f
tua
a
“ANVROPOLOGLE POLITICA
Mash capil antyplagia 9 aig dnp do
hodele adaplate Ta suudial formelor poi
Tedepunmsl, deneaniats,ente negate Atita vreme
: proceso palitce au raf
progronnl printe-un examen sistema. al roulipllor
Lee aeiestry ile ve scbiabate,
Nn in enone pl iste se
‘rete obsiaentul prineipa, dich be admite ch aeesien
fin nro se earacterizeand prin agpecta Lr sate (ae
rant orgaeacen moet lable) prin
inamtann lor se herent pe snegalitate 9 compouee.
Modaelo necosare clasfietn lor trebuie, penten 8 fi
Auvcvate, si punta exprimn rela intee elemente
‘Norogene gsi ustficn dari itr al sistemeloe
nin enura aeesiet dubte exigent, madolte de casiieare
‘laborate de antropolngi aructuraligh pu so protons
Ineudial Gomeninked politic nu respect ose na
aia dele ut con Neputind 0 res
Faun, end (eum ar 6 fubajl sau mitul) nich Ia 0
sro arf ruteia sat shit, polit rasan
Total eate nwa prim fae un featament formal
ctor Ose cnstatave np aren
fsifilor sntropologes police Sn miatete de tipo
be, deveamilais de a ae. opt doar 1a sti
nritn ea prea ns
sei suena st apaclin
hosibiitsten de a aborda problewele de formaliznre —
fexperimentind 9 micculipologie — gi dem nprolhinda
‘cunonplevea politcalu, portind de I o familie dots
politi legute unele de altele prin cultura i prin istorie,
‘eawrranait. tf
RUDENIE St PUTERE
Categoria ruionini o exclude, din punt de vedere
foorelie, pe cea a puliticutel, punto munierast wsiort
Doja, dpa formula fui Morgan smuintita mai aug, una
ddotarmind societus, iar coalaltt civitas, tot In Te et
‘dupa lerminologia’ care n fast Uvrenie la todd, ua
‘soca structrile le reciprocital, iar canlalt structure
Ge subordonare. In sinholo car), sihotouia este
feridenta. Ba ape sii leon in minriust, aude ocietaton
eu, clage gi statul rezulta dit liaparitia comaitatitor
brim, api poll trving dat
terete Vtgalurlr personaly de ang ase
eqdsesto, subform ntiginate, 1 trdi{ia Alogi 3
imai_ales in fenomenologin Tui Htogel ears pave, i
Scelagi Limp, universalal 3! particalarl, sat lili,
Planal mazculia (enre este col si politiculat si decd
Euperior) at platsal fominin
opens pole, depacta dea cance ride
si political ea termeni ce se exolud sau sine pets
ltuia, a deavaiult logaturilo eomploxe exishente
ele dou sistamie gia pus bazele analizes si slabor
ouretice a raportutilor lor ea ocazia unor ceneetir de
Aeren fife umite lignajere sau segmentare,
feefale suu nestotate, ia care funcfite sia ile
politee sint mat putin diferentiate, au furnizat priv
o ANTROPOLOGHE POLITIC
relafilor politico eave se hazel
peutilizires prine)piutul deseenden(ei in afara eadeult
Strimt al rudeniei, De asemenea, in aceleash societdi,
Fudenia furnizeaz paliuieulul ant model 4) tn lila
fea ve arata Van Velaen in cozul populates tongu di
Malawi!" elagile politice "se exprimd tn terment de
udenie® si smanipalarle® radeniet reprezinta un mioe
aa strategie police. Ty sltesit, 1a eadrul soctetahtior
ele dows eategorit le relatit par desea
comploinentare si antagoniate, iar modatitaate Ine eo
cocatsla at fost deja disctaio de Dvlbelm tutienn
‘Somentaria eonsnerut uneh nioongeahi a secilAi puny
publicata tn 1911 Analiza rapoctul dines euleute
putere trebuie deci fienla ast, fncit niet ana dinkre
feesle manifest sa nu fie nogliata
1. Rudenie gi lignaje
Meyor Portes a remircat ef stadia) velafilor gt
grupitilor, privile Wadiional sub aspactad rulonih,
jerive mal Jctang! daca sink examinate sl anghiul
Srgunizasi police” Aceasla constatare vu sugera2a
{olugh ca rusian ansanabiol sau, are som
fincGitpuliica a duce saat doghabs lav eshes
Asgrupunt pe basa descendentel ‘unitiniares, a
mmecanismelof externe, cunt ar ft formarea de relale de
" aaa i Rac, The Bundt ve a ate aa
igor ti Du Sune vege iB
fee aceatnformult anurallpeten a oot pole
tlie np crap dina cua
{ll sce ymln fitine l reeec dorag
Invowaieces sje deplurr, Fler acat
68
RUDENJE St PUTERE
liane mroveite din schimburile matvimoutale, x
Suecta 9 comportd relat ugh, nu este ug
Si eidiatingt pe cant da mony cin aca sinc
{ogaturt diotre rudenie st politie'n multe soelelatt
Primitive, Una dintrs aurdinile iniiale rimine dee
HRutaren criteridar ce permit si se fuck Impartires
Principiul cave determina apartenente la 0 enmuritate
politica este nul dintee eeiterit; Gum tipul de
Uescenden}a ~"patelliviar sau matrilintar =
fondi{onoai in primeipal cotstemia io nessto societal,
Felaie s'gvupuetle pe eave le instaureuzi sink afects
en ‘san palit contrast cena doles
Strieto sensicIn.Societafle. sogmentare eu selavie
omestis, statutnt selavult defini maf fal fe terment
de"exeludere — neapartenenta la nn livia st
Fepariiipare la controll trcburilor publiew ~ dewvalule
‘ir ascaata fonelio a fiputal de descendent
Lgnajele ae buzoazh po aamenit cate, situati in
‘actos! eadru genealogie, sin legattuniiniar de neelagt
Stramos upic- in Foneuie de numient de. generat
auc (profuncimes geneatogict), extlerea lor variaz
Ta fel ca si numbrul de elemente (eau ysogmente’) ears
Ie comput. Din punet de vedere structural, grape
Tignajere sist denumite atunct sogmentare. Privite
functional, ele apar ea grupuri solidare™" corporate
Sroupe, deflate de ankrpolbgia brian; ele delan
Simibolun comune tuturor membrior Ir, ‘presse
Dracticldistincive 91 se opun vareenn unele altora in
Chittate de unital diferenfiate. Somnificaa lor politica
femal Indio consecin{a « acestelcaracterale, e8elrolul
for politic este dotorminet mat mult de relafile Loe
Teciproce deetl de raporurite interne ce le canstilute
Modurile de concillere a disputelor, Cipuritor de
contruntare st do- conflict, sistemele de alianta st
rganaren teria it's crte i rane
goheralf a segmentelor lignajere sa Tignajelor.
