile
pnmeau numele acestea Inteadevar, dad. in Bucnre5ti gasim o Stradd armeneascd, inseamna ca a5ezarea unui numar

mai mare de Aimeni batea la ochi intr'un ora5 romanesc.

Tot astfel, in ora5ele sase5ti, Cluj 5: Bistnta, Unguru erau
considerati ca un element strem strada,
in care se gdseau
,
mai numero5i, a fost numita dupa er

Alt strada din Cluj se nume,te Strada Litnei, traducand pe Holdvildg utca unguresc Dar acest Holdinldg nu in-

semneaza lumina lune

caci luna nu lummeaza in a-

ceasta strada mai mult decat in cele invecinate ci lunca

astonlor" (=ung hod, cf Hodmezovdsdrheb), rom Hodu
etc , cf G Kisch, in Archly des Vereins f. sicbb LaiidesDaco roma nia VI

34

www.dacoromanica.ro

530

P1:15 CARIU

kunde", 1929XLV, 146) si este un pretios document

despre existenta, in aceste regium, a arnmalulm disparut astdzi

In Lugo3 exista o moara, careia 1 se zice Moara Spamold, dupd ung Spanyol malom Numirea maghiara este
insa, la randul el o traducere gresit a germanului
Spamsche Muhle sau a romanescului Moara Odneascd,
nunnre care se mai aude si azi I s'a zis astfel, fiindca
in 1714 ea a fost cladita de (i)spanul" (---- prefectul, germ
Span) Ioan Ratm de Mehadia
Onomastica 1. topommia romaneasca, care in ann din

urma a preocupat cu drept cuvant pe linguitii notri,

ofera multe exemple interesante din pullet de vedere formal, mai ales al derivatiei

Iorgu Iordan a tratat cateva in vol IIIII al studiului

sau Rumanische Toponomashk Raman totusi altele, care
ar menta s fie cercetate mai de aproape Voiu semnala
cateva

0 Densusianu aratase in Urme vechi de hmbd in topommie romdneascd (Extras din Studn de filologie romand
Anuarul Semmarulm de Istoria limbei i literaturei ro-

mane", Buc 1898, p I-3) ca topornmicele romane conserva urme de nume de animale feminine in -ii, pentru
care hmba de azi are derivate cu sufixe motionale, citand
forme ca Boura, Coarba, Iepura, Lupa, Pduna, Ursa (azi :
cerboaica, lepuroalca, lupoaica, paunit, ursoalca) Pe
acestea le compara cu arom pdrumbd, poarcd i. istrorom
lupd, pored (cf. l cistre, breke, repura
alaturi de repurite
pure Studii Istroromdne II p 211), conchizand ca avem
a face cu pastrarea unor urme de limba veche 1) Lista
1) La urmele vechi" pa'strate in topommie i aatate de 0 Densuslanu, s'ar putea aciauga altele, nu toate sigure Bulba, un ru in Mehedinti, pare a 'Astra cuviintul prinutiv al lui bolboacd, bolboand etc ,
in dealul Germdnul in jud Neamtu (cf i satul Germdnegi), s'ar putea
pa'stra lat germzno,-are s germen,-znis , in pdurea Ghe041, forma rum veche

(pstrat'a la Aromam i atestat'd in Lexiconul Budan) a luz inghel (daca'

cumva nu va fi identic cu onomasticul Ghefu, Ghek), satul Taula, in

Tecuclu (cf Taula-Parvuloc, o cotitur a bratului Sf Gheorghe, jud

www.dacoromanica.ro

PE M kRGINEA CARTILOR III

531

lm Densuianu a fost completata de Iordan, op cit IIIII

78 cu Bivolele, Catara, Cuca, Huluba, Mistrea(a, Dealul

Pounei, Socoala, Taura, s'ar mai putea adaoga Poarca

a Asemenea femenine derivate de la masculine f ara
sufixe, ci pnn simpla adaugare a terminatier -d, se mai
pastreaza pana azi in cateva numin care insemneaza de
obicem pui de =male, i nu numai in forme ca purcelpurcea, cc4el-cdOct, in care transformn formale au tulburat vechrul raport gramatical intre -us i -a latin, ci
I in parechi de cuvinte ca zed-tadd (o forma *haeda alaturi

de haedus nu e atestata in latinete), apoi in nurnele constelatiei Ursa-mare etc Cu toate acestea, este indows ea

in toate topommicele citate avem a face cu numin de

femele de ammale Excluse trebue mai intaiu forme ca
Socola, pentru care Iordan (op cit IIIII 144) reconstruete un masculin *socol, din slavul sokolit falco" Precum

in Ardeal numele local Fdrcap, nu ne indreptatete s

reconstruim un *feirca < ung farkas lup", ci denv din
numele propnu Feirca, tot astfel Socola e format din
numele propnu Socol cu acel -a, care se adauga atat de
des la nume locale Iordarr insui citeaza (op

cit IIIII

84) numin ca Draca, Calugara, Coyana, Franca, Secuia, 5arba care nu sant sau cel putin nu trebuie sd
fie
numiri de femei, ci sant probabil toate, afara
doar de 5arba (caci altfel am atepta mai de grabd, (5erba)

derivate cu -a din numinle proprn de barb* Dracu,

Coyan(u), Francu, Secuzu Asemenea derivate sant i
Flondora, Mqtera, Ungura, in Ardeal Blaya, Mica, ,5andra, Tdmap etc , i dupa toata probahlitatea, 1 unele
din numinle considerate de Densusianu i Iordan ca feminine de la arnmale, precum Cuca, Iepura, Lupa, etc
(din Cucu, I epure, Lupu), daca nu am avea cumva chiar de la
Tulcea), drn punct de vedere formal, ar putea continua pe lat tabula, insemnad la origme un loc cu desvarsire ses , in topommicul Trez movzle la
Stduznci din Bucovina s'a pastrat urmasul latinesculm stabulzna, despre

care a vorbit C Lacea in DR 11 624-625

34*

www.dacoromanica.ro

532

S PUSCARIU

numele respective de persoane o forma in -a 1 Tot de la

nume de persoane (Arbore, Brusture, Buoy etc ) cu adaogarea unui -a, cred Ca sant derivate topommice ca Arbora,
Brustura, Buyo(a)ra, Busujoaca, Cdrbuna, Desa 2 etc Prin
aceasta nu vreau s spun ea nu exista nume locale denvate de-a dreptul din numin de ammale, de plante si de

tot feint de obiecte Dimpotriva, forme ea Faga, Mara,

Izvoara sant aproape sigur numite astfel dupa vreun fag,
un mar sau un izv or oarecare Topommicele date dupa
persoane sant ins cu mult mai frecvente In once caz,
daca un nume ea Boura nu s'a dat dup o persoana care
se numea Bour (sau chiar Boura), ei dupd animal, e foarte

putin probabil ca el sa se fi dat dup un bour de sex feminin, ci cu mult mai de crezut este ea topommicul trebue
Aceasta
apare si. mai evident in Taura, unde forma femmina nu prea
e de inteles, decat doar ea o analogie .1 in jidova (cetatea

despartit in bour + terminatia toponimica -a

Jidovez) cu greu avem a face cu femininul de la Jidov,

ci mai de graba cu masculinul Jidov (in sens de unas")
+ a, on cu slay lidit + ova (ea in Sadova, Pancioava etc )
Ar fi lima gresit s credem ea topommicele derivate cu

-a n'au fost confundate cu femimnele articulate E chiar

evident in unele cazun, ea' subiectul vorbitor a dat acestui

forrnans" -a un rost linguistic asemntor cu al terminatiei femminelor articulate Dac o padure se numeste
Arhinzandrita, e evident c nu poate fi vorba de un arhimandrit-femeie, mei de nevasta unui arhimandnt, ci e
1) Asemenea nume in -a snt foarte aspandite, nu numai in topommia, ci i in onomastica romneascg si a popoarelor invecinate (cf,
Studit zstroronane 11 p 304 s u ) si la alte popoare romanice (cf DR
II 697-698) Daca" alitun de Oprzl gAsim bungoar vananta oprua,
aceasta nu insemneazA ca avem a face cu numele unel femei , ambele
vanante se gasesc intocmai si la Sarbi, care adaug un -a i la nuinin
de ongine romineasa. in -ul (cf Bratula, Dobrula, Dragula etc , Stuelti
tstroromdne II p 298) Un Bodea Rumdrula (Romlinul + a) e atestat
la noi de I Bogdan, din anul 5489
2) Tot ca nume de persoank legat prin juxtapunere, iar nu ca atnbut
adjectival, trebue considerat Buzat in Iazul-Buzat

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CAMILOR III

533

probabil c genul lm padure" a determinat legarea lui

-a la cuvantul care indic pe posesorul paduni Cazul

invers ii avem in numele de catun Frdnghtul (de la

nurnele de persoana Franghte), in varf ul de munte
Frunzu (de la Frunzd), 1 in balt a Ionelele (de la Ionel)
sau in lac ul Lebddiul, care poate fi format sau de la
numele pasarn sau, mai probabil, de la al unui om numit
Lebedea 0 observatie interesanta a facut, in regiunea BIstritei, G Kisch apele au de obicera nume de genul
ferninin Bistricioara, Strumioara, iar muntii din care
isvorasc sant numiti, dupa apa, dar cu un nume de gen
rnascuhn Bistriciorul, Strumiorul Astfel sc himb are a

de gen devine un mijioc denvati

Nu trebue sa consideilm ca nascut prin schimbare de gen

numele nostru Barbu, care nu-i un masculin format pe

teren romanesc din barbd ci este un nume vechra romanic
Dad. gAsim la Dacoromani onomasi icul Barzu, acesta nu de-

nv din numele pasrn band, ci este o forma substantivata

a vechmlm adjectiv de ongme albaneza barz alb", pastrat Inca cu acest sens i cu aceasta functie la Aromani

Inlocuirea unui pluralia tantum prin sin-

gular precum o gasim in Bucurqtzul, Galalul etc , e un

fenomen destul de cunoscut Totui toponimice ca dealul
Ciuhgnil in Mehedinti si mai ales muntele N etezul, sant
forme destul de neasteptate

Alaturi de abst r a c t e devemte nume proprn

(la

ongine porecle), ca Bocdneald, Chiroteald, 5ovdiald etc , sant

interesante onomasticele p ostverb ale ca Fdlfd (din

2) Nu cred, ca 0 Densusianu, op at 4, cA in acest Frunzul s'ar
continua un adjectiv substantivat latm frondeus frunzos" (In Dzclionarul
etzmologic sem in colaborare cu I A Candrea, Densusianu nu cla aceasta
forma)
2) Cf i tpelative1e Co; buna, nurne de caprA (in Muscel), Cerba nume
de vac'd (probabil, cu coarne man) in Banat, la AromAin, birbeacd owe
care seamAnA cu un berbece" i figurat, ferneie voinicg" (Daanietra)
Cf i schimbarea de gen, dupA femininul la care se raporta', in Tu sor
AnicutA Sulleta mea (Marian, Inniormiintarea, 311)
I

www.dacoromanica.ro

534

s PIJSCARIII

151/4), licirjoand (din lairjoni), Zgdza (din zed) i mai

ales Fierbea lu Stan Pascirei numele unui izvor unde

fierbe" apa minerala

In DR I, 327-328 am citat cateva cazun de adaugare
a sufixultu -ay, in loc de -(e)an, la tulpine terminate in n
Desi, precum au aratat de-atunci altu, nu poate ft vorba
propnu zis de o disimilare, totusi alegerea sufixulm -ar,
cand la sfarsitul tulpinei se gsea un n, nu e intamplatoare,
ci are un rost eufonic, precum o arata urmtoarele exemple

noug, dmtre care unele sant derivate din nume locale

(Crasna, Rovine etc ), altele sant nomma agentis (Gditdnay, grcin-ar etc ) Bucinar, Cdienar, Cdpeilnay, Cdtunay
(1 Cdtuneanu), Conidnar, Cotinar, Crdsnaru, Dejenar, Gditeinaru, Grdnar, Gresnar, Pepenaru, Rovinaru, Sdpunaru
(dar i Sdpuneanu) Disimilarea consonantei din tulpin
o avem in Petenaru (din Pestera), Beclerean locuitor din

Beclean", Harsayean locuitor din Harsem", Ilerean locuitor din Ilem", Margindrean, locuitor din Margineni",
9 a alatun de forme nedisimilate ca Deg cindrean , Scovdi daru.

Cazun de an aliz e g r e sit e a topoturnicelor sant

rare Astfel avem in jud Aradulm un Igheleu i in Sisesti
(Satmar) o pajiste Egheleu care, dupg toate probabil tatea, s'au nascut prin falsa d eglutin a r e din *Legheleu < ung legel pascatoare", considerandu-se mitialul 1 ca prepozrtie la, intocmai precum ldngd a fost
despartit gresit in la + ingd, dancl nastere la ddngd ( = de
langa) i pringd (== pe langa) Cazul invers, de aglut 1n a r e a prepozitiei a (= la) cu topommicul urmator 1-a
aratat G Kisch (Arch 1 siebb Landeskunde 1929XLV,
207) in cazun ca Avrig, Apold etc (saseste Frick, Pult),
Une-on gsim re co nstr uiri din cuvinte considerate ca derivate cu sufixe, de ex Mdgura i Izvorul Carpelui alatun de Poiana Carpenului i Dealul Carpinea ;
onomasticul Prepelea ar putea ft l el reconstruit din Preeh sau Prepeleac (cf insa i Pepelea)

Intre denvatele cari insemneaza numir 1 de 1 ocuit o r i gasim une-on forme cu aspect neregulat. St.

www.dacoromanica.ro

PE MARGINEA CARTILOR

535

Pasca, imi comumca, din materialul sau bogat relativ la

Tara-Oltului din Ardeal, interesanta formatiune 5incan)
nou pentru locuitorul din 5anca-noud (cf spirtar negrurn et at e z a putin obicinuit (combinata cu asimilare
vocalica) Ceirtoroan (in loc de Ciirtiorean) locuitor din
Cartisoara" si Licloropn (Lidropn), alturi de Lidiorean
,,locuitor din Ludisoara" (forma cu it in loc de lu se
explica din mai vechral lju-) Nu sant rare cazurile cand
sfarsitul tulpinei hind un sufix sau avand aparenta unui
sufix
se omite locuitorul din Berivoiu se numeste
Berivean Tot astfel Sdnidrtean, locuitorul din Samartm,
Ord,stean, locuitorul din Orastie, Gonfdleni, Petrifdlent,
L I ifdlent, locuitorn din Gonfcildu, Petri/ aldu , Utfdlau 1) Ace-

lasi fenornen il intalmin de altfel si la unele onomastice

ca Ldpciclu, diminutiv din Ldpadat, M atache, diminutiv
din M atom, Seincitescu, derivat din sdnatos sau sdndtate
Altul e cazul lui V oivodean locuitor din satul V oivodeni"
Aici nu avem a face cu o scurtare, prin haplologie, dintr'un
*V onodenean (cam in loc de -enean apare, precum am
vazut, sau -enar sail, rnai rar, -erean), ci, dimpotriva, nu-

mirea satulm e forma mai noua, reprezentand pluralul

de la numirea locuitorilor Daca locuitorn din Roman
se -numesc Romascant e pentrucd, dupd toata. probabilitatea, persoanei dupa care s'a numit orasul nu i se zicea
numai Roman, ci si Romacu (diminutiv desmierclator) ,
dad locuitorn satulm Rduor sant numiti Rdurent e funded,
probabil, acest nume se dadea mai de mult intregei regium,
numit Riluri , daca locuitorn satultu Lancrdm se numesc
Ldncreijent, e finidca forma mai veche a acestm sat de
origine germana (Lan kbrek) trebue sa. fi fost *Lancrdg ,
daca locuitorn din Cristian (de langa Brasov) se numesc
Cdrstoloveni, lucrul se exphca astfel ltu Christian (Schuller), dura care satul s'a numit astfel, ii corespunde numele
romanesc C drstul, cu derivatul slay C cirstolov la care
ean In DR IV 755 am aratat ca
s'a adaugat sufixul
1)

Tot astfel, la apelat e sightarteiu, eurelar szghtartarte, eurelne

www.dacoromanica.ro

536

13 PUSCARM

Dorohoncean, numele dat locuitorulm din Dorohozu (< Dorohort) se explic intocmai ca Hotincean, care insemneaz
locuitor din Hotin i. e derivat cu sufixul -ean (Ca Boicean

din Boita, Todericean din Toderifa) dintr'o forrn de ongine slav *Hotinet.
SEXTIL PLISCARII:.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR
(1927, 1928).
DE ION I3REAZU $1 LIA PUSCARIU-MANOILESCU *)
Pi escuricirt

Dobrogel = A D
A

Adevkul Literar si Artistic = A L A

Analele

Anuarul Institutului de Istorie Nationala din Cluj

Archiv fur slavische Philologie = A sl Ph
Archly fur

das Studium der neueren Sprachen = A SNS Arhiva Sornesan =

AS

Arena Literar = Ar lit Arhiva pentru tunta i Reforma

A S R. S Arhivele Oltemei = A 0 Archivum Romanicum = A R Balkan Archiv = B A Banatul = Bn Biserica
Buletinul Comisiei Istorice a RomaOrtodoxg. RomnA = B 0 R.
iulor
B C I Buletinul SocieMtu de Geografie = B S 0 BuleBulletin de la Section
tinul Cursurdor de var5, dela Velem = B C V
Bulletin
Historique (Academie Rourname) = Bul Sect Hist A P.
Social

Cosinzeana = Cs
Cugetul
de la Societe de linguistique = B S L
Cele Trei Crisuri = C T C
Cercetki Istorice =
Liber = Cug Lib
Codrul Cosonnuofin = C COS
C I
Convorbiri Literare = C L
Comoara Satelor CWfltoss = Dt Deutsche Litteraturzeitung
D Lz L'Europa Orientale = E 0
Freamkul = Fr
Fk-Frumos = F Pr
Familia = F
Falanga = Fal
Favomus
Fv

Floarea Soarelin = Fl S
Flamura = Fl -- Foam Diecezan5, = F D
Grand Nostru Gr N
(andirea = Ga
Grand RomAnesc = G R
Grai i Suflet = G S
Gandul Nostru = G N
Ideea Europeand =
Ideea = I
Indogermamsche Forschungen = I F
I E
invaptorul = Inv
Ion Neculce = I N
Jummea Literar = J L
Kalende = K
Korrespondenzblatt des Verems fur siebenburgische
Legenda Nola = L N
Lamura = Lm
LitLandeskunde = Kbl
teraturblatt fur Germanische mid Romamsche Philologie Lb Ph
Litteris = Litt Lucrkile Instrtutultu de Geografie din Cluj = L I
Makedonski Pregled = Mak Pregl
Minerva = Mm
Nazumta
C
= N7 - Orpheus = Or
Peninsula Balcamcg = P B
Pleiada = P1
Rdskitul R
RePropilee Literare = Pr L Ramuri = Rm
vista Arhivelor = R A
Revista Filologic = R F
Revista Istorica
Revista Generala-5. rnvAt'dmantntrrl
R G I Revista
R I
Moldovei = R M
Revista Noastr = R N
Revista Teologic5. = R
T
Revue Historique du Sud-Est Europeen = R H
Revue des Etudes Hongroises = R E H
Revue des Etudes Slaves = R Et S1
Revue de linguistique romane = R Lg R
Revista Scrntoarei = R
S
Rittnul Vremn = P. V
Roma = Rom
Romama = Romania
Sburtorul Sb
Scrisul Romnesc = S R
Se7Roarea ="Sz
*) Ion Breazu a lucrat biblografia literara, Lia Puscarm-Manoilescu
cea linguistic6 CAteva dm fisele bibhografice au lost redactate de d-nn
Radii Paul, Emil Petrovici, Stefan Pasca si I Siadbei

www.dacoromanica.ro

BI BLIO GRAF IE-BIBLIOLOG I E

538

Sinteza = S

Slavia = SI
Slavonic Review = SI R
Societatea
Studi Rumem = St R UngaSoimn =
Tara de Jos =
rische Jahrbucher = U
Umversul Literar = U L
Tara Noastr = N Tiparmta LiterarO = Tip Lit TranT J
Tnbuna Romnilor Transmstnem = Tr R Tr
Tudor
silvania = Tr
Viata
Pamfile = T P
Viata Literare = V L Vestrtorul = Vest
Zeitschnft fur Ortsnamenforschung = Z 0 N
RomOneasa. = V R

de Maine = S d M

Zeitschnft fur romamsche Philologie = Z R Ph

BIBLIOGRAFIE, BIBLIOLO GIB

B ALAN, D , Cum am dat +amid Bibhotecti din satul meu Citinci

insusi taramlor, autorul a reusit sg-i facA s mbeascd cartile Astfel a in-

temeiat biblioteca din satul Borresti (Bacgu) 0 lista de carti prefente

de taram (Lm IX*, ) 17-19)

BOGDAN - DuicA, G , Inca o Inblzotecd Un memorm adresat de

autor Ministerului Instructrami, in care cere pubhcarea, pe spesele Statulm, a unei biblioteci de brown si volume, in care afar de introducenle
stnntifice sa se cuprind fragmentele cele mai alese si mai caractenstice
din autorn [romOni]" (U L , XLIV*, p 124)

B[oGDAN] - D[IIIcA1, G ,Bibl togralie veche CAteva cArti i reviste

streine, vechi, in care se pomeneste de Romni (Tr T TN" p 35-37)

BLCUTA, EMANOIL, 0 altd NO a problemei carfit

educatia adul-

filor Despre opera de educatie a adultilor din Romania, intreprins6 att

de Stat cat si de Societatile particulare (Gn VIII*, p 226-229)
BUCUTA, EMANOIL, Cartea in alte On, Date statistice cu pnvire
la bibhotecile comunale din Cehoslovacia Bibliotecile minontanlor din
aceeasi lat.& (Lm IX*, p 199-200)
BUCUTA,

E11ANOIL,

Politica

bibliotecn ft

a cdrin Contributia

Statulm roman la editarea i organizarea cartu (Date statistice) Necesi-

tatea unui oficiu national de statisticA a cartu (Lm IX*, p 54-56)

Cea mai mare bibhotecd din lume Notit& asupra Bibliotecn Nationale din Pans, cuprinzand date statistice (S d M , V*, p 50)
CRACIUN, IOACHIM, Istorzogrei/za romdnd in 1925 p 1926, repertortu

Inbliografic Cu un studiu introductiv asupra Bibliograftet la Romani Pnvire

general& asupra desvoltarn bibhografiei la streim, apoi la Romni, iuirand toate bibliografule apArute pane acum (A I N IV p 481-729)
DEMI, PETRII, Biblzoteca ii Arhiva Episcopiez Romdne din Oradza
1, Biblioteca diecesanA intememt la 1777, are 8508 vol , pnntre can Noul
Testament (1648) i xnanuscnsele iui Clain, Sinew. i Maior 2 Arhiva

3 Expontia de bule, diplome i monumente de literature', stnntifica Se

dO, o hst a lor pnntre can se gasesc opere de-ale fruntasilor Scoalei ardelene

(Vest III, Nr 12, p 33-35)

SERAFIM, Cateva date despre inceputurtle ziaristicez

romeineti din Timwara Date bibhografice cu pnvire la penodicele romaEGUMENUL,

nesti, aparute in Timisoara dela 1874 /And la 1900 (Bn III*, Nr 8-1o,

P 57-58)

lorga, N , 5tzrt noud despve Biblioteca Mavrocordatilor fi despre viafa

munteneascd in timpul luz Const Mavrocordat (A 0 VI , p 256-257)

FORTUNESCU, C D

NoTA
Cifrele romane indicatoare ale anului penodicelor cand sunt
urmate de semnul *, corespund anulm calendanstic 1928
La recensn numele recensentulm e la sfarsitul fisei

www.dacoromanica.ro

SIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

539

FOTINO, MATEI, IV Teze de doctorat susfinute de Ronidni intre

1907-1914, la Universitdfile din Franfa a) Facultatea de Drept , b) Facultatea de Medicua , c) Facultatea de Litere , d) Facultatea de Stunta
(Contmuarea Repertonului de bibliografie franco-romana, inceput In
C L LVIII, p 122-131, sub titlul Contnbutiune la o bibliografie francoronana") (C L LX*, p 148-157)
GANE, ION SI MAZILTU, D, Din sot-write d-lui Mihail Dragomirescu

0 mica parte" din Bibliogratia operelor d-luz Mihail Dragomzrescu Scrien

filosofice , invhtamant-Educatie , Arte frumoase , Literatura , Estetica 0
Critich literara generala , Critich literara special& , Culturale (R V IV*,
13
471-476)
GEORGESCU-TISTC, N , Scrierile hit Sexed Pwcarzu Repertonu biblio-

grafic in ordme cronologich i indicele titlunlor in ordme alfabetich (R

F , I , p 1-29).
GEORGESCU-TISTU, N , Organzzarea bibhograftez filologice i Problema bibliografica, 2 Bibliografia 1 romane, 3 Bibhografia din Dacoromanta, 4 Principu de organizare bibliografica, 5
Bibhografia
1

romane, opera de colaborare, Planul de lucru (R F , I, p 369-379)

GEORGESCU-TISTC, N , Opera bibhograficd a Lips Nafiunilor Cum

a luat nastere sectiunea bibhografich de pe laugh Institutul de Cooperatie

Intelectuala si care este activitatea ei de pana scum (B C V , [I], Nr 6,

p 81-86)

LORIS, PETRU, Desvoltarea tzpograftei timuorene dela 1716 pdnd la

1895 Apantia tipografulor i institutele tipografice mai importante Permdicele tipante (intre ele I cele romanesti) Raportunle dintre muncitoru

i patrom La sfarsit o noth a hu I Miloia, in care arata incercarea nereusith a Popii Constantin Tipografu Ramniceanu, de-a intemeia o tipografie la Timisoara (Bn III, Nov Dec, P 44-49)
Opera lui Eugen Herzog (Repertoriu bibliograli c ) a) Lucvdrile
tipografi

autorulut

b)

Recensii

232-245)

r aprecieri fdcute autoruluz

METAxA, H , Vaszle Pdrvan

(R F , II*,

Bibliografia completh a operelor liii

V P Expunere cntich (A S R S , VII*, p 380-407)

PAPADOPOL, PAuL I , Din trecutul Universului Literar" Despre

colaboratorn din 1910-1911 as U L Articolele sense si importanta lor.

(U L XLIII, p 189)

PAPADOPOL, PAUL I , Contribufzuni la o biografte(sic) a traducerilor din literaturile dance greco-latine Bibliografie (Or IV*, p 255)
PAPADOPOL, PAUL I , Contribultuni la o monografte greco-latind
La istorza lzteraturii romkneftz (sic) Cateva extrase bibliografice din Ada-

inescu,

Contribufzum

la o

bibliografie

romdneascci,

(Or

IV*, p

314-315)

POPESCU, ION N , Bibliografta folclorului roman, i Carti care cuprind

folclor, farh aratarea autoruhn 2 Folclor strem traclus in romaneste,

3 Folclor roman in hmbi streme ($2 XXXVI,* vol XXIV, p 3-6,
58-64, I 63-165)
Sandu-Aldea, C , 0 scrisoare a lui Sandu-Aldea, prm care ii
comumch Semmaruhu de limba romana din Cernauti o schith a biografiel
sale Urmeazi. alte complethn bio-biografice (F Fr II*, p 91-93)
SIMIONESCu, I , Iardsz rdspoindirea cdrfiz Exemplul capitanulm
V Cerbulescu, care prin elevn shi dela scoala nulitard a intemeiat 182
bibhoteci satesti Fiecare elev Ii ia angajamentul de onoare sh intemeieze
o astfel de bibliotech i sh se ingnjeasch de intrebuintarea ei (Lin VIII,
Nt

p 6/o)

Ztua Cdrfit Se reproduc mai multe artieole din presh, sense cu

pnlejul zilei cartn (Lm IX*, p 201-215)

www.dacoromanica.ro

CHU-MUNI GENERALE DE EILOLOGTE

540

CHESTIUNI GENERALE DE FILOLOGIE

Arlima Revista trimestriala de filologie, istorie si
maneasca, Iai Bd 29-31 , 1922-24 Recensie analitick

cultura ro-

(Z R Ph

XLVIII, p 205-215) - GAMILLSCREG, ERNST

BADARAIT, DAN, Franceza noastrd in saloanele noastre nu se vor-

bete franceza adevaratk, ci o limba francezd corupta, un fel de dialect

romano-francez Se dau cateva exemple caracteristice dm acest dialect

(V R XX, vol LXXV, p 220-225)

Balkan-Archiv Fortsetzung des Jahresberichtes des Instituts fur

rumamsche Sprache Herausgeg von Gustav Weigand [ord Prof f roman

u balkan Sprachen an d Univ Leipzig] Ed II Leipzig, Joh Ambr

Barth, 1926 V u 293 S 8 (D Lz IVXLVIII, Heft 34, P 2657

59)

GAMILLSCILEG, E

Fortsetzung des Jahresberichtes des Instituts fur

rumanische Sprache Hg von Prof Dr Gustav Weigand Leipzig, Komm Balkan-Arc/1m

Verl Joh Ambrosius Barth, 1925 ff Bd 2 (ersch 1925) XV u 265

S ro RM , Bd 2 (ersch 2926) VIH-291 S 25 RM , Bd 3 (ersch 1927)

IVMI-316 S 15 RM (I F XLVI, p 379-384)

JOKL, NORBE RT

Hrsg von Prof Dr Gustav Weigand

Leipzig J A Barth in Komm 1925-1926 265 und 293 S 8 (U J
VIII, p 247)
KS
Balkan-Aram Bd

BARTOLI, MATTEO, La spiccata individualita della lingua romena Schi-

teaza fizionomia, sau mai bme personalitatea caracteristica a Dacia si

a Romania", se opreste la cateva fapte proprn in istona limbei si

dialectelor rtaliene", iberice si franceze (St R , I , 1927, p 20 34)
B[ucUTAI, Ext[ANOIL], 0 scrisoare dela d-1 Gustav Weigand (G R ,

I, p 168-169)

Candrea, I A , Tabu in limbd Nunie snterzise (In Oinagiu lui

loan Bianu) Autorul nu a tinut seama de limbile primitive cele mai
interesante unde fenomenul se manifesta cu o mai mare extensiune"
Intregui bibhografice (St R II, 1927, p 239)

TA G LTA vIN I, C

Codrul Cosininulut, Buletinul Institutulm de Istorie si Limba."

al Universitatu din Cernauti An II 1 III, pe 1925-1926 CernAuti

Tip Glasul Bucovina" 1927 Scurt rezumat al unor articole (A 0
IV, p 250-251)
FORT [UNESCIIl, C D

Codrul Cosminului, Buletinul Instrtutului de Istone a Limbk [al

Universitatu din Cernaluti] cu 2 hair% 25 planse si 22 figuri in text
Dir I I Nistor A 1 si III, Cernauti 1927, pp XVI+ 688 (St R , I,
I 927, p 124-127) - TAGLIAVINE, C

Dacoronzanza IV (iz) Dare de seama, elogioask (R T XVII,

297-298)

COLAN, N

CONS IANTINE SCU, AL

Dacoromania (Bn II, NS 9, p 25-27)
Dacoromania, Bulet Muzeului Limbel Romane" An IV, partea
I Ea aduce cele mai nou si senoase solutii in legktura cu hmba si
CR ISAN U,
trecutul nostru (Tr LIX, p 109-113)
Dacoromania Buletinul Muzeului Limbei Romane", conduz, de
Prof Sextil Puscarru An IV, 1924-1926 Partea I, Cluj 1927 Scurt
FORT[UNESCU], C D
re7umat al unor articole (A 0 VI, p 165-166)
Dacoromania, An IV, 1924-1926 Partea 2-a 2642 pagini Cluj
1927 Scurte rezumate si aprecieri (A 0 VI, p 494-495)
FORT[UNE
suu], C D
Dacoromania, Buletinul Muzeului Limbet Romane", condus de
Sextil Puscarm Anul II, 1921-22 , Cluj 1922 Anul III, 1922 1923 ,

Cluj 2924 Critical analitick

(Z R Ph XLVIII, p 465-486)

M [LUCA E 0 , ERNST

www.dacoromanica.ro

GA-

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

341

Dacorovnania, IV Noti referitoare la studule d-lui N Draganu

(R

I XIII, p

IoRGA, N

188)

Dacoromania, IV, P I, 1925 1926, Cluj Se insista mai mult

asupra studiulin d-lin Diculescu Elemente veclu grecesti in limba rornfina" i asupra darilor de seama (R I XIII, p 192-196) IORGA, N
Daeoromanza, IV, P I (R I XIII, p 316-320)
IORGA, N
Dacoromanui, IV, P I Dare de seama anahtica (F Sena II, A II,

NT, 3-4, p 19-20)

26

LECTOR

Dacoromania, Buletinul Muzeulm Limbet Romane", an IV, 1924

Recenzn (A 0 VI, p 165-166)
Dacoromania, IV 1927 Notita elogioasa (R M VI, Nr 4-5, p 39)
DENSUSIANI7, OV , Lat baculum i fntelesul lui primitiv Plecand

dela formele inrudite celtice, se arath sensul primitiv de bat indoit,

cu un carlig la varf" (G S III, p 237-238)

D[ENsurs1ANu], O[vIo], Pentru protntatea ,stunplicd Autorul reprosaza lui Th Capidan, S Pop si S Puscarm, c nu preclzeaz patermtatea unor idei, acuzandu-i de lips de probitate stintifica (G S III,
P 439-441) (cf Raspunsul lui S Puscarmin DR V 794'797)
EISLER, ROBERT, Les origsnes de la traduction slave de Josephe Flavtus Fragmente ale unui Flavius Josephus romanesc se gasesc in biblioteca lui Gaster la Londra (R Et S1 VII, p 73)
Gra, p Su/let, vol III, fasc I, revist a Institutului de Filolope
Polklor", Director Ovid Densusianu CAteva rezumate (A 0 VII, p

368-369)

FORT[IINESCII], C D
Iordan, I , Dialectele italiene de star 1si hmba romdnd Arhiva, Nr 31,33,

34 Mult material inutil (B A IV, p 220-221) - WEIGAND , G

JOKL, NORBERT, Balkanlateznische Studien (B A IV, p 195-217)

MARMELIIIC, D , Inveildintintul limbilor clasice in Romania (Referat prezentat celm de al treilea Congres al filologilor romam, in nuraele
sectiunei a IV-a) (Or IV, p 203-208)
Melich, M , A Honfoglolaskori Magyarorsztig Recensie critica

(R H , V, p 273)

IORGA, N

PoP, SEVER, Un institut pentru studrul limbei romdne la umeersitatea din Clul Muzeul Linzbei Romdne Privire sintetich asupra activitatu

M I. R in cei zece am dela infnntare Scopul instituiei, sectiumle ei,

Dacoromanuz, Membri

(S d M , V, p 450-452)

Personalul stuntific , dificultatile materiale

PUSCARIU, SEXTIL, Romandatea litnbei romdne Limba romana se

deosebeste de lunbile suron prm conservatism, prin articolul enclitic si

prin unele movatium datorrte structurn sociale Intre cuvintele uzuale,
procentul elementelor latine e covarsitor (G R , I, p 142 145)
Piqcanit, Sextil, Dacoromania, Buletinul Muzeului Lunbu Ro-

mane", Anul IV 1924-1926 Partea 1, Studio, Cluj, 1927, 8 p 640

(Kbl , L, p 161-164)
PANCRATZ, ARNOLD
Pwartu, S , Pe marginea cdrtzlor (Randbemerkungen") Extras
din Dacoromania", anul IV, 1926, Cluj, 8, p 1302-1412 (Kbl , L. p
165-167)
PANCRATZ, ARNOLD

Racev, N D , Narodnopisni materiali ot Gevgelusko Makedonshi

Pregled", an II, fasc IV, Sofia, 1926, p 107-128 Dare de seama anaUtica

(E 0 VII, 1927, p 83-85)

DAMIANI, ENRICO

Rands, Oscar, La Romania Antica e Moderna Roma, Casa echtrice

M Corra et C di Lulgi Bellim, 80, 47 (s d ) Lucrare istorich, in care se

gasesc si argumente linguistice entice'. severa (R E H VI, p 424

430)

ERDELY, PETER

Istoria
Umbel romne, raportul Umbel romne cu limbile invecinate p alte hmbi,
ROSETTT, ALEXANDRE, Chronigue roumaine (1923-1927)

www.dacoromanica.ro

CHESTIIINI GENERALE DE FILOLOGIE

542

ceicetari etmiologice, daco-romana, macedo-romana, megleno-romana (R

Lg R , III,p 207-262)

Revista Filologicd, dir Al Procopottici , Cernauti , 1928, anul I,

n-rele 1-2 Se reproseaza R F , prea mult asemanare cu D R , atra-

gandu-i-se atentia asupra materialulm, nestudiat, de dialectologie i folclor

din Bucovina (G S III, p 468-469)

D[ENsusIAN-u], O[vm]

Revista Filologicd, I, 3 Seurte rezumate (A 0 VII, p 368)

F0RT[UNESC13], C D

Revzsta Filologicd, I (1-2) , numar inchmat d-lut S Pu,canu (R

I XIII, p 437-438)
IORGA, N

Revista Fslologicd, organ al eerculm de studu filologice de pe langa

Facultatea de Lrtere i Filosofie din Cernauti, an I, Nr

Iutue 1927 Cateva rezumate (A 0 VI, p 405-406)
Sandleld, Kr, , Balkanfilologten

1-2, Febr

en oversigt over dens resultater og

problem, Copenhaga, Bianco Lunos bogtrykkeri , 1926, 118 pag Lucrarea are meritul de a arata importanta problemei nestudiate la noi

(G 5 , III, p 442-445)

D[ENSIISIA.Nu], 0[VID1

Sandleld, Kr, , Balkanfilologien En oversigt over dens resultater og

problemer Copenhaga, (Bianco Luno), 1926, in 80, 118 p (B S L XXVIII,

1927, p 65-66)

AM

Sandleld, Kr BalkanNologien En oversigt over dens resultatev og

problemer Bianco Lunos Bogtrykkeri, Kobenhavn 1926 118 S (Festskrift
udgivet af Kobenhavns Umversitet 1 anleding af Umversitets Aarfest,
November 1926)

(Litt IV, p 191-2 I 0) - J0KL, NORBERT

IADBEE, I , Insemndrt de drum de A Lambrzor Note de calatorie

(in toate tinuturile romanesti) in Nota introductiva 5mdbei afirma

ea Lambrior este primul calator in toate tinuturile romanesti, phn de
respect pentru mformatia precisa A fost mfluentat de Cantemir i A
Russo Ni se dau 15 fragmente din aceste note (V R XIX, vol LXIX,

p 27-45 , 163-180)

Steldnescu, Margareta scrie despre cartea lui E Perfecky, inchmata

Rusim subcarpatice (G R I, 84-89) Lucrarea e necompleta (Arhiva,

XXXIV, April 1927) (G R I, p 93)

&IOWA, EMANOIL
Studz rumen% pubblicatz a cura della sezzone runtena dell'Instztuto
per l'Europa Orientate , dir C Tagliavini, Roma, Anomma romana editoriale , 1927, vol I, II Importanta Revistei Articolul lui Taghavim cu-

prmde paren deosebite de ale lui 0 D (G S III, p 469-470) D[EN-

Susumu], 0[1, op]

&MICA, N , Limba romdnd ca limbd internalionald in trecut In-

eel:And cu a doua jum a sec XVI, limba romang s'a intrebumtat adesea
in corespondenta dintre Principate i Ardeal Se dau don& doc medite
din sec XVIII, de acest fel Se mai reproduc mste versuri romanesti
sense de Sasul Valentin Franck intre 1620T623 intr'un album (5 III,

Nr 4-5, p 25-29, Nr 6, p 13-15)

TAGLIAVINI, CARLO, Proemzo Prefata la volumul I, din Studi Ru-

mem condus de T , cuprmde bogate indicatu bibhografice a supra filologiei i istonel noastre Articolul indic programul care va fi urmarit de
publicatla de sub conducerea sa (St R , I, 1927, p 1-13)
TODICA, GAVRIL, Modernzzarea lzmbez Limba din regat deo e mai

frumos vorbita decat cea din Ardeal, are tottio unele exr resu mai putin
potriwte Ex dupa mas" in We de dupa pranz", iau Ansa la 7 seara"
in loe de cinez la 7", put" in We de fantana", turc Lhibrlt" in We de
neaosul lemnus", etc (S d M IV, p 141)

TREML, LAJOS, Periodigues linguzstiques roumaznes Lista. a periodicelor linguistice romanesti i eritie foarte subiectiva a DR (R B H , VI,

p 391-40o)

www.dacoromanica.ro

I3IBLIOGRAFIA PERIODICELOR

543

VALERIAN, I , De vorbd cu Dent Teodorescu Nu trebue sk apreciem o opera hterard dupa hmba ei Shakespeare, Dostmewschi, Goethe,
sant marl prin creatule lor omenesti, nu prin hmba, De aceea, scrutorn romain nu trebue sa, se supuna orbeste chseelor de pang acum ale hmbei hterare, in majontate semanatonste, ci sk fie mai hben in expresie Dupa
alipirea noilor provincn, hmba roman& nn se poate hmita la vocabularul

bucurestean Autobiografie (V L II, Nr 58, p 1-2 i Nr 59, p 1-2)

VALERIAN, I , De vorbd cu d-1 Ion Btanu La sfarsit cateva cuvinte

despre limba hterark care nu poate avea cleat doua tememn limba vie
a poporulm i hmba culturn supenoare" (V L , III*, Nr 68-70, p i-2)
Weigand, Dr , Gustav, Balkan Archly (Fortsetzung des Jahresberichtes fur runilintsche Sprache) Herausgegeben von Prof Dr Gustav
Weigand i Band Leipzig 1925 (Ambrosius Barth) Kbl L, p 177-179)
SCHEINER, WALTHER

Weigand, Dr. , Gustav, Balkanarchtv III, IV u 316 80 Leipzig

Albamsche Emwanderungen in Siebenburgen", (S 208-226)

Weigand intrebmnteaza ideea unel lmigran albaneze in Ardeal ca prob
pentru chscontinuitatea noastra in Dacia (Kbl LI, p 102 104) -1927

PANCRATZ, ARNOLD

Weigand, G , Balkanarchiv Fortsetzung des Jahresberichtes des

Instztuts fur rumdnische Sprache, herausgegeben von Prof Dr G Weigand

Leipzig, J A Barth 1925 I, Bd V, 265 S 8 (Lb Ph XLVIII, p 131

132) METER-Luis/1E, W

WEIGA,ND, GUSTAV, Zur Erunderung an Dacoromanza IV, p 1396

Ca si in cntica sa din B A II, facuta DR , Weigand repeta si act, pe un

ton de polemical violenta, ca filologn dela Muzeul Limbei Romane sant

latmomam" (B A III, p 312-316)

DERIVATIUNE
GRAUR, A , Le suffixe rountain -escu et le suffire thrace -isk Sufixul
romanesc -escu nu reprezintal latinul -iscus, ci tracicul -isk, peste care

poate s'a suprapus latmul -iscus

(Romania LIII, p 539-552)

MORARIII, VICTOR, Formarea vorbelor in Psaltirea Schwind Com-

punere, cu prefixe, forme simple in loc de compuse, forme compuse

in loc de simple, adverbe i prepozitium compuse, deriv4ium cu suffice,
derivate verbale, derivatiunea impropne Compunerea urmeaza textul
slavon, derivatiunea e mai independenta (C Cos IVNT, p 263-278)
DESPRE FILOLOGI
A[DAAESCII], GH[EORGHE], Congresul jilologilor

treilea congres al filologilor, Mam 1927, Cernairt.i

381-385)

Raport despre al

(R G I XV, p

NANDRI$, GR , Al tralea congres al filologilor roman?, Raport despre

al treilea congres al filologilor romam, Cernauti, 20, 21, 22 Mam 1927

(R F , I, p 362-369)

NANDRIS, GR 1 PRODOPOITICI, AL , Predarea limbiz romdne in Invdfdnantul secundar Referatul profesonlor Gr Nandns si Al Procopovim
facut congresulm al treilea al filologilor romam, in zma de 22 Mam 1927

(R G I XV, p 598-608)

PAPAHAGI, TAME, Al doilea emigres al filologilor romans Raport

despre al doilea congres al filologilor romam, Cluj, 23, 24, 25 Aurille 1926

(R F , I, p 352-362)

www.dacoromanica.ro

DIALECTOLOGIE

544

DIALECTOLOGIE
CANDREA, I A , Glosar megleno-romein Glosar complet al textelor
megleno-romane, publicate in G S , I, 261-285 i G S , II, 100-128
(G S , III, p 175-210, 381-413)
Cap idan, Th , Meglenoromdmi II Istorza ,st graiul kr Academia
Romana, Studn i eereetari, 8, VII, 225 Seiten, 5 Bildertafeln, Cultura

Nationale.", Bucuresti, 1925 (Kbl L, p 28-29)

PANCRATZ, ARNOLD
Capzdan, TJi , Romdnn nomazt, cu patruzeci de ilustratii i doua
harti, Cluj, Inst de arte grafice Ardealul", 1926 187 pag (extr din

Dacoromama", IV) Recensentul nu e de parerea autorului, ci poporul

roman ar fi fost la inceput agricultor, , ii reproseaza o prea mica parte
personale',

(G S III, p 463-464)

D[ENSUSIANE], O[vID]

Costtn, Luctan, Gratul bdndiean (1926)

Lucrare bun& glosar bogat

(G R , I, p 93-94) BucuTA, EMANOIL

Densustanu, 0 , Capidan, Th , Meglenoromdnit (Aced Rom ,
Studn i cercetan" VII), I Istoria si grand lor, Buc 1925 Pag 225 II
Literatura populara la Meglenoromam Buc , 1928 Pag 220 (G S II_
PROCOPOVICI, AL
Buc 1926, p 363-382) (R P II, p 176-207)
Densuszanu,0 , despre PiqTarTU, S , Study; Istroromdne in colaborare

cu M Bartoh, A Belulovici si A Byhan II Introducere Gramatica

Caracterizarea Dialectului istroroman (Acad Rom , Studn i cercetan XI)
Buc 1926 Pag 370 G S II,, Buc , 1926 P 445-454 (R F II,

p 175-207) PROCOPOVICI, AL
GRECU, VASILE, Dialectul sstro-romdn Un apel catre guvernul italian

de a face cat mm mult posihil pentru conservarea Istro-romarnlor (C Cos

IVV2, p 319-329)

Hoeg, Carsten, Les Saracatsans une trzbu nomade grecque ,

Etude lingtustique prcedee d'une notice ethnographique , Pans, Ed
Champion o Copenhaga, Pio-Branner, , 1925, XX, 312 pag , II Textes

(contes et chansons), vocabulaire techinque, index verborum , 1926, VIII,

212 pag Recensentul opune parern autorului, ca Saracaceam ar fi Greci,

parerea sa ca ar ft Aromani-Farseroti gremzati Arata mentele lucrarn

(G S III, p 259-272) PAPAHAGI, TACHE

MORARIU, LECA De-ale morfologzez zstro-romdne Arata paralehsmul

intre dial 1 torn i daco-rom (R F , I, p

pe teren morfologic
207-209)

MORARW, LECA, De feczoru cat* -a 14 eratiart dat Poveste in dialect

istro-roman Cll traducere (F Fr II, p 179-185)

MORARIU, LLCA, Sora care sel' frai oslobocht-a Poveste iu dialect

istro-roman, cu traducere

(F Fr II, p 144-150)

MORARICT, LECA, De-ale conjunetzvulut zstro-romdn (J L XVI, p 121)

Apel (J L XVI,
MORARIU, LECA, Penhu frafil

"Thin.

p 364)
MORARIU, LLOA, Mzhat Strdycznu (1841-1917) la Istroromeint) Textul
unui citat a un M Strajanu In articolul sAu Limba i ongmea Romandor
din Istria (Revista Vocea Romdnd, Cratova, An I, 1883, Nr 7, pag 45-6)
(J

L XVI, p 55-56)

MORARIU, LECA, Drumun cirebzre

p 5 8, 46-51, 116-120, 163-171)

(Carnet istro-roman) (F Fr III,

MORARIU, LEDA, De omu earle i-a mul'ara spovedzt (ah spovidett)

In dialect istrwman Cu note explicative (J L XVI, p 271-275)

MOiry.11Y, LEcA Gek seghuro in dialect istro-roman Traducere

note exprWive (J L XVII*, p 272-275)

MoRAERT, LECA, Zmatu u tganu In dialect istro-rom Traducere 9

note exphcative (J L XVI, p 351 354)

www.dacoromanica.ro

BIBLIOG APIA PERIODICELO R

545

MORARIU, LEcA, ca az, trez /rat proven Poveste in dialectul istroroman Traducere si note (J L XVII*, p 50-56, 154-158)
Morarzu, Leca,

(R M VI, Nr 1-3, p 54-55)

rii.q

Recensie elogioas

Pascu, Gtorge, Dichonnaire etymologique macedoroumain 2 Bde

I0R-

Iasi, 1925 235 u 244 S 8 (Z R Ph XLVIII, p 727-732)

DAN, IORGU

Pascu, Giorge, Dictionnazre etymologtque macedoroumain 2 Bd Iai

VII, p 769)
LT
Piqcariu, S , Studu istroromdne, in colaborare cu M Bartoh, A
Belulovici si A Byhan II Introducere
Caractenzarea
Gramaticd
dialectului istrorotnn , Bucuresti, Cultura Nationald , 1926, cu. 26 flustratn i cloud harti , XV-37o pag (Studu i documente XI, publ de
Academia Romand) Recensentul contest pdrerea autoruhu c. Istroroindmi ar fi Romni apuseni i graml acestora ar fi fost rotacizant Ii reproseazd c exagereazd rolul omommiei i c neagd evidentele (G S III,
1925

(U J

p 445-451)

D[ENsusiANII], O[w.D]

Pwartzt, Sextzl, Studn zstroronidne, in colaborare cu M Bartoli,

A Belulovici si A Byhan II Introducere
Gramaticd
Caracterizarea
dialectului istroromdn Bucuresti Academia Romand, 1926 (Studn d
cercetn XI) (IT J VII, p 470-47i)
LT

Pit,scariu, Sextil, Studzz Istroromeine, II Introducere Gramaticd

Caracterizarea dialectulm istroromdn [Academia Romnd, studn i cerce-tan XI] Bucuresti, 1926, Cultura Nationala , Gr 8 XVI und 370 Seiten
und 12 Bildertafeln (Kbl L, p 28)
PANCRATZ, ANROLD
Puscazzu, Sextzl [ord Prof f Rum Sprache u Lit an d Unix
Cluy (klausenbey g)], Studn Istroronidne in colaborare cu M Bartoh, A
Belulovici si A Byhan II Introducere
Gramaticd
Caracterizarea
dialectulm istroromdn [Academia Romand Studn i cercetdri ] Bukarest

Cultura National& 1926 XII, u 370 S

p 369-371)

(D Lz VXLIX, Heft 8,

TREML, LUDWIG
ROMANSKY, ST , Encore sur les Roumains de la Macedoine Raspuns

la el-Inca fAcutd de Capidan (Grazul Romdnesc, I, 1927, Nr 3, p 64-67)

articolului liii Romansky (Mak Pregl I, fasc 5-6, p 63-96), cnticd in
care Capidan sustme continuitatea Romdmlor in Dacia (Mak Pregl IV,
fasc

1, p 167-174)

ETIMOLO GII

CiNDREA, I A , Rom alzor Altor < aureolus > artolus > arior >
ahoy Etimologia e confirmatd prin prov auzzolo < aureola (G S III,
p 422-423)
CANDREA, I A , Rom ardta Din ad-rezterare a expune, povesti" >
fat vg aarretrar > rom anita indiquer" cu o fireascd, evolutie semantled' '

(G S III p 423-424)

CANDREA I A , Rom fen Din lat auferre se a se trage inapoi

On" > lat-vg afeu ire > atom afinre > d-romferi (G S ITT p 424-426),

CANDREA I A , Rom a refeca Din *ortficare < ora, vulg *arum

tivitura" Se exphcd dificulfatile fouetice S III, p 426-427)

CANDREA I A , Rom a reteza Din *retnncluire < *retundus >
ttha > releza (G S III, p (427-428)

e-

CANDREA, I A , Rom Sinzine Sinzzene < Sanctus dies Johannts >

sfm(pl)-dziluane > sinzzane (Lex Bud) > Sinzine (G S III, p 482)
CANDREA I A , Rom sOckhzafli Streighiatei (cu variante formale)
cas nestors" < (lac) strangulatum rapte pnns" > stidgInat g strdgInatd

influentat de &aid, (G S III, p 428-429)

Daeoromanza VI

35

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

546

CANDREA, I A , Rom sulfind, duel sulcind Sulfina < lat vulg

*sulfinus-a ca pucloasa (galben)" < lat vulg *sul/us pentru lat sulfur.
(G

III, p 429-430)

CANDREA, I A , Alb kosez Alb ka'es < lat cossus i er de bois" ,

cf rom co,s, cop < lat cossus (G S III, p 430)
CAPIDAN, TH , Arom bruescu Din alb mbroj, mbroit Se respinge
etimologia lui Papahagi bruescu < mutrescu (R F II*, p 105-109)
CANDAN, TH , Arom

l'agete

(R F II*, p

ldngutd Arom languid picatura" < alb

107)

CAPIDAN, TH , Arom mdricde Un vecluu imprumut alb matekol,

miakoi (din lat maledicere) (R F II*, p 106)

CAPID AN, TH , Arom mire, Daeor mirute Arom mire= islaz" s

dacor mire;ste = loc pe care s'a secerat", in alte parti pasune" < vsl
mind = pace" si lume", dar probabil i avutie" cum arata rusescul
mm, Se expbca trecerea semantica (R F II*, p 280-282)

CAPIDAN, Tn, Arom piqescu Arom pu;sescu incetez, contenesc"

< alb puioii, pusoy cu acelasi sens (R F II*, p 106)
CAPIDAN, TH , Arom gimbdrd Cuvntul insemnand una din cele

doua neveste ale acelumsi barbat", este k'emere al Albanezilor, care au

obiceml bigamiei

(R F II,* p 104-105)

Dacor pururea Din alb perhere ( < lat per

hora) E unul din cele 13-14 cuvinte albaneze existente numai in dacor
CAPIDAN, TH ,

(cf DR I, 563) Se dau l Idmuriri formale (R F II*, p 282-283)

DENSUSIAND, Ov, , Un cuvdnt laizn pdstrat fn limba coptilor Bui

v
bautura" in graml copnlor < lat bua, *buzum cu acelas sensi , cf celelalte
bmbi romanice (G S Ill, P 432-433)

DENSUSIANII OV , Rom desfdid Din lat effelo a slabl, obosi"

*diseffeto > rom desIdt cu sensul primitiv a da puteri noua, inviora"

(G S III, p 430-431)

DENSUSIA,.NII, OV , Rom nozan Nozan < lawn vin mult, apa

mult, ce curge din belsug" < slay loy- a curge" (G S III, p 431)
DENSDETAND, Ov, , Rom prune Din lat *pronjcus < pronus aplecat" Rom apleca = alcipta (G S III, p 236.237)

DENsursiAND, OVID, Cu prime la Sinziene Din Sanctus Johannes

> Sdnzane i prin analogie Sinziene, Sinzu(s)ene (G S III, P 433-434)
DENSUSTANII, OV , Rom undd i vfr onde Rom uncle& dial data
oara, moment", vfr onde data, oara." < lat unda cu largirea sensultu

original a fierbe intr'o unda" (G S III, p 433)

DRAGANII, N , Cdpelq , ca7dlus Cdpelq conducator al joculm" <

ung *liepelds = kepelb" dijmuitor" (R F II*, p 73-74)

DRAGAND, N , Cergeildu Cergdldi oamem care umb a doua zi de

Pasti sa capete oua, i colaci" < ung csorgol < csorgol = cserget a face

zgomot" Probabil oamenn aceia fac zgomot (R F II*, p 74)

DRAGAND, N , Corinteu Corinteu insotrtor al muesli" < ung
leuryant6 strigator" (R F II,* p 74-75)
DRAGANII, N , Cuvinte ;sot obieeturi i Obiceiul bncelatulum" (cit

Viciu, Marian, Pop-Reteganu, Cosbuc) vine dela Sasu din Ardeal Bricela
(cu variante formale) < germ Britsche (cu variante formale) 2 rom ;sod

< evr schdteh > ung sod (R F , I, p 105-117)

DIUGANU, N, Intuneca Din lat *in46nicare a incepe sa. tune",

a se intuneca" (R F Ir, p 291-96)

DRAGANIT, N , Intoned (Tunca) D da etimologia intoned <toancd

tona , toancd nu e un derivat rom ci slavon, cf

toand , toand < sl

rus tonblia, dimmutiv din'tonya (R F II*, p 296-97)

DRAGANII, N ,,Lucind Lucznet poiana in padure", varful unui

deal" < ceho-rut lucina < loka vale, livada" (R F II*, p 77-78)

www.dacoromanica.ro

BIBLICIGRAFIA PERIODICELOR

547

DRADANU, N , Mdtcdtdu , Mdtcufd Mdtcdldu o sarbatoare in care

se leaga frati i suron de cruce" < ung mdtkdlo < mdtkdl-" a se logoch

(R F II*, p 75_77)

DEAGANE, N , Mipfd, mzfemfd, mzind, nu,siniz (mu)sina), mupnozu

Considera toate

(mu,sunotu, 11214124v0214, moprozu etc ), sagas (mdfdz), musluz

aceste cuvinte ca facand parte dm famiha slay myScca Se ammtesc

etimologule date de Cihac, Tiktin, Puscanu, Candrea, Giuglea, Bogrea

(R P II*, p 297-304)

Drdganu, N , Etzmologzz, elemente ungure" Dacoromania IV Cluj

1927 S 750-767 (U

VII, p 465)

LT
(R F

GIUGLEA, G , Curcubeu arc-en-czel" Din arcu+conbzbu(lus) > *ar-

cu conbzbu(lus) > *areitalbezi> alcurcubeu

* p 49-54)
GIUGLEA, G , Deznzdnta Din chs+monztare > *desmunta (formatie

lat vg sau rom ) > desmeinta (cf fontana > fcintdnd) (R F II*, p 54-56)
GWGLEA, G , Dacorom spas, rdspas , arom spease , dacorom

ds turd

Din lat expansus, expassus (R F 11*, p 56-57)

GIDGLEA, G , ?ut, -d, czut, -d, alb gut sans comes", ungehornt
Pata de Th Capidan cut < alb gut, Giuglea vede in pzt un cuvant

vechm, intrat din rom in celelalte lb E lat exutus hpsit" > sut - pl
.9142 >
, aut < put + czunt
(R F II*, p 57-62)
GIUGLEA, G , Tecifdr Din gr *trdferos > t(r)a far -pl teferz- sing
refacut teafdr, sau *trfaros > teaf dr (R F II*, p 63-64)

GIUGLEA, G, Undred, indrea, zndrea, andred Din grec aloSpoov cu

acelasi sens, prim forma plur neutru e'vSima > *endrella > indrea > undrea,

zndrea (R F II*, p 64)

GIUGLEA, G , Urgte, urginat Urgsnat maims, supgrat" < v gr

tipTekoc, emport, irrit" Urgze < *orgzha (deriyat din Opyikoc). (R F

II*, p

65)

GIURESCU, C CONSTANTIN, Despre strew"

i szromah" In docu-

nzentele slave muntene Din numeroase documente slave citate, se stabilesc sensunle cuvintelor Stromah < grec y.stpolmixoc = cel ce munceste
cu bratele" (R I XIII, p 23-43)
GE1131ADA, NICOLM, Aramafta Cuvantul e o imprecatiune pentru

hotu de carti bisencesti E o forma corupta a cuvantulm maranzathiz de

origine arameica, intrebuintat cu acelasi sens in evul medm (C Cos IV

V,, p 309-310)

GRAUR, A , Notes d' itymologze roumazne brad < alb breth-bredht,

crdncen < sl krotztz, golan mare, inalt" < serb golem, bulg golem, algid
< v-sl mlgla, obraznzc < sl obrazInzkii, apcalzie < turc gapkali, lapkalu,
strecdtoare < *strec- + -oare, tdlanzfd = talamfd < talan (Romama LIII,

P 384-387)
GRECII, VASILE, A hmonz Fata de etimologia propusa de Procopovici
in R F , I, 249-266, V Green propune ahmonz a nenoroci" < n-gr
allzmo I ach 1 vai I" (C Cos IVV2, p 311)
HERZOG, H, Romdnescul aftn", aftnd" A /In < dafth < gr Scrum
Desvoltarea e romaneasca , d- cade pnn deglutinatie Ideea cu mid
deosebin fusese a hu Hasdeu (R F , I, p 99-105)
Herzog E , Ronzdnescul afzn, afznd Revista filologica I, Nirele
1-2 S 99-104 .(Grnauti 1927) (U J VIII*, p 405-406) -- L/ I
Hotnog T, Intuneca", Arh 34, IIIIV, S 2o6 Intuneca <
turco-tatar tunek-tun noapte" Atom ntunica i mgl ntunearzc arata
c e un env latin *tntunzcare a invalui" (Byhan) (B A IV, p 219)
WEIGAND, G

IOEDAN, IORGU, A se rdde Autorul explica intrebuintarea formei reflexive in graml tecucian prin influenta verbelor a se strtimba, a se schfosz,
a se bunt, in Bahat poate sa fie influenta sarbeasca (R F II*, p 277-279)
35.*

www.dacoromanica.ro

ETIMOLOGII

548

IORDAN, IORGU, CCielli(n)gar Autorul parhseste etnnologia data de

Tiktm i adopth pe a lin Weigand si Shmeanu, < germ Schuhflicker,
explichnd trecerea semantica i fonetich (R F II, p 272-275)
IORDAN, IORGU, De-a stedmdtu Autorul porneste dela radicalul ver-

bului shrbesc Vimatt -= a stimA, sau chiar dela lat aestimare, chutnd s
explice trecenle fonetice (R F II*, p 276-277)
IORDAN, IORGU, Incoderat = Incondurat Incoderat = incondurat =
imbrhcat cu condun, cu pantofi de femeie Se explich transfonnarea u
e

chderea lm n (R F II*, p 275)

Cea I

NANDRIS, GRIGORE, Hdis I

&its =
(R

hdz

Cea = adv demonstr cea, ceala ,

+ acesta, thsta, ista Popoarele vecme au luat cuv dela Rom

F , I, p 185-189)
NANDRIS, GR , Razes (despre cuvdnt Ft histaufte) Rdze,s <pol ri cerz

< germ Rater (R F , I, p 325-329)

Nandrq, Gr , Rdzes, despre cuvdnt Ft, instttucte (Uber das Wout und

die Etnrtchtung

S 325-28) (13

ritze.,$)

Revista Pilologica Anul I No 3 Cerntitt 1928

J VIII*, p

i86)

LT

PAPADoPOL, PAUL I Nict in chit, nict in nzdnecd Coruptk din mci

in dm, mci in mnec" cu abele cuvinte luate din viata phstoreasck.

(U L I P 445-446)

PAPAHAGI TACHE, Arorn, flumin Lat flumen> arom flumin <flu-

intim multime, puhom" Lat rims> arom ariu ran, multime" Flumtn
a pierdut an primul sens (G S III, p 238-240)

PAPAHAGI TAME, Arom luma Ar Vilna jos, la vale, in fund" <

lat 'Emus, ima ,dos, la fund", cfr it dial dtm e indint (G S III, p 240-241)
POPESCU ION N ,

Vorbe

p obiceturt dela lard Tret expresu cu

e scurt (A 0 VII, p 522)

explicarea lor i un obicem descris

PROCOPOVICI AL , The ca artzcol antepus (Un genetiv vechiu si cloud

etimologn noud) Pron a it <ad ullaet, fememn, devine ambigen, smonim

cu masc a lu <ad ilium , azi avem Ion a lt Petru ca i lit (sau lui) Ana
De aid i alumdni (cu variante formale i semantice) =a ii Indust pentru

gen art mdiztz din injurdturh. 2 ahmon <(piatra) a lt mon (R F , I, p

249-267)

PUSCARIU S , Chili Chili a impodobi" <sl kvta bucliet de flon" ,

chili (a se) a se face mic" = dial mold piti , chili (a) tint" <a se chat a
se arunca" < srb Intai (R F , I, p 271-275)
PUSCARIU, S , Ctcdli Ciccili=derivat verbal din lat vg cz ala
clas cicada)+tre , cicala> ritom mcoard pt *acard (R F , I, p 269-271)
PU$CARIU S , Impzelecd
Impzeleca = impiedeca", intrebuintat
1 ca forma
mai ales pentru cal, insemneazd l impila" i impiedeca"

e o contammare (R F II,* p 71-72)

13115cAmu, S , Imps/a Impala <lat *puna Se explick evolutia semantled a bate in pink", a chlca in picioare", a aphsa" (R F ir, p
66-71)
sens ,

PUSCARIU S , Rdzgdta Rom rdzgdza <bulg razgaljam cu acelasi

a > ci prm generalizarea formelor accentuate pe terminate si prin

analogie cu inzingdta (R F II, ,p 271)

SPITZER LEO, Arom ancunare Pentru trecere semantick erstarren"> glimmen", c/ i alte 'klub) uncle efectul frigultu si al ckldurn

e redat pnn acelasi cuvfint (cf Capidan, DR II, 631 urm ) (R F II`,

p 286-287)

SPITLER, LEO, Rum cdte 'ie' (chstributiv) Fem plur al rom

se arat eiolutia sernantich (R F II* p 99Ica)

ccit,

SPITZER, LEO, Rum a desItita, ergotzen, belushgen", a se desIdtd

stch laben, schwelgen" Deslata < tulpina /cit+prefixul des o desvol-

tare a putenlor" ,

cf

desprimdvdra (R F III, p 284-186)

www.dacoromanica.ro

B1BLIOGRAFIA PERIODICELOR

549

SPITZER, LEO, Prom', prdurd Admite etimologia lui Procopovici

(DR , V. 384, urm ) pentru timpul cand merg dimmeata cu oile la pgsune",

dar pentru tunpul &and cade roua, bruma sau promoroaca", propune

per-Frourd (R F II, p 287-290)

2

TAGLIAVINI. CARLO, Postale rumene i Pe dtnanzi all'Accusativo ,

rum grunt, 3 rum butuc, buturd, 4 mrlim stupu, drum stup

Contnbutn etimologice, sintactice, semantice (St R II, 1927, p 234-237)

WEIGAND, GUSTAV, Bukarest, Satmay Bucurestz (mal multe locaMali) <Bucur+-egi Bucurept (capitala) <Bucaregz <bulg bukars (grammaticus")+ -4sti Satmar (popular Sagmar, Sacmar) < numele ahd .Sato
intr'un compus ca Volkmar, Dietmar, etc (B A IV, p 178-181)

WEIGAND GUSTAV, Rum ceafd, Dunst, Nebel" Se respmge etunologia lui Pu*carm caeca i se primete etimologia hu Cihac, <bulg 60000,

in care sincoparea lut i i contractia d-t, t-t(c) sant normale (B A III,

p 108)
WEIGAND GUSTAV,

Blg seri), kreun , russ koro Zun (karacun),

rum cydczun Rom crtictun nu a trecut in 'imbue slave, a <vsl koreun
ceeace se apropie, vine",
echmoctml de lama",
postul Cracm-

nuhn", Craciun (B A III, p 98-1.4)

WEIGAND, GUSTAV, Rum cret kraus", blg krecav kraus", skY
krecav dss Din slay , cfr blg kyecav, skr, hrecav (B A III, p 107 108)
WEIGAND, GUSTAV, Rum gdsesc finden" Din bulg gazia a da
peste ceva, a ga's1"> gdzesc > gdsesc prin asimilare (B A III, p 107)
WEIGAND, GUSTAV,

Gorun

Formatiune nou bulgar sau sar-

(B A III, p 97)
WEIGAND GUSTAV, Rum pdcurci Teer" Pdcurd < blg
Teer" (B A III, p II i)
beasca

p7,k7,17,

WEIGAND, GUSTAV, Rum povafci Leaung, Wetsung, Ratschlag"

Povald < bulg povoch, povodica > povoca > rom povocifil > povaid cu V.
1-1-oa > a Bulg povod, povodnw Fuhrung, Fuhrer, Veranlassung" (B A

III, p

109)

WEIGAND, GUSTAV, Alb shkul, rom scol Alb slikul ( <v alb shot)

rom scol <lat *collare CuvAntul rom s'a desvoltat sau direct din lat
sau prin intermedm albanez (B A III, p 112)
WEIGAND, GUSTAV, Rum ;50pdrld Eidechse" Lat sepa,* septna,
51

*septnula> alb sheptrelle> rom ,sdpirlei> soparld, cu s-i-d> o i lab-Fi > i ;

imprumutul e foarte vechm (B A III, p 111-112)

WEIGAND, GUSTAV, Meglen umd Biqa" Umd <gr Xthxa Erde">

blg

churnci, pronuntat maced unul (B A III, p III)

WEIGAND GUSTAV, S/ rum ngr vitsa Rom yip/ < rus

vica

cu sens identic Aproape toate cuvintele in legdtural cu vieritul shnt slavoile

(B A III, p

109

io)

FOLCLOR

I ETNOGRAFIE

Alexicz, G G , Elemente romeine in muzica populayd maghtard (Ru-

Grai i Suflet Revista

Instrtutului de filologie i folklor", publicatd de 0 Densugianu Bucuresti

inanzsche Elemente in dey ungartschen Volksnzustk)

1927 vol III, fasc I, S 47-81 (U J VIII,p 243) -1- L T

Anuarul Scoalet noymale Andrew Saguna" din Sibiu cuprinde
51 o conferint a iui Oh , Mawr despre collude (R I
XIV*, p 74-73)
[IDEGA, N

Georgesou-Tistu, Folklor din judetul Buzdu

XXIV, p 179-180)

AG

(s5z

XXXVI*, vol

APCNTOL DE. Od , Folklor medical roman Contributium a) Leacuri

www.dacoromanica.ro

FOLCLOR $1 ETNOGRAFIE

650

folosite de poporul nostru II Cum cauta sail tainadmasca taranul nostru

suferuatele trupesti si sufletesti (Tr LIX*, p 621-624, 9o8-91o)
Bena, Pr Than A , Contributiz ki monografia comunez Ptanul-de-ios.
Cluj, 1925 Cupnnde si mformatu despre obicerun La sfarsit o colectie

de dome, proverbe si cantece (A I N IV, p 477-478)

BUTA, N

BEZAT-litr, The sacred marriage in roumanzan folk-lore Ideea

lubini unei femei cu o divimtate, as cum se gaseste in folclorul romanesc
si in Luceafarul" hu Eminescu, dateaz din antichitate Amor si Psiche

(SI R , V, p 647-658)

BILETCHI-ALBEscu, IOAN, Lupu 'st schimbd pdrul, dar ndravul nu

Proverbul nu este romanesc, se gaseste atestat la Procopius, De bello

Gothico, care 1 pune in gura ulna Hun Ongmea lm humca e discutabila,
dar e sigma ongmea elena (Or III, p 228-231)
Bogrea, V , Stinfn media in grazul p, folklorul romdnesc (Extras
din Dacoromanta IV, Partea I) (C S , V. p 21-22)
GLEB1AN1, T
Papahagi, Tache, Grazul fl, folklorul Maramuresulitt Din viata po-

porului roman", vol XXXIII, ed Academiei Romane), Bucuresti 1925,

pp LXXXIII -I- 240, cu o harta si 22 planse fotografice , fail indicatie
de pre% Se lauda lucrarea, aratand totusi unele hpsun (F Fr II, p 22-25,

p 55-59)

BOGREA, V

BREDICEANTJ, TIB , Despre muzica popbrald ronidneascd ft culegerea

ez Un rezumat din conaunicarea facuta la congresul artelor poporale din

Praga, Oct 1928 (Sz XXXVI*, vol XXIV, p 136-142)
B[ucuTA], Em[ANOILL Folklorul roman ki Socielatea Nafzunilor
insemnare (G R , I, 248-249)
BucuTA, EMANOIL, 0 carte cu dattni Despre Paganism in Rumanian Folklore (Londra 0 Toronto I M Dent a Sons ltn ) de Marcu

Beza Autorul cerceteaza urme pagane in obicerunle noastre de Craciun,

Anul nou, in Calusan o Paparude (Gn VIII*, p 301-302)

CALIANcr, GRIGORE, Datini ft credinfe din Floresti, Mehedinti, in le-

gatura cu noaptea Sf Vasile

(C

CAMPEANU, PROTOPOP ELIE,

S V, p 87-88)

Vechimea Romdnilor in Secuzme

Se reproduce un articol din ziarul Astra" 1926, din Tg -Mures, in care

E C dovedeste cu date din istoncu ungun Orban, Balkzs, Simon de Keza.

Koranyi, ca. Secuu au imprumutat dela Romani collude o alte pro-

ductium" de Craciun (Vicleimul") Cei mei paston ai Vicleimulm sant

imbracati in port vechm romanesc o intrebutnteaza expresumi romanesti
Secun intrebumteaza multe cuvinte romanesti de prima necesitate Se dau
vreo cateva (R I XIII, p 81-83)
Cardas, Gh , Ceintece Poporale moldovenesti Bibhoteca Samanatorul

Nr 157-159 Arad Dare de seama elogmasa (C S , V, p 50-51)

AL

Ciauszanu, G F , Fira sz C M Popescu, Culegere de folklor din

judetul Vdlcea sz imprelurimi Recensie anahtica (Tr LIX*, p 664)

IR
Congresul international de arte populare dela Praga, 7-13 Oct

1928 Lista foarte bogata a comunicarilor anuntate pentru acest congres

Rezumate dupa procesele verbale ale sedmtelor, dupg care se poatervedea
activitatea reprezentantilor Romamei (Sz XXXVI*, vol XXIV, p
97-135)

COSTIN, LUCIAN, Studzi asupra folcloruluz bcindfean I Filosolta po-

pularil A) Via/a B) Moartea (Bn III*, Nr

r, p 22-24, Nr 5, p

24-26, NT 8ro p 41-49)

Popescu-Telega, Al , Asemdndrz p analogii in folklorul roman p
tberic Recensie (Sz XXXVI*, p 42-45)

CULEA, APosTOL, Sufletul ft opera kit Tudor Pamfile Portret cal-

duro , al folclonstului, istoricultu o hteratulm in folclor si etnografie 'I'

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODll ELOR

551

P a avut o conceptie i o disciplina stnntifica Visa alcaltuirea unei mitologn i cosmogonn romanesti (Rm XXII, p 251-256)
De pe Secas Stngatun i cantece dm popor date la tipar de Alex
Lupeanu-Melin, gasite in bibhoteca din Blaj, formand 8 caiete de poezu
populare, adunate in 1838 de un anume Nicolae Pauletti, din nnutul ce
se intmde pe valea Secasului (Tr LIX*, P 379)
D I , Elena D 0 Sevastos Un portret al folclonstei i scrutomei

(R S I, p 153-154)

DRAGANU, N , Cumnte sz obicezurz i Obiceml bncelatuluz" (cit

Viciu, Marian, Pop-Reteganu, Cosbuc). vine dela Sasn din Ardeal Bncela

(cu variante formale) < germ Bntsche (cu vanante formale) 2 rom sod
< evr sch6teh > ung sod (R F , I, p 105-117)
Dragonnr, N , Dzn trecutul mentor Mdrgznenz dzn Sdlzste i comunele

din Jur, in Lucrdrile Inst de geografze al Universzaftz din Clu), II (1926),

pag 195-252 Contribunum pnvitoare la etnografie, lexic i fonetism
(G

III, p 281-282)
PAPAHAGI, TACEIE
DUMITRESCII-BISTRITA, N Iosn, Descdntece

(C 5 , V, p 85-86)

De zzdat De obrintit

DUMITRESCU, N I , AXENTE, I , Datenz sicredinfe in legatura cu unele

credinte, se dau cuvinte dialectale (C S , V, p 7-9)

DUMITRESCU, N IOSIF, Iarba fearelor Credmta despre iarba fiarelor, cu putere inagica, auzita dela un locuitor din Baditesti-Mehediuti

(C 5 , V, p 105)

FRIEDWAGNER, MATTHIAS, Rumamsche Volhslieder aus Bessarabzen

cantece populare din Basarabia Deosebin fonetice fata de formele

semnalate de Weigand (R F , I, p 50-67)
14

GERMAN, T , Descdntece

De bubci

Se db.' formula descantecului,

aunt de la un locuitor din Harastes, jud Cluj (C S , V, p 28-29)

GERMAN, T ,

in ploaie (C S ,

Remain de copzi La plow Vermin recitate de copn,

V, p 4-7)

GERMAN, T , Fermecdturd de dragoste /lite() intamplare care se

povesteste de un locuitor din Tulghes, se arata cum se face si ce rezultate
da farmecul de dragoste (C S , V. p 32),
GERMAN, T , Credznfe fi obicezurz In legatura cu unele credurte,
se dau cuvinte dialectale (C S , V, p 32-34)
GERMAN, T , Ttneretul la sate La bdgat in tdclons" Se descne
jocul tineretului de la sate in zilele de Craciun (C S , V, p 60-65)
GERMAN, T ,

Ttneretul la sate La bdgat in lddoiu" Obiceml

La bagat in ladom" e cam la fel practicat ca si in Ormemsul de cample

(cf C S V, 6o-65) Are insa anumite particulantati, pentru can cred eft
e bine sa-1 redau in intregime, (Erecea Mare, jud Mures)" (C S , V,

p 81-85)

GERMAN, T , 0 searnd de cuvznte

(C S , V. p 120)

GOROVEI, ARTUR, 0 colecfze de cdntece Colectia psaltului Gh Ionescu,

dela bisenca Adornurea Maicu Domnului din Fblticem, daruita autorului

in 1885, cuprinde numeroase hore, strigatun, cantece populare, collude,
de pe la jumatatea secolultu XIX Se reproduce o parte din ele (5z XXXV,

p 65-85)

Gorovez, Artur, Desctintece romdnestz Dare de seama anahtica

S , V, p 19-21)

(C

GI_ERMAN], T

Gorovei, Artur, Descdntece ronuinestz Partea I (Introducere) Dare

de seama analitica elogioasa (A 0 , VII,* p 553-554) COSTIN, LUCIAN
IORGA, N , Bulgarn" din Ardeal Facand o dare de seama critica
asupra studiultu mi I Muslea Schen din Cergdu fz folclorul lor (aparut
in DR V), autorul ajunge la concluzia & Schen sant un strat de straveche

existenta de Slavi pe pamantul romanesc " (R I XIV, * p 345_48)

www.dacoromanica.ro

552

I.

OLCLOR SI ETNOGRAFIE

Costin, Luctan, Gratul Bdnatean Studn i cercetan (224 pag pr

75 lei, Cartea Romaneasca, Timisoara, 1926) O carte care va ramane si

fie utilizata in lexicografia romaneasca. " E dedicata lui S Fl Marrm

I
(Fl S , I, p 77)
Costin, Lucian, Mdgdraarele Banatulut (Mare colectie de folclor,
144 Pag , Cartea Romaneascd, Tinusoara Se cere culegatorului sa publice
numal pe cele necunoscute pang acum (Fl S , I, p 77-78)
MANTU, ADRIAN, Ttbertu Brediceanu Colindele culese de T B ,

echivaleazd in frumusete cu poentle populare culese de V Alecsandri

Cele patru vanante de muzica a Miontei", descopente de el, sunt un
eveniment in istona muzicn romanesti (T N , VIII, p 313)

MIRON, I , Descdntece De orbalt Se d formula descantecului, ardtandu-se gestunle care o insotesc (C S , V, p 27-28)
MOLDOVAN, I , Desctintece De bubd De incuiet Textul descantecelor dm Mihalt, jud Alba (C S , V. p 107)
MOLIN, R S , Industna casnicd la Bcindfent Termem in legatura
cu razboml (Bn III*, NS 2-3, p 19-20)
MOLIN, R S , Cdntarea hp/ Moist Thcoard" Un cantec popular
in care e preamant Moise Nicoara (Bn III*, Nr t, p 18-19)
MORARIU, LEDA, Cea mat veche colectie de cdntece populare romdnep

E colectia din 1838 in S caiete a unui anume Nicolae Pauletti, elev al Blajulm, gasite in bibhoteca dm Blaj i pubhcate de Alex Lupeanu Cuprinde

numai parte din poem (F Pr, II, p 161-163)

MORARTU, LEDA, Frunzd verde

drd floare

lui I. Costin in culegen de material folclonstic

MURGOCI, GH

Critic insuficienta

(F Fr II, p 129-130)

Sloboztrea tzvoruluz de apd" Descrierea obicemlui

(S7 XXXV, 01 XXIV, p 89-91)

MUSLEA, ION, Icoanele pe sticld la Romdna din Ardent Sant foarte

obisnuite in Ardeal Onginea acestei industrn e in satul Nicula de langa
Gherla, dupa. care 51-au i luat numele (Sz XXXVI, * vol XXIV,
P 143-146)
Muslea, Ion, 'chett dela Cergdu ;st folklorul kr Extras din Dacoromama, vol V, 50 pag , Chit 1928 (R F II,* p 173-174) NANDRIS, GR
MITSLEA, ION, Invdtdtorti ,st folklorul Exphcarea cuvantului folclor

Importanta stuntifica i nationala-politic a folclorului cer cultivarea lui

sistematica si la not Indicatu pentru invataton, cei mai indicati culega-

ton folklonstici " (Inv IX, Nr 3-4, p 30-36, No 5, p 14-20).

