r BULETINUL· l�

MONUMENTEI�OR ISIDruCE
l· - anul XLI nr.1.1972 J

www.patrimoniu.ro
CONSI L I U L C U LTU R I I ŞI ED U C AŢI E I S O C I A L I ST E

BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE

-- Nr. l. 1972 --

-- A N U L XL I --

www.patrimoniu.ro
Coperta şi prezentarea grafică: JEAN E U GE N
Tehnoredactare: G HEORGHE M ATEI
CopertJa 1: Bis,e�iaa d in CL�er in M UlieU i I etnog,n afic a,1 Tra n si, lv,aniei, P,al1Oul H o.ia , C l uj (Foto Szab6 Ta mas)
Co perta I V: PI'a oa de a rg'inrt: d i,n teza.uwl de la Săl işte- Cioma (vezi p. 1 1 )

C O LEG I U L DE REDACŢ IE

ŞTEFAN BALŞ, CONSTA NTIN BALAN, VIRGIL B I LCIUR ESCU, RICHARD BORDENACHE, CONSTANTI N DAICOVICIU, MIŞU DAV ID ESCU,
VASI L E DRAGUŢ, CONSTANTIN FLOREA, GRIGORE ION ESCU, CORNEL IRIMI E, E M I L LAZARESCU, MARCEL LOCAR, PAUL PETRESCU.
D I O N ISIE PIPPI D I , ADRIAN RADULESCU, LUCIAN ROŞU (redactor şef), VIRGIL VATAŞ IANU.

www.patrimoniu.ro

NOţÎ' u nea de educaţie, cu fo rma ei a ctivă educare, puri ­
fi cată de-'a Iiu ngui m i le n il i,l o r, capătă ·a,stă zi În co ntext u l
ponderii socia l i li ste o d i recţie n ouă de IÎmp'l i n i re,concretizată
prin de�i n i r,e.a educaţiei socialiste; că ci d a că so'c i a' l i,s m u l n u
este n u m a i o simplă a c u m u l a re d e bun u ri ş i o repalr ti zme
de b u n u ri , oi un ţel, i a r ţelul O'ces't,a es'te omuii nou oa p a b i l
să-şi reven d i'c e va loni,le ş i să l e c reez,e, atunci d efi n i ţ i a co,n ­
tem porană 'a educaţiei-educare n u este alltceVia decît pu­
ti nţa dom in ăr'i i creaţiHo r mat,eri ole i n l u mi n ,a u n u i ideal de
perfecţi u n e u m a nă,
Iată d a r ce IÎ ,n lS ea m n ă a stă z i a fi contempora n , i, n toată
accepţi u nea profur1ldă a a cestui c u vi nt. Gîn d i rea n o a stră
orea toa re, c res'CI Î n !d a n o als tră re,spo n s a b i l itate, Î n scrise Î n
parametni i ,de eti'că ş i ech i tate soci ală , deci de a devă r, slÎ n t
g a r.anţi a n ă z u i nţelo r n o a stre de rea l iz a re m a te ri a l ă ş i s p i ­
ritua lă, I,a di m en! s,i'Ui nea prezen,tu,l u i tră ilt, Î n vi l r mubea l i n il i'l ,or
i stori e i , pentru viitor.
U n a d evă r de cind lu mea ÎI c u n oa ştem cu toţii: g ene ra­
ţie de ge neraţie ne ve rifi că m fo rţele şi ne reflectăm s'u oce­
sel,e sau i n succesel e Î n u rm a ş i i noştri, t i n eretul de i e ri, de
azi sau de mii ne. Pentru dezvoltarea mul t i l 'atera l ă a per­
so n a l ităţi i a cestui t i n eret t re buie să luptă m: p rin ri d i c a rea
www.patrimoniu.ro
CONŞTIINŢA
NOASTRĂ
PROFESIONALĂ,
O CONŞTIINŢĂ
POLITICĂ
c u lt u r i i şi i d eolog iei l o r l a m ngul de a rmă de n eÎ.n frÎnt
i m potriva ned reptăţi i ş i vi olelnţe i ; pri n c rea rea a celu i i,d e,a l
d e a d evă. r şi drepta lte oe v,a anula Îln vi itoa rele rel a ţ i i i n te r­
n aţ i o'n a l e tot ceea ce este stră i n păd i; pri n fOl rmmea oo'n ­
şti i nţei co m u n ilste c a,re v,a duce m a i d e p a rte ştafeta Pro­
g res ul u i .
Î n s piritul cel o r m a i Î n a lte tr,a d iţii d e luptă , fa ptă ş i
g Îl n d i re a poporului nostru, Î'n numele că rora l,sto, ri1a este
cel m a i b un ed ucator, "Avem datoria să creştem un tineret
cu un larg o rizont spirit ua l, Înarmat cu tot ceea ce a creat
mai bun omenirea În domeniul cunoaşterii, cu cele mai noi
cuceriri ale şt iinţei u n iversale".
Ca re este d ato r,i a n oa,stră de mesageri a ' i I storiei ?
Doc u m entele d i l n i u l i e ale pa, rti dulu i afi rmă cla r şi ră s ­
p i oat p,r,inci piul de bază a l societă�i i n o a,s tre, a l o m u lui
n o stru, te n s i o n a t Î n gîn d i re ş i a'c ţi u ne, sub Î n s'e m nul ech i l i ­
b r u'l u i IÎ n tpe .r ă,s pundere ş i ·creaţi'e , ,Î ntre sublimlierea a l d e ,vă ­
ratelo r valori m e re'u Î'n l n o.itoa re d e tra d iţ i i să n ătoase ş i inlă­
t u ro rea conştie ntă a falsului, de p retuti n d e n i .
În P I,e n a ra Com i 't etului Central al P a rtidului Comunist
Român d i n 3-5 n o i,e m brie 1 971, pl,e n a ră d e ooncluzi i preg-
na. nte, u rma r,e a a pro bă rii tota l e a sa rci nilo.r no . astre de
l noa stre ro m â n eşti, c'u lt> u r,i i şi ci'v ill i zoţi,e,i noa 's t re milena re,
către Î ntreg u l popol r m undtor, secreta ru l genera l al pa,rti ­
dul' ui, tOY ' a' . răş u l Ni, cola·e Cea uşes·c u , Î.n c UII'În t u l său - de­
venit docu ment de pa rtil d -, ecou a l u n e. i gÎnd . i ri vi i şi apl. i ­
ca,tive, moto r a l unei acţi u n i ro buste d e trăi,re pe măs u ra
veacu l u i a naţi unii no.ast�e int r,a te În o rbita u niversu'l ui,
atrăg.ea at e'n ţi a ' a' s up ra r·o l, u l ui compl,ex şi extrem de stim u:
lato , r a l a ' rtei În societat,e.a n o.a stră, dădea ima. g . i nea exacta
a func�i e,i u ri a·şe a a rtei În orÎn d uir·eo noast ră, a: ceea de
tr.ibună de l u ptă În Î nf r u nta rea d i nt re no u şi vech i . "N u
t rebuie să u it ă m n ici un moment - spunea secreta, rul no s­
tru genera,1 - că orice personalitate se poate afirma n u mai
i n st rînsă legăt u ră cu partidul şi popo ru l, n u ma i Înfăptuind
politica partidului şi n u ma i acţionînd În concordanţă cu i n ­
teresele naţiunii socia liste".
A rta, deci, să eviden ţ ieze energ i a , p r.ilcepe re.a şi, munca
p u s,e În s l u j ba oa u ze i pa rtid u :l u i, b u nă,stă rii 'ş i feric i ri i po­
p O f Ul l ui.
i,n un ma a·na l· iz·e i pro�un de a dezvo l ,t ăwi,i acti'vităţ i'i c u lt u ­
mie şi a,ntisti:ce Î n ya . r a noa.stră a apă rut ca o necesita'te
pe ntru idea lu rHe omu l u i no . u , crea rea Cons' il l ilu l ui Gultur. i i şi
E d u ca ţi,ei Soda lil ste, o rgo n de pa rtid şi de stat, Î'n sc opu l
"asig urării Înfăpt u irii politicii partidului şi stat u lui nostru
in domeniul cult u rii şi educaţiei socialiste, de a conduce şi
Îndruma Întreaga act ivitate cultural-educativă ce se desfă ­
soară În Republica Socialistă România . Consiliul Culturii
ş i Educaţiei Socialiste are menirea de a acţiona pentru asi­
g u rarea unei Înalte civilizaţii slujitoare a poporului român,
unul din ţelurile majore a le operei de fă urire a societăţii
socialiste m u ltilateral dezvoltate. Consiliul Culturii şi Edu­
caţiei Socialiste militează pentru Îmbogăţirea continuă a
vieţii ideologice şi cult u ra le a societăţii noastre, pentru lăr­
g irea orizont u lui de cult ură a l oamenilor m uncii de la o raşe
şi sate, pentru Însuşirea de către cei ce muncesc a marilor
valori ale cunoaşterii un iversale, a tot ceea ce a realizat
mai de preţ omenirea În domeniul ştiinţei, cult u rii şi artei ".
Rezu lta ntă prin ea Îln săşi a Î n: t· regi. i opel re de e di,Hca r.e
socia li'stă, munca specia,lişti lor d in do m eniu l conselrvării,
comoHdăni,i şi va lo ri,fjcării m onu mentelo. r isto.ri:ce şi de a,rtă,
c up rinde noi d i- me ns. i u n i de extinde r'e a , s, tă zi , oÎnd gest u l
cu/h u rai de reda re capătă semnifilc oţia , adÎlnc În:ră,dăcinată
În inimi, a , actull· u i po l,il t il c, de Îlnl făiplt,u il re - şi a :s tf,ell -, de
d: e săI�Înş,i re a ul n ei revo l uţii ma.teria, l -spi,rit u a' l,e .
r
r
C hintesenţă În coo'ndonate car,acteri' stice, doc u ment de
verid iloita1:e, e� p res,i,e a ethosu: lui În a n ume st i l , ti m p şi
s paţ'il u , mon u mentu l este fi,rea s'ca sim bioză a put·e rii econo­
mice, soda . l e şi c u olt ul na, l e a oiv.il limţiei une,i naţiuni.
Tit l u ri le de no bleţe o bţ i,nute de m o n ume n te·le n oastre
d i n n ondu' l M Ol ldovei sou d i n M u nţii O ră,ştiei, de la Ma rea
Nea g ră s'a u D u, nă,n e, e� primă În no bi:l.area perso. na ' l . i tăţii
no.'a' s tre co.nverg,etnte, m odre lată În l u ng' u l seoO'l elo.r, recu­
nos'c ută pe pla'n mon,di'a l . P.ri·n el'e se conf,wn,tă În per,eni­
tate Ideea noastră ro mâ neoscă .
P,ri n c i pi u l I·eni n ist A rta - parte integrantă din cauza
"
generală a revoluţiei" dă spec ja , 1i's tu l ui, În . n ou l a lşi langa
d es'chidere de referi nţe, mÎnd r,ia , legit imă a o m u' l ui po lit i'c.
Cercetătom l de astăz,i me o mare răsp undere f,aţă de
s ocietate şi a-oeastă răspundere este nod u l ce oaptează şi
traln smite În a'ce +a,şi timp o ma, re va rietate de dir,ecţii.
M unca . l u'i, rălSp u: n: dere,a l u i Îln ce' pe o dată cu a' l egerea
's ubi,ed u l. u. i , se contin uă cu des'c if ra r, ea , cu s' ol uţi,a adopt'ată
pentn u rezoll,vo rea l u i , cu a: tenţia ' penmane ntă pentru ap li­
ca, rea ra pidă şi efiooa-oe a rezul ltaltelor o bţi n ute ş i se te. r ­
m: ină - so u se Înoepe, a'ces,ta fi i n l d scapu' l H n a l - cu
ofe�i,reo I'ui publii:c;.U'll ui I:a rg. S peda' l ilslt u I Inostnu , c e,r oetă to r
În probl e m e de oO!n' se rvor, e , resta u ro r,e, con sol i o d a, re şi vo lo ­
rifitcare a mon umentelor , Î n �e l eg.e astă�i, ma, i de pl.in , că o
o'S-oensiune a va lo. rHo,r Înseamnă o ascen s,i une umană ; că
răspunderea sa, pr.i:n urmare, este esen ţilallmetn te po ,l,itil că ş i
c ă a'ceal sta Îi dă el,e men t e l,e n eces,a r'e de o rientare ş i f un ­
damentare În soci,e tatea noa,s,t ră soda· l istă .
Pent ru că mo n u m entel, e Româ,n ie i , ma·i vechi s'au m a i
no,i , slÎ n t Oile noalSltfle, e�pres i' e a unei un i tăţi d e r.aţiune ş i
sensi: biH,t' ate; pen�ru că p ri,n e l e dăm relief s pi ri t ua :lităţi i
www.patrimoniu.ro
eta l În d fo rţa no'a stră isto rico-a rhstiocă la pi'cio r de ega lita' te
cu Î n tr,eg ur l u n i've rs; pentru că pr,in e,le Î:ntări m Îlncă o dată
prestigi u l nos' t,p u i n te rnaţio n,a l, În m u nca ed u c·ativ - ştiinţi f,ică ,
eti,că şi a rti l s til Că a moselo r I a ' rg:i , un f,acto r de sea mă ÎI
cons-tituim şi no,i , l umăto ri.i Îln aoest d o m e. n iu,
.,Trebu ie să avem pe" manent În vedere că fiecare popor,
fie el mare sau m ic, a contribuit, contribuie ş i va contribui,
la Î m bogăţirea pat rimo n i u lu i civilizaţiei u n iversale, care se
compune, pîn ă la urmă, din ceea ce a u creat toate naţiu­
n ile lumii. Din a cest punct de vedere, popoarele, ca ş i oa­
men ii, sînt pe deplin egale, Mare este acel popor care se
strădu ieşte să dea cel mai m u lt civilizaţiei ş i cauzei păcii
În lume. Tocmai acest u i ţel Îi consacră energia, talent u l şi
forţ.a creatoare poporul nostru care, fău rindu - ş i propri u l
viitor fericit, contribuie l a făuri rea zilei fericite d e mîine a
umanităţii ".
P r.eoizăr.He d in Decret u l de Înf.i.ilnţ,alre a Co n s i l i u l ui Cuo l ­
tu d i şi E d u caţie i SOIC 'Î ' all i ste Î n c e p ri, veş1:· e D' i recţila mon u ­
m entel'O r i,s tori,ce şi de artă, a, u f,ix,a t ja loanel, e de sfă,ş u ­
ră'rii actilv,ităţii acestei in,s HtuţH cu pensona.'I'iltate j u ridică
co re, asig u ră c unoaşterea, conservarea, protejare.a, restau ­
rarea " şi punerea În valoare a mon u mentelor istorice, de
artă plast ică ş i arhitect ură, Îndrumă ş i contro lează această
activitate pe tot cuprinsul ţării" . A'cţionlÎnd pent ru punerea
În valoare a mon u mentelor istorice de artă "plastică şi arhi­
tectură, În ve derea edu,cării patriot ice a maselor, a dez­
voltării turismului, şi pe p la n u l cercetării ştiinţifice, . "
D irecţia mon u mentelor istorice şi de artă o rgan izează, pe
baze ştiinţifice, evidenţa centralizată a t uturor mon u me n ­
telor istorice, d e a rtă plastică ş i arhit ectu ră; elaborează
propu nerile de aviz asupr.a proiectelo r privin d restau ra rea,
conservarea, punerea În valoare ş i folosire a mon umentelor
ş i le supune Comisiei mon u mentelo r istorice ş i de artă
care, În acest domeniu, Îndeplin eşte funcţia de Con siliu
tehnico-ştiinţific a l Consiliului C u lt u rii şi Educaţiei Socia ­
liste",
Şi t Olo ma, i de al i : a i, dlOlto,n ila nOlQi stră de a orea ooe l 01i­
mat cu l,t u, ra'l , a'ce,a co .n şti. i n ţă i'sto�Î'Că ca, re, fovo rarb i' lă m-o ­
n umen tu l u. i, va t rezi Î,n nÎndul1 ma' s e·lo" iln' te res u1, ş i g rija
cetăţen' e a's!că pentru apă ra re ' a avutul· u i spi,rituall a,1 obşte. i;
de a ic i , da'to rio noast, ră de a cere I,egea de p rotecţie a
mo n umen teilo r i,s'to rice şi, Î: n vi·rt' u1:ea ei, n eg, lijenţ e' le de pÎlnă
a'O u m , lipso de răspun d e "e uneo r, i pen,t ru vi,a�a ,un u,i mon u­
ment, J egiuir i' l e " persona l e În consenv·a re.a şi cOlnso l i d a rea
lo r s-a·u În h otă,n;"' e'a e>ci l ste,nţe,i l o r pe m ai depa rte, să
d i spară.
Oricît de bune a r fi hotărîri le pe care le-am luat, influ­
"
enţa lor nu se va simţi de la s ine", spu nea pr intre u ltimele
oUlv i n t'e de Încheiere a plena rei, ,s·ecr€ta rul genera l a l
P·a lr: t i dului Go m u n : i ls t ROl m â: n . .. .. . acum, hotărÎtoa,re este
munca o rganiz.atorică, repartizarea justă a cadrelor, con ­
tro l u l Îndeplinirii hotărÎrilor',
Ca l me şi Înd răz:n: eţe totodată, ouv. inte l e a,c estea ang a ­
jează v.ii. ,t orul; io r pentru no i, prezentUiI Î ş i de mo nstrează
c u i:m pe ' t uozitate .a'c ela ş i oal lm şi � ig u�anţă, v·a l o.mea În f,aţo
v i ito r u l ui.
No i -ne vOIm sip une, În Ip as cu toţi i , 'c uvÎntu' l .
Gîndit ca o t ri, bună de de�haiteri ş i s� him b de oplnl,l ,
avî n d 10ou:1 c u venlit În dez'voltarea une, i adevă,r ate şti,inţe a
m o nu m ente l or, " B u l etil n ul m on u m ente'l o r ilstoriloe" Îşi va
s p u n e cu ma i mu ltă f e r m itate c u �Î:ntU1l , v,a so l id ta sp ecial l i ,ş t i
d in toat'e .d omenii l e a d iocente, v a fi e)(l pres,i,a ce'lo r : ma i
vari'ate fOlrme de i nveSit iiQ'a ţie şti i n ţi fi:că ş i a m a n Mers tăril l o r
pu blicu l· u i În ce p riv,eşte pu · n ema În vo1 l o a·fle a monu men­
t e l o r.
Atent l,a toate ses'ilză.r.ill,e, d ef , in l inl d u -1ş.i adivitatea p ri:n
ca pta rea În pagin i' le sa le a conlf runtă ri lo r prilv ind metode
de resta u r,are şi oon: se r�a, re, punînd În d i,s c uţia spe da.Hşti:l o r
pro. i ecte de r,e sta u r'a re şi conlso l ida re, Înointe ca ocest'e a să
fie a: p1oi1oa t: e, .. B.u l'eti:n ull" Îlş i va dove d i me,n eu a: c tua' litatea sa
'Î,n efortu l 9e ' nera·1 a l ridkădi n' i've' l u'l ui de o u noaşter·e şi de
ed ucaţ ie sooia: lj.stă a maselo · r, În a'şez'a rea rel o ţi 'i, lo r di n so ­
cietotea noai s t'ră pe ba za p ni nlC iip ii'lo r eticii şi ech ităţi i soci'a­
l i ste şi comun i· s te.
 STU D I I
T E Z AUR E D E A R G I N T D A C I C E (IIY'
DO R I N POP,ESCU

51 52

53,
54,
55

Fig. 57. Brăţară de la CerbăI. Fig. 52.

Brăţară de la Aiud. Fig. 53-55. Trei
brăţări de la Sălişte. Fig. 56. Brăţară
de la BăIăneşti. Fig. 57. Brăţară de
la Coldău. Fig. 58. Brăţară de la
G herla. Fig. 59. Brăţară de la Şeica
Mică. Fig. 60. Brăţară de la Şeica
Mică.

56 57

58 59 60

www.patrimoniu.ro

61
Fig. 6 1 , 62. Brăţări de la CerbăI.
BRATARI. Ca şi ool'i'ere le, brăţă'rHe a u f.ost p u rtate atlÎ t de
fe mei dot şi de bă,rbaţi şi oopi i, Îlncă d in oele ma i vechi
timpu ri , n u n u m a i oa po,d o,a be oi şi ca a m u l ete, men ite
să a pere pe oei care le p u rta u .
B răţă rHe d e metal al pa r p e teritori u l ţă ri i noa stre c a m Î n
a ce, l a ş i t i m p c u col.ierele, a d i că l a sfî rş i t u l e poci i eneol itice
ş i l,a Îl n ceputu l epoc i i bronz ulu i . La Î'nceput ele a u fost
fă ·c ute d i n ara m ă . Putea u să fie s i m ple, s a u s p i mlice, aju n ­
g î n d u n eor· i s ă a i bă ma i m u' i te s pi re ş i deci, d i m e n s i u n i
foa rte m a,ri. in c u rînd b ră ţă rile vo r Î n cepe s ă fie fă cute di n
b ronz şi vo r fi folo.si te, s u b d if,eri,te forme, m a i b i n e de d o u ă
m i leni i .
P e la m i jloc u l epoc i i bro nzului, ,a pa r Î n T ra n s i lva n i a,
s plend ide brăţă ri d e a u r, c u ca pete sem i l u nore s a u s p i ra­
l i ce. Este o peri oadă Î n c a re podoa bele d e a u r, l a cme se
a da ugă ş i alrme de a u r, În �el·ul s'e curilor de l,a T' u fă Iă u ş i 0 0
spa de i ş i p u m n'a' le l o r de l,a P,erş i n a ri , dă o d ea u o Î nfăţi şa re
i m pres i o n a n tă căpete,nliHo r d e trib u ri şi .fem eilo r I o. r.
B răţă ri l e de a,rg'i l n ,t apar Î'n ţi n ut u r i l e n o a's tre a b i a In
teza'u re,le geto - d a oe , deci cu m ulte sute de a n i d u pă ce
vo r fi d i,�părut cele de a u r.
EI'e slÎ n t tot alş,a de va,rioOte ca şi ce'le de a ra m ă, bro nz
s a u a u r. intre b răţă rÎl i e d e arg i nt filiforme (fă c ute d i ntr-o
s i.n g u ră ba ră m a i g roasă s a u mai s u bţi re) ş i Între e n ormele
brăţă,r. i si p iral,i'c e cu extrem i tăţi<le În fo rmă de ca p de a n i ­
mal, a se m ă n a rea co,nstă d o a r Î n rolul lor fun cţion,a , 1 .
U n t i p d e brăţa ră m a i s i m p lă, filiform ă , c u m o n u m eşte
ma,rel e a rheolog fr.o n cez J. Dechei ette40, oa re apare făcută
m a i Î, n 1JÎi d i n bronz Î ncă d i n faza a I II -'a a epoc i i La Time,
se gă seşte des t ul de f,re·cve,nt În teza u re,le pe care le stu­
d i,e m . Ea a re u n eo ri d imensi u n i p rea m i c i pentru a fi pu tut
serv.i ca bor ăţa,ră . De fapt, o gă,s i m oÎte o d ată, d u pă c u m
v o m vedea m a i jos, agăvată d e capetele u n u i la nţ orna­
menta l , p u rtîn d ş i ea agăţa t u n ul sau m a i m ulte pa n d a n ­
tive, de cele ma i multe ori Î n formă de bastona,ş.
Acest t i p, cu oare Începem prezentmea b,răţă r. i l o r de
a rg.in't d a ci o oe, Se car·a lC te rizează p rin fap t u l că b a ra , de
o b i'c e i de fonmă rot u ndă, d i'n oa,re e fălc ută , se Înfă ş o a ră
la ca pete de m a i m u lte o ri pe cOr1pul brăţă,r. i i .
O ri g i , n ea tii p u l'u i e,ste, d upă c u m s pu n e tot Dechelet te,
g recea's ' c ă. E I a f.� st pre,l u a t de c·elţ i , ca,re apoi l-au ră s ­
pînd i t . Se g ă seşte Î,n a şe,ză ri.le s a u necropO'lele aoe5to ra ,
d i n F ra nţa, I,t ali a , Boemi,a s ,a' u d i l n a l te ţă ri. N u se ştie
d a că la noi b răţa ra a aju nls p u rtată d e celţi sau de
g r.ec i . Noi pre's u.pu,nem că mai deg ra bă au a d u s-o a ce'ştia
din unm ă . T i pu l se me,nţine ηn epooa ro m a n ă ş i pînă tî rz i u
În evu l medi'u .
in teza u,rele d a c i oe a ce.o stă bră ţa ră este frecve ntă, ea
a pă rÎn l d u neori Îln m a i m u lte exem plare in cod ru l a celu i a ş i
tez a u r. Evi d e n t, n u toate sînt i,de ntice, ele deoseb i n d u - se
mai ales pri n n u m ă r u l de s p i re c u core capetele se Înfă ­
şoară pe corpul brăţă ri i .
Gă s i m a cea stă brăţară Î,n teza u ru l de la Cerbă I (fi g . 5 1 )
. c u protom e an/male Sint absolut comu ne in Scythia pro ­
Ia r u n a lt exe m pl a r provi ne d e l a A i u d (fi g . 52). Teza u rul
". Parbea 1 , in B . M . I . , 4, 1971, p. p. 19-32.
40 J.Dechelette, Manuel d'archeologie prehislorique celtique el
gallo·romaine, IV, Pa ris, 1927, p. 733.
www.patrimoniu.ro
61, 6A
Fig. 63, 64. Brăţări de la Bistriţa.
de la C i o a ra (Sălişte) conţi ne trei p i ese, foa rt.e a sema na­
toa re (fi g . 53-55). Acela ş i tip d e b răţară se r,egă seşte i n
teza u rele de l a Remetea, B ă Iă n eşti (fi g . 56), l a Co l d ă u
(j u.d . B i striţa - N ă s ă u d ) (fi g . 57) a vî n d ba ra Î n m u c h i i , la
Ghe rl,a (f,i g . 58), l, a Şe i oa M ică (fi g . 59, 60) etc . , et·c.
Un alt t i p de brăţa ră , pe oa re - I a m i nteşte Pâ rva n , de' s ­
cope.rit la Cerbă I. e fă c u t d i n -t r-o b a n d ă I a tă ş i e ornat c u
pu ncte ş i cerc u ri g rav·ate (fi g . 6 1 ). Sea m ănă c u torques­
u ri l e de la Să ră csă u, ca re s·Î nt mai m a ri, dar o a re a r fi
putut servi ş i ele ca brăţă ri.
Un t i p a semă n ător de brăţoră plată, o rn a mentată cu
cerc u ri conce n t rice, d a · r tă i a tă d rept 1.0 ca pete, e ca racte­
ri stică pentru ţi,n ut u l V'a l ,a i s d i n E,lveţia4 1 .
La Ce rbă I şi În alte l oc u ri s - ·a g ă s i t şi t i p u l fă cut d i n
trei s p,i r,e ră s u c i te d i n oÎte d o u ă fi,re st,rÎnse la cele două
ca pete În oÎte un ochi (fi g . 62). Exi stă ş i tipul a semă nător
(fi g . 63, 64) d e l,a B i striţa, fă c ut din două bra ţe tordate.
D i n tre brăţările m a s ive, des'c h i se, c u ca petele deco rate
cu l i n i i şi p u niote il n cizate, c a re s u g erează u n c a p de a n i­
m a l , cităm n uma i pe cele d e 1 .0 Sărmăşag (fi g . 65) ş i SÎ n ­
c ră i ,en i (fi g . 67). U neori ele oo u oa petele Încă I,ecate ş i un
o rn a ment bogat aşa c u m e un exe m plar d i · n tr-u n loc necu­
noscut d i n TramÎli va n i ,a (fi g . 66).
Un t i p a,semă nător este re prezentat pr, i nt r-o brăţa ră 1 0
c a re capetele de a'n imale s,Î, n t s u g e ra te n u pri.n orna mente
ci pri ntr-o u ş o a ră m Old e,l a're a extre m ităţilor. U n exe m pla r
ti p i,c Î,I reprezlilntă bră o � a, r,a de ,I a Sr l.i m n k (�i g . 68 a, b).
in afa ră de b răţă,r, i l e d esoe rÎtse, dest u l de n u m ero.a.se i n
d i ferite teza ure, a,pa r ş i brăţă ril l e s p i ra l ice. Cel m a i s i m pl u
t i p a l a'Oes't ona Î I c o nst i tu i e o b,răţa ră la rg ă formată d i,n
trei s p i re şi aMÎ,n d capetel'e boa,n te. A m i n t i m 4 exe m p l a re
di.n a ce·st hp, g ă s ite l a S'l i m n i c (fig . 69, 70), u n ul de la
Cojocna (fi.g . 7 1 ) etc.
O .bră ţa ră si p i�a ll i'că mo i ma re, proven i nd de la Heră s ­
brău, a'ViÎnrd n um a i u n c a p ă t Întreg , s e te r m i n ă Î ntr- u n ca p
de OI n i m al (fi g . 72).
Cu a,c ea sta a m a j'u ns la po,doaba cea m a i oa racteri s ­
ti �ă � d a c i l � r, m a rea brăţară spi ralică d e a rg i n t c u extre­
.'
m l taţile a unte, te rmi n ate În fru nze de p a lm i ,er şi ca pete
de a n i m a,1 . P rezenţa ei Î n tez'a urele de a rg , int d a oi'oe cOln ­
fera_ a oestora un oa ra:c ter cu totul deosebit. F,a ptu l că a st ­
fel de pod o a be n u s-·a 'u g ă s i t deoÎt pe teritori i l oc u ite de
d a c i , consti'tuie Îln'că u n a rg ument pentru a atri b u i teza u ­
re'l e de ang i'nt de care ne ocup ă m , a eo2stora.
Pâ ry,an consi,deră că a cest tip de brăţă ri c u proto me d e
ş,� rpe este " prin excelenţă caracteristic În Dacia din La
Tene-ul III . .. S� � tie, c � nti n u ă el, că acest tip de brăţări
e greco - etrusc ŞI ca se gaseşte şi În Tracia sudică În regiu-
11 ". e :/ : no-trace, ba chiar ca i n ,fluenţă sudică, pÎnă Î n Sco­
. Ş I n Spa nia, mai toate În La TEme III. De a ltă parte
ţ/Q ! . .
br�_ ţa�I Ie daCIce cu capete de şerpi " sÎnt de obicei pluri­
"
sp,ral,ce ca la Ornavasso ş i mai a les la Montefortino În
Italia, ori la Jez.erine, Î� Bos nia . Î n aceeaşi vreme brăţările
.
prie, d e l a nordul Mării Negre " 42.
4 1 Ibidem, p. 730-732.
42 V. Pâ rva n , Getica, p. 544.
 65
66
Fig. 65. Brăţară de la Sărmăşag. Fig. 66. Brăţară dintr-un loc neCLInoscul din T fOns!lvania.
Fig. 67. Brăţară de la Sincrăieni.
Cu toată frecvenţa acestor brăţă ri cu proto m e de şa rpe,
trebuie să a'O ce ntuă m i, n ' c ă o d ată că t i p u l m a re de a rg i nt,
p l u rilS pi ra l i ·c, este carade ri'sti·c pentru to,re uthca daci,c ă . Asis ­
tăm i a ră ş i , ca şi l a fib ullele cu .n od ozităţi sa'u l a f i b u le,le-fa­
lere, la da'c izarea unor tip u r,i de ma re ci,rc u l,aţi e i n peri ­
oada relspedivă .
Se cu,nos·c de pe teri,t ori u l patriei n o a stre şi ch i a r de
peste fr,ontiere ma i m u l te exemp l a re de brăţă ri, u nele foarte
bine conse rv,a ·e t , a l tele fna gmenta re. Toate repre,z i n tă , ou
m i ci va r.i'a ţid, a.cel a ş i tip.
Un exemplm f,rumo.s păls,t, r,at (fi g . 73) provi,n e d i , n teza u ­
r u l d e la Ghoe1 l i,nva, descoper,it i n 1 894. i n tota. l , brăţa ra
fa,ce ci,nc.i bude. Extremi:tăţi,le aplati z.ate a u i mpri m ate
şa pte pa,lmete d i n ce i n ce m a i late, unmate de proto m a
de a n i m a l .
Un ·alt ex,em p l 'a,r b i n e pă str'at. c u omamente,loe p uţi n
deosebite, provi ne de la Că rpi n i'ş (fig. 74). Cită m a ltă bră ­
ţa ră intrea gă (fi g . 75), d i,nt,r- u n loc nec u n o scut d i n Tran­
si lva.n ia; a lta de la D u p u, ş i (fi g . 76), de l a V,a idei, in ju­
deţ'ul H'u n ed oapa, Heti-ur, in judeţ u l M u reş. F ra'gmente s - a u
găsit intr- u n l o c nec u n oscut d i n T ra n's i lva n i, a, c a ş i l a
Co l d ă u , şi la Pet'e n i . O b răţa ră de I·a Ca,de·a M a re a re Î n
Joc d e pa,l m ete u'n o rn a ment de s pi. c e .
Din cotQce de Carpaţi, s -,a g ă l s i t un exemplar, r u pt În
do uă, in tewuru' l de l a Bă'I ă,n e'ş ,ti , all t ul l a Coa'd a M a l u l u i
(ju,d. P,rahova, fig. 76 b i,s), i a, r fra g m e,nte l a Rod u , Î n j u ­
deţul Arg'e ş.
D u pă cum am m a i s p u s, b răţă . r i de acest fel s - a u g ă s i t
şi În a�ara ţă ri, i noals t, re, l,a M a l ă k Porovec, in B u, l 9 'a ri a ş i
in locu ri I n eCU ln OS'c ut'e d i·n l u g os1 l avia.
VASE DE ARGINT. Ac u m ma, i b i n e de 40 de a n i , ci n d
Vas i l e Pârva n Îsi s·cr·i a GeticQ, n u era u c u n oscute n u me­
roase vose de a : rg i nt, d es ' c operite u l t,e r, i or, l' iip' s i n d a lS.tfe l d i n
c U i n oa,şberea toreutidi docioe u nul d i n celle m a i i m por­
ta nte, da că nu ch i'Or cel m a' i impo rtal n t capitoL
Un s i n 9'w va's de a rg , i l n t, de fo rmă co. n i.că, pe care a s­
tazi ÎI put.e m ing' l oba i n seri 'a va selor fo l.osite d e d a·c i,
fu sese desco perilt l a Ahta n i zovka , Î,n G u bon . in unm a des­
coperirii tez.auru l u i de l a Heră l s tră u , Î n c al re a'ces,t ti p de
vas apare Împreu n ă c u pO'd o.abe S'pecifi'c da'Oice, a cea's·t ă
fonmă, oare se va gă, s i ma,i tîrz i u Î l n m a i m u l te l o c u ri , a
putu.t f.i con sider,ată 00 'un produs ,a l to r·e uti c i,i traco- daOÎ,c e.
Astă zi cun'oal ştem m .a .i m u l t·e tip u ri d e v'ase de a 1 rg int.
care, pe baza a ' s ooi eri i lor cu o bi e cte de podoabă c a ra 'c te­
.r isltÎtc dad,ce , pot fi atrihuite ace, l,e ilQ l ş i a rte a p rel'ucră ri, i
o ngintull'u i , rpr·a ctioată de stră molş i i noştri ·a,c um 2000 d e a n i.
To.a,te a'oe's.te t i pu ri so u va, rio n te , c u eXlcepţi,a u n u' i s,in­
gur va's gă l s it la M eri i - Goa l l 'a , s lÎnt reprezentate i, n mare l e
teza u r de l,a S.Î n cră,i·en i , des 1 c o r p er·it i n 1 959.
Fă'ră a fi de orig.ine da .ckă , d i,f,e rite l e .forme de vase de
la Si,n cră i·en i a u f,a st adoptatt,e de aee·şti·a, oa,re le conf,e c­
ţion'a' u , a.şa cum ne a rat t ă d es,co peri ri ,l e , n u n u m a i d i' n a r­
,g int ci şi d i n I ' u t ars.
Cel'e mai ve :c h i vase de meta,l g ăls l i te pe t. edto ri l ul ţă rii
noa'slt re s,i , n t val s' u l de ,a u r delscor p erit I·a B i i·a , Î n Tra n s iha n, i a ,
preou m ş i oeşt, i l l e de am di n judeţu , 1 B i h o r ş i v'a 1S UtI de bronz
de la Ş m i g . Toate datea ză d in e pooa b ranwl u,i . intre
www.patrimoniu.ro
ace,stea şi v·asele de a' rg int, m a,i n o i cu peste u n m i l e n i u ,
n u exi stă n i ci o legă,t u.ră g e netit c ă .
N iei ch i,a r verse·le de a rgint tra co-getice d i n cu no s'e u tu l
m o r mînt de l a Ag i.gh i o l n u pot f,j p Uls'e i, n d i,re-ctă legătu ră
c u vase l'e d i n tez,a .u re1 Ie geto-:d.a,cke, delşi u n ele o nnom en.te
d e pe pi,ese'l ,e de la Alg i g h i o,l ca ş i de pe rito n u l d e l,a Po­
ro i n a , ca re apa rţine acel e.i,a ş i pe. ri oade, se regă ses'c pe
u nele vase de I·a SÎ n cră ieni.
Aoest'e,a s 'Înt Î n să orn a m ente de ci rc u l,a ţi e g enera l ă ,
care vo r d ă i n u i timp de seco l e ş i c a re n , u s'Î nt oarade ris­
tice . n u m ali pentru stHu,1 tradc s'a u geto - d adc.
V,a s u' l de a rg i nt a pare Î n teza urele d a ci,c e i n des­
coperi rea d e l,a Meri i-Goa, l 'a . D u pă cum a , m s p us, a oest va s
se deosebe'ş ! t e d e vasele de l a SÎn,cră i'en i , c a re . relp rezi· n tă
toat,e ce, le l,at!te t i p u ri d e vase d e a, rg i. nt dadee cu n o s'c ute
pînă a c u m a . Văsd o r u l de l,a M e�i i - Go'aliia (fi g . 77), pentru
c a re n u oun o. a' şte,m o a n a, l o9'i,e, este o că , n i ţă , Îna l tă de
9,8 cm, de fo rma bitro. n \oo n ilcă , ·a ,că re i parte s u pe�i o a ră e ste
c a m de d o u ă o ri mal i Î.n'a , l,tă de id Ît cea i n f.er.i'o a : ră . B u z·a va ­
s u l . u i , eva zată, es't e verti oa l l ă şi Îna l tă. Puţin deasu pra m ij­
locu l u i , vă sci oru l prez i n tă o u rm ă d e I.il p iit u ră tri'a n g u l a ră,
u n de avu setSe p ro b a b ill fixată o to,rtiţă , a că re i pa rte de s u s
era l i beră . T're·i urme de l ipitu ră, o e s e vă d p e fun d u l va­
s u l u i , i n d i'c ă de a.semenea eXl ilstenţa proba b i l ă a trei picio­
ruşe.
Am spus că toate oe'l el'al l te ti pu ri de v'a,se de a rg.i.nt d i n
tez.a u rele n OOLst�e.:·sηnt c u pri n se Îln tez t Q I u ru l de l a SI Î nlcră ien i .
Ch io r l a Meri i -q'oa'l,a p a re a m a i f i exis1'at u n vă sdo r p i e. r­
d ut ş i ca re, după desorierea cel o r c a re l - a u văzut, a fost
hemi sferic, deoi (\a semă nător cu u nu l d i n t i p u ri l e de v·a se
d e l 'a SÎncră i e · n'i .i.
DOof să p rezemtăm pe s,c u rt d i feri.tel'e t i p u r,i de vose d i.n
acest fru mos t'ez.a u r, OOofe pot fi Î m pă rţite În l i·n i i mari, d u pă
fo rma Io.r, Î,n d o u ă oateg ori i . i,n pri m a i ntră va , sell e n u m i te
b o l u r i , oa re n u a'u n i t C Î to,rţ,i , n i c i pile i ar, d u pă c um u rmează:
a) Două vă s ' c i o r·e i'n/a l l te de 6,2 om, de formă h e m i sfe­
rică. B uz.a e Î n d reptată În alfmă , s u b b u ză o f'Î lş'ie de 0,5 c m
a fost a u rită, atit Î n exteri o r .oit ş i Î n i n teri.or (f.i,g . 78, 79).
b) Două vase, puţi, n ma, i mmi - Uln u l Î n a l,t de 1 0, 1 om,
c el ă lla,1t de 7,8 o m - au o fonmă con il c ă sau s e m i ovală, cu
buz·a ,p u ţi n Î n d reptotă În olfa ră (fi.g . 80, 8 1 ) . Amhele au Î n
intelr i o r, s u b buză, o ca · n ellUră a'uri,tă I at ă de 0,3 c m .
F ra g m en't u l un u i v,a s s'i mi l l ar (pa rt,e a d e l a buză), a re l a
m ijloc g r,a V'a te o u p u n/cte l i,terel l e g receşti m: .
c) D o,uă v,a ls'e co nlilOe, de fo rmă a,se mă n ă t·o a , re c u cele
p re'oedente, deo's eb indu - s'e pri . n faptu l că au buz·a a p ro.a pe
drea ptă, i.ar s u b a'cea : s ta do· u ă �Î,şi i puţin ret,r a I S'e faţă de
�estu l peretelui. U nu l e Îna lt de 10 c m , ce l ă l l'a l t de 1 1 ,6 c m .
Po,rtea superio'a ră a va ' s e / l o r e a u rHă ş i fru mos o rn a mentată
cu m otiv·e a semăn ă,toare: ove, v.Ql l u: r,i , I iln i i o n d u,lat€!: pun·c te
et i c . (fi g . 82, 83).
V a sell'e d i'n a do u a categ orie sînt În n 'U lmă ' r de 8. Ele se
deo'sebe,sl c de cele p re'cedente pfi.n f,a ptul că a p a'rţi n tip.u 1 l ui
cu pilCÎlo r ş ' i d o u ă to rţi , n u m i t În g receşte ka nth,a. ros .
U.ne/ I'e d i nlt r·e al c eSlte opt p,i' e se se a'seamănă a , p roa.pe
pÎlnă l a identitate, a l l t, J e l,e se deos'e bes'c prin fo·rme s a u oma­
m e ntaţie. Ce, l mai s,imlP l ,u d i n a cea,s'tă sel r ie a re forma uf')ei
ca ' l ote hem i l s f.e rioe, de ca,re sînt Qt t a l ş ate d ouă torţi În formă
 Fig. 68 a, b. Brăţară de la Slimnic. Fig. 69, 70. Brăţări spiralice de
la Slimnic. Fig. 7 1 . Brăţară spiralică de la Cojocna. Fig. 72. Brăţară
cu protome de animale de la Herăstrău.

" 0 o, " 1 • •

�ii"I'!.(J' �
72

71

www.patrimoniu.ro
de ba.ră du blă. Pki o ru l vas u l u i e c i l i ndric şi se termină cu
o bază c i rc u l'Oră orn a me n tată c u u.n 6nd de tri u,n g h i u ri .
S u b b uza v,as u l u i o f'Îşie e orna me ntată cu 'a'ş , a -n u m i t u l m otiv
a l "va l u l u i a l e rg ă ,t or". Pă rţi,l e dewrate sînt a u rite (fig. 84).
AI doil,ea v' a oS s ,e deosebe'şte p r i n faptul că buza sa e
u şor Î n d reptată i n ă u ntru. Torţ i l e sînt de t i p u l cel o r În
formă d e cap de pa săre foarte st i, l iz'at şi foarte f recve nt Î n
toreu tica v,re mii ca ş i i ·n secO'I'e le următoa re . PidOir u l v a ­
s u l u i se deo'5 eb eşte, de O'Semen ea, p riln fa.p.t u l c ă n u e c i ­
l in d ri'c, ci se Iă,r geşte Î n dO'uă locu,ri pentru a se te rm i n a
printr-o bază a p roa pe pl a·tă . ValSul n u este o r·n a me ntat
(fig. 85).
Ahe patru va , se, d i n tre oare d Q u ă sint fra g menta,re, a pa r­
ţ i.n a ce l u i a ş i t i p, carade�izat p �int.r- o c a l otă h emisfe'rică
aVÎ,n d baza p,uţi n Î,ndrepta,tă i n a,f,a ră, pri n torţ i l e În fo rmă
d e o a p de pa săne sti l iz'at, pri ntr-'u \ n pidor d li n d ric, i ngro ­
şi n'd u-·s e spre bază ş i lăţit l a m i j loc printr-u n nodus d e
forma u n u i d i sc. P ri·n oma ment:aţ.i'a lor a ceste Viase a parţin
ti p u l u i d ecorat cu ş i ru ri de foliole Î m b uoate, n u m it o r n a ­
ment " cu i m brkoj)ii " ca ş i cu "vall' u l aJergător" şi c u a l te
elemente co m u ne. Pă rţile o r n a men tate a l e vaselor sînt a u­
rite (fig. 86-89).
Un a'''t va, s, a semă n ător oa f.ormă şi torţi, dar avÎ,n d baza
piciol'\u ' l u i mai i n a,l tă , a re o frumoasă orn a m ent' a ţie 'Oui f ită
co m p u 1s ă d i n fru nze şi fructe de i ederă şi d i n fru n ze de
a ca n t ş i de lotus (fi g . 90).
in sHrş it, u l ti m u l va·s are ca lota ap.ro a pe hemi,sfer.ică,
to rţi l e simple d i n ba re i ndo ite, p i c i o r u l şi baza ca l a pi e's.a
p recedentă. Orna mentaţ i ,a sa s o b ră , a urită, con stă d i n tr-o
friză de " va,l u ri olergă lt ome" s u b buză, cîte o frunză de l o ­
t u s Î n core � Î n t in'5c r i se fru l n ze de a o a n t pe d o u ă d i n l a t u ­
r i l 'e sall e ş i d'i n fruln z'e de IOllUis a ltemilnd c u fru nze de a c a n t
pe bazla p icioonu lui (fjg. 9 1 ).
C h i,a r d i ntr-o descriere a tît de s u m a,ră a vasel o r de l a
Si,n crăien i, ne putem d a sea m a că d eş i l a p,ri m a vedere,
cele d o u ă ca 't egorii in c a re l e-a m d ivizat, şi c h i a r d iferitele
vari' a nte din c u p ri l n s u l a'cestora, se deosebesc i n mod p reg ­
n a nt i n tre ele, toate a'u o n otă com u , n ă, c a re le confe ră o
m a re a s ·e măln are. Aceasta cons,tă Î n forma l o r mai m u lt
sa u ma i puţin h e m i ,sferică, fi.e că e vorba de bol·u ri l e d i n
pri m a categorie, s a u de va se,le c u torţi ş i c u pi do. r din c a ­
teg o ri'a a d o u a .
Acea stă formă co m u n ă p rovi n e d iln f'a pt u l că, a ş a c u m
a u a d mis cei care s-a u oc upat c u stu d i erea pi elSe,l o r d e
l a Sincră. ien i, a ceste valSe i m i tă u n e,le d i,n ce le m a i frec­
vente fo rme ,a l e va ,s elor elen i sti ce, a ş,a -n u m itele c u pe s a u
bo'l uri del iene s a u mega niene.
N u se c u n ooşte n u m e' le a nti,c aii a oestor vase de l ut
a rs . E l e a u fost n u m i te a,stf,el Îln l i,t eratura arheolog,i'că d u pă
omş u l g reoesc M eg ara s a u i n s u l a D elo.s, u n de a u a pă,rut
i n ca ntităţi m a ri , dar a'u exi'sta,t ş i a lte ce ntre i m porta n te de
p rod ucţie ca de ex. Ate n a s a u Perg am o n . i n genera l, se
p oate afi. r ma că vas'ele de a'Ooe'5t tip, mai m u l t s'a u m a i puţin
h e mi,s�eri·Oo e, form e,ază Ooa,tegori·a cea mai ca racteri' s tică a
cera m i d i ele'n i stice.
Geto-d a cii au fo l osit i n mod frecvent a ceste vase, aş·a
cum n e a rată n u m eroa se desco peri ri d e b o l u,r i d e l i e n e o ri­
g i n a le sau i m i1ate, d esco pe rite in ma ri'le a şezări de 1'0 Z i m ­
nioea, P i s c u l Cră sa ni, Po peşti prec u m ş i l a Po i a n a, p e S i ­
ret, proba bil alntica P iroboridava . L e intÎ,l nim m a , i ra r Î n
O l te nia ş i i n Tra n s i l vani a , u n de s-a u g ă s i t oÎteva ex'e m ­
pl . a re l a S i g h i şoara ş i l,a Ţ i c m a o n dru, Î,n a pr o p i erea a cest u i
ora·ş .
BO' l uril e d e l i e n e tran,spuse ş i Î n a lte m a te'ri a le (sticlă,
a rg i nt ş i ch im a ur) circul a'u În teritor i i le infl u e n ţate de c u l ­
tu . ra e l e n i stică .
Astfe l, se cunosc n u meroase vă,scioa re d e arg i nt a se m ă ­
nătoa re c u c e l e h e m i sf.e ri'ce d i n cotegori'O I de la SÎnoră ­
ieni. De cele ma i m u lte ori Î n să a cestea a u buza d rea ptă,
nu În dreptată În afară .
D a că a' ceste a n a l o g i i n u sînt perfe < C te, c u n o a ştem i n
sch i m b a lte v a s e d e arg'i n t care a u e�act aOoee a ş i formă
ca vasele co n i ce s a u semiova le d es co perite la SÎln cră i e n i.
Două va se m a i m ic i a l căro,r 100 c preoi s d e desco peri re n u
e c u n oscut, pa · r a prove n i di,n O l teni,a (fig. 92, 93), i ,a r u n a l t
exem p l.a,r m als i v face parte d i n c un e s'o u t u l teza ur de l a
BuoUl reş,ti-Heră s<tră u «fi g . 94).
www.patrimoniu.ro
DeO'sebit de i n teroes a n t este fa ptu l că a cest t i p a fost
descoperit În n u m ă r m a re la sud de D u năre, in B u l g a· ria,
şi a,n u me 1 0 exe m p l are l a B o h ot, l irn g ă Plevna şi 1 2 b u ­
căţi l a Ca ra a g,a'c i-Sufu l a r, Î n reg i'u n ea P rova d i a .
U n a lt exempl ar s-a des,co pefit l a Ahtaln i zovka, Î n
Cuba n .
P utem deci consid e'fo a c ă va sele de arg' i n t d e acea stă
formă reprez,i ntă u n t i p t ra co-g et, ră s p Î n d i l1: În reg i u ni În
care i nfl uenţa getică s a u tra,cică poate fi con statată . Piese
de formă a n· a l oa g ă, făcute din l u t a rs , s-a u g ă s i t şi in aşe­
zăorile geti'ce de la Po i a n a ş i de la Po peşt i .
S e pare c ă g eto-d acii avea u o a n u m i tă pm�erinţă pentru
acest tip de v,ase mai mult sau mai puţi n co n ke ş i es,t e
i n te,res a n t de sem nal'a t fa' ptul că şi m a rele vas de l u t c u
c u n o s'cuta şta m p i l ă Decebalus per Scorilo, g ă s i t l a Sarm i ­
zeg etusa dadcă , ore o formă con i'că.
Ce l e l a l te categ o ri'i de vase de la SÎ,n crăieni c u p rind,
d u pă cum a m văz ut, vase·le c u picio r şi torţi. Astfel de vase
d e a rg ilnt, Î'n fonmă de ka nth a ros, e ra u de a seme nea c u ­
n osoute i n I'u m e a g.re'c o-ro m a n ă , tot u ş i n u a m p u tea cita
exe m p l a ' re pe,rf,e ct a l Se m ă n ă teare celor de la Sincră i e n i . De
olt�e l , a m spus m a i s·us că a cestea n u sint d e oi,t o tra n s ­
fo.r m ane a c u pelor del ie ne, priln a d ă u g a re.a torti'l or ş i a
pid oml u i . Se pO<re c h i a r că l a Î n ce put e·le a u fost conce­
pute ca bol uTi, t ra n sf.o rm a rea făcî n d u-se u l te ri or.
Tot i n l eg ă tură cu va sele de a rg i n t t reb u. i e să preze ntă m
şi cele 4 baze de c u pe g ă s i t'e i n t,ez'a u r u l de l a Surcea .
Toate sÎ, n t a'u . r ite ş i o rn a me n ta te cu fru nze de ac'Ont şi de
l otu,s (f.ig. 95). Este intenes,a n t că d o,uă d i n c u pe,l'e cu p.lcl'or
de 1'0 Sincră i en i (,n u departe de S urcea) a u aceleaşi baze.
De a semenea, fa ptul că e, le a pa r Într- u n teza ur, ca pi ese
detaşate, com ponelnte a l e u n or vas'e, este o dovadă, Ooa şi
mi·ci l e nkov·a le de Her d i n a'c es't tez,a u r, că o b iectele de ar­
g i nt se oo nf.ecţiona.u de că lt re m eşteri l oca l i, s a u poate a m ­
bUlla,nţi, d a,r î. n o.rÎ'ce oaz p e terito ri u d a c i,c.
D IFERITE OBIECTE. Am am i ntit că i,n u n e l'e teza u re
a pa ' re o v'e:/1i·g ă de argint oare repro d u ce brăţă ri le c u· ca ­
petele illlfă şurate pe tijă . Fi i,n d m a i m i că n u a putut s e rvi
Î n s ă ca brăţa ră . Un a s·tfe I de i ne l e pri n s de capătul l a n ­
ţu l u i d e l a Coada M a l'u l u i ; ru a i m U t l te exe m p l a re s-a u gă­
s,it in t,e za u ru l d e l a Poia. n a-Gorj �fig . 96). Aceste i n ele a u
putut f i p'Urta'te i n păr, I 'Îll' l gă u rech i . U n exe m p l·a r, gă ,s i t În
teza u ru' l de l,a M eri i-Goa,la alre p ri n se pe tijă patr'u m ă r­
gele de a rg i nt (�i 'g . 97). Se c u nosc de a s em ene'a i n ele d e
d iferite fo rm e, u ni sa·u p l'uril s pi ra,l iee. U n i n e l făc ut d i'n
ba.ră p l'a tă (fi g . 98) s-a g ă,s i t l a M e ri i-Goo l a . Tot de a co l o
p rov, i n e u n i nel "des'c h i s " făoc ut d in sîrmă g roasă c u cope­
tele a p l a1izate (fi g. 99).
Dest'u,1 de frecvente paor a fi fost i ne l ele p l u riSl p i ra l i ,ce.
Ele a pa r Îln teza uTu l de la Ce1'\ b ă11 (fi g . 1 00), I·a Să l i şte-Ci ­
oara (fi g . 1 0 1 ), Reme1t ea, l a Şei,ca Mkă etc. ; u n ele din
a ce ste'a s :i n t a d evărate reprod uceri i n m i n i a tulră ,a l,e m a r i l or
brăţă,r i s p i r, ,alj.c·e. P,r i n tne ditfe ri,t.e.le pod oa be a m in t i m şi acel
pa n d a ntiv in form ă de cui sau de ba sto n oş, pe care Î I g ă ­
sim atîrnat de l a nţul orn a me nta.1 de l a Merii-Go a l a (fig. 29)
s a u de cel de l a Coj ocna (fi g . 27). Aoe,ste pa nrda, ntive ap.a r
i zo l a te l a Cioara Gfig . 1 02), l a Ce rbă I (fig . 1 03) etc.
Al te pandan. tive, o a m de a ceea ş i mări m e , a părute l a
Cioa r·a , Ce,rbăI, Oradea, s,int fă c ute d i n s'η r mă Î m pletită Î n
d o u ă formî n d cite un oc h i l a fiec a re o a pă t. U n n u măr d e
1 6 p a n d a, ntiv'e asemă nă-toa're, prinse u n u l d'2 a l tul long i t u ­
d i n a l ş i formînd u n fel d e l a nţ onn a m ent,a · 1 s-a u g ă s i t i n
a şewrea d adcă d e l,a Cetăţe n i , jud . Argeş,(fig . 1 04). U n ele
pa n d a tive a·u �ost n u m ite ,de Pârva n p u m n a le i n m i niatură .
Ele evocă, fă,ră indo ială, i m a g ' i n ea a cestei a.rm e ş i ne-a m
g i n dit ş i n o i că a,r p u't ea să con stituie o remi'n i s cenţă a
unei h op l o l,atr i i (cu,lt a l a r m el olT), oare p a re să fi ex'i stat Î n
t i m puri ma i ve'c h i ş i p e tef1itoriul pabr.iei n o a st re . Aceste
atirnăto ri, ,,�drăng a ne" 'c u m le n u mea etflt.de p l ,a stic, cu u n
termen p o p u l,a r, C. S . N ieoI ă e s'c u -P,llo pşer, l e g ă s i m a g ăţa te
pe mO'r i l e f i b u l e ,,·c u scut" din pri m a e p o,că a fie ru l u· i. Ele
pot fi p u se Î n legă tură c u i n� l ue' n ţa i l i ră , c a re poate fi
oonstata,tă ş i i n tezo a Ui r ele n o a st re .
L a "po i ana -Gorj s - �a g ă s it u n a stfel de paln d a ntiv " I a n ­
ceo l a t s,a u I. n forma de p u m n a l p l at, deco rat c u trei
cerc u r i i m pri m a te pe partea s u perioa ră (fig. 1 05).
Pri ntr,e o biecte ' le m a i i m porta nte fi g u rează a plica m ică
in fo rmă de c a p de ca l de la M eri i-Goa l·a (fi g . 1 06). A re
73

Fig. 73. Brăţară cu protome de animale de la Ghelinţa. Fig. 74.

Brăţară cu protome de animale de la Cărpiniş. Fig. 75. Brăţară cu
protome de animale dintr-un loc necunoscut din T ransi/vania. Fig. 76.
Brăţară cu protome de animale de 10 Dupuşi. Fig. 76 bis. Brăţară cu
protome de animale de la Coada Malului.

75

www.patrimoniu.ro

76
Înă lţi mea de 4 cm ş i e l ucrată d i ntr-o placă de a rg i n t În
m a,nie ra n u m i tă " a u repo u s se", ca re con stă Î n ar păs,mea În
af'ară de pe ave rs a o rna mente l o r. Apl ica se pri'ndea pr,o ­
ba b i l pe o c u re· a de h m na ş a ment. U rech i,le , och i i , n ă r,i l e ,
sînt sti l i zate. P e frunte este redat u n t �i u ng h i cu InÎ rfu l În
j o s , re,l iefat şi e l . Sti l u l a'c estei pi ese a m i, nteşte tra di ţ i i mai
vec h i , de ori g i n e o r,i 'e nta 'I ă .
Ami,nti m de a s'e menea 3 pi e,s'e d e a rg irnt În fo rmă de
falNe rotu nde c a r,e seamărnă cu n i şte baze d e c u pe, d a r
a u cîte d o u ă gă u ri pentru a fi pri n se, p m ba b i l , c a podo a be
pe veş m i,nte. S - a u g ă s it În tez,a u r u l de la Să l i ş.te- C i oa ra
(fi g . 1 07).
Trecem aou m l a a lte pi ese, că : o ra li s - a atri b u i t tot o
o ri g i,ne i l i ră . Este vorba de ce le 8 plăd decora ti ve s,a u , m a i
bi ne-zhs, ag rafe de cent u ră , ca re s - a u g ă s i t În teza u ru l d e
la P,oia n a - G o rj . Ele a u o fo,rmă romboi d a l ă , În m e d i e oÎte
9 cm l u ngime, şi prezirntă o m a re a.semăr n a re cu fi b u l e,le
"cu scut " , de tip Saeş, M e ri i - Go a, l,a s·a u C a, d ea M a re
(fig . 1 08). Un u l d i n ca petele a cesto r a g rafe se prel'urngeşte
Într-o p'locă m i că, ova lă ş i pe.rfo.nată , i a r oel ă lolt se 'ru l,ează ,
formînd u n t u b. El e sînt orna mentate c u l i,n i i , i n cizate pe
marg i n i şi fo rmînd o cruce pe corp. Cu e�cepvi;a u n e i a ,
toate a u şi cerc u ri i m primate p e corp.
Ag naif,e a se mă n ă toalre, fă'c urte d'i'n b ronz s,ci,u di n fier,
s - a u găsit la Ha'jJJ sta rtt. i n A u ,s 1Jria , la G l a,s i n a c, i n BO'snj,c),
deci in ţin u t u ri i l i r�ce, sau l,a Loh n i 'a , i n S.i l ezi'a , provi ncie
ca.re a fost ş,i ea l oc u ită de i H ri .
Pr,i n tre obi'ectele d e in1re b u i nţa ne d i ferită pe c are l e m a i
g6sim i,n tem urele de a rg ilnt dadce, u n l o'c deosebit i l
ocu pă placa d e a rg i nt de l a Să l ilşte (Ciomo). E a este im­
port'a,ntă , in primul rind , p r i' n fa pt u l că fo ce paTte d i n p u ­
ţi nele pi ese dadce cu repr'ezentă ri a ntropo mo rfe. D im e n ­
si u,n i l'e ei sint de 1 5,7X 1 4 c m , alnÎ n,d d ec i o ro rmă recta n ­
g u lmă . Se pm,e că e a con -s tit, u i e un f,rargme nrt d i ll i mbră ­
că m i ntea meta l i că a u n uli ch.i,mi r de pie' l e (coperta IV). D u pă
11
www.patrimoniu.ro
7 6 bis
c u m se vede pe i l u straţia pe oa,re o p u b l i că m , pl aca re­
prezi ntă doi bă rbaţi i n pidoa re , u n u i a l i ps i nd u - i , pl aca
f i i,n d r u ptă , a p roape j u măto te d i n corp.
Asu pra i ntenpretă,ri i a cesto r fig u ri v·om rev·e n,i m a i j o s.
C u a cea sto a m te'rm i nat p rez,enta rea ,d i fe ri tel o r o bi ecte
cu pri,nse i,n tez·a urele de a rg i nt d a'cice.
Specifi.că m că d ir n detS crierea noa stră am o m i s m o n edele
d ife rite, ca re se gă'sesc u n eori in aceste teza u re, deoa rece
ele fo rmează o proble mă c u tot u l d iferită , n,eputi n,d f i , d e
a l t�el . co n s i, derate ·c,a p rod use d a.c ice, d ec·it poate 'i ntr-o
m i'c ă m ă s u ră .
V o m reve' n i a 'S u pra l o r, p e 's'c u rt, a t u n ci ci n d v o m d i s,c uta
problema cronol'og i ei teza u re l o r.
*
• •
Ina inte de a i,nch eia aoes t capitol , crede m 'c ă n u a r fi
l i ps i t de i n,teres să a rărtă m 1el u l in oa re o b i ectele se a s o ­
c i a ză liln oiteva ,d i n tezou rele , m a i i m porta nte. I n acest 'Soop
vom ,a răba , pe src u rt, componenţa ,a cesto ra .
U n u l d i n ce' l'e m a i vec h i teza u re d escoperite ş i , i n ace­
I ,a ş i ti m p, un u l d i ntre 'cele m a i i mpo rta nte p riln bog ătia co n ­
ţ i n ubull u i 'să u este tez,a,u ml de l a Să l i şte (nesp . Goma). Des­
c operit ri n timplălt o r li n 1 82 1 , i nventa r u l său , de ostă z i , a d ică
atit <Oit o ră m a s d i n teza urul irn i ţ i a l , ca re p a re a fi fost ma i
m a re, cu p ri,ndea , ,d upă Lirv i u M ă rg h it a n , 'COTe ,i n u lti m u l ti m p
l - a publr ieat d i n n lo u , u rmătoa rele : 3 hb U' l e " c u s'c ut", 2
fi b u l e 'c u o , rc u, 1 s i mp l u , d ecorat ou ,motirv u l " b răduţ u l u i " , 4
brăţă ri .alpa rţi,nilnld t ip u l u i c u c apetele rÎlnrf ăşu rate ; 2 c o l i e re
d i n b a ră 'ră's uoi tă , o lvind u n copăt 'Î n ,f ormă de och i şi oellă­
lalt in fo'rmă de b urt on co n i'c ; 1 +onţ o r n a me ntal fra g me n ­
ta r, fo.rmat di n m i ci zale Îm b i nate ; placa d e a rg i nt 'c u re­
p'rezentă, ri alntroipor m o,rfe ; 3 i,n ele spi noHoe ; 5 panda ntive Î,n
fo rmă ,d e bo'sto n a ş ebc.
Tot arşo de , i mportant este şi tez·a u ru l descoper-it. În a n u l
1 874, p e teritor,i'url oo m unei Ce rbă, I , n u depo' r1Je d e Cioara .
 77

Fig. 77. Vas mic de la Merii-Goala.

Fig. 78, 79. Vase h<?:nislerice de la Sincrăieni. Fig. 80, 8 1 . Vase
conice de la Sincrăieni. Fig. 82, 83. Vase conice ornamentate de la
Sincrăieni. Fig. 84-87. Vase cu torţi şi picior de la Sincrăieni.

www.patrimoniu.ro
cu p r i l ej u l c o n stru i ri i u n u i ,d ru m . Teza u r u l e r a p u s Î n t r- u n
vas d e b ro n z . E I pme ·a f i fost c o m p u s d i n 5 1 4 p i ese, d i nt �e
c a re 49 1 e r a u m o n e .d e d e a rg i n t ro m a n e rep u b l i,c a, n e . I n
ce p r iveşte p o d o a be l e , -a.c estea e ra u : ha g m e ntele u n u i l a,n ţ
o r n a menta l , u n c o l . i e r d i n b a n d ă d e a rg i n t ; o b ră ţ a ră to r­
d a tă t ri pa rtită ; 'O b răţ'a ră s p i'ra l i că fra g m e n ta ră , ( u n u l d i n
ca pete, c a re s - a pă strat, .a pl a t i za t ş i d eco rat c u c e r c u leţe
avî nd ·cît.e un p Uln ct la m i j l oc, s e t e rm i n ă 'Î n tr- u,n 'ca p d e
a n i m a l ) ; 2 f i b u l e c u s'c u t ; o b răţa ră c u ca pete l e Î n .fă ş uorate.
Fă ră 'a c u p r i n d e un n u m ă r m O're d e p i,es e , teza u ru l de
l a G h e, l i nţ.a este i m portal n t p ri n c o m po n e'nţa s'a . A �ost
descoperit Î n a n uii 1 894, 'cu p r i l ej u l u n o r l u cră ri .a g ri c o l e .
tn ·a fa ră d e 1 2 m Oill e d e ro m a n'e rep u bl i ca ne , teza u r u l 'co n ­
ţ i n e : o 'b răţa ră m a re s p i r.a l i,că 'c u tOa pete l e Î n f o n m ă d e p a l ­
mete ş i d e c a p d e a n i m a l ; u n l a nţ m a re d e t i p u l " Î m p l e t i t " ,
fragme nta r ; 3 fi b u l e c u a rc u l s i m p l u .
Trednd ,I a cîteva d escope ri r i m a i In o i . cre d e m c ă e,ste
i n teresa nt să m e n ţi o n ă m teza u r u l de la C o a d a M a l ul u i , Î n
wre g ă s i m 2 f i b'u l 'e - ma scă ş i o b răţa ră c u p a l m ete, toate
a cestea co n sti t u i'n d t i p u r i d eo s e b i t d e c a mcter,i sti c e p e n t r u
teza u rele d a ci ce . La a ce ste,a se 'Od a u g ă ş i u n l o n ţ o r n a ­
menta l d i n categ o r i.a ce l o r c a re d a u i m p re s i a c ă s î n t
Î m plet i te.
Teza u r u l d e la M e ri i - G o all a (co m . Ved e a ) m e r i tă , de
asemene a , a f,i m en ţ i o n a t În mod s p ec i a l , pe ntru v a ri etatea
t i p u ri lQ r pe caTe l e co n ţ i n e . A fost ,d esco pe rit În 1 938 d e
către trei ag r i c u d t o r i 'cO're s ă pa u u, n ş a n ţ d e i r i g a ţ i e . Co n ­
ţi ne u rmătoa re l e p i e s e : u n l a nţ o m a m e nta l , f r u m o s păstrat,
de ti p u l 'celor fQ r m a te d i n o c h i u ri Î n forma c i f r e i 8 Î n d o i tă
la m ij l o c ; l a nţ u l cu extrem i tăţi l e Îln f o r m ă de c a p d e ş a.rpe,
1 fibulă c u scut, 2 f i b u l e- l i n g u ri ţă şi văsd o r u l d e a rg i n t
a m i n t i t m a i s'u s, l a c a r·e s·e m a i .a d a u g ă Î n că u n v ă s c i o r,
proba b i l h e m i .sf,e r i c , c a re s - a p i e rd ut , p r ec u m ş i a pl i ca Î n
formă d e o a p d e c a l .
13
www.patrimoniu.ro
Ţ ot a ş a d e i m p o rt a n t , sa u ,po ate m a i i m po rta n t , p o a te fi
co n s i d e �a t teza u r u l d e l a H e ră stră u ( B u c u re ş t i ) , d eo a rece
e l c o n ţ i n e , d u pă ·c u m am a ră t a t m a i sus, t i p u ri c a re a p a r
p e n t r u p r i m a o a ră ,Î n t r- u'n teza u r ,d a c i c . Teza u ru l a fos,t g ă ­
s i t Î'n tÎ m p l ă t o r Î n t r - o ca r i e,ră d e n i s i p . E I o o n ţ i n e u rm ă ­
toa1re l e p iese : cele 2 f i b u l e - f,a l e re , uln itOe pî n ă oc u m Î.n
i n venta r u l tez a,u re l o r d a oi c e ; o b răţa ră s p· i na' IIi .că m a're , c u
c a pete l e te,rm i n a te Î n c a p d e ş a rpe, d a.r d e o s e b i tă de m a ­
r i l e brăţă ri 'O u p a l m ete ; 2 b răţă ri s p i wl i ce f ra g m e n ta re ,
fă c u te d i n t r - o b a ră m a i s u bţi re, u n a d i n e l e ,a vîn d u n c a păt,
c a re s-a păstrat, t-.�rm i n a t d e a s e m e n e a Î n tr- u n cap d e aill i ­
m a l ,s t i l i zat ; 5 f ra g m e n te d i n tr - o p l a că d e a rg i nt Î n do i tă Î'n
f. o r m a u n e i j u m ă tă ţ i d e b răţa ră ; un l a n ţ fr.a g m en ta r ; u n
f ra g m e n t d intr- u n v a s d e b r o n z ş i o toa rtă d e fie'r ; 59 d e
m o n ed e i m itavi i d e tetro d ra h m e d e .a rg i n t t h a s i e n e .
Teza u ru l d e l a S ă ră csă u , p r i n c o m p o z i ţ i a s a , p re z i,n tă ş i
e l u n d eo s e b i t i n teres. A f o s t d es c o p e r i t t o t Î n tî m p l ător, Î n
1 950, de 'u n s ă te a n , hi n d scos l a s u p rafaţă d e tă i et u,ra
făc u tă de m a ta aa ru l u i Î n m a l'u l d ru m u l u i . C o n ţ i. n u t u l teza u ­
r u l u i este form a t d iln 4 f i b u l e m a ri c u n o d o z i tă ţ i p e p i c i o ­
r u l rep l i at ş i 3 m a i m i c i ; ' O f i b u l ă c u a rc u l .ro m bo i d a l (cu
s c u t) ; 'u n ac d e f i b u l ă c u resort u l să u ; 2 c o l i e re d i n b a n d ă
d e a rg i,nt ; u n c o,l i e r d i n t r - o b a ră d e a rg i n t , c u c a pete l e Î n
f o r m ă d e b u to n co n i c ; 4 bră ţă r i , d i nt,re c a re d o u ă d i n b a re
ră s u c i te cu c a pete l e ,Î n t o a.rse Î1n f o r m ă d e l a ţ ş i d o u ă d i n
b a n d ă ou capete c o n i ce ; 6 i ne l e s p i r a l i ·c e . I n te resa n t d e
a m i n t i t c ă teza u r u l a fost g ă s i t Î nt r - u n v a s d e l ut c u d o u ă
to rţi .
M en ţ io n ă m Î n că tez a u r u l d e l a S u rcea , d e o a rece, oa ş i
c e l p .roven i n d d e l a StÎ n c ră i e n i ,� Îln t,r- u n ţ i n u t 'Î nvec i n a t) ,
o c u pă u n l o c d e o s e b i t Î1n m a rea gru pă a tez a u re l o r da c i ce .
Teza u ru l d e l a S u rcea a fost g ă s i t Î n 1 934, 'c u p ri,l ej ul s ă p ă ­
t u ri i ce se făooe·a p e nt r u tem e l i a u. ne i c a s e . Am vă z u t m a i
Fig. 88. Vas fragmentar, arnamentat, cu torţi, de la Sincrăieni.
s u s că el ,conţiln e a d o u ă fa l e re a u rite, c e l e 4 baze de c u pe ,
o b a ră .d e a rg ,i,nt ş i 6 m id n i 'c ova l e d e fi e r .
M a,r�l e teza u r d e l a StÎn cră i e n i , 'cel m a i i m p o rta n t teza u r
d e a rg i,nt d a, c i c , ,a i �ş i t ,l ,a l um i n a z i l e i Î n 1 953 'Î n u �ma u ne i
ex p l o z i i p ro vo c a tă ,Î n 'o a r i e ra d e a,n d ez i t ,,7 N o i e m b r i e "
s i t u a tă Î n t re SÎn c ră i ,e n i ş i J i,go d i n , Î n a p ro,p i erea şose l e i
n a ţi o n a,l e ş i a nÎ u l'u i O l t . C o m p o n e nţa s a , p e o a re o re a ­
m i n ti m , est,e u'rm ă t o'a,rea : 2 va,se hem i sf,e rioe ; 3 va se oo n i 'ce
s a u o va ' l e , d i n t,re ,ca re u n ' u l a vî n d n u m a i p a'rtea s u. p·e r i o a ră ;
2 v a se c o n i loe , o �n a me n,t ate ; 8 c u pe cu p i c i o r 'Şi cu d o u ă
t o rţ i ; 2 b răţă r i ,d in b a ră m a,s i vă , o fi,b u l ă ,c u a ro u l s i m p l u ;
o d ra hm ă d e a rg i n t d i n D y rr h a c h i u m , o tetra.d ra h m ă d e
a rg i n t t h a s i a,n ă .
Î,n c h e i,e m a ceastă Î n ş i ra re c u teza u r u l d e l a Bă:I ă n eş t i ,
d e ş i fă ră IÎ n d o i a l ă a r m a i f i ,ş i a , l te l e c a re a r m e ri ta 5ă f i e
p rezenta'te. Teza u r u l a f o s, t d e sc o p e r i t i n a n u l 1 964, 'c u
p r i l ej u l u n or ,l u c ră ri a g r i c o l e . Î n afa ră d e c e l e 2 f i b u l e ­
ma scă, e l m a i co n ţi,n e o brăţ'a ră m a re s p i ra l i că ·c u p a' l m ete ;
un l a nţ o rn a m e n ta l ; o ve,r, i g ă ( b răţa ră ) ; 2 c e rc e i ş i 3 i n e l e
s p i ra,l i ce .
A m fă -c u,t a oe a stă scu rtă p rezel')ta re p e n t r u a se v e d e a
ce o o nc l u z i i se p ot t ra g e ,d i n c o m p o n e n ţa teza u,re l o r. D·es i ­
g u r, a ce'ste co n c l u z i i a r fi ,f ost m u l t ma i e l ocvente d a că a m
fi a ră t a t c o m po n e n ţa t u t u,ro r ,teza u r,e l o r. C re d e m tot u ş i ·că
a c e a sta a r fi d epă'ş i t c a d r u l u n e i ,1'u c ră ri d e fel u l O' ce·ste i :J .
P ni,ni1:re a lte'l e , a m p u t u t s ă n e ,d ă m sea m a , ,ş i a c elst
l u c r u este d e o s e b i t de i mp o rta n t , că t i p u ri, l e de p i e s e c a re
f o r m e a ză teza u re l e se g ă ses'c a tît IÎ ,n reg i u n i, l e ,n o a s,t re ext .ra ­
ca r p a tice oÎt ş i În oe l ,e i,n t na ca npaui oe. F,all er,el e mt'u,nde s, a,u
ova l e , a u rite, l e - a m g ă s i t a tît l a B ucu reşt i - H e răls,tră u , oÎ't ,ş i
l a .s u rc e a , Î n c o l ţ u l d e s u d - e st a,l T,ra n s i- l va n i e i . D e a'se m e ­
n ,e a , va s uii ma,si, v, co n i c , a pa �e l a H erăls,b ră u ş i l'a S Î n oră,i .e ni .
F i b u l a cu n o d ozi,tăţi d i sco i d a l e , ra ră d i n c o a ce d e C a 'r­
paţi , -aipa re tot u ş i l a Î nt o rs' u ra , Î'n Olten i'a .
B.răţO'ra m a re s p i ra l i c ă , cu extrem ită ţ i l e a p l a t i zate, ter­
m i n a te Î n oÎte un cap d e a n i,m a l , a bÎt d e f re cventă Î n Tra n ­
s i l va n i a , , se reg ă seşte Î n teza u r u l d e l a Bă I ă'n e ş t i ş i fra g ­
m en tm l a Roc i u , Î n j udeţu l Arg'e ş , p re c u m ş i l a C o a d a M a ­
l u l,u i , Î n j u d eţ u l P ra h ova . A m vă z u t d e a s e m e n e a c ă l a,nţu -
14
www.patrimoniu.ro
r i i e o r'n a me,n t a,l e , d e a m b el e t i p u.ri , s e g ă sesc ,a tît Î'n T ra n ­
s i l va n i a , cît ş i Î n ţ i n u t u r i l e extra ca r p a t i c e , l a M e ri i - G oa l,a ,
l a C o a d a M o l u l'u i ş i l a Bă I ă,n eş ti . Acel a ş i I'u c ru se poate
,s pu ne de,s p re oo l i ,e ne , b răţălr i , f. ibu l e - H:n g. u riţă etc.
F a pt u l ,că u n e l e h p u ri s - a u g ă s i t pî n ă a c u m a n u m a i
d i n c o l o sa u d i,nco a ce d e C a'rpaţi , s e d a to re a z ă , d e s i g u r, Î n
c e a m a i mor,e pa rte, h a z a rd u l u i d e s'c o pe,riTi, l o r . A ş a d e
exemp l u , l-a nţ u l - ş a rpe n u Î I c u n o a ş te,m d ecît l ,a M e �i i - G o a l a ,
Î n Te l e o r m a,n ; ,I a fel a ip l i ,c a ,Î n f o r m ă ,d e c a p d e ca , 1 d i n
a ce l,a ş i tez a u r. Va,se,l e d e a rg i nt d e l a SÎln c ră i e'n i , o u e�oe p ­
ţ i a cel o r c o n i'oe, n e o r n a me n tate , ,n u a u o pă ru t Î,n că d i n ­
co a ,c e d e m unţi , ,d u,pă c um n u a u a,pă-rut n i c i b a z e l e d e
c u pe >sa u fad e r,e l e d e l a S urce a .
C u toate aoeste ,d eo se b i,ri , se p o a t e v o r b i d e s p re o u n i ­
tate a t'ez,a ur,e l o r, a ş a ·c u m s e p o a te vo r b i I Î,n g e,ne ra l d e s ­
pr,e o uln i ta te a c u l t u r i i d a c i Ooe pe a'm b e l e ver.saon- te a l e
C a rpaţi l o r.
Sava n t u l m a g h i a r Fetti c h N 6 n d o r; a căru i ·I u cr,a re i m po r ­
talntă a m m e n yi o n a t - o , c rede c ă Î n c o m p o n e nţa teza u re l o r
d e a rg i nt d a c i 'ce ,s e p o t d eo s e b i d o u ă c o m po n e,n te - d a 'că
p u tem să n e exp r i m ă m a stfel . P,r i om a c o m p o n e,ntă este
c a ra ct e r i z a tă p r i ,n fa l e re l e a u rite, i a r a d o u a p r i,n toate
c e l 's- I a he o b i ecte, Î n speci a l p o d o a be, c o l i ere, l a n ţ u r i , b ră ­
ţ.ă r,i , f i b u l e etc.
Toate a,r p rove n i 'Î n să d i n a c e l a ş i ate l i e r , ca. re p r o d ucea
p i es e l e . d i n pri m a categ o r i 'e ma i a l e s pentru u z u l s a'rm a ţ i,l o r,
i a r o b iecte d iln a d oua g rupă p e n t r u u z u l d a,c i l o r. As u pra
a ceste,i ,t'eo r i i vom reve n i m a i jos.
A R G I N TU L Ş I T E H N I CA P R E L U C R Ă R I I S A L E
Se ş t i e c ă ce,le m a i vec h i m e,ta l e 'c u n o sc u te pe te,rito ­
r i u l ţă ri i ,n o a,s t,re O' U fost ,c u p r u l ş i ,a uT ul . A m b e l ·e a p a r c a m
Î n a c e l a ş i t i m ip , ,Î n epoca e,neo l i t i că . D a r d a,că c u p r u l se
Î n t r e b u i nţa a t,Ît p e n tru c o n fecţi o n a r'e a u n o r o bi ecte u t i l i t a re,
Î n d e o s e b i t o p o a re de d if e r i te f o r m e , oÎt şi a u n Oir p o d o a be ,
c a b ră ţă r i ş i 'oo l i ere, a u ru l se rvea ,n u m a i pe,n tru o::> n fecţ i o ­
n a rea po,d o a be, l o r, a va'se l o r, s a u' a u n o r a rm e s i m bo l i oe .
A rg i , n t u l a p a re ·Î n reg . i un i l e n o a stre c e v a m a i tÎ<rz i u Î n
a ş a -n u mi<ta perliOiadă d e bna,n :z: i ţ i e s p re epo'Oa b ron z u' l u i ş i :

la Î n c e p ut u l a cest e i a , s u b f o r m a u ne i m od este pod o a be ,
u n i ne l s i mpl u ' s a'u s p i w l ic Acest i n (� 1 s - a g ă s i t Î n cîteva
d i n a ş a - z i -s el e m o r m i nte c u o c r u , la P l e n i -ţa , şi la G i u beg a ,
În O l ten i a , l a G u rbă n eşti ş i l a P l o i e ş t i , Î'n M u n te n i a , l a
Broşte n i Î n M o l d o v- a .
F a pt u l că a rg i,n t u l se Î nrreb u ilnţa m ul t m a i ra.r decît
a u ru l se expl i că , d es i g ur, p r i n a ceea că el s'e g ă sea m a i
g re u ş i ,n um a i l a a d î n c i m i ma i m a r i , Î n s,ta re n a t i vă .
G re u ta tea proc u ră ri i sade a fă c u t c a l a u n m o m e.nt d a t
a cest m et a- l ·să a i bă o va' l o a re m a i m a re d edt a,uru l . Aşa ,
de exe m p l u , ηn Eg i pt , Πn epo.c.a reg a t u l,u i vech i , a'rg i'n t u l
avÎn.d o va, l o a re m a i m are, e menţi o n a t ,Î,n a i nte.a a u-ru l u i . i,n
t i m p u l reg a.t. u l u i m ij,l'o c i u ş i a l ce,l u i n o u , ra port u l d hntre c e l e
d ouă m et a l ,e se ,sch im b ă .
E I e o u n os'c u t d e s u m e ri e n i , a pa re Î,n perio a d a p re m i ­
oen i a n ă Î n i n s u l e'l'e e g e e n -e ş i Î n a d o u a a şeza re d e l a Tro i .a .
P e co n t i n en-t u l e u ropea n s e o o n fecţi o n a u o b i ecte d e a'�g i ,n t
Î n I ta l i a , l a Î n cep u t u l e p o c i,i m eta l e l o r, Î n S pa n i a , Î n cea
m a i vec h e peri o a d ă a e p oc i i b ro n z u l u i , În U n i u.nea Sovie ­
ti-că etc. La n o rd de A l p i , o b i ecte l e de a rg i n t s î n t ra re , _a tÎt
În epoca b ro,n z u, l u i , cît şi Î n p r i m a -e pocă a f i eru l u i . Am a ră ­
tat m a i s u s că pe te rito ri u l ţă,r i i 'n o'Qstre a rg i n t u l Î ş i face
prima sa a pa r i ţ i e ,Î n a şo - n u m i t u l co m p-Iex 0 ' 1 m o r m i n t e l o r
c u o c r u , n u m ite a,st,fe l deoa rece oa d a vrele p e c a re l e .a d ă ­
poste a u e�a u p relsă ra1e c u ocru roş u , pe n t-ru a prod u'c e,
proba b i l , p r i n c u l omea -acea'Sita v i e , i l u zi-a c o n t i n u ă- r i i v i e ­
ţ i i . Se ş t i e al stă z i c ă a cest r i t d e ,Î n m o rmî nta re n u este
ca ra c te r i s t i c pe,n t r u o aln u m i tă c u l t u r ă , c i ·0 fo. st pw c t i ca t
de d iferite t ri b u ri d e pă stori v e n i ţ i d i n stepele nord - po n ­
tice.
O dată cu ,d i s p ariţ i a mo r m i n-te l o r cu ocru, d ispar şi
acele m o d este i n e l e d e a rg i n t pe c a re l e - o m m en ţ i o n a t ş i
ti m p de oÎi'ev-a ,s'u te d e a n i - cel p u ţ i n d upă c u n o ş t i n �e l e
noa- str'e d e a z i - In u vo r m a i e x i s-ta o b i eote d e a rg i,nt pe
teri1o ri'u l ţă - ri, i Inoa -s t re . E l e a pa r d i n no u În ,d o u ă f r u m o a s'e
teza u re de a u r, d a tî n d , d i n j u ru l .a n u l u i 1 500 Î .e . n . , u n u l d e
la Ş m i g , Î n T ra mi l va n i a , c e l ă-l a l t d e l a Perş i n Ol ri , a p ro ape
de Tîrgov i şte. Se pa re Î,n să că oe l e -c îteva m ă - rg e·le de a rg i,n t
pe c a re -I e-,a r co·nţi n e tez a u r u l ,d e fa l ,e re d e a u r d e l 'a Ş m i g
15
www.patrimoniu.ro
Fig. 89. Vas Iragmentar de la SÎn­
crăieni.
t re b u i e p r i v i te cu g ri j ă , e l e p utînd fi 'c o n fecţ i on a'te d i n e l e c ­
tro n . i n sch i m b, s p,l e n d i d u l 1:ewur d e l a Perş i n a ri , un u l d i n
c e l e m a i frum o a se d i n E u ro p a , .c o n ţ inea p e l în g ă o s pa d ă
ş i 1 1 p u mn a l ,e d e a u r, 4 topo'ra.şe .fă cute d i n a'rg.int. D i n
n e n o rociTe, ·o etăţea n ul i n co n şt i e n t oa re a d escQpe�it p r i m a
pa rte a tem u'ml u i a d i s-t rus vî rf u l ş i mÎ ne,ru l ,s p a,d e i ş i a
fă I1Î m itat topo roş-e l e de a rg int, desco mp l et Î n d a lSt,fel u n
teza ur u n i'c Î n l um e .
Se pa,re c ă Î n t re oo'n�ecţi o nla rea a cesto r -o b i ecte ş i u rm ă ­
toa rele des-c operi_ri a treout .d i'n n o u o -peri-o a- d ă m a i l u ng ă ,
d e peste o m i-e d e a n i . Reapa'riţia a rg i nt u l u i s e v a face
a b io Î.n seco l'u ,1 I V Î.e. n . , d a r a- t u n c i Î nt r - o fo�mă s u pe-ri o a ră ,
Î n frum o 'O s e l e prod u se a l,e ,alrteli t r a c o - -g e t i o e . S p re sf,Î rş i t u l
ere i c e l e i vech i In o u l m et a l va o u oe r i p i aţo - d a că p ut e m
i n treb u i n ţa ace,st c u vî nt - l uînd op roope Î n Î ntr-e g i m e l o c u l
aurului.
S - a 'P u s p robl e m a p rove n ie n ţ e i a rg i nt u l u i c u p r i n s Î n
teza u re, l e d adce, Î n c a z u l ,Î n o a re adm it e m ,că p i es e l e pe
ca-re le oonţi'n a c estea a u fos.t fă o u t e pe terito ri u , 1 D a ci ei .
A m vă z u t ,că , p ro c u ra.rea a, rg intu l-u i p u nea p rob l e m e g r-e u
d e rez o l-vat. U n i i c e rc-etă,t o r i a u em i,s pă rerea c ă e l prove­
nea d i n top i rea m o n e d e l o r de -a rg i nt care c i rc u,l a u În acea
vr,eme Î n reg i u n i l e n o a'stre.
Acea stă i pot,eză a f o st oei p u ţ i'n pa rţ i a l oon.fi rm a,t ă p ri n ­
tr-o des-c operi r-e p u b l i,ca-tă d e C . P reda . ion a- n u l 1 953, s p u n e
a oest ce rcet ă tor, 5 -0 g ă s i t l a Stă,n c u ţa , , pe m a ,l u l l stî n g a l
D u n ă-ri i , l a c oa 40 k.m sud d e B ră i, l a , u n v a s d e a rg i nt ,
co re a If ost , ,d i n n e n o ro C Îlr-e , d ilstr u s , d a'r care c o n ţ i n e a u n
n u m ă r d e 87 m o,n ed e d e a rg i nt, d i-ntre ,ca re 34 e ra u d en a r i
ro m a n i d i,n t i m p-u l repu b l i-c i,i , i a r 53 tetrodra h,m e t ha<5 i e ne .
i n oe ,pri1veŞlte p ri me'l e , -e l e s e ,e ş all o nează ,Î n,t r·e a n i , i 1 50-50
Î n o i ntea erei 'n oastre_ Ceea ce este Î nsă d eo se b i t de i m po r­
ta,n t , este fap t u l că teza u-ru l m a i c o n ţ i n e a d o u ă b a re d e
a rg ilnt, Î n g re uta ,t e d e 3 1 2 g ra m e , a că ro-r a n a l i ză c h i m i că
a d Olved i t că p rovi,n d i n acelOi ş i a rg i n t ca ş i a rg i n t u l mo n e ­
d e l o'r d i n tez a u r43_
43 C. Preda, Contribuţii la problema pravenienţei argintului din
tezaurele geta-dace, in lumina descoperirii monetare de la Stăncuţa,
" Studii şi cercetări de istorie veche , V I I I , 1 957, p. 1 1 3 şi urm.
"

Fă ră î n d o i a l ă ca I n u rma acestei d escoperi ri proven ienţa
u nei pă rţi a a rg i ntu l u i folosit de daci la confecţiona.rea
teza u re l o r pe ca re le stu d i e m î ş i gă seşte explicaţia.
Nu vom i ns ista p rea mult a s u p ra teh n ic i i prel uc ră/ri i
sale, deoa rece a ce asta arr depă ş i , pe de o pa rte com pe­
tenţa noastră, pe de a lta !C a racte r u l a cest'e i l u cră ri. D ad i ,
deşi excelenţ,i a rg i nta ri, n u între bu i nţa u metode prea com ­
pl i ca te Î n co n�ecţion'O rea p rod usel o r l o r toreuti ce. A rg i nt u l
s e l uorează rel ativ u şo r, el n efi i n d d e o d u rita,te m a re şi
avînd un pu nct de topi re n u p rea î n a lt, de 9 1 6°C, deci
m a i scăzut 0 0 a l a uru l u i ( 1 069°C). Acea sta n u Î n se a m n ă
Î n să c ă exercita rea m eşte'ş ug u l u i de a rg i nta r n u a r fi ceru t
o temei n i'că speci a l izare.
Nu avem u n stud i u despre teh n i ca p rel u c ră ri i a rg i ntu l u i
l a daci, totuşi lî n u nele d i n l u c ră,r i le citate s e fac a l uz i i ş i
l a acest a s pect 'a l probleme i . M a i m u lte p reci ză ri ,Î n acea/stă
privi nţă se g ă sesc Îln l ucra rea l u i N . Fettich , exce,l ent c u ­
noscător a l teh n i c i i .to reuti c i i , aVÎ'n d e l î n s u ş i u n brevet de
bij utier.
Vorbi,n d , de exem p l u , , despre fel u l Î n ca re se făcea u
fa l e re l e menţi o n a te ş i referi n d u - se l,a falera c u că Iă1reţ d e
l a S u me'a , sava ntul ma g h i a r spu n e c ă aceasta a f,o st oon ­
fecţ i o n ată apl i cÎ n d u - se p ri1n ciocă n i re placa de a rg. i nt pe
16
www.patrimoniu.ro
Fig. 90, 9 1 . Vase ornamentale, cu torţ;
şi picior de la SÎncrăieni.
u n model bombat. U lterior s - a fă cut ,c ize l a rea piesei, a
cărei ma rg i' ne e,ste 'î ntă rită p r i n ci ocă n i're .
Referi,n d u -,se l a c e l e 4 baz,e de c u pe d e l a S urcea, tot
Fettich s p u ne că ,e l e au fost ,f ăcute pe un model d i n b ronz,
a poi u m p l ute ,c u s m oa l ă ş i l i pite pe un s u po rt d e s mo a l ă
pentru a putea f i cizel ate. Cerc u r i l e m ici de p e m a rg i n i l e
l o r a u fost bătute p e u n s u po rt d u r ( d e fier) d u pă c u m
a ra tă u rmele d e p e avers, U n loc cu tot u l 'a p a rte Î n to reu ­
tioca e poci i ,î l o c u pă oel e 6 m i c i n icova le d e fier d i n a ceeaş i
d escoperire (fi. g . 1 09). Ele a u înă lţimea d e : 9,8 ; 7,7 ; 7, 1 ;
7,8 ; 6,9 ş i 4,9 om . Ca'p6tu l l o r m a i s u bt' i re e ra i n ,t rod u s
Î n tr- un b utuc s a u o m a să de l em n . Unele p ro d u se t u rn ate
(semifa bricate) e m u f i,n isate prin ciocă n i re pe aceste s u por­
turi.
M m i l e a,rm i le de a rg i nt cu p roto me d e a n i m a l a u , d u pă
c u m a m văzut, ca,petel'e o r n a m entate c u o serie d e pa l ­
m ete. Acestea era u ştalnţate cu o şta nţă, proba b i l d e fier
s o u d e bronz, moi d u ră d eoît a rg i nt u l , pri n 10 pî nă l a 20
bătă i . M a rg i n i l e b u căţii decorate ,c u p a l mete era u rid icat,e
pni n ciocă n i re. M otivele o r n a menta l e era u fi n,i sate p r i n
g ravare, pli n c a re se ex,e cutau ş i u ne l e o r n a mente ma i s i m ­
p l e con suÎln d d i n p u n cte, l i n i i etc.
M ul te d i'n obi,e cte, m a i a l es vasele, poa rtă u rm a p re l u ­
cră r i i l o r p r i n ciocă,n i re , d a r l a a ltele, ş i În deosebi l a cele
 făcute d i n ba.re, g als l m combi n,ate oel e do uă teh n i ci a nces ­
tra'le al·e prel ucră,ri i meta,l e lo r : t u r n a rea ş i cj.ocă n i r·ea : La
acestea se a d a u g ă un ·al t re i l ea p roced e u , a'cel.a al a u ri ri i .
A m văzut c ă Ulnell e Id i n p i ese·l e cupri n'se IÎ' n texo ure l e d a cioe,
ca m a ri le brăţă·ri s.p i ra l ice, f'ale rele, u ne l e f i b u l e 's a u vase
ca a'cel ea de ' I ·a SÎncră i ,e, n i , era u i nte:g ra l 's a u p a rţi a 'l a u rite.
Aurirea se făcea , I a oa l,d , ·o u ajutorul merc u r u l u i , cme făcea
ca auru l să adere ·I a piesa de a rg i,nt.
U n bu n exempl u a' l d i,f eri 't el o r p rocedee d e prel ucra re
ÎI consti1iuie .a nm illele spi ra,l i ce : ba'ra de a rg i nt e ra confe'c­
ţionată pri n t u rn a re, I ă'SlÎ,n;d u - i ... se capetele m a i g ro a se pen ­
tru o fi apoi apl a.ti.z'alt'e prin ci,ocăln ilre ; IÎ n a ceste exhe m ităţi
se i mpniima u m otilve d e p al lmete şi e 'fiO 'U apoi a u rite.
Este interesan t d e m e nti o nat, refe ri't or la teh n i'Ca p re­
l u cră ri,i meta' l u l u i , bronz ş i p�obob i l a u r ş i a rg i nt, că Î n
1961 s - a u d ezve l i t , I a Pec i c a , 'Î n j udeţul Arald44 , restu riJe
unu, i ,a'tel:ier În oa,ne s -·a,u g ă,s.ilt 3 tlÎl pa re de l ut a �s, d i ntre
core u n'Ul I l ung Id e 34 om, 'pentru tunna,t b a re. De ·a'se m en·ea
s-au gă's it 3 creu,zete m Î'Ci c o n i oe, 2 n kova,le mi'C'i d i n fier.
de 14 'şi 15 om Î n ă lţime, 8 d ă l tiţe ,d e bronz, p re:c u m ş i 2
meng h i n i m i ci de b ro n z .
Aoea,s,tă d esoqpe ri,re este deosebi,t de i mporta ntă pentru
inţe legerea fe,l u l u i q n ca ne s'e l ucna·u o b i ·eatel,e, d es i g u r, În
cea mai m a re 'port'e podoabe d e me1'a l .
DATAREA TEZA U R E LO R
Unlu l d intre a specte l e cele m a i i mpo rtante a l e pro hle­
mei, care a fost 'ati ns de mai Im ullte o ri ,Î n c u ns u l eXlpUinerii
noastre, este a'oel'a 0 1 datălri i teza u,re lor. D i,n f'e rici re, m a i
mu lte d in a'0estea 'cupr,i nd u n i m po rtant ele m e n t ,de d ata,re
a compl'e xelo r a rhe,o l o g i oe ş i , a n um e mon ed a . Se va putea
obi,ecta ,că moneda n u n e po'a te ind ica decît te rmen u l d upă
ca're (tenm i:n u .s p os'tqu'e m), nu tenme n u l la ca re a .fost În ­
g ropat un tez a u r s'a u , ,Î n ,g ene ra l , a aju ns În pămînt u n
complex a rheologi'c . Aoest l u oru este fomte a,d evă·rat ş i
se În�Împlă aldeseori 'ca moneda s ă n u ,serve·a s'c ă l a o
datare m a i p reds ă . As,tfe l , ch,i'a r a utorul acesto r rîn d u ri a
gă,si1 o mo nedă d il n \i1reme'O I' u i H a,d ri,a n Î nt r- un m ormînt
gepid din seco l u l al VI -·I,e a .
Totu ş i , cînd Î n m a i m u l'te comp l·e xe d e acee a ş i natură
gă,sim m o .nede ,d i n a lc eeal Şli peni,o odă, l uoru l n'u ma'i este o
simplă int1Împl,a ne 'ş i m o n'e da Î'ş i capătă ml UiI ,să u d e e l e ­
m'e nt de data, re. Evident, chi'a r 'ş'i În a'c este c a z u ri n u i n d i că
deoî.t termen u l după ca re un on u m it com plex a ră m a s Î n
for-ma În Ca ne el a f.ost d escoperit.
6ste ,de alsemen:ea Ulş o r de Înţeles că un teza u r de
ohiecte d e preţ nu ,va cupri nde Î'ntotdea u n a piese ca re să
datez'e to,alte din ·aoeealş,i \i1reme, ci Între e l e vor p u tea
să exils te d iferenţe cro n o l o g i'ce alprec i a bi le, rez u l ta te d i n
acu m u -l.a rea a'cesto r p i ese În deou rs d e m a i m u l te g e n e ­
raţi i .
D a r s ă vedem o e fel d e m o nede a pa r Î n teza'u re l e d e
podoabe daei'oe. Am vă zut ,că a'ceste teza u re n u co nţi n
mo nede d e tip ,d a dc. Aoest Ilucru es'te şi el u n i n d i c i u cro ­
nol·o gic oa r,e ne a ra tă că podoa bele sînt m a i n o i decît
monede'l e daoioe. In s'c h im b gbsim În n u m eroase tez a u re
următoa rele ca teg.onil i de m o n ede :
m o n ede rom an e nep u b l icane
m o nede d i n Dyrrh a'ch i u m ( D u rres) Î,n A l ba n i a
mo n ede di n Apo l lo:n i a (Avl,o n , tot Î n A l b a n i a)
m onede d in i n s u ,l a Thasos (ori!g ina l'e lş i i m itaţi i )
monede ro m a n e i m pe r.io,l,e .
Intr-o l u c.rare recentă , C. ,Pi red a45 a la rătat c a re a fost
drou laţi.a a'cestor mo .nede pe terito ri u. l ţă r i ,i n o a st re . D e na ri i
roma n i 's e găls'e s·c Î n toa'te 'O'ş ezălri,l e g eto - d a ce ş i a n u m e
Î n stratu rÎlI'e d e 'c u l t u ră core datează d in s'e co l u l I Î.e. n .
S e poate ,Ci p reda c ă p e teri,tori u l de a z i a l Rom â n i·e i s - a u
făcut peste 2 000 d e des,co,peri ri de a stfe l d e m o nede, Î n ­
sumînd Îln tota l 'C i rca 1 8 000 ,d e pi ese.
Dyrrha'ch i um ş i Apol,l o n i 'a , o ra'ş,e g receş,ti d e pe coa sta
de est ·a Mă.rii Adlriolti oe e m i, t m o n ed e i d e nt i ce, ce se d eo ­
sebes'c d o a r pri n nu m e l,e ,ora' ş u.lui ş i a l ma g i:straţi l o r m o n e -
44 1 . H . Crişan, Contribuţii l a problema lucrării podoabelor dacice,
" Acta Musei Napocensis " , V I , Cluj, 1 969, p. 93-106.
45 C. Preda, " Moneda antică În România", Bucureşti, Ed. Meri­
diane, 1 969.
17
www.patrimoniu.ro
tari, Începî n d cu a n ul 229 i . ,e . n . Aceste m o n ede a u ci rc u l a t
i nten s ş i p e te rito r i Ui I ţălr,i i noal�tre, d e u n d e Si� cu,n osc ci rca
70 d e de.s'Coperi r i . Pătrund erea l o r in D a c i a este d ovad a
u n or rel a ţi·i come roi,o l·e pe cCJ re tri bu ri l e g eto- da'ce I·e - a u
avut c u veci n i i l o r din vest În c u rs u l seco l u l u i I I Î . e . n . I n
j u r u l a n i l or 1 00 Î.e. n . e l,e Încete a ză s ă m a i pă t r u n d ă În
D a 6a , l oou l I.o r f i i nd l u a 't to,t m a i m u l.t de m o n'e da ro m a'n ă .
Iin s ul'a Th,osos, situ'ată l a .s ud de vechea lra oie, a emis
n um eroa's,e seri i mo neta re Începind ,Î n că din seco l u l V I Î.e. n .
M o n ede·le t hals i e n e ca re ,a u dr<c u l a t Î m ă În D a c i a a u Înce­
put să fie em i,se Î n an u l 1 48 Î.em. S - a'u g ă s it n u m elriQ,a'se
m onede tha'si,ene, a p roape exc l usiv În M u nte n i a ş·i Tra nsH ­
va n i a , de u nde s,e c u nosc oi,roa 70 de desco peri ri . P e r i o a d a
În ca,re o u c i rcu'l'O t Î n D a d a , cupri nde a ,d o u a j'Um ă,t'ate a
seco l u l u i -II .şi aproa pe IÎn'u r,e g ul s'ecol I i .'e . n . Uneopi, aceste
m o,nede a u fost i,m itate de tri,b u r i l e trace ,d i n s u d u l D u n ă ri i .
s a u poate chi ,a r d e g eto -tda c i .
Ceea ce e impo rtant de reţ i n u t pentru pro b l e ma pe
ca re o 'stud i·e m e:ste f'aptU' 1 că toate aceste m onede, cu
exoepţia Ce/lor nom ane ,i mperi,a'l.e, au drcull a t În Dada, n e
În seco l u'l I I , f,ie �, n se'co'l'u l I Î.e. n . Vom vedea Însă m a i j o s
c ă elementul d e da't a r'e cel ma i /preţios î l oferă m oneda
mmană r,epuhll,ilOană oal fle pOlate fii dotată ou m a re pnec i zi,e.
Nu vom i n s ilsta alsupra m o nede'I.o r ro m a n e imperi a le,
d eoa reoe aces'te,a se g ă/s es'c Î,ntr- u n s i n g ur teza u r de po ­
d o a be d aoÎ'C'e , cel de .I a Po ila·r.::J - G orj . P'e baw a oe,s,tm
m o n ede tez a u rul polame fi do,t a,t ·lla sfiÎnş i t u l s,e col u l u'i I e.n . ,
f i i'nd a,stf.e'l Ice l m a i n o u dintre t'e La u rel e d a C Î<ce de a rg i nt.
D a r să a rătă m cUim se dalt ează dte'va din tez,o u re,le ·c a re
co, nţin u nele di n oatego ri' He de m o nede ,m e n ţ i o n a te.
Teza Ulru I de l a Cerbă I oonţi'nea 49 1 de m o nede d i fe­
rite , d i n t re 'c a re .alu putut fi l i dent i .fi .ca,t,e 1 8 1 de m o nede
ro m an e 'rep u bl ilc a n e . Ace.stea se eşa l o nează pe peri o a d a
d e t i m p 'c upri mă IÎntre a n i,i 267 ş i 4 4 Î . e . n . Aşa d a r, u l ti m a
mon'edă da�Înd d i n a n u l 43, este ,sig u r c ă tez a u � u l a fost
a'SlCU nlS Î, n pălmtÎ nt d upă a ceOlS'tă d a,tă .
Tez a u rul de l,a Rem etea cupri n' d ea, de asemenea, 1 69
de mo n ede repuhHcane, 'Oa re se d atează Între a n i i 1 44 ş i
1 6 Î.e. n . i n aforă de a cestea, teza u ru l m a i cont' i n ea 1 7
(salu 7) tetr'adr.a h m e d i n Thasos, pro b a b i l i m i taţi i . Se pa re
că 'a ces't teza u r este cel m a i i n d i oat pe ntru a servi l a e l u ­
c i d a rea pro bl e m e l o r de cro n o l o g i e , deoa rece, d u pă cum
aH rmă Fett i c h , e l f a oe pa rte d i ntre puţi n e l e teza u re d i n
ca re n u .s - a pi .erd ut n i ci o piesă.
Teza urul d e l a G h er l a c u p r i n d ea cîteva m o nede rep u ­
bl icaln e c e S e d atează Între 1 24-95 Î . e. n . ; l a Someş u l Oa 'l d
s - a u g ă s it 1 20 piese Î m pre u n ă cu 3 1 8 monede d i n Dy' rrh a ­
ch i u m ; l a Senere u ş , 1 0 piese, cea m a i recentă da'tlÎnd d i n
vremea l U' i Ces,a r.
Fă'ră a i n d ica d ecît teza u re l e ca re c u p ri,nd m onede
p recis i d e n ti ficat,e , menţi o n ă m Încă teza u r u l d e l a Şeka
M ică , pu bl i'cat d e O. F l oca, Î n ca re s - a u gă.sit 348 m o n e de
repu blkane ce se eşa l .o nează Între a n i i 2 1 7 şi 28 L e . n . , pre­
cum şi te�a u r u l de la Pete n i , p u b l icat de Z. Szekely, ca re
conţi,nea 29 m o nede repu bl i c a n e , d atate Î ntre on i i 1 72-68
Î . e . n . In tew u ru l de l a Roc i u fi g u rează 1 1 denmi repu b l i ­
ca n i , ca re s e d atează Între a n i i 1 50-8 1 Î.e . n .
i n a ·fiară de a ceste teza u re, c a re toate co n�ilne'a u mo nede
rep u bl i c·ane ro m a ne cită m teza u r u l de l a Guravă i i ca re se
p a re că conţinea n u m a i m o nede d i n Apo H o n i 'O ş i tez a u ru l
de l a H eră stră u Î n c a re s - a u g ă s it 59 d e i m i,taţii t h a' s·i e ne.
I n sfî rş it. a m i nti m Î n că o d a'tă cel m a i ·reoent tez a u r
d a cic, ocela d e l a Po i a n a - G o rj , În cOire m o nedele p e ,ca,re
le c u p ri n d e se eşa l on e a ză Î nt re a n i i 1 24 Î.e. n . -81 ·e . n .
Vedem d a r c ă toate tew ulrele ,pe ca re l e - a m menţ,ionat
c u p ri n d m o,ned e, ş i n e referim Î n p rim ul rînd la cele
ro m a ne, ma i preci s d ata,bHe, oe sînt cuprime Într- u n i nter­
va l de t i mp m a i l u n g , unele ÎlnloepÎnd ,d i'n .sec. II Le. n . s a u ,
c u m e c a z u l l,a Cerbă I ş i Şeica Milc ă , c h i a r din seco l u l I I I .
Avem deci d e a face, ,fă ră Î n d o i .a .l ă , c u o tezami z a, pe de
mo n ede ş i o b i ecte de alrg i nt, cal re se Întinde pe o pe,ri'oa d ă
m a i l u n g ă . I m portant pentru d ata rea tez a \.l re!o;r n o a stre es'te
fa ptu l 'că toate seri il i e ,d e m o nede pe ca·re l e conţin coboa,ră
pî nă În seco l u l I Î . e m . 'ş'i , după c Uim a m văzut. u ne l e pînă
În a doua j u m ătate sau eh i,a r s pre sfiÎ rşi't u l a ces'tu i seco l .
Mo neda cea m a i n o u ă di ntr- u n tezal u r n e i nd i că ·deci
term e n u l d u pă oalre oceista a fost În9' rQpa,t, datînd a,stfe.l
cu oa re·c a,re a p roxi maţie şi ,celel aMe o b i ec·te ca're fo rmează
 t 2
tew u r u l . j. n ce priv.eşte celel a lte teza u re, oa re n u conţi'n
m Oinede, aoc e�tea se datea ză in d i reot p rin faptu l c ă
a proa pe toate 'c o nţi n a,c-:� I eoa şi ,t i'p u ri c a şi tew u-rele cu mo­
n ede. S-,a ajlu m a �tfel să p oată fi d a,tate IhpUlri opălrute
i l.O l a t, d a,r cu noseut,e d i n com plexe cărora n u le l ipsea un
element de data re.
D a r, in afa ră de m o n ede, tewu rele daci'ce m a i cupri n d
u n e,"'� ment d e datalre , c a re fălră a f i a1:i,t de p reci's ca
ace,stea , cO'nrl:ri b u i,e totu.şi la ,incaod ra rea <OrOinolog,i că a d ife­
ritel' oT d e!slo o. peri, ri. Aces1 ele m e nt este fi b u l a . Am văzut că
' '
fi b u lele d a'c i oe pot fi î m pă rţi,t e În m a i m ul,te tipuri. Tipo­
'
I o g hc, ele pot fi, de a semenea datoate i n i ntervo le de ti m p
d eosebite. Astfell , fi b u'l el'e cu p i c i o r !i ntors şi cu n od ozităţi
sint m a i vech i de'OÎlt f i b u l a cu a rc u l si mpllu , ca aceea de
l a B io$tJriţa ,de ipill d ă . Nu putem şti i nsă d a.c ă ele au apă rut
s u ocesli v salu d a·că ,a u fost confecţio n a te in a oel'a şi ti mp.
I n u nele te,za ulre ele a palr i m pre u n ă , ca de exe m p l u l a
18
www.patrimoniu.ro
Ceheţel . i n o rice Ic az, este i m porta nt pentru n o i , faptul că
d i,n pu n ct de vedere a l evoluţiei lor ti,po l og i'oe, f i b u l·e le de
tip Bi stri \: a n u pot Ifi datate i n a, i nte de seoo l u l I i . e . n .
C O N S I D ERAŢI I G E N E RALE
Lucra rea de fată a fost i ntocmită con fo rm criteri i lor
in genera l acceipltat� pentru tratOt rea u n u i s ub i ect de
ocea stă na1ul ră . As.ttel , s-a avut in vede,re i,storilou l proble­
mei, descri e rea, mod u l de co nf.ecţionalre al 'o b ie ctelo r pre­
zenta te, i ncad rarea l o r c�o n o l'o 9' ică şi i n palrt:e atri b u ilrea
l o r etn i că . Deşi , Î n l i n i·i m a r i , a·u fost a·t i nls e toate a spectele
a oestei proble m e , au ră m a's, totuş i , u nele o's upra că rora
se m a i poate Ireve n i . Aşa de p i l d ă , n u a m i n.s i,�ot sufioient
a s u p ra p robl emelolr pe c a re l e rid i:că s,i�tem U'1 de o r n a ­
mentare a l p i'6sel o r stu d i ate. C redem d eci că n u o r f i I,i p­
sit de i nterels să fa,c em citeva consideraţii osu p ra aoe�t u i
a�pect o'I a1rtei dadce. Acest l ucru n i se pOlre ou a tit m a i
 97
t�[l
.I
I
I
99 �

98

1 02 1 03

1 06

l I

1 05

fig. 92, 93. Vase conice dintr-un loc necunoscut, probabil din Oltenia
Fig. 94. Vas conic de la Herăstrău. Fig. 95. Baze de picior pentru
vase de la Surcea. Fig. 96. Verigi de la Poiana-Gorj. Fig. 97-99. Inele
de la Merii-Goala. Fig. 1 00. Inele spiralice de la CerbăI. Fig. 1 0 1 .
Inele spiralice de la Sălişte. Fig. 1 02. Pandantive de la Cioara.
Fig. 1 03. Pandantive de la CerbăI. Fig. 1 04 . Lanţ ornamenlal de la
Celăţeni. Fig. 1 05. Pandantiv lanceolal de la Poiana-Gorj. Fig. 1 06.
Aplică in lormă de cap de cal de la Merii-Goala. Fig. 1 07. Mici
lalere de la Sălişle.

www.patrimoniu.ro
Fig. 1 08. Agrale de centură de la Poiana·Gori·
i m po rta nt , cu cît, cu ex-oepvi'a teza u relor pe c a re le-am
stud i ,at, mon'ume'nttel e de atrtă d a'C i oe 51i nt dest u l de rare.
Astfel, se Înţe l'ege de la s i ne că a rta dadcă a a,rg i ntu l u i
contri b u i e Într·o bună m ă s u ră la Înţel ege rea a ceea ce
s · a r putea n u m i g Î nd i'rea a rtistică a geto - d a c i l or.
H a d r i a n D a i oovi c i u , În l u cra rea sa de si nteză a s'u pra
i storiei d a c i l o r, depl'Înge l i psa d e i nformaţi ,i a s u pra a n u ­
mer'o ase a s pecte a,le a rtei acestu i popor. N u cunoalş tem,
sp uln'e el, m itolog i'a dadlor, l egendele l o r i storice , I,ite.ra­
t u ra, m u zi,c a, În genera l ,o eea ce ne-,a ră m a s pentru inţe­
legerea a rtei da,cice f i i n d foa rte puţi n. Acest puţin n u est·e
În/deajuns pentru a zugrăvi un tablou complet al a rtei
"
dacice, dar din fericire s uficient pentru a ne da seama de
cîteva ca racteristici ale ei " . EI se o o ncreti z,e a ză "În cîteva
figuri dă/tuite În piatră, tu rnate În bronz, bătute În fier şi
a rgint, scrijelite În os, incizate ;n pasta moale a vaselor
Încă nearse sau pictate pe suprafaţa lor netedă"46.
i,n ge,nera l , ,s e poate Sl pune, a şa d u pă cum .o u rema rcat
toţi aceia c a re s - a u ocu pat cu stud i u l a ceste i pro b leme, că
a rta dadcă m a n i festă o deosebită pre�e,ri nţă pentru d ese­
n u l geo metric. Evi,dent, nu l i psesc nici motivele antro po­
m orfe sau zoomorf'2, d a' r acestea sint rel a tiv rare. I n ce pri ­
veşte moh vele vegeta le, e l e s'e d ato reslc proba b i l . într-o
o a reca re m ă. s u ră şi fa ptu l u i că Utn�l'e d i n a cestea, şi ne
referim de exem pl u la �fUinz'ele de a'c a-ot, de lot u s sau de
i ederă , a u 'c eva geometric ,i,n co n t u ru l 1 0 f u ng h i u l a r sa u în
l Dar să vedem s u b ce fonmă a pa r aceste elemente În
vÎ,rfurile lor ascuţite.
De a' l tf,e, 1 d a c i i n u slÎ nt s i n 'g u ri i o a re a rată ace.o 's tă prefe­
ri nţă penlt ru o mO'h vi,st i că g eometrică . Celţ i i , ou care ei a u
convi,eţui,t ,tim p d e cîteva g 'e neraţ i i , recUtrg , d e a s,e menea ,
d e ,cele m a i m u l te ,o ri .l'a o go a mă de o rn a mente m a i mult
s a u mai puţi,n geometri,oe. in sch,i m b, g reci i s.o u rom a n i i
int,reb u i nţează i n la ceea.şi mă'slură or-oa mentaţia g,eometrică,
vegeta lă s a u fig'u rativă , În cOlre e l ementu l a ntropomorf este
bogat repr,ezentalt.
A m a m i nht că l,a un mo ment dat, În sleoo,l'u l IV î.e.n . ,
a rtoO traco-geti-c ă , 's u b ilnfl uenţa sti l u l u i aln i ma'l ier g reco­
i ra n i a n , prod u ce opere c a re ,poa rtă caraderi stki le acest u i
s, t i l atît În c e priveş,te stru ot u ra oÎt şi o m amentaţia l o r.
D a'c ă i nfl uenţa alcest u i Slti l m a i supravieţu i,eş,t e i n peri oa d a
teza u relo1r n oa,s tre in u nele elemente pe CU De le-.om a rătat,
ahe i nfl uenţe a cţionează a'cuma QlS' u pr,a a rtei dacice. Astfel,
ş i ne refer i m În pri m u l rî,nd l a toreutkă , va'sele d ad ce de
a1rg int repro .d u 'c , d u pă 'c u m am văzut moi sus, nu nu m a i
forma d a r şi o r n a mentaţioO , În m a re pa1rte vegeta lă, a cu ­
pel o r delien '2 ,
Desig u r, a cest,e a ,c u n osc, pe aşa n u m itele c u pe din ci­
c l u l " h omeric" , u n l a rg reg i' 5ltJ ru d e repr'eze ntă ri fig.urative,
În m a,re pa,rte a ntropomorfe, d a r v a s'e l,e da,cioe nu a u
s uferit i n f l u enta aces'ts,i seri i aşa in<OÎlt tni'ci u n ul d i n vasele
de a rg i nt car� pot f,i a tri bu ite doci l o r nu poa rtă o or n a ­
men't aţi,e fi g u rat ivă a ntro p o m o rfă .
Totuşi, reprezentări a, ntropomo rfe a pa r În aÎ1ev,a caz uri
pe i m itaţii geto - d alce a le c u p e l o r d e l i e ne de pămînt a rs,
g ă s ite În oetăţi,l e de la Z i m n i cea şi d e la PO'peş1i . Se
cu nosc, de a semenea, cîteva frag mente d i n a stfel d e c u pe,
o nn a mentate 'c u motive womone. U n ele, g ă site la Pope,şti,
a,u r,e pr'ez'e ntă ri de d iferite ::m i mde şi păsări, i a r un alt
fna gmeln t, desc.operit În 1 962 l a Căscioa rele, de oa i s,a u
ţapi ( ?).
4 6 H , Daicoviciu, op. cit., p. 194 urm.
20
www.patrimoniu.ro
Fig. 1 09. Nicovale de la Surcea,
F a pt u l că pe vremea l u i Pâ rva n reprezentă1ri i e antro po
ş i zoo m o rfe er.o'u m u l t m a i puţi -oe, îl f a ce pe a oesta să vor­
bea's'că d e,s pre o adevă ro tă " i n:capadtote" a daoi l o r de a
rep rezenta f i g uri antropomOi rfe. " Nu cunoaştem la geto­
daci, spun e P â rva n, n ici o reprezentare a ntropomorfă a
divinităţii. Iar ;n ceea ce priveşte elementele zoomorfe, de
exemplu capetele de an imale a le brăţărilor şi colierelor de
a rgint, acestea reprezintă o influenţă a natura lismului ori­
"
ental, g eometrizat şi el Într-o bună măsură 47.
Des i'g u r, exe,c uta re'a mo,tivelor a nit ropo şi zoomo rfe este
m a i d ifi.o i lă dec.ît aceea a m oNvelor geometrice. T o,t uş i , ele
a p a r În a rt,a pri m i tivă ÎlntC ă d i n .oele m a i vec h i t i m p u ri, fi'i nd
În strî nsă oordaţie cu d i ferite pmctici a l'e m ag-ie i sa u ou
cre d i nţa re,l i g ioasă . N u măwl red u s a l reprezen1ă r i i o r de
a ceastă noO't Ulră . pe c a re I,e ,găsim În toreuHoa s a u În cera ­
m i ca d adcă , a fost îm bogăţit În mod sen s i bi l p r i n desco­
pe1ri'rea ceram iei i pictate d ad ce Îln oetăţi'le d i n M u nţ i i
O ră'ş tie i . Acea stă cera mi'că, car'e dotează d i n s eool u l I a l
erei noa'stre, reprezi ntă d iferi ,te a n i m atie reale s a u i m a ­
g i n a re.
Vedem d eoi că n u mă r u l red us al e lem en te l or a ntro po
şi zoomorfe În u nta dad că s'e d atorează ,Î n pri m u l nÎnd
i n f l uenţe.lor s u b ca re s - a ,dezvoltat ace'a stă a rtă ş i n u u ne i
i ncopa dtăţi de a le reprod uce s a u u nei 'rep u l s i i faţă de
aceste motive.
to,reuti'ca g eto - dacă. Să Î n cepem cu cele a n1: rapom o rfe.
D u pă c um am a rătat, te�a,uru l del'a Să I' i şte (fost Cioa,r,a,
j u d . Al ba), d e.s'oo perit În 1 821 , conţin ea pe l î n g ă fi bu.l e,
b răţă r i , 'coLiere, pa n,d a ntive, u n lo nţ ornamenta l ş i o p'l acă
de a rg i nt fna.gtmenta1ră , deos,ebi:t de i mportantă pentru fa p­
tul că reprezi ntă d o u ă fitg u ri u.m a n.e l uomte i n rel,ief.
De5lcri i nld ocea,stă pl'acă, Pâ rva n spu nea următoarel e :
" Starea de con,s ervare a plăcii n u ne permite o preciza
toate detaliile fig urilor omeneşti reprezentate ; distingem
Însă că cei doi bă rbaţi poartă bracae şi o tunică strins
lipită pe trup, cu mÎneci lungi şi strîmte ; au o cingătoare
ingustă (cu aplice metalice ? ; ori chiar În intregime din
c hiotori de metal ?), au pectorale rotunde pe sîni, o căciulă
ascuţită pe cap şi torques la git. Tipul reprezentat nu e pur
etnografic, ci o combinaţie de elemente a rtistice tradiţio­
nale' şi de un caracter mai degrabă străi n deCÎt ldacic.
Totuşi, lucra rea e, după toate semnele, dacică. in adevăr,
la vremea ei nimeni prin prejur nu mai lucra astfel ; m eşte­
rul care a făcut-o, a rginta r care va fi lucrat şi vestitele
brăţări dacice cu capete de şerpi, specifice În Europa vîr­
stei a I / - a a fierului, lucra după vech ile modele, deven ite
acum exclusiv getice " 48.
C. D a icov i c i u con s i d e ră şi el p l a ca d e 10 C io ora, resp.
Să,l i şte, un prod u s d a c i c şi o ,Î ngl obează În seria lucră ri l o r
d i n c a re m a i avem pri ntre a l,tel'e, b U5ltu i d i v i,nităţii fem i n i ne
(B e n d i s) de l a Piatra Roşie49. I n ulti m u l timp, teza u.ru l a
fost p u b l icat d i n n o u , de liviu Măorg h ita n , pe baza u nor
2 x :e,l'e nte fotog rafi i o bţi n ute d e l a M u zeu l d e a rtă d i n
Viena , u n de este pă strat. Tînă r u l a rheolog d e l a Deva
este m a i categoric În atri b u i rea p l ă d i de a rg i nt a rtei d a ­
cice ş i vede În fig u ri le de p e a cea stă p l a că reprezentarea
u n o r d a c i , ca racte rizaţi ca ata re, pri n u nele deta l i i a l e
47 V . Pârva n ,Getico, p , 719.
46 I b i d e m , p.
533-534,
49 C. Do icovi c i u , Istoria României, 1 , p. 326,
portu l u i . i'n pri m u l rî n d , el g ă seş,te o a,s e m ă n a re Î ntre Î -n ­
că,l ţăm i nl\!e a pe rsonajel.o r reprezentate ş i " o p ilndle" p u rtate
de d a d i d e pe m etope l e de l a Ad a m c.l i s i . Afa ră de a ce a s ­
ta, e l g ăseşt·e o a se m ă n a re ş i Î n t r e f.e l u l Î n ca re e re d a t
pă'ru l oel o r d o u ă fi g u ri d e pe pl o că ş i ooafu ra d aci lm de
pe a.c e l e a'ş i m o n um e nte. La a· ces·tea se a da u g ă ş i p a,lme­
tele c u cOire e deoo ra,tă p l a'c a d e a.rgoi,n.t. ofO'alrte o s e m ă,n ă ­
to·a re c u o ma m e nt·e l e d e pe u n v a s d e l a SÎ nc ră i'e n i , ca ş i
cercutleţel·e im pri m ate oare s e g ăo s·e s·c ş i p e a· l te o b i ·ecte
da'c i'ce d e atrg i nt.
F ă ră Î n d o i a l ă că s,e poate g ă's i o o a rec a re a. s.e m ă n a re
Între e l ementele i nd ÎlCa't,e de M ăo rg h i ta'n ; ma'i e·vide ntă n i
se pa're a oe a lsta Î n c oa f u ră , p e c a re Pâ-rv a n o con s i de ră
căci u l ă - ş i IÎln fe i u ii În ca re e i nd i'c a'tă centu ra anÎt pe
pl'a c'O d e a rg i n t cî.t şi pe m et o p e l e cOire reprezi n;tă p r i zo­
nieri, d e ,I'a Adt a mdi s i .
D e s i g u r , e 9 re u să a fi·rmă m cate g o ri c c ă ce l e d o u ă per­
sonaje cOire f i g u re,a z ă p e p. l a ca d e la Să l i şte reprezi ntă
i n·t r - a d evă r d a'c i . TOltuş i m a·n i ·e ra in oealre e ·l u orată a ce a stă
pi e.să , ,c a şi detall i id e a m i nti'te o ηn g lo bea ză Î,n s e r i a p ro d u ­
selor d e tareu t i'c ă d a·c i c ă . L a a'ce a' sta s e ada u g ă ş i fapt u l
că toa·te c el·e l a , lote p i es e oUtp ri nts e Î n tem uru l d e l a Să l i şte
se g ă ·s e·s c În m od o b i ş n u it În c o m p o n e nţa t·ez.a u re l o r d e
a'rg i n t d a c i ·oe.
In a '�a,ră de p l aca de la C i o a ra , f i g u r.a um a n ă m a i
apa.re Î n t o re u t i oe a d a 'c i,c ă p e �a· l e r.a d e .I a S u rcea ş i pe
fi b u l e l e - ma scă s a u f i b Uiletle-fa l e r ă . Am Î nce rcat să a,sem u i m
că'I ă,revu l d e l a S u nceia c u oei de pe 'o fad e ră de l a G all iree,
În B u l g a ri ·a , şi să s,u g e rălm o eve n· t u a l ă l eg ă t u ră pe ca re
aoeşt i a , şi Î n g en em.1 soen a de p e f·a·le,ra de I·a S u rcea, a,r
putea - o a vea cu mon·u m entel e de m a i tî rz i u a l e a ş a - n u m i ­
ţi lm cava, l,eri danu b i'e ni sa u ad e caVia l e nu l· u i trac. S - a r p utea
pres u p u ne o l e g ă t u ră 'ş i c u re p r.e�enrta rea că I ă reţu l .u i d e
pe u n e l e t i p u· ri de mo n ed e altri b u i lte dad lor.
i n ce pri-veş·te fig u r a a nt roopomo rfă , pe c Q< r·e n e -o pre­
zi ntă f i b u l'a -m a l$l că d i n Tlra ' nls iol van i a , cel 'e d e l a C o a d a M a ­
I UII u i ş i Bă I ă,n e ş t i , p reou m ş i fi b ul e l e-.f.allene d e l a H e ră's,t ră u ,
a m c o n s ild enat c ă e l,e r·ep rezilntă a ce+a 'ş i p e r s o n a j , m a sc u l in
d u pă u n i i , fem i ni n , d upă a lţ i i , i o r după păorerea n o al$ t ră ,
o d iv i n i tate d i . n panteo n u l g reco - ro m a·n , 1 0.oa l i zată ş i ea
d u pă po's i b io i ităţi ' l e d e exe c u ţ i e a le u n o r m eş'teri l o ca l i .
D u pă cîte ş t·i m , piesel'e c i t·a te s î n t s i ng u re l e rep r.ez,en tă ri
u m a ne ·c a re a p a r Î n a l\ta alrg i' n t ul u i g eto - d a c d i n secoll u l
I Î.e . n . ş i se.c o l u l I a l erei noa stre.
Repreze ntă'r i le w o mo rfe sÎ,n t fă ră Î n do i,a l ă m a i frecvente
şi s- alr ,p u tea a,f'i r m a , c h i ·a r c u ri' scul de a n ·e c o n t ra z i ce ,
c ă e l e i m primă o n otă c a r a cteri· s·tică a cestei a rte, Î nd e o. s e b i
În o e p ri veşte b ră ţă r'i l e . P ri ntre re p reze ntă r i l e w o mo rfe s e
pot cit,a ca·l u l , cî i ne ,l .e ş i pasă re'a d e pe u n ·a d i n �al l.e rele
de l a S urcea ş i g ri f,o nu l de p e cea l·a ltă fa l e ră d i n a ce l a ş i
teza u r. Plri m a re.p rez i ntă c e l e t>rei a n ·i m a l e ηn Î'ntreglime, Î n
t i m. p oe g ri.fo nlu l n u e p rezentat Î ntre g . M e n ţi o n ă m t o t a i,ci
apli-ca În form ă de OOl p de ca, 1 de l a M e ri i - Goa,l a .
I n a fa ră d e p i els e l e d t a't e, e l e m e n '1: u l zoo m o rf a pa re
n u m a i ca p r.otom ă , ca're Î.m podobeşte e�t·remi!tăţ i l e u n o r
brăţă 'ri s a u to�q u es - u ri , pr·ecum ş i a' l e l a n ţu l u i - .ş a rpe d e l a
Meri i - o. o a l.a . I n toate c a zo u ri' le , ca p u l d e a n i m a l este foa rte
stid izat. Î ncît n u m a i cu 9reu p utem p re s, u p u ne ce f.el d e
a n i m all v rea să reprezi nte. S - a'r pălrea c ă l a u n e, l e c o l i e re
aceste protom e re pre z i,ntă ca pete de raţă s,a u de a l .tă
palsăroe, În t i mp ce e�trem i tăţi l e m a r i lo r a rm i l e s î n t c o n s·i ­
demte 00 reprezen1JÎ nd u n cop de ş a'rpe.
U n e l e brăţă ri m a,s i 've , Î n fel u l c e l e i d e la S l i m n i·c s'a u
SÎncră i en i , reprez'i.ntă c a p u l d e a n i m a·1 fie pri n m o d e l a're ,
fie p rin omam entme. i n ambele c a z u r i e gore u să se p re c i ­
zeze de.s pre c e f e l de a ni m a l e vo r b a . Avem d e c i d e - a f a ce
cu o pro n u nţ'Otă st i l i z a, re c u n os· c u tă În a rta a n ti ·că a m eta ­
l u l u i atît Î n a i nte C1Ît ş i d u pă teza u re l ·e n oa st r·e de a r'g ,i nt.
Moti've l e veg eta l e apa r s u b fo r m a f r u nzel o r, a şa - n u m i ­
tele pa l mete, cme Î,m po d o bes,c ş i e l e oopete l e m a ri l o r
a rm H e , precum ş i s u b f.o r m a nru n ze l o r de a c a nt, d e l ot u s ,
sa u de .i·e deră de pe v als e l,e d e l a S Î n c ră i e n i , b a z e l e d e
c u p e de l a S urcea , p l a·ca d e I,a C i o a ra s a u f i b u le l e - m ască
de l a Coa d a M a l u l u i . C u excepţ i a f r u n zelor d e i ede ră ,
cel e l a l te, a d ică a·c a n t u l ş i l otu s u l , n u pot fi d ecît e l eme nte
de i m port. d eo a rece ele n u se g ă sesc În reg i u n i le n o,a stre.
De a l tfe l , am v ă z,ut că el·e a p a,r s u b i n fl u enţa c u pelo r
del iene.
21
www.patrimoniu.ro
I·n ce pri,veşte ele m e,nte'le geo metri'c e, a cest,e'a se p r � ­
�i ntă s u b formă de p Ulncte, I,i.n i'i , oenoUlr,i , s p i na ,lle eTC. I,n
g en.e ra l nu SlÎnt aHt d e n u m e ro a S e d ecît d a·c ă a d m item o
notă g eo me·tri za ntă ş i În r.ed a rea u no r m o t i ve z o o m o rfe
s a u veg eta l e .
T reoem l a ·0 a ltă p ro bl'em ă i m p o rt .a ntă , a ş a - n u m i ta a pa r­
t e n e nţă ·e tnl i că a teza' u re l, o r. Vorbi,nd d e s p re alc eal s'ia S - OIr
pă're a , des i·g u r, cel p u ţi n , I a pri m a ved e re , că fa,o em u n
l uc r u i n u t i l , Î n t r u oÎt Î n tot c u rs u l eXlpu neri i n o alstre a m a t r i ­
b u i t ·o<ceste tezoa u re d a d l o r. Totu ş i , c h i a r di n eXl p u nerea
n o a'stră , s -'a vă z u t că ,a u e x i stat şi m a i e x i �tă Î n că pă re ri
d u pă oare tez'a u,rell·e n oa'str-e o r p u tea fi a tri b u i te ş i a l to r
p o p u l a ţ i i s a u , Î n oaz u l c e l m a i b u,n , c h i a· r d a c ă se atri b u i e
d a' c i l o r ηn o a l i ta te d e poseso r i , 6'l e sînt oo n s i d e ra t·e c a pw ­
d us e d e i mp o rt, c o n fecţi o n a te pentru u w l d a c i,l oor d a r În
afa ră d e reg i u n i l e locu i te d e .a ceşt i a .
Că c i , Î nt>r - a.d evă r, pro blema a re d o u ă a1s'pecte, ·c a re pot
fi fo nm. u , l,ait e sub fonm a u n o r Î nt re.bălri În fel u l u'rmător :
1 . o b i'e cte l e pe c a re l e co,n ţ i·n teza u re.le d e a.rg i nt a u
f o st folos· i ,t e d e d a c i ?
2. a cesoie o b iecte a u �ost con.f·ecţi onote ,Î n D a c i ·a ?
Ră .sp u n s·u l , l a p rima Î n t r·eba re, pOire a fi d es'tuii de s i m ­
p l u . i ntr- adevă'r, f i i nd desco perite Î n ţ i n u't uri locu i te de
d ad , toate a ceste o b i.e cte n u a u p utut fi fo.lo s i te decît de
a ce.şti a , căci Î n perio a, d a În oa re se d a·tează tez.a u re l e (se ­
oo, l ' u l I Î n a i ntea ş i seco l u l I a'l erei n o a· s·tre), ηn D a da n u
l o,c u i,a u popu' l,a ţ i i Sltră i n e . Ce l ţ i i fUlse:s'e ră d i stru ş i , s,a'u s·e
con t o p i seră c u p o p u l laţ i a l ooad ă . ( D e a ltfel pod o a be l e br
n e �În.t c u n olscute ş i e l e pot fi d eo s e b ite d e c e l e d a.c i ce).
S a rm a ţ i i n u p ă t r u . n ses-e ră Î n 'că În D a c i a , g re:c i i e r a u o şez,aţi
pe l i tor·a l ş i c u t re i e r'a u ca ş i ro m a n i i , n u m a i Î n ca · l i t·ate de
neg u sto ri , n,ilşte ţ i n u tu ri Î n c a re se ave n t u ra u cu team ă .
i n c e pri'v·e ş't e Î ntreba r-ea a d o, u a , o m a d m i,s d e l a Î n ­
ceput c ă o r i 'g i nea o h i ectelolr de a rg i nt n u este d a c itCă ,
d a c i i re ulş,i nd totuş.i să m od i·f i c e , a m s p u s să ".d a c i zeze"
t i p u ri de Vla'se sa u d e pod o a be pe cme l e - a,u d alt orat u n o r
i n f l ue n ţe stră i ne .
Am vă z u t c ă f i b u l a c u n od u r i , t ipi,c d a d c ă , a·re l a bază
un tip de f i b u lă cel ti,că , iar c a talm m e l e de ce n t u ră , Î n fel u l
c e lm d e I ·a P o i ano a - G o rj , CIr putea f i d e i nt� l u en ţă i ,l i ră . i n
l a n ţ ulr H e d e a rg i n 't ş i Î n b ră ţă r,i l e s p Îlml i:ce a m g ă ls i t o i n ­
f l u .e nţă sdtiocă salu e, len i's,ti·că , i o r Î n fa l e r e l e ş i Î n vosele de
alrg i nt, e le n il stică ş i .ro m an ă .
D a r Î n t re b alrea noa.s<1:ră a d o u a s e relf erea ş i l a l o c u l
u n d e a u fosti co nf.ecţilo n ate p i esel,e. Re p r,e zi . ntă a ceste
o b ie cte p roduse i e ş i te d i n a t e l i elre s i t u a'te pe te ri ·t o r i u d a ­
c i c, s a u a u fos:t fă,cute Î n cen t re s i t u a te În af,alră c u m a r f i ,
d e exem p l u , or.a ş e l e 9'reco -,ro m a n e , d i n a prop i e rea D a c i e i
Î n car e a u put'u t să exi'st·e o teHere d e a rg i nto·ri , ca re l u ­
c ra u Î n s.pe c i a l .pe nt ru u z,u l d a o i l o r ?
L,a aoeastă Întreb a re s - ·a oră,�puns În d i fe rite rî n d uri, pre­
ze nuÎ,nd u - se alrg U i mentel·e pri n c i pa le pe b a z oa că rora se
poate a d m it e că o b i ede l e de a rg i nt desoo peri ·t e Îln D a c i a
a u fOl st n u n um a i p u rtat,e d e d a c i d alr a u fost c o n f,ecţi o n art:e
În a te l i e re l e . IlOca'l e şi �oa r·te pro b a b i l de m eşteri d a d .
A,ş a , d e p,l i d ă , S - a a. rătat că l oc u ilto r i i D a c i e i c u n oştela u
de d o u ă m i i de a n i m eşte tŞ u g u l . p re l u c ră ri i m et a·l e· l o r, În ca re
n e - a u l ă s a t prod u s'e d e m a' re f r u m use�e. Şti m , de a·se ­
m en e a , că În D al c i a e�ilS'ta ş i m ateri,a prim ă , În s p eţă , Q<r­
g i n tu l . Am văz'ut, . de a lufel , că d e s c o p e r i rea de la Stăn c u ţa
c u p r i n d e d o u ă b a r,e de a.rg i,nt prove n i te d in t o p i rea u n o r
m o n e de.
Atît Î n c-et.a·t ea da,ci'că d e l,a COSlteş,t i , OÎlt şi Î n teza u ru l
d e a rg i n t d e l ,a s'Ulrcea s -·a u descOlper i t m i c i ni oovaJe, cQlre
fă,ră Î n d o i al l ă , făoea u pa,rte d i n u ste n s H el l e u n o r alrg i nt a ri .
P u tem dta , de a/se men e a , f'a .pt'ul . că tez a urul de l a s"u r­
cea, c:,e l d e l a B ă' I ă n e ş t i .ş i a lt e l e , s - 'a,u g ăts i t Î n t r - o a şeza . re
. .
d a ,clco Ş I �I n tr- un vas de I Uit d adc.
N u e�te o În�Î mpl ' a re niICÎ faptu l că oe i m a i m a re n.u m ă r
d e tez·aure ·a . u .� 0'S11: g ă s.ite Î n Tra -nls H va n i ·a . Î n ţi n u t uri Î n ca re
d a c i i a vea u p ro b a b ill m a i m u l te a şle zălr i . Totu ş i a oestu i a rg u ­
m e n t n u i s e poate aoorda deoî,t o va l o a're re l at i vă , d eo a ­
r �ce este ) t.ilu t FaptUi I c ă rapo rtu l Între d ouă reg i u n i p r i ­
V i n d n u m a ru ·1 d esco:perilri. l o r u n u i ti o p Clrh e o l o g i c poate să
f i e Î nş elăluor , d ifelr-e nţa de frecvenţă d at o rÎ n d u - se f i e h a z a r ­
d u l u i , f i e u nor ca. u ze o b i·e ctilv.e , oa .d e exe m p l u o d e s i m e
m a·i m a re a p o p u l·a ţi e i , s a u o p re l u c ra re m a i i nt.e nsă a
so l u l u:i .
 Ab's enta teza melor noa s,bre Î n Moldova poate fi o s i m ­
plă Î n t î m p l a re , dOir e a n e permite s ă pres upunem c ă a,te­
l ierde a-rg i,n ta rill olr e ra u situ a,te i n T,ra nsi' lva n i' a şi În Mu n ­
te n i a . F a pt u l că ele l i p sesc ş i Î n D o b rog e a , e s'j;e ηncă u n
a rg u ment, ev,iden t r·e l,a t-i'v, că .o biecte l e d e a rg i n t era'u con­
fecţio n,ail:e l a nOI�d de D u n ă-re ş i că e l e nu pmvenea u d i n
centrele 9'reoo - r.oma ne d e p e l itora 'i .
Desi'g 'u r, n u toate a oeste mg u mente a,u o vO' l o a re ega l ă
s a u perempt'orie, da r e l e pot fi Întă rite şi p r i n a lte con s i ­
deraţi i . Aşa de pi, ld ă , s - a obs·e rvat c ă d o u ă t,el'O u ne cu o
componenţă a'semănătoa-re a u fOl�t g ă s·ite l a o d i sta nţă
m i lcă u n u l de a ,l ,tu l . Aces�a e oazul cu teZiaurele de l a
CioalroO ş i de l a Cenbă I . Teza u re l e de l a S/Î n c răli e n i şi c e l de
1 00 S u roea , d e asemenea Î nrudite prin bmele cupel o r pe
c a re le conţi n , pr.ov i n ş,i ele d i n ţ i n u t u ri ,Î nve1c i n a te.
Mia i putem dt-a , pe IIÎn g ă toa'te a'cestea , als emă n a'rea
i n tre fonmel'e ş i orna m e ntele va,s'e l o r de mg i n t şi cele a'l e
va,sel,o r de l ut, de's,oo pel ri 'te ,Î n u ne l e a ş,e,ză ri geto -d alc e .
C h i m com pone n�a tezaur'el-or, c a re den.otă o pre.f.er,i nţă
a a'o el ora. şi tipu ri pe teritOiri u l pe ome ele .si,nt răspîn d ite,
vine Î,n �avo,a re·a tez'e i pe c a re vrem să o d emo n silirăm. De
a 'l tfe l , l ucru pe c a re ÎI oonrs ild eră m deosebi't de i m portant,
răspîn d i rea l or, ,Î ntr - o a· socier,e de tipulri car,a cteri sti'că, ooi n ­
dde c u teri'tOiri u l locuit ,d e da,c i SiQIU i nfl u enţat d e cu lt,u ra
l o r m a teria' I ă .
D aT u n u!1 d i nll re a r9' umentele p e care ÎI oonrs:ilderă m
d i ntre cele m a i i mpOirtonte oon stă ,În ada.pta·reoO u n o r tipuri
de orig i ne stră i n ă , pe ca re am menţionat-o, I·a con d i ţi i le
localle, l a ceea ce am nu m i t daoiz'alrea 10L i n a cest sens,
fa ptul oei m a i el-o ovent il conlstituie tra ns·f,o rm a rea fa, lerelo r
a u rite Î n f i b u .le , IÎln f,e:l ul oe:lor d e l a Heră s'tră u şi apoi co n ­
fecţionor,e a u n u i titp d e firb u I ă -m a .scă , oalne n u s e g ă seşte
d eoÎt pe t,e'ritori,u ll d a'o ic şi a că rei ,reprez,entolre antropo­
m o rfă e.sil:e Î,n tOlate cOZlu ri'le ,a semănă'b oa re.
Desig u r, m a i sînt şi a lte a rg umente ca,r,e p ot fi ald u s'e i n
fa,voO'f,e a a'c este'i teze. U n.UiI d i n aces,tea ÎI c o n s tit u i e , fă ră
Înd o i a l ă , ,�i faptul că obieotele de org i,nt a u u ne ori u n
a,speot prim iltilv, p e oalre n u m p ute a să - I a i bă prod usele
u n,o r ,a 'teJ iere situa'te ev,en" tua,l Î n o rO'şele pontice. Aoes,t
a speot Î I putem o b'sewa Î n p r,i, m u l rînd l a fi b u,I,eJ'e - m a, scă ,
a că ror , relpme:z enta'r,e a ntropo monfă n u este d e cea m a i
b u n ă exeClu ţie, dm e'l pOla t,e f i s urpri n s ş i În execu,ba rea
orname:ntelor de pe dÎte,va v,arse de la SÎnc ră i en i .
Am pome n i t n ioco'Vol,e l,e m ilci de l a Co s t eşti şi d e l a S u r­
c e a , oare cons,t il1:'u ie o dovadă a p re' luoră'rii pe l oc a me,t a­
lelor, Î n speţă a alrg int,u: lui .
La a ces1,ea se a d a ug ă şi d iferitele ti pa re pentru po­
dOQbe de lia Pi'a't ra Ro�i'e şi de l a Poi a n a , pe Si ret.
D,a r d e scoperi re a c,e a m a i importa ntă În a cea stă pri ­
vi nţă o consti1 u i 'e restu rHe a,tel i'eru l u i d e m eta l u rg ie dez­
g ropat Î n m a r,ea aşez·a re d acică d e l a Pedca.
Vonb i nd delS'pre ,t iparul mme d e I,u t de l a Pecica,
1. H . Crilşon spu ne cu d rept cultlÎnt u rmăto a rele : ..Iată deci
dovada că turnarea barelor din care se lucrau apoi podoa­
bele se făcea În atelierele din Dacia. Dar n u n u mai barele
se turnau În atelierele din Dacia, ci procesul de fabricaţie
a bijuterii/or era continuat pe loc. Dovada În ace'st sens
ne este furnizată de tiparele pentru turnat inele cum sînt
cele de la Pecica şi PioOtra Roşie, la care se adaugă .şi
citeva obiecte de podoabă, fibule ş i cercei În formă Încă
brută, neterminate, descoperite la Poiana. Că În atelierul
de la Pecica se lucrau bijuterii, foarte probabil, În prim u l
rînd d e argint, n e stau mărturie ustensilele mărunte desco­
perite. Dăltiţele de la Peciea nu puteau fi folosite decit ',a
ornamentarea podoabe/o r'so.
i,n v-ol' ur m u l s ă u IdeSipre a rta t raoo -g etică , D . BeTciu oo n ­
sa'c ră u n c a p ilto.1 antei alng i ntu lui g eto-da'c . CalP'i:tolllu l e,ste
i ntitulat " Moştenirea artei traco- gete " , 61 con ţi n e co n side­
raţi i ca re vin şi e,l e să Întălrea, s'că o. p i ni i!le nroarsil:re a'supra
o nig i n i i şi a p a rte ne n ţe i e tn i c·e a teloa u rel'o r de ,a rg i n 't d a ­
cice.
"Din conţinutul tezaurelor, scrie a Uitolr'ul , se pot sesiza
diverse influenţe care s - a u exercitat asupra culturii daci­
lor. Astfel, s-a arătat În repetate ,rînduri că lumea elenis­
tică a Înriurit profund arta argintului la geto- daci. T ezau ­
ru l d e l a SÎncră ieni este unul d i n dovezile cele m a i con -
50 1. H. Crişa n, op. cit" p. 1 05-106.
22
www.patrimoniu.ro
c1udente. Se adaugă influenţele celtice, romane, i/irice şi
moşteniri răzleţe. Pe fon dul vig uros a utohton, s-au topit
toote aceste ÎnrÎu riri şi g eto-dacii au ajuns :să .creeze
manifestări de a rtă superioară şi originaIă " 51.
D . Berc i u orede că a rta a rg.i n-tud,u i geto - d a c oonti n u ă
i n m o d o rg a n i c alnto tralc o-g'etică. Este neîndoios c ă , d e'ş i
pentru moment nu p u tem sta,b i l i o co n,ti'n u i,t ate neîntre­
ru ptă Între oe.le d o u ă g ru pe, a cea'sra va fi exislt at Î n sen ­
s u,l pre l u ă ri i unor elem e nte, m a i m u l t o rna m ent,a le, de
l u ng ă vieţ u i re. .
i n ce pril�eşte g·r u pa reza u re l or geto-'dace se pme că ,
intr-a devă r, pUlt em fi de alc ord cu pă rerea că obieotele pe
care a'oe:stea le oo nţin a u fos,t .o onf.ecţi -o n alte pe teritolri u l
dacic. Este g reu s ă pres up u n em c ă unele prod use a le
aoestei a rte a'r prov,e'n i d i n a,t ,el iere situ ate În ,afa.ra aces­
tui teritor i u . Teoria care susţi ne exi'stenţa u n u i m a re ate­
l ie r I ·a O l bi.a , de u.nde da'Cii ηşi pr,o cu mu u n ele podoa be,
i a r .s a nmaţii fallerel l.e a u ri te , sa' u a u no,r a r-g i n talri ce'lţi ven iti
d i, n Pa n non i a , ca' re confelcţi o n o u a n u m ite tipu ri din cu ­
pri n s u l teza ure l o r , este g l'€U de ad m is, d i ntre toa 'te a ce,s te
produse, fa:lelrel e a u rite de l'a H erăl stră u şi de la S upce,a
fa,c o impresie ma i puţi n " dad'că " . Ele a,r p u tea să derive
d i'n protot ip u ri sa'r;m atirce, d a r Î n ti m p ce 9'rifo n u l d e l ,a
S u rcea ma i ,a're u n cara:c ter orienta l , fall era ou că' l ă reţ d i n
aoe l 'O ş i l 'O c ş i talk:�l re l e-,f,ihUi le d e l a H e ră stră u pm m a i
deg rabă prod use i nfl ue'nţ'a,te de s Uid u l tmcic, Reprezen ­
ta rea pe,rso naju' l u i d e pe f a le rele d e l a H eră, stră u pe cele
ci noi H bu l e- f,all e,re, care slÎ n:t fă'ră Î.n d o i a. Iă d a'cice, este o
d ova,dă că el putea să a i bă o Însemnăltate ev,e ntua,1 rell i ­
g i oasă, s' a u s ă repr,e z,i n t'e u n motilv a rti'sti'c oa re c i rc u l a Î n
l u m ea tmco- d a'c ilc ă .
T ez'au re'l e prezentate , ca,re, d up ă cum am a rătat, d a ­
tează d i n secoi uii I Î.e.n . , o u excepţ i a cel u i de I,a Poian a ­
Gorj , p e cor;e l - a m co n 's,ild e ra't cel ma i n o u , fi i nd datat
cu m onede d i n vr'e mea l u i D o m i t i a,n , se conti n uă şi d u pă
ocupaţi'a roma nă, d a r ele n u m a i c u p r i n d tj, p u rille aa rade­
risti'ce pentru m alre a g rupă pe care am stUid i alt -o. Astfel ,
cîteva te.z a Ulne, c a alcela d e Iia Aţe:l , Î n T ra,n's,ill'va n i'a sa'u
VÎrtopu in O l ,te n i'a , a u o ,oomponen tă a semă nătoare cu
a ceea a tez'a,urel o r prezenta't'e , dar Hbulele p.e oare l e
co,nţin slÎ nt t i pi'c roma ne, datinld tez,a u rele d i n seco l, u l I I I .
N, u m a i g ă's'il m ,Î n a'ces.1e,a n i d fib u l'a d adlcă c u nodozi­
tăţi, a că rei vreme ,a tr,eaut de m u lt, n i,ci alr mi le,le ma ri spi­
ra l i ce, n,jlci col i e' rel,e pe ca re le-,am văzut Î n tez·a u rele d i n
seco+url I Î . e .'n . A,rt,a p r'e l' u'c ră'r i i a rg i nt u l u i conti n u ă Î n D a d a
d 'ev,e n i tă r oma n ă , d a r ea ţ i nle pa' s cu ... remea , pro d u dn d
tipu ri moderne de podoabe. Exte ns i unea ei e'ste m u'lt m a i
red u'să d eaÎ t i n e:po:c a Ipr,e roma nă .
D i 'spa riţi'a l u i Burelbils'ta şi tul bură,ri l e cme a u u rmat
se o g'l indeslc ,În cro nolog i a tezou relor noastre. C u excep­
ţia te�a'u ru.l'U i de l 'a P o i a n a - G o rj , se palr,e că oel e l'a l ,te au
fost Î n g ropate - a ,ş'a cUlm ne a rată monede:le pe CO'fe le
conţi n - Î n a i nrte de s�Î,nşiltu.l ,s eco l u l'u i I Î . e , n .
Acealsta n u Î n .s'eomn ă Î nlsă c ă Î n tre teloourre ,l,e a cestea
şi Î n tre , cel de l,a P'Oi'a na - Gorj , a d i'că timp de un secol,
tO'feuti:ca d acilcă şi-a Încetat alcHvitatea , s'a u f em e'ill e ş i b ă r­
� aţi i dad a u Irenu. nţot să m a i poa rte p odQla b e de a' rg i nt .
I n a şeză ril l e d a dce, ca .de ex. I a P'O i a na , pe Si,ret, se gălsesc
f i b u l,e de a rg int m i'Ci , de tip roma,n , oa're PQlt f.i d ra il:,at e Î n
secol u l I a l erei noa'stre.
C h i,alr com ponenţa t,e za,ulwl u i .de la Po i a n a - G o,rj, care
c u p'fi nd e to rq u es-uri �i b ră ţă ri , pe ca're l e g a :s lm şi i n
teza ulrel,e d i n seaol'Ul I I a 'l e rei vech i , este u n a'rg'ume nt Î n
fa'v oa rea aees'tei teze.
E pos,i b il l , de osemen,e,a, ca o p a' rte a t,ez a u relor oa re
n u a u mo n ede .să fi fo'st Î n glropate ma i tÎ'rzi u , to,t uş,i e puţi,n
probab i l Qa ,a1ces be a şi chilalr şi oole oal ne c,o nlţ i n m amerde
să fi fost Înlg roip'a't,e , d upă cu m s ·,a s:usţi n ut, În preaj ma
ş i de te,alm:a c u'c eri'r,i i ramla,ne. I n ocest caz tezo,u�e:I'e ca,r,e
aoulm ull a:u ,ş-i monede a r ,fi ald ă, u g a t ş i monede ma i recent,e
Î n f.e l 'u' l teza unull'ui de l,a P,oi'a n,a -G o rj .
I n co n c l u z i ,e , SlÎ n,t em de a 'oo' nd ou ipote'za potrilVit că'reia
teza u re'le o u f,olslt Î n9lropa'te, cel p uţin Î n oe a m a, i m Oife
p a'r1:e, spre sIH'r,ş it u l se;oOll u l'ui I Î .e .:n . , aşa c u m s - a a ră ta t de
a+tfel de cei ma i m ulţi oercetă,tori care s - a u o cupat c u
a'c ea,stă p robllem ă .
5 1 D. Berc i u , op. cit., p. 1 84.
------ N OTE -------

STUDIU PR IVIND RESTAURA REA TURN ULUI. LOCU I NŢĂ DE LA PRI MĂRIA
VECHE DIN S I BIU
Arh. H ERMAN N FAB I N I

!
NORD -
L EG E N D A

Z I D A PĂ R A R E ORAS
1357- 1366
IlIE T U R N APĂRAR E
prima jum . sec. XV
SALA CON S I L I U
� CORP ALT E M B E R G E R
1470 - 1 491
T U R N POA R TĂ
� CO RP JOHANN L U LA
1501- 1 514
� SA L Ă CON SI LIU
dupa 1545 ( - 1550)
-- CON STR U CT I I sec. X V I -
XVI I I
. I 111111 CON ST R U CT I I i n ceput u l
sec. X I X

CURT E 1

o m w � �M
�
� -----+
I----�I------�
I ----�I

Fig. 1 . Planul primăriei vechi din Sibiu.

D i ntre puţi ne l e co n st,rucţi i civ i l e a l e vea'c uri,l'o r XV ş i
X V I care s - a u pă strat p e terito r i u l Tr,a n, s. n l.'a n'i e·i , pri m ă ri a
veche d i n S i bi, u rep rezi n,t ă, fă'ră i ndo i a'I ă , u n exempl a,r de
pri mă i m po rta, noţă ' . C o m pl ex.LlI a rh i t,e cto n i c de a s,tă z i este
rezu lta t u l m a'i m u l to. r etalpe de o o nlstrucţie , e ş a ' l o n o te Î n
d i f.erite peri·o ald e d e i n,fi l o r,i're eco n orm i'că ş i p o l i t il că a S ibi u ­
l u i2• Re m a rca b i l este fapt u l c ă a1ceste etape oorels p u nd u no r
, Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii i n România, E d . Aca d . R.P.R.,
' 1 963, voI . 1 , p . 345 : "Un alt exemplu de arhitectură civilă de acest
gen, mai valoros intrucit este mai complet şi mai puţin atins de refa­
ceri ulterioare, ne infăţişează vechea primărie din Sibiu " .
2 " und da zu jener Zeit auf der ganzen lan gen Strecke von Con­
stantinopel bis Hermannstadt keine befestigte christliche Stadt mehr
zu finden war, 5 0 konnten die Hermannstădter wohl, ohne sich z u aber­
heben, ihre Stadt fUr einen Schirm und Schild der ganzen Christen­
heit erkIăren". (Zwei gleichzeitige 8erichte aber die Eroberung Kon­
s/antinopels durch die T arken im Jahre 1 4 53, i n Archiv fur s i e b e n ­
burgische La ndesk u n d e " , neue Folge, Band 2, B ra şov, ' 855, p. 1 57 ) .
"
fu n c ţ i i diferite - f. o rt ifi,caţi e , l'o c u i, nţă şi sed i u adm i n i st r a ­
tiv - p e c a r'e c l ă, d i,re,a I 'e - a i nd epi' i n it i n ti1mp.
O d a ta,re predsă a c e l o r m a i v,e ch i z idu'ri este g'reu d e
fă c u t i n-a, i n te de i n, c h e i e rea şi p u b l i<ca rea cercetă ri l o r a r­
h eo l'og, i.ce, d a, r se poate a'f i rm a că a.n u m ite p o roţ i'u n i repre­
Z1 i n tă fr'a' g m ente a'le ce' lei de-o t rei'a i nc i n te f o rtifi oate a
o r a ş,u l u i , re.a'l i·z ată i n \/lea c uri a, 1 X I V- l e a (fi,g . 1 , t u r n ul de
po:a rtă B ş i zitd u, ri d e apă ra re). S u b rezerva u n ei o o n,f j,rmări
pri n studi u a.rheol'og i'c, exec u ţ i a a'cesto. r e l em8 n 1e de fort i ­
fica,ţie p o a,te f i 1 0.aa1l i zlaltă i,nrt ne 1 357 ş i 1 3663.
Turn u l - locu i nţă (filg . 1 , t u rn A) o pa rţ i n e ce' lei d.; - a d o u a
eta pe d e oo. n str,u'cţie. i n stald i'u'l a e t u a'l a' l cercetă r i l o r , n u
se poate şti dacă e l a a·vut ş i rol d e a pă ra' re , i n f.orma·
a n,t e·�i oa ră a n u l u i 1 470, s a,u dacă a e x i's-tat u n a l d o i lea
zid d e al pă r:a re, i·n tre tum u l - lolc u i nţă ş i colţul d e n o'rd a l
3 G u stav Seivert, Die Stadt Hermanns tadt. fine historische Skizze,
S i b i u , , 859. p. 1 4.

23

www.patrimoniu.ro
 � ����- B
ANCADRAME NT
PIAT RĂ

Fig. 2. Turnu/ de scară dinspre sud-vest.

www.patrimoniu.ro
 3

P R O F I L CA R A M I DA
-

FOR M AT S P EC I A L
FRAGM E N T E

./
Fig. 3. Emblema lui Thomas Altemberger. Fig. 4. Corp ul Altemberger văzut din nord-est.

www.patrimoniu.ro
p r i m a n e l . D i n o bserva rea u n o r n eco n c o .r d a nţe i n t re d i s ­ FLEURON P I A T R A
poziţia g o l u ri l o r a ct u a l e ş i u n e l e f ra g m e nte d e a r,c e d e d e s ­
că , rca re, s e poate f ormu l a i poteza u n ei c l ăd i,r. i c a re a p re­
AGRAFA M E TALICA
- -

cedat, pe a c e l alşi l o c , eta pa d e co nstru cţi e a vea c u l u . i a l

XV- l ea , eta pă ca're a i n g l 10 b a t p a,rţi a, 1 fra gm e nte a l e c o n ­
s t r u c ţ i e i i n i ţ i a' l e .
D a te m a.i p re c i se a s u pr,o tu m u l u i - l oc u i nţă se lo u n ,o s c d e ­
a b i a de l a sfi rş itu l seoo l u l u i a l XV- l e a , ci n d c l ă, d i rea d ev i n e
p r o prietatea l ui T h o m o s Ahe m b e rg er, co m ite a l s a,ş Ho'r i n
i n te rva l u l 1 472- 1 49 1 4• Î n ti.m p u l a cestu i a , se execută co'r­
p u l d e o I ă d i're d i n c o l' ţu l de �ud - vest a l c o m p l ,ex u l u i a ctu a l ,
re u n it c u t u rn u l -' lo c u i nţă ( H g . 1 , z o n a A). Li m ita rea i n ti m p
a 'l u c ră ri , l o r s e poate face c u p reci z i e , d a tolr i tă b l 'a zoa n e­
l o rs l u i T h o m a s Altem b e rger (fi g . 3) ş i a l soţiei s a l e , Aha
van Sa l Z!burg6, ca'r'e a p a'r Pe d i ferite el e m e n't e scu I ptate :
c h e i de b o lrt ă , o n'cadm m e n te etc .
D u pă 1 49 1 , c a s a trece i n p rop ri,etatea l u i N i c o l a·u s P ro l ,
p r i m a r a,1 S i b i u'11 u i , decedat i n 1 499 ; văd uva a,cest u i a se
recă s ă to reşte cu J o h a n n L u l'a ( i )7, ca, re old a u gă casei A l t e m ­
b e rg e r u n n o u cO'�P d e c l ă ,d i ' re (fi g . 1, C), d atat d e R e i s se n ­
be rge, r8 i n i nt e rva l u l 1 50 1 - 1 5 1 4, i n ba,z, a un u i fralg me n t d e
a n c a � ra m e n t i m po d o b i t c u b l a zo n u l fa m i l i ei L u l ,a ( i ) (fra g ­
m e n t astă z i d i's pă wt).
Î,n 1 52 1 , casa dev i n e p ro p r i etatea l u i M a'rc Ui s P e m pH i n ­
g e r ş i e s te pusă l a l i dtaţie d upă moa rtea acestu i.a , f i i nd
c u m pă rată de o ra ş i n 1 5459, pentru a fi u h l i z.a tă ca p r i ­
m ă' ri e. C o n f.o n m păTe .r i i l u i S e i vert10, a m e n aj ă rH e p e ntru
no u a f u n cţie, efectu a te către m ij l o c u l vea'c u l . u i a l XVI - I e.a ,
a u i n ol u s am e' n a,j mea l a etaj ,a să l i i co n s,i' l i>u l u i (fi'g . 1 ,
Fig. 5. Detaliu de coamă de la cosa Hal/er.
suprafaţa h'al ş u ra tă C - D), oa re ,a f o,st m ă r ită Î n rap o rt c u
s u prafaţa pa rterul u i , s a rci n a p l a n, ş e u+u i scos i n co n s o l ă
f i i n d p re l u ată de u n sti l p d e p iotră , s o l i,d O' r i z. at c u vec h i,u l
z i d d e apă m re p r i ntr- o s u i tă de a'rce. D i n a'c ee a' ş i p e r i o a,d ă
d atează ş i a n oadm m e n te l e d e sti l R,e na ştere a l e să l i i co n ­
s i,l . i u l u i .
Către a n u l 1 8 1 8, p r i m ă r i a veoh e p a,re să se f,j a f l a t
i n tr-o store d e rel ativă d eg,rad a,re, j<u1decî n d d upă c o n 5e m ­
n ă ri le repa1raţi il o r d i n 1 8881 1 , i n caTe s e � p u n e că , i na i nte
c u 70 d e a'n i , a fos,t desf i i nyat b a l'c o n u l faţad ei d i n s p re
c u rte, pă stni n d u - se doa r consO'l e l e de p i a tră . P r o b a b i l i n
o,ceea ş i pe'ni o a d ă a fost dănilm a t ş i u ltim u ,1 etaj a, 1 turn u l u i ­
l o c u i nţă , reprezentat i n i n t reg i1m e , pent�u u l ti m a d ată , i n
p i ct u ra l u. i Fra n z N e u h a u'se,r12 d i n a n u l 1 808 (fi g . 7).
O a l tă tra, n�fo r ma re e�ectu ată l ,a i n c e p ut u l veaou l u i a ,1 X I X ­
l e a a fost a d ă u g i re a u n u i conp de cl ă d i,re p e l a t u ra de est
a să l i i co n's i l i u l u i (fi g . 1 , G) .

D i n a n sam b l u l p ro b l e m e l,or pe cme le r i d i c ă res,t a u,ra ­

rea u ne i c l ă d i'ri cu etalpe de rea'l i z a,re a ti t de n u m e ro a se,

4 J o h a n n S e i v e rt ş. a . , Die Grafen der săchsischen Nation und

Konigsrichter von Hermannstadt, În " Siebe n bu rg i scher Vo l k s k a l e n d e r ,
"
1 865.
5 L u d wi g Reissenberger, Uberreste der Gotik und Renaissance an
Profanbauten in Hermannstadt, Î n " Arch. f. s. L k . , " B a n d 2 1 , Hefl 1 ,
S i b i u , 1 887, p . 447 ; Gearg S o t e riu s , Historia p/esque de Cibinio tractans
a uctore Georgio Soterio, 1 7 2 8, man uscris În B i b l i oteca Bruken t h a l , p. 29.
6 Erich M ichael Tha lgatt, Hermannstadt. Die baugeschichtliche Ent-
wicklung einer siebenbiirgischen Stadt, Sibiu, 1 934, p . 46,
7 L. R e i s s e n b e rg e r op. cit., p. 47 6.
,

8 Ibidem, p . 477.
9 " In anul 1 545 casa lui Marlws Pempllinger este cu mpărată cu
1 922 guldeni şi 64 dinari şi amenajată ca primărie " (G. S e i v e rt ,

op. cit., p. 48) .

10
" Seivert menţionează acelaşi lucru şi anume faptul că În urma
presiunilor exercitate de creditorii lui Pempflinger casa acestuia a fost
scoosă la licitaţie . . . drept urmare oraşul, pentru a arăta totodată c ă
primă/ ia veche care luncţionase pîn ă atunci Î n clădirea numită "Pries­
lerhof " ar li prea mică, a lărgit colţul deasupra zidului circular Încon ­
jurător, colţ care se sprijină pe un singur stîlp de piatră, amenajincl
in noua Încăpere sala magistraturii şi a consiliului" (L. R e iss e n b e rger .

op. cit., p. 477 ş. u . ) .

1 1 " privind relacerea şi adaplarea balcon ului deschis d e l a primă­

rie, care a fost de51iinţal acum 70 de ani din cauza degradării sale ca
şi a lemnăriei complet pulrezite ; acesl balcon a lost În slirşit adaptat
ş i reamenajat cu Încuviinţarea onoratului magistrat şi onoralei coml)­
nităţi a oraşului". (Protocol a s u p r a lucră r i l o r d e refacere din a n u l
1 888 ; a fost descoperit p e şantier, s u b podeaua u n e i ca mere d i n corpul

1 2 Vedere a Sibiului, din 1 808 (Colecţia d e picturi a M u zeu l u i Bru­

de clă d i re Altemberger) .

kentha l. Fig. 6. Vedere din cUllea casei Haller.

26

www.patrimoniu.ro

st u d i u l de faţă t ro tează n u m a i refocer'ea u l t i mu l u i n i vel a l
t Ul mu l u i - l o c u, i nţă . Î n a f a ră d e foptu'l că rez o l va, r,ea a cestui
a s,peet poate co n d uoe l a co n c l u z i i util,e pentru resta u mrea
g e n e ra l ă , am c o ns id e rat că este i nd i cată s�ud i erea În p ri ­
m u l ri n d a oo'np u l u i Altem b e rg e r, c a re este cea m a i veche
pmte a l o c u i n ţe,i .
Î n p rezent, oo npu l Al t,em berg ,e r este a kă t u i ,t d i n t um u l ­
l o c u i nţă - c up r i nzlÎnd trei n ive l e , respect i< v pa,rter ş i d o u ă
etaj e - ş i u n oQ,�P d e l eg ă t u ră c u pa rtea d e n o rd . O d e o ­
sebită va l o a re ' pr-ezi ntă deta l i i l e de p i et ră'ri e d e l a p o rta l e ,
ferestr,e ş i l og g i'e 13. Î n s: il�u a, ţ i a a ctu a l ă , t u rn u leţu l scă r i i este
m a i i n a l t d eoÎt t u rn u l - ' I,o c u i nţă (fi. g . 1 0), d i n c a u z a d ă rî m ă ri i
m a i s u s - m e n ţ i o nate a oe l u i d e- ,a l t re i l ea etaj . Cea m a i
b u'nă i m a g i n e a a 'spect u l u i a n te rio r a'cestei muti'I ă ri este
oferită d e p i ct u ra l u i N e u ha u ser, c a re n u putea c o n s t i t u i ,
totu ş i , o b a z ă şti i n ţi fi'c ă d e resta u ra re .
P e n t r u reco n st i t u i rea u l ti m u l'u i etaj er-a u n ecesa.re u rm ă ­
toa r-e l e d a te :
- Înă l ţ i m e a ca m e re i d e l,a etaj u l I I I .
- Fo r me'le a coperi ş u l u i , a l e co r n il şe i ş i a,l e ce,l o r d o u ă
p i n i o a ne.
- D i m e n s i u n i l e ş i fo.nm a ferestrel ,o T.
Î n ă lţi mea ca m e re i a p u t u t fi u ş o r d ed u s ă , i ritru cît se
pă strea ză u,r m a g ri n z i' l o r p l a nşeu l u i pe z i d u l t u rn u l u i scă,rU
13 " Numai ancadramentele uşilar şi lerestrelar ca şi canlralorlurile
şi consolele bovindoului şi ale Joggiei exislenle odiniaară sini din pia­
tră Iă/ uită, şi anume din aceeaşi piatră din care s-a executal para­
meniul bisericii evanghelice parohiale a oraşului Sibiu". (L. Reisse n ­
berger, o p . cit., p. 463) ; D r . August v o n Essenwe i n , Die romanische
und golische Baukunst. Der Wohnbau, in Handbuch der Architektur, 4.
Band, 2. Heft, Da rmstadt, 1 892, p. 205-206 : " Steindetails an Konsolen.
Kellerlensler und Tiireinlassungen vom Ralhaus in Krakow, die aufl­
lallende Aenlichkeil mit denen vom Hermannstădter Rathaus haben
sodass man annehmen k ann, dass die Meister des alten Rathauses mii
'
denen aus Krakow in Verbindung standen " .
27
www.patrimoniu.ro
PRI M'A RIA VECHE
.., .
-
.'
Fig. 7. Detaliu din labloul lui Franz Neuhauser.
şi p e frag.m e n t u l z i d u l ui de n o rd a l s ă l i i d e l a etaj u l I I I ,
co n se rvalt i n i nte ri o r u l şa rpa n tei refă cute d u pă d ă< ri m a,re
(fi g . 2). Aşez alrea exolctă a p l a n şe u l u i este co nfi r m a tă ş i
d e pozi ţ i a u n u i a nca'd ro: me n t d e u ş ă , astă z i Î n z i d i t. pri n
c a re 'se făce-a l·egăt u ra Î n tre c a s a scă r i i şi p o d , (fi g . 2,
anca dra m e n t B).
Res-t'a b i l i,rea fo r m e i şi a stru ctmi i a coperi ş u l u i a fost
st,ud i ată pe m a i m u lte că i . M a i Întîi , s - a u l u a t În co n ls i,d e ­
ra re, p a n tele Î nv,e / , i,t o r H'o r d i n vea c u l a l XV-'I eo , c o n s e r ­
vate l a t u r n u l s'că' r i i ş i l a o o rp u l d e l eg ă t u ră c o n s t r u i t Î n
eta p a A l te m ber,ger. Apo i , l i teratu. ra de speda l i tate14 n e - a
a tr a s a t e n ţ i a a s upra u n,e i o onst r u cţ i i conte m po ra n e d e l a
sfi.rşitu l seco l u l u i a l XV- l e a , ca re a a pa rţi n ut acel u i a ş i p ro ­
p rieta r Th.o m a s AI,temberg,e r , ş i a l că rei stud i u n e - a f u r n i ­
z a t d a te c o nd u d en te pentru reconstit u i rea u rm ă- rită. Acea s ­
t ă c o n sbruicţie este c a s a H a l l e r d i n S i b i u ( P i aţa Rep u b l id i
n r. 1 0), 'c a re pă,str'e ază u n t u r n - l o c u i nţă i ntact (fi g . 6)15,
prezentÎ,n d şi a lte mem ă n ă ri cu eta pa Altem be-rg e r a pri ­
m ă,niei ve'ch i , d in ,tre c a re m e n ţi o n ă m b a ko n u l de l e m n pe
c o nl s o'le de pi atră , p rec u m şi m o d e n a t uora a n c o d ra m e n t e b r
d e p i atră a l e ferestre l o r , u ş o r si m p l ificată Î n r a p o rt c u pri ­
m ă'rila vec h e .
D i n co mpa,ra·rea c e l o r d o u ă c I ă d i,ri , s e n a şte i m p res i a
c ă 100 c a s,a H a l l e r a u fost sch iţate o seri 'e d e i d e i , ca re a u
fost a po i r'ea, lli z,ate c u d ep H n ă m at u ritate ş i , eve n t u a l , c u o
c o l i f i c a re s u perioa ră a mî i n i i de l u c r u , l a c a s a A l t e m b e r ­
g e r.
AvÎ,n d În vedere c o r,es p o n d e nţele se m n a l ate, st u d i u l d e
reconsl1:it u i,re a �u mu' l u i - l o c u i nţă de l a pri m ări a vec h e a
14 G. Seivert, op. ciI., p. 24.
1 5 C u privi re la prog ra m u l a rh itectu ra l al tur n u l u i - locui ntă, vezi :
A. v. Essenwe i n , op. cit., p. 85-87, 1 35 şi 1 80 ; D r. p h i l . K. G. Steph a n i.
Der alteste deutsche Wohnbau und seine Einrichtung, Leipzig, 1 903,
p. 488-489, 51 2 ; E. M . Tha lgott, op. cit., p. 45-48.
 m

1I!1 1
HfJ .[1 Fig. 9. Reconstituir ea ferestrei de I a eta;ul III.

.
Fig. 1 1 . Secţrune prin turn, p ropunere de restaura1'et.

F· 8 ' Pfim
· ăria �eche, pr opunere de reconstituire
',9' 1 0 Secţiune pfln turn, S I'tuatia existenta.
. •
Fig. . •

/. 'OPLl�IS EilSTI� Il , O[M()rvlA(

IN Slrv

[! !fl
\
,
,

\ CQHP lt Gl, I UltA

m
- lJo.lRIE' tOJ4

www.patrimoniu.ro
pre l u a t de la casa Ha, l Ie r d eta, l i H e oO nistructi1ve p riMi nd ŞOT­
panta aooperilş u' 11u i , corn ilşa , mate, ri,a, l u l de in v·e i'i toa re (.o l a ­
ne), pr'e cum ş i mod u l d e ralcond a re a Î, nv'e l i to.ri i o u z i d ur i l e
p i n i oa n e l o· r (f i g . 5).
Cu a·cea stă ocaZlie, S -la oonstatat că toate invel·itorHe
cercetate l a turnul s'că·ri i , conpul de legătură Altt,emlbe rger
şi turn u l -'I 'O c uinţă al i cals,ei Ha' i' le,r prez, i ntă o p aln tă a p roa pe
li,dent,ilcă , va riiinrd lintre 64° ş i 68,5°.
.Etapa unmăto a re a stlud i ull u i a c uprins reconstitui rea
d i m e n s iunHo r şi a tipului �er.estr,e lor. D i n f,e ri'c i r,e, fmog.men­
tul de zild ă·rie de l,a eta j u l I I I . co n s'e rv,a t sub n au a in'v·eH ­
toa're, a pă s·tr.at i n situ d o u ă pi·e se o ri'g inalle a'l e u n u i a nca ­
d roment de felrea'stră d i n pi·a tră (f itg . 9), ind u silv j umă tate
di:n oa dru l de z:irdă.ni,e ,aii gOll ullru'i 'nespecti.v. lWindu - se În
vedelre aXlalnela g OJI'ulr,ill.o'r de la e:tajlell1e I ş i I I . pre­
cum şi oo respo nde nţa a'ces 'tu i ax ou fm9lme, ntu�1 de f,e -reatS ­
tră oonlserv,at in �idu l fostu l u i etaj I I I , a f·ast pOlsilbi'lă re'co n ­
sti t u i rea intre:g,u' l u i a .n/c a,d r.a. ment. O ,col1lfi nmalne a corec­
tituld i n i i a'c.es.t e,i reoo.nstitu.i ni o 'reprez,i,n tă f,apt u l că
lăţimea a'stf,el ohţ i n ută , 430 mm, se inoadre'ază in vari·aţi·a
de Iăţim i pe oa re o pr.e zintă cel eldlte ferestre all,e pri m ă ­
riei vech i (355-445 m m ) , arpropi i""d u -'s.e şi de Iă,ţilmeo fere·s ­
tr·el or t urn ul u i -:I'o cui nţă d e I·a oa'sa H a H e,r (tr,e:i f·e restre cu
lăţi mea de 394 mm). Profi l.ele a ncOidralmen:tLJI, u i a'u putut
fi sta bill ite ou exa'ctita1:e dato·rilt ă fra.gm entelor d e p ia t,ră
con·serva'te.
ReZlu,l tat,e l e oercetă ri i a u fost i nteg rate intlr -Iu n pr.oied
de reoon 'Srt:!ilbu i'ne (�i g . 8, 1 1 , 1 3). V'o l u m u l ·neZiu ltat dJin stu -
Fig. 1 2. Desen din prima jumătate a secolului XIX.
www.patrimoniu.ro
diul de i ntr.egi re a eta j ul l u i ş i de re�aoer,e a alcO'peri,ş u l u i a
fost tranis p uls pe rotog m'f i i , pentru a se vedea c um se i nte­
g,r·e a·z ă i m a·g i·nea restau rai1:ă i.n z.o n-a d e i med i,ată al propi,ere,
d a r ş i in a n-s'a mbl, ull orOlşUlI'u i m edi eva l . Din stud i'u l fotogm­
tic, rei es'e că atit m o numentul de mh irteotu ră oit şi s H u eta
o ra ş ul u i vor fi imbogă ţite pri n reoo nsH tu i rea u l tim u l u i n i ve,1
a l t u rnu l u i -'I,o c u i nţă .
C urtea i nteri oa ră ·vo fi domi nată Ide noul aec.e n't vert i -
00· 1 (f,i g . 1 3), i'a lr an'sla mibrl,ull pnimă ni,ei vle,c hi vă z,ut d in sipr.e
n Olnd -lv·est va ,oi'ş t ig:a d a to ri tă i mp'l i n i ri i (pni.n reli ntreg i'rea t u r­
n u l u i) si l uete.i o r i g i no ' l e , c a ra·cte rizată p r i n a' s·imetnie rit­
m ică.
,1 n &fi n şi l!: , s,i /.uet,a olna ş,u'l'u.i Via redobilnldi , prin 00000 s1ă
rest·a u r,olre, u n a ,d i ntre vertioolel·e ei i,n i'ţ i'a'l,e .
Z USAM M E N FASS U N G
Einer d e r wertvol lsten m ittelo lterlichen Bouten Siebenburgens isI
dos o lte her. monnstădter Rothous, dos vers'c hiedene B o u perioden ent­
hălt (Abb. 1 .) . Aus dem 1 5. Jh. sto mmt die Wohn'ung Thomos AI­
tembergers (So,c hsengm.f zwi schen 1 472- 1 491 ) . mit einem Woh nturm
versehen, wekher viellei·cht einer fruheren Bouphose o n,g ehort. Dos
d ritte Geschoss des Wlo hntu �mes, s'o wie dos o lte Doch, w u rden om
An�o, ng des 19 Jhs. o bg etnogen.
Die Stud i e fur die Wiederherste''''ung des letzten Ges'chosses w u rd e
o u f folgenden Grund logen d u rchgefUhrt :
- zeitliche Dorste l l ungen d e s o lten RClthouses m i t Ansicht des
Wohnturmes, vor der Abtrogung des letzten Geschosses (Abb.
- G e n o u e �ermessungen der Spure n des letzten Geschosses, be­
wo hrt o·u f der gegenwărtigen Mouern (Abb. 2).
- Verg leich . mit dem Hol lerho us von S i b i u (Hermon nstodt) dos
o u s der gleichen leit sto m mt, ouch Thomos Altemberger g ehorte u n d
e i n e n relativ g ut erholtenen Woh nturm besitzt. (Abb. 5, 6).
Fig. 1 3. Propunere de reconstituire a ultimului nivel al turnului-locuinţă.
CERCETĂRI LA B ISERICA MĂNĂSTIRII SECU ŞI PROPUNERI DE RECONST ITU IRE
Arh . I O A N A G R I G O R ESCU

/1

0 1 2 "3 4 5

Fig. 1 . Faţada de nord, Înainte de restaurare. Fig. 2. Planul bisericii,

cu etapele de construcţie. Fig. 3. Faţada nord, propunere de reconsti­
tuire. Fig. 4 . Biserica mănăstirii Secu, secţiune longitudinală.