‘Tnexempln imprumuiat din literatura clasie pare
necesur punliru a preciza gf ilusira aeeste lucruni. Este
oo ANTROPOLOGIE POLITICA
exemplul populatiei tiv din Nigeria, creatori ai unei
sovielati copmentaye on exprin ‘ore te
mane (mai nut. de 800.000). 0 wenealogie comunf
isl fondator Try te include
ier ge
pe toate dupa regula descendente;
patrlininre Mira nek abreluntspiramidata
Inve cei oes lena ce ere
‘avialsin: nivel gevenlogie ue te gasestestrtmoqtl
to roferin{a determing mavergure grupiui ligne
tut nono, O-atfl de arielave at uneLoened
tocanie, dupa fornul de opis gh slider
Aire rpart cu aceon rig ¢omeloae
Spun tne ele ©), day ri aaveiae qf mldare (0) tn
carl unilaiiinodiat superioare cage este e0 tna
‘elajie de opti cu umolongele ales sciema de
jot nates nena oa, po creo dena
‘enh
rola confictos gh a risbotdt em revlacome lo
ili nogajats tn viofa pelted
“it tinal ty ncoote tabla so expr gi tn
pod ma perma
ine dolihitae Grup
inser intra exe
stot fegate de un teviborin previa, tar astfel in
Structura seamentart 1 2ocistAli delorsning o atrvclar®
segmentard a spatiului si, prin axliculatii sucvesive
tuna ineorporeard intreaga populatie, iar cealultd
coincide eu thtvegul {ink Uaititit geogeatien, tor
coespunide o usitale polilies, ypeonn. Atl se intotoge
Iogstura striuss dintre grupurile de descendents
‘Genumiteity2), gruparitelinsaere, secliumile teritoriae
Sientitajile polltice, U diagrams simphieath permite
Punerea sa th evident
tsi
(Grup Ieoor
‘toned
Vaile pois
‘ioen)
Secure
“|
eee eo
Principiul doscondentei gi prineipint torito
contribu imprens, ta eazul de fata, la dotorminarca,
Sumeniulal polite ail eate preponderant
. Behavna subi aprecizint c& grap
fdescenden{a cfrsin -apartine un tiv stabilesie
Sfetifenia pollticl, drepturile de acces ta paint so
Fenidenta si, in avelag! Ginnp, atabilests perananele eM ANTROPOLOGIE POLITICA,
carpe prin biti Pane ipl ale
griurifor de descendent’ si ale yrupusiior Tynajere
fie diets delimitaren strat m domeatulat radent
a domeninit polite, Popalutia liv suabilest distin
Focurgind ln criteria! triusal. Dae’ plate nal
Fesidnjtale, cave delimitesaA grapivile be praductie,
firgasiaonea repartiearca iniivialor up lent
‘inpoteiv,scefunile tartortae avin eaheacea ea
‘apat cu ut Garscher exenjal polite
‘Acousta analiza simphieata, care ar putea fi
continnala prin atudial alte sucietay, segment
onteibuteLaineleyeren seer antral
Shormancnjel tiset( ior intr e. Duck este adevarat
‘gu cum aeionaleaed Naw Chacheman, ed exist ak
Inolive pentru a cunoaglare iat precisa. avers
Rermeto? pollie, © nevote te califeurea si desenporiren
Holes, de jelogerca napecialor sale spactiee tn
Bocietalile ou diferenfiere abby eare at la furs radenia
Si ordinen lighajerds Cova crein, cu © schinibaro a
Slat, cesta dja exo ba coniuntaren
rmasimuligilor 31 minimaligilor
“Siti cut, seest sep, deters teonetie
is, EY pornegte de’ laa cnnslatare
teri tw acuta
ied rps wos ye as
mor gf dein oxigen
ice si elaburarea t
Me stot
liane nse
Dararen sa, relatile
inna id, rela
eta
EFigunip adases
reat eguogsan
itguajo 9 sogeiare." Do
Heres coeryeta oe
politico, Re cd apar ea atare (on oeaia rdxbotulal sat a
Tiaboiulut parsonal — feud), fe ea an nidineel aceastt
2 sitalart ele
culitate (prin schimburt matrimonial
inc el aon he sof Catal ge
RUDENIE $f PUTERE
Relatiile interne stat, tn primul vind, velatit
administrative; cle se bazeatd pe autoritate, peo
feraniie care organizeaea in mod riguros Taportrle
oriole. Smith afrat Riek « demonstra, dip wail
critic — ch. mecanismele interne co contribute la
Teducerea ,poricolelor latente de conflicts” pot.
fsimilate ell niecanisme aiministrative rudimentary
Sint evidentiate astfel cele dont dimensiut alo
domeniulat pute iar sstemul sopmeniar ignajer apare
cao combinalie specialddintre aetivnea. polite. at
Getiamea adruiaistegtiva in (sh inte) stracturfe efit
fbommal in trent de descentlen}a alliniara. Dar eats
Important si se precizeze ea aceste doug asperte
Ueogmentare/ierarhie, putere/autoritate) sint atving
legate ia sistomed lignajer soo ae diforentiaza wai putin
in finefie de_geupunite sociale derit de diversele
pivelun ale slatemulut qi de stualile care apc
uf sau alta dinkre clementate sale
In societajile de acest lip, legee care determing
posifile polities date, tn esenta, structura geneulngies
fo ponte maniputata pentru a legitima 0 putere de
fipt Tar viata polled ge manifesta, inainle
ye gieonfruntary, prin hz
Tnsupunile lignaiere, 1 prin veangantaadi ale
Hortoraie. tn Political Anthropulony,
tei
tartar
tet
ile realizate intre seginente™ ; acc
ibaivizuavd freevent gt Foor
ltanfele cu 0 mare igurin nterea pli
permanent pust sub semoul intrebessie Lupa paliaed
‘obandeste, de accea, sm caractar specil ; cand vizeaza
modificares sisiemulut, cio noud. organizace
Clomentelor constitutive ea ne traduce prin secestini,
Tegrupar’ saw enaliti. not. D. Boston constata el
inesnicsocetalr not seqroentare a pa dedi
le co. fiveare.ligna) uate considerat intem polite
ndopendent si compelitile intre liguae, expresie a
8 ANTROPOLOGIE, POLITICA
relntilor extern”. Carneterul de sistem politic or f
‘aunt reeunoscu sul Zorma a con mal simplified
Gea mak instabi,
Thte-tn articol ee prezinta un inventar eritic,
MIL Tried enuiners.iimprecizile gi amabigaitatile care
isl Grupurite de dscenden{a - entitat ce permit
Siluares indivizilor si recunslituirea lintel de
deseandenga fala de-un Riramo ~ Lrebuie doosebite de
fropurie Hignajere real, eave sint -solidare” in an
Smmprejurari sadegea localizate ; far acestes din urma
ebute deogebite de elanuri, care se definese de objeel
{in functie de un strdmog fndepartat fadesea "itie) $1
ferential tntray a pont tote eran
‘ind lignajele sink supuce une localiza
sities de aceen, comunitagi; ele ni
formla Tut Leach, grupuri do scompromis'. Lal acest
vel, rudenia si econumnteul si political se mtrepatrund,
fas poh spare ec
Tignajere ni aiunge pent
terietiilo lor pol tic, ast
‘st mnareased numbed e
intentiGeare ge acarde un rol inypartant ct
nila. Anan formal
paneren in
rete gt dnentl po
pale ai clan ae ale palo ale
tiliznes in joctl compotion. Capitalizarea de soli, de
Ussconen gdp alinnje comaitate mt mile
de eousolidare Cau de yore) a ptr
TULIL Pid, The Camiinion of Coppanne Univent Deane
RUDENIE 1 PUTERE,
e a
patriliniars,
ddar cu putere politica inegal diferenfiat, semonstrenat
iipla relajie ee exist lutre grodul de. centralizare,
