2.

Oile sunt atdt de multe la numlr, incflt se afl6 nigte boieri dintre care
unul are dou[zeci gi patru de mii ale sale proprii; iar oile sunt atdt de mari,
incit strdinii, v[zAndu-le de departe,socotescc[ sunt boi sau vaci. Numai
coadaunei oi moldovenegticdntdregtecit jum[tate dintr-o oaie germand.in
fiecare an se transportdde aici un num[r atdt de mare de oi pentru masa
implratului otoman gi a pagalelor,incdt cel care le vede ar putea credecd
n-a mai rdmasnici una in Moldova. Aici crescboi gi vaci aproapefbri numdq
care,deginu au picioare atdt de lungi precum cele unguregti,totugi le intrec
pe aceleain lungime.
3. Mierea, de asemenea,se afl[ in mare abundentd;Si nu e de mirare,
cdci dintr-un stupsenasc,intr-o var6,gaptesaumai multe roiuri; pe deasupra,
apicultorulstr6ngedin acelagistupbelgugde miere. <inMoldova>trliesc gi
pds[ri de diverse specii, incredibil de numeroase:bAtlani,dropii, lebede,
prepelile, potdrnichi, mierle, gai1e,rafe gi gAgtes[lbatice, cocori gi inca
foarte multe altele,nevdzutegi nepomenitein alte regiuni. Nu lipsescnici
mistrefii, iepurii, clprioarele,lupii, urqii, ba suntchiar gi bouri. Dar neamul
moldovenilor,robit lenei, abia de se hr[negtecu carnede animale sau de
pds[ri, pentruc6 ei nu cunoscai nici nu se ocupdcu vdndtoareade pisari gi
de animale [18]. De asemenea,atit de mare esteabundenlade pegti,incAt
in fiecarean se export[ multe mii de carede pegtein Podolia,Rusia,{Jcraina
gi Transilvania.
Despre minerale gi monede
in aceastdprovincie s-ar putea sd fie aur, argint, araml, plumb, cupru 9i
mine pentru fiecare metal, dacd ar cutezasd le exploateze;dar,din pricina
tiraniei turcilor, nimeni nu indr[znegte,sub ameninlareapedeapseicu moartea,
sd spundfnlb ceva despreacestea.Cdci, in p[4ile apusene,intre munli, se
glsegtechiar gi aur brut, ieginddin stdncica nigtegrdunfe;cdndcadeo ploaie
in multe pdraie.Nici monede
torenfiald,nisip amestecatcu aur serostogolegte
nu sebat in partileacestea[19], dar seaducdin altepe4i, dejabdtute,prin practica schimbuluide mdrfuri; inainteaaltora,la pre! suntducalii ungureqtil20l,
talerii, banii gi dinarii vechi, deoarecesunt de argint; doi solizi polonezise
schimbdpentruun dinar unguresc.Talerii cu leu, saupopularleii, au trecere
pi suntIa pre! in ochii poporenilor<gi>degi<untalen e prefuit la cincisprezece

372

2. Adeo numerosae
oves,ut nonnulli sint ex Baronibus,quon
viginti quatuormillia suarumovium recenset;ovesvero tam
ut Advenaeremotiusintuendobovesaut vaccasesseputent.Sc
ovis Moldavicaernedietatemovis Germanicaeponderat.Tant
numerositas,quotannispro mensaOtthomanniciImperatoriset l
hinc abigitur,ut qui videt eas,existimetnullam forsan in N
rernansisse.
Vaccaset bovesquasiinnumerosalit, qui licet ade
pedesnon habeantsicnt Ungarici,proceritatenihilominusillos

3. Mellis quoq(ue) magna abundantia,nec mirum nam

alveario,septemet plura apium examinaaestateuna nascuntu
mellis quoq(ue)copiamex eodemalvearioapiariuscolligit. Av
ultra fidem numerosasdiversarumspecieru(m)nutrit; ardeae,b
cygni,cotumices,perdices,merulae,gracculi,silvestresanateset
grues,et plurimae ln aliis regionibusnec visae,nec nomina
desuntapri, Iepores,damae,lupi, ursi, quin et Uros alit; verum
mancipatagens Moldavica, vix ferarum et avium carnibusve
eo quod aucupiaet venationesnon norunt neq(ue)curant.
ut 35inPodoliam,Russiam,Ukraina,et
similitertantaabundantia
annoave
vaniammulta curruummillia de piscibusquolibets6
De mineraliis et monetis