Mu,slea, I , Le Cheval mervealeux dans l'epope populaire Autorul

trebma sa fi cules material rom5nesc I din alte colectu, nu numai din a

lui Teodorescu (S7 XXXV, p 97-99\

MIISLEA, I, Stir:, despre iocul edluvraor no0n, inainte de 16cm
Cele dou atestan ale jocului de calusen in veacul al XVI-lea, nu pot fi
luate in considerare Din cartea hu Dzsa aflam numal o noul. atestare
a calusenlor in Ardeal, si mai ales aruncarea cu cerga rar intalnit in
aceasta provincie (Tr DIX*, p 224-228)
Obert, Franz, Rumtiniche Marchen und Sagen aus Siebenburgen
42 din Archiv des Vereines fur siebenburgische Landeskunde) &butt,
Krafft
Notita. (I E VIII, Nr 198, p 4)
(vol

OPREAND, SABIN Ttnutul Sdcutlor, contributtunt de Geograf re umand

si de Elnograne Cu 16 figun in text si 9 planse, cu 22 fotografn Teza de

doctorat I Hotarele tinutului Sacmlor II Cadrul geografic III Popu-

latia din trecut IV Fopulatia de an V Infatisarea asezanlor omenesti

gospodarnlor Rezumat in 1 franceza (L I G III, p 39-208)

PANACTESCU, EMIL, Muzeul Etnografic din Cluj Cuvantarea rostita

la inaugurarea muzeuhu, in care se arata felul cum a luat nastere, i scopul

lui

(S d M , V*, p 241

242)

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

553

PAPAHAGI TACHE, Rdspuns la o dare de seamd Articol de polemica , rectifican la observatule lui Draganu (Dacoromania, IV, 1063-1091)
asupra lucrani autorulm Graml i folklorul Maramuresului" (G S

III, p 242-253, 434-439)

Papahagi, Tache, Graiul i folhlorul Maramureplut (Sprache uud

Volkskunde von M ) Ac Rom Din vleata poporului roman XXXIII
Bucuresti, 1925 (Cultura Nationala) LXXXIII 240 5, nnt Kartenbeilage und Photographien 8 (U J VIII, p 223-224)
LT
Papahagz, Tache, Images d'thnographie iouniaine (daco-roumaine
et aroumaine) Tome premier 318 photographies, avec texte francais et roumain (Bucarest) 1928 (Mak pregl IV, fasc 2, p 165-167) ROMANSKY ST
Papahagi, T , Images d'ethnographie youmaine (daco-roumaine
et aroumaine), t premier, , 318 photographies, avec tcxte francais et roumam ,
Bucarest, Cultura nationala , 1928 173 pag Fretioase contnbutium la etno-

grafia romaneasca Se fixeaza, in ilustratimn, unelte pe cale sa disparA,

aratandu-se numinle lor (G S III, P 467)
D[ExsusIAN1:1], O[vml
Pauletts, Nicolae, De pe Seca Cantece si strigdturi romdne#i de can
canta fetele i feciorn i striga la joc, culese de in anul 1838 Date la
tipar de Alexandru Lupeanu Blaj, Tip Semmarului, 1827 Alexandru
Lupeanu a gasit manuscnsul lui Pauletti in Biblioteca Centrala din Blaj
II reproduce cu ortografia de astazi (C S , V, p 51-52)
PETEANU, DR AUREL E , Din creatitle poetics ale poporulus romdn
bdndtean (Studiu In continuare din Bn I) 18 poezn poporale culese din Ba-

nat de autor (Bn , II, Nr i, p 13-19)

POPESCU ION, N Vorbe n obiceiurz dela fard Trei expresii cu explicarea lor i un obicem descns pe scurt (A 0 VII, p 522)
POP - ZAICANI, I , Descdntece De Icicut Textul descanteculm aunt
de la o locuitoare din lunca Cernn de sus, jud Hunedoara (C S , V p io6)
Popescu-Telega, Al , Asemcindrz si analogvi in folklorul romdn rt
iberic (Tip Prietenn Stuntei, Craiova, 1927) (S R , I, Nr 2, p 62-203)
PlubrEsco-Umiii, T
Popescu-Telega, Al , Asemdndri ci analogiz in folklorul roindo
BucinA, EM
ft. them Notita elogioasa (Gn VII, p 318)
Popescu-Telega, Al , Asemdndri ,si analogn intre folklorul romdn si
iberic Dare de seanah analitica critich (F Fr III, p 21 23)
RAuTU, N N
Precup, E , Pdstoritul in Muntri Rodnei , Cluj, Inst de arte grafice,

Ardealul" , 1926, 56 pag Bibl Dacoromaniez, n-rul 3 Lucrare de folos

pentru cunoasterea vietn pastoresti cu material etnografic, folclonstic,
filologic

(G S III, p 282)

PAPAHAGI, TACHE

Primul congres international al artelor populace (Praga, Octombr

1928) Rezolutn i deziderate adoptate in edmta plenard dela 12 1 13

Oct

1928 (z XXXVI*, vol XXIV, p 153-160)

RIGLER DINU, EMIL,

Folclor musical dobrogean vechzu Studni

pnvitor la tehnica poetica si in deosebi muzicala a cantecelor coienesti,

mocanesti, turcesti, tataresti, bulgaresti, hpovenesti, germane, gramostene
o meglemte din Dobrogea (A D IX*, vol I, p 787-793)
RusU, SIMEON, Leacuii bdbegi Foc viu (Sz XXXVI*, ol XXIV,
P

Iii)

SANDU, M , Cea mai veche colectie de cdntece, populace ronidneti

Leca Moranu semnaleaza colectia lin Nicolae Fauletti, din 1838 (P1 S , I,

P 349-350)

Schullerus, Adolf, Verzeichnis der rumlinischen Miirchen und Mill clienvarianten nach dem System der Mtirchentypen Anth A arms (Helsinski

1928) Cea mat vastk catagrafie a povetilor romne*ti i o excelentA

bibbografle" (R I XIV, p 445)

[IORCA, N I

www.dacoromanica.ro

FONETICA

554

SIMIONESCU, DAN, In amintzrea folkloristului C Rcidulescu-Codin

Biografia i bibhografia operelor lui (Sz XXXV, p 12-16)
STOIAN, I I , Texte folklorzce din Rdmnicul Sdrat Dupk o privire

istorica asupra satelor mocanesti din judet, se dau 207 texte La sfarsit

glosar de cuvinte (G S III, p 101-132, 297-344)

TonicA, GAVRIL, Alcoolzsmul in poezza noastrd poporand Fragmente

de poezie populara, din care se vede cum priveste poporul nostru obiceml
bautuni (S d M IV, p 214-215)
Veress, Andrei, Cdntece istorzce vechz ungurefli despre Romani
Bucuresti Academia Romana 1925 (Memornle sectiunn literare Sena III
Tomul III Mem I) (U J VII, p 472-473)
LT
Vion3, A , Sdrbdtorz bdbe,sti (In lam fiului ft a Hafegulut) 9 sax-

baton cu explicatia lor, data de locuiton, din comuna Menson, judetul

Hunedoara (C S , V, p I-31
VICIU, A , Datint ft credinfe In legltura cu unele credinte se dau
cuvinte dialectale (C S V, p 57-58)
VORONCA, ELENA NICULITA, Urme de cult antic in Bucovina in le-

genda dealulm Ana" de laugh Vascauti (nordul Bucovinei), se gasesc urme

de cult apolinic (R S , I, p 76-78)

VORONCA, ELENA NICULITA, Urme de cult antic in Wile noastre

In legenda romaneasca a Babelor" san a Dochiei", sant urme din cultul

Innonel Polemica cu Saineanu (R S , I, p 129-133)

Vulpescu, M , Les coutumes roumaznes perzodiques Mentiune elo-

gloasa.

(Rm XXII, p 352)

LASCOROV-MOLDOVANU, AL

Vulpescu, Mth , Les coutumes roumaines periodiques Informeaza

stlintific strematatea asupra folclorulm romanesc (A 0 VI, p 389-390)

FONETICA

Balotd, A , La nasalisation et le rothacisme (sic I)

p 120-129)

(S1

VI, 1927,

SKOK, P

Balotd, A , La nasalisation et le rothaczsme dans les langues roumaine et albanazse Bucarest, Atehers Socec, 1926, 200 pag Se arata

multe din teornle gresite ale lucrani, phial de noutati" ce nu folosesc

1110107)22 ' (G S III, p 272-276)
D[ENsusiANu], 0[vID1
Balotd, Anton, La nasalisation et le rothaczsme (sic) dans les langues

roumaine et albanase Bukarest, Ateliers graphiques Socec et Co 1926

(I P XLVI, p 204-207)

WEIGAND, GUSTAV

Balotci, Anton Dr , La nasalisation et le rothaczsme (sic I) dans les

langues Rournaine et Albanazse, 200 S in 230, Bucarest 1925 Se chscutb
parenle celor ce au mai studiat chestiunea In ce pnveste partea onginala,
16 e greu de inteles, cap 17 e gresit (B A IV, p 221-224)
WEIGAND, G

Popoinci, Ioszf, Vocalele romdnetz Cu 21 figun in text Institutul

de arte grafice ,Ardealul" 1927, Cluj 59 S 80 (Lucran de fonetica pubhcate de Iosif Popovici) (Lb Ph XLIX, p 371-373) ZAIINER, ADOLF
Popoincz losif, Fiztologza vocalelor romdneftz a p I Cu 14 figuri in
text Cluj Institutul de arte grafice Ardealul" 1921 43 S 80 (Lucraii
de fonetica pubhcate de Iosif Popovici 2) (Lb Ph XLIX, p 371-373)
ZAUNER, ADOLF

ROSETTI, AL , Asupra trecerez lux p + y la le' Parerea lui R ca pm

este intermediar intre p i hf este sustmuta de a cesta fata de Zauner, care-I
combatuse (G S III, p 415-418)
Rosetti, Al , Asupra trecerei luz p + y la le (Grai i Suflet, III,
415-17) Wand dreptate lui Rosetti, care combate pe Zauner i inthreste

www.dacoromanica.ro

555

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOB

parerea mi Lambnor c. pie e faza intermediar intre p i A', Herzog mai

aduce unele precizan (R F II, p 154-155)

ROSETTI, AL , A supra tratamentulut lux N

HERZOG, E

+ consoand in limbaromdnd

Cauza nazahzarn vocalei urinate de n -I- cons e de naturh atat finologica,

cat sl psihologich (G S III, p 413-415)
Rosettz, Al , Asupra tratamentuluz luz n + consoand in limba romdnd, in Grai i Suflet, vol III, fasc 2, BUC 1928, pag 413-415

(R F II, p 150-153)

PROCOPCWICI, AL

ROSETTI, AL , De l'interpretation des graphzes doubles dans les

textes lents Respmgand ipoteza ca o grafie dubla reprezmta un sunet
intermediar, R crede ca ea reprezinta scrierea fonetica i cea tradrcionala

sau un fonem greu de notat (B S L XXIX, Nr 86, 1928, p 24-28)

ROSETTE, AL , Foneticd istoricd, foneticd generald )9z foneticci expertmentald Desvoltarea studiulm foneticei Achintille noua ale foneticet

experimetale, observatn posibile numal cu ajutorul aparatelor (Mm , II,

Nr i p 27-37)
Rosetti, Al , Foneticei istorzcd, fondled generald ++ fondled expert-

Lectie de deschidere a cursului de fonetich experimentala.",

tinuth la Facultatea de litere din Bucuresti in zma de 3 Februane 1928
Extras din Minerva Iasi 1928 p I i Limpede expunere metoclich, clantate de stil, bogata informatie stnntifica (R F II*, p 149-150)
mentalei

PRocoPovict, AL
Rosetti, Alexandre, Elude sur le rhotaczsme en rounzain , Paris
Champion, 1924, 01-8, XII-76 pages (Bibhothhque de l'Ecole des Hautes
8tudes, CCXL) Recherches sur la phonetique du rouniazn au XV I-e siecle ,
Pans, Champion, 1926, m-8, XIII-166 pages , Lettres roumaines de la fin
du XV I-et du debut du XV II-e siecle, tires des archives de Bistraza (Transvlvanze) , Bucuresn, 1926, in -80, VIII
144 Pages (Publication de
l'Institut de filologie et folklor) (Romania LIII, p 394-398)
GRAuit, A

Rosettz, Alexandre, Etude sur le rhotacisme en roumazn Pans, Cham-

pion, 1924, XVII, 76 S 8 (Lb Ph XLVIII, P 397-399)

MEYER-

LUBER, W

Rosetti Al , Recherches sur la phonetique du roumain au XVI-e

sidcle , Pans, Ed Champion, 1926, avec 34 figures et 5 cartes hors textes ,

XIII-166 pag Transformanle fonence sant pnvite in legatura cit exten-

siunea geografich (G S III, p 455-460)

D[ENSUSIANII], O[vID1

Rosetti, Al , Recherches Sur la phonetique du roumazn au XV I-e

siecle, Pans, 1926 (R I XIII, p 326)
IORG, N

Rosati, Alexandre, Recherches sur la phonetique du Roumain au

XVI-e sidcle Avec 34 figures et 5 cartes hors texte Paris, Ed Champion
1926, XIII -I- 166 S Gr 8 (I F XLVI, p 302-303)
WEIGAND, G
Rosetti, Al , Recherches sur la phonetique du roumain au XV I-eme

Pans (Champion), 1926, in-8, XIII-166 p et 5 cartes (B

AM
L XXVIII, 1927, p 173-174)

szecle

Rosetti, Alexandre, [Dr phil Paris] Recherches sur la phontique

du rountazn au XVI-e sidcle Pans, Ed Champion, 1926, XIII u 165 S

8 mit 34 Fig u 5 Karten (D Lz IVXLVIII, Heft 27, p 1302

1303)

ZAIINER, A

Rosati, Alexandre, Recherches sur la phonitigue du roumain an

XV I-e sidcle Avec 34 figures et 5 cartes hors texte Pans 1926, Ed Champion, XIII, 165 S gr 8. (Lb Ph XLIX, p 210-211) ZAITNEE ADOLF

TwAioru, D ION DR , Nuanfele luz i din limba noastrd k hmba

rom sant trei felun de t, redate in ortografia Academiei pnn acelasi
semn Ar Ii ideal sa avem trei semne (cf I 01 Stefanovici-Svensk, R

G I 567 I i u ) (R 0 I XV, p 359-364)

www.dacoromanica.ro

INTRE ISTORIE SI 17 ILOLOG

556

TicUoiu, D Ion Dr , Studtz de foneticd, i Nuanfele lui z din hmba

noasird romdneascd 2 Semnele s si z din ortografta noastrd oficiald Campu-

lung, Muscel, 1927 Tipografia Gheorghe N Vl'adescu i fiul, p 15 Se

arat nu numal Oxen gresite, dar chiar greseh, avand la WA, lipsa de

cunostinte fonetice (R F 11, p

155)

HERZOG, E

FONOLOGIE

Dragon, N Din
, trecutul otenlor Meirginent din Scilite Si comunele
din zur, in Lucrkile Inst de geografie al Umversitatm din Clui, II (1926),
pag 195-252 Contributium pnvitoare la lexic, fonetism i etnografie

(G S III, p 281-282)

PAPAHAGI, TACHE

GRAMAD A, NICOLA I, 0 chesttune de filologie ronaneascd Fpoca dis-

pantiei 1w n inainte de s in I roman& e fixata' cu oarecan rezerve,

inaintea sec XII (C Cos IVV2, p 310-311)
IORD AN , IORGU, Un fenomen lonetic ronzdnesc dialectal

d neaccentuat

> a d>ae un fenomen strein independent de dd> ad, fenomen de

asimilane romaneascd

(R F , I, p 117-155)

MEVER-LUBKE, W, Dte betonten labialen V okale int Rumantschen

Rom a > u i > o au corespondente in alb i > u i it dial (tosc ,
central) o > o Explicare it o < uo < o, rom o mediu<o, o n'a sufent

diftongarea Explicatia nu e data ca sigur (R F , I, p 29-33)

Stefdnescu, Margareta, Rotactsme, Arh 34 Multe exemple false,

cam autoarea Judea.' dup'd cnteru pur formale (B A IV, p 220)
W MG AND, G

GRAMATICI
PAPAL OPOL, PAUL I , Gateva precizdri gramaticale Scrntorn trebue
s respecte regulele gramaticale Exemple numeroase dm& un traducaor
in romthieste, in proza, dinteo hmb'd veche (7) care nu respecta regulele
ortograhei si ale gramaticei (Pr L III, Nr 16, p 26 8)

INTRE ISTORIE I FILOLOGIE

Bena, Augustin, Limbo romlind hi Saps din Ardeal btudiu fiblogic Bibhoteca Dacoromamei, condus6 de Sextil Puscanu, Nr 2 Cluj

Ardealul 1925, 43 S 8

(U J

VII, p 464-465)

L 1'

Romlintsmul balcanic Romann din Peninsula bah

coined reprezinta urmasii romamtatii balcamce (R F , I, p 155-167)
CAPIDAN, TEL ,

Captclan, Th , prof la Umversitatea din Cluj Zur Erforschung

des slavtschen Elements an Aromunzschen Academia Rom'ana Memorule

sectiunn literare Sena III, Tomul II, Mem 4 Cultura Nationala, Bucurest, 1925 Gr 8, 91 S [289-379] (A sl Ph XLI, p 143-152)
MLADENO V, STEFAN

DENSUSIANU, OVID, Cuvinte latzne cu semantism pdstoresc Pentru a

se ar'ata ca.' la Romani viata pastoreasea e anterioarg celei de agnculton, se dau exemple de cuvinte vechi cu semantism pastoresc bimus,
callis, campus, cohors, conszderare, desiderare, egregius, fecundus i fertilis,

el x (G S III, p 285-297)

Diculescu, Dr, , Dze Gepiden, Forschungen zur Geschichte Damns

int fruhen Mittelalter und zur Vorgeschichte des rumantschen Volkes, Halle

Se resping ideile linguistice ale 1w Diculescu Valoarea lucra'rn e

(B A III, p 307-310)
WEIGAND, G
Dzculescu, G Gonst , Elementele vechz grecegt din limba romdnd
Dacoromania, Buletmul Muzeului hmbei romane" An IV, Cluj 1927
1922

pe teren istonc

p 394-516 (Mak pregl III, fasc 3, p 130-137)

www.dacoromanica.ro

ROMANSKY, ST

BIBLTOGRAFIA PLR IODICELOU

557

Dzculescu, C Constantattn, Dacia romdzul in oglznda inscrzptulor de

a lznzbez de azz 0 zcoand etnograftcd si culturald I Eletnentele grecegt Cluj,

1926 Dacoromania IV, 389-516 (Kbl , L, p 26-27)

KIKH, GUSTAV
Dragonztr, Silviu, Vlahn i Morlacti, studm dm istona romaInsmulm balcamc" 136 S Klausenburg, 1924 Mult material util ref eTiter la Valachn din n-v Pen Bale Dr a exagerat insa, gasmd urine
307)
WEIGAND, G
-romanesti i acolo unde nu sant (B A III, p 306
FoTI, ION, Ortginea Romantlor in lumina docunzentelor zstortce
Lunge' dare de seama analitica elogroase. despre Originea Romantlor, vol I

de Al Philippide (Pr L III, Nr 13, p 3-40)

GELERGHEL, ILIE DR , Insemndtatea tstorica a laologzez

istonei cu ftlologia a facut-o Hacleu

Imbinarea

i o face azi Puscanu in Studiz

Istroromane (C L LX, p 351-357)

GDERGHEL, ILIE DR , Opera d-luz A Philtppide Ortgines Romanzlor Articol de polemica, in care recenzentul Ii apara parerile combatute

de Philippide in opera sa (C L LXI, p 309-312)

Grdnzadd, N , Studn paleograltce Cauzele transformdrn hterelor

Unczala
Inscrzpita Co;sasuluz Contrzbutte la istorta
zlesvoltcirn uncialez (C Cos II III, p 35-81) (St R , I, 1927, p 124)
Grdmadd, N , Contnbutzt hz istorta cdrftt ,rt a scrisuluz in evul
medzu, cu. 33 figun in text Extras din Codrul Cosmtnultzt- , IV , I, 1927

ahabetulut latin

Cernauti 1928, pag 37-175 Tratat util mar ales pentru studenta S'a
ocupat prea putin de scnsul romanesc Remarcabila explicarea a 2 cuvinte

(R F IP, p 147-149)

PROCOPOVICI, AL

J OKL, NORBERT, Rumantsches tin A lbanzschen Cuvintele albaneze

shpartalldy, me trase uji lunder, pedzm, hen% ahem?, me alteruem, gavre

sant imprumutun din romaneste (R F 1, p 246-267)

KERESZTURY - OLTEANU, AL , Meta continundtzt dacoromline in cunz-

pana evolulzez ,stzznIzfzce de azz Combate, intemeindu-se pe argumente filolomee, teza lin Dr loan Karcsonyl, care e impotnva continuitatn Ro-

inamlor in Dacia (F Sena II, A II, Nr 12, p 13-16)

KERESZTURY-OLTEANU, AL , Vlach (Olah), Runzun on Roman) Corn-

bate parenle Episcopului Dr loan Karcsonyi, care sustme in revista

Htinok (15 Oct , 1927), c Vlah e de engine celtica Aduce numeroase argumente in spnjmul parern ca V lah e de engine'. slava Autorul mai sustme apor impotnva iui Karcsonyi ca Roman este nume istoric al pope-

ruhn roman 51 are alt inteles dectit Rumun (F Sena II, A II, Nr reri,

p 1 I-43)
KLEIN, KARL KIJRT, Ortginea Romanzlor" Un foarte scurt rezumat
al cartn Iui Philippide (Ongmea Remainder, Vol I Ce spun izvoarele istorice, last, 1925, XL,-889) p , se relevii ideea discontmurtatii in Dacia
Traiana, deosebita de teona lui Resler, , se crawl forma lucrarn , se adaugh
la bibliografia lui Philippide, bibliografia complete a lucrerilor sense

de Sasi, refentor la aceaste chestiune (Kbl LI, p 189-10I)

Lacea, Constantzn, Sant in Transzlvanza a;sezdri de Romani ventle

din sudul Dundrzt sau nu sant? Extras din Dacoromanta IV, pag 353-370,

1365-1566, Cluj, 1926 Pag 18+2 (R F II, p 207-211)

PROM-

P OVICI, AL

MELICEI, J ANOS, Gpzdes et Roumants

Gelou du Notatre anonyrne

Se combate existenta unor elemente gepide in hmba romana Numele

Gelu are aceeai engine maghiare cu numele toponimic Gyalzirom Gthin

(R E H VI, p 62-77)
Match, Jdnos, Gepides et Rounzazns Revue des Etudes Hongroises
LT
VI, (1928, Nr I) S 62-79 (U J VIII, p 406-407)

Meteb telczn, Pdstort ardelent in Prznapatele romane , Arad,

edit Libr diecesane , 1926, (n-rele III 113 din Inblioteca SenfAnatorul)

www.dacoromanica.ro

INTIM ISTORIE SI FILOLOGIE

658

Exceptand parerea gresita, c Romanu s'au ocupat in marea lor mapntate cu agncultura i numai o mica parte cu pastontul", lucrarea aduce
un real serviclu problemelor de istone, lmguistica i folklor romanesc"

(G S III, p 282-283)

MOTOGNA, V , Anonymus" in istoriografia ungureascd mai noud.

in cadrul unor cercetan istonce, cateva etunologn de nume romanesti

de raun (R I XIII, p 361-370)

Ramiro, Medioevo Rumeno Studi Runzent 1927, 1701 I,

J VIII, p 212, 421)
LT
Pdrvan, Vastle, [Well Prof f Alte Gesch u Epigraphik an

Ortiz

S 35-64 (U

d linty Bukarest], Getica 0 protoistorie a Dacia [Academia Romang

Memonile sectiumi istonce Ser III, Tom III, Mem 21 Bukarest, Cultura
Nationala, 1926 851 S 4 m 43 Taf, , 462 Fig u 4 Kt (D Lz VXLIX,
Heft 52, p 2563-65) -- DREXEL, PR
Pdrvan, Vaszle, Gettca 0 protaistorie a Daciez Academia Romana
Memonile sectmmi istonce Sena III, Tomul III, Mem 2 Cultura Nationala, Bucuresti, 1926, 8 2 El 850 S I BI 47 Beilg (Kbl L, p
FERENCZI, ALEXANDER
150-151)
Pdrvan, Vaszle, Getica 0 protoistorie a Daczei (Essay d'une pro-

tokistoire de la Dame pendant le premier milllnasre avant J -C ) Bucuresti

Cultura Nationala, 1926 85i S , XXXXIII Taf , 4 Karten 8 (U J VIII,

p 203)
KS
Phihppide, Alexandru, Onginea Romdnilor Volumul intam Ce
spun isvoarele istonce Iao, Tipografiea Viata Romaneasca", S A , 1925
XL, 889 S 8 Pretul r000 Let (Z R Ph XLVIII, p 722-727)
IoEDAN, IORGII

Philippide, Alexander, Onginea Romdnilor, I B

ele istorice, Jassy 1923, XL 888 S Material complet

neobicinuit la autorn romam" (B A IV, p

225

Ce spun isvoai obiectivitate

226)

WEI-

GAND, G
POPONTICI,

IosIie, Etnige Bemerkungen uber die serbo-ruindnischen

Lehnworter Un numar de 74 elemente sarbo-croate in graiul Romanolor

diu Banat , 30 de cuvinte romane aflate in Dictionare sarbo-croate (SI ,

VII (1928), p 15-24)

SCHELDDKO, D , Lateznische und rumanzsche Elemente mm Bulgarischen Lista de cuvinte bulgaresti, care nu dovedesc o influenta cultural
a Romanilor asupra Bulganlor, ci doar ch paston romani au trait pe pamant

bulgar (B A III, p 252-289)

Scheludko, D , Lateintsche und rumdnische Elemente int Bulgan-

Balkan-Archly, III (1927), p 252-89 E greu de admis afirmatia

lui Scheludko c populatnle romamce grupate in centre urbane de-alun-

schen

gul Duna= sa nu fi dat mnuc Bulganlor (Romama, LIV*, p

299)

Ro RITES, MARIO

SIADBEI, I , Prepunerea luz de, di in poezza populard romdnd 3i

itahand de nord Respinge ideea unei corelatu intre ambele limbo, desi
fenomenul i cauzele lui sant identice (R F , I, p 209-219)

SKOK, P , Contribution a l'tude des rapports albano-aroumenns

Gorfu para." < alb gontse para salbateca" Se exphch generafizarea

sensului 2 falpe (cti vanante formale) urdoare" <alb 1,alpe unt" (R F ,
I,

P 35-41)

Stefdnescu, C Margareta, Elemente rusestz-rutene din lzmba roz vechimea kr Iasi Lumina Moldovei", 1925, pl II + 141.
SKOK, P.
avec une carte gographique (SI VI, 1928, p 758-766)
TREML, LAJOS, Une illusion de la hnguistzque roumaine Roum
mal et hongr mal Se arata ongmea fino-ugrica i desvoltarea in intenorul
limbei magh a unguresculm mdl, care nu poate fi rom ?nal (Cf Hasdeu,
mdneascd

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAPIA PERIODICELOR
Cull

559

I, p 289-90, Densusianu, Hist , p 317, Draganu, DR I, p 125-26)

(R E H, VI, p, 375-78)

WEIGAND, GUSTAV, Texte zur vergleichenden Syntax der Balkan-

sprachen Cinci texte traduse in dacorom , arom , bulg , albanezk-ghega,

albanezd-tosca, neo-greaca Material, fara comentaru (B A IV, F 53-94)

WEIGAND, GUSTAV, Sind die Albaner die Nachhommen der Illyrer

oder der Thraker? Alb sant Traci, si nu Ilin , dovada fenomenele fonetice,
comune Rom si Alb si asemanarile in folclor i murica Alb au convietuit
cu Rom , care duph Weigand s'au format ca popor in Tram. (B A

IV, p 227-251)

WEIGAND, GUSTAV, Albanische Einwanderung in Siebenburgen

Elementele latine cii fonetism alb , particulantatile fonetice albaneze in
grand din Ardeal, porecle albaneze care exist an la Moll, arat ca odata cu

Rom au vemt si Alb. in Ardeal, dem ca pang prin sec XIIXIII, Rom
si Alb au trait impreuna. la sudul Dunani (Cf insa Puscanu D R IV
1340 s u , 1344, 1360, V 751 s u )
WEIGAND

(B A III, p 208-226)

GUSTAV, Albanische Einwanderungen in Szebenburgen

Balkan-Archiv 1927 Bd 3, p 209-226 (U J VIII, p 206) L T

Weigand, G , Albanische Einwanderungen 2n Stebenburgen Balkan-

Archly III, (1927), p 208-26 Adaugarea vocalei A la part trecut si

aspiratia initiala din limbile romana i albaneza pot fi explicate prin
poligeneza si nu sant un irithciu sigur de influenta albaneld (Romania
LIV, p 298)
ROQUES, MARIO
Van Wilk Mtliotay, 0 stosenshach poldirewieristwa miqdzy jqzykamtpotudntowostowzmiskzemi Prace laologiezne t XI, str 94-112 War-

szawa 1926 Bulgarn nu au fost despartiti de Sarbi de o zona romanick

Exista populatie romamck, dar nu era asa de numeroask ca sk formeze
un zid. despartitor intre grupul bulgar t cel sarb (Makl pregl III, fasc I,
ROMANSKY ST
p 117-123)
ISTORIE CULTURALA
ADAMESCU, GH , Primii prolesori de laozofie al ,scoalei dela SIdntu
Sava 0 pnvire asupra cursunlor i sistemelor de filosofie predate la Scoala

Sf Sava de Gheorghe Lazar, Lad Erdeli, Eufrosm Poteca si Aug Treb

Launan (R G I , XV, p 19-32)

ADERCA, F , 0 anchetd cu prime la specilicul romdnesc Se re-

produc din ancheta asupra specificulm romanesc in arta, deschisa de ziarul

Politica, parenle lin 0 Han, N Iorga, t Dumitrescu, N N Tonga,

I Teodorescu-Sion, Const Brarlow, Mihail Zora, G D Chinac si George

Enescu
La urink observatnle las Aderca (Sb IV, p 129-131)
AGARBICEANU, I , 0 iumeltate de veac Se mentioneaza felul cum
Fannlia, Telegralul Romdn i Observatorul unnareau Rksbowl dela 1877-78

(Cs XI*, p 45-49)

A lmanahul Banatuluz (Timisoara)

Scos prin gri3a fratilor Mohn,

se prezinta. complet in ce pnveste trecutul, dar se ocupa prea putin de

prezent (G R II*, p 216)

BuEGTA, EMANOIL

RAMA, ION, Ardealul fI problemele culturale Foile pentru popor

In Ardeal, totdeauna politica a mers alaturea cu cultura Conceptia aceasta

despre politica a patruns pana in ranclunle taramlor De aceea acestra

cereau dela intelectuali i cultura Astfel se explick marea raspandire a

gazetelor pentru popor (II L XLIII, p 653)
BAILA, ION, Doud nzentalitdli Conflictul &litre grupul otehtilor"
grupati in jurul ziatului Tribuna Poporutut clan Arad i Partidul National
ardelean, al carui organ oficial era narul Romdnul (U L XLIII, p 140)
BAILA, ION, Contribufia Vechzului Regat la ren(Werea Ardealului
Relatille cercunlor culturale ardelene cu Vechrul Regat Tnbunistn erau

www.dacoromanica.ro

ISTORIE CULTURALA

560

in permanenta legatura cu Bucurestu , Academia Romana alegea mernbrf

ardelem , Asoclatiunea cerea sfatul hu Thu Mmorescu , Liga Culturala

(U L XLIII, p 62-63)

BALLA, ION, Foaza Popoluluz

Orgamzatorul ei a fost Ion Rusit

Sinanu Cauzele raspandirn ei marl Foiletonul cuprindea, de obicein,

poem populare i folklor (U L XLIII, p 669)
BALLA., ION, Incetarea Tribunez" cz pdrerile contimPol ane Rasu-

netul pe care 1-a avut dispanna ziarulm Trzbuna in presa ardeleana

(Telegratul Romdn, Libertatea, Tribuna Poporulut)

(U L XLIII, p

29-30)
BAILA, ION, Intre linerit old*" si bdtrcinii amolzti" Acuza
adus5. lui 0 Goga unul dintre otellti" de a fi pactat cu Unguni
Polemica dintre acesta i Vaida-Voivod i impresia ei pembil5, in Ardeal
Dispanna Tnbunez dela Arad si intanrea ziarului Ronidnul (U L XLIII,

p 284-285)

B kILA, ION, Nazumfi spre o irnpdcare Curtea unperia15, din .4 rena

impunea Ungunlor o implcare cu Romann Alegenle din 19ro Rasanetul lor in Vechral Regat , actiunea Lign Culturale Mitropolitul Ion

Menanu incepe actrunea de impacare (U L XLIII, p 206-207)

BAILA, ION, Noul prograni de actiune al conntetului national Cresterea Importantei ziarului Tribuna dela Arad Intemeierea Romdriului
programul lu, (U L XLIII, p 24-125)
BAILA, ION, 0 dusnidnie perzculoasd Tot despre conflictul (brine
grupul otelitilor" i bAtrami Partidulm National Pnmejdla ce o repre/enta pentru ieata romaneasca dm Ardeal proportnle pe can le-a luat
acest conflict (U L XLIII, p 157)
BALLA, IoN, 0 epocd de decddere culturald Pe la 1910 clasa lntelectual ronlaneasca a Ardealulm a ajuns in mare impas Ea se preocupa
mai mult de probleme economice de cat culturale Tradatorn se imulteau
Mangra (sprijimt de Slavici), Burdea Siegescu) (U L XLIII, p 172-173)
BAILA, ION, Procesul sulletesc, inainte sz dupd ritsbmu Lupta
pentru existenta a inceput sa slabeasca credmta nationala a intelectua-

hlor romam din Ardeal Parndul national ardelean a facut foarte putin
pentru intanrea iden de unitate cultural5 de am mentalitatea 1w reponalista Incheiere la sena de articole Ardealul i problemele culturale"

(U L XLIIL P 443-445)

BATLA, ION, Programul politic al activqtzlor

Despre greutatile
i colabora-

apantier ziarultu Tribuna Popornluz din Arad Programul

torn ziarului (u L XLIII, p 92-94)

BAILA, ION, Ziarul Romdnul" Imprejuranle in care s'a lutemerat ziarul Romdnul dela Arad El a reusit sa-si castge un mare prestigm datont energer i pncepern lui V Goldis Opina ipublica din Regat
a recunoscut in el organul oficial al Partidulm National Ton scrntorn
romani mal de seamd au colaborat la el Caragiale a organizat foiletonul
literar Limba ziarulm era malt mar romaneasea (13 L XLIII, P 397-08)
Olahul, Nzcolae, Elegia /az
La mormdntul lux Erasni de Roter--

dam Trad in versun (Tr LIX, p 534-536)

BEZDECHI,

T, Nicolae V alahul p Erasmus de Roterdam Se analizea25, corespondenta dintre cei dor invatatl, ardtandu-se prietema stransa
BEZDECHI,

care-i lega (S d m V P 144-147)

BEZDECHI, ST Nicolae Olahul $2, cultui a demi Autorul combate

parerea, curenta la biografir ungun, eh Nic Olahus n'ar fi fost un bun

cunoscator al limbei eline (S d M , V 176-178)
BEZDECHI, T , Incercdrile poetice ale lux Nzcolaus Olahus Autorul

combate pe Kolbany care in Uy Magyar Sion, XVI, p 256-7, sustine

ea Nicolaus Olahus n'ar fi fost un poet de talent Reproduce si traduce in

www.dacoromanica.ro

BII3LIOGRAFIA PERIODICELOR

561

romaneste mai multe fragmente din poezia umamstultu roman (Tr LIX,

p 173-181)

BEZDECHI,

$T ,

Thcolaus Olahus despre Romani Se reproduc frag-

mente privrtoare la Romani, dm poemul Hungaria i din corespondenta

lui N 0 Sunt pareri de o obiectivitate prea rece (Tr LI X,

P 349-355)

BIRAESCII, TRAIAN, Scrisorz din Timipara Despre banateanul

Gheorghe Constantin Ruja (1765-1847) doctor si istoriograf A scris in
limba german& lucrari asupra Romamlor Ne-a rdmas dela el si lucrarea
romaneascA

VIII, p 88)

Maestria ginoveisint romcinesct Bud , 1809

(C

TC,

BIRAESCH, TRATAN, Scrison din Timisoara Din istoria tiparului

si a presei in Banat Prima tipografie a existat, pe timpul reformatiunn,

in jurul Caransebesului La 1536 Romanul Peton Pereng (Pereanu) tlprete, la Cracovia, prima carte de rugacluni a Ungurilor La 1848 Murgu
Bojinca cer permislunea s. scoat un nar Cea dint& gazet romaneascd
apare la 1874 Insirarea celorlalte mare apArute in Banat (C T C VIII,

p 65-66)

BOGDAN - DUICA, G , Din trecutul Lugorului Despre Vasile Brediceanu, tat51 lui Coriolan, care luptd la Lugoj pentru ideea latind Pe traducerea romaneascg in manuscris, a unei piese de teatru, jucat la Lugoj,
in 1849, Vasile Brediceanu a insemnat cartile din biblioteca lui Prmtre
ele se gdsesc, aldturi de scrierile Ardelemlor, Poesule 1w Gr Alexandrescu,

Magazinul zstoric al 1w Blcescu-Laurian, o scriere politica a 1w Alecsandri,

etc (Bn II, Nr 2, p 1-4)
BoIT9S, OLIMPIn, Ardealul cultural in ann de dupd unzre Nctivitap

&Wane ,si pretenin puerile Deplasarea axez culturale Stagnarea activitdtii

literare i culturale in Ardealul de dup& Unire Clujul ca centru de iradiatie
cultural&

(S R . I, p 68-71)

Bologa, Valenti, loan Molnar przmul medic limit roman ca auto)

medical" (in Clujul medical 1924 Nr 5-6), apoi Date nouci pentru
btograta lui Ioan P Molnar-Ptuarzu (Ibid 1925, Nr 3-4) Notrta

(R I XIII, p 90)

IORGA, N

BUCOTA, EMANOIL, 150 de anz de ,scoald romaneased in Turtucata

Lsemnare (G R , I, p 88-89)

B[ITCUTA], Em[ANOIL] Dobrogea oterilor mcirgineni insemnari (G R ,

L P 54)

BriscuTA.1, Em[ANorq, Seem sz Romani insemnare (G R , I. p 27-28)

B[iicuTA], Em[ANOIL1, Urme de Romani mare Secuz
inseningri

(G R , 1, p 54-55)

BUCITIA, EMANOIL, Educalia adultzlor in Romania Traducere in

romaneste a raportului, publicat de E B in Buletinul Asociatiei mondiale
pentru educatia adultilor", cu sediul la Londra Contrrbutia statului
Societatile particulare Astra, Liga culturald, Fundatia cultural& Principele Carol, Extensiunea Universitara, Universitatea Liberd, etc Bibliografie

(Lm IX, p 9-101)

0 Koald pronarci confeszonald infuntatd in

Mehadza la 1780 Istoricul scoalei confesionale ort din Mehadia, care
BURACII, CORIOLAN I ,

exista pe la 1780 si care a fost zidita la 18o8 Intaml ei dasal a fost Dimitne Dimitrescu (F D XLIII*, Nr 42, p 1-3)
Deleu, Petre, Monogram munzciptului Oradea si iudetulut Bthoi I,
Oradea 1926, cuprinde i biografnle 1w Alexandru Roman, Iosif Vulcan,

si Justin Popfm Not

(R

I XIII, p

95)

IORGA, N

DEJEIT, PETRE, Din istoricul liceuluz roman Samuzl Vulcan"'

din Beius intemeierea , istoricul pe scurt , directorn , profesorn , eleN ii,
rolu cultural al liceului (R G I , XVI*, p 247-255)
36

Dam man lila VI

www.dacoromanica.ro

ISTORIE GULTUR ALA.

562

DRAGANU N , Cez dintdi studenli romdnz ardelenz la Universztdple

apusene Dintre studentn din Ungana i Ardeal, mentionati de un lsvor

sasesc c stuthau la Praga, in sec XIVXV, nu par a fi ma unul Roman
Se gdsesc Romani, de buna seama pnntre cei mentionati de lsvoare unguresti la Cracovia i Viena in sec XIV, XV o XVI-lea (A I N , IV, p
419-422)
DRAGOMIRESCU, MLIJAIL, Istona spzrztuluz roindnesc din secolul X X

Caractenzarea directivelor misticismulut natio[Fragmente] Metoda

nal Poena samanatonsta Poena misticismului postemmescian Literatura

noastra dramatica (R V III, pp 105-1o8, 129-132, 153-158, 184-189,

IV*, p 97-103)
DRAGOMIRESCU, MIHAIL, Istoria spiritulut romdnesc in sec XX
Ce trebue sd intelegem prin spintul unin popor Onginile misticisnzului
nalzonal Penoadele de desvoltare ale spintulm romanesc in sec XX
Ideologia scrntonlor postemmesciam (Pal I, Nr 22, p i , Nr 24, p i ,

Nr 25, p i , Nr 26, p 3)

FLUERAS, DR N , Galeria episcoptlor romdnz unili din Oradta

&urt biografie a celor 9 episcopi umti at Orazu, cu aratarea faptelor

lor bisencesti i culturale (Vest III, Nr 12, p 4-7)

Fotzno, Georges, Contributions a l'itude des ongznes de l'ancien
droit coulumzer roumain Un chapitre de l'Histoire de la Propnet au

Moyen-age Autorul arata o mare eruditie, un ascutit sinit critic, o fina

judecata jundica" Are totuo lipsun bthhografice o face eron de ordin
filologic, cum e la indicarea etimologillor granild, aldomash (St R , I,

p 159-163)

GEORGESCII, JOAN, Episcopzi din Oradia, ocrotzton cii culturn romd-

Rolul cultural o politic, pe care 1-au avut episcopn dela Oradia

institutnle crelate de ei Raportunle hu Darabant o Vulcan cu conducatorn scoalei latimste Spripnul dat de Vulcan la tiparirea Dictionarului
nestz

dela Buda Privin sumare" (Vest, III, Nr 12, p 8m)

GEORGESCC, IOAN, Epzscopul Mihail Pavel Viata i faptele lut

(1827-1902) (Vest III, N-rele 18-24, IV*, Nr r)
GHIBU, ONISIFOR, Un dasccil bdncitean de =ion xoo de ant Const
Diaconovici Loga Canera Int pedagogica Inaltul suflu moral ce 1-a pus in

scnenle sale, chiar si in gramatica. dovedeste ca, Povciluztorul tinerimn

care adevarata i dreapta cetire" care constittua pan acum glona literara

a lui Lazar, apartme lui Loga (Bn II, Nr 9, p 6-9, Nr 4, p 29-34,

Nr 5, p 36-38)

IORGA, N, Cat de veche e scoala la Rorndni Despre scoala slavona

dela manastin din sec XIV, XV, XVI Cativa dascali roman], Din scohle
acestea au tesit scruton de hnsoave (Lin , IX", p 35-39)

Kardcsonyt, Janos, Uy adatolz s uy szempontok a szkelyek regz toltenetehez, Cluj, 1927 Recensie critica Autorul s'a lasat influentat de teo-

rule gresite asupra Gepinlor, ale 1w Diculescu (R H*, V, p 94-97)

IORGA, N

KIRILEANII G 'f , Mitropolitul Dositei Faith si alezdmantul sdu

cultural Dupa cuvantarea, rostita de Pr N Popescu la comemorarea a

zoo de am de la moartea 1w D F , Mitropolitul D F e de ongine Grec,

nascut in 1734 La 1787 e ales episcop de Buzau, tar la 1793 mitropolit al

Ungro-Vlahlei unde ramane parka in 18ro, cnd e alungat de Rust

Moare in 1826, la Brasov S'a ingript mult de orgamzarea bisenalor o de
Fob Tintea emanciparea crestmilor din Dacia o Peninsula Balcamca

A lasat o fondatiune din care au fost ajutati multi din oamenn nostn
man la counnuarea studulor (C L LX, p 179-183)
Doi umanitt romdnz in secolul al XV I-lea I Thcolae
1568), Muntean de ongme, din famtha Draculestilor, ajuns

LiTPAS, I ,

Olahul (1473

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA. PERIODICELOR

563

sfetmc al regmei Maria a Unganei, apoi primate de Strigonm, i palatin al

Unganel, autor a mai multe scnen religioase o istonce scnse in spirit umafist II Mihail V alahul (Csaki), Roman din Bihor (1490-157o) cancelar

al regmel Izabela o al fmlui sau regele Ioan Sigismund, proteguitor, pe

ascuns, al reformatiunn i luteramsmulm (A I N , IV, p 337-363)
Lupc4, I , Doz umanilti rorneinz, in sec XVI Recensie elogioasa
cu mici completan Se releva pasagnle din scnerea Ruinae Panonzcae
(1681) a lui Christian Schesaeus pnvitoare la N Olahul o Mihail Valahul

(S d M , V, p 89)

BEZDECM, ST

Macurek, Iosif, Husitstvz

Rumunskych Zennch (Husitn in

tanle romane") Brno 1927 Dare de seama analitica

404-406)
PANAITESCU, P P

(R I , XIV*, p

MANCIULEA, ,51EFAN, Scnson ft acte przintoare la migarea revolullo-

nard a Romdnilor din Ardeal Ii Ungarza in 1848-1849 59 acte romanesti

Intre ele so-mon semnate de Sim Barnutm, Aron Florian, Aug Trebonni
Lotman i Gheorghe Bantiu (A I N , IV, p 251-285)
Meinciulescu, Alexe, Paradoxa sdcuzascd (G R , I, p 249-250)
B[uCUTA], Biti[ANOIL]
METES, TEFAN, Relafzzle bisericii romdnegi ortodoxe din Ardeal cu

Principatele romdne in veacul al XVIII-lea Cuprinde I tin pnvitoare la

circulatta prm Ardeal a cartilor bisencesti tipante in Principate (R
T XVII, p 247-262 , 377-387 in continuare)

MINEA, I , Reforma" luz Constantin Vodd Mavrocordat Capitolul VIII Preocupdrzle culturale ale domnitlor lui Constantin V odd Main o-

cordat Cuprinde stm pnvitoare la interesul pentru cartea streina o romaneasca, scoala

97-248)

bisenca al ins C M (C I ,

IIIII, Nr

1,

MOLIN, ROMULUS S , Cel mat vechzu Teatru din Romdnia .r.ro ant
dela ridicarea Teatruluz comunal din Oravzfa-Banat Teatrul acesta a fost
ndicat in 1816-17 in Oravita, prin colectil pubhca Printre fondaton
se gasese Ion Mum, macedo-roman
arhitectul i pictorul teatrului
51 protopopul Pavel Iorgovici dela Varadia Teatrul se inaugureaza la 8
Oct 1817 in prezenta imparatului Francisc I Reprezentatnle romanesti

au fost intamplatoare (C T C IX*, p 79-80)

MURESEANU AUREL A , Clddzrea ,scoalei romdnegi din Brasov de

cdtrei popa Miliazu in anul 1597 Autorul a gasit in arhiva orasului Brasov
un document in care se atesta cladirea din piatra a Scoalei romanesti din
,Schei, de catre Popa Mthai, intre 1595-1597
Ongmea i desvoltarea
asezarn romanesti a cheilor Brasovului Genealogia i biografia Popn
Miham , colaborarea lui cu Coresi o la Paha dela On4tie
Daschln scoalei

din Brasov (A I N , IV, p 195-227)

MURESIANU, AUREL A , Contrzbufn la istona Gazetei Transilvanzet"

Corespondenta dintre Aurel Muresianu i tatl sdu Iacob (1866 o 1877)

pnvitoare la politica Gazetei i trecerea redactiei dela tath la fiu (A S.
Nr 7, 1927, p 24-36)
MUSLEA, ION &Mort znedite dela Alecu Hurmuzacin Patru scrisori

din 1866, 1869-1870 adresate ins George Sion, mteresante pentru act-vitatea cultural& si nationala a Hurmuzachestilor i legatunle Bucovina

cu Romania Iiberh (F Fr III, p 104-107, 193-194 , IV*, p 38-39,

60-63)

Opreanu, Sabin, Tinutul Sdcutlor (Lucranle Institutului de geografie al Universitatii din Cluj) E cea mai complet lucrare, nu numat
de geografie, dar de lata romaneascil (G R II*, 71-72)
Buctim,
RMA.NOIL

Opreanu, Sabin, Sdcuzzarea Ronzdnzlor prin rthgee Biblioteca sectiel

geografice etnografice a Astra transilvane, (Cluj, Tip Ardealul, 1927)

36*

www.dacoromanica.ro

ISTORIE CULTI. BALA

564

0 carte complecta, cam afara de fapte aratate, autorul intrevede i mijlocul de impotnvire (G R , I, p 92-93)
BUCUTA, EMANUEL
Opreanu, Sabin, Tinutul Sdcuilor Recensie critica (R H , V*,
p 160-161)
IORGA N
ORTIZ RAmmo, Mechoevo rumeno, Studm judicios, bazat pe o
intinsa informatie documentara, care arata aspectele celor dintam maulf estatn culturale de la noi (St R vol I, p 35-64, si vol II, p 165-198)
PAVEL, DR CONST , Centenarul Scoalelor din Bevu Scurta pnvire
asupra trecutului lor Evocarea lui Samml Vulcan si a celorlaln arhierei
spriliniton al coalelor dela Beius (r 1*_ C, IX*, p 105-107)
PA EL DR CoNST Centenarul ,scoalelor din Betus Discurs come-

morativ tmut la 31 Maiu 1928 (Vest IV, Nr 11-12, p 13-16)

PAVEL, DR CONSTANTIN Centenarul Scoalelor din Bans AutoruI

lnsista mai mult asupra rolulm avut de episcopul de Oradea Samuel

Vulcan in infuntarea (1828), inzestrarea i directiva spiritual& a scoalelor
dela Beni, In programul lui Vulcan era si introducerea alfabetulm latin
Se dau amanunte asupra raportunlor lui Vulcan cu Maior, Slum, Tichindeal si cellalti fruntasi contimporani ai Romamlor (S d M , V, p 167-168,
179-181)

PAVEL, DR C , Liceul Samuil Vulcan din Beitu (F Sena II, A

III Nr 5-6, p 5-7) [cf Darea de seatna despre Dr C Pavel, Scoalele

din Beizq D R VII)

PAVEL, DR C , Scottie episcopiet ronidne unite a Orcizu

Nr

(Vest III,

12, p 19-24) [cf Recensia despre Dr C Pavel, Scolae dela Bezu,s

D R VII]

Pavel, Dr Const , Scoalele din Bezus 1828-1928, Berns 1928 Dare

de seama critica (R I , XIV*, p 400-404)
IORGA. N
POPA SEPTINIFU Un turneu teatral romdnesc in Ardeal in anul
1847 Un sarbo-grec Foti, de origine din Seghedin, a alcatuit o trupa
teatrala, dm acton romini i ungun, cu care a dat mal multe reprezentantn
in limba romana in Sibiu, Brasov si Orastie Se reproduc dan de seama
despre reprezentatile trupel (A L A IX*, Nr 400, p 4)
POPA SEPTIMIU. Un regdfean,

episcop unit" Despre Sat:null Vulcan

episcopul Orazn-Man, care este nepotul lui Mihani, find vornicului Vulcan
din vremea 1w Serban Cantacunnoo Miliam Vulcan a fost administrator al
unui domeniu de langa Blaj, devemt mai apoi domemul episcopiei unite

(A L A , IX*, Nr 406, p

7)

POPESCU Pr N M , MitroPolitul Ungro-Vlahiez Dositent Faith

Cuvntare rostita la Patriarhie cu prilejul comemordni centenarului mortn

Im D F Biografia Mitropohtului Activitatea lui bisericeasca i culturala

Tipografia romaneasca a Mitropohei a tlpant sub el o multime de carn

bisencest D F ca spnjmtor al dascahlor romam (U L LXIII, p 51-52)
PoPovsKI, NICOLAE. Viafa bisericeascd, religwasd in Basarabia in

amnia anexdret ei de cdtre Rup Bisenca basarabeana era pana la aceasta

data sub junsdictia Mitropoliei Moldovei dm Iai Nivelul cultural foarte
decazut al preonmei, apoi ridicarea lui prin masurile luate de stapanire
si de cler Viata monahala dezorganizata, opera de regenerare intreprinsa
de Basil Vehcicovski Gavril Banulescu, sclumbanle i imbunatatinle

intreprinse de el, cu scopul de a apropla Principatele de bisenca rusa

(V R XIX, vol LXXII, p 148-163)

RADU, DR IAMB Fundalzunea losit Vulcan I V a ldsat o fundatiune de 50 000 coroane pentru ajutorarea studentllor romani lipsiti de

mijloace

(C

C VIII, p

RADII, DR
cielyz) (1843

176)

Vastle Erdeli (Ardeleanul, Er1862) (Extras din Istoria Diecesei romdne unite a Ordzu)

Vest IV, N-rele 2

IACOB

Episcopul

14)

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODJ CELOR

565

RALEA, MIHAIL D , Fenornenul romdnesc I Dificultati i posibilitatt

de determmare a sufletului romanesc, II Incercare de caractenzare psihologica

(V R XIX, vol 70, p 337-361)

SABO, CORNEL,

.coala Norma ld diecezand [gr cat din Oradial Isto-

ricul Scoalei, intemeiata pe la 1784-1785 Se msista mai mult asupra

activittn profesonlor et .tefan Magyar si loan Cornell (director dela
1792, incepand), roman neinfricat" (Vest III, Nr 12, p 23 32)
1927)

Semilian, S, Isloricul preset brdtlene de la 1839 pand la 1926 (Braila

(R I XIII, p 181)
IORGA, N
Stan, C , 5coala poporand din Fdgdrcu p de pe Tdrnave, I Fdgd-

, asul Volumul de peste 500 p cuprinde bogate stin de istone culturala a Fagarasului Dare de seama critica (R I XIV, p 408-409)
IORGA, N

TAMAIAN, _PETIW, Seminarul din Oradia in istorta culturald a nea-

imam romdnesc Intemeierea, orgamzarea, activitatea i profesorn lui mal

insemnati Barbatn mai insemnati lesIti dm el (Vest III, Nr 12, p 13-18)
TAUTU, DR AL L , Paps si Romdnit Raportunle dmtre cele doua
principate, RomAnn din Ardeal i Papi In cursul veacunlor Influenta

binefkatoare pe care a avut-o aceste raportun asupra neamului nostru

(Vest

III, Nr 4, p 2-6)

Un gest frumos, care n'a lost infeles Ingmerul Petru Lucaci, fratele
lui Vasile Lucaci st-a testat Academiei Romane averea sa de cca 15 mlhoane lei (Cs XIX, p 99)
VALSAN, G , Dundrea de los in viala poporuluz romdn Istoria ince-

putunlor vietn romanesti la Dunare, pnvita pun prisma geografului (G

R,

I, p 197-212)

VRIONI, AIDA, Elena Theodortni Necrolog cu amintin despre canthreath i artista (R S , I p 161-162)

LEXICOGRAFIR LEXICOLOGIE. GEOGRAPIE LINGUISTICA

Academia Romdnd, Diclzonaiul limbiz romdne intocmit i pubhcat dupfi inclemnul Maiestatn Sale Regelut Carol I Tomul I, partea II,
fascicola II chni-cartaj Buc , 1928 Pag 81-16o Se arata deosebinle
m avantajele fata de Dictionarul lui Tiktin si se discuth ate N a etimologn
(R F II, p 124-147)
PROCOPONICE, AL
BAILA, ION, Amestecul limbilor in Ardeal Sant mat numeroase
ardelemsmele de provementh germand decal cele ungurest1 Ele vor dispare
()data cu cresterea influentei franceze Nu vor &spare, ci se N or inmulti
Toinamsmele din limba Sasilor din Ardeal Elementele romane5n au patruns

liana st in limba literard a acestora Se reproduce o poene a lui Ernst

Thullner, plind cu romanisme (A L A , IX, Nr 395, p 7)

Bocdnefu, A , Terminologia agrard in lintba romand (Die landwirtschaftliche Termtnologie in der rumlin Sprache) Codrul Cosmmului Bu-

letinul Institutului de Istone i Limbh, 1925-1926, Cernaluti, 1927 S

123-274 (U J VIII, p 183-184)
I. T

CARA, VAzuL, Sztlagy varmegye roman npe, nyelve es npkolteszete

Bees, 1918 Dare de seamh analitich (St R , I, 1027, p 156-158)

CosTIN L , Gratul bdndfean (Studn i cercethri) Timisoara, 1926,
pp 224, in 16 O buna colectie lexicalk faira pretentn filologice" In ceea ce
pm este introducerea cartea ar ft castigat dach aceea lipsea" (St R , I,
1927, P 158 150)

www.dacoromanica.ro

566 LEX1COGRAPIE LEXICOLOGIE GEOGRAFIE LI NGUISTICA

Dragointr, N , Din trecutul ozerzlor Mdrgineni din Salute p com

nele din yur, in Lucrarile Inst de geografie al Umversitatn din Cluj, II
(1926), pag 195-282 Contributium pnvitoare la lexic, fonetism i etnoPAPAHAGE, TACHE,
grafie (G S III, p 281-282)
DiTKITRESCII-BISTRITA, Iosis' N 0 seamd de cuvinte din Mehedinfi

(A 0 VII, p 521)

ELEFTERESCU, UM , Cuvinte dialectale din Sdlaj, Glosar (z XXXVI,

vol XXIV, p 147-149)

I U , Erezia antineologutd Combate constathrile d-hu S[nneonj

Rrufu ?] flcute in Proptlee ltterare in leghturh, cu studiul lui Leca Morarm
(Fl S I, p 26)

FERESANARIE, I , 0 samd de cuvinte, dm Baia, jud Falticem

XXXVI, p 10-12 , 46-48, 175-179)

($i

GERMAN, T , Cuvinte dialectale, Cuvinte cu explicatia lor, din jud.

Cluj, Thrnava-Mich, Shlaj, Bihor, Fhgras (C S , V, p 29-30)

GERMAN, T , Cuvinte dzalectale din Sambolem, jud Cluj, Sanmiclaus, jud Thrnava-Mich i Blita, jud Hunedoara (C S , V, p 71)

i GHERASIM, V , Glosarul dialectulut mdrginean, con-

HERZOG, E

tanuare 4-k), Contmuare a articolulm din C COS I, 355-404 i C Cos

IIIIL 371-428 , (cf recensia lui S Puscanu, DR IV, 1392-1393)

(C COS IVV,, p 185-260)

IORDAEHESCII, CONSTANTIN, Un istOrte botofdnean Arhiereul Narcis

Cretulescu (1835-1913) fost rector al Semmaruku din Husi, i starer la

Manastirea Neamtu, avea in manuscns un dictionar al tuturor Manbstinlor romane alchtuit cu scopul de-a scne o istone a acestora (R M VI,

Nr 6-8, p 9-14)

IsTRATEScu, ALEXANDRINA, Texte populare din judeful Prahova Se

deosebeste valea Prahovei de a Teleajenulm, mai conservativh Duph consideratn fonologice i morfologice, se dau 102 texte (0. C III, p 152-175,
344-381)
Kramer, Emil Dr, , Bukoinnismen im Gobi auch der rumanischen
Sprache, hauptsachrich im Gerichtsgebrauch Zweite, erweiterte Auflage 1925,

Selbstverb Buchds Hermann Berner, Suceava, p 15 Observatn juste

ce intereseazd l pe linguist Se arath care anume cuvinte streine sant

prinute in 1 romhnh (R F II*, p 156-157)

HEREGG, E

Lokotsch, Karl, Etymologuches W orterbuch der europaischen (germanischen, romanuchen und slainschen) W orter orientaluchen Ursprungs.

Heidelberg, Winter, 1927 (Indo-germ Bibliothek, II, 3) pp XVIII, 242,

in 40 Pentru cat pnveste bimba romhnk, informatia autorului nu e per-

fecth", fiindch a neghjat studule speciale asupra elementului oriental

sense la nm (St R II, 1927, p 244-5)

Lokotsch, Dr

TAGLIAVINI, C

Karl, Etymologisches W orterbuch der europaischen

(germantschen, romantschen und slavischen) W orter orzentalischen Ursprungs

(Indogermanische Bibliothek herausgegeben von D Hirt mid W Streitbergt, Erste Abteilung Sammlung mdogermamscher Lehr- mid Handbucher, II Reihe Worterbucher, Drifter Band) Heidelberg, Carl Winters Universitatsbuchlandlung, 1927 XIX, 243 S , Gross 8 Se anunteste
cuvntul romnesc eglsnge (A sl Ph LH, p 147-149) BERGSTRASSER, G
PAPAHAGI, TACHE Disparifit ci suprapuneri lexicale Propunhnd
etno-psichologia lingmstich" sau hnguistica etno-psichologich", studia2k
din acest punct de vedere 5 cazuri de dispantn i suprapunen lexicale

(G S III, p 82-101)

PAWL', G , Rumanuche Elemerae in den Balkansprachen Lista de

cuvinte de origine romaneasch in limbile bulgara i shrbh Bulg afara,
arna, balbana, balmug, bel mai, bar, branda, brenduhi, intriga, gulha ,
dalavera, th.fumIta ( <clumd), dragta ( <dirstd), zbanec, zbanc ( <sban

www.dacoromanica.ro

BiBLIOGRAFIA PERIODICELOR

567

sira ( <zer, kales ( <galq), kamaszca, liapt6" ( <cdpugi), katuna, katunarska

koliba, katunar, karnate, kiirnak, karnacarja, klopav ( <;schiop), kulaia,
levurda ( <leurdd), hncura ( <ghinfurd), luturka ( <fluture), meno ( <mincdctos), patul, plasa, pazja ( <fdste), prefakut, purecek (divot) ( <purcea),
ruska ( <rofcc1), talpa, tritsura, urbalec ( <orbalf ), florca ( <floarfli), flutura,
flotora, ilzm (Abfall der Wolle) ( <ginz), altorla ( <flitoare), palarija Sarb.
bac, balega, benduska, brndugka, brnka, burdel, caransht, garda, goga, putara
( <it putard), rea, reha, reav, rehav ( <rciu), tusica ( <tuyinez) (A S N S

152 Bd , p 158-160)

SCHELuDICO, D

Pascu,George, Dictionnaire etymologzque macedo-rountain 2 Bde Iai

1925, 235 u 244 S 8 (Z R Ph XLVIII, p 727-732) IORDAN, IORGU,
Pascu, George Dictionnaire etymologique macedo-rounsain 2 Bd

Ta*i, 1925

(U

.1

VII, P 469)

LT

Pop, Sever, Bias et methodes des enquetes chalectales Paris (Gamber),

A 3/1
1927, in-16, 217 p (B S L XXVIII, 1927, p 33-34)
Pop, Sever, Buts et methodes des enquetes dzalectales (Tr LIX, p

325-328)

PAscA, *TEFAN

POPESCU, N ION, Cuvinte dtalectale din Stefanesti, jud Valcea,

eu explicarea provinciahsmelor (A 0 VII, p 157-158)

Pu;scariu, Sextil, Dichonarul Academzei (Das Warterbuch der A kadenzie) Bucuresti, Cultura Nationala 1926 35 S 8 (Academia Romthia,
Memornle Sectumel Literate, Sena III, Tomul 3, Mem 3) (U J VII,
vol

2, p 255-56)

AB

Pufcartu, Sextil, Diclionarul Academiet

(A 0 VI, p 256)

FORTUNESOU, C D
RADULESCU-RUDARI, DUMITRU, Cuvinte dzalectale dm Oltenia (A 0,

VI, p 107-108)

RUFU, SIMEON, Problema unut Dichonar Academia Romana e datoare

sh se preocupe inamte de toate de Dictionarul Limbei Romane, foarte

necesar in tara intregith (Pr L , I, Nr 4, p i)
Russu, SIMEON, Cuvinte chalectale de pe cdmpla Ardealuluz

XXXVI, vol XXIV, p 169-170)

SKOIC, PETAR, La terminologie chrettenne en slave

(*e

L'glise, les pi etres

et les fiddles in occident basilica a fost inlocuita cu ecclesia, deoarece se

simtea prea tare raportul intre basilica i basileus, pe and in limba ro-

mina, in urma treceru 1 > r care apartme fenomenelor fonologice romanesti cele mai vechi, acest raport a fost rupt
Din toate popoarele

neromane numal Albanezii au imprumutat pe imperator (mbret), probabil

din caura simbmzei lor cu Romann
Ar papu < itanaog tame" Cuvantul popei, vine (bateau sl popa cu -a final conservat ( < amuck) , forma

sla. a cu -a se intalneste an in Voivodina Rom diac = ung deak scholasticus" (R Et SI VII, p 177-198)
5tefdnescu, Margareta C Elemente rusegi rutene din hmba romdnd

si vechimea kr Dare de seami elogioasa (R M VI, Nr 6-8, p 53-55)

TAGLIANTINI, CARLO, L'Influsso ungherese sull'antica lessicografta ru-

Intact Prezinti elementele unguresti intrate in limba roman& i atestate in

cele mai vechi isvoare lexicografice Studiu bazat pe o extrem de bogati
bibliografie (R l H , VI, 1928, nr r, p 16-45)

Tiklin, H , Rumanzsch-deutsches Worterbuch Lieferung 24-25,

1582 (soi-testamnt), Bukarest, Staatsdruckerei 1924 und Lief erung 26-27, S 1583-1710 (testaa-vale), ibid 1925 Preis je 65 Lei
h

1455

(Z R Ph XLVIII, p 716-722)

IORDAN, IORGU

URECHIA, NEsToR, Tot in chestza Dichonarului Convorbire asurpa

problemei anal dictionar al L R intre autor i pnetenul sau Stroe Milescu
Acesta din urmi si-a facut un fel de Dictionar propnu Cateva exemple
din el Fiecare scrntor sa-si faca Dictionarul lui (Pr L , I, Nr 6, p 1-2)

www.dacoromanica.ro

MANUSCRISE SI TIPARITURI VECRI

5(18

Viczu, Alextu, Suplzment la Glosar de cuvinte dialectale" din

grand mu al poporulut romdn din Ardeal Bucuresti Cultura Nationala
1925 16 S 8 Ac Rom Mem Sect Lit Seria III toin III, mem 2 (U 3,
VIII, p 183)
LT
Vials, A , Supltment la Glosar de cuvirde dialectale" , Bucuresti,
Cultura nationala 1925 , 16 pag (extras din An Acad Rom ) Forme
,

interesante (G S III, p 282)

D[ENsGsIANii], O[vID]
Vuta, R , Tara Hategului ci regiunea Pddurenzlor, , Cluj, Inst de

arte grafice Ardealul" , 1926, 125 pag (extras din Lucrrile hist de
geogr al Univers din Cluj) Contributium care pot completa cele puncate de recensent In Graml din Tara Hateguhn" (0 S III, p 281)
PAPAHAGI, TACHE

MANUSCRISE I TIPARITURI VECHI

APOSTOL, DR , OD , i PROTOPOP ILIE PASTINA., Monogralia co-

munez Vdlcele (jud Trei Scaune) Se insist mat mult asupra trecutului
bisericn din acea comunk zidita la 1804 de hagml grec Anastasie Vulcu
din Brasov Se da o hsta a cartilor i manuscriselor din biserica Toate

sant din sec XIX (Tr LIX, p 220-224, 361-373, 6o6-613)

BAcILX, loAN C , Carol Begenau Amanunte biografice despre

C B Ca inginer topograf el a adus o contributie foarte insemnata la carto-

grafiarea tarn romanesti, din prima pm. a sec XIX Dela el avem i un
album de 12 eromohtografii, cu vederi de pe Dunare Albumul a fost executat la Berlin Academia Romana poseda un exemplar (U L XLIII
P 374)
BACILA, IoAN C , Doud albume originate
manuscrzse din sec
XVIII (1723 1729) Ambele se gasesc la Academia Romana. Intaiul dela
1723, cuprmde o descriere geografica a tarn, a icoanelor dela Mandstiri s
TO vederi de manstiri Al doilea e dela 1729, cuprinde 119 aquarele, can
reprezint persoane istorice si costume din Transilvama si Tara Roma-

neasca Ambele sant germane (U L XLIII, p 333)

BAIDAFF, L , Note marginate la Istorza- lux Carra (1777 1779)

Rasunetul i polenucile trezite in presa si brown contimporane de cartea

liii Carra, Historze de la Moldavie et de la V alachie

(U L XLIII, p 21-23)

BERM, M T , Matet al Mirelor cz cronzca cantacuzznescd Maud

o paralel intre cele doua cromci, autorul ajunge la concluzia ea' cromca

cantacunneana a lm Stoma Ludescu n'a rezumat cronica in eersuri a

mitropolitulm Matei al Mirelor, asa cum sustinea pan acum istoriografia
noastra Aceste cronici au utilizat probabil un isvod al cronicil Burestilor
(C

I IV*, NT 2, p 116-125)
Bianu, I , Cartolan, N , Album de paleogralte romdneascd (scriere

chirilica) Bucuresti, 1926 (Cultura Nationala) (SI VII, 1928, p 671

672)

Kos, M

Bianu, I p Cartojan, Album de paleogralze romdneascd (scriere

Bucuresti, 1926 Dare de seama. anahtica (St R 1927, p 1521

chi/1116.)

Bianu, I

Cartolan, N , Album de paleogralie romdneascd Buc ,

1929 Mentiune elogioasa. (R I XIV*, p 218)

[IoRGA N 1

Bzanu, I 1 Gartojan, N , Album de paleografte romdneascd Dare

de seama elogioasa (U L XLIII, p 365-366)
PAPADOPOL, PAUL I
Album palographique moldave Documents , recueillis par+Jean
Bogdan et publies avec une Introduction et des resumes par N Iorga
Bucarest-Paris, 1926 Dare de seamb anahtica. (St R , I , p 152
153)

Bogdan, Ioan, Album paleographique moldave Documente Se vede

in el evolutia artistica a caligrafiei vechi (A 0 VI, p 252-53)
Fowl_ NESCU C D

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

569

BOLOGA, DR V , Tmclucerea latind a versurzlor lux Halici cdtrd

Papal se gaseste in cartea doctorulm ungur Verzpremi Succmta Medicorum Hunganae et Transsylvamae Biographia", Centuna I, Lipsca,
bommer, 1774 Traducerea e plina de greseh de transcnere (R I , XIII,

pag 22-23)

BULAT, T G Un pain/let austrzac din 1709, indreptat contra

Ft ancezzlor Pamlfetul este in romaneste onginalul e in bibhoteca Astret

din Sibnu (R I XIV*, p 176-178)

BULAT, T

G,

Documente domnegi St particulaz e privitoare la

Oltenia& Patru doc slave din sec XIV si unul romanesc din Sec XVIII

(R I , XIII, p 66-71)

Buracu, I Cortolan, Muzeul general Nicolae Cena", in Beide Heratlane, Cronica Mehadiei" Sevenn (1924) Carti vechi in bisenca din Mehadia

cu insemnan de-ale contimporamlor O traducere a Psalnulor cu litere

latine care pare a fi din sec XVI-lea 0 pravila din 1652" (R I XIII,

p 180-181)

IORGA, N

CARTGJAN N , Fiore di virile" dans la laterature roumatne Fiore

di virtu" s'a tradus in romaneste in sec XVI in Transilvania dupa un text

sarbesc lacuuar Floarea Darunlor" tipanta, la 1700 e tradusa din nou

dupa un text grecesc (A R , XII, p 501-514)

Cartoyan, N , Cel mat vechzu zodiac romdnesc Ruyclentla popez

Joan Romdnul (1620), extras din Dacoroinanza, Buletinul Muzeulut Ltmbet
Romdne, vol V, pag 584-601 Cluj, Inst arte grafice Ardealul", 1928

Este o editare ideala a unui vechru text romanesc transcnere insotita

de reproducere fotografic" Se semnaleaza doul greseh de transcnere
(C COS IVV,2, p 319)
GREGORIAN, MIHAIL Syntagmatton nonalion Carte de legi, scrisa

31 romaneste i tradusa in greceste, tipanta la 1780 Cercetata din punct de

i,edere al grafiei, foneticei, sintaxel, lexiculm (G S III, p 132 152)
CIMIANDIL DR GH . Ccirlt de caurisame" sau de blestem Despre
patru Carti de afunsame", in manuscns, pnmite trei dela panntele Vasile
Popovici din *Ina, iar una dela preotul Mihai Caba din Sohodol-Lazun
(jud Bihor) Nu se precizeaza data tor, se spune ins& ca sant vechi be
transcne textul cartu a doua i a patra (R T , XVII, p 331-341)
[Cronzca lut Brancovzcz], in Bibhoteca Liceultu din Brad se pastr eaza un cronograf de o forma interesanta, care nu e decal asa Lisa cronica a lui Brancovici (R I , XIV*, p 220-221)
IORGA, N

Drdganu, N , Codtcele pribeagulut Gheorghe Stefan, V oevodul

ol-

MULLER FRIEDRICH
(Kbl , LI, p 23)
Dedganu N , Mihail Halict, contribiate la tstorta culturald romaneascd den sec XVII Dacoromama, Cluj, 1927 Anul IV, 1924-1926

dovez

Partea I, S 77 bis

168 (U J VII, p 465-466)

TREML, L
DRAGAND, N , Un nou exemplar din Mdntutrea pdcdtoftlor

in

manuscns Se gaseste in posesiunea d-lui Dr Victor Moldovan El este

o copie, cu greseli, de pe o traducere mai veche Sens in 1806 (A I N , IV,

P 423-427)

DUZINCHIEvICI, G ,

Manuscrise vechz

Se descne subt a) mann-

scnsul unei traducen fragmentare a Haltmalet, dinamte de 1831 , tar sub b)

manuscnsul unlit Calendarzu, copiat de Ionita. Arapul in aim 1804 i 1805,

dupa un calendar tipant la Brasov (C I ,

Nr I, p 249-255)
FILITTE I C , Arhondologia Muntentez la 1_22 1828 COpla i
studiul unui manuscns, care cuprinde numele tuturor boienlor, facuti de
Gngore Ghica Voevod dela 1822 pana la 1828 (R I , XIV*, p 139-154)
GEORGIAN FAMFIL, Doud documente dela Matet Basarab pentru
mdncisttrea Czobanu, das judefuliBuzdu Unul e copie, tar altul original
semnat de \ oevod (R I , XIII, p 279-280)

www.dacoromanica.ro

570

MANUSCRISE

1 TIP/Oat:TRY VECHI

GHIBANESCU, GH , Cdtret 166o Din Evanghehand list Varlaam

Mitropolitul Moldovez (Codicele Bereasa, Vaslui) Scris de Contas uncar

Apostol Tecuci Transcnerea fetelor 257-283 (I N VI, p 253-263)

GLOGOVEAND, I

MARIA, Contribufze la istona Tismanez Copia unui

act din 1743, de dame a Statical Glogoveanu

(R I XIII, p 377-378)

GRIGORAS, EM C , Moldovenzt din sec

IX p Desailtcatoarea

Autorul aduce nom argumente in favoarea interpretani date de el criptulut

din Psaltirea Schetand (Pr L , I, Nr I, p 10-12)

Gfl TR M , Hnsovul lilt .5'erban Vodd Cantacuzino dtn zo Apnlie
1684 Act romanesc Descnerea transcnerea lui (A 0 , VII*, p 121,124)
WHIM, TRAIAN, Sfintele Pasti de altd data Reproduce textul dm
Cronica de la 1762 a lui Gheorgachi al doilea logofht, in care se descne
Obiceiul ceremomel ce se face la ma inu lern Doinnului Hnstos" (7
XXXV*, vol XXIV, p 49-54)
IORGA, N , Tret docunzente vrdncene Tret documente interesante
prin arhaismele pastrate (B C I , VI, 1927, p 51-55)
IORGA, N , Acte botofiinene, adunate, publicate si comentate dupd

co/nue d-iut C Onctul 18 documente (B C I VI, p 23-47)

IORGA, N , Patru documente botofdnene (sec XVIII si XIX)

(R I , XIII, p 71-74)

IORGA, N , Documente urldfene 263 de documente, urmate de

un scurt istonc al satului Urlati si de etimologia numelm Urlati <Orlu,
Orlea+ suf
af (B C I, V, p 179-315)

IORGA, N , Cdteva documente de drept din Valenti de Munte 6 documente, avand pe Fang interesul local si un interes filologic, prin arhaismele fonetice i lexicale, pastrate (B C I VI, p 13-20)
IORGA, N , Acte 1st documente din Valenti, de Munte i Sldnic Mai
multe acte romanesti dmtre ann 18o8 si 1859 (R I , XIV*, p 19o-21o)
IORGA, N , Documente diverse Dela Gavnl Mitropolitul Closmauhu 31 Hotinului (1818, copie) , Dela Mandstirea Capriana (1818) , Dela
Vasile Voevod (1657) , Dela Antome Voevod (1677) , Dela obstia satului

Ciorhstii (Orhem), 1842 (R I XIII, p 282-287)

Isopescu, Claudtu, O preclica romdneascd finula la Roma in 16o8"
IORGA, N
Codrul Cosminuluz" , II, 1925 (R I XIII, p 84)
in
IsoREscu, CLAUDIII, Contribuftz la tstona calendarului a) Compilarea inedita in limba latznd a unus Calendar vechzu ronzdnesc , b) Un calendar Pentru Romdizt, pulin cunoscut In Fondul Borgia dela Biblioteca Vaticanului se gaseste un codice, care cuprinde 1 o compilare anounna, in
limba latina, a unui Calendar romanesc si a unel Paschhi dela 1770 Partea

calendaristich a fost luata din smaxanul Ochtoihulin dela B1a3 din 1770
Acelasi codice mai cuprmde o traducere latmeasca a unuica lendar slovenoRomamlor
sarbesc tipant la Viena la 1771 Calendarul era destinat

(C COS IVV, Partea I, pp 389-395)

KIRTLEAR-u, G I , Calendarul manuscris din 1825 al lut Peti ache

Popovict ot Fulticem Descnerea acestei carti gasith in satul Panganciu,
jud Neamt Reproduce partile in legatura cu folclorul (Sz XXXVI*,

vol XXIV, p 65-89)

LACEA, CCNSTANTIN, Codicele Puscaful Familia Puscasu , descrie-

rea manuscrisului, cupnnsul codicelm, calatona lui, observatil refentoare

(R F , I, p 67-85)
la localitate , hmba textelor
LIJPAS, DR I , Chestiunea ortgints st continuttatit Romditilor,
fittr'o predzca dela 1792 Preotul Sava Popovici din Rasinan a tinut la
1792 in comuna sa o predica in care vorbeste de onginea i continuitatea
Romamlor in Dacia Reproclucerea in intregime a acelei predici dui:a un
manuscns al preotului Do%ezile istonce erau luate din Michael Lebrecht
Geschichte der aborzginen dazischen V olker in Abend-Unterhaltungen, &bun

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR
1791

571

Lupa-, arata in ce masura a fost intrebuintata aceasta carte (R T

XVIII*, p 7-18)

MAEINESCU, IULIAN, Extrase chn Conclica Mogi dor las Teodor Rosetta Solescu (Urmare) II Documente basarabene, Idlczene, putnene, etc
Doc romanesti din sec XVI, XVII i XVIII (B C , I , VII*, p 3-71)
MATRESCII, C N , Insenindri pentru povestea versilicald Istorza

mut Iordacht Stavrachz lnv vel Spatar Vorbind despre aceast Istorte, pubhcata de C C Giurescu In Omagru tut Ion Bianu, autorul, care a publicat
o versiune din 1774-1779 in revista Viztorul, (15. cateva amanunte biografice despre autorul Istonei (A 0 VII*, p 412-413)
MILOTA, To.apilm, Un caet de cdntdrx din 1866 Caetul taranulm
Miloia din Fize; (jud Caras), sem pe cand era in cl III primara Cuprinde
47 poem patnotice, eroice, hnce, cornice, satance, bisencen Unele sant

dupa Alecsandn sau At Manenescu Se reproduc vreo cateva pentru a

arata cat au vanat in gura taramlor (Bn III*, Nr Nov Dec4 p 30-41)
MINNA, I , Telemah", in traducere romdneascd veche, sub titlul
./ntdmpldrile luz Telemali liul luz OdzsdIsii Se gaseste la biblioteca Univ

din Iai un manuscns al traducern 1w Telemaque de Penelon, facuta din

greceste, la anul 1783, de Constantin Veisa (C I
Nr i, p 255)
MUERSIANII, A , Un znventar romdnesc de haine sz scule din anul
1778, al Starostelui Margant, in Arhiva orasulm Brasov, din 1778 Se da
copia acestm inventar, interesant I ca limba (A I N , IV p 435-440)
NICOLAIASA, Gil , 0 rugdciune veche Reproduce o scurta rugaciune

scrisa cu mana pe cartea liu Cantemir Divanul, sau galceava inteleptulm cu lumea" aflatoare la Academie (z XXXVI*, vol XXIV, p 91-92)
NICOLAIASA, G , Cheshuni practice de cronologie roindneascd veche

IMO ce sant expuse difentele ere i stilun intrebuintate In cancelanile

romanesti se indica mijloacele practice pentru transpunerea datelor vechi

in date ale erei cre*tme (R A II, No 4, p 9-18)

NISTOE, ION I , Grzgore Vodd Ghica La aniversarea de 150 am

dela moartea 4a La anexa I a studiulm acestma e reprodusa in intregime,
cu facsimile Stihurile asupra Mdrii Sale Grigore Glizca Voevod
Ce s'au
pretdcut de pe una a lux Constantin Tdutul p este a lui Bogdan CuzaVleat
1777, Octombrze, i Stihunle sant inedite i constitue a patra versiune

despre moartea lui Gngore Ghica Voevod (C Cos , IVV, Partea I , p

401-444)

Procopoinct, A , Arhetzpul husit al catehismelor noastre luterane ,

Suceava , 1927, 16 pag (extras din Fdt-Frumos, II, 1927, n-rele 3 1 4)

Recensentul opune parern autorului, Ca husitismul ar fi provocat pnmele

traducen, parerea sa, ca protestantismul ar ft pncinuit traducenle (G S
III, ) 406-463)
RosErn, AL
Puvariu Sextil, Calendare i almanahurz 0 incercare de reconstruire a istonei Calendarulm i almanahului romanesc (F Fr II, p 152) -AL P
RADII, C , Apostilele lui Ion Neculaz Mavrocordat Pe o echhe a
operelor tut NiccolO Machiavelli Editia se gasete in Bibhoteca Academies

In notele margmale i extrasele printultu, se vede c acesta stuthase N

luase o atitudine cntica fata de teornle lui Machiavelli Se reproduc cateva
note (Rom , VIII*, Nr 2, p 32-35)