"
2 "
"
"
"
" ,
:,1 L_ / "
,1
"-
_ _ _

- - -:. -= ::'::::_--=.::!J

www.patrimoniu.ro
 �1\
/ �
/ r-..
/
1\ 1\
I !\

A �
1/ 1\
II

-1' r' Y I 1 1 1 \ Il'

3
n � , aA

D '--- '---

www.patrimoniu.ro
Fig. 5. Cercetări de parament la laţada nard in zona pridvorului.
Faţă d e ob,se·rva·ţ,i i l e co n's e m n ate Î n vol u m u l Biserici m o l ­
doveneşti in s e c . XVII d e G h . S.a1l ş l , privi n d e l,e m e n t e l e d e
a rh itectu·ră a l e b i. s·e. r i ·c i i m ă'năosti ri. i Sec u , ş i faţă d e ceea c e
er·a c u n o s c u t p î n ă acum Î n a ce·a , stă p r i v i nţă , ce·rcet6ri·l e2
Î n trepr i n se cu oca z i ·a .re�ta u ră ri i au co n,fi,rmat, pe de o p a rte,
i p oteze l .e p red e,c elso rHo r3, pe d e a' l tă pa rte, unmele g ă s ite
atestă o m a re prefa ce re ad u să bilseri d i i n i ţi o' l e (epoca
exactă a tra n sf.o nm6ri i nu este Încă p red zată) c u s'cop u l d e
a m ă ri s pa�i'ui i rezervat cred i n c i o ş H or ş i oHc i eri i cu >lt u l,u i .
Se c u n,o ş:te'a �orma b ilse,ri' c i i tota' l d ef,o rm a tă Î n z o n o
a l t a r'u l u. i , pri n odao s u l u nei v'eşmÎ n tă ri ş i a u n ei p rosco­
m id i i , d a tate Î n a do'Ua j Ulmătate a secol u l u i tre'c ut.
C e rcetă rHe Î n o e p ute pri n d ecopă'ri de tenou iel i ş i d e s f a ­
ceri d e z i d ă ri e Î n z o n el,e u n d e faţa d a p reze, nta e l e m en te
n eo b i ş n u i,te ( i co a1n a de h ra m şi p ils a n. i a ctito r i lo.r pbsate l a
m ijll o c 'U' l fa ţadei d e s Uld ş i o Î ntrerupere a ş i ru l u i d e a rc a t u r i
pe l atu-ro n ord) a u scos l a i vea l ă e l e mentele u n u i p r i d v o r
d e s oh i s, pe co l o a ne octog o n a+ e . Po rn i n d d e l a aoeste u rm e ,
s - a u gă's i t a proape toate e l ementel'e co m po. n e n'te (a s e
ved ea f i g . 5) o i,e o oes·t u i p ni dvo r. pe +oou l că ruia s e Iri d i că
a stăzi O' otu a l u l pr.o.na o's (,fi g . 2). T,u r l a d e pe pronao,s u ' l
a ctua,1 este c o p i, ată , oa vo l um ş i c o m p u n e re a fa�Qo d e i , d u p ă
tu r l 'a orig iln a l ă a n a os u- I u i .
Cencetă rÎ'ie a. u �ost u ş u- rate pri n faptU' l c ă ce l e do u ă
epoci oo n st r u cti 'Ve Î n tr,e b u i1nţează m o rt'a ne d i,fe rite, deolsebite
atît pri n cu l o' a re oÎt şi pri n d uri tote. Acum , se poate expl i c a
fo r m a m u l t a l'u ng i tă a b i se r i d i , p l al s a rea i c o a nei d e h ra m
Î n tr- u n l oc g'reu d e ex p l i' cat a>l tfe l , n.um ă r u l n e obi'ş n u i.t d e
ma,re a l rÎnd u ril l o r de z i, mţi a i corn i1şei etc.
1 Gh. Balş, Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti in s ec o lele XVII
şi XVIII, Bucu reşti, 1 928.
2 Î nceputul cercetă rii de para ment a fost făcut de a rh . N. D i a con u .
3 G h . Balş, o p . cit.
4 Cercetă r i l e a rheologice de la biserică ou fost efectuate de a rheo­
log u l D i n u Rosetti.
32
www.patrimoniu.ro
Fig. 6. Cercetări de parament la laţada sud in zona pridvorului, cu
icoana de hram şi pisania ctitorului.
Cerceto re-a a- rhedog i,că4, u l teri oară ace le i ' a de p a ra ­
ment, a o o n,f i n mat ex i,stenţa a1 ces t u i p ridvor În p ro n a ols u l
a ctu a l , pri n g ă s i,rea f u n d aţi i 1 lo r re�pecti ve.
Desene l e a l ă t u rate i n d i1c ă u rm e l,e i e ş ite l a ivea l ă pe
p a rou rs'u l oemetă'�i ş i pe�mlirt: o re'co n's 1!i bui re a pOlrţi,u n il l 'o r
,a ifh i tect,u ra. l e di spălrube (If,i g . 2 , 3, 15, 1 6, 1 7) .
,P r i d volJ1ul . i, nli ţiol de1schli:s , e's'te dete rm inlail: (,fi, g . 2) atît
p r i n el e m e n te de d eta l i u dt şi p r i n f undaţie şi pri n Î n toar­
ce-rea z i d u'l,u i În e l·e, vaţie l a c o lţ u r i l e b i s e ri c i i vec h i .
S - a oo n f,i rm a t, d e alsem e n e a , exi stenţa i n iţi ·a l ă a u ne.i
d es p ă,rţitu ,ri Î. ntre n o o s şi a ct u a'l·a c a m eră a m o nm i ntebr,
cu p reci z a re a că a cest d i n u'rmă compa rt i m e n t e m p ro n a o ­
s u l b i'se r i 'C i i l u i Nestor U rech e . P.o r n i n d d e l a f u nd aţ i a g ă ­
s i tă a i c i şi d e l a u rom e l e p a r,a petul u i5, � m U' l oS , p e pereţ i i
l atera l i , d e s c o pe r i nd u - se oo n so l e l e d e pi,atră stÎn,g a - d rea p t a
ş i Î nce p u t u. ri l e a rc e l o r a, rca d e'l'o r l a tena l,e ('c o n f, i'nm i nd Î n ­
t r-Iu n f.e l pres u p u ne rea fă c ută d e G h . S. 0'1IŞ6), p u tem co n ­
c h id e c u certit u d i , n e c ă d e l a Început a exilstat a i c i o d e s ­
pă rţitu ră f.ormată d i ntr-, u n s ilstem a rc a d ă - c o' lo a nă ş i n u u n
z i d p l i n ( fi g . 1 0) .
I n ceea ce p ri veşte tipUiI de col o a n ă , alm f o l o s i t Î n
a oeste r·eco nsti t u i ri o co l o a nă octoo g o n a l ă alsemă nă to a re
cu cea a pridvoru l u i , o b s e rMÎnd o s o l uţie s im i l a ră l a Aro­
n e a n u şi H l i . n cela . In pdvinţa t rece ri i .propri u - z i, se spre nao's,
a m p res'u pu s că a k i se aHa u n a n ca d ra. me n 't d eo a rece
pra'g u l g ă,s i t in s i t u , i e ş i t Î n a f a ră faţă d e u rm a p a ra petu' l u i ,
a ra tă o s i t u aţie a s'em ă n ă .t oaore c u cea g ă'sită l a b i se'rioa
M ă'rc uy a (ceroet6ri a rh . R . M ă nlc i . u l es'c u ) . De a l tfel , 100 a oe ­
e a' ş i Î n ă lţi m e d e colo a n ă se o bs e rvă ş i Î n p r i d vor o te n ­
d i nţă d e a a c cEmtu a i ntră ri·le p rintr-o a' road ă jOOlsă , exec u ­
tată Î n a rc-ada m a re . Acea sta ne am i n teşte d e rez.o l v a re a
u nei s' i t u a ţi i s i m i'lm,e l a p ri dvoru l b i'se rilCi i M o lldolv i ţ a .
5 I n privinţa para petelor Între coloa nele latero le, Î n M u ntenia sînt
n u m eroase exe m p l e Î n a i nlte şi d u pă 1 600.
6 Gh. Balş. op. cit.
Fig. 7. Biserica schitului FIăminda - pridvorul văwt dinspre nord-vest.
Pentr.u bolti·rea i nte rioa ră a p ri d voru l u i , u rm ele pă strate
sub tencu i a l a a c�u a l ă ('c o l1 sO'l a d e p i a t ră spaortă p r i n ciro­
p l i re, pe c a re se rez e m a D' rc u l m ed i a n , oo n s'O l el e de p i atră
a l e a rce l o r l a te ra l e i n clus i v u nm a a cesto ra) slÎ n t c o n c l u ­
dente ş,i atestă o bO' l t i re a s e m ă năto a re c u a'ceea a pri,d ­
vonull uli bi s·e r.i.c i i Ar·o n e o n u ( I·aş i) .
i ntru cit oercetD'rea a soos l a ivea l ă c e l e d o u ă i nt ră ri
l atemle al l e p ridvo ru l u i ş i u n l i nto u de p i a t ră ( I a p ra g u l d e
i ntra re Î n b ilseri oc o d e a z i ) , a s em ă n ă to r ca tă, i'e:t ură c u c e l
d e l a gol,u rHe l atera ' l e, da r m a i m me , s - a p u t u t a f i·r m a o u
certitud i n e că p r idvo r u l a a,vut tr,ei i n t ră - ri .
S-'a rec o n sHtu i t c u u ş ur i n ţă faţald a l a te ra l ă d e n o rd a
pridvo ru l u i (�i g . 1 7) , d a r pentru faţa d a l·a tera' I ă de 's u d ş i
pentru cea pri -n'dp a' I ă p ro. p u n e r-ea alc tu a lă d e reoonsti.t u i re
a trecut I ·a Î' noeput p ri nt r-,u n sta,d i u În c a re p i ctu ra ş i pil s a ­
n i a ( ma i SlJ' s - a m i n tite) e ra u socot i te a fi l a l o ou l l o r i n i ­
ţ i a l . i nt r - u n p r i m stud i, u , i n tmrea pri . n dp a l ă (,ves't) era g î n ­
d ită a fi 1'O'st a' s emă nătO'a re c u aloe ea d e p e l a .b u ra nord ,
da·r m a i I a tă ( ş i p ro b a bill m a i Î n a ltă ) d upă c u m rewltă d i· n
mări mea l i nto u l u i găIS'it.
Conti n u a rea c eroetă ri i i a z i,d ă ri· a d e s u b p i ctu ră a d u s
'i n să 1 0 d es'oo peri,rea c ă a ceu' sta apa rţine, c a fa'ctură ş i
mo.rtar, epodi d e t ra n sfo nm a re a bilserio c i i ş i d e a i ci l a oo n ­
duzio că a ce alstă pictură (e ra g re u d e ald m ils , d e a l tfe l ,
ca ea s ă f i �o'st p l al sată i n iţ i a l asi metric, p e I ,a t u na md d e a ­
s u p ra u n ei i ntră·ri s ec u nld a.re) a fost m utată de l a l oc u l e i
de dea, s Uipna i nt ră r i i d e pe l a t u ra p r. i n d p.aII ă (vest). Î n
momentu l de sfi i nţă1ri i arcest,e i'a (fig . 1 6).
Facem a cea,stă afi rm a ţ i e d e o a·rece ce rcetînd c u ate n ţ i e
pidu ra , i n l um i'n a n o i i p resup u n er i . alm rema rcal!: deca l ă ri
i ntre d ife.rite s U ip fOlfeţe a l,e p i ctu. r:i i şi p i s'a n i e'i , crăpăt u ri
u şoOlre În toate sens uri1l e, a le stratU'l u i p i·ctat. ca·re d e n otă
o deterioara re a stmct u r i i m o rta rUlI,u i - s upo rt. s u rven ită d es i ­
g ur 1 0 m u t a rea l o r, ş i o d i'sloca re a p i cturi i i n j u ru l p i etrei
pisaniei.
S - OIr p ute'a ca acea stă i nt r a re de s ud să fi fost
dest i n ată a fi i nţa ş i după a l ung i re a b i s e r i ci i . Se poate
33
www.patrimoniu.ro
Fig. 8. Biserica schitului FIăminda - detaliu de faţadă.
Î nt rev.e dea i n tenţi o constructo ri l o r , c a re a u d emo l a t faţa d a
d e vest a p ridvo ru l u i În vederea tra ns,fo nm ă r i i b i serici i , d e
a m u ta ş, i Î ncastra p ils a, n i a ş i p i ctu ra tO't p e o pa,rte exte­
ri o a ră a vech i u l u i p ridvor.
A n a l, i zÎ nJd u rm e l e ră, m al se, se oo ns·t ată că pe p a·nc u rs u l
unei peri o,ade n epr,eci roite Î n1că , pnild"JO' nu l ,a f,o.st Î nc hli s ,
d o v a d ă că s - a u c reat şil,i ţ u ri În c o l'O a n e şi Î'n t i ra n t u l d e
l em n p e n t r u i n tro d u ce rea cercev.el e l o r . C red em că t o t Î n
a'o ea'stă per.i oodă s - a u i ntrod us a n c a' d ra m ente l a a rc a d e l e
i n tră ri l o r l atewle, pe moddu l l i n'tou l u i d e l a i n tra rea ve,st.
N u m a i alşa se poate elOp l i'ca exil ste n ţa u n o r a nc a d ra m e n te
de g o l . neo b,i'ş n u it d e m i ci (f,i g . 1 7), d i m e ns i u nea l o r f i i n d
O.75X 1 ,70 m . Soootim c ă l a Î n ceput e ra u s i mp l e a rc a d e
a s em ă n ă to a re c u a rcoda p r i ndpa'I ă d e i n tmr,e Î n pri dvo r u l
b i s e r i c i i F I ă,mlÎ nda7 (j udeţ u l A rg eş), ş i c ă n u m a i l a i n tra rea
p r i ndpa l ă . pentru a o a ccentua, s-a exec utat u n a n·c a d ra ­
m e.nt cu l i n to u l În a'co l aldă , oO' m p l.ls cu icoa n a de h ra m ş i
p i sa'n i o ctito �i' lor.
Rel u Î n d s�udi'U'l faţald e i d e vest a p rildvoru l u i , ca u rm a re
a ce l o r a-rătate şi p l alsÎ nld p i sa n i a şi p i ctu ra d ea s u p ra l i n ­
to.u l u i , faţad a d e vest a pa re als em ă n ă to a re c u pmt,ea c e n ­
tra l ă a faţ,adei d e vest a b i serid i D o m n eşti d i n Tîrgovi şte,
fa pt p o s i' b id d e adm i' s, observî n d că b i' se ri'ca m ă n ă's t i r i i Sec u
t i nde să Î nl soUim eze el'emente d i ve rse de i n,� l u e.nţă m u'nte­
n ea s'c ă , al s i . m i'l ate şi trec ut,e pni n p rils m a Î nţe l eg e ri i l o r d e
către meşteri i m o ldove n i .
i n privi nva oo rn i,şe i , ro.nm ată d i n ri n d u ri s u p ra p use d e
că ră m i z i z.imţa te , s e pot d ilsti.ng e do u ă fel u ri d e z,i m ţ i . Pe
l u n g i m ea b i,s e ri c i i vech i , p rime l e trei nÎ.nd u ri SlÎn t form ate
d i n că'ră m i z i Stpec i a l e , cu v,i nf ascuţit. Pe p o rţi'u nea a d ă u ­
g a tă ş i p e d o u ă rÎnd u ni p e tot perim e t r u l a ct u a, 1 s - a.u p u s
că ră m i'z i obi'ş n u ite , CII ş ez.ate o b l i c �pentru a s up l i n i l i ps a
că răm i z i'lo r spec i alle), fapt ca,r e a rată că i n m o mentu l a l u n ­
-
g i ri i b i s e ri c i i s - a s up ralÎ n ă lţat c o r n i ş a .
7 G h i ke - B udeşti N . , Evoluţia arhitecturii i n Muntenia ş i Oltenia,
veacul a l XVI/-lea, În " B e M / " , fese. 7 1 -74, 1 933, fig. 244.

Fig. 9. Pictura ce Încadrează intrarea dintre vechiul pridvor şi pranaos.
Tot in t i m p u l a'cestei i n te rvenţi i s - 'a u t,�a.ns,fo �m a t şi fefe,s ­
trel,e o rig ina' le, I ălrg i nld u - se. EI'e a u putut fi reco ntsti tu i te
g ravi ,e faptu' l u i că I ă,rg i rea s - a o pe ra t a'stfel i ncit l'a cele
mai m u l te ferest�e sub p a m petele actu a'l e au răm als pO'ra ­
petele orig i n alle, c u I ălOalş ur.il e vec h i l o r montanţi de piatră .
S - a, u pă,stra t, Î n afa ra g'I'afuri lo r, ş i porţi u n i d i n ş, pa leţ i i
l atera l i ; l a u n a d i ntre ferestre l a ca re l ă rg i rea s -·a fă cut
a s i tmetri·c, s -I a pă,st nat i n intreg ime un i' pa -let.
I nceraÎnd să i n �eg rălm Î n a nsalm bl ul cu n oştinţe l o r noas­
tr'e n o i l e d es'c oper.i,ri, constotăt m că b ilseri<ca m ă n ă st i r i i Seou
- c u noslcută şi a nte rior oa a'v ind certe a,semă n ă'ri a , l e re�o l ­
vă-ril i f,a�a,delor cu b i seri'oide m u n te n eşti - p rez i n tă ş i a,se­
m ă n ă ri p l a n i m etrice cu acestea : deSipă rţi' reia naos- pro n ·a os
p r i n a rcade s p rij i n i te pe co l oa n e ş i exi stenţ'a u n u i pri'dvor
deschi's, pe cal ,o a n e octog o n a le.
Zid ă ri a b i serici i i n iţi,a le este de fo a rt'e bună ca,l i tate, cu
un morta.r de va,r h idra ulilc foa rte d ur , fapt care a pe·nm i s
c i o p l i rea u n ei po rţi u n i de zi,d ă,ri e (obs'ervoţie făcută ş i d e
G h . Ba l ş8) pentru a l ă rgi s,paţ i u l i n zo n a atb silde' l o r. D.e
a'sem enea, a rc u l ce se vede azi i n d re pt u l a rcadelor desfi ­
i n ţate este ci o p l it Î n z i d ă rie ş i n u a re a,size md i a re.
B rî u l , un tor intre două r.Î nd u ri d e z,imţi aşezaţi În "fe­
ră stră u " , Î n d rept u l a rcel o r a·rca,d e l'o r �ost u llu i pridvor tre ­
b u i n d să s e Î n a lţe, Îşi slo h i·m bă Î nfăţi,ş'Drea : to m l d i s p a re
ş i ş i r u l de zi mţi s uperiori se a l u ngeşte. I,n M u n te n i a , pr,o­
ble m a acea sta se rezolva pri'n Î n to a rcerea i n u n g h i d re pt
a brÎ u l u. i , care işi pă strează secţi u n ea o b i ş n u ită ; motivu l
z i mţ i l o r i n a lţ i a pa re i n M o l d ova l a A m n ea n u ş i Dell e n i ,
d a r p e a he porţi u n i a l e f,a ţa,d e i .
D ecaipar,ea tencu i e l i l o r l a b i serica ve'c he, i nd u s i v l a
tu·rI ă , a s,cos l a i v·e a, I ă �iln i'S'aj'u l i n i ţi a l a l b i seri c i i . Zonele
faţad ei l u orate d i n că,ră tm i dă poa rtă ş i o p i ctu ră Î n roş u ­
că ră m i z i u a l t'e rnat cu a l b<Olstru-vÎnăt, u neo ri o p l ilOată d i rect.
Toru l b r.Îu l u i med i a'n , te n c u i t s u b�i re, a re o d eooraţi e Î n
zig -zag sg ra,fitată ş i colo rată Î n acel eaşi to n u ri. Se poate
observa o i n tenţie de a o bţi ne o d ecoraţi e pri n contmstu l
8 G h . 8 o l ş , op. cit.
34
www.patrimoniu.ro
,
o
Fig. 10. Secţiune transversală prin pronaos (propunere de reconstituire)
i ntre pă,rţi l e te n c u ite (zi d ă ri a de pi,atră) şi pă rţi l e rostu i te
şi p idate a le zo nelor exec utate d i n că ră m i d ă (a rh ivo l te l e
fi rid e l o r, bri u, l , u n'e le porţiun i a l e t u,rlei).
P·e t·u rl a de pe n ao' s, d e:co raţio este mai concentrată de­
oa reoe in afa ră de a rh i�o l te, ca re .a u ,a ceealş i .a l te rna nţă d e
c u:lo�i, fi eoa re ocn iţă a' re o d ecoraţi,e g e.o m etrică s a, u flo­
r.a, I ă , pe tencu i a l a IÎ n p rea l a b i l sg mfi tată . F i r i d e'l e m a ri ,a u
o d ecoraţie m a i I i-be,ră , reprezentată pri n vase c u �I'ori
(s- a u pălstrot 2-3 motive). I,ntre o.cn i�e şi fi ride a fost p i'c ­
ta,tă o kiză o: l că:t uită ditn�lr- o Îtm pletJittu ră geometrică (poalte
puţin c a m nigtildă), rea!l i �a tă tot d in oe,le d o u ă oulmi .
La t u rl ă , i mpr,e si a de c,u l o·a,re m a i bog a tă este d ato rată
şi fqpt u l'u i .că pioioruşele ocn iţelo r �Î nt decorate H o ra,l , cele
all e firidelor, i nd us.i v cont ra.f o rtu rile d e pe lot u r i-l e fă ră feres ­
tr·e, a, u d u n g i orizonta' le, reaHz'a te p r i n ahe ma n ţ'a c u l 'o r i l o r
m ali s' u s -,a m i ntite . A n'cadl"a mentde f,erestrel or, pă str,a te Î n
forma o ri g i n a l ă , sîn t dEloo-rate tot Î n d u n g i , p l a' sate d e d ata
a'ceo sto obl ic.
I,deea f,rizei d eoo rati�e piotote r'e vine l a picioruşele fi .r i ­
d e l -o r de deals u'pra b nÎ u' l u i p ridvo rul u i ş i o reg ă si m ş i l a pic­
t u' ra ce Î nlO ald r'Elmă i ntra·rea d i n vec h i u l pridvo r Î n p ro n a os
(fi.g . 9).
Ana l i'2JÎnd el em e,ntel 'e de i nfituenţă muntenea s'că ce apa r
l a b i se�i'oa l u i N estor U reche, p utem face a n a l og i i pa rţi,a'le
cu u n a s a u ma i m u lte bi'se ri,c i mu nteneşti .
bste de re ma rcat o a p ropiere Î ntre m oN v u l a n ca d m m e n ­
tu l ,u i pida1 (!pridvor) ş i motivuii săpat Î'n pilatră p e ba �e,l,e
cruoill ,o.r t u'rlelor de l a v'ech,e a bilselr,ilcă <O m i t ropoHei din
Tîrgovişte, la 'co,l o,a lne,le de 1110 F i Htpe.ş,ti i de Pă d u re so u 10
c o l oa n e l e i,llttelrioa.re de l,a biseri10a Co,tJroce,n1i .
Baza tu rlei de l a b i serica mălnă,stj,�i i Sec u , octog o n a,I ă
p e pătr·at, este a, semă nătoa.re c u cea de 1 0 8<u covăţ, d a r
pa ra m entul acesteia d i n u rmă - d i n că răm i lzli apal rente
vertilCa'le ş i o riz'onta l,e - nu poate fi compa rat c u cel d e la
Secu. De alsemenea, l a B ucovăţ hrildele d i n re.g i·stru l s upe­
'l1iOlr aii bi $le r:id i sÎ tn't ega,le ou cele de j.OIS (semn'a l at de
G h . B a,llş).
Cr,e'dem că exi stă o a propiere ma i m a r'e Între b i serica
m ă n ăsti ri i Secu ş i b i se ri ·c a sch i tu l u i F I ă m Î n,d a , const mită
pe dÎt se pa re ,Î n 1 597.
Asemă n ă ri l e se referă la p l a n , co m poz iţia şi decoraţi a
faţad el'o r, pridvo rul cu col o a n e octogo n a le. I n ceea ce pri -
 ::, ' :;;. : "'�: f>i�Y,1-" .,�.;\..
, � . ,: .\\,
��7�
"'!"'- .,... ""' : .fi

Jf: ':��l;�. �:���ff

t·

:" :" ,; . : :<'��t,:

7./'"
'' o I ,

\.

,'"
' "

..
" ,f ./

,
" '0

:
��:. . ::' ; ,! : . ..,. ' '. . .. .
{.... (. ," )
.:' '.
,' .

" �.,' ;'<,

t

:
. • ' .
..

. .:. �
.

, ,' , .''/ . . ". .: ',

.

1; " ."
:
.�,' ;', "� :�:;'
�k. "

', , ', ' . '. . . . &i ,. .

�
'�\. /A,

���K � "J
:�.�I.

i�:i�'�·t:''.:. \ · · . \:�
.i .· :; : ' j·,�tY·.·�/�/'
- " . . • "�o
. : .

{:. /:i ./ ·; :.ţ � � if?;

.
"

Fig. 1 1 . Detaliu din lig. 9. Fig 1 2. Se cţi u n e transversală prin pridvor.

veşte p l'a n u l . cu excepţi, a a rcel o r l ate ra l e a l e n'Oos u l u i
( prez.e nte l a F I ăl m Î nd a), ş i a d espă,rţi r i i Î n t,re n a os ş i pro­
n a o s , a, s e măna rea este ev·ild e ntă c a p ro p o rţi·e , d i me n ,s i u n i
( l,a bi,serica F I ălmÎ n da : 6 m lăţime , 20 m l u:ng i,m e i a r Î n ă l ţ i ­
mea l,a oo:mi'şă 8,30 m , ior l a b i seri.oa Seo u , res pe.ctiv 7,25X
25 m , 8,60 m) şi cOl11lpa rtim e n t a re . Vol,u m e l e sînt m a i zvelte
la F I ă m Î n d a , d a r c o mp u n e rea fa�a,d e l o r este rea · l i z.ată c u
aoe l e a ş i el 's mente ; fi,r.ilde c u p i d o wşe dr,e pte ş i a rh i v o l te
i nt rÎ nde, În reg il strul s Li perior aiproxiim a t i v d o u ă firiid e p e n ­
tru o s i n g u ră fi r i d ă l a reg.i,strud i nfe r i o r. B rî u l m ed i a n este
d e a ceea ş i fa ctu ră , c o r n ilŞlO d e z i mţi d i n că ră m i z i spec i a l e
( c u 'e xcepţi. a u n u i ş i' r d e că rălm i z i tă iate Î n seg m e n t d e
cer·c), ferestrele Î ng u ste, c u a n oad ra m e n t·e sim p le, p e i'n te-r­
va l,u l u nei f i ri d e m a ri .
Asemă n a re.a se poate unm ă ri Î n p ri dvo r, ou d ifere nţa că
la Secu i ntra rea ,se făcea pe trei l a t u r i .
P-ridvoru'19 de l a F I ă m Î nda a re a oe l a' ş i n u m ă r d e stî l p i
octog o n a,l i , p ri m u l f i i nd a n9aj at I. a am bel,e b i s e rid , i a r
i ntra rea p ri n c i p a'I ă am i nteşte m ul t i n tra rea l a te nal l ă d e l a
p rildvo r u l i n iţi' a l a l b i ,s e r i 'C i i d e l, a Sec u , Î n a'i n te d e m o n ta.rea
a n cal d mm e n tel l o r m id . O a sem ă n a re o bs e rvă m şi la ri d i ­
car,ea b rî u l u i Î n d rept u l p r i d vo r Lll u i 1o. S e rem a rcă preze nţa
u n u i z i m ţ Î' n: adt, c a re a fost Î nt re ru pt l,a o nefa oere, c re­
dem, a pă � i i s upe rioa re a p r i d voru l, u i . Ca şi l a Seo u , z i mţi i
corn işei s î n t ex·elou taţi d i , n că răm i z i �pec i a l e a sc u ţ i te , i a r l a
prefa oerea pă rţ i i s u peri oa re a p r i d vo rul u i z i m ţ i i Î n co m p l e ­
t a re s'Înt, -ca ş i l a Sec u , d i n că ră m i z, i o b i ş n u ite p ri n se o b l ic
O a l tă a s emă n a re a r fi şi În i n eg a l it.atea t ra vee l olr d i n tre
coloane, la p r i 1d vo r, foa rte p ro n u nţată pe fa�a d a l a tera l ă
l a ombele bi'se rÎ'c i 1 1 .
9 Menţionăm că i poteza u n u i pridvor adăugat la FIă mÎnda este
contrazisă de u rmele găsite la o s u m a ră cerceta�e de para m ent. Astfel,
zidăria soc l u l u i pridvoru l u i bisericii FIămÎnda este d e a ceea şi factură
cu restul biseri c i i , i a r coloana a re ten c u i a l a s g rafi,ta:tă ca şi restul p a ra ­
mentu l u i biserici i ; crăpătura Între pa rtea veche şi nouă a pa re n u m a i
î n reg i unea zidăriei d e d easu pra a rcelor, atestîn d o reconstructie
această porţi une.
1 0 Exem ple de brîu ca re se îna lţă î n d reptul a rcadelor pridvorului,
păstrî nd acelaşi profi l : biserica Domnească din Tîrgovişte (sec. XVI),
Plumbuita . G u ra Motru l u i (sec. XVI I ) , ş.a.
1 1 ,l n ceea ce p riveşte rezolvarea celor trei i ntrări si mai a l'es a
i ntrării principale prin a n u l a rea a rcadei centra le pe ve� t (penltru p l a -
C o m p a raţia În ce pri1v eşte decor,aţ i a f,aţa d e' lo.r a cesto r
do u ă b i .se,rki o ţacem Îl n t re faţadele n.ave l o r re!">pedive s a u
Î n,t re faţa d a n avei b il se ri:c i i f; I ămÎ l1 da ş i t u rl ,a d e l a Secu
(turl,a sa u t u rle'le b i 's e ri c i i F I ă m Î n d a fi i n d a'c u m d i's tru,se).
La Seou , d eoo naţi a este m a i bogată pe tu,rlă şi c o n ţ i ne
e l e m e n te a semă n ătoar,e cu cele g ă s,ite l a faţal d a b i se r i c i i
F, I ă m Î nd a : găls'ilm , Î n a�a ră de a ooen t u a re,a că ră m ,i z i l o r Î n
reg i s t rel e a m i n t i ,te, ten,c u i:a l a IS9rcifitată Î n d u ng i o ri z o n t a l e
ş i co l o rată , pe tpi ,c ioru l f i r i d e l o r m m i ş i m i c i , o deco raţie Î n
z i g - za g pe b rî u .
D e a,s e m e n e a , Î n centrUi I a rc a t u ri' llO r a p a re u n motiv
g e o m etri c sg rofitat ş i p i ct'a t. N -'a m p u t u t d i st i n g e l ,a F I ă ­
m lÎn da deoÎlt c u lola lrea roş ie ş i o e i mlu. 1:t o c Ul l oa,re gt ri ( poate
o C'u' l o a re d eg rald ată).
L a F I ă,mÎ nda motivele sî n t mai r i g itd e, În schi m b, deco­
'r·aţi'a t,u rl ei b i se ri c i i S e c u , froQipează pri n fa ntez ie ş i d i ver­
s itate.
T u rn u l do potn i'ţe i d e la mă,n ă sti re a Sec u , socotit a fi
o ri 'g i 'n a.r d o a r l a p a,ntea i nfe rioa ră 12, s -, a doved i t a fi În
Î ntreg i m e d i n p rima 'e pocă d e co n strucţie (fig . 1 3, 1 4, 1 8) .
S u b p i, l alştri i oa re Î n cOid ra u a rca d e l e d e l a n i vel,u l ca m e ­
re. i c l : o potelo'r �o refa o e re d u pă d i,strugeri l e Î n tÎ m p l .ate Î n
t i mipu' l Ete r i e i ), S - oQ u g ă1s i t g ·O' I u,r, i l e a·ro a de l o r v e' c h i , p ra g u ­
r i i e ş i u rm el e a n :c a d ra m e n te l o r m a ri Î n z il d ă ri e , fo rma a ces­
tora p u tÎln d fi u ş o r ded u să prin a l1 all:o g i e c u a rcad a m i că
de pe l a tu ra n o nd .
Com i1ş a de p i 'a t ră a fost g ă'sită a p roo:pe i'nta .ctă , i a r
d e d e s u b t u l a,r-oad e l o r a a pă ru t u n brîu fonmat d i ntr- u n to r
d e că ră m iz i s pe ci. o' l 'e , Î n oadrat s u s şi j o s cu oÎte u n ş ir d e
z i mţi , i de n t i c c u cel a, 1 b i1se ri c i i .
La turn a p a1re o Î naat d nolre ou totui i o n i .g : i na l ă ,a ,alroa ­
d e l o r d e l a n ivel Ui I c alm e re i c l o potel o r, f o r ma tă d i n ve,rti'c a le
. pe
:de c ă'r ă m i d ă zi mţată all terna te ou pro�i l ,e 'rotu:n'ji,te, to't de
sa rea icoanei d e hram) se pot face a nalogii şi c u p ri dvorul biseri c i i
mă năsti rii G u ra Motrul u i (construcţie m a i tîrzie, d a r reproducind poate
un tip d e pridvor d ispă rut) .
12 G h . Balş, op. cit.

35

www.patrimoniu.ro
 Q
m
D

o
0 1 2 � 4 5
I ! I ! I

Fig. 1 3, 1 4 . Turnul clopotniţă inainte şi după restaurare.

17

15

Fig. 1 5. Rezultatele cercetării de porament

la faţado de nord, În zona pridvorului.
Fig. 16. Detaliu de pridvor, faţada de vest,
propunere de reconstituire. Fig. 1 7. Faţada
de nord o pridvorului, propunere de recon­
s tituire.
16

. I

.
- - - -.- - - - - - - - - � - - - - - - - - - --

www.patrimoniu.ro
 2.
,

Fig. 1 8. Turnul-clopotniţă, detaliu de faţadă.

că răm id ă , i ,a r l a pa rtea s u perio a ră , o term i n aţie Î n t r- o Fig. 1 9. Friza mediană pictată a turlei bisericii mănăs tirii Secu.
b a' n d ă o ri z o n t a l ă de z i mţi s c u rrţ i .
O a ltă Î n rud i re c u b i s e r i ca �i c a re d ă u n i tate co m p o z i ­
ţiei ori ·g i n a re b i se ri,c ă - t u r n c o n stă Î n faptu l c ă cel puţi n l a
p a rtea s u pe r i o a,ră , p a r o m e n t u, 1 tu rnul u i a p u rtat o te n c u i a l ă
pe a l oou ni sg nafitată ş i oO' l o r,a tă c u alOe l e a ş i o u l o ri c a l a
bi serică : roş u ş i a l bast,ru - i n d i g.o p e e l e m entele re,l i ef,ate
mătate m a i s u s .
Ş i Î n f,aţ.a d e l e a oest u i t u r n s e vă d i n,fl u e n ţe l e m u n te n eş t i ,
armon i z' ate cu e l e m e nte t,md iţio n a l e m o l'd o ven eşti : co r n i ş a ,
anoald na m e n t e l e, I ăl calş u l u ş i i d e l a i n tr, a re etc.
Unitatea de sti, I , procedeuii de deoo raţi,e şi c u lo ri , l e Î n t r,e ­
bui nţate Î n ru d es'c evilde,nt con stnu'cţi a t u r n u. l u i c u v.e ch ea
biserică a m ă n ă st i r i i Secu .

Dator -ea p refa ce ri l o r l a b i s e rică n u este p redz a tă şi este

foa -rte probab i l că ad ao s u ri l e veşmÎ n t6ri e i , p ros'c o m ird iei ş i
a m.i cu l u i p r i ld vo r des'c hils, d i n fava b i :se ri c i i m Old ifiea'te, s ă
reprezi nte o a treia f a z ă d e o o nstru c ţ i e , m a re,a p re.fa cere a
b i se·ri di , p ro p ri u - z i'se f i i nd a nterio a ră a'c e, stei a .
Fă ră a i ntenţ i o n a s ă e p u i zeze toate prob l e m e l e r i ld i cate
de bi se,rica şi t u rn u l - clopotn iţă d e la m ă n ă sti reo S e c u , a rti ­
co l u l de faţă re p rezi ntă Î n re g i stna rea r,e zu l tat,elor u no r cer­
cetă ri, observa ţ i i a s up r,a e l e m e n te l o r oo n stru oJ:.ive ş i deco­
rativ,e pr'e ou m ş i p ropu ne r i de re,s lla u ra re pri n pl,al n ş 'e le
a l ătura, te.

37

www.patrimoniu.ro
 /

Fig. 20. Turla bisericii mănăstirii Secu, detaliu. Fig. 2 1 . Turla bisericii mănăstirii Secu. detaliu.

Fig. 22, 23, 26-28. Detalii din clecoraţia pictată a tur/ei bisericii mănăstirii Secu.
22 23

www.patrimoniu.ro
 - I

I
Fig. 24. Biserica mă,Î ă!­ Fig. 25. Biserica sc hitului FIăminda, travee 26
tirii SeCLI. travee de fa­ ae faţadă.
ţadă.

27 28

www.patrimoniu.ro
 DATE ŞI O BSERVAŢII ASUPRA U N U I VECHI MONU M ENT DE A RTĂ
FEUDALĂ DIN M OLDOVA (DOLHEŞTII MARI)
N. Grigaraş
1 . Vechimea manumentului. Pe S a m uzu l M a re. I a ci rca
1 5 km est de Fă lti'o en i . s - a Îlnte m e i a t. p rabahi l l la Î n cep u t u l
veac u·l,u i a l X N- I ea. d a'că n u ş i m a i Î n a i nte. aşeza rea ru ­
rală c u n oscută d i n izvO'OIre'le i stari1ce s u b den u m i rea D a l ­
heşti . a ,stăzi D a l h eş'ti i M a ri . Aici. p e caa s·t a n a rd - estică.
i n a p rop i,erea vec h i i c u rţi - d i,n care nu a răm 'a s n i ci a
u rm ă vi z'i b i l ă - Î nfnu n tÎ n d mu l te veaou ri . se Î n olţă o b i se­
rică s i mplă . m i'cuţă . c u arcoperi,ş'u l mul t p refă cut Î n 1 926.
cîn d cel de ş i nd ril l ă a fost Î n l ac u i t cu a l t u l de ti n i'c h e a . La
m i 'j lacu l secol,u l u ,i t recut. pra n a o su l u i acestei b i serj,cu�e i s - a
a d ăl ug a t u n m a, s' i v ş i d Haom til,J l'n oI'opot n i ţă . c a re s - a r p u ­
tea s ă acapere p ils'a n i a a ri'g i n,a ră a cti,tarill'a r. d a:că e a n - a
fost c u mva În' l ocui,t ă s a u d i'strusă - ceea ce - i foa rte pi ra­
b a b i,1 - de praprieta ri'i de m a i tÎlrzi u ai sat'u l u i . cum a r
i n d i ca ş i a lte e,l,e mente despre oa re n e vom ocu pa .
Ate nţi'a i staridlor n oştri s - a Î n d reptat d e t i m pu ri u către
a cest m a n u ment. atît d atadtă vech i m i i şi fa,nmei l ui dea,s e­
b i te de a cel orl'a lte cît ş i pent r u că În n i'ş ele p ra n a as'u l'u i
să u s'Î nt Î n m o rmÎnt.o ţi cti.tari i . u n'u l d i n tre e i fi i,n ,d u n c u m ­
n a t a l l u i Şte�aln oei M a re .
I sto rid i de a rtă car,e s -,a u acupat d e b i 's erica d i n D o l ­
h eşti i M a ri Î n c a re ,a fost Î n m o rm î nta t Î n 1 48 1 po rta f'u l Ş e n ­
d rea . p a t �i g rupaţi Î n d a u ă oateg ori i 'Ş i a n ume : rp rilm ili . ce,i
ma i n umeraş i . a u s Ul5 ţi n u t că b i serica neoropa l ă a fa m il l ie i ,Ir u i
Şend rea a fast co nstru i tă d upă a n u l 1 470. i a r oei d i n a
da,u a a u că utat. des't u l de t i mi rd . s - 'a p l aseze Î ntre puţinele
edlirfici i Î n ă I�ate la Î nceputul domniei I'u'i Ştefon cel M a re .
Astfe l . ma i Î ntî i G . B a l ş. Î n l u c ra l rea irnHtul'a tă Bisericile lui
Ştefan cel Mare1, vai n d să dea o e�p l i caţie a se m ă n ă ri i
s u rpri n zătaa re d i ntre ctito ria d i n Ră,d ă uVi a I,u i Bog d a n I -
o ca nstnu cţie a nte riaa ră 'a n l.ll' u i 1 365 - ş i b i lserica d i n D a l ­
h eşti. aocepta că a cea,sta d i,n u nm ă a fost can's tru i tă Î n
ti m p u l d o m n' iei l u i Ştefaln oei M a re ş i a Î n cad ra În tr- u n
g rup a bsalut special " denUi m i t d e e l " arhaizant". d i n care
" zu ltatelor cercetălr i l ,o r a rheologri, oe d i n i nteri Oru'l act ua leli b i ­
a r m a i fa'ce pa' rte şi b ils erirc a d i n B ăll i n eşti a lagofă t u l u i
Ioan Tă'ut ul (ca nst ru i ,tă Între a n i i 1 494 ş i 1 499) ş i cea d i n
Val ovăţ �oan'strui ,tă d e Ştefa n cel M a re Î,ntre a n i i 1 500 ş i
1 502). G . B a l ş m a i s'usţine c ă m o n u m e n t u l de ti p roma n i c
d i n DoI h eşti i M a ri "purcede c a inispiraţie din vechea bise­
rică de la Rădăuţi " . EI a m a i o bservat că Î n ti m p ce ne­
cro pol 'a dom nears că Id i,n Răld ă uţi a re n a ve l a te ra l e. (sepa rate
de nlO'\l,a p rirn'CÎIpa lă pr,i n do,uă perelc h i ,de st:Î,l p,i În n ao s . u na
Î n p rDInaos). l,a cea di,n Dol heşti i M a ri. navel,e I'atera l e sÎn,t
Înloo u i te ou a rcade oa nbe.
1. D. Ştefănes'cu . care s-a ocupat de m o n u m e n t u l d i n
D o l h eşti Î n a n l5a m bl'u l s ă u . ba�Înd u -' se n um a'i pe data Î n ­
mormîntă ri i a i d a pa rta rulru i Şend rea . n u ş i pe el ementele
de a rh i tectUlră ş i p l a,n . a p reciază că edifici u l este constru it
În a d o ua trei me a secollUlr u i al XV- l ea2.
P rof. V. i rg i l Vătă ş i .a n u . Î n m o n u mentala sa l u c ra re Ista­
ria artei feudale În ţările ramâne. a cceptă că n ec ro po l'a
d i n D o l h eşti i M a ri este o con1st rucţie a nt,eri o a ră a n u l u i
1 48 1 . c ă a pa rţi ne t i p ul u i d e b i serică s all ă , da r c ă a r rep re­
zenta o .,filiaţiune ceva mai camplicată" fi i ndcă . . elemen­
tele camponente denată a Încrucişare de influen ţe mul­
tiple " . Autorul se referă Î n speda l l a elementele ro m a n i ce.
de m u'l,t apuse În E uwpa . Î n o,oear srtă ,a d ou ra j u mătate a
seco l u l u i a l XV- lea . d a r exi 'stente a i d . oa ş i la cele goti.c e
- ca forma pentagon.o l ă a o bs i d e i a lta ru l u i rş i f,rÎnge.rea u ­
şoarră a a rc u ri l o r bo' l ţ i lor - o a re totuş i n u ,a r a d u oe - c rede
prof. Vi rg i, 1 Vătă'ş i ,a n u - arg u mente suficiente pentru presu­
"
punerea colabarării unui meşter provenit din vreun şantier
, G . B a l ş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, B u c u reşti. 1 925. p. 2 00 .
2 1. D. Ştefă nescu, L'Evolution de la peinture religieuse en Buco­
vine et en Moldavie. Nouvetles recherches. Pa ris, 1 929. p . 5.
40
www.patrimoniu.ro
gatic " 3. Folos i rea l o r 1 .0 ed iHoi u l d i n D o l h eşti o explică pri n
" sugestiile răzleţe" pe calre le -,a r fi p ri m i,t de l a meşterii
co nstnudori ai n u meroO!Selo r " biserici catalice ridicate În
Maldava " . Deci - con c h i de a uto rul - "structura bisericii
din D alheştii Mari, cu sistemul ei de cantraforturi interne
denată calităţi specifice, derivate În u ltimă analiză din
principiile arhitectu rii bizantine " ceea oe n u putem
crede - şi ca a tare n - a r putea fi "decît apera u n u i meşter
lacal " . ră mî n î n d probl ematică "daar c lasarea şi datarea
aperei pietrarului care a executat chenarele de la ferestre.
cu prafiluri, În stilul Renaşterii, g reu de Încadrat În u ltimul
sfert a l secalului al XV- lea " 4.
I n l uc ra rea Istaria artelar plastice În Ramân ia5 s-a su­
gerat că porn indu-'se "de la premizele aferite de basilica
de la Rădăuţi. şcaala de canstructari a utahta n i ce se for­
mase cu timpu l În Maldava, a elabarat un tip de edificiu
religias, looa l. den umit după forma pla nului său, tipul
dreptung hiular sau lan,g itudinal simplu. G îndit În esenţă
ca a simplificare a planului şi a structurii cun oscută la
Rădăuţi, acest tip indică accentuarea contribuţiei gotice.
Într-o. interpretare laca lă, dar şi asimilarea unar sugestii
primite de la tricancul de arig ine sîrbească " . A,utar.u l ca­
pi,to' l ul,u i Îng.l o b�ază Î,n a,oelals,tă g.rurpă ş i b i s'e rilc a d i,n l.: ujen i ,
car,e - a r f i "primu l monu ment d e plan dr,eptunghiular
simplu " pă strat. u nmăto ru' 1 - se s U1sţ i n e Î n co nti'n u a,re
În o�d i ne c ro nolog Î 'Că . fi i nd b i s'e r,i ca ,d i n Do.l h eşt.ii
M a ri . "a Întruchipare caracteristică a rezultatelor la care
ajun seră Înainte de 148 1 can structarii autahta n i În elabo­
rarea u n u i tip lacal de biserică. prin preluarea creataare a
farmelar arh itectanice maştenite " 6 .Trre b u ie reţi nlu t În'să . d u pă
c u m vom d e m o n stra . că D'o l heşt i i M a ri sî n t a nteriori L u ­
jen H o r.
De ou nÎ n: d . s - a alf i rm a t oate:g o ric. fă, ră o bază docu ­
menta ră ş'i fă ră să se a'ştepte Î n c h e, ie rea ş i p u bl i c a r,e a re­
se rid a m ă n ăls t i r i i P'utn a . c ă . . necrapala ridicată de Ştefan
cel Mare la Putna a fast a construcţie de plan drept. cu a
singură navă, cu Înalte arcade oarbe de-a lungul pereţi­
Iar laterali şi cu boltire semicilindrică sprijinită pe du blouri
pierdute la naşteri. În zidăria pereţi/ar dintre arcade , . .
Cu a lte cuvinte. a biserică de tipul celar ce se văd azi la
Dalheşti ş i Volavăţ dar , . . de dimensi u n i n atabil mai a m ­
ple " 7. I n conti n u a re. acel a,ş i a uto r afi nmă - tot oateg o ri c -
că structu ra i n terioa ră a vech i i bi seTid a mă n ărsti ri i p.utna
a fost s ilm H a ră c u a bi serid i d i,n Dol heştÎ' i M a ri . aprec i i nd
că e " mai presus de arice îndaială că Şendi'ea. cumnat şi
sfetnic atît de aprapiat al lui Ştefan , a imitat În chipul cel
mai firesc gestu l dam n ului său. realizînd a replică fidelă a
Putnei, n u mai că ne putem uşar Închipui, mai madestă. ma;
puţin pretenţiaasă decît madelu/"a. Pri n ,u rma re, potri,lţi,t pă ­
re r i i acest u i cercetă tor. b il seri,c a d i n D ol h eş,t i i Ma ni els te cti­
toria porta rul u i Şenld rea ş'i o construcţie poste ri o a ră celei
d i n mă,n ă s t i r,�a P u t n a .
D i n categ ori,a a d o u a a cercetătaTirl o r. c a re a u că utat
să d e m o n,strez,e că b i,seri'ca d i n Dol h eşti d a tează d i n pr'i m a
pa:rte a dom n ie i l u i Ş'tefa n cel Ma re . f.a'c pa rte Pa,u, 1 H e n ry
ş i p rof. G r, I o n esc u .
Pa ul H e n ry. oa re a ce rcetat c u m Uiltă ate nţie ş i a p u ­
bl i cat o l uc ra re fac-rte serioalsă ş i utHă d es p re m o n u me n -
o Virg i l Vătă ş i a n u , Istoria artei feudale Î n ţările române, B u c u reşti,
1 959, p. 625-626.
4 Ibidem, p. 628.
5 Istoria artelor plastice În România. voI . 1, Bucuresti, 1 968.
6 Ibidem, voI. 1, p. 303,
'
7 Sorin U l ea , Prima biserică a mănăstirii Putna, În .. Stud i i şi
cercetări de istoria a rtei " , 1 / 1 969, p, 4 1 .
6 Ibidem, p , 44.
 lele no'a stre d i n nord u l M o l .d ovei9, afi rmă - j u st credem
noi - că b i lserica d in D o l h eşti este cu m u l t ma i veche decît
se c rede, n e,con�ild ell'1î'nd ca a rg u ment d ec i s i v , în a ce'a stă
privi nţă , dat,a î n m o rmîntă ri i a id a po rta nu l u i Şeond rea , d u pă
c.um evi d e n t că şi b i.seri'c a d i n Ră,dă uţi a t re b u i t să fie co n ­
struită a n·te ri oO r datei m o rţ i i l u i Bog d a n 1 . D e a sem e<n:=a . .
Pa u l H e n ry a e m i s i rpotem - c a re tre b u i e reţi,n u tă - ' că
p lon u l bi s erid i d i n D o l h eşti p a re să trăd eze o reî ntoO a rcere
1'0 vech i le ilnH urenţie s'c ă pate cOlntlrol l u l u, i B'i zlOInţ;u l,u i , N o i c re­
dem î n să că b i's erica este, mai s,i g u r, d i ntr-o vr,eme Clî n d
B i wlnţul n u putea î ncă exercita u n a semenea contro l .
G ri g' or,e I o nescu, î,ntr- o l u c ra re p u bl i,cată î n a n u l 1 9381°,
apreci ază că p r i n i nte resu l acord a t de Şt'e�aln cel M a re
necropolei d oO m n eşti d i,n Rădă uţi s - a atra s a, slu p ra e i oO te n ­
t i a co n lS tru ctor,i l o r m o l dove n i , ca re a r f i că utat s ă - i re,pro­
d ucă fi del l i n i i l e prilndp a l ,e î n con'st'ru cţi i s i m H a re, d î n d ca
exem p l u b i,ser, i'o a d i n D o l h eş't i . U l te rior, a'celoO ş i a' utor, în
si,nteza pe care a p u b l i,c at-o a s u p ra i sto riei a rh i tect u r i i ro ­
mâneşti 1 1 , vo i nld să exp lk.e " supravieţuirea " u n u i a semenea
"tip " de mo n u ment ,. Învechit şi demodat", re l, u în. d o i dee a
. I u i G . B a, l, ş, ca re p r'e s'u p u nea că între Ră,d ă' uţi şi Dol h,eşti
au exi stat " alte biserici acum dispărute şi care au transmis
tradiţia" 12, em i,te i poteza că "faima de care s-a bucurat"
edifici u l înă I �at de Bog d a n 1 , încă de la z i d i rea l u i , prec u m
ş i " grija p e care i - a u purtat-o de- a lungul vremi/or prelaţii
şi voievozii" a a t ras "atenţia primi/or meşteri ai epocii, zi­
ditori de biserică " . Dec i , 'coO nti n uă G r. I o nesc u , s - a r "putea
ca cea dintii biserică a mănăstirii Putna să fi avut ca mo­
dei" b i seri'c a epils'c opa' iă d i n Ră .d ă- uţi , ş i călre i oO i -m fi u rm a t
Do l helşt i i 13. Aş'a,d a r, m on u m entul d i n D o l h e'şti i M a ri n u este
decît o ,,«interpretare simplificată » ( s u b l . n . ) a tipului că ruia
ii aparţine vechea ctitorie a lui Bogdan 1 . " Reţ i. n Î n d şi fa ptu l
că la co nstnu i rea b i seri c i i d i n D o l h eşti s-a fo losit o teh,n i că
" ceva mai rudimentară " d eoÎt l a Rădă uţi (ceea ce n u - i ca ­
zu l , pentru cei calre a'u ce r'cetat b i'se ri-oa d i n DoO l h eşti , n . n . ) ,
G r. lo n,e scu o oOt�i b u i',e "vrem ii d e inceput a domniei lui
Şte·fa n cel M a re " 14.
2. Ce ne spun izvo a rele i stori'ce despre a şeza rea de la
Dol h eşti ş i În.temeieto ri i ei ? Sat'u l Dol h eşti a fost î ncă d i n
seco l u l a l X IV-Il ela Î,n p roprietatea Î n a i nta ş i l o r po rta r u· l u i
Şendrea , fără Î nsă s ă avem vreo dovadă că l - a Întemeiat
vreu n u l d i n ei. P ri m u l d i'n t re aro eş,ti a , a m i ntiot Î n doc u m e ntele
păstrate Î n a i nte de 6 i a n u a rie 1 395, fă-cea pa rte d. iln tr- u n
g ru p de patru m a ri boi e ri m o l dove n i - proba b i l c e i m a i
i m porta nţi- ca re a u g O' fa ntat f.aţă de reg ele po l on că
d o m n itoru' l Ş'tefoO n I se va p rezentoO la d ata şi În loc·a l itatea
fixată pentru a pre,sta j,u rălm Î'n t ul de voQlsa l ita te. Cu ace,a' stă
ooazie ei u r, m a u să d ilscute d if,e rite chesti u n i teritori a, l e pe n ­
d i nte d e ce,le două ţă ri 1S. Evi,d e nt că a'Ge'st m a re demn ita r,
a d a ugă că s - a'u tri m i s ca hota rn i c i " boierii de primprejur
a n u m i Coman, Cunţu şi Şandria " 19. Boierul hot.a rn ic Şa n ­
d ri o n u poate fi d ecît oei a m i ntit Î n d oc u mentul d i n i a n ua ­
r,i e 1 395, ila,r " hotarul lui Şăndrea " , soOlt u l DOll heşti, clOl ne
era a lături de B u d i nţ-i , i n d i cat a stfel pî nă şi la 1 2 a p r i l ie
1 80 42°.
Cea m a i veche Î n s e m n a re d espre satu l D Oll heşti , ca a şe­
za re, o avem d i n 1 48 1 , an l,a c are vech i l e leto p i seţe a l e
M o l dove i a u co n s'emnat c ă a ic i a fost Î n m o rmi ntat porta ru l
Şen rd .re, a , c u m n oO t u l l u i Şt,efa n cel M a r,e2 1 , oei c a re, p roba bi l ,
c ă î n 1 476 a opălnat oetla'tea Sucev,ei Îo mIPOlbnÎlv o l u,i M e h met ,a i
1 1 - le a22, căzut Î n s ă Î n l u pta de l,a RÎ m n i c ( 8 i u l ie 1 48 1 )23.
Satul Dol heşti m a i e'st,e a, poi menţi onat l a 1 5 m a rtie 1 49024
ş i l a 22 f·:=bru a rie 1 502. I n documentul d i,n 22 februa rie
1 502 srÎn t i n d i caţi n epoţ i i po rta ru l u i Ş e n d rea , a i fratel u i
s ă u Iva,n c u ş i a i s u roTi i s·a,l e M ă r i n a , c a vî nzători a i satu l u i .
E i a,u pneda 't o u m p ă răto r' u l u i ş i p riviolreg i i l e d e proprietote
avute de l,a Î n a i n t.arş i i l o r, d i ntre c a re u nul era de la Ale­
x a n,d ru oei B u n 2S. Acea stă me n ţ i u,ne este Î n că o dovadă
s i g u ră că Îln a i n te de 1 402 sat'ul se n u mea D o l helş ti .
I'n d o oum e n t u l d i n 1 5 m a rtie 1 490, c a re c u pTi n de n u mele
satel,o r c u biser,id ş i preoţi d i,n cu p ri m' s u l e parr hi e i Ră dă u ­
ţu' !,u i , s e menţionează c ă satu l Dol h eşti , c u b'i s'e ri,ca s a ,
făcea pa rte d i n acea stă epa r h i e Î,n că d i,n ti m p u l d o m n i e i
l u i Alex a n'd ru oe, 1 B u n , evi,d ent c ă de l a d a ta constitu i r i i e i ,
proba b i l d ilntne a n i i 1 402 ş i 1 403, o d i că d u pă Î n ţe,legerea
s u rven i tă cu Patri a rh i a d i n Constantir n opol26. Am putea deci
s u sţi n e că l a daba Î nfi i nţălri i e p ils'c opiei de Ră'dă uţi ş' i a de­
l i m it ă r i i e pa rh' il,� i , Î n Dol h eşti exist,a cti,toria nec ro po l ă a
fa m i l ie i Şen d re a .
Po rta ru l Şend rea a avut, potr.ivit i nfo r m aţ i i l or d oc u m e n ­
ta re, t rei fete. P r i m a , n um ită N.eacşa , opar-e me nţiona'tă de
Bogdaln I I I ca ..fata Ma riei, sora tatălui Domn iei mele Ste­
fan vodă"27. A dou,a fiică, D ra g n a , a �ost că sătorită cu ;pă ­
ta r'u l C i a n ă u28 ş i a treia s - a n u m it M a g d a l e n a29. S - a r pă ­
re,a că d u pă moa rt'ea M a ri e i , sora l u i Ştefa n cel M a re ş i
soţia po rta r'u l u i Ş e n d re a , satu l Dol heşti a ră m a s Î' n p ro prie­
tatea flr,ate,l u i ş i s u ro ni i aoe>5tu i a , Iva ncu ş i M ă f i n o . N.e poţ i i
a cesto r,a l - a u vî n d ut l a 22 febru a ri e 1 502, vi stie rnilc u l,u i
I s a c30. I n a i n te de 1 6 februarie 1 528 satu l D o l h e,şti a i ntrat,
pri n da,n i,a l u i Petru Ra reş, În pro pri,e tatea u n u i boier o a re ,
căI I,ugărri n d u -ls.e c u n u me'l e de N-ech!Hor, I -.a dă r,u i t m ă n ăl s ­
ti ri i N eumţu I,u i 3 1 . D,a lr , 1'0 1 3 opri,l oÎle 1 554 n e, poţi i v,i,s,ti 'e m i ­
c u l u i I sac, a i căror părinţi proba b i l că fLlseseTă viclen i l u i
Ştefă niţă Vodă î' n aipni lli,e 1 523 ş i aa 're 'e vi d en t ,că I,e-Ia co n ­
fi soat propri etăţile, scă pî n d p ro b a bi l Î n Polo n i o , a u re i n ­
trat Î,n proprietatea satu l u i D ,o l h eşti , p ri,ntr- u n aoCt d e ret no ­
oed a re a l l u i A,lexa nd ru Lă,p u ş n ea nu32, im preu nă c u ca re
proba bi l că s - a u reÎ ntors În ţ ară . De la u rm a,ş i i l u i I.sa c
vistie r,n i'c u l , Î n a i nte de 7 i 'a nu arie 1 56 1 , sot u l Dol h eşti a
trecut în pro pri e'tatea post-eln i o u l u i Zbierea , c a re, pri ntr- u n
sch i m b , l - a cedat mă năst i ri i Probota33, Î n p ro p riet.atea că ­
rei·a a ră m a s pÎ,nă l a 1 863.

(7ij;>
pe lîngă că era pwpriet a nu l a'şeză ri i de l a D, o l h eşti , a fost
şi b u n i,c u l l u i Şenrd rea po rta ru l de Suceava Î n t re a n i i 1
1 481 16.
La 2 ilu l i e 1 398, oÎ n d d o m n i toru l Ste�a n I a d ă ru it m ă ­
năst i r i i Sf. N i'co l ae d i n Po' i a nă - z i să P robo,ta - s'atul
" Budino şi altul mai din sus de acesta", este a m i ntit şi " ho ­
tarul de l a Şindria " 17. A m b e le soOte le - a Îlntă rit , l'a 2 0 i u l ie
1 404, a'cel e i a' ş i m ă n ă,sti ri AI ,exoO n d ru cel B u n , d n d se m e n ­
ţionează d i n nou c ă u n u l se n umea Bud i nţi i , i a r cel ă l a lt
se af,l a " din sus", " pisti drum, in codru, la hotarul lui Şăn­
d l ea " 18 l'ntr- u,n reg'est mai complet, o u a ceealş i dată, se
9 Pa ul Hen ry, Les eglises de la Maldavie du Nord, des origines
Ci la fin du XVle siecle, Pa ris, 1 930, p. 1 28-1 29.
10 Gr .
Ionescu, L'Architecture moldave aux temps d'Etienne le
Grand, Wa rszawa , 1 938, p. 1 50.
" G r. Ionescu, Istoria arhitecturii in România, voI . 1, B u c u reşti, 1 963.
1 2 G. B a l ş, op. cit., p. 200.
13 G r. Ionescu, Istoria arhitecturii . . . , p. 226.
14 I bidem, p. 226-227.
15 M. Costăchescu, Documente moldoveneşti inainte de Ştefan cel
Mare, voI. I I , laşi, 1 932, p. 6 1 0.
16 Documente privind istoria României. A Moldova (in conti nuare
se va cita D. 1. R. Aj, sec. XV, voI. I I , n r. 8 şi u rm. şi nr. 31 .
17 Ibidem, sec. XIV, XV, voI. 1, n r. 4. Documentul s-a tra n s m i s
Într- un regest. S a t u l s-a nu mit B u d i nţi şi Bodeşt i .
18 M. Costă chescu, o p . cit., v o I . 1 , p. ' 9 ; vezi şi D.I.R.A, vo I . c i t . ,
n r . 1 8, unde se publ ică o tra d u cere m a i completă a doc u mentu l u i .
- Citeva date despre vech imea familiei Sendrea. Boieru l
Ş e n d rea, a m i ntit Î n a i nte d ,e 6 i a nuO'rie 1 395 ca fă cî,n d
pa rte d i ntre sfet n i c i i p r i nd p a l i a i d o m n itoru l u i Ştefa n I
19 A rh. SI. Iaşi, C LXXV/40, f. 25 v. Rezumat d i n 1 838.
�o M. Costăchescu, op. cit., p. 1 9.
21 " eius cognatus " ("Co l u mna l u i Tra i a n " , V I I , p. 378) .
" 1. Urs u , Istoria lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1 925, p. 301 .
lJ Cronicile slavo - române din sec. XV-XVI, p u b l i ca te de Ion Bog­
d a n . Ediţie revăzută şi completată de p, P. Pana itescu, B u c u resti, . 1 959,
p. 1 9, 34, 72.
21
1 . Bog d a n , Documentele lui Ştefan cel Mare, voI. 1, Bucu reşti,
1 9 1 3, p. 408,
25 Ibidem, voI. I I , p. 1 96.
26 I bidem. Prima menţi une despre exi sten�a episcopiei d i n Rădăuţi
o avem din 6 i, u l i e 1 41 3 (M. Costă chescu, ap. cit., voI. 1 , p. 1 0 1 ) .
l7 M. Costăchescu, Documentele moldoveneşti de la Bogdan voe­
vod, B u c u reşti, 1 940, p. 358.
28 D.I.R.A, sec XVI, voI. 1 , n r. 7 1 .
19 M. Costăchescu, Documente moldoveneşti de la Ştefan cel Mare,
laşi, 1 933, p. 1 4 .
30 1. Bogda n , op. cit., v,ol. I I , p. 1 96.
3 1 D.I.R.A, Moldova, sec. XVI, voI. 1 , n r. 2 1 7.
32 Ibidem, voI. I I , n r. 54.
33 Ibidem, n r. 40 ; voI. I I I , n r. 55.

41

www.patrimoniu.ro
 deoa rece in ea �u s.es'e i n m o rmÎ n lTaot ce,1 p u ţ i n u n u l d i ntre
Î n a i'ntaş i i po rta oru l u i Ş e n d re a .
Vech i u l pome l n i c a l b i se r i c i i , a stăz i d i s p ă rut, m enţiona
pe ctitari i A l exa n d ru şi Şe n d rea45.

::
.

3. B iserica n ecropală a familiei lui Şendrea, c a r,e se

Î n a lţă şi ,a stă zi in m ij l,o cu l u n ei i nci nte spa·ţ ioase Î n con� u ­
rată de u n z i d de p i o t ră , e'ste conlstr,u ită d i n b ucăţi d e pia­
tră b r u t ă , n e reg u l a tă , Î n t re ca re sint ş i b l o c u ri mai ma�i,
a şezate c u m u l tă g rijă ş i pri n s e Î n t re e l e c u m o rt a r d u r. In
afa ră d e sacl u , Î ntreg pa ra me n t u l este a c o pe r i t c u un strat
g ra s de ten c u i a l ă , a p l icat in a n i i 1 926- 1 927, c i n d b i se rica
Fig. 1. Oolheştii Mari, planul bisericii. a s uferit a n u m ite t ra n sfo r m ă ri ş i a d a o s u ri , atit Î n i nterior
cît şi la exte'ri,o'r. P,e h Îlngă tum u l - c1opo,r n iţ ă , IOld orslal!: p ronao­
s u l u i i n 1 852, i n 1 926- 1 927 vech i u l acoperiş d e ş i n d ri l ă a
fast tra n sfo rmat şi Î n l o c u i t c u u n u l de t i n i ch e a . Atu n c i s - a
a deţ i n ut şi f u n cţi i l e de pÎ rcă lob de H oti n34 şi N e a � ţ35.
. a d ălu g.at o oo�n i,şă forma,tă diiln trei ffilU I ulni g rols o l 'a 'n e, eXloe­
In afo r ă de Do, l h eşt i , u n d e - ş i aveo şli cu rtea , m a l deţ i nea
s'iv de p�oemi nentle, i , alr I,a o o l ţ UlI sud -Iestilc ,a l Inoa o·s·u'l,u i un
in prapni eto te ş i s'atu l T udona din �in'utu l Botoş'� In:i36 , Eli
. coş p r i s m a t ilc de p ira tră . La co lţu rille , p r o n a os u l u i , n a o s u l u i
tră i a incă la 25 OIpri l i e 1 420, ci nld este m e n ţ i o nat I n sfatu l
ş i a l ta ru l u'i , oa re este m a i ret ra s , se o blservă b l a'c u ri m a ri d e
d o mnesc i mpreună c u copiii săi " 37.
" p i a 't ră , o a recum fa.son ate. P,i atra d e l a abs ild a a l t a rul u i este
De s a t u l D o l h e ş t i , de b i serioa de a i c i , este l eg ata I n
• •

a şezată Î n aşa fel i n cit i n d i că c l a r in exter i a r, ca şi in

sped a l a m i n t i rea erou l u i porta r ,de S u cea v,a , Şe � d rea :: u m ­
: i n teriar, ce l e c'i n ci l atu r,i a l e Î n călpe'r i i .
n a t u l l u i Stefa n cel Mare, eyn retlicher rytter , aod l 'c a u n
" Biselni'oa ,erste de p l,a n di rei p'lJu,n g h, ilullla r, Îlm pă rţită În cde
cava l e r le� l , c u m este denu m i t d e a uto r u l cro n i'c i i Breviar
t rei i,ncă peri ob ilş, n u, ite, p �olnoao s - uş'o r s u p ra l ă' r9'ilt i n i nrte­
scripta38. Gro n i ci l.e n'O, a stre au reţ i n,ut p a rti c:,i pa rea sa l a
ri o r - n a o s ş i a l ta r. Perete l e d e s p ă rţitar d i ntre n a a s ş i
l u pta de l a R i m n i c (8 i u l i e 1 48 1 ) , c.i n d s - o r pa rea ca. a co­
pro n a o s , stră p u n s d e o u ş ă , se pă strează , d a r icon asta s u l
m a n d at ava n g a rda a rma tei mo l d oveneşti.
d e z i d , ca r'e d e s pă rţea n a a s u l d e a l ta r, a fost d e m o l at Î n
EI a dat război iute" a d ică a ata'cat i m ed i a t ce a aj u n s a n u l 1 927. C u a cea stă o c a z i e s - a m o d i ficat i n te r i o ru l a b s i ­
�
..

p e cimp u l d e l u ptă - s'c ri,e Letapiseţul d e l a Putn a39 ar

d e i ş i s - a u tra n sfo rmat pă rţ i l e destin ate · p ro s co m i d ie i ş i
"a căzut Î n acel războ i " , c o n s e m nează u n a lt l et'Opi seţ40
.. d i,aconko n u l'u i , p e fereastr,a că r u i a s - a sc'o s u n coş d e
Deose b i t de i nteresa n tă n i se p a re i n ter.po b rea - ba zata sobă ; d e a'ceeoa, a stăzi a spectu l b i se r i c i i n u m a i core s pu n ­
p roba hi l pe text u l u n u i i Zlvor ma,i detaHat - I � i Mi s a i l Că l u ­ de o b'semvaţi'i' l or I Uli G . Ba llş4 6 .
g ă r u l l a textu l Cranicii I'u i · G r. U reche, refe n to�a re I a I u pta P ro n a o s u l şi n'a o s u l s i n t acape rite de oite o boltă Î n
. . .
de la R'Î m ni c . D i n d a tele s a l e , tra n s m i se n o u a p n n I nter­ l ea g ă n , În a,rc u ş o'r ,f, rilnt. cOln �t rUiilte - oa şli l a Răld ă.uţi
p o l a rea a m i ntită , ar reie, ş i că Ştefa n cel M a re, in a doua
d i n s i g ă , pentru a fi m a i u şo a re, ş i f i e c a re Î n tă rite, l a
j um ă tate a l u n i i i un ie 1 48 1 , a fost s u npri n s d e atoc u l tru ­ m ij loc, c u cite u n a rc d u bl o u , Î n co n s a l ă . U n a rc d u b l o u
pe'l'O r tu rceşti şi m u n te, neşti co m a nd a te de Al i - beg , Sken ­ s i m i l a r s e află i n tre n a a s ş i a lta r.
d elr- beg şi Ba so ra b Ţepel,u ,ş , c a re " că uta u �
rumul S uce­ D i stri b u ţ i a ferestre l o r p ra n a o s u l u i şi ale n a o s u l u i n ec ro ­
.
vei " 4 1 .Pentru m o m e nt s i t u a ţ i a a f'Ost s a l vata p n n ret rag erea p o l e i d i n D o l h eşti - ceea c e a r a ră ta i nf l u e nţa d i rectă ş i
g ră b ită a t r u p e l o r tu rceşti d i n ca u �a m o rţi i sultan u l u i M e h ­ poate c h i a r m î n a m eşteri l o r c a re a u canstru i t ba s i l i ca l u i
l
m e d a l I I - I'ea ş i de sOisi re'a i n a p ropierea reg i u n i l 'o r ata'cate Bogda n I - este u rm ă ta a rea : d o u ă l a p ra n a o s Î n pa rtea
a porta ru l u i Şendrea cu "e: samă de aaste' şi a p a ha r � i -. : de m i azăzi , u n a În p a rtea de n a rd 10 n a as u l u i şi d o u ă Î n
.
'cu. l u i Costea cu alta sama de aaste " . D e ş I avea u " PUţini
..
c e a s u,d i că . Spre deoseb i r'e d e Do,I'h e ş t i , n a o s u' l n ecro p a' l e i
slujitari Ştefa n cel M a re i - a tri,m i s i n a i,nte c a - n chip de
" "
d i n R ă d ă u ţ i a re t r e i ferestre l a s u d , deoa rece este m u l t
strajă". Ei nu n u m a i că au o p ri t ino i n ta rea trupelor l U I B a ­ m a i s pa ţ i a s .
s a ra b Ţepe l u ş , d alr I,e-'a u şi forţat s ă se retraog ă . I nt r: .� i.m p, Sti'l pi i , ca re l a b i serica l u i Bog d a n I d e s p a rt n ava c e n ­
Stef.a n cel M alre ş' i - a concentr,at aaste a , pe ca re a d l fl J a t - o tra l ă d e c e l e l a te ra l e , l a D o l heşti s î n t Încorpora ţ i Î n z i d u ­
� p re Ţ a ra R o m â n e a s'că . Lu pta se pa re c ă a În.ceput pri ntr: r i l e l atera l e ş i l e g a ţ i d e - a l u n g u l l o r p r i n a rc u ri u ş o r frinte,
u n atac fu l gerăt'Or al ava n g ă rz i i m Oll,d ove n eştl c'Oma n d ata form i n d opt n i şe, ca re a m i n tesc n a ve l e l atera l e a l e. n ec ro ­
d e portaru l Şenrd roea . in alcea'stă ci ocn i re " a u pierit Şen: p o l e i d i n R ă d ă u ţ i . Pentru p rof. Vi rg i l Vătă ş ia n u sti l p i i ş i
drea . . . mai gios de RÎmnic, unde s-au pomenit m u lta a rc u ri l e, ca re formează cele o p t n i şe de l a D o l heşt i , i n d e ­
vreme Mavila Şendrii " , n otează Gr. U reche i n c ro n i'c a s·a42. pHnoeS'c m l,u I uno,r IOOlnotliOlfio rtul�i intern,e , ·deo a'rece "imping
O a st,e a co m a n da tă de B als'a ra, b Ţepelluş a s uferit o g rea spre in�riar punctul de naştere a l balţilar " 47.
Î n f ri n g e re ( d um i n ică 8 i u l i e 1 48 1 ) , d upă ca re tru p ul n e i n ­ A b s i d a a lt a ru l u i , pen ta g o n a l ă , in i nterio r şi În exte r i o r,
. .
s uflet i t a l pOlrta ml u i Ş e nd rea a fost tra nsportat Ş I I n m o r­ de o farmă ra r i n tî i n ită ,I a b i se ri c i l e de rit g reco - o rienta l ,
mi nt�t la D O' l heşti ,, /ingă tatăl său"43. d a r ca re s e g ă seşte a p roa pe i n m o d o b i ş n u i t Î n .a rh itec­
Pe l i n g ă G ri gare U reche ş i i n Letapiseţul ananim a l t u ra g o t i c ă , a putut fi c o p i a t ă , c rede p rof. G r. l an e s c u , d e
Maldavei s - a co n se m n a t c ă " atunci ş i Şandru a căzut În l a v re u n a d i n b i s e r i c i l e cata l i ce can stru ite i n M o l dova48•
acel război şi a fost dus şi ingrapat la �atăI său, la 00'/­ Pentru o formă s i m i l a ră de a lt a r s - a dat ca exe m p l u a c e l a
jeşti " (g reş i t Î n l o c d e D o l heşti)44. Deci şi potri � i t datelor a l b i se r i c i i cato l i ce S f . Feci o a ră d i n B a ia49, i n ă lţată Î n
cupri n se Î n cele m a i vech i l eto p i seţe m o l doveneşti se poate j u ru l a n u l u i 1 41 05°, fă ră Î n s ă a se face n i c i o a pro p i ere c u
s u sţ i n e că b i serica d i n D o l h,eşti e x i sta i n a i nte de 1 48 1 , vechea b i s e ri c ă d i n C i m p u l u n g , c o n stru i tă p ro b a b i ' l i n
pri m a j u m ătate a seca l u, l u i a l X I V - l ea S 1 , u n de s e Î ntrevă d
34 O.I.R.A., Moldova, sec. X I V, XV, vo I . 1 , n r. 1 0. efo rt u r i l e c o n st r u cto ri l a r d e a a d a pt a farme/e şi structlura
35 Ibidem, nr. 1 7 şi 20. "
unei basilici de tip ramanie cerinţelar pragramului unei
36 Ibidem, n r. 1 2 ş i 1 3. biserici creştine greca-arienta/e " S2. T atuş i , n u e s t e exc l u s, ş i
37 Ibidem, nr. 48.
Ion Chiţimia, Cronica lui Ş tefan cel Mare, Bucureşti, 1 942, p. 47 ;
38
Cronicile slavo-române, din sec. XV-XVI, p. 34. 45 Marele dicţionar geografic a l României, voI. I I I , Bucureşti, 1 900.
39 Cronicile slavo-române, p. 72. p. 1 70.
40 Ibidem, p. 1 9. 46 G . Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, p. 1 24.
41 N. Iorga, Istoria Românilor, voI . IV, Cavalerii, B uc ureşti , 1 937, 47 Virgil Vătăşianu, op. cit., p. 628.
p. 204. 48 G r. Ionescu, Istoria arhitecturii in România, voI . 1, p. 227-228.
42 G r. 49 Ibidem.
. _
Ureche, Letopiseţul T ării Moldovei, ed. a I I-a, p u b l i cata de
P. P. Pa na itescu, Bucureşti, 1 958, p. 1 0 1 . 50 Ibidem, p. 1 1 5.
4 3 I b i d e m , p. 1 05. 5 1 Ibidem, p. 1 1 9, nota 2.
44 Cronicile slavo-române, p. 1 9. 52 Ibidem, p. 1 1 9, nota 2.

42

www.patrimoniu.ro
 noi ' inci i n ă m a c rede că p l a n u l a cestei b i serici n e i n d ică
o ba s i l ică rom a no-cato l i că d i n seco l u l al X I I I - l e a , " adap­
tată cultului ortodox către Începu�ul secolului al X /V- lea"53,
cum s - a r pă rea că s - a făc u t şi la D o l heşti , d a r către sfi r­
şitul vea cu l u i al X I V- lea , deoa rece, pe li n g ă celela lte ele­
mente, ş i tra d i ţi a loca lă afi rmă că necro p o la d e a ici a fost
la inceput o b iserică săsească54, a dică rom a n o -catol ică .
P'a ·�tela arpuse,ană a bo,l ţi i a , llbalru lu i bils'e,nilOÎ,i di n
Dolheşti este i'n a rc UlşOlr f rint, d eterio rată puţi n , pr,o ­
bo b i i cind s - a d e m o l a t cata petea s m a d e z i d , i a r s p re
răsă rit a re form a u n u i t i p de s e m i c a lotă pol i g o n a l ă , cores­
punzind celor ci nci l a t u ri ale a b s i d e i . Evident că nu exi stă
n ic i o dovadă că un a se m e nea s i stem de bolti re a exi stat
şi l a p r i m a b i serică a m ă n ă st i ri i P u t n a , c u m s - a in cercat
să se a rg u m e n teze de c u ri n d 55.
Ca n ivel , i n că peri l e pro n a o s u l u i ş i a lta ru l u i sint s u pra­
înălţate faţă de naos. Vechea pa rdosea lă d i n i n teriorul
biserici i , d i n bl oc u ri d e piatră , s-a Î n locu it, p roba b i l că
tot î n 1 926- 1 927, cu u n strat d e c i m e n t moza i cat. Nu s-a
consem n a t n icăi eri ş i d e n i m e n i ce s-a găsit sub ele şi
n ici d a că s-a u m b la t Î n m o r m i ntele d i n p ron a os. U şa pri n
ca re se i ntră În p ro na o s ş i - a p i e rd u t forma o ri g i n a ră , fi i n d
l ă rg ită ş i î n ă lţată p roba b i l cin d s - a a d ă u g a t t u rn u l cl o­
pot n i ţă , dar l a uş a ca re stră p u n g e peretel e despă rţitor d i n ­
tre p ronaos ş i n a os s e m a i pă strează ca d ru l d rept u n g h i u ­
l a r, fo rmat d i n t r- u n l i ntou c u bază scu l ptată , m a i m u l t
sch iţată , c i o p l i t p r i m itiv, s a u deteriorat Î n d ec u rs u l t i m p u l u i .
N u este ex'c l u s s ă f i fost mod ifÎ'c ată, a d ică I ălrg i tă , ş i Î'n ă I ­
ţată pri n red u cerea u n u i rî n d de m u l u ri i nterioa re, f i i n d că
faţă d e u ş i l e d i n peretele a m i ntit de l a a lte b i serici n i se
pa re prea l a rg ă ş i prea Î n a ltă .
I n i n terior, Î n afa ră de fresca d i n pro na o s, bi serica a
fost vă ru ită g roso l a n , necore s p u n ză to r. Stra t u l de var aco­
peră ş i azi ,f mg mente din f'r-esca o,nilg i n a ră .
D i n cele şase ferestre a le b i serici i , trei , ş i a n u me cea
d i n perete le n o rd i c al n a os u l u i şi corespo nd en ta ei de pe
peretel e s u d ic, ca şi ferea stra a lta ru l u i , a u fost m u l t l ă r­
g i te ş i a l,u n g,ite, d i st rug Î nd u -, Li - se 'a stfel a ncald na mentele.
Anca d ro me ntele ră m a se ale cel o rl a l te <trei ferestre
provoacă n e d ume r i re , fi i n dcă, a'şa c u m n i se pre,z i n tă ,
sînt d e u n t i p neo b i ş n u it, neÎntÎ l n i t l a n o i , i a r u n u l d i n ele
a re u n caracter specific armean s a u g eorgian " 56.
" Tra n s i lva n ia c a s ă l ucreze Î n M o l d ova,
Ferestrele prona os u l u i sînt m i ci şi a u avut c h e n a re de
formă dreptu n g h i u l,a ră fo rmate d i ntr-o ca vetă a b i,a sch iţată ,
d i n a lta o b i ş n u ită ş i d i n o m u l u ră . N u se ştie cî n d , a m bele
ferestre, extrem d e strîmte spre exterior, dar m u l t evaza te
Înspre i n terior, au fost a l u n g ite, a stfel că a stăzi decoraţi a ,
Î n pa rtea d e jos, pa re neo b i ş n u ită, deoa rece d i n ea a
ră m a s d o a r cîte o b u cată, i n d re ptată s p re g o l , ceea ce a
făcut pe u n i i cercetători să cread ă că i nte nţionat s - a u exe­
cutat as em enea ca d re , Noi credem că a t u n c i cî n d s - a făcut
a l u n g i rea ferestrelor - proba b i l s p re sfîrşitul seco l u l u i a l
XV- lea s a u Î n ceput ul cel u i d e a l XVI -,I ea - s - a tă i o t pa rtea
de jos a chenaru l u i , ră m î n î n d doa r pă rţ i le ca re ati n g gol u l
ferestrel o r.
Deose b i t d e i n teres a nt n i se pa re, de a semenea , che­
narul p r i m e i ferestre, d i ns pre sud, a n a os u l u i , fo rmat d i n
c i u b u ce ca re s e Î n t reta ie, term i n a te l a ca pete c u cîte o
pa l m etă. G . B a l ş afi rmă că i m i tă u n decor străvech,i , o b i ş ­
n u i t Î n As i a M ică ş i În Arme n i a , văz u t de e l l a r u i n e l e p a l a ­
t u l u i d i n M a n g u p, ş i ca ata re pre s u p u ne c ă a p u t u t fi l u crat
de meşteni a'n men i aduş i de lalooll lO SlalU de o .lţ i i ohiş'l1I u i ţ i să
exe'oute a s'e m e n ea de,c oraţi i57.
U n a lt element, ca re i n dică vec h i mea b i serici i d i n Do l ­
heşti ş i o leagă strîn s d e evo l uţi a a rtei med i ev,a l e d i n Tra n ­
s i l va n i a , este ş i pi ctu ra păstra tă , stu d ia tă com pa rativ ş i cel
mai co m pete n t d e V i rg i l Vătă ş i a n u58 şi d e c u rî n d d e către
Va s i l e D ră g uţ59. P ri m ul afi rmă că a cea stă ctitorie este
53
54
V i rg i l Vătă ş i a n u , op. cit., p. 1 30-1 3 1 .
Marele dicţionar geografic, loc. cit.
5 5 Sorin U l ea , op. cit., p . 49.
56 G . B a l ş , Chenarele ferestrelor bisericii din Dolheştii Mari, i n
" Buleti n u l Comisiei mon u mentelar i storice", a n . X X I I ( 1 929), p. 1 62 ;
V i rg i l Vătă ş i a n u , op. cit., p. 628.
57 G , Balş, Chenarele . . . , p . 1 64.
58 Vi rg i l Vătă ş i a n u , op. cit., p . 756.
59 Va sile Dră g u ţ, Pictura murală din Transilvania (sec. XIV-XV),
Bucureşti, 1 970. ' ,.
43
www.patrimoniu.ro
--- -.----Ii---
,
,
'
'
j , , 1
: ;
, 1
I I
, 1
o 10 2(Jm
I
I ,
Fig. 2, Rădăuţi, planul bisericii Sf. Nicolae.
o biserică românească . . . contemporan ă fazei rom a n ice
"tîrzii din Transilvan ia ", a cărei pictură "se lea g ă stilis�ic de
picturile din biserica domnească de la Curtea de Argeş",
ca re au fost rea l i z.ate pe la m i j locu l vea c u l u i al X IV - l ea6o•
Pictu ra de l a b i serica dom nea scă de la C u rtea de Argeş
ar p rezen ta a stfel "o punte de trecere" s p re m u l te b i serici
d i'n T ra, ll,slill'von i a precu m şli căl1ire ,a ce €ia diln proln a OIS u I nec ro­
polei d i n Dol heşti i M a ri . A n a l og i i le - s u sţi ne a ce l a ş i a utor
- "merg şi mai departe, fiindcă şi acolo frizele cu figuri sÎn tl
de proporţii "diferite, iar În rînduI de jos fig urile sînt redate
În Întreg ime 61 ,
Porn i n d de l a a n a l i za b i serici i d i n Den s u ş , Vas i l e D ră ­
g u ţ s u b l i n ia ză că pictura a ceste i a rep rezi n tă u n p ro g ra m
iconog rafic l i m itat. s i n tetic, ş i cu a n u m ite excepţ i i - ca cea
d i n a lt a r - a u rm ă r i t re p reze nta rea categ o i i i l o r pri n c i p a le
de sfi n ţ i , s i stem a do ptat ş i În p i ctu ra b i seri c i i d i n Dolheştii
M ari �s. n , ) pid u ră "re alizată Înainte de 1 48 1 "62. S -Ia d oved i t
că pidorea b,ils er.ic i,i d i n Dell1ls u ş S-IOir � i tenmiln1at Îln
a ,nu,1 1 44363, diOlr, totodată , Vla sr i l-e Dlră Ql uţ s u sţi ne că n u se
poate p res u p u ne " existenţa unor relaţii nem ijlocite Între pic ­
turile de la Densuş şi cele de la Dolheşti" 64, deş i se ştie
că perm a n en t au exi stat re l aţi i m u l ti p le Între locuito r i i de
pe Întreg u l terito ri u al Româ n i ei ş i În s pec i a l Între cei d i n
M o l d ova ş i Tra n s i lva n i a . D e a ceea - crede m - n u tre b u ie
să n e s u rpri n d ă a semenea i nf l u en ţe ş i ch i a r a n g a j a rea s a u
a d u ce rea , dest u l de ti m p u ri u , a u no r meşteri şi a rti şti d i n
Pe lîngă b iserica l u i Bog d a n I d i n Ră dă uţi, ş i b i serica
d i n Luje n i Îşi afi rmă evident vec h i mea . Ea pă strează Î n că
rest u ri d e pictu ră rea l i zate către m ij l oc u l seco l u l u i a l
XV-lea65. Sîntem d e acord c ă fresce l e d e l a necro p o l a d i n
Dol heşti i M a ri , a l ături d e cele d e l a Luje n i , Îşi pot d i s p uta
ca l ita tea de a fi cele m a i vech i d i n M o ldova66.
60 Virg i l Vă1tă ş i a n u , op. cit., p . 388.
6 1 I b i d e m , p. 757.
62 Va s i l e Drăg uţ, op. cit., p. 48.
63 Ibidem, p. 54.
64 I bi dem, p . 53.
65 N. G rigora ş şi 1. Ca proşu, Biserici şi mănăstiri vechi din Mol­
dova, Ed. M e r i d i a n e, B u c u re şti , 1 968.
66 Sorin Ulea, Î n Istoria artelor plastice in România, voI. 1 . B u c u ­
reşti, 1 968, p . 348.
Fig. 3. Gmpulung Muscel, planul basilicii.
11 _ .11
- - _ _- _ _ _ ____ _
- - - 11 - - - - 11 - - - II - -
o fO
J
 Î n bi serica d i n Dol heşti i M a ri s - a pă strat67 d o a r pictura
pri m e i n i şe d i n pa rtea d e m i a ză z i a p ro n a os u l u i . Î n m e d a ­
I i o n u l cen tra l s - a p i ctat H et i m a s i a ş i Sf. D u h in ch i p de
poru m b e l . iar in l u n etă D u m nezeu -Tată l i n tre d o u ă med a ­
l i oane - alstăzi ca m şter·se - ş i I s u s H ri s·t os i n t re fe·ci oaw
M a ri a şi Sf. I o a n Boteză to rul (a m b i i p ietaţi in b u st). Î n
g l afu l fe restrei este p i ctat I s u s E m a n ue l , i n pot i r, a vi n d
cite u n i n ger de o pa rte ş i de a lta , i n oa d ra ţ i , l a rin d u l l o r,
de do i eva ng h e l i'şti, l a d reapta ş i de ce, i l,a l ţi doi l a sti n g o .
Dedesu bt, i n reg i strul u rmător, s i n t p i ctaţi a posto l i i Petru
ş i Pavel. u rmaţi, fieca re, d e cite doi e p i sco pi ş i , in sfirşit,
i n u l t i m u l reg istru, in bu st, patru m uce n i c i . D e jur i m p rE:­
j u ru l n i şei sint p i ctaţi in m e d a l i o a n e , zece profeţi , u l ti m u l
d i n d rea pta părind a f i D a n i i l .
P i c t u ra d i scutată formează u n a n sa m b l u extrem d e i n te ­
res a n t , putind fi asemăna�ă c u o icoană mare, incadrată
" in l u n eta u ş i i p r i n ca re se i n tră in n a o s este pi ctată
de medalioanele profeţi/or, iar la rindul lor, fiecare per­
sonaj pictat, sfint, evang helist etc., luat aparte, seamănă cu
o icoană"68. D·i spoz iţi1a a rată c l a r i n f,l uenţa p i ctu r i i tra n s i l ­
vă nene, i n s pec i a l a acelei d e l a D e n s u ş ş i Feleac, d a r c u
o te m a t i că n o u ă . O bservind prog ra m u l i co n o g rafic a l p i c ­
t u r i i de 1 0 Dol heşt i , concentrat pentru red a rea u n o r cate­
g o r i i pri n c i p a l e de perso n aj e d i n Vec h i u l ş i N o u l Testa ment,
ca şi d i s p u n e rea lor i n frize s u pra puse, a po i desen u l , mode ­
l a rea ca pete l o r, cost u maţia (in a l ba stru, vi ş i n i u , ve rde pa l
ş i ocru), cu f,a·lld u·ri rel i erote pri n d i f,e r.en ţa d e to n a l itate,
cons'i d erăm că ·e mali vech ·e .deoit s-a oe,z ut pînă ,aC Ul m . F i g u ­
r i l e d i n frizele s u perioa re, proporţ i i· l e l o r, fi i n d m a i m i ci ş i
m a i Î n d esate , n e d uc, ca rea l i za re , categ o ri c s p re D e n s u ş ,
deci către m ijocu l seco l u l u i a l XV- l e a .
Acea stă p i ct u ră se deosebeşte, ca fa ct u ră , rea l i za re,
desen etc. de a ceea de s u b ferea stră , d i n ta b l o u l votiv,
ca re a r tre b u i să re prez i n te pe ctito ri i b i serici i . Aici sint
pictaţi u n bărbat, o fem e i e ş i tre i co p i i . Potriv i t pă reri l o r
expri m a te de toţi i stori c i i n oştri de a rtă ca re s - a u ocu pat
d e b i serica d i n D o l heşti i M a ri, personajele p i ctate i n ta ­
b l o u l voti v a r fi po rta r u l Şen d rea ş i m e m b r i i fa m i l i e i sale,
deşi n i ci o i n scri pţie n u dă vre u n n u me. F i i n dcă po rta ru l
Şenldrea a ,d e.oed at i n a n u l 1 48 1 , evident că pi'c tura a fost
Ir'e·a �l.ilz,a,tă li na i nte de ooe'st a n .
Î n ta b l o u l voti v, I s u s H ri stos este p i ctat sti n d p e tro n ,
ţ i n î n d in m i n ,a stingă eva ng h e l i a , s p rij i n i tă p e g e n u n c h i u l
sti n g ş i b i n ecuvintind c u d rea pta . Sf. N i colae, i n p i c i o a re ,
i m brăcat i n odăj d i i de e p i scop, .a re i n mîna stî n g ă u n ru l o u
c u u rmătoa rea i n scri pţie in l i m ba s l avonă : Primeşte
" la i n tra rea in b i serică . C i n e a făc u t acea sta ? U n asemenea
Doamne darul robi/or tăi, fii m ilostiv şi ne dă mila ta ".
R u l o u l pe care-I ţ i n e i n mină pri m u l pe rso naj l a i c d i n
ta b l o u a re u rmăto a rea i n scri pţie, tot in l i m b a s l avonă :
" Isuse, Doamne al vieţii mele, primeşte rugăciunea şi darul
robilor tăi ş i ne dă nouă m ila ta". A m bele texte nu au n i ci
o d ată .
S p re deose b i re d e f i g u ri l e pictate in frizele s u perioa re,
cele d i n tab lQ u' l vo.hv sli nt z·v.e he ş i cu veş m i nte ele1g a n te .
Feţel e Sf. N i colae, M a ici i Do m n u l u i ş i a l u i I s u s H ri stos
- ce l e a l e tutu ror perso n ajelor l a i ce 'au fost, se pa re, i n te n ­
ţ i o n a t d i struse - sint pictate cu u n ta l e n t p o rtret i st i c deo­
sebit, i n trăsă t u ri s i g u re ca re, i m pre u n ă c u costu m a ţi a ,
n e- a r i n d i ca o pictură d a ta b i l ă către sfirş i t u l seco l u l u i a l
XV- lea s -a u i n ceputu l cel u i următo r. Bereta pe rso n aj u l u i l a i c
p r i n c i p a l , c a ş i pă l ă ri a soţiei sa le, s e .asea m ă n ă c u cele
p u rtate d e Luca Arbore, logofă t u l I o a n Tăutu l . Teodor B u ­
b u iog ş i d e soţi i l e 'l o r, c u m s e observă i n ta b l o u ri l e votive
d e l a Arbore, Bă l i neşti ş i H u m o r.
Bazaţi pe acea stă a se m ă n a re , ne putem p u n e i ntre­
b a rea : C i n e sin t perso najele l a i ce d i n ta b l o u l voti v d e la
b i serica d i n D o l h eşti ?
S - a a m i nt i t că d e l a 22 feb ru a rie 1 502 satu l D o l h eşti
a i n trat, pri n c u m pă ra re, În proprietatea v i st i e rn ic u l u i I s a c ,
ca re a d eţi n ut f u n cţ i a de m a re vistiernic a l M o l dove i Î ntre
a n i i 1 49 1 ş,i 1 50869. Ca proprieta r 0, 1 satul u i şi ev'i d e n t că
6 7 Ibidem. Sorin Ulea c rede că s-a zugrăvit doar a ceastă n işă,
p i ctura de aici fiind " o versiune rezumată, condensată, a ceea ce
trebuia să fie un ansamblu iconografic complet".
68 1 . D . Ş·t efă nescu, op. cit., p. 1 2.
69 O.I.R.A., Moldova, sec. XV, voI. I I , nr. 1 45 şi sec. XVI , voI. 1 ,
nr. 77.
44
www.patrimoniu.ro
şi a l b i serici i , n u este exc l u s ca să fi d i strus vech i u l ta blou
voti v, În loc u i n d u - I c u a l t u l , i n ca re să fie p ictat e l ş i me­
brii fa m i l ie i sale.
_ N u � t i m c : se m n ificaţie a re ş i n i ci c i n e a dat d i s poziţie
sa se d i struga feţe l e tutu ror perso n aj e l o r l a i ce d i n ta bloul
_
votiv. I ntr- u n a semenea a ct nu au fost a mestecaţi n ic i turci i
n i ci tăta ri i , ca re o b i ş n u i t d i strugea u fig u ri le pe rso n ajelo ;
sfi n te , ceea ce n u s - a fă cut l a Dol heşti.
M a i a t ragem atenţia a s u p ra �a ptu l u i că Î n ta b l o u l votiv
perso n aj e l e l a i ce sint prezentate l u i I s u s H ri stos d e către
Sf. N i colae, ceea ce denotă că vech i u l h ra m a l b i serici i nu
a fo st Sf. Pa ra sc h i v a , ca a stăzi , ci ace l a ş i c u al ctitoriei
l u i Bog d a n I d e l a R ă d ă u ţ i . Ci n d s - a pro d u s .a cea stă sch i m ­
ba re ? I ată o a l tă i n tre ba re l a ca re, de a se m e nea , n u se
. poate da un ră s p u n s70.
inco ro n a rea Fecioa re i M a ri a n u a Sf. P.a ra sc h i va , c u m s-a
afi rmat7l, reprezen tată i n b u st, a vi n d d e o pa rte ş i de a l ta
cite u n inger i n zbor, care - i a p ropie coro a n a de ca p .
Fig u ra p i ctată a Sf. Fec i oa re, i n ch i p de fată ti n ă ră , cu
o fa ţă ova l ă , f i n mo delotă i n c u l oa·r·e brună cu o n u a n'ţă
de roş u pe f.o n d oHv, fa ce p a rte di n pri m u l strat de pi ctu ră ,
i n d icaţie că a re aceeaşi vec h i m e c u p i ct u ra d e d 8a s u pra
ta b l o u l u i ctito ri l or. Ca t e m ă , i n co ro n a rea Sf. Fec i o a re este
de o ri g i n e occ i d e nta l ă , pătru n să in M o l d ova tot pri n Tra n ­
s i l va n i a .
Î n concl uzie, referi n d u - n e l a p i ct u ra d i n ctitori a - necro ­
polă a f,a m i l iei porta r u l u i Şendr.ea , putem afi'�ma c ă ea a
fost exec utată in două eta pe, la o d i stanţă d e t i m p a p re ­
da b i l ă .
Î n Marele dicţionar geografic al Romăn iei, red a ctat
i n a i nte de a n u l 1 900, s-a co n se m n a t (fă ră a se preciza Î n
ca re pa rte ş i i n c e n i şă) că Î n b i serică se afl a u t re i m o r­
m i n te, a n u me, a l tată l u'i porta ru l u i Şe n d rea, a l ,a cest u i a ş i
a l u n u i co p i l a l să u72. D o u ă d i ntre lespezi l e f u n era re a ve a u
i n s c:.ripţii s l a vo � e. In a i n te d e a n u l 1 925, c î n d G h eorg h e B a l ş
a fOi cut ce�ceta ri l a Do l h eşti, a 'v ă z u t i n prona os, i'n pri m a
n i şă d i n d rea pta , s u b ta b l o u l votiv, d o u ă p i et re d e m o r m i nt
cu i n scri pţ i i l e şterse. Pe u na d i n e l e se m a i putea citi :
vistiern ic s - a ingropa�" , d e u n de ş i s u gestia că a putut fi
"
· a v i sti ern i c u l ui l·s·a· c73.
N u s - a rema rcat pină a c u m că două d i ntre piet re l e
de m o rm î n t, a d ică a l u i Şe n d rea ş i a tată'l u i s ă u , n u se
ştie ci n d , ou fost scoase d e l a locul lor ş i p u se, ca tre pte
act credem că n u l - a putut face d ecit v i stiern i c u l I s a c sa u
u r m a ş i i s ă i şi n u m a i d u pă moa rtea l u i Ştef.an cel M a re .
De a semenea, . p u t e m pres u p u n e că u l terior, cind u rm a ş i i
vistiern i c u l u i I s a c a u fost nevoiţi . să pă ră sea scă ţa ra , d i n
ca u ză că făcu seră ca uză co m u n ă c u boieri'i ră scu l a ţ i Î m ­
potriva l u i Ştefă n i ţă Vodă , sa u poate c ă m a i tirz i u , d u pă ce
b i, seri 'o a şi satu I a u t recut i'n p rop rieta tea mănă,s t,i ri i Pro­
bota , u rma ş i i po rta r u l1u i Şen,d rea s - alu putut ră z b u n a d i ,s tru ­
g i n d fi g u ri l e perso n ajelor l a i ce d i n ta b l o u l votiv. Deoca m ­
d ată o a l tă expl icaţie n u vedem ş i n i ci n u c redem că se
poate d a .
C a i n ch e i ere , a n a l i za d ate l o r ş i elem entelor expuse a s u ­
p ra acestui m o n u m ent ne p u n e i n situaţia de a form u l a
două i poteze ş i a n u m e : 1 ) b i serioa d i n Dol heşti a putut fi
l a inceput o co n strucţie ro m a n o-cato l ică, deteriorată, a po i
re�t a u rată şi odaptată ,c u l bul'u i o rtodox, in a d o u a j u mătate
a secol u l u i a l X I V- l ea ; 2) b i serica a r fi putut fi u n edific i u
conte m po ra n ba s i l i c i i Sf. N i colae D o m n esc d i n Rădă uţi sa u
construit l a puţi n t i m p d u pă a cea st·a , şi l a ca re a r fi putut
l u ona ooei1oş,i m e'şteni , 'PI�ilffi u l Ş'e ,ndre:a putind fii un u l di n
o a me n i i d e i n c redere a i l u i Bog d a n 1 . Î n s p rij i n u l acestei
i poteze a r ve n i şi h ra m u l a m be l o r b i se ri c i , ca re este
Sf. N i col·ae. O r i c u m Î n s ă , pe ba z.a tutu ro r i n fo rmaţi i l o r
docum enta re cu n oscute ş i a ele mente l o r de a rh i tectură, s e
poate s u sţ i n e c ă b i serica d i n D o l h eş t i i M a ri exi sta l a
i n ceputul d o m n i e i l u i Alexa n d r u cel B u n , d acă n u ş i m a i
Î n a i nte.
7 0 1. D. Ştefă nescu, op. cit., p . 8, c rede că h ra m u l bisericii d i n
Dol heşti a p u,tut fi schi m bat c u ocazia vreunei resta u ră r i .
7.1 Virg i l Vătăşianu, op. cit., p.. 8 05.
n Marele dicţionar geografic al Ro mân iei B u c u reşti, 1 900, p. 1 70.
,
73 G . Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, p . 287.
 DECORAŢIA I NTERIOARĂ A V I LE I FLO RESC U D I N F U N DE N I
P ET R E O P R EA
Către s�i rş i t u l s e'co l u l' u i a l XV I I I - l eo ş i i n cep u t u l vea c u ­
l u i urm ător, a tit i n Ţa ra R o m â n ea s'c ă cit ş i i n M o ldova ,
moda ap u sea , n ă - i n ceea ce p ri veşte ebc h eta , i m b ră 'c ă ­
m i n t,ea , m a n i e re l e , con stru c ţ i a oo s el,o r, m o b i l i e ru l i n că'Pe ­
ri-lor - p'u n e a i n t r- u n r i t m ve,rti g i n os stă-p i n i're pe g u stu l c l a ­
se l'or dom i na nte, el i m i n i n d - ,o i n oiteva zeci de a n i p e cea
tra d iţion a l ă , d e i -nfl u e nţă t u nco - g reco -mi e nta'I ă . AH ş' a rea
l ux'u l u i ş i a fa, stu,l u i , s Ll p m so l i d tate d e a cerba r i va l i tate d i n ­
tre boi 'e r,im e ş i b u rg h ez i ,e , . cOn'5't i t u i a o a r m ă , n u p u ţ i n
insem n ată , in I.u pta pe n t'r u s u p r·2 maţ i e .
Co n 'st r u i're'a u n o r case i n st i l ooci,d e nba l ş i m o b i'l 'a rea
I Of som pt u o a' s ă , p l i m bă ri i n t ră s u ri bog a, te, o rg,a n,i z a r2Ia
u n o r rece/pţi i cit m a i d es,e ş i m a i flQis'b uo a ·s·e , i a tă Cli telv,a d i . n
preo c u pă . r,i, l e cello r a v u ţ i pen tru a - ş i eta l a bog ă ţ i,a ş i a - ş i
putea m en ţ i n e p re şti g i u , 1 ra n g,u l u i .
Datorită a cesto r a 5' p i r,a ţ i i , a,s i, stă m l ,a r i d i ca.rela a n'u m e ­
roase I o<c u i nţe pa rt ilc u l' a re - m a i a l,e s d upă P,a 'c '� a de l a
B u c u reşt i , d i n 1 8 1 2 - c o n stru i te i n s h l u l n eo d a:s i c , a t. u nci
l a modă i n E uropa , p �ove n i t f i .e p ri,n fi l i e ra r u sea s'c ă , c u m se
i n t<i m p l a Î n M o l d o v a , I,a l a, ş i i n1d e ose b i , fie p r i n cea a u s­
tri ·a că - i n Ţ a r,a Ro m â nea·s· c ă , Î n s pec i a ' l l a B'u- c u reşti .
Co nstmcţia l o,r e �a m a i totdea u nla i n c redi nţa'tă , la B u'c u ­
reşti, u n or mh ite.c ţi o u,stri ec i , o p ro. a'pe toţi a d u ş i de dom n i ­
to r,i i n se,rvi c i u l statul u i . Pe. n t r u mo b i 'J. a re'a c a s e l o r s e făcea
Î n d eohşte a p e l la ate l i e rel,e de mo b i l e d i n V'i '2 n a şi Pe.s 't a ,
ca pi t a l,a h alb5'b u rg i că i n' scri i nd u - se ca p ri'n c ipa l a f u r n i zoa-r-e
in alcest 'sedolr, ca ş i p e nrtJru iIlră s u ri ş i butc i , d le a lilflie l .
Tot d u pă o b i'c ei ud c e l n o u a l v r,em i i , u ne l e di n t re n o i l e
l o c u i nţe a ve'a u pereţi i acop e r i ţ i c u fres,ce , c u p i ctu ri i n
u l ei sa u cu s i m p l e z u g răve·l i . D e s i g u r ş i i,n t rec u t , ma i a'l es
l oc u i nţe l e d o m neşti a vea u u n e l e ca m e re i n fru m u seţ,a t.e cu
www.patrimoniu.ro
s'c e n'e i s t o r i ce s a u m i t o Jo g'ice, d a r d i'n i nfonma'ţi i, l e exi ste n te
d ed ucem că al s e m e,n e a c a z u r i e ra u d el5t·u i l de ra re ş i că
a ceste decora ţ i i n u a j u nls·e seră să se g ă sea s'c ă , oa ac u m ,
chior ş i i n l oc u i nţ.e l e boi ernla' ş i , lo r s a u neg u sto ri'l o r.
I n p r·ez'e'n t , d u pă c u n o<ş'ti. nţ· a n o a ,s:t ră , doa r o s i ng u ră
l o c u i nţă b u ou r,e ş:teo n ă d i n pni ma j u m ă'bate a s·eoO'l u'I 'u i a l
X I X - l ea m a'i păstr,ela.ză u n a n sl am bl u d e p,id u ră , d e:co·raţ i e
rea'l i z a tă i meld i at d upă c o n ls tru i'rea e i ( 1 822) : P ,a' l 'a t u' l G hka
d e I.a Co,l e n ti< n ,a - Te' i , 01 fo'stu l u i d o m.n i to r G ri'gore G h i c a .
D u pă i n,fo rm a'ţ i, i l e c o n t e m. po ra ne , să'na ce ş i l a'cu nure, z u ­
g ră ·ve l i l e a u fost ex,ecuba te d e p i cto r u l i tall , i ,a n G i a commetti ,
"prieten În vremuri cu vestitul Silvio Pellico " l, p ÎlCtOir clalre ,a
m a i p idat, Î n 1 822- 1 823, ş i p a, lo t u·1 I'u i Ca'ra 'g ea Vod ă de
pe Pod u l M o g o'Ş oa i a2. D i n a ceeOl ş i v rem e avem c o n s e m.n a t
c ă s a l,a m a r,e d i n I,o'c u i nţa b, a n Ull u i S oa d a t G hka , d e pe
Pod u l M o g oşo:a. i 'a , era zugrăvită pe pereţi şi tavan cu toţi
"
zeii Olimpului " , ,d e către p i,c to nu l 'a u stri'a c K a u,f,fma n n 3.
Aot u o l m e nte , l ,a Pa'l ' at u' l G h i'c a - Te'i , se ma i pă's t re a ză
z u g ră ve l ill ,e de pe bo'lta de dea ' supm scă ni i p r, i nlOÎ p a·l e d e
l a i n t ra,re , c e l e d e p e tovo nell e c u lO' a'ru l,u i d e l a e'bajul I
( n u .s e m a i văld apro a pe de ,l o c), p �ecu m ş i b o l t'a s a l on u l u i
m a re d e ,),a e't aj u'l 1 . I n a lte d o u ă oa m ere d e l a eta j , a u
fost d e p ilstate c u tr·e i a n i i n u rm ă , c u o oa z i 'a u,h i me i z u ­
g r6ve l i , f r og m e n te d e frels'că rep,reze nt,i n d p e ns'o n:aJe a l e ­
g o r i ·c e . D a r, i n l.oc să f i e i.n I ă tu'ra t i n i ntreg i me va r u l pe ntru
1 C. Ga n e , Trecute vieţi de doamne şi domniţe, Ed. U n ivers u l ,
voi. I I I , p . 85.
2 V l a d i m i r 1 . G h i c a , Spicuiri istarice, l a ş i , 1 936, p. 1 61 ; N . Stokescu,
Repertoriul bibliogralic al monumentelor feudale din Bucureşti, Bucu­
reşti, 1 961 , p . 40-41 .
3 Ion G h i ca , Opere, vo i . 1, ESPLA, 1 956, p. 282.
Fig, 1 , Vila Florescu, plalon u l lostului salon- bibliotecă (detaliu).
Fig. 2. Palatul Ghica- Tei, medalion de pe plafonul holului. Fig. 3. Palatul Ghica- Tei, scenă mitologică.

Fig. 4 . Palatul Ghica- Tei, vedută de pe plafonul holului.

www.patrimoniu.ro
Fig. 5. Palatul Ghica- Tei, vedută de pe plafonul holului. Fig. 6. Palatul Ghica-Tei, vedută de pe plafonul holului.

a scolate lotud l'a i ,veoII ă , picturi,l e o'u f.ost o coperi,t e d i n pe care vie am şi eu cumpărată de la licitaţie prin actu
"
n o u c u zug răve'a l o rece ntă . domnescu din anul 1846 octombrie 3"4. D.urpă d o i -a'n i , I'a
Dacă scena m i tolog'i'c ă , cele do uă m eda l i o'o n e c u zeiţe 2 1 serpte.m bri,e 1 866, Ed mo n,d van Sa'a nen m u r i n,d , soţ i a
:şi cele patru ved ute În'cadrote Î n ch.e n o re cu fl ori , re,oli i zlote a'cestu i a , Ers i l , v i n dea v i a Împreună cu cas.a , pentru 1 200
cu ş'a blo n u l , de pe bolt'a scă ri i pri n c i p a l ,e şi 1'a'vo n ele c u ­ g a l be n i , l u i M i ron S. V,I.a st'O , ca re , la nînr d u l să u , la 2 1 m a i
l oa �U'I'u i s î n t p ictate Î n U'1,e i , l u x u ri'a,nta decowţie de f.l o'ri 1 868, l e v i nrde'a I'u i D i m i t, rie G . F l o rescu pent,ru 1 600 g all ­
:şi vrej u ri p,r,i n tre c a re se alf. lă n u meroa'se pă's ă ri , di n s a lo ­ ben is.
n u l de l'a etaj . o a ş i f ragmen1:'e l e de pensonaje d in cele Pr,ima atestare a exi stenţei z u g răve l i l o r d i n locu'i nţă , În
două camere de cme pomen ealm m a'i su's, slÎnt rela1l i z,ote Î n sti/u he/veticu " , d a t,e ază d i n 25 a p ri l i e 1 88 1 , oind c als a a
fost Iăls'ată de pro'P'rietla r În fol 'o s.i nţ a d o m n u l u i 1 . Lee,
"
teh n i1ca fresce i . De u nld e , Î n co n seci'nţă ş i Î ntreha'rea noas­
tră fi relals'c ă d a că G i'alOormmetti e'ste a'utoru' l tutu ro r pid u ­
ri lo r. Cnedem c ă n u , d ate f i i nd n u n um a i teh n ic i ,l e d ilfe­ 4 Act aflat i n proprietatea C h a rJotei KlO hler.
rite, cît m a i a'l,es de'OIsebi,rea de viziu n e d i ntre l u cră<ri. \ Idem.
Lu i ,Î i a r pa'nţi n , c redem, doa r f re'sce' le.
Da'c ă a ceste con,sem n ă �i i nd i că foste pa l ate d om neşti,
in oare f,as1 u l o,cc irdenta,1 em u nm ă r,it cu ,a, s'iid-uitate, prog na­ Fig. 7. Vila Florescu, plafonul fostei sulragerii (detaliu).
matÎ'c ş i ,protoco lo r, am p u t'ea �pu ne, .de-o, b i ,a .d u pă 1 850
a'vem .c u .n oştio nţă rde p i ctuna s a u wgrărvel i l e d i n corse'le bo­
i ema'ş ibr s a u all e b u rg h eziei b u c u r,eştene. Zi,a,pul " P rorpri'e ­
tarul Româ n " . d i,n 6 m a rtie 1 86 1 , s p re ex,e mpl u , p u b l,ică u n
anunţ priv,i n d Î n ch irierea ca,sei I'u i N a e Rărd u l es'cu d i n ul iţa
Herăs,tră u l u i , ea.r,e a re sus ,,6 odăi mari zugrăvite " , i a,r
"Ord i nea" di n 1 1 octombrie 1 866, u n alltu,1 des.pre Î n c h i ­
rierea u n e i perechi d e case Î n s ub urbia Brezoianlu, cu­
"
loarea verde " , c u pri nz'Î n d ,, 1 1 camere d i n care 5 tapisate şi
6 zugrăvite".
rlntîmpl mea a fălc ut, ca pîn ă nu de m ul t (1 s.epte m ­
bri,e 1 970) s ă s e pă streze z u g ră ve l i'l e d i n s a l o n ull - bibl iotecă
şi d i n sufra.g er,ira de vară a �ostei vi l e F l o r,e s'c u d i n ş'Os'eo u a
F u ndeni nr. 3 7 ( n,u me p u rtat de oa să, d u p ă a l ce l u i m a i
cu noscut propni eta,r a 'l e i , D i m itrie G . Flores·cu).
Prima me nţi,u ne a ca,sei o a.fl ă m într-Iu n ad d i'n 16 oc­
to m brie 1 864 em i ,s d e T ri bru n a,l url "'�ov, Secţ i u nea ,a " ' I - a :
M i haH C. Poppadorpo l u vin'dea via m ea ce o armu pe
"
moşia Sfintei Monastiri Mărcuţ,a, cu pl,ata de embaticu . . .
Împreună cu casele şi c u tate namesti/e ce se află astăzi
pe dînsa În preţu 800 galben i" I l u i Edmonrd va n Sa-a n e n

47

www.patrimoniu.ro
 Î n să rci n' a t u l cu afaceri aii l u i F r·e-d e ri c Jea n Ko h l er, n o u,1
pro,p r i ,et-a, r. D'i n i n ve n t a r,u'l akă , t u i t c u a oe,st p r i lej rezultă
că i'm o b i ' l, u I se c o mp u n ea d i n t r - o s u f ra ge r i e cu " pereţi zu­
grăviţi, puţin crăpaţi şi reparaţi cu a/bu " şi ,,8 odăi zugră­
vite din care una la un perete dresu cu ţimentu şi la cele­
lalte zug răveala prea puţin zg iriată prea puţin pe alocuri,
tavanurile bune, zugrăveala bună, u n tava n dres, să lile
zug răvite"6.
Prop rietatea a a j u n s a stfe l În pos e .s i a l u i F rede ri,c Jean
Koo h l e r, . e l veţ i ,a n de o ri 'g i n e7, ve n i t În Ro m â n i a pr, i n 1872,
c a re , du pă ce a l u c-rot Î n m a,i m u lte calse de b a n că bucu­
reşte n e, f u n cţ i o n a l a data re.s pect i vă ca ş efu l servi c i u l u i
sec reta,ri a t l a B a n ca N a ţ i o n a l ă a Ro m â n i ei B . D u!pă moa rtea
a 'cest u i a , s urven i tă b r u sc Î n 1 89 1 , casa a ră m a s moşte n i re
fi u , l u i să,u , I .o. n K o hlle r, co re a l o c u i t a i ci pînă Î n 1 936 ca
p ro p r i e t,a r, a po i , Hi n d expwp i a t de p r i m ă r i .a o ra ş u l u i B u ­
c u reşti , ca c h i ri alş pî n ă Î n 1 959, i a r d u pă moa rtea l u i , de
soţ i a sa p' Î n ă Î n i u l i e 1 970 . D i n 1 947 f,a m i l i a Ko h l er a
o c u pa t dom d ou ă Î n' căperi d i n c a s ă , c a re a u ră m a,s i n ­
tacte, p ă s t r î n d z u g ră ve l i'l e i ni ţ i,a'le a l '3 t a va n u l u i , pînă Î n
septe m br i e 1 9709. Ce' I e.I, a l te Î n c ă p e r i a u s uferit ra d i cale
t ra n sf o r m ă r i d i n p a r tea n o i l,o r l oc a t a r i .
S a l o n u l - b i b, l i otecă de a l tă - da tă păs tra p l afo n u l pLctat
Î n u l e i . Un b rî u a l că t u i t d i n n u m e ro a se m u l u ri şi motive
d ecorat,i ve , pe o g a m ă de g ri u ri i m i tî n d re'l iefu l s t u c at u r i i ,
i n ca, d ra p a t r u p a n o u ri d rept u n g h i'u l a re Î n c a re se d ·e sfă ­
ş u ra u g h i·r,l ,a n de c u vrej u ri ş i f l o r i , ca·re l a rî nd u i l o r Î m p rej ­
m u i a u u n oÎ mp c e nlt ra l de c u lo a re g a l he nă p resă rat cu
f l o ri'c e, l e c u o pt se-pa ie, a v-Î n ,d la m i j l o c un mot i v d e c orativ
C Li f r u n ze , vrej u ri ş i p a n g·l i ci , i m i tÎ n .d d e a sem e n eo rel i e, f u l

stu catu r,i i , p r i n d eg-rad e . D o u ă d i n c e l e p a t r u p a n o u ri

d r·e ptu n g h i u l a re a ve a u la m ij l o c u l g h i nl a ndei oîte u n b u ­
c h et de f l o r i v i u oolorat ( roş'u , ve rde), p i ct,a te p e c a rt o n ş i
Fig. 8. Vila Florescu, plalonul lostului salon-bibliotecă (detaliu). l i pite p e pe,r·ete, d i,n co re, l a d a ta cî n d a m v i z'i ,t a t c a s a , se
m a i pă stra d o a T u n u l .
f n fo. st,a s uf r. a g e r i e , ca re se rvea ş i d rept seră , a j u n să,
Fig. 9. Vila Florescu, decoraţie din losta sufragerie. În u l ti m el e tre.i dece n i i m a g o z,ie de l e m n e co m u nă cîtorva
. .
'
•
•<
' d i n l o cata r i i i m o b i ' l u l u i , se pă stra , pe j u m ă tate d i n tava n ,
� . . .
. .' . o vec h e z u g ră ve a l ă Î nt r - o sta re d e co n s e rva re foa rte
' "
. ', '
: ", "� . proa·stă . D u pă u n b·a nld o u În r i n cea u , de j u r- Î m prej u ru l p l a ­
. . '

, .".
f o n u l' u i , u rm a o b a n d ă pa n ot a tă Î n t r - o s' ueces i u n e d e d re p t ­
' . u n g h i u ri ş i pătra t e i m i t î nd m a r m u ra (În d i 'v,e rse n u a nţe
:1 de r o ş u ) , ca·re Î n·c a,d r, a trei compa rti me n te : u n p a n,o u pă ­
\f., ,. '
" trat f l a noa t Î n st'Înlg a ş i IÎ n d re a pta , d e - a l u n 9' u l tav, a n u l u i
'
de d o u ă d rept u ng h i u r i . P ,a n{)u , 1 cel m a' re a ve,a la co l ţ u ri
.
'
• '/1 . m o t i ve f l o ra l e sti l i .za t e, i a·r Î n oe n t r u o rozetă cu f r u nze ş i
f l o ri sN' l i z a te d e a se m e n e a . C e l e d o u ă d re'P't u n g h i u r,i e ra ,u

[, :: ;
a kă ,t u ite d i . n t r- u n al l t oa setaj ce i m i ta m a rm u ra ş i fi eca re
. "
, l. ',l . av·ea la c e n t r u u n ce,rc pe oa,re se p utea o bse rva că f u sese
.
-'- l i pi t prob'a b i,1 u n c a rton p i ct a t c u f l o r i 0În u l e i ) , ca şi Î n
1, ' " '
r ,'

' 1 - ,, ' .,� . ca,m ero ce.a rl a I t ă .

Pereţ i i �u selseră v ă r u i ţ i foa rte rece n t Î n c u l oa re a'l ba's ­

1 ',
, , . , .: . .
t r u - a z u ri u , i m i tÎ nld g r'e n u I n i s ilp u 'l u i .
f n c a m e ră , pe pere t e l e d i n d rea pta ş i d i n s tî n g a Ulş i i ,
ir ' :. s e a fl a u z u g rălv i,t e stÎ n g ad , d upă vech i u'l m o d e l , ClÎte o
'. /

1.·
.
ra m ă p i ct a t ă , Î n l ă u n t r u l c ă r ,e i ,a se a f l a - ră m a s Î n că d i n.
" : '"
p i c t u ra o r.i,g i n a I ă - cîte u n p e i s a j ro m a n t i c re a,l i za,t pe
ca rto n şi l i p i t pe p e rete.
N u ştim n i m i'c d es pre cel c a re a executat a cealstă deco­
J :. ra ţ i e , d a, r d u pă mot i v,e ş i still ena proba b i l un m elş ter s t ră i n ,
d i n tre ce. i foa rte f r.e cve n t s o l i ci ta ţ i , c ă t re ce,1 d e - a l p a t,m lea
.
• J o "

\ p ă t ra r a l selOo·l,u l· u'i t recut, să Î m pod o be'a's'că du pă m o d a

. ,"� .. . occild e n ta' I ă , pe,reţi i l o c u i n ţ e l ,o r pa·rti'c u l a re c u o mec a r i pre­
, 1 , ,.
tenţi i d i n o ro şe l e n o a'stre.
D e ş i l i p s i tă d e o va l o a re a rt i st,i·c ă rea l ă , deoo raţ i 'a d i n

' ' , �'.!.: .

. i
fosta vi l ă F,l o res,c u prez,e n ta , totu ş i , o i m p o rta nţă d oc -u- m e n ­
. ' . ,. �
. '

t -a r ă , i air d i n a'oest p u nlct de ved e re este reg reta b i, 1 c ă n u

.

.. a p u t u t f i s-a hată .
" - .'
, �. ...
l'
...

6 Idem.
7 A d u n a rea d eputaţi lor, i n şedi nţa din 31 mai '1 884, s' i cea a Sena­
tului, din 5 i u n i e 1 884, i i a cordă cetătenia ' ro mână (a ct i n posesia
Cha rlotei Kohler) .
8 Date c u l ese d i n raportul la Proli ectul de lege de i n d i genat 0 1
. I
.
.' , l u i F r. Koh l e r (act i n posle sia Cha rlotei Kohler) .
9 La i nceputu l l u i s'e ptembrie 1 970, toate pictu r i l e au fost deca­
palt e, pereţii fiind zugrăviţi d e aotu a l i i locatari (.0 secţie a u n ei u n i ­
tăţi d e cooperaţie).

48

www.patrimoniu.ro
 U N M O N U M E N T D I N VEST U L ŢĂ R I I M Ă N ĂSTI REA BEZD I N

O L i V ER V E L ESCU ş i a r h . A D R I AN CO RVĂT ESCU

J';: .

. """, -
�..

"
"

BALTA

, :..:.::::,:.�.

.....:.: ... .

,'o "
', . ','':'
.
�. . ,::. " .. -

'''.."..."
"""�'�'.:::�,.''�:
. �.�. ," . .
� .. ",J • •

:;.:.: - -
_ ...

> •
dom
.

o
10 15

Fig. 7. Planul mănăstirii Bezdin.

M ă, n ă sti rea Bezd i n este s i !t u a tă i ntre apele şovă i e l n i ce p ă tr u nd e ri i m ag h i a rH o r În C e n a clu l a p a rţ i n î n d l u i G l a d ş i

a l e rÎ ull u i Ara n c a ş i M u re ş , pe ma llu l u n ei b ă l ţ i , i n m a rg i ­
nea u n'u i cod ru d e stej a r, depa rte d e o ri ce a şeza re o m e ­
nea'scă .
D i n şos'ea u a pri n c i p a l ă , u n d ru m d e patnu k i l o m e t r i ,
ce- ş i ca ută Î n f i eca re a n u n a l t fă g a ş , d uce l a m ă n ă , s hre
a că ne i s i l u etă s o l i tmă ş i all bă se p r-ofi l e a ză pe f u n d a l u l
verde Î n,c h i s s a u r u g L n i u a l pă ld u r'i i d e stejm c a re Î nc h i d e
orizo n t u l s p re e s t ş i nond (If i .g . 1 ) .
Vec h i mea OIşeză ri i mo. nra stioe d e a,i oi este n e c u n o s c u t ă .
Bezd i n u l s e află Î. n t r - o a ri e geog rafică u n de s - a' u d esfă ­
ş u rat i mpo rta n t e eve n i m e n te i n că in seco l u l X , i n e p o oa
u nd e este a te'stată o v i aţă mo n a h a l ă d e t i p b i za n N n 1 .
D e s i'g u r este g re u , i n l i psa u n o r m ă rt u r i i d o c u m e n ta re
s a u m a t e ri a l e să se facă o l e g ăt u ră i n t re Bezd i n şi m ă n ă s -
1 A s e vedea : B. C î rn p i n a . L e probleme d e I'apparition des etat�
leodaux roumaines, Î n " Nouvelles etud es d ' H isto i re " , 1 , Buc., 1 955, p.
1 85, unde se citează şi izvoarele d e a ltfel bi necu noscute. A se vedea
şi Gh. Cotoşrna n . Contribuţii la trecutul mitropoliei Morisenei ş i Timi­
şoarei, În " Mitropolia B a n a tu l u i " , V I I , n r. 7-9, 1 958, p. 1 4 1 - 1 46. Pentru
materia le de provenienţă bizantină descoperite l a Cenad o se vedea :
Ion G eţ i a , Vechi rămăşiţe bisericeşti in Banat, În " M itropolia Ba n a ­
t u l u i " X V , 4-6 , 1 965.

49

www.patrimoniu.ro
ti rea " g receo's'că " Id i n Cenad, a nteri o a ră Î nlf,i i n ţă r'i i epils­
copiei catol i ce ; d a r c u n:osoi.nld o b i'cei u .l că I'ug ărHo, r de a
Î ntem e i a mereu n o i aşe, ză ri m o n ostice ('s chituri şi m etohur,i )
Î n j:u r u l un e i m ă n ă'sti ri m a'ri, n u trebu i e exclusă dpoteza
exils tenţe i , Î ,ncă d i n acel,e timp u r i , a u n ei a şeză ri m ă n ă s ­
ti reşti l a Be21d i n .
i n a'ceeoş i ordi n e de ild e i , mer,i tă a f i ami ntit faptul că ,
n u depa rt,e d e Be21di,n , d ă i n u i e şi astăzi biserica :m ă năsti r i i
H odoş- BOld rog a că'ne'i ,a lrhli tectulră permite d atalrea e i
c a ex i stentă Î n se,c o i ui i X I V .
De a'ltf.el , Î' n a,c el'ea 'ş i Ipă rţ i sl Î n t a't es·tate Î n s'eoo' le le ur­
m ă't oa,re nlu m e ro a s'e m ă n ă,s·t iri catol i'ce. A's t,fe,l , o m ă n ă,s ­
ti,re - eoc. l es d a de Isou - a m i nN�t ă În 1 2332 a fost 10caHz.ată
pe m a l u' l stî ng ,aii M u re ş u' l u i Î,n d reptu l 10ca l 'i <tăţ i i Ped'ca,
loc oa re s - a p r'es,UipuIS că n'u poate fi deloÎt cel pe ca re
e ste a, şezată m ă, n ălsti re,a BelZidi n3.
in legătură cu a cea stă looa l i za re reţi ne atenţi,a pentru
vi itoa re cer'cetă ri a,rheo l og i ce �ap:t u l că d i'nco l o d e actu a l u l
dig d i, n,slpre M u relş, l a n o�d de m ă nă,sti re, s e află un loc
ma'i rild i cat, n e, i n u nld a bil l , oa �e este menţio n a t Î n 1 74 1 cu
topo n im ioul " Remetac " ad ilcă " si h ă st r,i a " , i a r t r,ald iţi 'a looallă
păls'trează ,a m i ,n ti r,ea u no r zid u r i vech i .
Satu' l M u n a,r - a'ş'e za re de ca re ţ i ne astă21i , adm i n i,s­
trativ, m o nlUi mentul, şi ca re Î n seco l'u l X\l.1 1 1 a pa,re oa " s'a t u l
m ă n ă stilri i " ( " der Meierhof des Klosters " ), lin pl,a n u l m oşiei
m ă n ă st i r i i d i n 1 777, este pom e n i t docu m e n ta r pentru prima
o a ră Î n a n u l 1 2 1 9 În Reg i �tru,1 de l a O nalde,a4• E' ste tot u ş i
c u r, i o s c ă Ioca Ht'atea d i spa re d i n d ocumente t i m p d e do uă
vea ou,ri , următoa rea m e,nţ i u ne f'i ind tooma,i di n a n u l 1 448.
M u n a ru l nu apa re n ilci În meticU' l'o s U' 1 reg' i lstru a l d i j m e l o r
papale d i n a n'i i 1 232- 1 234 deş i satele d i n j u r �Înt toate
m enţionate În ,a oel vOlllu miln'O's d ooument5, o m i,sii Uln e ,e xp l i ­
cab i' l ă d o a r pni n I ilpsa u n e i pa ro h i i catol i:oe Î n Mu n a r, fapt
core ,a r p'led a şi ,el pentru exi stenţa u n e i mă, nă'sti r,i ortodoxe
a'c i . in 1 448 M u n a ru l f,aoe pa rte d i ntr-,u n d o me n i u feud a l
s tăipÎ,n i t de B e rek's, zo F ra n k6, şli Î n 1 462 t�eoe Î n po ses i,ulne.a
u ne i fa m i l i i n o b i l i.a re H a g y m 6 s ce stă pîneşte a ilC i t i m p d e
d o u ă decen ili .
i n 1 482 M u ,nmu l este vîn d u t u n u i sîrb M i l o ş Bel m osev i c i .
Văduva a cestu,ita , O l nlu , Î'şi m ă'rită fata cu Ştef,a n l a cş i c i de
N ăld l ,a�g , M u n a �u l i ntJ1Î nd als.tf.el , l a srf'Îfş itul seco l u l u i XV În
po's'e's i a acestei i m porta nte falm i l i'i n o b Hi a re slÎ rbe. P,olse­
s i u n e a este IÎ n tă rită l a 1 4 f,e b rua rie 1 529 d e către I oa n
Zapo lya l u i M a rcu l aoşid7• M u na rul trece apo i Î n stălpÎ-
2 Documente privind istoria României, Transilvania, sec. X III, VoI .
1 , p . 268.
3 CI. Karacsony, Ismertetlen Delmagyarorszagi monostorok (Mănăs­
tiri necu noscute d i n U n g a ria de sud), i n " Torh�nel m i es Regeszeti erte­
sita " , '1 905, 1-1 1 şi Kovacs Sandor. Delmagyarorszag kozepkori epiteszeti
m u emlelcei ( M o n u mentele de arhitectură medieva lă d i n U n g a ria de
sud), idem, 1 907, 1-1 1 . Aceeaşi alfi rmaţie şi la ŞI. M eteş, tv/ănăstirile ro­
mâneşti ain Transilvania şi Ungaria, S i b i u , 1 936, p, 200 ; Ghenadie I l ie,
tv/ănăstirea Bezdin (Banat), i n " Revista I n stitutu l u i Soc i a l Ba nat, Cri ­
şa n a " . V, 1 937, fasc, 1-11. n r. 1 7 şi 1 8. p. 1 7, resp i n g e Însă această
loca l izare a rg u mentînd că Ysou a fost o mănăsti re catolică.
4 Loca l i za r.ea este făcută de editorii ediţiei d i n 1 903 a cu noscutu l u i
docu ment publ icat În .trad ucere româ n ea scă Î n D . I R . Transilvania sec.
X III, voI . 1 , p. 95. n r. 2 1 3. lnsemnarea privind M u n a ru l atestă d ă i n u i rea
.
Î n Tra n s i lva nia şi Banat, În seco l u l XI I I a unei străvech i p ractici judiciare
- " Werg e ld - u l " - a d i că preţul o m u l u i În viaţă fixat după ra n g u l său
soci a l şi care se achită Î n caz de asasinat. Înlocuind a stfel o senti nţă
de conda mnare. Cf. S. Columbea n u şi O , Velescu, Registrul de la Ora­
dea Î n " Stud i i şi Articole de Istori e " . voI. I I I , p. 55.
5 Astfel "vila Popi" (satul popi i ?) a mi ntit În aoeeaşi Însemnare d i n
. . .•
Registrul de la Oradea. În ca re a pare şi M u narul, e�te menţionat şi Î n
1 334, Popi (DIR Trans. X IV, voI. I I I , p. 230) i a r În 1 434 tîrg u i (op p i d u m)
Popi este stă pînit de Iancu de H unedoara (ef. Csanki Dezso, tv/agya­
rorszag tărtenelmi făldrajza a h uniadiak koraban, voI. 1. p. 765) .
Aşezarea a d i s p ă rut i a r a mintirea i - o păstrează n u mele pădurii Pop i n
d e l î n g ă Pecica, C I . 1. D. S u c i u , Dicţionarul istoric al Transilvaniei. voI.
II, p. 388. A se vedea şi harta din sec. XIX, M u z e u l judeţean Ara d ,
m a pa 23 n r. i nv. 7 7 5 M F. (fig. 2) . Sancto-Petro azi SÎnpetru Germa n .
idem sub a n u l . 1 333, p. 1 25. Secus i g i u este a m intit Î n 1 359. Reţ i n e aten­
ţia n u me l e din doc u m e n t : Zekulzeg. Secui, a rticula�. este românesc
s i n o n i m cu Iaz, loc defrişat. ourătură , iar szeg, sz e ge ly este u ng· u ­
rescu l : margine (de pădure) . C u a lte cuvinte. marg i nea u n u i l o c d efri ­
salt - un loc sec - Încă d i n vechime n u m it ca atare de pop u laţia româ­
� ească a acestor locuri. Maghiarii a şezaţi mai tîrz i u Î n a ceste părţi.
a u p reluat vechi u l topo n i m i c şi l - a u inclus Î n n u mele a şeză ri i d i n
vecinătatea c u rături i .
6 Doc u mentul este publ icat Î n . . Tofltenelmi Tor " . 1 890, p . 1 05.
7 Cf. Csanki D, op. cit. Este În gen era l cu noscut că sî rbi i s-au a ş�­
zat Î n cîm pia vestică a Banatului Î n mai m ulte eta pe, refu g i i n d u-se În
a ceste pă rţi sub p resiunea cOlt ropitori lor turci. Regele Sigismund per-
50
www.patrimoniu.ro
n i·r,ea l ui Fekete RadO's,I'a'v , im Î,n 1 597 e ste stă pî n i t de
Seg ne N: i oo l' a.ie.
P,rima menţi u n e d Olc umentară privit'o a re la m ă n ă st i rea
B eZid in8 se g ă'seşte Î ntr-o Î nls e m nla re făcută pe o Psa lti re
(ti pă rită l a V,eneţi a Î n 1 520 de Vu kovjlc i Boj,ida r) cu u rmă­
to rul t'e xt, of,l.at l a m,a 270 :
..ln n u mele Tatălui, a Fiului şi a sfintufui Du h . Să se
ştie cind a inceput clădirea mănăstirii Bezdin. A inceput
in anul de la facerea lumii 7047 şi de la n aşterea Mintui ­
torului 1 539 . Biserica a fost inchinată Intrării Maicii Dom ­
nu[.ui, cu strădania arhim andritu/ui Iosif Mi/utinovici şi a
tuturor fraţi/or ş i creştini/or. S u b m ine, Leontin B o g o ievici ,
econom ş i ieromonah "9.
S - Ia fă-out o legătură 1 0 g jlc ă, d a r l i p:s ită de tem ei u ri do­
cu menta re, Î ntre i nt ra,rea În poses i uln ea fam ill i.ei l a oşid a
d o me n i'u' l' u i M u n a r ş i Î ntemeie,rea mănăiSHri,i Be21d i n , a,f ir­
maţie re l u ată m a i a1l es de a u tori i sÎnbi d u pă Szentk,1 6 ray
J e n ă 1O, ctitor,i i m ă n ă st i r i i fiind co n s ide�aţi fraţi i Ştelf a n şi
M a rcu l a cşici. EX1i ls tenţa u n e i m ă n ă'sti ri a nteri o a re seco­
·I u l ui XVp1 pOia;te fi , 1,ula l1:ă Î,n .oolnisli de�a're Î n blazla ,a,rg'umen ­
te' l o r ipateti'ce m a i s u s - am i ntite, ră,s p u n s'u l d ef i n i t i 'v urmînd
a - I da oe roetă "i'l,e a rh eo, l o g i ce. Reţi n e Î nsă de pe a,c um
ote nţi'a pos i bi l i't atea uno r oo n strucţ i i m a,i vechi a,fI,ate pe
,I ocuil a ctu-a' 1 a'l m ă n ălsrt,i ri i a te5tat'e şi de exi slt enţa u.n u i
strat d e 1 - 1 ,20 m g rosi m e format d i n " u mpluturi afinate
de pămint arg i/os cu bucăţi de cără m idă, moloz şi pietriş"
i dentif. i'cate cu ooaz,i.a unor sondaje . geoteh n ke efectuate
de DSAPC B a n a t Î n 1 966 1 2.
Cert este Î n s ă , că aot u a l e'le c o nl st rucţi i nlu d atează n i ci
u n,a d i,n epoci aln ter,i.a a re se'oo'l,u'l ui XVI, .c i , d ilffi potri'vă , m a ­
j o ri tatea l o r slÎ nt m a i r,ecen:te. C a ipoteză de l ucr'u, s u b
rezerva oo n ,f. i nm ă ri,i e i d e cei1cetă' ni u l terioa re, se poate afi r­
ma că pentw s eco +ul XV,I a r pled a even tu.all fo rm.a -a bs i ­
d e'l,o r b i serici i , reo'l,i 'z.ote pri n i n te rsecţila a patru p l -a n u ri
ca re d et'e'rm ină o m u ch i e Î n a x13.
U nele ne reg u lmi't ăţi a'l e pl-a nu l u i Î ntreg u llu i ama m b l u
mănă sti res'C ex,ils't ent astă z i , o a ş i f,e l ui i c u m s e mco rdează
Între ele diferite conpu pi de clăd i ri , p res u p u n ex, i's tenţa m a i
m u ho r et-aipe d e con ,stru:oţi,e .
P I ·a n im etrk, gw pa rea cel.a r tre'i a rilp i de ch i l i i ş i a b i s e ­
rici i p rez i ntă u n el e c i'u d ă'ţ e n,i i de tras'a re oa re ş i - a r găsi
eXipl kaţia n Ulma, i pri'n dese'le ref,a'c eri sa'u ,adă u g i ri În
d ecu rs u J s'e'Co lello.r.
Astfe l , aşeza rea b i seri' c i i , p u ţ i n Î n g h es u i tă Î n tre al"ipa
s ud i că a c h i'l i'illo l r ş i ljidu l vestilc , un.g hiuri' le a's,cuţite a l e
i n te.rsecţi e i aoestu i 'a o u l o 't ur'a ,n o ndilcă a ch.Hii'lor, frî ngerea
faţ-ad e i pri ncilpa' l e l'a 'i nterse'cţi a e,i c u a ripa e's tică (fig . 3),
mite. I a sfîrşitul seco l u l u i X IV, sta b i l i rea sîrbilor Î n j u r u l Arad u l u i , u nde
m a i tîrz i u Gheorg he Brancovici va stă pîni i mpartante domen i i (între
a ltele cetatea şi domen i u l Şiria). U n nou va l de emigranţi s-a sta b i l it
În a ceeaşi reg i u n e d u pă 1 690 s u b conducerea patri a rh u l u i Arsenie
Cernoievici, i a r În epoca colonizării Banatu l u i , in seco l u l XVI I I . ală­
turi d e a lte naţiona l i tăţi. s e sta b i l esc a ici şi sîrbi.
M N u mele de Bezd i n , s u b diferite variante. este curent Î n topo n i ­
mia sud-slavă . Aşezarea - a z i d ispă rută - Beesd, Besd, a m i ntită i n
1 333. n u poate f i identificată cu mănăstirea, f i i nd precis del i mitată
Între T i m i ş şi BÎrzava (ef. D. 1. R. Trans., sec. X IV, voI. I I I , p. 222) .
9 Textul a fost p ublicat În revista .. G las I st i n e " . 1 890. p. 1 23 şi re­
l uat apoi În diverse publ icaţii . .)n l i mba ro mână a fost p u bl icat d e
Şt, M eteş, op. cit., p. 200.
1 0 Szentklara y J e n o . A szerb monostoregyhazak tărtenelmi emleke;
Delmagyarorszcigon (Mărtu ri i l e istorice ale bisericilor sîrbeşti din U n g a ­
r i a de sud) , Budapest, 1 908 ; Siobodan Costici, Sîrbii din Banatul ro mâ ­
nesc (În l i m ba sÎrbă) . T i m i .ş oara , 1 940, p. 43 şi u rm. Autorul se ba­
zează mai ales pe lucra rea În m a n u scris a a rh i ma n d ri t u l u i l Iarion
Zeremski de la Ca riovăţ, tv/ănăstirile sîrbeşti din Banat, scrisă la
Începutul seco l u l u i nostru.
11 Ideea existenţei la sfîrşitul seco l u l u i X a mănăstiri i o r Bodrog.
8ezd i n . SI. G heorg h e şi Mesici o găsim alf irmată Încă În seco l u l trecut
Într- u n a rticol polemic al lui Ioan Damşia. Despre mănăstirea Fibişului
În Banat Î n .. B iseri<ca şi Şcoa la " , I I I, 1 8. 1 879, 29 a pri l ie/l i maL Nu pot
fi l uate În considera re Î n să a rg u mentele aceluiaşi a utor. (Iarăşi despre
mănăstirea Fibişului in Banat, i b i·d em, I I I, 24, 1 879, 22 m a i / l 0 i un i'e )
potrivit cărora lacşici fiind ostaş nu putea fi ctitor de mănăst i re, d u pă
c u m d iscutabilă este şi identificarea l u i lacşici cu eroul de baladă
Novac. fntr-o lucrare recentă, Vas i l e Drăguţ (Pictura murală din Tran­
silvania sec. X IV- X V, B u c 1 970, p. 68) afi rmă categmic : . prin 1 539
.• .
este refăcută mănăstirea Bezdi·n din Banat".
12 Arhiva D.M.1. Stud i u g eOite h n i c, mănăstirea B ezd i n , fila 8.
13 Fă ră a sta b i l i o a n a log i e sa u f i l iaţie, rea mintim existenţa u n e i
rezolvări s i m i l a r·e a a bsidelor la u n e l e biserici h unedore n e d i n seco l u f
X V , ef. O. Velescu, Castelul d e l a Hunedoara, e d . I I , Buc. 1 968, p. 29_
 In pofi d a u n e i s im et r i i lr i g u ros e�p r i m ate (fi g . 4), sînt tot
atîtea dovezi a'l,e u n o r s uoces i u n i de l ucrăr,i Î,n d ecurs u l
li mpull u i , care to ate p resup u n rD'c o rd a re a l a e l·emente exi's ­
te n te ant,e'rio r.
in a1ce.ealş i o rd ine de ide i , zi,d ul vesti·c ca,re Î n c h i d e
inci n�a slpre I ,a c I ă isÎnd ,să se streco,are l a exte rior d oa·r d r u :
mul Îng u ,st spre di g u:l Mu reşull'u i , per.m i te sa. se va,da. ca
pl'atfo nma m ă n ă s t i r'i'i a fost rea l i z:a tă pri,n u mpl-utu-r ! t �e p:
la-le. i n l u n g u' l a'cest u i z i ,d , d iferenţa de n ivel d i ntre 1 .n'� I � ta
şi ma,l u,1 l a cul u i este Între 1 .40-2,00 m . Trase ul a-cestu i z'l ,d ,
racord ă ri ll e I-u i -c u co rpu rile de c h i l i i , oa ş i apariţio unor
gol uri ce se dilsti n g În pawm e'nt s u b ni've'l,u l a ct u a l a l c u rţi i ,
pot duce ev-enbu a'l l 'a ideea u n-o r a'l te n ilv-e l'e d e ca+oa . re
a nterioa re secoll u l u i XVI I I .
N u exi stă nki o ce rtitud i ne o a m ă nălsti rea s ă f,i fost
distrusă În t i mpu l stăpî.n i,r,i,i tu,rceş't i Î n B a n a-t , a'ş a c u m
afi �mă i,st-or,i c 'U' l Szentk l a ray, În l u ora re-a c itată . i n genera l ,
se ştie c ă t'u rci. i n u s - a, u ati n s d e o r.g a n i 'za rea r,�l i g ioas �
.
a " m i a' l el o r " , Î n H a n at existÎ n,d În ti m p ul o cupaţiei tu rceşti
o i-emrhie o-rtod oxă ca re av,e a î.n fru n t-e u n m i trop o' l i t a l
T i m iişoa rei . S e poate dom p re s u p u ne c ă a lc el � co n stru �ţ !!
ca re v o r fi exi stot l -a Bezdt i n d i n epooa a nteno-ara. Ven l r' l !
oto m a ni l o r s-a u d eg radat Î n timp, neexils,tÎ'ntd o p reo-c Ulpa re
pentru reoonst,ru i,rea mănă1sti ri i . Cu a'cee a -ş i. reze rvă � reb u i �
accepta-tă şi ,afi rm a ţi'a l u i G h e n Oid i e Hie I n a rI . . c itat ca
a id a r fi f u n'c ţi o n at o b il se rică d e I-emn pÎ na. l a I n'oeputu l
secolul u i XVI, I I .
D upă pa'cea de l,a Kmlovitz ( 1 689), pe m a' l'u l d rept al
Mu reş'u l u,i este co l o n izată o n ume roasă populoţie s'Î rbea's'c ă
re�ug iată d'i n s u,d Î'n frunte cu patri a rh uii Ars7 nie Ce � � o i e:
vioi . D,Î n,d u - l i -ls e de că tre a u st rieci o o rg a n r m re m d, lta ra
(gră n i cere,a ls'c ă) la h otarul Ba n'a tul'u i t u roesc, sÎ rbi ,i d i n Ar-a �
ajung . repede l a p rosperita'te. Aoest f. apt a fost f.avor' i z,a t Ş I
.
de patenta i mp e ri allă d i n 1 69 1 , pr,i n c a re pahi a rh u l Cer:
noiev id o b ţ i n e o a num'ită aluto n o m i e po l.jtj,că şi rel,i'g i -oa sa
pentr,u n o i i co l o n i'şti oa re a, u o c u pat pămînturi d i n cel e m a i
ferti l 'e 14. i n a 'o este con d i ţ i i , u n s p rij,i n d a t m ănălsti rii Be�d in
este les, ne de Î n c h ip u it, a1şa c u. m l - a u fă c ut pentru m ă n ă,s­
ti rea Î n,v, ec i n ată a Bodrogu l u i . D,es i g u r, o c·eroeta re s Ulpl i ­
menta ră Î n a rh'i vele stră i n e a.r scoate l a ivea l ă noi d ate
pri""i nd i,s't o r,i a Bez d i, n'U'l u i Î,n a-ce-a stă s c u rtă d a r i nteresa ntă
peri oaldă a sî rb-H or co n d u ş i de Cemoiev i d .
F a p t e-s te c ă Î ncă de la pri me,le co nsorilpţi i a u strieoe,
d upă trecere'a B a n a tu l u i Î, n stăpÎ n i r,e a i mp e ri a l ă , m ă n ă s ­
t i rea Bezd i -n apa re În d ocume nte Î n postu ra de a pă rătoar-e
a pă mlÎntu l u,i ei di n Î ,mlP rejm i m i , oeea oe I a să să se pre ­
s,up ună c ă ş i --a d obî nd i t b u n u r i l e Î n'a inte de a n u l 1 71 8.
Astf el, În 1 722, m ă n ăl sh rea Î nlc h e'i e u n co ntract pentru fol o ­
s i rea u n u i p ă m î n t Î n hot,a-r-ul satu' l ui Zăld ă re n i , u'rmÎnd a d a
d ij m ă adtm i n i -st raţiei d e la Ti m ilşo a ra . i n 1 725 se Înoea rcă ,
fă ră su coes Însă, o co' l o_n it:ta re genma.nă pe m o ş i a m ă nă,s­
ti ri,i 15. Est,e cawl să r-e.ami nti m că noua stăpî n i re con sidera
Întreg B a n atul pro prietate impeni1a .l ă , neretc u niQIscÎ nd d rep­
turi d o bÎnd it-e anterio r, alcesta fi i nd temei'u l j-u rid i 'c al opo­
ziţiei fă cut'e d e 1 0'oall n i ci pol,jtjc i i d e colo n i za re a Bana t u l u i
i n iţiată d e g uve rn u'l i mlperi'a'l de l a Vien ' a .
Este totu ş i pentru B ezd in o epocă de Î nflo r,ire. De'şi
ameni nţată Î n p roprietăţille e i , m ă n ă'sti rea conti n- uă să
exi'ste sprij i n i'tă fi i nd - po't ri'v it e�pres iei l ui I o rg a - de
"
toată organizaţia m ilitară a SÎrbilor, de ober-căpitanii, de
căpitanii şi ofiţerii margenii Încredinţate pazei lor". D e
altfel este epoc.a oÎnd episcopia I ne u l u i ş i A r.a.d u l u i , d e
core ţinea ş i B ezdi n ull , ,ena u nuii d i n centr-ele acti ve de Î m ­
potr, iro,ri,re cont-na u n i ri-i ou R,oma. I,org'a aJi rmă c h i a r, că Î n
1724 s'Î rb i i emu gata d e războiu pentru desfiinţ,area
"
Unirii " 16. ln a cest-e c-ond iţi i , Î ntă'ri r,e a m ă nă, sHri i ortodoxe
În m a rg i n ea Banatu'l u-i calpătă sens- u ri m a i adînci, ce se
Însc ri u În eforturill e d ep u se de e p i scopi a Ana,d u l' u i , În acei
ani zbucium-aţi d i n pri me,le trei d ecen i,i a s e c o l u J u i X VI I I .
pentru pă,s1:ra re'O vec h i i c red i nţe, p ro b l em ă c a re privea
de,o potrivă ş i pe s'Î r b i i p roa'�păt colon iz.aţi d ar ş i pe româ n i i
vec h i locu,ito-ri a i a cesto r pămî nturi d in oim p i a Arod u' l u i .
Fig, 2, Plan d e situaţie,
Ctito ri i relf,a ceri l o r d i n a n i i '20 ai seco l ul u i XVI I I sînt
co n s idenaţi fraţ i i , colonel u,l Jovan Tek.::!ll i a ş i căpita n' u l o,s­
toi-a T'e keHa . in 1 729 cei d o i fr,aţi Î nzestremă bi's eri'oa Bez­
d i n u l u i c u că rţi d e ritua'l . O d ov a dă i n d i rect� a I UICră ri l ? r
d i n a ce a stă epo'că o constitu i e d ocumentu'l di n 1 728, pnn
care ,s e penm ite m ă.nă- sti ni i să ta i e l e m ne Î n păld u rea sta ­
t u llui pentru a ndere'a cărăm i zil o r n ecesa re con'strucţilj ],or �7 ,
D in a n-i i i m ed ilat u rmăto r,i se pălstrează , Încas't rate I n
pereţi i exteriori a i b i lseri'Oi i , oe,le m a i vechii pi etre funera. r�
c u.noscute pîn ă În prezent, dtat!Î nd d i n a n i-i 1 73 1 (a �am i l l-e l
lui I o a n Grubetitc i) ş i 1 735 ( a lui ' M ill oş lov,a no vioi d i n
M odoş).
_
N u se poate fa,c e o legătulră d i rectă Între m i şca,rea l U I
Pero Seg h ed i na ţ d i n 1 735, l a caroe a u pa rtitci,pat sîrbi i ş i
ro m â n i i d in vestu' l B a n a tu' l u,i ş i di n Gmpi' a Arod u l uj 1B, ş i
co nHsoa ne-a a veri'i m ă n ăls tiri i , ÎntÎm plată s'cu rt ti mlP d u pă
repr,i m area răls'c oa'lei . Da r În a't mosfe,ra p o l iti1c ă a v re m ili ,
. .
oÎnld Î, n 's uşi u n epi scop de Arod oocheta cu cato'hOlls m u l ,
i a r m işca rea d i n 1 735 a a'vut ca pr-e text a ceealş i opoziţie
faţă de un i re, m ă 'slu rHe I'uate Împotrli:va m ă nă,stiri, i BeZid i n ,
Între care ş i n o i Î ncer-că ri de co,lon iza re p e păm Î n t u r,i,l e e i 19,
se Î n scri-u În a cell,a1ş i co n't ext. S I ă. b i rea bazei mat,e ria le a
rezi' stenţei Î m potr,i,va u n i r i i cu Ro m a este un ul d i n �,spe � ­
.
tele camip'a n-iei ,i n,i ţi,ate d e i mperi a' l i , cond ude_n te f I I nd Ion
a ceas,tă pri'v i nţă gînd u ri l e g uvernatoru' l ui B a n a tu l u i , E n 'g el ­
shof.e n , ca,re scri,a Î n 1 740 : " Faţă d e schismatici Însă n u
este nici o nădejde d e indreptare, deoarece autoritatea şi
enormele venituri ale clerului schismatic se bazează pe
ign oranţa şi superstiţia poporului şi tocmai pentru aceasta
depun ei eforturi spre a - i ţine Într-O' supunere oarbă. Cel
mai bun remediu ar fi realizarea ideii defunctu lui impărat
de a Înfiinţa un episcopat de rit g recesc unit "2o.
D Ulpă Î,ncercă ri, le nerelUlş i't e al l e eg ume n u l u i Ti motei de
a reoîştig a pă mî.nturi' l e p i e nd ute, ele s'Înt În oele d i n u nm ă
Înapo i arte m ă năls'N ri, i , d a r n'um a i o u d rept d e uzufruct, l a
Îndem nuii a' cell u ioş i E n g ells h ofen21 ş i l a stăm i nţe'l e n o u l u i
egumen, Te odo-sie Vesel i n o'v id , refug i 'a t 'aci , de l a m ănăls­
ti �ea V,i ndla ( hÎngă Cuvi n , pe dreapta D u n ă-rii) care fu sese
a rsă .
17 Şt. Meteş, op . cit_, p_ 201 şi S I . Costi ci, op. cit., ibidem_
18 Liviu Patachi, Românii in răscoala lui Petru Seghedinaţ 1 735,
extras d i n " Revi sta Istorică " , vo i , XXI I I, nr. 1 - 1 2 , 1 947,
19 Ba roti Lajos, Adattar DeJmagyarorszag XVIII szazadi tortenetehez.
Patliizet, Tim işoara, 1 907, p _ 37 ş i 38,
20 Apud Gh. Cotoş man, Isaia Antonovici ( 1 73 1 - 1 748) episcopul
Aradului şi Caransebeşului, in " M itropol ia B a n a tu l u i " , Vl I , 1 957,
nr. 1 -3, p. 85,
2 1 Ghena d i e I l ie, art. cit_, p, 1 9,
Fig_ 3, Planul mănăstirii Bezdin.

14 Th. N. Tripcea, O scurtă precizare in legătură cu răscaala po·

porului sub conducerea lui Pero din Seghedin i n " Stu d i i şi a rticole de
istorie", 1 , 1 956, p. 32_ Pero (sau Petru) era d i n Pecica, locul d e unde
a şi pornit de altfel răscoa l a _ .. .
�'OoVt · , ,,
1 5 Siobodan Costici, o p , cit., (Subcapitol,ul /VI-rea Bezdin).
•
- ,..,1, �

L-Ju-.", "d'""
1 6 N. I orga , Istoria bisericii româneşti, ed. 1 909, voI . I I , p, 1 27 .
.

51

www.patrimoniu.ro
Fig. 4. Mănăstirea Bezdin, detaliu dintr-o gravură de J. Cr. Winlcler, din 1 762.

1-

Teodo s i e V·ese'H n o'Vi'c i este co n.s·i der.at u n b u.n g os po d a r,
c a re a s porit a ve rea m ă n ălsti r i i ş i a fă,c ut o rd i n e Î n d o m e ­
n i i·l e e i . N o i d a n · i·i v,i·n să s p o rea scă pă m Î n t u r i ' l e Bezd i n u l u i .
As1!f�l , Î n 1 74 1 m ă n ă,sh rea p rimeşte o v i e l a Pă u l i ş d i n
p a rtea că p i ta n u l u i Vo i,n i ·ato<viic i di n Amd, i a r Î n a n u l u r­
m ă to r o a l tă v i e I·a S i r i ·a , d a n i a u n u i,a Pelt ru V'l a h o v i ci .
Pă m Î n t urHe s,Î n t red o·b i ndlite d efi.n i t i v Î n 7 fielb r u a.ri e 1 747,
c î n d s e p rim elş te d i n pa rtea Î mpă rătese i M a,ri'a Tereza o
d iplom ă de Î n tă. ri re a pămî. n t u ri ' l o r m ă n ă sti r i i .
Acţi'u n.e a l u i Ve selH n ovid d e rec u pe ra· re a pă m i.n t u r·i l o r
pi endute a d etenm i n a t o n o u ă hotă,mi c i e ş i r i d i c a rea t o p o ­
g ra filcă a m Olş ie i . Hota r u l dom e n iul u i se m a rch e'a ză c u
b o r n e d e p i atră , a l că·ror l o c este Î n sem n a t ş i Î n rird i ca rea
tOlP og r, a�ică ca r·e se fa.ce Î n 1 777 ş i 1 778. B o me l e22 poa rtă
i n' s'c ripţ i i În l i m- b ill e l a t i n ă şi s,i rbă , s,peci�i oÎ nrd h ota ru'l ş i
vec i n ătă ţ i'l e . Astf e l , peste di'9'u l M u reşul u i b o m a a re u rm ă ­
toa rea i n S'Of'i l Pţi e :
1 7+ 4 1
DIE 1 6 MErN, S I ,S
SEPTE M B<R, I,s
SIGNUM
EXPOS IT<I TE R I T
O R U M O N ASTER I
B ESZD I N I EN S. IS
GRAECI RHUS D I ST
I N G U EN S ORIC UM l AC I
ENTI U M V I O N O R
U M T E R R ITO RI U M
R E M ETAC
Altă bo rnă e'ste a· ş'e z·a tă pe te re n u l n u m it " cetate" ( pro­
b a bi'l o vec h e alşeza re s i t u a·tă În d rea pta d ru m ul u i ce v.i n e
d e l,a A nald , .Î.nJtre ki'l.omelt ni,i 72-73), În ,d,r·e ptu · 1 l ocu' l u i ,,!poa,r­
ta .n eag ră " ş i a re u rm ătonul text :
1 746
D I E 1 5 M EN S I S S EPT.6MH R I S
SIGNUM
EX POSITI lERRITO R U
22 Ghenadie I l ie, Cetatea de la Munar, i n Analele Ba natu l u i " ,
"
MO NAST E R < IU B ESZ
D I N I EN S I S G RAECI R I
T U S D I ST I N G UEN S
C I R C U M IACENTI
UM VI O N OR, U M
T E R R ITO R I U M
TART,A RORUM
VAL L,I S
D e l a V i nd a , Vesel l i n ovi c i a a d us l a B eZld i . n odoare ş i
că rţi , i ntre oare o i c o a n ă a M a·id i D'Olm n1U'l u i , d e p rove­
n i e n ţă d e la M u ntele A t h O' s (a.Zli 1-0 Vi rşeţ) ş i o eva n g h e l i e
fe r·eea't ă , d ă nu ită m ă n ălsti rili V i n c i a de b reals l a pes·ca ri l o r
d i n B ell .g.ra ld ( a z i l a BeZld i n ) . P e n t r u a ceste od o a re m ă n ă s ­
t i r·e a a a'v u t u·n co. nfl i ct c u patri a rh i a d e l a Ca rlovăţ, c a re
l e - a ş i rid iloa t d e la B ezld i n . N'u moi l·a i n te rv e n ţ i a M a ri e i
Tereza - V,e' s·e, l.i n. olv ,i'oi so l.ilOitÎ. nld oonoUirs u l ou r9i,i i mpeniiO l,e -
o bi e'cte l e sli n t rest i t u i te m ă n ă'st i ri i Î, n 1 748.
·l ntă r i tă eoo n o m i , c, şi cu u n statu t j ur,ild i c da dfiiloa t, m ă ­
n ă stilrea i n ce1pe m a ni l u cră ri de t ra n. sfonma,re . D i n d ece n i u l
a,l ş a'se'l ea aii s·ecO'hu l uli a' l X v. I < l l -llea, exilstă o se.alm ă d e
m ă,M u ri ' i c a re atelstă c ă i n a:oe' O'stă p e r i o al d ă la b i,serica
m ă nălsti ri i s'e exe'c u tă l u cră ri impo rta n te , c o nd u 'c ă to r u l m ă ­
n ă 'st i ri i f i i n d a,rh ima nld r, i t u l D . i o . n i s i e Jli,voi novilci ( m o rt Î n
1 777). D i ntre e.\ e s e d etJalşează pentru i mpo rta.nţa e i , pi c ­
t u ra i oo. n o S<ba 's'ull u·i , rea' l i ,zată Î n a n u' l 1 753 d e Ştefo n Teneţ­
chi23• In 1 755, u n do nator 5JÎ,rb d i n B ud apesta, Stef a n D ra -
IV, 1 931 , n r. 2-4, p . 2 1 5-2 1 6.
23 Pentru a ctivitatea l u i Ştefa n Teneţchi a se vedea : Ion Frunzetti,
Pictori bănăţeni din secolul al XIX-lea, B uc., 1 957, p . 1 6 şi I rma Fe­
rencz, Date cu privire la dezvoltarea picturii in oraşul Arad şi impre­
jurimile sale in secolele XVIII şi XIX, in " Ziridava. Stu d i i şi cercetă r i " ,
M u z e u l j udeţea n A ra d , I I , 1 968, p. 4 7 . (Cu a celaşi t i t l u a utoa rea a mai
publ icat materiale i n " Revista M uzeelor", n r. 2/1 967 şi in Pri ma se­
s i u ne d e com u nică ri sti i nti,fice a m uzeelor d e a rtă, B u c u reşti, 1 966) .
I ntr-o l ucrare mai vec h e : V elico P.e trovici şi M i l a n Kaşa n i n , Arta sirbă
in Voivodina din epoca despoţilor pină la Unire (in l i mba sirbă ) , No­
visad, Matiţa Srpske, 1 927, p . 73, se afirmă că Ştefan a avut şi u n
frate, G heorg h e Teneţchi, a cărui urmă s-a pierd ut, d a r d e l a care a u
rămos trei portrete. Tot a i ci se afirmă c ă Ştefan Teneţchi a făcut copii
d upă vechea icoană d e la Bezdin adusă a idi d e l a Vincia.

52

www.patrimoniu.ro
 gosavl i,e vici p l ă teşte m alsa a lta ru l u i , o fru m o a.să l u cra re de
pietna r, d i n m a rm u ră , ,roşie, exe:outată ,in b,u n a tradiţie a
baroou l u i , i a r i n a'c�l'a'ş i a n , a lţi d o n a tor, i , fmţi i Nko l a ş i
Jiva n G i uri c i , supo rtă c h e l t u i'eH l e pen tru I ucră ri.l e d e ti m ­
plăr'ie24.
in'cepÎn,d d i n a n u l 1 756 se m '2 nţ i o ne a ză d o n aţi i pentru
l ucrări mai i m po rta nte, o u m ar fi zidi rea t u r n ul lui - pe care
il bă,n u i m a fi ce'l de pe p ro n ao,s - (do nator Efti mie D o vi ­
dovici d i,n B ud a p e's't a , 200 �Io ri ni), pentru ch i l i i . i n 1 762
(do nato r 1 5 O'c C n,ez,evki d i n C a n ija , 250 f l o r i n i), s a u pentru
l ucră ri nespecificarte 1 00 b i se,ri'că În 1 758 � d o n at o r Stoi ca
G r u id d i n l' im i şo a r.a , 1 000 f l o ri n i )25 .
O g r'alVură d!iln alnlu' l 1 762 �fi g . 4), ex,elcuta ,tă de Johalnn
Cri'sto ph W,i n kol e r di n V i e n a 26 reprezi ntă î n să b i se ri lQa c u
o s i n g u ră t u rl ă cen tra' I ă , ceea c e I a să să se Î n trev a d ă ,că
s u m � l e a d u n a te pri n d o n aţi i l e s u s - 'am i ntite n u e r' a u î ncă
folo site in a'ce l a n . G ra, v u ra l u i W i n ld e r, a'l ă t u ri de p l 'a n u l
c u descri e re a d i n 1 777, est,e u n u l d i n d oc ume n te,l e i m po r­
tante pentw reco n stitu i rea i m a 'g,i n, i i m ă n ă'sti ri i Bez,d i,n Î n
mijloou l seco l ulilu i XVI I I .
C h i a r d a'că se ţ i n e s e a m a d e "licenţele a r tistic e a l ,e
"
d esenatoml'u i , g novu ra d i n 1 762 redă c u mu ltă Hd e l itate
'i. mag i n ea de a, n s a m b l,u a m ă, n ă s t i r,i i , ea c o res pu n�Î In Id cu d a ­
tele c upri n'se Î n d o c u me,nlte l e oa rtog r-afi ,c e d i n 1 777 şi 1 778,
u n ele e l e m e nte . p ă s t rÎ nd u - ,se pînă astăzi .
A'st,fel , cl ăd i reia 9 r-aj.d Ul i u'i , a testată in 1 777, este în ace­
Iaşi loc oa ş i Î n g ra v u ră , ea pă 'strind u -'se şi a stă z i pe ace­
I QI�i amtp!l,als'a m e n t . pe I, atu ra de s Uld , î n d re a ptoO i ntră r i i
pri no i p a l,e î, n m ă n ă'sti re . i n pa rte,a de ră.s ă r i t p a rou l dese n a t
in det.a l i·u i n pl .a ,n u,1 d i n 1 777, a pa re Î n g.mvu ră sepa rat de
restu l teren u l ui Î n conj u rător pri ntr-'u n g'ard Î n o i t de u l uc i .
i n g ravu ră n u e'ste dese n a t fo i 'ş o r uii ami ntit i n 1 777, d a r e l
exi stă şi a' st ă z i , i n m i j'l oc UiI u n u i l a n d e p o ru m b, ca re a
l u at 1 0 cu' l pa rcu lui .
M ă. n ălsti re,a propri u - z i s ă , m a,i co rect, a ripa p r i n c i p a'Iă
00 c h hl i i lo r de pe l at u ra s'uld , apa re În g r,a,v u ră ca u n conp
centra l pe un s i , ng u r n ive l . f l a n cat pe l ar u r i de oîte o con ­
strucţi,e decroşată pe d o u ă n i'vel e .
Ce/le d o u ă n i ve l e şi s i' s t e m uii de Î n v el i toa,re b a rocă , c u
l a nte r n o u ş i b u l b, d a u a 'cestor pă , rţi a l e c o n strucţi e i ca mc­
te r,u l u n o r t u rn u ri de p l a n pătrat.
I n t ra re a , s i t ua tă i n a x u l co r p u l,u i cen tra ' ! , este s u b l i n i a tă
de u n a rc in pl i n ci ntru cu o a rh i.yol tă I ată ş i est.e ma rcată
de un Ulşo r decro ş cu d o u ă co,l o a ne a ng ajate ca re s u sţ i ­
n ea u u n fron�o n b a r,o c.
Din toate a ' cels te e l,e m e n te, a'stă z i se pă stre a ză doa r
o rcuii a c ă r' u i a rhivoltă se ri ,d i'c ă a c u m pe i m poste. D i n
ocee'a 'ş i epO'că pm să f i � c h e i a de bOlltă ş i friz'a c u e l e ­
m ente de.c o r-a oi i've, a ' u d i,s pă rut Î n sch i m b, fronto n ul ş i tra m a
p H a ştrÎ' io.r d e p e oo np u ri l,e di n ext rem ită ţ i .
Arh itectum c l ă,d i ri,i , alşa c u m a pa r,e ea Î n g ra v u ra l u i
W i n kl,e r, n u s e d eo,s ebeşte - eX'cepţ'ie fă d n d b i neînţeles
.Însemnele bi,s e r i 'c eşti ('c ruo i'l e de pe cele d o u ă t u r n u ri l ate­
rale) - d e cea .a c u r i i b r n e m eş'eşti a tît d e frecvente În
T r 'a n s il l'v a n i.a selc o 'l 'u:l u' i XV 1 1 127. in acea stă o rd i n e de i d e i ,
exi's tenta cel o r do u ă tu m u ri , i.nt,e rpret'ate i n g e n e ra l c a
denilV/i nld d i n ba'stioa ne'l ,e m ed i evall,e28 poat,e d uce l a i p o ­
tez.a .că, a i oi l a Be'lJd i n , oon strudori i d i n p rima j um ă tate a
seco llu' llu i XVHII a'u fo lol$'it fu nid a ţ i'i l .e m a i v ec h i a,l e u n e i
i.ncinte m ă n ălsti reş,ti i ntă r,ite, ca r,e a u d etenmli n 'a t pl'a n u l ş i
vo·lum u.1 clăd i ri,i , a ş a cum apa re Î n gm,vu ra di n 1 762. De.s i ­
gur, v i i to a re ce rcetă ri a rh eoll ,o gke v, o r oo nf i nm a e x i's tenţa
COnistrU'cţi H o.r a nt e r ilo'a re secQll ull'u,i X V I I I d e l ' a Bezd i n c a ş i
natu ra ' l o r.
in s pate'l ,e clăd i ri i m ă nălsti,reşti se vede b i se ri'oa . D a r
i ma.g i n ea d i n g na ", u �a l u i W i n l<'l er radă o d ă d i re fă ră
: ,
24 Siobodan Costici, op. cit., i bi d e m .
2 5 I bidem.
26 Ori g i n a l u l care se află i n colecţiile Vicariatu l u i ort. sirb d i n
Timiş'oara reprezintă icoana M a i c i i Domnului, cea a d usă d e l a V i n ­
eia, are sub portretu l M a d o n e i i magi nea mă năsti rii Bezd i n c a r e face.
obiectul discuţiei de faţă. Pen'lru viaţa şi activi tatea a rtistică a l u i Joh
Cris!. Winkler (1 70 1 -1 770) a se vedea Thieme- Beker, Kiinstler Lexikon,
voI. XXXVI, p. 65-66.
27 G h . şi V . Sebestyen, Arhitectura Renaşterii În Transilvania, B u ­
cureşti . 1 963, p. 47.
28 I bidem, p. 44.
53
www.patrimoniu.ro
a bos i .d e l atera l e : cu o s i n g u ră n a,vă , cu ferestre l 'a l19 i şi o
tu rlă ba rocă a mp l' a' sa tă centr'a l , te rm i n a tă l a a pu s tot ou
o a bs i d ă p ol i go. n allă i nf, i,r m a tă î n, să de cerceta rea a rheolo­
gkă " . Este tobuşi i nteres a n t că desen at-o-r'u I a reti n ut i d eea
u ne i s i n g u re t u rle, s'i t u a ţ i e rea' I ă i n a i nte de t r'a nsf.o rm ă ­
ri i e pentru oare s - a u co' lect,a t s·u me l e s u s - am i n t i te, d e ş i Î n
m o d s u npri,n .z ător t u �I ' a d e secţi u ne pă'tra 'tă , i n.d i'c ată i n
g na v u ră , sea m ă n ă dels t u l d e m u'lt c u t u rn u l r i d i'cat pe
pron,a os u'l refă' c u t m a i ti rzilu .
I.n a n i,i 1 777 ş i 1 778 s e exeou,t ă d o u ă ri,d i că ri topog ra ­
fice a,l e m o ş i e i m ă n ă , sti �i i , î n soţite de o a m ă n u nFtă d e ­
scri ere a b u n u ri 'lo r e i .
Pl a n u rill e ş i i n v,e nt'a re l e BelJd i n u l,u i29 oo nstituie doc u ­
mente de p r i m ondi n pent,r.u c u no a. şte rea Î n a l m ă n'u n ţ i m e a
u n e i g' ospod ă r i i m ă nă sti re'şti c a re pă strează t ra d iţ i a feu ­
d a'Iă În B a n a t şi d u pă m ij l l O'c u l seco l u lui X V I I I .
Potrilvit a , oe's tu i i m po rta n t doc u m e n t m ă n ă,sti rea
' 10 că' l u -
Bezd i n a"l,e,a în 1 777 : 1 a rh,irm a nd rit, 1 n a rm e1s n i c si
ga - n'30 . S. tapm ea u n sat - M u n.a mi - in ca re d eţi nea pă,rti
•
.
•
_
de pa m m t d u pa. c um u nmeaza : În tre,i g o s po d ă ri,i d i 'Sip u n,e a
de ven it u ri de l a tot pă ml Întu l , În 1 5, pa rtea m ă n ă ls,t i r i i e ra
j u m ă tate d i n p rod u se l e pămintu l u i , l a a l te 2 1 , u n s.fert,
şi I.a 1 2, nlum a i a o,pta pa rte. M a i e ra u in M un a r ş,i 4
fa m i l i i fă.ră pă m î nt.
M o ş i a i o b ă 'g e, a s'c ă e ra fonmată d i n 974 j u g ă re3 1 c U 'P ri n ­
zî � d p ă m î n t d � a ră t u ră ş i pă,ş u n e , l o c u r i d e caisă, g rădi n i , '
u l� ,ţe d � itiif. I n tota l m ă n ă sti rea 'stă pînea 3 096 j u g ă r'e
:
p a rm m � � n. c a re se i nclud şi oeile 729 ' j u g ă re de păd u re,
'I mpa �
rţ F ta I,n 50 d e pa,/"ce'le d e tă i e re.
Pe l.ingă m ă n ă sti re e r'a u : un pa r-c c u all ei c a re co nver­
g ea'u către u
� �o i ,ş or, g raj d u l c u ş a p ro n' u l pentru că , ruţe, '
ca z � n, �'I de ţ U'I'c a y: tea'S'c 1 d e v i n , c ă ră m id ă rie, g h eţ ă r i e ,
�
o p lvn.lţa. , o m o a ra c u a rp a , o pes'c ă,rie, o moa ră c u ca i o
c i r� i u m 9 ( � a nu,l ), o stî n ă , o g răd i n ă de leg urme şi zmza' at, �
o l \'Va' d a Ş I allt'ele - o g o spo d ă rie corm pl etă ca,re va dă i n u i
a st,fe'l apro a pe u n selco >l , d a,c ă alr f i s ă j u decă'm d u pă
.
p la, n u n l 'e de hota. �n i c i e cop i a te pi,nă În a n u l 1 878.
O n o u ă etapă de .l ucru Î n cepe În a nu,1 1 776, m ă n ălsti ­
rea aViind a' s i 'g u rat u n ve n i t p ro p r i u i m po rtant ( I a 1 770 :
2 758 f l o ri n i32). Dacă i n iţi a l s - a h otă nÎt c o n stru i,rea u ne i
b ! s �,ri'� i n o i , �.� re n u nţă l a a cest p ro i ect , i a r pot ri'vit p i ls a ­
n l e l , m t re a ni i 1 7.16- 1 783, se exeoută o repa raţie c a p i 'ta' I ă
.
Ş I ,foa rte proba bi l se co n st r u i eşte ş i t u rn u l -dopotn iţă de
pe p a rtea vest. De allt�el , î n' s ă Şli p i' s a n i a este înoa�strată
c h i a r i n z idu l a c e's,t u i t u r n .
_ C u � �. ain i n a' i nte, i n 1 775, s -Ia co;n's1lru i,t Ilatum d e e5t 'a
m a � a� ls t l n l , c �, �ri �'lJi n .d ce'le do u ă t m peze, de i a rn ă ş'i de
va ra , cu b ulc ata n i l e a�e rente ,ş i pa.rac!:i,s,ul l .
i n a n ul 1 78 1 - a rh irma.ndrit fi i nd Palve'l Ava c urmov,i ci
v i 'it o r u l e p i,soo,p a l A ndea l'u l u i - cu s prijoi n u l m a te r i a l a
. i
e p i sco p u l u i de T il m i ;şo.o- ra , Mo ilse P u tn i c (ca re d ă r u ie:şte
500 de f l o ri n i), se exe'c:ută la b ilserică i n t re a:lt'el e : l ă rg i rea
ferestre l o r, �e m o � teaza a, ncad ram entele d e m a r m u ră roşie
.
l a cele d o u � I ntm ri a'l e b �seri'C i i , I UICră ri de t,Îrm;p I ă rie, ş i se
.
. fa'c e o m vel l t o a r'e d e tab l a 33 care se ş,i vopseşte. D e la u n'
" ,, �ec�� � (iny� 2 3 sept. şi 1 0 ,oct. 1 971 ou fost efectuate in i nte-
. . .
rIOrul .bl.senc'l ma � a stl n i Bezd i n primele cercetări a rheologice . Aceste
cercetarr � u precizat.. p!nă acum, pe baza u n o r s i tuaţii stratigrafice
cla�e, urmatoa rel e : blsenca a fost constru i,tă i n secol u l a l XVI - lea fun­
'
daţi i l e ei - zi? ite - din . cără m i d ă , tă i n d pină la s o l u l viu, u n strat
de h u m us vech� (cu f!1ater�a l e a rh eologice d i n seco l u l al XV-lea) şi un
str.at d e n � tura a l uvlOna. ra . Pronaosul bi�eri c i i se term i n a , la ves t ,
p n ntr-un Zid drept (deCI p l a n u l pronaos u l u i a fost recta ng u l a r) z i d
care, i � �ec:o l u l a l XVI I I - l ea, a fost demontat d e constructorii turn u l u i ­
clopotn l ţa . I n curs u l oercetă rilor a u fost precizate, a t i t nlive l u l d e căl­
care din sec. a l XVI - lea cit ş i acela la care s-a a j u n s Î n sec. al
XVI I I - l ea, d u pa_ cons'trui rea turn u l u i -oIoporniţă ". Ce rcetă ri le, efectuate
de a,rheolog, u l R'adu Heitel, conti n u ă .
. 29 Docu mentele sint i n ed i te. Origina lele se a f l ă i n a rh i va Vicaria­
tuiui Ortodox Sirb din Tim işoara . In a n exă se p u b l i că textul din 1 778
care n u pr: zi ntă modificări esenţiale faţă de cel d i n 1 777.
• 30 � u pa. Meteş, op. cit., p. 203, in 1 77 '/ erau 1 6, i(l,r i n 1 784, 1 0
ca l u g a n , p n ntre care era u ş i ro m â n i , u n i i ven i ţ i d i n Ardea l .
•
31 1 j u g ă r 0,5755 hectare.
.
=
t l r�1 n rma masurilor I,u'ate d e a utorită ţi l e a ustriace d e a desfiinţa
. 32 A'ces t ven�'t 'I � portant permite de ,a ltfel şi s u p ravieţ,uirea mănăs-
. . .
� .�
manastlrrle ortodoxe a cănor existenţă a fost conditionată . de asigura-
rea u n u i venit m i n i m a l .
. 33 I n � � mna :� d i n 1 842 (in l i mba sirbă) pe coperta d i n spate a
.
u n ei B l bhl (ed lţl·e 1 756, Moscova), Bibl ioteca Vicariatului o�t. sirb, Ti-
.
m i şoara, n r. in\!. 2029.
Fig. 5. Faţada de nord a mănăstirii.
d o n a t o r se pri m e s c pentru a ce a sta 4 b u toa i e , a d i că
a p roa pe 250 I,i tri u l e i p e n t r u v o p s i,rea a ooipe ri'Ş u l u i34.
M ă n ă st i,rea Icapătă fo rm a d e 'a stă z i , p r i n et,aj a,rea vech i i
d ă d ilr, i ş i exec u ta re a u n e i n o i Î n ve'Hto r i .
D i n a ce a stă epocă , a d o u a j<Ui m ă ta te a secol u l u i a l
X V I I I - l e a , s î nt ş i p ri m e l e m ă rt u ni,i a l e ro l u l u i jlucat d e m ă ­
n ă sti rea BeZid i n Î n i ls to r i a T�a n s 'i'l van i e i ş i a B a n a tu l u i ; c ă
a i c i venea·u deo potrilvă ş i s'Îrbi ş i ro m a n i , o d ovede ş te ş i
g mv u ra slu s - alm i nt i tă d i n 1 762, o a re me tex t u l e x p l i ca t i v
Î n l i mb i l e s' Î rbă ş i r om â n ă .
Di ntre căiI·u g 6 r i i m ă n ă st i rli i BeZid i n s - a r i ,d i ·c a t v i, i t o r u l
m i tropo l i t a l Tra nls i l va n ie' i d i n t re a ni i 1 789- 1 796, G h e ra s i m
A damovid , s e m nata r a l c u n ols'c u Wl u i m e m o r i u S UlPpl.ex
lJbe' H u s Va ' l,a 'c horum, fost ·a rh im a nd ri t Î n t re o n ili 1 783-
1 789, D i nt re s1Jmeţi' i B e zd i n u l' u i a u fost a 'leş.i m a,i m u l ţ i e p i s ­
c o, p i d e Ara d ş i d e B u d apesta .
I n a n u,1 1 802 " p i ctoru' l a c a d e m i c " l a· oa b O nfe l i n35 exe­
c u tă l u c ră ri d e p i'Ctu ră , i'scă' I,i t f i i nd pe sce n e l e p i ctate pe
i c o n·o sta s, d ea ls u p r;a l u,ş:i !<o r împă răteşti .
I n a n u l 1 833 se ex·ecută o n o u ă re pa raţ,i e l a b i se r i că ,
Î n l oou' i nd u - s e Î nve l i to a rea d i n a n i i 1 778- 1 783 d u pă c u m
u rm e'oză : t u r n u l ş i t u nl o alu fOlSt a ooper i te c u ta b' I ă , i a r b i s e ­
r i ca c u ş i n -d rH ă , vops i tă c u u l e i roş u , i a r c ruld ille a' u fo'st
a u rite36. Ş i nd rHa a lş'e Zjată Î,n 1 833, d i n c a re s -,a u m oi g ă s i t
cîte,vci b u că ţ i Î n pod u l b i' se rici i , a fost Î n + o C'u i tă c u t a b l ă l a
o re pa ra ţ i e efectu a tă l a sfÎnş,i tul seco l u' l u i a l X I X - l ea .
3 4 Siobod a n Costici, op. cit. ibidem.
35 I n legătură cu fa m i l i a O rfe l i n red ă m d i n lucra rea citată a l u i
Petrovici ş i Kaşa n i n următaa rel e : Tatăl l u i Iacob, Zaharia O rf e l i n
(n. 1 726 la Vucovar) este o persona l itate binecunoscultă i n istoria cu l ­
turii sirbe. EI a fost u n. scriitor care işi i l ustra s i n g u r operele. Stu d i i l e
d e g ra v u ră le-o făcut l a Viena ş i Veneţia, lucri n d a p o i la Navisad,
unde a con d us o zi ncografie. Se stabi leşte a po i la T i mişoara unde a
fost funcţi o n a r la ca n cela ria epi scopi lor Nena dovici şi Vidac. In 1 770
editează Caligrafia sloveno-sÎrbă şi valahă. F i u l său, Iacob Orfel i n ,
cu studii făcute la Viena, a colaborat c u tatăl s ă u la rea li za rea a
di ferite g ravuri, d a r este cunoscut mai a les ca un bun pictor. I n
a ceastă cal itate a l ucrat i m preună c u Teodor C răci u n (român d i n
Cariovăţ, care est e ş i Î n mormintat i n a n u l 1 78 1 l a b iserica Sf. N i co­
lae), iconostasele de la Sombor, Nestin şi Lociarak. Tot Îm preună au
lucrat i n t re a n i i 1 780-1 781 i oonosta sul patria rhiei d e la Cariovăţ. Iacob
Orfel i n o moi l ucrat s i. n g u r iconostasul mă năstirii G rgetec ( 1 774) , bi ­
serica d i n Stapar ( 1 790) şi a ltele. Este a p reci a t ca u n a rtist " corect
ş i pedant, un' membru destoinic al pieiadei secolului XVIII",
3 6 Cf., I nsemn a re din 1 842 pe Biblia citată În nota 33.
54
www.patrimoniu.ro
T,u m Uil t u o a . se l e eve n i m e n te a l e revo l u ţ i e i di n 1 848 n - au
s c u t i t n i 'c i i z o l a ta m ă n 6 st i re B e zd i n . D u b, l o o p r i m a re naţio­
n a lă a ro m â n ill o r bă n ăţ e n i ş i tend i n ţa lor s p re i nd epe n ­
d e nţă b i s e l1i oelals'că faţă d e i e ra rh i a c l e ri lo a' I ă s up e ri o a ra
sÎ rbă37 Î ş i g ă <s eşte eco u ş i i.n acţi u n ea protopo p u l u i M a x i m
C ră c i u n di n Pedc a . PO ftidp Î n d l a revo l u ţi e , s p r i j i n i to r a l
a rm a te i l u i KOlS s u t h - ca m u l ţ,i alţi ro m â n i d i n a ceste
pă rţ i a le ţă r i i 38 - M a x im Crăc i u n prei'a co n duc e rea m ă ­
n ă st i ri i Bez d i n . I n acea stă ca , l i tate, d upă c u m se s pu n e
În s e n t i nţa d i n 1 850 pni n ca re a fost c o nd a m n a t . a a p rovi ­
z i o n a t a rm a ta re,vo l uţ'i on a ră p r i ntre a l te l e ş'i c u l em n e d i n
pă/d u re.a m ă n ă . sti rH pentru Î ntă ri rea fortiHoa ţ i il l o r cetă ţ i i
Amd39 D u pă e x ecuta rea u ne i dete n ţ i i de ş a se a ni , M a x im
C r ă c i u n a fost aJm n i ls t·i at În 1 853, f i i n d a po/i re i n sta,l a t ca
p oroh la Pedca40,
Impă rţi rea overi l o r, u r ma re a s e p a ră r i i b i s erid i ro m â ­
n e şt i d e c e o �Înbă ş.i Î n\fi i.nţO fea Î n 1 864 ·a m i t ropoHe, i
Tra n s i lva n i e,i , a d a t n a ş'tere, d u pă c u m este şti ut, u ne i v i i
c ontroverse c a re d e - 'a l u n g u l a 50 de a n i a Î m b rălcat fo r m e
d ife r. ite. I n c e l 'e d i n u rm ă s - a aj-u ns l a u n p rooe·s d ezbătut
l a B u d alpesta , rămos n ete nm i n a t În 1 9 1 4 4 1 . P r i n tre o b i ec ­
t i ve l e d e l it i g i u e ra ş i m ă nă stirea Bezd i n , c a re Î n ce l,e d i.n
u rmă a răma·s s u b j mi ls d i c ţ i a b i s e ri c i i o rtod o x e sÎ rbe42.
37 1 . D. Suciu, Revoluţia din 1 848-1 849 În Banat, Buc., 1 968, p. 38_
38 Istoria României, Compendiu, Buc., 1 969, p. 326.
39 Textul senti n�ei in " Magyar H i rla p " d i n 7 februarie 1 850.
40 Arh. Statu l u i Arod , fond, Prefectu ra Ara d . Seria documentelor
i mputern icitului ceza ro-cră i esc. Doc. X I 8347/1 853. Activitatea lui
Maxim C ră c i u n este i ncă i nsuficient cu noscută . Ocupa rea Bezd i n u l u i
a fost u n a ct rev.o luţiona r ca l ificat Î n să d e tri buna l u l i mperi a l c a " pră­
dare", termen care, d i n cauza neînţelegerii eveni m e n telor pet recut'e o
fost preluat şi i n unele l ucrări româ neşt i . A se vedea Victor VIă d u ­
cea n u , Un vechi monument istorico-religios, Mănăstirea Bodrog, T i mi ­
şoa ro , 1 939, p. 34.
4 1 A se vedea vol u m i n os u l ca pitol Procesul pentru mănăstiriie ro­
mânaşti din Banat, in lucr. cit. a lui Şt. Meteş, p. 230-291 . Pentru sta­
d i u l in core s-a ,o prit procesul o se vedea : I l i e G ropşa n u , Un proces
istoric, in "Ana lele Banatu l u i " , IV, 1 931 , nr. 2-4, p . 1 59.
42 I n iţ i a l , in 1 864, in şed i nţele sinad a l e d i n 24 şi 25 aug ust, An­
d rei Şaguna şi episcopul Ar·a d u l u i , Procopiu Ivacioviciu - core din
1 878 va fi patriarh 0 1 sîrbilor - a u hotă rit ca mă n ă stirile Hodoş,
Bezd i n , Sf. G heorg he şi Mesici să fie cedate B isericii ro mâne. Con­
g resul naţional bisericesc sirb d i n martie 1 865 n-a fost de acord cu
a ceastă propunle re, hotărîre întă rită şi la oong resele d i n anii 1 87 1 şi
1 875. Cf. a rticol ul d e fond : Cum stăm cu mănăstirile ?, in " Biserica si .
Şcoa l a " , Ara d , II, nr. 7 din 1 2/24 februarie 1 878,

U n a d i n co n s ec i n ţe l e a ce st u i confl i ct a f o st ş i a pa ri ţ i a
'U ne i l i teraturi p u b l i c i ,s tice Î n l i m bi l e ro m â n ă , s Î rbă ş i m a ­
'g h i a ră , s' c r i să v i z i b i l pentru a a p ă ra u n u l d i n p u n,cte, l e d e
ved ere con troversate. I n vooÎnd u - se a rg u m e nte d e t o t fe l u l ,
Î n c a re d a te l e i storice s î n t d e c e l e m a i m u lte o ri Î neoate
in a rg u m e n t a ţ i i pro s a u c o n t r a , practic a cea'stă l,i te ra tu ră
este i n urti l i z a b i l l ă pentru o cerceta re ş,t,i i nţ i f i,că a i stori e i
m ă n ă st i r i i Bezd i n .
C o n loc u i re a s î rb i l o r co l o n ,i zaţi Î n eta p e d i fe ri te , a l ă tu ri
de ro m â n i i a utohto n i ai a cesto r m e l ea g u ri43 a d e t e r m i n a t
ca mă nă 's ti rea Be,z d i n să sati ls.f.a,că n,e v o i l e �pi,ri t u a l e a l e
c e l o r d e ocee a ş i c re d i nţă Î n tot c u rs'u l e v ull u i m ed i u . F o l o ­
s i rea d eopotri vă a l im b i i ro m â,n e ş.i a oe l e i s Î rbe o d ove­
deşte şi textul b i l i n g'v de pe g na'v u ra a m i n tiltă d i n 1 762
ca şi rec u n o a şte rea d i n t i m p u l p rocesul u i de la B,u d a pesta
"că În vremurile de Înaintea despărţirii ierarhice, călugării
mănăstirii Bezdin făceau servicii credincioşilor români ş i În
româneşte, iar În mănăstire se aflau şi cărţi româneşti "44
ceea ce dovedeşte - i p s o facto - şi exi,stenţ'O că I'u 'g ă ri l .o r
de o r i g i n e ro m â n ă . f,niS ă ş i a t i t u d i n,ea a m i n t i tă a l u i G h e ­
ra s im Ad a m ovi c i , v i i to r u l m i ,t ro,po l i t , că l ug ă r p l eo a t d i n
Bezd i n , ne fa,oe s ă c re d em c ă ,m o n a h i i d e a i'Ci n u e ra u
stră i n i d e s u fe rin ţe,l e ş i a,s p i ra ţ i i,l,e ro mâ neşti .
D a r toate a cest e prob l e m e p res,u,p u n o c e roeta re a
t u t u no r d ooum e n t e l o r refer i to a re l ,a m ă n ă's t i re a Bezd i n , c a
ş i a celo rl a ' ite m ă n ă st i ri ai� l,a te Î n t r-Io s i t u 'O ţie s i m i l 'a ră ş i
ca re să permită o reev,a' l u a re a rol u l u i l o r o u l t u ra l ş i ' po l i ti c ,
d i ncolo de .po z i ţ i i le pă rt i n i to a re g e nerate de confl ilCt u l d e
i nte rese st,Î r n ite d e a ve rea a,oe,sto r m ă n ă sti ri. L'O sfîrş itu l
s�co,I' u l uli trec u t se execută n oi I u'c ră ri l a m ă n ă\sti re. a Bez­
d i n , cele mai m u,l te alVlÎnd ca mcte ru l u n o r a me n a j ă r i . Ac u m
43 i n ridicarea topografică d i n a n u l 1 878 Solul /V1unar c u Mănăs­
tirea Bezdin ( 1 5 pla nşe) executată de Arhiva de p l a n u ri fu ncia re d i n
Timişoara (cop i i a utentificate d i n 1 884 aflate Î n a rh iva Vica riat u l u i
ort. sîrb d i n T i m i şoa ra ) reţi ne atenţia bopon o m i a românească a Î m ­
prej u ri m i l or : Cornyet", " Pă d u riţa " , " De l a g ya l u " , "Lenge puszta " ,
" K u piatru " , " Hodaia " , " K,ornyetuve l i k i " , " I s l a z " , "Szoci lor" "Spiny" ş . a .
"
44 Cf. M eteş, op. ci!., p. 265.
55
www.patrimoniu.ro
Fig. 6. Lalura de sud, chilii/e, vedere dinspre curie.
se p i ctează şi pa racl i s'u l d e pe l a t u ra de est de către p i c ­
toru l F ra n k G o st i n ăa r d i n A rad ( 1 887).
O e la a'cej a ş i p i ct o r s - a păstrat În m ă n ălsti re u n ta b l o u
Î n u l ei (76X75) d i n 1 884, ,rep re ze n t î n d o ved e re p a n o ra mi c ă
a m ă n ă st i ri i ,
Anu l 1 89 1 , m a r.o a t Î n p a r do'sea l a oorid o ru l u i ch i l i ill o r d e
pe l a t u ra s u d , pa re să i n,d i'ce t e rm i n a,rea l u 'c ră ri'l o r de l a
BeZid i n , d ată d e l a ca re n u s - a u m a i fă'c ut rer. o ra ţ i i l a d ă ­
d i ri l e m ă n ă,s't i ri i .
* *
A,n s'am b l u l m ă n ă,s t i re. s'c, olş 'a o u m o aj u n's În z i l e l e
n o o 'stre, s e p re z i ntă s u b f o r m a u n e i construcţi'i amp l a's a te
pe trei l a turi , o,vÎnd În m ij' l,o o u11 c u rţ i i b i s'e r i oa a şezată
tra n s l a t s p re s u d - vE!lSt faţă de centru l i nc i. ntei (o se vedea
f i g . 3).
Ari p a p ni ndpo l ă , ,cea Slu d i că Gfi g . 8), etaj,ată , aşa oum
s-a a ră ta t l a sfîrş i t u l sec. X V I I I , este co mpulSă sli m et ri c c u
i n tr a re 'i n a x u l d ăd i ri'i ş i c u d o u ă d ec ro ş u r i l a tera,l e a m i n ­
t i n d d e ce,le d o u ă t u m u ri ca re a pa r Î n g ra 'V u ra l u i W i n k ler.
Pe aoea stă fata d ă apa r o serie d e e l e'm e n te d e1c o r a h v,e ,
c u m a r f i o ki ză sep a rÎ n1d c e l e d o u ă n i ve' l e ş, i o a rh i vo l tă
b o g a t ă , cu c,h e i e, s'u b'lli n i i n d a rou l d e i n t ra re .
Acce' s u l În m ă nă ,s h re se fa'ce p r i n t r - u n 9,a n g b o l tit -
b o l ţ i , z i se m ă n ă 's t i reşti , Î n t re a rc e d u bl o u ri - ş i p a nd o s i t c u
d u .l a p i d e stej'a r.
F.aţ,a da spre c u rte a ,a ri pi i 's,u d i ce (fi 'g . 6), oa d e a .\tfel
şli oea ,a ,a r,iipi , i , rălsă,nitt en,e , s' e i m r p Ui n priln d eschi derill e m a·r·i
a l e a roel o r co ridoa relo r d e l a a mbele n' i v el e . i m pă rţ i m a
i n'teri o o r ă a Î n'călperHor este ce'O o b i ş n u ită m ă n ă s t i r,i l o r, Î n
c h i, l i i , c a re o i ci sÎ,n t d elStu' l d e s p a ţ i .o a s e . Lat u ra d i n sp re
ră sălr i t 'O a ri p i i p rindpa le 'O fost de' s ti n,ată stă reţ i e i , ceea
ce a d eterm i nlat o a l tă compartim e n ta re, Încăperi le f i i n d
m a i ma ni ş i com u ni1cIÎ n,d Î n t re e' l.e .
Pe l a tu ro de est se a f l ă tra p e z,a , s a u m a i corect d o u ă
t ra,peze, u n a f i i n d a m en a j ată p r i n 't r-o s u p ra l ă rg.i re a oo r i ­
doru l'u i . Tot aic i , pa rad i 's u l c u o a bs i dă sem i c i rc u l ,a ră n u
reţ i n e a1t e n ţ i a p r i n v re u n e l ,et m e n t d e va:l ·oa re a rh i tecto n i că
s a u a rti st i c ă , pii ct'u�a a l m i,n Ntă , sem n a tă d e G os,t i n c a r f i i nd
de f a ctu ră m e d i ocră .
Fig. 7. Biserica văzută dinspre nord-est.

