'\

'

,,
.\

" De
I

aceta~

au tor:

.
.
.

t. CAteva pagini din trecutul comunei Slli~te, schita istorica. Sibiiu 1903. '

MITROPOLiftliL

2. ~ovinismul confesional 1n istoriografia rom.-arde- , IeanA. Sibiiu 1903. 3. Az erdelyi gijr.-kel. egyhaz es a vallas unlo a XVIII. sz. folyaman, teza de doctorat. Budapesta 1904. . 4. Un capitol din istoria ziarlsticel rom. ardelenq._ . Sibiiu 1906. 5. 'Despre 1nceputul neamulul romAnesc, ed. I. 190Q; ed. II. 1907, ed. Ill. 191 t. . 6. Tijrteneti parh.uzamok, (polemie cu Dr. Jancso Be- ~ nedek) Budapesta 1907. 7. Contributiuni Ia istoria politicl ~~ culturall a epoctH. lui ~aguna, in anuarele seminarului Andreian 1908 ~i 1909. 8. Un rlspuns detractorilo.r 1ui ~aguna. Sibiiu 1909. 9. "Pop~lus Werbijczianus ", articole istorice-politice. Arad 1909. .1 0. Contele Stefan Szeche_ nyi ~~ politica de maghl, rizare, studiu istoric-politic. Sibiiu 1910. . :. 1t. Vieata unei marne credlncioase. Bucure~ti 1910.. ..< 12. Misiunea episcopilor Oheraslm Adamovlci fl.i 'loan Bob Ia curtea din Viena 1n l792. Sibiiu' 1912. t Din "Biblioteca ~aguna" a aparut: Nr. t. Despre insemnatatea bisericii. Nr. 2. Despre po.eiiinta. Nr. 3. La ziua Sf. Andreiu. Nr. 4-5. Temeliile tr~iului nos~ru.

ANDREfU' SAGUN:A
I ' I

..

'l'

'

'.

IVIONOGR:AFIE ISTORICA
DE
I

DR lOAN LUPAf?.
I

.'
'

SCRIERE PREMIA TA DE ACADEMIA ROMAN A.

'

'

SIBII.U.
TIP AR.UL TIPQOR.AFI EI AR.H IDI ECEZAN E.

1911. '

Pareri despre prima editie a acestei monografii:

"Dupl cercetilri mai iodeluogate d-1 I. Lupa,, profesor in Sibiiu ei eel mai bun acriltor istorie din tiol\ra genera~ie ardeleanl, oe dl en prilejul anului jubilar . , . . . ~.artea sa des pre Anclreiu ~aguoa . . . In doul feluri ~- a foat crentorul Biaericii ortodoxe a marii majoritliti a l<omAoilor din Ardeal ei Un garia. A creato prin orgaoiz11rea culturalii ~i ellolarli, ridicAodu-1 atarea d{l sub neinsemoatul Moga . , . i al doilea, prin alcituirea pentru acaatl Bisericll, tntlriti Qi tnlltati'L inainte de toate prm cultur8, " unel formA auporioare re cuooscute de stat ei logiduind o manifPatatie a preotilor i eredincio,ilor, care trecell. do maarginile biaerice~ti peotru a ti natiooulli. In aceaata mal mult decAt in orica ati'L meritul veeinic al lui ~aguna. Dar alll.turi de arhiereul care ou etill. oumai sl binecuvintezl', ci si'L ei lodemoe JuptAnd ,1 al lnfrAneze cArmuind, a foat lntelegltorol nevoilor unei culturi nationale, care a lucrat hotlrttor pentru tntemeierea ,Asociatiei", dela care aeteptll. alteeva deeAt inatitutla protoeolari'L ei peraonal!l. de mal tArziu. ~~. in deabaterlle politico privitoare h& nona aoartl a natie i romAoe intregi, tntru eAt e supusl monarhlei vecine, el ia avut punctul de vedere, pe care 1-a repre~entat cu atatoroieiP, 11' aplirat cu talent ,1 a culea biruintele. morale ce ae puteau culege. "Aceaatl parte mal tntinsli, din cartea d-lul Lupa,, intereaeazl mal mult. Cartea ar ioteresll. tntreagil. In eel mal tnalt grad, flind bine lucratl ei aerial foarte limpede, dacl a'ar fi incerCkt - lucru pe care) .recunoac cl foarte greu - a ae lnlllti~ll. tntr'o singnrlle(lliturl toatl cugetarea ,1 fJapta lui Sagona. ~I aetfel insl trebue al fim recunoscl'ltori aeeluia care ne dl, mijloeul de a no IAmuri mal bine asupra capitolelor actlvitlitii marelui arhiereu". (N. Iorga: ,Neamul Rom. Literar 1909 or. 8, pag. 657 urm.) , figura lui ~aguna aatfel, cum reinvie din aeeastll. operl, so ridici'L to fata noaatrl ca o dreaptll mustrare. Celce odihoe~te Ia poalele muntilor dela Rl'inarl ne apare prin pilda vietil sale mal . putern1c deeAt toti cei vii; 'i in orice caz ioautll mal mult curaj 'decAt totl eel care au astlizi rllapunderea de stinelor istorice ale poporului romAneso. Clci niei iotre mirenl, nici intre clerici nimeni nu i ae aseamlnl ca mlnuitor de oamenl. De aceea considerlm publi carea aceatei opere despre ~11.guna ca o faptl de mare interes pentru lntele gerea mai multor lipsuri din vremurile noastre. Putem aflrmll., ci'L dela aparltia acrierilor politico ale lui Emin61Jcu 'i . pAul azi, n'a ie'it nlci o luerare In limba noastri'L romlneascl din care tineretul ~~ toti cei en grije fatl de prezeot ,i de viitor al poatl lmprumutA mal mnltl mal curati'L lumiuli. Ca o irouie a tmprejuri'Lrilor autorul aerie Ia Seghedio, In temnita de stat, prefata operei sale des pre bllrbatul, care a dat neamolui romanesc de peste mun\i Statutul organic!... d-1 I. Lupa' poate sl aibl cugetul tmplicat, cl a dat tuturor, celor ce nu iau In de~ert cultura neamului romAnrac, un inor de adevlratll. inviorure sufle teasel. Opera ae va impune atentiuoii uoui cere mal larg ~~ aperlm cl nui va lips\ onoarea de a fl remarcatl i de Academia RomAnl". (8. Mllhedinti: ,.Convo,bi,s Literar1" 1909 nr. 8, pag. 912-913. "Aceaatl tntinsl valoroasl lucr~&re e tot ce s'a aeris mai complect asupra vietii nobile ei a activitli\li atAt de bogate a aceluia, care a fost poate eel mat mare bi'Lrbat al Ardealului. Prima parte, in c11re autorul deacrie copi II'Lria lui ~aguna, lupta eroic!l. a mamei sale Anastasia pentru a-~i cre,te copiii in religia ortodoxli, vieata lui ca student Ia Pesta, apoi Ia Carlovit ca profesor de teologie i secretar al mitropolitului sArb Stratimirovici, cei HI ani pe cari ia petrecut !otre SArbi, anii de formatie a inteligentii ~I a spiritului, e de un paaionant interes". ,In celelalte pi'Lrti documentatia e bogatl i din ce in co mal amllnon titli . In paginlle finale autorul caracterizeazl to chip fPricit puternEca individualitate a lui !;laguna, scotAod In relief cu multl plitrundere multiplele sale fete".... (0. Botez: "Yiafa Romdna~" Ia'i 1909 nr. 12, pag. 466-7,

MITROPOLITUL

!!~~
l j; ) //;,~' /If.

ANDREIU SAGUNA '

- - ~ --

..

MONOGRAFIE ISTORICA
DE

,1

D ~

lOAN

LUPA~ .

,1

:E:DI';'I .A. .A. II:- .A..

~_,..~-~

. SCRIERE PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA, .

,1

---------------=~>~~~c=:~---- ---------

S I B I I U.
Tl PARU L T1 POOR Afl El ARH l Dl ECEZAN E.

1911.

., -<.-

I
I
\

Prefata _la editia L.

La popoarele tnaintate, cari traesc, sub orice 1aport, o vieafa _. ordonata ra(ional, patin(a de a-~i validita talental ~i for(ele . proprii, chiar tara tncordari prea mari, - prilrijal de a siiviir~i tntr 1o anamita direc(ie fapte trzsemnate ~i darabilei se tmbie, aproape de sine, 6arba(ilor condacatori, a caror m,anca ~i ini(iativa, sprijinita de concarsal firesc at maltor jactori hotarttori,. rareori se tntiimpla sa ramiina netnc'ananata de saccesal dorit. Ca total alta este So(trtea oamenilor mari. ltz .sinal anai popor mic $i tnapoiat tn desvoltare, caraia ii lipses,- -na namai tradi(iile de 'viea(a caltarala tnrddacinata. mai adiinc tn trecat, ci $i temeiarile solide ale anei organizari sociale, cap abilf! de a facilita ~i dace !a izbiindii -tendin(ele spre progres ale singaraticilor. Din .!ipsa anei tmpar(iri ra(ionale a mancii $i din pornirea,. apriJape iresistibila, de a satisjace dintr'odata trebain(ele 1/l!llte, cafi cer pafinilor oameni distin~i contriba(ie de diverse so(ari pe toate terenele vie(ii pablice :__ armeaza, cit n,ici cele mai paternice talente na giisesc riigaz de ajans a se pregiiti tn o singara di-_recfie, a~i concentrdtoate forfele'sp!e realizarea' anei opere, care sa_ ramana. Unde sant atiitea lacane de tmplinit, ande totule qe Jacat, omal doritor de progres, rasfiranda'$i paterile tn utiiteu parfi, . pe toate terenele aqtivitafii. pablii:e, ramiine tn mdd fatal COil' damnoi a se .farmari !a an diletantism multilateral $i folositor desigar, lipsit tnsa de nota esenfiala a paterii creatoare: de trainicia marea(a ~i victorioasa. . Spre norocal acestor popoare niici, sant ln,sa $i excep(ii, cari prin ptzterea talentalai, saa sa zicem, genialal ~i prin manca lor, ce se desja~oara f!l proporfii eroice, izbatesc a se tnalfa malt peste marginile oricarai diletantism, savar~ind fapte _mari, themiitid !a vieafii '!Ollii saa creiind din temeliilnstitaflani, menile sa adaposteasca pentra veacari tnainte _ viea(a caltarala, religi' oasa, .sociala saa economica a neamalai, din care fac parte.
1*

~~

Tiparul tipografiei a.rhidiecezane in Sibiiu.

~~-

._

--,

\_

Prefafa la edifia L.
La popoarele tnaintate, cari trdesc, sub orice !aport, o vieata ordonatd rational, putin(a de a-~i validitit talentul ~i jortete proprii, ckiar (drd tncorddri prea mar4 - prilijul de a silvar~i tntr' o anumitd direc(ie fapte f(lsemnate ~i durabite, se tmbie, aproape de sine, bdrba(ilor condacdtori, a cdror maned ~i ini(iativd, sprijinitd de concursul (iresc a! maltor jactori kotdritori, rareori se tntampld sa rdmand netnc'unanatd de succesul dorit. Ca total alta este soartea oamenilor mari tn sinal unai popor mic ~i tnapoiat tn desvoltare, cdruia ti lipsesc nu namai traditiile de 'viea(d culturald tnrdddcinatd mai adanc tn trecut, ci ~i temeiurile so/ide ale anei organizdri sociale, cap abile de a facilitit ~i dace Ia izbdndd lendintete spre progres ale singuraticilor. Din !ipsa unei impartiri rationale a muncii $i din pornirea, aproape iresistibild, de a satisface dintr'odatd trebuintete matte, cari cer pufinilor oameni distin~i contribu(ie de diverse soiuri pe toate terenele vietii pub/ice - armeazd, cd n,ici cele mai puternice talente nu gdsesc rdgaz de ajuns a se pregdti tn o singard directie, a-~i concentrit toate forteti' sp1e realizarea unei opere, care sa rdmand. Unde sunt atatea lacune de implinit, unde total e de facut, omal doritor de progres, .rasfiranda-~i puterile tn atatea pdr(i, pe toate terenele ac,tivitatii pub/ice, rdmane tn mod fatal condamna! a se (drmuri Ia un diletantism multilateral ~i {olositor desigur, lipsit insa de nota esentiald a puterii creatoare: de trdinicia mdrea(d ~i victorioasd. Spre norocul acestor popoare mici, sunt fnsd $i excep(ii, cari prin puterea talentului, sau sd zicem, genialui ~i prin munca lor, ce se desfd~oard in proportii eroice, izbutesc a se tnalta mutt peste matginile oricdrui diletantism, sdvar~ind fapte mari, ck~ matid Ia vieata noaa sau creand din temelii institufiuni, menit'e sa addposteascd pentru veacuri tnainte vieata culturald, religi-' oasd, .sociald sau economicd a neamului, din care fac parte. 1'

I
~~

Tiparul tipografiei arhidiecezane in Sibiiu.

0 asemenea jerlcltti excepfle a jost pentra /!eamui $1 blserica noastrit striimo$eascii Mitropolitul $aguna, al ciirui talent creator fl orO.nduitor n' a putut sii-l fniibu$e noaptea mizeriilor, . nici sil-l cutropeascii fntunerecul greu, fn care se inneacii lnceputul lui dt maned romaneascii. Mulfimea fiirii numiir a lipsurilor n' a putut siii sleiasclt puterile. l)impotrivii i le-a ofelit intr' o masurii at{Jt de insemnatii, fncrlt prin activitatea sa epocalii a {ost in _s~are sii accelereze, ~n mod sintfi~or, desvoltarea ~oasti'ii nafionalii $! culturalii, deschlzilnd ciiriin nouii de progres, iniilfilnd $i eternizaud, deodatii -cu numele siiu, valoarea $i cinstea .neamului nostru. .

Sunt diferite condifiile $i fmprrjuriirile, cari scot fa ivealii puterea cuceritoare a oamenilor mari. Unii nu se pot validita, nu-$i pot desiivilr$i opera dedit intre condifii prielnice, Ia adiipost de orice lipsii $i sujerinfii, sub aripa ocrotitoare a untli traiu mulfiimit $i sigur. Puterea altora ia!ii$ se desfii$Urii cu malt mal impuniitor sub apiisatea asprii a imprrjuriirilor vitrege, in lupta inte(itii cu diferitele obstacole, pe cari o tmprrjurime vriijma$ii le rostogole$te fn cale. Pecand vieafa cu luptele ei netndarate sdrobe$fe pe uni4 inal(ii vrednicia $i pregiite$te triumful - pe seama altora ... $aguna apar(ine categoriei acesteia din urmii. Dupiicum a miitturtsit insu$ in diferite momente ale vie(ii, mai plastic decfit. aricand insii, in celebra cuvantare- program, rostitii cu ocazia sfin(irii sale tntru episcop: mangtiierea viefii $l:o ciiutd totdeauna in lupta cu piedecile cele mal grele $i in inliiturarea acestora din ,calea ntizuin(elor sale. Sub pondere crescit. $i 'e sigur, cii din lupta carmuirii luibiserice$ti $i nafionale, de an piitrar de secol, din munca lui giganticii $i chibzuitii, _din indiiriitnii:a~i energie, tnsofitii de o intuifie sigurd a realitii(ii $i de o minte prevazatoare, au riisiirit, penttu ocrotirea vie(ii noa.<tre na(ionale, atatea institu(ii folositoare, attltea rezultate durabile, cum in alte tintpuri, intre alte impnijutiiri, nu le-at }i putut realiza striidania indelungatii a multor genera(ii ... Alte timpuri, aile tmprrjuriiri .., iatii cuvintele, de carl se aca(a cu predilec(ie miiestria sofisticii a celor, cari simt o adeviiratii pliicere intra a sciirifa meritele oamenilor marl, atribttind

. I

'l

mai malt sau exclusiv tmprrjaritrilor, $1 nicl decam vredniciei personate, fntreagii opera lor. Pectlnd aceia$1 sofi$ti' lscusif4 (lind vorba de o iSpmvii cat de miiruntii din timpal lor, f$1 afirmii sgomotos rolul de inifiativii sau partea de muncii lCf siivtlr$irea ei, chiar cand acestea sant cu total netnsemnate, $i cearcii sii-$1 fiiureascii titlul de merite propri4 de multeori fiirii deplinii iusti(icare. . . Liisand cu total la _ parte rolul, ce poate sa-l aibii in o astfel de judecatii sucitii vanitatea $i an anume soia de ambifil egocentrice, - dacii vom cerceta, tn mod cu total obiectiv $i nepreocupat, jactorii, cari au contribuit Ia realizarea operei _ miirefe a lui $aguna, vom vedea cii ace$tia sunt de douii (elurl: subiedivi $i obiectivi sau personali $1 impersonali, .,... rezulttlnd cei dintai din insu$irile su{lete$ti $i intelectuale, _din fntreagii personalitatea lui $aguna, iar cei din urmii din anume momente intampliitoare, din tmprrjuriirile vremii, tn care a triiit. Precum tn activitatea tuturor celor, cari prin vreo faptii fnsemnatii s'au ridicat din cereal unonimilor - glori{ica(i $i ace$tia cu drept sau pe nedrept din partea tstoriograflei colective _: $i au reu$ft a se fniilfa in $irul indiv!duatitiifilor istorice,. tot ast{el $i fn cazul, care ne preocupii, numai o_ fericitii tntalnire ~~ cooperare a factorilor personal/ cu cei impersonali a putut sii produi:ii acele rezultate tralnice $i jrumoase, pe cari istoria noilstrii nafionata s'a obicinuit a _le cresta, Ia riibojul siiu tmpreunii cu numele lui $aguna. Dacii ar fi sii cerciim a face acum o dismembrare tntre aceste douti feluri de puteri active, personate $i impersonate, puntlndu-ne intrebarea, ce e drept, cam ne$fiin(ificii $i irelevantii, dar joarte ispititoare: altii ciipetenie bisericeascii, alt $ef politic, triiind fn aceleQ$i fmprquriiri ca $aguna, dar nedispunand de insu~irile lui personate, ar fi putut, ori nu, sii fndeplineascii aceea~ m#iune istoricti? - faspunsal ce ni,l dau tap tete, se poate spune categoric, cii nu e a{irmativ. Pecand dimpotrivii, dacii chestiunea s' ar pane invers: mitropolitul $aguna fntre alte im/lrrjuriiri decaf ale epocei, in care a trait, ar fl putut el sii facii tot atilt de mutt bine pentru biserica $i neam.ul stiu? - rtlspunsul n' ar. fi tocmai u~or de dat. E jourte probabil insii, cii puterea de creafiune, care siilii$luia intr' tnsul, sprijinitii de tatentele lui

. 6

'7

deos~btte, $i-ar fi giisit ,$i tntre alte tmpro/ariiri,. oricat de grele, ocaztanea de a se manifesta tn mod impani:tto_r.

. P~eciz.a~d astfel puncta! nostra de miinecare, niidiijdaim ~ P.atea. evtfa extr~mele - Scylla $i Charybdis - tn care s~au tzb~~ cetce. au scrts ~iinii acam despre $aguna, preasliivindu-l anu, defi:ttmiindu-1 ceilal(i, mai mutt decum s' ar fi cavenit _ Nii~i:t~duim, de$i :a~oa$tem greutiple, ce vom tnta~;ina tn ~ceasta t~cercare. Cact ceeace a spas Platilrk, in viea(a lai. Pencle - tn felal siia elegant $i jadicios - caprinde an sim. bare ~e adeviir, pentra. t:;ate timpari~e: Atilt de grea $1' de a~evot.e d_e_ sco.s Ia lam_ma s~ !'are, a /t adeviirut pentru istorie, tundc_a cet c~rt aa vemt mat tn urmii,. aa inaintea tor timpa4 . care .mtaneca canoa$terea faptelor; iar isto ria faptelor $i vie(ilor co~ttm~orane. stricii. $i fal$ificii adeviiral, ciind prin invidie $i ara, cand pnn donn(a de a placed, $f lingu$1 .. . ' . De a~ee~ vo~ stiirui pretatindeni a calege informa(iile privtt?are Ia tdetle $l faptele lai !jagana, din izvoare directe, a ne onenta duf?d logicajaptelor i psikologia tmpro/uriirilor mai mali dec~t dup~ op~nii:~ bane sau. rete, ale contimporanilor; despre :an se $~l~, ca ft~nd ade~ea mflaen(a(i de o lluzie opticii, viid tn anan;tft oanz_em ~u~a~ piir(i bane sau exclasiv rete - $i astfel rar se tntiimpla, sa jte m stare a jadeca ca oarecate temeinicie a~upr~ miirimel $i importan(ei is to rice a oamenilor $i a faptelor dtn ftmpal lor. Daci:t ande $i ande vom ziibovi toth$ $i asapra acestora, o tacem numai pentru a invedera raportul ce a existat intre $aguna $i intre al(i biirba(i contimporani st;i:tini saa romani, de/a cari pureed laudele $i in matte cd'zuri osiindele ta adresa lui. '

inuncii nepregetatii, Ia luptii cdn$tienti:t $i ne$oviiitoare, Ia indepllnirea biirbiiteascii, (iirii ziibavii, a datoriilor fa(ii de lege $i neam... Mai ales in timpuri de (riimiintiiri sterile ca cele de azi, - ciind poporal nostra abia f$i mai poate strecara prin viimile vie(ii traiul siia sugrumat, ciind in !ipsa anei conduced. unitare $i orientiiri sigure riisar in toate col(urile tndrumiitori miiran(i, ca preten(ii atilt de marl pe ciit de mici lies patin(ele, $i de incarcate pove(ele - in astfel.de timpilri grele accentuarea edt mai riispicatii $i cunoa$terea deppna a. japtelor marl siiviir$lte de inainta$i, devine o necesitate etici:t-na(i~nalii $i social-pedagogicii. Aceastii canoa$tere poate na namai sii deschidii izvor de intiirire $i imbiirbiitare pentra tinerimea noastrii, cu mintea impiiingenitii de. pn;jadi(iile regretabile $i tenden(ioase ale anei edaca(ii striiine, ci va fi ckematii in aceta$ timp sii urate pentm toate safletele, sliibite $i chinaite de indoiali:t, ciiriiri de indrumare sigarii. Cad ne ingiidaie sa ascaltiim, in mod tainic, sfatul min(ii laminate $i at safletalui .stralucit, care continua a 'trai in scrierile folositoare $i in alci:ttairile miire(e ale mitropolitalai $agana.

*
Acum, ciind se implinesc 100 de ani dela na$terea Ia{, neamul romdnesc $i biserica noastrii stri1mo$easci1 va praznai, in mod cre$tinesc, ainintirea. marelui binefiiciitor Andreiu, armand statal apostolalui Pavel, care ne povi:t(ue$te astfel: Adace(i-vii aminte de mai marii vo$tli, cari v'au griiit vouii cuviintul lui Damnezea, Ia a ciiror siivii~$ire a vie(ii privind, sii le urina(i credin(a.> 1 La acest praznic at evlaviei, ciind_ se va aprinde candela pioaselor aduceri aminte, care va striibate ca o razii luminoasii toate sajletele romiine$ti, se va ajta, credem, un loqor $i pentra aceste pagini, inchinate memoriei glorioase a mitropolitttllli $aguna, ca un modest prinos al recano$tin(ii ... Seghedin, (temni(a de stat) Odtomvrie 1908.

*
E posibil, sii mai aibii namele lai fjaguna $f azi an sunet

cam nepliicat ~ pentra unii! Acest sanet, care seil'Tltlnii joarte m_alt a ma~trare pentru ceice nU$i implinesc datoria con$tlent $l ca demmtate, va fi bine sii-l pdstreze $i tn viitor. Pentra to(i R.omiinii de bine insi:t acest name va trebui sii rttsune, cat mai des $i mai inte(it, ca o trambi(ii de ckemare Ia
1

Autorul.
' Catra Evr. c. 13 v. 7. cf, <Noul Testament,, ed. $aguna, Sibiiu 1867, pag. 415.

Bucure~tt

f!lutarh: "Vieata lui Pericle" ''tradasd in ronulne$fe de N. Bdnescu. 1907, pag. 37-38 .

PARTEA I.
Prefafa la edifia a II-a. '
-.--Dupt'ice s' au desfacut toate exemp,larele din edi(ia !'a a acestei scrieri, adresaniiu-mi-se tnct'i num~roase cereri atat din partea intelectualilor, cat ~l de ct'itrt'i mai mill(i ft'irani dorifori a cunoa~te tn amt'inunte viea(u ~i japtele mitropolitului f$aguna, m' am hotarit a scoate intr'o edi(ie mai ieftint'i aceastt'i carte. Consistorul mitropolitan a incuviin(at in ~edin(a sa plenart'i din 1- 22 August st. v. 1911 acest Iuera. _ Asifel apare edifia prezentt'i, cu unele schimbt'iri $i intregiri.
St'ili~te,

Copilaria lui $aguna. lmprejurarile fat:niliare. flnii de studiu ~i de calugarie. .

_, ,,,_

...

I.
Anastasia
~aguna.

(1785-1836).

Septemvrie 191!.

Autorul.

Anul 1808, care a dat neamului romilnesc, !ntre alji oameni de seama, un indrumator politic ca Barnutiu, un protopop !up. tator ~i mai tilrziu episcop vred!]ic ca Popasu, un scriitor de valoarea lui C. Negru(i ~i un eplscop savant ca Neofit Scriban, catri! sfil.r~it nu era sa aduca pentru biserica ortodoxa-romilna din Ardeal numai bucuria sfintelor sarbatori ale Na~terii Domnuluh, ci in silnul san pastra taina _cea mare a unei zile, pecilt de neinsemnata atunci, pe atilt de memorabila mai tilrziu. Cu 5 zile inainte de Craciunul romilnesc o femde credincioasii ~i siatornicii in Iegea pi!rin(ilor sai,. Anastasia, nevasta lui Nan~ ~aguna, darul vieajii 'unui biiiat, care in botez priml numele Anastasiu, dupa al mamei sale. Parinjii nounascutul11i erau amilndoi macedo-romani de origine; facilnd deci parte dintr'un neam de oameni, vestiti prin spiritul lor de intreprinderi negujiitore~ti ~i recunoscuji pilna in ziua de astazi ca un element de silrguinja, ordine ~~ bogajie; Inzestrat cu aceste insu~iri ~i cuprins cu afaceri comerciale, il aflam pe Naum ~aguna Ia inceputul secolului a! 19-lea a~ezat in ora~ul Mi~colt (comitatul Bor~od), chiar }a marginea din Apus-Miazii-Noapte a intinderii romilne~ti, in mijlocul familiei sale binecuvilntate de Dumnezeu cu 2 odrasle: un biiiat Avreta _nascut Ia 1803 -~i o fetija Ecaterina (nasc. Ia 1806). In aces! ora~ mai mull strain, caruia prin na~terea sa av_ea sa-i dea insa o importanja romil.neasca, venl pe lume ~i Anastasiu _

'
1d
care era acum al :Nea copil Ia casa. La leaganul lui au str'ajuit
'ur~itoare ~i bune ~i rele. Acestea din urmii $i-au intins mai co-

rand piiinjeni$ullor de ile ~i mreje flamande asupra lui. ~i era cat p'acl sa ni-1 ri!peasca. . . .. 1 Se vede, cii norocul nu 1-a ajutat pe Naum ~aguna in intreprinderile sale comerciale, cum ajutase pe al(i negu(iitori macedo-romani, a~ezati in piir(ile a~este. Situa\ia materialii a familiei lui pare a fi lost cam zdruncinati!, eand numarul membrilor ei se spori cu al treilea copil -, o greutate pentru omul scapiitat, un dar $i o binecuvantare cereasca pentru o fdneie credincioasii ca Anastasia! ~i mai mult in sa pentru o biserica despre(uiia. $i nedrepta(ita ca a noastra, careia in, aces! copil i-s' a niiscut un mantuitor. Imprejurarile familiare, in cari a crescut Anastasiu, au ramas cam pu(i,n cunoscute. Biografia mitropolitului ~aguna, alcituitii. Ia 1879 de fericitul episcop Popea, in partea aceasta se margine$1e Ia in$iracea celor mai insemnate familii macedo-romane din Budapesta $i Viena, cari .se aflau in raport de inrudire, mai apropiatii sau mai depiirtata, cu Anastasia ~aguna, nascuta Mutsu. Cateva documente ', importante $i de un cuprins mi$ciitor, complecteaza in mod plastic icoana, infati~andu-ne in cateva amiinunte lnduio$1iloare peripetiile, prin cari a !recut in anii de tinereta Anastasiu ~aguna impreuna cu fratele siiu $i cu sora sa. Vom insista asupra a'cestor documente, al ciiror cuprins surprinziitor de bogat $i instructiv n'a lost - gecat $lim - exploatat in nici una din numeroasele biografii ~~ schi(e biogta !ice asupra lui ~aguna. 0 facem $i din motivul, cii daleJe cuprinse in ele ne par deosebit de; concludente pentru }ntreagii desvoltarea ulierioarii a lui1 ~aguna. Am viizut, cii tatiil l~Ii Anastasiu, sci!piitase materia]ice$1e. ~i, cum saracia $i niicazurile nu, sunt totdeauna sfatuitori buni, din motive, cari in documentele amintite nu sunt ariila!e apriat, dar se pot lesne ghicl - piiriisindu- 0i legea piirinlilor, a trecut Ia catolicism in Marti,e 1814. Mergand Ia arhiepiscopul catolic din Agria (Eger) Stefa,n fischer, cedeaza acestuia pe biiiatul sau Avreta, care era pe
Caransebe~

Publicate fragmentar. de D. G. Alexici 'in foaia DieCezana_,, din (1903 Nr:, 7), iar la 19~0 publicate din nou in lntregime de d-1 profesor E. Todoran in Transilvani~. .
1

Biserica ortodOxa din, Mi~colf, zidita la 1806. (la zidirea [acestei biserici fau contribuit cu sume insemnate amandoi bunicii .Jui ~aguna : Mihan Mucin dinspre mama, 9i .Evre~a ~agu.na dinspre taH!.).

12

atunci de 10-11 ani, ~~ pe Ec~terina {de 7ani), ca sa-i creasca cu cheltuiala sa, In credin(a catolica. Dar Anastasia 1 ~i tatal ei Mutsu, care loctiia in Pesta - unde George Mutsu, fratele. Anastasiei era director al ~colii' tomiine-grece~ti pela 1826 ~ desaproba cu hotar!re, ~i de sigur cu indignare, ace~sta fapta. Bunicul, om de 1sprava, ia uepo(ii Ia sine>' spre. a le da insu~ o cre~tere ingrijita, cum parintele lor Naum, din cauza saraciei, nu mai era in .stare. a le-o da. 3 Arhiepiscopul Fischer insa nu 'se niuljame~te cu aceasta schimbare a lucrurilor, d, in zelul sau cat0 lic, .insceneaza o cauza celebra d}n chestia educa(iei celor 3 copila~i ai cqnvertitului ,parinte. lntr'o scrisoare din 7 Oct. 1814, adresata chiar catra palatinul (vorniul) farii, ari!tand in(elesul ce 1-a avut in Martie cu Naum ~aguna, privitor Ia 'educa(ia copiilor, ~i spunilnd, di impotrivirea mamei ~i a bunicului zadarnice~te planul lor, ii. roaga, sa binevoiasca .a da ordin comitatului Bor~od, ca cei doi copii mai mari~ori; Avreta ~i Ecaterina, sa fie lua(i cu forja .dela bunicul lor ~i incredin(aji arhiepiscopului spre educ ca(ie catolica gratuita, iarcel mai mic Anastasiu, care pe vremea aceea era abia de 5 ani; sa ramana in grija mamei ~i a bunic cului piina Ia varsta . de ~coal a, iar attinci sa fie incredinjat ~i 'el' preotului catolic din Mi~col( spre acela~ scop. Palatinul a impliriit rugarea arhiepiscopului, dand ordin in forma ceruta de acesta. Abia tree insa .cateva luni ~i arhiepiscopul. se pliinge' palafinului intt'o .hiirtie din Martie 1St5, ca copiii lui ~aguna ali lost ascun~i dinaintea .preotulu,i catolic din

lo

1 Anastasia era a doua nevasta a. lui Nauru ~aguna, dU:pa- care s'<~: m<lribiJ l_a 1 _Maiu 1802~ .. _r:;um. afl<lni din lirmat<;n:ul e:xtras _de c'ununie,, CO tnunic~t de preotul rom!lri ortOdox/ din Mi~colt, -d. Aurel. Motiu, .dupa originalul gre_ces~: Naum, fiiul lui Evreta ~aguna dupa a .3-a. vestire in ._bi- serica a luat 'in a ioua c,iJsdtorie de muiere legit)ina pe Anastasia, fiica lui Mihail Mucin,_ ~i s'au Cimunat _prin mine preotul Constantin. 'Na~ a fost Athanasii.t, mul Iui._Adarn_.Oherga)}, _ .. , 2 Cf. -f. 1. Alexi: -OramatiCa Daco~Rom'atta sive Valachica>l, Viennae 182~ .pg. 343: Index nominum D. D. P.raenUtnerantium c'a,p. PesthinL 8 ipso .ob paupertaterri suppeditandae intertentibnis impare,. in F. D. intertentiosie. s'Ei transcris gre~it). 4 De natu minimo autem AnastaSio disponat, ut hie quoque, ubi per .aetatem recipiendae educationis et institutionis catholicae Capflx fllerit; eidem. Vice-Arhidiacono Miskolcziensi resignetur, acque sumptibus meis Agriae tdu-

candus...

G~SJ\

in c;are -s'a nascut

~aguna.

14
Mi~col(, caruia .II lncredin(ase ~linsul, ~~ du~i pe !uri~ In Pesta
Ia negu(atorul gr.-neunih Orabovsky. Aces! Atanasie Orabovsky - unchiul Anastasiei- era om cu stare bunii: negu(iitor frunta~ cu legiituri intinse. 2 El se va fi milostivit de o nepoata,- care era in, acela~ limp mama ingrijorata de soarta ~i sufletul copiilor sai - primind-o ~i ocrotind-o Ia sine. Acl trebue sa fi venit Anastasia cu copiii chiar Ia inceputul anului 1815, caci consiliul oraeyenesc din Pesta raporteaza in 24 lunie in acela~ an chiar imparalului - a~a departate valuri aruncase aceasta chestie, cil o prevestire, ca unul din cei trei copila~i va avea in, viea(a sa mu!t de lucru cu imparatuL. :_ Aces! raport arata, cii copiii lui ~aguna se afla, impreuna cu mama lor, de 5 !uni de zile in Pesta Ia Orabovsky, cercetand in fiecare Dumineca ~i in silrbatori biserica greco-valahii>, ca au lost catva limp ~i in Viena, unde au cercetat ~coala grece~scii. In .Viena ave au, cum se afirma, rudenii in vestita familie a baronului Sina. lntr'aceea tatiil copiilor, N~um, eel sciipatat atilt in privin(a situa(iei materiale, cat ~i a. religiei strabune, - intra Ia mili(ie, ne mai purtand nici o grije de familia sa. Vaduva Anastasia inainteaza acum o peti(ie Ia curtea din Viena, cerand sa i-se dea voe a-~i cre~te copiii in religia strabunii. Rugarea ei insa nu afla ascultare. Din Viena i-se da in I Iulie 1815 raspunsul categoric, ca copiii trebuesc crescu(i in religia tatalui lor, care , ' a lost catolic.'; Dar Anastasia era, se vede, o femeie plina de energie ~i virtute cre~tineasca, ~i nu se lasa indupJecata, nici chiar prin porunci impi!ri!te~ti, a se deslipl de copila~ii sai iubi(i. Prin staruin(a, ei admirabilii, ~i desigur cu ajutorul rudeniilor sale bogate ~i infhiente, a izbutit a se mai impotrivl ci!tava vreme implinirii acestei porunci imparate~ti. Abia trece insa un an, cand ii sose~te din Viena un nou ordirr (30 Aug. 1816), prin. care e provocata a-~i da copiii numai decal in grija arhiepiscopului fischer, ca sa fie crescu(i de catra acesta in credin(a romano-catolicii.
1

I
I

Pestinum ad mercatofem eidem ritui Graeco-non .unito ad dictum

'Orabovszky. ~ .A murit Ia 1840, in etate de 61 ani. 8 Proles dictae Anastasiae Mutsu in religione 'patris catholici educandas esse>, 1 Iulii 1815, nr, 8675,

Ce sa fad\ acum biata femeie? Sufletul de mama iubitoare ~~ cre~tina evlavioasa se va fi cutremurat de gandul, cit ar fi cu putin(a sa i-se smulga cele !rei odrasle cu for(a dela sanul ei de mama, ~i sa se pomeneasca dintr'odata lipsita de copila~ii, cari erau singura mangaien! a vaduvi,ei sale. Ca un . fior allllor\ii va fi striibatut prin inima ei gandul acesta ingrozitor. Primejdia era foarte aproape ~i inevitabila. Se hotiira~te, totu~ a mai face o incercare. Dacii nu poate inlatura cu desiivaqire pericolul, ce amenin(ii cu sfa~iere inima ei de mama duioasii, eel putin sii-1 miqoreze! Peste 13 zile (12 Septemvrie 1816), inainteazii o nona peti(ie, in care declarii, ca se va snpune ordinului prea in~lt ~i va pleca lara amanare cu copiii Ia Mi~col(, invoindu-se a-i cre~te in religia romano-catolica numai sa nu fie despaiita de dan~ii! Totodatii rudeniile ei George ~i Nauru Mutsu ian asupni lor indatorirea de a o ajuta cu bani, ca sa-~i poata cre~te copiii ~i promit, cii nu vor impiedeca educajia, ce era acum defit1itiv hotarit a se da acestor copii in religia romano-catolicii ... Copiii ajung .deci to(i !rei in mrejele catolicismului cuceritor, dupacum era planul arhiepiscopului fischer, ~i cum va fi lost, intr'un moment de siiriicie ~i de slabiciune, intentia tatiilui lor, a nefericitului Naum. Dar Anastasia, ca o mama in(eleapta ~i eroica, a ~tiut sii exercite asupra educa(iei copiilor sai - fiind impreuna cu dan~ii - o influen(ii statornica ~i cu mult mai hptiiritoare, de cat s' o fi putut alter a rezultatul oricaror for(iiri ~i miiestrii pedagogice a catolicilor, recunoscuji de altfel ca foarte iscusi!i in matetie de proselitism religios. Astle! vedem, ca in 12 Ianuarie 1822, biiiatul eel mai mare Avreta, ajuns acum Ia vi\rsta de 19 ani, pariise~te religia r.-cat. ~i se intoarce iara~ Ia legea stramo~ilor siii, declari\nd, cii Ia aces! pas s'a decis nesilit de nimeni, ci indemnat numai de glasul convingerii. Intr'o hi!rtie, scrisa ungure~te ~i adresata palatinului, spune, ca dore~te sa rami\nii in legea, in care s'a nascut, . deoarece nici acum, dupa instruc(ia catolica nu simte nici o inclinajie pentrll aceastii religie>>. Sperand, cii in viitor va fi cru(at de orice siluire in privinja convingerilor sale religioase, cere protecjia palatinului, ca sa poata. rami\nea ~i pe mai cleoparte in legea sa stramo~easca.
0

r
Sot& sa EcaterinA a lnwcat $i ea, Ia 1S2j, ~i dupa stliruinji indelungate a reu~it, in 3 Septemvrie 1825 sii inliiture toate piedecile ~i siitreacii dela catolicism iarii~ !a legea ortodoxii. Biiiatul eel mai mic, Anastasiu, soartea caruia ne intereseaza. in aceste pagini mai mult, i~i in cepe. studiile elementare in. ~coala greceascii din Mi~colj, face apoi tot acolo ~i cursu! secundar in, gimnaziul catolic ~i-1 termini\ !a varsta de 18 ani, cu succes eminent, in gimnaziul calugiirilor piari~ti din Pesta. Cunoa~te~ atestatul lui ~colar (Pesta 26 Decemvrie 1826), in care se spurie cii Anastasiu ~aguna e de religie: romano-catolic, iar dupii najiune: Hungarils>>, di a cercetat in mod cuviincios ~coala ~i biserica ( cele sfinte ), ca a objinut in studiul religiunii nota eminent, iar. in Iimba maghiarii precum ~i in <litere ~i. ~tiinje a lost a! 17-lea eminent intre 103 con~colari ai sai, dintre cari 32 erau eminenji. Acest rezultat, atilt de frumos, era chemat a dete.rmina pe ceice se interesau.de soarta escelentuli.ii tanar, indeosebi pe bunu!. siiu protector, Atanasie Orabovsky care-i era a cum ca un. piirinte, sii nu cruje nici ojert!ii, ci sa-i dea tot ajutorul po~ sibil ~i trebuitor Ia continuarea studiilor. Ceeace se ~i intampla. Tot in Pesta,, !a univers;tatea Craiasca de acolo, urmeazii !imp de 3 ani cursu! de filozofie ~i drept~ facand studii serioase, a ciiror temeinicie se resimte m'ai tarzit.i adeseori in scrierile lui, ca. ~i .in discursuri.le politice ~i in diferite acte, chiar ~i in cele oficiale. Tormai !a inceputul studiilor sale ,universitare a facut ~i el un pas insemnat, pe ca~e ilfilcuse !a 1822 fratele sau Avreta, Ia varsta de 19 ani.' Ca as.cultalor de filozofie in anul. I, !a 9 zile, dupa ce a implinit varsta legalii de 18 ani, s'a intors ~i el in .. sanul bisericei striimo~e~ti, dand o declarajie foarte ,catego. rici\1 in care spune, ~ii studiind cu succes eminent in gimnaziile rege~ti d.in Mi~colj ~i Pesta, ~i ocupandu-se in mod sarguincios . custudiul religiunii, cunoa~ie din fir in piir principiile religiei romano-catolice, cu toate aceste. Convingerea intima sau inspirajia lui il indeamna, .sii urmeze sfintele precepte ale bisericei gr.-orientale.' Aceasta e cea mai firma hotiirlre a lui, 2 ~i fiindcii
1 Mfi iuxta intimam meam convinctionem -aut fnfiuxum SacraOraecoOrientalisEcclesiae sequi velle, hisce declaro:. . ~ f:.Ut firmissimi mef propositi clarum praebeatur ~estimonium.

.5

IS
din studi~l religiunii a objinu! nola eminent, se roaga a li dis pensat de obi~nuitul examen, de 6 saptamilni, previ\zut in lege, . pe ca,re in caznl de faji\ II aflii de prisos.' Dupil. multe trilgilniiri ~Ldiferite piedeci, .i-s' a ingi!duit i.n sfilr~it ~~ lui Anastasiu a-~i urinii glasul 'convinge~ii sale. Pr.in d~cretul regesc din 25 llllie 1828 a lost ~~ el redat bisericii ~~ cre,dinjii sale strilbune. . . Aic_i se curmi\ un. iilceput de drama .familiara, care ingrozise at~L de mult intre' anii.18l4-16 inima Anastasiei ~aguna ~~ ()-.~a fi. sbnd.umat ~~ mai. tilrziu, in !oatil curgerea celor 12 ani; cat ~i-a ~till! pe Anastasiu al silu ca fiind, oficial, de alta . lege oecA! d1tusa. Trebue fixat aici meritul deosebit a! .acestei ' ferilei; pe care neamul roman esc ~~ biserica noastra, in chip de reurio~tinta, va trebui s'o a~eze de aici inainte in rilndul celor mal. Itiminoase icoane de femei. ~~ marne romance, din !recut. lmpreunil cu a acestora ~~ amintir'ea ei trebue pasttata ~~ vene: . .rata cu sfirtjenie. Caci lara rolul ei de veghe neadormita, de illg'er' paz.it6r, e intrebare, dac~ biserica noa'stra ar fi putut sa aib,a ,lntre cilrmuitorii sill un mitropolit ca~aguna. S'ar fi putut prea :resne, sa-l pierdem. peJ11ru totdealina, dupace era !recut din copilarie '!a. catolicismul dominant, care ih cursu! atiltor secole ne-a luat lot ce am avut mai. de valoare, ne-a smuls destule talente, Iasandu-ne odani de ceice prin iscusinja minjii lor ar fi putu:t' sii dea traiului nostru chinuit din !recut forma ..su'perioara a:unei vieji suflete~ti. mai desvoltate. Ar fi lost peritni catolici un. cil~tig insemnat desigur, dar pentru noi 0 nespusa pierdere, daca o soartii vifrega ar fi volt, sii Ie dam ~~ aceasta prejioasa contribujie, pe car'e vpirii sil ne-o smulgii cu sila in 'persoana lui ~aguna. ~~ fiiril el, unde am sta azi? ' Se . igtuqeca gandul Ia aceastii intrebare. Amintirea recunoscatoare va trebui aeci sa puna icoana Anastasiei aliltiui ori: chiar mai presus de a vestitei Doamne. Despina, sojia lui Neagoe Basarab, caci dacil aceasta a lost ere" ~tina bunii ~~ mama duioasa, tot asemenea era ~~ Anastasia. Dacii legenda ne spune despre Despina, cil sentimentul ei religios era atilt de adanc ~i puternic, !neat a fast in stare a se
1 - Declaratja aceasta latineasca datata Pesthini 29 ....._ a D(!cembris -1826 \ e subscris,a astfel: Anastasius Saguna PhilosOphiae in Regia Universita:te l-um in annum Auditor.

i
lips! de toa!e scumpe!uril.e sale, ca lac& posibilii punerea sub coperi~ .a manastirii dela Arge~, . in schimb despre Anastasia faptele ei ~i marturiile istorice ne dau cea mal frum6asa ~~ sigura dovada, df ~i-a jertfit !oatil tihna viejii, ~~ - a pus tot sufletul, ca sil salveze pe sama bisericei romiine pe fiul silu, care ave~ sa inceapil ~i sil ducii Ia bun sfar~it opera de organizare ~~ desrobire a. acestei biserici ~~ a credincio~ilor ei, incatu~aji de veacilri. . Ziua de 29 Decemvrie 1826, este tot atilt de mem6rabilii, ca ~~ ziua na~terii lui ~aguna (20 Decemvrie 1808). Declarajia latineascii subscrisa de el In aceastil zi n'are numai o iinpor' tanja biograficil, .ci ~~ tina istoricii najionala, intruclit priritr'insa dupace in limp de aproape 2 ani se indeplinirii toate form'aii- fajil~ . birocratice, seci ~i obositoare, autorul ei este redat, acum definitiv ~i in mod oficial, Bisericei stramo~e~ti, cilreia !~i va in china !oatil munca viejii ~~ intreg restul zilelor sale . Deacum inainte soartea lui e aproape hotiirita, schilpbftndu-se spre bine ~~ ram~nand statornica in aceastii norocoasa intorsiltilra. Rugaciunile neintrerupte ale Anastasiei n'au ramas . faril ascultare, caci pe seama sufletelor bune -~i evlavioase. a lilsal Dumnezeu bucuria izbllnzii. Tesatura ijelor ~~ a mrejilor viclene, ce intinser_il de timpuriu ursitoarele rele asupra copilului sau, o vede acum caz.and destram!llil. hi sufletul eiu~urat nadejdi marl !ncep sil riisara, cu privire Ia viitorul talentatului silu. Anastasiu, nadejdi, pe carl acesta in laborioasa ~~ splendid a sa \carierii de mai tarziu, nu numai le-a indeplinit, ci a i !recut, pr6babil, departe peste 111arginile lor. Caci ursitoarele bune, 'lu.andu-1 acum in paia lor, 'au inceput a-i toarce cu iscusinja firul viejii. ~i 1-au tors mereu, cu atata spor, panii cand acesta a inceput a se lmpletl ~~ innodil cu firele viejii noastre najionale biserice~ti, ca un fir al Ariadriei, menit sil arate cararile de scapare, pe cari inaintand romilnimea ardeleanil, a izbutit. sil iasir'din labirintul intunecimei ~i sclaviei seculare,. ~i sa-i indrepte destinele spre un viitor mai bun, pe care, dupa atatea veacuri de patimi ~i asupriri, 1l fi!erita_ acum . . cu prisosinja. Dupilce vazu pe fiiul silu. Al)astasiu, dupa 1833, calugarul Andreiu, inchinat cu totul bisericei ortodoxe, pe seama careia izbutise a-! salva, Ia vai'sta de 51 de ani, cu sitfletul impiicat,
~

sa

I
I

il
II

21
evlavioasa Anastasia se mula la cele eler.ne, ~~ Itt lnmormltnlalii de preotul.loan Teodorovits in 17 /atiuarie 1836, in cimitirul Kerepesi. din Pesta, in cripta familiei Orabovsky de Apadia, .unde peste ca(iva ani se sala~luira ~~ riima~i(ele pamante~ti ale lui Avreta ~~ ale Ecaterinei.
.
.

II.
!;laguna ca student universitar. Calugarul Andreiu intre Sarbi.
Timpul de 5-6 arii, ca(i a petrecut ~aguna In Pesta, in \ . casa lui Atanasie Orabovsky (2-3 ani ca student in gimnaziu ~i al(i 3 ca student universitar) a fast eel mai potrivit prilej de a-~i ca~tiga nu numai cuno~tin(ele, ce i-Ie puteil da ~coala striiina, ci' ~~ o educajie nation ala coraspum;iltoare. In privinja aceasta casa unchiului Orabovsky a lost o ~coala excelenta pentru dansul, caci acl era Iocul de intillnire al vestijilor literati romani . deJa inceputul secolului a! XIX-Iea, era deci un fel de salon literar~. prin care se abateau Romilnii de bine din diferite piirji, 1 Ardeleni, Munteni ~~ Biiniijeni, citiau ~~ apreciau car(ile proaspete, discutau, !aureau planuri culturale ~~ politice, puneau lumea Ia cale. E cunoscuta aceastii epocii de inflorire a colonie! romilne din Pesta,' stiipanitii de un puternic curent de propaganda cui- tu.ralii siiniitoasii, in serviciul ciireia sta tipografia criiie~tii universitii(i~ incepand deJa censorii ei, Samuil Klein cu calendarele de Buda, deJa Petru Maior cu insemnatele . sale lucriiri de istorie najionalii ~i biserice~scii, pilnii Ia Biblioteca Romilneasca>> a zelosului fiirlegiir Carcalechi, care alerga neobosit in toate par(ile. familiile frunta~e ale coloriiei romilne participau cu viu interes Ia aceastii mi~care frumoasii, urmiirind cu atenjiune incerciirile literare, sprijinind ~i incurajilnd scriitorii prin abonarea sau_, prenumiirarea lucriirilor lor. lntre aceste familii frunta~e erau ~i unchii lui ~aguna: Mutsu, Economu, Orab9vsky, pe cari ii vedem interesaudu-se ~i de ~coala romilnii-greceascii, ai \ ciirei conduciitori. erau, unii direct, aljii indirect. Mai ales lAta~ . ' . nasie Orabovsky este liiudat mult pentru meritele sale de me-1. cenat al straduinjelor culturale, merite, cari i-au adus in chip de recuno~tinjii prea inaltii ~i titlul de nobil de Apadia. La

l,l!

.I
'
1

!.:

:1.

1'.

:.i;
!

l
II!

.\

a~ezii

Ca un fiu credincios ~~ Irate iubitor, episcopul ~aguna in anul 1849 Ia mormantul lor o cruce de peatra cu aceasta frumoasa in~crip(ie:

--I

. ~Mutt itibitei sale mame Anastasia Prea pre(uitului siiu jrate Vreta $i dulcei sale surori E,caterina R.idicii monumental acesta Andreiu fiaguna, Episcopal Ardealului 1849.'

Vezi 0. Lugo~i~nu: Societafea femeilor din anul 1815 in Revista

1 A se vede~ acest capitOl trafat mai pe larg ~i' cu mai muite am a~ nunte in bro~ura -mea: _ Via(a unei mame credincioase>>, povestire istorica, Bucure~ti 19to; reprodusa din revista Biserica Ortodoxa Ramana.

noull; din Bucure9ti 1894 pag. 278-284. Cea dintfii prezidenta a acestei societati,_ care urmi'l.reil scopul nobil de a aiutora 9coala 9i de a prom ova cuiiura, a fost Elena.- intilia sOtie a lui Atanasie Grabovsky, care Ia anul 1827 s'a casatorit a dOna oar3: cu vaduva Maria Alexovici.

I
IIIII' .
il-l
I
1.

.22

23
\

I'.

'

1824' lnvajiitorul romimesc din Pesta, Stefan Popovid n felicita lntr'un lung acrostih, numindu-1 patronul Romanilor ~~ li!u,,dandu-1 pentru zelul san neintrecut lntru a ingrijl de biserica ~i de ~coalii ~~ a da tirterilor ajutor Ia studii .. :
Ma toat~ se'nvcirto~esc

II'
1:,' {

Numai prin tine'_nflOresc; Unde pentru ghen se cere Lucrezi fal:I1'ntarziere, 1

Vom aminti aici up amiinunt, care de~l, Ia aparenjii, nu sta in legatura cu persoana l_ui ~aguna, este tofu~ important prin faptul, cii arunca oarecare lumina asupra ce,cului familiar, In care traia $agnna, intr'o atmosfera de oameni li!eraji san inbi" tori de literatura, care nu putea sa exercite decat .o influenja buna asupra minjii lui agere ~i susceptibile de orice inviijiitura folositoare. lq 1826, a~adar chiar fq ann!, cand i~i incepe ~aguna .?Itt .. d.iile u niv. e.rsi.tar.e, ap. are in Vien.a o'.gra. maticar.omana,. scr. isa Ia-. . . tine~te de I. Alexi, episcopul de !Jiaj tarziu a! Oherlei. Aceasti! carte. de ~tiinja alia intre Romanii din Pesta 40 de prenu'meanji, printre ei Atanasie Orabovsky de Apadia (care iscale~te fundationis Scholae Or. Ritus non uniti Administrator Condeputatns) ~i Cons!. Orabovsky cu elite 2 exemplare, Oeo~ge Orabovsky varul lui ~aguna (Studiosus linguae Daco-R.omanae) en un ex., Sevastian Oeconom (curator Scholae , Valachicae. et , Oraecae) 1 ex., George Mutsu (Scholae Valachicae et Oraecae Localis Director) 2 ex. Ioan Theodorovits,' (Ecclesiae Or.~Va. lachic11e Pestiensis Parochus) 10 ex. etc. Daca ~i pentru o carte atat de pujin atriigatoare se gilsean ~etitorj i? ?;timar a~a de fru~os1 e o dovada: ca cercurile \ in can se invar!Ja ~agnna, erau patrunse de trebumja de a nr, .marl cu atenjitine orice product al minjii romane~ti. Dar aceasta gramatica mai prezinta, dupiicum vom vedea indata, ~~ un interes biografic deosebit pentru anii de mai tarziu ai lui ~aguna. Pe Iitngi! chestiunile culturale ~~ literare, mai era atunci de actualitate, fn acele cercnri conduciitoare, ~i chestinnea biseri' Ibidem pg. 283.
9

I.

ill'.
:II'
1.:
!:I_.

ceasca a Romiinilor ungureni ~i bi!najeni, cari nu mai puteau suferi jugul ierarhiei siirbe~ti. Lupta fnceputa in deceniul al doilea al secolului a! XIX-lea de comitetul Aradanilor,. in fruntea caruia stateil Moise Nicoard, ' , era . sprijinita ~i d~ episcopul Orazii, Samuil Vulcan ~i de Petru ]),t~ior, cari erau sH\paniji de sentimente najionale mai puternice, decal prejudijiile confesio)1ale,. peste. barierile carora s'au ~tiut iniiljil. Romanii voiau sa se emancipeze de sub suprematia ierarhica a Siirbilor, sa-~i aibii episcopii lor, Romani de origine ~i dupii sentimente, cu s~ngele ~~ cu inima romani!, cum cereau in o petijle catra monarh, {1814) - Ia Arad, Ia Var~ej ~i Ia Timi~oara, cum' iz-~. butisera Ardelenii a-1 ave!( pe al lor; dupa 181 o; Din partea . . ierarhiei sitrbe$li li-se obiectil, cii printre ~alugiitii romani nu se gasesc 0 ameni fnviijaji, capabili ~i vrednici de scaune arhie re~ti. Se pare, c~ !ipsa aceasta o simjiau ~i Romanii. Astfel Moise Nicoara se adreseaza Ia 1816 episcopului Vasilie Moga, rugandu-1, sa-i numeascii vr'un Ardelean vrednic de a fi episcop Ia Arad. Episcopul ii riispunde' (18 Main 1816), cii ~i el din inima dore~te procopsirea neamului inttistandu-se pentru sub(irica putere a face dupa datorie sporiul cuviincios dar nu se poate Ianda a slugarl Aradului cu un episcop crescut In 1 Ardeal. Abia Ia 1828, dupa o lupta fndelungata, se putir dobiindl rezultatul,. ca de-ach inainte Ia Arad sa mi poata fi episcop decal un Roman, iar Ia Var~ej ~i Timi~oara arhierei, cari sa inJeleaga limba poporului, oameni deci cu oarecare invajatura romaneascii.

Date sigure asupra motivelor, cari ,au putut sa indemne pe ~aguna a pleca Ia 1829, dupii terminarea studiilor universitare, Ia Vfir$e( ca sa inveje teologia - nu avem, dar credem . a nu gre~l presupnnand, ca intre altele, ~i menjionata tendinja de emancipare bisericeasca najionalii, care preocupa in ace! limp pe to(i Romanii buni ~i luminaji, va fi influinjat asupra hotarfrii lui ~i a familiei sale, care 1-a sfatuit sa facii pasulacesta.
cf. V. Mangra: .Moise Nicoard in Trihuna__ 1908 lanuarie. Corespondenta lui M. Nicoard. Scrisori I. pag 361 intre mss, Acad. RomAne. 1 2

Cf.

J.

Alexi: Gram. Daco-Romana slve Valachi'ca Viennae 1826 p.

343. (Index nominum D. D. Praenumerantium).

'

; :I

24

25

La Var~et pas!oria atunci episcopul Maxim (Moise) Ma nuilovici (1829-1834), care se alia in relajii de pretinie cu fa milia Orabovsky. De aceea prime~te pe $aguna in casa ~i Ia masa sa., Aces! Manuilovici era Roman de origine 1 ~i, pe cat se poate constata; nici in sentimente nu se instrainase de neamul sau. ' In tinereje fusese, pe Ia- 1810, pro!odiacon Ia episcopia Aradului sub batranul Pavel Avacumovici, a poi prezident al cunsistorului din Oradea-Mare,' iar del a Var$el -trecu in 1834 Ia Timi~oara.' Cu aceasta ocazie versificatorul romiln a! Bariatului, Petru Lupulov 5 era atat de insuflejit, inca! o poezie, sau mai bine versuin(a de 60 strofe abia a lost in stare, sa cu.prindii toate laudele, cate avea sa aduca acestui episcop timi~oresc, despre care asigurii pe toji,
1 Cf. bro~ura polemici1 Antwoft auf die Angr!Ue einiger ,Romanin und der Pr(!sse gegen die Einheit de.r Jfierarchie Wien 1851. pag. 17. 2 $agana il pomene~te cu Iaudil 1n disertatia sa publicata tn Telegr. . Roman 1865 Nr. 22 sq. sub t,itlu Medita(iunb spunii.nd, ca. <<pe timpul lui Maxim Ma'!u.ilovici (1829~1834) c. antarile biserice~ti in catedrala dela Vr~et se savar~iau romane~te ~i silrbe~te, iar Ttnca Velia (V-ia T-u) in a sa Scurtd istOril! despre lnceputal Vlir~efului ~i R.omtinii lui publicata in Foaia \ pentruminte)> 1846, vorbind despre episcopul Maxim Manuilovici, care era'

. .

,ca e bland 1i loarte bun Eu .cutez acum sa spun ~i toti in scurt vor vedeft Ca. gura mea drept griWt.
0

Pre Jnvatati va <:hema La el se vor aduna, ~i el cu a sa p.utere Va da celui ce va cere. - Ci cererea de va fi A omului ce-ar pofti

N eamului sd foloseascd
~i

multor sa prisoseasdh etc.

Romiiri .nascut 'in dieteza Aradului spune despre dfinsul urmatoarele : acesta Htrii~ reintroduse esilata limba romaneasca in biserica catedrala, insa aceasta a' lui vrednica de lauda fapta nu putu indelung custa, caci putinii Siirbi, dar ~i Romauii prin casatorii 9i alte. relatii cu totul silrbiti stetenl cu euergie in contra, p:lna Cilnd izbutira a scoate cu tot cu radacina limba romanea.$Cii dhrhiserica..... Aceashl necre~tineasca 9i nefnitCasca numai din unl ~i trufie purceasa fapta a Silrbilor ~i Semirom.anilor viir~eteni aduse pe epis. copul la compatimire ~i filcit de se deschise limbii rorn'ane~ti capela sa residenfionala, unde t&narul cler rom&nesc ~i subt urmatorul episcop, arhiepiscopul ~i mitropolftul de a~um Iosif Raiacici 9i .pan a astazi ~ubt bunul ~i harnicul episcop Stefan .Popovici aSculta 9i ia parte Ia slujbele d-zee9ti (pag 361-3).

Telegr." Rom.> 1864 pag. 67.

Cf. Leonhard BOhm: Oeschichte des Temeser Banats, Leipzig 1861 vol. ]. pag. 413-4.
~ (( Versuri de bucarie pline Ia instalafia 1nalt Preasfintitului Domn Maxim Manuilovici, Episcgpuiui Timi~oresc, condite prin Petru Lupulov, jurat Ia tabla districtuala din Eperie~, iri semn de un adevarattncrezamftnt ji umilinjll>. Buda 1834.

Ca aceste'versuri de laudii ~i de bucurie pline nu au lost lipsite de orice temeiu, ne dovede~te inca!va faptul, ca episcopul Maxim a ~tiut ~ii deie fiicei sale Ecaterina o cre~tere buna ~i evlavioasa, inca! aceasta, murind Ia inceputul amilui 1864, liisii averea sa de l4,QOO fl. bisericilor or!odoxe din OradeaMare ~i Var~ej, iar 2000 fl. adause fundajiunei Zsiga din Orade.' Ajungilnd $aguna in familia aceasta, unde se culiivau, poate mai mull in' !aina ~i deci cu sentiment mai profund, bunele tradijii romane~ti, se alia acum iarii~ intr'un merliu potrivit ~i care nu pu!ea sa aiba inf!tlenja rea asupra desvoltiirii lui. Studiile teologice, in felul cum se propuneau pe atunci in secjia romanii a seminaru!ui teologic din Var~ej, nul vor fi muljiiinit. Prin diligenja sa vrivatii ~i interesul preponderant, ce manifes!a fajii de orice chestie ~tiinjilicii, ajutat apoi ~i de temeini~ele cuno~tinje ca~tigate in cursu! studiilor universitare, va fi ajuns t'e, pede a piitninde multe. chestiuni mai- bine decal profesorii siii. Abilt termini! cursurile teologice, ~i este chemat din par!ea mitropolitului sarbesc Stefan Stratimirovici (1790-1837) ca profesor de teologie Ia Carlovij, avarid sa implineascii in acela$ limp ~i funcjia de secretar a! mitropolitului. ' Aici i-se deschide un vast teren de muncii ~i mai ales de experienje folositoare, dandu-i-se putinj~ a piitrunde nu numai in prejioasele acte i.storice, ingriimadite in arhiva mitropoliei, ci ~i in felul de organizare ~i de luptii; in tainele politicei sarbe~ti, care ..avuse totdeaunaun pronunjat caracter najional, fiind. lnsa~ biserica Sarbilor dintru inceput mai mult o institujiune
' 'Telegr. Roman> 1864 pag., 67.

,,
!

~I

26
. \najionala, .decal religioasa,' in cadrele careia au. ~Jut sa apere cu dibacie privilegiile najiunii siirbe~ti, primite Ia 1690 ~i confirmate, in cursu! veacului a! XVII!-lea, in mai multe riinduri. Legislajia maghiaril a ramas .constanta in nesocotirea acestor privilegii, cari nu erau drepturi civile garantate prin lege. De ciiteori Siirbii cereau inarticularea lor in lege, dieta ungara refuza implinirea acestei cereri. In schimb insil ca un patrimonium domas Aastriacae, cum er~u Siirbii numiji,' ei aflau totdeaima scut de ocrotire ~i sprijin pilrintesc Ia Habsburgi, cari nu nurnai prin vorbe suniltoare, ci ~i prin diplome privilegiale ~i prin a~a numitele mandata protectoria' dovedeau in faptil bunele lor intenjii fajil de aces! popor rilsboinic - kriegsgewohntes Volk.' \ Mitropolitul Stratitnirovici, om cu intinse cuno~tinje ~Lcul turi\ vastil, era foarte bine vi\zut ~i sprijinit !a curtea din Viena. El inviirtea cu iscusinjil politica dinastica, devenita Ia Siirbi o traqijie nafiomila, Oe~l interesul ~tiinjific il miinase a lse .interesa nu numai de prezentul, ci ~i de trecujul poporului roman, a ci\rui istorie ~i literaturi\ o cuno~tea birii~or, totu~ !ajil de Ro11)iini ~i limba ]or se pare,. ci\ simjia o uri\, pe care nu. putea sau nu voia totdeauna si\ o ascundi\. 5 ~aguna putea sa tragi\ o invilji\turil ~i din aceastil purtare a lui Stratimirovici, ~i anume .una negativil: si\ nu facil ca el,' cilci i~i poate cineva iubl ori cat de mull najiunea ~i Iirrib,a, filra a se purta cu uri\ inver~unati\ impotriva altora. lnvi\jiltura aceasta ~i-o jinu pentru sine, ~i ci\lcandu-~i pe inimil, se pare, ci\ intrase. in voia lui Stratimirovici, care il ina:
, 1 Dr. I. H. Schwicker: Polltiscki Oeschichte der Serben in 01/.garn)> Budapest 1880 pag. 411. ' Jbideni pag. 51-2 362-3. . ~ Actenmiissige Darstel{ung fier Vfrhiiltnisse der gr. n. -u. Hierarchic in Osterreich. Wien 1861 pag.. 22 49. Autorul acestei bro~uri e !irec'e~, en aflilm Ia Schwicker' pag. 74.

,, ' I
I I

'. 27

I I

','
'

I
I f

4 5

Schwicker o. c. pag. 27.

beputatif Romani Ia Viena il numesc_ in reprezenUt1ia lor catril (24 Oct. 1849) ein: noiorischer Verfolger der Roniailen~ da .er sich selbst auszudriicken pflegte, das ihm nichts verhasster sei, als die roinanische Sprache, cf. .Die Romanen, der Osterreichischen Monarhie III. Heft, Wien 1851 pag. 55.
m_i~isteriu

inteaza repede in titluri ~i f.uncfiuni, dupiice Intra .In cinu.l mo-~ .. nahal Ia 1 Noemvrie 1833, luiindu-~i in ciilugi\rie numele Andreia. La aces! moment insemnai din vieaja lui ~aguna se simte !ipsa unor corespondenje intime, .din care sil putem cunoa~te lupta sufleteascil, sbuciumiirile, prin care va fi ttecut, pilnil s'a hotiirit a renunta tocmai ciind era de 25 ani ~ viirsta patimilor/ ~ Ia plilcerile ispititoare, .c~ s'e imbie cu prisosin!il mai ales unui tiinar inzestrat cu atilt de eminente caliti\ji fizice ~i inte. ' lectuale, cum era el. Credinja p.uternici\ intr'un ideal religios-najional .~i convin~ \ gerea, cil numai pe aceasti\ cale: renunjand Ia pliicerile Iume~ti efemere - va putea ~a. indeplineasci\ chemarea viejii sale, u va fi inlesnit insil trecerea, peste aces! RubiCon,.; Important este ~i humele, pe care ~aguna ~i 1-a ales, in-, . !rand in cinul. monahal. \Ceice se hotilriisc a face pasul acesta, .nu numai de dragul de a fi ciilugari, ~i rall]anea intre zidu- . rile. unei mi\nilstiri Ia adilpost de luptele ~i decepjiile viejii sbuciumate, ci fii11dcii se sirht chemaji ca . tocmar in aceastil calitate, imbraea!i CU zeaua dreptiijii ~i cu pavi\za credinfii' sa pa~easd! pe arena luptelor aprinse ale najiunii lor, - rm vor Iuii Ia intiimplare orice nume calugilresc, ci i~i vor alege tinul,. in legiiturii cu iinta viejii lor ~i care si\ exprime i_n Giltva pro gramul acestei vieji. Astfel. socotim, cil ~aguna, care in toate lueri\rile sale de organizare bisericeascii - religioasil, ea ~i in serierile sale cauta en predileefie legiitura cu veehirnea cea buni\ ~i frumoasa a vremilor apostole~ti, - ciind ~i-a ales numele Andreiu, se va fi giindit Ia apostolul omonim, despre care tradijia pilstrati\ Ia scriitorul bisericesc Eusebie spline, ci\ a propovilduit. el, eel dintai, cuvantul evangelki in aceste pilrji rilsilritene, ajunse mai tarziu in stapanirea Qeamului nostru. ~i in aviintul silu idealist Ailnilrul de 25 de ani 1(a fi intreziirit atunci ca intr'o ]Jerspectivii indepilrtatil a viitorului lumina de vraja, ce aveil. sa impodobeasca, odati\ ~i odatii, in amintirea recunosciltoare a unui intreg popor, aces! nume de-o. insemniltate indoitii: roma~easei\ ~i ere-. ~tineasci\ ...

Ap. Pavel, Efeseni c. 6. v. 14.

28
Aceasta credin(a, ocrotita In taina gilndului, i-a dat tarie ~~ lndemnuri spre munca de pregatire indelungata ~~ rabdatoare. Cei 12 ani ~i mal bine, cAt a petrecut intre Sarbi, dupace s'a calugarit, sun! ani grei de studiu, cand !;)aguna pujinele ceasuri slobode, ce !i ramaneau dupii indeplinirea indatoririlor sale oficiale, ~i le inchidea dupacum marturise~te insu~, intre pare(ii bibliotecii mitropolitane, cetind .car(ile canonice~ti ~~ adunand cu sarguin(ii, in caetele sale de note, materialul pre(ios, en aju-' torul ciiruia avea sii'~i desfii~oare mai tarziu miinoasa activitate d~ scriitor bisericesc. Cat !imp a stat intre Sarbi, nu se 0tie, sa fi scris sau publica! ceva.. Din. timpul acesta cunoa~tem o singura lucrare a lui !;)aguna: <Orammatica Valachica, piistrata printre manusi:risele bibliotecii sale, ~i scrisa, probabil, dupa anul 1842, cand a fost cafava vreme profesor in sectiunea romana a seminarului teologic din. Var~et, avand colegi pe Igna(iu Vuia (parohtis Lugossiensis et Krassoviensis Tab. Jud. Assessor) pe Lazar Stefanovici (parohus Ver.secziensis) ~~ pe Nicolae Tincu Velia lparohus Sinerseghiensis).' E o interesanta prescurtare a men(ionatei gramatici (de I. Alexi) pe care ~tim, ca !;)aguna avuse prilej a o cunoa~te .~i studiii, indata in anul apari(iei (1826). E interesantii aceastii prelucrare, ~ sporitii in partite introductive cu defini(ii, cari nu se afla Ia Alexi, ~i intretesutii ici-colea cu observajii proprii, originale - fiindcii ea ne aratii, cii $aguna s'a ocupat in mod ~tiin(ific cu limba romanil ~i in ' timp.ul, cand soartea il aruncase in cercnri straine, uneori chiar \ du~manoase acestei limbi. A~a se poate explicit, cum !ntampiniim, dela intaia lui pa~ire in Ardeal, in circularele lui $aguna o limbii romaneasca, relativ destul de corectii ~i viguroasii, cu un pronun(at colorit arhaic, ceeace dovede~te iarii~, ca $a(;una era influin(at de limba vechilor noastre carti biseric~~ti, pe care nu le va fi dat uitarij de dragul celor sarbe~ti. In vorbire insii nu intrebuinja limba romanii en atiita dibacie ca il! scris. Ceice au avut fericirea a-1 auzl,, spun, cii Ia inceput, ciitiiva vreme, se cam sim(ia l!CCentul strain in pronun(area lui. Deasemenea se gas esc in epistolele private, deJa inceput, unele construc(iuni 'necoraspunzatoat:e cit firea limbii romane~ti. Acestea dispar insii curand. S'a aminlit mai sus, dl relajiile. dintfe $aguna ~~ mitropolitul sarbesc Stratimirovici erau cele obicinuite intre un tanar eminent, care putea fi ~~ om de incredere in ac~la~ !imp, ~i . intre protectorul siiu. Str.atimirovici se interesa deaproape de soartea lui $ag~na.. Desele proinovari, cu cari ~aguna era di-., stins, aproape tn ftecare an, sun! ? dovada mat mult despre destoinicia ~i harnicia lui, calita(i, cari i-au fost recunoscute ~i riisplatite ~i de catra urma~il lui Sttatimirovici: Stefan Stankovici (1837-1842) ~i Josif R,ajacici (1842-61). Sub eel dintili inaintase Ia treapta de protosincel (1838), iar sub Rajacici ajunse Ia 1842 arhimandrit titular al manastirei Hopovo' ~~ peste alti 3 ani ari1imandrit actual al manastirii Cavil' (in dieceza Neoplantei-Ujvidek). In timpul acestor doi mitropoli\i ca ~i pe vremea lui Stratimirovici, in biserica sarbeasca se iviserii serioase porniri de progres, pe teren cultural. Mitropolitul Stankovici elaborase un plan pentru ameliorarea starii intelectuale ~i materiale a preolimii, care unneaza a fi desbiitut ~i pus in lu,crare, dupii moartea autorului, pe vremea succesorului Rajacici. In legiitura cu a'cesta se mai ivesc ~i alte trebuinte, mai ales pe teren ~colar. $coaiele p6porale au fost ~i Ia Sarui multi\ vreme intr'o stare cu totul deplqrabila. losif II., caliitorind prin Banal, scriil Ia 1768, ca <a Romani ~i Ia Sarbi ~coalele poporale sun! aproape necunoscute, intre mii de in~i nu se aflii nici unul, care sa ~tie scrie ~i cetl, eel pu(in in limb a materna; chiar ~i juzilor s.au chinezilor Ie lipse~te aceasta cuno~tin\ii. 3 De-aiunci se mai in1 Ibidem pag. 3: Monasterium Hopovo in cottu Syrmiensi, 'Arhimandrita R.ssimus D. Andreas Schaguna)); in acela~ timp n'a incetat insil functiunetl tui de profesor ~i asesor consistorial, caci la pag. 142 printre ases~rii consistoruhii din Viir~et aflilm ~i pe R.ssm. D. Andreas Schaguna,

. Arhimandrita Hopoviensis et SS. TheOlogiae Professor)),

2

Cf. Acela~ ~ematism pe anul1846f7pag.62.: Monasteriuml(ovilyense

in I. Phalange Nassadistarum; Arhimandrita Rssmus D. Andreas Schaguna.

11 Dr. Ferdinand von Ziglauer: Reformbewegungen in Siebenbi.irgen (1780~92) Wien 1881 pag. 525, !i Lupa'i ]. : Az erctelyi gtir.-kel. egyhaz es a vallitsuni6 a XVIII. szitzad fo1yam<l.n .Budapest. 1904, pag~ 67.

Cf. Universalis Schematismus Ecclesiasticus venerabilis cleri orien talis ecclesiae gr. n. unit,i Ritus etc. pro an!lo 1843/4 redactus Budae (typis
1

Regiae Scientiarum universitatis Hungaricae) pg. 143.

'

:~

31
dreptasera tncA!va lucntrile, dar starea $rolani rrtal lasa Inca ~~ .Ia SArbi, ca ~i Ia Romani, foarte mult de dorit.' . Astle! sub Rajacici, chiar in preajma anilor de sdruncinare furtunoasa, una din problemele de ciipetenie a congresului sar-. . besc era sa fie ~i chestja ~colarii: sa se infiinjeze ~coale in toa:te comunele, sa se imbuniita(easca starea celor existente, sa se creeze un fond de studii ~i .altul pentru pensiuni.' . ~aguna era in situajia de a urmiirl cu !oatil atenjiunea ~~ cu oare~care competenja discujiile, ce se desfil$urau in aceste a!aceri importante, in- cercurile conducatoare, .miisurile de indreptare ~i planurile de actiune culturala, ce se propuneau din tr'o parte sau din. alta. ~i, urmarind astfel cu s~rioasii luare aminte pornirile culurale ale Sarbilor, gandul lui trebuia- sa Iunece involuntar Ia o ompara(ie destul de dureroasii, dar ~i poruncitoare in acela~ imp: Dacii sifuajia cierului sarbesc , nu era mul(iimitoare, cu tat mai pujin putea sa fie a preo(ilor romani, cari . pe Iiinga ipsurile materiale, mai trebuiau sii intampine ~~ multe neajunsuri de ordin moral, fiind adeseori. nevoi(i a se degradil Ia rolul de unelte, pe cari ierarbia. striiina ,Je indrepta, nu odatii, impo ( triva intefeselor neamului lor. Daca numiirul ~coalelor sarbe~ti nu era indestulitor ~i starea lor nici decum infloritoare,- cu atilt mai amiiritii !rebuilt sii fie starea pu(inelor ~coale romilne~ti, pornite pe povil.rni~ul desmijionaliziirii. ~aguna observa toate aceste stiiri dureroase, cari nu mai puteau diiinul indellmg. El vedeit, - dupiiclJm se ex prima cu vre-o 2 decenii mai farziu, 3 - cii ierarhia satbeascii, bazata pe identitatea religiei, - exploateazii pe Romani ca pe ni~te <io". bagi biserice~ti. .. , ' . .Aceste observajii ~i experienje, ca~tigate in timpul petrecut intre Sarbi, au facut sii se inriidiicineze ~i inai adanc in sufletul lui, dorinja de ,a lncepe; indata .ce i-se va, da. prilej,
1 ~f. ~i Josef Alex. von Helfert: D{e iisterreichisthe Volksschu!e; GeS:chichte,- Systetn~_ Statistik Prag 1860, vol. I. pag. 71., unde cu privire la starea

lupta pentru ptogresul cultural al neamulul silu ~i pentru eman ciparea bisericii rom1lne~ti d~ s11b ierarhia s~rbeasca. . 1 Aces! prilej nu er~ sii int1lrzie mult ... In toamna anului . 1845 episcopul Vasilie Moga, inchiz1lndu-~i, spre somnul de .veci ochii obosi(i de .adancile biitranete. smerite, in 27 Iuni~ 1846 arhimandritul Andreiu ~aguna fu trimis Ia Sibiiu ca vicar general al bisericei arde.Iene. , . '
~

'

~cOalelor

din B<lnat se citeaza constatarea lui Friedrich Wilhelm Taube: finsternis _ bedecket das Land, dii! Unwissenheit hat bier jhren Tron aufg~richtet. 1 Jirecek Actenmassige Darstelung etc. pag. 54-7. Tel. Rom.> 1666 Nr. 21.

' 17 Oct. (nu 27) st. v. cf. Oazela de iransilvahia 1845 Nrii 85 ji 92. ApreCiarea episcopului Vasilie Moga. cuprinsa in bro~ura polemica sarbeasca; scrisa afirmativ de .insuS.i Rajacici (Antwort auf die An griffe einiger Romllnen . gegen die Einheit der'Hierarchie der morgenHi.ridischen orthod. 'Kirche u_nd die serbische Nation in den k. k. Osterreichischen Staaten}) pag. 13-1'4 ~i 1 care este reprodusa ~i la Dr. 11. Pu~cariu in Metropolie}) pag-. 40;- -e desigur prea exagerata in. rau. Cercetari de ~rhive, :Prin- cari se va Htmuri adevarul istoric asupra pastOririi lui Moga, - atilt de putin Cunoscuta,. de~i atat de apropiata de zilele no.astre, in multe privinte, - _y_or prezenta; pro .. babil, Intr'o luminol mai favorabila pe acest episcop Va'silie.

r
I
PARTEA U.
Starea bisericei ardelene. Vicariatul lui 9a= guna ~i alegerea de episcop.
I.
Situatia bi~ericii romane~tiardelene inainte de ~aguna.
Aceasta bisericii a~teptit de multi! vreme sosirea unui Mesia, care sa o rid ice din stare a de umilinja. secularii ~i sa o povajuiasca spre limanul mantuirii. Soartea ei fusese veacuri dearandul dintre ,cele mai grele. fntr'un stat, a carui biserica oficialii era cea catolicii-apuseanit, ~i in ni~te timpuri, cilnd aproape unica forma de vieajii sufleteasca a popoarelor erit cea religioasii, iardoleranja era o nojiune cam pujin cunoscuta, biserica riisariteana, in lupta cu puterea unui stat, nu putuse nici decum. prosperit. Credincio~ii ei, departe de a gasl dorita ocrotire, intampinau mai adeseori persecujii intejite din partea stilpanitorilor de alta lege, cu care nici morti nu voiau sa-~i aniestece credinja lor stramo~easca. Mai Hirziu, dupace Ardealul se constitul in principal semiindepenaent, cele !rei neamuri (Nobilii, Secuii ~i Sa~ii), - pe tovara~ia carora (unio triumnationum) i~i razimit aces! principal existenja, ca pe o masa cu !rei picioare, 1 cilnd ar fi putut foarte u~or sa-l aiba ~i pe, al 4-lea, eel mai puternic - nu credeau, ca ar fi potrivit cu interesele lor a recunoa~te, ca in Ardeal m~i exista pe langa religii!e lor privilegiate (rom.-cat., ev.. lut., calvina ~i unitara) inca o lege cre~tineascii, mai veche dedit toate celelalte, in partile' acestea, ~~ ai ciirei credincio~i - fiind' numarul lor mai mare, decal al celor 3 neamuri laolaltii - purtau, aproape numai ei, toate greutajile acestei tari, lucrandu-i, in sudoarea fejii, ogoarele ~~ culegand roada imbel~ugata, care lunecil. de obiceiu in hambarele altora.
I

i I

' II.

' Barijiu v. UI. pag; 54.

Religla r~sllrlteanll er~ luatli !a goan~ ca 6 erezie, sau batjocorita ca o suma de credinje babe~tb. Mai bine de !rei jumiita!i de veac au fost necurmate staruinjele stapanitorilor de a desfiinjit aceasta credin\il veche a iobagilor, ~e cari voiau sa-i vadii trecuji Ia ortodoxia calvina. Din punct de vedere al religiei, in epoca supremajiei calvine, - ca ~i mai nainte, ca ~i mai titrziu, - numele de <<Valah erit sinonim cu'numirea de ~ismatic ~i eretic, iar din punct de vedere al dreptu!ui public aproape identic cu nojiunea de dobag ~i Venetie>>. , , Cuvintele de batjocura ~i disprej expresiunile viol~nte, eternizate in carjile de legi ale Ardealului craiesc>>, ne pot da, - oricitt de drastice sun!, - abilt o icoana incomplecta a situajiunei, in care se aflit in acele timpuri neamul ~i biserica noastra stramo~easca. Poporul - adancit in suferinje, cu sufletul amorjit de o indelungatli resignare amara, - ramase cu totul lip sit de cia sa, conducatoa~e, care cazuse in cursele vaniitorilor de suflete ~i se instrainase de tulpina neamului. Preojimea purtit ~~ ea acela~ jug al apasarii ~i nedreptil!ii in rand cu credincio~ii jarani, ca' peteniile biserice~ti erau ameninjate ~i silite a servl drept unelte in mana celor neobosiji in tentajiunile deale slab! credinja ~i de ale surpit biserica I Singura geana de .lumina in aceasta atmosfera mohorita - e inceputul de organizare bisericeascii ~i de scriere , cu tiparuL> pe injelesul poporului- o compensajie pentru multele perderi ~i suferinje. $i apoi, invatatura intaritoare, ce rezulta din cunoa~terea epocei calvine, ca ~i a celei urmatoare, ~i in care se poate gilsl o mangaiere ~i in vitrtejul valurilor fu- rioase de azi: tendin\ele de instrainare prin religiune sau cultura, cari s'au napustit de repetiteori asupra sufletului nostru ca prin un joe fatal al istoriei, au. avut totdeauna rezultat diametral contrar celui inten\ionat din partea inijiatorilor. De parte de a ne fi putut desfiinjit sau abate din calea destinatiei noastr,e istorice, ele au. contribuit totdeauna l~ progresul nostru cultural, Ia intarirea ~i liimurirea !iinjei etnice deosebite a neamului romiinesc. Incercarea de a !mbuniitii!l soartea preojimii prin comprotpisul inchehit Ia sfiir~itul secolului a! XVII-lea intre catolicismul dominant ~i conducatorii bisericii romilne, se ~tie, ca deschide 1n istoria Romiinilor ardeleni cea mai tristii epocii de sfa.~ieri launtrice, de vrajba pagubitoare ~i luptii st~arpa, dar patima~e
. 3

II'
1.1

'\
/

~5

!ntre !iii aceluia~ neam. ~iigaduielile, puse In vederea celor trecuji Ia unirea cu biserica apuseana, au ramas in cea mai mare 'parte .pe hartie. ~i, cand s'a ivit un energic vliidicii romanesc ca Inochentie Micu, sa cearii cu stiiruinjii nepregetatii lmplinirea lor pe deantregul, cei grabnici in promisiuni, dar ziibavnici !ntni fiiptuirea lor, au ~tiut curand sa se scape de aces! tulburator, trimijandu-1 Ia Roma, unde 1-a !nghijit de viu mormantul exilului. Lor le trebuiau unelte mai docile, cum fusese Atanasie Anghel ~~ loan Oiurgiu Pataki, cum aveau sa fie mai tarziu Petru Aron, Atanasie Rednic ~i loan Bob. De altfel situajia unui ~p)scop unit nu era mai de invidiat, dedit a unui. mitropolit roman din epoca supremajiei ca!vine. Daca acesta din urmi! era supraveghiat de superintendentul calvin, eel dintai era iritru toate pus Ia discrejia teologului catolic, fiira ~tirea ~i aprobarea caruia nu putea sa scrie nici o epistolii particulara. . Un ca~tig, parea, ca se cuprinde in promisiunea, ca Romanii uniji>>. nu vor mai. fi consideraji ca venetici ~i abia <loleraji in principatul Ardealului, ci vor fi socotiji ~i ei printre Iii adevaraji ai patriei, iar religia lor printre religiile recepte, Dar, clauza articolului VI, dih 1744, a zadarnicit ~i aceasta promisiune, interpretand ~~ sucind cuprinsul ei astfel, ca numai nobili]or romani le revine aces! drept, nu ~i jiiranilor ~i fiilor de preoji. 1 Au ramas deci numai cu religia receptii, 1iar, din punct de vedere najional, tot in starea desprejuita ~i nedreapta, in care .se aflasera inainte de unire. ~i'- cum obs.erva Barijiu,' cu dreptate - ce folos, ca avand religia recepta, erai primit pe o u~e, penttuca din cauza najiunei tolerate sa Iii dat afara pe alta! Din punct de vedere al bisericei ortodoxe romane raul .eel mai mare a fost !nsa, ca aceasta biserica limp de peste 6 decenii,. dupii unire, a riimas lipsita de orice conducere. Prin o indoita ficjiune, istorica ~i de drept public, ea era consideratii ca neexistenti\1 cu toatecii ceedincio~ii ei, Jncepand dela ener. gicul protest dl lui Nagysze~i 2 pilna Ia induio~atoarea petijie
1

tnales!alldi a s~lenilor din scaunul Sibiiulul, $1 pilnil Ia inleresanta. mi~care, ce se desfii~ura in proporjii romantice, a popilor loan din Aciliu ~i ~ofronie din Cioara, au dat in deosebite randuri, in mod destul de .sgomotos, dovada, cii ei alta bisericii nu vor sa recunoasca de a lor, decal pe a parinjilor, nici altei legi nu se vor inchina vreodata, decal celei stramo~e~ti. Au lost acestea - vremuri, de grea incercare pentru ere-; dincioii bisericei noastre, ciici, dupa cum ne spune ~i cuvantul biblic; 'ceice n'au stiipimire cad ca frunzele. 1 ~i taranii romani; lara sti!panire bisericeascii, au lost in stare sa poarte chiar irhpotriva stapanitii politice o luptii ala! de hotarita ~i .impunatoare, inca! aceasta vazand, di n;are incatro, s'a induplecat ale da .Ia 17o) iara~ o .carmuire bisericeascii, nll insii tocmai, cum o cerusera dan~ii, ci cam pe jumatate. Con. siliul ministerial din, Viena, .urmarind ca de obiceiu - rajiuni de stat mai inalte>>, a hotarit a trimite pe sama Romi\nilor recalcitranti, deocamdaiii, numai un administrator sarbesc; ~i I.au trimis in persoana batranului episcop de- Buda, Dionisie NovacovJcJ, ciiruia ii urmara, in aceea~ calitate, alji 2 Sarbi sau .Romani sltrbizaji: loan Oheorghevici, episcopul Ver~ejului, ~~ ~ofronie Chirilovici,, episcopul Timi~orii. ' Dar sub stapanirea acestora starea bisericii nu se putea indrepta, dupa cum. ar fi lost de doril. S'au mai curmat incatva durewasele luiburari, cari jncepusera a bi\ntulsatele romilne~ti, din fundurile ~ailor pilhii in culmile munjilor. 'Din partea administratorilor se diideil, poporului sfatul vechiu - ~i slabit de atatea accentuari, mai-, nainte ca ~i mai tarziu --'-- sa fie <<cu ascultare ~i cu. supunere faji! de cei hlai mari. Ori, erau chelntre aitele ~cria Nagys.iegi , ... uti nunc etiam ob religion em me am in arresto sum, nunc etiam profiteer, ,quod nee ex metu aut timore, neque ex respectu muneris vel aliatum rerum religionem meam deseram, imo paratior sum vitam amittendi et cruciatus perferendi cre'doque, quod alter etiam suae religioni~ sincerus professor idem dicet et ,profitebitur. Suadeo 1 ita,que omnibus, qui religiones perturba:nt, ne opera(i~nibus Dei se immis~ .ceant, quia religio et fides sunt Dei, .. Deoque animae negotium relinquant ... 'rellgionibus dent pacem, credant e.t orent, . quidqijid velint, :kabeat quisquis

A. Papiu-Ilarian: ,',Istoria Romfinil.or din Dacia-supedocinl." Viena

1851 v. I..pag; 79. Dr. Aug. Bunea: ,,Episcopul Kleiri" pag. 130. 2 Repr.odus numai in parte la_ Nilles ,Symbolae" vol. I. _pag. 335-337 'iar -Ia Alexis Petrov: ,Starae veTa a Petersburg II. 1906 pag. 6 ~i 57 in ~ote sunt r_eproduse ~i partile. mai frumoase, omise dip colectiune'a lui Nilles.

, ~ni~zae suae libertatem ... ldcirco n~mo cogatar, ut ea cYedat, quae conscientia tPSf non dictitat neque didicit" .. .. 1 Pildele lui Solomon XI. v. 14. ' ' L. Bilhm. 1. c.

3'

r
'
37

36
maji Ia vladicie di.jiva preoji ~~ d.jiva jilrani, cum se !ntAmpli! d. e. In Martie 1762, ca sa poata jalilde ~i supariirile lor C!J ciizutii pleciiciune p!Jne inainte>>, 1 cum cetim intr'o circulara a lui Novacovici. 0 imbunatiijire mai insemnatii urmeaza abiit Ia 1783, cane! imparatul losif II nume~te pe Ohedeon Nichitici episcop, al Romanilor ardeleni. De~l imp.aratul, condus mai mull de considerajiuni practice, subordoneaza episcopia ardelearia tot atunci in cele canonice ~i dogmatice - in mod cam arbitrar - me. tropoliei sarbe~ti din Carlovij, actul acesta din 1783 este totu~ de mare importanjii, fiindcii numind!J-se o cilpetenie ierarhicii exclusiv 1 pe sama bisericei noastre, i-se recunoa~te acesteia dreptul de existenjii proptie, contestat mai nainte, ~~ i-se da, oarecum un razim, o .cheza~ie pentru viitor. Atilt deJa Nichitici, cat ~~ dela succesorul sau Oherasjm Adamovici, au ramas dovezi frumoase de interes pentru soartea bisericei ~~ a popomlui, incredinjat carmuirii lor. Aman'doi au facut, ce le-a stat in putinjii, pentru luminarea clerului .~i aducerea in ordine a bisericilor bantuite de atatea vijelii cumplite. Adamovici, in special, ~i-a ca~tigat merite ~~ pe teren!Jl politicei najionale prin atitudinea l!Ji frumoasii ~i stiimitoare dela inceput!JI cel!Ji din urmii deceniu al veacului al XVIIl-lea, cand impreunii' cu episcop!Jl unit Bob, susjine in mod demn lupta pentru a dobandl drepturi politice pe sama najiunii romane, spunand, ca de~l nu e Roman din na~tere, se simle totu~ indemnat/ a lupta pentru binele credincio~ilor siii, ciici este !ngrozit de nedre'ptajile, ce vede cii trebue indure aces! popor. Se ~tie, care a lost soartea acelui vestit Supplex l~bellus Valahorum (ca ~i ~ altor memorande najionale de mai tarziu !) din cauza lungimii a lost pus ad acta... Ca singur rezultat real, de ,O valoare cam problematicii ~~ acesta, s'ar putea amintl art. 60 al dietei din Cluj (1791) prin care Romanilor neuniji li se acordii dreptul liberului exerci(iu religionar, fiirii a ridica lnsii biserica lor din starea abia toleratii, de panii ad. Nichitici carmul insii abia cinci 1 am, tar Adamovici opt. lntr'un limp a~a scurt sciiderile pricinuite prin o stare anarhicii

de aproape opt decenii, e natural eli nu s'au putut !nliitura, decat lntr'o miisurii foarte mica. A cum stiipanirea in Joe de a trimite in Ardeal un continuator \ al operii incepute de ace~ti doi episcopi, dupii moartea lui Adamovie!, a liisat scaunul episcopesc iarii~ limp de 14 ani neimplinit, - de~l din partea consistorului s'au lnaintat prin vicarii loan Popovici, Nicolae Hutovici ~~ notarul Aron Budai in mai multe ril.nduri peti!ii, in care Romil.nii ortodoc~i insistau pentru implinirea vechei lor dorinje de a aveii un episcop roman, Ardelean din sinul lor. Ceeace li-se incuviinjeazil, dupil multi! [ triigilnealil in timpul unei vacanje indelungate ~i piigubitoare, ;~bia Ia 1810. fatil de actul din 1783, aceastil incuviinjare era, hotilrit, \ un nou ca~tig pentru biserica noastrii. Dar un cil~tig, care n'a p!Jiut fi exploatat cur and in fa vorul nostru. Intil.i, fiindcii eel rr:ai vrednic de a ocupil aces! scaun episcopesc, luminatul Gheorghe Lazar., care prin pii~irea sa indriizneajii atrilsese, chiar dela inceputul activitatii sale publice, asupra sa aten(iunea pre' puielnicil a cil.rmuirii politice, de~l Ia alegerea din Turda intrunise cele mai 'multe voturi, 1 totu~ n'a fost intilrit. Da!\il ar fi reu~it a ob(ineii confirmarea majestaticil, mnnca de regenerare ~ulturalil ~i najionalii se incepea,~i in sinlll bisericei noastre de sigur cu trei decenii mai curil.nd, ~i Ia venirea sa in Ardeal, $aguna ar fi putut sa afle elementele .de muncii ~i de lupta culturalii mai altfel pregiitite, decum le-a aflat.
1 Despre alegerea din 1810 lipsesc dat~Ie, pozitive, sigure. fn ,Oazeta de Trimsilvania" Nrul 89 din 1847' se spune, ca. 1,din alegerea dela 1810 Hufovici m fi dob.ndit 48 voturi, V. MOga 36, iar intre ceialalti ale~i s~ mai impartira alte vre-o 30 glasuri". E cu totul caracteristic pentru c3.rmuirea episcopului Moga, ca. nici in 1847,- deci inainte .de devastarea arhivei consistoriale prin revolutionarii lui Bern (Martie 1849)- nu s'a putut gasi nici un act cu privire Ia aceasta alegere din 1810. ,Nu cumvll 35 ant fusera 35 veacuri"? - se intreaba Baritiu .en mirare - iar un cola,borator al nGazetei" - preot ortodox - exclama: ,Miserii de noi ! Cine nu va. simti neconsolabila durere intelegand, ca ;1ctele nationale de 30-40 de am s'au pa.strat mai putjn prin ~oi in~ine 1 decfU _ale altora, prin ai siH, ~e mii d~ ani'{ (ibidem pag. 358); intr'un nN orma,tivum(' r:lmas de pe tJmpul lm Moga aflam urmatoarele date privitoare Ia Oh. Lazar: 1799 Nr. cons. 963. ,Theologo Lazar appl-hcidantur annue 300 Rfni, ut studeat Carlovitii", sub Nr. 973-1815: ,Georg Lazar non se immisceat rebus extra sphaeram suam positis circa candidates consecrandos", -- iar sub Nr. consist. 806-1815: ,Theologus Lazar cassatar" Nr. gubniali 11263 91\>, 30 Nov~mbris,

sa

Dr. llarion Pu~cariu: ,Documente pentru limbi'i. Sibiiu 1897. pag. 280.
1

~i

istorie" v. II.

39
38

.~~ doilea !l!Dtiv, ca~e a impiedecat a se revarsa asupra

noastre !oate bmefacerile menjionatului ca~tig, e ins!rucjmn'a ~e 19 .p~ncte, !ot atat de gravaminoase ~i stinghentoare, ca ~~ cele dm penoada calvina - cei i-sa dat lui Vasilie Moga din Viena, cu prilejul confirmarii sale ca episcop. Un om mai iscusit ~i mai energic, decat episcvpul Moga ar fi cautat~i ar fi izbutit in vr'un chip a face, cbiar ~i sub apasarea acelor puncte de intoleranja medieval~, eel pujin un inceput mai serios in direcjia emanciparii biserice~ti-culturale. Nici epis- copului Moga nu i-au lipsit intenjiile bune, cari merita in toate. privinjele o apreciere dreapta - dar ii era cam <<subjirica puterea, dupilcum viizunlm, cii . recunoa~te insu9 in epistola sa catrii. Nicoarii... Astfel inzadar vom cauta in timpul piistoririi lui urmele spiritului de inifiativii in vreo chestiune culturalii mai insemna!ii s~u ale unui plan de lucrare solidara a tuturor element~lor do: ntoare de progres, cari incepuserii a se ivl, sporadic. Consis!orul diecezan din timpullui Moga pare a-~i fi soco!i! rezolvitii orice problema ~i implinitii cea mai inalta a sa chemare, inregis!rand poruncile guvernului sau ale preasliivitei varmeghii ~i chef11and preojimea CIJ tot zelul, a jinea samii 1de ele. ~i a le duce farii sminte.alii Ia indeplinire. - Orajie acestei imprejuriiri, In limp de tret decenii ~i jumiitate abia s'au fiicut cajiva pa~i de melc pentru inaintarea in cultura a clerului ~i poporului. S'a ajuns chiar Ia situajia destul de umilitoare, ca supraveghierea invajamantului nostru poporal a fast incredinjata' episcopului catolic dill Alba-Julia, nu lui Vasilie Moga; caruia i s'ar fi cuvenit, iar in cele financiare consistorului din .Sibiiu i s'a luat $l dreptul de a-~i administra pujinele fonduri, de cari dispunea ~~ cari au fast trecu!e sub epitropia regimu~J.li politic. Cat de. neaju!oraji erau ~i oamenii, cari inconjurau pe Moga, socotmdu-se unii indreptiijiji a-1 urma in scaunul epis cop esc - ne dovede~te. indeajuns ~i faptul, cii dupa .moartea b.a:ranului episcop din partea consistorului nu s'au Iuat dispoztjllle .necesare, ca. reintregirea scaunului sii poatii urma in timpul st~t~nt de canoane. 1 In istoria sa bisericeascii, ~i ~aguna se mtra cum de protopopii, preojii ~i frunta~ii eparhiei, cari au
1

btsen~u

fast Ia inmormantarea episcopului, n'au jinut vreo sfatuire, cum .. ga se roage de lmpiiriijie peritru reintregirea scaunului episcopesc, ~i panii Ia urmarea acesteia pentru un Vicar, pe care sa-l fie propus ei?' In lo de'a face aceasta, unii dintre ceice i~i inti.ndeau cu umilinjii mana dupii cii.rja vliidiceascii, au cereal a-~i ca~tiga mai intai protecjia mitropolitului sarbesc din Carlovij, cuvantul ciiruia era ascultat la curtea din' Viena. Spre norocul bisericei noastre, insii Rajacici,' - far a a prevedea urmarile mal itl.depiir!ate ale i!llervenjiei, sale - slant! la curte pimtru ~aguna, care sosl in Ardeal i i~i incepil activitatea' de vicar in 21 August (2 Sept). 1846.

' .

II.
Activitatea lui
~aguna

ca vicar.

Sosind in Ardeal, ~aguna fil intampinat cu racealii ~i ne!ncredere, ceeace e u~or d.e injeles. lntai, fiindcii venea ca un necu1Joselit, care prin ivirea sa n~a~teptatii putea nimicl acum planurile de iniiljare Ia treapta arhiereasca a Ardelenilor de ba~tinii. Apoi, fiindcii din partea acestor interesaji s'au riispandit svonuri, ci! !;laguna n'ar fi Roman, ci Sarb. ~i prin .faptul, cii a fost impus din Viena,. farii a-1 fi poftit cineva d.in Ardeal, bi, serica a lost din nou scurtatii .in drepturile sale. Dar tocmai . din imprejurarea aceasta avea sa izvoreascii. norocul 'nostru. Destinul istoriei W are ciiri!rile sale nepiitrunse, i indrumand desfii~urarea evenimentelor de multeori contrar postul~te,lor lo-. .. ' gice ~i formalitiijilor iuridice, pciate sa aducii foloase nespus de mari chiar atunci, ciind pare a nedreptii~ pe ceice se vor bucura mai tarziu; . ~aguna dela inti\ia lui pii~ire pe pamantul Ardea!u!'ui rna. nifesta o atiiudine hotarita ~i impunatoare nu numai faja de Romani, ci ~i fajii de striiini, cari alergau toji i priviau uimiji
A. '$agufta: dstoria. bisericei ortodoxe vol. 11. pag. 202 nota. ~ cf;_ ((Tel. Rom. 1871 pg. 284: erit vorba ta ~agtma sa ajunga episcop la Neoplanta, dar s'a impotrivit Raj3.cici zicHnd: d~e ~aguna vreau sa-l past_rez pentru dieceza Ardealului, caci episcopul de acolo Moga e ):iatrfin ~i die~e~a aceea va devenl curftnd vacant<l.
1

Cf. Gazeta de Transilvania ~in 1847 Nrii 90--91.

40

Ia chipul maiestos al vicarului, .cand acesta trecea in trasura sa, sburatii de patru telegari, prin satele ~i ora~ele lor. Ajuns Ia Sibiiu, se apuca cu tot dinadinsul de indreptarea ~i regularea urwr sti!ri, cari adastau de (11Ult mana de fier a orilnduitorului injelept. Puterea de munca, inlllnjuita atilta vreme intre zidurile institutelor sarbe~ti, cuno~tinjele vaste, pe cari nu voise a le ~ schimba in bani marunji pe seama unei imprejurimi straine clocotiau in sufletul lui plin de o energie tilni!ra, ce indeamna Ia fapte. Avea ~aguna atunci 38 de ani; era deci barbat in floarea vilrstei celei mai frumoase, 'cand incepu a-~i desfa~urii activitatea sa romilneascil, binecuvantata ~i roditoare ca o revarsare a Nilului preste un camp frumos, dar lasat vreme prea indelungata, in paraginire. Chiar cele dintili dispozijii, ce ia indata impreunil cu consistorul, lasa a se intrezarl hotararea lui nestramutatil de a ramilnea in Ardeal, unde II a~teptii un teren de munca atat de vast..V:a fi fosl convins desigur de protecjia decizatoare, ce i-se acordase in Carlovij ~i Viena din partea celor mai de seama factori, sprijinul carora ii deschisese calea spre vicarial, asigurilndu-i, poate In acela~ limp, ~i scaunul episcopesc. Spirit ager de observare, talent pronunjat de indrumator, el l~i ciltiga repede cuno~tinja imprejurarilor; vede lipsurile cele mai neaparate ~i nu intilrzie un moment a pune toate forjele ~in lucrare, spre inlaturarea lor. Ca fost profesor, deci om cu preocupajii intelect.uale ~i culturale inainte. de toate; a trebuit sil ramilna cam dureros suprins de starea de inapoiere culturalii, in care se- aflit dieceza aceasta, cu preojimea ~i poporu] ei. In cen!rul diecezei abia aflase un curs de 6 luni pentru candidajii Ia preojie ~i altul de 6 saptamani pe seama celorce se pregateau pentru cariera invajatoreasca.' !medial in toamna anului 1846, el ridica cursu! clerical Ia un an ~i dispone ca de aci inainte cine va vol a se prim! Ia cursu! candidajilor de preojie, si! inveje toate ~coalele pilna Ia filozofie .. .' In acela~ limp incepe a imparta~l prin circulare sfaturile \ lui multe ~i variate, cari privesc inainte de toate preojimea, ~i ~iirfi alese din lstoria Transilvaniei vol. III. pag. 122. Cele dona congrese nat.-bis. electorale Sibiiu 1875 pag. 86. ' (Nr. cons .. 586/1846).
1
2

Andreiu

~aguna,

Ia venirea sa in Ardeal ca vicar general.

Barifiu:

Circ. prot. Moise Fulea Nr. 156 in prot. mss. al parohiei Bungard.

41
sub raportullnfaji~lirii sale exterioare, dar mai ales sub acela/ al valorii intelectuale ~~ suflete~ti, cari ambele erau susceptibile de cele mai elementare invajaturi. Intr'un sens mai .!arg citcularele aceste, dela s!ilr~itul anului 1846, cuprind un adevarat program de munca social-pedagogica, intrucilt ele imbri!li~eaza ~~ educajia tinerimii, starea moralii ~i materiali! a jaranilor, din obiceiurile ciirora vrea s~ sti'lrpeascii pe cele pagubitoare,. insistilnd cu toatii ciildura. pentru cultivarea celor bune ~i potrivite. invatiit~rilor cre~tine~ti. In centrul acestei insemnate ac(iuni de regenerare socialii ~i culturalii $aguna. vrea sa puna, cu orice prej, :preojimea: dela preot sa porneasca toate indemnurile bune, supraveghierea lui parinteascii sa indrepte to(i pa~ii poporului, sa-l fereasca din calea ispitelor ~i sa-l indrume pe ciiri!rile inaintarii in cultura ~i bunastare. Sun! interesante singuraticele puncte ale acestor circulare, !iindca. postulatele cuprinse in ele indica totodata. multele defecte ale preo(ilor, ne dau deci, fie ~i in conturi generate, p icoana . fidela a situa(iei, in care se afla preojimea noastrii in momentul, cand a ajuns sa fie carmnita de $aguna. <Pentruca vaza ~i cinstea cinului preo(esc sa se poata pastrii neviitamate Ia doua luni dupii a~ezarea sa in Sibiiu, $aguna in calitate de gene~al-vican> adreseaza urmiitoarea circularii protopopilor, poruncindu-le sii puna !oatil osteneala ~i silin(a inlru a sfiittil pe subordinajii preoji sa implineascii cu deadinsul, urmiitoarele folositoare randuieli: . 1. Fiecare preot sa umble in revereandii cu brau vimiit t>lr inchis>> ~i piiliirie rotunda, nu numai cilnd are de a siivar~l vre-o slujbii, ci ~i cand vor venl Ia cetate.sau vor merge Ia mai marii lor, sau Ia vre-o listie mai inaWi>>. 2. Nici . unul sa nu indrazneasci! a-~i rade barb a, daril / piirul sa ~i-1 pieptene inapoi ' 3. DeJa cercetarea jocurilor, cra~melor ~i de a bea vin ~ N v ~~ vi~ars in uli(a sau in tilrguri ~~ dela orice v.orbe statului pre- ojesc vatiimi!toare sii se conteneascii>>. 4. Negustorie a face sau a umbla in persoanii dupii a!te ,cil~tiguri sii inceteze de tot. Mai incolo: 5. Pentruca fiecare preot dupii cuviinjii sa-~i poatii im(!if' plini datorinjele sale, tot insul sii se indeletniceascii in cetirea

'

' 20 Oct. 1646. Nr. cons. 595.

42
sfintei scripturi ~~ a sf. parinji, sa ceteasca ~~ sii inveje cati-. chisal de rost, ~~ ca~tigandu-~i .folositoare cuno~tinje sa fie in stare a cuvanla din limp in limp dltra popor cu sporiu ~i cu Jolos, ~f a-i putea aditi. calea ciitra fapte bune, spre care sfar~it J se cuvine sa alba o viaja neprihanita, purlare buna intru toate, ~~ in tot locul ca cu o lrimbija bine rasuniitoare sa de~tepte pe toji spre cucernicia cea adevarat cre$!ina ~i spre !rica -lui Dzeu> ... 1, l\1ulji dintre protopopii ~i preojii obicinuiji cu vechiul regim .consistorial de ingiiduinja aproape excesiva, cetind aceste sfaturi ~~ lndr.umari sanatoase, vor fi crezut, cii ele sun! menite a imparta~i aceea~ soarte, ca ~i alte circulare anterioare: sa fie trecute Ia protocol .cu, sau lara scurtul adaus spre ~tire ~i conformare ... C:ii. prin tt,ceasta formalitate nu s'a ajuns Ia nimic, ca numai prin implinirea pe deaintregul $i lara. gre~ a singuraticelor puncte - e cu putin\i! o indreptare radicalii alucrurilor: Ia asta nu se gi\ndeau, decat elementele mai alese, doritoare de pmgres ~i hotar!te a starul pentru realizarea lui. $aguna' insa. nu era omul vorbelor rasunatoare, ci al lap. telor depline, cum a dovedit chiar dela inceput. El nu vrea sa ingiidue nici unuia dintre preo\i a face uitate poruncile, ce-i vin deJa superioritatea bisericeascii. Dadi vede, cii nu le urmeaza exact, daca observa, ca nu se da din partea preojimii cuvintelor sale, adresate cu caldura ~i blandeja, cuvenita ascultare, ~tie fi ~i aspru, aplicand pedeapsii stra~nicii, cum scrie insu~, tuturor celor nepiisiilori ~~ inraiji. Repeteazii ~i accentueaziiJoarte des sfaturile sale, ca sa fie ~tiute de t<;>ji. Peste scurtii vreme porne~te a poi prin sate, ca 1 sa se convingii insu~, cii cuvintele lui n'au rasunat in pustiu. Astfel Ia 1 Decemvrie acela~' an indreaptii ciitra preojimea )ntreagii o lunga epistolie de lnvajaturil 2 cuprinzand o mul/ lime de indrumiiri folositoare, repe\ind ~i complectilQd sfaturile sale din 20 ,Oct., motivilndu-le cu citate din sfanta sciipturii ~~
l'

43

I
I

din canoal)e, astfel !neat lnlreaga. circula.rli face impresia unui scurt tratat de teologie pastorala, avilnd In acela~ limp ~~ va-. loarea unui prejios document istoric. La inceput insista mai ales asupra datorinjelor preotului de a povajul intru toale poporul ~i pe a-1 lumina, Ciici al 58-lea canon apostolesc porunce~te, ca preotul -nepurtAnd . grije de popor ~i neinvii\Andu-1 pe el - sa se afuriseascii; iat' Ia prorocul h~zechil (Ill, 17) scrie.: . de nu vei deslu~l nici vei grill, va murl eel lara. de lege intru fiiriidelegea sa; sangele lui din mana ta il voiu cere>>. Sa se sileascii. deci fiecare preot. a povajul poporul, sa pariiseasca deprinderile rele, sii. nu facii nunta in post, sa se lase de ciisatoriile intre rudenii ~i sa se fereasca de cheltuielile zadarnice, de risipa In mancare ~i beuturii, ce au obiceiul a face cu prilejul nuntelor. Apoi sa nu lipseasca preotul, a lnvaja nunumai tinerimea ~colar~. ci ~i pe cea aditltii (<<pe ceeace n'are putinjii a umbla Ja ~coalii) credinja, !rica lui Dum' nezeu ~i incepulul injelepciunii. Prin toate purtiirile sale sa dea pilde bune poporului; sii-~i chiveniiseasca bine nu numai casa proprie, ci ~i toate, cilte se jin de biserica; deJa jocuri ~i glume sa se depiirteze, fiindcii a~a cere .can. 24 al sinodului ecumenic VI, iara fiind Ia pomeniri, lucrurile de mancare deJa masii cu sine acasa sa nu le duca, ~~ cu aceea cinul. preojesc sa nu-l

l
I

ru~ineze.

I
,I

Punctele acestei circulare, ca ~i a celei urmiltoare (din '1 Dec. 1846) sunt extrase din protocolul mss. al parohiei Bungard; arhiva consistoriala impreu~a cu 'biblioteca de 3000 de carti a lui ~aguna au fost arse. in 1849. ~ ,EpiStolie de invat~Hur~: ~atrA _parohi~lnica _preotime",- 1 Dec. J84tj~
1

Urmeazii un punct (al 6-lea), care ne infiiji~eazi! fidel urmiirile sliirii, mai mult decal patriarhale, a preojimii ~i ne arata totodata ~i prin ce fel de mijloace de pedeapsii nazue~t~ $aguna a starpl un riiu inriidiicinat adatic. in deprinderile preojilor ~i siitenilor: De cercetarea cra~melor feriji-vii. Raul acesta cilte alte rautaji priciriue~te, fie~tecare din voi poate pricepe: Dreptaceea num.ai pravila 54, a sfinjilor Apostoli vii aduc aminte, unde cetim, ca preotul, carele fara !ipsa mare. se va afla milncand ori band in cra~mii, sa fie oprit; intru.'urmarea acestora ta cea mai mare fntristare a inimii ~i cu nespu,sii mirare incredinjan(lu-ma, cii mulji dihtre preoji .au obiceiul ~i datina, dupii savar~irea slujbelor dumnezee~tilor. zile de Dumineci ~i ' sarbalori, din sfilnta bisericii a nu ,merge acasa, ci drept a se abate Ia cril~mii ~i a vorbl' cele-ce nu se cuvine unui preot, ,aspra ~i sab pedeapsa oprird de slujba preojeasca, dupii pravila 54 a soborului al 6-lea, a toatii lumea ~i pravila 24 a soborului

44
dela Laodikia, tuturor acelora, cari pima Ia aceasta sliibiciune ~~ nebagare de sama a freptei sale s'au ratacit, poruncesc ca sa se lase de aceasta ticaloasa ~~ ru~iniitoare a lor datina. lara ca sa incredinjez pe fie~tecarele, ca asprimea mea in lucrare o voiu adui:e, in privinja acelora, cari in treaba aceasta vor gre~l, unii ca aceia ii voiu pedepsl ~i publica preojimii intregi din Eparhie. Mai departe, repeteaza din nou (intemeiandu-1 pe can. 27 al sin. ecum. VI.) sfatul privitor Ia o imbracaminte preojeasca cuviincioasa, caci din cele din afa~a chibzuesc ~i a~ezarea cea dinlauntru a inimii. Apoi indeamna preojii, sa fie C\1 l)landeja ~i cuget curat, ~i neinteresab> in adunarile ~~ sfiltuirihi biserice~ti, sa nu ro steascii. decat vorbe frumoase ~i impaciuitoare, sa se poarte cu toata cuviinja faja de stapanirile ~i domniile, carora datoresc cinstire ~i ascultare, iar faja de poporeni sa fie cu dragoste, indelunga rabdare ~i smerenie; pentru slujbe sa nu ia deci\t <simbria legiuifa Ia ca~tig spurcab> sa nu ravneasca, iar Ia cei . saraci sa slujasca ,<fnzadar (gratuit !) caci pentru aceasti'i osteneala mare plata vor a veil in ceriuri, Cu invajatorii ~i cilntarejii sa traiasca in dragoste ~~ bunti pricepere (buna injelegere) impreunilndu-~i puterile cu dan~ii spre a invajil tinerimea in. cetife ~i cantare bisericeasca. - Din averea biserieii sa nu cheltuiasca nimic lara ~tirea curatorilor ~~ ctitorilor; protocoalele botezajilor, cununajilor, morjilor ~i ale invoirilor sa le jina in ordine, intocmindu-Ie lara gre~ala ~i sminteala .~i sa nu faca rasun m ele, .caci acestea trag dupa, sine mare pedeapsa. Tot asemenea protocoalele poruncilor celor inalte (guverniale) ~i consistoriale sale ducli cu doatti aeurafia, in acesie sfaturi se cuprind datorinjele de capetenie ale preojilor, pe care ~aguna !i roaga ale procetl adeseori ale urma totdeauna' ~i ale priml CU aceea~ dragoste, CU c7re eJ Je-a trimis ]Or>>. Spre a cunoa~te mai ileaproape imprejurarile satelor noastre, pe de alta parte pentru a putea controla, in ce masura duce 'preojimea Ia indeplinire sfaturHe ~i poruncile, ce i-.s'au dat, ~aguna cere voie deJa. guvernul ardelean, ca sa poata face o vizitajie canonicii in eparhie. Objinand in 15 Aprilie 1847 1 permisiunea, incepe vizitajia in protopopiatul Sibiiului, Ia I Iulie,
1

dupace admlnis\ratorul aces!ui pro!opopla!, Moise Fulea !n~ti

injase cu I 0 zile inainte pe toji preojii, sa '\~tepte pe Maria S.a cu bisericele ~~ altarele .maturate ~i cu odoarele biserice~ti puse toate in ordine, iar dascalii cu copiii cei . de ~coal a ~~ invajaturile, ce s'au !rivajat, sa stee gala; titorii sa arete socoteliJe biserice~ti; popo.rul intreg cu mare cu mic,. c.u ba~bajii / ~i cu muierile sa a~tepte pe Maria Sa cu. toata cmstea ~~ cu-l viinja, purtand grije de celece starile imprejur ii vor invajil (~i porunca aceasta in mare grabii Ia fie~tecare sat ziua ~i noaptea sa se duca mai incolo 1). ~aguna in vizitajiile sale .controla ~u deamanuntul tot, dand preojii cei vrednici, ~i mustrand cu asprime pe cei negligenji. '

lau-j

,'

''

Inainte de a incepe aceste vizitajii $aguna avusese prilejul } sa cunoasdi mai deaproape nemul(umirile Buciumanilor din Munjii-Apuseni, cari intaritaji de Catarina Varga, o unguroaica aventuriera $i amagitoare, 1 ' purtara mai mulji ani un proces contra fiscului, pe care 11 renoira, .tot Ia sfatul acestei faimoase muieri (beriichtigte Aufwieglerin)' lara nici o perspectiva de reu~ita. ~aguna Iii rugal de guvern, sa intervina spre a lini~ti \ 'spiritele agitate, ceeace a ~i izbutit sa faca !n toamna anului 1846, cand calatoti tu protopopul Zlatnei losif Ighian, in partile ' Abrudului Ca Luca cu Cleopa>>. ' Dar Ia inceputul anului urmator, ivindu-se iara~ semne de revolta, trebul sa mearga ', tocmai in sarbatorile Bobotezii Ia Bucium-lsbita ~i sa ia toate masurile pentru a scoate poporul de sub influenja acestei fe' Perniciosa seductrix, cum o nume~te contele Nadasdy cf. Po pea: Mernorialul iui ~aguna Sibiiu 1889 pag: 34.

' Ibidem pg. 23. ' Ibidem pg. 22. . . 4 D. vicar general Andreiu $agunain urffiarea unOI: preainalte rAn~
duieli- porni in 2/14 Ian. iara~ la locuitorii catorva sate din dominiul Zlatnei spre a~i mai mangail.t ~i intari mai mult in fagaduinteie filcute cu alt prilej, cil vor implini slujbele ce;rute ~ c" I. D. vicar dela Bucium se va repezi Ia Cluj pentru scurt timp, iar de acolo va cerceta 9i alte locuri, spre a le imp:lciui, a le molcomi ~i a Ie feri de intrigele u nor oameni netrebnici, cari ' ar voi a scoate castane -cu degetele altora, - apoi dupa vre-o 3-4 saptamRni s'e va re'ntoarce Ia Sibiiu. Dela ostenelile dlui vicar ca. barbat al pacii a~teptam numai rezultate mangaioa~e ~i odihnitoare)) (Oazeta de .TranSil-

;!

., .