RAUTESCU, PEROT IOAN, Acte si documente muscelene 14 acte dm

jumatatea a doua a sec XVIII i dela lnceputul sec XIX

391-402)
11

(R I , XIII,

RAUTESCU, IOAN, Insenindri de pe cdriz biserice0i, fara importanta,

din a doua jumatate a sec XVIII si din sec XIX, din satele Rucar, Dragoslavele i Coteneti, din judetul Muscel (B 0 R. Sena III, An XLVI*,
p 236-243)

www.dacoromanica.ro

MANUSCRISE SI TIPAIIITURI VECHI

5 72

REMUS, ILIE, Un manuscris inedit in posesia d-lui R I, se gb-

seste un manuscris de 118 pag al cam, autor a fost, probabil, un chlughr

Manusensul va Ii fost termmat in 1828 Cuprinde 6 buchti de lit rehgioasil

(R I , XIII)

Rogues, Mario, Les premieres traductions voumaines de l'Ancten

Testament Paha d'Ordstie (1581-1582) Preface et hvre de la Genese pubks avec le texte hongrozs de Hell= et une introduction Pans (Champion),
1925 113 8 (U J VII, P 473-474)
LT
Rogues, M , Paha d'Orcistie (1581-1582) I Pi dace et Civic
de la Genese , Paris, Ed Champion , 2925 , LXXI-213 pag La textele care,
duph Rogues, au servit la traducerea Pahei, 0 D adaugh I un text slav,
contrar Orel-111m Rogues (G S III, p 257-259) D[ENsusIANVI, 0[1 [WI
Rogues, Marto. Paha d' Ordstie (1581 1582) I Preface et hi re
de la Genese Paris, Champion, 1925 Dare de searna analitich (St R , I,

P 254-15.0

Rogues, Mario, Paha d'Ordstie (1581-1582). I Preface et livre

de la gense publies avec le texte hongrozs de Heltaz et une introduction per;
Mario Rogues Pans, Champion, 1925 LXXI, 113, S 8 (Lb Ph
MEYER -LUBKE, W
XLVIII, p 132-133)
Rogues, Marzo, Paha d'Ordstie I Preface et Imre de la Genese

Recenne elogioash

RosErn, A

(A L A IX, Nr 369, p

7)

GRA UR, AL

Lettres rounzaznes de la fin du XV1-e et du debut du

XVII-e szecle tires des archives de Bistritza 34 de scnson (numerotate

27-5o), sense intre 1601-1638 Rezumate in limba francerh Indice de

mime i glosar de cuvinte (G S III, p 12-47)

Roseth, Alexandre, Lettres roumaines de la fin du XVI-e et du

debut du XVII-e stecle hries des arltives de Histrztza (Transylvante) Avec

21 planches hors texte Bucuresti Ateherele grafice Socec et Co MCMXXVI

IX 115 S (Institutul de filologie

2II)
ZAUNER, ADOLF

i folklor)

(Lb Ph XLIX, p 210

Roseth, Alexandre, Lettres roumaznes de la fin du XVI-e et du

debut du XVII-e szecle tzrees des archives de Thstritza (Transylvanie) Avec
21 planches hors texte Bucuresti, Socec et Co , 1926 80 IX, 114 S [Institutul de Filologie i Folklor)] (A S N S , LXXXIII, vol 154, p 318-320)
FRIEDWA GIVER , M

Rosetti, Al , Lettres roumaznes de la fin du XVI-e et du debut

du XVII-e sidcle, tirees des ArInves de Bistritza (Transylvanze) (R I XIII
pag 313)
IORGA N
Roseth, Alexandre, Lettres roumatnes de la fin du XV1-e et di,
debut du XVII-e stecle, tirees des Archives de Bistraza Bucarest, Socec
et CO ,

1926 X+ II6 S 8 (I F XLVI, p 302-303)

WEIGAND, G

Rosetti, A , Lettres rounichnes de la fin du XVI-e et du debut

du XVII-e sidcle tzrees des archives de Bistritza (Trans ylvante) Bucarest,
1926, in 80, IX, 115 p et 21 planches (B S L XXVIII, 1927, p 174)

AM

Rosettz, A , De l'interpretation des graphics doubles dans les

textes ecrits in Bulletin de la Societe de Linguistigue de Paris, t XXIX,
f

1,

nr 86 Pans, 1928 Pag 24-28 Rosetti rezumh principule de inter-

pretare a graftei duble in 4 puncte, din care Procopovici admite 3 le

comenteazd, le ghseste insuficiente si mai adaogh 3 puncte (R F II*,
p 150-153)
PRoconnim, Al

SACERDOTEANU, AURELIAN, Acte ,sz scrisori ref erztoare la mandstii ea

Casznul Se (IA copia a 18 acte romnesti dmtre 1808 si 1834 Ele se ghsesc
la Arhivele Statulm din Bucuresti (R I , XIV*, p 178-190)
SACERDOTEANU, AuRETAU, Inscripha baserich-mandstirn Chem (1839)

Inscriplze de patrol mormdntalti, In fala biserich vechz ortodoxe din Satit-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

573

lung, Sdcele (1805) , Inscrippa bisericti ortodoxe din Voznech-Covasna (r800l ,

lnscrippa Troz lei din Cimairul ortodox din Voznech Covasna ( r800) (R I ,

XIII, p 28o

282)
SCRIBAN, ARHIM ,

Vechzle omiletzcz romdnech Despre omiletica

(cea mar veche) incadrat in volumul Teologza pastorald sau dattnile pi eo-

tam, tradus dm ruseste si tiparit la Buda in 1817, retiphrit de ,5aguna,

la Sibiu, in 1857 A doua este a lui Teoctist Scriban tipariti la Itw, in
1856 , a treia a lui Dionisie Romano, Iasi 1859 , a patra Lecons de Litteralure a lui Ulysse de Marsilac, Bucuresti, 1859 Se traduce partea de omiletica din aceasta din urin5. Analiza critic a lor (B 0 R , Serra III,
A XLVI*, p 613 623, 709-720)
SIADBEI, I , Fragmentul Leviticulut romdnesc dela Belgrad A fost
copiat in sec XVII de un Muntean dupA o traducere ardeleand, independent

de textele anterroare si urmtoare (R F , I, p 276-284)

SIMIONESCU, DR EUFROSINA Din zbornicul scris de Malta monah

Venepanul pentru preotul Vaszle din Bogata, in 1730, Oct , 5 Transcrierea

ciltorva fragmente sr 5 reproduceri cu facsimile Descrierea rbornicului

(I N , VI, p 250-255)

SuLICA, N , 0 noud publzcape romdneascd din secolul al A 11-lea

Liturghterul diaconului Coresi, ttpdrz4 la Brasov in 1570 Autorul posed

un exemplar din Liturghterul, mentronat, dar necunoscut pand acura,

tipArit la Brasov in 1570 Cartea se datoreste propagandei calvine in Ardeal

Imprejurdrile in can a aphrut, data aparitier sr importanta cartii Ea a
fost prelucrat dup Liturghierul slavonesc al lur Macarre din 1508, sau dup
un text identic, cu acela La sfrsit, cateva mostre de limba Liturgluerului
[cf si DR VII, Recensill
(5 III, Nr 9-10, p 24-38)
Sulicd, Profesor Thcolae, 0 noud publicalie romdneascd din secolul

al XVI-lea Liturghterul diaconuluz Coresz, tipArlt la Brasov in 1570

Liturghierul, pe care preotn romani convocati de Pavel Tordasi la Cluj,
pe ma de I Ianuarie 1571, trebuia sd-1 cumpere, este
dupal cum dovedeste Nicolae SulicA, care posedd urucul exemplar o ttphriturd din
1570 a lui Cores'. (J L XVI, p 356-357)
AL P
SGLIOA, N , Cele dintdiu versun romdnecti in metru antic Se transcrim cu ortografia modernd versurile lm Halici dela 1674, iar la sfhrsit,

se a.' traducerea lor latineascd, a lui Veszprm'. (S III, Nr 9 1o, p 47 48)

Simcl, N , Doud steme p autograle domnecti din 1616 Stemele hal

Radu Serban si Nicolae Pdtrascu, in acvarea, dinteun tablou al lui Valentin Franck, conte sas din Ardeal Reproducerea fotograficg a stemelor,
descrierea sr importanta lor ($ IV*, Nr 9ro, p 61-67)
VISARION, EPISCOPUL HOTINGLIN

ci transcrise de

Documente basil, abene, adunate

53 de documente (B C I VII*, p 73-119)

VISARION, EPTSCOPUL HOTINULUI, Documente moldovenecti din Ba-

sarabia

DOC

din 1483, 1800, 1799, 1786, 1820

(C L , LX*, p 53-63)

MORFOLOGIE

Dli IcANU, N , Celle le" distributiv Autorul adopt phrerea lin Spi-

t/er distributivul cdte _ plur fern cdte, intelegandu-1 distributiv in legdturh cu multiphcativele formate cu on 1 ddti i. cu numeralele feminine

(R F II*, p 315-318)

Formele de datzv p genettv cu ali fl al prepus in

Spre deosebire de T Papahagi si Procopovici, Draganu
exphcA pe ah .: a lux, cu reducerea gsrt regional si la art masc
DRAGANU. N ,

daco-romdnd

hit > lz 1 diftongului iii > z (R F II*, p 308-14)

www.dacoromanica.ro

NECROLOAGE COMEMORARI OMAGH

574

GRAUR A , Les substantifs neutres en roumain Neutrul romanesc

ii are originea in cateva cuvinte neutre latineti Imbogatindu-se cu elemente masc i fem , a luat in multe cazuri dezmenta -un ea sa se deo-

sebeasca la plural de .emunn Sensul neutrulm este ideea de gen mani-

mat (Romama, LIV*, p 249-260)

MORARITY LECA De-ale morfologan istoromdne Arata paralelismul

pe teren morfologic intre dial 1-rom m dacorom (R F , I, p 207-209)

molurtm. LECA De-ale conjunctivulus istroroman (J L XVI, p 121)
MORARIII, LECA Monologia verbului predicativ roman, Partea a II-a
Flexiunea, Prezentul contunctiv ft Imperatzvul Continuarea articolulut din

C Cos I, 1-94, i C Cos II III. 285-346 , (cf recensia lm S Purarm,

DR IV, 1391-1392) Vorbeste despre contunctivul prezent i imperativ

La sfarit di. o adena. (C Cos IVV2, p 1-96)

MOBARm, LECA. Voi ldudatu Forma etimologica a pers 2 plur

a aoristulut e substituita de forma perf comp care-i pierde auxiliarul
prm haplolog-ie, in forma cu pron refl repetat in enchza (C Cos IVV2,

p 281-306)

PROCOPOVICI AL , Din astoria pronumeluz in limba romtineascd 4

Artacolul antepus cz articolul demonstrativ, pronumele detcrminative dl, dst

cz vanantele lor, cuculz = cucului Raspuns lamuntor criticei lul N Dr.ganu (R F II, 308-314) la articolullui Procopovici din (R F , I, 249
295)

(R F II*, p 318-345)

PROCoravIcL AL , Din morfologza ,52 sintaxa verbuluz romdnesc

A oristul in raport cu celelalte timpun i tnodun Aoristul e un timp mixt
Pets I, 3 i 4 < aoristul latm cu d > d explicat prin paralehsmul cu
imperf, , pers 2 1 6 < m m ca perf lat i pers 5 < part perfect (R

F II*, p 1-48)

PROCOPOVICI, AL ,

Formele coniuncte ale pronumeluz personal la

dativul i acuzatzvul plural Ele apar in cele trei dialecte far. nict o inter-

dependenta Formele dacoromane in -1 sant rezultate din evolutta fonetica

(R F , I, p 233-249)

PROCOPOVICI AL ,

Ille ca articol antepiis (Un genitiv vechiu ,si doud

Pron a ii < ad illaei, fern , devine ambigen, smonun

cu masc a lii < ad 'alum , azi avem Ion a la Petru ca i lu (sau lux)
Ana De aid x aliandni (cu variante formale m semantice) = a li mdnii
pt gen art mei/in din inJuratura. 2 alzmon < (plated) a lz mon (R F
etatnologzi noud)

I, p 249-267)

PROCOPOVICT AL , Ipse i pronumele romknesc al identiidii Pron

lat al identitatu apse s'a pastrat in rom (R F I, p 310-325)

NEC R OL OA GE COMEMORARI OMAGII

Agarbleeanu, Ion

A gdrInceanu, Ion, Omagiul Astrei cu ocazia acorddrn premiulm

national pentru literatura lui Ion Agarbiceanu Preimul este bmemeritat
pentru inaltul suflu moral ce-1 raspandete opera sa (Tr LIX*, p
373-376)
Alecsandri, Wale
CELE 3 CRISURI, Vaszle Alecsandn, (1819-1890) CuvInte de ornagm
cu prilejul inaugural-a mausoleultu dela Mircesti (C T C IX,*, p 10

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIN PERIODTCELOR

575

A tecsandri, Fast le, Comemorarea lui Se ammtesc doua pasagu din

Alecsandn, in care acesta 41 arata convmgerea ca umtatea nationala se

va infaptui (Inv IX*, .ITr 6, p 32-33)
DAVrnTSCU N , In marginea unez comemordre

Vasile Alecsandri

Opera hiPATtrebuie apreciata sub aspectul ei cultural Apremerea aceasta

nu scade din valoarea ci artistica, (Pr T, TIT*, Nr 6, p 22-23)
GOGA, OCTAVIAN, Vaszle A lecsandri Cuvantare rostita la Academia

Rontana Alecsandn este pus in cadrul vietti nationale, in fruntea si in

serviciul &arm a stat cu talentul i munca vietti sale intregi (T N IX*

p 761-77o)

PEEPEssmus, Mausoleul tut Alecsandri Autorul spera ca Academia

Romina va incredmta pictoruku I Teodorescu-Smn decorarea mausoleuhu dela Mucesti a ltu V Alecsandn (IJ L XLIII, p 381-382)

SADOVEANII MIHAIL La Mausoleul tut Vaszle Alecsandri Articol

elogms din pnlejul desvehni Mausoleulm de la Mucesti al lui Al

L A IX*, Nr 392, p 1-2)

(A

Baleeseu, Nieolae
BAICULESCII G , Nicolae I3dlcescu Cateva cuvinte despre el, ca
istonc si patriot, cu pnlejul imphmni a 75 ani dela moartea 1w (C T
C , XI*, p 16)

B[ATC131,ESCII1 G , Salluitorirea luz Balcescu la Palermo Elogn

aduse memonei hu Balcescu (Fl S , I, p 233)
B[mCuLEscu1, G , Nicolae Bdlcescu Necrolog, cu ocazia amver-

sane a 75-a dela moartea sa (Fl S , I, p 348)

CETINA, I , Tree sterturi de veac de la znoartea lux N Bdlcescu Cateva cuvinte comemorative, aratand rolul lui Balcescu in renasterea politica a Romamlor (Dt , V , p 223)
Comemorarea tut Nzcolae Balcescu La 29 Nov 1927 asociatia
Pnetenu Istonei Literare" va comemora 75 am dela moartea 1w N BMcescu (V L , II, Nr 63, p 4)
FM, ION, Nscolae Bdlcescu Portret al 1w B cu pnlejul imph=it a 75 am de la moartea hu Se insista mai mult asupra Cantdril Rbnedniec, deoarece autorul sustme ea e a lur B (Pr L , II, Nr 7, p 3-4)
NASAUDEANII, I T , N Bdlcescu Cu prilejul comemorani a 75
am dela moartea hit Patnotul Omul politic Istoricul (S R , I*, Nr 3,

p 89-9o)

Beacescu,

365, p

Nicolae

Notita comemorativa

(A

L A VIII, Nr

8)

TIMML, A P , Comemorarea tut Nzcolae Bdlcescu la Palermo

Reproducerea darn de seama, publicata de Il Giornale di Sicilia, din 25,
V. 1927 [Se cid fotograha Inlet Tinacria in care a munt Balcescu] (T J ,

IV, p 174-176)

Z[ANE1, G , Nicolae Bdlcescu

Cu pnlejul comemorarn a 75 am

dela moartea lui B , autorul face o analiza a ideologiei acestum Conceptta

istorica a 1w B este aprionca i utilitansta Toata opera lui B trebute

judecata in functie de ideahsmul lui social (V R XIX, vol 72, p 239-246)
Diann, Ion
GEORGESCIT-TISTII, N ,

Int la Bucuresti

Ion Bzanu Raport despre sarbatonrea

(S d M , V*, p iotr)

www.dacoromanica.ro

NECROLOAGE COMLMORARI OMAGH

bri6

amagtu lut I Bianu

din partea colegilor

i loftilor sch dcvi

BOITOS, OLIMPIU
13ucureb, 1927 (A I N , IV, p 476-477)
Omagtu lux Ion Bianu din partea colegzlor ,n foft,,lor sdt dem

Bucuresti, 1927, p 334 Dare de seama analitica (St R II, p 238-241)

T GLIAVINI, C
TRANSILVANIA, Ion Buinu

Cuvinte omagiale cu przlejul sdrbdtortrit a 50 ant, de muncd fttinfificci ft pedagogicd (Tr, , LIX*, p 61--63)

Bogrea, Vasile

FIERESou, N I , Luz V Bogrea, in memoriam Necrolog [Se re-

produc i necroloagele lui N Banescu, 0 Bogdan-Dtacd si St Bezdechi

din Societatea de mdtne] (Fv , I, p 78)
pscAROv-MoLDovANo, AL , A murit Vastle Bogrea
(Fragment)

(Din Neamul Romanesc", An XXI, 1926 Nr 122) Amintin de la Valenn

de Munte (F Fr, , II, p 7-8)

PROPILEE Literare", Vastle Bogrea Necrolog

ditul (Pr L , I, Nr 14, p 2)

Clasicistul Eru-

Briltescu-Vome5ti, Ion Al

Elogn cu prilejul sarbaA GARBICEAN U, ION, Brittescu-Votnesti

torirn a 6o de am Opera ltu trezeste shwa. i recunostinta Ne face mai
umam Eron lui nu sant inadaptabili, ci biruitori ai vietn, pentruca viata
atat pretueste cat uman reahzam (Tr LIX*, p 137-141)
BAICULESC Cr, 0, Doud sdrbettorin Ion Btanu 0. I Al BrdtescuVotnesti Felul cum s'au facut sarbatormle i scurta caracterizare a celor
doi sarbatoriti (C T C , IX*, p 45-46)
Banchetul dela Bulevard Reportaj spiritual despre banchetul dat
in onoarea lui I Al Bratescu-Voinesti cu prilejul sarbatorirn a 6o am

(U L XLIV*, p 94-95)

BART, J EAN, Esenfd de literaturd Autorul povesteste imprejurarile

in care a citit, ca student, prima bucata a lin I A Bratescu-Vomesti

efectul ce 1-a avut asupra lut (A L A , IX*, Nr 373, p I)

BuouTA, EMANOIL, Ctind set-Worn au ptzecz de ant 0 cafacterizare

a lui Ion Al Bratescu-Vomesti cu prilejul implimrn a saizeci de am

Debutul hu la Convorbirt Ltterare , versurile, schitele, nuvelele, esseurile

Unitatea lul de simtire i gandire (Gn , VIII*, p 36-38)

CRAINIC, NICHIFOR, Ion Al Brdtescu-Voine01 Notita despre scrotor

cu prilejul implinirn a bo am (Gn VIII*, p 95-96)

Cunt a ajuns Brdtescu-Voinqtt servitor Reproducerea duph note

stenografice, luate de C Loghm, a discursulm tinut la Cernauti in 18 Febr
1928, cu prilejul sarbatorirn scrntoruhu Bogate amanunte autobiograflee Raporturile 1w cu Titu Malorescu (J L XVII*, p 7-9)
DIANU ROMULUS, Coptldrta

d-lut Ion Al Brdtescu-Voinett [De

orbh cu scrutorul] Despre tatal sau Unchml Antonache a avut mare influenta asupra lui Lecturile favorite Cum a debutat 0 mare parte din
nu% elele i schitele 1w ar h fost luate dupa vleata Ce mai lucreath (Lm
IX*, 13

o)

GER MA, C ,

I Al Brdlescu-Voinuti Puterea 1w de observatie

Inadaptabilitatea la medm a eroilor lui Sensibilitatea lor excesii, a i hpsa

lor de -% ointa

[va urma] (Rm XXII, p 339-343)

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR
GOGA OCTAN IAN,

Brdtescu

577

Voinestz (din cuvantarea rostita in

numele Academiei Romane la Ateneul Roman din Bucuresti la 26 Ianuane

1928)

IT

N IX*, p 153-156)

loan Al Brdlescu-VozneOt 0 scnsoare catre I

Al B -V si o caractenzare a scrntorulm, cu prilejul sarbatorirn lut in
tiecare bucata a lui I Al B V se gaseste o scena sau un eveniment, zugravite cu putere, dar i o parte din sufletul scrutorului Personagnle lui
IBR A ILEANU, G ,

niciodata nu sant zugravite cu indiferenta Genul acesta e o cvintesenta a

realitatu Astfel se exphca faptul cd I Al B a scns atat de putin (V R
XX*, N ol LXXIII, p 136-139)
Brcitescu Vozneftz, Ion Al , Sturm, de anz de vieald

I A Br -V

este nu numal un mare artist, ci I un pedagog social cum nu avem altul

intre scrntorn nostn Se poate compara in aceasta privinta. cu Edmondo

de Amicis (Lm IX*, p 1-3)

CLoNsT
D , Sdrbdtorzrea scrzzloruluz I Al BrdtescuCuvmte de omagm (Dt VI*, p 24-25)
MARINESCU, G , Opera luz Brdtescu-Vozneftt Prin opera hu, Br -V
ne-a facut sa simim poena bunatatii omenesti (R V , IV*, p 238-240)
I Gr, , I Al Brdlescu-Voznegz Cuvinte omagiale
OPRISAN

IONESCU.

Votne,stz

(R , X*, Nr 6, p 1-2)

PAvELEsc 0, TEFAN, I Al Brdtescu-VozneVz Conferinta tinuta la

reumunea de cant Cipnan Porumbescu" Biografie i analiza literara,

intemmata pe cercetanle hu Ibraileanu i Lovinescu (J L XVII*, p
11-18, 161-170)
RADULESCU-POGONEANU, I , Onzagzu lui Brdtescu-Vozne,stz

Cuvan-

tare 'Omuta la sarbatonrea scrntorului, din partea C L Se insista asupra

Iegatunlor dmtre I A Br V si cercul C L , in deosebi Maiorescu (C L
LXI*, p 149-151)
RALEA, MIHAI D , La o antversare 0 caracterizare a lin I Al
Bratescu-Voinesti cu prileiul implimni a 6o ani Simplitatea, uaturaleta
stilului, umorul lui romanesc in scrienle 1w, vedem tipul romanesc cel mai

complet (A L A , IX*, Nr 373, p 1-2)

REBIIEANLI, LIvn.7, Gel dintdzu intre cez dintdzu Elogiul lut I Al

Bratescu-Vomesti, din pnlejul implinirn a 60 de am Despre sincentatea
cucentoare" a sarbatontulm (A L A IX*, Nr 373, p r)
REBREANU, LIVID; I Al Brdtescu-Vozne,sti Cuvinte de omagm
despre scrntor i om (V D III, Nr 71, p i)
REBREANU, Liviu, Povestztorul Cuvinte omagiale I A Br -V ,
e neintrecut ca povestrtor, in inteles clasic in opera lui nu e mci o evolutie
A aparut dela inceput cu toate call-tank Este discret i delicat (U L ,
XLIV,* p 66)
Brdtescu-roznegz Sdrbdtorzrea het
Se reproduce toastul tinut
de M Sadoveanu la banchetul dat de S S R , cu acest prilej (A L A

IX*, Nr 374, p

8)

VALERIAN, I , De vorbd cu I Al Brdtescu-Voznegz Scriftorul arata

inotivul pentru care a parasit avocatura , vorbeste de dragostea liii pentru
cei invinsi, de pasiunea lui pentru pescuit, tamplane i gradmant (V L

III*, Nr 71, p 1-2)

Caraghtle, Costa( he

Se imphnesc =cued de am dela moartea

Caragzale, Gostache

lui (13 Febr 1877), Data va trebui sarbatorith, amintindu-se de intreaga

lceasta, familie de scruton autentici, al chrel vlastar mai de pret a fost

Ion Luca (Gn VII, p 77)

Dacoromanta VI

37

www.dacoromanica.ro

NECROLOAGE COMEMORARL OMAGH

578

Cerna, Panait

Comemorarea poetuluz Panait Cerna Din Initiativa prof RtdulescuPogoneanu s'au straits fondun pentru a se ndica un monument pe mormantul poetului Monumentul, opera sculptorulm Storck, a fost des-

veht, la 13 Nov 1927 (V L II, Nr 62, p 4)

Convorbir1 Literare"

(6o de am de apantie)

A P B , Convorbm Literare" ;st Bic logia C L au contribuit

mult la populanzarea stuntelor despre vieata in ele a publicat G Cratmceanu a sa Nomenclaturt roma:no-la-tint din istona natural.", care
e cel dintam dictionar roman de animale i plante In paginile revistei s'a
discutat teona transformista (C L LIX, p 191-193)
ARION, DINU C , Unit convorbiristi st evolutia sociald a Romdmei

Jummea a reprezentat, in formarea societatil romanesti, spintul cnticist,

tar nu sceptic Aceasta directie ctuta cunoasterea proportulor reale ale
lucrunlor dela not Ea a cautat, in primul rand, orgamzarea statulm, intemeiat de generatia a de la 1848 Intre reahtatile dela not, fundamental...
era problema agrart De aceea jummistu in special P P Carp i-au dat
o atentle specialt Un continuator al ideilor junumste in matene agrart e
C Garoflid (C L LIX, p 177-181)
BALLA, ION,

Convorbiri Laerare" si Ardealul in pnmele doll&

decemi dupt apantie, foarte probabil c C L n'au prea fost ante in Ardeal
Dupt apantia Tnbunei" (1884) de bunt seamt ca. cetitorn lor au crescut,
datonta influentei lui Ioan Slavici in casa printeasct a autorulm, al carin
tat'. era preot in comuna Vale langt Stliste, se gtseau cateN a colectn dm

Convorbal (C L LIX, p 188-189)

BASARABESCU I A , Anuntire dela un banchet Scene dela banchetul din 1910 al Convorbiraor, care coincidea atunci cu a 5aptezecea
aniversare a 1w Maiorescu Fragment din discursul adresat atunci Ku M

de P P Carp (C L LIX, p 184-185)

BUN-a, I , Convorbirile Laerare" si Ardealul Impresia dureroast, pe care a lasat-o asupra autorulm, pe cand era elev la Blaj, uncle
domina directia latinist cu Cipanu i Barnutiu, critica acerbi. a lui Thu
Maiorescu

(C L LIX, p 31-33)

BOITOS OLDIPIU, Convorbtri Literare de ,satrect de am Cons orbin

Literare" e revista care a reusit si. reahzeze mai bine ideea preconizata
inceputa de Kogglinceanu i Bantiu in revistele lor de a aduce la conlucrare fortele literare romanesti de pretutindem Convorbiri Lit au si
importanta de a fi semtnat idei ce-au dat in provincille neeliberate, roade
bune (S cf M IV, p 356)
Ceva despre Tau Matorescu Fragment din cuvantarea bin BrtescuVoinesti rostrta la sedinta festiva, a revistei Convorbin Literare" Intimitatea sufletului lin Maiorescu, in care zacea multa bunttate i dmosie (S d
M IV P 354)
BRATESCU - Vo1NE,TI, [AL ], Ce datoresc Convorbtraor" Ascultarea

cursului lui Maiorescu a fost pentru el ceasul cel mai hottritor al vietn",
A intrat in relatn cu M si a fost invitat la sedmtele din stracla Mercur, I
Interesul pe care M 1-a purtat totdeauna scrutonlor Le platea colaborarea
la Convorbin, luandu-i cu el in calttone Pe B V 1-a luat in cinci calfitorn,
in cursul ctrora s'a impnmat si mai mult asupra 1w influenta intelectualt
si moral. a maestrului (C L LIX, p 39-42)

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGE APIA PERIODICELOR

579

BUZDIIGAN. I , Cuvdntul Basarabzez [la jubzleul de 60 am al Convo7bzrzlor Lzterare"1 Uran de prospentate (C L LIX, p 59)
CANTACUZINO. ALEXANDRINA G , Salutul Unzunu Intelectuale" [la
iubzleul de 4 am al Convorbznlor Lzterarel Ururea intelectuali i sufleteasca a tuturor Romamlor in vederea alcAtuirn unei constunte omogene",
aceasta a fost lozinca Convorbinlor Literare"
(C L LIX, p 58-59)

CECROPIDE, B , Salutul Sinchcatuluz Zzarutzlor [adus Convorbzrzlor

cu pnle]ul jubileulm de 6o am] Zianstn se mandresc de a ft avut pnntre

colaboratorn revistet pe doi fruntasi ai naristicei romanesti Mihail Eminescu si George Panu (C L LIX, p 37-38)
Cucu, D I , Trez aniversdn Se implinesc 90 de am dela intemelerea Gazetez Transzlvanzez, 75 dela intemeierea Telegraluluz Romdn
si 6o dela apantia intamlui numar al Convorbinlor Literare Caractenzarea

activitatu celor trei publicani (Cs XI, p 25-26)

FILITTT. IGAN C , Istoria natzonald in revzsta Convorbzrz Literare" Junimistn n'au prea simpatizat, la inceput, cu studnle de istone nationala Cu timpul insa, odata cu patrunderea in cercul lor a unor istonci,
s'a desvoltat si la ei interesul de istona nationala i Convorbzn Ltterare
a publicat multe astfel de studn Spintul in care au fost scnse e respectul
adevdrului Anahza, in parte critica, a studnlor publicate in C L de Gh
Panu, Xenopol, T Rosetti, Eminescu, Gh Popovici, Al Papadopol-Calimach, Al Philippide, D Onciul, loan Bogdan Doi memonalisti T Vaca-

rescu

i T Maiorescu Filosofia istonei la C L (C L LIX, p 77-91)

FLORIAN MIRCEA, Filosolza Junimei Convorbin Literare" n'au

avut o filosofie onginald, au ins mentul de a fi creiat filosofiei un drept la

existenta in cultura noastr Curentul dominant la C L a fost criticismul

kantan, aa cum aparea el din noua mterpretare a hu Schopenhauer
Afard de aceasta juministii au mai simpatizat cu pozitivismul francer
91 cu evolutionismul englez Se insul numele celor can au dat articole

filosohce pentru C L (C L LIX, p 99-105)

GANE. N , Cuvdntarea dela banchetul Convorbinlor Ltterare",

in zzua de 19 lanuarie igo8, Bucurestz Duwasa evocare a Jummei"
Despre Caracuda", cei nou'A", i nebunn" Jummel" (C L LIX,
p 121-122)

GOLDIS, V , [Scrzsoare Convorbzrzlor Lzterare" cu przleiul lubz,leuluz de 6o am al revzstez] C L sa ajute si la crelarea lumn nom, care se

infaptuite acum, asa cum a colaborat la ridicarea spre cultura a lumn

vechi (C L LIX, p 49)

LUCASEEN ICI. G , Convorbsnle Literare" ,sz A grzcultura

Despre
P P Carp si N Filipescu Programul politic al celui dint& a fost inthrirea
taranulm i mesenasului Carp aduce_ legea pentru vanzarea bununlor
Statulm si a indivizibilitatit lotunlor In fruntea ministerului de Agncultura' luptd pentru sponrea productiei i perfecnonarea technicei agncole
N Filipescu a colaborat la Convorbin cu un documentat articol asupra
Agriculturn in Rusia i Romania Mosta sa din Braila era un axles arat laborator technic A adus nnportante legnun agncole Articole senoase pnvitoare la problema agrarl a publicat C Garoflid, infaptuitorul expropnern

(C L LIX, p 62-68)

[LuPAS I ], Salutul Ardealulut Salutul preset ardelene adus

Convorbailor Literare cu pnlejul jubileului de 6o am Revista a avut o
binecuvantath mfluenta asupra Ardealulm (C L LIX, p 43)
MARLA, [REGINA R02,1_1071E1] Mesagzul M S
directorulut Convorbinlor Lzterare" Convorbzrzle Lzterare ocupa un loc tune in felul lor,
in aceasta tara de asa nenumarate i binefacatoare sfortarl" Ii aminteste,
cu placere de legaturile pe can Regina Ehsabeta le avea cu revista Ea
va urma pe marea ei inamtasa (C L LIX, p i)
37*

www.dacoromanica.ro

NECR OLOA GE COMEMORARI OMAGII

580

MEHEDINTL S , Direclia Convorbinlor ',dative" sz indruniarea

poporului romdn C L insemnau, in clipa in care au aparut, cea mai innalt potenta a sufletului romanesc, dontor de a se cunoaste pe sine insusi" Rolul lui Matorescu in intemeierea directiel dela C L Critzczle lui
au aratat ce insemneal logica in evolutia unel limbi i adevarul estetic
in chestn de literatura" Directla C L a insemnat i Birumta lnnbei poporului ca limbd hterara , 2 Afirmarea umtatii culturale i 3 Pregatirea
=tap politice Directia a avut i un aspect social-national apararea
elementulm autohton, lupta impotnva degenerani neamului romanesc
Sub conducerea lui Mehedinti, C L au avut 1i un rol educativ (C L

-LIX, p 12-23)

C,

MEISSNER

stzva din 17 Margie

Cumintare de descludere a d-luz

[la] ,sedinta Icin care se serbeazA 6o am dela intemelerea Convor-

binlor Literare" Regreta c nu prendeaza sedmta Iacob Negruzzi, singurul supravietuitor dintre intemeletorn revistei Omagterea acestuta

(C L LIX, p 9-1o)

MEISSNER, C , 0 incercare nereuptd Ammtin despre Maiorescu,

profesor la Institutul Academic si la Universitatea din Iai C M 1-a citit
odata o incercare hterar onginala, pe care avea de gand sa o publice
in Cony Lit M a respins-o foarte fin (C L LIX, p 160-162)

MOISIL, IULrIJ, Doud adrese ,st amintzrz 0 scrlsoare a autoruhn catre

Iacob Negruzn, cu pnlejul amversdni a 6o am dela intemeierea Convorbinlor Literare", in care se arata pdtrunderea Jummismulut la liceul din
Nasbud i pnntre studentn din Viena, grupati in clubul Arborele" (A S

Nr 8*, p 54-61)

NAum ALEXANDRE, Vechrt colaboraton az Convorbinlor" 0 inware a colaboratonlor insemnati ai C L panA la 1900 Dupa fiecare se
face o scurta caractenzare a activitatii lui, in pagunle revistet (C L
LIX, p 194-212)
[NE GROUT, I &COB], Cuvdntarea d-luz
la feclinta /estivii din 20
illartie [19271, de comemorare a 6o ant dela intemeterea Convorlyinlw

Lzterare Despre greutatile matenale ale inceputulm Revista n'a scapat

de ele de cat mutandu-se la Bucuresti i intrand in editura Socec Amintirea colaboratonlor morti Ion Creanga n'ar fi scris daca nu erau Cony
Lit I N a adus la Iai pe Emmescu, Bodnarescu, Slavici, Strajan Despre rolul C L in devoltarea limbei st lit romanesti (C L LIX, p 50-51)

NEGRUZZI, JACOB, Infzintarea revistei Convorbin Lzterare" Se re-

produce din Anzinttri dela Junimea, de I N capitolul cu acest titlu (C L

LIX, p 52-57)

NEGELIZZI, I , [Scnsoare In versura cdtre Bodndrescu Datata

Bucuresti, i Dec 1891 A pnmit plicul cu material pentru numarul iubilr
al Convorbinlor" Va alege din el ce va crede de cuviluta (C L LIX,
pag 132)

NEGRUZZI, MIHAIL L , Mos Jac Amintin famihare despre unchtul

sat.' Iacob Negrum Legatunle acestuia cu fratele sau Leon Despre Costache Negruz7i

(C L LIX, p 165-169)

NICANOR, P ,

et Co , jubileul Convoibirilor Literare" Convor-

binle coincid cu epoca de modermzare la noi Cu aceasta revista incepe for-

marea constnntei artistice propnu zise In ea s'au publicat operele man

ale hteraturn noastre pang la 1900" (V R XIX, vol LXIX, p 427-428
ONCIUL, D , Tres scrison ale luz

ccitrd lacob Negruzzi Toate trei

din 1884, in legatura cu publicarea in Convorbin Literare", a studillor

Juga Vodd, Domn al Moldovez i Drago,s p Bogdan fondatorn principatului

moldovenesc

(Fl S , I, p 51)

PAPACOSTEA, CESAR, Convorbin Lzterare"

sz clasicismul Cercul

C L a cultivat clasicismul atat ca scop, cat i ca mijloc [educativ] Juni-

www.dacoromanica.ro

BIJ3LIOGB .kFIA PEIITODICELOR

581

mistn aveau cunostinta de progresul filologiei clasice si de apantia filologiei

comparate Eminescu traduce o gramatica sanscrita, Burn.' scne gramatici
baLate pe filologia comparata , Maiorescu era un mare latinist i un pasionat
al cercetanlor filologice Jummistn au fost ptrunsi apoi de spintul clasic,
atat In ideile lor artistice cat si in cele educative si politice Ex Eminescu,
Maiorescu, Carp (C L LIX, p 69-76)
PAPACOSTEA, CES A.R, Convorbin Lzterare" z Claszczsmul [Studm

identic cu cel publicat in C L , LIX,' p 69-] (Or , III, p 83-9o)

'
PETALA, GENERAL N , Convorbznle Ltterare" si Armata Armata
de asfaizi vrea s intrupeze i aspiratnnule de cultura ale natmmi, nu numal

pe cele de vieata i conservare In falanga Convorbirilor armata vede marea generatie a cultuni romanesti" (C L LIX, p 6o-61)
PETROVICI, I , Rdndun mbzlare
cu pnlejul jubileulm de Go

am al Convorbinlor Literare" Atmgenle de C L insemneaza date",

in evolutia autorului Cultul 1w nemargimt pentru colaboratorn revistei

Relatnle cu Maiorescu, care 1-a indrumat primn pasi in studule filosofice
si 1-a ajutat sa intre pnntre colaboratorn revista (C L LIX, p 24-27)
PETROVICI, I , Rostul Convorbinlor Literare" Opera C L
ey ohne cultuni roma/testi se poate asemdna cu momentul geologic cand s'a
prins cea dintim coaj pe masa haotica a planetei Revista a servit totdeauna conditille permanente " ale culturn romane*ti Ea trebuie s r5mAnA,
pe mai departe, un indreptar (C L LIX, p 28-30)
POGOR, V , [Scrzsoare] cdtre S Bodndrescu Datata to Nov 1887

Ii roaga sa mai tnmit graunte" pentru acel animal" care e jurnalul

mtitulat Convorbin Literare" S participe la jubileul de 20 am al Junimn", care se va tine in vacanta Craciunului la Iasi (C L LIX, p 131)

RADULEScu-MoTRu, C , Filosolza la Convorbin Lzterai e" Cu Malorescu a fost in relatn, in timpul cat era student, in tara si in stramatate
M cerea lui C R -M sa caute a devem un bun profesor de filosofie, insusindu-si o build metoda, sa nu faca insl filosofie stnntifica Cultura romaneasca nu e Inca capabild de a suporta aceasta &sapling. De aceea nu
admitea filosofie stuntifica mci in Cony Lit Totusi, in cursunle sale M
avea adesea iesin ongmale A fost un moment
cu prilejul discutiei cu

Gherea asupra legatunlor dmtre artist si mediul socialcand se credea Ca M

va ajunge cluar la o conceptie onginala de estetica (C L LIX, p 132-1541
RADULESCii - POGONEANIJ, I , Convorbwzle Lzterare" sz limbo lzlerard Pnn durata lor neobisnuit de lung& pentru imprejurarile dela noi,
pnn indrumarea sanatoasa ce au dat-o cultunei romanesti, i prin faptul

ca.' au grupat in jurul lor toate valonle literaturn noastreConvorbuile

Literare" sant un caz umc in desvoltarea culturn noastre Despre inteligenta i caracterul jummistilor Activitatea critica a lui Titu Maiorescu,
desfasurat in C I. a pus temeha desvoltdrn limbn i hteraturn noastre
de atunci incoace

(C L LIX, p 92-98)

REBREANU, L , Salutul Soczetcyn

Scrzztorzlor Ronldni [la jubileul

de 6o am al Convorbirilor Literare"] Stalpn C L au fost inii stalpn hteratuni romanesti Principiul maiorescian in literatura a ajutat desvoltarea scrntorului roman ca profesionist Acest pnncipm a ajutat diferentierea dintre scnitorul diletant i intamplator i cel care si-a gent din
scns chemarea principala a vietil (C L LIX, p 34-36)

6o de anz dela Ow-gm Convorbinlor Lzterare" Prm acest larg entu-

siasm s'a sublimat opera culturald a cntiastnulm pornit dela Jummea"

desfasurat vreme de peste o jumatate de veac in pagimle Convorbn zloi

Lzterare", care au indrumat cugetarea romneasca si au cultivat spintele
pentru intelegerea frumosului" (Dt, V 861
II

SAIILEscu, M , Convorbzrzle Literare" si evolutza economicd Iznan-

'lard [Cu pnlejul jubileului de Go am al C L I Doctnna economica-finan-

www.dacoromanica.ro

582.

XECROLOAGE COMEMORARI OMAGH

ciara a Junimn a fost In economia politica antiliberalismul i interventionismul, inspirate de socialismul de catedra , in economia financiara
fiscahtatea tnbutara i finanta soma , in problema sindical C L au
adoptat socialismul de stat , lair in chestia valutara monometalismul aur
Animatorul i realizatorul, in parte, al acestei doctrine a fost P P Carp

(C L LIX, p 46-48)

TZIGARA - SAMURCAS, AL , Precuvdntare [la volumul in care se

jubileaza 6o am dela intemejerea 'Convorbinlor Literarel Cony Lit
sant exponentul generatiei cdrela se datoreste Unirea Principatelor p

intemejerea Regatului Roman Ele reprezinta evolutia noastra dela 1867

pana an Un frumos exemplu de perseverenta Greutatile actuale prin
care trece revista Spriprutorn ei S'a constituit asociatia Amicn Convorbinlor" Revista va avea i pe mai departe caracterul de revista-arhiva"
Ea se va adapth fazei nom in care a intrat statul roman solulantatea
infratirea intre popoare Va canta dect sa castige, in coloanele el, si minontarn si strematatea (C L LIX, p 3-8)
TZIGARA - SAMIIRCAS, AL , Atmoslera artisticd a Juninut" Amintin despre Junimea" i Convorbinsti" Prin educatia lor aleas, membni
societatn au avut influent asupra educatiei artistice a vremn Se cultiva,
mai ales, muzica clamed. Despre Nicu Burghele i Teodor Burana Despre
senle dela Mite Kremmtz unde se canta mult Beethoven Despre Zinne"
[I Al ] Cantacunn, traducatorul in frantuzeste al lin Schopenhauer
Contactul cu juninustii au trent in autor dragostea pentru arta (C L

LIX, p 106-115)

VALERIkN, I , De vorbd cu d Tztgara-Samurccu [Din pnlejul tin

hileului Convorbirdor Ltterarel Despre Junimea" Maiorescu a avut rol

CON drvtor in aceasta societate Vasile Pogor, Jean Cantacunno Cum planueste noul director reorganizarea Cony Lit (I, L II, Nr 42, p 5-2)

Co5bue, George
AGARBTCHANU, I , Gheorghe Co,sbuc Cuvinte de omagm cu pnlejul
implinirn a zece am dela moartea 1w Conceptita sa despre vleata i moarte

(Tr LIX*, p 404-413)

AGARBICEANU, I , Un educator al voinfit Poetul G Ccybuc Zece

ant dela moarte Erin energetismul i senmatatea el, poem. lui G Cosbuc
este o admirabild educatoare a vointil (Inv IX*, Nr 5, p 5-10)
BADALTA, AL , George Ccybuc Cuvinte de omagm cu pnlejul implinini a zece am dela moartea lin (V L , III*, Nr 84, p i)
CIURA, AL , Gh Ccybuc Amintin despre opera i om Impresia pe
care au facut-o Baladele ci Ichlele, la apantie, printre elevn din Blaj Cosbuc
culegea poene populara, colindand satele Admiratia lin pentru Ulixe
Pentru a aprofunda Dunina Comedie, a fa:cut intinse cercetan teologice

(Inv IX*, Nr 6, p 3-8)

COMA AL , Cosbuc Evocarea poetulm cu prilejul imphnini unm

decemu dela moartea lui Ne trebue o biografie a lui C sit un studm asupra
opern lin, in parte necunoscuta. (St d M , V*, p 178-179)
Comemorarea lui Gh Cofliuc 0 dare de seama despre comemorarea a

7ece am dela moartea lui Cosbuc, orgam7ata de S S R Se rezuma cu-

antanle (R G I , XVI*, p 296-297)

Cu prileml implimni a zece

CRAINIC, NICHIFOR, George Cofbuc
am dela moartea 1w Cosbuc Inadaptabihtatea la oras a lui C a fost o Calitate lax nu un defect al personahtatn Iui Emmescu i Caragiale reprezint tragicul i ridicolul vieii orasanesti, nestatormce si Inchudthlth,

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGR APIA PERIODICELOR

383

pe cfind Cobuc reprennta optimismul, sohdantatea, statormcia rustled

(Gn VIII*, p 237-238)

George Cognve Poetul s'a impus prin aceast sinteza de emotivitate specific romaneasca" Personalitatea poetultu sup parut mai caractenstica pentru puterea de creatie artistica a geniuku romanesc"

Poet al armomel a fost G CoOuc" (T N IX*, p 661-662)

GoGA, OM/MAN, Aminttrea luz George Co,sbuc Confennta %mut&

la Teatrul National din Cluj, in seara de 14 Mai 1928 Pune in evidenta

nota distinctiva romaneasca a operei mi Ozouc (T N IX*, p 665-669)
GIISETA, M , Barbu Delavrancea George Co,sbuc Cuvinte de omagm

cu pnlejul imphmrn a zece am dela moarte (Dt , VI*, p 33-34)

MURNU, GEORGE, George Co,sbue Cuvinte de omagiu cu pnlejul
sal-ha-torn-1i unirel Ardealulm

Nationalismul lm Cobuc , arta lin , limba

Cel mai mare technician al hteraturn noastre poetice" (C T C , IX*,

p 179-180)

SEISANU, ROMULUS, George Co)sbuc Biografie i caractenzare sumara, cu pnlejul implinirn a zece am dela moartea lui (U L . XLIV*,
p 318)

Tit , Sdrbdtorzrea lui Gh Cosbuc Cu pnlejul comemorani a zece am

dela moartea hii C ar trebut sa. se Oita seama. 1 de activitatea hu educativa dela Casa Scoalelor (Inv IX*, Nr 5, p 30-32)
Delavrancea, Barbu

CONSTANTINESCU, POMPILIU, Barbu Delavrancea Un portret al

scrntoruhn cu prilejul implimrn a zece am dela moarte D a fost mi

romantic in temperamentul sau a predommat nota poetica A avut mare

putere de evocare (V L III*, Nr 85, p

DRAGOMIRESCU, MIHAIL, Barbu Delavrancea Caracterizare a scrii-

torulm B D este primul scrutor postemmescian, care a pus la contributie

teazurul formelor, cuvintelor i frazelor create de Emmescu" Puterea lm

sta in vorba E mai niult scrutor decal poet Despre Apus de soare (U
L XLIV*, p 302)

PETROVICI, IOAN, Dzscurs rostit la inmornicintarea luz Barbi& Dela-

veancea, in biserica Banu din Iass in zsua de i Maze 1918 Nuvelistul,

oratorul, dramaturgul (U L XLIV*, p 303)
Draguslav, Ion

BADAUTA, AL , Au merit tres servitors Despre Ion Dragoslav, George

Ranetti i Artur Stavn (Gn VIII*, p 233-234)

BOUREANU, EUG , Ion Dragoslav Necrolog (R V IV*, p 220-222)

Pon, ION, f IoaeDragoslav Necrolog (Pr L III*, Nr 5, p 29)

I[ACOBESCU], A[LEX.ANDRU], Ion Dragoslav Necrolog (Rm XXII,

P 239)
Bumbravfi, Bucura
BUCUTA, EM , Seri:Ion cars nu mat Ant 0 calda evocare a senttoarel Bucura Dumbrava, moarta acum un an Amanunte biografice cu
privirea la ea Pnetema ei cu Carmen Sylva Romanele Hazducul i Pandurul era sa fie urinate de Sarea Norodulus, roman din vremea lui Ion
Campineanu Matenalul i manuscnsul acestei opere au fost mmicite in
cursul raybolului Despre Ceasuri Sfinte" i Cartea Muntilor" Pe cea

www.dacoromanica.ro

NEOROLOAGE COMEMORARI OMAGII

584

din urma o scnsese direct in romaneste, intr'o limba admirabilii ((in

VII, p 26-29)
Ha5deu, Bogdan Petrieeien
CRAINIC, NICHIFOR, B P Hasdeu Notita cu pnlejul comemorarn
a 20 am dela moartea lui Ne trebue o monografie a lin H , pentru a vedea
ce maI poate spune el vremn noastre H a fost genial i profund curios

El vola sa reahzeze toate posibilitatile date de gemul sau Daca cultura

noastra, contemporana hu, ar fi fost mai reala si mai definita, H ar fi
construit opere de mare valoare (Gn VII, p 225-226,)

ELIADE, MIRCEA, Gdndurz pentru pomentrea luz Hasdeu H a fost

un precursor De la cele dmtam manifesdri in sem e umtar i personal

Gemul hu e o sinteza de patima i ratiune (U L XLIII, p 549)
Fon, ION, Bogdan Petrzcezcu Hasdeu Portret cu prilejul implinirn
a 20 am dela moarte H a fost stapamt toat viata de conceptia nationalismulm romantic De ad ca1itile i defectele lui (Pr L , II, Nr 11[

12, P 3-5)

G V, Pe urmele luz Hasdeu Comemorarea dela Cdmpzna Dare

de seam& asupra comemorarn Un exemplu de spirit hasdeian A trem
farsa Convorbinlor Lzterare Idei din confennta d-hu N Iorga [finuta la
Campinal (U L XLIII, p 574-575)

B P Hasdeu , Non', cu ocazia comemorarn la Cluj a 20 de am dela

moartea hu Hasdeu, prim conferinta lui V Boggra (S d M IV, p 433)
Hasdeu, Bogdan Petriceicu Se implmesc in curand doll& decemt
dela cel dintam autohton lzvor european al culturn romanesti" Data
ar trebui sarbatorita mai mult decal prin prizarite notite gazetarefi
Alaturea de Maiorescu, Hasdeu a fost introducatorul roman al metodei
in studiu A fost insa primejthos de generos" cu toate domenule spintului (Gn VII, p 78)
IORGA, N , B P Hasdeu, [cu prilejul comemorarn dela Campina
Dinteo confermta] Contrastul dintre H i Maiorescu Aminttri despre

H la Revista Nowt" Iorga a fost trinns la studn, in strainatate, de

H

Odobescu N'a fost, cum se crede, asa mare antagonism intre gene-

ratia lui H si a Itu Iorga H s'a desvoltat si a traaat izolat N'a avut

mci o legatura cu tradifia hterarl romaneasca. Generatia de astazi n'ar

trebui sa se indrepte spre partea negativa a gemului hu, ci spre cea po/Alva muncitor cinstit i devotat, minte Impede i simt literar (R I

XIII, p

201

210)

ISTR kTEANU, ION, In preayma unez comernordrz Cu pnlejul Implinirn

a 20 am dela moartea hu B P Hasdeu Maul maiorescianismulm" a

distrus pn i amintirea 1w B P H H n'a avut o epoca. A fost in

schimb omul el" Individualismul 1w Ar trebui sa ne indreptam din nou

spre opera lui (V L , II, Nr 52, p I)
PAuNEscu-Uum, T , Hasdeu Din prilejul comemorarn a douazeci
de anl dela moartea lui Temperamentul lui romantic se potrivea stadmlui
in care se gasea atunci cultura noastra. H , stilistul i poetul, deschiegtorul
de drumun nom Apropiere de N Iorga (S R , I, Nr 1, p 61-63)
Pentru pornenzrea giganteluz Notita cu pnlejul impluurn a douh-

zeci de am dela moartea lui B P Hasdeu (Cs XI, p 115)

PETRONIUS, Un genzu basarabean B P Hasdeu Cuvinte de omaLo u, cu prileiul sarbatonni Umrn Basarabiei (C T C , IX, p I01)

Ilerzog, Eugen
CERCtiL DL STIDU FILOLOGICE, Luz E Herzog Fruntas al romamsticei,

cunoscator al limbo

hteraturn germane, posesorul unei vaste culturi,

www.dacoromanica.ro

BII3LIOG II A PIA PERIODICELOR

585

a fost un nepretuit tovarl, al Cercultu de studn filologice (R F , II*,

p 225-226)

OREM VASTLE, j Eugen Herzog (1875-1928) Necrolog Biografie

Se citearA raportul elogios al lin W Meyer-Lubke, fAcut cu ocazia propunern lui E. Herzog ca profesor titular la Universitatea din Cernuti (C

Cos IVV p 323-324)

MEYER-Lei:31u, Eugen Herzog A fost editor si comentator de texte,

istoric al limbei, etimolog, vdind in cercetnle sale o logica strfins6 (R

F II*, p 227-231)

LuceafaruI", [Revista
(25 de am dela apantia ei)
CIUHA, A , In vremea aceea
Miscarea literara dela Luceaklrul
inseamnI pentru Ardeal, ceea ce a insemnat pentru Vechml Regat miscarea

dela Junimea"

(Cs

XI, p 104)

Cucu, D I , Insemndtatea nuKcirit laerare ci culturale dela Luceafdrul" Cu prilejul implinim a 25 am dela aparrtia Lucealdruluz Pentru
Ardeal Luceafdrul a fost nu numal un indreptar al iden nationale, 0 52
al literaturn si al artei (Cs XI, p ioi)

GOCA, OCTAVIAN, Dupd zece am Cu pnlejul imphmni a 25 am dela

apantia Luceafdrului se reproduce articolul scris de 0 G cu pnlejul

impinurei primei decade de existent& a revistei (Cs XI, p 102 103)

MONTANI, TON, Acum 25 de am la Luceafdrul" Amintin cu ocana

implinini a 25 de am de la apantia Luceafdruluz" Intemeietorn revistei ,

greutatile inceputulm , spintul dela Luceafdrul (Bn II, Nr 7-8, p i-7)

STANCA, SEBASTIAN, Luceafdrul" ,51 domni5oarele romdne La intemeierea revistei Luceafdrul a contribuit foarte mutt abonamentele, stranse cu

entuziasm, de dparele romne din orasele ardelene (Cs XI, p 104-1o5)

Moranu, Constantin
G[HEoltGiiin], A I ,
VI, NT

1-3, p 51)

Lmcm rA, V ,

p 66-68)

MARMELICIC, D ,

Preotul C Morariu Scurt necrolog (R

AL

Pieotul Constantin Morariu Necrolog (J L XVI ,

Preotul Constantin Morartu (5 Mai 1854-16 Marne

Necrolog (F Pr II, p 66-68)

Moartea Arlapresviterului Constantin Moranu Necrolog (B 0 R
Sena III, XLV, p 172-173)
1927)

NISTOR, ICN I , Constantin Morariu Necrolog Cretinul i Romfinul

(LT

L XLIV*, p 702-703)

Midej de, Ion

B[OTEZ], 0[CTAV], Ion Nddejde Necrolog Nobletea lui sufleteascA

Cu tot internationalismul i sociahsmul lui, fondul liii afectiv a rdmas profund national (V R XX*, vol LXXVI, p 340 341)
Painflle, Tudor

Painfile, Tudor, Notita elogioas cu pnlejul dedvehni until bust

M SEVAHrOS
al folcloristulm la Tecuci (A L A , IX, Nr 394, p 8)

www.dacoromanica.ro

NECBOLOAGE COMEMORARI, OMAGII

586

Pann, Anton
MANIU, ADRIAN, Anton Pan

insemnan cu prilejul centenarului

sail A P a dat fragezie versului romanesc lar in muzica a descopent

comoara artei nationale i religioase" in Povestea vorbez" gasim subiecte

identice cu ale hu Villon Testamentul lui seamana, de-asemenea, cu al

poetulm francez Iar gluma lui sanatoas ne aimnteste pe a lui Rabelais

(T N VIII, p 312-313)

Comemoyarea luz Anton Pann La bisenca Sf Nicolae din Brasov

s'a comemorat, printeun parastas o cuvantan, un veac de cand A P a

ciintat in acea biserica (B 0 R , Sena III, XLV, p 626)
Paul, Ion
BAICULESCU, GEORGE, Ion Paul Analiza scrienlor Tarauul roman

ungur din Ardeal", Pedagogia taraneasca" i Florica ceterasul" ale

lin I P Despre umorul i simtul 1w de observatie (C T C , VIII, p 62-63)
11

PA rvan, Vasile
ANDRIEbESCU, I , Vasile Pdrvan Necrolog Pnvire asupra vietn
opern lui V P Educatia, in tard o la Berlin Multiplicitatea cunostintelor istonc, arheolog, epigraf, filolog, filosof Metoda 1w de cercetare
A revolutionat istona noastra veche Dadea multa importantA preistoriel

Activitatea lut arheologica si de organizator al muzeelor romane,ti Despre

Getica

(C L LX, p 2 03-2 09)

t Vaszle Pdrvan Necrolog V P , profesorul

ANDRLESESOU, I ,

(R G I , XV, P 434

435)

ANDRIE$Escu, I , Vastle Pdrvan Omul i savantul Necrolog (R 11

IV, p 230-241)

ANDRIESESCU, I ,

III, p 255-256)

(Or

Vaszle Pdrvan Necrolog V P ca humanist

ARBORE, AL P , InIciNarea etnograticd a Dobrogez in antichitate,

dupd lucrdrzle luz Vaszle Pdrvan (A D IX*, vol I, p 177-19o)

BEZDECIII, ST , Vaszle Pthvan Omul Necrolog (Pr I, II, Nr 8,
p 3)
B EAF , A N
Vaszle Pdrvan Notith biografica i bibliografich
(A L A VIII, Nr 343, p 8)

BIANC, I , La moartea /fa Vaszle Pdrvan Cuvtint rostzt, ca reprezentant al Unzversztdtzz chn Bucureftz, in zzua inmormantdrzi luz Vaszle

Pdrvan, 29 Iunze 1927 Vorbeste in mod elogios de V Parvan, erudit,

organizator i indrumator (P1 S , I, p 181-182)

EMANOIL, Vaszle Pdrvan al anuntzrzi Amintin despre

i caractenzare a personalitatn 1w complexe Era un singuratac i un
anstocrat Se apropla de oamem mai mult in gand o in vorba decal aevea
Bi;curv

Se dorea conduchtor 0 creator de curente culturale i pohtice Paralela

intre el o d Iorga, in aceasta pnvinta Marea 1w putere de munca o de
organizare la Academie, Cultura Nationala, Pen-Club, etc Manle lui CaMan 1-au impins in fruntea generatiei de dupa. rasbom Acestei generatu

el i-a dat mai mult un avant decat un sistem de gandire bine alcatint
(Gn VII, p 209-212)

BUSUIOCEANU, AL , A lege nor Paneginc la moartea lui Vasile Par-

van in nntul lui Alegenor V P se regasea cu ce avea mai profund in

personalitatea 1m Ca o anticul adorator al Tacern, V P cauta in arta,

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

587

chncolo de ceea ce e expnmat, sensul imstic al lucrunlor, gandul In acest

sens el era 1 un filosof modern E dureros ca moare inainte de ali fi ex-

pnmat intreaga gandire (Gn , VII, p 207-209)

CALINEscu, G , Sub masca lux Vastle Pdrvan Evocare a dascglului

V P Comparatie intre el si d Iorga, ca oraton de catedrg Iorga viforos

sau sagalnic , Parvan muncal si solemn V P avea sufletul unui conclucgtor de oamem" (Gn , VII, p 212-215)
CAINESCII, G , Vastle Pdrvan Necrolog (S , I, Nr 3-4, P 351

CARCOPINO, JEROME, Vasile Pdrvan In memoriam Cglduros paneginc al lui V P , savant cu autontate nu numai in tara proprie ci sl
peste hotare, arheolog, filosof, poet si mare organizator (Gn VII

p 206-207)

DaviDEscu, N , Vasile Pdrvan Necrolog (Am , XXII, p 7-13)

DIMA, Al , Gdndurz despre lume si viettid la Vasile Pdrvan Conceptia filosotica a 1w P este dmannsmul energetic Anahza ei (Dt VI*,

p 103-17)

PAVONICS, Vasile Ptirvan Necrolog Clasicistul (Fv , I, p 87-91)

P[ORTIINESCII], C D ,
Vastle Pdrvan Necrolog (A 0 VI,

P 373)
POTI, ION, t Vasile Pdrvan, Necrolog

(Pr L II, Nr 8, p 2)

Necrolog Vasile Pfirvan e

argtat ca om, ca savant, intemeietor al stnntei arheologiel la noi, ca orgamzator, ca artist (C Cos IVV1, p 530-534)
GUSTS, D , Personahtatea luz Vasile Pdrvan Un model academic
Necrolog Eruditul, ganditorul, artistul, organizatorul, omul, patnotul
GRAMADA, NICOLA t Vasile Pdrvan

(A S R S , VII*, p 337-343)

HERESCII, N I , Vaszle Pdrvan Necrolog V P mare poet si ganditor El a mtrodus la noi esseul de gandire V P , cantaret al singuratatn,
tacern i mortil (S R , I, Nr r, p 55-60)
IoNEscu, D CONST , V Pdrvan Nercolog (Dt , V, p 234-135)
IORGA, N , t Vasile Pdrvan Pierderea 1w Parvan este ireparabila.
La cine vom gsl aceste insusin ? cunostinti arheologice i istonce de o
imensa bogatie, o ravng nesfarsitg alatun de cea mai sistematica munca,
gnja de cel mai neinsemnat detahu algtun de indrasneala celor mai inalte

Era pnvit ca egalul oncui in strmatatea cea mai cultg"

(S d M IV, P. 354)
ipoteze"

IORGA, N ,

t V Pdrvan 0 pierdere ireparabil pentru cultura ro-

maneascg Imense cunostinti arheologice i istonce , ravna i munca sistematicg , gnig de detaln dar i indrzneala ipotezelor A maugurat o noua
era In istona veche i preisona tarn noastre Mare orgamzator i scriitor

carma nu-i era teamg de 'mama din cutelantele modernismului"

al tmeretulm (R I , XIII, p 200)

IORGA, N , Vasile Peirvan Necrolog (R H IV, p 159-160)

ef

LAMBRINO, S , Vasile Pdrvan Eruclitul Organizatorul Evolutia

personalitatii lui stnntifice Anahza operelor lui istonco-arheologice
Organizatorul (A S R S VII*, p 344-357)
MANIU, ADRIAN. Getica [de V Pdrvan] Monumentala lucrare a lin

V P care insemneazg o data in istona clvlllzatiei neamulm nostru d

lainunn convinggtoare la problema stilului national" n cele mai vechi

timpun a existat pe pgmantul Daciei un stil, care s'a lamunt mereu pang

a ajuns la forma de astgn (T N VIII, p 348-349)

MATEESCII, G G , Opera de tstorie i arheologie a lux Vastle Pat van

Opera lui V Parvan este unul din cele mai stralucite monumente cu care
s'a impodobit literatura stuntificg contimporang Stramatatea 1-a bineme-

ntat cu toate onorunle ce 1 se pot aduce marelm om de stnntg ($ d

IVI , IV, p 354)

www.dacoromanica.ro

ECROLOAGE COMEMOBAHI OMAGH

5 88

MATEESCU, G G , Opera de tstone si arheologte a lut Vastle Pdrvan

Repertorml operelor lui V Phrvan in ordine cronologich cu adausuri asupra
contmutului lor (S d M , IV, p 374-375)
META:KA, H , Vastle Pdrvan Note blobibltogralice I Date cronologice

asupra vieii i actin-Ca:VI II Opera III Bibliografie Expunere critich

IV Necrologie (A S R S VII*, p 380-407)
NESTOR, ION Spirttul lut Vastle Pdrvan (Bn II, Nr 5, p 13-17)
NICANOE, P , ET CO , t Vastle Pdrvan Necrolog (V R XIX, \ 01

70, p 460-461)

PANALTESCU, EM , Vastle Pdrvan Cumint spus la ztua morltt in

numele unzversitlilit din Cluj Vasile Phivan a inhltat cel mai vredmc 00
mai tranuc monument celor dintam strhmosi ai phmntului romnesc"
A fost printre cei dinthm veniti sh inshmhnteze in sufletul Ardealulm
cultura romneasch (S d M IV, p 373-374)
Vasile Pdrvan Necrolog Renasterea noastr culturald, intrath
cu Vasile Phrvan in lumea culturilor occidentale" primeste o loviturd ireparabilh Bibliografia operelor lui (U L XLIII, p 427)
Pdrvan, V , Gettca Articol analitic elogios (Pr L II, Nr 4, p

6-3)

BEZDECHI, ST

Pdrvan, Vastle Notith necrologich

(Cs

XI, p

roo)

SAKinr, DINE Raritan cuvdntdtorul Impresu de la o cuvhntare a

liii Phrvan, Mistica antich (Dt , V, p 135-136)
SAECIEc-SAvEAEri, T 4 Vasile Pdrvan (Necrolog) in conferinta
tinuth la 17, XII, 1927 in sedinta comemorativh a , Cercultu de studli
filologice" de pe laugh' Universitatea din Cernauti, conferentiarul slveste
memoria marelui savant, (land biografia lui i o hst a principalelor sale

(R F , I, p 328-338)
STOICESCU, COSTIN St , Vastle Pdrvan ci istorta econonncd-soctald
a antichacilt (A S R 5 VII, p 369-379)
opere

STOICESCU, D , La moartealut V astle Ptirvan (A D VIII, p 141 147)

TURCU, ION [AGARBICEANU I ?), Vastle Pdrvan Sensul vietil si al

mortn in filosofia lui Conceptia liii nationalist& (Tr , LIX*, p 42-49)

Un invdtat strchn despre Vasile Ptirvan Omagml adus de Camille
Jullian hu Vasile Phrvan in Journal des Debats Chteva pasagil (Bn

II, Nr 6, p 42-43)

Vcau, TUDOR Vastle Pdrvan si concepfta tragtcd a existenlet

SRS

VII*, p 358-368)

(A

VULPE, RADU Gettca " o prototstone a Dactei de Vastle Pdrvan

O dare de seamh anahtich asupra cr1i, cu prilejul mortn lui V P Meritul
ei e de a fi dat cea mai completh caracterizare a Getilor si de a fi arAtat
deosebirea dintre acestia i Tram din Sud V P a imbogatit istoria nea-

mului cu un mileniu (Gn VII, p 2 I 5-2 I 7)

Popoviel, Iosif
COSTIN, LUCIAN t Dr IostI Popoinct Necrolog Date Inografice ,

activitatea stnntifich-literafa , scrierile (Bn III*, Nr 8 ro, p 51-54)

GRECU, VASILE, t Iosil Popovict ( I 9 Fehr 1876-27 Aug 1928)

Adept convms al foneticei experimentale, a fost intemeietorul

acestei stunte la nol , a fost un indrumdtor in slavistich i primul cercethtor
Necrolog

al dial istro-romn (C COS I VV,, p 321-322)

MORARIU, DECA *lost! Popovict Necrolog Amintiri i reflexium
despre I Popovici, cercethtorul dialectulm istro-ronifin (F Fr III*, p 153

155)

M[ORARIU], L[ECA], lost/ Popovict st Istrotomdnit (0 scitsoare a Ito

I POPOV /Li Fr agment dintr' 0 scrisoare

(F Fr III*, p 156

www.dacoromanica.ro

157)

BIBLIOGII APIA PERIODICELOR

589

M[ORAMUl, LIECA], lost/ Popovict (1876-1928) Note biografice (F

Fr II, p 157-158)

N[ANDRIs], Gn[IuonEl, t /osif Popowct (1876-1928) Necrolog Facand biografia lui Iosif Popovicr, Gr Nandris *ft arata mentele ca savant

si bun Roman, aducand, un indurerat omagm memoriei hu" (R F II

p 215)
Dr bosit Popovici

Necrolog

(F D XLIII *, Nr 36, p 2

3)

Pto.earm, Sextil
REDACTIA [TRANSILA AN rA] Sektil Pufcartu, Cuvinte omagiale cu

prileiul implinini a 50 de am Filologul Luptator cultural in Ardeal

1. Bucovina Miscarea dela Lucealdrul nu poate ft despartita de numele

sau Biografie i bibliografie (Tr, , LIX* p 63 67)

Roman, Alexamirn
BOGDAN-I:U.31CA, G Discios la aniversarea de o sutd de am a nasterei iue Alexandru Roman Viata i activitatea filologica, literara si po-

litica a lm Al R Ca filolog a raportat despre o carte a lut Bruce-White

in Familia", ca literat sprijinea productia transcarpatina, ca om politic a luptat impotriva dualismului austroungar, fund un nationalist

(C T C VIII, p

generos si radical si un democrat moderat

3)

Sandu-Alden, C

BADAirrA, AL , C Sandu-Aldea Medahon" cu prilejul mortu A

iubit mai ales sateanul, cu durenle lut A fost intre primu care s'au stradint sa dea literatuni o utilitate somata' (V L II, Nr 46, p i)
BADAuTA, AL , C Sandu-Aldea Moartea lui este mi pnlej de punere la punct a chestiunei Samanatorulm" Curentul trebue incadrat
in epoca 1w, altfel nu este inteles Samanatonsmul a avut mai mult
un caracter reaetionar si cultural El a Intuit odata cu Samdnatorul"
Dupa dispantia revistei n'au ramas cleat semanatonsti izolati
C
Sandu-Aldea depaseste curentul, prin cultul lul pentru natura Nimem
n'a cantat Baraganul ca el Eron lui sant instinctuali, ca toti erm lite-

ran al curentulut (Gn VII, p 149-150)

BLANC, I , t C Sandu-Aldea (Necrolog) A lasat opere nepientoare inspirate din marea poezie a brazdei si a lanunlor intinse la soare"
si din suferintele neamulin" (Pi S , I, p 81-82)
BIANU, ION La mormdntul lux Sandu Aldea Cul ant rostit in
23 Marne 1927 Nimem ca Sandu Aldea n'a simtit poem bra/del i du-

rerea celor ce o rnuncesc, (S d M IV, p

181)

Nimeni ca Sandu-Aldea
nu a inteles i mai ales nimeni nu a simtit ca dansul marea poezie a
B [ANC, I , C

Sandu-Aldea Necrolog

brazdei si a lanunlor intmse la soare" Limba scrierilor lui e curata, dulce

si

phna de energie (C T C VIII, p 48)

torul

B[A[cuLEscu], G Moartea scrtitorulut Sandu-Aldea Necrolog Scrn-

(Pr L II, Nr 2, p 27)

CONSTANTINESCU, POMPIL IC, C Sandu-Aldea Necrolog Un sama-

natonst care se multumeste sa povesteasca 51 sa picteie Linsmul lui

consta intr'o atitudme generald de simpatie pentru fortele elementare
poN estirea e exterioara Se dtstinge de ceilalti sanninatoristi pun prech-

www.dacoromanica.ro

590

NECOLO.k GE COMEMOHARI OMAGII

lectia pentru poem baltn clunarene Proza mi cuprinde o mbire aproape

fined pentru solul natal (V I. II, Nr 43, p 3)
G[ANDuL] N[oSTEITI" , C Sandu-Aldea Necrolog (G N VI, p
73-74)
IONESCU, D CONST C Sandu-Aldea A lasat doua categorn de
productn cea dintam in care tezismul semanatorist este biruitor in dauna
realizani artistice si a doua, schitele sau pagmile sporadtce in care creatiunea s'a degajat din tendmta ambiantei, a taranismulm i nationalis-

inului" (Dt , V. p 84.-85)

LASCAROV-MOLDOVEANU, AL C Sandu-Aldea insemnari cu prileini

mortii lui C S -A a reprezentat in scrisul su nationalismul i traditta

Aceste prmcipn el le simtea in firea sa ca o porunca inexorabila Oamenn i peisagml romanesc el le-a deserts cu sincentate st. imbue Pentru
aceasta atitudine sufletegsca a 1w nu trebue s ise faca reprosurt, mal
ales astan cand hteratura roil:Lana e phna de excentricitati i stramisine

(T N VIII, p 308-31

LUPU, AL La moartea lue C Sandu-Aldea Dmtre semanatoristi

Sandu-Aldea e aproape singurul care a abordat nuvela Opera lui e riti
numal reflexul unel epoci hterare, ci l a unei vieti reale, care o face durabild (P -Fr II, p 91)

-- NICANOR P ET Co , C Sandu-Aldea N'a fost S A un traditionalist in sensul de cantaret al trecutului, ci a fost cantaretul pamantulm, pamantul negru i rodmc" cum spume el in proza Acesta este
aportul sdu original in literaturd (V R XIX vol LXIX, p 429-430)
Sandu-Aldea Notita elogioasa cu prileiul mortu scrutorultn
(T N VIII, p 254)

TEODORESCII-BRANISTE, TUDOR, C Sandu-Aldea Necrolog Scrntorul

in opera lin gas= violciunea, uneori brutala a spiritultu moldovenesc"

Talentul hu se mamfesteaza mai ales in nuvelele de actiune Pictor at
vietn taranesti (Pr T. TT xr 3, p 20-22)
Schuchardt, Iluffo
HERZOG, EUGEN

si

t Hugo Schuchardt (Necrolog) Spirit analitic

sintetic, Schuchardt s'a ocupat de

legile fonetice,

combatandu-le,

apm de amestecul limbilor i de origmea limbet, precum si de chestuun

de istorie hterarl i culturala Herzog discuta parerile marelut savant

(R F , I, 339-352)

Thomsen, Wilhelm

NANDEM GE t Vahelm Thomsen (Necrolog) Arata c decauut

linguisticei comparate" s'a ocupat de cele mal grele emgme ale istonem gramlui omenesc", precum i de probleme de linguistica, comparata

(R F, I, p 338-339).

Vulcan, loaf

-- AGARBICEANU, I , Apostolat cultural, Apostolat national Despre

Familia, 51. directorul el, Iosif Vulcan, Familia n'a slupt mci unui
ideal estetic, decal acelma al scrisulm romanesc A scrisalui bun, intrucat
ii putea avea, a celm mediocru intrucat era moral" Revista a contribuit
la umficarea hmbei literare (C T C VIII, p 172-174)
BACALOGLU, COL GEORGE, losif Vulcan Stimulator de energn

coordonator de talente Prin Familia a creeat obisnuinta cititului in

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGBAFIA PERIOD10ELOR

591

Ardeal Ornagml societatn C T C , cu prilejul desvehru bustului lin I

V , a chrui nutiativa dela ea a pormt, (C T C , VIII, p 171-172)

BACALOGLL1, G , Cuvdntare de deschidere a solemnitcitzi desvehrti

bustuluz /us I Vulcan, finuld fn ztua de 13 Nov 1927 Evocarea operei culturale a ltu I V cu deosebire cea dela Familia (C T C IX*, p 13-14)
PAvEL, DR C , losif Vulcan Mediul cultural al Bihorulm, din
care a aphrut I V Biografia acestma Anahza operei 1w literare i culturale poezia, nuvelele i romanele, teatrul Familia rolul ei in micarea
culturan. a Ardealului , I V ca intemeietor 1 animator al =warn tea

trale din Ardeal (F Sena II, A II, Nr roi 1, p 1-4, Nr 12, p 21-241.
ONOMASTICA

I TOPONIMIE

BILEICrn ALBESCU, IOAN, Din vechea toponomasticd a Romdniez

Siretul Se arath c Siretul e un nume nine (Or III, p 268-285)

Din vechea toponamasticd a Romdniez st

toponomastica Ronzdniez in revista Orpheus" III (1927) p 268-285

Bzletchi Albescu, Ion,

Celtat

ss IV (1928) pp 1-13, 89-98, 150-156, 204-218 i 275-280 Material

bogat Rolul Celtilor exagerat fata de al popoarelor mai noi Propune aka eti-

mologie pentru arom Penvoh (C Cos IVV 2, p 319) GRECU, VASILE

BOGREA, V, Contrzbutte la onomastica romanuluz /142 Alexandiu

onanuluz Troiet Ostrovul Dalfzonuluz" <A Iteon(=Olympta)+d protete , Ostrovul Sitarilor" <Cythera> Sztaria , sitar <*sttarzus (=pasAre
din genul sztella) , ostrov= ora.g, loc", se gasete 1 In alte texte (G S

III, p 1-12)

BRATIANu, G I , Observegn asupra unor denumin etnzce medie;vale din sud-estul Europa Din numeroase exemple se scoate concluzia ca
in isvoarele rtaliene Ii bizantine, denunurile etmce au un sens geografic

( G S III, p 418-422)

Intre toponznne

CONEA, ION,

geografie

adesea importante indicatn de natura istonch

XLVII, p 338-342)

Numele topice dau

i geografich

(B

SG

DIdganu, Nzcolae, Toponimie ,st Istorte, Clui, 1928 Dare de seamA

analitica 0 completare cu privire la Lepa (A 0 , VII, p 168-169)

F[ORTUNESCCI, C D

Drilganu, N , Intre toponinne st ',stone Notith elogioash.