Fig. 8. Faţada de sud a mănăstirii.

www.patrimoniu.ro
 Aripa de ,n o rd a m ă nă stirii - cu u n s i n g u r n i vel ş i c u
arce fru m oa,se Î nls p re c u rte (tirg . 9 ) - a a,v u t u n rol g.os­
podă resc, g ă s i ndu - se a id oîte'va î ncălperi i n te res'a n te d i n
punct de veder,e co nstructiv, cum este de pHdă afu',rnăto a ­
rea cu p l,a fo n u l î n tru n1c h i d e pi ral m ild ă , h -a mbare şi ate­
liere de tot fel,u'l . nece�a re sati's,f aceri i n evo i l o r g'o spodă ­
reşti a l e m ă nă st i ri i .
S u b ,a ceals,tă a r, ipă , sil metric o u i,ntra rea d e pe l atu r'a
opusă se a'ocede s ub u n g a n g rea l i zat î n a cel,e aşi fonme
conrs trurcti.ve spre d i ,g u l M u reşu' l u i trecî nd peste i a z u l m ă ­
năsti r i i.
,I n ,colţ u l d e .nord - est se a,flă f,î n ti n a .
P,i,e&a pni, ndp.a Iă a .a n s' almlbl'u l u i e's'te bi serioa (fii,g . 7).
Conrs tr'u i'tă d i n că răm idă, pe f u ndaţii tot d i n că răm i d ă , d a r
pe pi lo n i d e s tej,a r, bi'serÎ' oa a re pl a n tri,co n c c u p ro n a o s
desch i's Slpre n,a os ş i turn - d oip otn iţă peste pronaos. . anul 1 75 1 ".
T u rn u l -c l opotnliţă datează d i n cea de a doua eta, pă de
co nstr,ucţi i oînld se con,s tru i,eşte şi actuO'l u l pro n a o s (Id e:cr.o­
şat �aţă d e n a,os) pe ca re stă , rezemat pe d o i m a si,v,i stî,l ipi
de zidă rie. E,d ifica'rea în epoci d ilferite, u şo r de sesiz,at î n
plan, a d us d e a l tfel ş' i l,a o fi,s u ră p e tot peri metrul bo'lţi i
navei l a i ntersecţia n.o u,l u i p ro n a os cu n a o.� u l . Ceroetă r.i l e
a rheo l og i'c e vo r treb uli s ă I ă m u rea' s'că rel a'ţ ia d i ntre u rmel,e
i nterioare a, l e vech i'u l'u i pro naO's ş i term i n aţia pol i g o na, Iă
a şo c u m apa re î n g nalv u ra I, u i W i n kler.
O d ată cu constru.i r,ea turnull'u i -c l o potn iţă a u fost mod i ­
fi,c ate ferestrel,e şi modenatu ra de fatadă , pentru a le con ­
jug.a ou e l .
Na os u l , s -,a a m i ntit, a re pla n u l a hsild e'l o r cu m uch i i î n
a x , d a r î n a fa ra a oest u i e,lement d a't at i:potetic, se pa r,e că
n i m i c nu l a,să să se î ntrev.a dă ce elemente a'u ră m a s d i n
sec.o l u l X V I . Vili'toa rele cercet6 ri de pa ra ment şi să pă t u ri
a rheolog ice v,o r putea rezo l'va problemel l e ră1ma se î n sus­
pensie.
Po rdosea l a bi'serid i este executată d i n d a'l e m a ri de
ma rmu ră , i dentice cu cele a,fi late pe oo rido r u l etaj u l u i adă u ­
gat corp u l' u i pri n c ip a l l a sfî'nş itul seco' l ull u i XVI I I , e'lement
oa re conN rmă ex,ecuto re.a s i m u ha n ă a acesltor l ucră ri.
Masa a lta rul u i , d i n , m a rmu ră ro.ş' i:e , de oOl re s - a m a i
a m i ntit este a sel mănătoa re c' u cea a m ă n ă,sti rii Sof. G h eor­
g he d i n sat u l Mă n ă s,ti rea (j ud . T i m i,ş).
T u rl'a pa n to,cr.atoru l u i , octog o n aolă , se îna lţă de,stu l de
zveltă faţă de p r.olpo rţi ille î ntreg i i b i se,r,id ,peste o bază
pătrată a lS'Cu n să s Ulb în 'Veii itoa re.
Stra nele biiserÎIC i i ne co ndu'c către a cel,aoşi u n ilve rs ba roc
în care se pare că bi'serilca a s uferit ul l tirmele tra nlsfo rmă ri .
Braţele oa ş i pidi,oa rele str,a nelor se încheie ou fru moase
volute ca re s·e o o m bi,nă feri,c it cu restu l elemen't,el l o r tă iate
d upă d ilve,rose c urbe. Acelste forme m i' ş.oate se s prij i n ă pe
u n spăta r t ratat m a i sobru cu elemente rect<a nrg u l a re ( p i l a ş ­
t r i a ng ajoţi , tăbl ii). An1s'a m b l u l mobi l ie ru l u i l'a să o i m pre­
sie de elego nţă ,şi ra,f i n a,ment.
In u rma eve1n irmentelor petrecute în B a na t l a s,fî rş i t u l
prilm ull,u i război mo nld i a l , î n octo m brie 1 9 1 9, d i n d i'spozi ­
ţia prefecturii T i m i ş -Toro n'ta l , se p u ne sech.est,ru a s, upra
mă năsti ri i Be�d i n şi a'veri i ei. i n 1 5 octom bnie 1 92 1 se d i s ­
p u n e rid i'carea sechestru'l u i , m ă n ălsti rea Bezd i n rei ntnÎ nd
în toate d reptu rill e45, i n u rm a ref.o rmei a 'g r.a r,e d in 1 922
mănă .sti rili îi rămîne o moşie de 1 60 d,c j ugă re pă mînt ara­
bii, pă'şu ne ş i pă d u re46.
O dată cu moa rtea u l ti m u l u i că'l u g ă r, în a n u, 1 1 948,
mă nă'sti rea a î ncetat să fu n cţioneze ca i n'S ti't uţie. Pie,sele
de ,inv,e,nlt a f mao i , i m,por.bo,n te (ta blou ,ni, icoane, mobi llier,
bibl i.ote,c ă) alu fost tro n'sportate la Ti.m i'ş o a r,a , u nd e se pă s­
trează î n co,lecţii l e Vi oa ri at,ull u i o rtodox , slî nb.
In 1 953 a fo's t i nventa ria,tă cu ocazi.a recen sărmîntu l u i
mon u mentelo r d e c u l t u ră , m ă n ăosti rea f i i n d ded a rată monu­
ment i,stori,c pri n H . C . M . 1 1 60/1 955 (pozi,ţi'a 3 1 33 din l i's tă).
Sta rea ava n sată de deg ra1d a re Î n ca re a aj u n s întreg u l
complex d e clă,dl i ri a determ i n a t ex,e cuta rea î n 1 970 a u n o r
l ucră ri de i nte'rve n ţ i i u rgen te (,învel itoa rea b i seri,ci i), d a r
45 A r h iv e l e Statul u i T i m i şoara, fa n d Prefectu�a T i m iş-Taronta l . Dos.
10/1 920, f i l e l e 62-68, 72 ş i 74 ş i dos. 80/ 1 92 1 .
46 Siobodan Costici, Biserica şi şcoala sirbească din România (În
l i m ba sÎrbă ) , T i m i şoara, 1 931 .
57
www.patrimoniu.ro
in vederea l'ucră ri l o r de restaura re ce se vo r executa î n
c i n ci n a l u l 1 97 1 - 1 975, s - a u făcut încă d i n 1 969 l ucră ri pre­
l i m i n a re de ce rceta re (ce rcetă ri i stori'c e, rel ev,ee şi sondaje
g eote h n i'ce) c a re sta u la baza p roiectu l u i de res'ta u r,a re
c a re este î n c u rs d e e'l a,bora re la D i recti' a Mo n umentel o r
I storÎlC e şi de Artă .
A N E X E
1 736
" Această carte numită Minei, luna ianuarie a mănăstirii Bezdin
s - a cumpărat in timpul Domnului episcop Nicolaie al Timişoarei şi
domnului părinte stareţ Timotei " .
(Pe un Minei pe i a n u a rie, B i b l i oteca Vica riatu l u i Ort . Sîrb T i m i ­
şoara , n r. i n v . 1 974).
1 751
"Din cărţile lui Dionisie livoinovici, arhimandrit al Bezdinului la
( Pe un Propovedisvetlog lovana Zlataustog, i d e m n r. i n v. 1 71 9) .
1 759
" Această carte este a ieromonahului şi a duhovnicului Timotei,
ieromonahul Bezdinului, anul 1 759. Din cărtile mănăstirii Bezdinului".
(Pe u n lermologhion, pe coperta d i n faţii . Idem n r. i nv. 1 987).
1 762
Textul ro m â nesc de pe g ravura d i n a n u l 1 762 :
" Adevărata zugrălire Iăcătorului de minuneo chipului a prea slintii
născătorii de Dumnezeu, care să zice Vincianskii şi se află la mănăs­
tirea Bezdin, la careş din darul lui Dumnezeu, prin rogăciunea aceşU
prea sfinţii născătorii de Dumnezeu l!'Iulte minuni asupra celor carii
cu credinţă vin să fac; pre acesta pravoslovnicul Episcop Temeşvarui,
Lipovului, i proci: Domnul Vichentii loanovici Vidac in zi/ele arhi­
episcopului şi mitropolitului s/aveno -serbesc şi rumunesc dom : Pavla
Nenadovicia, a da in tiparul şi fraţilor aceşti sfintei a născătorii de
Dumnezeu adunării fiind arhimandritul Kir Dionisia livoinovici spre
folosul a dărui bine au voit in anul 1 762. 10 Christ Wincler Sc. Viennae".
1 763 iunie 25 Bezdin
.. Smeritul Sinesie, ep'iscop 01 Aradului prin osteneala sa sfintei
mănăstiri din Bezdin a dăruit-o pentru rugăciuni in luna iunie 25 anul
1 763 cind acesta a venit la această mănăstire " .
(Pe o Pravila molebnaia. I d e m n r . inv . 1 652) .
1 777 septembrie 26
"Plan al mănăstirii de călugări Bezdin şi a satului aparţinind ei
Munar.
Este de menţionat in special că tot ce e Înconjurat cu culoarea
roşu carmin aparţine mănăstirii, citeva, puţine livezi care sint stăpî­
nite de s upuşii (mănăstirii) şi sînt Între păminturile mănăstirii sînt În­
semnate cu culoare galbenă
Mănăs tirea este alcătuită dintr-un arhimandrit, un egumen şi
10 călugări.
(A se vedea textu l , identic cu cel de pe p l a n u l d i n 1 782) .
Scara 1 /500 klafteri
Măsurat, Împărţit şi desenat de către J. Pr. Plessing de Plesse
Comisarul celui de al doilea sector.
Anno 1 777 die 26, septembrie
Mai iscă/esc:
Moise Putnic episcop
Dionisie Jivoinovici, arhimandritu/ Bezdinului"
1 782 noembrie 9 Bezdin
"Planul
mănăstirii de călugări Bezdin şi al sotului Munan" Nou ce-i aparţine
Mănăstirea e s te alcătuită dintr-un arhimandrit, un namesnic, şi
10 călugări. De la supuşii daţi mănăs tirii, sau aşa numiţii pirneavărşi
Fig. 9. Latura de nord, aripa gospodărească, vedere dinspre curte.
(mănăstirea are părţi după cum urmează) : De la 3 totul, de la 1 5,
jumătate, de la 2 1 , un slert, de la 12, a opta parte, iar patru lamilii
nu au luat nici un pămint.
Observaţii
Pămintul de la riul Mureş pină la piriul Aranca este inundabil,
dela piriul Aranca pină la virlul Hotar (Hottar Spitz) este pămînt bun
de agricultură.
Groapa Mertwak nu se usucă niciodată, dimpotrivă mocirla
Bezdin se usucă vara În anumite locuri În aş a fel că se poate trece
peste ea, chiar cu căruţa.
Pîrîul Aranca seacă de asemenea, dînd de la podul vechi L.p.
(indicaţia pe hartă) pînă la livezile satului, un pămînt bun. Aranca
mică este bună În special pentru păşune.
Pădurea este Împărţită În 50 de parcele de tăiere.
Legenda planului
a. Mănăstirea cu !intina ei este Însemnată cu cilra zero.
b. Grădina cu un mic loişor (Lusthaus) iar În apropiere un mic
pod de piatră.
c. O anexă (Ein Einsatz).
Sig : Bezdin 9 9bris 782
Ignot Viiriisch I n c : Com : Temes . . . . . . . .
Anselm Fischer I n c : Com : Temes J u rassor
Scara 1 /1 1 00 klafteri vienezi
Măsura t şi desenat de Pau l Figli
1 784 ianuarie 1 0 Carlovaţ
Acest calendar l - a m primit de la J acov Orfelin, 784, ianua rie,
ziua 1 0, la Ca rlovaţ. Gavril Lepotici d i n Bogianţa
(Pe un Veci nÎi calend a r, pe coperta din faţă. Idem n r. inv. 1 763).
1 788 septembrie Bezdin
Excelenţa Sa Domnul Arsenii Leciviaţ, bar. on de Helnfiildi şi gene·
rai c u soţia sa Doa mna Elisa beta Novacovici au dăruit a ceastă ca rte
mănăstirii Bezdin pentru pomenirea lor. Septe mbrie 1 788. Gherasim
Adamovici, a r h i ma nd ritul Bezd i n u l u i
(Pe o Bogorodiţe Diev,o, pe coperta d i n spate, I d e m n r. inv. 1763),
1 788 Bezdin
Din că rţile lui G hera s i m Adamovici, a rh i m a nd ritul Bezdinului 1788
(Pe un Opschinschana rebda od zlocsinstva h , pe coperta din faţă.
Idem nr. i nv. 1 1 02),

1 79 1 februarie 1 4 Bezdin
d. Grajdul şi şopronul pentru căruţe.
e. Cazanul de rachiu şi teascul de vin.
Această carte n u m ită Teatron istoric printre exemplarele de cărti
a l e mănăstirii Bezdin cu h r a m u l I nlt ra rea Maicii Domnului din Bana'­
1. Cărămidăria.
g. Gheţăria.
h. Beciul. tul Timişoa rei, d i n a celaş comitat se g ăseşte a proape de rîul Mures
ca şi moşia C i a la şi se chea mă după a pele pÎri u l u i cu n u mele Bezdi �
i. Moara de apă.
k. O potecă.
(�ă ră fund) În faţa porţi i acestei m ă n ă stiri. Scris În a n u l 1 791 la 14 fe­
1. O casă de pescar.
brua rie. Maxim Secu l iei, a r h i m a n d ritul Bezd i n u l u i
(Idem nr. inv. 1 976, f i l a 3).
m. Despăgubirile În păşune (die Verguttungen an Wiesen).
n. Drumul nou proiectat, dacă se va lace podul nou din punctul O.
1 798 a ugust 1 5
o. Podul nou proiectat. Ac : astă carte Viaţa sfi nţilor pări nţi a sfintei mănăstiri Bezdin,
p. Podul vechi de piatră. m i. -a darUit-o mie prea slăvitul părinte şi binefăcătorul meu domnul
q. Satul Munar (Der Maierhol des Klosters). Maxim Sec u l ici, a rh i mandritul acestei sfinte mănăSitiri Bezdi � pentru
r. Moara cu cai. citi re. 15 a ug ust 1 798
s. Hanul.
Semnătura indescif ra b i l ă
/. Stina.
(Pe un J itia svetih, pe coperta din faţă. Idem n r. inv. 203 1 ) .
u. Cimitirul vechi. .

w. Cimitirul nou.
f.a. (sec. XVIII) Bezdin
x. Locul a cinci IÎntini noi, proiectate.
y. Via mănăstirii.
Această ca rte, mă reţu lui conducător dom n u l u i a r h i ma ndrit a l
Bezd i n u l u i , prietenu l u i său o rtodox a dă ruit-o Zahari e Orfelin
z. Păşune, considerată mai slabă.
(Pe Der Al lgemeine Zuscha uer, pe coperta din faţă. Idem n r. inv.
Bornă de piatră aşezată pe principalele movile de hotar şi pe
1 648) .
care scrie În limbile latină şi sÎrbă următoarele:
1 826 Bezdin
1 7+4 1
Die 1 6to Mensis Septembris Signum Această ca rte a dărui,t -o ieromona h u l . . . . al Athosu l ui care a
Expositi Teritorii Monasterii Bezdiniensis Graeci Ritus disdinquens
circumjacentium Vicinorum
plecat la 826 la mănă sti rea Bezd i n u l u i cu h r a m u l sI. M a ria Mare
(Pe un Sinod, pe coperta din spate. Idem n r. i nv. 1 762) .
Teritorium versus Nr. . . . . . .
1 832 i unie Bezdin
Scurtă socoteală a pămîntului mănăstirii
lugăre Din că rţi le lui Maxim Slavici, ieromona h u l Bezdinului, a n u l 832
Pădurea cal ': se intinde de la Mureş pînă la groapa in i unie.
Aranca Împărţită in 50 de parcele de tăiere 729
(Pe u n SÎrpschi letopis. Idem n r. inv. 1 1 21 . Acelaş text pe un Pria­
tel SÎrpsch i mladej d i . Idem nr. inv. 1 1 39).
Păşune 538, 1 300
1 842
Mocirlă şi Gropi . 208
Livezi şi grădini de zarzavat 12
Vie . 1 2, 300 Spre ştire urmaşilor.
Peste groapa Arancăi In a n u l 1 842 În ti mpul slăvitei d o m n i i al l u m i năţiei sale prea l u ­
.
Pămînt 314 ml natul I mperator a l Austriei, reg e a l U n g a riei şi a l celorla lte, a rh i ­
Islaz 3 1 4, 1 400 d uce a l Austriei i proci, Domnul Fra n cisc 1 , În t i m p u l mitropolitului b i ­
Vie . 3 sericii ortodoxe, a r hiepiscopiei de l a Ca rloviţ, ş i toate statele cu prinse
Pe pămintul supuşilor i n i mperiu a popoarelor sloveno-sÎrbe şi a va l a h i l<or. i n a l t Prea Sfi n­
Han ul 1 ţitu l u i Domn Ştefan Strati m i rovici de Culpin, p u rtătorul crucii de ca­
Totalul pămîntului mănăstirii 2 1 2 1 , 1 400 va ler al Impăratu l u i a ustriac Leopold, consilier sec�et al M ă riei Sale
Scurtă socoteală a componentelor pămînturilor I mpăratului şi mem bru a l Academiei de Ştiinţe din Gotti ngen. dat
De la 3 totul, 1 5, jumătate, 2 1 , un slert, 12 a opta nouă Păstor Su prem de Tatăl şi Bi nefăcătoru l .
parte. In pămînturi unde o cîmpie are 1 38 de jugăre, D u p ă moa rtea ră posatului D o m n Episoop a l Ti mişo ri i I o s i f Putn i c
toate 3 Împreună . 414 a d m i n istratorul de Dum nezeu păzită a l a cestei epa rhi i a Timişori i , nu
Cîmpia c u livadă . 1 65 demult eparhia Budei, deven i'tă vaca ntă p rin moartea Domnului Epis­
Locuri de casă care au luat şi pămînt 51 cop G h edeon Petrovici Î n eparhia din Bacica, d u pă t ra n sferul Prea
Locuri de casă Iără pămînt . 4 Sfinţitu l u i Episcop Domnul Ş-tefa n Sta ncoviei, În timpul a rh i m a ndrit u l u i
Locuri de casă rezervate 5 Sfinte'i M ă n ăstÎ'ri I ntrării Maicii D o m n u l u i , acest Bezdin ; p rea slăvitul
Islaz (Constitutiv măssige Hutweid) 72 consistoriu al eparhiei Timişorii şi Îna ltul c-o mitat Timişoa rei şi Ara ­
200 d u l u i , Caraşului, lioronta ll uJlui, Cianadul,ui vecine cu Tabula de sud, l u s ­
t i n lovanovid şi fraţi l o r Î n n u mele Domnului, i e romonah i i , I o s i f G a ­
Islaz (Extra anverlangte Hutweid)
6
9
Gropi
Grădini de zarzavat şi livezi . vrilovici e g u m e n , stareţ Si meon Popovici a d m i n i strator, Maxim Slavici
Cimitir 2 econom, Va r l a m Maxi movici a jutor de econom, I zidor Spadici ecli ­
Uliţe, haturi şi drumuri de cimp 42 siarh ş i N icod i m M i a covici dia con Î n z i ua d e 1 martie 1 833 s-a Î n­
Pe pămîntul mănăstirii, livadă 3 ceput cu ajutorul lui D u mnezeu la biserica mănăsrtirii Bezd i n , inainte
Totalul tuturor pămînturilor satului 974 de adormirea arhimand ritu l u i Bezdi n u, l u i , d u pă aceea fostu lui epis­
2121 a l Amadu l u i D. Pavel Avacu movici , s-a efectuat � coperi rea
3096
CQP
Totalul mănăstirii
cu tablă. De prezent, turnul din nou a operit cu tablă, tot la
fel şi turla cu tinichea, i a r biserica a fo st a coperită cu şindrilă, d ­
Total general .
luxta praesentem Mappam, quase parte ab utraque ocasione
Reambulation is pro realis el genuina agnita est Metalem Reambula­ şindrila vopsită cu v,o psea roşie de ulei, 'tOt la fel, toate trei cruci
tionem die 7mo el 8to Novembris A. 5.782 ut Instrumentum Metale care stau dea s u p ra a u fost a u rite.
iisdem Diebus conlectum indicat peregimus. Insemnare din a n u l 1 842 (in l i mba sÎrbă) p e coperta din spate
Signat Bezdini 9 Novembris 782 a unei Biblii (ediţia 1 756, Moscovo ) . Idem. Inventa r n r. 2029.
Paulus Avacumovici m.p.
Archimandrita Bezdine 1 9 1 5 Bezdin
loseph BoschnÎak m.p. Proprietatea lui M i l utin Cociubin, ucenicul mă năstirii Bezdin 1 91 5
Rev. Caal: Dis t : Temes : Fiscal Prior (Pe o Fizică. Idem n r. i nv. 1 727).
.
Emeric Rona; Ratis . . . . Cont. Scriba
In presenti Mappa De'lIneationem luturum Monasteri et posses : 1 9 1 5 februarie 25 Bezdin
Munar ad monasterium spectant/s exh/bente exposltus Metas ab a/­ 25 februarie 1 9 1 5. G. Bota , pa roh din lercovati , a fost internat la
/iis com/tarie St. Peter e t Sekusik- pos disdinquentes. Anno 782 die mănăstirea Bezd in, ne,v inovat 8/2 1 .X . 1 91 4,
9 9 bris reambulavimus et presenti Mappa per totum conlorme esse re­ (Pe u n Obiedduşenoi. Idem nr. inv. 1 965, a celaşi text pe un Tea ­
per/mus. tron, nr. inv. 1 1 76 pe coperta din spate şi pe ca rtea n r. i nv. 1 031 ) .

58

www.patrimoniu.ro
CERCETĂR I PRIVIND CONTRIBUŢIA ARTIST iCĂ A PICTORILOR CONSTANTIN LECCA
Ş I MIŞU POPP LA BISERI C A VOIEVODALĂ SF. NICOLAE DIN ŞCHEI I BRA Ş OVULUI
M I H A I M A N O LAC H E

A s u p ra a c t i v i tăţi i a rt i sbce a p i ctori' l o r b ra şove n i C o n ­ N e u g a' Sis , a Î n c h e i a t c h i a r 'u n c o n tract, c a re u l te r i o r a fost

sta n t i n Lecca ş i M i ş u P o p p , d esfă ş u rată l a b i' se r i ca Sf. N i ­
co l a e d i n Ş c h e i i B ra şovu l,u i , b i og raf i i c e l o r d o i p i cto ri a u
a j u ns l a o o n 'C I u z' i i d ilf erite, cee,a oe c reează conf u z i i , ca re,
deseo r i , t reoÎ n d Î n d i,f erite g h i'd u ri , d u c la i nfo r m a ţi i e ro ­
n ate.
Pe baza stu'd i Ho r exi ste n te şi a ce rcetă ri l o r Î n trep ri n se
de n o i , l u în d aa tem eli prOIde,seJ I,e -'verbla ,l 'e a d,e şedi,nţel l o r
" Re p rezentaţ i e i " b il se r i c i i Sf. N i cO' l a e , p r. ec u m ş i c o nt ra cte,l e
Î n c h eiate Î nt re bi' seri' că ş i p i 'c to ri i respect i ,v i , afl ate Î n a rh ilva
m u z e u l u i , n e p ro p u n e m , Î n stud i u l d e Faţă , să a d u,cem o
modestă c o n t r i b uţ i e als ulp ra a ct i ,v i tă ţ i i p i ctori l o r a m i n t i ţ i ,
des.fălş u rată l a a cea' stă b i'se r i c ă , Î n l ă tu rÎ n d a stfel u n e l e
er,o ri strec u rate d e - a l u ng u l a n i l o r Î n d ilf e r i te st u d i i d e
speci o I itate.
Confor.m u n e i t rad iţ i i c reate l a B mşov, ca re, a p o i , a
fost Î n s u ş i tă d e u n i i a u tori l , s - a afi r m a t IÎ n m Ol d g re ş i t că
p ictu ra m u na l ă a b i'se ri c i i Sf. N i'c o l a e d i n Şc h e i i B ra ş o ­
v u l ' u i a.pa rţin e p i cto ri l o r C o n sta n t i n Lecca ş i M i ş u P o pp .
D i n d oc u m e n t e l e c e rcetate Î n a rh i va m u ze u l u i , pe p e ­
ri oada a n i ' l o r 1 845- 1 892, Î n c a re a ctilvitatea c reato a, re
a c e l o r d o i a rtilşti -Ip i-ctori s -, a afi r m a t În m o d d e o s e b i t . n u
reiese a cest l u c r u . O r, este b i n e c u n o s c u t fa p t u l c ă " Re pre­
zentaţi a " b il s e ri c i i c o n s e m n a Î ntotd ea u n a c u m i n u ţ i o z i tate
" datorez a zugrăvi Sf. Biserici tîmpla ÎnfăţişÎnd icoanele ur­
Î n " P rotoc o a'l el e rpa roh i e i toate l uc ră r i l e exeoutate, i n ,d ife­
re nt d e n a t u r.a sa u m ă rilmea l o r2. În a 'c e'ste " P rotooo a l e "
c e i d o i p i 'ctori ,n u f i g u rează o u o a s e m en e a l u c ra re d e vaste
pro p o rţi i .
Î n a cest s e n s , d e re m a rc a t este ş i fa ptu l . că c e i tre i a u ­
tori a i b i o g mf i e i p i cto ru'l u i M i ş u P o p p : Co r ne l i u C o m ă ­
nesc u , C o n sta n t i n P o p p ş i Vi rg i l Vătă ş i 'a n u , oa re l a Î m p l i ­
n i rea a 40 ,de a n i d e l a m o a rtea p i 'ct o r u l u i s u s - a m i n tit a u
sc r i 's u n stu d i u b o g a t Î n d ate ş i i nfo nm a ţ i i3, n u fa·c n ic i o
afi r m a t i e d i n ca re să re i a să că b i' se r i c a Sf. N i c o l a e a r fi
fost p i � tată d e M i ş u Popp ş i C o nsta n t i n Leoc a .
P i ctoru l M i ş' u P o. p p (aj u tat, p r o ba b i l , d e C . Leoca) a
p i ctat În Ş c h e i i B ra şov'u l u i n u m a i b i se ri ,c a " Sof. T re i m e " d e
p e Tod l e. Fap t u l c ă a m be l e b i's e r i c i s e g ă sesc Î n Ş c h e i1u l
B m şoV'u l u i a p r,o vocat, c re d e m , a cea stă con.fu z i e .
D a că celo r d o i p i ctori n u l i se poate a t r i b u i p i ct u ra
m u ra l ă a b i s'e ri'c i i Sf. N i co l a e , În sch i m b, ei a u executat l a
acea stă b i'se rilcă a lt e l u c ră r i , pe o a re l e e n u m e ră m d upă
c u m u rm ează :
,. L ucrări executate de Constantin Lecca
" Re p reze n ta ţ i a " b i s e r .ic i i Sf. N . i oo l ,a e u rm ă ri n d Î n fr.u m u ­
seţa rea b il s e r i d i voi evod a1 l e , Î n a n i i 1 845- 1 847 a I·u at o
serie d e h otă nÎ ri oa re s - a u c o n cre t i z a t În u rm ă to a r.e l e l u ­
cră ri : 1 . P i cta re,a u n e i tÎ m p l e (Ca ta pet'e s m e) ; 2 . R,e fa cerea
unor p i ct u ri e x i ste n te ; 3. Împo d o b i re a p o d i şo r url u i fe m e i l o r.
1 . Picta rea unei tÎmple
Pentru p i<cta rea tÎ m p l e i , " Re p re,zentaţ i a " b i ,s e ri c i i Sf. N i ­
coloe a a p e'l ,a t l a m a i m u lţ'i p idori4. C u u n u l d i ntre e i , c u
rez i l i a t, deoa reoe p icto r u l g e rm a n i nt ro d u sese ca n o a n e oc­
c i d e n t a l e cato'iio oes. Atu n c i , ro m â n i i b ra'şove n i a u a p e l a t l a
c o n- cetăţea n u l l o r, C . Leooa , rug'Î n du - 1 s ă exec u te l u c ra re a ,
d u pă d a t i n a stră b u n ă . I n a i nte d e 4 a u g u st 1 846, C . Lecca
s e a f l a la B ra şov, d u pă c u m rewltă d i n p rotocol' u l ş e d i nţei
C o n s i l'i u l,u i P,a ro h i a l d e l a acea dată, Î n c a re se şi c o n s e m ­
n ează icoa n ele ce se v o r p i 'c ta pe tÎ m p l ă 6 .
I n te r,esa nte d e reţi n u t d i n co n se m n ă ri l e a cestei şed i nţe
sint d i s'cuţi i l e refe ritoa re la sta b i·l i rea p reţu'l u i , d i n c u pri n ­
s u l că rora s e d e s p rind e a ta ş a m e n t u l p i cto r u l'u i faţă d e l o ­
c u ri le n a ta l e : " . . . pentru toate au cerut 2 000 florini argint
şi i s-au făgăduit 1 000 florini şi aşa au a rătat domnul
Lecca că măcar deşi ar fi lucru după cum socoteşte a zu­
g răvi vrednic 2 000 florin i, Însă totuşi fiind şi dÎnsul patriot
de aici . . . se m u lţumeşte cu acel preţ de 1 000 florini . . . " 7.
Pe baza d i, s c u ţ i i l o r şi a h otă nÎ ri l o r l u ate În d ife rite şe­
d i n ţe a l e C o n s i l i'u l u i Pa ro h i a, 1 s-a Î n c h e i t co ntract u l d i n 22
s e pt e m b r i e 1 846 Î ntre b i'se rică şi p i ct o r8. Acest c o n t ra ,ct
f i in ,d de o Î n s e m n ătate deo'sebită, deoa rece pe baza l u i s e
pOi alte s,bahi'lli o m u re POI/1be d i , n lt pe l uoră r i l 'e execu'1Jate d e
pido r u l C. Lecoa l a b i<sepica Sf. N i co, l a e d i n Ş c h e i i B r a ş o ­
v u l u i , c re de m u t i l a r e d a p a s a j e l e m a i i m p o rta n te d i n c u ­
p r i n's,u l l u i : " . . . 1 . E u Constantin Lecca primesc ş i m ă În ­
mătoare : a. Rîndul deasupra : Naşterea, Tăierea Împrejur,
Botezul, Schimbarea la Faţă şi Ină lţarea Lui Isus Hristos,
iar În mijloc Sfinta Treime - toate acestea pe muşama -
. . . b. Sus pă cruce Răstign irea MÎntuitorului. c. Pă usile
dverilor Buna Vestire, iar pă cele două uşi Sf. Arhang h eli
Mihail şi Gavril . . . d. Sub fiecare icoană Împărătească cÎte
ceva din minun ile s upraicoanei Împărăteşti . . . e. Pă Am­
von, În m ijloc, M întu itorul, În celelalte locu ri patru eva n ­
ghelişti şi Ioan G u ră de Aur Împreună cu Sf. Vasile cel
Mare. f. Mă Îndatorez a preÎnoi feţele la icoanele Împără-
4 Arhiva cit., Protocolul treburilor Sfintei Biserici cei mari româ-
neşti din Bolgatesc pă anii 1 845 şi 1 846, n r. 1 79, hot. 6, p . 45-46.
5 Idem, hot. nr. 79, p. 4 1 , Procesul -verba l d i n 30 nov. 1 845.
6 Idem, hot. nr. 36, p . 64-65.
7 Idem, h o t . n r. 36, p. 65.
6 Arhivo cit., Fondul Dr. Sterie Sti nghe, doc. n r. 1 676/1 846.
Fig 1 . Constantin Lecca, Sfînta Treime.

, Ion Frunzetti Î n stud i u l fVliju Popp, Bucureşti, Ed i t u ra d e stat pen­

tru l i teratu ră şi a rtă, 1 965, Calecţia : " Ma eştrii a rtei ra mâneşti " , p. 1 1 ,
afirmă g reşit că : Lecca z u g răveşte la B ra şov biserica Sf. Ni calae d i n
Şchei şi Î ş i ia ca ajutar p e tînărul M işu Popp, proaspăt Î ntors d e l a
stud i i d i n Viena ; aceea şi g reşea lă o Î n tî l n i m şi Î n a rt i co l u l l u i D i n u
Vasi u , Idealul d e libertate ş i unitate naţională manifestat i n arta pic­
tarilor braşoveni Constantin Lecca şi fVlişu Popp, În " M u zeul reg i o n a l
Braşov, C u l eg e re d e studi i şi cercetă ri" 1 , Braşov, 1 967, p. 237 ;
"A.B.C.- u l broşovean pentru tin eret " , Braşov, (1 970), p. 69, reia a ceeaşi
afirmaţie g reşită.
2 Spre exempl ificare dăm u rmătorul caz : I n " Protocolul şedinţelor
' " nr. 1 83/1 856 ", hot, n r. 26, p . 28, Arhiva M u.z,e u l u i bisericii Sf. N i co l'a e
d i n Şcheii B raşov u l u i , se a rată că " Reprezentaţia " biseric i i a hotărît
ca În cel mai s c u rt timp să se repa re zidurile de prin prejurul Biseri­
"
cii. . . " . Dacă se consemnează a ceastă l ucra re d estu l de mică - şi
exemplele ar putea fi m u lt i p l icate - este cu neputinţă de gîndit că o
lucrare a şa de mare ca pictura m u ra lă a unei biserici să nu fi fost
semnalată .
3 Viaţa ş i o pe ra pictorului fVli.ş u P.opp, Tipogra fia "
" U n i rea , B ra ­
şov, 1 932.

59

www.patrimoniu.ro

Fig. 2. Constantin Lecca, Cina cea de tai nă .
teşti şi a reface cele patru icoane m ari cu a rg int . . . Bra­
şov, 22 sept. 1846, Constantin Lecca Nicolae D i m a
Constantin Popazu".
Cele şa,s e i 'c oa n e pictate pe m u ş a m a , e n u n ţate Î n con ­
troct l a p u n cbul 1 se g ă sesc actu all mente Î n fo n d u l C o m ­
plex· u l u i m uzea l d i n Şchei i B raşovu l u i . Despre aceste i coa ne
nu se şti- a plÎ nă acum că r u i pictor a pa rţi n , d a r, potrivit p re­
vederi l o r d i n a cest co.ntr,a ct, rez u ltă Î n mo d c l a r că au fost
executate de p i do pu'l C. Lecca. Tot Î n senls u l i d e ntifică ri i ,
i mpo rta nt d e reţi n ut este ş i fa,pt'u l că , u lteri,o r, d u pă ce
executa se l u cră r i l e prevăz'ute În contract, pictoru l C. Lecca
confi rmă expres a·cest fa pt, scri i nd cu m î n a sa pe pa rtea
d reaptă, de jos a Contradu l,ui u rmătoa rea menţi u n e :
., Fiindcă lucrul zugrăvitului după sunetu l a cestui Contract
s - a săvîrşit şi banii . . . mi s - a u plătit . . . , a ş a acest Con ­
tract a luat săvîrşire. Braşov, 15 decembrie 1847, C. Lecco ".
Deci, n u poate exi sta n i d o Î n do i ·a l ă a S Ut pra identiof ică r i i
a cestor i c o a n e de p e tîm pl ă , pictate p e mu ş a m a , c a a pa r­
ţi nlÎnd l u i C. Lecca .
Toate cel e şase i coane, p l u s u n·a c a re n u este t recută
Î n acest Contract, d a r e's te menţi o nată Î n P rotoc o l,u l pro­
ces'e lo r-verb a l e (Învierea Lui Iisus Hristos)9 au fo. rmă d rept­
u n ,g h i u l a ră , cu baza m a i m i că deaÎt Î n ă lţimea, d i me n s i u ­
n i le f i i n d a, proa'pe a ,c el e,a lş i , 0,60/0,90 m, ex'c epţie făcînd
d o a r i coa na pe ca re este pi'c tată Sfînta Trei me, 0,95/0,89 m
(fi g . 1 ), Î n wd rată pe tî m pl ă , În m ij l ocu l cel o r l a'lte.
in pictu ra a·c est-o r ico a n e se res i mte i nfl uenţa Renaşte r i i
ita l iene, d a r pred o m i nă tot u ş i , e' lemente d i n vec h ea p i ctură
româ n ea,s că ,
2. Refacerea u n or picturi existente
La p u nctu l f. d i n Contract u l citat, picto rul C. Leoca
menţionează că se Î n d a to re.a ză a "preÎnoi feţele la icoanele
Împărăteşti şi a reface cele patru icoane m a ri cu argint".
In ceea ce pri.veşte i coaneJ.e Î m pă răteşti, exi'stente şi a stăzi
pe tîm pl a B ilSe ri 6 i , mÎnta I' u i C. Lecca se o bservă s i g u r la
icoa n a Î m rpă rătea'scă, ce r2lprez i ntă pe M a i,c a D o m n u l u i .
Tot l a a'cest ca,pi tol . priv i n d refa cerea u no r picturi trebu i e
să i nd u,d em 00 a p a rţ i nlÎ n d l u i C . Lecca şi u �mătoa rele l u ­
cră ri :
a . Cei doi Arhangheli, Mihail şi G avril, pidaţi pe u ş i l e
d i a oo neşti a l,e Pmadi s u l u i N o u , s î n t refăouţi d e. I a b nÎ u Î n
sus, Î,n truaÎt În jos, p e u şa d iocone·a'scă u nde este pictat
Arh a ng hel u l M i h a i l , se află i s'c ă l i tu ra I ·u i Con sta nti n Z u ­
g �avu - 1 796.
b. P,a tru pa n o u ri cu motive orno menta le f l or.ale, a f l a te
Î n a'o el a ş i Pa rac.l ils , s u b i ooanele Î mpă răteşti ş i d iaconeşti.
Că aceste icoa ne refăcute ş i tabJ .o. u ri pidate a,p a rţi n hJ i
C . Leaca o d emo n st r·e ază u rmătoa re'l e a rg u mente : M a n iera
de l ucru Î i apa rţi ne. Motivel e flor,a' le de pe veş m i ntele Ar­
h a ng h e l u l u i G ovri l , pentr'u ca re n'u este n ici u n d ub i u că
sint a l e pi ctorul ui Leaca, precum şi floa rea d i n mina a ces-
t u i'a au acelea·ş i tră sături ş i colori t cu oel,e patru pa n o u ri .
9 Arh iva cit., Pratocolul şedinţelor nr. 1 79, hot. n r. 36, p . 64-65.
60
www.patrimoniu.ro
- Atît f l o ri .l e de pe veş m i ntele A rh a n g he' l u l.u i Gavri l cit
şi cele patru pa n o u ri au o cu totu l a ltă Î nfăţi 'şar.e şi alt
c o l o rit decît motitvele f l o ra le d i n vechea pictură m u rală a
pa,roc I i's ull, u i ami'n ti<t.
3. Împodobirea podişorului femeilor
in şedi nţa d i n 10 a u g ust 1 847, cu r,a to r i i b i se rici i Sf. N i ­
colae a rată că : " . . . a u vorbit cu z ugravul Lecca şi au zis
că va aşterne . . . un formular pentru icoa n ele ce vin a se
face pă podişor . . . 10, . . . şi a n u m e : În m ijloc, Cina Cea de
Taină, de o parte, Spălarea Picioarelor şi de a ltă parte,
Intrarea Domnului n ostru Iisus Hristos În Ierusa lim . . . "" ,
Aceste trei iooane a u fost pidate pe ta blă de fier, În formă
e l ipsoida l ă , cu d i ametru l de 1 ,72/0,84 m, pentru suma de
360 flori n i '2. in ceea ce pri'veşte tematica acesto r icoane,
rezu ltă că p i cto r u l C. Lecca s-,a conformat canoanelor orto­
d oxe, d a r se poate rec u n oa şte şi o u ş o a ră ten d i nţă de
u m a n i z a re a fig u ri l o r respective (fi.g . 2).
D acă d es p re picto r' u l C. Leoca s - a afi rmat - şi pe bună
d reptate - că este Înte, meietoru l pidu. ri i i s·torice la noi 13,
că o pera l u i ..face trecerea de la pictura religioasă la cea
laică" '4, socot,i m că u n fa pt n u a fO'st pe depl i n re,l iefat şi
a n u me : el etSte u n i novator şi În privi nţa m at,eri a l u l'u i folo­
sit Î n teh n i ca pidu ra l ă . P'Î n ă la C. Lecca, la noi , materia­
l e l e fO' losite ca s uport Î n p i ct u ra re l iog i oa'să era u : l e m n u l ,
sticla ş i z i d ă r i a . Lecca, neexd uzÎn d u - le p e acestea, Între­
b u i nţează materi a l e m a i noi : t a b l a de fier şi m uşamaua.
Deci ş i IÎ n 'a ce'a stă pri'vi nţă se evidenţiază o notă personală
a p i cto ru l u i faţă de tra d iţia existentă p'Î nă l a el.
II. Lucrări executate de Mişu Popp
Conform Contmct u l'u i Încheiat la 1 3 i u n ie 1 889 Î ntre
b i serica Sf. N i colae şi pido r u l M i ş u Por pp, acesta din
"
urmă, ia asupra sa facerea hramului "Sf. Nicolae" În fron ­
tispiciul bisericii . . . " '5 . La p u nctu l 3 d i n a ·c est Contract se
a rată că : " pictura va fi pictură fresco", pentru care M i ş u
P o p p v a pri m i s u m a d e 230 flori n i . I nformaţia e p reţioasă
deoa rece este c u n oscut f'o ptu l c ă majoritatea l uc ră ri l o r de
p i d u ră m u ra l ă a l e l u i M i ş u Popp a u fost l uc rate În teh ­
n i'c a tem pe r'a . D e a i ci s e vede c ă ace'l a ş i p i ctor stă pînea
dest u l de b i ne şi teh n ica p id u r i i În frescă. P i c t u ra respec­
tivă, ex,e cuta tă de M i ş u P01PlP, a re formă d reptu n g h i u l a ră
cu u rmătoa re l e d i me,nsi u n i : 3X2,20 m . F i i nd vorba de o
pictu ră m u ra l ă exterioa ră , eXi p u să i ntem pe ri i l,o r , pictoru l
precizează Î n Contract că a s i g' u ră d u ra b i l itatea ei n u m a i
p e o perioadă de zeoe a n i .
Actua' la pict u ră d i n f i r ild a d e p e fro n t i spieitu l b i ,se ri c i i ,
c e rep rezi ntă a ce l a ş i h r'a m , a pa rţi ne pidoru l u i Consta n t i n
Popescu ( 1 945).
O a ltă l ucrare exec utată de M i ş u Popp, ca re se păs­
trează pîn ă ,astăzi l a bli,s€l nilCa Sf. NIÎloo'l 'ae, e'stJe u,n bolda­
chi n '6. D i souţi i l e refe ritoa re l,a execu ta rea acestu i ba l d a ­
c h i n a u du rat o perioadă de 1 0 a n i . Ba ldachli n u l a re z u ­
g ră vit p e el c h ip u l L u i D u m n ezeu Tată l , u n v u lt u r ş' i u n Î n ­
ger, simbol'u ri a le eva n g h e'l i şti l o r I o a n ş i M atei ; d i me n s i u ­
n i le SJÎnt 2,20/ 1 ,70 m .
D i n verÎlf ilc a r'e a docu m e n te l o r aflate Î n fon.d u l m uzea l
a l bi' seri,c i i Sf. N i'c o l'a e d i n Ş'c hei i B ra şov u l u i a m p utut sta ­
b i l i cu precizie că l ucră ri l e menţionate m a i s u s a p a rţin
cel o r d o i p i ctori , Consta n t i n Lecca ş i Mişu Popp.
10 Arhiva cit., Protocolul şedinţe/ar. . , nr. 1 80/1 847, hot. 44, p . 25.
1 1 Idem, hot. n r. 45, p . 26. O su m a ră prezentare d i n punct de
vedere al rea lizării a rtistice a a cestor 3 icoane, a !le vedea la : B a rbu
Theodorescu, Canstantin Lecca, Editura Meridiane, Bucureşti. 1 969, p . 20 .
1 2 Arh i va cit., Protacolul şedinţelor n r. 1 80/1 847, hot. nr. 47, p. 26
şi hot. nr. 72, p. 40.
1 3 N . Iorga, PinacotecQ din laşi, in Floa rea daruri lor" , 1 907, voI.
I I , nr. 17 (22 i u lie), p. 266.
..
1 4 Constantin Lecca, Bucureşti , Editura M eridiane, 1 956, Colecţia
" Moeştrii ,artei român e şti , p. 5.
"
1 5 Arh iva cit., M a pa Mişu Ropp.
16 Discuţi i l e referitoare la a cest Baldachin a se vedea Î n Protocoa­
lele şedinţe/ar . . . n r. 1 92/ 1 874, hot. n r. 45, 1 04 , 1 1 0, 1 28 ; n r.
1 93/1 875, hot. n r. 1 2, 46 ; n r. 1 93/1 877, hot. n r. 1 1 7, n r. 1 93/1 878, hot.
n r. 46 ; n r. 1 95/1 882-1 883, hot. n r. 1 5, 37. Vezi şi C. C. Muşlea, Biserica
SI. Nicolae din Şcheii Braşovului, voI. 1, B raşov, 1 943, p. 324.
 D IN NOU DESPRE MONUMENTELE CÎMPULUNGULU I
M I RC EA D U M ITRESCU
Cerceti nd, la Arh i vele Sta t u l-u i , fo nd u l M i n i ster u l C u l ­
tel o r ş i I n strucţi u n i i P u bl,ilc e, a m a v u t ş a n sa de a i ntil, n i
un rapo rt (Dosar 482 1 / 1 889), sem n at de G ri g o re Toc i l escu,
privi n d o rg -a n ilwrea u n u i m uzeu istoric l a Cim pu l u n g .
Acest document este, de fapt, r-e zu ltatu l u nei prop u neri
făcută de Consta nti n Esa rcu i n 1 885 1, pentru desch i derea
unei i n stitu ţi i m uzea l'e la G mp u l u n g , care u rm a să a d ă ­
postea scă pri n c i pa l e'le valori i storice a le vech i u1 1-u i oraş
mu nte n esc.
Con s i d e ră m i n teresant documentul care n e - a reţi n ut
atenţ i a , atit pentru ce rcetător i i de i storia a rtei cit ş i pentru
cei care se ocupă de i stori a m uzeo g rdiei r,om â n eşti . D r'a ­
gostea faţă d e m o n umentele patriei , co ncepţia m a re l u i
invăţat c a re a f.ost G r . T oci lescu, despre con ser-va re ş i
resta'u ra re ş i despre rol u l m u ze u l u i c a factor de e1d ucaţie,
sint dem n e de reţ i n1ut.
D o m n u le M i n i str'u ,
M i -s i u nea, cu care a ţi b i ne-vo i t a mă o nora p r i n ofi c i a
D o m n i ei -Voastre n r, 6846 seria A d i- n 2 6 i u n ie e's p i rat, de
o l ua mă' s u r i l e treb u i n cioa5e pentru infi i nţarea i n Ci m p u ­
l u n g a u n u i m u ,seu l oca l . in u rma p ropu n e r i i d - I u i
C . ESla' �cu , a m pnimt- o cu pe altit ma1i v i u ă relcunos-o vnţă ,
c u oit indep l i n i rea ei reSop u n dea u nei dori nţe puternice de
m u lt timp h ră n ită , de a vedea a s i g u rate cu un m i n ut m a i
n a i nte m o n u m e n tele d i n acel vec h i u ş i i n teresant oraş, ce
trece d rept prim u l s-ca u n al voevodatu l u i ro mâ n ,
De ace i a vă cer voi a s ă al d u c la cu n osci nţa Do m n i e i ­
Voa stre p r i n p resent·u, 1 r a'po rt, res u l tatele obţ i n ute in cele
5 d i le de cercetări (9- 1 3 i u l ie), ce am consa crat la faţa
lo � u l u i ş i să s'pun l a a1pro ba.r-e a Dvostre mesu ri- I,e prelri ­
m i n a ri i ce sint d e l uat pentru rea l i s a rea scopu l u i u rmă rit.
Cea d ' â nte i u cestiou ne ce m'a preocu pat, a fost a - m i
d a o sea mă esa'Ctă ş i lăm u rită despr,e materi o l u l d i spon i b i l
ce a re să com pu n ă primu l fon d a l M us e u l u i n ostru ; a, poi
despre m ij l oooe c u m s'ar pute a d u n a a,c est materi a l mai
lesne ş i cu m a i p u ţ i n e chelt u i el i ş i in fi ne d e'spre c h i p u l
co nlservă ri i l u i , loca l u l M u'se u l' u i ş i perso a n a care a re să
a i bă s u p ra veg herea ,
Pentru p r i m a cesti u ne : a m v i s i ta t cu tot dea mă n u ntul
şi fă ră preget slfi ntele I ă c'Ol ş u ri d i n Cim pu l'u n g , co piâ n d şi
estom pâ n d p i s' a n i i le, i n sc r i pţi u n i .le de pe petrele mo rmâ n ­
tale, de pe zi, d u ri , de pe iooane . . . ş i n oti nd o b i ectele de
i n teres a rti stic seu i storic , care ar treb u i să i ntr,e in colec­
ţi u n i le M u s e u l'u i seu pentru a că ror pă stra re e de l i psă
să se ia mesu ri de s upmveg h i,a re. Apo i am cutre i e rat l u n ­
g-u l o ra ş . . . pentru a gă'si m u l te cruci . . . şi a copio i nte­
resontele i n scripţ'i -u n i s- I a ,vone şi româ n e să pat,e pe dinsel e ;
i n f i n e a m i n sp e,c tat ru i nele l a-g ă ru l u i rom a n . . . n u m i t
J i d ava seu G răd i ştea ; şi r u i n ele vec h i u l u i tem p l-u a l Fro n ­
CÎs1c a n i 'lo r n u m it de l o c u i to ri K l o şter, i n vederea săopătu r i l o r
c e a r trebu'i intrepri nse i n ambele l o c u ri .
Fă ră a a-v e i ntenţ i u nea s ă d a u aoei textu l tutu l o r i n sc rip­
ţi u n rl o r ş i să i n lş i r ohiect'e le . . . me voi u mă1rg i n i a sem n a l a
p e cele m a i i n sem n ate :
1 . M ănă sti rea Gim p u l,u n g
1 . Petra m o n m â n ta l ă a l u i N i oo lae Vodă Basa m b . . .
2. Pi's- a n i a mă năsti rii Gimpu l u ng d i n 1 636 i n oa re se
vorbesce despre prim u .l fondator " R-a du Neg ru Voevod " . . .
3. I d em d i n a . 1636, ,i n c.a re Soe menţi onează privi l e ­
g i i le o ra ş u l u i Cimpul u ng d upă cum a u fost d i n t i mp u l l u i
Rad u Vod ă Neg r-u . . .
, " B u leti n u l monu mentelor istorice" , a n u l XXXIX, nr. 2/1 970, p, 73,
61
www.patrimoniu.ro
4. Idem d i n 1 827 a l u i G ri-g ore Vodă G h ica, vorb i n ­
d u - se ,de's'pre prei,n o i rea mă n ă sti r i i cu �di,ni n o i u .
Aceste trei p i etre sint inca' str'a te p e perete1le d i n faţă
al b i 'seri'c ei , . . in M useu se vor pă str,a esta m paje d u pă
el e ; petrele vor fi trecu te i n să in i nventari u impre u nă cu
n r. 1, avenld să Ne lăsate s u b p rivi g h e r-ea d e a p ro a pe a
Cu stod el u i .
5. O petră m o �m i n ta_Iă I n C u rtea m ă n ă -sti ri i , . . c u
i n sc rirpţi,une i n l i mba rom â n ă .
6 . P i s a n i a de l a pa radi's d i n .a , 1 7 1 8.
Amindouă aceste petre (nr, 5 ş i 6) fi i nd d i l n i c expuse
,
l a stri căoc i u ne, se vor ri_d ica ş i depune i n s a l o n u l d esti n a t
pe,ntru secţ i u nea l a p i da ră a M useul u i .
7 . U n c h i 'vot d e a rg i nt poleit c u a u r, rep rod uoi n:d i n
m i n i a t u ră fo rm a vec h i ,a a bi's ericei, l uoa re rema rca b i' l ă d i n
Î n,c eputul seco'l u l' u i a l XVI I . "
'
8. O căţu ie de a rg i nt de fo rmă vechio cu doue p i 'c i o a re
ş i cu i nscrip ţ i-u nea s l a v o - româ nă d i n 1 657, . , .
9. <Eva n g h e l ioO româ n ă d i n a , 1 682 fereoată i n a rg i nt.
Aceste trei obi ecte ( n r. 7, 8, 9), i n a d ever de a rtă , se
vor d e p u n,e in Secţli, u nea eciesia stiocă a M U' se-u l u i . . .
I I M ă nă sti rea Catol i'că (Bărăţia)
1 1 . O petră mo rmâ ntaIă . " cu u rmătoa rea i n-scripţi u ­
n e l a t i n ă d i n a . 1 300 să pată În ca ractere m o n alc h a l e
'--1
+ A N N O . D N I . M . CCc. + H I C S EP U LTVS. EST COM ES
LAV,RENTIVS D E LO N G O CAM PO, PIE M EM O R,I E.
Aoest m o n u ment2 , , , este de o m a re Î n se mn ăt a te pen ­
tru i storia o ra ,ş u l u i ş i a ţeri i ; der l o c u l u nde se conservă
face i n utilă r i d i c a rea l u i ; un sta m pag i u se'u m u l a- g i u d u pa
d e n s u l va fi dest u l să se pă'streze i n M u'seu .
I I I B i serica d o m n esca
1 2. A' cea stă b i 'Seri,c ă fundată de D o m n a K i a j n a ş i de
fi u l seu Petru in a. 1 567, n ilm i,c nu mai pă strează d i n fo rma
sa vec h i a a rh it-ectu fO I ă , ca ş i din pi's a n i ,a şi petrele s a l e
tom ba le. N u ma i p i sa n i 'a d in 1 72 1 stă afa ră l i ngă zi, d , fi i n d
d e,s ti n,a tă a f i pusă i n fro n h s-pic i u l n u m i t u l'u i lăcaş ce a re
să se tirnosela scă l a 30 i'u l ie c rt.
O scri soa re d i n Cimpu l u n g , ce am pri m it-o d i lele aces-
'
tea me i n s'c i i nţează că Epitro rp i i bi sericei a u cred ut de
c u v i i nţă să p u nă tre i ita'l ie n i ca să r,a dă i n scri pţ i u nea s pre
0 0 săpa d i n nou " m a i frumos", c u m pret i n d d - Io r. Am
rugat i med i-at teleg roOHc pre d , P refect de M uscel ca să
oprească strÎ'C'a rea i n sc ripţi u ne i , făcind relspu n zători pe
E pitropi de neu rma re. ! n a d evă r, D o m n u l e M i n ilstru ' cei
m a i a pri'gi vrăjma ş i ai m o n u mentel or vec h i si-n t in'şi/ş i res ­
tamato rii l o r, ome n i fă ră n i .c i u n s i mţ pentru a l e trecutu l u i
ş i ,o a r,i cred ,c ă o petră , deca n u m a i est-e a l,bă ş i n u ore
l i tere pe d e nsa pol eite t re bue n im i-c ită şi in l o'c u i tă cu a lta
n o uă şi l u stru i tă .
i n Cimpul'u n g , m a i m u l t d e cit o ri - und e a i-u rea , s e poate
vede c h i p u l nem i los ca să n u d i c ba rba r, c u oa re a u fost
,
ş i s u n t mereu tract-a te petrele cu i n.scri,pţi-u n i , p i ctu ri' l e ş i
obi ectele d e a rtă a le treoutu l u i . . .
IV Bi,serioa F u nde n i
1 4. O fere's tră de petră , l,u crată d i ntr-o petră de mor­
mint cu i nscrirpţi une s'l a.vonă _d i n a. 1 622 . . .
1 5. I dem, i d em cu i n sc ripţi u n e s lavon a d i n a . 1 558 . . .
2 Pentru a cea stă problemă vezi E m i l Lă.z ărescu, Despre piatra de
mormint a comitelui Laurenţiu şi citeva probleme de arheolagie şi
istorie in legătură cu ea, " SelA " , 1-2/1 957.
Vorbind despre tra nscrierea i nscri pţi ei, a utorul a rată că "Gr. To­
ci/escu in ediţia din 1 900 a binecunoscutului său Manual de istoria
românilor, publica inscripţia in intregime şi destul de corect, singura
greşeală pe care o făcea cunoscutul epigrafist fiind aceea de a fi
inceput lectura textului (dispus pe chenarul ce inconjoară sllprafn'�
pietrei) din alt punct decit acela pe care il cereau, atit sensul logic,
cit şi /ormularul obişnuit al inscripţiilor funerare latineşti din evul
mediu".
 V B i seri'O a Sf. Gh eDrg h e
1 9. Moi merită a fitg u ria Î n i nlv enta ri' u l DbiectelDr de
s u p raveg h ia t : UŞ'O din n a rthex ş i ferea,s t�a d i n f u n d u l a lta ­
rul u i ; a m be'l e d e petră I·ucrate Î n sti l deos'eibit, ce se a prD­
pie d e cel g Dtic. TDt a se m i n e şi pi,c tu ri le d i n i n teriDr, fi i nd
d e l a Î nceputu l secD l u' l u i a l XVI I I - l ea şi d a tD rite u n u i zug rav
1 .000 1 : M a nea, se cuvi n a fi sem n ·a·l ,a te . . .
V I Bi's erica M ucen iţa M a ri n a
20. Deşi tradiţiu nea s u'sţi ne c ă ·aoea stă bi·ser.ica a r fi
m a i vech i a de oÎt B ils erioa I'u i Ra,d u Negru, tDtu ş i ea n u
pDsedă a stă.d i n i Cli -o u rmă despre .o ata re vech i m e.
O pa rtic � l a ritate cDnst'ată .m Î n să la i n sc ri'pţi u n i l e tDm ­
ba ' le : petre cu i n ls cri pţi u n i m a i vec h i s,unt rase şi Î. n l Dc u i te
ou i nscripţi u n i m a i n D i u , I ă să n d use Însă n eati n se fra g ­
mente d i n i nscri pţi u n i l e a nteriD a re ' " s - a r putea l u a l a
M useu . . . u rmătDa rele obiecte i n te res.a n te . . . iCDa na M u ­
cen iţa M a ri n a . Ace's ta p u rta p e d ensa i nls cripţi u n e d i n
c a re s e vede c ă a fDst făoută În l u n a I u l ie 30 d i l e l et u l
I Pe u na d i n că ră mizi nei am citit u rmăte a rele n u m e d e
1 78 1 ",de mîn a m u lt pă.cătoslu l u i Şerbe,a.n D,iii,a oo n,u l ZU9raif
ot DDlgDpD I " (ad ică din Cîm pu l u ng) . . .
V I I Bi serica Şchei
20. N i m i c nu se mai pă.strează : petre l e vechi au fDst
Întrebui nţate in n D u a z i d i re seu �Înd ute ca petre de CD n ­
strucţie.
V I I I B i seri'ca Valea
21 . Are ş a s·e iCD.ne vec h i u d atD rite ace l u i .aşi Şerba n
D i a'cDn zug r·av d i n secDlu l trecut. Ele pre·si ,ntă destu l i nte­
res a rtistic pentr'u a li se a s i g u na .o m a i b u n ă cD n se nvare.
Dep u se Î n M useu a,Iăturea de ce' le-a lte iODne, se va p u tea
u rm ă ri mai uşDr şi mai s ilg u r activitatea a rtist i că a piCtD ­
r u l u i Cîm p u'l u ngean .
IX Biseri'ca Sf. Tre i m e
22. D i n pi·,s·a n i a s' l avD n ă , c e s e a f l ă Î n frD'ntils p i c i u c u
d a t a 1 632 se ved e ·că bils erioa a fDst zild ită 'şi wg răvită În
t i m p u l lui M ateiu VDdă BO' s a nalb.
P i ctu ri l e ce se Dbs·e rvă a stă -I� i, d eşi d atează n u m a i d i n
o . 1 730, d a r p rezi n tă u n m a re i n teres d i n pu nctu l de vedere
a l a rtei biza·ntine. DeCia ele m a i Hg· u r,:;)· a ză a o u m pe pe reţ,i i
bi sericei , a cesta se datDres'c e v i g H enţi i d l u i C . Es'a rcu , c a re
a of lînrdu-'se Î n Gîm p ul u ng a .oprit Î n pa rte d i strugerea cel D r
z ug răvel i d e către u n n ep rilc opsit resta u ratDr , c a re tDt u ş i
a l ă sat u rme de pictu ra s·a ba rba ră . . .
X S, ils eri'c a Ş ubeşti u
23. D i n pisa n i a săpată În frDntispilC i u se vede că b i 'se­
rioa ·0 fost d i n teme l ie z i d ită l a a. 1 779 de către DDsifte i u
a rh im a n d ri t,u l M - rii Gîmpu'l.u ng ş i c u lira nd aifi r I Dg ofet u l .
ollăbunea d e a ltă bilse'rică făcută Î n a . 1 552, ş i apoi derÎ ­
m ată . . . Pentru M useu semna lez : a ) j eţ u l d o m n es·c s a u
a rh ieresc ; b ) i ·c o n a v.eche d i n ,a . 1 825 ; c ) 4 petre cu i n scrip­
t i u n i ce sta u a ru n'cate .Î n C u rte ; d i n a' ceste a , u n a este ch·i, a r
p i·sa n i,a s l avenă a vechei b ils erki, a lta pea,rtă data 1 575 ;
a trei'a , a . 1 727 şi a patra e's t'e u n fra g ment cu i n scri p­
ţ i u n e slave n ă .
X I B fse rica Sf. I l i e
24. A i c i se pate vede m a i b i ne cum se tractează petre'le
vec h i c u i n s'c rilp�i u n i : tăi ote Î n b u că ţi sunt p use ca t repte
de s'că ni, o'ltele b ă. g a te În teme \ i,i ; d i n pi'sa nli,e n u m a i este
n ilC i .o u rm ă . Pentru M UlSeu am Î n s,em nat : a) .o icea n ă date­
rită p rebab i l .a'cel u i'a ş Ş e rba n D i a,c en zug ra,f . . .
X I I Bi,s'e ri:oa Brald u
25. Acei'aş,i trada re a m e n u mentele r coşi l a b i serica
Sf. l' I i e ; În tindă sta u i nlş i ra te 8 petre c u i nscri.pţi u n i , ş i u n a
Î n narthex, fmlg mente d i,f'e rite s u nt Î ntrelb ui nţate Î n cen ­
strucţi'u nea ,uşei ş i p e m a rg i n i 'le d uş lJm e l i i .
62
www.patrimoniu.ro
Merită a se pă stra În M Uls eu : a ) . . . .o i oea nă cu h ra­
mul Adenm i ri i ş i cu sem năt,u ra : Spa n d e n i ZDg ra,v, 1 773,
a lta de G hee rg h e Pap Zeg rav, 1 837 . . .
X I I I Biseri·ca Sf. N icel'ae
26. Aci am Însem nat pentru a fi depu se l a M useu :
a) m a i m u lte i'cea n e ce se află a runcate În clepDtn iţa bise­
rice i , şi dOlte,rilt e oQIc ellu ioşi piC/to r Şenbarn D i,a con u l şi a u n u i
f i u a l seu . . .
XVI La J i d a'v a
O visită de '/2 e ră m i-,a perm i's să meSDr numa i lagărul
rD m a n de l a J id alva, pe m oş'ila G rărd ilştea, să censtat exis­
tenţa celer 4 perţi (pri ncirp a l e şi sec u n da re) ş i u nmele U n Dr
zidării Î n i n terierul l ag ă rul'u i . Săpă�u ri'le Î ntrepri n.s e a c u m
1 0 a n i de d . B utcu les'cu a d at l a i,vea lă m a i m u lte .obiecte
rama ne : a rme , me. nede, u n el te oa's n i'c e, p recu m şi ·cără ­
m i'di cu i ·n scriipţi u n i l ati ne.
I
se l d aţi : G e rg i uls, C i ned us, C a n d j, d u s ; a pei i n d icavi a :
CASTR{is) N ( U M E R U M ) XV . . .
XVI I La C l oa şter
In g ră d i na l u i Că pră ruş, str. M atei u Vodă, se află .ru i ­
nele vechei B ă răţi i a F r·a n'eis'C'a n i' lor, pe c a re tr,a d iţ i u nea .o
atri b u i a Dom nei A n a a l u i Ra'd u N eg ru . . . . . .
II
TreerÎ nd a c u m l 'a ce's ti u n i le privitDar,e la leca l şi i n sta l ă ri .
cred , D D m n u l e M i n i stru, c ă looa l u l c e l m a i n emerit este
a c.e' l,a g ă sirt dej'a de d . C. E,sa rcu : tra peză ni,a d i n M ă,n ă s,t i're.
Gî t pentru CUlstode, persona cea m a i nemerită este
d. G. I D n escu . . . o a re Î n Înţe l.e gere cu d. Pri m a r al e ra ş'u ­
l u i ş i o u S Ulperieru'1 mă nă'sti ri i a r putea a l cătui Ce m i s i u ­
nea prDviso rie pentru Î ntemeierea M u seu l, u i .
Aoea,s tă cem i s i u ne . . . a r trebui s ă precedă d e 'Î' ndată
l a u rmătea rele m ă s u ri :
1 . Să tra.nl" porteze tete pelbrel,e cu in'scr.ipţ'i u ni sem n a ­
late Î n rapertu l de faţă .
I I . Să ri d i'c e o b i ectiile i nldioate d e p ri n bi'seric i , i n
urma Înţe l egeri i c e ve r ave c u d eferitele epitrepi i a'le bi'se­
ri ci \ D r.
lo i I . Să f'a că u n apel că I,d u res l a teţi M uscelen i i pen ­
tru a d ă ru i M u seu' l u i .obiecte d e i n teres i st·e rÎIC : petre.
cruci, h ri's ove, că rţi.
IV. Să Înfi i nţeze un i nventa ri u şi u n ca ·ta' IDg În re ­
g u'Iă . . .
V. U n rarpert tri mestri a l către D i recţ i u nea M Uise u l u i d e
AnHch ităţi d i n s, u'c u re'ş ti v'a da semă, i n fie-Clare a n , des­
pre m e rs u l l ucră ri ler, crescer·e a cDl ecţi u n i lo r şi tre b u i nţe l e
si mţit'e.
lI n mod u l a ces·ta , D o m n ul,e M i n i stru, s u b s·e mnatul crede
că idei 'a fecu ndă a d - l U'i C. ha r,c u adeptată ou atlÎ t,a că l ­
d u ră d e Dvea'stră , v,a delv·e n i .o rea l itote.
O raş u l Cimp u l u n g , pr·e cum se mîn d reşte a fi fest ce!
d ' ă ntei u Isoa u' n ,0'1 veevod u l u i rom â n , va put,e a d i·ce că
I
este ş i cel d ' ă nte i u e mş d up ă B uou res·c i, c a re a desc h i s u n
osy.l atâter m D n ume nte p reţi ease pe.ntru i stDria n ea'stră
c u lt u ra l ă .
Exempl u 'l să u v a f i În c UlnÎnd i m i ta t şi d e celel,a lte Dro, ş e
a le ţă ri i , pentru c ă M us'e e'le n u s u n t de cît r·es ultatul u nei
dvi,l ils aţi·u n i proslPere şi perfecţienote, cu oÎt un .o ra ş s·a u
.o ţa ră p rog resela ză in vi,a ţa i ntel.e,c tu a I ă , cu atlÎt si mte
Î nrd ată t re:bu i nţa d e u n Museu ş i d e .o bilbl iothecă, pentrU'
că este i n not u ra o m u l, u i de a vei să c u no a s'că p u n ct u l
seu d e p l,eoa re, 00 şi pu nctuii seu d e pepa's, şi n ică i e ri
mOli bine n'u s·e .s.tud ilază re'\l u 'l omU' lui Îna'i nte , oaşi d u pă
i,sterie, de cit Î n M Ulsee, Î n reu n i rea i nteligentă şi mţi'D n a I ă ,
a t e t Ooe trecutul n e - o IăIs'a t, c h i , a r s ub o ri -ce fenmă a r fi
a cel rema s strămeşeslc .
Bine-lvoiţi, ve reg , . . .
G r. Teci lescu
 MONUMENTELE ŢĂRII R OMÂNEŞTI Ş I MOLDOV EI A CUM UN SECOL
C ETĂŢI. C U RŢI DOM N EŞTI ŞI BOIEREŞTI
N I CO LA E STOIGESCU
La secţia de m a n u,scri s,e a Academ iei R . S. Ro mâ-n ia,
pri ntre alte l'ucrări de m a re preţ, se gă sesc şi opt vol-u me
monuscrilse de o importanţă deosebită ( m s . 223-230), ca re
cupri nd o mare bogăţie d e i n fmma�i i relatÎlv e la vec h i l e
monumente ale patriei noa' stre, i n1f onmaţ i i Î n general nefo­
losite de cercetători .
Este vonba de ră spu n s-u rHe date de î n văţătorii d i n sate
la un chestionar tri m i s de M i n isteru' l Cu l-te.lor ş·i I n struc­
ţi u n i i Publice î. n a n-i i 1 87 1 ş i 1 873, cu iprilv,ire I·a " toate 1 0 -
curi,le care v o r fi fost Î n sem nate Î ncă d i n v.ec h ime, pri n c lă ­
d i ri sau alte semne vec h i ati ngă toare de fa ptele stră m oşi­
lor nea m u l u i rom â n esc" (cetăţi veoh i , ru i n e d e c l ă d i ri , bi­
se-nici, cruci de pi-at-ră etc.). C h es,t ionarul cerea să s·e pre­
cizeze În ce pa rte a 100a i ită ţi i se gă sesc alsemene-a" vestig i i ,
"Înt-inderea SQ>U mă rimea ş i fonma oe Î n c h ipui eşte fieca re
din acestea, ca şi lege n dele legate de e. le. I ntrucÎt d a-tele
privitoare la bi-serici şi m ă n ă st i ri le--am p ubl i oat c u trei a n i
in u rmă 1 , reproduc mai j o s descri eri'l e d e mon u m ente c i ­
vile (pal ate dom n eşti, cetăţi, oUlrţi , c u rţi boi ereşti etc.) ca şi
liste de asemen ea m o n u m ente existente p e terito ri u l Româ ­
n iei, di n oare u nele au d ils pă rut În se'c ol u l ce a trecut de
atu nci .
CETAŢI . O categorie de m o n u mente i m porta nte o con­
stituie cetăţi le. I n răs>p u n s> u rHe la chestionar se des,c ri u
patru r·u ine de cetăţi şi se a m i n tesc n um e roa'se loc u ri n u ­
mite "ce,t,alte " Sla,u "oe;tăţ,u he", oa re ,nu t'otdealUna i ndilc ă prle ­
zenţa u nei cetăţi .
1 ) Cetatea Poienari avea 35 stînje n i l u ng i m e pe d i n ­
alfa-ră , 331/2 l u n g. ime pe d i n ă u ntru, 6 stînj e n i opt-i m a l i şi 7
pal,me lăţime pe d i n ă u ntru şi 5 pa lme opt i m a l e g rosi m ea
zidu l'u i . Cet-a tea avea "o uşe spre răsărit, una spre m iază ­
noapte jos şi alta sus. Două uşi sus spre apus În capul
cetăţii boltite cu cărămidă . . . I a ca p ul zidului la cele două
uşi, despre apus sînt formate două turnuri rotu nde, lipite
cu zidul, formate din piatră de m un te şi cără m idă, g roase
de doi stînjeni optimali şi de Înălţimea ca de nouă stîn­
jeni, vîrful ţugui-at. La m ijlocul zidului pe din 'afară spre
miază-zi se află asemenea turn, cusut cu zidul, tot de ace­
eaşi grosime şi au aceeaşi formă. Nălţimea aceluia ca de
5 stînjeni ; la capul zidului din spre răsă rit se află un turn
de aceeaşi natură, Înalt de 6 stînjeni".
Cetatea era p l i n ă de pă mî nt ş i d ă nÎmă t u ri ş i foa rte r u i ­
nată ; Î n cetate era o p i1v, n iţă , p e f u nd u l că rei-a s e gă> S-8-a U
lespezi din piatră de m u nte, late ca de 2-3 pa'l:me ş i I ·un g i
ca d e 3-4 pa l me. I n oet-at-e, spre apu s , exi sta u n zid d e
piatră ou o l ă rg ime de Idoi st,Înjeni. S e pov-e stec şi l uptele
c u bUirCli.i (lffi. s . 223, f. 3 1 0v-3- l 2).
2) Cetatea Roma n : " La răsăritul oraşului, peste apa Si­
retului, pe moşia n um ită GÎdinţi a familiei Bogdan, se află
ruinele cunoscutei cetăţi num ită de istoricul Cantemir,
Smirodava (de fopt Smedelova), de a lţii Sînt Demetru, iară
de alţii Pretori.a Augusta , a cărei Împrejmuiri e ca de 90
stj. Forma ei n u se poate cunoaşte bine. Era Înconjurată de
toate părţile de apă ; la dreapta era Siretul şi pe l-a stînga
sau dosul ei era un canal făcut Înadins şi tras din apa Si­
retului, ce apoi se varsă iarăşi În Siret " (ms 229, f 71 v).
Invăţătow l d i,n G îld inti ada·ugă că ruiln ele s,e gă,s,ealu pe
"
locul nu m it "şesu l Pogan , situat "În partea sudică a co­
munei, pe malul stîng al Siretului, aproape u nde acest rîu
se Împreună cu Moldova " ( i b i1d e m , f. 8 1 ) ; vezi şi relaţi i l e
învăţătoru l,u i d i n Brăteşti (ibidem , f. 1 43).
3) Cetatea Suceava : ..Forma ei este rotundă, circumvo­
Iată şi cÎrcumnuită cu zid u. ri puternice. Conţine de jur Îm­
prejur aproape la 150 stînjeni moldoveneşti ; lăţimea ei este
aproape la 60 stÎnuen i ; suprafaţa aproape de '30 prăjini
fălceşti. Inălţimea m urului este pe alocuri de 10 stînjeni
eară grosimea zidului a r e ca l a 3 stînjeni. in centrul ei au
1 Vezi " M itropolia Olten iei , 1 969, nr. 1 1 -12, p. 91 4-934.
" Văsieşti (locul cetăţue) ms. 223, f. 4 1 .0 , 478
63
www.patrimoniu.ro
(1 )
fost biserica şi foişorul domnesc, unde se adăpostea fa­
m ilia domnească . . . ; ruinele aoestui foişor şi paraclis, cu
mari forturi, există şi astăzi, se cun osc Încă sfinţi sculptaţi
( ?) În sf. altariu şi locul sf. jertfelnic . . . Acest g lorios fort
strămoşesc pînă astăzi ar fi fost ruinat mai cu perfecţiune
căci mai toate casele din Suceava a u fost făc ute cu piatră
dărîmată din zidu rile cetăţlii lui Ştefan cel Mare ; această
u rmare s - a u ţinut pînă la a n u l 1820, cînd măria sa fratele
Împăratului Austriei, pron um it Francisc 1, În vizita ce a u
făcut prin Suceava, văzînd un aşa edificiu antic, a u ordo­
nat pentru a se lăsa nesmintită şi a n u mai ruina locu itorii
zidurile ei " . M a i d epa rte, prea m ă ri.nd u -se vrem u ri l -e l u i Şte­
fa n cel M a re , se ar-a tă că Suceava ar fi avut atu n c i ,, 100 de
biserici, la 120 000 case ( ! ?), zidiri sau palaturi enorme . . .
Chiar astăzi, de jur Împrejur se văd mu lţime de ruine an ­
tice, locuri de biserici vechi şi, spre orient de cetate, fel u ­
rite şanţ-uri, a că rora ţărînă este arun cată spre cetate "
(ms. 224, f. 1 90 v- 1 9 1 ).
4) Cetatea Turnu Măgurele : " Din splendoarea sa n - a
rămas nimic decît o deplină ruină Î n formă de măgură .
Actualmente această măgură are forma u n u i con trunc hiat
cu o Înă lţime cam de 6 metri şi diametrul bazei inferioare
aproximativ de 30 metri. Baza s uperioară a măgurii este
cam plan,ă. in centrul său se vede una profunditate
(groapă); u nii spun că ar fi fost puţul cetăţii, dar după
noi presupunem a fi fost ieşirea subteran ă din fortăreaţă,
fiindcă În partea despre sud-est a măgurii şi aproape de
baza sa se vede Încă două ieşiri de zid de piatră, În dis­
tanţă una de a lta cam de 4 metri " . D u p ă 1 829, aÎ n d ceta ­
tea s-a d ă rîmat, " din vechia cetate Turnu cetăţenii acestei
urbe au luat m ultă piatră şi cără m idă pentru n ecesitatea
lor " . I n-a i n t-e de 1 829, cînd cetatea era în ru i n ă , t u rc i i " a r
f i reparat-o şi Î n jurul ei au făcut u n a lt fort d e bîrne d e
lemn groase Î n distanţă aproape d e 200 metri d e vechia
fortăreaţă Turnu " . S pre no rd -vest de fost'a cetate se m a i
ved ea u în că " n işte şanţu ri, Î n formă d e dreptun g h i, făcute
de turci " , care se n umea,u Cet-atea N o u ă (ms. 229, f. 55 1 ).
Peste doi a n i , Î n 1 873, descrierea d i,f, eră puţi n de cea a n ­
teri oa ră ; d upă a'c ea.stă des'criere, movi'la, n u m i tă Cetatea
Veche, era de "formă rotundă, vîrful trunchiat, Înaltă de
st. 9 şi largă la bază de st. 50 . . . ; jur împrejurul acesteia
este un şanţ asemenea În ruină, a cărei lărgime este de
st. 6 iar Înă lţimea de s t . 2, şi se spu n e că ,p e el a u fost
aşezate tabiile oştirii " ruseşti iar acum poartă n u mele de
şanţul cetăţii vechi (ms. 229, f. 573).
LOC U R I CU N U M ELE DE C ETATE ŞI C ETĂŢU I E :
1 . Argeş
. A l i mă n eşti - Poenari (locul cetăţu ie) ms. 223, f. 76
A l i mă n e şti de Jos (locul n u mit cetate tătă rească) ms. 223, f. 226
Başcoavele (cetate veche in Pla i u l Oilor) ms. 223, f. 227
B u mbuieni (cetate veche c u şanţ) ms. 223, f . 278
Cepari (cetate cu şonţ d i n t i m p u l l u ptel-or turco-a ustriece) ms. 223,
r. 229, 327
Ding-eşti -Rădăcineşti (locu l n u mit cetate veche) ms. 223, f. 253
Racoviţa -Copăceni (cetate veche) ms. 223, f. 251
Rădăci n eşti (două cetăţui d i n vremea tăta rilor) ms. 223, f . 253
Stoln i c i - l zbăseşti ( locul n u m i t Cetate Veche) ms. 223, f. 1 54, 280 v.
Titeşti - B Iătovoeşti (cetate veche d i n bolova n i ) ms. 223, f. 252, 304
2. Bacău
Brătila (locul cetăţue) ms. 223, f . 369, 446
Coteni (locul cetăţuia Bobeica) ms. 223. f . 440
Dea l u l Nou (cetăţue) ms. 223, f. 503
Horgeşti (d ea l u l Cetăţuie) ms. 223, f . 462 v.
Letea ( l o c u l cetate) ms. 223, f. 474 v.
Răcă c i u n i (dea lul n u mit Cetăţuia) ms. 223, f. 3 46
Valea Ari n i l o r (locul cetăţue) ms. 223, f. 403 v, 421
 3. B% şani 20. Roman
B o b u l e_şti (cetăţue de pămî nt) ms. 224, f. 1 2 1 v. B u rueneşti (cetăţuia B ră i lea n u) ms. 229. f. 91 v.
Cirni (loc u l cetăţue) ms. 224, f. 2 1 3 C riveşti (un deal n u m it cetate) ms. 229, f. 94
Stă neşti (două locuri cu formă de cetate) ms. 224, f. 1 27 Dagîţa (locul n u mit " ce�atea m a re " ) ms. 229, f. 83
Ştef ă neşti (cetăţue de la Ştefa n cel Ma re) ms. 224, f. 1 1 9 "
G i urgeni (locul n u mit " cetăţue ) ms. 229, f. 1 02
4 . Brăila Lucă ceşti (cetăţue) ms. 229, f. 1 03 v
Bordei Verde (locul cetăţue) ms. 224, f. 239 Roma n ( " cetăţuia de la Episcopi'e " ) ms. 229. f. 71
Urzici-Bahna (locul n u mit " cetăţue " ) ms. 229, f. 1 31
5. Buzău
Vă leni (locul n u m it " cetăţue " ) ms. 229. f. 1 41
N i fon (movi l a cetăţue) ms. 224, f. 401
Pietraasa (ruine de ceităţue) ms. 224, f. 557 2 1 . Romanaţi
6. Covurlui Celei (cetate i n �ormă rotu ndă) ms. 229, f. 1 53
F i l eşti (cetăţuia Tirig i n a ) ms. 225, f. 28 Izlaz (două cetăţ u i de pămînt) ms. 229. f. 1 59
Pechea (dea l u l cetăţue) ms. 225, f. 45 SIăveni (cetăţue cu şanţuri) ms. 229, f. 262
Vădastra (cetate în formă de penta g o n ) ms. 229, f. 1 95
7. Dimboviţa
Bărbuleţu (liocu l Cetăţuie) ms. 225, f. 1 69 22. Suceava
B u cşani (cetate " tătă ro scă " ) ms. 225, f. 1 84 Valea G l o d u l u i (locul n u m irt cetăţue) etc. ms. 229, f. 291
Văcă reşti (locul cetăţue) ms. 225, f. 1 96
Voineşti (loc u l cetate) ms. 225, f. 1 74
C U RŢI DOM N EŞTI . in afară de ru i nele c u rţ i i domneşti
8. Dolj d i n Cotnari, descrise împre u n ă cu biserica , î n ms. armi ntite
C i o ro i u (meterez de pămînt făcut de ruşi, 1 828) ms. 225, f. 241 se m a i g ărsesc Încă d o u ă descrieri de asemenea rui ne, din­
Damian (cetate de şanţ p e dea l u l Gînsacul) ms. 225, f. 298 tre care a oeea a c u rţi i d o m neşti din Hîrlă u este deosebit
Dîlga (drum de cetarte) ms. 225, f. 297 de i nteresa ntă . De a l tfel . ou pri lej u l a /.c ătu i rri i ră spu nl� uri'lor
Foişoru (cetate de pămînt) ms. 225, f. 239 la c h erstio n a r, a fost d els oorperită şi .pi s a n i a , oa re a f.ost
G hereşti (cetăţuica veche) ms. 225, f. 253, 393 a poi p u b l i oată de AI . Odobescu 2 ( ffilS . 224, f. 1 29- 1 32, 1 35 v).
M i h ă iţa (locul la cetate) ms. 225, f. 305, 379
1 . Ruinele palatului domnesc din Hîrlău. Se a rată că
Osica (piscul Cetăţii) ms. 225, f. 250
z i d u ri l e p a l a t u llui a u fost d i·stru rs e de l o c u i tori, care a'u folo­
Padea (dea l u l Cetatea) ms. 225, f. 367
sit că ră m ida şi piatra Îndeo:s ebi la con stru i rea pivniţelor.
Plen i ţa (cetăţue rotundă de pămînt) ms. 225, f. 3 1 6
Autorul afi rmă că cel,e ma i m u'lte pivniţe erau fă-cute d i n
Săc u i u (locul cetate p e dea l u l Belcin) m s . 225, f . 39 1
S i l i ştea Crucii (creta te de pă mîn-t făcută de ruşi, 1 828) ms. 225, f. 339
piatra de l a c u rtea dom neas·că ş i a d uoe o a a rg u1ment gă ­
s i rea pietrei cu pils a n i a l a te mel i a unei o a se d e pe Str-a rda
9. Dorohoi M a re. Auto r u l nu a putut descoperi deoît un " picior din te­
Corlăteni (cetăţue cu şanţ) ms. 225, f. 406 melie", d a r el d escrie pe l a rg pirv n ita pa l a t u llui " a l cărui
Ibăneşti (ruinele unei cetăţui cu şa nţ) ms. 225, f. 420
gÎrliciu este de o construcţie admirabilă " . Acea stă pivn iţă
1 D . Fălciu
" să Întinde de la apus spre răsărit. În fund este terminată
F ă l c i u (ce tăţue sau tabie cu şanţ a taifa l i l o r !) ms. 225, f. 468 prin un zid pe care a fost plasate două petri quadrate de
G hermăneşti (cetăţue cu şa nţ) ms. 225, f. 455 1 metru lungimea şi lăţimea. Piatra de a dreapta este ş i
Moşna (cetăţue d e pămînt cu u n beci ; poate c u rţi) ms. 225, f. 467 acum aşiezată , Însă peatra d e a stînga se vede c ă nu mai
Stă n i l eşti (metereze făcute de ruşi, 1 71 1 ) ms. 225, f. 450 există. Prin scoaterea acestei pietre, s- a u făcut o deschi­
Şişca n i (locul n u m irt cetăţue) ms. 225, f. 444 zătură În zid şi se vede o a doua ca meră, care a re aspec­
V l a d n i c (locul nu mit cetăţue) ms. 225, f. 439 tul mai m ult a unei temniţi .antici de cît a unei pivniţi. ln
1 1 . Gorj fund se termină prin a lt zid, tot vechi. În acest zid se mai
B ă rbăteşti ( " u n fel de cetate de pă mînt " ) ms. 226, f. 2 1 9 vede o deschiză,tură, Însă foarte mică, aşa Încît abia poate
B um beşti d e J i u (cetate a l e că rei urme s e descriu) m s . 226, f. 99 trece un om. Trecînd prin deschizătura menţionată, se face
VIădulen i (cetăţuie "tătărască " ) ms. 226, f. '1 80 v. o ·0 treia cameră, şi mai obscură decît precedentele, a că ­
12. lalomiţa reia lăţime este num a i de un metru şi lung imea de 2 metri,
G ă u noşi (cetate de pămînt) ms. 227, f. 259 care Înălţime o are astfel Încît un om nu poate sta drept,
Piua Pietrii (cetate de pămînt) ms. 227, f. 242 ci foarte plecat. Pe deasupra acestei camere se vede o
Şoca riciu (cetate de pămînt) ms. 227, f. 255 g rindă de lemn de steja,r, Înegrită de timp " . Acea stă c a ­
1 3. Iaşi melră , ·ce .pă roera a rf i tem n,iţă , a,vea u n per�te m a i n o u ,
,

B ivolari (cetate sau za mcă de pămînt) ms. 227, f. 304 c a re servea d e "fund" pilv niţei. Auto r u l m a i a m i nt'e şt,e şi d e
Cotna ri (creta te de pămînt pe dea l u l Cata l i n a ) ms. 227, f. 354 o h ru b ă , ca re a r f i fost s u b pa lat, d a r p e ca re n u a cerce­
1 4. Mehedinţi
tat-o.
Cerneţi (metereze de pă mînt a l e l u i Tudor V l a d i m i rescu) ms. 227, f . 404 .i n arpropiere·a pa l a t u l u i , spre ma·l u l B a hr l,u i u l u i , se g ărs ea
C i reşu (metereze de pămînt) ms. 227, f. 393 ferede u l d o m nesc oa re a've'a ..forma de octaedru, zidit din
,

J i d oştiţa (metereze de pămî nt) ms. 227, f. 388 cără m izi cu pietre cu var hydrau lic. Podi rea de g ios este
1 5. Muscel tot de aceas.tă compoziţie. Prin prejurul feredeului , pe din
Cetăţeni (cetatea lui Negru Vod ă ) ms. 228, f. 46 lă untru, se descopere oale (o la ne) care me.rg jur Împrejur
Dom neşti (ceta,te nu mită " Domnie ) ms. 228, f. 68 prin mijlocul băilor, cîte 3 rÎn,d uri, care servea de condu ­
"
J u g u r (locul n u m it "Cetăţea " ) ms. 228, f. 224 cerea aburilor. Împrejurul feredeului se zice că exista neşte
Purcă reni (cetatea "tătarilor " ) ms. 228, f. 95 coloane, În care se dădea foc pentru prepararea aburu­
Rucăr (ruinele cetă ţ u i i din Dea l u l Orăţii) ms. 228, f. 61 lui. Feredeu l este deia descoperit şi chiar ruinat ş i astăzi
poartă numirea de feredeu l domniei" (m5. 224, f. 1 4 1 ).
1 6. Neamţ
Bodeşti (ilo cui n u m it " cetăţuia " ) ms. 228, f. 452
2. Ruinele curţii domneşti din Vaslui : " Urmele palatu ­
lui domnesc car,e acum sînt n işte g ropi aflate În m ică de­
1 7. OI/
părtare de la biserică, spre sud, precum ş i n işte m ici rămă ­
C o ma n i (cetăţue de pămînt) ms. 228, f. 500 şiţe de ziduri aflate În g rădina d- nei Şubin a ; g ropile sÎn.t
G i l meie (cetatea cea m a re a Gîl meielor) ms. 228, f. 471
mai astupate de g,unoi, zidurile s înt de piGtră n ecioplită "
M ierleşti (cetăţue de pămî nt) m s . 228, 483
( m s . 230, f. 258 v,-259).
Topana ( m ă g u ră n u m i.tă cetate) ms. 228, f. 486
1 8 . Prahova
CAS E B O I E R ESTI. ACU/m u n seoo l , se părstra u Î n că n u ­
Adi ncata (cetăţue făcută de ruşi la 1 8D8 ?) ms. 228, f. 629
m er-oa's'e o ars e boi,� re:şti s a u r u i n e a l e a·cestor,a , dintre oa re
M ă Iăeşti (locul n u mit cetate) ms. 228, f. 768
m u lte a u d il� PQ r, ut. M a nusoc rils ele p re.z'e ntatoe a i ci oUlpri nd
Puchen i i M a ri (locul cetatea veche") ms. 228. f. 563
" 1 6 descrieri de case ş i ru i ne de ,cose boier,e şt i , pe ca r'e le
Tinosu (cetate veche cu şanţ) ms. 228, f. 656
1 9. Pu/na 2 Vezi N . Stoices'c u , Bibliografia monumentelor feudale din Mol­
Adjud (ruinele unei fortificaţi u n i ) ms. 229, f. 6 dova, M, în " Mitropolia O lteniei " , 1 968. nr. 7-8.

64

www.patrimoniu.ro
reprod ucem m a l J O S , p re. c u m şi menţionare'a a n umeroase
a semenea r u i n e d e case În d i ve rse l oca l ităţi d i n ţară, cele
. '
m a i mu lte d i spă rute.
1 . Casele din Afumaţi- Ilfov era u situate pe pa rtea d rea p ­
tă a u n e i glÎrle, a'v. Î n d m a i mu h,= pi lv n i ţe zi,d it'e În formă
r
ovallă ş i a l tele patrate. E l e servea u de l ocu i n ţ ă p ro p ri eta ­
ru l u i . Se mai ved ea,u " şi u rmele de zid cu care a fost Îm­
prejmu it acest palat şi reducerea lui, a cărui Înălţime este
oproape 4 stÎnjini. Se mai află În ruină un palat de zid de
cărămidă, situat pe o coastă de pă mînt a rgilos a că rei
faţă este spre răsă rit, În lungime de 10 stînjeni şi În lăr­
g ime de 10 stînjeni, În forma unui dreptunghi ( !)" . in v a le
de a cest pa1l a t se a,f l ă " o fîntînă cu apă gustoasă , care
apă vine prin n işte olane de pămînt care curge şi În pre­
zent (curgerea sau de unde vine această apă nu ne este
c u noscut). S u b ruinele acestui palat se aflau pivniţi şi sub­
terane". P.a' l at u l a r fi fost fă,c u t de Ra d u de la Afu m aţi
(ms. 227, f. 39).
2. Casele din Băjeşti - M u scel. La povam a În og rada
proprietăţii d- Iui B al rbu Belu am "descoperit şi găsitu a
fi fost,u din vechime o bate pentru Înbăiat oameni, o cării
construire s - a văzut a fi fost săpată dintr-o sin g u ră piatră
şi a cării m ă rime a fost ca de 5 stînjeni ( 1 0 m) pe o latură,
avînd patru lature egale În lungime ; iar Înă lţimea, după
cum ne informează bătrînii aflaţi acum, ar fi fost ca un
stinje n . La care baie apa pentru În băiat se adu cea pe două
o lane prin pămîn t, care olane u n u l comunica ,a pă fier­
binte iar celă laltu rece". D i n acea stă b a i e se m a i pă stra
doa r va t ra, " care probează că Într-adevăr a fost cele ară ­
tate, Însă Î n zi/ele l u i Banu Mareş p e l a 1678".
La m iază noa pte de pi aţa satoU l u i se g ă se.a un heleşteu
d e zece pogoane i ,a r " În centrul acestui heleşteu se afla
construit un foişor pe picere de piatră, din care pice re se
găsesc şi acum bucăţi fărÎmate, fiind construite de zid
(piatră, var şi cărămidă ) ; care cără m idă avea o mărime de
7 degete in toate {atu riie de lungim e şi lăţime, iar piatra
(din) bolova.ni mari de rÎ,u .
De l a acel foişor pînă l a casele acelui b a n Mareş ce s e
află situate lîngă biserica comunei avea un pod de a ramă,
aşezatu tot pe stilpi de piatră, pe care se preumbla zis u l
Mareş cu fam ilia sa şi privea la m u lţimea şi fru museţea
peştil.o r.
Casele În cor e locuia zis u l Mareş, făcute după acele
vremuri, se mai află şi acum r,uine din zidirea lor, care a
fost construite n u mai din v,ar şi cără m idă, Însă zidul la o
g rosime ca de 4 palme, şi care că rămidă a fost În forma
celei a rătate la stilpii podului. Însă la toate ferestrele şi
uşile se află În locul toc u rilor de lemn tocuri de piatră vέ
nătă săpată , din care ş i astăzi se mai află vreo cîteva În
dif·e rite mărimi, adică de la un metru pînă la trei.
Aceste case se află Înconju rate c u n işte ziduri Îna lte În
forma unei cetăţuiă, În mărime de u n pogon şi jumătate"
(mls . 228, f. 1 24- 1 25, 1 36- 1 37).
3. Ruinele caselor din Balaci- Teleorman. La 1 87 1 exista
" un beci În lungime c a de 30 stînjeni, În lărgime ca de
20 şi În adîncime ca de 21/2 stînjeni, despărţindu-se Înă u n ­
tru prin m a i m u lte bolte, Între care jumătate există aco­
perit şi pînă astăzi cu boltă. Construcţia Îi este de zidăria
cea mai solidă, cu cără midă În patru colţuri de mijloc şi
pe alocurea, la Încheieturile bolţilor, cu cite o pi.atră
cvadra.tă, În I,ungime şi g rosime ca de patru palme . . .
Ficsonomia lui pe din af.ară este foarte pIăc u,tă, astfel
Încit atrage privirea şi vizitarea oricărui străin voiajor"
(ms. 229, f. 536-536 v).
4 Ruinele casei familiei Băleanu din Băleni-Dimboviţa.
Autorull ,des'crieri i c re d e că este v o l1 b a de o cetate, " ocolită
.
cu zid În grosime de un stÎnjin şi jumătate", zli,d di n ca re
de albÎia se m a i vedea·u " sfărÎmătwi de cără midă pe dea­
supra pă mîntului ca de o po/rm ă şi 1/2 eşit afară . . . iar
cărămidă Întreagă n - a m g ăsrt pe deasupra, fiind c ă este
În jos şi este pămîntul crescut peste dînsul " (ms. 225, f. 279).
5. Casele din Brincoveni-Romanaţi se afl a u pe un d ea l
la răsărit de sat. "Acest deal, În supraf.acia ca 3 pogoane,
a fost Închis c u zid de cărămidă În formă de cetăţue,
după cum arată şanţu ri/e din care s - a scos cără m idă de
curînd. Cărămida este de m ă rimea celei ce se face acum,
Însă este de observat că varul pus Între cărămizi a re o
65
www.patrimoniu.ro
tărime foarte mare, astfel că mai lesne se poate rupe
cără m ida decît varul. Din aceste ruine mai este un z·id cu
o g rosime de patru palme, inălţimea de 1 şi 1/2 sfÎnjin
iar lung imea de 19 stinjini . Acest zid a făcut parte din
cel ce servea de cetăţue, care avea forma rotundă, neregu ­
Iată. lnă untru erau case, care s-au stri'cat d e locuitori
pentru a lua cără m ida, după ce au săpat pînă la adîn ­
cimea de trei stÎnjeni. . . Pivniţele erau atît de mari că
putea intra carul cu boi şi butie, se intorcea prin pivniţă
şi eşia tot pe unde a intrat" (ms. 229, f. 1 5 1 v).
6. Ruinele casei familiei Cantacuzino din Coiani-lIfov.
"Se află una pivroiţă de cără midă lucrată cu var şi u n u
perete d e cărăm idă asupr,a pivniţi ; este Î n lungime de
noă stÎnjini, lărgimea de patru stinjini şi doă palme ; zidu l
pivniţi, Î n grosime d e o jumătate stÎnjin, a re cinci sti/.pi
dealungul pivniţi, tot de zidu, sub bolta ; puţină parte de
perete ce este asupra acestii pivniţi este În g,rosime de doă
cărămizi şi Înălţimea u n u i stÎnjinu şi jumătate, avînd şi o
formu la de fereastră. Clădirea aceştii vechime este pe
dea/u, pe locu şeţu, la m arginea cătu n u lu i Coeni ce este
În apropiere cu rîul Argeşiul. Asemenea mai este unu be­
d u astupatu cu moluzu zidăriei, ce au avut disupra - i ;
aceasta vechime este puţin mai departe de cătu n u l zis
Coeni, spre apus". D u pă i n fo nmaţ i i l e bătrî n i l or, a c este
r u i n e ar fi fost p a l oa t u l u n u i B u ga vodă (ms. 227, f.
l '
55-55 v).
7. Casele din Dobreni - lIfov. Pe l î n g ă rui nele u n o r
z i d u r i , sînt am i n ti te ş i cals' ele pr'o prietate·a lui beiz.ade,a
Costache G h i oa , care a prefă cut ve'c h i'l e cQose ; odată cu
repa raţia l or, acesta a stricat o mare parte din ele, dim­
preună şi c u bisericuţa " ce purta n u mele de paraclis u . Ca ­
sele aflate În fiinţă sînt lungi de 23 stÎnj., largi de 2 1, Înă l ­
ţimea zidului de 12 stînjeni, dedesupt bolte cu zidu " (ms.
227, f. 86 v-87).
8. Ruinele caselor familiei Cantacuzino de la Filipeştii
de Pădure- Prahova. Se afla u spre a p u s de co m u n ă . i n
1 87 1 se s, pune c ă se cunoaşte numai o g roapă adîncă
de zece palme, lungă " de unsprezece stinjeni şi largă de
nouă stinjeni. Acea ruină a fost mai mare dupe cum se
vede, dar este acoperită cu pămÎntu, Încît, du pe ce a m
săpat p e m a lu g ropii c a de trei palme, a m dat de zidul
făcut de cărămid ă şi de bolovani natu rali (neciopliţi), zidu
fiind lat de trei palme".
La md1a ză noQpt'e de co m u n ă se a f l a u a 'lt e t rei rui n e
de z idu ri, a'co perite c u pă mî nt, n umai către miază d e
noapte a ruinii s e vede o faţă d e "zid făcută d e cărămidă,
zidu fiindu g rosu de trei pal m e ; g roapa este adîncă de
nouă palme, lungă de zece stînjeni, largă de opt stînjeni " .
Mc i a r fi fo s t 0050 I' u i Toma Ca ntalc u z i n o s p ăt a r u l
, .
La ră's ă ri t d e a celste mi ne se a'IHa u a he' le, pe'ste o
v a 'l e n u m i tă Roş i o a r'a . Aci se vede o g roapă adîncă de
1 2 palme, lungă de 8 stinjeni şi largă de şase stînjen i.
"
Zidul se poate vedea n umai către partea de m iază de
noapte, pe unde se c unoaşte că a u fostu uşea sau g Îriiciu
şi este făcutu de cără midă m are şi piatră necioplită. Şi se
ma i vede şi o ,parte din peretele de către apus şi este
făcut de cără midă şi de sigă cioplită În CÎte şase patrate ;
g rosimea zidului eSofe de patru palme".
..in centrul comunei sînt alte zidării r,uinate ; acelea au
beâu sub ele, avînd adÎnlc imea de trei stÎ.njeni de jiosu
ş � p�nă În boltă ; lu.ngu acelui beciu este de şease stinjeni
Ş I c u rmezi'ş u de şease stînjeni. In centru beciu lu i este un
stîlp făcut de cărămidă j ace/.a ţine bolta şi este făcut
patrat, fieoare (fa,tură) de cite nouă palme. Zidu beciuf.ui
este de cărăm idă ş i bolovan i neciopliţi. Zidu din suprafaţa
păm în tu lui este de patru stînjeni În.ă lţime, lungu de
nouăsprezece stînjeni ş i patru palme ş i curmezişu de zece
st�njeni şi j umătate. Numărul Încă,p erilor n u se poate lua,
caci zidu dintre Încăperi este dărîmat şi luat de domnii
proprietalri şi n u m a i feţele sînt n edă�Îmote. Acele zidării
s in t făcute de cără midă mare ; g rosimea zidului este de
"
p atru palme . Se spu ne că aoe,astă con strucţie răspu Oldea
I n ma'l u l u nui p ÎnÎ u , l,a d istanţă de 1 30 stînj e n i . Aceste oase
a u fost făoute de Toma stpătarul Ca n'ta' cu'zi nQ şi fi u l său
Matei (ms. 228, f. 606-607 ş i 674).
9. Palatul lui Mihai Sturza din Flămînzi-Botoşa n i :
" Zidire foarte măreaţă, situat Î n centrul comunei, p e m u -
chea ceiru lu i ce se află spre nard şi care ceairiu se zice
că ar fi lăsat co suven ir de pe timpul oin d lacurile acestea
(votra cu Împrejmui'r ea satului F Iă m Înz � : rau taate aca­
perite de păduri faarte dese şi n estrabatute. . . RU/, � ele
acestui palat, după cum a m zis, sînt s ituate pe margmea
sudică a acestui cea iriu, pe malul unei rÎpe faarte mare,
acaperită de a ÎncÎntătaare verdeaţă şi de a m ulţime de
a rbori neraditari, a căroro vîrfuri, din adîncimea rÎpei,
ajung a fi la oceira şi Înălţime cu acaperişu l ruin ilar.
C lădirea acestar măreţe ruine s - a u Înt'Î mplat cam pe
/a 1824, cu spesile prinţului Mihail Sturza (praprieta �u l
maşiei), s u,b canducerea renum itul ui arhitect Scar/at 0 9"'s ­
c h i . Fmma esteriaară a zidirei este dreptung hiu la ra, a
căruia lungime de la est spre vest de 53 metre, lăţimea
de 18 m şi În ălţimea de 27 m apraxi,mativ. Zidirea şi pînă
astăzi stă În taată Întregimea ei, num a i cît acaperişul e
stricat şi păretele as tic crăpat de s us pînă jas.
Privind cineva admirabila pasiţiune, circumstanţele ra ­
mantice şi imaginÎndu-şi enarmile sume vărsate cu clă ­
direa unei asemenea zidiri cu trii etaje, a căruia zidire,
campus de lespezi ciaplite şi cărăm idă mare, a re a g ra­
sime de 1 m 52 cm şi a căruia interiar e plin de vrea 39 de
apartamente, faarte admirabile, a r putea crede că prinţ,u l
Mihail Sturza ar fi avot de scap s ă aşeze a ice reşedinţa
tranului Moldavei (aceste idei se păstrează ş i pînă astăzi
in popor).
1n partea sud-vestică a aceştii măreţe zidiri, În distan ţă
cam de 80 m, se află iarăşi n işte ruine destul de mă reţe,
a cărora formă dreptunghiula ră a re lungimea 47 m, lăţi­
mea de 9 m 75 cm şi Înălţimea de 1 3 m, care se presu­
pune că a r fi clă dite cu scop de a servi pentru trapeze
(sofragerie), bucătărie etc. astăzi servesc posesiei pÎinei
a lbe, hambare pentru g rîu, orz etc.
in partea n o�d- vestică a palatului, chiar pe muchia rÎpii,
În distantă ca de 2-3 m (de la rîpă) se află foişarul, u n de
se zice �ă n u mitul prinţiu luo ciaiul şi cafiau a - un edi­
ficiu foarte frumos, a căruia formă e patratică avînd
fiecare perete 5 m lungimea şi 7 m Înălţimea, aşezat pe o
temelie de lespezi cioplite de piatră, Înaltă ca de 2 m de
la suprafaţia pă mîntu lui. Zidirea toată e compusă din cără ­
midă mare si i nteriorul plin d e un miracu los spectacol,
fiind zugrăvit Într - u n mod antic şi foarte frumos. Bagdadia
e toată făcută de sîrmă şi acoperişul a re o formă rotun dă
şi ascuţită spre vîrf.
Apoi, spre sud, nu departe de acestea, sînt două flo­
rării zidite În stil gotic, scu lptate şi zugrăvite pe dinafară
foarte frumas, Încit reprezintă privitoru lui un ce ÎncÎntător,
totodată si mira,c u/os. Interiorul lor e plin de o bogată
g rădină botan ică. Acum Încep a se ruina, fiind pareţii În
mai multe locu ri crăpaţi şi balco nul de la una chiar că­
zut (răsipit).
Apoi mai este curtea proprietăţii (unde acum e reşe­
dinţa posesiei), În a căreia ogrradă se află biserica proprie­
tătii,
. zidire foarte mă reaţă, În stil gotic.
Toate aceste zidiri sînt Înconjurate de un mur destul
de măreţiu, care acum Începe a se ruina " �ms. 224, f.
1 62- 1 63).
1 0. Fulga- Prahova' . ln centrul satu l u i exi sta un loc n u m i t
zi d u ri p e m a l u l u n u i hele.şteu ; aca/o a fost Î n trecut ca­
" m a g a z i i a l e a rend a ş u. l u i . Calse le ar fi fost făc u te de pro­
sele fostului domn proprietar Grigore Ghica vodă, care
case au fost mîndre si faln ice Ca un palat, Împrejmuite cu
zid de cărăm idă de trei palme g ros sau lat şi Înalt de un
stÎnjin . . . ; În urmă s - a u ruinat şi acum a bia se mai c u ­
noaşte cîte o u rmă d e zidărie, d e u n d e şi-a luat şi n u m irea
de ziduri " . in faţ,a porţii se afl a o m ovHă , n u m ită movila
" simea de 4 palme, Înălţimea 2 stînjeni, adîncimea n u se
din poartă " , pe c a re se c 1ă d i s'e ră casele l u i M i h a i X a nto
(ms. 228, f. 62 1 ).
1 1 . Ruinele caselor din Izvoru de Sus - Argeş. I n
c u rtea dom nU'l u i Pertico ri s e a,fIă o pivn i ţă foa rte veche,
boltită În adîncime c a de patw stînjeni, În d o uă despăr­
" este un stilp gros de zid, făeut tat (din) cărămidă g roasă " .
ţiri Înă,u n tru şi În lungime ca de opt stÎnjin! ; forma ei
este În patru colţuri, precum şi pe din afară. Inăfţimea ei
de la suprafaţa pămîntului Însuşi ca de un stÎnjin, clădită
cu zidărie veche de cărămidă, veche, m ică şi mare ca de
piste două sute ani. Deasupra acestei pivniţe, după sem­
n ele ce se văd şi astăzi, a u fost casele făcute de ră,posatul
66
www.patrimoniu.ro
Iordache Colfeseu, strămo'ş ul d -I,or Perticari " (ms. 223,
f. 284).
1 2. Ruinele palatului familiei Cantacuzino de la Măgu­
ren i - Prahova : .. 1n această com u n ă se află ruine de ziduri
edificate de mai m ultu de 200 a ni, de d. Drăghiciu Canto·
cuzino spătoru, În zilele dam nului Anton ie voievad, de o
materie foarte solidă, ale căror ină lţ,ime se găsesce astăzi
de 13 metre, lung imea de 23 metre şi lăţimea de 21 iar
g rosimea zidului la mărgini e de 12 decimetre eau des păr­
ţiturile de 7 decime.tre. Zidărira acestor ruine este de cără­
m idă mare de o pafmă domnească şi g rosimea de 3 centi­
metre . " Forma ruinelor este patrung hiula ră pe dinafară
iar hodăile ce se mai văd a u avut diferite fo�me, avînd şi
pînă astăzi beciuri sub dînsele cu cari se servescu arendaşi
proprietăţii. După spusele u n u i bătrîn, u nele d;,n aceste
odăi erau cu ciubu.ce poliite cu ,auru şi t,avanul odăilor
era n u ma i de cără m idă boltite, €Iar despre Învelişul ler
n - am putut afla nimicu " . In a l tă pa rte, Înls ă, se spu n e că
a coiperi ş'u l a f·o st d i n t i n ich ea g a' lbenă ; casa a a'v ut trei
catmi, t'a'v,a nu l u lfii m u l,u i oat f i i nd de lem n . U n om foarte
bă'trÎn m a i aip'U'c,a s e şe7JÎnld În aicest'e case pe Virctoria Ca n­
tac u z i n o �ms. 228 , f. 600 ş i 679).
1 3. Cula din Rovinari - Gorj : Aşez.ată pe " piscul de la
cufă". E s te zild i tă de cărămidă şi piatră, adică În zidul ei
"
este zidit un rînd de cărămidă şi u n u l de piatră . . . Piatra
care este ÎntrÎn sa este În formă de bolovani şi de mare e
potrivită, cum poate omul să um ble cu u n a . Tencuiala cu
care este zidită cărămida şi piatra . . . este aşa de Împie­
trificată, Încît n u să poate sfărîma n ici Într- u n chip . . . Clă­
direa este În forma u n u i patrat, lărgimea fiecă ruia din
laturi este de cîte doi stînjeni, Înăfţimea totală este de cinci
stînjeni, În care se coprind trei oaturi bu n e de locuinţe " .
Se considera că a'cea stă dăld i re a fost făou·tă cu 1 50 de
a n i Î n u rmă pentru apărmea tilharilar din timpii de
"
atunci " Vms. 226, f. 86).
'\ 1 4. Slobozia - Rm. Sărat. Aici se a f l a u r u i nele u n e i
ca se d o m neşti, atr'i b u'i,t e g,re'ş i t l u i Şerba n Vodă n'ucu leţ,
situate pe un l oc n u m i t ,,/a tîrgu I frumos " , pe m o ş i a Obre­
j ita , p roprietatea l u i Soa rl 'at F i l ipesou . Se c re:d e că a ceste
caSe a u fost z i d ite cu 200 de a n i În u rmă cu oamen i prinşi
"
cu forţa din toate părţile. Aceste case, ce a u În interior ca
18 prăj. pătrate, au avut dedesupt beciu, care este astu ­
pat şi scufundat ; În mijlocul acestei g ropşoare se află
2 rădăcini de stîlpi de cărămidă, care au ţinut partea supe­
rioară a beciului, din care una mică şi u n a mai mărişoară,
pe cari stilpi oamenii bătrîni i-au apucat Întreg i ; intrarea
lui se zice că a fost În partea de apus . . . Puţin spre apus
de aceste cose, la capul unui m ic pisc, a fost biserica pala­
tului făcută de Duculeţ, cu cără midă pereţii şi cu piatră
temelia din pămînt, În locu l că reia şi acum se cu noaşte
puţ,i ne urme. De la această biserică puţin spre n ord şi de
la palat spre vest a fost cancelaria palatu lui ( I I) pe loc
şes " (ms. 229, f. 23 v).
1 5. Ruinele casei din Tătărăşti - Teleorman. Se a fl a u
pe d r u m u l d e l a G i u rg i u l a Pite, şti n işte m u ri Înalţi c a de
"
şease stînjeni, avînd vis - a -vis un gang deasupra căruia se
află o clopotniţă foa rte Îna ltă " . i n ă u ntrul z i d u ri l o r era o
c l ă d i re ce Î n' cepu1s e a se ruino, c a re l a 1 87 1 folosea u d rept
p rieto ml Bel,u pentru a se apă r·a de h oţi �ms. 229, f. 5 1 9).
1 6. Tomşani - Pra hova. i n cătu n u l B rătien i se vede zid
"
făcut În 4 colţuri, forma unei case, lung de la răsă rit spre
apus ; lungimea este de peste 20 stînjeni şi lăţimea 1 0, g ro- ·
ştie ; cărăm idă g roasă, se vede şi baltă de zidărie În taate
părţile de 6 stÎnjăn i ; zidul este ruin at. Spun oameni bătrîni
că dedesuptu l zidului este beci mare, făcut de zidărie, cără ­
midă a mestecat cu bolovani de piatră ; În centrul beciului
i � beci se s p u ne că Î n că pea u n c a r c u 8 boi c a re se
putea ,Î ntoa rce după stîlp ; g ura beciului este la apus ; peste
"
zid În sus au fost case. Zidu l este pe pămînt şes, apraape
"
de o vi/cel uşă mică şi de biserică . Ca'se'le a u fost fă'cute
d e " d om n u l " S'lăti nea n u (ms. 228, f. 645).
CÎTEVA O BSERVATII REFERITOARE LA TÎMPLA AŞA. ZiSĂ DE LA COTROCENI
----- Ş E �BAN S E M O
Di ntre cele dteva tÎmple aH a te a stăz·i În ex p u n e rea
Muzeul u i de a rtă al R. S. Rom â n i,a ş i a Secţiei d e a rtă fe u ­
da:Iă d e l a M o g oşo a i'a - tÎmp,l a mritr'o<po i iei d i n TîrQ'ovi ,şte,
tim p l a hi5,eridi m ă nălsti- rii Arn ota şi tîmpla b i se ri ci i Cot�o­
ce ni - d e - a l u n 'g u l a n i l o r d o a r p r i m e l,e d o u ă - oapodopere
ale g e n ului - a'u f,os,t p ub l i care. Ne propunem a,cum să n e
ocupă m de oea de-'a bre,ila di,n'tre pire:s'e, re1mia rnoalbirl ex'e m ­
p l u a'l ultime'lo r pÎllpÎ i �i a l e " ba rocUlI,u i b nÎncorvenes'c" .
L a Începutu l a n u l u i 1 <967, Î n M uze u l d e a rtă a:1 R. S . R o ­
mân i a s e s'c otea,u d in depo�it c e l e oite"-'a z e c i d e fr,agmente
d i n ca re er.a oom p usă o tîmplă prove n ită d e IlO b i s'erioa
mă nă,sti- ri i Cotroce n i . Aceste fra g m en te au forst alsombl a te
şi tÎmpl'a a d evenli,t u n a d i nt re cele mai rem a roab i l e piese
de scu lrptlură În lem n d i n cad r u l ex,p u n e ri i Secţiei de a rtă
feudal l ă a m uze, u l,u i .
BilserÎlC a m ă n ălsti ri i Cotrooen i , ctito rie d i n 1 682 1 a l u i
Şe rba n Ca ntalc u,z i n o , a fost exoepţ i o n a' l de gen e ros Î nzes­
tr,ată , i a r m ă rtuni H e oontempora n i' l o r a1b u n d ă Î n cuvi nte de
adm i naţie. in ch im a n ul 1 682, I a co b , patri mhul COn'stanti ­
nOipol'u l u i , Sl p u n e,a că no u a ctito nie IOlvelO fru museţi n eobiş­
"
nuite şi lucrări mindre şi mari "2, im un că' Iător eng lez de
1 .0 1 702 - C hrilsthu ,u - ÎntreJb ui nţ'e alZă ardj-ectÎlv u l " străl/ u ­
cite " pentru o d oa nel,e p e c a re l e vede, pentru pidu ri ş i
pentru b i'serilc ă Î nsăşi3.
intr- u n a' sttell d e context, o l ucra r,e d e ma,re va' loa re
a rti'stică c u m es'te t!Împ'l'a d e c a re ne ocupălm Î'şi găsea
fă ră Î nd O' i 'a llă l oGU'l.
Cînd În ls ă, În a n u;l 1 969, tÎmpl,a de l a Cotmcen i a i ntra t
În st'ud i u , ne-o f.rapat d i n n o'u u n e l ement : ştim c ă sti l i st i c
e.o n u putea fi Î n oa d rată Î n n id 'u n ca'z Î n seco l'u l a l
XVI I - lea (ohi a r dQocă a r fi v.a rba d e s,fiÎrşlitu l a1c es t u i seoo l ),
ci m u lt ma i tî rz i u , În seco l u l ari XVI I I - l ea . Faptu l fusese
c o n se m n a t ca ata re de m u lt. Exp l i oaţio d ată , cUlm că pies,a
n u a fost fă'c ută o dată c u b is'erioa ş i că ea a fo,st i n sta ­
l ată ma i tÎrz i'u În secol l u l 0' 1 XVI l I -ll e a , e ra Î ntă rită de ş,t i � i lle
pe c a re le a'vem de,srpre n e numă rote le vici 's itudii n i pri n
ca re a treout bils erioa , pri nt re ca re i nce n d i'ur l d i,n 1 7 1 8,
c'utnem u nul d i n m a i 1 738, i noend i u l d i n 1 787, m a re l e c u tre­
m u r d i n 1 802 SlÎ nt d Ola r oÎteva. In u rma u n u i ,a SQoU a m a i
m u ltora d i ntre a .celste eve n' im ente, tîmpla o ri g i na ră p utea
să fi fost d ils't msă şi Î n l o c u ită c u at! t,a4.
I ată Însă, ,că În momen t u l d e f,a ţă , a cest fel de a vedea
l ucruri l e n'u .n i se mai pare va l'a b i l . i n pri mul rîn d , pentr.u
si mpl u l fapt că tÎmplo oa re se g ă seşte ş i a' stă zi Î n b i serka
de la Cotroce n i prezi ntă toate a rg u m entele pentnu a fi
so'cotită oa fi i nld oatopert:'earsma o r'g i nla, I ă : a re toate e l e ­
mente le sti l i sti<ce n e oe's a re pentru a o socoti ca i eşită di n
mî na a'ce l o ra,ş i melşt,e ri o a re a'u s,cull ptat şi u ş a b i s'e rici i
(uşă ca ne o<stă zi se gă seşte În M u zeul d e l a Mogoşoa i'a ) ;
n u prezintă i nd i c i i d upă c a re să d ed u cem că a r fi fo.st
ad usă d i n a ltă pa rte şi fi xată a i ci (tă i etu ri În l ăţime s a u
ină'lţime, forţă ri, a daO'smi etc.).
in a cest caz, c a re este a devă rata p roven ie nţă a tÎ mpJei
pe care o posed ă m , tlÎmplă Î n regi:str,a tă În toate a'cte l'e
noastre ca fi i n d c-atapetea:s. m a bi'seri'c i i mă n ă 'sti ri i Cotro­
cenli ? O ultimă pres u p u n e re : ştim că la Cotroce n1i m a i exi sta
o bi's eri'că - cea zi,d ită de Ş e rba n Ca ntacuZ'i n o ca p a ra d i s
a l caselor dom ne'şti . Aoest pa ra c ! i,s a f.ost d ă nÎ m a t Î n t i m -
1 Zidi rea Începe la 26 mai 1 679 si se term ină În 1 682 (ef. G. 1 .
Cantacuzino, Mănăstirea Catroceni, B u � u reşti, 1 968, p. 18).
2 Hurmuzaki, XIV/1 , p. 224-230.
3 "Revue Historique du S u d - Est !:uropee n " , I ( 1 924), p. 407-408 ;
N. Stoicescu, Repertoriul manumentelor feudale din Bucureşti, Buc.,
1 961 p. 1 89.
4 ,Într-o scrisoare d i n 24 i u n i e 1 798, d o m n i to r ul Constantin G heor­
g he Hangerli Îşi arată marea nemulţumire pentru starea Î n ca re 5
găseşte mănăsti rea : "Am văzut domnia mea mănăstirea aceasta şi Îm­
prejmurile ei dărăpănate şi la o stare ÎnCÎtu poate În foarte puţină
vreme să vie la rea stricăciune. . . pentru aceasta iţi poruncesc ca
toată stricăciunea să apuCÎ a drege". (Gh. 1 . Cantacuzino, op. cit.,
p. 1 1 ).
67
www.patrimoniu.ro
-----
pul outre m u ru1l u i di n 1 802 ş i refăcut O' dată C'U bi'serica
mănă'slti nili , la ,v alnila,t ă ,lla lr.Îln d u l ,S ăIU . i,n 1 '8 1 2, parrarel i1s,u'l ena
a p roa pe ru i:nat, i ,a r a stă> z i e:ste dil� părut. N u este oare posi ­
b H oa tîmpla să f i apa rţi n ut t,o cma i acelstu i pa radi s, fi i n d
montată d upă re,f acerea d i n 1 802 ? Di m e n s i,u n i le tÎ mplei
- 5,31 0X5,760 m - sînt Î n să inco<mpatilbi' l e cu proiPO'rţi 'i,l e
m ode·ste a le u nlui p a ra'C I i,s , d eci ş i a' cealstă u l t i m ă pres'upu­
nere t reb u i e Î n' I ă t u rată .
Rez'o llVa�ea s i t u aţi,e i a fO'st u ş u rată d e Î n tî m p l a rea care
ne-a fă c u t să g ă s i m , depozitată c h im Î n i nter i o r u l b i sericii
de la Cotro'o en i, o cruce d e tlÎ mplă d e m a ri propo rţi i5, care
se d ovedeşte a fi tocma i cru cea lJÎmpl e i afl ată În exp u nerea
m uzeu l u i nostnu. La ea regă1sim a ,c e l a ş i lemn oa şi e l e m e n ­
te, l e vegeta l e o,rnamen:talle all .e tÎmpl,ei . Mărs'u nÎlnd dimensli'u ­
n i l e a d o u ă s'ooabe d e fj. e r prinlse În s pate'le fro n'to n u l u i
tÎmrp l e i , toom a i pentru fi xa rea crud i de a,c ea st a , cO'nstată m
că e l e se potri,vels'C cu pa rte,a de jo,s a cruc i i g ă1site l a
Cotrooe n i .
I n a ceea ş i b i'se rică a Cotrocen Ho r, s e află ş i o oatag ra ­
fie d i n 1 900, Î n oa re este m e n t i o n ată c ruoea d e tîm pl ă
a m i ntită , o u În semna r'ea " Cruce " u n a d e lemn , veche, c u
răstignirea Domn u lui, adusă d e la Biserica Şerban Vodă "6.
B ilseri'o a Şerb a n Va/d ă , ou h ram u l Sf. Gr h eo ng h'e, a fost
d ă nÎ m a tă În a d o ua j Ulmătate a s'e'oo l u l u i al X I X - l e a . B i se­
rica , despre al că rei an d e oon strucţi 'e nu avem d a te pre­
c i se, p res'uipu nem că a fost rild i 'c ată În pri m a j u m ătate a
seoo l ul u i 'ai i XVIIM - I ea, c ă c i ea fig u rează În p l a n u l d i n a n u l
1 770 a'l o raş·u l u i7. Această b i'seri'c ă la fost rildi'cată IÎ,n ou rtea
vestitu'l u i h a n a,1 I,u i Şenba n Vodă8. H a n u.l a fost c o n struit
În'tre 1 680 ş i 1 1687, i a r u n doc u m e nt d i n 9 alpri' l i e 1 6869
sti p u l ează că el este oo nstru it de dom n itor pentru m ă n ă sti ­
rea Cotroce n i . l,ată dec i , că .putem ,p rilv i b i serioa d in i n ci nta
h a n ul u i Şenba n Vodă ca metoc a'l m ă n ălsti ri i Cotroce n i .
B i serica a fost alv ,a riată Î n 1 838 de u n c utrem u r, oa re a
provooat printre a lt e l e ş i d ă nÎ m a rea 't u rl e i . Ştim d e a se me­
nea că În 1 '84'8 ea a fost fO" l osită ca depozit d e a rme d e
către revo l uţio nari 10 .
Ba z a ţi pe tO'ate a'ceste eleme n te, putem tr,age condu ­
z i a că, he c u oCOlz i 'a deg ra d ă r i i a:oesteia Î n u rma o utrem u ­
r u l u i d i n 1 838, f i e c u ooa z i 'a dă nÎm ă ri i d efi n i,t ive a b i,seri cH
Şerban VOld ă , au fost tra n s PO' rtate la m ă n ăls,ti rea Cotro­
ceni - de o a re b i serioa ş i h a.nu l lui Şenb a n Vod ă dep i n ­
dea'u - o s,erie de pi els e d e m O' b H i e r, ş i p ri n tre ac-estea
În sălş i tîm p l a b i'seri1c i i . A1 u n să l,a n o i prin h l iera Cotroce n i ­
l o r, tÎm pl,a biseri c i i Şerban Vodă a ajo u n s s ă f i e oon's i,de­
rată ca fi i n d <O Î n 's ă ş i biserici i Cotrocen' i l l .
Re m a rca b i l ă operă de a rtă a seoo l u l u i a, l XVI I I - I 'e a , tÎ m ­
pl,a , pe c a re o p utem n u m i d e a' c u m d e l a Serb a n Vodă
repre z i n tă o feridtă 'Î m b i n a re a elemente l o r R e nalş terii tÎr
�
z i i , a l e ba roou l u i m u ntela,n şi a,l e i nHuenţeil o r o ri e n ta le,
i mpres i o nînd aHt Î n tO'ta'Htate, prin m alsi,vitatea sa - căci
pă ienjen i lş u.1 del i'c at ş i a u rit ari seco l u l u i al XVI I -J.ea este
i n l o c u i t a i'c i cu so Hd itatea aproape b ruta l ă a o rn a m e nte-
5 2,500 X 2,875 m, l u n g i mea braţelor ş i respectiv Înălţimea,
6 N u este sing urul obiect provenit de la biserica Şerba n Vodă ,
P e u n a d i n candele a pa re i nscripţia " Danie a robilor lui Dumnezeu,
Ioan şi Neacşul la Mănăstirea Sfintului Marelui Mucenic Gheorghe in
h anul Şerban Vodă ".
7 N . 9toicescu, ap. cit" p. 21 7.
a Astăz i , pe locul vech i u l u i han a l lui Şerban Vodă se află c l ă d i ­
rea Băncii R . S. Româ n i a .
9 Arh. Stat, Bucureşti, Mănăst i rea Cotroceni, XXV/40 vezi N .
-
Stoicescu, op. cit. p . 1 1 6.
10 Anul revoluţionar 1 848, p. 286-287, 446.
1 1 I n aceeaşi ard i n e de i d e i , ne a pa re acum clar c ă j i lţu l care
raoe p a rte i n tegra ntă d i n a celaşi a n s a m b l u cu tîmpla - şi care este
e>lpus În să,l i le naas,tre a lături de ea a re aceeaşi ori g i ne, provenind
-
d e la biserica Şerba n Vodă .
Fig. 7 . Timpla bisericii de la hanul fui Şerban Vodă.
lor -, oÎt şi p r i n pl' u �a l itatea a proa pe i nf i n ită a a mă n u n ­
te'l o r, oe popu l e.ază o l u me p l i nă d e exu bera nţă ş i de
n'e prevă zut.
Piesa , de formă uşor d rept u n g h i u l a ră , se poate Î m p ă rţi
În d o u ă zonle : zona i nferioa ră - cupri n z' Î n d oele tr·ei i ntră ri ,
Iăoa ş'u rHe ilC oane:l o r impă răteşti, co l,o a n ele c a re l e Înc a ­
d re,ază ş i d iferitel e p a nou ri decor·ative ; z o n a s uperi o a ră -
c u p ri nZiÎnd ocn iţele icoa nel.o r prăzn ica re ş i reg istrele d eco­
rathve d i ntre el'e . Tot u l este Înc u n u nat de un fr,onton, ca re
la nÎn d u l I' u i a servi't d rept bază crud i şi m o l e n i i 'l or.
U na d i ntre oa racteri's tici'le g enerall e all e a cestei p i ese
este fapt u l că l em n'ui i de n u c În c a re a fost s·cu ltptată n u
este stuoat ş i a u rit, e, 1 pă'strÎ n d u - ş i alproape neal lterată
c u l o a rea n atu nad ă .
De la Î n oeput trebu i'e făcută o d i,s,t i ncţie, Î n c a z u l pie­
sei de ca r'e ne ocupă m , Î ntre fel u l În car,e au fo.st rea 'l' i'zate
mo.�ily;ele veg.e1.'a lle şi zoomonfie pe de o pa rte şi oele a n1ino­
pomorf.e pe de a l ta . Fnu nzele de oca nt şi de viţă de vie,
vre} u rille şi oÎrce i i , ciarch i n i i , şti U' l eţ i i de poru m b, r od i i le,
ma rgOiretele, t m nda,fi r i i , floa �e,a -ls oa re' l u i 'şi l a lele' le, risi pite
sa,u Î n:mă n unch eate În va se, conls titu ie u n ,c ald nu pentru
nenu m ă ra te fii nţe v i i . U neori v rej u rille şi fru nzele , a pl a tizate
sa u ră s'U'c ite, formează cad re şi med a l ioa ne pentru a lte
el·e. mente .ornamentale. Lu mea "vie " este reprezen tată p r i n
:leei de a n i m a l e rea ll e şi i re.ale, d i ntre oa re pă să rile de
toate fel u ri l e s,Înt ce'le m a i n u m e roase. Se poate rema rca
că Î n a, pa renta neorg a n i z.a re a dec.o rull u i exi stă t.o tuşi ş i o
si,s temă şi că s'ulprOlf a,ţ a d iferitelo r pano u ri d e'cupate s a u
a j u rate, o r i s upraf.eţele frizel.or deco rahve p rezi ntă o oi ne
g î n d ită p l a's a re s i metri'c ă Isa'u ,a si metri.că a el·ementel'o r com­
pozi,ţi.o naole. I n pl u's, o priv i re cît de cît atentă ne permite
68
www.patrimoniu.ro
să ne d ă m seama că avem d e-.a face IC U o b u n ă ,c u noaş­
tere a s i m borl u ri l or. E l e mentul cel m a i ră srprÎ n d i t este v u l ­
t u ru l . 1,1 Î n bÎ l n i m , cu d o uă ca pete reprezentî n d s1.'e m a Can ­
tac uzi n i' l o r, pe panou l d i n stÎng.a u ş i i î mpă răteşti şi cu u n
cap, p e p a no u l d i n d reapta a,c el e i a ş'i u ş' i, rep�ezentÎ n d
- a ş·a c u m este înfăţ i şat c u crucea În cioc - stem a ţă ri i .
i l Întî l n im de a'sem enea şi pe pano u ritle aj,u ralte d e l a baza
tîml P l e i , De u � i 'l e Împă ră teşti, pe fr,izo d e sub ocniţel,e icoa­
n e,l or. Un alt a n i m a l - leul - apa re $Iusţi nlÎ n. d coroa ne
sau p u r şli s i mp l u î n p,l i nă m ilşoa re În p a n o u ri l e aj u rate
s a u pe friză. E'I nu a p a re a id ca În a l egori i'l e de s p i ri t
oocidenta l ca s i mbo'l i zî nd p u ter·ea , c ă c i Ră's ă ri'b u I o rtodox
vede În el nepneZieiflltJalne,a oa'rită�ili ŞIÎ În pl uls ima'g ,i mea B u ne i ­
vels ti r i 1 2 .
D intre a n im a l,e l e f'a ntastice scu l·ptate Ipe tîm pl ă .a m i n ­
t i m ş i cei d o i g rifo n i c e s u sţ i n o coro a n ă p l asată deas'u pra
u nei reprezentă ri a Sf. G h eo r,g h e că l a re. E i ou capete de
v u l t u r şi pl i's.c puterni·c, cor:p de l eu ş i a ri, pi m a r i . Stră vec h i
s i m bol fo losit În a rtă , g rifo n u,1 a fost de n e n umă rate o ri
reprezentat Î n a rta Ţă ri i Rom â n eşti. D i ntre a ceste i m ag i n i.
merită a m i ntiţi cei doi g rifo n i c a re s u sţin p i s,a n i a b i.s,e ni c i i
Colţea d i n B ucu reşti .
Reve n i nd la tÎm p l,a de c a re ne o c u pă m , c redem că n u
i n totdea u n a este vo rba d e o j-u's tifi'oa,re re'l i g ro a să Î n a lege­
reia unor motive deoolratii ,v'e . Ni se pa,ne ,da, r ·că soullpto1r:u l ,
b u n cu noscăt.o r a l semn ifi ,c aţiei e' lemen't e'l o r foJosite, a d a t
totu ş i de m u lte ori frîu l i ber i m a g i n aţiei s'a l e c reÎnd ele­
mente, s'c en e ş i s ituaţi i i ned ite.
1 2 Abbe M a rtig ny, Oictionnaire des antiquites chretiennes, Paris,
1 889, p. 427 ; Ma ria Golescu, /V1 o iiv e de animale În sculptura decorativă
şi semnilicarea lor simbolică În urla religioasă B u c u reşti. 1 943, p. 43.
,
 in ceea ce priveşte reprezentă ri l e a ntropem e rfe, rem a r­
că m s u rpri n zătea rea d i ferenţă d i ntre atît d e reu ş 'ita rea l i ­
zare a elemente l e r vegeta,l e ş i zee m e rfe şi a pa renta stîn ­
găcie a H g u ri'ler umane. Este e a re Î ntr- od e'vă r verba d e
stîngăcie sa u d e 0' că utată sti l iza re ?
Exi stă n um e re a S e persenaje reprezentate : l eseu, Lie,
Sf. G h ee rg he, Sf. D u m itru, sfi nţi şi sfi n te mucen ice, heru­
vimi şi seraf i m i . R e m a rcă m l a u nele persen aje d i spreperţi i
intre d i ferite,l e pă rţi a l e cerp u l u i ş i a p re a pe Î n teate oazu ­
riie a ceea şi reld a re m e n g e, IO' i dă a pemeţi' lor. La evita rea
monete n i e i centri buie În- să situa'ţi i'le d iferite În ca re slÎ nt
puse personajele, va rietatea vest i m entaţi,ei ş i a cea�u ri l e r,
diversitat·ea peziţi i lo r ş i a e b i ectelor eve nt u a l ţ i n ute În mînă
de acestea. Un i n te re's a p a rte prezi ntă cele ept censele ce
Înoald rează panou ri,l'e aj u r.ate de dea supra reg i stru l u i cu
icea ne Î m p ă răteşti . Fieca re reprezi ntă oÎte u n m i c bust fem i ­
n i n n u d , p l a sat deasupr,a u nei Î n .m ă n u n che.ri de fru n ze d e
acant. i n afo ra u no r amă n u nte - pri n tre c a re a ra nj·a rea
d iferită a pă ru l,u i - cele o. pt b u st u ri sînt asemă nătoare 13•
Neaşteptata l o r a p a riţie este o i nov,a ţie şi o putem c o n s i ­
dera o im ixti u n e a g ustu l u i l a i'c Între e l emente c a re, d a că
n u toate a u valoa re d e s i m b o l . Î n tot'a, l itatea lor slÎ nt men ite
să s'uger·e2)e o atmos,�eră re' l' i g i oasă.

i n B u c u reşti , pe str. G - ra l B u d ilştea n u m a i exi stă Încă,

într-o sta re dest u l d e p roa stă o biseri'c ă ri d i ca tă În t i m p u l
dom n ie i l u i N i'oo l a e Mavro g h e n i ( 1 787), a şa - n um i ta b i se­
rică a lui M a nea Brutanu. Mu lt Clfectată de cutre m u ru l d i n
1 838, alo ea stă b i seriICCj a fost repa rată Î n 1 858 14. C u
ocea'stă ocaz·i e i s - a sch imbat şi t Î m p l ,a . O privire s u perfi ­
eia' Iă a s upra a cestei tÎm pl e OIr'ată că ea n u a fost creată
pen-tru bi serica În ca re o g ă s i m a c u m , că a fos,t remontată
a i ci şi că, În fine, d a tează nu d i n 1 858, ci d i n primele
d ecen i i a l e seco l U'l u i al X I X-llea ; '\' a o privi re m a i atentă
se poate o bserv,a că a utori 'i a'c estei tÎm ple a u folosit ca
mod-e l , pentru o serie d e amă n u nte, atît Nm pl,a c a re bce
obiectu l observaţi i l o r noalstre cît şi adevă rata tîm p l ă a
bils ericii Cotr.oce n i . Copio este Î n să m u l t i n�e rio a ră modele­
l o r din pu nd de vedere 001 rea l iză ri i a rt ilstice. Ar m a' i fi de
s uhl i n i la t u n a mă,n u nt : Slpre d e oseb i re de tÎm p' l,a de la
Şerba n Vo:dă c a re deg ajă o abmos�eră de callm, tîm pl a de
la biseri'ca M a nea B ruta ru se c a ro cterizează p r,i ntr-o vizi u ne
n e l i n i ştită , scenele sînt m a i frămîntate şi m a'i d u re.
Fig. 2. Jilţ domnesc de la biserica hanului lui Şerban Vodă,

Term i nlÎ nd expu nerea celor oÎteva o hserv,aţi i pe c a re t,a' le 16. i n p l u s , s ub' l i n i em a p a riţila, la s,f, Îrşil!u'l s'e ool u l u i a l
le- a m fălOut În j u rul 1JÎm tp l ei bilserilCi i Şerba n Vodă, n e - a m XVI I I - lea şi Î ncepu t u l secol'Ull u i a l X I X - l ea , Î n sculpt u ra
perm ite s ă atra g'am atenţia şi a s utp ra u n o r sim i l itu d i n i exi s­ b u l 'g oa ră , a u n u i a h element n o u : folo s i rea pe s'c a ră l·a rg ă
tente Între tîm plele de pe terito ri u l ţă ri i noa'stre ş i oele de a e'l eme nteilo r a ntropomorfe. T'Îiffi tplele p e oa re l e p u te m
;pe teritori u' l buI9a,r, f,atpt pentru ca re tÎm plo de ca re ne ocu­ 'Î ntrl n i l,a bils erÎloa S,f . I l ie d i n Sevl ie'lo, l a b i serioille Schi m ­
păm poate of.eri n o i elemente. Am a m i nti Î n cee,a ce pri­ ba.rea .Ia ,faţă şi S f . H i e d i n Svi stov, ·ca ş i l a bi·s eriea m ă n ă s ­
veşte B u l'9 a ri' a , tÎmpl.ele create de scu'lptor+i d e l a Sa mo­ tirii Twsen, s î n t o dov,a dă 17. O r, des pre I o rg a folosire a e·le­
!<ovo - prin'tre cele m a i reu'ş ite rea l iză ri a rti sti'c e de a cest me>nl!u l u i a ntropom o nf În tÎ'mpl a de I·a Şerba n Vodă a m
�en de la 5�Îrş i t u l secol u' l u i al XVl I l Aea ş i Î n ceput u l seco­ ami ntit ,dej,a .
l u l u i 0 1 X IX -,Ie a d i n B u l 'g lO r i a . Menţi·o n ă m aceste tÎmp l e Pute m p l,a sa a s·tfel m a i estuoasa tî m plă a d i s'pă nutei b i ­
pentru c ă a Îlc i i n tervi,n elemente ba rooe (aln' im a'l e, păsări, serilc i de l a Şerban Vodă spre sfîrşitul u nei perioa1de d e
măşti), datorate i nfl'uenţei a U'stri,ece, 0 0 u nm a re a putern i ­ stră l uci-re şi efervescenţă a rti stică şi Î n co ntext u l m a i l a rg
celo,r legături pe oare l umea comercia l ă b u l g a ră l e av.ea a l i nme��erenVeilor n o rd şli sIUld - d unăIPe,n,e de 1,0 5>f .îrşlilt u,1 seco­
cu Vi,e na În aoea stă epo'c ă 15. O r, 'SlÎ n t cu,nos'cute legături le l ul u i al XVI I I - lea şi Î nceputul secdl ull u i al X I X - le a .
cu AU's trio a l e l u i Şerba n Canta'c U'zi no ş i Consta nti n B rÎ n ­
coveOlnu şi p utem consider.a oa pro ba b i l ă alo e'a's tă fil l ie ră 16 Idem.
pentr,u u nele elemente c u totu l n o i , ca a m i ntite l e console 17 1-!:HMwrep 1-!: pYMen, 'l' peDneTICHO peaapCIW HCI{YCC'l'BO, Sofia , 1 962.
de pe tîmpl a d e la Şerba n Vod ă sau m ă şti' le d e pe cea de
Fig. 3. Timpla bisericii de la hanul lui Şerban Vodă (detaliu).
l a Manea B rut,aru. Am m a i remla roa, În Înch ei·e re, că de
alt/iel Întrela9 a evol uţ,i'e Î!n.s ăş.i a s,ou'llpmuni'i tÎm p l,e' lor d i n oel,e
două ţă ri este al sem ă nătome : d alc ă la Î nlc e.putu'ri l e ei se
rem a rcă o d o m i n aţie a m otive l o r fonmate d i n Î m p l etituri, d e
olnilg ine c l a r bizo n ti:n ă , Î n seco l u' l a l XVI I I - lea se observă
Î nl'ocu irea treptată .o a oestor motive ou oOe l e w:omQrfe şi vege-
13 In alfara celor opt console, se rema rcă a l te două bustu ri fem i ­
n i n e d e proporţii mai reduse şi u n a spect o a recum d iferit ; e l e sint pla­
sate pe fieca re din posta mentele de coloană din stin g a şi d rea pta
uşilor i mpărăteşti ; spre deosebi re de primele o pt, ele a u şi un fel
de m i in i prelungite ca n işte plante.
1 4 N . Stoicesc u , op. cit., p. 22 4 .
15 Dimitrie Droumen et Arsene V:a sil i,ev, L'ort bulgare de la sculp­
ture sur bois, " B u l go nski Hudojnic". Sofia, 1 955.

69

www.patrimoniu.ro
UN TEMPLU RUPESTRU DIN NUBIA ÎN
S I LV I O C U RTO
Di rectorul M u �e u l'ui Egi ptea n d i n Torino
La 4 septe m brie 1 970, la M u zeu l Eg i ptea n d i n Torino a
fo,s.t prezen talt p,u bl'i lc ul l,u i lu n mic tem p l u d in epoca Di nla stiei
a XVI I I - a , a d u s d i rect d i n Va lea N i l u l u i . Even i me n t u l a i n ­
c u n u n a t o a ctivitate d'� d ată recentă pe c a re, pentru a
p u n e m a i b i ne in l u m i nă va loa rea m o n u mentu l u i , o vom
i nfăţişa pe scu rt in cele ce u rmează .
Cind Bon a pa rte i ntră , in 1 794, in Provi ncia C i sa l pi n ă ,
a rm a tei s a l e i se a lă t u ră Bern a rd i no D rovetti , u n t i n ă r d i n
a'ri' s,t o:c naţ'io rUlnallă pi remO/nteză ş. i - oa <toţi oe,i ,a.s emenlea
l u i - un entuz i a st a l teori i l o r Revo l uţ i e i . Energ ic, i ntel igent
ş i a m biţios, e l işi cîştigă repede pe cim pu ri l e d e l u ptă d i n
I ta l ia ş i m a i a p o i d i n Eg i pt g ra d u l d e colonel. f u n cţia d e
a 9' h i ,otarnt de ,ci mp a!1 Genienal l ilslilm u l Uii ş i in f,ine, iln 1 803,
sa rc i n a de con s u l gene ra l ,a l Fra nţei in Egi pt. Această d i n
u rmă f u nrcF e ,a păstnart- o douăz,e ci ş i patru d e on i , depă şrind
c h i a r şi epoca t u l b u re a Resta u raţiei ; d eve n i t perso a n ă d e
i n c red?re a khed i v u l u i M e h met A l i , i l aj ută rpe ·a cesta i n
a cţ i u nea d e m odern i z a re a a g ri c u l t u r i i ş i a i'n d u striei .
i n a ce l a ş i timp, D rovetti a d u n ă , prin i n termed i u l u n o r
agenţi, .o Sipl enrd idă c01l ecţie d e alnti ohrităţi 'P e c a re , l,a
i n c h e ierea m a n d a tu l u i să u in Eg i pt, o or?ră spre c u m pă ­
ra re Fra nţei ; neintilrn i nd o inţelegere prom ptă , a şa c u m se
a şt·e pta , repetă p r0'P u nere,a P i e m o n-tu l u i . Aid gă seşte i nţe­
l egere, deşi aoeastă a c h i zliţie prezenta u n s'a cnH,irci u insem­
nat pentru , res u nse, le m icur l,u i stat.
i n fi ne, pentru a incheia , a n u l 1 824 vedea colecţia i n ­
sta l a tă in Pa l a t u l Academ iei d e Ş ti i nţe d i n Torino ş i u n
M uzeu Eg i ptea n d'esc h i s p u b l ic u l u i , m uzeu i n ca re s e p re­
zenta o civi l izaţie pină a t u n c i i g n o rată, cu o pa n o ra m ă
com pl etă a a ceste i a , exti n să d e la a rtă la re l ig i e , l a
o b i·cei u r i l e f u nera re şi la viaţa de toate zi lele, c u o col'c cţie
de sta t u i rega l e ră masă a po i neeg a la tă , cu sa rcofage ş i
m u m i i , m o b i l ie r ca s n i c şi i nstru mente de l u cru, i n fi n'e c u
p a p i ri foa rte n u m e ro ş i , de orice catego rie.
i n a ce l a ş i an, i n iţiativa g uvern u l u i piemontez e stră l u ­
c i t răs p l ă tită . J e a n Fra nc;:oi s C h a m p o l l i o n , d u pă c e p u bl i -
Fig. 1 . Templul de la EI/esija, faţada i n situ.
www.patrimoniu.ro
MUZEUL EGIPTEAN DIN TORINO
case in 1 822 p r i m a sa descifra re a h i e rog l ife l o r, n-a găsit
a p ro a pe n i m ic in afa ra o b e l i s c u r i l o r de la Roma pentru
a - ş i fructifica descope r i rea ; a b i a înşti i nţat de infii nţarea
n o u l u i m uzeu, se g ră beşte să - I viziteze. A i c i , documentaţia
c a re i s'e of.eră ii intrece o rice a ştepta re : pe baza ei
recon stituie l i sta fa ra o n i l o r şi c rOln o l o g i a l o r, schiţează
geog rafia şi fixează ca d ru l com p lex a l rel ig iei Eg i ptului
a ntic ş i , ,i n faţa capodoperelo r scu l pt u ra l e ca re - i sînt
a d use, recu n o a şte ·a rtei egi ptene - corectind u - I pe W i n kel ­
m a'n n - v·a lo ri tot a tit d e i n a l te ca a celea oa le a rtei helle­
n ice. i n t r- u n c uvint, p u ne bazele u n e i şti i nţe n o i - egi pto­
l og i a - cu c a re t recutu l , c u noscut pină a t u n c i g raţi'e docu­
m entaţiei i storice rom a ne şi g receşti pină in seco l u l V I I
i . e . n . , s e l u m i n a o m u l u i de a z i pină in seco l u l XXX i.e.n.
Repede i n să morile c a p ita l e 'e u ro pene i nvid iază o ra ş u l u i
Tori no a'c est pr,imat l ş i " mar, i le m Uiz·ee" ,a l,e l u i , desch,i se
d upă o oon cepţie sipecifi,că epoc i i - , o ri.că mi drvi lhaţi i , şi
işi a d a ugă cite o secţi u ne re g i ptea1nă : a stfe l in 1 826 -
M usee d u Louvre, i n 1 847 - Kăn i g l iche M useen z u Berl i n ,
i,n oceli1a lş,i ani S,d roilsh Mruslelum ş,i 6rm i rt agle ; Mrusee E911pt,ien
este intemeiat l a Ca i ro in 1 852 d e invăţaţi fra ncezi , i a r in
1 9 1 1 M etro p o l itan M use u m u rmează exem p l u l e u ropea n .
Ach iziţi i şi descoperi ri a l e u n o r ca m pa n i i a rh eolog i ce in
Eg i p t au sporit colecţi i l e a cestor i n stituţi i ş i au defi nit co ­
d r u l genera l a l a rheologiei egi ptene, relevi nd totodată că
M uzeu l d i n Tori no i l ustra Într- u n ch i p stră l ucit N o u l Regat
şi perioadele tirz i i dar adă postea prea puţine m o n u mente
ale m a ri l o r epoci p re m e rgătoa re. in a ceste i m p rej u ră ri , u n
g e n i a l d i recto r a l a cestui m uzeu, Emesto Sch i ,a p a rel l i , a
creat M i s i unea Arheolog ică Ita l ia n ă , c u ca re a con d u s 1 0
ri n d u l să u săpături in Va lea N i l u l u i intre 1 900 şi 1 930 ;
acestea i - a u a d u s o a semenea canti ta te de vestig i i pred i ­
n a stice ş i d i n vremea Regatu l u i Vech i ş i a cel u i M ij l o c i u
i n CÎr t ·a putut n,u n u ma i s ă u m pl,e g o l u ni l e ami'ntite, da r să
a d a uge colecţi i lo r N o u l u i Rega t un teza u r u n i c - mormÎn - '
t u l i ntact a l a rh i tect u l u i K h a şi a l soţiei sa le M i rit.
 Aj u n ş i a i c i , Tori n o se p u tea m î n d ri cu u n m uzeu c a re,
ca m uzeu eg i ptea n , nu e ra Î n t recut Î n l u m e decît de cel
de la Ca i ro şi, poate, d e Secţ i u nea E g i ptea nă d e la
Bri,ti.sh MU1s'e, u m , ,iia lr ,aa m Ul1Je,u ,alnheo' llo g ilc , Î'n gene,re, e pe
aoeea\ş,i 'tre'aiptă cu oele moi mOlr,i m uzee Î,ntemei a1le În pe­
ninsu l'a ,i tJa,!, io n ă , ca,re ,a,d ăipQlsllelsc delS'oop,e mi'lii le �in urbu ri,lor I'or
propri i , ţ i n ut u r i cu m u lt m a i bog a te Î n vestig i i a le t recut u ­
lui decît c e l Ipiemon tez.
Cu a ceasta, i n stituţia tori neză a d ă u g a fu'n cţiei şti i nţifice
genera le pe c a re o avea dej a şi o o l ta , m a i p a rticu l a ră ,
dar tot a tît d e i m po rta n tă , a n u me a ceea d e a d i rija stu ­
dierea u n u i patrimon ilu dej a eXli stent ,Î n I ta'l i, a , co m p u s d i n
monumente s c u l pt u ra le eg i ptene a proa pe toate tîrz i i - ş i
egiptiza nte, g ă site Î n teritor i u l nostru, c a re Î n afa ra Vă i i
Nilu l u i e ce l m a i boga t Î n a stfel de descope r i ri , m o n u m e n ­
t e eonservate fie Î n a ri a Romei şi Î n zonele a rheolog ice d e
la ViHa Ad ria n a şi d e l a Po m p e i , f i e Î n M uzee le Vatica ­
n u l u i , În M uze u l Terme l o r, l a Vi l l a A l ba n i -Torlo n i a , În M u ­
zeele d i n Benevent, N a po l i , M u nchen ş i Zag reb. Acestora
li se a lă t u ra u colecţi i de a ntich ităţi proven i te d i n Eg i pt,
care l ua seră n a şter'e datorită u n u i i nteres pentru a rta eg i p ­
tea nă a,părut de ti m p u ri u , suscitat Î n Ita l ia de prezenţa
descoperi ri l o r a m i1ntite ; a ceste colecţi i sînt conservate a c u m
Î n M uze u l Ba rracco d i n R o m a , În M uzeu l Etrusc d i n F l o ­
renţa, Î n M uzeu l Arh'eol o g i c d i n Bolog n a .
Acţ i u nea p e c a re o Înfăţi şă m n u s - a i n c h e i at totu ş i cu
activitatea lui Sch i a p a re l l i ; p romovată pi,n ă a t u n c i de sta ­
tui sa rd şi a po i de cel ita l i a n , ea a fost conti n uată de
a utorităţi le tori n eze şi de cetăţe n i i o ra şu l u i , deveniţi gene­
roşi mecena ţ i . Acea stă rel ua re a inceput d i n 1 958, ci nd
Rep u b l i ca Ara bă U n ită a h otă rit să con stru iască n o u l dig
de la Assua n şi a sol icita t cola bora rea i n t reg i i l u m i pen ­
tru sa lva rea a ntich ităţi l o r N u b i'e i , sortite s ă fie a cope ri te
de a pele l a c u l u i de a c u m u l a re.
In acea stă i m p rej u ra re, S u p ra i ntendenţa pentru E g i pto­
log ie, o rg a n al M i n iste ru l u i Iin strucţi u n i i P u b l i ce, p u s in
fru ntea M u ze u l u i , cu aj uto rul a utorită ţ i l o r m u n i c i pa le şi a l
unor perso a n e pa rtic u l a re d i n To r i n o , a o rg a n i za t trei
ca mpa n i i a rheologice i n N u bia ; U n iversitatea d i 'n M i la n o
a efectuat şi e a şase c a m pa n i i , i n ti m p c e g uvern u l i ta l i a n
oferea o i m porta n tă contri buţie f i n a n c i a ră pentru sa lvg a r­
darea tem pl'e l o r de l a Ab u - S i m be l .
I n cele c e a u u rmat, d i n n o u o ra ş u l Tori n o a a d u na t
fon d u ri l e necesa re s a l vă r i i u n u i m i c tem p l u r u pestru, situat
la c i rca 200 k m s u d de Ass u a n , l a E l lesij a . O peraţia a fost
Fig. 2. Templul de la Ellesija. Una dintre scenele În relief din interior: T ulmes al III-lea Încadrat de zeiJele Satis şi Al1ukis.
www.patrimoniu.ro
d u să la capăt În 1 965 de teh n ic i e n i a i R A U . , s u b res p o n ­
sa b i l itatea şti i nţifică a S u pra i ntendenţei a m i 'n tite şi a p u s
l a g rea Î ncerca re tena c i ta tea a rheolog i l o r şi i ng e n i ozitatea
i n g i neri l o r. Intr- a d evă r, d i n 1 9 1 4, d e l a constru i rea pri m u l u i
b a raj de l a Assu a n , tem p l u l e ra i n u n d a t În fieca re a n d e
c reşterea a pe l o r N i l u l u i ; Î n p l u s, tem p l u l se desch i dea i n
m ij l oc u l u ne i porţi un i a ripei pod i ş u l u i a ra b c a re se con­
t i n uă a br u ptă pe m u lţi k i l o m etri , a tit s p re n o rd cît ş i s p re
s u d , şi ca re �ace i n a cces i b i l m o n u ment u l d i n pa rtea o p usă
f l u vi u l u i . In a fa ră d e a ceasta, p ra g u l sa n ctua ru l u i e ra a b i a
cu u n metru m a i s u s d e cim p i a a l uvio n a ră d i n faţă , inti n să
Î n a i nte pînă l a fl uvi u ş i l a te ra l ci rca d o i k i l o metri, a tît d e
j o a s ă Încît n u p utea fi stră bătută decît d u pă ce N i l u l c o ­
bora la n ivel u l m i n i m . I n 1 964 i n să fl uvi u l rn u scă zuse d e
l oc, ,i a r pentru a n u l u rmător s e Ip r,e vedea o scădere d e
sou rtă d urată ş i p a rţila l ă , d upă cm,e b a ra j u'l t rebu i a i n c h i s
ş i lape l e a r f i a coiper.it def·i n iti-v Nubio .
Acestea sint a us p i c i i l e o pe raţie i , c a re a Început i n i u l ie
1 965 i n dată ce Servi c i u l H i d ro g rofic a l N i l u l u i a a n u nţat
i n ce p u t u l scă d e ri i p revă z ute. I me d i a t o m i că floti l ă cu
perso n a l u l şi i n strume ntel e necesa re pentru l ucru a fost
exped i ată de la Ass uan de către " Service des Anti q u ites
de l ' Eg ypte" şi a a ru n c a t a nco rele p e m a l u l opus m o n u ­
mentu l u i , pentru a a ştepta coborirea a pe l o r. I nd a tă ce a
fost pos i bi l , s - a făcut trecerea c u ba rca la faţa locu l u i ş i ,
c u apa pi'nă la gen u n ch i , s - a u fă cut l uc ră ri l e p regătitoa re ;
a po i a fost a d u s i n faţo tem p l u l u i u n ponto n şi a fost i n ­
că rcat cu o a m e n i şi i nstru mente. Tem p l u l 'era a lcătuit
d i ntr-o faţa dă o bţ i n u tă p r i n netezi rea perete l u i i nega l a l
ripei pod i ş u l u i ş i o i n că pe re scob i tă i n stincă ; cea d i ntîi,
ca re p u rta i n sc r i pţ i i , treb u i a deta şată p r i n d es p ri n d-e rea d e
b l o c u r i , a po i tre b u i a s ă pa t u n co r i d o r de j u r im p rej u ru l
incă peri i , a i că rei pereţi decoraţi cu rel iefu ri tre b u i a u tă ­
iaţi de a semenea in b l o c u r i . Apa m a i scă zu i ncă şi ponto­
nul s'e s p rij i n i pe fu n d u l red u s l a o m la ş t i n ă d e nestră bă ­
tut, fă ră a s e m a i p utea spera c a fl uvi u l s ă sca dă m a i m u l t
şi să ingă d u i e intă ri rea teren u l u i . De a c o l o , de pe ace l
ponton pe c a re e ra u i n sta l a ţ i , l uc ră to ri i eg i pte n i a u reu ş i t
s ă term i ne o p'eraţia i n d o u ă zeci de z i le d e l ucru Î n c o rd a t ;
d i n feric i re sti.nca n u era d u ră s' i a fost s uficientă fo l o s i rea
fe ră stra'i'e,l or şli , a tiTnă ooopel o,r . Ci nci ni le mo i tin i u iOp e l e
N i l u l u i rein cepea u s ă s e ridice şi ponto n u l , d i n n o u p l u t i ­
tor, Î n c ă rcat cu p reţi oa sele b l oc u ri a fost rem o rcat p î n ă l a
Assuon .
 Efort u ri l e n oastre a u avut l a ca pătul l o r o ră s p lată i n e ­
sti m a b i l ă . I n c l i m a t u l de s i m patie pentru Ita l i a ş i ca p u n ere
in pract i că a p rog ra m u l u i de sa lva re p rivi n d N u b i a , c a re
prevedea d o n a rea de către R.A. U . a patru s a n ctuo re n u ­
b i ene, i ntre ca re c h i a r cel d e l a E l l es ij a , către naţi u n i l e c u
cea ma i i mpo r:talntă oOlntl'1ibu�i,e l,a acţi'Urne'a de sallrvg1all'1dalre,
g uvern u l eg i ptea n a h otă rît să recu n oa scă meri,te l e I ta l ie i
i n a cea stă Întrep r i n d e re şi să - i d ă r u i a scă i n c h i p g e>n'eros
temp l u l d e s p re ca re e vo rba , ce l m a i vec h i şi m a i p reţios
de pe l i stă .
M o n u m e n t u l a fost tra n sportat l a To r i n o ş i reconstru i t
i n M uzeu l Eg i ptealn . lipsa de d u ritare a roc i i , oare u ş u rase
atît de m u l t o pe raţia de tă i ere a b l o c u d l o r, a rid icat at,u n c i
d ificultăţi e n o rme. In acea stă f.ază a fost de asemenea
stri n g e ntă o a l eg e re : cum m i c u l tem p l u nu mai p ă stra s'e
in situ n itc,i pl,a�Q,nu l oni'g'i,nlalr, pră>bu, ş ' it , niloi p a'vi men:tUlI de
p ă mint bătut, i n d e p ă rtat de a pe l e N i l u l u i , e ra deci n ece­
s a ră a legerea i n t re un criteri u p u rist, de s i mp l ă exp u ne re
a b l ocu ri l o r cu rel i efuri ca ata re, Într-o struct u ră d i n c a re
d o a r p uţi'n i specia l i'şti, a rh itecţi şi a rheolog i , a r fi ştiut
s ă - ş i reprezi nte i m a g i nea mon u.mentu l u i orig i na r, şi u n
criteri u d i d a ctic d e restitu ire a Între g u ll u i co m p l ex. I n cele
d i n u rm ă , avi n d u - se În vedere că sta t u t u l M u zeu l u i i l def i ­
nea c a o i nstituţie desti nată p u b l i c u l u i şi că frecvenţa de
trei s ute de ",i�iltatoTi pe z i oo nf,i,l'1mla pniolriltatea dneptu ri 'l o r
m a'rel u i p u b l ic, a fost hotă rîtă reco n stitu i re a . Pavi m e n t u l ş i
tava n u l a u fost refă cute i,n aşa fe l Î n cit să rep rod ucă p e
ce, l e olni 'g>Îln>Ol I'e ş i s ă evoce atmoSl�ena mla'g>ică o g>rote,i ;
e l e a u fost i n să separate de pereţi printr- u n ş a n ţ perime­
tra,I , care, i n afa ră de ro stu l de ,a a c uza n a t u ra d iferi,tă a
celor d o u ă e l e me nte, a servit şi pentl'1u o insta l a in el s u r­
se,le de l,u mi,nă 'Ş i pent'ru a re�ol'",a OI�tfe,1 p�olb l ema , ş,i
ea foa rte d ifici l ă , a i l u m i n ă ri i .
Ş i această cea m. a i recentă a c h iziţie a M u ze u l u i , c a ş i
cea d e l a În cep u t u ri l e salle , o d a t u n rezu ltat nea şteptat.
M ic u l s a n ctua r este o ctito rie d in j u ru l a n u l u i 1 450 Î.e . n . a
l u i Tutmes a l I I I - l ea şi rep rezi ntă cel m a i vech i s,a nctu a r
r u pestru d i n N u b i a ; e l c u p ri n dea in i n terior re l iefu ri d e
foa,rte m a re va l oa re , Î ncă b i n e conservate În c i u d a strică ­
c i u n i lo r vre m i i şi a l e i n u nd a ţ i i lor. Toate aceste I,u c r u ri e ra u
c u n osc ute ş i toc m a i d e a ceea s - a u fă cut efort u r i l e pentru
sa lva rea mon u mentu l u i . Tot u ş i stu d i u l , pos i b i l l a To rino În
oondiţi i mult moi fOMonalbli:le deoi,t in situ, ' i -o rer.te,lot ,a lte .nOii
vo l o r i .
In p r i mu l r i n d i n c e priveşte a rh i tect u ra . Tem p l u l m ă ­
soară n u m a i 6 , 5 m i n a dî n c i m e şi 5 , 5 m În l ă rg i me ş i e
o lcăt u i t d i ntr- u n vesti b u l şi o ceHa , c u a lte cuvi nte d i n
cele d o u ă Încăperi c a re s î n t u lt i m e l e şi cele m a i sa cre i n
tem p l u l e g i ptean de p l a n l o n g i t u d i n a l . Acest ti p de tem p l e
c u struct u ră red us ă , s a u "te m p ietto" c u m 1 -0 n u m it Î n mod
exact RoseH i n i , fusese deja a d o ptat ş i rea l i za t oa edific i u
d e către s uvera n i i Regat u l u i M ij loci u Î n fo rt u r i l e d i n N u b i a ,
a p o i re l ua t de H atşepsut, d a r construit oa te m p l u ru pest r u .
T utmes a l 1 1 1 -11 '00 a repetat1: şli e'l ,I,a Bl>lels,i j,a m odel,u l rUp'es­
tlr u , fă ră Înd oio l ă pemtnu 'că ena pdtriv,it ,a oesrbulÎ ,1 .QIc, Î,n oalre
pe atUin ci fl uvi u l c u rgea c u m u lt m a i a p roa pe de fa leza
pod i ş u l u i decit Î n vre m u r i l e n oa stre şi oa re, p r i n u rm a re ,
. d u ia a şeza rea a i c i a u n u i tem p l u d e p l a n l o n g i tu ­
n u .I n g a
d i n a l com plet. Tutmes a do rit Î n să ,c a acea'stă " im itaţie" să
fie perfecţionată , c u o a decvată i n sera re i n pei saj şi cu
o <7,0 ncepţie spaţia l ă i n ternă c u totul nouă, mai p recis, cu
a d a u g a rea u ne i g ra'n d i ,oase faţade să pate Î n rÎpa d i n s pre
fl uvi u ş i , În p l us, tă i n d Îln fo rmă de b o l tă tavo n e l e celor
d o u ă Î n că peri - p rocede u foa rte ra r, căci con strucţ i i le de
p iatră ş i Î n că pe ri l e tă i ate Î n stîn că de către eg i pten i a u
de o bioei phafo,alnell,e p late. o,e alsemenela , ceH a e a,rtitcu l'ată
d i rect de vesti b u l , În vreme ce a p roape Î n totdea u n a În
a rh itectu ra eg i ptea n ă de l a Regatu l M ij loci u Î ncoa'c e l eg ă ­
tUIfO Între Încăperi e mla roaită de in'tră'r,i fonm.alte din u şori
ş i a rh itravă .
O ata re creaţie spaţ i a l ă Î i fusese, poate, s ug e rată l u i
Tutmes a l I I I - lea d e modele d e te m p l e co n stru ite Î n e poca
a rh a i că ş i p ierdute pentru n o i ; fă ră a a d u ce Î,n d i scuţie
,in d i di,le În �avoalnea la 'oestei i poteze, v,om ,o bs'e'rv,a moi cu­
rîn d , ca l ucru cert, că reg e l e a s i m ţ i t Î n o ri ce caz ş i a
exploatat pe dep l i n acea va l o a re spo rită a s paţi u l u i oa re e
p ro p ri e Încă peri l o r tă iate În s tîncă. D i n pă cate, a cea stă
72
www.patrimoniu.ro
va loa re n - a m a i fost percep ută de către s u ccesori, care,
deşi ,a u i m itat c h i a r E l l es i j a , rea l i zind pînă la u rmă temple
Între g i ru pestre, m ere u m a i g ra n d i oase pînă la cele colo·
s a l e de l a Abu S i m be l , s - a u reÎntors la sch e me l e mai uzu·"
a l e a l e a rh itect u ri i .
P a ra l e l , decor,aţia te m p l u l u i de l a E l lesija a revel at şi
pentru d o m e n i u l re l i g ios un p rog res şi un regres s i m i l are.
O ste l ă d e Înte m e i e re i ncizată pe faţadă ÎI Î nfăţişează
pe Tutmes a l I I I - lea ded ici n d te m p l u l ze u l u i H o r u s - foa rte
veche d iv i n itate so l a ră a Eg i ptu l u i , i n d i ca t Î n să a ici ca
o ri g i n a r d i n A n i ba , un o ra ş În a p ro p i e re de El les ija - şi
soţiei s a l e Satis, la o ri g i n e d iv i n itate 'a reg i u n i i Asua n ; În
p l u s , un basore l ief ÎntimÎ n d u - se Î n b a n d ă co nti n uă de-a
l u n g u l pereţ i l o r sa nctua r u l u i pe a p roa pe d o u ă zeci şi doi
de metri, ,c Olmpolrtă do'u ă zeoi ,ş i opt de soene de o u lt �ileoa-re
'Înohi,n a,tă de s,uVienaln I,a Ulna 'salu două diVliln ilt ăţi (Inepre­
zentă r i l e de d iv i n ităţi sînt treizeci şi u n u În tota l , d a r unele
se repetă şi a stfe l d iv i n ităţ i l e ce l e b rate s î n t de fa pt nouă­
s p rezece). U ne l e d i ntre d iv i n ităţi sînt p u r eg i ptene, a l tele
Î n s ă s î n t egi ptene tra n sp la ntate În N u bi a sa u l egate de
ea p r i n m it u r i , a ltele, În f i n e , s î n t orig i na re d i n N u bia.
Seria fig u rată a l cătu ieşte o teol o g i e eg i pto- n u b i a n ă În oare
fen o m ene de fuzi u n e rel i g i o a s ă , d eja apă rute În re l i g i e În
c h i p s pontan ş i s p o ra d i c În cepîn d c u Reg a t u l M ij l oci u , apa r
fixate şi oa n o n i z.ate,
, In arn, samibl, u , ,alr h iltectul na ş i de:oonaţi'a desoni'se delmoln ­
strează În mod l i m pede că Tutmes a l I I I - lea Înţe l esese să
facă d in N u b i a În că p r i m itivă un ţ i n ut e g i pti zat, a d ucî n d
a ici cele d o u ă creaţi i m a i Îna lte a le Eg i ptu l u i - a rh itectura
şi re l ig i a , d a r d u pă c u m p ri m a a fost a d a ptată te re n u l u i ,
cea de a d o u a a fost a d a ptată s pi ritu l u i l o oa l n i'c i l o r.
An i i a u trec ut ; În 1 370 i . e . n . s uve ra n u l refo rmator Amen­
h ote p al IV- lea a m a rte l,at şi l a E l lesija f i g u r i l e zeu l u i co n ­
d a m nat A m o n . I n j u ru l a n u l u i 1 260 Î.e . n . Ra m ses a l I I - lea
a p u s să fie din n o u i n cizate, dar a mod ifica t statu i le l u i
HOiruls di,n Anli ba , T, utmes ,aii I, I I -' Iela ş i S:alti's şeZÎ'nd , ,tă ilat.e În
peretele din �u nld a l oetl le'i În s1:aib u'i a l,e lui Amon d i n Teha,
zeu l d i n n o u tri umfător În Eg i pt, a l u i Ra m ses al I I - lea
'Însuş,i şii la z'e ull'uii Horus d iln An iba , aotboll'1Î't l,a -nain g ul de
a d o u a d iv i n itate t u te l a ră a tem p l u l u i . Ace l e a ş i d ivin ităţi
sînt rep rezentate pe o stel ă i nc izată a lă t u ri de cea i n a u g u ­
ra l ă , p entru a com e m o ra resta u ra rea. S i În toate ce l e l a lte
�pl 'endide temlpl le (rlnoh iin,ate d e Ramses Î,� N utbi a , n OUla rel i ­
g,ie eg .i:pteano-nuhi,ană atplalre 'Înllo:o u 'i>tă d e Vlechea teo,'l og.ie
eg,ilptea n ă , În spi ni 'b u I - nlaţio na l i st şi ,i ntolle r,a, n t oa re d i stinge
d irn o;s,tili l e a X IX şi a X X -,a de oel e la .nbenioa,ne. Experil ment u f
tubmes i la n d e a loc, uhu raţ i e reHlg.ioa' să d u nase totu ş i Îndea ­
jUnls pentru ,a ,a�'i'n9'e 'un suooes dep'l.i n : N.ubi a e g i ptil'Ortă via
rămîne IOa 'a,ta,r,e pînă ,ha 500 e n , l,a apa,niţi,a c reşti n-i,s­
mului ; În ,pa ntea merild io, na 'I ă , ,d even ită ,inde pe n dentă d i n
a n u I 750 Î ..e.n . , sUVlenanli,i din NatpaifJa şi Mero>e , ş i Îl n N u b i a
'septentri oln al l ă , rd,iln 300 Îie. n . , Pto,lem e i i şi apo i Ro ma v o r
repro d u oe, IÎ n -es,e nţă , aoee,a 1şi po' M ti 'că a I'u i Tul1me's.
O u. l ti,mă t na nrswo rma,re 00 ma i s ufer'it templ,u l di-n EH esijo
,Î n sec.o l,u l 00'1 V I I - ' I'ea ; crulOi II,a t i n e i ncizate l,a i n t ra re ş i pe
f'ieca're .pereTe d o'Vedes,c ,că a fos,t f,o' losit oa bi '$Ieri>că .
Alc este oo,n 'sltată'ni conHrmă va' lliditatea u nei o lte hotă rî ri
pe oa,r,e ,sulp ra ilnte nidenţa o l u,alse În c u rs u l l uoră.ri l o r d e
soO'llva re a templ u l,u i . In fOlpt se ilnten,ţi ona�se J a Î n ceput să se
.feiooln:stiltui,e m oln>umen tu 1, oh i air donlat f,i i nld slt atU l I !u i ilta I-i'an,
În teritOiri·u e9iiptean, În apnOlpi'ere de AS'Ulan, Îl nrtJr-lun pei saj
ca'ne să fi fost m ă oalr alse m ă nă,tor oell'u i origliln.a,r, a,Iă,turi d e
a ' lte tem ple n ubi'en.e dej'a neoon . struilt,e aoolo . Ma i a poi a
p neVla,l'at cons;i derenltJu ll c ă , al l ă,b u ri de ,aoestea , ou m u l t m a i
mm'i , tem p;1 u l de 100 EHesiij 'a a r f,i ră mas Î n u mb ră , 'aş,a c u m
�use'5'e d eJa n-egHjat de t,urişti ş i Î nvăţaţi Î n 'ceplÎ n d de l a
1 >800 ; l,a Torino, Î n s!o h it m b , a,ş,ez,at o l ă t u ri de o sta1:u,i e -cofo­
sa'l ă a f,ondato-pu'l u-i I ,u i , aj un:să dejla l ,a muzeu Împ re u n ă cu
Col-ecţi a D roVletti , ş i a 'lăt u ri de nlume roa:se a lte docu mente
a ' le Eg>i ptu lui I�a,ra,o n ilc, a r fi �ost p Ul S În l u mli n ă de acestea ş i
s - a r �i pUlS Î n v,alba,re Ired1p roc, c u oQ no,uă 's,e m n ificaţie
,i,storică .
Ma i m u l t IÎ,nlc ă, a,i:d i e de spenat că mes'a j. u l d e pa-oe p e
core î l pomtă mo n umen'rU'1 d e l,a E l les i j a , c,a expresie ,atît
a ,i ntenţ i i l o r ditoru l u i să,u oÎt şi a a-d m i'ra!b i,l,ei ool a b o ră ri
'i> niteln n,a�i -onlQl lle 9Inaţi,e călne,i,a a �OISlt sa,l'Iot, să fie ma i b i n e
reoelpţiono t Î n epooa ,n oa,stră Încă u mb rită de p a rticu l a ­
risme ş i dis,e nls i u:n i .