intensitaten competitio’ ef importanta nesedata rudenied
‘matriiatorate. Asta serveste drept eprijin demersurilor
rire a pultrit; et eit mal des se prufla de acest
te, eu atit mal dra devine coupetiqia st cy
ai mull, cregte puiterea urate". Exist
orelatit simbotien. Un net ile rapt tata de vasenie
Giicest, omoriren iol vada) esta treevent raportat la
frigines "monarhiiior tradilionale > fendatoral pare. 38
so exeluda din urdines voshe pentr a-n imapmne puterea
$i a construi o ordine noud; miturile ietarien st
Tegale miuiutese nest wevensnent &
Gvldentiazd sstfel natia exceplieniald a suveranuli
2. Dinamiek lignajers
Diallo tonite fw Fetexmigaren dane
politic, in afara sudenie dificult ti inate de
Analiza structurala x polticulyi, aplieats socetailor
fegmantare, alot tut atiies motive ce
‘urclare n prubletve. Cereetares
etele Ganmale dec
wel sin ste
iit pero den i
inijinerte acess ‘
a) Condifitle. SociotAtile sunita engmensta
stint, din aceat wn tate si ipsite de-enpor
proeninenga sau de subordonore. Clapurite g lignaele
ee a er
6 ANTROPOLOGIE POLITICA
bn in konto echivalente are pal ler
Specialtzate ai sordonate"jetlelatue go camfert replat
iegalc, dupa eam se relerd la an vinstale dat ta un
{inde shel gf altele pot Ri distin, din necosit do
shin situal, caro at elgete police 9 ecnomice
Populabia nuer din Sudan, care constitu un Fol de
eae Inita prim reducerea li minisnm relator
nugale, touagi ni loa ehitinat ele exist fn ede
teletati on poate mai melt Tatente deeitelerive. I
avons sexs evita un cla gy prepa
Scupd’o pocitie predominants; Evans Pritchard I
isiaeradie vice tefl seatutel superior
i omedomnacon mh cers a nl
restigiu deci privilegit Tn momentot iniietitor
mpuse adclescentler, ignajele. ce dltspan te, 0
prog avd sadn dei
Aifaizoazd demitarit care au sarcine de 4 desehide yi
a inchide cel; ee Hntervin dct fates sialem care
eigura socialigares indiviilor 9i i) reuartizeaca In
Clase” cu stati dferential~evle ale virtnicllor, ela
Hitinerilor ele jonca sn rol politi. feel, Fan
Titumla deosebita, cea de notabllgcw piele de foop
Apartine do ascmenesanutniter ignaje. din afer
Glare donate: our pon ce eet
Aisputele grave st de mediator in cee privinl vitele
GaSe impheajt pobitice.Ineyabtstile #1 spocaliah
Slanice sau lignajere, ode bel stutnte reaultind i
Sistemul claselor de virste, posibibtatile dierite sat
Argh cos apa a vie dene i
itis sar, bn fol ea! aponfie9fcoslifsite nite
Feoajere a teritoriate. vane-lritchurd suyereavs acest
IMcra, precizind ed joamenti eel mat influent" se
‘Caracleflsesen prin péziia lr elanicd sine arstnerath)
Sillgnajers tat gedf de amshie mare), pein sttmatia for
flo celoga™ (at statut de vaste), yey bogs tor
{de vite) sputernica Jor Qeraonalitate™ To lipse tunel
Stioritay jolities bine diterentiate, preeminenta,
srestigiul of infap(a recalls sie conbineres scoot
rogaltstininime, fo tipsa une pater’ ple disinee,
16
Ru!
3 PUnERE
«ter paltenrtgiog— ou duinant relight —
slrfl ers! lott slo sat
Rapa ft daar pt saeenen sel
trata mull prin tea negate cota tc
indents ofa ir emiloreaaoeidertina
‘Gna date exempt fren al populate
aca seated acl tip en nreveents nna
BL rostnie sec(tmi fertariae 9 eagle de" irata
Rnzoed nlp cura tater stadt
Ndi fo fra steely seed prone at
Shut exeluze din donenial tgelmrilor
inate de tepentents. eaten
fervae a unica gator nar 9 ecto
mae croft To drat pil
{ements pn {nme fo a7 are sn plnies el
recdan Pvt ip dareaca eel a
ronlata soup ou ede ai ren ae, be
eal pate ace pete a ttuatiordan ef
Intermed nlf etre neural ga
omelgnge imide "NPTweeniani Turan
lr lps iy, orem ana dann tren
soil pant deaenien desi pli sehnen
poled bernie for prin nerd rade 9
” ANTROPOLOGIE POLITICA
Tignajelor, al claselor de vist, al raporturilor ntrefinnte
‘ch aisteniul polelor; en su 8 expriprinte-n limba}
‘onunie, & ptin Linhajul propriu fleetruta dintre seeste
‘ujlonee, Pe bund dreptate, so poate vorbi de guversare
dliluza si de 0 via politica difuza, subiacenta tuturor
Tolatiler hil persome st intre grupurl, pe care nt 6
i 2, nay le
Enpetite of de donnie, de ea te i de opocitie. Back
ppltcul se reduce In expsia fut mitted ef wt prezinta
Fiat ied uidaurd caracteriatien de sistem dinmute
‘oorin iv nat de. allfel ei xe injeleagi acest. Iver
{ntradevds, conform leoriel tiv, pulerea legitinad dopinde
dio doincrea tel eal tlsien (enue sveny) eave
sigur paces gh urdined, fertilitaten chnpuriior st
{ecumitnlaaTonellr, sefioneaed fh fanelie te vigoaron
Hosein Aces alte, tect ann fel substan
Pater 9! forts ovdnl, praveae tovagi upto, pena
Shoerired ei deturmarea st Pe de allt part; rivalitatite
pentru presligit a ifuent’, demersurile vizind «
Sxundere a tolulut polite sag reusila, materi sat
nnileaunes inverptotate in Tintbayal magi. Substania
fenfelonad wumalh far eare 0 lien, evideniaaeh
Ijuterea sub aspectol luptelor. st inegalitililor co
natnreget Poprintin tv alms “Cent nro In
inter devortnd substan elorlait Avesta toon
Mrdigen nw ignera niel divamice, nich cmbiguitatea
bubitintg eae este, ind sf Tye eh
sealord ordine 3 partator de devote,
Trratarn domeniviat african, soxtetlsie seymentare
presnth conditit simile de interventie a vit plitice,
Rete eval pentru soma melano-polinezians, unde sal
ptertie eanalitait ruprenintl 9 form-exceptonalt de
Srymnizare a guvetnail entwenitoePupulai tkopia din
Pofinezin, atudiats de Piri, se repartizeazh intre
RUDENIE $1 PUTER
reo douszosi de patilignajo care sau agosto, dupa
ital diverse, ponte fora padre onan franitea
Feehruia ne gaotste on ect reer ins hig)
Confers tturor membre sal un salut superiors iar
el patra get diferen(in( prin Famed taoke specie,
fe clagcags dupn o urding de preeminent cf ni oe
lene coo era yl Cee m neta
intre ele raportat ene i nex 9 mat pti, lignaele
are co put siferen{in Ip afara cara geneshogte grin
fiferengole de mong. Sociotaten Uhopia, sub grape
eats al efilor de cs, face 43\aponn dou een de
slructura, de
se" pure care
fe nla tronten tigunjlor mares Portia aeoetora
exul din ituajia le yonwalagid dn acne la
fortisetan. Sint eoneideral ati simbolit ai lignajelon,
Tar fineia lor ar in ese uh enemelae vit Bo
itil ett In ein rua
Teprodtce’pe meson divnajilar vanseates mr el
tun! de nus contribu Ia mentieres ordi plies, A
dovia seri de presrsinente nate vea a mara Justiliadat
dla rang au de sotatin et pitch recta dn ngtore,
trebutad eh ie worn de Ral, vorigor oproplat aye
Sau fu ‘al. seluivi ~, ‘en ‘contort auto tate