Aurum, argentum,aes,plumbum,cuprum,et cuiusquemetal

has in Provinciahaberepossint,si auderentcolere,sed ob T
Tyrannidemsubpoenacapitisnemopalamde iis aliquid certi p
asserere.
Ad partesenim OccidentalisinterAlpes vivum quoq(u
172 instarbaccae/ pullulanse saxoreperitur,uno decidentecopio
auromixtae arenaein multis torrentibusdevolvuntur.Neq(ue)
in his partibuscudunt;sed aliundeiam cusasmutuo mercim
exercitio advehunt,prae aliis in pretio sunt Ungarici ducat
numi et denariiantiqui cum sint argentei;Poloniciduo solidi
seu TalerosLeonis
Ungariconumo currunt.Vulgo Leones3T
aestimant,et apud Plebeiosin aestimationest
praeferentes,

35Ex Moldavia add. B / 36quotlibetB ll 17237Cf. ,. 2 ad p. 28 I

dinari unguregti,valoreazdmat pulin decdt talerii greceqtisau unguregti;

sunt la pre! gedanensesl21l qi orlii; at6t ducalii cdt gi talerii, b6tu1iin lin_
periul Germanic,sunt la pre!; nu folosescins6 creitari gi grogi
1221.

quidecim ungaricis numis minus valeant, quam

Graece
3eungaricitaleri; Gedanenses
quoq(ue)orthones aestiman
ducati quam Taleri in GermanicoImperio cusi in pretio
sr
vero Cruciferorum et grossorumnon habent.

Despreportul moldovenilor
<Moldovenii>poartdveqmintedupdmodaturceascd,lungi pdndin cdlc6ie,
ca gi alte neamuriorientaLe1231.Folosescmai alesvegmintede mdtasegi,
cu toate cd mul1i abia au pdine sd-gipotoleascl stomaculcare chiordiede
foame, totugi plgesc in tirg imbrdca{i pompos, ca nigte mici baroni. Se
impodobesccu bumbi strdlucitoride aur qi argint,pe piept $i pe brafe.Haina
de deasuprasaumantia cu mdneci tungi estepurtatdin mod obignuit.Hainele
cdptugitecu piei de samursunt destulde intrebuinlatede nobili, ba chiar gi
de cei mai mulfi negustori.Femeilegi fetelepoart[ pe deasuprao hain6cu
mAnecilungi, ca qi birbafii. Femeilegi fetelemai de vifd poartainele,salbe,
brd{driprefioasecu pietre scumpeqi perle, iar bdrba{ii<doar>inele.

De vestitu moldavorum

vestesportantmore Turcarumad talosusq(ue)dependente

aliaenationesorientales.sericeismaximeutunfurvesti*.nr,
multi vix panempro sedandolatante stomachohabeant,foris
tan
amictum quasiBarunculi sprendideincedunt.Nodis argente
in pectoreet in brachiissplendicant.superiorvestisseuiogu
manicis in communi usu est. SuffulturaeSebellinisex p.[i",
Nobiles,imo etiam apudMercatoresplerosq(ue)satisusiiate
et virgines superioremvestemdemptissolis manicis longis
viris portant.Anulis, torquibus,armillis gemmarumet unionu
pretiosisnobiliores foeminaeet virgines utunfur, viri vero an

Despre arme
Ei poartdsdgefigi arc cu tolb[, sabieincovoiatdsau,,tatagan",$i, cl4iva
spaddcu doudt[iguri; doarunii folosesccoif, zale gi pieptari;e rardchiar qi
intrebuinlareascuturilor.De bombardegi puqti se slujesc,in mod obignuit,
numai pedestragiiprincipelui.Nici l[nci nu folosescin lupti. Foartesprinteni
la clldrie, cresccai, intr-adevdr,nu numai iu{i, ci gi rezistenfi.
Despre obiceiurile gi firea moldovenilor
l. Fie neamulmoldovenilornedeprinscu cartea,totugi el igi are obiceiurile sale: cdnd se salutdintre ei, oamenii de orice rang, staresau sex igi
sdrut5unii altora m6inile in semnde cinstireqi dragoste.Desigur,stdpdnii
nu fac <acestlucru>cu slujitorii saucu alfi oamenidintr-o staremai joasd, ci,
in semnde bundvoin{dgi favoare,le intind mAnapentru a fi sdrutatd.CAnd