A XI- A REU N I UNE ŞTIINŢIFICĂ A I NSTITUTULU I I NTERNAŢIONAL A L CETĂŢILOR
(EGG ERSBERG,
Consi l i u l şti i nţif i c al I ns,t itutu l u i i nterna­
ţional a l cetăţ i l o r, c u oca zia celei de a
XI-a reu n i u n i , ţ i n ută la Eggersberg (Republ ica
Federa lă a Germaniei) pe tema :
"Sistemele de fortificaţie din secolele
XVI, XVII, XVIII şi XIX, ca o continuare a
construcţiilor de apărare medievale şi con­
siderate din punct de vedere naţional. Da­
tare istorică, condiţii acutuale ale fortifica­
ţii/or şi metodologia conservării şi punerii
/or in valoare" .
- Ţine să mulţu mească a utorită ţ i l o r B a ­
variei ( Bayerisches La ndesamt f u r Den k m a l ­
" rea circulaţiei, mijlocind drumuri circula re,
pflege " , " Bayerische Verwa ltung der Schlos­
ser, Gerten u n d See n " şi " Deutsche B u rgen­
verei n ig u n g ") pentru excelenta a rg a n i za re
şi călduroasa p ri m i re.
La reu n i u n e au parti c i p a t : M r. G i l ­
ya,rd -Beer (An g l ia) ; p rof. F. Machatschek
(Austria) ; prof. Lean a rdo Vilena (Spa n ia ) ;
prof. G. Moutsopoulos (Grecia) ; prof. La szl6
Gero (R. P. U n g a ră ) ; prof. Piero Gazzola şi
prof. R. Cassi (Ita l ia) ; prof. Hotke (Olanda) ;
prof. Maievschi ( R . P. Pol o n ă ) ; prof. Aze­
redo (Rortug'a l ia ) ; prof. G r i g o re Ionescu (R.
S. Rom â n ia) ; prof. Werner Mayer (Repu­
blica Federa l ă a Germa n i ei) ; prof. 1 . Pavel
(R. S. Cehoslovacă) ; arh. Ivan Zdravcovic
(R. S. F. I ugoslavia ) .
După c e a l u a t cunoştinţă de ra poar­
tele reprezenta nţilor celor treis p rezece ţări,
Cons i l i u l ştii nţific decide să s u p u nă servici i ­
lor şi min isterelor responsabi le, Recoman­
dărife u rmătoa re :
GRIGORE I ONESCU, II ARHITECTURA POPULARĂ Î N R O M ÂN IAII
EDITURA M ERIDIANE, B U C U REŞTI, 1 971
,In c u r s u l a n u l u i 1 971 , Editura Meridiane
a publicat, intr-o formă şi c u o i l u straţie s i m ­
ţitor imbu nătăţite, l u crarea m a i veche a
prof. a rh . G rigore Ionescu privind " Arhitec­
tura populară ro mânească ", Ed. Teh n i,c ă, 1 957.
Frumuseţea subiectul u i tratat, necesitatea
unar astfel de sintez,e, s u ccesul l ucră rii a nte­
rioare datorată aceluiaşi cercetător compe­
tent şi pasionat, au făcut ca şi de data
aceasta tirajul să se dovedească i n suficient
şi co rtea să se epuizeze in mai puţin de o
să ptă mînă.
,In cele ce u rmează, vom căuta să pre­
zentăm unele aspecte ale a cestei opere va ­
loroase - mod ul de a bordare a problemelor,
tratarea trăsătu rilor caracteristice a le a r h i ­
tecturii ţărăneşti, ca şi unele pnopuneri pentru
o viitoare ediţie.
Autorul a trasat c u o mină s i g u ră ta­
bloul cuprinzător a l a cestu i i m porta nt ca p i ­
tol a l c u lturii popu lare româ neşti. I n o r d i ­
nea firească, in prima parte a l uc ră r i i sint
infăţişate principalele t i pu ri de a şezări (cele
trei tipuri de sat, , imprăştiat, răs,f irat ş i a d u ­
nat, c a şi tipurile mai noi sau satul a d u nat
săsesc), locuinţa (porni nd de la cele mai
vechi - bordei ul, ooliba - la casa cu d iferi­
tele sale variante regilo na le, avind insă o
CRO N I CĂ, RECEN Z I I
28 SEPTEMBR I E - 1 OCTOMBRI E 1 97 1 )
1 . Fortă reţele şi fortificaţii le oraşelor d i n
secolele X V I , X V I I , XVI I I şi X I X a u fost a d e­
sea compl et a b a n donate s a u sacrificate dez­
voHă r i i u rba n i sti ce. U neori n - a u rămas decit
ruine sau porţ i u n i de o oa recare i m porta nţă,
ca porţi de oraş sau de fortă reţe, tronsoa ne
de .z i d u ri sa u şanţuni , ,acestea ascunse a d e­
sea de cons�rucţi i l e noi ,c a re, in unele ca ­
zu ri, l i s-au su prapus.
2. Puţinele exemple de metereze, de for­
tăreţe sau oraşe, cu ba stioa nele lor, porţi
şi şanţuri, constitu ie m o n u m ente de a rtă a l e
construcţi i l o r d i n secolele XVI. XVI I, XVI I I şi
XIX, de o m a re raritate şi tocmai de a ceea ,
de o va loare rema rca bilă.
3. Fortificaţ i i l e oonservate a le oraşelor
trebuie să formeze obiectul unei atenţii spe­
cia l e in amenajarea oraşel:or şi să fie in­
serate in zonele de protecţie, făcind parte
d i n centrul istoric.
4 . Luind in consideraţie raritatea lor sus
menţionată, se reco mandă degaja rea ,
scoaterea lor la suprafaţă şi con s o l i d a rea
structu ril'or de a pă ra re d i n secolele XVI,
XVI I , XVI I I şi XIX.
5. Scoaterea la supra faţă a incintelor
fortificate trezeşte u n i nteres spec i a l deoa­
rece a cestea constitui e o c i rc u mscriere vizi­
bilă a centru l u i istoric. In spaţiile verzi , cu­
prinse in şanţurile c a re n-au fost u m p l ute,
se oferă pos i b i l itatea a menajării lor pentru
tere n u ri de destind ere şi in a celaşi timp -
formă u n itară), gospodă ria in a n s a m b l u (cu
aspecte d iferi n d d u pă tipul de sat că ruia - i
a pa rţine), insta l a ţ i i l e teh n i ce de tipuri va­
riate, ca ş i h a n urile ţă ră neşti şi prăvă l i i l e
popula re, a spectele monu menta le i n arhitec­
tura p o p u l a ră - biserici l e de l e m n .
,Î n pa rtea a d o u a , m a i restrinsă evident
ca spaţiu, sint descrise diferitele materiale
folosite (lem n u l c u precădere, a poi p iatra,
l utu l , mai nou că ră m i d a ) , procedeele de
construcţie (d iferite d u pă materia l u l folosit
şi elementele construcţiei la c a re sint a pl i ­
cate) . p lastica a rh itecturală şi deoorativă ­
un ca pitol a m p l u , in care sint a na l izate pro­
porţ i i l e ş i si metria a şeză ri l o r şi a tuturor
construcţ i i lor, ca şi decoraţia varia'tă ; u lti­
mul capitol priveşte relaţi i l e i ntre meşterii
populari şi a r h i tectura cultă .
En u nţate in I ntrod u cere, i n tot c u prinsu l
l ucră ri i vor fi u rmă rite şi s u b l i n iate ca rac­
terele specifice a l e a rh itectu rii ţă răneşti :
perpetua rea tra d i ţ i i l o r a utohto n e, u n itate in
a nsa m b l u ş i varietate reg ională, legătu�a
o rg a nică permanentă cu med i u l Înconjură­
tor, mă iestria a rti.sti'că ,"desăvirşită.
Aşeza re, gospodă rie, locuinţă - n u c leul
vieţii ţă ră neşti, n i se Înfăţişează istoric-evo-
73
www.patrimoniu.ro
cadrul o ra ş u l u i fi i nd i m bogăţit - pentru pro­
mova rea turi s m u l u i .
6. I nainta fortificată, o dată degajată ş i
resta u rată, primeşte o valoare u rbanistică
considera b i lă , constitu i n d o impărţ i re natu­
rală intre centrul istoric ş i zonele urbane
mai moderne ce il i n conjoară şi care nu au
i m portanţă din pu nctul de vedere a l monu­
mentelor.
7. I n c i nta fortificată oferă posibilităţi nu
n u m a i pentru a rticula rea optică a zonelor
u rba ne, d a r, de asemenea, pentru fac i l ita ­
paralele şi parcuri.
8. Dacă fontă reţe l e şi ruinele lor n u au
o va loare d i n punct d e vedere p ra ctic, ele
au cu atit mai mult d i n pu nct de v,e dere
istoric. O dată consolidate, ele pot să for­
meze scopul p l i m băril,or popu laţiei şi tu­
rişti lor. Ele pot fo rma obiect de cercetări şi
pot contri bui la eduoaţi'a i storică a po­
poru l u i .
9 . I n conserva rea a cestui t i p de monu­
men,te, exemple a l e istoriei unei ţări, ar
trebui să se u rmă rească oferirea lor u nei
noi funcţi u n i in viaţa actuală ca re, in sen­
sul mai sus menţi,onat, bazi n d u-se pe i m­
porta nţa lor i storică, j u stifică sa lva rea şi
p u nerea l o r in va loare.
Preşed i ntele Cons i l i u l u i Ştii nţific,
PIERO G AZZOLA
l utiv, i mpeună c u lăcaşurile de cult şi d ife­
ritele rea l izări tehnice i n g e n i oase. Spunem
" evo l 'utiv", da,r este vorba de o evol uţi'e oa re
a d u ra t sull:e şi sute de a n i , fieca re genera­
ţie preluînd ş i prel ucrind elementele tra diţio­
nale moştenite din tată in fi u . S-a vorbit de
u n " ge n i u creator" al poporul u i româ n , ş i
pe d rept cuvint, pentru că a ceastă rel uare
n u a insemnat i m ita re stea rpă ci creaţie vie,
bazată pe o cont i n uitalte de viaţă şi con­
cepţi i , pe respectarea şi indră g i rea moşte­
n i ri i stră moşeşti .
Poate cel m a i m a re merit a l l ucră r i i con­
stă in trata rea i nterdependentă a tutu ror
factorilor c a re au contri buit la rea l i z a rea con­
Sltrucţi i lo r ţără neşti. Fieca re obiectiv este
'văzut i n ti m p , spaţiu, tehn i c i tate. Porni n d d e
la u n a rh etip, sînt studiate toate variantele,
n o i le a pariţii, modilfic ă r i l e moderne sau i m ­
prumuturi le. Afi rmaţii l e sint cla re, solid oon­
struite, fără i poteze nefu ndamentate. Foa nte
i nteresantă şi logică ni se pa re p rezentarea
o ri gi n i i gos podăriei c u ocol intărit, explicată
prin " a d a ptarea u n u i fel d e loc u i nţă stră­
veche, de caracter mai m u lt u n iversal decît
g reco - ro m a n , la nevoi l e s pecifice i mpuse de
l o c u l şi de ocupaţia oamenilor ca re il folo­
sesc",
 Pag i n i rema rca b i l e sînt Închi nate stu d i u ­
l u i si metriei şi proporţi i l o r a rhitectu rii pop u ­
la re, ba,z at'e pe rapoarte s i mple, comensu­
ra bile, care, deşi a p l icate i ntuitiv de meş­
terii populari, au dus la cr,e area atîtor exem­
p l a re de m a re frum useţe. La a ceasta a con­
tribuit şi Î n c l i n a rea fi rească a româ n u l u i
către forme p itoreşti, aten uarea u n o r forme
g eo metrice sau simetrii rigide, ÎntÎ l n i ndu-se
d i mpotrivă o a s i metrie de m a re fa rmec, " ca
a expresi e a vieţii Însăşi".
Aşa c u m se prez i ntă, Arhitectura popu­
lară din România este o lucrme de stud i u ,
d a r şi d e i n iţiere şi de atra g e re s p re u n tă -
rîm m a i puţin cercetat. Deşi scrisă de u n
s pec i a l i st, ca rtea n u a re rig i ditatea s a u ră ­
cea la u n u i tom sava n t, la a ceasta contri­
buind şi stil u l , uşor Înflăcă mt şi poetic pe
a locuri, Însufleţin d s u biectul, ca şi m i c i l e ta­
blouri descriptive - in ca re m o n u mentul este
i nteg rat peisaju l u i Î n conj u rător (ca la bise­
rioa din Şu rdeşti) ; prezenţa citatelor ce pre­
ced ,f ieca re capitol. i nd i că s i m i l i t u d i n i de
concepţii s a u imagini i ntuitive, a pa rţinînd
u n o r gînditori şi c u n oscători profunzi a i su­
fletu l u i poporu l u i româ nesc : Luci a n Blaga,
G eo Bogza, Henri Foci l lo n .
Foarte fru moasă şi va riată, i l ustraţia este
su perioară prin concepţie şi rea l i za re, atît
vol u m u l u i a nterior cît şi m ultor a ltor l ucră ri
d e specia l itate. Pentru toate obiectivele c i ­
tate În text se fac trimiteri p e marginea pa­
ginii la pa rtea doua a l ucră r i i , constî n d din
foto g rafii (de ansambl uri şi deta l i i) şi de­
sene ( p l a n u ri, secţi u n i , vederi generale, de­
ta l i i ) , Pri n această a rg u mentaţie vizua lă tex­
tul cîştigă evident Î n cla ritate, ca şi citi ­
torul, care poate u rmări ma i lesne expunerea
a u toru l u i .
Rea l iza rea cărţii de faţă de către Editura
Meri d i a n e ,este deosebit de izbutită, ca for­
mat, a c u rateţă a ma chetei, ca l itatea i l us­
tnaţi i lor (minus corectura, defectuoasă ) , cu
a d ă u g a rea rezumatelor şi li stelor de i l u s ­
traţii Î n t r e i l i mbi de c i rc u laţie mondială,
m i l itÎndu-se astfel pentru ounoaşterea Î n
cercuri c î t mai l a rg i a acestui i m porta n t capi­
tol al cu lturii noa stre popula re, atît Î n ţa ră
cit şi În străi nătate. D a r tocmai a cest scop a l
Editu rii Meridiane, o a cces i b i l i tate c î t m a i
l a rgă, s,e Î mpotriveşte tipăririi u n o r l uc ră r i
a m ple de strictă speci a l itate, c u u n a pa rat
critic boga l.
Iată de ce ne socotim Î n d reptăţiţi să for­
m u l ă m unele dezi derate privi nd o si nteză
exha ustivă a a rhitecturii pop u l a re rom â n eJiti,
aHt de necesară pentru stud i u şi cunoa ştere
a p r,ofundată : această nouă ediţie să stea la
baza u nei a stfel de l ucrări, atotcu pri n ză-
G R IJA FAlĂ DE M ONUMENTE
Porn i n d de la considerentul că monu m e n ­
tul de cultură este o dovadă nemijlocită a
n ivel u l u i de dezvoltare a tehnicii, şti i nţei şi
a rtei de pe o a n u mită treaptă de dezvoltare
socia l -economică şi de la necesitatea folo­
sirii sa le ca un i nstrument de i nfluenţa re d i ­
rectă a conşti i n ţe i oa men i l o r, de educare a
l o r În spi ritu l a d m i raţiei şi preţuirii va lorilor
trecut u l u i nostru istoric, a pa re ca o obligaţie
cetăţenească, patriotică, a noostră a tuturor,
de a acorda o atenţie deosebită identifi­
cării, cercetă rii. protejări i , conservării şi res­
taurări i tuturor monu mentelor de cultură
c�re prin valoa rea lor istorică, a r hitectonică
sau a rtistică se i n te g rează patri m o n i u l u i cul-
toare, Î n ca re să se reflecte Întreaga expe­
r ienţă d e teren şi cu noştinţele de specia ­
l itate a l e a utoru l u i .
A m dori s ă fie extinse consideraţii l e de
ord i n i storic, l ingvistic, geografic, economic,
�oci,a l , etnog·rafic, cu re�eriri la izvoa rele
a rheolog ice, documenta re, l iteratură de spe­
cial itate ; să fie p rezentate pe lîngă ele­
mente net a utohtone şi a ltele răspîn d i te pe
o a ri e m u l t m a i larg ă , ca a coperi ş u l mol­
dovenesc de pai e cu trepte la colţu ri , Întî l ­
n it d i n Cehoslovacia pînă Î n ţă rile n o rd i ce,
casa c u foişo'f, prezentată i ntr-o i nterrel'a ţie
ba lc-ono- d u n ă reană, l u î n d u -se Î n cons,i dera­
re şi aspectul ari' enta.I.
La stud i e rea ,l ocuinţei, trebuie a m in tite
şi p ivniţel,e de forme va riate, de la cele m a i
s i m p l e la cele cu bolţi d e zidărie s a u p i a ­
tră n efasonată ; i nteresante s î n t - p r i n vec h i me,
i nventj,vi�ate, rea l i za re a rtistică - şi u n ele
e le mente de deta l i u c,a siste m u l de Î n cu ie­
tori la uşi, p o rţi, ferestre.
D i ntre a n exele locuin ţei nu se menţio­
nea ză decît pe scurt şi Î n genera l ş u ra ; ori
ş i a ceasta a re u n e l e variante cum este sura
'
d ră g u ş ă n ea scă, c u p ri n zî n d şi aria de tre­
ierat. Mai există şi a lte catego ri i d e depen­
d i nţe Întîln ite Î n să peste tot şi folosite : a st­
fel b u cătăria de vară este n e l i psită d i n bă­
tătura g,o spoda ru l u i , con�truită fie d i n bîrne
de lemn la m u nte, vă ruite, s a u d i n zidărie la
deal, i a r Î n s u d din c h i rpici, adeseori Înlo­
cuită cu străvechi u l c u ptor de pîine ş i c u
p l ita afară, u n eori s u b u n acoperiş. Că m a ra
de a l i mente Î m b ra că şi ea d i ferite forme
deosebit de i nteresante d u pă zona de ori­
g i n e : pe Va lea Arieş u l u i , ca o căsuţă a lă­
turi de casa ma re, c u u n a coperiş Î n a lt de
paie, cu pridvor şi dedesubt p ivn iţă ; Î n Gorj
" j icn iţa " din bîrne de lemn etc. Se mai pot
semnala Î n ca drul g ospodăriei " p i m i ţ a " g or­
jenea scă pentru păstra t u l u neltel,or, pătulele
c u forme ori g i n a l e şi va riate din sudul ţâri i ,
adăposturi le pentru a ni ma l e - porci, viţei ­
" găbănaşu l " d i n zona M i ercu rea Ciuc, po­
rumba r,ele. Construcţii l e a n exe prezintă forme
variate, rezolvări i n g e n i oa se, elemente deco­
rative - ca d e p i ldă u ş i l e ş u ri l o r m a ra m u ­
reşene, Î n cît m e rită o prezentare m a i a mă ­
n-unţi ,tă .
Fîntî n i l e ocu pă u n l o c a p a rte c u diferitele
lor ,ti puri, de la fîntîna c u cumpănă răspîn­
d ită pe o m a re arie geog ra fi că , la puţurile
d e lemn c u g h i zd uri frumos fasonate
piatră s'a u " f.întÎ.n'Îlle cu oai " din Vîl cela.
IntitulÎnd capito l u l " Aspecte m o n u mentale
O DATORIE CETĂlENEA SCĂ, PATRIOTICĂ
turii noastre naţiona le. Dispunem de u n
patr i m o n i u extrem de bogat şi va rial. Avem
monu mente care prin specificul lor pot fi
considerate u nicate şi cu atit mai mult g rija
noastră faţă de aceste prod use ale creaţiei
ş,i �lJlg e niilo zităţii pop u l a re se cere sporită.
G r a d u l de civi l i zaţie a l unui popor se
j udecă Î n d eobşte ş i Î n f u n cţie de contribu­
ţia sa la dezvolta rea culturii u n i versa le. Pu ­
tem afirma fă ră rezerve, că poporul nostru,
prin ceea ce a creat secol de secol, m i l e n i i ,
s e a ş ea,ză printre a cele popoare cu partici­
pare majoră la patrimoni u l culturii u n iver­
sale.
Aşa cum docu mentul de a rhivă sa u obi,ec-
74
www.patrimoniu.ro
ale a r h i tecturii popul a re bisericile de
l em n " , a utoru l n u a i nclus a ici, dar nici in
a l tă parte, troiţele. Ş i ,aceste construcţii legate
de c u lt a u o certă valoa re arhitectonică şi
unti s ti,c ă .
A n a l izînd i n fluenţa a rh i tecturii populare
asu p ra celei orăşeneşti, aopo'rtu l direct, autorul
i nolude cîteva pag,i n i ,o riginal e acestui stu­
d i u , S-a r p utea aduce alici ,unele sugestii pri­
vitoare la constnucţi i le Î,n stil tradiţional, la
si'stematiw'fea modernă a s'atelor, pentru evi­
ta rea unor t i p u ri pseudopopu la,re hibride, de­
seori În'tî l n- i te.
I n cad r u l referirilor la obiectivele de pe
teren, credem că se putea u i nclude şi u nele
zone m a i puţin cercetate dar cu realizări
rema rca bile ca : Bihorul, Sălajul, cu biserici
şi case de lemn de m a re fru m useţe a rhitec­
tonică, Va lea Dunării, B ă ră g a n u l - cu unele
t i pu ri de cu ptoa re sau construcţii t i pice din
I, ut etc,
De a semenea, se puteau menţiona şi
ex,e m p l a re din celela lte m uzee d i n aer li ber
d i n ţară nu n u m a i d i n Muzeul sat u l u i , În
special la ca pitol u l i n stalaţii teh nice sa u
construcţii vin icole ( D u m b rava Sibi u l u i , M u ­
z e u l viticulturii şi pom i c u lturii G oleşti, M u zeul
etnografic din Pa rcul Hoia - C l u j ) . Salva rea
a n e n u mă rate m o n u mente de a r h itectură şi
a rtă pop u l a ră prin dezvoltarea reţelei d e
m uzee etnog rafice Î n aer l i ber este o a cţiu n e
c a re trebu i e neapărat pomenită, i m porta n ţa
ei pe p l a n naţiona l şi i nternaţional ne m a i
t re b u i n d s ă � i e s u b l i n iată Î n rîn d urile de faţă.
Completarea a pa ra t u l u i c ritic pentru o
l u c ra re de studiu este a bsolut necesară. D i n
bibliografie l i psesc l ucră ri c l a s i ce pentru stu­
d i u l a n u mitor probleme ca Bisericile din
Bihor - Coriolan Petra n u , "Arta popul a ră ro­
mâ nească " ed itată de I nstitutul de Istoria
a rtei Î n 1 969, c u un vast c a p itol p ri v i n d a r h i ­
tect u ra popu l a ră , 1 . D. Ştefă nescu Arta veche
-
a Maramureşului, 'c a şi n u m eroase a rticol,e
d i n p u b l i ,caţi ile muzeelor - Anuarul M u ­
zeu l u i satu l u i , C i b i n' i u m etc.
Un i n d ice-g losa r, cu termeni teh n i c i d e
o r i g i n ă pop u l a ră c u explicaţia l o r şi cu i nd i ­
care a pag i n i i d i n text, este i a răşi extrem d e
necesar.
Am menţionat cele d e mai s u s cu dorinţa
de a avea u n materi a l complet de stu d i u a !
a rh itecturii populare , f i i n d convinşi că o
din nouă ediţie, Într-un format extins, va fi şi m a i
utilă şi, c e l p u ţ i n tot atît d e b i n e primită.
VAlENTINA BUŞllA
tul de m uzeu devine u n argu m ent În ,ou noaş­
terea s a u Înţelegerea u n e i epoci, u n u i eve­
n i ment sau u n u i fenomen, la fel trebu i e oon ­
siderat şi mon umentul - f i e e l a rheologic,
istoric, a rtistic, a rh itecto n i c , de a rtă popu­
l a ră , - ca re expri m ă , am putea s p u ne, m o i
complet şi complex ca racteristic i le epoci i
În c a re a fost creat - g ra d u l de dezvoltare
al teh n i c i i , al a rtei, dezvolta rea socială,
chiar situaţia pol itică a vre m i i ş.a. Tocmai
de a ceea, g rij.a pentru aceste dovezi i n c ontes­
ta bile a l e trecutul u i nostru istoric se cere
sporită, pornind de la considerentul că pro­
ces u l de d eg radare poate fi mult mai ra pid
În compa raţie c u colecţ i i l e de muzeu
 de muzeu sau cele de a rhivă, deoa'r ece
monumentele s i n t supuse in perma n enţă a c­
ţiunii destructive a agenţilor externi , fizici
sau chimici. Aşa cum sinte m obligaţi să ne
ingrijim de menţinerea Iar in timp, tot la fel
trebuie să veghem a s u pra i n teg rităţii şi păs­
trării autenticitătli I,or, revenind i a ra ş i la
oomparaţia c u documentul de a rhivă, com­
poraţie pe ca re noi a m făcut-o cu a lte oca ­
zii, cind spuneam că, a i nterveni i n schim­
barea ori g i n a l ităţii monLlmentului d i n dorinţa
de a - I face " mai frumos", d u pă g ustul nos­
tru de astăzi, este la fel d e g rav ca şi fa l ­
sificarea u n u i docu ment d e a rhivă.
Preocupări pentru cercetarea, canserva rea
şi valorifica rea a c estor monu mente i n scop
ştiinţific şi ed ucativ sint mai vechi in ţara
noastră. Dacă ar fi să a mintim n u m a i peri­
oada de a ctivitate fecu ndă in a cest domeniu
desfăşurată d e oameni d e presti g i u in pri­
ma j u mătate a seco l u l u i nostru s u b d i recta
indruma re a Comisi u n i i Monu mentelor Isto­
rice, in fruntea căreia se afla sava ntu l de
r,e nume mondi,a l Nicolae Iorga , ar fi de
ajuns pentru oricine vrea să cunoască tra ­
diţiile p restig ioase a le şco l i i româ neşti d e
resta u ra re a monu mentelor.
In 1 955, pri n Hotări rea Consi l i u l u i d e Mi­
niştri n r. 661 se face o nouă reg lementare
c u privire la păstrarea şi folosirea monu­
mentelor de cultură, s u b l i n i i nd u-se că : " Mo­
n u mentele d e cultură sint b u n u ri ca re a u o
deosebită i m portanţă a rheologică, istorică,
a rhitectonică sau a rtistică, reprezentind do­
vezi materia le a le dezvoltă rii culturii pe teri­
toriu l patriei noastre sau ale desfăşurării
unor eveni mente importante din trecutu l său.
Monumentele d e cultură se află sub pro't ec­
ţia statul u i " .
In aceeaşi Hotă rire a rt. 8 , prevede că :
" Monumentele de cultură i m p reună cu ca­
drul corespun.z ător şi zona l o r de p rotecţie,
i n diferent d a că a pa rţin persoa nelor j u ridice
sau fizice, pot fi folosite, fără i nsă a le
aduce prejudicii. Oond u cătorii i n stituţi i lor,
i ntreprinderilor şi org a n izaţi i l o r d e stat, coo­
peratiste sau obşteşti şi toţi a cei in folosinţa
cărora se găsesc monu mente d e cultură sint
direct răspunzători pentru stricăciu n i l e sau
degradările ce s - a r produce d i n vina l o r
pentru reaua i ntreţi nere a a cestora, a tere­
nurillo r ocu pate d e monu mente, a zonelor de
protecţie (incl usiv pla ntaţi ile) p recu m şi pen­
tru l ipsa d e o rg a n izare a pazei cuven ite
a cestor monu mente " .
Grija stat u l u i nostru faţă d e monu mente
o fost concretizată şi prin crearea cad rului
organizatoric in ca re să se desfăşoare acti­
vitatea d e conservare şi va lorifica re a monu­
mentelor, a s i g u ri n d u-se totodată baza mate­
ria lă necesară. Numai i n ultimi; zece a n i
s-au a locat cca. d o u ă s ute mil ioa n e lei
pentru resta u rări d e monu mente.
Cu toate a cestea , au scăpat din a tenţia
celor investiţi să vegheze a s upra a cestui pa­
tri moniu a l culturii noastre naţionale - şi
răspunderi le a u fost concreti.z ate p ri n H.C.M.
moi s u s n u m ită - unele categorii d e monu­
mente legate d e ingen iozitatea teh n ică şi
creaţia a ntistică popu'l,a ră. N e referi m i n ­
deosebi la i n stalaţi i l e de tehnică popul.a ră
(mori de a pă şi de vint, pive, vi itori, joa­
găre, gospodă rii şi c h i a r a şeză ri ş.a.) ş i
Într-o măsură la monu mentele a rheologice
aflate i n stare d e ruină şi la staţiu n i le a r­
heologice.
Era necesară, ş i nu este tirziu i n că , o ac­
ţiune de prosp'ecta re, i n venta riere şi l ua re
i n protecţie a tuturor monu mentelor de toate
categoriile pe fiecare j udeţ in pa rte. Aceasta
ar aj uta la tra nspunerea lor pe ha rta dez­
voltării economice a fiecă rui j udeţ i,n aşa
fel incit acţiu nea de sistematiza re a loca l i ­
tăţilor u rba n e şi rurale, d e a m p l a sa re a
noilor obiective i nd ustri a l e să se facă i n
cunoştinţă d e c a u z ă , pentru evita rea con­
da mnării mon u mentelor istorice. Se creează
a stfel p'o sibi l itatea , pe d e o parte a conser­
vării şi integ rării i n urbanistica modernă a
monumentelor sau a complexelor monumen­
ta le, iar pe de a l tă parte de cerceta re prea­
labilă a staţiuni lor a rheologice din zanele
afectate d e a m plasa rea unor obiective in­
d ustri a l e şi d e evitarea cond a m nă ri i monu­
mentelor a flate i n stare d e ruină d i n zonele
i n cauză.
O a cţi u n e comună a instituţi ilor ş i i nstitu­
telor de specia litate oferă posibilitatea rea­
lizării in t i m p util a acestor necesităţi.
De a ltfel, in unele j udeţe există i niţiative
şi preocupă ri in a cest sens. Ne g i n d i m in
special la j udeţele H u n ed aa ra , Consta nţa
şi Tulcea.
J udeţul H u n edoara , in şed i nţa Comitetu­
lui executiv al Con s i l i u l u i pop u l a r d i n 29
septembrie 1 97 1 la i n iţiativa şi s u b candu­
oerea 1ov. Ioa c h i m M oga pri m secreta r al
Comitetul J udeţe a n H u n edoa ra a l PCR şi
preşedinte a l Consi l i u l u i Pop u l a r J u d eţean a
luat i n discuţie problema i mbunătăţirii a cti­
vităţii d e sistemati.z a re a loca l ităţi l o r din ju­
deţul H u nedoara. In urma a cestei şed inţe
a fost emisă Hotărirea nr. 1 2 i n care, p ri ntre
.a l te măsuri, sint prevăzute şi u rmătoarele i n
l egătură c u problema i n d i scuţi e :
Aşa s p re exemplu a ri. 1 5 prevede :
- Comitetul j u d eţean pentru cultu ră şi
educaţie soci a l istă - Direcţia d e s i stema­
tizare, a r h itectură şi oontrol şi comitetel e
executive a l e con s i l i i l o r pop u l a re m u n i c i p a ­
le, o ră şeneşti ş i com u n a l e v o r i n iţia u n pro­
g ra m de conservare, vizind monumente isto­
ri ce, construcţii, i nsta laţii tehnice şi ateliere
meşteşu g ă reşt singu l a re sau in g ru pe, gospo­
dării, u liţe d e sate, a şeză ri i ntreg i i n puncte
şi zone d e i nteres etnografic pregna nt. In
a cest sens vor fi inventa riate pină la data
de 30 i u n' ie 1 972 toate satele ou va lori a l e
a rh itecturii tra diţiona le, pop u l a re d e certă
valoa re.
Art. 1 6. Com itetele executive a le Con s i l i i ­
lor pop u l a re m u n i cipale şi o ră şeneşti - D i ­
recţia sistematizare, a rh itectură şi contro l ,
şi Oomitetul j udeţean pentru c·u ltură şi educa ­
�ie soc:ia l i stă i ncepind cu a n u l 1 972 vor p u n e
i n v.a· loa re monu mentele istorice şi edificiile
i mportante a s i g u ri n d u - I e i l u m i natul decora­
tiv, iar in zonele centra l e şi parcuri vor fi
rea lizate grupuri statua re şi fintini decora ­
tive.
Art. 1 7. Comitetu l executiv al Consi l i u l u i
p o p u l a r judeţea n i n cola bora re cu Di recţia
mon u m entelor i storice, va i ntocmi, i n c u rsul
a n u l u i 1 972, un studiu d e conso l i d a re, con­
servare şi cer,cetare ştii nţifică a m o n u mente­
lor complexului cetăţilor şi a şeză ri lor dacice
d i n munţii O ră ştiei şi va u rmări a s i g u ra rea
fon d u ri lo r pentru rea l i za rea a cestor l ucrări.
ArI. 1 8. Comitetu l de cultură şi e d u caţie
socia l istă va u rm ă ri ela bora rea pină la sfir­
şitul a nu lu i 1 972 a unor proiecte d e siste­
matiza re pentru .zona a mfitea't ru l u i roma n şi
termele d e la Veţel, cetatea Colţei şi cas­
tel u l Sf. Mă rie-o.rlea.
Art. 1 9. Comitetul executiv al Consi l i u l u i
pop u l a r j udeţea n v a defin itiva p i n ă l a data
75
www.patrimoniu.ro
d e 30 i u n ie 1 972, cu Direcţia monumente­
lor istorice, progra m u l d e p rospectare a zo­
nei de p rotecţia monumentelor din Sarmi­
zegletusa cu i n terd i.cţii d e construcţii i n
zona d e protecţie.
ArI. 20. Com itetul j udeţea n pentru c u ltură
şi educaţie soci a l i stă şi Di recţia de sistema­
tizare, arh itectură şi contral, vor elabora
pină la sfi rşitul a n u l u i 1 972 un a lbum d e
popula rizare a tuturor m o n um entelor istorice
şi construcţiill'o r de ce·ntă va loa re a rh itec­
turală şi teh n i că de pe teritoriul j udeţul u i
H unedoara.
l i n j udeţul Constanţa, a u fost org a n izate
la nivelul primului secreta r al Comitetu l u i
j udeţea n a l Parti d u l u i Comunist Româ n , mai
m u lte i ntiln i ri cu s pecia l i şt i de la Academia
d e şti i nţe sociale şi politice, D�recţia monu­
mentelor ,istonice şi d e ·a rtă , Di recţi'a muze­
elor şi din a lte sectoare, pentru rea l i za rea
coordonării a cţi u n i l o r de prospectare, cer­
cetare, resta u ra re şi valorifica re turistică a
monu mentelor d i n cuprinsul j udeţul u i , a co r­
d indu -se pe p l a n central mijloa cele finan­
ciare necesa re.
in a cest context n i s e pare că t rebuie d e
asemenea s ă n e oprim a s u pra i niţiativei
Muzeu l u i Delta D u n ă r i i " din Tu lcea, ca re
"
c u s p ri j i n u l efectiv al Comitet u l u i ex'e cutiv a l
Con s i l i u l u i pop u l a r j ud eţea n a infiinţat Aso­
ciaţia pentru ocroti rea monu mentelor, cu sco­
pul d e a da viaţă tuturor leg i lor şi hotă­
ririlor stat u l u i şi a l e organelor con d u cătoa reJ
loca le, referitoare la ocrotirea, sa lvarea şi
valorifi·care,a c u l tu ra l - e d u cativă a monumen­
telor i 'storice şi pieselor de m uzeu. Sarcina
principa lă a membrilor a cestei asociaţi i o
constituie i n tneţi nerea monLl mentelor şi sem­
n a l a rea o rică.rei des·c operiri a rheologice,
muzeului şi oond u'c erii asocioţiei.
In j udeţul Mehed i nţi, M uzeul .. Porţi le d e
F i e r " ş i - a s pecia l izat o e c h i p ă d e m u n ci­
tori pentru i ntervenţii u rgente d e i n t reţinere
a ,c omplex,u l, u i d e monumente · aflate i nt r-Io
zonă i n care işi a re sed i u l m uzeu l .
Am dat n u m a i citeva e x e m p l e d e preocu­
pări ca re dezvă l u i e i nteresu l pentru a cest
i m po rtant secto r al a ctivităţi i , dar formel e
d e promovare a i nteres u l u i pentru monu­
mente pot fi m u l t d ; <Jf 'sificate in f u n cţie şi
d e cerinţele specifice fiecă ru i judeţ. In orice
caz se cere o a ctivitate coord onată l a n i ­
vel u l i ntreg i i ţă ri, pentru a s i g u ra rea reuşitei
a cestei importa nte a cţi u n i . C redem că n u
n u ma i m u zeografii ş i arhitecţii răspunzători
d e problemele monu mentelor din cadrul di­
recţi i l o r j u d eţene d e arhitectură şi sistemati­
za re (este regreta bil că i n cadrul unor d i rec­
ţii j udeţene u n asem nea a r hitect cu ră spun­
deri pentru monu mente n u există) d a r şi
antrena rea obştei a r fi o cale de urmat cu
atit mai m u lt cu cit p ri n " Legea org a n i ză r i i
contribuţiei băneşti şi i n m u n c ă pentru efec­
tua rea unor l ucrări de interes obştesc " , a pro­
bată de M a rea Adunare Naţională a Re­
publicii Social iste Româ n i a şi publ icată i l'l
Scinteia d i n 1 8 decembrie 1 971 la a rI. 2
se prevede : " De a semenea, contribuţia bă­
nească poate fi hotărită şi pentru efectuarea
u n o r l u c rări d e a rtă monumenta lă, statui.
bustu ri, p lăci memori a l e şi a lte l u c rări d e
a semenea natură, p recum ş i pentru resta -;
u ra rea şi p u n e rea i n valoare a monumen-.
telor istorice".
LUCIAN ROŞU
 O TTO DEMUS
H I R M ER VERLAG M O NCHEN, 1 968 (PITTURA MURALE ROMANICA, RUSCONI EDITORE, MILANO, 1 969).
ono DEMUS - MAX HIRMER
PITTURA MURALE
ROMANICA
I de a rtă, În cazul d e faţă a p i ct u rilor m u rale,
RLlSCONI EDiTORE
De ciţiva a n i , literatura de specia l itate
privin d a rta med ieva lă s-a Îm bogăţit cu o
f ucrare funda menta lă, una d i ntre acele lu­
cră.ri care, c h i a r din momentul a pa riţiei lor,
d evin un s u port de neinlocuit al cercetă rilor
din domen i u l trata t : este vorba d es p re a mpla
monografie pe care p rof. Otto Demus a con­
sacrat-o p i cturilor m u ra le roman ice, f i i n d
secondat, pentru i lustrarea volu m u l ui , d e Max
Hirmer, unul d i n tre cei mai buni fotografi d e
a rtă de pe g lob, d e a semenea u n excelent
ed itor.
Deşi cu intirziere, socoti m util să informăm
pe cititorii B u l eti n u l u i nostru cu privi re la
a ceastă lucra re, n u doa r pentru a atrage
atenţia a s u pra e i , ci ş i pentru a pune in
d iscuţi·e unele probleme d e ord i n metodolo­
g ic, pentru a evidenţia citeva d i ntre n u me­
roasele contri buţii ştii nţifice a l e textu l u i sem­
nat d e prof. Otto Demus.
Vom i ncepe cu preciza rea că atit prin do­
c u m entaţia i l ustrativă (227 reprod uceri a l b­
negru, 1 25 reproduceri color) cit şi prin a pa ­
ratul şti inţific (practic, pentru fiecare m o n u ­
m e n t prezentat există o fişă ana l itică, cu
d escrieri iconogra fi ce şi cu b i bl iografia de
bază). vol u m u l i n d iscuţie reprezi ntă cea ma i
cupri nzătoare monografie de a ns a m b l u con­
sacrată pină acum pictu rilor m u ra le roma­
n i ce. Dincolo de a ceastă i m p resionantă insu­
ma re d e date cu va loa re d e referi nţă , opero­
ţia intreprinsă de prof. Demus se legiti mează
pe plan teoretic ca rezultat al unei inde­
l u ngate frecventări a materi a l u l u i concret,
interpretă r i l e sale dobî n d i n d , Î n l u m i n a expe­
rienţei personale, o g reutate specifică cu
totu l rema rcabilă .
Si nt a n a l i z.ate i n total 1 63 mon u mente d e
pictură m u ra lă (lta lia -37, Franţa-37, Spania
-29, Anglia -8, Germa n i a , incluzind şi fostele
teritorii de cu ltură germa nă-37, Austria-' 5),
p rezentarea lor avînd u n caracter complex,
in funcţie de trei puncte d e vedere, ca re per-
MAX H I R MER, " ROMAN ISCHE WANDMA LEREI"
mit o gradată a propiere d e fieca re obiectiv
i n pa rte. I n a nsamblu, d i n motive lesne de
inţeles, textul consemnează, i n mod i nvers,
pri nci palele eta pe a l e cercetă r i i : stu d i u l pe
monu ment, s i nteza zonală, s inteza generală.
O asemenea metodă, in a pa renţă d idactică,
a re ma rele ava ntaj de a permite verifica rea
i potezelor d e l ucru, oonfrun ta rea cu fiecare
fază de ela bora re, cititorul f i i n d astfel sol i ­
citat s ă partici pe la Întreg u l proces d e cris­
ta l i zare a mon u menta lei lucră r i .
De o deosebită valoa re teoretică, prefaţa
poate fi considerată ca un adevărat mani­
fest metodologic, o g ravă invitaţie la efmtul
de reco m p u nere mentală a valori lor dispă­
rute, intrucit simpla considera re a operelor
d esprin s e d e contextul o r i g i n a r, d e a m bianţa
s pecifică epocii, d uce, i n evita b i l, la o i nţe­
l egere Îng ustă, depa rte de m i ez u l fierbinte
al fenom e n u l u i a rtistic rea l .
"Dintre toate formele d e artă ale evului
mediu timpuriu, pictura murală este aceea
care ne-a parvenit cu cele mai n umeroase
I.acune. La noi a ajuns n umai o mică parte
din opere, şi cu puţine excepţii este vorba
despre opere degradate sau fragmentate de
trecerea timpului. Şi procesul de degradare
contin u ă : poluarea atmosferei, datorată in­
dustriei şi traficului rutier, accelerează de o
manieră ingrijorătoare degradări le. Nici tran­
sferarea frescelor in muzee, care se intre­
prinde pe o scară largă in Spania, nu repre­
zintă o adevărată soluţionare a problemei,
chiar dacă se are in vedere salvarea multor
opere de la o totală distrugere. Nu trebuie
să se uite că decaparea picturilor murale şi
instalarea lor in muzee duce la distrugerea
uneia dintre calităţile cele mai importante:
a intimei unităţi cu mediul ambiant originar,
care este mai totdeauna a ambianţă sacră,
cu a atmosferă proprie. Această comunicare
cu ambianţa originară este hotăritoare
pentru orice pictură murală, dar in mod
particular pentru pictura murală romanică.
Edificiile romanice, in primul rind cele ecle­
siastice, reclamau o decoraţie policromă, la
exterior ca şi la interior, mai mult incă decÎt
edificiile gotice, chiar dacă şi acestea din
urmă, la origine, au fost concepute intr-o
viziune cromatică. Cind un edificiu romanic
este lipsit de decoraţia sa policromă, nouă
n u ne mai rămine decÎt scheletul arganis­
mului originar" (p. 5).
"Astăzi n u mai credem in posibilitatea
unor convingătoare reconstrucţii şi tentati­
vele, in acest sens, din secolul trecut n e apar
ca nesatisfăcătoare şi chiar inoportune. Chiar
dacă se face abstracţie de falsificarea şi uri­
ţirea formelor, de diformările suferite de s u ­
prafaţa picturilor, s - a neglijat aproape Î n ­
totdeauna un element de capitală importan­
ţă, şi anume lumina. Lumina originară, lumi­
na "corectă " a interioarelor romanice era o
lumină stinsă şi colorată . . . Această lumină
stinsă influenţa Într-o manieră decisivă ex­
presia picturilor murale, chiar dacă se ţinea
cont de alegerea culorilor şi de distribuţia
suprafeţelor " (p. 6) .
76
www.patrimoniu.ro
Desprinse d i n textul prefeţei , frazele de
mai sus sint in măsu ră să i lustreze preocu­
pa rea prof. Otto Demus pentru recompune­
rea fenomenelor a rtistice in u n itatea lor ori­
g i n a ră , toc m a i pentru a face posi bilă i nier­
preta rea părţi lor, a operelor d esprinse din
a ns a m b l u ri l e in care au fost g i n d ite, a frag­
mentelor păstrate intim plător. Aceeaşi preo­
cupare pentru u n ităţi l e org a n ice ÎI oonduce
la p rezentă r i l e zona l e in cadrul cărora s-a
u rmărit un criteriu cronologic şi i storic. In
a cest pu nct, s - a r putea reproşa ; totuşi, metodei
in d iscuţie o exoesivă d ivizare a materia lului,
mergi n d u - se pină la s ubdivizi u n-i g eografice
(de ex. I ta l i a merid ională, Alto Adige, Veneto,
Piemonte-Ve�ona - Parma etc). cu i ntenţia de­
cla rotă d e a contesta id eea că fenomenul
a rti�tic ar fi a semeneo unui " arbore genea­
logic unitar " (p. 6-7). Remarcăm, cu privire
la a ceastă problemă, că i nteresul acordat
elementelor d e ord i n stil istic şi iconog rafic
este i ntotd eauna ech i l i b rat de i nteresul pen­
tru i ntegră ri le istorice.
Capitolul " Tematica şi fu ncţi u n i l e picturi i
monu menta l e romanice" s u b l i n iază in p r i m u l
r î n d faptul c ă , spre d eosebi re d e faza prero­
man ică şi in opoziţie cu p l o stica scul ptată,
p ictura roman ică su portă o nota bilă i n f l u en ­
ţ ă b izantină, exprimată i n organizările icono­
g rafice coer,e nte, care se refuză h a otic u l u i şi
fa ntasticu l u i care patronează scu l ptura. Deşi
i n g enera l bogat, prog r a m u l iconografic este
s u bordonat evocă rii g loriei eterne a divi n i ­
tăţii, locul a cestei evocări f i i n d , d e reg u l ă ,
a bsida. Sint u rmă rite, a poi, principalele va ­
ria nte iconog ra fice, cu perma nente ra portă ri
la rezolvă rile d i n pictura bizantină, domeniu
i n ca re p rof. Demus s-a i mpus de m u lt ca
u n u l d i ntre cei mai de seamă speci a l i şti.
Ca pitol u l i ntitu lat " Sti l u l " sta b i l eşte ro por­
t u r i l e d i ntre piotura roma n ică ş i cea b i za nti­
nă, urmărind acele tran sformări a le modu l u i
d e reprezenta re care a u condus, i n cele d i n
u rmă, la l i m baj u l epocii goti ce.
Un ca pitol de sesizant i nteres pentru c i r­
cumscrierile problemati ce este cel rezervat
chesti u n ilor de conserva re, de statistică , d e
d e l i mita re teritori a l ă ş i de a m bi anţă a rti stică.
Pa rtea docu menta ră a l ucrări i , cu u n pro n u n ­
ţat ca racter a na litic, n e i ntroduce i n l u mea
proprie a p i cturilor murale roma nice din di­
ferite ţă ri, comenta ri i le fiind perma nent nu­
anţate pe baza criter i i l o r d e ord i n icono­
g rafic ş i sti l istic şi a a na l i zei acelui complex
fenomen de circulaţie a f·o rmelor a rtistice
ca re i n epoca roma n i că este nu o dată p l i n
d e su rprize.
I n a n s a m b l u , vol u m u l i n d iscuţie consti­
tuie o contri buţie majoră la stu d i u l pictu rilor
m u rale ro m a n i ce, la stud i u l a rtei medieval e
in genera l . Valorosul text datorat prof. Otto
Demus, i ntreg It . cu u� materi a l i l u strativ de o
rem� Hca bilă ca l italte, oondiţiile g ra fi ce d e
i n a ltp ţinută, totul concură l a reuşita a cestei
prestig ioase l ucră ri, mult mai bogată decit
poate sug era prezentarea restrinsă din
ru b ri ca d e faţă .
VAS I LE D RĂGUŢ
 N o T E
in perioada 1 1 -26 a ug ust 1 971 , m-am
reintilnit c u monu mentele B u l g a riei in cad r u l
unei călătorii ca re s-a concentra t a su pra
părţii vestice d i n ţaro vecină. Rindurile ce
urmează n u - şi p ropun să ofere o prezenta re
o monumentelor viz itate, m u l te d i ntre ele
binecu noscute cercetători lor d i n Româ n i a , ci
un oome n ta ri u al fa ptelor şi p roblemelor ca re
ne-au a tras a tenţia, cu posibile raportări la
mon umentel e şi la a ctivita tea d e rest:lU ra re
d i n ţa ra noa stră .
Incep prin a rema rca faptul că i n prezent
se lucrează i n tens la resta ura rea m u l tor ma­
nu mente, că se fac m u l te săpături a rheolo­
g ice men i t·e să pună in evi denţă trecutu l
oraşelar şi aşeză r i l a r principale, că se u rmă­
reşte i n tegra rea ruinelor i n a m bianţa a r h i tec­
turii şi vieţii moderne, ca u n necesa r memen­
to. La Sofia, la Draga levţ i , la Berende, la
Kremikovţi, l a Zemen, la Koprivştiţa, la Plov­
d iv, la Assenovg rad , la Backovo, la Peruştiţa,
la Melnik, la Roje n , la Ba n sko, pretutindeni
a m fost i n t i mpinat d e schele şi şanţuri, o
particulară atenţie fiind acardată consol idării
şi resta u rării picturilor m u ra l e.
O rea l iza re deosebită €ste co m p l exul de
pasaje su btera n e d i n centru l ora ş u l u i Sofi a ,
l ucrare d e strict i nteres ed i l ita r i n a pa renţă,
dar ca re a oontri b u i t i n mod su bsta nţial la
imbogăţi rea capitalei bulgar,e cu mărturi i is­
torice d e i n a ltă valoo re. Unul d i nt re posoje
a permis degoja rea şi pu nerea in voloare o
u nei mici dar g raţioase biserici, Sf. Po ras­
ch iva Sa mardji iska (secol u l XV) , construită
În perioada cuceririi otomane şi ca re era -
conform legi lor i mpuse de stă p Î n i tori - pe
jumătate Î n g ropată În pămÎn1. Pa sajul con­
struit i n prezent, cu tnei ieşiri la nive l u l stră­
z i i , creează În jurul biseri cii un spaţiu gene­
ros, o m i că piaţă inconjura tă de magazine
elega n te şi de a cofetă rie cu grădină, tot u l
i n perfect ocord co proporţii cu monumentul
centro l , ca re d evine astfel u n o u tentic foca r
compoziţion a l . I n prezent se a m enojează o
copertină provizorie pentru protecţia biseri­
cuţei, i n vederea resta u rării i ntegrale.
U n a l doilea pasaj, situat În extremitatea
cea la Iotă a pieţei principale din Sofia, a oca­
zionat, in timpul exc·avaţiei, descoperi rea unor
i mportante resturi din a ntica cetate Serd ica.
Arhealogii a u cercetat cu a tenţie i ntreaga
zonă, scoţî nd la ivea lă frag mente d e moza ic,
monumente lapida re etc., materi a l e care
toate laolaltă a u permis o nua nţată evocare
a istoriei străvech i a ora ş u l u i . Soluţia f i n a lă
pentru constru i nea pasaj u l u i a fost sta b i l i tă
de comun acord - a rheologi, i storici de a rtă
Fig. 1 . Biserica "Roşie" din Pe ruştiţa (reg.
Plovdiv - sec. VI-VII), edificiu de plan com­
plex, cu amplă cupolă centrală.
D E D R U M D I N B U L G A R I A
şi a r h i tecţi - a stfel că În prezent pieton i l o r
l i se oferă o i m presionantă pagină d e istorie,
d e cultură materia lă şi a rt i st i că . Practic pot
fi cunoscute cu acest prilej două d i n tre tur­
n u r i l e cetăţ i i Serd ica care f l a n ca u poarta de
a pus, moi m u l te i ncăperi din a ceste t u rnuri,
d e a s'e menea , i n tr-o i mpeca bilă expunere mu­
zeistică, o parte din materia l u l rez u l ta t din
săpături. Placa rea Întreg u l u i pasaj cu mar­
m u ră g ri permite scoaterea În evidenţă o
materia l u l u i orig i n a l , la a ceasta contri buind
şi i l u m i natul deosebit de j u d icios. Machetele,
textele expl icative şi compoziţ i i l e decorative
conferă acestui pasaj a spectul unei frumoase
să l i d e m uzeu prin ca re trec z i l n i c mii de
pietoni core au a stfel ocazia să Î nveţe d i n
mers cite ceva d i n istorio poporului b u l g a r.
Viaţa pasaj u l u i i n d i scuţie mai este a s i g u ra tă
şi de un mic magazin ca re oferă pr.od use de
a rtiza nat, publicaţii de a rtă şi suve n i ruri turis­
tice.
La Plovd iv, pe co l i na ora ş u l u i vec h i , au
fast d e a semenea efectuate cercetă ri a rheo­
log ice ca re a u scos la l u m i nă z i d u ri roma n e
şi biza nt i n e : forti l icaţ i i , depozite d e mă rfu ri,
loc u i n ţe. Acolo unde z i d u r i l e sînt prea scun­
de pentru a fi puse i n evidenţă, s-a procedat
la su praÎnălţa rea lor, ma rca rea li niei de
contact d i ntre oele două zidării f i i n d făcută
cu p l u m b. I ncă neterm inate, luc ră ri l e de la
Pl ovd iv n u permi,t o a preciere cu ca ra cter
concluziv, În schimb se cer a m i ntite eforturile
ca re se fac pentru resta u ra rea fon d u l u i de
locui nţe din ora ş u l vechi şi da rea sa Î n folo­
si nţă economică. Mai m u l te case vech i , cu
a rh i tectură specifică pentru epoca Renaşterii
bu lgare din secolul a l XIX-lea, a u fost a me­
najate ca resta u ra nte, cafe- baruri, şi maga­
zine turistice, l u c ră r i l e d e bază (zidărie, lem­
nă rie, feronerie) fiind i n g enera l Î n g rijite ; mai
puţin rea li zate s i n t piesele d e mobi l i e r şi
texti lele d e i n terior. I n c u rs d e resta u r a re
este În prezent casa În ca re a locuit paetul
A. de Lamartine, cu prilej u l călătoriei sale
În Orient (1 833). Toată pa rtea d e zidărie a
fost Îndepărtată, i n c i t În prezent construcţia
se prezintă ca u n uriaş schelet d e l e m n
c ă r u i a u rmează să - i f i e Î n locuite bîrnele ş t
p i esele putrezi te.
Un vast a ns a m b l u de l ucrări d e resta u ra ­
re a �ast executat i n ora ş u l - m u zeu Kopriv­
ştiţa, a d m i ra b i l situat i ntr-o mică depresi­
u n e a masivu l u i m u n tos Sred na-Gora. i n
a cest o r a ş ca re a j ucat u n r o l deosebit d e
i m porta n t i n perioada renaşterii b u l g a re d i n
seco l u l a l XIX- lea , peste 1 00 d e c a s e a u fost
decla rate monumente de arhi,tectură . Formele
ca ra cteristice ale a rh itectu rii ba l ca n ice, c u
etajele scoase i n consolă, cu pitoreşti jocuri
d e vol ume, capătă la Koprivştiţa u n fa rmec
parti c u l a r datorită tratării lor mai robuste şi
va rietă ţii compoziţionale. Au fost resta u ra'te
n u meroase construcţii (În prezent, principa­
l u l obiectiv este biserica). urmărindu-se o
c i t m a i j u d i cioasă folosinţă. M a i m u l te case
( M i ncio Oslekov, Gheorgh i Ben kovs k i , Todor
Kableşkov, Li uben Ka ravelov, Ivan Vazov etc.)
au fost transformate Î n obiective m uzeistice,
ceea ce permite vizita toru l u i să c unoa scă ar­
h itectu ra i n terioa ră, cara cterizată prin tava ­
nele de l e m n cu bogate decoraţii sculptate,
prin largile divane a coperite cu ţesături viu
colorate şi pri n pol i ţele Î nşi rate d e-a l u n g u l
pereţilor. Casa memorială I v a n Vazov Î m b i nă
i n mod fericit progra m u l u n u i mic m uzeu
77
www.patrimoniu.ro
Fig. 2. Casa lui /VIincio Nikolov Oslekov din
Koprivştiţa ( 1 865). Decoraţia latadelor
' a 1051
executată de Usta /VIincio şi Kosta Zogral_
etnografic, deosebit de evocator pentru via ta
d e odin ioară a loca l i tă ţ i i , c u prog ra m u l d � ­
ou menta r a i secţiei memoria le.
Situat l a poa lele M u nţilor Pirin, Într- u n
cadru natural d e o ra ră mă reţie, oră ş e l u l
Bansko ridică n u meroase p robleme asemănă­
toa re c u cele sem n a l a te la Koprivştiţa. Con­
s iderat, pe bună dreptate, a fi unul d i ntre
cele mai fru moase şi ori g i n a l e orăşele a l e
B u lgariei, el păstrează u n n u m ă r mare d e
case d i n seca lele XVI I I-XIX, construcţii d e
piatră c u o p a rt i c u l a ră notă loca lă datorată
a ccentuării caracterul u i defensiv. I n mod s pe ­
c i a l se bucură d e a tenţie casa natală a
poetu l u i revoluţionar N icola Vapţa rev, t ra n s­
formată În muze u şi casele Velea nov, Bri­
nov şi Şirleştov, d a r În oraş sînt n u meroase
a lte obiective demne de g rija resta u ra torilor.
intrucit, Î n p rezent, ora ş u l B a n s k,o cunoaşte
o d ezvo ltare explozivă - se construieşte p re­
tutindeni - este u t i lă o mai strinsă cola bo­
ra re Între urba n i şt i şi re�ta uratori pentru a
se a sig ura şi pe v i i tor o fizionomie a r m o n i ­
oasă acestei loca lităţi c u mari perspective d e
dezvolta re ca bază t u ristică.
La rîn d u i său, .o răşelul M e l n i k , cel ma i
mic d i n B u lgaria (800 locuitori) , este u n
ora ş - m uzeu, declara t c a a ta re Î n 1 964. Este
greu d e i ma g i na t o loca l ita te mai orig i n o l ă
ca a şeza r,e, u n peisaj m a i fantastic d e c i t
a c e l În ca re s e Î n :adrează o r a ş u l M e l n i k. De j u '
i mprej u r se Îna lţă rÎpe şi piramide u riaşe
d e nisip cong lomerat pe ca re se a g a ţă smo­
chini şi rugi de m u re. M a i toate casele sînt
mon umente istorice, vechi mea u nora d i n t re
e l e u rc i n d pînă În secol u l a l XIV-lea. C u
d o u ă sau cu t rei cat u ri p utern i c scoa5e Î n
cons'olă pe grinzi d e lemn, toate a ceste con­
strucţii i m presionea ză prin j u d i cioasa �olosire
a tere n u l u i , pri n i nventivitaltea compoziţii lor,
prin a c u ra teţea deta l i i lor. Aflat Î n sta re d e
şantier, Î n vederea resta u ră r i i sale i ntegra le,
M e l n i k u l este destinat unor funcţii p reva lent
t u r i stice, ceea ce pres u p u ne dotări şi a m e ­
n a j ă r i specia l e. O clădire a f o s t transformat ă
i n hotel, cu g rijă pentru păstra rea a t mo­
sferei i nterioa re ori g i n a l e , i a r construcţi i l e noi
sint deplin a rmonizate cu fondul existent.
La 7 km d e M e l n i k , p e u n p l a tou Î n con­
j urat d e sil uetele ciudate a le p i ra midelor
de nisip s e află mănăsti rea Rojen, care da­
tează din seco l u l al XIV-lea. Ansa m b l u l arhi­
teotonic, foarte va loros, Î n curs d e restau ra ­
r e in tegra l ă , este aici dublat de o bogată
zestre de picturi m u ra le (seco l u l a l XVII-lea)
şi d e icaa ne, m u lte din secolele X IV-XVI .
Problemele ca re se rid ică În faţa resta u rato­
rilar sînt d eosebit de complexe, mai a les că
m o n u mentu l n u este Î n că Îndeajuns de stu­
diat. Principala p roblemă ră mîne Însă tra ns­
forma rea În bază turistică (mănăstirea a
fost de m u ltă vreme d ezafectată ca i nstitu­
ţie d e cu lt) cu respectarea a r h itecturii arigi­
n a le, d eosebit d e expresivă , ca racterizată
prin largil,e galerii de lemn etajate.
Lucră ri d e degojare prin cu răţirea vege­
taţiei, de conso l i d a re şi d e evidenţiere a
z i d u r i l o r pri ntr-o uşoa ră supraÎnă lţare se exe­
cută la ce't atea d e la Assenovgrad (secolele
XI-X I I I ) . Tot a ici a u fost dejo executate con­
solidări a le teren u l u i Î n zona biserici i fune-
Fig. 3. Stradă veche din Plovdiv.
rare, u n u l d i ntre cele mai i mpresionante mo­
n umente med ieva l e din B u lgaria, atît ca
poziţie - suspendat pe u n calţ d e stîncă
la mare înă lţime - cît, mai a les, ca fru m u ­
seţe arhitectonică. I l u minatui noctu rn a l a­
cestui monument a fost rea, l izat de o m a n ie ră
m a g istra lă, oferind turi şti lor un spectacol cu
a devărat u n ic.
Pa rţi a l e l ucră ri d e Qonsa l i d a re au fast
executate la biserica " Roşie " din Peruştiţa
(secol e l e VI-VI I ) , monu ment i mpu nător, a
cărui ruinare nu poate fi reg retată îndeajuns
şi care păstrea ză, a proa pe i ncred i b i l , vechi
frag mente de frescă pe i nt radosul a rcuri lor.
Data rea a cesrlor picturi este d ificilă - se
pres u p u n e seco l u l al V I I - lea ' - dar n u este
exclus ca ele să a pa rţină într-ad evăr perioa­
d e i preiconocla ste2•
Di ntre p roblemele speciale ridicate de
recenta vizită in B u l g a ria, una ca re priveşte
î n mod s pecia l tehn ica resta u ră ri i vech i l o r
m a n u mente este aceea a tencuielil.or pe zi­
d u ri l e d e piatră. Se ştie că începînd din se­
Qolu l trecut - c h i a r Î n cad r u l şco l i i lui Viol­
let l e Duc - î n numele unei tratări puriste
a su prafeţelor a r hitectonice, s-a p rocedat
l a î nd epă rtarea tencu ieli lor, mai a les de pe
zidurile de piatră . Arg u mentele pentru care
s - a procedat a stfel sînt va riate ( " puriştilor"
, Tch o u d o m i r Tchernev, Le sty/e national
dans la peinture bulgare ancienne, Safia,
1 969, p. 6.
2 Pe a locuri sint păstrate şi fra g mente
de p ictură mai tî rzie, care suprapune stra­
tul original.
Fi9,. 4 . Capela funerară a mănăstirii Backovo.
Acest edificiu este singurul care s-a păstrat
din ansamblul monastic canstruit de geor­
gianul Gregoros Pakurianos, marele inten­
dent al armatelor bizantine (1 083). Deco­
raţia faţodelor aminteşte monumentele din
ţara de origine a donatoru/Lli.
li se pă rea în p r i m u l rîn d o erezie tencuierea
p ietrei şi considera u că tencuiel i l e sînt u lte­
rioare). d a r ele nu rezistă la n ici a a n a liză
de ord in istoric. n i ci la una de ord i n practic,
funcţi,o nal.
Cercetări recente6 a u fost in măsură să
d ovedească faptu l că monu mentele medie­
va le a u fost în genera l tencuite şi că tencu­
i e l i l e au jucat un ro l p rotector d e prim ord i n .
Exceptînd ma rmura şi pietrele d u re, d e a lt­
fel ra r întrebui nţate în ,evul mediu, care sînt pu­
ţin afectate d e agenţi atmosferici, g res i i l e şi
ca l ca rele obişn uite, d e ca re meşterii con­
structori s-au folosit în mod c u rent (erau m a i
la î n d e m î n ă şi u ş o r d e p re l ucrat) , a u fost d e
reg u l ă tencuite cu ing rijire, t,o cma i pentru a
fi evitată degradarea lor în timp4.
Existenţa ten c u i e l i l o r o rig i n a re poate f i
demonstrată la 'turn u l rot u n d a l cetăţii d i n
Plovdiv (seco l e l e XI-X I I ) . Soc l u l d e piatră
spartă şi reg u la rizată păstrează n u meroase
fragment,e din vechea tencuială care i m ită
un a pa rat reg u lat, cu rosturile ma rcate prin
zg rafitare, s u p ra feţel e pa nourilor d reptu n g h i u ­
I a re f i i n d colora te intr-o n u a nţă r·o şietică, re­
z u ltată din praful d e că ră m i d ă i n,t rodus în
masa tencuie l i i .
i ntrutotu l asemă nătoare sînt fra g mentele
de tencu ială ale biserici i fostei mănăstiri
Zemen. Construită i n cursul secol u l u i a l
XIV-lea, biserica Zemen este u n fru mos edi­
f i c i u d e plan cruce g reacă Înscrisă, va rianta
s i m p l ă , fără na rtex. Zidăria este aici ingri­
jit executată din piatră făţuită5 (în s peci a l
t u f cu lcaros), fără să se urmărească i n să u n
a pa rat reg u la t. P e faţa da vestică ş i p e a bsi­
da principală se pă strează s u p rafeţe destul
d e i ntinse din vechea ten c u i a l ă ca re i mita,
î n s c h i m b , a pa ratul reg u lat.
Consider că problema păstră rii şi resta u ­
r ă r i i tenc u i e l i lo r la monu mentele medieva l e
merită o dezbatere specia lă, poate c h i a r Î n
c a d r u l ICOMOS, i n orice caz î n legătură cu
monu mentele din ţara noa stră , ca re, n u o
dată, a u suf,e rit de pe u rma exceselor pu riste.
3 Eugenia G rec.ea n u , Paramentul medie­
val (în c u rs de publ ica re ) .
4 Este b i n e cu noscut procesul d e d egra­
d a r,e a pietrei d e construcţie la n u meroase
monu mente d i n tara noastră, mai a les d i n
Transi lva nia ; rea � i ntim n u m a i b iserica rom.
cat. Sf. M i h a i l din C l uj şi b i serica Neagră
d i n B ra şov.
5 C ă ră mida a p a re spora d i c, mai insis­
telltă f i i n d f,olosi rea e i la construirea a rce­
lor.
78
www.patrimoniu.ro
o altă problemă de imed iată u rgenţă
pentru viaţa mL' ltor monumente este aceea
ridicată de conserva rea biserici i Boia na, do­
cument de va loare u n ică pentru istoria a rtei
bu lgare , pictu rile sale. d a tînd d i n 1 259. f i i n d
a z i d e u n iversa lă notorietate. Comparată cu
situaţia d i n 1 964, cînd am vizitot pen ultima
oo ră acest monu ment, situaţia actuală m i - a
i n s p i rat un sentiment d e i n g rijora re : frumoa­
sele picturi î ncep să s e ascundă în ceaţa
unei depuneri a l bicioase, asemă nătoare cu
a ceea ca re, În u l t i m i i a n i, a fost semna lată
la Cozia şi, în m a i mică măsură , la Voroneţ.
Este mai m u l t decit s i g u r că a cest fenomen
nociv se află în legătură cu vizita rea i nten­
să, respiraţia m a re l u i n u m ă r d e turişti antr,e ­
nind forma rea carbonatu l u i de ca lciu, proces
favorizat şi de u m id itatea interioară. I n cazul
Boianei, i ntervin ca factori negativi pardosi­
rea cu lespezi de marmură şi î mbrăca rea
socl u l u i cu plăci de p l u mb, izolaţii ca re
s poresc u m id i,tatea interioa ră a z i d u r i l o r, i n ­
trucit î m piedică eva porarea norma lă a a pei.
Prof. K i ri l K ră stev, cu care a m d i scutat a­
ceastă chesti une, a a m i ntit printre a lte ur­
mari, a pa riţia carbonatu l u i d e p l u m b, o do­
vadă Î n p l u s că folosi rea plăcilor d e p l u m b
n u a fost i n s p i rată.
Apare ca o măsură necesară, atît la Bo­
iana cit şi la monu mentele noa stre ca re ridi­
că p robleme a se mă nătoa re, i nltroducerea in
pardosea lă a u n a r i n stalaţii d e cli matizare.
executa rea unor bune d renaje exteri'oa re, pro­
tejarea zonei peri metra l e d e infi ltraţi i l e de
apă. Pe d e a ltă parte, trebu i e evitată folo­
si rea i zolatori l o r prea d rastici, care i m p u n
z i d u r i l o r o respiraţie u n i latera lă, in contra­
d icţie cu exigenţele de structură şi cu echi ­
l i brul intern a l a cesltora.
Vorbind d espre pictura murală din mo­
n u mentele vizitate, voi s u b l i n i a încă odată
efortul care se foce pentru Qonsol i d a rea ş i
resta u ra reo lor. Termi nată la Kaloti na, res­
ta u ra rea era în curs 10 Zemen, l a Berende.
Fig. 5. Mănăstirea Riia, Întemeiată În seco­
lul X, de către Ivan Rilsk i (Ioan de la RiIa) ;
a fost reconstruită În secolul XIV de către
Hre/io Dragolos, din vremea căruia se păs­
trează turnul central ( 1 333- 1 334). Actuala mă­
năstire - biserica şi vasta incintă cu chilii
etajate - ilustrează eforturile poporului bul­
gar din epoca renaşterii naţionale, intregul'
ansamblu fiind construit şi decorat in anii
1 8 1 7-1 848. Printre constructori se aflau Pavel
din Kosturako, Alexi Ri/eţ, Kristo Debraliata
ş.a., iar decoraţia murală a fost e x ec utată de
u n grup n umeros de zugravi Între care
Dimitrie Zograf, Stanislav Dospevski Zaharie
Zograf.

Fig. 6. Biserica SI. Dumitru de Iingă satul
Bob o ş e v o. Construită in secolul XV, prezintă
un plan dreptunghiular, compartimentat in
pronaos şi naos, cu o mică absidă pe latura
estică. Recenta consolidare a recurs la o so­
luţie loarte incisivă, monumentul liind imbră­
cat intr-o zidărie masivă prevăzută cu con­
trolorturi, astlel că silueta originală a fost
integral modilicotă.
10 capela funerară şi in n a rtexu l biseri c i i
mari de la Backovo, la biserica cetă ţii Asse­
novg rad , la D raga levţi, la Kremikovti.
'
Seducătoa re pentru un stud iu com pa rat a l
p icturii mura l e d i n secol u l a l XIV-lea este
o firma rea spiritu l u i popular, concretizat sti­
l istic În preva l enţa desen u l u i ca mij loc d e
expresie, in a p latiza rea suprafeţelor croma··
tice, in notaţia mai d i rectă - chiar dacă mai
stingace - a rea l ită ţi i . Acest fenomen, pe
'ca re a m avut ,oca zia să - I comentez i n l egă ­
t u ră cu pictura gotică d i n T ransi lvan ia6, este
p ropriu nu n u m a i picturii gotice, intrucit el
s e man ifestă ş i i n sin u l pictu rii ortodaxe de
sorgi nte bizantină, monu mente l e b u l g a re ofe­
rind in a cest sens un preţios exe m p l u .
- Suceviţa, d a r clar ş i a rmon ios orga n izată.
Picturile bisericii Sf. Ion Teologul de la
Zemen7, pictu rile bisericii Sf. Nicolae de la
Ka lotina8 şi picturile bisericii Sf. Teodor Stra­
tilat de la Boboşev09, toate din seco l u l a l
X IV-lea, fac evidentă prezenţa u n o r meşteri
provi ncia l i , de formaţie eclectică, mai puţin
temători de canoane, care nu s e sfiesc să
va larifice chiar şi unele experienţe a l e pic­
turii de tip occidenta l . Ceea ce poate pă rea
a na cronic la aceste pi atu ri, permiţind chiar
o raportare la pictura preiconociastă l0, nu
este i n rea l itate o i ntoa rcere către trecut, ci
afi rma rea ene rgică a unor f,arţe a rtistice mai
a propiate d e med i u l papular. Formula ase­
mănare cu pictura preicanaclastă se da­
toreşte unei ca racteri!>tici permanente o p i c­
turii pop u l a re d e totdeauna : simpl itatea for­
melor şi a ccentua rea conturelor (de u n d e
p redomina nţa g rafismului), red ucerea ima­
g i n i i la pri m plan.
Apariţia c u rentului popu l a r i n pictura
m u ra lă medieva lă n u poate fi sepa rată de
dezvolta rea meşteşuguri lor şi d e creşterea
ton u s u l u i revo l uţiona r in med i i l e asu prite d i n
Europa. I n B u lgaria, mişca rea revend icativă
se conturează incă din seco l u l al X I I I - l ea ,
izbucni n d violent s u b conducerea lui Iva i lo,
in 1 277. Deceni i l e şi secolele u rmătoare vor
fi martore le unei permanente ag itaţii sociale,
cu frecvente explozii singeroase in Tra n s i l -
6 V a s i l e Drăguţ, Consideraţii asupra ico­
nografiei picturilor murale gotice din Tran ­
silvan ia, " B . M . I . " , nr. 3/1 970, p. 1 5-26.
7 Kiril Kră stev & Vasil Zaha riev, Stara
bălgarsca jivopis, Sofia, 1 961 , p. 1 6, 1 8 1 - 1 8 3 ;
Dora Pa na iotova, Pe inture s murales bu/ga­
res du XIV-e siecle, Sofia, 1 966, p. 1 1 1 - 1 60.
8 K . K răstev & V. Zaha riev, o p cit., p.
.
1 6 ; Dora Pa na iotava , op. cit., p. 1 6 1 -1 63.
9 Dora Pa n aiotova, op. cit., p. 1 67-1 99.
1 0 Punct d e vedere susţi n ut in mod re­
petat de Tch. Tchernev, op. cit., p . 1 0.
va n i a , in Cehia, in Ita lia si c u l m inează cu
războ i u l ţărănesc g e r � a n . C 6 spiritul pop u l a r
În a rta vremii i mpl ică o a titu d i n e d e critică
socia lă, dovadă sta u şi pictu r i l e de la Kalo­
tina, u n d e Judecata de apoi beneficiază de
a reda cta re mai bogată, c h i n u ri l e i a d u l u i
fiind copios reprezentate, a d resa la rea l i ­
tăţ i l e soci a l e a m i ntind va ria nta româ nească
d e la Leşnic.
Este demnă de rema rcat la Ka loti n a . con­
ta m i n a rea cu pictura gotică, evidentă În
mod u l d e sti lizare a conturelor, in expresia
mai colţuroasă a desen u l u i . In mod s u rpri n ­
zătar scena b ă i i p r u n c u l u i d i n compoziţia
Naşterea Sfintului Nicolae seamănă cu Baia
pruncului de la biserica d i n Strei, cu care
este, d e a ltfel , contempora nă. Fig ura d a n a ­
toru l u i pri ncipa l , reprezentat pe per,etele
nordic al n a rtex u l u i , o trag e de a semenea
atenţia prin croiala tunicii l u n g i , pe corp,
cu centură Î n buclă, a m i ntind d e cost u m u l
voievo d u l u i Bâlea de la C rişcior. Acest cos­
tum de modă occi dentală s-a r putea ex­
p l ica la K a l otina prin accentua rea i n f l u ­
e n ţ e i u n g a re in partea d e vest a B u l g a riei,
reg e l e Ludovic de Anjau reuşi nd să stă pi­
n ească, o vreme, Vid i n u l .
Fig. 7 . Vedere din Melnik. i n partea stingă
a imaginii se disting ruinele unei reşedinţe
bizantine datind din secolul XIV.
Analiza iconog rafică a picturilor m u rale
d i n monu mentele a m i n tilte a r reclama a pre­
zenta re specială, ca re nu Î n ca pe in li m itele
spaţi u l u i propus pentru notele d e faţă. Vom
sem n a la totu şi i m porta nţa acordată repre­
zentării legendei Sf. N icolae la Boiana -
u n d e este pusă În relaţie cu momente repre­
zentative din ciclul Maicii Dam n u l u i - şi
la Ka lati n a 1 1. C a ra cteristică pentru icono­
g rafia pictu rilor din B u lga ria din seco l u l
a l X IV-lea e5te a ccentua rea reprezentării
Lepădării şi căinţei lui Petru şi Judecăţii
lui Pilatl2.
La biserica SI. Du mitru din Ba boşeva,
pictată Î n 1 488 de N eofit ieromonah Î m pre­
ună cu fii sai Du mitru şi Bogdan, este de
menţionat mod u l de redactare a temei
Deisis, În cadrul căreia Maica Domn u l u i
poa rtă caroa nă şi vestmi nte rega le. Această
1 1 La Boio n a , legenda Sf. N icolae (1 259)
acupă în Î ntreg i me bolţile şi partea sUPo:!­
rioara a pereţilar pronaas u l u i , iar la Kalo­
,tina se d esfăşoară pe pereţii d e vest şi nard
ai pronaosului.
12 Deosebit d e semnificative sînt repre­
zentările de l a Zemen ş i de la biserica
Sf. Teodor Stratilat din Ba boşevo.
79
www.patrimoniu.ro
variantă iconog rafică. elaborată în cadrul
picturii sîrbeşti din seca l u l a l X I I I - lea, va
fi p reluată şi de piotura din Moldova, cel
mai vechi exemplu cunoscut - la biserica d i n
Pătră uţi - fi i n d contemporan c u c e l de l a
Boboşevo 13.
O ultimă problemă asu pra cărei'a doresc
să mă opresc este aceea a picturii exte­
rioa re. Sint cunoscute la noi fragmentele
d e pictură murală exteriaară d e la Tir­
navo - l a citeva din biserici l e rui nate d e pe
d ea l u l Trapeziţa -, d e a semenea d e la bi­
serica oetăţii Assenovg rad , u n d e asemenea
frag mente se păstrează pe faţada s u dică.
La aceste exemple sint d e adă ugat frag­
m e n tele sa u doar urmele păstrate pe fa­
ţada d e sud şi respectiv d e vest la bise­
ricile d i n Kalotina şi Berende. Este d e re­
ma rcat că, in toate cazurile a m i ntite, fra g ­
mentele Î n d iscuţie s e păstrează pe faţa d a
coresp u n zătoa re i ntră rii - avea d eci u n rol
pregătitor -, soluţie s i m i l a ră cu aceea sem­
na lată la n u mer,aase monumente gotice14•
F ă ră să fie stricto sensu pic-turi exte­
rioa re, i ntrucit s-au aflat, d e la Î n ceput, s u b
protecţia unei ga lerii d e lemn, pictu rile d e
pe faţada sud ică a bisericii fostei mă năstiri
Rojen pat interesa prin tematica lor pe acei
ce s e ocupă d e iconagrafia bisericilor mol­
daveneşti d in seca l u l a l XVI -lea. Dea s u p ra
i ntră rii in biserică, se află o a m plă repre-
zenta re a Maicii Dom n u l u i tronind Î ntre ar­
h a n g h el i ; chenarul este a lcă,t uit d i n 1 3 me­
d a li,ane cu profeţi, intre meda lioane d esfă­
şurÎndu-se un vrej d ecorutiv. In pa rtea ves­
tică a peretel u i, a fost înfăţişată Scara lui
Ion Climax, m u lt mal callcentrată d ecît la
in pa rtea opusă, se d esfă şaa ră a a mp l ă
reprezentare a Judecăţii d e a p o i, c a r e s e
a seamănă foarte m u l t c a orga nizare cu
i ma g i n i l e d i n Moldava. D i n neferici re, zona
corespunzătoa re cetelor d e păcătoşi care i l
u rmează pe Moise eSite i nteg ral d istrusă,
i n cit nu se poate şti dacă a avut o redac­
ta re cu u n ca racter antiotoma n , d eşi aspec­
tul evident i ntenţionat al d istrugeri i ar con­
stitui un a rg u ment i n a cest sens.
,I nai nte d e a incheia aceste note de
d ru m d aresc să s u b l i n i ez i n mod specia l
CÎlt d e profita bilă este pentru cercetătorul
ramân cunoaşterea m o n u mentelor d i n B u l ­
g a ria, ţară cu c a r e legăturile noastre a rtis­
tice a u fost atît d e a ctive d e-a lungul seco­
lelor. Dat fi i n d că, în ultimul timp, s pe­
cialiştii bulgari au dat la iveală o m u lţ i m e
d e d a t e ş i elemente noi cu privi re l a isto­
ricu l unor monu mente, dată fi i n d i nlten sa
ca m p a n i e de resta u rare care pune În va­
loare abiective o d i n i oară ignorate, este ne­
cesară o atentă reeva l ua re a feno m e n u l u i
a rtistic d i n B u l g a ria medieva lă, Întrucît s i s ­
tem u l tradiţional d e referin ţe se d ovedeşte
tot mai imbătrÎ n it15.
13 In legătură cu a ceastă problemă, vezi
Sorin Ulea, in Istoria artelor plastice in Ro­
mânia, voI. 1 . Bucureşti, 1 968, p . 354.
I I Vasile D răguţ, Picturi murale exte­
rioare in Transilvania medievală, " Stu d i i şi
cercetări de istoria a rtei, seria Artă plas­
tică " , 1 965, nr. 1 , p. 99.
15 Excepti nd i l u straţia 5, pusă la d is po­
Zliţie d e Comitetul bulgm pentru prieteni'e
şi relaţii cultura l e cu stră i nătatea, toate
i m a g i n i l e care insoţesc aceste note a u
fost rea l izate d e a utor.
VAS I LE DRĂG U Ţ
 • S U MAR • SO M MAI RE
- Con şroirinţa noastră p rof,e s i o nallă , o cOln şti,i,nţă po'l'i ­
hcă (3).
D O RI N PO PESCU - Tez.a ulre de a �g i nt d a cice ( I I ) (5)
a rh . H ER M A N N FAB I N I - Stu d i u privi nld resta u ra rea turn u ­
l u i - l oo u il n ţă de I,a primă rio veche di,n Sib i u (23)
a rh . I OANA G R I G OR, ESO U - Ce rcetă, ri la biseri ca m ă n ă s ­
t i r,i i Secu şi rp rorp u n e r' i d e recon stitu i re (30)
N I CO LAE GR I G O RAŞ - rO ate n o i şi o bsenva v il i .QiS u pr'a u n u i
veoh i .m o n u rmelnt de alrtă f,e urd a l ă d i n M o ld ova ( D o l ­
h,e şti i M a r i) (40)
PETRE O P,REA - Decoraţia i nterioară ,a vilei F l o r,e'5 c u d i n
F,u1nlde n i (45)
O LIVrE R V6 L6StCU şi a'rh . A D R,I AN CO RVĂTESCU - U n mo­
num ent d i n ve s 't u l ţă ri i - m ă n ă sti- rea BeZid i n (49)
M I HA I M A N O LAC H E - Ceroetă,�i p rivi nd 'con t ril buţia ar.ti' s ­
tică a r pi ctoni l o r Con s�a ntin Lecoa şi M i, şu Popp l a
,biseri,ca voievoda l ă Sf. N i,c o l ae d i n Şche H B ra şovu l u i
(59)
M I RCEA rD U M HRESCU - D i n nou , d espre m o n umentele
Cîm p u l u n g'u l uli (6 1 )
N I CO LAE STO I C ESCU - M o'n um ent,e le Ţă ri i Româ n eşti şi
M o l,d ovei acum un vea'c (63)
Ş E R BAN SEMO - CÎtevra obsenv'a vii refemitolare l,a tÎ mlp lia
a ş a - zi să d e l a , Cot r,o oe n i (67)
S I LVIO CU RTO (TOIr i, no) - Un te m p l u wposrtru d i n N ubila În
M u ze'u l eg,iptela n d i n T o � i n,o (70).
t
P I, ERRO GAZZOLA - A X I -,a �e.u n i'u n e ş h i n1 il� jIc ă ,a I n stitu­
t u,1 uli i'n t,elnnla'ţion a' l a 'l oa's te I dor (73)
VALEN n N A B, U Ş I LĂ - G ni go �e l'OI ne'sau "Arh itectura POI P'U ­
Imă d iln Româ<n i'a " , B,uou reşti , 1 97 1 (73)
LUCIAN �O Ş U - G ri j< a faţă de monu mente, o Î nd a to ri re
cetăţe n eos'că, patriotică (74)
VAS I LE D RĂO UŢ - Otto D em u s, Max H i'pm e r " Ro m a n,i sche
W a n d ma l er e i " , H i n m err Ve rl, a g , M u n'c h e n , 1 968 (7'6)
VAS I L E D RĂ G U Ţ - N ote de ,d rum d i n B u l g a r i ra (77)
• M I IHAI M AtN O LACH E - Resea'rches Co noe rn ing the Art i s ­
- ' Notre oon seri,e noe profersls,i ,olnnelll,e , u nre oon'sde.n oe
po,l, itiqtu e (3)
D O R I N PO P ESC U - T res'ors daoe,s en 'a1rgent ( I I ) (5)
a,pch . H E'R MANN FAI8 I N I - Eroude 'OOlnoer.na n t la �eSltamation
d e ,l,a ,t our-,Iog elmen t de I 'o nroir enrne moi , rie de S,iib iru (23)
a rc h . I OANA G R I G O RESOU - Rechelpch es s u r I 'eg 'l i s'e d u
mcmaste,re d e Secu et prropas.i't ions d e rreconl stilt uti.o n
(30)
N I CO LAE G R IO ORAŞ - N o u'veaux d a tes ,et o bse.rv,a ti o n s
oon1oennlant un ancj,en ,m o nUlm en lt d ' alnt feodall de
MOl ldar.r ie ( Do l h elŞti i Mari) (40)
P ETRE O P R 6A - La d eoo�a:Hon lilnterrni,e ure de 10 v,i l lra F l o ­
,resoo d e F unid e n i (45)
O LiVER VELESCU et alpch . A D R I AN CO RVĂTESCU - U n
monument rde I ' o uest d e n otre pays - l e m o n astere
de Bezdi n (49)
M I HA I M A N O LAC B E - Recherohes s u r la contril bution a r­
.tisti q ue d e s pei ntres Con' sta'nti n Lecca et M i, ş u Porpp
a Il 'eg !ti,sre vo'ivodalle Slali nt Nilo o'!rc:rs de Şohe:i i B m,şrOvu ­
l u i (59)
COLECTIVUL REDACŢIONAL
RO D I CA BĂNAŢEA N U �se:oretalr de ,rre da,cţie), VALENTI N A B U Ş I LĂ, I U L I U B U Z D U GAN
D U M ITRESCU , O LG A MĂRCU LESCU , T E R EZA S I N I GALlA, MARGARETA Ş I.PO Ş .
Redacţia : Calea Victoriei nr. 1 20, Bucureşti, sectorul 1, telefon 1 3.98.1 7. Administraţia : I.S.I.A.P., str. Brezoianu nr: 23-25.
telefon 1 4.67.99. Costul unui abonament anual este de 1 40 lei. Abonamentele se fac la redacţie sau la administraţie.
I Lei 35 I I
80
www.patrimoniu.ro
• C O N TE N TS •
M I RCEA D U M I T' RESCU - De n ouve a u sur l es m o n u m e nts
d e Gmp ur l u1 n g (61 )
N IC O LArE STO l rG ESCU - Les m o n'u m ents d e V'a l achie et
d e M olld arVri,e , l e Sriecle pasis e (63)
Ş ERBAN S E rM O - Quelq ues obse�v,atio n s concem ant I ' ico­
rn os1las soi-rd i'sanlt: d e Cotrooenli (67)
S I LV I O C U RTO (To rirno) - U n temp l'e purpeslt�e de Nubie
dalnls ,I,e M usee d ',eg'y1ptolog ire de Tmi no (70)
PI ERRO GAZZo.LA - Le 1 1 -e me reUln;ion s'OIi,e nti,f.iqtue de
l ' l mtirtut i n, bennaltiona,J des chatealux-f,orts (73)
VALENT I NA B U Ş I LĂ - Gr rigrare I on e'5'au , "Anhtirtectura popu­
Ira,ră d i, n R'amâ nIL a " , B u'c ul �e'ş:t i , 1 <97,1 (73)
L U C I A N RO Ş'U - Le soin e nrvers les mo numents, u n e obl i ­
g:ation partd oti q ue . (74)
VAS IL E D RĂG UŢ - Ortto Demu s , Max Hi,nm e,r, " Roma n i'sahe
W1 al n d m all :e re i " H il r m e r V,e r1 llag , M UtnlChietn , 1 968 (76)
VAS I L E D RĂ G U Ţ - Not'elS de Vroy,agre en BUII'gmi e (77)
•
- O u r Profes'slio n a l C cms ai'enls'e , 'a Po l itioa,1 Co-n ­
sdense (3)
D O R I N POPESCU - D a d a n Si l ve r Trea s'Ulr,e s ( I I ) (5).
a �c h . H ER M A N N FAB I N I - Stuid i e s Corn oerm i,ng the Re'srto­
ra tion of the Dwe l l i n g -Tower from the O l,d Town
H a l i in Silb i u (23)
mch . I OANA GR I G O RESCU - Res'ea �oh,es by th'e C h u r,ch
of the Secu M o n a stery a n'd P roposa l's for the Reconrs­
tituti o n (30)
N I CO L,A E G R I O O RAŞ - N ew Da t,a a n d Observati-o n s o n
-a n O l,d Med i eva l M o n u ment i n M o' lld avia ( Do l h eş t i i
M a ni) (40)
PETRE O P R EA - T h e Ir ntenna l D eoolrra tio, n fmm the F, l o rre'slc u
Vi,liI a i n F u n de n,i (45)
O L i V E R VELESCU ;a n d .a rah. AD R I,AN CO RVĂTESCU - A
M o nlu m enrt i n the Wrest S ide of the COIurntry - t h'e
Bezd i n M o n,as te ry (49)
t irc C'OIntri bution olf the , P,a i,nbers COlnlsr1laln:ti n Leooa ond
M ilş u , POI pp in the Hor$l p o da r Churoh Sf. N i oo l a e ,i n
Schei i - B nalşOvrul l'u i (59)
M I �C EA D U M ITr R ESCU - Aga,i n on the M o n uments from
Gmp U' l u ng (6 1 )
N I CO LAE STO I CESCU - The M o n'Ume n ts o f W,arl la oh i a a n d
M or ldalVlila One Hund reld Yeo ns olgo (63)
Ş ERBAN S E M O - Some Observ,a ti o nrs o n the I co n osta s i s.
50 - oaHed fro m Cotrooe n i (67)
S I LVIO C U RTO (Tonino) - A Rlu perstnila;n Te mlple �nom Nubi,a
,iln th'e Eg 'y1pti'an M Uls'elu m ,itn Tro rilnro (70)
P I E R, RO GAZZO LA - The X I - th Scientil�i'c Re u n i,on of the
I nroernratiotnra l I n s:htult of It h,e Ca'stl,e's (3)
VAL, ENT'INA B U Ş I LĂ - Grril90,re l oneiSro u, ,,A.rhi rt ecturra potp u ­
Imă d iln R,o m ân ira " , Buouineşlt i , 1 97 1 (73)
LUCIAN �O Ş U - The Calne for the Mon umenrts - o Girv,i'c,
Patrioti,c D,uty (74)
VAS l rlE D RĂ G U Ţ - Otto Dem us, M a x H i rrme r, " Ro mlani's,ohe
Wa nld ma l e r,e i " , H i, rmer Verlarg, M liin che'n , 1 968 (76)
VrA SI LE D RA G U Ţ - Trarve l's Notes hom Bur lrg a n ira (77)
(redacto r şef 'a dj.), M I RCEA
40880 I
bu l et i n u l m o n u m e n t e l o r i s t o r i c e n r . 1. 1 9 72

www.patrimoniu.ro
 r..-----B-
U-L--I-
ET U L----l--..
N--
�

IMONUMENTELOR ISTORICI
L a n u l X L I n r. 2 1 9 7 2
J

www.patrimoniu.ro
CONSILI U L C ULT U R I I ŞI E D U C A T- I E I S O C I A L I S T E

BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE

-- Nr. 2 . 1972 --

-- AN UL XLI --

www.patrimoniu.ro
Coperta : J EAN E U G E N
Prezenta re g ra1f i,că şi teh n o red aota re : G H EO RG H E MATEI
Coperta 1 : H a n u l M a n uc
Coperta I V : B i serica d i n G u ra Sada, l ad u l (deta l i u)

CO LEG I U L D E RE DACŢIE

ŞTEFAN BALŞ, CONSTANTIN BALAN, VIRG I L BILC I U R ESCU, RICHARD BORD 6NACHE, CONSTANTlI N , DAKOV,I,OI 'U , MISU D.AV I D ESeU ,

VASI L E DRAGUT, CONSTANTIN F LOREA, GRIGORE I O N ESCU, C O R N EL I �IM I E , EMIL LAZĂR,ESCU, MARCEL LOCAR, PAU L PET R ESCU,

D I O N I51E P,I PPI D I , A D R I AN RADULESCU, LUCIAN RO ŞU, (redo.cto'f şef) , VlI.RG I L VATAŞIAN U .

www.patrimoniu.ro
 HANUL MA NUC - CERCETĂRI ARHEOLOGICE
PAN AIT 1 . PANAIT
Ina,ug u ra<t ,I,a 30 i Ulllie 1 97.1 Î n u rm a ,unor a m pl,e l'ulcră,n i
de r.es�a UfOlre, ha nu l ri ,d i oat de bog .a�ul ş!i il nf, l ue,ntu' l neg u s ­
tor şi o m pOlH tic 5ma n u e l Mr i rZtO ia,n bei 1 oon sti t u i e ulnu l di,n
' l ,ula ră'ni de oo n stnulo ţili de '0 as,e menea am pl.oalre. Mai m u -lt
mOinu mentel'e ,repre2)en�,a-t iv.e ·a·le B,u c ulreşrt:Jidor. Li,tem 1Ju r'a de
s pe:o ia llitate a altrirbui 't a proa pe În exdu si'viltate ao e. st ed i f i d u
Î n ceput ul ui ,de 'Viea·c X I X . Astf,el G . 1 . 1 0ln neslcu - G i o n .oo n s i ­
dem că h·anu l a fos,t c l ăd i t d upă căderea I' u i Se,ld m a l
I I I -, I.ea , adi'că p e d a 1 8082 . As upra ·ooestei d a,t e ·s,e v,a oip �i
şi G e o rge Pot ra În d ouă d in l,uoă rHe sa.le, oea ,d i n 1 943
r epr,e z,e n tÎ n d o va loroa' să co nt ri b uţie , I .a i st,o nia h a n'u r i l Oi r
b u o ul re ş ·te ne3. R'e perto r i ,u l b i bll i o9'rami c ,aii mon umentelo.r fe u ­
d a le d i n B u oulr,elşlti i -·a pe,rm i,s ,ce r·cetăt.o rul,u i N . Stoi,c e,seu
să 's,e m na l'ezle pOlsilbHitatea ,ex.i st,e n�ei a d ouă ,etape de oon ­
strucţi,e, l,u oră nHe d i,n 1 808 repre z, entÎln d o ,ne'c.ons,t rucţie a
uno r c l ă,d i r, i ma i vec h i4 . A u·to'rul Îşi ,baz.a laoeastă i poteză
pe Î ns·e mnă,ni, I,e II, ui IlO a n Sli n D.orbr,e !p r.ilvi n d m a rel,e - inoenld i'u
d i n 23 'a ug ust 1 804, ,Îln ti mpUiI ,că'ru i'a ,a,u 'a rs " două poduri
pă g îrlă, unu la Poarta din Sus, altul al lui Man uc, cu
h a n u lui Manuc : şi Încă un pod ce merge peste gîrlă la
casele ispravn icului de ungureni, În dreapta hanului lui
Manuc . . . "5. IÎ' n ,l uar6 nill;e de s,i nteză oalre ou vălJut ·I umilna
ti pa,r ul'u i Î,n u l timel'e două deoen i i , data de 1 808 este p're­
l-u a tă fă ră n ildi .o r,e zervă6. O .notă al Pamte ·se degajă d i n -h - u'n
stlu d i u OOI'1lSlalc ra t ilstoriei bi seniloi i Curtea V,ech e , ,a pă, n ut Î n
1 968. Autorull 'a'n'al!oi 2)e'a ză cOIn 'sti tu i rea ter·en u l u i cHto riei , l u i
M hroea Gioba nu l Î,n Il,umiln a h ri s'o vu l u i de p,alroel .a. re ,a C u rţi i
Vec h i , 'e m i,s l a 25 i'aln ua ri,e 1 798, -oprin,d u - se 'a' s uipr,a I L stei
e m baboar Ho r. Di,n 'P �eal m bl1 l,u l -aloestui Ita bel ,r,ezul ,tă că el
a f,o st Îlntoo.m it lilniţi,a-I În 1 809 pe ba2)a Î' n semnă,�ill or con­
didlor vec h i d i n 1 .o priHe 1 806 ş i " din multe foi". La .ru b r i oa
pa ha rn i o u l'u i M a n u c este 'c o n s'e mnată s'uma de 8 , Ie i pent·ru
că ·a:oe.s'ta posedă două prăvă lii Împreunate În lă untrul În
zidirea hanului şi le" a re cumpă rate d e la văduva lui Anton
Hio - peste drum de puşcărie "7. 5m balt, i lO u,1 eSlt,e destul de
m odest avÎlnld 'Îl n vedere că pe .alceea şi l.j·s tă alRa re 'Un
D ob ra oojooca'ru cu 26 I,e i, Ii l i e Herg'ell i ,u .ou 1 3 I,ei ş_,a . P,e
baz.a a'cestu i document 1 . N . Dă rvă'res'c u oonls ideră oă H an u,l
Man uc a fost c o n st ru i.t Î n 1 8068. Da'că l uoru l"il l'e stou aş·a
Î, ns,ea m, n ă că Î n deou rsu:1 ·a opt -a n i te�en u l ace's'�a , ce
ocupă ·co l ţ u l de s,ud - est a- I C u rţ i i Veoh i9, a 'O u n os·c ut patru
pr'Olpr.i,e1!a,ri. P' ri m ul , a test,at În 1 799 ·e,s-te S,a-i ,g .i NkOll oae 1 0 ,
.a poi Î n 1 804 un neg ustor M ă, rg ăl r i t 1 1, sc u rt ti mp după
a cesta t reb u i e să - I fi stă pînit Anto n Hli,o şi apoi văduv,a
sa de ,I·a ca re l -a ,c um pă,ra. t M al nuc .
Amenaj,a rea ·u n ui edif.idu de p ro ;p o,rţi- i l e Hanull,u i M a n u c ,
chila r de ,c ătre u n m a re neg'u s't or ,oa Ema,n uell Mrinoioan ,
o
n,u era o ch'esti,une prea u ş,oaIră , m ali .o 1'els ,Î,n conj'u·nlc tul/1O
' .l uoră,ril l,o r Icom a n da,te de M on>Ulc şi oomp l,e.talr.ea cunoştinţe­
even i m entel or ce s-,a u suooe dalt În pri meJe decen'i i ,a l e s·ec.
al X I X - lea 12. Ră lJboiul ru so-·t u rc i2)buc n it ,În 1 806, Î n cu rslu'l
1 H. Oj . Siruni, Bairakdar Moustala Pacha et Manouk Bey, "prince
de Moldavie" in " Ba lcania " , VI (1 943), p. 65.
2 G. lonnescu-Gion, Istoria Bucureştilor, Bucureşti, 1 899, p. 493.
3 George Pobra , Din Bucureştii de altădată, B u cureşti, 1 941 , p. 26.
I dem, Hanurile bucureştene, B u.cu re'şti, 1 943, Ip. 3 2.
4 Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor leu­
dale din Bucureşti, Bucureşti, 1 961 , p. 1 02.
5 I l ie Corfus, Cronica meşteşugarului Ioan Dobrescu ( 1 802-1 830)
in " S.A.'I . " , voI. V I I I ( 1 966), B'uc.u peşti, 'p. 3 2 1 .
6 Istoria oraşului Bucureşti, M u ze u l de istorie a o,roşu l u i B ucureşti,
1 965, p. 1 49, !nota 1 .
7 Pr. Ioa n N . Oă rvărescu, Noi contribuţii la cunoaşterea trecutului
lostei biserici domneşti Curtea Veche din Bucureşti, actuala biserică
Sfintul Anton, in " G. lasul B'i se.rid, i " , XXVII ( 1 968) , nr. 1 -2 , p. 1 41 .
8 I bidem.
9 Pa nait 1 . Pa na it, Evoluţia perimetrului Curţii Vechi in lumina
descoperirilor arheologice (sec. XVI-XVIII), Î n " Bucureşti, M a teriale de
istorie şi muzeografie " , Bucureşti, V I I I , 1 971 , p. 84.
10 1 . lon-a.şau, Un plan inedit al Curţii Vechi din 1 799, În " R . I . R . " ,
voI. X I I I ( 1 943), 1 . p. 63.
1 1 'I bidem, p. 63, nota 5.
1 2 Pa nait 1 . Pa nait, Aspecte din lupta maselor populare bucureştene
Împotriva regimului turco-Ianariot, B u c u reşti , 1 962, p. 55-57.
www.patrimoniu.ro
că nu. i a .o naş u I B, ucure şti 'a ,f.c�slt oloupat d e dÎ teMa .o r.i de
trupe străli ne, ,ena depa,rte de ,a orea un lo ad r u p,nopi·ce uno.r
dedt a'tit, s·e c u n ooşte fialptul ·că IÎn 'ul l t1imell,e ll unl i lal le aln u l. u i
1 806 bUioureş,ten il i a u ·�olslt s-all'vaţi de j:al�u ni:l e .t r-upe.lor oto ­
mone de ·c ătre M a n u c oar·e a depus Î nl s emn at e efo rt u r i '
ma,teri,a l·e , pe IIÎn gă Idemn ita ni i 'În lall:te,i POlrţi 13. D,eci .I'a a'eea
d a tă i,n te,resele I'uli IM an, ulc IÎ n . B u a u re şt i ,erou ,e,vli dente şi 'e .le
depă ş,e a u , ,p nobal bi.l , slil mplul senti men't de fli l al ntro pi.e . H,alnu l
tr,e bUli,e ,să �i fo.st a men:aj'ait ma'i degl ralbă Îlntre 1 804- 1 806,
sourt .ră- stimp de nel,ativă I j. n i, �te ,I a B uc u neşti . .Î,n f,e llu l ,aoesta
ş i - CIr găsi j U' sti:� ilca\fiea CltÎt 'Îln' s,e mnă rHe I,uli l o-a n Do brelsou
din ma hla' l'a'ua B:atişltei aÎt şi notălrilloe vechi i oondilCi ,a e m b a ­
ti,c a r,i !.or bi,se,nid i Curţii dom neşlt i di,n 1 806- 1 809.
It n 'o u nsu l ,a.n1Ltl u i 1 953 Ş,anHe,r,u11 ,a rheo l o -glilc B Ulo u, neşti a
o r9'alniza,t Î n ,i,n ointa Ha.n u l'u i M a nuc Ipnimel.e 'săl pătlu ni ·a rh eo -
1 0gliloe. A fo�t t rals'a't u n ş'alnţ, .ori entalt N - S, l u n g d e 9 m ,
o a're a permL s ,s tal b ill ,i ,rea stna't i glra$i,ei pînă , I:a odÎlnc i mea de
4,30 m 14. Fi, i, nd o Sălpă,u Ulră de ,s'o n daj , nu !S- alu putut ex.t1i,nd e
i n,ve�ti'9 aţi ill'e nli oi ·a s upra mo n u m entul u i ş'i n id a Întreg'i'i
sup ra�e ţie a c u rţ i i ,i nterilo a'ne. De 'a'lltfe, 1 , l,a ,aoe,a dată, s·e
a'�I,a u IÎn .a-tenţ'iia 'c ercetăt o r Ho r, c u p r-ecăld e re, veslt i g i i l -e C u rţ i i
Vechi i . Fiapuul ,r·ezu I 'tă Î,n mod e-loI iden t d i,n co n d u zi i .l e ·ce
Î'n chei,e ,s't ud i ul ,r,e zLJ\l.talt el,OIr orh,e,o l.09ilOe di,n a n i i 1 953- 1 954,
u n de se s u b l.i n.i,a ză 'c ă 'v i i'toa.rel,e oeroert ă,ri din jlurul b i, $Ie·nilCii i
C'oUI�tela V'ech e ş i ,a ,ţos'r u l' u i han M a,n u c v,o r d a posl i b ill i tla, tea
fo nmu·I ă ni i uno r i!potez,e " mai sig u re cu privire la geneza
oraşului şi a primei c urţi dom neşti di n Bucureşti" 15.
În , l u na o ug ust 1 967, Conrs,i,!.j.u l pOpiUl l,alr aii m u n i'Oi pi, u l u i
B u cUl�eşti a · h otă, nÎt ' r,e' llUalrea sllu di i,lo,r d1i,n zona Cu.nteo
Veche, pri mle,l ,e 'o bi .eot ilve �i ind hfUlb�l e Cu rţi i V,ec h i , pă'stra;te
În s tr . So,a'nel'ui şi Han u l Ma ni Ulc. Un 'Ooll.ecrt:Ji,v 'I a ng de alrh·e o ­
I,og i , i·stOlri.c i , ,a. rh i'uecţi , i,n g'_ i,n'e'ni 16 alu Î noeput oercetă,rill e şi
p no.i.ectal rea ha n u:I'uli , va l .oniHoÎn d u -ls'e .atît ,şrti'r i-l e sorise dt
şi s,j tuaţi 'i, l,e de,s oop e n i t,e pe t,e,re,n .
'
C'e roe.tălni,l e a rhe'd log ,iloe -a u afiectat ,Î n pri m Ui I I1În ,d c u rtea
i n te niloal ră , m u l,t Î n ă' l ţia,t ă da'to ni.tă oa, nlt i it ăţ i i i men, s·e de mo l o z
p rov,e n' i t ,În 'Sl peoi'a,l de l a demoll;a,�ea să,lli i Dalcli,a . P,ri m u l şanţ
a fost 'O r1i·entat E-V şi a st ră,bă 'tl Ui t ourt,ea pe axul bngitlu ­
d i na,l , Iperm. i�Î n d 'alsrt:Jfed o om p' llet,a rea cun .o a ş.ter i i .5'i t Ula ţiei
stra ti 9fiQl� ioe. Î1n f. u nc ţ i e de ve s'b i g i i le s,emn:a l a te săpătu r i l e
s - a u extins o t,Ît ,Î n ' i .ndnotă c î t ,şi I Î n pi·-.,n iţe S'QlU p e străzi:l ,e
Învec inate , ,n u mă r ul l şO n ţ u rillo r des·c h i.s e fioiln d de 28. Secţi u ­
'
n i l e d i n i ncin tă a u urmă rit p reci -za rea foi şoa re'l o r de pe latu­
rill e de n o rd şi ,s,u d , .st-abi' l i rea n'ivelu l u i de ,căil.c a re Î n seco l u l
a l X IX - Ilea , s:e m n,alilai rea ev,e nilJu all elor QO, n.st.rucţiri ont'e r i'oO<r,e
l o r p�i,v ind evo l,uţi:a la 'cesbu i ter,e.n ti m p de ma i m u,lt,e se-coll, e.
D eoa rece s-·a semna' l a,t 'O mali malre deln sii'Vate a ve.sH g i i lo r
'Î n jlum ă tatea de eSlt a c u rţi,i , .a,ilo i alu ,fost tr,a·s,a te ş i ce-I,e
m a i m UIl>te di·n şa nţUlr1ill ,e d in .iln o i ntă (S, 1 , I I , I I I , IV, V, VI)_
CÎ� pniVie�te pivn,iţe l,e , a tenţi,a a fo,s t reţi n ută Îlndeos-ebi
o
de latu ra nordi,c ă a h a n-u l u i , und e o p ro a,pe toate şanţu­
ri,l e tra-s'ate ou a,vut o,ni,entalnea N -S, oOirespurn z,Înd -albÎt pa n ­
t/e-i -t erenul,ui dt ş i 1f:\lonullui ciQInst/1ucţi.e i. Ma i puţ i n ,a f'o_s t
studilaltă ' I'a t u ra de sud , Întrucît ·e a s-e pr,eZlintă m ult modi:fi­
'caltă În urma 'u nor Irerpetate repa,raţi, i di,n s·ec. XIX-XX . La
e�teri'o r a u fost deslch i·s·e , IÎl n g.e n-e.ra l , aÎtoe d Olu ă .şonţ'Ulri pe
1 3 H. Oj . Siruni, Op. cit., În " Ba lcania " , VI ( 1 943) , p. 65.
1 . O. V. Ros-e tti, Săpăturile arheologice din sectorul Curtea Veche,
in " Bucureşti. Rezultatele săpăturilor a rheologice şi .a l e cercetărilor
i storice d i n a nu l 1 953 " , Ed. Acad . -1 954, p. 257.
15 O. V. Rosetti, Curtea Veche, i n " Bu c u reşti i d e odinioa ră " ,
Ed. d e Stat, 1 959, p . 1 55.
16 Printre
persoa nele care şi-.a·u a d u s o valor-o asă contribuţie la
cerceta·rea şi restaura rea H a n u l u i M a n u c cită m pe: arh. C . Joja,
M . Ca,n�iIHi, A. Ştefă n.e:s cu , P. Petrescu, a,rh. ŞI. Aopovi'O i. -U n s prij i rl
preţios d e special itate a u a cordat membrii Comisiei de avizar-e a
D i recţiei monumentel-or istorice d i n ca,re a u focut pa rte arhitecţii :
R. Bordenache, P. M iclescu, H . Teodoru, G r. Ionescu şi L. Vas ilescu .
fieca re l alt u ră , u nm ălr'i ndu - s e i n s ă şi l u c ră ri l e ed iHta r- u rba ­ p � 'n e u n strat Înneg r i t cu b ucăţi de c ă r b u n e , c o n.ţ i n Î n d şL
n i s t i oe oa ne ou a,f,ectat �tră z i l ,e 30 D ecem b rile , Că l d ă,ra ni ş i p a i,o, a s e . Plrilffi u l pavil ment de c ă, răm idă , o n i zo n. t a'l , a a pă rut
H a l e lor. S -, a u săpat o stf,el ooa . 300 m p, d ilst'ni b u iţi p e l a - 2, 1 5 m şi , e l s,e Î l1t�lln e- ş te pÎ, n ă l,a zl i d'u l sud i c a l casei
Î ntrea g a z o n ă ooupată d e m onu m eln t. d om ne-şt i . Sî n t fol:o sli, te fr,a g m ente de că ră m idă alrulncate
C e roetă,ri d'e ,a rheol o9'iJce 'oOlno bo,r,a lt,e c u oel e a rh i tecto­ pe 'u n pot de pă m Îln t g a1Ibe n - ve n,ui . A,ce-st JjQivilm e,n ,t co�es­
n i oe a'u d ov,ed i t ' că h aln u l M an.uc n,u ,esrt:,e o oonsbru'cţie u n i ­ p u n d e etapei de amenaja r,e a h,rube,lor oa s e i s,l uj,i tori J. o T.
ta ră . E I a fost a m e n a j'a t , pe u n ,ter,en 'Olcupa't d eJa de do u ă S u b ,a,oest pa viment, În p a,nt>e,a de v,e,s,t a il n d'lite. i , s - o u Î n tî i :
ci ă t dlilri Oe fo rme' ază ' I at u na de tn'ond a h a n u,I,uli 17, d e z i d u ri 'l e n i ,t a lte ,n o u ă str'al tuni , u n ell e d e pă m Î,n t p urt,a.t f ă ră u rme
d e i n oi,n tă , d i'n sec. X V I I -XV I I I , ·a le Cmţi,i dom n e ş t i , p reic u m a rh ,e,o l . o'g i'ce, ,ca' re ,alher n e'a ză ou dep u,n e ni d e c ă,rrb une, m o l oz
ş i d e 'oa se d e tî rgoveţi ,d i,n 'se'c. X V I I -XVI I I . soo'u n i sliip O' l uv'i,on a,r. La - 4,03 m a a,pă rut u n u,l t i m str'at
f.o nmat d i,n b u c ă ţ i de că ră m i l d ă p ro c u rată p � i n d e m o l .a rea
Âstfe, 1 , d e p ă ş i,nd u - se c u m u l t ,sltrilCta ,veri f i oa re la d a, t.e l o r
uno r c -o n stru:cţi'i . N 'U m a i l,a - 0,45 m m a1i j o s a fost i n ti,l­
sorise Is a u preciza rea lurm e,loOlr u no r pă rţ i -Qll e m on u m e n' tu ­
n i tă o p î n ză de a pă . i n t.ot a ce,st p roces de Î n ă .l ţo r e � tere­
l u i , d ils pă rube d e - a ,I, u n g ul a,n i l'o,r, s -o u o bţ i n ut ,f,e zlu ha te d e
n ul,u i . a u fost a,d u s'e ,fnagme,n't e de voO,se s'a u de p l ă oi de
o ,rea l ă va loOa,re p niVii n d c Ulnooştere'a Curţili d o m n e' şt i . E I ,e ­
ter,aootă pr-ove n irte de l,a pa l,a ,t u l v o i ev o d a'l , ,o b iecte ca re ,a u
m e n ,t u l es'e nţi,a l oOo n stă În dov,e di,ne'a fa ptu l,u i că M aln u, c n u
�
a 'Ou mp r t l a , iln oe pu t u l s'ec. a l X I X - I 'ea
? .
u n tere n 9 0 -1 . Eil
fost f Ol I,o s i te ,l,a d ilferHe i mta loO ţi i . Astf e l , dacă p.Î n ă l a p r i m u l
pav,im e n t s - a g ă Si ilt ,n u m a i cera m i'că d a t î n d d e l a mlij, l oo u l
a b e n e�l c l al t d i n o a p u l ,1 o:c ull,u i de d o u ă 'c l ă di ri , pe oa ne
sec. a l XV I I I - I,e a ş i di n s'e c . O'I X I X - l e a , d e , l,a a ces,t ,n ivel
l e - a u sem n all,a t , I a 1 790 ş' i 1 79 1 i n ,p lon uride �I or a.t.Ît P u rc e l
de că,ka're pÎmă 100 ,u l ,tilm u l lS'uroO t ,d e c ă,ră m i ,d ă au a,pă rut
cit ş i 6mst 18. Ce,a d e v,es, t ,es,te ' o oa să palt ru l a t,eră , den u ­
m a te ri'a l e a rh eo,log ice d in ,s ec . XVI I -X V I ·I I . A b i'a În ui lti m e l e
m i tă d e n o i c a sia d o mnea �că , oea l a l tă , ,a Hată v i za ,v i de
stratu ri , oalr'e s,u prop un de fa pt n,i, Sliipu l oO,l u v i o n a,r Î m b i bat
fo�ta P. i a ţă d e F ,I,oln i , fi j,f)d m ult p r,e l un g. ită ş i , a VlÎ nd pe
de apa freati:c ă , s -oo u g ă'Sii,t f m g me n te d i n s,e'c . ,a l XV I - le a .
l a t U' ra de ' s u d rprob,ahi l u,n fo i şo r, ,e l ,emen,t ,a d e s'e,a Î n tÎ l nli t
Acetst Ifapt 'i'ndrircă Î n mod oe�t că a'cţi ulne,a ,d e o bţ i n elre a
la c 1 ă d i rill e ma i i m po nt a n te a , l'e B u o u re ş t H o r d in sec. XVI I ­
ter,e n du i ,s -'a desfă ş -uroOt ,Î ndeo s e bi În sec. XVI I -XVI I I . Co,n ­
X V I I I . AvÎ,f)d Îln ved e re u n,e l,e d ooume,n, te de l a sfÎrşi'D u, 1 sec.
c 1 u z i ,a e'Slte 'conf,i' rmată şi de exi stehţoO z id u r i l o r de i noi n tă
a,1 � V I I I -d ea ,aloea, �tă ,a ·d o'u'a d ă d i re o n u m i m oo �pu l s'l u j i ­
oO l e Cmţi<i d o m neşti21. C e l m a,i v,e ch i a foslt ,repe rat i n s u b ­
toOrl i l o r. C el o r do u a oa s'e, m e şte ri i d i' n seoo l u l 'a l X I X - Il ea l e
so lJ u l cos'ei domn 'e şt i , !pă rţi di,n e .l �ili n,d .î n g l -o ba te i,n z i d u ri,le
vo r a d ă u g'a l a �ur,i,l e d e vest, s u d .şj �st 'a l e h ,a n u, l u i ,co m a n ­
a,ceSlt�i oI ă d i'ri . Z id u,l d e i n cit n tă a'ne 'g nOis i mea ,d e 1 , 1 0 m
d a t d'e m a 're le in e g·ustor.
ş i est,e fă c u t d i,n că,răm i d ă r(28X 1 4X4 om) şi m o rta r a' l b
Toate s'e.cţi .u. nl i l e d e slohise ,Î n , i n c i ntă a,u d ovedit că o
ext.rem de rez i ste n t . O ri'e nta re, a l u i es'te SV- N E , tă i n d
b ună pOirte d i,n tere n uii respectiv este s m u.lls ra l b i e- i rÎlu,l u i
o b lli:c stra d a Că'hdă ra �i . După c e s,tră bat,e s u b s o l,U' 1 ca,sei
D,Î boviţa p r i n d e p u n e ri ma s i ve şi repetate d e mo l oz , res ­
� d .o m neşti , z i d u l t reoe s p re g a n g . u l de a oces Î n cwtea h aln u ­
t U fi! de la g rojdulni'l e d o m n e ş t i , pămÎlnt p Ulrt'at d e l a lo:o u ni
l u i , d a,r este d e m a n te l a t Î n traveea , n o rd i ,că 'o p i v n iţei c a s e i
pe c a re se Î n ă'lţa u n o i oIă d i, ri etc. O pe r a ţ i ,a de ext i n d e re
s l ujli,t o ri l.o r. L a ,oca . 12 m d e a ce st g'a n g z i d u l rea pa r,e
a Cu rţ i i s p r,e s Uld a fost oon sta nltă IÎ,n ce p Î nd ,ou s'eoo l u l a l
iln dneptÎrnd u -,se s-pir,e N . , pe' rmiţ;i,n d last�e,1 a dosme-a t u m u l,u'i
XVI - l ea p î n ă tî rz i u Î n s eco l u l a l X V I I I - l ea 19. Stra t i g ra f i a
p o rţ i i de j o s a C u rţi,i d omn eşt i , s u rp,ni,n s În m ij l oc u l stră z,ii
te>ren u l,u i ce rcetc.t s e p rezi ntă oOa o s,upr,alpu , n e're de n u m e ­
30 Dece m b ri e , F'uln d aţ i a a cest u i zi,d a fost a' ştenn ută pe un
,
;o a se slt r,a t u ri d e pămÎlnrt: , mo l oz, resturi m e' n a j e re . Astfe l , p a t ,d i n ţă r u ş i d e .l e m n I,u n g i d e CiOa . 1 m . Ei ou �ost .o bţ i n uţi
lIn ş o n ţ u l I s-,a oonsrata't că p î n ă l'a - 1 ,25 m s e ,a f l a u n p r i n d es p ica rea u n o r t r unch i u ri de copaci cu d i a m e t r u l de
s,bra, t c o m pact de m o, l oz pnove n i t d e l a Zl i d u ni ll 'e ,s ă lli i o. a oi ,a
0, 1 2-0, 1 6 m, Pa,n i i elna, u puşi pe tr,eli ,nÎ n d u ni , d i st o n ţoO ,Î ntre
n ă ru,i te Î n 1 935. Pă. s,t na'nea a'oeSlbUii moloz i m p u s'es,e .ch i a,
.
� ei f i in d , d e 0,30-0,40 m . s' i 'ste m u,1 a oe's ta de a 'c.o n s o l id a
a m e' n a J a r� a pe toat,e cele pra1:Jr,u , I a t u l ri 'a u no r c u rţi e n g l eze
f Uln d aţ i i :l e un or Z! i d u ni pe pi l oţi d e I 'e m n a m a1i f o s t s e m n all a t
c a re p e r m l tealu ,a coes u' l l , a s,u bs oO l'u ri . Ace,st straI! a f,o st com ­
ş i l , a ,a'lte d ă d i ri a'lo8 sec . a l X V I I - le'a d in :w n a Cu rtea
!
plet Î n d epă rtat n u nm a resta'u ră r i i rece nte. U r m a a p o i
_
Vech,e22 ş i a fost i nt re b u i nţat p î n ă tÎrz,i u Î n s,ec . a l X I X - l ea ,
o d ' �'Ul nere d e pa1mlln t oen u ş i u ame,s te,ea t 'ou ,pi,et�iş ş i că ră ­
. � . exem p l ul c e l m a i o o n c l u d e n t f i i,n d b i s e ri c a Bă l a şa d i n
ffili lli I ng ust,e . D,m e l , p o m e,a u g'ropri ,l e ulnolr va'm i ţe c a,re i nd i ­
a'P'ropi ,ere23.
c a u fia ptu l ,că neprezliln tă 'o etapă d e o ons,trucţi,e s a u de ref a ­
c e re a edrifi, o i u l u i . O m o n e d ă ' r u s e,a scă ,e m i să Î,n 1 828 d e s ­ I n t r- u n a diln Î ncă' PenHe slu bso l u 'luli oa IS eli d o m n eşti a fOS,t
' tra:s,a ,t ,un ş a,nţ, pe rpel1d i c u l'alr ,pe z i d u'l de i n:o i n tă al C u: rti,i
co peri tă IÎ,n a cest strart, ti'n d e ,a a t'ni rbr u i n i vd u l Ires pe.cri,v
. Vechi . S - a co n sta ta,t cu oO oea stă o c a z i e că z i d u l a fQ � t
etapei d e rep a,raţili 's urvenite după m a rde o ut r,em ur d: n
1 838. P î n ă l a - 1 ,62 m s - a d e p u s u n p ă m î n t m a ro n i u c u .a m e n ajalt după u n inoenid i u ca re e' ste i n d i oa t de u n strat
m u l ,te oa,se de v i t e , i,n �pe6all bov,i d ee , b u căti d e l e m n g ros d e c ă rb un e şi ce'n u şă . In a p rop i e rea f un d a ţ i i,l o r se
p utrez i t e , p a i e , că rămi z i . i n u n e l'e p o rţ i u n i s - a u ' g ă.,s i t c h i a r aHa o v,a t ră a dÎ,n oi tă , ou p e reţi,i a rş i . P'e f u n d u l e i se pă, s ­
g ro p i ou m u'I ,te o a s e , ceea c e l i n dică ' pr,e zenţa Î n a p ro p i ,e'f'\e tra u că ră m i z i m a ri h exa g o n a l e , o a s e d e v i tă a rs e , b ucăţi
a ,u no'r sca u ne de oa n n e . Este o un o s'c u t f,a ptiuii că ,În u l,t i m i i m a ri d e că r b u n e . N uma i Î n s t ra t u l d e p ă m î n t g a l be n de
�
? n i ,a i �e c: .oJ,U' I,u a,1 X Vm -, I, ea şi l,a Î nQep u ti u l -oeil U' i Uir m ă t o,r,
s u b a cea stă d u n gă d e ,că,rb u n e ,s -,a g ăi S i. t un ,� ra g lffi e n t de
b u ză d e c a h l ă oi l i n dri r c ă , a 'O o p e, ni tă c u s m a' l'ţ m 'D ro n i nch i s ,
I,� a c eosta �,o n a s - a·u st,albi I it mul ţi m ălc e,l a' ri ca re Î 'ş i ex,e r­
C' l t o U mese-riia chi ,a r p nilntre rUlilnele C urţi i V,eoh i . Dintr- u n oalr,e d a teQlZă diln sec. a, 1 XV I -' I e,a . Un m o nmlÎ n t d e a d ul t ,
p i ta,c e m i s ,de A'l elOa,n drru M o nuzi Î n 1 80 1 rez u l tă că N i c obe ca,re taie stra tul g ă lbUii ,o!pri nd u - 's e Î n cel f,eud a l t i m p'u ri u ,
S a eg i u c a re ţ i n ea e p i ,st ă 'ş i a că rn i i , şi - a m ut a t sca u ne l e d e n u a co nţin,ut ,n id u n obi,ed d e d a t a r,e. Sc h e, I 'e t u l , p ro bab. j,J
ca'nn � d e ,I a Rad u V.odă Î n g rajdu rile Curţii Vechi, fiind aii ,u n e i femeii, ,es-te s U P W' P'U'S de fUindaţioO cQl sei d o m neşti .
pustII " , pe oa re I,e - 'a ou mpă ra,t " Fă'ră 'a 'a'v ea e l,e m e n te ,c e rte de d,a ta're ,s·e poate c o n, s i d er'a
Î n 1 798. in 1 800 ,s-a h otă nÎt
c o n stru i rea 'u n u i pod pes,te D ,Î m boviţa , u nd e u rmou să se că z i,d u l d e i nl Oimtă este d i n pri m a j u m ătate a s ec . a .l
e x e c u te I u c ră rH e de sa'c ri,fi oa re a vitelorr, da r N i c o l,a e Sa eg i u XVH - I ea şi Qipalrţilne p roba b i' l et'apeJi de m a ni r'e,f aloeri l a
ŞI fm't e l e s a. u Co,s,ti a u oOo n t itn,uat ,să ,t a i e 'vite pe tere n u l fos ­
. C u:rte d a't o rate l u,i Malbe. i B a·s a rab . Con'tem p o ra n e i ta,tea
tei C u rţ i d o m n eşti2o. Ca a t a re, ,s-tr'a tu,1 d e pămÎ,nt m a ron i u cu vatra d e s c h,i,să ,ca re poate .a a p a rţin u t 'Uln o'r ,l u c ră to ri , c u
lfe p re zlilntă ,n i 'vsllU. l d e ,căk,a'ne di n p nim i i onli ali sec. a,1 mOlnmÎ,nt,u l c o m p l et i Z'o loOt i,nte rv,em it ş i e l 'Î n m od font u it,
X I X - l e a etapă de iln ă,l 'ţ a ne ,a HoO n ' u: I,u i M a n u c . Pe . o glros i m e c u p uţi n ul m a te n i oO'l a rh e.o l og i ,c s u rpri n s În stratul a n te r i o r
d e aca . O,2? m s - a fo,rmat ,u n pămÎr n.t ma ronli u , c o m pad, d e !p u n eni l o r d e oenlu,şă ş i călrb u n e, t i n d să cOlnfi, �me a c e a's tă
c u m r'e b u ca ţ i d e că ră midq Î,n g. u Sltă de 3-3,5 c .m . E I Slu pr,a - d a tm,e.
in ·d eoe,n id l e oa re au u rm a t , d a,t Olnită a'cţi'u�'i i de ump.l'ere
a a l b i e i D Î m boviţe i , s - a u c re a t pos i bri l i ,tăţi de ext i n d e-re a
17 I dentifica rea celor două clă d i ri ce formea ,z ă latu ra nord i că a
.
h a n u l u l cu I mobilele i nd i cate in p l a n urile l u i Fr. Ernst si
. F. Purcel 2 1 Panait 1. Pa na it, Op. cit., in " B u c u reşt i ", Bucu reşti, 1 97 1 , V I I I ,
.
a pa rţ i n e a rh . C. Joja. p. 87.
18 G . D. Fl o rescu, Din vechiul Bur:ur�şti, Bucureşti,
1 935, Anexele. 22 Pa n a i t 1 . Pa n a it, Observaţii arheologice pe şantierele de COl'­
19 Aurelian ? a cerdoţea n· u , Un document cartogralic bucureştean
,
strucţii din capitală, in " C A B . " , 1, p. 1 45.
, ,3 C u ocazia l ucră r i,l>O r de resta u r'are efe.otuate la acest dăJca:ş
•
.
din 1 803-1 805, In " Materiale de istorie si muzeog rafie " ' B u c u reşti
.
1 966, I V, p . 245";255. .J � ' .
, 20 V. A. U
s,a const ? tat că i ntreaga construcţie fusese ină lţată j, n 1 838-11 842 ,pe
'
rechia, Istoria românilor, Bucu reşti 1 897 , tom . VI' I I , p. .
part g roşI de lemn. Ei au fost Î n locuiţi in prezent cu un pat masiv de
1 1 9-1 22. .. beton .

www.patrimoniu.ro
 r-- --- -1
I I
I 1
I I

l- _ _ _ _ _ _ J

c.. e.
D

-----

-- --- coR.? U L lll!'

aA2DA

t-ICiWT;'" (2)
: 1 0 1:1. I
t!I&C. )(;VI! l
qmmrmnllll7?!#A.

Ga�Ti
� � C. ·XV\II

"
.� II
,1
/'
u /'
/'
"
l'
//
"
l'
1

, CONOUCTA- S e cl
.1I!.c. RV"

Fig. 1. Plan de situaţie privind vestigiile arheologice din zona Hanului /VIanuc.

www.patrimoniu.ro
Fig. 2. Planul Emst (detaliu), zona centrală a Bucureştilor.
C u rţ i i . Aşa se expl i,că cel de-o i d o i lea rÎ,nd de z i d uri d e
i nci'ntă, ,s u'rpri·n,s ,de d a't a a ce,a sto IÎtn 'ou rtea Ha n u,l u i M a n uc.
Zi d u l de .sUtd este o r·i-e. n:tat E-V, g ălslind u -ls e la 24 m de
l a t u'ra n ord ilc ă o ha n·u l u i . La cca . 27 m de I.a�u ra v,e stică
a ·a ce l u i a ş i m o n u ment, a,cest zid .ÎrntÎ'l ne�te, Îln u,n g h i .o btuz,
z i d ul de e st 01 C u rţili d o mn eşlti, ca,pe se Îtn drea ptă s pre
N N E-,sSV, fij;nd Î ntÎ,lmrit Î,n str. 30 D'erO em bnie a,l ă,tu'ni de cel
vechi i , pent�u ,c a a pOti să se 'Îln,d repte s p re B ă ră ţ i ,e24. Ntu m a i
Î n zo na ocu pată ,d e H a n u l M a nuc , pri n a oea·s.tă no uă
i'nci ntă Curtea ,d om n ea,s·c ă s - a extin s, l a sfî rşitul sec. a l
XVI I - lea, 'c u cca. 1 300 tm p .
Zi,d u l C u rţili de p e l a t u �a d e 5,uld , glros de 0,8S m a
fost Îtn ă lţ.a-t ,d i,n că.rămidă (26X 1 3X4 cm), rOls, tUl I Hi,nd lat
ş i um p l u t c u mortO<r .g ă l b uli omes't,ecat cu n i s'.i,p ş i pietnice, l e.
Faţa Î n g.rij ită este cea d i,ns p re ,i,nteri.o fru l Cu rţili . Observa ­
ţ i i l e făc ute a s·u pra zid u l u,i de est a rată că a menaja rea
aces,tora ·a a v ut l.oc către sfÎ nş i.�u l sec. al XVI I - I,e a . i n stra ­
t u l de ,pămÎn't ce co,reslpu n de s'od u: l u i .de �undaţi,e s - a u
g ăts i t ftfOgme.nbe ,de v,a se a,oop enite c u s m a lţ verde dens,
s a u g a l ben p u tern i,c, s peoifice epooi i b rioncove,neşt i . Sînt
d e reţi,n ut În atcest sens ,şi Îln s e m n ă ni l ,e c ro n ici' i oHoia, l e
reda ctate de Ro-d u Grece·a n u , ca re s'u bl i n:i.a ză că Î n 1 7 1 2
" Domnul Curtea domnească o a u Înfrumuseţat, fiind zidul
d imprejurul Curţii stricat şi foarte scund, măria sa s - a u
indemnat şi a u p u s d ă l-au dires şi l-au m a i Înălţat Împre­
jur-jur făcînd şi odăÎle seimen i/or . . . " 25. Ca otatre, ,În 1 7 1 2,
z i ·d u l exista, recl a m înd Î'nsă l ucră ri d e reparaţie. D i n nefe­
rioQ j r,e , patrtea superi,oalră a o oest.or ZJitd u ni n u s -a'u ma·i păs­
trat, a ş'a că .n u mai p urt,em ,c olnlonet1iza 'i ntervenţi'a meş,ter.i l,or
hrÎn<o oveneşt i . Rezultă c10r Î,n să tef'ectu l a d o u ă mori i,ncen d iti
24 Ambele ziduri au fost marcate, cu ocazia resta u rări lor, cu bolo­
va n i d e riu . Marcajul z i d u l u i vestic s-a executat şi in pa rcajul d i n
faţa h a n u l u i .
2 5 Cronica lui Radu Greceanu, in C ro n i car i 'mu nten' i " , E d . M . Gre­
g o ri a n , Bucureşti, 1 96 1 , I I , p. 2 1 0 .
"
www.patrimoniu.ro
cane a u i n terven it l a s c u rt ti m p ş i cane s-oQtu s'u ooerdat foa,rte
rapi d . Z:i d u' l de est pă's<t rează ch i a,r deals u p ra socl u l'ui de
f u n d aţie, un str.at g ros de căr rhu ne ş i bucăţi de că ră m i d ă
m Ulrd a r,e de f.u m . I..:a zidu l de s,u,d , co m p'l,e,t năw+t d u pă
aoeste oa, l,a'mri,t ăţi , se d ilsting d o'uă s'rrat u ri de ·a,rs,ură sepa ­
nate au ,o d u ngă de p ămînt purtat. Es,be foa rte posi b i l să
a vem de-a face c u cel,e d o u ă i,noendi i oa re s - a u a bătut
a s u pra C u rţ i i d o m n eşti tÎrn 'a mi i 1 7 1 8 ş i 1 7 1 9. Crron ioca r u l c.o n ­
s·e m nea ză c ă foc u l d i n febr,ua, ni e 1 7 1 8 mergînd asupra
"
Curţii dom neşti, au ars toate casele, scăpînd n u mai cele
2
boltite " 6. D u pă atoeslte i nlceln d i i z i d u l de s' ud a fost Î n locu'it
cu lu n şir de pO<ri de l emn 'rid i caţi peste �un daţi'i'l e vech i .
l n sch i m b zid ul de est s - a menţi,n ut pÎlnă ,că tre m i j,l o c u l
sec. a l XVI I I - lea . P,e pa rte·a exteni o a ră a C u rţ i ri s-a d e p u s
u n ,stra t glros ,d e m o l oz, apai u m pămÎn:t ·cenu ş i u , ,m a ron i u ,
p ur rtat, ş i i a r mo l oz, Î n c a re s - a d es'c operit o m o n ed ă
'ruseas'c ă e m i să l a 1 743. Piesa me u r.m e de o ns·u,ră ş i cores­
p u n d e ·ca daltO're ou fmgme ntele d e va·s l;! oero mi oe g ă s,i,te
Î n a oest s't rat. Stooa't erea d i·n �un'c ţilu,n'e a zid u l u i s-o petre­
cut probo b i l d upă o'c upaţia ·str.ălilnă d in 1 769, timp Î,n c a re
CUtr.tea d o m n eOlS'că a ovut m u,lt d e s.uf,e,nit, pri m i nd d e
fia pt u na d i n u l tilmel'e ,Io'v i t u d n,imi'cilt oa,r,e . Zi.d u l a ră mra,s
cu �u. ndaţi,i,le adÎ-n.ai ,de 0,70 m, ou p'O rtea i,nf,e,ni.oalră a
p a m m e n t,u ll u i Î n a lrtă d e 0,60 m ocoperi tă cu m o l.oz şi urme
de ,a rsură.
Ceroetă rill-e a Theolog.i,ce au s u, nprimls tÎm i media.ta o pro ­
piere .a z,i,d ul u'i ,e sti'c r·e s·� urrHe ' urnei loculi rn ţ-e. S - a pă1strat
foo'allte bitne În prim u' l rînd pode.arua Îtn'c ărperi i pe 'o supra ­
f.a ţă d e 6,SXS m făcurtă Id in ,că răm i'zi pă,trate 24,7 ( 1 8)X
24 ( 1 8)XS c m ş i dreptu n g h i,u lm-e ( . . . 1 2X 4). S ub Qicest pav i ­
ment u �meoză u n part de ,mo.ma r ş i .n i s ip ş i a poi u n allt
rînd de că ră m izi d reptunlg h iul'a ,re. Un l ă c a ş de bîrnă de
l e mn toi·e Încă'pel�ea rpe ·a x u'l E-V. P,e latu ra de est s - a
26 I b i d e m , p . 242.
 Fig. 3. Hanul /II1 a nuc. litografie de Lancelot.

Fig. 4 . Hanul /111 a nuc. cromolitografie de /111 . Bouquet, l lJ4 1 .

www.patrimoniu.ro
Fig. 5. Accesul În curtea interioară, 1 967.
g ă sit O bi'�nă de l emn m a sivă oQlre pu,t e.a fi tallpă pentru
peretele de pe această pa rte. In s·c h'i m b, l,a Im ij locu l l aturi i
de v,est s-a gă,si ,t fu n daţi,a ·u n u i s,ti l p d i n că ră m i,d ă . i n căpe­
rea se a�l'a cu 0, 1 5-0,20 m sub n i vel>u l de că l care şi a fost
d i str,usă cu ,ooaz i'a i' n'cend i H o r de l ,a i,n oeputuii sec. 0, 1
XVI I I - I,e a. Prezenta a,o estei i n că peri i n i m edi ata a p rop i ere
a z,i d u. l'u i C u rţil i d o mneşti es·te puţi n obi ş' n u i1tă, de a ceea
şi a,tri b u i rea ei vreun u.i oră şea,n , sa u si stem u l,u i de pază
a C u rţ i i este g reu de fă cut.
Fig. 7. Chiupuri din depozitul de ulei al Hanului Manuc.
www.patrimoniu.ro
Fig. 6. Curtea interioară. amenajată după 1 870.
U. na di n pro blemele esenţi· a le ole ceroetă,ri l or de la
H a n u l M a n u c a fost datQlrea ,I,a tu rili de n ord a ed if.j,cli, u l u i
şi sta b i l:i reo etapelor i meg i1strate de h a,n de-a l u n g u l exi s­
tenţei sa:l e. D in oapul loou,l,u i observaţi He fă tc ulte ,i,n indnta
m>Qin umen�u l ui au oferit o senie , de d a,te li n oo nl1: esta b ill,e.
Două d i ntre acestea se ref.eră la d a'talrea C'a'sei s,l u j i ,t ori,l o, r
şi a n ume zi,d u l de i ncintă de pe , Ia bu ra de est şi o oon ­
d u ctă de d renarea ,apel or d i n pivn i�e le aceste i con.sbnucţi i
spre a l bi'a Di m bo�iţe i .
Fig. 8 . Paviment d e l a o locuin ţ ă din sec. XVI/.
 I zvom,e l e ca rtog rafii ce diln 1 79 1 red a u a ce,ste c l ă d i ri ca
fă d n d pmte d i n a n sa' m bl u l d o m n e s c , C a s a d o mnealScă
este inoo ni'ul �ată de un g a rd , a''<1i n d l, i beră n u m a i l a t u ra
d i,n sipre u l i ţo Cu rţ i i Vech i . Fa,pt'Ui I este ex p l i c a b U pIr- i n a, ceea
că iln c i nta s ud i că a ,t e r,e n u l u i d o m n es'c nu m a i be,n efi oi,a
l a a cea d a tă de u n lJ i d despă rţi to r de o U fs'u , 1 D i m boviţ,e i .
Casa oea l o'I rt ă , d etoş'a tă d e p rima ş i .s e pa rată d e g a rd u l
a m i n t i t, ,are i n' ch i să nlu m a i ju m ă tatea d e est , ,f a ţa d a d i n ­
s p re u l i ţă f i in d d e a s e m e,n e a l i b e ră . C a a t a re , l a sfi r ş i t ul
seoo, l u l u i 01 X V I I I ... l e a , a oeste cl ă 'd i,r i ,exi sta u , ş i e, l e re pre­
zenta u o extilnde re a Gurţ i i d omne,ş t i ,s p re est27, Peln tru
a m en a j a rea case i 1S 'l uj i ,t onid o r , co n st r u ot.o'r i i alu -d i st,rus o con ­
d uctă de apă fă c u tă d i n o l,a n e m a ni , n ,er p fOIt,ejate, core
stră,băti ,n d a ctua l a st radă 30 D ece m b ri e se ,i n d re pta s p re
D i m bovita , p r ec u m ş,i z i d u l e s t i c d e i n c i n tă . La ri n d UiI să u
z i d ul d e ilnai,ntă d i stru se,se , a ceeoşi c'Oln d uiOtă a:l e că r,ei
o l a n e spal rte a,u �ost g ălsi te i n c<O' l ţ u,l s u d - e slt i c aii C u rţ i i
d omneş t i , Da că ZJidu l d e i'n c i ntă a fost n ă ru i t d u pă 1 769
i n s'e a m n ă că ,a oes't edifidlu s - a a dă ug a t a'n s a m b l u,l u i a rh i ­
tecto n i c d o m n esc in u lt i m e l e d ec a d e a l'e seool u l u i a l
X V I I I - l e a . li'ntr-o d evă r, m a te r i a ,l u l d e oon strucţi e c o nc u ră , l ,a
f i xa'rea a cestei peri o a d e .
C l ăld i rea a ben, efild i a t d e d o u ă pi v,n i ţ'e l u ngii d e aca .
43 m olr i e n ta, te est- vest, c u posi b i l ităţi de co m u nli ome iln tre
e l,e pe la ca păt ul ,d e vest şi pri n po,rţi,u n e'a de mij l o'c.
B o l ţ i l e si n t s e m i c ill i n-d ri,c e, l i ps i te de a rce d u h l o u r i . Ele s i n t
fă c u te d i,n ,că ră mi d ă o u d i m e n s i,u n i l e 22X l l X 4 o m , rostu l
d e 2 am fii i n d ,u mpl ut c u m o rtm a l b- g ă l b u i s l a b, speci fi'c
c o' nsbrucţ i,i l.o r i'n ă l ţate i n a d o u a j u m ă ,t'a t,e a seco .l u l u,i a , l
X V I I I - le a . Cit p r i,V'eŞlt,e d i m en si u n id,e că'ră m i z i,lor 'e l e se reiln ­
t il n esc ,l ,a p i vnli�e l e Pa ' l a t,u l uli domnesc m alPci n d u n m o m e n t
d e ti rzi i ş i p u ţ i n s e mni �ilcat iv,e ,r,e pawţili a , l e i n t i,n s u. l'Uli e d i ­
f i du . Zi d u l o a re e'ste fă c u t d i n a's ,tfie, 1 d e că,ră m ild ă i n c h,i d e
u n a rc ilntre t r'a veel,e 2 - 3 ş i a re funda ţ i a m ali li, n a l tă o u
0,36 m foţă , d e ,n i vel ul i,ni ţi a.l . E I o f.ost a m e n aj a t in'b r - o
etapă i n ca re h ru b e l e a u fost l ă sate i n pă.ră s,i re .o weme
ş i aipoli s-a reven i t a's up ra l or. in m o l o z u. 1 'a f l a t s,u b Zlid
a u a pă. ru t f,ra g m e nte de v,a s e d i n s ec, a l X V I I I - I,e a . Deci ş i
ak i , ca ş i l a H a n u l M a n u c , ,amp re n ta c o n s, t,r,u cto ri l o r este
pă .s trată iln co n testalb id ,i,n m at e fi. allul de o o n s t r u cţ i e .
i n g e,nera l , oe l e d o u ă p i v,n i �e i'n teglr,a te H a n,ull,u i M an u,c
d e notă o m o d es,t ă p re g ă t i re a m e ş te ri'l or. Lă si'n d l a o pa rte
fa pt u l că n a. va n o rd i că a s ufeni,t o evide ntă d ev, i a ţ ie i n
j u m ă ta tea d e vest, s e c o n stată u n e l e s ti n g ă c i i c h i a r i,n
rea l i Z'a rea b o l ţ i,l.ar, A'oces u l i,n a ce s,te h ru be treb u i e să se
f i fă c u t. i,n pni ma ,etopă , p ri ntr- u,n g al ng a m e,n a j a t In z o n a
2 7 Pa nait 1 . P.a nait, O p , cit" În " B ucu reşti " , VI I I , p, 87,
www.patrimoniu.ro
9
de m i'j l,o c a pe�etel u. i s u d i c, ş i eve n t u a l p ni n p o rţ i u n ea
,o a upart ă ,i,n p rez e n t , d e a coes u l in oC-ulrtea h a,n ou l u i . A,t u n ci
ci n d M a, n u c a o m e n a j a,t ş i vech e a c .a n st r u cţ i e iln ved erea
b u ne i funcţi,o n ă ni a hon u' l'u i , n u m ă r u l g a n g u' ri l o r d e a cces
a ores c u t , aj un9l i nld u - se l a ş a pte, fă oin d u - se pentru a ce' stea
s p a rg eri a l e p e rete l u i d e s u d . De fa pt s i tu a ţ i a 'e ste c o n ­
d u d e n tă n u n u m a i pni n u rm el e , ev i d ente de :i n,terve nţ i e i n
pe,rete d or ş i p ni,n m a teri a l u l d e co nlSltfUlcţi ,e i'n t re b u i,nţa,t .
S-a d e d a ta ,acea sta că ră m i d ă d e 23 (24)X l 1
fo l o s i t
( 1 1 ,5)X3,5 lom , morta rul m n d g a l b e n nli s ip o s fă ră pli etri ­
ce l e, d a r ou călr b u n e . Aooe s u l se făcea i n sec, X I X p ri n
c o b o ri rea a patru t r,e pte pavalt, e c u că ră mi,d ă . U ş i m a s i ve
de Sltejm I,a te de 1 ,30 m , f,i �ote p r i n d e s p i cm,ea co pete' l o r
de z i d , i n c h i d ea u g a n g u ri,l e de acces l a ombele pă rţ i . I n
i,n terio r p i v n i ţ,e l e e ro u o c o p'e rite c u u n strat s u bţ'i re d e
m o rt' a r. ,i,n t mv,eea s u d i că a fost oe noetalt u n s i ste m d e
c ol,e ctore ş i de d re n'alre a a pe'i . Astfe l , d i,n d re pt u'l u n u i
l ă c a ş c e s t ră bătea z i d u l d e s pă rţitor a l p i v,n i ţe l o r a c u m d e s­
f i i nţate, s'e fo rm a un ca n a l d e că ră m i d ă lat d e 0,20 m
ş i o 'd i, n c de 0, 1 2 m . E I se o p rea i nt r - o m i nli o t u r.a l ă v i ste n i e
a a,pe l o r, a,d in'că d e 0,44 m , .fă c ută d i n că ră m i d ă . De a ioC i
a pa p o nn ea spr,e rilu p rin t r - o cond u ctă d i , n o l aln e . L u n g'i mea
alc esto r t u b uni nu era u n iform ă , e.a o, s'CÎ ll i n d i n tlre 0,22 m şi
0,35 m. Ţ,u b u ri+ e era u p roteJ ate ,c u un sltralt d e m o rta r ş i
d i n l .ac i n l o c de b u căţi d e c ă r ă m Î l d ă . Acea's tă .c o n d u ct ă ,
ca re i e ş ea d i,n pivn i,ţă pri,n g a n g UiI alm en a j a t i n .dreptu l
po rţ i u n i i de acoes d iln tre oe,l'e d o'u ă ,no v,e , ,a s t ră b ă t u t
c u rtea i n te rioa ră a h a n u l u i tă i nd st rat uii d e m o l o z d a ta ,t
c u m oneda d i n 1 743 ait ş i c o a m a L i d u l u� e s t i c d e i n ci n tă .
Ca a,tor,e 'co n d u c ta c o nfi r m ă faptu l c ă ,cd e d o uă h ru be
s -,a u o m el n a j a t li n o d o u a } u m ă,tate a se,c. OII XV I I I - l ea .
D e ş i se c o n testă re, p a ra ţ i i la C u rtea V'e c h e d upă d o m ­
n i a l u i N . Ma vroco rdalt, tot u ş i d e sco lpe,ri,r i'l,e , receln te t iind
să s u rp r i n d ă a t a r i l u c r ă r i exec uta't e , la u n n i ve.l extrem d e
scăz,u t . De fa pt oele m ali ionteresa nte pa r a s e f ,i i n ă I "ţ a t
i n vec i nătatea p o rţi i de jos , a C urţil Î . P ro b a b,i l l a p i v,n i ţ e l e
c u mpă mte m a i ti,nzi,u d e M an u c s'e refie,rea 1 .0 17 d e'c e m b n i 'e
1 793 A l ex , ,M o ru z i ca re poruncea I,u i M a n 'Ol l e , i s pro v,n i o u l
C urţili d o mneşt i , să m e a rg ă " Ia casele din Cu rtea dom­
nească vec he, unde afară de departamentul judecăţilor
de cremenla/ion, i de odaia de jos, ce este Închisoarea
zapciilor do mniei mele, pe toţi alţi, adică cai, arnăuţi sau
orice, să - i ,r idici colaba/icurile ce a u acolo, să - i scoţi din
case şi din cu rtea caselor . . , "28. Ca atme p l a n u ri,l e ,d i n
1 79 1 ş i p o ru n ca d o m n ea scă d i'n 1 793 p l a sează i' n aoea stă
zonă od a i a d e jos şi tr i b u n a l u l c r i m i n a l.jc,e's,c. Dli l n p o r u n c a
28 V, A, U rech ia, Istoria românilor, V, p. 405-6 ; 4 1 2, 41 5,
Fig. 9, 1 0, Stilpi originari oi Cosei domneşti,
Fig. 1 1 . Fatada la stradă o corpului slujitorilor.
c u i şi d n d s - a u a m e n ajat pivn iţel e pres up u sei o d ă i sînt
probleme puţi,n e l' uddate. 6s,te şti ut faptu ,1 .că N i'co l a e
Vodă M avrog hen, i ş i - a Î n s u ş i t o mO're s u m ă de ba n i pentru
refacere·a C u rţ i i d o m neş't,i . V. A. U re oh i 'a c o n s i deră că n u
s-a Între pri nls n ilm i c l a vech i·u l pa.lat29. To�u şi N . Camgea,
În m a i 1 783, ţ i n ea ,Î n ,sla l,a m a're d i va n I,u n e'a , m i e rc u rea şi
vilnerea . D eci C u rtea ,n u e�a comlPl,et a halnld o n a,t ă. Des pre
u -n a l a i la C u rtea Ve.che se vorbe. şte şi În porunoa l u i
N . Ma vrog h e n i d i n 25 sept. 1 7873°. C a ata re posi b i l i tatea
eX'e cu-tă ri,i u,nor repar'a ţi i de ti p u l a 'ce l o ra s u pr·apuse În h r u ­
bele p.a l atUil u i sa u c h i a r a m ena j a rea u n o r pivn iţe ca cele
ale casei s l uj i to ri,l o r de la H a n u-l M a n uc Î n vre mea l u i
N . Ca ragea sa u N . M avro g h e n i apa re c u tot Ui I posi b i l ă .
Plr,ilntre o b,ie.otel·e deslooper.i·te c u ooazia săipă t u r illor d i,n
acea stă porţi ulne a m inti m o monedă a u stri acă d i,n 1 790,
o a l tă m o nedă extrem de oxidată, deci i nd escifr,a b i I ă , şi
u n , pa h a r de ,b ro n z onnat ou m ot ive În .rel ilef, datînd d i n
sec. XVI I I ş.,a .
Sub unul d i n per,eţi, i g a ng Ulni'lor, IÎnl� r- o g ro'apă, s-,a păs­
trat o pătu ră d iln pos·ta'v de bur m ba c verde, căp,tuşită c u
pînză de bora n g oic , ş'i o m o nedă de a u r ot,o m a n ă d i n 1 839
e m i 'să de Abd ul M edgid 1 . O bi ,eotel·e a'u fost a sc. u'n s·e pro­
ba b ill c u ocalJia repa.naţi,i l'o r i mpuse d urpă ma nel·e c utrem u r
d i n 1 838. i n ca pă.t u l d e est a l troveie i de no rd a fOlst a m e­
n a j'a tă, Î n că de l a Î,noepLltul S'eco, l u' l,u i al X I X -'I,ea, o Îln că ­
pere s·e pa �ată de re5ltul pilv niţei pri ntr-o fer·ealsbră cu boltă
tri l 'o botă . i,n a cea'stă comeră s-au ,d e's oaperi t dn'oi m a rii
c h i u p u ri , Î n a lte de 1 ,00- 1 , 1 0 m , c u d i a m e'tru l g u r i i de 0,54-
0,69 m. Sînt rec i p iente executate d i ntr-o pa.stă a'51 pră, a r,să
la ro ş,u -'c ă ră mi'lJi u , acoip e rite În i n teri,or c u un str'a,t de
sma'lţ. T'rei rî n d uri ,de şlnu,ruri IÎl n re, l ilef ,ş i aÎ:mipu.ni de 'co ne ­
I'u ni Î n pa rtea i'n f,e rioa,ră c.onstituie deco r u l .alOe'stor va'se.
Capacita tea ce l u i m a i m i c c h i u p fi i n'd sta b il llită la 380 1. se
poate aprec i a că Î ntreag a oantita te de u l e i ce se d e po zita
În aceste va se e ra de peste 2 000 1. in pămî n t u l de u m p l u ­
tură În ca. re s e afl a u ch i up u ri l e s-a g ă s·i,t u n firfirioc oi-o m a n
de la sfî,rş�t u l sec. a' l XVI I I -'I ea şi o mo n,edă if· u se,a scă , e m i ­
si une Sald a'g' u r·a . Jln B u o ureşti , u n .all t d epoz.i t de astfel d e
reoipiente s-a m a i lOeroetat Î n st,r. Pi,t ag O'ra , fii·i' n d d oOtat Î n
sec. a l XVI I I - l ea. Av,Î n!d Î n vedere z i ,d u rli.l e ce for m a u ca'sa
scălril i de intra re in oam e· r'a chli' upu ri lo r d e , I a ManUic, a'c e' s'te
va se s·e pot a,t ri b u. i malrel u i n,eg u'sltOor, d i,n pni m i i a n·i ali Soec.
aii X I X - I,e a . Ele au �ost conservat'e şi exp u s'e În actua l u l
resta u ra n t a şa c u m s - a u d escoperit Î n 1 968.
Cele d o u ă pivn iţe a·u fost comtru i te IpÎn ă 'I a f,u n d aţ itH e
ca's ei d o m neşti, fundaţili care a u repr,ez,en,tot un t i :m p cap ă ­
t u l d e vest a l .Î n căpe.rli l o r ,r,e s'Pec�ilv,e . DU'Pă d ilspunerela
că-rălm izill or d i n bo ltoO pi.y,niţel'or ,rezu >lt ă că me'şte,ni;i c on struc­
to ri l e-,a u aldă ugat l'a zi,d u,ni,l·e ca's·e i d om n elŞti . Sourt ti m p
o f,ost Îln să amenaja.t g a'n g u,1 d e trec.ere pri n t�e oell e două
c lă d i ri , e�echJlÎnl du - se pentru acea sta ,ald ă u g' alr,ea 'u no r Zli d u ri
ti mpoln Î,n pivniţ.e şi Slpa.ng erea bo llţ i i Î n dreptu l că-i,i de tr,e ­
cere. Nivel u l de că' l oa·re 01 noi l or cO n'$,t rlJl cţi.i 'este ou C'iţiva
c entimetri m a1i 51urS .deoÎt a1oell,a ,a, 1 r'i'vn!iţ'e lo r. M a i m u lt, st ra ­
t u l de tencl.ll i, all ă g'a' llbenă ca r,e aooperea bolţi !,e a fost pri n s
29 Ibidem, p . 4 1 4.
30 Ibidem, X, p. 65.
10
www.patrimoniu.ro
Fig. 12. Beciurile cosei slujitorilor.
Î n t re z i d ă ri a ,a dă ugată şi pereţ i i vech i . S - a a ştern ut a poi
un a l t srra,t de te,n cu i ad ă , bot g a ll benă c. u o n ua nţă m ali
Î n c h i s ă , c.alre a a.coper·it şi s up rafaţa de a d o's·a re a celor
două zoid uri .
Ceea c.e Ir·ez LJltă ca i,n c.ontesta b i l este fa ptiuii că clă,d i rea
aşoO - nurmită a s'l ujito n i l o r ·a f05lt Î'n ă lţ'artă d u pă ca sa d o m ­
nea5lcă . Pi.vniţe' l.e a,c estei con·strucţili s- a'u bu'cu ru t d e o
atenţi ,e deosebită , f·i i nd vă r,u ite oei puţiln de tre,i .o ni -
de d o u ă ori cu h Ulmă g al benă şi o dută ·c u va r vi·o l et ­
a,l b uri u .
Casa d o m n e,a,scă este o construcţie patr. u l art eră cu lJi d ulri
făc ute di n că Tomi,dă cu d ime'n- s .i un i l e de 24X 1 2X 4 c m .
M o rta nu l Îlnbneb Uliln�a,t o onţine m Ul l t p'ietri'Ş, fi i nd foo rte rez i s ­
t·ent. Fun daţi i le 51Î>n. t ex,e'outate p e s i slte m u l a rcel o, r d e d e s ­
,că rca re, Slitu oţie Î nbÎIin,i ·tă şi p e I'alt ma d e est a h a n u l u i
precum ş i I ·a H o n u l c u Te.i.
Cu o ca:z i .a a,m e n ,ajă'nhl olr a'o estle i d ă d i·ri s-ou Î n g l'obat
În f u n d aţ i i şi p o rţi u n i d i n pr1im u l z i ,d de ind ntă, Îna he d e
1 ,30 m .
Casa d O lmlnea s'c ă , d upă m a t'elriall u l de cOln -s,t rucţie d i n
ca re a fost făcută , Id a tea ză d e l a mijllocu l sec. 0011 XVI I I -l l ea .
Ca ata re, la Î n ceputul se-c. a l X I X -,I ea , M a n' Uc a c u m ­
p6rat aces'te d ouă c lăd ilri de c a re a lega·t ce l'e l ahe trei
latuni. Zild ă ria meşter-Hor să i e�te i n feri o a ră . S-a f'o' l osit o
că răm ildă de 22 (23)X l l ( 1 2)X4 o m , ro5Jt,u l �iiln d a d eseori
u m pl ut ,in-co m plet, m o rta ru l oo n ţ i nÎln d m u,l ·t n i,s i p . La pa'rt.er
�i etaj s-a fOll osit s i stem u l u n u i schelet d in bî rne de h� m n
completat o u z i d d e că,ră m idă , prooedeu �ollo'sit frecvent
şi 'alstăZii atÎrt Î n Baka,ni oÎt ş i pe ţălnm u'1 A's i ,eli M i c i . D in
a oeals tă oa uză, Î n .t ilmpu l res.t a u·ră r i l o r s-oo con statat că
pa rtea ,l e m n oasă est.e p.u.t rezli tă , fapt ce a ' r·ec l alm a t 'refa ­
cerea m a si'v.ă a z i,d ă rie i , Î ndeo.sebi pe l .a tlUim de s'u d . D e
fapt a oeO' stă pa fte oOIvusese m Ullt d e sufe,ri,t d i n ca uza c utre­
m u r u l u i d i,n 1 838 şi a 'i n u nd a,ţi, i l o r DIÎmbov,i ţei di n 1 864
şi 1 865. Se ştie di n rapo rt.UlI alrh. F,aliser d i n 5 feb nua,ri e
1 838 că l a t u ra s-ud i'că a ha n u l u i " s - a mişcat din dreapta
sa cumpănire pledndu - se aproape pe 7 ţo /i 3 1 . A u �ost "
n ecesa re a t,u no i ample l u cră ri de repa raţi i , Î,n ca d ml
călro ra s -oo fă cut un z i d n o' u .
SăpătUlri le a u d ovedit c ă de fapt este v-onba de ri ,d ica ­
rea u n u i z i d pe f u n d a ţ i i no i , celle vec h i rămÎ,n·În d la 0,50-
0,65 m, pe t rot u a ruii stră Zli.i H all.e l o r. La nou,l lJi d s - a u foll o ­
sit d i n p H n b l oc ulr-i de pia,t ră , m. u 'lte d in e1l e �ili nid procu rate
proba b i,l di n res'burHe pa'l a:tu 'l u i ,do.mnesc.
De . I a ·Înlceputul l sle c. a·1 X I X-' I,ea .ş i pînă s pr,e 1 870
c u rt,ea ·i nteni omă a h an- ul ui a pni-mlit o seni,e de oons-tlrUicţi i
uşo'a re , l eg a te d e a.dălposti r,ea oa H Oi r, a cher;von e lor d e m ă r­
f u ri . S - a u g ă sirt de j-u r .î.mpr.e jmul l a tmi' lo,r de s u d , ,e st ş i
n Olnd pÎln ă Î n d reptu'l g a ngu l u i , fun d a1ţ i ill e u n'uli zid SJubţilre,
c-a·re Însoţea peretel,e ed ilfiildi ul uli l a 5-6 m. Un a l t z.ild se
i n sorie ,n Ulmal i În j u măltabea de e5lt a c u'rţi i i nterio·a,re avÎIn-d
c-d lţuri' le IrotunjHe. Că ,t ne m iljllo'cul ,in'Ci ntei, s u praipunlÎn d zidu:l
estk aii C u rţ i,i Vec h i , o exilstat u n ch i oş·c 'c u I I'alu rH e ,de
4,50X 4,75 ·m . EI opare Îln'tr-,o ,fotografi e 'ex·ec u.tată .pe Ii a
3 1 Arh. Stat B u c . M unicip. B u c . d osar 596/1 838, f. 30 ; 1 56, a pu d
N . Stoi cescu, O p . cit., p. 1 02 .
Fig . 1 3. Şarpanta Casei domneşti.
1 856 de Angerer, ca o oonstrucţie 's,c u ndă a'coperi ,tă ou
olane.
o. i' ntr- un eo nrt' ract Î n c h eiat l'a 23 apri'l ie 1 864 rezu ltă că
hla n' u l benef'ida atît de Încă p e ri la etaj şi palrte r oit şi de
c of,emea , p i v,n iţă , bi rt şi 91 rajd32 . iln lt r-o a' \ .tă Î n sem n a re d iln
1 838 se amli nt,eşte d e g.rarjld u rille pentru cori ş i ş,oipnoa nrelle
pentru că.ruţe33 de calr,e se l eagă de fa pt şi zid u ri le cer­
cetate pe latu,r,i ş i că,tre .mij l ocul imdlntei .
D upă 1 870, În pa rtea de est a ,ou rţ i i a fost Î, nă l ţa ,tă
sa, l'a Da'c i'a, la Zlildrulni', l,e că rei·a s-,a �oll'osilt că rămi,d ă g roasă
de 5 cm ş i marta r destu l de rez i st,e nt. i,n mOlmenrtu l demo­
I ă ni i sala era alcap�rită Îln .i nt ,e rior ou te,n'o u,i'a I ă a' l bă stro­
pită cu pet,e ma.ni de v'O Ipsea neog ră . P·av,ilmenrtu. 1 em d i, n
beto n . D u pă fundaţi'i le cercetate, sa'la D ada oou pa o
s u p rafaţă de pelSite 300 mp.
Sub f u n d a ţi i l'e ooeslle.i impo�ta nte să,I, i de Î,ntrum i rri
publ i ce a �ost g ăISită, Îm oo+ţu' l de s,ud -est aii 'i nc i n t'e,i h an u ­
I u. i , o pi,v n iţă cu d o· uă bolţi conj uglate. Du pă mote' rila:l'u l
32 George Po b ra Din Bucureştii de altădată, B u c u reşti. 1 94 1 , p . 33.
N, j ,clol l ,a'e Stokescu, Op. cit., p . 1 02 .
,
33
HAN UL MANUC - CERCETĂ R I ARHITECTON I CE
Arh . C O N ST,ANTI N JOJA
H alnul M a n uc pne,Zl i nrtă el s'i ng uf o Înt'rreagă i s,to rie a
a rh itect u r i i c i v i l e ro m â n eşti , I n d e�volta rea ei d e - a l u n g u l a
două vealo ur.i ş i j u mătate.
Fio,nm at d i n pa'Vl i ! i,oame sle palralte poate către mij' loou l
secol u l u i aii XVI, I I -Iea - oasa domnească ş i corpu l de
g ondă - rămals·e iwl'a,te pÎ'nă Î n 1 79 1 , aÎmd ,apar a st,fel pe
p l a n u l E m st, şi Îln,treg .i te alb i a Îmlbre 1 800 şi 1 808 Î n fo rm a
de pa,tru late.r de a Slt ă.z i , Ha n uii l u i Mal n u c f,o rmea ză t,otu ş i u n
an' s'a m bl'u a rmonlios. Casa dom n ea s'o ă esbe p rototip u' l cais eli
d ezvo ltta,te ţă ră.neşti , sa'lă ş i 4 ca mere, pmter ş i e,t a� , f,aţă
de ,a că re.i Înţeleg-e re Slpaţi.arIă ca's'a boierea scă n -o trecut
m a i .depa rte. Cu f,aţarda spre nÎlu , pre;vălz ută cu ·un pnidvor
des1o h'i s, cu stî l pi de d e m n aVlÎlnd ,oalPirteI 1ulri,le s'ou lptate Î n
sti' I ba'\rcon i,c ş i a roe tdl obate, co'nrs,t r,uoţi'a aoela sba este
releva ntă penrt ru g u,stu,1 epo c i i postbrÎ ncoveneşti . Faţadele
'exte r i o a re p pez i n tă prim u l i,n�l ux b a roc, d iferit d e ba roc u l
bdm o0'venesc, ηn Ţa ra Româ nea scă, Îlntr-Io 'ooncepţi e şi exe­
cuţi,e ne,a,t i n să Î' n toată epo'c a român,e alslc ă 1 7 1 5- 1 850.
Corp u l de g a' rdă 'd I ă t u ra.t , format d i,n a p a rtament,e ou h o'l
şi 2 calmene l a etaj, cu pa'�te,ru l u,bi' l i .za t pentw s'a·l a d e
m e s ·e ·a s, llujlito rHor ourţ i i dom neşti , a pălstrat Î n pridvo r
a �oatdele Cas'ei dom neşti , o u caip' irtellu n i .l e stiN p i l o r s,i tm p l i ­
ficate ş i cu o s t r uotu ră făcu,tă de aM m eşter d ecît cel a l
om'e i p ri ndpaile.
Se paa'te p u n e i potew, cenoenÎnd plo n u. 1 Ernst, că bucă­
tă'ri He e ra' u a'şew te Î, n amex,a Îrn oalre s,Î'n t .a şle'z,ate şi a stăzli ,
11
www.patrimoniu.ro
Fig. 1 4. Armătura din grinzi d e stejar a etajului.
ceramk s u rpri n s Îln pă,m Î'ntul de u m p l utură şi În rraport de
că rălm i d a Întreb u'i nţată (27X 1 3X4,5 om)34, p i 'v n i ţ'a datează
d i .n secol·u l 01 XV H I -, I ea . Re,z ulltă că o d a tă 'c u Înă lţa r,e,a
oa's ei s'l,uj i;toni' liO'r, I,o'o u i nţed,e u n o r oră,şe n i ce se aHa u În
a propi e rea z i d u riiilor ou rţi,i alu fos,t Îndep ă rtate. Aş,a se
expl i că ey,a'c ua rea ş i demrol,alrea co seli oe se ,r ildi ca dea s u ­
p ra ce'lor două bolţi . Totodată s Ulb rpiv, n i ţel e I'atulri i de vest
a h a n' u l u i au fost g ăls i te u n ele oa nla le de dtre n a rea a'pei
d iln s pre C u rtea dam neaslc ă spre nÎ u .
Cle,rcetă r.ill,e a rh,e'o l ag,i 'ce d i n ext,e rilo r a'u permi s sta,b i ­
l i·rea nli,y,e l lil u i u l iţei ]n sle c. XVI I I -X I X calre se afla au
0,82 m m a, i j os deoÎt Îln 1 970. Pe bazla aroestor o bservaţi i
cota stră Zl i i 30 D,eoembri e a fost soohonÎ,tă către n i,ve l·u l
avut Î n V1r,e mea oO' n Sltnu i ni i cel or d ouă calse d i n a n sa m bl·u l
C u rţ i,i d o m n e,ş t i .
D a tele a .rh eoll,o g ioe obţi,n ute a u a d u s preoiză r,i i m p.o r­
ta nte pri,y; nd per1ilmetrul C u. rţi i d om ne Şlt i şi au penmis data ­
rea ş i i nte rpretorea u n or p6rţi d iln m�sam bl u l H an u l u i
M a1nrurc .
3 4 Aceea şi cără midă a fost Î ntrebui nţată şi l a z i d u l de i n c i ntă a l
Cu rţi,i Arse, fălcu1t ă d e AlellJalndrnu I ps'i l'a,�te Î'n 1 775-1 776.
a nexă m a l Joasă, cu orc·ode IÎnrdr ulcite, afllOlt,e oa tip Îlntre
a rcod a m U' s'c·e lealnă şi cea t,ni lo b a,tă . Aripi l e constru ite d u pă
1 800 sînt expresia oel,ei ,ma i b u n e a r h i te'c't,u ri oivi'l e ro m â ­
n eşti , .c u a rcada etaj,u llu i mUSOeile'a n ă , o u foişoru l obiş. n u i,t
a, l casei boiereşti dezvoltate.
I n ch itdere·a cu g ea m u r,i a pavill ioa'nel or, fă cută În 1 870,
a d alt naş.ter·e u n e i a' lte a rh iteoturi de ma re f rumus·eţe şi
a u tenbioitate româ,nea scă, de]jv.o'l,t a.tă pe li rn .i ·a oUln oscută
Încă d i n seool U'1 a.1 XVi' l I -\I-ea Îln " Ca s·a s pătarr,ull 'u i " d i n
B Ulcu,reşti .
·Ceea c e aduce n o u H a n'u l M a,n uc În ounoa şterea a rh i ­
t'e ot u ni i u rbalne rom â neşti di,n seco l u,1 a l XVl l l - le,a este g'UiS ­
t u l pentru .o a, nhitectură e�presi'vă, n' U I n u ma i Î,n inlt er,i lo r s·a u
pe f.aţa d e l e 'c u tprildvor, o i ş i Î n �aţarde' l e d e l a stmdă ,
a llt ădată .simp l if.i roate l ,a maxi m u m , ,conr si,dera te si mple �a�a,de
selc u nd a,ne. Apa,r alilCi pnil m e l'e mO'd u1Ita ţi. i baifOoe IÎ n Ta ra
Rom â nea s1că , Într-,o fonmă de max i m ă eleg a nţă , c a roe ave'a
să dea n'Olştere u n u i Î<n'tne,g ·o u rent ba,rD'c nu nlu ma i Î,n a, r h i ­
tecbu ra oivi,I ă , ci ş i Îln ·oea rel i g i o a s ă .
O oeroeta re aten tă ·a alfhl j, tectulni i h atn ul u ,i - delVenJi.t
În 1 870 h otel Dad a - d U'oe la oo nd uZ!.i'a că, pri n ,Î n c h' i ­
derea pridrll1 oa,r,e lolr ou ge'am u ri , val \ rO rill ,e p l a stiooe 'a+e a ces­
tei a rh i tecruni - alrhli tectu ra cu geam l'Î.c prez,e ntă În ţară
Î ,n că I·a snÎrş itu l Iseoolului a l XVI I I Jle,a - cu oOli ndde,nţ.e
c:olffipotiţi o n'a 'le ou oel'e a.l e o rh.i,t eotu'rii i moderme, să fi.e
c.ompa ra b ill e ou a'le orică rei a,l ,t e va lori a . rhlirtectonk·e un i
www.patrimoniu.ro

.
_-
Fig. 1 5 . Faţada Hanului Manuc (proiect arh. C. Joja).
versale. Re a l i ZlÎ'nd ca l ităţi f,u noţi o n a' l,e şi ,p l a ,stli 'c e deos·e b ite,
o r h i tectu'ra a'cea s·ta nu a fast totuşi Înţeleasă d u pă 1 830
ş i ,d ă.rÎm ată Sli st,e matic. Poa,t e că h a n u l va ră m î ne u na d i n ­
tre s i n g u rele CO n's t r ucţi i cu ·a rh ilteotu ră rom â n ea s'c ă d e tra ­
d iţie a u.te.n tică Î,n B u c u re�ti şi Î n oe: l el a,lt,e o ra'şe a'le ţă r i i .
C e l e d o u ă soă r, i exteri o a r,e uni n d oel,e trei n i ve·le d a u
o a n im aţie p uţi,n obiş nUlită faţa dei de n'o,rd a ha n ul'u,i , da,r
fa ptu l că sÎ,nt a,ş·ezate pe peret·� l e i ntră,r i i - şi deci n u se
prezintă de faţă - n u rupe impresi a de l i n'işte şi i n ti mi ­
tate pe care s paţi u l ,j,ntelnioa r a' l hon 'U' l u i o d ă p ri dvoru l,u i .
S -' a r putea vorbi a i oi d e spaţi u l emd u lut, r.itma ,t d e a rca ­
del'e eta j u. l ui d o i , d a r ceea oe este e�p l idt Î n h'a:n es'te
f.a ptu l că nr U o nd u l a \i i l e a roalde. IOtr det,ernm i n ă spedHc itatea
fo m â.nea scă a a'cestei a rh,i'tectur,i , Coi l e;g il l.e de .oom pozi,ţ ie,
ritm u r i l e şi d o m in aţi.a u m b re i , imp res i a de aeri a n a s c u l p ­
t u r i i şi că l, d u ra ma.terri a l ul'u i I,e m n os.
N i ci u n u,1 d i n cell·el a lt'e h a n u.ri c uno'�oute În B'uc u reş·t i
�a u În a,l te omşe, n i1Ci una d i n case'le dez,vo·lrta,t e Î n oroş
n·u urh\,i z'e ază a'rcu l ,t rill o bat ; ,a i ci Însă 'n e aflăm i n f,a ţ.a uno r
cons·tru'cţ i i dom neşti şi a·n sombl'u l lC orn' �ru i,t o u pest,e j u m ă ­
tate de secol m a i tηrz i u a m i oşorat l a l'imi.tă a,roa dele, ast­
fel ·că a r-m o n i a a·oel olr pa,tru latu ri subzi' stă i arr legăt.u ra c u
tradiţia n u est,e b rusoată .
Arh i te<et-um hote' lu l u i D ada n u a fos.t pe depl i1n ,Înţe­
leasă poate şi d i,n ca u z·a stă r, ili de degrPOl d a re În car·e se
afla, da r mai oumÎ,n d d i n u i ta,rea c a re s-a arş temut asupr'a
mhlitedurii tmd iţionole 'o u Î n oeper,e d irn secdl'u l a l X I X -+ ea.
Com pa rată c u ha n-ul M etropo l d in Crai ov'a , a rhitect u ra ho,te­
l u.l·u i Da'oia Îşi d ezvă l uie m a.i uşo r v:a' l.e nţel e româ n eşti .
Co mporat cu h'a nu l d i,n oalea M oşi· l o r 33, m a i r·afi na,t com ­
poZ'iţ i o n a l ş·i c a e xeouţie, H a n uii M a n u c În ve rsli unea Dacia
a re totuşi oQiv o nta1j' ui unei m or1i ,hbentă,ţi d e proporţii ceea
ce Îi co nf.eră o vioţă pu.tern. ilc ev:ide nţi'a't ă .
Compalrat cu honul P,atni,a (El i a s) d i n strada Sf. I o n N ,o,u ,
apa r d iferenţi,e ri rsti l,i'stioe n otori i ; poa'te o p u,rita,te stri l i sM că
l a ică -mai a'ooentuată Î n h a n u,l Pot ri o , care resltour-a,t va
dev·e ni rel·eva nt pentru potenţ,e l.e p l ats!t i oe a l e onhl iteot·uri i
ro m â,neşti di n seool,e le XVI I I -,X I X , re·a1lti mtă oa o p r,ev.e sh r,e
a a rh i tectuni i mode,rne, cu fa ţade de h e r şi 05,t id ă .
14
www.patrimoniu.ro
/"
--_ . --- --.. _ . ._---
i l lllD
I � li I I
g
Pro bl'e mele de r,e sta u ro re a fa ţad elo r exterio a re (pen ­
tru f.aţa d ele i n terioa re ex,ista u g ravu: rill e , l u i Bouq uet şi La n ­
oel'ot), s-,a' u r,ez,o lvat pe m ă s u ra Î,n ari ntă r i i oeroetă ri i , neexri s­
tÎn ld n id , u n fel de dooument pnivi t,o.r I ·a a'c-es.t,e faţade. I, po ­
tez,e le de I'u c r·u a u f.ost u rmătoarrele : 1 ) res,ta u ra'rea i storică,
respeotÎn d a d aosuril\.e şi tra nsf.ormă,r.He ,fă rc ute de-a l u' n g u l
seoo l'e.l,o r X IX-XX Î n o u rte'a i,nterilO·a ră şi cea ,extenioară ;
2) reven' i,rea , 'Î'n c u rte,a i nterioa ră , , I a a nh'itectur,a i.n iţia ,I ă ,
prez'e ntată Într-o m ă s Ulră a proope cOiredă de g,ra,vuni l e
ve.ch i , şi păs·tlfa,rea f'a ţade, l o r ex'te rioa re la Î'n făţi,ş a rea l o r
d i n 1 92 1 ; 3) reven.i rea Î n În t reg i m e l a a rhrit,e otura ed ifi d u ­
l u i d i n 'seool,ele XVIJ. I-XIX.
P, rima ipoteză , n'U a fost acc eptată pentw că arrhitect,u ra
i nt,erio'oră cu p ri,dvoa,rel,e v,i,t rate la 1 870, pă,r,ea Î n că ne re­
p rezenta.t i<vă pentru a rh i,t,eetulfoO veche roalmâ,nea,scă - g ,eam­
I k d e linrH u enţă ba ka n i'c ă - d i'n cou z·a Iri psei tota le, l ,a a'oea
dată, a stud i i' I 'o'r de a rh i'tectu ră civ,ir lă u rba nă 'româ n ,e a,s'că
de secol X I X . S-a pr,o pu s oa pa rte d i,n faţad de vitrate să
fie r'2<c onstru ite În pi aţa h 'a n u,l u i , fo rmînd o cl ăd itre -foU'nd a I
me'n ită să acopere ,oa k'a,nUlI ,b!I'o cul u' i d i n B d . 1 848 ,şi .s ă
a dăiposteas,oă un la. pida,r şi o dubilă sa'I ă de expoziţi,e a
a rh it'e ct,upi i zonle i .
S-a re nu nţat , deci pentru c u rtea i ·ntelr,ioară la pni n oip i i,le
en unţate pri n Ca,rta de la Veneţia - r,e's,ua,u w rea i sto r, i'că -
s�abil\, j.n d u - se Ireven i r,ea la a<rh'ite'otu,ra i n, iţi'a, I ă .
Pr rimel e cercetă ri a u starbi, lli,t c ă d ilfe'r,enţa de Î n ă lţi me a
corp u l u i di,n str. 30 De.c.em b ri,e faţă d e oe1l el a lte o o r,p u rii
( 1 'metru l a com,i'ş ă) Î n dr,e ptă�ea s u pOiziţia că h ,a nul a foslt
c o'n'struit Î n etape d itfenit,e. P,e ntru veri,f,ioo<rea a cestei iopo ­
tez,e s-'a u făout d o. u ă sO'rl daje Îln pere'ţ i i de oapă,t a i pni d ­
v01r'u l u i corpu lui ma<r-9. RritmUiI sondaj d im oal pătul de est
de 1 0/ 1 0 c m , a a ră tat p rezen ţo u,nou"i sltÎ lp de l e m n În
,contin u a �ea i.nt,e �oo l'o nom e ntu l u i p ridvoiru11,ui, d or oei d in
vest, fă·cut la a'oeleoşi d i m e n'Sli u n i , n u a dat rezul tate, stÎ\I ­
pul exi'sten t şi el Î n z i d aHÎn;d u -lse cu cîţi'va cent.i metri m a i
delpa,rte de sondaj. Dă nÎmorea ace'sto r d o u ă zidulri a d u s
l a d esco:pe r,i1r,e a a do u ă a'ncade tri l 'oba't e, Î nl'reg i c u stÎlpili
,c u 'c apitel' u ri l uorate Î,ntr- u n c u rat sUI con s�'anti nO'po' l i ta,n ,
l a ca pă t u l d i'n vest lş i la stî l pi cu carpitelmi s i mp l,e la e's t,
a id a,rcele tri'lobate fi j,nd d i stru.se.
Fig. 1 6. Unul dintre cele 4 colţ uri simetrice ale Casei domneşti. Fig. 1 7 . Capitel de la Casa domnească.