iNcontestabits, rut ue agent exeruliv jo itd gel 9
neti de inehtinere 4 phen ie secwrilN fr Gn ce
fefal de clot chapnnne deo ots polled dexiyata dn
Dozitia aa teliginad (eontrolul situates urea logan
Sistamul lignajen, inmeatentea ry spuritate fitch! 8
spuritate sevalt, wb. war war detine, deci
‘tulgritate delegati xi Inicizatn
{fa acest eadra, dinamirn fignajeré rerulta din
Inogalitaton es tine de diforenele de ramg. Ke Firs le
carsclorirana on fndanientale et pracigenad: .O dats
ccorangal vine psi ot peivilegiol 6 data eu aeeste
posible de uprimnaro® ol sagercaZt et politic es
Eu adit mai evident Ty Societatea kop, ew ell
stile ferarbies se ase” te ANTROPOLOGIE POLITICA
Asi, siatemot pol
(maru) gi vi ek
sistem de aplan
pummite: tmprejurari. Ke Pith
‘firiniud ed gnu poate exista echil
iitie™ si Subliniaed astfel wurneleen Sn eacut
Binamie at patient
Tn alum exemplv, imprumutae din lume
amelaneziand, va permite extingeren weetor Yat
© accent teins: Bate el af sonora nacaed
i fetter care prin
Tolitice complexe 41 diversifieate, Baza sudiala 0
Fearenints rule de slense 9h descendentay rele
elena in schisuieeatsomontae, sianele
Shatcmtice” subir itey grapuriterecmoadute dropt
fs
Glannri. Acestea joaed rol principal viata politica
pereaza In damental enalidilor # opmaiiin, servese
Sropt ead iors de stalt de prontigin pe care te
faeesid pateres. s Ouiare fe priveste tuemat sub
sect de femora cnc cee deta a,
oe fri. Se definesto prin etal
ned sex maceuin fa dlescententa
Se agnald, prin Wocalivare™ exsta 0 legstura ilalé
tard eu un teritaria determin, prin simbolui— nusue,
fo ha aati rn parca de Thai
tiloptinne sats de depenviesfa ttretinate ov alte grup
HeatMaton eae fou) nia pon peal duce ah 2 99
Injelenja o asemenea debinitic! gruymrite locale sink
Instabile din causa diviSrilor succestve ce antrencat
TNO Gan Sonate seed on Mls Sa
RUDE
PUYERE
dispersaren geografied a deseendentelor; Muntifiarily
[Fivasoltatle se menfin in cada distantlar; slementele
reazt In strnclurie locale,
le pulorit politico se gasest, tn acolagi timp,
ea proprie clanulul si Tit inegalitaule
sie AU mumite de tip aasozratit
0, desi ex nu depiigeste, in drganteaile sil
pig cle mas countess stad eure sete
istanta fata de strdmogul venerat gid ydescendenta
‘cea mal virstniea", ansarcinala ets apardrea puter,
fotormind statutula sociale. J. Guiart Hustreaz’ acest
nena printr-o wfirmatie: la limita, paris ar fo rad
gnats dipecta, dar indcyartata, 4 ‘seul. supran
Poaitia jperechit cata eel mare din mmura virstnicd™
In franiea geferiei confirma astfel regula ce determin’
inegalitated 5} jerarhia.clanied. Relatia eu plimintul,
lament de definive a elanulul, este da asomenes un
factor do inogaltate : dajincrea'psrniulurilor loeuste to
ca} ma mult imp eonfora ynobletea eeu mai autentics =;
fecupantit cet mai veeht ‘ant eel mat bine diate
aro in "detrimental nouwenilo ot acasta
contradict este .nn aspect esenial al dinamism
Societal. Global, “condigile sndividuale Sint,
Sirmé, privite in torment aie st de
eriritate*gefsupes
m esti
rok (aetindtors
{inert 9h membet al whaporlor Maa
‘Sochotaten nooesludoniand tinge a8 eebilibroce
statutcle tntre elo, dar nm remegte sslimina
ontradichille ce candtitnie gf srmenin existenta. in
Bcelasi timp. Accaten ee reflects tn peranana gefhel st
in organtzarea seforie. In tronten clanulat eo gauge
4 Napoca lita Mariage gli alan sce ANTROBOLOGIE Pol
snavele fig” akan), pentew enre Loti membri anata
nt rats sen eaten of terme,
Meologis fraternitapi sa reugease’ si masche7e rel
te domtinatie eae sitveand geful in afara rude
Instaurenea «puters pe are primil cercetat
tuinito despotied. Tribu se bazeact pe o dualilate 2
puter: dact getul (aroha) se impune prin cuvint, dak
{103 ordine ‘i face ordine si tispane. de prestign,
spinal voll (Reo), detinator al relatiot em veri ae
oamloritale diserets, dar efieienta, stdiriegza deetrile
elu. Un asemenes daglism sugerat de cuplurite
Anagusio pare liye poles senate,
dlinanisnveoneervntorism — evidentiasl 0 contendictic
“save creprovinta o mare pavte din dinamnnl insitulil™
GH GcianhAceste huerun sib cele mat vzibile nad na
trebate et exclu ciferenticule st ypoztite nlp ce
fe atiureac
Stalutare, tunciare si riboaie Ele sink cl
fpnstitutive ale violit poliien sf dac le yun eebilibeu de
Erol! de eorrenja de motive de anaihie"
Hiuoud exemphu, fu cigdn simphticait pnolizei,
confien abger vate’ precedente. EE ayaid ed nature
tiinamiet a faptuli politic eonteaz’ ia fel de mult (mai
m aceat eae) en gi agpectul formal. Asti, prin
"pin swltidiea manifest ate,
prozena difuaa tn societal eae
‘o guvernare unitars. Se poate
ate Songarapino enchri a
Hoslta(ie satizate nai eugese a funeloneze det
lljhiamad energia_prodostt ‘de decalnjul -de conditie
txts sie (dpm Mat 1 de ian
Social inalaueatd fate graye (dupa eatuatia for in
i desea rudiwventare) eons
2 de potential pe care 0 tealizeazs inegalitatile
tte ordi logic, ritual, economie, recurgind Le
wit ott Ta ulehina, din esta
Riveluluide deavoltare tehnien i eeonomsiek. le foe
‘ln dezechiibna stdin cotruntare~ Ta seara redasa ce
_ RUDENUE §1 PUTERE
Je este propri un facior producto de eooziune sci
side ordine: in eeal sep, pitien! esta deja fn mud
feteaay instrament lot Wits, leansformarea oo {eh
eooperare, a dozeehiibeului in euhibibiin rich tn md
instant sit‘eo degradeze si nel
rusia nsignrd intructiva o relociveare
Inaginil polities, Mat cals adavieat cit tenrihe
{cele ate population bv, de exemph) exp
permanent en iererdien sk ne ae profitze tn shatele
Drdini ea palerea e8 utes ind ihsemmental keels ab
by) Mantfestdrite si miflowcete, — in sovietatile
donumite neginentare, vinln polled fue ae manifest
ina mull prin stueapile doctt prin iitieatae prlitiee
le vorla inte adevi, daph expnsin fai G- A Alninnd,
dle soot fm enre arvetrie pion eit col
‘sisi fee nd sl gine
Eu privire Ia eomnitale delerinit ays itin wanes
reeminenti, n oamteutlor de rang superio, a slaluritor
fare gin enztonoty mm Irs. Conta
repararea nedveplatior sueriin, swingonienusle co ae
Fa foul iaahen personal) sau in visbotreprecinih tok
nttee daprejurde eave ft yun fy evident pe mevltort
pe detinatorit ‘Aviatiza sisternelor ner sit
2 angerat-seoat Incr, Slain! cansaerat do TM Lewis
Gregedtorlor somalesi He snimale din Alves svinntall
A Pastoral Democracy (196i). roth, eu apiorul Un
fexemipla extrem, fietiph ningoniat stor
fntenris intr
tteseendent.
