UNIVERSITATEA BUCUREŞTI

Studentă: Ana GRIMALSCHI

Recenzia volumului istoricului Amos Funkenstein

Teologie și imaginația științifică din Evul Mediu până în secolul al XVII-lea,

publicat la editura Humanitas, Bucureşti, 1998, 376 pp .

Volumul Teologie și imaginația științifică din Evul Mediu până în secolul al XVII-lea, , carte
de autor, reprezintă o colecţie de studii realizate de istoricul israelian Amos Funkestein care au făcut
obiect de studiu și analiză pe o perioadă de câțiva ani și care a avut ca scop nu descrierea teologiei
laice în toată amploarea şi multitudinea manifestărilor, ci trecerea de la modalitățile medievale de
gândire la cele ale începutului perioadei moderne.
Prin acest studiu autorul a urmărit schimbările apărute în semnificațiile a trei atribute divine, de-a
lungul Evului Mediu și până în secolul al XVII-lea, relevanţa lor pentru ştiinţele naturii, teoria politică
şi gândirea istorică alcătuiesc subiectul studiului care s-a realizat pe texte consacrate, nu pe unele noi
sau pe altfel de materiale inedite.
Intrebările la care autorul își propune să găsească răspunsuri corect argumentate, pentru a defini
cât se poate de exact diferitele aspecte ale tranziţiei de la modurile de gândire medievale la cele de la
începuturile epocii moderne în diverse domenii ale cunoaşterii, sunt: Cât de mult datorau Evului Mediu
ştiinţa şi erudiţia secolului al XVII-lea? Cât de revoluţionar a fost acesta? A fost legea căderii libere
(Galilei) prima dovadă concretă de la Arhimede încoace că „natura este scrisă în limbaj  matematic"?
Oare căutarea stăruitoare a unor adevăruri de la sine înțelese a fost realmente un nou început filozofic,
sau Descartes și-a împrumutat sita aparent nouă  din dispreţuitul arsenal al scolasticii medievale târzii?
Oare descoperirea anacronismelor istorice reprezenta ceva atât de nou sau deriva din preocuparea
medievală pentru qualitas temporum?

„Amos Funkenstein (1937–1995) care a studiat la Universitatea Ebraică din lerusalim, iar din
1965 și-a susținut teza de doctorat la Freie Universitat din Berlin (unul dintre primii studenți evrei
care au obținut doctoratul în Germania după al doilea război mondial). A ținut cursuri de istorie și
civilizație iudaică la Stanford University și la University of California (Berkeley); a fost șeful Catedrei
de istoria și filozofia științei la Universitatea din Tel-aviv. A scris (in germană ebraică, engleză și
franceză) șapte cărți și numeroase articole de istorie iudaică, medievală și istoria sțiinței.
precum: Heilsplan und naturliche Ent wicklung (1965) Maimonides (1988) Intellectuals and
Jews (1990) Perceptions of Jewish History (1993; trad. germ., 1995) etc.”

Prezentul volum este o lucrare ce grupează în mod coerent un ansamblu de teme tratate în cinci
capitole. Primele trei capitole examinează modificările de semnificație și de uz a trei atribute divine:
omniprezența, omnipotența și providența lui Dumnezeu, fiind o modalitate de descriere a schimbărilor
ce au loc în natura speculațiilor teologice raportate la alte discipline, fizica, istoria, gândirea politică,
fără pretenția demonstrării existenței unei teologii laice, ci doar de măsurare a schimbărilor întervenite
în natura acestor discipline.
În următoarele capitole autorul va aborda două modalități de tratare a ideei că o teorie nouă a fost
pregătită de una mai veche: “anticiparea dialectică a unei noi teorii de una mai veche, eventual chiar
contrară; şi transplantarea categoriilor existente într-un domeniu nou — folosirea lor dintr-o perspectivă
nouă.” Astfel, întreg demersul său istoric este o încercare de a discerne și diferenția punctele de
tranziție de la vechea teorie la cea nouă, care au fost un caz de radicalizare a posibilităţilor
interpretative existente, pe când chestiunile continuităţii sau schimbării pierzând mult din relevanţă.
Subiectele tratate sunt argumentate logic şi cursiv, întreaga construcţie a acestui volum are ca
scop, care este urmărit și argumentat de-a lungul întregului său parcurs, identificarea a câteva din
idealurile de vârf ale ştiinţei secolului al XVII-lea, precizarea originii acestora şi examinarea
conexiunilor şi tensiunilor dintre ele.
Însă parcurgerea acestui volum, deosebit de interesant, este destul de greu accesibil publicului
neavizat, necesitând apelul în paralel şi la alte surse de informaţii complementare pentru înţelegere unor
termeni/expresii utilizate şi a căror devoalare autorul nu o face nici într-un dicţionar, la finalul
materialului prezentat, nici prin note de subsol sau prin inserarea între paranteze a sensului acestora.
La finalizarea citirii acestui volum am conştientizat faptul că trebuie să revin să recitesc anumite
părţi, dar după studierea, în prealabil, a anumitor surse indicate de autor referitoare la subiectul tratat,
fapt ce mi-a trezit curiozitatea de a aprofunda subiectul abordat.

In concluzie, ţinând cont de faptul că este o carte voluminoasă, greu de parcurs pentru publicul larg,
neavizat, cu deosebit de mulţi termeni de specialitate, de domeniul vocabularului filozofic, istoric,
teologic, al fizicii, matematicii etc. şi cu multe expresii al caror sens nu este explicat, fără a putea
exprima concluzii personale avizate, cu indicarea de argumente imbatabile, dar din perspectiva
individului onest care se străduieşte să descopere adevărul cât mai obiectiv despre trecutul care ne-a
modelat până în prezent şi de a înţelege mentalităţile, obiceiurile, trăirile de azi, recomand această carte
doar celor care deja sunt bine familiarizaţi cu filozofia și istoria științelor.