Fig. 1 8. Copitele şi baze la stilpii corpului de gardă.

Ceroetă rile făcu t'e În podul clă -d i-ri i au a ră,t-a t prezenţa,
la oolţ,u l ,stră z i i Că ,l dă rmi cu 30 Dece m b rie, u.neli s-u p ra ­
feţe a, proape pătra-te , �ilchca te cu 1 ,20 m deasu pra n i'v-e l u l,u i
pod u l-u i , p�ecUim şi a u-nei c01nn i,şe a proa pe Î-n Întreg ime
păstrată , cu te ncui a, I ă de vo r şi oÎ'iţ i . P�ofH u l aeestei co-r­
n i şe era d,a r o i nterpret-a re ba rocă a corn ilşe l o r c l a s i ce.
De a se menea, ,Î -n opt l ocu, ni a pă rea u d ecora ţ i i florad e a ş-2 -
zate la i,nlte'rvole eg a' l-e . ora evident că acea stă pa rte s u pe­
rioa �ă a u nei fatade -Î' n pod i n d i'ca eXli stenţa un u i corp d e

\_,
clădi re sepa rat, u n' i:Hcat ou celela'ite Î,n u'nma unor tra n'sfOlr­
m ă �i u,l. teri'o a re. DeS/făldÎ,nd u - se tenculi,e' I-j. \.e presupu s u l u i corp
,sepa rat s - a u g ă slÎ t osl e pa-tru colţ-u ni a l'e clăld ilri i , rotu nj ite
şi fl .a n1cate de ,că,tre d o i p H a ştni Îmoţiţi de cîte d o u ă j u m ă ­
tăţi de pill a stru ca ne\a.t, c u ca pitel uri f l o ra l e ş-i fru n ze s u b
capitelmi . Capitel'U rHe p i l aştni l o r sÎ,nlt compuse cu fmnze d e
t i p borÎnco-venesc ş i pa r a fi o repl i că În pl a t a oapi tel u- I uri
foi'ş o'rul u i de la Mog oşoa1i'a , d a r fadu. ra ca nel u-ri<\o. r n u e'ste
IÎ-ntHn ită Î n'a in,te de a-cea 's tă clăd i re in a'rh .itectu ra Ţă,r1i i
Româ,nelş ti. E'a se repetă ,Î n să ,Î n oon str,u cţi i, le Id i- n , se.c ol<UiI -a l
XVI'I I -'I ea (vezi stă reţ i a Antilm), ch'im şi Îln casele oră lşeneşti
de .m a i m i'că i mpo' rta nţă . As-emă n a re,a stucat u ni i ou oea de
l a stă,reţia Anti m este n u ma, i d e oOim poziţie, l a A.ntim obser­
vÎ-n d u - s-e un deca laj m a re Între execuţie, fi,n i saj şi m odelaj.
oeea oe li n d ilc ă c u sli'g- u ra nţă o di S/t a nţă dest,u l de m alre Îln
timp, 40-50 d e a n i , a d i că o a d ou-a g en eraţie de SJtu c a ­
tor.i . Compa1rată cu stu1c atura d i,n Alndea,l , dife renţele slÎ nt
a,tÎt de evildente că .n u n e putem glÎ ndi l a prezenţa vre un u,i
meşter transill,vun , d a r .n i oi ilt a,l io n . 'I ntru<CÎi1: -Ia I,st'a n b u l a,m
ÎntÎ,I 'nii t ,a1cel, alşi deoOir ahsOlI,ut i denti1c, Î n p i a tră , .nu Î,nlcape
n ilOÎ o Îln,do'i'a'Iă -că meşterul s t- u cator Î nvăţa se me-s 'eria acolo.
Acea-s tă .d ecoraţie de sti l ba rO'c Î n Slt UC, neÎnlt,Î I .n ită Î n co.n ­
strucţi, i.\e I,u i BnÎn:oo,v,eon'u , da1r fr.elcv,e.ntă l a ctito-ri 'i l le ca.nta ­
c U'Zl i neşti, u lteniiOa-ră Î n'să Ic oln<StrUloţili ' llo r (Cotrocen i , Benca,
S i n a i,a ), stlJoatu.ră de epocă postb�În-oove n ea's că, poate fi
un ilnd iiC'i u preţiols pentru d o ta rea construcţiei În'a i nte sa u
d upă m i jlo'wl se'ool'u l,u i OII XVI I I - l ea . F'onmatui i că răm i,zi i ,
oon' s'i stenţa e i , m OIr;ta ru l. ros-tu.�i'l,e, exd u d pO'slilbi'l'itatea con ­
str:u i' ri-i a oeS/tei case Î' n epoca hnÎncove'n ealslcă . SJt-ructu ro
f u n daţiei pe Ip-i 1 oţi d e stej,a,r ş1i a' r,c e d e descă roa re, 'id e n t i,că
'cu cea o biseniodi i Domniţa Bă' I'a şa şi a H alnu' l u i ou lei ,
este o tehnkă s'bră'vech'e ' uti,l i zotă . pÎnă a stăz,i , a ş a c ă pentr,u

15

www.patrimoniu.ro
 d alt a re n u m a i st<ra t i g ra f i a ce roetotă poate să d ea rez u l t a ­
t,e,l e c e l e m a i conc l u d e n te. D e ş i Cronica I,ur i R a du G recea n u
i n d ică co nstnLii nea urn ei calse, l a 1 7 1 5, pentru D oa mn a l u i
Ştefa n Conta'cu�i,n,o Î n g ră d i n a pa I'a'tuii u i , casă c u opt
c a me,r.e, c u ca,re a'r pu tea să oo,resl p u n,dă c h i a r a ce a stă
casă ca a m p l a sa m ent şi n u m ă r de c a m e re, n u pu tem s p u n e
c u toată p rec i z i u n ea d a că a ct u a l a c a să n u este re.oo n ­
s,t ru ită p e pa,rte ru· l celei vech i În a d O' u a j- u m ă tate a seoo-
1 U'I'u i 01 XVI I I - l e a . Constnur i,tă toată Îln �i d ă nie mas'i 'vă , cu
p l'a n ş e u l d u bl u d e l e m n Î,nt re p a rter ş i etaj . pla.n ·ş e u l i nfe­
rioO r refă cut Î n unm a u n u i i n<ce n d i,u , t.ota l d iferi,tă ca stmc­
turră d e celel'a l te a ri pi , cma d o m neoscă Î n d rep,t ăţeşte i po­
teza con strulilni,i e,i cătpe m i j l oc ur l secdl ull'u i al XV I I I - l e a .
P,a'rte rul ş i eta j u l co sei a u s uf,eri,t modifi că ri foa rte i m po r­
ta nte d upă 1 808 ş,i 1 870. A b i a d upă Înd epă rtalrea z,i d u ri, l o r
a dă u g ate, p l a'n'u l cosei a putut f,i recon stitu it . O pt d i n c e' l e
2 3 d e ferestre d e l a etaj a u p u t ut fi deg aja,t e d iln z i d ă ri i,l e
cme l e a stUrpa's'elră , găsi n d u - se chi,a,r boi ·a,ndru g i'i de l e m n
o ri g i' n a' l i , ten c u i a,l a de v-a r şi o Î l ţ i a am b roz u r'i i o ri g i n a l e
o ri e n tată s p re exte,ni,o r (ambraz.u ră exte rioară ca,r,e avea să
s u bz i ste, Î ncă r'cată sa,u nu ou pnoH le, pÎ,n ă Îl n ceo d e - a
do u a j u măltate a secol u l u i X I X), C o n sNlt u i e a stăzi u n i n d i ­
c i u sig u r farptU' 1 că, oco l,o u nde a r palre a lc ea stă a m b ra z u ră
exte r.ioa ră , chi a r d ecorată cu p rofil.e ne'oobs,i ce, a cestea
sînt s'u pra p u se pe o o o n stnucţie ,vec h ,e românea s'că .
La p a rter doa,r d o u ă ferestre o: rig i n a le a u fost pă strart e,
a v î n d a m b ra z u ra În i nt,e,ri o r, i'n'vers ca la eta j , Dec i , Î n ă'I ­
ţ i m i , faţa exteni.o a ră , ferestre, nitm u ri , d i m e n s'i u n i ş i decora ­
ţ i u n i Î n stuc o ri g i.n a l e a u făcut ca r,esta u r' a'r'ea a'ce'stei ca'se
să poată fi ,fă c ută fă ră n i c i un ada os i m a 'g i,n a t ,
Şa rpanta, d e s tejalr oi oploit a a,c orpeni 'ş ur l u i , a oope,r,ea o
m a,re s a l ă de 1 0/ 1 4 m etri la ,eta j , cu ferme pri m i,tive, c u
Î m bi n ă ri p ri n se Î,n c u i e d e l e mn d e d i ometru 4 c m ş i l u n g i
d e 35 o m , d a r ş i <cu b u l o a n e meta'hioe c a re putea u s ă f,i e
a d ă,u g ate În seco l u l a l X I X -,I e a . i n m o m e n t u l oo n st'ruri,ri i
a,oestei şa rpa nte, etaj,u l era deci Î m p ă rţ,it Îlntr-,o sa·Iă d e
1 0/ 1 4 m e t r i c u d o u ă ca m e,re d e 5/4 m etr,i , a l e c ă r o r zi d u ri
d espă rţi.toa,re ,n u a ve a u n i oi o l egă t u ră cu zli d u ri l e peri m e ­
t r u l u i c a sel i , ceea c e Î n s'eom n ă că alu f'o st a d ă u g ate ur l te ­
ri orr, o d a tă c u oo n str,u c�ia a ceste i fenme. I n iţ i a'l deci eta ­
j u l putea să fi avut .o sing.u r,ă s'a 'I ă m alre de recepţie, a'co­
pe·ni,t ă o u fe,rme ş!i eventuall c u stÎ'llpi i n te ni'olri . Această
i poteză a se·rvi,t l a resta u ra rea etaj u l u i , u nde, d u pă dă rÎ ­
m arr,e a tenrc u i e H l.o1' s - a 'g ă's'it pe stratul d e g. ru n d i n i ţ i a,1
d ese n'u l bog a tei s 't ulc aturi carre Împo do bea această s a l ă ş i
g rali'e căreia d ecolra�ia a p u t u t fi refă oută . T.oalte alceste
preţioase i·nld k i i a u �ost g ă's'ilte d alto rită faptu,l u i oă M a,n uc
a m ă rit n u m ă w' l carme rel o r Îlnco n j u nÎ n d casa domni e i c u
cîte u n ş i r d e oa,m e,re p e s,t.r, Că l ,d ă ra ni ş,i st'r. 30 Dec,e m brie,
ca'm e re cu Î n ă'lţiim ea d e 3 metri faţă d e cea de 5 m et'ri a
să- I i i de rece pţi,e a etaj url u i . Au f.os,t sa l vate a stf,el parte
d in stucatu ril l e oni'g i n 'a l e de dea s u p ra fer,e'srt re'lor, p H aştr!i i
ş i carpi telurHe ş i ap roalpe toată ,c or,n i ,ş a .
Co n strucţia aoes't, ei case ar parre a stfel rea' l i z·ată Î n'a i n te
de s ubs'o l u l şoi pa rtelru l c o rp u l u i s:l uj itonH or, c a re pa'r,e să fi
p r i m. ilt eta j u l ş i pnidvoO rul m a'i tÎ rz i,u . Co n slt ru cvia 's u b s o, l u'l u i
c o np u l'u i s l u j i to ri' lor este c.ompusă d i n d o u ă travei bolt ite
pe toată l u n g. irme,a , ou doi s'e mli dl'i ndri l uroraţi neg ,Lijent În
că rălm id ă 23 (24) X 1 1 ( 1 1 , 5) X 3 om , fă,ră 'n irc i u n a rc
d u b lou ş,i ou i nt ră-ri p ra cti'cate s u b p r.idvoO r u l ald ă u'g a t m a i
tkz:i u . Co�pLJI 's l,uj'iltori' l o r avea l a pa,rterr m a,rea sa l ă d e m ese
cu d o u ă t ra vei pe toată l u n g im ea , plafio n u,1 fi ind s urport'at
d e a,rce Î,n " a me d e p a n i er" s p nilj i n ite pe stÎ, l p i oru cifo rm i .
P l a fo n ul d e l e m n a fio st d Ulb l a t Î,n trimp, l a ,rid i carrea eta j u ­
l u i , c u u n a'lt pl,al�Q1n d i n g ri,nzi d e stej a'r, g ro'sl i,m ea celo r
d o u ă pl'a.fo a ne f i iln d d e 5 5 om. Z' i,dălr, i a etajul,u i era a rm a tă
cu o a rmătu ră de stejalr d i n g r, im,i 1 5/ 1 5 şi 1 5/20 o m , ta,lrpă,
co'sro roobă ş'i oontnalv-Î,n't, u ni fă cute 'c u m u ltă g rijă pentru
s i metrie. C u m era u p u t relJite cor m p l et. ră m ă lş iţ ell e l o r a'u
fos,t s'c.o as·e ş i oirmentote l o'o a ş,u'rill ,e ră'm a lse . A nm ă t ura a
fă c u t ca z i d ur i l e să n u a i,bă n:iloi o c r,ă rpătulră , ou t.o ate
,n um emas'el e c u trem u r,e d i n ull'lj i mi i 200 d e a n i . Z i d u ni' l e
i rn terioa r,e a u fost tă iate d e n 'e n ulmă rate ooş u ri p ra cti ,cate
de z: id ; d upă oe ,verc h i u l coş se Înfuln rd a , se tă i a a l t u l a' I ă -
16
www.patrimoniu.ro
t u r i , ceea c e a fă c u t necesa ră dă,rÎ m a rea mu llto r a s'e m enea
z i d u ri i n ter,i Qla re o a re a bi a se ţi nea'u ,Î n eo h ojll'i bru .
O daltă ,desfă,oută Î' n c h i der,ea cu g eo m uri a p ri d voa re­
I Ql r, s - a u g ă, s i't toţi stÎ,lrp i,i o ri g i n a ri ali ca se,i d o m neşti şi cor­
, pul u i s l uj itmi lm, pa·rte p utrez,iţi la bază, m ajoritate,a m ut,i ­
I'a ţi pentru a se i n tro d u ce tÎrm p l ă r i a n o u ă l a 1 870. i,n aoeste
oo,n d i ţ i i şi pentr'u că reg u l,a m e ntele PiC I . cerea u Î n l ocu i rea
p l a n ş'eel o r de lemn 'c u p l a nşee de bet.o n , s - a u Î n l ocuit
stî lpi i de stej a r vec h i cu a' l ţ i i n o i , cu m iezul d e c u pa t a stfel
.I n' cît să perm ită i n sta'l -a re,a u n o r stî l p i d e fier 80/80 ş'i
1 00/ 1 00 mm ca,par b irl- i să susvirnă pl a n şeele.
Date ce,rte pentru re sta u ra rea b a l u'stra d e l o r au fost
ofe rite de foto.g ra f i i l e, di n 1 856, ,a, l e l u i Aln ge rer şi Szath­
m a·ry, prec u m ş i d e ex,i ste.nţa tă'l p i, l o r gă u rite pentru i m ­
p l anta rea b a l'u ştrHor. i n pod u I corpu I'u i s,1 ujit,oni l iQ r s - a u
g ă sit n u m e ro a'se ş i ndri,l e a rse, ceea ce dovedeşte că i n i ­
ţ i a l casa a fost a co p e r,i tă c u ş i n d ri,lă ş i a b i ,a Î n 1 840 a ces­
tea au f·ost Î n l oc uite c u o l a n e , Î n a fa ra a,rirp i i de s u d ca r(� ,
Î n g ra v- u ra lui B o u q u et, este C' l ar r Î n ve l i tă cu ş i n d r i l ă . De
a l tf,e l , Îln f.otog rafirH e lui Angere r de l a 1 856 se vă d b i seri ­
c i l e şi j u mă tate d i,n cl ă. d i ri, l e o ra ş u,l u i a coper.ite cu ş i,n ­
d rill ă .
Faţa d a l a stra d ă a co rp u l u i s l u j i tori, l o r a a ră tot, d u pă
decoj,i rea tencu i e l i l'o'r vec h i , exi stenţa umo r p,i' l oştri Î not're
ferestre, ca're a u fost tă ,j a ţi p,e n tru a se a m e n aja n o u a
faţald ă , probar b i l În 1 870. U rm e l e patu, l uli d e s t u c a u fost
g ă s i'te dea s u p ra u n olr fer.estre i n' d i loÎ n d o d ecor raţi'e f l o ra 'I ă ,
OII că,rei desen IÎl nr să n,u s -,a gă ,s ilt ; ,S - QiU re,fă'cu,t ,deci p i l,a şlt ri i
cu ca p i te l u ni l e şi bazele de epocă, d O' r s - a te n c u i t s imp l u
z i d ă r i a d e dea s upra f.erestre i . U rme l e comi'şe' i 'ş i a l e br'Î u l u,i
f,a ţa d ei ,a cestu i oonp, g ă s ite l a a oeea ş i ,Î n ăo lţime cu cele a l e
cal s,e i dom n eşti şi d e a ceeaş,i fa ct u ră , a u dete rm i nat r.ef,a ­
,cerea l or . I nt na rea Î n h a n , arm e n ajată de M a n u c p,r i n l eg a ­
fea a ce�to r d o u.ă oorp u ri l a et'aj, ş i c u g a n 'g d e i nt rar re
fu ses'e o r n almen'tată Î n 1 92 1 'O u u n front.oln ş i p i,l a ş.b ri d e
factură a p roa,pe neO'ol a si c ă . Pe n t,ru degaja nea Casei d o m ­
n eşti n u s'e m a i put,ea m e n�i n 'e alda o s u l d e l eg ă t u'fă ş i nioi
froo nton Lli d i,n 1 92 1 , deşi a u fost p roopulse pro i e,cte, cu sco­
p u l d e a se pă,stra toate a d a o suri le. CO n" S i d errÎln d u - se Însă
că aceSite două C'l ă d i ri , oa re au arparţi,n u't c u rţ,ili d o m n eşt'i ,
sînt o8Ole m a i vech,i d i n B u c ulre,ş,t i ş i cu a rh i telot u ră a ute n t i că
ro m â,n e a Sică , s -' a a l 'es sol uţia dă,nÎ m ă 'fi,i a'oestuli a d a o s ş,i
degajarea oo mlp l etă a calse.i domne'şti . F,unrd a ţ i H,e a oestei
leg ătu ri au fost m alrca te, i a r poa rta h a n u ll ui s-a aşeza,t pe
I,oc u l Î n c a re u rmele vech'i 'U'l u i a, rc 0 1 po'rţ,i ,i au fost desco­
pe rite Î,n z irdă ri'a a d a o.ml u i .
O l egă t u ră Î nltre Ca'sa d amnl i e i ş i cea a co rp u l u i d e
g a,rdă a exi stot fă ră Î nrd o ila l ă , n u .n u m a i pri n p nidvo,ru l d i n
c u rte, c i ş i p r,i n'b r-Io teralsă a'co p enită dea s u pora g a n g u I,u i
de i n bra re. Pen,t ru raţi ul n i d e eXp' lo'D ta re a hotell.u. 1 u i a ct u 'O 1 .
a oe a s tă l egă,t u ră a fost Î n c h i să c u g ea m u ni .
Celela lte a r i p i , vest şi s u d , ca re n u f i g u rează p e p i a ­
n u l d i n 1 79 1 a l l u i E rnst. a u fost c o n stru i te d u pă 1 800 c u
s u bs o l u l n e boltit, p a rterul d i n z i d ă rie m a s i vă , d a r etaj u l
d i n z i d ă r i e a rm a tă c u I'e m n , fi eca re a r i pă d e n otÎ n d a l tă
m a n i e ră d e cOln strucţ i e , deci a l t meşte r, a l tă eta pă, a ri pa
d i n s p re D Î m boviţa p reze ntînd a rm ă t u ra cea m a i p u ţ i n
re9'ul'Otă 'c u omze ,d e ,că ră m ildă ,I a IÎ nch i d e re'a pa n o u r i l o r.
i n p l a n u l E rn st. foa rte exact pentru a n u m i te c l ă d i r i ,
c u m este d e p i l d ă p a l a t u l . a p a re În l a t u ra cor p u l u i s l uj i ­
tori l o r o i e ş i t u ră c a re a r putea s ă f i fost u n m a re fo i şo r.
Foişoarele d i n c u rte, d i struse Î n ti m p u l a m e n aj ă ri i h ote ­
l u l u i D a c i a , a u fost refă c u te pe l o c u l vec h i l o r f u n d aţ i i , c a
şi scă r i l e exf.'e rioa·re c a re l eg a u a ceste fo i şoa re c u c u rtea ,
rea d u să la n i ve l u l i n i ţi a l de că l c a re. Co ş u r i l e h al n u l u i ş i
h otel u l u i D a c i a a u fost desfi i nţate, co n strucţ i a a ct u a l ă f i i n d
legată pri ntr-o co n d u ctă d e termofica re c u b l o c u l d i n
B d . 1 848 ş i pentru c ă IÎ'n p rima epocă la 'exi,ste nţei c e l o r
d o u ă case a l e c u rţi i d o m n e şti casele c u a co pe ri ş d e ş i n ­
d ri l ă n u a vea u coş u ri , ci f u m u l i e şea d i rect Î n pod.
Astfel , p ro b l e m e l e d e resta u ra re , ca re l a Î n c e p u t a pă ­
rea u n e rezo l va b i l e şti inţific, s - a u d oved i t a f i s i m p l e , c l a re
şi rezo lva b i l e c u toată a ute n t i c i ta tea Î n d ată ce ce rcetă ri l e
p re l i m i n a re d e a rh i tect u ră a u fost term i n ate.
 BAZILICA CU I 1 MARTY � If.0N", DIN EPOCA ROMAN IT Ă T I I TÎRZI I,
DESCOPER I TA LA N ICULITEL (JUD. TULCEA)
V I CTOR H. BAUMAN
U I Lţ.l �
Fig. 1 . Planul orizontal al bazilicii paleocreştine de la Niculiţel (după săpăturile din
Potrivit date l o r d e ca re d is p u n e m Î n p rezent, m o mentu l
pătru nderii c reşti n i s m u l u i la g u ri l e D u n ă r i i n u poate fi
sta b i l it cu cerhtudine. I n l5ufi oienţa ce rcetă ri l o r pe teren ca
şi l i psa de cl a rita te a izvo a re l o r isto riog ra f i ce şi a texte­
l o r h a gi ograficel, n u perm it a se sta b i l i n i c i un fel de coor­
donate istorice Între p roces u l d e ră s pî n d i re a c reşti n i s m u ­
l u i În rînd u i popu laţi i l o r d i n I m pe r i u ş i prezenţa u n o r co m u ­
n i tăţi creşti ne l a m a rg i nea n o rd -estică a a cest u i a , Î n c u rs u l
secolelor I I - I I I e . n . 2 .
Exi stenţa u n u i episcop d e To m i s - Eva n g e l i c u s3, l a sfîr­
şitul seco l u l u i I I I e . n . , d a că ar tre b u i să d ă m c rezme
poveisti ri i d eis pre m mt i ri' u l , la Hol myri's , a ,l u i E p i ktet şi Asti o n ,
n e p u n e deja În faţa u n u i sta d i u avansat, cînd n o ua re l ig i e
Îşi c rease sufi.cienţi p roze l i ţ i , pentru c a re o rg a n i za rea b i se­
rici i pe teri,tori ul Scyth'i e i deven i,se o n ecesi'tate. Evi dent,
p utem considera că noua c re d i nţă ş i - a fă cut loc În Dobro ­
gea o dată cu ră s pÎ n d ilrea c u ltelor o ri enta l e . D a r, toc m a i
d i n acea stă ca uză c redem, 'ea a fost h a n d i ca pa tă şi n u s - a
putut m a n i festa l a n ivel d e g- r u p d ecît a t u n c i c î n d situa ­
ţia pol itică şi soci a l - econom ică a Scyth i e i , a g ravată d e
i n va,zi He ba nbare ş i de i ncon s i sten ta apă ra re a l i mes- u l u i ,
i -a perm i s s ă cîştige tere n . Ş i , c h i a r Î n a ceste co n d iţi i ,
i n tra nsigenţa şi exc l u s i v is m u l rel ig ie i c reşti ne, n u o fă cea u
a cces i b i l ă decît u no r g ru p u ri restrî n se d e p o p u laţi i etero-
1 Ina c est sen·s vez·i Oa�ol Aun.er, Martirii Dobrogeni, in " Revi,sta
CatQlk ă " , Huc. 1 91 2 , p. 49 şi p;p. 288-289 ; J. Zeiiiler, Les origines chre­
tiennes, Pa nils , 1 91 8, IP. 1 1 9 şi unm. Mo,i , recent, R . Con.sootno tines'ou, Les
martyrs de Durosforum, in " R ESEE", t. V , 1 967, nor. 1 -2.
.
2 A se vedea tr,o toreo competentă a problemei la D. M . Pippidi,
Contribuţii la istoria veche o Ro m â niei B uc. 1 958, p. 242 şi u rm .
, To mis i nbi nz.Îndu-se asupro intreg u lu i teritoriu, c h i a r În condiţii'le exis­
3 H . Delehaye, Les martyrs Epichtete e t As/ion, ,Î n " Academie
Rou maine : B u l leti n de la Sedion h i stori q u e " , t . XIV, 1 928, pp. 1 -5 .
17
www.patrimoniu.ro
1971).
gene d i n l u mea oraşelor pontice şi a m a r i l o r cetăţi d u n ă ­
rene.
L u m ea c reşt i n ă a acelor vre m u ri se ca ra cteriz.a printr-o
permanentă c i rc u laţie a a posto l i l o r, m i s i o n a ri lor, profeţi l o r
ş i cate h i şt i l o r ca re roi a u i n toate d i recţ ii le, pentru a p u rta
Eva n g h e l i a u n d e aceasta n u pătrunsese, s a u pentru a
i n c u raja, i nstrui ş i a pă ra com u n ităţi le născute şi puţi n
s i.g- u re4. S,Î1n g- eroasa pem'e cuţie a c reş1!i n illO'r d i n a n,i i 303-
304 e . n . , a lovit În p ri m u l rî n d in aceştia , d a r a c reat tot­
odată un c u re n t potrivn i c a uto rităţ i l o r, favorizind o l a rg ă
ră s pi n d i re a c reşti n i s m u l u i i n med i u l u rb a n . D i n a cest
p u n ct de vedere, o rg a n izarea. u n u i episcopat la To m i s
poate fi socotită o rea l i tate, p e ca re tra d iţia i stori că a vea
s-o consemne, un secol şi j u mătate mai ti rz i u , la a d evă­
rata e i va l o a res.
De a ceea, c h i a r şi atu n c i cî n d in textele h a g i o g rafice
nu ,in,lli'l n i,m n i,mi,c "care să inspire încredere"6, p l o s' a rea
4 L. D,u,chesne, O rig in es du culte ohfl3tien, Pa�hs, 1 889. p . 1 4.
5 Referindu-se l a Înti l n irea di ntre Î m pă ratul Va lens şi episcopul
Breta nio ;' (Vetra nion) de Tomis. d i n a n i i 368-369, istoricul So�omenos
(H ist. eccl.. VI, 2 1 , În J . P. Migne, Patrologiae c ur su s c o m p/e tus series
Latina. Pa ris. t. 67. col . 1 344-1 345 ; sau În Griechische christliche Schriff­
.
s l e l/e r, ed. J. B idez - G. C. Hansen, Berl i n . 1 960, p. 263 ; ef. şi R.
Netz h a mmer, Die christ/. Mărt y re r am Ister, Buc. 1 938, pp. 27-29,
J. Zei l ler, op. cii., p. 1 72 , 307-308, 41 8 şi 1. Barnea, Din istoria Do­
brogei. voI. I I , p. 398 şi 457) menţionea.:z:ă vechi u l obicei din Scyth ia
M i no r "ca unul singur să fie episcop al bisericilor Întregului neam",
cu referire la episcopul de Tomis. Această ind icaţie poate fi l uată
ca a rg u ment În favoa rea ipotezei după ca re Tomisul a j ucat rol u l de
or.ga n izator al bisericii din Scyth ia, a·utoritatea şeful u i ecleziastic din
tenţei şi a lto'r epi'scopate i n cu rsu l sec. I V-VI e . n .
6 R. Ccmsta ntbi'f1,e�ou, ,op. cit
.• p. 1 4 şi ,unm.
Fig. 2. Vedere generală dillSpre nord-vest as upra zonei investigate a bazi/icii, cu poziţia absidei, criptei şi a pardose/ii de cărămidă.

u n u i m a re n u m ă r de c re şti n i m a rt i r i zaţi în cetăţi le pontice u m�u l cre,ş·t i n i s mu l u i î n î,ntreg Imperi ul . O j u măltate d e

ş i d u n ă rene, Î n pr i me l e două dece n i i a l e vea c u l u i IV e . n . ,
constitu i e u n i n d i c i u referitor la eşec u l persecuţ i i lor l u i
G a l e ri us ş i D i ocl eti a n şi l a răs pî nd i rea creşti n i s m u l u i î n
Scyt h i a M i n o r, m a i a l es d u pă ed i ct u l d i n M i la n (3 1 3 e . n .).
Si nodul e c u m e, n i c de l a N i ceea (325 e . n .) a m a rcat t ri -
seco l m a i tîrz i u , b i seri c i le c reşti ne, ră s pî n d i te p e tot c u p r i n ­
s u l I m peri u l u i , l u a seră l o c u l tem p l e l o r şi a lta rel o r păgÎ n e.
Confl i ctele d i ntre a ri e n i , m on ofi ziţi ş i o rtodocşi , m a n i ­
festate c u pute're î n O ri enrt, a u ati n s şi Scythi.a M i·no r7•
fă ră î nsă a a d u ce vre u n prej u d i c i u creşti n i s m u l u i victorios.

Fig. 3 . Secţiune transversa/ă prin a/tor (nord-sud) .

sectiune fransverso lă prin aDar nord sud

LE GE"O"
CARHHloĂ �..o...----4- SHLBEH BRUII S C RR A
piaTR" OEPUHERÎ GUHoi
L E&S

18

www.patrimoniu.ro
In u ltimă i n sta nţă , ele a u generat o d octri nă n o u ă , cores­
pu nzătoa re unor relaţi i noi. Un s i,n g u r moment se pă rea
că bi serica creşti nă se clati n ă , că ba la nţa Î n c l i n ă spre
antich itatea păgÎnă, d a r atitud i nea ponderată a Î m pă ra ­
t u l u i l u l i a n ApostatulB, ca ş i s c urta sa d o m n ie, n u a co n ­
stituit u n obstacol g re u d e trecut pentru o i n stituţie per­
fect o rgonizată la m ij l o c u l seco l u l u i I V e . n . , c u ra m if icaţi i s. - N.
in toate sferel e societăţi i ro m a n e .
In urma m a rel u i tri u mf a l I m peri u l u i l a D u n ă rea de J os,
În con d iţi i le păcii şi prosp'e rităţi i d i n perioada c u pr i n să
Între dom ni a l u i Consta n t i n cel M a re şi Va len s, Scyth ia
M i nor, ba 'st·ion pri n oipa l În s i ste m u l defensiv D iocleti a n ­

�1-5.
Con sta nti n , avea s ă c u n oa scă o ră spî n d i re a c reşti n i s m u ­
l u i În cele m a i Î ndepă rtate colţuri a l e sale, c a fen o m e n
s u prastructura l a l ro m a n ităţ i i tîrzi i . Ş i n u n u m a i atît ; d i n
teritori u l cu pri ns Î ntre D u n ă re ş i M a re, Î n ce pîn d c u a d o ua
j u mătate a seco l u l u i IV e. n . , se vor Î n d repta s p re ţ i n u t u r ile
d i n stînga D u n ă ri i , l oc u ite de b a r b a r i germa n i c i şi d e
daco -roman i receptivi la tot c e ven'ea d i n I m peri u , u n m a re
n u m ă r de m i s i o n a r i . Căci pacea rel i g i oasă n u a În semn at
sting erea fa natism u l u i c reşti n , i a r modei m a rt i rajelor i - a ,.
Gu-N .
l uat locul cea a m i s i o na riatu l u i com pletat de a scet i s m .
D i ncolo de g ra n iţele I m peri u l u i , c re şt i n a rea În se m n a de
fa pt o extindere a s u p remaţiei acest u i a pe ca le rel i g i oa să
şi Î m pă raţi i n u n u m a i că a u sprij i n i t n o u l fen o m e n , d a r a u I:-f":""i�.; .1 L E oss
ş i i nter,ve n it pe ca, le po l i tică , otu n ci Gî n d i n tenţ.i i l e l o r, ses i ­ f5i.,;-.r�;.1 G A L B E N BRUN PIRTRA
zate, a u trezit reacţi a pa rteneri l o r ba rba ri9.
�1im UHPLurURR TRSRTR ORRIlH R r URt c u HORTRR '---"""-1

7 Bretani'on (Vetra n i o n ) , exilat de Va l e n s pentru ortodo x i s m , este

_ GUNOI I N DEPUNERE

pri mul episcop de Tomis atestat sig u r de i zvoarele isto rice (ef. 1 . NEGRU Fig. 4. Stratigrafia bazi­
Ba rnea, op. cit., p. 457) ; A u d i u s este e x i l a t d e .a semenea, Î n Scyt h i a licii observată pe peretele
Mi n,o r, de c.o"n/.;ta nţiu I I , pen.tru c.on'c�pţi'a s·a ,nel i g ioa's ă, socotită ere­ � GALBEN HURDRR nordic şi sudic al secţiu­
nii 1-0 şi pe cel nordic
tică de Î mpăratul a ni a n (d. V. Pârva n , Contribuţii epigrafice la isto­
ria creştinism ului daco-roman, B u c u reşti, 1 9'i 1 , p. 1 56 ) . 5RVRA al secţiunii a I I -a .
8 H. Delehaye, Saints d e Thrace et d e Mesie, Î n " Ana lecta
Bolla n d i a n a " t. XXX I , 1 9 1 2, p p . 260-265 ; L. D uchesne, Histoire anci­
enne de l'Eglise t . I I , Pa.ris, 1 91 1 , PoP . 325-330 ; R. Co n st.a,nti nescu, op.
cit., p. 1 2 ; 1. Barnea, op. cit., p. 392.
9 Convert i reo l a noua rel i g i e a u n u i n u măr a p reci a b i l de barbari Lissea n u , Dacia i n autorii clasici, I I , B u c u reşti, 1 943, p . 7 7 ) . Reînce­
d i n esbul cîmpiei mu ntene, o p rovoca t persecuţi i l e din a n u l 348, cu perea persecuţ i i l o r rel i g ioase În a n u l 369 e.n. a provocat reacţia
core ocazie Î m pă ratul c.onstanţiu a l I I - lea a pr. i m i t Î n i m periu pe Î m pă·natu' l u i Va lens ·ca,r'e -şi a d ună a rmatele l'a D u n ă re, s·i, l·i,n d u - ,1 pe
cred i ncioşii l u i Wulfi , l a , a m i ntiţi mai tî rziu sub n u mele de Gothi mino­ "
" regele vizigot, aflat Î n faţc unei noi conj u n cturi pol itice - a cţi u n ea
/'es, aşeza�i În B u l g a ria d u năreană d e astăzi, În j u r u l cetăţii N icop o l i s g rupării Fritig e rn - Alaviv, În i nterior şi primej d i a h u n i l o r di n s p re ră ­
ad Istru m, ţinut bog.aot Î n păduri ş i păşu n i , a d a ptÎ n d u -se perfect să rit - să cea ră pace, acceptî nd pro pa g a n d a a r i a n i s m u l u i p r i n tre
vieţi i de munte. (Cf. Ph i l ost.o rg i u s , Hist. Ecclesiastica, tra d . G. Popa- s,up'u ş i i săi ( 1 . Bamea, op. cit., p. 398).

Fig. 5. Secţiune transversa/ă prin altar (est-vest).

sectiune franGversalil prin allar e st vest

•

..
LEGE"O"
CI1RRHÎon HEGRU RHTic !i [ n nn
i
PÎRTRR aBt.IEH HllRDRR

DĂRRHÎlTURR nRn"BirrURR 'rRSnT('

LOEG8 SRLBE" 8RUH

19

www.patrimoniu.ro
 Pri'ntre pri m i i m i s i o n a ri c reşti n i Î n l u mea germ a n ic ă,
ca re au pred i cat a ri a n i s m u l l a n o rd u l D u n ă ri i , au fost cei
d i n Pont şi Calppald ocia, l u aţi pri,zo n ieri Î n u rma i nvaz i ,i ­
l o r gotice d i n vremea l u i via l e ri a n şi G a l i i e n u s 10, D i n tre
a ceştia s-,a ,rid icat rd u pă a proape o generaţie, W u lf i l a , rî n ­
d u i t d e capi i bi'S'e rilO i i d i n I m peri' u " Episcop a l creştini/or ce
trăiau atunci În ţara Getică ' I . D u pă retrag e r'ea II,uti Wu!l ­
" În u n'e l e po rţi un i pîn ă la 3,60 m, d a to rită criptei , a cărei
Wa �i a prozel iţ'ido r să i l a s u d uii D'u n ă,rili , u n no'U via I d e
mi'siona,ri pă1tru n d Î n Borbaricum. P'rintre e i se n u mă'ră
A u d i us, despre ca re E pi ph a n i u s rel atează că a pătr u n s
depa rte Î n Goth i a , convert i n d m u lţi ba rba ri şi Întemei n d
m ă năsti ri l2 . D u pă m o a rtea s a , a u d i e n i i a u trecut Î n I m pe­
r i u sta b i l i n d u - se l a Ca lc i s , În B a l ca n i , sa u Î n O rient
(Si ria) 13.
Un loc deosebit Î n răspÎ n d i ,rea c reşti n i s rm u l u i print re
ba rba ri l - a u avut m i s i o n a r i i o rtodocşi a i că ro r rep reze n ­
ta nţi de sea mă a u fost Sava Gotul şi N i ceta s Roma n u l ,
m a rti rizaţi Î n timpuii persecuţi i,lo r l u i Ath a n a rich d i n a n u l
372 e. n . '4.
C reştin i s m u l Î n s'em n a a m estecu l Consta nti nopol u l ui Î n
trebu ri'le i n terne a, l e goţH o r şi Ath a n a ri'ch l - a tratat c a
a ta re, persecutÎ n d şi a l u ng Î n d d i n G o t h i a p e c reşti n i , fă ră
a face vreo d i st i n cţie Î ntre a u d i e n i , a ri e n i s a u o rtodocşi.
Ret ra se Î n I m peri u , g ru p uri l e c reşti n a te d e l a n o rd u l D u n ă ­
r i i a u t ra n sportat proba b i l Î n refug i u l l o r şi o pa rte d i n
corp u ri l e n eÎ,nsufleţite a le c e lo r căzuţi pentru c re d i nţă, a
căror vi aţă p l i n ă de privaţi u n i , Î n c u n u na tă d e m a rt i ri u , le
dă dea a u reolă d e sfi nţi Î n faţa c reşti n i l o r d i n I m peri u , Î n
a m i nt i rea că ro ra persecuţ i i l e de l a Î ncep u t u l seco l u l u i
I V e , n . m a i d ă,i n u i'O' u Î nc ă . Trui pur,i:l e m a rti ,ri,l o r a u �ost i ntro ­
d use Î n morm i nte s i m ple, u n eori com u ne, dea s u p ra că rora
s - a u rid icat apoi cri pte şi ba zi l i ci ca re avea u să c i n stească
an de an mem or i a ce l o r căzuţi, ale căror ră mă şiţe pă m Î n ­
tene, Î n g ro pate s u b a lta re, sfi nţea u ş i d ă d e a u n u m e l e
a cestor l ăca ş u ri . C ă c i f ieca re bi serică Îşi o n o ra m a rt i r i i
şi sfi nţ i i , a n iversă ri le a cesto ra f i i n d , Î n m o d n a t u ra l , n u ­
m a i să rbă tori loca l el5.
I n acest co ntext c u l t u ra l - i sto ric c o n si d e ră m că tre b u i e
plasată excepţi o n a l a descoperi re a ba zi l i ci i c u m a rtyricon ,
Î n g ropat s u b pa rdose a l a p res byteri u m - u l u i , d i n c o m u n a
N i c u l iţel , j udeţul T u l cea .
Loca l itatea afl ată la cîţiva k i l o m etri de l i n i a D u n ă ri i ,
În apropierea a nt i c u l u i Novio d u n u m , Într- o m i 'că depresi u n'e
a dea l u ri l o r N i c u l iţel u l u i , este c u noscută s peci a l i şti l o r d a ­
torită u nor vesti g i i a rheolog ice ca re Î m b ra că o perioadă
foa rte l a rg ă , fă cî n d d ova da u,nei l o c u i ri i nte n se şi co n ­
t i n u e Î n a ceste locu ri l6 .
Bazi l i ca a fost descoperită Î n zon.a l o c ui b i l ă din n o rd ­
'e stu l co m u n e i , pe o pa ntă pute r n i c Î n c l i n ată . D i n s p u se l e
loca l n ic i l o r, c u cîteva dece n i i Î n a i n te confi g u raţia acest u i
teren e r a a lta . Baz i l ica e ra situată p e o Î n ă lţime, prote­
jată s p re s u d -vest d e o v i roagă pe u nd e a pele p l o i lor Îşi
fă c u seră fă g a ş . Acoperi rea v i ro g i i Î n u rm a exti n d e r i i satu­
l u i a fo rţat a pel e p l o i l o r să-şi sch i m be c u rs u l pe Î n ă lţi mea
res pectivă . Zi dă rio de pi'a tră a ba'z i l i c i i a�lată l a s u p r,a ­
faţă a fost refo losită l a constr u i rea n o i l o r case, io r v i i t u r i l e
m a ri d i n u lti m i i a n i a u spă la t te ren u l , scoţî n d l a ivea lă
c u p o l a cri ptei . Săpătu ri l e a rh'eo l og i ce d i n toa m n a a n u l u i
1 97 1 , efectuate, Î n spec i a l , Î n z o n a p resbyte ri u m - u l u i a u
avut c a sco p sa lva rea m o n u mentu l u i . E l e s - a u execu tat pe
o s u prafaţă d e cea . 200 mp cu aj u to r u l a trei secţi u n i
p a ra l e:l e, d i ntre ca re, p r i m a - Sa, trebu i a s ă Îndepl' i n ea'Scă
1 0 L. D, u,chesne. op. cit., p. 29.
1 1 Cf, Phi l osto rg i u s , op. cit., pasaje păstrate intr-o l ucrare a
patria rh u l u i Photius a l Constanti nopol u l u i (ef. Pop a - lti ssea n u , op, cit"
p, 77) ,
12 5p' ipha n i'u,s , Adversus haeredes, LXX, 1 4-15, in Migrne, PG,
t. 42, col. 369-373 ; ef, ş i V. Pârva n , op. cit., p. 1 56.
13 C. Pabs c h , B eitr ă g e zur Volkerkunde von Siidosteuropas : I I I
Die Volkerbewegung a n der u n teren Donau i n der Zeit von Diokletian
bis Heraclius, Wien, 1 928, p. 58.
1 4 Din s c risori l e lui Vasi l e cel M a re, ef. V. Pâ rvon , op. cit., l o c ,
c i t . V . şi l a H. Delehaye, op. cit., p p , 2 1 6-221 .
15 L. Duchesne, op. cit., p. 273.
16 C I L, I I I , 7520 ; C I L, 76 1 1 ; C. Pats'c h , op. cit., p p . 39-40 ; 1 . B a rnea,
Şantiervl Garvăn (Dinogetia) - Sondajul de la Niculiţe/, i n "SCIV " ,
V , 1 -2, 1 954, , p , 1 86 şri 'u rm . ; I'd em, Din istoria Dobrogei, vo<I . I I , B u'c"
1 968, De la Dioc/eţian la Va/ens, p. 393 şi 476.
20
www.patrimoniu.ro
f u n cţia d e ca n a l d e s c u rgere a a pe l o r Î n ca z u l u n o r even·
t ua l e p l o i . Secţi urnea a d o ua - S" treb u ia să lă m u rea scă
situ,aţia cri pte i , poziţia ei În ca d ru l bazi l i c i i ca şi con·
ţi n ut u l a ceste,i,a , Cea de- a treia secyi u ne - S2' u nma să
sta bi lea scă d i men si u n i le bazi l i c i i ca şi o serie de pro·
bl eme stra ti g pafice (fig . 1 ) , Tere n u l a fost secţionat adînc,
m o n u mental itate şi poziţie i m p u nea u a cest l uc r u .
D i n p u n ct de vede re stra tig rafic, situaţia este u rmă·
toa rea : s u b un strat vegeta l s u perfic i a l , d e cele m a i multe
ori i n exis,tent, u'rmează pămîntul vi u a nlt Î'c, de c u l oare
g a l ben Î n c h i s c u n ua nţe brune, perfo ra t Î n m a i m u lte
l o c u ri d e g ropi a d î n c i u m pl u te de g u no a i e a ru ncate de
săte n i i ca re ş i - a u rid icat casele c u pă m î n t u l şi pi atra
scoase d i n l o c u r i l e respective, I n a cest stra t de pămînt
s-a u Înfipt temel i i l e bazi l ic i i c reşti n e pîn ă la a d î n c i mea
de 1 ,50 m . D edesu bt se aHă l oes's - u l Î n oare construc­
to,ri,i ali zidit martyricon - u l (f,ig . 4). De'QS'u pra, podeaua
bazi l i c i i a fost pa rdos ită c u că ră m id ă ro m a n ă , de fo rmă
patrată (30X30X2,5 cm), a şezată moza i ca l ca pe o ta blă
de , ş,a h r(:f,ig. 2) . Temei'ii,l e ba,zlH i d i ca şi pereţ i i .c ri .ptei 'a u
fost rea l i zate d ir n piatră l oc al ă - ca l ca r negru d e G utten ­
ste i n , extras d i n ca rierele N i c u l iţel u l u i - p r i n s ă c u mo r­
ta r d in va r, n i s i p şi cără midă pi,sată . La co nstrucţ i'a crirp ­
t,ei a fost fo'bsi t ,şi ,c a l'c a r u l creta d c a d us d i n ca ri erele
Babadag u l u i . I n sta d i u l actua l al cercetă ri l o r, ba z i l i ca d e
l a N i c u l iţel a p a re s u b fo rma u n u i e d i f i c i u reg u lat, d rept­
u n g h i u l a r, cu t rei nave şi cu o a b s i d ă o rien tată N N E 60°17
(fi g . 1 ). Absida este d'e fo rmă s e m i c i rc u l a ră , cu o desch i ­
d e re i n teri o a ră d e 6 m . Te m e l i i,l,e s o l e a u o g ro s i m e de
0,92 m, f i i n d constru ite d i n pietre pri n se c u m o rta r Î n
sris,tem u I opus incertum. P e am bele �eţe, 'PÎnă ,I,a ba. ză, ,se
observă o ten c u i re s u pe rfi c i a l ă . La bază , p i etre le a u fost
a şezate d i rect Î n pă m î nt, Î n poziţie o b l ică sa u vertic a l ă .
Zi d u ri l e late ra le, s u rpri n se pa rţi a l . c e l s u d -estic f i i n d d i s ­
t r u s de o g roapă m odernă, i'ar c e l n o rd -vestic s ituÎn d u - se
Î n ca n a l u l de s c u rg e re, i n d i că bazi l i c i i u n s paţi u i nteri o r
d e 1 2,30 m . D o u ă tem e l i i s u bţ i r i , re p rezentîn d 1 /2 d i n
g rosi mea z i d u ri l o r exte ri oa re, prinse o rg a n i c p e o l u n g i m e
d e 0,30 m d e pa rtea i nte rioa ră a zid u ri l o r late ra le a l e
a bs i d e i , d e l i m ita u n ava centra lă a n a o s u l u i , p e o lăţi m e
d e 7,50 m , d e navele latera le, l ate de 2,40 m fiecare .
D i strugerea bazi l i c i i pînă la teme l i i n u n e perm ite
astăzi d ecît să p res u p u n e m coloa ne sa u p i l a ştrii ca re
conti n u a u cele d o uă temel i i s u bţi ri, de l i m itÎnd n ave l e l ate­
ra le de nava centra l ă . Descoperi rea u n u i f ra g me n t de
ca'llOa r, o ma m eln ta't cu o sem i ipall metă cu trei b raţe, În
i n terio rurl bazi l id i , pa re să vlirn ă Î n s .prij, i n u l ce,l o r d e m a i
s u,s (,f i g . 6) .
M ă ri m ea a bsidei ca ş i g rosi mea z i d u ri l o r şi l ăţ ime a
bazi l i c i i , p res u p u n o construcţie d e m a ri d i me n s i u n i , ce
u rmează a fi scoasă Î n Întreg i m e l a l u m i n ă Într-o ca m ­
pa n i e vi i toa re.
Elementu l cel m a i i n te resa n t a l a cest u i ed ifi c i u Î I co n ­
stit u ie În să c r i pta , e a Î n s ă ş i u n m o n u me n t a că ru i va loa re
i storică depă şeşte g ra n iţele fostei p rovi n c i i ro m a n e Scy­
thha M i n o r. Constru ită d i,re'ct IÎ,n Iloes, s, ,c ri pta 'a re iQ ,fo �m ă
u şo r tra pezo i d a l ă , c u baza m a re de 3,70 m , o ri entată s p re
i nte rioru l a b sidei, baza m ică de 3,40 m şi l a t u ra d e
3,50 m ; pe reţi i a u Î n ă l ţ i m e a de 2,25-2,30 m . D e a s u p ra
a re o c u po l ă de că ră m id ă rost u i tă legată c u m o rta r, d e
fo rmă sem i sferică , c u d i a metru l d e 3 m , u ş o r a l u n g i tă
spre s u d -vest, Î n d rept u l in t ră ri i , Pe m i j l o c u l c u po l e i se
afla un vî rf t ron co n i c , a ct u a l mente d i strus Î n u rm a u nei
i n tervenţi i nech i bz u ite a săte n i l o r, ca re se r id ic a pînă la
n ive l u l pa rdose l i i , i n d i cî n d pro b a b i l l o c u l a lta ru l u i p ro ­
p r i u - z i s ( presto l u l). O l i n i e d rea ptă i ma g i n a ră u n e şte per­
fect m a rg i n i l e absidei c u vî rf u l c u p o l e i . Pe toate l a t u ri l e ,
z i d u ri l e cri ptei se p re l u nges.c prin t i m pa n e s e m i c i rc u l a re ,
a l e ,că ro r d imensi u n i va ri'a ză (fit g . ,2). rDea,s urpra ,intră ri' i ,
t i m pa n u l a fost u şo r ava riat d i n a ntich itate, pietre l e s a l e
gă'si n d u - se Î n pămîntul u mbl at d i n raţa i ntră ri i Î n c-ri ptă ,
Acea sta , situată s p re s u d -vest, d e formă d rept u n g h i u l a ră ,
Î n:ca d rată d e blocuri ma,sive d e oal l'oa r cretadc, l uc rate
17 J. Zei l ler, op. cit., p. 1 85 ; moi recent, D i n u Theo.d orescu, L'edi­
lice romano-byzantin de Cal/atis, in "Doci o " , N.S.V I I , 1 963, p p . 284-285,
f i g , 1 6.
Fig. 6. Fragment de calcar ornamentat cu palmetă
cu trei braţe descoperit În dărîmăturile bazi/icii.
Fig. 7. Vedere laterală a criptei cu intrarea zidită.
Fig. 8. Detaliu al intrării inainte de scoaterea
zidăriei.
21
www.patrimoniu.ro
Fig. 9 . Intrareo Î n criptă după inlătllfarea zidăriei d e cărămidă
cu şip' iţu l , a fost g ă s'ită perfeot blooată şi te'ncu i tă (fi g . 1 1 ).
O p l atformă con struită d i n pietre şi că ră m i d ă frag mentară,
legate c u m o rta r, fo r m a u o pa ntă ca re cobora din d re pt u l
i n tră ri i p î n ă la n i ve l u l bazei z i d u r i l o r c r i ptei . Pă m î n t u l ră s­
c olit î n d reptul a cestei pl atforme dovedeşte că a existat
un spaţi u l i ber în faţa i ntră ri i ca re, d u pă b l oca rea aces­
tei a, a foslt a·c ope ri t pînă la n i,vel u l p a nd o'sel i i de cără­
m i d ă a .p resbyteri u m -,ul,u i sirtuat dea s u pr,a .cr ipte i . ,li n m o men ­
t u l desch i d e r i i c ri ptei, s - a o bservat că spaţi u l i ntră ri i f u sese
z i d i t î,n a n tich itate o u că ră m i zi identice ce' l o.r fo'losite la
p a rdosea la ba z i l ici i , a şez'a te o rizonta' l între stna't u r,i g roase
d e m o rta r, d u pă ce, î n p rea l a b i l . i nt ra rea p ro p ri u - z i să
fusese b locată cu o lespede d i n ca l c a r c reta c ic p r in s ă
î n pene (pietricele şi fra g m e nte de că ră m i dă c u mo r ­
ta r), iar Î n b l o c u r i l e late ra le s - a u i n tro d u s 4 sig i l i i d e fier
p r i n ,s e î n p l u mb (fi1g . 9). Lels p ede,a er'a a'şez.ată î,n poziţie
verti ca l ă şi se s p rij i nea jos pe p ri m a trea ptă a u n u i p ra g
din a ceea 'şi rocă , pri,n să î n m or,t,a r, l uc rat î n trei trepte,
situat cu baza s p re exterior, în a şa fel î n cît deb loca rea
i ntră ri i pr,es upu n ea Î'n p rimU iI rî n d Îln lăt u ra rea ,1 u i 18 �fi g . 1 2).
Sub p rag, într-o m ică porţi une d e a rs u ră , a fost găsită o
m o n e d ă , el.e ment deosebit d e preţios pentru d a ta rea con ­
strucţi ei de la N i c u l iţe l . D u pă Î n d e p ă rta rea I'es pez i i , s - a
c re·arl: pos i b i' l itatea pătmn deni i În i nteri o. m l cri pte i , pri ntr-o
deschidere de formă c"la si -pătrarl:ă de 0,69XO,79 m (fig . 1 1 ).
Ca mera m o rtu a ră , pa rdosită cu t rei les pezi m a ri de ca l ca r
creta ci,c , se afla situată ou a proxilmativ 0,90 m deasu,p ra
b a zei c r i ptei . Pa rdosea la a re forma u n u i d re ptu n g h i u ş o r
nereg u lat, c u l a t u r i l e , s p re n o r d - est = 2,28 m , s p re s u d ­
vest = 2,30 m , s pre n o rd -vest = 2,37 m , şi s p re s u d - est =
= 2,38 m . Pereţi i ca merei m o rtua re a u u n a s pect se m i ­
c i rc u l a r, rea l i za t p r i n ri d i c a rea bolţi i de că ră m i d ă d i n
i nterioru l cri ptei - cel e 4 a rce a l e s a l e porn i ,n d d i n cele
4 co l ţ u ri ale Încă peri i 19 (fi g . 1 0). Spaţi u l l i ber, de formă
s e m i c i rcu l a ră , a fost ten c u i t c u va r şi n is i p, iar a roadele
pereţ i l o r au fost mă' rg i n ite c u două benzi : una ro şie,
vopsită c u o c ru , de 0,05 m şi a l ta a i bă , c u va r , d e 0,06 m
g ro s i m e . Î n ă lţi mea pereţ i l o r va riază : 1 ,4 1 m N - E ; 1 , 37 m
S-V ; 1 ,40 m N -V şi 1 ,45 m S-E.
Pe p a rdosea la d e l espezi a î n că peri i a fost co n struită
Ioda mo nt u a ră di,n ,s c.Î n d u pi s u btiri d e brod de 0,0 1 5 m
g ro s i m e . Forma l ă z i i pa re a evi d enţia un si stem d e co n ­
strucţie n e ma iÎntÎI'n it astăzi Î n practica ritu a l ă c reşt i n ă .
Alparent, a re o formă d reptu n g h i u la ră . Reprezi ntă Însă
u n d u b l u trapez, fi eca re l'a t u ră , reall i,z ată d i ntr-o s' i n ­
g u ră scî n d u ră , f i i n d u n tra pez p r i n s de cel e l a lte trei p r i n
COizi d e l1în dun i·că ,Î n a, ş a �e l î;noît, d a ·c ă b a z'a m i,c ă a un e i'a
se oflă jIO S, I'a t u ra .o pusă m e 'baz.a m i că Î n s u s (fi 'g . 1 4).
Colţu ri le l ă z i i au fost prin se î n colţa ri d i n tablă de a ra m ă
18 Lespedea 'a,re unmă,to'a rele di memi uni : 1 ,1 7 m ,I u'ng'ime, 0,69 m
lăţime, 0, 1 2 m g ros'ime, iar p ra g u,l : 0,45 m l u ngi me, 0,40 m lăţi me,
0,1 3 m g ros,i me s'u.b lespede ş'i 0,23 m g'fOs·i, me II'a bază.
19 Siste m u l d e construcţie este ounos·c ut şi folosit şi astăzi ; a se
vedea Aurel ian Tă năse.s cu, Perspectiva - Probleme, Ed. didactică şi
pedagog,ică, B u c ureşti, 1 971 , oa p. VI I I , § 2, Perspectiva axonometrică
oblică şi centrală. p. 251 , fig. 32.
bătută Î n ţi n te. De a semenea, m i c i p l ăc uţe d e a ra m ă ,
bătute Î n ţi nte, p r i n d e a u m ij l o c u l fiecă rei l a t u r i d e f u n d u l
Iăzi i20.
S p re i nt ra re şi În pa rtea op u s ă a ceste i a , l a t u ra n o rd ­
esti că ş i cea s u d -vestică s e conh n u a u p r i n d o u ă fro n ­
toa n e t ri u n g h i u l a re, c u Î n ă lţimea de 0,24-0,25 m , p ri n se
Între ele p ri n 4 soÎ.n d u ri a şez·ate l o n g it ud i n a .1 şi bătute Î n
c u ie de l e m n , con stitu i n d u n fel de c a p a c a ,1 l ă z i i m o rt u-a re .
I n exterior scÎn,d u ri, l e I ă zi i , ca şi fronto a ne'le , a u fost deco­
ra te cu I,i'n i i d i spu'Se În reţea , ro mlboildaI I ă .
Această I a dă a servit c a m o rmÎlnt colectiv, a d ă posti n d
schel ete l e a 4 m a rti ri a l e căror n u m e a u fost i n c i za te, c u
l i tere g rece·şti, Î n ten c u i OJ I'O pe retel u i d i n d rea pta i n tră ri i
(fi,g . 1 5). De's tul de prost .c on'Servarte, dato rită med i ul u'i
a 1 ca l i n , c reat de pa rdosea l a ca lca roasă ca re a d i strus ş i
f u n d u l l ă z i i m ortu a re , ose m i ntele ş i - a u păstrat ord i nea l o r
a n atom i c ă , evi d e nţ i i n d o Î n h u m a re Î n poziţie o r i zon ta l ă ,
p e s pate, c u p i cioa rele Î n a i nte şi ca pete l e spre i ntra re.
M o rmînt ul fi i n d deranjat cu oca z i a u ne i să pă t u ri fă cute
d e săte n i , Îna i nte de i n te rvenţia n o a stră , n u m a i d o u ă d i n
cele patru schelete a u fost g ă s ite Î n sta re m a i b u n ă . Se
rema rcă l i psa tota lă a elementelor vest i menta re.
I n pa rtea s upe rio a ră a pereţ i l or, d in d rea pta şi di n
stî n g a lăzi i , se g ă sesc două i n scri pţi i g receşti cu semne
i n ci za te ş i vopsite c u roş u . lite rele au Î n ă lţimea d e 7-8 c m
ş i lăţi mea de 4,5-6 om. P € per€tel·e ,d i·n stÎinl9'a , -s u b m o n o ­
g ra m a l u i H ri stos, rep reze n tî n d o cruce s i m p l ă c u P pri n s
d e pa rtea s u pe rioa ră a b raţ u l u i vertica l . stă scri s : fJ.()(p't'upec;
Xp L ()'t'OU ,� fi g . 1 3), ' i·a r pe pereltel€ d i n d r€ a pta , sub o cruce
a s e m ă nătoare, d a r d e d i me n s i u n i m a i m a ri , n u mele celor
patru m a rt i r i : '1' fJ.()(p't'upe:C; Z w 't' L XO�, " An()(t-o c; , l« ()(fJ.&cr Le;,
<I>[Â L 7tTCO� (fi g . 1 5). Se o bservă poziţi a Î n c l i nată spre
d rea pta a ce l o r două i n scri pţi i , d a tă de spaţi u l sem ici r­
c u l a r a l pereţ i l o r, rema rcÎ n d u - se fo rmele l u n a re a l e l i te­
rel o r epsi l o n şi s i g m a ş i m a i a les ca ractere le cva s i - c u rsi ve
a.l e l i tere.l o r my, l'O mbd a , a, I'ph'O şi om':og a .
P rezenta ' ba z i l i c i i c reşt i n e c u ma rtyricon l a poa lele
d ea l u r i lor N ic u l i te l u l u i Î n tr-o zonă cîndva Î m pă d u rită, d i n
terito ri u l m a ri i c � tăţi a N oviod u n u m u l u i , ri d i că cîteva pro-
Fig. 1 0. Sistemul d e ridicare a bolţii d e cărămidă, din interiorul criptei.
Fig. 1 2 . Interiorul criptei văzut de 10 intrare.
22
www.patrimoniu.ro
bleme pe c a re vom Încerca să le s o l uţio n ă m , În m ă s u ra
În c a re ne-o vor perm ite materi a lel'e de c a re d i s p u ne m,
fă ră p retenţia de a le e p u i z a .
i n p ri m u l rî n d tre b u i e sta b i l it m o m e n t u l r i d i c ă r i i ed i ­
fici u l u i pa leocreşt i n de l a N ic u l iţel c a şi ra portul c ronolo­
g i :c d i nt re bazi l i că şi cri ptă ; a po i , treb u i e p reci .zat momen­
tul m a rhraj ud u i .
i n p rivi,nţa În ca d ră r i i c ronolog i ce a mon u m e n t u l u i , d i s­
p u nelm de oÎteva e,l em ente p.reţioose. T i p uii de ba z ill ică c u
trei nave, c u , s a u fă ră n a rtex, este Î n tîd n 'it frecvent Î n
Scyth i'O M i nor, În c u r, w l seco l elor I V-VI e . n . , l a H . i stri'a2 1 ,
Tom ils22, Novi od un u m23, Tropaeum Tr·a i,a n i 24, C h iose - A i d iln25,
Troesm i s26 şi Beroe27, ca ş i l a l atrus28, Î n n o rd u l B u l g a ri e i .
20 Pă"ţi l.e Ilatera l e lall e ,I ă Zli' i mantJuare o u ,î.n ăllţi mea de 0,24-0,25 m ;
l a eura n o rd - estică o re baza more (sus) = 1 ,40 m şi baza mică de
1 ,30 m ; hatu·na slu,d-'ves'toi:că a,re baza mkă (sus) = 1 ,44 m ,şi baza m a re
de 1 ,52 m ; latu r·a nard-vestică a re baza m o re (sus) 1 ,98 m şi baza
m ică de 1 .76 m ; la t·ura ,s ud -esti că a re baza mică (sus)
=
= 1 ,78 m şi
baza m o re de 1 ,83 m .
2 1 " Histria , 1 , p. 1 55 ş i u nm . ; 1 . Ba rnea, Nauvelles consid€uations
"
sur les basiliques chretiennes de Dabraudja, În D a c i a " , XI-XI I ,
1 945-1 947, p . 228 ; I d e m , op. cit., p. 474.
"
22 A. R ă d u l es Cou , Monumente romano-bizantine din sectorul de
vest al cetăţii Tomis, Cansta nţa, 1 966.
23 1. Bam'e.a , B. M ibnea ş i N . An g h el l es'c u , Săpături/e de salvare
de la Noviodunum, În " M at e ri a l e " , IV, 1 957, pp. 1 62-1 65 şi " Mate­
ria l e " , V, 1 959, pp. 464-468.
24 V. Pârva n, Trapaeum, p. 1 80 şi u rm . ; 1. Barnea, Nauvelles (on­
siderations . . . , ap. cit., p. 226 ; R . VUII,pe, Histaire ancienne de la Da­
broudja, B u c u reşt i , 1 938, p. 342.
25 R . Vul pe, op. cit., p. 343.
26 J. Zei l l e r, op. cit., p. 1 97 ; 1. Barnea, Din istaria Dobragei, I I ,
p. 480.
2 7 Bazi l i ca cu cri ptă de la Beroe nu o fost Î ncă p u b l i cată ; i n�or­
matia ne-a fost f u r n i zată d e Petre A u rel i a n , a utoru l săpături i , c ă r u i a
Îi �'u lţum i m pentru a ma b i l i tat e.
28 Teo f i l Iva n ov, Das Limeskastell IATRUS, Zwei altchristliche Ba­
siliken des 4 - 6 Jahrhunderts in Sektor III, Klio, B e itr ă g e z u r a lten ge­
schiohte, Akademie Ver l a g - B e rl i n , 1 964, pp. 1 55-1 57, PI . I şi fig. 2 1 -22,
25-26.
Fig. 1 1 . Intrarea În criptă văzută din interior.
Fig. 13. Inscripţia din stinga intrării.
.
N a rtex u l este cara cteristic ba z i l ic i l o r c reşt i n e Începînd c u
sec. 'v e. n .29. i n trucÎt zona i n t ră r i i Î n bazi l ică n u a putut
fi in vesti g ată, pe b a za a cestu i element nu se poate face
o Încad ra re c rono log ică m a i restrî n s ă . Sis te m u l de con­
strucţie, fo l o s i rea m o rta ru l u i din va r şi că ră m i d ă p i sată ,
l i m i tează În t i m p r i d i ca rea bazi l i c i i pînă În seco l u l VI e.n .30.
Pa rdosea l o de că ră r m idă ro m a n ă , c h i a r În o a z u l u nei refo·l os i ri
a a cest·u i materi a l , ,i n d i că peri oada ro m a n i tăţi i �'Îrz i i . D'e oo ­
r u l cu p a l m etă cu t re i b raţe, de pe fra g m e n tu l de p ia tră
g ă s i t În a p ropi erea z i d u l u i c a re despărţea nava centra l ă
de nava l atera l - d re a pta , a p a re p e o serie d e m o n u mente
funera re de epocă rom a n ă , f i i n d p re l u a t Î m p re u n ă cu
a lrte el eme nte o rna menta le de bazid i,c a p a l eocreşt i n ă . C a n ­
titatea relativ m a re d e s t i c l ă s pa rtă, d a r m a i a les fra g ­
mentele cera m i ce de pe pardo sea la bazi l ic i i c a ş i d i n
pămîntul u m b l a t d i n faţa i nt ră ri i Î'n cri ptă , decorate c u
stri u ri adînci sa u cu ca n el u ri m a r i , d i n pa stă d e n să cără­
mizie acoperită cu a'ngobă g ă,lb u ie, ca racteri1stice sec. I V ­
V I e . n . , vi n În s p rij i n u l Î n c a d ră ri i m o n u mentu l u i În acea stă
peri oadă (fi g . 1 6). N u m a i p rezenţa cîtorva fra g mente cera ­
m i ce de tra d iţie geticâ a r p utea re p rezenta u n i n d i c i u
pentru o cronol ogi e m a i restrî n să - sec. IV - p ri m a j u mă ­
ta,te a se,c. V e. .n.
Apare În să evi dent. ca mtr.e ba z i l ică şi cri ptă exi stă
o u n i tate perfectă . Folosi rea a ce lo ra ş i m a te ri a l e În c a d r u l
u n' u i si stem con structiv u n it,a r, p res u p u n e construi rea l o r
l a a ceea şi dată , sa u l a momente foa rte a pro pi ate În t i m p .
An a l i za i n scri pţi i lo r de p e pereţi i m a rtyrico n - u l u i , ca şi
m a n ie ra fo l o s i r i i şi decoră r i i s paţi u l u i i nteri or, ne oferă
noi pos i b i l i tăţi de d a ta re. Folosi rea s paţi u l u i i n terio r, p r i n
crea rea unor pereţi se m i c i rc u l a r i , este specifică cataco m -
29 P. Test i n i , Archeologia Pa/eocristiana, Roma, 1 948, pp. 735-736 ;
1. Barnea, op. cit., p. 468.
30 Cf. 1, Barnea, op. cit., p p . 476-479.
23
www.patrimoniu.ro
belor pa leocreşt i n e , ca de a ltfe l şi m a n i era de a decora
m a rg i n i le a rc adelor c u benzi c ol orate c a re u neori a vea u
d o a r rol u l d e a rea l iza u n s paţi u s'e m i c i rc u l a r3 1 . Crucea
mo nog mmată , În fo rma exi stentă pe pereţ i i cri ptei , este
ÎntÎI'n ită pe o serie de m o n u me nte c reşt i n e d i n perio a d a
ro m a no - b i za n ti n ă . S p re exe m p l u , a pa re pe i n scri pţ i a I ă n ­
c i e r i l o r d i n U l metu m , În vremea l u i J u sti n i a n32, p e u n i n e l
de p rove n i enţă necu nosc ută di n sec. V e .n ., afl a t Î n M u ­
ze u l d i'n N a ntes33, d a r ş i În Eg i pt, p e u n ep itaf de l a sfîr­
ş i t u l sec. I V e . n .34. Este Însă ca racteri stică sec. IV-V e . n . ,
d u pă ,c um şi ,s<C rierea este s pecifică a oe l e i,a ş i peri oade,
g ă s i n d u - ş i a n a l og i i pe teritori u l Scyth i e i M i n o r Î n i n s c n p ­
ţia funera ră a j u ri st u l u i (VOfH X6c;), de o r i g i ne s i r i a n ă , S i m ­
p l i c i u s ( L UV1tA [X WC;), Î n m o rmîntat l a Ca l la t i s Î m p re u n ă c u
soţ ia sa M e lti s35 şi În i n scri pţ i a tom i ta n ă d e d i ca tă ,. Ferici­
tului Timotheus de către Din ias, de curînd lum inat (=bo­
t,ez.a t) Enmanuil " 36, d atată În s'e c. V e .n .37. As,e m ă n ălri piÎ n ă
3 1 Vezi Oraz, io M a rucchi, Manuale d i archeologia cristiana, R'o m a ,
1 923, p. 2 8 3 (Ci m , d i Ca l l i sto - s e c . I I I e . n . ) . p. 2 8 8 (inceput u l sec.
IV e . n . ) , p, 303 ( C i m . dei Sa n t i Pietra e M a rce l l i n o - in ceputul sec.
IV e . n . ) . p. 3'i 8 (Ci m . di Do rn i t i l,l,a - sec. IV e . n . ) ; A. B e l l u cc i , Le
catacombe di Gaudioso e di San Eufebio a Napoli, in " Rivista
d i a rcheolog ia .cristia n a " , XI ( 1 934) , n r. 1 -2.
32 Cf. 1. B a rnea, op. cit., p. 423 şi 51 4, fig. 20.
33 Cf, F. Cabrol, H, Leclercq, Dictionnaire d'archeologie chretienne
et de liturgie, t. I I I - e, Pa ris, 1 9 1 4, col . 1 528.
34 I bi de,m, col. 1 52 1 .
35 I n,s'o nipţi ,a o fost dotată i,n sec. V-VI e . n . Pu bl,ioată m o i i ntii
de Gr. To'oi,l e,s'C'u , i, n " Anchăo' log i sch-ep'i g'r,a lp h i ,s'che M i ,tteill u ng e n " , W,i e n ,
XI, 1 887, p p . 32-33, rel u a tă a po i de 1 . Ba rnea Î n " Daci'a ", 1 , 1 957
(Inscriptions chretiennes de la Scythie Mineure), p, 284, f i g . 7. Vezi ,
a c e l a ş i , in Din istoria Dobrogei, I I , p. 462 ş i 521 , f i g . 29.
36 Cf. 1. Sto i a n , Tomitana, B u c u reşti, 1 963, p. 2 1 7, pl. LXX I I , f i g . 1 .
37 i n c a z u l i n co re a cceptăm că Ti motheus di n i nscripţie e u n a ş i
aceea şi perso a n ă cu episoop u l d i n To m i s core p a rt i c i p ă Î n 4 3 1 e . n . 1 0
Conci l i u l d i n Ephes. Vezi R . Vu l pe, op. cit., p p . 322-323.
Fig, 1 4. Lada mortuară cu cele 4 schelete aşezate in poziţia orizontală.
Fig. 1 5. Inscripţia din dreapta in trării.
1 0 i den'biiba-te Î,ntÎ l n i m Î,n se'co l ul IV e . n . pe te rittori u,1 Ha ­
l i e i , pe u n fra g m e n t d e m a r m u ră c u i n scri pţi e f u n era ră ,
d e'sco perit ,În cot,a oo m bele i ud e i l o r d i,n Roma38 ,c a ş'i pe
d o u ă fra g me n te a le u nei i n sc ri pţ i i creşt i n e d i n i me d i ata
vec i n ă ta te a cri ptei Ca nefo r i l o r d i n c i m it i r u l Sf. Ca l l i st39.
De a sem enea , i n sc r ipţi i l e d i n cri pta n i c u l iţea nă Îşi g ă sesc
ana!logti i şi În Cron ica a/exandrină, conoetpută la sfÎ nşi 'l!ul
sec. IV e . n .40. În p l a s a rea c ro n o l og i că a m omentu l u i con­
stru i r i i ba z i l id i cu m a rtyricon de la N ic u l iţel ne este d e
u n rea l fo l os m o n e d a descoperită Î n co n d iţi i stra ti g rafice
neÎndoiel n i ce. G ă s ită s u b p ra g u l ilntră r i i , d ovedeşte că a
fost pusă i n tenţio n a t cu p ri l'ej u l ofi c i e r i i u n e i s l uj be re l i ­
g.i o a's'e , Îln mOlmelnvu'l bl'olcărri i cripte i. Pu't emi1c oo�od ată ,
d e d i m e n s i u n i red use ( d i a m . = 1 ,2 c m ; g reut. = O,8769 g r),
c u o ,c ruci.u<l i.ţă ,alb i,a p ercetpti birlă pe ·revens 'mo neda perm ite
o determina re aproxitm a tivă , În ,a I I -'a jum ă talte, s' a u ma i
p reci s II·a sfiÎ nş i t ur l sec. <IV e m . 41 .
Aşa d a r, m ă rt u ri i le a rheolog i ce de ca re d i s pu n e m pl a­
s e a z ă ri d ic a rea baz i l i c i i c u cri ptă Î n g ropată l a sfî rşit u l sec.
IV ş i Î n ce p u t u l sec. V e. n .
Î n tr-o recentă com u n i c a re ţ i n ută la Consta n ţa , c u oca­
z 'i a se.s i uni i şti i'nţifice " P,onrtirca '7 1 "42, p lta'som Qooea 'Sltă co n -
38 1 . B . F,rey, Inscriptions inedites des catacombes Juives d e Rome,
in " R,iv,iL!l�a doi a noheol:ogrilO aris<\!i.a n,a " , V ( 1 928) M. 3-4, p. 296, I I .
.
39 Fra n cesco Fonari, Cimitero di 5 . Callisto, Regione dei Conerori,
in " Riv. di ofch. orist. " , IV (1 927), nr. 1 -2, p p . 2 1 -2,3.
4 0 Cf. F. C'a brol , H. l edercq, col. 1 547-1 553, u n d e se dau şi re­
p,rodulceri din Ipalpi nu.s, ,după " De n ks'c h nifiten .der K. Ak'ademie de'r W,i s ­
senlSlchatfiten ", T . L I , ' p l . \,( 1 , reato şi v.e�so.
41 Od. Hiescu, de ·1.0 Cahi noou. 1 ,nll.lmli,Sl matÎIC oII Aoademiei R.S.R., a
i n c a d rează pri ntre e m i s i u n i l e m o n etare di ntre 350-400 e.n . ; G h . Poe­
n a r u - B o rdea, de l,a Secţia de n u m ismatică a I nstitutu l u i d e a rheologie
din Bucureşti, fa·ce o determi n a re m a i restrinsă, i ntrod ucin d - o , cu pro­
ba bill itall'e , pri ntne mo·nede:l,e de bip CONCORD.lA AUG s.a u AVG G G ,
c u cruce pe :revers, d i n perioada a n i l o r 395-408 e . n . A m i n d u ro ro
l e m u l ţu m i m pen·tru a ma b i l itate.
42 C o m u n i 'c a rea intitulată Consideraţii preliminare asupra bazi­
licii creştine din satul Niculiţel (jud. Tulcea) '11:0 a,părr·eo ,in revista
M u.zeu l u i de a rheolog,ie Consta n ţa , " Pontica " , V.
24
www.patrimoniu.ro
strucţ ie ,Î n pri m a j umăta te ,a .sec. V ein . , Î ntr-o peri o a d ă
cores p u n zătoa re i n c u rs i u n i l o r de p ra d ă a le h u n i l o r d i n
ti m p u l s l a be i d o m n i i a Î m pă ra t u l u i Teodos,i u a l I I - l ea .
F ă ră a exdlu de defint,irv a oOea $jtă pOslib ill i·talt, e, vom Î n ceroa
să defi n im şi conţi n ut u l lăzi i m o rt u a re . Cele două i n sc r i p ­
ţi i Ilredzea ză că sîntem Î n faţa a 4 m a rti ri , a le că ror
n u me, com u ne de a ltfe l , n e pa r c u n oscute. Zotikos, AUa -
1 0 5 , Ph i l i ppos sînt a ntropo n i m i ce destul d e frecvente Î n
l u mea eletn i sti că43. K a m a s i s 'este Întî l n i t Î n o n o m a stica
m ic roa s i a ti că Î n fo rme a s e m ă n ă toa re44, cea mai a p ro p i a tă
43 Zotichos d i n Byza nţ este pomenit in i nscripţia d i n Tom i s o
l u i Au r·elliou.s-Sozom e n o,s, 'dortlÎnd d i n epooa Severi'l'or, d. R. Vurl'Pe, op. cit. ,
p. 1 86 şi 1 . Stoi.a n , o p . cit., p. 208, p l . LXI I i . U n a rhitect ( Te:Xwt",]x )
Zotichos a pa re Într-o ilnscri pţie deasupra porţii de intna re a u nei
biseri.ci creşt i n e d i n Dâna ( n o rd u l S i riei) - a n u l 483 e. n., ef. Inscrip­
tions grecques et latines de la 5yrie (/GL SYR) I I , 1 939, IPp. 272-273,
n r. 490. Un g l ad iator d i n To m i s , pe n u me Atta los, este pomen'i t
intr-o ri nscripţie de la Pa, lazu (Consta n ţa ) , ef. 1. Stoi,a n , op. cit.,
p . 200, Pi. L I I I , fig. 1 , cu toată b i b l i og rafio l a subsol. AUa los d i n
C a l latis " a deţinut in mod strălucit, prima magistratură", ef. 1 . Sto i a n ,
o p . cit., p . 1 06, p i . XXI I I , a d o u a joumărote a s e c . I I e. n . ( C f . Gr.
Toc i l escu, in A E M , X I , 1 887, p. 43, n r. 56 şi V. Pârva n , Gerusia din
Callatis, in " Ana l e le Aca demiei Române, M e m ori ile Secţiu n i i Isto­
rice", 15 .JI, t. 39, pp. 5 1 -90) .
Ato . . . (Ata l·u,s) apa·r·e şi Î ,ntr-o i n !;ori pţi.e creştilnă d in Dall: maţia -
•
v. C I L I I I , Supplementum, p. 1 540, n r. 8901 ; in a ceastă formă s-ar
p u tea să f i e t u ra ni c , ca cel P1 u b l kat de V. Pâ rvOin i n Contribuţii
epigrafice la istoria creştinism ului daco-roman, B u c . 1 91 1 , p. 63
(Ata i a �iu<1 l u i Tzeiuc) . U n .preot Atta los partic i pă Î n 325 la Conci l i u l
d in N i ccea , ia'r i, n 381 , e,1 sau a huii c u a cel'aşi nu me este pnezent la
Conci l i u l a r i a n de l,a Aq u i leea (d. J . Zei l l er, op. cit., p. 1 30 şi 336) .
Phi l ip pos a pa re in Siria pe socl.ul d e m a r m u ră '0 1 unei statui d ed i ca tă
l u i şi tatăI'u i său, in sec. I I e. n . , ef. 'IG L SYR, t. IV, n r. 1 302, p. 54.
Pa ris, 1 955, i a r in Dobrogea pe u n sarcafag de ca lca r de l a M a n ­
g a l ia , p u b l i oat d e C . I c o n o m u i n . . Pontica " , I I , 1 969. N o i monumente
pa/eocreştine la Mangalia, p. 84, fig. 3 - sec. IV e. n .
4 4 L . Zg ust·a , Kleinasiatische Personennamen, P,na g , 1 964, pp. 2 1 1 -
2 1 2, § 5 1 4-1 (xcxfLrt:rcx f . ) , 51 4-2 (XCXf.LCX·t"l] f.) ş i § 51 5 (xcxfLfLcx f.)
-Ga.latia ; Ra u ly·Wi ssowa, Real-Encyclopădie der classischen Alter­
tums - Wissenschaft, v.ol . X, 1 91 9, col. 1 841 K a m i sa Costel in
- =
Cappadocia ; D i n u Theodoresou, op. cit., p. 283 - pentru bi serica
K o i m esis d i n N i'ceea, rid·i c·a tă in sec. VI e. n.

fi i n d Amasi s45. O fo rmă l a t i n iza tă a n u me l u i ( = C a m a s i u s)
apare pe d o u ă i n scri pţi i votive, c reşti ne, descoperite Î n
Term ele l u i Di ocl eti a n , d a t î n d d i n sec. I V e . n .46. D a că
concl uzia noastră refe ritoa re la con stru i rea ba z i l i c i i la sfî r­
şitul sec. IV şi Î ncep u t u l sec. V e . n . este j ustă , m o m e n t u l
cînd a s u rven i t decesu l celor 4 m a rtiri a f l a ţ i În cri pta
nicul iţea nă t re b u i e că utat În c u rs u l sec. IV 'e . n .
In a'O e'st se'ns a m purt ea fOII ,os-i ,ca p u n1ct d e p 'leoOlr·e per­
secuţi i le creşti n i lo r d i n a n u l 3 1 9 e . n . i n iţi a te de lici n i u s ,
c u ca re oca zie d o u ă d i n textele h a g i o g rafice m a i d e m n e
de creza re, ş i a n u me Martirologiul ieronimian ş i Sinaxa­
ruf constantinopolitan, a m i ntesc p r.i nt re mrOlrti r,i ,i Noviod u ­
num u l'ui p e u n -an·u me , Ph i l i ppos, uc i s . p r i n ,deca p it,a re l a 4
i, un,ie 3 1 9 e. n.47. De a s'e' men ea , Sinaxaruf din Cons,tanti­
nopol pome.n eş1te de d ecapitarea , la 1 3 septem brie 3 1 9
e. n . , l'a Tom i s d e alstă d ată , a u n u i omeoa roe Zoti ko s,
Îm preună ou a'lţi ş'a s e ma nti ri48. U neori c u f.o nm U' l 'a " et alio­
rum numero . . . " , au fos,t i n c l u ş i m u,lţi m alrti r,i , ră m a ş i n ecu ­
nos·cuţi, pri ntre ca re event u a l i - a m p utea Înca d ra şi pe
cei la lţi d o i .
U n a lt m o m e n t cînd a r fi p utut a vea loc m a rti rizări
es,te legat de d o m n i a I' u i I U ll i 'a n Aposta,tud . Reven iwea l a c u l te, l e
păgÎne În t i m p u l a cestu i m a re a d m i rator a l o pere l o r a nti­
chităţi i n u a Î nse m n a t Î n să i n iţierea u n e i prigoane Î m po ­
triva creşt i n i l or. Tot ti m p u l d o m n ie i s a l e l u l i a n Aposta t u l
4 5 Cf. Lou i s Robert, Noms indigenf)s dans l'Asie Mineure grfko­
romaine, I - e pO 'r tie, P.a,ris, 1 963, p. 536 = Amals i5 din Paonti<c·opeea şi
Amaseia = IOQa l itate.
46 Orazio M a ru c c h i , op. cit., pp. 253-254 ( M us. Lot. 1 , 7 , 1 2) .
Este vorba d e o d u blă i nscripţie, d e d i cată d e u n a rtist pe n u m e
Camasius şi de f i i i sau elevii să i , sfi nţi l o r m a rtiri Pa p i u s şi M a u ros.
4 7 C. Au ner, op. cit., p. 289 ; J . Zei l l er, op. cit ., p. 1 1 9 ; H. Delehaye,
op. cit . . p. 273 ; R. Netz h a om mer, Die christlichen Mărtyrer am Ister,
Buc., 1 938, p. 1 3.
4� C. Auner, op. cit., p. 248 ; Deleh aye, op. cit., p. 258-259 ; J. Zeid ler,
op. cit., p. 1 1 8.
25
www.patrimoniu.ro
fig. 1 6 . Ceramică romană de sec. IV-VI e.n.
a m a n ifesta t o atit u d i ne ponderată faţă de creşt i n i49. I sto ­
ri a consem nează cîteva masac re , p rovocate de rea cţia
păgÎnă faţă de preoţ i i u rîţi d e po p u l a ţie, cum a fost c a z u l
e p i scopu l u i George d i n Al exa n d r i a , u c is l a 2 5 dece m brie
36 1 e . n . , dar n u m a i 5 execuţi i ca pi ta le a p ro ba te de Î m pă ­
mt : a preotu,l u i V,a,s'i, l e d i n An cyra , (SoZ\Om enos, V , 1 1 ) , a
soldatu l u i E m i l i a n us la D u rosto r u m şi a c reşti n i lo r M a ce ­
d o n i u s , Theod u los şi Tatia n din M e ros, În Ph rig i a (Socrate ,
I I I , 1 5 ; ef. Sozo menos, V, 1 1 )50. Des i g u r că rea cţia păgÎnă
ar fi p utut p rovoca şi moa rtea u n o r creşt i n i din nord u l
Do bro ge i , ,Î n oa zud ,În ,cme 'a'c eşti -a , de'ţ in,Î'nd f u ncţ i i de
con d ucere În a pa ra t u l b i sericesc, ar fi deve n i t nepo p u l a ri ,
ceea c e este exc l u s deoa rece n u i - a m m a i f i Î n tî l n i t c i n ­
sti ţi l a N i ou l i ţe l . D a r, p e l îngă faptu,1 c ă l i psesc m ă rt u ri,i
referitoa re la m a ltrata rea c reşti n i lo r d i n Scyt h i a M i n o r
În ti m p u l l u i l u l i a n Aposta t u l . l i psesc tota l elementele
vesti menta re, Într-o vre m e În ca re p ro p a g a n d a c re şt i n ă
ca re p rovocase tmnsformări le nte d a r s i g u re Î n ritu l şi
ritua l u l de Î n m ormînta re al p o p u l a ţ i i lo r din i m peri u , m e n ­
ţ i n use Î n s ă o p a rte a i n venta r u l u i fun e ra r, c a s i m p l u a cce­
sori u al costu m u l u i , sa u , În cazuri m a i ra re, ca o m a g i u
s u p re m a d u s o a m e n i l o r a l e că ro r merite sa u ra ng era u
ci nstite d e u rm a şi5 1 .
Ş i a t u n c i , d i n n o u , Întreba rea leg i t i mă : c i ne sînt m a r­
t i r i i Î n g ropaţi În cri pta d e l a N i c u l i ţe l şi cînd a s u rve n it
d eces u, 1 lor? Căci du pă I,u l.i a n Aposta, t u l vi ctor i a cre,şhn i.s­
m u l u i a fost def i n itivă ş i i revoca b i l ă , i a r Scyt h i a M i n o r, c u
vech i l e e i tr-a d iţi i c reşti ne, n u mai av e a c u m să dea m a rt i r i .
Ava'n:po'st a,1 I Uim i i ro m a,ne Îln "B a rbaricum " , S'c yt hli,a M i.n olr
avea să Î n d ep l inea's'că şi l�o'l u' l de tram b u lli nă a cre.ştio n i s-
49 H. Delehaye, o p . cit., p p . 260-265 ; L. Duchesne, op. cit., p p .
325-330 ; R . Consta n t i n escu, o p . cit., p . 1 2 ; 1 . B a rn ea , o p . cit., p . 392.
50 L. D uchesne, op. cit., p p . 330-336.
51 E d o u a rd Sa l i n , La civilisation merovingienne, I I -e p a rtie, Pa ris,
1 952, ed. A. el J. Pica rd el C , p . 226.
 m u l u,i s p re va r'a de dlinco, I.o de Du nă,re locu ită de 12
"
seminţii de barbari rătăcitori care n u aflaseră pÎnă atunci
cuvÎntul Evang heliei "s2. Ş i opem de cateh i z a �e a a oesto<r
sem.iJnţi'i , di,�iIOiII ă pr,ion Î,n suş i oonţin,utu,1 a bstraot a,1 ar,eşt i ­
n i, sm u l u i , era pl,i nă de primejd i i ş i prilv,a ţi unoi . Di,n Scy,thi:a
M i nor a u pl,eoalt l,a ,n ond 'Ull D u n ă'r,j,j .o s,elni,e d e m i's,i o na r.i ,
Î n sopeoi 'a'l ori,enota l:i de c Ull't ură e'l'en ă , d i ntre o a re m u 'lţi
n - a u mai a pucat să se î ntoa rcă î n ţa ră . Corp u ri l e l o r
e ra u, fie cerute d e p ri ete n i i nf l u e nţi sa u de b i serica
rom a n ă , fie a d use pînă pe p ă m î n t u l Scyth i e i de către g ru ­
p u r i l e creşti ne, a l e că ror lo cu r i n u fu sese ră încă sta b i l i te
În I m peri u, şi î n g ro pate a i c i . P rob l e m a ca re se p u ne este
de a sta b i l i d a că persecuţi i l e d i n l u mea gotică d i ntre a n i i
369-372 e . n . , pot f i a cceptate c a moment a l m a rti riză r i i
c e l o r 4 c reşti n i d i n cri pta n i c u l iţea n ă ,
U n a port deosebit l a e l u c i d a rea a cestei p robl eme î l
a d u c o bservaţi i l e a ntro po l og i ce efectu ate l a faţa l oc u l u i
d e d r. Da rd u N icoIăesc u - P lopşorS3. I n l i n i i genera le, 'e xper­
t i za a n tro polog i că a sta b i l i t că scheletel e a u a p a rţi n u t
u n o r bă rbaţi , p ri m i i 3, d e la d rea pta s p re stî n g a , în
j u ru l vî rstei de 50 a n i , u l ti m u l d i n stînga nedepă ş i n d vî rsta
de 35 a n i .
Ce le 4 schelete ş i - a u pă strat ra port u r i l e a n ato m i ce,
c e e a ce i n d i că o î n m o rm î nta re pri m a ră , c u u n e l e dera nja ­
mente c a re n u pot fi puse pe sea m El c e rcetă ri i , fotog rafie­
rii ş i î n reg i st ră ri i recente a oaselor, c i sînt o dovadă con­
c l u dentă a s u pra d e ra nj ă ri i lor d i n antich itote, d u pă deg ra ­
d a rea pă rţi l o r m o i , cînd m o rmîntu l a fost desch i s î n a i n te
d e b l oca rea i ntră ri i în cri ptă . C u toată sta rea proa stă de
c o n serva re a osemi nte lor, nu se obse rvă u rme de violenţă
(a m p ută r,i , tă i etur i , tort u ră ri fi z i ce tra umatizalnte) c are să
f i p rovocat deces u l . i,n sch i m b, toate scheletele p rezi ntă
rea cţi i de osteoporoză şi osteofitoză , de t i p u l tu l b u ră ri l o r
ta h i ce meta b o l i ce ca renţi'alle î n d el ungaote, c e pot fi expl i ­
cate p ri ntr- u n m o d d e vi aţă a scetic. O bservaţi i l e făc ute l a
n ivel u l oaselor m e m brelor i nferi o a re atestă , c h i a r ŞI In
l i psa c ra n i i l o r, co m p let d i struse, o r i g i nea orienta l ă a c el or
4 m a rt i r i ,
Aşa d a r, rez u l tatele expertizei a ntropo log i ce n e p u n Î n
posesia u n o r noi eleme nte c a re, corobo rate c u date l e
i storiog rafice de c a re d i s p u n'e m , pot evi denţia u n şi r d e
c o n c l u z i i p ri m a re.
Poziţia a natom i că a osem i'ntelor excl ude, d i n p u nct de
vedere a ntropologic, de la Î n ceput, i poteza reîn h u m ă ri i .
i n a cest caz, o î n h uma re d i rectă c a re s -' a r f i pro d u,s l a
Î nceputul seco l u l u i a l I V - l e a , p res u pu ne o con strucţie p re­
mer'g ăt.o a re cripte i . O r, c ript'a ,a �o,st con-str'u ită d i r,ect d i n
l oes's, l a o dată foa rte a p r.op i ată d e ri d i 'ca rea bazi l i d i ş i ,
Î n afară de pă mintu l u m b l a t d i n d re pt u l intră r i i , n u exi stă
n ic i o u r m ă c a re să p ro beze, in l o c u l respectiv, o construc­
ţie mai veche. Li psa elemente l o r ca re să ateste u rmele
u n e i m o rţi violente exc l ude, d e a seme nea , posi b i l itatea
i dentifică ri i ma rti ri l o r d i n cri pta n i c u l i ţea n ă cu cei deca­
p itaţi l a Novi od u n u m ş i Tom i s în ti m p u l l u i L i ci n i us. Dacă
ba zi l i oa şi cri pta a u fost con stru ite la f i n e l e sec. IV,
m a rti raj u l tre b u i e să fi s u rven.i t l a o d a,tă a pr.o pi ată .
Concl uzi i l e a ntropolog i ce refe ritoa re l a a pa rtenenţa
etnică a ce l o r 4 m a rtiri ca şi l a m od u l lor de v i aţă, p l i n
d e privaţi u n i , cit ş i l i psa u n o r m ă rt ur i i i storice s a u h a g i o­
g rafice c u pri v i re l a eventu a le le m a rt i raje s u rven i te pe
terito r i u l Scyt h i e i M i n or, i n t i m p u l lui l u l ia n Apostatu l ,
pe oa re i zvoa rel e c reşt i n e c u s i g u ra nţă l e - a r fi in reg i strat
d u pă m o a rtea a ce st u i a , n e indea m nă să ne î n d reptăm
privi rea s pre l u mea ba rba ră de d i ncolo d e D u n ă re.
52 Ma,ca rios din Ma gnes'i,a , d. D. M . Pippidi, op. cit., p . 244.
53 Expertiza antropolog ică s-a făcut d u pă ter m i na rea l ucrări lor
Ses i u n i i şti i n ţ i f'i ce de la Con stan�a , I n " Consideraţii preliminare" ,
"
a m fost l i p s'iţi de a ceastă contri buţie preţioasă, pentru ca re Îi m u l ­
ţ u m i m d r. D. N icoIăescu - Plopşor, c a ş i pentru a ma bi l i totea ş i promp­
ti�u dinea cu care n e-a aj utat, şi pentru i n teres u l şti i nţific manifestat
faţă de a ceostă descoperire,
26
www.patrimoniu.ro
Este c u noscut fa ptul că persecuţia c re şti n i l o r d i n teri­
tori i l e o c u pate de vizigoţi a c u l m i na t cu exce,sele d i n a n ul
372 e . n . , cînd a fost Înecat Sava G ot u l i m p re u n ă c u a lţi
m a rti ri "goţi "s4 şi a u fost a rşi În sch it u r i le l o r o serie de
c reşt i n i Î m p re u n ă cu că l ug ă r i i şi p reoţi i d i n l o c u r i le res­
pectivess.
Cores ponde nţa epi sco p u l u i Vas i l e cel M a re a l Caesa­
reei cu d ucele Scyt h i e i M i n or, l u,n i us S O fa n u's, şi cu epi sco­
p u l de Thesa lon i c, Ascho l i u s, în legăt u ră cu tra n sportarea
moalştoe,I.o,r Sf,Întull'u i Sa,va G ot u l " din ţara barbari/or de peste
Dunăre " În Ca ppatdoda , Î, ntrepri,n să proha b i l pe la 374
e . n .S6, ne relevă o p ra ctică p rezentă in l u mea c reştină a
acelor v re m u ri . Ră m ă şiţele pă mî nteşti a l e rom aln i l o r, i n d i ­
ferent d e o r i g i nea l o r etn i c ă , e ra u a d use şi Îng ropate în
terito ri u l I m peri u l u i . Este posi b i l , a ş a d a r, ca tru p u ri loe ce­
l o r patru m is i o n a ri , cateh i şt i s a u că l ug ă r i , m a rti ri zaţi la
n o rd u l D u n ă ri i , poate c h i a r la Începutu l persecuţi i l o r reli ­
g i oase, să fi fost ceru te d e com u n ita tea c reşt i n ă d i n pă r­
ţ i l e N ic u l iţel u l u i c a re să se fi ocu pat, de a l tfel , de tra ns­
porta rea şi d e Î n h u m a rea lor Într-o cr i ptă s pec i a l con stru ită
in a cest sens. Desig u r că, în con d iţi i l e de a tu n c i , u n ase­
m enea t ra n s po rt se făcea g re u , t i m p i n c a re oa davrel e
i ntra u in pu t refacţi'e, d a r, u neori c reşti n i i p ractic a u şi î m­
b ă l să m a rea , c h i a r d a că o făcea u într- u n mo d i m pe rfect,
Î n cît corp u ri l e se conserva u p rostS7. i n o r ice caz, î nvel ite
În l i nţo l i i de pînză g roasă şi stro pite cu d iferite ese nţe,
p utea u s u po rta un d ru m m a i l u n g .
I n h u m aţi În cri pta de l a N i c u l iţel , dea s u p ra căre i a s-a
r i d i cat bazi l i ca pal eocreşt i n ă în sco p u l veneră r i i l o r, mar­
tirii era u să rbătoriţi în fieca re an Î n cadrul u n o r a d u nă ri
solemne.
P utem pres u p u n e că m a rtyricon - u, 1 a fo,st de l a Î n cep ut
perfect î n ch i s, avînd dea s u p ra m a sa a ltaru l u i d i n p res­
byte ri u m , situaţi i asemă n ătoare î' n tî l n i n d u - se l a Romas8 şi
la X a nte n , pe R i n u l i nferiors9. La o d ată u lte rioa ră , poate
d u pă cîteva dece n i i c h i a r, a t u n c i cînd p ă rţ i l e m o i e ra u
com pl et deg ra date, c u ocaz i a a n i ve rsă r i i m a rtiri l o r, c r i pta
a fost desch i să pentru a o p u rifica de e m a naţi i l e cada vre­
l or. Este pos i b i l ca a t u n c i să se fi p rod u s şi o c u răţi re
a schelete l o r d i n l a d a m o rtua ră , d i n c a re ca u ză l i psesc c u
desăvî rş i re el ementele vesti m'e nta re şi u nele o a se p rezi ntă
d e ra njă ri d i n a n tichitate. Cu a ce a stă ocazie, s u b p ra g u l
i ntră r i i Î n cri ptă a fost p u să moneda c a re sta b i l eşte m o ­
m entu l ante q uem al l cO'nstru i,rili m o n u mentu l u i pa leo creştin
de l a N ic u l iţel .
Z, i di tă l a loc ,i ntra,rea în criptă , a st u pa tă cu păm î n t zona
intră,rili 'ş,i r,ef ă'cultă p'Olndols'e allla presbyteriu m -'ullu i , bazi'lli,oa
ş i - a c.o ntin uat exi stenţa pînă la o d alt ă pe oa re n u o putem
Încă preciza, aînd noi �ijoe,lli ' i s - a u a băotut a's,upra pămîntu' lui
d obrogean, Îng'r.opînd În r u i n 'e ş i u i ta re m o n u m ente,le ant i ­
c h i tăţi i .
54 Vezi nota 1 4.
55 Cf. C. P,a ,t s'ch, op. cit" p. 59. Popu,l'a�ia oreştină ,a u n u'i Soat,
Î m preună cu p -reoţii Werecka şi B ratwi ns şi cu că l ug ă ru l Arpylas a u
f o s a rşi de v i i in b i serica l o r, la o,rd i n u l u n ei că pete n i i gote -
W i n g u ri c h ,
56 C f . D. M , P i p p i d i , o p , cit., p. 246 ; 1 . Ba rnea, o p . cit., p, 398,
57 0, M a rucchi, op. cit" p, 1 09.
58 J. R uysscha ert, Un probleme d'ideniilication d'ossements pro­
�enant des louilles vaticanes, Î n " Revue d ' H i stoire eccl es i a sti q u e " ,
U n iversite Cath o l i q ue de Louva i n , t. L>GI I , n r. 3-4, 1 967, p. 758. Auto,rul
se referă la un sa rco�a g , Î n pa rte refăout În epoca constanti n i a nă ,
care s e g ăsea d i rect s u b pavimentul presbyterium- u/ui, datînd c l a r
d i n epoca În ca re a cesta a fost a menajat.
59 G . P. K i rsch, Scoperta di una chiesa cimiteria/e del V secolo in
un cimitero cristiano c. ntico a Xanten sul Reno, i n " Riv, di a rcheologia
cristi a n a " . XI (1 934 ) . nr. 3-4. Dea s u p ra mormî ntu l u i a doi osta şi din
ga rnizoana cetăţii Co,lon i a T ra ia na , m a rtirizaţi Î n ti mpul l u i Diocleti a n
(proba b i l ) . Î n sec. I V a fost constru ită ,o Î,ncă pere sacră, i a r Î n sec. V ,
acea sta a devenit nucleu,1 unor biserici s,uccesive, ridkate Î n l o c u l
respecti v, p e o perioadă de aproape u n m i l e n i u .
 VEST IGIILE FEUDALE DE LA SUSLĂNEŞTI (JU D. A RGEŞ)
D I N U V. RO S ETT I
Pe teritmi,u l so tull u i S u sl ă,n eşti (J ud. A �geş) in pa,rtea
stîngă 'a dnumu+u i v·e n i nld d i nlSpre G m p ull u n g , apro a pe de
ieşi rea din s,a t, spre Bote n i , intre k i l o m etrul 19 ş i 20, pe
locul denumit H o ba i a , au fost i d e n ti.fÎ'oate unmel,e u n ei
vech i aşeză'ri ro mâneş,t i . Aşez.a.rea oc upa ° Î n ă lţ i m e c u
temsle . InăJţ,imea, s,u b a �peetul u n u i pod i ş Înd in'a 't u ş o r
sp,re a p us , e m ă rg .in Îlt ă Î n alcealstă d i r'ecţie d e d ru m u l s u s ­
a m i, ntit şi de term'a m a' I'ull'u i s,ti ng a l nÎul' u i Alrgeşel. 1 0 ră s ă ­
rit d e dea'l u l Frig umsul , l a m i a ză noalpte de pÎ'rÎ u l V o l n e i u l
şi l a miază,z i de ,pi,ni ul P i et r,o a s'a .
i,n pmtea de a,p u ,s a acest u i Po.d i' ş, o ri, d i'că tmă de pă ­
mînt, s'c undă, puţi n al l u n g i tă şi a, lbiată, fusese fo l lQls i tă d e
lowl nid, Între ce, le d o u ă ră zboa ie mon,d i'all·e , pent �u extra ­
gerea p ietre i . C u a,c est p rillej . d escope r i nld u - se cîteva l e,s ­
pezi fun'erm,e , i nld id n d a i .c i rui nele unei b ilserid , a fo,sl!: ses i ­
zată fosta Com isiune a Mo n umente,l o r I.storke a l căre,i
delegat a fălc u t l a fa,ţa l ocu l u i o ,s ch iţă ,a r u i ne,l o r, i n d id n d
Î n plan , loc u rill e ocup a te de alceste I,esope,z i Î,n mom entu l
deseoperi ri, i IlQr. Schiţ'a ş i descr,i,e rea pni' m e l o r i nve'sHg.a ţi i
a fă,Q ut s u b iectul u no r rel a tă'ri s,u m a're În'Soţite ş i de fo,t o­
g'rafi i l,e l e'�pezibr ş i tă ,l m ăd re,a i .nlscr,ipţi i l or, publ icate Î n
" B u leti n u l Co m i's,i un i i " 1 . Lespez i le d o,t ealz ă de l a m ij l o c u l ş i
di,n a do,ua j u m ă ta'te a secol,u l u i a l XVI -,Ie a . U l te riolr e l e a u
fost ri,dÎlCate d i n poziţi'a i n iţia l ă ; u nele a u ră ma s Î n prea j m a
locu l u i de g ăis i re, a' hele a u fost d use d e săte n i Î n com u n e
inv'ec i n alt e. i·n a n ul 1 959 a u f.o,st s'tnÎ nse d e MUDe u,1 d i n
Cîmpul' U n g , ca re a sol id,tot I nstitutu l u i d e a,rh eo.logi,e a l
Academ i,ei R . S . R . ool,a bO'ra rea Î n vede re'a un o.r săpături l a
Hoba i,a . Să' pă,t u r i l e a u fost Î n'trepri nse Î ntre 1 7 i u n i e- 1 1 a u ­
gust. Cu a cels� pri, lej s - a oon'stia't at c ă interio rul b i seri c i i
fusese ră,s co l i t d e l umb ri m a i v,ec h i , pîn ă l a n i,v,el u l de că' I ­
care2, pă mÎntu' l ş i ,d ă riÎi m ă t u ri l e munoate Î n af'am z id u ri l o. r,
ca're şi ele ,a u fost pe a'l,oeu'ri a pro.ape complet d i s,t,rus'e prin
eXitragerea p i etrellor. Pavimentu l , a I cătu,i,t d j,n că răm i z i , s - a
păstrat f.rag ment'ar p e a,l,o. ouri i n a l tm, n a o s ş i În p ro n a,os
şi a fost g ă's i t sub un str'at subţire de pă mînt a oo.pe,r,it de
ia'rbă (fi g . 1 ). Povi mentu l d i n a lta r este c u 0, 1 9-0,20 m m a i
ridicat faţă de pavime,ntul n ao s u l'u i , D i men'Si u n i l,e că'ră ­
mizilor d i n pa,vime'n t : 20X l O,5X4 c m ; 2 1 X 1 0,5X4 cm ;
2 1 ,5X 1 1 X 4 om ; 2 1 ,5X 1 1 ,5X4,5 c m , Mo rta ml ca,re pri n d e
aoest pav,im ent este d e c ul o a re g .a l be,n ,d es'c his, spo n ­
gios, conţi,ne p i g menţi d e 'va r 'a, l b de m ă rimeo bobu l u i
d'e mază r'e, a l teori cit o g ă m ă l i,e d e a,c, e sfă ni m idos,
cu m ult n,i ,s ip ş i a ra reori p i'et ri ş f,oa rte m ă runt. Este
de w l i tate i n fe nio·a ră ş i fri'a b i 'l . G rols,ime,a straTu l u i de
m o rta r de sub pavi m en t e de 3,5 c m , Rosturi l e vertic a l e
s î n t prost u mpl ute, C u toată de9'na,d a' �ea pmţi'a l ă a z i d u r i ­
lor s -'a p utut obţ·ine pla n u l b il serid i , c a re me fonma de
na,vă d reptung h,i,u'I'a ră a kălt u i tă d i,n a l ta r' n a,os ş i pro n a os,
DlÎ menlsiluln i, l,e monlulmenlt u1l u,i s,Î,n t de 1 7,60X6,75 m.
Alta ru l a r,e Î n i n'terior 3,74 m Iăţilm e X 3, 1 3 m l 'U n g i m e ;
naosul 6,75 m I,un g i m e X 4,80 m lăţi m e ; pro n a o..s u l a're
d � mem i u n i l e de 5X 5,25 m şi p.rez i ntă u n p l'a n nereg u l at
. i ntr,are latera l ă În n a o s ?).
(flg, 1 )3, Absd a a l tmu l'u i e sem i dnc u l a ră .
b d u ri,le, ca ş i p<=reţi i despă rţi,tori, sînt a .! că<t u i te d i n
pi,etre d e rÎ'u ş!i l,e's'Pe�i opr,i1nls'e c u monta,r. i,n g'Emene s'e o bs'e J'1Vă
des � ul d e vă d ite ne're'g 'u l a' r.ită,ţ i În oomtrucţie. in a 'lt.a r. I,e s­
pez ile s:l' nt mai m i,c i ş i mai ne re.g u, l o,te, prezentînd pa r'c ă
1 Viatar B rătulescu, Inscripţii de curind descoperite, II. Pietrele de
mormint de la SusIăneşti-/'v1uscel, În " BC M I " , XXX I I I , 1 940, 1 03, p, 5-1 2,
fig, 3, Inai nte de a cesta C. G recescu, În " Revista Istorică Română " IX,
'1 939, p. 502, Urmele unei biserici din secolul al XVI-lea in judeţul
Muscel: " La 5 iulie 1 939 şi după aceea, ziarele din Bucureşti aduceau
la cunoştinţă că la SusIăneşti-/'v1uscel, la punctul n u mit azi Hobaia, iar
moi inainte Cringul Domnesc (" ,) s-a dat de temelia unei biserici
vechi (" ,) şi de patru pietre de mormint". Autorul redă textul i nscrip­
ţii lor după relată rile z i a relor,
2 Cum reiese şi din relată rile lui V. B rătu lescu, ap, cit. fig. 2,
3 Pla n u l manu mentu l u i cît şi dimensi u ni l e nu corespund cu oele
indicate de B rătulescu În p u b l i caţia citată,
27
www.patrimoniu.ro
m u.ch i i le rotu nj'ite ; o.ri g i na , l ita tea e respectată n u m a i In
privi n ţa I'e s pezill or ma ri ; cele m i'Ci , a �em ă nătO'a re unor bo. l o ­
va n i , s, Î n t m a i n'Ulmero a s'e ş i alşeza,te fă ră g rijă , un e,ofi ch ior
Înd i n nte. I nlt:re ele g ă,sim , În cazu ri m a i mre, plăc·i verti ­
c'O'l'e d e u mlpl ult u ră . i n naos, l espezHe sÎ'nt m a i mm,i o a
cele d i n a ltalr, prezi n tă ° m a i b u n ă o ri zo n t a l i ta te ş i 5'Î nt m a i
reg ulat a ş e,z,o te, u n eori c u plăci vertÎ'o a l e de u m pl'utură ;
n i'C i Î n n'aos, nki În pronlaos, pereţi i nl u prezintă o s u pm ­
faţă neted ă . D i n oa uza d i m en s i'u n H or neeg a l e a l e lespezi-
1 0lr u n ele sînt mai m u lt, a,l,t el ,e ma i puţ,i n i eş i te i n afară şi
a cea stă ner,e'9 u l.a ri,ta,te d etermină i ne g a'l i totea g r,os i m i i zidu ­
rj l,or. Stra1: u l de morta'r va,riază Între 1 -3 c m g'ro.ls iim e, co n ­
ţ i n e puţi n n ils iip, ma i m u>!t pietri,ş d e m ă ri mea bo. b u l u i d e
falsole cît ş i p i 'gmenţi m id .de v, a r. E d e c u loa re ce,n ulş i'u
d esoh i s ,ş i m a i p uţ'i'n rez,is,te n,t d eoi1: m o rta r u l de s u b pavi ­
ment. Deşi rost u r i' l e d intre p i etre sînt b i ne u m p l ute, l espe­
z i l e pot fi s ă l ta te , des pr,i n zÎ n d u -se de m o rta,r cu u ş uri nţă.
L u n g imea pietrel,o r va ri a ză Î ntre 0,46-0,20 m. Ele p rezintă.
În g ener,e , a,s pect u l u n o r l e,spezi nepre. l uorat,e aşa c u m s - a u
d espr i n s d u pă s pa rgere, d atorită c l i vaj u l u i rod i se:d i me n ­
ta re, S e g ă,s·e sc ş i bo,l ova n i ma i ma ri , c u m a �g i n i l e rotu n ­
j ite d a to ri tă If recă ri i Î n a1 lb i'a nÎ'u l u i . Pred o m i n ă glreSii i ie n i s i ­
pease ş i m a moase, ca l earu rHe f i i nd m a i r.a re ; ş i m a i m ri s,i n t
bo l ova n i i p .r.ov,e n iţi d i n deza9' reg a rea rod l o r ori,st'a ll i n e. P i a ­
tra a fost l a Î n dem î n a c o n structo.ri l o r, preve n i n d d i n PÎ'J1Î'u l
ş i rî u l d i n a prepiere.
S - a ma i obs'e rvat că Î n a l t a r teme.l i a e m a i joa,să decît
in n a o s : În a har, d e la n,i'vel u l pavi mentu l u i p,Î n ă la tallpa
zidu l u i s,Î nt 0,83-0,85 m ; În n a o s , n u m a i 0,70-0,75 m. Se
c o n stată, de a sem enea, o. i ne g a l i tate a n ivel u l u i de că l'caTe
Î n i n te riorul m o n u mentu l u i , ex p l i c a b i l ă pri n oonformaţi<a
tere n u l u i ce coboa ră spre a p u s , i,n p a n tă u şo a ră . in faţa
i n tră ri i , cme era situată pro b a b i, 1 În pa rtea de a'pus a pro­
n ao s'u l ,u i , s - o u d esco peri t două les pezi su pra p u, se, a vind °
lăţi me de 1 , 40 m , s i t u ate i n afora m o n u m ent,u l u i l a o.
d epă rta re d e 0,95 m de peretel e z i d u l u i , c u faţa I � ap u s
(fi g . 1 , s . V , 1 , 2). Fa ţ'a s u peri o.a ră a primei lespezi se
g ă se şte l a 0,80 m a dî n c i m e faţă de pavi mentu l prona os u ­
l u i . Ţ i n Î n,d sea m a d e d i ferenţa de n i vel d i ntre a'l talr ş i n a o s
( o trea ptă de 0, 1 9-0,20 m ) a r Î n sem n a c ă d i fe renţ,a d i nt re
le's pe,dea d in f,aţa i ntră' ri i (situ ată pe vech i u l n i ve l d e că I ­
ca,re, d i,n ex,te,rioru l b i ,serid i) a t rebuit s ă fie co.m pensa't ă
pri n a m enajo' rea a patru trepte, pentru a face aloce,s i bi l ă
i ·nbna reo Î n ipro n ·a o s (fi g . 2, G ' , F ' ş i trecerea d e l a .prona e s
l a n a o s v a fi fo l o s it, l a rî n d u i e i , trepte pentru a com ,pl .el:la
d i f.erenţa de n i vel - 0,64 m - d i ntre a ceste două în căperi ;
deci d iferenva d 'i n br,e ve,c h i u l n i vel de că ka re d i n exterior
ş i pavi m e n t u l a Mmu l u i este d e 1 ,64 m , f i g , 2, C, D),
O a l tă l e'spede a fost gă· s i tă Î n pa rtea de s,ud a pere­
tel u i n a o su l u i , Î n exteri o r u l b i se,rici i (fi g . 1 , 3). Acea,s,tă
lesped e se află tot pe veoh i u l n i vel de că l c a re, l a a d i n c i ­
m e a de 0,24-0,25 m s'u b n i v'e l u l n a os u l u i . Rostuii a'c e'stei
p i et re n u a putut fi pTecizat pri n s ă pă t u r i l.e d i n 1 959 (o.
C u pri,l ej u l a d î n c i r i i să,pă t u r i l o r a'u fost d escope r,ite, În i n ­
te ri o r u l m e n u ment u l u i , d o u ă ze.oi ş i patru d e <m·OIrmli nte ( 1 2 Î n
pro n a os ş i 1 2 ,i n n'ao,s - fig . 3). rI.n m ajo rit'a te, 'a ceste m e r­
m i nte a u fo,st g ă s i te n e u m b l a te ; răzl eţe profană ri a u fost
s ă vi'rşite pro b a b i l d u pă pri m a dezve l i re a ră m ă ş iţe:I'o r bise­
rici i . I n venta rU' l f'u nerm, d i n i n terioru, 1 a cestora , nu a d a t
e l e mente ome să perm i,tă i de ntificm·e a c� lor Î n g ro.paţi, ex­
ceptind i n d i,c aţi i l'e o n o ma .slt j,ce ş i oro nlo l og i'ce de pe lespe­
z i le desco perite ηn pro n a os c u prilej u l pri me:lm cercetări4•
(morm i' nte datînd Între a n i i 1 558- 1 579) şi i n e l u l r,e dat l a
fi g . 7/2, d esco perit Î,ntr- u n m o,nmÎnt d in exterior,u l bi'seri c i i ,
i n el s i g H a r p u rtind n,u m e l e u n u. i Ka z·a n Slpă,t.ar. Alte ele­
m e n te de d a ta're sÎ,n t mo n edele turceşt i , emise Între a n i i
4 V , Brătu lescu, op. cit.

f"
SUI
Fig. 1 . Planul general al săpăturilor.
1 481 - 1 595, cît ş i , În c a z u r i m a i n u mertOa.se, o b i elCt-2 de
pod o a bă (fi g . 5-7), Î n g ă d u i n d o d a t a re i nd i rectă s a u re l a ­
tivă.
In privi nţa lespe z i l o r fu ne r,a re m e n ţ i o n a t e mai s u s , e l e
n e d a'u puti nţa, pri n i n sori pţi i l e să pate În rel i ef, a c u n oa şte
n u m e l e şi d a ta săvÎ'rş i ri i d i n vi aţă a patru i n ş i d i n cei d o i ­
s prezece i n m o r m Î ntaţi Î n pron aos, ş i a n u m '2 :
1 . J u pîn N e g re , ră posat Î n zi lele l u i M i roea Vo,evod,
l u n'a a,p ri l i e, z i le 23, l a a n u l 7066 ( 1 558)5 ; m onmÎ nbu l 5 ( ?).
2. Sta'noa , j u pÎ n e a s a l u i P'Î rvu l , ră posată În z i l e l e l u i
1 0 Peli' r-u Voe,v od , l u n a octo m b rie, z i l e 3 1 , l a a n u l 707 1
( 1 562)6 ; morm î n t u l 1 ( ?).
3. J u pî n P,Îrvu l (soţ u l Sta n că i ) ră posat În z i l e l e I'u i 1 0
Al ex'a nd r u Voevod , l u n a a pri l i e , z i Î n tÎ i u l a a n u l 708 ( ?)7 ;
m o rm. Î n t u l 2 ( ?).
4. Sto i oa , Î n z i l e l e l u i 1 0 P'e tru Voevo d , l un a m a'rt ie, 4
z i le, l a a n u l . . . 8.
Deşi p l a n u l re d a t În p u b l i c aţia ci tată n u cores p u n de
d i om .2 n s i u n i l o r rea le a l e p r o n a tO' s u l u i , tot u ş i d a că o rd i nea
i n d ilc ată Î n plan a I ·e s pez i l ,or co resp u n d e m od u l'u i lor de
a f l a re, a r fi posi b i l ca l e,spedea l u i N egre să fi s u pra p u s
m orm î n t u l redat de n o i s u b nrr. 5 (fi. g . 3 ) ş i În acest caz
i n ell u l de a rg i nt red at l a fig. 5/2 să fi a p a rţi n ut l u i j u pîn
Negore ; tot a ş'a l es pedea l u i PÎ rvu a r fi putut s u pra p u n e
m o'rmÎntu l n r. 2 , o u i nel'u l de a'rg i n t o m a me n tat Î, n teh n i oa
n iello, p u rtî n d o gemă d e f'a crUtră ro m a n ă (fi g . 7/ 1 ), i a'r
5 I dem , p. 5, f i g . 4.
6 Idem , p . 5, fig. 5.
7 Idem, p . 6 f i g . 6 ; d u pă pă rerea l u i F l a m i n i u M irţu, data rea les­
pezi i ar f i c u p rinsă i ntre a n i i 1 572-1 577 ; d u pă interpretarea lui V. Bră ­
tulescu i ntre 1 572-1 579. ', i ni n d sea ma de f a ptul c ă Al exa ndru I I dom­
neşte i n tre 1 568-1 574, c u o i n'breruper'e de dt·eva zile şi i n bre 1 574-1 577,
d a t a rea lespe z i i , pe baza leatu l u i pă strat fra g menta r, poate f i făcută
in vremea cuprinsă i ntre 1 572-1 577, dată la ca re Alexa n d ru 11 i nce­
tea ză din viaţă . C. G recescu, menţionează " l u n a a p ri l i e 1 '1 , in a n u l
7083 (1 575) " , data d e 1 1 a pr i l ie o citeşte ş i F I . M i rţu (co m u n ic a re
făcută n o u ă ) .
8 V. Brătulescu, op. cit., p. 9, fi g . 8, l espedea e spartă, 'ia r daba
morţi i li pseşte. Din cele patru fra g m ente a l e pietrei de mormint p u b l i ­
cată de V . Brătulescu a ră mas n u m a i u n u l i n M uzeul C i m p u l u n g , c u
di mensi u n i l e 0,30X 1 ,20XO, 1 5 m, purtind restul i nscripţiei : " . . . Stoika
in zilele lui 10 Petru . . . " ; c o m u n i ca re d a torată lui F l a m i n i u M i rţu Ica,re
em ite pă rerea că a ceastă i n scripţie vădeşte incontestabil, o dată
" că ne afl ă m În fata m o'rm Î'n tu l u i a cest u i spăt.ar. Port u l cer­
loarte apropiată de a lespezii Stancăi şi, lucrată de acelaşi
pietrar, intr-atît este de categoric duetul cu micile ornamente ale lite­
relor. Voievodul eponim este acelaşi Petru cel Tinăr . . . ". In ce n e
priveşte, consideră m că a cea stă lespede poate f i data tă , pe larg, intre
2 1 septem brie 1 559 şi 2 i u n i e 1 568, in t i m p u l d o m n i ei a'cest'u i,a.
28
www.patrimoniu.ro
S VII
",
f
N
L L==_.---.!.O m "
R,d" 'lIr, E, M"'ofltU'clI,/9j!J
les' pe,d ea Sta ncă i ca ş i lespedea l u i Sto ilc a să fi s u pra p u s
al11e ,m olnmrilnt'e d in , p ro nlaos .
i·n vederea obţi.ne ri i l e g ă, t u r i,ltO r strati gmf i ce d i n tr e b i se ­
r i c ă ş i teren'u l Î n'oo nj ulrător S - IQ U m a i br,asat cîteva secţi u n i
(fig . 1 ş i 3). C, u a cest pri lej s - a con sta tat p rezenţa u n o r
m o r m i n te ş i Î n afa ra m o n u mentU' l u i . Necro pola d i n j u r u l
b i seri c i i s - a dove d i t a n u f i u n c i m i t i r de rî n d , a cces i b i l
celo'r a se,rviţi, c i u n l o c d e Î n go ro. pă c i u n,e reze rv-at e�c l u s iv
c l a se i d o m i n'a n te. C i m i t i r u l n,u depăşeşte raza de 7 m Î n
j u ru l b i s'e r id i , s i t U' a tă , l a rî n d u i e i , Î n cu pr,i n s u l o u'rţi i fe u ­
d a le. E ftOa'�te proba b i l c a ItO o u l de Î n m O'nmÎ n ta re a cel o r
d i ntîi s ă s e aRe p e p a n tla po d i ş u l u i Î n s pre a p u s , u nd e s- a r
f i g ă s it, m a i de m u'lt, o's em i nte c u pri lej u l u n o r l u cră ri .
A'c ea stă pre s u p u n ere se sprij i.n ă ş i pe fa ptu l că m o r m i n'tele
desco perite ηn j u r u l fostei bi seri c i (pînă a c u m au fost cer­
cetate 13 i n h u mra ţi u n i ) s - a u doved it a riva l i z a , pri n i nve n ­
ta r u l l o r, c u cele d i n c u p ri n s u l m o n u m e n t u l u i . Menţ i o n ă m
c ă m o rmr Î n t u l n of. 29 conţin,ea u n s c h e l et c e p Ulrta l a i ne l,a ru l
m Î'i n i i stî n g i u n i,n el s i g i l m de a'rg i nt a u rit, c u i n scri pţi a :
J(azan spătar, d i's rp u să Î n j u'r u l u n u i l e u , re p reze nta re h e m l ­
d i că s i m bo l i z Î n d , poate, a i c i , p uterea ş i v i rt u ţi'le ră zboi·n i ce
(fi g . 6/7 ş i 7/2). Scheletu l n'e amtă că a a pa,rţi,n ut u,n u i o m
d e stotu ră m i'că ; Î n pa rtea dre'a ptă a ora n i u l u i era u n
cercei d e alrg'i n t (f'i g . 6/8) asem ă nător c u cerce i i d i n m o r ­
m î n t u l nrr. 3, a p'a rţi n Î n d u n e i fetiţ'e (fi g . 5/ 1 ) d a t,at cu u n
o s p ru tu rce'sc e m i s s u b SeJ . i m I ( 1 5 1 2- 1 520). Osemi ntele d i n
m orm Î,ntu l nlr. 29 , d i n c a u z a desco m pu n eri i , n u a u Î n g ă ­
d u i t a sta b i l i d a că a u a pa'rţi n ut u n Li i bă-rbat s a u u n ei fem e i .
Sta t u ra g -ra c H ă ş i p rezenţa ce rce l u l u i a r p l ed a pentru u n
schelet fem i n i n . I n e'l u l s i g i l a r, c u m e n ţ i u nea n u m e l u i ş i ra n ­
g u l u i s pă talru l'u i Kaza n , a re o desch i d ere m i că , core s p u n ­
zăttOa're conform aţiei tru p u l u i l a m î n a că r u i a a fost g ă s i t.
O bserv'a ţ i a n u j u stifică p r,e's u p u n erea că Î n mormînt ar fi
a l tă persoa nă (spă ta fo u l a.r fi p u t u t să a i bă o slt a'tUt ră m a i
puţi n i m p u n ă to a re). E m a i p u ţ i n pro ba b i' l a a d m i te că
persoa·na l a m î n a că- ne i a s - a g ă s i t i n e l u l a f.ost sot i'a sa u
u n desc en d e n t a l s pă ta.ru. I' u i , o a re va fi p u rl' a t i n e l u i a ce s ­
t u i a (veri g a a vea de l a Î n ceput d i m e n s i u n i .J.e a ctu'a l ,e ş i n u
a fost m iq o rată s a u l ă rg ită pentru a se a d a pta l,a d eg etu'l
a l tei m î i n i). Preze n fa oerce l,u l'u i n u i nf i r rn ă pres u p u nerea
cei, I' OIr, Î n a oela v,r.e me, de că br.e bă rba\: i , (În gen e re un cer­
cei) nu e foa ceva ,n eob i şn:u it. Rea m i [lt i m porecla vo i evo.d u l· u i
Pet r,u (Cerce·l) cît ş i desco. peri rea Î n a l te m orm i n te m a sc u ­
l i n e a u n o r a,st�e'l de podoa be9. P e d e a l tă pa rte, ce rc,� l u l
 N
S C A· R A
1 2.m
. _1
C . M l r " l(':.r.If. 1.9)) /16'0
t
Oase 'UI/UA 'flllM CaramIzI � PAm1nl cenl4<'1U cu pietre
r�agmenle ceram,C'e " pietrl.[ m�runl) � PJmfn! brun cu moloz
d i n m o r m Î n't u l n r. 29, a l presu p u s u l u i s-pă'ba'r, poate fi
datat i n d ilrect prin a n,a l o g i'a pe calre o prezi,ntă o u perechea
de cercei des'c o perită Î n m o rm i ntu l n r. 3 (fi g . 5/ 1 ), d ataţi ,
cum a m m e nţionat m a i s u s , pri n m on eda e m i'să Î ntre
1 5 1 2- 1 520. Aoea 'stă dată n u este p r,e a d e pă rtată de vremea
Î n care s păta r u l Kaza n Îşi v,a fi g ă's i t sfî. nş i ,t, u I 10.
Î'n i nteri'o r u l cît ş i Î n eXlter i o ru l mo n u mentu l'u i a u f.ost
gă,s ite cîteva fra g mente cera m i ce, Î n g ă d u i n d , Î n tr-o q nu m ită
măsu'ră , o o'fi.elntme cro n o log i1c ă Î n privi nţa d ă i n u iori i a şeză ­
r i i , Î nt're seco l U' l X IV ş i sfîrşitu l se.ool'u l, u i a l XV I - Ie,a . Î n p r i ­
vi nţa " C u rţ i i " p ro p ri u - z,i 'se, ,s i,t u a tă l,a ci rca 3 0 m N E s - a d a t
peste temel i i l e u n'ei oo nts'ttr ucţi i d e p i a t ră de rîu, proba b i l
rămă,ş i ţel e l ocu i nţei bo i.eri< l o'r (.f i g . 1 , co m p.l e x u l A).
În ca m pa n i a de l u cru a o n ul u i 1 959 s - a u degajat oit.eva
zid ulri cU 'P' r i n �Î'n d o Î n,călPere Î n care om putut sta b i l i d ou ă
n i ve,l uri de l oc u ire. Pe n i vel u l ma i vech i , a l că ttu i t d i n ­
tr- u n pa,v i m enrt: d e le'spezi n ereg u l,ate d e pi,at:ră , a m des­
coperit parte,a i nferi omă a u n,ei sobe a kătt u ite d 'i·ntr- u n
co m p l ex de cără m i z i ş i vas'e -ca h le . Călrăm i z H e a lte rnează
cu aoesbe va'se u m p l ute cu l ut g.a l be n ş i a şe z.ate c u g u ra
i, n j'os ; Î,ntr,e vals'e ş i ea.ra m l ZlI s,Î,nt can-a le pelnlbru It i,raj
f u m u r i Î n guste p l' i n e cu fu n i ng i n e (fi g . 8-9). Aceste vase,
cu g u ra pă,trată se a s e'am ă nă c u cele p rove'n i no d de l ,a
mănăsti<rea S na g o'v 1 1 , oet,atea S u oeve i 1 2 ş i O r h e i 13, d ata ­
bHe În secOlI'e,l,e X I V-XV. V,as:el'e de I ia H 'oba i a 'a'u 0, 1 6 m
Înă' lţime şi l atum g u r i i de 0,22 m (fi g . 1 0/ 1 ,2). Că'ră m i z i l e
alu O,28XO, 1 4 X 0,04 m s,a'u 0,285 X O, 1 45 X O,04. Uneo<ni
va.s el 'e -oa h , Iă a u ,În i n temi,or un b rî u OIbţinlut p, piln p re -
" i n te.rio ru'l Î n c ă peri' i , s - a u gă's it ş i rra g. m e.nte cem m iee a
9 V , Dră g h icea n u , Buda, Lapoş şi Tisău-Buzău, Î n " BC M I , X X I V,
fOls·c . 70, 1 9.31 , p, 1 58-1 76 . I,n p,riidvow l biseri c i i de la Hsău o fost d·:'ls­
coper,i,t mOlrmÎ,n<nu l ,u n u,i bo'ier (Staiaon), op. cit., p. 1 75, cu lun c-e rcel
la ureche (fig, 36).
10
Cunoaşt.:=m un K a z a n Spăta r În a doua j u mătate a seco l u l u i
0 1 XV-lea : OIR. Tara Rom., sec. XVI, V , p . 60-6 1 , Dac. n r. 63 d i n 1 582
(iunie-aug ust) dat de M i h nea Turcit u l , o Întă rire a u nei că rţi vec h i a
l u i Vlod voi evod C ă l u gă r u l , N u a r fi excl u s ca s păta ru l Î n g ropat la
Suslă neşti să fie Kazan Spăta rul fiul a ltui Kazan din Suici, a cărui
soţie era din B o i .a de F'i e,r, t,ră itor În p,ri, m o j u m ă ba,t e a ve.a : u l'u i XVI
(com u n i'c ore G . D , Fll orescu ş i D, Pl e.�i a ) .
11
D, V . Rosetti. Săpăturile d e la Snagov, " PM M B " , I I, 1 935, p. 2 2 ,
f i g . 34.
12
,i n depo.z itul fo.s t,ull ui M uze,u naţional de a n ti och ităţi d in B u'c u re.şt,i ,
1 3 G, D , Smimov , l 1 pOJ13DOllC'l'DO "p aCJJo rJllHlflHhlX ne'IH11X J13p aS-
1. (00 H OllbIT peHOI-ICTpYJa\I'II� 1 10'1 8 11 no M a'l'cl U aJIaM
" I M FAN " , n r, 4 (31 ) , C h i şQln ă u , 1 95 6 , p. 75-89, Fig. 2/4. Vase-, c·a h l e s imi ­
l a re sÎ,n t cu, n o,s'c.ute şi din ceta tea ChioD,r ( Ma,ra'm u r,eş) , i a r În oc'c i dent
d i n seco l u l al XIV- l ea .
Z, dul dB ap"')
<1/ pl'onaosulu '
L E GENDA '
urme dp moloz
c:=J lIumus Cu
t:2Zl /lAmlnl C';Slamu Inclus
1': ...., I,d PJmlnl eu m% ?
I:\',,;>..� Mnloz lira pam/fl/
lIIII1 ArgllJ m.slpolJs� . adusa pentru mvel3re I:�,,�/��I NO/Ol cu p,elrl1 I�;.._ :..[ NISIp cu car/Juni:'
f··/.<.....1
PJmlnt cu cJrbum G:.:"':n,,:"j N/J'lp cu Pll?/f'I-i � N"J'lp amestecat ClI pamÎnt C': <:-) B% vlJm
(umplu/ură lJdu-rti PPlltru nwelare) BIrQ ArglM (Z2J .FIr.;! de pt1mlnl castamu deschIS I con!ff1e r/iN:
Ul Argi/.i c8stamu- g�/tJl.lle [IT] ArgtlJ gâ/6eM rllSIIl08SA E3 PJmlm negru- verZUI clf!/ooJ � l espeZI de pli/ira
Fig. 2. ProFilul de sud al secţiunii " V de-a lungul axei longitudina/e a bisericii.
s·alrea uln<8,i s pa,t,u l'e ou ealpăt sem.ito i'rc UlI,a, r als'e: m ă,nălbo r
i nt i pă ri r i i unei u n g h' i i {fi g . 1 0). Acest motiv va fi fost deco­
,rat iv oÎnd ca h l,a fă,cea ,pallte com po n e n tă d i n perete l e
so bei , ceea ce n u e caz u l a i d ; p ractic - c u m vom vedea
i n d a tă , - pentru a c u p r i nlde m a i b i n e o masă de p ă mî n t
d n d va s u l e r a a şez.at c u g u or. a Î n j o s .
P e pavi m enot u l n i'vel u l u i vech i , l a -0,76 m de l a n i ve l u l
a,ct u a l a l so l,u l u i , s - a,u g ălsit fra g m e nte de ,c e ra m i că f i n ă
ş i cÎtev'a ră m ă, ş iţe de o b ilecte d e fi er, pri ntre ca re u n cuţita ş
c u p l ă se l e . S. u b l i n i e m fapt,u' l că vi nt-e l e m e n ite fixă r i i aces­
to r p. I ă sele, oare nu s-a u m a i pă strat, ca ş i 1 ,= g ă t u ra d i ntre
m î n e r şi l a m ă , sînt di,n a u r fi n (fi. g . 1 1 / 1 ) . j·n tlre bi serică ş i
c o m p l ex u l A s - a g ă s i t ş i o ţeipuşă de f i e r 0 02 a s,e rvit, pro ­
b a b i. l , drept f u r ,c u l i ţă 0fi.g . 1 1 /2).
Pe n i ve l'u l superi o r al Î n că ,peri i , a l,c ăt u it tot d i n l el spezi
de p i a tră , a ştemut,e d u pă demo nta're'a pă'rţi i s UIP�rioare
a so bei , a,u fost g ă,s i te oÎteva ră m ă ş i ţe oera m i 'c '= de stră ­
c h i n i s- mă l ţ u i te ş i sgmfibate, hag m e nte d e c a h l e de sobă ,
d e d a,ba a ce'asta su b a s'pectu l u nor p l ălc i o ma m·e ntate d a r
n e s m ă l ţ u i ,te (fi g . 1 2) ş i o mon,e dă rom â n ea'scă d e b i l o n
a<rg i,n ta'tă , datî n d de p e l,a m ij l ocu l s ec o l u l u i a l XV- I'ea 14 .
Acest n i vel de l o,: u i re se .află cu 35 cm d ea s u ptr,a n i ve l u l u i
i nf'e ri or,
Exi'stenţa u n u i al t re i lea n i ve l de că l c a r,e, ma i n o u
de'OÎt cele p r,eced e n te , n u poate fi pre.c izat d i n p u n ct de
ved er,e stmti<g<rafic, pri n f,a ptul că pe a cest loc pă mtηn t u l a
fost sco'rm o n i t Î n u l t i m e'le dece n i i Î n soo p u l exrt:ra g eri i p i e ­
tre l o r d i n v·ech e'a construcţi 'e . EI poate fi Î n s ă postu l at pri n
fa ptul că În pă mÎ,n t u l Î nlconj urător, p rove n i t În parte d i n
că ro r f,a c t u ră e c-a racteris,t i că m ij l oc u l u i ş i celei Id e - a d o ua
j um ă tăţi a secol,u'l u i XV I . Acea' stă obs'er'taţie a fost făc u tă
şi cu prHeju l tra's ă r i i secţi u n i lo r perpe n d i' c u l a re pe z i d u ri l e
exter i olQire a l e b i seri d i , oÎ'n d a p utut f i prec i z a t ş i p,;? n u l ­
ti m u l n i vel de că I ·c a. re, a nterior ce l u i a -et u a'l , oo res p u n ză,t or
vre m i i m e n ţ i o n ate mai s u s .
Bi ls elri·oa de l a S u s l ă neşti pa re a fi servi t, c a ş i b i se r i oa
d e l a Ret,e vo ieşti 15 , ş i m uolte a ltele, e�cl uS' i v c u rţ i i feu da ­
l u l,u i , a călru i l oc u i n ţă s'e af,I,a În i m edi ata ve ci,nă tate.
D a t1a la ca,re ş i -'a g ă's it sHnş i t u l a şeza rea fe u da l ă de l a
S u s l ă neşti palre a coi,ndde c u i nc u rs'i u'n-ea a rm ată a l u i
C'l'apOl'O O p XCH. 14
O monedă atribuită l u i V l a d -Dracul (1 436-1 442, 1 443-1 446) '
i dentifica re Octa v i a n I l iescu.
1 j D, V. Rosetti , Săpăturiie de la Retevoieşti, " Materiale",
VI, 1 959,
p, 703-71 7.
29
www.patrimoniu.ro

SI
1 2 3 ! im
E . Mlronmu. l1J!
Fig. 3. Planul bisericii cu amplasarea mormintelor.
S i n a n P,a'ş'a l,a 1 595, c u m ne i nd i,că u ltilmel e vesti g i i a,rhe,o ­
l o g i oe Între care ş i m oneld el'e desooperite 16. E foarte p �o �
ba b i l că ,a i c i să fi fost s,a t u l N e a g o m i re�ti, 1 0oc·l,i, tate a Slt a zl
d i sp ă rută 17, despr,e c a re d o c u mentele scrise fa c u l � i me l e
menţi u n i l a sfi nş i tu l se:c ol u l u i XVI ş i Î ncep u t u l sec? llu l u l �V � 1 .
Sem n ifioativ e ş i fa ptu l c ă d o c u mentele menţlonea za I n
alcesot ţinut d i strugeri' le, să ră c i a ş i foa m etea de p e �-rm�
a'ce'stei oa mpa n i i ş i a b ilruril l o r g rele n ecesa re h aTa cl' u l u l
d a tor.a t Porţi i oto m a·ne 18.
.
In ulnm r a s ă pături, lor a·rheol,o g i ce de la H o ba l a - S u s l a ­
neşti , - săpăt u ri c e v,o r tr,e b u i s ă f i e r,e l uate pentr,u ce'rc: ­
ta,rea Întreg u l u i com p l ex - s· e pot trage, deoca m data ,
u,nm ă tome l'e 0'0 n ci uzi i :
Ne afl ă m În �aya vesti g i i l or u ne i b i serici, u ne i c u rţ i şi
a şeză,ri feu d a·le cu m ·a u fost multe Î n părţ i 'l e d e nord ale
reg i u n i i 19 ; toate i·ntnÎln d 'În categoria a'ş€ză ri .lo r g ru pa te
de-a l u ng u l a pe l o r ş i a p ro pi 'ate u n el e d e a lte le, �pre deo­
sebi re de cel e al că ror n u m ă r descreşte, ră,z leţi n d u -se c u
c î t cobori s pre m i ·azăz i . Ca uzo e d a to rată , prob a b il! , pe d e
o pa rte s itu'aţi,ei topog rafic-e, p e de a lotă pa rte proces u l u i
de dezvoltare COlr'e s - ,a de�f6ş u rat Î n c u pri n s u l u n u i ţi nut
u n de, nu dep-a'rte de c u rţ i l e dom n eşti , feuda l i i vor fi bene­
fi .c iat Î ncă d e l a Început de Îm b ucă,t ăţilr,ea m'O lri,l o r p ro prie­
tăţi d o m n,eşti Î n ahele, de mai m ircă Înti n d ere. N u memase,le
c u rţi ş i m o n u m e nte de cult pe n d i nte d e a cestea , ca şi de­
s i m ea a şeză,r i l o r rura l e , sta u m ă rturie u n e i perioade de
Î n/flori're, de b u nă,stare, d alto rită oreşteri i forţelor de pro ­
d ucţie ş i a sta b i l i,tăţii p ol it ice a oÎnm u i ,to ri lor oe s-,a u s u c ­
cedat p e a,oe/st terito ri u , pno b a b i l d i n a i nte cît ş i d i n vr'e me,a
lui V I 'a d i s,I'a v I - Vla i c u , epocă În vă d i t contrast c u si tu aţi.a
de la sfÎrşitu'l s eool u l u i a l XVI -lea - Înoeput,u l seco l ul u i
a l XVI I - lea, oÎnld d a to ri tă nesirg ma nţe i ş i c a l a m ităţill or,
s u'rven ite În aoeals,t ă peri o a d ă de ti m p, m u lt e a şezări d is pa'r
În u nma i n cups i u n i l o r a rmate , foa m etei şi a s u prilr i i cre, s ­
cÎ nde a fe u d a l i lor.
B. i serica c u rti' i d e l a Hoba i a , construită d i n p i,a tră de
rî u , prezintă u n p i on l o n g i tu d i n a l În f.onmă de navă , Î m pă> r-
16 Aspru turcesc, M u ra d a l I I I - lea (1 574-1 595 ) . i dentificare Octa ­
vian I l i escu.
'7 N u mele unor pers·oa n e menţi onate pe l espezi l e funera re d e la
Hoba i a -Suslăneşti se regăsesc î n docu mente din a doua j u mătate o
seco l u l u i XVI : cea m a i veche ştire despre N ea g o m i reşti dotează d i n
1 51 2-1 51 3 : l a î n oeputu l vea c u l u i u r mător e vorba şi d e Nea g o m i reştii
de Jos, a cărei s i l işte a r putea fi loca l i za tă între Hobaia şi Bote n i (vezi
şi n ota 76).
18 OIR, Ţara Rom., veac. XVI, voI. VI, p . 2 1 3-2 1 4, do c. n r. 23 �
d i n 28 m o i 'i 596 : .. ( . . . ) ocină in Bolenii de Sus ( . . . ) el au spus ca
.
nu pot să plătească partea lor de ocină pen.trtl bir, necum s ă- şi c; um­
. .
pere altă ocină ( . . . ) şi apoi atunci a fost Ş.I r: a foamete ŞI I! ps a. de
nevoie a tuturor oamenilor pentru cheltUiala pe urma lUI Sinan
I'aşa ( . . . ) " . .
19 In va lea Rîu l u i Doa mnei la Retevoleştl, Plsca n l , Dom neşti ŞI
. . . .
Va lea S i l iştei ; pe Argeşel S i l i şti la sud de Hobaia-S � sl�n � şti, . l a . nor.d
de Boten i î ntre Su s,Iănes,ti şi Măţău (M ioa re l e) , H l rtleştl ŞI Tlteştl ;
în Va l ea D îmboviţei la Stoieneşti, Bădeni, Cetăţe n i şi M i cloşa n i ; pe
rî u l Tîrg u l u i la Voi n eşti şi Lereşti.
www.patrimoniu.ro
ţită În naos şi pronaos şi cu a bs i d a a lta·ru l u i sem i c i rou l a ră .
N e reg u l'arităţi, l e ş i stÎngă c i i l e ce se observă Î n const,rucţie
f În privi nţa zi d ulri lor cu g rro s i m i neeg a l e ş i a p ron.aos,u l u i ,
N
c a re este puţi n dezaxat, sînt datora te ·"olrh.i tecţ i l o r - z i ­
d a ri " , m eşteri i m p rov izaţi, recrut.a ţi d i n rÎn d u ri l,e popu l.aţie i .
m a i puţi, n o b i,şnu iţi c u a'stfel d e construcţi i . P'I, a n u l l o n g i ­
tu d i n a l , m a i u şor d e exeoutat d e m eşteri i l o,oa l i , faţă d e
p l a'n u l m a i oom�l ircat În Clruoe g'reacă s·a u triconc, a putut
sr
fi i n s p i rat de bi!s'e rid,l e exi'stente Î n Împrej u'ri m i2o. Folosirea
u n o r lespezi m'ici , alşez,a�e pe a l 'ocuri vertica l , ca u m p l u t u'ră
În con structi' a z i d u'rHor, a m i nteşte cofraj u l pri n că ră m i z i
s u bţki21.
La b i seri oa de l a H o b a i a n u s - a g ă s i t tra d iţiona l'a c a n ­
d e l ă d ep u să l a temel ie În pa rtea exteriomă a a bs i d e i22. I n
sch i m b am aflat că looa .l n i c i i , extră g î n d p i atra d i n , ru im e le
bi's eri'c i i , Înt're cele d o,uă războ'a ie m o n d i a le, a u g ă s it, zi,d i t
În peretele a bs jdei a lta ru l u i , u n va s de sti dă cme va fi
s l uj it d rept ca n d e l ă . L i psa candelei l,a temel ie a fost ob­
servată ş i l a a'lte b i s'e rici d i n a prop iere �bi se'ri,c i l e nr. 1 şi
2 ,d e l a Cetăţe n i ) sa u mai depărtate (Lereşti , S f . M a ri n a
d i n GÎmp u l ung - M u s'c e l , Retevo ieşti ş i biserica bo l n i ţei m ă ­
n ă,s ti>ri i H u rezu23 ş i a l tele).
B i'seri oa c u rţ i i de la H o b a i a nu a fo'st z u g răvită . Poate
d ato rită fo ptu'l u i că p i.ot-o r,i i d e bi,serici era,u m ri şi cost i ­
s i tori "chiar la sfîrşitul secolului a l XIV- lea şi Începutul'
celui de al XV- lea - ne-o arată atît de bine schitul Bră ­
det (rămas nezug răvit, d e l a Mircea cel Bătrîn pînă la
176 1 ) - ca şi ctitoria lui Mircea, Dan şi Radu, Tismana,.
care a rămas nepictată pînă În 1 564"24. N i c i b i s'eri,ca nr. 1
d e l a Cetăţe n i , d a·tÎrnd d i n seco l u l a l XV-lea, n u a fost
z u g ră'v ită (,s'o a'ra c lopotniţei a,d ă u g'ată Î n secol u l a l
XVI I - lea ; b i'serică nă r u i tă l a Î n ceput u l vea c u l u i XVI I I) ; Î n
sch i m b Iăc a' şulrille d i n i m ed ila ta a pro p i e r,e , m . 2 ( d i n a
"
do,ua j u. mătate a s:eco l u l .u i X I I I ) ş i n r. 3 ( m a i veche , dem o ­
I a tă puţi n În'a i n te d e m ij .locu l a,c e l u i ,a'ş i ve'alc ), a u fo st bog a t
Î mpodobite c u fres,că pod ilo romă25. A i c i , Î mă , n u ne m a i
află m În c u pr i ns u l u ne i c u rţi feuda le r u ra' l,e , c i Într-.u n
compl,e x a.pa'rţi,nÎn d u n'u i centru a,d m i' n i'stmtiv, m i, l ita'r ş i
pol itic, . poate, tem pora,r ş i reşed i nţă d o m nea:slc ă, u nd e 1 0 -
c a l iză m Cetatea DÎm boviţei.
B i serica c u rţ i i de Ira H o ba i a , cu c i m it i r u l Î n conj u rător.
a fo losit feu: d 'O'l i lm ş i ca l oc d e Îng'ropă c i u ne. Confo'rm
u n u i vech i o b i ce i , ct,ito r i i ş,i nea m u ri le lor, fie ei chi a r
s i mp l i boi'e ri d e ta,ră , s e Î n g ropa u În b i serj,că, c h i'alr ş i Î n
n a os. O bservaţia este va' l a b i'I ă a tît pentru H o b!a i a cit ş i
pentru a lte b iiS erid a'le epoc i i , o r i m a i vec h i c a l a Rete­
voieşti26, Lereşrt:i27 (pri'm a j um ătalte a seco l u l u i a l XIV- lea),
sau mai recente cum ar fi mă nă sti,rea V'a, le'a28 (seco l ,u l X V I I )
ş i a hel,e. C u v,remea , m a i puţi'n d a torită fa ptu l u i c ă s paţi u l
d i'spo n i b i l pentrl u Îng ropălc i u n i Î n c u pri n s u l bi'se-rÎIC i io r d e,ve­
ni.se neÎn'că pător, s a u , poate, d atorită u n e i sch i m bă ri d e
rit, c h i'alr d o m n i'i ş i ne'a m u'ri,l e l or n u s e ma i Î n g'roa pă Î n
g e n e re Î n n a os29, c i În p ro.nao s (M atei Ba sO>ra b, M atei.a ş,
Do a m n'a I l i n a ş i B ă l al şla , l'a Hrgovi'şte), ba ch im şi Î n
ti n d ă (Do'a m n a Neaga ,l,a B u da), pe OÎ<nd soţu,1 ace,s teioa ,
20 B i serica n r . 3 de s u b cetăţuia l u i Negru Vodă de l a Cetăţen i .
cu p l a n u l bazi l i c a l - era n ă ruită l a mijlocul seco l u l u i a l X I I I - lea ; bise­
rica n r . 2, rid i cată în a d o ua j u mătate a seoo l u l u i X I I I şi b i serica nr.
1, consbruită pe la mijll ooUlI secol ull u i aii XV- lea, l a o de.pă r�a'r,e d e coo
6 k m de Hoba i a , peste d ea l , d i n Valea Dîm boviţei la Argeşe l , (D. V.
Rosetti, Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice intreprinse la
Complexul de monumente feudale de la Cetăţeni-Argeş, in anul 1 965,
" M on u mente isto.rice, Stud i i şi l u arăr,i de resta ura re " m. 3, 1 969, p .
94-98) .
2 1 Tehnică fol,osită î n zidă ria bisericii n r. 1 d e s u b cetăţuia d e 10
Cetăţen i .
2 2 Existen,tă la Snagov, D . V. Rosetti , PMM B " , 2, p. 2 1 , f i g . 2 7 ;
la măn ăstirea Cotmea no, ef. pr . C. B o b u l escu, " AC M I " , 1 942, p . 1 1 1 ,
"
fig. 1 ; Cozia, N . Con sta ntinescu, Cercetările arheologice de la Cozia,
M i tropolia O lten iei " , XVI I , 7-8, 1 965, fig. 5, p . 593.
" 23 Co.n,s'ta, tă'rill e a utoru' l u i .
2 4 Victo r B ră t u l escu, Pomelnicul schitului Brădet d e pe apa ViI­
sanului, M itropolia O lteniei " , XI, 1 959, 5-8, Cra iova , p. 364 (In pri ­
"
v i n ţa schitului B ră d et n u ştim, în faza a ctuală a cercetă r i l or, dacă
a pa rţ i n e vre m i i l u i M i rcea cel Bătrîn sau este d i n t i m p u l l u i M i rcea
Cioba nUll, .nobo noa'stră ) .
25 D. V . Rosetti, ", Ma teri a l e " , V I I I , 1 962, p . 73 ş i u rm . ş i Raport
preliminar.
26 D. V. Rosetti. " M ateri a l e " , VI, 1 959, p. 703-71 5.
. 27 Săpături, D . V. Rosetti ş i F l a m i n i u M î rţu.
28 V. Brătu lesc u . BCMI " , XXIV, 67, 1 931 , p. 1 1 - 1 9.
"
29 O separaţie între mormi ntele n ea m u ri l o r dom neşti , a le dregăto­
r i l o r şi fa m i l i i lor lor, credem, se poate observa la Snagov : cele d i nti i
în naos, cele d i n u rmă în pronaos ( D . V. Rosetti, " PM M B " , 2 ) .
30
Vlo i c u vistierul d i'n R,u n ce n i , e Î n g rD pat În na Ds, Î n fa ţa
a lta ru' l u i , Î n d r'e a pta , - I D c u l cel m a i de cimte30. La Rete­
vD i eşti, doi d i n ,c titDri i pDm en i,ţi de pisla n i a d i n 1 5 1 6, a n um e
VHcu m a'r,e stol n i,c ş i V, l a i c u m a re l ogofăt - oa re a u res ­
�aumt b i ,seifi'ca - se Î n g rD a,pă În t i,n d a COnls'tru'i tă de e i , Î n
timp oe Î n n aO's ş i p �D n'a'DS !Oin t mo�m inte a n;te riDa,re (in
p rD n a lDIS unele ch i'a r p.o sterioa re) d atei I.a cO're au d eoed a t
aoeşti ctitor i , d e ş i i n a cest.e Î ncă,pe ri era l oc s' uf.ident pen ­
tru a l te i n h u m aţi u n i31.
C,t itDl rii 'ş i n'e, a m u,ri le ,I D r, co şi a' lţi inş'i d e voză , ou fost
î n g ropaţi şi in ofa ra b i seri,ci i , ,d e - a l u n9 ' u l z'idu rill D r e x,teri­
oafie. Aş'a se eXJp l ică , a i c i , prez,e nţa mD rmÎ n tu l u i s păta'rul.u i
Kaz.a n oi;!: şi a a'ltD'r mDnm i n te c u u n i nve ntalr bDgat. Cele
ma i b u ne l oculri de i n g'rQpăd u n e, după m e,nl'01!' it'a te,a vre m i i ,
NO'U, cît ma,i aprDape d e b i:serilcă " u nd e l e putea pilca
st�ea ş i, na " 32 s a u in pămlÎnt u,1 pe ca.re ÎI a'oo peră umbra
b i 's,e ri,di33. Lat u r i l e exteriO'alre a' l,e n ecmpole i de la H D b a io
nu depă'şeslc d ilsta nya d e 7 m de l a pe�e,ţ i i bi,se rid i . D. a că
ooea. s,tă d i'sta'nţă O'r fi corespu n s cu ade'v ă r,a t u m bre i s -'a r
putea tmge u n ele oDnd uZ1i'i În p rilv inţa IÎ n ă'lţi m i i m D n u men ­
tu'l u i . I n sch i m b , i n s,ecţi' u n il le tra sa te s-a D bservo.t că m or­ 3
m inte l e n u oo u pă spaţi u l d in i med i'a t,a veci nă tate a m D n u ­
mentu l u i . D i sta nţa d e l a a<ces�a variază Î' ntre 1 -4 m , ex­
cepHnd mo rm Întu,1 n r. 29 (al s pă toru l u i Ka z,o n) În pa rtea
de n O'rd - e:slt a absidei . Falptu'l a r putea fi exp'l i oat p'r i n
prezenţa u n'u i p'a,vi me nt s a u a u n' u i s't rat p l,a ntat, oa're va
fi exi sta t l'a un moment d at , d e - a I'unlg'u l pereţHDr m D n u ­
ment,u'l u i (pDate prezenţa u nor 00' p'a d , c um ne amtă u rmele
o n u m eroal se răld ă c i ,n i).
Satull , ca re d ep i n,de'a de cu rte, em situat l a pD'a lele
i n ă lţi m i i ce cupri n d ea I D,c u i nţa fe u d a l' U' l u i ş i se Î n t i nd ea ş i
,d e-a l u ngul riul u i .
I n ci m iti'nu, 1 d i n j u,ru l bi seri'c i i n u s e Î nmonm Înto,u , c u m
,a m ma i menţiDnat, deoit fe u d a l i i . LDcu,1 d e Î n gTDIPă ci un e a l
săten i l D r ,pa r,e a f i fost pe c l i n u l d i n pa rtea de ,a p u s ,
u n de a u fOlst s'e m n a'I,a te primele i n h'u m aţi u n i . Cîteva m D r­
m i nte d i n i n te rioru l ca şi d i n exte rio ru' l b i,seri c i i (m. 8, 1 1 ,
'24, 26) a u , la ex,trem i tăţi,le s'c hel et ul,u i , le!Opezi alşez'ate ve'r­
tica ! . Sint, po ate, rem i .n ils'O enţe a,le u n u i Db icei m a i vech i :
Î ncadro'rea m Dlrt u l,u i c u p i'e tre, bDI Dva n i s, a u lespe,zi aşe­
z.alte pe m Ulc h i,e34, o biloei oe s -,a menţiln ult Plin ă alsl1:ă z i Îln
Serbia şi M u nte neg' ru35. O l esped e delscO' perită i n tÎ m p l ă tDr
l a HDba i ,a a r,e, pe u n a d i n feţe, O' c ruce c u br,aţel,e a n'C D ­
rate, săpată i n p i a tră36. C'ru c ea OIre 1 6 c m Înă lţi m e ş i
1 1 o m l ă ţ i me ; l esped e-a, g ' POlQIsă d e 1 0 c m me 30 cm l ă ­
ţi m e ş i Î n ă l ţ i mea de 3 5 c m . Aceste lespezi cDrels p u n d , Î n ge­
n ere, m D'nm i n,te I D'r Î n c a re m D rt u l er,a Î n g rD pat fără sicri u ,
dOla r Învă l u,i t IÎntr- u n g i u l. g i'u , pri ns d e o b i,c ei l,a Î n ă lţi mea
,cDtu l u i d rept intr-, u n a c d e fi el r37. Folo s i'nea s ilo ri u l'u i � b u n ă ­
oară l a m D rm i n'tu l n r. 1 0) e m ali tiriie in m ed i u l ru ra, ! .

30 V , Drăg hkea,nu, Buda, Lapoş ş i Tisău-Buzău, p . 1 58-1 76.

3 1 " Materi a l e " , VI, p. 709, p l a n u l şi f i g , 8,
32 D u pă o tra d i ţie cu la,rgă drc u laţie în PQPo,r.
33 M i rj a n a Corovic , L i u b i n kovic, Necropoles et pierres tombales
'(rez:uma't fnan-ce,z ), "Apxe crrOMeII11�W', I I , Beog lro d , 1 956, p.
238-243 ; în ce ne priveşte credem că tra d iţia de o se î n g ropa la u m ­
bra biseri c i i e datorită u n e i re m i n i s cenţe ce-şi o re obî rşia în c u l t u l co­
paci l or : obicei u l păgîn 00 locul î n mormîntării să fie la u mb ra 'unor "pomi
sfi nţi " ; a ceasta o r explica, poate, spoţiul g o l d intre biserică şi necropola
de la Suslă neşti (creşt i n i s m u l o adoptat moi m u lte din obicei u r i l e păgîne,
o lcătuind u n compro m i s între vechi şi nou ; n u de puţine ori b isericile
a u fost înă lţate pe vechi locuri de cult păgîn e ; mitologia păgînă, le­
gendele eroilor şi zei l o r o u fosrt: î n locu ite cu a l e sfinţilor) .
3 4 R i t folosit ş i de slavi în secolele V I I I-IX ; m o i tîrziu (secolele
XIII-XIV) în mormintele populaţiei locale de la Cetăţe n i , unde p i etrele
foloseau şi pentru fixa rea pînzei ce acoperea mortul Î n g ropat fără
sicri u ; în Tra n s i lva n ia, la Sebeş şi Crică u (informaţie de la Radu Hei­
tel) ; în U n g a r i a , Laszlo Gerevic h , Das Mittelalterliche Grăberfeld von
(sut, Buda pest Regisegei ", X I I I , 1 943, p . 1 03-1 66 : î n Serbia, M. Coro­
\'ic-L.!iubi n kovic, Necropoles el monuments /uneraires, " Aca d . Serbe de
"
sQÎences, Materi ,a u x IX, I ns!. a nch. n r. 2", Beogood, 1 953, p . 1 74 : uoi1'e ori
l e�pezi l e poa rtă săpată o cruce s i mpl lă (.00 stela de 1,0 SusIă neşti ) .
35 M . B,a ja,lovic-Bli rtase\nic, La necropole medievale dans l e village
de Mirievo, " Pu b l i cations du M usee de la v i i l e de Beog rad " , 1, 1 960,
şi Stipe G u njaca, " Sta rohrvatska " , I I I , 4, 1 955, p. 1 34 : Sime Batovie,
La necropole vieux croate a Ska bro rja " Sta roh rv,ats!<Ja pmsv}eto " , 7,
,

Zagreb, 1 960 : " morminte cu bucăti de piatră de calcar nelucrate

aşezate vertical În jurul mortului ( . . . ), după unele elemente se poate
deduce că mormintele ( . . . ) pot li situate, ca timp, În secolul al
XIII-lea" (p, 228-229),
36 Păstrată în c u rtea locuito r u l u i Folea Alexandru d i n Suslăneşti, Fig, 4. Mormîntul /1r, 1 , cu vasul de sticlă şi acul de păr.
a proa pe de Hoba ia.
37 Observaţ i i făcute şi la Cetăţeni.