trumeriet 9 putential hit cele care ielermina,
{n prim vind, rlafiteiutse cruel sau tre igi,
Intlydarea divevselor unit(s politic st erartus ar veal
Tnfruntarea disinutlat, a fel en si cea direct este
¢,snmnifestare 4, et paliice fay cadet suciet ilar
Hgnajere. Ue dintre ele dispun de mecanisine discrete
(iar sficiente) care Hgniteaza detineren, yuteriion #
iin Gi
fonmidarea boli Astel,poptlt Fa LOVOLOGIE POLITICA,
care lichidarea firiea smeninta pe arlene pus
va soltdaritatea elanica 4i tendinga ogalitard,
‘Sblisfaeorea ambiiilor st infereselar persmiale, stifien
twijlodeele utilizate pentru Linitares teyalicatit
Conforny inter pretaet tradifionale, unre fa ears ate
aspira un individ (aoli, descondont, produse, simboluri
delprestigin) nu exith deci fn nu Vint # constant
Orlos aeumalare abwviva de eatre unl dinkwe metab
clunalut som palritigeajalol se face In deletion
ror celorlali aaifel, vo considerd ed se obtine 0
tisscunden’ exlven de nuneroast sRurind” 9 parte din
‘cot fa care au dreptnl ceilat? barbalfadin geupil ligoayer
‘Recusta lavologte eyulitasd sid Ta hza yrvcetlutor eave
Vineovt reparttzaren hogalilor materiale, dar esigentele
‘ise fees de realitate. Ravitatea bunuiriioe 9 setunelOr
ide prosti, pe deo parte, yt diienltatea te a controle
dlameranfile shdovidnatecafd cauts bogatieq puters, pe
de alla perte ereeae oenttatteie ai de seen
Inch phvilogialay suport so eituabie wb
wutnorabla, sar ecas ‘
st
or acces! inogal la unwed esly-atribult
tau esto worl de wt
fi de ogresiune. Nad
fri asembnalaare, slunel
ary ha vray rep
Sfilur oe reall ds
uel o ogee at
seca practi
SESE ale a
dine ule enaiunior # arm
ib va di
= Seu erica
prin define are dep en
Finbscuta' nu ao'dabtateytay este fundmuentoll
Venjitorie rin tint se tained mat ules
Seciotafile Sn care principal descenonfl ducorning
Telaile de hoad’s da prolomind ais we transite
{aplmodal dedevelndanew hineltion . Mieton st
a
RUDENIE gt PUTRRE
F.H. Winter subtinings acest ner intro Inerare
elestiva poblicata sub indrumarsa tor, Witcheraft anc
Sorcery tn Eust Africa (1963). Hi deevalwie. st
slen unor asemenea maniiestiri fafa
fnew instaurata. Dac ule exprims impo
St stratogia ambitizsior, cle pol si $8
contribuie Ia eonenlidarea paler prin teana pe care
inspira si pe eure puterea b folosegte in avantajul sin
prin ‘ameniataren eno. mewratie ce. face dish
fnathanon Me Weare wo ont dnstramntle
huperi4f ordioi. stl, tn ewzil popaliatiet kaya
din Maluve, practicile vréjitorie, ta funp se lewd
“nntagondemc facann Ts eonsalidacen poetics
dejanatoni louie, tre caro unt tt
alla de ,vrajitort
‘Alvica orientald. prezints
recur Ia magie et scap
Geist asigura. preeminenia. sf invents. fn cutlrul
fibultd seu al canula. La popilajia nandi din Kenva,
Figura dominunlacste orkodul : niet gel, niet jidecalon,
qi yexpert ritual’ care intervine in ino. decisiv
reburite tribulu), “Este vorba ich de. um persona}
ambivalent, care asociaza ealitatile benefice (eum ny Ht
fle de prezieator! em pnterile poriculease «lo vrajtan,
2 i consiideazi uutoritatea niuala st team pe eae
Sinspird. In midsura in care orkoiyor eate-echivalent en
fet, acest dubta uspect al porsoanet sate reflects cule
‘lou fofo ale politienini, cel ul urdinit hsnaleataare
cal'g cotaigerit sate ole
in sclimb, strstegia invered poate duce Ia relate
agomindtoare ; magia, Memlifieala fara refiner eu ti
stholat ef landing a cnfanda arate sl
fee contzazic normele gi slabess.poaijille eu
‘meninla constant sage itoarcd imp
eee lea De excrpl, a popitata st dia Uganda,
Feu ine! acuzatit de mo Intruine respect fn de
preminenfele lignajere 91 enerafin virstnies, team
de noncanformism, generoritatea mombrilor Iignatl
fare au cunoscut’ reugita malariala. Contestares st
6 ANTROPOLOGIE POLITICA
‘rosleren prestigiilor coneurente se Jorese asfel de vel
fink eicientolstecol ;vraitoca mma eonsttule
Aintre msteanentele santpaate de puters, el protectin
‘cok mol sigur cil ea ‘linge prin goc Snvers De
ftcola care o ullieaz® pontraa se impotrivt eas
valine A
Sluial micrososietaflorlignajere din arhipelegusite
to Adealied.intrforonte
cavacter pollic sta rapor
© depind de seagie, Demanstralia cea
sie cen a Tai HL Fortune in fucrares sa clasied
Sorcerers of Dabu (1992). Papslatin. dobaan veupa
insuleleeiteale in sa-estal Now Gunes; putin nume
tomel (7.40 de persoane in mnimentul anehots), en me
Topmttionza ‘nate fomete tie, sate e Yeet lor
hentrw « constitul unita\i endogame ai solidare ti
Hiabotul npotriva “unitatitor nmoloage Tormmeara
Iolelignole i care grap hgnajer loeltnte propretar
al tertariatud su. Sistennal poltc rniue mii, atl
ini yo pee ei an aia
permanoula dintse diverse coaifii de sate. us,
foleria exiail cel patio tn faz yembrionnra” 9h
wgnfitate de slate diferente’ Gamenit hnportan
ig mon} eee, Magia, sh cele doth form, jon
tin rol evecat eign de ul ci li R: Fortune: St
th germono" 80 doGneylo prin poaitia sa iguajer, prin
a's personnal, pri stapiniren ttuatale
io ai prin exectarea In domenial tehnillor
‘ale culm puter, Siaervieial eae
ifitorulnelust apare ea dusted
levine cracor yr me iene
‘propiortsale geogratic ol simbolizenrd rivalitaile st
Ghana ce aperenek ie coda grapariion ste sate
tlds jel eviden{iant distin ia sigaroned staiitaSotre
hulliclole interne sé anneente (megia) si conilctate
‘htern oh desehise” cztoinl), jeul antagonismelee
Slidarithtfior inerente-ereares sell poitice.