V. p 135-136)

(S d M ,

CRONICAR

Drdganu, N , Toponimie sz istorie (Cluj, 1928) Materialul intrebumtat e de o extraordmara boghtie" (R I XIV, p 230-23I) [IORGA, N
Drdganu, Nzcolae, Toponznne sz Istorie Dare de seamh, analitich

(V R , XX, vol LXXIII, p 480-48i)

OTETEA, A

Ernst, Zum Donaunamen (extras dm Zeitschrift fur

Slavische Philologie, vol III, caet 1/2 Leipzig 1926 (Fl S I, p 36)
Gamtllscheg,

Gamzllscheg, Ernst, Zum Donaunamen Zeitschrif I I slay

1926, S 149-154 (U J VII, p 253)

KS

GE[Ecu], V[ASILE], Nume vechz insenindnd Basarabi a

IVV I, p 570)

Phil III,
(C

Cos

Ihell, A t T , Die rum Toponimze slavzsch-bulgartschen Ursprungs, im Sbornik der blg Akademie B 17 S 49 bis, 92, Sofia 1925, (big )
Chteva rezultate false, cam autorul nu cunoate destul de bine limba rom ,
totu$1 o lucrare utikl (B A TIT p 310-311)
WEIGAND, G
Iheff, At T , Dze rum Toponimie slavisch-bulgarzschen Ursprungs,
tm Sborink der bulg Akadenne B 17, S 49-92, Sofia 1925 (blg 1 (Z 0

N F III, p 157-58)

WEIGAND, GUSTA%

www.dacoromanica.ro

ONO MASTICA

592

I TOPONIMIE

IORDAN, IORGU, Incercare de bibhografte toponintzcd romdneascd

(Essat de bahhographie toponzmique roumaine) Titluri i indicatii biblio-

grafice analitice despre lucrArile de topommie romkneasek, gasite la Bi-

bhoteca Universitatn dm Iai (B S G XLVI, p 31-49)

IORDAN, IORGIT, Bezetchnungen fur Rode land" in der rumansschen

Toponomastik Nuineroase cuvinte insemnfind Rode land" s'au pierdut

ca apelative, dar s'au pdstrat in toponomastica romfink (Z 0 N F IV,

p 48-60, 171-183)

lordan, Iorgu, Rumtinische Toponomastik, Bonn, u Leipzig 1924,

298, S Lucrare bunk, dar cu neisbutite inceran de crated (B A III,
p 305-306)
WEIGAND, G
Iordan, Iorgu [Prof zn Jan, Rum:mien], Rumanische Toponomashk II und III Tell [Veroffentlich des Roman Auslandsinstituts der
Rhein Friedrich-Wilhelms-Univ Bonn, Bd III, 2] Bonn und Leipzig,
Kurt Schroeden, 1926 S 119-198 M 8 (D Lz VXLIX, 42 Heft ,
p 2055-2058)
FRIEDWAGNER, M
lordan, lorgu, Rumibusche Toponomashk, IV, u 298 S. in Ver-

of fentlichungen des romanischen Auslandsmstituts der rheinischen Friedrich-Wilhelms-Universitat Bonn, I 1924 Bonn und Leipzig, II III, 1926
(Z 0 N F III, p 153-157)
WEIGAND, GUSTAV
KRIZ-CABICAR, Curtozitcyz topzce valahzce" Nume toponimice din
Valahia moravA, unele dupk autor, de origme romfineascd (A S Nr 7
(1927), p 84 88)
LAMOUCHE LEON Le nom de la Dobrudza Admite concluda lui

Mutafiev ck Dobrotica a fost transformat in Dobrudia Cauzele acestei

transformari sant pur fonetice (R Et S1 VIII, p 90-9i)
LLEBHART, Orso, Die Ortsnamen des Seklergelnetes in Stebenbut gen

Din cele 460 de nume toponimice studiate, 2 s'int romanesti, ceea ce nu

inseinneaz ca populatia prirnitivd a regiunn a fost romneasck, ci nu-

mai ca. au existat acolo asediri de Romani " (B A III, p 1-96)

MuLICH. JANUS Gepides et Roumazns

Gelou du notaire anon yme

Se combate existenta unor elemente gepide in limbo, romn Numele

Gelu are aceeasi origine maghiara ca numele topommice Gyalet=rom Gilcht

(R E H VI, p 62-77)

MELICH JANoS, Reponses a M Nicolas lorga I Noms de lieu en

Trans ylvanie Numele topornmice Deva, Somes, Mures, Cris, Timis sAnt

vechi, imprumutate din lb maghiarl (R E H VI, p 264-268)

MoToGNA, V , Toponzmie z istorze Polemick cu N Drganu in legaturk cu scrierea acestula Topommie ft zstorte (R I , XIV, p 350-354)
MUTAFNEV, P ,

Dobrotze-Dobrotica et la Dobrudfa

Etimologia

slay Dobrota+turc -dz'a (R Et S1 , VII, (1927), p 27-41)

MutaMtev, P, Dobrota-Dobrotica et la Dobrudia Revue des etudes
slaves, t VII, f i et 2 Paris 1927, pp 27 41 (Mak Pregl III, fasc 4
p III --I 14) RomANSKv ST
OPREANU, SABIN Numni toponznzice (sic!) pdstoregt in Munht
Bdrsez, Buzduluz st at Franca Dupd o scurta i ustd apreciere a importal-1.0i numelor locale, se expun r Numin privitoare la paisuni , 2 la
animalele ptistonlor 3 Nuiniri date locurilor de adkpost ; 4 Numiri privitoare la a5ezkri1e pAstoresti si la pastori , 5 Numiri diverse pbstoresti

(Tr LIX, p 802-808)

Opreanu, Sabin Beitrage zur Toponimte des Seklerlandes, (40 Seiten

nebst Kartenskizze rumanisch), Klausenburg 1926 (Z 0 N F III, p 159)

WEIGAND, GUSTAV

Opreanu, Sabin, Contribufzuni la topontmia din finutul Sdcuilor,

40 S in gr 80 nebst Kartenskizre, Klausenberg, 1926 Nu e o lucrare sti1141116., utilk doar prin material (B A III, p 310)
WEIGAND, G

www.dacoromanica.ro

BIBLIOOBAPIA PERIODICELOR

595

Orend, Misch , Zur Hezmatftage der siebenburger Sachsen., Veyglachung der Siebenburgisch-deutschen Ortsnamen mit denen des vbr2g,en
deutschen Sprachgebtetes Tera de doctorat Marburg 1927 Recensie entic5 (R H IV, p 136-138)
IORGA N
Papahagz, Pericle, Numiri etnice la Aroincint, Bucuresti . Culture

Nationala, 1925 37 S 8 Ac Rom Mem Sect. Lit Sena III, tom LH,
mem 4 (U J VIII, p 212) - L T

Pdrvan, Vasile, Constderaftunt asupra unor nume de rdurt dacose:nee (Vorgelesen in der Sitzung der rumamschen Akademie der I,\ issenschaften vom 28 Avril 1922) Cultura Nationala, Bucuresti 1923 (Kbl , L,

FM

p 180)

SAimuc-SAvEANil. T Numele tomunel urbane Mangolia Mangalta=

Megaraatestato suburbie a Cartagmel", de unde a pornit colonizarea

orasului Callatis

(R F II, p 108-118)

SCHEINER, WALTHER Die Ortsnamen tm mittleren Tale des sudltchen

Szebenburgens (Fotsetzung) Intre numele toponimice date sant si nutne

romanesti cu etimolognle lor (B A III, p 113-172)

Schemer, Walther, Die Ortsnamen im nrittleren Tette des sudlichen
Siebenburgens Balhanarchtv, III, (1927), 113 ff Fortsetzung (Kbl , LI,

p 125-131)
-

KISCH, GUSTAV

Schemer, Walther

Die Ortsnamen tm nintleren Tale des sudlithen

Stebenburgens Balkanarchtv II,

Band) (Kbl L, p 116-12o)

(1926),

112 (Fortsetzung im III

KISCH, GUSTAV

-- Schema , Walther, Die Ortsnamen trn msttleren Tale des sudlichen

Stebenburgens (B A II, p 1-112, a. 1926) Recensie faN orabilh (St R ,
I, p 122)

VAILLANT A , Solund, Sdrund Salonique" Populatia roil-lamed a

Pemnsulei balcamce a prescurtat numele grecesc (( 18(3)-oakoibtri in Salona,

confundand Salomcul cu Salona din Ihria Numele Salona exista astazi

la ar sub forma Sdrund Slavn, cand au navht in Balcani, au luat numele roman al acestor cloud orme , cel din Dalmatia a devemt Shlin lar
cel din MacedOnia Solond (R Et SI VII, p. 268)
VORNICU Gil , Scrtsort din Maramur4 Trecutul Maramurasului ,
cateva nume proprn pers si topice (C T C VIII, p 90-91)
WEIGAND, GUSTAV, Die Namen der rumanzschen Judele im Altreich

Din cele 30 de ludete din Vechml Regat, 9 au nume populare, 21 mime

administrative Ca ongme ele sant bulg 12, rom, 5, ucrain 6, ung 1,
sarb I, cumane 4 (B A IV p 168-177)
--,-- WEIGAND, GUSTAV, Magy Reese, rum Rece Numele topommic
romanesc Recea <ung Reese sant de aparare" in Ardeal si < bulg rece

pirau" in Vechiul Regat (B A III, p 104-106)

ORTOGRAFIR

Ortogralta Academia Notita in leghtura cu noua versiune a ortografiei Academiei Romane, in care se interzice intrebuIntarea consoanelor &Ale Se constata o mare confuzie, in aceasta privinta, in numele
proprn intrebuint ate de presa romgmeasca (1 N VIII, p 63 64 si 158 159) Ortogralta serterit tut s st z Se citear cele stabilite de Academie
cu privire la scrierea lui s st z, ghsindu-se eh raspunsul (Acadermei) nn
e satisfacator" (Cs XI, p 44)
ROSETTI, ALE XANDRU, De l'interpretation des graphies doubles dans

les textes eants Respingand ipoteza ca o grafie dubld reprezmth un sunet

intermediar, R crede ca ea reprezinta scrierea fonetica si cea traditionala.
sail un fonem greu de notat (B S L XXIX Nr 16, i928, p 24-28)
EItilaN, GEORGE, Dintr'ale a; tograhet lintbn romdne Autorul semDoe:), omanta VI

38

www.dacoromanica.ro

ROMANII DE PESTE HOTARE

594

naleaza necesitatea de-a apropla ortografia noastra pe care o avem staMit de fonetismul actual al limbn" (Inv IX, Nr 2, p 14-17, Nr 3-4,

p 18-21)

TIcALom, DR IoN D , Nuantele lui 2 din limba noastrd in limba

romana sant trei felun de 1, redate in ortografia Academiet prm acelast
senin Ar ft ideal sa, avem trei semne (cf I 01 tefanovici-Svensk, R

G I 567

u)

(R G I XV, p 359-364)

ROMANII DE PESTE HOTARH

AGARRICEANtr, I , Dela Romdnii transnistrienz

Descrierea satulut

romanesc Gruscaia de langa Elisavetgrad Asezarile, ocupatumea, portul,

moravunle, limba, constnnta nationala Graiul, in lei= si pronuntie, e cel din Basarabia Vorbirea e impestritata cu cuvinte rusesti
numal la numerale dela 20 in sus" Streme sant numinle obiectelor cumparate din oras (Tr, , DIX*, p 538-559)
Almanahul aromdnese Frdlza (G R II*, p 35-36) BRICUTAl,
religm,

EM[ANOIL1

Almanahul aromdnese Freitil'ia", x927 (G R , I p 55)

B[treRTA],

Em[ANOIL

BART, JEAN, Romdmi din Istria Stand de vorba cu un Istroroman

din Jefani Ce ne pune studml lui S Puscanu asupra patnei lor primitive si a gramlui lor (A L A Nr 359, p I)

BALAN, STEFAN, coala przmard la Romdmi de peste Nistru in timpul

lartsmului Cu tot zelul dascahlor rusi ai acestor scoale, ei nu reusiau sa
invete pe copm romam limba msg. (Tr R Tr, I, Nt r, p 6-8)

B ALAN, ST , coala primard la Romdmi transnistriens in timpul

revoluizei ruse0i, Despre participarea unui grup de 30 invtaton i invbtatoare transmstnene la cursunle de liniba romana dela Chismau, ifl 191$

(Tr R Tr , I*, Nr 4, p 2.xt)

B[IICITTA], EM[ANOIL1, Cdtre Ronidnii din Serbia" Manifestul raspandit la 1918 i 1919 intre Romanu din Serbia (G R , I, p 50-52)
B[ocuTA], EM[AN0IL], Date de statisticd zugoslavd (G R

p 26-27)

BI_UouTA], Em[ANOIL], Din Istoria de durere a Romdmlor din Bul-

gana Informatium despre felul cum se procedeath in Bulgaria la desnationalizarea Romamlor (G R II*, p 167)
13[IICIITA], Em[ANca], La Romann din Banatul iugo-slav (G R
II*, p 104-105)
B[UcuTA], EM[ANOIL], Prin ;Cottle de Stat sdrbe,sti ale Romdrilor

din Banatul zugoslav (G R II*, p 190)

BLUCUTA], EKANoIL], Printre Romdmi iugoslain (G R II*, p 69 70)

BLUCUTA], EKANOIL], Ronzdniz din Albania (G R , I, p 25)
B[UCUTA], EM[AN0IL], Romdniz din America (G R , I, p 25 26)
BfVCI3TA1, Eni[ANolL], Romdniz din Bulgaria in a lard de lege Apel

(G R II*, p 103-104)

B[ucuta], Em[anoill, Romdnii din Bulgaria Cunoginti lolositom e"

(Cartea Romdneascd) 32 pag , 5 lei (G R , I, p 30) - KparrAl, EKANt)11,1
B[ErcuTA], Em[ANOIL], Romdmi din Peninsula Balcanted (G R , I,

p 135-136)

B[ErcuTA], HaiLANOILl, Romdni prin Serbia (G R , I, p 148 149)

B[ucluTA], EMIANOIL], Romdnit transoceanici Desnationalizarea Ro-

marulor din Amenca

(G R II*, p 70-71)

[BucriTA, EMANOIL fl Romdmi uitali din plciple Nicopole fi Rahova

(Bulgaria) in Bulgaria sunt Romani nu numai intre Timoc i Vidm, ci

in plasile Nicopole i Rahova Ei sant in prlme]die de a fi bulganiati

(G R , I p 68-69)

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR
BELICUTA],

595

EM[ANOIL], Republica moldoveneascd de Aeste- Nistru

(G R. , I, p 24-25)

B[trauTA], Em[AtiOIL], 5coala ,st laserica romdneascd In Jugoslavia

(G R , I, p 23)

BUCUTA, EMANOIL, Semper in zlinerzbus ere- Despre Popa Dragsm,

cel care a incercat sa uneasca cu Roma pe Roma= dimprejurn1 Vichnului

(Bn II, Nr 3, p 1-2)

B[ticuTA], Em[ANOIL], Statutele societdlit Gratul Romdnesc"

R II*, p 105-106)

BucuTA, EMANOIL,

(G

Statutul efortzlor ,scolare ft bisericesti romdne

din Peninsula Balcanzcd (G R , I, p 70-71)

B[ucuTA], EM[ANom], 5tin bulgare, pentru streindtate, grestte,

(G R II*, p 14-15)
B[ucuTA], EM[ANOIL],
garia (G R I, p 249)
B[uturA],

(G R , II*, p 71)

Studentiz roindni pentru Ronidniz din Bul-

Em[AnDIL], Studenti roman?. la

,scolz

din Geimania

B[ucuTA], Em[ANOIL], Universztatea din Bucuregi, uutversitatea

bulgard a Ronzdniet La universitatea din Bucuresti este un mare numr
de Bulgari, chntre care insa de sigur multi sant Romani din Bulgaria

(G R II*, p 34)

B[ucuTA], Eiti[ANom], Un om al luz Dunznezeu in satele tut Dragcy

Voevod Se reproduce o scrisoare a unui preot roman de peste Nistru (G

R II*, p 144)

BuCUTA, EMANOIL, Un roman din inata Romthillor din Bulgaria

Fuga luz Seflit (G R , I, p 72)
BucuTA, EMANOLL, Un /mut romdnesc unde nu s'ar afla un singur

Roman Cadnlaterul, despre care G Weigand afirma cele de mai sus

Se arata subiectivitatea lui G Weigand, care ne e dusman (G R , I, p
71-72)

B[UCUTA], Eivi[ANO[L] Valachza de sub veacurt Populatia romand

din Moravia, de care se ocupa acum folcloristi i etnografi ceho-slovaci

(G R , I, p 134-135)

B[ITCUTA], EMEArrom], Ztare bulgdre,stz (G R , I, p 151 152)

T , Problema limbn Romdnilor de peste Nistru Nehind
B ULAT,

cultivate: in swath.", in biserica, intr'o hteratura, limba Romamlor de peste

Nistru e foarte putm evoluatii Se atrage atentia filologilor asupra ei

(Tr R Tr, , I, Nr 2, p to, I)
BULAT, *T , Problema limbic /a Rosidnn de peste Nzstru (ci"
sau si") Se reproduce din Plugarul Rof decisiunea Comitetulm Stimtelor moldovenesti dela Balta. (Rep Moldoveang), in care se cere transcrierea cu c lar nu cu a hn c palatahzat (Tr R Tr , II*, Nr 12, p 5-7)
CALIT0R113, HORIA, Bufenzi n Frdtuitzz Roma= din Banat pana la
ocupatia turceasca Ocupatia turceasca Infatisarea Banatului dupa ree
tragerea Turcilor din Banat Districtele sudice Panciova, BecicherecTimisoara Opera de reorganizare Iosif al II-lea i Banatul Colonstard-,

Sarbn Romann (G R II*, p 177-189)

CALATORII, HORIA, Bufenti cm Frdtuiln Derivarea poreclelor Buferni" i Pratuitn" Penomene ingrijoratoare Infatisarea satelor Casele
Locuitorn i infatisarea Ior Portul, hmba, firea, naravurile Starea econo-

mica si culturala Primejdn Ce inasuri de apArare ar trebui sa se ia pentrn

moment (G B. II, *, p 228-241)
CALATORU, HORIA, Contrsbuttt /a cunoa0ereci situatlei Romans/or

din Banatul sdrbesc (G R II*, p 140-143)

Calendarul national al ztaruluz America, 1928 (G R II*, p 36)
B[ucoTA], Em[ANoul,

38*

www.dacoromanica.ro

BOMNIgII DE PESTE HOTARE

396

_ CAMP WIC, TEO]) OR (M ERCEA DEL& MARE), Romdniz p, Albania

Mi,scarea romcineased in Albania Raportul facut in 1901 de preotul Haralambie Balamace Ministerului de Culte din Bucuresti (G R II*,

p 153-155)

CANCEL, P , Nedreptate Romknzlor maramurwm in cartea sa In-

chinata Rusiei Subcarpatice, E Perfeekj,, ignoreaza aproape cu totul

elernentul romanesc (G R , I, p 84-86)
CAP WAN, Th, Romcinn p Albania Scolile romdnegi din Albania
Prin statificarea scohlor romane din Albania s'a ajuns la desfimtarea lor

(G R II*, p 163-167)
CAPIDAN, TH ,

Romtinit din Albania Romann din Albania atmg

CAPIDAN, TH ,

Contribulta Romdmlor la rena#erea Albamei (G

numdrul de 6o 000 (G R II*, p 195-209)

R II*, p

4ii)

Capidan, Th , Ronicinn nomazi (C S , V, p 22-23)

G[UERMAN],

T[R, Xi IN]

Capidan, Th , Romdmi nomazi (Dacoromanza IV , Cluj) Lucrare

conipleta din toate punctele de vedere Numai laturea politica foarte
trista.

nu e amintita (G R , I, p 74-76)
BurcuTA, Ei
CAP WAN, TH , Macedoromdnu Sztuatia lor dupd zece ant dela Unire

Autorul studiaza mai ales situatia Macedoromamlor in veacul al XX

Concluzule la can ajunge sant foarte triste De incheiere propune cateva
solutu pentru salvarea nattonalitatil Rom din Peninsula Balcamea (S
d M , V*, p 402-405)
CAPIDAN, TEE , Macedoronidnit

V echanea ,si insemndtatea kr isto-

sicd in Peninsula Balcanied Originea populatiumlor romanesti din Peninsula Balcanied, raporturile lor cu Dacoromann, rolul lor istoric, social
cultural si economic , situatia lor actuala (A I N , IV, p 175-194)
Capidan, Th , Macedoronidnii, vechimea z insemndtatea lor in Penin-

sula Balcanzed A I N IV, Recensie critica (R H , V*, p 167-169)

TOR GA, N

Capidan,
1927

Th ,

Macedorodniez

Bucuresti, Cartea

Romaneasca,

[Extras din Anuarul Ist de Ist Nat IV 7] Recensie anahtica

(A 0 VII, p 556-567)

FORT[IINESCU], C D

Captdan, Th , Macedoromdnii( Anuarul Institutuluz de istorie

nationald) Studru complet despre Aromam Numrul lor nu e exact

(G R II*, p 54)

Bum:PTA, Ein

(G R II,* p

B[ucuTA], Em[ANOIL]

Capidan, Th , Megleno-Romtinn, II Recensie anahticd elogioasa

(Fr LIX*, p 422-423)
ARBORE, A x P
Capidan, Th , Meglenoromdnn, p II, Dare de seama =althea
(A 0 , VII*, p 170) F [ORTIINESCU] C D
Capidan, Th , Meglenoromdrin Recensie anahtica (Sr LIX*, p
635-636) R T
Capcian, Th , Scriertle tut Dim Bolintzneanu despre Macedonia
16)

Capidan, Th , Romdnismul balcanic (Exrras din Revista Plologicd,

Cernauti, 1927) Recensie analitica (Tr LIX*, p 76)
ARBORE, AL, P
Caractere, uzuri )si obtceturt ale Romdrnior din Carso Se reproduc
dupa ziarul Ii Picolo di Trieste din 20 1 27 V. 1928, dou articole privitoare
la Rot/Cann din regiunea Carso di Raspo, zis i Gicerta Se vorbeste, in
aceste articole, despre origmea, trecutul dar mai ales olnceiurile i earacterul lor de astazi Articolul II se ocupa numal de colontale din Trieste a acestor Romani (S d M , V, p 248-250)
Carp, Sandu, Promovarea culturtz ronidnegi in Drobogea noud
(Silistra, 1927 Date din trecut, epoca de dup 1915 (G R , I, p 55-56)
B[ucuTA], E [MAN IL]

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

597

i cultura

CIOBANU, STEFAN, Republica moldoveneascd de peste Nistru

roincind (G R , I, p 159-164)

CULEA, AP D , Romdniz din Calzacra st Durostor (Cadrilater) Ca

raspuns la afirmatia lui G Weigand, ea in cadrilaterul Silistra-Dobrici

nu se afla nici un Roman", se arath numrul, origmea 51 cultura Romamlor,

insistandu-se asupra scohlor din Silistra i Turtucaia (G R , I, p 117
123)

Dest,re dreapta scrzere liznbiz moldovenesti (Reproducere din Plugaiul Rofu, 5 Lille 1927) Organele conduchtoare ale Republicu. Moldovenep au hotarit sh alcatulasch un proect de limbh i scnere moldo-

N enedsch, intemeiat pe limba moldovenilor de peste Nistru, iar mcidecum

pe litnba romaneasch. (Tr R 'Tr , I, Nr i, p zo)
DONA, MITU, Romani?, p, Albania Cum s'au infuntat intdile coli
naponale in Albania Din amintiri personale se arata straduintele i luptele
preotulin Lambru, pentru a inflinta o scoalh romaneasch in Albania

Reuseste in 1884 (G R II*, p 155-162)

187)
DONA, MITI:, Colaborare albano-romeind (G R , I, p 183
DONGOROZI, I , Ronitintz de peste hotare 0 pnvire sumard pentru

marele public", asupra asezhnlor romanesti din strematate Romann din

America , din Ungana , din Ukrama , din Peninsula balcanich; din Moravia ,

din alte phrti (Rm XXII, p 402-415)

G, Romany:, macedimni din Bulgaria (Aroincini)

Aromann din Bulgaria sant parte asezati pe la orase, unde se desnationalizeaza, parte nomazi, 'Aston de col si cal (G R II*, p 26-34)
GHIULAMILA, I

Goga, Gaspe Papacostea, In zzlele redqteptdriz macedo-romine Meinori,2 acte si corespondenld Bucuresti, 1927 Noth (R I XIII, p 309-310)

IORGA, N

HAREA, V, Cele clink-nu cilrft despre Romanis transnistrient

Despre

o cdleitorze in satele tnoldovenegt din gubernia Cherson, Iai, 1893 i 0 cdliiloize la Romaniz din gubernza Camenztz-Podolsc, Iai, 1906 ambele de Th
Burada (Tr R Tr , I, Nr 4, p 7-8)
HAREA, V, Numdrul Romdnilor Transnistrzent Dupa o critich
a izvoarelor statistice, autorul ajunge la concluzia ch. peste Nistru sant

astazi peste 650 000 Romani (Tr R Tr , I, Nr 2, p 8-9)

ILIIN, PAUL, Incercdrz de teatru In limba nationald la Romania, I; ans-

nistrzenz, in anzi 1920-21 Reprezentarea eatorva piese de Alecsandri in

satul Cosnita, raionul Dubosan (Tr R Tr II*, Nr ioxi, p 13-15)

ION, GRIGORE, Romanis din lugoslazna Situatla lor scolatt e sub

toath cntica (Bn II, Nr 6, p 25-26)

Lacea, C , Sant in Transtivanta chsezdri de Romani yen* din sudul

Dunarii san nu sant? Dacoromania IV, 1924-26, Cluj Trocarn dm

';chen Brasovului sant considerati ca Aromam din partile Tarnovei
R,

I, p no)

(G

ButuTA, EMANOIL

LUPAS, I ,

Din trecutul

Romdnzlor maramurdsent

Manastirea

Pen din Maramufasul nEt cehoslovac, e intaia manastire moldoveneasch

din sec XIV (G R , I, p 81-83)

M im i, REGINA, Intre Romany:, din America Impresn de chlhtone

cu cateva date istonce (G R II*, p 77-81)

MANDRESCU, SIMION C Scols sz bisericz rornaneti in Albania Istoric

ol 5coltlor

bisericilor romanesti din Albania, de la 1864 (G R ,

1,

P 43-50)

MANDRESCU, ,S 0 sectie special7.4pentru chestiunile balcanzce la NI,-

nisterul de Externe

(G R II*, p 1-4)

MEFIEDINTEANU, ION, 0 revzstd a Romanzlor de peste Nistru Tribuna

Romantlor Transnistrienz, are rolul de a sustine lupta nationalh a Re-

manilor de peste Nistru (Bn II, Nr 9, p 31-32)

www.dacoromanica.ro

ROMANII DE PESTE HOTARE

598

Morartu, L , Istro-Romdnn (Collie/mita tinuta in 16 Dec 1926 la

Instrtutul de Istone i limba" de la Universitatea din Cernauti) Cerna-

uti, 1927, pp 38+ 6 ilustratli Dare de seama anahtica (St R, I, 1927, p 159)
Morarzu, Leca, Drumun cirebire (G R II*, p 15)
B[urnTA],
EM[ANOILl

MoRARio, LEDA, Ni not n-au utat pre fratn notri I Impresn de caWorm dela Romann din Istria Text cu traducerea daco-rom (G R , I,

p 221-227)

Moranu, Leca, Istro-Romdnu Apel (G R , I, p 76)

BUCUTA, Em
MORARIU, LEM, Pentru frafn Istro-Romdni Se citeaza din insem-

narea de calatone a lui Emil Riegler (I E VII Nr 177-178) calatoria

Melia la Istro-roinam in 1925 o se face apel la Romani pentru tiparirea

unet cart istro-rom (F Fr II, p 1-6)

MULLER, IAROSLAV, Pe marginea unei tragedn Apel pentru salvarea

Meglenoromandor Impotriva vandalismului Grecilor (P B VI*, p 83-84)

MULLER, JAROSLAV, Romdnia micd aromdneascd Un Ceh cdtre A ro-

meini cu Prilejul unez anzversdn

(G R , I , p 165-168)

MULLER, JAROSLAV, Rowena', pe coasta Dalmahez Doud documente

din 1635 o 1638, in care se vorbeste de Romani (G R II*, p 151-152)

MULLER, IAROSLAV, Un Ceh cdtre Aronuint Autorul face apel cane

Aroinam sa nu renunte la lupta pentru crearea unul stat Independent

Lupta lor va reuo pentru cd se intemeiazd intre altele
I pe ratiuni
geografice Tentonul ocupat de ei reprezinta o umtate geografica (P
B,

V. p 73-76)

NANDRIS, GRIGORE, Migrahuni roindne01 In Carpatiz Galiliei

at

Moraviez Din mat-turn istonce i hnguistice se poate reconstitui migratiunea pastonlor romant de-a lungul Carpatilor (G R , I, p 99-104)
NANDRIS, GR, Despre mandshrea din Pen Dintr'un document
slavo-roman din 1404, pubhcat de Hr A Petrov, se vede vechimea Ro-

n:Candor in Maramurds (G R. II*, p 21-26)

OPREANU, SABIN, Printre Ronidnu sdcutzaii Pe Tarnava-mare,

Romann s'au sdcuizat complet Fenomenul de sacuizare se repeta acuin
in Cmc unde autorul crede cd printeo propaganda culturala cuminte"
foarte necesara s'ar putea salva elementul romanesc (G R , I, p 8-13)
ORDEANIT, ION, Romdzili chn Bulgaria Se citeazd, comentandu-se,
cloud memorn ale Romandor din Timocul bulgaresc, cane guvernul bulgar
91 cdtre Liga Natiumlor, prin care se cere infuntarea de scoli romanesti

(G R , I, p 128-133)

ORDEANU, Ion, Bulgarn din Ron:4'nm i R.91;2411'1'1 chn Bulgarta

(G R II*, p 67-69)

ORDEANU, ION, 5colt romdne0i in Peninsula Balcamcd Iaceul din

Bitolia a incetat sa mai functioneze, iar restul scohlor sant in numar foarte

mic (G R II*, p 101-103)

ORDEANU, ION, Scohle romdnesh din Banatul sdrbesc, Guvernul

roman o cel sarbesc au incheiat o conventie pnvitoare la scohle populatei

minontare (G R , I, p 227-231)

ORDEANU, ION, Ronidnit zuclinent la Geneva Se comenteaza observatile pe care guvernul bulgar le-a facut petitei adresate de student'
romam din Timoc Lign Natiumlor (G R , I, p 240-245)

ORMAN, GIGI, Din trecutul Craiovei Cartterul clisurean Ase/area

Aromamlor chsurem in carnerul Sf loan Hera incepe pe la 1825 Pricinile vemrn lor Trecerea lor la negustone Despre cateva familn mai
importante (A 0 , VII*, p 110-117, 216-230)
Papacostea, Goga Gulu, In nlele redefleptdm macedo-romdne Interesante marturn din timpul cand precut o dascali veneau sa lumine/e
poporul roman (G R , I, p. 215-216) - B[EICUTA], EM[ANOIL]

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODIC LLCM

599

Papacostea, Victor G , Trecerea Roindnilor din cazaua Silistrei

sub exarhatul Bulgaria Bulgaria care luptau pe la 1850 la Constantinopol
pentru Exarhatul kr, fac propaganda si in Dobrogea, unde castigg, multi

romani, nemultumiti de Patriarhia greceascg (G R IP% p 533-140)

Papahagi, Tache, Macedo-Romdnii sau Aromdniz (G R , I, p 250)

Ii[UCLITA], EM[ANOIL]

PETRESCII, NICOLAE Romdnii din America Roma= din America

cei din Statele-Unite

sant mai ales Ardelem Desnationalizarea, kr

s'ar putea face asa incat s nu constrtme un ru pentru noi (G R , I,

p 179-183)

POCITAN, DR V , Biserici romdnefts in Lemberg intemeierea

istoricul celor trei bisenci romanesti din Lemberg (Lwov) Doug din aceste
bisenci sant astgzt greco-catolice, a treia zidit (pe la 1860) si intretinutg

din fondul religiorar din Bucovina si-a pastrat caracterul ortodox si ro-

inanesc (B 0 R Sena III, A XLVI, p 508-520)

POCITAN, DR V , Capela romdneascd din Vzena Dupg o introducere

despre bisencile ortodoxe din Viena, se arat imprejurgrile in can s'a intemelat, in 1906, capela romfineascd Descnerea el (B 0 R Sena III,

A XLVI, p 781-792)

POPESCI7, AURELIII ION, Colonia romdnd din New-Yolk (G R II*,

221-228)
POPESCU, AURELIO ION, Ronuinii din America in mediul protestant

American, imigratule latino-slave n'au fost bine pnmite (G R II*, p

209-215)
PuFariu, Sextil, Studu istroi omdne (Cultura Nationalg, 370 pag.
200 lel). Cuprmsul c4il, elogn (G R , I, p 30) B[ucuTA], EmEAN051,1
PITSCARID, SEXTIL, Romdnit din Istria Se vorbeste pe scurt despre

istona Istro-rom , starea lor econonna, p culturala Cateva deosebin esen-

tiale intre dial 1-rom p cel d-rom Un basm 1-rom cu traducere

R,

I, p 1-7)

(G

Bizerea, P , Romania, din Banatul iugoslav (Cartea Romaneascg,

Cunostinti folositoare, 32 pag 5 leo) (G R II*, p 53) BITCUTA, EmerioIL
ROMAN, NICOLAE, Romdrizi din Torontalul sdrbesc Roma= din To-

rontal sant asezati in 7 sate, dintre care 3 curat romgnesti Vorbesc grainl bangtean, pastreaza datmile p portul, putm influentat de Svabi (G.

R II*, p 119-126)

ROMAN, NICOLAE, Tintarzi din S H S O cincarstna", de Duan

Autorul d continutul crtu ltu D PopoviC, despre Tinton

(= Romann din S H ), care aduce contributu interesante dar are si
Popovi

cateva inexact-Mu

(G R II*, p 46-51)

Romann dintre Tunoc si Morava (Fragment dmtr'un studiu) Numgrul Romanilor din Serbia dupg statistici p cercetiin
ROMANSKY, ST ,

personale

p 13-22)

Roin:Inu sant impart* in apusem p rgsgritem (G R , I,

[Ronuinti din Macedonia si dintre Tonoc si Morava] Un articol

cu acest titlu pubhcat de Stoian Romansky in Makddonski Pregled. 1921
si 1926 Are consideratit istorice, bibliografie statistic pe localitati foto_

grafn Notita (R H IV, p

141)

IORGA, N

despre starea culturald la Romaine de pests Nistru, culese

din Plugarul Rosu", organul olicial al Republicu Moldovenegi Reproduceri
in limba original (Tr R Tr, , I, Nr 1, p 19-20, Nr 2, p 17-21, Nr
.5tirs

3, p 21-22)

STOICA, VASILE, Romdini din Ungarta Numgrul lor, scoala p bise-

nea, felul cum ei sant desnationahzati (G R II*, p 173-1771

Tagluanni, Carlo, Per la storia dez Valacchz in Moravia (G R
II*, p 16)
B[iTruTA], EKANOIL]

www.dacoromanica.ro

ROMANIS IN LITER A TERME STRAINE

600

Tcauctuc-Albu, N , Cateva cuvznte despre Romdniz rutenzzaft din

nozdul Bucovina (Cernauti Glasul Bucovinei") Nume de persoana *-1.

topice curat romanesti, din tinutul rutemzat din nordul Bucovinel Apel
BucHTA, Em
pentru salvarea Romanilor, (G R , I, p 74)
TOPA DEMME, Romanzsmul in regiunea dintre Prut z Nzstru din
losta Bucovznd Epoca intre aniz 1780-1918 Procesul treptat de desnatio-

nalizare Cf G R II*, 59-66 (G R II*, p 95-100)

TOPA, DIMITRIE, Romdnismul in regzunea &mire Prut ,sz Nzstru din

/costa Bucovina Epoca intre anti 1775-1780 intre 1775-1780 au \ enit peste populatia curat romaneasca, Rutenn din Galitia (G R II*,

p 59-66)

Topa, Ovid, Romanti din Tara 5ipenquluz Ft din repunea Geremu-

(G R II*, p 53-54)

sului

RUCHTA, EMANOIL

Trzbuna Roman:kr Tz anszlvdnenz (G R p 191-192) B{HCHTA],

EM[ANom]
TIILBURE, GH ,

Influenta bzne/dcdtoare 0 rolia impo, taut al colo-

mstilor macedo-romani in zstorza desvoltdaz noastre culturale Dupal o in-

troducere generala despre Aromam, autorul trece la colonnle aromanesti

din Ardeal si Ungana, ocupandu-se, mai pe larg, de cea din Pesta Despre
Mihail Boiadji, George Roza, Societatea femeilor macedoromane din Pesta

familia Grabovski (F Sena II, A II Nr 1-2, p 12-14)

VESTITELEV, G , Ostrovo i negovata okolnost (Ostrovo 0 imprejurimile

lui) in regnmea Ostrovo, intre Bitolia 0 Salome, aproape de orasul Vodena,

sant si clonal asezan aromanesti Pataano cu 59 case, 390 suflete 0 Kdn-

drevo, 85 case, 560 suflete Cei dm Patacino sant Farseroti (Mak, Pregl

III, fasc 2, p 1-24)

NTORNICH, GH ,

Romani', chn Cehoslovacza Pnmele documente cart

amintesc despre ei sant de pe timpul Angevitulor Bisencele lor au aNut

legatun cu toate tinutunle romane0i Gasim in ele numeroase carp vechi
bisencesti Despre manastirea din Pen Societaltile noastre de cultural trebuie sal sara intru salvarea acestei insule de romamsm (C T C , IX*, p
130-131)
,
Vdlsan, G , Romanis in Delta Dundrzi la slaratul secolului XVIII
(G R , I, p i5i)
B[HCHTA], Em[AN0IL]
VALSAN. G , Romanis la Marea Neagrd 0 veche insemnare carogralzai

(G R , I, p 63-64)

VALSAN, G , Lacul Oviduluz" si Romantz la Marea Neagrci La

alte cloven despre existenta Romanilor in Dobrogea cu Inuit inainte de
alipirea oficiala, vine sa se adauge numele Lacul Ovidulm" semnalat pe

chlatorn strenn in sec XVIII (G R II*, p 115-118)

VALSAN, G , Mocanzz in Dobrogea la 1845 Inainte de ahpirea oficial

a Dobrogei, Mocann care veneau cu olle din Tara, faceau legatura cu acest

tinut

(G R II*, p 41-46)

VALSAN. G , Romdniz loculau Delta Dundrzz in veacul X V Din spit-

sele until scrntor florentm (1558), citat de Hasdeu si din cronica de la

Nurnberg (sec XV) se vede ca in sec XV Delta avea o populatie romaneasca, cunoscuta de strenn (G R , I, p 145-148)
ROMANII IN LITERATURILE STREINE
Allard, C , Souvenirs d'Ortent (Pans, 1864) Note de calatorie
in Dobrogea, unde doctorul francez intalneste la tot pasul Romani (G

R II*, p

145)

BucHTA EMANOIL

ALExici, G G , Elemente romdne in muzzca populard maghtarci Vor-

beste de imprumutun romanesti in muzica magInara Da ca anexe 39

de melodii maghiare (G S III, p 47-82)

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGR APIA PERIODICELOR

601

AmALDI, MARIA EMILIA, La Transavanta altraverso i documenti del

conte Luigi Fernando Marsigli Atrage atentia asupra bogatului material

de informatie asupra Transilvamei, cuprins in manuscrisele ramose de la
Marsigh Se (l i o apreciabil informatie asupra caldtonei acestuia in
Transilvania Importanta speciald prezinta descrienle asupra geografiei
tince (interesand indeosebi pe toponomasti), asupra idiografiei oraselor
etnografiei Transilvamei (E 0 VII, p 295-318, 487-496, VIII*,

p 40-54, 250-274)

BOGDAN-DUICA G ,

Ungurit despre not Autorul a &it in rev un-

gureasca Korunlitdrczaja, 1865 p 147 balada cu subiect roman a lin Zihaly

Imre Maidly vajda leanya [Fata lui Miham Viteazul] Cuprinsul ei (Tr

LIX*, p 824)

B[ucuTA] Em[ANclu] Cez mai vechi locution az Ardealuluz Se vorbeste

despre articoul d-lin Lutz Korodi din Ostland, unde se arata partea anecodticale in istona inceputului istonei Romamlor in Ardeal (G R II*, p 35)
Construire (An IV Nr 7-8, Aug 1927 Roma) pubhca un studm

anianuntit asupra lit rom in care se da deosebita atentie lin I Agarbiceanu Se traduce schita lui Mzsterul Studiul e semnat de d-ra Nella
Call= (Cs XI, p 113)
AMPOIANU MANOLE
C[REVEDIA], N , Poeli romans in bulgdrefte Poetul bulgar Capitonoff

pregateste o Antologie a poettlor ronitinidin care a publicat mai multe

bucati In revista Pole (V L III*, Nr 87, p 3)
Cuvinte roindnegi in dtalectul Armenzlor din Transavanza Cdteva
note istorice Pupa un scurt istonc al asezarilor armenesti din Ardeal, se
dII o lista de neologisme, nitrate din romineste i o lista de cuvinte ro-

manesti intrebuintate de Armem (R I XIII, p 129-139)

IORGA, N , Doud cdntece desPre revolutia de la 1821 Se reproduc,

in traducere romaneasca, doug cantece despre capitanul Iordachi, gasite
in C Faunel, Neugnechische Volklteder, II, Leipzig, 1825, p 188 (R I ,

XIV, p 348-350)

IORGA, N , Incd un cdldtor german la not Paul Kornbach 0 anahzd a scnern acestina Studten uber franzoszsche und daco-romantsche
Sprache und Literatur
(Viena, 1850) Cartea a fost remarcata mai

intim de C Taghavini Se gasesc in ea judicioase paren asupra limbei

si lit romanesti Condamna nu numai pe puristil latim dar 1 pe cei frauce/i i slavi 0 frumoasa caractenzare a limbei romanesti (R I XIII,

p 8io)

KLEIN, KARL KURT , Beztehungen Martin Opitzens zum Runitinentum

In poezia Zlatna" i in lucrarea Dacia Antigua" se vede simpatia lui

Opitz peutru Romam, pe care-1 considera urmasi ai Romamlor si a caror

Innba o invata (Kbl , L, p 89-116)

Klein, Karl Kurt, Bezzehungen Martin Opazens zum Rumitnentum

Hermannstadt, Krafft si Drotleff 1927 30 S 80 (S A aus Korrespon-

denzblatt, d Ver f siebenb Landeskunde L ) (U J VIII, p

191) K S
Klein, Dr Karl Kurt, Bezzehungen Martin Opitzens zum Runzlinentum, 1927, Krafft und Drotleff, Hermannstadt (Sonderabdr aus dem
Aorrespondenzblatt des Vereins fur siebenburgische Landeskunde, 50 Jg )

pag 30 (R F II*, p

158)

HERZOG, E

Martz, Hugo, Rumanische Mlidchen (Verlag A Francke, Berna)

Aceasta e a doua carte cu subiecte din vieata romaneasc a scrntorului

elvetian H M intaia a fost Runidnisches Intermezzo (Gn , VIII*, p
514-515) BLAGA, LUCIAN
MORARIU, VICTOR. Literatura romdneascd inkiNatd strdindtdlu Elena

Vacarescu anunta in Revue de France n-nd 21, 1926 o serie de studit

asupra literaturn romineti actuale, daud deocamdata o schlta a evolutiei
sale generale (F Fr III, p 29-30)

www.dacoromanica.ro

SCRIIDDRII ROMANI

602

0 :stone a literaturti romdne in limba cehci D-na Huskova, care in

tunpul razboiultu a tipant la Praga carticele romanesti pentru soldatit

romani, a scos acum im nou volum in 186 pagim despre literatura romana
pentru pubhcul cehoslovac Contine si, pasagu traduse din scrutoru no5tn

de seama (Tr LIX*, p, 383)

Orenclz-Hommenau, Victor, Laeratur und Volkskunst der Runainen

Cartea este un omagm si un act de simpatie pentru Romani Pacat ca

studiul nu e mai desvoltat (A 0 VI*, p 363'364) FOET[uNEscul, C D
PETRESCU, CEZAR Noz, Europa ,zt Panaa Istrati Ascensiunea lui

I A cucent celebntatea pnn exotismul, umanitatea si sinzentatea

openi sale, toate in contrast cu artificialitatea literaturn contimporane
N'are in el romanesc de cat stilul colorat, fluid, cald Publicul romaP

nese nu-1 cauta, scrutorul roman nu-1 iubeste, pentru ca nu recunoaste

in opera lui specificul romanesc (S R , I, Nr 2, p 37-47)
Propaganda romdneasa in Italia Lectorul de limba si lit rom
dela Univ din Roma a pubhcat in Il Giornale di Politica e di Letteratura,
VI, 2927, Mai-Iume un articol intitulat La poem, popolare romena" ,
apoi in Construire La Chiesa di Vatra Moldovitzei" (f a) , tar in Il lavoro
d'Italia (22 Iulie) S'Demetrio a Suceava in Romama" (U L XLIII,

p 5Io)

Rousou, Matei, La Latrature roumazne contemporaine Artiwl

in Candide, 7 Oct 1926 Pans Pnvire generala asupra desvoltani lit ro-

mane (Tr II, p 54)

GD

Traducerzle din poeft romdm Ziarul aradan Erdelyt Hirlap (27

Sept 1927) a publicat in traducerea lul Eugen Kara, poenile Spune-mi

inimioara" de Ienachita Vcarescu, Colindatoni" de Gh Cosbuc si

Viziune" de Gheorghe din Moldova (Bn II, Nr 6, p 45)

URECHIA, NESTOR, Limba ronidneascd Martunile Printulut de Llgne,

a lui St -Marc Girardm si a lui Michelet despre frurnuseta si latuntatea

limbei romanesti (Pr L , I, Nr 3, p 2-2)

SCRIITORII ROMANI

Aaron, Florian
IORGA, N , Cursul de istorut Romdzillor al lut Flortan Aaron Caietul colarului Const Popesco, care insemna, pe la 1859, cursul de istona Romamlor, tinut de F A la Universitatea din Bucuresti Se ga-

seste in el o conceptie moderna (evolutiva) a istonei, o bogata cuno5tinta a amanuntelor, o logica steins& si uneon ingemoasa si un cald patriotism Ideea dacoromana accentuata (R I XIII, p 256 272)
Adam, Ion

-- PREDESCU LUCIAN, Cdteva anzintin despre Ion A dam, N Beldtceanu

p N N Beldiceanu Cateva amanunte biografice (F Fr III*, p 222-12,2)

Alexandreseu, Grigore

Fon, ION

NT 16, p 3-5)

Grzgore

Alexandrescu

Portret elogios (Pr L

www.dacoromanica.ro

II,

BIBLIGGRAFIA PERIODICELOR

603

MORARIU, LECA, De-ale lux Gr Alexandrescu 0 rectificare la arti-

colul din F Fr III*, p 90-94 (F Fr III, )7 128)

MORAREU, LECA, Gr Alexandrescu la Brdirta_ intemeindu-se pe uti
pasagiu din 0 nuntd, apArata, in Albumul ft:int,* p'ttleiar, din 1847, autorul afirmA cu certatudine ca Gr Al , inainte de a se intoarce in Bucu-

resti, in 1837, s'a opnt la Braila (F Fr, , III*, p 196-197).

Alexandrescu, Grigore. Poezii Memorial de cdldtorie Cu o introduceie, biogralte, note si indice de G A damescu D-1 Adamescu n'a reusit

sa dea o editie critica idealA Spre deosebire de editia lut Garleanu, care
se foloseste de cele aparute la 1842, 1847, el ia ca model editia
redactata de insusi poetul la 1863 Face insa o multime de abaten dela
aceasta Introduce sl alte poezn pubhcate ulterior de Alexandrescu, ceeace
e o calitate (V R XIX, vol LXX, p 282-284)
STANESCU, CONST
TEODORESCU. RAUL, Elementul universal in opera lUi Gr Alexandrescu

Autorul scoate in evideuta (analizand cAteva poem) elementul

universal din poemle religioase, filosofice-sociale, meditanumle, odele eroice,

baladele lirice, epistolele, satirele i fabulele lui G Alexandrescu Singur

poenile erotice sant hpsite de acest element (R V , IV*, p 166-186)

Teodorescu, Raul Elementul universal in Grigore Alexandrescu

NegAnd valoarea Istonei literare, autorul comite numeroase greseli (F

Fr, ,

III*, p 90-94)

MORARIU LECA

Aleesandri, Vasile
(Ven i Necroloage, Comemordiz, Omagiz)
ALECSANDRI V , cdtre Radix Porumbescu Scnsoare din 16, III,
1884 in care promite cA va intervem pentru a se lua in repertorml Teatrului National din Bucuresti, opereta Crams Nou a 1w Cipnan Forum-

bescu, fiul lui Irache (F Fr III*, p 134-135)

ALECSANDRI, V ,

[Scrison] cdtre Anton Naum Sase sermon din

1882, datate cinci din Mircesti i una din Montpelher, toate in jurul tra-

ducern 1w Naum a CAntului IV din poemul Mireio al lui Mistral, apoi

a poenel Le Tambour d'Arcole a aceluiasi Traducenle au fost prezentate
de Al la concursul Felibrilor, la Montpelher Traducatorul a fost premiat
cu un condem de aur i o diplomA (C L LIX, p 126-130)
ALECSANDRI V cdtre Scarlat D Fdlcoianu Dona scnson din II
Oct.., I 862 I 2 Nov 1876 [Fara importanta] (C L LXI*, p 315-316)
ALECSANDRI VASILE, Aulogral inedit al lut-0 scnsoare din Mircesti,

13 Oct , 1871

p 2)

(U L XLIV*, p

392)

Alecsandrz, Vasile Mzorizza Trad in italieneste (V L III, Nr 79,

ORTIZ, RAMIRO

B Casa luz Alecsandri Autorul Ii exprima donnta ea Academia

ol statul s facA tot posibilul pentru a intra in posesiunea easel dela Mircesti a poetului (C T C , IX*, p 104)
Bogdan-Duicd, G ,

XXII, p 399-400)

Vasde Alecsandri (Povestea unez melt) (Rm

DR , R

Bogdan-Duicd, G , Vasile Alecsandrz Povestea unei melt, Recensie

analitica elogioasa (C L , LXI*, P 342-343)
SIMIONESCU DAN
Bogdan-Duicd, G , Vasile Alecsandri, povestirea unei viefi Dare

de seama analitica (R I XIV*, p 412-413)

IORGA N

Despre generahtatea
\ agA a calificativelor" lm , apoi despre atituchnea practic-hedonicafall de natura, a poetulm (V L III*, IsTr 87, p I)
CALINESCU G , Vaszle A lecsandn

(Note)

EMERIT, MARCEL, Tr OM lettres inedites de Basile Atecsandri (1857)

1 Gate trei cAtre Victor Place, consul al Frantei la Iasi I din Bucuresti,

www.dacoromanica.ro

SCRIITORII ROMANI

604

Marne, 1857 , II Dippe, 20 Sept , 1857 , III Pans, 20 Oct 1857 In le-

gatura cu actiunea diplomatiea pentru Umrea Prmcipatelor (R H V*,

p 139-144)

EMERIT, MARCEL, Une conversation entre l'empereur Napoleon III

et Basile Alecsandrz Autorul reproduce din Ms Academiei scrisoarel

media, din 1863, in care V A raporteazd lui Cuza conversatia avuta.

cu Napoleon III, la 30 Nov 1863 (R H , V*, p 232-236)

FOTT, ION, Vasile Alecsandn Portret Rolul lui in desvoltarea lite-

raturn romane Romanticul (Pr L II, Nr 15, p 3-5)

In preanna divanulut ad hoc Se reproduce, in intregime, intampmarea adresata de deputatn stem in frunte cu Ion Roatil, divanului
adhoc Reproducerea e facuta dupa un document inedit Inter) nota introductiva Redactia crede, intememdu-se pe o comparatie grafologica,
ca autorul intampinarn e V Alecsandn (1 J , IV, p 17-18)
LOVINESCIE, E , Fdntdna Blanduzzei Al s'a regasit in ea, cu toate
cahtatile lui Drama aceasta este un crampem de umanitate si

pnn semnatatea formelor, mai ales de antichitate"

(U L XLIV*,

P 383)

MARCU, ALEX , Un pneten uitat G V Ruscalla Biografia apoi

activitatea filo-romana a lin G V Ruscalla, etnograf, filolog si manst

talian Cerea studierea limbei romane pentru a lamun etimologule italiene

Era impotriva exageranlor latimstilor Din legatunle lin cu Romann se

vorbeste mai pe larg de cele intretmute cu V Alecsandn, din poezule
canna traduce, apol, cu Simion Barnutiu si Al Papiu Harlan in anexa
trel sermon cane cel dm unna, dintre can intaia e in italieneste iar cele
din urma in romaneste (C L LX, p 242-265)
MARCU, ALEXANDRE], V Alecsandrz ,n G V Ruscalla 0 scrisoare

inedita a lin G V Ruscalla cane V A datata Turin, 6 Ian , 1858, in

care acesta comunica poetului roman amanunte asupra relatiumlor sale

ell Romann si a activitatii sale filoromanesti in Italia (Rom VII, Ni

2, P 44-45)
MARCU, ALEXANDRU, V Alecsandrz e l'Italza [Cf Dare de seama.
D R V. p 636-642] (St R I, p 65-11r vol II, p 199-233)

Marcu, Alexandru, V Alecsandri 52 Italia Bucuresti 1927 (An

Ac Rom ) Dare de seam& cu completan Familia mamei lui Alecsandri
e de ongine dm Kazon (Secuime), de aici numele de Cozoni (R I XIII,

P 409-410,

Marcu, Alex , V Alecsandn p. Italia (A 0 VI, p 393)

Marczt, Alecsandru, V Alecsandrz p Itaha Recensie analitica

(Tr

LIX*, p 663-664)

IT

MUSLEA, ION, Din scrisonle tut Vaszle Alecsandrz cdtrd George Sion

Se reproduc 18 scnson, descopente de autor in donatia George Sion dela

Biblioteca Universitatn chn Cluj Prima e din 1859, iar restul dintre 2874
1890 Scnsonle sAnt precedate de o prefata, in care se arata importanta
lor

(V R XX*, vol LXXIV, p 189-203)

PORUMBESCU, IRACLTE, Amintin despre Vasile Alecsandri (Fragment)

[Reproducere din Leonida Bodndrescu, Scrierzle lux Irache Porumbescu,

Partea I, Cernauti 1898] Un portret al lui A la 26-27 am Veselia poetului

(F Fr III*, p 136-138)

RADII, C , A lecsandn e de origind italzand? Autorul respinge afirmatia

facuta de Al insusi si de unn biografi ai sal, ca poetul ar fi de origine

itahana Ramura barbateasca a famihei si-a schimbat numele Alexandra
in Alecsandrz Poetul a facut aceasta afirmatie pentru a crea o mistific are
literara", la moda in timpul sail (Fr II, p 1-9)
SEBASTIAN, MIHAIL, Vasile Alecsandri Portretul lin psihologic Se
insista mult asupra caracterulm latm si senin al poenel lui Asemanarea,

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

005

in aceast privintA, cu Mistral Apoi, in privinta activitatn culturale, cu

N Iorga (17 L XLIV*, p 382)

URECHEA, NESTOR, 0 scrisoare a luz Vast le Alecsandrz Adolphe

Billecocq roaga pe Al sa-1 dea o recomandatie catra rudele 1w, prni care

sa dovedeasca ca Moldo-Valachi sant un popor, care merit s se ocupe

de ei Al se execut printeo scrisoare din 14 Oct 1848, catr o doainnA
dm familia lui B Se reproduce aceastA scnsoare, in care poetul roman
arath care este esenta cauzel moldo-valahe (Pr L , I, Nr 14, p 26)
Wedlitewicz, Stanislav, Z tradicr rumunskich o I ante III Sobieshim [Din tradifitle romdngti, asupra lux loan III Sobieski], Cracovia,
1928 Extras Se anahzeazh felul cum apare figura lui Sobieski in literatura roman (Cantemir, Negruzzi, Alecsandri), apmgandu-se Ia concluLia
ca acesti autori se intemeiazd pe legende, fail fundament istoric (R I
XIV*, p 398) -- PANAITESCII, P P
Anghel, Dimitne
DUMITRESCU, GEORGE, D Anghel

Portret A cantat [Horde] in

vermin chscrete, infant nuantate, poate in paguba accentulm energetic "

(R V III, p 81-82)

Rurn, SIMEON, D Anghel Feminitatea, eleganta i sentimentalismul

operei lui poetice (Pr I. III*, Nr 13, p 2)
PAPADOPOL, PAUL I , Ce-a scris poetulDinntrie Anghel I Generalititi

E o gresala. ea Manualele de hmba romana neghjeaza pe acest _poet II

Opera de colaborare [cu St 0 Iosif, sau semnata A Mirea] IV Incheiere
Despre operele complete promise de Cartea Romaneasca , Traduceri

(U L XLIII, p 495, 506, 542)

Asaeln, George
CARACOSTEA, D ,

VII]

Izvoarele luz G Asachr [cf Dare de searaa 1Y R

(C L LXI, p 243-280, 417-433)

Caracostea, D , Izvoarele lux G Asacht

Bucuresti Socec, 1928

PoRT[uNEscu], C D
Recensie analitich (A 0 VII*, p 557-558)
Guru., G , Gh Asachz cz traducenle din latineste Se reproduc p

comenteazA cateva traducer' si prelucrAri de ale lin Asachi dm Ovidiu, Hora-

tiu si Martial Cu toate cA sant hpsite de sinceritate, aceste traduceri intereseaza 1 astAzi prin fluiditatea i armoma lor (Or IV*, p 219-229)
Tablouri de mare insemncitate in casa unit" preot In casa Pr Cesar
Vuza din Iasi se ghsesc 17 tablouri de Gheorghe Asaclu, lucrate in culori
si sepia Ele reprezinta portrete, pelsagn, compozitn i copn dupa tablouri

celebre Au fost executate de G A in timpul studnlor in Itaha (B 0

R Sena III, XLV, p

(Vezi

254)

Baleeseu, Nieoloe
i Necroloage, Comemordri, Omagii)

CRAINIC, NICHIFOR, Nicolae Bdlcescu Anahza psihologich a carac-

terului 1w N B Ideea de sacrificiu pentru ideal o gasim dela inceput,

in sufletul lm Doctrma mesianich pe care si-a insusit-o la Paris, 1-a accentuat i adancit aceastA idee Mesiamsmul lin a avut la temelie morala
evanghelica B este profund crestin (Gn VII, p 340-347)

[TORGA, N ?], Bdlcescu .1 Romdmi din Bind Cunoscuta corespon-

www.dacoromanica.ro

SCR IITORII ROMINI

606

denta a lui Balcescu publican in Amintm den pribegze de Ion Ghica,

(R I XIII, p 278)

MARINESCU, G ,

Nzcolae Bdlcescu

Caracterizarea scrntorulm N

B este un istoric romantic Retorismul apare [ins, la el] ca o cabtate a adevaratulm istonc national, nu ca un defect al imagmattei ratdcite" Istorza lite Mihaz Viteazul poate sta alturi de cele mat bune opere

de literatura 'stom ale noastre (R V , III, p. 256-258)

PANAITESCII, P P , Nicolae Bdlcescu )51 istorzografia romdnd N B

este cel &unlit care aplica punctul de vedere cultural la istoria Romanilor. Pentru aceasta conceptie el a avut modele apusene (de ex Aug
Thierry) El a mtrodus insa, ceva nou rolul tarammu in evolutia 'stoma, apoi ideea de libertate natlonala B a an:tat astfel, istormgrafiet
romane drumul cel bun Hasdeu a deviat dela el , I Bogdan st Iorga au

revenit la B (S R , I*, Nr 3, p 35-39)

RUstf, SIMEON, Cdntarea Romania Autorul protesteaza impotriva

afirmatiel ltu N Tcacmc-Albu din studiul salt Cdntarea Romcinsei ca. acest

poem ar fi al lui Al Russo Prin spiritul si mspiratia lui nu poate fi decat

al hit Balcescu (Pr I, II, Nr 3, p 2)
Un artzcol din 1846 al lui N Bdlcescu, Cu prilejul implinirn a 75
am dela moartea lin B se reproduce textual o dare de seama asupra cartil
lut Ann-Martm, Despre educafia mamelor de familie sau cienlizafia neamulut

onienesc prim femez, tradusd in romaneste de I D Negulici Darea de

seam& a fost pubhcan in Foatea pentru minte, inimd 0 hteraturd, Nr 4-5,

Ianuarie, 1846 (R G I , XV, p 632-636)

ZANE, G , Marx 0 Bdlcescu Marx in Capitalul sau recurge, pentru

ilustrarea unor idei economice, la analiza regimulut agrar din Principatele

Romane De remarcat in special capitolul unde se dau izvoarele straine

si interne, dupa care Marx s'ar ft putut informa asupra starilor de la noi,
si. din care el nu ammteste decat pe Regnault Acesta era mformat la
randul sau din lucrarea lui Balcescu Question conomigue des Princtpauts Danulnennes Ideologia socialista a lui Blcescu Toate ideile si
datele lui Marx referitoare la not le gasim sl in opera sus amintita a lui

Balcescu (V R XIX, vol LXX, p 40-59)

Z[AisrE], G , Nicolae Bdlcescu Conceptia istorica a lui. Balcescu

aprio-

rismul, adec interpretarea istoriei prin destinul tiara:zit popoarelor Insufletit de ideta progresultn, opera sa intreag marturiseste idealismul
sail social, fapt care ii asigura actualitatea oricand Question econonitgue des principauts danubzennes e cvintesenta conceptiel si idealului salt social Balcescu ca exponent al aspiratillor nattonale si profet
al unitatn de azi (V R XIX vol LXXII, p 239-246)

name, Ion
Colan, Ion, Viala 0 opera het Ion Barac

(R

I XIV, p 333-336)

gioasa

Dare de seama anabtica

IORGA, N

Colan, Ion, V tala 0 opera tut Ion Barac Recensie analitica elo(Tr LIX*, p 659-661)
TETRCU, I

Golan, Ion, Vega ,Te opera luz Ioan Bea ac Dare de seama criticfi
Cu toate ea' Mout cu tnulta constnntlozitate, studiul cuprinde unele generahzari pripite (ca de ex in chesttunea ortginn unguresti a lui Arglizr
t Elena) 1 unele afirmatli yap (V R , XX*, vol 76, p 355 358)
STANI.SCU, CONST V

Baritiu, George
ARMEANCA, B , 0 scresoare a lut Gheorghe Barg

Scrisoarea e din

Sibiu, 30 Dec 1882 si e adresan lut E Picot B multume?te acestuta

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIOLICELOR

607

pentru ca a luat apkarea Romanilor din Ardeal in ziarul Le bien public ,

ii da apoi informatu asupra Memorialuluz Romantlor din Ardeal dela
i882

(S

d M , V*, p 213-214)

MANCIULEA, STEFAN, Sermon ,st acte prvintoare la mzgarea revolu-

Itonard a Rom din Ardeal st Urigarta in 1848-1849 Intre ele sant scrisori dela Sim Barnutiu, Aron Florian, Al Trebonm Lam= i G Barit
(A

I N IV, p 251-285)

Baronzi, George
SEMILIAN, S , George Baronzt Activitatea mi ziaristica , poetul
[Dupa o conferinta tinuta la Braila de N Iorga] (Ar lit I, p ioi i)

Brnutiu, Simeon
B[ociDAN]-D[Wel], G , Notile hterare-culturale Indicatie despre con-

ferinta lui Simion Barnutiu, tinuta la Blaj la 30 Oct st v 1844, pu-

blicata in Gazeta Transilvanzei, 1887 Nr 72 E un indemn spre o viata

culturala proprie (Tr, LIX*, p 106)

SUCIU, CORIOLAN, Romdniz la Universitatea din Pesta, in 186o Cateva

scrisort trumse la 1860 de Ioan Maniu, unchmlui su Simon Barnuttu

Ele ilustreaza frumoasele sentimente romanesti ale universitarilor romam
din capitala Ungariez (S d M IV, p 16-18)
Blaga, Lucian

B kDAUTA, AL , Lucian I3laga Medahon L B a intrat in hteratura

romana gratie noutatii poeziei lui Pornind dela idem ea poem st in
esenta lucrurilor, a rupt traditia techmcei poetice romanesti L B e primult poet roman care a tins spre poem pull" (V I. II, Nr 53, p i)
Blaga, Lucian, Moterul Manole (drama) Paralela intre Mesterul lui A Maniu si drama 1w L B Originalitatea creatiei lui L B (V

L II, Nr 57, p 3)

CONSTANTINESCU, POMPILIU

Blaga, Lucian, Me0erul Manole Anahz5, Specificul romanesc al

operel ,

personaglile , simbohca , limba

(S

d M , V*, p 13-15)

BREAZU, ION

BoGDAN-DincA, G , Dramaturgza lui L Blaga Dare de seania

cntica despre Fapta i Invzere Fantasticul acestor doua lucrari e intebgent construit, insa nu emotioneaza (C T C VIII, p 26)
CALINEscur, G , Lucian Blaga Idea si sentimentul naturn in poem
poetului Bucolicul, panteismul Trecerea dela bucolicul pagan [Posit
Profetului] la cel crestin, hizantin [In marea trecere] (Gri , VIII, p 80-83)

Bolintinennu, Dimitrie
Capulan, Th , Scrienle luz .D Bohnhneanu despre Macedonia (Extras

din Omagiu lui I Manic) Recensie anahtica (Tr LIX*, p 75-76)

ARBORE Al P
Capzdan, Th , Serzertle lut Dim Bolznhneanu despre Macedonia
(in Omagzu lue I Bianu) Notita [ef Dare de seama in D R V.

p 665] (R I XIII, p 426)

IoRGA, N
Capdan, Th , Scrierzle lui Dim Bohntzneanu despre Macedonia
Notele de calatorie ale lui Bolintineanu au avut meritul de-a fi fost sin-

www.dacoromanica.ro

SORIITORII ROMANI

.60$

gurele i 5 remea lin, care au atras atentia publicului i oficiahatit roma.ne5t1 asupra Aromditilor (F Fr II, 15 2- T 53) - AL P
FOTI ION, Doi romantzcz Dimitrze Bolintineanu z Arica Gane Bio-

grafia 1w D B Romantismul 1w RAmine in literatura noastrd prin Baladele sale istorice i prin Milinea p Baba Gane are rolul until preinergator

Nuvelele 1w vor ft carte nault timp Inca de tmerime A tradus cu exactitate dar prozaic Infeinul lin Dante (Pr L II, Nr 22, p 3-6)
VALADRI. I , Anacreon i imitatoril sdz Despre A i despre imitatorn
i Bohnti-

lui Romani, Francezi, Germani, Romani (Atanase Cristopol

neanu)

(Or III, p 75-82)

Brateseu-Voine5ti, I Al
(Vezi

i Necroloage, Comenzordrz, Omagzi)

Scriitorzi romdni In Espezanto in editura Rudolf Mosse-Berhn, a

apdrut Nr ro din Biblioteca Mondiald", cuprinzind traducerea in Esperanto a nuvelei Niculdita Minciund" i alte cdteva schite de Brkeseu-

Voinesti Traduckorul e d Tiberm Morarm (U L XLIII, p 224)

Bump', Emanoll

Bucuta, Emanail, Fuga

luz 5eflez,

roman Un poem al mbirn

si al frumusetilor fun intre can infloreste aceasta; imbue Faptul ca intrebuinteaza multe expresium locale nu e o gresala Ele fac un tot cu vieata
descris de autor (T N , VIII, p 249-253)
Bucuta, Emanaa, Fuga luz .5elkt Pard s fi seris un roman, in
Fuga tut
d Bucutd e un povestitor i un pelsagist de o netagaCONSTANTINESCII. POMduit i origmald savoare " (Sb IV, p 107)
P [LIU

Bucuta, Ern , Fuga luz 5elkz Privire asupra carierei literare a lui
Em B si dare de seamd elogioas despre roman (U L XLIII, p 348-350)
PERPESSICIIIS

Bucuta, Em , Fuga Luz 5efki Dare de seamd elogioasd Se face

privire

retrospectiv asupra scrntoruhn (Gn VII, p I17-118).

RADAuTA, AL

CALINESMI G , Emanoil Bucuta Caracterizare a poetului i sem-

torului

(Gn .VIII*, p 364-368)

Itudai-Deleanu, Joan
BooDAN-DrucA, G , Ioan Budat-Deleanu (Cfiteva precizdri) La
1788 I B D era la Lemberg, unde a rdmas pand la moarte (1821) Acolo
a aunt de reNolutia francezd, de a care influent se resimte add= Tiga-

niada, mai ales in editia publicatd. de G Cardas In opera aceasta se

pot deci constata trei paturi culturale" nationala, vienezd. i francezd

Despre caracterul lui indardtmc (Pr L III*, Nr 2-3, P 3-5)

GRIGORAS EMIL C , Budaz Deleanu poet romantic In cartoanele

Academiei se gdseste poema netermmata Tvet Titter:, a lui Budai-Deleanu
In ea se satarizeaid starea sociald a celor trei principate romne,ti, dimpre-

jurul anilor 1795 E o satird cum nu avem alta in literatura romneascd

Executia este supermard. Tigamadei Budai se aratd in ea poet romantic
Se reproduce fragmentul Vriiptoria" (C L LX, p 201-202)

www.dacoromanica.ro

BI13LIOGRAFIA PERIODICELOR

609

Budat-Deleanu, Ion, Ttganzada" Ausgabe mit F,inleitung von

.dlieorghe Cardas Bucuresti, 1925, 80, XLI und 490 S 11(bl , L, p 30 31)
PIELTMANN, A

GRIGORAS EM C , 0 noud satud a lux Budat-Deleanu

Cez Ira

Analiza crawl a poemulm, aratandu-se partea erm-comick de

satira sociala si valoarea literara (Pr L , I, Nr 21, p 13-18)
vitem"

Cantemir, Dinutne
BUCUTA. Em.AN011., Moldova hu Cantenur Pe Dimitrie Cantenur,

geograful, se poate zice ca. 1-a descopent d Valsan" (S d M IV, p 38)

Cantenur, D , Lupta dtntre Inorog )51, Corb, cu o prefata si note de

Em C Gngoras Recensie anahtica (Pr L II, Nr r, p 27)

dobttoace p pdsda Fragment din

Istorta Geograficd, transpus pe intelesul tuturor" de E C Gngoras (Pr
CANTEMIL D , Resbelul chntre

I., I, Nr 9-10, p 29-33, Nr 11-12, p 33-37)

DRAGNEA, RADE', Cantemtr a ftlosofta tstortet Cantemir si Montesquieu C a conceput inainte de M istona ca evolutie regresrva Aceasta
conceptie C n'a imprumutat-o dela Chalcondil , ea era, mai mult sau
mai putm, comund la istonografn onentali Stolmcul Cantacuzino Inca
o avea In aplicarea acestei idei M este rationalist pe cand C este empiric Astfel C este un precursor al relativismului istonc cnticist , a sugerat
idea orgamcismului -C si Voltaire C a avut, inainte de Voltaire conceptia
istorlei culturale Istorta impertulut otoman a ajutat mult, la formarea
in Occident, a conceptier de istone cultural& (S R , I, Nr 2, p 43-59)
GEORGESCU, IOAN, Despre Govan de Dinntne Cantemir Cea dintam

traducere completk in romaneste, a lucrarn despre Coran a lui Dimitrie

Cantemir Onginalul e latinesc si a fost scns la 1719 Traducerea e facut&
dupa copnle dela Academia Romana Traducktorul d o introducere, cu
consideratn generale asupra rehgiei musulmane si caracterizarea lucrarn

Itu D C (A D VIII, p

67)

GRIGORA5 EM C , Personalttatea lut Dunth 'le Cantemir [Din pre-

fata volumului asupra lui D Cantemu] (Pr L , I, Nr 17, p 11-17)

GRIGORA.9, EM C ,

Un poem gnomic de Dtmarte Cantemzr Dz-

vanul Lumti al lui D C este un poem gnomic Se cuprinde in el 0 filosofie gnostica de o conceptie personala Autorul reproduce cateva frag-

mente, transcnindu-le in versun (Pr L II, No 4, p ro

13)

GRIGORAS, EM C , Cantemzr teosof Mute') figura alegorica, apol

din prefata hu C la traducerea Flucez lm Van Helmont, autorul deduce ca acesta era imtiat in tamele teosofiei (Pr L , I, Nr 8, p 9--10)

GRIGORAS, EM C , Cantentir filosof Citind studule strenulor asupra

lin Cantemir, can se gasesc in ms intre hartnle lui Tocilescu, autorul des-

copere in Cantemn un filosof cu pretentu europene" C este singurul

iilosof roman Mai milt despre C ca teosof (C L LX*, p 268-272)
Harta Moldova de D Cantemir D-1 G Valsan a facut o comu-

incare la Academia Romang (sed din 6 Iume 1924), vorbind despre ongmalul hartei Moldovei a lui Dimitne Cantermr, descopenta de d-sa
la Biblioteca National& din Pans (A 0 , VI, p 170)
MINEA. I , Cand a redactat Dinutne Cantemtr Istorta pentru cre)cUrea p descregerea cutlit pazosmdnegt? impotnva afirmatiei lui P P Panaitescu (din Revue des Etudes-Slaves, VI, 1926 fasc 3-4) ca. D C ar
fi redactat aceasta scnere in timpul exilului in Rusia, I M isi mentine
pasrerea Ca ea a fost terminata Inca inamte de exil (C I IIIII, Nr I,

p 255-256)

39

D acoi oniansa VI

www.dacoromanica.ro

SCIIIITORII RONIANI

610

Minea, I , Despre Dimitrie Cantemir omit& scnitorul, Dom111

lorul,Iaz, 1926 Notita elogioasa (R I XIII, p 409)
IORGA, N

MINLA, I , De unde a luat Dtmitne Cantemir sto ea despre Dumbrava Rope? Stirea despre Dumbrava Rosie din Descriptio Moldaviae

(ed Ac Rom text latin, p 29) D C a luat-o dinteo traditie orala din
jurul Cotnarelor, unde ea exist si astazi (C I , II III, Nr 1, p
257-258)

MINEA, I , Conceplia lut Dinntrie Cantemir in domemul laosoliet

atone: Vorbind despre articolul D Cantemir si filosolia istorzei publicat
de R Dragnea in Scrisul Rorndnesc (I, Nr 2, pag 43-59) I M Ill mentine parerea ca Chalkondyles a influentat conceptia istorich a lin D C
C I , IIIII, Nr 1, p 267-268)

Panattescu, P P , Le prince Demare Cantemir et le mouvement in-

tellectuel russe sous Pierre le Grand Extras din Revue des Etudes Slav s

VI, 1926, fasc 3-4 Recensie elogioasa. [Cf sl Dare de seama in D R

AL P
V, p 645) (J. L, XVIII, p 275-276)
Panactescu, P P , Le prince Dnzdtre Cantemir et le mouventent

BUTA, N
intellectuelrusse sous Pierre le Grand (A I N IV, p 455-456)
Panattescu, P 1 3 , Le prince Dintetre Contemn, et le niouvement
intellectuel russe sous Pierre le Grand Recensie critic& E greu de admis

ceea ce vrea sal dovedeasca autorul el D C a fost legat, pe de o parte

de directivele culturale ale liu Petru cel Mare, iar pe de alta de miscarea de opozitie a scoalei dela Kiev (R H , V*, p I00IO2)
IORGA, N
temn',

Panaitescu, P P , Contribulit la opera geogralicd a lux D ConIR

Recensie analitica (fr LIX*, p 661-662)

V dlsan, G , Harta Moldovet de D Cantonal, (Tr LIX*, p 37

ARBORE, AL P

38)

Caratuale, Ion Luca

ADERCA, F , De vorbd cu Gh Brdescu Caragiale nu imbatraneste

pentru ea' mentalitatea societatei noastre a ramas aceeasi (U L XLIII,
P 233-234)
ADERCA, F , De vorbci cu V Demetrius Despre revistele Artd p literaturd, Linza dreaptd. 1 Vtafa soczald la care a colaborat V D Reahsmul lui Caragiale i s'a parut prea crud si rautacios Planuri literare

(U L XLIII, p 282-283)

Caragiale, Scrisoarea pierdutd insemuari cu pnlejul reluarn comediel de Teatrul National din Bucuresti (V L , II, No 45, p 2) PAUL, AL
0 scrisoare pzerdutd Reprezentarea comediei de catra Teatrul National
din Capitala, a dovedit c teatrul lui Caragiale a devemt clasic Timpul
nu scade nimic din \ aloarea lui Notita (T N VIII, p 287-288)
[Caragialel, Conu Leontda laid cu reaclzunea" i. Noaptea lurtn-

noasd" Cronica clramatica despre cornedule reprezentate de T N din

Bucuresti

(U L XLIII, p 286-287)

CECROPIDE, B

Fun, ION, Ion L Caragiale Portret Spintul criticist si satiric al

lui C Pentru a ne face o idee justa despre genialitatea lui trebue sa
luam in considerare intreaga lui opera literara, nu numai comednle Grija

lui C pentru stil nu poate fi comparata decat cu doi-trei scrutori romaul Din versunle publicate de Barbu Lazareanu, numai vreo cateva
meritau sa fie tiparite (Pr L II, Nr 8 p 5-8)

HOLBAN, ANTON, Cdteva re/texts in ptrul Scnsorn perdute" Scopul

principal, dupti care s'a onentat Caragiale in construirea comediei a f ost

miscarea De aceea gradatia e perfecta Personagnle sant de doua feluri

www.dacoromanica.ro

BTBTAOGIIAFIA PER IODI OELOR

611

1) stance, cuprinse dela inceput intr'o formula si 2) capabile de evcolutii interware Din cauza caracteruhu ei social, piesa va pierde din va-

loare (V L II Nr 61, p 2, HP', Nr 68-70, p 3)

KANTOR, LUDOvIC, Isvorul nuvelez Kzr anulea" de I L Caragiale

Povestea se gaseste in difente vanante, aproape la toate popoarele Pro-

totipul et e povestea noptilor a 45-a si a 46-a a cartn indiane Sukasaltah Nuvela lui Caragiale are insa foarte apropiate inrudin cu nuvela Belfegor" a 1w Machiavelli E o influenta evidenta asupra scni-

torului roman (S d M IV, p 212-214)

MARIAN, I, WM, Caragzale Intim Patru scrisort tnedite de-ale luz Caragiale Trei sant din 1908, 'oar una din 1912 Toate patru din Berlin,

adresate d-ruhu I Duscian Importante din punct de vedere istonc, 11-

terar si personal (A L A , IV*, No 407, p 3-4)

IL

MARIAN, LIVIU, Civilzzalze si poene Un przeten al trenuluz

Cal agtale Caragmle mbea trenul, cact acesta ii dedea pnlej sa studiere
pe oameni (F1 S , I, p 191-194)
Mznar, Octay, Ca, agtale, omul, opera, Buc Foarte multe lucrun
nouk in aceasta carte, \ reclined de toata lauda" (R I XIII, p 74-76)
IORGA, N

PETRESCU, CAMIL, Cu prileyul reludnz lut Caragzale. Teatrul Na-

tional din Bucuresti a reluat Scrzsoarea pzerdutd Pubhcul a asistat,

cu entuziasm, la spectacole Piecare intelectual roman se simte obligat
sa patrunda pe Caragiale In privinta interpretarn singura traditie a
teatrului romfinesc e traditia jocului Caragiale" (V L , II Nr 51,
p i)

Pr0PESCV1, TELEGA AL , Un epizod din Kir Ianulea" intr'un basm

polonez Basmul polon Bartek care a ayuns vestzt doctor din colectia d-nei
Susana Strowska Leyendas Polacas (trad in spamola de Benjamin
J amen i editata de Revzsta de Occidente) are asemanan cu Kzr Ianulea al 1w Caragiale Se rezuma basmul polon (Nz VII*, Nr .4, p

38-40)
RALEA, M Caragiale fi Balzac Lumea 1w Caragiale e patriarhala,
simpla, fI.r profunzime pasionala, asa cum era societatea de pe la 188o
Acum dupd rdzbom, sufletul slabit e vilehos bantint de tot felul de pasium i apetrtun
el poate da nastere unel literatun balzaciene (V

R XIX, vol LXX, p 188-191)

SADOVEANU, ION MARIN, Insemndrt pe margznea teatruluz lui Ca-

agtale Viata oamemlor din Scrzsoarea perdutd i Noaptea furtunoasd are

valon deosebite pe scara unei anumite ierarlm Personagule din cea dm-

tam sant mai rasante decat in cea din urma Scrisoarea perdutd cuprinde o intreaga societate, pe and Noaptea furtunoasd numai f a-

miha din aceeasi epoca Pnvita subt unghm moral, lumea acestor comedu
apare salbatica i trista (Gn VII, p 197-198)

SADOVEA.NU, ION MAR(N, Fzrul de aur insusirea esentiala a gemului lui Caragiale a fost dramatismul El vedea i construm dramatic
pana si in nuvele i schne Matenalul operelor lui are, totdeauna, forme
concrete si objective Se ferea s expnme sentimente proprn Totusi, dincob de aceasta obiectivitate riguroasa, se poate gas: firul subtire, de aur,
al unei conceptn mistice asupra existentei De ex Ion din Ndpasta 7
eroul din nuvela La Hanul luz Mdnyoald (Gn VII, p 233-234)

SCRUTATOR, Polemzcz In yurul fabulelor Mareluz Anonim"

Re-

ista Convorbirt Cntice a pubhcat in 1907, o sene de fabule, pe can redactia le atribma, intr'o nota, unui Mare Anomm" Ziarul Opinza din
Iasi a sustinut ca autorul lor e Caragiale inteo sene de sermon C neaga
paternitatea Polemica dintre C i autor redactor la Opinza
pe
aceasta chestiune (A L A , IX*, Nr 420, p 7 8)
39*

www.dacoromanica.ro

SCRIITORII ROMANI

612

Cerna, Panatt
(Vezi si Necroloage, Comentordrt, Omagti)
BACru, C , Poetul Cerna l3lografie Origmea lui C , studule hceale
si universitare , colaborarea la Scimilezdtorul , spnunul dat de M Drago,

mirescu (R N , I, Nr 8-9, p 11-12)

DRAGOMIRESCU, MIHAIL, Un poet dobrogean P Cerra P C a reitunei
ot sa dea expresrune,
mai mult cleat Alecsandt o Cosbuc

concepti optuniste a vieti Pentru exprimarea optimismulm sau el intrebuinteaza shntri dureroase (C T C , IX*, p 147-149)
FOTI, ION, Panazt Cerna A fost ultimul poet roman din scoala
eminesciana

(Pr L II, Nr 24, p 4-6)

MORARIU, LECA, Pentru poezza luz P Cerna 0 rectificare asupra

opiniei defavorabile a liu 0 Densusianu despre poem. lui Cerna Floare

(J L XVI, p 297)
PAPADOPOL, PAUL 1 , Cum

se genune

e ortentat publicul cetztor Cercetarea

critica asupra poetuhu P Cerna, f acute: de I Licea e phna de greseh de

istone hterard, de critica si de hmba (U L XLIII, p 59)

ERBAN, GEORGE, P Cerna Analiza conceptel lui erotice si a optinnsmului sail (Tr LIX*, p goo-906)
STELIAN CONST, Isus vdzut de Cerna Anahza poetei Isus a lui e

Conceptia hu C despre Isus este o punte de trecere intre concepta

religmasa crestina si cea metzscheana" (C L , LXI*, p 62-66)

Chendt, Ilarie
AhhlicA, F , De votbd cu d C Ardeleanu Autobiografie
portret al lui Dane Chench (U L XLIII, p 378-379,

lIn

Ciehindeal, Thnntrie

IVIcI, ALKKE, Acte prevttoare la Demetrze Cichtndeal Se transcrie

din Sbornicul de istone, hmlia 0 literatura al poporulm sarbesc," (ed

Academiei Sarbesti) p 72-75, patru acte lathiest pubhcate acolo
de autor
privitoare la urniarirea pentru idet penculoase a lui D C ,
suspendat dela catedra dm aceasta prima' IP
...,. I XIII, p 380-384)
Cipariu, Tnnotent
POPA, SEPTIMIU, 0 gazetd poporald romtineascd in anul 1848 Despre
Inventiatorulu Poporuluz, cea dintam foaie pentru popor dm Ardeal,

tipanta la Blaj, de un grup de intelectuali in frunte cu T Cipanu Ea

a aparut dela ro Maiu la 27 Sept 1848, avand 21 numere Se d cu-

prinsul catorva articole, relevandu-se informatile privitoare la revoluta

din Principate (S d M , V*, p 82-83)
Coresi

LAURA, CONSTANTIN A;sezarea defenitzvd a lite Coresi la Brapv Co-

resi vine la Brasov la inceputul anulm 1557, se intoarce la Targoviste

in Lille 1557 o se aseaza definitiv la Brasov in toamna anului 1558

(R F , II*, p 354-358)

www.dacoromanica.ro

BIBIAOGRAFIA PERIODICELOR

131 3

Cosbue, George
(Vezi p Necroloage, Comemordrz, Oznagn)

Dante, Purgatortul", trad de G Cqbuc cu un comentarzu de Ramiro Ortiz Apantia carpi e cel mai mare evemment al anului Nottta
(Gn VII, p 365)
13ocuTA, EM

Drdganu, N , George CcOuc la lzceul den Ndsdud ,st aporturtle lut

(R I XIII, p 165-167)
lolulA, N
Drdganu, N , Gheorghe CoOuc la lzceul din Ndsdud st raporturtle
lui cu grdnzcertz (Tr LIX*, 16o-162)
Drdganu, N , CoOuc, poetul liceului grdnicetesc din Ndstiud Cartea
cu grdnicerzi

trebue semnalat pentru precizarile ei istonce Notita elogioasa (Gn VII,

P 79)
PoTi, ION, George Cobuc Portret (Pr L , II, Nr 14, p e0-13)

LAZAREANII, BARED', A zecea aniversare a luz Co,sbuc Autorul re-

produce cu acest prilej doua poezu, mai putm cunoscute, de-ale lut C
Una publicata in Lurnea elustrald din 1891 (nu se da titlul), ear alta
o versmne primetiva a Nopfiz de yard din Minerva, ziar dm Bistrita,
(Nr 14 din 15/27 Iube, 1892) in Minerva se mai gasesc cloud traducen

p doua poezn ongmale de C (A L A IX*, Nr 388, p

si a

5)

MERNII, GEORGE, George Co,sbuc Admerabila caractenzare a omului

poetului intre om si opera exist o stransa corelatie Caracterul

fundamental al amandurora e clasicitatea Cosbuc e epic, naratev, plastic

calitati care nu se potnvesc cu simbolismul, atot stapanetor astan Poem
len face parte din patrimomul comun al nostru Massele totdeauna vor
simpateza-o Ne trebue o edetle nationall, a len C (C T C , IX*, p 88-89)
ORTIZ, RAMIRO, Co,sbuc la Tismana La Tismana, in vara anului
1915, autorul a cunoscut pe Cosbuc Pnetema lor s'a legat in jurul hex
D ante C povesteste cum a fost cucent de autorul Divinet Comedic (U

L XLIV*, p 318-319)

VALERIAN, I , De vorbd cu C Ardeleanu Cafeneaua literarl. de pe vre-

mien Chendi p Viafa Lzterard, Semdndtorul Despre George Cosbuc Paseunea acestma pentru lit sanscrit C Ardeleanu p sufletul slay Situpateile lui pentru Balzac p Dostoiewski Despre proza noastra coutim-

porana (V L II, Nr 39, p e-2)

Costin, Miron p Nicolae

MINEA. I , In luenfa costinzand In opera banulut Mthat Cantacuzino in scnerea sa Istoria potiticd se geograficd a "'dm Romdneflz, banal

M C are unele date pe care dupg toata probabiletatea le-a luat din Is-

torzoara de Dachict a 1m Nicolae Costm, sau din Crontca fdrit Moldovet

Muntenzez a len Meron Costm (C I , IIIII, Nr e, p 261-262)
Panattescu, P P Stirz nom despre Miran Costin ,st lamilta tut

(F Pr II, p 185-186)

AL P

PANAITESCII, P P , Sfdrptul lin Constantin Serban Cdrnul Se resping dovenle aduse de C Bejenaru asupra datei mortei lui Const Serban

Carnul, intr'un studm din Arinva, Ian 1927 Aceasta data este importanta, deoarece ea este un spripn pentru datarea cronecei polone in proza

a lue Miron Costm (R I , XIII, p 55-61)

45ERBIT-LAVRONSHT, CORNELIA, Ideile politice din Letoptselul lut Meroll

in penoada redactdrn Letopisefulut Tdrit Moldova (1675-1677)

M C era pentru o politica prudenta, optimista atat fat& de Turci, cat
P fata de Polom Prudenta cerea si in politica internal Domnul sa nu fee
Costin

www.dacoromanica.ro

SORIITORII ROMANI

614

lacom
(C

i sa asculte sfatunle boenlor, , lar boern sa respecte pe Dorm,

I , IV*, Nr 2, p 64-75)

GRIGORAS, Em C , Nicolae Costin, cel dintritu fabulist romdu Se

transcrm cateva pasagn din Voroava unui ldcuitor dela apa Dundrts ,
fragment dm Ceasornicul Dommlor a lui N Costm in introducere Grigora afirma ca N Costin este intaml fabulist roman (Pr L , I, Nr 24, p 6-8

Crahne, Nichtfor
BADAUTA. AL , NicInfor

Cratnic

Medalion

Poet traditionalist,

mistic Dupa ce a Intuit poetic sufletul popular N C I-a definit si

lope, prin esseunle lui Idea centrala a acestor esseuri este democratia

evanghelica (V L II, Nr 52, p

r)

Creangii, Ion
BUCTITA EMANO IL, Pe urnzele luz Harap-Alb Povestea liii Creauga

e mfluentata de basmul rusesc Corabia zburatoare", publicat in volumul

Russzsche Volksmtirchen (din colectia Die Marchen der Weltliteratui",
Jena 1921) Se da un cuprins al basmului rusesc Creanga a luat partea

cu nazdravann, pe can Harap Alb i-a intalint pe drum in basmul rusese eron au ajuns din cantecele batranesti Urme din basmele rusesti
se mai gasesc in Fata babei ,st feta mopeaguluz, Ivan Turbzncd, Povestea
porculuz, Ddmld Prepeleac (On VII, p 154-157)
Dimo-Pavelescu, Amta, Dret loclizge Zicklein, (trad in germana a
povestel Capra cu fret tett de Creanga, aparuta In colectta vieneza Sesam

Nr 128) (Gn VIII* 305-306)

BUCITTA, EMANOIL

FOTI, ION, Triptic popular Ion Creangd, Petre Ispirescu si Anton

Pann Portrete elogwase

(Pr L II, Nr 17, p 3-5)

FIIRTUNA, ECON D , Creangd i mergerea la teatru a clericzlor, II

(urinare) Scnsoarea de raspuns a hu Creanga, prin care recunoaste cu

francheta" eh a fost la teatru, din care cauza este exclus din preotie

(F Fr II, p 139-142)
FURTUNA, D ,

Creangd inedzt Textul unei set-non a lui Creanga

din 1862 (F FT II, 33-37)

FultTuNA, Emig D , 0 poveste dela sora lui Creangd Reproducerea

vorba, cu vorba" a unei povesti scurte a lin Cr, , comumcata autorulut

de Ileana sora povestitorului (Fr Fr III*, p 4-5)
GEORGESCU Nb, Amintinle" las Creangd Puterea inconstienta
creatoare e mutt mai energica in aceasta opera decat vointa creatoare
Amintirde sant mai evoluate din punct de vedere artistic, decal Poveftile
Tipunle lor traesc toate Umorul lor sanatos Paraleld intre A mtnttrt
Scrisoide lui Costache Negruzzi (L N , I*, Nr 2, p 1-6)
MAIORESCII, T , cdtrd A Naum Dona sermon in care vorbeste elogios I despre Creanga (C L LX, p 345-346)
MARCU, ALEX , Ivan Turbincd

statism Sublectul povestn luiCreanga

nu e absolut de ongine ruseasca asa cum se crede de obicem El e un

inotiv universal Se gaseste in lit normanda i itabana, Povestea Caldararul" (II Ramaio), reprodusa din E Pistelh, Novelle dal secolo XIII
al secolo XX, Florenta, 1924 Ed Samont, are acelasi motiv (U L XLIII,
) 475-476)
MORARIU, LEcA, 5tiri noud despre Creangd Se reprocluc in rezumat

stinle commucate de Gorovei in 5ezdtoarea XXIV, p 16 i alg 1w G

Polcovmcu din Revista crated II, p 112-117, pnvitoare la cummia to
studnle lui Creanga (F Ps, III*, p 197-198)

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

615

MORARIU, LECA, Pentru cea mai artisticd scnsoare a luz C; eangd

Apropien dmtre unele pasagn din scnsoarea lui Creanga publicata in F

Fr II, p 33-37 i unele pasagu din opera scrntorului sau unele intam -

plan din vieata 1w (F Fr II, p 98-100)

POPEscu-TELEGA. AL , V arzante poloneze ft portugheze ale cdtorva

povestin romdnestz Asemananle dmtre basmul din colectia Ispirescu
Fata sdracd cea isteald, basmul polon Ilzstona de una mien compeszna que

elegd a ser una gran seitora din col Susanei Strowska Leyendas Polacas

(Madnd 1928) i basmul portughez A cediznnha do rez (col T Braga Contos

Tradzczones do povo Portugues, vol II) Tot in col portughez se gdseste povestea 0 soldado que foz para o ceo care seaman& cu Ivan Turbmcd a 1w Creanga Toate aceste povestin 41 au izvorul in Historza
septern saptentzum Romae, poveste medieNal5. cunoscuta la noi sub numele

de Sindipa (Nz VII, Nr 5, p 1-18)

SANDU N , Creangd inedit Par Econ D Furtuua publica in FdtFrumos cea dintani scnsoare a lin Creanga (3 Iuhe 1862) (Fl S , I, 78)

Speranlia, Th D , Arnintin despre Ion Creangd (Viata Roma-

neasca", Ia41, 1927) Trebuiau controlate mai bine raportunle lui Creang5.
cu Jummea i Maiorescu (S R I, Nr 2, p 101-102)
PkinsiEscu-

Uniu, T

TABACAREr, GR , In loc de prelatd [la editia noug de Opere complete (a lui Creanga), care a aparut in Tecucm, la librana d-lui D C

Patron] Lamunn cu pnvire la felul in care s'a facut aceasta edstie Despre
admiratorn 1w Creanga (T P , V. Nr 1-4, p 1-4)
TEODORESCU-BRANI$TE. TUDOR, Ion Creangd Fragment dintr'un studzu

Basmele Basmele lui C sant supenoare celor populare prtn techmca ci

dramatismnu au insa atmosfera i tragicul acelora Scnindu-le, Creanga
a dat un nou impuls spre literatura populara (Pr L , II, Nr 16, p 22 23)
TEODOREscu-BRANTVE, TUDOR, Note despre Creangd Cr a fost con-

siderat provincial din prima vocabularului sau El este insa cel mat general romanesc dintre scrntorn roman, i una din cele mai putermce personalitati ale hteratuni noastre (Pr I, , II, Nr 17, p 25-26)
TEcooltEscu-BRANISTE TUDOR, Povestinle /us Creangd in povesti-

rile lin, Creanga. a fost un umonst, lar nu un satiric Pnvea scaderile

omenesti cu ingakunta taranului moldovean, al cartu tip reprezentativ

este (Pr L II, Nr 19-20, p 36-37)

TEODORESCU-BRANISTE. TUDOR, Ion Creangd Fragment de stadzu

VI Amintinle din copzldrze Opera aceasta are o valoare stilistmc

i docu-

mentara, dar mai ales artistica Ea cucereste pnn sincentate i dmosie

(Pr L III*, Nr 5, p 19-20)

TEODORESCU-BRANI5TE, TUDOR, Manualele dzdactice ale lzu Ion

Creangd Se arata ewe a vorbit despre operele didactice ale lin Creanga.
(A

I, A , VIII, Nr 351, p 4)

Delavraneea, Barba $tellimeseu

(Vezi 1 Necroloage, Comemordrz, Omagn)

MORARTU LEDA, Exotismul lui Delavrancea intreaga opera literail a lui D sufere, atat in fond cat si in forma, de mania exotismului Cateva exemple (F Fr III*, p 95)
Dosoftem

Contnbuizz privztoare la Dosoltezu Arh 34, III IV,

S 122-149 Argumente aratand onginea macedoneana a 1w Dosottem
Gdzdaru, D

(B A IV, p 219)

WEIGAND, G

www.dacoromanica.ro

SORIITORII ROMANI

616

Eliade, Pompi hu
BAICULESCU, GEORGE, Un uztat Pompthu Ehade Caractenzare
elogioash a personalitatil ltu (C T C , IX*, p 126-127)

GORUN, ION, Amintzrz hterare Amintin despre Nicolae Qinntescu

13

Pompilin Eliad, can i-au apreciat traducerea lui Faust (T N VIII,

84-87)
Emineseu, Mihail

A chvitatea celor chntdzu 7 am az scoalei normale de invdtdtort

M Emtnescu" dzn Botosanz (1919-1926), expunere falcut de Tiberm
Crudu, Botosam (f a ) Se gasesc studn asupra 1w G Lazar i M EmiIORGA, N
nescu Notita (R I XIII, p 183)
ADERCA, F , Emznescu ft psihanahza Autorul combate pe D-rul
Vlad, care intr'un pasaj din scnerea 1w In domemul inconstientuluz, aphcand metoda psihanahtica lui E , gaseste in poem lin arfa. regresiva."