De armis

Sagittaeet arcus cum pharetris,gladius incurvus seu fram

gladiumancipitemportant:casside,lorica et thoracevix aliqu
exiguusetiam clipeorumusus.Bombardiset sclopetissol
Principiscommuniterutuntur.Nec hastasin conflictu adhibent.(
in obequitando,equos siquidemnon solum veloces,sed etii
bilesao
alunt.
De moribus et natura moldavorum

1. Esto literis inculta gens sit Moldavica,nihilominussu

mores; salutandoinvicem honoris et amoris causa,mutuo sit
osculanturcuiuscunq(ue)conditionisac statusaut sexushomi
mini quidem cum servis aut aliis deteriorisse conditionishc
non faciunt, sed manusin benevolentiaeac favoris signum p

38In aestimatione
sunt, licet quidecimUngaricisnumis minus valeant,quam C
aut om. B / 3ein censu suntadd. B / 40multum durabilesB //

37^

vin la principe, poporenii ii sdrutdchiar gi picioarelegi la fel fac supugiifala

de stdpdniilor sau cei pringi intr-o fbridelege, c6nd cer in genunchiiertare
sau cdnd o dobdndesc.Nu au obiceiul sd indoaie genunchiul,ci se apleacd
din tot corpul,cu mdnala piept, cu capul descoperit,ori de cite ori cinstesc
pe cineva sau cind salutdun bdrbat de seam[ ori o femeie 124]. Dacd un
bIrbat de seamdsauo femeieintrd in casaaltuia, <gazda>
agterneo pernutd,
un covor sauo pdnzdcuratdacolo unde vede cd se asazdoaspetele.Un om
de rang inferior, precum esteun supusfaf[ de domnul sdu, nu se duce la
cinevade rangmai mare,ba chiar gi aproapeegal <cual lui>frrd un mic dar;
seingrijegtenu atdt sd fie adusun dar mic saumare,ci numai sd nu vind cu
mAinilegoale,ca sd-giaratebunivoinla sufletului siu.

173 ad deosculandum.Plebeii cum acceduntprincipempedes/ quoq

deosculantur,sic etiam subditi suis Dominis, aut in aliquo
deprehensi,dum gratiam flexis genibus praestolanfur,aut im
Neq(ue) genu incurvaresedtoto corpore,admotapectori manu
capite, se inclinare solent,quoties aliquem venerantur,aut h<
virum seu foeminam salutant.Si Vir honestusseu foemina alte
mum ingreditur,pulvillum, tapetem,aut mundum linteamensu
quo hospitemsederevidet.Inferiorut subditusDominum.neci
maioris sortis hominem, imo vix parem quoq(ue)sinc nru
accedit;paruu(m) aut magnum adferatur,non tantum curatur,n
vacuismanibuscompareat,utarbenevolumostendatanimum.

2. Moldovenii sunt mai primitori decAtmuntenii gi alli valahi 125)

Numai cei de la hotarelePolonieis-aup6trunsde obiceiurilevecinilor,care
nu vor s[ dea nimic strdinilor pe degeaba;altminteri, cil5torul poate sd
umble in Moldova fdrd provizii. Piine, brdnzd, ceapd,lapte gi altele aseroenea,carese gdsescin casalor, ei le impart bucuroscu cdldtorii.Totugi<o
fac numai>dacddrume{ulsepoartdlinigtit,cici <altminteri>
capdtdmai lesne
pumni gi ciomegedecAtmdncare.Isteli din fire, vioi, se bucurdde o minte
pdtrunzdtoare,au aplecarecdtre furt, sunt ostagi foarte rlbddtori la frig gi
argili, induri teferi foameagi seteadoui sau trei zlle. Am v6zut, nu o datd,
cum bdrba{idin boierimeaaleasdstdteaulangao fAntAndgi muiau buc61ide
pAineuscatdin apareceqi le mdncaucu poft[. CAndpleacbde aici in tabdr6,
se hrdnescmultf, vreme cu mAncarepufind; rar dacd lipsegtepAinea,beau
timp indelungatlapte de iapa in loc de m6ncare,dacd il au la indemdn[;
dacdlipsegtelaptele,folosesccarneade cal. Nu se desfati cu condimente
qi, de celemai multe ori, gdtesccarnegi pegtecu borgdin tdrdlesaucu o!et.