6
RUPENIE $1 PUTERE
Namarut msi aisve de exemple nu at motiiea
rezullatele analizelor precedente, Vrsiitoria este, ea 3
splebotul personal” (feud) ai artebotul din afar en
toire prinsipalele maniGeatait aie dina sociales
Politir'a accretion ave dintre acest te
Twat ale opezitieus canfitutut operarh in cmp
ree on rae pv tare I ey
Inergind dela comuuitalealoeail spre extorinn adieh da
Incdonvental pe caro il guverneaza ata les rena spre
| onrofat te polite, Mvgyn constitu e ca wl dine
fonceto puter He eit sporedte cmnstsiagerea gi/sato
Protcjensi Tanpoteiva. contestaritor, feet permite ta
hdewiral tensor, arora acizauhai any suspect a
Fesentimentelor 4 nduielor ce. amenint Ait
Fignajeres tn sft, cups caw a recent f
teste gun mod doo apune’, un fina) co oxi annie
Fipard de raportort tne hive ire pr
In acest eens, na cenetitinie. codul wbtiznt en sein
online politi hi fueniznars argumentele is eare
eeurge ideologin politick implicla 9 aociela|itny chanics
Feet ae unm, avai
zeaud orice Weeizie Injportanta. pe consim{ a0
eral, sovietafile nestaente i fost privite mal alen
Inteo uplicd mecsnicista care privileginad npoitin st
allanta sogmentelor de diverse Uiparisconstituenta nie
tunithfilor politics, Ohsersatite precedente neat c
realiaten nse prea polrivortn cu wsmnenen interpreta
implifiente, Puneren tn evidewls a antagunicmetor,
campeliqitor si cunfliielur sigerennt tmipasianta
Shrategiel polities In sneietatile ce guvernate nnn
sou ditch si conduce in ‘dezvalviven diversitatit
injloneelir sale, Carta gentealrgica, radenia st afinntele
Slahilite eu ocaziaachimburifor tatrinoniale. se. pol
fransforma in tustrumente ale fuptelor pete gutere,
efit ele nu imi wetodata i skadhal dermeeandsnve e8
sigur automat auribuires statutulut politi $1
dovehuliunes funtion Manipularen geneatogiior © mal
Frocventd dectt lata elnograft sf se cteada, noetia find
‘lesen vielioe ale invader fo nurnete Tor. Un esctat
a LOOK POLITICA
ddin Camern, Mongo Bot, demunta sngolatorise ls care
ecurg uuliile sf rivaltagity yolilice tn propria sa
Soclelate, cea a. popilatie! heli Gare apaline mareli
‘grup fang. Bt prevints patrilanal (rvs) ea rezultatut
Instabil-al vicisibudinilor istorier, tar roterintele
Guncalogice ep rogintrl yuma vnc
imensiinea clanufii care wate esl mai bine wilapiat la
imprejurari. Bl afirma Te. deseop
inventoa! ouscenden a eonana Bl subtiniasd caracterl
nainie af slant continua iarmarw de patilignae,
lata, apoi Ta stata de unital
‘2 oamenitor intrepringdto
roceden verifies, ct const
notura) de rude gh supe, apoi in
brovocarea imei ruptutt eave este defini reaumseutl
Alper ind grupal Separat primeyte un ne distinc,
tel al fondant sau
Pentru a logtina aceosta statis noua, gonealotite
sint adesea reclificate si identitaten clanica este
atribuitd unor membrt din nou! grap eae muro ath de
fapt.'O asemonen nscensiine polities » fandatoralst
a tuniLaf pe care a inataursl-o ne. posilia dec
pornind dieia.o primd capitalizare te rate si clon
mplicind ea inaigt detinerea de. bunwt ide putert
Iulstmoniate tllate in avantajl sopnsiior Bsie wba
eal de un, emers politic global. de pute tn eaed
Tudenia, droplunile asupra Temellor, hogatiile st
Eonventille genoalogice. Praceuele care l guverneaza se
tndoneued dups seltema de mat jos
‘daca i
Face I. ~ Capitalizarea de Inmnuri gi pater
matrimonvulo |
Raza 2. ~ Capitalizarea do rude gi supusi
Fact 3. ~ Capitalizarea de prestigin 9i inluenti;
Poza 4, ~ Ruptura 51 legitimarsa genealogica
RODENIE gt PuTERE,
SocietAfite tignajoro sink Iocul uoek competi co
afectonsafacvent perie snstanrate sf Tarw dene ca
alianjele ire graph sa deviea sata Van Vasc
emonstrenss ae ocr team sti ot tn mo
ScuniGeatv ‘The Polite of Ronskip (2064), cure
deneie gt analizoond sciolaou tng tmplenlaia ps
‘alte lacus Nyassa El ennstathvPutaren poles
CTective ge inlvenga no snl noupdae saw eaclusly
dine fe seria ear le pot pretinge pe barn rgulior
fecaloico a consti Aste ch, cup irre
Sutoruft, Sistemel relalilor.de rade de
fSscendonfa Se yrosntd ca an ansabla deport
ce path manplate tn ecopat personae, economics st
ples, lar jucurile ambit polities, eae prewnacs
Ermarca de sete separses, eonatstnne © ameniotee
Dermenenia pentru af, tee snt seh mal putin
Prin Sl lo dete in humra de sasaicone. aed
Poot ae ois nfdaton spate persone at
purr éxpriml vcistadinta’ policy, actslon se
eal nat pate pein tartan alianelorfrmate
{tire dna one ate
‘ieuain pope siane din Nowa Gin, stadt
de RE Ballsbury, se dovedesta, satel, ihistrativa
Glennie patsinatre formenrd outlet sonstitine tig
Snstabley po mbaurt ce practeni devin sdugman
invers, fatro perioadd’ de nproximativ seve. ant
Competifia gate proveacs sceste:morificari, ce
nivlaaet prefie de puter ei terarie do prestigi,
Dante uch Tava volenia train) ce yee
hiciodta eucerivea, ct urmarestedelinorea de drepuun
tupea clennclor pus an sare de nieriontate
‘Saomanen confrantat ae organizens ty jr sf inor
emer, te hot rorervade chime eeremonsae
SP de pore, vare aaa valoare rim tn’ occasth
Sbctetale seit ochiibrete patie uinante rel
inaclas imp, din rast din alante din eveutatie
Thomurfor core stot sinha! ale pestiiulut Ble fn
thai pin devo emote evsintemtata smh ml de
a ANTHROPOLOGIE POLINICA
o strates ve angajoarA ieear clan gi me unfirmear
Sinan eta forvhe putrio earl
Un ‘natfel de exemphu arat clar rolul jucat do
competitite co ict: uit Lowa 9¥ anuinita
vali ior pol tole
ig ‘are logttia diferentiseé anal pain
prin acunnularea ce oevidenftozd deel prin genernrlaten
‘Buu aidaren pe cave notastn « susets
Sita cont crocodile abi decit
rsa, sae goner pila
Alter aivarea sittin respective p focal a
‘ulti nstang, una die obligetills wnat
Aint wieste pater Pesetiom, Purpose ud Foes
186). Sap olf prt maperioace
ott cure wllaich priate a doar do
feo sna ‘deste st de eaére gripe
Hignajere. Suategia ulnar bagior ears este orient
Hee, vizeaahy i earl frp Inn
ile, ea i lero de prestigie
fe puter. ia se Ingerie tn clmpul confruntaeior
Foliger tia! yoy trend tana, relat
fie Singh Uteroh, tnliems aconst tend cu rane
femrentit olen gaa taal pane de red
{etovi: enyacinten sa econones,ealitaten ade eee
sintegentnr” al aclivititior econmnice deetisneate Je
Nevin povtin te in retelele de ohanler Ele pus in
seven raat oles eu ocasta sehtmnburilorrtualisale de
Frinurivenervate acest nie aeop usnecute su nate
hula. Ca oearia. matitor expestti Fula. (annnite
tavalalyo), eonetitia tates lighaje sale esta exacerl
Dina Soeliliereus, fu nslenea in cure statt
Nadi de expan de anf rere
slahiliren unei suprematiasuprn oeapantior repiunior
fer rates eeor tre gua eave dering ranged
= RUDENU §1 PUYERE
Tignnjolor se iaversnan si legiturn politick determi
avantniul econornie
lrotegia ullixtrii yecmnelor® dabineage ad
seynnfeaie plies cegcsinaen ela ein
fellg qt pulere va demonsa acest ver Exec
Fad cam enn tan ngeeara pentna a preelen
etiam notre: Ente er at
‘ei religinase» poate lagi die Ug,
Religion 1000), Sc dlidtent subline
Gintte seiual i autritate’ Com
focstai"popor, upd afrmsatin sn,
So alld ltr soe cnt ea or
rate Hignaere,
oufctelor din jr
erste
deci
faeemienen ip de set
done sociatsigelighaer
Stratilicore.riguronel
Gluckinay 1 devel est Riera para
politics ale soi lor naonarti fies
Dunsind de Ta alegeren pe save o face poputntia kachin,
Eonlorna situate sao spetice,sleyore n Felermpor rics
fle sad Eavorntale oeresulal st pregent
3, Aspecte ale .puterii segmentare
Sistemle segmentarn’, ares cane se admite ae
ea gin enn pole, me font cao te fy
nod incontestable haga ono eriveait yl, Dib oud
falegorit de anotive, Upologia lorraine problems
fiehieata :natabilitaten lor fendanentala {paterea
Mimine difuen sow intermaitents, unicatile.politice
Sehimbatonre, alinufele saw afiierile precare) $i
ot ie
_ANTROPOLOGIE POLIIC!