31

www.patrimoniu.ro
P/anşa 5

5 6

7 8 9 10

11 12 13

14 15 16

www.patrimoniu.ro
 P/anşa 6

17 18

2 3

4 5

6 7 8

9 10 11

www.patrimoniu.ro
 o s u p .ravieţu i're a u n o r ri turi m a i vech i , a că m r obÎ-rş ie
�,e p i e rde d e - o 'l un g u l veq, c u r,i l o r, În ,antichit,a te lş i co m un a
p r i m i tivă, co n stă ş i Î n i nve n t a ru l fu n erm (via s e , podoa be,
m o n ede). La H o ba i,a În m o nm i ntel e 1 ş i 34, s-o g ă s i t Î n
pa rtea d rea ptă a cra n i u l u i cîte u n vă,sc ior de stidă s u bţ i're
ş i p u ţ i n roşi'atică (fi g . 4/1 , 2). V'a se s,im iJa re apa r şi i n a l te
n eoropole f,e ud a, le ră's pÎ n d ite pe o Î nti nsă a rie Î n 9' ră d i,t ă Î n
c u p r i n s u l seoo l elor X I V-XVI38, stid ă rie pnod usă , proba b i l ,
Î n m a n ufa'c�um veneţ i a nă de l a M Uira n o ; a'l te va'se a se­
m ă n ătoa re pot prove, n i ş i d i n m a n ufact u ri g en m a n e .
A'cest ri,t f u n er,a,r este a,tri bu i t , d u pă u n i i cer,cetă,to,ri ,
u n o r vech i o b i,ee i,u r i s' I,alv ,e39, Ream i n t i m c ă Î n c up ri n s u l
g răd i n i i bi s,erilC i i Sf. G h eo'rg h e d i n B u cureşti - pe locu' l
vech i i m ă n ă sti ri - s - a u g ă �i t răm ă ŞJiţ:e de stid ă ri e p rove­
n i nd În m od i nd u b it,albH d,c l,a M u ra n o40.
i n privi n�a pensi stenţ,ei t ra d iţi.i l o r p u te m oon,s i,de'r,a oa o
re m i n i'sce nţă i ne l'u l (fi g . 5/ 1 8) descope rilt Î'n c ra n i u:1 seh e ­
letu,lu.i d in m r . 6 (ine,l p u s Î n gura mo'ntull:uli ). F,a ipt Î n mă s,Ulră
a Î n tă,ri p rezumţia n o a stră că podoa,be'l,e , Î n oazul de fată
i n e l'u l , avea u În r i t u a'l u l fu n era T aceea'ş i me n i,re ca şi m � ­
n ed a (plat,a văm i,lor, d u,pă me nta, l i �atea vre m i i). i, n s p rij i ­
n u l a,cestei a'serţ i u n i stă const:a�a rea că m a'i toa 'te m o rm i n ­
tel,e d i n n ecropo,lele feud a l e , pe ca're l e - a m cerce,t'at41 s'a u
le ,c u n o s'c , ne a rată că Î n m o r m Î n't u l u nde se află o m o n edă
l a m Î,n a mortul u i pot l i ps i p odoab21 '2 , Î n timp ce Î n a lte
m o rm inte exi ,s te n�a 'a ce.sto'ra ( i n ele, cer,ce i ,e,t.c , , u neori , n u ma i
b u m b i i d e l a veşm i n te) n u i mpl i'că neapă rat ş i pn,cze. nţa
m o n edei42 . Alt exemp l u n i -II oferă n ecropo'l a d o m nea scă
de la C u rtea de Arge'ş, s o m ptuoasă pri n bogăţi,a podoa be­
l o r , să'ra că prin l i psa m o n edelor.
La H o b a i a , În morm i ntel e 3, 1 7, 1 8, 30, 33, am aHat
cîte o monedă g ă. u r i tă l,eg ată de deg e t u l m o rtu l u i (În c re ­
d i n ţa de a n u fi ,pi e nd ută Î n pe reg r,i,nă,r i le \II i e�i i de a poi), i n
m o rm intel'e u no r oop i i ( m o'� m' i'nte l e 1 4, 1 9) ,s -,a u g ă s'i,t i ne l e ­
ver i g i , I'e gote l'a deget, deoa rece e ra u m ult p r'e,a m a ri
pentru i n ellO'rele u nd e a u f'o st a,fl ate ( i n i ţi'a l a u fost p u rtate
de a d u lţi)43. E l impede că ş i În ace's't caz podo a ba ţi nea
l oc u l m o n edei44.
I n �'l e l e d es'o operite În m o rm i nte pot fi oI'a'sifioate , pe
l a rg , I'n patru categ. o ri i :
1 . I n e L e ornament ale, ou p i etre p r,eţioas'e ori sem i .pre­
,
ţ l ?alSe s,a u c u sc a u n u l d i n a,cel,a,ş i m etol ca şi veri'g a
. r i stioe secol e'lo r X IV-X vs2 .
(fi g . 5/ 1 0, 1 8, fi g . 6/ 1 , 4, 9, 1 1 şi f,i g . 7/3) ;
2. In ele s' ig i l a re cu soa unul g ra,y,a,t (fi g . 5/6, 1 6, 1 7,
f i g . 6/7 ş,i 7/2) s'a 'u cu �ea,uln uii oUipri, nZJÎnld o piotră gm ­
vată a n tilcă (fi,g . 7/ 1 ) ;
3 I nel e -Iveri g i s a u veri 'g h ete (fi,g . 5/4, 9 ş i fig . 6/ 1 0) ş i
:
I n SfHŞ i,t, e a o oa teg o r i e apa'rte a cel o r o m,amenta'le ;
4. I ne l e- a m u l ete, c u u n ,ca'racter m i st i ,c sa u rel i g i os, c u
s e m n e m a g i ce s a u f,onm u l.e coba'l i stice (fi g . 5/2, 1 1 , 1 6 ş i
�/2) p u rta,te pe'ntru a �I uj'i ,În .soo p apotrO' pa i'c şli p i o s . Astfel
d e i n ele- ta'l i' sma n e ra u răspîndit e Î,n toată E u ropa f.e u d a I ă .
" Ma'!eri,a l,e , V I I I , p . 7 1 2, �ig. 1 3 (prima j. u'mă ­
38 La Retevo'i'eşti, , "
tate a seco l u l u I XVI) ; Tlrgşor (sec, XVI, comun i ca re datorită l u i
G h . Diacon u : " Vas d e s ticlă cu picior Înalt " ) ; Bucu reşti, mănăs,tirea
Radu Vodă (săpături VI. Zi rra, prima j u mătate a seoo l u l u i al XVI - lea ) ;
,
b'senca Sf, G heorg he Nou, mănăsti rea P l u m b u ita (mij locul seco l u l u i
XVI) şi Snagov (sec. XV) , săpătur, i de V , Rosetti ; in reg i, unea Beog rad ,
l a M i rievo, ef" �. Baja,lovic - B ilrilosevic, ?P, cit., pl. XI X. 3, p. 45 şi p e
,
coas ,.a AdrlOtl c l I , ef, Ma rco Vego, D , e Grabdenkma/er der Familie
Sanko,tic, " G l a s n i k, Sa rajevo " , X I I , 1 957, p. 1 41 (datat la 1 370) .
39 Ma rco Vego, op. cit" p, 1 41 ,
40 D. V, Rosetti', " Mater i a l e " , V, p , 649, f i g , '1 7 (secol u l XVII, a lte
fra g mente tip ice, i nedite o pa rţin sec. XVI) ; Ţara R o m â n ească i m porta
d i n Veneţia, pe lingă a ltele, vase de sticlă d i n man ufactu ra de la
M u ra n o (bu năoa ră cande:a d e la fundaţia bisericii mănăstirii Cozia
d i n a n u l 1 388, cind s-a clădit biserica, ef. N . Consta ntinescu, Cerce­
tările arheologice de la Cozia, op, cit. fig, 5). M a i tirziu (secol u l XVI)
aveam c u Veneţia şi legături pri n ,fa m i l i i l e noa stre d o m nitoa re (mama
l u i M i h nea avea a oolo o soră, i a r R a d u , u n f i u a l lui M ihnea, era
crescut in Veneţia ) . Unele vase funp.rare de sticlă provin şi d i n m a n u ­
f a cturi germa n e (Giova n n i Mariacher, " vetro europeo dai X V o/ X X
sec% , Nova ra , 1 964, p. 69, fig. 22) ,
41 Snagov, B u c u reşti, Cetăţen i , Ci m p,u l un g - M u scel , R,etevo'ieşti şi
a ltele.
42 Observaţie făcutiJ ş i i n cimitirul feudal nr. I de la B u c u resti -
Stră u leşti, u n d e mormi ntele c.u monede (emise s u b M i rcea cel Bătri n
ş i M i h a i l ) n u conţin podoabe i a r cele c u podoa be n u a u monede,
ef. Pa n a i t 1 . Pana it, Săpături/e de la Strău/eşti-Măicăneşti, "Cercetă ri
arhe,ologice in B,uculre,ş ti " , vo:l . II, p. 1 90-222 şi i n,fo,nma ţ i i verb:Jl le.
43 Fapt observat şi in necropola de la Cetăţeni .
4 4 D. V , Ros'etti , Moneta ş i podoaba Î n ritualul funerar din Ţara
Românea.scă, in veacurile XIII-XVI, " Stu d i i şi oom u n i cări " , n r. 3, Piteşti ,
p . 203-209.
34
www.patrimoniu.ro
D i n pu nct de ved ere teh n i ,c i n el e l e sînt I,ucra'te În două
fe'l uri : a, cu s ca u n u l fădnd oo np c u veri'g,a , ş i b, c u slc aun.ul
a pH ca t pe ve r i ,g ă , pri n s'uda're. M a i toate i n �l e,l e de la
Ho ba'i,a inbră În prima ,oare:go'ni,e ; foc ,exoepvi,e inde,l,e
redote l a fig . 5/ 1 6 ş.i f i g . 6/9, aparţi n î n d s u bÎmpălrţi,ri i b.
I nelele s i'g Ha're fO' l ose·a' u l,a pecet l u ilr i , adeseori d rept
s e m n ă t ură cel o r n eşti<utori de oa'rte, ca sem n de rec u n,o a,ş­
tere ş i În m ajori't atea oa z u ri'lor n. u a,vea'u , a i c i , o sem n ifi­
caţie h e m l,d ică (fi g . 5/6, 1 6, fi,g. 6/3). in ace,a stă privi nţă
este elocve nt u n i n e,l , cu s,oa u' n uii pu rtîn d u n d ecor st i ,l i zat,
c u pri n zÎ .nd şi d o u ă l irtere dri l, i!ce, În neg'Oti.v, p poba b H i n iţia­
l ele cel u i ce 1 -'0 pU'�tat (i nel des,c ape ri't Î'n necno po l a d e l,a
Ve: rbidO'a'ra , săpături D . B e rdu). Acest i ne l se Î n:cad re.a'ză ,
p r i n fo rmă, d eoor şi teh n ilcă Î n c u pri' n�MI vea cu l u i a l
X I V - lea ; i n i ţ i a,l el e Î n neg'ati'v s,t a,u m ă rt:u'rie c ă a,ce,ste i n e,le
fO' l osea, u oa s i g i'l i i ,
in pri,v i n ţ'a inel'e l-Dr s' i g H a re red a,te l a f i g . 5/ 1 7 ş i f i g . 6/7
ş i 7/2, ce,1 d i n,tÎ i d i n .mr. 3 1 , cel d i' n u r m ă a, l spă taw l'u i
K'aza n , s - a'r pu:tea s ă a i bă sem n i.hoaţi i h e'r,a'ld i'ce ; poate
s - a u a d o pt,a t ş.i l a n o i , de că-tre n e a:m uri,l e d o m ne'şti , mari i
d reg ăito ri şi o palrte d i n feud a l i i m a i m i ,<; i , Î n vrem ea l a
. ome ne afl ă m , i n s i ,g ne h,era l d i'ce de i'n spi rati e ap usea nă45.
I ne l e s i,g i l a,re c u p i et, re g .ra,vate - g e m e a' n t i ce - s'Înt
foalrte răspîn d i te m a i c u sea m ă Î n vela c uri'l'e X IV-XVI46. E l e
emu mo nta,t e n u n um a i pe i n ele de p reţ, de aur, c u o r n a ­
m e ntaţi i s a u i n s'c ripţ i i Î, n niel/O' i eş i n,d d i,n mÎi n i,le un o r i s'o u ­
siţi a, u ra ri , cLlm ne m ă rt u r i s'esc oÎte,va ex,e m p l me ,d i n ne'c ro ­
pO'I,a d o m n ea,scă d e l,a C ur,te,a de A�geş47, i n ei uii l u i V l a ic u ,
mal fe l og.ofăt ( u n ul d i n ctitO'r i i de l a Rete,vo ile'şti48) ş i d i n
a ltă pa'rt:e i' n e' I U' 1 j upÎ nesei P re i a49 ş , a . , c i ş .i p e i nele'le d e
a rg i nt i nf.e ri o r s a u de bro n z p ro d u s e Î n serie Î n atel i e're
d e mÎ,n a a , d o,u a (cU1m este i n e l u l d i n m r. 2 fi,g . 7/ 1 50).
Această o bs'e rVlaţi'e este y,a, l a b i I ă şi În p ri,vi n ţa ,fo l o s i r. i i s t i c l e i
a l be s a u co l orate Î n I,o,o u l u no r pi etre preţioalse s a'u s,e m i ­
p reţi o,a se ( i n e l u l d in m r. 3 4 f i g . 6/4 ş i fi, g . 6/ 1 1 ) : o practi'c ă
cUirentă Î' n o rfel.'rălfi a f.e ud o l ă , oa re se a p l i oa n.u n u m a i l,a
i n e l e de ma i m i că vol o a re ci şi l a cele de a u r, adevă rate
o per'e de a rtă m ilg ă-l i te de i sousiţi ma i Şit ris 1 .
I ne' l el'e s i lg Hme sa u d e podoa bă , c u ve,rilg a a l'u n g i,tă ş i
faţeta.tă , ,om a tă ,Î n teh n i ca niel/o (fi g . 5/ 1 0, 1 7 ş i fi.g . 7/ 1 ),
'cu sca u n 'U'l O'v all s a u octog o n a'I , purtînd O' stem ă g'r,a vată ,
o pi,atră sou gemă a,n t i-că , opa rţi n u n ei cot,egori i c a ra cte­
I n e.le l e -.ve r:i.g i , akăt u i te d in d o,u ă �Înme d e a'rg i nt , sau
n uma i d i ntr- o SoÎ,�mă, ră s u dtă so u crestată o b l i c , i m iti n d
torsa,d a , s,În:t ��ec'v ente Î n n eor.opo lele s'eco, l,e'lo'r X I V-X vs3,
m 'O' i rm În sec. XVI ; u neo ri ,a u capete l e Împ re'u n'ate asem ă ­
nătolr u n u i nod (fi,g . 5/9) s,a' u p r i nse s u b o m i că p l a'că
45 Semn ificativ in privi nţa unor reprezentă ri s i m bolice, in corelaţie
cu ind eletn i c i rea celui ce poa rtă i ne l u l , este şi i ne l u l logofă t u l u i
Stoica, descoperit la Snagov, redind i n n egativ, pe lingă n u me şi ra n g ,
p a n a scriito r u l u i (D. V , Rosetti, " P M M B " , 2, p. 2 6 , f i g . 38) , F i g u r i l e
de a n i m a l e s a u semnel'e n u reprezintă embleme herald ice decit cind
a pa r in scut ; cel din urmă a folosi� u neori, ca motiv decorativ, d rept
c h e n a r pentru �emne d i stinctive, (vezi i ne l u l presu p u s a l lui Vilcu,
ma,r'e stoll ,nk) m r . ,n(. 17 de l a Retevoieşti, "Mate-ri,alle " , V, p, 7 1 -3, �i g , 1 4/2
a-b), u neori se a legeau pietre g ravate s a u se foloseau figu ri ca re
a v,eau o legătură s i mbolică cu sfintul corespunzător n u me l u i cel u i ce
p u rta i n e l u l (vulturul eva n g h e l i stu l u i Ion pentru Ion, leul pentru M a rc u
etc.).
4 6 La 1 331 exista la Veneţia, lingă podul R i a lto, o corporaţie de
bij utieri c a re l ucra şi inele " Cum lapide vetusto el miro opere scu/p­
ture " , Gh. B rătia n u , Les bijoux de Curtea de Argeş (Roumanie) et
leurs e/ements ilaliens, " Revue Arc h . Pa ris " , XVI I, janv,-avri l, 1 923,
p. 90-'1 1 0 (extras p . 1 2- 1 3 ) .
4 7 V. D răg,hli,o ealn u , Curtea Domnească din Argeş, B C M I " , XVI
"
1 923, p . 64, fig. 62 şi p. 67, fig , 68, din mormintul ctitoru l u i ( ?) şi d i n
mormintul l u i Udobă (sec. XIV) ,
48 D. V. Rosetti,
" M a teria le " , VII, p, 7 1 3, fig. 1 4/4 a-c (a doua
j u mă, tate a secol u l u i XV) .
49 Proprietatea l u i George D. Florescu, B u c u reşti .
5 0 Gema de factură r,o mană, redă , proba bil, pe M ercu r. Alte i nele
de a rg int, c u geme a ntice, la R,etevoieşti, op. cit., p. 7 1 3, f i g , 1 4/1 a-b
(sec, XV) ; Stră u leşbi - M ă ică neşti, Pa nait 1. Pa na it, op. cit., p, 2 1 1 ,
fig, 1 40/6, şi fig. 1 '/ 2 ; V, Drăq hicea.n,u, Buda, Lapoş şi Tisău- Buzău, ine­
l u l l u,i Radu pa hami,wl, f i q , 29, p, 1 73 S.la,
51 Ma'nco Vego, Archaologische Ausgrabungen in lava la, .. G l a'5 n i k
Sa ra ievo " , XIV, 1 959, p. 1 86, .fig . 4 ( i n e l atribuit seco l u l u i a l XVI- lea).
52 " G l a s n i k Sa rajevo " , XII, 1 957, p . 8-95, p l . 1 , fig. 3 ; p l . I I ,
f i g . 1 -2.
53 Verigi s i m i l a re sint folosite şi i n secolele IX-X I ; frecvente in
mormi n�" la Cetăţeni şi Lereşti (sec, XV) , la biserica M a ri n a din Cim­
p u l. uln,g - M u&cel (,a doua jumă ,t,a .te ,a secolul' u i XV, inlceput'ul secol ull,ui
XV./) şi l,a i nhumaţii d i n seco,l ul al XV-Ie,a in b i seri,ca catoll i'Că Bă'ră ­
ţia din 'a c elaşi o�aş,
 s uda tă , ce ţi' ne l oc de s'c a u n , in fo�mă de d i.s·c , le nti,l i fo rmă
s a u r.o m bo id O'Iă54. I n e l u l c u ve rigă i n fo rmă de pa n g l i că ,
c u o c. a n el,u ră i n sens'u l I'u n g i m i i ş i u n buto n l,entH ifo'rm
(fi g . 6/9) i'ş i g ă,seşte pa'ra·l e l a i n neorapo' l e, le de l'a Snag ov55,
H ea n a 56 şi Cetăţe n i57 ; a'sem ă' n a re·a e.s te allit de p·e rfectă
i n oit i n g ăd u i e p rezumţi,a că a u ieş i t d in a ce l,a ş i atel i e r (lin
o do ua j um ă tate a secol u l u i a l XV- l e a , i n ce putu' l s eco l ul u i
a l XVI - l ea).
i n'a i nt'e de a i nc h e i·a obs'erv,a ţ i i l e in privi nţa i .n e l e, l o r, vo m
conse m n a �aipt ul că d i ' n cele 1 8 i n ele d e s'copelrite i n necro­
po·I,a d e la Hoba i a , 1 5 se a f l au l a i ne l a ru l m i i. n i i d repte ş i
n Ulm a i u n u, 1 l a mina stÎ n .g ă , i n m r. 29, a l s' Păta �u l'u i K'a z.a n ;
d e a' se m e n e a , d i n 5 monede g ă s it,e i n a l te m onmi nte, pa't.ru
se a fl a u l a ,i n e l a r-ul d rept ( m r. 3, 1 7, 1 8, 33) ş i n um a i una la
mî n a s tî n g ă (a u n u i oopi.l , .i n m r. 30). Pres u p u n i n d că spăt-a.ru l
Kaza.n mi n u ioa s 'a b i a , po rtu l .i n el u l u i l a sti n g a pa· re expl i oa ­
b i'l . Faptu l c ă ve:ri g He e m u p u rtate l a d'3g.et,u l i nel a r core s ­
p u n d e u n e i vech i t r,a diţi i cme dă i n u ieşte ş i a stă zi58,
Cercei i de l,a H,o b a .ioa se pot c l a s·a in d o u ă categ o ri i :
1 . Fo nma de Ila'căt, a ou co rpuii g lo b u l.a r �fi g . 5/ 1 ş i
fi.g . 6/8) ; b n a,v icu,l a r (If ig . 5/3) ; c pol i e d ric, u ne o ri c u p a n ­
da ntivi (fi g . 6/6) ;
2. Oer,cei i ne:l.a r i , mnin d pa rtea d e joos ,În- g roş'ată şi o � na ­
ment.ată (If,i.g . 5/1 2- 1 3). Ce rce l u'l de l a If i g . 5/1 (mr. 3) este
d a nat pri ntr-o mo, nedă e m i,să s u b Sel i m I ( 1 5 1 2- 1 520) d a ­
t î n d i nld ilrect, l a rîn d u i s 6 u , c u a p roxi m aţi,e , cercel, u l d i n
mr. 29, red at 1 '0 Hg . 6/8. Cercei i n av i wl.a ri (fi g . 5/ 3) Î ş i
g oseslc ,a,sem ă na r,e c u ceroel'u l d i n depo z i t u l d e l a P'ro ­
kuplje59, d a tat cu monetd.3 i n d i'CÎnd d ata Î ng ropă ri i Î ntre
1 4 1 08- 1 428. Cerce l u l de la Hoba i 'a , a palrţi. n Î n:d a·ceslt u i ti. p,
es't e de ar'g int aurit, o ma t pe ambele feţe cu decor f l o ra l
2 j. n fi Hg ron ş i , p,reZ!inltă ca ş i oercell' uii de I.a P,rokuplj'e de-a
"
lungul circomfer,i nţei, la intervale reg u late, mici ine,le,
destul de largi, p/mate paralel cu a,ceasta ( . . .) pro­
babil că inelele-verigi purtau Iănţu/eţe şi pandantive
sau (. . .) mari perle fine Înşir,a te intre aceste verigi "6o .
D,s'::J:lri,e<r ea ne re'a m inlte,ş�e oe'ro;.i,i na,vi'oud alri ou mă ,r gă ­
riltal�e, de�oOipeni�i i·n mOinmÎlnlr u,1 j .urpÎirl,els€li A noa , mama
d O' a m n e i N e'a'g a6 1 . Cerce i i cu p a n d a n tivi (fi. g . 6/6) se pot
i nlcald ra in oateg ori,a reprezentată l'a O lten i (j u d e�U' 1 V'ra n ­
cea)62 , Ţifeşti63, S u ceava64, T i să u65 �ceroel u l l u i Sto i an) ş i
S n a g ov (vezi m a i jes).
Acul de a rg i n t a u rit , p u rti n d u n d i sc cu piebre sem i ­
preţ'iome p r i nse Î' n c l oa s o n,a j (mr. 1 d i n fi g . 4/3), rea m i n ­
teşte d o u ă a'c e Î n.t ru oÎtvoa asemă n ă to a re d i n pu not d e ve­
d e re sti' l i stic, descoperite i n t,r- u n mo �mi'nt d i n p ro n a o s u l
b i 'se r, ilCÎ i m ă n ă st i r i i Srn a gro v66 ş i totod a tă b roşe, l'e de alrg i nt
a Ulri t, l uc rate Î n a,ceea ş i teh n i că, d i' n mo n m Î n�u l fetei d oa m ­
n e i N e.ag a ş i d i n m.o nm Î n t u l j upÎnesei St,a n ca d i n b i serica
de la B,u d a67 ; sti l u l şi teh n ioa de l u cru a a cesto r ace, ca ş i
a podoa be l e r m e nţ i o na te m a i s·u s , ne ,a rată p rove n i enţa : ,a te-
54 Pentru cel d i n urmă, analogii În mormîntul nr. 4 din necro­
pola I I de la Bucu reşti-Stră u leşti. dotat la m i j l o c u l seco l u l u i al XV- lea,
(Pa n a i t 1 . Pa na it, op. cit. p. 21 1 , fig. 1 1 0/2, p . 2 1 2 şi i nformaţii ver­
ba,l.e ) ; ,În n,ec.�apo·la �eudallă de La Tirgşor, 'a pa, rţi.nÎnd ,acelei:a�i v re m i
(comun icare da torată l u i G h . Diaoo n u ) .
5 5 D. V . Rosetti , Snagov, p . '1 1 , fig. 8 (mr. VII, l a m î n a stî n g ă ) .
56 Săpăt u r i , D. V. Rosetti, ( I a M uzeul de i storie a ora ş u l u i B u c u ­
I reşti) .
3 5 7 I nedit ; rea m i n t i m u n i n el c u o protuberanţă s i m i l a ră , Î n teza u ­

-IT -
r u l de la G u ruieni ( N . Consta ntinescu şi AI. Ma rinescu, " Revista M u ­

I I ����
zee l o r " , I I I , 1 , 1 966, p. 72, f i g . 2/8, seco l u l XV-XVI) .
----::=---=-\ -
58 După cred i nţele a ntich ităţii, i nelarul, a l patru lea deget, stă s u b
i nfluenţa soare l u i şi a r avea o corelaţie d i rectă cu i n i m a .

I I
59 M . Corovic-Liubi ncovic, Bijoux serbes du moyen-âge trouves o
Prokuplje, " Zba mik .rodova Na rodna g MU2Iejo " , 1 , 1 956-1957, B eo g na d ,

I I
1 958, p. 1 45-160, fig. 1 /4.
60 I b i d . " tip de cercei datorat, poate, bijuteriilor antice ( . . . ) ; În

I .:1-I
evul mediu il găsim in bijuteriile noastre, (fig. 7) şi bijuteriile ruseşti
(fig. 8) dar redat tot. deauna Într-un mod deosebit ( . . .). Formele au
trecut din Bizanţ la podoabele iugoslave şi ruseşti (. . .), obiectele
(din depozitul de la Prokuplje) provin din ateliere locale " .
/1) 6 1 V . Drăg h i,cea n u , Buda, Lapoş şi Tisău- Buzău, p . 1 72, f i g . 24.
62 N. Constantinescu şi Gh. U ntaru, Podoabe feudale descoperite
� la Olteni, nn. Fooşanli, SCIV " , I I , 1 959, p. 499, mig . 2/ 1 şi ,fig . 3/2,
p. 50 1 , (da tate Î n a d o u a j u mătate a seco l u l u i XV) .
"
I 63 C. M a'i,s i, I, Monede şi podoabe de la s fîrşitul secolului al XV -lea,
I " BS N R " , X I I I , 27, 1 91 6, p. 1 2, fig. 1 (între a n i i 1 490-1 491 ) ,
"
6 4 " SCIV , IV, 1 -2, 1 953, p . 362, fig. 25/1 (a doua j u mătate a se­

I co l u l u i X V) .
6 5 V. Dră g h icea n u , op. cit., p. 1 75, f i g . 36 ; cercelul pare a fi avut,

I i n itia l , panda ntive .

��- - - - � - -
Fig. 7. I·nel cu gemă ( 1 ), inel de argint aurit (2), inel de argint (3).
• 66
D. V Rosetti, " P M M B " , I I , p. 31 , fig . 50-5 1 , g ă s ite cu cercelul
redat la fig. 48 p. 30, (a doua j u mătate a seco l u l u i XVI ) .
67 V. D ră ghicea n u , o p . cit., p . 1 74, fig . 31 , şi p . 1 72, fig. 27.

35

www.patrimoniu.ro
l i ere să seşti de l a B-ra ş ev s a u S i b i,u , d i ntre sfi.rş i t u l secel u l u i
a 'l XV- I e'a ş i a de u a j u mă tate a sece l u l u' i a l XVI - l ea . i ' n
acea'stă perioa,dă de timp p et fi in cadr,aţi ş i b u m b i i i n
fe r' m ă d e amferă (fi g . 5/ 1 5) i n ru.d iţi c u c e i de a ur d i n
m e' nmi n t u l dea m n ei Nea'g a d e l a B u d a68. T i p u l b u m b ill e r
sferid red aţi l a fi. g . 5/5 este i n g e n ere ma i vech i decit ce l
reda:t În h g . 5/8 a\lÎnld pel u l e p u s ver.i g i i t.eşi.t69 ; cei d in
unmă sînt m'a i răI�pÎnld i�i i n a d e u a j u m ătate a sece l u l u i a l
XV- I e.a ş i i n seool,u l XVI (u' neori, d e I ·a a cea' stă d ată , i i
g ă s i m J.ae l a l tă).
Nu n u m a i ate l i e.rele a·rg i nta r i l o r sa şi d i n Tra n s i l va n i a
fă u rea u a stfel d e podea be ; a d eseeri preve n ea u d i n ţi n u ­
t u'r·i m. a i depă, �tiate. P,e Coas,t a D a l m a.tă e ra un centru d e
onfevră r. i e oa,r·e l uora d i n sec. I X - X . P,edea bele b i z a ntine
feloise,a u de m ed ele i nlS!pi rin d n e i fOirme speciHoe a oestei
reg i u ni , p u'rta:te i n teată Greaţi,a , Î ntre Ad riati,că ş i D u ­
_
n ă re70. I·n mme pa'rte ti.p urHe de e,rfevră'ri,e med ieva l ă a u
fest cepi ate d u. pă b i j u te. ri H e d e I,ux, p reven i nd d i n mîn a
u n o r i s'ou siţi a um ri , sp re a f i l u c rate Î n serie , ·ade,seori de
l u'c răt.o ri mai puţi n i n d emÎn a,tioi , pătru nZii n d ş.i ră sipJÎ nd i n ­
d u -se a stfel În peper. U n a l t oe ntru, m a i a' prapi,at .d a r ş i ma:i
recent, a fest I. a Ja njevo, l a est de Ke.ssovope lje. Aici, Î ntre
sHrş i t u l sece,llu' l u i a·1 X I I I - I ,ea şi Î n oeputul seool u l u.i a l X I V- Il e'a
se a:flo-u eX!pl eată,ri m in i ere ca re a u d u ra't pînă Î,n sec.
XVI I . Gînd e�p loatQ lrea a Încetat, p e p u l aţila a trecu t ş i l a
turnmea u no r m ic i o b i eote de bre n z (c r.ud , i n ele, brăţă,ri
etc .) ecu paţie oa re m a' i d ă i n u i'eşte ş i o<stă z i ; o b i eotele e ra u
v.Î nld ute p:� inti n s u l Pen i n' s u' l'e i Ba lc-a n ice ş i Î n ţă ri'le rom â ne,
od ini oa ră ch i,a r În sud u l RUls i 'e i 71 .
Bij u ter,i i'le de I' ux, a d eseor.i i n ce ntesto b He e pe're de a,rtă ,
a u i e ş i t d in mi i'n j J.e u' n or a urari d i n Veneţi'a ca ş i d i,n a te­
l i e re l e d i n D u bmvn i'c , m a!i a' l es Î nhe seoe l e l 'e X I I I - XV I I ,
epocă Î n ca re mese ri'i, le a'rtilsti ce ero u Î n N ealre p e l i tera l'u l
Adri,a tid i , Î n we'm·:;·a ce m u n e l or a u·to n e m e a l e l ilt em l u l u i ş i
m a i tîrz i u , s u b ecupaţia ve n eţi'a n ă , oÎ n d infl u e. n ţa Ve n eţ i e i
s e făoea res .i mţită ş i Î' n e'nfievră'r.i e. Una d i n c a u ze l e f u n d a ­
ment'a' l e , f,avorabi'J.e dezve'ltă ri i e rfevră·r i e i l a D u brov n i c, a
fest a b,u nde nţ;a a, rg in't u11'u i pe oa'r'e a cest o ra ş Î I impe,rt·a
d i n m i n e le Î nv'e ci H a:te d i,n Bak.a n i , În c alre l u'cm u ragu ­
za n i i . Aceşti, a i nvesbseră oapitOl l u,ri m OTi ; e i Î n c h i rialseră
s pre expl eata re p uţ u r i de m i'nă ce' ntrdÎ n d Î n Ba'k.an i ce­
m erţu l a u·ru l u i ş i o rg i ntul u i .
G i u,vae'rg i i d i n D u brevn i c aveau Î n u cen i c i e u n m a'r�
n um ă r de t i n e r i , p u rtind in m aj e ri tate n u m e s l a,ve , ven iţi
d i n teate l e cu'rÎ'ie Î n vec i n a,te, d i' n B a k a n i s a u de pe Gea:stă ,
pentru a Î n văţa mGtseri a . Atît m eşte r i i oÎt ş i feşt i i U'cen id ,
dev'e n' iţi l a ri n d u l l e r i s:c usi ţi l u crăte,r. i , m er·g ea u Î n ţă<ri l,e
vec i n e u nde prod u oea u şi e bi·ecte de d u z i nă , adeseo.ri d in
met,a·1 i nfe' rier, pent' ru pătUir·a m a i puţi n avută. Un i i d i n
m eşteri i g i uvaeng i i bătea u m e n edă pentru Republ'Î<Că ş i pen ­
tru a lte eiroşe, execut,a,u orna m ente d esti n .a.t e a Împod e b i
veş m i ntele n e b i' I Hor, b u.rg h e z H e r ş i ţă ra n ill e r, e�pe,rtη n d u n
m a're n u m ă' r d i n pred u sel'e l o r Î' n ţă'ri l e vecine. Pri n'tTe a ces­
tea h g u ra u ş'i bum b i i pent'ru veş m inte, d i n meta,1 i nf,eri er,
a,rg i n t, a rg i nt a u rit s,a u a u r72. Leg ăt.u,r i l e de oemert c u
Rag uza s i n t a,tesva·t,e ş i pr,i n numere ş i i d i n a ri ra'9' uza � i c e
se des'c e peră l a n e i ; am i ntim , Î n trea'c ăt, ş i fa.ptu l că l a
Ro g u z.a , ca Î' n a l te portuwi de pe Adri ati'ca, " ca sse u s va'l a ­
c h i,cus" ave,a cea m.a i m a re că uta'r2.
in faz.a a ct u a l ă a c u n e şti nţel o r n e a,s tre, putem afi rm a
c ă i n s' eoelele X I V-XV n eg usteri a,m bul'a nţi cutreiera u Tara
68 I b i d . , f i g . 2 4 . Pentru b u m bi Î n formă de o mforă, p rodusele u n o r
ateliere de . pe J ă rm u l Mării Adriatice, vezi Nada M i letic, Necropola u
. .
"
selu M/hall ev/C/ma Kod Ra)lovka, " O l a s n i k Sarajevo , XV-XVI, 1 96 1 ,
p l . I I I , mr. 1 55 (seco l u l XV-XV I ) .
69 S i m p l i sau a u riţi, a l·c ătuiţi u n eori d i n două e m i sfere a l i p ite,
se l uc ra u l a Raguza d e la sfîrşitu l seco l u l u i al XIV- lea (M. Vego,
" l e,spez i l e ce l e- a u
" O l a s n i k Sarajevo , X I I , 1 957, p l . V I I , fig. 7; vezi ş i d e pozitu l c u cer­
c e l u i navicu l a r de la Prok u p lje, M. Corovi c - L i u b i n covic, op. cit., f i g .
1 /1 -2) ; c u n oscuţi d i n secolele IX-XI aceşti b u m b i a u pătru ns Î n epoco
la ca re ne referi m . C u n oa ştem şi b u m b i rotu n z i , mai tîrzi u cu un pol
teşit, prevăzuţi cu un orificiu latera l i m p u s d e teh nica t u rn ă r i i ( I a S n a ­
g o v , m o r m i nlte m a i vec h i , D. V. Rosetti, o p . cit. mr. XXXV, p . 1 3, fig. 1 3 ;
pentru cele m a i recente m r. 1 , V, X I I I , p . 1 0, f i g . 6 ; p . 1 1 - 1 2 datate
prin monede u n g u reşti e m i se la m i j locul seool u l u i XVI) .
7 0 Zdenko Vi nski , Starohrvatske nousnce u ArheoloSkom Muzeju li
Zagrebu, " Sta roh rvatskc Prosvieta I I I ", serija - 1 , Z a g reb, 1 949,
p. 22-37.
71 Ata na,sij.e U roseric, La bourgade de Janjeva (re2luma ·t �ra n cez) .
" GI,a'51n ,i k Skop ", X.J V, 8, 1 935, p. 1 87-200.
72 Cv,i ill o F'i scovic, Dubrovcki Zlatari od XIII do XVII s to lje e a , În
" Sta roh rvatska Prosvjeta I I I " , serja - 1 , Zag reb, 1 949, p. 1 43-249.
36
www.patrimoniu.ro
Rom â nea's'că a'd ud n d d i n a pu s prod use. De pe u rma aces­
tera s -'a u desco perit m a i m u l.te teza'U<�e, ce ntempera ne in
pmte Î ntre ele , Î n c redi nţate pă mÎ' n'tul u i , pe'ate i'n tim pul
u n e i o d i n i n·c u rs' i'u n. He de peste D u n ă re a+e oşti lor tu rceşti ,
tezau re c u prin,z,i nd , pe I'În g ă g i uva e r u r i , ş i a lte e biecte de
preţ, u n ee1ri m o n ede73 ş i e,nfe\lră'rie, trădin!d , Î n pmte, prO've­
n i e n ţa de l a s urd de Du n ă re cît ş i d i n atel, i e,r'e de pe ţăr­
m u ri'le Ad ri atild i.
I n sp riJi n UiI pO'st u l ă, r i i n ea stre că u n e'le d i n ace�·te giu ­
va eriea le, d e m a i m i'că i mporta nţă , e,pa u l u'C'ra<1:e in serie
stă f'apt u l de�cope'r, i,ri i I lQ< r, În exempl a re apreape i d e ntice,
in m e nm i n te ş'i tez.a u re, atît in I Ug. OSilovi ,a oit şi in Ţara
Româ nearscă . i n af.ară de cele m e' nţion a te ma i s u s re lată m
că u n i n el de l a S n a 'g elv74 iş,i g ă.se.şte ars,em ă nă r i Î n tezau­
r u l de la O lten i (Teleorma n)75 şi s i m i'J. itud i n i i n l u g esl avia,
j a lo nlÎ,n d astfel d rumul :p a·r c u rs.
La H eb a i a - S U's.l ănelş ti , i n ;pa rtea d e ,n e rd - est a bise­
rilC i i , se afla ca.s·a �e u da l u l,u i (fi g . 1 , cem p l e x u l A). Ce'l e trei
n i vel e de I e,c u Î<re, descepe rite În săpă t u r i , ne a rată f,O'le�i ­
rea ei Î n c u rs u l u n e i Î nd e l u ngate peri eade de tim p ; pe l a
m i j,l oc u l vea c u l u i a l XV- Jea a fost s'u p Llsă u nO'r restoură'ri
repetate. Da că put.em dea r pres u pu n. e că ,repa,paţ·i i l e au
aVlut l e'c i. n u rma d irstrugerHor prevecate Î n timpul u n O'r
i n c u, ns i u ni a OIşti l,o r etem ane, d i n j u'r u l m ijloc u l,u i ve'a c u l u i
a l XV- l e a , a,v em Î n sch i, m b certit:ud i nea că vi aţa c u rţi i ş i
a şeză.r i i s - a sti n s O' d a tă c u i n v,a z i a t urcă ce n d usă de S i n a n
Pa ş'a Î n 1 59576.
De .rem a rcat că H e ba i 'a , ca ş i a l te c u rţi ce n tempora ne,
sa u m a i vech i , n u erou Î n tărite, od i că nu era u Î n ce nj'u rate
cu z i,d u r i .
i n pri'v i nţa d i ,spezit<ilv u l' u i de i n c ă l z i re menţi e n a t m a i s u s
pro b l,em a n u va p utea fi rezol vată de-cit d u pă rel u.mea
săpătu,r i ·I'e r. Ne referi,m , În pri mu l rî n d , l a vasele - oa h le c u
d esch i d e r,e a pa.v rată a şezate c u g u ra Î n jes, pe d a l a j u l de
p i .a tră , d u pă ce i n pre a l ,a b i'l va s u l fu,sese ump l u t c u l u t
(fi g . 8- 1 0). uutul u me d , i n stme de ma.cemre (deve'n i t pl a s ­
tic) a,re u n cee.f ici ent de u m i,d it,a te de 1 5- 1 8% . P, r.i n u sc a re,
p ierde d i n a p ă , pă strî n d d e a r cca 5% ş i toted ată Îş. i m ilc ­
ş o rează vo,l um u l ceea ce elOpl i că r,ostu l i n c i z i i lo r Î n i nteri o ­
r u l vos u l u i ce n u p e t fi co n s i dera te ca e rn a m ent c i sint
men it'e a s usţi ne, i n m ed un ife,rm , centi n ut u l . Plni n acea stă
restrÎ n g e,re s·e i v eşte Î n i nt'eri e r, Î ntre p �. reţ i i va,s.u l u i şi u m ­
p l,utu'ra de l ut, u n spaţi u g e l pri n cme c i nc ul a a·e ru l . produ­
C'Î nd o' u ş·e a ră rădre a pereţi lor, ceea ce permite ea,l e i să
reLilste l a tem pe.raturi m a i m a'ri d ecit cele e b i 'ş n u i,te - u n
fel d e h i peca u st i n cme valse' l,e - oa h I ă ţi n e,a'u 100c t u b ul a.tu r i i .
Cont' mr v·a s elor-ca h l·e de l a S n a g,ev (vezi neta 1 1 ) cele
de I·a H eba i a , pe Jî,ngă p'rezenţa i nc i z i i l e r d in i nterior, a u
pereţi i prevă z uţi c u o' a n g e bă reş i e ca re este ca.rade.ristică
u ne i ca,t ego,ri i cer·a m i ce de la sfî. �ş i t u:1 sece' l u l u i a·1 X I V-, I,e a ,
d ă i n u i nd de-.a I'u n g u l s·e co l u·lu i a l XV- l ea ' pre,ze·nta ' u n e'r
a stfe'l d e fragmente de e l ă, rie cals n i că , d e ;oeperite l a H e ­
ba i·a , d e n etă că vasele-Ica h le s î nt p rod usele u ne'r ol a.r.i
d i n reg i u n·e .
D i s pezihvu l de Î n c ă l z i'r·e , aflăte r Î ntr-o c Ulrte a u ne r
beieri d e l a ţa,ră, ne a'ra.tă sta r,e a Î n a i nrt ată , pentru acea
vreme l a nei, a teh n i ci i puse i n s l uj'ba ce nfe .rt u l u i . Reom i n ­
t i m teted altă cuţitul (f.i'Q . 1 1 / 1 ), c a ş,i ţ.ep u: ş'a -f,u,reu' l iţă
(fi g . 1 1 /2) ; cea d i n ulnmă c u mli n e,r u l ce $Iu sţÎ'ne.a r'I ă'S e'l e'le
prevăz ut, i n pa rtea de sus , ou u. n e ri fi c i u Î n cm'e p'utea fi
t,recută O' ou're'l u ş ă , un şn u r s a,u un I ă nţuc : În ooci d e n t taeέ
m u .ri s i m H a,re (cuţit, f u roul iţă , l i.n g u r6 ) er,a u p u rtate la cen ­
t u ră .
i n priv i'nţa f.eu da l.Hor ce a u stă pi n it curtea Î n a d e u'a
j u m ă talte 'a vealo u l'u'i ·a,1 XVI -I le.a , ş'tilm ,că e'ra u beieri de
"
ţară, care se ocupau n umai de meşia fer, de vreme ce
nu se spune nim ic despre rang ulile /or"77. Ins!c nilpVi,i,l e de pe
aceperit me rmi nte le d i n pm n a els ne
73 AI. Bb rcăIC i I ă , Tezaurul medieval de la Gogoşi- Mehedinti, Î n
" '
" Cron i ca n u mi s matică ş i a rheolog ică , X I V , 1 939, n r. 1 1 3-1 1 4, vezi
şi D. Berciu şi Eug. Comşa, Săpăturile de la Balta Verde şi Oogosll
'
( 1 949 şi 1 950), Î n " M a teria l e " , II, 1 956, p. 460-465, 488-489, a uto rii
atri b u i e monedele unui tezau r şi p.o doa bele unui mormînt (nu Î mpăr­
tă'ş i m a·c ea·s,tă părere, oi ,ar·edem că n e ,a.filăm Î'n fiaţa l u n ei d es'co peri'ri
u n ita re) .
74 D. V. Rosetti, " PM M B " , I I , 1 935, p. 1 0, fig. 7, m r. IV.
75 Fost În depo.zi'tul M uze·ul n a ţi ona'l de a,n!j.chi,t ăti (a.SJ tăzi . I a M u ­
z e u l d e istorie a R.S.R.), D. V . Rosetti, Tezaurul d e p odoabe feudale
de la Olteni (in c u rs de p u b l ica re) .
76 Vezi nota 1 8 .
77 V . Bră,tu lescu, " BC M I ",' XXX I I I , 1 940, 1 03, p. 9 .
 10 15 20cm
======="

12

Fig. 8. Colţul de nord al Încăperii cu elementele de Încălzire. Fig. 9. Reconstituirea situaţiei iniţiale a cărămizilor şi vaselor cahle din dispozitivul
de Încălzire. Fig. 1 0. Vasele cahle din dispozitivul de Încălzire. Fig. 1 1 . Cuţitul de fier cu ţinte de aur ( 1 ) şi ţepu şa furculiţă (2). Fig. 1 2. Fragmente de
cahle de sobă.

37

www.patrimoniu.ro
 d a u p u ti nţa a - i i d entifica regă s i nd u - i , in pa rte, În că rţi
de j u deoată 7S. I n h um a ţi u n i l e d i n naos apa rţi n , proba b i l ,
ace·l e i'a'ş i fa. m i,Ui, d a'r n u şi a oe l e i a ş i v re m i ; u ne l e sîn t m a i
vech i , d u pă cum n e a.rată i nve ntoru l l or, Înoad rÎn d u - se, ca
ş i citev.a m o'rm i nt·e di.n c i m it i r u l Înoonj ură-to r, Î n c u pri n s u l
vea cu l u i a .l XV- l ea .
M o n ed a e m i's ă i n timpu l d o m n i ei l u i V l ad -Dr,a c u l , d e,s ­
coperită pe pa,v,ilm en'tul nivel u l u i m a i nou d e v i eţ u i're, ne
motă , pe de o pa rte, că I.o cu in�a er'a d u rată d i n ma i vechi ;
pe d e a'l tă pa'rte completează ou noşti n ţel,e n·oastr·e Î n pri ­
vi nţo ră s rpi n d iri i alcesto r ban i : exempl,a wl de l a S u s I ă ne'ş·ti
este a·1 ş alsel ea cu noscut pî n ă azi �două exempl ar e i n
M u Z!e u'l P o rţ i l o'r d e F i e r d in T u mu Severi n , d o u ă in ,c olec ­
ţia S everea n u - M uz·e u l d e i.5't o rie a!1 .ona '�u,l. u i B uo u r'eşti ş i ,
Î n .sfÎ rş·it, ·a l oi ndl ea , - descoperit ,Î n ,n ecro po lo de l î n g ă
b i,serica catoHcă Băifăţi.a , d in Gmpul utn'g - Mu sce,l - i n ca b i ­
n'etul rn um i lsmarti c a 'l 'Academ iei R.S. RJ9).
Cercetă r i l e de la H o b a i a - S u s l ă neşti ne d a u puti nţa să
c u n o a ştem cîteva l at u ri a l e vieţii fe u d a'l e ru,ra 'le În a'cest
ţi, n u.t şi să s,itu ă m a ioc i l'Oca·1 ita·t ea , a z i d i s pă·rută , N ea g'O m i ­
reşt i . E l e 00 nfi.nm ă , a rh eo l o'gli'c , v,e rid i ci tatea u n or iz·v o,a, re
sc- rise Î n p ri'v.inţa s p a, rgeri i s a tul u i d ato rită o a'l;a m ită·ţ Hor ivite
În u'rma i'n'v·a ziei otom a n.e de l a sfi.nş itul seoo l u·l u i a l XV I ­
l easo.
I N VENTAR U L M O R M I NTELO R D I N N EC R O P O LA F E U DALĂ
D t LA H O BAIA- S U S LAN EŞTI
Mormintu l 1 - (JupÎneasa 5tanca O. Schelet fem i n i n c u palmele pe
ba�in ; '! n dreaiplia capului un v.a s .de stilOiă �f.i g . 4/ 1 , 2). Deasu­
.
pra m .l l n l i.or un a c de a rg i nt a urit, prindea m a ra ma . Capătul
a c u l u i asemă nător unui disc cu taţa Î n pseudo-f i l i g ra n , poa rtă
p: etre semlpreţioase. Lucra rea provin e, poate d i ntr- u n atelier
s � s e.s c de . 1 0 Sibiu s a u Braşov. Discul a ,f ost rea li pit de a c de o
m i na ne � l bace, folo � l n d, pentru s u d u ră , p l u m b (fig . 4/3). La
p I cioare. In d reptul talpilor, m a i m u lte ţinte de fier avînd cape­
tele Î n tormă de p i ra midă.
Mormîntul � -:- (Jupîn �Îrvu/?). Sch e l e � mascu l i n ; palma m î i n i i d repte
la ,I n a lţlmea r n l m l l , p a l ma str, n g a pe bazin. La gît şi piept n a s ­
t u r i mici de a rg i nt, rotunzi, c u p o l u l , op u s veri g i i de f i xa re Iteşit.
La i nelarul d rept inel d e a rg i nt c u incizii i m itî n d u n decor
niel/o. Sca u n u l i n e l u l u i poa rtă o gemă d e corn a l i n , de factu ră
'rolman ă . rep' reze n tηnd pe M ereu,r (�) (fi.g. 7 / 1 ) .
M ormintul 3 - Schelet femi n i n (co p i l ) . Pa l m a d reaptă s u b i n i mă . stînga
pe bazin. ·I n d reptul u rechilor cîte u n cercei g lo b u l a r de a r g i n t
( f i g . 5/1 ) ; la inelarul drept o moned_ă turcească, de a rg i nt.
emisă s u b Sel i m I ('1 51 2-1 520). g ă u rită şi legată c u un fir de
a rn i c i .
MormÎnrtul 4 - Schelet de a dolescent. P e p iept cîţiva b u m b l .
Mormintul 5 (Jupîn Negre?). Pa lmele pe bazi n ; la i n e l a r u l drept
i n el d e a rg i n t cu a p l icaţii de sîrmă. f i l i g ra n ; s ca u n u l paartă
o piatră portoca l i e cu un orna ment i n cizat de c u loare brună
(semn m a g i c ? fig. 5/2).
Mormîntul 6 -:- Schelet masculin. Pa l ma d rea ptă s u b i n i m ă . stî n g a pe
ba zin. In cra n i u (in iţial a fost p u s Î n g ură) i n e l de a r g i n t c u
deoor i m itînd tehnica niel/o ; s ca u n u l a purtat o piatră c a r e l i p ­
seşte (fig . 5/1 8).
Mormîntul 7 - Schelet (fe m i n i n ?) . Pa lmele pe bazi n .
M ormîntul 8 - Schelet f e m i n i n . L a că pătîi l espede aşezată ver·tical.
I n d reptul u rechilor cîte u n cercei de a rg int de formă navicu­
. ;
Iară. Fa�a , Î n pseudo-hi J.i g.�aln , poa rtă .o piatră �s.t,idă ?) r,o sl,e
latu ra opusă a mi nteşte tehnica c l o i sonee (fi g . 5/3).
Mormîntu l 9 - Schelet. Pa lma d reaptă s u b i n i mă , s tînga pe ba zin.
Mormîntul 10 - Aceeaşi situaţie ca la mr. 9. Coşciug d i n lemn de nuc.
M o rmîntul 1 1 - Schelet, sex neidentificat. Pa l ma d reaptă s u b i n i mă .
stî n g a p e baz i n . L a că pătî i ş i la picioa re o lespede a şezată ver­
tica l . Sub ca p ca şi sub bazin cîte o lespede. La i n e l a r u l d rept
i nei-verigă de argi nt. lucrat În " torsad ă " , a vî n d un capăt lăţit
petrecut peste extrem i,tatea opusă (fig. 5/4).
Mormîntul 1 2 - Schelet, sex neidentificat. Pa l m a d r.e aptă s u b i n i mă .
stînga p e bazin. L a inelarul d rept i nel de a rg i n t c u u n dec,or
in cizat. Piatra l i pseşte (fig . 5/1 0).
Mormîntul 13 - Schel et, sex neidentificat. Pa l m a d reaptă s u b i n i mă .
stînga p e baz i n . L a inelarul d replt i n e l de meta l . Pe sca u n u l
s i g i l a r este sti l izată o cruce (fig . 5/6) . P e piept nouă b u m b i
g l o b u l a r i de a rg i nt (fig . 5/5).
78 OIR., veac XVI, B. Ţara Rom., val. I I , Dac. n, r. 278 din 1 54 1 .
p. 277 ; (vezi ş i nor. 3 1 2 . p . 308) ; IV. 307 ; VI. 354 ; V I I . 1 . 389.
79 O. l I i escu. Stud i i şi cercetări de n u m is m a't ică ", I I I , 1 960.
" placă de crista l s a u sticlă (fi g . 6/4 şi 7/3) ,
p . 501 -51 0 ; a celaşi, Caiet selectiv de informare asupra creşterii colec­
ţiilor Bibliotecii Acad. R.P.R" a pri l i e - i u n i e 1 965,
80 (Vezi şi nota 1 8) ; Stare precară descrisă şi de Petru Bogdan
B a l<Sic Î n o sa Relaţie despre călătoria in Ţara Românească, la 1 640.
p u b l i cată de E. Fermendzin. În M o n umenta spectantia H i sto r i a m 510 -
vonu m M eria.ionol,i ulffi ", voI. XVI I I , Zag'reb. 1 887. p. 97 : ,, ( . . . ) s e spune
" (fi g . 6/9) .
că in timpul Voievodului Mihai < Viteazul ) erau 1 4 000 de sate in
Ţara Românească, iar astăzi ( 1 640 ) nu mai sint nici 2 000, atitea
de multe a pierdut această ţară, căci au fost in multe rinduri jefuită
de turci şi de tilhari şi unii locuitori au fugit in Transilvania şi in
alte ţări".
38
www.patrimoniu.ro
Mormintul 1 4 - Schelet de ado lescent. Pa lmele ca l a mormintul 1 3.
La i ne l a r u l d rept i nel de a rg i nt l ucrat d i n două s irme răsucite
a vî n d capetele Împreunate asemănător u n u i nod (tl g , :5/9), Ine·
lui f i i n d m a re a fost legat de deget c u a r n i c i ,
M o r m i n t u l 1 5 - Schelet CO P I I . Osemi ntele putrede. O j u mătate d e
bumb g lo b u l a r d i n a rg i nt i nterior.
Mormintul 16 - Osemr nte putrede. I<ămăşiţe de ga l.on din fire de
meta l ş i mătase.
M o rmîntul 17 - Schelet de cop i l . Pa l ma dreaptă pe i n i mă , stinga pe
bazin. Pe piept b u m b ova l de metal (fig . 5/7). la i nelarul drept
o monedă tu rcească g ă u rită şi fixată cu o sîrmă s u bţire (aspru
emis s u b M urad I I I, 1 574-'1 595) .
Mormîntul 1 8 - Schelet de a d o l escent. Pa l m e l e ca la mormîntul 1 7,
Pe pieplt un bumb a l u n g it (asemănător fig. 5 / 1 5) . La mina
d reaptă un aspru tu rcesc emis sub Sel i m I I (1 566-1 574) , bătut
la K h a ngea (Anatolia).
Mormintul '1 9 - Schelet de cop i l . Pa lmele ca la mormîntul 1 7. Pe piept
un b u m b de a rg i nt a u rit avind polul opus veri g i i de fixare teşit,
(Ii g . 5/8). La inelarul d rept inel de a rg i n t ; veriga În torsadă ;
sca u n u l s i g i l a r s u b a spectu l u n u i d isc, a p l icat de verigă prin
s u d u ră , poartă g ravate benzi d i n l i n i i paralele ce se Întretoie
În formă de cruce ; În cele patru spaţii l i bere d i ntre braţele
crucii cîte o cruce mai m ică (fi g . 5/1 6 ) . I n e l u l f i i n d prea more
pentru degetul copil u l u i a fost l eg a t cu a rn i c i .
M o r m intul 20 - Schelet de adolescent. Doi b u m bi d e meta l .
Mormîntul 21 - Schelet. sex neidentificat. Pa l mele c a la mormîntul 1 7.
Mormintul 22 - Schelet, sex neiden�ificat. M î n a d rea ptă Î ntinsă de-a
l u n g u l tru p u l u i , s tî n g a pe baz i n . La inelarul d rept inel de a rg int
cu sca u n u l pătrat pe care s e observă urme de i n iţiale (fi g . 5/1 1 ) .
Mormintul 23 - Schelet fem i n i n . Pa lmele ca la mormîntul 1 7. La stînga
cra n i u l u i .0 buclă pentru păr d i n sîrmă Î m p letită peste care s-a
răsucit a lta a semă nătoa re unei pang l ic i . de a rg i n t (fi g . 5/1 4),
r n d reptul urechilor dte u n cercei d e meta l (fig . 5/1 2-1 3) . şi
pe piept cîţiva bumbi a l u n g iţi (fi g . 5/1 5) .
Mormintul 24 - Schelet mascu l i n . Pa l mele c a l a mormîntul 1 7. L a că­
pătîi o p i atră recta n g u l a ră , a şezată vertical. La inelaru l d rept
inel masiv de a rg int. Atît veri g a cît şi pa rtea latera lă a sca u ­
n,u l u.i or.n,o ,men;ta,te (fig . 6/'1 ) , pia�ra I'il pseşte ; ,Ia gît d o i b u .mbi
a l ung iţi asemă nători cu cei redaţi la fig. 5/ 1 5 şi un b u m b cu
faţete romboidale d i n foiţă de a u r.
Mormintul 25 - Schelet mascu l i n . Pa l m a stî n g ă În d reptul stern u l u i ,
d reapta pe b a z i n . La i nelarul d rept inel de a rg i nt. Pe sca un o
reprezentare neclară (fig . 6/2 ) . Pe piept doi b u m b i m i ci, rotunzi.
de a rg i nt.
Mormintul 26 - Schelet mascu l i n . Pa l m a d rea ptă pe bazi n , stînga pe
sîn u l d rept, c u degetele Înd reptate s p re gît. La i nelarul d rept
inel de a rg i nt, veriga ·orn a mentată c u flori de a ca nt. i mitaţie
d e niel/o ; s'c,a u, n ull . c a r,e foc,e co,rrp 'cu veriga . ,po'a,mă pe sig'irI1i 'L I
o floa re de crin stil izată (fi g , 6/3 ) . La picioarele scheletu l u i
lespede a şezată vertica l .
Mormîntul 2 7 - Schelet, sex neidentificat. Ambele p a l m e Î ncrucişate
pe ba z i n , La gît doi b u m bi de a r g i n t i nferior,
Mormintul 28 - Osemi nte putrede,
Mormîntul 29 - Schelet, sex nei d entificat. Pa lma d r'eaptă pe ba z i n .
stinga p e stern, L a i nelarul stîn g i n e l s i g i l a r de a rg i nt a u ri!.
Sig i l i u l reprezi ntă u n leu cuprins Î ntr- un d u b l u cerc care. Ia
rîn d u i s ă u . este i ncon j u rat de olt cerc mai mo re. p u rtînd g ra ­
vot Î n ca ractere slavone. Î n negativ, inscripţia : " Kazană spă­
tar", Verig a .este Î n parte orna mentată (fi g . 6/7 şi fig. 7 /2 ) ,
Scheletul e c u lcat pe o lespede de p iatră, I n d rea pta c ra n i u l u i
u n "Ncel g l,o b u l a r de a rg i n t (fig . 6/8) , 'Î n d reptul tă l p i l o r ţi nte
de fier c u ca petele Î n formă de p ira midă a semă nătoare celor
din mormÎnltul n r. 1 , d a r m a i mori.
Mormîntul 30 - Schelet de cop i l . Pa l mele Încrucişate pe piept Î n a pro­
pierea claviculelor, La i nelarul stîn g u n a s pru t u rcesc de a rg i nt.
g ă u rit şi legat cu u n fir de a rn i c i . Moneda uzată n u poate fi
i d entificată.
Mormîntu l 31 - Schelet mascu l i n , Pa l mele Î n crucişate pe p iept Î n
d reptul stern u l u i . L a inelarul d rept inel s i g i l a r de a rq i nt c u veriaa
faţetată şi ornamentată Î n tehn ica niel/o. Sig i l i u l octoaonal c u ­
prinde. Î n negativ. o acvilă bi cefa lă sti l izată (fig , 5/1 7 ) , L a g î t
1 7 b u m b i m i c i şi rotu nzi de a 'g i n!.
M o r mîntul 32 - Schelet m a s cu l i n , i,n h Llmati� ma' i recentă. poate u n o's­
ta ş căzut Î n l uptele d i n a n u l 1 91 6 (?),
M ormîntu l 33 - Schelet. sex neidentificat. Pa l ma d reaptă deasupra sî­
n u l u i stî n g . stî n g a pe stern, La \fIÎna d rea ptă u n asoru tur­
cesc d e a rg i nt emis s u b Baiazid 0 1 I I -lea ( 1 48 1 -1 5 1 2. bătut
la Neva r, i n Serbia).
M ':l rmÎntul 34 - Schelet fem i n i n , Pa l mele Î ncrucişate pe piept. Î ntre cla ­
vicule şi sîn i . In pa rtea d reaptă o cra n i u l u i un vas fra g menta r
de stic l ă , Pe piept. Ia gît. 1 0 b u m bi de a rg i nt a u rit. avînd ool u l
opu, veri g i i d e f i xa re teşit (fig . 6/5) . La Înă lţi mea u rechil,or.
lîngă cra n i u . o pereche de cercei de a u r p u rtînd pe feţe cîte
o piatră semipreţioasă Înconjurată de sîrmă În f i l i g ra n şi opt
pandantive. patru sus şi patru jos (fig . 6 /6 ) , La i nelarul d reot
un inel de a rg i nt a vînd pe laturile veri g i i ca şi ale sca u n u l u i
ornamente qeomet.r ice i m itînd tp.hnica niel/o. Sca u n u l poa rtă o
M o rmÎ'nbu.1 35 - Schelet. s'ex nei,den,ti,fi,cat. Ra lma d�ea'Ptă dea's,upra
,i ,n i m i i . palllffioa s,tÎngă pe stern, La ilOela,ruol drept in'e.! de a rg,i nt,
Veriga, Q1semă nătoa,re unei pang,lici. cu o oanelu,ră m edio,nă .
poa, r.tă dr'ElIpt soa u.n u n bu,ton de a.rgi nt Î n formă d e bob de l i nt,e
MormÎlO tul 36 - Schelet. sex neid enNlf k·at. Palmele Î n cruociş'a ,t e pe stern.
MO'fIffi Î,ntu, 1 37 - Schelet, sex nei.d enN,f. ica 't . Pa,l mele În'cr.uciş'ate pe
p iept, Î,ntre g'Ît şi s,Îni . La ine.!'OorLlI dr.ept o verigă d in si,rmă de
de a rg i·nt răs uc,i,tă . .,Î .n torsa ,d ă " a vînd un oapăt petrecut g.ro­
solan peste ceIă.la l.t (fig , 6/10),
 BISER ICILE DE LEMN DIN MOLDOVA
I OANA C R I STAC H E -PANAIT ş i TITU ELiAN

M o l,dov,a , pe l î n g ă m inu,n atele bis'erilOi de pi,a tră din
'e poc i, le de Înfl o ri re a a rtei m Ol ldo ve n eşti - şi c a re a u con'st i ­
t u i t de a,l tf.e l proe <oc upa re'a exd u si'vă a ISipedla l' i ş ti l o r - ,
păst' rea ză ş'i o 'c a tego' ri'e de m o n umel nrt e, mode'SJte Î,n a pa ­
renţă , văd i r1ld Î n,s ă m ă r�ulrii,ir l'e , i n- co,nte'sta b i·lle a,J·e c o n şt i i' n ţ·e i
mti. s'ti'Ce a m eşte ml u i po p Ui l a r.
Men ţ,i on at e iz.ol a t şi cu to t' ui i i,ncampl'elt p r i n CIÎ,tev,a
O l,i' stă prel: imi no ră de mo n u me n t.e i s.t onioe, l a ca'ne s-oo
,I u c.r.a t Î,n ult i mi i on'i, c U iplr,i n d e 1 48 b'i's,e r j,o i de I'e m n di n
M olidov,o . D,in,tre c'ello8 8 Judeţe a Jle MO'l do'V'eli , N e o m ţ, u l şi
S uceovla se r,emo ncă pri n ,n, um ă r,U'1 mo're '0, 1 b i s·eniai J,o r de
lemn ou v.a l 'O o re a r1tilsl1:.irc ă : 3 1 şi, re s peotiv 29 I ă,c oşu'ri, s,emn
al i'nteln 's el i lor ră'spÎ n d i,r i Î'n epooi J,e bne1c u te . Sîntem convi n ş,i
oă o ceroeta,r,e amă n u n�irtă a s a 'tello r mo lldo ven elşti 'ş,i , Î n

,
o n u a re, d i'cţi,o n- arre şi căd ă. ulz'e j, ur deţe ne , bils'e rilo i,l'e de l em n
d Îin M o l dovo nu ş, i -' a u g ă's i't . pÎn ă aroulm o t r,a t a re u nr i t,o-ră
Î,nt r-o l uc mlre de speda'Htate. LUlcră'nirle de s i n tez ă O's u rprra
o rh ite'ctu ni'i rro m ân,elşlN În g'e n e r ,o l , s a u a s ulpra 'Cel e,i d i n
l e m n Î n srpe:c j 'o l , oonvi,n p u ţ,i ne eX'elm p lMic ă,r i dti'n a nta Î n
l e m n a m eşt ,em l u,i moi do,v'eon , r�ulŞin.d totulş i s ă l e i. nt'e­
:g reze În m oQlrelo f'a mill i e a \ji ser i oHo r de l emn româ neşt i .
Este u ş o r de odm'i's că Î n ţa,ra fo g.ul l ,u, i , pnime,le I ă c o ş,u ri
speoirol l , a ce,lo r din V,�anlc ea, c i ta de lia u n e :i v1ieţ.i Hher'e de
o bşt,e pîn ă În oldÎnla ul 1 feu dralhiISim u l'u i , v,a p u.n e Î n v,a' l o o .re
ş i o' l,te , Ib oa ş,u ni de I'em n , pe IIÎ'ngă oel,e c e fi'g'U reoză pînă
Î n prez,ent În e'v'ide n ţ o D i'ne avi e- i Mo.numentei ilo r I 'slto nke ş,i
de Artă .
N eHi,nid plÎnă Î,n 1 955 s u b pr'Oi tecţ,ila vre'u n 'e i l e g i de st,ot,
d upă o Ulm n u au fO'st n' id Î n 'a!t en�ilo oe ncetă to'r'i,l'o r, m u ,lt·e
d i n b i'seiri'o j!Je de I,e mn ,a+e M o' ld ove.i a u s u�e'rit mod i f,j că r, i , .

re l i ,g io o se a,u f,o.st co ns�t ru ite d i n 'I'em n . I stopi,a l o r Î ncepe c u
m u lt Î n-ari nte de Î nrte m e i e, re a sba t u l'u i f,e udoll Morl do�'o . N,e
sta,u m ă nt uri'e to,pondm i,i,le : Poiana Călugăriţii, Călugării
din Dumbravă 1 şi a .J tel e , ÎntH n i't,e Î n d O'oume, n tell e d e l,a
f i n eille ve o,o u' l u i 0,1 X I V-,I e,a ş i În'oe p ut u l ce l,u i u rmă-tor şi c a re
r
m a i a l ,es În cee'o ce p�ilv,eş te s t rudu na b o l ţill o r ş,i a aoo p e, ri ­
ş u ni l'o'r. ASlt ăz,i m o j,olr i lta'te o I ă'oa ş 'Ulrill'O r de I,e m n slÎ nt Î m bră ­
cate au s'CiÎ'ntd u r,i s,u b oo 'ne se oO'Slc 'U n d v,ol llQnO' OISe eleme'nte
SlC'Ullrpta't, e, 'OIncodmme1n t,e , hrÎ'u ri do p H te ş'i oa re Î,n g re u1 ila ,z ă
Î, n u n'e le ooz uri şi ClÎlt iineo p redsă a �o,nmei d e pi lo n a abs i ­
d e lo r . A l te I ă'c.Qi ş ulri a u fO's,t ten- o ui te, l iIair b i s·e nircla de lel mn

,ate sltă Î nfi ri'părri m o na ho l,e d ej a di sipă' mte ,I a emitere'a ode ­

l o r. N umă,r,u'l ma re aii b i'ser, ild l'o r, precu m ş,i In u m el e m odeste a �o'stull 'u i slch!ilt d i'n Grţibaşi (j ud. V 'a' sl l u i ) 'a primi t o căptu­
.

de oa'r'e e l'e se l .eo g ă , a ş:a c Ulm i zv-o o r,e l e otestă , conslmu ie
de o's'e menea o do,valdă a i, n te n sei o lCţ'i u n- i de Înă' l'ţă'r,i de
b i seri'di dil ntr- u n m a t,e ri o l g ă' s, it 'C u u ş uri, n ţă . i n 1 428 i,ud,i e 1 1 ,
. All exo n d ru c.e, 1 B'u n , În te n l dt i' n ţa de o r9 ' o, n i �a' r'e a Vli eţi i b i' se­
r i ce, şt i , dă mi'e'ş te , n umol i m ă,n ăls't Î<nili de l a B i' s't r·i ţ o , 50 de
:
şea l ă de şiţă - s i,s,tem d e pmt,ecţi e Î n tÎ,I,n i t şi l a o b i'serkă
de I ,em n d i,n B'on,ot (1 1'0 P.o' i'e ni).
i, n u' ltim i 'i olnli, p r,i n slt răid u'i n ţel,e ş i '9Iriijo D,i f1ec�i,ei M OI n u ­
men,tello,r I 'storiloe, a Mi t ra po l' i e i M o,ldov'e i, a epii's'oOlpililllor ş i
c hila,r , a palro hi,i'llo,r, a,u fiost ' resta u'ra'be ş i pu s,e Î n odevă noto
I, o r v,o'l o o r,e ClÎlteva I,ăoo ş'u ni de 'l emn , oa fru m o'as,ell'e bi:serici

b i s'e,rj,c i din ţ'i n Uitul S U lOevei2.

S ă p ă t u ri'le a,rheo log i'ce au Început să s u rp ni, n dă şd ele
u, n m e, l'e u'n,o r oo n ls trucţi, i de ouh, din l'el m n3.
C u 'an i În IUlnm ă , rpr o,f . V. Vă,t ălş i,on' u in :s i'sba a .supno
necesită ţ i i u n u,i r'e pertoni u 0,1 b i s·e ri'O il l o r de l e m n pe ba z a
că ru i a s-lO r p U l1:e'o fOlce slt u d ili prilvinld evol uţila , pr,e'c u m ş i
d in B ră ieşti ( S,obo şlQl n i ) , Ru ine ti (Vlra'n'oeo), Bmş,t eni şi
Adincata ( S ulce a ,vla) , ,y,echil'ui , a oa lş d in Vomiceni ( Ho'to ş onli ) ,
p r,eoum ş, i b ils'erilc a diln Răchi.toaso ( B.o'că,u). B i,s eriloa d iln
Pog/eţ ( B'O,Călu), este Î n ou, �s de ·reSltauralre , m inu n' o,b u l I ăloo'ş
d i'n L un-ca n'i (Ba că u) şi b ils 'e ri o o diln Viama de Sus vor i, ntro
:

zo,nel e de răspÎ n d i l re a d iferdme, l o r vo'ni onlte pe ome b'i s'ef i'o a o UlrÎnd Îi1n .relsllla'U 'rio re, i,a r o llllell,e Î'şi a'şte o p,tă rÎn d uJ.
le, a l u a t pe p o nC'u rs u' l istori,e i soQl l,e4. Cu alcest p ri'l,ej o u't or.u l
făcea remal rco nIUl m ă. r u l,u'i m i c de bise, rilC.i de I'emn ,c o nls·el r ­ Fig. 1 . Tipologia bisericilor de lemn din Moldova.
vore Î n M o-I d o v'o şi Î n Ta �o Rom â,neO's'că . Est'e a devă rat ; ş i

10 ) ( )
r

iT1 u m ă'r u l bii's'e ridllo!r d e lem n cu vO' l,oo re d e mo n ume·n t d i n

d i�el rilte l le z<one 'e'srte 9ră il\:1o r. Imlt r'e.a 9'a Mro:ldovă olre ,ar p no'o ­
'pe atîtea m on u me n te - bisenk i d e I 'e mn, dÎlte s'e pă'S,t reoză
Î n pef,i met ru l fos te,i r'e g i u ni C luj . M otilvuii se gă s'e,ş,te 'cu a
(
b c
u ş u pinţă În co nd iţili/l'e i storioe a, l'e bils eriloi i ro m â n eşti di n
T' mn si l 'Von·i'a Î'n epoloa fe,udol ă . M oldov·o p ălstre o z ă , Î n să ,
s ufiidente mon umente de l emln d i n a căl no r oerceto re să
o bţi' n e m Î n ţel ,e g.e re'a d a ră a evo'l,uţie'i lor, În OOlr,e t Wld iţiia

O O
.

)
stră b u n ă a d ăr lrt'u i r1i, i În lem n a I ă,co ş, u l' u i de o ul,t e'sl'e i,nlte,r­
Jera,t ă, atît Î,n t, i pOillo glie cît şi În de'oo ra ţ i e , de imÎ u�i'rea pe
oo're bisenioa de z id mOllrd aven,eo's'că n u putea să nu o
.rev,e rse a .su'P'r,a Sia . Est'e p.o ncă Uln răo s P u n s l'a o +n rf,! u en ţă d e e
l

'pe care ea Î n,s ă ş i , b i's· er,i oa de z.i d , o p nim i'se În llofti,le Î'n ,�i ­
l ,

nO
.ri pă, ri'i s'a' l,e de Iia ffi'odestU'1 ed i�irci, u Î.n l e m n . Nu e'st.e oa z'u l

O O
s ă �el u ă m o d. i's'O u �i'e des,fă Iş<u ra tă p e pa,ncu rs,u I a trei d ece­
n i i ş,i j Ulm ărta:t'e a's' upna i n t'enfel r,e n �e i c e l'o r d o u ă I ă co ş u'r i ,
:

pîn ă s -.a aJuns l a ooeo,slt ă f i re o s:oă .co nol u'z,ie5. Mra.t erila ,1 uii
pe coQlre ηI vom p�ez'e nta Î n I u'cna,re'o de faţă va oo nlsMui
a a a
Î n să , oo'n rsideră m , a rg u mentul g răli'to r o'I a oe'steli oondu z i i .

- Textuii apO'rţine l u i 1 . Crista'c he-Rana ilt , i,a'1 desenele I'ui Titu Elion.
1 Documente privind Istoria României, A. Moldova, voi. I ( 1 384-

0 0 0
1 475), p. 4, 8, 1 6.
2 Ibidem, p. 66-67.
3 Ş antierul Suceava, Raport de săpături, În " Stu d i i şi cercetări de
istorie veche", IV, 1 953, fasc. 1 -2, pp. 354-356 ; N. Puşca şu, Rezulta­
tele săpăturilr;Jr arheologice de la Voroneţ, C o m u nica.re expusă 10
Sesi,uneo D.M.1. 1 968 ; Heitel Radu, Cercetările arheologice efectuate b e c
la Mănăstirea Neamţ, În " M i tropolia M oldovei şi Sucevei " , XXXVIH,

0 0 0
1 962, n r. 5-6, p. 327-3.42.
4 V. Vătă ş i a n u , Contribuţii la studiul tipologiei bisericilor de lemn
.din ţările române, Cluj, 1 960, p. 27.
5 V. Vătă ş i a n u , Contribuţii la cunoaşterea bisericilor de lemn din
Moldova, Cluj, 1 93 1 ; G heorg he Balş, Grinda şi Arcul, În " B u,let i n u l
"
Comis i u n i i M o n u mentelor Istorice , a pri lie- i u n ie, I V , (1 931 ) ; Grigore
lonesc' u, Istoria arhitecturii În România, I I , B u c u reşti, 1 965, p. 302-303 ;
V. Vătăş i a n u , Contribuţii la studiul tipologiei biserici/or de lemn din
jărife române, Cluj, 1 960, p. 33-34.
d e f

39

www.patrimoniu.ro
2
f'ig, 2 . Biserica din Drăguşeni (Suceava).
Fig. 3. Biserica din Mănăstioara (Suceava).
fig. 4. Biserico din Adincata (Sucea·/a).
Fig. 5 .Biserica din Pu/na (Suceava), plan.
Fig. 6. Biserica din Brăieşti ( Botoşani), pridvor (detaliu).

DATA R EA I STO R I CĂ

S, i'seridle de l e m n m o.l doven eşti se Î n,oard nează Î n ti m p

Î n,t re s'e ooll,e l e X I V-XIX6, dr Îln d u - ne a stfel porsli b i l i tatela să
Î n tpevedem albÎt eVio' l' uţio pe catre au c u n os'c ut- o d e - a l un ­
g ul .seco'le lor, ClÎt ş i i,n lf l u en ţa p e oalrl2 I ă'ca ş u l de z i d a
avut-o a Slulp ra arc esto na În velarcu l a l XV I I I - le,a .
B ilse' ri ca de Il e m n carr,e a d a t , nlarşrt elre cel,o r mari m u lte
d i'sc uţi i Î n j u ru l da,t ălr i i ş i pate m i,tă,ţ.i,i SOl i e este cea a l u i
3
D na goş rd ,e lla Putna. Trad iţ,i,a , oonsem nl alt ă pe nltlnu p ri m a
d ată de N ilC o, l,ae Co'StlJi n Îln Letopiseţul Ţării Mo ldovei, mată
că I ă ca ş u tl a fO' st coQnstru it la VlO lovăţ d e Dlro goş VoQdă ş i
m Ulbat 1:0 Putina , Î n 1 468, d e m a p,z.le Şte,f,a,n . Desigru r, poate
datori,tă d'es e l o'r Î n n o i,r i , n, irOi 00 bÎr,nă n u se m a i păr s,trează
di n v echri ui i Iă'oa, ş d i n vea'c u, 1 aii X I V - I 'ea , d a, r e l I a s ă să se
Într.eva d ă u ş,o r, su b ad ă u gli,nill,e s,eoO' l u l u i al XVI I I - 'l e'a , pilo ­
n u l slt ră v,e c hli 0 1 u n ,e,i n,ave d reptu,nlg h i'u lore ,cu pla1rt'ea de
a pu s ş i Iră'sărr,i t po,lr i goQ n O'I,e şi a ClOp,;'rit cu o bol l tă u n i că
sem ioi l i n d rkă . Ţli nlÎlno d oo nt d e a cest fa pt, nou avem t,eme i
Î n a resr p' i,n-g'e trardivira b, i's·e ri,c i'i de l emn de l,a P,ut n a . Tre­
b u,i 'e recunolS!c urt de ,a 'soemenlea că Î,n s u ş i oaro nri'oa,ruii n u p u,t,e, a
p re l ua În s'c i1ie're·a sa d eclÎlt 00 t,rard iţ'i e ce pe rs:i sta deja Î n
co n şt i i nţa poporul u i .
D i n s'eoOi IrU' 1 a l XV- I e,a dă,i,n u i e p,; m eleogurHe M ol d ove i
d o uă bils'e ri'c i de 'I 'e m n . in Slat u,l Odobasca - Coteşti (Vr'a n ­
oe,a) s,e a�Iă b i's'e rioo a Adormr ilrea a r ci i ,omn '"i:;;T,u i , ,d i n a
că re i i n sc r i p�i,e de renOVla lre, d i n 'h888, afl ă m că Iă ca ş,u l a
6 fost OOln stru i t Întîii Î n a n u, 1 1 47 1 , de 'c ăp.i ta n ul Srtaln Cotea ,
Î n z i l e l'e voiev·o d u l U' i Rlald u ce'l Fru mo' s . Omoni i d i'n s,e co,l u l
aii X I X - l ea menvion ează Î n pli,s,a n i,a lor că oQIceslte d a te a u
foQ'st cul ese d upă i n-s,c ri,pţi'O v,e,ch e . Lăoa, şul rOoln s'e,nvă , Îln
ti poloQg ira Sia , fo nma Î1nch,eg1ată Î nlcă d i,n feuda, l i ,smul tim p u ­
ri u , a ,u n ui drr,epibu nr g h i c u a bs ird a ned eoPOIşlată, pOl l i go na'Iă
cu breli lrat.ur,i . T rard. i �ira păl str.ată pent,ru bi 's'e ni,da de I,emn a
s, c h i t ull u,i d i n sa,t u l Curteni (V,alsl,u i ), s p u n-e oă I ă, oaş'u l a fo st
co nSltru i;t În 1 475, Î,n t i mp u l lu pt,e lo'r d e la V'a's, l u'i , d e către
oştem i de -laii l u, i Şltef,arn cletl Malre. Forma stră,v ec h e a I ă da­
ş'u l u, i , deSloolpe,rilrea Îln mOlnm i n.tele dliln jr u m l s ă u a u n'o r
v,Î rf.ulri de sălgeţi diln seool u l XV, precurm ş'i .in s ori pţ,i'a de
repa naţili d i n 1 775, a lf !lată Îln m u zeu l slatul uli diln C u nte,n i ,
s,Îlnot d o'v'eZ!i c·e prl ede'a,ză penltru o d arlla re v8'ch '2 a aooe st,u i
e d i ,f,i c i u .

6 Dotă rile o u fost făcute p e bozo i n sc ripţiilor, a Însemnărilor de

pe că'rţ<i,le vechi din pa�rilmoni u,1 b i s'erid,l or şi pe baza tradiţiei .

40

www.patrimoniu.ro
 Tot d o u ă Iăoa ş u ri fa c p rezent ş i seoo l u l ,a l XVI -'l. ea Î n
a rhiteot u ra de lem n a Mo ldo ve i . Unma ş. i,i răz·elşli,l or d i n
Miroslăveşti O a } i ) ş·ti u că b i s'e,n i oa o u h na m U'1 CuvilOa sa
P'a,na'sc h i'v'a a �OISrt oon s t,nu i ,tă de m o·ş ili ·1 0 r Î n s,ecO'I'ul 0·1
XV I - I·e a. A,n oa d na m e nl!: u l u.ş i i de l a i ntra re.a În 1 6caş poa,rtă
să p'at vă I ,ea,� u l v;�c h i i oo n- strucţid ,,7043 g henarie " ( i ,a n u ,a'ni e
1 535). E'lemenbel,e constr,udi've a rh,a,i'oe Î n, d neptăţ'e s'c ,a cea' stă
d aume .
La Vă/eni ( m u n ilC i p i u l P i a't na N e'am ţ ) , d ă i n uli e b i se�iC'a
de lemn ou h na m u'l Sch:im ba rea 10 faţă . Pomei n iicuii di n
1 839, Îmorie p,= o '0 do ua coloană : ,.7082 iulie 27, vă /ea ­
tul de la Petru Voievod " ( 1 574). E s,te prim u l a,n din Î'ntÎia
domn.ie a I·u i Pebr u Ş o h i lo p u,I , ot i,to r,u l b i s e, r, i d i d i , n V ă.l eni i .
I nscrip�i'i , dO'c u,m e nrte, ll"a d i�i, i , Î,ntă nilt,e d e fo rmell'e d e
c o n.st r u ctie , Î n s,c r i u Î n Moldova, pentru s'e col u'l OII X V I I - l e a,
1 8 I ăoaş'ul r,i de I ,em n . Vom a m i n,t i ,a i,c i u nel,e, ior a lte,l·e vor
f i me'nţ,ion alte În oad rul d es'c ni'e rH o'r de ·alrh,i teotulră ,
P.e rî u l Ta1)I ă u l Să,ra t se alr lă satu l Şesuri ( BIG1că u), a
c ă � u i b i selr:i 'că de I,e mn a fost co n st ru i tă În 1 648, de I f. t i ­
m i e cămălnoş.u-1 . P iIG t na de mormÎ!n t a a ce stu ila , d i,n 1 675,
oonfi rmă C't'irto ria sa de a iei .
i n s,a tul PÎrveşti (VIG s l u i ) , dăd n u, i'e , cu Irefa oenide d i n
1 8 1 6, bi s'e r i oa Sf. N ioOolae, cti tonie di n 1 666 a vlDrni'c u l u i
d e p oa rtă Aposto,1 T,a l peş ş,i a po's tel n i d l o r I ,aa'n ş i S im i o n
Popes c u .
in a d o u a j u măltatle a s eoolou l u i al XVI I - l e'O , ma,rele al u ­
c e r I'a, n a,c h' i a fălc ul!:, l a Răchitoasa ( B acău), o bi s·e nică
m ode'stă d in ·I em n de s�ejl alr . Cont,i.n u,Î,n d t r'a d iţi,a ctito ni ­
ceas'c ă a pălni :nrte l u i , h Uli să'u , morale spă ta r I I.i e I'a,n a'e h i ,
OO n.Sltroulielşte a.lă,t ulrli , Î n 1 697, m ă n ă slt, i,r'e a Ră'ch i boasa . i,n
tes'ta m en.t ul pe ntru a şezămÎntul să u mo nla h a, 1 d i n vă/ea­
"
tul 72 1 2 mai 10 " ( 1 704), ma rel·e spăta,r amilnteşte a stfel
vechea cOlns trucţi,e d e l em. n u nde Întîi şi din Început au
"
descălecat şi au făcut biserica de lemn tată l meu lanachi
ce au fost mare c/ucer " . B i's'eri oea I Uli l a n a'c h i a fO's,t m u'tată
În 1 923, de p,e ve c h, i u l ei I,o c, În c i m iti ru l s,a'tu l u i .
i n p ă d u re , a,pma,pe de s,atu l Brădiceşti ( I'a ş i), pe 100c u,I Fig. 7. Biserica Schitişorul din Ceahlău (Neamţ).
n u m i t Săliştea Brădiceşti, s'e ,află sch i tul de l e m n , Î nfi. i nţ,a t
,I a 1 6<12 d e V'O'rl,a. a m , epi s,co p u l de H u ş i . i,n 1 7 1 4, aj u n g·e
metoc 0.1 ep i' soo pi e,i , Hind desti nat 00 l o c d e refug i u ş i de
ta, i.nli ţă pe n'bru oadnele eopi,s'co pie,i , Î,n fo �a deselo r năvă,l i'ri
'a le tărta,ri,lo r. Dla r, Î:n 1 740, oa d e ş·i el p ra dă a'cesl!:o na , c u FIG. 8. Diserica din Valea Sării (Vrancea).
-ca,re p r Hej s,Înt p'ile nd u te ş i h·risoav·e le , a tît O' l e s c h,i t U'I , u i , oÎt
şi a le ep i' s'oo pi,e i .
D u, p ă fo rm.e l e sad e co n s t ru ct i ve , b i s·e nioa C, u v io a'slG P,a ­
ra s e h i va - D o m n ea, s că - d i n o' n a ş u, 1 Tîrgu Ocna apa rţ il n e
tot seoo1l u l'u i 0,1 XVI I -,Ie'a . F a p tu l că În 1 725 este repalrată ,
p resUip u ne că t,re c ulse deJ a un t imp de l,a 'rid ioa r·e a sa .
l n s:c'r ip� i la , aHată d eals,u p r'a u ş, i i d e i :ntna re, go l ă s u i e ş te : leat
"
7233 ( 1 725) aprilie 30 această sfîntă biserică s - a u pre­
făcut În zilele măriei sale Ion Mihai Racoviţă voievod gos­
podja Ana În domnia 3 -a cu cheltuiala dumisale dediului
veI spătar şi jupÎnesii dumisa/e Ruxandra, părinţii doam ­
n e i Ana " .
o,i,n seco l u,1 a l XV I I I - I'e a , 86 b is e, ni o i d e l e m n md dove­
neş'b i se Î.nsori u , 00 p reţi oas'e e X0 m pio re d e a rh i:t edu·ră
po p u l'a ră , Îln l i 'sta m o n u mente l o r i sto'rke. Fix'a r,e a Io< r p, re ­
c isă Î'n oadml seco l,u l u i est,e pos i ob i l ă aproa pe pentru fie­
ca re Î n pa rt'e , ch i'a r pe n t,ru ce le oa re nu ma1i pă's trea'z ă,
Î n a pa,r,e nţă , i1n:sori p ţili le o.r,i g i .nlalre . Asou:noSe vederii de Î m ­
b ră'c ăm ilnteo de s'O Î, nd u ră sa'u de ten cu i,a'I,ă , s U'rve, n i tă mali
a l es În d ec2<n i i le 3 ş i 4 a l ,e seoal U'l ui XX, imcni pţi i le a u
fost oi'tli,te ş i p u b· l i oate Î n a,n u a rel e d i ve rselor e p a rh i i mol ­
d oven e d i n p r,i m a j um ăltat.e a s eco l,u l u, i nost r u . O do v a d ă
el ocl.lentă a IQICI�stor o SlCun.deri a ocrel o r d e edHioa:re o
of'eră b h seri'ca d i, n Vama de Jos, ( S uc,e avlo ) a că re i i ns'cri p ­
ţie, d i,n a n u l 1 780, a f.o st a'copenită recent d := ten,cu i, a,I ă ,
s,a u cea a fru moasei bise rid d i n Vînătorii Pietrii ( m u ni lo i ­
piu i P'iotr,a N e1a mţ), s ă p'a' tă pe a n o a d rame n t u l u ş i,i d e pe
l a t u ra de s ud , i n brare <o s'tupată cu scî n d u ri , tă i'ată a c u m
Î n pa rtea s,u perilOară u n, de s·e află i'n sori pţia : această
"
sfîntă biserică s- a u făcut prin silinţa şi cheltu iala (lui) loii
egumenul de la Bisericani, 1 776 " .
Multe i,ns.c ri pţ i i sînt l a pi dm,e , c.onţi,n Î nd n u m a i a n u l . ca
l a b,i se r, i'o a d i n Cristeşti (B ot oş'a' n i ) : vă /eatul 177 1" , sau
"

41

www.patrimoniu.ro
 ,, 1 792 " săpat pe a,nloodromen1'u l u ş i i biserid i d i,n Cumpără ­
tura (Slu oelO�a). De Ols,em,elneo f'rurmO'S'ul o nload nome nt o i uş i i
bils'e rioi.i di,n Forăşti (Su ceav,a) poa rtă s ă palt : ,. /eot 7272
i u nie 3 " ( 1 764).
Alteori s·e ·ado .Ulg ă i,nltenţ.ilo cOlnstruotori lolr d (� a lăsa
post8lrităţ,i i d alt,a .Î n ă' I,ţă r'ili b,i s'e nidi, oşa c u m ne oonvi'n germ
d t i n d i .n' slc rilp�ila b i se r;id i din Tisa -Si/vestri (Bol::: ă u) : să se
"
ştie de toţi că s- a u zidit această biserică la leat 1723 " ;
SIO'U "să se ştie de cînd s - a Început biserica, din 1787 mar­
tie 1 0", oum g'Iă's' Uli,e şte pi, slatn>ilo bi'serici i B u n a Ve'sti' ne d i n
c a,rtieml Sărata - mUlnl id pi,u·1 P'ilOtra N e'almţ.
Fă ră a fi pre,a dezv·o ltate, a lte i n' s'cr,ilp'ţi i oo'n�in ş,i nlu m21e
voi·evo d u l u,i În timpu, 1 d o mnli e.i că m i' o s-a Î n ă l ţalt Iăca ş u' l ,
o ş·a cum desloi,�ră m l,a bilsenj,c�a din Soci (Ha·că u) : " s - a zidit
a ceastă biserică În zi/ele prea luminatului Ioan Alexa ndru
Mavrocordat voievod leat 7293 aprilie 1" ( 1 785) ; SiOi U n -u m e,I 'e
'c ti'to'ri+ or, c u m a f l ă m În i n slori pvi i le bi s·etnid l o· r d i'n Comi
( N eamţ) "această sfîntă biserică a m făcut- o eu Ancuţa
Sturza, 1 730 " ; s a u : " meseţa iunie" 24 leat 1796 această
biserică s- au făcut de erei Matei c u m oon,s emnelaz.ă i,n ­
s·c ri pţ,j a b!i:s elrilCi i d in Vama de Sus (S ulce.a Ma).
Din i nlsoni'Pvilille ş,i d i n pomel n ilc:i' l e di'to,niceşlt i ş,j di n
Î nl Semnă ri'le de pe că rţii 'olfi lăm ,că ctit,o ri:i acesto'na slÎlnt
dregători d i n M oll dollJ'o f,e uda,I ă , adesea n um e cu·no,s c ure
d e i'stol rie, s,au obştela sOlt U'lui , preoţi ş,i mOln!a hi , tovi pa rcă
m îniaţi de dori,nvo de ,a - ş i ,I,eg a ,n u m,3i le de oηte Uln �ru.m Ols
edifilci ' u l ucrot cu p,ri'oelp:�lrea a cu m ul l:alt ă de s,ecol,e .
Pre z'e n.tărm oÎte,v,a jn"s'O rilpţi i pent,ru a oonfi rm.a sipU's ell e
no'o,sbre În oeeo oe pri,ves'c oti,toni i'le de I,em n a le Mol d ovei :
" Cu darul tată lui şi a fiului, sfîntului duh, apucatu - s - a u
dumnealui Stefon ' Stamati cu toată che1tuia la dumnisa/e
ş i au făcut s fÎntă biserică În zi/ele bl,agocestivu/ui lum inat ş i
blagorodii domn ţării Moldovei Ioan Antioh Constantin
voievod văleat 72 1 4 apri/ie 20 " ( 1 706), bhseriilOo de l emn
d i n Bă ne'ş'ti - Suloeio va . "Această biserică - sch ii�u'l Orăşeni
(Hotoşoln i ) - au făcut dumneaf.ui Iordache Cristescu pos­
telnicu, dumn,ealui cu maica sa Safta, În domnia lui Gri­
g o re voievod, văle.at 7270" ( 1 762). P,e pe,retel,e d espălrţit,o r
.0,1 bi senidi d in Drăguşeni (Su'c eov.o ) ctitolrul mă' rtu rLs,e şte :
"eu Iordache Lazu biv veI paharnic, fiul stoln icului Cos­
tache ş i al Catrinei, ce am ţinut pe răposata Maria, fata
ba n ului Costache Başotă şi a Saftei, am făcut şi al doi/ea
b iserica aceasta În moşia mea Drăguşeni hram Adormirea
prea luminatei Fe.c ioarei Maria şi o ierarhului Spiridon .
Aceste n u m e toate să se pomenească d e cei ce vor stă ­
pîni Drăguşenii, căci las blestem de n u se vor porm eni. Iar
calfă au fost (numelle neoompleltat). Anul zidirii 1780"
Anooid ro mE!inlt u'l uşi i de 11'0 b!is:e irioo m!j,c ă o s'Ohli'tull'uli Poia n a
. Măruluj (s.o ruii J,itilo ) p100rttă săpotă ş,ti reo că Iă.aolş·ul s-'o
isprăIV; it În ,, 1 78 1 de sta reţul Matei şi c u ajutorul pravosl'a v­
n ici/or creştini" .
Să n u :Î nlc heli 'erm .rellot,alreo i nsorilp�il iiilo r au .s l,olv,o 5'e'ool u I,ui
0,1 XVI I I -,I'81o f.ălr·ă o 'a mi nti , oa fioiplt ,i mporto .nlt, 'că u ne'le d in
el'e poo,rtă me:n�i:uneo meş;t,e, r, i,l'o -r .ce O'U d ă'I ,t u ilt ·I,em n uil , s·emn
a l oon şti'i,nţei ,a rti lst'i lo e o o.cestoro . D urpă oe 'a nolt.ă că Iăloo'ş,Ul1
9
42
www.patrimoniu.ro
o fOlst făcut de j u po n U' 1 Tod2'ra1ş'co C'ontoeuzi no ve,l medel ­
" (Tg . Ocn,a) j.J treoe ală·
n ioelr, i nlslonipţli,o hi seriid i d i n Tiseşti l
t,u ri pe meşte' rul " Papi lui Ifrem cor,e a l u c ralt I ă'Oa'ş u l " În
zilele mării sale lui Gligorie G hica voievod În domnia
Întîia, văleat 7238, measaţa aug ust 1" ( 1 730 .I u' na a ug us,t 1 ).
AflÎnd u- ne În fioţa u ş i i d e ,intna re a bi'se�ioi i din Moara
Nica (S uoe'aiv'a ), de's'Clif"ăm În s'lov·a să pată : " . . . s - a u fă:ut­
În . . . zi/ele preasfinţitului chir Gavri/ă mitropolitul MoI·
dovei leat 7282 iu lie 8 ( 1 774) fiind dichiu În Suceava,
Macarie de la Voroneţ. Meşteri a" u fost Chiri/ă Ungureonu
şi Crăciun Cazac de la Uideşti . Aproalpe in'2g,allo bi Iă .î n
reol!lizior,elo o rHslt ilcă rămîne s,t răda n,i:o me.şterHor de l a Cer­
viceşti (B<Yto'şlo,nli), Ion s i,n Dumitro· ş'o u şli Gri.g .o pi'e d u lg he.r,
o m intiţi, după oti ,toruii Con:s'tanN n M io\ll es,ou bhv vei p:iJta,r,
În i n slcr1i p �i.o d i,n " leat 1787 apri/ie 1 5".
,i,n l ilpso i,n's'O nilpţi i'I'O'r, uneori, ·n e vli n În o j u tolr În s,tahi ­
l i·re·o dot,eli i'5JtlO ri>c-e pOIme,I ,nli'oele pe lemn, pă 'slt rate in u. nek
Iăoolş u l1i . P,e b'oZla o:ces'tlOra se dla t,ează În 1 764 bi,se rj.c,o di n
O bÎrşeni (com uln,a Vi n de re i , V,a s l'uli), Î n 1 775 bi,se ri,oo rid i­
cotă de să,tenli În B răti/a de Jo s (Bucă u), În vă·le:o 'tu'l 7288
( 1 780) bi's'81riloo d in Părtiştii de Sus (S uoe'a,\l o).
Inte,relSiante dOlt,e i's1!olJ1i ce oonţ in e pomelnlilc Ui I b i's'e r, id i d i,n
Grinţieşul Mare (N eamţ) nid icotă , oon,f onm oIOe'5lb Uli'a , SJu b
d om n io l u i S uţu voi'ev-od ş:i Î n tilmip'ul l u m i notul l u i m it,nopo'llit
1000o b, Îln 'a n uii 1 794, de preot u l G rilg'Olne şi 1 6 săte n i , cu
i n dliloo r·ea oonlt ribufi,e'i' fi,ecălru ila din.br,e eli .
Cînd n u o,f 1ălm ,n ici inls cripţ i i ş i nl i'Qj pomeln ioe l a Vlreu n
lă.oa ş, tlrelb. ulie să şlt eng·e m oO' llbUi I de p e v·eohl i,l'e t i 'Pă'ritu.ri
sp re o g ăIS,i pe f,i'l'elle 'olc e'sto,ra \lroeo d a t.ă oe polalte servi
i stori'e i I,u i . j,nlS'e m n o re,o de p.e -o oazlo n i· e : " ia r de cind s - o u
făcut biserica d i n B roşteni l a acest v ă leat 7286 ( 1 778),
d o te·a ză ulnlu,1 d inlbre oelle m a i preţ,i,o'QI se I ă'Oolş U' ri moldOly,e ­
nelş:tli din se:oo,l' uil all XVI I I - leo , bi'selriloo d in B roşteni, s'a t
,a mi,nti,t de I·OIn Orela lngă În ,omi,n ti'ri'le sole de:spre dos'că­
l ui N ilcol.a-e N,o n'u , ,oII că'r.ul i m o·rmÎn1 se olf lă pe lotulno de
s ud o 'O·oe.s tu i I ăIO OIŞ.
De ,1'0 săten i'i d.in Corjăuţi (,soto,ş'oln'i), al�I,ăm că bi serioo
lelr de II,emn 10 IfolSit -adulSă , 1,0 1 81 0, d iln Pomirla. Pe ,Uln Tni o:d
di:n 1 76 1 aii bils'e rioi'i din Corjă uvi, di1im În'sem nlo' re'o d i n
1 765 că ,0'cestlO 'o �O's1 d ă ru i t bilserildi de 1'0 POImli·J1 I,o . G ă s i m
·0 s,tfel , lin oloelolSltă i n' semnolre o oo,nl�i.nmlolre o trodiţiei .că
·I ăoolŞU'1 oOln's brUli1 110 P'Omi,,, ho, i n'o'i nt,e de 1 765, o fOlst m utat
În Co'rjă,u�i.
Cu olQel,eoş·i oo,nls,iderenlt-e .a .s upro Slu.rsel'Olr d e d ata re o
Iăloolş1ulniiiIOr de Ile m n mo:ldolv·e n'eş:t!i trecem liln sleooll'ul 0 1
X IX-·I,e'a , di n ,oare, S-IO U s·e lectolt plină În plrelJel nt, slp r·e a
f,i g um pe h sto mon ume: nlt'ek�r i Slto rilo e, 39 d e exelmlplore.
Merită tO semnalle că unel,e i nl50rilP'ţ ili olmli n'te'slc, pent,ru ocelst
seco l , n umoli fă u nilto,rH o'Oesro,r I ă,oa.şuri, fă ră men�i u n' eo cti ·
tOlrull' uli , oeea ·c e nu om inrt1illnlirt: in epooi!I'e tr'e:oute. Amiln1!i m
În -acesrt: s,e nls inlsloJ1ipţi,o bils'e ri c i i dl i,n P uieşti (VaISiI ,u i), săpotă
pe onoadromentJu l Ulşli'i de i n.t na l re : " n umele dulgher Iorda­
che Dimo Morgot, leat 1 806 iulie 30" ; pe ceia ,0�llotă pe
I' o turo s ud 'O oll1 ig.in:ol l ul uli pridvor a l bi's·e rilC i i d in Botoşana
(Suoe.ov,a) : " această sfintă biserică easte făcută de G/igo-
10
 . • _'...., .. .r�

m � o o

2 3

15

rie / u /ian din Cimpulung la a n u l 1 8 10" ; i n sc r i pţioa s ă po tă

i·n bră ri i b i'seo nidi din Bogeşti (Vos,l u i ) , d i n core
d eo o s u p ro
o f l ă m că : s-a lucrat de mine calfa Neculai la vă leat 1 8 1 1
"
şi s - a u săvîrşit la vă leat 18 12 " . Nu mlo,i meşte r u l Z,o h ,a'ri,o ,
c a·re ηn 1 804 .1'0 20 m o i , so pă ' i n �c ri.PVi.a pen,tru să'vÎ.rş,i ,re-a
Fig. 9. Biserica din Cozla-Draga (Neamţ). pridvor şi streaşină (.detaliu).

b i se,ri'Oi i d i,n Portari (Voa's, l' u i ) , Î,ş i mo i trec,= n u me·l e o l ă t u ri

Fig. 1 0. Biserica din Mănăstioara (Suceava), pridvor (detaliu). de cto i t o 'r i i G h eo rg h e ş,i V a Sii l e C i o ho d Ol r u .

Fig. 1 1 . Biserica din Luncani (Bacău).

T I PO LO G I A
Fig. 1 2 . Biserica din Botoşana (Suceava). pridvor (detaliu).
Ce l·e 1 48 b'i,soerioi .de l e m n , cu 'd oll i lt ote de mon ume n t ,
se g ru peloză Î n 1 1 t i l P ulri d e p,llo,n . C ilnlC i d inlt r,e IOceSJte.a
Fig. 1 3. Biserica din Colacu (Suceava). l'epl r'elli nt ă foQ o rm�lte străv'eleh i , ou n a,v ă d reptUln'g hri u La:ră , Î n ­
tÎ, l n r i rte p e Î n t,rea'g'a a ni e d e fo�mo Qtre 'O pOI POtru' l u i rlOlm â·n . i n
Fig. 1 4. Biserica din Vama (Suceava). a ceslte tipu ri s'e Î,nr5cni,u ş i cele ma i v,elo h i bi se r i 'c i d e l e m n
pă str,ate În M o ldoVla .
Fig. 1 5. Biserica din Putna (Suceava). secţiune longitudinală. Fo rma ce,a ma i velch.e d e p i la n este cea o u n'u i d rept­
u n g h i , cu a b's,i da a ' lilJa:ru. l ui p o iligo'n o l ă n ed elCr.oş'o t ă , c u trei
Fig. 16. Biserica din Ceahlău (Neamţ). l a t u ri (1), p l aln oe d e ri v ă d iln c a s o ţă răne1a·s,că . Fo � m o ne

43

www.patrimoniu.ro
 �-/
-=-

�
--

I I

/ "-

ti
o
t-- \ r--------;
- -- /
- -�

--
� '- ,

Fig. 1 7, 1 8. Biserica din /V1ănăstioara (Suceava), plan şi secţiune

longitudinală.
18

/r----
- -------
/"
-_! [1 •

\
\
/
)
�"" ,,----- ----

} 4 6

Fig . 1 9, 20. Biserica din Humoreni (Suceava), plan şi secţiune ,lon­ 20

gitudinală.

�- - - - --d
! ,
�-I

3 4 5 b

22
I !

Fig. 2 1 , 22. Biserica din Forăşti (Suceava), plan şi secţiune longi-

tudi"aIă.
Fig. 23, 24. Biserica din Dobreni (Neamţ), plan şi s ecţiune longi-
tudinală.

24

o -z 4 s 6 S
! I ! !

www.patrimoniu.ro
 este păstm,tă de t'f'ei I ă oo,ş u ri mddove neş,t i d i ntre ca re
a m i ntim stră moşe'scull I ă,co'Ş d i n Odobosca-Coteşti (V�o n ­
cea), comtruit l a 1 47 1 , i.n z i le. l e �o,ilevod u+ Uii Ro d u .oe'l Fru­
mos, de că pi,tonu I St,o n COiteo , precu m ş i pe oei 0,1 vech i u ­
l u i s'c hit d e mOlid d e l a Schit Orăşeni (BlOt,oş,o n i), Înă,lţ,o t
În 1 762 de po'St.e,l>n ilOu' l l o rdolch.e Cri'stescu ş!i OOlr,e a u rmat
desigU'r model u,1 I ăoaşu'l Uii oOlre 1 - 0 pr,ecedot. Ac,e o's tă formă
de pl'on el�te Înt,H ni,tă În tOiortă ţono, fi i nd dom i n.ontă În
Ba,na,t , freoventă În T,ron's,HVio n i,o , ma i ,a l es În j udeţul H une­
do'om , În ea Î.n scri,i nd u -:s,e oele mo,i v,eo hi bi'serid de I 'e m n
păs,tnote. i n M u n te n ila, de a s,e meneo , printre bi selri'cjl . e c u
acest pl'oln se n u măl ră ş i cel ma i ve,c h,i mon umelnlt de I,emn
muntenesc pă'strat bise rilco di n Lipia (Arg,eş) Î n ă l to,t Î n,oli nte
de 1 632.
.:1 Trei Iă'Oaş u ri Înlf ăţi'şează fo'rma alrh a,i'c ă a pllonul,u i drept-
u nghi'u lor cu o bs ido po l i ,g onla,Iă n ede'cfioş,oltă , ou trei I'o,t u 'ri
şi pno nao,s pol,i9 0nia,1 (1 b). C i tăm bi'seri'ca de lemn di,n Tei
(V'r'O nCea), ridc.a,tă Î'n }u rul a n U' l'u i 1 663.
�
Tipul oe i moi 'ră'spÎ n d it În Moldo�a d i n g rupuii bi's erid ­
lo-r d.<! l emn cu pl'a n d r,ep�u<ngh'i ul'o,r (22 m o n umenlte d in 61 ) ,
este fo'rmat di ntr-'o n,o,vă drep.t un g hi'u,lo' ră cu pro nao s u l
pol iglQ n o l şi o bs.ida o l'tmul'u i pO'l i'9'on,o'I ,ă d eoroşată (1 c).
Ace,s,t pllo'n e,�t,e Înfăţi'ş'ot d.� biserioo d i n Vă/en i (Pi 'olt.no
Nea mţ) Înăllţotă Î n 1 574, d ,� bi,s,e ni'aa St. G h eIQng he di n
Păuşeşti ( I ,o'ş'i), d a t,a<tă cu cerl:iirt,u di n e Î, n timpu,1 dom ni ,ei l u i
Vmi'l 'e L upu ( 1 634- 1 653), d upă c u m g'I ă'slu i,e:şte 'i .n. scripţi,o :
"Cu ajutorul tatălui şi cu săvÎrşirea Sf. D u h a m zidit acest
hram şi l -am term inat eu Irimia Murgu/eţ pentru pomen i­
rea mea ş i a soţiei mele Candachia şi a neamului nos tru,
În zi/ele binecredinciosului şi iubitorului de Hs. Vasile Voie­
vod, dom n u l T ării Moldovei, În a nul 1 643 luna iulie 1 4 " .
Ami, nti m de a semen.ea fir,ul molo,s'a bis'e rică Sf. S pi'/'Iidon d in
Drăguşeni, refălcurtă În 1 7-80 de biv ve,1 poholrn<jIc.u1 l.ordo'c h e
Loz.u , precum şi bi's eriloo Sf. N ilOobe d i n Soloneţ, Înă,lţotă
În 1 78 1 (om bell e d i n J ud . S u oeorVIo). Bli'seri'oo de I,em n c u
pr,o nlOo,s po l igona, 1 . domi nlontă În Mo'ldo,v,o , este pre:z entă
şi Î;n , re'situ I ţă-r�i, În M unt8lnii,O , Bonot, do·r mOli o l es În
Tro ns,Hvo nli o , c u pri nzînd u n, el,e d i n t,r,e cel'e mo'i v,ech i l ă ca ­
ş u ri păstrote (Bretea Mureşană, 1 650, Tirnăviţa, 1 66 1 etc.).
Lăoa ş u l de I 'emn cu pnono'as po'l i,g.o nol 'o li nl�luentolt bisenico
d e z i d , priln t ră:inicilo trodiţi,ei 51o'le, dovezi oon'vr,ete O'le
'aoest,ei ,În rÎ u ni '/'ii cOnlstitu i n,d bi,s,e rico de l,a Bălineşti, ctirtorie
d i n 1 499 ,0 l og ofătu l u i I{�a n Tă u t u , bi se,rilCi,l e de 10 mă,n ă s,N ­
rea Dragom irna, bi'seri,oo Sf. IIQ o n BlQlt,e zăltOirul l (a C ooO'n i'lm)
din Suceava ( 1 643) iIQ r În Mu nlt en,i:o , bi' serioa Olo,ni d i n
Curtea de Argeş.
Apnoope t'O't .a.tÎt ,de ,ră'sipÎ'ndit est,e ş'i pl,olnUiI d r,ept u n ­
g h i u lloif c u ohsido poHg.o no'Iă d eo�o'ş'o tă , c u o i n,c i I'otu ri
(1 d). D i,nt�e oel,e 2 1 Iă'c.o ş -u ri cu o,cest pl ,o, n c i tă m b'i seni,co
de lem n d i n Cu rteni (V'os'I,u,i), pe oOlre trold i ţi,o o atri b u ie l u i
Ştefo,n oei Mo,re, cu ref'Olc eri d in 1 775, bils.eJ.j!c,o Sf. G h,e or­
g h e de 1'0 Şcheia (l'o Şli), cti torită de Va s'H e Lupu , co nform
tr.od iţiei, pr,eoum ş'i ,i ntereson to bi s'e ni,c ă Sf. D,u m i,t ru d i n
AdÎncoto (Su.c e'ovo) dlotobillă , De l ma i tlÎ rz i u , Î n seool ul OII
X VI I -,I ·e o , silngurul I ă oaş cu ohsido ră·să,ri,teo'nă cu tr.ei I.o ,t ulni .
Re,l.i ·ejioH�o În 'o rh iltecturo noo 'stră popu'IIOIră a bi's.enidi de
pl'o, n drept unghi,ulila r cu ohsido pO' l iglO n,ollă d ecmo'ş otă n u
este g,r.eu ,d e fălc'ut, �o fi'i nd des1 u l de ră,spÎln,d ită. De
o oeostă fonmă est'e bi se rioo de lemn ,o fostei mănăstiri
lupşo (j u d . A l bo , seoOll u l XV), oa şi o s'e �ie de a l te i mpo,r­
tante I ă,co,ş u ri t,r.an Slillvă ne ne d i n 0 1 XVI I -'I,eo v,elQoc (Si/ivaşul
de CÎmpie şi Silea - j u d . Mureş, Bălan şi Baica - jud .
Săloj). i,n Mu nrte n i o eo es:t,e dom i n o ntă , filind Î ntÎ lni'tă 1'0
.54 d i n 1 30 Iăoolşuri de l 8Imn .
Cel d e-'o,1 oi n dl eo tip de pl.o n cupni nde bi,s·e nidle de
lemn c u no'o's u'l s u prală r9'ilt şi c u o bsida ohlo,ru l u i şi pro­
·n.a,o sul po' l,i'9,on o,l'e so' u d rept u n g hiu l'o re (1 e ) . D'int.r'e Deil e
1 2 I ă'ciQIş,ulri de I,e mn cu ocest pl'o n d i n MoldOlv,o ,om i ntim
b iseni'oo B Ulno V'estilre o fostu l u,i schit Brădiceşti ( I o'şi),
rid ioo,tă Î n 1 692, pre:o u m şi vo, I,orolsul I ă,ooş de le mn din
omş,u l Dorohoi, Înă ,l ţ,o t conform i n scri pţiei, Î n a n u l 1 779.
i n t�ln it frec'V,en1 şi În M u n,te,ni'o , pl,o n ul cu noos,u'l s upro -
1 ă rg i<t es'te cOn5lidemt co ti'p o utoh,ton a l o oestei provindi.1
Cel,e oinci tilpuri de pi o n oon's titu.i.e , du,pă c u m 'Om
a m i nti't , fo rmel,e si\Jr,ăvech i o,le Iăoo ş u l.u i de I,em n . P,riln�re
cel,e 61 de b,iserid ce Î n,fă ţişe,oză u nu l di ntre o'ceste c i nic i
,ti puri de pion S.e numălră n u n u mo i viec h'i I ă'c.o ş,u d păIS­
trote În M o'ldov'o, dor şi biserici const,r ui t'e În se'c. XVI I I
45
www.patrimoniu.ro
şi X IX, doved i,n d u -se a stfel conti,n u i t,o t,eo tr,o d iţiilor co n ­
s,truc1ive În o rh iltJectu no Iă:oo'şul u i de l e m n .
in secIQ·I'UiI 0,1 XV.I I I - le,o me.şt.e ru.1 mo,ldoveo. n or,ee,oză n o i
ti puri d e bilserioi de lemn, pri n preluo r.e'o d in olrh i,tectuno
relii 9 +oosă de zid a obslide,I'o,r l ateno' l,e . Dov'odo e l·o:oventă
a ,ooesteli evduţi i o oferă bi,seri,oo , I'uli D ro9'o'ş, co n str' Uiită
d i n ,l em n UiI VolovăţUi llu i şi Im u to,tă 1,0 Putno de M o r,el'e
Ştdoln . Lă'oo,ş u,1 ,o ,0IV'Ut!: 'i,niţi,o, 1 'o 'nlo·vă ,d r,eptu ng h i u'l.atră 'c u
părţi l.e de rălsălnit şi 'opu 's pollilg ono'le 'c u tr'eJi 'I,otu·r,i , odilcă
t i p u·1 'o rh 'o'i,c ,olniO lliz.at moi ,S,UIS . In iV'elOOUiI '0 11 XV 1.1 1 - 1'810 , ,1'0
1 778, o rhimo nldtrit'u l Vo,ntollomei M ăză,r,e,o nu Ir,e po ră , I ă oo'ş'uil
de ,l e m n de ,lla Putna, adă uglÎnd u -1i Icel'e dOluă ,o bside ' I,ote ­
rol,e pre,c um 'şi pri dvorul ,OOlr,e mad if,j,că Ilo t'u ro de ,v,es,t 'a
bis'e r.idi . E�istento �Îlş i Ho r c ulrbe o,l e bo'l ţi i pro no'Ols ululi ,i n ­
d ilcă v,elc,h i'ul oOln;tJ ur po:Hgonall OII olcesli' uia. Aoe,e,olş'i evo l uţie
s,e vădeştte ,ş i l,a bi's,e ri'oo Sf. Dtu mMnu din Varnicen i (8.oto­
şOln i), a le că'rei Î nloeputrulni Itm di'ţilo le fix'eoză ,i n 's,ee XV­
XVI I, Îln dum hr,o 'v,o 10810 IÎl no<l:t ă Id e ,deols,upr,o solj]u l u:i . C u
prj 'l'ejul m ută ri'i l u i Î n :s'ot, '1 ăc.o,şu'l de pl,o n d r,eptun g h i ulo r
cu ,o bsido PiQ,j .j'g,o n'o:Iă decroş'otă şi pno noOls .poil i9'o no,1 iplri­
meş,te olos,i d el,e ,1'o tJem.le ,d reptun g h i u l olre. Evo l'uţio bi'senilCli i
din Vorniceni se poolte u r m ă,ri şi l,a , I,ă 0 0 ş'u I de lem n d i n
Miroslăveşti (Ioşi), IÎn61ţot de ' răze\ş<ti 'Î n seoo l u l 0,1 XVI -Ileo
şi co re, oonlfo rm ,i ns(lrilpţi'e i d in 1 755, 'a pos,t mod iHoo,t , p ri n
oldă'u gi r'eo deslig' ulr ş i o celo r do'uă obside 1 '01lero,le d rept­
u ng h,iIUiI,o,re. Adă<ug ilfe.o 'o bs'ide l,o r I,o ter'oll,e ' l,a bis8lridle de
lemn de '110 P,utna !şi Vornli<c,e,ni 'se pOlote dti şi din si'st,e ­
m u I d e ,0'oolPe rire ,a 'Olcestoro 'o u ICIÎte 'o pO'lotă oe s'e ,oo n ­
ti n uă di,n ,o oo perilşul 'U n i'bo, r, meşterul n eg,ălsin d :neoes,o r 'o
m odif,i,co veoh eo şo npo,ntă penltw 'a ffilOInOO 'obs id e l,e I'olt e­
mie.
D intr,e cell'e 87 bi,s'elriiC'i de l emn moldO'v eneşti >cu obside
I,o tero l,e , c u trei sa u oind ,I,ot,uri , 30 'f·o'c pOlrte di n tipu,1 de
p l'o n tl1ill 'obot .ou tprIQ n'o,o's lJl Ipol:i.g.onoll ( 1 1 '0 ) cee'o ,ce se m n i ­
Hcă păs,tJra rea pe I u, ng.ime 'o 'v ech ilu l,u i tip ,d e Iplo n , 1'0 'oare
meş't,e ru l ,d i n 'seco'lull 1001 XVI I I -lle,o 'odo,ugă ,0Ibslide,le ,I,o ,t,ero l e.
D i n o ce:s't t,i,p .f'OIC po,rte I ă oo,şu�i vec h i ,c ă,noro Ile -.a u ,fost
.a dăug o,te IQbslidel,e 'I'o terol,e , pr,ecum şi numeroolse b i s,e,rid
d i n 0 1 XVHI - I eo veac, cum m f,i Ibils e ridle di,n Ştioborăn i
(V<os,l u i), c-on5ltru ită 'Îln 1 726, Ciolpan i (Holc ă u ) Id i, n 1 730,
preou m şi c-eo .d in Bogdăneşti (SuceJolvo), 'Î nă lţată ,in 1 779.
Trece rea u n u i veohti ,Iboolş ,de 'PI'on drep'tun g h:i,u llo,r l,o
fo rma t nHabotă 'a OIVlUlt 'loc pî nă ,opno'ope de z,jlell,e no,a's<f:lr,e.
Este g ră ito'r, Î1n o,cest �ens, ,oa z u l bils,e,rjldi ră z'eş,eşrti .d i,n
Crăieşti, · do't'otă Î n 1 6-80, că reilo li -ou fost od ă ug'olt e obs i ­
d eie ,1,0 bero,l,e În 1 936.
Tipu l tlr i l'o bo,t, ,cel mOli Iră'spÎn di,t 'Îln Mo. l,d ovo (44 de
I ă'c o ş u ri), ,e �be repnezentlot d e bils'e nioa cu obs'i de pol,i 'g o ­
n o l'e (I I b), IÎ nltHn i,tă În t,oote Judeţe,l,e. Am inlt im ,spre ,exem ­
'p l ifii,oolre bils N,icitle Sf-ţii Vo ievoZli din Boraaia- Dea l (S u ­
lCeo'vo), ' ridicotă ,ÎnO' inte de 1 75 1 , bi s,e r,ioo schitului Cozla
d i n Pi,oko N eomţ di ,n 1 764, prec u m şi pe ce,o di·n Voro­
veşti (I.o'ş i) d i'n 1 768.
T.r,eoereo bilser;itC'i,i de ,plon d:re' P'tu n'g h i ullo'r c u obsida
po Iii gO'nlo I ă n<E�decrolş'o,tă Î n pl,o nul ICU 'olbs:ide I'olte ro le, t r,�f­
'I,ot ( I I c), di n .oo,r'e f,olc ,polrte 7 .! ăoo'ş u1ri, li ndu 'Sli,v oe' l de 1'0
Putna, :Î,n fo rmă ootuo l ă , este ,u,nmă,rit 'Ou tUşu ri'nţă ş i ,1'0
bis,e ridl,e Sf. Niooloe d i n Băneşti (Suloe'o'vo), · r.id i,o otă În
1 706 d e Şte,jio,n S1Jomoti, SIO U ,l,a cea di, n Voineşti (V'osll ui),
- Înălvotă un o .n mloli 1JÎlrz1i'u . P,atru Iălooş' u ri de I'e mn mo,ldo ­
ven eş,ti a u obs'idel'e I,olte rolle dreptun g h i'Ullme ( I I d), 110 bi 's eri­
ci l'e di, n Vorniceni ş i Miroslăveşti şlti,ilndu -se că SlÎ,nt o d ă ,uga,t e.
Bi,selriloo Sf-ţi i Voi,evoz'i ,din Strocova, ,refăoută Î,n 1 756, 'Î n ­
fătilş,eoză u n pl'o:n trHobot, deni'v,o t di n no,vo d rep'i u n:g hi' u ­
I ară o u n'oIQs,u l s u pro lălrg,it ( 1 I e), Il o 'c o' re ,s - o u o' d ă'ug,ot
o bs idele ll o tem le.
i,n sio t u i Ceahlău ,d iln j u deţu'l Nea mţ se 'o.fi ă bi's'e rioo
Noştere,o Ma ilCi i Domn u lu i (so,u Sch,itiş,o r'u l , 'o u m o denu ­
me.�c looo'lnidi). Lă'oo,Şlu l , Î n ă,lţolt , oon�on m pome+n ioUil u i ,
Înolinlte de 1 -830, 'P'r,ezlin<tă o notă opo rte pnin �o,rmo semi ­
dnc u l'olră o :o tbsidei ,o l<to' ru l'u i şi a .o bs.idelor ,1 'o teno, le Î n
trepte (I I f). Formă gîndită 'Î, n zi,d , 'o bsido Is,em idrcu,lmă es,te
e�oepţilQ n'o'l de .no r .redotă ,În I'emn, un exempl,u re m o roo b i l
oV'Î nd prHejlul să ve,d em � n sutul bă'năţeon Dragomireşti.
7 Radu Creţe a n u , Bisericile de lemn din Muntenia, Bucureşti, 1 968,
p. 1 3- 1 4 .
25
O���Z����_4� 5 6
29
__

26 30

o z 5" 6
o 2 6 7
:_
� _4
,-_L-
5 --'-
31
__

27

, 1 4

28 32

www.patrimoniu.ro
25
,.

o 2 3 4 5 6

29

26 30

z 6
2__�
o__�__� �__�4��5__�6� �7
31
27

,
"
4

28 32

www.patrimoniu.ro
 __ ---1 '------'-'r._--"==:L.r--"--.L---J '---___ _ _ -----,

<>

33

o 1 2 4 5 6
34

35
2 3 4 5 6 7
36 '-- J..
I- .1.-
-'- -""
- ..1..-
----'---'

Fig. 25, 2t Biserica din Dorohoi (Botoşani), plan şi secţiune lon-

gitudinală.
Fig . 27, 28. Biseriica din Colacu (Suceav.a ), plan şi secţiune lon-
gitudinală.
Fig. 29, 30. Biserica din Cerv;.ceşti (Botoşani), plan şi secţiune lon-
gitudinală.
Fig. 3 1 , 32. Biserica din Drăguşeni (Suceava), plan şi secţiune lon-
gitudinală.
Fig. 33, 34 . Biserica din Brăieşti (Botoşani), ,plan şi ',secţiune longi­
tudinală.
Fig. 35, 36. Biserica din Voma ,(Suceava), plan şi secţiune longitu­
dinală.
Fig. 37. Biserica din &roşteni (Suceava), plan.
Fig. 38, 39. Biserica din Botoşana (Suceava), plan şi secţiune longi­ o 2. 4 6 7
tudinală. 37 �
' __�__L-�__-L__�__��

39
38

D , 5 6 e o
1 I I
1 Z 7

www.patrimoniu.ro
Fig . 40. Biserica din Orăşeni (Botoşani), briu median in fringhie.
B,i s-e �ilo a de 'I em n ·cu a bsli d e IloQ te ra le ·este c p r.edo mli n a n tă
Î n Mo l dova , 87 d i'n 1 48 I ăoa ş u ri f,i i nld 00 oma ţ i e 0 meş te ­ 0
r u l,u i m o l doOveoQ n d i. n vea·cu l 'a l X V I I I - l ela . D-e pe Va, l,e,a B i s ­
t r.i ţ.ei m ol,d ove n eş ti , ti p u l de p lla n c u 'a hs i d e "'a ter,a l e ' pă ­
t' ruJn de Ipr, iln p a s uii T ul'9 heş În ră să rimu l TW l n s:ill va n i e i , flili n d
Î ntî l nit a st ă z i Iia ,c i n lCi I ă co s u.ri d e l e mn d i n laice-a s tă zo n ă
ş i , a n u me 11 '0 T u' l g h -eş , B i'l b o �, Top h i ţ a , Reg hlin ş i Dwg a8. T o t
ca u 'rma re a ilnf.l uenţei b i se,rk i'i mo lld oveln eŞJt i , p l aln UiI t r i ­
l obat pă<t ruln d e Slp r,e sfj,nş i 'b ul se.o o,I ·Ul I' u i aii XV I I I - I,e a ş i Î n ­
c e pu t u l s·eoo l,u l,ui u rm ărt,or ş i În M u n te n i<a , fi i nd p reze n t l,a
cÎteVia exe m p l a r,e i �o, l ,ate9.
P R I DVO R U L
La ,b i se r,ioi l'e dJi,n Mol dov,a n u v o m re,g ă s i p ri s pe,le a ,că ror
rea l i Z'O re ne fo�mecă Î n T�a'n s .i l v,a n i a . Locu l 'loO r este I'ula t
a i,ci d e pril d vlOlml am-p lla's oQt ,pe l a:t u ra d ·e s u d s a u d e vest
a ,I ă co ş u l u i . Avem u n s ing u r oa z d e p ri d v·o r amp l,a,sO' t pe
l a t u ra de ,noO,r.d 1 1'0 b ies e r i,ca Sf-ţi i VoO i eVioz i di n Rădeni ( I,a ş i ) ,
a't ri buirt:ă d e 't rad i ţ ie l u i Ş tef.an Ioel M a're , c u refac= ri do i,n
seco ll u l .a'1 X V I I I - l e a - p r i d vo r a,d ăug>at ,Î n 1 850. i n j-ud '2 ţ u l
Vaslui, p r i d vorull e Set-e o m p lla,s alt , c u ,ra,re ·exoepţi i , p e l'a t ur a
d e v,e st, Î n timp o e Îln j u d e�e l e Neamţ, Suceava ş i Boto­
şani este do m iln a nt p ridvo rul la m p l a s,a t pe l o t u ra de s' u d .
M a rea p a,r te ,a , pnidvo a re,loO r mo l dov,enesti slÎ nrt IÎnsă odă,u ­
' �ason ă r i i stÎ l p Hor ,ş i ep nin d e cor.a rea ,a rca d e,lolr, ,alsem ă n ă ­
g i ri Ir,e oenlt e ş i fă ră vla , I -ome a rtilsti'c ă , oe d ă ulnea,z ă IÎln m u l .t-2
ca z u, ni prOlporţ i i, llO'r mo n u me ntJu, l u i . Am i nt im Î n ·a c-= s t s e n $
p ri d voO ru,1 Î 'I'lich'ils ald ă u g'aet pe I,alb u ra d e s,u d , Î,n 1 932, b ilS'e ­
rici i de ,I ,� m n d i n Boiştea ( BO'că'u ) , .oei ,con stru i t pe I,atu ra
de vest În 1 924 l,a b i 's e ri oa Schi m ba re'a 11'0 F,aţă d i n Vălen i
( P,ilaltra N ea, mţ), p'recu m ş i oe i 00 1 b i se'riai i d J i n Drăguşen i
( S u ce a v a ) . D i,n f,e nidre, p r i ntr-e p u ţ i n-e l e b i serici oe n u o u
fost prevă z u te c u p ri , d voa re ,s·e n u m ă ră ş i p r.e ţ i o a sel,e I ăoa ­
ş u ri d i n pri muii d e,cen i u a l ,se co lu-I'u i caci X V I I I -'I e.a ,d e l'a Bă ­
neşti (Suoeav'a ) , Băluşeni (Botoşaln i ) 00 ş i ,a.rmo n iOis u l ş i
p i to re.�ou,j I ăoa' ş de s u b slt Î n,că d e 11,0 Schitul Sihla ( N'e a:m ţ),
a testat p e o ev a n g h e l'ie În 1 763, d a r 'Î n f.ilri pa,t 'c u m u h
În'a i n te .
P r.ivdo rou l , 000 ş i p r i spa , este o u n,i t ate coO n structivă c e
a pa' re l,a I ăl oa ş'u' l de 'I,e m n a l s e col u l u i laii X V I I I - l e,a . B i selr i ­
c ill'e m d d ov"2 n eşt i , d i'n a oe's t seco l , 0 0 ş i ·c e l e d i n c.e l
u rm ă to r, ofe ră cpr,eţ i o a s'e re,a ·l, i ză'ri d e p,r i d voa re. Ce l ma i
ve<C h,i , d a, ta b i l l,a Î n oep u r u,1 secol u l u i a l X V I I I -'Iea ş i p ri n ­
t re p,uţin-elle exempl olre d e p r i d vo r pl= ,I a,t ur'a d e v,e st, e ste
oei ,a l b i s' e rid i de ll,a Schitul Mănăstioara d in i'n i m a pă d u ri i
PIăvă lari (Suce.a v,a ) . Actu,a l m e n te Î nc h, i s c u sd n d u r i , Î n f.aţ'o
că,r u i a s - a aIdă u'g a t la 1 848 u,n nou p ri d v,o r, c u cl oO p o t n iţă
dea s u p r.a , vech i ' u l p r i d v o r ca l b i lserioi i M ă'n ă st,ioO a na a,r'2
ş,apte s<t:Î, l pi Î,n tOlrsl a d e , 'c u u m eri c i oO p hiţi , om a t. i cu c u i e
d e Ilemn , i·a r p leo foO nud d eco'rat ,c u ' u n bnÎ'u Î'n .f r î n g h i e . i,n
P i a· lr'a N e. a mţ, pe d ea l ul Cozla, d ă i n u i e biserioa de l e m n
a schitului Coz/a - Draga. F r u m o s u l p r i d vo,r d ,�s,c h iIS , d e 'p 2
8 Eug eni a G recea n u , Tipologia bisericilor de lemn din zona cen ­
trală a Transilvaniei, "M on-u men te i sto-r.i ce. Stu d i i şi l ,u cră ri de resta u­
rare , B·u cu reşti, 1 969, p. 57-59.
"
9 R a d u Creţea n u , op. cit., p, 1 4- 1 5.
48
www.patrimoniu.ro
Fig. 4 1 . Biserica din Hurr:oreni (Suceava) consolă.
l a t,u ra d e vesit, 'c u s·tJÎllPi doplliţ i 'şi ,al�c a, d e d eoo na' te c U'
r,ozete, 'c u p i s· a n i,a . săpată d ea'S'u p ro u ;; i i d e i ntlra r·e , des­
tă'inlu'i ,e alctu l de n alş'lie re a I ălcalş u l'u i , " Ace:::J s, tă sfîntă si
dumn ezeiască biserică, care se cheamă Sihăstrie În mu � -·
tele Coz,/a, În poiana Draga ot Dărmăneştii Neamţului Ş I
s - a u ridicat În numele Sfintei Troite cu osteneala si ' chel­
tuiala robu lui lui Dumnezeu Vasi/� schimnicul sin Sandu­
lui, şi a călugăriţei Varvara ot măn ăstire Soveje. Si s-au
făcut pentru ertarea păcatelor lui şi a tot neamul I�i Întru
vecin ica lor pomenire În vecii vecilor amin. În zi/ele Mări;
sale 10 G rigore Calimach Voievod şi Mitropolit fiind chir
Gavriil vă leat 7272 mai 10 " ( 1 764). B i se,nioa ,reC'2 n t resta'u ­
rată d ,; 'Ia Brăeşti ( Botoş'a'n i ) a re u n p ni d v.o,r d 2s c h i:s p'=
st'Îllpi l uonaţi 'c u m ă,i ,eslt ri e , c u toru ri Î n f rÎ n g h i,e ş i a.roe'le·
fes·bo'n ail:e. P.r, i dvoru l b i s e ri c i i d i,n Broşteni, Î n ă l yată În 1 778,
a că,roei a semă nlare 'CU ,b i seeni,ca d i n Răpciuni (la Zii la M u z·� u r
s a tu l u i d i!n B,uoure'ş t i ) e s>1:e i z b ietoa re-;- ,e'ste des'c h i s pe stlÎ l p i ,.
c u u me ralş i 60l pl i ţ i , oosoOroa l ba ,d eoo r,a tă ou , roO z-e,te ş i alre
i n t rolrela m a rcată de u n ,a n cad ra me n<t s'c u l, ptat ou m o t,i ve
g eo m ect'ri , c e . P r i d vorul b i 'ser i d i d i n Luncani ( B, a că u ) , c o n ­
s t,r u i tă Î n 1 777, o o n s tj, t u i e d e a s e m e n e a u n exemp l,a r d e m n
,
d e am i·n t i t. Am p ll a s a t pe l a,t u ra d e vest a b i ,s e ri oi i , e l 'O're
s'bÎllp i i d i fe:;-i t ,oio p l iţ i , cu to rslade s,a u mo�ilv"2 geom2Tr1i'o2, ou
baze şi oaipi lt el ,e deiililoa t o nn, ame,nta te ,ş i unoade bcO' g'a t
d ecoO nat'e. D ea s u p ra 'are ul n fru mos �o i lş·o r, ,ce urmează a'
f.i d esfăcult d i n '5oÎlnld ulri i l,e ce-II ţ i,n ·a �CUin s . Pl r-iln m ă ielSuni 'a
toa re c u c e l,e i OIl e per·e te l,u i d es pă'rţitor, p niJdvolrul1 b i se nici:î
d i'n Cerviceşti ( B oto ş,a ,n i ), ocupă de a semenea 'u n l o c i m ­
p o rt a n t .
D i n t re p r i d vo a,rel e secol u l u i 0, 1 X V I I I - I'e a ma i m e r,ită a
fi a m. i n<t i te , p e n t r u li' s'O u s i,n ţa d o pl. i,r i i stî l p i l o r şi a f a so n ă ri i
.a roaldelo r, oe l e de 100 h ils,e ri oi l 2 d i n Dumbrăveni ş i ObÎrşeni'
(V'a s l u i ) . a m pl ,o 's.alte pe vest ; oei ,d i n 1 768 a l b i s'e,rici'i d i n
i
,a /ea ării .(V naencea ) , desch i s p e s u d , d eals,u p ra 'că,ru i·a se·
-Y
În'a, l 'ţ ă o oI opo'tnriţă d e ploln pol i· go n a,l , c u CIÎIte do i
stÎ' l p i de fi, e.cme l'a't u ră şi a oope r i ş poH g> o n a ' l d '2 ş i ţă ;
c e l c u ·u n �a,rmec a pa rte, 'a l b i s e r i c i i di 0 isaca (Vra noeo ) ,
cu s,tî l pi oio p l i t i ,ce pom'e sc d i n t r-.o g ri n dă d ecorată ş i se'
s p r ij i n ă p e o b'a l'u s t r,a dă c u d enti:c: u l, i , a vÎen d dea:s u p ra o
do pot n i ţă s<ou n d ă ·cu con sol,e e iophte, preoum ş i pe c e r
a l b i se riloi i di. n Popeşti ( I a'ş i ) ' 0 12 .s u sţ i n e 0 .clopotn i ţă c u u n
0
fwm o s foO i ş o r c u s,tÎ l p i i ş i alrca de l e c i o p l ite. N u t re>bu,ie
u i tat p e n t r u o ce'l,e a,ş i oa l l i1t ăţi alrt,i,sti ce , pri d vo ru l b i s,e,r i oi i
di n Fărcaşa (N ealmţ), o a re a re 'slt Î lp i i ş i oroade l e 'c i op l,i te'
c a ş i .celle ,a l e foişoru l u i d o potn iţei pe .c a re o sp rij i n ă ,
d u pă s ; srbem u l p r i spe,lo r t r ,a n sli l vă nen'e.
Pă stnÎen d 1:e rmilna 'ţ i'a p o l'i g o nad ă trad i ţ i o n a l ă a pă rţi i de·
vest, u n ele b,i ,s e ni ci a u pr,i d vOlru l de p l aln pol i g o n a l , ou m
est,,? c·oz u l p reţioOsl u l,u i epni.d vo r 01 b i se ri,c i i ,di,n Soci (-Vra n -·
r. c e a ) , d i n 1 785, p re'cu m ş i cel d e l a Răcoasa - (V r a n c2 a ) , d i n
p ri m u l d eoe n i u a l seoO' l ull u i a l X I X - E;a .
P r i n t re p r,i d voa.re l e de , l,a Îln'cep u t u l c el u i de- a l X I X - l ea'
veac .s e ,i m pu n oe i d e 11'0 b i se rilco Sf. NIÎ,c.a l.a 'e d i n Cola cu
(S u·c·::!,a va), , pe Slti<llp i , c u u meri ornaţi cu c u i e d e I,e m n ş 'i
o eo p eri,t <cu o bolltă pe pb n po l i gona,I , cel cu ,slbÎ lp i i del i oa t
c i o p l i ţ i ş i a rc a d e po l i loO be, d e l a b,i se ri o a d i'n Pu ieşti (Va s -
 Fig. 42. Biserica din Băişeşti (Suceava), consolă.
I·u i ) , da r m a.i 'a l els cel o,I Ibi se r i c i i Sf. D u m i t. ru d i,n Botoşa n a
( S u 'cea v a ) c u onca d e l e ,executate d u pă sli s,t etmu l p r i � pel or
t ra n �i l văln e n e ,ş i ou o b a l Ul s um ,dă o.n i'g i n a l .c i Ol p' l ,i tă .
ACO P E R I Ş U L
T u r. n uii dOipo1:n iţă aii b i s'e rki i d e l,e m n m o l d o veneşti ,
·a fO/r eori ,alm!pl'a 's-alt peste p w n·a os (Băişeşti, Bogdăneşti­
S u ceav'a ) , ·est,e a şezat În major i t a t,ea ca zlu,ri lor pes'te p.rid ­
vonu, 1 a d ă ug.at. ESlte ,a, ici dov-ada �ollo s i ni·i oI o pOIt·n i·ţe l o r d e ­
t,a ş .a.te , tnal d i ţ i e ' pă s<t'nart ă prin piro'reşti,l e c l o potl niţe de l,a
Horodn icu/ de Jos, Vama de Sus, Mitocaş, AdÎn cata (S u ­
ceava), s·alu oea de J'a bi.s e ri·c a M er i ş or d i n Scorţeni ( B a ­
c ă u ) , a şez·arte deo' s· u pra i n t ră r i i .
S u b il nlH u e nţ-a d ilrectă 'a b i se r i·c i lo· r d e z i d , u n e l e l ă c a ­
ş u ri d e l e mn d i n seoo l elle X V I I I ş i X I X , ,a u bol ot a na .o s u l u,i
stră p u n s.ă de OlÎte o (tu r l ă . A m i n t i m oa ,z ulr.i,le b i se. ri,c i J o -r :
S f - ţ i i A r ha n, g h .e' l i di n Moara Nica, Sf-ţ i i Voi e,vo z i di'n Băi­
şeşti, S f . N i co l a e d i n Colacu ( S u cea va ) , preoum ş i a cel o· r
d i n Poi a n a Largu / ui ( b i se nica B u n a V,e s tire ) , d i,n 1 74 1 ,
Ţibucanii de Jos ( N e a m ţ) , 1 774, Dumbrăven i (Va's, l u i) etc.
m a j olr i t a tea olcelstor r u rle f i, i n d 'Î, ntovă' ră ş i t e de oÎte două
t u r. n u l eţe fa,l , se, .peslt e pro n,a o s .ş i a b s i, d ă .
A c o p er i ş u, ri l e bi's·e nilci l,o r Id e l emn d i n M OII,d o v·a !>Î n t exe­
c Ulba te Îln p a, t r u a pe, c u o ,Î'n d u k i pe Î n pantă slp re m a'rg i,n e .
E l e u,rm e ază Î n gene re oon,tulru , 1 , pe re ţi l o r , a ,v Î n. d fo � me
p l i ne de g,raţi,e . Cită m ,Î 'n -al cest s·e nl s aOOi pel r i şul bi s,eridi d i n
Răchitoasa ( s elOlo'I 'Ul I X V I I ) , p e Icel aii f, rUlm oo,se i bi i' s,e ni lCli d!iln
i
Fărcaşo ( N eam ţ) , pe c e l ·a·1 b i selrilo i i d i n Lunconi ( B,o că'u ) ,
c u s't, re o ş i, n o o l un'9 'ită , 'se m i 'Î n·fu n d 'a tă , ,s p r i j' i, n i tă p e că p ni o n i
ci ol p l i ţ i , p recu m ,ş i pe cel 0·1 S c h 'i r u l ,u i C o z l·a d i n Piatra
Neamţ.
U ne l e I .ăoo ş u,r i , d i'n t "e c o,re omi·ntim pe .oele d e l'a
Schit Orăşeni i( B·o<t oşo n i ) , Sf- ţi i A rh a. n 'g h,e'l' i d i n Todireşti ş i
Sf-ţ i i A rh o. ng he H d in H um oreni ( S UIO'80IVO), o u 'srtrealş i no pe
,l a t u ra de vest m u lt p pe l uln g i:t,ă d upă fell'u ,1 cell o r.a pe oa re
c o n si ructOiri i Î n l emn I·e vă z Ul se, ră l a b i seriai<le d i, n Arbore,
Părhăuţi s·a' u 11 ,0 G ura Humoru /ui.
Fig. 4 4 . Biserica din Broşteni (Suceava), console.
49
www.patrimoniu.ro
Fig. 43. Biserica din Boiştea (Bacău), console.
M u lte I I ăoa ,ş u r i o u st re a ş i n'o de j u r Î ml pre1 u: r m u l t 'a l u n ­
g,i:t ă , oum slÎnlt oOe l,e o,l,e s,oh i:t'Ulllu i de 110 Goşman i ( Neamţ) ,
oII hi's'enid i d e 1 10 Soci ( B, oICă l u ) , a'ocille i,o a călreli ,l ă ţ i m e
a t i ng e 1 ,40 m a b i s lr id i d,i n Coşin ( B a , că u ), p re c u m ş i cea
a bilslelni'c ili d i n P u i e ş t i (V'a ls· l u i ) .
e
S u b i n fh u e n ţ o ulnor ,alc ope rilşl u ri tr·a. n s i l v ă n e n e , d e o a 's e
salu b i·s·e r.i c i , m e ş'te' r i'i mol d ov en i reo l. i ze oză -a,oope r i ş Ul r i c u
f,rÎ ng e r.e d e , p'a n,t ă , -aIŞ'O c u m se Ipoot,e v e d ea 110 Sc h i t i şo r u l
d i·n Ceahlău, sa'u , l,a b i se.rilca d i n Chi riţeni ( N e a m ţ) . B i 's'e ­
r i c a d i'n Corjă uţi ( BoQIt o ş· a n i ) o , re streo ş i'na pe dO'u ă ni v e'l e ,
o ş'a 'c u m se i ntÎl l ,n e ş te d e's Î'n MOi romu r'e ş .
l
BO LŢI L E
i,n n i c i o z.o n ă · a ţă ri,i re, o l, i z O i r e a b o l ţ i( l o r n u ,a ·a t,i n s
m ă i ,estni'a IÎ nmî lln irt:ă Î,n ciJ i tOi r i iti e de II,e mrn ,olile M o l do v,e i . V ,a ri'e ­
,t a te a ,f.o r m e l o r bo l ţ i l or a rcelo.r, nelnvUlrhl,o r ş i co ns'ol l ,e l .o r
o cesto·ra slÎ ln 't m ă l ntu ni i,l e m e:ş,teş ug u'llu i de d ă .Jt u i,re a l e m n' u ­
l u i , format pe pa pc u rs u l a m a i m u'I ,t or v·ea c u r i . B o, l ţ i le se,mri ­
c i l·i nld ri,ce ş i c e' l e reoll i zo te d! i' n fÎş i i c Ulnbe I S, O'U d rept e pe
p l oln po, l i lg o n a' l ,r el p re z, i ln tă t i p u, r i l e Î n tî l n i te Îln b i· s·e r ilc i l e de
l emn di n Moldol v,o . Pnim u l procedeu de a oo peni re , bolltJa
s e mi c i Li ndnică ce sl u g e re.o ză ce r,u l , repr'e z i .ntă t rDid i ţ i.o , bolta
reo liz.ată din suprafeţe curbe s a u drepte de,zlvăll u,j,e d i băda
meş't e ru, l' u i lPo p ull a,r mo l ld olv,eo n În a i nlte npre,t a 'Î l n l emn
fOirme p polpri, i o r h' i,t e ot.u nhi de z i d , aj un 9 'Î' nd de ,a i ci l a pro­
cedee o rig, i n o l e . S i 's.t eme<l e d e 'b oll ti<re ,nlU u rm ă,ms·c on ume
ti p u ri d e p ilo n , a m be d e s i,st e m e la 'oa re tre b u i e să a d ă u -
9 ă m IŞ i a cope1ri .reo c u ta v.a . n d r·e pt a u no,r 'P r o no o s u ri ş i
a, l,t a re f i i n d Î n bÎ'i n i ,te Î,n c.a d r.u' l ,0'cel l' u,i o,ş i t,i p d e p l .a' n .
Form.o s,trăv,elch e de b o \.t i,re este 'oe,a a u n e1i b.a. lţi s e m i ­
c i l i n dri ,oe Clomu nă pel n 't r u t O'a t'e Î nc ă p e ni l e , r, ocor,d a tă pe
est ş i vest c u fÎş i i c u rbe, p e co' n tu ruii pe " eţ Ho r , o ş,a c u m s - a
pă st,rat 1 ,0 bi s e ri c a l u i D r a go. ş d e l,a Putn o . O b o l t i r,e , se m i ­
c i h i n d ni'Că aooperă ş i b i serj ,c o S.f. Me rcUirie de 1.0 Rădăşeni
( S u ce a v a ) , ct,i:bolri·o Il u i Ş t e�a n To m ş'a (sec. X V,I I ) . B i, s e riloa
d i n Rugineşti, 'c e p o a.t e oobo'rÎ şi e a , dUlpă s i stem u l de
Fig. 4 5 . Biserica din Părteştii de Sus (Suceava), console .
46
o \ , '. I b " fi V 1,00 M
� ..J... I
47

Ancadramen/e d e uşi şi feres tre :

Fig. 46. Biserica din Broş/eni (Suceava).

Fig. 47. Biserica din Fin/inele {Suceava).

Fig. 48. Biserica din Mănăstioara (Suceava).

Fig. 49. Biserica din Bicazul Ardelean (Neamţ).

Fig. 50. Biserica din Forăşti (Suceava).

Fig. 5 1 . Biserica din Cozla-Draga ,(Neamţ).

Fig. 52. Biserica din Brăeşti (Botoşani).

Fig. 53. Biserica din Vă/eni (Neamţ).

" b , • • 100"
o , 4

49 50
53
51
52

www.patrimoniu.ro
c o n stru·cţie, i,n seco l u l , a l X V I I - l e a , a.re o s i n g·u ră bo l,tă
pe' s't,e p ro n.a- OIs ş i n a,os, term i na tă pe .vest cu filş i i c u rbe,
a htaru l f:i,i'nd ş i e, 1 aloOlpedt cu un s·e midlli nld r.u m co,ndat, pe
vest ş i est, c'u Hş i i 'cu rbe. Velch,j,ul I ă lc olş d i n Vă/eni (m u n i ­
c i p'i u l P i·o:t ro N eormţ) a re Heco re Î nlcălpere olcOIpelrită c u
cite o bo l tă serm : idl i nrdri,c ă , bo lţill,e d i n I p ronoo,s lş i o llto r
f i i n d o lşe�olt e rpe ,r,e t nog-ere d e t'repte. O trumO'o'să ,rea,lliz a re
de bolti,r·e 's,emildl ,i ndnilcă ÎntÎ' iln i m l, a b ilse,r,jc,o de I I,e m n a
s'c hitu l u i Mă năstioor,o ( SUice,olv,o ) d oltiobi l ă Î n se;ed u l a l
XVI I I -'I eo ,t impu ri·u . P ronoos,ul l , d e numa i 1 ,20 m lun ,g 'ime,
este a oo p e r i t dU '0 bOllrtă s emjlc,i l indrilc ă , cu lax, u l perpendi ­
c u l,o r pe a x ul bo:lit i,ri.i na o's ull ui , s!prij i n'irtă pe pa tru ,Olrc:e
t ra: n 'S'Ve rso'le d e'oo rate cu b Ulmtbi . Gni,ndo despă rţito'm'e d i n ­
tre n ao s ş i plro naos elSt'e deoor·otă 'cu roz·elbe ş i Jt: re i pro.f H e
ηn fnÎIn,g hiie. N OO'S'U,I e s t'e 10 ,o Olpel rit ou o bo llt ă s,e:m i oiH ndrică
pe 'o x'u l 'Î nlcăperi i , ou o'rce o'S'e mă,n ă to'o r·e Ice lor di'n p ro ­
n o.os , rpom:inld di n oonls o l e Î n Id rept,u l ,o lb s·itdello r. Boha n ·o o ­
s· u+ u i e'ste slj:'răipUin s.ă d e o turlă ,ald ălu g -ată c u .o!c.a� i ·a " răpă­
/uirii " b i's erid,i , du!pă 'C lJ m om i nteşme i nls'oniipţi a , o ,repolroţie
di n 1 848. As·e m ă-n ăltoolre ,�Înt şi bolţille .bi's.eridi di,n 00/­
pan i (1.o: c,o Hta,t e,a R, u n c , .oroşul B u h uI Ş i ), oş·e zalte o i c i pe
Ir,etrage,r,i de t rE!ipte srprilj i n ite .pe oo n sole. O i n teresa n tă tm ­
ta,re 'a bo lţHolr se g ă!s'e ş1t e l a bi serilC i l e di n S% neţ, Todi­
reşti, Humoreni. P,ronlo.o s uii e. ste a'OOI p e r' i t ou tOiV,an d rept,
n o,os'u l Iau .o bo l ,t ă s·e m id' l inld rj,că c u r,e tra.ge, r,e .nord ş i s,urd
pe DÎmne diisipu$le in trepte. Araud b.oII'� i i s,e s/pri:jilnă pe o
cons.o l ă dOlpl ită . All tolru,1 elst-e uOOipe'rit cu .o bo'l-tă o se-rnă ­
n ă. to a r·� oe·le,i di n naos, rooo rdaltă c u f,Îş i i ou nbe. Ame-I e
tro n sver'slalle a l e bo'l ţ i i a,llto ru l u i d i n Humoreni, ca ş i ner­
v u ri l e c,� ma rch ea ză fÎş i H e Icu rbe, sri n t d e' oo,r,o.te "Ii:n frî n ­
g h i e" .
N o'v'o b i. se r i o i i di,n M o a r a Nica ,eSlt,e a oo. pe, r i ,tă cu o
bo lltă ,s'e m ilCli l i,nrdri'c ă i nte nsecta'tă Ipe l ot,u ra de vest p " i n ­
tr-,u n p l 'on Î nd,i n o t ş i s't răpu nsă d e o t u,rlă d e f.onmă dl l i-n ­
d r i c ă , ila, r -ol iitolnu 1 , de OISlelmlene,o , c u o ho'lltă s,emilciillind rlilcă
mco rd a tă l a elst ou conl� uruii po' l ' i g.o nla l o'I pelr,e'ţ Hor, p r i n
fIÎş i i c u.rbe.
B i's enica d i:n Forăşti olre o bo l tă sem i c itlli:n d rilcă d eols'upro
n a,oslu l,u'i , retJra' să d i n Iper,imet r u l pe-reţi,IOI f !prin i,n te,�med i,u l
uno,r fî.ş i i de tlalv,a n e s u sţ,i n ulte d e oo n sol,e profi,l,ote, semi ­
c i l in,d ru ce s'e pre l u ng eşlte ş i deolsl ulp rla u l �a,rUlI Ui i , r-a cOll1dÎn ­
d u - se l a est cu o bOI I,tă fo rmată d i n d ou ă f,i'ş i i c u rb e . R a ­
'co nda rea i n1Jre ,p 1'0 n-u'l , pdli '9 'o n a I OII a I t a,rul u i ş i pe ri met' fUil
baze i bo lţi i -s e fa'c e pniln ,i nterme d ilu l a do' u ă fîş i i trilu,ng hlilu ­
I a r,; d e tava n e .
N u p utem -i n'c h e- i a exemp l i f,i că ' r ille de b ils e ri c i a copelrit'e
c u bo lţi semilci-l in drke f,ă ră p r,e zenta rea 1 6oa ş ul l- u,i d i n Măş ­
căteşti (Nea mţ), de 1 0 Î n'oep u t u l seco'l u .l: u i aii X I X - l ea , ' pm­
tă:t.oo'r-ea b,ol ţ i i 't rad i ţi.ona ' l-e. P,rOl n oOlsu l e'ste -aloOl pe,�i t a i oi ,
ou t-ava n d r,ept, i 'a,r b.o lţi l e sem ioi,l indriloe ,alle na o.sul U i i ş i
olta ru l'u i , rooolrda te pe ve-st ş i , re'spelct,ilv, pe esrt, a'u g ri n zH e
d e nlolşlt ere dleoo.ra:t>e o u denlt i,o u lli , sp�ij.i'ni!te pe OOIn <SIOII'e
'o u forma den ' umită i n .popo r "Icap ,d e 00,1" .
D i n va r ietla tea de b.olţi akăltJ uit,·e d in ,f,Î,ş i i 'cu rbe -s-a u
d. repte p e pl'an POII,i9 0 n arl , a na - l i zăm oilt-eva mo-n ulm e n 'te oe
-i I Uls't rează ore'a ţ i,a oarti'stilcă a meş't'e r u l,ui po'pul'O<r. B i se,r,iloa
d i,n Dorohoi, i n ă'lţată În 1 779, a re p r.ona.os ul ,ş i aha- r u l
.a coperite -cu clite u n t r un c h,i de p i-r-ami d ă , i a r bo l -ta n.a o's-u ­
l u i ,este f,o lnmată di n dO'uă bo l ţ i s'urp rapuse d i n fii/ş i i d repte.
Gel,e rbrei IÎnloăperi 'o,le bi's'e'niiOÎli din Merişor-Scorţeni, Î n ă,I ­
ţ-ată oo n f.o rm pOim e l n ilcului ctit<o ri'cels'c IÎ n 1 799, s'Î. n t a l oo pe ­
rit'e cu b al'ţ i in f.o r m ă de tru<nohi de p i rOl m i-d ă , 'd U feţele
l a temle .ret'r,a se , pe g ri n z i În t repte, cu b a zel·e , dreptu n g h i,u ­
l a- re Î,n pr.o noos ş i a l ta r _ş l i pol i g o n-arlă i n noo' s . Tot b o'lţi În
fo,rmă de trun chi de p i-romid ă , pe p lla n pdi .g on al l iQ.ooipe .ră
p r,onoo'suii ş i a l,t a rud b i sle ri di di n Str.acova, tava n u l na-O' s u ­
l u i fi,ind Înlsă de uln H p deo'sebit, rea'l i �alt Î n�r--o �o nmă
s i m ill'a ră c u -o linlVel l , i't oO l f,e În tr'ei ape, pe , I 'a,b u ra d e est.
f i i,n d l iln tlens'ecrboltă de I!yllaini uii 'tÎmpl,e i , fionmÎnld un tli mpon
tri ung h i,u l,a r.
B i's-e.ri-c a Sf. Nko l,a'e d in Co/acu alre tmi bol-ţi pe pl,a n
p o l i g<ona' l d i n fiÎ lş i i Id u rbe, p e a h'a r, p ro n oos 'Ş i Ip ri d vo r, i air
n a-o s u l e,s,te alcQlpeni,t -c u o hOiltă c'e ip o meşte p e p, l,a n dr,ept­
u n g h iu l,alr, sltră pun să , c'u o t urlă pe p l a n pOll i g o. na-1 . T r,e ­
cerea ,d e , I a pl,a n u, 1 drept u n g hi u l,a ,r l a oei p o l,igona 'l se falce
pri n int'ermed i u l u n-olr fii ş i i ou rbe de oo lţ. B i 's e r,je'a d i'n
M u nteneşti (Va s-Ilu i ), ridioată in 1 787, a' r'e t re i oall ote pe
p l a·n pOll i g.o n,all dhn fiÎlş i i ou,rbe, pe pm, n a<o s , na o s şi -a' lta r,
51
www.patrimoniu.ro
c u .n e rvuri -l e seu l ptote. B i s e r i c a Sf. D u m i t r u d i n Horodnicu/
de Sus ·e ste a,cOlpe:rilt ă ou ş- a,s e oa l-ate pe ,p l a n po l i g on a l ,
i n'CI u'silV pe -ahslide, l'e , 1'a 'telra , l 'e . O bo'lti r,e 10 semă nă-to a re oferă
bi s'e rko d in Sărato (D-o b r,e nli - Neamţ), r ild iloat-ă di n 1 752, Iia
c a re Î n să 'o,bs:ilde'l e I,at-e rall,e s'Î n t ooope ni te spre m a,r9 ' i n i cu
tava n d.r,e p,t , i'a r În .,'e st IC U oÎt,e o semi'oallotă d i n f î ş i i c u rbe,
ce s -e uneşte cu bOl lita n-a'OISlull u- i . La b iis-e ri oa d e l em n d i,n
ca rtii,e r' UlI Sărata ( Mulnli lc irpi'u l P'i 'art ra Nea mţ), Îln ă'lţată in 1 787,
pronooSlu l şi aha,rull s'Î nt .alcloperite ou bo,lţi pe pl,a n pOll ig o ­
noi d i n fiş i i ou rbe, cea din , p r.o_n a<os -a ş,e zaltă pe retra g 'e r,e
Î,n trepte , i'a,r n a Ols'U'l pri n d o u ă bOl lţi s u p rarpiu- s'e , p ri m a i n
fo,nm ă Ide .t,r u nrch i de ' co n , iOl r ce,a d e dea' s'up ra d in fi'Ş i i
c u rbe. B,i ' s'e'niloa d i n Bogdăn eşti ($l ucea -va ), co n s,t'r u-iltă Î n
1 779, me p ronoo s u l , Ina o s u l ş i a l ta'r,u l a colpenite 'c u bolţi
pe p ! la _n poH '9'o:n a l d i n fiş i i c u rbe, Î n nla.os , trecerea Î ntre
b az.a p o l'i g o n ,a IIă a bOllţi i şi peri :m etlr u l pe,r,e ţi,l o r I rea l i.�i,n ­
d u -_se p r-in i n telrmerd ilu l u nor 9ri n'zli , a ş-eza'te pe t repte pa r'a ­
lel,e ou pl' anu l ,po,l i g.o n,a,1 0,1 b o l ţ i i , int,re bo /!ta noo,s:u l u i ş i
cea .a a,l ta rului ,f,i i nld o penet,ra,ţie d e bOlltă selmid -l, ind ri.că .
D,e u n ,f,a l1me:c de<Ol s e bi ,t S' Î nt bOllţille b i s-e rio;'; Ad o n m i l f,ea
Mo.i!ci i D.omn u l u i .d i,n Cerviceşlt i. T'oa ,te oe,l,e treli in că peri
s î n t aoopenite ou ai:te o ca, l 'otă Id i n n u me roo's,e fiÎlş i i -c u rbe
c u n erv,ur,i alpalrent.e ,c e se ,a ,d un ă Î n cîte o d h ,e,i'e de bo lrtă
d eoor-artă cu .rozete. Cel e 1 6 n e nv ur i o l e noaos u,l ,u i -sIÎ-n t
s-a ulpiate i n ,hÎn<g hi e " . F i i nld Î n ,inltelr,i .o r u l alc estu i I ă,oa ş n u
,poţi să n u e'v<Olci n-u m e l e I Uli I-o n s'i n Durm iltra l ş'c u ş i Uri ­
g Olre d U i I'g helr oa re, oo n ,fo rm , i,ns'C fi, pţi,e i , a u r-e a,! . i z,o t În 1 787
o'ceo stă opelră de ai(,tă . Rel m a'I1oaIbHe 00 e�ec uţi,e ort.i sHcă
s î nt şi bolţill e b,i,se riloi l i d in Bă /uşe'n i (Botolş a'n i ), Î n ă lţait ă Î,n
1 71 0 de J Uip'Î n u l I,o n Ba ş<Oltă , p reoum ş i o e l e a l e b i'se,rilCi i
d i n Pog /eţ ( B alc ă u), ,d i n 1 828 .
D i n tre I ăoa ş u ni l e de l em n i n a o ă r o r aloope ri re i,nte­
r i oa ră i'nltÎ lni l m OtlÎ't bo l ta se:mi!cHi n d ni .c ă , ait ş i cea pe pl al n
pol i,g .o n,a 1, dt,eMa se , imp u n -cu de,o:s'erbi:re. B'i serioa d in Dră­
g u ş e n i ,alre p nOinrao\slull bo' IINlt 'cu lun se/miloil l hn d ru raloolnda t
spr-e vest ou u n tru nlo h i d e ,oo n , iia r n - a.o slul ş i a l tla r u- I c u
cîte o bo l't ă pe p lla n po- liig<o n a l . L a B,ils-e ri oa AdOirm i re,a
M a i 'c i i D.omn ull'u i d i n Brăe'ş ti, n alo s,ull ş i .a1h,a nul slint bo l t i te
semid l inld ni'c , io,r pro'noo s u. 1 ou o bdlrtă pe p l a,n p o Hg .o nlO' 1
a l u nlg i t dli n fiÎlş i i c Ulrbe. B i'serilc-a SHnţi i IÎmp ă paţi d i n Hor­
/ăcen i ( B.oto\ş<o n i) , oo n s-t,r,u ită ,i,n 1 788, ,a re p ro n a.o5U'1 ş i
a b slird a <ooolpenite ou oÎte -o bo ltă . pe p ion pOII_igo:na l , i air
n a,o s u l cu u,n sem ilo j,l i nrdru .o a re ' alre, l,a pa rt,ea s upe-ri,o.a ră .
pe a Xl ui i lon g ilt'u d in ,a' l , o nervu>ră slO u lipt,a tă . La b i se riloa Schi­
t u / u i Coz/a I{ P i.a. tJra N, ea mţ), oel -e tr'ei ahside s, Î n t aOOiper i te
cu bolţi sem iloi , l,inldnioe, ra'oondate cu �i'ş i i lQurhe, i 'alr n ao s u l
ş i p ro n,ao s u l .c u bo lţ-i rpol l i 'go n a- Ire , ,d i, ntre ca,re, ce,a di n
p ro na ols alo ope,ră pa rţi,a I ÎlnlCăperea , În pa r,te<o de -s-uld f i i n d
a me na j ,a t-ă un fell d e t,a ,i niţă ce senvel a , durpă spu serle I,o, oa l ­
n kHOIr, d e a s,c u'nzăt.oo.re pe_nt nu IhUIO fUi r ill e pre:ţ ioo's e Î n oa ,z
de .p rimejdi e . O i nteresantă IÎmb i n alre de bOl lmi re sem ilc iil i n ­
drilcă ş i ou dall'ote pne,z,ilnlt ă ,b;il�eniloa driln Schit Orăşeni.
P rona Ois'ul şi Ina,ols'u l slÎ n,t <o 'coperite ou bo,l ţ i di n ,�Î'ş i i ou r.be ,
p e p'lia,n po-l i g. o n<o l , prima a l,u ng i tă in sen s trlanslv elnsa l , i air
ce-a d i n noO' s i'n s e n s long , i t udi n a l . O boltă s,e m i 'o Î ' iii n d r i că
t.ra n s'v,e rs-aII ă , mco rdată l,a 51uld ş i no rd cu nÎlş i i Clu rbe, a c o ­
pe-ră aha rUII .
O m en ţ i une speoi ,a, Iă meri,tă bolţi ,l e b i se ridi Sf. N ilO O' l a e
d in Vama de Sus. P ro' na'o s u l elsrt'e alOorperit ou o boltă din
fîş i i c u rbe, pe p ilo n p o l i ig.o n a-I , c u n ervu r:i apa,renrt,e oe s-e
u n'esrc Înit,r-·o cheli e de bo- ltă .omal m en tată . Ho'lt·a e-s t-e re ­
t ro - să de 1110 pe.reţi p .,'i n i n te.rmeldi u l u n or g ri n z i d i sp u se Î n
retra g e ri slu>ooels irv e. N ao-s' u l ş i ,a ltalf'Ul l SlÎ,n t ,alooperiit e c u
bQllţi semiICliHn:drice, a ş ez.a t,e pe g ri' n z i , d i si p uise ,Î'n tr'erpt'e .
Bo, lt;a noolslul Uli s'e roc o rdează l-a vest p r i , n �Îlş i i Icurbe, i a r
b oit,a a l ta'ml u,i rpni n 't r-'u n tnmc,h i de 'oo n Ulş-o r ou rbat in
s e n s I'o ng'htuld i n a l . Ambele bo!lţi -a u l a palrte a slu pe rioa ră ,
pe a x,u l I ,o ngli ,t uld ina ll , u n el'ement bog.at om-ame nt,a 't "IÎ, n
�rin:g h i e " .
F,r.u. mo'a se bo l'ţ i -a,ne ş i b i'serilca Sf. N' ilco-I a e di n Broşteni.
AI,t,a ru l este aloOlpe ri:t cu o bo ltă sem k'iH n d rkă ra 'co rdată
cu con t u nul p,olli'9'o n a,1 a l pereţi-l o r p r,i n Hş i i c u nbe m a roate
d e ne,ry.uri .oe ip-Olr.neIS'C di n oo,n s'o le . P,ron oo's:u l şi n a, o s u l a-u
oÎte -o boltă pe pl'a1n pOlhgo no l ou fişi H,e m a rcate de ner­
v u ri ce pornesc din consol e p r()lfi , l ,alt,e ş i d ecora te cu oÎte o
rozetă , n e rv,u r i ce ,se u n eSic Î nrtr-o che i e -d e bo l tă �ru mo s
scu'hptată . B.ollţHe �Înt om ate -c u m o'til v,e g e ometri,c e, or,ud ,
., oz·e te, ,a ce-sle<o d in u. rmă u şor i n c i zate, p idate in a lb, ro,ş'u
 DETA LIU D S FEREA5TIeA.
SCARA '7 ;' 10

54
55
1 """"", :a
1.<:0 - O.O

57

Fig. 54. Biserica din Rugineşti (Vrancea). Fig. 55. Biserica din Hifişea
(Botoşani). Fig. 56. Biserica din Brăeşti (Botoşani). Fig . 57, 59. Biserica
din Miros/ăveşti (Iaşi). Fig. 58. Bis::rica din Vama (Sucea '/ a).

5 59

--
=

0+01=0
- --

:; C A R A 1 . 00 ' 0.07

www.patrimoniu.ro
Fig. 6 0 , 62, u3. Bisefi::a din Lipovăţ (Vaslui).
'ş i negfu . O ri g i n aL= s î n t bo l ţ i,l e b i s e r i c i i d i n Luncani, fă ră
s e mn a l'a re a c ă r .o .r·a ,n u pu t,�m Î n c h e i a , co n s,ild e ră m n Oii , d e ­
s crierea b o l ţ i l.o r d e l,a b i serilc i l e de l e m n m Ollldove ne'şt i . P r.o ­
n a o: s u l a,re o bolrt:ă p e p l a,n dr'e'P t u ng h ilu l·Q of di n fî.ş i i ou rb'2
c a re se i,n terse'C't ează S'UIS cu u n ta,v,a n d rept. G r,i n d a de
n aş,te're .a b o l ţi i , pe s u d ş i no nd , 'e s'te decorată cu 6 0 -
p H t,u ri . N'a o s'uii e'ste a,coperit c u .Q bo>ltă semli d l i nld r ică ,
ra. co rda tă p e ve'st ş i est c u �Îş i i c u rb e , o u g r,i n z i le d e n a ş ­
t e re omla,t,; ·ou finÎ' n g h i i , z,i 'g zla lg u ri , d enINlcUlI, i , s pri jli'nilt e pe
oo n s.o le bog-a't ci.o pl i te . B,O' l t a d i'n a l,ta r .a s'e m ă, nătoa re 'ou
oela d iln p:/1cmarOls , a l ne 9'rinz,j, 1 e . de n a'ş·te �e d ecrorrate oa c el'e
d i n n a os .
lil n c h ,e iem p rezent,a r,ea s,i st e m e l o r d e a co pe r' i re a b i s e ­
Irki l,o r d e lem n mO'I,d ove n e pni n oÎteva exempl i�icălri de
I ă oa'ş u,ri aooperi,te ou tava'ne d repte Î m b i'n a 't,e ou bolţi pe
p lla,n po' l i g- o n ad d i n fÎş i i .c u nbe.
B i's-e ri ca di'n pri m u l d e ce n i u ·a l secol u l' u i aii X I X - l ea de
la Botoşana (S u o e al v,a ), ,a re pro n a o su l şi a l ta'r u l a CoO'p·e r,ite
cu tava ne d repte, raoo rd a te ou pe reţi i pri n glriln zi retrase
Î n trepte, i air , n a' osu l , 'O U o bo l tă d i n �Îş i i c u,rbe pe p l,a n
d reptu n g h i,u l m, s t ră'p u'n să d·e o t u r l ă poll,i gO' nalI ă . Ra oo,r­
d a rea Î nt r,e t u rl ă şi b o l t a n a o s1 ul l u i , s,e faloe p r,iln i n t e r m e ­
d i u l u nor fî ş i i d e f o r m ă d r'e ptu n g h i u l , a ră . B i s'e ri 'ca d e l a
Dărmăn eşti ( S u o e a v a ) a,re a l,t a r ul oc.ope,ri t 'c u u n tava n
d rept, pe p l a n polli 'g o n a l , cu g ri n z i a pa,relnte d i si p ui s e t ra n s ­
vers'a ! . ra o o nd a t ,c u ' p e reţ i i pri n p l anu ri Î nd i n ate . B ol ta
n a.QI s ul'u i 8'ste fo nma,t ă di n s u praipu n e r-ea u n e i b o l ţ i d e
f orma u n, u i tr.u n,ch i d e pi r,a. m i'dă p e pl,a , n pă tra t ş i a ahe i a ,
p e p llOln po'lli >g'olnad , ambele o u fievelle uşor c U l rba ,u,e , s:t ră ­
p unsă la p a rte.a s u pe ri,o .ară de .o t u,rlă ou ta'va n d re pt.
I n fl uen'ţ a I ă'c alş'u l,u i m OII,do,ve n e sc Î n l e mn a s ui p r,a cel u i
diln cel 'e'llall te ţă ri r.o m â ne s -,a s i mţirt ş i d i,n p'u'n'cWI d e ve-
62 63
J..t:====:::J o o
53
www.patrimoniu.ro
Fig, 6 1 , 64. Biserica din Păuşeşti (Iaşi).
d e re a l b o l, t i ri i . E ste s ufi .o i ,e n t să a mi,n t i m că pelSt,; j' u m ă ­
tate d i n b i s e r i c i l e d i n j udeţu l B uză u , slÎ ,n t a, s t ă z i a,c'O' pe,r,i te
ou b'o l ţi o ctogo n,a l e , t i pi c moldove n eş, t i . i n T �an slil l va n i la ră­
să,rite.a n ă , b o l ţ i l e ,pe pl a n po l l i go n a'l s, Î n t Î ntÎ l n i't'e l a cÎ te'va
b i' ser i c i d i'n g ru p UiI I ăloa'ş u.ri lrO r d e t,i p t,ri' l o b a t c i t a t m a i s u s ,
ş i a'n u m e , I a B i l bor, T u l g h e ş ş i Topl ila .
D EC O RAŢ I A
D,a că b i s e ri.oi l e d e I'emn m a'ra m u re şeln e În' oÎ n tă m a.i
a l es pri n el eg aln ţa t u rn u ni l o r l or C'U v'e rt i ca l i<tote a'ooe n ­
t u a tă , c e l e d i n C ri'ş a na ş i G,uj , pr,i n m i n u n a tel e prils p e , cele
d i n B a n a, t p r i'n t o n-a Htatea cdo rilsti'că a pidu J1i i , b i se r i dl e
d e l e m n m o l dove' neş'ti se dilsti,n g pri,n a rt.a d eoo raţi e,i s,c u l p­
t a te . De ,I a brî ul m ed i a n Î n f nÎ'ng h ie , pîn ă l a c he i 'a de
b o l t ă , meşteru l d eoolre'a z ă o serie de e l e m e n te oo n st � uc ­
t i v e o u o g i'n' g ă ş ie fă ră seam ă n . A'P waipe c ă nu e x i stă
bi serică de I'e mn fă r,ă b rî u l m e d i on În If nÎ'n g hie, d i s, p, u' s
u·ne o r i s p re I p a,rtea s Uiper,irOa ră a pe,reţi l.o r, roema roab i l exe­
c u'tat ,I, a b'i l sle-r,idlle di' n Răch itoas.a, Drăgeşti, Tg. Ocn a­
Tiseşti, Luncani ( B a' c ă u ) , Schit Orăşeni ( Botoş'a n i ), Dum­
brăveni (Vasl,u i ), Boiştea ( Ba lc ău) I'a o a re b rî u l m e d i 'a .n ,a re
:
m ot i v e l e d e oo r a N ve Î n llr,enupte.
La u n e l e ' l ă .o a'ş'u ri , d e co r.aţio fa,ţ adelor n u se m ă rg'i neşte
la o b i ş n u,i:ta ,,�nÎ n g h i,e " , , c i este , muri t m a i ,a m p l ă , Î'nf.J1u m u se ­
ţ Î n d oorn,i'ş a s a u sod u l . La b i s e,rica de l e m n a s c h i ,t u, l u i
Caz/a, b rî i e s u b f.o rmă d e festo,n Î ndnlg d i n tre i pă rţ i t r u p u l
I ă oa ş u l uli . B i' s e ri ,c a d e l,a Corodeşti (Va s l uli ) , d i n 1 743, este
d eoo rată o u un bnÎlu " Î n f rî n g h ie " la socl u ş i d e un a lt u l ,
Î n fo r m ă d e z i m ţ i , s'u b stre,a ş i n ă . B rî u l m e d i a'n Î n " f rî n g h ie "
64

65
a l bi.se·rid i d i n Rugjneşti. este Îns e ţit În pa rtea de s u s şi
cea de jes de m a i m u lte rÎ'nd u ri de ci'OpHt,u ni , dec.o raţie
ce se r·eg ă s eşte şi deals upra s.o cl u:l ui . Bi'serioa d i n Puieşti
(VOI sl u i), a,r,e Î,n , pa rtea ,s Ulperi'e alră u·n bnÎ u deoerat
" cu oi o­
p l i 1t u ri şi zimţi, ior hu mos·u l b:rÎu "În f,nÎnlg h i e de deals1upra
s,edu l1u i m a i pea te fi vă zut n u m a i pe vest. căc i o fest
clJIpr.i;ns, fă ră m i l ă , În t,e ncuio l ,a r,ecentă a sool u'l u i . La
bise,ri'ca de lemn " a schit u l'lJIi Geşmani (Neomţ), b nÎ'ull me­
diialn "IÎ n .f.nÎln ,g'h i,e elslte Îlnls.oţ,il1: de 'UinUiI ou den�i'clu(lli , s.odul
fi i,nd d·eoerat cu un a. ltu l IÎ n " zilmţi, ilO r 'corn iş,a " este Î mpe­
d ebită 'c u O' fniză de " elc'n iţe . M etiv' u l "Oio ni,ţei slu b s1re'a ­
ş i n ă ÎI regălsi m ş i l,a bi's,erioa d i n sa<1:u'l ObÎrşen i (oemu na
Vindelfe,i -Va's l ui), pre,cu1m şi 10 'ahe I ăc·a' şuri d e l a f.oste
schlitu ri .
COn'S.oI el,e b'i's erici lor de I'e mn m Ql ldewe'neşti SIÎ,n t .c i.opl ite
cu p refHe Îln re,b ra.g .eni sl uooesli,v,e , oa I·a Humereni, Dră g u ­
şeni, bi's,e d'da milcă a slohilbul l,u i de I,emn Sihl,a ' (Viîn,ăltie'r.i ,
N e:almţ), cu :� erme den Uimite Î'n pelpe,r "cap de ca'! " , ou m
s,Înt cele d e l,a Bă işeşti, Băneşti, (Sl uoealv'a ), Corni (Nea mţ),
Rusăeşti (Ba,că:u), da,r m a i a, l·e s cu cen's'Oll ,e per,echi , rea l i ­
LO,te d i n eÎt,e trei bîrne ş i ,ca r,e s e r,e gă sesc 'ş i Î,n i ·n teri'o r,
pre'cum sÎ,nt oele de la bisefi.oa d in Beiştea. Cen'sQllele 'i,n ­
teri,e are a l e bi'ser.jc i i d i n Tisa Si/vestri (Bacă'u) sînt deoe,r,a te
cu metiv,e ·a ntropomorf.e, că re>f,a .Ie ce,r'eslp unid l a exteni·er
cens.o l·e cu dec.o r.a ţie În "oap de oa 'l" . C'en's e l,e:le b i s'e rioi'I'Or
d i n Vama de Sus, Vînăterii Pietrii, Sărata (Pi,atm N eamţ)
şi d i ·n Breşteni s.Î nt deoe rale cu ne,zete, i a r oel'e a l e b i seriloi i
d i n Părteştii de Sus sînt o mate o u spi,ra, le, ce d a' u i ma g,i ­
n ea u nor dilscuri de ·cer,a m i'că s m ă,lţuită.
O atenţie deos'e bită acerd ă meşterul de,ce"a t.o,r c h ·e n a ­
ru l u i u ş i i de i'n't,ra.re, Înfrumu s·eţă ri i l,u1i ; d esene g e.ometriloe
În<1: r-·e g a.mă va r,i1ată, prefi le, f,nÎng h i i , flelri , c'O nls,tJi ·t ui·e met, i ­
vele deoer·atilve a l e a noadralment,e br biserilc.Îll.o r di n Bă­
neşti, Mănăstieara, Cumpărătura, Breşteni, Se/eneţ, (Su­
oe:a'v o), Derehei, Cerviceşti, Hifişeu- Crişan, Schit Orăşeni
(Beteşa,n i), Cie/pani, Luncani (Bacă u), Mănăstirea (wmu na
Da.g !Î ţa) ş i a ltel e .
Ineg.a l,a bi le În f,r u mUls,e ţe rămîn Î n să .a n oa d ratmen,t el e
de l a Bioazul Ardelean, cu a,ş eza rea metilve'br red Î n d cer­
,c u i ; oei de la Brăeşti, a' l ,că ru i dece r e'ste constitu it d i n ­
tr- un 10l nţ de 1 6 re,z,ete ; oei de l ,a Drăguşen i, ,de I,a Schitul
Coz/a, deoe,nait pe IiÎ\n.g ă be'g ă 'ţ i,a de rez·elte şi cu m eti,ve
fl,era le pUlrta,te ,Î n g wă de oÎte u n ş'a' rpe ; cel d e la Feră,ş ti
cu căn i,l,e de �I'ori, s·e a relle şi I'u n a . O netă .aparte, pri n
" m edennli's mu'l " s ă u , s,e degajă d i,n alnoadraimelntul u ş i,i b,i­
seriioi i Sf. N icelae d i,n Vama. E I es'te rea:11izat di:n jeouri d e
I'in-i i , fermÎ'n d pri nt,r,e ahel'e d'O' uă sfeşn i oe stihz.a,te.
U nele Iăoa şuri m ol deveneşti a u şi f.,· ume,a s·e a n c a, ::l,ra­
me.n:te d e f.eres·t"e oa cele d e l a bils erid l e d i n Corodeşti şi
Begeşti (Va s, I,u i), d eoe.rate ou v,iţă d e v,i'e ou red , cel,e de
l a Văleni (P,i'at,r,a N eamţ), decera't'e cu c rud , che.nm,e ,
"e�ete, reali Î'z.at,e ,din moHv'e g eeme't'rice, ,ce:l e cu meltj,ve
flora le de l a bi,s,erilC i le d i n O bÎrşeni ş i Puieşti (Va s l u i), pre­
cum şi oel e ou orestăt u ri ·ale bi's·e r,jdi d in Ru in eşti, pă-s-
<\/t"at',= cu 9' rijă Îln pod Ui I Jăoalş,ull,Ul i ş i pu's,e -In va l'e a're pr.in
I' l ucră ri le de res1!a u "a re Înoheiate rece'n,t.
54
www.patrimoniu.ro
o 3 4 5
66
U n ah el 'e ment oenstfUlotiv, pe co re d e:c em,t,e nul il g ă ­
seşte dem n de o' atenţi,e Sipec i allă, e,s te per,etde despă rţi ­
te r d i,ntre noa-os şi pmn'a:os. F'O nmat d i, n stîlpi cioOpliţi ce
ma roh e.a' z.ă d es:c h i d el �i l a rg i . a rc a de tratote Î n fe �me Via ­
r,i,at,e , fni,ze sou l!ptate, sa, u cu 00 g a leri.e de i'oeane veoh i,
peretele d e's, pă,rţit,e r ·eferă a dese,a a cel·e a'şi meti've d ece­
rati'v e ηntîl n i te 10 pri $lpe, an-ca,d ramente sa'u oatapete' sme.
Melrită să am inltilm oa vo'lone'als'e ne.all iză' �i per'e:ţ, i i despăr­
ţiteri ·a, i bi's'e,nilCi lor di'n Schit O răş en i, Rugineşti, Drăguşeni,
Răchiteasa, Merişor-Scerţeni, Vama �-e==su-s, Băneşti, c u
s,tilllPii cj,op'I,i ţi În t,e rs'ald ă şi a roada spriljlinirt:ă pe c'O n,so:I,e
",qap de caii " , Horednicul de Sus, ou d e'uă 9'a'I,e'n ii de i'oe'alne,
HiNşeu Crişan, Sănata Dobreni, Sişoani, Veineşti, dar m a i
presus de aloeste'a peretele despă rţi'te r decorat o u ,f l o a re
de l a lea ş i ImlQlti,ve herdlld ilc e 'a'l hi:seni!c i i d i,n B răeşti. O netă
o'Par,te o prez i n tă per,stele despă rţi't er al b i s'e rilOi i di n
Ce/acu, d ecerat cu ,a .�cade, u meraşi d e p' l iţi şi oO rnaţi cu
cu,ie de l e m n .
N aeslu l este d e$lpălrţi,t de aha r ,prin cataipetea,slm ă . B i ­
seri c i l e melld e,v en'e ş't i o u trumeO'se cata petelsme scu l p,t,ate
Î n I·em n , 'a vÎnd oa melt Î<ve de:m i,n a,nte viţ'a de 'V ie c u s,t ru ­
g u ri , fru nze de stej a r s a u Heni şi oa re Î'ncadr,e ază i.ceane
cu pictură de b u n ă c a l,itate. M erită să cităm ,oa:f::a ipetea:smo
b i s'eribi Ilu i D' mgeş de l a Putna, e, pera d i,n 1 760 a wg rawi­
I·er Anten ,ş i I,e n ; oea de l,a bi'senilc a VÎnă,torii Pietrii (PilQ<t�a
N ealmţ), ce se Slpu n,e ,c ă a f,o�t a d u'să de l,a mă.nă's,t i "eo
B1ilserioa,n i , fapt, s p re Î n tă ri r·e.a că rui a vi ne i nlseriipţi a că
I ăca'ş'U I a foOst GOn'st,ru' it pri,n sli'hnţa şi chel tluliola ,I u. i " loii
egumenuf de la $iserioani 1776" ; pe cea de la Ferăşti,
l u orată de z u:g ra vul Anas,t as'i În 1 772 ; cat'alpete,a sm a de
l a Horodnicul de Sus, rea, lli'z ·ată IÎ n 1 790 de zuglfOvi i Teader
şi M a ri ,a ; oea de l,a Derohoi, l'ulc r,a tă În 1 792, de Ana.n'ie
de l ,a S uoeal'Ja , p"ecum şi pe cea ou ,ulşid e Î mpă ră't eşti
d a ntelate de l,a hi's,e ni!c a d i n Boteşana.
Ţ'rat,a tă În codrul d esmi'eri loO r helţi l e r, deco"aţia sou lp ­
tată a O 'oes1! era oon,s'titu i·e o' 'va l:cal r,e -ad,i 'stică nedepălşită
Î,n a rhiteotu ra de l e m n a a lter prOlv i ndi relmâ neş:t i . Nu
putem IÎnsă să ,n u a m i ntim şi 'a i d m in' u na 'ba d ecoO raţ i e
'
$Iouliptată a bel ţ i l e r de l a b i senid'l e ,d e lem n d i n Măşcă­
teşti, Cerviceşti sa'u Luncani.
Î n c h'ei nld prez,e nta rea deooraţiei scu, lptate a hi se,rid' l ,or
de lemn mol,de'Jene, cea piota1tă fi i nd foa,rte m ră şi apar­
ţi nînd n um a i secol u l u i al X IX -'Iea, treb'u ie s·ă subll i'n ie:m că
În exeouta' nea ei re;gă �im pe lî.ngă metilvelle 'O rn a mentale
Întî l n ite i n Î'ntre alg a ortă româ nească şi ele m e nte sipedfice
deoer,aţiei Î n pi atră , oa "oO cniţde" s a u b�Îe' l·e ,,'În z i mţ i " .
,p·e ntru a .ne fa'oe .o i mag i,ne de a nsa:mbl,u alsu'P' ra bils e ­
ric i l e r de lem n m e, l d ove'neşti p rez.entă' m În cell,e oe urmează
zece I ă cQş,u,ri, d i n d iferi,te j u deţe a l e Meldevei , u rmînd
e rd inea cr'e n e log,iică 'a ri,d i'că,ri i I,e r.
Pe o' tew să a satu l u i Miresfăveşti ( I,a şi), de u nde se
desch ide o' p ri vel,i,ş:te asup ra vă i i ,rîu l u i M e' ldeva , i a r În
zi le'le ou cer s'e ni n , a su p ra p i s c u r i loO r celer mai ÎnaHe a le
Ceah lă1u l'ui , 's e ,a f,Iă bi·se·rioa de lem n, 0t'Î1t'erie a răze'ş i loT de
67

Fig. 65, 66, 67, 68 . Biserica din Bă/uşeni (Botoşani).

68

69 70

Fi.g. 69, 70, 7 1 , 72. Biserica din Horodnicu (Suceava).

72

71

www.patrimoniu.ro
a,ioi . Pe anoald mm en t'u l u ş i i d e intr.a re, a mp l-a's-at pe vest,
d ecora t eu ch-en 'a ' re g-e o m et rj-oe :uşor i noiz.a te, ders dfră m
oe,le d D U ă d ate i mpDrtia r n> te rd i n i,sto r i a I ă.c a ş u'lru i : ,,7043
Ghen -a rie", 1 535 a n'u l de Întî ie Înto-om i re a I ă'oa'ş' u l u i şi
"
" vă/eat 7263 ( 1 755), oÎn d m eşte ri i Sta n , M i h,a i ş i Toade,r
a d u c b i seniloi' i noutăţHe C D n ,st ruet>i ve Î,n I ·e m n a'l ,e secolu l u i
a l XVI I I - le,a , N u au mru ltă 9 ' r-e u t'ate s e pD a te co- n s:V ata că
b i seri ro a a a,vUlt i o n- i ţ i ol urn p l a,n d relptu n rg h i'u l a r, eu a bs'i d a
pDll i g D n a' I ă d e:c �o. ş o:t ă ou oi ' n o i l at u r i . ' Abs idele ,ll ate' ra l e
d reptun g hilurlra,re alu f.ost .a rd ă u'g.ate l a mr i � l o o U' 1 ve'aleu l ui a l
X VI I ' I - I ea , F'rumD'a's a declOraţie a �aţ-ade·lor m ă' rtu,r,irs,e'ş te p ri ­
cepe rea d ă ltu i ri i Î, n I,e m n a pri : m u l'u i m erş te r. D-e ars'u'P �a
tem e l iei de l e m n , d o'uă brî i e , u n UiI IÎ n �r,Î ng h i e şi a l tu'l
d in l i ni i fnÎnte, sălPa'te pe a'oee a ş i bÎ.r n ă , Î noi,nge b i se ri c a .
Un i sousH b rî u de ofo mr b u � i aldJÎlnrc săpa,t e, Î' n oD n jo-a,ră m i j -
1 0lc'ul Ilbaalş'u Iruri , ' iia , r .o ,fni ză d e ,ooni,ve, u ş'o.r i,n,ci�a:t'e , d espăr­
ţ i te p ri, n c r u c i , derc o r,ează p,a rtea s,urperi·Dra . ră a p.e reţi,l o r
a oestei.a , Tot seoorl U' lrui a l XV,I - l elQ , ,a pa rţ i n ş i oe l,e d o u ă
feră' stru id d e fo nmă s e m i:ci. rou l o r ă , tă,jote Î n spaţ,i u l ofenit
de , lăţimea un,er i s,irng'ure bÎrrn'e , m ărrgliin ilt!e ou oilQ pll ,i'tJu ri ş i
a f.l,ate pe d eoro ş u r i . T o t c e va urm a Î n prez,en1:ra rea Q oc e'stu i
ed irf id ' u d e l emn apa rţi n e a n ur l ui 1 755, P e l -atulfiO d e YO'2' st,
a fo s,t a,dă u g at un p rird v,o r desdhli 's (a stă�i Î n- c h i , s), c u stÎ I:pi
c u oane'lr u. ri şi oiopi 'irt urr i , ,cu barz'e l e deoD rat,e c u rozete,
calp irtlel,e cu om,a rmenl�a iţ ie ge'ometnilcă rşi costO,ro:a rba m ă, i'elstmirt
Oi Dpl:ită . Na,o � u, 1 este d espă rţ, jî de p r'o n'a os pri .nt' r- u n perete,
cu i n t' ră ,fHe l a ter-ar l e sem i 'c i rou' l ,a re, ior cea oenitra l ă tări,ată
Î n aroorl'a d ă ş i s,c u l ptO'tă c u p' rofir l e ş i fOozete. Dea,s'urp ra , m a i
m u lte g ri n z i d ecorat'e o u m Dt i 've g eDmetrioe sepa ră d o'u ă
rînduri d e ,iOD' a ne, , c u p i'Ctu ră o e se Î,n c a d r'e a·ză ş i ea s,e co ­
l url'u'i a, l X V H I - , I'e,a .
P ro n a 'o s u l este aroD penit cu o. bD' hă pD,I,i g o na I ă d i n �Î'ş i i
c u rbe, p revă,z ută o u ,o. c h e i ,e d e bD ltă d e:c opaită c u rlOzetă ,
boltă · retr,a' s.ă m r u l ,t rd e l a per,eţi p r i n i,n ,te nme:d i , url u n u i t,a varn
d i n g ri n z i , sprij,i ' n it l a n D rd şi s u d pe oo n s D:l e d 2'co rate Î n
" o arp d e ca l " . N'a'D su l ,e st'e aroDpe rit c u o bD ltă a s,e -rn ă n ă ­
tDa.re o a' re s e ra eDrdează o u pe.r1eţi i p ri n i'ntermedi'u,1 a pa ­
t r u fî'ş i i de co, lţ. Leg ă ,t u ra Î ntre a'oearstă b o l,tă şi a bsi d el e
l a'te ra l e , a COlperilte ou �Î' ş i i c u rbe, s,e �a'ce p rin i nt,e r m ed i U' 1
u nor s up rafeţe IÎrnd i n a te, Alta wl e,ste ,a 'c orperit ou o. bDltă
d i n f,Î'ş i i ,c u nbe, ou ch'e i'a de bD ltă o m a m e n t:a,tă , pen,e trată
p e vest cu b o lrt a n ao's u l'u i printr-o fiî.ş i -e d e bo ltă s'e m k i l'i n ­
d rkă , D ecoraţioa scul;ptată , a tît a rbD l ţirl D r .cît ş i a pe rete'l u i
d e spă rţito r, este oO' l ora.tă vi'u , a mri nti n'd u - ne pe aoeea a
b i seri'C i i d i n Brro.şte n i .
Lra 1 9 km depă rt,a re d e V' a's I Ul i , s e arf l ă s a tru l Lipovăţ,
aşezat 'pe ooa's't ele dea l u rirl or o Fă,g ăld ă u , S uceven i şi L i po ­
v ă ţ . A I ă tmi d e bilse,rjlca d e z,ird , s a t u l pă ,str'ează ş i vec h i'u l
I ă oa ş d e l emn c u hr-o m uii Sf. G he,org h e ,
În pom e lnic ul ctitIQ ri'oesc, relfălou,t d up ă ce,l v,e:c h i Î n
1 883, sîn t Î n serr i ş i 0 0 pri m i otitori Ştefa n oe i Ma re ş i s D ţ i a
s a Ma rir a . Ca ş i trad i ţio a , p o m el.nliou'l treoe c a a l d D i l e a
ctit<D r p e L up u l m a re vIQm i ,c , cor e ,a refă 'o u,t I ă oa ş'u l d i,n
LiPDVăţ l a 1 626.
Î r n f.orma actu a l ă , b i s,eri'oa din L>irpovăţ rpDaortă Î n să
a m prenta u.n D r i : m pD rta nt·e m D d iHcă r i , p rD've n' i te d e s i g ur d i n
seco l u l 'aii X VI I I -' Iea ş i p e oO l re p u te,m s ă l e at rib u i m oe,lo'r
d o i a rh i m a n d ri ţ i , A, n a,tor l,i i şi Acaeh,i,i , cu ca re se Î n ch eie
p o m e l n i 'ou l .
B i,seri'ca ,Î n făţirşe'a ză u n p l an tri lorbat c u a hs id a răsă ri ­
teană cu oi , n c i l,al1: u r i , i a r ,cel,e l'a1erail,e cu trei l at'u ri . Adă u ­
g'i rea u l teriDa,ră a albs,i ,d elm l a te ra l,e se pDate vedea d i n
s i st e m u l d e Q'coper,i roe a a cestD ra c u tava'n d r,e,pt, a 'şezat
m u. l t m a i jDs deoît o� 1 al , n a ve i .
Faţad e l ,e I ă cOlş u l u i srÎ nt d e:cDmte .cu b �Î i e Î n frînlg h' i e , i a,r
m i,n' u s'cu lel 'D r fe'restre d i s purse pe d e' o fOoş, I,i s - a'u a ,d ă u g art
În se,col'u l a l XVI I I - l ea cele patru feres,rre m Olri , di n t re ca re
dD uă pe o bsri d e le ,1'Oteonall,e, 'CIU ,alnroadram e nte ou p rDfill e
00 ş i oDlnnli' şla I ăoa1ş,ur l u i . M erită s ă a m\i'n1 ti m ş i slt'r,e a ş i n a
prel u n g ită a a oestu i'a , Î, nfu n d a tă cu biÎme d i sp u se Î n t re pte
ce se S'p rij i,n ă , pe oD n sO' l e C i D p l i,te.
Pe l atu ra d e vest este u n p r,irdvD r cme a fo s,t i n' iţi a' l
de�c h i s , .pe stî l pi cu ca'n e l ur i , a'foard e festo n a te şi o. b a l ur s ­
tradă di n bî r n e oi o pl.ite , U şa d e irnrt ra �e În l ă c a ş e'ste m a r­
cată d e u. n a nroaid ra ment d eoD'rat cu fDz,ete. ACD pe,ri'rea cu
g ri n z i o pmnaos'url,u i poa r,tă 'u rm erl e b D l ţ i i i . n i ţi a l e, se m i ­
c i lri n d r i oe, Î n n a D S , o. b o l tă din �Î'ş i i c u' rbe, a u m u c h i,i l e
i n d i'c a te de n e rvur, i În f rî n g h ie, este a şezată pe 'g rimi di s -
56
www.patrimoniu.ro
p u s e În trepte, s p r ij i n ite p e o D n so l .e ao S'emă n ă, toa r,e cerl,or
exte. r i o O're . Al ta,r u l es,te a co pe rit cu o. bDltă s'e mi cii l i n d ri,c ă'
raoD rdra:tă l'a elslt, cu oOln:tu'nud 'pereţi :l,o r, pr.irn i'nrberm -e·d i,u l a
t rei nÎş i i c U' nbe. Ceea ce oD'ns,t i rt u,i ,e o r i 'g i na, l ita tea acestei
cD n struoţii sînt p i + a şt r i i ce m a rchează a tît a bsri d el e l a te ­
ra le, c î t ş i a l,ta rul ş i ca,re sÎint iden rt id c u st'Î l ip i i pri d vD r u l ui
ş i a i perete' lru i de:spă rţiroo r d i,ntre n a DS şi pro n'aos.
O frumo a să Qatarpete a s. mă pe trei re'g i'stre, d els pă,rţite
p r,i n c h e na re c u m oti,ve flo ro l e ,ş i a nt rD pD morfe, pa,re, d u p ă
fact u r,a pilOt u r i i , g ra'� i,a l e,g ende lo,r Î n l i mlba g r,e a ,c ă, c î t ş i
p e n,t ru f'O iptu l c ă es.te o rg'a ,nirc l eg a1ă de t' rurp:u l I ă, ca'ş url u i ,
a a pa rţine p r i mei j um ătăţi a se!oo l ul uii XVI I .
Depa rte de sat, a, şewtă Î n t r - o. z o n ă d e d ea l u,ri mD I ­
C Dme, bi,serriroa de I'e m n Sf. G h e o rg h e a ră m a s s i n gm u l
m a rtD r a l v,ech i i a şeză- ri săt'e:şti d e l a Păuş,?) şti ( I o ş i ). L a
sfÎ l1ş i tv,1 s'eoollru lui a l XVHI - I ea , S{]IU Î ncep u turi oe,l u i u rm ă .t D r,
5at u l se m u tă pe I,oc u l a ot u, a l , ridi'OÎl ndu -'se În m ij loc u l să u ,.
În 1 805, b i seri'oa de z il d . D a r rl,ă 'c'a ş'u l de l emn n u este n u ­
m a i m ă,rbulri,a u nei vech i vetre de sat c i ş i a a. rh i tect u r, i i
mD Ildov,en eşti În lemn d i n s ecD I UII a l XVI I - l ea . D a tată ,Î n
m od oe rrt p rin 'i ,n s'oripţi'a , frumDoS să- pată p e L a tura d e s,ud
a I ă ca ş u l'u i , bise rica este ctito r i a di n z,i l e l ,e I ' u i Va s i l e Luip'u
VOie-VD, d , ,a l u i I e rem i a M u rg'u l eţ.
F' D n m a sa, o. navă drept'u ng h i ul a ră cu ahs i da rălsă ri ­
tean ă d ecroşată p o l i g,o na l ă cu 'c i n c i l aturi şi cu u n pr'D ­
n' a D S p D.Hg 'D n ad ('ou t r,e i l a t u ri), constitu,i e o. oD nlf i rma re
e l ocventă a vech:imiri oO'cest u i t i p de p l a n . B o l,ta p rD n a' Ds u l u,i
este a s,t ă z i că1z' u tă , d a r ea păls,t re a ză pe vest s u p ra,feţe, l e
p l'a n e p e oa re s e s'P'rij,i'nea'u oÎ n d va f,Î 'ş i i l e c u nbe a,l e bD'lţi [
i n i'ţ i a l e , s,emilOi l i nid rioe. Refăcută şi Î n na'DS Î n ·fD n m a sem i ­
ci l i n drică , aroDpe f1i'rea 'D' rig irn a l ă s e păstrea ză Î n a l ta r, CD n ­
stitu ită d i ntr-o. b D l tă semid l i nd ri c ă , retmsă l 'a nD rd ş,i s u d
pe g ri nz i c i D p lHe c u p rDfi l e ,Î'n r,etr a g e re, sug,e rÎ n d d irsp u ­
n e rea Î n trepte ş,i rooondată l a ră 's ă ri,t c u trei fî,ş i' i cu rbe.
Fă ră Î n d D i a l ă că I ă,o aŞ'u I a a v u t i,n iţiol o. boltă s e m i 'c i l i n ­
d rică ,u n, i,că pentru tDate incăp err i l e , s i stem străv·ech.i de
'O o operi re a 'I ă ' oa'ş,u l ur i de ,I'e m n .
Ceea ,ce Îţi aMoage a 't enţi'O l,a bi'seri,oa de k�m n d e l,a
Pă uşeşti, s î n t n u n um a. i p rD.pDrţ,i,irl e s a le s,a u strea 'ş i n a m u l t
prel'ung i1ă p e vest ş'i est, c i , m a,i al l e s , deco'raţ.ioa d eQ, sebită
a foO'� a de'lo,r. U n b rri u cu denho u, l i d e'cD re'a ,z ă oD rn i şa , i a r
mijil ocu l est'e Î noi,n s d e u n b rî u in t o r's a d ă ce s,e Î n olţă ,În
dreptu' l uşi i de . i n tra re, c u rozete d,j,f,e rite, b nÎ'u , ca,re am i n ­
teşt,e a ce l'alş'i el,ement d eCD f'atil v Î n p i a t ră d e l a b i serica
mă n ă s t i r i, i D ra;g>D m i rna . Pe deo ro ş ur,i , Î n dr'elpil u l prros'c omi ­
d i ei şi a d iooD,n iloD n u· l,u i , s'Î n t să,pate m i nuslc'u'l e l e ferestre
D r +g i n a l e .
I n te rio ru l calpătă fa'�mec prin peretele d e s pă rţi tolr d i n ­
t re n a D S ş i p ro n aos, Deosupra cel'D r tre, i ,i ntră,ri , g ri n z i
deoD rat'e , c u d ent,iloU'l i s'epa ră d ou ă reg i's'tre d e stÎlil pi stru n ­
j i'ţ i , dri'Slpus,e s em i : oi rc u' I 'a'r, ou co l o n ete tDrs ion'ate. Catape­
tea's m a atCt u ar l ă este adU'să de la o. a lt ă b i se6că , În secdl u l
a l XVI I I - I ..�a , . da r ea pă' strează uş i l e Î m pă-răteş,t i d e l,a cea
D rig'i n a' I ă cu p id u ră d i n secol u l a l XVI I -rl,eo ş i ou o. d eoD r'O ­
ţie Hora lă , pri n tre c a r'e floore·a de cri n , oe se regă' seşte
să pa'tă Î,n pi atră pe l eSlped,ea f u n'eraoră , aflată Î,n p rD n ao s ,
a l ui B illri u şlda , f i i,oa otiltowl uri , ră,posată Î n 1 658.
La ooa 6 �m nD nd - vest de tÎrg'uş.orlJl Pu ieşti, pe u,n d ea r
Î n a lt, l a pDa l el e c ă r u i a c u rge I i . n i şti ,t , d u pă ce a s ă p a t o
va l e adînc ă , rî u l Str.Îm b a , d6i nu i e d e s eoO' I ,; b i serica de
l em n Sf. N iicD' l ae a �DstU'l u i soh i,t' d i n s'at'u l Cetă t u i a . D e
dil m e n �i u ni mod e,ste, d aor a rmo n i o'S e' oh H'irb mte, c u � il: rea ş',i n o
m u h p rel' u rn 'g,j)tă ş i Îrnvel'i to arre de ş i,ţă , I ă .ca' ş u l Înfă ţ i ş'2 ază ur n
p l'a n d roepbu n g h i u l ,a r cu a rbsid a d e'oro ş ată pD l i'9' D n a l ă cu
o i , n o i l a t u r i . Ceea ce a tra ge a tenţia s, Î n t nu n Ulm a,i a rha i ­
cel e fe r"2' stre d e pe d o u ă d i n l a t'u r,i l e a bs'i , d e,i , u n a sem i c i r­
.c u l,arră şi a l,ta Î n fD�mă de ste'a cu pa lt ru c o l ţuri , d ar şi
fe'foest,rel,e mai m arri , a,fl ate pe naos, d e o o rate cu z'i mţi şDni şi
rozete ş i .p revă z u te c u un s i'stem d e fixa re a p i er l e i d e a,n,j ­
m a l e , oe Înllocu,i a Î'n vrem u r,i stră.veic h i g eamu l , l : ucr'at ,c u
cu i ,e d e lem n .
D eooor.a ţ i ,a s' cu Ilptată a faţadell'D r este co n s t i t u i.tă di ntr- u n
b �Î u ou d e ntioou l i l a socl u , a stă z i a'scun s Î n m arre p a rte
Î n te, n o u i a I ă , şi de un b �Î u d e D c n iţe c u parte'a s u pe rioa,ră
a s' cuţită, , să pat Ipe bÎma a d o u a de s'u s ,
P r i n t r - o. uşă ce pDa rtă e l e m ente d e fe ro n e r i·e , a m p l a ­
s a,tă p e vest, c u a'n'cad m m e n t s'c u'lrptat o u mDt,iv u l f ri n g hie:i
şi cu rozete, se i n tră În p ri dvowl Î n c h i s a l I ărca ş u l u i , odă u -
 Fig. 73, 74, 76, 79. Biserica din Ştiubarăni (Iaşi).

74

76

Fig. 75. Biserica din Trestiana (Iaşi).

Fig. 77, 78. Biserica din Golgolta (Vaslui).

79

www.patrimoniu.ro
 O . 4 6 (l ' 1�
' __���___L-�__��__��I
�L
Fig. 80, 8 1 . Biserica din Pagleţi (Bacău), plan şi secţiune longitudinală.
g i re, se pa,re di n sec-chil a' l XVI I I -,Iea . T,a 'Van u l d rept a l
.ac-astu ia O're g.ri nid a d i n mij' lO'c ornarm e. notată cu r.o zete ş i
m oHv,e geometrice scu ll Ptate ş i �i, u co l.o �at,e . O Însem n a re,
so,i'să ou vopsea nea g ră , a mi,n,teşte u n ele l uorălri fă -c ute În
pa rtea de vest a rIăca'ş'u l u i : "Să se ştie de cÎnd s-au pod it
clopotniţa şi s - a u făcu t treptile fiind egumen ermonah
G h edeon Nemţean.ul ot Porov leat 7259 ( 1 75 1 ), eu Vasile
Docan am scris". Pri ntr-.o i n tra. re m a'rcată de un ·a ncad ra ­
ment şi m a i bog at derc ora.t şi cu pra g u l ci.opl.it În tr·e pte
se pă tnu nrde In na v.ă . P r.o n a.o s u l este despă rţit de naos
printr--a 9 ni ndă pe cono sol le. EX'ceptÎnd a oo rpe'ri rea refă cută
a a,lta,ru l'uri , cu tava'n d rept, ce l,e l'a l te d o u ă Î ncăperi slÎ nt
p revăzute cu cîte o bo l,tă sem idl i n'drică retro'să de la
perevi pri n s 'l!praf,eţ'e Î. nlal i n ate.
Lă'c aşul de l,a Cetă�u i 'a con servă una d i,ntre ,cel e m a i
va l o roase ca, tOlpetesm e m o . ldoven eşti d i n vea:o u l a l XV III - lea,
s c u lrptată În lemn, cu pi ,ctu,ră de bu,nă factur ă , În.c a d rată
În n işe, pe d.ouă reg, i stre de l,i m i tate prin che'n a' re f l o ra l e
şi cu decomţi.e În g'ilPs. P, reţioasă prin carl i·tat,ea e,i a rtisti că,
ca't alpeteaSima prez.i ntă i mporta nţă şi pr,i n f,a rptu l că ea
d a tează bi'serilc a de lemn de l a Cetăţu'i'a pe.ntr.u co re a
fost ex·ecutată . Pe i'c.oaln a ,d i n mij'l ocull .reg. i st' r'uII'ui do i , repre­
zentÎmd oa pu l pe g i u ,l'g'iu aii ,l u i IISIUS Hni'sltols , se tOitteşrte "godu
bojiiu 1 670 meseţa iuni.a dna 20" (anul do m nlu lu i 1 670 I· u n .a
i u n i e zl i u a 20). An.u l 1 670 reprezi ntă, cu ce rtit udi ne, da'ta
term i n ă,rili sch Hlu llu i de l emn de d e,a wpr'a vă i i St'nÎ m be i .
La m a r'9i ne de sat, l a Î nceput d e c.o d ru , e' s,te a'ş ezată
biserica cu h ra mu l Sf-ţii Voievoz ,i d in Bă/uşenl i (lBotoşaln i).
O mod estă co n'stnucvie de p l a n t,ri l.obat cu p ro n a.o s po oii.g o­
n all , acoper.ită c u Şii ţă , Îţi at.rag.e atenţi'a p ri n a l b u, l im a­
c u l ,at al pereţilo'r să i tenlc u i ţ i . Să nu pătru nde m În I ă'caş
Î n a i nte de a ad m i'ra a'n c-ad ramentu l uşii de i n tm re s,cl!l ptat
'c u fI.o ri ş'i proQlf i le pe m oHvu l ooniţei şi de a des' l uşri din
s l ova vremi i că a f,ost Î n ălltat În vă'l eatJu l 721 8 ( 1 7 1 0), de
j u pÎn u l l-an Ha lşotă .
Bolţi,le di n pro'naos, na.o·s şi all,ta r s,Î nt pe pl,a n ,p ol ig.on,a ,1
d i n f.îşi.i cunbe. Much.ili le sÎlnt i n,d icate d e n e rv u ri scullptat·e
ce se adună În oÎte o mi,n u n ată ch eie de bo ltă. Di n c-a,t a ­
petea·s m ă se pă's't r,e,a ză d o u ă g.rimzi d e'c ul pa'te cu a rcatu �i
proHl'a,te ou mot,i ,ve g,e Olm elt!rilce. Abs.id iollele s'Îlnt m a'�cate pe
pe,reţi i l-a n' g'itudi n a'I,i ali n a,os,u l ui .prin amade festoonate.
P rosco m i d i a es·te prevăz·ută cu două po,l ido a r,e d ec.o rate.
Sl'ugeru l Ha'şotă şi-a ·a l,e's olÎiCi I·oc-ul de veci , pi atro I· u i fune­
ra ră , frumo's soullptQltă În pi'atră , a'HIÎnld u -' se Î,n pwnaos.
După c e Ipa r'c u rg'i satu, 1 Horodnieu/ de Jos (Suc-e alv a), cu
gospodă niri l ,e de t i p u l cals'e l.or ou oc.o l , a j u n g i Î,n ma,rg i n ea
de no,rd a a·ce's'turi'a , I·a bi:s·e rÎICa I m ăllta r.eo Sfi, ntei C rud s,a u
Că l ugă ri,ţ·a , oUlm .o d en umes'c l o'c- ailn ÎiC,i i . P. e s ub dOlPotn iţa ,
pe două n'i'v.e l'e, pătru,n z,i În I·i,va,dra Î nc-h isă ou o imcrintă d e
l e m n . B i serilca te Î ntÎmpi nă o u prOlporţi ill e e.i a'n mom,ioase ş i
a coperişul prel u n g,it .pe că pri'o ri oiorpl ,iţ i . Lăca'şu l , ri dÎiC'at
În 1 7 1 7, a pre l u a t p l 'a n u l bri's,e rid,i ve'ch ilu l u i s'ohit, d istru s de
tăta ri : o n aivă d rept u nr g.h i,u'loră cu arbs'ida decroşată po l i ­
g o n a l , acoperită c u o bo l tă semidl llinld rilc ă u n'ilCă , rac o nda tă
l a est şi v,e st ou flÎ, ş,i i ounbe. Cee·a c-e ,i mpres'ione.ază : 1'1 mod
deosebit ,lla arc-e st I ă'ca'ş est'e de.c o raţ'i'a s,c ulliptată a exteri'o ­
ru l u i . An cad namen1'ull u ş i'i d e i nltifla re, a,f,l ată pe l aturr,a de
58
www.patrimoniu.ro
su ,d , es't'e d eoolr.at cu motÎove geolffi<e t"i,ce ş i rozete bogat
o nnamen�ate. Un fr,u mos bnÎu Î n tO' rsaldă Î n ci n ge biserjlc'a ,
,i a r ,pa.ntea supe.ri.oa r,ă a pereţi' !.Qlr e,st,e d ecorată cu ocn iţe
cu oolonete tors·i' on'Olt·e . M oti.v ul oonlile, lor la corn i şe ÎI reg ă ­
s i m ş,i la allte !ă.o a ş u,ri de l e m n . Ceea c e m enită s ă s u hl i ­
n iem este rOlptUiI c ă aceste I ăca'ş u ri sÎlnt, În 9'e.n e'ml , bise­
rici de sch it, ceea ce me face să credem că a palriţi'a IOlo es­
tor el,e mente, speoi filce bi's'eriroi, l o r de zid , se datora că, I'ugă ­
ri l o r meşteri v,e n i�i ,de la m ă n ă s,t i ri ş'i care red a u În le mn
m otive cumoslourt:e În a ş·e ză ril le ,I OIr mo m',a h o le . Ci,tă m .Îm a,oest
s,em bi' serroa de lem n a sch i1'u l ui Goşmani ( N ea mţ), con­
s1,r.Ulită la 'ÎIn!oelpu,t U' 1 s·e oo l UllrU i laii XV I I I -'Iea , bils'e ri'oa de I,e mn
Sf. N i colae a fost,u:l ui schit StrÎmba, ri,d i 'oată de căII, ug ă "i
d e la m ă n ălst·i reo Neamţ etc.
La �m 20 a, l şoselei s.pre Vasl u i , u n dmm de ţa ră po r­
neş,te l'a s·tJÎngra şi d upă ce se pa �c u ng 6-7 km cu peisaj
,continu u de dea l u ri ş'i vă.i, se aj un g e În s·a tu l Ştioborăni,
s,ituat pe oOOlsta dea h Jl uli cu aoel'aşi nu me. La ,ilnt.ra.rea În
sat o i n'c i ntă Înoh i de oitmiti·rurl. Ai.ci a f.O'5t şi bi' se"i oa de
l e mm oo n stru, ită În m ij'l o c u l unei păd u ri secu l l a·re, astăzi d i s­
pă rută , ·a că r,ei ex,i'stenţă este d ovedită prin masi,v·itatea pie­
se/loD r de , lemn ale I.ă'oa,şu l u i . i n u nm a cutre m u r u l u i d i n
1 940 ş i a un ei a'llu necă ni de tere n , bi serica a f.ost m utată
i n l ocu·1 actua'l , de meş.t enu' l G h ,eolng h e B oda ie d i n I'a ş'i .
Lă'c alşul prezintă u n pio n trilldbat, cu albs i dele polig'o­
na'le (ou oi noi lo,t uri) şi pro naos po l,i 'gono l . La ex,te ri.or, o
bÎr.nă ma's,ilvă, de'c o r,ată cu mo,tive g eo met"ioce, i m itlÎ n d b rîu l
d e că'rălmirdă Î n z imţi, m a nche'a ză sod u,l , u n bnÎu În frî n g h ie
pet"ece m ij, llo ou l Iăcaş,ull u i , iim pe bîrna ,a doua d e surs
sînt săpate ocn i,ţe Î,n aloo+ ald ă dUlbl ă . T rei fere:s tre, cu a nca ­
dnam enlte ma'Sli,v,e , oio:pl,irte cu mOlti,ve g·e om e1lnÎlCe şi roz,ete
s pores·c fa nmeou' l fa,ţa delo r.
Pe l atum de s'uld ,a f,o·s,t ald bugot, În 1 94 1 , un pri,d ­
vor des'oh i s (la zi Î,nchli, s ou geolffi uri) , car,e reSipeotă deco­
naţila 'n .a w�lj , a·Sttfe' l ÎlnlClÎlt .oell nre alv, iZîalt lalne ,nevo i,e d e m ullltă
penSipiloalOÎI1' alt e ,pemltJ nu 'a miu - Ii a,colnda v:e'chl imea .b i ·s,e ni'CiÎ'i .
6ste Iluronait de · un meŞlter diln Slait , !rcjng1u Ma. rclrarre, de.s ­
oenldenlt aii fa rm Îli-iei ctirtolr,u hJi , Îm's'ori, i .ndu -'ş i ş i el , a srt­
f,el , n umele, d Ulpă m ali m'ulrt de do u ă sec1d le, Î n I·e m ­
n u l bi'ser.idi di,n ŞlH o bo ră:n i . .Gt.i lt,o ru' l Î I cunoaştem d esci­
frÎ nrd i nlsoriipţi'a ,săpată pe ma: sli'vUI! ·anoadr.a ment bogat
sculptat cu che n a re d i n f.nÎn:g hi i ş i I,i n i i frînte, d i spu's e pe
,l u n9' i m e ş!i Iătilffie ş i ,f numo'als e rmete : .. Această sfîntă bise­
rică au făcut G rigoraş Mardare c/ucerul, În zilele lumina­
tului domn Mihai Ion Racoviţă voievod cu ajutorul lui
D umnezeu şi În veacul Mării Sale În leat 7234" ( 1 726).
l. nte.r·io,rul Iălcolş ull u i se rem alrcă prin ,pe .ret,e l e despă,rţi ­
tor, fo rmat di n patnu stÎ' llPi bog.at ci'olPllliţi, şi o g' r,i,n, d ă de:oo­
rată, d a.r ma i all,es p ri n d i!băda exero u.tă.r, i i bo'l�i' l o'r. P ro ­
nuo,s ur l ş i nalos u.1 ,s'Îmrt aloOipenilte cu loÎte 10 bol tă pe piilain
po'l·i g o n all , din fî. şii c u,nbe, cu nenvu "i d eciQlrate Î.n kÎ nghie
oe ,se u n'e'sc Într-o cheie d e boltă Î,n f.onmă de roz·e tă , c u
e l emen'1:,e deoo nat,ive g'eo m etni'c e. Rooondarea Între bolţi l e
poHlg on a'l e şi per,e te s e fa'ce p ri n i nlt enmedilu l u n'o r g ri m zi
c u feţe o b l i ce, t ratate Î n trepte, ca şi Înfundătu ra ,sllreşi n i i
s p r.ij,i n ite pe con so' l,e OÎ'OIpHte Î n ...oal p d e oar. AbrS' i,detle I,ate­
,
mie StÎlnt m a;noat,e pe perete p r i n .oÎrte un a rc deoora,t În fnÎ n -
 ghie şi sînt acoperite cu cîte o bo ltă d i n fîş'i,i c u �be c u
much i i l e d ecowte Î n fnÎ n' 9 hie ş i retrase d e Il o perete Plri·n
grli.nzli d i s puse În tlrepte. A l lta riu I a re o boltă s e m idl i nd r.ic ă ,
mcordată p e es't cu fî. ş, i i cU'l'\be c u n'e rv u r i În frîn g h ie . S u pr,a ­
faţa tava n ull u i , ,d i ntre pereţi şli bo ltă , este rea, l i z<ată d i'n
g r,inzi În trepte s'U'sţ.ilnute de co n s o l e , s, im H a re ca fo rm e şli
�eta,j .j i soulptu rlal l,e cu cele d i n naos şi pron'alo' s . Î n a n s a m ­
bll' u l ,s ă'u , bi ,s,erilOa de I'emn di'n Ştilo boră , nli , oOln s,t itu, i e u n
va l'o ros exemlPl,OIr o'I olrh,i lueouu, r i i 'pOlp u l,a:ne Îln l e m n d· i,n ţi n u ­
l: u rHe de m ij'l oc a l e Moldove i .
Satu l Trestiana ( I,a ş,i ) este aşezat p e valleo prkÎu l u i d e
l a cor e ş'i -'a l u at n um el e , şi ca re s e va rsă Î n Va's l u ieţ.
Locuitori,i săi a'u fost ră zeş·i , Î n<rudiţi c u oe,i d i n Pooeaca .
Ră .z.elşi,i di n T,re'S'N 'OIna slÎ nt ctitori i I ă'ClQIşullu i de l e m n r i dkat
În sa,t l a m ij lo'cu l ve'O'c uti u i 0,1 X V I I I - l e a . De di mem i u, n i m o ­
':':HE I f". BOLrA PR.O N A O S : H e t e. eOL-TA ALTAR...
deste, b i slelrica d e l e m n c u h mm u l Tă ierera Ca p ull u i Sf. I o a n
Boteză,to rUiI poate f i soootită , ch,i 'a r s u b Î m b răcă m i nte,a d e
s'CÎ n d u r,i vops ită Î'n a' l r ba' stru , c a o bilj uterie a a rhitect u ri·i
i.n I,e m n di n j udeţ ul l oş i . Cu pr<oporţilill. e de o ra ră a'rm o n ie , Fig. 82. Biserica din Pog/eţi (Bacău).
lăca ş u l a, re o În<v.e l ito a r� de ş i ţă pe oo ntu ru l pe reti l o r, c u
Î, ndU' loi r'e d e parn ltă ISlprre malrg irn. i , s,t·nela,ş i,nla prel'u ng,ită semi ­
Înfundată ou o bî rnă deoorată cu patru rJ ndu r.i de oi o p l,i ­ a lta r cu m ot i ve f l o ra le, i a r cel d e pe l a t u ra d e n o rd
turi pe mOlti,v u l ro mb u l u i , ceea ce m ă.reşte fa r m ec url faţa ­ c u c i o p l it u ri i d en tice cel o r de la Î n f u n d ă t u ra strea ş i n i i . Pe
del,or. l a t u ra de vest este a m p l a sa t u n p r i d vo r, cu stî l p i i s c u l ptaţi
,Îlna ilnte de a d e, s'Cr,ie i n teriorul I ă·calş'u I, u i să cit'im i nscr·i p ­ Î n t r - o s u p ra p u n e re d e forme g e o m etrice, s p ri j i n iţi pe o
ţ i a să pată pe g ri nda perete/l ui d e!>pă rţito f, de.a s u p r,a itntră ­ ba ' l uls tr·a d ă , c u a rcal d e fe,ston'a te şi ooso roa b a deoo ra tă
ri,i oentra, l e , deoora ,t ă cu p rofill e ş·i e l e m e n'te d eco rati,ve pe mro1jilVlu. 1 b,nÎlu /lu.i mled iialn . P,e anoard ra men:tuii 'U ŞIi i de
g·e ometrke oa şi cele l a te ra l e : " S iea ţercov sătvori v dni, i ntra re Î n p ro n a o s , o rn a t cu motivele f l o ra l e şi g e o m etrice
Ion ' Nico/ai vodă. (,Ace,a' slt ă bi serică s-a să'vÎnş,it Î n zille,l e a'le fal�c;Jtdelo r, eSlt'e s ărpaltă i'st.o'nila IO lPida ră o I ă ca'şul,u i , " leat
I y l 11O,n N ilcoila·i vo' d ă ) . A făcut răzeoşi această sfîntă bise­ 7282 " ( 1 774). La GOllgodiita ÎnltHnrim ulna dinltne oelle ma i ,�ru ­
rică vleat 7252 " ( 1 744). I n'slonilP�i a repnezi ntă nu n um a i m o ­ m o a s e rea l i ză ri d e p e rete despă rţi to r. P a t r u stî l p i m a S I V I ,
men tu l d e apu n e re 'O I /oimbi ' i s' IIO've ş i d e statQlnnkire a l i m bi i deco raţi c u p rofi l e , m a rc h e a ză i ntră ri l e , dea s u p ra că rora
române, d a r ş.i m ă, r'tu r i'a elocv.e ntă a u n ei ctito r i i ră zălş.e ş.t i . este un brîu geo metric. La p a rtea s u peri o a ră s'e a f l ă o
r P ro'n'a ols u l este acoperit cu do u ă bOll ţi di n nÎ'ş,i i curbe pe fri ză d e c o l o n ete c u a rcatu ri tri l obate. F o r m e l e c o l o n etel o r
plan octog o n a l , a ş e,z ate Itra, n Slve nsa- l , cu n e rvur,i apa rente, ş i a rc a d e lo r, p r i n bogăţia s u p rafeţel o r c u rbe ş i a l i n i i / o r
sc.u l p t:ate pe moti v u l tr, i u nl g h i Uil u i şl i ·care cO'nlVerg Î ntr-o s i n uo a se, refl ectă infl u e nţa b a rocă . Aco p e r ilrea inte rioa ră
c h 'e ie de bO' ltă . C h e i a bOl lţ'i i d i n sllÎng.a es·te n e, deoo ra,tă , a s c h i t lJl u i s - a b u c u r·a t şi ea d e a te nţi'a m e.şteri'l o r În l e m n .
i a r oea d i n dr·eo 'P-ta reprez<i ntă a' cvi'l ' a bi<cefa l ă cu cruoea C e l e trei Î n că pe r i a u cîte o bo ltă d i n fÎ ş i i c u rbe p e p l a n
la m ij'l·oc. Reg ă s,i m Îln a lc eO'stă repreze nta r,e i d eela poll,iti'că pal i g o n a l . L a pirolnaos ş i ,nra o s , Î n:llre bo l ţi ş i pereţi sînt
a I'ui N i c.ol,aoe M .a.v r,o.coQ1nd at, vo·i evod ca r' e a do m n irt ş'i Î' n fÎş i i d e tava n ca setate ca ş i f u n d ă tu ra strea ş i n e i . C o n s o l e l e
Ta ra Româ,ne'a s'că ş i a că" u i tenld i .nţă d e u ni'tate p ol.itică ce s u sţ i n ca setel e p r o n a os u l u i a u f o r m e d e i nf,l u e nţă
a cel o r do u ă p r i n c i p a te se po.a.te d educe ş'i d'i n ηntocmi ­ balro,că . N erv u ril l'e oe marrlchează f,Î ş i ill.e , o urbe a'l ,e bQllţi lo. ,
rea , d i n pow nca s'a , a c ro n id' llO r pa ra'l 'e, l e a oel o r do u ă ţă,r.i din p ro n a o s şi naos sînt bogat d eco ra te În f rî n g h i e şi
ro m â n e. G r,i n z<ill,e ce fa'c l e g ă t u ra Î nur·e pe r.eţi şi bolţii , oa e l e m e n te g e o m etrice .
ş i ce·a oa.re I·e d e' s ip a,rte, sÎlnt de·oo'rot·e c u m u'lte rÎln d u ri de Lă' sI ηnrd Îln drealpta ,ş'o,so ea Uia Is p re Adj ud , dnu m u'l fo ",es,t i,e·r n e
cio:ploituri , ii d e nrt: i oe celo,r d e l a o o r n iişe. N:a o's u l este a'c ope­
po.a rtă call e Ilu n g ă pr·irn �rumoO'sa pă rd u �e a Pog /eţului.
r.it als em ă n ă to r, Î. n să n u m a i 'C u o s i,n g u ră b o l tă . N e·nv, uri 'l e
D i n t r - o d a tă , În vale, se iveşte satul cu c ă s uţe l e a l be ,
c i .or pl ite conver.g spre o c h e ile d e bQlI tă , d e �ormă d reptu n ­
a sc u n se p r i n b og a tu l po met. Să c o b o rîm s p re a cerceta
g h'i ul l a ră , d eoo rată c u moti 've g,eo m etriloe. Ace,e a lş i boltitre
se Î n tî l neşte şi la a l ta'r. Cee,a ce m erită să s e m n a, I ă m es'te fru m o s u l l ă ca ş a l satu l ui Pog leţ b i se r i ca de lemn Sf- ţ i i
fapt u l că p ro s'o om i di,a şi ,d io oo n i co n u i a u pa,rtea slu peri,oalră Aposto l i . Pe o g r i n d ă exte r i o a ra descifră m că l ă ca ş u l a
d eo o ra tă d u pă s i st,em u l i ntră r i l o r d intre n a o s şi p ro n a·o s . fost c o n s t r u i t În ain u l 1 828. De p l a n tri l o bat, cu a bs i d e l e
C a·t a peteo s m a b i 's eri'cj.i d i n Treistioa n a es'te o p era d i,n 1 8 1 9 poligona le, l ă ca ş u l şi-a pă strat p e reţi i a p a re n ţi , putînd
a I,u i "Timoftii zugravu". a stfel să a d m i ră m Î n v o i e fru m o a se l e Î m b i n ă ri Î n s i ste m u l
Îm b ră IG: ă mi nttea d e s'OÎnd u ri a'lba' str'e a' s·c u n d e des,j 'g u r ş i "coar d ă d e rî n d u n i c ă " , ce l e d o u ă b rî i e Î n frî n g h i e ce Î n c i n g
a lt e .e l e m e n,te d ecolra1tiIVe ,f,ru m o s luonate. mijlocul I ă ca ş u l u i ş i socl u l , ( i n s oţit a i c i d e u n a l t u l fes ­
B.iserica de l emn a ro stu:l,u i schit Go/gofta este alş e­ t o n a t) p rec u m şi a n ca d ra mentele s i m pl e a l e ferestre l o r
zotă pe 'u n dÎmb ,p/oirn de owoi mi ci , a'llbe, ÎlnlOQln�urat d i'n t.oaibe c e l e s u g e re a z ă p e c e l e d i n p i a t ră . P rintr- u n p r i d v o r d e s ­
pă rţi l e de co l i n e şi dea l u ri . S a t u l n u a l ua t n a ştere d ecît c h i s c u a rc a d e pătru n z i Î n l ă c a ş , d u pă c e m a i Î n tî i te - a i
d u pă sec u l a r i za rea a ve r i l o r m ă n ă st i reşti ( 1 863), din noii o p rit Î n faţa a n cad ra m e n t u l u i uşii de i ntra re , din bîrne
Î mproprieltălr, i� i , pe te r,en'u rid'e s'c h i ,t u,l,u i . m a s i ve şi c i o p l i t c u ro m b u ri . C e e a ce Î ţ i atrage p r i v i ri l e
Lăaa,ş u l fOlsltu, l'uli 'Slohril1:, .a'tÎrt: d e i ,�oll,alt de a,ş,e zălnill e să,teş,ti Îln de cum t reci p ra g u l I ă ca ş u l u i sînt u ri a ş i i stî l p i fru m o ş i
m o m ent u l Î1n ăllţălri i sl a l l,e, ,o p ălSiI!nalt �tră 'v eche,a fonmă oQ I ă,oa ­ s c u l ptaţi a i perete l u i d e s pă rţitor. Rea l i za rea tava n e l o r n e
ş u l u i a nteri o r, d e p l a n d reptung h i u l a r cu a b s i d a d ec ro şa tă fa rmecă . Cel e t re i Î n că peri s î n t a co perite c u bolţi p e p l a n
poligonală cu cinci l a t u ri . T u r/ e l e fa l se , de pe p ro n a os , po l i g o n a l din fÎ ş i i c u rbe. N ervu rH e bolţi i n a os u l u i şi a
n a o s ş i a lta r, a pa rţ i n secol u l u i a l X IX - l e a , pro ba b i l re pa ­ p ro n a o s u l u i sÎln t Î n frî n g h i e , c e l e a le a lta ru l u i sînt s i m p l e ,
raţi i le făc ute Iăoa ş u l u i de e ro m o n a h u l \/ e n i a m i n , n ume toate porn i n d Î n s ă d i n f r u m o a se c h e i d e b o l tă , d e fo r m ă
săpat În 1 830, i a n u a ri e 5, pe o b î r n ă exte ri o a ră de pe c i rc u la ră c u m a rg i,n i Î n frî n g h i e ş i m o t i v f l o ra l Î n p ro n a o s
l a tu ra d e n o rd , ş i ca re se reÎn tÎ l ne şte Î n p o me l n i c u l ctito ­ şi a lta r, d e fo r m ă d reptu n g h i u l a ră şi mai bogat deco­
ricesc. B rî u l med i a n al bisericii e ste d ecorat c u m otive rată cea a n a os u l u i . B i se r i c a d e l a Pog- I eţ e ste Î n resta u ­
g e o m et r i ce , iar la pa rtea s u peri o a ră a pereţ i l o r reg ă s i m ra re. S e v a p u ne Î n va l o a re u n fru m o s m o n u m e n t a l a rtei
ooniţele Î n a co l a d ă d u b l ă , p e ca re l e - a m văwt l a b i s e ri oa m o l d oven e şt i Î n l e mn d i n al X IX - le a veac.
d e l e m n d i n Şti o b o ră n i . I n f u n d ă t u ra strea ş i n e i este rea l i ­ C u rea l e ca l i tă ţ i a rti' st i ce ş i fru m o s Î nc a d rate Î n pei­
zată Î n c a s ete, d ec o ra te p e s u d , vest ş i est c u c i o p l i t u r i s a j u l M o l d ov e i , b i se r i c i l e de l e m n Î n t regesc fa rmecu l aces­
'd e l i n i i f rînte. B i se r i c a d i n G Ollgofta a re f r u m oa s e c h e n a re tor m el e a g uri bogate În i s,t orie, tradiţ i i ş i m ă rt u ri i a rt i s ­
de ferestre, d ecorate, cel e d o u ă d e pe s u d şi cel d e l a t i ce a l e popo ru l u i n o st r u .

59

www.patrimoniu.ro
------
PROBLEME ' PRIVI ND ARHITECTURA M OLDOVEI Ş I A ŢĂRII ROMÂNEŞTI
D I N SECOLU L AL X I V . LEA·
V I RG l t VATĂ Ş I A N U
I n ce.le ce u r m eGză d o resc să fac cÎtevG o b s e rvaţi i şi
să a d uc oÎ 't eva pr'ec i ză ri Î n l eg ă t u ră c u două m o n u ­
m e nte d e a rh itect u ră , a m be l e p rezentî n d ca z u ri exce pţi o ­
n a l e şi i z o l a te.
P ri m u l m o n u m e n, t a ,s u pra că r u i a a m să m ă opr'e's'c e,ste
b i se r i ca Sf. N i c o l a e d i n Rădă u ţ i . P a rtea vec h e a c l ă d i r i i
se co m p u n e d i,n pronoos ş i n a o s (fi g . 1 - 3), fi ecare d i n
a c este Încă peri fi i n d Î m p ă rţită p r i n stî l p i Î n trei n a ve , a c o ­
pe rite c u bo lţi sem ici,l i n d rk'e u şor f rînte. La f e l s î n t fr'Înte
şi toate a rc u ri l e, a rc u l tri u mfa l . ca şi a rc a d e l e l atera l e
d i n n ao s ş i p ro n a o s . Î n n a v'a centrall ă , bo lţi,le - pwevă z ute
şi cu d u b l o u ri - s î n t a şezate pe d i recţ i a a x e i pri n c i p a l e ,
i a r Î n n avele l a tera l e pe d i recţ i a a xe l o r tw n svers a l e. D e a ­
s u p ra c o l a te ra l i l e r d i n n a es se g ă sesc m i c i Î n că peri ( .. ta i ­
n iţe"), p revă z ute c u bolţi se m i ci l i n d rice pe a x a l o n g it u d i ­
n a l ă , deci p a r a l e l e c u b o l ta n avei centra l e , m e n i te s ă n e u ­
tralizeze Î m pi ngerile l aterale a l e a cesteia d i n u r m ă . Acest
s i stem de b o l ţ i este specific şi h etă rÎto r pentru e x p l i ca rea
p ro ve n i enţei t i p o l o g ice a c l ă d i ri i . M a i p uţi n c a racte r i st i c
e s a'ncrt:u'alru!l. Forma,t d in tr-o Îln c ălp e re dreptung h ilu lla:ră - a co­
perită ş i e a c u o b o l tă s e m i c i l i nd rică u ş o r frîntă - d e ca re
se l ea g ă nemi j l 'odt o Ob5,i d ă S1emliloi' flaullla,ră, ,a oopelr,iltă ou o
sem ica l otă . P r,i v i tă d in i n te r i o r, b i se r i'c a d i n R ă ,d ă uţi este
o ba s ill i că , l i p s ită i n s ă de ferestre la n av,a centra l ă ; d i n
extell'1io'r e,a G pa re aa o b i serilcă - ha, I ă ( ,a dkă a u no",e
e g a l de Î n a lte), cu a c o peri ş u n ita r.
E l e m e n tele d e decor pl'O St i c (p ietră r i a de la p o rta l u r i ş i
fe restre) a p a rţ i n - ca ş i exo n a rtex u l - periea d e i l u i A l e ­
xa,n d ru Lă p u ş n e a n u ş i p r i n u rm a re n u d ep u n m ă r,tu ri e c u
p ri v i re l a o r i g i n e a t i p o l og i că a c l ă d i r i i .
i n l e g ă t u ră c u p ro b l e m a a cestei o r i g i n i , Pa u l H e n ry 1
a a v u t m e r i t u l să a t r a g ă ate n ţ i a a s u p ra ca racte r u l u i s p e ­
c i f i c c i sterc i a n a l n ave l o r şi a l s i ste m e l o r d e b o l ti re, refe­
ri n d u - se la struct u ra rea l i zată i n B u rg u n d i a (ti p u l d e n u m it
C l a i rvea u x I I) , pă,s ilrată l,a b i,serioa d i n F o nte n a y ( 1 1 47).
Se pune Î n s ă Î n t re b a rea - ră m a s ă fă ră ră s p u n s - c î n d
ş i pe ce ca l e a p u t ut a j u n g e a cest s i stem c o n structiv Î n
M o l d ova ? I n p ri v i n ţa a cea sta se p o t face Î n p rezent
u rm ă to a re l e c o n stată ri : t i p u l C l a i rvea ux II a pa re În E lveţ i a 2
l a b i se r i c i l e m ă n ă sti r i l o r ci sterc i e n e d i n B o n m o n t (pe l a
1 1 50, f i g . 5) ş,i H a,utrive (.î n d o c um e nte se p o m e n eşte a i ci
o " ecclesia constructa " in 1 1 62). B i s e ri'c a d i n B o .n mo n t p re­
z i n tă şi p a rt i c u l a ri1ate'a că t u strele n a ve .l e .p o a,rtă un a co­
p e r i ş u n i c, i n două a pe , l a fel c u cel d i n Ră d ă uţ i . I n
A u s t r i a , m o d e l u l d e l a Fonte n a y a fost i m itat Î n b i s e r i c a
c i st e rc i a n ă d i n V i ktri n g ( 1 1 32- 1 202). Acea stă struct u ră s'e
reg ă seşte i n c o n ti n u a re Î n d ife rite d i stri cte a u striece, s e m -
. n a l ate fi i n d b i s e r i c i l e d i n K ra n i c h be r g , Rem s , De utsch - G rif­
fen , Schwa n be rg , Ede· l �ah ro't t, P i ber, KOl m mern ş i , 1'a b i ,s'e­
rica pa roh i a lă c o n s i de ra tă ro m a n i c - ti r z i e (deci că t re m ij ­
l o c u l seco l u l u i a l X I I I - lea) d i n Th u n a u3. D a r d e s p re ră s p i n ­
d i rea a c e s t u i t i p m a i d e p a rte s p re ră s ă r i t n u a ve m , l a o r a
a ot u o l ă , .n i,ci o aUln'oş,t j,nţă . B,i ls erilc i ' l e ord i . niU'llu,i C Îl5>te rci a n
c unos,o u te d'in U n goa'fli'a 4 ( Beilla ' P6,t�ailva) ş i Tlratn s a VOln, i,a5
• Comunicare p re z en ta tă În şed i n ţa d i ,n 1 0 decembrie 1 97 1 a Sec­
ţiei a X I I I-a a Ac,ademiei R. S. România. O varia ntă În l i mba germană
o a c,e s,bu,i bex,t va a pă,re.a i n " R,evlle Rlouma ,ine d'H<il;lto,i re de l'A,rt" .
1 Pa ul Henry, Les eglises de la Moldavil:: du Nord des origines a
la lin du XVI-e siecle, Pa ris, 1 930, p. 42.
2 Joseph Gantner, Kunstgeschichte der Schweiz, I I . Die gotische
Kunst, F r a u e nf e l d , 1 947, p. 1 6, 24-27.
3 R,ichard K u rt D,o n i n , lur Kunstgeschichte Osterreichs, Wien, 1 951 ,
p. 1 1 7-1 1 8.
4 Virg i l Vătă ş i a n u , Arhitectura şi sculptura romanică În Panonia
medievală, Bucureşti, 1 966, p. 97 şi urm. (cu bi b l i o g raf,i e) .
5 Virg i l Vătă şianu, Istoria arIei leudale În ţările române, 1, B u c u ­
reşti, 1 959, p . 9 9 şi urm. ; i d e m , Î n Istoria arlelor plastice Î n Romănia,
1, B u c u reşti, 1 968, p. 1 31 -1 32 ; Entz Geza, Le chanlier cistercien de
Kerk (Orţa) . "Acta h i stori'ae a,rtium Aca,demi,a e Scient. H u n g . " , IX
www.patrimoniu.ro
N OTE ------
----,.----
(CÎrţa), ca şi cele d i' n P o l o n i a 6, m u l t m a i n u m e ro a se, se
d e o s e besc p r i n s i steme d e belti re m a i evo l u a te, derivate
d i n v a r i a n te l e ci sterc i e n e d e n u m ite P o n t i g n y I I I şi C i ­
tea ux 1 1 17.
Lă s î n d la o p a rte e l e m e n t e l e p ro p r i i c u l t u l u i ortodox
( s a n ctu a r u l s e m i c i rc u l a r, sepa ra rea pron a o s u l u i d e n a os),
pe ca re le va fi i n tred u s m e şte r u l c o n structo r la ce rerea
ctito r u l u. i şi a a utorităţ. i l o r eol e s i'a sti<ce, e l e m ente l e s pecific
c i stercien'e r i d ică o pro b l e m ă d i fi tc i l ă c u p riv i re la d a ta re.
Ele n e 'O b l i g ă să d ată m b i serica cît m a i a p roa pe de
m o d e l e l e cele m a i Î n veo i n'a t'e. Act u a l m e nte p reva,lează
pă rerea că b i se r i c a a r fi d i n v re m ea l u i B eg d a n ( 1 359-
1 365), p"ilm ul voiev,od Îl n mo n m i 'n�alt ,alioi8. Se pune l� nsă ,Îlnlt reba­
rea d o că S.ogda, n va fi a'vu,t posli tbi l i'ta1tea să ,a d uc ă m eşteri
d i n A u st r i a s a u d a că se v o r p u te a d escoperi i n v i i tor
m o n u m e n te i nter m e d i a re În Slov a ci a , P o.l o n i a s a u În M a r a ­
m u re ş . Sed u căte a re pa re d eoca m d a tă ş i i peteza d e a
Î ncerca să i m p i n g e m şi m a i· î n a pe i in t i m p data rea b i se­
r i c i i d i n Ră d ă uţ i , d a r un ră s p u n s la acea stă intreba re
l - a r p utea eventu a l d a n u m a i u n s e n d a j a rh e o l og i c.
I n centi n u a re , d o resc să rei a u p ro b l e m a b i s e r i c i i d i n
m ă n ă sti rea N eg r u Vedă d i n C Î m p u l u n g - M u scel . Pern i n d
de l a te�a ca re atri b u i a f u n d a,ţ i i, l e (fi g . 4) un·e i b a 's ilHci
ro m a n i ce9, mă p re n u nţa se m Î m petriva exact i tăţi i re leve u ­
l u i 1o, f i i n d că u n a se m en e a p l a n n u ceres p u n de u ne i ast­
fel d e c l ă d ilri . P u'n e re a Î n va l oa re a a'ct u l u i d e d a,n ie d i n
a n u l 6860 ( = 1 35 1 /2) p ă strat i n tra n s e p t 1 1 - d e ş i n u se
referă la Î nte m e i e re , m e n ţ i o n Î, n d d e a r o d e n aţie făc ută
b i s e r i c i i de către N i cela e A lexa n d ru Voievod - Î m p re u n ă
c u p reze nţa m e r m i n t u l u i a cestu i a ( 1 364) m - a determ i n at
să - m i verific pă rerea n e g ativă a s u p ra p l a n u l u i , a d m iţÎ n d
exa ctitatea , d a r c u c o n d i ţ i a d e a n u - I m a i c o n s i d e ra ca
a p a rţi n î n d u ne i ba s i l i c i ro m a n ice, ci u n e i c e n strucţ i i g otice
m a t u re , une i b i s e r i c i - h a l ă c u dea m b u l a t o r Î n j u r u l s a n c ­
t u a ru l u i , a vî n d şa pte l a t u r i d i ntr- u n d e d eca g e n . Ca p a rt i ­
c u l a rităţi t re b u i e s e m n a l ate m a i Î n t î i d i me n s i u n i l e i n e g a l e
a l e kaveell o r şi a po i l ilp s a c o n t rat�e rtu rill o r . Ca a d a ptă ri
c u lt u l u i e rtedox se exp l i că peretel e d e s pă rţiter d i n t re pro­
naos ş i n a o s ş i cei doi p e reţi s u bţ i r i d'e pe l a t u ra răsă r i ­
tea n ă , m e n iţi să sepa re i n că p e rea a lta ru l u i d e p rosce m i ­
d ie ş i veş m Î n ta r.
( 1 963), p. 3 şi urm. ; ef. şi comenta riu,1 l u i V. Vătă ş i a n u, Arhitectura şi
sculptura romanică În Panonia medievală, p. 1 '1 6.
6 Zyg m u n t Swi echowski, Budownictwo romcinskie w Polsce. Katalog
zabytk6w, Wrocl aw, 1 963 .
7 O menţi u ne merită totuşi b i serica fostei mănăstiri d o mi ni ca n e
d i n Bamka Sti,avn i ca (sec. X I I I ) d i n Slovacia, d a r i nterio r'ul s e preti nde
că a r fi fost iniţi a, 1 tăvă,nit şi să bol ţ i l e a ctuale ao( fi a biia ope�a se­
co.l u'l'ui al XV,I ,I-' Ieo, ef. "Supis pami'a'tok ne 5 I o ve m k,u " , 1 , B<�abi,�I'a v,o ,
1 967, p. 70-72.
8 Pentru o data re În epoca l u i Bogdan 1, s - a u p ro n u nţat : M .
Kog ă l n icea n u , Cercetări critice c u privire la isloria românilor, " RIAF",
X I I I ( 1 91 2) , p. 1 03, 1 06 ; G h . Ba1lş, Bisericile lui Ş telan cel Mare,
" BC M I " , XVI I I ( 1 925) , p. 1 59-1 60 ; Virg i l Vătă ş i a n u , Isloria arIei leu­
dale. " 1, p. 302 ; Grigore I o n escu, Istoria arhitecturii În România, 1,
B u c u reşti, 1 963, p. 1 23 ; Du mitru N ăstase, În Istoria artelor plastice În
România, 1 , p. 1 83. Pentru o data re În vremea lui .Alexa ndru cel B u n
a'u pleda,t l orgra · Ba,lş, Hisloire de I'arl roumain ancien, Po ris, 1 922,
p. 44 şi Pa ul Henry, ap. cit., p. 47.
9 V. Dră'ghkea,nu, " B C M I ", X-XVI ( 1 91 7-1 923), p. 2 1 ; N . Ghi k'a ­
Budeşti, B C M I " , XX ( 1 927) . p. 1 22- 1 23 ; Grigore I o n escu, Istoria arhi­
"
tecturii . . . . " p. 1 1 8- 1 1 9 ; V. D ră g h i cea n u , Despre mănăstirea Cimpu­
lung. Jurnalul săpături/or, " BO R " , LXXXII (1 964), p. 284-335 ; Istoria
artelor plastice În România, 1 , p. 1 09- 1 1 0.
1 0 V. Vătă ş i a n u , Istoria artei feudale . . . 1, p. 1 30-1 31 .
1 1 Documenla Romaniae Historica, B. Ţ ara Românească, 1, B u c'u­
reşti, 1 966, nr. 2, p. '1 1 ; Pavel C h i h a i a , Dale În legătură cu biserica
vechii curţi domneşti din Cimpulung-Muscel, " B O R " , LXX, IX ( 1 96 1 ) ,
p . 1 033, 1 04 1 ; idem, Monuments romans e l gothiques d u Xlfl-e a u
XVI-e siecle en Valachie, " R R H A " , V ( 1 968), p. 46-47.
60
 I I I I
. ._ -
I I -
- _ _ _

I I
I I I I
I I I I
- -.-- -.- -
I I ! I

- - - - - - - - - - - - - ,. I I

Fig. 1 . Biserica sf. Nicolae din Rădăuţi, plan. Fig. 4. Biserica cislerciană din Bonmont, plan.

------ --- - -- - - ---- - - -

- - -- . - - - -- -. - - ----
-
.

, .! , I ! , 1 " , 1 " ! ! ,
O I ? J • 5 6 7 8 9 m

Fig. 2. Biserica sf. Nicolae din Rădăuţi, secţiune longitu dinală. Fig. 5. Planul primei biserici din incinta mănăstirii Negru Vodă, din
Cimpulun.G f\1uscel.

I
,
l
� .

J
j,
•

./
,
./
/ / /
/ ./ /
Fig . 3. Biserica SI. Nico- '" / ,
/ -,/
lae din Rădăuţi, secţiune
transversală.
/ / ./ / ./

www.patrimoniu.ro
Fig. 6. Biserica evanghelică din Sebeş, plan.
Fig. 7. Biserica Neagră din Braşov, plan.
Lă s î n d a ceste a d a ptă ri pentru c u l t u l o rtodox l a o pa rte,
co n s i de rÎ n d u - l e ca pe n i şte so l uţ i i a d - h o c , ră m î n e să că u ­
tă m ră s p u n s u l l a Î ntreba rea p ri v i toa re la p rove n ie nţa sch e ­
m e i d e b a ză . Coru ri d e t i p h a l ă se g ă sesc Î n T ra n s i l va n i a
n u m a i l a b i s e ri c a eva ng h e l ică d i n Sebeş ( 1 36 1 - 1 382) ş i l a
B i seri c a N eo g ră d i n Bmşov (sfî rşitul seco l u'l u i a l X oIV - lea),
a m be l e 1 2 m a i tî rz i i decît d a ta rea p ro p u să pentru b i se ri c a
d i n CÎm p u l u n g , p rezentî n d , d e a l tfe l . şi deose b i ri p l a n i ­
m etrice : co r u l d i n Sebeş (fi g . 6) a re c i n c i l a t u r i d i nt r- u n
octo g o n , i a r c e l d i n B ra şov (fig . 7 ) n o u ă d i ntr- u n p o l i g o n
c u 1 6 l a t u r i . La a m be l e b i s e r i c i t ra n s i l vă n e n e d i me n s i u n i l e
tra vee l o r v a r i a z ă , d a r În s e n s i n ve rs d ecît l a Cî m p u l u n g .
E l e s e scu rtează d e l a vest către est. D i s p o z i ţ i a e m e n i tă
să c reeze ce l u i ca re se a p r o p i e i m p re s i a ca şi cî n d c o r u l
a r fi m a i m a re , deoa rece i l u z i a o pt i că s u g e rează i de n t i ­
tatea d i m e n s i u n i l o r travee l o r. La Cî m p u l u n g , Î n sch i m b ,
travee l e s e l u ngesc d e - a l u n g u l axei vest- est, o d i s po z i ţ i e
ca re, d i n p u n ct d e vedere o p t i c , d ezava n tajează i m p res i a
s paţ i a l ă .
C u u n oo r- h 'a I ă a fost Î'n zestrotă p e l a 1 400 ş i b i s e ri oa
p a ro h i a l ă d i n B e l vâ ros 13, Î n B u d a pesta , d a r a n a l o g i i a p ro­
p i a te ş i d i n p u n ct doe vedere c ro n o l o g i c se g ă sesc a b i a În
A u s t ri a , l a b i serica a ba ţ i e i bened i cti n e d i n St. La m b recht
(fi g . 8). Ase m ă n a rea i n c l u d e şi h e pta g o n u l c o r u l u i şi ra p o r­
t u l n e o rg a n i c a l a cestu i a cu p e rechea de stî l p i d i n vec i n ă ­
t a te . P e d e a,I1:ă pa rte Î n ,s ă , c,I ă d i.rea a u,stria,c ă este d e
d i m e n s i u n i i m poza nte şi e Î n zestra tă , fi reşte, ş i c u c o n t ra ­
fo rtu r i . Data rea b i s e r i c i i a baţi a le d i n St. La m b recht e i po ­
teti'c ă . R . K . Do,n i n 1 4 Î n ca d re a ·ză zi, d i rea coru l u i - h a'I ă a
a cestei b i se r i c i Î n a n i i 1 330- 1 359, i a r W. B u c h ow i e c k i 1s Î n
a n i i 1 339- 1 359. A m b i i a utori co n s i de ră ca p redecesori
c o ru l - h a l ă al capelei d e p e l e ri n a j d i n E n n s , o ctitorie a
m i n o riţi l o r, şi cel a l b i se r i c i i de p e l e r i n a j d i n Pol l a u be r g ,
d atate d e R. K. D o n i n Î n p r i m a j u m ă tate a seco l u l u i a l
X I V -11 ea 16, i a r d e W . B uc h ow i eck ,i 17 p r i n 1 325 ( E n n s) ş i 1 339
(pol l a u be rg).
1 2 V. Vătă şi1a n u , Istoria artei feudale . . . , p. 222, 228-229.
1 3 A Magyaroszcigi muveszet tortenete, B u da, p e,st, 1 956, p. 1 88,
fig. 1 23 .
1 4 R . K. Donin, Bettelardenskirchen i n Osterreich. l u r Entstehung
der osterreichischen Gotik, Baden bei Wien, '1 935, p . 338, fig. 47,
49-50 ; i d e m, lur Kunstgeschichte Osterreichs 9 p . 1 43.
15 W. Buchawiecki, Die gotischen Kirchen Osterreichs, W i en , 1 952,
p. 243-245.
16 R. K. D o n i n , Bettelardenskirchen . . . , p. 1 94 , 338 ; i d em, Zur
Kunstgeschichte . . . , p. 1 44, 1 7 1 .
17 W. B u chawiecki, Die gatischen Kirchen . . . , p . 236, 242-243.
62
www.patrimoniu.ro
Fig. 8. Biserica abaţiei benedictine din SI. Lambrecht, plan,
.. ' "
"
,. : .: ' . ,
. . , ". , .
.'
(
,
,
:C;r . ' . -: " \
1/1
.
. �
, <, " "
, .
J ...
.
( ,
,.
�J
, � ..
.,
, . /. ""
,: :JP
4 < . ... ..(".t,�' /, �.
1, / ,
o,·
..
Fig. 9. Biserica parahială din Schladming, plan.
D a t f i i n d că d i n bi serica cî m p u l u n g e a n ă n u s - a u păs­
trat d ecît z i d u ri l e d e f u n d a ţi e , nu n e putem p ro n u nţa nici
a s u p ra e l evaţi e i , a m o rfo l o g i e i a rh itect o n i ce şi n i c i a s u pra
Î nvel i ş u l u i i n te rn . li psa c o ntrafo rt u r i l o r a r p l e d a p'e ntru u n
i n te r i o r a c o p e r i t c u tava n ( c u m se Î n tî l n eşte Î n perioada
g otică l a c o n strucţ i i l e mai m odes'te, nu Î n să l a b i .se ricHe­
h a I ă ) ; d a r d i m e ns i u n i ll e m .ic i n u excl u d n i c i fd o s ilrea u n o r
bo lţi pe 09li1ve. P'reze nţ.a bolţi1lor fă ră Clo ntra.fo rturi a r expJii .ca
p ră b u ş i rea b i se r i c i i cu o c a z i a cutrem u r u l u i d i n 1 628 18. U n
exe m p l u t a r d i v a l u n e i a stfel d e b i se r i c i - h a l ă b o l ti te ş i fă ră
c o n t ra fo rt u ri n e oferă bi serica pa roh i a l ă d in Sch l a d m i n g
(fi g . 9), d i n a n i i 1 522- 1 53219. Pe teme i u l a cesto r a na l og i i ...
şi a o bservaţ i i l o r de m a i s u s , b i s'e rica d i n CÎm p u l u n g n u
poate f i d ecît c u p u ţi n a n te ri o a ră p r i m e i m e n ţi u n i d o c u ­
m e nta re ş i poate n ic i n u e ra Î n că term i n a tă l a a cea d a tă .
Pe c e ca l e s - a rea l i za t contact u l c u a rh itectu ra a u s ­
t r i a că ră mÎ,n e Î n·că o e n1i g m ă , da r ,p rezenţ,a u n e i p o p u l,a ţi i ca ­
to l i ce Î n Gm p u l u n g este 'atestată Î n că d'i n seco l u .l a l X I I I - l ea
(η n t e m e, i e. rea B ă răţi e i , p ro ba b i l mi n o'ri,t e, a p o i a C l o a şte r u ­
l u i d o m i,n i,can , acesta d i n u rmă Î n a i nte d e m ij.l,o ou l seco­
l u l u i al X I V - l ea ) . I m p o rt a n te s î n t şi rel aţi i l e b u n e a l e d o m ­
n itori l o r m u n te n i c u C u r i a R o m a n ă , d u pă c u m s e poate
ded u ce d i n t r - o s c r i s o a re a d re s a tă Î n 1 327 de către p a pa
I o a n XX I I l u i B a sa ra b V o i evod2o şi d i n a l ta , d atată 1 345,
a pa p i i C l e m e n t VI căt re reg e l e U ng a r i e i 2 1 • S - a r p u tea
ca Î n să ş i soţ i a l u i B a s a ra b să fi fost cato l ică şi s i g u r cato­
l i că a fo,st C l a m , soţia a d o u a a l u i N i'c o l ,a e Al exaln d r u .
U n a d i n fete l e a cestu i a , E l i sa beta " se căsătorise cu pa l a ­
t i n u l U n g a ri e i , La d i s l a u d e O p o l i a ( O p p e l n ) . S e poate
deci afi r m a că p re m i se ca re să fa ci l iteze rel a ţi i cu şa ntie­
rele m ă n ă sti r i l o r cato l i ce au e x i stat.
Cele d o u ă m o n u l m em te , u n UiI d i n M o l d ova , a l t u l d i n
Ta ra R o m â nea scă , a m be l e - fa pt s e mn i f i ca t i v - d e p e l a
� ij l o c u l seco l u l u i a l X IV- l e a , s î n t m a rt o ri i u n o r rel a ţi i cu
feu d a l i s m u l centra l - e u ro pe a n şi, i m p l i cit, c u cato l i c i s m u l .
Î n c o n co rd a nţă c u u n e l e Î m p rej u ră ri p o l i t i ce c u n o sc u te ş i
d i n d o c u m e nte. C e rcetă ri l e v i i to a re a r tre b u i deci să a p ro­
fu n d eze c u n o a şterea a cestor rel a ţi i p o l i t i ce p re c u m şi
Î n s e m n ă ta tea l o r c u l t u ra l - a rt i s t i c ă .
16 V. D răg h i c e a n u , În " Ş C M I " , X -XV I ( 1 91 7- 1 923), p. 2 1 .
1 9 W. B u chawi ec ki , Die gatischen Kirchen . . . , p. 379 .
20 H u rm u z.a k i , Documente, 1 - 1 , n r. 476, p. 600-601 .
2 1 Ibid., nr. 551 , p. 697-698.
 P I CTURILE BISERICII DIN GURA SADA
VAS I L E
In contextul atît d e z b u c i u m a t a l i storiei a rte i tra n s i l ­
vănene, seco l u l a l XVI I I - l ea ocupă u n l.oc d e o s e b i t, pe
care stud i i le de pînă a cu m , d e p a rte d e a fi Î,n d estu I ă toa re,
nu au reu.şi,t să - I evi'denţi eze Î n deaj u n s , D,e'şi a u ră m a s
necercetate zone Î ntreg i - Cî m p i a T ra n s i l v a n i e i p ri nt re
a ltele -, deşi ca ntitatea i nformaţi i l o r cu privi re l a d ezvo lta ­
rea arhitectu rii d e z i d sa u l a p i ct u ra i co a n e l o r p e l e m n
este evident i nsuf,i de'ntă , cr'edem c ă n u glreşim avan�Î,nd
afirmaţia că seco l u l a l XV I I I - l ea tra n s i lvă nea n se ca ra c­
terizează Î n a:i' n'te d e too.te pri n exploziva a cti,vita,te mti s ­
tică a po p u l aţiei ro m â n eşti , dezvo l ta re ca re, Î n f rÎ n g Î n d
toate oprel i,şti'le i m p u se d e reg im ul h 'a bs b u rg i c , s - a co, � ­
cretizat În opere v a l o ro a se d i n toate d o m e n i i l e c reaţi e i , I n
fapt, acest seco,l este m a rto r u l celo r m a i Î n d ră z n eţe rea ­
l izări a l e a rh itect u r i i În l e m n , b i s e ri c i l e d i n Ţa ra Lă p u ş u l u i ,
cele d i n M a ra m u reş c a şi cele d i n B i h o r ş i S i l va n i a Î n c u ­
n u nÎnd p r i n fru m u seţea l o r u n p roces evo l utiv d e m a i
m u lte o r i sec u l a r. Z o n a d e s u d - B Î rs a , Fă g ă ra ş u l ş i
S i b i u l - oferă o d e n s ă a ctivitate Î n d o m e n i u l a rh i tect u r i i
d e z i d , i mp re,s i o n o n tă pentru c ă reuşeşte să se rotu n ­
jească Î,n pofi d a p ri g o a n e i p e ca re cato l i c i s m u l h a bs b u r­
g i c o dec l a n şa se Î m potriva I ă ca ş u ri l o r rom â n i l o r o rtodocşi
- În 1 762 g e n e ra l u l B uccow a o rd o n a t d i st r u g e rea u n u i
m a re n u m ă r d e b i serici o rtodoxe. D a r b i se ri c i l e d e z i d l a
ca re n e refe ri m s î n t sem n if i ca tive ş i pentru o ri g i n a l a pre­
l u a re a fo r m e l o r b a roce, pe a t u n c i l a modă Î n a rh i tec­
t u ra tra n s i l vă n e a n ă , pentru m od u l Î n ca re reuşesc să
Î m b i n e a ceste forme cu un p ro g ra m s pa ţi a l d i ctat d e 'e x i ­
genţele ,cu'i t u l u i o rt od o x ; i mport,aln te fiir n' d şi confl . uenţele
cu a rh itectura d i n Ţa ra R o m â n e a scă , d e l a ca re sînt pre­
l uate pridvorul ş i u n e l e e l e m e n te d ec o rative. Tot seco l u l
a l XVI I I - lea ved e Î n f l o ri n d a rta i c o n .a ri l o r p e sti c l ă s a u a
g ravo r i l o r În l e m n d i n pă rţi l e G h e rl e i şi tot e l este m a rto­
r u l unei rema rca b i l e dezvo ltă ri a p i ct u r i i m u ra l e şi a p i c ­
t u r i i i co a n'e l o r pe l e m n .
Se p i ctează a c u m zeci d e a,n sa m b l u ri m u ra le , u n e l e d e
v i g u ro a să va l o a re, u n rol deosebit reven i n d u - I e m eşteri l o r
o ri g i n a r i d i n Ţa ra Ro m â n ea scă , p r i n o pe ra că ro ra se d if u ­
zează p î n ă depa rte Î n n o rd u l Tra n s i l va n i e i e l em e ntele sti ­
l i stice b nÎ,nco,v e n e'ş't,i , pe fo ndu i i că'ror-a se va g,r,elf ,a v. j z i u ­
n e a d e o i rezi sti b i l ă p ro s peţi m e a z u g ra v i l o r l o ca l i . G ru ­
paţi În u n ele m i c i centre - l a Ră şi n a ri , l a S ă l i şte, l, a
Fă ră u , la Săsă u ş i etc. - deseori cu ca r,acter de fa m i l i e ,
z u g ravii t ra n s i lvă n e n i a u d ecorat u n m a re n u m ă r d e m o n u ­
mente d e z i d s a u d e l e m n , a ctivitatea l o r a rt i st i că m e ritî n d
c u prisosi nţă u n stud i u m o n o g ra f i c .
i n c e l e c e u rm e a z ă , c u sco p u l d e a a d ă ug a c u n o şti n ­
ţelor d e p î n ă a c u m u n e l e d ate n o i , n e p ro p un e m s ă
p rezentă m p i ctu ri l e m u ra l e a l e b i s e r i c i i d i n G u ra S a d a ,
m o n Uiment i l u s,t r u , ,c u s i Q' u mnţă u n a d i n1tre cel e m a i vech i
rea l i ză ri a le a rh i tect u ri i m e d i eva l e ro m â n e şti 1 .
1 Bise,r ica Sf. Arh a ng hel M i h a i l din satul Gura S a d a (co m u n a
G u ra S a d a , j u d . H u n edoa �a ) este binecu noscută spe'c ia,lişti lor, a s u pra
arhitecturii ei a ou muHn,du-se ,a hi b l i o g rafie destul de bogată (Virg i l
Vătăşia n u , Vechile biserici d e piatră româneşti din judeţul Hunedoara,
extra,s din " An u a'r ul Comisiei M o n u mentelor I storice - Tra nsi lva n i a " ,
C l uj , 1 929, p. 43-47, 1 31 -1 34 ; Idem, Istoria artei Feudale i n ţările
române, 1, Bucureşti, 1 959, p. 95 ; G rigore I onescu, I s to ria orhitecturii
in România, 1, B'uc.ureşti 1 963, tp. 64-66 ; Vas i l e D ră g u ţ, Vechi monu­
mente hunedorene, Bucureş,ti , 1 968, p. 54-56 ; Vi rg i l Vătă ş i a n u în
Ist o ri a artelor pla s tic e in România, 1 , Bucureşti, 1 968, p. 1 29-1 30) . Pe
baza unui 'd ocument d a tînd d in 1 292, î n care 10ca,l itatea este n umită
Zad (ef. Szadeczky Laj'o:s, Az o l a h telepites legelso 6kleveles emleke,
În " Szazadok, a Ma gya.r terten e l m i tarsulat kezlenye " , XLII, Buda pesta ,
1 908, p. 580), ca şi pe baza 'a n a l izei tipologice, cercetă,torii sînt În
u na n i mitate d e a c o rd că monumentul datează din seco l u l al X I I I - l e a ,
către sfîrşit. Partea ve,che a r const'a d i ntr-u n patrulob cu turlă cen­
trală, căruia u lterior i s-a'u adăugat 'Î ncăper.i a nexe şi un turn -cl'opot­
nită.
' In f.apt, problema eta pelor d e constr'u cţie ,nu este rezolvată -
ex istă resturi de bolţi ,C(l'fe se ţes c,u zidăr,ia patru,I,o bu·l u i originar -
şi doar o cerceta're a rheologi că va putea dezlega g h e m u i de Î ntrebă ri
pe care acea stă p roblemă le ridică .
www.patrimoniu.ro
D RA G U Ţ
D a tî n d , cu p ro b a bi l itate, d i n u lti m a pa rte a seco l u l u i
a l XIHI -, I e a , b i se,rica d i n G u ra Salda v a f i fo.slt d ecorată
Î ntÎi'a o a ră În seco,l.e .l e X I V-XV, epocă d e v redn i,c ă afi r­
m a re a c n ez a te l o r ro m â n e şti t ra n s i l vă n en e , C î n d se co n ­
str u i esc destu l d e m u lte bi serici d e z i d , m a i a les Î n p ă r­
ţ i l e h u n e d o re n e , u n e l'e fi i n d Î m po d o b i te cu p i ctu r i , ca
acelea d e la SÎ ntă M ă r i e O rl e a , Stre i , Leş n i c, C r i şc i o r,
Stre i sÎ n g e o rg i u , Ri b iţo , D e n s u ş şi a l,tel e Î n că2. A m i n t i rea
vech i u l u i decor m u ra l se Iasă desc ifra tă Î n pa rtea d re a ptă
a a bs i d ei n o rd i ce, Î n tr - o z o n ă În ca re , d e - a l u n g u l u n e i
fi s u ri , a u c ă z ut cîtevlO b ucăţi d i , n te n c u i a l a m a i rec e n t ă ,
descoperi n d o a ltă tenc u i a l ă c u u rm e d e c u l o a re, p re a
p uţi n Î n s ă pentru a determ i n a u n sti l ş i o perioa d ă .
Actu a l a d ec o ra ţ ie a m o n u m e n tu l u i d atează d i n a n u l
1 765, f i i n d o pe ra z u g ravi l o r N ic o l a e d i n P i teşti ş i I o a n d i n
De,v a , după ,cum I ă m u �eşte ilnsoripţ,i a pidată p e perete l e
vestÎtC aii n a ,o s ull'ui , d easu pra u ş,i i : " Cu ajutorul Tatălui ş i
cu Îndemnarea Fiului şi cu purcederea D [ u l h u l u i Sfăn tu
s - a u zugrăvitu adastă sfăntă biserilc ă În zi/i/e Înă lţatei
chesaro-crăesii n oastre Mariei Therezii şi fiin!d episcop
ţărăi Ardealului neunit preasfinţitul D. D. D ionisie Nova­
covici de la Buda şi fiin!d protopop eporhii chir lacovu
den Dobra şi fiindu preot aceşti biserici popa G heorghie
ot Cămpur[ij ş i crăsnicu Olaru lon u ot G u�a Sadului ş i
s -au zugrăvit de zmeriţii Între zugravi ierodiacon I o a n o t
Deva ş i Nicolae zugrav ot Piteşti, anii D o m n u l u i 1 165,
anno Domini 1 765, m [els[ ijţa octomvrie Întîia zi "3 .
P ractic, decoraţia m u ra l ă a b i s e r i c i i d i n G u ra S a d a
este a l cătuită d i n d o u ă pă rţi d isti n cte, fieca re , p u rtî n d
pecetea sti l i st i că a a utoru l u i să u : n a o s u l a fost p i ctat,
OIş,a C'u m vOIm Î n cemca să d em on Sltră m mai d ep a rte, d e
N i co l a e d i n P i te şti , Î n ti m p. ce t i n d a a f o s t Î m po d o b ită d e
I o a n d i n D eva .
P i ctu rHe m u ra le ca re Î m bracă pereţ i i p a t ru l o b u l u i o ri ­
g i n a r - c o n venţi o n a l n u m it n a o s - s î n t , d i n p u n ct d e
vedere i c o n og rafic, d estu l d e a p roa pe d e sch e m e l e t ra d i ­
d i ţi o n a l e, d e ş i n u l i psesc ş i u n e l e i n ovaţi i , ce l e m a i m u l te
expl i c a b i l e p r i n i n te rferenţe l e cu i c o n o g rafia cato l i că . Pe
cQllota t u nl e i se ,a,�Iă i m a.g.i nea P antocratoru / u i Îln cald nată
de u n ş i r d e serafi m i ca re fo r m e a z ă g a rd a ce rea scă . P e re ­
ţ i i t u rlei s î n t Î m p ă rţiţi Î n d o u ă reg i st re, cel s u pe r i o r este
rezervat cete l o r Î n g e reşt i , Î n g e ri i fi j , n d d i s p u ş i Î n o pt g r u ­
p u ri d e cîte t re i , i a r c e l i nfe r i o r p rezi ntă cîte d o u ă m e d a ­
l i o a n e cu pro�eţi pe fie.oa're l'a t u r ă . L.: i pseş,te reg i st r u l a p o s ­
to l i l o r, d u pă c u m , d ato rită p a rti c u l a re i c o n st rucţi i a t u rl e i
- fă ră pa n d am,t ivi ,s a u ,t rom pe d e u ng h i - , l i psesc ce'i patru
eVia,ng h e � i ş t i , de reg' u l ă reprez,e n taţi În ace,slte spaţi i .
I c o n og ra f i a a lta r u l u i este, Î n p ri nc i p i u , conformă e rm i ­
n i H o r. S u rp r,i nde Î n 's ă �ap't u l că p e bol tă , Î n locul Maicii
Domn ului Platitero se aml,ă i ma g'i n ea Treimii, În va ni a,nta
c a t o l ÎtCă : D urm n eze'u Totă11 şi I s us pe t,r.o,n , deasup ra l o r
fi' i n d Înlf ăţ,i şat Sfi ntul D u h Î n ,c h i:p d e pOTu mlbel . Platitera
a fost C 'obo rÎ,t ă la m i,v'e l'uii re,g i strU!1 ui s u pe r-i,or, d a,r ea n u
este Î n ca drrlatJă de a rha n g h e l i , d e .o p'a1nte ş i d e ,all ta a.fllÎn ­
d u - se oÎte tr,eli m e d a l i oa n e cu p rofeţi . Reg.i'st,ml centra,1
oUlp rinde impărtăşania apostoli/ar cu pîine şi vin. Co.n�Qlnm
v a r i a ntei i c o n og rafice b a l can ice, p r i m a o a ră a do ptată Î n
p i ct u ra vech e r o m â n e a scă l a bo l n iţa Coz i e i , I ud a este
rep rezentat scu i pÎ n d Î m pă rtă şa n i a . Reg i st r u l al t rei l e a este
rezervat teori e i m O Ti l o r i e ra rh i ş i c u p r i n de, d e la n o rd l a
s u d , u rmătoa re l e fi g u ri : d i o co n u l La u renţi u ( L a v re n t i e),
C h i r i l , Ata n a s i e Ion G u ră d e A u r, Va s i le cel M a re, G r i ­
�
g o re d e N a zi a n , N i'c o l a e , d i a co n u l Ştefon . i n c e n t r u l reg i s ­
t ru l u i , Î n ca d ra t d e d o i a rh a ng h e l i , se a f l ă I s u s Î n fă ţi şat c a
2 Î n legăt,ură 'cu toa,t e a ceste picturi, ma i recent Vasi,le Dră g uţ,
Pictura murală din Transilvania, Bucureşt i , 1 970 (ou bibliografie) .
3 Nicolae I o rga, Studii ş i d o cumen te, X I I I , Bucureşti, 1 906, p. 1 09 .
63
 LAT U RA S U D LArURA N O RD
Fig. 1 . Turla : I Pan·toCrGlt or ; I I Ingeri ; "'1 Rr·o feţi.
Absida altarului : pe boltă - 1. Sf. Ţ.r·e i m e : Dumnezeu Tatăl şi Isus, pe trol1, deasupra SI. Duh in chip de porumbel; 2. Mo i.ca Domnului pe
tron cu Isus pru nc pe genu nchi ; 3. Medalioane cu proleli; 4. Impă,rtăş'a nia cu pÎi"e ; 5. Impă rtă şania cu vin ; 6. Lavr·e n'ti e ; 7. C h i r.i l ; 8. Ata,nasie;
9. loon Zla,ta ust ; 1 0. A,rha ngh·e,l ; 1 1 . I sus a,r hd·e reu cu mitră şi cÎrje, bi.n e cuv,Î ntea ză ; 1 2. Arhang hel ; 13. Va5 i l e cel M a re ; 1 4. G rigore ; 1 5. N icolae;
1 6. Şt-efon. Absi· da sudi'că ; 1 7. Sch i m ba rea I·a faţă ; 1 8. Judecota I·a Caia,fo ; 1 9. Lepăda,rea I·ui P,et�u ; 2 0 . Pu'nta.rea c·rud i ; 2 1 . Pante.li mon ; 22.
S.f.î.nt - inscripţie ştearsă ; 23 Cos ma ; 24. Dami o n . Absida vestică ; 25. l n ă l ţa.rea ; 26, 27, 28, 29, 30. Cinci momente din D'r umul cnudi ; 3 1 . Gheorghe
în l u ptă cu ba l'a'u'''UlI ; 32. N·ichita în l uptă cu un demon ; 33. Pisania pictat ă ; 3 4 . Lup în l u ptă cu un bal l a u· r ou cinci c-apete ; 35. Dumi'tr'u în
l u ptă cu u n nemed i n oC ios. Absida nord i·că : 36. PogoTî'rea 10 l a,d ; 37. I m pă rţi' rea ha,i n elor ; 3 8 . Isus pe m,u'ce ; 3 9 . Isu,s pe muce intre tilhari, Maica
Domn ului şi Ioan Evanghelistul; 40. C h i'ri,l ; 4 1 . PofOcopi e ; 42. M erou rie ; 43. Sf,Î n,t milita,r. Tinda : peretele estic - I,sus jud ecă't or între oposto·l i ;
peretele nordic - 44. Gră·di,na ra i' Ul lui ; 45. Cetele dr�pţi, l o r ; 46. Petru ş i Pavel ; pe.ret�le sudi,c - 47. C hi n u ri, l e J,ad u,l·u i ; 48. M on,s·t,r·ul Leviathan.

a rh i e re u , c u m itră ş i cîrj ă , fă cî n d g e s t u l b i n ec u vÎ ntă r i i 4 . ti m p. D,i,n bog a ta s, u i tă de m o m e n.te ca re akăot u ies·c ciclul

Î n fi r i d a pros' co m id i e.i es,t·e Î,nfăţ i ş'at Isus al durerii, b u, st,
În po,ti r u l j'e rbfei . Reg i 's-tru l i n f.erior e.ste deco r,a ,t ou t ra d i ­
ţio n a·l u l m ot'iv a·1 d rape.ri i.l oOr.
Alt,a ru l este s epa' rat d e Sipaţi uii propr,i u - z i's a,1 n a os'uil'u i
p ri n tr-o tî m p l ă s i m p lă d e l em n 5 : o l a,t ă .s'OÎ n d u ră o r,i z,o. ntaII ă ,
pe oa r·e se aPlă p icta'te c h i p ulfi l .e I,u·i I s u s ş i ad e aIPo·std H.o r,
În m e d a l i oa n e , ş i d o u ă scî n d u ri v e rtica l e ca re sepa ră
c e l e t re i i n tră ri şi pe faţa că ro ra s î n t a g ăţate icoa n e l e
Î m pă răte şt i . Te h n i c a ş i sti l u l p i ct u r i l o r ce decorează tÎ m ­
p l o b i se ri c i i d i n G u ra S a d a i n d i că o fază tîrzie d e exec u ­
ţ i e , p ro ba b i l sfî r ş i t u l s'e col u l u i a l XV I I I - le a , Î n o r i ce c a z
u l te ri o a ră p i ctu r i l o r m u ra le rea l i zate Î n 1 765.
,Î n n aoo's , tema p ri ndi pa l ă este ciclul Patim ilor lui Isus,
ca re ocu pă Î,n Înt,r,e g'i me , reg i st,ru' l cen tro l c o m pa,rti m entat
Î n 1 1 s·ce n e . O ng.a n,i z -a.rea pe verti'ca,I ă a co m po z i ţ i e i i eo ­
n o g raHce e s,te u nm ă toa rea : În conca ahs,i d e i s ud i ce se
oflă Schimbarea la faţă, Î, n co nlca abs i d e' i no rd i,ce a fost
Î n fă ţ i ş ată Pogorîrea la lad6, i a r În oo n oa a bs i d e,i v·�s·ti,c e
a f.o st p i 'crt ată Înă lţarea. D a'că p r' i m e l e d o u ă repreze ntăo ri
n u c o m p o rtă un c o m e'nta r.i u deoseb it, Î n t r u cît e l e ră m î n
f,i del e ca noa, n e,l o r ş i o ou. pă locu, 1 t ra d i ţ i.o n-ad Î,n o rga n i z a rea
.i·oonog ra Hcă a ,n a'O'su, l u i , Înălţarea atrage a te n ţ i a pri n to ra ­
tmea m u l,t m a i amp l ă d e·oÎt de o b icei ş i pri n aoce n t u a rea
m a n-d o rl e i l u i I,s u s , o o m poz i ţ i ·a a m i nlti o n,d şi d e o Maje.sta s
Domiln i . Regli'srt rul cen'tra, 1 e ste re2:erva lt ciclului Patimilor,
d e la s' u d la nord aiVÎ,n,d u rm ă toa rea desfă ş u,r,a r'e : Judecata
la Caiafa, Lepădarea lui Petru, Purtarea crucii oa're se
repetă , c u m i ·c i vor i a ţ i u n i , Î.n ş'a, se i m a gi n i , Împă rţirea hai­
nelor, Isus pe cruce a s· i stot de ost a ş i , Isus pe cruce Î n-t,re
tÎd halri a s+ s1:at de M a i,oa Do m n u l u'i ş i de I oan eva n ­
g h el i stu l . Reg i st r u .l i nfe r i o r este, c a d e o bi ce i , p o p u l a t c u
sfi nţ i m i l i ta ri ş i s f i n ţ i d octo ri "fă ră a rg i nţ i " . i n a bs i d a
s u d ică se a f l ă S f . P,a nte l i m o n , u n sfî nt m i l i ta r, s f i n ţ i i Cos m a
ş i D a m i a n . i n a bs i d a vestică se a f l ă S f . G h e o rg h e Î n l u ptă
cu b a l a u r u l . Sf. N i c h ita În l u ptă c u u n d e m o n , Sf. L u p
Î n l u ptă c u u n b a l a u r c u c i n c i ca pete , ş i Sf. D u m i tru Î n
l u ptă c u u n n e c red i n c i o s ; În a bs i d a n o rd i că a u fost Î nfă ­
ţ i şaţi Sf. Ch i ri l , Sf. P roco p i e , Sf. M e rc u ri e şi u n sfî n t m i l i ­
ta r .n e i d en t i f,ioat. P'a rte·a i n fe r i o ară a p e' reţid o,r es,te a cope­
r i tă c u d e co r u l d ra peri i l o r.
Reve n i n d a s u p ra reg i stru l u i centra l . este l esn e d e o b ­
s e rvat redacta rea s a l a c u n a ră ş i d ezec h i l i b ra tă Î n a ce l a ş i
4 I ma g i n ea l u i I s u s c a a rh iereu Î ntre m a r i i ierarhi a pa re p e peretele
nord i .c a a lta rului biseridi din Leşn ic, unde, ţinînd sea m a d e datele de
ordin sti,l istic, pres u p u n e m c-o a utor tot pe Nicolae d i n Piteşti.
5 V. Vătă ş i a n u (Vechile biserici . . . , p. 46 ) afirmă că tî m p l a ar fi
d e p'i'atră pla'cată c-u l emn.
6 I n scripţia pictată deasupra , d e n u meşte această scenă ..Invierea
lui Is. H s . " .
Pa't i m-i lor, l ipses'c n u m- e' r'oase i mo g i n i deosebit de i m po,r­
ta n-te ca : Prinderea, Biciuirea, Incoronarea cu spini, Jude­
cata la Pilat, Coborîrea de pe cruce, Plîngerea, Î n sch i m b
z u .g ra v u l a stă rud t a s u pr,a Drumului crucii Î n făţi,şat Î-n şase
sce n e foa rte a se m ă n ă toa re Î n t re ele ca o rg a n i za re compo­
z i ţi o n a l ă . i n fa pt, este repetată rep reze nta rea l u i I s u s
Î m povă rat, c ă z u t s u b g re utatea c r u c i i , b i d u i t d e osta ş i i
d i n escortă . Re peta rea a ce l e i a ş i i m a g i n i - exp l i ca b i l ă ,
poate, p r i n s l a ba Î n z'estra re c u i zv o a d e a z ug ra v u l u i - n u
este u n c a z u n i c Î n p i ct u ra d i n T ra n s i lva n i a . Tot În pă r­
ţ i l e h u n e d o re n e , p i c t u ra b i s e r i c i i d e l e m n d i n A l u n7, d a ta ­
b i l ă p e baza i n scri pţ i e i d e p e u ş i l e Î m pă răteşti Î n 1 8098,
p .r·e zi ntă de pat, ru oni soen'a Prinderii ,Într-o redad!alre
a p roa pe i de n t i c ă , ceea ce d e n u nţă u n i m pa s În rezo l va rea
c o m p o z i ţ i e i i c o n o g rafice.
Reve n i n d la p i ct u r i l e d e l a G u ra Sa d a , este de re m a r­
cat că În reg i s t r u l sfi n ţ i l o r m i l i ta ri s î n t cîteva fig u ri ca re
a u ben ef i c i a t de o trata re d e o s e b i t ă . Este vorba d es p re
cei patru sfinţi d i n a bs i d a vestică , G h e o rg h e , N i ch ita ,
L u p ş i D u m it r u , ca re Î n l o c să fie rep rezentaţi În p i c i o a re,
c u o l a n ce Î n m î n ă , sînt a n g a j a ţ i Î n a cţi u n i d e l u ptă , ceea
ce confe ră a n s a m b l u l u i o neo b i ş n u ită m o n u menta l itate.
E pitet u l m o n u m enta l itate a re, În c a z u l d e faţă , o a p l icaţie
strict l oca l ă , p e n t r u că privite Î n a n sa m b l u , p i ctu r i l e n a o ­
s u l u i b i seri c i i d i n G u ra S a d a s î n t m a i deg ra bă d ec o ra t i ve,
c u d esfă ş u ră ri pe s u p rafeţe p l a te , n u i m pu n p r i n forţa şi
d i n a m ica e x p res i e i .
C o n s i d e ra te d i n p u n ct u l d e vedere a l te h n i c i i ş i a l sti ­
l u l u i , p i ctu r i l e În d i sc u ţ i e vă desc p rezenţa u n u i me şte r
a p l i ca t , c u e v i d e n tă f o r m a ţ i e de a t'e l i e r. P l ed e a ză În a ce s t
s e n s a tît ca l itaţea stra tu l u i s u p o rt - c u foa rte p uţi n e cră ­
p ă t u r i - cît ş i o rg a n iza rea g e n e ra l ă a a n sa m b l u l u i ca re
i m p u n e p r i n ec'h iilli br.u , p r i n ·a r,t i1 ou l'alrea log i,că cu s u pr·a,t eţel ,e
p e reţi l o r, p ri n tr-o a n u m e r i g o a re a com poz i ţ i e i . I m a g i n i l e
s î n t Î n ca d ra te d e b rÎ u ri d ecorative l a te , va r i a te c a m otive,
m a i frecve nt cu a s pect vegeta l . Sce n e l e a u d i me n s i u n i
destu l d e m a r i , i m p r e s i a d e a m p l i t u d i n e f i i n d s po rită de
fa p t u l că n u mă r u l perso n a j e l o r ca re l e c o m p u n este foa rte
red u s . Dese n u l , n u l i ps i t de o a reca re s p r i n te n ea l ă , ră m î n e
tri b u ta r u n e i v I z i u n i u scate, ca ş i col o ritu l , ca re, d e ş i b e n e ­
f i c i a ză d e o g a m ă bogată, a re o expresie tern ă , vă roasă
pe a lo c u ri9.
7 Biserica de lemn Adormirea M a i·c ii Dom n u l u i din Alun (com.
B u n i l a , jud. H u n edoara) nu a fost p u b l i oată Încă.
8 Data 1 809 trebuie primită, totu şi, cu rezerve, Î ntrucit n u există
o identitate sti l i stică Între pict u ra uşilor împărăteşt i , mai îngrijită , şi
pi.c turo d e pe pereţi. foa rte neîndemîna,tecă.
9 S-ar putea ca a s pect u l tern al picturi lor să fie p rici n u i t de
.• . p e.l icula de negru d e f u m ca re l e a coperă.

64

www.patrimoniu.ro
 Toate a ceste ca racte r i stici a u o v a l o a re de a rg u m e n t tea sod a l ă 12. l,n s i st'Î n d a s u pra bogatu'l u i n e m i l ostiv, a s upra
in a co n s i de ra c ă a ut o r u l p i c t u ri l o r d i n n a o s este N i ,c o l a e j u pÎ n i l o r ca re fa c legea strî m bă , a s u p ra a c e l o r ca re o b i j ­
d i n Piteşt i , z u g ra v ca re, Î n 1 770, se m n a icoa n e l e b i se r i c i i d u iesc p e c e i s ă ra c i , a s u p ra Î m pă raţi l o r t i ra n i , I o a n d i n
Deva s e fă 'cea ex p o n'e n t u l a c e l e i stă ri d e revoltă p e ca re
di'n G h el'O,r 1o şi car e , În 1 772, pi·cta aha ru:1 şi p ro'sloOlmi ­
o de's citrăm i,n m a i to,abe " judecăţile " pktate În T ramH'va ­
dierul biseri c i i d i n Leş n i c 1 1 . De re m a rc a t că l a a cest u l t i m
n i a Î n seco l u l a l XVI I I - le a , sta re de r8voltă ca re avea să
monument se regă seşte şi pa rti c u l a ritatea i c o n o g rafică
se reverse v i o l e n t Î n t i m p u l răsco a l e i l u i H o r i a . Ri n d u ite
se m n a l ată l a G u ra S a d a : I s u s a rh i e re u Î n m ij l ocu l m a r i l o r În patru reg i stre, g ru p u r i l e d e păcăto ş i - 34 la n u m ă r -
ierarh i . s i n t p î n d ite d e m o n stru l Lev i a t h a n Î n a că r u i g u ră l a rg
Sp re deose b i re d'e p i ct u r i l e n a o s u l u i , m a i p rete nţios ş i că scată se a g i tă şerpi , l e i şi fig u ri m o n st r u o a s e . Atît p r i n
m a i rig i d e l a bo rate , p i c t u r i l e tin d e i Î n tÎ m p i n ă p e v i z i tatori n u m ă ru l păcate l o r i l u strate c î t şi p r i n verva i n c i s i vă a
cu stră l u c i rea lor p ro a s pătă ş i v i o a i e , p u să Î n va l o a re de reprezentă,ri i , ladul de la G u ra Sad a se impu n e p r i n tre
cele m a i complexe şi reuş ite ' oo m po z i ţ i i cu a'cest s u hhect
nota r u stilC i za' n tă , fru stă a e�p res i e i .
d i n p i ct'u ro ro m ânea' slcă vec h e .
T i n d a , o m i că i n că pere d re ptu n g h i u l a ră b o l t i tă i n s e m i ­ i ,n opoziţie c u o<g i't aţ i ,a oa re d om n eşte Î n zona r,e ze,r­
c i l i n d ru d i s p u s a xi a l , a fost rezervată pentru re p rezenta rea vată ladului. G rădina raiului, Î'ntă ţ i ş1a1ă pe pe retel'e n o rd i c
Judecăţii de apoi, fap t s' uJbl i ni ,at de i n:s'o dpţi 'O pida,tă c u a, 1 ti-nd e i , a re o d esfă ş u ra re co ' l m ă , d e o Î,n oÎ n tăto a re 'n a i ­
l i tere m a ri d e - ·a l u, n g ul I,i' n,i e,i cent�a l e a b o l ţi i : " Driapta vita te . Aşezaţi i n t re c o p a c i u ri a şi , a că ror trata re a m i n te şte
judecată a lui Is. Hs. ; să judece vi/il şi morţi/ il" . Pe pere ­ de ceea ce a z i se n u m e şte in m o d o b i ş n u it p i c t u ră n a i vă ,
tele estic a fO'st Î nlf ă ţ i ş,a 't tri b un a1l u l ce,re,s,c : Î,n centru este s e a f l ă cei trei patri a rh i Av ra a m , I s a c ş i I a cov, toţi a vî n d
a şezat I s' u s pe t ro n , cu d o u ă roţi Î nO<ri p a'te I·a picioa re, d e l a p i e pt cîte o ba s m a c u s u flete l e cel o r d repţi , d e a se m e ­
n e a tÎ l h a ru l m î n t u i t pe c r u c e . P e n t r u a s po r i pa rcă n ota
o pa rte ş i d e a lta s î n t cei 12 a posto l i . C o m p o z i ţ i a e ste
s im pl ă şi oIa ră , ga ma c ro m a ti,c ă red usă (fo nld g ri - b l e u ,
12 Pentru o ofe ri o i ma g i ne cît moi exactă o red a ctă rii ladului Î n
g a l be n , r o ş u , a l ba stru şi b r u n ) I ă s i n d ca p ri n ci p a l u l ro l pictura de 1'0 G u ra Sa d a , notăm a i ci i n scripţ i i l e co re comentează
În c o n strucţi a i m a g i n i i să revină dese n u l u i . Ca racte r u l g ra ­ episoadele şi o s u m a ră descriere o a cesto ra : feciorii care curvesc,
mînati de d nalO i ; fetia/e care Îşi s trică fetia, bid uite de doi dr,a ,c i ; muie­
fic est'e Î n că ş i m a i e v i d e n t p e perete l e s u d i c , p e a că r u i
riie � are curvesc, d u se cu roa ba de d ra c i ; omul care nu face nici
s u p rafaţă a u fost p i ctate m a i m u l ,t e catego r i i d e păcăto ş i bine nici rău, un Înger ÎI tna g e de mîna d reaptă , un drac ÎI tra g e de
s o rtiţi ch i n u r i l o r i a d u l u i . Z u g ra v u l - pe ca re a r,d e l e n i s ­ m î na stîngă ; oamenil i ] care nu-şr i ] Împlinesc canonr ul ], sînt fierţi
Într- u n cazo n ; bătăuş u L ' j nedrept, spinzurat Într- u n pom şi bătut de doi
m e l e i n scri pţi i l o r Î I a rată a fi I o a n d i n Deva - a d a t
draci ; care omoară pe altul, spÎn.z u rat cu capul În jos şi spi ntecat c u
dova d ă d e m u ltă fa n tezie Î n p rezenta rea ch i n u ri l o r i a d u l u i , topoa rel e de doi d ra c i ; muere[ a ] lenioasă, toarce c h i n u ită de d o i
den,u n ţ, i n d vici i l e (c u rv i o , a b u z u , l d e tutu n etc. ) , n ă ravu r i l e d ra oi ; crÎşmăriţa strÎmbă şi curvă, le's te ,a p lecată În faţa u n u i butoi şi
d ă u n ătoa re ( h oţi a , m i n c i u n a etc.), d a r, m a i a l e s , n e d re pta - d uce u n dra c În spate, i a r În corp i-o fost i m p l a ntat u n cep ; măscă­
riciur 1 ], este s p i n zu rat, un drac ÎI sfirtecă cu toporu l ; muer{eal care
bea [ i jerbi să nu facă copi[ i ], este spinzurată, un d ra c o i m punge pe
l a s pate, a lt u l ii a d u ce o tavă cu copi i ; bogatul nemilos/iv, s p i n z u rat,
un d rac il bate cu o măci u că ; duI1ănariu[l] spÎnzurat, un dra c �u m ea ză
10 B iseric::- sfinţii a rh o n ,:; heli M i h a i l şi Gavri l . d i n G he l a r, datî n d d i n p i pă ş: · i suflă f u m u l in n a s ; nănaşu carei e l curveşte cu rfilnă-sa,
d i n seca l u l a l XVI I I - l e a , a fost z u g răvită Î n 1 770 de S i m i o n d i n legaţi cu m i i n i l e la spate, c h i n u i ţ i de u n d ra c ; jupani care fac leţe
Piteşti, În noos, şi de N i coloe d i n Piteşti, Î n o ltor, a lă t u ri de a ceştia strănbă, băgaţi intr- u n cazon şi b i c i u i ţi ; care Îşi Iasă leţa, s p i n z u ra t
fi ; nd po meniţi Î n pomel n i c şi a lte ajutoare. N icolae d i n Piteşti este cu c a p u l i n jos, c h i n uit de d ra c i ; care joară străn b, spi n z u rat de l i m­
ş·i a utanuii i c oa n e.l,olr Î m. pă răteşti , Ic,o nf,o �m i nsoni pţ,iiolor : ,, 1 770, Nicolaus bă, c h i n u i t de un d ra c ; care obir i]dueşce pre cei săraci , trîntit la
pi'c/or de Tral1Salpina , pe i'c oana Hod i g h irtriei şi . . 1 7 70, Nicolae zug;av
"
pămint, i n că l eoat de d ra c i şi bătut cu o măci ucă ; săracul fălos, leg a t
de Ţara Rumănească " . cu m i i n i l e l a spate ; care vorbesc În biserică, d oi spînzuraţi c h i n u i ţ i d e
1 1 Pictu,ni'le a lta r,u l u i şi a l e prosca m i d ieru l u i biseric·i i d i n Leşn i c d ra::i ; care dorm duminica şi nu merg l a biserică, d o i i nşi c u l caţi i 'l
(jud. H u nedoa ra) n u a u fost p u b l i cate Î n deta l i u : referiri l a 1 . D . Şte­ pat şi c h i n u iţi de u n d ra c ; morari[ u ] 1 fur, 'o re o piotră de moară pe
fănes·ou , La peinture religieuse en Valacl1ie et en Transylvanie, P'a'ris, ca.p, a lta legată de git, draci agăţaţi de el ; pe u lt i m u l reg i stru a p a r
1 932, p . 263-264 : scurtă descriere cu a v a n s a rea ,i potezei că s - a r data ra fvloisi proorr o ]cul core a rată s p re sca u n u l de j u dec'a tă, arhierei jido­
l u i N i oo lae d i n Piteşti la Vas i le Drăg uţ, Biserica din Leşnic, " Se l A" x , vesci, jidovii, turci, Împăraţi tira ni, arhiire[ i l eritici, i ntre g ru p u ri fi i nd
1 963, n r. 2, p . 432-433. d ra c i .

Fig. 2. Biserica din Gura Sada. Fig. 3 . BÎserica din Gura Sada, PogorÎrea l a Iad.

65

www.patrimoniu.ro
Fig. 4. Pictură din turlă, evanghelişti şi proroci.
de n a i vitate, pe coro a n a copa c u l u i d i n m ij l o c a fost s u i t
uln m ie l , pe care o inlSior'ilpţie p i'otaltă Î , I i dentMilcă : " mie'l u l ll
luli] Dulm lnezău " . S u b G rădina r a i u lu i , se atH ă ·u n �eg i s ­
tru o u ,oetele oelo r m Î n it' u iţi : m u.oel n ilc i , lo ulvio:ş i , pnorooi , dre pţi ,
Î n t re cete f i i n d p i ctaţi a rbori cu coro a n e rotu n d e ca re,
Î m p re u n ă c u copa c i i u r i a şi d i n g ră d i n a ra i u l u i , a s i g u ră
a cestu i perete o re m a rca b i l ă u n i ta te de expre s i e , u n a d e ­
vă ra t pei saj c u fig u ri . Cete l e c e l o r m î n tu iţi s î n t Î n soţite
d e cîte d o i Î n g e r i , i a r m Î n t u i ţi i , cu fig u r i stere o t i p e , fe m i n i ­
zate, s î n t Î m b răcaţi Î n l u n g i că meşoa ie , a ntici paţie Î n d e ­
pălrtată l'a v i z i u n e a l u ,i TopÎ'rcea n u d i n " M i n u n i, l e Sf. S i so e " .
Î n pa r,te,a inferi oa ră , a peretel u i , străj u i n d poa rta m i u l u i , a u
fost Î'nfăţi şaţi a po sto l i i Petru şi Pave l . a utoru l a Cestei pă rţi
f i i n d , c u s i g u ra nţă , N i co l a e d i n Pi teşti . Co n s i d e rată Î n tota ­
h�a1!e, co m po z i ţ i a J udecăţii de a p o i de l a Gu ra S ald a es 'te
eXlp re's i,a u·n eli a nte de oOln�aot d inltre med iu l o ră'şenels'c şi oei
r u s t i c , o a rtă ca re benef i c i a ză d e o potrivă d e experie nţa
u n u i m eşteş u g d e a te l i e r şi d e p ros peţi m e a p l i n ă d e fa rmec
a ra psod u l u i po p u l a r.
AlIă,tu ri d e iooanel'e pe I'e m n m a ramUtneşene, a'I ,ă ,t ulri de
x i l og ra v u r i l'e de H ă ş d a te , a l ă t u ri de i co a n e l e pe sti c l ă ,
p i ctu ri l e m u ra l e , dato rate m e şteri l o r t mn s i lvă n e n i d i n seco­
I UII ,a.l XVI I I - lea , oo nltr i hu,ie ,Ia Îl n ţe l,ege re,a exploz,i ve,i a ni,rm ălri
pe p l a n a rt i st i c a p o p u l aţ i e i r o m â ne ş t i , ţ i n ută vreme d e
seco l e s u b o g rea a s u p r i re 13. P o p N i,c o l a e ( b i serica d e
l e m n d i n D Î m bă u , 1 762), Sta n , fi u l po p i i R a d u d i n Ră şi n a ri
( b i se rica di ,n M eselntea , 1 78 1 ), 0 pf'e a d i:n Po, pl 'a ca (bti 'serica
d i n Tă l m ă ce l , 1 780), G avri l ( b i s e ri c a d i n I g h i e l , 1 78 1 ), Ra d u
M u n tea n u ( b i s e ri c a d e I 'e m n d i,n Deseşt i , 1 780 ; b i serica d e
l em n d i n Rogoz, 1 785), G he o rg h e d i n De,s elş,t i ( b i serilc a d e
l e m n d i n S a t Ş u g a t a g , 1 782), I o a n P o p ( b i se ri c a d e l e m n
d i n SÎ n m i h a i u l Al m a ş u l u i , 1 794 ; b i se ri c a d i n B ă l a n -
J os'en i , 1 795 'ş.a .) , s î nI\: n u ma i cîţiva d i n ltre m e şter i i oa re i l u s ­
trează ,a oest f'e n o men Î n oad r,u l că reia I o a n d i,n Dev a , c u
a ,l e s a l e p Î'Ctu ri d e l a G u ra Sa,d a , o c u pă u n l oc d e l o c
n e g' l,i j a b i l .
E,vi .dent, a ş a c u m a m ant ilCli pat Îln i n\trod Uloe re, n u poate
fi i g n o m t , importa n t u l o po r,t al z u g r'a vi l o r ve n iţi d i n Ţor-a
R o m â n e a scă , z u g ravi pe ca re Î i a fl ă m s e m n î n d În n u m e ­
roa s'e m o n u m e n te ş i ca re a u c o n tr i b u i t l a fo r m a rea u n o r
m eşte ri t ra n s i l vă ne n i că rora l e - a u tra n s m i s e l e m e n t e l e d e
sti l postb' rÎ n'coven e,s,c a i c ă r o r p u rtători emu 1 4 .
1 3 O ex'ce,p �ionaIIă ,contni buţie Î n l egă.t u ră ou a c.e a,s tă p,roblemă
ad u,ce Şte�an Meteş, Emigrări româneşti din Transilvania În secolele
XIII-XX, Bucureşti, 1 971 ,
14 Fenomenul i ra d ierii a rtei din Ţa ra Româ nea scă este vala b i l şi
p entr,u arhit'ectură . i n legătură cu această problemă, a se vedea
Ioana Cristache P'a nait şi Eugenio G recea n u , Biserici româneşti de
zid - monumente istorice, .din Ţara Făgăraşului, " Mitropol i a A rd e a l u ­
l u i " , X V , 1 970, nor. 9-1 0, p . 627-636 ; idem, X V I , 1 97 1 , n r. 7-8 ,
p. 567-579.
66
www.patrimoniu.ro
Fă ră să n e p ropunem .o en u me ralr,e ex, ha u stoi vă , o o n ­
s id e ră m u t H c5ă am i'n tim că, Î,n 1 7 1 6, l os i,f, că' l ug ă ru l de l a
G ovo ra , p i cta l a A l ba I u l i a , că G ri g o re Ra n ite pa rti'cipa
Î n 1 738 l a p i cta rea pa ra cl i s u l u i n o r d i c al b i s e r i c i i Sf, N i co­
l a e d i n Şch e i i B ra ş ov u l u i ş i , În 1 745, la d ec o ra rea bi sericii
m ă n ă st i r i i RÎmeţ. Tot m u nte n i e ra u , p roba b i l . z u g ra v i i Pa nă
şi l o n a ş c u , cei ca re l u cra u , Î n 1 762, la Av rig ş i , Î n 1 766, la
b i serica b r Î n covenea scă a m ă n ă st i r i i Sî m băta de Sus,
S i m i o n O p rovici d i n Cra i ova p i ctea ză b i s'e r i c i l e de l e m n
d i n Po i a n a S i b i u l u i ( 1 77 1 ) şi Apo l d u l d e J o s ( 1 772), Î n ti m p
ce u n a l t S i m i o n , p o p ă d i n P i teşt i , d esfă şoa ră o rod n ică
a ctivitate În Ţa ro H aţeg u l u i , u n de ÎI afl ă m sem n î n d icoa ne
şi p ile �Ulri m' u ral l'e Îln n,ume,poa's'e b Îl senilci ( N u1eşo'a ra , 1 776 ;
H a ţe g , 1 777 ; P.ri,s, l op , 1 782 ; S Ulbcet,ate , 1 783 ; B a r u Mic,
1 785 ; Cil ullo Ma re ; Den-s'ulş, Poro.şenl i). Foa nte fec und se
a ra tă şi un a lt p i te ştea n , z u g ra v u l D a v i d , ca re s - a sta b i l i t
Î n pă rţHe B i h o ru'l u i , ,c r,eÎn d Îln j u ru l să u o a d evă rată ple­
i a d ă de ,u cen i C'Î c u ca re d e eo rea ză , m a i m u ,l,te b ils erici de
l e m n . De la icoa n e l'e b i se ri c i i d i n T i n ă u d (vec h e ctitorie
d i n 1 658 a l u i C o n sta nti n B a s a ra b CÎrn u ) , l a p i ctu r i l e b i se­
ri citlor d e lem n d in R i e,n i ( 1 754), Sebi Ş ( 1 764), Stă i 'ceşlti
( 1 783), Ti, l,eeu ş ( 1 783), Feri ce, toate În j'uldaţul B i ho r, D allJlild ,
se d ovede şte u n sta to r n i c mesa g e r a l p i ct u r i i d i,n Ţa ra
R o m â nea scă , sta b i l i n d p r i n activitatea sa o p u nte Între
d o u ă z o n e g e o g ra f i 'ce d e sltu l de Î'n dep ă, rtate . Tot Î n M U1nţi i
Apu s en i , 1 0 ,b i s,etni'c a d i n H ă l lmalg i u (jtu d . A,rald), Î I a,f, I ă m
l u c r î n d p e c u n os c u t u l Ra d u D a s că l u l Z u g ra v u l , a l ă t u ri de
G h eorg h e , p i ctu ra lor contÎnd p rintre cele m a i va l o ro a se
rea l i ză ri a l'e g e n u l u i d i n Î n treg u l secol a l Xv i i i - l ea t ra n s i l ­
vă n ea n 1S.
A l ă t u r i d e toţi a ceşti a , tre b u i e a m i ntit N i c o l a e d i n
P iltelş1t i , a Ul ro r 1' 0 G u ra Sa d a , Îln 1 765, l a G he'lm, Îln 1 770,
la Le'şln ilc şi p ro h a bi l l a d i,spă mt' O ' b ilseni că d i' n Bmu M alre.
Co n s i d e ra te În a cea stă l a rgă pers pectivă , p i ctu r i l e de
10 G u ra S a d a , rod a l c o l a b o ră ri i d i n tre un me şter m u n tea n
ş i allt u l trans,i l l vănea n , do bÎnde'slc o se m n1i ,f ioaţie speoi a l ă ,
Î n m ă s u ra Î n ca re i l u strea ză p roce s u l d e u n ifica re a rt i s ­
t i că c e Î n c e p u s e să se săvî rşească Î n că d i n a ce l e t i m p u ri ,
Î n pofi d a u n o r g ra n iţe c e a V'� a u s ă d i s p a ră d u pă m a i b i n e
d e u n veac,
1S
Unele date p rivind zugravii e n u meraţi a ici pot fi Întî l n i te la
Şt. M eteş (lugravii bisericilor române, eXltm s d i n "An u awl CM I -
"
Transi lva nio , C l u j , 1 926-1 928, p. 1 1 6-1 2 1 ) , la C. B ă l a n şi A.
Pă noiu (Date noi privind activitatea lui Radu Dascălu lugravu şi În
legătură cu folosirea erminiei sale În veacul 01 XIX -lea de către Avram
zugravul, " Sesiunea de comunicări şti i nţifice a m uzeelor de a rtă " , Bucu­
�e şbi, 1 968, p. 250-258), I I- a V. Vă,tăşilanu, (Istoria artelor plastice În
România, II, Bucu reşti, 1 970, p, 1 91 - 1 93) a ltele a pa r aici pentru
prima o,a ră , u,rmÎnd să reven i m a �u.pna lor Î ntr- u n sbu.di u speoi a l .
- F o t o g rafii l e ca re Î nsoţesc prezentul a rticol , ca şi schema i oono­
g ra fică , a pa rţin a utc rului.
 TEZAURU L DE LA Z Ă VOAIA (JUD. BRĂ ILA)
I O N T . D RAG O M I R ------
in pri măva ra a n u l u i 1 966, cu p r i l ej u l efectuă r i i u n o r
l ucră ri a g ri c o l e l a c . A . P . Zăvoa i a l , s - a descoperit u n i n te­
resa nt teza u r d e o b i ecte d e podoa bă d i n a rg i nt, u ne l e p a r­
ţial a u rite, comp u s d i n 67 d e p i ese, d i .fer,i,t e oa teh n kă d e
l ucru, fo rme, o rn a m e n ta re, d i m e n s i u n i , Î n g re utate tota l ă
de 36 1 g . P i 'elselle se ·alf, I'O,u delpus,e Îlntr-Iun v'a s d e a ra m ă ,
f i i n d a coperite c u u n a lt u l d i n a c e l a ş i m eta l , d efo r m a t Î n
t i m p u l desco peri- r i i .
De o i n co ntesta b i l ă va l o a re şti i nţifică ş i a rti sti,că ,
acea stă descoperi re a re m e ritu l de a contri b u i , pe de o
pa rte l a c u n oa şterea cît m a i te m e i n ică a me şteş u g u l u i
o rfevre r i e i , p re c u m ş i a c a p a o ităţ i i c reatoa re d i n ti m p u l
o rÎ'ndtu i l ri,i f'e udta'le de p e ,t e�i,tQlniiul ţă n i IlQlr ,r.olm â:nle , i a,r pe
de a ltă pa rte, la Î m bogăţi rea M u zeu l u i de i storie d i n
G a l aţi c u n o i p i ese a rh eo l o g ice d e o rea l ă f r u m u seţe
a rt i st i că şi de o m a re at racţi e m u ze i st i că .
Desco peri r i l e a rh e o l o g i,c e a rg u m entează cu s uf i c i e n tă
cla ritate că p o do.a be l e a u a v u t În m o d conti n u u , d u pă
c u m era şi f i resc, o evo l uţie a sce n d e n tă d e o s e b i t de i nte­
resa ntă , ca ra cteri stică fiecă rei eta pe, epoci sa u o rî n d u i ri
soc i a l e , f i i n d Î n tr - o strî n să i n te rd e p e n d e n ţ ă , c u g ra d u l de
dezvo l ta re eco n o m i co - soci a l şi c u l t u ra l al s o c i etă ţ i i 2 .
O b'iedeil 'e beZia u pu lu, i slÎn,t , I' u ona·t e pri l n pnolo edee m e ş ­
teş u g ă reşti deoseb ite şi a n u me : t u r n a re, c ioca n l re s a ,u
batere şi l i p i re, i a r o rn a m enta re a l o r este rea l i za tă c u a j u ­
to r u l teh n i c i i şta nţă r i i ş i g ra vă ri i , c e a l te r n e a z ă Î n m od
a rm o n i o s cu p rotu b e ra nţe p i ra m i d a le a lcătu i te d i n g ra n u l e
s ferice, g a rn i t u r i de fi l i g ran şi i n c ru staţi i de p i etre. D i n
tot a l itatea p i e t r e l o r p reţ i o a se, sem i p reţi o a se , n u s e pă s ­
trează d ecît u n a . Acestea era u f i xate d e o b i ecte l e d e p o ­
d o a b ă p r i n i ntermed i u l u n o r m o n t u ri s peci a l e , d iferite ca
forme ş i m ă ri m i .
i n ceea ce p riveşte m otivele d ecorative, a cestea s î n t
a p roa pe excl u s i v f l o r a l e , cri n u l sti l i z a t avî n d u n ro l p re ­
ponderent. N u l i psesc n i ci e l e m e nte l e geo metrice, redate
p r i n t r - o strî n s ă Î n l ă n ţ u i re şi o pe rfectă s i m etri'e.
F ă ră Î n do, i'aII ă , o b i ectel e de podoa bă co n fecţ i o n a te d i n
meta l e preţi oase a u fost Î n totde a u n a a p a n a j u l c e l o r avuţi ,
deoa rece e l e re p reze nta u v a l o r i destu l de m a ri , u ş o r d e
păstrat, a devă rate go ra n ţ i i eco n o m i ce.
Din i nventa r u l teza u r u l u i d e o b i ecte d e p o d o a bă d e la
Zăvoa i a fac pa rte : d o i cercei perfect i d e n t i c i ca m ă r i m e ,
f,o:nme ş i deoo,r (fi .g . 1 / 1 -2) ; u n , iln el c u mo n t Ul�ă (fi g . 1 /5) ;
două l alOe de ,pălr lOIurjilb e, dli lf,enibe ca f,o �me şi deoor (fi g .
1 /3-4) ; o brăţalră 'a,u'riltă " Î1n slt'are fra'glm ,e,nll'a ră (fi g . 1 /6-6 b) ;
tne i spne,z'eoe n,a slt u,r i , palrte d iln ,ei alulriţ i , de dife'ni lt e fo rme ş i
dimensli'uln i , .au deiC'o r VOlriilalt (fi g . 1 /7 - 1 9) ; pa'u ruzelOi ş i pa,t r,u
de a pilli oe vesrt imen lualre , maj.ori bate'a alu, rhte. D,i ' nltlne oceste1a ,
ci:nci s'P�ezetoe ş't1anţalo o (,fi i g . 3) ; dou ăz,eci şi n o u ă t u rn'aot e
(f.i g , 2) ; o ,apl,itcă pel nlbru l i m b ă de OUl nea (,fi ig . 4) ; u n fir.alg ­
ment de t'8'al că s a u papuc m iln i' alb Uirall , d iln a'r9'int aIUlri,t, ou
decor Î,n f i l,i g ra n , g'r,a ' n'ull'e ş,i i no�U' sta ţ i i de p i etre (fii 'g . 4) ;
două Vla.se de o namă (IUI n aa lStJno'n ,ş i u n .ca plalc d e,f,o r mClJ1:)
pre,ou m şi dteva fra'9 ' mel nte de v,a's'e de a' nalmă .
D u pă uti l itatea ş i ca ra cte r u l l o r p u te m Î m p ă rţi o b i ec­
tele de podoa bă m e d i eva l e d i n teza u r u l d esco perit l a Ză ­
voaia În t rei g ru pe b i n e d i's biln cte : A. bijuterii sau obi e ct e
1 Te za u r u l
a fost d escoperit de către c o o p e r a t o r i i C ri stea Va s i ­
lescu, Cristea C o l i l i e , D u m itru Ac h i m , ş i a l ţ i i , d i n c o m u n a Zăvoa i a ,
judeţul Bră i la , c a re a u p rezenta t o b i ectele l a p o st u l d e m i l i ţ i e d i n
loca l i tote. La mult t i m p Î n u rm a a cestei d esooperi ri, m a i precis Î n
primă,v ar·a a n u'I'u i 1 967, Muzeul d e i storie d i n G a, la ţ i fi i n:d sesi-zat d e 'către
u,l�i m i i d eţi,nă�o,�1 a i tem u' ful l u i , ne-om deplalsat de u·rgenţă l a Fă'u r,ei ,
unde a m p ri m i t , aHt obi ect ele a r h e o l og i c e , cît şi o s e ri e d e i n fo r m a ţ i i
referitoOlr,e l a de,s col Peri,r,e . Adu·alÎlmente be w 'u , ru i o i n tr-a t Î n p a t r i ­
moni'u,1 Muz·e ul'ui de is,t-a rie d i,n G al l 'a ţ i . Din i , n ve nlba'ru I te Zl a u r u l u.i lip­
i
seşte un i onel de alrg'i n,t ce se oflă Î n po,s e s i a tov. V o i n ea 1 ·l i e , d i rec­
tor·u-I ş wl ili g enemle d i n J i,nI ă u , j, u d eţ u l B'răi,l a .
2 Mari n Mate·i Po pe sc u , Podoabe medievale Î n ţ ările române,
ed. M e r i d i ane, 1 970, p . 7-4 1 .
67
www.patrimoniu.ro
de podoabă de corp ; B. podoabe vestimentare şi C. obiecte
diverse.
in ce l e ce u rm e a ză p rocedă m la p rezenta rea şi de­
Sio�i e rea p ile5Iell'Olr, Îtn o rdi tn'ea g' rUl pe l' o:r S u's-Ial ffilil nlb i tie .
A. Cerce i . D i n p r i m a g r u pă fa-c p a rte d o i cercei d e
a rg i nt, i d e n t i c i , d e formă a p roa pe sfe r i că , executaţi pri n
t u rn a re , c u f i l i g ra n , g ra n u l e şi p i etre. M ă s o a ră 3 cm Î n ă l ­
ţ i m e c u toa rtă , 1 ,8 c m d i a metrul sfe r i i , Î n g re utate d e
6,60-6,75 g f i ec a re (fi g . 1 / 1 -2). S î n t o rn a m e n taţi c u cîte
oilnd .pi 'elt,�e p r i1nlS·e Îln ffilon1!u�i c u gh-eal�e, dti s p ulsl 8 onueiform,
Î n co n j u ra te de cîte un cerc d i n f i l i g ra n . M o n t u r i l e p i etre­
l o r sînt În soţite d e b u c l e s a u t u b u ri d i n fir s i m p l u , În
s p i ra l ă strî n s ă , l i p i te d e a se m e nea Î n c r u ce, iar Î n spaţi i l e
d i n tre b u c l e s e g ă sesc a p l i ca te g ra n u l e d i s p u se Î n p i ra ­
m i d ă , ca re a co peră Î n m o d a rm o n i os Î n treg u l g l o b a l cer­
cei l o r. Tortiţe l e d e formă s e m i c i rc u l a ră , m o b i l e , s i m p l e , d i n
s î r m ă ci rcu l a ră , n e o rn a m en ta te, bătute, I ăţite ş i perfo rate
la a m be l e ca pete , s î n t p r i n s e de c o rp u l cerce i l o r p r i n
d o u ă a x e . Toate p i et re l e l i psesc .
S u b a s pectUi I execuţi e i teh n i ce şi a l m otive l o r o rn a ­
menta l e c u ca m cter g e o m etric, p rec u m şi a l struct'u ri i l o r
Î n g e nera l , ce rce i i d e l a Ză voa i a o u n u m e ro a s e e l e m e n te
com u ne c u o s ·elri e de exe m pl - a r,e b i'ne d o c u m e nt a te Î n
m u lte d escope r i r i d e pe terito ri u l M u nte n i ei ş i M o l dove i .
i n a cest s e n s , p u tem a m i n ti b i j uteri i l e d e l a Tifeşti3 ş i
O lten i 4 d i n j u d eţ u l V ra n:cea , ce l e d e l a T i să u5, j u d eţ u l
B uză u , Şen d re n i6, j u deţ u l G a l aţ i , Cot u l M o r i i , P o p r i ca n i7,
j ud eţ u l l a ş i , ca ş i pe cele d e p ro ve n i e nţă n ·�cu n o s c ută ,
exi ste n te În c o l ecţi i l e M u ze u l u i d e a rtă a l Re p u b l ic i i S o ­
c i a l i ste R o m â n i a B, d i n a rg i n t a u rit, prod u s a l u n o r ate l i e re
m e şte ş u g ă reşti l o c a l e , şi a l te l e , ca să n u a m i nt i m a i ci
d ecît pe cele mai i m po rta nte. De o rig i n e l oca l ă s a u t ra n ­
s i l vă n ea n ă , a ceste o b i ecte d e p o d o a bă sîn! d a ta te c ro n o ­
l o g i c d e că t re cercetă tori Î'n seco l u l a l XV- lea şi Î n ce p u t u l
seco l u l u i a l XVI - lea9. De fo pt , a ceste d a tă ri s î n t fă cute n u
n u m a i t i p o l o g i c , c i ş i p e baza a so c i e r i i l o r c u m o n e z i , a ş a
d upă oum In,e s'Îlnrt: bi,neeu noslCIube .Sihtu aţi ill'e teZialunel llolr de
la Tifeşti , Cot u l M o r i i , O rbea sca d e J os l0. Fă ră Î n d o i a l ă ,
În u rm a cel o r re l a ta te, sîntem Î n d reptă ţiţi s ă afi r m ă m că
şi -oe roel iilloir de I,a Ză'voa i,a le putem a ,t ri b u,i a loe:e,a ş i datla lne.
Ace de păr. Do u ă a'oe de pă r d hn a rg i n t a uri,t, fo, n m a te
d i n t i j e a s c uţ i te l a u n u l d i n ca pete, i a r l a ce l ă,l o l t prevă z ute
cu p l ă c i o rn a m e n ta l e , a s e m ă n ă t o a re u n o r d i sc u ri s a u ro ­
zete (fi g . 1 /3-4).
T ipu,1 1 . Pinimuii , a,c o re a s,peotUi I un u i d i Slc, ou tij,a
Ilipsă . M ă1sola : ră 2,6 am dliiameltr u şi lo Întă- reşlte 6,05 g
(f i g . 1 /3). M a rg i nea d i s c u l u i este o r n a m e ntată pe u n a d i n
feţe c u 1 2 p i ra m i d e, co m p u se fieca re d i n cîte 1 6 g ra n u l e ,
Î n aolnjlu nartie Î,n 'radilalr c u ş'uviVe d e Mi '9i �aln o e s,e Uln e s'c
i n cent r u , a l cătu i n d u n fel d e coro l ă sti l i za t ă . i n m ij l o c u l
3 C ono st'a n, ti n M a' i 's,i l , Manete şi podoabe de la sfîrşitul veacului
al XV-lea (Tezaurul din Ti/eşti, Putna), În " Bu. letin u l S o oi e tă ţ i i Nu milSma ­
tic,e Ro. m â n e " , a'n . X I I I , 27, B u c " 1 9 1 6, p. 5 ; v e.z i şi p l . 1 .
4 N . C o n sot:o n t i n e s· cu ş i G h . Unra r u , Podoabe feudale descoperite
la Olteni, În " S C I V " , 2, X, 1 959, p. 449-504 ; vezli ş i �ig. 2 ş i 3.
5 V. D ră g hicea n u , Săpăturiie din Budq, Lapoş şi Tisău-Buzău, În
" BC M I " ,f,o ls'c . 1 70, olct-d eic . , 1 931 ,
p. 1 75, fi g . 36.
6 M. Pe bre,s'c u - D.Îmbovi�a, Călătorie de cercetare arheologică Î n
judeţul Covurlui, ex:t!rals d i n " O ri z.o. ntlu ,n i " , I I I , 5-6, Gai ilaţi , 1 94 1 , p. 1 9 ;
l o. n T . D,r-a gomi' r, Tezaurul feudal de obiecte de podoabă de la Şen­
dreni, Îl n " R evli,st.a Muzeelor", n r. 3, un. V, 1 968, p. 253-257.
7 E u g en'ia N e,a m ţ u , Obiecte de podoabă din tezaurul medieval de
la Cotul Morii, Popricani (Iaşi), Î n " Alrh eo,l'o gli'a M Ol ld o v e i " , 1, 1 961 ,
p. 286, ş i 290, f i g , 1 /9 şi 3/ 1 .
8 M a,r in M a ,l-ei Pope,s c u , op. cit., p , 46, col. 2 1 -22, e vorblO d e
do,i 'oenoei a u nor . il nV. 1 4484/91 9 ş i 1 4798/4020.
9 I b i d e m , p. 46-47.
10 N. Co n,s,ta nti,n,e,s'clu şi A I . Mo,nilnesou, In problema satelor medie­
vale de pe Vedea şi Teleorma n : descoperirile arheologice de la Gurueni
şi Orbeasca de Jos (r. Alexandria), in " Re,v i st'a Muz·eel·o r " , n r. 1 ,
1 966, p. 76.
d i s c u l u i se află m o n tat u n , ch ato n pătrat, cu p i atra căzută,
Î m p rej m u i t l a pa rtea s a i nferioa ră c u două rî n d u ri o rn a ­
m e n ta l e : u n u l de g ra n u l e şi a lt u l de t u b u ri s a u b u c l e , d i n
f i r s i m p l u Î n s p i ra l ă strî n s ă . Ce l e patru c o l ţ u ri a l e c h a t o ­
n u l u i sînt p revă z ute l a pa rtea s u p e ri o a ră c u p roem i n enţe
p i ra m i d a l e , a l că t u ite d i n cîte patru g ra n u l e . D o u ă d i ntre
a ceste p i ra m i d e l i psesc.
D,eloaamdaltă , reperbolri u, 1 d oc Ulme:n/1:' alr-IŞlt i i n ţ i Hlc ,aii a'oelor
d e pă r m e d ieva l e , d escoperite pe te rito ri u l patriei n o a stre,
fie ele de o r i g i n e t ra n s i lvă n ea n ă , s u d - d u n ă rea n ă s a u d e
a ltă p rove n i e n ţ ă , este re l ativ s ă ra c . Cele m a i a p ro p i a te
a n a l o g i i t i p o l og ice a l e exe m p l a ru l u i descoperit l a Zăvo a i a
l e p utem f a ce c u d o u ă p i e se de p rove n i e nţă necu n o s c u t ă ,
a f l a te Î n patri m o n i u l M uze u l u i d e a rtă a l Rep u b l i c i i , Secţ i a
d e a rtă vech e ro m â n e a s,că 1 1 , d a tate Î n seco l'u l a·1 XV I - l ea .
U n u l este d e p rove n i enţă loca l ă , i a r a l t u l , tra n s i lvă nea n ă .
Ase m ă n a rea m otive l o r deco rative, deosebit d e se m n i f i c a ­
tive, re p rezentate de p i ra m i d e l e g r'a n u l a re , da b u d e l e
t u b u l a re şi d e f i l i g ra n , Î n tî l n ite ş i l a cerce i i d e l a Zăvoa i o ,
preou:m ş i d i n 08l1Ie'I 'alllt,e d€lSiC'Oipe,ri . ri sluls- l alml inbi ,b e, ne duc Îl n
m od nea bătut la form u l a re a c o n c l u z i e i că a c u l 'd e pă r d e
l a Z ă vo a i a a re n u n u m a i u n p ro n u nţ,at ca ra cter l o c a l , d a r
ş i o data re p reci s ă , Î n seco l e l e XV-XV I , a s i g u ra tă d e co n ­
te m po ra n eitatea a cesto r t i p u r i d e c e rce i , m u lt m a i b i n e
d o c u m en taţi p e teritor i u l p a t r i e i n o a, stre.
T i p u l 2. Cel d e - a l d o i l e a a c d e pă r este a l c ă t u i t d i n ­
t r - o tijă a scuţită l a u n ca păt, pri n să centra l ş i a po i Î n ­
d o i tă p e p a rtea i nferi o a ră a rozetei . M ă s o a ră 4 c m d i a ­
me:b�u ,ş i 7,5 o m . J . unglimea ,Împne'Ulnă c u Njla , ş i olre g:reu ­
tate a d e 5 9 (fi g . 1 /4). P l a ca o r n a m e n ta l ă a a c u l u i este
de fo r m a u n e i rozete c i r,cu l a re s a u a u n e i f l o ri sti l i za te
cu şa s'� peta l e , d e l i m itate ra d i a r d e către şa se n e rv u r i ,
rea l i za te p r i n şta nţa re . P e m a rg i n e a rozete i , l,a Î m b i n a re a
peta l e l o r, se află p a t r u ieşi n d u ri u' n g h i u l a re , Î n d re pt u l
că rora a t î r n ă p a t r u p a n d a ntivi ova l i , c u u rec h i uşe , l ucraţi
p r i n c i o că n i re l a rece, p r i n ş i În m i c i d a me d e s î r m ă . Pe
fo n d u l a cestei corole, fieoa re peta l ă este p revăz,ută c u o
a l tă rozetă şto nţată , a l e că rei peta l e c ru cifo r m e , s i m i l a re
cu a l e c ri n u l u i , sînt p revă zute În c�nbru cu cîte şa pte cer­
c u leţe, d i s p u s e s i metric, s i m bo l i z Î n d p ro b a b i l s ta m i n e l e şi
p i sti l u l . I ntreg u l decor al rozetei este com p l etat d e m o n ­
t u ra u n u i c h a t o n cu pereţi i c i rc u l a r i , d i n ca re se m a i p ă s ­
t re a ză u n m i c fra g m e n t. P i o t ra c h a to n u l u i , u n p a n d o nt i v
ş i o pa rte d i n b o rd u ra rozete i a cu l u i , l i psesc.
S p re deose b i re d e p i e s e l e d e s c r i se a n te r i o r, a ::: e a stă
pod o a b ă d e pă r este rel a t i v m a i ra r Î n tî l n i tă . Tot u ş i e a
a re u n e l e t a n g e nţe cu o a l tă p i e s ă d e fo r m a u n e i rozete,
c u c h a t o n centra l . d e p rove n i e nţă t ra n s i lvă n e a n ă , desco­
perită cu m u lţi a n i Î n u rm ă , Î n m o rm î n t u l n r . 1 3 d i n b i se ­
r i c a d e l a Tisă u 12 , j u d eţ u l B u ză u , d a tată Î n seco l u l a l
XV I - l e a . P e baza cel o r rel a ta te , p rec u m ş i a fa pt u l u i că
a n u m ite o b iecte c o n te m p o ra n e s î n t prevă z u te cu a s tfel d e
p a n da ntivi ova l i , s i m i l a ri a ce l o ra d escoperiţi l a Ş'2 n d re n i 13,
fă ră Î n d o i a lă că şi cel d e- a l d o i lea a c d e pă r d e l a
Ză'voQla ila a r p U be, a s ă a,ibă ooeela'ş i o n i 'g i,ne ş i da,t' a re (.s'eloo ­
l u i a l XVI - l e a ) .
In ele. Un i n e l d e a rg. i n-t. t,u rn a t, a re m o n t u ra d relPt un ­
g h i u l a ră , rea l i za tă pri n l i p i re . M ă s o a ră 3,5 cm d i a m e t r u ,
Î m p re u n ă cu m o n t u ra , ş i 2,3 c m d i'a m e t r u l i n t� r i o r. Cî n ­
tă reşte 1 5,80 9 (fi g . 1 /5). L a pa rtea o pu s ă m o n t u r i i , i ne l u l
e s'te prevă z u t c u o p roe m i n enţă ova l - d i s'c o i d a I ă . 'I nt reag-a
s a s u p rafaţă exte r i o a ră este o rn a m e ntată p r i n g ra v a re ,
fo l o s i n d u - se d rept m otive decoro tive u n 'e l e e l e m e n te g e o ­
m e trice s i m p l e , Î n s ă d e o s e b i t d e e x p resive, d i s p u se Î n tr - o
d esăvîrşită a rm o n i e . S u p rafaţa veri g i i i ne l 'u l u i este i l u s ­
tnată p rin două rînduri d e păl tl nalt,e , dell Î m!ilt ote de allt� d o u ă
b e n z i Î n z i g - za g , Î n,c a d rate d e u n c h e n a r s i m p l u , re p re ­
zentat d e d o u ă şi r u ri d e t ri u n g h i u ri i soscele. I n ceea ce
p riveşte deco r u l m o n t u r i i i n e l u l u i , a cesta este rea l i za t
p ri n t r - o s ucces i u n e d e reg i stre s a u b e n z i d i n l i n i i o r i zo n ­
t a l e , z i g -z,ag u ri ş i l i n i uţe h a ş u rate o b l i c , ca re a l te r n e a ză
În m od s ucce s i v . I ntreg u l decor este d e l i m itat de u n c h e -
11Ma,pi,n Mat,ei Po pes'c u , o p . cit., p. 51, co't . 48-49. Vezi şi a cele
,
nT. 26 şi 28, d in p l.a nşele aolor.
d e păr
12 V. Dră g h i'cea nu, op. cit., p. 1 74, fig. 31 , ve�i şi M a ri n Mate'i
Popescu, op. cit., p. 51 , oat. 50, sau n r. 20 di,n plonş·ele ,color.
13 Ion T. Dra gom i,r, op. cit., p. 255-256.
68
www.patrimoniu.ro
n a r d u b l u , a l c ă t u i t d i n cîte trei l i n i i o r i zo n ta l e. Montura
i n e l u l u i este parţi a l d e s p r i n să i a r p i a tra l i pseşte.
P ri n m a s i vitate a si s o b ri etatea d eco ru l u i i n e l u l de la
Z ă vo a i a a re o puter � ică n otă de o r i g i na l ito te faţă de În·
treaga v,a ri'etate d e p i es e , c u p r i n s e Î n re perto ri u l obiecte­
l o r d e pod o a b ă ce ca racte ri zează seco le,le XV-XVI, fără
să i se poată fa ce m o m e n t a n a r- a l o g i i decît cu o si ngură
p i esă d i n i n ve ntmu l tez,a u ru l u i med i evali de la Cot u l Mo�Î'Î '4.
Această pod o a bă d atată În sec o l e l e Xv -XVI se asea­
m ă n ă cu exem p l a ru l de la Zăvoa i a , a tît s u b a s pect u l său
struct u ra l cît şi a l p rocedeel o r execuţiei te h n i ce şi al moti­
vel o r o rn a m e n ta l e rea l i z.ate p r i n g rava re .
Brăţări. O b răţa ră Î n stme fmg me nta ră d in o,rg.int
a u rit, d i n ca re n i se păs,trează d o a r trei e l e m ente compo­
n e nte ş i a n ume : un s e g m e n t , ră u cOrliserv,at. d i n ta blă sub­
ţ i re , l u n g d e 8 c m ş i lat d e 1 cm ; o verigă sa u În-chiză­
toa re ş i un pa n d a n t i v ste l a r. C î n tă reşte 1 0,30 9 (fi g . 1 /6,
6 a , 6 b). B răţa ra este o r n a m e ntată pe faţa s a exterioa ră
cu o s e r i e de e m i sfere, î n co n J u ra te l,a bază cu cîte un cerc
g mnlu l 'a r, i a r l a pa rt-ea s u pe r io a ră cu g ra n u l e în p i ra m i d ă .
Acestea sînt i nterca l a te î n m o d s uccesiv c u t u b u ri triÎnge­
m ăln,alte, d i,n siÎ,rm ă hnă , Î, n s pi:�a I ă strî n s ă , deloolrate 'ou 'b�ei
r î n d u ri de g ra n u l e l o n g i t u d i n a l e . O ş uviţă de f i. l i g ra n măr­
g i n eşte Î n t r e a g a b a n d ă a b răţă r i i pe a m be l e latu ri l o n ­
g it u d i n a le . I n trea g a g a m ă d e m ot i ve d ecora t i ve este l i pită
pe b a n d ă (fi g . 1 /6) . La rî n d u i e i , Î nc hi zătoa rea bră ţării se
co m p u n e d i n d o u ă m ioCÎ t u b u ri d i n fi l i g ra n , u şo r d i sta n ­
ţ-a lt e, , a'VlÎln!d II 'a pa'ntela s upeniiO'a ră , pa,t,�u g , ra'n,u1Ie î n pina ­
m i d ă . Pri n i nteri o r u l a cestor t u b u ri est-e i n tro d usă o verigă,
t'e nmiln'ată Iia IUlnlud din capete ou o m i,că monltulră cu .ghea ­
rele cruciforme, a că rei p i atră l i pseşte (fi g . 1 /6 a). Cea
d e - a treia piesă com p o n e n tă a brăţă r i i este re prezentată
d e ,un pal nldlalnlbi ,v de f.onmă stda.ră , cu ş,a s e c o lţUlri , p:niln's
c u oQ s:Îlrmă f i, nă de 'un Oinnlalment tuhullla,r t ri î n g e m ă n ot. Pan­
d a n t i v u l ste l a r Î nfăţi şea ză pa rtea term i n a l ă a a cestei po­
d o a be , fi i n d s it u a t p ro b a b i l l î n g ă Î n c h i zătoa re, aşa cum
de a ltfel se o b i ş n u i eşte ş i a stă zi (fi g . 1 /6 b).
Deşi m o me n ta n nu c u n o a ştem i d e n t i tăţi t i polog ice
a s u pra b răţă ri i d e ca re ne o c u pă m , totu ş i , v a r i etatea mo­
t i ve l o r s a l e d eco r,a tive, rep rezent,ate de g ra n u l e l e În p i ra ­
m i d ă , Î n cerc u r i s a u Î n rî n d u ri , d e t u b u ri d i n sîrmă fină
în s p i ra l ă strî n s ă ş i d e m o n t u r i , rea l i za te p r i n l i p i re, co n ­
stitu i e În g e n era l e l e m ente l e d ec o ra tive 'e senţi a l e , ca rac­
te ristice p o d o a b e l o r d i n seco l e l e XV-XV I . Pri n u rma re
p utem a f i r m a cu s uf i c i e n tă certitu d i n e că şi a, cest t i p de
b răţa.ră po,alt,e �i daltat În .s\elool l19 le S1u's -,a miln!t i lt'e .
B . P o d o a b e l e vest i m en ta re i n c l u se Î n c e a d e - a d o u a
g ru p ă , s î n t re p rezentate d e 1 3 n a st u ri ş i 44 a p l i ce , deo­
sebit d e v a r i a te ca teh n i că d e exec uţi e , fo rme, d i me n s i u n i
ş i mottliMe deoo raitii've, p e oalr,e l e ,pre�entălm î,n -eo nlli,n, u,are :
Nasturi. T i p u l 1 . Potru ,na stu ri d i n a,rg i nt amit, i de nltid,
m ă s o a ră 3, 1 cm Î n ă lţ i m e şi 1 ,8 cm d ia m et r u l , În g re u tate
de 6,59 9 fi ,�'cla · ne (ni,g. 1 17- 1 0).
D e fo r m ă sferi,c ă , s î n t o m a m entaţi prin teh n i,c a f i l i g ra ­
n u l u i c u o p t cerc u ri a d i a cente. I n i nteri o r u l a ce s to r,a sînt
Î, nls C'ri.s,e aiheloe, Î,n louipniln 'sul 'călnora s,e g ă, s'elslC IOÎlI!e patru
oeJ1ouri m!iC'i . lin p'unabu l ,ba'n g.eln,ţ-ilall OII oenoull,eVelllo,r se .a filă
o g, r,a n'u I ă m�' balilcă oal ne Îlnlchei'e deoorul. R'e stu l spa ­
ţ i i l o r sînt co m p l etate cu rozete c r u c i fo r m e , i a r peri m et re l e
c e rc u r i l o r s î n t p revăz ute c u g ra n � l e sfe r i ce . Aceste m otive
g e o m etrice, î m b i n ate Î n tr - o perfe.c tă s i metrie, co m p l etează
În m od a rm o n i o s Î ntr�a g a s u p ra f.aţă a n a s t u pi l o r , c a re la
p a rtea s u pe r i o a ră sînt p revăzuţi c u o u rech i u şă pentru
p ri n s , d e fo rmă c i rc u l a ră , î,n a ltă ş i n ervu rată l o n g i tu d i n a l ,
i a r l a p a rtea o p usă c u o m i că p i ra m i d ă , a l căt u i tă d i n
p a t r u g ra n u l e .
N a st u r i i d e a cest t i p , d e l a Zăvoa i 'a , Îşi g ă sesc a n a l o g i i
a p ro a pe pe rfecte c u u n e l e o bi ecte d e p rove n i e nţă necu ­
n osc ută ce se pă strează î n c o l ecţi i l e M u ze u l u i d e a rtă a l
Rep u b l ic i i Soci a l i ste Ro m â n i a 1s, d atate Î n seco l u l a l X V I ­
l e a , d e fa ctu ră t ra n s i lvă n e a n ă , a vî n d Î n a cel,a ş i ti m p a s'e ­
m ă n ă ri În ceea ce p r i veşte s i ste m u l de o r n a m en ta re c u
exem p l a re l e d i n teza u re l e d e l a Cot u l M o ri i , P o p ri c a n i 16,
d atate Î n seco l e l e XV-XV I .
14 Eu.gen-i .a N ea:mţu, op. cit., p . 284, f i g . 1 /7 ş i p . 287, �i g . 3/6.
15 M a r,in Matei Popescu, op. cit., p. 75, oa,t. 1 93 şi 1 96. Vezi şi
p i·ese1le n r. 80, 8 1 , 85 d i n pla,nşel·� col or.
16 6 u g e n i a Neamţu, op. cit., p. 288, fig. 4 şi fig. 5 /1 -3.
1 2.

6 6b

10
7 8 9

17 19
Fig. 1 . Tezaurul d e la Zăvoaia : cercei, ace de păr, inel, brăţară, nas/uri.

www.patrimoniu.ro
 2. 4 5

8 9

19 21

2& 2/7 ZB
Fig. 2. Teza urul de la Zăvoaia : aplice de wrea.

www.patrimoniu.ro
 T i p u l 2. Patru n a st u ri de a rg i nt, i d e n t i c i ca m a r i m e ,
forme şi d ecor, d i n t re ca re d o i se a f l ă i n sta re fra g m e n ­
talră . Sînt fo rmaţi d im oile două j um ătăţi l ipite Între e l e pe
l i n i a med i a n ă a n a stu rel u i , a v i n d fo r m ă p o l i e d r i c ă , cu
faţete ro m bO' i d a l e şi t ri u n g h i u l a re . M ăsoa ră 2,3-2,4 c m
inălţime ş i 1 ,2 c m . g ro s i me m a x i m ă . Trei d i n tre e i cî ntă resc
cite 1 ,80 g (fi g . 1 / 1 1 - 1 3) , i a r a l p a t r u l e a 1 g (fi g . 1 / 1 4) .
Pe u n a d i n faţetel e rom bo i d a l e d i n pa rtea s u pe r i o a ră a
nasture l u i se g ă se şte p r i n s ă cîte o u rech i u şă Î n a l t ă , ova l ­
circu l a ră , n e rv u rată l o n g i tu d i n a l , i a r p e cea l a ltă , o m i că
'
p i ra m i d ă d i n patru g ra n u l e , i n co n j u ra tă d e un cerc fi l i ­
g ra n at. Rest u l s u p rafeţe l o r s i n t l i ps i te d e o rna me nte .
N a st u ri i faţetaţi s i n t ceva m a i puţi n c u n o s c u ţ i . Ei i ş i
găsesc a n a l o g i i p a rţ i a l'e cu t re i piese descoperite l a Cot u l
Mori i , P o p r i ca n i 17, deose b i re a c o n sti n d n u m a i i n a ceea
că slin1 deoo ra,�i . De pWIV.e n i enţă l 'o 'clo'I ă , n'a lSlt u r i i d e l a
Poprka n i s î n t d ataţi Î n s eco l e l e XV-XVI , cro n o l og i e Î n
ca re d es i g u r se poate i nc l u d e şi t i p u l a cesta d e n ,a st u ri
de la Z ă vo a i a .
Ti p u l 2 a . D o i n a s t u r i' d e a rg i n t , i d e n t i c i , executaţi p r i n
l i p i re, d e f o r m ă p o l i e d r i că , faţetaţi h exag o n a l , ro m b o i d a l
şi tri u n g h i u l a r, mă soa ră 2 , 6 cm i n ă lţi m e , 1 ,6 cm g ro s i mea
ma x i m ă ,ş i oÎrnrt:ă'ne:S/c 2,30-2,50 g iii,edare ,(rii ilg . 1 / 1 5- 1 6) .
L a p a rtea l o r s u pe ri o a ră s î n t p revă zuţi c u cite o u rec h i .u ş ă ,
Qva l - c i rc u l a ră , n e rv u rată l o n g i t u d i n a l , i a r l a pa rtea infe­
r i o a ră c u patru g ra n u l e , d i s p u se p i ra m i d a l , i n conj u ra te de
u n cerc i n f i l i g ra n . Faţete l e n a stu r i l o r sint l i ps i te d e d eco r.
Priviţi s u b a s pect u l execuţiei te h n i ce, fo r m e l o r şi d e.c o­
r u l u i , cei d o i n a s t u ri au a ceea ş i a n a lo g i e ş i Î nca d r'a re cro­
n o l o g i că ca şi exe m p l a re l e descrise a nter i o r.
Ti p u l 2 b. Un nra '5J!1 u re de la r9limlLar urr,ilt, d e , p ropolrţ i i -re d use,
executat p r i n l i p i re , e ste i de n t i c c a teh n ică de l uc r u , fo r m e
şi decor cu n a st u r i i p rezentaţi a n te r i o r, a şa Î n cit p o a rtă
a m p re n ta a c el e i a şi o ri g i n i l oca l e şi aceeaşi Î n ca d r a re c ro ­
n o l o g i c ă . M ă s o a ră 1 ,8 c m Î n ă l ţ i m e , 0,8 cm g ro s i m e , i n
g r,eurt.ate d e 0,50 g (fi,g . 1 / 1 7).
T i p u l 3. Un n a st u re d e a rg i nt , d e fo r m ă g l o b u l a ră , este
l u crat p r i n l i p i re . La u n u l d i n p o l i este p revă z u t cu o u re ­
c h'ilu'şă o'Vlall -roilroulll arră, o u nerv' U l ră Illo ngri'u uld!i,nralI ă , i ,a lr ,l'a pol u l
.o p u s a u o g ra n u l ă m eta l i că . D i n ca u za u n'ei l ovitu ri , n a s ­
turele p re z i n tă o d efo rm a re şi o f i s u ră . G l o b u l este l i ps i t
de o rna m e nte. M ă so a ră 2,7 c m Î n ă l ţ i m e , 1 ,6 cm d i a metru,
cirn.tă.re,ş tle 3,85 g ,(,ii i 'g . 1 / 1 8). P ilels'a i ş i g ă seşrte sitr� nse
a n a l og i i c u o s e r i e de n a s t u r i d i n teza u r u l d esco perit l a
Cove i u 18, j u deţu l D o l j , d e factu ră loca l ă , d e l a i n cep u t u l
seco l u l u i 01 X V I - l e a , p re c u m ş i cu a l ţ i i d e·sc.operiţi l a
B u da 19, j ud eţ u l B u ză u , Î n m o r m i n t u l n r. 8 0 1 j u pi n esei
A n ca . i n a cest sens, p ute m a f i r m a c u s u f i c i e n tă cert i t u ­
d i n e c ă şi 'e xem p l a ru l d e l a Zăvo a i a p o a t e fi i n ca d ra t
·c ro n o l o g i c l a sfi rşit u l secol u l u i a l XV- l e a ş i Î n ce p utu l se­
col u l u i al XV I - l e a , f i i n d d e o ri g i n e loca l ă .
T i p u l 4. U n n a st u re d e a rg i n t a u rit, d e f o r m ă sfe ro i d a l ­
a l u ng i tă , rea l i zat p r i n m etod a i m p l et i ri i . L a pa rtea s u pe ­
rioa ră a re o u rech i u ş ă , ova l - c i rc u l a ră , n e rv u rată l on g i t u ­
d i n a l , i n·conj u m tă c u d o u ă cerc u r i s u p ra p us e , d e f i l i g ra n ,
j a r l a pa rtea o p·usă s e a f l ă patru g r,a n u l e, d i s p u s e
p i ra m i d a l . contu rate c u u n cerc de fi l i g ra n . M ă so a ră
1 ,4 cm i n ă l ţ i m e , 0,6 cm g ro s i m e , Î n g re utate de 0 ,90 g
(fi.g . 1 / 1 9).
Atit prin teh n ica execuţi ei (i m p l eti re g l o b u l a r- f i l i g ra n a tă)
cit şi pri n ra ritatea motivu l u i d ec o rativ, rea l,i w t in a ra besc,
de i nfl uenţă s u d i că , a cest n a st u re , fă ră să - i putem g ă s i
momenta n a n a l og i i l e cores p u n zătoa re, n u se Î n d e p ă r ­
tează c ro n o l o g i c c u n i m i c faţă d e c e l e l a l te o bi ecte ' d e
podoabă a l e teza u ru l u i d e l a Zăvoa i a . Fă ră reţ i n e ri , 'e l
poate fi datat i n seco l u l a l XV- l ea şi i n ce p u t u l secol u l u i
al XVI - l e a .
I n conti n u a re, p rezentă m c e l e 44 d e a p l ice vesti m e n ­
tare, 29 turn ate şi 1 5 şta nţate, d e o s e b i te ca tehn i că d e
l u cru , f o r m ă şi decor, d u pă c u m u rm e a ză :
Aplice de curea. T i·pul 1 . Şar p1:.e ar pJ. ice de a rg i n t exe­
cutate prin t u r n a re, d e fo rmă d reptu n g h i ur l a ră , p revă z ute
1 7 I bi,dem.
1 8 C. Ni,ooll ăesou P,lopşor, Tezaurul de la Coveiu-Dolj, Î n " Arhiverle
Olteniei " , o ·nuii VII , 1 928, nor. 39-40, p. 509, f i g . 1 5 ; Ma'ri n Mat,e i
Porpe.s'ou, op. cit., p. 74, -:: a t. 1 88-1 89.
19 V. D,răghiceonu , op. cit., p . 1 72, fig. 24; Mari n M ate,i Popes'cu,
op. cit., p. 74, cat. 1 91 .
71
www.patrimoniu.ro
la extre m ităţi c u cîte d o u ă g ă u ri şi n i,t u ri pentru a fi pri n se
de c u rea . M ă s o a ră 3,3 cm l u n g i m e , 2 cm l ă ţ i m e , şi 0,2 cm
g ro s i m e, cintă ri n d 6,40 g f i ec a re (fi g . 2/1 -7). M o t i v u l d e ­
c o rativ e s t e i l u strat p r i n t r - o reţea n ervu' rat - a}u rată formată
d i ntr- u n ce rc cen tra l , În j u r u l că r u i a se află d iferite s u p r a ­
feţe, m ă rg i n i te d e u n c h en a r recta n g u l ,a r.
Ap l i ce l e d e c u rea d e fel u l alc esta sînt a p r.o a pe perfect
a s e m ă n ă to a re cu cele n o u ă p i ese d escoperite la O r­
bea sca20, j u d eţ u l T'e l eo r m a n , d e p rove n i enţă tra n s i l vă ­
n ea n ă , datate i n seco l e l e XV-XV I . C ro n o l o g i a este i n t ru
tOlturl v,arllalbri, I ă şi pelnlt ru arf)l,ioel 'e surs -,armim'ti"te, de'slcOIpernirte
l a Zăvoa i a .
T i p u l 2. D o u ă a pl ice d e a rg i nt, t u r n a te, aj u rate, d e
fo rmă d re pt u n g h i u l a ră , p revă z u te l a ext re m i tăţi c u cite
d o u ă g ă u ri cu n it u ri . M ă s o a ră 2,8-2,9 cm l u n g i me , 1 ,6 c m
l ă ţ i m e , a p roa pe 0 , 2 c m g r.o s i m e . Au g re utatea d e 3,40 g
f i eca re (fi g . 2/8-9). S î n t o rn a me n ta te cu m otive vegeta l e
sti l i z a re, i l u strate d e d o u ă ra m u ri a rc u i te, cu g h i n d ă ,
p r i n s e d e u n ce rc, s i t u a t Î n m i j l o c u l ci m p u l u i o r n a menta l
a l a p l i ce l o r. i ntreg u l deco r este i n c o n j u ra t de u n c h e n a r
s i m p l u , recta n g u la r.
Deşi n u c u n o a ştem Î n că o a n a l o g i e p rec i s ă p e n t r u
a c este a p l i ce, totu ş i , c a teh n ică d e l u cr u , fo rme şi decor,
ele a p a rţi n c u s i g u ra nţă seco l el o r XV-XV I .
T i p u l 3. Ş a se a p l i,c e d e a rg i nt a u rit, t u rna te , a j u ra te ş i
g ra n u l a te, d e fo r m ă a p rox i ma t i v d reptu n g h i u l ,a ră . La extre­
m ităţi au cite o g a u ră , in m a j oritatea c az u r i l o r c u n i t u r i .
M ă s o a ră 3 , 6 cm l u n g i m'e, 1 .5 lăţi m e , 0 , 2 c m g ro s i m e , Î n
g'r'e urbalte d e 5,20 g f.i 'eldalr,e �fi g . 2} 1 0- 1 5) . Mo�ilvu , 1 oma ­
men1Ja l es,t\e :relp·nezemltiOlt driln două f,rumLe pal lmate, f e's,tOinlaibe
dJirgrirtat , pe malrg il nli, a :Vlimld peţilQI'ulrille grnaln url,a.t1e , u ni,te 'Îrnbr -, uln
oerc s,it,Ulalt I lla mi�llro:oull alPltiloei .
Fă ră să l e p utem g ă s i a n a lo g i i pe rfecte, e l e se a p ro­
pie m u lt d e u n e l e exe m p l a re descoperite l a O rbea sca21,
de a se m e nea t u r n a te i n m od a j u ra t ş i feston ate d i g itat,
d atate Î n s eco l e l e XV-XV I . Acest tip de a p l i ce d e la Ză ­
voa i a , p o a rtă a m p re n ta ca racteristică a a te l i e r ,e l o r t ra n s i l ­
vă n e n e d i n sec o l e l e XV-XV I .
T i p u l 3 a . Zece a p l ilc e d e a rg.int, d i nt·re ca,re u n a tra g ­
m e nta ră , a proa pe i d entice c u cele d e s c r i se a n ter i o r, d e o ­
s e b i n d u - se n u m a i p r i n a ceea că Î n m i j l o c u l a p l icei se a f l ă
u n o rifici u ova l , i n co n j u ra t pe m a rg i n'e cu d o u ă rin d u ri
de g ra n u l e . M ă so a ră 3,5 cm l u n g i m e , 1 ,5 cm lăţi me ,
0,2 cm g ro s i m e , cî ntă r i n d 6,50 g fi eca re, i a r cea fra g m e n ­
ta . ră 4,35 g (,� ilg . 2/ 1 6-25).
Le atri b u i m a c ee a ş i o r i g i n e şi d ata re c ro no l og i,că .
T i p u l 4. Patru a p l ice d e a rg i n t a u rit, d i ntre ca re u n a
fra g m e nto ră , l u cra te p r i n t u r n a re, d e formă a p roxi m a t i v
d rept u n g h i u l a ră , c u l a t u r i l e aj u rate, p revă z ute l a extre m i ­
tăţi c u cite o g a u ră ş i n i t u ri . M ă s o a ră 3 , 4 c m l u n g i m e ,
1 ,7 am .l ăţime, 0,2 ,o m g< rorslilme , Îin glr,� ultlOlbe de 4,46 g
heoare, oea iinagmeonrtalră IO'vÎIn<d 2,30 g (Iti ,g . 2/.26-29).
O r n a m e n t u l a p l i ce l o r este a j u ra t ş i con stă În trei m ot i ve
g e o m etri'ce. La extre m ităţi se a f l ă d o u ă rozete cruciforme,
i a r l a m ij loc u n cerc. Fi eca re m o t i v d ecorativ este d e l i m i ­
tat pri n t r - o b a ră o r i zo n ta I ă .
Pentru a cest ti p d e a p l i că n u c u n o a şte m , d eoca m d ată ,
a n a l og i i p rec i se , Î n s ă n u - i m a i puţi n a d evă rat că s u b ra ­
p o rt u l execuţiei teh n i ce el se i n c a d rează i n a c eea şi d a ta re
c ro n o l og i că a t r i b u ită o b iecte l o r de p o d o a b ă d es c r i se a n ­
ter i o r.
Aplice pentru textile. lin oontiln Urarrre Vlom de'slc ri,e 1 5
alpl , iloe v,e silJirm en ltlO . ne, tre'i slp:pez,eoe d i , n ,a,rg i <nlt 'a' urnit, ,ş i dO' uă mle ­
a u rite, l u c ra te d i n ta b l ă , p r i n şta nţa re. S î n t de fo rmă c i r­
c u l a r- d i sc o i d a l ă , cu deco r f l o r,a l sti l i zat, i n re l i ef, p revă zute
pe m a rg i n e c u cite şase g ă u ri pentru p r i n s pe texti l e , d i s ­
p u se i n m o d a s i metric Excepţie fa c trei a p l i ce ca re a u
n u m a i cîte patru g ă u ri .
Î n ceea c e p r i veşte o r n a m e n taţi a , a·c ea sta se co m p u n e
d i n m ot i ve deco rative cu ca r.acte r co m u n . E vorba d e i l u s ­
t r a rea c ri n u l u i p utern i c sti l,izat, Î n d i fe rite v a r i a n te , p e ca re
Î n ce rcă m să le g ru p ă m a stfe l :
T i p u l 1 . Patru a p l ice de a rg i nt a u rit, d i n t re ca re u n a
c u m a rg i n e a ru ptă . M ă s o a ră 4 c m d i a m e t r u , 0,05 cm g ro -
2 0 N . Comto n,t'in'e5cu ş i AI . Morri n esou, op. cit., p. 74, fig. 3 /3 ;
Marin Matei P'OipeiS,c u , op. cit., p . 70 cat. 1 57 ; N . Consta<ntirn escu, Un
tezaur feudal de monede şi obiecte de podoabă de pe valea Teleor­
manului, Î.n " SCIV", 3, tom. 1 7, 1 966, p. 551 -554 ; �ig . 1 /3.
2 1 1 b i d e m , f i g . 3/4, 6 , 9-1 0 ; p. 7 0 , ca�. 1 61 .
sime, În g'reutIalte de 2,44 9 heca re (fi g . 3/1 -4). S,Îinlt
o �n a me n ta te cu cîte c i nc i p roe m i n enţe e m i sferice d i s p u s e
c ruoiform Î n.c onj u rate fieca re c u u n rî n d d e p e r l e , i nterca ­
l ate d e patru f l o r i d e cri n s t i l izate. Acestea sînt Î n co n j u ra te
de u n c h e,n a r c i rc u l a r, co m p u s d i n d o u ă b e n z i d e g ra n u l e
p e d a te, a l tern Î n d c u d o u ă n e rv u r i , s i tu a te p e m a rg i nea
a p l i ce i .
Tipu'l 2 . T,�ei ·a p'l'i oe de a1rg i,n t a u ri t, dtilntJre ca �e ul na ou
ma ng.in,e a Ulş'OIr ş'Nlrbi1t ă , prevă 21ute I'alte· r, all ,o u pat:ru g ă.u,r, i ,
d i,spU i se dto' uă aÎlte do uă . M ă,soa ră 4 cm d io m etru , 0,05 am
g ro sime ; Îln g r€lurtta rt:e de 2,97 9 �i,eaalne (fii g . 3/5-7).
M otivu l d eco rativ a se m ă n ă to r u n ei rozete, este re p rezentat
d i n t r - o e m i sferă ce n t ra l ă , Î n j u r u l că re i a s e a f l ă un reg i s ­
t r u format d i n şase cri n i sti l i zaţi ra d i a r şi şase c r u c i u l iţe,
d i s p u se a l te r n a t i v , d e l i m itate p ri n d o u ă ş i r u r i ci rc u l a re d e
g ra n u l e perl a te.
T i p u l 3. Două a pl i ce d e a rg in t a u rit, m ă s o a ră 4 c m
d i a m et r u , 0,05 c m g ro s i m e , c î n tă ri n d 2,75-3 9 fi eca re
Fig. 3. Tezaurul de la Zăvoaia : aplice vestimentare.
www.patrimoniu.ro
(fi .g . 3/8-9). S,Î'n it o rnOlmenlbate au OÎIte o em.i,sferă,
d i s p u s ă centra l , Î n co n j u �ată de ş a s e c ri n i sti l i zaţi dispuşi
ra d i ,a l , i nterc a l aţi de şa se stel uţe, tot u l Î n c o nj u rat de un
c h en a r c i rc u l a r, f o r m a t d i n d o u ă ş i r u r i de g ra n u l e p'� rlate,
a Iternate de trei n e rvu r i .
T i p u l 4. D o u ă a p l i ce d e a rg i n t a u ri t, a rt i stic executate,
m ă so a ră 3,8 cm d i·a m e t r u , 0,05 cm g ro s i m e , a u g reutatea
de 3,>80-4 9 N eoa:ne (�i,g . 3/ 1 0- 1 1 ) . D,eoorull este r,e p're­
zentat de un b u c h et d i n ş a s e cri, n i sti l i za ţ i , u n it În centrul
a p l icei p r i n t r - o p roe m i n e n ţă u ş o r Î n oi i n ată . I n t reg u l orna­
m ent este c o n t u rat de do uă şilruri de g r, a n u l e pe rl,ate.
T,iip'ull 5. O ,alPI i/că de tQlnglint ,a unit , m ă:s,u nÎnd 4,3 om
di'Omet�u, 0,05 om gms,i lffi' e , Î'n g r·e Ult'a'be d e 2,75 9 (Hg .
3/ 1 2). Este deoo'rată oelnrtJra .1 ,c u o emi,sferă , Î'ni oolnjlum,tă de
un cerc de p e r l e , de u n d e se d e s p ri n d În m o d ra d i m ş a se
c ri n i i n terca l aţi de ş a se ste l uţe. U n c h e n a r ba n d a t , for­
m a t d intr- u n şi r de stel uţe, d o u ă rî n d u ri de perle şi d o u ă
n e rv u r i f i n e , co m p l'etea ză d e co r u l .
 Tipul. 6. O a p l i că d e a rg i nt a u rit, a rt i st i c şta nţată ,
mă soa ră 4 cm d ia metru, 0 ,05 c m g ro s i me, in g reuta te d e
3,60 g (�i,g . 3/ 1 3). D,ecorull eSlte compUis dinlu r-o em ilSlfleră
oejntr.allă, ilnoOlnj uinaltă de uln ş i r de pe�l e , diln oa,ne s'e
desprind i n m o d rad i a r flori l e a şa se c ri n i i m pe ri a l i , n a t u ­
ral,is1: red ate, i,nteroa l a te de şa·se ste·l,uţe. U n oi nd de stel uţe,
del i m i tat de un ş i r de perle ş i de o nerv u ră f i n ă , formează
chena r u l .
T i p u l 7. Două a pl i ce de a rg i nt n ea u rit, şta nţ'a te r ud i ­
menta r, m ă soa ră 4,6 c m d i a metr u , 0,05 c m g rosi me, i n
g re'U1talte d e 3,70-3,80 g �i,eaal�e (�i'g . 3/ 1 4- 1 5). iln oentru,
o emilSiiie ră d i!n coaloe s,e deSlpr,i,n d · r·ald i.alr ş,al se o�i'nli s.t ill i Z'a ţ i ,
i nlteroall'oţi de ş'a .s e sft el u�e . ChenamUlI , akătulilt dinltr-un r1nd
de sille l uţe delli milbart: de dO'uă ş i:ru ri de perle, .oompll ,ete.a,ză
deconull .
Acestor a p l ice vesti menta re d i n a rg i n t a u rit, şta n ţa te,
de formă c i rc u l a r - d i sco i d a I ă , d esco perite in ma re le teza u r
de ob iecte d e podoa bă de l a lăvo a i a , n u l e c u n oa ştem
momentan a n a log i i , ele co n sti t u i n d i n a cest sens u n icate.
Fig. 4 . Aplică pentru curea şi un fragment de teacă.
Tot u ş i , p rivite sub a s pect u l motivelo r d ec o ra t i ve, reda te
pri,n floa rea de c r i n sti l i za tă s'a u i n te rpretată n a t u ra l i st.
pot fi asem ă n ate celor două a p l i ce d i n a rg ilnt a u rit, t u r­ �est u l s u p ra feţei tec i i p ri ntr- u n rî n d de g ra n u le perlate,
nat-aj u rate , d i n teza u r u l d e l a Stin ceşti22, j ud eţ u l Boto ­ /ln cadoat d e două f i re de fi Hgrra n . M a'rg'inHe longriltud i na, l,e
şan'i , de o ni'g,ilne tlramsiIIIVoăIn-e,aln ă , da�at in s,eooliiuii aii XV -Ilea a I,e aloeSlt'e i ted -papUic 'S:Îonlt Halnlcatbe de do u ă rind uri d in
şi inceputul seco l u l u i a l XV i - l e a , p rec u m şi a l tor şa pte cite 20-21 cerc u ri d e f i l i g r a n , d i s p u se ta n g e nţi·a l , i ntocma i
exem p l a re, des.co perite 1 0 B u d a23, j udeţ u l B u ză u , l uc ra te ca o broderie ce co m p letează i n mod a rm o n ios Întreg u l
În em a i l , de a ceea şi p rove n i e nţă , d o ta te Î n seco l u l a l decor.
XVI - l ea . D i n p u n ct d e vedere a n a l o g i c , acea stă p iesă este
Ţ i n i n d sea m a d e ca racte r u l u n ita r a l teza u r u l u i de l a a p roa pe i dentică c u a ceea d i n i n vento r u l teza u ru l ui des­
coperit l a Ş e n d re.n i25, i n reg i u nea d e s ud a M o ld ovei
lălvo'a i'a , ş i ilndeolSelb i d e proloeld e:ell,e teh·n iloe ş'i d e moti ­
vele o r n a menta l -. a rti stice, s pecifice a cestei perioade i sto­ d atată i n seco l u l al XV- l e a şi i nceputu l s eco l u l u i al XVI �
l e a , fa pt ce ne i n d re ptăţeşte să afi r m ă m că ş i p rezenta
rice, sinte m tentaţi să i n c a d ră m cronolog i c ş i a p,l i cele de
tea că o r n a mentată de I·a lăvoa i a poate fi Î n ca d rată cro­
care ne ocupăm În seco l u l al XV- lea şi i n ce p u t u l seco l u ­
l u i a l XVI - le a . ndog'ilc i,n ,s,eoodlull ,all XVI -d ea .
ApJ ică pentru limbă d e curea. O a p l i că d e a rg ·i nt , U n castron de a ra m ă l u crat pri n batere l a rece, a re
l ucrata p r i n t u rn a re ş i l i p i re , de fo rmă recta n g u l ·a r-trape­ m a rg i n i le p l a t - o ri zo n ta l e şi f u n d u l u şo r a rc u it. Mă soa ră
28,5 .om d ilame1t ru , 1 9 om drilalme.tnUiI b'azeli şi 5,8 am Î n ăil ­
zo i d a l ă , p revăzută I·a extrem ităţi c u patru g ă u r i si n it u r i .
ţime.
� ă soa ră 6 c m l u n g i m e, 3,4-3,7 cm lăţime, 0 , 5 �m g ro ­ Un o a p a c sa u fa rfu r i e c u p i c i o r tronco n i c d i n a r a m ă ,
S i me, _/In 91reutalte d e 34,30 g (fi. g . 4/ 1 ). ESlte com pusă d i n
c:o's i,bolni't , .I uon� t prin tu m.a re ş i :lli pi,pe, cu ma r9\i,n- i l e i n g ro.ş'a.te
două plă·c i Ili p,i lt e, d e fonma u ne i teoi, i,n ome s.e i,ntno­
Ş I o n d u l ate, I n sta re fra g menta ră , este putern i c d efo r m a t
d u ce l i m b a c u re l e i . P l a ca s u pe r i o a ră este o r n a menta tă c u
d iln timpuii desloorpe ri ri i .
motive f l o ra l e sti l iza te, nerv u rate şi aj u rate. M a rg i n i l e l o n ­
P r i n bog ă ţ i a , varietatea ş i m a i a l es p r i n u n i tatea
g i tud i n a l e a le a p l i ce i s î n t decorate c u u n ş i r de g ra n u l e ,
o � iect� l o r de podoa bă med ieva le, d i n a rg i nt a u rit, de 1 0
i a r c a păt u l a p l i cei c u d o u ă ş i ru r i d e g ra n u le . A a p a rţi n ut
lavo a l a , a cest teza u r a re n u n u m a i o i m portantă se m n i ­
unei c u re l e de costu m bă rbătesc , păstrî n d i n i nte riorul e i
fioaţie p entru i storia fe u d a l ă a patriei noa stre, c i ş i o
u n fra g ment de c u re a . D i n p u n ct de vede re decorativ, .
deosebita_ va l o a re documen�a r- şt i i nţifică şi m uze i stică .
exem p l a r u l de l a lăvo a i o se a sea m ă n ă m u l t c u cota ro m a
Deşi a ceste bij uteri i med i ev,a l e poa rtă o putern ică a m ­
de c u rea d i n a rg i,nt, descope�i tă l a Cot u l M o ri i , Popri ­
ca n i 24, j u deţ u l l o ş i , p rod ucţie a u n u i a te l i e r tra n s i l vă nea n � rentă l oca l ă , f i i n d fă u r i te d e a n u m iţ i me şte ri speci a l izaţi
In a rte' l e onf,eVlneri,e i , d+n ţă rii le rOlm âlne ş i d i'n T ralnl s i .!v a n i a .
d i n seco lele XV-Xv i , d ata re pe ca re o atri b u i m ş i p i esei
a şa d u pă c u m a testă n u meroşi s pecia l i şti in a cest dome­
decoperită de n o i .
n i u, totu ş i , din Întreaga l o r struct u ră , og l i n d ită fie p r i n
C. Obiecte diverse. O tea'c ă, f·o rmo t p a p u c , l uara1·ă
e l e m entele d ecorative ca racterist i ce teh n i c i i fi l i g ra n u l u i , a
prin l i pi re , În sta re fra g m enta ră , defo rmată, m ă soa ră
g �a n u laţi�i m eta l i.ce , a m otivelo r decorative şta nţate, sa u
9,4 om l u n g ime, 3 om Iăţime.a m ax i m ă , şi g reuta't ea de
a m o n t u r d o r cu pietre p reţ i o a se, se m i p reţi oa se şi sti cle.
25, 1 0 g (fi'g . 4/ 1 ) . Ma,ţ,a eXiteni omă la ·t8ldi,i eSlte lQ. �c uli,t ă ,
se poa �e o bserv,a Î n mod p reg n a n t p u l s u l unor re l a ţ i i
term i n i n d u -se I·a pa rtea s u perioa ră p r i n d o i l o b i o m - a m e n ­
eOOnlQl ml llOO - Clulhtum,l'e all ,e ţ ă ridoOlr rom c me o u �eg i ' Uln i,l,e s u d ­
ta l i . D i ntre aceşt i a , l o b u l d rept l i pse ste. Fat·a i, nferio a ră ,
d u nă rene.
in iţi? 1 � rea ptă , a ctua l mente p rezi ntă � ş ă n ţu'i re l o n g i t u d i ­
" � h'i,�' r dla,că n u pute m �a'oe p neciză. r.i a.s'ulp �a persoa n e i
na la d i n ca u z.a defo rm ă ri i . Este o r n a mentată exc l u s i v p e
ca, rella 'I -,a alp1a,rţi,noUit ,a oest 'importa n t tez a ulr d e o bi eat·e d e
faţa s u pe ri o a ră , fol o s i n d u - se Î n m a re m ă s u ră teh n ica fi l i ­
pod�a? ă , s e pot tr.a'9'e cO'nldlluzj,j o u p�iv:j.re 100 s,i 't U'aţi1a eco ­
granu l u i , a rm o n i m tă c u g ra n u l e m eta l i ce ş i i n c ru staţ i i de .
nom llca Ş,I Gud tulna l -'a nt i s:t iloă a soci.etă t i i medli,e 'V'a,l·e rom â ­
oSlt'ildl ă , i n,t roduse iln nlolu ă ch'a'b onur,i dlnoUlla re o u g h ea'rele
cruciforme. N u se pă strează decît o s i ng u ră sticl ă i ri za tă , Inleş�i d in pOII'lbe,a d e s'u d -est ,a ţă ri'i ln'oIa�lIre .
I n ce � a ce p r �veşte cond 'i ţi i le i storice a l e Î n g ro p ă r i i
de culoare a l ba st ră . M otivele deco rative d e u n p ro n u nţ-a t
tez,a u ru i u i de l a lavoa i 'a , a cestea p o t fi i dentice c u con ­
ca racter geometric, intr-o p e rfectă s i m etri e , sint a l .cătu ite
d iţi i le a s c u n de r i i teza u r u l u i de l a O rbeasca de Jo s26, j u ­
d i n două reg i st re , d i s p u se l a tera l pe a m be l e l a t u r i a l e
d �ţ u l Tel : c rma n , d i n c � p ri n s u l a ce l u i.a ş i te rito ri u a l C î m ­
teci i , del i m itate cen t ra l p r i n tr- u n ş i r de g ra n u le m eta l i ce .
p i e i Roma ne, ca re d u pa c u m se ştie, este d atat s i g u r, p e
şi trei chato n u ri cont u ra te cu cerc u ri d e fi l ig ra n . Aceste.a
b a za" de mlOrn�d: otomane de l a Sel i,m I ( 1 5 1 2 - 1 520) i n
la rîn d u i l o r sînt co m pa rti mentate Î n şase m etope recta n ­
IOInul 1 5 1 7, adlflca .lin vreme.a domniei voievo d 'u l u i Ne·agoe
g u l a re, decorate i nteg r,a l c u şi ruri d e g ra n u le, s it uate i n
B a s'a ra b.
oercuri fi l i g ra n ate, ta ngenţiale, p re c u m şi d e u n ch ato n ,
C redem oă v.a ,l-o ri�klQi rea şti i nţi<fică a a cest u i i m po rta n t
situat centra l , i n ca d rat intr- u n cerc de f i l i g ra n . T re i benz,i
tez,a u r constitu i e o contri b uţ i e p a rţ i a l ă l a rezo l va rea u n o r
tr,a nsversa.l e, fOlrmate d i n para nteze sa u m oti·ve se- m ill u n a re '
p rob l e m e refe ritoa re I ·a s i tuaţi·a re l aţi i l o r soc i .a l - econ o m i ce
Ş I oUlltJulr?l� e ,alle ţăloi i rom â, neşti de l a s,fj'r ş i lt!u,1 s'e K:o,l ull u i .a I
mărg i n ite de două f i re fi l i g ra n'ate, com pa rt i m e n tează i n t re� .
g u l decor in patru cî m p u ri o r n a menta le. Virf u l teci i , neor­
XV-lea ŞI I n cepu t u l secol u l u i a l X V I - l e a .
na mentat, este asemă n ă to r unei c a l ote, fi i n d separat de
24 E ug'e<ma
.
N leamyu,
' op. Cit.,. p. 288-289,
,fig . 1 /3 si. 5/5.
22 Marin M a,�e.i ROOPEliS'OU , op. cit., p. 7 1 , cot. 1 67. !! l o n T. DIf'a go,� i r, op. �it., p. 256 , iiig. 1 /4.
23 V. D răghicea n u , op. cit., p . 1 74, f i g . 32. N. Gon s·tan t l n es·ou ŞI AI. Ma'[ine�cu, op. cit., p. 73 .