Nr. guvern. 4394.

vania> 1847 Nr. 3).

r I
46
mei care, orlcum, nu pu!ea sa-i tadi cins!e. Mislt.tne& ateasta, del loarle neplacuta i periculoasa, o implini $aguna cu ajutorul lui Pogdny Oyorgy (vicecomitele Albei-de-jos) i al lui TiMssy Gergely (pretor in Zlatna), cari insotindu-i Ia lata locul)li, Ia ieirea din biserica prinsera de brat pe Catarina, 1 - i o aezara in sania lui $aguna, ducandu-o apoi in temnita din Aiud, unde a lost dejinula pilha Ia 1850 sau 52. duverna, torul Ardealului, contele losif Teleki, lirete, i-a multamit l1,1i $aguna, exprimandu-i placerea prea in.alta (legfelsobb tetszes)' pentru rezultatul intervenjiei, ca~e lesne ar li putut sa devina fatala pentru $aguna, dupacum recunoate !nsu In raportul si!u din 20 .Jan. 1847; inaintat guvernatorului Teleki.' Acesta e adevarul, ce se poate culege In chip sumar din acte oficiale i din corespondenjele conthnporane, cate s'au pilstrat cu privire Ia aces! caz, ' din care unii au cereal, dar lara succes, a lal.lrl un titlu de merit deosebit pentru $aguna, iar aljii, - carora le convine, cum observa Barijiu,' a pune mai mare valoare pe anecdote de petrecere decilt pe documente .istorice - i-au dat !oatil si!inja sa lam'easca o arma veninoasa impolriva lui $aguna, pana era in vieajii, i prilej de -- . . .
1

4'1

I,
[

I ,

ponegrlre a mernoriei lui, dupa rnotu!e. $aguna lnsa nu era omul, care sii se. sliascii .vre-odata de ispravile sale, chiar daca n'ar li fast vrednice de toatii lauda. Aa nici in cazul de lajii. Dovada, ci! In discursul rostlt ln. ~edinja a X-a a dietei din Sibiiu (tl August 1863) povestele insu aces! caz, 1 ceeace de sigur n'ar li lacut, daca simjia intr'ansul ceva neplacut sau ruinos pentru sine. Cat pe'ntru striilucita memorie a lui $aguna, ea n'a putut li de Joe ~lirbita prin nile Jncerciiri istorice, ale ciiror tendinje erau loarte transparente 2 inaintea oricui $i a caror zadilrnicie o exprimase nirnerit caricatura publicata intr'o revista umoristici!,' lnfati~ilnd pe $aguna ca un munte mare de stilnca, pe care 2 in~i contrari a lui, - cearcil siil slarme. Dar lara succes. S'ar pule~ adauge Ia aceasti! imagine cuvintele, cari lormau deviza ministn:ilui francez Mazarin: Quam lrustra et murmur.e , quanta.!

Ill..
Sinodul electoral din Turda.
~aguna

episcop.

Ibidem pag. 29-31; cf. cit privire Ia acest amallunt ~i povestirea; care difenl putin, a --protopopului Simeon cavaler de Balint: Scurta des~ criere a unor evenimente inhimplate in Muntii-Apuseni ai TraiiSilvaniei, en comunele Bucium, Abru.d-Sat ~i !=clrpeni~, inceptite in .anul 1837, in luna lui Iunie ~-i continuate. pana in 1847 in Transilvania anul 1876 pag. 16. Diferin~a ce exista intre <J,ceste 2. rehihlri s'ar- putea explic:lu~or prin faptul, ca prot Balint, scdind cu 29 de ani dupa intamplarea acelui caz, nu-l va fi ajutat memoria, sa fix~.ze lucruril~ tocmai a~a exact, cum Ie infati~eaza actele oficiale, redactate .imediat dupa aceasta intamplare. Ibidem pag. 33. ' Ibidem 'pag. 29-32. " Pentni amanuntele, cari in lipsa datelor neindoelnice, nu .se mai pot restabili cu sigurallta., pe lilnga actele publicate de Popea .in Mem.orialul citat, pag., 7-:--36 a se vectea inca ~I a. Barifiu: Parti alese val. I. . 105 Ia sfar~it vol. ll. . 73: apoi polemia dintre losif Sterca $uluft. (,o Himurire in disputa lite.i'ara etc. Sibiiu 1892) ~i a. Barifiu (Criticele istorice ale lui Iosef Sterca ~ulutu de C<'i.rpenis scanll~nate)l, Sibiiu 1892), cum' ~i expunerile,lui Simeon B"alint in <'Tran~ilvania din 1876, iar clintre istoricii stnlini: Eugen v. friedenfels: dosef Bedeus v. Scharberg, Wien 1876 1, '414-418 ~i Jakab Elek: ,szabadsagharczunk tort,> Budapest 1880 pag. 59-66. PArji alese din ist. Trans>, vol. Ill. pag. 467.
I

Unora le .convine a interpreta cazul cu Ecaterina Varga astfel, ta $aguna ar fi lacut guvernului aces! serviciu numai ca si!-~i netezeasca calea spre scaunul episcopesc, vacant. Chiar nefiind lipsita de orice temei sedos. aceasta interpretare,' va
,I
, l cf. Diuar .stenograjic al dietei iransi!Vane conckemate la Sibiiu /;e. 1 Julie 1863 prin rescript pfealnalt pag. 70. ' 2 cf. G. Baritin: ,Criticele ,isif;wice".- ale lui Josef Sterca $ulutu sCdr mdnaie" - mai al~s pag. 8-9 ;. vezi mai departe ziarul Tribuna din Arad , nrii 247 ~i 248 din 1910 ~i bro~ura ,Adaos Ia rasunetul lui ~ulutiu sau cum discuta un prezident venerabil ?" de Dr. I. Lupa~ Arad 1911. ' 8 Coco~ul" ro~u, red<ictata in Bra~ov de losif Pu~cariu. Spre a se vedea insa, cum judecau contimJ)oranii asupra acestui caz, citam din ,,Qazeta de Transilvania, care-- publidind dupa <<Erdilyi Hiradch ~tilea, ca. D. subi~pan George Pogdny prin barbatia sa puse .mdna . pe Catalan{ cum ii ziceau taranii ~i o trimise Ia umbra - adaug~ -din partea sa urmiltoarele ~ire: die ca sa se adevereze (aceasta ~tire) ca a~a . sil scape ~i romilnimea acelor pa.rti de aHUe a prepusuri. Cad acfeca ere dinta noastra politic!l tare ~i neclatit!l este, cumca Rom3.nilor, fie din'orice J)arte, in zilele noastre ninlic aftita na le poate stricd, pe cat le-ar stridi $i cea mai neinsemnatti mi$care, ce ar purtit- caracter de turbnrari politice. Ceria! sd pdzeascd pe poporul nostru de amdgitori tnrdatd{iti. Nu faptele nesupunerii, ci- o treptata cultivare ~i de~teptare a oarheniior no~tri este calea catnl fericire ~i c!ltra ca~tigarea oare~ca.rei insemnatati. (1847. Nr. 5,

'i;

:' i,'

pag. 18).

4B
trebul totu~ s~ recuttbasci orlclne, c~ VI'ednlcla flersonala a vi carului ~aguna era ~~ mai nainte in deajuns cunos.cuta ~i apreciata favorabil de factorii cei mai hotaritori pe atunci in chestia alegerii de episcop: de mitropolia din Carlovij ~i cur!ea din Viena astfel, inca! nu era neaparata trebuinja .de sprijinul, ce ~i-1 va fi ca~tigat in urma cazului Catarina Varga. Pe de alta parte nu se afla atunci in clerul nostru superior om cu aspirajii episcope~ti, care sa fi putut rivaliza in mod serios C\1 ~ag.una. Dintre cei luaji in combinajie: teologul loan Moga, profesor Ia seminar, Moise fulea, director ~colar, ~i protopopul Zlatnei losif lghian .erau loti oameni lnaintaji !n vArsta, ~i cari au imbatranit, fara a fi putut adauge nufelui lor faima unor merite deosebite. Pe cand ~aguna era om in puterea varstei, barbat de 39 ani, care daca nu avuse din tinereje prilej sa-~i ca~tige merite pentru neamul, din sinul caruia se ridicase, a dat totu~ in scurtul timp petrecut in Ardeal, destule dovezi de zel ~~ activitate, cari indreptiijiau Ia cele mai fr\lmoase nadejdi. Un singur om era, care prin istejimea ~i energia sa se apropia de . ~aguna: protopopul Bra~ovului,' loan Popazu, nascut ln aceia~ zi cu ~aguna. Curand dupa moartea episcopului Moga pare a se fi manifestat dorinja unora, de a-1 avea pe el episcop. Astfel in 6 Martie 1846, Aron Florian intreaba, prin ' o scrisoare din Bucure~ti, pe Barijiu: .In Transilvania formatu-s'a, rogu-te, Vre-o 'opinie pentru noul episcop neunit, ce se va alege? Pentru Popazu declare-se clerul in vre-un chip ~i ~ste nadejde, ca sa apuce scaunul. 1 Dar se vede, ca Popazu, chiar daca ar fi avut asemenea aspirajii, dupi! venirea lui ~aguna in Ardeal; n'a mai ~tiiruit pentru .realizarea lor, ~i 'ce!e 11 voturi, cate a primit Ia alegerea de episcop din 2 Decemvrie 1847, nu vor fi fast decat o sincera manifestare de lncredere din partea unor protopopi colegi, cari ii ~tiau prejul vrednicia. Precum aflam din Oazeta' de Transilvania, (1847, pag. 356) in tot timpul vacanjei preojimea n'a dat dovezi de vre-un interes deosebit In chestia viitoarei alegeri de episcop astfel, ind.t biirbajii clerului ciizurii in prepus, cii sau se poarta cu
1 Vezi revista ,Neamul Romdnesc" an. 111. Nr. 129: ,Di'n co'respong den(a lui Qeorgke Bari(iu".

b nep~sare rar~ cMra trebi!e biserlcel ~~ ale eplscopului sau,

sau ca nu le place a revarsil. lumina dorita preste o cauza atat de mare~. Mirenii dimpotriva au adresat inca In Maiu 1846 o rugare catra Maiestatea Sa, pentru a se admite ~i participarea elementului mirean Ia alegerea de episcop, cum se intampla Ia Carlovij ~~ aiurea. Dar toji barbajii clerului, caji fuseserii rugaji a subscrie acea instanjii, se retrasera Ia o parte, iar unii se purtara cu atiit disprej, inca! nici raspuns nu dadura. Cu toate. acestea mirenii, de~l mulji desgustati, nu desperara, ci increzuji In nespusa bunatate \;I indurarea Maiestajii Sale, in toamna aceea~ rugaminte'tot o sub~ternura, subscrisa numai de mireni.' ~aguna a luat din partea sa Ia inceputul anului 1847, in buna injelegere cu Consistorul, masurile de !ipsa, ca vacanja episcopeascii sa se curme cat mai curand prin o alegere, care ' sa se indeplineascii tot in conditiile celei din 1810. Petijia ina- intata in aces! sens Ia curtea din Viena a fast rezol\rita favorabil Ia sfar~itul lui Iulie 1847,' recunoscilndu-se 9i acum dreptul de alegere a! protopopilor, insa cu o singura schimbare, de astadatii foarte inteleaptii ~i folositoare,. anume ca restricjiunea, de a putea fi ales episcopul numai dintre cleric.ii ardeleni, cum s'a in tam plat cu ocazia alegerii lui Moga, sa ramana inlaturata. . Evident, ca aceasta schimbare s'a facut numai de dragul lui $aguna, singurul intre aspiranji, care nu era Ardelean de ba~tina. Rezolu(ia preainalta fu comunicata Consistorului prin guverrtul ardelean, abi.a Ia sfar~itul lui Octomvrie,' cilnd s'a ~i fixat ziua de alegere pe 1 Decemvrie st. n., fiind invitaji pe aces! term in toji protopopii 5 Ia Turd a, unde actul alegerU aveau
publicatil. in Carte a de aun> vol. I. pag. 165-169. Prin rescriptul reg esc din 30 Iul,ie 1847; Nr. aulic 3658. cf. ~i nou tita lui Baritiu din Transilvania 1.87? pag. 198. .. . .
1
2

u . ; .. 'fSua Majestas Sacraftsslma, .... clernenter mdUlgere d1g~ata

est, ut in eligendo Episc'opi grae~i ritus. ~~n unitorum. e~dem rfil.odaht~s, observetur, quae anno 1810, occaswne simths restauratwms locum .habmt, ea solum cum modificatione, ut restrictione in Decreto ~tto 25 Mam 1809 Nr. 1301 contenta, ut videlicet Episcopus e gremio Cl,en nota sua ~eprom-., turi eligatur, sub lata- .electio haec praecise ad natos I!I_Transy.lv~nia hand restringatur cf.. ~i epistola.lui ~aguna catnl Dr. P. Vastct dto Stbuu 11 No , bis. pg. 204 5 in tract. romfiml ~i in origillalul -latin (in care s'au strecurat insa vre-o 3-4 erori de transcriere san de tipar). 0 Atunci erau 44 de protopopiate, insa fiind dpua vacante, iar un protopop bolnav, Ia Turda s'au p~ezentat numai 41 protopopi ~i vic~;ul ~aguna cf. Oazeta de Transilvama 1847 Nr. 95, unde. actul alegern e ,descris mai pe larg decAt in lstoria bis. (11. pg. 20~) a lUi ~aguna.
. .

emvrie 1847. (Baritiu vol. 111. pag. 564 5). . 4 28 Octomv'rie 1847 intreaga rezolutia e _publicata Ia ~aguna: lstona

i,l!
li :I!

Si

: .

condudi 2 comlsarl ai guvernului: C@tele Ladislau Lazar ~~ secretarul guvernulul: Pavel lstvanfi. Ziua de 1 Decemvrie a lost intrebulnjata pentru implinirea unor formalitati, obi~nuite !a asen1enea ocazii, iar a 2-a zi s'a procedat Ia alegere, a! ciirei rezultat a lost, cii din cele 126 voturi, elite s'au dat - acordiindu 7se liecarui protopop. dreptul de a . vola pentru 3 in~i -33 au lostpentruJoan Moga, teologul, 31 penfru directorul ~coalelor, Moise Fulea, ~~ numai 27 pentru ~aguna, iqr restul s'a impiirjit intre protopopii lghian 14, Popazu 11, Constantin Duma (Hunedoara) 5, loan Panovici (Nocrich) 1, Avisalon Popovici (Lup~a) 1 ~i loan Hanla, arhivar consistodal. 3. Se spune, cii inairite' de alegere ar ti mers Ia ~aguna o deputa(ie de protopopi, rugiindu-1 sa nu ,candideze, ciici dan~ii nu voiesc sa-l aleaga din pricina, ci1 ar. li Siirb. ~aguna, dupace 1-a liimurit, ca e Roman ca ~i ei, i-ar li i:limis cu cttvintele: Daca nu mil vreji voi pe mine, vii vreau eu pe voi, ~i sa ~tili ca eu volu fi episcopul vostru. Ceeace, spre norocul neamului ~~ a! bisericii noastre, s'a ~i intiimplat, caci monarhul dintre cei 3 candidaji, cari au intrunit un numar mai mare de voturi, a conlirmat, in 5 rebraarie (24 Ianuarie) 1848, dupacum eril de prevazut,' alegerea lui ~aguna, de~l . acesta avuse mai pujine v 0turi, deciitcei doi nepoji ai lostului episcop Vasilie. Ca o dovada mai mult despre increderea curtii .din Viena in ~aguna, sau despre bunele protecjii, de caii se bucura ei, servqte ~i laptul, ca Ia numirea lui $aguna de episcop s'au dat cu totul uitarii cele .19 condijii grele, cari s'au lost lixat' Ja 1810 pentru Vasilie Moga, jiniind intreaga cil.rmulrea biseri' cea.sca a acestuia ferecatii ca in ni~te catu9e de lier. Numirea de episcop o aduce ~aguna Ia cuno~tinja cle-. rului ~~ poporulul .prln o. lrumoasii circLtlarii," In care exprlman, .d u_,_~_i--nemiirginita muljiimitii ciitra marele nostru Monarh, ___ promite sarbatore~te, ca din toate puterile neostenit se va
1 Oazeta de Transilvania)) 1847, pag. 386 (Nr. 97)"; Pantazi scrie in epistola sa catnl Baritiu (Viena 3 15 lanuarie 1848): <(De9i imprejurarile se vad a f~ce incapetea 'ta episcopie a dlui .~aguna cam certd, totu9 eu o privesc ca foarte. probiematica, fiindca am inteles din izvor sigur, ca. mat mu\te persdane, care sunt prea aproape de tron, ~i-au anltat vointa de a favoriza numa:i pe fiii patriei. in cauza .episcopiei noastre. ( TranSilvania))' 1877

Sa-l

, ' slradul>; pentru binele, folosul ~l !nalntarea In cele de ' jiito~re ale poporulul ~i va f.l tataror tatd adevarat: lata zlc sa fiu, lata, ~i inca odata zic, tatii sa fiu in injelesul eel ade. viirab>. Apoi ca sa nu lase neintrebuin(at nici un prilej>> indeamnii din nou preojii, pe lubijii siii impreunii slujitori, sa , : inveje ~i sa 'Iumineze necontenit poporul, ca sa-l poata aduce. <din necoviir~ire Ia coviir~ire ~i din ruginita negurii a ne~tiin' jelor Ia limanul cel_lini~tit al ~tiinjelor 9i al luminarib. Cre... , ~terea ~i luminarea supu~ilor este ~~ dorinja Monarhului, care 9tie Ce lolos este .!n zisa lui Horat: ingenuas . didicisse fideliter aries, emollit mores nee sin it esse !eros. . De incheiere roaga preo\ii, carl vor. jineil cuvantari bise-~ .rice~ti, .i le trimita . acestea din vreme in vreme dilnsu!ui, caci are \de giin'd a le. tipiit i sub titlul: Adunarea cuviintiirilor biserice~ti, intocmite prin preojimea Eparhlei gr.-riisiiritene . neunite din Ardeal. . loan Moga ~i Moise Fulea se vor fi sim(it Ia ineeput cam 1 . , jigniji ~i nedreptajiji prin numirea lui ~a gun a de episcop. Dar ei au lost oameni, cari se ~tiau impaca u9or cu situajia. pe aceea glasul lor de nemuljiimire s'a potolit mai tiirziu, lara a Iasa urme de neascultare sau impotrivire. Din contra s'au pii . strat scdsori deJa amilndoi, din carl transpirii cele mai lrumoase ' s.entimente de veneratiune ~i entuziasm. pentru vrednicia Unarului episcop, Astle! cetim fntr'o epistola 1 a lui Moga adresata I11i ~aguna in Vi en a, urmatoarele ~i.re, sinceritatea carora n'avein motiv a o trage.-la indoiala: Cu mare dor dorim sate vedem pe Maria Ta in pace ~i siinatos lara~ in mijlocul nostru. Ni se pare, ca ~i soarele stralucqte mai luminos, cil.nd e~ti intre noi; \,, dara acum suntem ca cei din umbra mor(ii. 2

sa

--l><l-Este interesanta ~i o scriSoare a lui Moise Fulea emerit diredor (dto Sibiiu 9/21. Maiu 18.63), in care multame~t.e .hti Dzeu, ca. \ . 1-a insuflat pe ~aguna cu Duhul sau a numi cele 3 natii, 4. confesiuni ~i frei teritorii in patrie 10 pit'cate, ~i i-a 1riminat mmtea sa faca despre natiunea noastra ::tseminare cu poponil irlandicesc - apoi il-roag<l, sa se indure_ a-i da zelul indr&znirei a putea fara sfia\::1 cuvfinta .... cele de lipsa . pentru felicitatea natiun'ei .noastre, ca sa se mire imp:lratul de intelepciunea lui ($aguna) ca oarecand iinp:lr:lteasa Sava de intelep'ciunea lui Solomon ;_termin<indu~~i rugaciunea astfel: ~i ni-l adu Preabunule ianl~ sanatos ~Lin _. pa~e i_n mjjlocu\ nostru, ca sa ne putem bucard de stralacita ~i vesela lui fa{d ...
:

' dto 21/9 Februarie 1851.

2-

_--~I._.Protopop.

pag. 198). ' Nr. 119, 24fl2. Februarie 1848.

4'

53

PARTEA III.
In viforu 1 man tui ri i.
I.
Sfintirea lui ~aguna ca episcop Ia Carlovit ~i participarea lui Ia adunarea nationala din 3/15 Maiu 1848.
~tirea despre numirea lui ~aguna de episcop facu, in general, bm1a impresie nu numai Ia credincio~ii bisericei romane ortodoxe, ci ~i Ia Romanii uni(i. Timoteiu Cipariu, comunicil.nd in foaia Sa I a~eas!ii ~tire 0 inSO(e~(e CU Urma(O~refe CUVinte, pe cat de frurrloase pe' atilt de adevarate: <<Virtutile acestui mare barbat roman sunt mai cunoscute, decilt sa aiba trebuin\a a se mai !audit. !neat nici inimicii nu i le-ar putea nega, ~i credem, ca grajia Majestil(ii Sale n'a putut sa cadii pre o persoana mai meritatorie de o a~a mare chemare. Multe zile ~i din partea . noastrii-i udim ... Cuvintele lui Cipariu cuprindeau un mare adevar, pe care - daca unii nu se vor fi simjit atunci indemnaji a-1 recuiwa~te desfa~urarea .evenimentelor din urmiitoarele doua decenii ';li jumatate aveil sa-l confirme pe deplin. In ni~te vremuri nespus de grele, in clocotul napraznic al vijehilor cul11plite; ce aveau sa se desliinjue in curil.nd asupra poporului roman din Ardeal, era in adevar cu neputinja de gasit un barbat mai potrivit pentru carma, - care 'nu puteil sa ramana numai bisericeasdi, ci trebuia sa fie acum mai mult politica - a unei episcopii, cercetate !imp de un secol ~i jumatate de toate violentele vremilor vitrege. Ce s'ar fi ales de aceasta episcopie ~i de numero~ii ei credincio$i, daca gratia Majestiijii Sale ar fi cazut asupra teologului loan Moga, - om bun, dar lipsit de orice indrazneala In lata situajiilor grele, obosit de cei 32 de ani dela
~ Organut Lumindrd gazeta bisericeasca, politica e literaria, cu pre Oratiosa invoientia 1848 pag. 329.

,,
~,.

'

'
''
1..

catedra .(1816-48), imbatranit in smerenie ~~ supunere - ori asupra lui Moise Fulea, care era ~i el tot atilt 'de batran, neajutorat ~i bolnavicios, 1 - nu e tocmai greu de ghicit. Vantul desrobirii popoarelor, ce lncepuse de o jumatate de veac a sufla dinspre Apns, pe langa toata vigilenta l]eobo. sita a ministrului Metternich, care socotea drept cea mai inalta in(elepciune de stat sugrumarea curentului democratic'- nu putuse fi oprit Ia granitele monarhiei austriace. In aceasta mo-~ narhie traiau o mul(ime de popoare, adunate in chip cam artificial , sub acela~ sceptru ~i obliiduite de acela~ sistem al carmuirii absolutiste, care in forma sa metternichiana sever&, in loc de a potoll , nemultamirile, le intaFita, trezind din amorteala popoarele, din suftetul carora, oricilt ar fi voit, nu isbuti a stange dorul libertatiL.. Austria era socotita c~ un stat despotic. Un versuitor ( german 0 aseamana cu <0 conbie de sclavi, incarcata cu popoare nenorocite, cari abea'atunci se vor puteil elibera, cilnd ea se va sdrobl de o stancii, , Al(ii o socoteau drept o !em nita a Iiberta(ii. ~~ intre ceice -( simteau aces! lucru, dql nti-1 accentuau mereu, erau ~i locuitorii jl din tarile de sub coroana s!Antului Stefan, lara deosebire de najionalitate; chiar ~i elementul german din Ungaria era potrivnic Vienei din cauza apasiirii polifiene~ti ~i a reactiunii confesionale lata de protestanti. Mai pronunjata insa, decal oricare alta, era nemul(amirea elementului maghiar faja de tendintele de consoJidare ~i unitate a monarhiei austriace, cari imp-Iidt stangeneau independenja Uugariei, asiguratii in mai multe randuri ~i in crirsul secolului XV Ill.' Cu toate aceste Ungaria continua a fi
';
1 1n vara anuhii 1848, fiind chemat de ~aguna la Pesta, intr'o deputatie. . M. Fulea se scuza, c.1 nu poate merge fiind dare" caprins de tusd. (Epistola din 27j14 lulie 1848). , 2 H. friedjung: Der Kanwf um die VoTherrschajt in Deutschlatid'i'l '~d. a 7-a, vol. II, pag. 7. .. ~ Moriz Hartman cf., Heinrich Friedjung: Osterreich von 1848 bis , 1860>, Stuttgart u. Berliu 1908, phg. 254. 4 Mai precis este in aceasta privinta art. de lege 10 din 1791: De independentia Regni Hungariae,' Partiumifue eidem annexarum, care Sntre 'altele cuprinde urmatoarea formula: <<Hungaria sit Regnum liberum ... independens, jd est nulli altero Regno aut populo obnoxium, sed propriam habens conslstentiam et constitutionem etc.; cf. Dr. Marcza/i.Henrik: Etichiridion fontii.tm Historiae Hungarorum. Budapesta 1902, pg. 765.

r.

-]'.>',

r
'

I
55
\

54

'

socotitii ca o parte a impiira(it;i austriace, dtipacum apare ~i din Iegea fundamentala dela 11 August 1804, care une~te provincii!e habsburgice intr'un impei"iu ereditar. 1 Conducatorii politicei maghiare deJa anul 1825 incoace incep ." accentuit tot mai mull independen(a (iirii fa(a de Austria, evitand insii orice conflict mai acut, calli vreme conducerea spirituala ~i cea mai hotaritoare influin(a asupra lor o avea contele Stefan Szechenyi, aces! mare reformator; numele caruia este in !egiitura indisolubilii cu rena~terea inte!ectuala ~i moralii a popor,ului maghiar, Szechenyi i~i a(intise privirile mai ~le~ asupra mtiltelor neajunsuri interne ale (iirii, asupra inapotem cult~rale ~i economice, asupra sHirii de nedreptate ~i imblancire feudalii, care nu mai era de suferit. .Pe aces! teren pa~e~te dansul ca reformator, iar in privin(a leE"iiturilor cu Austria ~i cu dinastia de Habsburg ramane toatii viea(a sa un conservator intransigent, neputand sa-~i schimbe convingerea, - pe care o miirturisise solemn in Noernvrie 1825, ~i care urmit sii fie ratificatii prin atatea sguduiri de mai tarziu - cii viitorul Ungariei ~i a! natiunii maghiare nu-l. vec!e asigurat decal prin bune rela(ii de prietenie ~i prin Iegii!urile trainiee cu monarhia austri"di. Dar forjrle, pe cari activitatea lui de agitator madera! ~i circumspect le-a !Je~it din letargia secularii, au crescut repede peste puterile lui tutelare, ~i depii~ind barierile politicei prevaziitoar.e propovi!duite de Szechenyi, au ajuns pe Ia ince' putul anilor 1840 sub influin(a covar~itoare a lui Ludovic Kossuth, idolul opiniei publice maghiare, pe care o robia prin puterea fermecatoare a cuvat1tului $i a scrisului sau, . pi!truns de nestramutate convinged democratice ~i constitu(ionale. Ungaria

~era, dupa expresm tara con. stitu(i~nali!,. ~ar. con.sti.tu(ia.ei .striiveche . u~ese .to"tdeau. na o lut Szechenyt, un coperi~' sub care se puteau adiipostl numai cilteva zeci de mii de familii privilegiate, ) nobill mea sau a~a numitul populus Werboczianus>>.'. Mul(imea
1 H. Friedjung o; c. pg.- V:I. ~i scriitori ~i politiciani maghiari se jeluesc, ca. independenta de drept a Ungariei era departe de a fi ~.i una de fapt (Kemeny Zsigmond: (('Mi{[egy sz6 aforradalom utdn. Pest p. 169~ 170 iar Ia pag. 21 scrie: ,<dreptul nostru public dela 1791 incoae~ .s_e desfiin\~ tot cu atata s.irguin_ta ca ~i sub domnia lui Josif al 11-lea, cUnd nu edt re' cunoscut nici principiar. ~ Pr. Szt~henyi lstvdn: Kelet nepe, Pozsony 1841, pg. 63.

datace constitujia t.arii ar fi.fost a~e. z.a.ta pe baz.e democratice m. ai . ' !argi, era clar pen!ru oricine, cii Ungaria nu-~i va putea pastra cara:terul maghiar, - cum ii avuse in constitujia :aristocraticiifeudala, care identifica nobilimea cu st?tul - ci va ie~l Ia iveal,a '\, .. cii in aceasta t~ra se giisesc atatea ~~ atatea entitii(i etnice, diferit~ prin. tradi(iile ca ~~ prin aspira(iile lor, ~~ cari nu V'!r lipsl a reel am a fiecare ~~ pentru sine un Joe deosebit in .cadrele constitujiei democratiC\- De acl graba febrila a politicianilor din epoca reformelor (1825-48) de a da tuturor popoarelor jarii eel pu(in o unitate aparenta, prin impunerea silita a limbe! maghiare pe ioate tei'enele viejii pub lice. De acl precipitarea unbr masuri nepotrivite, pe cari politiCianii maghiari mai prevazatori le reprobau, fiindca vedeau, ci\ o sa aiba tocmai efectul 'contrar. Le reprobau. dar nu puteau lmpedeca inarticularea lor in Iegile jarii, fiindcii toate argumentele lor se sdrobeau de stanca tarpeica' a popularita(ii,' asupra careia Kossuth singur era stapan absolut. Astle! agita(iile dictatorului Kossuth aveau sa pregateasdi politicei maghiare 2 conflicte acute, unul extern atacand Iegaturile dintre impiirii(ia austriaca ~~ regatul ungar, ~i altul intern, care era ~~ mai periculos: provocimd susceptibilitatea popoarelor nemaghiare, de ale caror postulate najionale, jus!e' ~~ legitime din punct de vedere a! dreptu!ui natural, nu se prea. jineil seama. Szechenyi ca prin o visiune profe!icii injelese curand, ce prapastie grozava se deschide inaint.ea Maghiariior, urmand politica lui Kossuth. $i .chiar din anul I Ml i~i diidu toata silinja a-1 abate pe Kossuth din calea prapastiei, implorandu-1 sa pariiseasca cu totul terenul agitatiilor politice. Dar staruinjele lui persuasive, ca ~~ cele 3 bro~uri de polemica' adeseori acuta ~~ sdrobitoare pentru Kossuth - nu avura rezultatul dorit. Desfa~urarea evenimentelor, atat in liiuntrul (arii cat ~~ in afari!, era cu desiivar~ire favorabilii pentru Kossuth. Politica lui Kemeny Zsi/tmond: forradalom 'utin)> 1850, pag. 5. Or. Sztchenyi Jstvdn: Kelet nepe 1841; A magyar akademia 2 'koriih 1842 ~i <,Po_litikai .programm toredtkek 1877, in toate 3 se gasesc o multime de con.:.tatari interesante ~i pretioase, Cari nu. ~i~au pierdut' ac1

cea mare a Iocuitorilor era in afarii de barierile constitu(iei. In-

~ualitatea.

56
scrie Kemeny 1 - placea lumii lntregi. ~i toate lmprejurarile par'ca se aliara in lavorul agitatorului. Norocul il persecuta cu darurile sale ca pe Polikrates. Pe IAnga toata insufletirea aceasta generaHi. Szechenyi insa era plili de ingrijorare. ~i cand sanctJonarea . \ legilor din 1848 era sigUIa, Szechenyi spunea: Kossuth a '. hazardat deja de 16 ori soartea \iirii, ~i acum a ca~tig~t jocul. Dar. el va juca mai departe ~i noi vom pierde totul ... In lata revoll!tiei maghiare, a carei izbucnire Metternich o prevestise inca din 1844, curtea din Viena se. afla loarte strlmtorahl, liind cea mai mare parte a o~tirilor in !!alia sub comanda lui Radetzky, care abia in 24 Iulie reu~i sa lnvinga pe ltalieni Ia Custozza ~i sa intre apoi (Ia 6 August) triumfator. in Milano. A~a se explica succesul nea~teptat al lui Kossuth, cartiia ~i revolujia din Viena (13 Martie I84o) ii vcnl in ajutor, pe langa intreaga constelafia politicei exteri0are a Austriei- zguduita in temeliile sale, nu numai prin izbucnirea in flacari a locului din ltalia, care de multa vreme ardea sub spuzi\, ci ~i prin tendinfele centrilugale ale elementului german, care doria unitatea natlonala ~i contopirea intr'un mare imperiu teutonic. ~i chiar intre membrii dinastiei se alia cine sa sprijineasca planurile lui Kossuth. Arhiducelui Stefan, tanarului palatin al Ungariei, i se aduse lntr'o conferenja din partea unchiului sau Ludovic invinuirea fati~a pentru cele intamplate in Ungaria '. Discujiile, 'ce se desla~urau in dietele ungare, au aflat ra.sunet ~i printre Ungurii din 'Ardeal, a caror dorinta veche era sa ,se uneasca CLI lratii din tara sora. Chestiun.ea unirii a lost desbiltuta ~i Ia dieta diri Cluj 1791. Leopold II, care liig-aduise, ca va respectil vechia constitufie a Ungariei ca ~i a Ardealului, dadu insa porunca comisarului Rail, sa impiedece unirea acestor 2 tari, ceeace spre m'area nemulfiimire a unioni~lilor, se ~i !nlAmplil. Dupa aceasta diela viafa constitufionala in Ardeal afipise cu totul. Cele cateva diete, ce s'au finul pi\na Ia !848, t1u prezinla multa importanfii, afara doar de cea din 1831 ~i 1842.
' 0. c. pag. 156. Du wirst schuld sein, wenn wir Ungatn verlieren cf, H. Friedjung o. c; pag. 41-2. unde pe baza actelor inedite ser s'tabile~te, ca eel dintdi ad revolufionar in Ungaria 1-.ar fi savar~it insu~ arhiducele Stefan, Palatinul,
2

57

Dar agitatiile lncepura ~~ In Ardeal pe teren social ~~ prin adunarile comitatelor. Ceea-ce lacea Kossuth in Ungaria, inde. plinia Wesselenyi in proporfii ceva mai reduse in Ardeal, !upland . ~i el pentru unirea Ardealului cu Ungaria, pentru ~tergerea iobagiei ~i. raspandirea limbei maghiare. Wesselenyi voia sa puna nafionalitiifilor pentru desfiin(area iobiigiei condi(ia calegoricii de a invatii Iimba maghiara, Ia ceea-ce RomAnii dadeau raspunsul holarit, ca mai bucuros vor sa ramAna tot iobagi decAl sa-~i lase Hmba mamei lor.' In contra lncerdirilor li!cute in cele doua diele amintite de a decreta ca limba oliciala a tarii In locul celei Ia line pe cea maghiara, a tat din partea Sa~ilor' cat ~i a Romanilor se ridicara proleste, destul de energice, soc'olind aspri'llea acelor vremi, cari pulea suprimil cu mijloace drastice libertatea cuvantului. In modeslele gazete romilnqti deJa Bra~c:JV se dadeau poporului mai mull pe cale indirecta, . sfaturi polrivite, se formulau din cand in cand doriri(ele Romani! or ~i in articole scrise in che,;tia limbei se accenlua, ca liind vorba de a inlocul limba latina cu alta, lieciirei n'\Juni ' sa i-se acoarde dreplurile lire~ti ale limbei sale malerne, deci . , . . . ~i penlru Romani limb a oficiala sa fie cea romAneascii 3 .-, '
1

cf. 0. Barifiu: Pdrfi alese din ist-. Trans. vol. I. pag. 598.

11 Ma;'u 1849) Sief~n Ludwig Roth (Doktor und Magister): <Der Sprachenkampf in Siebenbtirgen, aparuta la Gott in Bra9ov 1842 .9i in care aratRnd zil.dil.rnicia tendintelo'r de a impune limba ~aghiara tuturor locuitorilor din Ardeal, insista astlpra insemmHatii limbei romilne_ in aceasta tara. In 1 capitoluf VI <(Panslavismus oder Walachen und A del (pag. 47) face urmi'l.... toarele constatari: Die Herrn auf dem Landtage in Klausenburg ml:igen : ~ine l(anzteisprache gebaret haben, und sich nun freuen, dass das Kind zur _Welt gt;bracht ist. .. eitte Sprache zur Landessprahe zu erklaren, hat nicht ,Noth, Denn eine Landessprache haben wir schon. Es ist nicht die deutsche, ~be-r auch nicht die madjarische, -sonde:rn die walahisChe! Mogen wir standische Nationen uns stellen und geberden, wie "wir wollen, es is nun , einmal so, un nicht anders. Pst, pst! sagt man und zupft mich am Aermel: ;-'_E,infaltiger Kerl, so etwas sagt man ja nicht. .. Diesen Ehrentitel- mag ich vie'lleicht verdienen, auch urn meiner andern Streiche willen - aber bier '-'grade, scheint mir,belohnte man mich iiber Verdienst. Denn ... alie haben diese. Ueberzeigung.,. Umsonst stec~et der gejagte Strauss seinen Kop! in den Strauch, der Meinung, wei! er nicht sehe, wiirde auch er nicht gesehen. Umsonst meine ich, sagt man so etwas nicht wenll man's auch -~icht sagt, ist es deswegen doch ... Es ist diesp Tatsach'e nickt zu leugnen,

~ E foarte interesanhl 9i instructiva carticica Sasului (pu9cat in

numind proprio motu pe contele Ba:tthy<iny prim-ministru provizor, ca ~ cum lui ~-at fi Mst incredi~tata puterea' regala.

' Baritiu I, pag. 627.


58
5Q

Pe !An gil ch'estiunea limbei, ~i aceea a unirii. Ardea!tilui cu Ungaria era obiectul unei preocupajiuni serioase ~i pasionate pentru conduditorii poporului roman, cari insa nu se injelegeau tot atilt de bine asupra chestiunei din urma, ca asupra celei dintiii, fiind ciljiva aderenji ai unirii, iar ceilalji . ramiinilnd anta, gorli~tii ei pe motiv, ca rolul elementului iomiln va puteit fi cu mult ma.i inse111nat in Ardealul independent presupunilnd, ca vechea constliujie a acestei jari - caracterizata de Barijiu ca 1 0 conspirajiune, permanenta contra .najiunii ' romiine>> se va modificit. ~i' Hirgl in sens modern, ca sa poata cuprinde 'ii n.ajitmea romilna intr'insa. Orice nedumerire intre conduciltorii Romilnilor ardeleni fit inlaturata tiitrii sfar'iitul lu. i Ma~tie, dupace aparu anonim, in ( 25 ale acestei luni, pro<;lamajiunea lui Simian Barnujih!. Prin aceastii proclamajie era dat, in liniamente generale, programul politic ce aveau sa-l urmeze Romiinii ardeleni nu numai in acei 2 ani vijelio~i, (1848-9) ci ~i de atunci in co ace. Din intreagii invalma~ala anilor 1848-9, pe langa pleiada tribunilor inflacaraji 'ii gala de mice jertfa pentru neam, pe langa frumoasa priveli~te a muljimii insuflejite, care ascultil .cu evlavie pe domnii no~tri ~i-i urmeazii cu toata inctederea, se, inaljil indeosebi trei nume jalnice: Biirnujiu ideologul, ca~t; cu logica s.a biruitoare a precizat, pana la cele din urma consecvenje, toate postulatele, ce rezulta din ideea de na(ionalitate; lancu - eroul spadei,' 'ii iscusitul diplomat ~a gun a. . Pe cilnd se faceau cele dintiii pregatiripentru jinerea unei adunari najionale romiln~'iti, pe cilnd studenjii din Blaj citiau 'ii talmaceau jarlmilor proclamajia profesorului lor A ron Pumnu, prin care toji erau chemaji Ia Blaj pe ziua de I 8/30 Aprilie (Du mineea Tomii) - $aguna trebui sa piece Ia Carlovi\, unde tocmai in ilceea'i zi !I Sfintl intru episcop a! Ardealului patri. arhul losif Rajacici, cu asistenja episcopilor Eugen Ioanovici
' Ibidem pag. 605. cf.. pe lfinga 'subtirica biografie romllneasca a lui lancu, sclisa Oe Iosif St. ~ulutu, ~i 1. Ale~. v. Helfer!: Geschichte 6sterreichs Wien 1870 . v. II. pag. 209 ~i 214--15. der Alpenkpnig Iancu-v, - . ap~i Eagen v. Friedenfels: Josef Bedeus v. Scharberg)) vol. II. Wien 1877 pag. -404_:_412 ~i H. Fried)ung: 6ste'rreich von 1848 bis 1860 Stuttgart u. Berlin 1908 pag. 128, 208 ji indeosebi pg. 428"-430.
2 .

(Carlstadt) ~i Stefan Popovici (Ver~et). - Din cuvantarea, ce rosti cu aces! prilej ~aguna in catedrala Carlovijului.,_ in limba sarbeascii, s.e 'v,ede, ca el i~i dadeil perfect seama de chemarea sa inalta ~i grea, de a refnvia aceasta dieceza transilvana numeroasa, dar de multe 'ii diferite fatalita(i sguduita - ~i face Ca refnvierea aceasta sa coriispundii., trebu{njei bisericii, mantuirei poporului ~~ spiritalai timpului ; prevede muljimea obstacolelor, ce va intampina, dar nu se teme. Cea mai mare parte a norocirei mele - pururea in ostenealii mi-a lost 'ii imi va fi, .~i a~a cea mai mare bucurie mi-a 'lost a in. vinge pedecile ~~ aceasta ~i in vii tor imi va fi -. $i crede tare, . c~ umbrit de puternicul scut a! lui Dumnezeu, i~i va puteit indeplini scopul viejii sale intregi, pe care acum il marturise~te ' r.aspicat, pentru intaia data: pe Romiinii ardeleni din adancul }
1

.de a

Reintoarcerea lui ~aguna in Ardeal era a~tep(ata' cu nerabdare din parfea tu,tur'or Romiinilor, cari doriau sa-l aiba in : fruntea mi~ciirilor najionale, nu numai pentru influenja, ce puteil. sa exercite asupra rtmljimii prin dignitatea sa arhiereasca, ci ~i pentru distinsele calitaji ale personalitiijii sale energice $i impuniitoare .in toate privirijeJe. Episcopul din Blaj loan Lemeni nu se bucurit de popularitate; 3 indeosebi tineretul se purta cu aversiune pronunjata faja de dansul. A~a se explic& entuziasmul tuturor Romanilor, lara deosebire de confesiune, pentru 'episcopul $aguna, care sosind deia Carlovi( in Sibiiu, fu primit . cu mare alaiu ~i bineventat de lnsu~ Biirnu(ia intr'o cuvantare f,rumoasa, din care nu lipsiau aluziunile politice.' $aguna muljamqte pentru aceste manifestari, care, precum observa, nu i'se aduc numai digniiajii de arhiereu, ci 'ii per' ,soanei sale, ~~ indeamna la credinja nestramutata fa(a , de monarh :;;i casa domnitoare .

lor somn sii-i de$fept 9i cu voia ciitrii tot ce e adeviirat,, pliicut . $i bun sii-i trag. 2

D
0

(}

publicata in intregime la Popea pag._ 37-41. 2 Gramata episcopeasca a ,lUi $ag'un,a;subScrisa de smeritul Arhiepiscop ' ~i metropolit.JoSif R.aiacid))., da-tata din aceea~ zi (18 Aprilie, in Dumineca 'Tomei, 1848) este scrisa cu liter~ s&rbe~ti, dar textul e. rom~nesc-. 8 a nepszeriitlen, de hazafios Lemenyi hlnos gor. kath. es a nepszerii saguna Andras gOr. kel. piispOk M<irki, Ia szih\gyi o. c. vol. X. pg. 98. 4 Memorialul lui ~aghna pg. 69. .
.1

61
Cea dintai adunare ,najionala, jinuta in Blaj in Dumineca Tomii, a fost numai preludiul memorabilei aduniiri, ce avea sii urmeze peste 2 siiptiimani, !a 3/15 Maia 1848. Ouvernul, ca sa impedece intrunirea Romanilor, de ambele conlesiuni intr'o singurii adunare, ar fi dorit sii se \inii sub conducerea. ~i raspunderea episcopilor douii adunari poporale deosebite: una Ia Sibiiu pentru Roma~ii ortodoqi, alta !& Blaj pentn.1 cei uniji. Conducatorii najionali, in injelegere cu eonsistoriile, reu~irii insa a zadiirnici intenjiile guvernului, ' ~i a pregatl grandioasa adunare najionala de pe Campul Libertajii, unde s'a manifestat in chip demn ~i impunator najiunea romilna, a! ciirei drept !a existenja politica a lost ~i mai este inca ~i astiizi contestat din partea unora. In asemenea mi~ciiri colective puterea de vieaja a poporului, care i~i alirma ~i i~i cucere~te drepturile lire~ti, este mai hotarito'are, decal ro!ul 6ri-drui individ conduciitor. De aceea nu vom cerca sa exageram *ici importanja unuia san altuia dintre conduciitori, nici s.a liimurim controversa dintre Popea,' - care alirmii, cii succesul splendid a! aduniirii najionale se datore~te in cea mai mare masura injelepciunii lui ~a guna, - ~i Papin llarian, care e de parerea ca <in intreg poporul, liecare roman are parte din meritele adunarii ~i mai ales aceia, cari spre a insullejl poporul atilta scriau~i cuviintau pana ce amorjiau, ca lericitul Buteanu, de multa vorbire catra popor ' - ci ne vom muljaml a constata, ca $aguna nu a ezitat un singur moment a pii~l in lr4ntea mi~ciirii, ~i ca in toata desla~urarea furtunoasa a evenimentelor din 1848-9, el a manilestat, in deosebire de Lemeni, o atitudine barbateasca, n e~oviiitoare. ~i' aceasta e negre~it un mare merit. Numai punil.ndu-se Ia oparte preocupajiunile conlesionale ~i dandu-se celor de ordir najional - politic intaietatea cuvenitii, a lost cu putinja aceastii inlrajire ,romaneasca, aceasta unire in cugete ~i simjiri>, care va ramaneit totdeauna o pagina luminoasa in istoria mi~ ciirilor noastre poporale. Zile de lratie ca cea din 3/15 Main 1848 - scrie Aleen
' Barijiu II. pag, 94 !i 104 !i Papiu llarian II. pg, 123 !i 155. ' pag. 210-11. a Jstoria R.omfinilor in Dacia, vol. II, pag. 263.

Russo, 1 care a participat Ia aceastii adunare, - se ridica rareori . in i.storia unu.i popor impiirjit in credinja sa. Spuie capeteniile unijilor ~~ neunijilor, cu' cata munca sufleteascii au putut pe 3 zile impune tacere pizmelor religioase.

~aguna chiar Ia inceputul aduniirii, intr'o frumoasa cuvilnD tare, striibiitutii de duhul pacii ~i al fra\iei, ca ~I de neclintitul sentiment dinastic, accentueazii, cii toate nemuljilmirile .~i supararile. trecutului trebuesc date uitiirii, ciici toji sunt lraji, nu din fa(iirie, ci Irati in Christos, frafi romiini.' Dintre cuvantiirile rostite cu aces! prilej, filipica lui Biirnu\iu a riimas de cea mai mare insemnatate, exprimftnd crezul politic a! generajiei de atunci, ca ~i a! celor urmatoare, sintetizand dorinje mari, carora - dqi toji le simjiau - numai el lea putut da temeiul solid a! unei vaste argumentajii istorice, jnridice ~i filuzofice. Aleen Russo Ianda pe doi dintre oratorii ll!ai tineri, cari au ~tiut sa explice, prin o comparajie nimerita, pe injelesul poporului, c,e insemneazii pep!ru Romani . unirea Ardealului cu Ungaria, chestiune, cuprinsii ~i in punctul ultim (a! 16-lea) al) programului, a!ciituit atunci ~i prin care <<najiunea romanii protesteaza cu solemnitate>> impotriva dietei ardelene, daca aceasta ar decreta unirea fiira a da ascultare postulatelor poporului roman. Monitorul olicial din 1848 publica o deSCJiere amiinunjita) des pre adunarea din Blaj, aratand, eii protestarea impotriva un. irii Ardealului cu Ungaria n'ar li lost Ia locul ei, cii in aceastii chestiune a biruit muljimea asupra rajiunii (a szam aratta a diadalt az ertelem fo:ott), ciici unii dintr~" ciirturarii ~mftni, intrebaji in particular, ar li m:lrturisit, ca nu sun! contra unirii, dar Ia adunare au trebuit sa innqate ~i 'dan~ii cu curentul (<<Man muss mit <jem Strome schwimmem ). ' Constatiirile aceste cu. prind implicit o invinuire nemeritata Ia adresa guvernului ar, delean, care n'ar fi trebuit sa ,admitii adunarea de popor, ci
1 in seria de articole: Cugeidri publ. in Romdnia Literard din 1'855, reproduse ~i in Tel. Rom. din acela~ an Nrii 30-57. cf. A. Russo: Scrieri ed .. Ac<i.demiei Romfme 1908 pg~ ?7. 2 Gazeta Transilva~-iei Nr. 39.

'

;I

I'

' Hivatalos f(ozlony din 13 Iunie 1848 pg. 19.

., . P
.

'

numai o sfatuire a elementelor mal intellgente. Caci In aces! caz :_ protestul contra unirii ar fi lip sit. . E de prisos a mai stiirul asupra acestei pareri riitacite, caci poate injelege oricine; cii tocmai elementele inteligente presimjiau atunci in mare masura primejdia ~i erau mai in stare a patrunde rostul adanc al expunerilor lui Barnujiu, care cuvantase lntr'o Iimbii cam prea savanta in raport cu priceperea poporului.' Sunt lipsite de orice temeill serios lncercarile .acelor istoriografi, cari vor sa prezinte, in mod tendenjios,. toata mi~carea Romanilor din acei ani durero~i ca fiind provocata ~i pusa la cale de influenja unor factori externi, mai ales a cercurilor con- inceputul mi~carilor ducatoare din Viena. lnainte de toate, ' romane~ti, aceste cercuri. piireau a sta cu totul in slujba. nazuinjelor maghiare, carl n'au intampinat opozijie serioasa panii ciitra toamna anului 1848. Apoi aceste mi~cari se pot lnjelege ~i explicit foarte u~or ca izvorand din un prea firesc instinct de conservare,' care, daca li-se recunoa~te chiar ~ivietiijilor de ordine inferioara, ramane o incercare zadarnica a-l contesta unui popor, ale carui forte, de~l incatu~ate in !recut, au dat totu~ numeroase .dovezi de destoinicie culturalii ~i chiar politidi. Cine cunoa~te cat de pujin istoria Romanilor ardeleni din , sec. XVIII, injelege cu u~urinjii, ca intreg programul politic, primit cu atata insuflejire in adunarea najionala de pe campul Liberhijii, n'a rasiirit pe nea$teptate ~i numai din 'valurile mi~ carii din 18;8, ca Venus Anadiomene din spuma valurilor marii, - ci are riidacini cu mull mai adil.nci in evolujia istorica a poporului nostru, fiind rezultatul unor indelungate staruinje ~i Iupte politice, in cursu! carora conducatorii Romanilor n'an scapat nici un prilej mai insemnat lara a da glas dorinjelor fi-'

te~ti ale acestul pOflOr. Nu tlUrl!ai Supplex Libellus din 1791, ci chiar ~i gravaminele preojimii din 1748' sun! adevarate pro-

Ia

grame politice, cari dacii n'au aceea~ preciziune in formularea amanuntelo, in esentii' se apropie totu~ foarte mull de cuprinsul . celui din 1848. ln adtmarea dela Blaj s'a ales un comitetnajional perma-) nent de 12 b&rbaji, in frunte cu f;laguna ca prezident ~i Barnutiu c. a vice~re:ident. Biirbatii ale~i in. aces! c?m!t~t aveau silp. riv.e: .. gheze $1 sa de~ poporulm sfatunle de h psa m aceste lim pun , de grea incercare; , ' . . Tot atunci se maC aleseri! Inca dona comisiuni: una de 100 membrl, care sub conducerea episcopului 'Lemneni sa co,mimice guvernului din Cluj hotaririle ~i postulatele najiunii romane - ~i a doua de 30 membri; care In frunte cu ~aguna sa dilatoreasca Ia Viena; spre a prezenta monarhullti omagiile , na\iunii ~i dorinjele ei.

II.
~aguna

In misiune diplomatica Ia Viena

~i.

Pesta.

f;laguna,, avand inca unele indatoriri oficiale de !ndeplinit, nu putuse pleca imediat Ia Viena. Astle! se intampla, ca unii ; dintre deputaji se prezentarii lara dansul .in 30 Maiu' inaintea , monarhului, dela care objinura (7 lunie), Ia petijia lor, un dispuns nu prea imbucuriltor. f;laguna, in calatoria sa .spre Viena, se opri pentru scurt limp in Pesta, unde a cercetat in 8 lunie ' pe palatinul jiirii, arhiducele Stefan ~i ca celui ?lai sincer
-i

~- vezi Bunea: Episc. loan Inocentiu Klein r . . .pag. '275-287,Dr. Augustin t;irziu a1eatRoarea motivare, ce' in oneribusBlaj 1900 de node citam urm revine aproape .in ,,. to ate memorandele de mai om.nilor: }am si suppoi _. _

1 Cu privire,la ace~t neajnns scrieA. Russo~ in citatele articole: In, ziua aceea frumoasa un lucru lipsi<i pe dlmpul Blajului - limb a! Inteligentii frati ~i fii ai miilor de Romani adun~ti,_ de pe tribuneie Cilmpului Libertatii,, riu vorbiau romilne~te, ~i Vilntul inviitor al acelei zile .mil.rete purta pe deasupra capetelor o babilonfe.de cuvinte strop~ite ~i smulse d~n Iatine~te (vezi Organul Luminarii' din Blaj), pe care bie1ii Romani nit le intelegeau nicidecum, de~i le priritlati ca semne de mfintuire, zid.nd: o fi, dar... a~ a o fi ... ! . ~ Der Trieb der Selbsterhaltung>), cum se zice intr'o petitie de mai tftrziu a Romftniior catnl ministeriul austriac (5 Martie 1849) cf. Die R,o~ manen der Ost. Mon. Ill. pag. 10.

, tan dis, virtutibus, aliisqu"e patriae ad!lliniculis exhibendis natio nostra aequi paratur caeteris nationibus receptis, aequiparari certo deberet etfam. in '-, .__favorabilibus, cum lex naturalis et iustitia distributiva. pra"ecipiant, ut qui "Die Romanen der Ost. Mon{lrchie:o Heft _1. pag. 13. _ 8 -cf. scrisoarea palat!nului ditnl ~aguna (Buda 1 Iulie 1847) pU:blicata h1 revista 1 TiJrtineti Lapok din Cluj. 1874 pag:' 400. . laurian afirma in "-Die Romiinen der Osterreichischen MonarChie I. H~ft pag. 13, cii -~agttn<i. ar fi- fost 9pacit in Pesta prin- V(_)rbele de~arte ale , !flllli~trilor maghiari (('von dem ma!?;yarischen Ministerium mit eitlen Reden m Pesth zuriiCkgehalten ward). !n memorialul sau (Pope a pag. 130) , -~aguna rectifica aceasd. afirmatie ariitnd, ca. cu mini~trii ungari nu s'a intfilnit ,dect. dupa reintoarcerea sa din'Viena. jos.ej Alex. von Helfert sustine, contrae . --ad~va~ului istoric, in. cartea sa Die Revision des ungarischen-'Ausgleichs Wten 1876, pag. 45, cii lui ~aguna nu iar fi permis guvernul ardelean a, calatori in vara anului 1848 la Viena. '

sentit onus, sentiat etiam commodum...

~

ti!lmi!citor ln.tre Prea lnallatul n.ostru lmpara! ~~ lntre popoarele de sub scutinja coroanei ungure~ti a lndraznit a-i descc\perl necliitita noastrii credinta catra prea bunul nostru lmparat ~i catrii intreaga casii domnitoare.' Dupa sosirea lui ~aguna Ia Viena deputa!ii romilni, nemuljamiji cu riispunsul prim al lui ferdinand, se hotaresc a .inaintit lmpreuria o noua adresa ciitrii monarh, care le acorda in lnnsbruck a doua au'dienja (23 lunie). promijilndu-Ie acum in raspunsul sau,. ca nationalitatea romilnii va fi asigurata, Ia propunerea ministeriului ungar, prin o lege specialil' neji.niln. d insa sama de. dorinja exprimatii in adresa Romilnilqr, de a re\ venl asupra anirii Ardealului cu Ungaria, votata' in dieta ardeleana Ia sfar~itul lui Maiu ~i subscrisa de ferdinand insu~ in 10 lu!_lie (dar nesancjionata definitiv). In restul raspunsului afirma motlarhul, ca cele mai multe dorinje ale Romanilor ar fi implinite prin articolele legilor tUtgure~ti, sancjionate in, II Aprilie 1848. Romanii erau deci indrumaji cu rugarile lor Ia bunavoinfa mini~trilor ungari, inaintea carora deputajii romilni, reintor~i Ia Pesta, se ~i infaji~eazii spre a recomanda, cum scrie ~aguna ' - ~i preastralucitelor acestor persoane dreapta noastra cauzii>>. Unii dintre deputajii romilni, descurajaji de pu(inul succes al staruinjelodor, plecara ciitrii casa, lar ~aguna dimpreunil.cu Cipariu, protopopul Ighian, Dunca ~i Moldovan, a riimas in Pesta, ascultand rugarile na(ionalilor de a intervenl pe IAnga ministrii, sa deli ordin pentru contenirea atrocitiijilor, ce incepusera a zgudul satele din tot cuprinsul Ardealului. Ramilnand In Pesta, ~aguna a participat in cateva rand uri a parlamentnl, convocat pe inceputul lunei Iulie in sensu! constitujiei ungare din Aprilie, precum ~i la ~edinjele comisiunei regnicolare, ce avea de scop regularea definitivii a uniunii Ar1 dealului cu Ungaria. In aceastii comisie fiind ale~i numai 3 Romani: ~aguna, episcopul Lemeni ~~ Alexa.ndru Bohajel, cari nu puteau sa-~i asumeze in fata poporului roman singuri ra~pun1

derea penlru cele s~vlir$lte aici, Ia staruintele lui $aguna, s'au mai admis Inca 5 in~i:' Cipariu, Ighian, Dunca, Bran ~~ Moldovan. ' ' ~aguna se milngaia cu speranfa, ca chiar facfmdu-se unirea , Ardealului cu Ungaria, situa(ia natiunii romane, daca se va ltn' plinl promisiunea monarhului din 23 Iunie, se va lmbuni!tajl considerabil, caci patria comuna va fi de ad inai.nte ~i pentru' Romani o mama adevarata, iar nu o ma~tera rea, cum li-a lost , Ardealul in cursu! atiltor secole.' In lunile Iulie ~;August spetanja aceasta nu era lipsitii de orice temeiti; caci dieta un, ' gara parea ca voe~te sa (ina cont de promisiunea regala, privitoare Ia asigurarea na(iunii romane prin o lege speciala. ,. . . Astle! in 24 August, prezinta. in casa magnajilor insu~ ..wesselenyi; membru al . comisiei regnicolare, un. proiect de lege, constiitiitor din 5 , cuprinsul carora era insii de parte de a putei1 multaml a~teptarile indreptajile ale Romanilor. Dar . nici aces! proiect, cat de nesuficient, .n'a ajuns sa fie despatut , . in camera deputajilor, care a veil de rezolvit alte chestiuni ur. gente. Cu douii zile in urmii s'a desfa~urat insa ~~ acl jn chestia romaneascii o discujie, provocata de interpelarea deptitatului loan Drago~, privitoare Ia omorul preotului r9mftn din Media~. Este insemnata aceastil discujie, fiindcii in cursu! ei . insu~ ministrul Kossuth ~ia spus pii~erea asupra chestiunei roman e. In discurs~l sau accentueaza, ca statui ungar asigura
1 '~aguna ceruse sll fie numiti in aceasta comisiune inca. 9 in~i, motiviind 'ca. 'cei 3membri romilni ale~i (de .(lieta ardeleana din Cluj), in proportie cu num'arul poporu\ui romfi.n nu poi- reprezenta indeajuns iriteresele romii- , .. ne~ti cf. Mdrki Sdndor: Az erdelyi uni6bizotts!i.'g in Budapesfi Szenzle'1)
1

eire. dto Pesta 6r1S Iulie 1848. Euere Nationalitat wird auf den Vorschlag Meines ungarischen Ministeriums, durch ein besoncteres Oesetz gesichert Die Romanen der
1
2

t>st. Monarchie .pg. 16. ' Circular dto Pesta 18 lunie 1848.

~ Circular dill Pesta 18/VI. 1848. De altfel. aceasta. parere o mar ; ,"impartil.~iau ~i ~ltii. Astfel d. e. _Organul Lumindrii_, ocupfindu-se intr'o serie de articole de chestia unirii, scria in Martie 1848, ca. pentru Romiini mai mare. fl fost pericplul bra Ungaria dedH cu ea-; deoarece tzn,782 R.oiJl-ilni in Ungaria de asta:ii rna( curilnd s.e_ p_utea lnghiti, decat mai 3 milioan_e In Ungaria unita ..... nu mai poate .fi indoiala, ca. .uniunea cu UfJgaria ll1t, numai preste tot, ci chiar 9i pentru Romani din multe caut<lri (p~ivinte) ,e de dorit. Pericolul stfingerii nationalitatii ro -niine nu e mai mare, deciit pentni. natio.nalitatile slavice din Ungaria, ci e mai mic decat pent~u nationalitatea german!l- ... (cf. 9i Papin llarian II-- pg. 78). 8 Publicat in HivatCzlos KOzlOnp din 1848- pg-. 404,

1898 pg. 231

~i

urm.

Ibidem pg. 4ll7-8 .

cet~tenilor sai, f~ra deosebire de natiune ori conlesiune, deptina lihertate individuala, ca Romanii comit eroar,ea de a-~i identifica intr'o miisura prea mare limba cu ,religia ~i de a da prea multa ascultare ierarhiei, care I'a di\n~ii nu, se bucura numai de conducerea ,bisericeasca; ci o exercita ~i pe cea politica, de~l ' se, ~fie, ca orice popor ajunge' lntr'o stare rea, daca inaintea lui ' preotul e mai mull de cat preot. Dorin(a Romi\nilor de a aveil existenjii' pollticii - na(ionala deosebitil, reprezentata prin un capitan roman, cum vor Si\rbii sa-~i aibii voivodul ~i voivodina lor, nu se poate realiza, ciici prin aceilsta s'ar nimicl unitatea statului: ori se descomptine , Ungaria, ori 4ecide sabia - in aceasta chestiune. In ~edin!a din 31 August a cqmisiunii regnicolare ~aguna l~i motiveaza opinia sa separatil,' aratand ca, Iegea despre unire pe Romani nu poate sa-i mul(ameasca, fiiQdcil s'a actus nu numai lara de ei, ci cu totala descopsiderare a postulatelor lor ~i fiindcii !ntr'insa e vorha numai de cele 3 riatiuni privilegiate ale Ardealului, iar de Romani, itati formeaza '/, din po pula\iuhea acestei (ari, nici o am intire nu se face. Sa judece Europa civilizata, care ~tie respecta drepturile na(iunilor ~i ale omenirii, dad\ e compatibil cu postulatele, Iegilor divine ~i so- , ciale, ca acolo, unde 6-700,000 suflete formeaza 3 na(iuni deosebite, 1.300,000 de suflete sa fie pur ~i simplu nulificate>>. 2 I~i exprimil apoi nemultamirea ~i pentru faptul, cil comisiunea a introd us in protocolul siiu numai eel dinti\i riispuns (1 lunie) a! monarhului, iar pe al doilea (23 1unie), ceva mai favorabil , pentrll Romani - nu. , in Septemvrie membrii romi\ni ai acestei comisiuni, dupace , au declarat, ca dan~ii vor sa riimilna intru toate credincio~i ho,taririlorcuRrinse in cele 16 punc!e ale programului de pe Campul LiberH\(ii, - au prezentat ministrului-prezident ~i un proiect de lege' pentru asigurarea drepturilor cetil\ene~ti ale na(iunii romilne, pe baza egalitii(ii, care fu discutat in a 24-a ~edin'ta a comisitinii, dar, nu s'ar fi ales dintr'lnsul nimica, chiar dacii ar fi putut sii ajunga Ia desbatere intr'o camera ca cea din 1848, maioritatea ciin:ia profesa intru toate ideile lui Kossuth.,

a stat $agtina In Pesta, 11'a lipsi! a se inlortrta asupra situa(iei, grele, ciiutand legiituri cu factori dintre ce, i mai hota-} ritori, cum erau Szechenyi, Deak ~~ Eotvos, Ia cari a intervenit ' in multe randuri, 'in interesul cauzei romilne, na(ionale ~i biArdeal insii II veniau intr'una In ) !ipsa lui din Sibiiu, a!acerile biserice~ti le conduc~a Moise Pulea, _ in calitate de <dnterimal prezes. Cu isciilitura lui apare in 17/29 lunie 1848 un circular, 1 in care, dupiice se proroce~te, cii anul 1848, care a viizut doua praznice (I) mari: Unia' Ardealului cu Ungaria ~i ~tergerea, robotelor, va riimilneil scris cu slove de aur in cartea vremilor, se aratii, cii de ad inainte , ~~ Romanii sunt liberi, incetilnd robia din !recut. Sa se poarte insii cu recuno~tinjii ~i ascultare fajii de domnii proprietari; .cari l. Ie11u dat din al lor, sa inceapii acum intru toate o vieajii noua <reniiscuti prin libertate ~i sii-~i deie copiii Ia inviijiitura, ra nu cumva din pr ostie sii piardii buniitajile, ce le-au dobilndit ct'in mila lui Dumnezeu ~i indurarea oamenilor buni. . Nu mult dupa aceasta, se plilnge Moise, fulea intr'o epistolii' ciitrii $aguna, cii an inceput a se ivl turburiiri .in popor, caci acesta nu asrultil de preo(i, cari propoviiduiesc strilnsa pazire a legilor, ci de antagoni~tii uniei, cari propoveduiesc :anarhie ~i libertate Ia toate -,slobode ~~ neslobode>>; ~i adauge: <Apdi nu ne prea miriim, cii dac~ n'am putut pcoll, ca sii nu puna milna tinerimea pe carma poporului roinan, nu putea aveil incercarea aceasta alte urmiiri, decilt care le vedem cu ochii ~~ ne apasii. Romilnii din fundul regiu erau intiiritaji, fiindcii comitele siisesc Salmen, contrar legii, diidu ordin, ca ei sii plateascii ~~ ' mai departe decima' preotilor sase~ti .. Consistorul 'II ruga sa revoace acest ordin ilegal, ceeace neimplinindu-se, raporteazii Jui ~aguna, care face in aceastii chestie remonstra(ie Ia guvernul din Pesta. Din partea Ungurilor li se aducea Romanilor invi, .
~

tt..t

serice::~

~tiri nelini~titoare.

' Nr. 281. In protocolul adun.!l.rii nationale din 16.'28 Decemvrie unirea aceasta
-~aguna:.

' Marki o. c. Bpesti Szemle 1898 ' Ibidem pg. 336.

' Ibidem 349 !i urm.

p~.

334-337.

e caracterizata ca izvorul tilturor nenorocirilor patdei noastre:o, deci 'nu

tocmai praznic .... Mernorialul lui ' din 11 Iulie 1848.

pag. '231.

li'

69'
nuirea,. di tin <<adunari ascunse sub povatii saseascil, ~_ ceeace .nu era. adevarat. Din toate par(ile sosiau jalbe de ale poporului ~i rapoarte protopope~ti aratil.nd, ca se trimite mililie asupra s~telor ~i se aresteazii preo(i, necootenit. ,' , In circularul' adresat .catrii mull iubita tunhii>>, de~l ~tie, ca ii apasa niipiistuiri grele ~i amare - ~aguna indeaninii pe toti sii fie cu riibdar~ in pace ~i in lini~te, cii v~ !rimit~ D_u?J, nezeu vindecare. tuturor ranelor voastre.- De~llrnpreJurarde, mii silesc -,- scrie ~aguna - a fi depjirtat de voi, inima mea, sufletul meu necurmat cu voi ~i la voi este... Nu am crutat ~i nu crut eu, iubi\ilor mei, nici osten.eala, ni.c~ cheltui.al~ pentru binele ~i folosul vostru ... nici, un mtnut, ntct un prtlq nu la~ de ministeriul maghiaf, dela care nu vor sa mai primeasca nici . 0 porunca. Aici mai ales vicecolonelul Urban, care primise ~o manda regimentului II, exercita prin pa~irea sa. energid o mfluenjiL insemnata asupra Romani! or,' cil.~tigil.ndu:i loti pentr.u steagurile imparate~ti. De aceea Momtorul o!JCI~l - pubhcand inlorma(ii privitoare !a griiniterii romil.ni, - I! nume~te pe Urban -]ellaifii!i at Ardqalului. 2 ' In a 3-a adunare dela Blaj (25 Sep(emvrie) s'a protestat . din nou impqtriva unirii, Ardealului cu Ungari~,s'a cerut gardil \ nal ionala curmarea terorlsmului ~~ instituirea unui guvern pro- .. , . vizoriu campus din' membrii romil.ni, german! ~L mag hian, In ' . . numar ega!. . Pe cil.nd se jinea aceastii a 3-.a adunare rom~neasc:' in ~!at , Jella~ici tJ'ecuse cu armata saDrava (II Sept.) _p~tru~zand catra ' 'inimil Ungariei. , Amariicil!ne ~i desperare se sala~huse acum In inima conducatorilor maghiari. Unii au cereal sa inlature peri 'colul, pornind pe calea impacarii cu Austr~a, dar depu.ta\iil?e~ maghiarii lu riispinsii de parlamentul austnac. Plebea ml~nata omorl, fiira nici o vinii, in dimineata zilei de 28 Septemvn~ P~ generalul Lamberg, tl'imis din Vi en a sii impiedece revolut,Ia. ~~ 'care de altfel era om, bland 3 ~i nutria simpatii fatii de Magh1an.' Oliterii dela armata con;mna ajunsera acum in mare .di~ema: .in ' . priinavara anului 1848 toate trupele. ~in jara ~u _ pr;m1t. or~m, . jure pe constitutia noua a Ungane1.. Aces! J~r~mant 11 ~bh~a acum, sa asculte de regele ungar ~~ de mmisterul lm dm Pesta, iar Jellacici ii provoca, sa se alature !a armata lui, care venia in numele lmparatului. , Primul triuml al revolu\iei maghiare a lost lupta dintre ., Velencze ~i Pakozd (29 Septemvrie) mai mtilt o manevrare ne, insemnata din punct d~ vedere militar, dar pe care Kossuth o ~tiuse exploata ca pe un mare succes. Ac~s.t noroc .deJa inceput : avu darul de a atrage in serviciul revolujJel magh1are nu mai ,' '1 pu(in de 6-700 ofijeri dela armata comuna, intre cari se aflau

ye

sit treaca farii de a-l ji intrebuin{at spre ajutori!i{a voastra.

~~

pentru acestea, toate sa vii spun, ce a~tept eu del~ voi drept rasplatil:: nimica alta, decil.t sa, rna asculta\i; sa asculta(i de sf a, turile mele, cari vi-le-am dat ~i vi-le dau voua, ~i sii le impll.ni(i, nu pentru mine, d pentru voi in~ivii, pentru binele vostru. Poporui; in mare parte, ii ~i dadu aceastii rasplata, ascult:nd cu incredere ~~ urmil.nd sfatul lui ~aguna, pe cil.t se putea in aceste zile 'de nelini~te ~i cruzimi cumplite., Peste 2 saptii; mil.ili M. Fulea rapotteaza 3 insa, cii poporul lncepe a !i tot mai nelini~tit, ca ni~te guri~goale , ~i capete seci umbla sa surpe toata autoritatea preo(imii, a consistorului ~i chiar a lui ~aguna; , cu toate acestea poporul are in credere mar:e in ~aguna ~i spune, cii numai de poruhca lui asculta ~i nu va da catane in alt chip, decil.t <Ia porurica Imparatului, data prin ~aguna. Tot in .aceasta scrisoare il in~tiinteaza ~i despre adunarea dela Orlat a regimentului l grani(aresc, - care se de:larii pentru unitatea armatei' ---, ~i despre svonurile, ce s'au riispil.ndit, ca_ mul(ime~ lnarmatii cu ph~ti, coase. ~i hnblacii vrea sa porneasca spre BlaJ !a o .nouii. adunare nationala (a 3 ak , , A~eastii adunare fu precedata de protestul graniterilor dirt regimentul, II, ,cari in 13 Septemvrie enun(a, cii se desfac cu totul
' M. fule~ dtto 1j14 August 1848. ' din Pesta 28/16 August 1848. \ ' 3!15 Sept. 1848. , ,4 Dupd vorbirea lui 'Kossuth din 11 Iunie se cereau 200,000 solda1i pentru apa.rarea tarii. - ""'_ ,. ~ ~Die R,omaiten der Ost. Monarhie pag. _24,

' Ibidem pag. 30. , , , , , . 2 Erdelynek is van Iellachich-a Hiv. KiizlOny. p~~ _564 ~~ Mar~t .. _.-~ume~te pe Urban _ Jella.CiCi, iar pe ~aguna - Ramcrct al ArdealulUI . o. c. vol. X. pag. 164. 8 Kemeny: forradalom utitn pag. 173. Szihigyi o. c. pg. 138.

'

71
oameni, ca generalul Hrabowsky, de oprma, ca Austria e pierduta ~~ numai In Ungaria l~i pot asigura viitorul.' Aces! succes fu potentat in curand prin o nouii izbucnire a revolutiei in Viena (in. 6 Octomvrie) conduciitorii careia erau, alirmativ, in legatura cu Ungurii' sau chiar, in sold unguresc. ' Aceste succese explicii tonul amenirljiitor din proclamajia lui Kossuth catrii Romani (10 Octomvrie), in care- dupa ce se lauda, ci.i Maghiarii au dat Romfmilor libertate, ~i au imparjit cu dan~ii toate drepturile,- scrie, ca daca nu. se vor supune, se va poruncl Maghiarilor ~i Sacuilor, sa se scoale ~i ca vilorul sa mature orice goz nemuljamitor, care se scoala asupra Iiberti.ijii patriei sale>, . Din Octomvrie incepe acum a se deslanjul cu toati.i Iuria razboiul civil in Ungaria ca ~i in Ardeal, unde clocoteau atiltea patimi, unde atiltea deosebiri najionale ~i sociale se ciocneau in capete. Are dreptate Sigismupd Kemeny alirmfmd, ca <dn secolul a! XlX-lea cea mai mare nevolujie a Europei a lost cea' maghiara, pornita in direcjie najionala ca toate mi~ciirile, cilte s'au ivit. in chip extraordinar intre anii 1815-1848. Niciodata n'au avut popoarele diferite ale vre-unui stat sdru~cina~ ocazie mai potrlvi,ti.i, decilt Ia noi, de a~i riisbuna toate nemuljumirile. Tendinja spre intregirile etnogralice, spre carmuirea autonoma a fieci(rui popor, ~i spre des!acerea totala din vechile legaturi ale statului, nicairi nu s'a putut desla~uri\ mai cu imbel~ugare, decal in patria noastra, mai ales incepilnd din 'luna Octomvrie a anului I 848.' eeala cea mare a comandanjllor o~tirii Imperiale. VazAnd aceastll !ipsa de slat injelept in coirea planurilor, ~i de energie bi.irbateascii in executarea lor, arhiducesa Sofia, o lemeie foarte energica ~i previizatoare,' in injelegere cu Windischgratz ~~ Jella~i~i, a. pregatit, aproape pe nesimjite, abdicarea slabanogului Ferdinand ~~ a biirbatului siiu francisc Carol - care era ~i el prea bland pentru imprejuriiri atilt de turbate - in favorul fiului sau, mull promijator: francisc los if I. Aceastil schimbare s'a petrecut in Olmutz, Ia 2 De,ce.mvrie 1848, intre scene familiare destul de mi~catoare. Manifestul subscris de tilnarul impiirat in aceasta zi ~~ contrasemnat de , prim-ministrul Schwarzenberg, suna cu totul modern, in partea, upde li s.e promite tuturor popoarelor din monarhie <<egala in.. dreptajire pe baza liberta(ii adevarate, institujiuni coraspunzatoare duhului vfemii ~i participarea reprezentantilor 'poporului ,Ia legislativa, pentruca astfel patria sa se renasc~, in vechia ei miirire, dar cu puteri intinerite .. ' Aceasta schimbare, fiindca nu s'a savar~it in conformitate cu constitujia maghiaril deoparte, iar de alta, fiindca scopul ei indreptat contra revolujie~ era destul de vadit, parlamentul ungar nu s'a sim!it induplecat a o lua Ia cuno~tinja,' ci comitetul lor de apiirare (honvedelmi bizottsag) in lrunte cu I<;ossuth ~i-a deslii~urat ~i mai tilrziu activitatea tot in numele regelui Ferdi nand al V-lea. In adunarea Romii.nilor jinuta Ia Sibiiu In 16/28 Decemvrie aducilnd ~aguna, ca prezident, Ia cuno~tinja tuturor schimbarea ce s'a facut, aceasta ~tire despre suirea pe tron a arhiducelui
1

ferdinand- om foarte bun; dar slab ~i bolnavicios,- nu era nicidecum potrivit a sti.ipilni in timpuri atilt de vijelioase, cand uraganul pustiitor a! revolujiei vuia ingrozitor dincoace ~i dincolo de Laita. Carmuirii lui nedestoinice se atribliia ~i zapa, 1

~Die

Seele der

Oegenr~volutidn

o nume~te Friedjung o. c. pg. 69,

iar Richard Charmatz 6sterreichs innere Geschichte von 1848 bis 1907, v-<Jpzlg 1909 .. I. pg. 5.) o caracterizeaza astfel: Wahrend der grossen Staats~ ' von,' 1848 zeigte sich die Erzherzogin in ihrer vollen Energie; an dem

Hoflager in lnnsbruck war si'e sozusagen dei einz/ge ManJ:Z,

H. lfried;unJ{ o. c: pg. 60, 126

~i 127 nota, cuvintele lui Hrahovsky

~
8

Memorial pag.- 216-218.

ciltni ofiteri:

Osterreich ist verloren, was such en und was erwarten sie noch von dort? _Ungarn ist .ein neuer, aufbliihender Staat, da ktinnen

sie ihr Oliick machen. ' Ibidem pg. 82-3. ' Bari!iu II. pg. 255. 4 Memorial pg. 189. 5 Kemeny Zsigml)nd: Meg egy sz6 a forradalom ut~n pg. 155.

ln ~edinta din 6 Dec. 1848 Wesselenyi recomandase parlamentului a nu risca vieata politica a natiunii prin un razboiu en sf3.r~it indoielnic, ci sub presiunea neCesita.tii sa primeasca manifestele djn 2 Decemvrie, sa. recunoasca de rege pe Francisc Iosif ~i prin aceasta si:i faci:i eel dintai pas spre o aplanare pacinica) care nu e inca imposihilA. Dar sfatul lni Wesse;. Ienyi rMunase, d~ astadata) in yustiu cf. Ormiissy Lafos: f,Tizenlzft fv Erdily 1/irttneteblfl> 1849 Julius 19 - 1866 Aprilis 17. Temesvar 1894 pag. 42-43.

72

Francisc losif <fil primitil de ditra adunarea intreaga 'cu vivate intreite.l Acl rostl ~aguna o cuvantare potrivita imprejurarilor critice de atunci,' li\murind cu temeiuri istorice ~~ filozofice, adevaraia insemnatate a spiritului national ~i liberal, din care, dacii .e bazat pe moralitate, pot sa derive eel e. mai frumoase virtuji sociale, altfel degenereazil in urite porniri egoistice. Citand miirturisirea film;oJului Platon, ca lucrarea Leala leagii societii ; jile, iar .cea egoistic a le risipe~te ~i invocand dovezi, din. scriitorii latipi Liviuqi Cicero, despre simjul patriotic a! popoarelor antice, prin care se puteau alinil toate patimile, -'- arata, cii na jiunea romanil totdeauna a lost condusa de un patriotism luminal, de~j a suferit .mai multe veacuri in rabdare fiirii exempfu. . lar de jncheiere roaga pe Dumnezeu, sa dea taniirului monarh sporirea lui Moise, vitejia lui David ~i injelepciunea lui Solomon, ca sa fie intru adeviir tatii a! supu~ilor siii, sprijin celor niiciijiji, invingiitor'peste inimicii lui. ~ . In aceastii adunare nationala, pe langa un nou protest contra unirii Ardealuhii cu Ungaria ~i iepetirea postulatelor cuprinse in programul din 3ll5 Maiu, s'a mai cerut desfiinjarea guvernului dip Cluj, confirmarea comitetului romanesc in per. tnanen\a,. 'cumpiirarea a 50,000 de pu~ti in socoteala najiunii romiine; inarmarea unei garde mobile, compuse din 15,000 de Rotnani, ~i dreptul de a se orga1iiza politice~te ~i' najiunea romiina, alegiindu-~i un ~ef politic.'

Abia trecura doua zile dela aceasta adunare, cand baronul uchner in !irma ~tirilor tot mai triste, ce ii veniay zilnic de pe ciimpul de riizboiu, nesirrrjindn ~i puterea sa armata indest.ulatoare pentru a da piept cu insurgenjii - cari .sub conducerea lui Bern lnaintasera repede i, piitrunzand in inima Ar dealului, intrara in Cluj in ziua de Criiciun - se gandl sa cheme in ajute>r pe Liiders, ee>mandantul o~tirilor' rusqti, afla
Memorial pg. 229. Ibidem pg. 21.9--:--227; vorbirea. aceasta a fost publicahl ~i in limba germana~ in Olmiitz la 1848, iar a doua editie g.erm. a aparut in tipografi<i diecezana din Sibiiu la 1$60 cu titlul: Anrededes gr.Mor. DiOcesan-Bischofs_
1
2

toare In principatele 'romAn e. Bolnaviciosul Puchner manifestil , , _insa in aceste imprejurari critice o uimitoare !ipsa de indrasneaHi. In Joe de a fi armat din vreme muljimea de Romani, cari cerusera de repejite ori arme - ~i. carora nu li s'a daf 811 b pretext, cii nu sun!, pe ciind in primavara anului urmiitor luand Bem Sibiiul, a aflat acl destule arme imparate~ti - a preferit a oa ascultare ~oaptelor tendenjioase ale celor cari so,coteau inarmarea Rornanilor primejdioasii ~i pentru dan~ii. 1 Viiziindu-se acum necesitat a apela la ajutorul Ru~ilor, II . cuprinse sfiala ~i cercii .a-~i acoperl neputinjele sale ~i grqelile unei comande, - care pilnii acum i~i 'daduse par'ca .anume ' toatii silinja sa opereze in favorul lui Bern, - printr'o diplo. majenie foarte striivezie ~i dubioasa, care nu tradeaza nici decum hotiirirea linui ~ef militar Ia culmea chemilrii sale ~i a situajiei 'grave, ei mai curiind duplicitatea patenta a 'birocratului apiisat de con~tiinta unei respons 0bilitaji prea mari, de care cearca .a se degaja cu orice prej. , Dupa o prealabilil injelegere cu ~aguna ~i cu comitele sasese Salmen, convocil vre-o 21 de frunta~i, intre cari 7 Romani c- Ia o sfatuire ~i le fadt propunerea .sa tiimita o deputatie Ia Luders, ca in nurnele najiunii romiine~ti ~i a celei silsqti sa solieite intervenjia ruseascii pentru sufocarea revolujiei. Puchner insu~ i~i rezervii dreptul de a protestit, ciind va intra o~tirea ' ruseasca in jara, dar de !apt 1hu va impedeca intrarea ei, din , .contra .se va ingrijl a o aproviziona cu toate tele de !ipsa . Aceastii propuneie stiirnl irnpotrivire fntre membrii adunarii, . ri:tai ales Romanii nu s'au invoit nici decum, ca ajutorul rusesc sa fie c.erut in numele najiunii lor, ci insistau ca sa se ceara mirnai in numele celor cari subscriu acest protocol; Propunerea Lfu/primita, numai dupiice Puchner admise modificarea de. a r,enunja Ia orice protest cu prilejul lntrarii armatelor ruse~ti in - ~i. dupiice ~aguna se intrepuse cu tot dinadinsul, pentru prirnirea ei, ameninjand, ca in caz contrar renunjil Ia scaunul r1.' ''' ne mai putiind luil raspunderea pentru relele cate , vor venl__peste tara ~i popor. 2 ,
1 Iar poporul roman a fost'-lasat sa: lupte mai cu mana goaH1, cu , Hl.nci ~i coase~ cum arata deputatii romfrni ~i in adresa lor catnl imparatul (Olmtitz 25 febr. 1848: das Volk kiimpfte bios mit Lanzen u. Senzen, pie Romiinert etc. Heft. III pg. 4. cf. ~i ~Transilvania)) 1877 ,nr, 15.

jn Sietienbiirgeti Andreas Ffeiherrn von Schaguna an die Geistlichkeit and Nationalversammlung am: 28 Dec. 1848 in Hermannstadt. 8 Die. Ro.manen der. Ost. Monarhie I. 135 -140.

' Barijiu II. pg. 403.

75 Astle! propunerea lu prlmita alegftildu-se 4 deputaji, carl sa mearga Ia Liiders in Bucure~ti, 2 in numele ora~ului Sibiiu, ~~ alji 2 in numele Bra~ovului. , Din Sibiiu merse ~aguna ~~ profesorul sas Oottlried MUller, carl ambii i~i vor fi dat ,negrqit seama de urmarile grave, ce putea sa alba aces! pas. al lor. Despre episcopul Andreiu scrie Barijiu' - se poate zice cu tot dreptul, ca at unci ciind a subscris dansul actul conferenjei mixte, ~~ atunci c1ind a primit pericuhasa ~isiune de a pleca ~~ a cere ajutor strain, in opi niunea Austriacilor s'a rehabilitat pe deplin, din contra in ochii . revolujiunei ungure~ti el subscrise cu mana sa sentinta de moarte, precum se cunoa~te clar ~i lumina! din scrisoarea lui Ludovic Kossuth adresata deputatului nefericit loan Drago~ din Debrec;,;en 26 April 1849. In prima zi a anului 1849, lnfruntand gerul iernei cumplite, pleca ~aguna Ia Bucure~ti, insotit de secretarul sau Jacob Baloga ~~de protosincelul Dionisie Roman, originar din Sali~te, care .dupii. revolutia din Tara Romaneasca se refugiase Ia Sibiiu. - ln Bucure~ti' fu primil foarte rau; abiilla mitropoiitul Neofit a putut afla adapost pentru scurta vreme. De acl trebul sa piece curi\nd,. cu un incunjur mare peste Bucovina 0i Oalijia Ia Olmiitz, ln Moravia, unde se aflil atunci curtea imperialil.

III.
'

Staruinfele lui ~aguna Ia curtea din Vierta, in favorul cauzei nafionale.

<Dupa suferirea ~i invingerea celor mai amare niicazuri>' a ajuns Ia Olmiltz in 4 Februarie st. n.,. iar p_este d~ua. zile a lost primit in audienta Ia taniirul monarh, inamtea caruta rostl, .. in numele najiunii romane 0 patrunzatoare cuvantare, arati\nd, ~a tirea desp;e M"arita suire pe !ron a Majestatii Sale a s!Arnit in 9 inimile Romani! or <<cele. mai ferbinli simjaminte de neclatita . credinta ciitril lnascutul lor suveran ~i lmbucuraloarea nadejd~ .tntr'un viitor fericit ~i inflori,tor. Dupace ilustreaza cu mat tnulte exemple rieauzita sacrificare a najiunii romane, care in proba de foe a credintei sale i~i jertfe~te si\ngeJe ~i averea , p'entru tronul' imparatesc ...:.. termina rugand pe,imparatul, sa. se milostiveascii CU indurate pe aceasta natiune credincioasii a o f;ce parta~e de !ibertatea coitstitujionala intre binecuviintarile pacii, a r1mdului bun ~i a bunei stari din acelea~i _i~v~ritoa~e, de care ce vor bucura celelalte popoare ale monarhtet tntregt. Aceasta audienta din 6 Februarie este un moment lnsemnat in vieaja lui ~aguna: acum a stat pentru intaia~datil fata in lata cu mmiarhul, talmacindu-i raspicat suferint.ele ~i aspirajiunile natiunii romiine. ~i, dupil toate indiciile, infiili~area ~i cuvintele lui ~aguna n'au facut asupra lmpilratului numai o impresie trecatoare. In aceea 0 zi 1-a ~i oprit pe $aguna Ia masa imparateasca, filcand astfel inceputul unei apropieri, care fn cursu! limpului aveii sa~i peardil caracterul oficialitiijii rigide ~i sa devina atat de folositoare ~i pentru unul ~i pentru altul. Dela Olmiltz a plecat ~a'guna Ia Praga, cercetand pe !mparatul Ferdinand, care traiii acl in retragere, apoi intors :iara "!a Olmiitz, se infati~it pe rand inaintea mini~trilor, solicitand sprijinul ~i interesul tuturora pentru cauza romana. . Auzind in sfar~it, cil ~i ceilalti deputaji romani: Popasu, Lamian -Moc-ioni ~- a., cari au calatorit prin Sarbia ~i Croatia, ar fi so~it Ia Viena, grabe~te ad spte a se intalnl cu dan~ii ~i a redactil o' noua rugare catra lmparatul, inaintea caruia adu1

-\

' Ibidem 405.

De aci adreseaza clitr!l preo1inie ~i popor o frumoaSil epistola de imbi'lrbRtare din care extragem urmatoarele ~ire: Mult iubitA in Christos turma:! lata' ian1 m'am departat din sa nul tau, iata ca. ianl .sunt in cala.torie departe de tine, pe care intru at.ita te iubesc... cala.toresc dupa sf~tuirea care o am avut cu fratii no~tri protopopi, preoti ~i na~ionali~ti, catnlzzvorul bundtdfilor, c&tril in<'Hiatul nostru nbul imparat, Prea inalt cilr~ia cu. alti Romilni impreuna mil voiu stradui din toate-puterile a-i anlta neclilhta cre4mta, cu care s'a deosebit prin veacuri intregi natia noastnl romana... care e gata a-~i .yarsa silngele sau pentru Preainaltia Sa ... se vor ivi pisma~ii ~i clevetitorii mei ~i ai neamultti mea .~i vor scorni clevete asupra mea, spunfmdu-va, ca. a~ fi prins, chinuit ~i Omorzt, dara voi nebagandu-i in sama~ sa fiji cu bdrba!ie ~~ virtute>. (Memorial pg. 241-242).
2

Memorial 246.

76
sese vorba, cu ocazia primei. audienje, ~~ despre aceasta deputajie mai numeroasa. .. . Pe langii deputajii ardeleni ~i banajeni ~aguna reu~l sa atraga ~i doi Bucovineni, pe Eudoxiu fiurmuzachi ~i Mihail Botnar ~i astfel in numele tuturor Romanilor din monarhia habsburgicii inaintara monarhului .acea frumoasa ~i cuprinzatoare pe!ijie din 25 Februarie 1849, care postuleaza in punctul prim unirea tuturor Romanilor din statele austriace intr'o singura na(iune independentii, sub sceptrul Austriei ~i ca. parte intregitoare a monarhiei; a poi administrajie na(ionala autonoma, in. privinja politica ~i bisericeasca; deschideJ'ea cat mai in grab a a unui congres general a! najiunii intr~gi, pentru a-~i alege un ~ef na tiona! politic, pe care sa-l conlirme Majestatea Sa, un senat romanesc, un ~e! bisericesc; caruia sa i se subordineze ceilalji episcopi najionali, sa p11nii Ia cale organizarea comunelor ~J a ~coalelor romane~ti, sa introducii limba najionalii in toate afacerile, cari privesc pe Romani; pentru apararea intereselor na-' tionale sa se lncuviinjeze in fiecare an o adunare generala a najiunii intregi; in senatul imperial austriac, najiunea rom ana sa fie reprezentat.a in proporjie cu numarul sufletelor; ministeriul austriac sa susjina un organ de publicitate pentru apararea intereselor najioridle romane,;~i impa,:atul sa bh1evoiasca a purtil de aci inainte titlul de mare duce al Romanilor (Orossherzog der Romanen). lmparatul primise bine ~i aceasta depulajie, mulji!mind .bravei najiuni romane pentru . jertfele grele>>, cate a adus pentru Iron ~i asiguriindu-o, ca in curand i-se vor implinl dorinjele. . Astle! izbutl ~aguna sa ptina postulatele romiine~ti pe temeiul solidaritajii nationale a Romanilor din toate provinciile, implinind, Jnainte de a i-se fi comunicat, ~i dorinja comitetului national din Sibiiu, in numele caruia ii adreseazii, cu o zi in urmii, Barnujiu ~i Cipariu urmatoarea rug are: .... Am crezut de mare necesitate a chi emil injelepciunea ~i cercata prudenjii a Pre a .Sf. Tale spre a impacit toate diferinjele ~i spre a uni toate cugdele ,9i lucrilrile
tutmo~
-'----

11
dinaintea dlrei -lrebue sa se ascunda toate pasiunile, toate interesele private ~i toata diferenta opiniunilor ... ~i atunci cauza najionala va triumf~. Natiimea-ji va ramiineil datoare mull, va recunoa~te cu pliicere marile servicii, ce ai ad us _ pentru ridicarea ei Ia rangul, ce i se ctivine, ~i numele Pre(l Sf. Tate it vor spqne pilrin(ii 'copiilor lor, ca sil se La aceastii. epistola raspunde ~agun;, dn 24 Martie 1849) . ca a fiicut ~i va mai face. tot, ce ii sta in putin(a pentr4 jar a ~i poporul, ale caror suferinje i-au pricinuit atiita durere, incilt abiit a lost in stare a o mai purta. Cat am putut eu sa lucru '. . pentru neamul meu eel mult iubit, inciit am putut sa rna strii.duesc, las sa vii spuie frajii compatrioji ~~ deputaji. Con$tiinfa . tmi e mfingiliatil.... Mangaia(i poporul, ca sa nu despereze,

binecuvin.te din genera(iune tn generatiune.'

. mdngilia(i-1

~i

nu-l nilcilji(i ! '

In limp de 7 Iuni, cat a stat ~aguna prin Viena ~i 01miitz, a desvoltat impreuna eu ceilal(i depulaji roman,i, o activitate extraordinar de ~eloasa ~i a implinit o misiune diploma, ' \ tici! foarte insemnata, nelas1tud sa treaca nici un moment, lara a-~i pune,. in favorul cauzei najionaJ.e,. toate staruinjele pe liinga : cele ma1 mfluente persoane, incepand deJa membrii dinastiei ~i panii. Ia diferitii mini~tri, cari toji aveau multa considera(ie , fajii de dan sui. Dovada urmatorul caz: des pre audienja a cor. data de Ferdinand in Praga, s'a publica! din partea unui de, putat roman in Wiener Zeitung unele informa(iuni, cari nu-i ~on~eniau lui Ferdinand, ~i de afeea a provocat pe ministrul prez1dent Schwarzenbe,rg a da, in aceea~ gazeta, o desminjire.' Aceasta o comunica Schwarze11berg pe cale privata lui ~aguna, care il roaga Sa nu ne compromita inaintea lumii.' Ministrul , da ascultare rugarii lui ~aguna, lasiind dorinja lui ferdinand neimplinita I... ' . . . . In 4 Martie 1_849 s'a confirmat, 'iar preste 3 zile s'a pu- [ bhcat constitujia octroiata, elaborata de. ministeriul Schwarzen--- Stad10n, revenmd acestui din urmii meritul principal ]Jentru ideile liberale din aceasta constitu(ie; care e a se privl

~~

ciltril unul

~i

acela9 scop at. jericirei na(ionale,

' Die Romanen der ost. Monarchie; Hfet IIJ. pg. 3-7.

Epistola e datata ~in Sibiiu 26 februarie 1849 cf. _Dr. 11. :--Documente pentru limQa. ~i istorie v. I. pg. 265-6. / ' Ibidem 268. ' Memorial pg. 252.
1

Pu~cariu:

in acela$ tim[.) ca cea mai puternicil expresiune a tttonarhiei unitare. 1 Stadion, ministrul de interne era cu mult mai constitu\ional, deci\t Felix Schwarzbnberg, ~~re nu prea voia sa ~tie de <drepturile popoarelor.' . Aceasta constitu(ie, de~l cu privire Ia na(ionalita\i nu era atat de darriica, ca proiectul elaborat hi, parlamentul din Cremsier, - care voia sa organizeze provinciile austriace dupa teritorii na(ionale, - totu~ putea sa ii mul(ameasca ~i pe Romanii ardel.eni in o singura privinja. Anume: iri 74 se asigunl, ca Ardealul ca mare principal va ramanea deplin independent de Ungaria ~i se va organiza pe baza egalei indrepfajiri a popoarelor, ce Jocuesc intr'insul, ~i in c\)nsonanja cu constitujia imperial!!. Dar pe l~nga aceasta dispozijie' favorabila, constitujia octroiata cuprindea inca ~i allele,. cari nu puteau sa-i muljumeasca pe Romani. Caci, pe cand Sarbilor li-se asigura in Banal organizatie proprie autonoma ( 72) ~i drepturile najiunii sase~ti in Ardeal de asemenea se sustineau intre marginile constitujiei imperiale ( 74), Romanilor nu li se acordau asemenea, drepturi na\ionale; nici nu se face a eel pujin vre-o ilmintire de dan~ii.' De aceea, hnediat dupa publicarea acestei constitujii, deputajii romani, in frunte w ~aguna, in~inteaza ministeriului (5 Martie 1849) o noua adresa, in care aratii, ca postulatele najiunii romilne, cuprinse in petijia catra monarh (25 Febr, 1849), .nu sun! in contrazicere cu principiile constitujiei din 4 Martie, dimpotriva chiar principiul egalei indreptatiri, pe care se baseaza noua constitujie pretinde, ca de. aci inainte nici o naj~ne, <sa nu mai exercite suprematie sau egemonie asupra altei najiuni. lnsistand asupra misiunii insemnate, ce au de implinit Romilnii Ia granija sudostica a monarhiei, arata ca ei sub ~eful
' Friedjung o. c. pg. 159. Lui felix Schwarzenberg i se atribue pa.rerea sumeatA, exprimahl

tit -aceste cu,vinte lacon ice: Die VOlker haben bloss zu gehorchen, Steuern zu zahlen und als Extravergniigen.........; in die Kirche zu gehen cf. Aurel C. Popovici: Die vereinigten Staaten von Orossiisterreich, Politische Studien. Leipzig 1906. pg. 10. 3 In. welcher (Reichsverfassung) zu unseret# gross en Leidwesen mit keiner Silbe der rom3.nis..:hen Nation Erwahnung getan wird, scriai.t deputatii romil.ni catra imparatul la sfil.r~itul anului 1849.

national (c~pitan) nu lnjeleg altceva decilt ceeace lnteleg Croajii , sub banul lor, Silrbii sub voivodul ~i Sa~ii sub comitele lor. Abiil tree alte 7 zile, cimd inainteaza o nouii hilrtie ciitrii . monmh (12 Martie 1849). protest and impotriva favorizarii Sa. ~ilor in paguba elementului roman ~i ariitilhd, cii numirea de <Sachsenland nu corespunde fmprejurarilor etnografice, caci ln iflf.ndal regia (Konigsboden) Romilnii sun! in majoritate. , In aceea~ phestie se adreseaza ~i ministeriului (in 23 Martie), dovedmd cu argumente istorice ~i date statistice ca Sa~ilor nu li se cuvin drepturi mai mari, decilt Romani! or 'cari . numara pe aces! teritor 297,783 suflete, pe cilnd Sa~i/ sun! numai 163,896. Tot astfel arata in petijia din 15 Aprilie, cii li-se face nedreptate celor 800,000 de Romani biiniijeni lata de 200,000 Sarbi, daca li-se acorda numai acestora drept~l de organizare politica proprie.' . In ti~pul acesia ~aguna n'a incetat a se .adresa ~i catra alj1 !acton de seama, despr~ cari presupuneit, cii ar putea sa-i fie de vre-un folos. A scris cblonelului Urban, baronului Puchner lui Windischgriitz ~i Jellaeiei, solicitand tuturora o binevoitoar~ intervenjie in favorul cauzei roman e. Pe mini~trii austriaci incepuse a fi 'nacajit deJa o vreme, dupace s'a convins ca tot .ltmilnii rezolvirea peti\iilor romilne~ti. Ceeace se vede ~ai ales .din scrisoarea, de un cuprins mi~cator, ce adreseaza in 15 Martie baronului Zenovie C. Pop. Acesta ii comunicase ca ministrul Stadion, caruia irs'a incredin(at studiarea petijiei ~ajestatice din 25 ;ebru~rie, s'a exprimat, ca dorin(a Romilnilor, de a fi uniji intr o najmne mdependenta nu se va putea realiza fiind ei impi!rji\i 1~. mai multe jari de coroana> (Kronliind~r). ~aguna ~cne, ca-1 e <sufletul sbiciuit de vijeliile prezentului ~i exclama ,..,,.,,.,,. ; tromc'la_adresa mini~trilm: birocraji: 0 exemple ale acuratejei 1 0 dr_e~~~ obs_erv.ator_i ai forme! or I cat de bine v'ar parea, dacil Ro~ann ar fi cazuj1 chmr pe urechi, ~i nepasilildu -le de sine, lasa s.a treacii tot momentul binevenit, care ii chiama sa se roage, sa ceari!>> ... iar facilnd aluzie Ia ceice i~i dadeau toata
1

Di~ Romanen der t>st. Monarhie,, III. pag. 8-15. . ' Ibidem 6 19. 8 Ibidem 20 21. Ibidem 22-23.

81

silinta sa lmpedece reallzar~il postulatelqr romftne$ll, scrle: Cu adevarat se !ntamplii, qe lingu$irile unora, cari tniesc !n ceta\i $i in ora$e. bat mai tare Ia ochi ca ostenelele noastre, ale ace" lora,' cari t.raim in colibele cordoanelor dintre . Carpaji $i facem gard monarhiei ... dreptatea ins a e dteptate in v~ac... s~ vor sfeti toate $i dupa cuptinderea maitului se va masura plata ... Ce -se jine de intoarcerea noastra acasa, te rog sa spui ori$icui, ca noi nu din oarecare petrecanie $ede111 aiel, ci numai din !n- . vapaiata dragoste $i evlavie, ce o avem catra. tanarul uns. a! Domnului, Ia !nalt carele promovand ojtiirile neamului nostru, nimica alta nu dorim mai tare, decal !ntiirirea tronului lmparac !esc. Afundeltfrane ale neamului nostru numai prin vesela noa- strii reintoarcere Ia ai no$lri se pot vindecit ... ' Catra sfiir$ilul lui Martie Ardealul era pierdut pentru dinastia habsburgicii; Bern inaintase triumfator, reu$ind a cuprinde $i cele mai !nsemnate. cetii\i dela margine: Sibiiul {II Martie) $i Bra$ovul (20 Martie). Numai asupra Munjilor-Apuseni, aparaji de lancu, nu putuse pune stiipanire.
~i pe cand in . vaile Ardealului $i in munjii sguduiji de viforul riizboiuliti civil se !ncruci$au paraie de silnge, pe cand sabia lui Jancu, straluceit victorioasa !n vazduhul !nro$il de fla.carile rasmirijii, crucea arhkreasca $i toiagul de 'pastor !njelept a! lui ~aguna se apropia tot mai mult de sceptrul imparatesc.,. !;)i, !n adanci cuvinte de chibzuiala $i !njelepciune. diplomatica, purtatorul lor deslu$iit lnaintea tanarului monarh ,dorinjele najiunii romane, care, pe cat de mult a $liut rabdit impilarile din !recut, tot In aceea~ masura se $lie jertfl .pentru, !ron $i patrie, . in timpuri de cea mai gre~ !ncercare.

Tocmai aceastii iscu~injii diplomatica a fost, ceeace Kossuth .nu i,a putut iertit niciodata lui !;laguna; $i cilnd s'a vazut lndemnat, sub presiunea imprejurarilor grele, a cercit, prin nefericitul sau satelit. Joan Drago$, o impacare cu Jancu $i cu Romanii, moderandu-$i tonui din Octomvrie 1848, proniite tu!urora amnestie, cu escepjiunea lui $aguna, care '-- dupa pare rea lui. Kossuth - a jucat un rol de fajarnic mincinos, pentruca rri mijlocul pac~telor sale tradatoare de patrie, sa adoarma. cu cuvir.te dulci atenjiunea $i privegherea mea $i a sojilor mei
1

dela guvern ... - $i de aceea~-nu poate ave a parte de iertare \ .pe aces! paman!.1 Nacazullui Kossuth era explicabil. Motivarea .lnsii nu pare suficienta. Adevarat, ca !;laguna in vara anului 1848, crezand cii discordia se va putea !nlaturit, pentruca lntre Maghiari $i Romani sa nu ajungii conflictul Ia cujite, $i-a dat . toatii silinja a mijlocl o bunainjelegere intre conducatorii acestor 2 popoare. Dar n'a lipsit nici atunci, cum s'a viizut din citata opinie separata,' a da expresiune destul.de riispicata nemuljamirii sale, ~i a neamului sau, faja de unirea forjata a Ardealului cu Ungaria. Iar dupa fntoarcerea Ia Sibiiu (Octomvrie 1848), atitudinea lui ~aguna devine destul de hotiirita $i cunostuturor; In discursul rostit Ia adunarea romaneascii din Sibiiu (16/28 Decemvrie) a vorbit foarte categoric In contra ILJi astfel !neat atenjiunea acestuia ar li putut sa nu mai_ adorrhitii. Dupace Sibiiul a ajuns !n milna lui Bern ~i asesorii dela fbom;istor (M. Fulea, I. Moga, P. Badila $i L Panovici) s'au retoji !n Tara Romil.neasca, ne mai ramilnand acl decat noJoan Hania, Josif Berde miiritul domn comisar a! stlipa(ungure$ti) lncredinjeaza In 12 Maiu administrarea dietransilvane lui Hania,. care nu !ntarzie a provoca prin un neamul nostru eel tar'e riitacit Ia ascultarea legilor ';stapiiniri'i noastre cei parinte~ti, caci numai a$il va putea radn stapanirea bunatajilor $i--drepturilor prin marinimi$i heroismul najiei maghiare dobandite. 2 In 16/28 Martie asesorii amintiji scriu din Rilmnic lui Sacum au fost ei siliji a paras! Sibiiul, fiindu-le team? cii f':,soldatii lui Bern 1$i vor viirsil. mania mai mult asupra preojilor, a plebeilor $i cer sfatul lui ~aguna, In aceasta situajie ?strilrnto,rata. ~aguna, !n~tiinjat despre ciiderea Sibiiului, prevedeii,
Memorial 304- 311:' cf. pag, 74-75. Dr-. 11. Pu~cariu: Metropolia, Acte pg. 35 - 36. . 8 [n alta -epistola, din Bacurefiii 3/15 Main 1849, Motse !'olea, ?tJpilce ca. Hania a nlmas in Sibiiu sa grijasca arhiva 91 re9edmt11, se Anoue;,ie per1tru. atilrnarea'tlmts,tril catnl preastra.lucita casa austriaca... -pe aici greuH\ti. 9i lipsll:ri n~spuse:.: n_~~~~~~~/'"~ multime de ptotopopt, preott - ~~ cre~hm t mai' morti de apasarea lipsurilor, nu 9tim, cu neincetate rugaciuni multumind atot~ filcAtorii de bine, de i-an primit ~i i-au roaga: Ostene~te preamilostive stapane_! apilsatului nostru neam,_ cil aici pe pam ant dincolo de groapil vei lua plata slugii
1
2

Memotial pag. 280 - 282.

82

83

cii se' vor intampla .acl Ia consistor oarecare striimutari ~~ a~e ziirh dar, riispunzand asesorilbr,' .li mangiiie, , ca ace lea mai tarziu vor cadea de sine, neputandu-~i sorji niciodata vre-o putere>>; ii- indeamna, sa-~i intiireascii _ inima ~i sii poarte CU riibdare vitregimea imprejurarilor, tare crezand ca Dumnezeu nu_ ne va lasa, ci ca un drept, ce este, va indrepta ~i lucrul nostru spre bine; .... ~tiind, ca dreptatea e pe parte a noastrii, nu trebue sa ne diim imbrancirei, ci se cuvine, ca ~i acum in minutu1 ingramiidirei celor 'mai mari greutaji sa ne nevoim a inainla cauza noastrii najionala potrivif cu intenjiile impiiratului nostru, care de temeiul stapanirei sale a pus egalitatea drepturilor peritru toji sudijii siii ... Sub impresiunea ~tirilor dureroase, ce ii sosiu din Ardeal, ~aguna pare a se !i hotiirit sa piece acasii ciitra sfar~itul lui Aprilie. Cel pujin a~a reiese din o epistola a lui ciitra ministrul-pre~edinte Schwarzenberg, pe care 11 roagii, sa intervina pentru o rezolvire fl!vorabilii ~i grabnica a petijiilor romane~ti. Dar fiinddl aceasta rezolvire intarzia mereu, nu s'a putut hotari sa piece, ci a nlmas, sa staruiascii ~i mai departe in favorul cauzei najionale. Venind in contact cu reprezentanjii Slo" vacilor din Ungaria (Dr. Kozacsek, M. Hodza, I. Hurban ~i L. Slur) ~i cu ai Croatilor, redacteazii impreunii cu ace~tia un nou meriwrand 3 ciitrii ministerul austriac, in care arata, cii- in Ungaria, care e calcaiul lui Achile pentru monarhia !ntreaga,' e aproape imposibila o impiicare a prezentului cu trecutul, ~i fornouleaza postulate! e., privitoare Ia autonomia najipnalii a fieciirui pu 1Jcr, in trei puncte, dintre cari al dbilea prive~te pe Romani ~i este identic cu 'punctul prim al petijiei maiestatice din 25 februarie !849. Mai tarziu se !nfiiji~eaza deputajii Romanilor inca in doua tanduri Ia imparatul (in 26 lunie ~i IS Iulie).' Abia duJjil aceastii din urmii audienja ~i petijie, adreseaza Bach lui $aguna un ras,puns privitor Ia petijia generalii a Romilnilor din 25 februarie. in raspunsul acesta (din IS Iulie IS49) nu se da o rezolvire
' din Viena 2/14 Aprilie 1849. ' din Olmtitz 23 Aprilie 1849 cf. Memorial ' Ibidem pag. 315--'324.
4

,hotarita ~i definitivii petijiei amintite, ci cu ~iretenia obicinuitii, -- 'Hlsand Ia o parte problema principalii :_ constituirea Romilnilor din tntreagii monarhfa habsburgicii intr'o najiune, se margine~te a constata, ca punctul de manecare al petijiei s'a schimbat esenjial prin noua constitujie di'n Martie ~i promite, ca guvernuJ Maj.' Sale, cu pcazia reorganizarii jinuturilor locuite de Romani, . i~i va jinea de o datorinja principala a-i face pe Romani pi!rta~i Ia adeviirata egalitate a drepturilor najionale>1 Deputajii romani, dupa atiltea staruinje nepregetate ~i in _convingerea, ca jertfele mari ale najiunii merita o rasplatii mai dreaptii, nu puteau sa fie mulj~miji cu aces! riispuns evaziv,nici cald, nici rece. De aceea inainteazii ministerului (in 30 Iulie) _ un lei de <<replicii 2 Ia raspunsul lui Bach, exprimandu~~i nemuljiimirea ~i ariitl\nd, cilta ,nedreptate li-se face Romilnilor, chiar prin constitujia din 4 Martie, fajii de Sa~i, Sarbi ~i Ma, ghiari, ciirora aceea~ constitutie le asigura o situajie mai favo_t: j :.. raoua. In timpul acesta mai starui ~aguna Ia minister pentru a se admite formarea umii corp de voluntari romani sub comanda , lui lancu (unter Oberleit~ng ihres atisgezeichneten fuhrers Ian cub>),' pentru eliberarea lui Barijiu din prinsoarea Muscalilor,' ~i intervenl Ia imparatul contra comandantului succesorul lui Puchner. Clam-Oallas intrilnd in Rr:<So,v. a dat o proclamajiune numai ciitra Sa~i, desconsiderand Din aces! motiv - scrie $aguna in Memorial :' ) ';'iJffr;.;,!,,;n; utmai decat am cerut audienjii Ia impiiratul,/ ~i i-am inF _. I 1 tactica cea nenorocoasa a comandantului Clam-Oallas 'l'')i/,_.cetand ~i satisfacjiune in favoarea najiunif romane. Apoi m'a~ Ia ministrul-prezident, principele de Schwarzenberg, -cu pli\nsom:ea, care _numai decilt s'a declarat, ca -Clam-Oallas ~i-a cu aceasta norocul siiu, _caci nu se va numl de guveral Ardealului. $i intr'adevar dupa vre-o cateva zile a ~i ::ur.mat denumirea lui Wohlgemuth de guvernator ~i a lui Eduard '""'"'~'""'" fratele ministrului - de comisar extraordinar .... -

pg.

311-2.

Die Romiinen der Ost. Monarhie III. pag. 38~ Wien 4 Iulie cf. Memorial 348.

Die Achillesferse 6sterreichs (ibidem pag. 321)". Die Rdmanen der Ost. Monarhie pa~. 27 ~i 36.

' Ibidem 40-45. . Wien 3 Iulie cf. Memorial 352-3.

' pag. 357.

85

IV.
lntoarcerea lui ~aguna in Ardeal.
Revolujiunea maghiarii era acum in apunere. La 11 August Kossuth, ajuns intr'o situajie foarte dificilii ~~ periculoasa, predii dictatura lui Artur Oorgei, care peste 2 zile Ia $iria (Vihigos) depune ariiiele inaintea o~tirii ruse9ti ' de sub comanda contelui Teodor Riidiger. Peste 10 zile desarmeazii ~i insurgenjii din Ardeal. _~aguna pornise acum catrii ca8ii, pe aceea~ cale cu incunjur: , Oalijia, Bucovina, Moldova ~i Tara Romaneasca. La frontiera Ardealului 1-a intampinat muljime mare de popor 'ii frunta~i. cari !-au insotit panii Ia Sibiiu. Era mare bucuria celorce priviau Ia ~aguna ca Ia un mantuitor. Jar eu 'plangeam amarscrie ~aguna' '-- ciici prevedeam niicazurile noastre; Ia Sibiiu sosind n'am pu(Jlt !rage Jn residenja, ciici erii. de tot pustiita 'ii ii:Jlocuitii cu prisonieri, ci magisiratul mi-a fiicut in casele lui Bruckenthal, in strada Urezului, cuartir, unde am petrecut 3 Juni, panii am reparat rezidenja>>,. . . Lui ,$aguna ii sosiau acum din toate piirjile romane~ti scrisori de aderenjii 'ii felicitare pentru lupta diplomaticii, grea ~i frumoasii,, ce a purtat, in cursu! celor 7 Iuni, cat a lipsit din Ardeal. In memoriul siiu citeaza, in mod !oarte semnificativ' ~ urmiitorul pasaj din scrisoarea vicarului din Salaj, Alexandru Sterca- ~uluju (28 Oct. 1849): Muljumim pentru adevarata ravrla, ostenelele 'ii jertfele cele mari, ce !aci , pentru fericirea najiunii noastre: , dee-ji atotputernicul putere spiritmila 'ii mo rala, ca precum dore~ti, panii in s!ilr'iit neobosit ca un neinvins atlet, cursu) in arena najiunii noastre cu incoronare sii-1 .pojl curge, dandu-ji milostivul Dumnezeu zile multe ~i fericite, ca sa te bucuri de coaptele fructe a adeviiratelor, najionalice~tilor ostenele ~i jertfe .... 3
1 Szilagyi o. c. pag. 372-37T; asupra motivelor, cari l-au indemnat pe OOrgei a se predR Ru~ilor, nu Aiistriacilor vezi parerile lui Beksics ___,. ibidem pag. 412. g Memorial 363. 8 Memorial pag. 362-4 ~i mai Hirziu in Scrisori apologetice 1867 pag. 18.

Scrisorile aceste -

adauge ~aguna -

au cii~unat inimii

mele numai sagetari dureroase, ciici vedeam intr'ansele ni~te ',aspirajiuni, care nu se vor realiza ~i presimjiam apropierea unei furtuni viscoloase asupra cauzei noastre najionale, ~i a biirbajilor, no~tri binemeritaji .... Dupa furtuna sangeroasa a revolujiei a urmat furtuna sufl,eteas<:ii a decepjiilor, ::__ ~i pentru popor, ~i pentru conducii, ,tori. Au trebuit ani grei de muncii ~~ incordiiri, panii a se vin- , : 'deca, eel pujin in parte, multele rane deschise. pentru ~aguna, , , special, anii revolujiei au fosf un prilej, pe cat de periculos pe atat de insemnat, spre a e~l Ia ivea)ii, eminentele lui calitiiji , de, arhiereu 'ii conduciitor politic: indriizneala biirbiiteascii in situajiilor celor mai critice, increderea ne'joviiitoare in vii, neamului ca ~i in dreptatea monarhului, iscusinja sa diJ~:f*J8lom11tic:ii deos~bitii, autoritatea hotiiritoare, ce exercita asupra ~i trecerea neobicinuit de mare, de care se bucura curtea imperialii din Viena, trecere ~i considerajie, care nu mai acordat altui ~ef politic sau bisericesc al Romanilor nici inainte de $aguna, nici deJa el incoace.

87

PARTEA IV.
Deceniul absolutismului.
-1850--1860.
-~

I.
Deceptiuni. Relatiile lui l;iaguna Ardeahdui.
~;u

guvernatorii

Conducatodi Romanilpr, martori ai jertfelor imense, ce a actus poporul in timpul revolu(iei pentru apl!rarea troriului, a~teptau acum o dreapta rezolvire a cererilor inaintate imparatului ~i repe(ite in atatea randuri in peti(iile catra ministeriul austriac. ~aguna, care. avuse ocazie a cunoa$le felnl de judecata a cercurilor conducatoare din Viena, presim(iii, ca dorin(ele principale ale Romanilor vor raman ell inca rmulta vreme neimplinite, iar asupra conducatorilor na(ionali pandesc desamagiri din cele mai dureroase. Peste sufletul lui se abate acum o umbra de amaraciune,' care nu-l poate ins~ birul, caci firea lui de luptator intrepid o inlatura curand. ~i ca om ~politic pova(uit de o garidire !oarte realista, nu se lasa pradii mistuitoarelor decep(iuni, ci prin neobosita-i activitate pe teren bisericesc,
1 Amdrdciuni peste amdrdciuni scrie ~aguna in epistola sa ci'itra Ion Maiorescu din 21 Maiu cill. vechiu 1850 (mss. Acad. rom. I. M.: Co~ ~espondente ~i acte 1845-63) - .. priveghiati, rogu-va, ci1ci vremea e scump~. Faceti anltiiri Ia minister ~i pentru lucruri Particulare, daca vi-se trimit, cil prin aceea fare se if.Iainteaza cauza principala. Nu a-ti capatat in~tiin1f'iri din tara despre a Diregdtorilor antipatie cdtrd- poporul nostru? Cum aceia -il n<lcilje~te, cum nu-1 invata, cum il gone~te,.......--daca recuril la guve.r~ ... La Unguri .. limb a oficioasa e cea ungureascil, Ia Sa~i fire~te nemteasc<11 1iaril. Ia R.omfini, unde sunt amploiati nnguri, e ungureasca, unde sunt Sa~i - nemteaSca. - ~i unde sunt Romani amploiati, iara nemteasca. Nu ~titi, ca. amploiatii ace~tia lnapoiazd tot cugetul .(lui al) RomlJnului despre inaintarea lui materiala ~i spirituala. Toate aceStea a~a sunt, noi inf!<'i. sa ari1t<'l.m nacazurile noastre Ia locurile cuvenite, dar sit nu desperdm cd atunci numai contrafilor am, fdcut pldcere, iard noud stricare" . . etc., Catn1

.,

stand! cOnstata, ca. functionarii austriad sunt totu? oameni mai 'loiali ~i'tn dedt indigenii, caci dub esc ~i invavl. poporuh. intrucat edt- tot mai pentru Romftni guvernul din timpul absolutjsmului, deciit guvernel . ardelene de mai nainte, arata ~aguna in alta scrisoare canii Maiorescu di Maiu 1850, in care spune, cii guvernul austriac a filcut in -8 Zuni rna bine pentru Ardeal, o-decfi.t guvernul unguresc ~i birocratii sase~ti in ;:so de ani ... ca "aculn to(i avem.lege,- iaratunci numai Romtinul-tt'aved ... Ca fostilor -aristocrati ~i birocrati de aceea nu le place acest guvern, fiiudca : .. J:.C"L. e~ec~tii legi\e ~~ QI:dina~iunile, 'pe di.nd diln~ij ,SUTit dedati a ave8. Jegea pe ~i ei dupa. volnicia ~i placul lor a~~i forma apoi legi ~i dupa acele administril noua di'eptatea)) .. , (Conv. Lit. 1899 pag. 1033). 1 Drmossy o. c. pag. 127. '

1':6\ .:.._:.:....:.:__ __

" ~colar ~i cultural, cearca a suplinl, ceeace sqartea vitriga -a Romanilor ardeleni, ca a unui popor, care politice~te n'a inse"!nat .nimic in !recut, nu le ingaduise a cii~tiga peJeren politic. lnsa ~i in privin(a aceasta crede ~aguna, ca t9ate. incercarile treb.ue~c . !acute, pentru a ca~tiga p~ se~ma poporulut unele favorun, fte , ~i mai marunte. De aceea era de parere.a, ca Romanii sa aibii cii(iva deputati in Viena, cari sa dee ministeriului continue in fore ma(ii Ia pregatirea organizarii noua, ce urma.acum a se da mo. narhiei ltitregi, in sensu! constitujiei din 4 Martie 1849. Egala indrepta(ire< a tuturor popoarelor, pusa ca temelie .. a acestei constitu(iuni, dupa potolirea revolu(iei devine in, curand 0 egalii !ipsa de drepturi pentru ceice au luptat contra imparatului, ca ~i pentru ceice s'au jertfit pentru el. Mitiisteriul din Viena, in credin(a, ca constitujia din Martie, lucratii in pripa, -o'n'ar fi potrivita pentru imprejuriirile din monarhie; nici nu se gandia series Ia traducerea ei in faptii, ci mai curand Ia revocarea ei, ceeace s'a ~i intiimplat Ia sfiir~itul anului 1851 cu scopul de a se da in mana domnitorului puterea moriarhicii absoluta. Aceasta s'a facut mai ales Ia staruin(ele lui Bach, ale carui idei ~i spirit de organizare formeaza caracteristica principala a deceniului urmiitor; ministiul de justijie Schmerlittg, om cu neclmtite convingeri constitujionale, neputandu-se impaca cu ideea . , ., . : 1 absolutiste, renunjase Ia portofoliu (Ia inceputul anului - Starea de asediu, prodamata dupa sufocarea revolua dural in Ardeal panii in 15 Dec. 1854, dupa care urma regim provizor, pana Ia 1860. 1 Regimul se purta cu deopotriva asprime faja de toji sufara a !ace deosebire intre ceiCe ar fi meritat rasplata

88

pentru jertfe, sau pedeapsa pentru necredinja lor.' lndeosebi faja de Romanii din Ardeal guvernatorul Wohlgemuth a manifestat chiar deJa inceput o pornire du~manoasa aproape neexplicabila, arestand preoji ~i protopopi, dand ordin contra prelecjilor romahi ~i invinuind preojimea, ca ajajil poporul. Spre a-1 domoll a lost lipsa de pa~irea energicil a lui :;laguna, care intr'o scrisoare plinii de demnitate protesteazii impotriva astorlel de invinuiri pe cari le calificii de caloinnii neru~inate,' ~i dovede~te, cii in timpul eel plin de ispite preojii romani ~i-au ariitat credinja ~i alipirea ciitrii Iron in chipul eel mai eclatanl. ~ Jar mai tarziu, cand subalternii guvernatorului au lnceput a maltrata poporul, lara a-~i priml pedeapsa meritatii, $aguna liicil ariitare contra lui Wohlgemuth in Viena, ~i, dupiicum se alirmii,' - cu deplin succes. N emuljamirea Romanilor se vede nu numai din corespondenjele intime ale frunta~ilor, ci ~i din petijiile. inaintate mai tarzin ministerinlui din Viena ~i chiar imparatului. In una din aceste petijii procedura guvernului e- caracterizata, in cuvinte aspre ~~ riispicate, spunandu-se ca prin desconsiderarea elementului roinanesc carmuirea pare a val sa urmareasca anume premiarea rebeliunei ~i pedepsirea celorre s'au jert!it. In 11 Martie 1850 deputajii Romanilor ardeleni ~i biinajeni lnainteaza monarhului o uoua petijie colectiva, repejind toate cererile lor de mai nainte 11 objinand din nou promisiunea, cii dorinjele
1 Alles in ailem scrie Friedjung (o. c. pg. 430) - es war ein unkluges Regiment, d~-s gegen Freund un Feinct mit gleic;;her Harte verfuhr. Die Magyaren knirschten gegen die Ziigel, und die anderen VolkssHimme batten allen Grund, iiber Undank ~u hlagen. Tiefe Wahrheit birgt sich in dem Spottwort, das einem U ngarn in den Mund gelegt wird, als sich ein Kroate bitter tiber die Regierung be-schwerte; Qer Magyar babe -ibm in gebrochenem Deutsch und in dem eingentiimlichen Tonfall sdner Sprache den Trost zugesprochen: No jo, was wir als Straf haben, das habt ihr als Belohnung ! ... cf. ~i SzilAgyi o. -c. pg. 483-----A; <<pe cei buni asemenea soarte i-a ajuns, ca pe cei nli a spus VaSile Lad. Pop, Viceptezidelltul guvernului .ardelean in congresul national din 1863. 2 13 Nov. 1849: .. lch bin in der Lage, um jede Beschuldigung als sChniide Liisterlichkeit meines oberhirtlichen Amtes allwafts thatsachlich zu beweisen ... Memorial pg. 366. ' Ibidem 368. 4 Belohnung der.Rebelion und BestrafUiig der Aufopferung. Die Romiinen der 5st. Mon. III. pg. 76.