(A L A IX*, Nr 401, p 3)

BALMUS, CONSTANTIN I , Cdteva note despre Propertius sz Emznescu

Se g'asesc remmiscente din Propertms iti Cdhn, Maz am un szgur dor 1

enei e si Madond (V R XX*, vol DXXIV, p 217-221)

BEZDECHI, ST , Emznescu i claszctsmul In articolele lui din Timpul,

E era peutru bifurcarea invAtamantului secundar in clasic si real El

punea multd greutate pe rolul educativ al clasicismulm (Pr L II, Nr
22, p

8)

Bogdan-Duzcd, G , Despre Luceafdrul luz Mihail Eznznescu, (S d

M p IV, 585)

BAICULESCU, G

BOITOS, OLIMPIU, Glas nou despre Emznescu E bine venita' brosura

tiparita de N Juganaru, Lanha de aur, nuvela tradusai de Eminescu la

varsta de 16 am Istoncului hterar ii poate servi pentru fixarea unor momente in evolutia literara a poetuhu (S d M IV, p 312-313)
BOITOS, OLIMPItr, Slavicz Aspre Emznescu Slavici marturiseste,
intr'o scnsoare pubhcata. in .Trzbuna, V, Nr 243-289, cat _datoreste
ltu Eminescu, care 1-a mitiat intr'ale filosofiei i hteraturn si 1-a indemnat
ba sem romaneste, s colaboreze la Convorbzrz Lzterare Aceas pe &and

se aflau la Viena Textul scrisorn (Tr DIX*, p 220-224)

BORNEMTSA, SEBASTIAN, Strdduzzqz aride *Urea ea' Ministerul Cul-

telor a dat 700 000 lei pentru populanzarea poezallor Ins Eminescu a trent
on ecou foarte slab in opinka rurA:str publica Ceea ce dovecleste hpsa

de entusiasm pentru operele culturale

--

(Cs

XI, p

r)

BUCUTA, EMANOIL, Enunescu spirit distruchv ;s1 de negahe D-1 C

Banu in confennta Influenta razbonihn din 1877 asup;a Warn culturale"

afinna eh' activrtatea criticA desvoltat de Maaorescur Caragiale i Eminescu a fost destructiva i negativa E B combate aceste afirmatu, arg-

tnd cal acesti trel scniton au intrat defimtiv ea elemente creatoare iii
desvoltarea culturn romne Chiar activitatea zianstica' a lui Eminescu
n'a fost numai critica." si de negatie" Ea a inspirat s'amAngtorismul
traditionalismul (Gn VII, p 188-190)

ButurTA, EmAN0IL, Nottfd despre Enzinescu Autorul a intainit in

Banatul s'arbesc un medic roman care a ingrijit pe E in spitalul de bolt
mmtale din Viena Medicul comunic cateva amAnunte asupra lut E

bolnav (Gn VIII, p 419-420)

BirsuiOnEANib AL , Emznescu in itaheneste Dare de seam foarte

elogioasa despre traducerea in rtaheneste a poeznlor lur Eminescu, facuta de d-1 R Ortiz (Florenta, ed Sansom) Niciodatli n'am avut in
alt limba un F,minescu mai exact si mai in propna lui atmosfera Pre-

www.dacoromanica.ro

BIBLTOGRAFIA FERIODICELOB

617

fata lin Ortiz e o restabilire a prestiguilui lui E in fata Italienilor, scartit

mult de un studiu al lui Taghavini " (Gn VII*, p 77-80)

CALINESCH, G , Eminescu in italsenege Despre volumul Mihail Emi-

nescu, Poezie trad de Ramiro Ortiz Pentru a se da armonia interna a

poeziei emmesciene 0 a tradus cele mai multe poezu in proza ritmica.
Melodia eminesciang e transmisa reusit in itaheneste impreuna. cu Enfico Perito, R 0 a fcut I cateva traduceri in versuri (V L II, Nr 67, p I)
CALINESCII, G , Presa italiand despre Eminescu Rezumatul artico-

lelor despre poet scrise de G T Cechnu in Corriere Padano, din 24 Dec

1927, de Enrico Perito in Stato din 12 Ian (r928) si de Enzo Loreti in
Gazetta di Venezia, din 9 Martie 1928 (V L III, Nr 85, p 3)
CALINEscur, G , Mihail Eminescu (Glosse) E nu se mai citeste asa
de mult pentruc poezia a coborat astzi de pe treapta filosofic in inconstient i misticism E a fost un mare poet al amoruhu , se gasesc
totusi, in poezia 1w erotica, cateva prozaisme, can supdra azi Simpa-

tizam astazi cu nuanta =stc din erotica lui E (S , I, Nr 2, p 1--3)

CARACOSTEA, D , 0 znterpretare modernistd" a tut Eminescu Ar-

ticol polemic (A L A VIII, Nr 340, p 4)

CUZA, A C , Luz. Eminescu Poezia rostita cu prilejul incoronaru

unui bust al poetului, pe scena Teatruhu National din Iasi, la 16 29 Iume

(C L LIN, p

19 /

140)

DAVIDESCU, N , 16 lunie zzua mor,lit lui Emznescu E ne-a introdus

in suflet, pe cale intuttiva, cea mai intima parte a funtei noastre etnice
El a devenit o figura nationala, de o valoare simbolica (Pr L III*, Nr 6,

P 23-24)

DEMETRESCD, Rom , Studit eminesciene Din cele aproximativ

450 articole i stuchi asupra lui E de pang acum se poate constata c

cerce tatorn au intrebuintat mai mult teoria mediului sau pe cea estetica
decat teoria constitutiel individuale, native Factorul individual este
preponderant in desvoltarea unei personahtati Autorul cere infuntarea,
unei reviste de Studit eminisciene (S d M , V*, p 388)
DRAGOMIRESCU, MIHAIL, D G Ibrdzleanu f t Eminescu impotm a
parerei lui G Ibraileanu, autorul sustme c Venere sz, Madond, Inger
de Pazd i Mortua est fac parte dintre cele mai frumoase poezu ale lm F
Ele sant capodopere pentruca au o armorue desaviirsita, intre fond si

forma (Fal , I, Nr 18, p r)

M Eminescu i marele Al Macedonsclit Se reproduce un pasaj
din C Bacalbasa, Bucuregiz de altd datd [Buc 1927, p 3oo1 in care se
relateaza bucuria lui Macedonschi la vestea inebumni lui Eminescu (F

Fr III*, p 24-23)

EMINESVU, M , Fragmente din Bogdan Drago, drama istorica.

L,

III*, Nr 90, p

3)

EMINESCD, MIHAIL, Alexandru Vodd Fragment dramatic

III*, Nr 90, p

(V L

3)

EMINEscu, MIHAIL, Muretanu tablou dramatic, in versuri

L,

III, No 90, p

(V

3)

Eminesciz, M , Mare verso in fenestra [La ferea'stra din spre mare]

Trad in latineste (p III, Nr 6, p 20)

STEPHANUS, PRUTENSIS
Eminescu M , Canzadeva Trad in latineste (5 III Nr 6, p 20)
&MICA, VALERIU D

Eminescu, M , Glossa Trad in latineste (5

ACILIHS, N S

p 54)

III, Nr 7-8, p 53-54)

Eminescu, M , Et St [Daca] Trad in latineste

VALERms, D

(p

III, Nr 7-8,

Eminescu, M , Impares praeter populos [Pe ldngd ploPit fdrd sot,

trad in lat. I (,$ IV*, Nr 9-10, p 70)
AcILIus, N

www.dacoromanica.ro

SCRIITOBII ROMANI

618

Eminescu, M , Carmen metro antiquo compositum (Odd in mehu

IV*, Nr 9ro, p 69-70)

NsT
sun (S., III, Nr 1-2, p 19-20, Nr 3, p 19 , Nr 4-5 p 32-33,
STATIUS, NICOLAUS S
Nr 6, p 18-19, Nr 7-8, p 52-53)
antic, trad in lat )

(5

Eminescu, Michail, Hesperus [Luceafdrull Trad in latine*te, in ver-

Eminescu, Mihail, Dozy little songsters dozy (Soinnoroase pdsdrele)

O'er the trees (Peste vdriun) (V L III*, Nr 83, p 2) Trad in englezeste

de ;.TEFANOVICI, DR OLIMPIU versificatie de PANKHURST, SYLVIA

FLOAREA SOARELUL Pentru Mihail Enitnescu Se combat cei ce

cauth sA micsoreze glona 1w Emmescu (P1 S , I, p 179-180)
FOTI, ION, Mihail Eminescu Omul Artistul Romanticul Conceptia
liii buchsth-pesimisth nu e in conformitate cu spintul modern Subiectivismul i linsmul shit (Pr L II, Nr 6, p 6io)
GALACTION, GALA, 1 a Mdizeistirea Putna Vizitand.mAnastirea, autorul evoch amintirea lm Alecsandn i Emtnescu Crede eh era mai blue s1

se fi scris pe soclul statun lui E versunle din Rugdctune (Rughmu-ne

induranlor "), de cat cele din Dozna (A L A , IX*, Nr 405, p 1)

G[HEORGHIU], A , I Din laptele inaintaplor Note pfe margznea Rubor dinteun dosar whit Se reproduce textual din dosarulndichni monuinentulut 1w M Emmescu la Botosam, corespondenta &titre N Ghindhsanul

p Primdria oraplui Botosam, pnvitoare la desfacerea unor portrete ale

poetulut cu prilejul desvelirn monumentului (R M VI, Nr 1-3, p
47-51)
GRIGORESCU, AGATHA, Veronica Miele poetd Evocare elogioash
(R S II*, p 31

GRILLO, ALFREDO, Poezza si mega lui Erninescu [Trad in romaneste a articolului cu acest nume, publicat in Lavoro d'Italta din 13 Aprilie
1928 ] Scurta pnvire asupra vietn i opern poetului Se-insisth, mai mult

asupra naturn si a conceptiei budiste din poem 1w (V L III*, Nr 83,

p

3)

Herzog, E , Eminescu in America Eminescu s'a tradus in America,

dar nu din izvorul original, lucru care ramble de flcut (Pi S , I, 76)

ELTIBRAILEANU, G , Ediptie poentlor lui Eminescu Despre poende pu-

blicate dela iesirea 1w E din spitalul din Viefta, panh la moartea lm

Sant ele postume sau nu ? Au fost publicate cu stnnta i vointa lui Em ?
Cntica editillor Adamescu i C Bogdan-Dutch (V R XX*,yol LXXIII,
e "'I
p 268-289, 412-433)
IBRAILEANtr, G , Ediptie poentior but Emenescu Din prefata editlel
i dupii alte date isso-

poesnlor lui Emmescu, pubhcath de T Maiorescu,

nografice, stabileste 25 de postume, dintre poezule lirice cele mai de

valoare ale poetulm Trecand cu vederea aceste indicatn, echtnle ultenoare

(Scurtu, Adamescu, Bogdan-Duich) considerh foarte gresit nunntrul acestor
postume, mult mai mic Din aceasth discutie, in care se arath ce trebuie
considerat postum sau nu, se deslusesc 1 alte chestium in leghtura cu
personalitatea lui Eminescu (V R XIX, vol LXIX, p 5-103)
IBRAILFANU, G , Pentru Eminescu Cu ocana articolulm din Vtala
Romdneascd, Nr I, 1927 Ediptle poezilor but Eminescu, modesta valoart
a poeznlor Mortua est, Venere i Madond i Inger de pazd Ele nu sant la ne
eul gemului lui Poetul insust, intr'o mhrtunsire fAcuth lui Mite Kretnu
nit,, spunea ch nu-i place Venere i Madond (A L A VIII, Nr 326, p 8)
IONESCU, CONST D , Emznescu in italienege Ramiro Ortiz aduce
inch un pretios serviciu hteraturn romane*ti pnn traducerea operei lince
a lui Ennnescu ii margimle posibilithtu sarcina pp indephnit-o cu succes
(D7 , V*, p 214-216)
Lang, Friedrich Dr, , M Ennnescu als Divider u Denker, Klausen-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGBAFIA PERIODIICELOR

619

burg 1928, 183 S Lucrare scrisa de un cunoscator intr'o forma plina de

avant (B A IV, p 227) WEIGAND, G

Lang, Dr Fr, , M Emznescu als Dzchter und Denker

gioasa

(S d M , V*, p 309-310) BEZDECHI, St

Recensie elo-

LAzAREANII, BARB13, 0 edzfie crzttcd a crzticelor lui Gherea Cerand

o editie critica a Criticelor lui Gh autorul aduce unele note larauntoare

pentru ea Inteuna vorbeste de un izvor german al Rugdctunzz unuz Dac
de Emmescu, descopent de autor intr'un imn vedic din Geschtchte der
fremden Eneratur von Otto Leixner, Leipzig, 1882, vol I, p 70 (Cug Lib ,

I, p 6-7)

Se reproduce din manuscnsele dela

Ta twam sz, de Mihail Emmescu (A L A ,

LAZAREANII, BARBU, Surorzle

Academie poemul Surori

IX*, Nr 384, p 4)

LAZAREANU, BARRU, Lucruri znedzte de, p despre Emtnescu Autornl

a descopent in Arhiva Reumumi romane de cantan din Sibiu o vananta

nou a baladei Vdrful cu dor, text german de F Laroc, = Carmen Syh a),
traducere romaneasca de Mihail Eminescu Analiza i comparatia traducern

cu celelalte variante (A L A IX*, Nr 378, p 1, Nr 379, p 5, Nr 3b0,

p 2-3, N7 381, p 4, Nr 382, p 5-6)

Martan, Livtu, B P Hcwleu fi M Enunescu, Chisindu 1927

Tipografia eparhiala Recensie tanalitica (C L LXI*, p 146) Sim [0NESCU, DAN

MORARIU, LECA, Emniescu in America Un articol a lui Herzog

din Czernowitzer Allgemezne Zeztung, in care se ocupa de cele 5 poem ale
lut Eminescu traduse in limba spaniola i publicate in ziarul sud-american

Atlantzda Nr 153 din 3 Marne 1921, sub titlul Poemas del Cernautst
(Dorinfa, Somnoroase pdstirele, La steaua, Renunfare st Maz am un sount,

dor)

Traducenle sunt defectuoase (J L XVI, p

56)

MORARIU, LECA, Emtnesczane Dupa parerea prof V Glierasim in

Lmznescu und die Bucovina, ann petrecuti de poetul nostru in mediul

bucovmean a avut mare importanta pentru evolutia lut sufleteasca Date

explican (J L XVI, p 56-59)

MORARIU, LECA, Aglaia Ennnescu Cateva informatn despre sora lui

Emmescu, Aglaia (F Fr II, p 31-32)
MANIU, ADRIAN, Eminescu autor dramatic E a avut un real talent

dramatic Ar trebui jucate piesele i fragmentele sale dramatice (V L

III*, Nr 90, p

t)

NANU, D AL , Poetul Emtnescu si critica d-lut 211 Dragoinn escu

Singur M D a apreciat pe E in valoarea lui de poet universal (Fal

I, No 20, p 3-4)

NAUM, D AL , Poezza las Eminescu (Studiu comparativ) [Cf si

Nanu, D Al , Le pone Eminescu et la poeste lyrique franaise, Pans 1930,

Recenne in D R IL] (R V III, 262-269, p 296-304, IV*, p 17-29

84-93)
NEGBU, NATALIA, EmznescuVeronzca Ia apararea Veronicai, impotnva celor ce o invmuesc pentru raportunle ei cu E (R S II*, y 1-2)
ORTIZ, RAMIRO, De vorbd cu,Ennnescu in italtenepe. Vorbind
despre traducerea in ital a poesnlor lui Einmescu, R Ortiz arata cum
i-a venit ideia acestei traducen, ce a intentionat cu studiul din Introducere Parerea lui e c Eminescu e un poet perfect original , nu are
decal asemanan cu poetn stremi (U L XLIV*, p 27)
ORTIZ, RAMIRO, Emznescu ii poeta rumeno della foresta e della polla

Numai un critic poet ar putea studia poezia sugestivd, delicatal i eterica

a lin Em Poet al padurn si al pasenlor [Fragment dinteo prefatastudiu la traducerea in rtalieneste a poenilor] (C T C , VIII, p 152-153)
Ortiz, Ramiro, lidthall Emznescu, Poesze, Florenz, 1927, LII+168 S

www.dacoromanica.ro

SORIITORII ROMANI

620

intaia traducere a lin Eminescu in italieneste, introducere, bibhografie

(B A IV, p

227)
WEIGAND, G
PAPADOPOL, PAUL I , Ciprtan Porumbescu

Ca om, roman 52 artist

Cuprmde I o paralelh intre C P i Eminescu (Fl S , I, p 99-103)

PAinsiEscil-ULmo, T , Caracterul naturit In poezza lui Eminescu In
poecia hu E in cele mai dese cazuri, natura se adapteazh sentimen-

telor poetuhn Atitudinea poetulm in fata natuni e asemanatoare cu a

manlor romantici, avnd totusi o puternica nota de originalitate si de
TO1116.111s1/1

(Rm XXII, p 72-82)

PAuicEscli-ULmu, T , In jurul meIn lux Emznescu Autorul raspunde

criticelor aduse scriern hu Viga tragicci ,n roma'neascd a lux Emznescu,

de S Cioculescu in Adevdrul i P Zanfopol in Adevdrul lit fi art, (Rm

XXII, p 457-460)

Pciunescu-Ulmu, T, Viga tragia ft romdneascd a lux Eminescu

Autorul trebuia s se fi patruns mai bine de poet si medml in care a
trait Se gasesc I pagim pline de viath. (Ni VII*, Nr 2, p 47-50)
POPEStU-TELEGA, AL
P UJNESCU-ULMII, T , Poezza luz Emznescu

Eplgonn in poema
aceasta Em este patruns de acel Weltsclimerz sau mal du sacle al romanticilor europeni (Nz VIII*, Nr 8, p 16-20)
PATTNEsou-Uniu, T , Un aspect al poeztei lux Eminescu intre notele

can incadrear pe E in poezia umversala e I cea transcendentalh, grandioasa Nota aceasta a gasit la E stilul potrivit et Exemple (P1 , I,

P 1-9)

Pentru monumentul luz Enzznescu Colecta facuta printre elevu

98000 pnmare Stefan 0 Iosif" din Drhusent, de invatatorul N Iosif
Lista donatonlor (Lm, VIII, p 28) , la sc primara din Todiresti-Iasi

(Basarabla) de iuv Petru Taban (Lm, VIII, p

148)

Sachelane, Henrieta, Pesimismul lui Eminescu Buletinul Instztututu? de Literaturd (brosura I-a) pe anul 1927 (Teza de doctorat) 89 pag 80

(R F II*, p 159-162)

GIIERASIM, VASILE

SATEANU, C , Un autogral al luz Mihail Eminescu Facsimilul unei

scnson inedite din 1885, Iasi, adresath until pneten (A L A VIII, Nr 363,

p 4)

SEBA STIAN, L , D Ram I o Oztzz l-a tradus pe Enunescu Talmh-

cirea in rtalieneste a lin E , facuth de d 0 este literala, apoetica, seach,

rece" Autorul dh exemple in acest sens (S , I, Nr 12, p II-14)
STOIAN, STANCIU, Mihail Emznescu ca Izlosof, gdnditor politic

;52.

pedagog M E n'a urit viata , a mbit-o prea mult, de aceea era &1st Dragostea lui pentru nature', se poate asemhna cu a lui Rousseau Eimnescu
si Kant Filosofia lui Emmescu este metafinch idealista cu consecinte
naturaliste" Ideile sale sociale sant ideile Junimu" (I , VII, Nr 5-6,
VIII*, Nr

1-2, p 25-30 Nr 9-12 p 6-13)

STRUTEANU, SCARLAT, Orlzsmul in poezza luz Eminescu [Rezumat

al conferintel cu acest trtlu] Misterul orfic a fost turnat de E intr'o inalta

conceptie artistica Em a ummuzat mitul Exemple din Salim I 1 V,

Rugdciunea unuz Dac, Mortua est, etc (U L XLIII, p 175)
SuLICA, N , Invia-vor voevozzz 0 poezie ineditd a luz M Emznescu

Iii prunavara anului 1867 E a vintat Brasovul Aici, sub impresia lecturn
Crmucu bisencei Srantulau Nicolae din Schei si a serbhni Junilor, a scns
poei a Invia-vor voevozn, necunoscuth pang acum Reproducerea, in intregime, a poenel ( III, Nr 7-8, p 19-22)
TAGLIAVINI, CARLO, Postzlla entinesczana Dm intrebuintarea hu
borum-harum

nervum rerum gerendarum la Emmescu, dup ce cam aceeasi

intrebtuntare o gaseste la Goethe, autorul caut sa vada o influenta a

lin Goethe asupra hu Eminescu (St R , I, p 112 114)

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGII AFIA PER I ODICELOR

621

Traducers germane din Enunescu in foiletonul ziarulm Czerountzer Allgemeine Zeitung, cl Alfred Klug a tradns Fdt fiumos din karma'
so

Cezara (F Fr III*, p 24)

VALESCU, CORA, Leopards p Emznescu Paralelism intre pesimismul

lor Emmescu e poetul pesimismului, Leopardi e teoreticianul lui (R V

IV*, p 16-47)

VALESCU, CORA, Ennnescu p Allred de Vigny Asemanari i deosebin

intre conceptide lor asupra vietil (R V III, p 200-203)

VALESCU, CORA, Peszmismul lux Eminescu E este un pesimist sen-

timental, lar nu filosofic Artistul din el e pesmust, omul e ins& optimist

(R V III, p 122-123)
VLAD, DR C , And progreszvd ft and regreszvd Raspuns articolulm Eminescu i pszhanalzza al lin F Aderca din A L A , IX*, Nr 401,
p I

(A L A , IX*, No 403, P

7)

Vulcan, Toss/ sz M Eminescu Fragment din articolul din Familia (1889, pag 306) [sells de I V ] despre primele poem ale lui Enu-

nescu (C 1' C , VIII, p 177)

XENOPOL, ADELA, Veronica Mule Autoarea a cunoscut pe V M

in familia sa Din ammtirde proprn si dm ale famthei sale schiteaza portretul iubitei lui Emmescu, arata felul cum a luat nastere dragostea lor
pommle rupturei (R S II*, p 4-8)

Garleanu, Emil

PAPADOPOL, PAUL I , Emil Gdrleanu la Universal Lzterar" Bibliografia articolelor i bucatilor literate, publicate de E G in U L in
1910-1911 (U L XLIII, p 199)
SEBASTIAN, MIHAIL, Emil Gdrleanu Evocare calduroasa Rolul lui

in miscarea stimnatorista Din opera lui ramne Din lumea celor pan
an cuvdnici

(U L LXIV*, P

446)

Gherea, C Dobrogeanu
DUMITRLSCU, GEORGE, C Dobrogeanu-Glierea In conceptta "lin en-

tica elementul estetic se pierde intr'un sociologism tendentios

III, p 259-261)

(R V

LALIREANU, BARBU, 0 edilze crated a Grincelor lux Ghana Autorul

aratd necesitatea unei_ editu entice a Criticelor lin Ghereai prin cateva
lamunri de amanunt Intr'una vorbeste de mysvor german a Rugdciuma
anus Dac de Enunescu gastt de el inteun min vedic din Geschichte der
tronden Lzto atur, von Otto on Leixner, Leipzig, 1882, vol I, p 70
(Cug Lib I, p 6-7)
(Aka, Ion
BART, JEAN, 0 scrisoare inedild a luz Ion Ghica

I Gh a fost nasul

vasului roman Mircea Din prilejul lansarn in Marea Neagra a vasului

el trimite colonelulm V Urseanu o scrisoare, plina cu urari pentru viitorul mantim al Romfiniei Scrisoarea e datata Londra, 30 Lille, 1883

(A L A IX*, Xr 393, P

4)

Goga, Octavian

BADAurA, AL , 0 Goga, Medahon Latura sociala i nationald a

poeziel lin

(V L II, Nr 42, p

1)

www.dacoromanica.ro

SCRIITORII ROMANI

622

Goga, Octavian, MWerul Manole Recensie elogioasa (Tr LIX*,

p 230-232)

An[AnnicRANO], I
Goga, Oct , Mesterul Manole Cronica dramatica despre piesa re-

prezentata, la Teatrul National din Bucurestt (U L XLIV*, p 148)

CECROPIDE, B

[Goga, Octavian], Mqterul Manole Cronica dramatica Defavora-

WA (A L A IX*, Nr 379, p

r)

SEVASTOS, M

Megerul Manole Cromca dramaticA despre reprezentatia dramei pe scena Teatrului National dm Bucure*ti (Gn VIII*,
Goga, Octavian,

p 140-141)

SADOVEANU, ION MARIN

Dare de seama elogioasa Toate

problemele contemporane romanesti sunt tratate in acest volum, subt
un unghiu de gandire profundel si intr'o form artistica neintrecuta ((n
Goga, Oct , Mustul care fzerbe

VII, p 191-192)

BADAirra, AL

Goga, Octavian, Mustul care ferbe Ideologia politica a lin 0 G

e o actualizare a eminescianismului si o revalonzare a samanatonsmului"

Se deosebeste totusi de Eminescu prin stramutarea in vutor a aspiratillor

nationale De aceea 0 G e un optimist (V L II, Nr 52, p 3)

CON-

STANTINESCU, POMPILIU

000A, OCTAVIAN, Spiritul generafzez dela 1848 Cuvantare rostita

pe Campia Libertatn, cu prilelul comemorarn 7ilei de 3/15 Mam [1848]
din acest an [1927] (Cs , XI, p 68-69)

Ha5deu, B P
(Vezi .1 Necroloage, Comemordri, Ornagis)

Incd o cal te despre Hadeu [Barbu Ldzdreanu, Umorul lux Hcwleul

Ocupandu-se mat mult de ce e efemer in viata lui H , decals de ceea ce

e etern, cartea d-lui Lrareanu e mai de grab o ucidere decat o ndicare
a lui H Totusi ea cuprinde pretioase amanunte bio si bibliografice (U L
XLIII, p 634)
PAPADOPOL, PAUL I
Ldzdreanu, Barbu, Umorul lui Htudeu Cartea aduce sl. date necunoscute (A 0 VI, 396)

BOoDAN-DuICA, G , B P Hasdeu (conferinta, la Teatrul National

din Bucureti, 1 Septembrie 1927) Havleu ca om politic, istoric i filolog

(Fl S , I, p 291-293)

Dela B P Havieu (Famiha Ha,sdeu de obdrie bucomneand) Scri-

soarea D-lui S Ionescu *1 raspunsul lui Ha.5deu care d o etimologie

i o lamurire asupra genealogiei acestma (Fl S , I, p 208)
IESAN, A , Doctrzna spzritistd a het Hcqdeu Anahra entica a lucrani Sic Cogito de H Cu toate ca' e intemeiata, in mare parte, pe dove= afective de ordin personal, totusi doctrina spintista a lui H dovedeste o onginala aplicare a darvinismului la fenomenele psihice Indeosebi laturea etica a conceptil lin H cuprinde veden juste si sohde
Stilul e model de clantate si premium a termemlor filozofici (C Cos

IVV, Partea I, p 3-16)

MARIAN, LIVII.T, B P Ha,sdeu

cuzzst ,si carhst Amanunte din viata

de om politic a lin B P Hasdeu Se reproduc articole si poem (P1 S , I,

247-239)

MARIAN, LIVIU, Ha,scleit p Hehade Hasdeu vedea in Hehade acea

unasa personalitate care a dommat si a guvernat cu spintul ski epoca

eroica a renastern noastre nationale, dintre ann 1821 si 1839 Cultura
hii Heliade era munteneascd, fund un stralucit exponent al spintului nationalist si cultural a unei anumite clase boeresti, pe care el se sprijinea,

www.dacoromanica.ro

BLBLIOGRAFIA PERIOD10ELOR

623

bleat trebue sa mai slab= cu pretinsa paternitate a lin Lazar" Tot aeqti boen au facut ca sa existe I scoala lin Lazar (J L XVI, p 253-259)
MARIAN, LIVID, Data p locul na,sterts lut Bogdan Petrzceicu Hafdeu

Preotul Gheorghe Marzac din comuna Cristmesti comunica autoruhu

01

B P H , dupa registrul nastenlor, s'a nascut in acea comuna la 26 Pe-

(J L XVII*, p 46-49)
z tinerelea lut B P Hcqcleu
L A VIII, NT 351, p 3)

bruane, 1838

MARIAN, 1411IU, Din coptleirta

(A

PAPADOPOL, PAUL I , Gum cunoa#em pe Ha)sdeu Se reproduc cateva

raspunsun date de 7ece sern de candidatt (la bacalaureat ?) din care apare

cat de putin cunosc acestia opera lui 11 La sfarsit aprecien asupra rolulm hu H in desvoltarea culturn romanesti (U L , XLIII, p 614-615)
PAPADOPOL, I PAUL, CUM poate Ii aprectat Bogdan Petricetcu Hasdeu

-(Bn

II, NS 6, p 21-22)

PAPADOPOL, PAULI , Haftleu ,sz claszczsmul (Traducerz wttate) Despre

dotia traducen din Ovidiu ale lin H (Or III, p 300-303)

PERPESSICIUS, Htqcleu academician Pnvire asupra actiN itatu lui H

la Academie, din 1877 pang la moarte Rapoarte pentru premn Etymo-

1 ogwum Magnum Romantae (istoncul chestmmi) Demisia din Academie,

in 1883 (U L XLIII, p 554-556)
VALERIAN, I , De vorbel cu bdtrdnul Ha;sdeu Viatrt nocturna in

cavoul Iuliei Hasdeu" Povara amintinlor" Despre Dumne/eu, spirit

o

nemunre" (V L II, Nr 52, p 1-2)

Wedkzewzcz, Stanzslas, Zdzielow polontstykt w Rumunjt

Bogdan

Petrtceicu Haftleu (Din zstorta polonzsttcez fn Romdnza B P Hasdeu)

Varsovia [1927] Se arata legatunle stnntifice ale 1m B P H cu Polonia,
apol se anahreaza intreaga opera stnntifica a filologulm roman (R I XIV*,

p 397-398)

PANAITESCU, P P

HeHade-RAdulesen, I
BEEDN IIT, St , Salo in romdnege Despre traducenle din poeta
greaca ale hit Eliade, Meytany, Nicolae Barba, G Murnu i Th Naum

(Pr L III*, Nr 6, p I1-15)

MARIAN, LIvIU, Ha,scleu sz Eltade Admiratia Jut H pentru E (J

L XVI, p 253-259)

Vdrtosu, Emzl, I Helzade Rddulescu, Ade ci scrtsoit (Bucuresti

1928) Mentiune elogioasa (R I XIV*, p 393-394)

[IoRGA, N

Vdrtosu Emil, I Hettade Rddulescu, A cte ci scrzsort Recensie ana-

htica (A 0 VII*, p 558-559)

PORT[UNESCU], C D

Ibraileanu, G
Ibrdtleanu , G , Scrutorz romdnt si streint Dare de seama critica
Analizandu-se personalitatea cnticului tesan se ajunge la concluzia Ca
opera lin nu e de cat un comentanu sociologic in marginea esteticet, deci
o deviere dela esenta criticei pure" (V L II, Nr 60, p 3)
CONST ANTINESCU, POMPILIU

Ibrdtleanu, G , Scrutort romdnz i straw Dare de seania. G I

este un serntor lipsit desavarsit de vanitate Un analist, care stie sa scoata
dmtr' o opera amanunte caractenstice, la can de multe on mei nu ne gn-

dim In acest volum se remarca apoi ca critic condus, inamte de toate,

de cntern psihologice i estetice (Gn VII, p 19o-191)
VIANU, T

www.dacoromanica.ro

SCRIITORII ROMANI

624

Iorga Nito lae

BAD.VoTA, AL , N lorga N I este intaml mare dascA1 al culturd

romanesti" (Lm IX*, p 33-34)

BAD AuTA, AL , N Iorga Medahon Marele animator al vrenni noastre

RAdAcinile lui sant infipte in gha romaneascd Scrisul i vorba lui vibreaz,
mai intim, de sensibilitate (V L II, Nr 43, p i)
BuoiTTA, EmANOIL, Scoala dela Vdlenz Universitatea dela VAleni
inainte de ralzbom o scoala de romanism luptAtor Ea u fost cea mai

puternicA intrupare a fazei culturale, stApanitA de N Iorga 13rincipluI

acestei faze si scoli a fost insufletrea Influenta spiritului dela VAleni
asupra culturei noastre contimporane , caracterul de dupa rdzbom at

Universitatn dela I/Cern (Gn VIII*, p 361-364)

Iorga, N , Istorta ltteraturri romdne,sti Ed II (1925) E opera de
baz, in care faptele literare ale trecutului nostru sant istoriceste incadrate i coordonate Numai dupa, aceastA limpezire istoricA, putem a-tepta sA nascA din mArturnle trecutului operele de adancire i interpre-

tare a spiritului romanesc (S d M VI p 349-351) DRAGNEA, RADU

lorga, N , Istorta literatunt romdziegt [vol II] Recensie in]urioasa

fi acuzd pe autor in deosebi pentru felul cum a tratat opera lin D Cantemir

(C L "XI*, p 337-339)

G[ItIGODAs], E

Iorga, N Istorta lzteraturti romdnesti, II dela 1688 la 1750 Mentiune elogioasa (Rm XXII, p 139)
D[EAGNEA], R[ADU1
Iorga, N , Storia det Rumor:, e della loro czviltd Milano, Hoepli, 1928
ExtinsA i foarte apreciabilA dare de seamA anhticA (E 0 , VIII, 1928

p 190-196)

CIALDEA, L

Iosif, St 0
A pacer? de poetulut lost/ pentru scrisul D-net Natalia Negru /1
scrisoare a poetului, din Buc 9 Nov , 1913, in care aduce elogn Nataliei
pentru volumul ei de poezie i proza, canna ii face corectura in acel mo-

ment (R S II*, p 18-19)

1, 258)

BERARIU, C , La Dumbreivenz Amintirt despre 5t 0 lost! (F1 S ,

C V , t 0 lost! Note biogratice A murit la 5 Iunie st v

(V L XLIV*, p 399)

1913

FAGETEL, C * , Amintirt despre 5t o low La serbdrile semicentenarulm Asociatiumi tinute la Blaj in 1911, alaturea de alti scrntori mart
a participat I *t 0 I El a tinut atunci unor tineri casatoriti, o cu.% an-

tare, care a fost un adevArat imn de preamarire a mbirn (Rm XXII,

P 344-345)
lostf, 5t 0 , Ad arma I (Trad lat a poeziei La arme) (* IV,

Nr 3-4, p 34)

CORONENSIS, N S

t 0 lost! pe urmele tut 5te/an Vodd al Moldovez..

Scrisoare din 7 Main 1904, adresatA Natahei Negru (F1 S , I, p 209)
MAXIM, GH , 5t o zest/ pe urmele tut 5tefan Vodd al Moldovez
Scrisori inedite de 5t 0 lost! Scrisoare adresatA Nataliei Negru impartIseste impresu din Bucovina (F1 S , 1, p. 2-4)
MAXIM, GH ,

NEGRU, NATALIA, 5'2 zatd, md gdndesc la vot

Evocare sentimentala

a lui Iosif i Anghel AmAnunte despre colaborarea lor Revista Cum-

pdna (A L A IX*, Nr 419, p 5)

PACLE, CONST ,

t 0 lost!

Frivire sumarA i elogioasa asupra ac-

tivitAtit lui literare. (U L XLIII, p 398)

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

625

PAPADOPOL, PAUL I , Final

Partea finalh. dinteo monografie asupra lin t 0 Iosif La sfArsitul articolultu bibliografia Caractenianlor generale" a poetulin (Fl S , I, p 82-85)

Kogalnieeanu, At
Fotino, .111 ateiu, L influence franeaise sur les grands orateurs polltiques roumazns de la seconde moztz du XI X steel e Tezh peutru docto-

ratul de umversitate la Sorbona Se cerceteazl. influenta francezh asupra

ui Barbu Catargm, Kogalniceanu si Al Lahovan Recensie analitich

(A 0 VII, p 364) FoRilliNEscul C D

HANES, PETRE V , Mihail Kogdlniceanu Biografie i caractenzare

succinta a scrntorului i omului politic (U L , XLIV*, p 366)
IORGA, N, Les voyageurs orzentaux en France Intl oduction I

Voyageurs turcs II Voyageurs grecs Prows, Philippide, Coral, StaIII Un voyageur roumazn sous la Restauratzon [I Codru Bragusanu] IV Deux itudiants et un homme polar que roumazn a Paz zs
maty

(Mthallt Alexandru Kogalniceanu] V Vzsiteurs revolutzonnaires et prOSC7 its

[Emigratia romnh din Principate, duph 18481 (I2,_110 IV*, p 1-25,

73-108, 161-2031

KOGALNICRANI7, I M , Lupta pentru pdstrarea Basarabzei Documente diplomatice din 1878 Misnmea lui Ion Ghica i D Sturdza in streintate Telegrama lui Ion 13ratianu i Koghlmceanu chtrh C A Rosett
Presedmte de consilm admternn Scnsoarea 1w D A Sturdza card acelais
Raportul lm I Ghica i D Sturdza Telegrama lui M Kogblinceanu chtrh

I C Brtianu (C L , LX, p 38-52)

La/iir, George
GIIIBU, ONIsuott, Un dascifl bdndfean de acuni Ioo de ant Const
Diaconoinci Loga Poodluitorul Tinerzinit nu e al lui Lazar, ci al

Loga (Bn II, Nr 3, p 6-9, Nr 4, p 29-34, Nr 5, p 36-38)

PAPADoPoL, PAUL I , Cum trebue inteleasd actzvitatea luz Gheoz ghe

i
coala dela Sf SaN a se datoreste, inamte de toate lui Gh
Lazar, iar nil exclusiv boenlor, can 1-au sprijinit 2 G Lazar a fost un
vulganzator al idedor scoalei latimste (Pr L , I, NT i8, p I5-16)
Stanca, Sebastian, Gheorghe Lazdr la Sibiu Inteo confermth,
rostrth la Cluj, d S S se ocuph pe larg de conflictul dintre G L i episcopul Moga, des\ inovAtind pe acesta de unnh de invinuinle ce i s'a adus
ch ar ft persecutat pe G L (S d M , V*, p 113) CRONICAR
Laxdr

Itaeedonslo, Alexandtu
Farr, ION, A lexandi u Macedonshi Portret foarte elogios Numai

Fminescu a inrhunt asa de mult poezia romhneasch ca Macedonski Analiza chtorva poezn M a fost initiatorul poeziei intelectualiste Artistul
51

onnil

(Pr

II, Nr

13, P

4-7)

Mawr, Petru
POPA, TRATAN, Contributiuni la Ineafa lut Petru Mawr Despre
Cheorghe Mawr, tathl 1storicului, protopop la Tg Mures, intre 1750-1763,
40

Dacorom a ma V/

www.dacoromanica.ro

SCRIITORII ROMANI

626

apol la Capusul de Campie P M s'a nascut dem la Tg Mures P

Maior propagandist oficial, la Tg Mures, pentru intoarcerea Romamlor

la Fame (S d M , V*, p 87-88)

Mawreseu, loan

SUCIU, UNMAN, Din tinerefa tut loan Trzfu alias Matorescu De

ce a trecut in /ard Corespondenth in legatura cu demisia 1w Ion Mawrescu dm preope i motivele care 1-au determmat sa treaca in Principate

(S d M , IV, p 251-252, 272-273, 313-315, 336-337)

(Vezi

Maioreseu, Titu
Necroloage, Comemordri, Omagtt subt Convorbin Literare")

A nuarul coalei normale Vasile Lupu" din la,st, pe anul volar 1926

(Iasi, 1926) cuprinde pagnu despre trecutul institupel, despre cei

dintai profeson Velini, T Maiorescu Nota (R I XIII, p 308-309)
1927

IORGA. N.

BASARABESCU. I A , Mawrescu sz Gura Limn" Anunttre 0 1. 1-

sitii la M in 1915 Ce atitudine a luat acesta fata de niste calonum raspandite pe socoteala lin de mste athersan politici (C L LIX, p 171-174)
PUTT, ION, Tztu Mazorescu T M a fost inainte de toate, logician
insusirea aceasta se resimte in intreaga 1w opera Pentru a-1 aprecia trebine judecat in cadrul vremli sale si a acestei insusin Se insista asupra
defectelor sale, atat ca ideolog cat p ca om (Pr L , II, Nr 9-1o, p 3-6)
MAIoREscu, T , cdtre A Naum Doua senson, datate Bucuresti

12 Iume si 27 Dec 1892, refentoare la poemul Povestea Vulpet al lui

Naum (C L LXI*, p 124-125)
MAIORESCU, T , cdtre A Naum, Doua scrison, din Buc 6/18 si 20
Oct 1876 in can face cateva observath entice asupra poemulm A egri Som-

nia a lin A Naum Max cere s 1-se trimita manuscnsul unei nuvele
de Creanga a earn scrien in genere sant o adevarata imbogatire a hteraturn noastre" (C L. LX, P 345-346)
MAIOEESCU, 1' , [Scrisoare cdtre Bodndrescu] f a Ii intreab daca
profesorul dela institutul ha [din Pornarla] e capabil sa propuna munca
vocala Apoi despre cartea liu de citire p despre o traducere dm Hamlet
(C

L LIX, p

132)

3IA.i0REsou, Titu, [Scrzsoare] cdtre Nicu Gene Datata, Bucuresti,

6 18 Decenn ne, sara, 1876" Despre nuvela Cdnele Bdlan a lm N G

Ise propun cfiteva schimban Apol despre Mo- Nicht/or Harabagzul
de Ion Creanga, Strigotz de M Eminescu , Fotle cdzute a lui I Negrun Se propun modifican marunte in toate trei Incepe sa se inf tripe Junimea" dela Bucuresti ti trinute pentru Convorbtri cateva Colinde de Teodorescu La sfarsit cateva informatn politice (C L LIX,

p ii6r2o)

M[oRARIVI, V Bella de cuvinte" Maiorescu a imprumutat probabil, acest termen din Ernst Moritz Arndt, Gezst der Zeit (P Pr III*, p 63)
NEGULESCU, P P , Profesorul Maiorescu T M a indrumat poporul

roman spre descopenrea firei lui cele adevarate A dus o lupta apnga,
ins seruna p annomoasa Ca profesor M a fost tot un luptator Adaptfindu-se nevoilor vremn, s'a suit mai intim sa trezeasca interesul pentru
Plosofie De aceea dadea cursunlor sale o forma populara A reusit sa
cree/e un interes pentru filosofie, grape talentului su oratonc, Fara. ase-

www.dacoromanica.ro

B [BUDGE. AFI A PERIODICELOR

manare la noi Un portret al profesorului la catedral

studentu (C L LIX, p 141-149)

627

Pnetema tin cu

RADULESCII-POGONEANU, I , Omagiu luz Brdtescu-Voine;stt Vorbeste

pe larg despre legatunle lut I A Br V cu Titu Maiorescu (C L LXI*,

p 149-.51)

STRUTEAN LI, SCARLAT, Ideea" in opera de artd VII Tait Maio; escu

ci M Dragornzrescu Conceptia estetica a 1w T M ii are ongmea in idealismul german de dupd Kant, si anume in filosofia mi Schelling si a lut
Schopenhauer, iar nu a hu Vischer si Hegel asa cum se credea pang acum

(U L XLIII, p 633)

TORotalu, I E , Dela Tztu Matorescu la N lorga Dela T Maw-

rescu la N Iorga e o fireascd evolutle progresival, oprindu-se acolo, unde

specificul nostru etic i etme ne-a putut deschide calea spre literatura
universala

(F1

S,

I, p 69-72, 124-129)
Mullin, Adrian

BADATITA, AL , Adrian Maniu Medahon Volumul Leine pdmdnt

cuprinde o reale: inspiratie autohtona (V L III*, No 74, p i)

Milifieseu, Gib I

Mihdiescu, Gib I , La Grandillora Recensie critical Personagnle

lul G M sant mai mult cazun patologice, decat normale Puterea dar
p slabiciunea scrntorulm sta in descnerea grotescului si a subconstientului
CONSTANTINESCII, POMPILIIT
(V L , III*, Nr 74, p 3)
Mihtieccu, Gib I , La Grandz flora Personagule lin au o bogata

vieatal interward Sufar de obsesn Conceptia etica a scrutorultu e fataDna, Al

hsmul Stilul salu e adaptat fondulm (Dt VI*, p 55-57)
Milidescu, Gib I La Grandiflora Critical aspral (U L XLIV*,
PETRESCU, CAMIL
) 276-279)
Milidescu, Gib , Pavilionul cu umbie Cronica dramatic asupra
piesei reprezentate de Teatrul National din Bucuresti (Gn , VIII*, p 141)
SADOVEANU, ION MARIN

-Wiesen, Nteolae Spiitarul

GRIGORAS, EM C , Spdiarul Milescu in China Valoarea geografica,

istorica i literara a Cdldtorzez in China de Spatatul Milescu Amanunte
biografice despre el , valoarea stnntificd a operei lin (Pr L , I, Nr 5,

p i1-13)

Giurescu, C C , Nmolae Milescu Spdtarul Contributtuni la opera

sa literard (Din An Ac Rom ) Bucuresti, 1927 [Cf Dare de seama sl
IORGA, N
in DR V, p 674] (R I XIII, p 412-414)
Mtlescu, Spdtarul Nicolne, Cdldtorze in China (Casa coalelor)
editata de Ern Grigoras (S R , I, Nr 2, p 103)
DONGOROZI, ION
Minuleseu, Ion
B /DAUT

AL , Ion Minulescu Medahon (V L II, Nr 55, p

40*

www.dacoromanica.ro

1)

SCRI [TORII ROMANI

628

Movilii, Metropolitul Petra

LUPAB, I ,

0 scrzsoare a Mitropolituluz Petru Movild cdtrd pain-

fir/Jul Constantrazopoluluz Chiral Vella Traducere in romneste a scrisorn

latmesti, datat 27 X, 1638 si publicat de E Smurlo in Le Saint-Siege

et l'Orient-ortodox Russe 1609-1654, Praga, 1928, vol II, p 151-153
Petru Movil felicitil pe Patriarh pentru numirea in scaun , il roag5, s
absolve pe fratele sail Moise de afuriseme , s5,-1 dea imputernicire s impedece confraternitatea ortodoxl din Lemberg s'a tiplrease crti bise-

ricesti (R T , XVIII*, p 245-249)

Panaztescu, P P , L'inf luence de l'oeuvre de Pierre Mogila, archeveque

de Kiev, dans les Prancipautes roumaznes Contributn la infiltrarea culturii latine in Principate intretinut de Petru Movil 0 bibliografie referitoare la activitatea lin Movild (A 0 VI, p 171-172)
Naum, Anton
M[oltARIET], V ,

Povestea Vulpzi

Epopeea eroi-comlca' cu acest

titlu a lui Anton Naum are unele asema'n'ari cu Reznecke Fuchs a lui Goethe
(I,' Fr , III*, p 63)
Neculee, Ion
GYR, RADU, Un mare poyestztor romdn Ioan Neculce 0 samd de
cuyinte Biografie 0 samd de cuvinte au un farmec rar, win naivitatea
calmrt cu care s'int istorisite, dar subt care se ghiceste lesne un suflet
cald si intelept " [Manic nou] (Pr L III*, Nr 9-10, p 20-24)
GYR, RADU, loan Neculce 0 samd de cuvinte sz influenfa lor in
literatura cultd Biografia lin I N , analiza a 0 seamd de cuvinte, cittlndu-se multe expresil de ale cronicaruhn Prin 0 samd de cuvinte N este
tin precursor al adevratei noastre literaturi Multe din arhaismele lui au
o armonle si o sonoritate pracuta. (Fl , V. p 357-371)

Sadoveanu, M despre Ion Neculce M S a tmut o conferintl. despre

Neculce la Ateneul Popular N Iorga" A citit din opera cronicarului si

si-a inkturisit legturile literare cu el Notita in V I, II*, Nr 42, I) 4
Negruzzi, Costache

Foil, ION, Costache Negruzzi Portret Se insist a. asupra inspiratiel sale romantice (Pr 14 II, Nr 18, p 3-4)
NEGRUZLI, C , Despre capztala Romdnzet (Pagini vechi") Capitala

Romarnei unite nu poate fi decal Galatn Datat 1861 (U I. XLIII,

p 115-116)
WedIzzewicz, Stalizslaw, Z tradicyz rumunskich o lanze III Solueslizm

[Din traditrale romdne,sti asupra lux loan III Sobieski) Felul cum s'a pastrat Sobieski la Cantemir, Negruzzi, Alecsandri Toti trei se intemeia76
pe legende ail fundament istoric (R I XIV*, p 398 )PANA[TESCU, P P
Nefill17Z1, Jacob

JARS LK, URBAN, [Scrisoarel cdtrd I Negruzzi [Praga 17 X 18881

Cere sa 1 se trinuth gratis colectnle C 14 Se prange de greutdti materiale
ardtnd corn cartile lui in romneste nu 1-ail adus mci un cdstig (F Fr

II, p 101-103)

NBGRUZZI, IACOB, [Scrzsoare] cdtre Nicu Gane Datat5. Iasi in 12

Ian 1868" Se plfinge de faptul ca Jummistn nu-i mm trimit material

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

629

pentru Convorbiri Cane sa-1 mai trimita vre-o nuvela El (I N ) a inceput

sal sem balade Domnila si Robul e gata (C L LIX, p 124-125)
SLAVICIU, IOAN, Scrisori cdtrd I Negruzzi Trei din 1874 in ultima face o analiza cratica a romanulm Mihazu I'e, eanu, al lui Iacob Negruzzi (C L LX, p 129-142)
Odobescu, Alexandra
FoTI, ION, Alexandru Odobescu Portret

(Pr L II, Nr 19-20,

P 17-18)

ODOBESCU, AL , Ioanittu Crazul Romdnzlor (tragedie media), [pu-

blicata de E G Grigoras] Fragment (K , I , Nr 3-4, p 87-95, Nr 5,

p 140-143)

Pamfile, Tudor

CULEA, APOSTOL, Sufletul p opera lux Tudor Pample Biografie

Folclonstul i etnograful Avea o metoda tiintifici Operele lui de folclor

si istone Scrntorul (Lm IX, p 187-193)

Panu, George
BACALBAgA, CONST ,

XLIV*, p 814)

Glieorghe Panu Portretul ziaristului

(U L.

Palau-Banat:1, Al

COLAN, ION, 0 scrisoare a lux A Paptu-Ilarzan E datata dm 1861

si adresat lui Iacob Muresanu Da sfatun politice celor din Ardeal Ii

maga sal nu mai atace pe Regatem (Tr LIX5, p 374-377)
LUPAS, I , Gum vedea Papiu-Ilanan la .r86o postbilitatea de infdp-

lurre a Daco-Roniiintet) Intr'un memorm adresat lut Voda-Cuza, Papa

Harlan arata Domnitorulin Principatelor situataa Transilvamei, sfatuindu-1 asupra conchtnlor i momentului cand el ar putea realiza o mare
Daco-Romanie (S d M , IV, 578-580)
POPA, TRAIAN, Alexandru Paptu Rattan (9 Oct 1827-23 Oct
1877) Biografie, cupnnzand 1 cateva date inedite Se insista mai ales
asupra tineretei i participarn lut la rev dela 1848 (S d M , V*, p 28-30)..
Sum, CO RIOLAN, Al Paptu-Ilarian, Cdteva inedite Cerenle pentru

bursa adresate Consistorului din Blaj de catre Al Papa pentru assi continua studnle jundice la Viena apm la Pans Un act pnvitor la soarta
tamibei sale, in 1848 si in fine un fragment de scnsoare, in care se
anunta. inceputul de intunecare a mintli lui Papiu-Ilarian (S d M IV,

p 564-566)

SULICA, NICOLAE, 0 pagind uttatd din vieafa lut A Paptu Brawn

(Un inentorzu i un duel politic) In 1859 emigrataa maghtara a trims in

Principate pe deputatul roman renegat Alex Buda ca sa pregateasca

opinia publica romaneasca pentru o expeditie in potnva Austriel care
se pregatea Buda era pentru Umrea Ardealului cu Ungana A Papal
Ilanan demasca planunle
ataca violet in Rorndnul, f apt care
aduce o provocare la duel din partea lui Buda Duelul n'a avut loc dm

prima refuzului lui A P I

Tot din acest pnlej A P I inalntear a

pentru realirarea Dacoromaniei

(S

un memonu lin Al I Cuza in care i 1 indeamnal s profitede acest pnlej

I V*, Nr 6, p 41-48)

www.dacoromanica.ro

SCRIITORII ROMANI

630

Petreseu Cezar
Petrescu, Cezar, Intunecare Dare de seama elogioasa despre intaiul volum al romanulm Intunecare Acolo sezum i planseni" (Gn

III, p 265-267)

Petrescu, Cezar, Intunecare, Cartea II Acolo sezum ft pldnsem"

Recensie

(V D II, Nr 51, p

3)

CONSTANTINESCEr, POMPILIU

Mat, Ion
Pt llat, Ion, Biserica de altddatd, poem, ed Cartea Romaneasca",

Rue 1926 I P este un clasic perfect Datorita acestei insusin a putut

implca, in poezia sa intr'o forma, atat de arnionwasa, traditionalismul
cu. moderrustnul (V P. XIX, vol LXIX, p 289-290)
RALEA, M
Pale, Ion, Biserica de altdclatd (U L XLIII, p 59-6o) PER-

PESSICIUS

Pala, Ion, Intoarcere (U L XLIV*, p 210) DAVIDESCU, N

Ion Palat Anahza volumelor
Pe Arges in sus, Satul meu zBiserica de altd datd Cu toate c toate trei
sant traditionahste, fiecare are o puternica nota de onginahtate (J L
XVII*, p 126 140)
P0H0NT13, EIIG , Contribufzi hterare

Pont Cugler, Matilda

GitIGGHEseu AGATHA, Matilda Pom 0 caractenzare a poeziei ei

(R S , I, p 113-115)

Popoviel, A C

MANIC, IULIU, Aurel C Popovicz Amintin despre marele oin pohtic Colaborarea 1w cu memorandistn Cu toate ca din p d v ideologic
se deosebea de acestia, totusi colabora cu ei pentru ajungerea tintei pohtice de desrobire a Romamlor din Ardeal Se bucura de un prestigin
extraordmar nu numai pe langa. conducatorn Romanilor ardelem, dar
si pe range: factorn pohtici de seama al Austro-Unganel El a sustinut
mai Impede i mm argumentat ideia federalizarn Austro-Unganel Tinta
lui finala era Umtatea tuturor Romamlor Despre intalmrea din 1915
dela Viena cu Erzberger, tnmisul 1w Wilhelm (C L LIX, p 134-139)
Rebreanu, Livia
ADERCA, F , Jack London p Livzu Rebreanu Paralen, intre romanul Adam si Eva al lui L P. i Vagabondul Stelelor al lui J L (SU.

IV, p 92-93)

DR,AGNEA, RADH, Livzu Rebreanu (Romanul Ciuleandra) Evolutia

L P. dela romanul naturalist la romanul realist, psihologist R ca

reprezentant al generatiei de dupg razboni Arta Crulendrez , ideologia"

p stilul romanulm (Rm XXII, p 99-108)

MiNcu, C , Ciuleandra Analizand din punct de vedere medical
romanul 1w L Rebreanu cu acest nume, autorul ajunge la concluzia Ca
nebuma 1w Pum Faranga, eroul principal, nu e just zugravita Atat canzele cat i desvoltarea ei nu corespund constatarilor stuntei (U L XLIV*,

p 107)

p 24

Rebreanu, LIVZU, Czuleandra

Recensie elogioasa (U L , XLIV*,

DAVIDESCU, N

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIOD10ELOR

631

Rebreanu, Liviu, Ctuleandra Anahza critica Romanul nu este

un pas inainte in arta de romancier a mi R El are aceleasi aptitudim
aceleasi defecte ca 1 romanele vechi (Tr LIX*, p 133-138)
SEEMAN, GEORGE

Rebreanu, Liviu, Ciuleandra Ana hza, critica. Nu e un roman, ci

o nuvelA desvoltata una din cele mai viguroase din literatura contern-

porang Sufere de unele procedeun melodramatice (V L III*, Nr 68-70,

p 3)

CONSTANTINESCII, POMPILIII

Rebreanu, L , Cruleandra (Roman) Preocuparea d-lui R de data

aceasta n'a fost sA creeze figura ci mai ales stdri sufletesti" D-sa descne

cu multa stunta evolutia unui caz patologic (V R XX*, \ ol LXXIV,

p 127-128)
RALEA, M
Rebreanu, Liviu, Ciuleandra (roman) Romanul este mai putin
reusit in amanuntele de cat in constructia lm Cuprmzard analiza unui
act psihologic, tocmai amanuntulm trebuta sa 1 se dea mai mire atentie
(Gn

VIII*, p 38-40)

BADAIITA, AL

Ltvzu Rebreanu, cetdfean de onoare Procesul verbal al Consihulu.

comunal din comuna Maleru, jud Nasud, prm care L R e ales cetatean

de onoare al acelei comune (U L XLIII, p 46)

T[ArTur], DR P , Valoarea moralct a romanului Adam St Eva" de

I mu Rebreanu Romanul are o valoare artistica-hterara dar e profund

imoral, din prima scenelor Im de sensualism Metempsichoza care se
gAseste la baza Iui e anticrestina Autorul e de parere sa se puna sub index

(Vest ,

IV*, Nr 2 2, p 4-6)

Russo, Aleen
MUSLEA, ION, Pe marginea unet legende a lui Alecu Russu Au
torul dovedeste, cu doll& vanante, ca legenda Piatra Corbului a lin Aleci.

Rusu a fost culeasd dm popor (F Fr II, p 123-125)

Russo,

Alexander, Carmen Romanzae [Cdntarea Romdrizet,

ment tradus in latinestel

frag-

III, Nr 9-1o, p 46-47) VALERIUS, L

S CORoNENSIS
SEMACA, A , Scrisort

dela Alecu Russo Patru scrison, in frantu/este, adresate de A R surorei sale Pohxema, la Munich, unde studia
intr'uu Institut de tinere dommsoare i din 1855, 2 din 1856 1 una f a
Cuprind numai chestium famthare

(C

1,

LX, p 143-146)

Qadovearm, Mihail

DRAGNEA, RADU, Hanu-Anculez sau apogeul d-luz Sadoveanu Vo-

lumul este sinteza artei 1w Sadoveanu Arta aceasta consta intr'o fencita imbinare a misterului cu realul ca'n baladele populare Povestirile din acest volum alcatuesc o epopee in proza Valoarea umana si religioasa a operel , naturtsmul el , stilul (Rm XXII, p 153-165)

GANE, ION, Mihail Sadoveanu Reprezentantul cel mal automat

al nuvelei lince romanesti Analiza nuvelelor Pdcat bozeresc, Ndluca it
Hasa Sams inthele doul hrice, iar ultnna epica (R V , II, p 2 0-24)
MARIAN, LIvro, Civilizalie si poezze Un adversar al trenuluz
M Sadoveanu Scrutor romantic, Sadoveanu gaseste trenul lipsit de poetic
pentru noutatea lui (F1 S , I, p 297-300)
M R , In marginea Wilma nuvele a d-luz M Sadoveanu TJltima
nuvela a D-lui Sadoveanu Orb sdrac, e socotrta Ca apogeul artei scrutorultu (V R XIX, vol LXIX, p 286-287)

www.dacoromanica.ro

SCRITTORIT ROMANI

632

PETRESCII, CAMIL, Mehazl Sadoveanu i crzticti sdz In scnsul lin

M S se remarcd o senoasa evolutie Dovada e ultima uu dal Orb vizor
Ar fi bine ins ca aceasta, capacitate artistica sa fie aplicata unel inmi

sufletesti /nal complexe (V L II, Nr 43, p i)

Sadoveanu, M111a41, Denzonul tznerefet (U I, XLIV*, p 309)

DA-

ITMESCIT, N

Sadoveanu, Mihail, Demonul tinerefez (Pr L III*, Nr 6, p 22-23)

DAvIDESCIT, N

Sadoveanu, Mihail, Denzonul tznerefez Mai putm adanc in anallia,

psihologica autorul infatiseaza viu personagnle secundare si este neintrecut in descnerea peisajulul (V R XX*, vol LXXVI, p 192-193)
BOTEL, OCr

Sadoveanu, Mihaji, Hanu Ancutei Prin acest volum dM S a

izbutit sh darmasca hteraturn noastre pagim de o frumusete stralucitoare
al purd in care primitivitatea frusta, nalv sau aspra a fondulut popular
apare transfigurata prm magia unul profund linsrn interior i resursele
unet arte desavarsite (V R XX*, vol LXXVI, p 190-192) BOTEZ,
OCTAV

Sadoveanu, Mihazl, Hanu Anculez,

Demonul Tineretez, Olanda

Note elogwase (A L A IX*, Nr 394, p 1)

IS
Sadoveanu, M , Halm Ancutet 0 opera reprezentativa a pove-

stitorului in moldovenescul i romanticul povestini se snnte l ceva cazacesc

DAVIDESCIT, N
(Pr L III*, 4, p 18-19)
Sadoveanu, Mihail, Tara de dincolo de negurd Povestin de villa-

toare, ed Cartea Romaneasch", 1926 (U L XLIII, p 74-75) PEI-PESSICIUS

Sandu-Aldea, C
(Ven 1 Necroloage, Comemoi drz, Oniagn)
SANDU, A M , Pentru blogralza hit C Sandu-Aldea Se atrage atentia asupra unel scnson autobiografice a lui C Sandu-Aldea, scrisa. in
1909 i publicata in Fdt-Frumos, II, 1927 Nr 3, p 91-97 (Fl S , I,
P 234-235)

*lucid, George
BOGDAN-DUICA, G , G 5Sincai censor intenmar Se reproduce apro-

barea pentru imprimare data de mncai pentru cartea ii Aranka Gyorgy

(Tr LIX*, p 822)

GRIGORAS, EMIL C , 5incat enciclopedist 5 a fost un enciclopedist

Elme jatekjai, Nagy Thad, 1806

in sensul enciclopedistilor francen din sec XVIII 0 dovadh noua, sant

lucranle hu Istoria naturalnicd a Fires 1 Invacciturd lireascd spre surpaz ea
superstifzi noroduluz, can se gasesc in manuscris in biblioteca episcopala

dela Oradia Autorul le analizeaza Limba lor e atat de buna, incat s'ar
putea face un glosar din ea (Pr L II, Nr 59-20, p 23-24)
Veress, A , Note st scrison sincalene Dare de seama anahtica

(Tr LIX, p 145-147)

Sv V [I AGARBICEANu]

(Din An Ac Rom ),
Buc 1927 Dare de seama analitica (R I XIV*, p 73-74) [IonGA, N )
Veress, Andra, Note sz scrison szncatene

Slaviel, Joan
BOITOS, OLIMPIU, Actoztatea lux Ion Slavzcz la Tribuna" din Sibiu

Cauzele care au detenninat infnntarea Trzbunez, unde se sustmea o poll-

www.dacoromanica.ro

BIBLIOCR APIA PERIODICELOR

633

tea nationala i o literaturd jummista Ideile politice ale lin Ion Sim ici
in actiunea Tribune?. Ideile sale culturale Preocuparile de hmba Opera
literara Slavici traducator la Tribune Raspuns 1m B P Hasdeu, despre
pentru Eminescu (S d M IV, p 15-16, 34-37, 52-54, 72-73, 87-89,
I To, 148-150)

GALACTION, GALA, La schttul Brazz Despre schitul Bran, unde se

afla mormantul lui I Slavici (A L A , IX*, Nr 398, p I)

Slavzcz, I , Gel din wind Arma Aceasta opera, desi reprezinta
punctul maxim de ascensiune in romanele lui Slavici
rdmane totusi o
incercare nereusita" (F Fr II, p 186-19o) GREcu, VALERIII I
SLAV1CI, I , cdtid I Negruzzz Dona, scnson din Viena, datate 31
Martie si 8 Mani 1874 Slavici vorbeste in ele despre boats liii, pe care
st-o cureaza intr'un spital din Viena multumeste pentru ajutorul banesc , si face
in ultima cateva observatn asupra until studiu al lin

Teodor Rosetti, publicat in C L VIII (C L LX, p 347-350)

SLAVICI, IOAN, [Scrzson] cdtre I Negruzzz Trei scrison din Viena,

dm 1874 Primele doua cuprind numai chestium personale , a treia are

pe langa acestea, o lunga anahza critica a romanulua Mzhaiu Vereanu

de Iacob Negruzzi Se face o anabzb psihologica a personagulor (C L

LX, p 129-142)

SLAvIcI, I cdtre I Negruzzi, Trei scnson Viena 24 Mani, Hinter-Bruhl, 2 Iume, Viena 3 Iube 1874, Despre boala lui i cateva observatil in legatura cu Satirele lui Iacob Negruzzi, publicate in C L 1874
(C L LXI*, p 126-130)
SLAVICI, I , cdtrit I Negruzzz Dona sermon Viena 18 lube i Hinter-Bruhl 31 lulie 1874 In legaturd cu boala i, in ultima, sperante pentru

viltor (C L LXI*, p 461-465)

SLAVICI, I , Caracuda Junimel Telegrama in versun, trimisa de

I S din Sibiu hn N Gane, Iasi 8 versun Pe langa Slavici o semneaza
c5tiva colaboraton ai Tribunez F a (C L LIX, p 123)

Taman, Mihalu
MOBARIII, LECA, Pentru MA.= Tehman Zianstul Patnotismul,

anti-germanismul, anti-rutenismul lui Scrntorul (F Fr III*, p 65-70)

MOBARIU, LECA, 25 ant dela moartea luz Tehman Relatarea despre
comemorarea organizata cu acest prilej de societatea studenteasca Jit-

mime (Fs Pr, , III*, p 199-200)

Teodoreanu, Ionel
DARIE, ION, lonel Teodoreanu
romanul adoles,,enlei Dacii I T
a pus in sexualitate axa romanului sau n'a facut-o decal fimdca sexualitatea e problema i cnza capitala a adolescentei" El a i reu,it in
aceasta incercare , Drumun", al doilea volum dm sena Medelenilor e
unic in aceasta privinta, in literatura romaneasca (Gn VII, p 229-231)

RALEA, MIHAIL, Ionel Teodoreanu Scrntorul cel mai reprezentativ

al epocei noastre Romanul lin este fresca unel vieti moldovenesti sub
un aspect, care pand acum lipsea in literatura noastra Mat este ecoul
timpulin i cea mai ideald imagine a varstei adolescente Stilul corespunde
perfect cuprinsului in noutatea i caracterul salt Obiectia ce i se poate

face e ca suferd par le dfaut de ses qualitds" (V R , XIX, vol LXXI)

Teodoreanu, lonel, Intre vdntun [vol III din La Medelent] Se
critica abuzul de imagim al autorului (U L , XLIV*, p io)
DAV fDLSCLT, N

www.dacoromanica.ro

SCRIITORII ROMANI

634

Teodoreanu, lonel, La Medelent vol II Dzumuri, roman ed Cartea

RomAneasca:' Recensie elogioasa (U L , XLIII, p 507-508)

Teodoreanu, Ionel, La Medelenz vol II (Drumurt) Analiza en-

tea. Nu gasim in acest volum mci simtul componnei i mci pAtrundere

psihologica (Sb IV, p 94)
CON STANTINESCU, POMPILIU
Teodoreanu Ionel, La Medelenz, vol III Intre vdnturz Critica
sever a procedeelor Itterare ale scrutorulm Ne avAnd putere de analiz
se pierde in imagim Succesul lui e trecator (V L III*, Nr 72, p 7)
CONSTANTINESCIJ, POMPILIII

Ureehe, Grigore
COSTACHESCU, MMAL Despre neanzul de boeri moldovem Ureche au

ocazia unor Szrz intr'un document dela Duca Vodd, din 1671, Sept 5 Doc
e slavonesc si se afla in posesia ha M C Comentandu-1, autorul urmareste
genealogia faniiliei Ureche, din care face parte si cromcarul Grigore Ureche
(C I IV*, Nr x, p 37-47)
Vailreseu, IeniiehhA
I[ORGA], N , Incd o bucatd a luz Ieneichzfd Vcicdrescu Autorul atn-

buie 1w I V versurde la sterna Muntemei din Catavasierul dela 1793

(R I XIV*, p 346)

Vlahutfi, Al

Dupd o pagind scrisci alta noud 0 scrisoare dela G Mormanu, in

care sAnt povestite multe amintin despre Al Vlahuta (Cs XI, p 20-2 I)
FOTI, ION, A lexandru Vlahufd N'a creat opere can raman A ai ut
insa un mare rol cultural (Pr L II, Nr 21, p 3-4)

GHERASIM, VASILE, Alexandru Vlahufel, poetul onestiteifiz Religiosi-

tatea poetului Evolutia lui dela pesimismul eminescian la criticism

11 ndignare, apoi la optimismul muncn i incredern in puterile proprn
in ultima etapa a fost influentat de Carlyle (J L XVII*, p 192-209)
Gorun, Ion, Al Vlahufd, omul ft opera Nu este un studiu, et o repnvire asupra vietn lui VI , documentat cu extrase din opera Ito Recensie elogioasa

(Tr LIX*, p 662-663)

IT

Gorun, Ion, Al Vlahufd Recensie critica Gorun greseste, child

face pe VI maestru neintrecut al formei muzicale i sculpturale" De asemenea cAnd il face superior 1w Eminescu, in satirl Cartea este numal
nn inceput pentru o monografie asupra lui VlahutA (Pr L III*, Nr t,
p

23)

LUSTRATOR

OPRISAN, I GR, Vlahufd, omul =Urn Vlahuta.planuia s traduca

Sf Scriptura pentru popor El avea multe insusin de bun crestm Autorul dovedeste aceasta cu amanunte din opera si vieata scrntorulm (R ,
X*, Nr 4, p 7-9)
TEODORESCII-B RAN ISTE TUDOR, Vlahufd nuveltst (Fragment de stu-

dm), in epoca romantica a prozel, Vlahuta a fost de un realism temperat,

and nuvele psihologice de frunte" Regretabil ca introduce, atr sfArsitul vietli, tendentiomsmul in scrienle lui (Pr L II, Nr 15, p 23-27)
TEODOREsctr-BRANISTE, TuDon, Al Vlahufd despre poene Se reproduc fragmente din Vlahuta, din care se poate vedea c acesta cerea

dela poene, inainte de toate, sincentate (Pr L , I, Nr x6, p 18-19)

VALERIAN, I , De vorbd cu d G Tutoveanu AmAnunte despre ..Stefau

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

635

Pena:, Iu hu Savescu, Al Vlahut Despre miscarea literara dela Bar lad

(V L II, Nr 55, p 1-2)

Zamtireseu, Doiliu
BUCITTA, EMANOIL, Cronica titerard Despre Sasha" (=Viata la 'cara"),

romanul lui D Zamfirescu, tradus in englezeste de Lucie Bing Traducerea

e foarte bung In contmuare despre Bucura Dumbrava", volum omagml inclunat scrutoaret la irnphmrea untu an dela moartea ei Volumul,
tipant numal in 150 ex , cuprinde inedite de ale Bucurel Dumbrava, prece-

date de o caractenzare a scrisulut ei de Em Bucuta (Gn VII, p 69-71)

SINTAXA

DAGANIT, N , (Cu, de, in) totuluz tot z (cu, de, in) totulup tot Expresia are la baza un inteles posesiv, fie cd /in este atnbut posesiv in totul

tut tot, sau ca 1 este dat pron pers aton in constructia posesiva totulu-i
lot La fel totulup tot= totulu-si tot" (R F II*, p 3o5-3o8)
Ebeling, Zur Bedeutungsentwicklung romantscher Partikeln