2. Sunt hospitalesMoldavi prae Transalpiniset aliis Valachi

in confiniis Poloniae vicinorum mores imbiberun(2, qui gra
volunt peregrinisdare;alias sine viatico in ipsa Moldavia peft
Viator potest.Panem,caseum,cepas,lac et alia his similia, qui
suaeinveniuntur,libenterViatoribuscommunicant.Ita tamen,u
peregrinusse gerat,nam duro modo pugnoset baculosfaciliu:
comestibilia acquirunt.Astuti a natura,vivaces,ingenio per
pollent, ad rapinam dediti, militares, frigoris et aestuspatien
famem et sitim per biduum et triduuma3,integri tolerant.Vidin
semelbonaesNobilitatisasViros ad fontemsedisseet duri panist
in aquamfrigidam intinxisse,et cum aviditatecomedisse.Hinc
castraproficiscuntur, exiguo victu diu se alunt; quod si panis r
longo temporelac equinumsi adsitpro cibo, si lac desit,carneme
adhibent.Neq(ue) condimentisdelectanturplerumq(ue)iusculo
raceo autaTacetopisceset carnescoquunt.

3. Se obignuiescde mici s[ indure vriimdgiile cerului, cf,ci copiii se

joacd prin zdpadainalti gi pe ghea!6 cu picioarele goale gi doar intr-o
pdnz6,ceeace noi, imbrica{i cu hain6 cdptugitdgi indurandcu
cSmagdihe
greufrigul puternic,&ffi vdzutadesea,cu uimire. Mul1i dintre boieri igi expun
pruncil ca sd rabdevrdjmdgiilecerului gi, dac[ acegtiale induri cu rdbdare
va fi voinic.
qi frrd.sbAncetm[car o vreme,atuncinldljduiesc cd <pruncul>

3. Iniurias coeli tolerarea tenerisassuescunt,

nam pueri nudis'
unico indusio ex tela, in glacie et altanive ludunt; quod nos no
suffi.rltavesteinduti, et vix frigoris vim ferre valentescum adm
vidimus. Multi ex Baronibussuosparvulossaepead tolerand
iniurias exponunt,qui si easpatientersine gemitu, saltemaliq
perferunt,spesest,quiatalis futurusestmiles.Pro exercendismerc
1734tut A: et B la2im biber unt A: im buer unt B/ a3
et t r iduumom . B/ abeneB
47
46
AutA : cum B /
litatos B / iusculo om. B I

376

Pentru nego! gi pentru cultivarea ogoarelor sau a viilor ori pentru megtegugurisaupentru oricare altd munc[, valahii moldoveni au pufin[ inclinare.
Ei sunt ndsculi pentru r[zboi gi pentru furt; cdci in aceastdprivinfd nu sunt
intru nimic mai prejos decAttitarii; prin iufeala, sprintenealaqi rezisten{a
cailor, ei sunt mai presusaproapede toate neamurile.Iar faptul cd un s6nge
atdt de nobil, gi prin origine gi prin fire, pldtegtetribut turcilor, nu trebuie sd
ni se parl de mirare, c[ci ei nu au nici un fel de intdriturd,nici nu sunt in
numlr atdt de mare inc6t sd poatd line piept, in cAmp deschis,mullimii
incredibile a turcilor 1261.

et pro colendisagnsautvineis,aut Mechanicisartibus,autpro quo

alio laboreMoldavi Valachiparumvalent,ad militiam et ad rapir
quarein his ne hiluma8quidem ceduntTartarisae:
celeritate,v
ac durabilitateequorumcunctisfere nationibussuperiores.er
tam generosussanguiset origine et suaindole Turcistributum
mirum videri non debet;quia nec ullam munitionemhabent,nec
174 sunttanto,/ ut incredibilemTurcarummultitudinem,ferrepossi
campo.
De principatu Moldaviae

Despre principatul Moldovei

in latin6, este numit princeps, in romdnegtevodd; acesta,de cele mai
multe ori, estepus gi scos din domnie de impdratul turcilor, din vremeain
care regeleLudovic al Ungariei a pierit invins pe cdmpul <deluptd>de la
Mohacs.Cdci regii de dupd aceeaai Ungariei neingrijindu-sede Moldova,
ca qi de alte regatesupusecoroaneiungareL27),turcii au pus stlpAnireu$or
pe ele.insd principatulMoldovei, asemenicelorlalte,se cumpdr[ cu o sumd
marede aur gi argint gi se pdstreazdcu o sumdgi mai mare;numai pentrutribut
suntpl[tifi in fiecarean o sutdde mii de imperiali, insd pentrupegchegurile
trimise sultanuluigi vizirului nu sunt de-ajunsdoud sutede mii de galbeni.
PrincipeleMoldovei, aflAndu-seintre turci, poloni, unguri gi tdtari,igi pierde
favoareatuturor acestora.C6ci seintdmpld
u$ordomniadacdnu dobflndegte
adeseaca regele Poloniei sau chiar principele Transilvaniei,cAnd acesta
esteo ftre rdzboinici,precum SigismundBathory sd alungepe principele
pus de turci. incalteaturcii ii schimbdqi mai adesea,inlocuind un principe
cu altul, in partedin l[comie - ca sd stoarcdo noud sum[ de bani de la noul
principe-, in partede teami - cdci se tem ca nu cumvaunul dintre principi
sI conspirecu polonii sau cu ungurii [28] Dar principelede acum,Vasile,
iscusinlI'
ani gi chiar cu o asemenea
domnegtecu norocdeja de treisprezece
incdt le parede temut turcilor; cdci el cultivi prieteniacu polonii, datdfiind
strdnsavecindtate;chiar gi cu ungurii se arat6,prin destule dovezi, foarte
prietenos.