89

najiunii romane (die so viel geleistet hat) se vor implinl cu siguran(a.' Romani! nn se mai puteau insa muljaml cu promisiuni nici chiar cu drepturi, al caror fqlos il.va constata numai viitorul, ci. ei cereau ceva pipait, cum scrie Baril catra loan Maiorescu. 2 Aces! ceva intarzia .insa mereu, fiindca ministeriul austriac, caruia incredinjase monarhul rezolvirea petijiilor roma~ ne~ti, nu se pre a arata darnic faja de Romani. Din contra, daca e adevarata informajia lui Barijiu ;'-aces! ministeriu amejit prin necontenitele pare diidl! ordin secret guvernatorului Wohlgemuth Sa prinda neaparat pe toji prefecjii ~~ tribunii ~~ sa-i traga Ia raspundere pentru toate faptele lor. Ceeace insa Wohlgemuth deocamdata nu aflase consult. Oavriil Muntean scrie deputajiei din Viena, sa mijloceascii a se publica rapoartele prefecjilor romani in inlregime, caci astfel CU o siicure ar dobori pe calomniatori, de nu s'ar mai ridica>>.' Ace~ti calomniatori pil.risera pe Iancu, ca jine in secret adunari poporale ~~ agita contra interesului imparatesc, iar pe muntenii, cari ~i-al.i varsat s"angele, sub conducerea lui lancu, pentru .apararea troimlui, ii infaji~au Ia Viena ca fiind periculo~! pentru monarhie 5 De aceea lancu era in continuu banuij ~~ persecutat de gu. vernul ardelean, care destitul pe funcjionarul roman Neme~, comisarul cercului Zarand, ~i-1 inlocui cu un Neamj bucovinean>> sub pretext, ca 'Romanul n'ar fi destoinic, dupa alta inmai verosimilii insii, fiindca intr'o cercetare asupra lui lancu, n'a putut dovedl nimic contra acestuia.' - Iancu se strapajeaza de Smelzer pentru toate nimicurile Ia Bel grad - scrie Oavriil Muntean>> 7 catra deputajii romil.ni din Viena e ultima oara, sa-i scrieji ca sa vina Ia Viena, de unde tiici cii trebue sa se coboare, caci altmintrelea se depopularizeazii de. plin, neputil.nd indestuli pe nid un om din caji aleargii Ia dansul;. $i ceilalji frunta~i romani erau spionaji pu~i sub cea mai stril.nsa
1 2

'
6

' '

Ibidem 92. din Bra~ov 3 Aprilie 1850. Convorbiri Lit, I. c. p. 797. Ibidem pag. 199. Ibidem 205. Ibidem pg. 1026 ~i Transilvania>J 1877_ pg: 281. Ibidem pp. 207 ji 706, din Vingard 7f19 Mai 1850. Ibidem 1106-1113.

90

91

pazil>> 1 ~i opriji de a mai petrece serile, lara invoire deJa .cilpitanul ora~ului, chiar ~i in casele proprii: Intre anii 1848 ~i 52. erau urmariji de polijie, ~i in provinciile austriace, ca oaineni suspecji toji ceice purtau par lung ~i barbil.' Presa fu cu totul sugrumata, astfel .incilt dupa inabu~irea revolu!iei vieneze prin Windischgriitz, .170 ziare disparura. Cazul lui Barijiu, inlaturat in Fe.bruarie 1850" in chip volnic deJa redactarea foilor bra~ovene, n'a fast unic .in felul sau. Cu un an inainte (11 Ian. 1849) II precedase cazul lui Kuranda, editbrul ziarului Ostdeutsche Post, care aparu mai tilrziu iara~, in sa, intocmai . ca gazetele romane~ti din Bra~ov, nu sub numele editorului de mai nainte.'- Femeile din Bra~ov fiihdca au format o societate filantropica, au fast parite Ia capitanul ora~ului ~i citate in 2 randuri Ia ascultare, ceeace !I in digna rau pe ~aguna ~~ n indemna\ sa proresteze. Taranii rom ani erau nemuljamiji, pentruca rectificatorii . straini insarcinaji cu conscrierea impozitelor fonciare Je faceau nedreptate Ia aruncul darilor, punilnd pi\manturile romane~ti de pe Ia mar, gini ~~ deci de calitate mai slaba in aceea~ categbrie de pro ductivitate cu ale Sa~ilor, cari aveau mo~ii intinse Ia ~esuri, unde pamantul e mai fertil. ~aguna scrie lui I. Maiorescu in 5/17 Maiu 1850, ca birocrajii sase~ti fac conscripjiuni de averi ~~ inseamna ~~ averea aceea de avere saseasca, care inainte c)l mai mulji ani s'a vandut Ia vre~un roman deli! vre-un sas.' Wohlgemuth incepuse a fi atacat prin !aile vieneze. Astfel Allgemeine Zeirung scriit, ca cu el nu e muljamit nime in Ardeal: Maghiarii nu, pentruca ii persecuta; Sa~ii nu, fiindca Je ridica un drept dupa altul; Romanii nu, pentruca nu le impline~te cererile lor. 6
r

lbide_m 557 ?i <<Transilvania)> 1878 pg.

o. c. 251.

' Fridjun

~aguna, indatii dupace a sosit !a Sibiiu, nu-l mai " sliibia . pe Wohlgemuth cu petijii, privitoare la diferite chesfiuni de importanjii najionala ~i politica. Astfel in 24 Decemvrie 1849, " dupiice praznuise Ia episcopie, parastas pentru odihna su!letelor 'ccelor ciizuji in riisboiul civil, cere voie deJa guvernatorul spre a puteit ridicit Ia Campeni un monument in amintirea celor ciizuji in Juptele anilor 1848-49, ca Sa se eternizeze mareaja rasculare a Romanilor ardelimi, indeosebi a celor din munjii apuseni, cari - dand ascultare glasului. impiiratesc ~i datoriei, 'impusa de natura, de a-~i a para najionalitatea ~i limha lor primira cu curaj, purtara cu bravura ~~ terminara cu glorie ras boiul pentru tron ~i najionala lor independenja.- Wohlgemuth . primi cu lauda ideia, dar insista, ca .executarea sa se amane 1 (ad calendas Oraecasl). Tot asemenea .lara rezultat a dimas ~i . petijia lui ~aguna privitoare Ia susjine_rea ~i organizarea regi. mente! or romane~ti de granija, cari Ja lnceputul anului 1851 fura ins:l desfiintate. Piedeci li se puneau Romanilor din toate parjile; nici dupa atatea lupte ~i jertfe nu sunase inca pentru dan~ii ceasul mantuirii .. Se mai ivira ~i unele neinjelegeri intre conducatori. ' 0 deputajie najionala in Viena, pe vreme mai indelungata, :reclamit spese considerabile, pentru acoperirea ciirora nu exista un fond. In anii 1848-9 insu~ ~aguna ajuta deputa\ii rocu bani, luaji imprumut de Zenovie Pop ~i baton Sin a; . se pusese Ia cale ~i o colecta najionala in scopl!l acesta. Membrilor comitetului najional li-se cuvenia cate 100 fl. pe luna din ,partea guvernului, dar aceasta Ieala nu li-se mai pliltiit de mull. . .. insistau sa o pretinda, Barnujiu in sa nu voia. De aceea v scrie Barijiu catri! 0. Muntean: D. Barnujiu sa mai lase din seci\tura de stoicism, sa nu-l duci! pana Ia Diogenism, ca nu Mai tarziu ~aguna, cu sprijinul guvernatorului SchwarMemorial pg. 382....:...3. E de neinteles- motiVul, care -1-a indemnat pe Iancu a se ctecJani _contra mOnumentului ctin campeni, ctupa din .o scdsoare_ a lui I. Maiorescu catra Baritiu (14/26_ lanuarie care citim urmatoarele: Eaca- ?i Ian en se de clara in contra monurilP,,tnlni la Cfimpeni. M'a rugat sa-i fac_ eu declararea ~i-apoi -~ su~bscris~o. . socote~ti, mai adaugii tamftie pentru prelatul, ca sa nu 1ea tn nume . de rilu (cf. <~Transilvania 1877 pg. 270). . 2 Barit ciitnl I. Maier. dto Bra?OV 28 Febr; 1850: Rogu-Va, lucr~Ji unire, in contelegere str!lnsa; sd mai lttsdm din ia(ealil. Conv. Ltt.
1

f;itirile aceste au nls'ufla~ in Allegemein.e Z. prin intrigile Sa~ilor: Glanz, Be' deus ~i Salmen, (aceastd treime sparcatd). Baritiu scrie despre Wohlgemuth. c.a era om de caracter on est ~i se ad opera' din nlsputeri, ca sa fie imparttal ?i drept, dar nu putea, ca~l influinta tare adversarii, panace in urma ... in 1851 iJ,denuntara chiar ~i de trlbu'n romtinesc_ ~i. a?a el muti in Martin mai mult de suparare in drum catnl ViEma;~; (TransJlvanJa, 1877 pg. 280),

3 cf, Dr. I. Lupar;;: <<Un capitol din istoria ziaristicei rom3.ne~ti ardelene (G. Barijiu) Sibiiu 1906 pg. 19~20. 1 friedjuug o. c. pg. 252. (Conv. Lit. pg. 1032). a Coflv. Lit.. 1899 pg. 1111, epistola lui G. Mu'lltean, ca're crede; ca

428. . . ' Conv. L!t.;pag. 559.

92

93

zenberg, succesorul lui Wohlgemuth, mijlocl a cft~tiga dela monarh pe sea.ma lui lancu, Balint ~i Axente, un ajutor de 24,000 fl. Ca ~i In alte rilnduri, tot astfel ~i de data aceasta ~aguna prin iscusinja sa diplomatica reu~l sii lndulceascii incfttva situatia. Cu toatecii ~aguna fusese !nvinuit in conferenja episcopllor catolici din Strigoniu, cii ar fi un pericol pentru catolicism ~i cii ar avea de gand sii converteascii pe toji unijii 1 - ~i din cauza acestor scornituri ministrii hipercatolici din Viena nu erau tocma1 !nclm!alf de el, -, taniirul impiirat, convins despre vre.dniciile lui, ii diirul totu~ Ia s!ar~itul anului 1850 titlul de baron ~i !I decorii cu crucea ordinului Leopoldin, incarcandu-1 cu laude pentru meritele lui !nsemnate. Cu acest prilej !;laguna i~i alese cunoscuta sa emblema de baron, explicftnd intr'o scrisoare ciitrii ministrul Bach, cii cele 7 coline semnificii cele 7 virtuji cre~ti ne~ti, pe cari toatii vieaja sa le-a urmat, iar c.ocostftrcul stand lntr'un picior ~i jinand in celalalt un ou, simboliseaza ingrijifea lui neadormitii, cu care a priveghiat asupra sorjii poporului roman in tot timpul anilor vijelio~i 1848-9. Cu ocazia ciiliitoriei sale prin Ardeal, fmpiiratul nume~te' apoi pe ~aguna consilier in tim a! sau (sfetnic de tainii ). - Dupiice guvernatorul Wohlgemuth Iii !nlocuit cu principele Carol Schwarzenberg, un viir a! primministrului Felix, s'a u~urat considerabil situajia lui ~aguna, reu~ind el a cil~tiga intr'o miisurii mare simpatiile ~i increderea lui Schwarzenberg, cu sprijinul ciiruia a lost In stare a purta fntre anii 1855- 7 cea mai grea, dar ~i cea mai edificiitoare Juptii !mpotriva unui ministru !ncrezut in omnipo' Cf. , Transilvania> 1877 pg. 259 ~i 1878 pg. 18. Prin decretul dtto Sighi~oarq. 28 JUlie 18~2; cf. cir~ularul Nr. con~. 828jl852, prin care Moise Fulea adl!ce Ia _ cuno~~mta preotiior acest ~vem ment pentruca toti S<l se bucure dtmpreunii ~I sa mareasca_ pe tatal eel ceres'c, ell dupd. v~acurile de ~u!er!nte, cu ca~e am avut pan~ acoma a ne lupta, s'a milosttvtt a ne_ d<lrut ~~ ~ale de bucurte. ~. In po~em1~ ~e. a purtat mai tiirziu, Ia 1858, ~aguna cu Ehade R<ldulescu m chestla ~tbhet, acesta din urma acatandu-se ~i de titlul de baron al lui $aguna, sene,, ca.: nnde Arhiereul se lscdle~te, adecd se piingilre~te Baron, acolo nu prea mtroasa a teologie ortodoxd .. .. iar $aguna califica aceasta_ asertiune de il~zie pro~sta, calomnie mizerabila ~i obraznica, purcezatoare din mintea uni!I om stnc~~~ incorigibil, carele e gata .!1 n'i.st'!Jrna ori~e rftnd bun al bisericii ~~ al ~oc}~taritii, ca sa multameasca nebunule sale. Apo1 adauge: Nu sunt eu eel dmtaz, ar sa dee Dzeu sa_ nu fin nici eel de pe urmd dintre Arhierei, care pentru meritele ce 'Ie-au facut patriei sale s'ciu ina.Itat Ia vre-un rang boieresc, insa de~ Dzeu, ca Parisianul (Eliad) sa fie eel dintili ~i eel de pe .urma dintre _Romani - daca mai meritd el acest nume, - carele ~e scandaltzeazd de Arhiereul d!stins cu Baronia> ... (pg. 15 -16).
2

tenja sa, cum era ultramontanul Leo Thun, ministrul de _culte ~i instructie publica, sub conducerea ciiruia, dupii expresmnea lui Orillparzer, clericalismul a sdrobit instrucjia. 1 Biograful guvernatorului Schwarzenberg, care a cftrmuit Ardealul 6. ani (!852-1858) insistii ~i asupra rela(il!or .de intimitate, In care triiia acesta cu' !;laguna, pe care U stima mull ~i petreceii bueuros in societatea lui.' Multe sari a petrecut !;laguna !mpreunii cu guvernatorul ~i cu adjutantul acestuia Bardolo ~i contele Beldi, Ia joe de ciirji sau cu alte distrac!ii." La moartea acestui prietin ~i sprijinitor al siiu, spre a-~i ariitii reruno~tinta, ~aguna a~ezii !ntru amintirea lui in griidina episcopeascii un frumos monument de lironz, care infiiji~a un leu durmind.

-Monumentul a~ezat de ~aguha in gradina' episcopeasca, intru amintirea guvernatorului Schwarzenberg.

R. Charinaiz: 6sterreichs innere Geschichte 1848-1907 pag. 27. josef R.itter von Orimtif: ,Carl Fiirst zu Schwa.~zenberg, _ Of!uverneur von Siebenbiirgen" W1en 1861 pag. ~4: De~ -Furst. verehrt.~ _I~m (sc. ~aguna) und liebte seine Gesellsc?aft, set. e~ w_etl er ~m ge"!a~stgt_ - freihmiitiges Urteil gern anhorte, ~e.~ es, ~~tl dte m~~t und!plomat!schen Ansichten des Bischofs fiber Natronalltatspohhk den fursten-mteresstrten, 8 Idem ibidem pag. 12: unde Grimm scrie: Abends ... wurde gewOhn~ lich eine Whitspartie gemacht. Die regelmassige Spielgesellschaft hestand aus dem Fiirsten, F. M. L. Bordolo, Bischof Schaguna und Finanzprl:isidenten Bildi. Welche Verschiedenheit der Tempera.mente di.eser vie~ Men.~ch~n, die das Spiel fast tiiglich zusammenfiihrte t Der tmmer hertere- und gespra_chtge Bordolo dem immer ernsten, schweigsamen Beldi gegeniiber, der tmmer diplomatisirende Bischof, Partner des staatsklugen Oouvernears
1
_g

94

95

Cu succesorii lui Schwarzenberg, principele Liechtenstein Ludovic folliot -de Crenneville, ~aguna traiil deasemenea in termini buni, ceeace e u~or de inteles, dupace ei ~tiau, de cata vaza se bucura ~aguna in cercurile cur(ii din Viena, ~i ce intluenj~ hota'ritoare poate sa exercite in toate afacerile publice.
~i

II.
Sinodul din 1850.
Ori cate insistenje s'au pus, ori cate forte s'au cheltuit pentru realizarea justelor postulate politice ale Romanilor, ele n'au putut sa topeasca ghiaja sisteinului rigid al carmuirii absolutiste, obicinuita a im prea jinea seama de dorinja popoarelor. ln~elaji (leci in a~teptarile lor ~i in iluziile, ce i~i vor fi ' !acut, in cursu! anilor gr,ei ai revolujiei, cu privire Ia o viitoare organizare politica a poporului roman, conducatorii incep a-~i indrepta curand ate,ntiunea asupra altui teren d~ activitate publica, unde staruinjei lor putea sa i se deschida o perspectiva mai senina, ,chiar ~i in timpul absolutismului. 1ntr'o epistolii, ' strabiituta d~ multii mahnire din cauza situajiei politice nemuljamitoare, Oavriil Muntean punea deputajiei romane din Viena intrebarea:.:. oare 'n'ar fi de folos, sa tacem ~i sa a~teptam? Sa ne tragem iar in bisericii, ca melcal in gkioace,, ~~ de acolo sa pandim zile mai bune ? .... ~aguna daduse acestei lntrebari oportune un riispuns hotiirit prin fapte. Cu deosebire insii, cii n'a tiicut ~i n'a a~t~ptat. , Ci dtipa sosirea sa Ia Sibiiu, in toamna anului 1849, imediat s'a apucat de mnnca cea grea ~i insemnata a restaurarii ~i organizarii pe teren bisericesc, desfa~urand ,_ prin memorii ~i proiecte catra guvernul ardelean, ministeriul din Viena ~i catra imparatul, prin ordinajinni catra subalterni, prin sfaturi catra popor ~i prin colecte !acute cu scopul de a cumpara proprietaji ~i de a infiiqjil illstitujiuni culttirale - o activitate atilt de zeloasa ~i multilateralii, pe cat de multe, variate ~i adanc simjite erau trebuinjele poporului nostru, impiedecat in desvoltarea sa culturalii.
1

:_,,

Problemele, ce a~teptan o grabnica deslegare, erau numiiroase ~i grele, iar mijloacele de lupta culturali! extrem de putine. Din satele, bantuite d~ parjolul revolujiei, veniau necon, tenit jalbe despre pagubele satenilor ~i ale preojilor, despre biserici ~~ odiijdii arse, despre !ipsa de ~coale ~i inviijatori. In centrul episcopiei era de neaparata trebuinja a se introduce o administrajie mai regulatii, cu biirbaji destoinici; a se ridicil nivelul intelectual ~i moral al seminarului, a se lntemeia o, tipografie, a se crea fonduri ~,i a se scoate de, sub epitropia guvernului cele existente, a se exopera o dotajiune coriispunzatoare pe seama preojimii, ~i mai 'Pe sus de toate, a se reintroduce in biserica noastra sinodalitatea, pe baze largi - consti, tujionale, inroland Ia munca de premenire ~i prefacere culturalil toate. elementele con~tiente ~i doritoare de progres. Concursul multor imprejunlri nefavorabile; - lntre cari mai ales pornirea du~miinoasii a ministrului de culte, contele Leo Thun, contra bisericii o'rtodoxe constituiil o formidabilii piedeca - adeviirat, cii n'a permis rezolvirea muljiimitoare a tuturor acestor exigenfe, dar prin staruinjele nepregetate ale lui ~aguna s'a lndeplinit o mare parte a lor, iar .celor riimase tot . ca probleme ~i pentru viitor li s'a dat o direcjie saniitoasii. Astle! cei 10 ani ai absolutismului, peste cari biografii de pana acum ai lui ~aguna, au lunecat cam repede, ne' prezinta icoana deosebit de instructiva ~i edificatoare a unei intensive activitiiti organizatorice, ~i culturale, in cursu! careia :;laguna intampina numaroase piedeci de sus ~i d~ jos, dar ~~ reu~e~te a invinge ~i inlatura din calea progresului foarte multe. . Pentru a vindeca atat~a ~ane deschise, cate a pricinuit , rasmirija, ~aguna se adreseaza celor cu dare de mana ~i ob. jine ajutoare mai mici sau mai mari. Comunitajile din . Bra~ov au daruit 4000 fl. Arhimandrit.ul Neonil dela miinastirea Neam.. : jului ii trimite in toamna ani!lui 1849 mai multe carji biseri' ce~ti, comunitatea religioasii din Viena dilrue~te tot atunci un , numiir insemnat de odajdii pe seama biserlcilor romane din Ardeal; acela~ lucru II face Ia inceputul anului urmiitor, 1 bojerul Gheorghe Sturza din Moldova. Mai insemnat fu insa darul-1~1

din

Vin~rard

7/19 Mai 1850 Conv. Lit.

p~.

JJ06-IJJ3.

2 Martie 1850,

96

97
~aguna ar fi voit, ca membrii sinodului sa Ire ale~i de p9por, bucurandu-se de toata increderea acestuia. Din partea guvernatorului s'a dificultat insa felul acesta de procedare sub cuvant, ca Ia asemenea intruniri electorale se pot ivi tulburari ~~ agitatii in popor. ~aguna fu provocat a numl insu~ barba(ii, pe cari ii crede el mai potriviji a participa Ia acest sinod. Intr'un circular 1 ~aguna, vestind cu multa bucurie tinerea acestui sobor, dupa care a~a mull-~~ prea mull au oftat parintii; mo~ii ~~ stramo~ii no~tri, exclama: 0 I eu de 3 ori norocosul, care m'am invrednidt a mil vedea incunjurat de frajii ~~ fii mei suflete~ti ~~ a rna sfiltul cu dan~ii despre starea bisericii ~~ a ~coalelor, despre cre~terea cea buna a tinerimii, ca pastorirea mea sa fie spre marirea lui' Dumnezeu, spre podoaba bisericei, spre intarirea credintei, spre mangaierea celorce mi s'au incredinjat duhovnice~te, cu un cuvanL spre tot lucrul folositor ~~ mantuitor I Apoi indatoreaza preojii a face inainte de !nceperea sino, --dului 8 zile de-arandul rugaciuni pentru chemarea duhului . sfilnt ~~ a tinea in toate bisericile cuvftntari despre insemnatatea cea mare a acestui sinod. Dupa asemenea pregatiri sinodul urma sa se deschida in 12 Martie st. v. Cu 3 zile inainte i se comunica lui ~aguna, ca 0 Ia sinod va participa ~~ un comisar imparatesc, in persoana lui loan de Karabetz, c'eeace 1-a supiirat pe ~aguna atilt de mull, !.neat sta Ia indoiala: sa mai (ina sinodul sau sa-l contramandeze. ' In sfar~it intre auspicii putin incantatoare, sinodul totur se deschise Ia zitia statoritil, prezentftndu-se Ia constituirea lui 20 deputati "mireni, intre cari ~~ Avram lancu, 3 ~~ 24 din cler. In frumosul cuvant de deschidere, - care e o adevarata disertatie istorica, aratand fazele prin cari a trecut biserica oriodoxaromana din aceasta tara, ~~ un stra~nic rechizitor Ia adresa vechilor guverne ardelene~ti ~~ a najiunilor privilegiate, - spune, _ca Romani! ortodoc~i au lost ocara celorce sunt intru indestulare ~~ hula celor mandri, insa dupil atatea suferinte sufletul nostru ca o pasa_re s'a izbavit din cursa vanatorilor, care s'a

paratesc 1 de 60,000 fl. destinat a se impartl in sume egale,consistoriilor din Sibiiu ~~ Blaj, pentru restaurarea bisericilor romane~t( arse sau--pagubite in revolutie.'

Inca in timpul, cat a riimas in vara anului 1848 Ia Pesta,

~aguna intervenise Ia ministrul de ,culte Eotvos, cerilnd_ din vi-

stieria statului o dotatie coraspunzatoare ~~ pentru preotimea romima, care face statului servicii deopotriva cu preotii altor - confesiuni aceluia~ ministru o petitie, pentru a i-se da voie sa tin~ Ia Sibiiu, catra s!Ar~itul lunei Septemvrie 1848, un sinod Ia _ care sa participe 44 de in~i din der ~~ 56 de mireni. Precipitarea evenimentelor revolutionare a zadarnicit acest plan, caruia Eotvos, ca om de convingeri profund liberale ~~ constitu. tionale, probabil nu i-ar fi pus rtici o piedeca. - La inceputul anului 1850 se lac pregiitirile pentru sinodul dorit. ~aguna ~till sa a!le momentul potrivit spre a indupleca pe guvernatorul Wohlgemuth, sa incuviinteze \inerea acestui sinod, Ia care toti frunta~ii RomanilC'r, tara deosebire de confesiune, priviau cu mull interes. Astfcl .chiar ~~ unitii Laurian ~~ Baritiu au trimis proiecte, privitoare Ia chestia ~colarii. Planul lui ~aguna era sa participe Ia acest sinod, pe langa protopopii in functiune, ~~ cei doi profesori dela seminar ~~ 40 mireni.
1 cf. circularul lui $aguna din 19 Apri/1852 Nr. 524, in care v,este~te bucurie mare)> acest dar, spuniind, ell Schwarzenberg a fost vmijloci~ torul ~i ~ca. indurarea imlltatului nosiru monarch francisc losif -1. peste mitsura este riiare, dl.ci in toate n.e-au facut fii patriei, unde mai nainte am

CU

jost robii patriei.

2 Paguba bisericilor rom. numai din 18 protopOpiate, s'a urcat la 125,063 fl. Adele sob 1850 pg. 35 41 biserici s'au ars, iar 319 s'au prAdat

~aguna dovede~te, ca. el era chiar dintru inceput __ pentru forma sinodala in biserica. Pare de~i -neintemeiata asertiunea lui I. Maiorescil, ca. ~aguna ar fi fost Contra Cl?nsti~ -- tutiunei sinodale 'zidind, ca. e- inventiune prot~stantii. Tot atat de putin ac~eptabila e ~i piirerea lui Baritiu, care scrie intr'o notita din Transilva~ nia)} (1877 pg. 269 nota 2): in adevar episcopul Andreiu fusese_- de aceasta idee pan a catnl anitl-1860; dara dupa aceea i~i schimbase cu totul piirerile in urmarea unui studiu mai aprofundat al institutiunilor vechi. Imprejura~ rea, ca. ~aguna. a incercat Ia 1848, far Ii 1850 a reuJit sa -tin~ sinod .cu clerici ~i mireni arata in mod evident, ca. el ilu era pentru forma serbico~ despoticii, ci lupta pen tru introducerea constituVei sinodale in biserica noastra.

eire. Nr. Cons. 775 -1850. 8 dto 14 Martie 1848. Aceasta incercare a lui

' din 10 Febr. 1850. ' Conv. Lit. pag. 642. 8 cf. Adele soborului bisericei ortodoxe rasaritene din Ardeal din -anul 1850, pag. 6. 7

98

99

s!armab.' Citanc! apoi din istoricul Orisellini ~i din Magazinul istoric pentru Dacia, arata vechimea clasica a bisericii noaslre 1 in aceasta teara,- infati~and mica icoanii>> istorica a desvoltarii noastre bisericqti, din care scoate in relief Virtutea statorniciei in Iegea noastra ~! viftutea caracterului religionar celui peclatib. Dupa o energica ~i potrivita caracterizare a suferinjelor poporului roman, se intreaba1 care este cauza saraciei, umilinjei ~i . injosirei rioastre? $i raspunde: Auziji frajilor! nici astazi _nn se sfiesc barbajil cohstitujiei vechi a ne face imputiiciuni ~ dojene, ca e preojimea noastrii inculta, ca dascalii no~tri sun! neharnici, ca nu avem -~coli. A~a este; in sa au doara a noastra e vina, ca. suntem astazi saraci ~i injosiji in toate? Au doara nu e vina eel or bogaji ~i inaljaji pentru silracia ~i injosirea noastra? Luat-am noi ca !iii bisericei rasaritene ceva cu drept . sau cu . nedrept deJa fiii altar biserici? Din ravna, care am catra adevar, silit sunt a marturisl, ca noi deJa nimenea nimic nu am luat, nici pe drept, nici pe nedrept, insa deJa noi matte s'au luat pe nedrept, ~i nimica dupa drepb. Trecand Ia suferinjele mai recente, zugrave~te in colori vii furiile rasboiului civi\, spunand, cum i s'a ars biblioteca de peste 3000 carji, cum s'a pradat ~rhiva consistorului, ,cum au batjocorit sfintele icoane, au impu~cat in icoana Domnului Christos ~i-au strigat: au incetat de a mai fi Dumnezeul Romilnilor ... cum au ucis, spanzurat ~i impu~cat 12 preoji ~i cateva mii de cre~tini, <<pentruca n'au vrut sa revolteze asilpra imparatului ... Tocmai penfru aceasta m'au declarat ~i pe mine de proscris, ~i doara mai rau m'ar fi muncit pe mine decal pe Mitropolitul Sava, sa fie putut pune mana pe mine>>,'_ De incheiere arata scopul acestui sinod de a ad una biserica lui Christos risipita prin goane de a o innol, !ntarl. ~i infrumsejil, - apoi fixeaza in urmiitoarele fi pun de problernele de capetenie ale sinodului: 1. Marturisirea credinjei noastre; 2. Starea bisericei ~i a Eparhiei noastre din Ar?eal, cea de acum ~i /cea viitoare ; 3. Corelajiunea bisericii cu stapanirea;
Ibidem pag. 7~8. ' Ibidem pag. 24-26.

4. Starea preojimii, a dascalilor

serice~ti;

~i

a celorlalte feje bi-

5. Starea culturii poporului ~i propa~irea lui; 6. Starea materiala a eparhiei. Dintr'o epistola a lui Barijiu catra loan Maiorescu ' aflam, .. _ ca .lancu ar fi staruit a se lua, cu prilejul acestui sinod, in des-_ " batere ~i chestiuni politice, lucru foarte deli cat in acele imprejurari grele. Sinodul a iacut, ce era posibil, ~i in privinja a.ceasta: anume dupa marturisirea credin\ei biserice~i, cuprinsa in 2, W descopere (in 3.) bucuros ~i cu tala ~i credinja sa politicii, profund dinastica, din care izvore~te dorinja tuturor cre-1dincio~ilor Bisericii rasaritene din Ardeal de a trill ~i murl sub hlanda ~i parinteasca, obladuire a ini!ljatului lmparat constitu. jional francisc losif !. ~i de a lnainta din toate puterile interesele tronului. $i ale inaltei Dinastii. lar (in 7) sinodul cere a se realiza dreptele dorinje ale najiunii romane>>, cuprinse in petijia majestatica din 25 Fe- bruarie 1849, ~i a se garantit in viitoarea constitujie provinciala . aTrahsilvaniei existenja politica a najionalitajii noastre romilne, S'a prezentat apoi in numele sinodului o deputajie de 6 in~i Ia guvernatorul Wohlgemuth ~i Ia comisarul Eduard Bach, . care, acesta din urmi!, a declarat, ca soborul acesta are sa fie fundamentul viitoarei fericiri najionale ~i biserice~li>>, 2 Sinodul aproaba demersurile !acute pana atunci de epis. copul $aguna pentru restaun1rea mitropoliei romane ' ~i petijia inalntata ministerului din Viena In aceea~ chestiune (12/24
1 C6nv. LH. pg. 703: Soborul e~r prea bun; da~ sa ~titi, ca. in to't decursul lui a fost c~:msignata toata garnisoand. Aceasta o ~tiu eu aici mai bine, decat cei -din Sibiiu. Toate altele vi le vor spune. ei. Janca pretinsese a se vorbl ~i ,pvlitictl. Nu s'a primit, iar de- se vorbeh, era foarte rdu. A~a , , tliSieri<:a rQmilnil e cu totul rupta de catra cea silrb<l ... ' Actele soborului (1850) pg. 31. 1 La 1849 tipari in Vi en a bro~ura intit'uhita; Pro memoria tiber das h_istorische Recht der nationalen /Kirchen-Autonomie der Romiinen morgen~ liindischer Kirche in den Kronlllndern der Osterreichischen Monarchie, pe . care o _intregi anul urmiltor prin pltblicare<_~. in textul- latin ~i interpret<irea documentelor celor mai inSemnate (1391, 1479, 1494~. a.) privitoare Ia vechime<_~. mitropolie_i, -intr'o nona bro~ura cu titlul: Anhang zu der Pro memoria' tiber das hist. Recht.der' national en Kirchen-Autonom_ie der Romanen _rnorgenliindischer Kirche, Hermannstadt (0. von Closius) 1850.

101
1QO

Octomvrie 1849), exprimandu-~i cea mai ferbinte rugare ciitrii Maiestatea Sa, Sa se milostiveasca - a slobozi un sobor,_ unde eparhiile romane sa fie reprezentate prin trimi~ii sai preoji ~i mireni, care ap()i sa pa~easca Ia consolidarea mitropoliei ~i Ia alegerea mitropolitului, a episcopilor ~i a celcirlalji dignitari biserice~ti ( 11). Tot deJa Maj. Sa cere sinodul ~!ergerea numirii nega--tive ~i vatiimiltoare de biserica gr.-neunita ~~ intrebuinjarea in toate acte]e oficia!P, a numirei proprii, pozitive: <<Biserica rasiiriteima. ~~ pentru aceasta chestie, oric!it de simpla ~i u~oara, avil ~aguna sa poarte mai tarziu, ani dearandul lupta scripturistica cu guvernul ~i cu prea zelo~ii lui <<beamteri, cari de~l nu puteau rasfrange argumentele din remonstrajiile lui ~aguna, persistau totu~ pe liinga numirea negativa, daca nu din alt motiv, poate ~i numai fiindca ~tiau, cat de neplacuta este Romanilor aceasta numire. Sinodul mai cere Ca ln constitujiunea provinciala a marelui principal al Transilvaniei prin un deosebit paragraf sa se garantizeze pentru viitor libertatea ~i ega! a- indreptiijire a Bisericii noastre rasaritene din Ardeal ; aceasta Biserica sa aiba _ deJa stat toata vaza ~i cinstea, caci se sargue~te pentru cele vecinice. Preojii acestei biserici sa nu mai fie arestaji ca in !recut, lara motive; sa fie scutiji de taxa capului ~i greutajile comune. La inaltul ministeriu de cult ~i invajamant, cat ~i Ia inaltul guvern sa se .lnfiinjeze o secjie statiltoare din biirbaji, Iii ai bisericei noastre, cari l_a orice lntamplare <<sa poata da cele de lipsa grabnice deslu~iri;' sa ~tearga a~anumitele <<gro ~ije sidoxiaie, care sunt numai ri!ma~i(ele timpurilor ceior triste pentru biserica noastra; sa se asigneze pe sama episcopiei Un fond deajuns in bani gala sa_u in bun uri nemi~catoare, din care sa se poatii platl episcopul ~i fun~jionarii consistorului, sa se faca o dotajie cuviincioasa pe seama preo(ilor (800-600-40011.). 2 _Tot in acest sinod s'au adus ~i in chestia ~colara hotariri insemnate, asupra carora se va insista Ia locul sau, ~i s'a adresat monarhului rugarea, sa primeasca tineri romani in institutele militare ~i sa-i imparta~easca de stipendii pe cei cari vadesc- o
' Actele soborulni (1580) pg. 41. ' Ibidem pg. 42-3.

d schilinita ravna catra inva(atura. ' S'a ales apoi o ep~tropie d~n 6 membrii (4 mireni ~i 2 clerici 6 epi~ropi ono_r~n, intre Avram Iancu) pentru a scoate fondunle eparh1e1 de sub - t 1 can ~~ epitropia guvernului, a Ie administra coree! ~~ :m 1o anu a-.~1 da socotealil soborului. Episcopul fu incre~mt~t ~ d_a ~rd1~ preo(ilor pentru catehizarea tinerimii in Dummec1 ~~ sarb~ton, - i a deschide 0 colecta cu scopul de a cump~ra, o _cas_a ~: !ama clerului. Jar Ia sfar~it, intreg sinodul expr_1ma ~uljam1ta lui ~aguna pentru multele ostenele, cu care z1~a ~~ ".~apt~a nevoe~te a inainta binele ~i folosul aceste1 eparhu>>'-~1-1 se - bl'nevoiasdi a lnaintit toate cererile Ia <<sacratul tron _ - . 1 n]' roaga, sa al Maiestajii sale, ~i a starul pentru _Pa_rmteasca ~or_ mJ" tmr~ _ spre miingaierea ~i odihnirea clerulUJ ~~ poporulUJ dt~cezan>> .. In epistola s~ din 17 Martie 1850_ ~agun~ comumcand __Iu: n Maiorescu'toate hotar!rile acestw smod sene: << ...a~a In Inca 1 ~~sub controlii am jinut bietul aces! sobor. ~~ ;otu~,_ d~~l peste el atarna mana cea de fer a starii de asediu,_ n a~ ilps1t . face In hotaririle soborului pomenire ~i -despre trebunle naj1o~ale, ~~ anume a declara cum_ca ~etijiunea di n 25 Febr. 1849 cupnnde 8 dreptele dorinje ale ,najmnu romane.

III.
Inceputul luptejor pentru emanciparea bisericei romane de sub ierarhia sarbeasca.
Cele mai multe- din problemele acestui sinod ~aguna le . nainte din proprie ini(iativa. Astfel pentru - 1 su Ievase de mal ' . emanciparea -bisericei romane de sub ierarh1a sarbeasca. ncepuse lupta din primavara anului 1849, prm <<promemorta. sa . - 't' in View! desfa,<uriind ad dreptul istoric al Romiimlor t tpan a - ' ' d t' d b asci! deleni de a avea 0 mitropolie indepen en a e cea sar e . ~ceastii bro~ura fil complectata anul urmator p~m ~It~-: Adaos Ia promemoria, aparuta tot in limba germ~n_a, 1_n S1bn~. Acest_e inceputuri de lupta polemica n'au riimas lara rasunet tn presa.
<

Ibidem pg. 47. Ibidem 51. Conv. Lit. pg. 642.

103 102

Patriarhul Rajacici raspunde Ia 1851 in o bro~uril anonima,' care nu e lipsita de atacuri personale Ia 'adresa lui. ;>aguna invinuindu-1, ci! numai din ambi(ie personalii pornesc tendin(ele lui privitoare Ia infiinjarea mitropoliei romilne, ca nu se gande~te Ia altceva, decii.t Ia sporirea venitelor ~i Ia lnaintarea sa ci!lrii cea mai inaltii treaptii ierarhicii. 2 De altfel tendin(ele lui $aguna nu pot avea in sprijinul lor ni.ci un drept istoric, se zice in bro~ura lui Rajacici, caci mitropolia ardeleani! a incetat de sine Ia sfii.r~itul secolului XVII, cii.nd 'cu tree ere a lui Atanasie.la unire, ~~ e a indeletnicire ojioasii a se mai provoca cineva Ia ea pentru infiintarea alteia nouii. s bacii in piir(ile b~najene nu se poate lmplinl totdeauna dorinta Romii.nilor de a avea episcop din sii.ngele lor>, cauza e, cii Romii.nii nu prea -sun! aplica(i spre ciilugiirie.' lar a introduce separatismul national In hisericii, e lucru necre~tinesc, de aceea' ~i ambi(iosul episc?p ardelean, ~aguna> sii,~i aduci! aminte de fi!giiduin(a, facuta in cuvii.ntarea sa dela Carlovi( ~i de juramii.ntul, care 11 o~ligii a apiira drepturile ~caunului siiu episcopesc ~i ale transmite urma~ilor, ne~tirbite. Se mai cuprinde apoi in aceastii bro1 <'Antwort au.f die Ang-riffe ~iniger Rolnanen und der Presse gegen . die Einheit der Hierarhie der .morgenliindischen Kirche, Wien 1851. 2 . Era prea. evi.dCnt, ca afirmatiile acestea sunt cu desllv8.r~ire gratuite

~ura .~i 0 mica insinuare perfida: d~cii s'ar ~est~t.ul mit~op~lia romana a~a cum 0 vrea ~aguna ~I aderenjll Sal,. cupnnzan~ adecii. intr'ansa ~~ episcopia Bucovinei, prin analo~1e <<ar. treb~l sa stee in perspectiva celui npi .apropi~t viito~ ~~. un t~~en~ daco-roman ~i ce ar zice atune! Au~tr.Ja, "Rus1a ~~ T!~rcm.' . : Bro~ura terminii, fiicand ape! Ia Romam, ~a. a~.ere umtatea b~ sericii ortodoxe i sii nu asculte de ambljJO~II, can vor sa sla beascii puterea stiipanirii biserice~ti. 2 ~ini.strul Bach a con fi~cat aceastii bro~uri! indata dupa aparljle ~~ a che.mat pe ~a guna Ia sine, intrebii.ndu-1 dacii dorele vre-o satJsf~c(le del~ Rajacici pentru insultele, ce i-s' au ad us .. ~aguna. a "raspuns, ca i~i va trage ;lnsu~ seama cu Rajacici, ceea~~ a ~~ facut .inf~un tii.ndul Ca pe un om nevrednic de pozl(JUnea, ce ocupa in.
biserica noastra. 3 Episcopii ortodoc~i din Austria se aflau atunci in Vi~na, unde fuseserii chemaji Ia sfii.ritul anului 1850, .Ia a~a ?u~:utele conferenje episcope~ti>, cari ar fi trebuit .s~. d1scute ~~ ~a statoreascii principiile de organizare ale btsencn ortod~xe ~m .~o~ narhia intreagii. Dar s'a viizut chiar dela !ncep~t,. ca RaJaCICI ~! episcopii sii.rbe~ti n'au gii.nduri serioase cu. pnv1re. Ia a~easta problema de capetenie, ci insistau in tot ~h1~ul a ple:de.tJmpul cu lucrari secundare, sau chiar cu unele hps1te de once lmpor tanja. . . . Astle! sfatuirile episcope~ti, cari s'au triiganat dm 25- Octomvrie 1850 panii in 2 Iulie 1851, au ramas fiira nici un re' zultat ~i, dupii piirerea lui ~aguna, fiecare" episc~p <;_~re ~,avu1t con~tiin(a ~i simi de ru~ine, s'a intors acasa nemanga1ab. . [n ~edinja din 5 Noemvrie 1850 a ina~nta~ ~a~una 8 pro puneri privitoare Ia regularea af~~enlo.r. bJs.en.~e~tl; \n a. 5-.~ cerea, ca conferinia episcopeasca sa sohc1te 1nfnnjarea une.' m1 tropolii romii.ne~ti, coordinatii celei sii.rbe~!J.' - lar cu 3 ZJ.Ie in .urmii ~aguna declara, ca conferen(a ocupii.ndu-se cu chestu se
l(Romanen! verschliesst euere O~ren, wenn. Ehrgetzlge dre ra t euerer 'Kirchlichen Gewalt zu schwachen- suchen. lbtdem pag. 53. s Memorial, anul 1851. _ . . . 4 Tagebuch tiber die bischt:iflichen Berathungen m Wten --:- SCI\t_~ de ~aguna, publicat in Documente Pentru limb it ~i istorie vol. pag. I. 269-311.
2

tzvoresc numat dm ml.cazul lui Rajacici, care sprijinise pe ~aguna de intr'itnsul o- uneaWl pentru planurile supre~ m~fiet sar?e~ti, Jar nu un luptator pentru. emanciparea bisericeasca a Rom.~ 1 niJor. Se- ga~esc totu~ istoriografi cu pretenfii, cari in formRrea jlldecatii lor asppra Iut ~aguna _par a fi fost caiauziti de aceasta bro~u'ra de pole mica s.rbeasdf.. Astfei istoriograful austriac Walter R.ogge iti cartea sa: 6ssterreieh von Vlldgos ?is ztt.r Oegenwart. Lei.pzig~Wien 1873 vol. II. pag. 211 scrie despre _$agitna in chipul urmator: An der Spitze der Romanen starid der gr.~ortdtloxe Bischof Baron Schaguna, ein Pralat von klug Umslcht und gross~r Verschlagenheit, der sich machtig emporzuschwingen wussb~, in dem e: set~e L~nde~leute zu .angestrengte,r nationaler Thiitigkeit anzuspornen, dte~e tm ktrchhchen Gletse zu erha!ten und so fiir seine Pfivaizwecke -auszunutzeit verstand. Pentru spulberarea acestei ineptii e suficient a amintl test~me?tul-lui. $aguna ~i parerea celeh'rului H. friedjung despre maiestria . de Istonc ~.lUI .w. R.ogf{e, pe .care ni-1 prezinta ca lipsit de intelegerea faptel?r _{~e':standtt~sslos) Osterretch von 1848 his 1860>) pag. 309, nota; iar pe Hataclct Il nume~te preot.intrigant (riinkesiichtiger Prlester) (ibidem pg. 129). 8 Antwort etc._ pag. 32. 4 Die Romanen -sind dem Monchstande sehr wenig gene.igt ibidem pag. 25. .
stg~r .cuA gan~ul~ ca .va avea

~~

Ibidem pag. 44.

K 1

" Ibidem pg. 312-'-313 .

i.i

104

105

cundare, intarzie a'~i indeplinl cea dintai ~i cea mai sfiintil a ei datorie, adecii de a regula raportul biserkei ortodoxe lata de stat. 1 Asupni acestui punct revine ~i in petifiile sale inaintate mai tiirz~u ~iniste.du!ui din Viena in diferite chestiuni de organizare b1senceasca ~~ ~colara.

IV.
Luptele diplomatice ale lui l?aguna cu ministrul Thun.
Petijiile lui ~aguna au avut insa panii Ia 1'855 pu(' _ zultat. " Minis~rul de ~ulte ~i ~nstrucjie Thun, _ aviind ;n p;~ nunjata ave~smne, ch1ar pormre du~manoasa impotriva bisericii ortodo~e, d1? c~re pricina se pliinsese ~i ~aiacici Ia imparatul, -:- ..ar !1. ?on! sa.-I vadii ~i pe ~aguna incatu~at in cele 19 condlfu um1htoare, 1mpuse episcopului Moga Ia 1810. " I~ vre~o 5 ani ~aguna inaintase 11 petifiuni, in sensu! hot.arinlo~ smodului din 1850. La petifiile sale ii sosiau raspunsun e~~z1ve, sau nici. un raspuns. Cu maiestria deochiatii a birocraflel, care se sfie~te par'.cii de riispunsul scurt ~~ Jinlpede erau redactate cele mai multe hiirtii ministeriale, prin cari 1se' .. cereau Iamurm noua asupra chestiilor, in dea1 uns Jamurit i rep ~ j't e r a n d un, _on se 1 provocare Ia starea din trecut ~i e n I acea se mvocau argum~nte istorice spre a dovedl, ca cererile lui ~aguna nu ar avea temeiuri silficiente. Orafie raportului de intimitate, in care traiit ~aguna cu g~~ernator~l ~c~warzenberg, acesta cunosciind toate nemuljammle credmc1o~1lor bisericii ortodoxe, indemnii .pe "agun " " "t . y a, sa Iaca ara are .1 a I~paratul contra ministrului '!:hun. ~aguna, care avuse ~ cu~ marturise~te in memoriul sau, - mai de multi\ v~em~ mtenfia aceasta, ii spuse, cii stii Ia indoiala, daca ar fi mment,_ sau nu, a face asemenea pas in 11mp a~a extraordinar, c~~ era al absolu_hsmului. In vara anului 1855 Schwarzenberg ciilatorl in ~oem1a, Ia To~iile sale, . ~i petrecu Ia baile din Karlsbad, catava vreme.- Jntr'un rand fiind invitat de catra Ma Die Versammlung wird mit der Erftillung ihrer ersten u. heiligsten Pfhcht allzusehr verspaten pag. 274. 1

I'
i!

i': i

iestatea Sa Ia vanatoare, ~i intrebat din partea acestuia, ce mai -face ~aguna, avu prilej a-i descoperl nemulfamirile lui ~i ale Romiinilor ortodoc~i, cauzate 'de procedarea piina de ura ~i volnicie a ministrului Thun. ~i imparatul i-a tiimis prin Schwarzenberg vorba lui ~aguna, sa a~tearna toate jalbele sale intr'un recurs majestatic. Schwarzenberg comunicil lui ~agutla, ca Ia intoarcerea sa in Sibiiu, pe Ia inceputul lui Septemvrie, va merge Ia Viena, unde va cauta din nou prilej a vorbi cu Maj. Sa, insistiind asupra situa\iei stramtorate a lui ~aguna, aratiind necesitatea recursului majestatic ~i ceriind deslu~iri, pe ce cale sa se inainteze aces! recurs Ia tronul Maiestajii Sale,' ~aguna sa cam pregateascil deci memoriul, dar sa nu-l inainteze. Aceasta e geneza frumosului memorand din I Decemvrie 1855, in care sun! desfa~urate pe larg, cu o temeinicil argumentafie, toate gravaminele najionafe-biserice~ti din timpul absolutismului, ~i cuprinse, intr'o expunere clara, planurile lui -~aguna privitoare Ia organizarea bisericeasca. Dup~ o energica a~uza Ia adresa ministrului Thun, care trateaza biserica romiinii ortodoxa, ca ~i cum aceasta ar fi 1amas tot in starea de biserica tolerata, cum erit inainte de. 1848, ~aguna cere 1, regularea pozijiei bisericei gr.-or!. din Ardeal faja de stat ~i de celelalte biserici, ]Je bazil egaleUndreptd(iri; 2, sa se deie acestei biserici numirea pozitiva, singura corecta de biserica greco'orientala; 3, Ia casatoriile mestecate aceastii biserica sa nu mai fie desconsiderata ~~ nedreptatita; 4, tot ase- . menea in privinja trecerilor rellgionare deJa o confesiune Ia alta sa nu i-se puna piedeci; 5, sa .se admitii organizarea con sistorului pe baze canon ice ~i istorice; 6, sa i-se puna Ia dispozijie mijloacele necesare pentru organizarea seminarului, in conformitate en cerinjele timpului; 7. sa i-se faca posibila or ganizarea parohiilor ~~ dotarea preofilor; 8, sa i-se dee fondurile spre administrajie ~i chivernisire proprie; ~i 9, sa i-se rei Epistola din Worlik 15 Aug. 1855 ... <<ich beabsichtige bei meiner Riickreise die sen Gegenstand eindringlich bei Seiner Majestat zur Sprache zu

I:
1

I
I

\i
1:
I'

bringen. lch werde ctabei Gelegenhelt haben, mich tiber die bedrangte Lage Euer Excellenz und. die Nothwendigkeit eilles Majestats-Recurses auszusprechen und titir die a, h. Befelile erbitten, in welcher Weise derselbe zur a. h. Hand unterbreitet werden ~firfe~ - Primind aceasta epistola, $aguna scrie in dosul ei: Sit-! find Damnezeu I

106

107

cunoasca acestei, biserici dreptul Ia metropolia sa istorica lasiinilu-li-se credincio~ilor ei speranja miingiiitoare de a-~i vedea vechia lor mitropolie reinviind in striilucire noua. Aces! memorand, insojit de recomandajia favorabilii a lui Schwarzenber~, fu inaintat impiiratului, ~i mi lipsl a-~i produce efectul dorit. Imparatul - scrie ~aguna in Memoriu - dupace a viizut cuprinsul recursului meu, a dojenit pe ministml Than, care de atunci se purta cu lucrurile noastre biserice~ti ~i ~co lare ceva mai delicat, dar tot cu du~miinie.' Aces! memorand ciitrii monarh, Iuera! cu multii ingrijire ~i temeinice cuno~tin(e, este un splendid monument de energie ~~ "iscusin(a diplomaticii. Spuniind adevaruri tari ~i jignitoare pentru sfetnicii iniiljatului imparat, ~aguna i~i ridicii glasul de protestare impotriva unei cilrmuiri, care in Joe de a-i facilitil greutii(ile enorme, ce aveil de invins, ii puneii piedeci Ia tot pasul. Din paginile acestui vast memorand se i~al(ii superb figura de luptator indriiznej a lui ~aguna, care atins in demnitatea sa nu se sfie~te, chiar intr'o scrisoare d\tra monarh, a rupe siige(i de ironie Ia adresa unui ministru omnipotent ca contele Thun, care se pripise a spune despre profesorii seminarului din Sibiiu, ca sun! ni~te autodidac(i, ~i voind sa respinga sau sa ziidiirniceascii planurile lui ~aguna, il sfi!tuia sii studieze organizarea institutului teologic din Cerniiuji sau a seminariilor catolice. 2
1 Memorial anul 1855. Schwarzenberg insu~, intr'o ~unga scrisoare dela inceputul -anului 1856 face lui Thun imputi1ri meritate pentru pornirea sa du~manoasa bisericii ortodoxe, pe care o timbrase intr'un act al sau de ~ism a ruginita (verrottetes Schisma). Asemenea expresii ~i intenVuni- - ii scria Schwarzenberg - s'ar mai putea justificit, c3.nd le roste~te un episcop fanatic, dar ele sunt cu. totul neobicinuite, cfrnd izvoresc din peana unui ministru chemat la inUltimea imparVala a carmuirii unui stat., Arata mai departe, ca sprijinirea unitilor din partea statului, de multe-ori in paguba ortodoxilor, e o procedare nenorocoasa, c:;are are darul de a-i convinge pe ace~tia din urma, ca ei nu pot sa a~tepte nici un bine dela :Stat ~i sunt d_eci in mod firesc indrumati cu simpatiile lor in afara, catnl alte state, unde ~i credin1a lor poate afla ada post. $i termina ~ "Ein Gefiihl hanger Besorgnis verbreitet sich im Lande. Siebenbiirgen kann nur ruhig bleiben, we.nn die Regierung von dem- Grundsatz.e nicht weicht, jeder Kirche Recht and Schutz zn gewiihrem publ. Ia Dr. II. Pu~cariu. Metropolia etc. Acte ,pg. 155-6. 2 "vielleicht wei! ich auch fiir einen Autodidaktos gelte, adaoge $aguna in ton ironic, potolit, din care se simte insa indignarea.

Jar Ia punctul (7), in care se vorb_e~te de regularea paro: hiilor, :;>aguna se roaga cu supunere a i-se da voie, sii fie insu~ rnai bine informal asupra imprejuriirilor ~i sa cunoasca to,ate trebuin(ele ~i neajunsurile bisericei sale mai exact, deciit mmts\rul Thun, care exprimase pilrerea ciudatii, cii numai in ace]e, Jocuri sii fie preot roman ortodox, unde numiirul credincio~ilor e eel pu(in 1000. ~aguna aratii absurditatea acestui principiu, ' prin care li s'ar face mare n_~dreptate ~o~ii~ilo_r ortod?qi, ajungiind cele mai multe par?hn ale l_o: s_a fte ltpstte de pastor sufletesc numai din cauza, ca sun! mtct ~~ nu au 1000 de suf]ete. Dar adeseori in aceste parohii mici - observii ~aguna _ -evlavia ~i spiritul de jertfa e cu mult mai mare, deciit in cele mai insemnate localita(i. n)t atilt de caracteristicii e ~~ aluzia, - cam usturatoare pentru birocratismul austriac greoiu ~i incalcit - in care aratii, cii deJa numirea profesorului Dr. Pantazi piinii Ia confirmarea lui de catrii guvernul Majesta(ii Sale a !recut vreme atilt de in: delungatil (14 luni), inca! decretul de aprobare a! guvernului a giisit pe vrednicul Pantazi dormindu-~i somnul de veci in pacea cimiterului.' La doi ani dupii lupta aceasta diplomatica, a! ciirei sfar~it ie~l cu totul in favorul lui'9agu.na,. acesta af1and~-se in Viena, cerceteaza iara~ pe implacaijilul mmtstru Thun m 7!19 Sept. 1857. Este deosebit de interesanta ~i edificatoare convorbirea, ce s'a,desfa~ur~t atunci intre ace~ti doi barba\i de stat. Spre a 0 eterniza, ~aguna a redactat imediat un ziar amanun(it, din care se vede, cu ciita dibacie ~~ francheja respingea el toate parerile lui Thun, strivindu-1 cu argumentele sale, inciit acesta Ia un punct a! discu(iei, ne mai putand aduce nici un argument serios, spune, eli el deJa credinta sa catolicii nu se abate ~i se mir~, de ce nu voiesc to(i cre~tinii sii recunoasca primatul papal.
t <m Interesse der bedrohten Kirche muss ich als Bischof gegen ein Qlosses Zahlenprinzip mich erkliiren. 2 cf. pet. VI. "Die bisehbfliche Diiicesan-LehYanstalb tract. rom. Ia Popea,' biografie pag. 97 ~i urm. B dntiilnirea mea en Esc. Sa dl ministru de cult la Viena In -7/19 Sept. 1857 publicata la Dr. 11. Pu~cariu: "Documente pentru istorie ~i limb<'l.l>

I. pag._ 314-321.

109

108

,1 1
.' 1 .'' 1

''

' i'
I I, I"

II

!f I'
,j'
.r. i'

IIi' ;I ''
I,

J
I'

Aici am tacut pu(intel - scrie $aguna in ziarul siiu - ~i a poi am zis: .tot insul bine face, daca ramane pe langa convingerea sa, dar apoi sa pazeasca, ca cu convingerea sa, mai cu seam& religionara, sit nu fie nimanui spre stricare. Eu ~i eparhia mea intreagi\ ri\manem in Iegea noasira, in care ne-am pomenit, cu care nu facem nimiinui nici o dosada, ciici ~ntem supu~i credincio~i ai impiiratului, cinstim ~i omenim t ate confesiile ~i pe to(i crqtinii, ~i dorim, ca ~i cu noi in privin bisericii noastre a~a sa pii~eascii stiipanirea, ca ~i cu al(ii de alte religii, ciici to(i de~l suntem impiir(i(i cu numirea religiilor noastre, suntem deopotrivi! inainea cre~tini\tii(ii de a toatii lumea.' La ceeace Thun reflecteazi!, cii nu admite aceastii piirere (das kann ich als Katholik nicht annehmen) ~~ ca e sigur des pre loialitatea lui $aguna ~~ despre dibiicia lui de a conduce biserica, dar pentru urmatorii lui nu are nici o garan(ii, de aceea crede, di Ia ~edin(ele consistoriale e necesara prezenja unui comisar impiiriitesc, cum existi! in Rusia ~i in Orecia. Ce zici Verekrtester Ia aceasta ?>> $aguna riispunde, cii aceasta amenin(are nu-i pricinue~te nici o grije, fiindcii una ca aceasta nu se poate intampla din simplul motiv, ca stiipanirea noastrii.:. este mai presus de gandul acela de a supune vre'o biseric~ unor masuri, cari nu se potrivesc cu duhul lumina! a! Iegisla(iei noastre impiiriite~ti (mit dem erleuchteten Oeiste unserer Kaiserlichen Legislatun ). Apoi nu trebue luat pilda dela o abnormitate .~i silnicie, ciici Rusia ~i Orecia cu totul altmintrelea (in ~~ biserica catolicii, decum o line stiipanirea noastrii. La noi este deviza lmpiiriiteascii: Cu puterl unite, drept egal pentru to(i (Mit Vereinten Kraften, Oleiches .Recht fiir Aile) a~a darii aceste temeiuri sun_! hotiiritoare (massgebend) pentru noi, dar nu miisura stiipanirei ruse~ti sau a celei grece~ti, cari (in desvoltarea bisericeasca, adecii luminarea ~~ propii~irea popoarelor sale in ciitu~i ... Acl Thun, ne mai avand ce reflecta, se abate deJa meritul discu(iei ~i spune, ca au sosit pari impotriva lui $aguna, care a degradat un preot din cauzii, cit a !recut Ia religia catolicii. $aguna riispunde cii a degradat nu numai unul, ci mai mul(i, ~~ totdeauna va degrada pe ace! preot a! siiu, care va face tul-

burari religionare, iar dacii trecerea o face din convingere, atunci il sloboade cu pace, nevoind sa fad\ vatamare cugetului nimiinui Convorbirea se terminii cu promisiunea lui $aguna, cii va inaintil o nouii peti(ie pentru dota(ia clerului.

v.
Colecte ~i fundafiuni.
Chestia dota(iei clerului a dat mull de Iucru lui '$aguna. Incepimd din 1848, de cand a fiicut cea dintai incercare in privin(a aceasta Ia ministrul Eotvos ~i dela !ntinsul ~e~oriu ' inaintat ministerului din Viena pentru dota(Ia clerulm ~~ a dasciililon, a mai stiiruit in diferite randuri ' pentru imbuniitii(irea starii materiale a preo(imii. A ~i ob(inut diferite ajutoare, mai mici ~i mai mari, iar Ia 1854 3 a reu~it a stoarce guvernului hotiirirea, ca de aci inainte ~i preo(ii ~i inva(iitorii romani sa fie tmpiirtii~i\i cu por(iuni canonice. Dela aceastii hotiirire principiarii panii Ia traducetea ei in faptii mai trebuia insii mult~ vreme. $aguna nu era omul, care sa a~tepte totul de SUS, Cl vazand CU cata greutate i se dii cilte 0 farama din bogateJe visterii ale statului, cerci! in jos a face din spiritul de jertfii a!
Astfel ~i intr'o petitie inaintata Ia 9 /anuarie 1851 ciltra min. Bach, iar in 1852 dililtorind Lmpa'ratul prin Ardeal, i s'au inaintat ~i IurOin partea
2
1

din 1 lanuarie 1850.

preotimii din diferite tinuturi mai multe peti~ii in acest sens. In 2 Iunie 185? guve'rnul cere anteacte ~i deslu~iri, cum ~i prin'ce mijloace s'ar putea regula chestia aceasta. Intr'o petitie de mai til:ziu (14 Apri!ie 1858) $aguna exprim<l aceste vederi juste: ] e treuer und gewtssenhafter Knche und Sehule ihren schweren und hochwichtigen Beruf erfilllen, desto fester werden auf der Grundlage der Religion und der durch ihre Segnungen bewirkten wahren Bildung die Stiitzpfeiler fiir die staatliche Ordnung und ware Wohlfart der VOlker sich gestalten. Wie soll aber eine Kirche- ihre Aujgabe erjiillen,

' Ibidem pg. 318.

wenn ihr die Mittel zu jreudiger Entwickelttng ihrer Thiitigkeit fehlen, wenn ihre Seelsorger and Schullehrer zu harier. Entbehrung verdam_;rzt, s~att ihrem innern Berufe nachgehen. zu kOnnen, gleich dem letzten Taglohner t~n sauern Schweisse ihres Angesichts zii erst das iiigliche Brod sich erwerben mtissen, am" nur leben za !Wnnen ... " 21 Iulie 1854.

i'

'I'1'1,

111 110

credincio~ilor sai, pe langa imbel~ugat izvor de mijloace

toata siiracia lor zaticnitoare, un materiale, pentru a face faja mul-

telor trebuinje biserice~ti ~~ ~colare. In virtutea hotaririi sinodului din 1850 (Nr. 21) cerii ~i ob\inii concesiune dela guvern spre a putea face o colecti! in eparhia intreaga. Aceasta colecta dactu, pana in 1 August 1852 suma de ~6,062 fl. ~i 44'/, cr. Cu banii ace~tia - scrie $aguna in . darea sa de sama' - s'au cumparat doua case, ~~ adeca una in cetate sub Nr. 19 cu 20.000 fl. argint, iar alta in~suburbiul losefin sub Nt. 92 cu 6000 fl. argint, pe casa cea sub Nr. 19 s'au platit 16.000 fl. ~i a ram as datorie 4000 fl.. arg, pentruca suma de' 4062 fl. 44'/, cr. s'a rejinut pentru intampinarea cheltuielilm Ia cumparar ea casei de snb Nr. 19 ~i Ia inzestrarea seminarulub. 2 Jar Ia moartea iubilujui sau secretar Dr. Origore Pantazi, $aguna puse din banii sai) temeiul unei fuudajiuni de 2000 fl. m. c. Care sa fructifice 100 de ani ~i apoi !mplinindu-se ~irul anilor acestora, sa se foloseasca protopopii ~i preojii no~tri din cametele acestui capital pentru toate veacurile din neam in neam>>.' Indeamna ~i pe aljii sa contribue Ia aceasta fundajie,
1 din Sibiiu 1 August 1852, iar pana in 1 August 1853 suma coledei s'a urcat Ia 27,601 fl. 301 / 2 cr. cf. eire. nr. cons. 804,1835, in care scrie ~aguna: putem fi incredintati;ca jertfele noastre vor aduce foloase, ~i adeCa inflorire ~i cinste Eparhiei noastre. S:unt in starea cea placuta, unde pot vesti preotimei ~i poporului nostru eparhial vestea aceea imbucuriltoare, ca. pefoamna viitoare se va deschide in casa cea nona, acum cumparata Institutul eparhial Pedagogico-Teologic, unde se vor Cre~te Dascali ~i Preotii no~trii pe viitor, - Sa~ii au protestat impotriva cumpararii casei celei mai mari, .dup.1 .cum afl.1m dintr'o epistol.1 a lui Florian Aron catnl loan Maiorescu (din Sibiiu 17 lanuarte 1852): Eri se duse Ia Principele o deputatiune de Sa~i, ca Sa protesteze contra lui ~aguna, pentruca vrea sa cumpere casa lui Apor. Principele, nzir nichts, dir nichts, i~a ocarit frumos ~i iRa dat afari1 ... (<:f. corespondenta lui I. Maiorescu, intre nzss. Acadenziei Ronulne. 2 Inainte de a face aceasta colecta ~aguna cumpilrase din banU sili o gri!dini! mare in Sibiiu, cu 6000 il. (Conv. Lit. 1899 pg. 1109). Cf. eire. Nr. cons. 36/1855. Monunzbti at protosincelului Grigorie Pantazi>), in care ~aguna aduce laudele cele mai cillduroase acestui vrednic tanar, care era un exemplar rar in veacul nostru atat in privinta naravurilor sale bHinde ~i domoale, cat ~i in pr~vinta talentului sau. El a fost frunzos fa chip, copt la minte, infelept fn ~tiinfe, bun ~i compdtimitor cu inima. In el am aflat adevarul acela mare, cil acel bdrbat este casa infelepciunei,_ carele are ru~ine nobild "/.naintea mai nzarelui sdu ... SS.rguinta ddnsului in cetirea

ca sa sporeasca cat mai repede, ~~ scrie: Bucuros a-~i fi pus eu ~i inai mare suma In fundajia aceasta, dar imi veji crede, ca mai mult nu am putut face. Despre colectele facute, despre sporirea fundajiei Pantazi, !n fiecare an !n~tiinja $aguna credincio~ii sai prin circulare. Astfel Ia inceputul anului 1858 aducand Ia cuno~tinia tuturora: ca fundatiunea Pantazi s'a spo'rit pana Ia suma de 4850 fl. ~~ 16 ct. m. c., arata ca averea clerului, oricat de mica, o ingrije~te ca <<Un amanet ~rant. Precat simt ~i cunosc marimea ~i greutatea chemarii mele arhiere~ti - scrie $aguna' - pe atata rna straduesc, ca sa lac din destul chemarii mele; ins a numai pentru una rna do are inima ~i adeca pentru aceea, caci nu rna iarta !(11prejuriirile ~i puteriie mele, ca sa fac atata, cat a-~i dorl sa f~: pentru ~l~ru~ ~i poporul nostru. Nadajdue~te !nsa,. ca fundajrrle lur n~rcr ~~ neinsemnate ca ~i samanja mu~tarulut>> vor sporl Cu ajutorul lui Dumnezeu, daca le vom grijl cu su{let carat ...

,.., "

''

'ii

cartilor, conversatia dfinsului cu bllrbati ale:;>i, ~i ndzuiala diinsului cdtrd ;rinderea fnvdfdtuYilor !ji sjaturilor mete, i-au adus lui un . sbor a~a de_ cu1 puternic in toate, inc8.t renumele lui ~el ~u~ a ~atrun~ pana ~! soct~ta~I mai 1nalte. A~a a sporit fiul meu Gngone m fnca-lm Dzeu, m mmultirea ~tiintelor .~i cuno~tintelor sale, precum ~i in staruinta cea neobositil de a impli.nl chemarea sa.. ' De aceea !Ram denumit de secretarul .meu, ... de care post edt el vrednic in intelesul eel mai adev_arat al acestm c~vant mul~ inSemnator. Lucrurile lni scripturistice din arhiVul nostru sunt a tate a. dove_zi penfru toate veacurile des,rre aceasta a mea marturisire. - In menzon~l sau ~ag~rta vorbe~te in 2 locuri, (Ia .anii 185~ eyi 185~) .iara~ cu .laud_; man, despre Pantazi a carui moarte 1-a sagetat pana Ia mimfi, cfici dansul a fost pentru cle~ul nostru o achizitiune de tot excelentii ... el. a fost mfina mea dreaptd, el pdtrandeit cu agerimea priceperii sa~e in [undul ideilor mete ~i ~tia sa le puna pe h!lrtie intocmai pre cum m1Rle. gande~m ~u acel..ea: Pentru aceasta mare ~i ireparabili1 paguba am jost fil sunt mtnstat pana Ia moarte . .. 1 cf. eire. din 25 Ian. 1858 Nr. cons. 115.

1:

112

VI.
'i.

".

Biserica catedralii.
In 4 Septemvrie 1851 ceruse ~aguna dela magistratul Sibiiului, sii-i puna Ia dispozijie un lac comunal potrivit spre a puteii zidl o biserica catedrala ' ~~ un semina~. In numele magistratului ii riispunde, 2 domnul consul al cetiijii Sibiiului baron de Konradsheim, ca ora~ul nu are Iocuri disponibile, fiindcii toate cate lea avut, le-a pus Ia dispozijia inaltului guvern pentru ridicarea zidirilor erariale a~a, incA! ~i comuna insa~ a trebuit sa cumpere pentru scopurile sale Iocuri dela privaji. In toamria anului 1857, fiind in Viena, cu ocazia unei audienje private Ia monarh, ~aguna a~terne pe langii aile petijii ~i una, in care cere permisiunea de a putea face o colectii in toate provinciile monarhiei austriace, cu scopul de a zidl. catedrala din Sibiiu. Telegr. Roman>> aduce in 17 Oct. ~tirea cii <<Majestatea sa cu preainalta hotarire din Laxenburg s'a indural a sancjionii cererea aceasta. La sarbatorile Craciunului din acela~ an se adreseaza' ~aguna tuturor credincio~ilor siii, aducandu-Ie Ia cuno~tinja incuviinjarea monarhului ~i indemnand pe fiecare, sa jertfeascii pentru aces! scop, cat II vor ierta puterile ~tiind, cil nu omului, ci lui Ditmnezeu daji, ~i ca nu cer pentru mine, ci spre milrirea lui Dumnezeu ~i spre binele vostru, cii avem ~i astiizi cateva sute de copii Ia Sibiiu, in ~coalele de acl, ~i bucuros i-a~ aduna langii mine in toate Duminecile ~i silrbatorile Ia slujba dzeeascii ~i cu osardie le-a~ da lor invaji!tura in toate ~i pentru toate spre binele lor ~i spre bucuria noastrii a tuturora, dar nu avem blsericii, unde sa-i adun .... De bucuria aceasta nu erii sa aiba $aguna parte in vieaja sa, dar lui ii revine meritul initiativei intr'un limp crancen,
1 La )nceput erau sperante, ca aceasta cerere a lui ~aguna va fi ascultata. Aron Florian scrHt lui I. Maiorescu, chiar dupa raspunsul negativ al magistratului: Sa~ii vor sa-i dee (lui ~aguna) un loc la Poarta Cisnadiei spre a_ zidi Catedrala, care este un proiect pe hil.rtie (l. c. epistola din 19 febr. 1852). ' Din 27 Nov. 1851. ' Anul 1857 pag. 329. ' Circ. dtto 1 Dec. 1857 Nr. cons. 980 cf. <Luceafilrul> 1906 pg. 188.

ii':

114

115

cand orice mi~care, orice ini!iativii romaneascii intampina o muljime de piedeci di.n partea guvernului absolutistic. El lnsii pe toate le-a ~tiut lnliitura, fiind norocos a ca)liga printre cei dintai . donatori spre aces! scop pe insu~ impiiratul cu suma de 1000 galbeni, ~i pe guvernatorul Ardealului, principele Schwarzenberg cu 50 galbeni, langii cari se alaturii ca al J.Jea mare donator robul lui Dumnezeu Andteiu cu 2000 fl. Colecta s'a inceput cu mare lnsuflejire ~i rezultatul ei a lost Ia sfar~itul anului 1858 suma de 28,347 fl. ~i 47 cr.

Ajungand mai tarziu in pericol o sumil de 20.000 fl. din fondul Catedralei, elocaji in acjiuni Ia societatea montanisticii (Sz. Domokos), ~aguna doneazii alte 25,000 fl. 1

VII.
Neinfelegeri confesionale.
Frumoasa pornire de friitie ~i solidaritate na(ionalii, care facuse in anii 1848-'o-9 sa amuteasca ura confesionalii, se poticni, din nefericire, ~i ea acum in timpul de asuprire ~i pace inarmatii a absolutismului. Rivalitatea intre Sibiiu ~i Blaj pornise pe chestia mitropoliei, deoarece in programul national din 3/15 Maiu nu se fixase anume, ce fel de mitropolit cer Romanii: gr.-ortodox sau gr.-catolic, ci se stipulase, in general, ca a! doilea punct de program: restituirea mitropoliyi romane, dupii vechiul drepb. Aces! vechiu drept istoric fire~ie era pe partea bisericii orto doxe, reculegerea careia nu era insa dorita de catolicismul dominant. ~i biirba\ii conduciitori s'au convins curand, cii imprejurarile nu permit unirea tuturor Romanilor sub un singur cap bisericesc, cum unii dintre tinerii conducatori o vor fi dorit Ia 1848, in avantul lor idealist. De aceea socoteau, ca va fi bine sa ceara ~i uni\ii mitropolit, cum ceruserii ortodoqii in sinodul din 1850 ~i sa staruiascii ~i unii ~i al\ii a se emancipa de Sarbi ~i de catolici, cum scrie Oavriil Muntean intr'o epistola catra loan Maiorescu. 2 Acesta publica in Vi en a Ia 1850 o bro~urii '
Dar nadejdea imj arat<l .1ncat' se 'nd~amnil spre uimire Aceea cereascii polata ~i cei ce sunt cu 'naltil gindite !... ~i de multeori ca 'n vis Nu ~tin ajunge-voiu ~i eu Vid altaru-i sfant deschis. Sa-mi plec acolo genunchele men, Mai departe despre ~aguna zice: in grija lui turma 'ncredintata Rugam pe Domp.ul de ajutor Se vede mult inaintata Spre a-1i fi nazuintele cu spor Ca-i e pastor adevarat Ca ~i aceasta sfanta zidire Ce priveghiaza ne'ncefat S'ajunga. dorita saV&r~ire Ca turmei sa-i dea nutret sufletesc Nepo{ilor adeverinfd Pazind-o de lupii, ce o prigonesc. De-anoastrd'nDamnezeucredinfd! ' cf. Actele sinodului din 1870 pag. 45-6. (pag. 48). 2 Conv. Lib 38 Nr. 7. 3 Die Rechte der romtinischen Nation gegen die Angriffe der Sachsen>>.

*
1 1nsufletirea ob?teasca o talmacesc 'coloanele ziarului <<Tel. Rom, dela inceputul 'anului 1858, in prozii $i ln versnri:

'

,. :i''

Ceriul ?i pamllntul astazi dupa prorocie sa se veseleasca, ingerii cu oamenii duhovllice9te sa pnlznuiasca, eel Dumnezeu in trup s'a ariitab ... nespusa este insufletirea cre~tinilor no~tri ?i multamirea catra prea inaltatul nostru imparat, caci s'a indurat a diirul una mie de galbini spre acest scop sfilnt; lmpdratul sttt- ln fruntea colectei, a1;;a zice bogatul ?i silracul ?i il binecuvanta pana Ia posteritatile cele mai de apoi ... (pag. 17-18). Parohul gr. nlS. /. loanoviciu din ferihaz, versificAnd circularul lui ~aguna, (Nr. 900) exclami!: 0 'ndurate imparate! $i trona! sd-l stdpt1ne$ii ! Milostive majestate Exc.elentia Sa baron de ~aguna Care te-ai. indurat Ne binecuvfinta cu mfina. ~i pe noi ne-ai aratat Preasfin1iful arhiereu Asemenea altar neamuri Ne 'ndeamna cu sfatul san Ce sunt i tronului ramuri ~i ne arata cu dreapta . . . . . . . . . . Cu cuvantul ~i cu fapta Ba in-ca te-ai f?i-'ndurat Daruind un dar ciootif Clerul ni 1-ai inzestrat De 2000 de argint Cu Suma galbini tJ mie Ltingd mila 'mpibdteascd Domnul din ceriu sa te tie! fat' $i cea arhiereascd ~i de 'nalta familie fratilor de o credinta Sa-ti deft cerul bucurie! Strigati glas de birain(d Cu aceea impn!una Un veac nou ni-s'a ivit Zed de ani ca s~ trdqti Bucurie ne-a vestit (~.a.m. d. pg. 24). Jar Un preot bdirfiR din Sighi~oara (probabil protopopul Zaharia Boiu) .publica sub titlul: "Sentimente,- cU priltjul colectei pentru biserica Catedrald ln .Sibiiu, cdird_ P. S. Exc. Sa Dl episcop Andreiu baron de $aguna o sumll de versuri, din cari extragem urmatoarele-; Prea Luminat ~i Preasfintit Parinte Acestui lucru prea maret De af? ave_ii ritoricef?ti cuvinte, ~i mai inalt ca orice pret! Sa-mi pot adeveri dorirea Ce cu 'ntelepte chibzuiri 0:!' o amr sa Vad ~i. sa.Var~irea L-ai ad us la astfel de._ porniri

117 116

in aces! sens, arata.nd, ca ~i unii ~i al(ii au drept de mitropolie, dar ca ar fi cu putin(ii $i o mitropolie comuna pentru to(i. Episcopatul catolic pa~ise in 1850 cu. totul agresiv in contra lui ~aguna ~i a bisericii ortodoxe," dand insu~ primatul din Strigoniu almma, cii tmirea>> ar fi periclitata, ~i debitand <<minciuna piramidalil, cum scrie Bari(iu, ca .in timpul revolu(iei 300 preo(i romilni uni(i ar fi lost uci~i de Romanii ortodoc~i. Pe ~aguna n indispuneau mult ~~ tendin(ele episcopului ~i mai tarziu mitropolitului Alex. Sterca sulu(iu, care scria in pastorale!e sale, ca dorin(a imparatului ar fi unirea>> tuturor Romilnilor, iar in cuvantarea de instalare, citand locuri din sfanta Scri?turii, cari puteau fi tiilmacite ~~ intr'un fel ~i in altul, se ruga .ca duhul slant sa lumineze na(iunea romanii ~i s'o indemne

spre Unire. 2
',!

I,

~aguna a riimas foarte indignat, cand episcopul ~ulu(iu i-a 'trimis ~i lui un exemplar din aceastii cuvantare, ~i II invinul Ia guvernatorul Schwarzenberg, ca are tendin(e de proselitism. Tras de acesta Ia riispundere ~ulu(iu se scuzil, ca n'a avut nicidecum gandul de a-1 supiira pe saguna, ci i-a trimis cuvantarea sa numai in semn de stimii. in sfar~it Schwarzenberg constata, cii in acea~tii cuvilntare se cuprind de !apt unele ex-

' Yo!. II. pag. 655. 2 Dupace citeaza v. 11. c. 17 din ev. loan 9i condacul dela Rusalii: cfi.nd a impiirfit limbi de foe, pe toti intr'o unire i-a chemab, episc. ~ulutiu zicea in cuvantarea sa rostita cu prilejul suirii in scaunul .episcopesc: Aceasta sfdnta unire sa o cerem dela Dumnezeu, in care au fost ~i stnl- ' bunii no9tri, in care au fost ~i tnlit 9i d-ze9tii S. S. Parinti ai bisericii -Rasaritului: Sf. Ciril, Sf. Atanasie, Sf. loan Hrisostom, Sf. Vasilie, Sf. Origorie CuvantiHQrul de Dumnezeu, 9i tofi sfintii din Rilsiirit. Aceea~ sftintd unire sd o cerem dela Dnmnezen, jdfd care bine pe seama ndcinnei noastn nn este... Sa ne rugilm pentru capul bisericei Pre3.sfintitul-Patriarhul nostru Evlavie at IX-lea etc ... cf. pag. 43 a acestei cuviintari,tipll.rita in Buda 1851 Ia C. R. tipografie a Ulliversitatii Pestane)>, cf. ~i Baritiu vol. III, pag. 559-560, unde se zice, cil vointa mai inaHa a -cercurilor din Viena ar fi fast unirea religioasa a tuturor Romlinilor, chiar ~i a principatelor ': romfine ~i se aininteyte, cum ~ulutiu cercase la 1850 a-1 indupledt pe $aguna sa treaca la unire, ca Sa ajunga arhiepiscop unit, iara el Alexandru (~ulutu) sa rilmfiie ca episcop. Dar, cum observil Baritiu, <'~ulutiu i~i alesese n'iu omul, caci ~aguna ii rilspunse scurt: pentru nici un fel de demnitate ~i rang nu' mil fac apostat.

presiuni, cari pot da ansa Ia diferite tiilmiiciri; ' ~~ de aceea supiirarea lui saguna nu erit lara orice temeiu. Aceastii suparare crescu ~~ mai mult, cand prin infiin(area grabnica a mitropoliei gr.-cat. Ia Blaj ~i a celor douii episcopii Ia Ohe~Ia ~i LugoJ, ~aguna i~i viizu, dacii nu ziidiirnicite cu :ot~I, in once caz amanate pentru Iungii vreme, rezultatele starum(elor sale" pentru reinfiin(area mitropoliei istorice. Socotia ded aceste. masun c~ atacuri indirecte, dar foarte dureroase, ale lUI Thun ~~ regtmulUI ultramontan impotriva bisericii ortodoxe .. Si nu era singur de aceasta piirere, Schwarzenberg insu$ o impiirta~ia, fiicand ministrului Thun impuliiri pentru aceste miisuri, cari emanau dela el in mare parte. ' Pe Iangil ac~ste semne viidite de asuprire a bisericii romane ortodoxe din partea regiinului, care nu era nid decum impartial, o muljime de supiiriiri ii cauzau lui ~aguna ~i rapoar tele ce sosiau necontenit dela preoji ~i protopopi, despre neinteiegerile, ce se iveau intre ei ,~i preo(ii gr.-catolici cu prilejul casiitoriilor mestecate, a trecerilor dela o confesiune la alta sau Ia diferite slujbe biserice~ti. in toate aceste chestiuni !;laguna luase dispozi\ii in conformitate cu principiul fundamental de egalii indreptii(ire confesionala ~i cu ordinele guvernului. Sinodul din 1850 aproba demerlmrile !acute de ~aguna pentru a ajunge Ia buniiin(elege~e ~~ pace confesionalii, <a care consistorul gr. cat: del a Muncacm s'a invoit, dar nu ~i consistorul gr.-cat. dela Blap. In acela~ an comunica preo(ilor ordina(iunea ministeriaHi privitoare Ia felul
1 ln epistola sa ciltra ~~aguna (din 4 Junie 1852) comunica Sch:'arzenberg rezultatul ~ interventiei sale, scriind intr'un loc: Da -~er fraghche Hirtenbrief j~doch allerdings eine zweidentlge Auslegung zulasst,, so ha~e ich nicht unterlassen, dem Herro Bischof Schullutz diesenJ.Jmstand ausstelhg zu bemerken. 2 Astfel in citata (pg. 122) hartie a sa dela-inceputul anului 1856 scr~e Schwarzenberg: Warum, kan man billig fragen, warum wurde, wenn d1e Nichtunion mit ihrem verrottetem Schisma ohne sie in sich zerfallen muss, der angeblich SQ frischen und anziehenden Kraft der Union dnrch Erric~

tnng einer Metropolie and zweier neaer Bisthiimer von Staatswegentmter dte Arme gegriffen ?>> cf. ~i p<lrerea lui Barifiu vol. II. pg. 736.: ~stild~ta Ie cazu bietilor uniti mura in gunl tara multil osteneal<l ... ~~ Fnedenjels o. c. vol. ll. pg. 194. s Memorial, aiwl 1850.

118

119

cum trebuesc !acute trecerile deJa o religie Ia alta.' Iar spre a inlatura cu totul astfel de frecari neplacute, ordona Ia sfar~itul anului 1852, ca preojii -gr.orientali ~~ preojii gr.-cat. sa nu se mai amestece cu slujbele.' Cu toate acestea neinjelegerile se continua ~i uneori ele degenereaza in certe mite ~~ in defaimari ingrozitoare, Astle! Ia sfar~itul anului 1854, aducand Stefan Oberman din Oalaji parohului gr.cat. Stefan Suciu Ia cuno~tinja intenjia sa de a trece Ia biserica ortodoxa, acesta se napuste~te, inaintea martorilor, cu vorbe urite asupra protopopului din Hateg, Mihal Maximilian, numindu-1 magarul de protopop; ~i asupra lui ~a guna, pe care il intituleaza: calul ~i Antihristul eel mare :din Sibiiu. 3 De alta parte Oazeta din Bra~ov, - pentru care staruise ~aguna in 1850 Ia guvernul ardelean, ca sa poata iara~ aparea - nu lipsia nici ea a da, din cand in cand, lui ~aguna cate o lovitura invaluita in !raze sunatoare. Tinand seama de toate aceste antecedenje nenorocite, e foarte explicabila susceptibilitatea confesionalii a lui ~aguna, mai ales ca aproape in toale cazurile nu el este, celce ataca, ci e insu~ eel atacat ~~ dator deci a se apara pe sine ~~ biserica sa.' Aceasta o accentueazii ~~ loan Maiorescu, insu~ unit - intr'o epistola catra ~aguna din 1850 scriind, ca doji Romanii cei buni, uniji ~~ neuniji cunosc, ca peatra scandelei vine dela Blaj ~~ nu de!a Sibiiu. 5 La sfar~itul anului 1855 $aguna pierzandu-~i rabdarea sfatue~te ~i roaga>> 6 pe credincio~ii sai, ca nimenea sa nu cumpere, nici sa ceteascii Oazeta de Transilvania, ce iasa sub redacjia lui Jacob Mure~an, nici calendariul lui Gheorghe Baritiu. Aces! slat arhieresc e precedat de o Junga motivare, in
' Circ. Nr. Cons. 141--1850. ' Circ. Nr. Cons. 1171--1852. 3 Acest caz e citat ~i in Memorialul lui ~ag. la a. 1855. 4 fn epistola catra I. Maiorescu din 3 Iulie 1852, scrie Aron Florian astfel: epistola enciclica a lui ~ulutiu r;d o multi me de pUre adresate tot in spiritul acesta catra guvern ... au fiicut pe ~aguna sa fie ceeace este. Hinc illae irae! In scurt vad, ca. principiulnon tovdrt1$iei capata consistenta ~i Romilnii fac numai in idee o nafiune, iar altmintrele ei sunt doutt popoare. Fie 9i a9a, 9i lucre fiecare confesiune in gremiul sau, ce va putdt ... ' cf. N. Popea pg. 126 ji Dr. II. Pujcariu: Metropolia etc. pg. 76. 6 if. eire. din 5 Decemvrie Nr. cons. 1090-1855.

care se spune, ca Oazeta e obraznica, iar redactorul ei Iacob Mura~an, profesor Ia gimnaziul rom.catolic din Bra~ov <<nu are gand bun cu noi, ci umbla Sii samene vrajba ~~ neincredere intre Arhiereu ~~ cre~tini, ~~ tulbura pacea ~i lini~tea sufleteasca, descriind preotimea cre~tineasca de o plasii de oameni in~elatori ~~ invrajbitori. Jar gre~ala lui Barijiu era, ca in calendarul de pe anul 1856 sub titlul din cronica Transilvaniei> a afirmat, ca sinodul din 1850 ar fi important nuniai pentru motivul, cii au 'participat Ia el ~i reprezentantii poporului, pe !anga ai clerului. $aguna arata pe larg in 5 puncte, ca sinodul acesta are o insemniHate cu mull mai mare,' pe care insa Baritiu o retace din riiin(a. La inceputul anului urmator din cauza acestui circular a atacat pe $aguna revista bisericeasca ~~ literara din Pesta R.eligiO>> scriind, cii $aguna ar fi afurisit pe Mura~an ~i Barijiu numai, fiindca sun! catolici.' $aguna afla din Pester Lloyd despre aces! atac ~i redacteaza imediat in limba germana un raspuns, rectificand scrisele revistei catolice. Raspunsul II trimite Ia Emanuil Oozsdu, care 11 plaseaza ~~ in Pester Lloyd ~i in Nr. 17 a! revistei R.eligioi.'

*
Biserica noastra din Ardeal, dupa ce mai mult de 300 de ani . a fast lipsita de drepturile ~nei. biserici cre~t!ne ~i nici a fos_t rer:unoscu!a prm Iegea tarii de atare - pnn 1t~ere~ ,acestm s?bo; . a pr_aznUl_t stirbatoare~ slobozi'rei sale de suZJ jugal pngomtor at constduftet antzmarftale ardelene. 2. "Episcopul cu pr~topopi!, ~u preoti! ~i cu eparhiotii sai s'au it.nbra'ti~at intilia oanl ca cre~tuu slobozt ~t cu lacnmele sale au sptilat ranele cele 'matte ale biseridi .... >: 3. Episcopul a avut eel mai indem.natec prilej pentru imptirtti~trea tnvtiftiiurilor ~i povefelor sale .. 4. Dela soborul acesta se incepe primirea eparhiotilor no~tri in . . slujbe imparate~th. 5, Dar sa mai pomenesc ~i despre lucrul acel~ ma~e_j ~~ de toata Ianda vrednic al soborului nostru, ca adeca, dupace s a hotant cumparare~ unei case pentr-u Institutul p'edagogico-teol., numai decat madulari~ soborulm au conferat 6000 fl. bani buni, iar eparhiotii preste 21,000 fl. pqn urmare en totul preste 27,000 fl. s Nr. 11 din R.ellgio, egyhdzi tfs irodalmi foly6irab), .3 RasPuns_ul e i_scalit cu ini1ia]e /. B. (l?an Bactila, fast ca.tava vr~me profesor la semmar ~~ re~actor la Tel. Rom.) l!l Pester Lloyd Nr. 48--856 din eroare T. B., ~i termma astfel: (<Wenn w1r zu klagen haben, wenden wir uns an die zum Schutze des Rechtes und der Ordnung aufgestellten hohen BehOrden, wlt greifen nicht zu. dem Mittel ~er Pr~sse; werden aber Angriffen von dkser Seite her stets mtt der Entschzedenheti begegnen_, welcfre das Oefiihl des Rechtes und das BeWifSStsein trelien Oehorsams gegen dte Obngkeit, dte Oott uns gesetzt hat, verlethf.
1

120
/

121

Procedarea lui ~aguna contra Oazetei ~i a lui Barijiu poate sa para cam asprii ~~ neobicinuita, dar e foarte explicabilii ca izvorand din spiritul de autoritate, ordine ~~ disciplina, de care a lost povajuit :;laguna in !oatil activitatea sa, priveghind cu ingrijire neadormilii asupra bisericii ~~ iezind de cu vreme calea oricarei porniri, despre care el credeil, cii ar puteil sa devinii pagubitoare bisericei.

VIII.
Cum pedepsia
~i

cum rlisplatia ~aguna? cum ~tia el sa apere prestigiul preotimii?

De altfel asprimea discipline! lui $aguna, inaintea lui MuBarijiu, o simjira in deajuns ~~ preojii ortodoqi, cari obicinuiji cu disciplina laxii din timpurile lui Moga, nu prea jineau seamii de ordinile lui :;laguna. Pedepsele dictate pentru traiu neregulat, pentru neimj:Jlinirea cu evlavie a slujbei preote~ti sau pentru nesubordinare sun! destul de numaroase, mai ales dupii anul 1850. Foarte energic ~i sever procedil :;laguna ~i cu sfetnicii siii, cu asesorii consistoriali, cari trebuiau sii ~tie, 'cii nu sun! de capul lor, ci au an stapan.... Amintim aici 2-3 cazuri spre a se vedeil, cum injelegeit ~aguna nojiunea de disciplinii bisericeasca ~~ ce aplicare ~tia sii-i dee. in ~edinja din 5 Decemvrie 1851 preotul din Poplaca Petru Biidilii, impotriva caruia intraserii mai multe pari pentru <<bejie, sudalme>>, batai ~i aile purtiiri necuviincioase, fu april deJa patrafir. ~~ indrumat a mai invajil un an in seminar inviijaturile pentru clerici prescrise. Cand .s'a actus aceastii hotiirire, in ~edinja consistorului a fast de fajii, cu toate cii nu s'ar fi ciizut, ~~ unchiul acestui preot, Petru Biidilii protopopul Miercurii ~~ asesor, cum ~i ginerele acestuia loan Hania, ca notar a! consistorului. Asesorul Biidilii aduse lui ~aguna invinuirea, cii a lipsit pe preotul din Poplaca de patrafir ~i 1-a osandit neascultab ~i a mai adaus Ia aceasta observare ~i expectora\ia, ca de 20 de ani, de cand ~ede el .in consistor, a~a riiu n'au mers niciodatii trebile ca acum, de cand e cilrma bisericeascii in mana lui ~aguna. Acesta poruncl indata notarului Hania, sii ia Ia protocol cuvinra~an ~~

./

tele rostite de socrul sau, ceeace Hania implinl numai pe jumiitate, neinregistrand ~~ expectorajia a 2-a. In aceea~ zi asesorul Biidilii fu destituit, iar Hania mustrat. Destituirea aceasta o motiveaza ~aguna pe larg '? .4 puncte, spunilnd cit prin expectorajiunile sale aseso:ul .Bitd1la a vatamat <<sfinjenia consistorului eparhial, per~oan~ ~~ d1gmtatea episcopului, a calcat Juramantul, ce 1-a" ~us I~ .mtrar~a, sa. in funcjia de asesor, de a fi totdeauna lara. par!imre ~~ sa alms de dreptul, ce are un episcop de a supune pe preojn scandalo~i ]a pedeapsa ,medijinala, lara de a. I~ _face proc~s formal ~u intrevenirea consistorului - din pnc1mle pomemte - sene $aguna' - rna vad sil.it cu. intrist_area ini.mei a-ji ves~i, ca de ad inainte nu mai po\1 avea lac m cons1slorul epmhwl. Pe cat de sever era ~aguna in croirea pedepselor, tot atilt de milos ~~ de iertator. ~tia fi, c1md observa Ia ?e~ pedepsiji semne de pocainja ~~ de indreptar_e. Astle! ~~ ~n cazul acesta: pe asesorul P. Bitdila il ierta ma1 tarzm, re~t1tumdu-l in funcjia sa. . All caz: Preotul Teodor Orlea din Cibu (protopop1atul Oeoagiu de jos), citat de 3 ori Ia scaunul epi~copesc, spre a se justificit, din ce motiv a pa~it, dupa 2~ am de preoj1e? I~ casiitoria a dona, ni.t val sa se prezinte; fu dus cu for\a ~~ ~~ s'a ras barba ~~ i s'a tuns parul in faja consistorului, pubhcandu-se' totodata pedeapsa aceasta, ca sa fie tuturor spre ]uare aminte. AI treilea caz: In 1855 a aparut Kiriakodromional, pu- nilndu-se in vanzare cu prejul de 12 fl. Preotul Teodor Neqa din Ou~terija ~~ cu parohianul sau Lica lui Precup au venit sa cumpere un exemplar, dar li s'a parut prea scump. Protopop~l Jocului Moise Fulea, avilnd un Kiriakodromion, pe care 1-l daduse ~aguna, il vandu lor, acesta cu suma. de 16 ~1. _par n~ peste mull ce se socotl? In 2 Decemv_rie _1~_55 s_cne ?reotul"u~ Teodor sa trimita inca 2 fl. din !ada b1sencu, on daca nu, sa-1 restitue' cartea. Preotul Teodof vine cu Lica lui Precup, adu_ce cartea ~~ se !nfaji~ea~ii inaintea lui $aguna, i_st~risind toata Ill. tamplarea cu Kiriakodromionul. i;ii acum 1ata pedeapsa mal
1 Din 15 Decemvrie 1851. ' Circ. Nr. cons. 4/1854.

122

123

,,ji ,
il

mult morala, dedit materiala, ce dicteaza ~aguna batranului Moise fulea: Pre a cinstite parinte protopoape! vezi unde aduce pe om iubir~~ mamonului! mai mare necinste nu li s'a putut pricinul de me~ o parte, de cum (i-ai pricinuit singur., .. pentru jaful, care a1 vrut cu 2 fl. c. m. sa faci din !ada bisericei noastre deJa Ou~terit~, ~rin care persoana (i-o ai facut suspecta in ob~tea aceea b1senceasca; de aceea iii iau ob~tea aceasta de sub iuri~dic(i~ protopopiatului Sibiiului a! ll-lea ~i o supun protopopiatulm I, despre care s'au in~tiin(at fe(ele cuvenite 1' " Numarul acestor cazuri s'ar pule a sporl considerabil.. Ne margin~m in~ii a m~i cita, din deceniul urmator, un singur caz, deoseb1t de mstruct1v ~i interesant, fiindca ne, aratii, cum intelegea .~aguna. sa fie in chestiunile sociale de un intransigent exclusivism na(10nal. In vara anului 1864 ~aguna se alia cam bolnav, Ia baile din Mehadia. Aci prime~te dela secretarul consistorial o ~pistolii,' in care acesta repe(ind rugarea (din 2 ;'tam)" p~ntru preaparinteasca binecuvantare spre a pu!eii Iuii I~ cilsato."~ o germana protestantii, care a avut multi pe(itori ~~ Pt;_ to(I "I-~ refuzat de .dragul_ lui, arata, ca numai a~a va putea scapa onoarea fete1 ~~ a mtregei acestei familii oneste daca din partea sfintei Maicei noastre biserici i se va da bine: , , CUVantarea de a 0 putea CasatorJ,, altfe] ]car a~tepta Un bfam de onoare, ce cu tqt dreptul 1-ar merita, de~l contra voin(ei s~le; ~I-ar atrage blastiimul ace!ei familii, precum ~i o nelini~te ~~ nemultamire cu sine insu~. " " $ag~na suparat, nici nui raspunde direct, ci intr'o epistola catra arhimandritul Popasu' con damna inten(iunea tanarului secretar, califidnd-o de product al unor cugetari false>> ~i de
rAtiicire.

patimi, a ~i incetat a fi clientele meu. Mi-este ru~ine, ca un. cliente a! meu astfel de lucru va sa faca. Oare sa mai due rasboiu cu ~clien(ii mei in batrane(ele mele ~i din partea lor sa am neodihna in Joe de mangiiiere ~i odihna?! ... Apoi, fiindca ~tiu, ciici am auzit cu urechile mele, cii aces! lucru este neplacut inaintea publicului nostru, ~i acela care comite aces! lucru, se face izolat ~i uricios, deoarece a dat smintealii, iar

ea dator sant afacerile mete arhiere~ti astjel sd le.togmesc, incilt sd na daa lumei sminteald ~i sa am oameni practici ~i iubifi in deob~te in jural mea, pentru aceea poftesc pe Prea cinstia
Ta,, ca sii veste~ti secretarului (Moise Lazar), ca eu nu-l opresc pe el in treaba insuratului siiu, caci asia nu sta in puterea mea, dar fa(a cu opinia publica silit sunt a-1 demisiona din serviciul Consistoralui, cu aceea, ca eu .nici de projesor in teologie nu-l pot pane, ci sii-~i caute alta sta(iune p1eo(easca, sau profesorala, cum va pornl Ia Lipsca spre realizarea acelei casatorii>> Mai tarziu 1-a iertat ~i pe acesta. Dar, daca spre binele preo(imii noastre era sever in sus(inerea disciplinei ~i uneori aspru in aplicarea pedepselor, in schimb niciodatii n'a suferit ca aceasta preo(ime sa fie atacata ~i calomniata, nici un atac nedrept Ia adresa ei n'a lasat neraspins, ~i niciodata n'a lost sgarcit in cuvinte de Ianda ~i fapte de recuno~tinji! pentru subalternii sai harnici ~i merituo~i. Durerea lui, inai mult decat parinteasca, pentru pierderea talentatului secretar Origorie Pantazi, ~i felul, cum a ~tiut sa eternizeze amintirea acestui barbat vrednic, rapit de o moarte prea timpurie, e, pe langa aite multe, o splendida dovada despre darnlcia, cu care ~tia sa rasplateasca ~aguna meritele .oamenilor sai. Cand guvernatorul Wohlgemuth, dand ascultare unor ~oapte riiutacioase, scrie in mod vatamiitor pentru preojii no~tri, $aguna raspinge repede, cu demnitate ~i cu o indriizneala rara in vremuri atilt de grele, toate biinuielile ~i insultele; cand preoti ~i protopopi erau maltrata(i ~i de(inu(i faril nici o vina, tot el este eel dintai, care alearga. spre a-i elibera ~i a le u~ura suferinjele. ~i daca cuvantul lui nu afla ascultare Ia guvernul ardelean, peti(ia Ia ministerul din Viena, sau deadreptul Ia tmpiiratul, e Ia moment pusa in plic !ji expediatiL ..

Eu las fiecarui in voie Iibera insuratul sau - scrie ~a guua - ... Totu~ nu pot suprima durerea, ce o simte inima mea Ia aces! lucru. Lumea rna va osandi, ca clientele meu astfel a riitacit, de~l nu in urma sfalmilor mele ci in urma cerbicozita(ii ~i dqertaciunii sale. ~i a~a, cum s'~ facut sclavul acestor
1

Din 2 lanuarie 1854. ' 9 Iulie 1865. 3 Din Mehadia 13 Iulie 1848.

124

125

Iar Ia 1857 cu ocazia convorbirii sale cu ministrul Thun in Viena, exprimand acesta mai mult in mod indirect o parere nu tocmai favorabila despre starea culturala a preotimii noastre, ~aguna nu intarzie a-i replica in chipul urmator: Ca preojii no~tri nu sunt a~a culji, cum ar trebul, am a observa, ca aceasta nu este vina bisericei, care are de scop lominarea, ci este de vina vremea cea vitriga ~i imprejurarea cea fatala, in care a devenit biserica prin masurile vitrige ale stapanirei antimarjiale, care le-au actus asupra suditilor sai de legea noastra. In privinja aceasta inca atata reflectez, ca lucru bun ~i folositor este pentru cre~tini ~i indeob~te pentru stat, daca vre-o preolime este culta, dar lucru ~i mai folositor este, daca preojimea este morala, cu !rica lui Dumnezeu ~i cu evlavie. In clasa aceasta a 2-a pun eu preojimea mea eparhialii, - ~i spre dovedirea asertului meu rna provoc Ia anii 1848 ~i 1849 - ace~ti ani sa dovedeasca, ce purtare a avut preojimea mea, despre care se zice, ca este neculta, dql necultura ~i cultura este foarte relativa. Preojimea mea nu cete~te gazetele ~i bro~urile cele nenumarate, care a~a sun! de multe, !neat se poate zice despre ele, ca cresc ca ciupercile din pamant, insa ea are alte carji care cete~te, $i aceste carji sunt mai bune pentru ea, decal gazete1e ~i bro~urile veacului nostru: ea cete~te pe sf. Vasilie, pe sf. loan Oura de aur. pe sf. Origorie, pe sf. Efrem Siriacul, biblia ~i celelalte ciirji, de care biserica no astra este foarte bogata; pentruca nu urmeaza de acolo siiracia bisericei noastre in carji ~~ !ipsa ciirjilor biserice~ti, daca Ia librarii deJa Viena nu se giisesc carji de ale bisericii noastre .. .'

IX.
Organizarea ~coalelor. Seminarul. Fundatiunea FranciscJosefina.
Pe teren ~colar deceniul absolutismului trebue socotit ca un !imp de intremare ~i progres. lmediat dupa sosirea sa in Ardeal, ~aguna se intereseazii, dupa cum am vazut, de soartea seminar/ului, ridicand cursu! preo' I. c. pag. 317.

jesc de 6 luni Ia. un an ~i controland mai deaproape mersul inviijiimantului. Oupii potolirea revolujiei, una din cele dintai griji ale sale fu hirii~ organizarea seminarului. ln ~edinja consistorului (17/29 Oct. 1849) propuse, iar consistorul prim!, ca Ia I Nov. st. v. sa se inceapa cursu!, Ia care sa nu poatii fi insii nimenea primit lara ~tirea ~i aprobarea luh; toji elevii sa fie indu~i in protocolul institutului, pe care-! va purta eel mai taniir profesor; tot atunci imparte cursu! in 2 semestre, statorind ca <<inviijaturile pe sem. I. sa fie: a) Oramatica Romaneasca; b) Metodica; c) Dogmatica ~i d) Pastorala; iar pe semestrul II.: a) Continuarea pastorale!; b) Morala; c) Pedagogia; d) lstoria bisericeasca ~i e) Talcuirea Evangeliilor. 'Ointre invajaturile aceastea va predii dl protopop Moise Palea: Metodica Dogmatica, Morala ~~ lstoria bisericeascii, iar protodiaconul loan Hania: Oramatica romaneasca, Pastorala, Pedagogia ~i Talcuirea Evangheliilor. Lecjiile se vor jinea dela 8-10 !nilinte ~i dela 2-4 dupii ameazi. Oimineaja Ia 7 $i seara Ia 4 ore se vor face rugiiciuni in capelii, unde pro!esorii $i clericii sun! datori a fi totdeauna de fajii. Marjia dupii ameazi $i Joia ziua intreagii nu se vor jinea prelegeri; in celelalte zile se voi jineii prelegerile in urmiitorul chip: profesorul eel mai batran va jinea pre1egerile sale, inainte de ameazi, iarii eel mai taniir dupa pranz, intocmind fiecare profesor prelegerile sale $i amasurandu-le timpului hotarit a$ a !neat cu !nceputul lui . Martie pentru semestrul 1., iara cu savar$itul lui Iulie des pre al JI-lea sa se poatii da examenele din obiectele prescrise. Aceste dispozijii le lriso(e$te :;laguna cu cateva observajii ~i !ndrumiiri de ordin didactic-moral: $i fiindcii scopul $Coalelor clericale nu se cuprinde numai in aceea, ca clericii sii fnvete studiile teologice, ci scopul acelora este inca $i aceea, ca sa se vazii dacii au clericii chemare catrii treapta preojeasca, care se descopere prin purtarea ~i aplicarea lor ciitrii unele !apte, - pentru aceea, pe langii predarea buna ~i sarguitoare a studiilor, datori vor fi profesorii a avea ochiu privitor asupra purblrii ~~ apliciirii clericilor in ~i afara de $Coalii ~i bisericii, $1 pe cei nebiigiitori de seamii Ia moralitate, intai ~i a douaoara sa-i dojeneasca, iar a treiaoarii sii-i arate mie. Inca vor piizl profesorii, ca tot insul dintre clerici sii aiba studiile frumos scrise cu mana sa. Pe clerici nu e iertat a-i taxa sub nici un chip, dreptaceea cele tre-

126

127

buincioase pen!ru ~9oala se vor implinl totdeauna din fondul clerical. Batranul Moise Fulea !recuse in aces! an Ia pensie ca ~i !ovara~ul sau loan Moga. Institutul organizat din nou dobandl acum ~i puteri didactice noua, binepregiitite, pe loan Hania ~i Dr. Origorie Pantazi, dintre cari lndeosebi de acesta din urmii legase ~aguna, ~i cu drept cuvant, speranje frumoase, pe care Pantazi le-ar fi ~i ind~plinit, dacii moar!ea nemiloasii nu 1-ar fi riipit prea de timpuriu. Langii ei venl cur and ~i Sava Popoviciu Barciana, preot din Rii~inari ~i sarguincios autor didactic. Prin aces!e dispozijii $aguna fiicuse lnceputul pentru ridicarea seminarului Ia un nivel intelecfual mai insemnat. El era insii eel dintai, care vedea, cii atata nu e de ajuns, ~~ ar fi fiicut bucuros 0i mai mult, dacii 1-ar fi iertat imprejuriirile. In memo riul siiu ciitrii minis!eriu (1 Ianuarie' 1850) privitor Ia ridicarea seminarului Ia treapta institutelor similare din patrie, spune, cii it fiicut spre aces! scop tot, ce i-a stat in putinjii, ~i ce i-au permis mijloacele modeste, de cari dispune, ~i cii spre a face mai mull decal atilt, iar fi trebuit puterea unui vrajitor,' spre a se ridica mai presus de ordinea fireascii a lucrurilor acl, unde dela 1815-1846 nu ,s'a lntrpdus nici o reformii, potrivita cu spiritul timpului. , Din partea ministeriului nu i se dadea lui ~aguna ajulorul cerut, in schimb lnsa i se spunea, ca daca nu este in Ardeal institut teologic Ia iniiljimea cerintelor timpului, sa-~i trimita clericii Ia institutul teologic din Cern aut sau' Ia cele din Viena. In acela~ memoriu $aguna spune, ca nu se simte nici de cum indemnat a primi sfatul acesta, fiindca vrea sii-~i aiba clericii din eparhia sa totdeauna inaintea ochilor, spre a le putea cunoa~te cali!ajile ~i apliciirile, lor, ~i a putea fi astfel in stare sa judece, care e vrednic, ~i care nu, a fi primit in tagma preoteasca. Alt motiv, care, nu-i permite a-~i !rimite clericii Ia Viena sau Cernauj, e cii s'ar 'face nevrednic de slujba sa de arhiereu, cand ar neglijil sau lncredinjil altora educa\ia clerului, siiu.'
<(W~nn ich ein so grosses Werk mit so geringen Mitteln, wie die mir zur Verftigung stehenden sind, ausfiihren sollte, miisste ich die Macht eines Zauberers besitzen und die Naturordnung zu iiberwinden kOnnen)J. 2 lch wiirde mich auch meines Amtes unwiirdig zeigen, wenn ich die Ausbildtmg meines K1erus vernachUis:sigen; m:J:er andern Hancten anver- tra'Lren mOchte:t.
- - - -1

~i tara puterea de vriijitor izbutl ~aguna sii ridice an de an nivelul seminarului ~i sa-i asigure desvoltarea, atilt in privinta materiala, cat ~i intelectualii, morala 'ii 'itiinjificii. Era de

cea mai neaparata trebuinjii zidirea unui edificiu corespunziitor, proviizut Iii cu un internal, in care sa fie crescute, sub privegherea directa a episcopului, viitoarele generatii de preoji ~i invajatori. $tim, ca Ia 1850 ceruse, fanl rezultat, dela magistratul

128
ora~ului Sibiiu loc potrivit pentru zidirea unui seminar nou. Vechea zidire a seminarului era slabil ~i deterioratil in urma

129

viforului din 1849, de care a lost sguduitii. Cumpilrilnd din banii, colectati dela preotime ~i popor, o casii cu inciiperi largi ~i corespunzatoare, ~aguna mula seminarul in toamna anului 1853 in aces! edificiu, ~i despar(ind cursu! teologic de eel pedagogic, il ridica pe eel dintili Ia 2 ani. lnstit\ll totodata 4 protesori' pentru amandoua cursurile ~i statorl urmatorul program de studii: pentru cursu! I: Aritmetica, Oeografia, Dreapta scriere, Pedagogia, Oramatica, Metodica, Istoria bisericeasca, fizica populara ~i Economia, iar pentru cursu! H: Teologia dogmatica, morala, pastorala, Dreptul canonic, Retorica bisericeasca teoretica ~i practica, Exegetici Telegraful Roman publicand un scurt raport despre aceste imbuniitiljiri, apreciaza astfel insemniitatea lor: Cine i~i aduce aminte, cum pana inainte cu cativa ani cursu! preotiei era tarmurit numai pe langa 6 luni ~i pe langa 2-3 studii, cine considera mai departe, ca tot namai acele mi-

jloace din tondarile eparhiei staa ~i astiizi spre dispozi(ianea - scaanalai episcopesc, care au stiitat $i mai inainte, acela nu
poate sa nu recunoascii zelul, striidania ~i sacrificiile arhipa:storului, care a ~tiut sa aduca_ institutul acesta Ia treapta ~i Ia starea cea imbucuratoare, in care-! vedem intr'adevar, ca se aflii>>. 2 Dar _grija lui ~aguna pentru seminar nu se marginea Ia problemele de organizare, ci imbrati~a intreaga vieata inlerna a seminarului, contribuind - prin multimea cartilor didadice, scrise de el, sau Ia indemnul lui, - in mod considerabil Ia progresul invatilmilntului, ~i facilnd insu~ dese inspectii.
1 Circ. Nr. cons. 503 din 1855, in care scde~agunaprotopopilor,ca ~~simte o indatorire mare, ca sa privegheze pentru inmultir'ea ~i llltirea foloaselon), ce poate aduce seminanll, ~i ca "aceasta sarcina, pe 13.nga multe alte sarcini grele, bucuros o prime~te asupra sa, dar fiindca are !ipsa neapllrata. de impreunil. lucratori ~i impreuna ajutatori, roagil. pe toti protopopii, sa. se intereseze de acest seminar, sa indemne tinerii a veni aci Ia studii, spre a sr puteil inla.turll- multele scaderi care pin a acuma cam adeseori se intimplau Ia intregirile parohiilor vaduvite cu barbati nepreg<ltiti intru toate pentru preofie. ' TeL R.om. 1853 pag. 306.

[ntre allele Ia inceputul anului 1854, in 18 Ianuarie, vizita .se minarul, lnsotit de insn~ guvernatorul tiirii, principele Carol Schwarzenberg. 1 ~aguna se lngrijl ~i de soartea elevilor lipsi\i de mijloace, inlesnindu-le traiul prin fel de fel de ajutoare bane~ti, parte din venitele sale private, parte din fundatiuni lntemeiate anume pentru asemenea scopuri. lntre acestea cronologice~te cea dintai e funda(iunea Francisc Iosefina, lnfiintatii Ia ann! 1853. In fruntea unei deputatiuni de Romani calatorl ~aguna in Martie Ia Viena, ca sa felicite pe imparatul, care sciipase norocos de atentatul croitorului maghiar Libenyi (18 Februarie 1853). 2 Cn aceasta ocazie ruga ~aguna pe imparatul, sa-i permita a eterniza credinta ~i alipirea Rom.ilnilor catra Iron. prin o institujie filantropicii, prin o fundajinne care sii poarte numele monarhului. Ceeace in 15 Aprilie acela~ an se ~i incuviinteazii. In scurt limp s'au colectat sume frumoase pentru fundatiunea aceasta, care panii in_ anul urmator se urea Ia un .capital de 12,594 fl. 38 cr." Astle! Ia inceputul anului ~colar 1854/5 putit sii impartii 11 stipendii (nurse): 4 de cate 50 ~i 7 de cilte 30 fl. Studentii din seminar, voind sa faca arhiereului o bucurie de ziua sf; Andreiu, colecteaza ~i ei in anul 1856 snma de 112 fl., pe care o lnchinii acestei fundatiuni Ca o jertfii smerita, purceasa din inima curata.' Din fundatiunea aceasta se ajutorau studenti din
1 Tel. Rom. 1854. pg. 22. Antecesorullui Schwarzenberg, Wohlgemuth ii pusese piedeci lui $aguna :;d Ia organizarea sehtinarului. Astfel voind sa scoata pregi:i.tirea invatatorilor de sub influenfa bisericeasca~ infiin1i1 doua preparandii (~coale. normale) una la Orlat ~i alta Ia Ndsdud. $aguna certa in convorbiri --private sau prin corespondente intime preotii, -cari permiteau credincio~ilor a-~i trimite feciorii Ia aceste dona institute pedagogice~ cari se dovedinl in curind a fi. de prisos. $i de aceea chiar intemeietoq.tl lor, Wohlgemuth, le desfiinp.. In epistola sa catnl I. Maiorescu (din Sibiiu 18/30 Martie 185_0) Aron Florian scrie; <<Pedagogeul din Orlat spun, ca. e un scandal mare. Dupace tinerii romini nu invata nimica~ apoi sunt desfrilnafi de tot. Orlafenii cu topoarele i~i pi1zesc muerile de diin~ii. Conv. Lit. 1899, pg. 706. . 2 OrmOssy Lajos: 1izenhit iv Erdily tOrtinetibtfb Temesvitr 1894. vol. I. pg. 111~112. 3 Dupa Protocolul mss. al fundatiunii Francisc losejiane pg. 6-8 !i <Tel. R.om.~ 1854 pg. 302, 307. ' ' <Tel. Rom.> 1856 pag. 385.