ZR

Ph 47 644 ff A1ca cu sens negativ este ayi afirmativ, intrebumtat

ironic (Z P. Ph XLVIII, p 236-240) - SPITZER, LEO
I

MORARIU, VICTOR, Szntaxa propozifiunn in Psaltirea schetand

Fenotnene sintactice, caractenstice epocei in care s'a sem textul (R

F , I, p 219-233)

Olsen, Hedvig, Etude sur la syntaxe des pronoms personnels et rflichis en

roumain Extras din Det Kgl Danske Videnskabernes Selskab Histonsk

aologislie Meddelelser XV, 3 Kobenhavn, 1928 Pag 84 Bun studm

de smtaxa contemporana" Material bogat, expunere limpede (R F II*,

p 147)
PitonorovicI, AL

Olsen, Hedvig, Etude sur la syntaX des pronoms personnels et rllechis

en roumazn, Kobenhaven 1928 Se discuta cateva chestium de sintaxa,

care atrag atentiunea lingvistului roman asupra unor constructium gre5ite chtar dinscrntorn bum (C Cos IVV2, p 312-318)
MoRARni, LECA
SPITZER, LEO, Rum p(r)e, span a vor personlichem A kkusativob fekt Admitand parerea lut Puscanu despre intrebumtarea lm pe inaintea acuzativulut persoanel in romaneste, Sp insistd asupra elementulut
afectiv (Z R. Ph , XLVIII, p 423-432)
rum

TAGLIAVINI, CARLO, Postale rumene 1)Pe clinanzt all'Accusativo , 2)

gruzu, 3) rum butuc, buturd, 4) mrum stupu, drum stup Contn-

butt etimologice, sintactice i semantice (St R II, 1927, p 234-237)

TICALOIU, ION D Zum Rumanischen 24a <sic este ramasita unet

prop secundare temporale in asa, se duse" , in atm asa" arat calltate sau cantrtate, tar in asa de dulce" o comparatie (Z R Ph XLVIII,
P 413-423)
SEMASIOLOGIE
SKOK, PLTAR, La terminologie chrtienne en slave L' iglase, les pretres

et les Addles Trecerea semantich a lui paganus dela intelesul de pagan"

la acela de murdane", necurateme", atat in hmba rom 0 alb cat 0

in limbile slave balcamce, s'a facut intr'o epoca, and Romanicu crestim,
mai civilizatl decat slavn pagam, ii considerau pe acestia ca. murdan

(R Et SI VII, p

196)

www.dacoromanica.ro

SCRIITORTI ROMANI

636

TAGLIAVINT, CARLO, Divagazwnz semantiche rumene Evolutu se-

mantice ronigneti de la nume propru la nume comune

1928, p 161-231)

(A R XII,

TAM:alum. CARLO, Pastille rumene i) Pe dinanzi all'Accusativo ,

2) rum gruzu , 3) rum butuc, buturd , 4) ntrum stupu, drum stup Con-

tributli etimologiee, sintactice, semantice (St R II, p 234-237)

STILISTICA

Vaucher, Georges, Le langage afiectif et les jugements de valeur (90

p Pans Alcan, J925) Cap I i II valoarea afectiv a limbajulm i procedeele de expresie a sentimentelor celui ce vorbe5te (Min II, Nr i,
p 147-150)
BANTA$ M
STUDII LITERARE
AGUIRICEAND, I , Teatrul in Ardeal Cdteva insemndri Amintin
despre teatrul satesc in Ardeal Apol despre reprezentatille cu trupe de
diletanti Romdmi din Ardeal au inteles i au mbit arta dramatich Acton diletanti s'au 0:sit destui , auton, mai de seamd, mciunul (C T C ,

IX, p 75-76)

ADERCA, F , Constantin Radovici A fost singurul artist dramatic

al teatruhu romanesc care putea reprezenta un tip de bdrbat in toath

puterea cuvAntulm" Dela moartea lui [1916] i pAng astazi n'am avut
un temperament similar (U L XLIV, p 526)

ADEROA, F , Anotimp tdrzzu Polemical cu D Tomescu in jurul SalmnAtonsmului (Sb IV, p 93)
Cartojan, N , A lduta Romdneascd intdza revistd literard a Moldovei
(F -Fr II, 153-154) AL P
BACALOGLII, GEORGE, Teatrul romdnesc Privire sumar asupra des-

voltrn teatrului inceputunle Teatrele din Bucure*ti, Iasi, Cramva,

Ardeal

(C T C , IX, p 63-67)

BADAuTA, AL , Glasse despre Roman Nu avem inch roman pentruch

literatura noastrd n'a ieit inch din faza hrich (Lin IX, p II-13)

BAICULESCU, GEORGE, Cdteva /zguri ale teatrului romdnesc Cu pri-

lejul comemorhru a 75 am dela maugurarea Teatruhu National dm Bucureti autorul evoch figunle lui Vasile Alecsandn, B P Hasdeu, Cara-

giale, Delavrancea, AI Davila (C T C IX, p 59)

BEznEo1II, STEFAN, Remintscenfd antzcd in teatrul romdnesc Despre

Cattlina, tragedie originala in V acte, 1866, a hu Sava N Sonnescu 0

piesh inspirath din Duruy, Histoire des Romains, lipsith de once calitate

(C T C , IX, p 55)

BooDAN-D1ETICA, G , Din Bihorul lui Alexandru Roman (Literature dela 1854) Anahza Almanahului societaltu Irterare din Oradia-Mare
Zionle Bihorulm" Membru sometatii , pesimismul poeziei lor, , na.dejdile
lor intemeiate pe virtute i nationahsm Ideile pohtice, folclorul i limba
din Almanah Leghtunle cu literatura din Principate (C T C , VIII,

PP 46-48, 73-76)

BOGDAN-Dimoh, G , Teatrul roman N'avem inch traditia unui

teatru La inceput am reprezentat stremi, man i mici , apoi am fost pentru

un teatru nationalist, aid sh fie I literar (artistic) A venit apoi Carapale cu reahsmul lui, cam grotesc De asemenea nu avem o traditie acI a hteratuni dramatice I
tonceasch Pentru a crea ambele traditu

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PEIZIODICELOR

a actorului

637

ne trebue o reformA a teatrelor CateN a principli pentru

aceasta refornfa (C T C , IX, p 48)

BOGDAN-DUICA, G , Un ctfu teatral Se reproduce un afis teatral

romnesc despre reprezentarea la Sibiu in 9 Marne 1847 de ctre trupa
lui Iosif Farkas a melodramei Preaosa, tradusa dupd Wolf si Komlosi

de Butyn (Tr LIX, p 823-824)

BAICULESCU, GHEORGHE, Salo In romdne,ste 0 completare a artico-

lultu despre traduatorn romni a lui Safo, pubhcat de t Bezdechi in

Propilee Literare, III Nr 6, cu dou traducen ale 1m D Bohntmeanu, pu-

bheate in Ilustraliunea din 16 Oct 186o Se reproduc in intregime tra-

ducenle (Or IV, p 157-159)

BREAZU, ION, Problema hterard a Ardealulut in anul al zecelea Din

pricim sociale, polince i economice, Ardealul se sbate asfazi intr'o cri76

literard Daca' aceasta criz a impetheat formarea until curent literar ea

n'a putut irnpedica desvoltarea individualitatilor Despre lanba literar
de astazi, din Ardeal (S d M , V*, p 456-457)
BULAT, G I , Din sstortcul tipcirituraor biserice,sti in sec al XIX
Mitropolitul Nifon de Sevastias al Rmnicului regenereat'a activitatea
tipografica dela aceasta episcopie, care in jumatatea intim a secolului

al XIX slbise mult (A 0 VI, 193)

CALINESCU G , Despre crated i critict Portretele criticilor T Maiorescu, M Dragomirescu, E Lovmescu i G Ibrileanu (5 , I Nr 3-4,

p 29-30)

Cardcq, Gh , Pagint de istorie Weren't': romdneascit vol I So :sort

vechi

Bibhoteca SAmngtorul" Arad Mentiune cu mid rectifican (R

I XIV, p 395)

I[oRGA], N

Cartoyan, N , Alduta Romdneascd, Bucuresti, 1927

Ornagtu luz I Bianu) (C I ,

III, Nr t, p 280-281)

(Extras din
MINEA, I

Cartoyan, N , Alduta romeineascd" Inidia revistd Weren't a Moldova

Dare de seama analitia (A 0 , VII, p 170 [FoaTuNEscu], C D

Cartoyan N , Alduta Romdneascd intdia revishi literard a Moldova (Extras din Omagm lui Ion Blanu") (S R , I*, Nr 3, p 95-96)
HERESCU N I
Cartoyan, N , Fiore di art* in hteratura romdnd Mentiune elo

gmasa (Rm , XXII, p 400)

R Dr
Cartoyan, N , Fiore di virtit in literature romtineascd Recenzie
anahtica elogioas .(C L LXI, P 343-344)
SIION ESCU, DAN
Cartoyan, N , Fiore di art& in literature romdne scd Dare de seama

analitic6 (R I XIV, p 332-333)

IORGA, N

Cartoyan, N , Fiore di virtit in hteratura tomdnd Recenne analitic6

(Tr LIX, p 664-665) -- I R

Cartoyan, N , Ftore:di virth In literature romdneascd Dare de seam
F[ORTIINESCU], C D
anahtica (A 0 VII, p 362)

Cartoyan, N , Legenda lui Avgar in Literature veche Romdneascd,

(extras din Convorbtri Literare, Aprihe 1925, Bucuresti, Socee 1925) Dare
de seatnA elogioasa eu mici rectificAri (C Cos IVV1, p 6o9-611)
GRECU, VASILE

Cartoyan, N , Legendele Troadei in Literature Veche Ronidneascd

(Die troyanischen Legenden in der ellen rumlinischen Literatur) Bucuresti
Cultura Nationala 1925 74 S 80 (Academia Romn, Memornle Sectiumi
(A B )
Literate, Sena III, Tomul 3, Mem 3) (1.1 J VII, p 263)
Cartoyan, N , Legendele Troadez in literature veche romdneasch
Nr,
(Mem 3, din Mem S L , Ac Rom Buc 1925) (C I , II

p 277-280)

MINEA, I

CARTOJAN, N , 0 punere la punct Respinge afirmatille neintemeiate

superficiale ale lin Ihe Barbulescu, din recensia artn Iui Legendele

www.dacoromanica.ro

STUDII LITERARE

638

Troades in hteratura veche rorndneascel, din Arhiva, Julie-Oct 1926

L LX, p 397-398)

((

CARTOTAN, N , Contributium privitoare la originile linen romdnestz

in Principate Linca romaneasch culth incepe inainte de Conaclu

Vacarescu Se arata influenta greceasch i populara Se atrage atentia
asupra manuscnselor dela Academia Romna, (R F, I, 189-207)
Cartolan, N , Contributium la originile hricti romdnegt in Przncipate (Extras din Reinsta Filologted, Cernauti 1927) (S R , I*, Nr 3,

p 93-96)

HERESCU, N I

CruRA, AL , Luceatdrul" N'a fost nici un nex cauzal" intre Sd-

indndtorul i Lucealcirul Luceakirul a adus, prin lupta pentru umtatea cul-

turala, umtatea politic

(S

d M , V, p

13)

CONSTANTINESCU, POMPILIIT, Considerafiunt asupra romanului ro-

mcinesc Autorul arath cum toti romanciern roman' au sufent mai mult
sau mai putm de tendmta sociologica Romanciern roman' au zugravit
aproape exclusiv douh tipun parvenitul i desadaptatul Abm in chteva
romane moderne (ca, de ex , in romanele lui Rebreanu) se incearca o
emancipate a eroilor, o intemeiere a lor pe putenle proprn (IC , I, Nr 1,

p 27-29, NT 2, p 13-22)

CONSTANTINESCU, POMPILIU, Ortodoxlsm s mistacism Disponna

=stied e absenta din structura biologich a poporulm nostru De aceea
ortodoxismul nostru se deosebeste de cel rusesc, profund mistm Misticismul unora din scrntorn nostn contimporam (L Blaga, G Galaction,
Ion Pillat) nu e intememt pe firea poporului nostru (Sb IV, p 131-132)

CoNsTANTINEsou, POMPILTU, Literatura cornparatd Este o disciphnh

a sec XX La temeha ei se gaseste ideea de solidantate intre popoare

Ceea ce Tame intelegea prm moment" se aphch astan la toata literatura
timpulm, nu =mai la cea national:a Pentru ea disciphna sh nu devina
o eruditie seach sau o negatie absoluth a onginalitatn, cercetatorn treblue sa fie nu numal eruditi, ci l crinci Istona noastra hterara nu se
poate face MA de ajutorul literaturn comparate Deaceea avem nevoie
de o sene de monografn, care sh demonstreze in mod stimtific, repercusiunea curentelor europene in hteratura noastra (V L II, Nr 44, p i)
CONSTANTINESCU, POMPILTU, Ideologie retorted Cntica directiei tra-

ditionaliste i ortodoxe a rev Gdndirea (V L II Nr, 59, P 3)

DELEANU, NICOIAE, Polemics de altd data Despre polemica duitre
Evenimentul Literar i Vorta din 1894, in jurul problemei arta cu tendinta sau arta pentru arta (Cug Lib I, P 42-43)
DoN GIOVANNI,

Teatrul National din Chisindu Scurta privire

asupra intemeiern i activitatu acestei institutil (C T C , IX, p 77-78)

DRAGNEA, RA.DU, Trecerea intre genera/1i Duph ce face o privire

asupra generatnlor in cultura romAng, autorul ajunge la concluzia ch

generatm actuala e preocupata de remtegrarea spintualulin in cultura
noastra Ideea conducatoare a acestei generatii trebue sh fie sinteza ortodoxismulm in forma bizantina on latinitatea rasei noastre (Gn VIII*,

p 97-105

DRAGNEA, RADU, Skiritul romdnesc creator Basarabia trebue reabilitata in procesul de formare al culturn romhnesti Prin Petru Movila
Alecu Russo ea a pus stavill influentelor protestante i latinizante
ale Ardealulm, indreptand spintul romanesc spre ortodoxie i izvoarele
populare Spintul romanesc creator trebue s fie o =teed a acestor (loud
tenth/4e Literatura noastea." nu va devem profund ongmala cleat spintualizandu-se prin ortodoxia codificata' de Petru Movila (Gn, VII,

p 161-169)

DRAGNEA, RADU, Intregtri Polemica cu M Ralea in jurul nleole-

gm generatiel contimporane din cultura romang (Gn VIII*, p 179-182)

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PER IODIC ELOR

639

DRAGNEA, RADII, Schimbdra n miscarea literara de dupa rzboiu

cercunle literare nu mai lanseaza scritton cu puterea cu care lansau inalute de razbom Scrntorn ii castaga simpatia pubhcului afar& de ideo-

lognle literare Faptul e dovada, de progres cultural (Rm, XXII, p 307-308)

DRAGNEA, RADII, Supunerea la traditie Cea mai putermca dmtre

cnzele in care se framanta neamul romanesc, dupa ritzboiu e cnza de
traditie, atat in spatm (intre provnicu) cat sl in timp (intre generatii)

De aceea nu vom crea in domemul culturn cleat supunandu-ne trachtaei

(Rm XXII, p 51-55)

DRAGNEA, RADII, Lucrcinle noului tstoric P P Panattescu Con-

tributn ca restabihrea dreptului de autor a lui Gngore Ureche asupra

cronicei
poarta numele, dovedirea influentel culturei umaniste polone asupra convingern L mandnei hu M Costin de insemnatatea ongmel noastre labile (in afara de argumentele istonce gasite la Topeltin),
apoi aratarea pnmelor indicn a culturei i iden latimatn raspandit in
epoca si la indemnul lui Petru Movila
cunostmtele asupra istonei II
lnubilor slave vestesc in D-1 P P Panaitescu un nou istoric de valoare

(S d M IV, p 340-351)

DRAGOMIRESCU, MIHAIL, Literature noastrd dramaticd 0 prn ire en-

te asupra pieselor romanesti mai importante de dupa, razboiu

Co-

media, drama (istorica, de razbom i psihologica) Teatrul este genul cel mai

bogat al literaturn noastre de astazi (C T C , X, p 51

53)

DRAGOMIRESCU, MIHAIL, Literature romdnd actuald (In not

Ar-

ticol aparut, mai intim, intr'o revist franceza, in 1925") Crated curentele sgmanatonst, poporamst, pe cel dela Gdndirea i cel reprezentat
de Eug Lovmescu, vorbind elogios de directia noug" intemeiata de
autor

(R V III, p 283-292)

DRAGOMIRESCU, MIHAIL, Literature romeind in Zito atura universald

Literatura umversala n'ar fi completa dac i-ar hpsi capodoperele pe

care i le-a dat literatura romang, atat cea culta cat l cea popular in51rarea acestor capodopere i caractenzarea lor (R V III, p 177-182)
FORTUNA, ECON D , De smitatione Christi" in romdnege Descrierea

celor 9 traducen fcute pang acum intaml traducator a fost dascalul

Ion Duma dela Brasov (1774) , traducerea lui este dupa greceste Tot

dupti greceste este traducerea dela 1794 a Episcopultu Iosif al Argesului

A treia traducere cea dintam tiparith este a lul Samuil Klein, dela
1812 , a patra a 1w Gavnl Munteanu dela 1845 , a cincia a canomcului
Gavnl Pop dela Blaj (1895) Celelalte sant recente (Cf DR III, 795-98)

(B 0 R Sena III, A XLVI, p 97-108, 199-205)

FuRTUNA, Ecorsi D , De imitatione Christi" in romdne0e (T P ,
V, Nr 5 12, p 1-25) [Studiul publicat de autor in B 0 R Sena III
XLVI]

Furtund, D , De imitatione Christi" in rorndne,ste Studiul se ocupa

de talmacinle in romaneste ale cartn De zmitattone Christi (Gn VIII,

p 238-239)

CRAINIC, NICHIFOR

Furtund, Economul D , Ucemcn staretului Paisie in rndndstuzle

Cernica si Cdlddru;sanz, cu un scurt %stone asupra acestor mdndstin Men-

tiune analitica elogioas (R I XIV, p 213-214) [IORGA, N 1

GEORGE, .5TEFAN, Mistictsm i spirit critic Impotnva directiei rmstice in cultura romana, reprezentata de cercul rev Gdndirea , pentru rationalism 51 spintul critic (V R XX, vol LXXV, p 61-73)
GEORGESCU, NICII, Elementul hvic sz epic In poesia poporand romand
(T, N - , T ISTIL 3-4,

In poezia poporana romana predomma elementul epic

P 5-13)
GHERASIM, V , Modernismul in literature romdnd (Cf
de T Naum in D R V, p 634-636) (J L XVII, p 62-82)

www.dacoromanica.ro

recensie

STUDII LITER ABE

1;10

GORONT,I, ARTUR, Teodor Teodorini Documente despre el sz famtlia

lut Genealogia i vieata actorului T T , intemeietorul teatrulm din Cra-

lova Numeroase acte medite, pnvitoare la istona teatrulm in cele dQua

principate Despre actnta Raluca Stavrescu, a doua sotie a 1w Teodormi,
apoi despre Costache Teodontu, fratele lui Teodor, actor celebru si el
La sfarsit o sclnta genealogica a familiei (A 0 , VII, p 185-215, 400--412,

VIII*, p 45-61, 215-263

GRIGORM, EM G , Poezia romdneascd in secolul XVII sz XVIII

Multe din cartile populare traduse in rom in sec XVII si XVIII nu

sant traducen in proz, cum se credea pang acum, ci in versun albe
Cateva exemple din Varlaam i Ioasal, Erotocnt, Ristpirea Ierusahmului,

Istorta Troadez, Alecsandna (Pr L II, Nr 6, p 17-19)

GRIGORAS, EMIL C , Poezia romdneascd in secolul XVII )Oi XVIII

in numeroase dm scnenle romanesti din sec XVII si XVIII, autorul

descopere versun libere i ntmate Pentru a demonstra aceasta a,seaed

iii N ersun cateva din operele presupuse poetice (C L LXI, p 88-106)

GiJTu, G , 0 traducere in versurt chn Enezda la 1805 Analiza critic& a traduceni in versun populare, fAcuta de Vasile Aron si publicatA
de Petie Mihutin in Transilvccnia din 1877 Traducerea n'are mci o valoare
artistica (Or, IV, p 81-88)
Hanef, P V , Studzz de lzteraturd romdnci ed II, 1927 Autorul
nu s'a intemetat pe nimic serios cand a comparat pe CreangA cu Ion Ghica

intand e un artist al doilea un literat, in opera canna arta e incidentala

(Pr L II, Nr 19-20, p

39)

LUSTRATOR

Iacov, Epzscopul Huplor, Un dascdl ardelean la Bdrlad

pescu Dare de seama analitica (Lm IX, p 57-59)

Ion Po-

OPRISAN, I GR

IBRAILEAMT, G , Modd ci onginalitate Literatura roman& in faza

ei de copilane
adeca dela 1800 pada la Eminescu a fost o imitatie
a lit franceze De atunci incoace onginalitatea e tot mai accentuata lit

rom a intrat in faza barbdtiet 0 dovada a acestei origmalitata e faptul

cal mci unul din marn nostri scrilton nu se pot insuma in vreo scoala
literar strema contimporan mi (V R , XX*, vol LXXIII, p 115-119)
IORDXIIESCU, T ,

Manifestdrz ale clasoctsmuluz in difente fcin ale

Europez (Or IV, p 257-268)

IORGA, N , Unztatea nalzonald in literatura romdneascd (Rezumatul

conferintei tinute la congresul din Timisoara al Ligei Culturale) Ideea

mutatu nationale in lit veche religioasa, in istoriografia apoi in poem
romaneasca (Lin VIII, p 1-6)
IORGA N , Trdmbzfa Unzrzz ft serbdtoarea naloonald, Scene polotice

in versurz, (Bucuresti, 186o) de C Ancescu 0 lucrare trecuta neobservata

Se discut Unirea cu argumente de mar intr'un stil popular, bun" (R
I XIII, p 327)
Iorga, N , Istorza ltteratunz romdnestz, vol I Literatura populara
Literatura slavonA Vechea literatura religioasa Intan Cronican (1688)
Editia a II-a revazuta i larg intregit Bucuresti, P Sum, 1925, p 400 in 8
Dare de seama analiticA (St R I, 1927, p 155-156)
IORGA, N , 0 carte necunoscutd E vorba de Istonz ale voefilor celor
mat vestifi Romano, co Romane scns a. de preotul unit loan Munteanu dm

$iria, necunoscuta Ora acum, tiparita la Oradia Mare, in 1858 in Pre. orbirea" scrisA in 1839, autorul se arata un latinisant infocat, Prefata
Ilona are amanunte pnvitoare la istoria Romatulor din Bihor (R I XIII,
p 253-256)
IORGA. N , Neog 'Epwrxptroc al loci Dzonosie Fotzno, vol II (Viena

1818, la Hirschfeld) Se cla o lunga lista a prenumeranntilor dm Principate insirarea lor (R I XIII, p 427-428)
IORGA, N , I tyres populaires dans le Sud-Est de l'Europe et surtout

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

(Al

chez les Rouinazns I Roman d'Alexandre , II Guerre de Trme , III byres

de Sagesse [Isopza, Arglizr sz Anadam , Iliodor, Varlaani si Ioasaft

IV Rdcits occidentaux [Pzlde filosofeftz, Genoveva, Erotocrztul, Floarea Darurilor Sandzpa, etc ] (B S H A XIV, p 7-72)

Iorga, N , Lzvres populazres dans le Sud-Est de l'Europe et surtout

zhez les Rounzazns (In Bulletin de la Section Hzstorzque (Academie Ron-

maine) Dare de seamd elogioasa (Nz VII, Nr 5, p 48-49)

POPE-

SCU-TELEGA, AL

Loglun Constantin, Istorza lzteraturzz romdne dzn Bucovina Dare

de seamd critied Se releva unele greseli de logica si de limba , f gra mare
importanta (V R , XX*, vol LXXVI, p 108-202) STANESCU, CONST N
Login,: C , Istorza hteraturit romdne (dela inceput pad in zzlele
noastre) ed 2-a, Cernauti 1926 Dare de seama. critica Se remarca o multime de greseh (R I XIII, p 415-417)
IORGA, N
LOVINESCU, E , Etnzcul Esteticul este o categone speciala a sensibilitatii omenesti, ce se desvolta in cadre si in material ethic, dar se conduce dupa legi proprn prezenta mal evidenta a etniculm intr'o opera de

arta nu afirma mmic asupra valorn el, ci o determind cel mult sub ra-

portul psihologiei rasel i o inc adreaza inteun stil national" (Sb IV, p 133)

LOvINESCU, E , Sincronism ci diferenfzere 0 noua precizare a ter-

muulor (Sb IV, p 121-122)

MACATREK, I , Husitzsmul in Romania Autcaul expune rezultatele

cercetaTilor--3---acestep--chesti irrif,cuprinse in scnerea sa Husztszn ru-

munskych zemzch, Brno 1927 (R I XIV, p 41-44)

Maurele, lose!, Husztzsnzul in fdrzle romdneOz (Husitstvi v rumunskych) Recensie in care se face un rezumat al cartn (S d M , V ,
p 187)
LIBUSE
Mcaurek, Dr Iosef, Husztismul in Romdnza, Brun, 1927 Documentata cercetare istorica, pnvitoare la intinderea husitismului in Ardeal 11
Moldova

(A 0 VI, p 493-494)

EFTIMIU, ELENA

Marian, Lzviu, Contrzbultunz la istorta literaturtz romdneOz in

veacul al XI X-lea Chismau, 1927, Dare de seama analitica (R I , XIV,

p 413-414)

IORGA, N

MARIAN, LivliT Civilizalze ft poezze Trenul in poezia noastrd

se

spicuesc din opera poetilor nostn cateva probe pentru ilustrarea evolubei poenei trenuhu" (Fl S , I, 323-326)

MOLIN, R S , In) am de la rzdzcarea teatrului din Oramla intemeie-

torn acestm teatru, care au deschis subscriptie publica au fost Macedoromanul Ion Nunn (Markscheider) i cehoslovacul Prokopms Shotka
de Zemislov Hothrirea s'a luat in urma cerern cetatenilor Trupa era
nemteasca, dar functionarn I cei romam, aproape totl cunosteau limba
germang (Bn II, NI" 6, p 28-32, Nr io, p 29-30)
MOLIN, R S , 110 am dela ridtcarea teatruluz din Oz avila (urmare)

Tabloid fondatonlor romani Evolutia teatrului (Bn II, Nr 12, p 15-17 ,

III, No 5, p 18-19)

-- MORARIU, VICTOR, Incd odatd de/14111m nuvelei Penh u d Paul I

Papadopol Polemicd in jurul defnutiel nuvelei (J L XVI, p 311-314)
MORARIU, VICTOR, Incd odatd definzfza nuvelez Polemica cu d Paul

I Papadopol in jurul acestei chestium (F Fr III, p 1-4)

MoRARIII, Victor, De/int/it sz

altceva"

cu Paul I Papadopol pe chestiunea defunnei

p 97-100)

Continuarea polemicu
nuvelei (F Fr III

NANU, I AL , Dzn istorzogralza romdnd veche Critica Istoriet Lit

I, Ed II de N Iorga, Istorzez Lit, Rom sec XVI, XVII si

XVIII de G Poen i Ist Lzt Rom de Sextil Puscanu Intaml gresit
ca metoda i stlk dar inzestrat ca mmein altul cu darul de a invia,
Ronz , vol

Dacoromatha VI

41

www.dacoromanica.ro

STUDII LITERARE

642

trecutul , al doilea rece, didactic , al treilea un studm de populanrare

intr'o smteza clara si o limba armonioasa (R V III, p 95-99)

Philippide, A lexanch u, Originea Romdnilor, volumul al dozlea, ce

spun limbile romand ,sz albanezd Viata Romaneasca," 1928 Pp 829 ,

pretul i000 lei Recensentul pnveste cartea d p v istonc al loculm unde

s'a format poporul roman, loc pe care autorul il plaseaza in sudul Dunrn (C Cos , IVV r, p 585-592)
NISTOn, ION I
ORTIZ, RAMIRO, Italia in poezia unuz poet roman din veacul X I X

(Gheorgh=refeanu) Gh Creteanu care a calatont prin Italia in 1853-54,

a cantat in poem. lui, Venetia, pe Tasso si efortunle spre libertate si umtate ale Itahel nom Poeznle sant slabe, ele sant insa' o dovada ca exist&
in Romania pe langa o trachtie franceza, si una itahana (Nz VII, Nr

2, p r-41

PAN, N , 0 traducere de acum o sutd de am Despre La Chaumas e

Indzenne de B de Saint-Pierre, tradusa la 1821 in romaneste de Leou
Asachi, sub trtlul Bordezul inchenesc Se da facsimilul ft:1mm de titlu si
Precuvantarea Trad e mai build decat cea dela 1850 a lui Alex Pelimon
L Asachi da la sfarsit un vocabular al neologismelor intrebuintate de el

(Pr L , I, Nr 3, p 6-9)

PAPADOPOL, PAUL I , 0 traducere mai veche a Bah achomiomachiez

Despre traducerea lui Iosif Koncz sau Contiu dela 1816, facuta dup.& tra-

ducerea ungureasca a lui Csokonay st relevata de Gngore Silasi in Fa-

milia din 1877 (Nr 9) (Or IV, p 160-161)

PAPADOPOL, PAUL I , Despre hnutele httibn lite; a; e Singur moldovemsmul granthu lui Creanga e admisibil Pentructt sub el se ascundea
specificul sufletului moldovenesc Alecsandn si Russo au dat gres in aceasta prminta Si tot astfel I Teodoreanu care-si imbacseste romanul
La Medelent cu moldoverusme cu si fat-a rost (U L XLIII, p 654)

PAuNEscrt-Umin, T , Tipul lemenzn reprezentativ in hteratura noastrd

Femeile lui Cosbuc, Garleanu, Vlahuta, Duthu Zamfirescu nu reprezinta

cleat partial acest tip intreg reprezentat il gamin in Floncica" lui Ca-

listrat Hogas (Nz VII, Nr 2, p 13-16)

PAVEL, SORIN, ION NESTOR, PETRE MARCU-BAL$, M anifestul cri-

nului Alb" Impotriva generattei vechi din cultura roman& , crezul ge-

neratiez tinere (Gn VIII, p 311-317)

PERETZ, ION, Literatura drarnaticd contemporanci 0 privire asupra

repertonului Teatruhu National din Bucuresti dela 1878 incoace Se insira aproape toate piesele romanesti jucate, aratandu-se care au avut succes

(C T C , IX, p 48-51)

PETRESCU, CAMTL, Poezta purd Creatorul ei e Mallarind, care a f5.-

cut teona frumuseni cuvintelor in sine Paul Valery cel mai mare poet
pur contimporan a fost adorator al lui M Poena purl a fost ajutata
mult de fahmentul literatuni realiste, provocat de razbom (T N VIII, p
397-399)
PETREscu, CAMIL De ce nu avem roman Polemica cu M Ralea
care a sem in Viala Romdneased un esseu cu acest titlu (V L II,

Nr 54, p 1-2

PILAT, ION, Generalza noud hild de tradilte ft modernism (conferinta) Deosebirea intre traditia vie si traditia moarta (tiptc) , apoi dintre
spintul modern si modernism Exista o traditie romaneasca vie Fxemple
din fenomenul religios si eel artistic (covoare, arhitectura religioas, si
laica, pictura rel si laica, munch', hteratura) Specificul limbei si lit noastre
populare Modernismul european nu se poate altot, in mod organic, pe
acest specific romanesc Trebue s alegem din spintul modern european
ceea ce se potnveste personahtatil noastre nattonale (U L XLIII, p

174 181, 196-199)

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRA PI k PERIODICELOR

643

PLOP8OR, N , Trozanul Reproduce textele din Miron Costm, Constantin Cantacuzmo, Dim Cantemtr, Contele Marsigh, Sulzer, D Fotmo,
Laurian, Odobescu, etc , pnvitoare la Troianul" din Oltenia (A 0 VI,

p 69-8o)

PoP, G , Dzn zstoruz Teatruluz Bucovinean Cateva cuvinte despre

reprezentatnle in Bucovina ale trupelor Fain Tardim, Pascally, Millo,

Lugoseanu, Nottara, A Romanescu, Lachi Chinmescu, A L Bobescu,
015reanu, Consmschi, Petre Liciu, Belcot Teatrul cernautean dupa. umre

(C T C , IX, p 78-79)

Procopovicz, AI , De la Coresz dzaconul la Teofil Mitropolitul lux

Matezu Basarab (extras dm Omagzu lut I Bzanu) Bucuresti, 1927 (R
I , XIII, P 433-434)

IORGA, N
PROCOPOVICI, AL , Arhetipul huszt al Catechismelor luterane [sfarsill

Catechismele noastre luterane dm sec XVI au la origine un arhetip husit

tradus de pe slavoneste in sec XV, jar nu unul luteran dm sec XVI, cum

sustm Al Rosetta si 0 Densumanu (F Fr II, p I04m)

RADII, C , Goldoni in Romania I Reprezentatnle lin Goldoni pe

scenele dm Romania , II Traducenle din Goldom , III Aprecien asupra

operei mi Goldom (Rom VII, Nr 3, p 10-17 Nr 4, p 23-31 , VIII*,

Nr 3, p 33-36, Nr 4, p 15-19)

RALEA, MIHAIL D , Mzszunea unez generafzi Polemica cu reprezen-

tantu ortodoxismulm, misticismuhn i dictaturn in cultura romfin'a de

azi Datoma generatiei de azl e de a crea o etch' romneascl i o ordme
consnntit ins5, de intregul popor (V R XX*, vol LXXIII, p 120-126).
KaLEA], M[mAIL], Vastle Pdrvan si noun generafze Polemica cu
Petru Marcu-Bals (V R XX*, vol LXXIV, p 121-125)
RALEA, D , De ce nu avem roman? Motivele lipsei acestin gen literar

la noi sant Lipsa unel epopei propnu zise , a unei clase burgheze care
a provocat in apus apantia romanului , lipsa gustului pentru citit Femeile au alutat totdeauna desvoltarea acestui gen femeia romana, cand

a inceput a crti, s'a adresat exclusiv hteratuni franceze Societatea noastra,

nu e apoi diferentiata in indivizi constienti de personalitatea lor Si, in
sfarsit, lipseste acestei societati confhctul dramatic care se gaseste in cen-

trul manlor romane (V R XIX, vol LXX, p 82-91)

Rosettz, Al , Al Procopovict, Arhetzpul huszt al catehismelor noastre

luterane, Suceava, 1927 , 16 pag (extras din Fdt-Frumos, II 1927, n-rele

3 si 4) in Graz p Suflet, vol III, fasc 2, flue , 1928, pag 460-462 (R

F II*, 211-214)

PROCOPOVICI, AL

SADOVEANII, ION MARIN, Pe urmele drama Poporul roman nu are

o poene dramatic& onginala El are numai un teatru, de ongine recent&

Tot ce avem in trecut e drama magm romfineasc in care se gasesc aceleast motive ca in dramele magice de pretutindem (Ex Capra" si Calusant") Poem, dramatica original& romaneasca se va constrin pe drama
de astazi, cautand s o umplem cu problemele noastre sufletesti (Gn
VII, 201-205)
SCRIO, Insemncirz sz note biograhce privrtoare la Coast
Radovici, actorul Studnle, teatrele la can a pleat, rolunle fallonte (U
I. XLIV, p 527)
LADBRI, I , 0 legendci carolingland la Romcinz Legenda cu subiect

din Nieata mi Stefan cel Mare, Stelarul din Borzeitz

pe care o avem
in nuvela cu acest tatlu a lui Gane i intr'o versiune publicata in Marele
Dichonar geograhc I, P 544
nu e de origine populara, nici nu e un
imprumut dela popoarele invecinate, ci e o legencla carohngiana, vemta
la noi pe cale literara Ea e luata din La chronzque du rot Pepin, pubbcatd de Dumas Pere in vol Les Aventures de Lyderzc, tradus I in roma-

ne5te (V R XIX, vol 72, p 196-206)

4r

www.dacoromanica.ro

STUDII LITERARE

644
Sin IONESCU, DAN,

Bossuet in

literatura romdneasca

Logofatul

Scarlat Tampeanul anunta in Curierul Romdnesc (Nr 48, 1829) un Curs

de literaturd in care ar intra si. bucati din Bossuet Cursul n'a aparut Prtinul care traduce din marele scrutor e Eufrosin Poteca, care pubhca la
1853 Vorbire asupra istorzei universale in 2 vol Se analizeaza mtroducerea lut Poteca la aceasta traducere (C I, LX, p 328-331)
SPERANTA, EUGENIC, In jurul problemei romanului ronsdnesc Res-

pinge toate afirmatnle lm M Ralea din esseul De ce nu avem roman",

publicat in V R , 1927, Nr 4 (C T C VIII, p 112-114)
Sulicci, N , Liturghzerul lu/ Coresi (in Sozmn din Tg -Mures III,

9to) (R I XIII, p 316)

IORGA, N

Tcaciuc-Albu, Nicolae, Cdntarea Romdnzei studm istoric-hterar, Car-

nal*, 1927 (FI S , I, p 310-31 I)

VOEVIDCA, GEORGE

Teatrul Nalzonal din BucureAi Notita despre cladirea teatrulut

si despre solemmtatea inaugurarn (31 Dec 1852) 0 stampa cu vederea

teatrului in 1860 (C T C IX, p 62)
TEODORESCII-BRANISTE, TIMOR, Note despre poporantsm Popora-

msmul a binut Sainanatonsmul pentruca a avut la temelie o ideologte

constienta Curentul Viefts Rointinqh a fost realist si cnticist (Pr I, , I,

Nr 7, p 14-15)

TEODORESCII-BRANI$TE, TIMOR, Stimeindtortsnzul Miscarea Samana-

tonsmulut a folosit culturn, a stncat insa, prin nattonalismul sail exclusivist,

literaturn romanesti (Pr L , I, Nr 6, p 14-15)

ToMEscu, D , Roma modernisid Poesia modennsta romana este

expresia unet lectun, tar nu a unei senstblhtati Dovada incapacitatii sale
de creatie este lipsa formai (S R I, No 2, p 3-7)
TomEscu, D , Innoirea literaturn Samanatonsmul n'a munt
Dimpotriva conditnle de vieat create de razbom 1-a spont si fortificat
Noile produse literare, inspirate de vieata dela Ora dovedesc o mai adanca

cunoastere a vietn noastre nationale Apantia literatura regionaliste e

o dovada de adancire a samanatorismulm (S R , I Nr t, p 3-8)

VASILIAN, I T , Cea dintdzu revistd bisericeascd in lam noastrd Despre

Vestatorul Bisericesc revista saptamfinala, aparuta in 1839 si 1840 Era

editat de Tipografia Episcopal din Buzau, tar redactorn et erau Galril
Munteanu si Dionisie Romano (B 0 R Sena III, A XLVI, p 980 982)

VoIcu, SEv [I AGARBICEANTI, Stagnarea Inerard din Ardeal Res-

pmge afirmatia ca Ardealul n'a dat mmic dupa mum literaturn romane
Daca e o stagnare literard aceasta e in privinta cetitonlor nu a produca-

tonlor (Tr LIX, p 259-261)

Wedkinewzcz, St , Micktewicz w hteraturze rumdnsky (Mickiewiz

in literatura romana) foileton in narul Cats din Cracovia, 13 Ianuarte

1921 Traducenle in romaneste din M Influenta lin asupra generattel

dela 1848 , asupra Cdntdrn Romdmer Wedkiewicz crede ca. Balcescu e

autorul acestela (R I XIV, p 395-396)
PANAITESCU. P P
ZELETIN, ST , Romantismul german p cultura entice'. ronidnd Dupa

ce arata felul cum a luat nastere romantismul german si conceptia orgamcista si istoncista a acestuia, autorul arata influenta acestui curent asupra
jummistilor, poporamstilor st semanatoristilor romant (Mm II, Nr 3,

p 62-83)

TR ADUCERI DIN ROMANESTE

COMM uire (All

IV, Nr 7-8 Aug 1927, Roma) publica un stu-

din rezumativ asupra literaturn romane, in care se da o deosebita atentle lm Ion Agarbiceanu Schita lui Misterul e tradusa Studiul e semnat
de d-ra Vella Conlin (Cs XI, p 113)
AMPOIANO, MANOLE

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA PERIODICELOR

645

Eminescu, M , Mare ye; so in fenestra [La fereastra dinspre mare]

STEPHANUS PRUEENSIS, Camadeva, &YMCA, VALERIU D , Glossa, liciMus
III, Nr 6, p 20, Nr 7-8, p 53-54)
N S , Et st [ft clacd] VALERIUS D
Flayhansova J Huskova, Rumunsti prosatkovg (Praha 1927)

Nonta elogioasa (Gn VII, p 318)

BuuvrA, EM
IORGA, N , Geri maz veche antologte romdneascd in limba francezd

Despre Poestes de la langue d'or, tradmtes par I A Vaillant (de Bucharest), Pans 1851, 77 pp Culegerea cuprinde traducen in versun, destul

de bune din Mumuleanu, Iancu Vacarescu, Asachi, Ehad, Gr Alexandrescu, Cuciureanu, Faca, Alecsandn, Negruzzi, Bohntmeanu i Bohac

(R I XIII, p 43-44)

ISAC, EMIL, Traducert in ungurege Aprecien entice asupra An-

tologiei poetilor romam, aparut in ungureste in echtura Societatn Literare

Ardelene din Cluj (Erdelyi Irodalmi Tarsasag) (Gn VIII*, p 128-129)

Laskov, V L , Antologsa poefilor romdixt Trad in ruseste Ed Cartea

Romaneasca Chisinau Trad a facut o adevarata opera de arta A tradus din Eminescu, Alecsandn, Cosbuc, Iosif, Anghel, Cerna, Vlahuta, D
Botei, M Codreanu, V Voiculescu, G Gregorian, etc (V I. III, No 85,

p 1-2)

BUZDUGAN, ION

Literatura maglitard din Ardeal i traducerile fdcute din ltteratwa

romdnd Bucati Literare romanesti traduse in narele maghiare Temesvdrt Hirlap, Ellenzk, Brass6z-Lapok, A Hirnok i Vasdrnap, etc (C T C

VIII, Nr 5, 6, 7-8, 11-12, pe coperta)

www.dacoromanica.ro

NECROLOAGE
(1

-I- Gustav Weigand

Februane 186o-9 Palle 1930)

Cu moartea liii Weigand filologia romand pierde pe unul din cerce-

tatorn ei cei mai fecunn i pe un mare animator

Activitatea stultified si-a inceput-o pe vremea cand studnle fonetica

inviorau filologia i pe cand Ascoli i colaboratoni sAi daduser cateva

contributil importante la cunoasterea Itahei dialectale Stuchul hmbei
romane fusese de curand asezat pe temelu solide de Miklosich, care toemat terminase publicarea Contributillor sale la Fonologia romand, in care
se dadea, pentru intaia oard la noi, importanta cuvemta dialectelor vorbite

in Macedonia si in Istria
Studiul dialectelor romane a fost intaia preocupare a lui Weigand
A inceput cu o cal:atone, in 1887, in Tesaha, a caret roade a fost chsertatia sa Die Sprache der Olvmpo Walachen, Leipzig, 1888 in 1889-1900
a vizitat Macedonia, Grecia i o parte din Albania Lucrarea sa de abilitare ca docent in Leipzig, Vlacho-Meglen, Leipzig, 1892, a pus pentru
intaia oara in discutie existenta cehu de al patrulea dialect roman, al
Meglemtilor, jar cele dou e'. volume intitulate Die Aromunen, Leipzig,
1894-1895, sant pang azi lucrarea fundamentall asupra dilectulm aroman
Tot Weigand a publicat in Anuarele sale importantul Codice Dimonie
Studii intregitoare despre Roma= din Peninsula Balcamed apar mai
tarnu, astfel Rumanen und Aromunen in Bulgarian in J ahresbencht"
XIII (1908), Rumanen und Aromunen in Bosnian, in jahresbencht" XIV
(19o8), Die Aromunen in Nordalbanien, in Jahresbericht" XVI (Pgro)
1

Ethnographie von Mahedonien, Leipzig 1924 El a atras mai intam atentia

asupra marehn numr de Dacoroinam din Serbia

Pe Istroromani 1-a vadat de doug on, in 1890 i 1893, descnmd

dialectul lor mai intim in Romania" XXI (1892), subt titlul Nouvelles
recherches sur le roumain de l'Istrie, apoi in Beitrage zur Algememen
Zeitung" din Munchen, Nr 252 din 1894 i, subt titlul Istrtsches, In
J ahresbencht" I (1894) si II (1895)
In anul 1893 a primit din partea lui Take Ionescu o subventie spre
a intemeia, pe langa umversitatea din Leipzig, un Seminar roman, care

a clammt pan la rsboru, prefdcandu-se mai tar= intr'un Institut

balcamc"

In 1894 incep sl apard, la inceput regulat, in fiecare an, mai tafkiti,

mai multe in cate Un volum Anuarele" sale Jahresberichte des Instituts

fur rumanische Sprache (Rumantsches Seminar) zu Leipzig, I-XXV (1894

1919), continuate de Balkan-Archiv IIV (1925-1928), toate la I

A Barth in Leipzig
In curs de seapte am Weigand a cutreierat, in lumle de yard', mai
intim chlare, apoi intr'o camt anume construith, in care putea I dornu
la nevoie, toate tinuturile dacoromanesti, incepand en Banatul La

www.dacoromanica.ro

S PUSCARIU

647

inceput a fost ajutat de cativa elevi

ai sal, astfel de A Byhan, E.

Bacmeister si de cel ce iscaleste aceste randun Rezultatele acestor

studn le publica pe rand in Anuare" si apoi in monumentalul sau

Linguisttcher Atlas des dacorumamschen Sprachgebtetes, Leipzig 1898-1909

Alatun de Gramatim (romaneasce, bulgareasca, albaneze, spamola),

de Dictionare (bulgaresc si albanez) si de editn de texte comentate (romanesti, bulgaresti si. albaneze), el s'a ocupat, in timpul din urine, cu
deosebita predilectie, cu studn de onomastica si toponomastica
Cand, la 1 Februane 1930, cu ocana imphmrn varstei de 70 de am,
elevn si amicn sal ii adusere cateva lum inainte de moarte omagnd
lor de recunostnnta, ei vorbeau cu drept cuvant de o activitate prodigioasa
Cam cei 45 de am de munca neintrerupte si. devotata, de om de stunta
si de dascal, au resat urine adanci in filologia romaneasca
Ca dialectolog, Weigand era preocupat inamte de toate, in consonante
dephne .cu scoala din care facea parte, de aspectul fonetic si. fonologic
al hmbei De aceea chestionarele sale cuprmdeau inamte de toate cuvinte
interesante dm punct de vedere al sunetelor din care erau compuse in
privinta aceasta cercetenle sale au imbogatit cunostmtele noastre in

mare masura si gratie lor cunoastem an bogatia de simete a hinbei

noastre, mai ales cu privire la sibilante, la vocalele de bpul lui d si d
(numite cu termenul impropriu de gedeckte Kehllaute", si la vocalele
afomzate sau soptite" la sfarsitul cuvintelor 0 atentie mai 'imitate

dedea el problemelor morfologice Preocupnle sintactice si cele lexicale

lipseau aproape cu totul Astfel, cand vedea el unul dmtre cuvintele
normale" nu se gasea in toate regiumle, il inlocma cu altul, cu structure
asemanatoare Din cauza preocuparilor Imitate si a grabei anchetelor,
din cauza alegern unor subiecte nepotrivite sau chestionate in afard
de satele lor (mai ales pe la targun) si din alte cauze relevate adesea de
entici, Atlasul lmguistic al lui Weigand, n'a putut fecunda mci pe departe stnnta in masura in care a fecut-o Atlasul lin Gilheron, care se
lucra in acelasi tnnp in Franta
Cunoasterea, agomarta prin studn la fata loculm, a popoarelor balcanice el a hmbilor vorbite de ele, 1-a facut pe W se creada intr'o inrudire mai apropiata a lor Popoare balcamce"intre care ne socotea
51 pe noi, Roma= nu era pentru el un termen geografic, ci etnografic,
astfel incat el vorbea s1 de limbi balcanice", ca de un grup de limbi
inrudite Desi la inceput fusese un declarat adversar al teonei lui Hasdeu
despre mfluenta substratunlor etnice, &etre sfarsitul vietn sale ajunse sa
creada ce asemananle marl intre hmbile albaneza, romana si. bulgara se
datoresc substratulin comun etnic, tram
Dac concluzule la care a ajuns Weiland cu pnvire la ongmea si patna
prinutiva a Romamlor sant discutabile, ca once hipoteze intemeiate pa
o documentare prea fragmentara, faptele adunate de acest bun cunoscaltor al limbilor din sudestul european si. harmc cercettor al topommiel
noastre vor remanea o achintie stnntifica de mare valoare

Si ceea ce va ramanea mai mult decat scrienle sale, este samanta sedita
in sufletele elevilor sai in cursunle sale la Umversitatea din Leipzig
cele dmtai si mult timp singurele cursun sistematice de Gramatice istorica
a limbei romane in cate un privatissimum" tinut cu cativa elevi mai
inamtati, in sfatunle cuminti si in indemnun si indruman date in Sennnarul sau, el stia destepta in ascultatorn sal focul sacru pentru stnnta
Pentru aceste man calitati de dascal, toti elevn sea, chiar eel ce nu 1-au

putut urma pana la sfarsit in expunenle sale, ii vor purta toata viata
lor o mare recunostinta
SEXTIL PUSCARP"

www.dacoromanica.ro

648

NECROLOAGE

t Dr loslf Belulovici

Istroromann n'au noroc cu carturarn lor Luigi Belulovici, atins de

o board' necrutatoare, tanjeste intr'o cas de sanatate Andrei Glavina,
dascalul si apostolul ideu nationale, a murit in 1925, scurt timp dupa
ce izbuti sa deschida intiia scoa15. italo-romana Acum primesc stirea
cd si doctorul Giuseppe Belulovici s'a stins, in min. de 10 Februarie
1931, intr'un spital din Piume
Ca elev al liceului din Fiume, trimitea fratelui sail Luigi, inscris

la facultatea de htere din Viena, cea mai mare parte din textele pe

care le-am pubhcat in 1906 A urmat mai tar= medicina la Budapesta,

unde s'a imprietenit cu studentli ardelem
In cursul razbomlui trecu la Universitatea din Padova, abia asteptand ca sa se intoarca, ca medic si ca indrumtor in satul sat' patal 1)
De la rdzbom incoace, prin casa-i primitoare din Susnievita treceau
calatorn dacoromani ce-si vizitau fratu. indepartati
Reproduc din scrisoarea cumnatei sale, care-mi trimite trista veste

despre sfarsitul doctorului Iosif Belulovici, un scurt pasagm A rdmas vaduva, cu trel orfam Cand vor creste marl am vrea sa studieze
in Romania Aceasta era dormta tatalui lor i a ramas, in varsta de
76 de am, batranul lm tata, Giuseppe Belulovici, singurul Istroroman
care si-a dat copm la Universitati la invatatura si care acum isi pierde
si pe cel din urma fiu El rmane, aici in Plume, consulul" fara decret al Istroromamlor, cam la el se indreapta, ca la un sfatuitor sigur,
connationaln sal Nurorei sale vaduve 1-a ordonat sa vorbeasca numai romaneste cu copal sail"
Celin trecut in alt lume ii vom 71ce un Pne-t Mc pemmtu lu
Istrile cask ai, cats ltubit Noi ren rug& Domnu neca-t pea:tele oproste, 6
S PUSCARIU
t Alexandra Davila

1n Noembrie 1929 s'a stills, la Bucuresti un scrntor de rasa si un om

de teatru, cum putim am avut Alexandru Davila S'a suns la varsta de
67 am, o varsta dem, in care o viata isi poate rotunzi toate rosturile, in
masura in care putem sa facem acest lucru cu slabele noastre puteri omenesti Viata hu Davila s'a suns ins, cu mult inamte de aceastd data
Vlaga vaniosulm lui trup s'a scurs in fatala zi a anului 1915, cand un
mhos atentat 1-a paraltzat pentru restul zilelor 14 am n'a mai ramas
din rarul exemplar omenesc cleat spiritul, un spirit care si-a pastrat
splendida lin luciditate, dar care n'a mat putut continua opera inceputa.
0 coloani. de marmorl. franta lath' simbolul acestei vieti
Educatia scolard, Davila si-a facut-o in scoala primara, instalata in
pavilionul curtn boeresti de la Golesti , la o scoala luterana din Bucuresti
(ale caret cursuri le urma imbracat mocaneste) , la un Institut al lm V A
) Iata ce-mi scrn. din Padova, catva tamp inamte de terminarea
studnlor sale I miei compaesana troppo arretratti in cultura, vittime
prima del clero slavo, tenuti nell'ignoranza anche oggi, vanno mcontro
alla rovina economica, per la mala fede di dirigenti Coal mi sono proposto di salvarli dalla rovma ed educarli un po' , feci di gi qualche
cosa con risultati lusinghieri e piu mu serbo di fare come dottore
Allora nu rivolgero a Loro par avere giornali e rtviste rumene "

www.dacoromanica.ro

ION BREAZU

640

Ureche (despre care 1-au lamas amintin frumoase) , apoi la liceul St

Louis din Pans, de unde se intoarce, in 1879, cu bacalaureatul in litere
A intrat in diplomatle stand catva timp pe langA legatule din Roma si
Pans, a avut i oarecan functii administrative, dar a prsit in curand
canerele acestea, devotandu-se cu totul pubhcisticei i literaturn
Povestindu-si la batranete, ammtinle, Davila vorbeste cu o umbra
de melancohe de acest pas insemnat al vietli hu Melancoha nu e impinsa
?m pana la a regreta ceea ce a fa:cut atunci S'a dedicat literelor, st in
special teatrulut, pentruca simtea, de nuc Inca, o chemare lrenstibila
spre acest domeniu
La Pans citeste, la varsta de 14 am, dinteo suflare" operele mi Shakespeare Nu s'a multunut ins& numai sa vada i s citeasca teatru, ci
a vrut s l pace Inca de pe bancile scoalei arata asa aptitudnu actoncest, ineat e porecht pamta , adeseon loaca in ansamblu de diletanti
Dela 1884, data cand paraseste canera sa adimmstrativa, pana la
1902, data reprezentarn ltu Vlazcu Vodd, au trecut 18 am Lung rastimp
pentru pregatirea unei drame 1 Si totusi scurt, cand ne gaud= la munca

la care, s'a asternut scrutorul en atata ravna si la opera savarsita De

bung seama el in acest rastimp Davila nu s'a ocupat numai de Vlatcu
Vodd El a facut zianstica, a sells ici colo cromci dramatice i muncale
plme de gust, dar a citit, mal ales, mult, mult, cromci vechi i hnsoave
pentru a se patrunde adanc de spintul limbei i a cunoaste trecutul asa
zicand de Insu Pe Vlatcu Vodd 1-a purtat, in tot ca7u1, mult lamp in
suflet

In cronicele lui dramatice publicate in Lzteraturd n Artd Ronzdnd

51 IV, 1895), apoi in cele doua volume de opere complete,
Davila Ii arata, de repetate on, admiratia pentru literatura franceza fin
oroarea pentru ceea ce numeste el drama nordica" germano-suedeza
MU' un punct de vedere pentru a intelege pe Vlazcu Vodfl Simtul
acesta pentru proporfie, armoma intre partile dramei, naturaleta situatnlor si a desvoltanlor sufletesti, usoara unda de romantism sant frau(III, 1898

ceze

Sufletul ei e insa romanesc, profund romanesc Iata cahtatea el de

frunte, pentru care va ramane totdeauna in hteratura noastra
Slmtul pentru proportu i tnnta de testru a lui Davila se pot urman in desvoltarea intehgenta i naturala a actiunn, in graml personagulor
Spintul romantic al dramei 1-ar fi impins pe autor spre situatli neverosinule
greseh de care abunda drama romantica Davila ii arata
fin spre tirade

adeseon prefennta pentru natural insusirea aceasta, atat de draga hu,

a imprimat-o 1 liii Vlazcu Vocld Drama are, ici-colo, cateva tirade Ele
sant strecurate insa cu discretia unui om de gust , i mm sant justificate
pun sentimentul care palpita, in ele, sau prm frumusetea versulm
Inteadevar ceea ce a surpnns mai mult pe contimporam a fost tocmai
aceasta frumusete a versulm hu Davila Vlatcu Vodd e scns de un adanc
cunoscator al limbei noastre, de un mare mester al el
Vlazcu Vodd era partea intam, singura terminata, a unei trilogn, intitulata Illtrcea cel Bdtrein Ce-ar fi fost trilogia daca autorul ar fi avut

rgazul sa o termine putem bar= din cuprmsul el, povestrt de autor

la batranete Celelalte dou drame ar fi desvoltat i adancit multe probleme abia schitate in Vlatcu , Mircea cel Batran, firul de legatura dintre

ele, nu ne-ar fi apdrut intreg decat din ultima

Si Davila nu s'ar fi multumit cu atat Ca ar fi mers mai departe ne-o
dovedeste actul I singurul pe care 1-a termmat clinteo drama care

promitea sa intreaca pe Maim Vadd Actiunea, problemele, versul acestui

act sant mai indraznete si mai spnntene E regretabil ea Sutasul T7 awn

acesta era trtlul acestei drame istoncen'a putut fi dus pang la capat

www.dacoromanica.ro

650

NECROLOAGE

Din aceste don opere i din allele mai marunte (publicate impreuna
in Dtn torsul zzlelor, 2 vol de opere complete, Bucuresti, Ed Oltenia)
Davila apare un traditionalist smcer, intemeiat pe o adanca cunoastere
a trecutulm si a obicemnlor poporulm roman, un monarhist lummat,
hramt de pilda, atat de elocventa, a Regehu Carol, la a arm curte era
un intim i un cald apdrator al dreptatu Pnn ce calitati putea el sa
dovedeasca mai bine contopirea desavarsita cu taro, romaneasca ?
Dela 1905 pana la 1908 si dela 1911-1913 a ocupat Davila postul
de director al Teatrului National din Bucuresti cu o pncepere i un
devotament, care a insemnat o epoca noua in desvoltarea lntiei noastre
scene

Pasiunea liu pentru teatru a dovedit-o Ms.& Inuit mai e locvent, in

19o8, and a intemeiat compama clramatica de la Teatrul Modern, prima
incercare de acest fel la noi, intreprindere de un succes rasunator, datonta
pricepeni conducatorului ei
pentru care Davila martu91 pasiunea aceasta atat de rail la noi
nseste undeva c si-a rismit mostemrea pannteasca cate sue de aur
n'ar mai fi scns in istona teatrului loinnesc daca n'ar fi vex:tit, in 1915,

fatalul atentat ?

ION BREAZU
t Mihail Gapar

Mihail Gaspar s'a nascut in Gat= (jud Timis), in anul 188i Studule

secundare i le-a facut la liceul din Bents, cele supenoare la Teologm din

Caransebes si la Umversitatea dm Cernauti A ocupat catva tunp postul

de &awn al Episcopiei din Caransebes, iar mai tarziu, pe cel de protopop
al Borsei (Banat), functie in care il surprinde moartea, in floarea varstei,
la 27 Nov 1929 Viata sba pus-o in slujba altarului i a scrisului Preotul
mai era si un spnnten manuitor al condemlui i un bun orator A facut p
nanstica, conduce:lid, sau mm bine zis scrund aproape in intregime, narul
Drum nou ce aparea la Borsa
Partea cea mai frumoasa a canerei de scrntor a panntelui Gaspar
e intre 1908 si 1911 Atunci au aparut romanele i nuvelele lin istonce,
cu subiecte din epoca liii Stefan cel Mare (Dm vraja trecutuluz, Fata dui
Oand, Dtn vremurz de mdrtre, etc ), citite cu placere de samantonsti
si mai ales de tmenme
De Stefan cel Mare, Mihail Gaspar a fost cucent, probabil, la Cernautt Bucovina e piing de glonoasele marturn ale dommei lin In pamantul ei se odihnesc osemmtele marelm Voevod Langit mormantul dela
Putna, Banateanul se va fi Infiorat i va ft facut legarnfint sa invie faptele
marete ale celm Ingropat acolo
De altfel santem intr'o epoca, &and umbra lin Stefan cel Mare M-

ale unasa peste pamantul romanesc in 1904 s'a serbat, la Putna, la

Suceava, la Iasi, patru sute de am de la moartea glonosulm Domn Re-

vistele i narele vremn sant pline de acest evemment Seimdndtorul in

deosebi, Ii cultiva cu starunita mare insufletrtorul acestei reviste, N

lorga, scnsese al sau .5tefan cel Mare, in care voevodul Moldovei lua
proportii legendare, i pe care Mihail Gaspar 1-a citit cu immune
Mihail Gaspar este un samanatonst, i anume din ramura mai subtined a acestm curent, care a cultivat subiectele istonce
Daca literatura semanatonsta, cu subiecte din vieata de la tara avea
o nota reahsta
uneon cluar natura1ist6 literatura istonca e nu-

mai romantica M Gaspar nu impinge romantismul situ pang la un

linsm labArtat ;a la melodrama, atat de frecventa in acest gen El e un

www.dacoromanica.ro

ION BREAZU

651

temperament mai mult epic decat line El povestefte i uneon povesteste

frumos

Dac ar fi ras de pe pcvestinle lui zgura declamanei patrictice, dace:

ar ft adancit sufleteste pe eron lui i ar fi atacat situani mat dramatice,
ar fi devemt un bun romancier istonc Gandul lin era, poate, acesta, dar
moartea 1-a rapt, inamte de a si-1 reahza
Afara de romane i nuvele istonce Gaspar a mai scns romane i nuvele cu subiecte dela tail, banatenest (Israel, A lost odatd, Casa cu obloanele verzi Romani: din Pot logs) Gas= in ele conflictul &nitre taranul
roman si nobilul ungur sau evreul exploatator, episoade din lupta de
conservare national& pe care Gaspar o cunostea din proprule lut sufermte

Tarann lin Gaspar uneon, ca 'n Romdmi din Pot lop, hiving Eroismul

pe care scrntorul altadata 11 gasea in veacunle de /name ale Moldovei, il

afla, de asta data, in darzema nationala si In harmcia i simtul de gospodane al taranulin benetean si al conducatorulm hu, preotul i dascalul
Iata cateva hnu ale until portret care menta se; fie fecut odata In
intregime

ION BREAZU

t Teodor il

Sperantia

1' D Sperantia s'a nescut pentru hteratura in zodia Contemporanulut

Alaturea de Ion Neclejde i Const Mile, Sperantia face parte din redactia acestei leviste, spnjimnd-o cu colaborarea sa pane in anul al
VI-lea de apanne
La Contemporanul se facea i =he vulganzare a stnntelor ,5tiinta
a fost idolul acestor marxisti , in credmta lor umamtansta et s'au trucht s o raspandeasce in mase i s o fac mbite de acestea Ion Nadejde, fruntasul curentulm, a fost, toata viata, un vulganzator
Insusirea aceasta poate fi urmanta in toata activitatea but T D Spe-

rantia Chiar dace, n'a avut curajul se mtre in atatea domenu ca lon
Nadejde, el a abordat destul de =lite pentru a fame/ilea toata vieata
un diletant

Colaborarea dela Contemporanul, Sperantia sva inceput-o cu o flU ele

din vieata oraseneasca Alturea de aceasta scnere in proza pubhc insa,
regulat anecdote populate" in versuri Pan la sfarsitul vietu Sperantia
ramane credincios acestin gen anecdonc-satinc, devenind o celebntate"
a hit Mai tarziu, in Revista Noud, face el un portret elogios lin Anton
Pann, o alt celebntate a genulm Sperantia nu o martunseste, dar se poate

usor citi pnntre randun, ca se socoteste un urmas al sfatosulm autor

al 1w Nastratin Hogea Inteadevar Speranna a avut usurinta de-a I ersifica a acelma, fare' se.' alba' insa, mmodate, onginalitatea lui

Cele mai bune anecdote Speranna le-a dat la inceputul canern lui

literate Mai tarzni, fundca anecdotele se cereau, a devemt un fel de

mesenas al genuhu
La Contemporanul Speranna n'a dat inse numai nuvele si anecdote,

sl povesti in proza El se dovedea de atunci un mbitor al produselor

literate ale poporulm, pe care ii placea s le culeaga uneon chiar dm
gura but B P Hasdeu lb gaseste deci mdicat s face parte din redactm
Revistez Not, care apare la 1888 n pagmile elegantei reviste, care a
lansat pe Delavrancea i Vlahuta., Speranna a contmuat cu anecdotele"
sale , a mai dat apoi cateva portrete literate pe can le scoate mat tarztu
intr'o brosure a Bibliotecii pentru ton"
Alaturea de anecdote si povesti Speranna a dat i numeroase cerceten de hteratura pcpular i texte El se socotea un specialist al folclorulm, n'a putut se fie insl cleat un diletant Cea mat importante

www.dacoromanica.ro

NECROLOAGE

062

dintre scrienle lm in aceast directie e volummoasa Introducere in litelatura populard romeind, aparuta la 1904 Dupa doi am publick impreuna
cu Ovid Densusianu i I A Candrea, Grazul Nostru, cu texte din toate,
partile locuite de Romani In acelap an prime*te autonzatia de a tine
la Universitatea din Bucure$1, un curs hber de literatura romana, cult/
*i populara
Sperantia a mai scns numeroase piese pentru teatru satesc Prin acestea

si prin anecdote era nelipsit din programele serbanlor dela Ora

N'a neglipt insa mci pe oraem Pentru clasa noastra de mijloc a scns
nuvelele 1 romanele sale (Fete de azi, Md 'lipid, Fezghela, etc )

Din harnicia p priciperea lui de dascal ne-au ramas numeroase manuale colare Sperantia a fost o personahtate" a invatamantului nostru
secundar, in slujba canna *1-a pus toata ravna vietli
ION BREAZU

f ltoetorul Charles Laugler

(1875-1930)

Inspector general satutar, eful regumn samtare Crajova, unul din cei

mai distini media i igeniti al tarn, gentilorn din luinea veche, s'a
stins in mijlocul actryitatn in zma de 16 August 1930, in Craiova A-1
inchma c'ateva cuvmte de amintire intr'o publicatie filologica ii are rcstul
sdu De la studiul geogiafiei medicale a tarn (Noltunz asupra geografzez

medicale a Ronanzez, 1901, Sdndtatea in Doll, 1910) pe de o parte, de

la preocupnle sale antropologice de alta parte, Laugter a fost in mod
firesc indreptat inspre studml etnografiei medicale romane.Th inzestrat
cu o temeinica cultura generala, fund indeosebi un bun cunoscator al
etnologiei i istorn medicimi, el a avut posibilitatea de a nu se multurni cu o simplh culegere superficiala a folclorului medical oltenesc (pe
care l'a f 'lent cunoscut in numeroase articolap, mai ales in Arhivele
Oltemei", ci de a urmant legktun i interdependente istonce i etnografice.
de-a stabili paralele *1 a gasi filatium, cu un cuvnt, de a incerca smteze
Cea mai tememica lucrare a sa, Contribufzuni la etnografia medicaid a
Oltenzei, Cratova 1925, este rodul cercetanlor sale de decemi cat de multe
lucrun utile poate afla in ea filologul, am aratat in D R IV, 1924
Parti din ea au fost pubhcate i in Bulet Soc Franc Hist M6d " Pans,
1928 Cli Laugier incepuse in anul trecut o mare anchet medico-etnografica in toata tara Chestionare amanuntite au fost trmuse pretutindem
Ma tem c dupa moartea sa prea timpune mmem nu le va mai purta
de grip In once caz se va afla cu greu cmeva care sa-1 poata inlocui
la prelucrarea acestul material important El ar fi al, ut 51 entusiasmul,
i metoda, mai ales insa competenta cuvenita
Pe langa etnografie, Laugier a cultivat i antropologia Dei era un
cunoscator al acestm domemu prea modest s'a multumit sa publice
din el numai note de populanzare Inteo smgura lucrare ne-a dat unele
Oren personale Notes sur l'origine du peuple roumain, Craiova 1919
Atacnd chestiunea din ungh.tul de vedere al antropologiei preistonce
*1 protoistonce, a cautat sa scoat la iveala (bazandu-se poate prea
mult

pe unele argumente ale lui N Densusianu), contributia elementultu

celt la formarea rasei care Al la baza etnicului romanesc Chiar daca

teza sa poate fit combatuta, el a avut satisfactia de-a OK mai tarnu
in Getica" regretatului Parvan argumente care in parte confirma parenle sale E mteresant de remarcat c aceia can studia7d chestiunea
onginn neamulm nostru din punct de vedere pur antropolcgic, revin
mereu la eel-0 ca un element constantly (Fenomenul s'a repetat din non,

www.dacoromanica.ro

$T PA$C ts

653

paralele cu parenle doctorului Laugier in lucranle profesorulut

Guiart despre rasa galata si urmele ei la Romani)
Doctorul Laugier care a urmAnt cu interes si a spripmt cu drag tanara
scoala medico-istorica. din Cluj, a fost act bine cunoscut, stimat si mbit
CercetAtoruluz si omului cu deosebite callttl, care ne-a pArasit i se va
pastra aci cinstea care 1 se cuvine
Dr V BOLOGA
-1- Constantin Berariu

(187o-193o)

Descendent dinteo famthe aleasa de slujiton ai bisencii romanesti

din Bucos ma, famthe care a avut un rost de mans, intim in miscarea
culturala si politica', Constantin Berarm s'a nascut st a copilant in atmosfera curatil de la tail unde a invatat multimea de basme si alte produse
ale sufletulut popular, st mai presus de toate tainele graitiltu romanesc
A pnmit o educatie foarte ingriptA Studnle secundare si universitare
le-a fAcut la CernAuti Pentru specializare a urmat cursunle facultatn de
drept din Innsbnick si apoi din Viena
A inceput sil sem destul de curand, colaborand la mare politice ca Ga-

.zeta Bucovinei", Patna", Desteptarea" si. Tnbuna" cu articole strAbatute de mult vigoare si intransigenta nationala Alarm de alti tmen
care se pusesera in servicnil acestm curent national, Beranu a contribuit

la scoaterea revistei Incercan literare", care a devenit chiar de la apantia ei tribuna tmenlor scrnton bucovinem ca P Ionescu, St BodnArescu, I G Toma, V Lucan s a in coloanele revistei incercan Itlerare" continuata de Jummea Literara" st-a tipant .0 B intaiele
produse ongmale
Lucrarea mai mare cu care C Beranu si-a fAcut intrarea in hteratura

este traducerea in versun a tragediez lw Grillparrer Ale maul si lubint

valun" A abordat si subiecte ongmale Indragit de basmul popular, Beranu

a incercat, pentru prima oarA la noi, punerea in scene.' a actiunn din po-

vestile poporulm si a reusit Feeria Fal-Frumos in gradina Sf Vmen",

e strAbatuta de multa simtire, prezinta Imitate, e scrisA intr'o limbas
vlguroasa, incat a reusit sa se impun chiar de la inceput In acelasi
gen a mai alcatmt Cheles imparat", un poem dramatic, din care ies la
iveal profundele conostinte pe care C B le avea in dome/1ml folclorului romAnesc

in calitate de director al Teatrului National din Cernauti (1922

1925), a tradus si a prelucrat Clopotul scufundat", poem dramatic de

G Hauptmann si Oricine" de Hugo de Hoffmannstal si-a incheiat
activitatea hterarA cu Baccanal tragic" lucrare scrisA cu trei him inamte
de moarte si care s'a publicat impreunA cu celelalte traducen in numrul
testis, al Jummii Literare", inchinat memcnei lut
STEPAN PASCA

t Ion (Arun
Ion Gorun, cu numele adevarat Alexandru Hodos e nAscut in Muntii

Apusem dinteo familie care a dat o sene de luptatort si. de scinton

de seama.

Si-a facut studide la Brasov A trecut apoi la Bucuresti, unde si-a

inceput activitatea pubhcistica, scriind la unele din cele mai de seama
reviate ale timpultu, cum a fost de pilda PAntana Blanduziei" al caret

www.dacoromanica.ro

(154

NECROLOAGE

redactor era M Eminescu, Vatra", Viata", Pagini Literare", Sainamitorul" s a Chemat la Arad si insarcmat cu redactia Romanuhu",
I Gorun a desfasurat o frumoasa activitate zianstica pe terenul luptelor

din Ardeal in cadrul Astrei" si in calitate de colaborator la revista

Transilvama" a desvoltat o bogata activitate culturala in timpul din
urma sena la Flack-a", la Adevarul Literar", la Societatea de Maine",
etc , schite, poezn

i entice',

Lucian de seama care 1-au consacrat in viata noastra, hterara, sant

Alb i Negru", Tama a sasea", Lume necajita", Robinson in Tara

Romaneasca", Sti romaneste" i frumoasa traducere in versuri a lui
Faust"
Smuls din lumea Motilor i aruncat de valunle vietn in lupta pentru
lumina, I G a revemt cu gandul la fratn liii i le-a consacrat pagmi de
cea mai curate', rubire in adevar nu putea se' dea o mat inalta probe', de
mbire Motilor lm decal cu descrienle atat de sugestive ale sufletului lor

sufocat de durere dar stapanit de barbatie, suflet care se bucura i plange

in tacere Alb st Negru" cuprinde cele mai frumoase si mai verosimile

pagim care au redat in literatuia noastra viata sufleteasca dramatia a

Motilor avizi de hbertate i incatusati in lanturile unel robn aspre din
punct de vedere national st economic

in deosebi aspectul trist al vietii II vede Gorun in restul operelor

sale Tama a sasea" schiteaza fragmente din framantanle sufletesti ale
celor legati pnn tama casatonei Numai necazun i duren ne dezvalue
sl Lume necapta" si in mare msura Robinson in Tara Romaneasca"
Preocupat neincetat sa redea expresia gandurilor sale intr'o hmbl
romaneasca frumoasa i corecta, 1 G a ajuns sa fie considerat ca unul
din cel mai de seama sti1i5ti de la noi A luat totdeauna o atitudine
hotarita contra erezulor stilistice ale celor hpsitt de simtul fin al hmbei
Un manunchm de articole aparute in coloanele narului Universul"
adunate apoi in volumul Sti romaneste" (Bibhoteca pentru toti"), au
fost i sant pana an pagim de cea mai utile'. mformatie pentru scnsul corect al hmbei noastre A fost un adversar al tendintel de a se intrebuinta,
indeosebi in scnsul gazetaresc, neologismul, mat adesea ran inteles i nepotrivit Eron traditionale in felul de a se expnma in romaneste, eion
iesite dinteo analiza logica exagerata a unor expresn populare consecrate,
au fost stigmatizate in paguule volumasului
Scnitorul care a servit peste 40 de am cultura romaneasca, a fost in-

cununat cu punn timp inainte de moarte cu recunostinta publica, pnn

acordarea premmlui national pentru proza
STEFAN PASCA
Ion Nadeple
(1854-1929)

.1-

Spirit patrunzator, neastamparat i in acelast timp comprehensiv,

I N a fost toata viata lui in cautarea de domemt none', de cercetare ft
a reusit astfel sa-si formeze o culture' encicicpedica remarcata i pretuita
chiar de adversan
Multilateialitatea preocupanlor de care a fost framantat, se oglindeste In vasta i vanata sa opera pubhcistica A abordat cele mai deosebite probleme care puteau intereSa publicul mare sau sccala romaneasca

Aram de studu de filologie, a scris un tratat de geologie, studu de

geografie, de drept, de istone hterara, articole pohtice si de istone A dat,

apoi importante traducen de legium, din ruse,te

www.dacoromanica.ro

$T PASCA

655

in buerete s'a pus in slujba ideologiei soclaliste fund unul din intemeietorn acestui curent la not CAldura cu care prezenta el problema somallsmulau, leahtatea pe care o depunea in articolele de polenued politick

1-au astigat multi partizam inflacarati printre intelectualn de la noi

In publicistic6, Nadejde s'a remarcat prm articole de popularizate
stnntlfica, de polemick de critica a manualelor didactice, prm studule
de filologie i folclor, pubhcate In revista Contemporanul" (in fruntea

caruia a stet de la 188i pa'n'a la 1899) CitAin dm studule sale filologice

Din ce veac set lie grazul din manuscrisul de la Voronet? (in Contemporanul", Ill, p 132 4 u ), Teorza luz Roesler (in Cont " IV, p 108 s u ),
0 chestze de limbd literard (Cont ", VII, p 336, 5 u ), Grantatica linzbez
romdne (last, 1884), 1 storm limbez z literaturn romdne (la*, 1887) si in
deosebi Dicitonarul latin-romdn, aparut pana acuma dupa cat stun
in 5ase echtn, si care e, fare: indoiala% unul dm cele mat bune aparute la not

Nu sant lipsite de valoare mci monografnle istorice ale hit I N ca

telczn cel Mare (1az, 1883), i cele de drept si de istoria drep-

tizata Ito

tului romnesc precum 1)24 drettul vechzu romdnesc (Bucuresti, 28981,

Ortginea dreptuluz consuetudznar roman (Bucuresti two) s a

Una din notele caractenstice pe care I N le-a dovedit In ennul actvitatit sale naristice sau publicistice este aceea de polemist in lupta

pentru stabihrea realg a valordor i pentru purificarea moravunlor societatit

romnesti a fast adesea atacat vehement si si-a castigat dumam multi
.5TEFAN PA*CA

www.dacoromanica.ro

RAPORT ANUAL
I

Sedintele

Dela i Ianuarie 1929 pana la 31 Decembrfe 1930 s'au mut, la Muzeu

Limbei Romane, M-trti intre orele 5-8, in total, 34 de sedinte
Alaturi de xnebrn mentionati in lista comumcarilor, au mat luat parte
la sedmte i duscutn J Auger, Bledy, Dr V Bologa, I Breazu, I
Chmezu, Dragos, A Favero, I Gherghel, P Grimm, H Jaquier, 1 Lupas,
I. Manoilescu, I Mu1ea, T Naum, P Nisca, S Popa, D Prodan, M
Puscarm, M Ruffim, M Valkhoff

II Legaturi 5tuntiflee eu strematatea

La Dacoromania" colaboreaza de astadata Leo Spit ze r p

Pet ar Skok In 1929, J V en dr yes a vizitat Muzeul, s'a interesat

de organizatia 1w i, luand parte la o sedinta, a vorbit Despre etimo-

logie" Ca invitat al institutului nostru, K J ab erg ne-a dat pretioase

indrumari i sfaturi cu privire la Atlasul linguistic, tmand dou conferinte

despre Atlasul elveto-italian i luand parte la o anchet de probk in

comuna Feleac In 1930 am avut ca oaspeti pe W Meyer Lubk e,

care a tinut o conferinta in 13 si a doua in 17 Mani Cu ocazia serbarilor

Jubilare, la care a fost proclamat doctor de onoare al Universitatn Re-

gale Ferdinand I", Matt eo Bartell a vorbit la Muzeu despre

Inovatrum fonetice rdspandite in Dacia"
Dir ect or ul Muzeului a fost invitat s ia parte ca expert

la cele dou reumum pentru pregatirea unei bibhografn de linguistics

romanick tinute la Paris, primind insarcinarea sa formeze la Cluj centru
national pentru bibliografia limbei romane G Giugle a a stabilit le
gaturi stnntifice cu Spama in calatoria de studii intreprinsi in 1930
Patru tineri invatatt stremi, doi Germani (Dr Fr Kr o tn e i Dr A
Kuen), un Ungur (L Treml) i un Olandez C M Va lkh of f) au lucrat
timp mat indelungat la M L R spre a se perfectiona in studiul limbei
romane

III

Comuniefirl

Th Capidan Explicarea cuvntulm zfinatec din alb , arom tu

vanatu in zadar" din lat , arom scl'imlu stngat" din lat , (22 I 1929)
pupul'u paparuda" din lat , despre part prez arom terminat in -alui

(cantandalm) , arom aludziscu, din slava (7 V 1929) , arom anurei ii

insemnatatea 1w pentru legaturtle Aromamlor cu Turcii , Farserotii,
etim din alb (12 XI 1929) , arom pulura postav gros" , alb tere
zmantana" din arom tear , atom, &pare din turc (II I 1930) Nume
de loc arom in Albania (18 II 1930) , arom manuaa leagan" din lat
(18 XI 193o) Despre Damil Moscopoleanul si data cand s'a tipdrit
prima editie din Lexiconul" lui

www.dacoromanica.ro

RAPORT AM:JAL

657

C D aicovic 1 Etimologia covantulm Craciun (4 II 30)

C Dicules cu. Cuvinte de origine a) veche-germana . biltorom

II 29), mitorlan, musorom (29 V 29) , fi) latura eating (14 L 30)

Explicarea unor numm de plante a) din vechea-greaca spasu-dracului

b) din lating bujor, rarunchm, duminecea , c) din vechea-germou

Iona butculit (25 11 30)

N. D r 5, g anu Etimologn din latmeste intuneca (22 I 1929);
lapada (9 IV 1929) , din slavoneste mI1tA, misenita, =sink misma (musini), musinom (musunora, musurom, mosorom, etc ), raisin
(infisal), muslui (15 I 1929), aret i aret, intonca (26 II 1929), cercala

parasmc (ro XII 2929) , din ungureste

botem, poradichm (30 IV 1929) , aleves, apesti (pesti, etc ) (ii III 193o).
Smtactice (cu, de, in) totului tot" si (co, de, in) totulusi tot" , compose din genitive partitive deplin, destul, etc (15 I 1929). Sufixul
onomasticla (ix III 30) ToponiimculBagin < Balduin (II III 1930);
topommicele i onomasticele Mal, Fata, Stool, Kap, Csert, Foncsel,
Moncsal, Szacsal i Roma= de dmcolo de Dunare si din Nordul fostei
(12 XI 1929), orlon:, alrnc,

Ongarn (17 V 1930) , urme de Romani in Pannonia in secolul XI XIII

(8 XI 1930) , elemente romanesti in topommia ungureasca veche (2

;a 26 XII 1930)

G Giugle a

Etimologn din latmeste prour, proura, ulma (15

I 29), soca', v4C9. (29 1 29) 7 arom
glaru (19 Il 29), fahe, flustura, fistigoaie, arom bruescu, croncan;
coccr, incaiera, caier (26 II 29), sineca (5 III 29), lepada, arom.
cloara sfoara", cioareci, s'anice valced (9 IV 29), rapclune, pasting, calom, ranchero, catara, moare ( < humor, -orem) (30 IV 29),
lacra, adulmeca, fluor, 'Agora, zgrabunt (ro XII 29), Scropoasa, graoma,
(r7 XII 29) , Craciun, zgandari, vatama, stem (14 I 30) , gorun, vatala,
catinel, aburca, (ZT I 30), Burla, zburh, zborsi, branz4 zburata, mierdu
(17 V 3o) , pastare, patul, cruta (25 XI 30) , lesina (16 XII 3o)
Cuvinte de origme greceasca sau greco-latina arom bona (26 II 29) ,
cprentel (ro XII 29) , scula (14 1 30) , agris (21 I 30) , urioc, refec
(16 XII 30) De origine gotica cama (12 II 29) Din ungureste lasma (30 IV 29) Din bulgareste frasca (26 II 29), coteli (30 IV 29)
Asemanari romano-spamole des de dimmeata
des de manana gura
rea cf buena gola (11 XI 30) Derivate romanesti cu mum cu
vorbe &del", postverbal din mum (zr XI 30) Repetarea ideilor in descantece (5 III 29) Fonologie 1-i > 1-1 nustret < mixticius, misca <*micmare (21 I 30)
I 29), musina

catinel (22

Kisch G

Toponimice romanesi Magarem, Gainar, Dorolea, Dre-

dat, Gherla, Girolt, Iglnu, Maier , sase5ti Spon, Pranz, lialank Cuvmte latine in gotica lm Wulfila
Etimologia lui canon ( < germ )
L a ce a C Rectificari in legatura cu primul calendar romanesc
Hiperurbanisme Etimologn ma, tick (II III 30), idita (17 1V 30),

orate (II XI 30)

Marinescu C

29)

Etimologn

Cuvinte rare (19 II

Mongolia (15 I 29), vasca (19 II

29)

P anal t escu E La Romann din Istria (18

Pasca St

11

30)

Tradttie antroponomasticd in Sardinia (ro XII 29'

Nome de fanuhe in Sardima in sec XIXlIl (4 II

30)

Etimologn

v -rom kerb , Burn, Burea Inovatn de nume de botei in Tara-Fagara5illtu. in ec XVIII (25 XI 30)
E Pet r o ci Etimologn de slava sumedeme, bistrita (12 II_
29) Ancheta dela Barghu (28 I 1930) , de la Saliste (ri II 1930) ,
de la Polo Petrn (25 II 1930) Covinte romanesti de origine ungarl,
nitrate in grand din Banat prin filiatle sfirbeascl (ii 11] 1930)
Deco,ohamiu VI

42

www.dacoromanica.ro

12APORT ANUAL

0,58

S Pc p Ancheta din Cosna i Ortoaia (28 L 30), din Sibuu (4

II 30), de la Rabbi. (ri II ,301, din Dobrogea (18 DI 3oN

S. Puscariu Etimolcodi din latmeste debala i debalaza (29

29), tunca (5 IT 29), ingurzt,(27 IV 29), nchca, desfAta (3 XII 29),
v -rom ma (14 I), ai aim", afmit (ii XI 30), gusa, morelunk strugure (16 XII. 30) CuvAnt de ongine greco-latma stapAn (t,. XI, 30).
Cuvmte de ongine slava razgala (9 II 29), Oman (18 II 30), clusita (xi III 30), insela (16 XII 30) Cuvinte de ongine ungureascii cice
mmic" (18 Il 30), ciormoli (i& XII 301 Formatu romanestt inceterat,
incetelat (28 I 30), piteocit (18 Il 30), covArsi (16 XII. 30) Den1

talele pastrate inainte de I denvativ slobodt, gralsime, fence:, ndiche

etc (29 I 29) Vutorul format Cu vadere" (7 V 29) Etimologn pcpulare

funucular (7 V 29) Sistemul fonetic i sistemul fonologic (21 I 30)
Onomastice i topommice Tomoscau, Simena, Burghelea, Chiajna (i8
X 30) Imprumutun din ungureste primite prim Slavi, gand, suf -tu
(II III 30). Comemorarea lui Gustav Weigand (ii XI 30) Contaminare mosvarta, (II XI 30) Sufixele -us si -usor (16 XII 30)
E R a c 0 v1 t 5. Norme pentru despartirea cuvintelor la sfarsitul
randunlor (12 XI 29)
G D Serra Urmasu romamcl al lat mango (22 I 29) Textul
din S Maxnno (episc Torino) relanv la dianaticus i atestarea acestet
forme in Italia nendionall. (5 II 29) Analiza metric& i estetica a poenel
Ini Emmescu (01 dac ramun bat in geam" (26 Il 29) Etimologn rom
(
Craciun, atarna (17 XII 29)
,2
XII 30, , fnl 11
14 i 29,
sard Casu (17 XII 29) Vicanaha nella toponomastica italtana (17 XII
29 i 18 III. 3o)
0. Stefano Vic 1 Vocalele romanesti (5 II 29) Intonana. in
romlneste (17 IV 29) Vocalele afontce in romlneste (12 XI 29)
1

IV Diblioteea

Biblioteca Muzeulul Limbei Ramlne a avut, la 31 Decembne 1930,

5922 opere in 9173 volume Dela. 31 Decembne 1928 liana la 31 Decembne 1930 biblioteca s'a spoilt cu 663 opere in 2037 volume, reparti7ate clupa cmn urmea7a
A
C
D

(=..