{Latine} Princeps,ValachiceVodasrnominatur,qui ex eo teml

mmque a TurcarumImperatoreponitur et deponifur,ex quo Lu
Rex Ungariaein campoMohacsprofligatusperiit. Subseque
RegesUngariae,Moldaviam, ut etiam alia regna coronaeUr
subiecta,non curantesfacile Turca illis est potitus. Principat
Moldavicus (sicuti et reliqui) magna auri et argenti summa
verum multo maiori conservatur;pro solo tributo centummilli
ralium quotannispenditur,pro muneribusautem speciatimn
53,nec ducentamillia aureorumsuffrciu
ImperatorretYezeriiss2
cepsMoldaviae inter Turcas,Polonos,Ungaroset Tartarosrfi
horum omnium gratiam non aucupetur,facile Principafumamitt
enim accideresoletut posituma TurcaPrincipemPolonusextu
etiam PrincepsTransylvaniaedum is est heroici sanguinis,u
mundus Bathorius. Mutat vero saepiusTurca, unumq(ue) Pr
alteri substituit,partim ob avaritiamut a novo Principenovam s
pecuniarumemungat,partim ob timorem, vereturenim ne cum
aut Ungaris quispiam illorum conspiret.At vero modernusl
Basilius iam decimum tertium annum feliciter regnatet quide
modi praxi, ut Turcis formidabilisessevideatur;cum Polonisel
amicitiamcontratacum iis afinitate;Ungarisquoq(ue)amicissin
non paucisostenditargumentis.

a8hilum A: locus vocabulo(hilum) inserendovacuusrelictusin B lae qui sur

s0penditB I 174 5r VodaA : WaivodaB ls2 Vezir isB ls3
{{Vezir id est supr
cellarius)) definitio in margine B adiecta I sase A : esseB /

378

Despre post qi sirbitori

Valahii fin aceleaqizile de post gi sdrb[toareca qi grecii. Aproape tofi
catolicii moldoveni se ablin de la mdncatulcdrnii gi al produselordin lapte
chiar gi in ziuade miercuri, pe l6ng[ zilele de vineri gi de sdmbdt[.Ei postesc
tot timpul Adventului; inainte de Adormirea Maicii Domnului trdiesc cu
mdncarede post dou6 sdptlmdni, inaintea sdrbitorii Sfin{ilor Petru gi Pau[,
o sdpt[mdni, al1iidou[ sipt[mdni sauchiar mai multe; dar nu
unii <postesc>
socotescci este un p[cat sd te imbefi; ba chiar, valahii gi pdna acum unii
catolici cred ci estemai mic p[catul sd furi gi sI ucizi un om decdtsf, m6ndnci carnein zilele oprite. Nici femeilor gravide,nici bolnavilor pe moarte
nu le ing[duie sd m[ndnce carnesaulapte, fie chiar ca doctorie. Celebreazd
sdrbdtorilecu joc Ai pocale pline cu vin, cici atunci cu osebirese lasd in
voia tuturor plicerilor viefii gi ale trupului [41]. Chiar gi in aceastdprivinfd,
mulli catolici se intrec cu valahii in obiceiuri, cu toate c[ in cele mai multe
cazuri- l[udat fie Domnul cd ne ajutd - mdsurilenoastregi truda Societlfii
lui Isus au indreptatobiceiurilerele ale catolicilor.
Despre descintece
Pe cit de prefuifi suntin Italia inv[fafii foarte subtili gi foartepiogi, aproape
A invila gi a
ta fel sunt aici, <inMoldova), descdntdtoriigi descdntdtoarele.
practica arta descdntirii qi a farmecelor este lucru slobod pentru tofi gi
aducltor de cinste.O, cdte gemetegi cflte suspineam indlfat c[tre Domnul!
Cdteprilejuri am avut sd-miexercitrlbdarea cind auzeamgi, nu o date,vedeam
cd se fac farmececumplite. Ceeace antichitateapunepe seamavechilor prezicdtori,in p[rfile acestease cunoagtedin propria experienfd.Cdci vrdjitorii,
cdnd vor sf, prezic6,cele viitoare, dupd ce gi-au ales un anumit [oc, morm[ind, rlsucindu-gi capul,rotindu-qiochii, strdmbindu-gigura,increfindu-gi
fiuntea gi sprdncenele,schimonosindu-gifafa, agitind mdinile gi picioarele
gi tremurdnddin tot trupul, staupufin in picioare, apoi se aruncdla plmdnt,
cu mdinile desflcute gi cu picioareledepdrtate,ca mo(ii, gi rlmin fErdsuflare
timp de o ord sau, uneori, trei sau patru ore. In sfflrgit, cdnd igi vin in fire,