vuriantele pe care lu peusint sineori yn agcalasi
nbli einie. dle exermpla eazulpopatie tha di
tperidianslay unite puters 9o
ignae
patrilaterale), prineipiului clasetor de. vireto. at
prin ‘dupa specializanva vita
Arbuind proponderen{t rgantzdrilo cance Hignajere
gi structurilor genealogies care. lo justified, sept
flotarmina tipurd ee sxprina mudul fu tare se Pouliccuat
hreustdarticulare, Asifel, in ntroducsrea
ulegtiva Thibes without Rulers (1958), Mi
D. Tait pun in legiturs modal da orgs
wali unt tiga
Tocaleate,
ieinlurdepenenla a acestora
‘iin rma, gradul de speciatizare a fanelor police §t
meted Wolen ened conic I scnutuoae
tret modelo se saniReavepomninf dela eupurt aeons
Stuli eoparatv =) atte cu punoslie tae
Stes lghafeiegrate foley sng sistem faunal;
ITD soetetay formate dm mi grat te descoudet
deveniteintardpondente; Wid solo sonia dn
ligne casodte! care nae pot itna fn aclag cade
Aencatogie. Un tab oi etait pinto (pscee
Sou negatial) porte statu igen Aol eae
trot pnt eat celle tu
Fratinnime genealngics
og waar
‘Stable ltd wena
Totardependentt «wt ice
-Bteroentate path
‘Sefer parents
nN
1 PUTERE
‘east morl du claifcare acoato i evident diferent
somnifcalive (de exempla, relofile fntre. stabil
SIstemulos si interdopendante umstailor poi
Gterogonitatea acestora si aforen|icrea selene
‘iige nesatafctor Thue prea pan coum de
‘ropric heetrat model foume I ism pitied
Hide eonfruntivile ce o evidenjiags. Prea exelusiv bazalt
fe eniteriul de descondenta uniliniava st pe codul
Emzealotewe defied sent, nhl ate
incipl care intorvin coheomitent sf care eontebuce Ia
Efganizaren politic sncietaitorlignajere. MH. Fried
neaaren ba depaseasca seessta ulti cifeuitabe rubrind
hhumdral de enters dastinato diferenterh grape se
inlniara’ refernt fenealogied explicit
Su impltela, caracter de unitate solders saw
Drecenfa sou sbsen{.a unet ferarhil de rangi stu nnel
Unatiedets Avalisind cazal gruporier aokdare®Rrted
freeant prin eombinare npl upan de elanur gt lignaje
eno
‘an | fare | dite] Tou vom
SPP Giomegatier etn a
Th Gin ceemygus | Bone
|= fetes
yt Sen stat
= [= | + fatter | sues
SPT] oe cetees | lpia
ZS |S | Hamatsestinee
PS fd Prien steatinest | cine and
ranger
rapa pare denen os
Ore debe ga I el
YGF, The Clnsiatvn of Caporte Uninc Howat
8 ANTROPOLOGLE POLITICA
coast incevense ave satilitatea de
evident efeetul stratifieti (dos
ia anime soeietAg) ei al ierarbitor de rang, a
sisteniclor elavice si lignajere. Analizenza
abe conditile novesare exprimari: vet politica,
Condit pe cate stnhila centeata pe dest
Haut een dene
Liguloginexte strane’ qi uo eb
TM Cove eanntath nent ner net-une stadia Satta
Problems in the Comparative Study of Uninen! Descent
Groupe! s anbliniash diversete setonifiatt funetiorele
le principiuli descendentety care nu. se aplica
intl poi al stra da
etealoe nation) its asigurt neaparal soesiinea
Politica sit seonumes celina ot definesiaunttaoa
svidica tn “ondrat cya nporensa arbitral
conciloren. Lewis. insist i asupra searactorsticlor
Inultipie™ ale ieseandenteiwnlatsrale. se asupra
fecentutrilor rare n diversfien de ln osocetate ta lt
Errata "et ea mr fameflonenss en yprineipit polite
ime in societatile sequsentare. gi pimg in rnport eu
fille princpit seucturale: vesitaiaten Tucalay organ
Zaved po clave da vrata $2 cooporarea de tip canta
atoralt 9 faptalae nn poate ana
etnara in care contracice asta costatsrs, Domi
Politic teebuto priv ta oth fnuderea fe toad
Enplesitatea st chine en pret vulnorabiliGiit oveb
lihobig a satemelor police seguentare
Inte studin ce! exainea® yainemete police
primitive’ “prin! motoda.onalizeieomparath
RUN; Piseustv cout ere cole mai portent!
Jwjinepates ani porta
volar plfice, earacter
lomizant al activist
eee 8 8 Met
™
RUDENIF $t PUTERE
somplontes luptel plies, forma si
bail flora. Adaptive i meta
In eau tiburilor seq sisads Ingen
igcoze punctul de aplicaron avalide in
escenteult 3 ahinniet catre
priv police. Fl dating sare tiputt
sarma com mai sinpla a trganizari
ie th
jetmolo tiiunt-ameriienn ete
2) cin scene”
Gee sin legato le
Putte reat ulipo nivel deat pe pollu; enfin are
Teck i'ma din ig Torn
2) ath eegnventar noparkicularise care digoctant
wiaja politi de daasentl ute) 6 nl doweendentets
patra cu un tonite, partenenta lao elaad de vat
eat in unt Fogimont, telatin eu ttunlurile panel
etorming agibuires functor police : cnupetiia
Pentre acoen la fneit Ht sispots privind eburte
Publice devin evident.
“2 ribul en asocinti" in eave Funetite yoitce sin
repartiaaie tnlte ygruputile de rudenie™ ee slelin
Induopolul acestorie si intre diversele.asoriatit co
Sctoclrizas sip foe anu ert de gra
complomentare, rk en Cousiuuile «4 fin, de aeven,
Siiminale srivalitston wpane mat ale “teoeinite
Eecotafiio indione iim Atmesien de Nord thom, imi.
se itt a trainee toni (anual de a
anita dintse Sudan 9 opin) fy sare der
Srdines eruriieg se e3pvina tual es tn Jol
Hlgmonta entice stant; exet otis divizare ten
Inigtocrati i eament de vind; pelt eivalizeays pent
efi co iene aah pu pan pare
Pinar mull prin speriortatos, rua
sau tation inpfiafele poli ie rudetat
fiegeendentel se vetine fa Eatuaxen slaturtior stent ANTROPOLOGIE Po
rma eet adit) a we
{im agra nirodala ae cucreas acrenst aaier
ire loc. printe-n compotifie fourle serioas
Ai etn estan ae dee
refnania Bent yy Spa Slog
suficient de abstract si uu propane, in cons 2, dectt
ratty Oy rea cotmsnth, dc
vette
‘Sprite reducers poled ince
hee apie gach euhiead hle
Ut sciatica ne eal re
dlaletie doin eacul oii interpreta hee
carrrowun
STRATIFICARE SOCIALA $1 PUTERE
Puterea politica organizeazh dominatia legitinsd st
szuburdomaced gi creeaza o ierarhie cure este proprie
Goou co es exprima yafieial" 6 mat ales o inegalliate
fandamentala: cua
Stemal eloselor sural o stabil
7
tocitafilor pulitce o pune fv evidenl2 si ca nccesitate
logics * putores resulia din diimelsile care afoteacd
Taporlufile svciale, in vreme ce srcston creeazh
Gifrenbirea ‘necesa’é funelionarit societal
"fete wocietale sity ba grad diferi, elorogene
‘storia le inearelen element nut Pir fe ehnuina ba
toll echt; dieritere aicaieoacate meni
rapaior care le astm sat hpune acoiust gp 3
ES presinie sub ynupecta ifort in Renslle de suai
‘Acanbe caanente diverse nse pot alta deet daca stl
‘rdnate uncle fafa do stale Pattiea fe waafieainpanind
‘contin 3186 pte spun, pe bubd dreptate,cleu as
Shona de'ordine prin wxcdlonyat (. Prennd) Pe scart,
Fiel9 Societale Lard piere polities, mic o putere fara
{rach fa saporton snogtle mstaurate tre indivi
'B grupurile sociale. Antropologia politica na trubue nic
sn ANTROPOLOGID POLNCA
‘8h nege, nici 88 negliione acest lueru ; saneina wa este,
‘Gimputriva, den ara ruts particular pe eare heath
Dleten 3 inngalilafte pare se hazeardl ea fa ede
etl’ sie
‘Anteopslogia poltied are wcocagi obligatie fata, do
sorilafte eave digpon do o guvernare minim sau deo
fvernane de cecninstay,a. Puteren tla, prestige
Feral fin condi a nat in cut, uy
‘sell rlatia cu stramogi, propricualea supra psiiptatul
84 a logatior materiale, omtrlal vamenitor opdeahilt
Susmaritor din afard, unnipulaeeasitbeluor 3
Hcl Sigt peactil cane implied dja unagnotansal
Spain i cnesk Asonte suiets at Herat
Soria elemntare, nits jutro elo print dialectics 3
Anant’ ,formele clemientare ale Iyptet de cless™
GR'Bastide) din societa|s mei ‘complexe condase. de
statulprintitiy
1. Ordine gi subordonare
eile nto
unote diutre ele gesete de
aporcitilor de ierarhie she doitinaie, fe et vorba
Gelpectonder (ondinen tartar dec) din ancl
Ddrily, Re ole vorba de slvatiy nasil don
Ratan di grigurite de maimuges invert, heghitnd
‘apoctal fora elas alte tor! pxiveg airaificaren
Soria ch ed snrtdachnat in culture Fal
‘Aseetat wel wii ideale a mul ave atoll
alot lenintio colecGve, ex clases indivi
{rapuvite sociale dupa acea node. Torerhiverer, intr’
Scemenca optics sennifica trecesen do le naira 1
Cultura lat schimboron Urebuie sf fle mai usor
pervapaiita tn eoctstaile este mal simple
Disbotareay chia roduad Ta. seas formulere
aia, sngereaah ambiguitafle cave complich notin
de siruitenre snciele: Said fonteadieUi cu pele
[STRATIFICARE SOCIALA $1 PUTER!