Analele Academiet Romane)

(-= Calendare)

(.= Dictionare)
Pg
1111310900 gener i lmguistical
Fr ( Filologia i 1st lit romAna)

L
P
R
V

_
(= Istone, etnografie i geografie)
Literatura romana dela 1800 inc )
(,-- Lit popular& si folclor)
( = Reviste)

( = LiteraturA rornAna veche)

Total

8 opere 67 volume
17

r8

,,
,

113

299
85
-9i
36
67
29

38
43
120
209
115

,,

io3

40
270
30

663 opere 1037 volume

Colectia hartilor a ajuns la iii bucAti Colectia manuscnselor, necatalogate inck s'a imbogAtit i ea in acest rastimp
Toate cArnle sant catalogate intr'un registru general, dupa materu,
intr'un catalog de fise, dupl. alfabet
Donatium s'au prima Academia Romana 59 volume , Legatul Bogrea" 396 vol , Teodor Balan i vol , I Chinezu i vol ; Directiunea Liceului din Satu-Lung 19 vol , C Economu i vol , A Filimon i vol ,

www.dacoromanica.ro

RAPCIRT ,ANIJAL

vatt

Ps, Gyalm i vol Inst de Studu Clasice, Cluj 2 VO1 , I Mus lea 6 Not ,
0 Merutm x vol , Leca Moranu 4 vol , 1 Martian i 'ol , A Muresiann
,

vol , C Nagy 8 vol , I Novacovici 4 vol

S Puscanu 8 vol , E Pre-

cup 2 vol , 1 0 Stefanovici i vol , Par I Spanu i vol , L Georgescu

Tistu i vol , C Tagliavini 4 vol , Tudor 'Vianu" i vol , W Wartburg

, Al Vitencu r vol,
Dacoromama V s'a trimis ca schimb lrt 58 publicatii din tail si 27
dih streinatate
vol

V Personalul

'La 31 Dec 1930 Dzrector Sextil Puss' arm 1ersonalul remunerat

Stefan Pasca, aszstent , Lia Manoilescu-Thiscariu, aszsteng Maria *Pus, corm preparatoare , Gheorghe Serbu secrets, RadU Paul, custode-bzbholocos , Lucia Papp, practicantei , Dimitrie Mama, practzcant , Mihail Vonsza,
laborant

VI PublleaOuni

De bpsa unel dotatmm anuale suficiente, Muzeul Limber Romane

i de data aceasta sa arnaie tiparirea Dacoromanier" I olumul al VI-lea apare sl el pe doi am (1929-193o)
In Biblioteca Dacoromamei" e in curs de tiparire lucrarta 'ContI,zuita
della comunzta iurah de G D Serra
s fost silit

VII Seetille Muzeulul

r In Sectia Bzblzograftcd asistenni 1' BreOlu i Lia Puscarm-Manoilescu an terminat Revista penodicelor" pe ann 1927 i 1928 si au

inceput bibliografia anulm 1919

,
2 in Seclza Inchceluz general s'a lucrat putin, din lips& de personal
ctuntific
Seclza Dialectologicd
a) A nchela przn membrz coresPondenli
3

Din cele dint& doua chestionare au fost lucrate, co teze de licenta,

cateva chestrunn pnvitoare la terminolcgia Cahilm si a easel
S'au tipant i s'au trimis membrilor corespondenti doua chestionare
Ilona

a) Find" (chest HD, alcatuit de Sever Pop, la care s'au prima

129 de raspunsurl din intreaga -tara L Papp pregateste o disertatie de
doctorat din raspunsurile primite
Au fost premiati, pentru raspunsunle cemunicate urmai oni membri
corespondenn Premzul I , de woo lei G G Pierascu, Pauseti-Otarau
jud Velma , prerniul I I de cate 750 de lei Dimitne Mitrie, Bruja, j.
Cfimpulung si Radu Cosnita, Talpa-Ograzile, judr Vlasca Prehni in cdrtz
au primit Vasile Cutcan, Boat, jud Some , Marmara Matei, stud Cluj,
Ax Biletzchi-Oprisanu, Cernauti , Gh 1 Dobrescu, mi Baneti-Nucet,
jud DAmbovita , Ioan CciulA, preot, Scurta-Sascut, jud Putna , Ehsabeta Bejan, inv Chistelmta, jud Orheitt; Gheorghe Barleanu, stud

TatAreasi, jud Falticem , Ioan S Pavelea, inv Runcul Salver, jud L090saud , Valer Literat, prof Fagaras , Gheorghe Stamate, illy Raucesti
jud Falticem Elconor Ciurea, Inv Fundata, jud BrasoN Gh F Clansonu, prof Craiova , Teodor Zaharia, inv Raduleasa, jud Teleorman
1

42*

www.dacoromanica.ro

660

RAPORT AliTJAL

Nicolae I Florescu, inv Tetom-Barom, jud Valcea , Gheorghe N erbanescu, inv Cerna-Voda, jud Constanta , Gheorghe Serbu, stud Cluj,

Ioan Motom, prof Plemta, jud Dolj , Haralamb D Milthescu, stud

thdesti, jud Suceava , Radu Popescu, stud Cires, jud Storojmet , Critanu Zaharia, prof Cernauti , Nicolae Laslo, stud enicriu-d--irlba-p
Nicolae Muntean, stud C/uj , Ioan Bica, inv Vowodenn-Mari 611
Pagaras , Emilian Novacovici, inv Racldia, jud Caras , Strom Mehlceatua, preot, Nerau, jud Timis-Torontal , C Ghitescu, inv Berthelot,

jud Hunedoara , Vasile Sala, preot, Vascau, jud Bihor, , Patriciu Covaciu,
inv Sebis, jud Arad , Eduard Gaber, stud Cluj , Ille Romascu, inv Ivaneti, jud Facia , Victor Simionescu, inv Bostem-Pascam, jud F1ticem,
Victor Cojocarm, mv Miroslavesti, jud Bala , Ionel Domnescu, stud
Bodesti-Precista, jud Neamt , Carol Pavek, stud Clui , Traian Gavrilescu.
inv Brasov-Darste, jud Brasov, , Hubert Grcks, stud Cluj , Mar's AdeLsberger, stud Cluj , Gheorghe Ciurea, Moeciul de sus, jud Brasov, , Ionel
Ungureanu, inv Jidostiti , jud Mehedinti , Nichita Mihaiu, elev Piatra
Neamt

b) Nume de loc i Nume de persoant" (Chest IV), alcatuit de kit

Pasca Desi termenul de inauitaie a raspunsurilor nu a expirat Inca

(31 III 19311, Muzeul a prima pfin acuma peste 8o de raspunsuri
b) Atlasul hnguishc

In Pe marginea cartilor" s'au aratat principule dupa care s'au inceput

cte cei doi anchetatori anchetele pe teren

/n anch et el

pro v1101.11 au fost cercetate de S Pop ur-

mttorarele puncte
I Cosna, jud Campulung (Bucovina)
2 Cat Sunatori al (Om Dcrna, jud Campulung (Moldova)
3 Rahau, jud Alba (Ardeal)
4 Mahalana Maierem a orasului Sibnu, jud Sibnu (Ardeal)
5 /Them, jud Tulcea (Dobri geal
6 Viciru, jud Braila (Muntema)
Punctele cercetate de Emil Petrol, vz in ancheta proviiorie
r. Prundul-I3firgaului, jud Nasaud (Ardeal)
2 Sahste, jud Sibiiu (Ardeal).
3 Plua-Petrn jud lalomita (Mantema)

A nc h et ele definit v e au fost incepute in

a -mita Pastilor

1 s'au facut in zig-zag, pentru ca anchetatoru sa nu se obionivasca

-prea mult cu sistemul fonetic al unei regium
1930

Punctele studiate de S Pop sant, In ordinea in care au fost Lercetate

PatroN a, jud Maramures

Ieud, jud Maramures

3 NasAud, jud Nsaud
4 Con inesti, jud Nasaud
Some
5 Tarli5ua, jud
6 Vima-mare, jud Somes
7 Fundatura, jud Some
8 Stramba, jud Cluj
9 Moigrad, jud Sdlaj
io Ciocmani, jud Salaj
ii Gura Pantann-Borsa, jud Maramures
12 Budesti, jud Maramures
13 Camarzana, jud Satu-Mare
14 Racsa, jud Satu-mare
15 Moiseni, jud Satu-mare.
16 Iapa, jud Maramure
z

www.dacoromanica.ro

B APORT ANUL

661

Apsa-de-jos, Cehoslovacia
LB Mureenn-BargAulm, jud Was 5iid
z9 Parana-Ile, jud Nals'aud
zo teut, jud Nasaud
21 Sibuu (MAierem), jud Sibuu
17

BOlta, jud &bull

23 Acilm, jud &lulu
22

14 Rhu, jud Alba

Bna, jud TArna. Almei

26 Lapusul-romanesc, jud Some
25

27 Bermta, jud Satu-mare

28 Flma-de-sus, jud Satu-mare
29 Asuajul-de-sus, jud Slaj
30 Valea Vinulm, jud Satu-mare
31 Doba, jud Satu-mare
32 Cunneen, jud Bihor
33 ,5imandu1-de-sus, jud Arad
34 Nojorid, jud Bihor

Supurul de jos, jud Sdlaj

36 Piscolt, jud Salaj
37 Bucium, jud Salaj
38 Certeje, jud Turda
39 Feleac, jud Cluj
40 Berbesti, jud Maramure
41 Mom, jud Cluj
Avratn-Iancu, jud Turda
35

43 Someul-cald, jud Cluj

44 alit (Rodna-ncua), jud NAsAucl

45 Romuli (Strmba), jud NasA.ud

46 Vetel, jud Hunedoara
47 Hunedoara-Zlasti, jud Hunedoara
48 P11/, jud Hunedoara

Giastie, jud Hunedoara

Emil Petrorict a cercetat urmAtoarele sate
Borsa, jud Maramures
2 Becleau, jud Some
3 Bom-mare, jud Some
4 Bocsa, jud Sala]
5 Negresti, jud Satu-mare
6, Barsana, jud Maramure
7 Prundul Bargului, jud Na'slud
49

Selnmihaml-Almasului, jud Cluj

9 ChizatiM, jud Timi-Torontal
lo Ghilad, jud Timis-Torontal
2I
Mcftinul-mic, jud Slaj
12 Grosi, jud Satu-mare
13 Slinnicolaul-romn, jud Bilior
8

Gestiunea financiar5. a Atlasului linguistic e urmAtoarea

1 ulnae
Subvenln

1 undatia Reg Ferdinand I" (19291

300 000

Fundatia Reg Ferdinand I" (i93o1

Go 000
150 000

Ministerul de Externe (1930)

www.dacoromanica.ro

IIA_PORT ANUAL

662
bonct122.

Banca Albma", Sibiu (1929)

Camera de Comert, Cern laiti (r930)

Academia Romfin (2929)

Judetul Trei Scaune

Eparhia din Cernuti
Orasul Bistrita
Judetul Zlau
Judetul Piatra Neamt
Eugenia Cnsan Oradia Mare

I Toma

Anchidim Sio Idea

Diverse

Interese dup5. depunen

5 octo

3 000
50 000
15 000
25 000
3

000

10 000

000
200
500
500
6 026
5

Ii 946
643 /7-2

Iesite

Cheltmeh pentru drumunle filcute (inclusiv cumprarea unui

automobil i intretinerea lu)
Material (fi5e, creloane, cartoane, etc )
Aparate de inregistrat
Echipament pentru ancheton
Auchete provizorn
Anchete defimtive
Asigurarea anchetonlor

41 760

3t 542

41 105
199 060
24 403

Diverse

115mne dem pentru anul 1931, Un excedeut de 157 533 lei

124 132
23 310-

5 327
490 639

Seclia Onomasticd ii topommicci

A luat Etna deodat5 cu intoarcerea din stremAtate a asistentului

Stef an Pasca Lucranle s'au inceput prin adunarea de materda

onomastic prin Chestionarul IV (N ume propri 1), care a lost trimis

membnlor corespondenti Raspunsunle primrte cuprind o mare bogAtie

de material nou i mteresant
in afarl de aceasta, t Pasca a scos un vast material onomastie
refentor la Tara Oltulm dm Urbarnle pAstrate la Archivele Statului din

C1u3, urbarn datind in parte, din secolul al XVII, altele din secolul
al XVIII-lea

5 Arhiva de Folcior

in 1930 a luat Banta* Arhiva de Folclor a Academiei Romane, subt

conducerea lui Ion Mu5lea AceastI Arinv5., care va aduna material folclonc i va pubhca un buletin anual, este atasat Muzeului
Limbei Ronahne, al cdrui director supraveghla75, din insdrcinarea Academiei, lucrdrile ei
La cel dintni chestionar trimis de I Muslea au inceput sh vinh r6,,prinsuri ptetioase Arluva 'a imbog5tit 5i cu chteva colectn bogan.

de literatuni populara

www.dacoromanica.ro

RECENSII

C63

VIII (estmnea financlarii a Muzeulni

i. Bibliotecd Si Dzvetse
Intrate
Budgetul pe 1929
Budgetul pe 2930
Suplement de budget pe 1929

63 000 Lei
56 700

Total

Iepte
Potnvit socotehlor de la Administratia Universitatu

Pentru Mobilier", Muzeul a primit in 1929 suma de

pe care a justificat-o la Administratia Universitatii
2

II 700
131 400 Let
131 400 Let
lei 12 000

Publicalu

ntrate

Budgetul pe 1929
Budgetul pe 1930

89 100 Lei

Ajutor de la Banca Nationald

Subventie de la Ministerul Artelor in 1930
,
Subventie de la Directia Culturn Poporulut pe 1930
Donatn Banca Aurora", 1Tds'Aud

79 200
30 000
20 000
130 000

,
,

2000

Banca Albina", Sibiu

Prof V Jaberg, Berna

900

2000

Lta Manoilescu, Cluj

Diverse
Din vnzarea publicatitlor ')

15 854 9
7 866
102 840
14 278

Dobkin

Total

492 038 Let

evlte

Achitarea datormi pentru Dacoroinama V

Chestionare i premit la raspunsunle obtmute

o paite din tiparul Dacoromaniet VI

o parte dm tiparul Bibliotecn Dacoromaniet"

58 402 Let
52 740 ).
56 800
22 400

290 342 Let

Gestiunea financiarg la capitolul Publicatn" pentru nistimpul de la

I laituane 2929 Italia la 31 Decemvre 1930, se inchete cu un excedent de let

301 697, necesan pentru acopenrea cheltmehlor cu tipdrirea volumulut

de fatii al Dacoromanlei si al Bibliotecti Dacorornamet

Multuinim la acest loc celor ce-au cumpgrat un numar mat mare

de exemplare din publicatmle Muzeulut, i adech Casa Scoalelor (59 ex 1,

Ministetul de Externe (35 ex 1, Banca Agrari, Clu) (7 ex )

www.dacoromanica.ro

INDICE
COMPUS DUPA INDICATIILE AUTORILOR DE

DUMITRU MA CREA

a. MATERII
abstract (verbal) 230

accent 257, 367 (de intensitate) 404, (sclmnbat) 252, 258

acomodare 473, 474

acord 226, (hps6 de a )

469

actualtzare (a mijloacelor de exprimare) 488

acuzativ 549, 635 (2)
adaptare (de rostire) 523
adyectiv (verbal) 230

a/ea 491, 496

aferezd 473
alontzal e 647

aglutinare 534

Albanen (in Ardeal) 559

allegro 512

alterare (de inteles) 451

alternantd 400, 401 402, 403 (intre a - e) 224, (intre e, a - a) 222, (intre
k' - C.) 236
amestec (al limbilor) 590
analazd 217, 218 (4), 220, (gramaticala) 496, (gre*ita) 225, 226 (2), 534,

(smtactica) 254
analogic 223, 224, 226, 230, 231, 233, 234, 238, 403, 450, 495, 54.
anchetd 647, 657, 658 (definitiv5.) 659, 66o, (prm yorte) 66o ,662(puncte

de anchetat) 513

anchetator 512 8 u 514

antroponomasticd 448, 454, 455, 477

aorist 574

(2)

apostrofare (direct5.) 492

apoztfiune 501

aproptere (etnnologica) 317

arhatsm, arhatzare 488, 517
4rmean 601
Aronidni 545, 593, 597, 598, 599, Goo, 646
articol 259, 493, (antepus) 574 (2) (dernonstratiN) 574
articulare 476, (a pronumelm demonstrativ) 469

I) Studml d-hu Th Capulan despre nrseroti are indicele sau separat

www.dacoromanica.ro

INDICE

11

665

asemdnare (intre Slew. i Moti) 442

asimilare 226, 474, (consonant* 227, (vocalicd) 226, 314. 316, (11 -11
- 11) 319.
( ie - > -1 -) 283, (C - k > k' - k') 269, (r - n > r r) 476,
-* > S-S) 472
astndettcd (comparatle) 499
asocialze de idet 214
aspect (fomc) 487
ataudine (a subiectelor vorbitoare fat de limba) 487 * u
atlas linguistic 504 s u (Weigand) 647
atribut (genetwal) 366, (partitiv) 361, (posesix ) ( 3-,
automatizare 488, (a hmbel afectwe) 487
balcanic 647
barbarism 488
bibliografie 538
bibliologie 538
bilinguism 520 s ii
bogonulism 423

brahzlogie 365, 500, 502

5 u
Bulent 595
Bulgari (in Romania) 598
eadastru linguistic 519
capital linguistic 215

brevilocventd 496

cartogra Imre 511

categorte (gramaticald) 494

caz (subiect) 233
clieshonar 508 s u , 519, 659, 662, 663
clteshune 513
circulaha (stnntified) 516
Czyttnri 598

11

coexistentd 401, 498, (a formelor eu e i 2) 403, (a unor forme ca leage

lege in grand viu) 399

comparare (a matenalulm cules in difente localitdt) 513

comparahe (asmdeticd) 499
comparativ 474

complement (directly in datw) 303, (extern) 360, (partitiv) 360, 361 (2),

303 (2), (respectiv aletuit cu de + acuzatwul) 303

concizzune 502

conjunchv 544, (in IOC de indicativ) 388, (istoroman) 574

conservatism 513, (al limbei literare) 489
consonantism C - > - 299, C > 9 231, 242, C > g 260, 294, 302, 468,
4n. C e C 332, C6 >, mn 473, d > k 242, de > ge 368, d > r 226,
> 1 231, 237, 658, g > g 242, h > C 270, -11 > - f 221, 1' > 1 368, -1 >
1, 446, 1 > r 280, 454, 567, t > u 268, m > 11330, 11 > - 231, 556, - 6 > - 407
p > h 473, p1 > pk' 415, pt > t 472, p + y > k 554 (2), r 516, (insertunea
lin) 266, r > - 527, r > n 393, s > 237, 473, Sel > *1 474, SC > St 231, St >
st 237, t 23I, t > e 220, 242, 536, t > t 222, 231, 237, A > 392, v - > 3m, v > f 315, v > g 31o, 411, V > y 285, 411 v > z 506, '.ii>mn 468, 473
con,ctunfd (gramaticald) 221, (a legAturn etimologice) 240, (linguist* 223
contaminare 271, 321, 475, 548, (incoldei + impleteci > coldtici),
4este1en + svestoc > fdestioc) 301, (hartan + harta-parta > hrtapdh) 252
fhartan + partal > hartal) 259, > (Mum + hului > hurlul) 302

continuitate 545 (a Romamlor in Dacia) 557

confinut (semantic) 496
convergenrd 484, 485
copula' (yerbald) 500

www.dacoromanica.ro

INDICE

6 66

criteria (geografic) 368

culme (a gandirn) 497, 502
cuvdnt (modal) 494, (normal) 647, (cuvinte-concepte) 489
Dacoromdm 486
deem (etc) 337
decalc, decalcare 228 , 274, 490, 495, 501, 509, 522, (dupa sarbe5te
lua avant) 367
deglutinare 251, 300, 534, 547
degradare (a unor nume de botez) 456
delabializare 417 u
dehmitare (a cuvintelor) 404
depalatahzare 417 u
derivaliune 542, (femenine derivate de la masculine Fara. sufix)

a-s2

532

desiotacizare 388
desmorfonemizare 242
desnalzonalizare (a Slavilor) 521

despartire (a cuvintelor) 216, 658

develarizare 417 u
devocalizare 369 (efect al devocalizarn) 372
diacronie 223
diferenlzare 226, (sociala) 412
ohnamizare (a materialuhu lexic) 488
discontinuttate (in Dacia) 557
dinmaare 226, 444, 534, (completa) 227, (prolubitiva) 238, 393, (et -1
e -

1)

345, (n - n > ii - r) 474, 534, (r - r > r -1) 393, (r - r > n - r) 334

disparzlie (de consonante) 220, (a lut c, 1) 468, (de nume de persoana) 455
divagalie semantica 452
divergenfd 484, 485
clyaind 639, 643, (magica) 643
dublare (a consonantel mitiale) 234

economie (a limbei) 213, 215, 227, 228, 219

elect (fomc) 488
egocentrism 488

elemente (autohtone) 404, (latme i romanesti in bulgara) 558 (2), (romanesti in topommia ungureasca.) 657, (rusesti-rutene in romana) 567,
slave in romanl) 355, (unguresti in romana) 547, 567
el2Psd 494, 497, 302
emfatic 365
eminune (de timbru vag) 405, (vocalical 405
enclizd 574
etimologie 545, (populara) 225 (2), 338, 452, 452, 468, 472, 658
etnografie 524
eulemism (cultivarea lui) 489
eutonie 534
evolulle (a hmbei) 514 evolutiv 500
excepfte 234
exceptional 216
exclamalie 491 s u (onomatopoetica) 4o2
exclamativ 492

exPerzenld (hnguisttca) 527

explonune (consonantic") 405

exfirene (a slam sufletesti) 496, (metaforica in dotia lunbi difentel

328, (e -chseu) 373, (e -desen) 499, 502, (e -jalonata) 498, (e -schita) 499, 501
dr.erolz 544, 600

figurd (articulatorica) 425, (figura articulatorica cu dubla bara de articulatie) 416

www.dacoromanica.ro

1NDICE

lass,.

667

(sarbeasca) 657

iam 514
tzxitate (a limbei literare) 490
tonem 211
foneticd 212, 554, 555 (5), (experimentala) 555 (2), (generala) 555 (2),
istorica) 555 (2), tsintactica) 469, 474
lobetism (vechm) 474
tonolem 212
tonologem 222
tonologze 212, 509, 510, 556

tornut (scurtat) 305, 390, (completiva) 387

formans 532
Frdtuth 595
traze-judecdh 489
trazeologie (spontana) 511

lunchuni (ale limbei) 486 u

iuziline 494
gdndire (completa) 496, (fragmentara) 406
generahzare 391
-genetiv 548, 574, (al comparatiei) 366, (cu de) 366, (partrtiv) 365
geografie (linguist1ca,) 486, 518, 565
Gepizz 557
gerundiu 230, 474
gest 498

glosar (dialectal) 471

grafte (dubla) 403
grazu 636, (afectiv) 512, (al copillor) 469, (alternativ) 489, (colectiv)
511, (de toate /dela) 498, (exterior) 486, (intern) 486, 487, 496 (individual)
510, 517, (mamfest) 487 (2), (spontan) 511
gramaticd (colectiva) 215, (individualS) 215, (istorica) 647, (nescrisil)
216, 217, 233
gramiti (a silabelor) 216, (dintre numele proprm 1i apelativ) 448
haplologle 226, 468, 474, 499, 535, 574
harkl (linguistica) 517
&at 525
Inperurbanism, hiperurbanizare 288, 359, 393, 526, 657
hipocorishc 226
hUS1t1Sni 641 (3), (miscarea husita) 397
*dee (anahzata) 218 (2)
cerarine (a functiumlor) 487, (a valorilor poetice) 488
Mr1 559
austratte 513

mantle (cartografica) 509

imperativ 492, 574
finprumut 500, (cronologia imprumuturilor slave din limba romana)
350, (din romaneste in albaneza) 557, (din ungureste in romanS) 521 u ,
(din ungureste in romana prin intermediul Slavilor) 524, 658, (din slavoneste in roman.a) 523
incrucipre 451
influenfd (catohca) 520, (husita) 520, (a hmbei literate) 486, (magluarS)
3())7, (sArbeasca) 367, 547, (slava) 522, 523
Inovahe (individuala) 235
inrudire (a limbilor) 267
instinct (linguistic) 216
Instrument (gramatical) 241, 496, (stilistic) 4)
tntelectuabsare (a vocabularului) 489

www.dacoromanica.ro

INDICE

668

interjecfie 491 u , (brahilogicl) 365, (emfatica) 365

interpreta, e (gresitg) 225, (a materialului de limba mostemt) 517, (ul-

terioar) 224, 225

intonalie 354, 658

inversare 224
invocafie 492

iradiere (a hmbei de la oras spre sat) 522

Istoromdni 574, 588, 594, 598, 599, 646
loc de minute 328
jummast 644

home 485, 489

labiald (palatalizat) 486

lacontsm 498, 502
fonetzed 590
lege lonologlcd 234, 241
lento 512
lexicografte 509, 565
lexicologie 565
limbd (afectiva) 487, (a ammalelor) 218, (comund) 484, (de comunicatie
lege

487, (de conversatie) 489, 499, (de toate zilele) 488, (intelectualil) 07)

(literarg) 488 s u , 490, 492, 637, (model) 503, (poetic) 487 s u , 488, (vorbit) 511
luteran 397
Macedoromdm v Aromni
material (lmgiustic) 215
mecamsm (al gandirn) 497
Meglenoromtint 596, 598, 646
meloche 514

metaplasmd 231, (treceri de la conj Hi la a II-a) 473, 474

metatezd 225, 315* 316, 473, 535 (c - t > t - c) 469, (a hchidelor) 359
metodd (diacronicA) 223, (sincronich) 514
mnemolehmcd 214
modelare 521

modem 22I, 212 (2)

morfologie 211, 509, 510, 511, 513, 544, 573
mor fonem 211 u , (a 1) 220, 228, 229, (a - e) 220, (e - a) 225, 239,
(ea - a) 239, (i a - 1 224, (0 oa n) 220, (0 - oa} 229, 242, (d - ,) 229
(f - s) 221, (h - s) 221, (k - C.) 220, 231, (IC (SC) - 6 (st) 238, (n -1) 242
- 6) 221, 242, (t (d) - c (0) 242, (t - ) 219, 229, (t (z) (s - ) 220, 237
(k) 242
nazalizare 554, 555
neogramatici 234
neologism 237, 253, 470, 472, 474, 488, 490, 642, 654
neutru 574
nomadism 492 544, 596,
nomznatly (romfinesc din acuzativ unguresc) 252
normal 216
nuanta (stilistic6.) 512
nume (de botez) 475, 657, (nume de bote7 dupd culoarea prului) 454,
(nume de bote7 depreciate) 455, (nume de famihe sau porecle dup meserit)
477, (nume de familie sau poreele de la apelatwe etnice) 477, (nume pvo,
prat devemt nume comun) 448 8 u , (flume proprlu din nume de plants")
454, (nume scump) 527, (nume umc) 475, (nume vechiu) 475
obiect (direct) 360, (pasw) 360
omomm 292, 327
omoninue 238 (2), 235, (a derwatelor) 220, (a elementelor derwatwe) 220

www.dacoromanica.ro

INDICE
- onomasttcd 448, 476, -.525
onomatopee 320

569

u 591, 647, 657, 658, 659, (traditional:i) 449

ordine (de simultaneitate) 415, 416, (de succesiune) 415, 416

orignialitate (a Umbel literare) 490

ortgine (a Umbel) 590, (a neamulm nostru CeItli ca element conptutiv)

652

ortogralie 490, 556, 593, (foneticl) 428

palataltzare (a labialelor) 396, 411 s u 468, 514
parataxd 50r
particspzu (prezent aromfin) 656
personificare 455
pleonasm 502
plural 510, (in -1) 229, (ill un) 574, (de forma lezison, boison) 230,
(de forma parti, cart!) 409, (de forma frAtAm) 229, (cuvinte unguresti

prpiate in forma, de plural) 300, (dern are a pluralului) 230

pluralta tantum 231, 233, (inlocint prin singular) 533
poezte (poporanS) 639

pawn:ea 559
polilogie 500

poltsenue 328, 489

poporanism 49, 639, 644

poporamst 644

porecld 477, (de formatie recentl) 457

postverbal 219, 470, 533, 657
Pozifte (inoale) 224, 225
predicat 491
prefix (a -) 255, (im -) 220, (In -) 220
preocupare (lingmsticfi) 516

prepozifie (a+ acuzativul in sens final) 255

prezent (conjunctiv) 574
protectare (a obicinumtelor de rostire in cele auzite) 516
pronume 574, (all) 548, (de reyerentS) 469, (determinatiy) 574, (de iden-

titate) 574, (personal) 574, 635, (reflexly) 635

propagare 312
proponfze (necompletS) 497, (elipticS) 496

protezd (a hu a -) 244, 473, (a lui h -) 458

pseudosufix 227

punct (de anchetat) 513

puntate (a hmbei) 490

rdckicind 217 (3)

raport (evolutiv) 223, (static) 223, (raporturi albano-romne)
(raportun romano-slave) 520 s u

558

rdspuns 512 s u

recensdnuint linguistic 519

reconstruire, reconstruclie 534, 260, (reccnstructli din lunbile romamce) 260
reduplicare (incompletS) 320

reflextv 335, 469

reflexte 386
refractar (caz) 234, 235
regrestune (fals5.) 345

reguld (gramaticalS) 216

repulstune (impotriva cuvintelor de oriole rnagluarS) 507
rezervd (lexicalfi) 512
roman 636, 642, 643, (romfinesc) 644

nornlint 557, (Apusem) 520, (din Istria) 595 (2), (de pe coasta nalmatiel) 598, (de dincolc de DunAre) 657, (din Albania) 594, 596, (2) 597, (din

www.dacoromanica.ro

INTOCE

Jugoslavia) 594, 597, 598 (2), 599 (2), (din Macedonia) 599, (din Bulgaria)
594 (2), 595, 598 (2), (din Cadri later) 597, (din Carpatil nordici) 522, (din
Maramures) 598, (din Celioslovacia) 600, (din Moravia) 595, (din Panonia)
657, (din T:craina) 597, (3), 599, (chn Ungana) 599, (rutenuatl) 600, (s5.-

uniati) 412, 598

romantsm (balcainc) 596

Jostirt (coexistente) 222

rotaczsm 393, 396, 419, 486, 554, 355, 556

sdmdmitore CM 491, 676, 627, 639
sdnidndlonst 644

sdrbis e (in Banat) 346

schtmbco e (de nume de localititi) 431 s u (de gen un mijloc derivativ)
333

sonzantem 21 I

.)

semanticd 450, 414, (poetica) 488

set:tan/ism (arunca -94 avortal 297, (arunca -14 da) 298, (a se arunca
-0- a se grab!) 298, (a se lua de gt -94 a se incrdAsi) 319, (bt

turm manatil cu o b5t5,, subt o bad) 264, (bufnita -0- beat, prost) 307,
insela) 331, (castig
(carpa -14 femeie cu purtare rea) 281, (castiga
uzur5.) 331, (cercei -44 ciorchtn) 311, (cercel -34 atdrndturd) 312,
arunca) 298
(gaur5 -14 gura') 273, (pAgan -96 necurat) 635, (par5si
(rail -in multnne) 548, (sfarcul tatei -44 Art bot, gurguru) 321, (slAln

int5r7m) 250
- 44 amana
semaszolngze 635

semn (diacritic) 515, (grafic echivoc) 515

sans (echiN OC) 489, (linguistic) 490, (unic) 489

selabd 216
silabiszre 216
siminoth (romano-slavg) 520 522
sembohsm (fonetic) 449, 451
sinzetne (gratnatical) 239
szmf (analitic) 216, (etimologic) 218, 225, 241, 243, (gramatical) 215,
218, 227, 234, 240, 241 (2), (,11 111111)01) 500, (linguistic) 494, 501, (pentru

dialect) 514, (ritmic) 216

sincabd (a hu -1 -) 435, 473, (a liii - u ton) 259
szncronzsm 223, 514
sinecdocci 469

stn, mar 233, 496, (reconstruit din phiral) 264, 269, 272, 310
sinharmonze 227
stnon in; 273, (napfirli

lepAda) 297, (sinornine sintactice) 495

MOMMIC 510

sintagmd 494 500

stnta c` 56 ), It'll
soztezd 218

sistem (fonetic) 211, 485, 515, 658, (fonologic) 211, 485, 658, (impresloins0 515, (lexical) 485, (linguistic) 486, (morfologic) 212, 485, (scheniatiiant1
:in 5 u , (sincroinc) 223, (sintactic) 485

Slavi (contactul cu ei) 322

sonorzzal e 234, 473

spirantzzare 234
static 500
sla (dominant) 487, (hi rese) 498
Stilistlal 636
strciromdna

1131

Strdrorndnz 523

stiatzlicaie (sociala) 412

www.dacoromanica.ro

INDICE

671,

structurd (gramaticala) 489

subiect 511 s u 514, (partitiv) 360, 361, (de chestionat) 512
substantiv (din adverb) 253, (exclamativ) 492
substrat 647

sulzx 216, 218, 219, (cu functiunea unul instrument graniatical) 307,
imotional) 530, (substituire de s ) 241 (schimb de s ) 260, 264, 265, 2,96,
302, 457 , sufixe albane7e . -u5. 326 , - italiene -11CC10 241 , - latmesti .
-ando 232, -atonus 232, -atura 232, -ellus, 312, -estus 325, -etum,. 326,
-eus 325, -Ia 326, -linen 237, -ma 310, -111115 310, 332, -10 210, -Aus
332, -111M 320, 321, 326, -MS 325, -tus 325, -ucia 320, -11C111111 320,
-ulus 310, -uscellus 326, -usceum 326, -usciolum 326, -usculus 326, -ustellus
327, -usticius 327, -ustiolus 325, -Usti= 325, 326, -ustius 325, -ustus 325,

-utia 320, -utium 320 - romfine5ti__ -a 531, -ache 476, -ala 232, -ame
237, -an 220, 232, 259, 307, -ame 232, -Anos 226, -ar 220, 534, -Ane 309,
-5r1A 306, 309, -a5 241, -use& 232, -at 57o, -Atur5. 219, -Au 260, 332, -av 332,

-earl 232, -ean 220, 231, 232, 534, 535, 536, -easA 476, 527, -ef 247, -el
241, -emAnt 227, -ewe 232, -er 220, -esc 456, 527, -escu 543, -eturii 219,
ez 468, -la 325, 321, -1C 260, -lea 528, -le 308, -ina'ant 227, -1111e 237, -111a
309, 310, -10r 230, -I 308, -Ism 241, -Itllli. 219, -111 308, 528, -117 308, .-115.

226, -Ille 247, 248, 249, -owe 476, -om 218, 219, 315, -0s 226, 460, -0 282,
-o5ie 240, -ova 477, -5ag 302, -tone 240, -ul 250, 520 5 u , 524, 658, -ul

446, -ume 234, -ur 281, -urA 28r, -us 325, 326, 327, 443, 658, -up 445.
u5or 325, 327, 658, -u5te1 327, -u5tet 327, -ut 320, -utin ',.9 - slave .
hail 3oi, -Ate 310, -uA 326, uAa. 326, -u.S.ka 326 - trace -isk 543, -ns 525
sunet (de tranzitie) 353, (parazitat) 353
superlatzu 366

supranume 450
suprapunen (lexicale) 566
tabu 455. 530
talent (pentru hmbA) 235, 511
tautologic 502

teatru 563, 564, 638, 640, 641, 642, 643, (romnesc) 636 (6), (sAtesc) 652
tempo 514

tendinki (nivelatoare a hmbei literate) 516, (tendintele fundamentale

in evolutia limbilor) 485
terapeuticd (verbalA) 4V7
ierminologie (retoricA) 461, (specialA) 51!, (technicA) 511
text 511, (rotacy aril) 397 (3)

te,am (lexical oblectiv 51 activ) 512

Plitari

599

ttpologic 485, s u
ton 408, (inAltimea tonului) 396
toponimic (nume locale la plural, 348
topommie 591, 658,
toponomast 6oi
toponomastica 528, 647

Traci 559

tracic 647
tradifte (ortograficA) 398, 399
traducen 644
t/anscriere (foneticA) 515 $ u
iranshumangi 465
translafie 450
transhterattune 419
transparentd (foneticAl 451
transpunere (in dialect) 5io

www.dacoromanica.ro

INDICE

(572

I rocas s 597

trunehert (de frazA) 496

tulptnd 216, 217, 218, 219, 232, (alteratA) 228, 230, (iotamata) 230,
(a pluralului) 230, 231, (scurtatA) 226, 535, (tulpin5,-tip) 233

ungunsme 520, 522 (mtrate, pnn filler& sarbeascA) 368

verb (defectiv) 391, (lotacizat) 474, (verbe in -ire din ungure5te) 250

vntos 658, (cu vadere) 387 5 u , (penfrastic cu un verb care insemneazA a merge, a umbla) 392,..(format cu infinitivul lung) 469
vocals:I (accentuatA) 396, (neaccentuatA) 396, (5opt1ta) 369, 647, 658
7,ocahcm a > A 222, 224 (2), 228, 229 (2), 409, A > A 574, a > a 523,
548, a- > a 342, 410, 556, A > a 523, 'b > A. 520, a + a > a 420, 421,
a > ai 413, a > al 233, 412, a > e 224, 240, A > e 224, a > o (dupa labiall) 390, A > 0 549, A > 0 314, an > An 520, au > a 236, au > A 236,

-111 > - en 264, e > a 223, 251, e < A 222, 223, 224, 259, 295, 395,
420, 468, e > ea 222, 224, e (neaccentuatI > I 403, e > ie 414, e > o
311, ea > a 222, 224, 232, 294 414, ea > e 222, 224, 398 5 u , -1 >

271,

1 < i 549, ie > ia 224, 1 > U 311, 111 > 1 535, srb Ja - > a 246, 0 > A
248, 0 > e 311, 0 > Oa 241, 0 > U 223, 238, 291, 292, 300, oa > a 390,
549, 0a > 0 390, 11 ' > 310,- U > - 408, U > e 548, u > 1 310, u > co
239, u - ' < o 314, u final (mentinerea lul) 468, m < 1 573, un < An 547
swans, 234, 474, 492
vorbtre alerts est 511
h.

Autorl 51 Mud

Aaron P1 563, 602, 607 , Academia RomAnA 565 (2), 567, 568,593
560, Acatist (Blaj 1763) 380 , Acilms N 617 , Adam I 602 , Adam 51
1.N
: 7 a 630, 631 , Adamescu Gh 539, 543, 559, 6o3, 618 (2) , Adelsberger,
M 66o , Aderca P 559 (2), 61o, 612, 616, 630, 636 , AdevArul Literar
654 , A fost odatl 651 , AgArbicianu I 559, 574, 576, 582 (2), 590, 601,
622, 632, 636, 644 (2) , Aim-Martin 6o6 , AlAuta RomAneascA 636, 637 (3) ,

Alb 51 Negru 654 , Alecsandri V 528, 552, 561, 571, 574, 597, 603 u
612, 618, 628, 642, 645 (2) , Ale mArn 51 rubirn valun 653 ,Alexandrescu
Gr 561, 602 5 u 645 , Alexandria 591, 640, 641 , Alexia G 262, 549,
600 , Alfoldi 483 , Allard C 600 , Amaldi, M E 6o1 , Amintin 614 , Ampolanu, M 601, 644 , Anacreon 6o8 , Andrele5escu I 586 (4) , Anghel D
605, 624, 645 , Ant11010ghlOn (Bucure5ti 1777) 384 , Anuarele" hu Wetgaud 646 , Apostol (Buzeu 1743) 378, (Ia51 1756) 380 , Apostol, Dr 0
549, 658 , Arbore, Al P 586, 596 (2), 607, 610 , Arghir 51 Anadam 641 ,
Arhiva 540 , Arhiva de Folclor 662 ; Arhondologia Muntemei la 1822-1828,

569 , Ancescu, C 640 , Anon, D C 578 , Armeanca E 6o6 , Aron, P

P 381 , Aron V 640 , Asachi Gh 463 5 u 605, 645, Asaclu J. 642 ,

Asberth 263 , Ascoli 515, 646 , Astra 656 , Auerbach Max 251 , Auger Y
658 , A\ raam, Arhidiaeonul 374 , Axente, I 551
Bacalba5a C 617 , Bacaloglu G 590, 591, 636 , BAcilA, I C 568 12) ,
Bacmeister E 647 , BAdArAu D 540 , BAdAutA A 582, 583, 589 (2), 607,
6o8, 614, 621, 624 (2), 627, 631, 636 , Badmo, Marco P 348 , Baicu C
612 , Baiculescu G 571 (3), 576, 586, 589, 616 (2), 636, 637 , Baidaff I,

568 , Mira I 559 (3), 560 (i0), 565, 578 , Balamace H 596 , Man D

538 , BAlan St 594 (2) , BAlan T 658 , Balars-550 , BAlcescu N 561, 575,

605 5 u 644 , Balkan-Archiv 540 (3), 543, 646 , Balmu5 *C I 616 Ba-

lotA A 554 (4) , Balzac 611, 613 , BAnescu N 576 , Bantaq M 636 , Banu
C 616 , BAnulescu G 564 Barac, 1 6o6 , Barbu N 623 , BArbulescu Ihe
344 (2), 350 (2) 637 , Barcianu 339 , Bantm Gh 528, 563, 606 u.HArleanu Gh 659 , Barnutm Sim 563, 578, 604, 607 , Baronzi George 607 ,
Bart J 576, 594 , Bartoli M 389, 407, 540, 545 (2N, 658 , Bassarabescu 1

www.dacoromanica.ro

I NM OE

673

A 578, 626 , Batrachomiomachia 642 , Battisti C 509 , Begenau, C 568 ,

Bejan Elisabeta 659 , Bejenaru C 613 , Belcot 643 , Beldiceanu, N N
602 , Belulovici A 545 (2), 648 , Belulovici, Dr I 648 (2) , Bena A 550,
556 , Berarm C 624, 653 , Berechet 9t 476 u , Bertom G 509 , Beza M
550, 556, 568 , Bezdechi 9t 560 (3), 561, 563, 576, 586, 588, 616, 619, 623,

Biaf A N 586 , Bianu I 543, 568 (4), 575, 578, 586, 589 (3) ,
Bibhoteca umversall. 461 , Bica I 660 , Bichiceanu S 66o , BiletchiAlbescu I 550, 591 (2) , Biletzchi-Oprianu Ax 659 , Billecocq Ad 605 ,
Biraescu T 561 (2) , Bitay, Dr A 299 , Bizerea P 599 , Blaga L 601,
607, 638 , Bldy G 658 , Bobescu A E 643 , Bocnetu A 565 , Bodniirescu 9 580 (2) 581 , Bodnarescu L 604, 626 , Bodna'rescu St 653 ,
Boga 1. T 477 u , Bogdan-Duica. (3 356 (2), 480, 538 (2), 561, 576,
589, 6oi, 603 (3), 607 (2), 6o8, 616, 618 (2), 622, 632, 637 , Bogdan I 579,
568 (2), 6o6 , Bogrea V 245, 252, 273, 289, 295, 315, 331, 452, 463, 547,
55o (2) 576, 591, 558 , Boiadji M 600 , Boito 01 561, 616 (2), 632 , Bcbac C 645 , Bolintmeanu D 596, 607, 637, 645 , Bologa Dr V 561, 569,
952, 658 , Bornemisa Seb 616 , Borza Al 429, 430 , Bossuet 644 , Botez
D 645 , Botez Oct 585, 632 , Boureanu Eug 583 , Beescu Gh 610 ;
Braga T 615 , Bramsce-Caliman V 529 , Brteanu G I 413, 591 , Bratescu, Dr C 434 (2), 435 , Bratescu-Voineti, Ion Al 576, 578 (2), 608 ,
Beatianu 1 625 , Breazu I 537, 656, 659 , Bredicenu Tib 550, 552 , Brediceanu V 560 (2) , Bucuta F 538, (3), 540, 542, 550 (2), 553, 559, 561 (5),
563 (2), 564, 376, 583, 586, 594 (is), 595 (15), 596 (3) 597, 598, 599 (4),
boo (3), 608, 609, 613, 614 (2), 616 (2), 035 (2), 645 ,Budai-Deleanu I 608
u , Bulat ,9t 595 (2) , Bulat T G 569 (2), 637 , Buracu, Cs I 561, 569 ,
Burada '1' 582 , Burghele N 582 , Burla 581 , Busuioceanu AL 586, 616 ,
/3uta N 550, 610 , Butyn 637 , Buzdugan I 579, 645 , Byhan A 545 (2),
547 , Byron 479
Caba V 565 , Caciula I 659 , Calatoru H 595 (2) , Cala-lona in China
027 (2) , Calcianu G 550 , Calendarul manuscris din 1825 570 , Calm 616 ,
Calmescu G 587 (2), 603, 607, 6o8, 617 (3), 637 , Calham 6o1 , Campeanu
E 550 , Campeanu T 596 , Campmeanu I 583 , Cancel P 596 , Candrea,
I A 343, 398, 410, 533, 540, 544, 545 (6), 546 (2), 547, 652 , Cantarea
Roma-mei 6o6, 631, 644 (2) , Cantacuzino Al G 579 , Cantacuzino J 582 ,
Cantacuzino M 613 , Cantacuzino 9erban 564 , Cantacuzino, Stolnicul
Const 413, 609 , Cantennr D 278, 486, 542, 571, 6o5, 609 u 624, 628,
4)36, 637 ,

643 , Capidan Th 351, 390, 407, 412, 417, 418, 465 (2), 541, 544 (3), 546 (6),

547, 548, 556 (2), 596 (15), 607 (3), 658, Capitanoff 6oi , Capra cu trei
len 614 , Caracostea D 605 (2), 617 , Caragiale C 577 , Caragiale, I 14,
56o, 577, 582, 610 u 616, 636 (2) , Carcopino J 587 , Carda Gh 550,
8, 609, 637 , Carmen Sylva 583, 619 , Carp, P P 579, 581, 582 , Carp
S 596 , Carra 568 , Carte de rugaclune (Belgrad inainte de 1640) 374 ,
Carte de afunseme 569 , Cartojan N 422, 568 (4), 569 (2), 636, 637 (1 2) ,
638 (2) , Casa cu obloanele verzi 651 , Catargiu B 625 , Catechisme luterane
57 I, 643 , Ceaslov (lap 1763) 381 , Ceaslovet 575 (2) (Sibiu 1696)
374 , Ceasormcul Dommlor 614 , Ceasoslov (Blaj 1752) 379, (Blaj 2753)

380 , Cechnn, G T 617 , Cecropide B 579, 610, 622 , Cerna P 578, 612,

645 Cetina I 575 , Cezara 621 , Chalcondil Chalkondyles 609, 610 , Chendi,
11 612, 613 , Chmezu I 656, 658 , Chinakodromion (Belgrad 1699) 375 ,

chinmescu E 643 , Cialdea L 624 , Ciauianu G F 471, 550, 659 , Cl-

chi/ideal D 612 , Cihac, A de 244, 249, 263, 273, 297, 313, 330, 339, 547,
5,49 , Ciobanu 9t 476 u 597 , Cioculescu S 620 , Cipariu T 578, 612 ,
Ciporovici 347 , Ciuhandu Dr Gh 569 , Cmleandra 630 (3) 631 , Ciura
A 582 (2), 638 , Ciurea E 659 , Ciurea Gh 66o , Clopotul scunfundat 653 ,
-Qodicele Dimome 646 , Codicele pribeagulm Gheorghe 9tefan 374, 569 ,
Codicele Pucaul 570 , Codicele Voronetean 397 Codreanu M 645 , CoDacorontanla VI

www.dacoromanica.ro

674

INDICE

jocaru V 660 , Colan I 6ob (3), 629 , Colan N 540 , Cohn]. G 48' , ColA
lirn V 644 , Coman P 522 , Conachi 638 , Conea I 6 43 , Consmschi 643
Constantinescu Al 540 , Constantmescu P 583, 589, 608, 622, 623, 627
630, 631, 634 (2), 638 (4) , Contas 570 , Contemporanul 651, 657 , Conu
Leoruda fata cu reacpunea 610 , Convorbiri Literare 576, 578 4 u 584,
616, 629 , Coresi 397, 563, 612, 643, 644 , Cornell I 565 , Coronensis N

S 624 , Cosbuc G 472, 551, 582 s u 602, 612, 613, 642, 645 Cosnita.
,

R 659 , Costachescu M 634 , Costal L 544, 550, 551, 552 (3), 565, 588 ,
u 639, 643 , Costm N 613 u , Craciun I 538 z.Cr5.
Costin M 613
ciuneanu G 578 , Cramic N 576, 582, 584, 605, 614, 639 , Creang5, I
491, 580, 614 s u 626 (2), 640, 642 , Creteanu Gh 642 , Cretulescu
566 , Crevedia N 601 , Crisanu t 540 , Cristopol A 608 , Cromca logofatului Gheorgachi (1762) 570 , Cromca lui Brancovici 569 , Crudu T 616 ,
Csokonay 642 , Cuciureanu 645 , emu, D I 579, 585 , Cugetari in oara
mortn 423 , Culea, A D 55o, 597 , CumpAna (Revista) 624 , Cutcan V
659 , Cuza, A C 617 , Cuza B 571 , Czuczor-Fogarasi 442
Dacoromania 539, 540 (7), 541 (7), 543 , Daicovici C 483, 657 , Damll
Prepeleac 614 , Dante 6o8, 613 (2) , Darabant 562 , Dane I 633 , Davidescn N 575, 587, 617, 630 (2), 632 (2), 633 , Davila Al 636, 648 s u ,
De imitatione Christi 639 (3) , Delacroix 497 , Delavrancea B StefAnescu
583, 615, 636, 651 , Deleanu N 638 , Demetrescu B. 617 , Demetrius
V 610 , Demonul tineretn 632 (4) , Densusianu N 652 , Densusianu 0.
266, 286, 306, 316, 319, 398, 399, 401, 410 (2), 528, 530 (2), 531 (2)i
533 (2) , 541 (3), 542 (3), 544 (3), 546 (5), 555, 556, 559, 568, 643, 652 ;
Dejeu P 538, 561 (2) , Descriptio Moldaviae 610 , Diaconovici-Loga, C
562 (2), 625 , Dianu R 576 , Diavolul sau galceava inteleptului cu lumea
571 , Dictionarul Academie, Romane 503 2 u 565, 567 , Dictionarul dela
Buda 562 , Diculescn, Dr C 556 (3), 557, 562, 659 , Dima Al 587, 627,
Dnno-Pavelescu A 614 , Din torsul zilelor 650 , Din vrala trecutului
650 , Din vreinuri de marire 650 , Diomsie B. 644 , Divanul Lumn 609 ,
Divina Comedia 613 , Dobrescu, Gh I 659 Boma 618 Dona M 597 ;
Dongorozi I 597, 627 , Dorinta 619 , Dosoftem 615 , Dostolewsla 613 ,
D6zsa 552 , Draganu N 268, 272, 286, 294, 300, 302 (2), 305, 306, 332,
368 (2), 374, 393, 414, 446, 494, 497, 502, 541, 546 (7), 547 (3), 551 (2),
553, 556, 557, 558, 559, 562, 566, 569, (3), 573 (2). 574, 591 (4), 592. 6:3,
635, 657 , Dragnea R 609, 6ro, 624, 630, 631 (2), 638 (3), 639 (3) , Dragd.
mirescu M 562 (2), 583, 612, 617, 618, 627, 637, 639 (3) , Dragos 656 ,
Dragoslav I 583 , Dragusanu, I Codru 625 , Drum nou (ziarul) 650 , Duma
I 639 , Dumas 643 , Dumbrava B 583, 636 (2) , Dnmitrescu-Bistrita
551 , Dumitrescu G 605, 621 , Dumitrescu, N I 551 , Duruy 636 , Du-

zinchievici G 569
Ebeling 635 , Eckhardt Al 283 , Economu C 658 , Eftinuu E 641 ,

Eisler R 541 , Ekblom R 350, 351, 352 (2), 353, 354 (2) , Elefterescu Emi
566 Ehade M 584 , Eliade P 616 , Elisabeta (Regia Romfiniei) 579 ;
Emmescu A 619 , Eminescu M 478, 550, 579 (2), 580, 581 (2), 582, 583,g6.-'
3

u ,619, 622, 625, 626, 634, 640:670,-654, 658 , Emerit M 603, 604 , Eneida

640 , Epigonn 620 , Erdeli, Lad 559 , Erdeh V 564 , Erotocnt 640, 641,
Etymologicum Magnum Romaniae 623 , Evangheharul hu Varlaam 570
2
Evemmentul Literar 638
Faca C 645 , Fagetel, C * 624 , Falcolanu D 603 , Famiha (Revista)
559, 589, 590 (2), 591 (2) , Fantana Blandunei 604 , Fapta 607 , Farkas
I 637 , Fata babel i fata mosneagului 614 , Fata lm Oana 65o , Fat frumos
dm lacrima 621 , Fat Frumos in gradma Sf Vineri 653 , Fauriel, C 6or;
Faust 616, 656 , Favero A 656 , Favomus 587 Feighela 652 , Fenelon:
571 Ferencn Al 558 , Feresanariu I 566 , Fete de an 652 , Fierasch
G Q 659 , Filaret, Mitropollt al Miralichiei 384 , Fihmon A 658 , Pihpesth

www.dacoromanica.ro

INDICX

675

htti D 564 ,
I C 569, 579 Fira,G F 471, 550 , FlajIhansava, J Huskova 645 , Flavms J 541 , Floarea Darunlor 569, 64r
Florescu, N I 66o , Flonan M 579 , Flueras, Dr N 562 , Fortunescu, C D
538, 540 (2), 541, 567, 568, 587, 596 (2), 602, 605, 623, 625, 637 (2) ; Foti
I 557, 575, 583, 584, 602, 604, 6o8, 6ro,. 612, 613, 614, 618, 626, 628,
029, 634 , Fotino D 640, 643 Fotino G 562. , Fotino M 539, 625 , Franck
V 524, 573 , Friedwagner M, 551, 572, 592 , Furtuna Econ, D 614 (3)
615, 639
Gabelenz 218 , Gaber Ed 66o , Galaction Gala 618, 633, 638 , Ganullscheg E 295, 540, 591 (2) , Gndirea 639 (2) , Gandul Nostru (Revista)
590 Gone I 539, 63r Gane N 579, 6o8, 626, 628, 633, 643 , G5rleanu
Ii 6o3, 621, 642 , Garofltd C 579 , Gaster M 422, 541 , Gaspar M 650 ,
Gazdaru D 615 , Gazeta Transilvamei 563, 579 , Genoveva 641 , Gerber
502 , Georgescu 1 562, (21 609 , Georgescu N 614, 639 , Georgescu-Tiatti
N. 474 u (3), 549 , 576, 659 , Georgian P 569 , Gerota C 576 , Gheorglie
din Moldova 602, Gheorghiu A I 585, 618 , Gherasim V 566, 619, 620,
634, 639 , Gherea C Dobrogeanu 581, 619, 621 , Gherghel Ihe Dr 557 (2) ,
Gherghel I 658 , Gherman T 566 (2), 596 , Ghibanescu Gh 57o , Ghibu
O 562, 625 , Ghica I 606, 621, 6_5, 640 , Ghitescu C 66o , Ghiulamila I
G 597 , Gilliron J 487, 505, 515, 517, 647 , Girardin St M 602 , Giuglea
Q 289, 306, 310, 315, 316, 326, 393 (3), 470, 547 (ro), 656, 657 , Giurescu
C C 547, 571, 627 , Glavina A 648 , Glegoveanu I M 570 , Glossa 617,
645 . Goethe 620 , Goga 0 560, 575, 577, 583, 584, 621 u , Golths V
579 , Goldoni 643 , Gombocz-Melich 281, 293, 311 , Gorovet A 551 (2),
41i14, 640 , Gorun I 616, 634, (2), 653 5 u , Grabovski 600 , Grai i Suflet
541-, Gram] Nostru 652 , Giamadit' N 547, 556, 557 (2), 587 , Graur A
543, 547, 555, 574 Grecu V 548, 585, 588, 591, 637 , Gregorian G 645
Gregorian M 569 , Gridovici 358 , Gngoras, Em C 570, 608, 609 (6),
614. 624, 62-, 629, 632, 640 (2) , Gngorescu A 6,8, 630 , Grillo Alf 618 ,
Orillparzer 653 , Grimm P 658 , Gross H 66o , Gmart 653 , Gu510. M
N 579 (2)

Gust' D 587 , Gutu G 605, 640

Hahci 569, 573 , Hahmaua 569 , Hanes P V 625, 640 , Hanu-Anentei 631, 632 , Harap-Alb 614 , Harea V 597 , Hasdeu B P 251, 422,
583 ,

423, 547, 557, 581, 6o6, 6r9, 622 * u 636, 651 , Hauptmann G 653 , Hauschild 499 , HaNranek B 488, 489 (2), 497 , Hegel 627 , Heliade-Radulescu I 461 , 622, 623, 645 , Heltmann A 609 , Herescu N I 576, 587,
638 (2) , Herzog E 294, 415 (3), 547, 555 (2), 556, 566 (2), 584 u , 590,
6or, 619 , Helmont Van 609 , Hodos Alex 653 , Hoeg C 544 . Hoffmanns-

tal, H 653 , Hogas C 642 , Holban A 610 , Holty 479 , Horatiu 605 , Hoii , Hotnog T 547 , Hunfalvy P 262, 441 , Hurmuzachi

TON-AZ F 482
Al 565 ,

Iacobescu A 583 , Iacov, Episcopul Husilor 640 , Ibr5ileanu G 577 (2)

617, 618 (3), 623, 637, 640 , Ichim T 570 , Iesan A 622 , Ilieff At T 59i (2) ,

Ibdor 641 , nun P 597 , Inceran literare 653 , Infernul6o8 , Inger de paza

617, 618 , In marea trecere 607 , Intimecare 630 (2) , Invataur5. fireasch

spre surparea superstitu norodului 632 , Invetiatorulu Poporului 612 ,

invia-vor voevozn 620 , inviere 607 , loannovici V 357 , Ionescu C D
577, 587, 590 , Ionescu P 653 , Ionescu S 622 , lonescu Take 646 ,
Iordan. I 333, 334, 337 (2), 343, 438, 444, 530, 531 (2), 541, 547 (4)

556, 567 (2), 592 (5) , Iordanescu T 640 , Iorga N, 421, 422, 463, 538, 541 (3),

549, 551, 555, 559, 561, 562 (2), 564 (2), 565, 568 (2), 569, 570 (7), 572,
584 (2), 586, 587 (4), 592, 593, 596, 599, 6or (2), 6o2, 605 (2), 6o6 (2),

6d7 (2), 6ro (2), 6r r, 616, 623, 621, 625, 627 (2), 634, 637 (2), 639 (6), 641 (4),

643, 644, 65o , Iorgovici P 563 Iosif Episcop de Arges 639 , Iosif N 551,
566 , losif, %,5t 0 605, 624, u 645 , Isac E 645 , Isopia 641 , Isopescu Cl
462, 463 s u 570 (2) , IsplresC11 P 614, 615 , Istona Geogratici. 609 , Istona
43*

www.dacoromanica.ro

INDIGO

Impenului otoman 6o9 , Istona Im Iordachi Stravrachi 571; Istona lut

Mihai Viteazul 6o6 , Istona naturalnica a Firn 632 , Istona pentru cre*terea i descre*terea curtn ahosmane*ti 609 , Istona Troadei 591, 640 ,
Istorloara de Dachia 613 , Istratescu Al 566 , IstrAtescu I 584 , Istrati
P 6o2 , Ivici Al 612 , Ivan Turbinca 614 (2), 515_

J aberg K 507 * u 658 , Jahresbenchte des Instituts fur rumanische

Sprache 646 ; Jakobson R 211, 212, 223 (2), 484, 486 (2), 487 , Jaquier
H. 658 , Jarnik U 628 , JokI N 326, 557 , Jones 369, 370, 371 (3) ; Jud
J. 507 u , Juganaru, N 616 , Jummea 579 (2), 582 (2), 615, 620, 633;

Jummea Literara 653 , Junker H P J 497

Kant 620, 627 , Kantor L 611 , Kara E 602 , Karacsonyi I 440 (2),

557 (2), 562 , Karcevskij 14 214. Keresztury-Olteanu Al 557 (2) ,

Kir Ianulea 611 (2) , Kinac (pop& i tipograf) 374 , Knileanu G I
319, 570 , Kisch, 529, 533, 534, 557, 593, 657 , Klein K K 557, 601 (2) ,

King A 621 , Kogalniceanu I M 625 , Kogalniceanu M 625 , Komlosi

637 , Koncz I 642 , Kornbach P 6o1 , Korodi 14 6or, Kramer, Dr E
566 , Kremnitz Mite 582, 618 , Knz-Cabicar 592 , Krome Dr Fr 68;

Kuen, Dr A 516, 658

La arme 624 , Lacea C 276, 302, 304, 310, 318, 331, 332, 557, 597, 612 ,

La Hanul lui Manjoala 611 , Lahovan Al 625 , Lamartme 479 , Lambrina

S 587 , Lambnor A 414 (3), 415 (2), 542, 555 , La Medelem 633, 634 (3),
642 , Lamouche 14 592 , Lang, Dr Fr 478 u 618, 619 , Laroc F. 619 ,
Lascarov-Moldovanu Al 554, 576, 590 , Laskov, V L 645 , Laslo N 66o ,
La Steaua 619 , Laugier, Dr Ch 625 , Launan, Aug Treb 559, 561, 562,
607, 643 , Lazar Gh 559, 562, 616, 623, 625 , Laze:rearm B 610, 613, 619 (3),1
621, 622 (2) , Lebrecht M 570 , Legenda despre Adam *1 Eva 423 , Legends

liii Avgar 637 , Leixner 0 621 , Lenau 479 , Letopisetul Tarn Moldovei
613 , Leviticul romanesc de la Belgrad 573 , Licea I 612 , Liciu P 643
Liebhardt 0 444 (3), 445 (2), 592 Liga Culturala 560 (2) , Ligne, Printul
de 602 , Literat V 659 , Liturghie (Bucure*ti 1728) 378, (Bucure*ti 1746)
378 , Liturghierul diaconului Coresi 1570, 575 (2) Liturghierul slavonesc al lut

Macane 1508, 573 , LOghln, C 576, 641 (2) , LOIChlta V 585 , Lokolsch
K 566 (2) , London Jack 630 , Loreti E 617 , Loris P 539 , Lovinescit
E 577, 604, 637, 641 (2) , Lucan V 653 , Lucasievici G 579 , Luceafarul
(Revista) 585, 638 (2) , Lugo*anu 643 , Lume necauta 656 , Lupa, Dr
1 562 (2), 570, 579, 597, 628, 629, 656 , Lupeanu Al 553 , Lupeann-Melin
551 ,

Lurai Al 590 ,

Macedonschi Al 617, 625 , Machiavelli N 571, 6r r , Macrea 1 659 ,

Maturek 1 563, 641 ( ) , Magainul istoric 561 , Magim, G A 463 , Mat

am un singur dor 616, 619 , Maior P 458, 564, 625 , Maiorescu I 626,
Maiorescu T 480, 56o, 576, 578 (3), 579, 58o (3), 579, 580 (2), 581 (4), 582,
584 (2), 614, 615 61_6, 6 t8, 626 .5 ii 637 , Mallarm 612 , Manziulea St

607 , Manciulescu A 563 , Mandrescu C S 597 (2) , Maniu A 552, 586,

587, 619, 622 , Manin loan 607 , Ma= lulm 630 , Manoilescu Lia 537,
656, 659 (2) , MS 'n*ala 652 , Mfintuirea prcato*ilor 569 , Marcovici S
461 u , Marcu Al 461 * u 463, 604 (6!, 614 , Marcu-Bal* P 642 , Maria
(Regina Romaniei) 579, 597 , Marian, S Fl 449 , M'inan 14 6I 610, 6^2 (2),
623 (3), 631, 641 (2) Manenescu At 571 , Mannescu G 577, 6o6 Mannescu I 571 , Marmehuc 1) 541, 585 , Marsigh 643 , Marsilac, 1.lvsse de
573 ,

Marti H 6or , Martian 1 658 , Marx 6o6 , Mateescu, C G 463

u , 587, 588 , Matem al Mirelor 568 , Matein M 659 , Mathesins V

212 , Maxim Gh 624 (2) , Mazilm D 539 , Mehedinteanu I 597 , Mehedmti

481 7

S 580 , Meillet A 410 , Meissner C 580 (2) mehch I 557 (2), 592 (2) ,
Merlo CI 509 , Merutra G 659 , Merutiu V 431 u 440 , Me*terul Manole
6o7 (2), 622 (4) , Metaxa H 539, 588 , Mete* St 464, 557, 563 , Meyer G
325 , Meyer-Lubke W 295, 321, 324 (2), 335, 336 (2), 390 (2), 412 (2), 414,

www.dacoromanica.ro

INDICE

1.77

415, 417, 459 (2), 543, 556, 572, 585 (2), 656 , Meytany 623 , Mezzofanti
458 , Michelet 6o2 , Mickiewici 644 , Miele V 6r8, 619, 62, , Micu C 630 ,

Mighonni B 447, s u 452 (3), 453, 455 , MihAescu Gib 627 , MihAescu,
H S 66o , Miklosich Fr 330, 646 , Mile C 651 , Milescu Spitaru N_ 627 ,
Miles, Bianca 464 , Millo 643 , Wow, I 571 , Minea I 563, 571, 609,
6ro (3), 613, 637 (2) , Minar Oct 61r , Mmulescu I 627 , Morita 552, 603 ;
Mirea A 6o5 , Miron I 552 , Mistral 603, 605 (2) , Mitric D 659 , Mladenov
St 344, 414, 437, 556 , Moisil I 580 , Moldovan I 552 , Molm, R S 426,
552, (2), 559, 641 (2) , Mohtvelmc (RAmnic 1706) 376,(Rfimnic 1782) , 384

Molnar I 56r (2) , Mommsen 483 , Montarn 1 585 , Monteqquieu 6o9 ,

Morariu C 585 Morarm L 544 (ro), 545 (2), 552 (2), 566, 574 (4), 588 (2),
589, 598 (5), 603 (3), 612, 614, 615 (2), 619 (4), 633 (2), 635, 659 , Morariu

T 6o8 , Morarm V 543, 6or, 626, 628, 635, 641 (4) , Moroianu G 634 ,
Moroni 509 , Mortua est 617, 618, 620 , Moscopoleanul Damil 656 , Mos
Nichifor Harabagiul 626 , Motogna V 558, 592 , Motom I 66o , MovilA,
Mitropolitul Petru 626, 638 (2), 639 , Muller Fr 569 , Muller I 598 (4) ;
MumuIeanu P 645 , Munteanu G 639, 644 , Munteanu I 64o , Munteanu
N 66o , Mureseanu A 563 (3), 571 , Mureseanu I 563, 629 , Murgom Gli
552 , Murnu G 583, 613, 623 , Muslea I 551, 552 (5), 563, 604, 631, 656,
662 (2) , Mussafia 523 , Mustul care fierbe 622 (2) , Mutaffiev P 592 (3) ,
NAdejde I 585, 651 (2), 654 s u , Nagy C 659 , Nandris Gr 543 (2),
548, (3), 552, 589 590, 598 (2) , NApasta 611 , NasAudeanu I T 575 ,Naum
A 58o, 614, 626, 603, 628 , Naum 'I' 623, 639, 656 , Neculce I 628 , Negru
Natalia 619, 624 (2) , Negruzzi C 580, 614 , Negruzzi I 580 (6), 626, 628

u , 633 (6) , Negulescu, P P 626 ,Negulici, I D 6o6 ,Nestor I 588, 642 ;

Nicanor 358, 580, 588, 590 , Nichita M 66o , Nicolaisa Gh 571 (2) , Nifon

Mitropolitul 637 , Nisca P 658 , Nistor I I 571, 582, 642 , num I 64i ,
Noaptea furtunoasA 611 , Norren-Pollak 502 , Nottara 643 , Noul Testament

(1648) 538 , Novacovim E 427, 66o , Nyrop 501 ;

Obert Fr 552 , Observatorul 559 , Octothul (de la Blaj din 1770) 570 ,
Octoihul mic (Sibiu 1808) 386 , Od in metru antic 618 , Odobescu Al
584, 629, 643 , Olahul N 560 (3), 562, 563 , Olsen H 635 (2) , Onciul C
570 , Onmul D 579, 58o , Opitz 6or, , Opreanu S 439, u 552, 563 (2),
564, 592 (3). 598 , Oprisan, I Gr 577, 634, 640 , OrbAn 550 , Ordeanu I
598 (5) , Orend M 593 , Orendi-Hommenau V 6o2 , Origmea Romkulor

642 , Orman G 598 , Orsi P 482 , Ortiz, R 424, 463, 558, 564, 603, 613 (2),

616, 617 (2), 618, 619 (4), 620, 64770 soma de cuvinte 628 Otetea A
592 , Ovidiu 449, 605, 623 ,
PAcal V 430 , PAcle C 624 , Pagnu Literare 654 , Palia de la Orastie
397, 404, 563, 572 (5) , Pamfile T 550, 585, 629 , Pan N 642 , Panaitescu
Em 588, 657 , Panaitescu, P P 563, 6o5, 6o6, 6ro, 613 (2), 623, 628 (2),
639, 644 , Pancratz A 541, 543 , Panldiurst S 618 , Pann A 586, 614,
651 , Pantu, Z C 429 , Panu G 579, 629 , Papacostea C 58o, 581 ,
Papacostea V G 599 , Papadopol-Cahmach Al 579 , Papadopol P I
539 (3), 548, 6o5, 612, 620, 621, 622, 623, 625 (2), 641 (2), 642 (2) , Papahagi P 227, 327, 418, 454 (2), 593 , Papahagi T 305, 401, 407, 465,
,

543, 544, 546, 548 (2), 550, 551, 553 (4), 556, 566 (2), 568, 573, 599 , Papin-

Harlan Al 604, 629 , Papp L 659 (2) , PArvan V 539, 558 (3), 586 s

u , 593, 652, 643 , Pasca St 527, 535, 537, 657, 659 (2), 662 , PascAhe (de

la 1770) 570 , Pascally 643 , Pascu G 246, 249, 278, 312, 339, 453, 545 (a),

566, 567, 641, 607 , Pasting I 568 , Paul I 335, 586 , Paul R 537, 659
Pauletti N 551, 553 , Pannescu-Ulmu T 553, 584, 620 (5), 642 , Pavek
C 66o , Pavel, Dr C 564, (7), 591, 659 , Pavel M 562 , Pavel S 642 ,
Pavelescu St 577 , Pehmon Al 642 , Penticostarion (Blaj 1768) 382 , Peretz
I 642 , Perfecky E 542, 596 , Pernot H 414 , Perpessicius 575, 6o8, 623,
630, 632 Peste vfirfuri 618 , Petala, General N 581 , Petcu Soanul 356

www.dacoromanica.ro

67`3

INDIGE

Peteanu, Dr, A E 553 , Petic5. St 635 Petrescu Canul 611, 627, 632,
642 (2) , Petrescu Cezar 602, 630 , Petrescu N 599 , Petrmo E 617 ,

Petrome 344 (2), 346, 347 (2), 348 (2), 349 (3) , Petromus 584 , Petrov
Hs A 598 ; Petrovici E 265, 304, 405, 453, 505 * u 519. 537 (2), 657,
661 , Petrovici I 581 (2), 583 , Philippide A 228, 248, 470, 557 (4), 558 (2),
579 642 , Picot E 6o6 , Pigornu L 482 , Pilde filosofe*ti 641 , Pillat
I 630, 638, 642 , Prichegger Dr S 436 * u , Pistelh E 614 , Plop*or

N 643 ; Pocitan Dr V 599 (2) , Pogor V 581, 582 , Pohontu Eug 630 ,

Polcovmcu 614 , Pom-Cugler Matilda 63o-, Pop E 430 , Pop G 639, 643 .
Pop S 304 ; 505, * u 519, 541 (2), 567 (2), 658, 659, 66o , Popa P 356 (2)
Pops. S 564 (2), 612 , Popa T 625, 629 , Popa, Stoica Iacovici Tipograful
378 t Popescu A I 599 (2) , Popescu C M 471 , 550 , Popescu I N 539,
548, 53, 567, Popescu, Pr N, M 564 , Popescu R 66o , Popescu-Telega
Al 550, 553 (3), 611, 615, 620, 641 , Popfm I 561 , Popovit D 599 , Popovici A C 630 , Popovici I 458, 554 (3), 558, 558 * u , Popovici P
(tipograf la RAmnic) 381 , Popovici Petrachi ot Fulticem 570 , Popovici
S 57o , Popovski N 564 , Popp V 358 , Pcp-Reteganu 551 , Pop-Z5,1cam
I 553 , Porumbescu C 620 , Porumbescu I 603, 604 ; Porutm V 528 ,
Poteca E 559, 644 , Povatmtorul Tmenmu 625 , Povestea porcului 614 ,
Povestea vorbei 586 , Povestea Vulpei 626 , Pove*ti 614 , Precup E,
553, 659 , Predescu L 6o2 , Procopovici Al 246, 286, 413, 542, 543, 548,
549, 555, 557, 565, 571, 572, 573, 774 (5), 635, 643 (2) , Prodan D 656 ,
Propilee Literare 576 , Protocol (1790-1792) 385 , Protocolum (Sibiu 181x)
386 ; Psaltirea (Blaj 1764) 381 , Psaltirea Hurmuzache 397, 400 (2) , Psaltirea lm Torda*i 40 , Psaltire Scheian'a 400, 543, 570, 635 , Pum V 476
u ; Purgatorml 613 , Pu*carm M 656, 659 , Pu*carm S 265, 270 (2),
271, 282, 289 (2), 290, 295, 312, 317, 330, 332, 339 (2), 343, 368, 394 (3),
396, 399, 401 (2), 409, 410, 412 (2), 413, 414, 423, 446, 459, 471 (2), 474
(2), 484, 485, 487, 523, 536, 540, 541 (3), 544, 545 (4), 547, 548 (5), 549,
557, 559, 566, 567 (2), 571, 574, 589, 599, (2), 635, 641, 658, 659 (2) ;

Racev, N. D 541 , Racovita E 658 , Radovici C 643, 636 , Radu C

571, 604, 643 , Radu Dr I 664 (2) , R5,dulescu-Codin e 466 , 554 , Rgdulescu-Motru C 581 , RAdulescu-Pogoneanu I 577, 578, 581, 627 , RAdulescu

Rudari D 567 , Ralea M 565, 577, 611, 630, 631, 633, 638, 642, 643 (3),
Ramniceanu Gr 384 , Ramniceanu I 381 , Rammceanu P 382 ,
Randi 0 54i , Rutu, N N 553 , Rautescu I 571 (2) , Rebreanu L 577 (3),
58x, 630 * u , Regnault 6o6 , Remus I 572 , Renuntare 619 , Rthi 441 ,
Revista Filologic5. 542 (4) , Revista Nou'a 651 , Riegler-Dinu E 306, 553,
598 , Risipirea Ierusalimulm 640 , Ritterling 483 , Robinson in Tara Rornaneasch 656 Roesler 657 , Rohlfs G 508, 509, 515 , Romanescu A 643 ,
Roman Al 561, 589, 636 , Roman N 599 (2) , Romnn din Potlogi 651 ,
Romano D 573 , Romansky St 545, 553, 559, 592, 599(2), 559 , Romanul
560 (4) , Roma*cu I 66o , Rogues M 246 , 572 (5), 558, 559 , Rosaccio
644 ,

G 463 , Rosetti Al 396* u 541, 554 (3), 555 (13), 571, 572 (6), 593, 643 (2) ,

Rosetti C. A 625 , Rosati T 579, 633 , Rousseau 620 , Rousselot 414

Roza G 600 , Ruffim M 658 , Rufu S 567, 6o5, 6o6 , Rug5.ciune 618 ,
Rugaciunea unm Dac 619, 620, 621 , Ruja Gh C 561 , Rujdenita popel
loan Rom'anul 569 , Ruscalla, G V 604 , Russo Al 542, 6o6, 631, 638 ,
Russo D 423, 424 , Russu S 553, 567 ,
Sabo C 565 , Sacerdoteanu A 524, 572 (2) , Sachelarie H 620 , Sadoveanu, I M 61 (2), 622, 627, 643 , Sadoveanu M 298, 491, 575, 628, 631
u , Safo 623 , Saguna A 573 , S'ameanu L 246, 328, 339 (2), 547 , SaintPiexre B 642 , Salviom 509 , Sa'nfangtorul 612, 613, 638, 644, 65o, 656 ,
Samec VI 465 , Sandfeld Kr 365, 542 (3) , Sandipa 641 , Sandu-Aldea
C 539, 589* u , 632 , Sandu D 588 , Sandu M 553 , Sandu N 615 , Saria
48'3 Sa'teanu C 620 , Sabra I 62o , Sabra V 620 , Saucmc-Saveanu 588,

www.dacoromanica.ro

679

INDICE

Saulescu M 581 , Saussure 212 , Sava Ieremonahul 377 , Savescu

Iulm 635 , Savickij N P 518 Sbiera, I G 406 , Schemer W 444, 593 (4)
Schehng 479, 627 , Scheludko D 558 (2), 567 , Schesaeus Chr 563 , Scheuermeler P 508, 509, 512, 515 , Scholz G 458 , Schopenhauer 627 , Schroff
593 ,