De ieiunio et festis

valachi eademieiuniorum et festivitatumtemporaobser

Graeci.Catholici fere omnesMoldavi, praeterdiem veneris
etiamdie Mercurii ab esucarniumet lacticiniorumabstinen
Adventum ieiunant; ante AssumptionemDeiparae duas sr
antefestarae
SanctorumPetri et paulit50unam aliqui, duasnor
timanas,vel plures, ieiuniali cibo transigunt.Inebriari vero
ducuntpeccato;quinimo valachi, et adhucaliqui Catholicir
peccatumcreduntfurari et occiderehominem,quam carnes
diebusvetitis. Nec praegnantibus,nec ad mortem infirmis,
medicinapermittuntvalachi carnibusaut lacticiniisvesci.Fe
et poculisvino fluentibuscelebrant,tunc enim maxime effusi i
vitae et carnis voluptatem.In his quoquevalachorum mc
adhuccatholici aemulantur,quamvisin plerisgue,laus Deo i
nostraordinantistsr.1rs2Societ(a)tisIesuLabor,pravosCathc
ususemendarit.
De incantationibus

193 Quo in pretio suntin Italia Doctoressubtilissimisimul et Sa

eodemfere hic Incantatoreset Incantatricesr53.
Exercereet c
cantationiset maleficiorum artem omnibus liberum et hor
o, quantosego animi gemituset suspiriaad Deum fudi? euar
patientiaeexercendaeoccasiones,dum audirem,et non seme
abominandaexercerimaleficia.Quod de antiquisVatibusfabu
antiquitas,his in partibusdomesticacognoscitexperientia.I
futurapraesagireIncantatoresvolunt, certosibi sumptoloci spa
tationibus,capitisintorsione,oculorumrevolutione,orisobliquita
ac genarumcoffugatione,vultus mutatione,manuumac ped
tione,totiusq(ue)corporistrepidationer5a
pedib
aliquantisper
deinde terrae se allidunt, expansismanibus pedibusq(ue)i
morfuissimiliores,spatiouniushorae,nonnunquamtrium aur
quasiexanimesmanent.Tandemad seredeuntes
horrendum

l+')festutllll/r5i)Apostolortunadtl.R/rir
orclinantiaA:orclinatioB/r5:Pln
193 rs3et Incantatricesom. lJ /r5a tnanuurn ac pedum agitatione,totiusq(ue) c:o
datione om. B I

oferd un spectacolgroaznic celor care ii vdd; cici intdi se ridicd pu{in c6te
pufin, tremurdnd din incheieturi, apoi, ca gi cum ar fi stipini{i de furiile
iadului, agaigi aratdtoate mddularelegi incheieturile membrelor incAt s-al
credecd nici un oscior n-a rlmas la locul sdu sau impreunat.Dupd aceea,
parcd trezilr din somn, igi dezvdluie ndlucirile, ca pe nigte prorociri 142].
Dacd cineva cadebolnav sau pierde un lucru, da fuga la descdntdtori.Dacf,
cineva are parte de dugm6niaunui prieten sau a unui binevoitor,se silegte
prin farmecesd impace <acel>suflet potrivnic; iar dacd cineva il vede cu
ochi rdi pe altul, credecd mijlocul cel mai bun de rdzbunaregi de ripunere
esteprin farmece.ins[ faptele foarte diverse,intru acesteagi intru toatecele
asemenealor, ale descAntitorilor, ale vrdjitorilor, ale prezicdtorilor gi ale
garlatanilorabia ar puteas[ fie cuprinseintr-un volum [43].

