„SCiNTEIA TINERETULUI " pag.

4 SÍMBÁTÁ 2 DECEMBRIE 1989

ÎN NEAMJ, DE PE VECHI „CĂRĂRI DE MUNTE" PE

MAGISTRALELE STRĂLUCITELOR IZBÎNZI SOCIALISTE
Nicicînd nu nl s-au părut mal frumoase plaiurile nemţene
ca în acest început de decembrie. La darurile, înveşmîn-
tate • acum in alb, ale naturii, s-au adăugat strădania
ţi construcţia omului, marile platforme industriale din
Sâvineşti, Roman, Bicaz, eleganţa arhitectonică şi confortul
urban al noilor cartiere de locuinţe din Piatra Neamţ, Roman,
Tirgu Neamţ. Cine nu a mal fost de mult in acest judeţ, va fi
cu siguranţă surprins nu numai de ritmul înnoirilor industriale şi
urbane, dar, mal ales, de tinereţea oamenilor, de mişcarea
trepidantă a străzii, de pulsul plin de vitalitate al unei zile
obişnuite de muncă. S-ar putea ca cineva să se întrebe de ce
am ales Neamţul şi nu un alt Judeţ. Răspunsul e simplu şi uşor
de controlat: in Neamţ, parcă mai muit ca in alte părţi, tine­
reţea e la ea acasă. Aici există renumita Fabrică a tineretu­
lui de la Taşca, „secţia tineretului" de la I.C.H. Piatra Neamţ,
„linia tineretului" de la C.P.L Tg. Neamţ sau „şcoala de inven-
tică" din Roman.
Puternic implicaţi in realităţile de zi cu zi ale României so­
cialiste, tinerii scriitori au avut şansa de o cunoaşte locuri şi
oameni, destine şi biografii emblematice acestei epoci de pro­
funde împliniri economice şi sociale, epocă înscrisă pentru totdea*
uno în istorie sub numele de „Epoca Nicolae Ceauşescu".
Acum, în aceste zile 4 e după marele eveniment politic din viaţa
ţării, Congresul al XIV-lea al partidului, oamenii muncii din judeţul
Neamţ nu cunosc alt mod de exprimare a ataşamentului lor fier­
binte la cauza Partidului Comunist Român, a dragostei, stimei şi re­
cunoştinţei faţă de ctitorul noii noastre deveniri, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, decit fapta şi dăruirea comunistă. Intiinirea cu ei a fost
pentru tinerii creatori un dialog de suflet şi o neostentativă lecţie
de tinereţe, de spirit fervent, novator. Ne-am convins încă o dată că
devenirea acestui judeţ, dezvoltarea vertiginoasă a numeroaselor
sate localităţi - atît economică cit şi sociaiă — nu ar fi fost
posibile fără să fi beneficiat de politica înţeleaptă a partidu­
lui, de investiţii şi de dezvoltarea armonioasă a tuturor loca­
lităţilor patriei, lată de ce, în rinduri de emoţionantă vibraţie
patriotică, tinerii creatori tşi exprimă, cu mijloacele artei,
bucuria de a fi contemporanii acestei luminoase epoci, bucuria
de a sp fi Inspirat din Izvorul viu şi nepieritor al realităţii. Acum,
cind întreaga ţară trăieşte momentul pienai) al maturităţii sale
politice, ne exprimăm alături de întregul popor marea satisfacţie
generată de făptui că ia Congresul al XiV-lea tovarăşul Nicoiae
Ceauşescu a fost reales în funcţia supremă de secretar general ai
partidului, garanţia succeselor viitoare şi a drumului mereu ascen­
dent al României socialiste spre progres şi bunăstare, spre
comunism.

Abia atunci am înţeles ca hir­ trecerea B istriţei, cea unduitoa­

Firescul dram al devenirii tia, ca să existe cu adevărat, are

Com binatul de Prelucrare a
Lem nului din ora$ul Tirgu-
N eam t, unitate la care rezulta­
tele bune şi foarte bune obţinu­
te în activitatea de producţie au
devenit aproape tradiţionale, se
înscrie şi astăzi cu noi realizări
remarcabile pe linia sarcinilor
stabilite conform cerinţelor so­
cietăţii noastre socialiste. Ciţiva
paşi făcuţi prin această unitate
sint edificatori asupra m odului
cum acest colectiv de oam eni ai
m uncii, in m ajoritate tineri, au
înţeles că rolul lor la fiecare loc
de muncă şi ceea ce ei în fă p ­
tuiesc sínt de im portanţă m ajo­
ră şi că trebuie deci să le acor­
de o m are atenţie, pasiunea şi
perseverenta, de asem enea, ne­
lipsind.
Din discuţia cu tinărul ingi­
ner Dron Vasile, directorul în­
treprinderii, am afla t că acest
colectiv (a cărui m edie de virs-
tă este sub 35 de ani) a realizat
in zece luni sarcinile la export
panel pe tot anul, iar pînă la
15 noiem brie a.c. a realizat
planul de producţie pe Între­
gul an.
Istoricul acestei fabrici n u ne
pare neesenţial, acesta puţind
perm ite com paraţii intre ceea ce
a fost şi ce este acum, aici. Din
1957 a fu n cţio n a t in acest loc o
fabrică m ixtă, cu vîn tu l „fabrică“
e oarecum im proţirju pentru că
de fapt era vorbă ~ despre un
m inuscul ateliejfade timptărie.
Din 1977 fabricata d even it Com ­
binatul de Prelucrare a L em n u ­
lui, căpătind ó im portanţă na­
ţională prin activitatea pe care
de-acum o avea de desfăşurat.
A u luat fiin ţă de atunci cele trei
secţii : una de scaune, una de
m obilier şi cea de-a treia de
panel şi furnire. A stăzi, com bi­
natul se înscrie pe linia diversi­
ficării şi a extin d erii producţiei
pentru export şi piaţa internă,
num ărîndu-se printre puţinele
unităţi din ţară care m ai fa b ri­
că m obilier folosind ca m aterie
primă lem nul de brad.
‘ Sintern interesaţi de „natura“
cerinţelor de m obilier pe piaţă
şi aflăm a stfel citeva noutăţi
privind „gusturile“ form ulate
de beneficiari : că n u se mai
caută m obilier greoi, sculptat,
rustic, cum a im pus pînă acum
Despre seninătate şi poezie
M ărturisesc că nu am crezut
niciodată că intr-o fabrică de
hirtie voi in tiln i atitea maşini
urmşe, grele, mişcătoare, atitea
instalaţii, tam buri im enşi
valţuri prinse in jocul lor m eca­
sau
nic şi in bună parte ascuns pri­
virii necunoscătoare. Şi atunci
m -am întrebat pe bună drepta­
te ce ştim noi despre lungul
drum al hirtiei de la rădăcinile
ei vii din pădure şi pină la cele
căpătate în fin a l prin scrisul şi
truda noastră m ai m u lt sau mai
puţin inspirată. Oricum, cu acest
sentim ent de uim ire şi febrilă
curiozitate am fă cu t prim ii
paşi in Întreprinderea de C elu­
loză şi H irtie Piatra N eam ţ. Aşa
am parcurs secţiile in care ci­
lindri urieşeşti se roteau, lăsind
să „curgă“ o m antie albă şi
umedă, despre care aveam să
aflăm că este de fa p t o stare
interm ediară a hirtiei, un produs
cu peste 80 la sută apă. Cu
această ocazie l-am cunoscut pe
tinărul inginer Viorel Miron, el
însuşi şeful unei secţii in care
lucrau in exclu sivita te tineri
muncitori. De la el am aflat
despre num eroasele m ecanism e
m enite să „domesticească“ hir-
tia (prese m ecanice, cilindri şi
instalaţii de uscare term ică). De
fapt, pentru un specialist ca
Viorel Miron, cu vin tu l hirtie nu
înseamnă aproape nimic. El are
nevoie de precizări, cită vrem e
la I.C.H. Piatra N eam ţ se fabri­
că 60—70 tipu ri de hirtie, fie ­
care cu reţete şi caracteristici
proprii. E xem plificind, aceste ti­
puri ar însem na : hirtie pentru
benzi perforare la calculator,
pentru telex, pentru suport dia­
grame aparatură A.M.C., pentru
telefonie, pentru fabrici de m o­
bilă, pentru am balaje alim enta­
re, „pergam ent vegetal“ etc.
A m ănuntele n u se opresc aici şi,
ascultîndu-l pe V iorel Miron, ai
sentim entul real că in devenirea
ei hirtia are cea m ai spectacu­
loasă geneză, aşa cum începe
prin debitarea lem nului in fabri­
că, pentru ca apoi să urm eze
{ tocarea şi fierberea intr-o leşie
nevoie să-i îm p ru m u ţi ceva din
puritatea gîndului, din dragostea
re şi cristalină, lem nul îşi în ­
cepe lungul său drum spre seni­
nătate şi poezie.
tradiţia, ci se m erge pe linia ta pentru frum os.
dreptă, simplă, modernă, cu La Piatra N eam ţ, stră ju it de M. EMIL
funcţionalităţi m ultiple.
Funcţionează aici la Combina­
tu l de Prelucrare a L em nului
din Tirgu-N eam ţ o „Secţie a ti­
neretului“. De fapt, toată între­
Arta de a fi librar Fotografiile : CORNEL MIFTODE
prinderea aparţine tinerilor, de Pe m eleagurile care au dat cărui m ajoritate o constituie ti­ acestei unităţi, dr. ing. Savéi grăitoare a felu lu i cum tinerii prim ul rină a a vu t încredere tinele tinerilor de la Taşca. O
vrem e ce din 1 800 de oam eni ai literaturii rom âne pe Creangă neretul, a reuşit să depăşească Matache. Tinărul colectiv form at de la C entrul de Cercetări în ­ in el şl acea încredere a în flo ­ evoluţie nu netedă, cum ar cre­
m uncii, care lucrează aici, %0 şi Hogaş, şi num eroase num e condiţia de sim plu interm ediar din operatori chim işti, prelucră­ ţeleg să răspundă cu fapte de rit, pentru ca apoi să dea roa­ de unii, ci una cu o continuă
sint de virstă utecistă. Im p li­ în poezia tînără contemporană devenind o prezenţă activă in tori de fibre sintetice, ingineri, m uncă, de creaţie, cu elan şi de şi pentru cei din jur. A m neodihnă pentru oameni. $i e
cării acestor tineri in com ple­ dragostea şi respectul locuitori­ viaţa spirituală a judeţului. E- abordează o m ultiplă problem a­ profund devotam ent grijii per­ aflat toate acestea înainte de firesc ca ei să aibă încredere
x u l de activităţi ce se desfăşoa­ lor pentru cuvintul scris im p u ­ forturile depuse in acest sens şi tică în cadrul programelor de m anente acordate de secretarul a ne despărţi. Iată de ce cu in Nicolae Sălăgean pentru că
ră aici i se acordă o deosebită nea cu necesitate existenţa ţinei rezultatele obţinute au făcut ca cercetare. O biectivele acestor general al partidului, tovarăşul Nicolae Sălăgean aş fi dorit să şi încrederea lui, n u lipsită de
atenţie şi acestea spuse pot' fi in stitu ţii culturale cum, este Cen­ aceşti neobosiţi propagatori al programe vizează îndeosebi Nicolae Ceauşescu, tinerei ge­ m ai zăbovesc. N u pentru a-i em oţiile pe care nu le-a m ăr­
exem plificate pe larg. Este, ast­ trul de . librării. Şi, in eferves­ culturii să se bucure de un elaborarea şi realizarea unor noi neraţii. demonstra că nu e om ul cifre­ turisit in aceşti ani, a avut un
fel, de datoria noastră să vor­ cenţa culturală a ultim ilor două­ binem eritat prestigiu atit in ju ­ sortim ente de tehnologii de po­ Tinerii ingineri Marius şi Flo­ lor, ci pentru că in acest om singur dar — dragostea pentru
bim despre tinerii care s-au zeci de ani, anul 1980 a consti­ d e ţ, cit şi in ţară. lim eri solicitaţi pentru industria rin Murariu, Livfa şi Vasile stau ascunse încă m ulte taine oameni, pentru afirm area per­
evidenţiat in activitatea lor : tu it anul inflinţării C entrului de N um e ca : Ileana Berea, pre­
constructoare de m aşini, aero­ A vădanei, Harabaglu Liliana, m inunate legate de profesie. sonalităţi lor. Vă spuneam că
Tănase Gheorghe — tîmplar, librării al ju d eţu lu i N eam ţ ca şedinta C.O.M. şi librar, şef al nautică, electrotehnică, electro­ Cezara Mircescu au dovedit, Poate le-a cules la început de m i-aş fi dorit să discut mai
Scutaru $egefir — lăcătuş, Or- întreprindere de sine stătătoare, Casei cărţii, llie Iulia, biblio­ nică şi alte ram uri prioritare ale prin invenţiile şi inovaţiile lor, drum cind era un elev tim id m ult cu acest om m inunat.
hogea Maria şt D uţu Constantin cu nobila sarcină de propagator graful secţiei de inform are bi­ economiei, precum şi elaborarea spiritul creativ, entuziasm ul, la şcoala profesională din Tur­ Convoribirea cu el a începui
— operatori PPF, Dumitroia M i- al culturii. bliografică şi com enzi speciale
şi realizarea de sortim ente noi generozitatea şi responsabilita­ da sau pe vrem ea uceniciei de dar nu s-a încheiat. A rămas
hai — m aistru. Pe loc fruntaş se N u intim plător deci, librarii din cadrul Casei cărţii, Maria cu proprietăţi speciale, de fire tea de care este capabil tinere­ muncitor, ori in orele serii, deschisă pentru că tim pul a le­
află şi activitatea cultural- nem ţeni au devenit, prin con­ Jitaru, librar şe f al librăriei şi fibre sintetice, reducerea şt tul de astăzi al Romăniei. cind a continuat cu liceul. A gat intre noi o punte spre vii­
educativă şi artistică : brigada tinua perfecţionare a activităţii „Mihail Sadoveanu“ şi Mioara eliminarea im portului, valorifi­ N um eroasele lor contribuţii la urm at responsabilitatea de m ai­ tor, tot aşa cum d esch is'a ră­
artistică „Saga“ a ocupat un lor, adevăraţi propagandişti al Popa, librar la aceeaşi librărie carea superioară a m ateriilor realizarea de procedee şi in­ stru, cursurile facultăţii şi-apoi mas si drum ul de suflet spre
m erituos loc III la etapa finală politicii culturale a partidului, din cadrul unităţii reprezenta­ prim e, realizarea de tehnologii stalaţii pentru obţinerea polia- evoluţia, firească am zice, spre prietenii de la Taşca...
a F estivalului naţional „Cân­ transform ind librăria in tr-u n a- tive a ju d eţu lu i sau Angela şi produse calitativ superioare, m idei 6, a unor concentrate de funcţia de director al com bi­
tarea Romăniei“ iar ansam blul devărat lăcaş de cultură. Marcoschi, librar şef la librăria cu costuri reduse. pigm ent cu grad înalt de plasti- natului, după ce a condus des­ MIRCEA MOTRICI
folcloric poate avea deja speran­ B eneficiind in acest an de o „Cezar Petrescu“ din Roman au Necesitatea rezolvării Intr-un fiere, precum şi pentru ■obţi­
ţe îndreptăţite in im punerea a nouă şi m odernă Casă a cărţii, devenit etalon de profesionalism nerea de noi tehnopolim eri au
tim p scurt a programelor prio­
organizată ingenios, ca un com ­ in rîndul librarilor români, si­
doua num e in peisajul solistic
rom ânesc : Maria Andronic şi
Gheorghe Zetu, laureaţi ai mai
p lex de librării, Centrul de li­ luind întreprinderea, prin efor­
brării, al judeţului. N eam ţ şi-a tul lor şi al celorlalţi colegi, pe
lociil I în întrecerea socialistă
ritare la care participă unitatea asigurat im portante economii
a im plicat acordarea unui credit valutare, necesdrul de m ateria­
deplin activităţii celor tineri, le cu perform anţe ridicate in
Oraşul in formă de stea
m ultor concursuri interjudeţene propus m odernizarea relaţiilor m ulţi dintre aceştia îndeplinind realizarea unor repere pentru Noaptea' se aşternuse de m ult, cuget rşi. sim ţire ce dăinulesc pe
şi naţionale. sale cu publicul organizind sau pe anul 1989, fa p t care, alăturat dificila sarcină de responsabili industria constructoare de m a­ cind galaxiile de lum ini ale acest păm înt sîfc frh d şe sc A lă ­
Interlocutorii noştri vorbesc reluind, in anul 1989, intr-o fo r­ tocului. 1 obţinut de llie Iulia de tem e de cercetare. şini, industria electronică şi oraşului iUf/farmă. de stea. au turi, intr-un părculeţ, unde o
cu greu despre ei inşişi, este o m ă nouă, o serie de acţiuni m e­ in acelaşi an la prima ediţie a. In cadrul C.C.F.C. au loc se­ electrotehnică. apărut in ferestrele trenultli, fiktin ă îşi m odelează liniştitor
n ite să lărgească sfera de con­ concursului profesional „Cel siuni de comunicări ştiinţifice ca intr-un fetspiriant joc de ar­ bulbii de apă cristalină, se
m odestie pe care o înţelegem , „A vem tineri bine . pregătiţi
dar este şi necesar ca experien­ tact cu publicul, să stim uleze şi m ai bun librar“, a făcut ca faza pentru inginerii stagiari din Si ancoraţi in problem ele. Cen­ tificii. Cind am coborit pe pe­ înalţă statuia lui Mihail Ko-
ţa lor să fie îm părtăşită şi pe să sporească interesul acestuia naţională a celei de a doua e- unitate, alte m anifestări la n i­ trului de Cercetare“ — afirma, ron, îm preună cu m em brii ce­ gălniceanu şi parcă auzi ecoul
cit posibil urm ată şi de cele­ pentru carte, pentru valorile diţii a concursului profesional vel judeţean, cu sprijinul Cen­ cu justificată m indrie, dr. ing. naclului „C onfluenţev în faţac«. .înălţătoarei sate fraze : „Sin­
lalte colective de tineri din ţară, culturale in general. A stfel, in să fie organizată în acest an de tralei Industriale a Fibrelor Savéi Matache. Pej 'aceşti tineri clădirii m aiestuoase a gării, tern o naţiune de sinte stătătoa­
Mă gindeam, înainte de a ne afara acţiunilor organizate la Centrul de librării al judeţului Sintetice, am ple acţiuni sub ge­ m inunaţi, cercetători , plini de iarna, la cot cu vintul, ne-a in- re, sintern liberi, sintern inde­
despărţi de aceşti oameni, că nivel naţional, au fo st organi­ Neamţ. nericul Valori actuale şi de iniţiativă, aveam să-t reîntilnim , tîm pinat ou perdele de fulgi de pendenţi".
zate in Casa cărţii ţ i în librăc A flin d u -n e In aceste zile in perspectivă in chim ia rom â­ zăpadă, l h liniştea adâncă plu­
aşa arată certitudinile, cele cu­ după orele de program, la am e­ Pesté arcul unui pod Trecem
cerite zi de zi, cele construite riile „Calistrat Hogaş“ şi „Ion librăriile din Piatra N eam ţ, R o­ nească. najarea bazei sportţţjţ:„Ketonul", tind parcă din.împărăţia munţi-: pir tul Cuiejdi, care în m u rm u ­
cu pricepere şi dăruire şi mă Creangă“ din Piatra. Neamţ ca man. şi Bicaz am putut observa lor, am întilnit casa memóriáid rul său poartă un tainic dialog
şi în librăriile „Cezar Petres- eleganţa şi bunul gust care do­ Recentul premiu Obţinut la sau analţzind su g estiile. de la
m ai gindeam la m odul ferm In „Calistrat Hogaş“, vegheată de cu Bistriţa, riul plutaşilor, riu
cu“, „Vasile Alecsandri“ şi „O- m ină aceste unităţi, dar şi e- Plovdiv.. de tinărul colectiv de „Cutia ideilor", acţiune care în­
care aceşti tineri m inunaţi cercetători din Sâvineşti, rezul­ cearcă să im plice ihXrkgul co­ bustul celui, căruia atit de m ult > de Cint şi legendă care prin.
aşează aceste certitudini la bază tilia Cazimir" din Rom an : „Tir- forturile librarilor de a traduce tatele obţinute la toate m anifes­ lectiv in rezolvarea problemelor i-au plăcuţ drum eţiile, acum tu m u ltu l său pare că tot vrea
viitoarelor lor îm pliniri, a căror gul M ărţişorului“ ; „Zilele bi­ nem ijlocit in fa p t sarcinile ce tările tehnico-sţiinţifice, in do­ specifice unităţii. încrem enit in marmură, parcă să o ia m ereu înaintea curgerii
tem einicie o constituie m ăreţele bliografiei pentru stu d en ţi“ — le revin din docum entele pro­ m eniul chim iei, organizate pe Cum lesne se poate observa, odihnindu-se după atitea „Po­ eterne a tim pului. La fabrica
hotăriri ale Congresului al prima m anifestare de acest gen gramatice ale Congresului al plan naţional, am biţia m oder­ la Sâvineşti, tinereţea e o stare tecii,de m unief. A poi am dis­ de hirtie vizităm secţia tinere­
X iV -le a ai Partidului C om u­ din ţară, aflată la cea de a doua X iV -le a al partidului atit prin nizării flu x u lu i tehnologic pînă de fapt. tins spinările vegetale ale ce­ tului, o secţie in care lucrează
n ist Român, şi, înainte de toate, ediţie ; „Decada bibliografiei rezultate foarte bune in reali­ la asistarea lui pe calculator, lor trei repere m untoase : Cer- num ai tineri pină in jurul vir­
şcolare“, care a pus la dispozi­ zarea planului, cit şi printr-o negara, Cozta şi Pietricica.
realegerea tovarăşului Nicolae toate acestea sint o dovadă VALERIA ŢAICUŢU stei de 30 ani. Sint tineri care
Ceauşescu, ctitorul de geniu al ţia elevilor aproape întreaga activitate de propagandişti pe Din turnul lui Stefan cel au deprins tainele m eseriei şi
noii noastre deveniri, in supre­ bibliografie solicitată de pro­ măsura renum elui cîştigat, toţi Mare, de la Curtea domnească, stăpînesc cu com petenţă m aşi­
grama şcolară ; Salonul-tirg de interlocutorii noştri exprim ind
m a funcţie de secretar general
al partidului. carte „Libris "89“, aflat la cea cu entuziasm
de a X V lIl-a ediţie in tr-o nouă com
, asem enea tuturor
uniştilor români, a întregu­
lui nostru popor, profunda lor
Taşca - ciment şi armonie de culori ceasurile lum inate priveau de nile. Ne însoţeşte Iuliana V i­
sus oraşul, m unţii şi depărtările, ziten, secretara
şi parcă şi m ersul nostru, ca U.T.C. de
com itetului
aici, o tînără cu
EMÍLIÁN MIREA form ulă de organizare şi p re­ satisfacţie faţă de realegerea Mai intil focul. Privirile m ă- ...O sinceritate dezarm antă e nişte ochi ai veşniciei in care m ultă lum ină in priviri. Pri­
zentare. surind arm onii de culori pre­ purtată in cuvinte de tinărul se afunda larma tum ultoasă a vesc instalaţiile şi hirtia albă
tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
B ucurindu-se tn cadrul aces­ cel mal iubit fiu al întregii sate. Izbucnire pe arc de specialist subinginer A urel Moi- atitor răspintii ale istoriei, în­ rulindu-se pe suluri curată ca
tor acţiuni de prezenţa
num e de prestigiu in
românească, inim osul colectiv
unor noastre naţiuni, In înalta funcţie
cultura
curcubeu unde roşu se ridică sa. „Am fo st prim iţi cu încre­
de secretar general al partidu­ spre bolta îmbrăcată in m ii de dere. Sintern trecuţi prin toate
lui. stele vii. A ici flacăra ţişneşte flu xu rile de fabricaţie. Ne p rin­
crem enită in jur, in stincile şi gindurile acestor tineri des­
m unţilor şi străvechile vestigii. toinici. H irtia, iată, această
A doua zi insă, oraşul ne-a m etam orfoză a turm elor de ar­
bisulfitică de calciu, pină la ob­ de librari din ju d e ţu l N eam ţ, a GABRIELA CIOBANU lăsind in urm ă sclipiri în uni­ de bine. N e-am bucurat că s-a dezvăluit m arşul ireversibil al bori din păduri, care tre-
ţin erea celulozei, cind începe versul cromatic. N uanţe tran­ apelat la noi chiar din prim ele vieţii. cind prin teascuri devin ăe-un
procesul propriu zis de fabricare dafirii sint îm pinse de valurile luni. Sintern siguri că putem alb im aculat peste care ti­
a hirtiei, cu Individualizarea fi­
bră cu fibră a celulozei pină la
îm plinirea a ceea ce se num eşte
La Humuleşti dulci die unei zvîcniri puter­ face m ai m u lt pentru fabrica
nice la început, pentru că apoi noastră...“.
intensitatea să se piardă in de­ ...M aturitatea faptelor şl do­
Chiar din fereastra încăperii
unde am petrecut noaptea, se parul aşterne am prentele lite­
arată in zori, pe lingă veşm in ­ relor. Scriu cu gindul şi la
tele clorofittce ale brazilor, munca lor, la visurile lor şi
fenom enul de „implslire“, cu M -am aşezat tn faţa ferestrei. era plecată de acasă, cheia era părtare, ca o iluzie stinsă, lă­ rinţa de autodepăşire le des­ cred că oricine ia o pană In
realizarea coerenţei dorite dintre Dar fereastra era aburită. Un la locul ei, sub preş. sind loc realului din preajmă. prinzi de la subinginerul Du­ fragm ente din panorama ora­ m ină trebuie să aştearnă nu­
fibre şi adaosurile substanţelor strat subţire de ceaţă acoperea Sau poate era plecat la tirg O avalanşă de im agini ce se m itru A petrei. Glasul lui mai şului, care acum in lum ina găl-
de um plutură in funcţie de sor­ geamul şi n u puteam să deslu­ să-şi vlndă pupăza unui m oş­ întrec in frum useţe. O undă da păstrează nostalgia anilor de ' bule a zilei îşi dezvăluie dezin­ mai toare
ginduri frum oase, înălţă­
pentru aceşti sem eni,
tim en tu l şi destinaţia hirtiei şesc decit vag conturul obiec­ neag hitru, nevoie m are. O n visare pe un fascicol de lumină început, chiar dacă nu au tre­ volt frum useţile. O pitorească' care făuresc acest pergam ent
produse. D e-am şti cită ener­ telor aflate înăuntru. lua parte la petrecerile lui M i- unde rozul albăstrui alunecă cut m ulţi de atunci, iar pe chip imagine form ată din acoperi­ ce va duce peste
gie şi cită muncă se investeşte Cineva m -a luat de um eri şi hai Scripcariul ? asem eni unei sănii purtată in şi-a adăugat alte cercuri de şuri în şarpante roşii de ţigle, rile noastre spre vrem e gindu­
m ai departe.
intr-o coală de hirtie, cu sigu­ m -a dus in casă. A m tresărit. Dar poate că Nică, In casa goană de doi cai albi pe nori. tinereţe. turnuri ale blocurilor noi, prin­ In tr-u n tur al oraşului cu m i­
ranţă că răspunderea noastră Credeam că e Sm aranda, mama căruia am intrat bătind politi­ Secvenţe de suflet, de ineîn- ...Eşti prim it in camera de tre catarguri de arbori, asem e­ crobuzul, C onstantin Dan V a­
faţă de cuvintul scris ar fi m ult lui Nică. învăţasem despre ea cos la uşă se juca cu m ine atit tare, derulate printr-o mică fe ­ comandă a morilor de făină şi nea unui port magic plutind sile im i m ărturiseşte : ■ Noul
m ai mare. că e o fem eie năzdrăvană. F e­ de bine de-a mijoarca, incit nu reastră deschisă spre zona de a cuptoarelor Clincher de me$- sub aurora oceanului de alb al oraş Piatra N eam ţ a începui
Vorbeam despre secţia ingine­ m eia care mă luase de um ăr se era de găsit. ardere a m ateriei din care se terul Ion lurian. Este maistru iernii. Ieşim pe arterele vii să se construiască de prin anii
rului Viorel Miron, care nu in- num ea Elena Gheorghe Bocăneţ Un prieten m i-a trim is un naşte cim entul. Si şef de tură. Lingă el, şi cu ale urbei cu im agini inedite, '60. Pot spune că are virsta
tim plător a fo st n um ită .„In­ şi m i-a spus că are şase copii plic in care am găsit o fotogra­ un oraş care nu se aseamănă ■mea... Parcurgem braţele aces­
stalaţia tineretului“. N u este o şi că tatăl ei l-a cunoscut pe fie. Fotografia era făcută din Secvenţe surpriză, oferite de el. iţi dispare orice undă de
cu altul. Fluviile lum inii că- tei stele de viaţă,' invadată de
gazde, prin interm ediul opera­ tristeţe. Poartă cu el o senină­
sectei grea, cit pretenţioasă. Ion Creangă. casa lui Nică iar eu stau cu zind aici peste coamele m u n ţi­ albul zăpezii şi observ cum
Presupune rapiditate in mişcări, toarei lianţi, Maria M a te c iu c — tate vizibilă, tl întreb ce în ­ lor joacă un rol aparte aducind m asivul Pietricica răm îne m e­
A m păşit pragul casei cu dez­ m iinile sprijinite de geam şi secretarul com itetului U.T.C seamnă pentru el cimentul...
dar şi in gindire. ln tîi de toate involtură. Nică putea apare încerc să privesc înăuntru. Pe sub efectele sale o nuanţă de reu in centru ca un bastion,
trebuie să fii bine pregătit. La aricind şi de peste tot. de la C om binatul de Lianţi ş! In loc de răspuns, rosteşte . ca aurore ţnirifice peste oraş în de pază in inim a
Dar spatele fo tografiei, expeditorul A zbocim ent Bicaz, cea care pentru sine ■; „Rostul cim entu­ frumoasei
maşina nr. 5 de pildă toate co­ unde este Nică 7 scrisese : H um uleşti, 1889—1989. aceste zile frum oase de decem ­ stelef-Se derulează in faţa pri­
m enzile sínt electronice. Orice m i-a arătat acest fascinant lui, rostul nostru...“. brie. In capătul bulevardului virilor noastre edificii, bulevar­
N u cum va era la sc ă ld a ţi A m A stăzi, H um uleştlul nu mai spectacol din im ensul corp ro­ .... Marele rost al tim pului pe
discuţie despre cei 78 de tineri atins apa Ozanei. Ozana era este „un sat vechi, răzăşesc“, ci Traian se înalţă fastuos hotelul dele Decebal, Traian, Stefan
ai secţiei începe de aici, de la prea rece, cu siguranţă n-avea unul din cartierele m oderne şi titor ce leagă instalaţiile com ­ care il trăim adaugă Maria Ceahlăul cu cohorta m unţilor cel Mare, C him iei, Republica,
nivelul lor ridicat de cunoştinţe. ce căuta acolo. plexe ale Fabricii de Ciment M ateciuc, este să m aterializăm in spate.
tinere ale oraşului Tirgu N eamţ. Taşca. A dm irîhd focul cuptoa­ gindurile şi năzuinţele spre biblioteca judeţeană, Casa căr­
Lungu Viorel, Popa Luci. T eo­ Sau, poate, la cireşe ? tn nici relor Clincher, acest foc nestins binele tuturor". Tinărul A drian Popa, inimos ţii, platform ele industriale, ves­
dora Apostol, Constantin Ştefan un caz, cireşele se coc în mai, M IREILLE ASTRID POPA secretar al, com itetului judeţean tigii istorice, cartierele Dărmă­
şi alţii, in ciuda virstei lor, sini nu iarna. întreţinut de sute de tineri, ...Trei fa m ilii cu putere de
clasa a IX -a E, sim ţi cum fiecare clipă are aici al U.T.C., care ne însoţeşte la neşti (un fe l de microoraş),
nişte m eseriaşi încercaţi. Pen­ întârzia, cum va, la mătuşa Liceul „Zoia Kosm odem ianskaia“ puterea căutărilor in tr-u n spa­ simbol, tn marea fam ilie a ci- pas, in drum ul nostru spre în ­ Băreţel şi cartierul Bicazului
tru ei, hirtia nu m ai are secre­ Mărioaşa 7 Mătuşa Mărioara Bucureşti m entiştilor de la Bicaz : A le ­ treprinderea de Celuloză, Hirtie realizat in u ltim ii ani. La anti­
ţiu unde dim ensiunea faptelor xandru Năstase, A lexandru Da­
te. Tot ceea ce fac ei se cir­ este dată de o linişte aparentă neş şi Cornel Neagu. şi Cartoane, ne deştăinuie că, pod, liceul centenar „Petru
dacă iam a este aproape la Rareş“, Turul se încheie lingă
ce alunecă dinspre Cheile BÍ-
cum scrie preciziei şi gestului
îndelung exersat. E greu de
spus cită poezie incape in m un­
Tineri cercetători, tinere speranţe cazului sau poienile m unţilor ...Incertitudini, izbînzi, aduse
din jur. Locuri pitoreşti dăltui­ tn atenţie de llie Tărniceru.
te de efortul unui colectiv har­ ...„Dorinţa fierbinte era de a
fe l ca pretutindeni şi aici, talpa m asivului rămas de pază
atunci primăvara răm lne unică, jocului copiilor, zborului porum ­
Cind vine prim ăvara aici, in beilor şi m arşului vieţii a peste
Centrul- de Cercetări pentru oraşul tor drag. in form ă de 110 m ii de locuitori ai oraşului.
ca lor de zi cu zi. Presiunea Fibre Chim ice Sâvineşti, aparţl- P.C.R., care este larga deschi­
dere spre cele mai noi cuceriri
nic despre care s-a m ai scris. rezolva cu forţe proprii proble­
stea cu trei braţe form ate din Pe aceste punţi puternice, oa­
exactităţii e m u lt prea mare. nind In stitu tu lu i Central de ale cunoaşterii, asigurarea unei Scriem şi noi pentru că flacăra m ele. De la început a existat o
tinereţii intilnită aici. are pe deschidere spre iniţiativă. A m arterele Vii ale vieţii, (mai pre­ m enii oraşului in form ă de stea
Nu Intim plător deci Iulia Vizi­ Chim ie, se înscrie in coordona­ perm anente legături între cerce­ ea bucurii şi satisfacţii din apreciat gindlrea oamenilor. cis cele trei mari cartiere, m erg spre viitor, făurindu-şi
tele am plei acţiuni de ridicare tare şi producţie. Dărmăneşti, Bicazului şl Bără- liberi propriul destin. Prima
te u, secretara com itetului U.T.C., la o nouă calitate, superioară, a buchetul îm plinirilor aces­ A u fost şi unii care au venii
ne vorbea despre ce înseamnă întregii activităţi de construcţie Tineretul, această uriaşă forţă tui an. $i nu ştiu de ce dar in cu apostrofări că s-ar duce fa ­ ţei) Piatra N eam ţ este un colţ noastră zi se încheie cu aceste
im agini ale fascinantului oraş.
această întreprindere prin inter­ a noii societăţii in România so­ a progresului economic şi spiri­ scurtul popas aici sim ţi că stai brica de rîpă num ai cu tinerii ! de paradis.
de vorbă cu nişte prieteni, că A n ii au trecut şi m ai tinerii Încă m ai sim t in drum spre
m ediul conciziei cifrelor : 2 500 cialistă, cu precădere in epoca tual al ţării, ocupă — cum e şi ii cunoşti de cind lumea. Şi de-atunci, tinerii de azi au Înconjurat din trei părţi de locul nostru de popas m irosul
de glorie,-cea m ai bogată in îm ­ iată de ce, dialogul devine un conturat o unitate etalon. S e ­
oam eni ai m uncii, din care 799 pliniri din întreaga noastră firesc — in cadrul C entrului de m unţi şi inundat de flori şi de brad, de pin şi răşină de la
utecişti (cifră clară, nerotunjită) istorie naţională, epocă pe care Cercetări pentru Fibre Chimice schimb de im presii de o p u ri­ cretul 7 Încrederea in ei. Vă pom i, cu m asivul Pietricica în întreprinderea
tate aparte. De la flecare din rog să mă credeţi că nu sint forestieră, tn
şi 1 230 m em bri P.C.R. Loc de cu îndreptăţită m indrie şi Sâvineşti un rol preponderent. cei cu care ne-am intîlnlt am vorbe închipuite, ci izvorîte din m ijloc ca o inimă in m ijlocul halele căreia te sim ţi ca tn
sentim ente şi ginduri frum oase fierbinte patriotism o n um im „Tinerii trebuie luaţi in serios. aflat, cite ceva sem nificativ din realitate, din puterea voinţei stelei, oraşul este, intr-adevăr, adincul pădurii.
a fo st in schim b la intiinirea ,&poca Nicolae Ceauşescu“. R epartizindu-le sarcini de mare personalitatea Fabricii tineretu­ cu care oam enii au dat forţă inegalabil.
lui de la Taşca, aşa cum este dorinţei de început". A firm a ­ Undeva, aproape, ca un ecou
tinerilor m uncitori cu tinerii A ctivitatea C.C.F.C. ilustrează im portanţă in activitatea de cer­ cunoscută ea, încă de la în­ ţiile aparţin unui destin de tî- Trecem pe lingă m uzeul de se aude forfota m uncii oam eni­
scriitori ai cenaclului „Con­ una din cele m al im portante cetare, le sporim răspunderea fiinţare. năr — Nicolae Sălăgean. E om ul istorie al oraşului, tn încăperile lor, iar peste toate respiraţia
fluenţe". O întîlnire de suflet orientări ale politicii partidului muncitorească, iniţiativa, entu­ ...Pătrunzi tn vibraţia adoles­ cifrelor, al m ăsurărilor exacte. căruia, în scurt tim p, străbaţi profundă şi vitală a oraşului.
care s-a consum at dincolo de şi statului Susţine acest lucru p o a te , pen­
nostru, îndeosebi ziasm ul şi gustul perform anţe­ cenţei, adm irînd graiul dulce tru că fiecare an a însem nat către geneza poporului român,
vorbe şi gesturi protocolare. după Congresul al IX -le a al lor" — ne spune conducătorul al lăcătuşului Constantin Daneş. ceva aparte în biografia sa. In prin m ărturiile comorilor de DUMITRU DÜMITRICA