'

130

131
De~l comunitajile noastre parohiale au lost intr'o stare materiala foarte rea, totu~ multe dintre ele au ridicat ~coli pentru copiii sai, in care se invaja cetirea, scrierea, invajatura cre~ti neasca ~i datoriile supu~ilor catra lmparatul. Dar multe sun! _ inca in sfera aceasta, care au !ipsa de indreptare ~i covar~ire, ~i adecii: inv_ii_tatori bine pregatiji, carji scolastice bine intocmite, casa de ~coala, cuvenita inzestrare a invajatorilor ~i a ~coalelor si a~ezarea inspectorilor ~colari ~ c. I. . Adunarea aceasta bisericeasca cunoa~te marimea ~i ponderositatea cre~terii tinerimii si a pregatirei invajiitorilor celor de !ipsa si a~a dupa desbateri serioase in privinja aceasta !acute _ aflii de !ipsa a hot~ri: I. Ca pana Ia alta randuiala tot insul dintre protopopi sa fie inspector de ~COale in districtul sau ~i din limp in !imp sa raporteze Preasfinjiei Sale, iar Prea Sf. Sa inaltului minister de cult; 2. Ca ~coala clericala a diecezei acesteia sa se prefaca intr'un institut teologic-pedagogic; sa se inzestreze intocmai dupacum sunt intocmite alte seminarii ~i tot clericul sa fie dator inainte de ce s'ar preojl, a fi invajator dupa starile imprejur; 3. Pana Ia alta r&nduiala mai iualta, Soborul acesta prescrie pentru ~coalele siitene urmatoarele carji: a) Catehismul Iipari! Ia Bra~ov; b) Abecedarul tiparit Ia Bra~ov; c) Elementele Oramaticei romane; d) Datorinjele supusilor catra Monarh; e) pentru mai buna inaintare a copiilor ~i intemeierea fricei lui Dumnezeu in inimile lor, ~i de acl izvoritoarea religiozitate ~i moralitate, precum ~i pentru invajarea randuelei bisericesti, aflii Soborul acesta de !ipsa, ca copiii sa inveje a cell si din Ceaslov, Psaltire ~i Apostol, indatorandu,se inva(atorii a talmaci co]\\iilor toate acelea, cate le vor socotl a fi de folos invataceilor; f) Can tare a bisericeasca; g) Nahmenbiichlein zum Oebrauche der Stadtschulen in den k. k. Staaten ; h) Deutsche Sprachlehre fiir Schiller der Normal- Haupt und Trivialschulen. Totodata cuteaza Soborul acesta a ruga pe Majestate;~ Sa ca cu prilejul organizarii scoalelor in Ardeal, sa se indnre a aveit parinteasca privire Ia numarul eel mare al populajiunei romane, ~i a in{iin(a pentru Romilni ~coale reate, gimnaziale, academice si o universitate, in care privinja pan a acum din partea guvernului' celni vechiu nu numai nu s'a facut nimic, ci inca ~i ravna poporului pentru ridicarea ~coalelor prin toate mijloacele o au impedecat, ba inca ~i mosiile comuniti!jilor noastre, din care se susjineau ~coalele, au lasat a ni se rapi de alte confe siuni religionare; din aceastit cauza imputernice$le Soborul pe P. S. Sa parintele episcop diecezan de a purta grije s! a starul,

seminar, dela gimnazii ~i dela Academia de drepturi din Sibiiu. $aguna ~Iii! sa o sporeasca repede, -de~l mijloacele ce ii stateau Ia dispozijie erau destul de modeste. Cele mai multe cereri de dispensajie pentru casatorii $aguna le incuviinjeaza nilmai cti condijia, ca insurajeii sa jertfeascii, dupa cAt ii ajuta puterile, 5-10 fl pe seama seminarului sau pentru fundajiunea francisc-Josefina. Interesant e un circular dif 1854,' prin care vrand sa starpeasca vechiul obiceiu rau al seminari~tilor de a se casatorl, inainte de terminarea studiilor, ameninja, ca toji clericii, cari se insoara pan a -n'au sfar~it cursu! clerical, se vor da afara din ~coala, iar preotul care ii cununa, se va pedepsl cu 5 fl. ~i protopopul cu 10 fl. in favorul fundafiunii francisc-Josefine. fundajiunea aceasta, care contribul mai tarziu ~i protopopul Ighian cu 1000 de galbini, o administra pana Ia 1859 intemeietorul insu~, dand in fiecare an seama de starea ei lnaintea unei conferinje confesionale-nafional~>>, care decidea asupra distribuirii stipendiilor. Jar dela aces! an inainte $aguna fiind ingreunat ~i impresurat cu alte multe afaceri oficioase, fuudajiunea fu incredinjata unei eforii, compuse dln 4 membrii, care in sinodul din 1864 arata, ca fundajiunea francisc-Josefina dispune de un capital de 22,664 fl. ~i 12'/, cr. in valuta austriaca.'

Ia

X.
!;icoalele poporale. $coalele noastre poporale ajunsera pe _ timpul episcopului Moga, in urma unei ordinajiuni din 1837 a .gitvernului ardelean," sub inspecjia suprema a episcopului romano-catolic din Alba-lulia. Abia reu~l a le scoate de sub aceasta inspecjie si a le asigura o desvoltare mai normala sinodul convocat de $aguna in primavara anului 1850, care incepe o munca staruiloare pentru imbunatajirea starii noastre ~colare, aducand in privinja aceasta urmatoarele hotariri:
Nr. cons. 142. . Actele sinodului bisericei gr.-rasaritene in Ardeal din anul 1864):> pag. 203-207. ' Ibidem pag. 65,
1

9'

132
ca,~coalele noastre cele in aces! chip despoiate sa-~i redobandeasca mo~iile sale. 1 Cele mai de capetenie din aceste hotariri ministeriul absolutistic de atunci abia dupa noua ani le-a incuviinjat (23 Febr. 1859). Cu toate aceste ~aguna ne mai putand a~tepta pana s'ar fi milostivit ministrul Thun a aproba hotliririle ,sinodului, se apucil Inca in acela~ an de lucru, procedand cu !oatil energia Ia organizarea ~coalelor poporale, indemnand ob~tile a zidl edificii coraspunzatoare,' imbarbiltiind dascalii cei harnici ~i ameninjand pe cei lene~i in slujba lor, ca se vor pune Ia canon>>
1 Actele sob'orului bisericei ortodoxe r~saritene din Ardeal din a~ul 1850> pag. 44-46. 2 Este interesanta o plfinsoare a ob~tii romfine din Nocrich, care Ia sfar~itul anului 1851 relateaza lui ~aguna, ce convorbire a avut in August 1850 CU COmesul sasesC- in privinta ~COalei, spunfindu-i: ~Coala CU toatil inima am face, dara nu avem nici Joe de ~coala, unde sa o facem ~i nu ave.m nici bani, de unde sa o facem, caci cilr;;tigul nostru il baga confratii (sa~i) in punga lor. Ei au p3na acoma doua curti de f;iCOala. ctin pamfint

133

Stilpiinirea politidi enunjase inca din anul 1850, cil chestia ~co lara e de competenta statului ~i a biericei ( Un lucru de stat ~i de bisericli de ob~te jiitor ), ~i Ia organizarea Coale! or popo, rale se reclama lucrarea armonicil a factorilor biserice~ti cu cei politici. Aces! principiu .era de natura a inlesnl incatva lucrarea lui ~;laguna, dar o putea ~i impedeca u~or orice procedare capricioasa din partea vre-unui dregiltor politic. Dibacia lui consistil intru a ca~tiga ~i sprijinul acestora, ceeace i-a. succes in mare parte. In 24 Aprilie 1852 1 spunand, cil dorinja lui este numai a promovil binele bisericesc ~i najional, pacea noastra din launtru ~i cea din a!aril>,. ~aguna statore~te principiul confesional ca baza a organizarii ~coalelor poporale ~i da urmatoarele indrumari:

siUesc, noi nici una. Ar;;a, daca au ei dona, dee-ne r;;i nona a treia, ca sa avem unde zidi r;;coala, care pe dreptate am mai cerut, ~i ~i acum cerem. - Ei afaril. de punga cea mare a satului au ~i punga hirgurilor, care cu~ prinde varna ~i arB.nda crB.jmelor... La aceasta ar3.ndi1 ~i Ia aceasta varna a targului pana se aduna ~i noi avern parte; iara daca se baga in punga, nime nu ne vede nici cu un ban pe sama ~colii noastre. A~a de unde sa o facem? Cerem ~i am mai cerut, sa ne dee bani pe c3.1i trebue Ia ~co ala ~i apoi vom bee bucuros. -La aceste cuvinte a rilspuns comesul: Sil va fie ru~ine a tot cer~h ... Iar din partea ob~tii i-s'a refledat: Milria Ta, noi nu cer~im, ci ne cerem dreptul nostru, ca. acesta este mai dulce ca o dii.torie. Pan a ne-am facut biserica, destul am mituit banii no~tri in punga so.tului ~i ne-am robit cum am putut, acum daca. cunoa~tem, ca avem al nostru, nu ne-am mai robi indatorB.ndu~ne, ci poftim sa ni-se dee deacolo din punga, in care ~i noi am bagai. .. ~i cer iara sa. le. dee comuna loc pentfu ~coala ca de norii cerului nu o vom putea sp3.nzur3. .. , cf. ~i Grimm o. c. pag. 36, care apreciazil just asemenea motive, aduse de multeori din partea obJiitilor romane9ti sarace, ~i spune, cil interven1iile lui ~agnna pe 13.nga Schwarzenberg aveau rezultat. ( (<Das diesfiillige Einschreiten des romiinischen Bischojs verdiente alle Beriicksichtigung; denn seine Kirchkinder, die bei weikm grOss ere -zahl der BevOlkerung des Ortes, waren ohne Schule. Aber seine Kirchengemeinde war arm, die Mittel zur Errichtung und zur fortdauernden Dotation der Schule aus Eigenem herbeischaffen konte sie nicht. In diesem Faile die Kirchengemeinde ohne Schule zu lassen, ware zwar gesetzlich, aber nicht recht gewesen ).

1. Fiecare ob~te bisericeasca sa-~i faca 'icoalil; cele sarace sa nu se intovilra~easca cu vre-o ob~te de alta religie. 2. Dascalii sa fie de religia noastra. 3. In toate ~coalele noastre p 0 porale sun! ,admise numai cilrjile cele tiparite in tipografia arhidiecezanil. .4. Ca dascali pot funcjiona numai aceia, cari au dela episcopul <<atestat despre hiirnicia lor. 5. Protopopii ~i administratorii protopopeli sa trimita toate rapoartele 'icolare Oblu episcopului <<sub pre~edinja ~i superinspecjiunea ciiruia Se va petracta treaba ~coalelor ~i 6. Sa ise faca, filril intarziere, cunoscute toate ~coalele noastre care s'ar afla sub inspecjiunea sau direc(iunea vre-unui ~ef de alta religie. lar mai tarziu comunicil protopopilor ~i preojilor, care este in afac~rile ~colare cercul de competinta al dregatoriilor politice, in sensu! ordinajiunii guvernului din 5 Aprilie 1853 Nr. 7493/721. Aceste dregiltorii se v.or ferl de to atil amestecarea .pozitivii sau poruncitoare in planul inviijilturei ~i a intregii randuieli din launtru a ~coalelor poporale, de cercul iurisdicjiunei lor jiitoare lara a Ie fi iertat a se jilrmurl pentru aceea Ia o nepasare pasiva in privin\a aceasta.'. Apoi roagil iara~ protopopii, sil-~i dee !oatil silinja pentru imbunata\irea stiirii ~colare, sa aiba grije, ca piina in Octomyrie
1

cf. eire. Nr. cons. 530.

' Circ. Nr. 363 din 1853 (8 Aprilie).

134

135

i:

toate sta(iunile dascale~ti vacante>> sa fie !ntregite, iar Ia punerea ~~ depunerea dascalilor sa nu treaca peste marginile deregatoriei lor protopope~ti. In 7 Septemvrie acela~ an ~aguna lauda zelul unor protopopi ~i preoji vrednici, cari Se straduira a !ndupleca comunitatile noast~e biserice~ti Ia ridicarea, dot~rea ~i sus(inere~ ~coalelor, inzestrarii pe acestea cu !nvajiitori harnici, vizitara adeseori ~coalele, inimara pe cre~tini, ca sa-~i dee copiii Ia ~coalii, lnsufle(ira pe invajatori, ca sa fie cu ravna intru purtarea deregatoriei lor sfinte ... ~~ nu lipsira a secera atilt recuno~tinja cre~tinilor siii, cat ~~ Jauda organelor inaltei stapaniri ... ~~ muljamirea scaunului episcopesc>>.' In multe Iocuri insa lipse~te rezultatul dorit, fie din negligenja conducatorilor, fie din pricina saraciei poporului, care nu poate jertfi pentru ~coala. <nsa pe Janga toata saracia totu~ va aduce oricine jertfa pentru ~coala, numai daca P. P. proto' popi ~i preoti se vor nevoi a capacita pe cre~tini despre lipsa cea mare . a ~coaleior, precum ~i despre foloasele cele mari, care le aduc ~coalele atilt pentru singuraticile persoane, cat ~i pentru lntreaga najiune - dadi le vor pune lnainte, cum alte popoare conlocuitoare aduc insemnate jertfe pentru ~coaia, patrunse fiind despre aceea, ca numai ~coalelor au sa mul(ameasca bunastarea lor, de care se bucura. ~~ a~a, jertfind fiecare din saracia sa pujin, se poate aduna cfit se cere pentru lnfiin(area ~i susjinerea unei ~coale. 2 Tot cu aces! prilej comunica dispozijiile guvernu)ui privitoare Ia ~coalele amestecate, admijand o abatere deJa principiul confesional numai in acele sate, unde este neaparatiie lipsii>>. In anul urmiitor, 10 August 1854,' publica ~aguna dispozijiile privitoare Ia organizarea interna ~i partea didactica a ~coalelor noastre poporale, cari aveau atunci 3 clase normale>> cu 6 desparjaminte; accentueaza inca odatii, ca sunt admise numai carjile aprobate de scaunul episcopesc, ~~ stabile~te urmatorul plan de !nviijamant: ..
' Circ. Nr. 858/1853. Ibidem. 3 Circ. Nr. Cons. 581 din 1854 intitulat Ordinafiunea arhiereascd pentru rlindul eel bun in ~coalele noastre poporale.
2

A) Pentru clasa normalll I.

a) !. Despiir(ire
(incepi\tori).

b) !I. Despdr(ire
( cetitori).

1. 2. 3. 4.

Abecedarul Bucoavna Scrierea Cantarea

1. 2. 3. 4. 5.

Jstoria biblica de rost Ceaslovul ~i Bucoavna . Datorin(ele supu~ilor de rost Scrierea Cantarea

B) Pentru clasa normala II.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

b) II. Despdr(ire 1. Urmarea catihisului Urmarea Ceaslovului :l. Urmarea aritmeticii Catihisul mic de rost 3. Urmarea gramaticii romane~ti Aritmetica de rost Oramatica romiina de rost 4. Repejirea carjii intregi despre Datorinjele Supn~ilor Urmarea datorinj. supu~ilor 5. Abecedariul nemfesc Scrierea 6. Scrierea Cantarea 7. Cantarea
a) I. pespiir(ire
C)

Pentru clasa normala III.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. b) II. Despar(ire Repejirea catihisu!ui intr~g Oram. rom. cu conjeptun Oram. nemjeascii .. Urmarea aritmetfJCIL Urmarea geogra iei Urmarea istoriei Scrierea Cantarea

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

a) I. Despdr(ire Urmarea catihisului Oramatica rom. cu conjepturi Oramatica nemjeasca Urmarea aritmeticii Oeografia Istoria Scrierea Cantarea

Aceasta impar(ire in 3 clase cu 6 despar(aminte a riimas baza ~coalei poporale din Ungaria pftna in ziua de azi cu deosebirea cii in organizajia actuala un despiir(iimant deJa 1854 coriisp~nde unei clase, avand azi ~coala poporala 6 clase. Studiile deasemenea au ramas cam acelea~i cu deosebirea esenjiala, ca pe cand atunci limba germana se propunea numai incepand cu desparjiimftntul II a! clasei a 11-a, deci di~ clasa ~ IV:a de azi, in zilele noastre Jimba maghiara se pretmde cb1ar ~~ deJa incepatorii clasei I, intr'o masura exagerata.

136

137

Tot prin aceasti{ ordinajiune arhierea_scii se dispune ca protopopii sa faca dese ~i con~tiincioase inspecjiuni ~colare, iar parohii sil cerceteze ~coalele in fiecare luna eel pujin odata, spre a se convinge de~pre purt&rea dascillului, sporul copiilor ~~ despre neamul ~~ felul carjilor ~colare; cu prilejul fieciirei cercetiiri sa-~i scrie numele in protocolul ~colar spre dovadii ca el a cercetat ~coala, ca apoi ie~ind parintele protopop ~~ cercetand ~coala, sa se poatil !ncredinjil despre purtarea de grije a preotului pentru ~coala>>. Mai departe, Ia alegerea dascillilor sa se faca totdeauna contract, indatorindu-se ace~tia a !ndeplinl toate ordinajiunile episcope~ti, pe cari preojii trebue sa Ie comunice .imediat nu numai lor, ci ~~ ob~tii intregi, iar dacil vre-unul dintre preoji ar Cuteza a pitula sau a tiiinul ordinajiunile mele... se va pedepsi cu asprime. - Protopopii deasemenea sa fie zelo~i in funcfiunea lor de inspector! ~colari ciici I~cru C!Jnoscut este, ca noi in treaba ~co!ara avem !ipsa de o ststemii ~i rand bun, ~i cii_ lara acestea nu putem !naintil - cre~terea cea buna a poporului nostru,. care numai atunci ne va binecuvanta, dacii va vedea, ca noi adevarata ingrijire avem pentru el ... Se vede insa, cil hotarirea sinodului din 1850, privitoare a funcjiunea de inspector! ~colari a protopopilor ~~ cea de directori~colari a preojilor nu era pe placul tuturora. Indeosebi nu _pule a sii-i muljumeascii pe cei ce arfi dorit ~coale najionale, iar- nu confesionale. Relativ Ia aceastil nemuljumire Oavriil Muntean scria deputajilor din Viena-: s'a croit o ierarhie pronunjata ~ hildebrandica, cil ~coalele comunale s'au supus Ia inspecjiunea protopopilor ~~ in ultima instanjii Ia Episcop,' dupace tot el Iamurise pe Laurian in privinja aceasta, aratand, ca in imprejurarile prezente nafionalitatea trebue sa caute scapare in biserica; din doua rele eel mai mic; a poi de cat sil dirigeze ~coalele ni~te nemfoi - mai bine protopopii romani. Exemplu sa ne fie institutele pedagogice. din Orlat ~~ Niisaud. Ce dascali romi\ni vor forma ni~te dascali nemji, cari nici nu ~tiu romane~te.' Aljii ar fi dorit sa se menjinil ~~ mai departe postul de director general a! ~coalelor, in care calitate funcjionasera deJa
' Conv, Lit. pg. 1108. ' Ibidem pg. 638.

sfar~itul veacului a! XVIIl pana Ia 1850 patru in~i (D.. Eustatievlci, 0. Haines, Radu Tempea ~~ Moise Fulea). La postul acesta aspira dupii 1850 ~i Aron Florian, care se alia atunci in Sibiiu, farii ocupa(iune. Dar ~aguna, - dupii regularea facuta in srnodul deJa 1850 prin instituirea protopopi!or ca inspector! ~colari, ~~ dupiice propuse guvernului ardeJean a numl un consi!ier anume pentru ~coa1e)e romane ortodoxe, in persoana lui Dr. P. Vasici, - nu mai recomandii pe nime in locul lui Fulea. 1 Nu toji protopopii ~i-au implinit insii cu zel aceastii noua funcjiune a lor, cum, durere, pufini ~i-o !mplinesc ~i azi. Deaceea in multe par\i ~coala romana a ramas tot pe treapta cea mai de jos. In 1856 consilierul de ~coale" Dr. Pavel Vasici, cilliitorind prin Ardeal, facu o inspecjie amanunjitii ~i con~tiincioasii. Catril sfar~itul anului redactorul Telegrafului>> (!. Biidilii) lnvita pe inviijilfori, sii aboneze cu tojii Telegr. Roman, caci dl consi!ier de ~coale a fiicut !mbucuriltoarea fagiiduinfii, ca cu in~eputul anului viitor va publica mai multi articoli foarte interesanfi despre trebile ~colare ~i sii sprijineascil lofi ostenelele ~i niizuinjele inai marilor no~tri de a ne ridica din pulberea ticalo~iei." Vasici i~i implinl curand fagaduin\a, dand sub titlul lmpiirtii~iri pedagogice>>' o icoanil fidelii a &tiirii ~coalelor noastre din ace! limp. Chiar Ia inceput milrturise~te, ca va piiriisl maniera de a !audit tot, ~i ispitind !ucrurile mai adanc, Ie va ariita lara nici un vestmant poleit, ca sii desriidiicineze polomida ~i sii arate boala ascunsa, care nu se poate vindeca, dacii pafientul tiiinuie~te semnele ei. Inainte de revolufie directorul' ~colar nu fiicea de ajuns priveghere a ~coale!or, dar nici Iegile jarii nu ingiiduiau o
1.,. <n ramura ~colastica nu e nici o perspectiva pentru mine, caci ~aguna in loc de a recomanda alt director in locul lui Fulea care 30 de ani n'a fdcut nimica, s'a apucat sa propuna Ia guvern ~~ resp. Ia minister ca sa se desfiinteze directoratul acela zicfind ell nu e trebuitor, scrie Florian

lui Joan Maio;escu (14 Martie 1852) cf. coresp. acestuia Ia Acad. Romana. 2 N umit, dupace ~aguna i1 recomandase guvernului prin h.rtia din
16 Iulie 1850, abUt catra sfar~itul anului 1855 (16 Npemvrie) ((Telegr. Roman> 1855 Nr. 98, cu Ieala anuala de 1,600 fl. (cf. 0. llariiiu val. Ill pg. 523).
3

Telegr. Rom&n 1856. pg. 391.

' <Telegr. Roman> 1857. Nrii 1-2, 12-14, 18-19, 22-23 ?i 34.

138

139

prosperare a ~coalelor noastre. In timpul acela mai mult invajau copiii dela cantorii bisericii. Dupa 1850 aratandu-se $1 fa Roman! Un simt mai cu vio;;ie> pentru infiinjarea Coalelor, mulji _ au mdemnat poporul, ca abandonand principiul confesional, sa ridice ;;coale najionale, care sa fie scoase de sub orice influenja bisericeascil. Nereu~ind insa, multora le-a scazut zelul ;;i-au inceput a privl ridkarea ~coalelor ca o sarcina apasatoare. Stapanirea a ~~~tori! principiul, ci! treaba ;;colara e 0 cauza comuna a statului ;;i a biserkii, iar d-1 nostru episcop, caruia nepriincioasa stare a ~coalelor noastre zacea inca de mult Ia inimi!, priml -asupra sa suprema inspecjie asupra ~coalelor rwastre dispunand, ca in fiecare CO!lluna parohii si! fie locali-directiJrt,, sa viziteze ~coala barem odata pe Iunib, Ia fiecare Coala sa fie un protocol de normalii, in care sa se treacil rinduielile, ce se vor slobozl in privin(a ;;coalei ~i un protocol de vizltafie, in care parohul local si! insemneze toate scilderile ~~ parjile bune, ce va fi observand din luna in luna. Jar inspecjia asupra acestor!' sa o exercite protopopii. Vasici constahl, cil unde -acetia din urmii sunt piitrun;;i de chemarea lor, ;;coalele infloresc, ceeace insa, durere, nu se intilmpla decal in prea pujine locuri. lnira apoi in 7 puncte urmatoarele scaderi. de cari patimiau cele mai multe din Coalele noastre:

se tiparesc ci'ir(i cu un/ pret atilt de potrivit, !neat ;;i- eel mai siirac ;;i-le poate agonisl, dadi va bea numai cu un fartaliu de 1achiu mai pujin pe saptiimanii.

4. Necercetarea jCoalelor din partea parokilor $i protopo

Parohii, cu pujine excepjii nu ingrijesc nici de catihizajie, (pe cand, daca ar catehiza, Va cre;;te nu numai cre~tini buni, ci totodata ~i cinstitori de preofime, care astdzi poate mutt a scdzut in ockii poporulub> ), necum sa viziteze ~coale!e . ~i sa se convinga despre stafea lor, precum li-s'a poruncit. Aljii se jin intr'atMa de rilnduie!i!e epi~cope;;ti, !neat merg proforma !a ~coala, insa nepregatiji ~i fari'i nici un scop, daci'i pun vre-o intrebare !a Colari, ei iau cartea amana ;;i intreaba: Cine a fiicut lumea ? Care sun! sti'ipilnirile cele mici ?>> <<Ce este gramatica romilneasca ?>> etc. ~i a tat a tot! Protopopii deasemenea ou prea viziteaza ~coalele, caci le este !rica de cheltue!i, care nu li-se rebonifica de nicairi, apoi Ia vizitajiile canon ice, ce Ie lac pe Ia parohii, nu ajung sa vada ;;i de ~coalii, caci aceasta este de multeori un lucru lateral ;;i invajatorul cu preotul, i-a spus, unde e buba>>,' 5. Necercetarea ~coalei prin copii bani de ~coald. Iarnanu pot merge Ia ~coala, caci n'au haine, sunt desculji ~i goli, iar vara umbla pe camp dupa vite: pentru pazirea vitelor unii parinji sun! mai ingrijaji, decal pentru copiii lor. 6. Lipsa fondurilor jCO!are, din cari sa se plateasca lnvatatorii, sa se cumpere carji pentru copiii saraci ~- a. 7. Neregulata chiverniseald a bunurilor biserice~ti ~~ comanate. Averea bisericii trebue chivernisita in !rica lui D-zeu ca un lucru slant. Atinge a poi in scurt disciplina, care lasa mult de dorit.~i insista a se cultiva in mod sistematic ~i unitar cantarea btse-

pi/or.

. 1.. NecaP..acitatea ceto; mai mulfi invdfdtori, cari abia ~hu sene 91 ceh, fund slab mformaji pedagogicqte. $i fiindca c?munele au drept sa~~~ aleaga ele invaji!tori, spiritul de partid 91 favorul protopopulm au Ia aceste alegeri rol mai hotiiritor decal calitatea _candidatului, !neat adeseori se intilmplii ca inva: jatori bine pregiitiji nu-~i pot cil;;tiga pilnea de toate 'zilele 2. - Dotafia rea a invdfatorilor, care variaza intre 40-300 fl. Unele. C?n:'une, de;;l sarace, l;;i dau !oatil silinja si! mareasca Ieala mvajator;tlu~ _pe dnd allele~ avand venite frumoase, pialese totu} pe .. mvajaton spre ru91nea lor, mai rau decal pe eel dm urma slujilor de sat, pentruca Dumnealui judele nu e prietinul ;;coalei ;;i o prive;;te ca un lucru lateral. 3. Lipsa de cdrfi e un defect, care nu se poate desvinovii\i. Cum trebue. sa aiba plugarul plug, seceriitorul secere, ~e,terul _m:'e!te potn~1te ... to~ a;;a trebue sa aiba ;;i ;;colarul car(! potnvJte. MuljJ cred, ca once carte s'ar af!a pe grinda tata:sau, tr_ebue sa fie buna, ca sa invete copilu! din ea. lnvita deer preojri, sa spuna Ia toatii ocazia, ca in tipografia diecezana

riceascd.
Desaproaba pe invajatorii, cari nu vor sa cilnte ln strana, caci pe cre~tinii no~tri nimic nu-i poate mai tare apleca spre a da copiii siii Ia ;;coala, decal tocmai cantiirile biserice~ti>>.' Dupace propune mai multe mi'isuri de indreptare, arata cii ~coala poporala trebue sa ramanii credincioasa principiului con1 ~aguna prin cere. din 7 Sept. 1853, Nr. 858 atinsese aceasta sea~ dere, IaudUnd pe protopopii harnici 9i mustn'ind pe_ cei negligenfi. cf.. l?i

<Tel.

Rom.~
2

1853 pag. 289.

~i ~aguna accentueaza impOrtanta didactic& a ciintarii biserice9ti in fnstruc(iune pentru invatatorii din ~coalele normale 9i capitale de religia ortodOXil r;lsUritean3., de SUb inspectiunea SUprema 9COlar<l a bisericei Orfo-

doxe rasari~ene din Marele Principat al Ardealului!J ed. 2. _Sibiiu, 1865 pg. 23-24.

140

141

pr~otul trebu; sa _fie organul eel. m~,~~or a! ei. .;>coala popora!a trebu~ sa inamteze bmele b1sencu, a! statului ~~ a! familiei. C:an~ ~gmsmul, care s~ bazeaza numai pe cele materiale, vrea sa ca~hge ~coa!a numai pentr~ scopuri de a' ~tl, cand politicianii vr"eau si! o" faca a~gat a! do~tnn~i. l<;>r, atunci ~coal~ cre~tineascii sta vadoasa in hotarirea s.a ~~ spnJim!a pe cele vecmice, alungii deJa sme cu energ1e cennjele cele egoistice de modii. Icoana, in care ne prezinta ace~ti 10 articoli ai lui Vasici starea ~coalelor noastre, pe vremea absolutismului, desigur nu e incantatoare. Realitatea. era insa, pe unele locuri ~~ mai trista, decum ar fi putut sa o infaji~eze cineva in coloanele Tele grafului Roman .. .;>i scaderile, cari nu erau decal rezultatul dureros al siiraciei ~~ a! unei sti!rl de complecta inapoiere culturaHi, n'au putut fi starpite curand, ori cata stiiruinja a desfa~urat ,;laguna' ~i colaboratorii sai in aceastii direcjie. Multe dintre constatarile sinistre ale lui Vasici nu ~i-au perdu! nici pana azi actualitatea.

f:_si_?nal, cilc! punctul ~e vedere religios-moral trebue sii fie {a(a~a, pe ]a~ gil care sa se intoarcii cre~terea pruncilor no~tri. .. Daca vrem sa p;ospereze ~coala ~iit~ascii, atunCi nu polijia, ci

deal 2398 ~coale poporale cu peste 90,000 ~colari. Dintre ace~tia 460 erau germane, 957 ungure~ti ~i 981 romane~ti,' intre cari de confesiunea gr.-orientala preste 600 cu 33,229 ~colari. 2

XI.
~coale

secundare.

. Biograful lui Schwarzenberg poveste~te, cum acesta i~i expnmase intr'un rand nemulji!mirea cu felul de organizare a] ~coalelor din Ardeal, unde poporajia fiind atilt de mestecati!, ar avea !ipsa de o ~coala comuna, in care tinerii de diferite ne~muri ~~ limb!, sa invete a se injelege unii pe aljii. Biograful Onmm, care era referent Ia guvernul ardelean, n'a indriiznit sa spuna ~efului siiu adevarul, a~a, cum II sim(ia ~i cum 1-a scris in cartea sa, ca adecii aceastii ~coalii comuna, acest curs superior e pentru fiecare Ardelean ~coala vie\ii, a carei limba injeleasii de toji este cea romaneasca.' In anul 1858 erau in Ar1

De~l grija de ciipetenie a lui Saguna se indrepta mai ales asupra seminarului ~i a ~coalelor poporale, dela cari a~teptil o . , binefacere mai mare ~i mai extinsii, rlecilt dela allele, sinodul din 1850 insista totu~, cum s'a vazut, ~i asupra institutelor superioare de invajiimant, solicitilnd chiar infiinjarea unei academii sau universitiiji pe sama Romilnilor. In sensu! acestei hotiiriri a sinodului iscale~te ~~ ~aguna peti(ia catra ministeriul de culte,' pentru a se infiinja Ia Cluj o facultate filozoficiiiuridicii pe sama Romilnilor, in care privinja se starul mai tarziu ~i Ia Imparatul.' $aguna s'a convins curand, cii !nfiinjarea acestei academii va fi aproape cu neputin\a, ~~ cii intre Romani mai dureros se simte !ipsa ~coalelor poporale, decilt a unei academii. Intre conduciitorii mai tineri erau lnsii destui ideali~ti, cari credeau, cii

Grimm o. c. pg. 35.: der Mangel einer entsprechenden Anzahl

g~ter Volksschulen war bei der romanischen Bevtilkerung sehr flihlbar und

dtesen zu heben konte den rastlosen Bemiihungen des gr.-orielltalischen Bischofs freiherrn von Schaguna umsoweniger gelingen, als die durch die friihere Verfassung und durch die Oewaltthaten der Revolution gelahmt und darnieder gehaltene eigene Kraft der romi:iniscen BeviHkerung hiezu nicht hinreichend war, 2 Grimm o. c. pg. 36. Die Schule des Lebens ist ihr hoher Curs auf dem gemeinschaftlichen Tanzboden, in der Dorfschenke tradirt da~ Bediiifniss das Practicum. Gran ist aile Theorie, griin ist nur des Lebens Baum ! apoi adauge intr'o nota: Namentlich .in Siebenbiirger gilt die

Wahrheit dieses Satzes. Denn fast din gauze deutsche und ungarische Bevblkerung des Landes ist der im Siebenbiirgen allerorts gangbaren roma~ nischen Sprache machtig, und gewiss haben die Deutschen und Ungarn diese Sprache nicht in romanischen Schulen erlernt. ~i ar fi putut intregi aceste observatii prin constatarile lui $iifan Ludwig R.oth ( Der SpnichenKampf in Siebenbiirgen 1842. pg. 48.): Sobald 2 verschiedene Nationsgenossen zusam'menkommen, die ihre Sprache nicht kbnnen,'\.ist gleich das Walachische, als dritter Mann zum Dolmetschen da, . Walachisch hann federinann. Urn madjarisch oder deutsch zu lernen, bedarf mim des Unterrichts und der Schule; walachisch lernt man auf der Gasse, im Higlichen Verkehre von selbst ... nach einiger zeit bemerkt man, dass man walachisch kann, ohne es eigentlich gelernt zu haben. Wiirde es einem aber -auch nicht so Ieicht, so empfiehlt deren Erlernung ein tausettdfiiltiges Bediirjtti'ss. Will man mit einem WaJachen reden, so muss man sich zu seiner Sprache bequemen, oder man halte sich gefasst auf sein achselzuckendes: Nu ~tiul 1 Ibidem pg. 36. nota 2. ' <Tel. Rom. 1858. pg. 66. 3 Dto Wien 29 Decemvrie 1850. Die.R.omiittett III. Heff pg. 108-110. ' 16 Jan. 1851. Ibidem pg. 126-128.

142

143

aceasta dorinja e realizabila, ~~ persistau in parerea, ca edificiul invi!jamantului nostru s'ar putea incepe dela coperi~, de sus in jos. lntre ace~ti ideali~ti era ~i lancu, care Ia 1852 scria intr'o epistola catra Barijiu: Academie, ~i primo ~i secundo loco>>.' Aceasta dorinja n'a fo~t formulata numai in menjionatele petijii, inaintate Ia minister ~~ Ia !ron de catra reprezentanjii najiunei, ci ea s'a ivit chiar in unele tanguiri ale (ilranilor, cari, desigur pu~i Ia cale din partea unor domni, cer ~i ei o academie de drepturi, romaneasca. A~a se intilmpla_ ca in anul 1852, cu ocazia caliitoriei monarhului prin Ardeal, cinci_ comune siliace din munjii apuseoi, dupace se vaieta amar, ca sun! scoase din pii~une, din padurf ~i din toate veniturile comunale ~i trebue sa moara de foa:me, sau sa ia lumea in cap, cer sa Ii se deie voie a ridicii academie romana. Telegraful Rom~n osilndqte in urmiitodi termini pe ceice au indemnat jiiranii niiciijiji Ia aces! lucru: Se poate o mai mare satira pentru acele nevinovate comune ... ? Nu !nsemneaza asta a ne bate joe de natiune ... , a arata cu degetul, di ea este prea cruda pentru viea!a poli tica? ... Ne-au lacramat ochii, ne-a silngerat inima sa vedem, cum biata natiune se poarta de nas de ni~te oameni -necopji, care abuzeaza cu numele de inteliginta. Daca chemarea inteliginjei aceasta este, sa duca pe Romani Ia ratacire, atunci Dumnezeu sa ne fereasca de ea.z $aguna i~i dadeii cu mull prea bine sama de ce era cu putinja ~i-ce nu. $i credea, ca nu lucreaza injelepje~te ceice abat atenjiunea poporului dela trebuintele neapiirate, cheltuindu-~i timpul ~i forjele in combinajiuni nerealizabile. Deci ~i cu privire Ia academia romilna speran(ele ii erau mai reduse ~i pretensiunile mai moderate, dupiicum ~i trebuiau sa fie, izvorand din, realitatea imprejuriirilor. S'a muljamit a sti!rul, ca eel
1 Din Sibiiu 1 Iulie 1852, publ. in reVista craioveanil: R.amuri anul III. Nr. 19. pg. 307. In acela9 sens se rostisenl '9i Barnutiu ~i I. Maiorescu intr'o adresi'i a lor catra Bra~oveni (3 lunie 1852): Lipsa cea mai mare, ce o avem aStilzi, sunt 9coalele 9i mai presus de toate b ~coala mare, o academie, in care tinerimea romana si:i invete in Hmba materna stiintele, care sil o faca folositoare statului, patriei ~-i' natiuhei sale_ (Tran~ilva~ia>> 1878. pg. 40). 2 <'Telegraful Romito 185.3 pg. 106-7~

pujin Ia academia de drepturi din Sibiiu sa se admitii ciiteva cursuri in limba romanii, instituindu-se 2-3 profesori romilni, Iegi~ti de ai no~tri, ceeace abia intr'un tarziu, Ia 1864, s'a ~i !ntamplat, 1 dar numai pentru scurtii vreme. Mai tarziu insistii, ca universitatea, ce era sa se infiinjeze Ia Cluj,' sa fie paritetica, adecii cele trei limbi ale Ardealului sa fie deopotrivi! considerate ~i respectate in cursurile ei, ceeace nu s'a putut objinea.'

Chiar in privinja ~coalelor secundare $aguna nu putea sa se amiigeascii cu iluzia, cii se vor implinl cmand toate dorinjele Romanilor. lntr'un voluminos elaborat despre ~coli,' inaintat secretarului ministerial ffeujler, caruia i-se !ncredinjase organizarea ~coalelor in Ardeal, $aguna arata, ca pe sama Romimilor ortodoqi ar fi de dorit sa se infiinjeze 6 gimnazii superioare (!ieee): in Sibiiu, Deva, Cluj, Chi oar, Cohalm ~i Bra~ov; 6 gimnazii injerioare (cu 4 clase) in fagiira~, Alba-Julia, Sighi~oara, Brad, Brejcu ~i Abrud; 6 ~co ale reale: in Hiilmagiu, Mura~-O~orheiu, Hajeg, Offenbaia, Mijloceni ~i $imleu. Limba de instruc(ie sa fie in toate cea romana, propun~ndu-se, bine injeles, in mod obligator ~i Iimba germana; iar Ia organizarea acestor ~coale sa se procedeze dupa analogia gimnaziilor slave din Austria;' Intre imprejurarile grele ale timpului ~i intre multele lip" suri, de cari se poticnea Ia tot pasul, $aguna nu izbutl sa ducii Ia indeplinire ace&_! plan al sau. Ci trebul sa se muljiimeasca cu succesele, cari au incununat staruinjele lui ~i ale altor Ro1

Tel. Romo 1864.Nr. 100.

Academia de drepturi din Cluj s'a inaugurat in 7 DeCemvrie 1Sb3

cf.

Ormiissy o. c. v. II. pg. 157'-8.

3 Cf. art. lui N. Popea: Un rasunet Ia apel Telegraful Roman)> 1871 Nrii 49-50. ' 4 Din 1 Iulie 1850. \ "_,,Riicksichtlich der Unterrichtssprache miisste die romllnische Sprache in der Art eigenfiihrt werden, dass hiebei die iri dem Entwurfe der Organisation der Oymnasien .ausgesprochenen Orundslltze beztiglich der slavischen Gymnasien analoger Weise angewendet werden mtichten, denn auch in der rpmiinischen Sprache gibt es gute Qrammatiken, gutes Lesebuch fiir die Untergymnasien und auch litterarische Mustersammlungen fUr die Obergymnasien,

,;. 1'1 I

144

145

':.. !;

mAni de inimii, in Iupta pentru gimnaziul din Bra~ov' ~i mai tii.rziu pentru eel din Brad. AprQbii.nd Ia 1851 legiimii.ntul bisericilor din Bra~ov pentru susjinerea ~coalelor centrale, ~aguna .adauge acestui important act istoric urmiitoarele ~ire: <nvoirea aceasta a ob~tilor noastre biserice~ti o am viizut ~i nu numai o laud in tot cuprinsul ei, ci inca o ~i binecuvii.nt, fiigilduindu-mii a inainta Iucrul acesta, vrednic de !oatil Ianda, in aceastii invoire cuprins. 8 Aceastii filgiiduinjii o ~tift implinl cu scumpatate ~i cu pricepere in cursu! intregii sale vieji. In toate imprejuriirile a manifestat pentru gimnaziul din Bra~ov o solicitudine cu adevarat parinteasca, participii.nd in persoana, aliituri de infatigabilul Popazu, Ia toate lucriirile rle importanjil, impreunate cu infiinjarea ~i conducerea acestui institut, asistand aproape an de an Ia examene, ajutorii.nd profesorii cu bani,' ca sa-;;i pqata procura cele de !ipsa pentru studii: carji ~i reviste de specialitate, ;;i apiirAnd in mod elogios prestigiul lor, chiar in faja senatului imperial din Viena, 5 jertfind din al sau (Ia .1864) 4000 fl. pentru cumpiirarea unei case potrivite ca Iocuinjii pe seama directorului, ;;i - intrunind toate voinjele iQtr'un singur gii.nd:
1 cf. Andreiu Barseanu: dstoria ~coalelor centrale rom tine din Bra~OV 1902 passim. 2 Dr. P. Opri~a: infiintarea gimnaziului din Brad ~i teat~ul rom fin in revista ~familia 1904 Nrii 36--40.

al progresului cultural, ~i toate forjele intr'o conlucrare armonicii. fiira a mic;;ora cii.tu;; de pujin valoarea muncii ~i a jertfelor, cu cari au contribuit atii.ji Romani de inima Ia fnaljarea acestui sanctuar al culturii najionale, va recunoa;;te, credem, oricine, ca lui ~aguna ii revine o parte jilsemnatii din meritul ob~tesc, daca Ia 1860 aces! gimnaziu putea fi &ocotit, cum ar trebul sil fie ;;i azi Ca o coroana a intregii trebi ~colare din Ardeal, dupacum marturisqte insu~ ~aguna, adaugand cu satisfacjie ~i in chip de povajii pentru urma~i aceste cuvinte pline de injeles:

astjel ajutii Dumnezeu, unde este cuget hun, ~i unde puterile se ~tiu tntrebuinfa cu scumpatate ~i lnfelepciune.'
foarte simjitii era intre Romani ~i necesitatea unor ~coale reale. Incercarea lui ~~guna de a infiirija o astfel de ;;coala in Abrud, Ia 1853 a fost ziidarnicita din partea ministrului Thun.' Participii.nd Ia senatul imperial inmuljit, in ~edinja a 7-a (10 Sept. 1860) ~aguna ia cuvantul Ia bugetul cultelor ~i i~i exprimii nemuljamirea fajii de ministrul Thun, facii.nd doua propuneri: 1. Sii se institue in ministerul de culte o secjie deosebita pentru biserica ;;i ;;coalele gr.-or. romii.ne. 2. Sa se ia in buget sumele necesare pentru ~coala reala din Abrud, incepii.nd cu anii 1860 ~i 1861).' lar in ~edin(a a 13-a (18 Septemvrie 1860) se na;;te !ntre ~aguna ~i Thun o scurtil polemie in chestia ~coalei reale din Abrud. ~aguna arata in discursul silu, ca ht1paratul a incuviinjat in!iinjarea acestei ;;coale, din vistieria statului, inca din 13 .. lanuarie 1853, cii pe baza acestei incuviinjilri el a ;;i caliitorit Ia Abrud, indemnii.nd oamenii sa jertfeasca pentru ;;coal a aceasta, cumpiirii.nd pe seama ei un edificiu ;;i indemnand bi!ie~ii, sa-i asigure din fondullor un ajutor de 10,000 fl. Ca visitieria statului sa fie dupa putinjacrujata;' apoi adauge: Din desbaterile oficioase eu insumi sun! pe deplin convins despre zeluiExc. Sale, dlui ministru de culte ;;i iustrucjiune, in ce prive~te promovarea ches1 $aguna: <storia bisericii ortodoxe Sibiiu 1860 vol. II. pag. 215. I. Maidrescu scrii'L lui Baritiu (in 3 Noemvrie 1850) cu privire Ia gimnaziul din Bra~ov, ca. Popazu ~i Bra~ovenii CU mijloace mici s'au apucat de lucruri marh. (<'TransilVania 1878, pag. 33). Popea: Biografie pag. 314 ji <Tel. Rom., 1853 pag. 310-319. a <'Verhandlungen etc,' pag. 153-155. 4 Urn ... den Staatschatz moglichst zu schonen ... 10

' din Bra!OV 17 Sept. 1851. <<Tel. Rom. 1856 pag. 30, 5 Dela profesorii de gimnaziu se cereit, sa faca exam en de lice uta inaintea
4

unei comisiuni de stat. in a 7-a 9edinta a senatului imperial din Viena 1860, -?aguna insista a se face abatere dela aceasta dispozitie legala, acolo und-e executarea ei nu o permit imprejurarile locale. ~i aduce ca dovada profesorii gimnaziului roman din Bra~ov, cari de~i n'au aceasta formalitate, i~i indeplinesc chemarea tocmai cu acela~ zel ~i cu tot atata rezultat ca ~i profesorii dela gimnaziile de stat, cari au facut examenul cerut inalntea unei comisiuni. Der Beweis dieser Leistungen liegt darin,. dass die ZOglinge aus unSerem Untergymnasium in ein Obergymllasium, in ein Staatsgymnasium aufgenommen Wurden und da selbst die Calculs beibehielten, welche sie in ihrem confessionellen und ilationalen Untergymnasium gehabt haben. - cf. Verhandlungen des iisterreichischen verstdrkten R.eichsrathes 1860; nach den stenographischen Berichiem> vol. J. pag. 164. cf. ~i A. Bdrseanu c. pg. 339, cum ~i Adele privitoare la urzirea ~i 'injiin(area Asocia(iunii transilvane Sibiiu 1862, nota pag. 83.

o:

Bari!in vol. f!l. pg. 278.

146

147

' 'I

tiunilor de cult~~ lnvajam~nt, dar nu-mi pot lnabu~l regretul, ca administrajia nici in afacerea aceasta nu s'a dovedit prea norocoasii.' Ministrul Thun se scuza, ca n'a primit imputernicire formalii (<form ell keine Ermiichtigung>>) spr.e a trece in bugetul anului 1860 vre-o sumii pentru ~coala din Abrnd, se bucura insa; ca Exc. Sa (~aguna) a sulevat din nou aceasta chestitine ~i crede, ca Majestatea Sa ii va implinl dorinja.' Cat era ~aguna de necajit pe Thun din cauza zadarnicirii planului sau, se vede ~i din un circular de mai tArziu, 8 in care scrie cu ironie ~i amiiraciune: lnsufle!irea parinteascii a acestui minister absolutistic se documenteaza ~i cu aceea, ca treaba infiinjarii unei ~coale reale de religia noastra, pe care Nlajestatea Sa s'a indurat a o rezolvl din lanuarie 1853 Ia rugarea noastnl sinodala, ca aceea sa se zideasca ~i sa se susjina cu spesele statului, a~a o a fncurcat ~i schimoJJOsit cu miisurile sale administrative, in cat aceea nici pAna astiizi nu s'a infiinjat>. In timpul absolutismului, ~i mai tArziu, se accentueazii 9i in presii adeseori trebuinja neapiiratii a ~coa!elor reale. Un corespondent din Haidu-Besermeni implorand ajutorul ceresc in aceastii chestiune, exclamii: <<Doamne, da-ne ~i nouii 'jcoli reale !' Rii~inarenii inca doriau sa aiba o 'jcoala real a cu 2 clase; 5 au 'ji inaintat Ia 1862 o petijie in sensu! acesta. ~aguna sprijiniit cu tot zelul pornirile acestea, alergand insu~ tuturora in ajutor cu sfaturi 9i indemnuri. <<Noi nu putem face imputajiuni predecesorilor no~tri - ziceit el Ia Abrud (1853) - pentrucii nu ne-au fiicut 'jcoale, .... insa noua ne va face posteritatea cu tot dreptul, daca nu ne vom apucii $i nu vom duce

ca

cu incetul Ia indep!inire tot ce vedem ca e bun ~i duce Ia lu- ' minare 9i cultura.' Tinand seamii. insii de concursul imprejurarilor grele $i de muljimea piedecilor, ce se puneau in calea progresului; ~ 'ji de sus ~i de jos, UQde ogorul culturii era cu totul injelenit,- judecata posteritiijii nu va prea putea face nici ea imputajiuni>>. Caci conduciitorii no9tri de pe vremuri ~i-au dat multii silinjii pentru a sporl institutele noastre de cultura. Dacii lncerciirile lor n'au avut totdeauna succesul dotit, in cele mai multe cazuri nu e \dna lor. Astle! 9i in privinja 'jCoalelor reale, din proiectul lui ~aguna dela 1850, care cerea 6 9coa!e reale, nimic nu s'a putut implinl. Numai Bra~ovul a fast mai norocos 9i in punctul acesta. Acl se fiicuse de prin anii 1854-55 planul de a se infiinjit, pe langii gimnaziu, 9i o ~coalii realii inferioarii, impreunata cu un curs de ~tiinje comerciale. Din !ipsa de mijloace materiale planul acesta nu s'a putut insii realiza,_ dedit abiit Ia sfar~itul deceniului urmiitor, in toamna anulm 1869,. cAnd se inaugurii c!asa I. a ~ccialei reale 9i cm;nerciale. :.

Merita a mai indica aici felul, cum inje!egeit ~aguna a se ingrijl de soartea tinerilor, cari studiau pe Ia ora~e inJnstitute straine 9i deci nu se aflau sub imediata lui supraveghiare. . La sfiir~itul anului 1855,' publicand douii cazuri triste, unul intamplat cu studentul loan lsdrailii diQ Ra9inari, care din cauza Unor furti~aguri Itt eliminat <<din toate ~coalele monarhiei, 9i altul cu un tinar universitar, care s'a sinucis - f;laguna profita de. ocazie spre a da sfaturi 9i indrumiiri cu privire Ia cre~terea tinerimii studioas,e, accentuand, ca aceastii cre'jtere trebue sii fie bazata pe invajatura cea cre~tineasca ~i pe moralitate>> . Preojii 9i protopopii sa sfiituiasca pa'rinjii, cari i~L dau copiii. Ia ~co alii in ora~, a nu-i. <<incvartirit>> pe Ia birturi, ci mai bine sa deil in alt Joe cu un florin sau doi mai mult, <<ciici deJa locul incvartirarii atarna foarte mult fericirea ~i viitorul lor; mai. departe, parinjii, cand vin Ia targuri, sa nu duci\ copiii cu sine prin birturi; ceice simi, cii nu vor fi in stare a jertflpentru ' ;Tel. Rom.~ 1853 pag. 319. - ~ A. Barseanu o. c. pg. 347. ~i 353. 3 Circ. din 8 Dec. -Nr. cons. 1032 din: 1855.

...

1 <ch bin aus den dienstlichen Verhandlungen von dem Eifer Seiner Excellenz des Herrn. Cultus - und Unterrichtsniinisters in Betreff der BefOrderung de~ Cultus - und Schulsacben selbst volkommen tiberzeugt, kann. aber das Bedauern nicht unterdriicllen, dass die Administration auch in dieser Anj;etef:enheit skh nicht als sehr _glficldiclt bewiesen habe>) "Ver1 handlungen etc.>> pag. 551. 2 Wen seine Ex cell en~ diesen Gegenstand und Wunsch neuerdings in- Anregung bringt, so kann mich dieses nur freuen, und ich hoffe, es wird dazu beitragen kOnnen, dass Seine Majestat Sich allergniidigst bestimmt finden, diesem Wunsche folge zu leisten- (Ibidem). 3 Nr. cons. 337 din 1865. 4 Tel. Rom. 1857 Nr. 28.

Barijiu Ill. pag. 139.

to

148

149

copm lor, ca sii !ermine in regula ~coalele, sa nu mai facii incerciiri ~i cheltuieli zadarnice cu ei, ci sa-i dee de tineri Ia me~te~uguri. Jar Ia sfar~it indeamna tinerimea studioasa de prin toate ora~ele sii se poarte dupa cuviin(ii, ciici episcopulinsu~ va aveii cea mai stra~nica priveghere>> asupra purtarii ei ~i chiar Ia cea mai .mica lhtamplare nu va intarziit a o dojenl ~i deJa to(i aceia, cari nu-l vor ascultit, a-~i retrage dragostea ~i parinteasca sa lngrijire. Tinerimea, care studiazii In alte. ora~e Sa nu se amageasca cu aceea, cii datisa se alia In departare, din care pricina poate face ce vrea, pentrucd eu am pus oamenii mei pretutindenea, cari privegheazii asupra tinerimii, ori ~i unde se aflii Ia ~coala.

XII.
Tipografia ~~ productele ei. Activitatea literara a lui l;;aguna.
'r.
~aguna era omul, care voia sii aibii In slujba direc(iei sale politice ~i culturale toate mijloacele moderne de creare ~i raspandire a culturii. Nu numai pentru el, ci ~~ pentru biserica ~i poporul nostru devenira prea stramte ~~ cu totul neindestuliitoare formele vechi de viea(ii bisericeasca, sfioasii ~~ siiraca, cum s'a putut desvolta sub obladuirea prea pu(in desinteresatii a ierarhiei sarbe~ti ~~ sub lunga pastorire, umilitii ~i neputincioasii, a episcopului Vasilie Moga. Pentru viea(a noastra bisericeasca ~i na(ionalii era necesara. croirea unei alvii mai largi de desvoltare; timpul inaintat cerea a cum imbuni\tii(iri ~~ reforme. a "Ciiror realizare ~i un om de o insemniitate mai mica, decal a lui ~aguna, ar fi trebuit sil o incerce. Pentru ini(iarea ~i ducerea Ia indeplinire a operei de regenerare bisericeascii ~i culturala, care nu mai putea suferi nici de cum amanare, mijloacele lipsiau lnsii cu totul.

' I,

jl I ~I. ,
:I,

:II

f
'

:11

1:;

.I

:!j,

!i;l

l:ij!',

II

,!i''

cu sarguin(ii bani frumo$i- pe seama neamurilor, ' probabil nu sim(ia !ipsa unei asemenea institu(ii, cu ajutorul ciireia nici ?'a.r fi prea avut de lmpiirtii~it multe planuri $i idei unei preo(1m1, din mijlocul careia se ridicase numai prin oficiul siiu, nu ~i prin gandurile, de eari era stiipanit ~i in privinta. ~iir~ra nu s~ prea ~tiu lniil(a departe peste nivelul intelectual ob1cmmt al unm preo~ siitesc. Nepotul episcopullli, teologul lo;m Moga, succesorul lm neorge Lazar Ia catedra de profesor seminarial, (t 24. Octomvrie 1856) $i Moise Fulea, (t 14 Noemvrie 1863), ~ de$1 ~~r a fi avut mai multii invii(iifurii - erau ~i ei oameni farii ntc o ini(iativii, timizi ~i incurca(i In gandul $i scrisul lor. Ciirli!e .biserice~ti $i ~colare, care s'au tiparit In Sibiiu, de. p~ Ia sf~~$tlul veacului al XVIH-Iea pana Ia 1850, in !ipsa une t1pografu romil:rie~ti, ie~iau de sub teascurile Sa~ilor Petru ~~ loan Bart, Martin de Hochmeister $i Oeorge Cloesius.' in astfel de imprejuriiri una dintre cele dintai fapte culturale mai insemnate ale lui ~aguna trebuia sii fie ~i infiin(area unei tipografii proprii pentru satisfacerea mul!elor trebuin(e $COIare ~i biserice~ti ale episcopiei Ardealului. lndatii .dupa lirea revolu(iei, fiind Inca proaspete urmele vandahsmulm . dm Martie 1849 - ~aguna se apucii de lucru $i in vara anulm urmiitor (27 August 1850) deschide cu cheltuiala proprie o tipografie. . in 17 lunie 1850 ~aguna inaintase guvernatorulm Wohlgemuth o peti(ie, s in care aratil.nd, cat de mull sufere diece~a Ardealului din !ipsa de car(i biserice~ti $i ~colare, ~i cum dm aceasta !ipsa izvore~te nu pu(inii dauna a religioziHi(ii $i culturei ooporului cere permisiune spre a putea lnfiin(a pe spesele proprii, in Sibiiu o tipografie, care Va fi totdeauna gala $i spre serviciul inaltului regim. La s!Ar$itul lui August ii sosl riispunsul favorabil a! gu..., ' 1 Cf. Oazeta de Transilvania>> An. 1845 Nr .. 88.

pot?-

..:'i'
i.'i

I!
1

,,
;.

'.
'i'
,,

lt:l'
I

!::r:
! ,,

Sibiiul, care in curilnd avea sii devinii un centru cultural ~i politic pentru Romani, nu avea Ia sosirea lui ~aguna in Ardeal, nici miicar o tipografie romaneascii. Episcopul Moga, care tremura de teama tisturilor deJa sliivita varmeghie>> ~i strangea

2 Vasilie Popp: Disertatie despre, tipografiil-e romat:t_~~ti, Sibiiu 1838, pg. 31 ji urm. ' nr. cons. 490/1850. 4 nr. guv. 19572/1850.31 August st. n. ~i petitia lui ~aguna ~i dspunsul guv. au fost tiparite Ia 1872. In trad. rom. in .cartea lui ~~guna: ~annal de stadia pastoral>> pg, 299-300, unde ;;aguna adauga, m nota ~. unele

sfaturi pentru viitor: Noi am fost noroco~i, inciit. se vede, .a ~ap~ta ~on cediu dela regimul nostru de a putea tipllri ca.rti ~colare ~~ btsence~h de

150

vernului, care avilnd incredere in senthnentele probate, loiale ~i in inalta injelepciune a lui ~aguna, incuviinjeaz,a inftinjarea tipografiei cu singura condijie de a i se face cunoscut timpul d,eschiderii, Iocalul, precum ~i conduciitorul eb>. In privinja conducatorului, se incheiase inca Ia 1 August 1850 un contract pe 3 ani cu. Neamjul losif Gerber din Cernauj, caruia i se statorl o. Ieala lunar a de 50 fl. m. c.. ~i orele de lucru, in Iunile. de vara dela 6-12 a. m. ~i dela 3-8 p.m., iar in cele de iarn:! dela 7__:_12 $i dela 2-7. Astle) Dumineca in 27 August st. v. putu sii inaugureze prin ,s!injirea apei, dupii randuiala Sf. maicei noastre biserici, aceastiitipografie, ale carei prime producte au!ost in~tiinjarea ciitrii iubitul cler ~i popor diecezan>>' ~i o poezie ocazionalii 2 . ' a lui Andreiu Mura~an, preamarind pe episcopul in care romiina ginte prive~te a! sau parinte ren:!scator de un popor, infriint de. jugul greu ... , Localul tipografiei a lost Ia inceput in strada lernii (Wintergasse. Nr. 194), de unde numai .!;1 1867 s'a mutat in strada Macelarilor (fleischergasse). . Cel dintai conduciitor ~i director a! ei .n'a ajuns insa Neamjul Gerber,. care. va fi riimas ad numai ca lucrator, ci Romiinul Dimitrie Lazarevici, .care fusese mai nainte a~ezator de litere in tipografia regeas.:a deJa Buda,, de unde ~aguna il prime~te in slujba sa,' laudilndu-i mai tiirziu.' staruinja ~i. priceperea. Sub conducerea lui desvoltii aceasta ti.
-

Iegea noastra Ia anul 1850. Dreptul aeesta sd-l piizim ca ,lamina ochilor, _ca nll" cumva din oarecan! cauza sa-l pierdem ... Noi am atinS obiectul ace~ta

aci, nu spre 13.uda -nOastra, ci spfe constati1rea adevil.rului de o. ptirte; iar de alta -spre !a atata insemnatatea cea mare, care din priv:inta politica s'a dat,-~i poate sa i- se,de_a ~i pe viitor; deaceea recomarid Congreselor ~i
Sinoaddor noastre a ira eta 'obiectul aceSta cu cen. mai mare- seriositate>} ... ' Circ. Nr. 775/1850 27 August. ~ A s~ comp;ra aceasta poeZie cp versurile logofatu lui I. VdcdrescU Laude asupra tipografieh, scrise Ia 1840, _cu ocazia inaugunlrii Hpografiei Cogalniceanu in Ia.;;i. Convc;nbiri Li~erare>L an 42 Nr. 11. . " <Tel. Rom.> 1867 pg. 240. 4 Epistola lui ~aguna catnl Consistor, din Pesta _23 Sept 1850, 5 , In prefata .mineiului pe. NOv. ~i I. Moga il Ianda .catnl ~ag. intr'o scrisoare din Sibiiu 21/9 Pebr. 1851. D .. Lazarevicf'e tare silrguitor penfru adjustatia tipog~;afie!, iar Tel. Rom. 1856 pg. 46 sj::'rie ca, L. a dat dov.e-_ zile cele ~ai. luminate de un. gust deli cat, de un sinlt drept ~i .de .a ~aiestrie depliml in arta. tipografi,c<l ..

152

153
inver~unate polemii, ~i pe baza unor informajii desigur tenden-

pografie chiar dela inceput o activitate manoasil, inzestrand in scud limp bisericile ~i ~colile noastre cu carjile de !ipsa, de~l intampina destule piedeci din diferite pi'irji. Astfel Ia 1855 Blajul acuza pe episc?pul Andreiu Ia ministrul Thun, di ar fi vatamat privilegiul tipografiei seminarului unit, tiparind carji biserice~ti in limba roman a.' Ierarhia sarbeasca din Banal persecuta ~i afurisia pe ceice cumparau carji, aparute in tipografia lui ~aguna. Dintre ceice se casniau a- pune piedeci ~i in calea acestei lucrilri folositoare, fire~te, nu putea lipsl nici fanaticul ministru de culte Thun, care <<nu mull dupace se puse asta tipografie in randul sau, i-a tras Ia indoiala credinja ei atat de fireasca de a Iipari car(i biserice~ti ~i ~colare, de sine se injelege, pentru trebuinja ortodoxiei n0astre. De aici urma intre episcopul ~a gtina i intre ministerul cultului o luptii intinsii, pana cand apoi ~a~za .cea dreaptii invinse totu~, ~i Maiestatea Sa c. r. Apostohca prm preainalta sa hotarire din /4 Decemvrie 1860 s'a indural a intarl tipografia noastra In dreptul sau de a-~i tipiirl carjile sale biserice~ti nu numai pentru dieceza Transilvaniei, ci ~i pentru celelalte dieceze r.omane gr.-or. (Arad, Ver~ej, Timi~oara, Bucovina).' Cu toate di aceasta tipografie nu era o intreprindere de specula privata a lui ~aguna, ci venitele ei erau inchinate spre scopu~i biseric.e~ti ~i. filantropice; intemeietorul ei a fost totu~ invmmt - ~~ mea dm partea lm Eliade Riidulescu, in focul unei
1

jioase, - cii s'a fiicut <<Vilnziitor de carji pentru punga sa>>.' foarte just apreciaza insii importanja culturalii a acestei tipografii renumitul conducator al Sa~ilor, lacob R.annicher, secretar Ia guvernul ardelean, care lntr'o disertajie deJa 1855 caracterizeazi! astfel pe intemeietorul ei: <<El a lovit in stanca ~~ a deschis pe seama poporului sau izvorul culturii intelectuale. A~a putem caracteriza pe ~aguna, care a savar~it in anul 1850 pentru Romani ~~ pentru credincio~ii b1sericei gr.-rasaritene din Ardeal acela~ lucru, pe care II fi'icuse cu 300 de ani inainte Honterus pentru reformajie ~i pentru Sa~i.' Catra asfinjitul viejii, ~aguna 'insu~ vorbe~te de aceasta creajiune a sa in cuvinte induio~atoare. In punctul IV. al minunatului sau testament ariiHind felul, cum are sa se administreze aceastil tipografie, ca sa coraspunda intenjiilor nobile, cari i-au dat na~tere, scrie: Tipografia arhidiecezana fondata de mine cu spesele mele ~i donata bisericei noastre din Ardeal, tn ziua /nfiin(iirii din 27 August 1850, carea pana Ia moarte-mi o am grijit ~i o am administrat, ~i

nuniai Dumnezeu ~tie, cu dite greutii(i o am apiirat $i sus(inut fa(ii cu du~manii bisericei ~i ai na(iunii noastre romane, o dedar ~i acum ca fundatorele ei, de averea bisericei, adeca a arhidiecezei noastre ardelene etc. 8 La inceput tipografia diecezanii, pe langa piedecile, ce i se puneau din partea carmuirii, mai avea si'i lupte ~i cu greutaji materiale. ~aguna, dupace cheltuise cu infiinjarea ei peste Jf)OO de galbini, 4 nu mai avea bani de ajuns pentru susjinerea ei. Ii stateau lnsa l.a dispozi\ie unele mijloace de ajutorare din
1 Telegraful Roman)> Ibidem. Aceasta discutie invequnata o purtase -?aguna, in chestia bibliei, cu Eliade Ritdulescu, pe care il invinuia, ca s'a atins de biblie CU mani nesfintite ~i profane)) 9i .ca se nlpe~te de geniul fantaziilor>) (Tel. Rom. f858 Nr. 22), iar mai tfirziu, tot in aceea~ discutie asupra Bibliei lui Eliade -- arat<l ell dupll canonul 64 din Trula un mirean nu este chemat a traduce Biblia. (Ibidem. Nr. 42 pg. 166). cf 9i Bro~ura de polemica a lui -?aguna contra lui Eliade pg. 21-23. ~ Die Thiitiglleit der DiOcesan-Druckerei in Hermannstadt 1855. Aceasta lucrare e reprodusi'l in trad. romaneasca ~i in Telegr;:lful Romfin Nr. 17 ~i 18 din acela~ an;

Cf. Barifiu vol. Ill. pg. 560-561, unde Barifiu nu-~i putu s~prima

u~m~toa~ea observa:e: Nici ~e ar fi durmit toti Blajenii din acea epoca c~nc1 am, .a c~t~ ceva,. mar ma;e sa:atura nu ar fi putut face, ca ~i cum

eJ nu ar fr cetJt mer Buletznul Legllor, ?I nici vre-un ziar pOlitic, ca sa afle ce se intampla in monarhia intreag3. 1 ci inCa tot i?i mai incle?tau mUnile -in monopolul tiparului, in privilegii date la 2-3 tipografii, tara sa-considere, ca. orice monopol de tipognifie fusese o adevarahl crima comisa din partea potest3.1ii publice asupra ~tiintei, a religiunei ~i- a moralitatih. 3 T~l. .Ro~. 1861_ pg. 34 cf.- ~i '<Aciele privitoare la urzirea ~i tnfiinfare_a Asoewfwnet Transllvant, Sibiiu 1862 pg. 83-4, discursul rostit Ia adunarea constituanta, in care arata -?aguna, ce lupte a purtat cu ministrul !'hu? pe~tru libertatea culturii poporului ~i onoarea barbatilor no~tri mtehgentt, pentru apararea profesorilor din Bra~ov 9i pentru tipograjie, 9i cum ~cau.za. cea. dreapta ~ aparata de ei in aceste trei obiecte -9i in alte multe, a te~tt dm luptele susatinse cu triumj.

:anl

' N. Popea: Biografia lui

4

~aguna

pg. 182.

cf. Rilspuns Ia anticritica)) pg. 41 9i MemorhiJ> pg. 204.

154

155

fondurile episcopiei, extrem de modeste ~i acestea. In <<protoco!ul veniturilor episcopiei>>' dupa incheierea socotelilor pe anul 185 I, aflam urmatoarea insemnare: fiinddi suma venitului de 2570 fl. 16 cr. este mai mare de cea a cheltuelei, care face 1585 , 74 , pentru accea au prisosit suma de . . 984 fl. 69 cr. care suma prisJEita s'au dat imprumut tipografiei diecezane pe llinga interesul legiuit. Sib i i u, 31 Decemvrie 1851. Andreiu m. p., episcop. In un Con sped despre veniturile ~i cheltuieli!e tipografiei diecezane>e, pu~licat in 15 lanuarie (Nr. cons. 65), se arata ca din August 1850 pana Ia sfar~itul lui Decemvrie 1851 cheltuelile au intrecut venitul cu 3259 fl. 49'/, cr., dar, observa $aguna, cheltuiala, de~l intrece veniturile in bani, totu~ Tipografia ' aceasta tanara are astazi un capital in productele sale mai mare decal, ce este datoria, caci dansa are astazi eel pujin 5000 cetihisme care cu cafe 8 cr. de bucata fac fl. 66680 are 5000 abcdare a 8 cr. . . . . . . , 66640 , 280, 700 ceasloave it 24 cr. . . . . . , 3000 istorii biblice a 6 cr. . . . . . . . . , 300., 3000 carji des pre Datorinjele Supu~ilon a 6 cr. , 300-. , 1500 Apostole a 3 fl. . . . . . . . . . . , 4500, Hartie in prej de . . . . . . . . , 1000Prin urmare are o stare de fl. 771320 lar cu un an mai tarziu se ia din venitele episcop1e1 un nou fmprumut de 978 fl. 11 cr. astfel, ca tipografia datoria, Ia sfar~itul anului 1852, episcopiei suma de 1962 fl. 40 cr.' Deia 1853 inainte situajia materiala incepe a se ameliora, Ia ceeace va fi contribuit, probabil, ~i :darul Telegralul Roman Ia 1864 fondul tipografiei-era de 2 :fl: ~i 9820 fl. ~i 7'/," iar pana Ja finea anului 1908 s'a ureal Ia suma de 442,08058 coroane. Sub ingrijirea $i supravegherea lui $aguna, s'au retiparit in curs de vre-o 11 ani' nu mai pujin de 35 carji bisericqti,.
2
3

din cele mai insemnate ~i mai neaparat de !ipsa, intre cari cele; ~i fntreaga Biblia ilustrata (1856-1858).' Mineele !e-a tiparit dupa originalul eel indreptat a! preaosfinjitul episcop al Arge~ului, Kir losih. fn 1853 au apiirut 3 volume, pe Junile Ianuarie, februarie ~i Martie, in 1854 alte 5 volume, pe lurdle Aprilie, Maiu, Iunie, Iulie ~i August, in anul urmator cele p.e S,eptemvrie ~i Octomvrie, iar ultime~e doua pe Noemvrie ~i Decemvrie Ia inceputul anului 1856. In pref&ja Mineiu\ui de. pe Noemvrie putea $aguna sa scrie, cii tipografia noastra mica ~i saracii, potrivit fiigaduelei, a ispravit in limp de 3 ani tipiirirea Mineelor, caci bogajia milei tatalui ceresc s'a revarsat de ajuns spre intreprinderea mea. Tot acl muljamqte lui Dumnezeu, ca i-a ajutat sa poata ceti singur ~i corege toate foile Mineelor; apoi episcopilor ~i protopopilor, cari 1-au sprijiriit, cumparil.nd ~i raspandind aceste. Minee, ~i Jauda pe directorul tipografiei Lazarevici, care prea mull a inlesnit greutatea tiparului cu .maiestria ~i sarguinja sa. Sunt interesante ~i instructive ~i prefejele celorlalte volume, aratand, de . unde derivii .numele fieciirei Juni, sub ce zodie se afla ~i care este, insemniitatea praznicelor din luna respectiva. Nu Jipsesc nici momentde najionale. Astfel in prefaja .Mineiului de pe Ianuarie vorbe~te pe Jarg ~i cu insuflejire despre striilucita o1igine ramleneascii a poporului nostru.'

12 minee (1853-1850)

;i:,
!

i
'

' pg. 8. Protocolul venitelor

episcope~ti

pg. 10.

ct. Adele sinodului pg. 198.

II
!

l'i. i
i
'

cf. prefa,ta Octoihului ce se zice eline~te Paraklitiki, Sibiiu 1861~ unde ~aguna scrie: fie numele. Domnului binecuvilntat de acum ~i p3nil 'n veac, carele a~a a binevoit a hoidri in sjatul sdu vecinic, ca Tipografia noastra diecezana sa fie in stare de a putea tipari cu spesele Sale in restimp de 11 ani, afara de_ mai multe carti ~colare. ~i mireneeyti, tqate cttrfile bise4

rice~ti, i~~~a_ eyi insa9 Biblia ~i Kiriakodromional (1855), ce cuprinde c_uv~n tari biserice9ti Ia toate Duminecile de peste an, compuse de Ntchifor Teotoke Arhiepiscopul Astraganului, _precum 9i alte 26 cavdntari intocmite de min; subscrisul Arhiereu 'pentru cele mai mari sarbatori de peste -an, 9i ca aCeew;d pronie Dumnezeeasca sa rria lntareasca pe mine ~-e a putea rev'ectea, -9i a corege greeyrilele, ce culegatorii din tipografie le faceau la culesul acestor carti. (Sibiiu 1 Ian. 1861). 1- Biblia adeca Dumnezeeasca Scrip turd a legii cei vechi ~i a cei no~o dupa 'on'ginalul celor 72 de Tdlcuitori din Alexandria etc. Sibiia, cu tiparul eyi cu Cheltuiala tipografiei dela episcopia dreptcredincioasa_ rasariteana din Ardear, la anul Domnului 1856-1858, ._ _ 2 In biblioteca lui ~ilguna se pastreaza multe din corecturile cartilor tip&rite de ~aguna; aeya _mineele toate, afara de eel pe luna Decemvrie. Se poate vedea din aceste Corecturi 9i simtul de limba al ~ui ~itguna. In vol. I foaia 102 in loC de slavosloVe~ti, cum era la episcopul_ Kir. losif, ~aguna pune: m&re9ti ey. a. _ . . , DeJa luna Maiu inaillte se poate ceti pe pagina a 2-a a acestor .corecturi: Oprea ~~Ana Dordea din Vale ctitori !a mineiul acesta (ar illtr'o nota observarea: Nur ein Exemplar vird gedruckt mit dies en Namen.

II

157

i: l ,.,

Catii insemnatate atribuia a " . teascurile tipografiei sale, poa t e dy guna carjdor e~ite de sub . ovedl - p 1 " " se Ie epistole, ce trimetea t t . . ' . e .nga numaroanarhie ~i principatele rom .u UJ or ep!SCOp!lor ortodoqi din moii}~ga a .le desface in nu::; ~~~o!~~r ~~ ~r'oto~o?ilor, .pe carl ca In mal multe rand uri trimite ex ~aJ e.- ~~ lmpreJurarea, monarhului iar Ia 18 . empiaJ e dm aceste cari chiar 54 1ace 1mputare t . ' . ' VOlt sa .Jnmanueze impa"rat I . miniS ruiUJ Thun, ca n'a . u UJ cartea sa d . El . . espl e " ementele d reptulm canoniC>>. Astfel des . . guna, vrand nevrand trebuia:' e" a~tJ~Jtatea neobosita a lui ~a biserice~ti ~~ politice.' sa aJba cuno~tinja toate cercurile
A~a a facut ~~ cu Mineele. I . . volume, legate frumos pentru bib~ / M.arfl? "1857 trimite 12 10 du_-le cu o lunga epistola _ d d' .~ca Im~a,~at~asca, insojinrma ii explica pe larg i .n t e .'~ajfJe - cafla lmparatul, ca" . v 1 ermm1 oarte ent t' aces tor cart1 rugilndu-J " . . UZJa~ 1, cupnnsul '' sa se miiostJvea " sa aceste producte ale tipo f . d' sea a pnmlln biblioteca pentru splendoarea tronulu1':~~\ ~:ceza~e,: c~ri, ad?varat, ca pentru biserica noastnl au I pujma msemnatate, dar Inca t . o va oare extraordinarii.' . nu ermmase ~aguna c r " . riakodromionului ca'nd . . u lpamea Mineelor ~~ a Ki' se ~~ apucii de d texte romane~ti ale Biblie' . d . " . In reptarea diferitelor jioasii a acestei Cd't' ' ~~ ,.~ flpamea lngrijita ~~ con~tien'r a vte,tt>> care p" t " ' .. "a aru reaga Ia anul 1858, precedata de o. vasta" ~~. teme1mca pre! t" m1 vorb e~te despre <<cuprinsul sfint . S . . a,a, n care ~aguna ' . ei cnptun, ' despre traducerile
~ Citam numai cateva ~ire din introd c catra tmp<l.ratul: <<R.edlich bern th T d u erea acestei frumoase epistole des Herrn fiir. das Wohl mein~r D'~g un Nacht zu arbeiten _im Wein.berge dem Oefiihl der unerschUtterii"ch IToceze, und durch und durch ergliiht von . k'm dhchem Vertrauen zu dem " t rene mit we1 h er unsere arme KirChe . en m 'ch' c .. . uS erre1 1sche K h va er Jchen Horte emporbli'ckt 1'. t d B n atsert ron, wie zu ihrem 1 1 'll ens, noch mehr aber die' bekannte ewusts em emes guteu, aufrichtigen ass as . I . W IIcher Gnade, mich die Schlicht . h 't .. nachSichtsvol!e Huld der KaiserMajestat ein, fUr den Glanz d erTnhei iiberwmden, AJierhOchst Euer Apost . es rones zwar unsere uc4e.aber ausserst wertvolJ E ~ur germ~es, fUr- uns und K cesan-Druckerei mit der ehrfurcht ~~ rz~ugmss der btschbflichen uiOKirchenbuch der 12 Monate des :~o een Bitt~ zu Ftissen zu legen: dieses aufstrebenden Thtitigkeit- dies . J r s als em bescheidenes Zeichen der allergnadigst aufnehmen zu ;~Aungent An(stalt fur die Kaiserliche Bibliothek en)) e c. In cele urmiUoare e schitat in 5 puncte cupinsul Mineelor).

I:,

''

~ : ' '

ale ei, incepand cu Noul Testamental mitropolitului Simi on Stefan ~i cu Biblia de Burure~ti, ale caror prefe(e clasice le reproduce In intregime - ~i pana la Bib\ia de Buzeu din 1854; dovede~te apoi, ca <<Sf. Scriptura este cuvantul eel adeviirat al lui Dumnezeu>>' ~i scrie, cu insuflejire despre puterea cea din tauntru ~i trebuinja sfintei Scripturi>>.' Ca original Ia tiparirea acestei biblii s'a servit, cum marturise~te insu~, de textul grecesc (Septuaginta) al edijiei din Atena del a 1843, careia a alaturat In sa ~i textel e mai vechi romane~ti ~i slavone, cum de sigur ~i vre-un text latin. In prelata' da urmatoarele deslu~iri pre\ioase: noi ne-am \inut de datorin\a sfanm a lntrebuinVt toate mijloacele, cate ne-au lost cu putin\ii in valitl nenumiiratetor sarcini, ce zac asupra-ne, a restatornicl textul celor 72 traducatori din Alexandria, care biserica noastra rasariteanii singur numai II prime~te de autentic ~i canonic. Deci de vreme ce in toate edijiile (romane~ti) au lost ici-colea parte cuvinte necoraspunzatoare textului, parte impaf\iri nepotrivite a capetelor ~i inai cu seamii a stihurilor: pentru aceea noi, avand dinainte, pe Janga texteie din edi\iile pomenitelor mai sus Biblii romane~ti, ~i textul grecesc ~i sla\'ian, ne-am nevoit a aduce t~xtul edijiei acesteia, cat se putil, in armonie cu traducerea originalil a celor 72 Talcuitori, despre cari vorbiram mai sus- Apoi, dupa indicarea mai multor exemple spre a invederit, de ce natura sun! indreptarile !acute, continua astfel: Aceste vre-o cateva exemple, credem, ca vor - dovedl din destul nu riumai silinja ~~ neoboseala, cu care am priveghiat in~i-ne .din carte in carte, din cap in cap, ba - ce sil mai zicem - din cuvitnt in cuviint asupra ie~irei la lumina a acestei Ciir\i a Vie(ii, dar deodata ~~ ravna - Dumnezeu e martor, cii numai spre marirea numelui Lui le marturisim acestea - ca textul sa iasa, ciH se poate mai cmat, va sa zica mai aproape de original. Inca! am ajuns la jiinta, va vedeit bi' serica, careia ii predam aces! odor neasamanat; pe noi ne mangale con~tiinja, cii eel pu\in ne-am nevoit a lndreptit, celece ni 5 se vedeau a aveit !ipsa de indrP-ptare.
' pag. VI.-XVI. ' pag. XV!.-XV!II. ' pag. XIX.-XX. , 16. '-pag. XVI.

romane~ti'

' pag. 1.- VI.

158

159

"

Nu pot li trecute sub tacere nici parerile sanatoase, temeinice ~i cu totul moderne, ale lui ~ilguna cu privire. Ja limba, in care a lost ~i trebue tradusa Biblia, ~i Ia lolosul enorm, ce a rezultat din aceste traduced pentru cultura ~i unitatea najio?ala. Aceste pareri sun! exprimate cu atilta frumseja ~i energie, meat capitolul,' ce le cuprinde, poate sta, cu cinste, aliituri de cele mai striilucite pagini ale literaturii noastre biserice~ti, dand o desminjire cafegorica celor cari alirmii, ca in scrierile lui $aguna nu s'ar gilsi.frumseji. Din aceste motive ii dam Joe ~i aici:

atilt de mareje; inaltii trebue sii fie fast cagetarea, adancii

mintea, ferbinte credin(a, adeviirata. iabirea lor catra D-zea $i na(iane, cand au daruit ei na\iei lor un astfel de odo~! Sanatoasii ~i coapta a fos,t ~i cuno~tinta, ce au avut-o e1 despre !ipsa poporului roman esc de aceasta sfantii carte; pentr'! aceea

aa ~~ imbriicat tradacerea tor tn vestmantal limbei ace/eta, care sa fie 'in(eleasa de tofi Romanii tie pretutindenea... limba acestei ciir(i na e fiicatii, c} laata_ chiar din gara_ pop~rala! i~ a~a tradaciitoral na e decat an rasanet na namat at !tmket, ct il at sim(irii $i preste tot at chipalai Cif.getiirii pof!_ora(lll: Cu
tot dreptul dara se pot numl aceste ed1j11, cea dmta1 B1bhe nu a Roinanilor din Ardeal ori din Tara Romilneascii ori de aiurea, ci cea dintai Biblie a poporalai romanesc intreg, eel dintai gtas ob'itesc, ca care se roaga acest popor Piitintetai qin ceriari I Cu . un tact, care pe vremile acelea intunecate ~i v1scoloase. e de mirare au cunoscut inca mitropolitul nostru din Balgrad, S1meon Stefan' trebuinjele vremii ~i cerinjele limbei din Biblia romilneascii, cilnd zice in precuvantarea sa: Bine ~tim, ca\cuvintele trebue sa fie ca banii; ca banii aceia sun! buni, cari umbla 11) toate jiirile; a~a ~i cuvintele ar:dea. su~l bune, care !e. injel~g toji; noi drept aceea ne-am Slht dm cat am putut, sa 1zvod1m a~a, cum sa injeleaga tojh ~- c. I... nici unul dintre traduciitorii de mai tarziu nu poate li piirta~ laudei, ce se cuvine acelora, care au oltoit intaiadatii cavantal Sfintei Scriptari fn pom romanesc; ci toji de mai tilrziu au prennoit ~i indreptat numai unde ~i unde aceea, ce traducatorii cei dintili ca neiT)ernici de abia ai unui veac, n'au putut sii indrepte, dar nici n'au\avut !ipsa de a indreptil, fiindcii pe vremile lor a lost bine ~i desavar~it a~a. lara limba noastra e pom via ... : ra11Jmile biitrane} ~i la):ii sue, se usca ~i cad, mliidije tin ere e_s ~i cresc; frunza vesteje~te ~i se scutura, dar alta noua ctirilnd II impodobe~te; toate ale lui se lac ~i se prefac, numai trupina ramane totdeauna aceea~ I>>.

i'

,,
I,,
'

n!'ma1 de a o re!nol ~i indreptil a~a, dupa cum o ar fi reinoit ~I indreptat traducatorul Bibliei, de ar li trait panii in veacurile lor. Lauda cea netreditoare a unui astfel de lucru se cuvine Arhiepiscopnlui ~i Mitropolitului nostru .din Balgrad Simeon Stefa~, care Ia anul 1648 .... sub stiipanirea prinjului George Racoj1 a tradus ~i tiparit intaia data in Jimba noastra Testa-. Jt.Ientul c~l nou de pe t~xtul llTecesc ~i slavenesc, intrebuinjand ~~ eel latmesc. La 40 am dupa aceea, a~adarii Ia anul 1688 se tiparl apoi intiliadata intreaga Biblie, tradusa de pe Jimba 'eli. neascii, la mitropolia din Bucure~ti sub stapilnirea voevodului i?an _$erban Cantacuzino Basaraba ~i sub pastorirea mitropoh,tulm Teodo_si_e. 1ceste doaii tr;:daceri, da~a fanf aiile, pe care

<<Liniba Bibliei pentra an popor namai odata se poate face dacii s'a invins piedeca cea mare a tradacerii credincioase ~~ !n(elese .. $i daca poporal a pri~it limba aceea U$a zicand in tnsa~ jttn(a sa: atanct armatorit n' au de a mai tace alta, ci

s au 'invredntctt $1 poporal romanesc a mtra tn. campat eel ceresc at dif.mnezeeititor inva(afari, care 'in mijtocal vijeliilot si valarilor ~amu raman neclatite ii adevarate din veac in veac,: ele sun!

'I ''I

1zvoa~ele, care au 1zvor!t intilia data apa viejii vecinice pentru neamul acesta in toate piirjile, prin care este rilspilndit. De$-

", _ Mare i~tru a_deva~ ~i adanca trebue s~ fie muljamlta noastrii catra pomemjn barbajl man a1 poporulm, cari in vremi atilta de, grele ~i cu mijloace ~i {luteri a~a smerite au facut lucruri
' . 13 pg. VI.-VII.

teP.tarel.f poporalai romanesc din barbatia veacarilor, imprietinirea !at mat deaproape ca legea lui D-zea, pa$irea lui catrii lamina cea ~Ianda a civiliza(iei il a caltarei, infrtltirea neamalai nostra romanesc, pe care mana Proniei t-au samanat prin atatea (ari deosebite $1 prinfte atatea neamari straine, ramanerea in viea(ii a limbei sale na(ionate; toate aceste binecavantdrt.neasemanate avem a le mal(ami acestor edifii vechi ale Sf. Scriptari, acestor monamente neperitoare ale limbti, moralitii(ii ~~ preste tot ate vie(ii noastre nafionale si bsierice$ti.

Tot de sub teascurile tipograliei diecezane au ie~it ~i cele 25 .de lucrari parte ~tiinjifice, parte izvor1md din arlume trebuinji practice, scrise sau intocmite de ~aguna, ~i inca vre-o 26 compuse de aljii, dar tot Ia indemnul staruitorului prelat.' Mai scotea in liecare an calendarul diecezan (mai tilrziu: arhidiecezan) tiparea gratuit anuarul gimnaziului roman din Bra~ov ~i pe al celui evangelic-siisesc din Sibiiu; acesta din urmii in semn
1 Vezi 'in~irarea acestor cilrti, dupa titluri ~i anii aparitiei, Ia Popea in biografia lui $aguna pg. 322-7 !i Ia $aguna: <Compendia de dreptul canonic> ed, 11. 1855. prefa(a pg. XVII-XX.

160

161

de recuno'ltin(ii, cii <<Un numar insemnat de tineri romani primiau instruc(iunea in aces! institut. Dintre multele ciir(i lucrate de ~aguna in timpul absolutisltl.ului, mai importante sunt douii: Elementele dreptului canomc>> (1854) 9i <<!storia bisericeascii 2 vol. (1860). lstoria na- . (ionala 9i Dreptul canonic i-au lost studiile de predilec(ie din ~arsta tinere(elor 9i piina Ia slar'litul vie(ii. Ajuns in Ardeal, hpsa ~anualelor de studii teologice pentru seminariu 9i !ipsa de onentare a preo(imii 1-au indemnat Ia munca 'li in direc(ia aceasta. Ce era sii lac in imprejurarile acestea? - se intreabii ~aguna in prela(a Dreptului canonic - sii 9ez 1a raul Babilonului 9i sii plang? Nu! ci sii rna socotesc despre modul, cum s:ar put.ea la_tJ intre preo(imea 9i poporul nostru cuno 9tin(ele sJstematJce 91 temeinice despre biserica 9i despre alte Iucruri biserice9ti.' - Cartea aceasta o prelucrii 'li complecteazii mai ti!rziu, La 1867 incepe a publica pihji din ea, in loi'loara Tel. Rom.>>' sub titlul: <dmpiirtii9iri dintr'un manuscript des pre dreptul canonic, iar cu un an mai tarziu apare in volum .cu titlul Compendia de dreptul canonic>>, care poate li socotit ca cea rna( reu9ita scriere a lui ~aguna. Cartea fu bine primita; biirbaji de specialitate au scris recensiuni elogioase asupra ei. Traducerea germanii, fiicuta de prolesorul dela academia de drepturi din Sibiiu, Dr. Alois Sentz, o inti!mpinii o revistii de specialitate din Berlin' su aprecierea urmiitoare: Aces! op ne inlii(i'lea~ii pe autor ca un b~rb,at de nobila libertate 9i buniitate a inimei. Pe li!ngii toata iubirea sa catrii a'lezamintele erezite dela anti1 Jacob Rannicher: Die Thlltigkeit dnr DiOcezan-Druckerei in Hermannstadt pg. 2. 2 / , Rannicher I. c. pg. 7. apreciaza en bunavointa aceashl carte aparuta la. :s54 spunan.d, ci:i. nime nu pricepea mai .bine decat $aguria, in ce forma.~~ tn ce extenstune sa de aelevilor din seminar cuno~tintele trebuincioase.

i'

citatea cre'ltina, el manifesteaza o minte deschisa pentru trebuin(ele prezentului 'li un interes viu pentru desvoltarea , continua. a bisericii. Cu mare hotarire a para el principiul sinodalita(ii, folosirea limbei materne Ia cultul dumnezeesc, intregirea bisericei prin stat 9i a statu lui prin biseridi... Autorul prin aceasta scriere a pus caldei sale iubiri 9i zeloasei ingrijiri pentru clerul eparhiei sale arhiepiscope9ti un monument neperitor. Dupa anul 1870 aceasta carte a lost tradusa 9i In limba ruseasca ~i publicata in revista academiei teologice din St. Petersburg,' iar Ia 1872 edatii 9i in volum. Catra slilr!jitul acestui. deceniu se apuca 'li de istoria bisericeascii, studiind izvoarele ei 'li cerand date deJa diferi(i barba(i de specialitate. Astle! pentru ni9te date privitoare Ia Lipo. vanii din Bucovina se adreseazii Ia 1859 prolesorului Aron Pumnu din Cernau(. descoperindu-i totodatii in aceasta scrisoare motivul, care 1-a indemnat a scrie 9i lstoria bisericeascii 9i care e urmatorul: <<Lipsa unei istorii biserice'lti pentru tinerimea noastra indeosebi 9i pentru poporul nostru indeob'lte, rna sill intre toate ocuparile mele, ce rna niipiidesc din toate piir(i, a rna apucil 9i de compunerea unei astfel de istorii. Astfel aparu Ia 1860 lstoria bisericii ortodoxe rasaritene universale>> in 2 volume date Ia lumina numai ca manuscript 9i dedicate <<vrednicului de binecuvi!ntare arhiereasca 9i de amintire ob'lteasca, riiposatului nobil loan fuga, negu(ator, care i'li testase averea gimnaziului roman din Bra90V. in prefa(ii recunoa'jte insu9 necovilr9irea opului, dar crede, cii binevoitorul cetitor se va bucura de aceasta carte, 9i a9a, precum este>>, 'li se scuza, cii numai ravna casei Domnului la facut cuteziitor de a tiparl aces! op . deocamdatii numai ca manuscript.'> ~
1 ((Christianscoie citeniie (cetire, sau carte de cetire cre~tineasca anii 1870 -72) sub titlul: Cratcoje izlojenije canoniciescago prava jedinoj svatoj sobornoj' i apostolyskoi crksi sostavlyennoje Andrqem Sagunoj, archiepiskopom Sedmogradskim i Mitropolitom Rumyn greko-vostocmago veroispovedanija v Vengriji i S~dmigradiji.-637 pagini;- dupil informatiile, ce am primit deJa d. Alexis Petrov, profesor la univ'ersitatea din St. Petersburg

lassen wollte, ver~esse ~vid's klassiche Mahnung nicht: "Da veniam scriptis,
quorum non glo_na nobis causa, sed utilitas officium-que fuit ... a Nrii 1-32.
4

Wer rmmer aber auch in eine kritisGhe Besprechung des Suches sich ein-

Compendium des Kanonischen Rechtes, verfasst von Andreas Frei_herrn von Schaguna, aus dem Romiinischen iiberzetzt von Dr. Alois

Sentz, Hermannstadt (losif Drotleff) 1868 pg. 449. 5 Evangelische l(irchenzeitung 1869. Nr. 18. Cf. Tel Rom.' 1869
Nr. 36 Ia Varietati.

(prin epistola din 20 Sept. 1907). ' 2 Tipilrind Barifiu Ia Bra~ov Protocolul conjerenfei nafionale din Sil)iiu 1-4 Ian. 1861, adauge la sfitr~itul bro~urei 4 pagini de ((Bibliograjie, in care apreciaza pe scurt !st. bis. a lui .~aguna: ((Aceasta carte pentru clerul gr.-rasaritean neunit este de intB.ia trebuinfd. Clerul unit incai avuse oca11

I
I I , I

i]I

162

163

i I

Intr'o scurta introducere ariltand, ca istoria bisericeasca este de mare folos, citeaza parerea lui Aristotel: istoria este ~tiinta pentru sufleb. Vol. I. cuprinde istoria bisericeasca generala pana Ia. secolul XIV. inclusiv, iar volumul al !I-lea restul pana in zilele noastre, tratand in liniamente generale ~~ istoria bisericeasca. nationala,' cu care se ocupase ~aguna ~~ mai nainte, In pwmemorii, in cuvantarea deJa sinodul din 1850, In memorandul din 1855, ~~ nrmaria, pe cat il iertau lmprejurarile, scrieri!e mai de seama ~~ publicatzunile de documente privitoare Ia istoria noastra bisericeasca. Mai mult decal amanuntele, ciirora prin rezultatele cercetarilor ulterioare li-s'au facut insemnate corecturi, poate sa ne intereseze aici felul, cum apara ~aguna prestigiul preotimii, ~i care este vadit influentat de curentul na- tiona! de dupa 1848. Dupace vorbe~te despre apostasia aristocratilor romanh,' cari din motive egoistice au !recut Ia catolicism sau ca!vinism, lasand biserica ~i natia <ara sprijoana lnaintea legislatiei ~i cearca sa scuze aceasta !ipsa de nationalism prin duhul vremii ~~ prin cre~terea aristocratica - preotimii $i poporului ii atribue idei nationale foarte lnaintate, In raport cu acele timpuri de incultura: Pe cat aristocratia romanii din Ardeal n'a avut nici o predi!ectie catra biserica ~i natia sa, ~i era sedusa de o idee deinstitutul respectiv (in seminariu); din contra Ja clerul n. u. acest stu diu pana pe Ia 1851/2 fusese cu totul parasit ~i pllnlginit. Cap. II din partea II. a istoriei episcopului A. b. de $aguna cuprinde: fstoria cre,~tindidfii nafiunii romdne, pe atita, pe cat sa poatil. servt de temelie Ia o istone completa a bisericii romine luata din punct de vedere ortodox-nlsiiritean... Aceasta carte, impreuna cu Cronica lui $incai, Adele ?i fragmentele lui Cipariu, Istoria lui V. R.a(u sunt tot atiitea felinare spre a patrunde cu ajutorul lor mai departe in sanctu!trul istoriei Hristianismului romftnesc ~i sujerinJelor lui, care pan a acum . mea nu au nume! A poi: Contraria juxta se posita magis elucescunt. Sa ne folosim de toate aceste scaturigini istorice cu apropierea sinoadelor.

~arta; pe atala cu !ala zicem ad, cii preotimea ~i cre~tinii ~i In fruntea lor arhiereii au aratat o tarie exemplara In mrjlocuL nenumiiratelor goniri, ~i au ramas neclatiti in religie ~i in nationalitate. Tiiria aceasta sulleteasca a lost un product viu al acelei convingeri morale, ca daci! se vor lasit de una, ~u~ai decal se vor lipsl ~i de ceealalta; ~i fiindcii Romanul rehgra nu ~r-o poate inchipul lara natia ~i na(ionalitatea sa .. pentru ac~e.a, ca sa asigure existenta sa nationalii, a ramas m ace~ reh~re, in care s'a pomenit ca roman ~i despre care e convms, ca este scutul eel mai puternic, de a-i aparit natiorialitatea lui de orice

ziune ca de 70 ani incoace a gusta din izvoarele istoriei biserice~ti in

' pag. 55-216.

Interesant, cum ~tia ~aguna sa scoata din momentele istorice argomente pentru tendintele .sale constitutionale bisericefjiti! .. Astfel in sinodul din 1860 intre motivele, cari impun admiterea elementului mirean in sinoadele biserice~ti, aduce ~i urmatorul: Daca biserica noastnl- s'ar fi tinut strans de canoanele biserice~ti ~i de praxa veche de a chema Ia sino'adele ei 9i mireni ~i daca ea ar fi purtat o politica mai in1eleapta de a atrage frnnta:9ii natiunei Ia aceste soboare; atunci biserica no astra ar fi g<lsit in ace9tia o sprijinire mare, ce nu arfi ingaduit decadenta ei. Dara biserica neobservtind cu acurateta aceasta prudenta, optimafii ei au trecut in castre straine....
2

vijelii.' " Aici istoricul devine apologet, ceeace nu e lnsa decal prea firesc Ia un luptator ca :;laguna, care nu putea urmarl scopuri abstracte - indeletniciri de predilectie ale istoriografiei ~tiin tifice - 'ci sim(iit trebuinta a pune ~~ st~diul _istoriei in ~ervici~l ideilor sale, scotand din el sfaturi practrce ~~ indruman folosrtoare pentru viitor.' Partea privitoare Ia istoria bisericei ortodoxe din Austria o tradusera Ia 1862 ~i in linlba germanii 2 profesori deJa seminar: vestitul orator bisericesc Zaharie Boiu ~i loan Popescu, bunul pedagog de mai tarziu. . , . . . _ Acestea sun! productele mai insemnate ale trpografrer mfiintate de :;laguna. Am socotit necesar ~i . fo'ositor ~ star~l asupra lor Ia ]ocul acesta, deoarece in decemul absolutrsmulm, - orice activitate politicii fiind curmata, iar ~aguna nevort a ~edea acasa, langa car(ile sale pe langa incercarile" d~ orga-, nizare b.isericeascii ~i pe langa fructuoasele sale starumte pe teren ~colar - aceste producle ale tipografiei, scrierea ~i ingrijirea lor au constit11it o indeletnicire de capetenie ~i de_ ~re dilectie a lui, pe cftnd in deceniul urmator actrvrtatea lm tmbrati~eaza mai ales terenul politic ~i biseri_ces~, a~a ca numarul cartilor, ce apar dupa 1860, e cu mull mat mrc, ~~ insemnatatea lor mai putini\. Aici este locul a se arata ~i meritele lui ~aguna pe terenul publicisticei romane.
s Aceasta se vede clar ~i din incheierea c3.pitolului despre biserica

' vol. ll. pag. 122-124.

din Ardeal . 123 pag. 216. 11'

.I

'

164

165

XIII.
.,telegraful Roman"; importanta istorica ~~~ culturala a . acestui ziar tn epoca hli $aguna. .
In petijia inaintata monarhului Ia 25 Februarie 1849 ~}im, di se cuprindea ~~ un punct privitor Ia infiinjarea unui. organ de publicitate in Viena, reprezenland interesele natiunei romane. Dar aceasla dorin\ii, ca ~i alte' multe. a ramas neimplinita. La. 1850 $aguna era de parerea, ca e de neapiirata trebuin\a a se infiin\il in Viena pe spesele Romanilor un ziar, care sa fie redactal in limba romana ~i germana, api!rilnd interesele najionale.' Oricat de neaparat~ ar fi fast aceasta trebuin\i!, implinirea ei n'a urmat. Dupa aceste planuri nereu~ite, Ia sfar~itul ahului 1852, $aguna se hotari a publica in Sibiiu un ziar poiilic-literar, care sa apari! de doua ori pe saptamana. Din 30 Octomvrie 1852 este datata o petijie a lui $aguna ciilra supremul oficiu polijienesc, iar alta (a! carei concept a ramas nedatat) desigur tot in ace! limp a fast adresata insu~ guvernatorului, Carol de Schwarzenberg. In acesle doua peli\ii sun! in~irate ~i motivele, carl 1-au . indemnat pe $iguna Ia aceasti! inlreprindere ziaristica, ~~ pe cari e1 insu~ le numqte foarte insemnate (kockwicktige Oriinde). Inainte de toate spune, ca Oazeta de Trimsilvania din Bra~ov ar fi cam pierdut din valoarea ei morala ~i intelectuala ( nu mal are nici un farmec) ~~ un ziar nou este in lnteresul, nu
1 pet. \7: Bewilligung eines Organes der Nation bei dem hohen osterreichischen Reichsministerium zur Vertretung der Nationalinteressen

!..

I,
!

. :,1
I

~wnai. al pop~rului rom~ne~c, ci ~i al statulni, ca pop'orul sa fie fen.t .de. ce1c~ vor sa-l seduca ~~ nelini~teasca prin invataturi false ~~ 1de1 penculoase, sa fie lamnrit asupra adevaratelor sale inler~~e .$I trebuin\e, ~i sa i-se dea o cultura potrivita cerin!elor vremu ~', In armo.nie cu interesele generale ale statului. $aguna spune, c~ el ar f1 in stare sa infiinjeze ~i sa sustina un ase~enea z1ar,. deoarece mijloacele materiale ~i intelechjale nu-i hpsesc (bei dem Umstande, dass mir die materiellen sowohl als auch die intellektuellen Mittel dazu zu Oebothe stehen). li mal trebue deci aprobarea,parinteasca a inaltei carmuiri. Incheie rugand pe principele Schwarzenberg,.. cu care $aguna a lost totdeauna in buni termini,' sa-l sprijineasca mijlocind Ia cuveni lele locuri o hotarire favorabila: concesiunea pentru ziarul din chestiune. Face totodata ofertul, ca va Iipari in aces! ziar ordinatiunile ~uvernului cu condi\iile incuviin\ate ~i altar tipografii.

'

,.;i!,

(Die R.omiinen der osterreichischen Monarhie? Wie? 185~ 3 Heft pag: 6).

2 La 18 130 Martie scrie Aaron Flonan lut Ma10rescu: Eptscopul (:;;aguna) i~i det,:: paterea ca. el simte, ca. ar fi neaparati1 trebuin1i1 c~ si1 se publice in Vilena o gazeta totnana ~i germana, care sa. reprezentez~ l~te iesele nationale. Departe de piedecile, care opresc pe gazetele provmcmle

.romRne de a rasufHi., ce doare pe Romani, foaia din Viena. s'ar bucurit de o libertate egala cu cele germarie, care es acolo. El asigureazi:i pe. redactiune cu 300 prenumeranti, al carer numar ar cre~te \cu al cel~r dm ~lte provincii pana la 800 ~i 1000. Expeditiunea este u~oara, cact comumca~tiunea .capitalei cu proviti.ciile .este deasa ~i sigura. Episcopul imi zice, ca ~a scriu despre acest obiect, ca sa va gRndi1i asupra lui. Conv. Literare 1899 pg. 705. Laurian era de aceea~i parere. cf. Transilvania 1878 pg. 4

Ia.r in peti\ia catra supremul for poli!ienesc, spun~nd cam lucruri, ca ~~ in cea anlerioara, precizeaza, ca tendinja acestei intreprinderi nu este dec~! de, a raspandl in poporul roman, - a carui inapoiere in cultura e a se datorl vilregiei vremilor trecute, - idei moderne, in interesul inaltei carmuiri, a-1 lumina in mod cnviincios asupra adevaratelor sale trebuin\e suflete~ti ~~ materiale, ~i a-1 intarl pentru vecie in nestramutata sa credin\li. catra sfin\itul !ron ~i prea inalta dinastie. ' Arata a poi, cil redactia va fi incredintata lui Aron Florian,' fast profesor ~i care dispune de pregatirea necesaril pentru conducerea unei asemenea intreprinderi literare, Numele ziarului era s~ fie T~legra(al popular, aces! din nrma cuvant este hisa ~ters ~~ inlocmt cu: roman. Telegrafal Romcw (Romanis.cher Telegraf) va cuprinde ~~ ~tiri politice, se va ocupa lnsa mai pe Iarg cu chestiuni industriale, comerciale ~i literare, ~i nu va lipsl a depune Ia limpul sau ~i cautiunea ceruta. Cuvintele de incheiere a acestei peti!ii sun! jinute intr'un ton, ~.in car~ transpira un sentiment de demnitate personala ~i con~tunta, ca numele $aguna prezinla suficientil garan\ie pentru incuviin\area acestor rugari. Deoarece intreaga conducerea
acelea~I
~i 34. . In der unwandelbaren Treue und Anhanglichkeit an den geheihgten Thron und an. die Allerhochste Dynastie fiir ewig zU jesseln, . .
1

cf. Dr. I. Grimm, o. c.. pg. 12, 20

167

. 166

acestei !ntreprinderi inilreptate spre !naintarea ~i folosul po. porului roman - inapoiat culturalice~te - ~i spre binele sta{ tului, va riimanea totdeauna sub inspecjia mea, mil miigulesc cu plac_uta sp~ranjii, cii cererea mea va fi incuviinjatii>>, etc. Cand pnml deJa guvern (15 Decemvrie 1852 ~t. n.) riispuns favorab!l, toate lucrurile erau puse Ia cal e. Dovada ca contractu! incheiat intre $aguna ~i Aron Florian e cu abiit ~inci zile postenor riispunsului guvernial ~i tot in 8 Decemvrle 1852 st. v. a~aru intocmitii de $aguna, dar redactatii ~i subscrisii de flonan ca redactor respunziitor>> ~i o Prenumerajiune Ia Teleg:_af~l Roman, gazetii. politicii, Industriala, comerciala ~i literara, in care se cupnnde o amiinunjitii desfii~urare a punctelor d_e ~rogram, cari vor forma problemele de ciipetenie ale acestm z1ar, ce a stat limp de peste douii decenii in serviciul ct!recjiei politi?e i _culturale propoveduite de $aguna ~i a cereal sa. contmue, I dupa moartea intemeetorului sau, bunele tradijii. Dm aces! punct de vedere cei dintai 21 de ani ai Tel. Rom>> ~rez.intii pentr~ orice om doritor de a cunoa~te, in toate infa!'~er!.le ~~ am~nuntele sale, epoca lui ~aguna, - un interes , !Slone ~eoseb~t. firete, nu pentru stabilirea faptelor istorice, Ia stud1area carora se cer alte criterii ~i alte izvoare decilt acele pe cari ni le pot oferl coloanele unui ziar. Pentrucii orice zia; . - pus i? serviciul unor anume scopuri personale sau de partid --::- e. ma1 mull sau mai pujin unilateral. ~i chiar dacii n'ar fi _ raman tofu o muljime de lucruri, asupra ciirora ziarul n u ne poate liimurl indeajuns. Mai ales multe din motivele miirunte pe urma carora rasar adese fapte importante - raman necu: noscute ziaristului, care in graba scrisului siiu de toate zilele abiii poate stiirui indeajuns asupra chestiunilor cari sunt ]a or: dinea ;zi!ei - necu~ sii-i mai poatii luii rii~az a cercetii i cele ascanse... In ch1ar coloanele Telegrafului>> afliim recunoaferea a cestui adeviir in urmiitoarea observajie justa: <<Ziaristul are de a i.ntrejine~ publicul des pre !ntampliirile curente tn forma lor rapsodtcii, dupacum le prezintii rea!itatea, anevoie poate slit ca sii faca pe istoricul, care ordinii ~i aduce in un sistem toate evenimentele cu cauzele, efecte!e ~i legiitura lor intre sine>>.'
. F! .Publ. Telegraful Romfi.n, 1887, Nr. 74 impreuna cu necrologul I Ul ortan. ~ 2 Art. R.eminisi:enfe constitufionale in Tel. Rom. 1868, Nr. 58' sq.
1

Cu toate acestea valoarea istoricii a <<Telegrafului Roman din epoca lui ~aguna ramane foarte insemn?tii. Intai pentru coloritul ce imprumutii descrierii unor imprejurari, in mare parte cunoscuie de aiurea, pentru lumina, in care aces! ziar prezintii diferitele fa pte ~i individualitiiji istorice. Apoi, ~i mai ."les, penh~ faptul, ca celce a intemeiat ~i condus aces! ZI~r," da?du-1 ~ d.Irecjie politica hotarlti\: mitropolitul $aguna, fara hrea carma nu se puteit publica nici un singur ~ir in Tel. Ro~.. ' - ~ fast el insu~ unul dintre cei mai de seama barbaj1 a1 acele1 epoce, participand Ia toate schimbiirile ..~i pre!aceril~ ~~~pului: inijiat in multe Iaine,' nepatrunse de a~jll, ale lmpre]uranlor ~~ sufletelor de cari atarnit desfii~urarea, mtr'un sens sau altul, a evenime~telor mari. El puteii deci mai bine decal oricare dintre , aanumijii <<ziari~ti consumaji, sa patrunda rostul i~tampliirilor: sa dee !iimuriri prejioase ~i competente asupra atator lucrun, Ia plasmuirea carora a avut parte activa, de mu!teon eafactor hotarltor, ~i despre cari ar fi putut rostl Ia sfitrl!ul v1eju sale, cunoscutele cuvinte .ale evlaviosului Aeneas: qaoram pars

magna jai. . . " . lmportanja istorica a <<Telegrafulm cons1sta dec1 m faptul, cii cuprinsul bogat a! coloanelor sale din cei dintai 20 d~, ani poate fi, pana Ia un punct, considerat ca fac.an~ p~rte d1~ memoriile tai $agana, iar dupa moartea marelm sau !nlem~IefoT, aces! organ - pe care Eminescu il nume~te. Ia 187~ !oa!a cea mai modernii de peste Carpaji - a urmant cu starmnja pOlitica modestii si sigarii a neuitatului $aguna>>." De multe~ri ~aguna insu~ luit condeiul degazetar in mana, scriind articole de orientare dintre cele .mai temeinice, cate s'au publica! in ziaristica noastra din acele decepii. Unele, fiind semnate, ne sun! cunoscute, despre allele se poate presupune,
1 Intre conditiile puse redactorului Aron Florian se ;,:tfli1 ~i urmiltoar~a: din fiecare numar al jurnalului imi va impartaeyi Domnul Redacto.r cate 011 Exemplar eel putin cu o oara inaint.e_ de publica;e. spre. vedere 9.1 ap.robare, iaril articolii cei mai momentoeyi mt-I va comumca mamte de ttpa:ue: intelegftndu-se de sine, ca. Ia intamplare, cil.nd vre-un ~urnar nu ar ~obandt aprobar,ea mea, acela nu se va publidt. (Contractu! dm 8 Decemvne 1852

st. vechi).
2

cf. Baritiu Ill. pg. 28 ~aguna primi<i dela Viena ~ttri, care apOI se

. .

~i

adeveriau, . . .. . . a Cf. M. Eminescu: <(Scnen pohhce ~~ ltterare, pg. 158.

168

169

dupi! anumite indicii, cii sun! scrise de $aguna. Dar multe vor riimiinea ingropate in pulberea articolelor anonime, cari nu mai pot avea pretenjia de a li-se stator) cu siguranja autorul. .Aceasta insa nu e o imprejurare, in stare a provoca vre-o indoialii cu privire Ia legatura stransa ce a existat, mai bine de doui\ decenii, int~e ideile lui $aguna ~i scrisul Telegrafului Roman>>. Cil~I ?aca fapta materiala a scrisului nu poate fi pusii _ cum e ~~ f~r~sc, .- de.cat abia uneori in socoteala lui $aguna, dacii v.redmcra ~~ mentele diferijilor redactori ~i colaboratori, cari ~r-au pus condeiul i~ slujba ideilor marelui mitropolit, cer ~i ele o recunoa~tere ~~ apreciere, - ramane totu~ adevarat, ca el ':~!':_ a~to:u: moral al celor mai insemnate articole de direcjie pohtrca ~~ ca mtreaga conducerea ~i supraveghierea acestui ziar era i~ !'dja lui $aguna - sufletul a.cestei intreprinderi, despre er, care rmJiator~l _ ca om cu vederi absolut mod erne, ~tia, ca poa!e sa devma un factor,cultural ~i politic hotaritor in Iuptele ce ~I _a~teptau, _un factor, prin care sa poata stapanl, fntr'o rnasura I~semn~t~ puterea misterioasa a opiniei publice romane, ~ocmar atuncr In formajiune, ~i. sii exercite asupra muljimii 0 mfluenja cu mult mai largil ~i mai puternica, decum 0 are d. p. t:ercularul oficial sau cuvilntarea de pe amvon cari ambel~, pri~ insa~i firea lor, trebue sa se margineasca ia un cere mar restra?s, ~~ nu pot imbraji~i\. toate problemele viejii moderne, mar ales cele politice nici nu cuteaza sa !e atinga. . Ceeace trebuia atunci - cum trebue ~i azi, ~~ oriciind _ uner gazete, pentru a prinde teren ~i a se intarl, era inainte de toate o personalitate, care sa se identifice cu interesele ei s'o. con~uc~, s'? ing_rijeasca, ~i cunoscand bine trebuinjele mo: . ~e~tulm, sa ~lie af!a tojr factorii folositori, sii ~t.ie pune in slujba rder!or sale toate forjele necesare pentru a exerciti\ o influenjii hotarltoa~e in cerc~ri c~t mai largi, pentru a ca;;tigii ~i menjine nu numar ~n. publ.rc cetr~or numaros, dar ~i o ceata lntreaga ?e aderenjr smcen, pe srmpatia ;;i ajutorul ciirora sii poatii conta mtre orice imprejuriiri ~i Ia orice intreprindere grea, . Personalitatea aceasta a lost pentru <<Telegraful Roman>> trmp de doua. de~e?ii $aguna, intocmai cum fusese pentru <<Oa~et~ Tr~nsr.lvamei Gheorghe Barijiu. $i fiindca ace;;ti doi m~n .. barbajr ar neamului nostru reprezinta in politica romanrmll ardelene doua direcjii cu totul opuse, - eel dintai di-

recjia politicei realiste, eel din urmii curentul idealist-romantic, pentru a avea o icoanii mai apropiatii de adevar asupra acelei epoce, este de neaparata trebuinja a intregl tabloul, ce se des face din scrisele lui Barijiu (Par(i alese) ;;i din intr~g cuprinsul Oazetei, cu piirerile exprimate de $aguna ~i ~derenjii sai prin coloanele <<Telegrafului Roman. In petijiile scrise ~i inaintate de ~aguna Ia locurile mai inalte, in afacerea <<Tel. Rom., se formulase in cilteva cuvinte scopul acestei gazete. Programul complect il desf~ura insa npmai amintita <<Prenumerajiune,>> (8 Decemvrie 1852). In frumoasa stilizare a lui Aron Florian, se aratii acl, cat de mare e influenja, ce pot sa exercite <foile periodice, cari sunt ni;;te izvoare nescurse de inviijatura, luminare ~i binecuvantare>> ... ciici prin felurimea ideilor ;;i cuno;;tinjelor ce cnprind, impodobesc mintea, imbuniitiijesc inima, indrepteaza spiritul, prefac naravurile, formeaza caracterul ~i perfecjioneaza atilt vieaja privata, cat ~i cea publica a unui popor. Jar dupace exprima bucuria, ca cetirea gazetelor a devenit ~i p entru poporul roman O trebuinja ca panea de toate zilele, precizeaza in chipul urmator direcjia ~i programul Telegrafului Roman>>: Tendinja acestei gazete' va fi: a imparta;;i poporului roman din politica, industri~, comerciu ~i literatura idei ~i cuno;;tinje practice, potrivite cu timpul ~i amasurate trebuinjelor lui; a-1 invaja ca sa-~i cunoasca pozijiunea ~i drepturile, ce-i sunt asigurate in stat; a-1 lumina asupra intereselor, care taie in vieata privata ~i publica a lui, ;;i a-i mi;;ca activitatea puterilor fizice ;;i morale; a da direcjiune spiritului lui ci!tra tot ce contribue Ia inaintarea ~i desvoltarea sa, ~i a-1 convinge, cii numai prin imbunatajirea starii sale materiale ;;i morale poate ajunge Ia cultura ~i fericire. Aceasta tendinja ce '~ Telegraful Roman nu o va pierde niciodata din vedere, va slit in cea mai stransa legatura ;;i armonie cu principiile cele nestramutate ale Monarhiei cu a;;ezamintele ei fundamentale, cu paza cea sfanta a dreptului din launtru ~i din afara, cu jinerea cea stransa a ordinei, cu respectul religioziti!lii ~~ a! moralitajii, ~i cu temeiul !iberei desvoltari, de care se bucura toate popoarele din stat. Intre marginile acestor momente mari ;;i insemnatoare; pe care se razima siguranja ~i taria Monarhiei ~i fericirea publica ~i privata a popoarelor, care se afla sub scutul legilor ei, << Telegraful Roman se va mi;;ca liber in drumul, ce ~i-a insemnat spre a ajunge l.a scopul, ce ~i 1-a propus, de a lnvilja ;;i a folosi pe poporul roman.

171
170

Potrivit cu tendinja sa, Telegra{ul Roman va cuprinde

tn coioanele sale: 1. Din sfera politicii; extra de din ordinajiunile ~i decretele

inaltului Ouberniu; miisurile ce se iau pentru siguranja ~i fericirea publica; schimbarile politice ~i denominajiunile ce se lac, ~i tot ce se intampla vrednic de insemnat ~i de ~tiut in Monarhie ~i patrie. Din politica strainii se vor publica intampliirile de toate zilele ~i evenimentele cele mai importante, care au a urmiirl asupra schimbarii ~i prefacerii statelor. Dar scopul de ciipetenie a! Telegratului Roman va fi a atinge ~i a desbate mai .cu deosebire interesele proprii ~i trebuinjele de ciipetenie ale poporului roman ~i a impiirtii~l orice fapte ~i intilmplari adevarate ~i vrednice de ~tiut din jinuturile, ora~ele ~i satele, unde se aflii
Romani.
~

lnainte de toate ne surprinde, cii din aces! pro~a~, destul de complect, lipse~te accentuarea indeosebi . a c~eshuntlor ~w lare ~i biserice~ti, cari formau obiectul celut mal vm mteres dm partea lui ~aguna ~i au dat, de !apt, pe vren;<;a absolul!s~ulu~: ana Ia 1860, aproape exclusiv, priiej celor mal wsemnate dJscujn in coloanele Telegrafului. Dacii ele totu~ nu sun! _f~rmulate, ca puncte deosebite de program, aces! lucru se exphca pnn _1m: re'urarea, cit :;laguna socotindu-le, foarte corect, ca ch~stJ~ni ~ol/tice le-a cuprins ~i pe acestea in marginile punctulm pn~ din pr~gram. Deci sub <rebuinjele de capetenie ale poporulm (oman au lost injelese negre~it ~i acestea, sau mal ales acestea. l. Sa vedem acum, in ce masura a putut sa realizeze << Telegraful Roman singuraticele puncte de prog~a~. . . , In tot timpul absolutismului cu chesii_u?Iie c_upnnse 1? m nu s'a putut ocupa in mod ma1 mtens1v. Aducea punct ul Pr1 .. . _ " d mai ales ~tiri des pre evenimentele pohl!ce dm ~1am e" mo narhie, foarte multe articole de politica exterioar,a ~~ am~~un~ lite povestiri despre rasboaiele din toatii lum~a, wdeoseb1 wsa despre acelea. cari atingeau mai deaproape mteresele monarhiei ca eel c;imeic (1852-56) sau eel din ltalia (!859). lncolo imp;ejurarile pu ingaduiau a desbate mai cu deamanuntul ches~ tiunile de politicii interna, a pune degetul pe m~Jitele ~ane de~ chise din cari sangera inca jara ~i popoa;ei~ e1 _fet.u~1te. SluJba~ii 'absolutismului erau foarte vigilenji. ~~ fn;o~l; onc_e ~am festare a vre-unei opinii mai libere, mm wdrazneje era !mpedecatii pentruca sistema de atunci nu suferia graiul popoarelor, cum ~e exprima reprezentanjii _Romanilor intr'un memorand de mai tarziu.' In chestiunile ~colare ~i biserice~ti, de~l pedecile er~u destul de numeroase ~i ciocnirile cu regimul ultramontan, ma1 ales cu 2 inver~unatul reprezentant al acestuia, cu ministrul Le~ Thu_n: foarte dese, totu~ libertatea discujiei era mai pujm st~ngemta,
' <i cf. T eIegr. R oman>) 1864 Nr 63 r Dr II Pu!cariu. Mtlropolia etc. Acie mai noud pag. 232. " 2 pe care Bari1iu il nume~te: lncapatinat, fanatic, fariseu, caprifios,
1
i

,,

i! ,

11. Din sfera industriei se vor publica invenjiunile ~i afliirile noua ale spiritului omenesc, se vor face cunoscute imbuniitiijirile ~i inlesnirile, cu care spore~te industria din Monarhie ~i patrie, ~i preste tot se va aJ'iila inaintarea, ce alte popoare ~i jiiri fac in a~ezammte de fabrici ~~ manufacturi. Dar lucrul de ciipetenie al gazetei ya fi a de~tepta simjul ~i a ajilja gustul poporului roman penlru arte ~i m}iiestrie, a atrage luarea aminte a lui asupra acelor ramure de industrie ~i asupra acelor meserii, cu care ar putea ~i ar trebul a se ocupa ~i dansul spre imbuniitiijirea starii sale maferiale ~i morale. Ill. Din sfera comerciului se va ariita influinja cea fiiciitoare de bine, ce comerciul are asupra culturii ~i fericirii popoarelor;. se va insemna cursu! acestui can ale mare, pe care curge ~i se prefira bogiijia lumii, ~i se vor face cunoscnte imprejuriirile, care favoreaza pe unele popoare a atrage Ia sine mai mult din acea bogiijie a lumii. Desvoltand deosebitele drumuri ~i mijloace care inainteazii ~i sporesc comerciul, se va da curagiu poporului roman, ca sa inbraji~eze ~i el acele ramure de comerciu, care 1i sunt Ia indemanii ~i sa se intinda ~i dans!)! Ia acele speculajiuni de negoj, din care ar putea !rage foloase mari ~i simjite. IV. Din sfera literaturii se vor publica carjile, .cari ies din tipar,. cu recensiuni scurte despre valoarea lor intrinsecii, ~~ despre stilul ~i limba, cu care sun! scrise. Se va ariita. cilte odati\ !ipsa ~i trebuinja acelor carji, ee opiniunea publica ~i neaparata trebuinja le cere, ca sa se lucre ~~ sit se dee Ia lumina pentru inviijatura ~~ folosul poporului roman. Se vor publica din ciind in ciind poezii fugitive u~oare, cu luare aminte Ia arta, spiritul, gustul ~i simjiimaqtul, cu care sun! lucrate. Pentru varietate se vor publica miscele, curioase ~~ orice alte scripte prozaice interesante, din campul eel intins a! literaturei, ~i proporjionate spajiului din coloanele gaz~tei.'
1

de~uchiat, vol. III. pg. 5 ~i 19;

Tel. R.om. 188/, Nr. 74.

I,

172

173

decal in materie politica. De acl provine, ca pana Ia 1860 articole, cari ar privi deadreptul vi rata politica a Romanilor ardeleni lipsesc aproape cu desavar~ire din coloanele Tel. Roman>>, pe cand in chestii biserice~ti ~i mai ales ~colare aflam o mul(ime de articole,' uneori serii 1ntregi, in cari se discuta diferite neajunsuri, se propun masuri de 1ndreptare ~i se ivesc 1nceputuri de organizare mai serioasii ~i mai coraspunzatoare decal cea din !recut. ' II. Chiar in privin(a chestiunilor biserice~ti, se discuta in coloanele <<Telegrafillui Roman>> pana Ia 1860 mai multe lucruri, cari nu privesc deadreptul biserica romaneascii din_ Ardeal. A~a sunt d. e. articolii 1ntitula(i: <<lntrebarea .bisericeascii,' In cari, dupace chestiunea orientala a lost lamurita din punct de ve,dere al politicei europene, in ca(iva articoli anteriori,' se insista ~i asupra par(ii religioase a acestei chestiuni, aratandu-se, cum in Apus domne~te temerea, ca daca Rusia va ie~i biruitoare asupra Turcilor, daca .va reu~l sa-~i realizeze visul secular de expansiune pana Ia Tarigrad - atunci biserica riisariteana absorbind islamismul, va devenl mai puternica decal cea _ apuseana, se va ridicit deci schisma peste scaunul sfantului Petru, ceeace va aduce o nona epoca de barbarie pentru Europa. Se cere deci o noua expedi(ie sub conducerea Francezilor. La aceste combina(iuni Telegrafub -face, din punctul sau de vedere ortodqx urmiitoarele reflexii: <<Un Petru Eremita a putut ad una sute de mii de osta~i cu cuvantul: a~a voe~te Dumnezeu, Ia expedi(iile cruciate, pentruca atunci aveai cu ce sa sco(i
,,
' I)
]'('

ochii poporului celui fanatizat zicand, cil mergi ca sa scapi mormantul Mantuitorului din manile paganilor, 1nsa acum nu este nici o Iemere, ca nepotul lui Napoleon eel mare sau all domnitor al Franciei va fi in stare a scoate o oaste cruciata catra Rusia.1 Oi!sim apoi serii 1ntregi de articole despre cercustarile casiltoriei despre rela(iile dintre biserica ~i stat in Belgia>>' ~i alte lucruri lara vre-o legiitura mai _evidentil cu 1mprejurarile vie(ii noastre biserice~ti din ace! limp. Din domeniul acesta abii1 gasim Ia 1nceput (1853) o coresponden(a, in care se recomanda preo(ilor sa umble in reverenzi, iar 'mai tarziu cateva cuvinte remarcabile despre chemarea preo(imii, careia i-se da sfaiul, ca, daca poarta numele de pastor sujletesc>>, sa nu gandeasca, ca doara numai pentru aceea i-s' a 1ncredin(at turma, ca sa se hraneasca din laptele ei ~i sa se 1mbrace cu lana, ci ca sa o conduca ~i pova(uiasca Ia limanul fericirei ~i sa privegheze, ca nu cumva venind Iupul sa o risipeasca. Ea (preo(imea) trebue sa culeaga, precum culeg albinele miere din flori, de prin productele literare ~i din jurnale astfel de 1nva(aturi, pe care le vede, ca sun! mai potrivite pentru turma sa ~i care \inteaza Ia 1mbunata(irea starii ei morale ~i materiale, ~i sa i-le 1mparta~easca acelea, facftnd-o adeseori bagatoare de seama Ia purtarea celorlalte neamuri conlocuitoare cu ea, Ia modul vietuirii ~i a economizarii Io1 ~i sa o sfatuiasca a urma ~i ea acelora. Mai departe sa"i faca cunoscut din cand in cand felurimea cea mare a aflarilor (intitoare Ia economia campului ~i Ia alte 1ntreprinderi folositoare. lnsa spre a putea face toate acestea se cere mai 1ntili, ca sa-~i ca~tige car(i ~i sa ceteasca cu striidanie>>.' :;laguna a luptat mull pentru a ridica preo(imea sa din trista stare materialii ~i intelectuala, in care o aflase Ia venirea sa in Ardeal i despre care ne putem ca~tiga o idee ~i din cercularul adresat protopopilor (din 22 Sept. 1849), pe cari ii 1ndemna, sa privegheze ca preo(imea subordina!a <<Sa pazeasca
Aceea~ chestiune se discuta ~i in articolii Partea religioasa a intrebarii orientalh (dupa contele Ftkelmot), Tel. R,om, 1854, Nrii 30-33. ' <Tel. Rom.~ 1856 Nrii. 2-6 !i 1857 !'lrii 5- 15, 59-62. 3 Tel. R.om. Nrii 44-45. ' <Tel. Rom.> 1856 Nr. 97.
1

' \

Amintim aci ciiteva: Despre principia! conjesional in privin(a invit~ lfdmdntului public> 1853 Nr. 12. . \ Cele patru clemente ale cre~terii (famila, ~atura, biserica, ~coala) de E. P. Nr. 52 din 1856. <(Plana! de invd(dmtint al preparandiei din Arad de prof. At. ~and or Nr. 66-68 din 1856. - lmpdriit?iri pedagogice de Vasici Nr. 1 2, 12-14, 18-18, 22-23 !i 34 din 1857. Culegere de invd(dturi pentra popor der Visarion R.oman 61-651857. lnvd(dioral ?i poporal de At. Marienescu 69-.'76,'1857. <~$coala populard o jiica' a bisericli Nrii 3-5 1859 ~ a. m. d. 2 Tel. Rom,)) 1853. Nrii 69-70.. 3 Tel. Rom.)) 1853. Nrii 46-48, 52.
1

174

175

diregatoria, sa umble in imbracamaQtul eel cuviincios pentru treapta preojeasca, sa umble spiila(i ~i pieptena(i, ori unde vor merge ~i ori unde se vor aratii.'

III.
Punctele II. ~i III. din program, privitoare Ia industrie ~i comerciu le-a indeplinit Telegraful Roman>> cu destula pricepere chiar dela inceput ~i in tot decursul epocei lui $aguna, dand diferite sfaturi ~i indrumari folositoare. Astle! sub titlul: Romanii din Transilvania ~i meseriile>> 2 face constatarea, ci! mo~iile s'au ~ubjiat tare prin multele imparjiri Ia fii ~i nepoji au ajuns a fi numai ceva mai late decal o panza, !neat ... culcandu-te seara pe agrul tau, dimineaja te pomene~ti pe al vecinului>> - ~i daca aceasta va continua a~a, in limp de 60 ani Romanul va ajunge proletar sau va cadea iara Ia iobagie, silit sa Iucreze in parte pe pamantul altuia. De aceea jaranii romani sa se gii.ndeasca de timpuriu <a o alta ocuoatiune mull mai nobili! decal agricultura, nesupusa Ia strii.mbatajile aerului, neatarnatoare de capriciile elementelor ~i care nu cere o sudoare a~ a crunta ca pratul ... . Pana dupa. 1850 Romanii nu erau primi(i din partea Sa~ilor in breslele lor de meseria~i; nici nu le prea era data putinja de a invaja vre-o meserie. Dacii se intampla totu~ sa-~i insu$asca vre-unul dintre ei o meserie, i-se puneii condijia sa nu lucreze printre Sa~i. lstoriograful Helfer! aminte~te un caz din 1771, cat\d Marcu, baiatul unui iobag din' Colun, n'a lost admis de Sa~i in breasla zidarilor decal cu condijia de a nu Iuera pe teritorul sasesc, ci numai in comitatele ungure~ti ~~ in scaunele
sacuie~ti.

1.:
,!j'

intre jalbele, inaintate de episcopii romani Moga ~i Lemeni dietei ardelene din 1842, se cuprindea ~i aceasta: Pe fiii najiei noastre, in contra mai multor porunci curiale, nu-i primesc Ia invajarea ~i deprinderea me~te~ugurilor in jehurile lor cele facatoare de monopoluri, lara a Ie mai ciiuta alta sciidere, decal
' Dr. II. Pu1cariu o. c. II. Acte din anii 1848-1860 pag. 37.
2
3

ca nu sun! Sa~i; ba de au ~i primit pe unii din smintealii, afland, di sunt- RomAni, ii scoasera ... t in 3 Aprilie 1850 se adreseaza in numele gremiului negujiiloresc>> din Bra~ov, frunta~ii loan Juga ~i Rudolf Oq,(hidan, lui loan Maiorescu, ca unui deputat al najiunii romi'me, Ia Viena, rugandu-1 sii stiiruiascii pe lii.nga cercurile dirigente pen!ru <<emanciparea comerciului nostru, ci!ci comerciul trebue sa fie scop, iar politica numai un mijloc, deoarece o najiune farii avujie este ca un trup lipsit de nutreman!.' Dacii anul 1848 a actus emanciparea jaranului, anul 1851 avea sa aduca .eliberarea comerciului ~i a meseriilor. in 25 Noemvrie 1851 a publica! guvernul o insemnata ordinajiune provizorie in privinja aceasta, reducand privilegiile breslelor ~i statorind, cii <a orice fel de comerciu ~i industrie trebue a se validita principiul liberei concurenje a~a, ci! breslei i-se ia dreptul de a mai protesta, cand vre-unuicetiijean, care intrune~te condijiile cerute de lege, i-se dii concesiunea pentru practicarea meseriei respective. Pe baza acestei ordinajiuni s'a elaborat instrucjiune, prin care se reguleaza din partea guvernnlui referinjele comerciale ~i industriale>> din Ardeal. $aguna, comuniciind credincio~ilor sai punctele mai insemnate ale acestei instrucjiuni, invitii preojii ~i protopopii a vorbl poporului in tot Iocul ~i Ia toate prilejurile despre binecuvan(atele foloase, ce aduc me~te~ugurile ~i negujiitoria, descriindn-le ace lea cu co Iori vii, en cuvinte dulci ~i striibatoare>> .... Iar de incheiere, ca un parinte adeviiral indeamnii ~i dansul, poporul sa imbraji~eze cat mai curand ~i cat mai mulji meseriile: <a me~te~uguri turmii iubita I Ia me~te~uguri! pentruca fiind tu numaroasa, poji forma din !iii !iii oameni inviijaji, cari sii-ji apere interesele, me~te~ugari, cari sa-ji inmuljeasca ~~ susjinii economia na(ionalii, sbldaji buni, adevaraji cari sa-~i verse sangele pentru patrie ~~ imparat, ~~ totu~ sa riimanii destui ~~ pentru Iuclj!rea pamantulub>, caci <<numai a~a faciind vei putea niidajdul ifi a~tepta revarsarea unor zile mai placute, mai vesele

.1'
I'

ij ..
Tel. Rom,)> 1853 Nrii 11-12.

Cartea de aur vol. I. pg. 157 .

' Conv. Lit. pg. 800.

3 OrmOssy o. c. pg. 67; prin legea din 20 Decemvrie 1859 s'a intarit apoi definit cuprinsul acestei ordinatiuni cf. Gustav Rusch: Elementare Staats> und Oesellschajtskunde> Wien 1909, pg. 161.

i,.

Die Osterreiehische Volksschule, Oeschichte, System, Statistib, Prag .1860 vol. I. pg. 72 nota,

176

1'17

;i

mai senine, In care va stdilucl ~i asuprii-ji de mult ascunsul soare al fericirei, ~i incalzindu-te en binecuvilntiitoarele sale raze, i(i va desgheja inima cea de mult amorjitii ~i !nghetata, ~i numa, chiar lucrilnd ag !ji vei putea crol ~i asigura atilt viilorul tau, cat ~i al urmatorilor !iii.' Telegrafuh insista ~i mai tarziu (1857) asupra sfaturilor din aces! circular, indemnand cetitorii sai in diferite randuri chiar ~i in timpul incercarilor constitujionale, a nu se preocupit numai de politica, ci mai mult de probleme economice, ca de cele mai cardinale trebuinji, de. industrie ~i comerciu, ciici numai cu ajutorul acestora se poate face o politica realii sanatoasa. In fiecare an gasim numaroase articole ~i studii economice, parte reproduse din alte ziare, romane~ti sau straine, parte originale, intre cari vrednice de amintire sun! mai ales articolele lui Nicolae Cristea- (redactorul Telegrafului dela 1865-1883), caruia ii revine ~i meritul infiinjarii celei dintai insojiri a meseria~ilor romani din Sibiiu, constituita Ia 5 Maiu 1867' - cum ~i cat eva conferinje lucrate de Dr. Tincu, Dr. Aurel Brote, N. Cristea, 5 I. Maxim' ~ a. * Soartea plugarilor ~i a economilor de vile formeaza deasemenea obiect de preocupaji,nne statornicii pentru ~aguna ~i pentru redactia Tel. Rom. Dupii desfiinjarea iobagiei, mai ales dupilce prin patenta din 21 Iulie 1854 imparatul a ridicat pentru totdeauna iobagia>>,' s'au iscat multe procese urbariale intre jiirani ~i proprietarii de pamant. lntervenjiile ~i starl!injele lui ~aguna pe langa factorii hotaritori au izbutit nu odata sa incline
' Circ. Nr. cons. 445 dto 17 Main 1855. 2 Cf. Anuaral/. al Reuniunii sodalilor romrini din Sihiiu 1900. pg. 7. 3 <deile fundamentale ale economiei nationale Tel. Rom. (reprod.
din Transilvania) 1868 Nr. 2 sq. . 4 Lucrul din punct de vedere al economiei nationale ~i .ca factor civilizatoric 1870 nr. 102 sep. a Despre bani (moneta>>) 1871. 31 sq. ~i Despre pauperism 1873. 38-9. 6 <ndustria de tesut a femeilor romiine 1871. nr. 1 sq. 1 cf. ~i Circ. Nr. ~ons. 447/1854, in care ~aguna Ca un tata sufletesc sfil.~ tue~te pe toti a participa ~i Ia imprumutul de stat de 4-500 milioane: protopopii, profesorii ~i preotii cu cUte 100 fl., iar bisericile cu toti banii cilti 1i au la dispozitie.

~i

cumpilna dreptiijii pe partea poporului roman, caci, se ~tie, di oricat de nedrept ~i invechit ar fi principiul.: plus valet favor in iudice, quam lex in codice, totu~ giise~te foarte adeseori cea mai intinsi! aplicare. Poporul recunosciitor a !njeles binefacerile de aces! fel ale lui ~aguna ~i i-a eternizat meritele in mai multe tradijii poporale duioase, din cari se vede, cii ~tergerea iobagiei a ramas fixatii in con~tiinja poporului mai mult ca o vrednicie personali! a lui ~aguna.' Aceasta convingere s'a inradiicinat !n cugetul lor ~i mai mull, cu prilejul Juptelor constitujionale, ce au precedat deschiderea dietei din Sibiiu (1863), cand din partea conducatorilor se accentui't mereu, cii ~aguna a exoperat dela imparatul drepturi ~i libertate pe sama poporului
roman. 2

IV.
Prorhisiunea privitoare Ia lucrarile din sfera Jiteraturii cuprinsa !n punctul ultim al programului Telegrafultli Roman, n'a fost nici ea data uitiirii, ci diferijii redactori au ciiutat a se achita de ea, cat puteau mai bine ~i dupii cum li iertau imprejurarile. Literatura frumoasii e reprezentata mai mult prin reproduceri din ziarele ~i revistele de preste munji (ca Romania Literara, Steaua Dunarii, Zimbrul ~i mai tarziu Convorbiri Literare), decal prin luc~ari originale. Dintre ceice au publica! pe timpul lui ~aguna versuri originale in coloanele Telegrafului Romftn amintim pe Andreiu Mura~an. Zaharie Boiu, loan Rat, loan Barcia, Atanasie M. Marienescu, T. Ceontea ~i unanonim (P.), care rezolva in versuri curioase, uneori hazlii, probleme ortografice 3 ~i chestiuni de gramatica. In schimb sun! mai numeroase ~i mai bune articolele ~i studiile privitoare Ia chestiuni de literaturii, istorie ~i etnografie romaneascii. Chiar Ia inceput publica Aron Florian !n 2 serii
1 A se vedea in privinta aceasta cele 3 tradi(ii pof]orale, publicate in Tribuna din Arad Nr. 129 anul 190 sub titlul: $aguna ~i lmpdratul.

' Ormossy o. c. vol. 11. pg. 114.

3 Cf. foiletonul din nrii 82-87 unul 1870, unde versurile intitulate Or,tografia ronu2nd se incep cu urmil.toarea invocatie:' Spune-mi ~i tu muza, cum se- scrie bine Limba romilneascil. Jn litere latine. ~tiu, ca limba noastt:l Ia ortografie Baza sa_ o are -'n etimolo2ie 1!

17S

179

de articole o scurtil pnv1re asupra desvoltarii ziaristicei' ~~ literaturii romilne;' -apoi urmeaza In ace! a~ an o lungii &erie de articole des pre arte sau miiestriile cele frumoase>>, 3 des pre poezia, muzica 5 ~~ pictura romil.neascii, ie~ite toate din condeiul lui Andreiu Murii~an, ceeace se poate constatil numai din cuprinsul lor, caci iscalitura autorulni lipse~te. Se giisesc ~~ articole des pre obiceiuri ~i siirbatori poporale," din cari transpira o injelegere corecta ~~ deplina a importanjei acestor factor! istorici ~i sociali In vieaja- poporului nostru. Nu se poate apara In Iume 0 lege, care s'ar sill sa impedece un popor lntru desfa~urarea sa, ce se face prin Iibera desvoltare a limbei lui, prin oastrarea datinelor ~~ sarbiitorilor lui poporale, pana cilnd acele~ nu turbura pace a ~~ lini~tea publica ~i nu cad nimanui cu greutate .... Smu'ge-le toate acestea cu puterea dela un popor, desbraca-1 de religiunea, limba, portul, datinele ~~ jocurile lui na(ionale, ~~
Limba romiineasca fiind muzicale
Mult se moduleaza prin a ei vocale Dela locul, care vocala~l cuprinde

Sunetul silabei foarte mult depinde

Apoi toata vorba are partea sa Pe care s'a~eaza silaba cea grea>> etc .. . Tot de acela~ au tor sunt versurile intitulate: Oenurilein limharomd~rl (nr. 99-1870) ~i <<Transac(iunea genUrilor (nr. 102-1870), care problema din urma prime~te urmatoarea solutie versificata:

Din regula sexul_ vorbei masculine

Se manifesteaza prin u eel din fine Iar al femeninei en a se compate Schimbiind ele genul reciproc mutate; . A~a domnu cu doamna se va com porta ~i cu servitoare servitoru va sta. Dar ermafroditul e d.nd margine~te Pentru ambe sexe bucuros serve~te>> ... etc.
1 Oazeta. ]urnalele Nrii 3-4; 1853; aci aminte~te ~i de incercarile fa.ra succes, ale lui Dr. loan Molnar de Sadu, Ia 1795, de Curierul rom. Albina rom., Foaia Duminecii, Oazeta Trans., care a intrat in carnea ~i sangele Romilnilor ~i de Organul lumindrii, care spre mare dauna a avut o vieata pre a scurta ). 2 Nrii 34-40. 3 Ntii 41 43. Nrii 61-63. ' Nrul 65. 6 Nrii 21-31. .

atunci fi sigur, ca el a lncetat a mai viejul moraiice~te ... Un popor triie#e numai piinii atunci, piinii cilnd i~i cunoa~te trecatul ~i este insaflefit pentra al siiu viitot; indatii ce aceste douii scilntei . se jlerserii din inima lui, el a marit, deji pare cii mai triiejte .. Nazuinja redactorilor deia <Tel. Rom. era sa scrie o limba romil.neasci! popora)i!, pe lnjelesul tuturor. Deaceea se pot cetl in coloanele Telegrafului, Ia inceput ca ~i mai tilrziu, adeseori mustrari Ia adresa latini~tilor, carl strica limba. Unele mustrari suni scrise cu destulii sare atica 'ca "d. e. aceasta: Croitorii, ciind gre~esc vre-o haina, ei o viind vre-unui cavaler renumit, ~i acesta are numai sa o imbrace, apoi sa. ~tii, ca s'a fiicut de moda. Tocmai a~a esle ~~ cu literajii iw~tri I Daca vre-unul din ceice au valoare de notabilitiiji gre~e~te vre-un cuvil.nt _san din petulanja II arunca cetitorilor in vre-o scriere de ale sale, atunci e destul spre a fi lmbriiji~at de tinerii spre neologism aplecajii scriitori ~~ a-1 lntrebuinjii ca un ce ne mai auzit in limba romil.neasca ~i de aceea dupa piirerea lor ~i bun. A~a se nascu din trebue debue, debuin(ii, respept, carapteretc.... Terminajiunea-bile pani! acuma fu adoptata ~i lntrebuinjatii de toji ~~ cu tot dreptul, fiindca se aflii ~i in celelalte limbi romanice, dar ca~unil.nd unui litera! sa zica in locul ei vera, acuma terminatiunea bile este obsoleta, ~i care vreit sa se numere lritre literaji,-. trebue sa se arete stimaver de ce este nou, caci eel vechiu ramil.ne necapabile! Niizuinja a vilri biata limbii romilneasca in vestmilnt strain ~i a o forma dupa calapoadele neologismului s:a facut de un limp !ncoace atilt de moderna, cat de va merge tot a~a, in scurt timp vom devenl acolo, cat sa nu ne mai intelegem unul pe altul. ... Barba(ii no~tri literaji sa bage de samii, oare cuvine-se sa ciople.asca care cum vrea Ia biata limba_ ~i sa o desbrace de propriile ei lnsu~iri, ca sa o tragi! acu~ dupii un calapod, acu~ dupa altul, 'insa nici unul potrivit firei ei. Limba noastra trebue sa riimil.na In fiirita ei, adeca are sa fie romilneasca cu firea ~~ lmbracamintea ei, iar nn acu~ latineascii, acu~ franjuzeasca, italieneasca ~i cilte allele ... ' Aceste vederi siinatoase erau deplin congruente cu observarile critice, indreptate mai tilrziu de Alecu Russo contra latini~tilor in articolele safe intitulate <Cugetari. Deaceea <Tel. Rom. reproduce' din Romania Literara aceasta lungi! serie de cugetari, 3 In cari puteil gasl ~i o confirm are a parerilor expri' , T. R. 1853 pg. 46-47.
Nrii 30-33 ~i 52-57 ai Tel. Rom.>> 1855. ~i art. Dela M. Kogalniceanu Ia I. Maiorescu:t - spiritul eritie in cultura rom. Vieata Romftneasc<l din la~i an. 1. P2 101 -117.
2
3

'I

''

cf.

12'

iso
mate mai nainte ~i 0 satisfacjie lata de atacurile, cu cari era onorat din cand in cand din partea Oazetei, care, intr'un articol publica! Ia 1866 in Albina (~i atribuit lui Barijiu), fu numita .slujnica absolutismului ~i oficiala lui Bach, din cauza cii pur' lase pajura austriacii in frunte. Telegraful se tipiiriit cu slove chirile, din motiv ca nu cuno~teau toji cetitorii literile stn!bune. DeJa 1859 inainte se ivesc insii ~i buciiji tiparite in intregime cu litere.' Din cauza s!ovelor fusese critical in mai multe rand uri. Un corespondent a! Co~ cordiei din Pesta, Pamfiliu Valeanu, fiiciind o apredere asupra ziarelor romiine din ace! timp, scrie: Telegraful Roman, cum ar liipi!dil hieroglifele lui Ciril, adecii spurcatele ~i uracioasele slove, indatii ~i-ar ca~tigit mai mare popularitale. Redacjia Tel., se scuzii, ca trebue sii aibii inainte de toate in vedere publicul, pentru care scrie ~i din partea ciirula i-s'a comunicat, cii nu toji ~tiu cetl bine cu litere. De altfel simjurile najionale nu trebuesc aratate prin osilndirea slovelor ~i a urzitoru!ui lor>>.' Cu toate acestea ]a sfar~itul aceluia~ an, ajungand redactor profesorul Zaharie Boiu, anunjii cii deJa I lanuarie 1863 Telegraful va ie 0l intreg cu litere romane>> spunilnd cii motivele . acestei modificiiri sun!: <<mai intili adoptarea ortografiei, statorite de comisiunea filologicii din 1860, ~i din partea aduniirii generale Asoci?jiunii transilvane, prin urmare fixarea unei ortografii comune pentru toji Romanii din Austria; apoi cererea acestei schimbiiri din partea atiltor abonaji 'li binevoitori ai acestui jurnal, 'li in urmii credinja aceea destul de fundatii, ca Tel. Rom. prin intrebuinjarea amenduor moduri!or de scriere lilngii olalla in decursul mai multor ani a dat cetitorilor sai ocaziune de ajuns de a se face cunoscu(i 'li a se familiariza cu ortografia cea noua a 0a, inca! aceastii schimbare cerutii de limp nu le poate venl nea~teptatii, ci dupa o pregatire destul de lungii>>.' Pilna Ia 1S57 Telegraful iqia de douaori pe saptiimilna: Merc.urea ~~ Silmbiita. Redac(ia aveit de gand sa scoata pe langii el .~i o {oaie literatii, ceeace insii n'a putut urma din

lSI

cauza greuti!(ilor ntateriale, cari Ia 1857 s'au sporit prin o exagerata contribujie tlmbralii. Redacjia pusese ~aujiune Ia inceput 2500 fl. m. c., apoi Ia posta trebuia sii plateasca dupa fiecare abonat I fl. 0i acum taxa de timbru mai fiiceil inca I fl. 42 cr. de fiecare abonat, care adunandu-se Ia celelalte spese face ca cheltuiala mai sa intreacii venitul. Ca sa nu piarzii nici publicul, 0i nici tipografia sa nu aibii pagube material~, redac(i~ animta' ca dela inceputul anului 1858 Telegraful va te~l numat odatii ~e siiptiimanii (Joi), dar in format mai mare, incilt pujin se va scadeit din ciltul, ce a lost de cetit pilnii acum>>. lar pretul abonamentului se reduce deJa 7 Ia 4 fl. pe an. Dupii 1861 apare iara'l de ~-ori pe siip~amana, iar ~~Ia 1863 inainte, cand Iuptele constitujionale erau m tom! lor ~~ mteresul pentru politica crescuse rapid, incepu sa a para de . 3 ori pe siiptiimilna. $i - a~a a ramas panii ln ziua de azi l'
' 1857 Nr. 91. . Redactorii Telegr. Rornfin, in timpullui ~aguna au fCJsi urm<ltori~: 1. Aron Florian, unul dintre cei m_a~ buni stili~ti, ce i-a avut acest ziaf, a redactat numai 8 ntttnere, dela inceput, apoi parasind Sibiiul s'a a~ezat Ia Viena ~i mai tfirziu a trecut in Tara Romfineasca. . 2. Dr. Pavel Vasici, consilier de ~co ale redacteaza Tel. Rom.>> dela Nr. 9 din 1853 pii.nil la Nr. 33 din 1856 (28 Aprilie). . 3. Joan Bddild, fast catava vreme profesor Ia seminf].r, trecut apo1
2

in Tara R.omfmeasca, unde func~iona ca profesor en numele Bddilescu_ t 1873 (Dec.) a redactat <;Tel. Rom)), dela Nr. 34 din 1856 pdna. la Nr. 98 diU 1857

(II Dec.) . . .. 1 4. Visarion R.oman, invatator in R<l~inari, iar ciltnl sfdr~ttul vtetn sa e
director al institutului de credit 9i economii Albina,, 9i om de irtcredere al contrarilor lui $aguna, a condus Telegraful Romfin .numai scurta vreme:

dela Nr. 99 din 1857 pilna la Nr. 25 din 1858 (19 lume). . : 5. Joan Rafiu, prOfesor la seminar, apoi protopop la Hateg, dela 19 Iunie 1858 pii.na la 2 De<;. 1862. . , 6. Zaharie Boiu, profesor Ia seminar 9i mai tfirziu asesor conststonal
. . dela 2 Dec. 1862 pana la sffir9itul anlllui 1865 -9i 7. Nicolae Cristea, profesor la seminar, apoi asesor c..onsis;onal 'a redactat ((Tel. Rom. deJa sfar9itul anUlui 1865 pana Ia 1883, cand <;Ill urma unui articol fulminant contra ministrului~prezident Coloman Tisza fu scos din redactiune. 3 , 3 cf. Anuarul I. at Reaniunii sodalilor romfini din Sibiia. Sibiiu

I ,,
I

1 Astfel in Nt. 2 din 1859 lucrarea lui loan Selagian din Beiu~; Diserta(iune istoricd despre orlginea R.onzafzilor dela diluvizt~ ' <T. R. 1862. Nr. 46. a .Invitare !a prenumerafiane pentru Tel. Rom. 1862. Nrii. 96-8.,

1900 pag. 53.

lU

. 183

XIV.
Rezultate.
Oricat de odioase amintiri ar fi Iasat in sufletul popoarelor acest deceniu al absolutismului, ~i oricAt de marl erau nemuljamirile faja de principalul reprezentant al acestilia mi ni~trul Alex. Bach, un Iucru ramAne totu~ incontestabil: talentul lm de organizator a adus monarhiei ~i diferitelor popoare un folos cu ~mit m~i mare, _decum 1-ar fi putut aduce d. p. un om ~e cahbrul lm _Mettermch, care patruns de convingerea, ca prov1denja 1-a destmat sa conduca Europa intreaga, i~i nihilase t~at~ forje~e intr'o politica qe aventuri ~~ de diplomajie mondlala. Pecand Mettern1ch nazuiit sa ca~tige sau sa menjina pe seama "monar"hiei austriace un rol preponderant in polltica eur?pea?~' i~ I~untrul monarhiei se clafinau unul cate unul stalpii di?as"llei ~~ ai monarhiei, pana Ia complecta sdruncinare din prn~avara anulul 1848, care maturase repede pe trufa~ul Mettermch.1

~i nu put~a "sa ~i~ u~oara acjiunea de restamare, savar~ita cu _succes de catra mimstrul Bach, care i~i igdrepta atenjiunea ~~~ ales asuyra consolidarii interne a monarhiei ~i izbutl a reah~a in sc~rta vreme reforme adanci ~i folositoare: regularea dm. tem~he a oficiilo_r publice, separarea justijiei de administrajie, as1gurarea unu1 larg cere de autonomie pe seama comunel?r, statorirea sistemulu~. de dari i~d~recte ~i monopoluri ~i, ~a1 ~resus de toate, desfunjarea sarcmilor iobage~ti ~~ regularea In chip organic, just ~~ echitabil a tuturor chestiunilor pendente de r~ali~area acestei insemnate reform e.' Pentru jaranimea ro-. mana dm Ardeal a lost un noroc, ca improprietarirea s'a. dus I~ indeplinire in mod con~tienjios ~~ impaiiial,' a~a ca ispravmdu-se catastrul in 1860, s'a constatat, ca in .11 comitate fendale,
1

Iocuite in majoritate de Romani, ~i in 6 di~tricte mestecate (rom.sase~ti) '/, din teritor se aflit in proprietatea Romanilor.' Piedecile, - carl oprisera in lac veacuri. intregi desvoltarea economica ~~ cultural a a poporului roman: constitujia nedreapta a "Ardealuiui, bazata pe unirea celor trei najiuni priviiegiate, breslele, legile cari timbrasera pe Romani de venetici ~~ toleraji, - au lost in mare parte ridicate, u~ile ~coalelor ~i ale oficiilor publice au inceput a se deschide ~i pentru !iii poporului roman, cari pornesc a imbraji~a parte meseriile, parte a se de dicit invajaturilor mai inalte; invajatorii ~i preojii roman! se ridica ~~ ei din starea umilitoare de mai nainte ~i imbunatajindu-Ii-se treptat situajia materiala, le cre~te vaza inaintea poporului ~i a striiinilor. Daca cele mai insemnate din aspirajiile na(ionale, carora Ii-s'a dat glas in numeroasele petijii din anii 1848-50 ~i carl jinteau mai ales Ia incuviin\area unei organizari politice najionale, au ramas tot in domeniul dorin\elor neimplinite, ~~ daca nici demersurile, !acute pentru restaurarea mitropoliei romane gr.-or., nu au avnt rezultatul dorit, in schimb traiit in sufletele tuturor speranta vie, cii intr'un viitor apropiat se vorputeit realizit ~~ aceste dorinje mari, ~~ mangiiierea, ca prin inceputurile de organizare ~colara.Jll bisericeasca, prin activitatea febrila a lui ~aguna pe teren cultural ~~ literar s'au facut insemna(i pa~i de progres, ~i cii Romanii au acum un ~ef bisericesc ~i politic, ascultat ~~ iubit de popor, respectat ~~ temut de straini, apreciat ~~ distins de cercurile conduciitoare ale monarhiei, ~~ onorat chiar din partea imparatului cu o incredere deosebita, farii exemplu Ia capeteniile noastre biserice~ti de mal nainte.

1909. 15 Aprilie pg. 32). ll Szilagyi o. c. 447. ' H. friedjung o. c. 238.

exterioare a Austriei dela inceputul secolul al XIX-lea a fost" ca in Joe de .a. c~nsoli~a puterea intern a a monarhiei, a fa cut totul nu tn~i de dragul polthcet extenoare (cf. a~t. prof. Dr. I. Redlich in Osterreichische R.undschau

Kurand~, un ~ef. al op?zitiei, vorbind de atitudinea Austriei fata de Italia ~i Oermama spunea - ~~ cu dreptate - ca cea mai mare gre~ala a politicei

fntr'un discurs rostit mai tArziu in senatul imperial (7 Main 1862)

' Barijiu Ill. pg. 88.

f,l
l'i

184

185

XV.
Dinasticism sau ,ultraloialitate" ?
Trecerea neobicinuit de mare, de care se bucuril $aguna, ~i In jos Ia popor ~i In sus Ia curtea lmparateasca, era ca un spine In ochii multora. Izbucnind Ia slar~itullui Aprilie 1859 rasboiul intre Austria ~i Italia, Ia slatul ~i staruin(ele lui ~aguna, intreaga preo(ime a diecezei gr.-orientale din Ardeal gri!be~te a-~i exprima prin o adresa speciala' evlavioasa alipire catra prealnalta casa lmpari!teasca>> ~i durerea, ce simte ~tiind, ca imparatul este nelini~tit in slintele sale drepturi prin vecini usurpatori, terminand astfel: ~~te zori lrumo~i de ziua vedem noi in marinimoasa stapanire a M. Tale ~i ne (inem ndroci(i, caci putem li numara(i lntre acei sudi(i lmpi!rilte~ti, cari totdeauna ~i-au luat sie-~i de problema cea mai lnalta a li gata sa jertfeasca bun ~i avere pentru interesul 'Majesta(ii Tale>>. Aceasta adresa era un act diplomatic, poate nu tocmai indispensabil pentru preo(imea romana. El n'a lipsit lnsa a-~i produce electul, In dilerite chipuri. In seara zilei de 29 Maiu i s'au filcut curteniri lui ~aguna, din partea inal(ilor lunqionari civili ~i militari, iar muzica regimentului de Parma i-a dat o serenada. Unii dintre du~manii lui ~aguna, straini ~i romani, au crezut, ca e potrivit ljlOmentul spre a cerci! sa-i surpe vaza In sus, lnsinuand,' ca el ~i credincio~ii sai ar aveil ganduri centrilu' gale, iar in jos exploatiind credulitatea poporului ~i a preo' dtto 1/\3 Maiu 1859
:a

. " .1 ." <:aguna ar li cazut In disgrajia de adresa trimisa tilor prin svonurt nascoct e, ca oy ut sa (mil seama . . in sa, sau ca ar
0

~~p::al~u~~;u~a~:b n~c~z~ ;~~tieneasca

re~edin(a

catril ~aguna din~2 Iulie 1859 tendintele calomniatorilor lui ~aguna, cari scorn esc ~tiri false ~i vrednice de pedeapsa (<~strafliche Erdichtungen) ... ich kann nicht umhin- mein tiefes Bedauern dariiber auszudrii.cken, dass e_s einer sowohl in moralischer als politischer Beziehung tief gesunkenen Parthei gelingen konnte jenes Oewebe von Liigen in die 6ffentlichkeit zu bringen, iar Ia urma. ~asigunl pe ~aguna, cil imparatul are ~i acum, ca ~i mai nainte, toata consideratia pentru activitatea lui binecuvantata ( das segensreiche Wirken Eurer Excellenz ).

cf. <Tel. Rom., pg. 81. Guvernatorul Ardealului Liechtenstein condamnil ~i el in_ ejJistola sa

~i mai nainte, prin anii 1851-2, se facunl asemenea incerc;ari din partea unor frunta~i rom8.ni, cari au nlsp8.ndit prin sate o provocatiune cu tendinta de a despopularizd pe ~aguna in ochii poporului (A. Florian catra I. Maiorescu dto 3 Iulie 1852; !. c.)
3

fi lost escortat Ia Alba-Iulia ~ a. fata de aceste svo. nuri ~aguna alia necesar a lini~tl preoVmea ~i po porul prin un circular, In care Ie spune sa nu dee crezamant acestor clevete goale, minciuni obraznice ~~ .malijioase>>, aducandu-le totodata Ia cuno$tin(a, ca rela(iile sale cu lmparatul sun! bune, ca ~i mai nainte, ~~ ca adresa de loialitate .din 1/13 Maiu a lost primita cu placere din partea M. Sale. La sfar~it spune preo(ilor ~i protopopilor, sa nu mai sulere din partea nimanuia nici o batjocura Ia adresa religiei sau na(ionalitatii, ci sa arate Ia consistor ~i Ia judecata pe tot insul Andreiu bar. de ~aguna pe Ia anul 1859. care va cuteza a zice, . , " ... ~m ca noi Romiinii am avea vreun cuget rau .a~upra stapamr.u t" .~ paratqti ~~ di am avea intelegere cu ~tram.~ dm alte \att, cac~ daca ne vom purta astfel, atunci . vriiJ'?a~ll . no~tn, vm ave .. . "I." respectu] CUVtmCtOS ca I a sIS et'ca ''I Na(ta noastra. . . r . . Ungurilor cari priviau cu simpatie lupta ltaltemlm, nu I~ venia Ia socot~ala nici adresa preojimii, nici aces~ ctr;ul: lu 1 Suguna De aceea ziarul din Cluj Magyar futar>> 11 ~ u . . t lui ~aguna invinuirea de ultralma l't ate>>o prm care . s'au tnnm 1 amintiri dureroase ~i u~or s'ar li putut turbura pacea intre po-

:e

, "T R. 1859 pg. 93 sq.

186

poarele patriei. Dar s'au giisit ~i printre Romani glasuri, cari dacii nu secundau intocmai aceastii opinie maghiarii, condamnau totu~, din alt motiv, procedarea lui ~aguna. Un corespondent ardelean al zianilui din Moldova Steaua Duniirii scriit despre ~aguna cii, <<Cearcii a inarmit brajele Romanilor in contra frajilor !!alieni, iar loialitatea lui o califica de fratricidiu. Tel. Rom. riispinge aceste invinuiri, regretilnd, cii <<ni~te suflete mar~ave influinjeazii~ pe. cilt se vede, Ia redacjie, care nu stii pe picioarele proprii ~i invocand o muljime de cazuri istorice spre a dovedl, cii adeseori nici religia, nici najionalitatea n'au putut impedecit eruperea de riisboaie,' nici chiar intre popoare de una trupinii; dovadii luptele Atenei cu Sparta, riisboiul eel mare peloponesiac, riisboaiele Macedoniei cu Orecia sub Filip ~i Alexandru; iar Ia Romani: luptele intre Mariu ~i Sula, Pompei us ~i Caesar intrebe pe Brut ~i Casiu, in contra cui ridicii sabia pe campurile del a Filipi? Pogoare-se in evul de mijloc! Mearga in Anglia, nu gase~te lupta cea de zeci de ani intre roza alba ~i ro~ie; meargii in Franta, nu aflii, ca sii tiicem de altele, lupta religionarii intre Francezi ~i francezi cu infrico~ata noapte a Sf. Vartolomeiu? ... in sfar~it ce sii tilai umble in striiiniitate, riimaie in liirile romane ..... Episcopul nu predicii alta, decal patriotismul # alipirea cre~tinilor ciitrii tronul impiiratesc intr'un limp, cand intregitatea impiiriijiei monarhului nostru se__ atacii de du~mani striiini. Riisboiul s'a terminal, dupa ciocnirile nenorocoase dela Magenta (4 lunie) ~i Solferino (24 lunie)' cu infrangerea Austriei, care pierdu Lombardia. Astfel in sudul Alpilor ideea unitiijii najionale se apropiit de triumful definitiv, pe care Ia 1848 iscusinja strategicii a generalului Radetzky il ziidiirnicise, ziibovindu-1 cu aproape un veac de om.

PARTEA V.

Timpul Ineereari]or constitutionals.

-~-

I.
~aguna in senatul imperial din Viena (1860).
Infrangerile din Italia ~i pierderea Lombardiei a adu~ Austriei mai mull folos, decilt pagubii :' a lndreptat . ~te~jmnea cercurilor conduciitoare asupra mnltelor nemuljumm_ ~ 1 n~a junsuri interne, a ciiror lnliiturare era pen~ru monarhle 0 P1?: b1emii cu rrmlt mai insemnatii, decilt posesm?ea, c~re. devema din zi in zi to1 mai nesigurii, in sudul Alp1lor. D1fentele. popoare ale monarhiei nu se puteau sin:tl bine _in ciitu~:'le ~bso lutismnlui intemeiat pe baionetele, can nu ma1 era~ ~1ctonoase ca sub conducerea lui Radetzky. Finanjele monarl~1~1 :au_ II ~~ut in timpul absolutismului prin mai multe sdruncman ~~ chlal bugetul anului 1860 ariita un deficit de 280 m1ltoane fl. --In August 1859 ministrul Bach s'a retras, venind ln l?cu~ lui aristocratul pol on Ooluchowsky, iar ca prezident al consJlmlm contele Rechberg. . Pentru a pregiiti calea dela absolutism s~re v1eaja constitujionala, lmpiiratul convocii ln primiivara anulm 1860 un s_e~at impelial inmuljit (Verstiirkter Reichsrat_ ), ca:e, sub prez1dt~l Jiberalului ~i moderatului arhiduce Ram_er tmu dm 31 M~m panii Ia 28 Septemvrie, 20 de ~edinte. Dm A;deal au fost mvitaji a participit ]a aces! senat numa1 3 ~n~1: ~ag_una, sasul Carol Maager din Bra~ov ~i contel_e -~'??Ia~ Banff~, ca:e acesta din urmii nevoind sa urmeze mv1tam, fu lnlocmt pnn
- - - ,-~-.--friedjung. Der Kampf ~m die Vor!zetrschajt in Deutschland 1859 his Js66 vol. pg. 571: So kam es, dass die Niederlagen von 1859 U nd 1866 das Reich nicht eigentlich schwlichten, constatare aproape identica adevarului, cu aparentt~ paradoxale, cuprms ~ af'1rmajia , ca. no~ m rocul Ausiriei stil in infnlng"erile ei.

--~--

n.'

ft. f'riedjang: Der Kampf urn die Vorherrschaft in Deutschland . (1859-1866) ed. 7. vol. I. pg. 18-20 !i urm.

_188

189

armeanul Bogdan Jakabb, primarul Oherlei.' Mai fusesera invitati di? partea Rom_anilor biiniijeni Andreiu Mocsonyi, iar din Buco.vma baronul N1c. Petrino. Ace~ti vrednici reprezentanji ai Roman!l?r au luat cuvantul toji !rei in mai multe randur( fa desbatenle asupra bugetului ~i Ia discutiunile privitoare )a viitoarea organizajie a monarhiei. ~i n'a lipsit nici unul din ei a accentua aspirajiile najiunii lor. . ?~ntre discursurile rostite de .',)aguna in aces! senat imperial menta m ~pec1a! :elevatii discujia cu ungurul Oheorge Majlath, ca~e ~f1r?'as~, c~ 1~ Ungaria existii o singura najiune, cea maghJara.' ~~ tot! ceJlal(! cetajeni, orice limbii ar vorbl, se considerii Magh1an. " " . Ca prietin ~i propovaduitor al pacii .',)aguna aratii, ce r':ta_c1re mare _este a sus(inea, ca sub sceptrul Austriei s'ar mai gas! vre.-o najmne, s.ire de dragul altei najiuni sii-~i jeJtfeascii najJOnahtatea, hmba 1i existenja sa politicii. De cand a enunjat monarhul princi~i~l ec~tabil ~i slant de egala _indrepliijire -a tut~ror najJOnal!tajdor, dand ordin diregiitoriilor de a pune in aphcare aces! principiu, sentimentul najional a devenit treaz Ia toate popoare!e din monarhie. Adevarat, ca fntre singuratici totdeau_na a fo"st. ~i astiizi mai sunt in lume renegaji, caractere slabe ~~ nehotante in privinja politic!!, dar despre popoare intregJ nu se poate susjinea aceasta nicidecuin. .Patriotism~! lumina! II indeamna pe .',)aguna a-~i exprima co~vmgerea, ca f1ecare najiune din Austria e patrunsii de ne~es1tatea de_ a-~i. piistra ~imb_a - semnul adeviirat al viejii polihce, naj10nal!tatea ~~ ex1stenja sa politica, cu intenjia rriijeasca de a nu face prin aceasta nici o supiirare altor najionalitaji."

scopurile lor de vieajii mbrala ~~ materialii, a le implinl toate a~teptarile juste ~~ echitabile.z Cu privire Ia organizarea monarhiei pe baze constitujionale s'au format intre membrii senatului imperial douii curente: a! jederali$tilor ~i a! centrali$tilor. Cei dintiii pledau pentru teoria individualitajilor istorico-politice>> -'- nojiune pusii in circulajie de feudalul laroslaw Clam-Martinitz, care insista ca drepturi constitujionale sa se dee numai celorce s'au bucurat ~i in !recut de ele. Evident, cii aces! principiu insemnil pentru Romani re- intoarcerea Ia stiirile dinainte de 1848. Centrali~tii cereau o constitujie reiJrezentativa CLI parlament centra) pentru monarhia lntreaga. Intre ei era ~i Mocsonyi ~i ardeleanul Maager. Petrino a votat cu federali~tii, iar ~aguna nici cu unii nici cu ceilalji.' El i~i precizase atitudinea prin discursul rostit Ia 26 Septemvrie (in ~edinja a 19-a)' spunimd, cii nu voie~te a se pierde in discutii principiare, ci statore~te urmiitoarele I 0 condijii, far a a ciiror indeplinire nici binele din !'auntru, nici puterea in afara. a monarhiei nici imbunatajirile promise de monarh in legisla!ie ~i administra\ie. nu vor fi cu putinjii: 1. Unitatea monarhiei cu atributele, ce le va statorl Majestatea Sa.
1 Ibidem pg. 153-5; ((... Ich glaube fest, dass eine giinstigere Gestaltung der, gegenwartig Sf) zerriitteten finanzen nur im Wege gliicklicher politischer In.stitutionen ... erreicht werden kann. Wenn der Staat berufen ist, ein dauerndet Organismus derjenigen Einrichtungen zu sein, die zur Aufgabe haben, p_ie geistigen und materiellen Kriifte der Staatsangehtirigen, deren innere und iiussere. Lebenszwecke zu befOrdern und zu unterstiitzen, und wenn der Staat unter den Gesetzen, welche iiberhaupt das Menschenleben regeln, steht, d. i. unte1~ den Uesetzen des Rechtes und der Sittlichkeit, so glaul{e ich behaupten zu ktinnen, dass jede Einrichtung und jeder Organismus einer Regierung,~,vorziiglich aber und insbesondere derjenigen Regietung, die sich zur leitenden Idee die Gleichbetechtigung der Staatsang,ehtirigen gesetzt hat, derart beschaffen sein miisse, urn_ allen gerechten und billigen Erwartungen Und Forderungen der Staatsangehtirigen zu entsprechen. Uenn im entgegengesetzten Faile wiirden sich die Regierungsmassregeln als Ausfltisse einseitiger tTendenzen herausstellen, welche dann dem Oekrtinkten und Beeintrachtigten einen gerechten Anlass zu Beschwerden mid zur Unzufriedenheit bieten)) etc. "Ibidem vol. II. pg. 381-2. ' Ibidem vol. ll. 284-287.

,,

=-

In ~edi~ja a 7-a, luiind cuviintulla buget, se rostl .',)aguna

?an~, ~a ~nza. fmanciarii nu va putea fi iriliituratii decat prin ms!J!u)mm_ pol!tJce potrivite, cari sa multiimeascii toate popoarele ~~ t~jl supu~ii, ciici datorinja statului, ca a unui organism s~pus leg! lor de drept ~i moralitate, este a des volta puterile spirituale ~~ matenale a tutmor cetiijenilor siii, a promova ~i sprijinl toate
N Ormtissy o. c. I. pag. 226. Verhandlungen des b'sterreichischen verstiirkten Reichsrathes 1860 ach den stenographischen Berichten, voJ. I. pg. 125--6.
2 1

~~. asupr"a o~ganizarii, ce urmeaza a se da monarhiei intregi spu-

- 190-

191
trali~ti;

2. Constitu(iuni provinciale coraspunzatoare autonomiei ~~ imprejurilrilor din singuraticele provincii. 3. Egala indreptii(ire a tuturor na(iunilor ~~ dreptul limbei lor Ia toate diregatoriile. 4. A~ezarea religiilor cre~tine pe o treapta egala, intre sine ~i fa(ii de stat. 5. Restituirea fondurilor biserfce~ti, ~colare ~i filantropice, respectivelor reprezentan(e biserice~ti. .. 6. Asigurarea institutelor confesi.onale de !nvii(iimant in pnvm(a caracterului confesional ~i a limbei na(ionale. . .7.. Sprijinirea loiala din vistieria statului a scopurilor bisertce~h ~~ ~colare pentru fiecare religiune cre~tina. 8. Promovarea ~tiin(elor, a industriei ~~ a fiecarui ram de comerciu ~i de venit, ~i libertatea presei intre marginile legale .. Y. Masurarea contribu(iei fonciare dupa imprejuriirile locale faptice. . 10. Aplicarea bi!rba(ilor califica(i din sinul religiunii lor ~~ n~(iunilor cre~tine Ia toate diregatoriile, nu numai provinciale, ct ~~ centrale.' Fiindca se prevedeil, cii majotitatea voturilor va fi pe partea federali~tilor, tot in aces! discurs i~i exprimil ~aguna donnta: ca prin. individualitii(ile politico-istorice sa nu se in(eleaga numat tnsemnarea grani(e:or teritoriale ale singuraticelor (ilri, ci ~i egala indrepta(ire ~i egala indatorire a tuturor factoc rilor sociali ~i organici, cari au ajuns a se validita !n cuprinsul individualita(ii istoricopolitice a unei (ari, caci numai a~a ya putea p~osperit i~dividualitatea istorico-politicii a unei tari ~i se va putea promova totodata ~i interesul unita(ii monarhiei. . . Rezulta.~ul a lost: 34 voturi penttu teoria dndividualitii(ilor tstonco-pohttce>, dect pentru federali~ti ~i 16 voturi pentru ~enAceste puncte sunt pti.blicate ~i in Benigni's Volkskalender fiir das jahr 186! jJg. :XVI, imprenna en o reu~ita fotografie a lui ~aguna ~i cu observa~Ja: W!r geben hier.das Portrait jenes Mannes, der in der Eigen~ schaft emes ausserorden~lichen Reichsraths, in der 19. Sitzung dieser hohen Versammlung, mit aller Warme eines wahren Patrioten die nachstehenden denlzwiirdigen Worte deren Wahrheit in den weiten Gauen des Oesammt~ vaterlan~es noch. immer wiederhallt, gesprochen bah; urmeaza apol fotografia ~~ aprec1erea lUI Carol Maag:er, pe care fl nume~te: der Mann des Tazes,
1

iar 6 senatori, !ntre cari ~i ~aguna, au rasp ins atiit proiectul majoriUi(ii cat ~i al minorita(ii.

Pe l~nga cele !n~irate mai sus, a mai vorbit $aguna in aces! senat in chestia fondurilor biserice~ti, a ~coalei reale din Abrud, a profesorilor din Bra~ov ~i pentru situa(ia Romanilor ardeleni, avand In aceasta din urma chestiune o interesanta discu(ie cu armeanul lakabb, care enun(ase !ntr'o ~edinja, ca popora(iunea Ardealului dore~te !mpar(irea politica dinainte de 1848. $aguna arata, cat de nedreapta a fast aceastfl impar(ire pentru najiunea romana, care in sensu! dreptului public ardelean inainte de 1848 nici nu avea o existenta politica legala ~i recunoscuta, dar prin jertfele ~i eroismul sau din anii 1848-9 ~i-a ca~tigat egala indrepta(ire. lakabb 1i reflecteaza, . ca Romanii n'ar fi trebuit sa puna mana pe nici o arma, deoarece egala indrepta(ire o decretase Ia !nceputul anului 1848 dieta ardeleana.' ~aguna il ia de scurt pe lakabb, cerittJdu i prin o epistolil, sa-i comunice hotarirea respectiva a dietei ardelene, care hotarire neexistand, fire~te, nu i-o putuse cornu. nicit Pentru a inlatura eventuale presupuneri, ca !nsu~ ar fi afirmat lucruri necongruente adevarului istoric, ~a,guna ia in ~edinta a 11-a (15 Sept.) din nou cuvantul, ~i imparta~ind demersutile sale pe langa senatorul lakabb, spune, ca legea, Ia care s'a provocat acesta, nu exista. 2 lakabb a ceicat sa raspunda, dar s'a !ncurcat ri'iu !n ni~te !raze goale, cil legea aceasta ar fi gravara !n inima fiecarui Ardelean ~i alte asemenea eufemisme, cari nu puteau sa produca decal un elect nefavorabil pentru celce le spunea. Astfel $aguna avil !neil 0 biruin(il ca~tigata, pe langa succesul, ce il obVerhandlungen etc. vol. I. pg. 328-9. Ibidem vol. I. pg. 358':_9. dndem es aber im Interesse der gerechten Sache ist eine dem Sachverhalte entsprechendeAeusserung dem hohei1 Reichsrathe zu_ erstatten, so kann ich nicht umhin, zur Kenntnis der hohen Versammlung zu bringen, dass ich gleich gestern den Herro. Reichsrath v. /akabb ersuchte das betreffende Landtagsbeschluss des;~Iahres 1848 bekannt geben zu wollen, worauf ich die schriftliche Antwort erhielt, -dass das die Oleichberechtigung betreffende Oesetz in das Herz eines jeden Siebenbiirgers geschrieben ware. Aus dieser Aeusserung beliebe der hohe Reichsrath gefalligst zu ersehen, wer sich der Wahrheit nod der Wirklichkeit der bestehenden Thatsachen entsprechend geaussert hat ...
1 2

192

jinuse in discujia cu Majlath ~i care ii adusese felicitari ~i adrese de aderenjii din mai multe pilrji.' Ca 'ii despre aile ac(iuni diplomatice mai insemnate, tot astfel ~i despre senatul imperial din Viena a scris ~aguna un memoriu,' in care se cuprind informa(iuni pre(ioase cu privire Ia raportul, in care se. alia el cu impilratul, cu arhiducii ~i cu ministrii austriaci. Citam aici ciiteva date: Dumineca 27/15 Main ~aguna fiind in audien(a Ia imparatul, a raspuns cu <<sa{let carat Ia intrebarile, ce i-s'au pus despre situa(ia monarhiei ~i a Krdealului. <<Siimbtitd 2 Iunie m'am infii(i~at" arhiducelui franz Karl, care prea framos mi,a cuvimtah. Daminefd 3 Iunie a lost poftit Ia arhiducele Rainer, care af!ase, cii ~aguna vrea sa-~i ridice cuvantul impotriva afirmajiunilor contelui Apponyi, ca senatul imperial ar fi pe un teren, care nu coraspunde constitujiei rnaghiare ~i sa apere egala indreptajire. Arhiducele Rainer il roaga sa renunje deocamdata Ia 'aceasta hotarire a sa, fiindca s'au anun(at inca 16 in~i, cad doresc sa i~i lamureasca atitudinea lor faja de aces! senat imperial, ~i din atatea declarajiuni u~or s'ar putea na~te nein(elegeri ~i lupte politice. Propter bonum pacis ~aguna se invoqte,. dupace Rainer II asigura, ca ii va oferl prilej a se declarit in privinja aceasta in cursu! desbaterilor. Dar .cere a se l'uit Ia protocol intenjia lui, ca <<Sii aile najia romiinii, ca reprezentanjii ei apara drepturile' na(ionale. Rainer promite
~i impline~te."
1 Sunt interesante cele 6 strofe safice, publicate in onoare~ episcopilor Strossmayer ;-i ~aguna in foaia slavona: Ciril ~i Metod (7 lui. 1860) ~i din cari cit am numai doua: Austriae sceptro recumbant propinqui: Strossmayer prona celebratus aure. Atque justorum reverens queralas Ecce Schagmza I Slava! Norunt Hi lacrirnas tuorum; Tuta soleris; rtiferent triumphum, Quae tibi Nomen dederat per aequum jura salutis,, (cf. Popea; Biogr. pg. 354-5). 2 ((Ziar despre cons ilia! imperial ltzmulfit. Dr. II. Ptt.~cariu: (>Documente pentru limbd ?i istorie>) I. pg. 32L-339. 3 Verhandlungen etc. vol. I. pg. 28-9.

I~I,

1. I
i'i.,
I

193

Luqi (5 Iunie) $aguna a lost invitat Ia pranzul lmparatesc, iar ministrul prezident contele Rechberg 1-a poftit Ia teiu pe Marfi dapa teatra, in toate saptamaaile>>. Sambilta (9 lunie) arhiducele Rainer imparta~e~te, ca senatorii, cari nu sun! ale~i in comisiuni, se pot departa pe 14 zile, dar - observa $aguna - eu am ramas in Viena, ocupandu-ma intr'aceea cu prelucrarea opului meu des pre is Ioria bisericeasca. in 28 ~i 30 Iunie s'au sfatuit Romanii ~i Sarbii in chestia organizarii biserice~ti. Rajacici stiiruiiL fire~te pentru supremajia sarbeasca, dorind ca centrul intregei biserici ortodoxe din monarhia habsburgica sa fie in Carlovit, ~i loti episcopii sa fie ale~i in sinodul din Carlovij. Hacman se declara, ~~ de astiidata contra planurilor s:irbe~ti, accentuahd, cii Bucovinenii doresc sa aiba organizajie proprie, coraspunzatoare trebuinjelor locale ~i sa-~i poata administra singuri fondurile biserice~ti. Petrino a cuvantat contra Sarbilor, de cari sun! satui Bucovinenii, cu toate ca au avut un singur episcop sarb, pe Vlahovici,. care a predat averile ~i administrajia bisericeasca pe mana guvernului civil. Mocsonyi propune a se cere incuviinjarea guvernului pentru o adunare bisericeasca ob~teasca, Ia care sa participe clerici ~i mireni din toate eparhiile, in proporjie cu numarul sufletelor, spre a se consulta asupra acestei insemnate pfobleme de organizare. La ceeace Rajacici observa, ca el nu se poate abate dela privilegiile s:irbe~ti, caci natia 1-ar ucide cu pietrl. Propunerea lur Mocsonyi a lost susjinuta ~i de $aguna, dar fiirii rezultat, ciici de~l Rom:inii ~i-au motivat piirerile foarte bine, dupa principiul egalei indreptii(iri ~i a! fratiei religionare, totu~ au cazut acelea in pam:int sec ... Conferenja, fiind disolvatil de Rajacici pe motiv, cil intre membrii ei sun! numai 2 S:irbi lata de 4 Romani, s'a convocat alta pe 30 Iunie, Ia care au participat 4 Sarbi ~i 4 Romani, discutand 3 ciasuri fiiril a putea ajunge Ia vre-o injelegere. Aceste desbateri au avut totu~ un rezultat, pe care II noteazil $aguna; in ziarul sau: Sarbii s'au putut convinge din vorbirile lui Mocsonyi ~i Petrino, ca pe viitor nu vor mai puteil subjuga pe Romani biserice~te. In 4 Octomvrie sosl :;laguna Ia Sibiiu, unde fu primit din partea tuturor cu mare insuflejire, pe care o tiilmilcl graiul ril~>

' I

',,I

,,
!.
'

Ia

194
pica! al protopopului Popasu. $aguna raspunzand indemna pe !of Ia concordie ~i frajie, caci a sosit timpul de a n~ se mai desbina !iii najiunei, ci de a pa~l soltdar in acjiunile lor politice>>.'

195

II.
!>aguna ca prezident al conferentei nationale din Sibiiu (1861) ~i membru al celei mixte din Alba-Julia.
Urmarea senatului imperial a lost constitujia octroiata, care o comunica Jmparatul prin diploma din 20 Oct. 1860, incuviinjand <dndividualitajilor istorico-politice, deci tuturor provinciilor din monarhie autonomia legislatiYa, dar fiira ~tributele esenjiale ale suveranitajii. Pe langa parlamentele provinciale mai era prevazut ~i un parlament central. Prin diploma aceasta, care era primul pas spre vieaja constitujionala ~i avea de scop sa 1mpace trecutul cu prezentul, s'au fiicut lnsemnate concesiuni federali~tilol feudali, cari o ~i primira cu bucurie, pe cand cei!alji cela\eni avura numai sentimente potolite sau chiar nedumeriri faja de aces! inceput a! erei constitujionale, care urma sa treaca in cajiva ani prin o serie intreaga de schimbiiri precipitate ~i de problematice experimentari politice;. Austriacilor centrali~ti li-se pilrea ca aceasta constitujie face aproape iluzorie unitatea monarhiei; Ungurii, cari cereau un fel de restitujie in intregime a legilor din 1848, nu voiau sa primeasca nici un lei de constitujie octroiata, oricat ar fi lost de buna. Nici Romani! nu se puteau insufleji pentru teoria <<individualita{ilor istorico"politice>>, pe care se baza aceasta diploma, despre care Barijiu scrie, ca a lost precipitata ~i tocmai pentru aceea plapanda ca pruncii de 7 !uni.'
' Barijiu III. pg. 57. :~ vol ... III. pg. 39 -~i cf. ~i Aurel C. Popovici: Die vereinirY!en Staaten v~n Oross-c;J~terre~e~, Leipzig 1906, par~ea I. cap. Vl.: -D~e hi;torisch-p~li ftschen lndwtdualdaten pag. 120 -142; mteresante observan asupra indivi-

'

; ~ -: i :

ir"i'l

.:!:

' -::-,
'I
I

I> '
.:i.i
':I

:-,.1

,i,"'!'
,:ir
~ ''

I" I'
r . ','
r,

II ' I
1'1
,1."'1

:~ !j :

. >F

i <.i.''l
j
i

1'1

,, ..
!;;

'i'! I ,I' I i
1'1
1 1,
1

,\I
!1:,
I-I

dualitatii istori~o-politice se cuprind ~i intr'un articol scris de Baritiu in <qa~eta Transilvaniei Nr. 33 din 1861: Axiome ~i probleme potit/c;e cu pnvm(it la nafiunea romtind din fdrile- austriace, unde se zice, intre altele: <<Dreptulistoric este~ pentru cei cari il au, cea mai sigura garanta in contra despotismului, dar Ia Romani dreptul istoric se chiama nedrept 'istoric sau dreptul celui mai tare, dreptul pumnului. lndividualitatea istoricilRpolitica i!1-seamna pentr_u Romiini moarte nation ala .~i _politic& ... Ce este limba naR fwnala? Este sufletul datator _de- Vieata al natiunii; a marginl un popor tntru folosirea limbei sale este aRi descliide arteria, pentru ca sa moara cu
incetul~.

Un bine aducea totu~ pentru Romani; restituia autonomia Ardealului, in cuprinsul caruia era nadejde, ca se va putea va!idita ~~ elementul romanesc ca factor politic hotilritor, cum s'a ~~ validitat intre anii 1861-3. Jn <<Telegraful Roman>> e aprecu termini biblici importarfja acestei diplome, care e me. .nita <<Sa curajeasca a!uatul eel vechiu ~i sa faca lramantatura noua - ea este baza bine socotita, care va perfecjiona toata zidirea constitujiona!a a viejii noastre politice intocmai precum pujin aluat dos 1Je~te toata framantatura .. .' f;li in adevar aceasta diploma dadit prilej Ia multe framantari politice in sinul tuturor popoarelor din monarhie. Vieaja 'politica, inabu~ita in deceniul absolutismului pana Ia amorjeala complecta, se treze~te acum ca Ia o sullare calda a vantu!ui de primavara. Printre popoarele de dincolo ~i de dincoace de Lajta era o mi~care febri!i\. Maghiarii cra~neau de nemuljamire ~i se pregiiteau pentru victorioasa lor rezistenja pasiva, Sarbii, Slo, vacii, Sa~ii erau ~~ ei toji intr'o ferbere, alimentata de nadejdi : , . intinerite. $i, dinlt:e ceice insetau de niulta vreme dupa un prilej potrivit de a urma slatul: carpe diem, nu puteau !ipsi, fire~fe, nici Romanii. La sfar~itul lui Octomvrie 1860 $aguna convoca in Sibiiu a! doilea sinod al bisericii ortodoxe romane. Barbajii conduca' tori, intruniji aci, avura acum prilej a se statui ~~ asupra demer-. surilor, ce trebuiau !acute pe teren politic. Toji erau de acord a se cere prin o petijie m~iestaticii incuviinjarea unei conlerenje sau congres najional, in care Romanii sa-~i lamureascii atitudinea lor in noua situajie ~i sa procedeze Ia organizarea politica na-, jionala. In fa\a acestei probleme insemnate patimile confesionale ~i urile, ce le vor fi lasat vra~mii~iile iscate din ele pe timpul absolutismului, au lost din nou date uitiirii ~i Romanii de amandoua confesiunile se imbraji~ara ca ~i in anii 1848-9, intr'o frumoasa solidaritate najionala. Dupace $aguna impreun~ cu cajiva- frunta~i din Sibiiu inainteaza imparatului o petijie, ceriind numirea unui Roman de cancelar a! Ardealului,' o deputajie trimisa Ia Viena adreseaza imparatului in 19 Decemvrie o petijie, in care dupace arat:l, ca najiunea romana, care s'a topit
1

Tel.- Rom. 1860 Nr. 46.

' Barijiu Ill. pg. 64.

li'

i:

'

197

196

I,
"i :-1

de dorul egalei indreptiljiri, se bucura acum mai mult, decat oricare alta, de diploma din 20 Octomvrie ~i e cuprinsil de un profund simj de muljamita faja de imparatul, II roaga, sa asigure drepturile politice ale najiunii romane prin o diploma speciala, In forma celei Ieopoldine>>, sa se indure a chema Ia postul de cancelar aulic al Transilvaniei un Roman ~~ a proclama ca principiu, ca toate 3 limbile (germana, romana ~i maghiara) in toata privinja au sa se bu~ure de un drept egll; iar Ia conferenja, ce o va convoca cancelarul aulic al Ardealului in scopul pregatirii lucnlrilor pentru dieta ardeleana, sa fie reprezentaji ~i Romiinii, in proporjia numarului, prin barbaji, pe cari ii vor propune cei doi arhipastori romilni, ~i in fine Maj. Sa sa se indure a concede najiunii romane din Ardeal jinerea unui congres na(ional, pentruca in acela~, sub conducerea ambilor arhipilstori romani, reprezentanjii din inteligenjil, cler ~i comune ... sa poata discuta ~i exam ina intrebarile interesului siiu politic-najional ~i rezolvirea lor sa o poata pregiiti pentru dieta cea mai deaproape.' De~l raspunsul imparatului n'a urmat curand, Roman.ii s'au pus indata pe lucru ~i dupa injelegerea mitropolitului ~ulujiu cu ministrul Schmerling, care Ia sfar~itul anului f860 urmase
1 Petitiunea intreaga publica ca adaus Ia Protocolul ~edinfelor conjerenfei nafionale romfine~ti 1/13-4/16, pag. 32-40. tipilrit in Bra?OV de Baritiu, care motiveaza intr'o lunga prefata necesitatea ?i importanta conferentelor nationale, a caror lipsil trebue sa o simta oricine intocmo.i ca trebuinta de mfincare ?i beuturi'b ... .natiunea romana din Transilvania nu poate fi nici indestulata, nici odihnita pe aceea, ce zic altii, cil vor sil-i dee dfinsei. Natiunea romfiml nu cere din gratie, ca. din gratie se da numai vinovatilor ~i sclavilor; Romilnii cer ~i pretind dreptate; ianl Ia ca~tigarea drepH'itii vor ~i trebue sa ia ~i ei parte. Pentruca Romilnii sa-~i poata ajunge acest scop mai pe sigur, ei au trebuinta imperativa de adunitri nafionale. Romiinii nu a~teapta nici chiar dela spiritul secolului, dela spiritul de libertate, care adie peste Europa, nimic pe seama lor tara confaptuirea proprie. Spiritul umanitatii ~i al libertatii seamana cu lacul oii din /erusalim, san cu apele minerale _vindecatoare; ele vindeca numai pe aceia, care le cantil ~i se ~tin folosi de dilnsele. Pentruca_ sane putem folosi, trebue_ sane adunam, sa tinem consilio. cf. ~i articolul lui B., intitulat: Congres national ~i care ia ca motto urmiltorul pasaj adevarat din Agricol lui Tacitus: Nee aliud apud validissimas gentes nobis utili us, quam quod in commune non cosulunt . .. Ita, dum singali pugnat, universi vincuntur. (Oazeta de Transilvania lSbl Nr. 38).

in Iocul lui Ooluchowski, ~~ dupil in~tiinjarea prealabila a lui ~aguna catra guvernatorul Ardealului, Liechtenstein,' ~o?f;renja nationalil se deschise in ziua de Anul-Nou 1861 ~~ jmu sub conducerea ambilor arhierei, ca prezidenji, 4 ~edinje. De'il era iarna asprii, au venit atunci Ia Sibiiu, afara de cei 159 de in~i' invitaji a participa Ia ~edil)je, mulji Romani din toate parjil~. ln aceasta conferenja najionala, pe langa accentuarea gravaminelor mai insemnate, s'a prezentat 'ii discutat ~i un proiect de lege electoralil cu scopul de a se arata, cam dupace principiu ar vol najiunea romana a se face 'ii sancjiona pe cale curat constitujionalii o lege electorala, ce sa coraspunda tuturor intereselor, ce au locujtorii acestei jari 'ii in specie najiunea romiina. s Cilci lege a electoralil din 1791 era facutii pe baze feudale, cu excluderea Romanilor dela vieaja politica, iar cea din 1848 s'a decretal, sau mai mull, precipitat prin eel mai cumplit terorism (pag. 19). Dintre hotaririle conferinjei mai insemnate sunt: a) conferinja prime'ite asupra sa solidaritatea in toate lucrilrile ambilor arhipastori, ce le-au facut 'ii ce le vor face in interesul najiunii romiine, 'ii le va da bilrbaji permanenti (comitet najional) langa dan'iii, pftna cand najiunea wmana i~i va ca~tiga dreptul sau de najiune politidi; b) <<in urma propunerii pre~edintelui baron de ~aguna najiunea romana reprezentata aici, se declara 'ii cu aceasta ocaziune de najiune politi<:a 'ii independenta faja cu celelalte najiuni; c) adunanja, insuflejitii de cuvintele prezidenjilor, ca toji Romanii fara distincjiune de confesiune, sun! fraji de acela~ sange, ~i ca asta. distincjiune de confesiune nu-i mai poate desparjl pe unii de catra aljii in cauza najionalii politicii romana, a poftit sa se ia Ia protocol declarajia, cii afurisit va fi ace! roman, care va mai incerca a stricare astii legiiturii friijeascii. 4 ,._ Apoi, fiindca in curand urma sa se jina o conferenjii mix!~ -(RomAni, Maghiari 'ii Sa~i) Ia Alba-Iulia, tot Ia propunerea lm
1

Protocol pag. 12. v. in~irarea lor ibidem pg. 54-58. " Ibideni pg. 17-20. ' Ibidem pg. 12-13,
2

198

~aguna adunarea hot~ri, ~a Romanii chemaji de lmparatulla acea conferinja, Sa se jina strans de -concluzele acestei aduniiri najionale, -~i dacii ei sau din interes privat sau din orice alii! tauzii s'ar abate dela aceste concluze, atunci faptele lor se dechiara anticipatimente de nule ~i nevalide pentru najiunea romanii.
26 de in~i au inaintat conferenjei in ~edinja din urma un memorial, in care se cuprind lucruri insemnate cu privire Ia drepturile limbei romane ~i ale bisericei gr.-cat., care ar fi dorit sa scape de jugul concordatului>>, se insista pentru infiinjarea unei agenjii Ia preainalta curte>>, pentru infiinjarea unei societaji literare, al ciirei proiect de statute sa-l elaboreze Timotei Cipariu, ~~ pentru ridicarea unui monument najional in Blaj pentru nemuritorii barbaji Samuil Micu, 0. ~incai ~i P. Maior, iara altul pentru 0. Lazar in Sibiiu sau in Avrig.' Asupra punctelor din aces! memorial nu s'a mai desfa~urat nici o discujie, ci studiarea ~~ eventuala lor realizare s'a lasat in grija comitetului permanent, campus din I8 in~i,' sub indoita prezidenjie a arhiereilor ~aguna ~~ $ulut.

Tot din aceasta conferenja s'au inaintat lmparatului 2 petijii in cari se cere a, ca .lntre propunerile rege~ti (<<propositi ones regiae) ale viitoarei diete Ia locul intai sa fie pus a regularea situajiei politice a najiunii romane (ceeace s'a ~i in tam plat Ia 1863); apoi toji articolii de lege vatamatori pentru Romani sa fie anulaji, in sfar~it sa se asigure dreptul ega! al limbilor ~i sa se intretese in juramantul de incoronare al monarhului <<O clauzula coraspunzatoare, in puterea careia libertajile ~i drepturile constitujionale ale navunii romane ~~ ale confesiunilor ei; -,1( fie asigurate.' lar In a doua petijie majestatica se arata, ca masurile luate de cancelaria aulidi transilvana nu coraspund a~tepta rilor romane~ti, ca Romanii nu sunt reprezentaji In aceasta insemnata corporajie decal prin 2 in~i: un consilier ~~ un secretar ~~ ca Ia convocarea cooferenjei mixte deasemenea li-s'a facut o mare nedreptate prin anomalia de a se fi invitat 24 de in~i In numele celor 500,000 )\\agliiari ~i Siicui, iar pentru 200,000 Sa~i 8 reprezentanti ~i in numele a 1.400,000 Romani tot numai
0 0

Aceasta conferenja a najionalitajilor ardelene se jinu in I I Februarie Ia Alba-Julia ~i scopul ei era, sa indemne pe Ardeleni a trimite pe deputajii lor Ia dieta din Pesta i a recunoa~te unirea celor 2 jari. Partida moderajilor maghiari parea a se gandi atunci serios Ia o impacare cu najipnalitajile.' Rezultatul experimentelor din Alba-Iulia se putea ~tl de mai nainte. Punctul de vedere maghiar de a trimite ~i din Ardeal deputaji la dieta Ungariei, considerand unirea Ardealului cu aceasta jarii de Iegala - a lost aparat aci cu caldura de episcopul rom. catolic Ludovic Haynald, argumentarile caruia au avut darul de . a convinge nu numai pe cei 23 reprezentanti ai elementului maghiar, ci ~i pe 3 in~i dintre Sa~i. Romilnii au ramas loti credincio~i punctului de vedere exprimat in conferenja najionala, ale ciirei hotariri le talmacl mitropolitul $ulujiu lntr'o cuvanta1 e mai Iunga, spunand, cii pentm noi najionalitatea mai scumpa decal libertatea>> ~~ ca Romapii numai dupace vor fi recunoscuji de najiune politica vor putea sa intre In pertractari asupra legilor din I848.' . _ . in ~edinja din I2 Februarie eel dintai a luat cuvantul ~aguna sprijinind, intr'un discurs avantat, _rarerile expri~~te_ ~e :;lulujiu in ~edinja premergatoare ~~ lamunnd cu deoseb1ta t_ane a convingerii nizuinjele ~i direcjia politica a Romanilor, a caror dorlnja suprema e sa ajunga ~~ ei <a acea stare de Iibertate ~i luminare, Ia care celelalte najiuni au lost ajuns de mai nainte, Aceasta dorinja justa izvore~te din convingeri morale. Najiunea roman a injelege sub libertate starea cea normala ~ patriei sale constitujionale, care sa-i asigure viea(a, onoarea ~~ averea ei; iara sub luminare injelege folosirea darului vielii constitujionale, bazate pe egala indreptajire cu privire Ia religia. ~i nationalitatea sa, ~i Ia cultura ~i fntrebuin(arta limbei ~ale na(tonale. ' Dupace motiveaza nizuinjele Romanilor, ca izvorand din firea constitujiei ~i ~vand acela~ caracter ca nizuinjele najiunilor conlocuitoare, asigura conferenja, ca opiniile divergente, ce s'au ivit en aces! prilej nu vor putea impedeca najiunile de

in~i.'

-~ 1 Ziaru[ de frunte Pesti Napl6 scrHt in Nrul sau din 10 Aprile 1861 ~ Este de cea rnai neaparata trebuinta sa se 9tearga din legile di!l 1848
acelea, cari vatama nationalitatile, c<lci'altfel am ramanea izolati intr'un mod fioros in toata Europa ~i chiar in patria noastr~b>,

\ Ibidem pg: 43~45. ' Ibidem pg. 23. ' Ibidem pg. ' Ibidem 52~4.

48~51.

' Ormiissy

Q.

c. vol. I. pg. 258-'9,

200

201

:j'

ajunge jinta dorita, nici nu vor primejdul <<paladiul patriei: constitutiunea, a poi termina prin urmatoarea comparajie biblica Sa nu ne speriem niei de feluritele limbi, in care membrii acestei conferenje i~i descoper opiniunile lor. Aceasta ivire nu este turnul Vavilonului, ci este icoana cea adevarata a sarba!oarei cre~tine de Rusalii. Deosebirea limbilor s'a scos ca pedeapsa numai in testamentul vechiu, iara in eel non s'a cinstit de darul Duhului Slant, ceeace eu doresc, ca ~i peste aceasta conferenja sa se reverse in cea mai bogata masura. A~adara diferenja limbilor din aceasta conferenja este rasunetul frajietajii najiilor din jara, este caracterul eel mar de frunte al patriei noastre constitujionale, care ca o maica buna imbriiji~eaza cu asemenea iubire ~~ caldura pe toji !iii sai ; este factorul eel puternic pentru adeverirea matmiNjii najiilor din jara; este factorul ace! a, care garanteaza pacea ~~ muljamirea ob~teasca ~i pune stavila Ia orice iregularitate. In sfar~it felurimea limbilor din conferenja aceasta reprezinta in originalitate patria noastra, Ardealul.' Oricat de rabulistica sau maiestrita ar fi parut atunci unora aceasa cuvantare, ea exprimil cumpatat ~i cu destula precau(iune, pareri juste despre chestia limbilor in Ardeal, pareri, cari au avut rasunet ~i in presa. Astle! curand dupa conferenja din Alba-lulia Telegraful Roman scria ca destinajia poporului roman, adecii cultura ~~ prosperitatea lui cere necondijionat recunoa~terea limbei romane in via{ a to tala a poporului... Cuvantul imparatesc trebue sa se faca adeviir ~i Romanul trebue sa aiba limba sa ~i najionalitatea sa, ciici i-a sosit timpul, ~i nu mai poate ramanea servil, schimband numai jugul ~i comanda! Najionalitatea lara limba este numai o satiril, ~i triumful ideei najionale trebue sa covar~easca orice alt interes.'. Pe langa chestia limbei ~i realizarii egalei indreptajiri politice, ii preocupa pe Romani mai ales dorin(a de a se constitul
Aceast~ cuvantare a fost publicata in Tel. Rom. 1861, al carui redactor loan Rafiu, mai htrziu protopop la Hateg, a participat ~i. el ca raportor Ia conferenta mixta din Alba-Iulia (ibidem pg. 17), De ad a fost
1

a-~i

politice~e, intr'un congres najional general,' care s~ cuprinda ~i pe Ardeleni ~i pe _Ban~te.ni. Era un f_el de. revemre Ia p1 o-

gramul najional, desfa~urat m pet1j1a ma]~stat1~i! dm 25_ f:br~~ arie 1849, cu deosebirea, ca acum Bucovmenn nu mm facu~a nici un pas pe terenul luptelor najionale politice. Intr'o sene de articole, intitulate Orientare>> 2 ~i scrise probabil de $aguna, se pune intrebarea: panii cand sii fie R?~anii su_b ~uris dicjia ungureascii in comitate, sub iurisd1cj1a sacmas:a 1? scaunele sacuie~ti ~i sub iurisdicjia siiseascii in scaunele. sase~t1: ~i se arata, cii <<deviza najiei romane. este congre~ naj1onal ~~ dieta jarii, ca unicul mijloc de mantmre ob~teasca, .u~de ap~1 toate se vor Jiimurl, norma ~i impacit>>.' Pe Ia adunanle co~l tatelor in multe locuri, se manifesta sgomotos insufle\lrea najlo nala ~e izvoria din noua ordine a lucrurilor; se inaintau protest~ numeroase contra alegerilor de funcjionari, fiicute faril conlucrarea poporului roman sau impotriva intereselor lui. Unele ajungeau chiar pana Ia tronul imparatesc ~i erau rezolvite in favorul Romanilor.' Prin presa se dildeau poporului sfaturi, ~a-~i platea~c~ regula! diuiie' ~i sa nu urmeze exemplul Magh1a;!lor, can m~e pura a opune rezistenjii, nu mai plateau dare ~~. n~ se ma1 mrolau Ia milijie, decal constrln~i de execuj1e m1htara. . Cu toate cii dieta ardeleanii inca nu se convocase, ~~ nu erau prospecte a se convoca in graba, se ives~ c_urand lngrijoriiri cu privire Ia felul cum se va alciitul, pe baza ca;e1ieg1 elect.orale:.cum ~i Ia masurile, ce ar trebul luate pentru as1gura;ea ex1stenjn po: Jitice a najiunii roman e. Se simjiit trebuinja une1 g_aranje leg~le ~~ se recomanda conducatorilor a stiirul pe langa MaJ. Sa, ca sa dee
' Barifiu Ill. pg. 114~115 !i 121. 2 T, R. nrii 18, 20, 21, 22 ~i 39 ~i Oazeta Trans, 1861, nr. 38, unde Barifiu agita pentru tinerea congresului, eel mult pana la Sf. Petru.
.

' i'

reprodusil. de Popea in Biogr. (pg. 278-279) ~i in parte de OrmOssy (o. c. pg. 261), care o invrednice~te de urmatoarele calificative: <'cuvantare rabuJisticit, surprinzcitoare, aviintahl ~i maiestrit<l ( feltiinO, rabulisztikus, fellengtis,
mesterkelt beszfd ).
2

Artie. ~Limba ?i nafionalitatea Tel. R.om.}) 1861 nrii 15-16, cum ~i T. R. 1863 nr. 35 (pg. 139): Desvoltarea libera a nationalit8.1ii e numai sofisma ~i sarcasm fan\ de intreb.uintarea libera a limbeh,

a <'A nul 1437 c~l plin de pacate pentru cele 3 na~ii previlegiate ti-ebue sa se ru~ineze dinaint~a anului 1861, deac,eea cele 3 nati~ vorvpacatui asupra patriei ~i a pacii ei, daca vor me~te~ugt ~rea. mult ~~ ~aca vor vrea sa insu~easca Iegilor com pilate vre-o mare sfmteme sau noll me tangere}), 4 Cf. T. R. 1861 nr. 51 art.: Alegerea nouii a amploiafilor in Mercurea 'in care se afaUi, ca. Majestatea Sa a incuviintat remonst~atia Romitnilor, contra celei dintiti alegeri, filcuta de Sa~i - ~i a ordinat alegere noua, cu care ocazie fu ales jude regesc llie Macelariu.

T. R. 186f nrii 19 ii 46.

I I
'

,'

,I

202

203

sfanta mtre najmne ~~ Domnitor>>.' La s!ar~itul anului 1860 ajungilnd Schmerling ministru de stat, ~e ~pucii serios de organizarea monarhiei unitare, pe baze co?strtujronale. Constitujia din Octomvrie nu asigura indeajuns umtatea monarhiei, cuprinzilnd concesiuni insemnate pe seama federal!smu_lui, pe cand el stiiruia pentru o centralizare mai pronunjata. Prm patenta imparateasca din 26 februarie 1861, care se bazii pe diploma din Octomvrie, constitujia fit modificatii in sensu] vederilor lui Schmerling, numit mai tarziu piirintele constitujiei.' De~i se pretindeii, ca aces! act n'ar fi decal executarea dispozijiilor cuprinse in diploma din Octomvrie aceasta suferise totu~ esenjiale modificari in favorul rentralismul~i cercul de _competenjii al di_etelor provinciale fiind rectus ~i aslgurandu-r-s.e parlamentulm central o influenjii hotaritoare. In parla~entul ~cesta era sa_ intre 343 deputaji, intre cari 85 dm Ungana, 26 dm Ardeal ~i 9 din Croajia, iar ceilalji din provinciile austriace; toji ace~tia trebuiau sii fie ale~i dintre membrii dietelor provinciale respective, a~adara aveau sa treaca prin douii alegeri.'
' art. Garanfia nafionald T. R. 1861 pg. so ..

j~u~:a romanii sa fie declaratii de najiune politicii ega! indreptajrta cu Maghiarii, Sacuii ~i Sa~ii, ciici aceasta ar insemna mai mult, decilt un articol de lege, pe care il poate schimba 0 di~ta" ~lterioarii_; ar fi_ o lege fundamentala a jiirii O legiiturii

~u prilejul incoroniirii Diploma Assecaratoriam, prin care na-

. ,, 'I
I"

'

''

1,1
I

,j
I

f!.. Charmatz u. c. pg. 49, vezi caracterizarea favorabila a lui Sclunerllng Ia Frted;ung: der Kampf urn die Vorherscbaft im Deutschland ed. 7 1907. pg. 42-45 - f;ii mai puJin favorabiHi Ia Beksics in Silltigyi Sind or: A m. nemzet tortenete v., .X:. pg. 572- 3. ' 3 Se crede~ ca. dispozitia aceasta a fost fatalii pentru intreg sistemul lur Sc~merling; cf. ziarul vi~nez- Reichsposb) Nr. 238 din 30 August 1908, unde, In legatura cu o recensmne asupra cartii contelui Lndovic Crenneville: G_:o~sOSte;r~ich? Betrachtungen fiber unsere s'taatlihce Zukunjt und 'fiber die fV!oglzchlwzt ~at~onaler. Vers~hn.an~ -(1908) se zice apriat despre Schmerhng, ca daca ar ft dtspus alegen dtrecte pentru parlamentul central ar fi reusit ~ . . ' a tnvmge rezistenta pasiV<l a aristocratiei maghiare ( hlitte er direkte Wahlen geschaffen, so ware die passive Resistenz der ungarischen Gentry in sich selbstzerfallen) _cf. ~i art. lui E. Treumund: Ofossiisterreich im Sinne der nationalen Atdonomie in Osterridchische Rundschaw> 1 Septemvrie 1908 pg. 280) unde se pot ceti ~i d.teva aprecied elogioase asupra cartii lui Aurel Popovici. '

Ungurii ~i Croa\ii luptau cu indaratnicie impotriva planurilor lui Schmerling, care in curand i~i' pierdit aderenjii ~i in provinciile de din colo de Laita. El era: prea incre~ut in puterile sale ~i spera, ca cu timpul o sa fnfrfrngii resistenja Maghiarilor, despre a diror constitujie zicea, cii a lost distrusa prin revolujia . din 1848-9 ~i, dupa drept, pierdutii prin crimii (vergilt).' Aces! plan nu i-a succes insa din motiv, cii antecesorul sau Ooluchovsky restituise in Ungaria autonomia comitatelor, a acestor cetajui de apiirare, cu ajutorul ciirora Maghiarii au reu~it, de ati\teaori in !recut, a ziidiirnicl, orice incercari indreptate contra inlereselor lor najionale _sau constitujionale. Aceasta, fire~te, s'a ___... fiicut ,cu scopul de a-i mulcomi pe Unguri, ~i astfel - cum observii friedjung - ceeace ar fi trebuit sii urmeze ca rezultat al transac(iunii cu Maghiarii, s'a pus tocmai Ia lnceput.' Dieta Ungariei s'a deschis Ia inceputul lui Aprilie 1861 ~i in Maiu s'au inceput discujiile asupra vestitului proiect de adresii a! lui Deak, in contra ciii'Uia pii~ise ca reprezentant al direcjiei radicale Coloman Tisza; iar in 22 August a lost disolvatii. Dieta aceasta a apiirat autonomia jarii ~i n'a voit, sii trimitii deputaji in parlamentul central. In situajia stri\mtorata de atunci unii dintre conducatori au incercat o lmpiicare cu najionalitiijile. Spunand, -- ~i cu dreptate - ca najionalitiijile nu se pot indestull 'numai cu vorbe goale, ci prin o lege pozitivii, Eiitviis prezintii un prbiecl de lege in chestiunea najionalitiijilor,' care a servit mai tarziu de bazii a~anumitei legi de najionalil<1ji (art. 44 din 1868). A venit apoi vorba ~i de unirea Ardealului cu Ungaria. Deputatul &oman Oavril Mihali, lui\nd ~i el cuvantul- eel dintai
Cartea de aur II. 601. H. friedjung: o. c. pg. 43. 3 DrmOssy o. c. I. 306-309 Pticiifian, Cartea de aur 491-500 ~i T, R. 1861. nr. 23 (adaos)' Co_respondentul din -Pesta al Tel. ROm., dl P. Cosma, publica o apreciere mai lungil asupra acestui proiect, care se facuse mai mult 1dn urma demandarii neamtului ~i scrie, ca. baronul EOtvos nici pia tit n'ar fi putut lucra mai pe mana lui Schmerling; toata lumea ~tie, ca. numai la impulsul dat din Viena 1-a facut ~i de aceea: Ori ~i cum jupane Pista, Neamtnl nio-a pus in lista)) -De altfel proiectul nu poate sa multameasca pe Romani - scrie corespondentul - caci ~~in toata litera lui nu vezi alta, decat suprematizarea tuturor natiunilor nemaghiare din Ungaria prin suverana natiune maghiarii (T. R. 1861 'pg. 114 ~i 138),
1

u:

,!'t'

204

205

dintre cei 18 deputa(i rom ani, caji au lost in ace a dieta, - In chestia adresei in edinja din 25 Maiu, a spus intre altele, ca in Ardeal capul viizut at partidei, care nu vrea sa recunoasca unirea Ardealului cil Ungaria nici sa participe Ia dieta din Pesta, locue#e in Sibiiu. Aceasta era o vadita aluzie Ia persoana lui ~aguna. De aceea Telegraful da lamurirea, ~a nu e numai o partida sau fracjiune a najiunii romane din Ardeal, care nu vrea ~i nu poate sa recunoasca legea unirii din 1848, ci e <najiunea intreaga ~i are atiitea capete, caji Rom.ani se alia in Ardeal, prin urmare scaunul ei nu se alia in Sibiiu, ci el este in inima tut~ror Romanilor, afari! de vre-o ciljiva renegaji.' Tot astfel a ajuns politica Romanilor ardeleni obiect de discujie ~i in casa magnajilor, unde erau 3 Romani: Emanuil Oojdu, comite suprem in Cara~, losif Manu, comite suprem In Maramura ~i Sigismund Popp, capitanul suprem a! Chioarului.' Cel dintai ceruse informajii deJa mitropolitul ~ulujiu i deJa ~aguna, spre a puteit vorbl In deplina cuno~tinja de cauza despre raporhd dintre Maghiarii ~i Romanii ardeleni. Intr'o epistolaa llojdu rugil.nd pe ~aguna sa-i comunice ultimatuh 'pretensiunilor najiunei romilne din Ardeal, fiindcii vrea sa cuvanteze In favorul ei, il asigura, ca Maghiarii din Ungaria nu sun! ca cei din Transilvania, ci lor le este greajii de Aprobatele i Compilatele Transilvaniei; s'ar putea deci ajunge cuei Ia o !njelegere, ~i ii scrie: Cand lac najiunile pace !ntre sine, nu este consult sa se targuiasca ca Evreii, sa mai poata i lasa din pretensiunile primare, ci sa zica deodata, atilta pretind ~i din asta nu mai las nici o iota. ~aguna in raspunsul sau ,. exprima parerea, ca Romilnii ardeleni, cil.nd ar fi socotiji i trataji, dupa cum merita, n'ar fi contrari unirei, pentrucii ei tiu, ci! legile jiirii ungure~ti totdeauna au fost omenoase, iar cele ardelene au fost lndreptate spre batjocura Romanului; totu~ nu se poate hotari Romanul sa accepteze unia prin o forma prejudicioasa pentru el, caci are caracter viril, ce ~i-a insu~it in secolii sclaviei.
' Pilcilfian o. c. val. II. pg. 318. ' Piicafian o. c. II. pg. 289.

Jar privitor Ia ultimatul san mi~imul pretensi~nilor najiunei romane din Ardeah spune, ca a~esta Se jarmurqte asupra celor trei cuvinte din legile anulut _1848 :_ ~~aht.ate? hbertate ~i frajietate - nu numai individuala - ct~tl~, ~~ '. jionala i confesionala. DeJa intruparea acestor prmc_'P"- atarna fericirea noastra a tuturor, a najiei romane, ungure~h I slave, i care nu ]e ~aze~te, ace!~ ~omite un !Ji!Cat neiertat asupra patriei comune ~~ asupra najteJ sale. E foarte important:! aceasta epistolii a lui ~aguna, avand extensiunea . unui memoriu, in care se lamuresc prob!emele principale ale politicei najionale ~i ni se dau. prejioas.e ~ndtca jiuni privitoare Ia felul, cum judeca ~aguna m chestm~J pohtice, ~i cam ce credea el despre . influen_l: ce ar pute~ !nsU exercita asupra politicei romanqh. In pnvmja aceasta dm urma ni se infi!jieaza ca un politician prevazato~- ~i ,modest. OojdU ii comunicase, cum un !nalt digmtar maghtar s ar ft expnmat, ca unirea Ardealului cu Ungaria atarna deJa atitudin~a _lui ~a= guna ~i deci s'ar putea duce Ia !ndeplinire ct~ u~unnja, ~~c~ ~aguna n'ar face opozijie. La aceasti! imparta~Jre preaon?nftca a lui Oojdu, ~aguna i~i exprima parerea, ci'l respecttvul d1gmta~ nu va fi vorbit serios deoarece experienja de toate ztlele da destule dovezi, ca astazi nici un individ nu-~i poate lingu~l per= tecta in credere a najiei sale a~a, !neat sa zica, despre-sme, c~ ce vrea el aceea vrea i najia sa. Contele Szechenyt a !rebut! sa moara ca sa se faca idolul najiei sale; In sa unu vreau sa zica dl ~ste intrebare, daca meritelor personale ale lui Szeche~yi sau unei idei, pe care posteritatea a imbracat-o in vest1 mantul numelui lui Szechenyi, se lac. ovajiunile prezente. De incheiere ~aguna roaga pe Oojdu, sa prop.una. jinerea unui congres na(ional, care sa formuleze modul ' ch1pul egalei indreptajiri a najiei ~i !imbei romane. in 9edinja din 19 Junie a casei magnajilor O?jdu a ~i rostit 0 remarcabila cuvantare' in sensul vedenlor lm ~aguna. Nazuind sa aduca In perfecta concordanja najionalismul roman cu patriotismul ungar, spune, ca dAnsul este cetajean ~redin cios a! patriei ungare, dar totodata ii iube~te lara margm1 na-

na:

'

' dtto 1 Main 1861 st. n. ' dtto 20 Aprilie 1861 (11 Main), publicate Ia Dr. II. Pu1cariu : Documente I. pg. 369-382.
, r,'

Pctul V. al epis!olei.

~ Cartea de aur vol. II. pg. 418.-427.

I .I

206

207

,,1'1

1.1

jiunea sa 1 ~i, ca Irate a! Romanilor ardeleni, cunoa~te dorinjele lor ~~ poate sa afirme cu toata hotarirea, cii Romanul taxeazii mai presus pastrarea najionalitajii sale, dedi libertatea sa personala, pentruca el vieaja na(ionala o considera ca baza a libertiijii sale, ~i nu libertatea individuala de scut a! viejii sale constitujionale.' Ariitand apoi, <<Ce pacat mare a savar~it legislajiunea Ardealului, condamnand Ia sclavie de 400 de ani o najiune plina de vieaja, cum e najiunea romana, un popor, care intre cele mai grele lmprejurari a dat dovezi de atata putere de rezistenja, - exclamii: Unde ar fi ajuns panil acum Ardealul, aceastii Sparta mica, daca ar fi avut atajia cetajeni liberi, caji heloji a avut ! ... ' in sens cu totul contrar a vorbit celalalt Roman~ comitele suprem Manu, spunand, cii este !ipsa de loialitate din partea najionalitiijilor, cari cearca a sill pe Maghiari, sa le faca concesiuni docmai acum, cand sunt stramtoraji ~i din alte parji>>. Con damna machinajiunile reacfiunei (vieneze), care tocmai acum a aflat cu cale sa trimita lui ~aguna suma de 25,000 fl., spre a o imparjl lntre preoji, pe cand mitropolitului :;!ulujiu nu i-a trimis bani <<pentruca ~tie, cii pe acesta nu-l poate abate nime deJa uniune cu daruri J>,

III.
Rolul lui
~aguna

Ia congresul national din .1863.

1 Ibidem pg. 422. Mai precisa ~i ml:li caracteristica decat aceasta declaratie este marturisirea, facutil. de Oojdu in calitatea de comite suprem al Cara~ului Ia 18 Febr. 1861 ~i care in. textul sil.u inaghiar stmi1 in urma~ torul chip: ((Romin sziilOktOl sztilOttem, roman dal szilntette elsO gyermeki jajjaimat; neve.Iesem magyar volt, egesz eietpaly<im hazimnak volt szentelve, kikepzettsegemet es minden szerencsemet a magyar nemzetnek kOszOnOm, kimondhatatlan hila kot en gem a magyar nemzethez, de ep oly hatUrtalamil szeretem roman nemzetemet is, e ket nemzet ikertestver szivemben, es ha val ami bosz istenseg arra kenyszeritene, hogy egyiket a m<isik Vesztevel boldogitsam, es ha e k<irhozatos iteletre szivem oly gaz leone meg nem repedni, saj<it kezemmel ftirnii.m azt keresztiih citata dupii Megyei izlhotmdnyOs mozgalmah 1860 o!dolter 2D-t6l 1861. dpril 2-ig mint a nemzetgyiilrfs megnyitdsa napjdig Pest 1861 pg. 190. ~ Cartea de aur pg. 423. ' Ibidem pg. 425. Ibidem pag, 428

Dupa disolvarea dietei din Pesta, a ciirei staruinjii neinduplecata pe langa legile din 1848 zadarnicise nazuinjele de !mpacare ale dinastiei, In curand era sa se lntruneasca dieta A:rdealului, menita a da oarecare sprijin planurilor lui Schmerling. Rescriptul imparatesc din 19 Sept. 1861, care dispuneil convocarea acestei diete Ia Alba-Julia, pe ziua de 4 Noemvrie, intampina insa o nea~teptata rezistenja din partea guvernului ardelean, care, cu 7 voturi contra 4, decise a inaintil monarhului o remonstrajie' ~i a impiedeca publicarea rescriptului impiiratesc. Astle! lntrunirea dietei ardelene, pe care Romanii o a~ teptau eli atata dor, fu deocamdata zadarnicita. Ouvernul ardelean suferise atunci schimbari !nsemnate ~~ tmbucuriitoare pentru Romani. In locul cancelarului Kemeny fu chemat Francisc Nadasdy, care de~l Ungur, era totu~ un sprijinitor a! cauzei romane; prezident a! guvernului ardelean ajunse contele Ludovic Folliot de Crenneville, iar ca viceprezidenji inaintara Vasile Ladislau Pop ~i Kozma Denes. Asupra motivelor, cari au indemnat aristocrajia maghiara a zildarnicl de astadata intrunirea dietei ardelene, ne da un Roman ardelean suficiente Himuriri in revista <<Ost und Wesb,' scriind, ca !n toate jarile monarhiei s'a convocat dieta, numai Ardealul este ca un orfan, care trebue sa rescumpere pacatele straine, numai Ardealul este. ca un pacient nefericit, caruia medicul inca nu are sa-i spun a, ce 1i lipse~te. Jar cauza e: inalta politica>>. Partida vechilor conservator! maghiari mai are inca influenja insemnata Ia Viena, ~i alia mantuirea Austriei, sau mai cored, domnirea sa proprie asigurata numai prin un dualism german-maghiar, de dragul caruia sa fie jertfite toate celelalte popoare din monarhie. Deaceea dupa disolvarea dietei din Pesta ;aristocrajii conservator! au alergat iar"~ Ia Viena, sa impace ~i sa direagil... Aces! partid e sprijinit de unele cercuri din Viena, cari privesc principiul najionaliCartea de aun) II. pg. 654-664. Ost and West; Wochenschrift fiir Politik red. Dr. E.!. von Tllalac 1862 (Maiu).
1

2ill!

tiijii ca un monstru al veacului al XIX-Iea, iar in egala indreptajire najionalii vad o dogma periculoasii pentru stat. Dieta Ardealului ar .fi lost pentru Romani ocaziunea cea dintiii spre o indreptare a sorjii... Dar s'a con vocal Ia inceput numai dieta Ungariei cu giindul, cii vor participa Ia aceasta ~~ deputaji din Ardeal; deci Ardealul sa fie jertfit ca un contradar pentru impacarea Maghiarilor cu dinastia. Dupii aceste expuneri, corespondentul ardelean a! revistei vieneze ajunge Ia !ncheierea, ca fiecare pas fiicut contra intruniril dietei transilvane este un atac contra najiunii romane, fiindcii prin impiedecarea dietei se impiedecii ~~ realizarea egalei indreptiijiri a Romaoilor>>. Conduciitorii Romanilor n'au lipsit a adresa monarhului un protest energic contra procedarii guvernului ardelean, repejind totodatii postulatele lor, accentuate in atiitea randuri, privitoare Ia organizarea politicii a najiunii romane, Ia congresul najional ~i dieta ardeleana, care si!-i aduca garanja legala pentru respectarea drepturilor ei, eel pujin in viitor, daca in !recut n'a avut parte deciit de suferinje ~i umilire. Petijiile Romanilor au avut de astadata rezultatul dorit. In 18 Octomvrie 1862 a urmat o rezolujie imparateascii imbucuriitoare, prin care li-se promitea," ci! regularea legala referinjelor juridice de stat ale na(iunii romane ~i ale confesiunilor ei are sa formeze una dintre primele probleme ale celei mai deaproape diete transilvane>>.' Acum sosl ocaziunea potriviti! pentru incuviinjarea de mull doritului congres national. ~aguna ~i ~ulujiu inaintarii Ia 2 Decemvrie 1862 o petijie colectiva in aceasta chestiune, iar in 20 Februarie anul urinator guvernul ardelean in~tiinjeazi! pe ~aguna, ci! Maj. Sa concede arhiereilor romani, ca presidenjilor conferinjei najionale din 1861, a conchema cat mai curand in acela~ ora~ 120-150 dintre barbajii mai insemnaji ai najiunei romane Ia o con(erin(tl continuativtl, unde sa se pub lice rezolujia impanlteasca din Octomvrie ~i sa se trateze despre o adresa de muljamire. Presa romana era acum alarmala de ~tirea imbucuriitoare a congresului. Necunoscand insa, cat de inguste erau cadrele,

in care se pu!ea mi~c3. aces! a$anumlt congres najional, se pierdea in iluzii 9i ostenea facand planuri nerealizabile. Astfel un corespondent al ziarului Concordia>> era de parere, ca "locul congresului sa fie Armenopolea (Oherla), Ia caz, ci! s'ar intrunl Romanii din toata Austria, iar daca se vor adunii numai cei din Ardeal sa fie Balgradul sau Blajul; Sibiiul ori Bra9ovul Ia nici un caz! Propunerea aceasta avea un vadit ascuji~ contra lui ~aguna, ca ~~ parerile Oazetei, ca membrii congresului sa nu mai fie denumiji din partea arhiereilor, ci sa-i aleaga poporul.< Mai mull simj pentru realitatea imprejurarilor a dovedit ~i de data aceasta <<Telegraful, inspirat de ~aguna, scriind: aducem aminte Oazetei, cii unde. e vorba de a alege intre coaje ~i sambure, acolo sa nu stiim Ia indoiala a lasa coaja pentru cil9tigarea samburelui>>!
1 In Concordia)) s'a rnai ivit 9i pi:irerea, cii la acest congres ar trebui sa iaparte fiecare roman trecut de 20 de ani. Telegr. Rom. se ocupi:i. in nrii 7-8 diJt 1863.--cu toate aceste propuneri, ariitilnd, cii nu e timpul a provoca neintelegeri pentru astfel de formalitati. Crede Gazda, ca daca alegerea 1 s'ar face pe cea mai lati1 baza constitutionalit, ar afla aprobarea acelora cari in veci ~i in pururea ne scot ochii tot cu dreptul istoric?... Ce s'ar fi ales de noi, daca scrupulii Gazetei din 1862 ar fi legat milnile -noastre in 1848? in 1861? ... Rornfinii n'au nici o )urisdictiune public~) -:- cine sa faca alegerile ~i cum? - iata intrebarea cea rnai grea ... Vorn preda alegerile ac este rnai bucuros amploiatilor de nationalitate striiina, de~ftt sa le 1 liisam .Ia contiinta de Romfini ~i preoti a veneratilor notri Arhierei ?)) Prin ce oare au meritat veneratii pre9edin1i ai aduniirii -nationale din 1861 voturi de neincredere nlspUndite prin jurnale publice, ori fiindca au condus naia vie1ii noastre politice piinii acum cu atata circumspectiune ~i energie ? iar un corespondent din coliba lui Rare~ scrie (nr. 10): Liisati sa se convoace congresul sub orice forma, numai sane aduni'im, ci'ici altfel pierdem firul; (strair!ii 9i-au pus carul in pietrii, ca congresul roman sa nu se infiinteze ~i numesc adunarile romane conventicule). Uis,fl1i sa se adune congresul Ia Bra~ov, Sibiiu, la Blaj ori Ia Babahalma, sif nu c-ilritiim cuartir in Irina ~i stele ... Nu faceti dificultati guve,rnului, 'd.nd acesta e aplicat a va face un hine! Nu speriati pe contrarii no~tri cu iluziuni, ca sa ne puna piedeci ~i Ia ce e real . .. folosiF-vii de ocazluJte, cd e ple~ugd ~i daca trece nu o mai putefi apnea de plete.. fi1i intelepti ca ~erpii ~i blilnzi ca porumbii. Sapienti sat! - cf. ~i epistola vicecancelarului Reichenstein catra Bari(iu aprob&nd procedura lui $aguna: lch meinerseits muss mich mehr auf die Seite des Herrn Bischofs $aguna schlagen, der sich genau an das von heiden Bischofen selbst vereinbarte und vorgelegte Programrn gehaJten hat

Cartea de aur II. p~. 729 iq.

( <Parji alese> Ill. pg. 617)" 14

210

In sfar~it congresul s'a !ntrunit In Sibiiu Ia Dumineca Tomii (7/19 Aprilie) ~~ !inti sub prezidenjia ambilor arhierei 4 ~e dinje, in cari s'a discutat mai ales asupra modului, cum sa fie redactatii adre.qa de muljiimitii, s'a ales o delegajiune, care sa inainteze impiiratului aceastii adresa, ~~ s'au statorit in 12 puncte gravaminele- Romiinilor, cari au sa fie lecuile ~i dorinjele lor, ce trebuesc indeplinite prin dieta ardeleanii. lmportanta acestui congres nu era mare numai pentru Romanii ardeleni, ci ~~ pentru cercurile din Viena, cari urmareau acum cu deosebit interes acjiunea politicii a Romiinilor, Ia sprijinul ciirora contii ministrul Schmerling, aviind totodatii ~~ intentiunea serioasa de a indeplinl dorinjele lor. Membrii congresului erau piitrun~i de insemnatatea momentului, in care atenjiunea atator cercuri hotiiritoare era indreptatii asupra lor, cu buniivoinja dintr'o parte, cu invidie faji~ii sau riiu ascunsii din alta. Mitropolitul ~ulujiu marturise~te aceasta in cuvantul siiu de deschidere, zicilnd: Domnilor! serios sii cugetiim, ca ce vom sciipa din gurile noastre in conferentele acestea, nu va riisunii in , de~ert numai in sala aceasta, ci va avea echou ~~ in urechile patriei, ba in ale fntreg imperiului austriac ~~ in toatii Europa. Olasul nostru injelepje~te format ~i bine nimerit, va avea greutatea sa tocmai ~~ in cumpiina imperiului austriac. ~aguna avu rol precl}mpiinitor nu nurnai in lucrarile de pregatire pentru congres, ci tot el a dat direcjia pozitiva ~~ desbaterilor urmate acl, pe ciind spiritul celei negative sau al opozijiei fusese Barijiu. !medial dupii ~uluju luii ~aguna cuviintul ~i, intr'un temeinic discurs, insistiind asupra nedreptitjilor, din vechia constitujie ardeleanii, asupra celor 10 plicate (3 najiuni privilegiate, 4 religiuni recepte ~i 3 teritorii najionale separate), comparii soartea poporului roman, cu a celui irlandez ~i laudii pe 0' Conell, care a lost un agitator pentru dreptatea sfantii ~~ contra Engliterei celei intolerante. Astfel de agitator! sun! ~~ conduciitorii Romanilor, ciirora trebue a se muljiiml, cii acum se apropie momentul: sa capete ~~ najiunea romana o stare normalii in stab, cum o au ~i aile najinni. Datorinja Romanilor e deci a nu se abate nici o linie>> deJa politica propoviiduita de conduciitorii lor deJa 1848 incoace ~~ care a lost foarte buna ~~ bine nimerita. Daca a~a vor mma, atunci nu se va putea zice ~i despre ei, ceeace a zis lord Russell despre lrlandezi, ca ace~tia <<au lost sco~i din temnija subterana ~i sun!

a~um In temnlja supra!eranlh. Aces! congl'es, sa lacii 'deci adresa de muljamire pentru rezolujia implhateasca ~~ apoi sii se consuite. toji laolaltii asupra stiirii din viitor. In ~edinja a doua a rostit iaril~ un discurs mai lung, dand Iiimuriri asupra punctelor, ce are sa cuprindii adresa ciHra impiiratul, ciiruia trebue sii-i arate muljiimire <<pentru atata grajie ~~ mila, ciici lucruri mari nu se pot face dintr'odatli.' Parerile sale asupra adresei le recapituleaza Ia sfiir~itul discursului in 4 puncte. Sa_ aratam lmp~rattdui - indeamnii ~aguna - mai pe larg, eum mtelege~ nm legde fundamentale, . pe cari le-a sancjionat Majestatea Sa. ~~ adeca: 1 A~a intelegem, di Majestatea Sa insu~ recunoa~te, ca toate janie sale tiebue sii se guverneze dupa form.a co!'stitujional~. 2. Recunoa~te_m ~~ noi lipsa unui centru, va sa :tea hpsa un~t __corp cons~ltattv ~~ detiberativ ~~ recunoa~tem hpsa pertr~ctaru unor oJ;>tecte ..._. lntr'un senat imperial, precum sunt ob_tectel~ :nonet~~ po~tet! drumurilor etc. Eu, domnilor din cinshre catra !tmp!l de mat nainte antemar\iali ~i din respect ~~ catra constitujiunea. cea cu 10 pacate nu vreau sii mai amintesc, ca Ardealul nu e m stare sii faca u~ drum de fier, macar nici de acl_ pan~ Ia. Biilgrad: Nu voiu sii ating, ca jara noastrii n'a a_vut ~ICI mat ~am~e, me~ o autonomie adeviiratii, nici dupa legile et de mat namte, Cl a lost dependentii sau de Ungaria sau de dragujul de )'urc, pentrucii jara noastrii n'are atributele cerute pentru o jara autonomii adeca independent& de orice alta atarnare. Nu ~e P?sede acestea 'nici pentru a fi jara independenta _d~ rang~l _r~tat, dar nici de rangul al doile, caci nu posede met puten ftztce,. met pecuniare, pentruca sa retac pe celel~lte, pentru a ~a ~u-~jmere independenta interna ~~ externii. 3. Sa spune~ Majestaj!l Sale, cum injelegem noi diplom~ din ~0 Octomvne 1~60 ~~ patent~ din 26 februarie 1861 ca adeca not astfel le m\elegem, ca pentru obiectele dinlau~tru ale jarii no_a~tre _inca va fi. vi~aja constitujionala, prin ridicarea tutur?r ~~tv!leg~tlor qe mat .n~mte ~i, prin urmare, pri~ ~-i~icarea !entorulor. p_nvtlejl"tale:. cact d.e nu .noi nu vom avea met unde sa punem ptcJOrulm jata noastra. 4. 'Apoi sa zicem, ca noi tragem de acl ~onsecinja _logica, ca individualitatea politica a patriei noastre p~m. constttutm~ea, ca.re trebue sa se desvoalte ~i statoreascii, va ft dm destul astgurata. S'a ales o comisiune de 19 in~i, care sub conducerea lui :;;aguna, a pregatit textul acestei adrese. In a 3-a ~~din)a . t~de rentul comisiunei loan Aldulean cell adresa, care fu pnmtta de
1

Cartea de aur II. pg. 755. ' Ibidem .pg. 756-7.

14.

212

213

congres, cu abandonarea propunerii lui Barijiu de a se insisfa in adresi\ ~~ asupra unor postulate ~~ gravamine nationale. Cu privire Ia acestea s'a hoti\rlt, ca ele sil fie luate in considerare din partea comisiunei, cand va alcatuf ~i un memorand. In ~edinja ultima, a 4-a, referentul comisiunei, loan Pu9cariu a cetit gravaminele ~i postulatele najionale in~iiate in 12 puncte, iar Dr. loan Neme~ a prezentat un raport despre activitatea comitetului national dela inceputul anului 1861 ~i pani\ Ia congres. 0 delegatie de 10 in~i, cu ~aguna in frunte, a plecat peste o si\ptamanii Ia Viena, unde fiind primitil in 4 Maiu Ia curtea imperialii, inaintil monarhului adresa congresu!ui roman. Cu aces! prilej rostl ~aguna inaintea imparatului, o cuvantare insemnatii, pe care acesta o califica in riispunsul silu de CU vilntare plinil de miez (inhaltsvolle Ansprache), asigurand iaril9 pe bravii Romani!, de !oatil gratia ~i favoarea sa. Primirea, de care s'au bucurat deputatii Romilnilor in Viena, a lost dintre cele mai afectuoase. In 5 Maiu Schmerling a dat o cinii, iar a doua zi ora~ul Viena - un banchet in onoarea lor. Simpatiile pentru Romani incepuril a fi Ia moda. Principele Coloredo saluti\ Ia banchet, intr'un toast, pe ace~ti Oaspeji preaonoraji, cari sun! <<patrioji dela marginile cele mai lndepilrtate ale monarhieh. Apoi ~i primarul Vienei, Zelinka inchina deputajiunei, conducatorului ei, ~i poporului roman un viva! intreib. La sfilr~it rostl ~i !;iaguna un toast, in care spune, ca vechiul patriotism local, striimt ~i foarte provincial trebue inlocuit de acl inainte prin un patriotism mai lnalt, Ia care-i indeamnil pe toti cetiljenii deviza Maiestatii Sale: viribus unitis - ~~ dore~te, ca Dumnezeu sa binecuvilnte aces! patriotism non ~i pe purtiltorii lui, !JlU!ji ani, spre binele ob~tesc. Deputatii se intoarseri\ acasi\ cu cele mai magulitoare sperante. Presa german& contribul a le sporl satisfacfia, atribuind concluzelor congresului 9i misiunei Ia Viena o importanja aproape exagerata, iar cea maghiari\ intenfiona a domoll insullefirea ~i increderea najionali\ prin obicinuitele cilrteli ~i invinuiri, di congresul acesta nu ar puteit fi privit ca o reprezentanjil legali\ a najiunii romilne, cil ~aguna ar fi exercitat pre' Ibidem 777.

siune asupra congresului, di a incriminat constitujia maghiar~ insa~, ca intre O'Conell ~i oratorul roman (!;iaguna), pr~cu~. ~~ intre najiunea irlandezil ~i najiunea romana nu poate It met o asemanare, deoarece legile maghiare din 1848 au ~ters umbra oricarei asemiinilri ~ a. N. Popea raspinge,. in col~anele. Tel~ grafului Romiln ' invinuirile ace~te~ .spun~nd, ca . <egt!e dt~ 1848 au ~ters numai incatu~area mdtvtduala, dar" mctd:cum ~~ pe cea politica najionala ~i ci\ aces! congres. v: _ramil~ea epoc~l in vieaja Romfini!or, fiindcil acum pentr~ mta~a~data a vorbtt imparatul ~~ marele principe a! Ardealulm cu et ca cu o nafiune)).2

IV.
membru f;jaguna ca deputat al dietei ardelene (1863/4) ~~ al senatului imperial,
!media! dupit congresul national s'au inceput mi~carile electorale in vederea dietei ardelene, pe care monarhul_ o c?nvocase p~in un rescript (21 Aprilie) Ia Sib_iiu pe intilta. ~~ a Iunei Julie. Tinanduse seami\ de justele "d~rmje .~le Romamlo~: deputajii pentru aceastil dietii nu erau sa fte ~~~~~ pe "baza le~ll electorale create de dieta din Cluj Ia 1848, mct dupa ::ea.. dt~ 1791, pe cari Romilnii le socoteau nedre?te pe?tru da_n~u,. ~~ pe baza unei Iegi provizorii,' ale caret prmctpale dtspoztju
1 Nrele 34-35 din 1863, unde invinuirile de acest fe~ Pop~a le calificii de <<slidl.turi ~i minciuni incornurate'>. ~i citeaza p~rerea zt~rulm Koru~k~ (Nr. 50), cit toti s'au obicinuit a ~~r~t c_u r~cun~,~ti~1a despte. ~agu~a (~Bar~ Sagunat mint nepet 5 papjait civthzalm torekvo fopapot mmdenkt ehsme F b ressel szokta emlegetni). . ~ 5 e , 2 Afirmatia aceasta insa nu era tocmai exacta deo~:ece ~: t~ 2 1849 se adresa Fr. Iosif in r<lspunsul sau c<'l.tra deputatn romam ca ditra reprezentantii nafiiinei romdne.. . . . , T 1' Rom - Nrii 42-43 scrie sub titlul: Privire asupra ordmet e . d d t a d dictate provizorie>) : pe unii ii apnea frigurile, cftnd au e oc ro rt, ~r aceasta lege provizorie san ocfroata e justa ~i e bine, ca. regimul ~ p<'l.ri1stt baza nedreptei legi din 1791 ... iar in Un Cuv~nt despr.e alegert sp~ne ca. apasarea cea indelungata a Romanului ~i exchtde~ea lUI d~la toate. dtepturile politice 1-au facut cu totul nepasator de lucru~Ile pubhce. cact ce a ~tiut el alta pan a acum, decftt: ere de, taci, robe~te ~~ plilte~te! Deaceea el

r:

214

21~

(censul intelectual ~i censul de 8 fl. contributie directi!) erau in cong]asuire cu proiectul elaborat. in conferenja nation ala din 1861. Ca probleme ale acestei diete rescriptul impanltesc fixase II chestiuni, dintre cari pe noi ne intereseaza numai cea dintai, privitoare Ia <<realizarea egalei indreptiijiri a na(iunii romane ~i a confesiunilor eh, precum ~i proiectul <<despre intrebuinjarea celor !rei limbi ale jiirii in afacerile publice oficiale>>, cari amandoua au devenit legi sanction ate, pentruca mai tarziu sa' se aleaga nimica de ele, spulberand atatea nadejdi frumoase ~~ 1nciircand sufletul Romanilor iara~ cu cele mai grele ~~ mai amare decepjiuni. In preajma alegerilor amandoi arhiereii au adresat alegatorilor romani - deopotriva credincio~i ai bisericii ~~ ai steagului national - frumoase circulare,' insufle!ite de cele mai curate intenjiuni najionale ~~ pline de sfaturi partfite~ti, prin cari recomandau poporului sa J?U voteze, decal pentru candida(ii romil.ni, iar preojilor ~~ protopopi!or le impuneau 1ndatorirea de a fi cu cea mai mare priveghere, ca nici un singur alegator roman sa nu pariiseascii steagul. Muljiimitii staruin(elor arhiere~ti ~i abnega(iei, de care au fast capabili cu aces! pdlej frunta~ii, mai ales preotii romani,'
dreptul de alegere il va privi de Sigur ca o sarcina nona, ce i-se incarca pe spate ! Toti binevoitorii poporului, mai ales preotii au sfanta indatorire a stilrui din toate puterile, ca dintre cei indreph1fi1i 'Ia alegere nici unul sa nu se retraga h) - fn Nrii 44 46 art. Pre cine sd alegem arata, ca ceice vor sa ajung<l deputati, trebue sa fie inainte de to ate: a) Romdni bani; b) sa nu se du~maneasca pentru confesiune; c) sa fie oameni cu renume bun, capaci ~i moderati; d) sa fie cunoscatori de legi; e) sa fie oameni de caracter, 1 ((Cartea de aun> III. pag. 36-43. 2 Romtinii transilvani fafd ca alegerile dictate~,, (Tel. Rom.>> Nr. 53) spnne, ca. de~i erau multe momente nefavorabile pentru Romani cari in . ' S<lSime erau gazde cam tinere ~i Je lipsea starea de mijloc cetateneasca - rezultatul a fost totu~ multamitor, caci preofii au infeles vocea ar!zipdstorilor ~i en putine exceptiuni, ~i-au iniplinit datoria de p<lrinti suflete~ti de patrioti credincio~i ~i de Romfini buni cu ioaid scumpdtatea : .. Onoare dar acestui popor moderat, treaz, serios $i ascultdtor I !;ii onoare tuturor conduetttorilor lui.' Polemizanct apoi cu ziarele Kolozsv<iri KozlOny ~i Korunk, cari scriau, ca. arhiereii romilni ar fi oprit sub blastam pe Romani de a-9i da votul pentru candidati sfn1ini, 9i ca Rom.hii carturari ar fi agitat

rezultatul aces!or alegeri, prin cari popornl nostru avea sa-~i dee masura maturitajii sale politice, a fast foarte favorabil pentr~ Romani, reuind ei a trimite in dieta deJa Sibii~ 46 d.epu~~jr, fajii de cei 43 ai Maghiarilor i 32 ai Sa~ilor. ]' .astf~~ mgn!o~ rarile cercurilor din Viena, cari se temeau, ca jaranu romam vor fi. mituiji cu bani ori sedir~i prin promisiuni din partea opozijiei maghiare, s'au dovedit a fi ~ost cu. totul de .pri~os: Pe Janga deputajii ale~i, impiiratul mar chema Ia ac~as!a dreta ~i cilte 11 regali~ti (senatori) din sinul. fiecarei '.'ajrum, a~tf~l !neat elementul roman era reprezentat tn !~tal prm 57 de rn~l, eel sasesc prin 43 ~i eel unguresc prin 54. lntre regali~ti fusese Ja inceput ~i episcopul $aguna, care renunjii 1nsa Ia aceasta cinste, fiind ales cu unanimitate deputat a! cercului Sali~te. Sibiiul avea acum aspectul unui ora~ mare, in care se concentrase atilta lume curioasa, pe lil.nga deputatii ingrijoraji, fiecare in felul sau, de soartea najiunii, din care faceau parte. Ril.ndurile tinerimii romane erau agitate de puterea misterioasii a entuziasmului national, care se manifesta in diferite chipuri, panii Ia forma lui de exteriorizare in costumele, ce voiau sa reaminteasca pe alui Mihaiu Viteazul. . Dieta convocata pe 1nceputul lui Iulie, s'a deschis abia Ia 15 ale ;cestei luni ~i numai in prezenja deputajilor romani ~i sa~i. Deputajii maghiari, Ia sfatul lui luliu Andra~sy. ~i. Coloman Tisza,' au hotar!t sa nu particrpe Ia aceasta _dreta, pe care unele ziare maghiare o numiau mai til.rziu in chrp de batjocurii conventicul> ~i scup~tinii valahii." - Ci au re~on strat impotriva ei, ca fiind convocata pe baze ilegale. La proen Iozinci comunistice, arata, ca. toate aceste afirmatiuni sunt numai v,orbe goale ~i calnmnii proaste ... ~i atrage "atentiunea regimului la ace9t1 articoli plini de expresii tulburiitoare pentrn tara ~i natiunile .e~ (<{Te!. R~m. 1863 pag. 213). Afirmatiun~.le presei maghiare an trecut ~~ m dlrfile Istoricilor maghiari, cf. d. e. UrmOssy o. c. vol. II. pag. 113-114, unde ~e Ifinga multe inexactitati se cuprind ~i unele lu~crnri Aa~eva.rate sa~ probabile ca preotii imbracati In odajdii ~i- en crucea m mana. ~~necuva.ntau ceata alegatorilor, Inainte de a intra la urn a ~i rosteau vorbmt~s~.n:trtoare, spn: nandu-le, sii nu creada, ca. ((libertatea lear fi dat-o Maghmm m 1848, cacr aceasta a cii~tigat-o ~aguna dela imparatul ~ a. ' Barijiu IlL pg. 181. ' Ormossy o. c. ll. pg. 117. " "Tel. Rom,> 1867 Nr. 21 pag. 83.

'.Iii

1.:,1 '.'1
il

,. I '

'I ,i'p

II

216

217

tes~ul. depu"tajilor. s'a~ ala~urat, afara de 3 in~i, ~i regali~tii maghmn, a caror Sltuajle era cu mull mai dificila, deoarece aces! pa~ I~ se puteit socotl ca o fapta punibilii de nesubordinare faja ae monarh Pe episcopul rom.-catolic Haynald 1-a costal scump aces! pas de barbajie najionala: a lost destituit din s~~un~l episcopesc de Alba-Julia ~i trimis Ia Roma,, sa se pocamsca, de unde Ia 1867, dupa impiicarea dinastiei cu Maghiarii s'a put~t intoarce lara~ in patrie, ca sil-~i primeasca din parte; n~(mne~ sale rasplata .m~ritata ~entru atitudinea-i demnil ~i barbateasca. Pentru a tnm1te Ia d1etil alji deputaji in Iocul celor recalcitranji, s'au mai facut incercari in 3 randuri, dar fara rezultat, deoarece deputajii maghiari dupa alegere totdeauna i~i depuneau imediat mandatul.' .. Atitudinea. de~utajilor maghiari a provoca!Aa inceput nehm~te n~ numm. pn?tre Sa~ii, cari priveau cu neincredere ~i cu teama Ia ma10ntatea romana a dietei, ci ~i printre Romani, can se temeau, cii absentarea lor va zi!darnicl ~i aceasta dieta care era jinta doririlor romane~ti. '
Unii erau de piirere, cil dieta sa-~1 exprime regretele p~ntru a?easta purtare a deputajilor unguri, dar ]a propunerea l~1 Ranm~her s'a !recut simplu Ia ordinea zilei preste aces! inCident. D1e:a s'~ constituit ~i a procedat Ia rezolvarea problemelor, ce 1-le f1xase mesagiul de Iron, ~i in cea dintai sesiune a .sa, care a dural deJa jumatatea lui Iulie pana catril jumiltatea lm Octo~vne (13 Oct.), pe lang& discujiile !ungi \)i sterile asu~ra aarese1, propuse de ~aguna, a votat ~i cele dintai 2 pro1e~te de legi, cele mai insemnate pentru noi Romanii. In aceasta sesiune a diet~i ~aguna avu rolul conduciitor nu numai intre Romani, ci de multeori cuvantul lui era hotiir!tor pentru lntreaga desfii~urarea discujiilor ~i mai ales pentru statonrea masurilor, ce erau de urmat.
~n sa he ~nr~ns ca nuntm p~pal i!l Mexico; imparatul a fost in sa mai indulgent c~. de obJcei~. In declarafta sa ciHra credincio~i scrift Haynald: Mi-am dat sllmfa a servt cu fidelitate principelui_ ~i patriei mele, neabatAndu-ma de pe calea dreptului .;;i a dreptatH; in cariera mea publica n'am rostit nici un cuva?t, ye care ar trebui sil-l revoc, ~i n'am facut nici un pas, pe care
ar trebm sa-l regret.

!:.!

Cel dintai discurs mai lnsemnat !I rostl In ~edinja a 7-a (27 Iulie) In legiitura cu propunerea sa de a se riispunde rescriptului regesc (din 15 Julie) prin o adresii cuviincioasa. ' Pornind din constatarea, cil problema acestei diete este a vivifica, a reinol ~i intinerl constitujiunea cea avitica a patriei noastre dupii cerin\Pie timpului de faja>>,' indica pe scurt furtunile cari s'au ivit, In cele doua decenii trecute, pe orizontul politic a! patriei, arata, ca dansul nu e pova(ui.t de con~i~erajii strlmte de egoism national sau confesional, Cl de- patnot!smul luminal,' ~i aduce laude lmpilratului pentru politica sa deschisii ~i Jiberalii, care se exprima in devisa: <<recta tueri unitis viribus:' ~i se dovede~te prin faptul, ca Majestatea Sa ne lasa constltujia noastra cea veche, darii pofte~te, ca sa se observe elementele comune organice, ce s'au desvoltat panii astiizi ~i au vemt Ia valoare>>. Tocmai de aceea n'a convocat dieta ardeleana pe baza legei electorale (art. I 1) din 1791, ci luand de indreptar ~i _de punct de manecare .desvoltarea. elementelor co?'u?e organice de 15 ani incoace>>, spre a mtroduce conshtuj1a c~a veche iara in viaja, ne-a octroi! o lege nouii electorala, P~'~ care sa muljameasca toata tara. Edificiul constitujional a! patne! trebue deci amplificat astfel, !neat toate popoarele ardelene sa incapa intr'insul ... far Ia lucrarea aceasta de edificare reprezentanjii jarei trebue sa purceada injelepjqte ~i in unire solidarii caci altfel s'ar putea afla cineva de aceea piirere, ca noi ne-;m apucat de un edificiu intocmai, cum au facut lucriitorii deJa Turnul Babilonului, caci nu suntem pe terenul dreptulm de continuitate sau a! continuitajii de dre.pt, ci am fi pierdut
1 Problema, pe care o exprima pe scurt, dar cu atat mai -?omplect ~i Hlmurit prin urmatoarele cuvinte ale lui ~ic.ero, pro~unt_at~ tn lau~a senatului roman: aedificare templum sanchtahs, amphtudmis, mentis, consilii publici, caput urbis, aram sociorum, portum_ omn.iu_m gentium, sedcm . ab universo populo transsilvaniensi concessam um ordm.I : 2 Acest discurs al lui $aguna fu comentat favorabil ~~ de ztarul ung. Magyar Sajt<'>, care Janda ((cumpatul -~i moderatiunea)) acestui orat~r al poporului, exprimlindu-~i dorinta, ca de ac~la~ cuget bu_n; d: ~ceea~ retmere moderata)) sa fie condu~i ~i ceilaJti oraton at poporulm ~~ msu~ poporul care nildiljdue~te egalitate frateasca intre ceilalti irati ai s.ii Tel. Roman 1863 pag. 249. s Ziar stenografic al dietei transilvane)) publicat in 3 limbi (ung. germ. rom.) pg. 40- 42.

~ .~ Or.m~ssy: lbid:m 190- 91; guvernul arfi voit sa i-se ia ~i titlul de episcop

' Ormossy o. c. II. 129 !i 141.

:ii

J'

' ');
i,'
~18
[

219

drepturile patriei noastre, ce se zice nemte~te dte Rechtsverwirkung>>.' Oupace afirmase ~i in discursul sau din ~edinja a 7-a, cii Romanii nu vreau sa faca din Ardeal o tabula rasa, ci ei tin sama de desvoltarea istorica a Ardealului, in ~edinja a I 0-a (II Aug.), Ia discujia asupra adresei revine din nou asupra acestei chestiuni, ariitand, cum in proiectul de apresa (elaborat de o comisiune, referenjii careia au- lost Barijiu ~i Rannicher) <<sta lamurit, ca diploma Ieopoldina din 1691 este punctul de manecare pentru lucrarile dietei, caci comisiunea s'a nevoit a uni ~i a impreuna imprejurarile de astazi cu cele dinainte de 1848 ~i aceasta nu a putut mai bine sil faca, dedit a~a, precuni insu$ imparatul ne-a indigitat noua, va sa zica, cu unele schimbari, cari insa dreptul de continuitate nici decum nu !-au nimicit, ci !-au intinerit ~i 1-au perfec(ionat>>. Justificil apoi aceste schimbari prin influenja ideilor moderne, cari au modificat en totul spiritul timpului; Sa marturisim simplu, Oomnilor, cii Ia alt sbor au ajuns astazi ~tiinjele de stat, sa recunoa~tem, Oomnilor, ca convingerile noastre de astazi cu totul altmintrelea bat in piepturile noastre, decum au batut inainte cu 15 sau 16 ani, sa milrturisim, Oomnilor ca nu suntem noi ca lucratorii deJa turnul Babilonului, in disarmonie, nici in du~manie najionala, nici politica, nici confesionala. Sa muljamim, Oomnilor, provedinjei cere~ti, sa muljamim profesorilor no~tri, cari ne-au adapat en luminile ~tiinjelor moderne>> ... Jar de incheh~re declara, ca din convingere intru adevar patriotica prime~te proiectul de adresa a! comisiuniii, ca pujand servi de baza desbaterilor speciale asupra adresei, ~i incredinjand pe fie~tecare, cii alt interes ~i alt scop nu am, decAl acela a continuitajii de drept, a delatura pierderea de drept ~i a stabili ~i a intarl o vieaja cotidiana cu ticneala sau mai scurt sa zic: precum 0-zeu, cii.nd a zidit lumea, inainte de toate a facut lumina, ~i precum zic sfinjii pilrinji, pentru aceea ar fi facut 0-zeu lumina mai intai, ca sii vada fapturile, cari ]e va zidi; a~adara zic ~i en, cil trebue sa stabilim mai intai ni~te principii in adresii, cari sa ne fie Ia toate trebile noastre ca lumina, ca sa vedem, ce facem ~i ca sa fim siguri; cii nouil nu ni-se va intampla aceea, ce s'a intamplat lucrato rilor deJa turnul Babilonului (Bravo! Bravo! Bravo!)>>.'
> Ibidem pg. 69. ' Ibidem pg. 69-70.

Oupa terminarea discujiilor asupra adresei, prezidentul puse Ia ordinea zilei proiectul I. de lege, privitor Ia inarticularea drepturilor politice ale natiunii romane. Vorbi intai referentul sas francisc Trauschenfels, spunand, cil a sosit timpul, ca aceastil jara sa fie o patrie adevarata ~i pentru najiunea romana, care a fost atata vreme abia tolerata in principatul Ardealului ; ~i celor douii biserici romane trebue sa li-se creeze ad prin egala indreptajire un ad~post sigur, caci prin aceasta nu se face decal un act de dreptate' din partea acestei diete. Lua apoi cuvantul referentul Cipariu ~i cetind proiectul comisiunei, i1 recpmandii tuturor spre matura ct)mpanire ~i acceptare, pentruca obiectul atilt este de important, pentrucii a~teptarea najiunei romane atilt este de lncordatii, pentruca rezolujiunea acestei grele chestiuni cere atata capacitate, atat sange rece ~i atata circumspecjiune in toate laturile, cat fiecare din noi .... ne simjim ~i cautil sa ne simjim oare~cum strambaji sub greumentul acelei mari responsabilitaji, ce zace pe umerii no~tri, daca cumva din o cauza sau' alta, din debilitate sau precipitanjil, sau dintr'un neastampar riiu calculat, am comite vre-o eroare, a ciireia consecinje sa aibii triste ~i neplacute urmari pentru viitorul najiunei romane, despre a careia existenja politica chiar acum se trateazii, sau ~i dad\ numai nu
1 Ibidem pag. 151: dndem wir dieses tun, Iiefern wir den deut\ichen Bewei$, dass wir die Anforderungen der Zeit verstanden, dass wir die WUrde, die iiberhaupt in den Nationen liegt, erkannt haben. Indem wir dieses tun, tiben- wir aber auch einen Act der Oerechtiglleit atis. Bereits 232Jahre sind verflossen, seit die Nationen der Ungarn, Sz6kler, und Sachsen in unserem Vaterl~llde zu einem Bruderbunde zusammentraten, urn sich die heiligsten Rechte der Menschen und Nation, namlich Freiheit des Olaubens, Aufrechthaltung i:hrer Verfassung und Sicherheit des Eigenthums durch feierlichen Eid zu gewiihileisten. Es sind 232 jahre, seit die im jahre 1630 zwischen den Ungarn, Szekler und Sachsen errichtete Union in Siebenbiirgen zu Staude. kam. Oie Nation der Romiinen ist a us diesem Bruderbunde noch heute ausgeschlossen, wiewohl die Siihne derselben aile Lasten,

aile Leiden unseres Vaterlandes redlick mit uns getragen, redlic!z mit uns geteilt haben (Bravo!) wiewohl es wenig Hujen Landes in Siebenbiirgen geben dtiifte, die sie nicht mit ihrem Schweisse, mit ihrem Blutte befeuchtet,,(Bravo !)
Meiner Ansicht nach ist es nur ein Akt der Oerechtigkeit, nun, nachdem das his zum jahre 1848 hindernd im Wege stehende Feudalsystem Siebenbtirgens gefallen ist, die romanische Nation und ihre Konfessionen in die.Sen Bruderbund aufzunehmen. (Sa- traiascil !)

:[ ,,
220

221
penlru toji membrii acelei diete, laudaji pentru iudecata matura, cuno~tinje ~i experienje largi, zel patriotic ~~ predomnire de sine - ~aguna lua imediat cuvantul propunil.nd dietei a priml ~~ introduce diplomele !mparate~ti din 20 Oct. 1860 ~~ 26 febr. 1861 in condica legilor ardelene.' Aceasta insemna, ca dieta Ardealului trebuia sa-~i trimitii, cat mai !ngraba, delegajii sai in parlamentul central din Viena, unde partea cislaitana a monarhiei, grajie rezistenjei ce opusera acjiunei lui Schmerling Ungurii ~~ Croajii, nu era nicidecum reprezentata. Lui ~aguna i-s'au adus mai tarziu invinuiri, mai ales din partea lui Barijiu, ca a prea grabit cu propunerea aceasta, prin care s'a periclitat antonomia Ardealului de dragul centralismului austri~C.' Ci, daca nu grabea ~aguna cu propunerea, care fire~te faci:t cea mai buna impresie in cercurile curjii Imperiale ~~ asupra lui Schmerling, de sigur n'ar fi lipsit a o inainta poate In aceea~ ~edinja vre-unul dintre deputajii sa~i, carora ~~ de altfel nu le prea venl Ia socoteala, cii ~aguna prinsese mai repede ca dil.n~ii momentul spre aceasta noua manifestare lnsemnatii a politicei dinastice. Dintre deputajii romani Ladislau Vaida a spus, intr'un discurs rostit in limba maghiara, ca de~l riu voe~te sa atace cw nici un cuvant diplomele imparate~ti, totu~ nu poate imparta~l bucuria, de care vede ca sunt cuprin~i cei mai mulji deputaji din cauza invitarii de a participa Ia senatul imperial, ci dil.nsul e de parere, ca dieta aceasta sa nu trimita reprezentanji Ia senatul imperial, pana nu va fi terminal cu desbaterea tuturor chestiilor interne, cuprinse in propozijiile rege~ti.' A reu~it insa propunerea lui ~aguna, ~~ s'au ales 26 de in~i pentru a reprezenta Ardealul in parlamentul central din Viena, iar pe arhierei ii invitase monarhul in casa de sus, ca senator!. Daca in chestia aceasta ~aguna a sprijinit sincer pe ministrul Schmerling, in care avea toata increderea observand, ca are intenjiuni serioase de a promova cauza najionala romana, gasirn in schimb In voluminosul ziar stenografic a! acestei diete
1

am nimerl sau dorinjele najiunei noastre, sau intenjiunile cele mai curate ale najiunilor surori, ale acestui mare principal al Transilvaniei. Scopul nazuinjelor najiunii romilne e sliint ~i etern pentruca el e dorirea inimei omene~ti ~i postulatul rajiuni/ supreme - pentruca e postulatul, cuvilntul ~i voia lui Dumnezeu>), In ~edinja urmatoare chiar unul di?tr~ pujini~ r~"prez~t~ tanji ai elementului maghiar, contele Beldt, declara ca sprt]I ne~te ~i el cu toaHi placerea aces! proiect mai ales din motivttl, ca egala indreptajire politica ~i confesionala va avea o mare inril.urire asupra pastrarii vechei constitujiuni ~i a autonomiei ardelene. 2 Au vorbit apoi amil.ndoi arhiereii rom ani, ~ulujiu facii.nd repriviri istorice asupra sorjii triste din !recut a Romil.nilor ardeleni, iar ~aguna desfa~urandu-~i ideile sale despre fiinja statului ~i despre insu~irile, ce trebue sa le lntruneasca 0 lege buna, aratil.nd, ca radacina raului pentru Romani a lost In feudalism, di najiunea romana dorind dore~te ~i cu sete a~teapta !narticularea sa>> ~i ca realizarea acestei dorinji <<e o zi mare, o zi de sarbatoare pentru patria !ntreagil.- Acestei zile ~i sarbatori mari ardelene de astazi imparta~easca-i cerul sfinjirea ! ~aguna ar fi dorit, ca chestiunea najionala cu cea confesionala sa nu se rezolve prin o singura lege, ci prin douii Iegi deosebite>>; de aceea spune Ia s!ar~it, ca ar fi a~teptat ca guvernul sa prezinte doua proiecte. . Dupa discu\ii de o saptamana ~~ mai bine proiectul comisiunii a lost primit cu unanimitate in ~edinja a 26-a (7 Septemvrie), iar peste 3 zile fi:t prezentat din partea unei dele?"ajiuni, in fruntea careia stateil ~aguna, comisarului Crennevtlle ca sa-l inainteze Maiestajii Sale spre sanc\ionare.' In ~edinja urmatoare (a 27-a Ia 13 Septemvrie), dupace se cetl raspunsul monarhului Ia adresa, raspuns magulitor "
siunii ~i cu .articolul sanctiQnat In Carte de documente dela d1eta Ardea~ lului 1863-4 pag. 45, 67, 145-6 ~i 198-200.

----,-Ibid~m pag. 152, a se compadt proiectul guvernului ~u al comi~

' Ibidem pag. 157. o. c. pg. 290-294. ' Ibidem pag. 294. 5 Ibidem pg. 296-7. 6 Cartea de documente:) (Dietalia) pg. 79_:_82.

a Ibidem 159.:....161, de unde intreg discursul e reprodus ey1 la Popea

Zjar stenogr. pag. 299.

' Barijiu lll. pg. 206 <i urm. Ibidem pg. 513.

" II
I'

J
il. i
r I

222
multe cuvantari, cati ni-l inlaji~eaza pe $aguna, ca lacand opo" zijie guvernului, mai ales in decursul desbaterilor asupra pro~ iectului a! doilea de lege, relativ Ia intrebuin\area celor 3 limbi ale jarii in toate afacerile publice.' Astle! ~aguna propune a se lasa cu totul Ia o parte -ul, care normeaza, in ce limba au sa fie purtate matriculele, care fiind <<ciirji biserice~ti, statorirea limbei lor e de competenja autoritajilor biserice~ti, iar nu a dietei. In motivarea ptopunerii sale se rostl cam aspru, dar cu mult adevar, impotriva incalcarilor, pe cari statui s'a obicinuit a le face pe teren bisericesc, zicilnd: In vieaja mea practica .am facut multe experienje triste in privinja matriculelor, pentruca am aflat, ca statui adeseori lara sa examineze motivele convingerii sale, merge prea departe in privinja matriculelor ~i-~i aroaga a~a zicilnd o dictatura asupra acelora cu desprejuirea autorita(ii biserice~ti. Deputatul Media~ului, Fabini, sprijinind proiectul guvernului, i~i permite observarea, ca daca ~a guna ar fi dignitar bisericesc in Rusia, nu i-ar fi ingaduit sa pa~easca contra unei propuneri a guvernului. 2 Luilnd cnvil.ntul i9 'chestie personala, ~aguna promite lui Fabini, ca ii va trimite cartea sa de drept canonic, spre a se lamurl asupra invajaturilor bisericii ortodoxe, iar relativ Ia comparajia cu starile din Rusia, spune: Domnilor, raspunsul meu e foarte u~or. Pentruce? U,n cetajean de sub guvern absolutistic nu are voie Iibera, ci trebue sa asculte; (Bravo! Sehr gut I) iar un cetajean, domnilor, care trae~te intr'un stat constitutional, de tot altmintrelea simte (Bravo!) Insa aceasta o face un ceti'ijean constitu. jional intre hotarele legalitajii ~i ale ordinei bune. Prin urmare ori unde voiu fi cetajean sub un guvern absolutistic, acolo a~ ~tl sa tac (Bravo! llaritate !) Dara cand sun! cetajean a! unui stat constitujional; atunci voiu studia pozijiunea mea, cum se
1

:m
z~re moralii fl ra~tonala - sii spun acolo, unde e local ~i timpul, sa spun regtmalat to ate dupii convicfiunea mea. (Bravo 1 din

cade, ~i acolo .lmi ~oiu _lua totdeauna cutezare ;_ fire~te cute-

. '"

toate parjile).' Pe langa edificiltorul caz a! luptei sale cu ministrul Thun in care ~aguna a dovedit atilt de splendid, ca chiar ~i sub u~ guvern absolutistic ~tie, c!lm sa nu taca, serveasci'i ~i aceasta d~clarajie interesanta ~i cu totul caracteristica pentru politica lm ~aguna ca o dovadii impotriva celor cari nu se sfiesc a afirma, ca ~aguna ar fi facut totdeauna politica guvernamentala!' Adevarul istoric e acesta: ~aguna a fa cut totdeauna politica najionala, sprijinita pe politica dinastica, iar nu pe cea guvemamentalil, impotriva careia a luptat barbate~te, de cilteori a reu~Jt a ci19tigil in sprijinul intereselor najionale con cursu! politicei dinastice. * . C~tra sf~r~itul lui" Octomvrie, pe cilnd ajunsera deputajii ardelem Ia V1ena, imparatul sancjionase in castelul de des/atare din Schonbrunn>>' in 26 ale aceleia~i luni, articolul dietei ardele?e privit?r I~ eg~la indreptiijire a najiunei romilne ~i a confesJUn:lor e1, ~andu-1. <<cesaro-regeasca ~i domneasca acceptare, conhrmare ~~ sancjJUne, ~i asigurand, ca aces! articol il vom observa atilt Noi In~ine, cat ~i vom face, ca sa fie observat de toji credincio~ii No~tri, intocmai precum noi pe acela~ in puterea acestui document a! Nostru de acum il acceptam ratificam incuviinjam ~i confirmam>>.' ' . ' 0 dorinja veche a romanimii ardelene ajunsese acum atat d~ ~pr?ape de realizare! Ca sa aiba aces! articol de lege depima v1goare, mai trebuiil o singura formalitate: publicarea lui ceeace a ~i urmat in a 49-a ~edinja (30 Maiu 1864) a dietel ardelene. Facand re~act~rul Tel. R.om.' Ia anul nou - ziua reprivirilor ~~ a combmajulor pentru viitor - un expozeu a! situa1

Ibidem pg. 484: <<Eu Ia cei mai muJti (paragrafi ai regimului) am

fost oponinte zice ~aguna. cf. ~i pg. 456 ~i 473 -4 ~i 376. 2 gewiss diirfte auch Seine Excellenz der hochgeehrte Herr Deputirte von Seliste, wenn er ein Wtirdentri:iger der russischen Kirche ware, kaum eine Widerrede gegen die Anordnungen des Staates tiber die Fiihrung der Kirchenmatrikel oder einen Widerspruch zu erheben sich erlauben, oder aber den . der R.egierungsvorlage fUr Uberfliissig erkHiren oder die
Streichung dess~lben beantragen, Ibidem pg. 474,

Ibidem pg. 475.

: (<Tel. Rom._ 1908. nrele 112-113, indeosebi notita deJa pg. 466. cf. Carte de documente dela dieta Ardealului 1863-4 pg. 198-200: 4 :~ Subscri~i: ((Frandsen losiju m. p. contrasenmrat de cane. aulic. tran~ sllv F. c~mite de Nddasdy m. p. ~i de Engen baron de Friedenfels 5 1864 Nr. 1. '

'

224
jiunii politice, aralil, cil imperiul austrlac lntr~ pe poal'la anului nou cu pujine speranje, dar cu multe temeri; ~i prospecte imbucuriitoare nu ne dii nici In afma, nici inlauntru. In afarii el stii izolat, desparjit de Francia ~i Englitera, du~manit cu Rusia, in lupta necurmata cu ltalia, lmprietinit de nevoie numai cu Prusia - o alianja, ce de sigur se va desface indata ce va trece nevoia>> Starea interna era deasemenea destul de posomorita: neinjelegerilor cu Ungaria, cu Croajia ~~ cu provinciile negermane din Austria inca nu se curmasera, chestiunilor de contmversa intre senatul imperial ~i dietele provinciale Inca nu izbutisera a le da o solujie ~muljiimitoare. Dar pentru najiunea roman a din Ardeal el pule a lnregistrii un succes imbucurator: intitiul articol al dietei ardelene, prin care Romitnii credeau ca au reu~it a-~i asigura existenja ~i drepturile politice. ~i precum 1848 fu anul invierii noastre ca popor, a~a anul 181i3 ne inaugura ca najiune. Acesta e cit~tigul eel grandios, ce ni-l aduse dieta !Jansilvana; odata najiune, vom ca~tigii noi, - de nu astazi, mane - toate celelalte drepturi, de limba etc., care nu e bine sa Je facem cauze anumite, fiinje autonome, fiind numai ni~te deducjiuni din nojiunea najionalitajii>> . .. . Catra sfar~itul lui Octomvrie deputajii ale~i de dieta ardeJeana ~i senatorii invitaji din partea monarhului sosirii Ia Viena. Participarea lor in sesiunea a doua a senatului imperial a lost salutatii In termini elogio~i de catra prezidenjii ampelor cam ere, fiindca era socotita ca o prevestire de biruinja a constitujiei din 26 februarie 1861. La cuvintele prezidentului casei de sus, principele Auersperg, ca cr.edinja austriaca ~ade pe tronul celor 7 cetii\i (in Ardeal) ~i jine paza Ia granitele rasaritene ale imperiului, raspunzitnd :;laguna, spune, ca lntrarea Ardelenilor in senatul imperial e rezultatul convingerii patriotice, care prive~te in actuala forma de guvernare asigurarea autonoiniei singuraticelor tari; deaceea diploma din 20 Octomvrie 1860 ~i patenta din 26 februarie . 1861 trebue sa existe pentru toate timpurile, pentruca baza lor e sancjiunea pragmatica ~i pentruca ele au in vedere trebuinjele monarhiei ~i dorintele tuturor popoarelor. In 28 Octomvrie s'a dat in onoarea Ardelenilor, un banchet, Ia care au participat, pe langa 125 de in~i, aproape loti
' Cartoa M aur vol, lll. pg. 631-2.

~25

minl~trii, iar Schmerling - aducand lntr'un toast elogii ~pro. fund veneratului arhiereu ~aguna>> ~~ Ardelenilor, cari au facut a~te rare de aderenjii ~i patriotism, - a spus cu ace! prilej, ca frumoasa tara (Transilvania) va vedea in fapta ce va sa zica a .tinea Ia imperiu, exprimandu-~i totodata sp~ranta, ca nu ma1 e departe llmpul, cilnd intreg imperiul va trimite reprezentanji Ia Viena, pentru a participa Ia bunatatile constitujiunii.'
. D~~~ se .credeit Ia inceput ca deputatii ardeleni, nefiind onenta(1 asupra chestiunilor politice ~i financiare atilt de complicate, nu vor puteil participa Ia discutiile senatului s'a dovedit in cw:a~d, ca ei n'au venit Ia Viena lipsiti de 01ice orientare ~~ rutma parlamentariL Dintre Romani au luat -in mai multe randuri cuvantul,. rostind diswrsuri apreciate, deputajii Barijiu, Aldulean, Pu~canu, NegrutJU, Popea etc. Acesta din urmii rosti un discurs in chestia academiei de drept,uri ~i facl! propunerea de a se urea Ia sum a de 60,000 fl. ajutorul de 25,000 fl. ace rdat Ia staruin_tele. l~i ~aguna in 1861 ~i 1863, de Maj. Sa pentm aju~ torarea b1sence1 ~~ a ~coalelor gt.-or. din Ardeal. A_cea~ta propunere, facuta de sigur in intelegere cu ~aguna, provoca m~te observatii critice ale lui Barijiu, care scrisese in Oazeta Transilvaniei>> (Nr. 115), ca ajutorul ar fi trebuit cerut din vistieria Ardealului, iar nu din bugetul monarhiei, caci priri aceasta ~aguna ar fi dovedit, ca e mai mult centtalist, in paguba autonomiei Ardealului. . Invinuirea aceasta o respinge Popea intr'o corespondenta dm V1ena,.' aratand,- ca vistieria Ardealului e totdeauna goala astfel, incat de acl zadarnic s'ar cere ajut0 are, ~i protestand contra pornirii lui Barijiu de a faurl invinuiri Ia adresa lui $aguna - din faptele altora. Propunerile lui Popea ~i Negrutiu n'au riimas lara orice rezultat: in bugetul anului 1865 fwa introduse ca subvenjiuni pe,ntru culte ~i fnvajamant 50,000 fl. pe sama arhiepiscopiei romane ortt>doxe, iar pentru arhiepiscopia romanii gr.-cat. 72,477 fl. Sesiunea a doua a senatului imper.al fnchizandu~se Ia 25 februarie 1864, deputa(ii Ardelenilor s'au intors acasa, unde ii
1 Ibidem ?i Ormossy o. c.- vol. II. pg. 146. ' T. R. 1863. pg. 466. ' Barijiu v. Ill. pg. 295.

' , I

.''!

!5

228
atepta continuarea lucrarilor !n!rerupte Ia !3 Octomvrie, care 1 a i lost reluati\ dupa re d esc h'd erea dietei din Sibiiu Ia 23 1 Mai st. n. Ia Imparatul confirmase _in t reg cuprin_su1 sau, inca . in ' sfiiri!ul anului 1863 (21 Nov.) i al 2-lea ar!Icol de lege, pn~ vitor Ia intrebuinjarea celor 3 limbi in comumc~j,_unea publica oficioasa; aceasta confirm are s'a ~i publica! apm in C~mja.~m 23 Maiu 1864 a dietel,' iar sancjionarea defmi!IVa urm_a ab1a !a inceputdl anului 1865, cand ultima formalitate, p_ubhcarea_ m d' ta _nu mai putea fi indeplinitii. Telegralul Roman>> aduc~nd l~eln~eputul anului 1865 $lirea confinniirii scri~, ca_ace~t art1co! 'nao "'. pa Ia publicarea lui oficioasa pe cale indatmata ai e sa . t . intre in vieaja ell deplina valoare de lege 2 $' ermma cu t11 ~ matoarele indemnuri: $tirea aceasta, despre care cred~n~ a fi bine informafi, impune acum !iterajilor romiini 0 ~atonn_ja Imp e. rativa, datorinja adeca de a se face :"'Jiociton mtre :n~ba ; 0 ~ mana ~i celelalte doua limb! ale jal'll. L1mba romana, _pana acum exchisa, sau eel pujin nedreptajita legalmente l_a mtre-. buinjarea oficioasii intra prin aceasta !~ toate _dr~ptu~IIe une1 !imbi de jara $i cuno$tinja ei va ct:vem. tr~bum~10asao pentr~ orice olicial public. Datorinja noastra va l1. a I~le~m dup~ putmja invajarea ei, Literajilor roma?i, cudeos~b1re JUI'I~~IIor II se des: chide un camp larg de activitate hterara; am don, ca p~ mulj! sa-i vedem emuliind pe aces!_ camp, ca -~a nu m se ~at poata imputa $i pe viitor din partea. c~mpatnoj!lor l]Oln, cii n'au mijloace de a invaja limba romana>>. Indemnurile aceste insa n'au prins ~~ n'au prea rasant multe rezultate pe urma lor" - nici pan a in ziua d~ a}'' .. Poate $i din motivul, cii atat limb a, cat i ~ajiu~e_a 1:om~na _ au lost a~ a de lara no roc, in cat in momentul cand 1)I vazm_a dtep: turile lor fireti garantate prin legi_ deose_bite, :cest~ ga1 anj1t I incepura a se clabucl $i a disparea ca m~te naluclfl ..
0

,I:'
'I'.!
,

.li'

: I

..

it
I

tn a doua sesiune a dietei ardelene, (lnuta din Maiu pana Ia sfar~itul lui Octomvrie, s'au mai desbatut o mul(ime de chestiuni),de mare interes pentru Ardeal, s'au mai creat--0 muljime de legi, cari toate aveau sa impartaeasca soartea trista a articolului II. sau alta ~i mai tristii, neajungand nici pana Ia sanc(iuttea maiestatica. Deputa(ii romani par'ca presimjiau, cii toate lucraril;lor se vor destriima in curiind, ca o panzil a Penelopei. Interesul lor pentru desbaterile dietei incepuse a sciideit, participarea Ia edin(e devenise tot mai rara.' $aguna fit re(inut dela cercetarea dietei de o boala, spre tamiiduirea ciireia plecase inca inainte de redeschiderea dietei Ia baile din Viilcele ~i Covasna, incredin(and arhimandritului Popazu carma interimala a lucrurilor biserice~ti.' Afland de boala lui $aguna, credincioii din vre-o 5 protopcipiate vecine ii trimit o deputa(ie sub conducerea protopopului bra~ovean Ion Petrie i 9 adresa de aderenja, rugiind pe <<Dumnezeul puterilor, sa-i restitue cat mai curand scumpa ~i preascumpa saniltate, Mai tarziu a parasit Viilcelele i s'a dus Ia Mehadia. Rentors dela bai, participa ~i el Ia ~edin(ele dietei. In 21 Octomvrie Iua cuvantul ~i, indemnat de un motiv, pe cat moral, pe atat 9i patriotic propuse ca dieta sa roage Majestatea Sa a se indura a darul pe seama dota{iei preofilor siiraci, lara deosebire de religii cre9tine, interesele acelei despagubiri, care compete fiscului din pamiintul regesc.'
in ,,Tel. Rom, 1864 pag. 161, 173 9i 239 sunt mustrati ceice nu participil regulat la 9edintele dietei, caci deputatii din natiunea saxona sunt de fata toti, afara de unul din cercul llra9ovului, care 9i-a de pus ruanda tul - deputafii romanrincil s'au adunat, ins<l nu in a9a numar, ca sane putem hucura de maioritate; unii sunt adevdra(i bolnavi 9i au cerut concediu de absentare, aitii sunt simulafi bo/Jtavi, d.~tigil at~state medicale pentru a putea dpatit concediu 'de a absenta, iar unii cer concediu pentru a-9i putea compune lacrurile sale private)), .. al1ii merg I a ~edinte numai Ia 12 ore 9i ies Ia 12 9i 1/ 2, tocmai dnd se discuta chestiuni de mare importanta pentru Romfini. ca impartirea ArdeaJului In teritorii naVonale separate, infiintarea ~i organizarea curtii supreme judecatore~ti, chestiunile urbariale etc. 2 ((Tel. Rom. 1864 pg. 147, 3 Ibidem, corespondenttl. din Bra~ov (25 Main 1864).
1

cartea de aur Ill. pg. 430.

A

Art. acesta constil din 21 pub!. in Carte de documente de a . t Ardealului pg. 260--263 9i'In Cartea de aur Ill. 377.-9. d Je a , " L. b d 3 Dr loan Pu~cariu Hpare9te in acela9 an o bro9uri1: (( un a ro1~an cuprinzfind un compendiAu a1 ~r,lma t'Jcet 10 mine si o colcctJUne . in oficiu,, . , , de expresiuni oficiale germane-romane ~~ rom.-germ ..,
2

Ibid em pag. 295.

s Protocolul ~edintel(u dietei ardelene pg. 450,

15'

229

In 29 Octomvrie seslunea a doua a dielei ardelene se incheie, cti promisiunea insa, eli dupa rentoarcerea celor 26 deputaji deJa senatul imperial din Viena, care fusese convocat pe 12 Noemvrie - dieta din Sibiiu i~i va relua din nou activitatea intrerupta. Ceeace, spre durerea ~i nenorocirea Romani! or ardeleni, nu s'a mai !ntamplat, cad sistemul lui Schmerling, muljiimitiicaruia s'a putut !nciripa promijatorul !nceput (1861-1865) de organizare politica ~~ vieaja constitujionala a elementului roman, in urma unei nenorocite politici exterioare a monarhiei, incepuse a se clatitia din temelii. In senatul imperial se indreptau atacuri impotriva acestui sistem. Deputatul Kaiserfeld, ~eful autonomi~tilor din Stiria, avand legiituri cu Deak ~i E61v6s, pleda pentru o constitujie dualistica' a monarhiei, ceeace nu era sa intarzie mull. Schmerling i~i pierduse ~i simpatiile monarhului, ~ care nu-l mai sprijinea, fiindca in situajia stramtorata a monarhiei doria o lmpaca1e cat mai grabnica cu Ungurii - de cari se bucurase Ia inceputul guvernarii sale. Lumea a~teptit succese repezi dela introducerea constitujiei lui Schmerling, iar el nu putea arata deci\t un singur rezultat: intrarea ardelenilor in senatul imperial; faja de rezistenja puternica a elemen- tului maghiar n'a luat nici o masunl mai energid, fiind de parerea, ca cu timpul acesta va inc eta de sine (" Wir konnen warten b> )' Situajia guvernului Schmerling fusese chiar dela inceputul~ viejii constitujionale destul de grea" ~~ ea continua a se agrava ~~ mal mult in anul 1865, dupace conducatorul politic eel mai
' Barijiu Ill. pag. 286-7. H. Friedjung: ((Der Kamph etc. vol. I. pg. 126-7. :; Inca in 9 Maiu 1862 descrie insu~ Schmerling, intr'o epistola adresatfl din Salzburg prietinului ~i colegului sau Lasser, aceastil situatie ciudata In urmatoarele cuvinte laconice: ~~wir, die wir ein Einvernehnlell mit dem Hause fort und fort anstreben,_ wir haben uns urn das Vertrauen des Kai~ sers gebracht und werden im Hause keine Erfolge erreichen, Ein Haas,
2

probat al Maghiarilor anunjase prin vestitul sau articol de Pa~ti>>' un adevarat program de impaciuire cu dinastia intre condijii acceptabi.le ~i din partea acesteia iar in Junie !mp,aratul Ia demnul contelui Mauriciu Eszterhazy, cercetil capitala Un-' ' r.n. ganeJ, cu scop de a netezi ~i din partea sa calea apropierii spre o deslegare pacinica a chestiunei ungare.' . Ciitrii sf_ar~itul sesiunii a treia a senatului impei-ial Schmerlmg, dupace mai indreaptii un alae impotriva oligarhilor maghiari, .!nvinuindu-i, cii numai ei impedeca buna lnjelegere intre hunt?~~~ popoarelor, l~i inainta dimisia, pe care monarhul 0 ~~ pnmr In 30 Iulie 1865.

v.
Audienta lui :;>aguna Ia lmparatul, In August 1865. _c~ cadere~ lui Schmerling apuse deocamdata, ~i pentru
_Romann ardelem, steaua norocului. Orizontul viejii lor politice ;ncepe a se lntunecit. Ciici cea dintai jertfii, pe care o cerea Impacarea Ungurilor cu dinastia, era autonomia Ardealului car:Ja. ave~ sa-1 u~meze peste doi ani sfarticarea egalei indreplajm naj1onale, mar!Jculata in legile dietei din Sibiiu.

'

ln preajma schimbarilor mari, prin cari avea sa treaca monarhia intreagii, . lmpiiratul chema Ia audienja in Viena . mai m~Ilji co.nduciitori politic!; intre ei, din partea Romanilor, pe mitropohtul ~agnna, care Ia sfar~ituL lui August 1865 s'a ~i !nfaji~at in audienjii, ca~tigandu-~i cu aces! prilej orientare sicrurii asupra schimbarilor, ce aveau sa urmeze ~~ objinand cu; se afir.ma," ~~. asigurarea din parjile cele mai. competente: ca drepturile na(JUnl! romane, statorite in primele doua articole de lege .ale dietei din Sibiiu, nu vor fi ~tirbite. Asupra acestei auPublicat fn "Pesti NapiO~ 16 Aprilie 1865, cf. Si!ri.gyi Srindor o. -c. pg. 604-5.
1

das nie eitz Ministerium unterstiitzt, eine Presse, die hnmer gegen die Regie~ rung' ist, eine BevO!kerung, die da ruhig zusieht, wie. man die Miinner I'Uiniert die es doch verlangt hat, dabei Feudale and Klerikale als erbitterte Feinde - das ist unsere Situation .. . ich muss wahr sein und sagen, das ich mit wahrem Eke! an die Oeschiijte denke .... (<(6sterreichische Rnndschan
15 Aprilie 1909 pg. 80),

Cu acest p1:ilej ar fi rostit impil.ratul catra contele Paul Eszterhtizy urmat.~arel.: cuvinte semnificative: ((Magnatii unguri pan a a cum au fast domnn tam, dar trebue sil invete a se face cehltenii' eh ... Tel. Rom.~ 1865 pg. 170. " Popea pg. 303.

230

231

I! 'i',,,:I.
'!

dienje $aguna a evitat a da vre~o deslu~ire ln merit. De aceea s'au raspandit diferite versiuni cu privire Ia conversajia, ce s'ar fi desfa~urat cu acea ocazie intre t;)aguna ~i lmparatul. Una dintre ele era aceasta, pe care o inregistreaza ~i Barijiu,' lara a garanta pentru adevarul ei: dupace imparatul ia comtinicat, schimbarile, ce au sa se intample in cmand, t;)aguna ar It riispuns: Voinja Maiestajii Tale este porunca pentru najiunea romana. - Ca pe langa ~tirile privitoare Ia aceste schimbiiri fatale pentru cauza najionala, i-se va fi dat lui $aguna ~i vre-o asigurare pentru viitor, e probabil. In aceasta privinjii nimic nu se poate ~tl cu siguranja, caci inlormajia publicata de ziarul oficios al ministerului din Viena <<Debatte>>, - care era in acela~ !imp ~i organul aristocrajiei maghiare conservative, 2 - cu privire Ia aceasta audienta, pare cu mull prea eufemista, urmarind anume scopul de a domoli chiar dela inceput spiritele. Dupa aceasta informajie, mitropolitul $aguna s'ar fi convins cu ocazia acestei audienje, ca <<DU e nici in intenjiunile Maiestajii Sale, nici In instrucjiunile date guvernului de catra monarh, ca sa se atingacatu~ de pu\in drepturile n,ajiunii romane -din Transilvania, ca~tigate in timpul din urma. Se spunea mai departe, ca Romanii din Transilvania au a muljami pentm aceste mari rezultate najionale, in afarii de grajia monarhului, talentului eminent; prudenjei diplomatice extraordinare ~i patrunderei politice a mitropolitului t;)aguna>>.' in memoriul sau, $aguna scrie !oarte laconic despre aceasta audienja ~i nu face nici o menjiune de asigurarile, ce i-s'ar fi dat, cu ace! prilej din partea monarhului, drebue sa
' Vol. III. pg. 315. Szihlgyi Sindor: o. c. pg. 622. 3 reprodusa in Tel. Rom.)) nr. 78 _din 1865 ~i in carte a dlui Eagen Brote: Cestiunea romfind in Transilvania ~i Ungarim>. Bucure~ti 189,~. pg. 65. ~i la Bari1in v. Ill. pg. 351; in sensul ziarului ({Debatte~' scriil mai tftrziu ~i Pe~ti Nap6, foaia lui Deik: Dupa noi legile dietei din Sibiiu 1863/4, cari asigufa nationalitatea ~i _drepturile nationale ale Romftnilor ...
2

:: :-1,

nn numai sunt neame~intate din parte-ne; ci_._credem, 'ca. fapta cea dintai a dietei din Pesta va manifesta ~i solemnela recunoa~tere a acelor dr~pturi. Tel. Rom. 1866 Nr. 88, Telegrafului i se fi\ceau .imputilri, ca se IUsa sedus de astfel de voci sirenice, la ceeace redactorul Cristea raspunde, cil ~tie face (<deosebire intte articole de ziar ,d articole de lege sau acte de stat ...

amintesc, - scrie el - ca Maiestatea Sa m'a chemat pe mine Ia Viena, unde sosind in 22 August (st. v.) am avut audienja, cu care prilej impiiratul mi-a comunicat schimbiirile radicale de stat, ce erau sa se intample. Lumea noastra era curioasii sa aile dela 'mine cauza, pentru care am lost chemat Ia lmpiiratul. Nu mull dnpii aceea se luii in nume de .rau tiicerea mea ~i Barijiu cu Dr. Rajiu veniserii Ia Sibiiu ~i se consultaril cu Coniad Schmidt, comitele siisesc (care fusese ~i elln audienja !) -~i cu comandantul militar, principele Montenuovo; ace~tia amandoi imbarbatara pe cei doi Romani ciitrii opozijie. La mine n'au lost, dar venind Ia mine principele Montenuovo, imi povestl conversajia lor del a el ~i Conrad Schmidt .cu aceea, cii acqti doi barba(i romani i se plansera asupra-mi, cii sun! in contra politicei najionale. Principele se nevoia a-mi ariita, ca imparatul este in~elat ~i allele acestor asemenea. Vazand eu, ca timpul nopjii este tare lnaintat caci era dupa miezul nopjii, i-am reflectat principelui, ca lnzadar ne luptiim pro et contra, ci sa ne ducem Ia Viena ~i acolp dela Maiesiatea Sa sa cerem audienja colegialii i, de fajii fiind imparatul, sa descoperim parerile noastre, ca apoi Maiestatea Sa sa judece despre ele. Principele nu s'a invoit in aceasta a mea propuneie; in fine' l-am ruga! pe principele, cii sa se conformeze poruncilor Maiestii(ii Sale, caci 9i a~a este militar, ~i sa nu ajaje pe barba!ii romani; 'ii a~a ne-am desparji!.' Abia Ia conferenja din Alba-Julia, (inuta cu prilejul aduniirii generale a Asociajiunii transilvane (1866) a rostit $aguna, in focul discujiei cateva cuvinte cu privire Ia aceastii audienjii, in decmsul careia imparatul a zis, ca dacii Ungurii v0 r face concesiuni, atunci ~i dilnilor li. se vor face, adeca vom fi sacrificaji farii mil h-., E sigur deci, cii aceasta a lost una dintre cele mai pu(in imbucuratoare audiente ale lui :;laguna Ia curtea imperiali\. Oiinduri grele il vor fi muncit, cand a parasit sala audienjelor ~i de adanca mahnire va fi lost cuprinsa inima lui parinteascii prevazand, cum rezultatul atator stiiruinji ~i lupte politice dispare _<<i luge ca umbra 'ii nu ramane. Ameninjarea, pe care o ro1

\),

((Memoriab anul 1865, la sfiir~it. Cf. ((Oazeta Transilvanieh 1867 pg. 18-19.

232

233

stise odata, Ia anul 1862, ca piciorul lui nu va mai calca in Viena,' dad\ nu se rezolva curilnd ~i favorabil chestia mitropoliei, - pare a i-se fi schimbat acum intr'o hotarire definitiva ~i nestram utata.

VI.
,Flere. possem, sed juvare non". ,Vana sine viribus ira". Parabole politice.
Prin rescriptul din 1 Septemvrie 1865 imparatul disolvi\ dieta democratica din Sibiiu ~i convoca pe ziua de 19 Noemvrie alta, aristocratica in Cluj, care avea sa se ocupe cu o singura problema: revizuirea articolului de lege I. din 1848, privitor Ia unirea Ardealului cu Ungaria. Dispuse totodat:l, eli alegerile pentru aceasta dieta sa se facli pe baia legei electorale feudale (art. XI. din 1791). Fire~te, ca pe baza acestei legi $i prin numarul mare al regali~tilor, invitaji de monarh Ia aceasta dieta (189, intre cari abia 34 Romani ~i 25 Sa~i), elementul maghiar avu acl majoritatea covilr~itoare, iar Romanii ~i Sa~ii au lost reprezentaji prin un riumar de regali~ti ~i deputaji, cu totul disparent. ln faja acestei situajii critice frunta~ii Romilnilor, in Joe de a proceda uniform ~~ solidar, se divizara. Unii credeau, ca neintrilnd Romanii in dieta din Cluj, se va puteil impedecii realizarea unirei. De aceasta parere era Gheorghe Barijiu, care scria ln Oazeta Transilvaniei>>, ca anul 1865 poate sa fie pentru Romani mai fatal, decilt anul 1848 ~i, recomanda Romilnilor tactica pasivitajii, prin care izbutira Ungurii a purta cu succes lupta lor najionala politica dintre anii 1861-65. Dar <<si duo faciunt idem, non est idem>>. Pe ciind Ungurii aveau instituliuni de drept public, comitatele cu drept de autonomic, in cadrele careia puteau purta cu elect o lupta de rezistenja politicii, Romilnilor le lipsiau aceste forme constitujionale ~i cetajui de aparare a existenjii najionale-politice: Cum n'ar fLputut paraliza pasivitatea organizata a Maghiarilor rezultatele dietei din Sibiiu in anii 1863-64 nicidecum, daca n'ar fi intervenit de~
1

zastrele monarhiei in politica exterioara, cu atilt mai pujine. prospecte de reu~ita putea sa aiba pasivitatea Romilnilor, lipsita de organizare politica. Rezistenja Romanilor ar fi putut eventual sa aiba speranja vre-unui succes, daca ei ar fi lost spriji~iji ~i de. Sa~i, ceeace cu anevoie s'ar fi putut intilmpla, dat fnnd, ca Sa~ii totdeauna s'au niizuit a-~i conforma atitudinea lor politica imprejuriirilor schimbate - ori cat de grele ar fi lost. - A~a ~i in cazul de fajii. Redactorul ziarului sasesc <<Hermannstiidtcr Zeitung, Heinrich Schmidt, profesor Ia academia de drepturi din Sibiiu, nepermijandu-i-se a critica rescriptul impariitesc privitor Ia convocarea dietei din Cluj, piirasqte redac(ia fiind de credinjii, ca - daca ziarele maghiare nu s'au sfiit a scrie despre acte !mparate~ti ca diploma din 20 Octomvrie ~i patenta din 26 Februarie intr'un mod, pe care diinsul nu ~i 1-ar fi pennis niciodata, - atunci ~i ziarul sasesc ar fi lost in drept a face menjionatului rescript o critica cuviincioasii.' Ceeace insa comitelc sasesc, Conrad Schmidt, n'a indraznit a-i ingadui. . DeJa ~aguna ar fi a~teptat Romanii nemuljamiji, sa se puna in fruntea unei mi~cari de opozijie. Unii se milngaiau, se vede, cu iluzia, ca influen(a lui politica ar fi atilt de puternici\ ~~ hotaritoare, !neat numai cu sprijinul Romanilor sa fie in stare a da alta direcjie desfii~urarii evenimentelor atilt de nefavorabile. - ~aguna insii, ca politician condus in toate acjiunile sale najionale de un realism sani\tos ~i p1:evazator, nu-~i putea permite a niidajdul vre-uu succes real deJa asemenea mi~cari opozijionale. <n astfel de pozijiune !atala - scrie ~a guna lui ~ulujiu" - ~i intre astfel de imprejurari critice, pentru mine nimica nu este mai consult, decilt sii fiu cu priveghere, ca onoarea najiunei ~i cauza ei cea dreapta sa nu se compro mila in nici un chip, sau eel pujin nu cu vina arhiereilor>>. Aceasta compromitere credea ~aguna, ca e inevitabila, indata ce ~~miinii ar in cepe o politica de prokste sgomotoase ~i intrunm, pe cari guvernul le-ar putea zadiirnicl. Atunci a spus durerosul cuvant: ,f'lere possem, sed javare tWil, care nu poate ) fi insa interpretat in sensu! obicinuit ad litteram, caci de fa~~
1

Tel. Rot~l. 1865 pg. 277.

Popea, biografie pg. 139.

Din Sibiill 11/23 Septemvrie 1865. cf. Scrisori apolozeiice pa~. 4.

234

235

politica lui $aguna a ajutat ~i dupa aceea foarte mult cauzei romanqti. Ori, lara politica in\eleaptii ~i sigwa a lui $aguna, cine i~i poate inchipul, cii Romanii ortod()qi ar avea azi mitropolia lor independenta, asigurata prin articolul de lege IX din 1868, ~i statutul organic, sancjionat de Maiestatea Sa in 28 Maiu 18W... Temandu-se, ca s'ar puteit foarte u;;or periclitit chiar ~i succesele ca~tigate de Romani pe teren bisericesc ~i cultural, ;iagima a dal sfatul, ca reprezentanjii Romanilor sa participe Ia dieta din Cluj cu scopul de a-~i apara ~i arl drepturile najionale, ca 0tigate prin dieta sibiiana, ~i de a protesta pe cale legala impotriva unirii Ardealului cu Ungaria. Aceasta s'a ~i in. tainplat. Regali~tii ~i deputajii romani au mers Ia dieta din Cluj sub conducerea arhiereilor $aguna ~i ;iulujiu. $aguna jinilnd in confercnja mixta din 28 Noemvrie un interesant discurs, 1 aratii, ca forma compunerii acestei diete im e constitujionala de Joe ~i cere, ca sa se intruneasca alta dietii pe baza dreapt:i constitujionala. Jar in ~edinja dietei (Ia 2 Decemvrie) spune acelea~i lucruri, motivaddu-le mai pe larg. Pornqte din constatarea, ca pentru el, ca ~i pentru toji Romanii ardeleni condica de drept public culmineaza in articolul I. de lege al anului 1863/4, atac:i apoi baza acestei diete care tm e capabila a unifica convingerile noastre politice, .fiind co'nvocata pe baza legii electorale din 1791, care este pentru Romani o re, miniscenja jalnica, caci e efluxul unei institujiuni, care fiind bazata pe sistema politica najionala a celor !rei najiuni recepte, nu recun()a~te najiunea romilna de ega! indreptajita cu ele ~i nu-i recunoa~te najiunii romane dreptul de a fi factor al constitujiunii jarih. Exprimilndu-~i nemuljamirea ~i faja de rescriptul din I Sept., care pe naji.unea romana o degradeaza Ia o c!asi:i de popor>>, face urmatoarea mojiune: Maiestatea Sa sa fie ruga! prin o adresa a dietei, ca sa sc indure : I. <<a sancjiona lcgea electorala prelucratii in mod constitujional prin diela anului 1863,'4, Ia propunerea regeasca 9i a~ternuta sprc preainalta sancjionare;
1

'-

,,

II. a convoca apoi pe baza acestei legi electorale diela, spre pertractarea propozijiunii rege'iti. privitoare Ia reviziunea articolului I. de lege din 1848, despre uniunea Ardealului cu Ungaria>. Oratorii romani, Dr. Joan Ratiu, mitr. Sulutiu Alexandru Bohajel, Joan Balomiri, D. Moga >i N. Oaetan au sprijinit ln discursurile lor propunerea lui ~aguna, iar deputatul maghiar Dozsa a cerut, ca mitropolitui' ;iaguna sa fie dat irt judecata pentru aceasta indraznealii a sa' ;ii atitudinea lui ~aguna Ia aceasta dieta clujana dovede;;te, ca el nu era contra' ori<;arei politice de opozijie, ci in momente insemnate pa~ia insu~ in fruntea opozijiei, daca aceasta se desfa'iura inlre marginile legaliti:i{ii..... Fire'ite nici propunerea lui ~aguna, nici vorbirile , celorlalji Romani, nici votullor separat, inaintat ca protest contra unirii, n'au putut sa schimbe situajia. Unirea Ardealului cu Ungaria fu votata in dieta din Cluj, pe care in 25 Decemvrie monarhul o amana <<pilnii Ia alta dispozi\iune" ~i pennite dcputajilor- ardeleni a lull ~i ei parte Ia dieta ungarii, inaugurata solemn in 14 Oecemvrie, asiguriindu-i insa, ca <<Valoarea ~i puterea legilor emanate pana acum intru nimic n'au sa fie altei ) ' '

rate.

!.-:.

ln preajma izbucnirii rasboiului in doua directii: Ia sud cu ltalienii >i Ia nord cu Pru>ii, imparatul zoria impacarea cu Ungurii. Pana in lunie 1866 o comisie a dietei ctin Pesta 0i elaborase, sub influenja covilr'iitoare a pacificatorului Deak, un proiect privitor Ia regularea rela(iilor dintre Ungaria >i Austria, pe baza sanctiunii pragmatice din 1723 >i a continuitajii de drept, faciind insa concesiuni monarhiei prin admiterea unor modi.(icari !n legile din 1848. Discujia asupra proiectului n'a putut urma, caci dieta fu amiinata din cauza izbucnirii rasboiului, care avu urmari mai fatale pentru Ardeal, decilt pentru oricare aWi provincie a- monarhiei. O;;tirea din Italia, sub co. manda ,arhiducelui Albrecht raporta victorie langa Custozza (24 ILmie), dar in nord, comandantul Benedek fu invins intre Kiiniggratz >i Sadowa (3 Iulie 1866) de o$tirea prusiacilor, cari pornira spre Viena. Repezi negocieri de pace ii oprira ~i avura drept rezultat, ca prin pacea .din Praga (23 August) ctinastia
1

v. Popea pg. 298-300

~i

Cartea de

aur~~

Ill. 786-788.

Baritiu III. 438 ~i Cartea de aur>) Ill. 854.

236

habsburgicii )i Austria i~i perdurii cu desavar~ire rolul con~u. cator ce J-au avut timp de atatea secole in istoria Oermamer, care' ajunse acum sub egemonia Prusiei ~i a tinerei .din~sti~ Hohenzollern. Iar prin pacea din Viena (12 Oct.) prerdu ~l Vene(ia. . . . .. Dupace Austria indura aceste prerden !nsemnate, op~zrjrer maghiare 1i pareau prea mari conc;si~nile fac~te Au~tne"r pnn proiectul comisiunii.' Deak riimane rnsa statornrc pe lan~a aces! proiect, pe care 11 prirne~te ~i monarhul ca pun?! de m~ne~~r~ pen'. u viitoarele pertracti\ri ~i admijand p~incipm~ .~onhnmtaj~r de drept, susjinut !ntre anii 1861-7 cu atata m.darJlre de pol~ ticianii maghiari, nume~te Ia inceputul lui M~rhe ~I 2-l~a mrnister maghiar responsabil, conducerea carma lllcredr?teazA contelui luliu Andrassy care Ia 1849 fusese spanzurat lll efflgle>>.' Iar in 8 Iuhie imparatul francisc Iosif se incoroneaza de rege al Ungarjei. Impacarea Ungurilor cu dina~tia era acum p~cetluita: Monarhia r. bsburgicii intra in o noua !aza de !ncercan cons:rtujronale. Sis!emul de centralizare a lui Schmerling fusese mmormantat cu un an inainte de Kiiniggratz $i Sadova. In 20 Septemvrie 1865 monarhul sistase constitu(ia provinciilor austriace, pilna se va ajunge Ia un rezultat de!initiv in nego"cie~il~ de pace cu Ungurii ~i cu Croa(ii, care precum nu vorra sa mtre Ja !nvitarea lui Schmerling in senatul imperial, tot ast!el au refuzat a intrit in dieta din Pesta, pima nu ~i-au viizut asigurata autonomia jiirii lor. Inceputul dualismului, care a lost un succes al moderajiunii dibace ~i prevaziitoare a lui Deak ;;i o bi~~in(a a P?litice.i ungure;;ti asupra celei austriace,' pentru Romanu ardekr:r, avea sa aduca nu numai pierderea drepturilor garantate pnr, cele doua Iegi sancjionate ale dietei Sibiene, cari jatii desj~inf~te in 20 Janie 1867,' ci ~i o vrajba regretabila intre conducatonr Romanilor ;;i o totala dismembrare a lor in ac(iunile politice din

anii urmatori. Partida pasivi~tilor, amagita de frumoasele rezul tate, obtinute de Maghiari prin politica lor de rezisten(a mai mult activit, decat pasiva, ;;i avand in serviciul sau un cnndei ager ca al lui Bari(iu, a cucerit curand o muljime de aderenji pentru politica de demonstrafiune faja cu dieta din Pesta, Ia care n'ar avea ce cauta deputajii Romanilor ardeleni. Arhiereii n'au putut fi 1nsa ca~tigaji pentru acest soiu de politica, frumoasa doar' prin farmecul sau de vitejie romantica, dar lipsita de perspectiva oricarui succes sau direct pagubitoare in urmarile sale. La con!eren(a, ce s'a (inut Ia Alba-Julia, c11 ocazia adunarii generale din 1865 (28-29 August) a Asociajiunii, ~;laguna ruga! din partea catorva !runta~i a prezenta imparatnlui un memorand in !avorul cauzei na(ionale romane, s'a declarat gata a Je im-. plinl aceasta dorinja, dar a pus urmatoarele douii condijii : I. sa mearga singur Ia imparatul ~i 2. memorandnl sa ~e facut pe placul lui <<Sa nu vateme nici pe imperatul, nici pc regim, ca sa nu-~i cil$lige prin el nici sie-?i, nici tza{ianei probozalii.' N eputand priml aceste condi(ii, cafiva frunta~i (1493 de in;;i) s'au infeles ;;i au dat autorizatie lui Barijiu ;;i Dr. Rnfiu sa inainteze dan~ii un memorand" Ia tron, ceeace s'a ;;i 1ntamplat in toamna anului 1866. Aces! memorand, sau mai cc ect peti(ie, ~ pentru care i~i dad use invoiala ;;i mitropolitul 9~!ufiu, dql intr'o epistola a sa recunoa~te, ca in acele incurci\turi poHtice petijiunea noastra ar fi apa buna pe moara coroa:d ~i a regimului" - fire~te n'a putut sa aiba nici un rezultat, afara dear de cele 10-12 cuvinte de politeja ale monarhului catrii Dr. Joan
1 De~i Ia Alba-Julia nu s'a tinut a.tunci o conferenta politidl. formal a, ci numa:i o sfatuire intima, totu~ profesorul din Blaj Dr. loan Bob a publicat mai tarziu in Oazeta Transilvaniei (1867.- Nr. 5) un fei de protocol al :1cestei sfatuiri, protocol stilizat cu vadite ascuti~uri contra lui ~aguna, care intr'o epistola a sa (Scrisori apologefice pg. 44) ii contesta autenti-:itatea scriii!d: Dr. Bobu descoperirile mele le traverseaztt ~i le falsifica inaintea publiculni cu o indiscrefiune rusticmul, ce manifesteazii o nematuritate politica, impreunata en o tendentiozitate malitioasa ~i nemai auzita In analele discntiunilor confidenVale ... ' Pub!. Ia Bari/iu vol. III. pg. 422-430. ' Ibidem pg. 523 1

Szilagyi o c. 653 sq. Cf. R. Charmatz. o. c. pg. 73. s Friedjung: "Der Kampf um die Vorherrschaft der Deutschen
2

vol. II. pg. 570.

4

Bari~iu III. 453-4. Cartea de aur III. 857-8 ~~ Telegr. R.om."

..

1867 nr. 50.

:23$

Rajiu, care se prezentase singur In audien\ii (31 becemvrie 1866),

fiind Bari(iu bolnav. 1 . ;>aguna sim(ea ~i el, ce !ntorsa!uni nenorocoasa, a adus cu sine dezastrul deJa Ki:iniggratz pentru politica nationala, dar intelegea bine, ca a schimba aceastii situatie dificilii, nu sta in puterea Romilnilor. Bari(iu aducea ca exemplu tactica politi~ii ~ Croatilor, cari nevoind sii meargii Ia dieta dm P.esta: au reu~1t s~ asigure tarii lor un terc de oarecare autonom1e ~~ credea, ca p 1 'ocedil~d astfel, ar fi putut ~i Romanii .ardeleni sa. !':'pedec~ unirea definitivii a Ardealului cu Ungana. $aguna msa vedea bine, ca exemplul Croa(iei nu se potrive~te cu soat:lea ArdeaJului, care e o tara locuita de 4 nationalitii(i, cu sentimente ~i aspira(iuni politice atat de diferite, pe cimd ~roa(ia e .un stat unitar, locuit de o popula(iune slavii, care ~~ m !recut ~1-a ~hut afirma i~dependen(a lata de elementul maghiar, iar acum avea
\'(i

;I,;.

.::1')'

I,:.,.,

If

!;-:-: ~
t'

1',,' .:.1 I.. _,,

!!t'

r' r.' .'.', 'I 1'

i

1 Pentru aceasta peti1ie maiestatica, pe care ~aguna o reprobii 1 socotind-o compromitatoare pentru cauza na1ionala, s'a iscat intre Oaze!a Transilvaniei si T~l. Rom., recte: Baritiu ~i Cristea o inver~unata polem1e in care acela 'numi pe redactorii ~i colaboratorii Tel. Rom. "argatii unei clice, poltmni frico~i>> sclavi inllscuti>>, cari <'scriu pasquile ~i c_omit asasinat- moralicesc - sub firma unui nenorocit redactor, care nu 9he ce ~e intdmpld cu- el. N. Cristea, -care numai de 1~ luni purta conde.iul gazetar, multllme~te lui Bari1iu pentru acest lexicon bogat de cuvmte ..ey1 s:lrac de idei, spunUnd, ca altceva ar fi a~teptat deJa un o~ ca Ba.ntm ~<Odinioanl pretinsul Nestor national 9i ca e ~<paguba de cet 31 am de gazetllrie ai lui B., caci ~<C~ne a fll~ut ~donchi9otiadele, cari ~rau.. ~a. n~ pasquileze 9i compromit& natmnea acum m m~mentele cele mal cuhce. Tel. Rom. 1866. Nr. 96., iar Ia inceputul anulut urmiltor (1867. Nr. 8) sub titlul: Resentimente se publica un articol (semnat Democrit), care acu.za, poate pe nedrept~ pe Baritiu, ca. el ar fi ~<Stricat t~t ce. a fosAt solzda~ Ia Rominh caci mai bine voHt a fi primul in satul fractmnel, decat al. dmle~ , in Roma)); de9i a fost chemat in 19 Noemvrie 1865 la conferenta dm Cluj, Ca ~i la cea din Albawlulia in 1866, totuey n'a voit s:l ia parte~ iar du~J~ ac:ea spunea, ca. ce S'a facut acolo, ~u e bine>l, Tot In acest arhc?l .e nd1c.u.hzat memorandul lui Ratiu 9i Baritiu, inainte in nurnele a 1493 m~I: . Bantm a voit sa fie 9i el pus in 9irul lui Klein, Adamovici, Moga, Lemem etc., dar ace~tia se razimau pe milioane de Romani, iar el numai en o tru~<'l. ca .a lui Epaminonda, 9ezfind frumos Ia Tennopilele f~bric.ei d.ela !-e~ne~tt a ra~btt cu petitiunea pfina Ia tron .... De s'ar scuta Klem ~1 cetlaltt dm ~orm~nt, i ar vedea, cum cauza nationala in loc sa se prezmte ca ~<O ~(,laza pubtu:_o9 politicti, se infll1i~eaza ca o cer~itorie. ambi(ioas~ a particula~1lor,. de.v:m~~ pe mfina oficiilor administrative, ei ~lar a~open fa1a de ru~me ~~ a1 1nt1a iara in mormilnt.. ,))

~i pu!erea necesar~ pen!ru aparatea dreptului istoric, .care nu poate sa aibii o valoare politicii practicii, decaf acolo, unde e sprijinit pe forte real e. Romilnii nu aveau 1nsii nici pregatirea de lipsii, nici suficienta forjii organizata, spre a salva numai ei, p1in o politicil de pasivitate ~i demonstratiune fajil de dieta din Pesta ~i chiar in opozitie cu celelalte natiuni ardelene, autonomia acestei jiiri. Deaceea exclamii ~aguna, intr'o scrisoare catrii mitropolitul $ulutiu: Vana sine viribus ira>> ... concretizilnd situatia ~o~iticii prin urrnatoa_rea imag~ne: Cilnd dupa varsarea repentma a unor non gre1 se umfla gilrla ca un povoiu, ce rupe ~i smul!(e cu. sme roate ce-i stii !nainte, atunci omul intelept a~ teapta pu(m Ia o margme, pilna se mai alina miicar prima veh~menjii a toen~ului, sau, dacii a apucat a fi riipit de acesta, apo1 nu se !ncearca a-1 opn cu bra(ele d1rect opuse,. pentrucii a~a cufundarea ~~ priipiidirea lui e neincunjurabila, ci liisilndu-se cu. incetul ciitra acea rilpa, ce i-se pare mai acomodata pentru scapare.l

ct:

A~adarii ~aguna, riizimat pe fagaduin(a cuprinsa' in convocatorul dietei din Pesta, Ia sfilr~itul anului 1865, cii drepturile najiunii romilne nu se vor altera, indeamna pe Romilnii arde leni la activitate parlamentarii, in credin(a, ca mai bun rezultat se va putea ajunge pe aceastii cale, decal lasilnd locul altora, stand acasii ~i tacilnd. Chiar ~i dupace leg:ile sanc(ion.ate ale dietei din Sibiiu furii desfiinjate, ;>aguna a riimas statornic iu aceastii piirere a sa, avilnd convingerea, ca !ntre orice imprejuriiri ~~ pe lilnga orice forma de stat, Romanii trebue sa fie in continua activitate politica spre a nu scapi! terenul cil~tigat ~~ care pierdut odata, cu anevoie se poate recucerl. Politica pasivi~tilor o aseamiinii cu !nciipii(inarea ciilatorului, r.are pleacii Ia drum pe vreme buna, ~i apucandu-1 un viscol mare cu triisnete grele, el nu vrea sii se rdugieze Ia adapostul din apro piere, ci stii in mijlocul drumului, protestilnd contra ceru!ui, care ar fi dator a se insenina de !rica protestelor lui. Jar in vara anului 1867, mergilnd Ia Bra~ov spre a conduce examenele dela gimnaziul roman, rostl acl un important discurs politic, din care iasii Ia iveala optimismul lui ne!nvins.
1 ~<Scrisori apologetice Sibiiu 1867 pg. 32~33 9i .(<Tel. Rom." 1867 Nr. 12 a se vedea 9i alte parabole politice ale lui ~aguria !a Baritiu v. III, pg. 459.

241
Ariit~ndu-~i nernuljilrnirea laja de redactorii Oazetei, care nu-1

mai slabiau cu ata-curile lor, scriind, ca testimoniile de maturitate iscalite de ~aguna n'ar fi valide ~ a. - spune, ca nu avem cauza temeinica a ne phinge asupra prezentului, pentrucii acesta e o urmare fireasca a trecutului; ca este gre~ala mare din partea celorce scriu prin ziarele noastre najionale, lara sa studieze din temeiu starea lucrurilor, ~i grabesc a descrie trecutul ~i prezenful, cum n'a fast ~~ nu este ~i prin aceasta sparie lumea .... Voiu, Domnilor, - continua ~a gun a ~ ca sa mil pricepeji. Deci vii ~i spun convingerea mea, ca toata politica mea, incepiind din toamna anului 18~5 ~i piina astazi este, ca noi sa ne punem pe acel teren, ce ni-l desemneazii Maiestatea Sa. Politica aceasta astazi nu mai este a mea excluziv, ci a tu+uror acelor barbaji, cari dimpreuna cu mine au luat parte Ia dieta deJa Cluj, in toamna anului 1865 ~i fiind alqi deputaji ~i regali~ti s'au infaji~at Ia diet a din Pesta; din ziarele noastre lnsa vad, ca unele voci se ridica pana Ia desperare, pentruca legile aduse in dieta din Sibiiu Ia 1863/4 s'au pus afara de valoare ~i fiindca ~i noi Romiinii ardeleni vom avea sa ciipatam pe viitor legi din Pesta. Eu desperarea aceasta nu o pot afla indreptiijita, caci cauza o iau din punct de vedere al legii cardin ale de stat, ceeace Ia noi e sancjiunea pragmatica; legile din 1863/4 nu ne-au actus aur, a~a ~~ cele din Pesta nu ne vor aduce aur, ci precum acelea nu .ne-au implinit dreptele noastre

~aguna.
I' r

paslvls!ii a lui Barijiu, Jar ceealalta urma slaturile ln!elepte ale lui

Tinerimea. din mai millte centre universitare trimisese adrese de a~er~n(a .lUI. Bari(iu, fiindci! politlca acestuia piirea mai fru~oasa. ~~ ma1_ v1teaza. Astfel ~i o fracjiune a studen\ilor rorniini ct;n V1en~ ~ra pentru Bari(iu, ciiruia ii ~i trimite o adresii pe cand maJontatea. hotiirise lntr'o adunare (inutii anume in ~cest scop: ca studen(1mea sa nu trimita din partea ei nici 0 adresii>>, dup.acum. sene prez1dentul acelei aduniiri' Gheorghe baron . Vas1lco, ngorosant in drepturh>, . De~l po!itica pasivitajii ~iimase deocamdatii biruitoare (confennja dm Mercurea 1869) ~~ atacurile, - ciind faji~e, ciind asJ cunse, - ale z1arelo~ Oazeta Transilvanieb ><Albina ~i fede1ajmne~" Ia adresa lUI ~aguna sporiau necontenit - el a indurat cu .res1~n~re barbiiteasca, s'ar putea spune, chiar cu lini~tea un~1 Anshde dm vechime, somtea, pe care nu 0 meritase, Scaderea popularitatii sale - de~i nu putea sii-i fie pe plac _ nu 1-.a de.sgu~ta~ dupacum nu putura sa-l amejeasca mai nainte c~lmlle _e1. N a mcetat insa, direct sau indirect, a cerca prin z1ar~l sau, sa abata pe Romani deJa pasivitatea, pe care 0 socolla foarte nenorocoasii pentru ei. E timpul suprem _ scriit Tel. Ro~. la 1872 - a ne mi~cit din indi(erentismul moha-. medan;, pastra~ ~e 6 ani incoace, de ciind se face de noi farii de .n~1 mtreaga. Impiiliirea bunatajilor - consti!ujionale ;' mai pujma poez1e ~~ r.o~a?ticism ~i mai m~ltii sobrietate in politicii, ~~ ~om a1unge ~~ lara de a lnjura pe cineva, Ia scopul nostru don!.'
0

a$feptdri in privinfa cauzei nafionale, a$a nici aceste nu vor ji mai bune; de aceea trebue sa ne punem pe teren legal, adecii sa ne lnfiiji~em in legislajiune, ca acolo cu btirbd(ie romand, pe cat se va putea, sd adw:tm Ia valoare prindpiul egalei lndreptd(iri na(ionale. Destulii paguba a avut ~~ panii acuni cauza
noastra najionala, ca nu au urmat toji ale~ii . najiunii noastre astfel ~~ doresc ca toji biirbajii no~tri sa se irnprietineascii cu convingerea politici! unanima a regali~tilor ~i deputajilor dietali; duca-se acolo ~i poarte-se spre binele comun al patriei ~~ spre binele particular a! najiunei sale, precum fac ~i biirbajii altar
natiuni .... 1
-

lndemnurile aceste n'au prins insa decal abiil Ia 1905 dupace desfa~~rarea evenimentelor politice au verificat intrutoat~ prevedenle lUI $aguna.
0

Dorinja lui ~aguna insa nu s~a implinit. Solidaritatea najionala a riimas sdruncinata pentru multi! vreme. Jntre activi~ti ~~ pasivi~ti s'au desfii~urat lupte ziaristice aprinse ~i pagubitoare din punctul de vedere al interesului najional. Nu numai biirbajii politici ~~ ziari~tii, ci ~i tinerimea universitari! s'a desbinat atunci in doua tabere, din care una se lnsuflejiit pentru politica
1

<<Tel. Rom. 1867 Nrii 52

~i

53.

ma1 tmut ...

3

. ' t' 1 r . convoace un congres n.1 wna ~po the cu scop de a decreta activitarea parlamentara. fn 28 Ap T !87~ adresea_za mitropolitului din Biaj o epistola, in care d~claril. ca prim:~;: ~nv~tarea m_a: ~ultor Rom~<ini ..de a pa~l iara~ in fruntea mi~carilor politice atwnale $} rl 1 oagil. sa-l m~tnnteze "despre inceperea initiativei caci zil 1 repe~e tree una du~a alta ?i timpul este suprem a face 'cele :ecesare ei: fol?s~l mult cercate1 noastre natidni romii.ne. Dar acest congres lllt s'a

fatele pastvitdfu; Ia 1872 ~aguna avea de giind sa

~:Tel. Rom,)) 1867 pg ... lll. ~f. ~i "Conv. 'Lib an. 37 Nr. 4. pg. 300. :~1. ~?m. ))1872 Nn,I 11-38 seria de articole: ,,Motivele si rezal~

Art.: "Politica i poezia. Tel..R.om, 1872 Nr. 22.

16

242
De altfel, chiar deJa lnceputul crizel din 11365, $agurta nu ~i-a pierdut cumpiitul, ci priveit situajia cu destula lini~te ~i incredere, avand convingerea, ca Romanii i~i pot crol soartea lor, ~i independent de guvernele ~i sistemele politice, ce s,e vor. succeda. Pentru aceasta concep(ie e caracteristic urmatorul pasaj dintr'o epistolii: ' " .... noi nu avem alta sii facem, dec at s!! gandim Ia ouiile, care raman naturei lor consecvente, fiirii privire Ia. cloca, sub care se pun ele spre clocire. Ouiile rajei puse sub giiinii, dau pui de raja, iar cele de giiina puse sub curcii dau pui de gainii etc. A~a ~i noi totdeauna trebue sa ramanem R~mani, fie cum va fi regimul ~i maxima lui. Se injelege de sine, cii precum pana acum a~a ~i spre viitor ne vom jinea cu credin\ii neclati.ta de fmpiiratul ~i regimul lui legiuit ~i cii de orice regim revolujionar ne vom ferl. Apoi se injelege de sine, ca eu nu zic nici aceea, ca sa documentam o independenjii fiirii margine, caci cea dintai ne-ar arata pe noi de minoreni, ~~ cea a doua de iibermiithig; a~adara !oatil doctrina mea o reduc Ia proverbul ncistru: ifd #. taci ! ...

243
ttrn6.scilto~l_ai lmprejurar-ilor, vedeau ca planul ll.Cesta nu se va putea reahza cu u~urin(a. Dar pentru toji era o veche dotin(ii cre.~rea u.n!'i inst~tujiuni: :are pe liinga ocrotirea literaturii ~i cui~ tun_J ; oman~~tr, sa poata Impreuna pe Romilnii ardeleni, desbin~(r I~ doua confesiuni, sa cimenteze legiiturile de unitate fra(1e .mtre . ei, ~i sa aile mijloacele 'necesare pentru raspilndire~~ cultum najronale in paturile Iargi ale poporului. Aceasta institu(iune culturalii era deci menr " unitatea najionalii ~~ sa paralizeze dupa putin(ii ' a _.sa expl nme rte It d' ' , pun mr1 oace '. -~ a.re ~~- cu "ura1 rv~rg~njele co~fesionale. lmprejurarile, intre e carr rzbutrsera conducatoni Romanilor a-i da fiinja v t 't . Sunt urmatoarele: Ie UI oai e,
La sfiir~itul d~ceniului (!'859) apiirir in Aradul vechiu un fel de alm:nah. hte~ar,_ intitulat Muguri,~.<iedicat sexului frumos 1 oman>> ~~ alcaturt <<prin conlucrarea -~imei ci 1 studi . . enca e ~~ 1 or . .. oase a case 1 grmnazrale superioare, cuprinzand 59 poezn, parte originale, parte reproduse din autori cu .renu Aceastii carte indemna pe Zaharia Boiu sa" scrre . . me. o 1ecensmne sever a, sp~nand, ca tot ce e bun intr'ansa nu e propriu ~i tot ce .e proJmu, nu e bun, afarii doar' de 3 poezii ale l~i Atanasre Manenescu, cari sunt ca trei fire de. miiaheran pr t. 1 h m te urz.ICI>>. . ntrca severa a lui Boiu avu darul a provo<:il 0 d' cu(re .senoasa ~i folositoare prin faptul, ca s'a accentual ~s. 1 necesrtatea societatii literare, s'au indica! chiar ca"r'le , ~~lr ~ 1 1 pentru implinirea acestei vechi dorinje' ,r miJ oace e po nvrte

_v

..

"

'

VII.
Staruintele lui ~aguna pentru infiintarea ,Asociatiunii transilvane". Activitatea lui ca prezident al acestei institutiuni. Rezultatele, ce objinura Romanii ardeleni pe teren politic in anii 1863~64, au lost de o durata foarte scurta. Cu multmaHrainice ~i mai sigure s'au dovedit succesele realizate de ei, in acest timp, pe teren cultural. Intre institujiunile romane~ti, create [a Jnceputul erei constitujionale ~i cu sprijinul deciziv al lui ~a guna, Ia primul Ioc trebue amintitii Asociajiunea transilvanii. Lipsa unei societaji literare sau culturille incepuse a fi simjita ~i de Romani, inca pe Ia sfiir~itul veacului al XVIII-lea, cand se infiinjase o Societate filosoficeascii in Sibiiu. Pe Ia inceputul anilor 1850 conducatorii mai tineri ~i mai ideali~ti se giindeau Ia infiinjarea unei academii romane, al(ii - mai buni
1

. " cerespon~entul Telegrafului Roman>> din Tara Oltulu'i,, arata, ca nu a tat studenjii aradani sun! de vina pentru versurile slabe dm almanahul Muguri ci mai mull socr'et t ., " . .. ' . a ea romaneasc~ Insa~,_ deer Imprejurarea, ca ei n'au avut de unde invii(a . sa sene wmanqte, . frumos ~i core ct. <<Adevarat, ca cop iii del a Arad & .Comp. cu rder ungure~ti, cu sintaxa germana ~i cu .cu:n~e la~me~ti nu putura !'ro.duce o carte romaneascii, ~i cu atiit ar pu(m o carte poetrca; msa oare avem noi un Partenon

1 Tel. Rom. 1860 Niii 8-9, la critica lui' Boi.ti At " nlspunde profesorul . r. . yandor (Nr. 13) lufindu~9i elevii in apilrare.

cu

~aguna

din 20 lunie 1865 ciltra dl. L cav. e dintre cele mai interesante.

Pu~cariu,

a ci'irui corespondenta

1860 dz Tel R.o~, 1869 Nr. 12: cf. 9i bro1,lurica: Reminiscenfe dilL anal e un conhmporan Sibiiu 1897 pg. 13-14 de unde se vede a t ~orespondent. era d. /, Pufcaria. ' I c aces

10.

244
roman,
ne~te ?>>.

245

ni~te sarbatori oiimpice, unde s/1 aud/1 pe batrlini romli-

Aceasta lipse~te, cum a lipsit in tot trecutul roman esc, care in parjile sale mohorite se caracterizeaza, intre altele, ~i prin totala !ipsa de reuniunb, pe cand daca am avea, nu o aca demie ca a Ungurilor din Pesta, ci numai o reuniune modesta ca a Sa~ilor din Transilvania, cea pentru cuno~tinja jarii (Verein fiir Landeskunde), o reuniune d. e. pentru cunoa$1erea literaturei romane ~i pentru cultura poporului roman, daca ne-am aduna sub forma asta legalii in tot anul odata la Bra~ov, apoi la Sacele, la Zarnqti, la Fag'ara~, la Sibiiu, la Ra~inari, la Sali~te, la I-Iajeg ~i a~a mai in colo, unde s'ar gasl ni~te cuartire modeste pentru confluenjii reuniunei, apoi am trece ~i Ia Lugoj, Lipova, Arad !ji mai pe urma, la Cernauji 9i Suceava - daca din o contribuire, ce o ar hotari statutele s'ar forma un fond pentru o biblioteca romanii, muzeu roman 'i a. -- daca literajii no~tri, ~i mai ales cei incepatori, mai nainte de a-~i da lucrarile lor pe' mana fiilor lui Guttenberg, le-ar a9terne acestei reuniuni spre o reviziune literara - erect, ca atunci ne-am puteil cunoa~te mai intai s\abiciunile noastre, apoi am putea indrepta 'li pe ale tinerilor mai cu datornicii crujare, lara sa aibi scarbe, farii de a-i descuraja ~i a-i desmanta poate pentru totdeauna deJa literatura ... atunci i-am face atenji ~i Ia aceea, ca nu fiecare are aplicare naturalii spre poezie, ~i "sila e inzadar; cii nici nu e de lipsii a se face toji deodatii poeji; cii poezia cre'jte mai lesne pe fejele de cat pe dosurile Carpajilor; ca spre recompensa noi aici a vern alte fantani literare de exploatat .... anticitiijile, istoria 'ji geografia romana, mineralogia, botanica, fauna ~ a.>> ... Curiind dupa aces! ape\ ziaristic urmeazii, tot in coloanele ''Telegraiuluh,' o corespondenja" din Blaj, scrisa de proiesorul loan Rusu, care insista !ji el .asupra foloaselor, ce ar putea sa aduca o societate literara, 9i indeamnii pe Romani a nu mai sta cu manile in san, .sa le pice rilura in gur:l, ci sii-$i uneaSdi puterile ~i \uminile minjii ...., sa nu cruje nici jertie, nici osteneala pentru un scop nobil, caci numai a~a vor scapa de judecata lumii ~~ de osanda posterita\ih.
1

. In 10 .M~iu 1860 ,9aguna a !naintat apoi guvernatorului Liec~tenstei~. m ~ceasta chestiune, o peti(ie subscrisa de 171 Romam, petijie,' tn care se cerea guvernului sii adn11't' . unei d - . . ' a tmeJea ~ unan conshtuante (consultatoare>>) in Sibiiu. . In r~spunsul sau (12 Iulie 1860) adresat lui ~aguna car er~ atune! Ia senatul imperial in Viena, guvernatorul Lie~hten~ stem spun e, ca te d e a admite adunarea ceruta tr b , mam , i se fadi t 1 . .. , e ue sa . cun,o~cu. ce pu(m m liniamente generale, proiectul ~~~~~lute, cac~ dansul nu poate incuviin\a constituirea unei socie a I cu tendm(e excluziv najionale.,

ct:

I_a Ism os ens~ II se dovede'jte !ji cu -ul 4 a\ statutelor und 1Impede. se Zice, cii_ membrii acestei Asocia(iuni pot fi d~ oric~ 1e1 1g1e ~~ na(Ie>>., Dupiice priml raspuns favorabi\ deJa guvernatoru! Liechtei~stem, convoca pe ziua de 9;21 Martie 1861 Ia Sib" t i Cel 171 d , . . IIU pe Orl e 111'jl can au subscris petijiunea din 10 Maiu 1860 In edificiu\ sen:inarului s'a jinut sub prezidiul lui Sa ~na adunarea conshtuanta, care a discuti't ~~ aprobat statutet'e g Sg!Jna deschJse adunarea prin 0 fru'moasa cuvaritare, co~u"n~ c:nd rezul,tatel~ staruin(elor, ce s'au pus pentru !nfiintarea aces e~ sociela!I; ~~ ariitand, ca <degile patriei noastre sunt d. lura pr~gresiva, de~li~tr'un punct inca ne apasa, adeca in pt7nc~~;
Sibiiu

care_ a d~t nenumiirate dovezi despre alipirea sa ciitrii tronul ma;estattc ~~ 'b' carei patriotism carat y stra'I'n de o nee sepaa! i . . 'r t

lui s~upa pi:imirea acestui raspuns ~aguna ~a adresat curand I Ijm, Clpanu ~~ I. Pu~cariu cu rugarea de a elab . i' care cate t d ' ota Je~ . . . u~ pro1ec e statute !ji .a i-le trimite spre intrebuin(aie. Dm ace~te 3 proiecte a combinat insu'i unul, lnaintandu-1 ~~~~rnatorulm .cu ru~ar~a <<Sii binevoiasca a-1 sub'jterne Maieaju Sale ... ~~ a miJloci incu viin(area lui cea do rita de o na(ie

11~~z~J~A~e~e~~~ivit~~t,~e fa ur~irea
v

\'>i ln.(iinfaYea

Asocia(iunei Transilvane,
, ,

. ' pe,I,Ia ar fi fost sensa de Dr. loan Ratin (cf Rem mscente .. 10) - '( com pusa, cum se exprima Baritiu (III 28) pg ._j . ~ I~~r~m~ atat .de pipaiti, umiliti, respiratori de lealitate, pe cat se ~uteau~f;~ Im a geimana, bogata de expresiuni placute despotismulur ' 2 Act et 12 >J. .

in

1860 Nr. 15 ~i Reminiscente)> pg. 24-8. ' dto 11 Aprilie 1860.

A ssoctailon. ' Acte etc. pg. 15 ~i pg. 94 ( 5.)

ost~ns.ibl:r \~~i~;~et:.e~~~t~~ u:~n-e!~~s:~b~~~;;n:;;,:I~:~~geennz~a~uo:lda1 1gitatedn

en e

I ],

246

247

nationalita\ii>> ;' termini! cu urmiHoarele cuvinte de imbarbatare, cari pe langa un ape! calduros, cuprind ;;i o promisiune solemna, implinita din partea lui cu prisosinja : << ... monumentele materiale ale unui period cult se pot nimicl prin mani barbare '1i o natie Jibera se poate lipsi de libertate prin ni;;te legi draconice; in sa monumentele spirituale '1i moravurile cele bune, precum ;;i valoarea lor raman pentru toji timpii nerasturnavere, caci acestea sunt mai presus de orice putere silnicii ;;i fizicii; de ele nu se poate atinge mana barbarului; furul nu le poate fnri\, moliile nu le poate manca. fiind asadarii problema noastra a inainta literatura, cultura, industria si agricultura najiunei noastre, adeca a inainta starea spirituala si materiala a poporului nostru. vrem a de$feptd prin myloace nafionale jacultdfile, va sa zica, cugetdrile cele senine $i serioase in poporul nostru, ca sa cunoascd fiinfa $i destina(ia sa '1i sa o ;;tie intrebuinja sprt tot binele, precum ;;i alte najii lac astiizi aceasta ;;i precum cere spiritul eel civilizatoriu a! seco!ului nostru; darurile lui vor garantizi\ viitorul eel mai ferice al mull cercatei noastre najiuni ;;i o vor feri de ni;;te lovituri ucigatoare de religia ;;i limb a ei.- Aceste convingeri mari sa ne insuflejeasca, Domnilor, pe noi toji, ;;i atuncea tare erect. ca cerul va in corona cu flori de mangiiiere intreprinderea noastra, si va asculta rugaciunea mea, prin care cucerindu-ma il rog, ca sa reverse binecuvilntarea sa asupra asociajiunei noastre, caci tot darul desavaqit vine de sus, dela parintele luminilor. In sfilr;;it din parte-mi rna oblig, ca voiu sprijini scopul . asociajiunei noastre, !neat va sta in puterile mele, ciici aci voiu fi norocos a auzi sunetele cele dulci ale limbei mete materne, care

la strdini nu s' a fnvrednicit de aten(iune, insd acetea cu atiita mai scumpe sunt inimei mete.'
La sfar;;itul adunarii (;;edinja Ill.) Barijiu muljl\me;;te lui $aguna <<pentru ostenelile ;;i sacrificiile, ce a binevoit, precum in nenumarate cazuri, asa ;;i cu ocaziunea aceasta, a Je aduce in cauza najiunei" ;;i il roaga sa staruiascl\ si mai departe in favorul acestei asociajiuni piina Ia deplina ei lnfiin(are prin . aprobarea preainalta a statutelor ;;i pilna Ia prima adunanja general3. ...

de 23 O~tomvrie (4 Nov.) Ia Sibiiu pe to(i inteligenjii na(iunii no~stre, cari voesc a fi membri <<Asocia(iunei, spre a lui! parte Ia maugurarea si deplina constituire a aceleia;;i. 1 In discursul maugural rostit cu acest prilej $aguna spune, ca Asocia(iunea are o problema pe cat de nobiia, frumoasa ~i unicd in felul sa~ a~tazi in .intr~ag~ noastra najiune din toate parjile .. , <<pe a~at $1 de .s~r~oas~ ~~. grea, pentruca cere o perseveran(d de fiet $l an sacriftcta dtn tntmd. Schijeaza apoi pe scurt Juptele, ce a purtat el cu ,ministrul Thun pen.tru promovarea culturii najionale in dereniul absolutismului, ~i pa;;ii, ce i-a facut pentru infiin(area Asocia(iuneh, terminand astfel: Domnilor, masa dulcei" maicei noastre este pregatita pentru oaspeji multi; maica noastra a fost pima acum imbracata in doliu dar de acum in~int~ s~ _lmbraca in haina de nunta ;;i poft~~te Ia mas a pe tojJ f111 Sal, Ca sa straJuceasca ;;i ea in $i CU casa sa $i Sa inoiasca pe fiii sai, precum se inoiesc tinerejele vulturuluh ... ' La cuvantarea lui $aguna raspunde' Cipariu prin clasicul sau discurs des pre importan(a limbei najionale, a acestui tesaur ... dulce ca sarutarile maicu(elor noastre, cand ne aplicau Ia sanul lor, tesaur mai scump de cat vieaja; tesaur, care de !,am fi pierdut, de 1.-am !'ierde, de vom suferi vre-odata, ca cineya cu puterea, cu ln;;elarmnea, sau cu momele sa ni-l rapeasca din milnile noastre, - atunci mai bine sa ne inghi(a pamAntul de vii, sa ne adunam Ia parinjii no;;tri cu acea milngaiere, ca nu am tradal cea mai scumpa ereditate, lara de care nu am fi demni a ne numl fiii lor: limb a romilneasc1t,' >i adauge: "Un razim nationalitd(ii romane se implantd astdzi, ci speram, cii asemeni r~zime de asta ~i de alte forme se vor implanta ;;i de aci inainte '1i mai multe ;;i mai puternice>>.' A;;a, dupii 16 !ani, computate din 10 Maiu 1860 pil.na in 13 Septemvrie 1861 - scrie m~i tarziu Bari(iu 5 - inteligenja poporului roman ajunse ca. sa-;;i ca;;tige un Joe de convenire, unde sa nu aibii a face nici cu scolasticismul teologilor, nici a
Ibidem pg. 80. ' Ibidem pg. 81- 85. " Ibidem pg. 87. ' Ibidem pg. 89. 5 0. Baritiu: 15 ani din activitatea Asociatiu-nii transilvane cf. re~ vista Transilvania 1888 pg. 144-5. '
1

Statutele discutate si primite in aceasta adunare $aguna le inainta din nou, prin guvernul ardelean, Ia Viena, de unde primind in Septemvrie aprobarea preainaltii, el convoca pe ziua
< Ibidem pg. 40. ' Ibidem pg. 47-48. s Ibidem pg. 36,

?48

249
puterii morale ~i cunoa~terea legilor fire~ti; a pii~it in locul aceJuia egalitatea de drepturi ;;i egala indreptajire, sa nu uitam insa, ca puterea minfii ~i a geniului, ~tiinfele ~i artele sunt, care

se arunca in valtorile politicei militante, ci a se margin! pe campul eel de altmintrelea foarte Jarg, totodatii frumos ~i diiti\tor de vieaja al literaturii ~i al ~tiin(elor, precum ~; a cauta neincetat mijloace, nu fantastice, ci reale ~i oneste spre a lumina, cultiva, inavuji ~i ferici pe popor, pentru~a sa fie fericitii tara. Cu ocazia constituirii s'a adunat suma de 5600 fl. deJa 212 membrii, cari au contribuit cu diferite sume deJa 5-210 fl.; prela(ii premergand ~i ad cu frumos exemplu, au daruit pe seam a Asociajiunii: ~ulu(iu 2000 fl., iar $aguna 1050 fl. In ~edin(a a 2-a s'a ales ca prezident pe !imp de 3 ani (in sensu] -ului 11 din statute) ~aguna cu 75 voturi, faja de 20 date pentru ~ulujiu, 17 pentru Andreiu Mocioni ~i 11 im- . partite intre aljii.' Cu unanimitate au lost alqi Cipariu viceprezident ~i Barijiu secretar primar, iar ceialal(i funcjionari ~i un comitet de 12 in~i - cu majoritatea voturilor. In semn de recunoa~tere a meritelor literare 24 de Romani, din provinciile austriace ~i de peste munji au lost alqi membrii onorari, tot asemenea ~i 3 straini: contele 0. Csaki pentru ajutoarele facute ~coalelor ~~ literaturei romime~ti, Aurel Kecskemeti, redactor Ia Siirgony> in Pesta ~i Dr. E. l. de Tkalacz, redactorul revistei Ost and West din Viena - pentru favorirea limbei
romane. 2

tn zilele noa$tre dau popoarelor tilrie

~i

le asigurii viitoral>.'

In ~edin(a a 4-a ~i cea din urma se decide a se !mpilr\l, lncepiind cu anul ~colar 1861/2, !ntre 10 studenji lipsiji de mijloace, o sumi\ de 600 fl., apoi in lipsa unui local propriu, $aguna propune ~~ adunarea prime~te ca o odaie din Seminarul diecezan sa se adapteze spre scopul acesta'/ Adunarea se incheie prin urmatorul cuviint potrivit a! lui ~aguna: Ne-am adunat in caritate, ne despiirjim in caritate. Dea Dumnezeu, ca pilnii Ia capatul veacului sa fie tot a~a. Sa ne mai intiilnim Ia masa mamei noastre comune; sa ne indulcim de limba, denajionalitatea ~~ de toate cate sun! ale Romilnului. Lua(i seama, in ce mometite ~i in care epocii viejuim. Popoarele mai nainte au putut triil lara literaturi\; iar astiizi a~a ceva este curat peste putin(il. - Feudalismul aristocratic s'a delaturat prin desvoltarea
' Acte pg. 63. 'Acte pg. 73-74. ' Ibidem pg. 79.

Ca pre~edinte al Asociajiunii a participat $aguna Ia ~edin jele comitetului ~i a condus trei aduniiri generale, deJa celeJalte fiind impedecat prin necontenitele Jupte, ce purta tocmai atunci pe t~ren politic, bisericesc ~i 5colar. La distribuirea ajutoarelor pentru studenji era totdeauna cu cea mai mare aten: (iune ;;i, dacii pentru vre-unul dintre studenjii cei buni nu se ajungea ajutor din fonduriJe. extrem de modeste ale Asociajiunii, nu sti\tea mult pe ganduri, ci ii oferia din al siiu, ciici pentru cererile oamenilor harnici Saguna avea totdeauna urechia ;;i punga deschisa. - Cu toate acestea s'a intiimplat sa aiba ~i unele nepliiceri in aceastii funcjie a sa: deoarece confesionalismul stramt ~i unilateral n'a putut fi stilrpit cu desaviir~ire niciodata dintre Romani, oricate afurisanii s'au rostit asupra lui, in public ~i in particular, intr'un an i s'a adus lui ~aguna invinuirea, ca Ia stiiruin(ele lui din fondurile Asociajiunii se dau toate stipendiile numai studenjilor de religia ortodoxa. lnvinuirea era insi\ Jipsita de orice temeiu. ~aguna a ariitat, cii tocmai in anul respectiv nici un studerit ortodox n'a lost ajutorat de Asociajiune, ci numai uniji. Cea mai frumoasa ~i mai reu;;itii dintre adunarile generale ale Asocia(iunii, sub prezidenjia lui ~aguna, a lost, desigur, cea din Bra~ov, (inutii Ia sfiir~itul lui Iulie 1862 ~i impreunata cu o expozi(i~ de producte ale industriei najionale. La deschiderea ei au azistat preste 800 de membri.' In discursul siiu introductiv ~aguna pornind din cunoscuta sentinta a istoricului Bonfini, ca: Romanii s'au luptat mai mult pentru limba, deciit pentru vieajii, a vorbit CU multi\ prudenjii, multi\ abnega1iune, mult patriotism concentrab, - cum scrie Odobescu' - des pre im' Ibidem pg. 79-80. Cf. Transilvania 1888 pg. 157. ~ Cf. A. I. Odobescu: Scrieri literare 1 istorice Bucure~ti 1887. val. I. r;i pg. 473. I), in spusele iui Odobescu, care a participat ~i ella aceasta adunare; se desface insa oarecare aversiune fata de persoana lui $aguna \<care dup<'i _obice_ial pu(in apostolic al apostolicei imparatii austriace mai poarta ?i titlurile
~

250

251

'

portanja limbei ~i culturei najionale, spunilnd ca najiunea romilna nimic mai mult ~~ mai pujin nu dore~te, deciit aceea, ca sa ramilna in vieaja sa najionalii, adecii in vieaja limbei sale, ~i prin aceea, ca prin mijlocul eel mai sigur sa intemeieze ~~ sa lajeasca cultura ~~ prosperitatea najionala ~~ patriotica, precum o vede aceasta Ia celelalte najiuni surori compatriotice>> ... In optimismul sau entuziast declara, ca se simte <<de trei ori fericit ca pre~edinte al acestei Asociafiuni, careia ii prorocqte ca intr'un viitor nu prea departat l~i va vedea ostene, 'iele sale incoronate cu succesul dorit: literatura, cultura, ~coa lele, institutele literare vor ajunge in stare infloritoare, satele ~i ora~ele romilne~ti vor inainta, gradini ~i holde frumoase se vor vedea acolo, unde pilna ieri erau numai polomide ~i alte ierburi salbatice>>, economia rajionala va patrunde ~i Ia plugarii no~tri pe scurt nu vor trece multe zeci de ani ~i najiunea romiina va fi regenerata ~i intinerita in puterile sale intelectuale, industriale ~~ materiale, pentruca najiunea este setoasa dupa cultura ~~ luminare, iar membrii acestei Asociajiuni nu vor cruja nici un sacrificiu, ce ar conditiona un viitor mai fericjt ~~ propa~ire najionalii.' in aceasta adunare generala, pe lilngii animatele desbateri in chestia ortografiei ~i frumoasele disertajii ale lui 0. Barijiu, Oavriil Muntean, T. Cipariu ~i loan Pu~cariu, au rnai lost ~i alte momente insemnate ca d. e. premiarea poeziilor lui An dreiu Murii~an cu 50 de galbini. Suma era destul de modesta,
de excelen(d {>i baron (pag. 471 ). Deasemenea pare a nu-i fi con venit lui Odobescu, de cata autoritate se bucur~ ~aguna inaintea adunarii, care toate propunerile lui le primea cu Sii fnlillsci'h! Nu fi:tra orice rautate adalige Odobescu: $i bine filceit adunarea, de edt a~a de amabila ?i de lesne indupleCat<l, c<lci altmintrelea s'ar fi putut expune chiar di'insa a primi dela ~eful ei, o glumeata somaFune ca aceea, ce el adresil sexului !frumos, care impodobea galeria superioara a salei ~i care, permitii.ndu-~i intr'un moment de satisfacere a-~i exprima mulpmirea cafra un orator ce faceit Janda sa, fn apostrofat de catra pre~edinte cu aceste cuvinte, mai mult demne de un I min turc~sc: Domniavoastra de a colo de sus sa taceti. femeile trebue sa fie mute ca pe~tele. (pg. 476) De illcheiere insa ~i Odobescu constata ca (<pi'irintelui episcop $aguna, care a sprijinit proiectnl Asociatiunii pe Hi'ngil curtea imperiald din Viena ~i c<'i.ruia singur s'a incredintat de acolo executarea lui, poporul ardelean are de ce sd-i fie mutt Tecanoscdtor)> ..... (pg. 505). 1 (\All-a adunare generald a A soc. Transilva!le. Sibiiu 1862 pg. 36-38.

ceeace pre~edintele $aguna alia de !ipsa a justi~ica prin urma: toarele cuvinte: dn adevar mie mi se pare ppjm aceasta sum a pentru celebrul nostru poet; in sa proiectarea s'a fiic~t in privire cu starea pecuniara a Asociajiunii. Dar Ia acest nemsemnat premiu se adauge altul foarte mare, premiul" ~wral,. ~i cred ca explic simjamintele ~i convingerea adunarn pofhnd diu~ Andrei Murii~an a aveii tarie trupeasca ca varful Surulm ~~ Miigura Codlei.' - lac, &uma ajutoarelor, destinate. a se distribul lntre studenjii romani, s'a ureal Ia 1200 fl. $aguna nepu tilnd aproba obiceiul de a se da ajutoare numai studenjilor in drept (juri~tilor), spune, intr'un ton, ~i glumet ~i serios: Aceasta chestiune e foarte delicata. Dara nu,s eu inimicul tinerimii, ~i nu ~tiu, dacii ea are mai mare grije de mine, sail eu de e~? Domnii din comisiune au propus lucrul acesta astfel, adeca: 1200 fl. pentru stipendiul juri~tilor excluziv. Tot se lac ajutoare pentru toji, ~i numai pentru preoji nu. N u facem ~i noi parte din najiune? Statutele Asociajiunii nu opresc a.ceasta. de Joe. A~adara eu propun, ca banii des.tinaji .pentru st1pendu, ~a. se intrebuinjeze in ajutoare pentru studenju dela toate facultaj!le. Adunarea prime~te aceasta propunere, votilnd inca ~i o suma de 200 fl. spre a se ajutora <doi tineri romilni calificaji in vreo meserie ~i cari voesc a se face miiiestri ;>>' 100 fl. ca premiu pentru cea mai bunii carte despre inaintarea economiei de camp ~i a pomaritului intre Romani; iar 100 fl. pentru un Roman care va invaja arta stenogra[icii ~i va da chiar in viitoarea adunare generala probe despre a sa capacitate ~i isle jime. Tot ln aceastii adunare s'a sulevat ~i ideia infiinjarii ca: torva secjiuni ~tienjifice, luanduse decisiunea de a se intocml deocamdata numai trei secjiuni: 1) filologica; 2) istoridi ~i 3) fizico-naturala. Adunarea se termini\, ~i astadatii, prin cuvintele de insuflejire ale prezidentului $aguna, care ~ro;oc~~te,, ~a existenja <<Asociajiunii nu numai nu este penchtata dm mel o parte, Cl e asigurata din toate parjile prin unirea, armoma, s1mpatm ,~i concursul tuturor Rom<inilon-. 3
' Ibidem pg. 20. ' Ibidem pg. 21-3. ' Ibidem pg. 31.

252

'' !"'

Asocia(iunea i~i fixase chiar dela inceput un program , foart~ vast ~~ fr~mos, realizarea caruia trecea insa peste masura putenl"or. ~~ a ~qloacelor materiale, modeste, de care dispunea aceasta mst1tu(mne folositoare. <n sfera de activitate trasa pentru Aso_ciajiunea: noastra - scrie Barijiu' - se cereil: din capul loculm un vemt anual sigur de 40-50,000 fl., adeca interese dela un mil ion florini. Dara unde era milionul ?... Suma de 5600 fl., cati s'au putut aduna Ia constituirea din toamna anulm 1861, s'a ureal in curs de doi ani Ia cifra de 20,466 fl. ~i 87 cr. La urmatoarele !rei adunari gener~le jinute Ia Blaj (!863), rlaje~ (1864), Abrud. (1865) n'a mai utut participa $aguna, fund 1mpedecat Ia 1863 prin participarea Ia dieta ardeleana Ia 1864 de o boa! a, pentru a direi lamaduire trebul sa cerceteze biiile din Mehadia, iar Ia 1865, avand sa sfinjeasca, chiar in 15 August - zi~a ,adunarii generale, - pe Popasu de episcop al Ca1ansebe~ulm. In !Ipsa lm aceste trei adunari s'au jinut sub conducerea vice-prezidentului Cipariu, care Ia Abrud atat in num~le siiu, cat ~i in al adunarii intregi, exprimii doril;ja de a-1 vedea pe $aguna iara~ in fruntea stralucitelor adunari generale spre _a le conduce cu toata energia indatinata, ~i cu !oatil in~ suflej1rea, ce ~tie insuflit in inimile tuturor.' Adunarea \inuta anul urmator 28-29 August 1866 Ia Alba"Iul1a a f~st cea din ur':'ii condusii de $agillna, ca prezi" d"ent. In cuvantul de desch1dere arata motivele, cari !-au silit sa absenteze dela cele !rei adunari anterioare, adreseazii lui Cipariu ~uljiimirea sa cordiala ~i friijeasca>> pentru bunatatea ~i :deoseb.lla desteritale, CU care a condus acele adunari Spre ~nde~t~llre_a ob~teasc~.; constatii iarii~, ca Asociajiunea ~i-a 1mplm.1t dm destul miSILmea sa, faja cu mijloacele cele smerite ~ecum:re, de care poate sa dispuna ' - ~~ vorbe~te apoi des pre msem~atatea morala ~i sociala a muncii, citand piirerile unui renum1t profesor de istorie (Laboulaye) dela universitatea din Paris, din cari scotea incheierea, ca lara munca priceputa ~i
(<Transilvani~>l 1888 pg. 1b8. cf. Protocolul adunarii generale a V-a a Asocia(iunii transilvane;,, Sibiiu 1865 pg. 34, 3 cf.. <;~rotocolul despre a VI-a adunare generalt'l a Asociatiunii tran stlvane>:. Stbnu 1866 pg. 18-24. '
1

s\aruiloare 1\U t:~oa\e lnaint~ cultura unul pop01', nici onoa1ea ~i aprejuirea lui in societatea civilh. Pana Ia aceasta adunare capitalul Asociajiunii a crescut Ia suma de 26,161 fl. 10 cr.' Cu cilia lncredere priveit $aguna Ia viitorul "Asociajiunii, s'a putut vedea ~i din marturisirile ,~i constatiirile optimiste, cuprinse in diferiteJe, discursuri, ce a rostit en prilejul adunarilor genei'ale. Mai citam aici o sentinja caracteristica. lntalnindu-se in vara anului 1864 Ia Bra~ov cu Barijiu, $aguna ii zise acestuia CU voce oare~cum dureroasa ca ~i cu un presimf projetie: <<Sa nu Jasam d-Ie Bari\iu, ca sa a puna Asociajiunea:> noastrii, sa o susjinem cu .toate brajele, inca! daca s'ar in.tampla, sa

'

pierdem toate celelalte drepturi, Ia elite nizuim, sa ramanem eel pufin cu aces~ mijloc comun de cultara a limbei $i a spititelor. Zelul nostru' pentm <<Asociafiune> sa nu scadii h> La aceste
adauge Baritiu, - ceeace se ~tie ~i din expunerile premergatoare - ca situa\iunea in Viena incepuse a se schimbii inca din 1864 in defavorul Romanilor. Episcopul Andreiu o sim!ise mai curand, decat noi ce~tialalji>.' Schimbarea situatiei politice a adus cu sine ~i campania ziaristica pornitii in Oazeta Transilvaniei contra lui $aguna, care lncepuse a-~i pierde din popularitatea de mai nainte. Probabil acestei imprejurari e a se muljaml ~i faptul, ca Ia adunarea generala din Cluj (August 1867) in loetil lui $aguna a lost ales prezident baronul Vasile Pop, iar in locul lui Cipariu viceprezident loan Hania, directorul seminarului din Siibiu.'

' Ibidem pg. 67. ' Barijiu yol. Ill. pg. 260 -261.
1867 Nrii 66-68, unde se spune, ca cu prilejul 3 cf. Tel. Rom,)) acestor alegeri vOtarea s'ar fi facut Contra tuturor legilor ~i observantelor . parlamentare,, ca. s'a hlcut presiune asupra_ votantilor, c.a N. Cristea, redactorul Telegrafului Ca individ suspect fU ridicat de politie, cA Dr. Neme~, Dr. Tincu, Dr. Racuciu, protopopul loan Rusu, profesorul Moldovan, Pu~cariu, Dr. Borcea ~ a. s'au abtinut dela votare, iar Hania in cuvantarea sa de multamire catra alegatori a' declarat, cA numai deaceea prime~te functia onorifica de viceprezident, ca sa nu creada cineva, cA el din privin~a unor neplaceri, ce poate le-ar putea. avea din partea principalului, nu prime~te ... ~ a. m. d.

Vlll.
Conflictul lui
~aguna

cu comitele silsesc Salmen. Sinoadele din 1860 ~i 1864.

Din cele expuse pana ad se ~tie, cat de mull a Iuptat pentru a ridica preojimea romana din trista stare rna teriala ~i sociala, in care o aflase Ia venirea sa in Ardeal, ~i cum injelegeit el sa apere prestigiul acestei preojimi. Pe langa cazurile interesante din deceniul absolutismului vom mai cita aici, spre complectare, inca unul destul de instructiv ~i care s'a lntamplat Ia lnceputul erei constitujionale. De~i Ia 1854 guvernul luase hotarirea, de a se da ~~ preojilor ~i invajatorilor no~tri porjiuni canonice, totu~ universitatea saseasci! abiit Ia 1862 - dupa numaroase insistenje din partea lui ~aguna, reprezentanjih' ~i Ursorii' din partea consistorului - hotar!, sa dee comunele de pe teritorul sasesc din pamanturile lor ~i preojilor romani <<porjiuni canonice>> ori, daci\ n'au pamant deajuns, sa le dee o Ieala coraspunzatoare din cassa alodiala.' A fast insa mic numarul comunelor, cari au indeplinit aceasta cerinja. In cele mai multe parji lucrurile nu s'au schimbat astfel, Jncat chestiunea ameliorarii situajiei materiale a preojilor romani a ramas ~i mai Hlrziu, inca multi! vreme una dintre problemele insemnate, a carei solu(ie era cam anevoie de dat.' Pentru a ini!ljit nivelul intelectual ~i moral al preo(imii se ~tie, cat de mult a muncit ~aguna. Toate faptele lui culturale au in vedere in primul rand scopul acesta mai, apropiat. Organizarea seminarnlui, tipografia arhidiecezana, muljimea carjilor biserice~ti ~i ~colare, << Telegr. Roman - to ate acestea erau indreptate spre janta mareaja de a ridica intai pe preoji ~i pe invajiitori, ca ace~tia sa fie in stare, Ia randul lor, sa ridice ~i ei poporul din umilinja ~i lntunerec Ia o vieaja mai demnii, Preojimea romahii, a~a sineritii i inapoia!ii culturalice$le,. cum a lost ea in !recut, ca singura clasa conducatoare, a avut
~aguna
1 2
3

lohJ$ 0 lnlluenj~ neobicinuit de mare 1 asupra poporului nostru. ~i poate chiar din aces! motiv a lost totdeauna jan!~ atacurilor, izvorite din ura i rautatea celorce se temeau de once m1~care, cat de inofensiva, a poporului nostru. Sa vedem, cum i~i apara ~i de astadatii ~aguna preojimea fa(a de ni1te atacuri nu tocmai indreptajite. Va fi deajuns sii improspatam un singur caz din timpul acesta. La inceputul erei constitujionale, dupa publicarea diplomei din 20 Octomvrie 1860, in mai multe locuri Romanii ~iau manifestat prin proteste nemuljamirea fajii de amploiajii, impu~i de straini ~i Ia alegerea carora nu lis'a ingiiduit ~i lor participare activa ~i manifestarea Iibera a voinjei. In anul urmator co mitele Sa~ilor, Salmen, rididi intr'o scrisoare acuza contra preoji!or iomani, ca agita poporul, ca sun! ni~te sfatuitori tainici ~i instigatori (verborgene Rathgeber und Aufwiegler ). ~aguna in 27 August pe cale oficiala respinge aceste acuze, provocand pe Salmen, sa arate cazuri concrete, care preot roman, ciind ~i 'in ce forma a instigat, d!ci e greu astazi a pata simjul Romanului de Iegalitate $i ordine, cand el numai ~i numai dupa acestea striga ~i pentru acestea petijioneazi!. Salmen a cereal sa se j'ustifice pe cale privata, scriind lui ~aguna, ca a primit din afara ni~te i.nformaj~i d.e aces! soiu, f~rii a outeit aratit insa numele vreunm preot mshgator. Aces! raspu.ns era planuit, sa-l 1m pace ~i domoleasca pe ~aguna; deaceea el a rezultat, dupli cum scrie foaia saseasca Siebenbiirger Bote' maiprea sjiicios, observimd O courtoisie mai prea mare>. ~aguna publica in Telegr. Roman atilt scrisoarea sa cat ~i raspunsul lui Salmen, !apt, pentru care foaia siisasca II invinue~te de <dndiscrejiune ~i --:- mare defect de urbanitate>>. Parerea aceashtinsa nu-l prea importa pe ~aguna, care avea acum
1 Es ist zn wUnschen dass bei denen samtlichen Popen, zn welchen die wallachische Nation eine blinde und fast bis zur _AbgOtterey g~hende Abhangigkeit bezeiget; mehrere Wissenschaft und Oelehrsamkeit nach.un~ nach eingefiihret wiirde') scrill 'in secolul XVIII autor.ul ne~.unoscut al un;r Sumarische Besc!zreibung dess Gross-Fiirstenthums Ste(lenburgem, mss. m biblioteca Muzeului din Budapesta Fol. Germ. Nr. 284. pars. II. cap. 8. ~f. ~i Heljert: Die Osterreichische Volkss~hule. :rag. 1860. vol. .I. pg. 76: Die Popen standen bei den Walachen in unbedmgtem Ansehen und genossen deren blindes Vertrauen. ' Nr. 175. 1861.

"T R,,, 1861, Nr. 49. .-T. R.>> 1862, Nr. 32. "T~ R.. 1862, Nr. 40. Cf. art. dmbutidtd(irea dota(iunii preo(ilordeDr.losif Oa!lu, "Tel.

Rom,> 1868, Nrii 92-93.

l
l

I 1,,

cauzil cli~!iga!ii ~~ lnjelegea, cum s~ eliploa!eze blrulnla. In 13 Septemvrie el adresa lui Salmen, o a 2-a scrisoare' spunandui, di nu e muljamit cu raspunsul primit, fiindca a cerut sa-i comunke in mod oficial - nu prin scrisoare privata - numele acelor pieo(i, cari sunt in prepus de agitator!, ca sa-i pedepseasca, sau daca nu po~te mrmi pe nici unul, sa respinga orice lnegrire nedreaptii. Arata mai departe, ca comitele a viitamat autoritatea iurisdicjiei biserice~ti prin faptul, ca nu i-a raspuns oficial. S'ar putea crede- zi~e !;laguna- ca autoritatea bisericii, ce 0 reprezlnt eu, ar f.i mica lata cu autoritatea, ce o reprezinta Ilustl"itatea Ta. Corespondentul din Bra~ov a! ziarului Volksstimme, vorbind despre 'ICes! incident nume~te aceste proteste energice: dmpaviizatele scrisori ale episcopului ~aguna ditrii comesul najiunei sase~ti.' E u~or a injelege, ce efect va fi avut publicarea acestor scriwri asupra preojimii noastre, obicinuita din vechime sa sufere ~~ sa taca, neavand pana acum vre'o capetenie, in stare a 0 aparii cu succes. Acum puteii sa se indrepte, in orice caz de stramtoare, cu mai multii incredere catra re~edinja episcopeasca, r1u peste mult mitropolitana, de upde - daca ii veneau uneori porunci aspre ~~ glasuri de mustrare severa, dar meritata puteil sa nadajduiasca in acela~ !imp ~~ scut de aparare !mpotriva oricilrui alae nedrept, oricarei porniri nelegiuite.
0

*
1

publ. in Sieb. Bofe, Nr. 181 din 1861 cu urm. com en tar: Bischof

~aguna hat die Hand, welche ibm der sachsische- Natio.nsgraf B .. Salmen

mit riihrender Schiichternheit zur VersOhnung geboten, ntcht nur mcht an-

genommen, sondern dringt in einem

2~ten Sc~re.iben

in agressivem Tone. auf

Namhaftmachung jener romtinischen Getsthchen, welche nach emer Ausserung des sachsischen Beam ten das romtinische Landvolk aufregen. Nach der Heftigkeit, mit welcher der Herr Bischof den Streit wieder auf.greift und welche geringe Achtung vor dem Sachsen-Comes bekundet, schemt er diesem die an ihm gestellte Aufgabe wesentlich erleichtern zu wollen (Vtld). 2 Tel. Rom.,, 1861. Nr. 40; {(Telegraful Romfin publidnd ~i a 2-a scrisoare, dasc~le?te pe Sieb. Bote>> pentru invinuirile ad~tse lui $1guna, spuniind, ca S. B., de~i are idei confuse despre obiectul cestionat, totu~ i9i arogeazd. (!) un grad mare de civilizatie, ce zau ii lipse~te: Din conta S. B: este UTI jurnal german, care putinil onoare face culfureJ germane, CilCJ argumentatiile sale sunt nu numai proaste, ci ~i neghioabe>> cf. ~i Foaia pentru minte>> 1861 nr. 33-5.

Cat de piltruns er~ $aguna de necesi!atea ~i loloasele si nodalitil(ii, cum ~i de dorinja de a introduce cu orice pre( carmuirea constitujionalil in biserica, aratil faptul, cil nu scapi! nici o ocaziune potrivita spre a stoarce carmuirii politice invoirea pentru jinerea sinoadelor. A~a Ia 1860, cat !imp a petrecut Jn Viena Ia senatul imperial, a facut ~i pregiltirile necesare pentru un nou sinod (a! 2-lea), pe care 1-a ~~ convocat pe ziua de 23 Octomvrie 1860 <spre ace! sfar~it, ca sil asculte piirerea ~~ dorinjele diecezei in obiectul restauriindei mitropolii gr.-rasaritene romane din monarhia austriacii. 1 La aces! sinod, care a jinut 3 ~edinje (24, 25 ~~ 26, Oct.) au participat 46 membrii din cler ~~ 52 minini. Cuvantarea de deschidere,' rostitil de ~aguna cu aces! prHej e strilbatuta, ca ~i cea din 1850, de multa erudijie ~~ cu,prinde o mul\ime de indigitilri pre(ioase in do!Penml canoanelor, pe cari Ie talmilce~te totdeauna in sens liberal ~~ consti tujional. Spune, cil unele canoane pot suferi schimbare insa numai fntr'atiita, !neat aceea se face, spre a se modifica ~~ acorrioda vre-un canon disciplinar imprejurarilor locale.' Arata, ca sinodalitatea este sufletul ordinei bune in biserica ~~ se declara contra absolutismului ie,rarhic, caci - dupil cuvantul lui loan Oura de aur - O fapta volnicil a unui arhiereu destul ar fi spre primejduirea corabiei biserice~ti.' Polemizeaza cu ceice sus(in, cil in monarhia austriaca n'ar putea existil doua mitro polii ortodoxe: una roman a ~i alta sarbeasca. Aceastil afirmajie anticanonicil este productul miindriei ~~ al aroganjei sub chip. de sfinjita lucrare, 6 cilci in Austria pot ~i trebue sa existe douil mitropolii. Intili, fiindcil mitropolia romanil a existat din vechime piina Ia anul 1700 ~i s'a !mpiedecat politice~te, dar nu s'a stiins, cilci preojii ~~ cre~tinii ei triliesc ~~ astilzi ~i ofteaza dupa mull iubita maica lor mitropolie>>. A poi, fiindcil ~i canonul 34 apostolesc randue~te, ca episcopii unei na(ii sa ~tie pe mai marele lor, iar alte canoane nu admit, ca un mitropolit sa-~i
1

Adele soboarelor din 1850 9i 1860 pg. 55.

' " ' '

Ibidem pg. 71-91. Ibidem pg. 80. Ibidem pg. 86. Ibidem p~. 89,

17

'

; I
!

j
,,1:
i I

lntindii il;1risdicjia sa *i asupra altei mi!ropolii, cum a lacul mitropolitul sarbesc din Carlovij. Sub impresiunea cuvantarii lui $aguna ~i Ia propunerea lui, sfnodul declara cu unanimitate>>, ca considera mitropolia romilnii din Austria ca existeuti\ in sensu! canoarielor ~i impedecata numai prin masuri <<politico-administrative, anticanonice>> 1 ~i decide a ruga din nou pe Maiestatea Sa, sa se indure a ridicil acele piedeci. Tot din aces! sinod se trimit adrese de muljamita lui Andreiu Mocsoni ~~ Nicolae Petrino, liindca au conlucrat cu deosebita caldura Ia restituirea mitropoliei noastre>>,' se inainteaza imparatului o petijie pentru a se da din vistieria statului un ajutor pottivit spre intampinarea cheltuelilor, ce se cer Ia o mitropolie j'i epiSCCljJiile ei cu privire Ia trebuinjele biserice~ti ~~. ?Colare>> .... mai ales, fiindca ~i altP. biserici crqtine din Iarga impi\riijie austriacii se bucura de asemenea ajutorinja.' Aces! ajutor a ~i urmat curand (29 Maiu 1861) in suma de 25,000 fl.; a ramas insa lara nici un rezultat rugarea adresata de acela~ sinod ciitra principele ~~ guvernul Romaniei pentru restituirea mo~iei Meri~ani din judejul Arge~, daruita Ia 1700 de principele Constantin Brancoveanu pe seama mitropoliei ardelene. Tot lara rezultat au ramas ~~ incerci\rile de a-1 indemna pe episcopul Hacman, sa convoace ~i el un sinod pentru eparhia Bucovinei, precum aceea~ soarte o avu ~~ petijia adresata, in chesthi' mitropoliei romane, sinodului din Carlovij, care nu o invrednicl de nici un raspuns. Sinodul ingrijat, ca se va tragiina, <<cum aratii trista experienja>>, prea mult cauza mitropoliei, roaga pe $aguna, ca <a intilmplarea aceea nenorocuasa, cand n'ar urmil rezolujiuni dorite in obiectul restaurarii vechei noastre mitropolii pana Ia sf. Gheorghe 1861, .... negre~it sa concheme iara~ soborul diecezan pe Dumineca mironosijelor adeca pe 8 Maiu !86b.' Apoi decide, ca actele sinoadelor din 1850 ~i 1860 dntru toata intinde1:ea Ion sa se tipareasca, spre
' Ibidem jYg. 60.
2

a se c6nserv~ penlru lstoria bisedcii noas!re>>. 1 Dinhe lucrlirile a cestui sinod ar mai li de relevat statutul provizor, privitor Ia alegerea membrilor sinodali, statu! elabora! de $aguna ~i primit de sinod cu mare placere ~~ calduroasa muljiimire.' Dispozijiile mai insemnate ale acestui statu! erau: Membrii soborului sun! unii ale~i ~i aljii neale~i; cei neale~i sunt: a) toji dignitarii biserice~ti, precum arhimandrijii, protosincelii egumenii ~i protopopii; b) toji amploiajii imparate~ti, politici, justijiari, militari, linanciari; c) doctorii de lacultiiji ~i advocajii; d) directorii ~i prolesorii de teologie, gimnaziu ~i pedagogie> ~i in sfilr~it fiecare protopopiat va alege cilte un mirean ca reprezenhmji ai sai in sinod. !ar ora~elor Sibiiu ~i Bra~ov le acordii $aguna, in mod excepjional, dreptul de a trimite deosebit in sinod cilte un depula! al lor, motivand procedarea sa astfel: Starea aceasta excepjionala pentru Sibiiu se bazeazii in acea imprejurare, ci\ Si. biiul este locul re~edinjei episcope~ti ~i ca purtarea morala ~i religioasa a acestei comunitaji faja "cu starea .ei cea de mai nainte privilegiatii este de tot corilspunzatoare slintelor canoane. !ar pentru Bra~ov, caci Bra~ovenii au fundal cu jertfe mari gimnaziul conlesional-najional ~i Bra~ovenele au inliinjat 'Reuniunea cea dintai de lemei romilne pentru ajutorinja tinerimii

sa race

~i

orfane. 3

$aguna conchemase ~i pe ziua de 8 Maiu 18(jJ un sinod, pe care in urma activitajii intejite in at.iltea direcjii ~i a imprejurarilor politice atilt de agitate, se viizu indemnat a-1 revoca. "Astle! al 3-lea sinod se intruni in primavara anului 1864, jinand din 22-28 Martie 7 ~edinje. La aces! sinod au participat in sensu! menjionatului statu!, un numar loarte mare de membri: 126 in~i.' Problema sinodului era organizarea trebilor biserice~ti ~i financiare, adresa de muljamire catra imparatul, care pe langii
Ibidem pg. 64. ' Ibidem pg. 62 3. ' Ibidem pg. 129-130. 4 A se vectea in~irarea lor in Actele sinodului din 1864 pg. 71-79.

:]

Ibidem.

I,

' Ibidem pg. 122. Ibidem pg. 123-6.. ' Ibidem p~. 63.

17'

260
ajuto~ul din !S(i!, Ia st~ruinjele-lui $aguna, mai acordase bise ricii noastre in. Noemvrie 1863 un nou ajutor de 25,000 fl.,' ~i o noua petijie majestatica in chestia mitropoliei, a carei incuviinjare nu urmase inca. In adresa de muljiimire catra monarh sinodul aseamana ajutoarele purcese din preainalta graji'e impariiteasdi ... cu un balsam vindeciitor pe ranele inca sangerande, ce le-au infipt injuria timpurilor trecute>>, ~i miirturise~te, ca <<actele acestea de grajie imparateasca sun! o noua dovada despre sublimul simj de dreptate a! Maiesfajii Sale, care cu privire Ia trecutul eel trist ~i Ia prezentul eel inca tot posomorit ne este unica mangiiiere, .~i cu privire la un viitor mai fericit, ne este unica speranjii h ' lar in pefijia pentru mitropolie ex1 clama: <<Majestate! Romanii de religiunea gr.-or. din jarile Majestiijii Tale sunt de acea convingere ca a sunar ~~ pentru ei ceasul deplinei eliberiiri bisericqti ~i n'au pierdut speranja, ca Majestatea Ta c. r. apostolicii, fajii cu credinja ~i ali pi rea lor de tronul impiiriitesc, documentate pana acum tofdeauna cu mii de sacrificii, nu vei. mai suferl, ca ei sa mai raman a ~i mai incolo, in privinja bisericeasca, intr'o stare abnormii, anticanonica ~i de tot niiciijicioasil, ci te vei indurii preagrajios a le implinl dorinjele lor cele ferbinji, ~i in privinja aceasta, ~i a ~terge Ia. crjmile, pe cari ei de multe decenii le varsa inaintea tronului Majestajii Tale>>." $i Ia deschiderea acestui sinod rostl $aguna un discurs frumos ~i avantat, staruind asupra. legiiturilor stranse dintre ~coalii ~~ biserica, cari nu pot exista una lara ajutorul celeialalte, .~i fiicand pe scurf istorictil ~coalelor noastre deJa s!aqitul secolului XVIII, panii ln momentul, cand prin legislajia jiirii (1863-4) chestia ~colarii a ajuns ~i Ia noi in stadiul garanjiei constilujionale>> ~i sub ocrotirea autonomiei biserice~ti; deaceea indeamnii preojimea ~i poporul, sii-~i dee toata silinja a inmuljl !ondurile ~colare.
< Ibidem pg. 14, . ' Ibidem pg. 275. Ibidem pg. 282. 4 Ibidem pg. 60 -71. Nime nu deneaga acel adevar, ca adeca: biserica nu se poate gfindi fara ~coalil pg. 64.

261

i I

Chiar Ia inceputul sinodului se alese o comisiune de 12 membrii (4 preoji ~i 8 mireni) pentru a studia proiectul _de 1 egulament a! organizajiunii trebilor biserice~ti. Aces! proiect, elaborat de $aguna, dupiice s'a discutat 5 $edinte dearandul, a lost primit ~i pus in aplicare, deocamdatii, numai in biseri cile din Ardeal, ordonimdu-se, parohiilor ~i protopopiatelor ardelene a se constitul in conformitate cu dispozijiile cuprinse in aces! regulament sinodal din 1864, intregit ~i perfecjionat apoi in Siatutul organic>> din 1868, caruia i-s'a zis - $i cu drept - magna charta a constilu!iei noastre biserice~ti. $aguna insu~ a riimas muljiimit cu rezultatele sinodului din 1864, ceeace a ariitat, in cuvantul siiu de incheiere, prin urmiitoarea compara!ie: Eu sunt astazi plugarul, care cu mare grije a arat holda sa, 0 a siimiinat cu griiun(ul eel mai fructifer, a avut toatii iarna, primiivara ~i vara grije de holda sa ~i ie~ind Ia secere, a secerat se<;eri~ bogab>.' Jar sinodul i~i exprimase, inca in ~edin!a a doua, In cu vinte pline de entuziasm, sentimentele de multamire ~i recuno ~tinja fajii de ~aguna, <uand Ia cuiw~tinja miirejele fapte, _cu cari Exc. Sa incoroneaza activitatea sa arhipastoreascil, dar convms fiind ~i din alte monumente vii, ce-i vor eterniza numele, ca P. Sf. Sa toatii viaja ~i-a consacrat-o pentru biserica $i najiunea sa cu un rezultat sublim, care face epoca ln istoria acesteia, ~i ca P. Sf. Sa ca un carmaciu necutremurat a condus naia, cea aruncatii in mijlocul valurilor seculare, a najiunei ~i bisericei noastre ~i a scos-o Ia limanul dorit, cil P. Sf. Sa a. ridicat cl~rul' din starea lui cea piitimitoare Ia valoarea ~i demmtatea, ce _I se cuvine, ~i a iniil!at cultura poporului siiu Ia un grad, car~ ii face onoare ~i desvoltii cele mai suraziitoare speranje ... , ca a inzestrat dieceza cu multe efecte pretioase, parte mare din pro pria sa avere, $i toata averea diecezei aducandu-o in ordine, a predat-o spre administrare unei epitropii' - ~~ aceste fa~t~ le-a amplificat prin un nou dar miirej, stiitator dm casa a~taz1 diiruita bisericei noastre din Ardeal' - mai departe a res!Jtu1t

. I

I I

I
I

Ii
I
! !

---1-(<Tel. Rom.>> 1864 Nr. 31 (suplement) ~~ "'Ac!e~e sinod, ,Pg. 56 . 2 Pana in I Julie 1862 toate_ fondurile eptscoptei erau administrate ~i ingrijite de $aguna insu~. Ibidem pg ..182. , . 3 In aceea9 9edinta ~agu~a comumca~e smodulm, ca. ~a c.umparat o cas a in Sibiiu in strad<~. Miicelanlor Nr.15 dtn averea sa propne cu ?9,225fl., care in fata ~inodului o ofereaza 9i o .inchi!1a Bisericei noastre dm Ardeal pentru totd.eauna, 9i o preda sinodulut>>, lb1dem pg. 15.

262

263

,,

j!
'I

:1

'I

il

I I

societatea noastrii. bisericeasca in vechile sale drepturi canonice intre multe lupte ~i ostenele, exoperilnd lndurarea Maieshljii Sale impiiratujui de a ne promite prea grajios, cii se vor dela-' tura piedecile pentru reinfiin(area vechei noastre mitropolii, ~i a ne ridica Ia egala indreptajire cu celelalte najiuni ~i confesiuni recepte; Exc, Sa ne-a convocat. mai de multeori, ca ~i acum, Ia adunilri sinodale, pentru organizarea trebilor . noastre biserice~ti, pe cale constitujionalil canonicii..... In fine insuflejindu-se Sinoctul de (irmitatea voitzfei ~i silinfei Exc. Sale, de a aduce Ia perfecjiune adele incepute ~i binele public al bisericei noastre .... intre exclanHiri vii de Sa traiascii conclude unanim de a se aduce Exc. Sale cea mai dilduroasii recuno~tinja ~i muljamitii din partea !ntregei Biserici, reprezentatii prin Sinod, ~i spre eternii memorie a se trece acest act de solemnela recuno~tinjii Ia protocolul sinodului ... La aceste P Sf. Sa intre Ia' crimi de. bucurie muljame~te sinodului nu numai pentru aceastii recuno~tin(a; dar ~i pentru armonica conlucrare ~i sprijinire a sinodului ~~ intregului cler ~~ popor credincios . .' frmtwasa manifestare de recuno~tinjii, care face cinste nu numai aceluia, care o meritii deplin, ci mai ales celor cari au dovedit, ca injeleg ~i pot sa aprecieze inalta vrednicie a arhiereului lor!

IX.
Relatiile lui
~aguna

cu arhiereii de preste. munti Hacman, episcopul Bucovinei.

~~

eli

,.,,1

In tot timpul pastoririi sale 9aguna a cereal sa stea in !egalura ~i cu dipeteniile bisericei romane de preste munji. El nu era om cu orizonturi inguste ~~ condus de un provincialism stramt, ci sufletul sau larg ~~ mintea-i cuprinzatoare ~tia sii imbriiji~eze cu interes parintesc ~i cauza bisericei romane de preste munji, ca ~~.pea celei din Bucovina. Din corespondenjele, ce s'au pasfrat, s~ vede, ca relajiile, ce cultivii cu arhiereii romani de dincolo, erau mai ales de interes cultural, ~tiinjific ~~ uneori filantropic, anunjilnd acelora aparijia carjilor sale biserice~ti ~i stii1

ruind pentru raspimdirea Jo,, sau rugandu-i sa faca colecte pentru zidirea bisericii catedrale din Sibiiu. , .. Chiar ~~ in timpul absolutismului, <<Cll toate ne!~lesnml~, . ce se aflii pe atunci i!l privinja comunicajiei>>' deJa unn Ia alju, mai ales nelnlesniri ~i pedeci de ordin politic, :;laguna e in continua corespondenja cilnd cu mitropolitul Ungrovlahiei Nifon, care nu pare a fi in\eles pe deplin planurile lui ~aguna, cand cu mitropolitul Moldovei ~ofronie, care Ia 1858 li s?rie apr?band pa~irea lui energica ~i hotarita contra ."?ovJzator.ulm_ Eliade Radulescu, ~i mai des cu episcbpul Cahmc, al Rammcului; (1854, 1856, 1858, 1865) cu frajii filaret ~i Neofit Sc~iban: cu filoteiu ~i Dionisie dela Buzan. Acesta din urmii scr1e lm ~aguna, dupa un lung !imp de tiicere, dup~ ~un. ~ir de suferinje ~i lupte", in -15 lunie 1862, cu !nchmacJum respectuoase ~i pline de devotamenb>, trimijilndu-i pe lang~ carjil~, ce a Iuera! dela 1848 incoace, ~i cari erau <<fructul llmpulm de ares! ~i de exih - , 60 de gal bini. austriaci in ajutorul bise.ricii cafe drale ~i prbmijiind, cii se va sill ca sa mai. a dune bam in scopul acesta. 9aguna ii multame~te (Ia 3 August 1862) prm o frumoasa scrisoare, a! carei inceput este urmatorul: Preasfinjite ~i iubite !rate in Hs! Cuno~tinja, ce am avut norocire Ia anul 1848 a o face cu fnljia Ta, era ~~ este pentru mine compasul ursitelor, care Te-au ajuns ~i inca te aju~g in timpii no~trii fatali. Unele ve~ti, ce veniau de pest.e Carpaj1,_ mi! intristau dar allele rna imbucurau, ~i Cll deosebll'e am Slffijl! mangai~re auzind, ca frajia Ta ai ~cup~t, de~l pro~iz_oriu, scaunul episcopal a! Buzaului, dilndu-(1-se ~~ darul arh1ene1 a Traianopolului. Insa simpatia ~~ dragostea mea catra friijia Ta a~ ajuns culmea muljamirii mele Ia primirea ~~ y~ocet1rea nn~It s!Jmatei epistole din 15 Iunie a:. c. carea poarta 1coana unu1 adevarat arhiereu, care se poviijue~te de duhul injelepciuJ1ei, al injelegerei ~i a! fricei lui D-zeu. ~i cu a~evarat n~~ai aces~e insu~iri arhierqti au putut efeptua, ca fr~jia Ta, (~fa _sa ~e. ftu rugat, sa binevoie~ti a ajut ora cu 60 # z1dm~a. une1 ~1senc1 ca-. tedrale Ia Sibiiu, ce voiu sii ridic spre manrea lut D-zeu ~~

spre cinstea na(iei rwastre romiine. mutt ~i prea mull cercate Jn pilr(ile noastre ...

Adele sinodului din 1864, pg. ,16-18.

-- -~ci:-epistola catnl mitrop. Nifon din 23 Februarie 1856, publicat~ in I(.Biserica Ortodoxd Romand anul 32 _nr. 9 P 1064-1068.

264

265

V/.eaja bisericeasca destul de sbuciumata a principatelor unite, de sub domnia lui Cuza, il interesa de aproape ~i fluctuatiile ei !e urmariil cu piirinteascil luare aminte, uneori poate chiar ~i cu pricepere mai adancii, decum era a celor chemati sii poarte acolo carma bisericeasca ~i dintre cari nu toti s'au dovedit a fi lost Ia inilljimea chemarii lor arhiere~ti. In Telegra!ul Roman se discutii cu interes chestiunea secularizilrii m~nilstirilor din Romania, reproducandu-se' articolu! festiv, ce s'a scris cu aces! prilej in Buciumu!, cum ~i alte voci juroalistice>>' asupra acestei chestiuni. Cu starile biserice~ti din Romania se ocupii <<Telegra!ul ~i in anul 1865,' intr'nn articol foarte inter~sant, scris de insu~~ $aguna, semnat A(ndreiu).' . Neojit Scriban adresase atunei lui $aguna o epistola mai lunga (4 Iuliu 1865), zugriivindu-i starea cea tristii in .care a ajuns biserica din Tara Romaneasca 9i rugandu-1, sii ia cumva in apiirare drepturile bisericii. $aguna riispunde prin aces! articol, in care condamnil guvernul Tarii Romilne~ti, fiindcii nu respecta autonomia bisericii ~i in locul obiceiului stravechiu de a se alege_f:piscopi, a inceput a-i octroith, a-i numi ca pe ni~te simpli functionari. Toate guvernele trebue sa respecte constitutiunea bisericeasca - scrie $aguna. Neofit Scriban, nevoind sa primeasca in mod anticanonic episcopia Arge~ului, fu invinuit, cil este muscat. Dar va veni timpul - prorocia $aguna ~ ~i acela nu poate fi departe, cand se va recunoa~te, oil piirintele episcop Scriban Neofit n'a putut primi denumirea sa octroatii de episcop, nici ca un biirbat inviijat bisericesc, nici ca roman ~i cive cult a! Romilniei libere; va veni timpul, ~i acesta nu va ~ fi departe, cilnd in Romania se va nimid acea lege nouii, pen~ trucii este sora bunii a legilor musciilqti, prin care biserica este pusa in Rusia in ciitu~ele unui regim absolutistic;~ ~i daca aceasta a mea prorocie nu s'ar implini, atunci fiirii indoiali! ~i desigur se va implini prorocia mea a doua; ca adecii Romania liberi1 se va stinge curilnd ~i va rasilri pe ruinele ei o R.omanie absolatistici1. Din norocire preste 7 ani, prin <degea organicii s'a implinit cea dintili dintre prorociile lui $aguna.
1 2
3

Privitor Ia Romiinii din Bucovina ~i Ia biserica lor a!Him deasemenea multc corespondenje, ~tiri ~i articole in coloanele Telegrafului, mai ales dupa 1860, cilnd episcopul Hacman dupa restransa~i pricepere' i~i schimbase cu totul vederile, exprimate in o scrisoare din 6 Iulie 1849, ~i se indariltnicia in tot chipul a convoca un sinod, in care sa fie admis ~i elementul mirean spre a se sfiitui cu to(ii impreuna asupra importantei chestiuni a mitropoliei. Dupii planullui $aguna aceasta avea sa cuprindil in sine ~i pe Romilnii bucovineni. Nu numai mirenii, mai a!es,.fratii Hurmuzachi, erau inver~unati contra lui Hacman, ci ~i o parte insemnata din cler. Nemnltamirile lor rasuflau In coloanele <<Telegrafului Roman>>, unde se urmeazii serii intregi de corespondente, condamnilnd atitudinea neromaneascii a lui Hacman. A~a d. e. un corespondent din Bucovina scrie, ca raspunsnl contra bro~urei lui $aguna: <<Antorismos a lost campus Ia comanda lui Hacman de oare~care profesor de teologie din Cernauti, ca aces! rilspuns e neciili!, cornurat ~i trerumegat ~i cil nu se pot a~tepta smochine deJa spini etc. Antorismos era invinuit din partea lui Hacman, ca cuprinde Jucruri antiortodoxe. Mai tarziu o Jungil corespondenta din Bucovina, iscalitil Mai mulji>>' lamure~te intreaga procedarea necorectii a lui Hacman, spunilnd ca Dorintele clerului bucovinean>> ,, nu sun! ale clerului, ci ale episcopului,
Dr. II. Pu~cariu : Acte pg. 42. Tel. Rom. 1862. Nr. 82-83. a Tet: Rom. 1862. Nrii 100-102. 4 E vorba de bro~ura Intitulata: D~rintele. drept.cr~di~ciosu~ui. der din Bucovina in privinta organizarii canom~e a d1e~eze1 ~~ a ~e;arh!cel sal~ referinte in organismul bisericei ortodoxe dm statunle Austne1. Cernauti 1861, Jjro~ura combatuta de ~agu~a prin. scrierea sa: .~ntorismoS>> say deslu~ire comparativa asupra bro~nre1 Dormtele etc. S1buu 1861. Dor!ntele combat pe ~aguna, fiindca a chemat ~i mi'reni la sinoadele. din. 1850 ~~ 1800; Hacman a tinut in -febr. 1861 sinod cu ~xcluderea miremlor. ~aguna apara foftrte 'frumos drepturile mirenilor de a parficipit _~i ~a sin?a~e (vezi Antofismos pg. 101-112). fn genere aceasta este una -dm /~cnenle eel~ mai interesante ale lui ~aguna, care ne lnfati~eaz~ f?e pole.mistul ager A~I neinduplecat. Dorinta lui Hacman de a ~e inshtUl un smod genera( tn Viena "pentru biserica ortodoxa, cum e eel dm Petersburg, Cl} procurator 11!1paratesc, o califica ~aguna, ~i cu drel?~ cuv~nt- de ies~unontum paup__ertafts>) din partea ierarhiel, iar argumentatnle ~hn ~ro~ma 1m-Hacman }eAnun:e~te f'rivole $i triviale (pg. 62-3 ~i 68). De~t sensa _foat te 1 epede~ abm tn ca.teva saptamftni ~i intr'un timr_, cfind ~aguna era. a tat d~ o~upat m toate duectiile intreaga bro9ura e mtretesuta cu o vanetate mmttoare de tot felul de -Cun~~tinte biserice~ti ~i profane, iar Ia_ sffir~it incheie ~u aceasta exclamatt~ de o modestie retorlca: .iatii pafinele mete cano!jlmfe)) (pag. 126), I,JHll adaugfind apoi, ca bro~ura aceasta interesanta merita studml carturanlor
1

Tel. Rom. Tel. Rnm,>' Tel. Rom,>> Publicatil. in

1863 Nr. 114. 1864 Nr. 21. 1865 Nr. 53. Convorbirt Literare anui 42 ;tr:-12 pg. 633_-639.

no,tri ortodoqi (pg. 128-130).

266

267

sunt numal pseudonumite ale cleruluh ~i ca preo(ilor prezen(i in consistor Ia desbaterile asupra acestor Dorinte>>, ca sa le accepteze, li-s' a promis ameliorarea congruei,' ca episcopul le-a comunicat clerului bucovinean ca Mohamed coranul sau scos din fantanii, ca clerul bucovinean n'are increderea poporului: cuvant .greu, dar lumea ~tie, cil piscis a capite ... ~ a. m. d. Chiar de cand incepe a se desfa~urit discu(ia, ~aguna prevestqte Bucovinenilor, ca dacil vor persista pe calea apucata de Hacman, biserica romanii a Bucovinei in Joe sa iasa din starea abnormil de panii acum, tot mai afund .se incurca intr'o stare ~i mai abnormii ~i da hrana inimicilor ortodoxiei noastre, cari se bucuril. de abnormitatea, ce vine din partea ierarhicii.' Altadata facilnd aluzie ~~ Ia starile politice, << Telegrafuh reproduce din <<Wanderer articolul unui bucovinean, care se plarige, cii to(i strainii i~i dau silin(a sa nimiceascil caracterul romanesc a! Bucovinei ~~ chiar preo(imea romana pilna acum numai lor a trebuit sa se in chine ~~ dupa cantecul lor sa joace ... Din partea redac(iei se adauge observarea, ca in toate (iirile monarhiei austriace s'au inceput mi~carile politice, numai despre Romanii din Bucovina nu se aude nimic. Aci pare cii au murit toti R.omiinii, ad sim(ul de na(ionalitate s'a stins cu totul. ~i nu e mirare.... Priveghia(i, ca sa nu adormi(i, ca va fi tarzie dqteptarea !>> Dar aceste constatari dureroase ~i aceste glasuri de chem.are Ia o politica na(ionala treaza - pentru Bw;ovina au avut soartea unui strigat in pustie. Pu\ini s'au cullemmat de in(elesul acestei chemiiri. ~~ intre ace~ti pu(ini nu putea fi epis' co[lUI Hacman, aceasta unealta' folositoare in mana tuturor
/'

strainilor, cari luptau ~antra infereselor romane~ti dintr'un motiv de Iemere nejustificata, ca prin unirea tuturor Romanilor din monarhie sub o singura conducere bisericeasca s'ar (inti Ia infiin(area unei Daco Romanii. In congresul din Carlovi\ Hacman, prezentiind o chilo, metricil ~i anosta motivare a parerilor sale Canonice (2/14 Septemvrie 1864) scrie, eli .ceeace dore~te ~aguna - ~~ cu .el dimpreuna doriau to(i Romanii iie bine, chiar ~~ cei din Bucovina - este o anomalie anticanonica (<<eine Anomalie, die anderwiirts nirgends besteht, noch bestehen wird, so lange die Kanones der heil. Vater Oeltung haben werden).' Tot in aceasta motivare cearca sa faca ~i oarecare ironie, cam rau plasata, ce e drept, Ia adresa lui ~agtma, numindu-1: Seine Excellenz von Hermannstadb. Dar purtarea lui Hacman :;;i lntreaga politica lui bisericeascii a lost' mai tarziu (Ia 1868) osiindita de catra Eudoxiu Hurmuzachi, chiar intr'nn discurs parlamentar, in care spunea,
infiinta ibrida ?i anticanonica rtlitropolie a Bucovinei -~i Dalmatiei, un organism fa.ra vieata, menit a servi ca instrument in mdnile unui guvem, cafolic ~i antiromdnesc. In---aceasta mitropolie sui generis1 care spiritul poporului chiar deJa inceput o botezase: K, K. ~ mitropolie)) adeca KesaroKritiascd mitropolie, toate institutiunile ~i legile ortodm~iei sunt falsificate. Mitropolitul Bucovinei cu sufraganii sai, episcopii din Dalmatia, se recomanda de guvern ~i se nume~te direGt de imparatol -- inca mai nlu ded.t Ia catolici; Prelatii a~anomi1i _formeaza on a~anumit sinod, care se adona Ia Vifma . ~i __ d_elibereaza in limba gernzantt apa. in piua, pentruca n'au absolut ni.ci on drept ?i nici o infloenta asupra bisericii, care o reglementeaza guvernol. Protopopii ?i preotii se numesc de govern, impunfindu-se con_m1 nelor~ care fani dreptori sunt datoare a _griji de biserid ?I case parohiale. Salarizarea preotilor se face din fondul bisericesc ~i se considera ca un act de m'iluire din partea guvernului (care intrebuinteaza v.cest fond, averea . Romfinilor, in contra intereselor romane~ti_ pg. 13). Pentru aceea preofii ca ~i consistorul mitropol,itan, un biurou de inregistrare, sunt numai inshiumentele guvernului, care pe acesta il au in vedere, iar nu interesele biserice?ti. -In asemeni imprejurari, propaganda catolica ?i slavizarea Romil..nilor au facut in Bucovina progrese uiniitoare),, Ca descrierea aceasta llu e tocmai lipsita 'de adevar, se poate vedea ~i din cazul parintelui C. Moraria care ne poveSte?fe in mod induio~ator trisfa sa patanie, cum .n'a putut s!l. ajunga preot in Cernauti, ci r_mmai in Ptttrttafi ((( Via(a Ronzdneascit din Ia 0i, An. II. Nr. 8). 1 Biografia lui Andrein Mocioni,_ pg. 27. 2 Dr. ll. Pu~cariu: Acte pg:. 259.

La aceasta adaugil (<Tel.: pricepi Toadere? 2 Tel. Rom. 186,1, Nr. 8 sq. ~i Anthorismos pg. 9 ~i 15 sq., tot contra lui Hacman e indreptat ~i art. dn cauza mitropoliei din (<Tel. Rom. 7 1864 Nr. 73. 3 lata, ce cetim intr'o brO~ura scrisa de Un Bucovinean)> (Bucovina sub Austria .-.:..115 ani de nenorodre ,'>i durere>), Ia~i 1891 pg. 14-19) asupra lui Hacman ~i asupra situatiei triste, in care a fost adusa biserica rom8.m1 din Bucovina, in urma miopiei lui politic'e: <<Episcopul :Hacman luptase _deJa 1848 aliltitrea cu nemuritorul ~aguna pentru alipirea Bucovinei Ja,Transilvania. Deodata Hacman primi ordinul, ca. impreuna cu clerul sa ceara crea'rea unei mitropolii aparte, care sa cuprinza ~i episcopiile slave din Dalmatia, de. pe Cciastele Adriaticei. A~a, in contra vointei poponilui, se
1

268

ca dupii conceptele religionare ortodoxe nu constitue clerul singur biserica reprezentativa, caci ~~ credincio~ii laici sun! un facior esenjial a! ei, ~i axioma Nihil de nobis sine nobis trebue apiicata ~~ in privinja acestor doi factori, adeca a clerului inferior ~i a mirenilor, Ia face rea legilor organice.... Adevarat, ca unii demnitari biserice~ti cuprin~i de mania absolutismului, detera adeseori mana cu puterea deasemenea absoluta a statului, ca in concurs cu aceasta sa-~i impace mandria ~~ interesul pe spatele credincio~ilor $i a clerului ~i lara de ~tirea ~i voia acestora. In urma' acestui sprijin reciproc demnitarii biserice~ti se secularizarii, iara puterea statului se cleriza>> ~i astfel au ajuns sa creada ~i unii ~~ aljii, ca nu mai au nevoie de sprijinul ~~ consim(amantul turmei. Dar aceasta monstruozitate nu poate sa fie suferita in epoca unei desvoltari liberale ~i rationale .... Dacii cazu deja concordatul rom.-catolic in par(ile sale principale, nu poate fi susjinut un. plagiat de concordat in biserica ortodoxii. Nu poate mai ales, fiindca acesta e numai rodul arbittiului personal, caci nu e indoialii, ca in cutare aritiste diecezan se mi~di numai dorul de a stapanl in modal eel mai absolut nu numai peste cler, ci ~i peste to(i credincio~ii Jaici.' La moartea lui Hac man Telegrafuh reproduce o corespondenja din Cerniiuji a ziaruiui vienez Wanderer>>, cu necroIogul lui Hacman, pe care 11 caracterizeazi! astfel: sclav faji! cu cei superior! ~~ !iran lata cu cei inferior!, era torturat de o ambijiune nemarginitii astfel incilt secretarul episcopesc Schonbach, cerandu-i-se un epitaf potrivit pentru Hacman, ar fi recomandat urmatorul: Aici odihne~te indiirafnicia ~~ ambijiunea neinduplecata>>.'

X.
Mitropolia. Pentru Romani pare ca un destin a! dreptajii, iar pentru Sarbi ca o ironie a istoriei, ca tocmai $aguna eel crescut intre Sarbi, el, care s'a bucurat in tinerejele sale de toata increderea ~~ favoarea mitropolijilor sarbe~ti din Carlovij, a lost chemat sa duca Ia indeplinire planul - pe ciit de frumos pe atat de greu - a! emancipiirii bisi;ricii romilne ortodoxe de sub ierarhia silrbeascii. Piedecile numaroase, ce stiiteau in calea realizarii acestui plan, anevoie Ie"ar fi putut inlatura altcineva afari! de dansul. ~~ desigur nu e cored a atribul succesul acestei ac(iuni numai <<sublfmului simj de dreptate ~~ injelepciunei de regent previiziitor a monarhului, care ar fi restituit aceastii mitropolie "proprio motu et ex plenitudine potestatis suae.' Este apoi ~i nedreptate ~~ !ipsa de injelegere a afirma, - cum face Beksics - ca ~aguna ~~ Romanii ar fi prim if mitropolia ca dar dela Schme.~:ling, care a voit sa Ie rasplateascii in chipul acesta serviciile, !acute in interesul momu;hiei prin participarea lor Ia senatul imperial din Viena, ~~ sa pedepseasca pe Sarbi, fiindcii ace~tia nutreau simpatii faja de Maghiari., Adevarul e ~a lara necurmatele stiiruinji ~~ Iupte diplo' malice ale lui $aguna nici sublimul simj de dreptate a! monarhului nici duhul de rasp lata cre~tineasca, a! ministrului nu s'ar fi coborit asupra Romanilor naciiji(i din vaile Carpajilor ~i diri jara Cara~ului. Dintre toate chestiunile bisedce~ti cea mai importanta, care a preocupat pe $aguna in fiecare clip a a activitajii sale,. era: reinfiinjarea mitropoliei roman e. Dupii unele informajii planul acestei acjiuni epocale II avea $aguna chiar din mo: mentul, cand a 1ntrat mai intai in hotarele Ardealului. Atunct ar fi dat expresiune intimei nizninje ~~ dorinje, de care ardeil sufletul siiu, rostind catra - deputa(iunea, care 11 intilmpinii, urmatoarele cuvinte memorabile ~~ neperitoare: <<Pa~esc ;pe pii' Bartjitl lll. pg. 291 ji 296. ' Cf. Szilagyi Sandor 'o, c. pal[. 602.

r .

, I

'

... 1,,.,1 'I

1 Aluzie Ia planul de organizar~ al lui Hacman cf. bro~ura Dorin(ele" etc. pg. 36. 2 ' Disclusul a fost reprodus eyi in Tel. Rom,,) 1868 Nr. 49. cf. :;;i epistola lui 0. Hurmuzachi catra $aguna, in care Hacman ~i partizanii lui bucovineni sunt infaii~a1i in cele mai intunecate colori. G. Hurmuzachi ar dori, ca ei sa aiba numai o sc:inteie din bdrbttfia, energia :;i agerimea>) lui ~aguna (Dr. II. Pujcariu: Acte etc.) pg. 182-5. ~ Tel. Rom. 1873 Nrii 39-48, corespondenta e semnata T.l>

! . .

I'

'

I.
1

'.!
I

I
,I

I
'I

' .1

' l!:t'

I:.!!
I

II

I.!
I i

'mAntul claslc at str~vechel rrtitrop6lii rom~ne ortodoxe, va Ia gaduiesc sarbiitorqte, cii voiu Iuera neobosit pentrn !nfiinjarea ei. A~a sii-mi a jute Dumnezeu !>>' Ori a rostit $aguna cuvintele acestea ori nu, un lucru e sigur: chiar deJa incepu!Lil pastorirei sale n'a liisat sa treaca un singur prilej potrivit, Iara a fi solicitilt ducerea Ia indeplinire a acestei dorinje mari, care nu era numai a lui, ci a multor mii de suflete, a tuturor conduciitorilor previizatori, cari injelegeau necesitatea cea mare de a crea ~i pentru Romani(ortodoqi din Ardeal o institujie sigura, in cadrele careia sii se poata desvolta mai liber, -~i un zid de aparare pentru legea lor stramo~easca, un adapost pentru limba ~i cultura najionala. In 1849-50 9aguna inijiase pregatirile, so!icitase - zadarnic, fire~te - invoirea patriarhului Rajacici, ca~tigase ~~ pe nestatornicul ~i ambi(iosul Hacman a! Bucovinei pentru frumosul plan de a unl pe toti Romanii ortodoc~i din monarhia habsburgica intr'o sin~ -./ gurii mitropolie, liimuris\ pe b aze istorice ~! canonice indreptatirea acestor 'postulate, ca~tiga aprobarea unor . ministri influenti ~i participase !a conferenta episcopeasca din Viena (1850-51), care tilndall cilteva luni, ca sa-~i amane apoi pentru multi\ vreme daca s'ar fi putut, chiar pentru totdeauna, hotiiririle in aceastii insemnata chestie. Timpul absolutismului, nabu~ind orice mi~ care, ~i aceasta pornire trebuia amilnata pentru vrcmud mai bune, cari se ~i ivira Ia inceputul deceniului urmator. La sfar~itul anului 1861 muri Rajacici; o insemnata piedeca fu deci ridicata din calea planului de reinfiinjare a mitropoliei romane ~i emancipare de s~b ierarhia sarbeasca. Moartea patriarhului Rajacici a electrizat pe coreligionarii no~tri din Banal ~i Ungaria, care incep a desvolta acum rriai mult decal mai nainte o ingrijire lauflabilii pentru reinfiinjarea mitro?oliei romane>> scriil din ace! incident Tel. Rom.' Bari(iu pretinde a ~tl, pe baza unor informa\ii primite dela Dr. Pavel Vasici, ca unii dintre ceice voiau sa impedece despiirjirea ierarhica a Romanilor de Sarbi ar fi dorit sa aleagii pe 9aguna patriarh in locul lui Rajacici, cii intre acqtia ar fi lost deputatul Svetozar Miletici, care
1 Cf; Cuvtintarea episcopului I. Popasu la, iubileul lui ~aguna)) Tel. Rom. 1871 Nr. 68. ' 1861, pg. 192.

ptin zlarul Zastava ar li sUrult, dar lara succes; In aceasta directie.' Aceste ,informa(ii, venind tocmai dela. Vasici, care pe cat fusese de mare ade1'ent al lui $aguna inainte de 1860,' pe atilt de mare du~man ii devenise mai tarziu - nu pot fi pri vite drept adeviiruri istorice, panii nu se vor putea confirma ~i prin alte dovezi. Articolele amintite din Zastava ne-au riimas necunoscute, pe cand in ziaristica romanii ~i indeosebi in coIoanele Tel. Rom.'> aflii riisunet toate piirerile mai 'insemnate, privitoare !a chestiunea despar(irii Romanilor de Sarbi, elite s'au ivit, fie in presa sarbeascii, fie in cea maghiarii sau germana. Vom infati~a pe rand ciiteva din aceste piireri. lnceputul luptelor pentru emanciparea bisericeascii ~i infiintarea mitropoliei romiine ~tim, cii s'a fiicut prin cele douii promemorih ale lui i;iaguna, din anul 1849 ~i 1850, prin cari se Jiimuria dreptul istoric a! Romanilor Ia aceastii mitropolie ~i ciireia ii urmii Ia 1851 a treia promeniorie, inaintata de $aguna ministeriului de culte din Viena, dovedind cii ~i din punct de vedere canonic, cererea lui ~i a Romanilor ortodoqi e indreptiijitiU Dupii repejite staruin(e din parte a Romani lor, cari au participat Ia senatul imperial din Viena (1860) indeosebi ale lui $aguna ~i Andreiu Mocsonyi, monarhul s'a indurat a fas_e catd sfar~itul acestui an (27 Sept. 1860) promisiunea, cii nu e neaplicat (nicht abgeneigt) a implinl dorin(a Romanilor ortodoc~i in privin(a unei mitropolii proprih." Calea, pe care erau !nsii indrumaji Romiinii deJa Iocurile preainalte, era de natura de a ziidiirnicl sau eel pu(in de a amana pentru multa vreme realizarea acestei dorinte vechi. Romanii ~tiau .cii lara un cuvant ho!iirator din partea Majestii(ii Sale - ierarhia sarbeasca anevoe i~i va da in congresul din Carlovi(invoirea pentru emanciparea bisericeascii a Romanilor de 'sub sliipilnirea sa. Deaceea din si' Par!i alese vol. Ill. pg. 137. 2 cf. Memorial, prin care se Iamure~te cererea Romanilor de reli- gi~iilea riisiiriteanii in Austria pentru restaurarea Mitropoliei lor din punct de vedere al sf. Canoane,- a~ternut c. r. Minister pentru cult ~i instructiune 1851 de Andrei baron de ~aguna)) publicat ca adaos la Actele soboarelor din 1850 ~i 1860)), ay, Babe~: Biograjia lui Attdreiu Mocsonyi pg. 21 ~i Popea: Bio-

gra!ia lui

~aguna

Pll" 134.

21S
nodul eparhial jlnut in to&mna aceluia~ an lnalnteaz~ o nou~ petijie ditra monarh rugand, sa lncuviinjeze diu pleuitudiuea puterii sale>>, lnfiinjarea mitropoliei romiln~~ti. fiindca lucrurile se amilnau prea mult, In anuL1862-(Martie) se prezinta din nou o numiiroasii deputajiune de Romani din Ardeal, Banal ~i Bucovina (Eud. Huniluzachi, Buchenthal ~i Vasilco) Ia Viena, inaintilnd prin arhiducele Rainer !neil o petijie ditra tron. :;laguna, Eud. Hurmuzachi ~i Mocsonyi,' mersera din nou Ia !mpiiratul, care i-ar fi asigurat iarii~i de tot sprijinul sau, spunilnd: Mi-am dat cuvantul ~i deci voiesc ca biserica romilna ortodoxii sa fie constituita de sine>>.' Inainte de aceasta noua petijie catra monarh ziarul silr~ besc Vidovdau (din Balgrad In Nr. go-15 febr.) apreciaza uimitor de favorabil tendin(ele Romilnilor scriind, ca mitropolitul roman nu trebue sa fie nici intr'o privinjii supus patriarhului sarbesc, de~l demnitatea patriarhala este mai mare, decilt cea rilitropolitana. Patriarhul silrbesc va fi capetenie bisericeascii a Silrbilor, iar mitropolitul roman a Romanilor; amilndoi pot sta langa olalla foarte frumos. ~i oriciit de multe sacrificii i-ar fi costa! pe Sarbi ca~tigarea pl'ivilegiilor, ar fi nedemn de numele sarbesc, ca sa se apere nedreptatea prin privilegii. Este nedrept a scurta pe Romani in ea~tigarea ierarhiei lor; este nedrept a-i jineit eu sila in uniunea, ee atinge administrajiunea biserieeasca; ~~ deaceea, de ar aveil Sarbii orice drepturi, trebue sa se abata deJa ceeace nu e drept, caci a dit fiecarui al sau este a putea ciiuta cu mai mult rezultat pentru sine, ce e a lui. La congresul bisericesc, chemat sa hotareasca in aceasta cauza trebue sa fie deci deopotriva reprezentaji Romanii ca ~i Silrbii, dici ar fi timpul ca freci!rile sa inceteze, ceeaee !nsii nu e posibil altiel, deeM ambeie parji liind cu drepiate urta cillra alta. - Tel. Rom. reproducilnd. in intregirile aces! articol, muljame~te lui Vidovdau pentru simpatiile eele fragete ~~ fraje~ti ce le aratii in chest[unea aceasta. atat de momentoasa, cat ~i de grea. 1 Chiar ~i dupa prezentarea petijiei Ia !ron, Vidovdall persista pe langii aceste parer! favorabile cauzei romilne~ti, pledand pentru desp~rjire, caci <<nici o legatura nu poate fi tare, daca se jine eu puterea>>. Adauge insii, ea aceasta eauza trebue sa se decidii In eongresul sarbesc, caci altfel s'ar vatiima auto, nomia bisericii. 2 Deasemenea ziarul <<Srbski Duevnik serie, ca cererea Romanilor e {oudatd $i dreaptd; fondata in a~ezamintele bisericii noastre, care, se bazeaza pe unimea credinjii ~i pe forma credinjii (cult), iar nu pe unimea iurisdiejiunilor biserice~ti; !ondata ~i pe bazii istoriea, eiici Romanii au avut mitropolia lor, care a incetat cu unirea. fusd au popor uu poate pierde dreptul sdu pentru gre~elile capilor si!i, nici independen!a sa de mai nainte, cum ~~ neputinja unui popor nu dii altui popor sau capeteniei biserice~ti a lui dreptul spre o tutela veciniea... Daca despiir\irea totalii ar fi ckiar tu contra cauoauelor - vieafa poporului $i re{iuerea caracterului na(ional este mai presus de toate cauoanele ... intre noi Silrbii vor fi pujini, eari ar apara faja cu frajii Romani alta politicii in cauzele de drept bisericese, decitt aeeea, ce ar dori ei, ca ierarhia greeeasca sa-~i !nsu~easca faja cu frajii no~tri Bulgari ~i Sarbi In privinja bisericeasca ~i Maghiarii lata eu noi ~~ celelalte najionalitaji din Ungaria In privinja politica.' Dar Srbski Duevuik, In data dupa calatoria. deputajiunei Romanilor Ia Viena i~i schimbii tonul, exprimandu-~i, eu un lei de indignare, nedumeririle: ee aveil de cautat deputajia Romanilor prin Viena, caci eauza mitropoliei lor nu se va putea decide In Viena, ci numai Ia Carlovij, prin un Cotzgres dec/aratoria, in care orice pas nelegal, contrar autonomiei biserieqti iji va giisi potrivnicul sau. Tel. Rom. raspunde, eii Ro1

~I

<<Tel. Rom. 1862 Nr. 1'0. Andreiu- Mocsonyi scrie mai t.rziu un articol in ConcOrdia>>, raporHi.nd despre rezultatele deputatiunii - ~i in care facea urmiltoarea marturisire pretioasa: 'mimic m'a face mai jerice, dedit pldcnta ocaziune a tm~ plini ca Romtin datorinfa-mi de R.omtin? ("Tel. Rom,)> 1862 Nr. 22). E de notat ~i articolul energic ~i erudit <;Ortodoxia noastrti $i Carloviful - un cuvdnt ocazional. catra Romdnii dreptcredincio~i din Austria, - in care Andrein Mocsonyi sfatuie~te pe RomUni, sa nu participe la alegerea noului patriarh sarbesc, ci sa. ceara. un mitropolit al lor national (Telegr. Rom.

cf. art. <<Vidovdan ~i Ierarhia romitneasccl. "Tel. Rom. 1862,

1862, Nr. 4).

2

Nr. 17.
2

Bio2'rafia lui Andreiu Mocsonyi, Pi 27.

"Tel. Rom. l862. Nr. 26: 3 Tel. Rom. 1862, Nr. 18.

18

! !

mAnii n'au de gand valerrte aulonomia biserlceasc~, cl v6r numai ca Majestatea Sa, prin Un potentios ~i preagratfos envan! sa ridice piedeca ce li-s'a pus din partea politica Ia 1700.' Intr'un articol de mai tarziu Srbski Dnevnik cearca sa combata dreptul istoric al mitropoliei romime, spunand ca aceasta n'are temeiu in istorie, ciici eparhia cortodoxa din Ardeal s'a fonda! pe Ia sfar~itul veacului a! XVI-Iea prin Sarbi, iar cea din Bucovina - prin R.a$i, ~i in ele a stapanit limba slavona; in Ardeal pana pe Ia 1660-70 au lost tot episcopi sarbi, ultimul: Sava Brancovici. Mai departe arata, ca n'a lost legala pmcedarea lui $aguna de a fi cerut dela Maiestatea Sa voie, sa faca o conscriptie a comunelor romane~ti din Banal, caci asta nu se poate lara incuviintarea congresului sarbesc declaratoriu, Ia care in virtutea art. 21 al declaratoriului din 1779' trebue sa participe ~i Romanii din episcopiile Aradului, Timi~orii, Ver~etului, chiar ~i cei din Ardeal ~i Bucovina, 3 cum s'a lntamplat d. e. Ia congresul din Timi~oara (1790). 4 Nerespectand aceste dispozitii, Romanii aduc injurie drepturilor pozitive sarbe~ti ~i merg pana Ia marginile extreme ale dreptului ~i dreptatii. - 7 elegra{al rectifica intr'o nota erorile istorice
Art.: Deputa(ia rom!ind <'Tel. Rom. 1862. N~. 23. In acela~ sens scrie "Srbsld Dnevnik ~i mai tarziu, iar Tel. Rom. reflecteaza, ca S.rbii sunt alipi1i de declaratorial lor ca ;-i Maghiarii de legile din 1848 ~i cauta fericirea numai in congresul s&rbesc declarator tocmai ca ~i Maghiarii in dieta din Pesta. Aseamana apoi pe sarbi en Sa~ii din Ardeal: ei' sunt oaspe1i ~i ei vreau sil ne stilpilneasca, nimic fara ei, caci s'au dedat a shlp&ni' ~i acum le cade greu. Dar se vor dedft, vrftnd Dumnezeu>, (Tel. Rom>. 1862 Nr. 31). 3 In art. 21 nit se face a min tire de Ardeal, nici de Bucovina; sfftr~itul aCestui art. euprinde textual urmatoarele: Ad Jurisdictionen autem Carloviczensis Archi-Episcopi et Metropolitae Illyncae natronis solum hie subnexi Episcopatus non uniti, pertinent, videlicet: Versecensis aut Caran~ sebensiensis, Temesiensis, Bacsiensis, Aradiensis, Pakracensis, Budensis et Carolostadiensis . (cf. Benignum Rescriptum Declaratorium 'Nationis /llyricae. Das AllerhOchste Erlauterungs-Rescript der Illyrischen Nation v~m 16. Iuli 1779) ed. Viena 1860 pag. 19. In Anthorismos pg. 10 spune ~aguna, ca wmi~ tropolia Carlovefulut-a vdtdmat cele mai cardinale a1 r;;ezdminte biserice!iti !a 1774, cutezftnd a primi sub iuris~ictia sa Episcopia Bucovine"i, in urma mandatului guvernamental. Cf. (Jireceh): <Aclenmiissi~e DarsteliUJig~ etc. pg. 40 ji 44.
1 11

sa

din aces! arlicol - tecorrtandand !)nevnib-ulur lndrum~rile din lstoria bisericeascii a lui $aguna, care aparuse atunci ~i in limba germana - ~i li roaga pe Sarbi, sa nu caute vatamari, unde nu sun!, nu talmaciri contrare ale celor mai nevinovate expresiuni, caci prin aceasta se poate lncurca lucrul ~i poate urma tocmai aceea, de ce vii temeti voi ~i vrem Ba ne ferim
noi~.
1

Mai tarziu (Nr. 28, 30) reproduce din revista vieneza Ost a. West, 2 care apiira interesele Romilnilor ~i era sprijinitii cu bani din partea acestora, articolul intitulat: 0 voce romand asapra cestianei sarbo-romane$tb, tiparit ca riispuns Ia aberatiile lui Srbski Dnevnik, a carui argumentatie istorica nu e decilt O goala ~i stearpa negatiune.' Tot in aceasta revista mai apiiru un articol remarcabil despre Mitropolia romaneasca, in care se aratii, cum tuturor confesiunilor s'a facut dreptate, numai biserica ortodoxa e Iasala In vecinica a~teptare. Romanilor unili cu biserica Romei, de~l formeazii numai O cincime a natiunii romane li s'a dat mitropolie ~i doua episcopii. Organizarea interna a bisericilor evanghelice de ambele rituri priml o dreaptii deslegare. 0 singura biserid\ cu mai mult de 3 milioane suflete sta inca desfacuta, anorganica ~i In faptii lara nici o coheziune ... Spune mai departe, ca petitia Rorrtanilor a~ternuta Ia !ron inainte cu cateva zile, precum s'a pronuntat deputa(ia romanii, este numai o continuare a pelijiunilor coreligionarilor ~i conationalilor lor adormiji. in Domnul. Batatoarea Ia ochi. diferinta, ce se manifesteazii Ia tractarea bisericei micei minoritati (a unijilor) ~i aceleia a marei maioriTel. Rom. 1862. Nr. 27. Aceasta revista incepl1 sa apara in Martie 1861, cu titHa marturisita de a ap!lrit popoarele apasate- ~i -aducea cum spune "Tel.:o. (1862 Nr. 1) arti~ cole---flagele contra asupritorilor. Redactor dela Ost and West Dr. E. I. de Tkalaz a fost ales me'mbru onorar al Asociatiunii trans, dimpreuna en Aureliu Kecskemiti red. dela "Siirgony- (am.indoi pentru favorarea litnbei romUne Tel. Rom, 1861. pg. 182). cf. <(Conspectu despre. P. T. Domnii membrii fundatori, ordinari ~i onorari ai Aso_ciatiunii transilvane etc. Sibiiu 1866 pg. 36-37. a Biografia lui Andreiu Mocsonyi pag. 18. 4 Articolul este scris Cle N. Popea ~i se afla reprodus in intregime in cartea acestuia: (( Vechea mitropolie ortodoxa romftn<l pg. 235-241.
1

18.

277
tati tot a aceluia~ popot, duce nevrilnd !a ptesuputlerea, c~ dupii oare~care mod de intuijiune ar fi potrivit a lasa biserica amintitei maioritaji (a neunijilor) pe ca!catul drum a! izolajiunei ~i destramiirii singuraticelor piirji ~i a ciiderii anarbice a organismului ei prea destramat, ca sa caza in sinul bisericei minoritiijii. Aceasta ipoteza are negre~it puncte de jinere in .!recut, poatta lnsa in sine pentru viitor pericol ~i cbiama luarea aminte ~i energia barbajilor de stat a le lnlaturit, caci altfel ele vor ca~tigit in consistenjii ~i dimensiuni, negre~it. Vreit regimul sii fie drept ciitrii cauza aceasta, atunci trebue sii se facii in ~irul dintai revoca(iunea urrei miisuri politice volnice, unei lovituri de stat pe terenul bisericesc, care s'a executa! eli tendinja propagandisticii lnainte cu 162 de ani ~i care ~i astazi apasii ca o piatra prosperitatea bise1icei gr.-or. ... La eventuale obiecjiuni, cii pe seam a Romii.nilor s'ar fi restaur at mitro po!ia istoricii Ia 1853, raspunde, cii mitropolia gr.-cat. dela 1853 e ceva cu totul nou, ciici mitropo!ie nu a existat nici odatii Ia aceastii confe, siune, care leagii ritul grecesc cu dogma romano-catolicii .. Cat de pujin insa poate sup!inl bisericqte o confesiune pe cealaltii, atilt de pujin poate inlocul mitropolia gr.-cat. pe cea gr.-or. ~i tocmai a~a de pujin a putut a se a~eza biserice~te in anul 1700 mitropolitul unit Atanasiu iarii pe acela~ scaun mitropolitan a! greco-ortodoxului Atanasiu. 1 Deci mitropolia unitii nu poate fi o pedeca pentru lnfiinjarea celei ortodoxe, care canonice~te exista inca, dar e vacantii. La 1783 episcopia Romanilor ort. din Ardeal a lost subordinata patriarhiei silrbe~ti din Carlovij. Dar aceasta s'a fiicut iarii~ numai prin o sentinjii arbitrarii a regimului; trebue deci desfiinjatii pe aceea~ cale, prin alta sentinjii arbitrarii. Episcopii romii.ni din Ardeal ~i Bucovina se privesc in sinodul din Carlovij ca ni~te variji,' iau parte num'ai Ia consultiirile ~i conclu1 Acest articol cuprinde ~i ri'i.sfrftngerea afirmatiilor. tendentioase din cunoscuta bro~un1 anonima a lui Raiacici (cf. pg. 117). Aceea9 parere o exprimase $aguna ~i in cuvantul de deschidere a sinodului din 1860., cf. Actele soborului pg. 89, precum ~i 'in o epistoHt ciHra Hacman (ibidem pag; 90). 2 Mai t3rziu, la 1868, .Tidica $aguna contra ierarhiei s.rbe~ti urmiiM toarele acuze: d1 lipse~te pe Romani de invatatura ~colan'l., ca ii sile~te a invata ocena~ele in loc de ((TaH'il nostru, ca. ierarhia sarheasca tine pe

zele dogmatice, ~i raman exclu~i dela toate pertractarile administrative ~i iurisdicjionale; pentru diln~ii existii o mitropolie carlovijanii numai nominal, iara nu in faptii>. Dacii nu i-se va face dreptale, atunci biserica ortodoxa neglesii sistematic, pentru punctul de sprijinire, care ea nu-l are inliiuntru, va intoarce ochii siii in afarii. Dacii ~i in viitor se va vedea ap!icata vechia maxima a absolutismului: a promite malt $i a fined pufin Ia o najiune de 2 milioane ~i Ia o religie de 3 mil. suflete, atunci ne apucii intunecoasele cugete, cii dela intrarea !ibertiijii constitujionale se va fi . schimbat numai hilrtia scrisa, nu insa ~i scriitorul om. $i de urmiirile unui astfel de cuget sii ne fe-

reasca

D~zeu.

E foarte instructiv aces! articol, prezentii.nd intr'o lumina noua chestiunea ~i infiiji~ii.nd vederi cu totul originale asupra unor insemnate evenimente din trecutul bisericii romime. Pacat, cii nu-i putem ~tl autorul. Judecii.nd insa dupii diplomajia, cu care e scris, dupii tendinja de a prezenta interesele mGnarhiei identice cu ale Romii.nilor ortodoqi - un punct cardinal in !oatil lupta epocalii a lui $aguna, - ~i dupii subtilitiijile de interpretare canonica, credem a nu gre~l atribuind lui $aguna aces! articol. Cu atilt mai verosimilii e aceastii piirere, fiindca se ~tie cii 'in intreagii lupta pub!icisticii, ce s'a purtat in interesul ~itropoliei romane, $aguna ~i-a avut partea sa fqarte insemnata, se poate spune, chiar partea leului. Nu numai cii jinea sama ~i traducea pentru publicul roman, pentru coloanele Telegrafului toate articolele mai importante. din ~resa sii.rb.eascii~ in prima Iinie interesatii, ci a scris insu~, mal ales m pres~r v1eneza 0 muljime de articole, unele semnate' (B. $ = Baron $aguna), allele anonime.

*
Romfi.ni de dobagi biserice$ii, pentruca snnt de o r~lege cu acea iera:hie;~ Tel. Rom. 1868, Nr. 21, primarticol semnat (A); 1ar altadab'l. (1856) mtr ~ scrisoare catrii protopopul Timi~oarei MeletieDritghici spunea aceste a~eva1:un dureroase: Sa nu ne facem rogu~te iluzii, ci sa milrturisim, ca. dm vma ierarhilor s'au demoralizat preotimea ~i poporul,- ~i ca pedeapsa pi1catelor lor va ciidea asupra-ne, dci.ca nu vom Jua alte masuri pentru. vieata noastra>> (cf. Telegraful Romfi.n, 1905, Nr. 126: Din corespondenta lui ~aguna pag. 527). . . 1 Vezi dona. din ele, reproduse in intregime la Popea: Vechea me~

tropolie, pg. 228-235.

279 278

'I

I.

In presa maghiara se mentineil parerea, ca chestiunea mitropoliei romane n'ar putea sa se decida nici Ia Viena, ilici Ia Carlovij delinitiv, ci numai in dieta unguteasca, a carei sanctiune ar !i i?d!spens,abila. Ziarul roman Concordia>> raspinge aces!e paren mtreband: oare prin dieta s'a desfiintat mitropolia romana? ~i oare chiar guvernul nu are datoria a 0 resu~cit~, cu~. au ~~er~.-o antecesorii ? lntre ziarele ungure~ti mai ob1ec!Jv scna Surgony; to ate celelalte (Pesti Hirni:ilo>, Pesti Napl6>>, Magyarorszag>>) erau mai inver~unate. Dar in Concordia>> li-se spunea verde, ca mitropolia roman a tot va fi macar sa se puna in cre~tet contrarii ei. . ~agun.a fii~d inca in Viena, unde a~teptase deJa sfar~itul . lw februane pana in Maiu prilejul potrivit pentru a se prezenta Ia Monarh, insojit de Andr. Mocsonyi ~i Eud. Hurmuzachi p~bli~a in Ost und West un articol semnat (B. S;) <<Contr~ parenlor raspandite in presa maghiara, aratand, ca obiectul chesti_onat nu se tine de areopagul dietei, cum sustin jurnalele magh1are, a caror descriere e apucata din van! ~i dovede~te cea ~ai "?a;e ne~tiinta . a relajiunilor patriotice ~i anunja resbelul J~rnahstJc asupra unei biserici pozitive, ~i asupra a~ezamintelor e1 sacrate de 15 secoli, precum ~~ asupra dreptului istoric al ei, lara sfiala ~~ lara_ precugetare>>... lnvinovaji1ea, ce le aducea presa maghiarii Romani!OI', cii cu ocolirea dietei au recurs Ia tronul Majestajii Sale in cauza afacerilor bise1ice~ti ~i ~colare de~se~enea o raspinge ~aguna caci Romanii au procedat legal: ar!Jcolu de lege 27 ~i 60 din 1791 ii indreptatiau, s'o facii. A~a dara a rticolii din pre sa maghiara cuprind numai prepusuri, Ia cari Romanul riispunde: fmi cunosc omul (no vi hominem).'
c '

mai multi deputati romani din partile ungurene, o petijie pentru mitropolie. In 25 lunie 1863 lmparatul l~i exprima (de astadata ceva mai pozitiv decal iii 27 Septemvrie 1860) intentiunea de a da Romanilor o mitropolie independenta, coordinata celei sarbe~ti.' Nu era inca deplin hotarit teritorul, ce va cuprinde aceasta mitropolie, sa fie tarmurit numai Ia granijele Ardealului ori sa se extindii ~i asupra parjilor banatene ~i ungurene. Se cerea parerea lui $aguna ln aceasta privin\i\, ca ~i ln altele: nnde sa fie re~edin\a mitropoliei? cate episcopii sufragane sa aibii, cari sa fie centrele lor ~i cum sa se intample des- ~ facerea Romani! or de mitropolia sarbeasca, lara a se. vatamil drepturi!e acesteia. :;laguna e de opinia, cii nici un drept al S~rbilor nu s'ar viitama, deoarece a~ezarea bisericei romilne sub mitropolia sarbeasca n'a lost canonica, ci numai un act al puterii de stat. Re~edinja mitropolitana sa fie in Sibiiu, alegerea de mitropolit sa se faca prin congresul bisericesc, campus din preoti ~i mireni; a episcopilor prin sinoadele eparhiale respec- _ tive, iar dreptul de confirmare a alegerilor fiicute ln aces! chip sa apartina Coroanei. Episcopli sulragane ar dorl sa fie cea din Bucovina, apoi Ia Arad, Tiini~oara, Caransebe~, Orade $i Cluj. Planul n'a lost insa acceptat in intregime. Deciziunea definitiva ~i de mult a~teptata tot mai intarziit ~i acum. Deaceea sinodul din primavara anului 1864 prin cunoscuta petitie majestatica solicita din nou lmplinirea fagaduintii lmparate~ti. Dupa marturisirea lui Popea ~aguna era foarte nacajit din cauza acestor traganari continue ~i ar li spus intr'un rand, ci'i: pidorul lui ln Viena nu va. mai ciilcil, piina nu se va, incuviinja mitropolia.' In sfar~it, dupace in August acela~ an sinodul episcopesc deJa Carlovit ~i nou a]esul patriarh Samuil Ma~irevici, chiar Ia staruinjele monarhului i~i dau lnvoirea pentru lnfiinjarea mitropoliei romane, implinindu-se ~i aceasta ultima formalitate, putil sa urmeze ~i .autograful din 24 Decemvrie 1864, al imparatului, care provocandu-se Ia enunciajiunile sale din 27 Septemvrie 1860 ~i 25 lunie 1863, incuviinteaza mitropolia romilna inde1

Anul urmator discujiile acestea se mai domolesc imbulzindu-se in locul lor Ia suprafaja cele politice, privitoa~e Ia congresul national roman ~i Ia dieta ardeleana. ~e Jan.ga toate invaluirile, ce i-le iJricinuiau luptele poli. !Jce dm ann 1863-4, :;laguna nu pierde un singur moment favorabil pentru a inlesnl indeplinirea dorintei, care era janta viejii sale. In primavara anului 1863 indeamna ~i pe episcopul Aradului Procopiu lvacicovici, sa a~tearna Ia !ron impreuna cu
1

II

Tel. Rom. _1862 Nr. 25.

' N. Popea ,Biogr. lui ~aguna> pg. 139,

Actele sinodului din 1864 pg. 11. ~i urm.

280

281

pendentii, coordinatii ca cea sarbeascii ~~ aflii de bine a-! nami pe ~agana mitropolit a! Romanilor din Transilvania 9i Ungaria.
Pe Ia inceputul anului unitator, in fruntea unei deputa!Juni de Romani ardeleni, ungureni ~~ banajeni, $aguna merse Ia Viena, sa muljameasca monarhului, care in audienja din 6 febr., exprimandu-~i recuno~tinja pentru alipirea ~~ credinja Romanilor catra Iron, ~~ asigurand najiunea rom:ina de grajia sa, adauge inca urmatoarele cuvinte, deosebit de magulitoare pentru celce i>i vedea acum !mplinit visul tinerejelor sale: Ma bucur, ca pot saluta de arhiepiscop ~~ mitropolit pe un barbat prea meritat pentru Iron >i patrie, in care Eu, precum ,1 toji Romann greco-orientali avem deplina incredere. Acea lauda atilt de semnificativa ~aguna pe Ia anul 1864. - observa Barijiu data de catra Maiestatea Sa mitropoiitului Andreiu in termini a~a apodictici,, se aude foarte rar din graiul unui monarh d. e. numai catra un beiiduce eminent, sau catra vre-un biirbat de stat cu merite extraordinare.' De,l in urma intrigilor straine ~~ a incapajinarii lui Hacman eparhia Bucovinei ramase cu totul afara din planul lui $aguna, de,l mitropolia in lac sa aibi! 6 episcopfi sufragane, cum proiectase Ia !nceput restauratorul ei, s'a pomenit numai cu doua: cea dela Arad ,i cea din Caransebe~, infiinjata Ia 1865 ~i pusa
' Barijiu v. Ill. pg. 297.

i:

I
:i 'I

i'
I

'

sub conducerea harnicului Popasu, - $aguna era totu, mangala! ,1 mulji!mit, in sufletul sau, de aces! rezultat al unor straduinji nepregetate de aproape doua decenii, iar Romanii ortodoqi priviau acum cu entuziasm potenjat Ia arhiereul lor. Coloanele Telegrafului dela inceputul anului urmiitor sunt pline de rapoarte ~~ corespondenje, din cari se vede bucuria mare, ce a prod us ~tirea des pre infiinjarea mitropoliei, in toate parjile Iocuite de Romani. Pretutindeni a lost sarbatorit cu insuflejire aces! moment istoric. Din toate par(ile li soseau felicitari lui -$aguna. Presa de aici ~~ de preste Carpaji aprecia cu !njelegere dreapta !nsemnatatea momentului, insistand asupra dualismului sublim, ce s'a manifestat in tot trecutul romanesc <<intre ortodoxie ~i najionalitate.' Chiar in senatul Romaniei s'au rostit in 1865, frumoase cuvinte de recupoa~tere a meritelor lui $aguna: Ace! $aguna, ace! episcop astazi mitropolit striiluce~te ca un luceafar al ortodoxiei, care a ca,tigat najiunei, sale de preste Carpaji dreptul, dupa care am varsat lacrimi, secoli intregi, ~i care in fine a cil~tigat pe eel mai mare din toate, autonomia bisericei romane de acolo. Toate ace;tea prin activitatea sa, prin pietatea sa ,i !nvajatura clerului ~~ a poporului, pe care 11 pastore,te cu cuvilntul injelepciunei>>.' $i astfel din ruini;. dintr'o stare de complecta dezolajiune mitropolia romana s'a!naljai - mai stralucitoare, decal oricand in lungul sau !recut, intunecat de negura suferinjelor - dupace sprijinul monarhului ,i necurmatele staruin\e din partea Romiinilor, au izbutit sa invinga feluritele piedeci. Unii credeau acum, cii trebue sa se inijieze cur:ind zidirea catedralei mitropolitane, ca sa avem un adapost care sa cuprinda fiii Transilvaniei ~i ai Ungariei, pe cari i-.a impreunat moralice,te mitropolia." $a . guna insa ~tia, ca alte lucruri ,trebue sa premearga. Se gilndea, cum sa asigure mitropoliei o situajie materiala mai potrivita cu cerinjele vremii. In cursu! ciirmuirii sale facuse multe ince;-cari in privinja aceasta unele cu succes, altele lara succes. In toamna anului 1856 (6 Oct.) ruga pe baronul Sina din Viena, sa-i acorde pe 6 ani un imprumut de 120,000 fl., ca sa poata
1 Art.: 0 mitropolie romfi.na reinviat<l dupa un secol ~i jumatate (din Tromp. Carpa(ilor). 'T. R., 1865 Nr. 30-32. 2 Reproduse in T. R,)) 1867 pg. 402. 3 ((Ullele idei pentru anul 1'867, (<Tel. Rom. 1867 Nr. 6.

283

pe seama bisericii. Rugarea nu i-a lost insii ascultata. Leala lui de 4000 fl., cat avea Ia inceput, impiiratul o urease Ia 8000 fl., dar aceasta era extrem de pu(in faja de multele trebuin(e, cari sporia'u din an in an. De aceea in 4 Septemvrie 18o5 lnainteaza lmparatului o rugare pentru lmbuniita\irea dota(iei pe seama mitropolitului roman ortodox. Apoi, cu toate ca Ia 1862 spunea, in articolul scris ln Ost und West contra parerilor presei maghiare, ca mitropolia romana .nu se jine de areopagul dietei ungure~ti, acum (inand seama de situa1ia politica, esenjial schimbata, ~i-a pus toate stiiruinjele, ca mitropolia sa fie recunoscutii ~i din partea legisla(iunei maghiare ~i existenta ei sa fie asiguratii prin o lege speciala, care a -~i urmat Ia. 1868 (art. IX). Cilnd s'a publica! aces! proiect de lege al ministrului E.otvos, Telegrajul scria: Vine tilrziu legea, care sa fie dreapta ~i justa ciitrii noi, lnsii totu~ vine. Ea nu P?ate fi liberlf de terneri ~i pentru viitor, insii totu~ va fi mai bine deeM in !recut, cand guvernul ciilca aliiturea cu legile. Deci sii lapiidiim temeriie ~i sa cugetiim pe un moment, cii biserica noastnl in scurt limp neimpedecata de nimenea, autonomd i~i va regula in toatii extinderea ei, administra ~i conduce trebile ei biserice~ti, ~colare ~~ fundajionale ~~ va fi in pozijiune egala, independentii fajii cu relajiunile statului ~i celelalte confesiuni, ~i atunci toatd durerea trecutului ni se va

cump~ra

mo~ie

preface ln bucurie.'
Romilnii gr.-or. din Transilvania ~i Ungaria, dacii au avut sa treaca prin multe greutaji ~i nacazuri, iatii ca sub conducerea unui biirbat trimis bisericei ~i najiunei deJa Dumnezeu, au sosit iarii~ ln piimfintul jiigdduin{ei, al legislajiunei, din care cu incetul lura izgoniji, pe timpul joametei de drepturi egale, cii$Unate de seceta privileglilor feudalismului. . . . Tablele legii erau date bisericii in <<Regulamentul sinodului din 1864>>. Fructul stiiruinjelor de 20 de ani ale mitropolitului ~aguna ~i ale tovara~ilor s~i de luptii nu indreptii(e~te insa pe Romani <<a se a~eza in comoditate pe laurii ca~tigaji>>, ci pe aces! teren constitujional-bfsericesc se cere conlucrarea neobosita a tuturora, caci dacii pilnii acum lupta a lost pentru ca~tigarea campului, acum vine datoria de a cultiva aces! camp spre a putea pro' <Tel. R.om. 1868. Nr, 26.

duce fructele, din cari sa putem dobandl eel mai sublim nutremant, ce ni e de !ipsa spre a fi.' Presfe nenumiirate greutiiji ~i piedeci a trebuit sa striibata ~aguna, pana ~i-a putut vedea indeplinita cea mai ferbinte dorin\ii a tinere\elor ~i cea mai insemnata \inti\ a vie(ii s.ale. Daca ~agunanirnic altceva n'ar fi facut- spunei\ Ia 1898 profesorul Dr. Barcianu - decal sa reinfiinjeze vechia mitropolie istorica a Romanilor din Ungaria ~i Transilvania, ~i ar fi lost de ajuns, ca nemuritor sa-i ramanii numele ln!Je noi. Pentruca nu putea fi om de toate zilele aceia, care ln arsenalul minlii sale a faurit armele,,cu cari sa combata ~~ sa invinga spiritul, caruia cazuse jertfa schingiuitul mitropolit Sava; nu putea fi ar!ziereu obicinuit acela, care cu chibzuiala sfatului ~tii\ sa sta-vileascil resistenja unei ierarhii, care de aproape un veac ~i jumatate se instilpanise , asupra bisericei noastre; nu putea fi conducdtor de talie mdruntd acela, care prin increderea, ce o inspira, ~i prin trecerea, ce ~tiuse sa-~i ca~tige pan a ~i Ia locul eel mai inalt, a izbutit sa impril~tie negura groasa a indoielilor de tot felul asupra loialitalii poporului, incredinjat pastoririi lui, care cu pieptul infrunta navala stnlinilor, cu dreapta se apara de atacurile venite deJa Irati, cu stil.nga adesea trebuia sa domoleasca navalnicia fireasca a propriilor sai credincio~i, iar fiinja sa intreaga sa o puna in cumpana, pentruca din piirji, ce tara legatura statuseril limp de un veac ~i jumatate,. sa inchege un organism nou: -mitropolia R,omfinilor ott. din Ungaria ~i Transilvania, care sa fagaduiasca roada bogata, nu n"umai pentru noua vieajii bisericeasca, ci ~i pentru cea na\JOnala romftneascil>>. 2

,,
i

i.

"La ziua de Rusalih. "T. R.)) 1868 Nr. 46. Dr. D. P. Bardanu: ((Cttvfint fostit ia Acittl jestiv, 1inut in 15 Iun. 1898 in Sibiiu, din incidentul anivers<lrii a 25wa dela moartea arhiepisc._ ~i mitropolitului Andreiu baron de ~aguna Sibiiu 1898. pg. 8-9.
1
2

?84

XI.
Congresele nationale
biserice~ti

din anii 1868 eyi 1870.

Pentru articolul de lege IX. din 1868, prin care se asigunl existenta legalii a mitropoliei ~ romiine autonome <<coordinate celei sarbe~ti unii dintre scriitorii maghiari aduc lnvinuiri ministrului Eiitviis spunand, cii o astfel de lege, prin care s'a dat bisericii ortodoxe posibilitatea de a se organizii pe baze na!ionale, n'a putut sa izvoreascii, decal din Spiritul riitiicitor in cosmopolitismul ideilor liberale.' Fiirii politica lnteleapta ~i sigurii a lui ~aguna aceasta lege anevoe ar fi putut Intra in Corpus Juris Hungarici. Probabil, ca pe langii considera(ii de utilita\e generala, ~i rela(iile de prietinie, In cari se aflii ~aguna cu luminatul ~i umanitarul Eiitviis,' II vor fi ll1demnat pe acesta sa pledeze pentru primirea proiectului sau. In motivarea sa a accentual, a tat in camera deputajilor, cilt, ~i In casa magnatilor, ca dupa 1848 s'au lntamplat~ In sinul bisericei ortodoxe, mai ales Ia Romani, schimbari foarte insemnate (aluzie Ia restaurarea mitropoliei romane In 1864) ~i, fiindcii ele s'au fiicut cu lnvoirea tu(uror credincio~ilor acestei biserici, nu poate fi nici interesul, nici scopul statului a le desfiinjii, ci mai curand e o datorie a legislajiei a da acestor stari de (apt ~i baza de drept. 5
Beksics: "Modern Magyat:orsz{tg,} Ia -szil<igy Siindor o. c. pg. 674. Pentrn aceste relatii de prietinie ~i intimitate e caracteristidt o .epistolil a ministrului Eotvos (dtto Buda 16 lanuarie 1870), in care ii scrie lui ~aguna, ca nimic nu dore~te mai mult, decat si'i aiba ocaziune a~i dovedi sentimentele de siinpatie ~i adercnta, ce ii piistreaza, ~i adauge: -((Dnmnezeu sa te tina ~i pe tine- ani lndelungati spre binele patriei ~i spre gloria neamului tau ~i saAi daruiasca in zilele biitrfl:netelor tale, ceeace e mai pretios decllt orice ;ecuno~tinta ~i glorie: con~tii~ta, cii to ate nizuinfele tale nobile vor produce roadele dorite>> (in originalul maghiar: "MindenekelOtt fogadd legOszintebb koszOnetemet bar<'itikiv{mataidert. Melegebb szivvel senhi. sem viszonoZhatnd' azalwt mint in, s nem ahajtoll semmit inkdbb, mint /wgy alkalman jusson, melynrfl inflliad val6 hajlamaimat s ragaszkoddsomaf bebizottyiihatom. Tartson a Mindenhat6 Ti:ged is Hossz(I i:veken {tt hazdnk javdra s nrfpednek dicsifsigrfre s adja neked Oregebb napjaidban azt, a mi minden elismeresnel, sot a dicsosegnCl is becsesebb, az 5ntudatot1 bogy minden nemesebb torekvi:seid meg fogj<ik hozni gyiim5lcstikeb ... ~i termina as1fel: ".Es most <ildjon meg az lsten, s tartson teged j6 egeszstgben en gem pedig baratsUgodban; TisztelO hived: Eotv6s>< ). 3 d:ludapesti KOziOny>< Hivatalos lap 1868 Nr. 115.
1

Comisia, lnsarcinata cu studiarea proiectului, a eliminat din 6 unde e vorba de congresul mitropoliei romilne, cuvantul nali~nal, care lnsa dupa vorbirile deputajilor I. Pu~cariu, George Ioanovici ~i a sarbului Svetozar Miletici, ~i chiar Ia staruinta ministrului Eotviis, 1 a lost acceptat de camera, statorindu-se astfel numirea legala de congre:S~ na(ional-bisericese. Jar in casa magnatilor contele Anton Majlath a propus un a~aos l"a 2, anume ca ~i arhiereii bisericii romane ortodoxe, .sa mb_a, ca ~~ cei sarbe~ti, in sensu! art. XII. din 17QO, scaun ~~ vot 111 casa magna(ilor, ceeace s'a ~i primit.' Tot acl a rostit ~i patriarhul Samuil Ma~irevici un discurs exprimandu-~i cu oarecare supiirare parerea, ca stilizarea ~ proiectului din~ chestiune este mai favorabilii pentru Romani, deciit pentru Siirbi. 3 Dar protest formal n'a dat. Dupa el a luat cuva;'tul $aguna, aratand intr'un discurs mai lung, ca d:sparjirea Romanilor de ierarhia sarbeasca nu poate II socot1ta lliC! decum ca o scisiune, cum ar voi unii s'o califice, ciici identitatea religiei singura nu constitue baza suficientii pentru organizarea bisericeasca, ci credinta cre~tineasca pune mare valoare ~~ pe hmba najionala, care e un vehicul al religiei. Mai departe, nici din punct de vedere geografic nu mai poate fi susjinut~ suprema(ia ierarhiei sarbe~ti peste biserica Romanilor, fund tmutunle locuite de ei de o extensiune extraordinara, cum nu a avut niciodata vre-o mitropolie. In sfar~it principiul egalei indreptaliri ~i chiar institu!iile cardinale ale bisericii ortodoxe militeaza pentru aceastii desfacere, care va fi ~i in folosul patriei ~i spre binele poporului credincios. Acesta se cuvine sa aibii ~i el <<mangiiiere sufleteascii ~i sa~ se poata convinge, cat folos spiritual ~i moral are din mi~carea Iibera a ierarhiei sale>>. Legea, primita de amandoua camerele ~i sanctionata de Maj. Sa tn 24 Janie 1868, cuprinde urnratorii J 0 ' i: I. Congresul national sarbesc convoc~t\la 1864 ~i continual in 1865 Ia Carlovet, intruciit s'a constitUit cu abatere dela
"Cartea de aur IV. pg. 241-2. "BudapeSti KOzlOny 1868 pg. 1437. ' Ibidem pg. 1436. 4 Yntreg discursul publicat in Iimba maghiara in "Buda~/esti KOzlOny>l 1868. pg. 1436 . iar in trad. rom. Ia Popea 149-153 ~i in Cartea de ar>> ..,._7, pg. 258-261.
1

.I

''

251
-ul 8 a! articolului de lege 20 diri 1847/S, se legalizeaz~ ul terior. 2. Mitropolia independenta, infiinjatii pentru Romanii de religiunea gr.-orientala, ~i dupa drept egalii cu a Sarbilor, asemenea ~~ iniiljarea episcopiei gr.-orientale din Transilvania Ia rang de arhiepiscopie, se inarticuleaza in lege, iar dispozi(iunea articolului 12 de lege din 1790 se extinde asupra ei. 3. Dupace deci despar\irea celor de religiunea grecoorientala In doua provincii, biserice~ti independente una de alta, produce !ipsa de a exercita fiecare parte pentru sine in mod deosebit dreptul de autonomie, garantat prin art. 20 de lege -ul 8 din 1848, rezervat fiind pe seama Maiestatii Sale dteptul de suprema inspec(iune, ce are al exercitii conform constitujiunii,- credincio~ii susnutnitelor doua mitropolii sunt indreptajiji lntre marginele legilor jarii, . a decide ~i a regula, fiecare parte de sine ~i separat In adunarile (congresele) lor biserice~ti,. ce se vor convoca, din limp in limp, din partea metropolijilor respectivi, pe langa ln~tiinjarea prealabila a Majestajii Sale cauzele lor biserice~ti, ~colare ~i fundationale, ~i a le administra ~i guvernil independent, prin prupriile lor organe, in sensu! statutelor, ce se vor stabill in congresele acestea ~i vor fi incu.viinjate de catra Maiestatea Sa. 4.. Credincio~ii ambelor mitropolii, pe langa rezervarea dreptului preainalt de incuviinjare, au dreptul a~i organiza adunarile (congresele) lor bisericqti. 5. Spre scopul acesta se imputernice~te ministeriul a mijlocl de a se convocil cat mai curiind, in conformjtate. cu uzul, ce exista de mai de mult, prin arhiepiscopul ~~ patriarhul sarbesc din Carlovi(, congresul national-bisericesc al Siirbilor de religiunea greco-ort., care, afara de arhierei, va sta din 25 deputaji din cler ~i 50 laici, intre cari 25 au sa fie ale~i din confiniile militare. 6. Tot ministeriul va mijlocl, conform propunerii sinodului episcopesc gr.-or. roman, convocarea eft! mai in graba a congresului najional bisericesc roman de religiunea gr.-orientala, care se va compune, afara de arhierei, din 30 deputaji din cler ~~ 60 laici, intre cari au sa fie ale~i 10 din confiniile militare. 7. Cea dintiii problema a ambelor adunari (congrese) biserice~ti, ce se vor convocil in modul acesta, va fi a stator! organizajiunea congresului, pe langa incuviin(area Maiestajii Sale. 8. Orice lei de pretensiuni proveniente din desparjirea ambelor mitropolii, intrucat ele nu se vor puteil impacil prin invoiala reciproca, atilt acelea cari ating metropolia intreaga, cat ~i acelea, cari ating diecezele episcope~ti, sau c.omunele biserice~ti, san ~i pe unii indivizi singuratici, vm avea a se de catr~ Majestatea Sa, pe langa contrasemnarea ministrului, c~1 scutrre de trmbru ~i !axe, ~i in a:ceasta procedura, inlaturandu-se to~te celelalte remedii juridice, se va susjinea numai apelata ordmara de doui\ instanje. mai inalte, iar' astfel de procese apelate se- vor decide prin forurile de apelajiune in afari\ de serie. 9. Credincio~ii de religiunea gr.-orientala, cari nu sun t nici de limba sarbeascil, nici de cea romii.nii, raman ~i mai departe in toate drepturile, ce le-au exercltat pana acuma in administrarea ~utonoma a afacerilor comunale biserice~ti ~i ~colare, in intre.~ur~jarea h.bera a limbei rituale, precum ~i in manipularea avem ~~ fundatrumlor comunale biserice~ti. I 0. Dispozi(iunile -lui 8, articolul 20 din 1848 cari simt contnire cu legea de lata se !erg.' ' Mitropolitul ~aguna inijiase de mai inainte lucrarile de pregatire pentru eel dintai congres al mitropoliei relnviate. Presa straina nascociil, ca totdeauna, tendinje politice in orice mi~care ~i pregatire a Romanilor. Astle! scria d. e. Neue Freie Presse>> inca din 1867 (Nr. 884), ca mitropolitul ~aguna a ~i inceput sa lucreze peritru convocarea unui sinod ortodox, care fire~te este numai un pretext religios pentru un congres politic al Romanilor. , Dupa publicarea articolului de lege IX. din 1868, ~aguna scrie ministrului de culte, ca an( de gand a convoca congresul pe ziua de 16/28 Septemvrie acela~ an, ~i in~tiin(eazii (In 20 Iulie) despre aces! lucru ~~ pe episcopii sufragani Procopiu lvacicovici dela Arad ~~ loan Popasu dela Caransebe~, rugandu-i sa binevoiasca a pregiitl cele de !ipsa pentru alegerea deputajilor congresuali. Congres'ul national-bisericesc s'a ~i intrunit in ziua amintita Ia Sibiiu, \inand (pana in 7/19 Octomvrie) 12 ~edinte. Cu bucuria celui ce-~i vede realizata o veche ~i cea mai ferbinte dorinta . a inimii sale, saluta ~aguna aces! congres ~~ plin de multamire exclama: lata, Domnilor, timpul incetarei acelei sarcini grele, care de 20 de ani zaceil pe urn erii mei, ~i care trebuiil sa o suport singur, dupa pozitiunea, ce ocup in organismul slintei' maicei noastre biserici, caci n'am putut sa ne organizam pana acum biserice~te. Cum am condus eu pana
1

valid~ta }nain.!ea acelei judecatorli ordinare, care se va del ega

Publicat in Budapesti Kiizliiny Hivatalos Lap 1868 2 Iulie Nr. 150.

!1M
acum treaba eea grea $i problematica a relnfiin!arii mltropoliel noastre? judece prezentul ~i viitorull... Dadi cateodata am tacut intrebuinjare de octroieri, aceea am facut dupa porunca imprejurarilor intejitoare .... , dar nici de cum cu intenjiunea de a exercita san a stabill in lucrurile noaste biserice~ti, ~colare ~i fundajionale vre-un absolutism ierarhic ... , pe care ea totdeaana l-am combdtat, despre ceeace exista in scrierile mele cele mai Iiimurite dovezi. Darii astdzi, - cand ji-a venit jie, noule Ierusalime, iara~ lumina, ~i miirirea Domnului preste tine a striilucit - depan ca desdvareitd odihnd sa{leteascd toatd compe-

289

tinfa legislativd $i administrativd a bisericei .noastre nafionale tn manile congresalai prezent $i a celor viitoare congrese, cari singlire sant reprezentanfele legale $i canonice ale tntregerlwastr~ provincii mitropolitane, prin armare competente de a dace ~t conduce trebile administrative, economice, bisericeeti, ~colare '$i jandafionale. De astdzi tncolo depan $i responsabilitatea pentra alterioara soarte a bisericei tn manile acest11i congres $i a celor viitoare, ~i rna mangiii, caci cutez sa zic, ca nu inde~e~t am
alergat, nici inde~ert m'am ostenit, cii n'am alergat: ca ~~ cum n'a~ fi ~tiut, unde a! erg, nici am dat riizboiu, ca ~~ cum a~. biitut viizduhul, - ci fuptii bunii m'am luptat, curgerea am phmt ~i credinta am pazih.' In ~edinja prima prezinta ~aguna proiectul sau de st~tut organic - o amplificare a regulamentul~I dm I ~64 - ~p~nand, ca cuprinsul acestui proiect e de mare msemnatate ~~ ca dela norocoasa lui rezolvire <<atarnii prosperitatea ~i vitalitatea intregei noastre mitropolii, adeca a tuturor piirjilor constitutive; tiici acl se precizeazii <<drepturile ~i <;latorin(ele cre~tinilor>, ~i se garanteazii <ibertatea in biseridi, caci libertatea lara tar.'?urile rajionale e abuz. De incheiere, roaga pe to\' m~mbrn c?n: gresului, sa facii studii serioase asupra acestm pr01ect, <<sa-~I dee opiniunea liber, lara sfiala, caei dil11_sul prime~te bucuros modificajiunile, ce se vor alia de necesare, nefii~d p:eocupa! de nici o idee de predilecjiune pentru operatul sau, I-1 preda aces! opera! congresului, ca un alaat pregdtit, din care s!a in

:1

vola ~i chemai'ea cong,esului de a compttrte plinea, ce sa ne fie hrana pentru toji.' In ~edinja a 3-a se alege apoi o comisiune de 27 in~i, cate 9 din fiecare eparhie (3 clerici ;;i 6 mireni). Promisiunea, ca va priml orice modificari, in proiectul sau, o jmplinl ~aguna chiar ~i in cazurile, cari nu-i erau tocmai pe plac; d. e. in proiect era dispozijia, ca sinodul sa aiba drept de a alege membrii consistorului numai pentru senatul ~colar ~i epitropesc, iar pe asesorii din senatul bisericesc sa-i numeascii episcopul; ceeace in sinodul din 1864 s'a ~i primi!.' Acum insa comisiunea a modificat dispozijia aceasta, dilnd sinodului dreptul sa aleaga pe toti membrii consistoru!tii, deci ~i pe asesorii din senatul bisericesc. La sfar~itul ~edinjei a 8-a ~aguna a spus, ca chestiunea aceasta, fiind de natura sacramentali!, nu poate fi discutata in congres, ci e de competenja episcopilor. Dar in ;;edinja urmiitoare, dupilce referentul comisiunii declara, ca <<nici congresul nu voe~te a !rage tn discujiune vreo chestie sacramentala, ~i ca alegerea asesorilor consistoriali o considera de caazd administrativd, ~aguna admite ~i el propunerea comisiunei. 3 Dupa o desbatere amanunjita intreg proiectul fu primit, cu adaosurile 9i modificarile comisiunei de 27, ~i se hotari, ca 0i piina Ia sanctionarea lui de, catra monarh, sa fie pus, numai decal, in mod provizor, in lucrare. Pentru regularea chestiunilor de litigiu cu mitropolia siirbeasca din Carlovi! s'a ales o comisie din 8 membrii, sub conduce'rea episcopului ariidan. In ~edinja din urmi! (a 12-a) deputatul Oheorge Ioano'{ici rostl <<O vorbire amdsaratd solemnitdfii, muljamind lui ~aguna, care <<mai de mult, intre imprejurarile cele mai nefavoritoare 'ii cu un zel demn de admirare a conlucrat Ia exoperarea acestui rezultat epocal in istoria bisericei noastre a zidit templul libertiijii confesionale ~i najionale ~i, fiind~a <<meritul cere recuno~tinjii il roagii, si! primeascii recuno~tinta ~i muljamirea cea .'
' Ibidem pag. 20-21. .cf. Actele sinodului din 1864 pg. 45. 3 Protocolul congresului nafional-bisericesc, 1868 pg. Ibidem pg. 99 -100,
2

i Protocolul congresulu.i national~blsericesc roman de rel. gr.-nlsari-

teana, Sibiiu 1868

90~91.

p~.

9-10.

19

2!ii)

II
'.1

mai ferbinte>> a .tuturor ~i manifestarea tncrederei netnilrglnite,,i $aguna raspunde accentuilnd, ca prin aces! statm organic toti Romimii ortodoc~i au devenit membrii egal fndreptli(ifi ~i activi fn biserica noastra, fiindcil toj1 sun! impreuna ll!criitori ai lui Dumnezeu ~i, in urma legilor lundamentale ale religiei noastre, zidirea lui Dumnezeu, casa ~i liica~ul lui ; dntre noi nu este .nici o deosebire>>, caci este O libertate pe bazli poziti,vli in asociafiunea noastrli bisericeascli. - A~ dorl a Vii spline multe in momentele aceste ale despiif\irei; esenja acestora insa este: 511 fifi ravnitori legii, sa dafi sujletele voastre pentru legatura plifin(ilor vo~tri !>> ' In tot timpul luptelor sale pentru aceasta organizare, cuprinsii in <<Statutul organic al bisericii ortodoxe romilne din Ungaria ~i Transilvania, !;laguna s'a silit a dovedl, - asemenea marilor relormatori ai viejii religioase ~i biserice~ti, - cil in opera sa nu e nimic nou, ci intreaga aceasta organizare trebue a se in(elege numai ca .. incetarea acelor imprejurari vitrege, cari din cauze politice au impedecat in !recut valoarea organiza\iei bisericii noastre>> ... ca revocare,a ~i restabilirea institutiunilor eel or vechi ~~ primitive biserice~ti, ~~ aducerea lor Ia valoarea, ce li-se cuvine. 3 Nu este lucru rar in istorie, ca Ia inliinjarea unor institujiuni lolositoare se invoacii drepturi vechi, cari, de~l din punct de vedere ~tiintific nu pot a veil. decilt valoarea unor hipoteze, in realitate servesc totu~ ca argumente puternice in mana unor oameni dibaci, cari, ~tiu crol arme de lupta biruitoare din ele. $aguna insu~ avea desigur deplina convingere, di in tot trecutul intunecat ~i dureros al bisericii romilne din Azdeal 'nu se pot giisl urmele unei organizari atilt de solide ~i folositoare, cum era cea creata de dil.nsul prin Statutul organic. - Nu numai atM. El era patruns chiar de convingerea, ca nici o parte a bisericii ecumenice riisaritene nu e organizata, ca mitropolia noastrii najionala romil.na. A marturisit chiar in cuvantul de deschidere al congresului najional-biserkesc din 1870, cii nu cunoa~te ~i nu ~tie nici o parte a bisericii noastre ecumenice, care ca mitropoli~ noastrii, in sensu! statutului siiu organic, ar
--~-

\ ' Ibidem pg. 108-9. ' Ibidem 110-111. a (\Actele sinodului din 1864 pg. 61-62.

acea demnitate individua/11 ~i socia/11, ca sa le poata zice: Toji suntem impreuna lucriitori ai lui Dumnezeu, toji suntem zidirea lui, ~i casa lui ~i duhul lui Dumnezeu lacuiqte intru noi, ~i de va strica cineva casa lui Dumnezeu, il va strica ~i Dumnezeu pe acela>>. 1 Mai ales pentru rolul preponderant, ce se acordii. prin statutul organic, in toate corporajiile biserice~ti - alara de sinodul episcopesc, senatele strict biserice~ti ale consistoarelor ~i scaunele protopope~ti, - deputajilor mireni, ale~i pe baza sulragiului universal (in proporjie de '/, lata de '/, ale~i din sinul preojimii), a lost atacat in m~lie randuri $aguna, atilt din partea catolicilor, cat ~i de catrii cei condu~i de un spirit de ortodoxism strilmt ~i prea sever canonic, care militeaza pentru exclu- , derea elementului mirean dela conducerea bisericeascii. $aguna insii tocmai prin aceastil participare insemnatii a elementului mirean in alacerile biserice~ti a dat bisericii ortodoxe romane o bazii larga ~i trainica. Prin faptul, ca liecii.rui Roman ortodox, ajuns Ia vilrsta de majorean, dacii i~i implinqte datoriile laja de biserica, i se asigura ~i dreptul de a contribul cu votu! sau Ia alegerea preojilor, inva(atorilor ~i a reprezentanjilor sai in sinoadele eparhiale ~i in congresul najional, Ia compunerea comitetului parohial ~ a. - poporului intreg i-se olerii. prilejuri potrivite pentru o educa(ie constitujionalii.: ajunge Ia con~tiinja drepturilor sale, de o parte, iar de alta interesul pentru biserica ~i capeteniile ei, - cari sun! in acela~ limp ~i conducatorii lui firqti - devine din ce in ce mai puternic ~i, nu odata, il indeamna chiar Ia jertfe aproape peste puterile lui, pentru institujiile sale de culturii. najionala, cari sun! ~coal a ~i susjinatoarea acesteia: biserica. ~aguna, ca un adevilrat relormator, in accepjia istoricauniversali\ a cuvantului, a injeles, cum sii aduca ~i dispozijiile canonice in cea mai buna potrivire cu trebuinjele reale, cu interesele najionale permanente ~i cu propaganda culturala, indispensabila unui popor strilmtorat, care numai in ~i prin biserica najionala i~i poate susjinea ~i apara liinja sa etnicii. In privinja aceasta sun! pre(ioase urmiitoarele marturisiri ale lui $aguna (din polemia cu Hacman, care II invinuise Ia
~

lnalj~ clerul ~~ poporul sau credinclos Ia

Protocolul congresului national-bisericesc romfin din '1870 pg. 5.

19' .

293

1861, ca a ptocedat antlcanonic,' chemand Ia sinoadele din 1850 ~i 1860 ~i un numiir mare de mireni pe langii preoji): I) noi credem ~i miirturisim, cii n'am "atiimat nici un fun. dament canonic, cand am conchemat Ia soboarele bisericii noastre din Ardeal, pe Janga reprezentanjii clerului, ~i pe reprezentanjii eparhiojilor no~tri .... ; 2) noi credetn ~i marturisim, cii am fi gre$it $i am fi provocat partide . ... dacil Ia soboarele noastre, ce am jinut ~i vom jinea pentru regularea trebilor bisericqti ~i ~colare, n'am fi chemat ji dacil n'am chema, ji pe
~~ pe reprezentan(ii poporalai eparhial, pentra cil noi Uja cil astfel de mani{estafie na vatilmrl nici institafianile canonice, nici instita(ianile biserice~ti, nici vaza caiva, ci din contra, tnainteazrl to ate aces tea tntr' an chip folositor ... '

viitor,

~tim,

II

ln sensu! statutului organic>> par(ile constitutive ale organismului bisericesc sunt: parohia, protopresbiteratul, manastirile, eparhia ~i mitropolia, iar ideia fundamentala a statutuluh este anitatea ~i armonia acestor prlr(iconstitative, ceeace se exprimii prin punctul Ill al dispoziJiilor generale astfel: <<Pozijiunea, ce are in bisericii clerul ~i poporul provinciei mitropolitane, ii da dreptul a participa in persoanii sau prin reprezentanti In toate acjiunile biserice~ti, ~colare ~i fundajionale, ~i totodata ii impune datoria a suporta toate greutajile, dela cari depinde buniistarea bisericii. Fiecare parte constitutivii a mitropoliei are . drept a regula, administra ~i conduce, independent de alta parte / constitutivii sie-~i egalii, afacerile sale biserice$ti, ~colare ~i fundajionale, - ~i fiecare parte constitutivii mai mica i~i continua acjiunile sale bisericqti, ~col are ~i fundajionale, in afacerile parjii constitutive mai mari, pfmii Ia mitropolie, prin reprezentanjii siii.'
1 cf. ~i Dr. Alex. Orama: Institutiunile calvine~ti in biserica romiineasca din Ardeal, Bla~ 1895 pg. 58-61. 2 Andr. $agana: 1<Antlwrismos Sibiin 1861 pg. 101-102. 3 Cf. a treia editie oficiala, au!entica ,,a sfatutului organic, Sibiiu. 1907. pg. 7-8; a se vedeh ~i Actele sinodului din 1864 proiectul original allui~aguna (pg. 82-83 ~i 209) unde se aratil, cil aceasta dispozitie e intemeiata pe cuvintele apostolului Pavel (Corint. I. 12, 20 ?i 25-26): Cu adevarat multe mddulare sunt, dara un trap este ~i (,sa nu fie desbinare in trup, ci sa se grijeasca mildularele intre sine unul de altul; ~i dacil piltime~te un madular, piltimesc to ate madularele dimpreunil, ori de se mare~te un miidular, imp~euna se bucura f?ate mil.dularele.

Fiecare parte constitutiva l~i are organele sale administrative (comitet, epi.tropie, consistor) ~i legislative: sinoadele, cari se intrunesc in fiecare an odata, sau dacii cere vre-o trebuin(a, ~i de mai multeori. <In sinodul parohial iau parte toji parohienii majoreni, de sine stiitatori, nepataji, cari i~i implinesc datorinjele parohiale ( 6); iar eel protopresbiteral se compun~ din 12 preoji ~i 24 mireni, unde numarul credincio~ilor trece peste 20,000 suflete, sau din 8 preo(i ~i 16 mireni, unde protopopiatul are mai. pu(in de 20,000 suflete ( 38). Cele !rei si, noade eparhiale, cari se intrunesc in fiecare an Ia Dumineca Tomii, in Sibiiu, Arad ~i Caransebe~, au .cate 60 de membrii (20 preoji ~i 40 mireni), iar congresul najional-bisericesc, Ia care participii 90 deputaji, din fiecare eparhie ciite 30 (10 preo(i ~i 20 mireni) ~ i?i (ine ~edinjele In Sibiiu, tot din 3 in 3 ani ( 152), iar, daca cere trebuinja, se poate intruni in sesiune extraordinarii ~i mai de multeori. Pentru alegerea mitropolitului congresul se compune din 120 deputa(i: 60 din arhidiecezii ~i cate 30 din cele doua dieceze snfragane ( 155).' Pe Hingii aceste cotporajiuni mai funcjioneazii ~i sinodal episcopesc, compus numai din mitropcilitul j:i episcopii sufragani, ~i in care Se trateazii obiectele biserice~ti spirituale, dogmatice ~i simbolice ( 171). In timpul din urmii, in legiiturii cu reforma sinodala infrodusii in biserica frajilor din reg at, aten(iunea multor frunta~i biserice~ti ~i politici de peste mun(i s'a indreptat asupra acestei insemnate opere de organizare ~ lui ~aguna, apreciind cu injelegere dreapta importanja ~i fciloasele acestei organiziiri biserice~ti. Democratismul introdus de ~aguna - cetim in <<Con1 Aceasta dispozitie a provocat mai tihziu nemultamirea arhidiecezanilor, fiindca o scurta experienta a dovedit, ca. la alegerea de mitropolit se validiteaza in milsnrit mai hotaritoare, vointa diecezelor sufra gane, depu.. tatii c<'l.rora fiind solidari pot di?tiga cu u~urinta pe partea lor ~:i cateva voturi din Arhidiecezil. Chiar in congresul din 1868 s'a facut din partea lui I. I-Iannia propunerea, ca in congresul electoral Ardelenii sil fie reprez~ntati cu 2/3 pi'i.rti, iar eparhiile sufragane cu 1/3 (v. Protocolul congresului din 1868 pg. 88-89). Aceasti'i. propunere a fost insil nlspinsa, ca ~i a deputatului I. Pu~cariu. cf. ~i bro?ura a,cestuia, intitulata: Un comentaria Ia 96 al Statutului organic bisericesc gr.~or. romiin, dupd 30 de ani Bra~ov 1899. pg. 7-10.

!i

294

295

vorbiri Literare' - a avut de elect, ca liecare Roman a trebu~t sa se intereseze deaproape ~i sa contribue ~i el dupii puten ~~ bunul ~ers" al t~e~ilor bisericii ~i ~co iii. Preo(ii ~i invajiltorn au" trebu1t sa stea mtotdeauna in cele mai strilnse ~i mai bune le~a~un cu P?P_orul, de care sunt intrejinu(i ~i in parte co~trola(1 m indephmrea datoriiiOJ, iar poporul a privit en slinjeme Ia conduciitorii sai ~i nu le-a ie~it niciodatii din cuvilnt. faril aceasta organizajiune Romanii ardeleni n'ar li ceeace sunt azi>. . far in Via(a Romaneascil' s'a tipiirit asupra Statutului organtc urmiitoarele aprecieri: Marele mitropolit ~aguna, prin Stat~tul ?rganic al bisericii ortodoxe romane din Ungaria ~i Tran~1lva~1a>> a reu~it sil deit societii(ii romane~ti intregi o orgamza(le atat d~ largii ,~i ada~c, democ~aticii, inc~t nu i-am puteit gilsl o an~Iog1e, decat doar 111 orgamzajJa une1 parohii engleze, s.au .a unu1 township american. Muljamitil acestei organiza\mm,. un m.embru al clerului din Ardeal, dela preot de sat pil.nil Ia ml.tropoh~ nu poate degenera, liirii sancjiune, intr'un lei de funcftonar ecleziastic, care nu a pare in faja credincio~ilor decil.t ca un costisitor, dar disprejuit manipulant al formelor rituale ci i~i pastreaza caracterul de adeviirat piiston, de conduciito; a] poporului, cu toatii autoritatea unui ales al sau ... Ca un fir r'?~' prin to~ta organizajiunea aceasta trece tendin(~ d.e a. treit ~ tr~inica legiitura sufleteasca intre poporul credmc10s ~~ 1erarh1a b1sericeasci\. Aceasta ierarhie nu este numai electiva, in toate treptele ~i printr'un sistem electoral, care are Ia baza votul ob~tesc al intregului popor - dar toate interesele bis~rice~ti sunt incredin(ate sau direct adunilrii plenare a popore~~lor in p~rohie, sau unei rep~ezentan(e populare, in organi- za(nle supenoare. Elementul cleric nu se izoleaza decal in chestiuni pur spirituale ~i chestiuni de disciplinii ~cleziastica ~n s~aunele p~otopresbiterale, in senatele strict biserice$!i, sa~ Ill smodul ep1scopesc (dar ~i membrii acesfot otgane lsi dato~ resc mandata! unei alegeri, care f$i are obftt$ia tot tn s~fragiul
Anul (42) 1908 Nr. 12 pg. 592. Articolul: ((Organiza(iunea bisericeascd ~t $CDl~rii a lui $aguna scris de Dr. !. Milu'ilcescn, profeso't Ia facultatea
. 1

universal). Bine !njeles, ca un preot ales nu mai poate fi !ndepartat, decat pentru abateri grave, constatate judeciltore~te. Au- toritatea clerului, insu~irile lui inalte, rolul lui de conducator al poporului ~i misiunea lui culturala izvorasc, in prima linie, din aceasta organizatie bisericeasca, care s'a experimental de aproape jumiitate de veac Ia un popor de lo~ti iobagi .... lar dintre frunta~ii vielii biserice~ti ~i politice ai Romanilor de dincoace de. mun(i cu mai multa patrundere a caracterizat principiile fundamentale ale Statutului organic, Ia crearea ~i aplicarea caruia insu~ conlucrase cu mult zel, marele mecenat al cultUJii na(ionale, Alexandru Mocsonyi, yare intr'un discurs rostit in Sibiiu Ia 17 Decemvrie 1898, spunea ca principiile lundamentale ale autonomiei noastre biserice~ti sun! pe deplin acomodate inaltei misiuni culturale a bisericei; ca ~i o piramida puternica pe baze largi, a~a se ridica organismul acestei autonomii, pe bazele cele mai trainice a(e sinodalitiijii in treptata sa cliidire, ~i un spirit bland, spiritul vechiu cre~tinesc, spiritul patriarhal !nciilzqte intreg acest organism de jos pana sus, in culmea sa. Clerul ~i poporul, preo(i ~i mire~i, stau pe toate punctele in contactul eel mai intim imli cu aljii, ~i prin necontenita cooperare a acestor doua elemente constitutive ale bisericii, decurge intregul ei proces. vital. In aceasta autonomie vedem spiritul mQdern democratic cu spiritul vechiu cre~tinesc patriarhal, spiritul libertatii cu spiritul autoritajii, spiritul progresului pe toate terenele cu spiritul unui conservatism injepenit in toate a~ezi\mintele nestramutavere ale bisericei - aici vedem toate aceste principii ~i direcjiuni, Ia aparenta atilt de contrare, intr'o legiitura atat de fericita, cum .ea mai fericita nici ca s'ar puteit !nchipui, ~i cum ea, de !apt, nu se poate gasi Ia nici o alta biserica. In aces! admirabil, armonios organism a! autonomiei, se razima .deci !nalta polenta culturala a bisericii.' Se ~tie, cii Statutul organiC>> n'a lost sancjionat de ciitra Majestatea Sa (28 Maiu 1869) intocmai, cum s'a prezentat in originalul romil.nesc, ci cu unele modificari, introduse in tradui

d.

bro~ura:

Momente memorabile I a alegerea de mitropolit din

tt)ologicii din

Bucure~ti.

. . ~- ~r. 2 din 1909 pg. 247-252 articolul '(Lecfti' practiCe: Organiza(ia btsencu m Ardeal scris de dl C. Stere.

19 Decemvrie 1898 Sibiiu 1899 pg. 8, a se vedea la Popea: Memorialul lui ~aguna pg. 6, in opozi1ie cu.pilrerile favorabile citate mai sus, o apreciere, cu totul nefavorabila ~i singura in felul ei, exprimata la sinodul arhidiecezan din 1888.

296
cerea maghiara din partea ministerului de culte. Aces! fapt a provocat iara~ nemuljiimiri. Congresul din 1870,. eel dintiii jinut pe baza Statutului organic, a remonstral' Ia Majestatea Sa impotriva acestor modificari, dar lara rezultat, fire~te. ~aguna prevedeii, ca aceasta remonstrajie n'o sa aiba succesul dorit. De aceea Telegraful scrie," ca regreta modificiirile !acute in textul Statutului organic>> dar crede, ca ar fi mai bine a-1 priml ~i a~a, caci nici o constitujie nu poate fi perfecta din incepub. In congresul national-bisericesc din 1870 se face un <<regulament pentru organizarea provizorie a imra(amantului>, ~i un protest contra legii ~colare a lui Eotvos (art. 38 din l868) se discuta chestia imbunatajirii situajiei materiale a invajatorilor ~i preojilor, se ive~te, lara a se priml, propunerea pentru admiterea preojilor Ia a 2-a ~i a 3-a casiltorie' tot astfel ~i propunerea pentru o toaie ojicioasii, bisericeasca ~i ~colarii pe seama intregei mitropolii. Raman apoi permanent Ia ordinea zilei problemele mai insemnate ale constitu(iei ~i viejii bisericqti, ca regularea parohiilor, executarea pe deantregul a <<statutului organiC>>, chiar ~i desbateri asupra singuraticilor i ai acestei legi fundamentale,' ~i regula! in fiecare an amanunjite dari de seama despre decurgerea sinoadelor, in d~sfii~urarea carora Telegra(al nu exercita vre-o critica severa, ci recomanda fajii de aceasta vieaja constitujionala incepatoare toata crujarea, fiindca sinoadele sunt prea june pentru a se putea apropia cu cujitul eel ager a! criticei de diinsele>.' Dar, ca constitutia bisericeasca ~~ mitropolia o ~tiau prejul dupa adevarata ei valy>are, ca un zid de aparare, ca o jortiireafii a najionalitiijii, ~i ca un mijloc de asigurare a progresului cultural, e u~or de injeles. Oenerajia de atunci e piitrunsa de convingerea, cii in constitujia aceasta - cuprinziitoare, liberala ~i care era de sigur mai presus de necesitiijile momentului, 1

297
tocmai fiindca cuprinde in sine toate elementele de progres, ~i-au c~tigat in sfilr~it Romilnii dreptcredinci()~i un Joe de adapostire pentru vremuri de restri~te ~i llll teren de neatarn.are, eel pujin pentru vieata bisericeasdi, dilndui-se acesteia In virtutea <<statutului organic>>, posibilitatea sa !mbraji~eze, in anume margini, ~i pe cea culturalii ~i economica. Aceastii convingere o gasim exprimata' in diferite feluri ~i de repetiteori ~~ in coloanele <<Telegrafului Roman. Intr'o polemie cu <<Federa{ianea, care scrisese; ca Romanii ortodoc~i se inchina Tarigradului turcesc, Telegrafuh 'respinge cu hotarire aceasta afumajie, spunilnd, cu o legitimii milndrie, ca ei Se inchinii numai lui Dumnezeu ~i mitropoliei lor autonome>>." Un lucru e in sa sigur: poporul nostru nu era atunci, cum nu pare a fi inca nici azi, indeajuns pregiitit pentru o vieata constitujionalii a~a de largii ~i liberalii, cuin o introdusese ~aguna, ~i numai prin o educajie staruitoare ~i indelungatii, ingrijitii cu toata scumpatatea din partea unor conduciitori desinteresaji poate ajunge cu timpul sii fie vrednic de aceasta <<constituji~
frumoasii.

XII.
Re:iiultate pe teren
~colar.

cf. Protocol~! congresului national~bisericesc roman 1870 pg133 sq. Statutul organic Tel. Rom.,> 1869. Nr. 54.

Dupa 1860, in timpul incerciirilor constitujionale, de~llup tele politice, stiiruinjele pentru infiinjarea Asociajiunii, necurmatele actiuni diplomatice pentru cil~tigarea independenjei ~i aulonomiei biserice~ti ii cereau lui ~aguna o mundi. atat de intejitii, - aviind convingerea nestriimutata, cil ~coala ~i institute]e Jite,rare sunt partea esenjiala a bisericii,' el nu inceteaza un moment a se interesa deaproape ~i de chestiunile ~colare, in privinja carora se observa continuu progres treptat.
1 d. Actele sinodului din 1873 pg. 119 9 a. vorbiri ale deputa~ 1ilor sinodali, cari sunt ,,rnfindrii de constitutiunea noastra cea .frurnoas<l, 2 Art. 0 provocare Hiti'i. anz<ll> Tel. Rom,,, 1870. Nr. 5.

' Protocol pg. 44 ~~ 60. Ibidem pg. 44 ~~ 128. 5 Cum e d. p. tratatul: <'Reflexiuni la .. 122 pun ct. 2 ~i . 167 din Statutul organic)> de Dr. II. Pu~cariu. Tel. Rom,,> 1873. Nr. 10-11. ' <Tel. Rom. 1873. Nr. 29.

Tel. Rom. 1861 Nr. 37.

:i,
'

298

'\299

I,

l.
In anul 1862/3 cursu! teologic al seminarului a lost ridicat dela doi Ia 3 ani, iar eel pedagogic dela 1 an Ia doi ~i numarul profesorilor sporit Ia 5, iar peste alji doi ani Ia 6.' In toamna anului 1864 seminarul il mula din casa clerului (strada Cisnadiei) in casele din strada Macelariior, unde se alia ~i azi, iar <casa cleruluh o da hi aranda spre folosul fondului seminarial.' Dar solicitudinea lui pentru aces! institut nu se margine~te Ia atata, ci insu~i censureaza ~i intrege~te d\rjile ~i manuscrisele' profesorilor, conduce multe ~i cele mai importante conferenje ale lor, ii povajue~te ~i indeamnii ca un. parinte, Ie da indrumari metodice ~~ nu se sfie~te a-i mus!Ja, cand observa, di incep ada uitarii di~pozijiile lui !olositoare. Ingrijirea lui pentru seminar nu inceta un singur moment nici in timpul boale.i sale indelungate, nici pe vremea cilnd !I apasau cele mai grele ganduri, din cauza schimbarii. situatiei politice, cum s'a intilmplat in vara anului 1865. In preajma plecarii sale Ia Yiena, in memorabila audienja, scrie in 17 Aug. 1865 directorului Hania: Fiindca mane in urma preagrajioasei demandajiuni maiestatice am de a pleca Ia Viena, ~i inceputul anului ~colar 1865/6 se apropie: pentru aceea pe lilnga cele fixate in <<In-

;1

'I

I
.I
'I

I i

'I

1 Cf. ~aguna: <nstructiune pentru Directorul ~i Profesorii ~i ctuhovnicul institutului arhidiecezan pedagogico-teologic de rei. gr.-or. Sibiiu 1865. 2 Decisiunea din 12 Juniu 1864. 3 Astfel in 7 Iulie 1865 directorul /. Hannia inainteaza mitropolitului ~aguna Un manual de catihetidb,, ce 1-a campus el ~i dupa care propune de .4 ani acest stu diu; $aguna ii riispunde (in 9 Iulie): <n priyin~a manualului de catihetica am inceput a face intr'tinsul mule schimbdri, care arata . in ce chip s'ar putea indre.pta acel manuscris, carele se poate intrebuinta ~i mai departe pana Ia compunerea: unui manltal sistematic>>, 4 Astfel Ia 11 Jannarie 1872, adreseaza directorului Hania nrmatoarele ~ire: M'am cOnvins, cil Prea Cinstia Ta -fara incuviintarea mea ai dispus a nu se ceti via(a sfin(ilor pe timpnl mftncarii in refectorinl seminarial, ca duhovnicul Gefman din propria-i putere a sistat savilr~irea rugih,;innilor1 inainte 9i_ dupa prinz ~i cina; eu in aceste mas uri unilaterale vad numai regres in educatiunea .clericilor no~tri; de aceea doresc, ca fara amtinare sa- se convoace o extraordin~nl conferinta profesorala, ~i acolo htirtia mea aceasta sa se publice 9i sa se restaureze cele stabilite de mine in anii trecuti adecil savar~irea c~tidiana a rugilciunei, inainte 9i dupil. pninz ~i cim1, ~i cetirea vietii sfin1ilor in riindul ee-l va stabili corpul profesoral Ia propunerea duhovnicului Germann)) etc ...

sh'uctiunea pentru institutul nostru arhidiecezan pedagogico-teoIogic>> am a recomanda Preacinstiei tale ~i Corpului profesoral, ca numai .pe acei tineri sa-i primiji I. de cterici, cari eel pujin au absolvat gimnaziul mic cu sporiu bun, care supuindu-se examenului de cetire ~i cantare bisericeascii dovedesc, ca ennose inc:itva biserica, cari pot documenta, ca au de unde sa se susjina pe timpul cursului de !rei ani ~i depun numai decat didactrul; II. de pedagogi, cari au absolvat eel pu\in doua clase gimnaziale sau au absolvat ~coaiele reale, ~tiu cetl ~i dlnta, ~i pot documenta, ca au de unde sa se susjina in decursul studiilor pedagogice de 2 ani ~i depun numai decal didactml. In fine este a vedea, ca dintr'un toe sd nu se primeascd doi sau trei, nici sa treaca numarul celor primiji in clerica peste 30, ~i celor in pedagogie 40. Tot pentru trebuinjele ,seminarului cu intenjia de a implinl orice lacuna in studiile teologice>>' complectii ~aguna Ia 1868 scrierea sa: Compendiu de drept canonic, tiparl Ia 1871 Enchiridionul de cahoane, iar Ia 187 2 Manual de stu diu pastoral, scriere !ucrata de ~aguna in timpul boalei sale ~i despre care spune in prefajii, cii e originala in felul sau ~i o incredinjeaza sa o lucreze ~i amplifice vre-un bilrbab mai tin~r ~i mai saniitos, ceeace insa, dure1 e, nu s'a intilmplat nici pan a in ziua de azi.

II.
~i in privinja ~coalelor secundare se ivesc Ia inceputul e_,rei constitujionale mai multe incercari de a sporl numiir4l lor. lndemnaji de rezultatele frumoase, cari s'au putut realiza Ia Bra~ov, nu numai Roll1anii Zarandeni, ci ~i Romanii din alte par\i !ncepuserii a face colecte, a-~! da toata silinja sa infiinjeze gimhazii. Astle! cei din Banal (Ia Lugo~)' cei din parjile sat1

Cf. Andreiu b. -de ~aguni: Manual de studiu pastorah Sibiiu 1872,

, . . Telegrafnl Roman>> 1861 pag. 140, 165. ln congregatmnea comitatului C~ua~ (7 Aug. 1861) comitele suprem Emanuil Oozsdu starul pentru infiintarea unui gimnaZiu roman de confesiunea rasariteana, deschizoind subscriptia din partCa sa cu 2000 fl. S'au adunat in cunind 15,000 fl. Dar probabil, pentru a impeded aceasta actiune, cancelaria auli_ca ungara din.Viena (dto 27 Dec. 1861) admite, ca In gimnaziul inferior, care exista. in Lugoj dinainte de 1848 Iirnba de propunere sil fie maghianl ~i rom.n.1 Ca ase2

prefaja pg. 4.

II
' !

300

301

miirene' ~i cei din tara Ha(egului. Cu. pnV!re Ia ace~tia din urmii chiar un corespondent ill Tel. Rom. face propunerea, ca comunele din protopopiatele Ha(e""ului Devei Dobrei J Iliei b Oeoagiului ~i a Ori\~tiei sii ridice eel pu(in un gimnaziu cu 4 clase, ciici capitalul necesar s'ar gasl in obliga(iunile imprumutului de stat, pe cari de altfel poporul le prapiide~te mai fii!a nici un folos>>. Propunerea aceasta insii redac(ia << Telegrafului o intampina cu urmiitoarea observare: <<Sa nu zidim din sus. Tinuturile amintite nu au ~coli populare ~i ce folos vei avea deJa gimnazii, daca Ie lipsqte fundamentul, care este ~coala poporalii. . ... Oimnaziile ne vor cre~le ~i. informa indivizi, iara nu popor, care numai in ~coalele poporale poate alia hrana sufle' t~as~a, ~i dupace (anta noastra cea mai sfanta este ~i trebue sa fte cultura poporului, fire~te, ca ~i cea dintai ~i mai mare grije a noastra trebue sa fie (antata intr'acolo, ca sa avem ~coale poporale cat se poate de multe ~i de bune. fara de aceste v,om sta acolo, unde ne aflam>>.' La Brad in sa stiiruintele_ zelosului protopop Iosif Bap, nu riimasera lara orice rezultat. In primiivara anului 1862 frunta~ii poporului roman din Zarand au hotarit a ceda imprumutul de stat din 1854, in suma de 58,200 fl., punand astfel baza unui
1 )
I

schimbe slatutele initiate, - In sensu! drora ei au fost socoti(i ca ni~te albine, cari lac mierea, dar de dulcea(a ei al(ii se bucura, - ~i sa asigure existenta acestui. gimnaziu, puni\ndu-1 sub ocrotirea bisericii romane ortodoxe. lndrumarile lui $aguna fiind ascultate, in anul urmiitor s'a facut un regulament nou, ,care in I statore~te, ca gimnaziul din Brad e gimnaziu na-

[ional roman de legea gr.-orienta/a ?i gimnaziu mare cu 8 clase.

Jn toamna acestui an s'a. deschis ~i a ll-a clasa gimnazialii, in 1870/71 a IIIa, in 1871/2 a 1 IV-a ~i in 1872/3 a V-a clasa gimnaziala, care in lipsa mijloacelor materiale fu insa curilnd sistatii. La serbarea inaugurarii asistase ~i Avram lancu, care intr'o vorbire rostita cu aces! prilej accentua importan(a culturii na(ionale, ce va fi chemat sa raspilndeasca aces! gimnaziu !ntre Romanii din Zarand. $aguna darul Ia 1870 pe seama gimnaziului din Brad suma de 2000 fl.,' imp use profesori!or a prezenta in fiecare luna conspect despre materiile percurse, cum cerea ~i deJa profesorii gimnaziului 'ctJn Bra~ov ~~ ai seminarului din Sibiiu, ~i !ncuviinta, ca programa institutului sac se tipareasca gratuit in tipografia arhi~iecezanii. Oimnaziul din Bra~av realizase in timpul acesta sub cotiducerea !n(eleapta a harnicului director Oavriil Muntean, frumoase progrese, intregindu-se pana in toamna anului 1865 Ia 8 clase. in lunie anul urmator se jinu eel dintai examen de maturitate, pe care 1-a condus $aguna insu~. Dupa terminarea examenului scrie, plip de satisfacjie: Multamirea 9i mangaier(\a este mare in inimile bravilor Bra~oveni, caci viid, cum institutul infiin(at prin zelul ~i sacrificiul lor inainteaza 9i cre~te ca ~i chedrii Livanului I'
. 1 (<Heprezentanta gimnaziului ii multamete lui ;;aguna pentru acest dar, prin adresa din 21 Main 1871, rugiindu-l ca in virtu tea . 7 din statute sa primeasca "calitatea de membru fondator al acestui gimnaziu, expri milndu-9i intristarea din cauza ~tirilor, ce a primit despre boala lui 9i totodatil.. dorinta sa ferbinte: ca Atotputintele sa vi'i conserve inca multi ani in deplina sil.ni'itate pentru binele, injlorirea ~i consolidarea na(iunei, bisericei ~i patriei romiinel subscri9i: Moise Lazar; protopop 9i prezidentul refnezentantei, Alexandra Jndreiu, notarul reprezentantieh. ' Epistola ci\tri\ I. c. Pu,cariu din BrajOV 15/27 lunie 1866.

gimnaziu national. , .
$aguna prevaziind insa, ca viitorul gimnaziului in chipul acesta nu va puteii fi indeajuns asigurat, ii sfatul Ia 1868' sa
menea indreptatite ~i con'ispunzatoare indigintielor timpului, Cu un an ma.i tarziu (2~ Sept. 1862) tot cane. nng. porni~d din constatarea, ca popo rati~ne.~ c_omitatulu.i ~~ra~ e in mare parte, ba absolut roman a, principiul ecmtatu ~~. oportumtatn cere, sa se propuna in gimnaziul din Lugo~, afara de gramahca limbei rom3.ne ~i literatura, Inca ~i urmatoarele studii: istorici naturala ~i fizica, geografia ~i istoria universala prin ~coale paralele curat in limba romana, ~i totodata se indatoreata ~i ceialalti profesori toate studiile a le explicit ~i in limba romana. Dispozitiile 'acestea, nerespectiindu-se, an yrov.ocat nemultamiri 9i proteste din partea Romfrnilor cf. ''Protesht! unut amtc al adevarului ~d al dreptatil dtto Lugoj, August 1864 (Concordia), 1 Vezi Corespondenta lui Haralampie Cioresca despre "Gfmnaziui romfrn in comitatul Satumareluh, (<Telegr. Rom. 1861 Nr. 4'2-44. 2 "Tel. Rom, 1861. Nr. 50. 3 Nr. cons. 221 dto 3 Martie 1868 cf. ~i "familia>> din 1904 Nrii 36 - 40.

:lO:!
Dupa moartea lui Oavriil Muntean, lntamplata Ia sfilr~itul anului 1869,' aces! gimna~iu avu norocul unui director, tot atilt de vrednic, Dr. loan Me~ota, care func(iona in aceasti\ calitate pilna Ia moartea sa (19 Ian. 1878) lasilnd amintirea frumoasa a unui excel en! profesor ~i dibaciu milnuitor a! condeiului.' Pe Ia sfilr~itul anului 1869 ~aguna avea de gilnd sa zideasca ~i un internal lilnga gimnaziul ' din Bra~ov. lngineru! bra~ovean Gartner ii prezinta' un plan ~i un prelimiqar cu suma de 20-22,000 fl. Saguna se declava foarte mul(amit cu aces! plan, pentru care trimite inginerului un onorar de 100 fl., comunicilndu-i,. ca deocamdata e silit a amana Jucrarea aceasta, pana se va zidi ~i un edificiu coraspunzator pentru ~coala comerciala. 5 Staruin(ele. lui ~a gun a pentru ~coalele din Bra~ov sunt apreciate, dupa merit, ~i in biogra(ia lui Pdpasu,'. unde se spune, cii aceste ~coale au avut doi mari intemeietori : pe loan Popasa ~i pe Andreia $agana. Daca Popasu a saclit odinioara cu manile sale binecuvilntate pomi~orul, din care cu timpul s'a format pomul plin de putere ~i bogat in roade, ~aguna cu bra(ul sau puternic 1-a proptit ~i 1-a aparat impotriva vilnturilor, ce puteau sa-l culce Ia pamilnt; daca Popasu a lost corabierul indrazne(, care a pus vasul in mi~care, ~aguna a lost pilotul isle( ~i prevazator, care 1-a strecurat printre stilnci ~i 1-a ~tiut adaposti impotriva furtunilor nimicitoare; daca Popasu a lost stegarul neinfrant, care a pii~it lara teama in fruntea cetei sale in valma~agul Juptei, ~aguna a lost comandantul ager ~i iscusit, care a condus-o cu siguran(i! Ia biruin(a. Cu alte cuvinte: dacii un zugrav ar voi sa inlati~eze icoana ctitorilor acestor ~coale, a~a cum sun! infil\i~a(i ctitorii pe pare(ii manastirilor ~i bisericilor celor vechi, ar trebul sa zugraveasca edificiul ~colar in miniatura, (inut de o parte de episcopul loan Popa~u, de alta de mitropolitul Andreiu ~aguna, iar deasupra lor sa planeze geniul iubirei de neam ~i al iubirei de 9tiin\ii.
1 cf. Andreiu B&rseanu o. c. pg. 588, ' Ibidem pg. 587. ' dto Kronstadt 28 ]iinner 1870. 4 dto 18 Februarie 1870. '5 cf. pg. 172. e Andreiu Barseanu: Episcopul loan Popasu in Convorbiri rare> an. 43 Nr. 3 pg. 237-255.

Bra~ovenli au ~tiut rasplatl binelacerile lui $aguna, prin frumoase sentimente de recuno9tin(ii nu numai dupa moattea lui, ci ~i pilna era in viea(a, ascultilnd . ~i urmand sfaturile lui in(elepte, sprijinindu-1 in ac(iunile sale politice ~i interesandu-se cu dragoste fiasca de toate momentele vie(ii lui. Intristarea, de care au lost patrun~i bra~ovenii, cilnd au aflat des pre inc.eputul boalei grele a lui $aguna (1870), o arata urmatoarele ~ire (citate dintr'o adresi\ a lor, acoperita de 62 iscalituri, in frunte cu a directorului Me~oti\): Sosind in Bra~ov trista . ~tire despre morbul Excelen(iei Voastre, inimile tuturor Romanilor bra~oveni se umpluri\ de adilnca durere. Nu era fa(a, pe care sa nu se fi vazut imprimata ingrijirea ~i intristarea pentru starea nefavorabila a sanati\(ii preabunului parinte sufletesc. Cu mic cu mare ne indreptam ochii ~i inima catra atotputernicul ~i milostivul Dumnezeu, rugilndu-1, ca sa linda mana sa cea dreapta ~.i sa ridice din patul durerilor pe scumpul nostrn parinte, carele de 25 ani, de cilnd 1-a actus provedin(a in mijlocul nostru, \le-a condus cu in(elepciune 9i abnega(iune rara pe calea -progresului in toate direc(iunile, in biserica, in ~coalii, pe terenul najional-politic, al culturii ~i a tot ce este bun, folositor 9i fru-

mos. 1 etc.
Ca un parinte adevarat ingrijia ~aguna ~i de tinerii romani, cari studiau in gimnaziile straine, ii ajutora cu stipendii din fondurile intemeiate de el, sau cu bani din caseta proprie. Mai ales Ia gimnaziul catolic din/Sibiiu numi\rul Romilnilor era foarte mare, fiicea ~i pe atunci cam 'Ia din totalitatea elevilor.' La aces! institut, care e azi gimnaziu de stat, pilni\ Ia 1868 limba invatiimilntului era cea germana. Atunci se zvonise, ca se va Introduce in Jocul ei cea maghiara I Faima aceasta a stiirnit oarecare .ingrijorare printre studen(ii romilni ~i parin(ii lor. De aceea directorul institutului, lgnajiu Veres, 'se grabqte a asigura publicul roman esc, ca l.ucrul acesta nu se va intilmpla, din contra chiar 9i Ia instituirea noilor proiesori ('pe langa cerinjele 9tien(ifice se va considera dupi\ putinja ~u~o: ~tin(a tustrelelor limbi ale patriei. Numai in epoca absolulislica
' dto Bra!OV 25 Maiu 1871. In anul ~colar 1864/5 erau intre studentii acestui institut: 180 Romilni, 103 Germani ~i 48 Maghiari. Tel. Rom, 1865. Nr. 40.
2

Lite~

304

a sistemei lui Bach ~~ Thun - adauge numltul dhector - erlt cugetarea, ca sa se prefaca institutul cestionat, in anul 113'54, in un institut exclusiv german, lara respect Ia najionalitaji. ..... Astazi, cand popoarele vor a fi guvernate constitujional, nu mai poate fi vorba de preferinja vre-unei sllrori najionalitaji.' <<Tel. R.otn. publicand aceasta declarajie, revi ne asupra ei intr'un numar de mai a poi, facand urmiltoarele reflexii: <<Conservarea individualitajii etnice e o datorinja, pe care ne-o impune ~i moralul eel cre~tinesc ~i eel filozofic. A disputa existenja individualitajilor najionale este a inchide ochii, odata spre a r\u vedea ceeace este in realitate, a douaoara spre a ignora !ipsa varietiijilor ~i speciilor, pretinse de locul, obiceiurile, originea oamenilor, a ignora, ca toate acestea aduc vieaja ~i inliitura' monotonia din lume. A nu purtii vre-o najiune grija de existenja individualita\ii sale najionale, este ega! cu sinucidere indirecta, Ia !oatil intamplarea o crima suprema contra preceptului celui mai m'are, a! iubirei de sine, dela. care trebue sa purcea~.a toatii iubirea ciitra aljii ... '

III. Starea ~coalelor poporale in deceniul absolutismului este cunoscutii din impiirta~irile pedagogice ale lui Vasici' ~i din diferitele circulare publicate de ~;laguna in chestii ~colare. lmprejurarile locale au ziidarnicit in multe parji orice tendinja de indreptare. Vasici a~tepta dela conducerea bisericeasca o imbunatajire, care n'a putut urma a~a grabnic, cum era de dorit. De aceea Ia inceputul erei constitujionale, intr'un raport ciitra guvern descopere starea dureros de piiraginita a unor ~coale. Experienjele lui de cajiva ani erau foarte triste: a~a d. e. intr'o comuna a aflat ~coala inchiriata ca carciuma Ia un jidan; in alt sat lnvajatorul i~i jinea doi vijei in ~coala ~ a.'
('Tel. Rom.>> 1868 pg. ;283. Cf. art: Temere de maghiarizare>> Tel. Rom:>> 1868 Nr. 74. " v. pg. 161-3. 4 0. Baritiu: Pdrfi alese din istoria Transilvaniei vol. III. pag. 139; Caz analog se lve~te ~i intr'un raport ~colar din 1875 allui Eminescu, care aduce Ia cuno~tinta-pnifectului de /a~i, ca. in comltna $zjfotele, pl. Bahlui "f;iCOala nu functioneaza de fel. In clasa d~nul notar ir;;i pastreaza preste iarna curechiul r;;i nuh!etul pentru vite. Tdate acestea sub ochii d-lui primar. M. Eminescu: Sci-ieri politice ~i literare>> pg. 266-7. Vezi ~i revista Neamul Romilnesc>> 'Anul I. Nr. 9 pag.139 - cf. ~i bro~ura: Rdspuns la anticn'ticd> Sibiiu 1881 pg. 19.
1

bin par!ea guverr.ului se comunidi lui $aguna cuprins\il acestui raport spre a lua cuvenitele miisuri de indrepta!'e, $aguna ramane foarte mahnit de Ce imprejurari ~i lucruri hori- bili ~i~ scandaloase a referat dl consilier ~colar Dr. Vasiciu inal!atului guvern a! Tarii despre starea interna ~i externa a ~coa lelor noastre.' In convingerea, ca Vasiciu a exagerat in rapoartele sale, da porunca severa protopopilor, sa cerceteze cu. deamanuntul ~coalele de sub iurisdic\ia lor ~i sa raporteze exact asupra starii fiecareia. Din cele 43 de rapoarte ale protopopilor, se poate constata, ca dela 1850 pana !a 1865 s'au ridicat hi Ardeal 339 de ~coale romane gr.-or!.,' ca organele administrative - politice au dat foarte pujin ajutor la ridicarea acestor ~coale, mai cmand au impiedecat, unde li-s'a dat prilej, ca lara indemnul statornic al unor preoli insufleli\i, cari au alergat ei !n~i~i <sa deii ajutor cu carele la adunarea materialului de lemn ~i peatra,' cu greu s'ar fi putut sporl atilt. de considerabil numarul ~coalelor, ca chiar unde nu sun! dadiri coraspunzatoare, invajatorii zelo~i pot totu~ face isprava, caci pre cum un vestmilnt mai vechiu ~i petecit face de multeori tot acela~ serviciu, ca ~i unul nou, a~a inva!amantul a prosperat
1 Circ. Nr. consist: -337, 1865. Supilrarea lui ~aguna se vede ~i din o scriso~re a lui ciltra I. Pu~cariu (dto 1865 a 3-a zi de Rosalii) in .care facftnd aluzie la asupririle lui Vasici eel- din strada cea mica a Poplij.cih, adauge: D3.r nu face nimic, nacazurile mele a~a mi se pare mie imi sunt de lipsa spre sustinerea sanatatii, dar scrierile mele ~tiu, ca. nu vor fi pentru unii tocmai buChete de flori de buna mireasma ... Daca omul va an'Hit unora ca acestora, ca. ei singuri dau de sine testimonium paupertatis ojficialis, aceasta sa nu o iee in nume de rau, caci Biserica ~i Nafiunea noastd astazi nu pot fi fara. P,rept in stat; ~i vai de acela, carele presupune ~i ere de, ca aceste sjin(enii se pot tracta -dupil. placul ~i 2~stul unui om. 2 Cf. volumul ,~Adunarea rapoartelor dela directorii districtuali defcoald in Archidieceza greco-riisiiriteanii din Ardeal in anul Domnului 1865 Sibiiu 1865 passim. In 1857/8 numilrui ~coalelor noastre poporale era 691, cu 33,229 ,colari T. R.> 1858 pg. 66 ~aguna Jstoria bis. vol. II. pg. 214 spune la 1860, ca. numilrul ~coalelor populare din eparhie este pana preste 600; de.ci numil.rul de 691 dela 1658 pare cam exagerat; din confrontarea acestor date s'ar putelr stabili aproximativ ~i numarul ~coalelor noastre in prima jumiltate a sec. XIX, care ar fi circa 300-350, Ia care suma adAugftnd ~i pe ~ele 339, de non 'i:nfiintate, am avea in total 639-689. Azi n]lmilrul ~coalelor poporale rom. ort. din Ardeal e 774 (dupa raportul consistorului arhidiecezan cilt-ra sinod) deci sporul dela 1865-1908 ar fi cam 85--135. Ibidem pg. 29.

,.
'

!':
i(

::

1;.;:

'

m~rturlsim,

ell In cele mai multe chestiuni culturale sau politice

' Ibidem pg. 12. (<Tel. Rom. 1853 Nr. 12, pg. 42-43. Aceea~ zicala, in alHi.. varian Hi., se rep eta ~i intr'un articol d"e mai Hirziu: dnstruc(iunea publicd (((Tel. Rom. 1867, Nr. 86), in care aratfindu-se, ca. dorinta Rominilor ar fi emanciparea ~coalelor de rpopi, Red. adauge: <;de pop.i--:- da, dar de bisericii- nu I .Chestiile privitoare la ~coal~le com nne -SR SC-' reguleze prin Ull pact infer~
2

prevederile lui ~aguna ne par azi ca izvorite din o pro(eticd inspira(ie, ~ lucrul acesta va fi cu neputin\ii. Cerandu+se in privinja aceasta parerea, el accentueazii, ca trebue sii ramiinem in organizarea ~coalelor strict pe baza Iegaiihi\ii, caci in patria noastra nu se poate forma nici o asociajiune ~colma Iegalii ~i a se da sub inspectiunea <<Asociajiunei noastre transilvane; ii sfatuie~te deci pe toji sa piiraseasca terenal problematic ~~ alunecos a! experimentelor ~i sa nu ia numele Asocia\iunii inde~ert, caci pot incredinja pe fiecare Roman, ca noi n'am aveii astiizi <<Asociajiunea transilvana pentru literatura romilnii ~i cuilura poporului roman; de nu m'a~ fi ferit de experimente Ia infiinjarea ei, nici ar fi Asocia\iunea astazi ido!ul nostru ~i admirarea strainilor, de nu o a~ ferl de experimente. De aceea sii pazim Asocia(iunea>> noastra ca lumina ochilor ~i sa nu facem cu ~i prin ea experimente, ciici experimentele n'au caracter statornic ~i cearca .a ajunge Ia scop numai prin promisiuni nalucitoare>>.' Ceice insistau atat de mull pentru ~coalele najionale, voiau sa scoatii cu orice pre\ inviijiimantul de sub <<epitropia popeascii., cum incercara ciljiva ~i cu prilejul infiinjiirii gimnaziului din Bra~ov, unde unii ar fi dorit sa vada profesori ~~ pe Baritiu, ~i pe Andrei Mura~anu, cari nefiind ortodoc~i, n'au putut ajunge profesori, dupace gimnaziul a lost pus pe haze confesionale. 3 ~aguna din partea acestora, adevarat, a lost lnvinuit cil. e Roman slab ~~ riiu najionalist, dar timpul- aces! judecator impartial - a verificat toate prevederile ~i prorociile lui, ~~ azi se ~tie, in ce situajie imposibila se gasesc ~coalele romane~ti din fosta grani\ii militara, a~anumitele ~coale grani\ere~ti sau cornu mile, conducatorii ciirora n'au volt ori n'au reu~it sa fe .asigure caracterul romanesc, punandu-Ie sub scutul legal a! vre-uneia din cele doua biserici roman e.'
1

''

conjesional, pe baza petjectei reciprociiiifi. ((Clara pacta boni amicb.

PRml

atnnci sa. pastram fiecare ce avem, caci altfel: ((Communio est mater rixarum)>
~i -experienta .nea invataf, cil in Cele mai multe cazuri eel mai tare a mdncat

Nr. cons. 657, 1862; in

acela~

sens vorbi

~aguna ~i

in dieta ardeleana

parte a companionului celui mai debile, cu un cuvfint: Pungile sunt surori, d~nl ~anii nu sunt frath. ' Circ. 7 Septemvrie 1853 Nr.. 858, cf. ~i Barijiu Ill. 599-600 1i

contra (<~coalelor paritetice>) cf. Ziar stenograjlc pg. 456. 2 Cf. Cuvinte rostite la giinn. din Bra~ov de prof. /. Me~iota cu ocaziunea- incheierii solemne a anului ~colar 18689. T. R, 1869 Nr, 56. 3 Corespondenta lui A. Florian cuI. Maiorescu. Mss. Acad. Rom.
4

186~/4,

Actele sinodului din 1872 pg. 73

~i

din 1873 pg. 63

~i

70,

Cf. Tara Noastrd)). An. II. Nrii 10

~i

11.

20'

30$ .

309

Calitatea de bun RomAn a lui $aguna lnsa nu se mal

contesta azi de nici un om cu judecatillimpede, nepreocupata; ea a riimas eternizatii pe paginile istoriei noastre najionale prin multe fapte ~i vrednicii culturale, lntre allele, ~i prin lupta frumoasii i plinii de energie ce a purtat ~aguna pe timpul absolutismului contra regimului, care in repejite randuri a lncercat a regula ~coalele noastre, inliiturand jurisdic\iunea bisericeascii. Aceste ~ncerciiri totdeauna au lost respinse din partea lui, ~a guna, pana cimd ele !a lnceputnl erei constitujionale au trebuit curmate cu totul, convingandu-se insu guvernul, ca acestea starnesc numai temeri i nemuljiimiri i nu pot duce !a nici un rezultat pozitiv. De aceea prin un ordin (din Cluj 25 Sept.) di? 1861, potrivit principiului autonomiei bisericeti, i-se dii voie l~t ~ag~na, ca <dnstrucjiunile ~colare dupii judecata sa proprie, ~~ atunct, cand. va afla de lipsii, sii le giiteascii, ~~ sa Ie a~tearna spre dispozi\iunea mai lnaltii>>. <<Telegraful Roman publican<! aces! ordin, il lnsojete de urmatorul comentar: Luptele cele nenumiirate ale episcopiei noastre .contra tendinjelor absolutistice ~~ iezuitice, In ale ciiror obezi contele Tuna a vrut sil puna treaba noastrii ~colarii, s'au lncheiat in zilele noastre cu un rezultat, ce ne muljiimete, ciici acela osandete inten\iunile fostului ministru de !nviijamant ~~ totdeodatil pune stavilil volniciei amploiajilor, cari s'ar incerca a niipiistul pe viitor ierarhia bisericei noastre autonome In privinja organiziirii ~i reguliirii instruc(iunilor ~colare. Acum putem fi odihniji cu biserica i Coala, ciici biserica noastrii este autonomii ca ~~ celelalte biserici, iar COa!ele noastre sun! scutite de orice pericol prin biseri.ca independinte, ca ~i Coalele de alte confe~i! . . . Jar intr'o notijii, polemizand cu ceice ar fi nemuljiimtjt de aces! rezultat a! luptelor lui ~aguna pentru ~coaUi pe motiv, cii sub conducerea bisericeascii treaba culturei poporale ar fi primejduitii spune, cii piirerea sau temerea aceasta n'o poate impiirta~i decal Vriijma~ul autonomiei bisericei noas:r~ i idiotul, precun: i acela, care n'are cuno~tinja !mprejuranlor, In care ne aflam, 1
1

IV.
~aguna a ~tiut dovedl, in chip strillucit, di pilrerile con-

trarilor sai erau neintemeiate. Nu s'a milrginit a indemnil cu cuvimtul pe toji subalternii siii Ia imrlinirea datorinjelor indreptate spre progresul general al COalei romilne, ci in stiiruitoarea sa pornire de a se face, dupii cuvilntul apostolesc, tuturor toate, intre nenuinilratele sale ganduri ~~ ingrijorari, chiar ~~ in var-. tejul Juptelor politice ~~ biserice~ti, cari se intejiau cu inver~u nare - giisiit tofu~ riigaz de a urmiirl scrierile. pedagogice mai de seama, de a face studii serioase ~~ in aceastii materie, numai ~~ numai ca sa poata deschide pe seama lnviijiitorilor, cariiri . nouii de .progres, sa le poatii da lndrumiirile necesare, pe cari - a~a se vede - nici unul dintre biirbajii no~tri .de ~coalii din ace! limp nu Je putuse da. E vorba de interesanta ciirticicii, lntiiul;llii simplu ~~modest: lnstruc(iune pentru inviijatori, care cuprinde In 64 -i. 1 6 expunere sumarii a prinGipiilor de didacticii generalii ~~ specialii ~i nu este, cum s'ar crede, o simplil in~irare de piireri individuale >;i sfaturi piirinte~ti, ci pe alocurea dii dovezi de oarecare orientare ~tiinjificii asupra diferitelor piireri pedagogice, privitoare Ia unul sau altul dintre singuraticele obiecte de lnviijiimant.' Aceastii didactica parva o tipiirl In toamna anului 1862 ~i 0 trimise lnviijiitorilor cu indatorirea, sa 0 studieze bine,. ca sii-~i poatii da seama de lntreg cuprinsul ei, In vacantele anului viitor, pe cand va trimite in eparhie comisari ~colari, cari vor jinea cu dan~ii conferinje ~~ examene din aceastii instrucjiune." Necesitatea conferen(elor invd(dtore~ti fusese discutatii de mai 'nainte In coloanele Telegrafului Roman. Profesorul Atanasie ~andor comunicand planul de lnviijiimftnt a! i~stitutului pedagogic din Arad, lnsojit de un raport asupra rezultatelor instrucjiei ~i educa!iei din aces! institut, accentuiazii, eli inviijil1 Edi1ia din 1862, iar alHt edi1ie mai 'prescurtah1 din 1869 are-numai 48 i; din editia ultima lipse~te ~i introducerea frumoasa a celei dintAi,

in care ~aguna arabl, ca ~i pe teren ~colar ,;;ia dat silinta sa ramana ere

dincios devizei sale: <nainte .' 9i indearnni'l. -protopopii _sa il urmeze.

2 Cf. d. e. . 21 despre metodica religiunii pg. 19. s Cere. Nr. 9col. 45 din 1862, tiparit ca prefata la bro~Ura mentionata.

<Tel. Rom.~ 1861, pg. i59.

,Tel. Rom,> 1856 Nrii 66-68.

310

311

torii trebue sa ceteasca necontenit carti ~~ gazete, sa se cultive mereu, caci ca~tigarea invajaturei se poate asemana cu nutrirea trupului, care trebue sii se faca in toate zilele regula! pentr~ca altmintrele.a urmeazii sliibirea ~~ totala diiriipiinare ~ p~tenlor trup~~.th .. In anul urmiitor Visarion Roman, dnvatator pnm~r in Ra~ma~1, adreseazii un ape! ditrii toji tnvatatorii' tn cheslia aceasta, aratand, cii nu e de ajuns ceeace fac cajiva pr.:,lesori harnici in seminar; numai cu atata nu se poate socotl <incheiat tot cursu! cultivarii mai departe a inviijatorilor. ~~ cum o foaie pedagogica, cat de midi, !ipse~te, unul dintre cele mai cardinale mijloace de progres ar fl conferenjele inviijiitorilor, cari jinandu-se de repe(iteori intr'un an, ar da bun prilej de a se sfiitui toji impreunii asupra niodului, cum s'ar puteil inlatura multele piedeci ~i neajunsuri. in vacanjele anului 1863 s'a realizat aceasta dorinjii. inainte de a trimite comisarii in toate pilrjile, ~aguna i-a chemat Ia re~e.dinja episcopeasca, spre a le tmpdrtd~i ~~ lor instrucjiile, de can aveau sa jina seama in conducerea acestor conferinje lntocmite dupa sistemul Bell-Lancaster,' numit ~i metoda instruc(iunii reciproce sau sistem monitorial. Rolul de monitor!, dupa cum erau contemplate conferenjele invaj:ltore~ti, !I aveau comis.arii_ co?sistoriali, iar conducerea intelectualii ~i moralii aparjmea lm ~aguna insu~, ca supremului inspector ~colar." , Tel. Roman, relatand despre inceputul conferinjelor, face urmiitoarea constatare: ceeace ne lipse~te noua Romanilor mai mult deca_t p~nea de toate zilele, este ~coala ~~ iara~ ~coala, Domnii c?m1san vor da, suntem siguri, relajiuni credincioase despre atlarea ~coalelor; vor descoperl binele,- ee-l vor intampinil, dar nu vor retiiceil riici relele cele multe ~i mari, ce lmpiedecii progresul ~coalei; ci!ci fiiracuno~tinja raului nu este vindecare. De ~cl ln~epand, urmeazii serii intregi de rapoarte, unele !~art~ amanunt1te. despre decurgerea conferinjelor invajatore~ti dm ftecare an. Prmtre ele se strecoarii din can d. in cand ~i tra1 "0 provo care- prietinea~ci:l ciHra toJi- -tnvatatorii i;iCOalel,or noastre poporale, Tel~ Rom,>} 1857, Nrii 6-19. 2 cf. ((Adele Sinodului din 1864 pg. 13~14. ' <Tel. Rom. 1871 pg. 177. ' <Tel. Rom.> 1863 Nr. 50.

tate insuflejite asupra rostului ~~ lnsemniitajii acestei institujii

~colare.'

Iar Ia 1865 tipiirl ~aguna o instrucjiune' amiinunjitii (34 -i) pentru directorii ~i inspectorii ~colari, in care enumarii toate datorinjele, ce au de implinii preojii ca directori ~i protopopii ca inspectori ~colari, ~~ spune, cii ace! protopop, care nU se simte in stare a face inspecjii, dupiicum se cere, ~~ aceastii chemare grea nu o poate conduce spre ob~teasca mulji!mire>>," - sii cearii dela consistor a fi dispensat de aceastii funcjie ~i inlocuit prin vre-un preot vrednic. De lncheiere adreseazii tuturor. urmiitoarele indemnuri: << Vedeji ~i cunoa~teji, fiilor ~i impreunii servitorilor, instrucjiunea, ce vii dau ad in treaba ~colarii ~~ vii rog, ca aceea sa nu vi-se para grea, cilci greutatea ei este impilrjitii intre voi, cari sunteji !rei factori cardinaH executivi ai cre~terii tinerimii noastre, unii sunteji inviijiitori, aljii sunteji directori 9i inspector! locali ~i unii sunteji inspectori districtuali; oare nu ~tiji, sau nu vreji sa cunoa~teji, cii toate greutajile singuratice ale voastre sun! concentrate in unica mea persoana, pentrucii jnstrucjiunea, ce dau ad, este ~~ pentru mine un obligiimant, dupii care sun! dator a satisface chemiirii mele, care nn este mai mica deeM a voastrii greutate. Mai greu e pentru un parinte a edifica casa, decal fiilor a locul intr'insa. Prin urmare impiirjite ne sun! greutajile, ~~ nu este unul dintre noi, caruia sa. nu-i fie venit o parte bunicicii din .greutaji. Sa ne nevoim, iubijilor, in greutiijile noastre, ciici lupta noastrii este nobilii, credinta piizim, ~i Dumnezeu, carele este lnsu~ lumina 9i nu sufere intunerecul, nP va riispliitl nouii pentru lu; mina, pe care o revarsiim asupra fiilor ~i fiicelor cre~tinilor no~tri, ~i prin cari abatem lntunerecul deJa dan~ii; ~i sa ne rugiim catrii Dumnezeu, ca sii ne dee puteri trupe~ti ~i intelectuale spre a cores pun de chemilrii noastre, zicand: Doamne, Doamne, puterea mantuirei noastre! umbreazii peste capul nostru in ziua de niicaz, ciici tu ~tii, .cii fiiclia picioarelor noastre este legea ta ~i lumina ciiriirilor noastre (psalm 118, 105)>>.
1 Cf. art. Sublimifatea conferintelor inVatatore~th, de I. Petra~cu, inv~ Tel. Rom. 1869~ Nrii 34-38, sau ,,Q' privire 'tugitiva asupra conferin1elor invatatore~th de- D. Cuntan, ibidem, Nrii 34 _- 35. 2 dnstructiune pen.tru directorii -~coalelor poporale 9i pentru directorii 9i inspectorii 9coalelor capitale, precum 9i pentru inspectorii districtuali de ~coala din arhidieceza gr.-rasariteana in Ardeal Sibiiu 1865. , ' Ibidem pg. 26. 4 Ibidem pg. 26--7.

312

313

in sinodul din 1870 s'a facut propunerea, ca protopopilor inspector! sa li-se inlesneasca vizitajiunea regulatii a $coalelor prin oarecare remunera(iune din fondurile arhidiecezane.'

v.
lntre multele neajunsuri, cari au priveghiat statornic Ia ciip:ltiiiul ~coalelor noastre, din partea inviijiitorilor desigur eel mai simjit ~~ care diidea prilej Ia multe nemulji!miri, era Ieala cea cu totul neindestulitoare, care varia, cum s'a vi!zut,, intre 40 ~~ 300 fl. anual. $aguna ~i-a dat silinja sa indrepte ~~ ajutoreze ~~ in privinja aceasta, cat il iertau imprejuriirile. La 1856 infiinjase un fond de ajutorare pentru inviijiitorii lipsiji ({uadu(ia da~ciililot saracb)' ~i contemplase a-1 sporl prin contribuirile benevole, ce le va da fiecare invajator dnpa voie sloboda>>, cand intra in funcjiune. Dar fondul acesta s'a sporit foarte anevoie. Piina Ia 1864 abia se urease Ia suma de 1800 fl. Anul urmator, un corespondent a! Telegrafului Roniiin>> 5 scrie de sub Peatra Craiului despre trebuinja neapiirata de a imbun:ltajl lefurile invajatore~ti. Redacjia intampina aceastii cerinjii cu observarea, rii ~i mai mull se simte !ipsa unor !mbuniijiijiri in cre~terea !iitorilor favii(iitori. Mulji dasciili pot trill, cum au trait ~i piin:l acl, cu lef~oara, ce o au. Adevarat, cii gazda inare nu se va face inviijatorul in modul acesta, dar

problema lui, ca ~i a preotului, nici cii este a strange mammona, ci a cre~te oameni>>. '
1

Actele sinodului din 1870 pg. 72.

' Pag. 161.

3

Diurnele, ce i s'au cuvenit dela dieta ardeleana din 1863/4, in sum ade 600 fl. le-a Iasat pe sama ~coalei din S<ili?te, cu menirea de a se capitalizit suma aceastaJOO de ani. Pamlla sfUr9itul anului 1904 fundatia aceasta

a lui ~aguna s'a urcat Ia cifra de 12,235 cor. 74 bani (cf. 't.Protocolul sino-

dulub) din 1905pg. 138.) Iar in 5 Main 1870, invitiindu-1 director.ul (<?coalei
capitale ortodoxe romane)) Radu Negra din Fagara~, loan Dima Petra~cu la maialul copiilor, ~aguna trimite preste 5 zile 600 fl. pentru fondul ~colar din fagAra~. 4 Adele sinodulai din 1864 pg. 185 i tot aci pg. 180- 202 a se- vedeit ~i starea celorlalte fond uri ~i fundatiuni, intemeiate cele mai multe de-~aguna
insu~.
5
6

Chiar in anul 1867 ~~ cu pnvtre Ia ~coalele poporale se ivesc nesiguranje mari. Caci Iegea ~colarii a lui Eiitviis (art. XXXVIIl din 1868) in cateva dispozijii ale sale nu jineii sama . de antonomia bisericii ro"mane, abiii decretatii (art. IX .. 1868). Congresul na(ional bisericesc din 1868 cearca zadarnic sa impedece crearea acestei Iegi; eel din 1870 deasemenea remonstreaza Ia Majestatea Sa aratand, cii prin Iegea aceasta regimul cu autoritatea sa ~i cu inse~i mijloacele contribujiunei noastre, s'a pus in Iuptii ~i ftecare !oarte diiunoasii cu noi; o Iupta ~i Irecare; ce in Ioc sa imp:lciueasca ~i muljameasca, nelini~te~te spiritele, ~i in Joe sii promoveze, ingreuna ~i impedeca cultura.' Tel. Rom a proband propunerea deputatului congresual Borlea de a protesta contra acestui proiect al minfstrului de culte, semnalase chiar dela inceput primejdia, prin urmiitoarea comparajie: Obliga(iunea congresului este a veghia asupra autonomiei biserice~ti cii~tigata cu atiita geutate, care vatiirhiindu-se in ori-ce parte, ar fi ca o naie, care poate Iua apa ~~ care in urmii s'ar putea face netrebuincioasii pentru plutire.' ~aguna Iuase de pe Ia anul 1850 miisuri pentru catehizarea aduljilor. La 1870 Telegraful Roman>> insistii din nou pentru infiinjarea ~coalelor de adulji, comuniciind ordinajiunea ministeriala rir. 21,555 din 24 Septemvrie 1870 in aceasta chestie, publiciind articole despre lnsemnatatea ei ~i" ordinul consistoruhti,' prin care li se impune tuturor preoji!or ~i invajiitorilor sa infiinjeze ~coale pentru adulji de orice viirsta ~i sex, sa jina examene cu ei in Iunile Februarie sau Martie ~~ sa raporteze amiinunjit ~~ exact despre rezultatele, ce vbr reu~l sa objinii. Dar dispozijiile acestea au ramas aproape pe deantregul litera moarta, cu toate ca referentul comisiunii. ~colare, Dr. Me~ota insistii asupra acestei probleme insemnate ~i in sinoadele din J872' ~~ 1873>>. 5 Daca s'ar fi~jinut sama de hotaririle aduse in aceste sinoade, ~~ s'ar fi urmat cu stiiruinjii, In toate parjile, desigur n'ar maifi r~mas, intre RomAni, atilt de mare numiirul analfabejilor.

<Tel. Rom. 1865. Nr. 30-31 (semnat b).

Ibidem Nr. 3~_: La dotarea invdfdtorilor, cf. ~i Actele sinodului

din 1870 pg. 72 !i <Adele sinodului din 1871> pg. 49-50.

-~~ 1 Protocolul congresului national bisericesc romlin etc. 1870 pg. 151. 2 Cf. art.: Prospect congresttab) T .. R . .1868. Nr. 76. 3 T; R. 1875, Nr. 5 isc. de N~ Popea Nr. cons. ~col. 2 1873. 4 Actele sinodului din 1872. pg. 66. 5 Actele sinodului din 1873. pg. 70.

314

315

XIII.
Un asfintit maret.
_ Non omnis mortar,

prea mutt de interesele lor private, in paguba progresnlui ob~tesc. Nu era mulfumit nici cu rezultatele a~a numitdor sinoade

Dupil congresele najionale biserice~ti din 1868 ~i 1870 scopul viejii lui ~aguna era ajuns; independenfa bisericei romane-ortodoxe era asiguiatii acum prin organizarea trainicii ~i injeleapta, ce i-s'a dat. S'ar putea crede, cii seceri~ul celei mai meritate ~i mai depline bucurii a~teptii sa mangiiie acum biitranefelti mitropolitului Andreiu. Dar nu s'a intamplat tocmai a~a. Adevarat, cii el puteii sa priveascii, .din . culmea eel or 60 de ani implinifi, - cu gandul. impacat ~i cu to ala lini~tea, pe care 6 idacon~tiinfa unei mari Jupte biruite, - Ia frumoasele rezultate ale activitajii sale. In tuvinte duioase vorbea uneori de buna sa mama Anastasia, care. din frageda-i copilarie ii sa-. dise in. suflet !aria nelnvinsii a credinjii, aceastii arma putetnica ~i biruitoare. l~i .aducea aminte de tinerefele sale petrecute intre Sarbi, de acei lungi ani de surghiun ~i pregiitire, de planurile, ce ~i le facuse atunci ~i pe cari le vedea acum realizate. Pe dinaint~a ochilor suflete~ti i-se strecurau seriile nesfar~ite de lupte ~i' sbuciumari, prin cate a !recut dela sosirea sa in Ardea). Aceasta: priveli~te a trecutului, de~i prin unele amiinunte putea sii trezeasca ~i amintiri., dureroase, In intregime era stii.panita totu~ de un farmec inviorator, care puteit sa picure in sufl.etul biltranului luptator mangiiierea cuvantului biblic, ca luptii bunii s'a luptat, credinja a pazit, curgerea a plinib>. La sfar~itul anului 1871' in~tiintand ~aguna pe un prietin despre starea sanatajii sale, ii scrie': Eu tot scad in putere fizica; astazi am slujit in capela domestica, ciici ant avut de a sfinfl pe un cleric, ~i eram a~a de slab, inca! de abia am putut savar~l slujba dumnezeeasca. Nu face nimic, en sun! gala cu toate ale mete ~~ odihnit ~i lini~tit a~tept celece trebue sa se intample ... Aceastii lini~te ~i odihna ii era totu~ adeseori tulburata prin unele aparijiuni ale viejii constitujionalebiserice~ti, pe cari el nu putea sa le aproabe. A~a vedea, cu durere, cii in unele parfi poporul nu ascultii de conducatori, iar ace~tia i~i cautii
1

de organizare, (1870-73) a ciiror conducere dela 187! inainte o incredinjase vicarului N. Popea, simfind, cii maioritatea sinodului stii sub influenfa unor oameni, cari toata vieaja i-au fast mai mull contrari, dec1!t aderenji sinceri. Astle! intr'o epistola (6 Maiu 1870) i~i exprima mahnirea zicand, sinodul ma privea de ~uUi, iar in alta (21 Iulie 1870) scrie: snnt mahnit, ca fostul sinod arhidiecezan nu m'a intrebat pentru nimica in privinfa alegerilor, ce s'au facub>. <<Ce es_te drept, an\ oameni buni ~i apji, dar am ~i mali jio~i ~i 'invidio~i, cari pot paralizit pe cei buni ~i a clivi, scrie ~aguna ~i simjind, cum incepuri! a Iuera in ascuns ~i a se organiza contrarii lui, adauge: Dupa moartea mea vor juca rola vremile lui Moga, caci ei se pregatesc Ia o acjiune mare Ia intamplareamorjii mele, le ~i pbate reu~l prea u~or, ciici~i regimul ii va parlin!.' lntrigile ~i calomniile, ce raspandiau ace~ti mali\io~i prin ziare, cum ~i perspectiva mohorita, in care se infa(i~a viitorul, ii ri!peau bucuria sen ina, in 'care s'ar fj putut scaldil sulletul lui "aauna ' <i erau in stare a ar\mca o mida de amiiraciune asupra y b y ' batranejelor, tot atat de laborioase, ca ~i ceealalta parte a viefii lui. Caci spre a nu-~i li!sil cugetul in prada contemplajiunilor p esimiste, se ocupil <CU cetirea filozofiei sfinjilor parinji vechi, unde gasia muljamire spirituala ~i cuno~finje reale ~i moraJe,, Iuera neincetat Ia scrierile sale Enchiridion de canoane>> (1871) ~i <Manual de studiu p~storal (1872) ~i planuia infiinjar~a unei biblioteci pentru popul"arizarea c~no~tinj~lor. b.iserice~ti ~i. ~co!are (<<fructe de lectura de pe campul b1sencesc, ~colar ~~ fundajional>> ). Aderenfii sinceri au cereal sa-i faca lui ~aguna o buturie prin jubileul, ce au aranjat rAnd s'a implinit un piitrar de veac dela sosirea lui in Ardeal (21 August 1871 st. v ). In vital a participii Ia aceasta serbare jubilara, ~llguna a declinat deJa sine orice ovajiuni, facand urmatoarea <<declarajie in scris: Adevar este, ca atotputernicul Dumnezeu a binevoit a miintul ~i elibera prin indurarea Majestajii Sale biserica ~i najiunea noastra din
' 26 Febr. (9 Martie 1872).

li

:I i.!ll
1',1

,,
i'

'ii'

17/tS Decemvrie epistola catra I.

Pu~cariu.

316

starea sa de sclava, In zilele arhipastoriei mele; in sa eu de ad nu pot deduce nici o consecinja spre glorificarea numelui meu, di adeca sa se facii in onorul meu o festivitate jubilara de 25 de ani ai athipiistoriei mele. ~tiji domnilor, cii toatii darea cea bunii ~i tot darul desavar~it de sus vine, deJa parintele luminilor; db aceastii rugiiciune liturgicii trag eu consecinja,- ci! noi smltem datori a aduce in toate zilele viejii noastre muljiimire iui Dumnezeu ~i Majestajii Sale, caci ne-au scapat de o scliivie politic:! ~i bisericeascii. lnsa dacii totu~ aji vol a 'petrece siirbiitore~te ziua aniversara de 25 ani ai funcjionarii mele in biserica Ardealului, atunci aprejuindu-vii eu pe D Voastrii ca pe ni~t~ biirbaji liberi ~i independenji, nu vii opun, domnilor, nici o piedecii, numaiva rog, sa primiji sincera mea descoperire de buni!, cii adecii precum eu cu tot prilejal tn decurgerea aces tor

25 ani am evitat ori ~i ce ovafiune, tot astfel voia evita ~i ova-fiunile acelei zile ~i o voia petrece ln singuriitate cu post ~i rugiicianc, ca asifel sii mulfiimesc lui Dumnezea $i Majestiifii Sale pentru toate jacerite de bine, care le-aa reviirsat peste biserira ~i nafiunea noastrii romanii in decurgerea acestor 25 de ani.'
E o frumoasii triisaturii de superioritate in aceastii renunjare !... Serbarea jubilarii se jinu in 21 ~i 22 August 1871. in numele lui ~aguna, care s'a retras in singuriitate, loan Popasu prim! ovajiile diferitelor deputajiuni biserice~ti, militare ~i Civile, iar Ia banchetul cercetat de peste 200 persoane s'a desviilit, in decursul vorbirii lui Jacob Bologa, bustul lui ~aguna, sculptat in marmura de Carrara, cu cheltuiala Bra~ovenilor, de artistul Kugler. Oratori romani ~i straini s'au intrecut unii pe aljii, aducand elogii ~i omagii siirbiitoritului ~aguna, acestui <<erou intre luptatori, cum s'a exprimat Iacob Bologa. Comandantul de divizie, baron Ringelsheim felicitii pe ~aguna ca pe un <<amic ~i protector a! armatei Baronul Mylius, vorbind in numele ora~ului Sibiiu, scoate in relief meritele culturale ale lui ~aguna: ~;>coala ~i biserica, artele ~i ~tiinja rivalizeaza intru a aduce dlui jubilar onorurile lor ..... ~i dacii reprivim cu lndestulire peste aces! limp de 25 ani, ne simjim mangiiiaji prin cugetul, cii aces! biirbat este ~i a! nostru. - Profesorul Dr. Sentz II
1

aseatn~nii pe $aguna cu Ooethe: prlncipele poejilor germani, Goethe ~~ dignitarul bisericesc, pe care it sarbiltorlm .cu vene rajiunea ~i admirajiunea noastrii, se intalnesc lntr'un punct: lozinca amandurora a lost: Mai multii lumina (Mehr I.:ichtl) In sfar~it dupii oratorii romani ~i germ~ni, ziaristul Bekesi ,rosti ~i el in limba maghiara laude Ia adresa si!rbiitoritului, spunand, cii oamenii cei mari ai unui popor nu aparjin numai cercului, in care lura siliji sil~i mi!rgineascii lucrarea, ci ei sun! ai neamului intreg, pe cat rasuna aceea~ limba, pe cat se intalnesc acelea~ obiceiuri, pe cat se intinde legatura mai stransa, pusa de fire intre sufletele omene~ti. Ei tree chiar peste cercul poporului lor ~i devin binele intregei omeniri. Aseamanii pe ~a guna cu un munte gigantic, al ciirui varf e acoperit cu zap adii' al carui intern insa arde cu flaciiri, nu cu !!acari pustii. toare, ci cu flaciira iubirii diitatoare de vieajii. 1 La banchetul din 22 August a cetit ~i asesorul Z. Boiu o poezie alegoricii, din care extragem urmiitoarele randuri frumoase:

.. .Cetal se lnseninii, soarele lace~te Curcubeut piicii !amite une$te fii dela apusuri un Apostol vine Ca an genia tainic noaptea s' o !amine. Cine e striiinul ?> ___: cei uimifi se 'ntteabii, Dar mireasa s{antii ll runoa$te 'n grabii {ii-i lntinde mana: Bine ai venit h> . E trimisut, sola/, mirele-i dorit. E Andreiu chematul sii ne reinvieze Ceafa ignoranfei sii o 'ndepiirteze. Colo se tnalfii templele credinfei lei s' aprind ln ~iruri faclele ~tiinfei Fractele de spirit arta le graveazii $i posteritiifii le tncredinfeazii>>, Un piltrar de secol, orologiul sand Laut at nemurirei fruntea-i lncanunii Monumental pietrei' iatiil lniilfat Dar mai 'nalt ln inimi el s' a ridicat !> ...
1 11

<Tel. Rom.> 1871 pg. 274-6 !i 280.

Bustul de Carrara; expl{ca1ii ~i comentarii se dau in foi~oara Tel.

Cf. Tel. Rom,, 1871 pg. 209.

Rom.> (1871 pg. 292) aproape Ia fiecare !ir al acestei poezii,

918
llli $aguna chiar ~i unii dintre. contrarii lui, cari cu toate acestea nu s'au sfiit a-1 clevetl ~i mai tarziu, ca ~i mai nainte, in diferite chipuri.' $oaptele lor barfitoare patrundeau adeseori paua Ia urechile lui $aguna, care uneori ramanea foarte mahnit din cauza lor, iar altadata le resfrangea cu o desavilrila lini~te evangelica, spunand: Numai cand va veji intoarce deJa mormantul meu, veji cunoale, pe .cine a-ji pierdub l .. , ' $irul faptelor sale mareje, cari au facut din cei 25 de ani ai arhipastodei lui cea mai insemnata epoca de progres in istoria Romanilor ardeleni, aveil. sa-l incheie prin un epilog tot atat de stralucit ~i elocvent: testamentul sau. ln ultimii ani ai. viejii II preocupase mult fac,rea testamentului, pe care II pre, gatise inca inainte de 1870, dar nemuljamit de purtarea preojimli, II sfarticase ln aces! an. Luera apoi un al doilea testament, pe care .deasemenea II lasa Ia o parte, nefiindu-i intru toate pe plae. Catra sfilrilul anului 1871 era gala a! 3-lea ~i eel definitiv,' prin care lasa bisericii o avere de aproape 600,000 cor., precizand, pana .in cele mai mici amanunte modul, cum are sa fie administrata aceasta avere .spre prbgresul biserieii, ~eoalei ~i eulturii najionale. De~! avea ~i mitropolitul $aguna unele neamuri, aeestora nu le-a testa! nimie, ci precum in de cursu! viejii sale intregi, tot astfel ~i Ia moarte i~i jertfl totul numai ~i numai pentru interesele ob~te~ti ale neamului ~i bisericii. Eu - scrie $aguna in testamentul sau - dupa 108 din statutul organic a~ putea testa cui ~i cum a~ vol jumatate din averea mea, dara eu resignez Ia favorul aeesta ~i randuesc, ca to ala averea, ce se va gasl dupii moartea mea, sa ram ana arhiepiscopiei noastre spre scopuri biserice~ti, ~colare ~i filantropice, prin o funda{iune pentru to{i timpii viitori, ... Daca langil lilsamantul aeesta s'ar adauge sumele tuturor fundajiilor biserice~ti ~i ~eolare, create de $aguna, 'cum ~i in1 Pentru ura inven;mnata, ce nutriau c.tiva oameni fa1il de mitropolitul $aguna, p<'l.na ~i dinco\o de mormi'i.nt, e cu totul caracteristica bro~ura, intitulata: "'Anticritica bro!jurei anonime priblicate asupra celor douit congrese din 1873 !ji 1874>) Sibiiu 1880, indeosebi capitolul: Mitropolitul $agana ca nationalist $i politic>) pg. 19-27. 11 N. Popea, Biografie pg. 63. ' Publica! in intregime Ia Popea pg. 179'-187. ' C!. Popea pg. 169 -172.

La serbarea

jubilar~

au rostlt cuvinte de laudii Ia

adr~sa

semnatele ajutoare

bane~tl,

cate a

~!itt!

exopera dela monarh

I !'

~i dela regimul politic in diferite rilnduri,, apoi muljimea reali tajilor - case ~( griidini - cate a cumpiirat din averea sa privata ~i le-a daruit. bisericii, ar rezulta suma de peste un milion. Aceasta suma extritordinar de mare, daca Vnem seama de modesta dotajie a mitropolitului, este o splendidil. dovadil., ca $aguna era ~~ in cele economice, ca ~i in cele cu!c turale ~i politice" o capacitate lara pareche. ln testamentul sau $aguna dil. consistorului indrumari asupra tuturor demersurilor; pe trebuesc !acute in cazul mor(ii mitropolitului ~i dispune, sa fie in.mormantat langa biserica din Ra~inari, in eosciug de metal sau de lemn de brad imbracat in matasa f1:eagr3., la inniormantare sa serveasea un singur preot, duhovnicul German ; inmormantarea sa i se faca tnainte de ameazi, fiirii pompii, fiirii, muzicii . ~i jarii predicii>> . . . . . . Fixeaza mai departe, in ce ordine au sa-l petreaca pana Ia margine a Sibiiului preojii, $aguna pe Ia anul 1870. studenjii -~i poporul, ce sume de bani sa fie lmpar(ite intre saraci, lntre servitorii sai eredineio~i, cum ~i biserieei din Ra~inari (4000 fl.) pentru facerea ~i conservarea criptei,.

Aces! admirabil testament ne infali~eaza pe mitropolitul $aguna ca un model de abnegajiune ~~ jertfire pentru poporul sau, ea omul ordinei ~i al autoritajii, ca pe sfatuitorul injelept,

sa 1 destinele neamu1u1, pe care altii, poate,- il vor fi ~tiut iubl mai cu caldura ded\t dansul, dar mai injelepje~te - _nimeni!

cercAnd sa lndrepte.
-

~~

dupll ntoar!ea

in amurgul viejii o veche boala de inima incepe a-1 mistul tot mai greu. Aripa morjii se intindea din ce in ce mai intunecata asupra- lui, dar convingerea, ca faptele II vor supravejul ~i-i vor asigura un nume nemuritor, gandul exprimat in cuvintele poetului latin: non omnis moriar, !I face a sa a~tepte cu toata lini~tea sufleteasca clipa suprema. Sinodul din primavara anului 1872 se prezinta in corpore Ia ~aguna spre a-~i exprima simjamintele de compatimire pentru starea nefavora~ bila a sanatiijii Excel. Sale, iar ... parintele mitropolit emo(ionat raspunde, ca scriitorii cei vechi ai bisericii numiau pe episcopi miri ai bisericii, dan sui in sa zice, ca episcopal e mire al popo-. rului credincios. Precum caracterul mirelui e acela al credinjei catra mireasa sa, a~a trebue sa fie ~i a! episcopului catra popor. Dara de acl urmeaza, ca ~i poporul sa fie cu aceea~ credinja catra episcopul siiu. Aceasta a lost ideea sa conducatoare totdeauna. In timpul din urina insa, din cauza boalei neputandu-se ocupa cu alte lucrari, a cetittratatul lui Cicero: <<Desenectute. Acolo a aflat precizate bine toate'grada(iunile etajii ~i dansul s'a conformal intru__ multe dupii cele in digitate acolo, pentruca a~a sa corespunda datorinjelor sale in etatea. inaintata.' Jar Ia- deschiderea urmatorului sinod (15 Aprilie 1873) vicarul Popea CU inima obidatii face amintire de boala grea a lui ~aguna, care <darna intreaga nici pe un minut miicar nu put it parasl odaia. Peste -doua luni, intr'o zi de Sambi!ta (16/28 Janie 1873) seara dupa vecernie, pe Ia 6 oare, suferinjele mitropolitului
Cu privire la testamentullui $aguna~ scrie ziarul german Hermannstiidter Zeifung din -3_ Iulie 1873: Es wird .wenige Menschen gebeu, bei denen das Streben lhren 'Willen auch iiber das Leben hinaus ethisch ordnend
1

Andreiu se curmar~ ~~ numele lui trecb, prin m6ar!e - Ia ne- )_ murire! Pan a in clipa din urmii nu"l parasl seninatatea cugetului ~i se desparjl de ai sai, lasandu-le cu limba de moarte sfatul parintesc de-a tral in buniiinjelegere ~i dragoste friijeasca unii cu aljii.' lnmormantarea . i-s'a fiicut dupii dispozijiiie sale tesfamentare, cu cantari line, farii pompii ~i lara predicii, dar cu cea mai desiivar~itii manifestare de iubire ~i admirajie amuljimei, imense, ce 1-a insojit Ia mormantul din Rii~inari. Mercuri inainte de ameazi clopotele deJa toate bisericele din Sibiiu, fiira deq_sebire de confesiu-ne, i~i impreunarii glasurile tanguioase intr'un cantec de nesfar~itii jale. $i convoiul enorm, - in cate pe langa multi mea preojilor ~~ jiiranilor romant, cu sufletul C\ltre-' mural de durere, se puteil vede_a tot ce avea .Ardealul mai distins, ciipetenii civile ~i mil'itare, frunta~i ~i reprezentan!i ai corpora(iunilor din diferite piir!i, - se puse in mi~care. Bra~ovenii venira_ intr'nn numiir atilt de mare, !neat fu de lipsii un tren special riumai pe seam a lor; ~i sosirii cu mica intarziere. , In ordinea cea mai exemplarii se desfa~urau din muljime; cetele studentilor, ale preoFmii ~~ ale credincio~ilor In rand uri de cafe 4-5, dupiicum precizase marele defunct, in testamentul sau. Simplii ~i minunatii, ca toate creajiunile lui ~aguna, a lost ~~ lnmormiintarea lui> scria a 2a zi foaia germanii din Sibiiu. Dupa ameazi cortejul sosi in Rii~inari. Cosciugul fu ii~ezat in biserica cea mare, unde in timpul nopjii se jinu priveghiu, iar a doua zi, Joi, fu lnmormiintat langii biserica in locul, pe care ~i-1 alesese ~aguna lnsu~ ~i de unde se deschide _o fru: moasa priveli~te asupra imprejurimii minunate. La mdmiintul acesta slant pelerineazii studenjii seminarului <<Andreian>> in tot, anul, Ia ziua morjii lui ~aguna. G:ei
Tel:.Rom,)-) 1873 'Nr. 49 ~i urm. z "'Einfach und grossartig, wie fast aile SchOpfungen Schaguna's:, war auch sein Leichenzug. Lefder War -der SchOpfer dfeses, letzten 'Werkes nicht mehr Zeuge desselben. Wiire er das gewesen, so hatte er w'ahf..: genorllmen, dass in di-esem Leichenzuge sich noch eine Macht geltelld machte, die kein Programm und keine Disposi-tion vertrligt. Diese Macht hat im Herzen ihren Sitz und heisst Verehrung und Liebe. Sie bildete gewissermassen das- Eidreich urid die Atmosphtire, welche- den- ribStrakten Programmpunkten ein so etgreifendes Leben gab, (Hermannstadter Zei~
1

und gestaltend geltend za machen so entschied_en and miichtig hervorgetreten wiire, wie bei Schaguna. Diese gesfaltende Tiitigke_it erstrekte sick von dem OrOssten bis ins kleinste Detail citat ~i_ de /. Slavici in darea de- samii. asupra cartii lui Popea (Convorbit i literare 18SO pg. 6). ' Adele sinodului arhidiecezei gr.-rit~ii.ritene din Ardeal 18:72 pg. 69-70. <Actele s_inodului> din 1873 pg. 128-9, _

tung,_, 1873, 2 Iulie).

21

mai ale~i dlntre dan~H talmacesc senlimentele de evlavie ~i admirajie in discursuri, din cari transpira injelegere dreapta a operei marelui riiposat, cum ~i nlzuinja de a se patrunde de slaturile injelepte ~i de duhul luminal al glorioasei lui carmuiri biserice~ti ~i najionale ... ~i dacii vieaja cu numaroasele ei rautaji - marunte ~i mari - n'ar omori in sulletele tinere lrumoasele indemnuri, cu cari pleaca din ~coala ~i dela morm~ntul lui ~aguna, r~ndurile preojilor ~i invi!jatorilor no~tri ar trebul sa se primeneasca in curiind cu caractere lirme ~i hotarite spre orice jertlii pentru lege ~i neam!

XIV.
Jndividualitatea lui
~aguna.
Dup~ moartea lui ~aguna intre ziarele romane ~i straine s'a pornit o adeviirata emulajie de a apreciil., care de care mai bine ~i mai complect, miirimea_ ~i importanja istorica a celui dispiirut. [nsu~ impiiratul expriina mai tiirziu piirerea, cii moartea lui :;laguna a lost o <<pierdere omnilateralii (allseitiger Verlust). 1 i;;i in aceastii declarajie a imparatului asupra marelui siiu cetiije-an eril. de sigur mai mult deciit un obicinuit cuvant de politeja. Episcopul Sa~ilor, 0. D. Teutsch apreciaza insemnatatea activitiijii lui ~aguna intr'un lrumos necrolog, care - lacand abstracjie de unele erori de amiinunte, cum e alirmajia, ca familia lui ~aguna ar li lost de origine s~rbeasca - inliiji~eaza in citteva trasiituri nimerite meritele de capetenie ale lui :;laguna. Aproape o generajie intreaga - scrie Teutsch ~ ,;laguna a lost conducatorul intelectual - singurul recunoscut al poporului siiu ~i a putut sa. objina in aceastii calitate astfel de rezultate pomice, cum rar se int~mplii vre-unui muritor a se invrednicl de ele.. Adevarat, ca i-au venit in ajutor schimbarile radicale din anul 1848 ~i urmatorii, dar ca un merit personal treb4e a i-se recunoa~te, ca cu privirea sa agerii ~i cujudecata sa injeleapta a injeles Ia limp insemnatatea acestor schimbiiri ~i s'a ~tiut lolosl de ele. N'a lost un politician al
1

Mauzoleul lui ~aguna in RA~inari.

Tel. Rom.>) 1873 Nr. 95.,

21.

325

frazei, nici u11ul dinlre acei ideali~tl, cari prln puterea eovilr~l toare a entuziasmului ~i a cuvantului cuceritor voesc sa mi~te' muniii din Joe ~i sa schimbe cursu! riurilor, ci lui ii pliicea sa ramana totdeauna pe taramul lmprejurarilor reale ~~ sa-~i faca seama cu ele. Observand de timpuriu, ca in A'ustria nimic nu e durabil, ci totul e supus schimbarilor necontenite, s'a ferit de nebunia de a se jinea strans de un singur sistem politic, ~i aducandu~~i totdeauna Ia timp potrivit aminte de cuvantul cantarejului roman: impavidam jerient rainae>>, ca un barbat de stat prevazator a putut sa se bucure, pe langa toate schimbii. rile vremii, totdeauna de rezultate imbel~ugate, ceeace Ia pujini muritori Je este dat. .. Ce departare deJa bietul episcop valah din 1846, a carui najiune ~i biserica erau numai tolerate in Ardeal, pana Ia membrul casei magnajilor, ~i intre aceste doua puncte extreme: barbatul de in credere al senatului imperial inmuljit din Viena, deputatul Sali9tei Ia dieta din Sibiiu ~i membru pe vieaja al senatului austriac !>> Vorbind apoi de activitatea literara a lui ~aguna e de parerea, ca aceasta nu poate resista unei critici severe,' caci chiar promemoriile sale pentru reinfiintarea mitropoliei sun! bogate in erori istorice; dar,-- adauge Teutsch cu o nuanja de melancolie - ele au fast scrise cu scop de a crea mitropolia ~i o crearii, pe cand in timpul din urma toate adeviirurile, dovedite istorice~te, ale najiunii sase~ti, au sporit numai numarul dn~manilor ei ... Prietenii ~i du~manii marelui barbat, - a canli statura inalta, impunatoare, cu pri, virea-i agera ~i barba unduHitoare nu o va uita cmand celce a vazut-o vreodata - vor fi toji de aceea~ parere, ca numele lui ~aguna insemneazii o noua epocii in vieaja poporului roman ~i a bisericii orientale.' Ministrul Eiltvi:is a spus intr'un rand
Ceeace accentuase en oarecare dr"eptate, dupacum s'a amintit, ~i R.annicher, la 1855, cf. pg. 160. 2 Cf. -revista ~~Siebenbiirgisch-Deutsches Wochenblatb 1873 Nr. 27 (2 Iulie) articolul Andreas F'reifzerr von Schaguna, _care e nesemnat,. dar dupa _ informatiile primite dela actualul episcop :Sr. Fr. Teutsch, e scris de parintele acestuia, fostul episcop ~i renumitul istoric G. D. Teutsch. Dreptatea istoriei ~i sentimentul de pietate)) pentru memoria lui ~aguna indeamna red~ctia ziarului sibiian ((<He"rmannstadt.er Zeitung) sa rectifice vo~esc sa-l preunele afirmatii din acest articol, despre cari s'ar parea., ca _ zint~ pe $aguna ca nn politician inconsecvent, luptiind la 1848 cont,ra unirii Ar9eali.tlui en Ungaria, iar dupa 1865 acceptiind faptul Jmplinit. ,AJ1e dies~
1

despre $aguna, ca are atiita !njelepciune, cat o jumatate de jara.' Fiindcii s'a intamplat, ca in prima jumiitate a anului 1873 sa moarii ~i !mparatul Napoleon al lll-lea ~i principele . Cuza:. numele lui ~aguna a fast pus alaturi de al acestor doi oamem mari, intr'un ziar de peste munji, care scriit: Anul 1873 fu anul. Jacrimilor. Napoleon, CuzR $i Andreiu ~agbna in jl)mi!tatea acestui an trccurii Ia eternitate: trei uria~i luptiitori pentru Romani ~i romanism .. La trecerea lor din aceasta lume lacrimile au curs ~i curg del a Tis a ~i pan a Ia Marta N eagri!.' Reproduciind ~i Tel. Rom. aceste pi!rcri, ziarlll siisesc. scrie un articol sub titlul Napoleon !II. Cuza ~i ~aguna miriindu-se, cum a ajuns acesta din urmii <dn societatea exmonarhilor ~i expotentajilor. Dupa parerea ziarului sibiian, care face nedreptate lui Cuza, meritele lui ~aguna pentru romanism sunt cu mult mai insemnate decal ale celorlalji doi, !ndeosebi decal ale lui Napoleon a! Ill-lea, caci f?aguna n'a folosit niciodatii pe Romani ca mijloc pentru propriile sale scopari de stiipanire, ci s'a nizuit, in miisura puterilor sale, a raspandl civilizajia intre Romani. ~i celce a luptat pentru o asemenea idee, este in mai mare miisura binefacatorul Romiinilor ~i al romanismului, deeat celce a injosit pe Romani Ia ni~te unelte ale puterii sale ~i ale . unei politici ambijioase.'
verineintliclien Wandlungen haben die Sachsen auch ganz eben so mitgemacht... Trette gegen den Monarchen, freihet:t in der Or~~ung und Ord-

nung in der Freiheit: das war der Orandzttg m dem poldzschen Charakter Schagana-s, den er bis zum letzten Athemzuge in allen wechselndeJt ~eiten anserer politisclzen Gestaltangen bewiihrte\ (.1873 Nr. 198 ex. 23 August, arhcolul Eine R.echtjertigung).
1 Annyi esze va~, mint egy.felorszcignab_ cf. comunicatul Telegr. Rom. nr. 69 din 1909 dupii revista Neptanit6k lapja. 2 ,,Aurora Craioveh cf. Popea, Biografie pg. 361.

3 <<Schaganil. ha,f die Romiinen nie als Mittel jiir den Zweck der Herrsch~ sucht beniitzt (a se confrunta aceasta afirmatie justa en .Piirerea lipsit~ de

orice temeiu a lui Walter Rage pag. 102). Indem Schaguna, so welt es in seinen Kraften lag flir den fortsch~itt in der Civilization wirkte, war er fOrderer des Wahre~ und Outen. Wer so flir eine Idee wirkt, hat doch einen .ganz andet~en Anspruch auf den Namen eines Vorka.mpfers der. Ro miinen und des Romanismus, als derjenige, welcher die Romtinen zu-Mltteln seiner .Macht und herschsiichtigen Politik herabwiirdigb. ((Hermannstii.dter

Zeitung, 1873, Nr. 183 (6 August).

. 326

327

Dupa un cuvant al lui Goethe, om mare este acela, care Ia va~sta inaintata a bilrbajiei l~i vede realizat idealul tinerejelor sale. In aces! sens de sigur ~i ~aguna trebue socotit printre cei mai mari barbaji ai istoriei noastre najionale, fiindcii Ia 1864, dupa aproape dona decenii de lupte ~i stiiruinji nepregetate, l~i vi!zit cu ochii visul, idealul tinerejelor sale: emanciparca bisericii romi\ne de sub ierarhia sarbeasca. ~i mai mull decal atat! Prin necurmata sa activitate ~i iscusinja a reu~it a ca~tiga pe seama bisericii emancipate de sub jugul sarbesc, autonomia ~i a-i da o trainica organizajie najionala, care ni-l prezinta pe alcatuitorul ei injelept intru toate asemenea marilor legislatori. De aceea e justa pi!rerea, ca de-ar fi sa intrunim intr'n mi!nunchiu figurile alese ale istoriei poporului romanesc, alllturi cu voiv.ozii datiitori de legi !ji datini ar trebui neaparat sa a9ezilm ~i pe ~aguna>>.' Sa vedem insii, cum judeca asupra importanjei !ji miirimei istorice a lui ~aguna un om, d~spre care se ~tie, cii n'a lost niciodatil un aderent sincer, ci in cele mai multe cazuri un an!agonist declarat al lui. Gheorghe Barijiu, neputi\nd. fi banuit de slugarnicie sau laude nemeritate Ia adresa lui ~aguna, pe de alta parte fiind indeob~jle recunoscut ca un scriitor de o sagacitate raril, meriti! sa ascultam aici ~i parerile lui urmatoare: Ce sa zicem despre imensele progrese, !acute in arhidieceza gr.-orientala, atilt in re~jedinja sa dela Sibiiu, ciH ~~ afara in cler! Despre aceasta pot sa judece mai drept numai acei Iii ai patriei, cari cunoscusera starea ei deplorabila inainte de 1848. Se ceruse an spirit gigantic $i o voin(d nelndapltcatd,

~i alte lacrdri meritorii na le poate nega saa mic~ora nici oma~ cet mai pismiltaref. Dupil noi insa emanciparea miriadelor de
, Romani dintni intunerectll robiei spirituale intrece pe toate. Mitropolitul Andreiu, nascut in 1 lanuarie 1809 (st. n.) a raposat mull mai cmand, decal ar fi lost de dorit, dupil socoteala omeneasca insil cine sa cuteze a cerceta slaturile provedinjei. -~agana 'a tras in viea(a sa an plan attit de larg #

mare{ itw'tt saccesorii sai au sil lacreze eel pa(in o satil de ani, ca sil-l vada realizat 1ntreg>>.'

pentraca sa o regenereze. 0 adevdratd provedin(a a fast aceea, care-i trimisese pe Andreia baron de fjagana. Totul era de facut ~i el indata dupa calcarea revolujiunei s'a apucat .de toate. Pe
langa administrarea foarte anevoioasii a diecezei s'a pus sil adune fonduri, cu care a infiinjat re~edinja, institutul pentru alumni Ia teologie ~i preparandie, tipografia, organul de publicitate, a revazut ~i cores 37 carji religioase, teologice ~i 'biserice~ti; a mai campus ~i parte tractus, unele lucrate de aljii le-a tipiirit, cu totul in numar de 26. Mai este ~i 'alta serie de scrieri proprii ale mitropolitului Andreiu in numar tot de 26. Acestea
1

Cu privire Ia organizarea data de ~aguna bisericii romaneortodoxe din Ardeal, scrie, loan Slavici : S'a zis adeseori, cil mitropolitul Andreiu a reformat biserica orientalil. Se poate: in tot cazul aceasta reformajiune a lost savar~itil en atata lntelepciune, inca! ea s'a putut petrece pe nesimjite ~i filril de a face sa se iveasca cea mai mica desbinare intre cre~tini, lara !ndoiala biserica orientalii din Ardeal e organizata pe temeliile rezultate din o deosebitii concepjie a religiei cre~tine~ti. Din !nceput el a simjit, ca a~a cum era organizata, biserica orientalii nu mai ar.e vitalitate: trebuia dar sa-i schimbe organizajia potrivit cu interesele credincio~ilor .. , Om bun ~! plin de iubire, cum era, el a cautat in oameni partea cea buna ~i pe aceasta a voit sa intemeieze vecinica legiltura !ntre dii~~ii. Pe ci\nd in vieaja publica el avea totdeauna riiutatea oamemlor in vedere ~i nu se razima de cat pe identitatea de interese; in biserica el a pus mai presus de toate principiul: dacii nu este iubire !ntre oameni, nu mai poate sa se stabileascii nici o legi!tura !ntre dfm~ii ... El le-a venit Ardelenilor ca un om trimis deJa Dumnezeu, ~i Ardelenii au cunoscut, di s'a ivit un Mesia in mijlocul lor, pentruca veacurile indelungate le-au dat invajatura, ca daca ei nu se vor iubi intre dan~ii, nu vor gasl in lume, deciit urii !ji prigonire.' A~a a lost mitropolitul Andreiu ~aguna, aces! baron din gratia imparatului - cum scrie N. [orga - ~i din mila lui Dumnezeu unul din marii binefiicatori ai najiunii sale ... Pujine nume sunt aija de populare in Ardealul roman esc ca al lui ~aguna. Chipul lui cu ochii striibiitatori ~i larga barbii resfirata e in
' <Parji alese~ vol. III. p~. 495-496. Cf. <~Convorbiri Literare>> 1880 pg. 14-15.

~(convorbiri

Literare)) anul 42, Nr. 7 pg. 94.

328

329

mintea tuturora, ~i In con~tiinja generala a intra! faptul definitiv, cit aces! maiestos batran a fast de pe scaunul sau de arhiereu ca de pe un !ron de rege, un carmuitor de oameni ~i un In~ dr~ptator al vr~D_J_ilor caro:a nu li-s'a supus ca exemplarele .obi?0 nUJte ale omemru; ct le-a mtors de pe povilrni~ul lor spre cui mea lu}. C~t se va vorbi limba no astra peceealalta clina a munjilor ' pannjt, Ardeleanul de legea Rasaritului - ~i poate mane ~i eel unit cu Roma - va jineit minte aces! !apt>>.' ' lstoria culturii romilne o ilustreaza, din secol in secol, ~i cateva figuri mareje de arhierei, dintre cari unii. s'au distins prin lnvajatura aleasa ~i vieaja evlavioasa, plina de jertfe, cum a lost a mitropolittilui Jacob Putneanu din secolul al XVII['Iea aljii, ca Varlaam ~i Dosofteiu din secolul XVII., prin traducere; ~arjil?r _sfinte pe limba poporului,. sau prin o sultura vasta ~i tdet mamtate, ca ale lui Iacob Stamati ~i Chesarie dela Ramnic ~i iara~i aljii prin intemeierea de a~ezaminte culturale, ~coal~ ~~ tipografii, prin staruinjele necontenite de a lndreptit vieaja _morala ~i intelectuala a neamului, pregatindu-1 pentru zile mai bune, cum au incercat cu atilta zel, dal' nu ~i cu deopottiva izbanda, neobositul Antim lvireanulln Muntenia, energicul Joan lnocenjiu Micu in Ardeal, sau luminatul Veniamin Costache In Moldova. '

0 comparajie cu oticare dintte acqti mari arhirei. ai tre~utului ~o~ilnesc,- nepierzilnd din vedere, bine injeles, distanja !tmpulm $t deosebirea imprejurarilor, in cari a trait unul sau altul dintr'an~ii - n'ar putea fi decilt in favontl mitropolitului ~aguna. _Caci individ~alitatea lui, neobicinuit de multilaterala ~~ co'?plexa, nu e hpstta de nici una din insu~irile ~i virtujile, prin c~n un~l sau altul din cei mai vrednici conducatori biserice~ti at Roma_mlor. a~ reu~it a cii$liga recuno~tinja posteritajii ~i a-~i lncununa amm!trea cu o slava neperitoare. _it_JVajatura bisericeasca ~~ prolan a; cultura vasta, cil'itigata ln. atajta ant _It~ngt de calugarie harnicii ~i treaza; spirit de jertfa, dm care au rasant spre pinele neamului ~i bisericii noastre, roade
1 N. lorga: Andreia !$agwza)> in revista Samanatoruh a nul II. Nr. 50 (14 Decemvrie 1904).

atilt de imbel~ugate ; fa pte ~~ !ndrumi!ri culturale de o epocala importanja, ~~ idei inainta+e, cum Ia pujini dintre contimporani se vor gasl - toate acestea intr'o armonioasii imbraji~are, constituesc individualitatea lui $aguna. Ar fi insa o lacuna, daca am lasa neamintita $i o alta calitate lnsemnata a lui: destoinicia de diplomat ~i <<om politic din cre~tet pilnii in tiilpi,' cum nu ~tim sa mai fi lost vreunul printre ciipeteniile noastre biserice~ti. Ditnpotrivii se ~tie, ca vieaja contemplativii ~i traiul monahicesc din manastiri pe' mulji chiar dintre cei mai buni, i-a facut nelnjelegatori pentru lucrurile lumqti ~~ <<politice~ti. Imbracand rassa ciilugiireascii, pujini au reu~it a riimilnea orientaji asupra fluctuajiilor luinii din afara, ~i a nu se poticnl, cand. erit sa pii~easca pe ciirarile de labirint ale viejii politice.' Astfel Dosofiei, care adilnt din carji ~tia, a da! gre~ in judecajile sale politice ~i s'a in~elat creziind, cii loan Sobieski va fi In shire sa scape Moldova de Turci. 3 Pe Antim lvireanul Ungrovlahiei 1-a costal vieaja, cand din !ipsa -de prevedere politica nu s'a jinut de datoria-i arhiereasca, ci primise a se amesteca ~i in cele politice~ti,' iar pe cucernicul.Veniamin Costachi 1-a inghijit surghiunul miiniistiresc, fiinddi nu putea lnjelege deplin schimbiirile unor vremuri vijelioase, cari !I incurcaserii de tot, prin nestatornicia lor. 0 Doar episcopul loan lnocenjiu Micu, care a fast ~i el tin aprig luptator pe teren politic, s'ar putea asemiina inciltva, prin atitudinea sa indriizneaja ~i ne~ovaitoare, cu poli-. ticianul :=;>aguna. Exista insa o mare deosebire intre felul lor de Jupta ~i mai ales lntre rezultatele, Ia cari a putut sa ajungii unul ~i celalalt: pe cand lui Micu politica sa energicii ~i fiirii vicle~ug ii deschise, prin intrigUe du~manilor sai ~~ ai neamului nostru, prea de timpuriu mormilntul exilului, In care s'a stins intre tanguiri jalnice, cu g'andul vecinic Ia credincio~ii siii chi-

al

1 2

M. Eminesca:, Scrieri politice ~i literare>> pg. 196., Acest ad_evar il constata renumitul Treitschlw: "Allen Theologen

haftet die Schwache an, dass sie nicht genug politische Sachkenntnis besitzen cf. Heinrich von Treitschke: fPolitifl vol. I. pg. 74. 3 N. lorga: dstoria literaturii religioase a Romdnilor f;dntt fa 1868>> 1 pg. 180-181. 4 Idem: dstoria literaturei romB.ne in sec. XVllh. val. I. pg. 426.
5

Idem, ibidem vol. II., pg. 402-408.

330

nuiji, pe $aguna dimpotrivii prudenja sa politicii, simjul practic tactul diplomatic extraordinar de fin 1-a dus - chiar ~i intre imprejuriiri cu totul potrivnice - din izbilndii in izbiindii, facandu-i cu putinjii, sa stoardi oriciirui prilej tot folosul ce ni-l puteii. da. .
~i

INDICE DE NUME:
A.
Pag.

B.
P.:tq.

45, 143, 145; 191, 252 Abrud 46 -Sat Adamovici Oherasim 36, 238 Agria (Eger) 10 Alba-Iulia 38, 130, 143, 185, 194, 197, 199, 200, 207, 231, 252 cl. ji Balgrad
Albina>) 180, 241

Albina romiin<l Aldulean loan Alexandria Alexi I. Alexici 0.

Allgemeine Zeitung)>

178 211, 225 157 12, ?2, 28

10 90

Andrassy Iuliu Anglia Antim Ivireanu

Antorismos>)

215 186, 224 328, 329

265, 292

Apponyi 192 Arad 23, 152, 244, 274, 279 Aradul vechiu 243 Ardeal 32, 39,-59, 78, 80, 84, 87, 92,
93, 95, 160, 'l:02, 232, 234, 238, 272,274

Argej 19, 258, 264 Arhiducele Albrecht 235 Ludovic 56 , 56, 63 Stefan , Rainer cf. Rainer , Arhiducesa Sofia 71 Armenopole (Gherla) 209 Aron Petru 34 Atanasie Anghel 34, 102, 276. Atena 186 Austria 103, 182, 184, 186, 188, 236
Avacumovici Pavel 24

Avrig Axente Severn

198 92

Babej V. 271 Bach Alex. 82, 83, 87, 92, 103, t09, 180, 182, 187, 304 Bach Eduard 83, 99 Biidili! loan 119, !37, 181 , Petru, protopop ~i asesor 81, 120 , , preot 120 Balgrad 89, 158, 159, 209 Balint Simion 46, 92 Balomiri loan 235 Biinat 78, 270, 272, 274 Banescu N. 6 Banffy Nicolae 187 Barcianu, Sava Popovici s. 126 , Daniil _Fopovici Dr, 283 Baritiu G. 32, 34, 37, 40, 46, 47, 48, 49, 50, 57, 58, 60, 70,_ 73, 74, 83, 89, 90, 91, 96, 116, 117, 118, 1l9, 137, 142, 144, 145, 152, 161, 167, 168, 194, 196, 201, 209, 212, 215, 225, 228, 230, 232, 235, 238, 245, 247, 250, 253, ~69, 280, 304, 326 Barnutiu S. 9, 59, 56, 61, 62, 76, 91, 142 Barseanit A. 144, 147, 302 Bart loan 149 , Petru 149 Basaraba, ~erban Cantacuzino B. 158 Bap losif .300 Battyany L. 56 Bedeus losef von Scharberg 46, .90 Bekesi 317 G. 84, 202, 269, 284 Beksics 93, 220 Beldi 310 Bell-Lancaster 37, 72, 73, so, 81 Bern 235 Benedek 190 Benigni

332
Pa!t.

81 Berlin 160 Biblia lui ~aguna 155, 158 ""Biserica Ortodoxil. Romil.nib 263 Blaj 59, 60, 61, 62, 63, C9, 96, 115, 117, 118,~ 209, 252 Bob loan 34, 36 , ., dr. 237 Boemia 104 Bohatel Alex. 64, 235 BOhm Leonard 24, 35 Boiu Zaharia sen 114 , , jun., profesor 163, 180, 181, 243, 317 Baloga Iacob 74, 316 Bonfini 249 Borcea loan 177, 253 Bordolo 93 Borlea S. 313 Bor~od 9, 12 Botnar Mihail 76 Brad 143, 144, 300 Bran loan 65 Bril.ncoveanu Constantin 258 Bra~ov 48, 57, 80, 83, 90, 95,118,131, 14J, 144, 147, 152, 191, 209 239, 249
253, _256, 259, 301
I
J

Berde Iosif

c.

F.
Prtg.

Bretcu Brote Aurel dr.

, Engen

Bruckenthal Brutus Buchenthal '

Bucium
.Bucium~Isbita

143 176 230 84 186 272 45, 46 45

Buciuinul

264

Bucovina 74, 84, 152, 161, 188, 265, 272, 279 Bucuresti 20, 21, 74, 158 Budai Aron 37

sc

Budapesta
Budapesti KOz!Ony , Szemle>l Bun ea. A. dr. Bungard Buteanu Buzau

10, 14, 16, 35, 63

284, 285, 287 65, 66 34, 63 40, 42 60 263

Caesar 186 Calii1ic, episc. R&mnicului 263 C&mpeni 91 Cilmpul Liberti1tii>) 60, 62, 66 Cantacnzino ~-erban 158 Caransebe~ 10, 252: 274, 279 Caraj 204, 206, 299. 300 Carcalechi 21 Carlovit 25, 36', 39, 40, 49, 52, 58, 59, 102, 193, 258, 267, 269, 271, 273, 276, 278', 279, 285 59, 274 Carlstadt 46 Carpeni~ Cassius 186 CeOntea T. 177 Cernauti 106, 126, 150, 161, 244, 268 71, 202, 236 Charmatz Richard 6 Charybdis 328 ChesariJ?., episc. Rilmnicului 143 Chi oar 35 Chirilovici ~ofronie Christianscoie citenije 161 121 Cibu Cfcero 72, 217, 320 Ciorescu Haralampie 300 Cipadu T. 52, 64, 65, 76, 198, 219,245, 247, 248, 250, 252, 253 Clam.Qall<Js 83 u -Martinitz Iaroslav 189 149 Cloesius Gheorghe Cluj 36, 45, 56, 63, 72, 141, 143, 185, 213, 232, 233, 234, 235, 253, 279, 308 Cogi:l.lniceanu M. 150, 179 Cohalm 143 Compendiu de di-ept candhic de ~aguna 159, 160, 299 Concordia ziarul C. 209, 272,-278 258 Constantin Bri'incoveanil Convorbiri _Literare 87, 89, 90, 91, 94, 97, 101, 110, t15, 129, 136, ISO, 164, 175, 177, 294,264,302,326,327 Cosma P. 203 227 Covasna 29 Co vii 306 Crainic

Cremslet' Crenneville, Lud. Folliot de Cr. 207, 220 Crenneville Ludovic Cristea Nicolae 176, 181, 230, 238, 75, 202, 224, Croatia Csitki 0. Cuntan D. 56, Custozza 264, Cuza

P:.lg.

'94, 202 253 238 248 311 235 325

D.
Dalmatia De<ik 67, 203, 228, 230, 235, Deb_ate ziarul D. Despina Doamna Deva 143, Dobra Domokos; soc. montanistica Szt. mokos Dordea Ana Dordea Oprea De~ofteiu, mitropolitul Moldovei 267 236 230 18 300 300 Do.,. 115 155 155 328,

329
Draghici Meletie Drago~ Joan Drava Duma Constantin Dunca Pavel 277 65, 74, 80 69 50 64, 65

fabini 222 Fagilraj 143, 244, 312 familia)> revista F. 144; 300 federatiunea~ ziarul f. 241, 297 ferdinand V. 64, 70, 71, 75, 77 Filipi 186 filoteiu~ episcopul Buz<lului 263 Fischer Stdan, episcop de- Agria 10, 12, 14 Florian Aron 48, 110, 112, 118, f29, 137, 164, 165, 166,177, 181, 184, 307 foaia Duminecii 178 ,, pentru minte 24 francisc Carol 71, 192 francisc Iosif I. 71, 72, 96, 99, 213, 223, 236 Franta 186, 224 fridenfels Engen 46, 117, 223 friedjung Hein-rich 53, 54, 56, 70, 71, 78, 88, 90, 102, 182, 186, 187, 202, ' 203, 228, 236 fulea Moise. 40, 45, 48, 50, 51, .53, 67, 68, 81, 92, 121, 125, 126, 137, 119 fundri.tiunea franciscIosefina 124, 129, 130

G.
Gaetan N. 235 Galaii 118 Oalitia 74, 84 Gallu !osif dr, 254 Oazeta de Transilvania 31, .37, 38, 45, 47, 48, 49, 50, 118, 149, 164, 194, 196, 209, 225, 231, 232,.237, 241,253 121, 300 Oeoagiul de jos Gerber Iosif 150 German, duhovnicul lui ~aguna 298~. 319 236 Oermania 35 Oheoi'ghevici loan 12 <;Jherga Adam 117, 188, 209 Gherla cf. ~i Armenopole 118 German Stefan 34 Giurgiu (Pataki) Joan

E.
Economu 21 22 Sevastian Elementele dreptului canonic de' ~a160 gun a 167, 304, 329 Eminescu M. Enchiridion de canoane de $aguna 299, 415 EOtvos 67, 96, 109, 203, 228, 282, 284, 324 Epaminonda 238 ,,Erdelyl Hirad6'' 47 Eszterhazi M. 229 Eusebie, istOricul 27 Eustatievici D. 137 Evangelische "Kirchenzeitung 160.

934
Pag.

Glanz Florian Goethe Ooluchowsky Gozsdu Emanuil 119, GOrgei Artur Orabovsky Atanasie 14, , Constantin , Elena , Gheorghe , Maria Orama Alex. dr. Orecia Grillparzel Grimm Iosif 93, Orisellini
OU~teri~a

90
317, 326 187, 197, 203 204, 206, 299 84 16, 20, 21 22 22 21 22 21 292 108, 186 93 132, 140, 165 98 121, 122 244

t.
lacob Putneanul, mitropolitul dovei 328 Iacob Stamati, mitr. Moldovei 328 Iancu Avram 58, 80, 83, 89, 91, 92, 97, 99, 101, 142 Ia~i 267, 304 lghian losif 45, 48, -so, 64, 65 Ilia 300 loanovici Eagen 58 , Gheorge 285, 289 , I. 114 Iorga N. 327, 329 losif, episcopul Arge~ului 155 losif 11 36, 54 lndreiu Alexandru 301 lstoria bisericeascll de ~aguna 160 161 2 Istv<inffi Pavel 50 !tali a 182, 184, 235 Iuga loan 161, 175 lvacicovici Procopiu 278
Pag. Mol~

Kbzacsek
Kozma Denes Kuranda

i>ag, 82 207 182

Pag,

L.
252 Laboulaye 70, 195, 203 Laita 69 Lamberg 44 Laodikia 75, 96, 136 Laurian Tr. 37, 149, 198 Lazar Gheorghe 50 , Ladislau 123, 301 , Moise 150 155 Lazarevici Dimitrie 112 Laxenburg Lemeni loan, episco"p gt<:-cat. 59, 60, 63, 64, 17 4, 238 56 I.eopold 11. 129 Libenyi 121 Lica lui Precup Liechtenstein, _prindpele L., guvernatorul Ardealului 94, 184, 197, 245 244 Lipova 72 Livius 186, 187 Lombardia 112 Luceaf<lrnl 72, 73, 74 Liiders 117, 244,299 Lugoj 21 Lugo~ianu 0. 29, 47, 90 Lupa1 I. dr. 50 Lup~a 24 Lupulov Petru

M.ajhlth Anton 188, Gheorghe , 204, Manu Iosif Manuilovici Ecaterina ~Manuiloviciu Maxim (Moise)

Gutenberg

H.
Habsbutgi 26, 54 Hacman, episcopul Buc_ovinei 193, 258, 262, 265, 266, 268, 276, 280,291 Haidu-Besermeni 146 Haines G. 137 Halmagiu 143 Hani loan 50, 81, 120, 121, 125, 126, 153, 193, 298 Hartmann Moriz 53 Hateg 118, 148, 200, 244, 252, 300 Haynald Ludovic 199, 216 Hermannstadt 267 (<Hermanstiidter Zeitung 233, 320, 324 He!Iert ]. Alex. 30, 63, 174, 255 Heufh~r l..:C3 "Hivatalos KOzltiny 61, 65, 69 Hochmeister Martin 149 Hodza M. 82 Hohenzollern 236 Honterus 153 Hopovo 29 51 Horat Hrabowsky 70 Hunedoara 50 Hurban I. 82 Hurmuzachi Eud. 76, 265, 267, 272, 278. Hurmuzachi Gheorge 268 Hutovici Nicolae 37

J.
jakabb Bogdan Jakab Elek Jellacici jirecek 188, 191 46 69, 71, 79 26, 30, 274

K.
Kaiserfeld 228 97 Karabetz I. Karlsbad 104 Kemeny F. 207 , Sigismund 54, 55 248 Kecskemeti Aurel 121, 155 Kiriakodromiort 63, 238 Klein loan _Inocentiu 21 , Samuil cf. ~i Mi~u , Kolozsv{tri KozlOny 214 235, 236 KOniggriitz Koriradsheim 112 Korunk 213, 214 Kossuth L. 54, 54, 57, 65 7 66, 68, 69, 70, 71, 74, 80, 81, 84

M.
187, 189, 190 Maager Carol 186 Macedonia 201 Macelariu Ilie ,,Magazin istoric pentru Dacia 98 Magenta 186 Magura Codlei 2b1 Magyar Futan> 185Magyar Sajto>) 217 Magyarorsz<'ig 278 Maior Petru 21, 198 Maiorescu loan 86, 87, 89, 90, 91, 96, 99, 101, 110, 112, 115, 118, 129, 137, - 142, 145, 175, 179, 184, 307

285 192 206 25 24 204 Maramura~ 174 Marcu din Collin 172, [77, 243 Marienescu Atanasie 186 Marins 59, 65, 66, 69 Mtirki Sandor dr. 53 Marczali Henrik dr. 279, 285 Ma~;drevici' Samuil \76 Maxim I. 118 Maximilian Mihai 65,222 Media~ 122, 227, 252 Mehadia 258 Meri~ani 302, 303, 307, 313 Me~ota loan dr. 53, 56, 182 Metternich 216 MexicO 34, 328, 329 Mien Inochentie 198 , Samuil 215 Mihaiu Viteazul 294 Mihalcescu I. dr. 203 Mihali Oavriil 143 Mijlcceni 56 Milano Miletici Svetozar 270, 285 Mineiele 155, 156 9, 11, 12, 14, 15, 16 . Mi~colt MociOni Alexandru 295 , Andre.i.u 75, 188, 189, 193, 248, 258, 267, 271, 272, 275, 278 235 Moga .Dumitru ,. loan teologul 48, 50, 51, 52, 81, 149, 150 Moga Vasilie 23, 31, 37, 38, 48, 49, 50, 104, 120, 130, 148, 174, 238, 315 Moldova 84, 95, 186 253 Moldovan 64, 65 D. , 178 Molnar. loan dr. 231 Montenuovo 267 MOrariu Constantin 12 Mojiu Aurel 14 Mucin Anastasia

337

h .
Mucin Gheorghe 12, 15, 22 , Mihail 11, 12 , Naum 15 Miiller Gottfried 74 Muntean Gavriil 89, 90, 91, 94, 115, 136, 250, 301 Mura~-O~orheiu 143 Mun'i.~an Andreiu 150,177, 178, 250,251 Jacob 118, 119, 120 , Mylius 316

f.l.
ilag,

Pag,

Pag.

Pn~cariu

Pacatian 203, 204 Pi1kozd 69 Pakrac 274 -Panovici I. 50, 81 Pantazi Origorie dr. 50, 107, 110, 123, 126 Papiu I. 306 , Ilarian Alex. 34, 60 <,Paraklitiki>> 154 N. Parma 184 Nadasdy 45 Patrauv 267 " ,f. 207 223 Pericle 6 34, 35 Nagyszegi ~<Pester Lloyd .J19 Napoleon 173, 325 Pesti HirnOb 278 Nasaud 129, 136 Pesti NapiCH 199, 229, 230, 278 Neagoe Ba{larab -18 Petersburg 161 Neamul Romfinesc 48, 304 Petra.;;eu I. D. 311, 312 Neqa Teodor 121 Petrie loan 227 N egruti Con st. 9 Petrino Nicolae 188, 193, 258 225 Negrutiu Pt::trov Alexis 34, 161 Neme~ loan dr. 212, 253 Platon 72 Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei 74 Plutarh 6 Neonil, arhimandritul N. 95 46, 47 Pogitny 0, Neue freie Presse 287 Pompeius 186 Nichitici Ghedeon 36 Pop Lad. Vasile 88, 149, 207, 253 N icoanl -Moise 23, 38 ,. Sigismund 204 Nifon, mitr. Ungrovlahiei 263 79, 91 , Zeiwvie C. Nilles 34 Popa loan din Aciliu 35 Nocrich 50, 132 Popasu I. 9, 48, 50, 75, 122, 144, 145, 35, 36 Novacovici Dionisie 194, 227, 252, 270, 281, 302 Popea I'J. 10, 45, 59, 60, 63, 107, 118, 0. O'Conell 143, 145, 153, 159, 192, 200, 213, 220, 210, 213 Odobescu 225, 229, 232, 234, 271; .275, 277, 279, 249, 250 . Offenbaia143 285, 295, 315, 318, 320 Olmiitz 71, 72, 74, 75, 77, 82 Popescu loan 163 Opri~a P. dr. 144 Poplaca 120, Oractea-mare 24, 25, 279 Popovici Aurel C. 78, 294, _202 Ora~tie 300 , . A visalon 50 Organui- Luminarii / 52, 62, 65, 178 loan vicarul 37 Orghidan Rudolf 175 Stefan, episcop 24, 59" " Orlea Teodor' 121 , invatator 22 " Orlat 68, 129, 136 Praga 75, 77, 235 Ost und West .. ~07, 248,275,278, 282 Prusia 236 Ostdeutsche Post 9_0 Puchner 72, -73, 79 bsterreichisehe Rundschau 20~, 228 Pumnu Aron 58, 161

Joan 212, 225, 226, 242, 243, 245, 250, 253, 285, 293, 305, 314 Pu~cariu Iosif 47 , llarion dr. 31, 36, 77, 81, 106, 107,118, 171, 174, 192, 204, 265, 267, 268, 296

R.
1

Rakoczi 0. 158 Racuciu D. dr. 253 56, 186, 187 Radetzky 312 Radu !'. egru 92, 152, 263 Radulescu I. E. Raiacici loSif 24, 29, 30, 31, 39, 58, 59, 69, 102, 103, 193, 279, 276 Rainer, arhiducele R. 187, 192, 193, 272 56 Rail, comisar regesc Ramuri 142 Rfimnic 81 Rannicher I. 153, 160, 216, 324 Ril9inari 146, 147, 244; 319, 321, 322 Ratiu I. profesor seminarial.;;i protopop 177, 181, 200, 306 Ratiu I. dr. 231, 235, 237, 245 , v. 162 Rechberg 187, 193 Redlich I. 182 Rednic Atanasie 34 Re'ichenstein 209 Reichsposb> 202 ~~Religio" 119 I<Revista nona, 21 Rogge Walter 102, 325 34 Roma Roman Dionisie, episc. Buzaului 74,263 Visarion . 172, 310 RomAnia Liteniribl 61, 177, 179 57, 141 Roth Stefau Ludwig Rusch Gustav 175 Rusia 103, 108, 224 Russo Aleen 61, 62, 179 Rusu loan 244, 253 Russell, LOrd R. 210

,,

Sacele Sadowa Sadu Salaj

Sali~te

s.

Schmerling .87, 196, 202, 203, 207, 212, 221, 225, 228, .229, 236, 269 Schmidt Conrad 231 , HeinriCh 233 Schonbrunn 223 Schwarzenberg Carol 92; 93, '96, 104, 106, 114, 116, 117, 129, 164, 165 Schwarzenberg felix 71, 77, 78, 82, 83 Schwicker I. H. dr. 26 Scriban Filaret 263 Neofit , 9, 263, 264 scYita , 6 Seghedin 7 Selagian I. 180 Sentz Alois Dr. 160, 316 "Siebenbiirger Bote 255, 256 Sibiiu 31, 38, 59, 67, 71, 81, 84, 94, 96, 115, 118, 143, 149, 164, 181, 193, 194, 197, 204, 209, 213, 228,232, 233, 209, 242, 244, 245, 258, 259, 263 Sighi.;;oara 92, 114, 143 Simion Stefan 157, 159 Slavici I. 320, 327 Smelzer 89 Sobieski I. 329 Solferino 186 Sparta 186, 206 "Srbski Dnevnic" 273, 274, 275 Stadion 77, 78, 79 Stancovici Stefan 29 Statutul organic)) 261, 290, 294, 295 "Steaua Dunarih 177, 186 28 Stefanovici Lazar Stere C. 294 Stratimirovici Stefan 25, 26, 29 Strigoniu 92, 116 Strossmayer 192 Slur L. 82 Sturza 0. 95 Suceava 244 Suciu Stefan 118 Sulla 186 (<Supplex Libellus Valachorum 63 <~Siirgony" --248, 278 Szechenyi St. 54, 55, 67, 205 Szilagyi Sandor 59, 69, 84, 182, 202, 229, 230, 236, 269, 284

Salmen Samanatorul" sarbia Sava Brancovid

244 235, 236 178 84 8, 74, 215, 244, 312 67' 73, 90, 254, 256 328 75 98, 274

~
~aguna Anastasia 9, 10, 12, 14, 15, 18,19

, ,

" " "

"

Anastasiu 9, 10, 12, 16, 18, -19 Andreiu, pasim 12, 15, 16, 20 Avreta 9, 12, 16, 20 Ecaterina 11, 12 Evreta 9, 10, 12, _14, 15 Naum 22

338
Pag.

$andor Atanasie 172, 243 erban Cantacuzino 158 imleu 143 162, 19~ incai 0. Sipotele 304 ~iria (Vilagos) 84 ~ofronie din Cioara 35 " mitr. Moldovei 263 $nlutu Sterca Alexandru 84, 116 196 198, 208, 210, 220, 233, 248 ' ' $ulutu losif 46

u. u.

Pag.

Ungaria 202, 208, 211, 224, 232, 234, 236, 238, 270, 280 Urban 69, 79 Ormossy L. 71, 87, 129, 143, 175, 188, 199, 200, 203,-215, 225

CUPRINSUL.
--~-

v.
150 221 227 ~~ 1M Valeanu Pamfiliu 180 Varga Catarina 45, 47, 48 Varlaam, mitr. Moldovei 328 var~et 23, 24, 25, 28, 59, 152, 274 Vasici Pavel dr. 49, 137, 138, 140 172 181, 270, 304, 305 ' ' Vasilco G. 241 Vacarescu I. Vaida L. Viilcele

T.

Taube Fr. Wilhelm 30 Teodosie, mitr. Ungrovlahiei 158 Telegraful popular 165 ' , RomAn>> 24, 30, 39, 61, 1121 119, 129, 137, 139, 141, 142 145 154, 164, ~i urm. 184, 186, 195 zoo' 201, 204, 209, 213, 215, 217, 223, 226: " - 272 Velencze 69 230, 338, 240, 243, 253, 256, 261 264 268, 210, 273, 278, zst, 296 ' 3os' Venejia 236 323, 325 ' ' Veniamin Costache 328, 329 Teleki Iosif 46 Viata Rom<ineasca 179 267 294 ' 212' 273 Tempea R. 137 <'Vid'ovdan Teodorovits I. 20, 22 Viena 10, 14,. 39, 63, 75 77 85' 88 1 187, 192, 207, 212, 224, 229,' 235' 253 Termopile 38 271-; 273 ' ' Teutsch Fr. dr. 324 , G. D. 323 - Vingard 89, 94 Thun Leo 93, 95, 104, 105 1061 107, Vlahovici 193 <'Volksstimme 256 108, 117, 124, 132, 145: 146 152 171, 223, 247, 304, 308 ' ' Vuia lgnatiu 28 23 T!mi?oara 23, 152, 274, 279 Vulcan Salnuil Tmcu dr. 176 253 w. , Velia N. 28 Tisza Cqlnman 181, 201, ~ 215 Wessetenyi MiklOs 57, 65, -,71 Tkalac dr. 207 248 275 77 Todoran E. ' ' 10 Wiener Zeitnng'' 71, 79, 90 TOvissy Gergely 46 Windischgratz83, 88, 89, 91, 92 96 99 TOrteneti Lapok 63 Wohlgemuth 123, 129, 149 ' ' ' Transil vania 49, 50, 73, 89 90 91 Worlik 105 96, 142, 145, 164, 176, 249, 252' ' Wanderen) 266, 268 Trauschenfels F. 219 Traitschke. H. 329 Treumund E. 202 89, 300, 301 <'Tribuna 23 47 177 Zarand 238, 244 Turcia ' ' 103 zarne~ti Zastava 271 Turda 37, 47, 49 Zelinka 212 Zieglauer F. dr. 29 Zimbrul)) 177 Tara RomRneasca 74, 84 Zlatna 46, 45, 48 , Noastra 307 Zsiga 52

Prefata la editia 1-a ~--- ___ --- --- __ _ , , , II -a --- --- --- --- --- --- --Partea I. Copililria lui ~aguna. lmprejurilrile familiare. Anii de studii t?i de ciilugirie --- ___ ----- --- --- --1. Anastasia ~aguna (1785--1836) .. - ... . ..... --11. $aguna ca student universitar. Calugarul Andreiu intre

-~ 3 8

9-31

Partea II. Starea biseri_cii ardelene. Vicariatul lui ~aguna ~~ a1egerea de episcop --- --- -- ... -- ---

S-.~~~~~~~~-~-~-~~

21 32-51 32 39 47 52-85 52 63 75 84 86-186 86 94 101 104 109 112 115 120 124 130 - 141

1. Situatia bisericii romRne~ti-ardelene inainte de $agnna II. Activitatea lui $aguna ca vicar __ _ HI. Sinodul electoral din Tnrda. $aguna episcop
1. Sfintirea lui $aguna ca episcop la Carlovi1 ~i participarea lui la ~dunarea nationala din 3j15 Main 1848 --- --- --11. $aguna in misiune diplomatica la Viena ~i Pesta --- --III. Starnintele lui $agnna la cmtea din Viena in- favorul cauzei nationale '___ --- ---IV. Intoarcerea lui $aguna in Ardeal ---

Partea 111. in viforul mdntuirii --- --- --- ---

Partea IV. Deceniul absolutismului

z4

z.

r.

I. Deceptiuni. Relapile lui $agnna cu guvef~atorii Ardealului --- --- ___ --- --- --- --II. Sinodul din !S50 ___ --- --- --III. Incepntul lupfelor pentru _.- emanciparea bisericii romane de sub ierarhia sfirbeasca --- ___ --- --- --- --- --- --- --- --IV. Luptele diplomatice ale lui $aguna cu ministrul Thun Colede ~i fundatiuni ___ --- --- --- --- ----- --- --VI. Biserica catedfala ______ --- ___ Nelntelegeri confesionale ___ --- --VII. VIII. Cum pedepsi3. ~i cum rasplati3. $aguna? cum ~Wt el sa apere prestigiul preotimii? --- --- --- --- --IX. Organizarea ~coalelor. Seminarul. fundatiunea Francisclosefina ___________ _ $coalele poporale ___ _ --- --__ --- --- --- --- --- --XI ~coale secundare XII. Tipografia ~i productele ei. Activitatea literanl a lui _____________________ --- ___ --- --- --- --- --- --XIII. _Telegraful Roman~}; importanta istoricil. $i culturaHi a acestui ziar in epoca lui ~aguna --- 7-- --- --- --- --- ---

v.

x.

~aguna

148

164

P ar.t.

182 184 Pa rtea V. Timpul i ncercarilor constitutionale ___ _ ___ ___ __ _ 187 330 __ I. 5agun a in senatu l imp erial din Viena (1 860) ________ _ 187
II. Ill. IV. V. VI. VII. ca prezident al co nfe ren(ei na(ion ale din Sibiiu (1861) ~ i me mbru al celei mixte din Alba-luli a ______ _ _ _ Ro lnl lu i ~agnn a Ia co ngresnl natio nal din 1863 ___ __ _ ~ag un a ca depu tat al di etei arde len e (1863/4) ~i membru al senatulu i imperial _________ ______ ______ ______ ___ ___ Audienta lui ~ag u na Ia impi\ratul, in August 1865 _____ _ flere posse m, sed juvare no n, . v ana sine viribus ira. Parabo le politice ______ ______ _______________________ _ St:truinjele lui ~ a gu n a pentru infiinjarea Asocia(iu nii trans ilva ne>>. Activitatea lui ca prezident al acestei fnsti__________________ __ ________ _ tu(iun i __________________ _
~ag u na

XIV. Rezultate _____ _ -- _____ _ ___ XV. Dinasticism san nltraloialitale ___ ___ ___ __ __ _ _________ _

n1a aplrut Ia noi o carte, care sll fie menitJ~ a folosl tn toate privin\ele, cum ne va fi aceasta de folos tuturor Qi va li indeosebi 11pre folosul l.nvltiUorului ~i preotului rom~n ". (01'. Alex. Bogdan: nRetJista ge11erald a lnlllftirmd~ttului" 1910 nr. din Febr. pag. 542-4).

11Cartea d-lui Lupa~ va puteA eervi viitorului istoric al iovli~lm~otului rom~nt>sc din ArdP.al ~i Ungaria ca izvor ori ca mijloc de orientare. De mutt

194 207 213 229 232 242 254 262 269 284 297 314 323 331

,.Cu iutregul aparat Qtiin\ific modern, cu spirit istoric luminat Qi obiectiv, en multll rlhna ~i dragoste romaneascl d-1 Dr. loan Lupa~ a izbutit sl ne deA "' o remarcabilii operl liter&J'li, tare voate fi socotitA pe drept cuvAnt ca scrierea cea mai complectl ~i cea mai bunii asupra vit>tii ~i activitl~ii lui ~aguna. Vieata marelui mitropolit, lmprt>jurlirile familiare, anii de studii Qi ciUuglrie, precum ~i vasta lui activitate bisericeascli, politicli ~i culturall aunt lnfAti,ate pe temeiul cPrcetiirii 'i interpretiirii foarte con~tiincioase a izvoarelor de prima mAnll". (I. Scurtu: "Minerva" 1909, nr. 286). "Biograna cea dintil.i a niitropolitului !;laguna, aplrutii dupiL 6 ani deJa moartea lui, este intocmitll de unul dintre oamenii de incredere ai mitropolitului. Aceastl biogratie cupriode material pre ~io s, avttod Ia dispozitie numeroase izvoare tfirecte; uneori tnsii tr~.>ee repede peste lucruri de lnsemniitate ~i se oprP.,te la mlrun~iQuri, carl nu caracterizeaz!L de Joe personalitatea lui ~aguna; altMatll se cufundli in preamiiriri des repetate ~i _ cam en st~ng_i~ie scrise". ,Monografia istoricll apiirutll cu, oeazia serbll.rilor jubilare de acum, este alclituitiL de un profesor, a carui ocupatie principalll o tormeazl studiul istoriei romAneQti. Ca sli poatl depllna lntreg firul unt>i vie\i striilucite ~i cuprinzlitoare, tllra al rupe prea adesea, autorul monografiei a cercetat din nou izvoarele ce nu er11u exploatate; a descoperit documente necunoBcnte privitoare Ia ~aguna ~i Ia cei mai deaproape ai lui; a consul tat nenumllrate publicatiuni: ziare protocoale, epistolt>, acte, clirti rom~ne Qi strliioe. Aetfel 8 reu~it sii adune ~~ sii lochege Qirul de fapte, cari alc!ltuesc viea~a eroului &Qa, cum 8 fost el in realit8tt>: un om destoinie elL ereeze, sA lndrept~.>, sa cArmuiascli, ell apere o biserica ~i un popor atAt In zile da bucurie, cAt Qi In zlle de _ piAngere Qi amii riiciune, - a reuQit sii ne puol in fatl icoana unui pllstor sufletesc, care a dat totul pentru turma sa credincioas!l... Ca. formll, lucrarea d-lui Lupa~ este neexccptiooahill. Are o limM cumplltatl'L Qi eQrectll, uneori plioii de un sugestiv avllnt. In!Ampiniim j!reQeli foarte JlU\ine... dar 'i greoelile arltate dispar in comparatie cu calitii\ile superioare ale acestei publicatiuni, care deschide autorului siiu nn loc de cinste lntre istoriografii romllni ~~ va face ca amintirea lui $aguna sl fie adAoc lntipll rill in min tea generatiei de astlizi Qi a celor viitoare". E. Hodo~: ,Lttceajlbul11 1909 nr. 20, pag. 463-466. ,Lupa' tanar e miive i,gen !lvezetes olvaijmauy, az iroi rutinnak !s a helyes politikai iteWkepessegnek minden je!evel. Sok haszonnal olvasta Fried junl(ot es europai szempontb61 kepes az esemenyeket megitelni. .. E m(i altalabao inkabb nevezheto kor - mint elet l'&jznak . . . . . k1119n<>sen ki kell emelnUnk az iro elokeloen diszkret tonusat, melylyel a nemzetisegi kerdest targyalja, Magyarokra, nem m11gyarokra nezve k<>vetendo pelda. ltel~te iben altalliban mMsekelt, azok inkabb a targybOI latszanak k<>vetkezoi, mint az ir6 egyeni velemenyebol. Keresetlenftl ir, de stilusa eleven, fordulatos. Ha akadna a magyar olvaso k<>zonseg k<>rlben romanul !rto, bizonyara nagy haszonnal es elvezettel olvasnli e miivet11 B. R. : "Huazadilc Szdz~d" 1911 nr. 12, pag. 613-617.
0

Vll l. Conflic tul lui $aguna cu co mitele slisesc Sal men. Sin oadele din 1860 ~ i 1864 ___ ______ ____________________, __ _ IX. Rela jiile lui ~agu na cu arhiereii de peste mun(i ~i en Hac man, episcopul Bucovin ei ______ __________________ _ _____ __ _________ ____ ______ ________ _ X. Mitropoli a ___ ___ _ XI. Congresele n a (i o n a l e -b i s e ri ce ~ ti din anii 1868 ~ i 1870 __ _ XII. Re:tultate pe teren ~c o hn ___ ______ ____________________ _ XII I. Un asfi njit mi\re( ______ ___ ______ ______ ___ ___________ _ _________ _ XIV. l ndividualitatea lui ~aguna ___ ___ __ ___ lndice de num e ___ _____ _______ _______________ _____ _

--~---

a~a

,. , , eu opul Mitropolitul Andreiu ~agum1 il tin de 'o lucrare bunl, pentru istoria bisericeascii, precum 'i acea nationall din Ardeal, ~i din acllst punct de vedcre e un op de valoare permanentl". Dr. At. M. Marienescu : , Analele Academiei Romdne" Seria 11. T. xxxrr. pag. 819- 321.

- - . . . .....--