faciunt spectaculum,nam in primis tremulis artubuspaulatim

deindequasifuriis infernalibusexagitati,sic omniamembra
membrorumexerunt,ut nullum ossiculumin suo articulo i
manerecredafur.Postremovelut e sonmoevigilantes,suasomn
oracula pandunt. si quis in morbum incidat, aut rem aliqur
recursusad Incantatores.Si quis amici aut benevoli aversu
experituEmaleficiis aversumanimum sibi conciliari nititu
vero offensumsibi habet,maleficiis se vindicareet ulcisci op
dium putat.In his autemet similibus omnibus,diversissim
torum, Maleficoruln, Divinatoilffi, Praestigiatorumaction
comprehendivolumine possint.
De exorcismisvalachorum

Despreexorcismelevalahilor
Valahii au un mod uimitor de a exorctzL c[ci cel care este bdnuit a fi
posedatde un duh riu e legat foarte strdnsde un stAlpsau de o furci, unde
estebltut zdravdncu lovituri de ciomaggi de pumni, estesl[bit de neodihnd
zi gi noaptegi esteistovit prin infometare.Iar dacdacesteanu suntde ajuns,
atunci il ard gi-l frig cu fierul ro$u gi mai ales la gdt gi la inimd il ard. Ei
sperdcd vor faceca,prin acestecazneale trupului,diavolul sd fie schingiuit
gi, in cele din urm[, sd se dea invins. Cum, dimpotrivd,de obicei s-a ajuns
pdnd acolo, incdt durerile provocatesI scoati chiar sufletul din temnifa
pirinfilor
trupului, nu o dat[ s-a intAmplatsd fie adugiasemenea<posedafi>
Societdlii lui Isus, afldtori in aceastd[ard, ca sd scoati diavolul din ei.
Modul de abjurarea stdrnituimire, cdci oamenii eraumdntuifi de draci dup[
ritual, prin citeva rugdciuni, prin folosirea moagtelor sfinfilor gi prin
stropire cu apd sfin1it6144).

Mirabilem exorcizandtmodum Valachi tenent, nam de c

picio est quod r56maligno genio sit obsessus,
arctissimeI
194 columnamaut furcam,ubi tunsionibusfustium ac pugnorum
demulceturnocturnadiurnaq(ue)inquietudinefatigatur,mace
Quod si haec non sufficiant, ambustiones,et ustulatione
denteadhibent,praesertimvero circa guttur,et cor ustulant.,
se effecturos,ut Diabolus illatis corpori cruciatibuscrucietu
cedat:Cum e contrarsT
contingereconsuevit,ut illati doloresips
animarnex corporisErgastulo,excludant.PatribusSoc(ie)
hac in Provincia co(m)morantibus,non semel accidit, ut e
ipsosadductiadiurarentur.Modus adiurandipeperitadmirati
ex Rituali, lectis orationibus,adhibitisSanctorumreliquiis,
aquaeaspersione,liberarentur.
De crepitaculis

Despretoaci
inainte de a trageclopotele,valahii,precum$i cei mai mulli dintre greci,
au obiceiul s[ loveascl o scdndurd,numitd popular toacd.intrebat fiind un
om de-allor foarteinvdlat de ce fac acestlucru,el a lesuto povestebdbeasc[,
imbrdcatdin culorile Sfintei Scripturi, desprearcalui Noe: ,,Dumnezeva
salvatneamulomenescin doui r6nduri,mai intdi prin Noe, ca sdnu piardinecat

418

Ante pulsumcampanarumasseremValachi,ut etiamplerun

pulsare solent, qui crepitaculumvulgo nominatur. Qua c
faciantquidamdoctissimusillorum interrogatus,qui de Arc
retexuit anilem fabulam, sacraeScripturaecoloribus vest
duabusvicibus humanumgenusconservavit,primo per No(
r55diversissimae B / 156aliquis add. B ll L94r57e contra om. VAU'