479 , Schuchardt H 453, 590 , Schullerus Ad 553 , Schullerus P 429

s u Schurr Fr 307, 316 Schwarz E 350, 355, 356 , 8er-than A 262, 269,
28o , Scnban 'I' 573 , Scnsoarea pierduta 610 (2), 611 (2) , Scrisori 614
Scrutator 611 , Scurtu I 6/8 , Sebastian L 620 , Sebastian M 490, 497 ,

604, 621, Seisanu R 583 Semaca A 631 , Semilian S 565, 607 , Seminarul
roman din Leipzig 646 , Serafim Egumenul 538 , erban G 593, 612, 631 ,
Serbanescu N 66o , Serbu Gh 659, 66o , Serbu-Lavronschi C 613 , Serra
G D 3o7, 456, 658, 659 , Sevastos M 585, 622 , Shakespeare 649 , Siadbet
I 407, 537, 542, 558, 573, 643 , Sic Cogito 622 , &Iasi Gr 642 , Simionescu
D 554, 619, 637, 644 , Simionescu V 66o , SIM1Onesell, Dr E 573 , Stmlonescu I 539 , incal Gh 564, 632 , Sindipa 615 , Sion G 604 , Skok P
315, 326, 327, 328, 329, 404, 518 s u 558 (2), 567, 635, 656 , Slavici I
560, 580, 629, 632 s u , Smurlo E 628 , Societatea de Maine 656 , Soimescu
N 636 , Somnoroase pasarele 618, 618 Spanu I 659 , Speranta F 644 .
Sperantia, Th D 615, 651 , Spitzer L 295, 328 (2), 329, 334, 499 (3), 500,.
505, 548 (3), 549, 573, 635 (2), 658 , Stamate Gh 659 , Stan C 565 , Stanca
Seb 585 , 625, Stanescu C 603 , Stanovici, Tipograful Grigone 381 , Starkey G 412 , Status, N S 618 , Stavrescu R 640 , Stefanescu M 542, 556,
558, 567 , Stefanovici-Svensk, I 01 555, 594, 618, 659 , Stehan C 612 ,
Stephanus Prutensis 617, 645 , Stihun asupra Mani Sale Grigore Ghica
Voevod 571 , *ti romaneste ? 656 , Stojan, I I 554 , Storni' Stancm 620 ,
Stoica V 599 , Stoicescu, C St 588 , Stoicescu D 588 , Strajan 580 , Streller
H 387, 388 (2), 389 , Strigon 626 , Strajamcul (Blaj 1753) 380 , Strowska
,

S 6/1, 615 , Struteanu Sc 620, 627 , Studu Istroromane 544, 545 (3) ,
Sturdza D 625 , &WM C 607, 626, 629 , Suhca N 542, 573 (4), 620, 629,
644 , Sulzer 643 , Suolaliti H 282 , Sutasu T Syntagmation nomikou
,

569

Tabacaru Gi 615 , Taghavim C 246, 414, 451, 450, 540. 542 (3), 549,

566, 576, 599, 62o, 635, 636 (2), 659, Tama a sasea 654 , Tamaian

P 565 , Tampeanu Sc 644 , Tara de dincolo de negura 632 , Tardim Falai

643 , Tartler T 357 (2), 358 , Tasso 642 , Tautul C 571 , TA11111, Dr Al
L 565 , Tautu, Dr P 631 , Tcaucruc-Albu N 600, 6o6, 644 , Teatrul Modern
65o , Teatrul National 644, 650 , Tecum Ap 570 , Telegraful Roman 55-9,
560, 579 , Tehman M 633 , Teodoreanu I 527, 633 s u 642 , TeodorescuBraniste 'I' 590, 615 (5), 634 (2), 644 (2) , Teodorescu, G Dem 543 , Teo-

dorescu R 603 (2) , Teodonm C 640 , Teodonni E 565 , Teodonni T

640 , Teofil Mitropohtul 643 , Teologia pastorala (Buda 1817) 573, Thierry

Aug 6o6 , Thomsen W 590 , Thullner E 565 , q'igamada 6o8 (2), 609 ,
Tiktin H 232, 252, 283, 287, 297, 302, 304, 306, 314, 315, 320, 327, 329,
336, 339, 392, 409, 453, 454, 547, 555, 556, 567 , Ticalom Dr D I 594,
635 , Timpul 616 , Tobler A 334 , Todica G 542, 554 , Toma, I G 653 , Tomescu C 476 s u , Tomescu D 636, 644 (2) Topa D 600 (2) , Topa 0.
600 , Toroutiu, I E 627 , Transilvama (Revista) 589 , Trei Viteji 6o8 Treml
L 247, 249, 542, 558, 569, 658 , Tribuna 560 (2), 632, 633 , Tribuna Poporului 559, 560 , Trifu I 626 , Tnod (Bucuresti 1768) 383 , Troubetzkoy

N S 211, 213 , Tudor, A P 575 , Tulbure Gh 600 Turcu I 588, 606 ;

Tutoveanu G 634 , Tzigara-Samurcas 582 (3)
Ungureanu I 66o , Ureche Gr 634, 639 , Urechea N 567, 602, 605 ,
Urechia, V. A 649
Vacarescu E 472, 6o1 , Vacarescu Iancu 645 , Vacarescu IenAchita.
602, 634 , Valliant A 593, 593, 645 , Valahul M 562 (2) Valaon I 6o8
Valerian 1 543 (2), 577, 582, 613, 623, 634 , Valenus D 617 (2), 645 (2) ,

www.dacoromanica.ro

(1140

IN1:110E

VaRry P 642 , Valescu C 620 (3) , Valkhoff M 656 (2) , Valsan C 565,
Goo (5), 609 (2) , Varlaatn i Ioasaf 641 (2) , Vartosu E 623 (2) , Vasihan
1, T 644 ,Vasmer M 436 , Vatra 656 , Vaucher G 636 , Veisa C 571 ,
Veliciconslu B 564 , Vehm 626 , Vendryes 497 , Venere i Madona 616,
617, 618 , Venetianul, Monahul Mate, 573 , Veress A 464, 554, 632 (2) ,
Veszpremi 573 , Vestitelev G 600 , Vestrtorul Bisencesc 644 , Vianna G

370, 373 Vianu T 588, 623 , Viata (Revista) 638, 653 , Vlata la Tara

635 , Viata Literara 613 , Viata Romanesca 644 , Vim A 251 (2), 554 (2),

568 (2) , Vigny A de 621 , Villon 586 , Visanon Episcopul Hotmulm 573 (2) ,
\Ascher 627 , Vitencu Al 659 , Vlad, Dr C 621 , Vlahuta Al 634, 642, 645,

651 , Vlaicu A 433 (2) , Vlaicu Zugravul 379 , Voevidca G 644 , Voicu
S 644 , Voiculescu V 645 , Voltaire 6o9 Vonsza M 659 , Vonucu Gh
593 600 , Voronca, E N 554 (2) , Vossler K 215 , Vnoni A 565 , Vuia

R 321, 568 , Vulcan I 561, 562 (2), 590 s u 621 , Vulcan Iosd (fundatiunea)

564 , Vulcan 8 564 (2) , Vulpescu M 554 (3) ,

Wagner, M L 5o8, 515 , Walde 323 , Wartburg W 659 , Wedkievic7
St 605, 623, 628, 644 , Weigand G 263, 294, 295, 329, 330, 391, 396, 442,
443, 453 (3), 455, 477, 499 (3), 540 (4), 541, 543, 547, 549 (13), 551, 554.
556 (2) 557, 559 (2), 591, 592 (3), 593 (3), 595, 597, 625, 619, 620, 646 s
u , 658 , Weltsch 497 , Wolf 637 , Wundt 217

Xenopol, A D 579, 621

York 464

Zahana T 659 , Zamfirescu D 635, 642 , Zane G 575, 6o6 (2) , Zanfopol P 620 , Zauner A 320, 408, 554 (4), 555 (2), 572 , Zilialy I 6oi ,
tionle Bihorului 636
c) Cult:de
albaneze

alteruem 557, alteroj 557, ballt 357, breth 547, galpe 558 , gavri:
557, gontse 558, leak 414, kfr 268, kolez 546, malekoj 546, mbrol 546,
mbroft 546, pednu 557, perherE 546, pleak 414, plfak 414, pulon 546,
'emere 546, shepirele 549, shkul 549, gtjel 297, sumete 339, girt 547,
tere 656, tgunk 260
alte limbi

*olena prealbanez 394 , *palta ihro-balcanic 357

germane

Aklar sas 299, aufbmden 328, Bastei 254, bidusch sas. 276, Bntsche
277, 546, 551, brusten (sich) 320, Bukeresch sgs 300, Bukerescht sAs
300, Bucarest sas 300, Plane Sas 273, Plarren sas 273, gesoketrt sas
300, Gift 288, Haubenlerche 306, kamaura sa.s 300, Krahenauge 269;
Kukeruse sas 300, Kukeruz sas 299, Ladung 254, Laube 274, Lerche
306, Okelar sas 299, Otielar sAs 299, pokert sas 299, Quart 266, Quirl
3o7, Ritter 548, Schale 368, Schuhfhcker 548, skoglarken danez 306, skov-

lerken danez 306, Spamsche Muhle 530, *prubi16 v germ 320, Traube
310, umbinden 286, Warte 254, whirl engl 3o7, Wucher 331, Zundholzchen
243

www.dacoromanica.ro

HORENI

1t.14)

171o2.0

'oturae U aa.a2 'Lfg nagensavouv `961 Sovvcova 'SSf U.A6a;a2 'Lfc Aood214
'LtS co,parlxi '961 vritpX '6VS 5o)(FriodlaX 'LK 0,11auloN '9zS 59ood0x 9Zg
50dE9XCh ii aa.12- 'CLZ moenca/ '961 .iaz.a/ '961 coVcal '96z rldun '961
'oa '1,SVA
5914l3x '961 muly_ '961 Dosoido 'LfS 'SCLIaj.V.I4* aas2 'LfS
u 33.12- 6fS
OUTIVI

sulpasnon* 'LIS auld-pe 'Sod a3J111-FICIE 'cog are.naa+pe 'SfS areunpe

areunIsan 'gfc zaoure 'gr mums `SIS sulAte '60 'Lif ulnas -nte*491
owoul `gz X0Uti 'Sz sulsn8us Sz '(z) eiretrnue 'to!: waxed& 'zzz rube
'911' tunilure '6 'of Jog= 'Sz turgnasnm.re Lz tunIsnqau 'Sz sansrupe
`Sz s(m)nctiquoas+naze 'LK snare licum 'fi aie4dazle* 'zcz sammonae
'ogz axemwe ,zzz aziapre TVS azaBnu '92 snuer4sOnv '91 smasn2n-1,-*
'91 snIsn2ny '91 Stipa-ME 'ci,g SEAR '91 ei2unxe 'iz
snlnqseq 'zzz snaeuroloupna 'MI, -extinct 'L9S utTsact 'd92; snmaq* '13C
unaleaaaang `z mapurnq 'grf
EIIMpos '60 stira '9SS sndurea `9SS tuauocurea 'rzz 'unmarea 'Sr ?sin
`zzz unnialsua `gzS snwea 'Sz eilapnea* ' snmapneas ' rpeala
-Gleam* 'oLz `OS TEEDDM 'lig sumaap* IC 'I 'ziS Sulam `1/g
'oLz
SEM3.113 `IIg STMIT3* mug '9i miela `SzS eaoop* '90 sioqoa '9SS aasuoa*
'61'S alEtapISTIOD '9SS snslanuoa 'SIC snwiuoa `gz E110103 '6S1' St16903
vi.eaulana '90 nunanD `go ot(thnona `oz unn(t)inana* 'oz snunana
`oz SIMM3* Ilgiq '91 tuntInana `oz span') `oz Ontrea sin( 'SzS -apisap
axes 'OS vIrela 51, '(z) snarTuuelp '8S9 sepana.up* '911 opmasip* 'LAS
aaelitrom-I-srp `Lfc snue2op 'gz
Ersapoa 'L9S aiu-naaa 'SIDE aaarg-naaa 'SIDE olajja '9fS snt2a.In'a .9.cs
assa '88 ol(n)cinaxa Tzz susuedxa 'LfS snssedxa 'LfS sluvelaute.pxa*
'9i snluxa 'ttc
eauej 'zz snpunaaj '9SS anias '9SS sitr4zaj '9SS vlaj 'Ezz Liam 'Lg -amij
snapuoxl 'S vtpuo.m '091' snparm
tun} 'Sz oaswou `gz uaturg
49z.c snbIns* '91S sninzun;* 'Sgz azapunj g6z
zuaure2e2 '91 sncure2 '912; qrazaIa2 sun 'oS arenuula `oS unarth
'oz sa&n..3 `giS '61 'iz 'zz n4121114 `ozE oi1nam2 iz unnInn.n12
'az sn2i-n5 `oz ullsain2* 'fz tunjor4su2ia 'fz unnisain2 'fz
`oz '1,z aregnam2* 'oz (11 STU 'grf
alarm{ `SzS -epaett* 'ICS supasq 'ICS snplint 'Sz olauntuom 'Lz -um

`fa

'our 'Lgg
TqT 'gig alp
nrai '81,5* ioriadun 'Log aaemduu* '9gz snuu 'OS -in
'eaz aiapsaul* '6a are2m2uT* `oz a1el11n2i1 'oz areuas-m* 'cz
'off QIISDIT101.-1111 S '91' azeinanpolin* '81 315ZflUflU1* 'Lfg asth 't.Lg
uuueltof S.17 '(z) zun2rd 'sac 'on oznf 'zz
azupiduj `Soz '961 will-tam 'zzz 'Pero.rm upulal '961 areppiali, 961 4(z)
suptdal '96z sidaj '96z mazodal 'Ezz axeptnbq 'Se '961 '66z snpinbq 'Sot
'9fzaa1pareut arretu `8S9 smpain sna0T '8117 snow `gif axealapuu*
'LS9 szuarIxan `LS9 snasnuoul 'La sniauarquoyi 'fzS run111oux `gz olasnm
'Lz tosutu
'ti' siomqsnul* 'zfz snsoixelsnua* 'zfz
aloptaao 'rz aa-etnoo '66z snirepiao '66z etIalo* `LVS aaPainJo* 'SVS
tun.ao* 'SFS so `Sz zuntor4so 'Sz aso 'Sanutu

'S9 snddud '9z -rend '91 arelisuaid '617z eiouiad '9fS -.ad
euid* 'OS mapiaad '9If elalaraIod '8Cz oielzod 'fzr sualnold*

sturard

'nu `grb

'917S STmo.id

mapnad

'911,

strenb '911' sumb '68

supaz 'zcz ellal* 16 '5.-6 rtaegau `SzS ampuulaz 'SFS sua4snqoa 'H-

www.dacoromanica.ro

62

INDICE

Salustianus 326, sal \ aticua.316, Sanctus Georgms 321, Sancta Johanna

453, Sanctus Johannes 454 (2), 546, scamnaan 426, sepa 549, sepinula 549.

Serdicae 525, singularms 316, singillus 316, sitarms 591, stabulma 309,
531, strangulatum 545, stylus 3I0, subtiks 2,22, sucundus 316, *sulfinus
545, *sulfus 546, summa 338,
tabula, 531, tgeda 315, totus 222,
umbilicus 300, *umulicus 300, unda 546, ustium 325, usura 331, llva
310, uvula 310 (2),
vadere 391, vae 304, 1, elIe.,387, 388, 393, *verrus 428, vestianus 249,
vita 507, vitium 332,, vitricus 260, *VOJO 389
omdne,stc

Abrudean 231, aburca 657, acat 430, am 305, acice 305, a6iLuca 305,
acopen5 327, acnturA 229, adancime 238," adech, 404, adicl 403(2), 404,
adnlmeca 657. adunAturA 219, afarA 390, afin 547, afinA 547, 658, afinre
arom , 545(2), afunda 314, aglnazmA 346, Apr 528, aglicA 247, agnsh
657, ai 305 (e), 658, aice 305, mci 305 (2), aguca 305, alure 5257 Al 574
alApta 546, alAtura 256,'albgina 427, 418; albm5, 309, 427, alboare 241,

Albu 526, 527, album 226, albunu 240, alean 253, alefta 297, alepta

297, alergAturh 232, ales 255 (e), aletm 254, aleve5 245 (e), 657, Alexandra
527, Alexandru 527 (2), algi 418, ahman 245 (e), ahmAna 245 (e), alimAm

245 (e), 548, 574, ahmAnit 245 (e), alnnom 547, ahmon 548, 574, alior
545, ahvAni 246, altuc 246 (e), 248, 657, almcie 246ralnas 245 (e), aludiiscu arom 65Aliamana 249, 250, amant 472, amantg 472 , amar 495,
amator 472: ann 4_114, amomtie 472, amorti 238, aez,A 472, amurez
472, anuire.a 47,, amurezel, .4724 amun 472, Amuti 238, Anastasm 528,
aucuilare arom 548, andrea 547, anumfut 428, hoace 305, apd 426, aph
boteazA 325, Apa hAdA 529, Apahida 529, apAra 222, apAsti 249, apestl
249 (e), 657, apesti 249, apleca 546, Apold 534, Apolzean 231, aprinde
242, aprinjoare 242, taprone 240, aramafata 547, arApAdzinA arom 310,
arapAdzina arom 310, Arapul 477, arAta 252, 251' (2), 340, 545, aratu
arom 339, arAu arom 548, Arbora 530, 532, Arbore 531, Archita 445,

aret 251 (e), 657, 658, Argmt 526, argintiu 238, argintiu 238, Arhimandnta
532, ane 252, anor 545, Anstita 527, Anusd 254, armAsAnt 226, armurar
226, armurgrar 226, Aron 452, arsAu 267, 268, arsov 368, artan 259 (e)
Artlial 260, artic 260 (e), articulu5 260, articus 260, artig 259 (e), asa
635, Aslre istrorom 530, ask'idA 418,' Ast 574, asumie 473, asurzi 226;

anima 658, atata 222, atos 242, aue, arom 305, aul arom 310, auace
305, aurar 236, au* arom 326, aun 229, 259, avam 246, avAmt 246.
Avram 526, Avng 534, avutie 238,

bade 261, BAdesti 434, blithe 260, badm 261,' Badoc 434, Bagm 201,
657, 1352a 240, bAlat 224, 240 (2),blietan 230, baletas 230, 242, baietel
224, 230, 241, baletont 230, bam 467,BA1cesti 434, Baldovmesti 262 (e),

Bahnt 447, baltil 350, 351, 356 (2), 357, banA arom 657, Banat 317,

Banatean 231, BAndel 28z, bandor 276 (e), bandorA 28, (e), bandur 276 (e),
'281 (e), bAndurg 281, bAndurA 276 (e), 281 (e), bantlun 281 (e), BAnesti
434, 438, bang I 492, bAntm 474, 520, 523,6524, Banu 439, WrAtui

266, barbA 222, barba lui Aron 452, barbat 222, barbatie 238.,Barca

475, barlog 523, bArnA 225, BArnet 225, barnet 238, 315, baroanA 227,
236, baron 228, bfirsan 466, barsanl 466, barzA 278, bascA 254, basmA
228, basmAluta 228, basmangm 21177, bastA 254, baste 254, baston 472,
bAtralor 220, 230, 242, bAtrAn 220, 234, 241, bAtranete 459, beat 499,
bec 326 (2), Beclerean 534, Behs 434, Benesti 434, berbec 231, berbecar
231, berbece 231, berbeinta 262 (e), berbinitA 262, Berechetome 476, Ben-

www.dacoromanica.ro

INIDTCE

,683

vean 535, besenca 403, betle 238, bgine 418, bietoasO 469, biftut..268,
Bintanti 433, 435, birbeaca. 533, bins 466, bisenca. 403, Bistricioara 533,
Bistnciorul 533, Bistro. masultu 438, Bivolele 531, Blaja 531, B1Ottaru
477, b1astimatie 238, blatma 310, Bhdarel 430, Bhdarul 477, bobeste
469, bobistma 310, bobolos 312, boboteaza 315, bocancar 240, Bocaneabi
533, bocnil 490, Bode11 434, bogatie 238, 240, Bog1arca. 430, boiangiu
1127, Boicean 536, bmene 240, Botta 536, bo1boaca 530, bolboani 530,
bolniceanu 221, bolmcer 221, bona 227, bondr 280 (e), 281, bondranjala
282 (e), bondranji 282 (e), bonded., 276, 282 (e), 282 (e), bondra 276 (e),
286. (e), 281, bondris 276 (e), 280, bOnC110 276 (e), 28o (e), 281 (e), 282
(e), bondrosi 282 (e), bondrus 276 (e), 280 (e), 282, bondura 281 (e),
Borostian 430, botau 263_(e). 264, botau 263 (e). 264 botem 263 (e), 657,
boteu 263 (e), Botorcan 474, Bour 532, Boura 530, 532 `(2.), bracmar 2/7,
bracire 222, Brad 525, brad 547, brined. 5/o, Brandus 525, brandusa
325, Brandusa 525, bal 225, Bramste 278, 1 branza 657, brau *25,
breaz 277 (2), Brebenel 5l2, breke ir 530, Breteu 445, brezae 278 (2),
bncela 277, bricilul 277, briscalul 277, broschrta 238, brostet 238,

brostime 238, bruescu arom 546, bruj 272, brus 272, Brustura 532 (2),
Brusture 532, bucalate 332, bucalat 331- (e), buchet 470, Bucinar 534
Bucur 526, BlICUret1 348, 350, 533, Budiul de Campie 433, buestru 289,

buf 492, but 546, Bujo(a)ra 532 (2), burr 657, Burr, 454, 526, 531,
492, burduf, 221, burdusel 221, Burea 657,
532, Bulba 530, bum,
burescu aroln 657, Burghelea 658, bum 300, Burla. 657, Burn 657, buruiana 240, Busmoaca 532 (2), B1131110C 526, but(u1) 253, butch 659, butculitO

659, butuc 549, 635, 636, buturid 549, 635, 636, buturom 659, Buzat 532,
buzdugan 265 (e), buzur 265 (e) buzuring 265 (e),
eacanar 227, eicare 227, cactus 237, cafe'. 367, Wand, 367, cafed
367, cafened 367, Camnul 434, clicioa4 242, Caienar 534, cater 657, crugalnd 366 (e), calgna 366 (e), 367, calla 286, cailac 286 (e), callacm 286 (e),

allot 286 (e), cailea 286, came 233, 416, 486, camos 233, &Oita 242, cal

278, 289, callbas 265 (e), 615141 265 (e), ca1abatina 266, Ulan 438,
ca1atorie 240, Caldarea 229, ahan 434, cahme 238, calimard. 459 (2), ch.lom 218, 657, ellucean 278, Calugara 531, cMus 278, edlusar 278, calustet

327, calut 278, caudal 393 (2), candva 393, cane 486, canepistina. 310,
Canomr 449, Capalnar 534, capalu 546, capatam 230, atpalll 227, Ca-

peleq 277-(*)., 546, cdpitunu arom 227 (3), caprd 278, Capnoara 525, captusala 221, C54A111 221, capusa 326, 567, elput 253, Carand 434, Carandent
434, Carbuna 532, 533, Carbunan 439, carbune 222, care 416, carru 260,

carlan 657, carnat 272, carnat 523, carpacm 523, Carpel 534, caroara
220, 238, 468, CarstOlair 535, Carstolovem 535, Carstul 535, cart 266 (e),

carp, 262, 273, Cartallle 225, cartas 230, Cartisorean 535, Cartorosan
535, cartuhe 225, Cam $.74, caruncior 242, cash 237, cascat 469, cascau
469, eosin 527, Caslegi 523, casoara 473, castamu 239 (2), castig 523,

cat 548, catanil 467, cadam 467, Catara 531, catara 657, catare 236,
clang 659, catastif 221, catastth 221, cate 548, 573, catea 531, catel
351, cannel 657 (2), Catit 430, Catunar 534, Catuneanu 534, catusa

326, C5,11 326, Calltare 236, cazon 236, cea 548, ceahlau 271 (e), cearean
232, 332, cearsala 267, cears,rt 267, ceasmc 2 8, ceata 549, Ceaurul 477,

cecall 270 (e), cell& 27or(e)( celaratul 472, c-"2"91 (e), celmt 467, cepli
311, cerb 278, Cerba 533, cerboaica 530, Cerbu 525 cerbut 278, cerc 3700
cerca 469, cercala 267 (e), 657 cercel 311, Cercel 526, cercificat 472, cerentel
cesvArt 313, cesvartd 313, cetos
657, cergalau 277 (e), 546, cesfarte
2,4a, cetvarta 313, cetic 267 (e), ceuca 269, emelt 267 (e), cenr 268, ceu

269 (e), eel*. 250 (e), cezvarta, 313, che(a)ie 525, chefalm 227, chefelut
227, chefulni 227, cheltin 524, chercheli (a se) 27,9 (e), cherchezi 269 (e)

Cluajna 658, child: 288 (e), 290, chihn 248, chwarca 268, cluondoreala 293,

www.dacoromanica.ro

688

INDIOE

chiondoris 293, cluor 293, chlorc 267 (e), 267, cluorchm 309, chrorcus 267
(e), 268, chrorl (a se) 293, Orlon 293, chlostesc 289, chirchill 269 (e), clusca
288, chirt 658, chitcan 308, elute,. 367, chrtele 367 (e), chit 548 chmr-

climb 269, chrurchml(u)i 268 (e), chruchmrom 306, chturlui 269, chruz
293, chruzl 293, cahaltu 272 (e), ciasorntc 229, cib 311, cibota 312,
cm 322, ma.' 657, mcAl 270 (e), cich 270 (e), 547, *cicatal 270, civoar5, 548, C1CUI 311, cicur (e) 306, crge'll 270, clhal 270 (s), mien 270,
oncar 231, 232, cmce 499,4 cmzeac 231, cloaca'. 306, 309, cioar5. arom
657, croarecr 231, 232, 657, marsh' 311, C10C 269, 306, 658, crocarlan 306 (e),

Ciocarlan 308, cioarliltut 308, ciocarhe 306 N6ciocarlora 308, ciofdrtfi

313, ciofhgar 548, cioflingar 333, 548, C10131111 473, ClOnC 260, ciong 260,

cioparte 313, clopartl 313, cropatil 313, crorclung. 30 ir (e), 658, ciorchm
(c), 309 (e), 658, clorciol 312, clorciolas 312, ciorctoW 309 (e), 312, 658,
ciorciovea 311, crordac 311, ciorecasi 231, ciorecat 231 (2), ciorecun 231
ciormoiac 302 (e), cionnoiag 302 /(e), crorpac 312, ciosvArt5, 311, 313 (e),
658, closvatr5 313, crovart 313, clove:Ara 313, ciozvdrt 313, C1U 311,
CinClU 433, 435, Cmcur 526, Clula 434, Cmlem 434, mull 291 (e), clumA
566, clung 260, Crungiul 533, clurcel 311, ciurclulat 313, C1111*Cll 526, out
547, cizvrta 313 claxon 236, Clocotesti 438, clontar 240, clotan 308, coace

238, Coarba 530, cobil 473, c0crt5, 262, coarntii 262, cocobarza 310,
COCOr 657 (2), cocosat 300, cocota 320, codalat 332 (e), codalb 332, codolat 333, codorata 262, codonta 263, codorta 263, Cojana 531, Cojan(u)
531, cojocar 240, cojocel 238, colfitAcr 225, colcenu 277 (e), coltat 230
ColtOs 230, colturat 230, colturos 230, Comnar 534, combmezon 236, coinoar5, 300, compontreoiro, 332, coperemant 227 (2), copen 239, 314, COpnnde 239, 314, copt 473, copturg 238, corcodan 308, connteu 546, coma
238 corsoale 267, cos 546, CoAnzeana 453, Cozanzeana 453 (2), Cosmaana
453, Cosmzeana Jana 454, cosite 453, Cosnea 444, Cosnem 444, Connor
534, Cot0C 225, C0t0111 225, COIraCle 240, Covacru 433, covArs1 313 (e) 657

Covasna 444, covngar 240, Cracrun 453, 526, 657 (2), 658, crncen 547,
Crsnaru 534, crede 337 (2), cret 549, Cretu 526, cneruncA 284 crint6
27! (e), 657, Crn 592, C-11c10r 439, Cristian 535, croncan 309, 657 ,cruct
(a se) 337, cnip 315, cruzime 237, cuc 499, Cuca 531 (2), Cucu 525, 531,
Cllalia 320, CllC11111 320, dutul 306, 1.,116u16. megl 466, tudulca megl 466.
Cu6i1ean arom i megr 306, cucuruz 300, cucuta 316, Cudmetn 248 (e)

curer 220, CLIP& 294, cum-rumor 242, cummte 242, cumpata 470, alma

459, cupgcmg. arOnl 309, upare arom 658, cupen 239, 314, cuprinde

239, 314, cuptior 225, cuptor 238, cuptorru 225, curat 222, curatie 222,
238, curcan 220, 308, curcubeu 315 (e), 547, ureas5. 311, Curtache 476,
Curtumul-Beclean 433, cusoate 267, custurti 240, cuvin 241, cuvms 241,
cuvrosie 240 (2),
dafm 547, Dalfion 591, data 350, 351, 352, 353, Dhuan 449, dang

534, Darju 444, darsa 566, darm 524, dascAl 228, dascglesc 228, asciihme 228, deadevar 362, deal 224, debala 654, debalza 658, decolta 472.
Dejlnarean 534, Dejenar 334, deluscan 224, demncare 363. demncAncii

363, Denghel 527, dephn 363, 657, Desa 532, descAleca 221, des de downneat& 657, desfilca 236, desfalta 546, 548, 658, destme 237, desplen 221,
despn/nAvara 548, destlll 363, 657, desvolta 237, Deva 592, dezarma 221,
dealuziona 221, den:nal:Al 547, &me 567, Dima 526, Dnman 449, diigina
418, Dimitne 526, 528, dingva 474, dintar 230, disfacere 236, doainnA 228,
Dobfind5 477, dogar 238, dor 520, dom 416, domn 228, domnezeu
Dommca 526, domtue 240 (2), dommor 240, donuuta 240, domta 345,
dorin 418, Dorohom 536, Dorohoncean 536, Dorolea 438, 657, Draca 531,
drace-mr-te 492, drAcesc 238, dracu 493, 495, 496, Dracu 531, drag 352,
Drago 449, Dragu 449, drmbour 457, dramth," 265, Dredat 657, dreptate
226, drum 549, 635, 636, Dui:41am 477, duce 330, duroeme 230, dmosie

www.dacoromanica.ro

INDIGE

(*5

2.30, dulce 231, dulceag 231, dulceatii 232, dulcoare 232, Emma 526 ,Dumineco. 526, dunnnecea 657, Dmmtru 457, 526, 727, Dumnezeu 239, 495,

Aumneata 469, dutrunata 240, Dunke 524, 591, Dun Arita 473, du prin
-474, durere 495, durnu 238, durnnta 239, duron 473,
Eghelen 534, eghnge 566, ek'ipat 474
fficAtor 232, Faga 532, fAgaj 275, fagiur) 310, faicA 272, Faari, 533,
valfp 531. alit 657, fan 287, FAmel 434, fArcane 273 (e), farm 532, F4s,*ca., 532, FArcaa 531, fAte istr 389, farfaw 323(e), FSzta 457, fA.F.,ta 457,
567, 141,..2221 Fata 657, fatA 222, 221 224,
ifirtat 225, 326, 523, la ie ,,23,
&
1a1,223, fltAtura. 222, 1 230, Flum 433, Fegirslic 248, felepoc 302 (e)
Feueel 434, fiE 427, fere eu 470, Fencel 526, fez 545, feteleu 302, fetwil.

458, fene 238, fettg0,442, fher 479, fh'erbinte 429. fibigu 248, heo'r
ior 242. 6E:8* 469, Eilazet 470, fiong 274 (e), 25,
557 Thera 475, her

fior 459 (2) fir 496, Findon 470, fitiggzie 657, fker 429, feabe 419, ffilwand 231, finnan= 232, FlAmAnzilA 231, flea; 273 (e), fie--40. 273 (7),
fleita. 273 (e), fleClutet 326, fleZA 273 (e), floacki 232, Floare a =um.
429, Floarea 454, 526, floc 225, -flocc,s 225, flon.ina 225, flocotos 225,
Flondora 532, floriza 240, florar 240. Floreti 433, Flonca 449, 457, 526,
FlorEa 456, flotocos 225, 469, ilumin ailim 548, flutura 657, fluture
567, Fluture 323, fOale'n-flr 274 (e), roarf4c(e) 3I0, folg,95, (2). 496 (2),
foianfir TA, tallith' 473, fon& 274 (e), foloiwu 274 (e), foiontm 273 (e),
f0lu74, foior 274 (e), folta 475, foiumfie 274, fonchm 274 (e), fonbu
2.74 (e), forfeca 23r, forfom 313 (e) forgalt 275 (e), foiT237, Franca 532,
Francu 532rFranghm1 537 fra$4,1 656, FrAsna 476, frate 229, 242, fritssc

238, Iratar 242, fres...4,A 273 (e), freli 273 (7, frigKos 230, Froxpa 527,
trumusete 459, fnlaza 460, frunzor46o, Frunzu 3-3-3, fucurmA arom 3I0,
fumedeme
imor
...,r37 (2), furtspra. 267, fta 526, Fulga 526, fultuial 268,
339, rumos 460, futhur 265, fig..460, furA 219 (3) 220, flirChltii 219, 215,
illtC0111,
218 (2), fill-Z.11110
218, funsitur473,
fursoarl
220, fult111215.
268,
-.......
....
...me
,....
,...-

Pusov 477

gabana 276, gagkt 232, gaigana 367, gkganA 366 (e) 367, ginnu5.
445, GAit'anaru 534, Galati 533, galben 226, 241, gAlbior 241, galbum 226,
Gilci de pore 430, gale 567, GAlua 445, &nail 658, gAnd 524 (3), 658,

gfirbacm 523, Garbovat 438, gard 350, 352 (2), 356, gargom 320, gArld
322, Garoaa, 526, Oscan 308, gascascA 232, gam 549, git 225, gap: 262,
gAtej 226, gAtlej 225, gAvAna 276 (e), GAvodia 433, geamandan -228,
Gelu 592, getnandAna 228, generos 221, generozitate 221, GermAneti
530, Germania 530, Gheorgachi 226, Gheorghe 227, 526, Gherghm 444,
Gherla 657, Ghetul 530, ghetu 326, Mal 280 (e), ghidu 276 (e), 280,
ghiclui 277 (e), ghiduie 277 (e), ghidulac 277 (e), ghiftui 288, Ghimblan

221, Ghimblel 221, ghintura 567, ghirtoci 247, gleco 368 (e), gig 286,

Gil'au tom 557, gine 418, Girolt 657, giur 416, Giurgeu 444, 1Gorr3g212u,
444, giurgiuvea 310, glaru arom 657, globi 473, glont 49o, gogo 312,
golan 220, 547, GolopAr 429, GonfAlAu 535, Gonfalem 535, Goron 526,
gortu arom 558, gorun 549, 657, graba 226, grAbgi 428, grAbos 226, gritcina 657, gradin 320, grbimajuie 230, grAmAjoard 230, 242, Granar 534,
granita 562, gramme 237, 658, grAuncer 220, grAunt 220, greabAn 226, grea-

Vi 224, 242, grebatios 226, greclos 242, Gresnar 534, gretos 224, 242,
Gngore 226, Griguta 226, Grind 434, Grindem 434, groazti 242, groazmc
242, Groem 434, Groi 434, gtosime 237, gum 549, 635, gunoiting, 309,

gurA 323, gurA-cascI 469, gur rea 657, gurgom 321 (e), gurgtua (a se)
320 (e), gurgulti 321 ( ) 444, - a urguiul 444, gurgul'at arom 322, gurguntos
322, gurguta (a se) 320 (e), gurzulu 321 (e), guA 324 (e), 658, gustos 242
gu/gan 308,
hAdArag 362 (e), hildarog 302 (e), haiduc 302 (e), hAis 548, halm
323, hamantA 474. Hanging 476, harac 254, hArkl 254, hAratle 254, hArb

www.dacoromanica.ro

686

INDICE

523, hardau 520 524, harjate 282 (e), Harjoana 534, hfirjoni 534, Harsarean 534, harp. 254, 302, (h) artag 302 (e), hartal 260 (e), hartam 260 (e),
hartam 260 (e), hartama 260 (e), hartan 259 (e), 260, hartam 260 (e), hartapah 260, hartapani 261 (e), hartin 254, Hatiegan 528, hau / 492, hec
492, helesteu 251, 264, helge 468, heIghesa 468, h'ima arom 548, hodorog
302 (e), hortma 310, homoc 247, hopsa 302, Hordou 433 (2), horit 468,
hotel 470, hone 240, Hotin 536, Hotmcean 536, *Hotmet 536, hrubii.
260, hu-u-u 492, Huluba 53, hulut 303 (2),
iada 531, lana 453, lama 453, iapa 225, lasing 657, iatac 228, iaz
224, 113mm-ilea 468, 473, idita 657, ied 531, ieftin 242, ieftior 242, Ienciu
433, iepangea 473, Iepura 530, 531, lepure 223, 225, Iepure 525, 531, le-

puma 225, mpuroama 530, ierarh 221, ierbotacina 310, ienta 284 (e),
lerta 297, ierunca 284 (e), ierusca 284 (e), ietacel 228, tete 284 (e),iezt 224,
Igheleu 534, Ighm 656, ijog 267, 285 (e), ilac 286 (e), damn 285 (e), Ileana

453 (a), 454, Ilerean 534, unbmde 286 (e), imbodoli 276 linboldon 2.76,
282 (e), imbondoh 276 (e), 281 (2), 282, imbondon 276 (e), 280, 282, Inbondroja 276, imbondroji 276, 282 (e), imbuca 220, iniull,at 474, impaca
220, 231, Impacitu 231, impieleca 548, impila 286 (e) 548, impilat 289,
inipili 286 (e), 290,, impleteci 225, impralurat 470, impumoune 226, im-

pujaica 291 (e), impala). 292 (e), imputa 226, imputiciune 226, inalnta 250,
Malt 219, 'Malta 219, inaltime 237, ma, 294, incruera 657, incetelat 658,
inceterat 658, inchiondora (a se) 292 (e), incluondorat 293 (e), (in)chiondori
293 (e), incluorosa 267 (e), inchipul 337, incilat 287, 'Moll 290 (e), incioseen 231, incoa 305, incoace 3o5, incoderat 548, incolaci 225 (2), incondora

291 (e), incondura 291 (e), incondurat 548, incotoloci 225, incotro 525,
incrucnare 507, incuilui 294 (e), incumetn 220, incurcala 232, incuslui
294 (e), indesa 220, 224, indm 314, indrea 547, infemeiat 317 (e), inflon
238, 'Whin 238, inforfoiat 313 (e), 315, infurca 218, ingana 523, Ingandurat 230, ingarlui 319, ingheta 499. 530, ingiumfinarat 312, ingorn 317,
ingrupa 239, Ingrun 317, 320, 658, ingurga 317 (e), ingurgita 320, ingurlui
319, ingurn 317 (e), ingustime 237, irijosi 314, inlatura 249, inmagazmare
214, MoC 294 (e), loans, sfinta Ioana 453, tobage 240, mite 284, IOU 526,
1011aChe 476, Ionelele 533, Ionescu 450. insela 327 (e), 658, inseua 329,
?I-11am 520, Intmen 220, intonca 546, 657, intortochia 238, intuneca 546,
547, 659, num 294 (e), invalge 470, invalis 327, invartelmta 430, invata
331, bpangea 473, in 254 (e), inta 284, irunca 284, Ismanarm 430, ispravmc
249, istemor 242, istet 242. Istrate 456, Ita 456, rat v rom 658, mite 284,
Iulia 449, Iuon 456, Iuon s'Arit Ilion 453, Ivan 456, Izvoara 532,

jamplai 472, Jidoy532, Jidov,532, Jivina 309, jneapan 260, mill

calusarar 278, Joi.a..426, joiana 240, josline 7:3-7, jug ..3.1,junmca 227,
0.
116,:40, jura 238, 336

10.C111 287e), la.001311e 240, laC/5, 657, lacill/lea 254, 1211114,473, *1_,A -

crag 535, .1..,a4-ajem g-75, Lancram 535, 1a9e:534, lapida 657, La at

576; 235, Lap-U.1n 535, Lastun 525, latnne 237, latra 223, 1g.trat 222,
l3udart,236, irlOal 240, 1.5.ri 425, leagan 232, LeCathul 533, legsnda
517, Levta 449, Lenuta 449, lepad.a. 295 (e), 653, l'epurr istrorom 530,

leurp. 567, Leustean 526, leves .244, leves 244, kznele 377, libiraet
474. Lidisoreau 535, Liclorosan 535, Lidrosan 535, Lilfom 430, liman
246, lindir.5. 394. hvez 245, 1.0g0d1 225, 226, log0(.1215. 225, 226, lowrna
226, 10411 546, lopatar 240, lucup. 546, lin 459, 1=111411r 238, Luncsoara

439, lune.cus 326, Lupa 525, 530, 531, Lupan 525, lupoaica 530,1,upu
525, 532
macmcluta 238, Macsim 420, Macsin 420, magla 547, Maier 657, maim

233, 486, mal 558, 657, Malai 477, Malai Rau 477, Malairau 477, maliga
468, mana 520, mincacios 567, Mandulita 473, mane 486, Mangaha 657,
mnn arom 656, mar 239, Mra 532, marfd 507, Marghwala 527 Mar-

www.dacoromanica.ro

L89

aatchca

'Jr

rIIIEUI 'Log QIMMIII bOg `(Z)

u-saarut Kg `z,--bz_amarem 'P.111m819m
'BMX .9Lg ZI;t3TTRUI 1110/13 'os ttitzuw '9gb utpsw 'cc+ oggi, vi,34m 'LK
ignalsm 'LLz TVS
L59 '(z) rinsum 'az agar-yew 'Sec um3Vgra LLz '(a)LAP
'(a) unnui `ozt,
'map?' 'SO 'gcg r75rr1r.m* z6 Ormuz '97. num
=Tram pam 'grt, rmajam 'L1, na4sajam 'az '1'gz angam 'Lgt a8aarn '6z
oniam
ratuam 'az uitsam 'az nuavalsam z2: Inupgaisaw '17
-am
salaux 'ozz -eaalaw 'ag 8naltara 'ozz Onsam '0= `I1'z vaTam
401 'izz nam 'Paw '871' 1I1ZUI 'ooz onjunn ISam 'grt, nuun Pam 'gzt
vorw 'les Eses1131x 'Lzg nazw '93g nyzatzu 'Lg9 agauremw '9L17 ErEgutm
'oLt runrum
airturw 'o1, vaastw '9zg 'Lzg aann 1110.IE '91'g 34LuUT
'cobg maim 'Lb arBOUESIN `9L1' 11ZthIrn 'Lg9 vimaita 'Li7g 'Lgg vuttta Li7g (Z)
Lgq '(z) virna 'L1'S 'Lg9 ulvaaliw 'I5 iamun '159 rauanmtm '991' tniunn
'tzg tnStut "Lfg 'LS9 azyrw 'Lzg atur3olim 'obz alum-gaol.= 'obz trepoltm
'6go nappi 'Lzg nliw
.(z) 'szg JttlIZTUI '6gz ungzatutz 'grb VIV0111
EIBOVE 173SE3111:ds 'OE'S QI-COM `Lc9 apE0111 '11'z ipoakeow "L917 zreaour '99b
Saow '9Lb astow '9zg mom 'obz azaztom '8z 'obz wenoplow 'ozz getzom
'Izz IU.I0131 sz 'itz TIE10101:11 '991' 111010111 '991' 4.101:11 '661' rui3.rpout '8z
stizom 'rbz laatiotu 'Liz molt:Amu 'L-FS 'Lgg oru 'IZ umut 'ofz 'Lg9
quinut 'obz tiamm 'obz nrnux '6IZ' '01,Z 1111Uflj 'OZZ VIM( '91 -nut
sus 8E7, '(z) mozranw '81 gamy,/ 'girl, trutSamw 'szg 4vSnw 'ggf '9zg 3140nut
more '9zz ravaSnw `o1, ntaSztut '6 umSztut
Lg9 '(z) mouth= -LbS
't,59 311ISniu more '91z InIkuu 'Llg Lg9 '(z) mozoktut 'Lg9 'I11at3u4snui
rzz 'zVz swans= 'zzz `z-bz rtelsnm 'Izz 'zbz mounbut 'Lbg 'LS9 nrm
rnozzt Lbg 'Lg9 MS01411111 1110111 91'g
ue3ripr1 'zeg gnpru 'Izz tSnpr,u 'Izz, vaunt' 18aut '68 rresvu 'Lg9
uctreu cost '(z) vretur,N 'Log aretuvu 'Log .MatrturN 'Log weg 'Sg17 azuu
'01c. Trell `OIS. SETI 'Zi; '015 'lawsuit 'szz alkett '691' soznzurc `oz 41131apit,
'fLf raeaN '9g1' abiom8au 'obz 11a12aN 'gar nz2aN '92;g rzngarz `oz a/./ z -VS
gam `gzg zuSauraN 'gzg scramIndau 'zbz riur4ndau 'zbz Izzigraalau
'Ur pnvau 'sr!, atzazau 'oft zoCapu 'ztrz inzalatst 'g zOIIEJTN '614 INT 11303: r '9zg aulopt.g j8
vaattutu
*zags', 'b 31pou `09Z UUTOIL '91'g
oireaunlu 12atu 7g'Li vazumu mon 'LbS. ritgonu '8Ez
areo '6gt vivo 'ozz rue() gLfr puraareo '68 '6 arroareo '68 -amo
aut3 '68 zricio 'I uuzu.mo 'LLz ammgo 'L 'LK amuzzuzgo 'obz a}Scio
zoti aujagao 66z '(a) Jaupo 66z '(a), 'oo do3o 'bgz riajo 16z '(z) Sao '9L1
136ti 1,,puri2o '691' vivoCurtgo 'zbz zato ozz 3ofo `L9z gsz '(a) auto `ozz
MO 'CH' vamp 'Lzg osauamo oz mom() sIz uo '6z areouo
Sukto
ooti '(a) so2aSdo io (a) lz) Slid 'ztg Blado 'zg Sr.to `o6 usales,zo 'Sec
gao '4391' %reglo `L9g puzn.io '6g '6 areatio '6s aUT3110 `68 paw 'L9z
`C87, vaI-10 g1, 'olg Tipp oLg xopolzo LEz so '661' rzurso `oz luaso 'Lzg
dso '6zz r4rdso '61z /lamp '16g mo oLf
weap,d 'zg Es3rd 'az 4u3,rd '561' qz) 961' '(z) aasc1 iz rIttuoard
'fzz '8gz. rumard 6o '(z) urnord bzz '66z, '61'g -1V.inovd '991' Suznavd
'fLi- taanyord '9z arpupud '9z jud `z61' awed 'sbz rezwd 'gbz -rerird
Wit Lbz '(a) am:0
'z '981' rreokutrd 'z Sntud `9t =Auld '6sz unted
'ztz tuned 9zg '(z) somrcl 'rbz vired 'gL1' alp131.1ETIM '9L17 eAOIDTIM
'zig uputtd 'tzg aurd '981' un'trud '691, aured
maazurd -KV yesuzd
't,Ltr areanusd Iz.- 'gz1nurd `nded limas 'L9g $nchd '9zE atusvIrd
'Lg9 crelrair,d 'ozg 'fzg weaard 'fgz urreared 'ggz Lz '(z) 'eared 'zzz -vd
asaluu sz '(z) ezeured '991' alred '6zz taanred 'ELF mird u) (as `ozz -rd
ugumr more `og uualAnrsd 'Lz ialSnred 'LLC Sud z-,L7 Ind '16f 1Srd
'161- yesvd 'zg alSrd ,Icz unused Lfg pl.vd oz greupd 'Izz urtvd
`StC. ultn,v4 'grg `og rl.tunrd og rugad 'at' ad Dot 'Ca nreuadad gg
lad i2aut 'grb zultazad zLi, -pad btb pied 12aut 8117 rautotzad
xz masad `zEz alSad 'Iz igz
'EL,i- loSuad '1, yeixttuiad 'fLf reasad
ualad 'al, laaapd '8gz naalad
LreztalAad 'f5 mad z '61' re4ad '4= 'rbz

'fa

'fa

as

1."

www.dacoromanica.ro

889

IOIcLNI

uappa '61" amuoaapd 'Ecu ilSaapa 'f1" upd

pupa 'ff -ad
nyrejtal 'gS. marEjupa `gS. kap," '5E1, luau' '491, latpul -175z EnuoIDId
'ELf sororpd o6z 4(a) raadta '9zg uakd '68z alkd 'agz ataoaard '8g9 laud
`efg saamAtd 'azz yltuitrd 'azz vali3,Ad '8r1' weld 'ag ymuld zo (a) i.nrid
rrytt ao qa) vIturmrld 'roc dopi '6zt doia '9zg Ellapsvid cacz vturnjd
mole 'or ,yareod '6az yareod more 'ocg uareoa 'ag ppoa natta
'6zg narmuariod
naprtiod '5.8 soalltpd 'zL17 v,dod 'Lgg atdod
'ofz nuptpszod 'Lg9 orad `6rz 'az '8z Vaod TILOWITST `og maaod '61z
'az '8z ytuaryaiod '8z atrynod '8z asaarad '8z ypaopod 'zit; pjol.rod
'zLt cumniod 'ofz qumacia `gzg oucturnaod 'crbz augunuod 'ofz maqurniod
'6f saakad oo '(z) 'roc ourpasod '81,z tAoalod 'Lz yreAod '68 Vteziod
'9z '6-fg ponod "E9z yruI,uad
yreoirwd 'oEz yirtriyad
pyclyad
'6 amapydyad 6 '(z) reaSyad Egu Bd
'zcz yurmad 'Lg9 weld '19
yanyad 'frbg ayquaid tgt '(a) aaquasd fgz '(a) aumaypad 'ggg asaloaad 8z '
arloaad '8z 'Crfz aun4oazd `Lz auorpdaad 'ggg yitpdard 'az ud 'g8
pollard o ,(a) porn! coe '(a) tnyakad Liz '(a) wyasud LL,z '(a) wyakad ,(a)LLz
Joirtalsud 'zvz r50-id '9zg mdoaola '9zg uar;(oaa) '9zg aooad '64'S -arisoad
`tabz vcitud 'zg aunad '09z '9fg aumd unaxoalsr Tit 'mud 11101014Si 'IDES
Vinjild MOTO '8g9 n,pdrid moau '8g9 "nand 8z '(z) nravaana 'Ear. fgEz
ytearyaand '8z Baoand 'ICS `L9g poand 'Orz 'z '8z aamd 'az vaaand
'igz aoaand az '(z) aaEland 'fzz uanund '917g nosaktd MOSE `gfg -ralsnd
apt; '9.Eg areprisnd 'gzz plutind 'Lzz areoand 'ofz somind ofz
ylloyw 'LLf areoaya 'Szz soxona 'ofz ymays 1917 rpru iLgf apt?'
'a appes E) (as '88c 'Lfg ritapyw 'ff varpEa Tzg raryew '9gf '9zg 'Lzg
ylrea 'Ku arrEmya 'fz nroqurEI 'Lgf 13,11EI
warp:rya 't59 skip 'Lfg
autuodys 'Lg9 2EscIyw `gEf 2rsdEw 'f turpunaya 'Lg9 ualtayosyl "Lzz
=gayly.' 'utz rotya 8) (as `9I Molv.1 '91 mrya 'az 6gz '(a)
'L,9g 11-113
trial 'gcg Tann; TES. aoSnEw `gg aauoiryzyx 'Lzz a2V.1 `gfg urE2zya sfg
'85-9 rerun.' 'L17 alai:tamp 'Lzz aaaa 'gzz uaaaw '171,17 '6g oapa 'Lg9 Vaajal
`gfg ireal,y2aa 'nu apaw paup '1, ar.2aa '714' TglaaaVaa r,u-gzpaclaz more
'oa loCadaJ 'Z'VZ .10Zapi `gfg pretprw 'Lzg Ealp1.1 '85'9 atprpta '859 vatnuata
'1,8z vurpidu more 'cra 'arpow '9zg 'Lzg mpow '9zg yurraos gzfr. -oa
varodo2 'afz yqua 'az wetuou 'gcg IIIED5m1.1011 `gg naSumow 'gg yaku
vinsoi oI aBlol 'of,z 1000101- rax aofunloa
-ow
'Log aturasoa
nieutzt 'fg lazoa 'oLf amapaqtu '6 vSnl
8St-u u) (as -1,z '(z) '9
aunta,y2na 'ofz (n)2na 'or up,mna '6z JOIa111111 'az `11,7, umni `117z 11,01U
-eaptrextru Lzg
13S '6z Vreoicres 'Oft ylturgES 'ocz uaryays '6zz IlTpES gLz '(a) remous
'6fg uAopus 'ag nrayes `S'Lz ,y2uS 'ooc
saia2ys '8z auruWes '6-1-g us 'Rsic '69c !vets 89 '(a) '69 yaps 'zLz tuaamorys '89z weaarEtuys
'gcg vivo:imp moau '9fg Japl.00ITIIVS 'fi" mawqmEs '1717 uaamys 'Lg9
naaadurgs 'fgf arelytrys gg nasaayuy,s '5.g solyuEs 'gg upuus 'LzS
ztg 'vales zS '8zg zL.uvs m ulnae 'Pgiz
'c1" -up,s

napes fLz '0) uweaznp,s 'ggf fgf `(Z) allTaZUVS tcI'

zioa2
sot2uEs
alailaTZTIVS 'Egf 'fgf 'gfg '9fg auanzuEs 'bgf urpoduS 'Lfg tady ti.ou 'LLf
nreund,:s 'fg mreaundys 'fg anuayays '8z nayays 'oLf go:tau cc .(z)
pqau,s 'LLI7 nuatares '89z 111.1aUTOIVS '89z y113OTUT3.IVS 'zi7z yanwys "r8y
adre 'gzg ytmays moat '65' sus 'az nys-es `gLz nvses TL.E. nysys gLz *(a)
nmoses gLz .(a) ntlues 'S'Lz nraSus `gLz trearys 'ozz "Buries '6fg pays 661,
(r)unys '6 irrEqs '99g 11a311riCis 'oLf lireas 1111e3S:9117 'gr '9117 -nunuos
udod 'oEf mouaunvas 'Lzz dolga 'L9g 10I0OS 'ofz ypreAoas '6f -aynoas
naup 'fg Jut:Loral:Taos 'oft ysuodolas 'Lg9 ulnas `Ezz '8z '6fg 'Lg9 '8g9
aa'eptlas 'Vz SE;nos ..C9f aaElnas '66f vinaas 'ag numas 'ag Etas '6z
rep 'az arep 69 '(z) uqaaS 'IFS lsaS 'xoE yutisaS 'or ;taus '961, vraEj(s)
'Lco
IaamSa `o1" ormajs `Rfz ari.urls '82 masE2s 'US Sauars 'cz IOTI3IS
'ofz aa-s '61f aupg5ts 'Lzg ataylrem2rs `gg nylIMOIS 'gcg pren at' '
kV

'fa

www.dacoromanica.ro

INDICE

689

Silimon 470, snnbol 307, sirnbrias 466, Simionoaaa 476, *mean nail 535,
sineca 657, singur 316, 499, Sin/iana 449, 454, gir 419, sirac 547, Siridou
470, simmah 547, sitar 591, Sitar 591, slabina, 230, slabioara 230, slabiuta
23o, Slanic 247, slobone 240, smaranda 526, soacra 241, Soare 526, Socoala
531, *soctil 531, Socol 531, Socola 531 (2), SOCal 657, SOCalt 300, *Od
277 (e), 546, 551, sodom 339

011111.1 525, soimus 445, sol 368, sold 368 (e),

sol: i1 352, &AMC 246 (e), Soloncn 247, Solonetul 247, Solontul 247,
Somes 592, soparla 549, soparlar 240, soptl 311 sora 240, Sora 526, Sorbu
526, sorecar 240, Soricu 526, Sorin 526, Sorita 526, soroca 466, sort 473,
sotior 242, ;;-,ovhiala. 533, So\ ata 445, spalacame 232, spas 547, spasu-

dracului 659, Spata latil, 429, spatar, 220, spease arom 547, spicu 469,

Spinelli 433, sprintelor 241, sprinten 242, sprintemor 242, spurnos 242, sta-

jeal- /nester 467, stalp 523, Stan 455, Stina 434, Stang 434, stapan 234,
465, 658, star 523, stiluina 309, Staunid 531, Stall! 657, steag 224, steamatu

548, stegar 224, stein 657, steleris 327, stogu 466, Stoian 240, stolmc 248,
Stolmeem 477, stra3ameste1 467, strecatoare 547, strigat 232, 332, strugur(e) 310, (e), 658, Strurnioara 533, Strumiorul 533, stup 519, 635, 636,
stupina, 309, stupu M1001 635, 636, stur 310, Sturm 525, subtire 222, slice
459, suflet 533, su394, sudeme 339, sudum 339, *sudumeme 339, su
gubina. 300, sins 327, sulcina 546, snlfina 546, Sulfma 526, sulfur 546, suma

338, sumkor 230, suman 230, sumedeine 338 (e), sumeteme 339, surata
240, surd 226, surdnne 237, surzline 237, susa 472, susea 472, sut 547, Su-

tuleasa 476, sveatilna 385,

tagarta 262, talan 547, talainta 547, talc 523, tale 469, talpe arom
558, Tamasa 531, taran 220, targ 523, tarhat 253, Tarnova 433, tarziu
523, tata 229, tatara 466, Taula 53o, Taura 531, 532, taurenciu 227,
236, teafar 547, teara arom 656, teat/ arom 311, telegrama 470, tehfon

472, terhetm 253, terus 326, tes01.5. 267, 'Merin 449, tic-tac 492, tic& 657
tigaie 466, tutoare 567, Timis 592, tipic 301 (e), tl \ a 491, toanca 546, toc-

maid 239, tocineala 239, TOderleean 536, Toderrta 536, Tomosom 658,
tont 307, toparlan 308, Tornea 434, tot 222, totime 237, tragan 232, Tratan
527, Trandafir 449, 454, 526, tieac It 232, trebuincios 242, trebuinta 242,
tretm 242, tretior 241, trist 237, Troian 449, trundler 305, trupsor 240,
trupsurel 240, tu 469, tufis 327, tun 315, tunca. 638, turc3 278 (e), turcana
466, turcas 279 (e), Turic 245 (e), Turnu 434, tusina 567, t.usti ' 491, tittulan 466, tutma (a se) 466, tutuica megl 466
ucide 223, Uifdlau 535, Urfaleni 535, ulna arom 301, ulcica. 220, ului
303 (e), ulna megl 549, umplutura 219, 011 230, 1111df. 546, uncle 469, un-

drea 547, Ungura 531, Ungureanul 477, lulu 510, uorbu megl 460, urcus
326, urdoare 240, urduros 240, urgie 547, urgie arom 495, urgmat 547,
irloc 657, Urlatean 231, Urlat/ 570, nrlui 303 (e), prsa 530, Ursa-mare
531, ursat 473, ursoalca 530, Ursu 525, urn 318, uspata 239, ustura 227,
ustunom 227, usunlc 268, wuld 331,
va 391, vadar 220, val I 304, vaide 30 I (el, valced 657, Valenti 449,
Valisoara 439, valost 253, vanat 231, vanatu arom 658, vandroc 301 (e),
varcoli 303 (e), arf 314, 314, 523, Varfurile 433, vargoli 303 (e), varh
313, varsa 295, , arsoare 468, arta 254, vartej 226, vartolomeiu 452, vartolomete 453, iiCa 657, vasca 657, V asile 455. Vasilica 455, vasrlca 454,
455,Vasllica 455,Vasillala 476, vasaisc, 454,N ataf 221, 466,s atah 221,vatald
657, vatdma 657, vatdsel 221, vedea 219, ermiu 230, vechul 466, vested

226, \ estep 226 war megl 418, Vidin 525, le 506, viezuma 309, vifel

248, V111 506, Vinale 226, vineteald 231, vinetl 231, vinetm 238, Vioara
526, Violeta 44g, 454, Vuorica 526, vipt 506, Vureag 433, Virgnua 527,
Vurian 226, \ is 506, vistier 249, \ istierme 249, vistite 473, vita 506, 507 (42),
ital 507, vitreg 259, Vlad 453, 527, Vlaucu 526, 101 (a) 260, olcu 527.
Voiculeasa 527, Volculeasca 527, Voiculescu 527, voinlcie 240, Voivodean
I4

Daeot (mama VI

www.dacoromanica.ro

690

INDICE

535, Voivodem 535, vorbi 239 (3), vormc 249, VoscraesnA 385, votrie 240,
vran 366, vrAvan 289
zadA 315, zamcA 255, Zamfira 526, zalla 453 (2), Zama 526, zAnatec
658, zenca 526, zArli 304, Zarnestem 527, Zarnesti 527, ZAvidem 473, zbi,er
megl 418, zbori 657, zburli 657,(z)dreant5, 261, zer 567, zgai 534, zgaia 53e
zgandan 657, zgrAbunt 657, Zmca 526, 745.1 419 (2), zmielom 474, Zo4
526, Zurr 1 492, zvacm 303, 304, zvarcoli (a se-) 303 (e), zvargoh 303 (e),
zvArli 304, zvArz 304,
romamce

albardar, span 328, albarder span 328, albardo span 328, alouette
ranc 306, arret franc 254, aunolo prov 545, baronne franc 227, bastia
t 254, beffarsi it 333, bonne franc 227, boquiancho span 332, capgros
prov 332, capitombolare it 332, capovolgere it 332, cappellaccia it 307,
caravirar prov 332, Casu sard 658, c(h)iurlo 308, cmcca it 306, cionco

rt 26o, coguhada span 306, codma sard 309, cohacurt cat 332, cohallarch
cat 332, cochevis franc 306, coiffer franc 328, engourdir franc 319, fohe
franc 274, fottersi, it 333, fregarsi, it 333, gargousse franc 320, gohardo
it 658, gorga it prov 319, 320, gorge franc 319, 321, gorgia it 321, gorgozza it 320, 321, goja cat portg 322, gourd frafic 319, gozza it 324,
irgustolu sard 324, marcharse span 339, marchitarse span 336, neblina

span 309, onde v franc 546, palta, lomb 355, pauta piem 355, pauto
n -prov 355, pas franc 496, pere franc 228, pietrisco V lt 327, piquet
franc 254, porter la selle franc 328, puiieta span 333, regret franc 254,
reirse span 333, rengorger franc 320, semailler franc 338, trop franc
310, troupe franc 310, troupeau franc 310
slave

aglika bulg 247, alx srb -cr 247, aii.ira srb -cr 247, Area" slav 525,
artily rut 267, babuga rus 326, babugka rus 326, bantuju rut 524, bantuvama bulg 524, barzada bulg 278, baszta pol 254, Bzdinz slav 525,
bekuga bulg 326, blatina slav 310, bohnidarI psi 221, bota srb 264, Bra-

tula srb 532, bukarz bulg 549, dadica bulg 549, dagimkil bulg 248, davka
bulg 259, davka srb 269, dekalo rut 267, dekame rus 311, eln rus
311, el rus 311, &ph rus 311, derkalo rut 267, dernyi rus 312, dertfi rub
311, dervljan srb 308, dervljati srb 308, detvriltA slay 313, eevrljan srb
306, devrljati srb 306, devrljuga srb 306, dokrlja srb 309, dokrljan srb
308, dor srb 268, dudulagka bulg 306, euduhga bulg 305, dukurdell rut
306, dvrljak srb 306, darujq. slay 524, dever srb 368, Dobrula srb 532,
Dragula srb 532, Drk Za, slay 444, druima slav 310, Dunaj slay 525,
Dunavz slay 525, dvorAnikil bulg 249, eievina rus 310, frljam
bulg 297, *m.dil 524, gazja bulg 549, garlo bulg 319, 321, (g)de 368,
glut slay 226, Gjurgevo 444, golem bulg 547, grachna slav 310, grant

slav 320 (2), hajduk slav 302, harc pol 254, hititi srb 548, hronnti ceh
320, ispravinik bulg 249, Izdraill slay 350, jalx srb -cr 247, jalknz srb er 247, jalmk srb -Cr 247, janca slay 284, jaruh slay 284, junak
rut , bug , srb , pol 294, kobyla slav 266, kajgana srb 367, kalz bulg
438, kalabatina rut 266, karailun rus 549, karta srb 265, kecelja srb
368, kljudari 277, ko srb 368, k'or bulg 268 (2), leorav bulg 268, kordun
vsl 549, korodun rus 549, leorka bulg 268, Kostol slav 525, krAdun srb
549, krecav bulg , srb -cr 549, knna bulg 27r, krinica slay 271, 272

www.dacoromanica.ro

INDICE

691

krinka rus 271, krpica slay 272, kruni bulg 271, krotnuga rus 326, kromugka rus 326, kraut slav 547, krynka rus 271, *kvrtltt slay 315, kyta
slav 548, kytica slay 263, lepula bulg 296, loj slav 546, lojatt slay 292,
loks slay 445, luma ceho-rut 546, mah srb 367, Matmuni slay 524,
nugla vsl 547, mini vsl TUS 546, molodjatma rus 310, melf. rus 330,
murua bulg 327, milgeli pslav 330, mel, pslav 331, 331, myssca slay
547, nasamanta srb 327, Nedelja slav 526, obilti bulg 302, obrazimokil
slav 547, ocop pol 254, okulary pol 299, oialitt eh 330, ostril slam 350,
oiegz slav 267, 285, pacharil slay 248, pIditt slav 524, parkan p01 2543
pecharfi slay 248, perlorta bulg 297, pero bulg 297, pwkzlz bulg 549, plat:11nd bulg 310, pljuga rut 303, pljuha rut 302, pljuvat rut 302, popa
slay 567, povodx bulg 549, povodmic bulg 549, postelimkil bulg 248,
poiel'Icat slay 291, prahh slay 367, prthodh slay 303, rat pol 255,
ratowad pol 259, ravfna rus 310, ravnina. bulg 310, razgaljam bulg
548, ree bulg 593, ret ceh 255, rett TUS 255, reti slay. 258, retovati rus
255, 259, ruchn bulg 310, Rumarula srb 532, rycerz pol 548, Witt Ceh
330, gega bulg ?oo, ievrljuga srb 306, Sirni slay 525, slane. bulg 326,
slain bulg 247, slan-ula bulg 326, Sodomii slay 339, sokolh slay 531,
golja srb 368, sr6da slay 351, Srclecx slay 525, Srmx slay 525, stomata srb 548, stolimkil bulg 249, strugatt slav 310, struja slay 351
sudramica slay 262, ghtil slav 277, suvetimlni bulg 248, svrett n -slov,
303, svrkinti n -slov 303, tonr2. slay 546, tonkka TUS 546, utwaszt pol
313, varkolest bulg 303, Vasilko rut 455, vica rus 549, vraht. slay 367,
vritt ceh 313, warta pol 254, zapljuvica rut 302, zamek pol 255, zamilkil
bulg 255, iega. slay 285, elatt slay 291, 21vma srb 310, zvrett n slo v 303
4(1 ce stz

alaman 246, aiyd 267, el-eman 246, mak 294, hman 246, lapkah 547,
ynak 294
unguregi
lnok 247, als6 267, apa.szt 250, 252, arszak 285, arzsak 267, 285, ATtny 261, as6 265, azsag 267, 285 (22), baj 467, Baldonfalva 26r, Baohnt
447, bantam 520, 524, Barbuy 446, bastya 254, becstelen 263, bestelemt
263, bestelenkedik 263, bestya 263, bestye 263, butok 247, bondrusal 282,
bondrus 280, bot 264, bit 253, budos 276, Bumbuj 446, cip6 301, cipOlc
248, `cah 271, csalut 270, 271, csahol 270, csaholm 271, csalm 467, csandar 293, csandargat 293, csandant 293, csandarog 293, csapat 313, csavar
293, csehet(el) 271, csercseje 312, csercselye 312, 315, Csert 657, cserkalo
267, cserpk 311, csthol 270, 271, csOka 269 (2), csompolyodik 311, csompul 312, csong 311, csongor 311, csorcse 312, csorcselye 312, csorgolo 277,
546, csormoly(a) 302, csonnolyk 302, csorpak 311, Dancsuj 446, deak 567,
Derzu 444, Dudlly 446, lnk 246, eleve 245, eleves 245, elevesedak 245 (2),
ellen 254, elvetl 297, ernsztem 524, eros 254, Ercisd 254, erre't 251, errunt
251, esnot 468, ev 245, eves 245, farkas 531, Fegyvernok 248, fest 263, fes-

tel 302, fdlzar6 248, folyam-fu 275, foly6-borostyn 275, foly6fu 275,

Foncsel 657, forga 275, forgas 276, gabonas 276, gaca 263, gulos 280, gond
525, Guczuy 446, Gurguly 446, guzshk 293, guzsol 293, hadar6 302, hajdu
3or, halast6 251, 264, hany 296, hapsa 302, harc 254 (2), 303, harcol 254,

hzsrt 283, hercel 254, holgy 468, homok 247, hopsa 302, horde) 520,
Inakfalva 294, Inas 294, Irkuj 446, kabala 266, kabola 266, kabols 266,
kacolye 368, kajla 286, kajlas 286, kalaba 266, kalaballm 266, kanclar
293, kandarasz 283, kandard(i.11) 293, kandargat 293, kandant 293, Kap
44*

www.dacoromanica.ro

692

I NDICE

657, kap 252, kart 266, kecele 368, kelenta 272, kelenta 272, *kepelos
546, kerenta 271, 272, kerkedm 268, kerkodru 269, k1lMta 272, kocole 368,
kocoloje 368, kodmonos 248, kolcsar 277, kOpesg 300 (2) korhely 269,
korhely(k)edik 269, koz 293, kozel 292, krmta 272, KlIk113 446, kuloni 248,

kurjanto 547, Kuszuly 446, legeld 534, lel es 245, Lokkasion 444, Lokod
445, 101 as 245, Lupuj 446, mal 558, malas/te, 251, 264, marha 507 (2), matka

277, matklo 277, 547, Moncsal 657, Neaguj 446, Niczuj 446, okorlare
299, okular 299 (2), okulare 299, pahar 248, parkany 255, 273, pakkol
271, parasznik 247, Pikuj 446, pityer 306 (2), pohr 248, poharnok 247,
porkoldb 520, Posztuj 446, Posztulv 446, pricskel 277, putyor 306, Raduj
446 (2), Raduly 446 (2), rajta 254, Rcse 593, salata 368, sod 277, 546,

Szacsal 657, Szanduj 446, Szasz-fu 275, SZavlij 446, Szavulj 446, szegfu 275,

Szerbuj 446, Szolnok 246, Sztancsu 446, Sztancsuj 446, Sitancsulj 446,
tallm 520, terh 253, Torok 248, turkas 279, tyara 268, Ursa' 446, tinnily
446, vagas 276, valasz 253, i, andor 301, vg 286, vergel 304, N. ergelod(ik)
304, vergod(ik) 304, vergol 303, vifel 248, vigan 286, villas 285, VIS711j
446, Viszuly 446, X otely 248, Vojku 446, Voikuj 446, Zsukuj 446, Zsunku
446, Zsunkuly 446 (2)

www.dacoromanica.ro

ERAT A
212
218
220
221
222
225
230
231
235
251
276
276
308
311
315
316
316
363
369

Si se citeasei

Rfindul

Pag

In loe de

ideos fonol(og)em
19
7
27

JOS

oald-olar-ulczcd

> germ

< germ

fomologjce

sus fonologice
jos incoldtdci
slifinoard

11

4
2

f ono (1 o) g e m
extragerea

sus extragere
porc-poarcet-purcel

29

coldtdci
sldbiooarei
pescnz

pescuz

,,

sus Karcevskij
18 l: SUS
5 ,, Jos

sus ciocdrhe

24
14
22
5

Kacevski
pal
Obergynnasiums
Gvinnasiuns
nocirlie

pat
Obergymnasiums
Gymnasiums

sterge pe cesv5rt5,
jos baza
sus burzului
jos stngularzus >
Sandfeld

72

Jaberg

nota

asigurd
anderwo
387
389
431
433
433
433
438
44538

454
456
456
458
462
463
468
470-

485

II
2

Wz
durzului

singulanus <
Sanfeld
iaberg
singurd
adersvo
haug
ffeuestert
complective

os

haucht
flustert
completwe

11

PI

des

lacs

,,

alese
Bustin/1
vechi

ales
Bintsts
ve-chi

toponomastic
valoarea studiuhu

toponanastic
valoarea, studiului
Cosdnzzana ')
lucrrnlui
Aceastm
SGHOLZ GUNTHER
ISOPSECU
horo
vlitor

istnc

19 ,, sus istonc
7

30 ..
32
5 ,,
12 .,

23 PI
12 .,
13 ,,
7 .. jos
8 .. sus
20
23
33 6 t.
3

C7osvdrtd

7,

Cosdnzzana

lucrrii lui

Acestui
SCHOLZ GUNTHER
ISOPESCU

bulg hor6
versun
v->-z

DR VI 212 5 u

o-< Z-

DR VI

www.dacoromanica.ro

499
502
502
502
503
507
515
518
520
522
525
525
526
534
534
657

si se citeasch

rindul

Pag

25 ., sus
14
jos
8 ,, ,,
4
13
sus
23
,,

jos

8
,,
18 ,, SUS
18
,,
10

,,
4 ,, ,,
2 , , ,,
25 ,, ,,
28 " ,,
2I ,,

verde Idmdzfd

Sinne
vollkommen

breiten

curent5.
Pflanzen

/'
consonanta

in loc de

verde de ldmdstd
&cafe

vollkomen
breiter
curente
Pflazen

l''

consecmt

0 Or (a)

si ol(z)

post-paleoslave

post-paleoslav

are

are

---

clavem

DR VI 454
Pasdre
propozitia
(M Valkhoff)

----

calvem

DR VI

Pasdrei
propozthe

C M Valkhoff)

www.dacoromanica.ro

DACOROMANIA III, 1922-1923. Pp. 1157 +X lei Goo.

Th. Capidan, RaporSTUDII : G. Oprescu, Eliade Radulescu "si Franta.
N. Drdganu, Pagini de literatura veche.
turile linguistice slavo-romane.
N. Drdganu, Conjunctiile de si daca. P. Grimm, Traduceri i imitatiuni romanesti dupa literatura englezd. S. Puscariu, Contributiuni fonologice.
V. Bogrea, Studii de semantica.
C.
S. Puscariu, Lat. libel in romaneste.
N. Drdganu, Manuscrisul liceului graniLacea, Copistii Psaltirii Scheiene.
ceresc G. Cosbuc" din Nrisaud i sistemele celor dintaiu manuscrise romanesti.
N. Drdganu, Verbele derivate en sufixul -blare i postverbalele Ibr. C. TaG. D. Serra, Per
gliavini, Sulla questione della posposizione dell' articolo.
la storia del cognome italiano : Cognomi canavesani (Piemonte) di forma col-

lettiva in -aglia, -ata, -ato. G. Kristof, Influenta poeziei populare romane

din sec. XVI-lea asupra lui Balassa Balint. G. Giuglea, Crampeie de limba
si

viata straveche romaneasca.

7 AI.

Procopovici, Doard.

ETIMOLOGII.
ARTICOLE MARUNTE : S. Puscariu, Forma de conjugare ei face".--

S. P. Notit. S. Puscariu,
S. Puscariu, Schimbarea accentulni din aud".
Bitay A., Sprijinitorul lui V. Moga : Gheorghe Banffy
Note la pag. 361 s. n.
Bitay A.,
Bitay A., 0 poezie romaneasca a lui Gh. incai.
(1747-1822).
Bitay A., Cateva observari
Contributii la viata lui Nicolae Mites.
Bitay A., Ceva despre prola pag. 550-560. Bitay A., Gheorghe Buitul.
topopul Popa Patru din Tinud (Bihor). Bitay A., Dictionarul in zece limbi
Bitay A., Inca odata Minciol. M.
al lui Calepinus i filologia romaneasca.
Roska, Date referitoare la chestiunea cuvantului vlach". Econ. D. Furtund,
Urmarea lui Christos" in romaneste. C. Lacea, Genetive feminine 'formate
N.
en articblul prepozitiv. C. Lacea, Contributie la. Bibliografia romaneasca.
V. Bogrea,
V. Bogrea, Din nothenclatura calului.
Dreiganu, 0 rectificare.
V. Bogrea, Originea pol. multan".
V. Bogrea, Cordun.
Note semantice.
V. Bogrea, Din sinonimica lui Drac".
RECENSII, REVISTA PERIODICELOR, CRONICA, RAPORT ANUAL
ADDENDA, INDICE-ERRATA.

DACOMOMANIA V, 1924-26, Partea I, Studii Pp. 64o +IV lei. 430.

S. Puscariu, Pour l'organisation du travail scientifique. La fiche internationale. L'index general. A l. Procopovici, Principhil sonoritatii in economia
limbii. -- AI. Procopovici, Din istoria raporturilor noastre interdialectale. C.
Oprescu, L'activite de journaliste d'Eliade Radulescu pendant son exil a Paris.
N. Drdganu," Mihail Halici, Contributie la istcria culturala romaneasca din sec.
XVII. -- V. Bogrea, Sfintii medici in graiul si folclorul romfinesc. -- Th. Capidan, Romanii nomazL Studiu din viata Romanilor din sudul Peninsulei Balcanice.
C. Lacea, Sant in Transilvania ,asezari de Romani veniti din sudul
Dunarii san nu sant ? G. Giuglea, 0 problema de fonetica : Soartea lui e deschis accentuat dupd 1. ---- V. Bologa, Terminologia medicala romaneasca a doctorului loan Pinarin (Molnar von. Mitliersheimi. C. Diculescu, Eleinente vechi
grecesti din limba romana. -- G. D. Serra, Per la storia del' cognome italiano II.
Sulla continuith dell' onomastica latina-romanza nei nomi propri canavesani
(e piemontesi).

DACOHOMAMA IV, 1924-26, Partea II, Pp. 641-164 r XV. lei. 450.
ARTICOLE MARUNTE : V. Bogrea, Contributii onomastice. -- Din onomastica folclorica. Din sinonimica Dracului".
Din terminologia calului

www.dacoromanica.ro

J.

II.
Contributie la studiul onomatopeelor romanesti. -- 0 straveche formula
de exorcism in desciintecile noastre. Ethnologii populare. Marrintisuri. --

Post-scriptum la Sfintii-medici". N. Draganu, Despre ce Psaltire i Liturgide vorheste Pavel Tordasi la 1570 ?
Iarasi de" si daca".
Th. Capidan, Sar
Constantin Lacea, Bibliografie i literatura veche.
Bibliografie veche.
Dr. Val. Bologa, Intre filologie i medicina. I. 111141ea.
Un Tatal nostru" necunoscut 0 684). Leo Spitzer, fr tine folic a /mak autre
.

second.

CART1 I REVISTE, RECENSII 51 DARI DE SEAMA, PE MARGINEA

CARTILOR, REVISTA PERIODICELOR ROMANESTI I STREINE, CR0NICA-RAPORT ANUAL, ADDENDA, INDICE-ERRATA.
DACOROMAN.IA V, 1927-1928, Pp. 943VIII. Lei 700.
STUDII : Iou Mtt,slea : Scheii de la Cereal i folklorui bor.
sever Pop :
Cateva capitole din terminologia ealului.
titelan Pwa : Terminologia caluluui :
.
Partile corpului..

ARTICOLE MARUNTE : Lco Spitzer : Die I. Pers. Imperfecti mid am"

Nicolae Drtiganit: Versuri vechi. Gheorgite Gut glee : Note si fapte
de folclor si filologie. Poezii de la Romanii din Serbia : Cantecul Dunarii (Voinicul care fi cauta indndra) ; Voinicul DriMitraseu si calul; Asemandrile cu. Miorita ; terminii iortoman (ortoman), laie (tale) din Miorita s. a. ,Alex. Borza :
Primul dict,ionar de stillnhie naturale romdnesc : .Vocabularimu pertinens ad
tria Regna Naturae" de -Gh. Sincai. Dr. Val. Bologa: Intro istoria mediMimi i filologie I. Sinonimele dacice" ale plantelor descrise do Dioscoride
pot: servi la reconstrnirea limbii dacice ? II. Notil;a hibliogyafich.
. Petrovici Istu, istror.
E
Beirovici Nume proprii de 1..lrbatri articulate.
IV. Ca rt o fan Cel mai v. chin zodiac romanesc : Rujdenita Popei Ion Romeo:.
habeo.

d urol Fulimwc

(162o).

21,1u5lea :

larasi .,teleleu

:
.

ContributMM Ia Bibliografia veche romhneasch.

Ion
Mina la Dacoroinhni.
:

Ion

RECENSII 5I DARI DE SEAMA, PE MS RGINEA CARTET,OR de

Sextil Plscaria.

REVISTA PERIODICELOR, NECROLOAGM,""RAPORT ANUAE, ADDENDA, INDICE, ERRATA.

BIBLIOTECA HACOROMANIE1, condusa de S. Puscariu :
Nr. 1. G. Rotrdan-bitirti, Istoria literaturii romhne moderne : Intaii pocti munteni. Cluj, Ardealul" 1923 Pp. 317+VIII
Lei 200

......

..... .

2. A. Bona, Limbo romhud la Sasii din Ardeal. Studiu filologie, Cluj. Ar-

1025. Pp. 44
deand
.
. Lei 25
.
.
3. Dr E.
Pastor,. in Munlii Rodnei. Cu 7 clisee, Cluj. Ardealul",
.
1926. Pp. 58 .
.
. . . .
. .
Lei So
4. G. D. Serra, Continuita delle comunita ruralL .(Subt presa).
.

.....

.....

PRETUL LEI 650.--

71.

www.dacoromanica.ro

F: