Stefan Pascu-Mestesugurile din Transilvania pana in sec al XVI-lea

Capitolul V Organizarea in bresle a mestegugarilor si in Transilvania

1.Caracterizare generala
Breslele = corporatii de tip feudal ,asociatii profesionale care se conduceau dupa
statute proprii si erau administrate de un consiliu de mesteri,organizate in mici
productii,organizatie de ajutor reciproc (fiecare membru platea o taxa de
inscriere,apoi cotizatii periodice),prezenta aspecte religioase in organizarea sa (avea
altar propriu in biserica),avea caracter de organizatie militara,o breasca era
condusa de doi sau mai multi conducatori,avea tribunal propriu

2.Numele sub care apar breslele

-toti termenii care desemnau breselele avea insa aceeasi acceptie:asociatia
mesterilor ce practicau aceeasi meserie sau meserii inrudite
-termenul de breasla-bresle este cel folosit pentru spatiul romanesc

3.Drumul parcurs de o persoana pentru a deveni membru al breslei: Ucenicia si

Calfia
a. Ucenicia
Conditii: sex masculin,nascut din casatorie legitima,in orasele sasesti (incepand cu a
doua jum a sex XV),dupa 1519 religia ex:in Targul mures religie catolica,sa u fii
invatat inainte un alt mestesug
-varsta la care erau acceptati era de 10-12 ani
Anii de ucenicie : variatie intre 3-5 majoritatea breslelor stabilesc 4
-ucenicii nu aveau voie sa isi schimbe mesterul,iar acesta nu avea voie sa il
sustraga de la invataturi
-dupa terinarea uceniciei se elibera un certificat cu care se putea angaja ca si calfa
b. Calfia
-odata recunoscuta si declarata calfa putea alege sa ramana in orasul in care a
invatat pentru a profesa sau sa mearga intr-un oras unde mestesugul respectiv era
mai cautat
-calfa isi putea oferii munca unui mester in urma careia primea o suna de bani sau
retributie in natura ,masa si casa
-neintelegerile dintre calfa si mester judecate de breasla din care faceau parte

-prima asociatie de calfe= Transilvania 1502

Dupa intoarcerea din calatorie sau anii de calfie,calfele se prezentau la examenul de
mester)prezentarea unei lucrari)
-daca lucrarea era primita de comisie,candidatul era declarat mester
-pentru a fi primit in breasla trebuie sa dea o masa mesterilor din breasca
respectiva si sa se casatoreasca
c. Lupta dintre calfe si mesteri
-exploatuarea calfelor de catre mesteri pentru a se imbogati
-pentru apararea intereselor calfele isi creeaza organizatii proprii
-lupta calfelor pentru dreptate a fost infranta deoarece mesterii patroni au vut
sprijinul puterii politice
4.Mesterii
Dupa statutul de calfa si obtinerea examenului de mester persoana trebuie sa
treaca prin mai multe etape: incepea prin a fi mesterul tanar,nu avea aceleasi
drepturi cu mesterii mai in varsta,2-3- ani nu putea tine calfe
-mesterul nu avea voie sa exercite decat un mestesug si sa aiba doar un atelier
-obligatii fata de oras:participarea la apararea orasului in caz de
razboi,reparatii,aprovizionare
-mesterii care nu voiau sa fie intr-o breasla (sau nu erau aceceptati) lucrau pe langa
oras

5.Conducerea breslei
In fruntea breslei stateau starosii alesi in adunarea generala,la inceput erau in
numar de 2 ulterior ajunge la 4.
-dupa alegeri depuneau juramant fata de breasla
Obligatii : ei convocau si conduceau adunarile breslei ,administrau averea
breslei,aveau sarcina controlului oficial al calitatii lucrarilor confectionate de
membrii breslei,conduceau jurnalul oficial adica registrele,repartizau ucenicii
mesterilor ,pastrau sigiliul oficial si scrisori,judecat si luau hotarari in toate
neintelegerile ivite in sanul breslei ,
Avntaje : avea dreptul de a-si alege primii ucenicii si calfele,chiar sa ii tina mai
mult,alegerea locului pe care il doreau in targ,primeau onorariu annual
-starosii erau ajutati de o serie de alti dregatori alesi dintre mesteri,de catre mesteri

-mesteriii batrani erau consilierii starosilor

-breasla avea notar sau diac

6.Adunarile breslei
-cea mai importanta era adunarea anuala ce avea loc in general in ziua de anul
nou, in cadrul acestora se prezenta darea de seama de catre starosti si cenzori
asupra gestiunii din timpul anului respectiv
7.Averea breslei
-provenea in mare parte din taxele platite de tineri la primirea lor ca ucenici,calfe si
mesteri dar si in urma eliberarii certificatului,amenzi si vinderea marfurilor
confiscate
-cheltuieli: pentru repararea si intretinerea turnului,intretinerea bunurilor imobiliare
-bilantul financiar al breslelor se mentinea in general excedentar
-breasla avea sigiliu si steag propriu

8.Constrangerea breslara
-breasla apara interesele mestesugarilor prin supuneera tuturor mesterilor fata de
statutele de breasla
-impunerea de dispozitii foarte severe la procurarea de materii prime
-limitarea numarului de ucenici,calfe si lucratori la unul din fiecare categorie
-lupta impotriva concurentei mesterilor clandestini,nebreslasi,a constituit o
preocupare permanenta a breslelor incepand cu sec XV

9.Functiille breslelor
a.functiile economice :asigurarea unei productii suficiente,de calitate si la preturi
potrivite pentru respectarea acestora erau facute controale ,preturi sa fie puse de
acord cu puterea economica a populatiei
b.functiile sociale
-cea mai spectaculoasa serbare avea loc cu prilejul alegerii starosilor

-cand un membru al breaslei era stramtorat era ajutat cu bani si materii prime
-mesterii decedati erau inmormantati pe cheltuielile breslei,iar familia acestuia era
ajutata
c.functiile politice si militare
-breslele isi insusesc puterea politica in oras
-reprezentantii aveau functii politice:juzi,jurati
-lupta pentru putere data prin intermediul rascoalelor ex.1366 rascoala mesterilor
din Cluj impotriva calugarilor
d.functiile religioase
-breslele aveau in biserici altare proprii de care se ingrijeau
-membrii breslelor au obligatia (1484,Sighisoara) sa aprinda lumanari la fiecare
slujba,participarea fiind obligatorie
-breslele aveau patroni obladuitori,alesi dintre sfintii bisericii,care ii ocroteau in
activitatea lor profesionala