in apelepotopului,in al doilea rdnd prin Fiul sdu.Agadar,toacase bate ca

sdfie reamintittimpul aceluicataclism,c6ci in acelev Noe a construit,din poruncalui Dumnezeu,o arcd,pentrua se salvape sine gi simdnfa animalelor.
Cdt lucra el, ajutat de o sutd de oameni,la lumina zllet, diavolul dir6ma
noaptea;de aceeaNoe pierduseorice speran{dde a termrnaarca;in cele din
urmd, SfAntul Duh i-a dat lui Noe gdndul si batd intr-un lemn rdsundtor;
cdnd a fbcut aceasta,la bdtaiauneia dintre scAnduri,prin pornire dumnezeiascd,scdndurilegi lemneleconstrucfieidesfrcutede diavol s-auimpreunat
in acelagifel in careNoe gi ajutoarelesale le impreunaserd.Deci in amintirea acesteiloviri a scdnduriigi a binefaceriidivine s-a luat obiceiul sd se
batd scdndurainainteatragerii clopotului". Ei socotescacestlucru ca prorocire divin[ [45].
. Despre felul <lor>de a ociri gi injura
intrucAtvalahii nu prea gtiu de rugine,de aceealimba - clopot al trupului omenesc- suni in gura lor cu un guierneruginatde ocdri gi blesteme.
Le std in obicei valahilor,ungurilor gi sagilorsd-i ocdrascdgi sa-i injure pe
al1ii, ba chiar gi animalele,de legi, de plrin{i etc. cu vorbele murdare gi
stricateale unui curvar gi dezmdfat;apoi, e trucruobignuits[ blesteme,sd dr[cuiascf,,sd deaosindei diavolilor, si chememAniagi r[zbunareaDomnului.
Rareorijuri pe SfdntaTreime saupe Dumnezeu,darjurd fie pe sfdntacruce,
pe Maica Domnului gi pe sfinfi, fie pe noroc, pe laptelemamei, pe barb5,
pe lumAnareaaprins[ $i pe sffintaVineri 146].
Despredirile episcopului
Preofiivalahicontribuie,in mod obignuit,pentruepiscopiigi pentrumitropolitul lor in fiecarean, cu cet li seimpune.Populafiacatolici pldtegtepentru
episcopulcatolic doudzecide paralepentru fiecarecap de om. Dar pentru
cd cei mai mulfi suntstr6mtorafide o preamaresdrdcie,abiajumdtateachit[
aceastddare.Seimplineqteal patrulea an pe careil petrecemin Moldova qi
nici micar jumdtatenu au pldtit pentrudoi ani; cei mai rnulli n-au dat nici
mdcarun fir de a[d, astfel c6, intr-un an in care arn strdnscontribufia,ea a

aquissubmersumperiret,secundoper Filium suum.Pulsatur

ut in memoriamreducaturillius Cataclismitempus,illo sir58qr
Arcam Noe ad salvandumse et semenanimalium constru
mandato,qui quantumin die adiuvantibuscentumhominibr
Diabolusper noctemdemolitrasest,unde spemomnem abit
Arcae, tandem ipsi Spiritus Sanctussugg
sum(m)andaerse
quod ubi fecit, assereset fabricae
pulsaret,
norum asserem
indeper Diabolum disiecta,ad pulsumunius ex iis asseris
pulsu eodempenitusmodo compaginatasunt,quo illa No et
195 compaginarant.In rnemoriamergohuius pulsationis/ et divir
antepulsum campanaeasserpulsari consuevit.Hoc ipsi prc
nent oraculo.
De modo conviciandiet iurandi

Quia verecundariparum sciunt,ideo lingua humani corpor

in ore Valachorumimpudentissimoconvitii et blasphemiaetir
Scortationiset fornicationisturpir60ac impudicavoce alios,et
increpare,convitiari,quoadleges,parentesetc.Valachis,Un
xonibusfamiliare est.Deindediris devovere,inferorumma
poenaetradere,Dei iram ac vindictarnimprecari,apudeosd
est. Raroper SanctamTrinitatemautDeum iurant,sedvel per
Crucem,Deiparam,et Sanctos,vel per fortunambonam,per la
per barbam,per candelamaccensam,Pef SanctamVeneren
De contributionibus ePiscoPi

ValachiPoponessuisEpiscopiset Metropolitaequotannis
solentquantumillis imponitur.CatholicoautemEpiscopoCa
pulus,viritimr62viginti numospendit;sedquiaplurimi nimie
vix mediaparshancpensionemsolvit; ex quo in Mr
egestate,
ramurquartusad finem vergit annus;et ne mediaquidempars
annissolvit,maximavero parsne hilum quidemdedit,ita u
taleroscontributio
quo collegimus,vix ad decemLeonesr63

tsssi om. B I t5econsulnendae B ll 195 160turpia B / 16rTrinitatem aut Del

163
Cf. n.2 ad p.28 I
v e l p e r S a n c t a mo m . B / ' 6 2 ' r i r i t i m A : v i c i s s i m B /

+20