Universitatea Bucureşti

Facultatea de Istorie-An II
Istoria Imperiului Otoman
NEDELCU IZABELA

Analiza sursei BERAT şi ADHAME acordată de Ahmed I nobililor din Transilvania şi Ungaria
Superioară cu ocazia confirmării domniei principelui Gabriel Bethlen iulie 1614

Documentul analizat este un Berat şi Adhame, decret şi privilegiu, acordate de sultanul Ahmed I
nobililor din Transilvania şi Ungaria Superioară cu ocazia confirmării domniei principelui Gabriel
Bethlen iulie 1614.
Documentul începe cu prezentarea situaţiei în care se afla Ungaria Superioară la momentul în care
a fost dat acest document de Sultanul Ahmed I, care, în caliatea sa supremă, îi acordă confirmă domnia
principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen, şi nobililor din Ungaria Superioară,în iulie 1614.
Se povesteşte pe scurt faptul că din motive de necesitate, după ce au fost supuşi de Sultanul
Suleyman Magnificatul, nobilii Ungariei Superioare au fost pentru o perioadă de timp supuşi ai
Impăratului neamţ, al Imperiului Habsburgic, ca apoi, prin atitudinea de supunere faţă de Inalta Poartă
după vechile obiceiuri, reguli şi cutume, nobilului Bocskai ii este recunoscut titlul de rege al Ungariei
Superioare care este însoţit de darurile Sultanului Suleyman Magnificul: coroana, drapelul şi steagul său
împărătesc.
Totodată, toate cetăţile ungureşti aflate în stăpânire nemţească la acest moment al supunerii către
Inalta Poartă au fost eliberate de sub ocupaţia regelui neamţ şi redate regelui Bocskai al Ungariei
Superioare.
Dar regele Bocskai al Ungariei Superioare a murit în timpul luptelor ce au urmat acestor
evenimente fapt ce a făcut ca habsburgii să pună din nou stăpânire pe cetăţile şi chiar pe ţara ungurilor,
aceştia aratând din nou supunere faţă de nemţi care i-au tratat urât şi i-au obligat să treacă la religia pe
care o aveau ei.
Mai departe este amintită reacţia de duşmănie care s-a născut în urma acestor tratamente ale
nemţilor şi care a dus la solicitarea principelui Transilvaniei, Gabriel Bethlen, transmisă prin Balassa
Szigmond, unul dintre cei mai de seamă nobili unguri, Înaltei Porţi, Sultanului Ahmed I, de a se da o nouă
decizie prin care să se recunoască supunere nobililor Ungariei Superioare şi a principelui Transilevaniei
în faţa Inaltei Porţi, pastrând aceleaşi obligaţii din întelegerea anterioară dată de Sultanul Suleyman
Magnificul regelui Bocskai al Ungariei Superioare.
În urma acestei solicitări prin care i se oferea supunerea ţi recunoaşterea puterii sale, sultanul
Ahmed I, se oferă să garanteze apărarea, sub orice formă şi faţă de oricine, nobililor Ungariei Superioare,
a ţinuturilor, fortăreţelor, cetăţilor şi bunurilor aflate în stăpânirea acestora, cu condiţia ca şi aceştia să-l
susţină pe principelele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, în faţa duşmanilor străini şi să trimită către Înalta
Poartă toate obligaţiile conform producţiei anuale a ţării lor.
Sultanul le mai garantează menţinerea obiceiurilor, religiei şi credinţei, a regulilor şi riturilor aşa
cum sunt precticate de noii săi supuşi, fără a fi tulburaţi de cineva din acestea, dar cu condiţia ca şi aceştia
să fie convinşi şi să manifeste încredere faţă de acest angajament.
Apoi se specifică dările pe care trebuie să le plătească noua supusă către Înalta Poarta, care nu pot
fi mai mari decât cele deja stabilite prin actele anterioare, iar cheltuielile rezultate din întreţinerea solilor
principelui Transilvaniei în faţa sultanului vor fi aceleaşi ca şi cele anterioare.
Este prevăzută şi modalitate de urmat după moartea principelului Transilvaniei pentru care se dă
acest document, spunându-se că noul stăpânitor al Transilvaniei nu poate fi numit decât după
încuviinţarea sultanului.
În partea finală se interzice vânzarea de cetăţi din Transilvania către regele Poloniei sau către
stăpânitorii Ţării Româneşti şi ai Moldovei, precum permiterea refugierii în Transilvania a vreunuia
dintre voievozii Ţării Româneşti şi ai Moldovei în cazul în care aceştia au fost înfrânţi de armatele
otomane după vreo răscoală, şi să fie trimişi la Înalta Poartă.
Apoi se prevede ca toţi prizonierii musulmani aflaţi în Transilvania şi Ungaria Superioară la acel
moment să fie eliberaţi fara nicio plată.
La final, documentul analizat arată că sultanul condiţionează respectarea acestuia doar dacă toţi
urmaşii celor ce vor stăpâni în Transilvania şi Ungaria Superiioară vor respecta în tot acest act şi pentru a
respecta tradiţia şi obiceiul aşa cum se ştie din trecut, pentru confirmarea celor care devin stăpânitori ai
Transilvaniei se stabileşte că din partea Inaltei Porţi vor ărimi steag, stindard, sceptru şi caftan.
Este un document scris, care intră în categoria actelor normative, un document oficial încheiat la
Constantinopol, prin care sultanul Ahmed I, la cererea nobililor din Transilvania şi Ungaria Superioară cu
confirmă domna principelui Gabriel Bethlen la iulie 1614 şi acordă anumite privilegii acestora.