Ja natura inagalitailor oe trebuie analigate pentea a
‘aruclerica, Contradifile dente not unt, atte pe
‘ferenfelo do sox si do viesth, dav tratate™ de mediil
cultural fn -eadral-erwia se’ expend, #6 wanitesta
rinie-o ferarbie de pozilit individuale ce situeazd
Rashalie fata de fener si pe fcearn dinire wees. Mn
srupal lor in fauetie de vista, Re Linton, totem sical
fublicat n 1940, atrage ateniia astpeu acestut yaspeet
BY organizaris social pnlagia tania aio
Madagascar, care ariinore 3
Darbatilor propierea. de
trams, ndienitcomanghe, eave dispun de asemenes
Geo Gobi sorarhizare co plosesed be vir barbs
Goplingtatey virilitath af femelle ‘taken
feduditatit Intra ean orarbin ene move ascent
Sr se continaa In tamea stramosier; in celtlall c4z,
Sceoascandenta, upol dascenfonth Papal ea predonina
valorile rebigioase 1a tanola gf valorile iniitare 1a
Comanche contre la explicarea diferenfet i arate
um criterile naturale de .clasifieare ist primese
Sonuaientia de In cata cafe Ie uslieazd
"Astfel de inogalilai primare determina deja prvilegi
si obligaji. Ele xe complict lane cindintervin In
lomonfulrelapitor definite prin radenie st descendntat,
El pune
eainta dab
inl rsaa oreu pia 0shi acum ie
Stabila posite regpective ae indiviztor anu pe colo
tte amtnuftor gropaa soctte. Ruonia Te gverneaad tn
Sposial yo primed, degsatrortile sal
[Bieet de de joel qa Ge exe
{Saul domuafjetsubdonar (dv exempts htre pari
sh copi lop). Ha fuotioneaad antram ead resin Ie
Give fntirena real de nutrtave tents de un atm
{de Genumirt attain, sepLurt sf abla oie, ca
‘nu primeyte semitica(si potas dee. in masura in cave
tmoteleusd raparturite lve geupurite sola st ine ANTROPOLOGIE POLITIC
herioane, gn miisura in care reglesed accosul spre
Poriile ee confora yutere sau torte. Unita
ficile constitute In Tusefie de dascenden!a nu sine
{hate eyate si eehivalentoy cise inaeriu intro ordine
iorarhiea de grapur st niplicd statute inegale (chiar
dined inogalitates nui se reer det le pres
brosmsinental # inegaitale i participa Io
Erie dominant cares oda ast! oa
tol al wirslat al apripiers genealogie: grapul de
Ahoseendenta eet via propia de stramortl cost sat
dle Iondnlen soup @ pouitie superionray deline, pre
‘tninenta pitied, atsiuio pater mennbruli eel mal
‘irate ae generat cn nay is
‘Se poats sonaerac# aceasta ferachio profigurenzi
formal slomentare ale strauiearit sociale” Prods tl
{store on mo attics yin ni, sttaimoyt dela -neeputs
eompanioni ear din rma Poitia relativa'scamurior
sthgnaor eel di eveineeleenre ma dterina
rman lor, porn da ln str osul iil oh ecuparea
rogresiv le eta of palin, porn din sear
de formare. Aste, le pnpalatin, besa sin Zambia
bordinen “clanica-lignajers se relera. Ia eucerstoral
‘Auinakuto” lignajul pedi are. mtonepotulputerth
Hote arctan xa" Teel al erocodiala are sata
fel mat prsilogiat Uatnsts aocedentol sales oleate
lanai Bi Tignaje ee donee dupa ean Tondo a
Sosit 6 data ew sau" In urma eroulai euceritor. Tn
Steltajile cu slat tradifionel, pot opera incl aeeleagt
brinch" ganeltin sane ov ica weriionaa
Primi dine text cnnoseal in tradifia orl» Tonal
lau superior din cave se reeroteaes suverant
Tgnnjein bef conslitaie shut frorigrate dupa relaia
Jur eh deseendenja.primordisia: Istvia @erientat
ieromhia elnailor 9 goal, a dat nugtee in diferent
die sramg” in eadral sistemial claniey 2 eoadiionat
‘ganizarea spat soci
wo
STRATIFICARE SOCIALA $1 PUTERE,
fia oo deschide adesen care o millon eo exprinis
imbolc ingelio do natu lord © ustlicare
Fuportucllot de. dominajie-subordenre, pe ears le
vue Aceosit func\iea mitalti ae mshileth cl
lov aoetelAls ameringiono, Ast@l. mitalopin
populeiet witnobege din. Wisconsin spune' eS dua
mea ana welts” deinatoure de puter sual,
inreenlila wotestede qt detitare. a lito eo
erm aeigurarenaubristeutel materiale, sat
{franca Ie tnespatl timpurier inten Snerncare se
ea eucericen porte de gat Prima a dotigal # sa
stabilit tfel dominatin: Gol dintre cdanurle eare ©
ontltlg ao al aditunel— are nunopolal soerar
{aba Organizaroa bipari¢a a tribulut winnobogy se
orl poncust inngaltate de stata x teespactate
polite
S-ar putea să vă placă și
- Suport Curs Elaborare de ProiecteDocument57 paginiSuport Curs Elaborare de ProiecteVirginia BercuÎncă nu există evaluări
- Dacoromania 1929-30 Capidan FarserotiiDocument705 paginiDacoromania 1929-30 Capidan FarserotiiVirginia Bercu100% (1)
- Codex BandinusDocument7 paginiCodex BandinusVirginia BercuÎncă nu există evaluări
- Delicte Si Pedepse in Roma AnticaDocument11 paginiDelicte Si Pedepse in Roma AnticaVirginia Bercu67% (3)
- OratoriaDocument11 paginiOratoriaVirginia BercuÎncă nu există evaluări
- Constantinescu LecturaDocument51 paginiConstantinescu LecturaCiolpan Mihaela100% (1)