73

www.patrimoniu.ro
 MONUMENTELE ŢĂRII ROMÂNEŞTI ŞI MOLDOV EI ACU M U N SECOL (il f
N IC O LAE STO I C E S C U

RUINE D E CASE ŞI CURŢI BOIEREŞTI : 1 0. Mehedinţi

Cemeţi (casa d ă rî mată a l u i Tudor Vladi­
m i rescu) ms. 227, f. 404 v

1 . Argeş
Berislăveşti (ruinele caselor l u i Dobrişan vor­ 1 1 . Muscel
nicul) m s . 223, f. 2 4 1 -244
Că l i n eşti (ruine de case boiereşti ; SIăti-
ms. 2,28, ,1. 237
Bu deasa (zid u ri pusti i, foste case boiereşti) f. 1 38 v
n ea n u ?)
Dingeşti -RădăcineşN (zidurile M i escu l u i , z i d u l VIădeşti (ruine de case lîngă biserică) f. 76 v
g ros de 5 pal me) f. 253 v
Lăunele de Sus (ru i n e de z i d u ri) f. 1 02
1 2. Neamţ
M ă l u re n i (ruine casă Leca sl ugeru l ) f. 286
Bode'Ş,t i (nu 'i,n;el,e 'u neli 01 ă d i'ni de f.OIrm ă d neplt-
2 . Bacău u.nglh,i,ulilalră) f. 453
Podoleni (lacul c u rţii Cea u ru l u i pe dea l u l
f. 462
Silion) 1. 341 v
G ioseni (ruine cu rţi fa m. Stu rdza) Roznov (bec i u l unei c l ă d i ni vechi)
f. 460 f. 394
Oneşti' (ruine curţi)
Z ă neşbi (zid d i ntr- u n " palat " atri buit lui
Dabija V,odă) f. 3-4

3. Botoşani
1 3. Olt
Rînghel eşti (temelia " curţii vechi " ) ms. 224, f. 1 23
Rîureni (locul curţii " cu trei rî n d u ri " , dă rî­ B ă rcăneşti (groapă mare de beci) f. 495
f. 202 Dă neasa (zi d u ri de casă î n ecată de Olt) f. 501
mată)
Salcia (ruine de bec iuri î n si1iştea l eu şeni) f. 2 1 0, 2 1 5
1 4. Prahova

4. Buzău C ă l i neşti (ruinele casei BăIăcea n u) f. 597

B u d a (ru i nele pa latu lui doamnei Neaga) f . 281 -282

1 5. Roman
D u l ceşti (Ioc'ul n u m it " bedu " ) mos. 2e9, t. 1 23 v
5. Dimboviţa V'u l pă şeşti (locu,1 n u mit "cu,rtea veche " ) f. 85, 1 38

B ă rbu leţu (zid de piatră lîngă biserică) ms. 225, f. 1 76 1 6 . Romana!i

Măn eşti (zi d u ri l e vechi ale unei pivniţe) f. 1 37
f. 1 96 Ceptu,r,oaia (s,ubtera n e,le unei oase boiereşti) f. 224 v
Văcăreşti (ru i n ele casei Văcă rescu)
Dobrunu (zi d u ri d i n oasele Brătăşa n u , lîngă
sat) f. 1 65 v
6. Dolj Fă rcaşe,l e (temeliile casei fa m. Fă rcă ş a n u s u b
c a s e l e noi) f. 254 v
Cotofenii d i n Faţă (ruine de zid a le casei
Coţofea n u ) ms. 225, f. 3 1 0, 375
F i l i a ş i - B ra loşti�a ( r u i n e l e c u l e i Copăoia nu) f. 381 1 7. Suceava
N eg o ieş,ti (pivniţă veche s u b oa sele Pa ci u'�ea) f. 304 S i reţelu V,e chi (ruinele casei fam. Bosie) ms. 228, f. 357
Roi'a na (ruinele c,u lei Poena r'u ) f. 227
Valea ,lu i Pătru (restu, ri de �idărie a l e u n u i 1 8. Tecuci
" f. 377
" pa, lat )
Tigă n eşti (ruinele casei Manolachi Conachi) ms. 229, 1. 324 v
7. Dorohoi
G ugeşti-Boţeşti (ruine de case şi pivniţă) f. 430 v.
C RUCI SAU TROIŢE

Precu m se ştie, în trecut ex,ista'u n u m eroa se cruci sau troiţe de

8. G orj
Capăcioasa ( u rmele casei bn n u l u i Cornea ?) ms. 226, f. 236 lem.n sau de pi,atră , d i n car'e cele ma'i mUllte au d,i,� părut. I,n m a,n'u ­
Co,lţeşti ( u rmele cosei Calomf.i res c u ?) f. 1 08 scniSeile ce,r,eetate se reprod u c şi d e�c,rieri sa,u i.ns'c ripţii Oile cruci lor
F ru m uşei ( u rmele casei Cal omf.i re�c u ?) f. 1 08 exi stente.
" f. 1 78
Motesti ( ru i n e de z i d , " casa j i dovi lor )
�
Plo ş� ru (ruine de zidărie veche, formă pă-
1 . AstFel, crucea din Băleni-Dîmboviţa era înaltă de u n st.î njen
şi 1 /2 (oca. 3 m) : " lăţimea şi grosimea este pătrată de o palmă şi
trată) f. 1 30
f. 1 25 u n lat de mină. Şi această cruce este pusă in piua ei, tot de piatră,
R u n cu (urme de oase vechi )
f. 1 48 v scrisă cu litere mari de două pagine ; ear ce litere (sint) nu se pot
Vădeni (casa Geanog lu, fostă B ră i loiu)
cunoaşte bine, fiind crescut muşchiu pre dinsele". Cru cea era aşezată
"in marginea satului. spre miazăzi, la sfircul izvorului unui e/eşteu
9. Ilfov
D u pă părerea învăţătoru l u i , crucea ar fi fost ridi­
allu d-Iui Bălea n u " .
B ă I ăcea n ca (pivniţele u nor case boiereşti) ms. 227, f. 70 v cată de tătari ( ! ?) (ms. 225, 1. 279).
Copăceni (sfă rî mătu ri de zid al unor case?) rf. 75 v
f. 78 � 2. Crucea din Bon!eştî - Rm. Sărat, Înaltă de 2,05 m, avea pe
Domneşti -Călţuna ( " m u r i i " casei Caragea)
G recii d e M i j l oc (ami nti rea unor case mari) f. 5 � u rmătoa rea i nscripţie : " L a această peatră odihnesc oasele răpo·
'Radova n u (ruinele casei lui Sca rlat G hica) f. 35 saţilor robilor lui Dumnezeu 10niţă Arghir, dimpreună cu soţia sa
Elinca, ce s - a u săvirşit de năpraznica baala ciumei În anul 1 829 sep­
tembrie 24". Pe o a ltă c r,uce mai mică era scris : "Costandin, Matei
• Ra,rtea 1-0, în " B M I " , nr. 1 (1 972), pg. 63. la 1 83 1 morţi de holeră . .. " (ms. 229, f. 36) .

74

www.patrimoniu.ro
 3. Crucile din Dragoslavele - M usce!. "De pe acest colţ mai spre 4. Brăîla
valea Caselor este o cruce Înaltă ca de doi metri, ridicată de Hristea Ceacîru (patru cruci î n s i l i ştea T ufeşti şi a lta
vameşu din DragaslavF.ie pe vremea lui lan Constantin voevod" şi
la D r u m u l M o re) ms. 224, f. 223
veleatu s-a stric·at pri', ' a ccidentele at mosferi ce.
la nc·a (cnuc·ea tă'ba rul,u,i , î n si1l Îlşte) f. 274
La biserica domnească din Dragoslavele sînt două cruci Înalte
tot ca de doi metri, pe . u n a descifrÎndu-se că s-a ridicat pe vremea lui Viziru (pe movi lele l a rca şi Cu Comoa ra) f. 259
Ion Constantin voevod, dar de cine nu putem descifra, 'cu ve/eatul 3C,n:
5. Buzău
iar cealaltă fiind scrisă slavonesce (cu l i tere c h i ri.lice - N .S.) şi stri­
cată de accidentele atmosferice nu o putem descifra decît numai Cotu Cioarei (cruci mari cu sl ove vech i) ms. 224, f. 375
veleatul a cesta 3 PH :r Grăj ,d a n.:J (două cr·u ci a cîte 4 m înăllţime) f. 541
Osebit de acestea, mai sînt Încă două cruci, una situată Într-o Năeni- Proşca (cruci d e p iatră) f. 364
răspîntie În Naca, dar e s te scrisă slavoneşt e şi c u văleatul acesta 3 p n r
Val'e a Boti (înaltă de 1 4 pa,l me) f. 337
Înaltă c a d e doi metri ş i alta Î n comună, vizavi d e straja comunală
scrisă tot s lavoneşte, Înaltă de 14 palme şi cu ve/eatul, acesta 3P. Toal e Vallea C'a pni'i ('Pe l ocUlI �05t,u,l,u'i s·o hlit) f. 345
aceste cruci, mai cu seamă cea din urmă, sînt de o sculptură esem­ V,alea M u!>cel u,l ui (,îln:a,I ,tă de un 5,bî.njen , s, love
piară şi ornate Într-un mod elegant" (ms. 228, f, 247) . şterse) f. 430
4. Crucile de la Rucăr - Muscel V,a lea Viei (î,n-a ,I,t ă de un st,î.n jen ş i 1 /2) f. 431
1. "Crucea de la hotar, pe care nemţii o n u mesc crutsa şi chiar
la vama lor nemţească Îi zice ober baim Crucea ; această cruce este 6. Dimboviţa
aşezată În vîrful unui colţ, chear pe frontieră şi serveşte de graniţ ă ; Bărbu l eţu (4 coruci de piatră , u na pe locul
părerea d e r ă u e s t e că e s t e frîntă c a m d e l a jumătate, fără să s e
bis.) ms. 225, f . 1 76
ştie unde e s t e trunchiul de jos, din care c a u z ă nici n u se ştie d e cine
să fie pusă din lipsa literelor 'de pe dînsa. Cu toate acestea, se gă­ Bucşa n i (cruci mari de piatră, cu sl ove vechi) f. 1 83
seşte În litere vechi leatul de la Adam, deşi cam şters, Însă se pare Cî ndeşti (3 muci d i n 723 1 , 7232 şi 7272) f. 1 29
a fi 3 C J{" Corneşti (în a ltă de 1 2 pal me) f. 289
2. Crucea din dealul Orăţii, de la Năsipuri, de lîngă poteca ce Doiceşti (cu l i tere " tătă reşti " ) f. 203
merge la Braşov, ridicată in zilele lui Ştefan voevod cel Tinăr Canta­ Rie-tmri (5 or.uci în,a,he de d t e 5 pa.lme)
cuzino, cu leatul vechi 3C I ,{ B
' f. 1 70
Răzvad ( m a i m u lte cruci, unele d ă Tî mate) f. 202
3. Crucea din dealul Orăţii, Între cetăţ uie şi podul Băsni (?), aşe­
zată in scaun de piatră naturală in s tincă, c u leatul vechi 3Cel, ridi­
Să c u i a n i (cruce cu " scrisori " pe e:t) f. 212 v
cată Întru cinstea şi pomenirea domnului Ioan Constantin Brincoveanu V·i,fo.rî,t a (onu·ci d'i n 7225 ş i 72 1 2) f. 1 88
voevod, În al 22-lea an a l domniei sale, cind inţelegind măria sa cum Voineşti (patru cruci ,de piatră, îna lte de 1 1 /2
este de stricat drumul la Braşov şi ÎntimplÎndu-se locuitorilor mari pri­
.
s tî n j e n , d i n 7'1 05, 7200, 7227) f. 1 77
mejdii, au scos pe ispravnicul judeţului din C. Lung, cu oameni din
C. Lung şi dimprejur şi din Dragoslavele şi din Rucăr, şi au deres 7. Dolj
toate locurile rele pînă in hotar, cind au făcut şi podul Băs ni, pe
care În urmă l-au rupt muscalii spre a Împedica pe turci la trecerea Brădeş,t i (3 cruci, una înaltă de 9 p a l me) m s . 225, f. 324, 378 v
În Ardeal şi care pod pînă azi s e află ruinat. Calopăru (î,n maha l a ua Bîzdîna) f. 297
4. Crucea domnească de la Podul Dimboviţei, cu leatul 3CH, ridi­ Poi a n a (cruce ,î no ită de un stînjen) f. 227 v
cată cu cheltuielile mării sale domnului Ioan Constantin Brincoveanu Sa dova (cu i nscripţie veche) f. 298
in al 23-le a an al domniei sale, cind voind a se incredinta de lucrarea
ce Îns ărcinase pe ispravnicul judeţului cu deregerea dr � mului Braşio­
SIăvuţa (crucea l u i Borlea nu ) f. 359 v
vului, vizitind aceste locuri, au făcut şi podul pină astăzi stătători
8. Dorohoi
peste apa DÎmboviţa. Această cruce este cea mai măreaţă şi cea
mai frumoasă şi cea mai mare dintre toate crucile de peatră ; are Vorn iceni (în d eLl l u l nu mit " La cruce") f. 409
o inălţime ca de 3 metri, are sculpită pe dinsa acvila Încoronată, de
o parte soarele şi de alta luna, prescripţia foarte descifrabilă şi 9. Gorj
citeaţă. Bă.leşti (cruce pe ·Iocul bis.) m s . 226, f. 1 83
5. Crucea din cimp, de lîngă s a t, ridicată in timpul lui Grigorie Bobu (cruce îno ită de u n stî njen şi 1 /2) f. 2 1 5
Dimitrie Ghica, fără a s e cunoaşte leatul.
Român eşti (î n a l tă de u n stî njen) f. 79
6. Crucea din marginea comunei, la eşire către frontieră, Înaltă
Sohodol u (cruce fo·a rte veche) f. 1 23
de 2 m şi 13 cm, literele bine vizibile, Însă În lingua slavonă, fără
a se descrie le atul, fără doar n u mirea domnului Ioan Şerban voevod. T i m i şe n i (două cruci) f. 34 v
7. Crucea de la popa Mihai, de o Înălţime de 2 metri şi 47 dm., Tîndă leşti (cruce ru ptă pe j u mătate) f. 55 v
ridicată În zilele lui Anton voevod (din Popeşti), c u le atul de la Adam
3POt) 1 0. lalomiţa
8-9. Idem, tot În zilele acestui domn, alte două cruci, tot cu Piua Piebri i (Ora ş u l d e Floci) (cruce î n a l tă) m s . 227, f . 243
leatul de s u s 3 P O e din jos de comună. Vărăşti (două cruci c u slove " n ecu noscute") f. 1 26
10. Crucea de la mijlocul comunei, Înaltă de 2 m şi 23 cm n umi­
tă la Ţ apu, s culpită c u litere slavone, ridicată În timpul lui Ioan 1 1 . Ilfov
Duca voevod, cu leatul de la Adam 3PIIB
G i u l eşti Ch iajna (cruce ruptă) f. 4
11. Crucea dupe RÎuşor, fără a se cunoaşte vre un l e a t s a u altă
G reci (cîteva crud) f. 5_
semnificare, fără n umai vorbirea Mihai voevod.
'1 2. Şi crucea ce serveşte de limită comunei Rucăr cu comuna Tă mădău (8 cruci, d i n ca re 3 în picioa re
Dragoslavele, asemenea fără a s e cunoaşte leatul, fără numai vorbirea şi a lte 3 într-o vî lcea) f. 53 v
Ioan Matei Basarabov voevod. Aceasta, ca şi cea din hotar s a u
graniţă cu Transilvania, s e a l / ă ruptă cam pe la jumătate, fără a s e 1 2. Mehedinţi
ş t i unde e s t e restul trunchiului" (ms. 228, f. 62). Coroova (îna ltă de 8 pal me, fostă lîngă
in alt,e ca z u ri se reprod u c şi i nscripţi i l e să pate pe a ceste cruci u n pod vechi) ms. 227, f. 379
(deşi de cele mai m u lte ori literele chi r i l i ce l i se p a r învăţăto'ri l o r
indescifrabile ! ) . 13. Muscel
Menti' u n l d e cruci sa.u troiţe pe j udeţe ( d e remo rcat n u m ă r u l
m a re de cruci d i n j udeţele d e munte şi d e a l a le Ţă ri'i Româneşti) : An i noasa (cruce din 7 1 69) ms. 228, f. 76, 2 1 9
Bădeoni (cruce la colţii Vă,ii Cheii) f. 1 64 v
1 . Argeş
Bî.rzeşti (cruce c u s love vechi) f. 1 44 v
Budeasa (d i n c. 1 800, pe locul biserici i) ms. 223, f. 1 38 v Boteni (cruce lîngă Argeşel) f. 1 52 v
Cacaleţi (îngropată în pămînt " cu slove stre- Capul Pisc u l 'u i (c'fuce d e hotar) ms. 228, f. 80, 2 1 1
in·e " , de 6 p a l me ină lţi me) f. 1 79 şi 295
f.
C o l i ba ş i (în f'o stu l cătun Toxobeşti) 271
FIămînzeşti (îna ltă de un stî njen şi 1 /4) of. 1 90
Corbş.o ri (cruce ve·che în centr u l satu l u i) f. 1 67
Moşoaia (cu " I i·tere necunoscute " ) f. 1 43
Goleştii BadH (cruce c u l itere a co perite cu
Pîrlogu (in piuă de piatră , cu slove ro m â - m u şchi) f. 283
neşti) f. 1 55
Hîrtieş,ti-Valea Vacii (cruce îna ltă de 6 p a l -
Pru·n du (căzută la pămî nt) f. 1 46
me) f. 7 v
Titeşti (în o i tă de 2 m şi I o tă de 4 pal me) f. 304
Lereşti (cruce mo re) f. 47 v
Titeşti-Bratovoeşti ( m a re, cu slove vechi) f. 252
M ă răci neni (cruce pe m a l u l rî u l u i B u deasa) f. 1 99
2. Bacău Nămă eşti (cruce îno ită d e 10 pal me) f. 1 63
Gioseni (pe locu l u nei biserici catol ice) f. 347 Rădeşti (cruce îna, ltă d e 1 1 /2 m) f. 113
Nadişa (pe locul bisericii) f. 368, 480 Rucăr ( 1 2 cruci de piatră) f. 62
3. Botoşani Schttu Goleşti (două cruci, una de 9 pal me.
Red iu (in v·<! chi ul cimiti r) ms. 223, f. 1 52 a l ta ruptă) f. 64, 2 1 7
Ştefă neşti (în cimitir) f. 1 20, 224 Voroven i (c-ruci cu s l ove vec h i ) f . 24, 1 55

75

www.patrimoniu.ro
 fiind prin două ţevi de alamă făcute in forma unor ţiţe, care, in
timpul de faţă, acest izvor s-.a c a m ,părăsit, fiindcă, casa ce avea
1 4. Neamţ
F i l ioara (oruce de la Aron Vodă) ms. 228, f. 388 s-a ruinat cu desăvirşire j a rămas numai atîta o lespede de piatră
Gîrci na (cruce îno ită d e 4 m) f. 424 care era pusă în gura curentului, prin c a re trecia ţevile cu curgerea
apei j se vede acum în acea piatră numai una ţeavă, prin care mai
1 5. Olt curg e apa şi pînă astăzi" (m oS . 227, f. 80 v-8 1 ) .
B ă rcăneşti (cruce cu slove vechi, l i n g ă bis.) f. 495
Chilia (troiţă d i s pă rută) f. 486 ALTE M O NU M ENTE Ş I RESTURI ISTORICE
M i,erleşti (cruce pe locul bis.) f. 488
o ) Pietre de hota r :
1 6. Prahova
Dion.g:e .şti - Ră,dăoi,nle�ti - Argeş mo s. 223, f. 253
Răscă eţi - Dră g h i n eas'c,a - A'rge� (de 1'0 Ma-
Bertea (cruce i na ltă de 9 pol me) f. 739
B uoov (două cruci mori, cu litere vechi) f. 6 1 1 tei Balslalra,b) f. 1 64
Călugăreni (cruce din 1 692, i n a ltă de 2 1 /2 R!aCÎlu - Arg e·ş mos. ,2 23, f. 1 55
s.tinj.) f. 627 COilţi - B u zClJU (.trei pietre de 1 1 / 2 sti'nje n,i ) f. 353
Drăgă neşti (două cruci, din core una scoasă Bolov·an i - Dîmboviţa (stî,lp de phatră de 1
din Prahova) f. 568, 709 .stinjen) ms. 225, f. 288
N edelea (cruce pe o movi l ă ) f. 680 CcYl'i başi - Dimbov.i�a (, piatră f.oa,rte mo re) f. 271
O g,r·eroin (ma,i mu lte crud i n s-i l i şte) f. 557 Vă,c ă·r eşti f. 1 97
Paenari B u rchi (cru ce de la Anta n i e vodă) f. 656 MOŞlna - Făki u (stÎlipul l u i Roşoa) f. 467
Pod u l Vă leni (cruce i n a ltă de 2 stinjeni) ms. 228, f. 587 Ani nli�u - Gorj f. 83 v
Si ngeru (crucea " U ri a ş i l o r " ) f. 637 C ă rpen i ş f. 1 74 v
So'i omari (in cătu nu PălmÎnteni, cu l i tere " ne­ Godli,ne�i f. 1 47
i nţel.e gătoare " ) f. 557 Pet,r·e,şti f. 43
U rlaţi (citeva cruci de piatră vechi) f. 628 Răd in e�ti f. 1 88 'v
Va l ea Că l u g ă rească (cruce de piatră d i n Româ nle.şti f. 79 v
"
vec h i me " ) f. 609 Hag'i.e şti - I Iofov (,î n a l�ă de 2 m) ms. 227, If. 40
Stu bei - Orăş<ti - l 'if,ov (i,na, J,tă de un stînjen) f. 1 01
1 7. Rm. Sărat Comaln li - Olt (i,no,I1ă d e u n sti, nj.en) ms 228, f. 500
'\ B onţeşti (trei cruci de piatră şi una de
lemn) ms. 229, f. 36
J D u mi treşti (cruce mare de piatră)
b) Gropi de grîne
A
f. 1 6 v
I z,v,oruii - A,rg,eş �de 4 b1aon,i,ţe de m.ei) ms. 223, If. 1 62
1 8. Romanaţi Oerş'alO'i - Arg'eş (,g'ropi doe bu,oate) f. 282
B rî, ncaveni (cruce ina ltă d e un sti njen, d i n Ştefăneşti - 8otio,ş a,nli ms. 224, f. 1 20
1 707) f. 1 5 1 v Că,pşun,a - Dîmlbov,i �a f. 1 61
Ş'e rbănoeşlti ( 9 g ro.pi de buoate) f. 263
19. Teleorman
Ticleoni - GOlrj (5 glropi dle bUloa'te) Ims. 226, f. 6
M ozăceni (.cr-u.ce de piatră sp·re T,ufen i ) f. 5 1 0
T u r.ceni - Go,rj (2 g ropi de bUloa·te) f. 1 86 v
Tufeni (două c r u c i de piat.r ă) f . 526
Vailea ou apă - Garj (moi mu,J,te g ropi) f. 1 89 v
Ţigă n eşti (do'uă cruci de piatră) f. 370
G I.o gova - Mehedi nţi (9 g,ropi) ms. 227, �. 405
20. Vîlcea An.i no'als'a - M u,�oel (ion c UIr.bea m o ri i ) ms. 228, f. 76 v
Arnota (cru cea lui Matei Basa rab, d ă ri mată) ms. 230, f. 1 83
Bodeşti (şease cruci de piatră) f. 87 c) Locuri numite "straja" (u nde se făcea d e
f. 1 00 v �tnajă)
Cheia-Iezeru (trei cruci)
Dianu (trei cruci de p i a tră) f. 117 Bo,i,şoa 'l'O A,ngeş (,pe dru m uii spre Cîin'en,i ) ms. 223, f. 3 1 8
Ocnele Mori (cruce d i n Dea l u l Crucii) f. 1 52 Căcără1!enli f. 1 54
VIădeşti (crucea d i n Dea l u l Cruci i) f. 208 C�pa ni f. 229
Tite,şti - Brotovoe'ş ti - Argeş (muchia Straja
CIŞMELE ŞI FiNTI NI RUINATE Neiaom�ullui ) ms. 223, f. 252
B.îlnsăneşti - Ba'c ău (.dealiruii $<tnaja) f. 359
B erislăveşti - Argeş (a pa venea pe o.la, ne
d e pămint) ms. 223, ,f. 305 v Oomălneş.ti .. . (dmpu,1 Srtirăjrii) f. 406
R ă.căcilu ni - Ba,cău (lîngă o pivniţă veche) f. 346 Do,f,te:a nlO (Snaljla Ma,r,e ş i Stof'Oja M i că) f. 401 , 443
"
f. 460 Gro'�e�ti (1IOCoUlI �trăjii, o cerote pe
mo,l ull OHuZJu,l u,i, 1'0 t�ece,nea s p re Traon ­
O n eşti - Ba'că u (izv-o·nu,1 Oi.şmeau'a d e Ara mă) u

Salda - Bo.toşa · n i (ruine de fi n,tînă î n s i l'iş- ISlÎtIMonlito )

bea Icuşenli) m\s. 224, f.
f. 437 v-438
2 1 5-2 1 6
SCo()'nţeni - Ba cău (m:o l/il'a d e s-tnojă) f. 456 v
lanca - Bră'i la (două dş me,le r-ui n,ate) f. 274
T no'tu 'ş - Bac ă. u (.sIMajla vle.ch 'e) f. 392, 484
Vlale:a BOIte.i - B·uză u (.c i şmeia ) f. 337
Rîn.gohelle'ş,t i - Botoş'anli (mov,i,I ă de straje) ms. 224, f. 1 23
Răzv·ad - Dîmbol'iţJa (�î nltînă de cărămidă) mlS. 225, f. 202 v
Văden,i - B,răli la (lo:oull �ralj a v,e.c h'e) f. 241
V:Îlf,o· rîta - (două fi on·tîni ; se d e.s·c,ri u) f. 1 88 v-1 89
Ne,d .ei,a - Dol1j Ok�c,u'l sb�aja veche) ms. 225, f. 356
M ă Iăieştii d e Jos - Dolj (pu�ull lui M i,rc·ea
Vodă, î,n nu,i nă) f. 365 Bră neşti - Gorj (ilo.oUlI straja veohe) ms. 226, ,f. 1 87 v
T Ulrceni - Gorj (fîntîna d e pia tră) ms. 226, f. 1 86 v Unecheşti {ll oeu:1 străjii v.e,c hi)
u f. 171
Gu,rbă neşti - Coţofea rl ca - Ilfov (fi n't.i nă de N egoeşlt i - M ehedli nţi (�t.nojo l u i N eg'fu Vodă) ms. 227, ,f . 426 v
piatră fă,c ută c u mane a rtă) ms. 227, f. 68 Mli h ă eş.ti - M u�oel (,Ioouli stra'ja v,e ch'e ) mos . 228, f. 269 v
J i lava (.cişmea u,a I,ui �adu Neg,ru) f. 80 v Buc·av - Pnaho-via (IruoilOel.e străjii vech i) f. 61 1
p.r·eajma - Poia'n a (oişmea ruinla tă cu o,I,a ne) f. 68 v Fă:noalş 'el,e - Roma.naţi (straja veche, n u m i,tă
B ros'ca ri - Mehed i'nţi (cişmea l,a CoC za rmă) f. 435 v I'a mlret) ms. 229, f. 254
Zăgaia - Mehedi'nţi (fî ntînă de la lo,an
Oa'fogea ?) f. 431 ,v
Dobro.slo,v e.ni - Rm. Să,rut (fintînă cu u r­ Aj un s la c a pă t u l p rezentă r i i şti ri l o r d i n m a n us c ri s e l e
I·o ae) ms. 229, ,f. 57
r o m â n e şti 223-230, s u b l i'n ie m Î n că o d ată i m po rtaon�a a'ces­
O nkeni - R!ama.n (dşmeo,ua l u' i Ştenan coei
Mar.e) f. 1 06 to r şti ri p'en ot r u trec u t u l l oca l ităţi l o r şi m o n u m e n te l o r d i n
Fă'roaşe,l e - Roma naţi (dş'mea de zi.d) f. 254 v �a ră. Înd e m n Î n d p e toţi cei c e s e o c u pă d e a ceastă p ro ­
b l e m ă s ă le fo.losea scă Î n cercetă ri,l e l o r. E i v o r g ă,s i a i c i ,
Cişmeaua din Jilava, atJii buli�ă l u i Rad u Negru d i n 1 534 : "întiia Î n alf oră de noumenoa 'S,e I'e g'ende o e η ş i a,u s'a,vo'O'r'ea lor ( ş i
oară a u fost formată astfel : tras izvorul ca de zece stinjeni din mal ca re pot f i u ş o r d eosebite d e fa.pte l e i st o r i ce c e rte), ş i
c u burlan de piatră, prin care curge apa şi la capul acestui burlan, m u lte aii t e i nfonmaţi' i p r i v i n d n um e l e sa,te.l o r, s·atel e d i s p ă ­
care trecea prin zidul unei case făcută in capul burlanului (care
casă fu pină la 1 848) j forma sa era a stfel : în lung era de 2 1 /2 stîn­
rute, i sto r i c u l a cesto ra, ca şi a lte şti ri p ri v i n d , d e p i l d ă ,
jeni şi lat de 1 1 /4 din stînjin, groşimea zidului a fost de 2 1 /2 cără­ i sto ri·a econo m ică ( de s cr i e rea rest u ri l o r m in e i d e l a B a i a
mizi, cu învelişu de olane. Curentul apei trecea prin zid, despărţit d e Ara m ă , m s . 227, f . 430) etc.

76

www.patrimoniu.ro

SIMPOZIONU L INTERNAŢIONAL ICOMOS "PROTECŢIA ARHITECTURII POPULARE"·
inlbre 30 a'ug'u s� ş,i 7 s'eip�emhri'e 1 97 1 a
av,ult I,oc În R. S. OehotS,lov,acă si mpaz,ilo n u l
i nlbema ţiona I o u tema " P,rotaoţJio a'nhi,te!Otulnili
populla.re", ,0 ng'alnii,l!Olt de Comitetull Ceho.s l'o,v ac
ICOMOS, sub au�pki,i,l ,e Gomi,tetul,u!i Elee­
cu,N,v Inltemnal�ionlall a,1 aloesbu,i ·orgla, n,ism şi
a le Centrului I nternaţi o n a l de Documenta re
pen tru Prote'c ţia M o n u mentel,o r U N ESCO­
ICOMOS, creat rece nt, cu sed i u l la Pa ris.
La l,ucră ri l e a cestui for şti i nţific d e presti­
giu a u luat pa rte peste 1 50 de speci a l i şti
i n domeniul arh itecturii popu l a re d i n B u l ­
garia, C a n a d a , Cehoslovacia, Danemarca ,
Elveţia, Fra nţa , R. D. Germană, R. F. a
Germa niei, I,t,a l i a , Iugoslavia, G recia , Be,lg i a ,
uux,emlbrulng, Olanda , Po!lo.nli'a , -Români,a *, Spa­
nia, Mexic, U n g a ri a , U . R.S.S.
Rrog ra m u l si mpozion u l u i a cupri n s două
sesi,u n i de referate şi comun icări ştii nţifice,
a lternate c'u excursii docu menta re În diferite
centre cu bogate tradiţi i Î n d o m e n i u l a rh i ­
tecturii popu l a re.
Simpoz i o n u l a Î nceput cu vern isaju l expo­
" să pe plan i nternaţiona l , că trebu,ie să se
ziţiei " Arhitectura popu lmă În Cehoslavaci'a ,
cu care pri l ej participanţii a u putut să cu­
noască pri nci pa le l e rea l i zări obţinute d e
R. S. Cehoslovacă Î n d o m e n i u l ocrotirii m o ­
n u mentelor d e arh itec,tură popu' l a ră .
Progra m u l a cupri ns circa 4 0 de com u n i ­
căni ş i re,f.enate, g'rulp,a, te IÎln ,patr.u s,eoţili, Î n f,u n,c­
tie de tema,tiloa aba'ndo tă . in primehe t�ei secţi,i
a u fost albo,�da·te probrl'eme IoIa,nilalte, pri,v ind
protecţi'a arhitecturii popul a re Î n dif,eri,te
ţă ri, procedeele a p l icate, măsuri l e preco­
nizate, rea l i ză ri a l e cercetă ri l ·o r În domeni u l
a rhitecturii popu l a re etc., i a r În a patra
secţie, p l a n ificată În eta pa 'a ,doua core s-a
ţinut la Brno, s - a u prezentat teme l egate de
protecţia a rhi,tecturii popu l a re În mU.zee În
a er II,iber.
Prof. Piero Gazzola (Ita l i a ) , preşed i ntel'e
C'o mitetu l u i i nternaţi o n o l ICOMOS şi prof.
arh. Emanuel Hruska, preşed i ntele Com itetu ­
lui cehoslovac, 'o u adus În n u mele ICO­
MOS- u l u i salutul că l d uros a d resat tuturor
pa,rti cipanţilor la Simpozion.
Di ntre referate·le şi co m u n ică ri l e susţin ute
În ca drul primei etape menţion ă m : An,to n i o
Alomar (Spa n i a ) . "Arh itectur,a populară u r­
bană şi rura l ă d i n reg i u nea Ibizo " ; J. Ja nca,r
(Cehoslova cio ) , " Concepţia monu mentologică
şi muzeologică privi nd protecţia a rhitecturii
populore " ; J. B enes (Cehoslova ci'a), " I mpor­
tanţa a rhitecturii popular,e Î n educoţi e " ;
Vlasti m i l Vinter (Cehoslova cia), " Cooperarea
Între disci pl.i n ele .ştii nţifice Î n domeni'u l pro­
tecţiei" mon u m entelor
d e orh itectură popu­
Iară ; K. B a u m g a rten (R. D , Germa nă).
" Arh itedura noastră popu l a ră , u n document
istoric i mporta nt " ; J . Mjarta n (Cehoslova cia),
" Evoluţi'a spaţi a l ă a locuinţe i Î n Slovacia
Orienta lă " ; N i ko,l a s Moutsopoulas (G rec,i a ) ,
" Protectia a rhitecturii pop·u l'afe ; L Va rg-a
" lor i n iţial in a lte zone cu u n mediu Încon­
(Unga,ri '� ) , " P,r,o bl,elm e privind p'rotecţia a'rhi ­
tecturii popu l a re Î n rezervaţii istorice " ; V.
Samoi,lovici (U. R.S.S.), "Arhitectura popu l,ară
secţii l o. , a
din Uoa i n a " si ' a ltele. ,I n cadrul
doua şi a tre ia a u fost susţin ute com u n i ­
că ri l e : Roberto Freddy (lta.l ila ) , " Propuneri
de i nvenba riere biblio�rafică a a rh itecturi, i
populo.re loca l e şi naţiona l e " ; Ştefan Sta n ­
K O V (Bu l g,alria ) , " Co nstrucţ i i mon u menta l e de
arhitectură populară Î n BulgO'ri,a " ; Ivan Va n ­
ghelov (Bulgario ) , " Docu mentaţi,a ş i i nven­
tarierea monu mentelor d e a rh itectură naţio­
nală şi elementel e complementare din cul­
tu'ra mlaiterila l ă in Bulliglamila " ; M . G h sohwenld
(Elveţio) , " Casele rura l e d i n Elveţia " etc.
După epui z·a rea comu n i că ri l o r d i n. pri.':Tl el'e
bnei seoţii a,u iQlvut I'oc ampl'e dIISOUţ �11 I,a
care s-Iau făicut şi o ser,i ,e de p,ropu n,e m va -
10'ra:alS'e i,n l egăltură cu m ă,s,unUe Ipe c,a,re
KOMOS trebuie să l e a dopte pe p l a n i nter-
II· Din R. S. România, au luat oarte la
Simpozion, pe linia ICOMOS, arh. Virqil An­
·tonescu de la D.M.!., iar pe linia ICOM, Gh.
Dinuţă, de la Muzeul Satului.
C RONI CĂ, RECENZII
naţi o n a l , privind mai buna orga n i.zare o
a ctiv,ităţii În domeni,u l protecţiei monumen­
telor d e arhitectură popu l,a ră .
Foarte m u lţi vorbitori s-au referit la pro­
blema i n tocmirH unei encicloped i, i ,a a rh i ­
tecturii popu l a re pe p l a n mondia l . Prof. 1 . V .
Ma koveţki (U. R .S.S.) o propus ca ICOMOS
să m i l iteze pentru unifioa rea metodelor d e
i nventa "iere a m o n u m entelof de a rh itectură
pop u l a ră , i ntrod ucerea unor forme u n i ce de
evidenţă et,c .
Discuţi i l e ou mai s u b l i n io t i mportan�a deo­
sebită a o rga,n·izării u n or cercetări complexe,
la care să i a pa rte speci a l i şti di,n m a i
mu lte disdpline (arhitecţi, istorici, 'e tnografi ,
soci,o logi, a, rheologi, s,t atisti cien i , geografi,
folclorişti et'c ). Ideea protecţiei arhitecturii
popula,re i n a şezări-re.z ervaţii o fost susţi­
nută de prof. M a ria Z n a mierowska Prufe­
rova , care printre a ltele a a rătat că şi În
Pol'o ni,a se acordă o deosebită atenţie aces­
tui mod d e păstrm'e a monu mentelor d e
a,rhitectu ră popula ră . Di scuţii,le n u a rătat c ă
metoda p·rotecţiei monu mentelor de alr hibec­
tură popul,ară " i n situ " trebuie să fie extin­
a corde atenţie atit metodei protecţiei arhi­
tecturii in a şeză ri-,rezervaţi i , cit şi păstră.,ii
monu mentelor sepa,rate, a căro r ocrotire in
10·cu ri,le lor de o,nig'ină l e a,si'g ură o vioţă
m u l t mai i nd el'u n g,a tă.
Pri n tre obi ectivele d e i nte.res isto'ri,oo-arhi­
tectur,al viz'itate i n R. S. Cehoslova,că , men­
ţionă m : a şeza rea rura lă Vlcol i'nec, situată În
mu nţii M a l i n o Brdo la a ltitu d i n ea d e 700-
800 m, in a propiere de orăşe l u l RUlo mberok,
cu u n profii l eoonomic p ro n u nţat pastora l .
I·o,c uitorii ocupindu-se şi a stăzi cu creşterea
vitel·or şi exploa toll'ea ·lemn u ,l ui . Pri mele men­
ţiuni scrise despre a ceastă a şeza re se ref,e ră
la seco l u l al XI- lea. Majoritatea construc­
ti i lo r sint din lemn, i n stil l u l a rh i,tecton i c
t rad iţio n a l , cu acoperiş d i n ş i n d r i l ă i n două
sau trei ape. intreag a a şewre a fost i nc l ,u,să
in oategoria rezervaţi i lor de ,a rh itectură
pop u l a, ră , ,urmind ca patri m o n i u l d e monu­
mente - case d e locuit, construcţii a n exe,
"
biserici, troiţe etc. să fie oonservate " i n situ .
La fel a fost d ecimată rezerv,aţi,e de a r h i ­
tectură popul'a ră , o pa,rte a c o m u n e i Her­
va,rtov d i n Siovocia răsăriteană, cuprin7-Înd
o serie d e con strucţi i ve,c hi : oase d e locu it
construite d i n b i rne, cu a co periş de paie, o
serie i ntreagă de h a m b a re, cămări, pivn iţe,
glrajduri , şuri ş. a ., pri ntre cme o biserică
d e l e m n d i n a n'U l 1 593, i n sti l u l g'oti.c spe­
cific reg i u n illor oa rpatke, supusă a poi unor
renovă ri prin a n i i 1 650-65. Pictur,a a cestu i
mon u ment este ori g i n'a I ă , a p a' rţinind sec.
XVI-XVI I . Ea a fost su pusă u l terior u n o r
I ucră r i de resta u ra re.
Pri ntre m o n u mentele de arhitectură popu­
l a ră precon i zate a fi tra n sferate d i n locul
j u rător identic a cestu i o , se n u mă ră şi o
biserică veche de lemn de mO'ri p roporţii ,
d i n com u n,a Pa ludza, reg i,unea liptovski M i ­
k u l o s. intreaga a şezare v a fi stră m utată i n
a lt l o c pentru o e l ibera tere n' u l viitoru l u i lac
d e a c u m u l a re 0 1 H i d rooentra lei Li ptovska
Ma,ra. B,i,s,e�i.c,a dabe,a,ză de II,a snÎlrsi tu l se,c. a ii
XVI- l ea , i n ceputu l sec. a l XVII-Ie � şi a fost
supusă u n or resta u ră ri masive in sec. XVI I I
ş i XIX. Pidura o ri g i n a l ă executată di rect pe
l e m n s-a păstrat În intreg i m e şi in prezent
se intocmeşte docu mentaţia corespu nzătoare
pentru ca i n treg u l edificiu cu pictura orig i ­
nală să fie st,ră m utat Î ntr- u n mediu a s e m ă ­
nător, a p l icindu-se măsuri, l e d e protecţie
necesare pe ti m p u l t'r ansf'e ră-ri i . B i serica va
fi remontată Într-o zonă Î n a propiel�ea co­
m u n ei Pri b i 'l i na , de-a l u n g u l u ne i a rtere d e
i ntensă oirc u laţie şi larg i n teres turiis tic, ce
d uce spre sta ţ i u n i l e d e odihnă şi a g rement
din munţii Tatra . Se a re i n vedere ca n o u l
loc s ă fie identic cu c e l i n iţial d i n pu nct
d e vedere a,1 peisaj u l u i şi al confi g u raţiei
geog rafi.c e, fi,ind accesibil pent�u vizi,ta,re
zeci lor de m i i de vizitatori d i n ţa ră şi d i n
stră,i'nătate.
77
www.patrimoniu.ro
Tot in SI'oMalcio ori'enltallă 'a fOIs-! IoIi�irot om ­
ş u l Ba rdejov, local ita 'te d e i m portonţă isto­
rică deosebită, cu m u lte construcţii monu­
m enta l e vechi. O r,a şul, avind o populaţie de
c i roa 50 000 locu,itori, va să rbăto·ri i n a n u l
1 972, a 750-a ,a n ivers'a're o ex'is,te. nţei sale
docu m enta re. In pi'ata centra lă ,a o ra ş u l u i
s i n t n u menoase cIădi'r,i vechi i n sti l gotic
ti m pu ri u , cu unele elemente a l e sti l u l u i Re­
na�ter,i i , a d ă u g ate u lterior. P�intre ,a cestea se
nu mă,ră loca l u l v.e ch i i pri ma ri i , catedra l a
gotică şi n u meroase a lte c,Iă d i ri supuse Î n
prezent u n o r l ucrări d e resta u ra re si. rea d u -
cere la sti l u l şi forma i n iţiolă .
În Slova C'ia au mai fost vizitalte două
muzee de a rhitedură popu lară În a e,r l i ber,
cum sînt M u zeul arh itecturii popu l a re d i n
oro.şul
" M a rti n ( " S l ovacke muzeum v pri­
r,ode ) , o rg a n iz.a,t p e ,o su prafaţă d e 1 5-
1 8 "ha şi c,a re se dezvoltă c·a un " parc-mu­
zeu , ,t i nzind să ,repre.zli nte Întreaga Sllovocie.
Muzeul cuprinde com p l exe gospodăreşti
(case d e locui,t, con strucţii ,a n exe) , precu m
şi m o n u m ente publ ice şi insta, laţii teh n ÎlCe,
in m a re majoorita,te d i n l e m n . M u ze.ul func­
ţionează În prezent ca o fi l i a l ă a M uzeu l u i
Naţiona l S I'ov,a c d i n Bratisl'a v,a , u rmind ca
În viitor să devină o i n stituţie de sine stătă­
toa,ne. Par'cul-m,uLeu din MalrHn n um ă ră in
prezent droa 40 oonstr'ucţii , deja a m plasate
pe teritoriul re.z ervaHei.
La 6 k m de ora ş u l Ba' rdejov, in staţiunea
c l i materică Ba rdejovske Kup'ele a fost v,izi­
tat Muzeul de etnografie cu două secţii ,
u n a pavi l i o n a ră şi cea la l,tă i n a e r l i be r
(" M uzeu m l udovej a rchitektury " ) . a m plasate
pe o su prafaţă d e CÎ< ma 1 7 ha şi ca re a re
recQ, nstr'uite 22 ohiective m uzea,le (oomp lexe
gospodăreşti i mpreună cu i nventarele l o r,
dOluă i n stal'a ţii t,ehnk e şi o biserică vech e
d e lemn d i n a doua j u mătate a se,co,l u l u i
a l XVI I I - l e a ) . Muze u l , a cărui tematică a re
ca scop prezentarea istoriei a rh itecturii
popula,re din reg i unea Sa ris (Slova cia oni e n ­
ta lă). a fost infii nţat i n a n u l 1 963, şi, cu
excepţi'a bisericii ca re este cea mai veche,
celela lte const,rucţi i- m o n u mente nu depăşesc
oa vech i m e sfîrşitul seoo l u l u i al XVI I I -,Iea, Î n ­
ceputul seco l u l u i a l X I X - l e a . M u zeu,1 d i s p u n e
şi d e o hală pentr'u trotarea chimică a m a ­
teni a l u l u i lem nos d e d iferite d i mensi,u n i . i n
forma s'a fina l ă , muzeul v a f i u n a devă -rat
pa,rc-muzeu al a r hitectulrii şi teh n·i di pop'u­
lore d i n Slovacia o,rient,a Iă.
Program u l eta pei a doua a Sli mpozi o n u l u i
a conti, nuat cu ci,cl uii de c o m u nl icări şi refe­
rate din cadrul secţie,i a IV-a, " Protecţia a r­
hitecturii popu l a re in m uzeele in a e r l iber " ,
i,n z,i:l'elle d'e 6-7 s'e ptemrbnie, În olralş uii g,rn o -,
i n sala d e CQng,re,s e a hote l u l u i " I nternaţio­
n OII " .
T,ema,ti'da �efe�atelolr şi cOfTliulnli ,că,�ill o' r d i n
cadru l a,cestei secţii a abordat c u precă dere
atît rea l'izănill,e obţi n ute În d iferite ţă,ri i n
domen i u l dezvol,tă rii reţel ei d e m u zee in a e r
I i, ber, cît ş i p robleme teoretice privind pni n ­
oipiile, metodele şi procedeele a p l i oate i n
orgonli Z'a re,a ,u nor a stfel d e mu zee.
Au fost s,usţinute Î n to,bal 13 referate şi
comun ică ri şi a n u m e : 1 . V. Makoveţki
(U.R.S.S.), " Pri ncipii teoretice şi pr,a'c tice pri­
v,i nd o rg a n izarea m uzeelor d e a rh itectură
pop u l a ră i n U .R.S.S. " ; A. J . Bernet Kem pers
(O l a n da ) , " M uzeele-Ska n sen, u n e l e p roble­
me genera l e " ; Peter M ichelse n (Da n,emanca) ,
" Rezervaţii şi m u·z ee nordice in a e,r l i be r " ;
Tomps Freddy (R. S. S. Estonă ) . .. lnfi,inţorea
u n u i m uzeu eston i n aer l i ber şi p rot·ectia
mon,u mentelor de a, rh itecbură pop·ulară in
Eston ia " ; M. Gschwend ( Elveţi a ) , " infli intalrea
u n u i m uzeu in a er l i ber a l Elveţiei " ; Maria
Z n a m i'e rowska- PrLiferova (Po l o n i a ) , " Prind. p i i
teoretioe privi nd o rg a n izar'oo u n u i pa,r,c etno­
g:r aH c naţional l a Zakopa ne" ; Sioboda n
Zedev.ic (.I ugosl,avia ) , " C u p rivire l a concepţi,a
construinii u n u i etnoparc al Serbiei pe m u n ­
tele Alolalla " ; Jumlj KonbackJa (Ceholsll,ov.ado) ,
" O rg a,n i za rea u n u i muzeu in aer l i ber a l
m i l1'er,it u l u i i n Ba n ska Stiavl1'i ca " ; Josef Tu rzo
(Cehoslova.c ia, M u ze u l in aer l i be r din M a r-
 tin), " Porocedee tehnice p rivind org a n iza rea
u n u i muzeu 01 a rh itectur,ii popu l a re " ; G h .
D i n uţă (Româ n i a , M u.z eul sotu l u i ) , " Metode
privi nd tra nsf,e rarea m o n u mentelor d e a rh i ­
tectură şi tehn ică popu l a ră Î n M u z e u l S o ­
t u l u i d i n Buc.u.reşti " .
Atît referatele, cît şi dezbate'ri,le pe m a r­
g i n ea lor, ou scos la ivea l ă i m portanţa or­
g a n izării d e mu zee Î n a er l i ber, eviden­
ţiindu-se rol u l lor Î n păs,t r.area acelor monu­
mente, core, prin natura stă ri i lor d e con­
serva re, n u moi pot fi păstrate i n situ, sau
acelea cărora mediul d e orig,i n ă n u le poate
a s ig-ur,a cond iţi i l e corespun zătoo re pentru
pă s·tna·nea ion situ. Multi vo,nbi,to,ni o u s,u bli ­
n i,at necesit'atea a s i g u �ă ri i unei co,la borări
m u l t moi strîn se Între speci a l i ştii d i feritelor
ţă ri, org'a n izaţi În ICOMOS, cu specia l işti
o rg a nizaţi În co d ru l ICOM, accentuînd fa ptu l
că atît ICOMOS, cît şi ICOM ou sa rci n a
ocroti rii monu mentelor de a rhitectură popu­
l a ră .
S - a s u bl i n ia t n ecesitatea c a cele două
o rg a n i sme În cola bora re cu U N ESCO să
asig ure măsurile leg isl·a tive şi j u ridice pentru
protecţia a rh itecturii popul'are pe p l a n inter­
n aţion-a l . Pa rtici panţii l a discuţii au subliniat
că În multe ţări cu o ind ustrie dezvoltată,
mo n ulmentele de a rhitectură populaoră sînt
din oe În ce moi puţine, datorită procesu l·u i
de tra nsto rm a re conti n u ă o a spectu l u,i gene­
ra l 01 10CQIl ităţi lor, că procesul d e dispa riţie
o multor valo.ri de arhiteotură populalră este
m u lt m o i ra pid decît În tările ' În curs de
i n d ustri a l.i�are, unde tradiţi i l e sînt şi astăzi
Î ncă destul de puternice . I n Încheierea dez­
bateri l or, pa rti cipanţii la si mpo.zion o u adop­
tat În u n a n i mitate Proiectul de rezoluţie i n ­
titulat " Protecţia monu mentel,or de a rhitec­
tură populo.ră şi o oompl.e xel,or ,lor " .
PROIECT DE REZOLUŢ I E PRIVIND PROTECŢ IA M ONUMENTELOR DE ARHITECTURĂ
POPULARĂ ŞI A COMPLEXELOR LOR
Portic i opoo nţii 1'0 Si m poZlioon. ull Comite,tu l u i in­
ternaţi o n a l pentru m o n u mente şi protecţia
a rh itecturii populare , org a niz·at d e Comitetul
ceh ol�lov.a.c ICaMOS, oa,ne s-,a ţion 'u,t În mu nţili
Totra S u perioa ră şi În o ra ş'ul B moo d i n 29
a ugu st pînă În 7 septembrie 1 971 , a d u c
ca lde m u l ţ u m i ri reprezenta nţilor cehoslovaci
p recu m şi Com itetu l u i naţional d e o rga n i za re
pentru pri m i rea cord i a l ă şi prietenească, Îşi
expri mă satisfacţia s i n ce-ră faţă d e a m ploa­
rea studiemii şi a ne�uJl.ta�ell o r ev,irdente În
con servarea m o n u mentelor d e cu ltură, cu o
deosebită satisfacţie oonstată ma rea atenţie
a cordată de toate pătu ri l e popoa relor ceh
şi s l ovac, m u n c i i d e conserva re şi folosire
În comun a moste n i rii culturele.
uuÎnd c.u n oştj, � ţă de n ivel u l Î n a lt a l refe­
ratelor prezenta,te, p.a rti, cj,pa n�ii Si m pozi onu­
l u i l a core, pent·ru prima dată s-au intÎ l n i t
l u crători i protecţi·ei monu mentelo-r, orga n i.zaţi
in ICOMOS, cu l' ucrătorii d i n muzee o rga­
n'i zaţi i n ICOM, cun o,scî'n·d pe.rico l u l care
o m eni nţă conti n u u m o n u mentele de arhitec­
tură p�pulară , ca u rmare a dezvoltă rii i m pe­
tuoase o civi l i zaţiei tehnice şi i n d us>t ri'ale, În
mod u n a n i m au a j uns, pe baz.o a n a l i ze i si­
tuaţiei existente, la u rmătoa rele concluzi.i :
1 . Toate monu mentele de a rh itectură popu­
l ·o ră , a ns a m b l u,ri,le şi complexele î ntreg,i , fioind
d oculmente i m.porta nte a ll e de1lvo·l,tări i soci'a, le,
o expresie vie a capac,ităţi lor creatoare a l e
pOiporu,l u i ş i u.nlu·1 din izvoaorele pri.nocipa·le a l e
d i.f eritelor d omenlili alle ştiinţei, reprezi ntă o
p a· rte componentă o mo,şten1i·ri,i cu ltur·a le. Pen­
tru a ceasta, o d a torie i nternaţională şi o
o b l igaţie morală a f i ecărui stat o constituie
g rija susţi nută pentru pă strarea şi i nclu derea
lor o,rga n ică Î n viaţa a ctuală a societăţii.
1mbi n a rea a.r,mo n i oa să o vaii Oiri,l or i storice
şi componente aj ută l,a creşterea nivelu. l u i
cultu r·a l a l m e d i u l u i co re Î nconjoa ră p e o m
şi sti m u l ea ză conti n uitatea Î n d o m e n i u l con­
ştii n ţei naţionale.
2. Mon u mente l e d e arh itectură populară
sînt o expresie specifică a culturi i ţă,rii Î n
ca re sÎn.t ,orieate şi rep,ne.ZJi,n,tă Î,n silne va-
1 0 ri n.ep'reţu i.te. �aoftioClÎpa.n,ţ ili l ,a �i'f filpoz i o n s·e
Proiectul s u bl'i n iază că o condiţie esen­
ţială pentru a s i g u ra rea cond iţi i lor coresp u n ­
zătoa re pentr,u protecţia m o n u mentelor, o
constituie obţinerea Î n ţe l egerii d i n pa rtea
a utorităţilor de stat centra le şi loca l e .
De asemenea , s-a subli n i'a t n ecesitatea
unei c o n l u crări strî nse Între ICOMOS şi
ICOM , În co,IIO,bora. r.e CoU Cen.tru,1 de
Docu mentare creat la Po ris , pe lîngă
U N ESCO, prec u m şi crea r,ea pe lîngă Comi­
tetele naţi o n a l e ICOMOS o unor comisii d e
l ucru, c o r e s ă elaboreze m ă s u r i l e legis lative
şi j u rid ice a le protecţiei monu mentelor de
arhitectură popu l a ră .
A u m a,i rost viZiitate d e a semenea cîteva
o bi ective istorico-arhitect u ra l e de i n teres n a ­
ţionla,l, pri ntre oa're : ora,şul-'reZierv. aţie de
arh itectură populară S tramberk din reg i u nea
M o ravia d e Sud, oraş situat pe o ooil i n ă În
pantă . I n looal,itate sînt multe edif·icii În
sti l po.pulla'r, foa,pte multe fiind con-str·uite din
lemn. Printre clădirile cele moi vechi d.in
oraş m enţi o n ă m loca l u l vech i i p ri m ă ri'i d i n
cenltr·u l oraşu lui Iii o fortă,reaţă situată p e
punctul c e l m o i Î n a lt 0 1 o ra ş u l u i .
A fost vizitat d e a semenea M U ZIeul etno­
grafic Î n a er l i ber d i n oră ş e l u l R,o znov (Va­
lasske m u ze u m v pri rode) . a l cătu,it d i n două
pă r�i : pa rtea oea m o i veche este compusă
d i n ed ifici i monu m enta le d i n l e m n , pri ntre
co re o pri m ă rie, c·onstrucţii co re o u a pa rţi n u t
foşti lor meşteşug a ri, tîrgoveţi, mici i n d ustria şi
etc., o biserică veche d e l e m n , şi porcul et­
n ografic propriu-zis, unde sînt deja montate
ci rca 30 o biective mu zea l e - gospodării Î n ­
tregi (ca's e d e l ocuit şi construcţii a nexe cu
i nventarul lor). atel i·e re m eşteşugăreşti şi u ne­
le i n sta laţii tehn ice. A �ost Vi.Ziitată şi o h a lă
pentru tratarea cfvi mică o materi a l u l u i lemnos.
Noi o m solicit'att n u m eroase i nformaţii cu
p rivire la met·o dele de tra n sfera re, conser-
a d resea.z ă d e aceea tuturor reprezentanţi lor
di n toate ţă ri l e membre a le U N ESCO, prec u m
şi d i n toate c·e lela lte ţă 'ni , Î n s p eci a l , Î n re­
g i u n i l e in curs de de.zvo.lta· re, .ca, În de­
c u rs u l a s i g u ră ri·i progresu l u i tehnic şi eoo­
nomli,c, să nu ad mită l i'c hi.da rea nem.i loa să
o a,ce.stor m a' n ife·stări specilri'ce de cu·ltură n a ­
ţională.
3. M onume.ntele de a r h i,tect.ură po.pu lară
reprezi,ntă o i mportantă bogăţie m alt eria lă .
i n ca,d rul turi,smu l u i , ele stim u l ea ză perce­
per'e a şi Înţeleg erea reciprocă Î ntre popoare
şi În o.ce,I,a, şi ti m p pot fi un izvor Înls emnat
d e venituri f i n a n ci a re. T u ri s m u l totuşi, trebu i e
olien-tat Î n asa f e l ca n i.ci mon ument·ele de
cultură şi n ic i cele ale naturii Înconjuorătoare
să nu sufere d i n p u n ctul d e vedere a l
va lorii şi moşte n i r i i cultura le.
4. Păstrarea şi creşterea va,lorii sooi,a le o
mom.l men,telo r. CO'lTlI p lexiot-otea s a .rd nii, care
depinde n u m a i de i nstituţi i l e de oorotire a
m o n u mentelor. Comple�itatea s'a,rci n i i, ca re
i·n.clu.de de aseme.ne.a 'oeroti,rea medi· u l u i natu­
ral si vita l , cere o cola borare m u lt i l atera l ă
o tu tu ror f.actori lor core participă la a ceasta
(de pla n iHoa re, cons,t rucţ i i , d i n a g ricultură ,
f i n a nţe etc).
5. Pă�tra rea m o n u mentelor d e a,rhi,tectură
popu l a ră este n ecesa r să se efectueze pe
o bază şti1i nţifi.că i nterd i sci pl.i n a ră , la un n i ­
v e l teh n i c corespunzător p r i n participa rea
spee-iaolişti,loof din domenilill e respective. Este
n eces,ar să se a·sigur.e for,maTea a cestor spe­
ci 011 i-ş,Vi Î,n i.nls Tituţii de î nvăţă,mÎ,nt super.i or şi
În d iferit·e g,ra de de studilu ş'i să se a i bă
În veder·e 00 p.r ogra ma de Învăţă mînt să i n ­
oI.u dă o probl·e mati.că l a rgă a dOtmen,i 'ul u i .
6. Mo,n u,menile'l e de aorhi,trec�u.ră popu,la,ră
sÎn-t i n disoilul bill I·e gate de fo'rmele de Felief
şi medii uii În care e l e a u aIPă,rut. Această
i,m preju rore este pri mor.d iallă şi d e a·ceea este
necesară protecţia ,l or in'ta.ctă "li n �itu " , a n u ­
me, Î n primu l rÎ'n·d p,ri n crea rea d e rezerv.aţi,i
şi sepa.ror,ea .z onel·o r de protecţie. In toate
cm:u roi l e cînd protecţia m o n u mentul ui 1'0 lo­
cui i n iţ i lO l În mod absolut nu va fi posi bilă,
În mod p'f.i nci pi,a l poate fi a d misă tra nsfera -
78
www.patrimoniu.ro
va re şi resta u ra re o patri mo n i u l u i , precum
şi cond iţi i l e de păstra re o obiectivelor muze­
a le, mod ul de fu ncţi o n a re. Au moi fost vizi·
tate comuna Petrov d i n M o ravia de Sud,
unde se păstrează pînă a stăzi n u meroase
pivn,iţe şi cra me, grupa,t e pe u l iţe Întregi şi
preco niz·ate o f.i decla rote rezervatii de arhi­
'
tectură popu l a ră , şi a lte obiective.
M u lte d i n prevede ri l e Rez.o l uţiei adoptate
la Si m pozion sînt de o de,o sebită impor.tan·
ţă În vederea a p l i cănii unor măsuri mult moi
efic·i ente Î n păstra rea va lorilor de cultură.
Ex,i stă şi la noi in ţară p reocupări moi vechi
pentru crea rea u n o r rezervaţii de a rhi,tectură
şi tehn ică popu l a ră , in M a r·a m u reş, unde
se păstrează m ulte a specte tradiţionale În
fo'rma, s,tru.atura a şeză.riII Olr, precium şi p.entru
aoeeiJ,e comlPll:exe g Ois podă,re�ti şi i mta·l aţii
teh n i ce g nu pate pe pă rti de sot, sau Înşiruite
pe f,irul a pei, ·c u m sînt m ') ri ·l e cu ciutură de
la Topleţ �i R,udă·ri·a jud. Ca raş-Severin, g,pupu l
d e i n st.alaţii teh nice d e l a G u ra Riu l u i jud.
Sibiu ş. a .
Pălstra,nea pÎlnă in zillel'e n·o o'stne Î n nu­
m enoalSie zone Oile ţă nii o multor v.e,s.tigii de
a rhitectură şi tehn i că popu l ·a ră mult moi bine
d ecît i n a lte ţă r-i n e Î ntă reşte ·convingerea
că, s pre deo's ebi re de ţă rile u n d' e a stfel de
"
- 'opere a le culturii popu l a re 'a u , di .spă rut . şi
se depun eforturi susţin ute pentr·u păstra­
rea celor core ou ră m a s şi reco nstitui rea ce­
lor d i spă rute, la noi există toate cond,i ţ,i·i le
pen�ru o l ua d i n timp măsuri l e de protecţie
core se i m p u n . Pentru acea st·a va fi nevoie
să f,ie elabor.ate unele măsuri legislat,ive şi
j urid ice ca,re să a s i g ure conservarea şi păs­
tr·a rea i n bune cond itiu n i o m o n umentelo·r
d e 'a rhi,tectu. ră popu,la �ă , ·atit in situ, cît şi
În r·eţea ua de muzee În aer l i ber, core o
cu n.o scut o more Înviora re În u l N m i i a n i .
Arh. V . Antonescu, G h . Dinuţă
rea l u i cu conditi a ca n o u l loc să fie sta ­
b i l i,t În a.ceeaşi r�gli u n e geografică şi Într- u n
m e d i u a n a log. I n ca zuri concret'e este de do­
,rit şi o colabora re a l 'u,orăto.ri,l o.r şi i n.s titu­
ţiillo·r d e pro.teqie a monumen'telor cu m u ­
.zee,le.
Aşeză ri lo·r i storice, ca·re constituie un ele­
ment i m portant a l reliefu l u i , este neces a r
a tît d i n pu nct de vedere teoretic cît şi p rac­
tic să l i se a corde atentia cuvenită ca si
co m pl exelor istorice ale � raşelor, prin re s ­
pectarea strictă a dezv.o ltă ri i lor istorice şi
tuturo r legăturilor cu m e d i u l vita l , a vî n d u-se
În vedere si ' cresterea valori ·i lor şi noul loc
d e folosire Î n so � ietatea a ctu a l ă .
7. Ten d i n ţa d e a păstra m o n u mentele d e
arhitectură populară n u poate f i l i mitată
n u m a i l a come'rva re-o lor fizică, ci trebuie să
fie Î>nrdre,ptată şi la Î, """i o·r.a·r·ea lo,r fun·cţi ona,Iă.
Pentru a ceasta este n ecesar ca Î n speci a l
i n slbi 'bu�i' ill e d e pflotecţie o mon'ulmentelOir s ă
ca ute n oi posi 'bil ităţi de f.o·lo,s i'r·e a acestor
mo n·u mente, l;.a pnin a cond a r·eo aj.uto r u l u i
meto.d olog ioc s ă se ,a s i g· u re supr-ovegherea �pe­
cio l ă pentru ca toate acestea să favorizeze
Î n toa re-erea lor l a viaţă, Î n aşa fel ca să fie
păstrote va loarea şi ca ra cterul lor.
8. O condiţie de bază a pă stră ri'i monu­
m e.nte,lolr d e a r hitecbură popUil oiră o constitu i e
obţi nerea Î,nţe.l egeri i d in pa'rt·e a re.p rezenta n­
ţilor org a n e l o r politi·ce, o a utorităţi.l o r cen­
tra l e, reg i o n a l e şi looa le de stat, p recu m şi
atroager.ea atenţiei din pa·r-t.ea pă-tu'nil lor la rg i
a l e popor,u l u i , m a i a les o t·ineretu l u i .
9. I n scopul Înfăptui ri i a cestor pri n c i p i i .
p'a,nbidipalnţii la Slimpo,Z'ion recom a n,d ă :
A. OOffil i�eltull u i ElCeicutiv 'aii Ko,MOS
1 . Să se a dreseze la U N ESCO cu p. ropu­
nerea de o i nclude problematico protecţiei
monu mentelor de a rhitectură popul'a,ră şi o
a n samblurilor lor În ·progra m u· 1 său de p ro­
tecţie a b u n u r,illor d e cultulră, o Î nvăţă mîntu­
lui şcola r ş'i exrtro şcola r şi o dezvoltă rii şti i n ­
ţellor na,t u'rii ş' i sociale ;
I I . Să i n -trod ucă l,a U N ESCO propu. nerea
ca , pni'n i ntermed i u l ICOM OS-ului, să se e l a ­
boreze o reco m a n d a re internaţională ţărilor
 membre pentru protecţia monu mentelor de
arh itectură pop u l a ră şi a n s a m b l u r i l o r l o r ;
I I I . S ă org·a n i.z eze Î n ca d r u l ,o rg a n e·l or l o r
o comis·i e ,i nte rnaţi onală de l ucru pentru a ­
sigurarea stud ierii m u lti latera l e şi rezolva'iea
pr,o bl,emel'Olr de pnQtecţi.e o a. nh,i teatUini i pop u­
la,ne şi sipni,j i ni,rea cad'a bo'ră,ri i i,ntema,ţ i (ma 'l e
de caardonare şi s c himb de cunoşti nţe şi
experienţă În acest dO' men i u ;
IV, Se recom a, n dă cCimi,tetel·or naţionale
ole ICOMOS să o'i ganizeze astfel de comi­
sii de lucru ;
V, Să i nt'rod ucă În mod accelerat În c i r­
cuit Centrul de docu menta re creat la Pa ris
U N ESCO- ICOMOS, i a r Î n cadrul activităţii
sale să s'e trea că in timpul cel mai a propiat
la el'a bora rea metod icii studierii şi i nvent·a-
N. GR I GORA Ş - " INSTITUŢII FEUDALE DIN MOLDOVA. ORGANI ZAREA DE STAT
PÎNĂ LA MIJLOCUL SEC. AL XVIII. lea " , Bucureşti, 1971
Apă rută sub egida I n stitut u l u i d e isto rie şi
a rheologie " A. D. X,e nopol " in cu rsul a n u l 'u i
trecut, lucra rea p e c a r e i ncercăm s ă o pre­
zentăm s e a d resea.ză c u precădere cercetă ­
torilor ist'Oriei f'e'u d a le a Ro m â n i e i .
.Bazindu-,se pe o bogată documentaţie de
specioa l,itate autor u l ca, ută să reia, benefi c, i i n d
de i m e n s u l n u m ă r d e documente p u b l i ,cate
i, n ullii'm i i a n i şi de o adivitate şti i nţifică per­
sona lă Î n d e l u n gată şi fructuoasă, cîteva pro­
bleme ridioate d e rezolva rea dată pină a c u m
u nor aspecte a l e i nstituţi i l or f e u d a l e moldo­
venesti. ' sonal justiţia, dar determina şi hotăra pro­
De a ltfel , chia,r i n i ntrod ucere, N. G ri g o ra ş
Îşi avertiz'e ază oititorÎ'Î că a căutat s ă pre­
zinte şi să d iscute fu.nc�i i l e " instituţiilor de
stat principale, organizarea lor, numai in
aspectele care nu a u fost cuprinse indeajullS
- după părerea noastră - in lucrările de
sinteză, in monografiile sau in studiile publi­
cate după anul 1 944. Astfel, originea şi
evoluţia domniei, asocierea la domnie şi
funcţia ei politică nu le-am prezentat in lu­
crarea de faţă fiindcă au fost tratate pe larg
In volumele al II-lea şi al III-lea din tratatul
de Istoria României şi in lucrarea prof. Emil
Virtosu ,.Titulatura domnilor români şi aso­
cierea la domnie in Ţara R,omânească şi in
Moldova" . . . Am procedat in felul acesta a ­
preciind că astăzi nu sintem in situaţia de a
aduce noi contribuţii, care să poată fi pu­
blicate. Cercetările noastre s - a u indreptat,
.in schimb, asupra celorlalte funcţii ale dom­
niei, care nu au fost tratate deloc, prea suc­
cint sau eronat".
Partea p"i n,oi paIă Î n econ'omi'a l 'ucră rii este
rezervată domnie,i , a n a l i.z a a,cestei i nstituţii
debutind cu tratarea unor p robleme care au
reţin'ut Î n d e,l ung alt enţha cer,cetăto'fitlo'f noştri .
bte vorba d e domenium eminens si. de do-
meniul domnesc (public).
Credem insă că in ana liza categoriei de
domenium emi,nens a utorul a r fi trebuit să
.a mintească mă 'c·a r darea calului şi prăda­
./i ca, instituţi,i care consti,tUl i e a rg u mente s i ­
gure pentru susţi,n erea d i scuţiei.
Apoi, d u pă ce trece Î n revistă, pe scurt ,
' istoriografia domeniu l u i d am nesc, a m i nt i n d
pri noipalele teo ri i emise asu pra formă rii şi
evoluţiei sa, le, a uto'rul tr,atează pe l a rg pro­
blema olc oal le' l,o ,( cetăţi,I'Dr, ou.rţill or dom. ne.şt.i,
tirgurillor sau oraşelor, ca şi alte forme de
'gmpalfe terito.r,ila Iă, i' nl ShstÎn d a s upra pOll iti 'c i i
d e ,redu,cere şi moi apoi de de�fii nţa"e a
domeniului domnesc şi evidenţi.in d u - i u rmă­
rill e, destul de g nave pen·t �u poziţia a uto.rităţii
centra'le.
Dalcă pină În {I d auo j u măota'te a se·co,l'u l u i
XVI domnli tori,i moldovenii a u că utat c u i ns,i s­
· tenţă sporirea a cestui fon d funciar cafe l e
·asigura o situaţie fermă În conducerea sta­
tului. incepi nd, i,n spedal cu prima d o m n i e a
'Iui Petru Şchi,opul atitudi n ea se schimbă, e­
' vident sub presi'u nea marii boieri mi şi a
,cleru l ui, interesaţi, În general, În s l ă bi r'e a
,putenii oentnal,e.
Aces,t din u nmă a,speot se reflectă şi În
'r,olportul d i,n,tr,e domni e şi proprietate.a f u n ­
·ciară boi ere·a,scă sau mănă,s,t i re·a scă, ca're
"de'ş i eredita,ră, e'ra cond iţion:ată de Îndepl-i ­
l1Îofeo u,nor obliigaţili, co,nd ucă<toru-1 statu l u i
'păstri'n du-şi stăpÎn'irea de d rept as'upro Î n ­
iregului teritoriu al ţării.
rierii monu mentelor d e a rhitectură pop u l a, ră ,
ţi n i n d cont pentru aceasta şi d e rez u l,tatele
şi recom a n d ă r·ile S i m po�ion u l u i i nternaţional
În p roblema măsu rători lor monumente,I'Dr, ţi­
nut in o.ro.ş ul B'nno, CeholSll'a'V'ada, din 28 i u ­
n ie pină i n 2 i'u l i e 1 971 ;
V I . In timpul cel m a i a p ropiat să se trea ­
că la ela bora rea recoma n d ă ri i ami nt·ite l a
p u n ctul A - I I ;
V I I , Să se orga nizeze peste patru a ni (1 975)
următorul Si m pozion i nternaţi onal privind pro­
tecţia monumentelor de a rhitectură populoră
şi a ansam blmi l'or lor.
B. Tuturor ţărilor membr e a l e UN ESCO şi
celorla Ite st,a te :
1 . Să a c�ioneze in ca d r u l sistemul'ui d e
pr,o tecţie a m a n u mentelor şi in cola barare
cu in stituţi i l e ştii nţifice, pentru stu d i erea şi
Treptat, feud a l i i Îln Ciep 'O l u ptă 5U's�i in lută
" . . . mai intii pentru limitarea si ma'i apoi
pentru anularea normelor care dădeau dom­
nilor dreptul de a putea confisca proprieta­
" '
tea funciară pentru in altă trădare .
In conti n u a re, u n Întreg s.u,bc.a'Pi�o'l este
rezervat funcţiei j ud ecătoreşti a domn itoru l u i ,
reprezental ntu l putenii executive, a c ă r u i sor­
cină principală era a pă r.a rea p r, ivi l e g i i'l or fe­
udale.
Ca şef al justiţiei intregului stat domnul
" '
n u n umai că da exemplu, impărţind per­
cedura in cazurile neobişnuite pentru care
n u existau dispoziţii prevăzute in normele
obiceiului pămintului sau in pravile. De ase­
menea, domnul fixa competenţa, procedura,
datele proceselor, cuantumul amenzilor po­
trivit hotăririlor instantelor ' inferioare" .
N . G rigar,aş d iscută a poi, cu a ceeaşi com­
petenţă, i m u n ităţile j ud i c i a re pe ca re şeful
s,tat u'l'ui le putea a,o ar'd a ori,c ă-fU'i feud a l , laic
sau cleri,c.
Un a,lt s'u hoa l Pitol al l,uoră,r ii a na,l i zează, pe
l a ng , fu n,c ţi,a .fi.sca,Iă a domniei. F ol os,i n d ariti·c
u n bogat materi a l de a rh ivă , făcî n d a m p l e re­
feriri la materi a l e l e deja p u b l i cate, sînt tra ­
t,ate pro bleme legate de organ iza rea vi ste­
r,iei, i m u n ită�i l e şi privi,l eg i,i l e fisca l e ca şi
sistemul de i m p u nere şi percepere a dă rilor.
Funcţia mi l,itară ci domn itoru l 'u i şi structu­
ra a rmatei se bucură de a'ceeaşi atenţie.
" Datorită forţei armate - a rată N . G rigo­
raş domnul şi membrii clasei exploata­
-
toare care-I sprijineau şi-au impus autorita­
tea, voinţa, hotăririle, putind astfel obliga
in primul rind masele de ţărani, să suporte
plata unor noi contribuţii sub forma de dări
şi să presteze munci gratuite " .
I n a cest oontext N . Grigolraş p u n e În dis­
cuţie o problemă as u p ra că reia oon,sideră m
că trebu i e s ă n e oprim. Este vorba d e exi's­
tenţa unor corpuri a rmate ca fe d e p i n d ea u
sau n u d i rect de marii feudali ca re le mobi-
1' i.�,a seră şi Î,nze�tra.sle ră, d e,s,ig,ur, În nu melle
domniei.
Auto, rul Iasă s ă se Î nţe.leagă că a,c es't e
oşti nu au j ucat n ici un rol În v·ia�a politi­
că a ţări,lor româneşti deoa rece d o m n u l era
oond ucăto,null suprem a,1 a·r, matei Î ntreg i i ţări,
a rmată ca re Î n g loba , des i g u r, şi canti nge n ­
tel e miii italre rec (Uita·te d e bo i'eri.
Pe, nltru a f,i ma'i ala,ri vom recurg e la un
ciItat d i n I'uorarea pe ca, re Încer,c ă m să o pre­
zentă m .
"S-a afirmat că şi i n ţările româneşti a u
existat oşti ale marilor proprietari funciari,
distincte de oastea domnească, formate din
locuitorii satelor lor, obligaţi să participe la
războaie, in schimbul unor scutiri de obli­
gaţii feudale şi a folosirii pămintului boie­
resc. O asemenea oaste ar fi depins numai
indirect de domni, pe baza jurămintului de
credinţă datorat de vasal suzeranului.
Se ştie că marii proprietari funciari par­
ticipau la războaie cu cetele lor proprii for­
mate din membrii lor de familie, din slugile
şi s ubalternii lor, cind indeplineau o funcţi,e
publi,că, dar aceasta nu inseamnă că ei
dispuneau de oşti recrutate după criterii
similare cu cele din occidentul Europei.
Dintr-o asemenea obligaţie a proprietari­
lor funciari, unii dintre ei mari dregători, n u
79
www.patrimoniu.ro
i nventa rierea monu mentelar de arhitectu ­
ră pop u l a ră ;
I I . Să editeze În scopul protecţiei mOllu­
mentelor d e arhitectură popu l a ră şi a ns a m ­
bl u ri lo" l o r legi,le necesore preoum şi alte
p revederi j u r i d i ce şi de d rept şi În a celaşi
timp să creeze pentru a·c ea sto con diţi i l e co­
respu n.zătoa:re cultuna le, poli ti ce, economice,
o rga n'iz.oto, nice şi a d miln istrative ;
I I I . Să d ezvolte În mod e�ectiv infăpt u i rea
praotică a protecţiei profilactice, a demon­
tă rilor i n c u rs precum şi conservarea şi res­
ta,urarea monumentelor de arhitectură popu­
l a ră şi a n o u l'ui lor rol În societate.
Comi'sia pentru propunerea rezol uţiei
Si mpozi o n u l u i
" Protecţia Arh itect,u rii Popula re"
6.9.1 971
se poate trage concluzia că au existat in
Moldova oşti boiereşti, reduta bile, care ar
fi depins n umai de voinţa membrilor c,/asei
dominante. A sustine aceasta Înseamnă a n u
ţine seama d e s pecificul feudalismului mol­
dovenesc. In tot evul mediu, după Întemeie­
rea Ţării Româneşti şi Moldovei oastea a
depins numai de domn, el fiind comandantul
suprem. " Nici o informaţie, nicI un izvor
intern sau extern, nu ne dă posibilitatea să
constatăm existenta unor armate feudale de­
pinzind de marii boieri, recrutate sau echi­
pate de aceştia şi permanent la ordinele
lor " ,
Ch i'a'r da,că nu sîntem de a oord cu fel u l
i n core eSlt e tratată a'cea,stă prohlemă cre­
d em că ar �i fost o ri,o um mai b i n e dacă a u ­
torul a r fi p re ze n ta t p e larg, cu citate ewen­
t,ual, şi o p i n i a celorla lti cercetător,i ,core s-a u
ocupat de a ceastă p roblemă. Ne g i n d i m ,
s p re exem plu, la Istaria Român i·lor, v a l . I I ,
p p . 335-338.
Consideră m că n u m a i aşa părere,a a uto­
r u l u i s - a r putea, event,u a,I , susţine. In conti­
n u a rea p ri mei părţi a lucră ri i se prezintă
u nele a specte privi n d compon enţa şi atri­
buţi i l e sfa t u l u i domnesc, ma rea a d u n a re a
ţării, sfatul de obşte, marii d regător.i şi
foştii d regăto,ri.
Tratînd 'c omponenţa sfatu l u i dom nesc, N i ­
col,a e Grigo.fO ş scrie u rmătoa rele :
Obişnuit domnitorul işi alegea membrii
"
sfatului dintre rude, mari proprietari, dregă­
tori şi comandanţii armatei sau ai trupelor
din garnizoana reşedinţei domneşti . . . Mem­
brii sfatului n u erau remuneraţi pentru funcţia
pe oare o indeplineau, consiliul lor consi­
derindu-se, după normele dreptului feudal,
ca o obligaţie faţă de şeful statului . . . "
I n a'cest context considerăm că o pred­
zare trebuia făClută deoa,rece pnoblema Î n
disCluţie este pnez.entată ,eli pt,i·c. Ne g î n d i m la
fa ptul că marii d regători rea .liz.ou cu, ştirea
şi a sentimentul domniei, substa nţiale bene­
f.ic i i d i n sl ujbele ca re ,le ena u Î n'c redi nţate.
C h i'a r a ut,or,ul vorbeşte la pa g i na 254 despre
. " veniturile marelui logofăt din indepli­
"
nirea atribuţiilor " .
Pa,rtea a doua a l ucrării este cansacrată
i n stituţi i lor l 'O ca l e din ţinuturi, oraşe şi sate.
Dorim să atna g e m atenţia 'a,s upra capito­
�u,lui in car·e sint t.ratat'e i nstituţi i,l e d e con­
d u cere a l e a ra�ul u i medieva l . Autoru,1 a re,u ­
şit să s i ntetizeze prinoi.palele a.s peCite legate
de d regători.i orăşeneşti (şoltuzi, pî.rgari, j u ­
d eţi) la care o d a u g ă sfatul bătrÎn,i,l or şi
a d u na r ea g enena l ă a memb"i f,or Întreg i i co­
m u nităţi, in5lti,tu�Î'Î ma' i puţ'in dil5lcutalte in l ite­
rat,ura de specia l,it,a te din ultimii ani.
M I RCEA DUMITRESCU
O bserv,a ţie :
La pag i, na 3 pr�mUll a, l i neat pu nctu,l 6 se re­
n,unţă la u. lti ma f,rază şi la sf,j,r,ş'it'ul a,l h n ea ­
tul'ui 2 s e a d a u g ă : " La pratecţi,a a r h i,t ecturii
popul a re este necesară cola bor,area lu crăto­
ri lor d i n domeniul p"ote'cţiei manum entelor
cu mu zeell? "
 • SU MAR . • SOMMAIRE • CONTENTS •

PAN AIT 1 . PAN A I T - H a n u l Ma n uc ; cercetă ri a rheo' l o g i ce (3) . I O N T. DRAG O M I -R - Le t re s o r d e Zăvoo i 'a (,d i'str. B ră i l,a )

 rh . C O N STAN H N J OJ A - Ha n u l M a n uc ; cercetă,ri a rh i ­ (67).

tecto nl ice (1 1 ). N I COLAE STO IC ESC U

V I CTO R H. B,AU M AN - Ba,zill,i, oa ou " Ma ntyrioon " , din ed: de l, a Moldarv,i'e d u s,i ede pa'ss,e ( I I ) (74).
epOloa romaniltăţi'i ,tÎrzH , desoopenită l a N , jtlu 1I i,ţ,e, 1 (Ju d . Arc h . V. A N TON ESCU et G H . D IN UŢA - Le,s s'ylmposion
T'urlloea ) ( 1 7). inlt,e rnotionoll I C O M O S sur " La protection de I ' a rchi­

D I N U V. R O S ETTI - Vestilg i 1i1le teu d a,le de .l,a SiUISI ă, n :e, ş,t i t'ect u ne popu l a i re " e, n Tlc h e kols l OiVoqu i e (77) .
(J,uld . A,rge,ş ) (27). M I R C EA D U M I,TRESCU - N . Gni'9'o na1ş, " Insl tirt uţi i f.elu d all 'e

I OANA C R I STAC H E P,A NAH ş, i T I T U EUAN - B i's'e ridle d e dirn Mo l l d o v o . O ngrorn:i,Z'o r,e o de slba t pÎrn ă la m iJl ooul1

,I,emn di'n MOlldo,v'a (39). s eoo l u l u i 'OII XV� I I -r l ea " , B ucu reJşlti , 1 97 1 (79).

V I' RG I L VATA Ş I ,A N U - P mbleme piritvind alrhi<tedUira Moldo ­

vei ş i a Ţ ă ' rili R'omâ'n'elşti din s,ec. XtIV (60).
•
VAS I LE D RA G U Ţ - P'iIotUirille b i's,e r,i di d in Gura Sad a (63).
I O N T. D RAGO M I R - Temu ruii de la Ză 'VlOo'i'a (j ,u ld . B ră ,i,I'a)
(67). PANAIT 1 . PANAI T - T h e M a ntJ lc I n n ; A rcho eo lo'g i'c o,1 Re­
N I, CO LA E STOI CESCU - Monlumen:te:le Ţă'ri li Rom â n 'e,ş ti ş i s'e'o ,rch es (3).
MOll rdove i , aoum IU in s,eloo, 1 ( I I ) (74). A'nch . CO N STAN T I N J O J A - The Mo,nu c I,n n ; Âncthirt' eot u r(]1r
Arh . V . ANTONESCU şi G H . D , I N U ŢA - Si mpoz' ionlul ilnte-r­ R'es,e o1rche's ( 1 1 ).
naţiono ll I COM O S " P'note:oţi o a rh'ilt,e clUiri'i pOlp' u l'a:r,e " d i'n V,I CTO R H . BA U MAN - Th,e B a' s il l iroo wirth " Mro'rty' rioon "
CeholS'lo'V'acio (77). fm m t h e Late Roma n P'e ri1o:d , di's'covered o t Nri cu Hţel
M I RCEA D U M I TRESCU - N . G rigor'a ş, . . I nls tituţ'i'i feudalle
(Tu,I'c-ea Oounty) (7 1 ).
di ' n MO l lld'o lVo . Ong,anli 1z a'rea de slt a't .p În ă l'a m i jll loou l sec.
D IN U V. R O S ETTI - M edie'v orl Vesti-ge-s o,t S U1sII ăln elş1t i (Arg e,ş:
aii X V I I I -'I,e a " , BUIOUlreşil: i , 1 97 1 (79).
C o u nty) (,27).
I OANA O R I STACH E P,AN A I T ond T I T U ELIAN - Wooden:
• C hu nchels in M o:lld o,V'i'o (39) .
V I , RG I L VATAŞ I A N U - P' rotblems Conce rn,i n g the Ano h it,ec­

P,ANAIT 1 . P,A N A IT - L'oube'r'ge MOn- UlC , r,echerch e,s a rc h e o ­ bUir,e of M oldolv i 'o olnd WOllll ooh i o i n the X I Vth Century

,llo'9' i ques (3). (60).

Arch . CO N STAN T I N J O J A - L " au b e nge Ma n uc, re'Oh erches VAS I L E D RA G U Ţ - The P,o in;bing,s ţrom t h e C h'ul rch i,n GurOi
d " a rohi,teetm,e (1 1). S Olda (63).
V I CTO R H . BAU MA N - L a bals'i:l i que a " Ma rty:r,iIClOln " , de I O N T . D IMGO M I R - T h ,e Treois ulr,e �rOlm Ză v,oa'i 'o (Bră i l a'
I 'e poq ue d u B a s Emlpi-re, d e,ooUlvente a N,iIc'ull i ţed ( d i,s mr.
Co un,t y) (67).
Tu l cea) ( 1 7).
N I CO LAE STO ICtESCU - The MOtnlumen1b s of WOll loo 'c h,j'a and
DIN U V. ROSETTI - Vestitg e s feoda u x de S.u s,I ă n e' şt i ( d i s,tr.
Molrdo lV' ila , o ne humrdr,e d Y'e o rs Âgo ( 1,1 ) (74).
Arg,eş) (27).
Aroh . V . A N T O N ESC U o ' nd G H . D I N U ŢA - The I'nrbe'nnorti'o­
I OA N A C R I,ST,A CH E PANA I T et T I T, U E UAN - Les eg l,ises
n oii ICO M O S Sympo' s i:u m "Tthe P'r,es'envorbion of th'e F,olk
e n boils de la Mo' lda,V'i,e (39).
Ânohrirt eotu1re" in Cz'e.c hrosI IO'vo'bo (77).
V I,RG I L VATAŞ I,AN U - P ro bll emes con-oer'n 'a nt 1 ' ,a'nohiltelC't ure
de I I'a Mo- I da'v ie et de 1''0 V'all a,a h ie a'u X I Ve s'ieole (60). MI RCEA D UM I-T R ESCU - N. g
Gni 'o ro1ş , " lmtii\Juţi i feudall'e

VAS IU D RAGUŢ - Les pe i'nrt u res de I ' eg l i s'e de G u ra din MOlldo:v. o . O �g'olnliZ'a roe'a de stat pÎ, n ă l,a m i j,l,ooull

S a da (63). seco l u l u i 'OII XVIIIt I -l l eo " , B'ulc u reşd:i , 1 97 1 (79).

COLECTIVUL REDACŢIONAL
R O D KA BANAŢEAN U (secreta r de reda cţie), VALENnNA B U Ş I .LA , I U L I U B U Z D U G AN �redlQlcto r şef old j .) , M I RCEA D U M I ­
T R E, S G U , O LG A M Ă R C U L E SC U , T E R EZA S I N I G AI LI I A, MARGA�ETA Ş I rPO Ş .

Redacţia : Ca lea Victoriei n r . 1 20, Bucureşti, sectorul 1 , telefon 1 3.98. 1 7. Admini,straţia I .S.I.A.P., str. Brezoianu nr. 23-25,
telefon 1 4.67.99. Costul unui abonament anual este de 1 40 lei. Abonamentele se fac la redacţie sau la administraţie.

I le i 35 I I 40880 1

www.patrimoniu.ro
 E R A T A

La pag. 79 panagraful Observaţie (coloana

3 jos) se va citi În Încheierea " Proiectului
de rezoluţie privin d protecţia mon umente­
lor de arhitectură populară şi a complexe­
lor lor ".

www.patrimoniu.ro
 ,

b u l e t i n u l m o n u m e n t e l o r i s t o r i c e n r. 2 1 9 7

www.patrimoniu.ro
r · BULET I NUL
'
1 �

�ONUMENTELOR ISIDR1CJE
L a n u l X L I n r. 3 1 9 7 2
J

www.patrimoniu.ro
CO N S I LI U L C U L T U R II ŞI ED U CAT I E I S O CIAL I STE

BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE

--- Nr. 3. 1972 --

--- AN U L XL I -_

www.patrimoniu.ro
Coperta ş i p rezentarea g r afic ă : J EAN EUG E N
Teh nored actare : G H EO RG H E M AT E I
Coperta 1 : Cetate a H i str i a, Dom u s (se c . I V - V) .
Coperta I V : Cetatea d e l a M ă I ăeşt i (sus) : B iser i ca d i n Colţ, tu rn u l- locu i n ţă d e pe a l t a r (vezi p ag . 54) .

Coleg i u l d e red acţ i e :

Ş T E FAN BALŞ , CONSTANTIN BĂLAN, V I RG I L B I L C I U R E S C U , R I CHARD BORDENACH E , CO N STA N T I N DA I CO V I C IU , M I ŞU

DAV I D E S C U , VAS I L E DRĂG U Ţ , CON STA N T I N FLOR EA, G R IGO R E ION E S C U , COR N EL I R I M I E , E M I L LĂZĂ R E SC U , MARCEL
LO CAR, PAU L P E T R E SCU , D I ON I S I E P I P P I D I , A D R IAN RĂDU L E SCU , LUC IAN RO Ş U (red actor şef), AU R E L IA N SAC E RDO­
ŢEAN U , HO RI A TEODORU , V I RG I L VĂTĂ Ş IAN U .

www.patrimoniu.ro
Fig. 1 ,2. Biserica din Plopiş În timpul şi după restaurare.
Toate aceste gînd u r i ş i a l t e l e expr i m ate În d i fe r i te ocaz i i
d e m are l e s avant au const i t u i t vreme d e m a i m u l te d ecen i i baza
teoret i c ă a act i v i tăţ i i Com i s i u n i i Monu mente l or Isto r i c e , n u me­
roase fi i n d restau răr i l e exe'm p l are real i zate s u b În a l t a sa veghe
ş t i i nţ i fi c ă . Pr i m a m are v i ctor i e a Co m i s i u n i i , d e răsu net eu ro­
pean , a fost s a l varea ş i restau rarea metod ic ă a B i ser i c i i dom­
n eşt i Sf. N i co l ae d i n Cu rtea d e Argeş . Sort i t ă d ărÎm ă r i i d e către
Lecomte du Nouy, b i ser i ca a fost restau rată d e arh i tect u l G r i gore
Cerchez ş i de p i ctoru l 1 . M i h a i l , care a re mer it u l de a fi pus În
v a l oare vastu l ansam b l u d e p i ctu r i m u r a l e , u n u l d i n tre ce l e m a i
i m portante d i n Întregu l sud-est eu ropean În seco l u l a l X I V- l ea .
Cercet ăr i l e a rheolog i ce Întrepr i nse d e V i rg i l Drăg h i ceanu au
rotu n j i t c u n oşt i n ţe l e cu p r i v i re la acest mon u ment , p i atră de
căpăt î i pentru arta me d i e v a I ă româneasc ă. Rezu I tate l e Întreg i i
acţ i u n i d e rest a u r are a u fost p u b l i cate Într-un a m p l u vo l u m , l a
care col aborau N . Iorg a , D . On c i u l , V . Drăg h i cean u , V . Brătu­
l escu , P. Cance l , G r . Cerchez , N. G h i ka- Budest i , C. M o i s i l ,
P . P . Pan a i tescu , 1 . Ra i n erG. Este Înd eaj u n s s ă p � i vească c i neva
această l i stă d e pe rson a l i t ăţ i gru pate În j u ru l u n u i monu ment
pentru a Înţe l ege ÎntruCÎt Com i s i unea Monu mentelor Istor i ce
înţe l egea s ă trateze prob l e m e l e p at r i mon i u l u i c u l t u ral-art i st i c
c u d ep l i n ă răspundere.
Aceasta este , poa'te , cea mai scu m p ă moşten i re pe care vechea
Com i s i u n e a Monu mente l o r Isto r i ce a l ăsat-o act u a l e i Com i s i i ,
c a ş i D i recţ i e i mon u mente l o r i stor i ce ş i d e art ă , i nstrument d e
cercetare , p roi ectare ş i execuţ i e a restau răr i lo r . Cons i d erată
p r i n p r i s m a aceste i moşten i r i , a n i versarea a opt decen i i de l a
înfi i nţarea p r i me i Com i s i u n i a Monu mente l o r Istor i ce î m b r acă
n u d oa r un veşmînt fest i v , c i dobîndeşte u n caracter d e grav i ­
t ate , d e l u c i d ă a n a l i ză a răspu n d e r i l o r .
6 Vo l u m u l a apărut Î n cadru l " Bu let i n u l u i Com i s i u n i i M o n u mentelor
Isto r i ce " , s u b t i t l u l Curtea Domnească din Curtea de Argeş, Bucu reşt i , 1 923.
www.patrimoniu.ro
E v i dent , acu m , În ce l de-al X I V- l ea an de ex i stenţă, D i recţ i a
monu mentelor i stor i ce ş i de artă poate raporta u n n u m ă r i m por­
tant de Înfăptu i r i care, toate l ao l a l t ă , reprez i ntă cel m a i preţ i os
omag i u pe c are i stol' i c i i ş i păstrăto r i i d e azi a i monu mente lor Î I
pot ad uce În a i ntaş i l or l o r 7 . Di n l u nga ser i e d e restau răr i este
su fi c i ent s ă am i nt i m pe ce l e efectuate l a Cetatea ş i l a m ă n ăst i rea
Neamţ , l a com p l exu l feu d a l Sebeş , l a m ăn ăst i rea H u rez, l a Ceta­
tea Făg ăraş , l a C u rtea dom n ească d i n Tîrgov i şte , l a casa U d r i şte
N ăsturel d i n H ereşt i , l a m ăn ăst i re a M o l dov i ţ a , l a Cet atea de
Scau n a S uceve i , I a Cetatea ţ ărăn ească d i n Pre j m e r , I a Cetatea
d i n Tg . M u reş , pentru a Înţe l ege Întrucît efortu r i l e d epuse de
stat u l nostru , de co rpu l de restau rator i , pentru păz i rea ş i p u nerea
În val oare a patr i mon i u l u i c u l t u ra l-art i st i c sînt cu adevărat i mpre­
s i on ante .
Dar , potr i v i t st i l u l u i d e m u nc ă ce caracte r i zează soc i etatea
noastră soc i a l i st ă , În prezent ne afl ăm Într-o etapă de înd r ăzn eaţă
r i d i care a ştac hete l o r , sarc i n i l e care ne stau În faţă fi i n d i n com pa­
rab i l m a i m a r i d ecît ce l e d i n trecut. Este u n fapt c u noscut că
p r i n o rgan izarea Cons i l i u l u i Cu l tu r i i ş i Educaţ i e i Soc i a l i ste a
d even i t pos i b i l ă abord area u n u i fond m a i bogat d e s a rc i n i , cu
răs p u n d e r i spor i te ş i că az i pro b l e m a restaurări i mon u mentelor
i stor i ce a În cetat s ă m a i fie În p r i m u l rînd o chest i une de ord i n
tehn i c , fi i n d cu precădere o m i s i u n e d e l argă perspect i vă cu ltu­
ra l ă. O real i zare d eoseb i t de semn i fi cat i vă a fost , În acest se ns,
reÎnfi i nţarea, la 1 1 feb r u a r i e 1 972, a Com i s i e i M o nu mente l o r Isto­
r i ce ş i d e Artă, for ş t i i nţ i fi c ş i o bştesc chemat să confere pol iti­
ci i d e restau rare ech i I i bl'u şi cons i stenţă, acord înd-o armon i os ( IJ
7 U n adevărat b i l anţ al restaurări lor rea l izate de D . M . I . a fost p u b l icat
de prof. arh . Richard Bordenache şi ing. V i ctor M u nteanu , Criterii ştiinţifi(e
În naivitatea de restaurare a monumentelor istorice, " BM 1 " , X X X I X , 1 970,
n r . 1 , p . 6--1 0 ş i 73-78 (Principalele lucrări de restau rare a monumentelor
istorice din Republica Social istă Romdnia , 1959-1 969).
Fig . 3. Fereastră originară. descoperită la mănăstirea Strehaia in cursul res­
taurării.
Întregu l proces şt i i n t i f i c ş i cu l tu r a l d i n ţara noastră. A l cătu i t ă
d i n i stor i c i , arh i tecţ i , etnografi , i stor i c i d e art ă , d i n factor i d e
r ăspundere p e l i n i e d e part i d ş i d e stat , d i n rep rezentanţ i a i
oamen i l or m u nc i i , n o u a Com i s i e a Monu mente l o r Istor i ce a
an a l i zat , În pr i m a e i şed i nţă de l u cru , p l an u l d e restau răr i pe
1 972 ş i p l an u l pentru actu a l u l c i n c i n a l , d e asemenea a d ezbăt u t
p r i n c i p i i l e i n ventar i e r i i monu mentelor i stor i ce , su b l i n i i nd g r i j a
care trebu i e să ex i ste pentru arh i tectura popu l ar ă , pentru arh i ­
tectura u rbană d i n seco l u l a l X I X- l e a , pentru tot ceea ce repre­
z i ntă pat r i mon i u l de artă fi x ş i mob i l aferent u n u i monument.
Cu pri l ej u l ace l e i aş i şed i n ţe a fost scos În ev i d enţă faptu l c ă
răspunderea faţă d e monu mente n u are , n u treb u i e s ă a i b ă , u n
caracter u n i l atera l , c ă gr i j a pentru p ăstrarea l o r rev i ne d eopo­
t r i v ă organ e l o r l oc a l e ş i centra l e , tuturor cetăţen i l o r c are trebu i e
s ă s e depr i nd ă cu m a r e l e adevăr c ă patr i mon i u l c u l t u ra l -art i s t i c
este u n b u n com u n , " ave rea noţ i u n i i " .
Ream i n t i nd , fie ş i foarte s u m a r , cîteva aspecte d i n d ezbater i l e
care a u avut l oc c u p r i l ej u l const i t u i r i i Com i s i e i Monumente l or
lsto r i ce , d oresc s ă acce ntuez fapt u l că program u l d e act i v i t ate
a l D i rect i e i monu mente l or i stor i ce si d e artă este stab i l it si c ă l ău­
z i t d e ac �st Î n a l t for şt i i nţ i fi c şi că p � i n c i p i i l e teoret i ce pl- � movate
de Com i s i e d obîndesc În s i ste m u l nostru de l ucru o v a l o a re prac­
t ică.
Cont i n uînd ş i d ezvo ltînd teze l e e n u nţate d e A I . Odobescu ş i
de N i co l ae I orga , D i recţ i a monu mente lor i stor i ce ş i d e artă este
d atoare să i ntens i fice cercetarea monu mente l o r , cercetare de t i p
com p lex care trebu i e s ă precead ă ş i să pregătească o r i ce act i v i tate
de restau rare , c a re trebu i e să Însu meze rezu l tate l e şti i n ţ i f i ce a l e
restau r ăr i l o r , Îm bogăţ i nd l i terat u r a d e spec i a l i tate c u cont r i b uţ i i
o r i g i n a l e . D i recţ i a monu mente lor i stor i ce ş i d e artă trebu i e s ă
rea l i zeze reperto r i i a n a l i t i ce a l e patr i mon i u l u i , s ă Încurajeze
stud i i l e monog rafi ce ş i zon a l e , să cu l eagă i n scr i pţ i i l e , să cartogra­
fi eze s i tu r i l e arheo log i ce ş i u rbane, s ă as i g u re o l argă c i rc u l aţ i e a
www.patrimoniu.ro
Fig. 4. Restaurarea bisericii din Sebeş, (aţada de sud.
i n fo r m aţ i e i de s pec i a l i tate , s u sţ i n înd-o p r i n tr-o teme i n i c ă b az ă
90cumentară (fototec ă , fi ş i ere temat i ce , cat a l oage d e t i pu r i etc.) .
I n ace l aş i t i m p , p r i n c a l itatea sa d e i nst i tuţ i e cent r a l ă cu sarc i n i
d e Înd r u m are ş i contro l , D i recţ i a monu mente lor i stor i ce ş i d e
artă trebu i e s ă efect ueze cercetăr i fu nd amenta l e p r i v i nd m etodo­
l og ia restaurăr i lor ş i să transm ită În m od o rgan i zat rezu I t ate le
cercetăr i l or s a l e facto r i lor de răspu nd ere d i n j ud eţe , cărora l e
rev i n sarc i n i tot m a i i m portante Î n opera d e conse rvare , protej are
ş i resta u rare a patr i mon i u l u i monu menta l .
Pe d e a l t ă parte, aşa c u m a rătam ş i cu a l t p r i l e j 8 , v a trebu i
s ă ne preocupăm tot m a i m u It d e conse rva rea ş i restau rarea părţ i ­
l or d e artă afe rente construcţ i i l o r : p i ctu r i ş i scu l ptu r i monu men­
t a l e , e le m ente d e arh i tect u r ă i nter i oară etc. N eg l i j area v i n ov at ă
a aceste i prob l e m e exp l i că d e . ce azi n u m eroase monu mente s î n t
Într-o stare precară d e conservare , exp l i că d e ce rezervel e noastre
În s peci a l işti sînt sever l i m i tate . N i se cere un s u sţ i n u t efort
pentr u a as i g u ra for m area resta u r ato r i lor de artă capab i l i s ă
i nterv i n ă d e u rgenţă pentru a conso l i d a , d eocamd at ă , p i ctu r i l e
m u ra l e amen i nţate c u d es p r i ndere a (s i t u aţ i i g r ave s e sem n a l ează
l a Băl i n eşt i , la M o l d o v i ţ a , la Probota) , pentru a com b ate agenţ i i
b i o l og i c i (Coz i a , T i s m an a) , u r mînd c a m a i tîrz i u s ă se re a l i zeze
restau rarea efect i vă s' i scoaterea l a l u m i n ă a ace l o r ansam b l u r i
v a l oroase d esfigu rate d e rep i ctăr i l e d i n seco l u l t recut sau În n e­
g r i te d e fu m .
" N u m a i p u ţ i n a l arm antă este prob l e m a conservă r i i lem n u l u i .
I n afară d e p i ese l e d e mob i l i e r , d e strane ş i tÎm p l e p e care acţ i u­
nea d i struct i v ă a c ar i i l or l e-a ad us Într-o stare dep lorab i l ă , v a
treb u i s ă n e Îngr i j i m d e arh i tect u r a popu l ar ă d e l em n , atît d e
g rav amen i nţată. I n prezent , d ac ă n u vor f i l u ate m ăs u r i cores­
pu nzătoare, se a fl ă s u b se m n u l r i s i p i r i i n u me ro ase exem p l are
"
8 Vas i l e Drăguţ, Restaurarea monumente/or istorice, " Contemporanu 1 ,
1 7 m artie 1 972.
reprezentat i ve a l e aceste i al"h i tectu r i - cap i to l de fr u nte a l creaţ i e i
art i st i ce rom âneşt i - ş i sîntem d ator i s ă Într'e p r i n dem u rgente
m ăsu r i de s a l v are . Cînd mă I"efer la Î n d ator i r i , am În vedere n u
n u m a i D i recţ i a monu me n te l o r i stor i ce ş i d e art ă , d ar ş i organe l e
loca l e d e răspu ndere, p î n ă l a n i ve l u l com u ne l o r , care , pot r i v i t
l eg i l o r Î n v i goare , trebu i e să veg h eze l a p ăstrarea pat r i mon i u l u i
c u l tu r a l-art i st i c a l poporu l u i nostru .
Î n ace l aş i t i m p , D i recţ i a mo n u mente l o r i stor ice ş i d e al"t ă , ca
i n s tru ment p l" act i c a l Com i s i e i Mon u mente lor I stor i ce , va treb u i
s ă s e p reoc u pe d e p ro b l em e l e ce d ec u rg d i n s i ste m at i zarea u rbană
şi r u r a l ă , Întl"ep r i nzÎnd acţ i u n i pentru p rotej area şi punerea În
valoare a centre l ol" i stor i c e . Doar p r i nt r-o perseverentă ap l i care
a pr i n c i pi i 1 0 1" d e restaurare i stor i că se va aj u nge la rezu I t atu I dor i t .
A m i n t i t u l at acest art i c o l Răs p u n de rea u n e i a n iversă r i , vrî n d
să s u b l i n i ez d i n capu l l oc u l u i o constatare c u caracter conc l u z i v :
confru ntarea cu trecutu l d e stră l u c i t prest i g i u a l foste i Com i ­
s i u n i a Mon u mentelor I stor i ce , confr u n tarea c u acea conste l aţ i e
d e person a l it ăţ i În frunte c u N i co l ae I orga ş i G heorg h e Ba l ş , ne
Fig. 5, 6 . Biseri ca S(. Gheorghe de l a mănăstirea Neamţ, In timpul ş i după restaurare.
www.patrimoniu.ro
Încarcă de răspu nder i grave , I"ăspu nder i de care avem a d a sea m a
n u În faţa trecutu l u i , c i În faţ a preze ntu l u i ş i v i i toru l u i u n e i soc i e­
tăţ i conşt i ente de s i n e ş i de v a l o r i l e s a l e .
Este u n moment de sărbătoare , d ar s' i u n moment de l uc i d ă
med i taţ i e ş i sînt con v i n s c ă e l va Însem n a ci t reaptă m a i Î n a l t ă
Î n evo l u t i a act i v ităt i i d e resta U l"are d i n t' a r a n oast r ă . Pentru ' c ă ,
'
c i tÎn d u - l Î n c ă o d a tă p e N i co l ae Iorg a :
Ceea ce s-a păst rat Împotr iva ră ută ţ i i v re m u r i l o r ş i a l i pse i
"
de Înţe legere a oame n i lo r este de aşa m a re p reţ , ÎnCÎt rost u l nostru
Î n isto r ia c i v i l izaţ i e i se fixează ma i m u lt de j u mă ta te prin aceasta .
Rest u l , v itej i a , isteţimea d i p l o m o t ică , c u lt u r a , l i te ra t u ra , a lcătu­
ieşte cea la ltă j umătate . Da r nu o r i c i ne c iteşte o carte l i te r a ra ,
ist o r ică , pe C Î n d l u c ră r i le acestea se Înfăţ işează i mţerativ În faro
o r i c u i a re p uţ i n s i m ţ şi nu poate p r i v i fă ră a d m i raţie lucr u r i le
acestea " u .
o N i co l ae Iorg a , Ce este vechea noastră artă ? " Be M I " , X X X V, i u l i e-octom­
brie 1 942, p. 1 1 3-1 1 4 .
 COMISIUNEA MONU MENTELOR I STORICE LA 80 DE A N I
Prof. u n i v . A U R E L I A N SAC E RDOŢ EAN U
Mon u m ente l e arheolog ice ş i de arh i tectu ră sînt d ovez i m a­
tel" i a l e necontestate d oved itoare a vec h i i n oastre cu l tu r i , u n a
d i n ce le m a i caracter i st i ce pentru zon a d e i n terferenţe Î n cal"e
s-a d ezvo l t at popol"u l nostru . Cu e l e ne-am m Î nd r i t totdeau n a
ş i p r i n e l e a m cîşt igat u n l oc b i nemer i tat Î n c u l t u ra u n i vers a l ă .
Ţ i n înd seama d e v i treg i i l e v i eţ i i i stor ice Î n care a m t r ă i t , pentru
u n i i , apal" i ţ i a şi păstrarea u nor astfe l d e opere a putut părea un
adevărat m i raco l . Nu poate f i vorba n i c i decum de un m i raco l ,
c i n u m a i d e stl"Însa l eg ăt u r ă m ater i a l ă ş i s p i r i t u a l ă d i ntre om u l
care a b i r u i t va l u l greutăţ i lor ş i p ămînt u l pe care Î I l ocu i a , În­
zestrat f U toate d a ru r i l e n atu r i i .
Armol l i a v i eţ i i creatoa re , construct i v ă , a pred ecesor i l or
noştr i a Înzeştrat pămînt u l ţ ăr i i cu m u lt m a i m u l te monu mente
d ecît c u noaştem az i , d a r pe u n e l e l e-a ros d i nte l e necruţător
al vrem i i . i a r a l te l e au fost n ăru i te pl" i n i g noranţa şi l ăcom i a
u r ora d i ntre semen i i n oştr i făr ă su flet ş i Înţe l egere . Pentru
stăv i I i I"ea acestu i proces d e d escom pu nere s-a l u ptat totdeau n a
cu Înd îrj i re p r i n u l" m ăr i rea ş i pedeps i rea i n fractor i l or care c ăd eau
sub i n c i denţa leg i lor d e p rotecţ i e . Dar aceste m ăs u r i nu au În l ă­
tu r at neaj u ns u r i l e care se observau , m a i a l es În t i m p u r i l e m a i
n o i cînd i n fracţ i u n i le s e Î n m u lţeau i a r i n c u r i a d evenea tot m a i
frecventă . Mot i vu l p r i nc i p a l a l acestei stăr i d e l uc r u r i era l i ps a
u n u i organ i s m cent r a l care s ă observe d eg rad ăr i l e m o n u mente lor
şi s ă i n terv i n ă p ract i c pentru Înd reptarea s i t u aţ i e i .
Cu peste o sută de an i În u l" m ă oamen i i de b i n e d i n ţară ş i -au
d at seam a că t reb u i e să se i n terv i n ă energ i c pentru c u r m area
rău l u i care ne "p utea l i ps i d e u n a d i n p reţ i o ase l e como � i a l e c u l ­
t u r i i noast re . I nceputu r i l e a u fost t i m i d e d ar s a l utare . I n această
p r i v i n ţ ă nu poate fi l i ps i t ă d e i n te res c u n oaşterea u n e i Înd e l u n ­
g ate d i bu i r i pentru afl area ce l e i m a i b u n e c ă i d e i ntervenţ i e
spre CCr1servarea ş i resta u rarea mo n u m ente lor de arh i tectură
si. a rtă .
Î nceput u l l-a făcut A. G . G o l esc u , m i n i st r u l c u l te l o r d i n Ţara
Rom âneasc ă . Î n an u l 1 859 , acesta a cons i derat u t i l să formeze o
com i s i e care s ă facă cercetă r i i stor i ce ş i arheo l og i ce l a toate
b i ser i c i l e si' m ă n ăst i r i l e d i n t a r ă . Treb u i a m a i Întîi să se st
· i e ce
ex i s t ă, În ce stare sînt ş i � e o b i ecte arheolog i ce posed ă .
Î n an u l u r m ător , m i n i stru l ş i t r i m ite Î n ţ a r ă patru d e l egaţ i
c are s ă fac ă astfe l d e cercet ă r i arheo l og i ce , c u m s e spu nea atu n c i .
Aceste m i s i u n i erau cond use d e A l ex . Od obescu pentru j ud eţe l e
Argeş , Vîlcea, Gorj , Mehed i n ţ i ş i Dol j , Cesar Bol l i ac pentru
I l fov , V l aşca , Te l eorman şi Roma n aţ i , m a i oru l D. Pappazog l u l a
O l t , M1.Jsce l , Dîmbov i t' a s' i Prahova s i A l ex . Pel i m on În Buzău ,
RÎm n i cu-Sărat , Bră i l a ş i l a lom i ţ a . O bservaţ i i l e acestora , m a i
a l es a l e l u i Odobescu , a u const i t u i t o adevărat ă reve l aţ i e ş i repre­
z i nt ă. c u n oaşterea ş i s a l varea u n u i preţ ios m ater i a l cu l t u ra l , care
a' îm bogăţ i t b i b l i otec i l e şi m uzee l e noastre. Aceste cercetă r i
s î n t c un oscute s i n u m a i este cazu I s ă f i e a rătate În cad r u I acestor
Însem n ă r i . Ne � u lţu m i m să stăru i m asupra m ăsu r i lor l eg a l e care
s-au l u at u l ter i o r .
Î n i an u a r i e 1 862, genel" a l u l M av ros făcuse c u noscut Ad u n ăr i i
E l ect i ve a ţ ăr i i , c ă oferă întreaga sa col ecţ i e de ant i c h i tăţ i , spre
a f i i ntegrată M u zeu l u i n aţ ion a l , ex i stent atu n c i Într-o for m ă
e m b r i o n a r ă . P u n e a o s i ng u ră cond i ţ i e : s ă i se as igure u n loca l
sat i sfăcăto r . Î m p l i n i rea aceste i d o r i nţe a mare l u i d o n ator � cerut
t i mp , dar a u fost şi terg i versări c r i t i cate la vremea l o r . In ce l e
d i n u r m ă , d om n i tor u l A lexand ru I o a n C u z a , l a 25 n o i e m b r i e
www.patrimoniu.ro
________________
1 864 , aproba u n Reg u la m e n t pe n t r u M uze u l de a n t ich ităţ i , ceea
ce Însea m n ă Însăş i fu ndarea l u i . Pr i n acesta se as i g u r ă ş i conser­
va rea d o n aţ i e i l u i M avros . Reg u l amentu l preved ea însă ş i crearea
u n u i Com i tet arheo l og i c , care avea sarc i n a s ă d i r i j eze act i v i t atea
m u zeu l u i ş i cercetăr i l e arheo l og i ce d i n ţ a r ă , cum şi să se Îng r i ­
jească " de b u na stare o m o n u me nte l o r naţ i o n a le de o r ice natură"
stăru i nd " pe nt r u o lor nea /terare sali c uve n i tă resta u ra re " . Tot­
odată se preved ea creşterea co l ecţ i i l or pe d i fer i te c ă i făcînd u-se
apel ş i l a " d i recto r u l gene ra l al a r h i ve l o r " , l a Învăţăto r i , i n st i ­
tutor i , profesor i " ş i c u deoseb i re i nspecto r i sco last ici de ve r i ce
c lasă " . Apare astfe l noţ i u nea de rest a u rare.
Decret u l domnesc n r . 1 648 d e pro m u lg are a acestu i reg u l a­
ment o b i i g a Com i tet u l arheo l og i c s ă procedeze " d i rect ş i fă ră
a m Î na re la p r i m i rea c o lecţ i e i do nată de genera l u l Mav ros " , căru i a
totod ată i s e Încred i nţează pe v i aţă preşed i nţ i a Com i tetu l u i
arheo l og i c , e l fi i n d " p r i m u l ş i m o i m a re donator ş i fu n da t o re 0 1
M uze u l u i de a nt ich ităţ i " .
Această înt î i e măsură ofi c i a l ă n u o prea rău I ş i n u d ef in ea
pract i c în l ăt u r area l u i . De aceea , l a 11 feb r u a r i e 1 871 , u n n u m ăr
d e 1 O deputaţ i , între cal"e V . A . U rech i a ş i Cesar BoI I i ac , propune
Ad u n ăr i i d eputaţ i lor u n Pro iect d e lege pe n t r u c onserva rea m o­
n u me n te l o r c u l t u r i i r o m â ne , m a i c u p r i nzător : C o m is i u nea m o­
n u me nte l o r n a ţ i o n a l e . Î n expunerea d e m ot i ve se s pu n e că aceste
monu mente " s Î n t pe n t r u n o i şi u n ice le docume nte perga m one de
n ob leţă a le culture i , ale dezv o ltă r i i a rte l o r În t i m p i i rem o ţ i oi ţă r i i " .
E l e trebu i e fe r i te d e " m Îna sac r i leg iă a i g n o ra n ţe i " , cerÎnd u-se
"să se p ună capăt unor asemenea p reti nse resta u raţ i u n i co re sÎnt
ma i pe r n ic i oase m o n u me nte l o r şi mai i ns u l tătoa re gene ra ţ i u n e i
care l e pe r m ite , deC Ît dacă s-a r fi lăsat ace le m o n u me nte să
ca dă În r u i n e , care ş t i u v o r b i de g l o r i i " .
Pro i ectu l e r a b i ne d oc u m entat , prec iza structura com i s i u n i i .
scopu l ş i m i j l oace l e e i d e l u cru . Se pare Însă c ă propunerea atu n c i
n u a avut aud ienţă l a con d u cere . Tre i an i m a i tîrz i u î n s ă B . Boe­
rescu , m i n i stru l c u ltelor ş i i nstrucţ i u n i i p u b l i ce , propu ne ş i e l
u n Reg u la me n t as upra C o m is i u n i i m o n umente l o r p ub l ice , sancţ i o­
n at pr i n Decretu I n r . 754 d i n 6 apr i l i e 1 874. Acesta n u se d eosebea
m u l t de p ro i ectu l preced e n t , d ar este un Început prom iţător
d e s a l vare a mon u mente l or i stor i c e .
Î n acest t i m p ţ a r a Înv i nge o seam ă d e d i fic u ltăţ i po l i t i ce ş i
reu şeşte s ă d ucă l a b u n sfîrş i t u n _r ăzbo i p r i n care îş i căpăta i n­
d ependenţa po l it i c ă ş i n aţ i on a l ă . I n această s i t u aţ i e se i m pu neau
� o i m ă� u r i d e organ i zare pol it i că , ad m i n i strat i v ă şi c u l tu r a l ă .
I n chest i u nea c a re n e i n teresează acu m i nterv i ne u n factor nou .
D u p ă m a i b i ne d e patru seco l e de stăpîn i re otom a n ă , Dobrogea ,
veche tară ' a l u i M i rcea cel B ătrîn , În 1 878, a reven i t l a t' ara
m u m ă . Reg i u ne vest i t ă p r i n ant i c h i t ăţ i le sale greco-romane , ea
a i n t r at i m ed i at În preocu păr i l e arheo l og i ce ale i stor i c i lor ro­
m ân i . O Întîi e m ă s u r ă a fost const i tu i re a , la 23 septe m b r i e 1 880 ,
a u n e i Com i s i u n i pentru cercetarea ant i ch i tăţ i lor în Dobrogea .
D i n ea făceau p arte c a m e m b r i M . K og ă l n i ce an u , G r . Ştefănescu
şi B. P . H asdeu . S-a i m pus dec i n eces i t atea creăr i i u n u i orga n i s m
cen t r a l , autor i tar În m ate r i e d e ant ich ităt' i .
Tot u ş i l ucrăr i l e terg i versau deş i expe r i enţa arăta c ă t reb u i a
să se i nterv i n ă mai serios, Încît m i n i stru l c u ltelor s i i nst r u c­
ţ i u n i i pu b l ice. V . A . Urec h i a i n tervenea d i n nou cu � n Pro iect
de lege pe n t r u c onse rva rea m o n u m e n te l o r naţ i o n a le , pu b l i cat la
24 n o i em b r i e /6 d ece m b r i e 1 881 . A fost o tentat i v ă onorab i lă
 ş i c u p r i ns u l acest u i a stă l a- b aza v i i toare i l eg i , c are va apărea
a b i a În 1 892 , şi care este l egea d e fu nd are p ro p r i u-zisă a Com i s i e i
M on u mentelor I stor i ce .
Pro i ect u l d i n 1 881 a avut d aru l s ă popu l a r i zeze i deea p r i n­
c i p a l ă , conservarea mon u mente lor ş i În acest sens a d at n aştere
u n u i cu rent d e op i n i e p u b l i că s a l utar. N-a l i ps i t n i c i u moru l
faţ ă d e respect ab i l e l e persoane care se ocu pau c u arheo l og i a .
L a o farsă arheo l og i că a căzut v i ct i m ă ş i Kog ă l n i cean u . Comu­
n i cîndu- i -se că A I . Papadopo l -Ca l i mah ar fi g ăs i t la A n ad o l k i o i
mormînt u l l u i Ov i d i u , l a 2 1 i u n ie 1 887 e l te l egrafi ază l u i V . A .
U rech i a ca Îm pre u n ă cu B . P . H asdeu s ă cerceteze chest i u ne a .
Se şt i e că an i m atoru l p e n ed rept u it at care a fost U rech i a , era
foarte cred u 1 . Pentru aceasta adesea a fost i ro n i zat ch i ar d e
p r i eten u l s ă u H asdeu . Odată i - a s p u s c ă n u putea să ex i ste u n
port u l an d i n seco l u l a l V- l e a p e c are U rech i a l -ar f i văzut În
b i b l i oteca d i n Mad r i d , ad ăugînd m a l i ţ i os c ă tot acol o "se v o r
fi păstrÎnd ş i oche larii l u i Att i la " .
Este ev i de n t că s e l ucra p e d i bu i te spre aflarea d r u m u l u i
către s a l varea m on u mente lor i stor i c e , d ar se l u cra c u pas i u ne .
S e a l c ăt u i au ş i pu b l i cau l i ste d e mon u mentel , i ar u neor i s e ş i
stud i a u se r i os2 . Teren u l se p regătea Însă c u Încet i n i toru l .
Cu toate aceste a , Într-o astfe l d e atmosferă În general ser i oas ă ,
s e creau prem i s e l e constr� i r i i u n e i l u m � n o i În acest sfîrş i t d e
seco l a l u r i aşelor Înfăpt u i r i rom âneşt i . I ntre acestea s e aşază
ş i Înfi i n ţarea organ i s m u l u i care să se p reoc u pe d e păstrarea p a­
t r i mon i u l u i monumental ş i arheo l og i c .
*
Com i s i u n e a Mon u mente lor I stor i ce a l u at fi i n ţ ă p r i n Decre­
t u l reg a l n r . 3658 d i n 1 7 n o i em b r i e 1 892, care p rom u l g ă Legea
pentru conserva rea şi resta u ra rea m o n umente l o r p ub l ice , votată
d e Sen at l a 27 m art i e i ar d e Cameră l a 27 m a i , ace l aş i an . Este
vor b a d e o "comisi une consu ltativă " pe l îngă M i n i steru l I n struc­
ţ i e i P u b l ice, n u m i t ă " Com i s i u n e a monu mente l o r p u b l i ce " , com­
pusă d i n "tre i memb r i n u m iţ i de m i n istru d i ntre bă rbaţ i i ce i mai
com petenţi În ş t i i nţele istor ice sa u a rheologice , din ca re doi vor
fi l uaţi d i ntre memb r i i Aca de m ie i Rom âne, d i recto r u l M uze u l u i
d e antich ităţi din B u c u reşti , u n a rh itect" a l e c ăror fu ncţ i i sînt
onor i fi ce . Preşed i nte l e d e d rept este m i n i stru l Însu ş i .
Scopu l i med i at a l i ns t i t u i r i i Com i s i e i e r a ca Î n termen d e
u n an s ă a l cătu i ască " Inventa r u l genera l a l tutu ror edifici i l o r ş i
ob iecte l o r vech i d i n ţa ră ca r i p res intă u n deoseb it i nteres istoric
sau a rtistic, pentr u a că ror conserva re u rmează să se ia măs u r i " .
Acest i nventar v a f i d i fuzat p r i n M o n it o r u l Oficia l , com p l et at Î n
fi ecare an ş i rev i zu i t d i n 5 În 5 an i "pentru c lasa rea ş i declasa rea
"
m o n u mente / o r . N i c i u n astfe l d e mon u me n t " n u va putea fi
dă rÎma t , reparat sa u resta u rat fă ră p realab i la a ufv riza re a M i n iste­
r u l u i Cu lte lor ş i I nstrucţ i une i Publ ice , ca re va h otă rÎ după ce va fi
l uat avis u l Com is i u n i i mon umente l o r p ub l ice " . Legea p revedea
ş i "exp ropierea pe ntru ca usă de ut i l itate p ub l ică " a teren u l u i pro­
p r i et ate p art i cu l ară pe care s-ar fi afl at un astfe l de mon u ment ,
c u m ş i pedeapsa pen a l ă pentru " o r ic i ne va dă rÎma sa u dete riora
u n asemenea mon ument, chiar C În d este proprietatea sa " . Propu n ă­
tor � 1 ş i susţ i n ător u l l eg i i e ra. Take l onescu3.
I n scu rt t i m p apare şi Regulamentul leg i i pe ntru conserva rea
ş i resta u ra rea mon umente l o r p ub l ice , c are d efi neşte ce este u n
mon u ment p u b l i c d e v al o are i stor i c ă ş i art i st i c ă , c u m ş i o b i ec­
te l e mob i l e d e i n teres arheo log i c , i stor i c ş i art i st i c am p l u e n u ­
merate . Com i s i a este o b l i gată s ă prez i n te m i n i ster u l u i " u n ra port
gene ra l tipă r it asupra activită ţ i i sa le de peste a n , asupra stă re i
În ca re se află mon umentele istor ice c u i n d icaţi unea măs u ri l o r
c e treb u iesc l uate s p re a lor conse rva re " ş i alte i n for m ă r i cerut e .
Dem n ă d e reţ i n u t este ş i i nd i caţ i a d e a s e ad u n a " p la n u r i , desene
ş i notiţe asupra m o n u mente l o r p ub l ice , Însoţ ite de isto r i c u l l o r
1 Mon umente naţiona l i . Monastiri ş i biserici ortodoxe. Raporturi de la
Comisiun ile Întocmite pentru cercetarea lor, (2 vo i . ) , Bucu reşt i , 1 881 , p. 249
(Două părţ i : 1 62 p. şi 1 65-249) .
2 G r . G . Toc i lesc u , Raporturi asupra CÎtorva mănăsti r i ş i biserici din ţară
presentate M i n iste r u l u i Cu ltelor şi al Învăţăm întu l u i Public, Bucu reşt i , 1 887,
90 p . , "Ana l . Acad . Rom . " , ser i a I I . tom V I I I , secţ i a I I ; Memor i i şi not iţe.
3 Lege pentru conservarea ş i resta u rarea monumentelor publice, " Mon i ­
toru l Ofi c i a l " n r . 1 87 d in 24 noiembrie / 6 decemb r i e 1 892, p . 5490-5491 .
Concom itent s-a promu lgat ş i Legea pentru descoperirea mon umente l o r ş i
obiectelor antice, pub I icat ă tot aco 1 0 . Ş i pentru restau rarea s a u repararea
acestor o b i ecte este necesar av izu l Com i s i e i de conservare a monu mente l o r
isto r ice care "va impune modul de restau rare s a u reparare " . Reg u l amentu l
acest e i leg i a fost p u b l icat În n r . 239 d i n 28 i an u arie / 9 februarie 1 893,
p . 6853-6856.
www.patrimoniu.ro
ş i de studii as upră-/e din punctul de vedere estet ic ş i a rtistic " ,
spre a f i pu b l i cate Î n a l b u m u r i ş i monografi i .
Cont i n u ă prec izăr i c u pr i v i re l a Întocm i rea i n ventaru l u i gene­
ra l a l mon u mente lor "cel m u lt p Înă la 20 noiembrie 1 893" , pentru
care se va d i fuza " u n (o r m u l a r de cest i u n i " cu m u l te co l oane ş i
su b i ecte , c u m ş i i nd i c aţ i i pract i ce de execut are4. Era u n Început
prom i ţăto r .
Este de Înţe l es c ă l egea ş i regu l amentu l Com i s i e i a u avut
răsu net m a i m u lt În l u mea i nte l ectu a l ă ş i a cercetător i lor În
a l e i stor i e i , d ar În a lte cercu r i m a i l ucrat i ve , În ad m i n i straţ i e
ş i ch i ar În rînd u r i le c l eru l u i au cont i n u at să apară abater i , u neor i
scand a l oase . Acestea au făcut pe S p i ru Haret , m i n i stru l cu ltel o r
ş i i nstrucţ i u n i i p u b l i ce ş i Petre GÎrbovi cean u , ad m i n i st ratoru l
Case i B i ser i ceşt i , să t r i m i tă În 1 907 e p it rop i i l or b i ser i ceşt i ş i
auto r i t ăţ i l or c i v i l e o c i rcu l ară cerÎn d u - l e să spr i j i n e m u nca de­
pusă pentru conservarea monu mente lor i stor i ce care "treb u iesc
Îngrij ite şi păstrate c u cea ma i mare scumpătate , ca să le p utem
t ransm ite u rmaş i lo r , p recum ş i nouă ne-au rămas de la Îna i ntaş i"
şi s ă res pecte preveder i l e l eg i i d e conservare a monu mente l or
i stor i ce . Totod ată , se s p u n e În c i rcu l a r ă , " p unem În vedere , c u
deoseb i re s l uj itorilor sfintelor a ltare decla rate m o n u mente istor ice ,
ca să vegheze cu se rioz itate ş i sc umpătate , ca ob iectele ş i odoa re le
b ise riceşti să n u fie Înstră i nate , ia r insc ripţ i i le , p ietrile de mor­
m Înt mai a les , să nu fie expuse deterioră r i i " o . C i rcu l ara a contr i ­
b u i t foarte m u l t l a l ăm u r i rea celor În cauză ş i a Înse m n at u n
Început d e Înţe l egere În m asă a aceste i prob l em e esen ţ i a l e pentru
cu l t u ra n aţ io n a l ă .
E xper ienţa căpătată Între t i m p arăta c ă totu ş i s e s i mţea
nevo i a rev izu i r i i leg i i Co m i s i u n i i Monu mente lor Istor i c e . Nou l
pro i ect a fost d i scutat În p ar l a ment ş i l a 25 a p r i l i e 1 91 3 , s-a
prom u lgat o n o u ă Lege pentru conse rvarea şi resta u ra rea m o n u­
mente l o r istor ice6 . De dat a aceasta Com i s i a este pusă " pe l În gă
Casa B ise r i c i i ş i sub a utor itatea M i n iste r u l u i Instrucţ i u n i i p ub l ice
şi c u ltelor" şi are scopu l :
,, 1 . Să Îngrijească de co nserva rea ş i resta u ra rea m o n umente l o r
.
istorice , fă ră excepţ i u ne ;
,,2. Să s up ravegheze toate săpă t u r i ie ş i descope r i r i le de m o ­
n umente ş i ob iecte vech i , ÎntÎmp lătoa re sa u vo ite , ce s e v o r face ;
,,3. Să i nventa r ieze odoa rele vec h i de la toate mă năst i r i ie ş i
b ise r i c i le d i n ţa ră ş i s ă c u leagă materia l u l pentru u n Cor p u s i nscr i p­
t io n u m s l avoroma n i caru m ;
, , 4 . Să Îngrijească de m uzeele de a rtă p last ică ş i a rtă re l ig ioasă ,
ca r i se p u n p r i n aceasta s ub d i recta sa cond uce re;
,,5. Să În lesnească Înfrum useţa rea m uzee l o r isto r ice reg ionale ,
u n de se va p utea ş i vor fi de fo los ;
,, 6 . Să deştepte şi să răspÎndească În p ub l ic s i m ţ u l ş i p r iceperea
pe ntru va loa rea istor ică şi a rt istică a vech i l or m o n umente " .
Î n cont i n uare s e d au m a i m u l te prec i ză r i d e mod u l c u m t re-
c
bu i e s ă l ucreze În ansam b l u l său ş i care Î i sînt r ăs p u nd e r i l e s pec i - Î
.5
fice. Com i s i a se com pune d i n 9 membr i onor i fi c i n u m i ţ i pe 5 an i
p r i n d ecret l a propunerea m i n i steru l u i ş i d i n mem b r i corespon- S ,
d en ţ i n u m iţ i d e Com i s i e . Legea', m a i preci zează serv i c i i l e Com i s i e i
ş i stat u l d e s a l ar i zare a întregu l u i person a l . Totod ată i a fi i nţ ă s
ş i o Casă a Mon umente l o r Istor ice , care se va îngr i j i d e strîngerea
c
ş i d i str i bu i rea fond u r i l o r băneşt i În ved erea re a l iză r i i scop u l u i lE
Com i s i u n i i .
s.
Se pare c ă nu toţ i mem b r i Com i s i e i făceau exces de zel În ţi
sarci n a l o r onor i fi c ă , d e aceea n u n u m a i c ă se I i m i tează d u r at a m an -
ti
d atu l u i l o r l a 5 an i , c i se s p u n e ch i a r că " În reg u lament s e v o r
le
p revedea d ispoz i ţ i u n i pentru memb r ii ca re n u vor l ua pa rte la t i
şed i nţe sa u n u vor l uc ra pentru aj ungerea scop u l u i Com is i u n i i , is
cum şi pentru memb r i i c o respondenţi ca re nu vor da concurs Co- ,
m is i u n i i " . Aceste n o i m ăsu r i n u au apăru t .
�:
Rezu l t ă Însă c ă u n i i d i n membr i i Com i s i e i făceau obstruct i e
l uc răr i l or e i , d e aceea , l a 28 i an u a r i e 1 91 9 se pro m u l g ă u n dec � et A ,
c are ad augă u n nou a l i n eat l a art i co l u l 5 d i n l ege , cu u rm ătoru l ar
gE
4 Regulament u l legei pentru conservarea şi restau rarea monumentelor s i
pub l ice, Î n " Mon itoru l O f i c i a l " n r . 239 d i n 2 8 ianuarie / 9 februarie 1 893, r
p. 6851 -6853 .
e:
5 C i rculara d-I u i m i n istru al Cultelor şi Instrucţ i u n i i Publice către epi- in
t ropi i le bisericeşti şi autorităţile civile, cu privire la conservarea ş i restaurarea fi E
mon umentelor istorice, În " Mon itoru l Ofic i a l " n r . 1 1 5 d i n 24 august / 6 sep- m .
tembrie 1 907 , p . 4409-441 0.
6 Legea a fost votată de Adunarea deputaţ i lor l a 28 martie 1 91 3 ş i de Senat
la 30 m artie ace l aş i an şi prom u lg ată la 25 apr i l ie 1 91 3 p r i n Decretu l nr. 3226 .
S-a p u b l icat În Mon itorul Oficial n r . 21 d i n 28 apri l ie / 1 1 m a i 1 91 3 , p . 884-886
ş i În " BC M I " V I (1 91 3), p . 87-89. Ir.
 Fig. 1 . Lucrări de degajare la ru inele curţii domneşti din Tîrgovişte (clişeu C. M . 1 . )
cupr i n s : " M i n iste r u l poate de asemenea să facă prin decret rega l
Înloc u i rea u n o ra s a u mai m u ltor membri ch ia r În t i m p u l ce lor
5 a n i , fă ră a rătare de m ot ive , dacă c re de că prin aceste Înloc u i r i
se garantează o m a i b ună ş i reg u lată fu ncţionare a Com is ie i " ' .
O d at ă săvîrş i t ă u n i t atea n aţ i o n a l ă e r a necesar ca legea Com i ­
s i u n i i Monu mente l o r I sto l" i ce s ă fie rev i zu i t ă ş i p u s ă d e acord
cu noua s it u aţ i e ex i sten t ă . Noua l ege d i n 1 91 9 păstrează esenţa
l eg i u i r i lol" ex i stente , d a i" ad uce u n e l e mod i ficăI" i de fon d 8 . Astfe l
se s p u n e c ă e a s e Îng r i j eşte " de conse rva rea staţ i un i lo r s a u 1 0ca l ită­
ţ i l o r p reistorice , c las ice , med ieva le şi În genera l isto r ice" ; ex por­
tarea ob i ecte lor m ob i l i are vec h i " este cu tot u l oprită " ; " p înă
la p u b l ica rea i nve nta r u l u i m o n umente l o r toate b ise r i c i le şi rr.ă năs­
t i r i ie z i d ite p înă la a n u l 1 834 se c lasează provizor m o n u mente
isto rice c u toate o doa re le lor" ; Com i s i u nea poate să Î n fi i nţeze
" secţ i u n i reg ionale cu pe rsona l u l necesar onor ific s a u plătit"
c u u n n u m ăr de mem b r i a l eş i d e Com i s i u ne .
Struct u r a Com i s i e i s u portă ş i e a mod i f i că r i m a i i m portante .
Acu m va fi compusă d i n ,,9 mem b r i o n o r ific i a leş i pe 9 a n i " ş i
an u me : " u n memb r u desem nat de Aca de m ia Română , d i recto r u l
genera l a l Arh ive l o r Stat u l u i , d i rect o r u l M uze u l u i d e a r.t ich ităţi
�i do i membri desemnaţi de m i n iste r , d i n t re care u n u l va fi p ro­
fesor a l Şcoa lei de a rh itect u ră " . Aceşt i a , l a rînd u i l o r , vor a l ege
încă 4 m em b r i . ReÎn n o i l" ea are loc În p roporţ i e de o tre i me l a
fiecare 3 an i , d ar este pos i b i l ă realegere a. Com i s i a poate a l ege ş i
m e m b r i onorar i d i n străi n ăt ate . Astfe l cercu l Com i s i e i se l ă rgeşte .
7 P u b l icat În M o n itorul Oficial n r . 250 d i n 6/1 9 februarie 1 91 9 , p . 5063 .
R DecI"et regal n r . 3229 d i n 28 i u l ie 1 91 9 . p u b l icat În M o n itorul Oficial,
lr. 82 din 29 i u l ie 1 91 9 . p. 4354-4356.
www.patrimoniu.ro
An i d e z i l e n u au m a i fost sch i m băr i esenţ i a l e , pÎn 5 l a 29
dece m b r i e 1 947 , cînd , pentru Com i s i e se preg ăteşte u n d I"l.! m nou!) .
Acestu i a Î i u r m ează acte l e normat i ve d e restr uctu rare fu n damen­
ta l ă a g r i j i i pentru monu mente l e ţăr i i În cond iţ i i l e n ou l u i reg i m
pol i t i c i nstaurat d u pă a bo l i rea monarh i e i .
Act i v itatea Com i s i u n i i Monu mente lor Istor i ce i zbutise s ă creeze
u n s i mţ i stor i c pentru monu mente l e vech i . De a i c i s-a n ăscut
şi un s i mţ estet i c pentru monume nte l e p u b l i ce aşa Încît era ne'lo i e
s ă s e i nterv i n ă s i În s i stemat i zarea ace l o r monu mente c e aveau
să se r i d i ce În � i i tor . Astfe l a părut necesară Înfi i nţarea u n e i
Com is i u n i s upe rioare a mon umente lor p ub l ice J o . Sem n a l ăm această
i nstituţ i e asu p r a căre i a n u putem stăru i m a i m u lt În cad r u l expu­
n er i i noastre . A m i nt i m Însă c ă În 1 93 8 a apărut şi u n Regulam:!nL
pentru monumentele !)ublice , care d efi n eşte m a i b i n e ro l u l
Com i s i e i s u per i o are a acestor rr. on u mente l l .
Ce i d i ntîi memb r i a i Com i s i u n i i În 1 892 au ros t : V . A . U re­
ch ia s i T i t u M a i orescu recomandat i d e Acad e m i e , C . C . Arion
n u m i t d e m i n i ster , G I" i gol"e Toc i iescu d i rectoru l M uzeu l u i de
ant i ch ităţi (mort 1 909) şi G h . Ster i a n , arh i tect . T . M a i orescu
dem i s i on înd a fost În locu i t În 1 896 cu B. P. Hasdeu , deced at l a
25 august 1 907 ; dem i s i on înd ş i G h . Ster i an Î n 1 898 Î i i a locu l
arh i tect u l N . Gabl" i e l escu (pînă În 1 91 1 ) , C . C . A r i on deven i nd
m i n i stru l a 7 i u l i e 1 900 , a fost u r m at d e G r . Cerchez, mort În
o Decret n r . 2223 d i n 1 947. p u b l i cat În Mon itorul Oficial n r . 229 b is d i n
2 9 dece m b r i e 1 947.
1 0 Dec i z i a M i n isteru l u i I nstrucţ i u n i i P u b l ice şi a l Cu ltelor p u b l icată În
M o n itorul Oficial nr. 52 din 5 mart i e 1 930, p . 1 758-59 .
IL P u b l icat În Mon itorul Oficial n r . 293 d i n 1 6 dece m b r i e 1 938. p. 5974-76.

Fig. 2 . B iserica M iha i Vodă din Bucureşti In t impul restaurării (cliseu C. M .
1 934).
m a i 1 927 , i a l- d u pă moanea l u i V. A . U rec h i a , întîm p l ată la 23
,n o i e m b r i e 1 901 , este n u m i t Ion K a l i n deru (mort la 1 1 decem b r i e
1 91 3)1 2 . C u aceşt i a a fost începutu l .
* ÎI cons i deră ca desă rc i nat de Însă rc inarea ce a av ut ca memb r u
Î n vremea care a u r mat se s u cced n o i membr i f i e p r i n mod i fi ­
c area l eg i i ş i în m u l ţ i rea n u m ă I- u l u i me mb r i l o r , f i e p r i n d ecese
. m e m b r i a i Com i s i e i În care profesoru l i eşean s e angaj ase fără
sau d e m i s i i . In mod u l acesta apar n o i n u me p roem i n ente d i ntre
·care e n u m erăm în ord i n e uon o l og i că : George M u rn u în 1 909 ,
D . O nc i u l în 1 91 0 ( m . 20 mart i e 1 923), Vas i l e Pârvan În 1 91 0
{m . 26 i u n i e 1 927) ş i E rm i l A . Pangrat i Î n 1 91 1 .
În 1 91 3 i nterv i n e I-eorga n izal- ea Co m i s i e i , cu m e m b r i n u m iţ i
p e 5 an i . Noua Com i s i e , n u m ită l a 25 a p r i l i e ş i i nsta l ată l a 1 7
m a i 1 91 3 (Deuet n l- . 3475 , în Mon itor u l Ofic ia l n r . 3 2 d i n 1 4(27
m a i 1 91 3), c u p r i n dea : N i fon , e p i scopu l D u n ăr i i de Jos d e l eg at
a l Sf. S i nod , Ion K a l i nderu preşed i n te , d r . C . 1 . I s tl- at i (1 6 d ecem­
b r i e 1 91 3 - m . 20 i a n u ar i e 1'91 8) şi D. Onc i u l recom and aţ i de
Academ i a Rom ân ă . E. A . Pangrat i d i rectoru l Şco a l e i s u per ioare
de arh itectură (I-etras l a · 6 n o i e m br i e 1 91 5) , G r i gore Cerchez.
profesor la Şco a l a de pod u r i şi şose l e , George M u rn u , profesor
un i vers itar ş i G h . Balş i ng i n e r. Î n l oc u l l u i 1 . K a l i nd eru deced at.
D . O n c i u l , l a 21 decem b r i e 1 91 3 , pro p u n e s u ccesor pe Vas i l e
Pârvan , d i rectol- u l M u zeu l u i n aţ i o n a l d e ant i c h ităţ i . La 3 n o i em­
b r i e 1 91 4 este n u m it N . Iorg a . Această com i s i e d u rează pînă
l a reorgan i zarea d i n 1 91 9 .
Î n 1 91 9 se restructu rează d i n nou . Com i s i a , s u b preşed i n ţ i a
l u i D . Onc i u l (mort l a 20 mart i e 1 923) . Cont i n u ă act i v i tatea
mem b r i i vech i G h eorg he B al ş ( m . 1 934) , G r . Cerchez (m. ma i 1 927) .
Vas i l e Pârvan ( m . 26 i u n i e 1 927) ş i N . I orga ( m . 28 n oi em b r i e
1 940) . i ar d e l a 1 2 august 1 91 9 s e ad augă Petre Antonescu , A l ex.
laped atu . prof. N i c . M . Popescu ş i Art u r Veron a . Apo i se î m p ros-
12
Vezi E. A . Pangrat i . Ion Kalinderu, " BC M I " , V I I ( 1 91 4) . p. 41-45 ,
frumos şi ponderat necro log.
www.patrimoniu.ro
pătează c u Const . M o i s i l '(1 924 -1 938) . M i h a i l Şuţu ( 1 9 24 -
m . 1 93 2) , Ioan And r i eşescu ( 1 9 28 - 1 940), Vi ctor G . Şteph ănes c u
(1 929), N. G h i k a- Budeşt i (1 937 - m. 1 6 decem b r i e 1 943) , G .
O p rescu (1 935) , V i rg i l Drăg h i ceanu (1 938 - 1 941 ) , A u re l i an
S acerd oţea n u d i rector general a l Ar h i ve l or Statu l u i (1 938) ,
Scar l at Lam b r i n o (1 939) ş i 1 . D . Ştefănescu (1 941 ) . Toţ i au fost
realeş i l a 1 5 octom b r i e 1 941 . U l t i m u l a l es Teof i l S a u c i u c­
S ăvea nu (1 944) . Cu aceşt i a Com i s i a l u uează pînă l a începutu l
transfor m ăr i l or care au loc În d ecem b r i e 1 947.
În fru n tea Com i s i e i rez i d a un preşed i nte n u m i t . În t î i a l ege
a Com i s i e i Pl-evedea c a preşed i nte de d rept pe îns u ş i m i n i stru l
departamentu l u i C u ltelor ş i I nstrucţ i u n i i Pu b l i ce . P r i nc i p i u l s-a
men ţ i n u t ş i u lterior cu preze nţe întîm p l ătoare . Î n fapt , pr i m u l
p reşed i nte a fost V . A . U rec h i a . Acestu i a i -au u rm at Ion K a l i n deru ,
d r . C . 1 . Istrat i (1 6 decem b r i e 1 91 3 - m . 20 i an u ar i e 1 91 8) ,
D . Onc i u l (1 91 9 - 20 mart i e 1 923) , G r . Cerchez ad - i nter i m 1 923 ,
N . I orga (1 923 - m . 28 n o i e m b r i e 1 9<10) , A l e x . Laped at u (1 941 -
1 947) , Constant i n D a i cov i c i u (d ecem b r i e 1 947-1 949) .
Î ncă d i n 1 91 3 Com i s i a a făcut u n l arg ape l -I a s p r i j i n u l vo l u ntar
al membr i l or corespond enţ i cu atr i bu ţ i i de s u p r aveg here ş i i n ­
form are d espre mon u m ente i stor i ce j ud eţene ş i orăşeneşt i . Ş i
î n această p r i v i nţ ă apar n u me c u o contr i b uţ i e rem arcab i l ă.
Astfe l , Încă În ace l an , se Încred i nţează această m u ncă onor i fică,
l a Bacău, arh i tectu l u i G h . Ster i an , l a Constanţa profesoru l u i
G . Cor i o l an ş i I l i e G h i bănescu , d i rectoru l m uzeu l u i l oc a l , l a
l aş i p rofesor i lor D . A . Atanas i u , O . Tafra l i ş i S . M u reşan u , l a
Mehed i n ţ i profesoru l u L A . Bărcăc i l ă ş i l a Tu l cea l u i D . G . Ionescu,
ad m i n i stratoru l Pescăr i i l ol- Statu l u i . L i st a 1 0 1- cont i n u ă În an i i
u r m ător i : 1 . Antonov i c i l a BÎI- I ad , Şt . C i ucean u l a Dol i , C . D .
D i m itr i u l a Dîmbov i ţ a (1 91 4) .
I n i ţ i at i va s-a d oved i t fo l os i toare ş i a con t i n u at s ă f i e pusă
În pract i că şi d u pă pr i m u l războ i mond i a l a l ăturÎndu-se n o i ş i
n o i n u m e , ca : G h . T . K i l- i lean u (1 923) , T . Bu l at ş i Pe r i c l e Papah ag i
(1 924) . D . Fu rtu n a (1 930) , D . M u nteanu-Rîm n i c (1 931 ) , C . M ătasă
(1 938) , A I . Borza (1 942) ş i a l ţ i i , care acopereau aproape toate
1., j u d eţe l e ţ ă r i i .
Î n gen'era l , erau bărbaţ i c u pregăt i re s u peri oară d a r , m a i
presus d e toate , cu nes p u s ă d ragoste pentru m o n u mente le d i n
j ud eţ e l e ş i oraşe l e În care tră i au ş i v i sau l a m a i b i n e l e ţ ăr i i . Se
l ucra cu încredere rec i procă. O s i ngură d at ă par e s ă se fi i vit
n em u lţ u m i r i , În sens u l c ă n u t r i m i teau r apoartel e an u a l e aşa
c u m se căd e a . Ast fe l În şed i nţa de la 20 dece m b r i e 1 91 4 . s- a d i spus
"să se com un ice d- I u i O . Tafra l i că d upă răsp u n s u l dat Com is i u nea
corespo n dent a l e i " . Ai ci Însă n u trebu i e s ă vedem n u m a i o ches­
t i u ne d e serv i c i u , c i ş i con c l u z i a u n e i d i scuţ i i şt i i n ţ i fi ce c u u n i i
a avea d reptate, prec u m s-a d oved i t atu n c i 1 3 ş i s-a conf i r m at m a i
p e u rm ă p r i n cercetăr i le arheo l og i ce care au u r m at.
Un ' m e r i t deoseb i t În bu n u l m ers al Co m i s i u n i i l-au avut ş i
secretar i i e i . Ce l d întÎ i n u m i t Î n 1 904 , d e o act i v it ate i n epu i zab i l ă
a fost A l ex . L aped atu , care a l ucrat efect i v pînă l a 1 91 6 , cînd
p r i m u l războ i mond i a l a Întreru pt or ice act i v i tate . L u i i- a u r m at
V i rg i l N . Drăg h i ceanu c a secretar a l Com i s i e i ş i d i rector a l
Co l ecţ i i l or e i p î n ă În 1 93 8 , cînd V i ctor Brăt u l es,�u pre i a ace l eaş i
fu ncţ i i .
În p r i m i i an i d e act i v i tate l ucrăr i le Com i s ie i au mers g reu .
S arc i n a s a d e căpeten i e , i nventa ri erea monu mente lor i stor i ce .
ab i a d ac ă fusese Începută. Această s it u aţ i e a făcut p e m i n i stru l
S p i ru H aret s ă ceară grăb i r ea Întocm i r i i l u i . Rezu ltatu l a fost
p u b l i carea u n u i i n ventar c u p r i nzînd 534 mon u mente p u b l i ce d i n 31
d e j u d eţe ş i 63 mon u mente i stor i ce n u m a i d i n 1 8 j u d eţe14• A n t i -
1 3 D . Onciu l , J . Bogdan, N . Iorga, Raport Ina intat Academ iei Rom 6ne c u
p r iv i re l a Biserica domnească de l a Curtea de Argeş (9 octombrie 1 9 1 5) , " B C M I "
V I I I (1 91 5) , p . 1 41 -1 43 . Reprodus : D . O nc i u l , Scrieri ist o r ice , e d i ţ i e c r i ­
t ică Îngrij ită de Aure l ian Sacerdoţean u , I I , Bucureşt i , E d i t . şti inţifică, 1 968,
p . 221 -225.
14 V. A. U rec h i a , B . P. H asde u , G r . G . Toci lescu , Inventori u l monumente­
lor publice şi istorice din Rom6nia , Bucureşt i , 1 903 , 1 2 p. (M i n isteru l Cu ltelor
şi I nstrucţ i u n e i Pu b l ice). Lucrarea e ra m a i veche căc i U rech i a m ur ise În 1 901 .
10
c h i tatea predom i n ă . I n vental' u l are neaşteptat d e m u lte l i psu r i .
Aşa d e p i l d ă În j u d eţu l Vî l ce a n u figu rează m ă n ăst i r i l e Arnota
şi D i nt r u n lem n . N u m e l e d e p rest i g i u care Î I semneaz ă n-au l ucrat
cu atenţ i e , proba b i I În c rezÎnd u-se prea m u It În sÎrgu i nţ a secre­
taru l u i N . D u m i t rescu .
Î n afara Com i s i e i au apărut Însă d o u ă com p l etăr i v aloroas e .
U n a a fost d at ă d e u n m e m b r u a l Com i s i e i 1 5 , i a r a l t a d e u n devotat
cercetător al j udeţu l u i s ău Dîm bov i ţ a1G , c a re avea s ă l ucreze
apo i t i m p Îndel ungat c h i ar În c ad ru l aceste i Com i s i i .
E r a t i m p u l Com i s i a s ă fie m a i act i v ă . Î n fru n tea e i ven i se
omu l d e acţ i u n e care era Ion K a l i nd er u . Acu m act i v i tatea Com i ­
s i e i s-a m an i festat s u b m a i m u lte aspecte . Pe d e o p arte a fost
o i ntensă mu ncă de teren , prevăzută ş i ce rută i ns i stent de toate
l eg i l e ş i regu l amente l e c are o d i r i j au , i ar pe de a l t ă p arte o
erud it ă muncă d e cel'cetare şt i i nţ i f i c ă Îm b i n ată cu o r i g u roasă
teh n i că aferentă.
Î n această atmos feră Începe m a i Întî i publ i c aţ i a d e prest i g i u :­
" B u leti n u l Com is i u n i i M o n ume nte lor Istorice . Publ icaţ i u ne t r i­
mestria lă . Sub a uspici i le M i n iste r u l u i de C u l te ş i Instrucţ i une
P ub l ică s' i În editura Adm i n ist rat' ie i Case i B ise ric i i " . Teme i u l aces­
tei p u b l i caţ i i este Dec i z i a n r . 34 3 29 d i n 1 9 octom b r i e 1 907 ,
sem n at ă d e S p i ru H a ret , m i n i stru l cu l te l o r ş i i nstrucţ i u n i i , p r i n
c are s e hotărăşte a p a r i ţ i a B u l et i n u l u i ş i se fi xează cad r u l Î n care
,
avea s ă se desfăşoare act i v it atea l u i 1 ? In ea se s p u n e :
,,1 . Cu Începe re de la 1 ia n ua r ie 1 908 se va publ ica , s ub di recţia
Com isi u n i i M o n u mentelor Isto r ice , şi În editura Adm i n istraţiei
Casei B ise r ic i i , o revistă pe riodică n um ită Rev i st a Com i s i u n i i
Mon u m ente lor I stor i ce .
,,2. Această revistă va fi o rga n u l oficial a l Com is i u n i i , va apă rea
tr imestrial . . . ş i va c u p r i n de :
" a) O pa rte ş t i i n ţ ifică , În ca re se vor p ub l ica tot fe l u l de m o no­
g rafi i , stu d i i , l ucră r i , com u n icări ş i mate r ia l u r i de nat u ră isto r ică ,
a rh i tecton ică ş i a rt ist ică , pr ivitoa re d i rect ş i n um a i la m o n u me nte le
n oastre isto rice ;
" b) O pa rte ofic ială , În ca re se vor p ub l ica rapoa rtele a n ua le Fig. 3. Mănăstirea Neamţ, (aţa de s u d , coj ită de tencuială (clişeu C. M . 1.,
a le Com is i u n i i , procese le-ve rba le a le şe di nţe lor e i , refe rate le a rh i­ 1928).
tecţ i l o r Însă rc i naţi cu cond uce rea ş i exec uta rea l ucră r i lo r de con­
serva re şi resta u ra re , p rec um ş i eventualele c i rc u lă r i , info rmaţ i u n i
ş i dec iz i u n i a le M i n iste ru.l u i ş i a le Com is i u n i i , p r iv itoa re l a m o n u­
"d) Mate ria l u r i : scu rte fragmente , com U n ICa r i , I nsem nărI ş i
me nt e le n oastre istorice .
n ote de interes deoseb i t priv itoa re l a m o n u me ntele n oast re istor ice ;
,, 3 . Revista apare sub d i recţia memb r i l o r Comisi u n i i , ca r i ,
" e) Note b ib l iogra fice ş i a rt istice as upra publ icaţ i u n i l o r ş i
Împre u nă c u adm i n istrato r u l Casei B ise ric i i , a lcătuesc com itet u l pe riod ice l o r de spec ia l itate ;
de redacţie, ş i s ub Îngrij i rea secreta r u l u i Com is i u n i i , care e Înda­
" f) În sfîrş it, s u p l i me nte a rtistice , În c u l o r i , care să Înfăţ işeze
t o rat : să p regătească şi să p roc u re materia l u l necesa r , să-I a ducă b ise r ic i , mănăst i r i , rep roduce r i de portrete m u ra l e , de p ict u r i ,
l a c un oşti nţa com itet u l u i de redacţie şi să sup ravegheze t ipăr i rea de orna mentaţ i u n i etc .
l ui . . . .. În cad r u l l ucră r i l o r Înşi rate m a i sus se c u p r i n d Ş I ace le priVI­
,,4. Pe ntru ca p ub l icaţ i u nea să se prez i nte C Ît ma i s istemat ică toare la m o n umente le istor ice d i n afa ră de Rega t, ÎntruCÎt aceste
şi C Ît m a i fo l os itoa re , se stabi leşte u rmăto r u l p rogram cu p ri v i re vor fi de o r i g i ne româ nească -- Înă lţate de voevoz i i n oşt r i " .
la fe l u l l ucră r i l o r ce va t reb u i să c u p r i n dă revista : Dec i z i a m a i prec i zează d ator i a secretaru l u i Com i s i e i , care
" a) Monografi i istorict: , a rh itecto n ice ş i a rtist ice as up ra m o n u­ "va l ucra Însuşi o pa rte din a rt icole le şi com u n ică r i le istor ice " ş i
mentel o r noastre istorice , m onog rafi i care vor fi i l ustrate ş i docu­ s e v a îngr i j i d e b u n a t i păr i re a rev iste i , ş i mod u l c um se VOI­
mentate c u reproduce r i necesare de fotografi i , dese m n u r i , aquare le acoper i c h e l t u i e i i l e cerute d e ea . N u u i tă să ad auge că " p ub l icaţi i le
etc . ; prim ite sa u proc u rate pe sea ma redacţ ie i , se vor Încorpora la b i b l io­
" b) Releve u r i de la cele m a i Însem nate ş i ca racte ristice , d i n teca Co m is i u n i i " consem n Î n d u - l e Într-un reg i stru a n u m e . Tot
p u nct d e vedere a rh itecto n i c , mon ume nte istor ice ; aşa se v a p roced a cu fotog r afi i l e , d esen u r i l e ş i c l i şee l e făcute
"c) Studii ş i l uc ră r i u n ita re , usemenea i l ustrate ş i doc u mentate , pentru rev i st ă . Se p u n e astfe l b aza b i b l i otec i i ş i colecţ i i l or d e
b unăoa ră : asupra i '1scripţ i u n i l o r m u ra le ş i tombale d i n ep oca c l i şee ş i fotografi i a l e Com i s i e i .
l u i Ştefa n ce l M a re , Matei Basa rab , Vas i le Lup u , Consta nt i n B rÎ n­ Art i co l u l d e fond Cuv i n te Începătoa re , apăru t Î n pr i m u l n u­
-

covea n u etc . , asupra a rtei decorative , În sculptură ş i p ictură ,
Î ntreb u i nţată Î n b ise r ic i le ş i mă năst i r i le n oastre Î n a n u m ite epoc i ,
asupra portrete lor m u ra le, de ctito r i : dom n i , doa m n e , a rh iere i ,
b oe r i , j upÎnese etc. ; asupra p ict u r i i b iser iceş t i , as upra cost umelor
etc ;
15 Gr. G . Toc i lesc u , Catalogul M uzeului Naţional de Antichităţi din Bucu­
reşti, Ed i ţ i u n e prescurtată c u 1 5 figu r i , Bucureşti , I m p r im e r i a Statu l u i , 1 906 ,
1 f. + 1 64 p. + I V p. ş i 1 2 p l . a. d . text.
lU V i rg i l iu Drăgh iceanu , Călăuza monumentelor istorice din judeţul
Dimboviţa (Raport extras d i n Expunerea s iwaţiunei judeţului Dimboviţa pe
1 907), Tîrgov işte, 1 907, 3 4 p . Refăcută d i n alt punct de vedere, V i rg i l iu N. Dră­
g h iceanu , Monumentele istorice din judeţul Dimboviţa, Bucureşti , M inerva,
1 91 2 , 35 p. (9 fig.) + 1 p l . ( Extras d in A l manah u l Dîmboviţei).
1 7 Pu b l icată în Mon itorul Oficial, nr. 1 85 d i n 1 8 noiembrie / 1 decem brie
1 907, p. 6772--73.
'm ă r , exp l i că pe l arg sensu l sarc i n i lor t ras ate p r i n Dec i z i a d e
fo nd are , d ar se fac ş i u n e l e cons i d e r aţ i i d e ce l m a i d eose b i t i nteres .
Astfe l , În sensu l arăt at , B u l et i n u l trebu i e " să ră m Îie pentru cei
v i itori o a rh ivă de icoa ne CÎt mrJi c re d i nc ioase , s ub toate raport u r i le ,
a stă r i i În ca re s e găsesc a z i m o n u me ntele n oastre străb une " ş i
totod ată s ă contr i bu i e " Ia cultivarea , spi ritua lă ş i sufletească , a
p ub l ic u l u i că rturar româ nesc Întru b u na c u n oaşte re , t reb u itoa rea
Înţe legere, c uve n it u l respect şi dato rita p ietate ce cu toţ i i treb u ie
să avem faţă de m o n u me nte le n oastre istor ice , aceste s i n g u re măr­
t u r i i vădite ş i obşteşti a v ieţ i i stră m oşeşti " . Stud i i l e ce se vor
pu b l i c a În el vor căuta să scoată şi " e lemen.tele ca racte rist ice
vech i u l u i meşteş ug de clădire Îndă t i nat " În construcţ i i " spre a
le Întreb u i nţa apoi c u Înţe lege re ş i dibăcie, În l uc ră r i le l o r mode rne"
cu " Iă udab i la Î n d repta re de naţional iza re a a rh itect u r i i " . Acestea

11

www.patrimoniu.ro
vor fo los i ş i " vech i u l u i nost r u meşteş ug de z ugrăv i re " pentru V

I
L..
,," 4:
care " m î i ne p o i m î i ne c u re nt u l d e p rogres a l dezvo ltă r i i c u l t u r i i -
� V .� ro
L.. 00
.-
:J o V
"<ii
:J C
�. .Q
n oastre naţiona le v a m îna ş i pe a lţ i i Î n t r-aco l o " , c a s ă vad ă m a i :J .� 00

I
- E o
c '-
-" E
.� c o
:o c -
u +-'
L..

4:
u u
U
:J
'-
V\ 00 ro '-
o .o v
b i n e " ca racte r u l spec ific r o m ânesc pe c a re l-a căpătat Î n dezvol­ ro ro .�
U U
c
> <{
o
<{
o
Ll- n.. Ll- n.. co Z O
tarea sa de pat ru seco le Î n ţă r i le r o m a ne a rta de z ug răv i re şi deco­
raţ i une" . Î n ace l a'i i t i m p se vor d e p u n e stăru i nţ i deose b i te În 1 908 I 1 -4 1 92 1 05 4 13 7 4 - - 2
l ucrăr i de conservare ş i Întreţ i nere a m o n u mente l or i stor i ce 1 909 II 5-8 1 96 1 39 2 16 2 6 - 2 -.
c ă c i " s întem dato r i faţă de u rm a ş i să păst ră m măca r icoana l o r 1 91 0 III 9-1 2 2J8 1 62 - 23 15 1 1 - 1
1 91 1 IV 1 3 -1 6 226 1 98 - 18 17 7 1 - 1
C Ît ma i c re d i n c i oasă , c a astfe l s ă n u fim Î n v i n u i ţ i d e ce i u rm ă t o r i 1 91 2 V 1 7-20 200 1 56 - 13 10 7 1 - 1
pen t r u nepăsa rea ş i nep r i cepe rea c u ca re n e Î nv i n u i m a z i a ş a de 1 91 3 VI 21 -24 21 2 21 7 10 11 4 11 1 2 3
1 91 4 VII 25-28 204 1 65 2 11 12 - 1 2 -
des u n i i pe a l ţ i i " 1 8 .
1 91 5 VIII 29-32 200 204 - 20 10 1 - - -
Legea d i n 1 91 3 păstrează cond i ţ i i l e p rec i zate anter i o r cu p r i ­ 1 91 6 IX 33 -3 4 96 58 1 10 7 - - 1 -
v i re l a apar i ţ i a ş i conţ i n utu l B u l et i n u i i i i Com i s i e i ş i mod u l de 1 91 7 X- X V I 3 5-38 353 305 13 11a - - 1 - -
-23
a l cătu i re a Com i tetu l u i d e red acţ i e În c a re pot fi p r i m i ţ i şi mem­ 1 924 XVII 39-42 202 1 74 6 26 9 - - 4 -
b r i coresponde n ţ i prevăzu ţ i În această l ege. 1 925 XVIII 43 -46 331 488 - 1b - - - - -
1 926 XIX 47-50 1 98 21 2 1 2 21 27 - - 1 1
Pr i m u l com i tet d e red acţ i e al B u l et i n u l u i era compus d i n : 1 927 XX 51 -54 1 66 284 8 6 10 8 - - - 2
1 . K a l i n d e ru , G r . G . Toc i lesc u , G r . Cerc hez ş i N . G a b r i e l esc u , 1 928 XXI 55 - 58 399 425 - 1c - - - - -
m e m b r i a i Com i s i u n i i Monu mente lor I stor i ce Îm Dreu n ă cu Petre 1 929 XXII 59-62 200 1 42 1 9 33 8 3 1 2 -
1 930 XXIII 63-66 63 1 96 1 46 1d - - - - -
G Îrbov i cean u , ad m i n i stratoru l Casei B i ser i (' i i i ar secret ar fi i nd 1 931 XXIV 67- 70 200 259 - 30 21 4 - - 2
tot A l ex a n d r u Laped atu . Pr i nc i p i u l acesta se menţ i n e ş i În an i i 1 93 2 XXV 71 -74 1 08 527 3 3 5 1e - - - - -
u rm ător i . 1 93 3 XXVI 75-78 21 0 85 - 23 27 6 2 - 5
1 934 XXVII 79-82 202 243 3 18 16 4 - 1 -
Act i v i tatea Bu l et i n u l u i poate fi cons i derată excepţ i o n a l de 1 93 5 XXVI I I 83 - 86 1 92 255 - 21 6 9 - - 4
i nteres antă ş i bogată. Op e ra real i zată este i n ega lab i I ă c a val oare 1 93 6 XXIX 87 -90 1 93 1 081 646 1f - - - - -
1 93 7 XXX 91 -94 1 92 1 82 - 16 2 13 1 - 3
şt i i nţ i fică şi i l ustrat i vă, o adevărată arh i vă de p rest i g i u pentru 1 93 8 XXXI 95 -98 1 92 298 2 12 - 24 - - -
ş t i i nţ a rom ânească : 6 227 pag i n i for m at i n-fo l i o , 7 895 i l ustraţ i i , 1 939 XXXII 99 -1 02 1 92 255 1 16 2 8 - - -
1 369 d e p I anşe, c u p r i nzÎnd 424 art i co l e ş i stud i i , 221 rl e com u n i căr i , 1 940 XXXIII 1 03 -1 06 200 21 8 1 3 16 1 2 1 1 -
1 941 XXXIV 1 07 - 1 1 0 1 67 259 36 19 - - - - -
1 1 0 cron i c i , 27 recenz i i , 22 necrol oage , 25 i n fo r m aţ i i ofi c i a l e . 1 942 X XXV 1 1 1 -1 1 4 207 424 3 2 9 3 - 1 1 -
Recenzi i le ş i i n formaţ i i l e ofi c i a l e for mează Dartea c e a m a i defi­ 1 943 XXXVI 1 1 5-1 1 8 1 30 1 55 - 7 4 - 4 - -
1 944 XXXVII 1 1 9-1 22 1 03 89 - 8 1 - 5 2 -
c i tară. U n e l e vo l u me cu p r i nd cîte o s i ngură l uc rare (vez i tabe l a XXXVI II 1 23-1 26 93 55 - 6 2 - 6
1 945 3 -
reca p i t u l at i vă a l ăt u rată) . Pentru i n form are B u l et i n u l a acord at
Tot a l : 1
6117 789 5 1 369 424 ITI 1 1 6 27 n Ts
u n spat i u t i pograf i c re l at i v Înt i n s s p re a face c u noscută În ansam­ - - ---
b l u a �t i v i t atea Com i s i e i prin rapoarte l e a n u a l e s i ntet ice. Î n
e l e se arăta m u nca efecţ 'l v real i zată ş i propu n e r i le d e perspec­ a) Cu rtea Domnească d i n Argeş.
t i v ă , d a r ş i m ar i l e g reutăţ i ÎntÎ m p i n ate Întru rea l i zarea sarc i n i lor b) G h . Balş, Biser ic i l e l u i Ştefan ce l M a re.
corespu nzătoare19. c) Idem, B iser i c i l e moldoveneşt i din veacu l a l X V I-lea.
Bu l et i nu l a avut un s p r i j i n m ater i a l efect i v d i n p artea Casei d) N. G h i ka-Budeşt i , Evo l u ţ i a arh itectu r i i În M u nten ia, I I .
e) Idem , I I I .
B i ser i c i i s u b a cărei tute l ă ad m i n i strat i v-fi n a n c i ară era pusă
f) I dem , IV.
Com i s i a . Mer ită d ec i să f i e a m i nt i ţ i şi ad m i n i strator i i aceste i g) V. Brătu lesc u , B iseric i le din M aramureş.
C ase d i n per ioad a d e tute l ă : Petre G îrbov i ceanu (1 908 -1 91 0) ,
D . Boro i an u (1 91 1 ) ş i arh i ereu l V arto l o m e i Băcăoan u l
"
(1 91 2 -1 91 3) . I n cont i n u a re atît Casa B i ser i c i i cît ş i Casa Şcoa­ De l a o vreme aceste tab l e au fost s i m p l i fi cate ş i m a i m u l t
l e lor vor acord a Com i s i u n i M o n u mentelor I stor i ce p reţ iosu l lor o r i au l i ps i t cu tot u l 2 o . Această l i ps ă a fost res i mţ i tă de toţ i
s p r i j i n m ater i a l . cercetător i i , care au p r i m i t cu b uc u r i e p u b l i carea tab l e i d e
Bu let i nu l s-a t i păr i t l a m a i m u l te t i pografi i : l a I nst i t ut u l m ate r i i a 2 9 vo l u me d i n Bu l et i n p e an i i 1 908-1 936 , care venea
d e arte grafice Caro l Gob l , str I o n St . R as i desc u , (vo i . 1 - 1 1 1 , s ă u m p le go l u l în i n form are . Este com p u s ă d i n două părţ i : text
V I I - I X) , t i pografi a G uten berg , J oseph Gob l S-sor i (vo i . I V - V I ) , (art i co l e , com u n i c ăr i , c ron i c ă , înse m n ăr i , b i b l i og r af i e , necroloage
C u l t u r a N aţ i on a l ă ( X - X V I : C u rtea Dom n ească d i n Argeş ş i ş i ofi c i a l e) ş i i l us t ra ţ i i 2.1 • l I ustraţ i i l e p r i n c i p a l e sînt ord o n ate
X X I ) , Ram u r i - C r a i ova ( X V I I , X I X ş i X X n r . 51 - 52) , C artea topog rafi c , ad i că pe l oc a l i tăţ i , d a r cu u ne l e i n consecvenţe . Aşa
Rom ânească ( X V I I I) , D at i n a R o m ânească - V ă l e n i i de M u nte de exe m p l u apare i nd i caţ i a A rh ivele Stat u l u i c u 1 2 t r i m iter i ,
( X X n r . 5 3 - 54 , X X I , X X I I I - X X X I I I n r . 1 03 -1 04) , Mon i toru l Însă arătînd d e fapt m ăn ăst i rea M i h a i Vod ă , În t i m p ce s u b B uc u­
Ofic i a l , I m p r i mer i a N a ţ i on a l ă ( X X X I I I n r . 1 05 -1 06 , - X X XV I I I ) . reşt i se d ă o s i ng u r ă tri m i tere pentru acest mon u m ent ; pe l îngă
Arbora apare şi Arbore L uca în rea l i tate fi i nd vor b a d e aceeaş i
N u meroase c l i şee au fost executate d e Ed u ard M arvan , u n u l
d i n b u n i i z i ncog rafi , care a contr i b u i t l a perfecţ i on area arte i b i ser i c ă ; s u b B r Încovea n u apar arg i ntăr i i d i fer i te ş i d e I a m ăn ăst i r i
g rafi ce l a n o i . care l i psesc s u b n u me l e corespu nzător , B ărăţ i a d i n Cîmpu l u ng
l i pseşte l a acesta : B u de i , cetatea , e vorba de B u d a d i n U ngar i a ;
Am ţ i n ut să am i ntesc aceasta fi i ndcă d e osîrd i a acestor l u­ Corur e vor b a d e Ja cques Coe u r ( !) ; Ma m u l ( Lu ngeşti) ş i Mam u l
cr ător i anon i m i d e p i nde rea l i zarea art i st i că a opere l or arte i (Vî l cea) se referă l a aceeaş i m ân ăst ire M am u l ; M oşteş t i n u ex i st ă,
g rafice atît de necesară rep rezentăr i 10 /" mo n u menta l e ş i art i st i ce . c i n u m a i Ieze r u l M os t işte i . S î nt c u r i oase onom ast i c i le s u b c are
N u putem înche i a cap i to l u l d es p re Bu l et i n fără să i ntrăm pu­ se arată atît o b i ecte cît ş i m ă n ăst i r i : Bogd an ste m a , Bengescu
ţ i n î n g r i j a pe care a avut-o red acţ i a c a s ă În l es n e ască i n form area cas a , BrÎncoveanu arg i ntăr i i fe l u r ite , Cocoş C r ăs n a r u . c u l a ,
ce l u i ce- I consu l tă , ad i că p artea l u i teh n i că . Pr i m e l e vo l u me au G răd i şteanu B u n e a , G r i goraşcu Vod ă, G r igore G h i c a Vod ă ,
fost p revăzute cu tab l e d e m ater i i b i ne orînd u i te d u p ă d i v i z i u n i l e H a r i ton egu m en , I o n cu l a pop i i , I strat i -Capşa c o lecţ i a , J i an u l
p u b l i caţ i e i . S-a încerc at l a vo l u m u l a l I I- le a (1 909) ş i o tab l ă d e cas a , M agheru case l e , M an u c h an u l , M ate i Vod ă Basara b , M e l i k
m ater i i " Întocm ită Î n fo rmă d e i n d i ce " . N i se pare nefi resc să cas a , M i rcea cel Bătrîn mormîntu l , Moscu l eşt i c u l a , N eg r u Vod ă,
l i psească n u m e l e autor i l o r , c are apar n u m a i d u pă s u b i ect , c a Pesen a Lev i n a (corect Lev i n) crucea , Radu Vod ă m ă n ăst i re , Sevas­
d e exe m p l u : " Com a n a (Două i nscr i pţ i i d e l a - ) d e A lex . tos Ch i me n i t i u l , Ştefan cel M are , Tudosca d o a m n a l u i Vas i le
Laped atu " . Lupu , V i nt i l ă Vod ă . O r i e ntarea este d ec i a nevo i o as ă. Tot aşa
putem s p u n e şi despre Încercarea d e i ndexare pe m ater i i , i ncom-
18 Cuv inte Începătoare, " B C M I " , I (1 908) p . 5-7.
]9
20 Pentru b i b l i og rafi atrag aten ţ i a c ă t i t l u r i l e d i n tab l a de m ate r i i n u co­
Raport general cu privire la lucrările Com isi u n i i M onumente lor Istorice
În 1 907, " B CM I " , 1 (1 908) p . 29-46 ; Idem, 1 908, i b idem , p. 1 69-1 86 ; idem ,
În 1 909, i b idem , I I (1 909) p . 1 81 -1 90 ; idem, În 1 9 1 0; i b idem , IV (1 91 1 ) p. 34- respund totdeauna cu Însuş i t i t l u l stud i u l u i p u b l icat În corp u l reviste i .
l
39 ; idem , În 1 9 1 1 , i b idem , V (1 91 2) p . 39 -42 ; idem 1 9 1 2 , i b idem , p . 1 85-1 90. 2 l " Bu let i n u l Com i s i u n i i Monumente l o r Isto r ice " , Indice a lfabetic pe

U lterior aceste rapoarte se s i m p l ifică s i m ţ itor, ori l i psesc cu totu l . anii 1 908-1 936, V ă len i i de M u nte, 1 939, 38 p. (vo i . I-X X I X) .

12

www.patrimoniu.ro
 Fig. 4 . Biser ica Mihai Vodă din Bucureşti În timpul restaurării ( clişeu C.M . I . , 1 93 1 ) .
detă ş i a m estecat ă : aposto l u l Luca evanghe l i e , cruc i le , i cono­
g l 'afi a , i nstr u m ente d e c i op l i t p i at r a , l egătu ră ferecat ă , m i n i a­
' u r i rom âneşt i , oa l ă d e rezon anţă , p ag i n ă d i n evangh e l i a d e l a
1 43 5 , p i ct u r a re l i g i oasă, portrete , p re i stor i a , sfeşn i ce , s i ren e,
tîm p l a şi tron u l arh i eres c , teracote , în c a re loca l iza rea l i pseşte
mai totdea u n a , E n i g m at i cu l Cappadose , Les eg l i ses ru pestres , n u
este decît Cap padoc i a c u refe r i re l a fu nd ament a l a l ucrare a
păr i nte l u i G , de J erphan ion , i a r Coru r ( H ote l u l l u i J acques) se
referă l a J acq ues Coeu r !
Pract i c această tab l ă n u ş i - a a j u n s scopu l pentru care a fost
alcătu i tă . Am socot i t neces a l- s ă stăru i m a i m u l t asu pra aceste i
l u crăr i cu gînd u l l a Î m b u n ătăţ i rea e i Într-o eventu a l ă re l u are atît
de necesară.
Aceasta fi i n d s i t u aţ i a d e fap t, trebu i a făcut ceva pentru Îm bu­
nătăţ i rea consu l t ăr i i c o l ecţ i e i Bu l et i n u l u i . Se p u n e a pro b l e m a
a lcătu i r i i u n u i d i cţ i o n a r arheo l og i c , art i st i c ş i i stor i c l a care se
putea col abora m a i Întîi p r i n i nd i c e l e ce l e i m a i bogate ş i n u a n­
;ate co l ecţ i i În această pr i v i n ţ ă. Pentru început trebu i a făcută
expe r i enţa cu un vo l u m al Bu l et i n u l u i şi la 1 6 ap r i l i e 1 943 coleg i i
d i n Co m i s i e a u crezut pot r i v i t s ă-m i încred i nţeze m i e această
sarc i n ă, pe c a re cred că am sfîrş it-o În cond i ţ i i bu ne22. Des fă­
şu rarea este aceasta : 1 . Tab la de mate r i i a vo l u m u l u i Î m pă rţ i tă
î n patru rubr i c i : art i col e , com u n i căr i , n ec ro l og ş i recenz i i . C l a­
sarea m atei- i e i În fi ecare ru b r i că s-a făcut a l fabet i c , d u p ă n u m e l e
autor i lor. I I . Tab la pla nşe l o r t i păr i te afară d i n text . I I I . I n d ice le
figurilor cu r u b r i c i l e topog r a f i c ş i an a l i t i c (de e x . arcatu r i , brîu) .
I V . Indice genera l d e n u m e ş i m ater i e .
Vo l u m e l e u r m ătoare sînt prevăzute c u i nd i ce gene r a l În ace­
I aş i gen a l cătu it de 1 . Barnea .
Prob lema i n d i ce l u i u n e i l u crăr i fi i nd esenţ i a l ă pentru d o­
cumentare , observaţ i i l e noastre de acu m au scopu I s ă contr i bu i e
l a o m a i b u n ă real i zare în v i i to r . Astăz i n u s e m a i poate concepe
n i c i o l u crare şt i i nţ i fi că fără În l esn i re a rap i d ă a consu ltăr i i e i
pr i n bune t a b l e d e m ater i i ş i i n d i c i atotc u p r i nzător i .
Bu let i n u l , în sp l end i d a ş i îngr i j i t a s a p reze ntare grafică, fo l o­
sea m u lt spaţ i u pentru a rătarea m u nc i i i n terne, te h n i co-ad m i n i s­
trative a Com i s i e i . C u m aceasta era tot u ş i o parte esenţ i a l ă ,
const i tu i nd arh i va v i e a p rest i g i os u l u i aşezămîn t , e a trebu i a s ă
22A . S (acerdoţeanu), Buletinul Com is i u n i i Monumentelor Istorice, A n u l
XXXV, fasc. 1 1 1 -1 1 4 , 1 942 . Tablă şi ind ice. p. 201 -207. S-a d i fuzat ca fas­
ciculă separată o dată cu vol u m u l următor.
13
www.patrimoniu.ro
fi e făcută cu noscută, însă în cond iţ i i m ate r i a l e m a i m od este
S-a hotăr ît at u n c i ca În paral e l , să se p u b l ice şi A n ua r u l Com is i u n i
M o n u mentelor Isto r ice , care s ă c u pr i n d ă str uctu r a Com i s i e i , per
son a l u l e i , l i sta m e m b r i l ol- corespond enţ i . decrete pentru d ec l a­
rarea c a m o n u mente i stor i c e , procese le-ve r b a l e a l e şed i nţe lor
.
şi u n e l e l uc ră r i d e i n form are. In aceste cond i ţ i i a apărut p r i m u l
vo l u m pentru an u l 1 91 423•
Vo l u m u l c u p r i nd e d ecrete pen tru d ec l a rarea a 3 b i ser i c i c a
mon u m ente i stor i c e , procese l e ver b a l e a 1 9 şed i n ţe a le Com i s i u n i i
cu n u me roase ses izăr i pentru conservarea monu mentelor i stor i ce
ş i a m ăn u nţ ite re l ată ri p l- i v i nd l u crăr i de p i ctură ş i d e restau rare ,
c u m ş i despre co l aborarea preţ i oasă a m e m b r i l or corespondenţ i .
U r m e ază refel-ate ş i memor i i a l e arh i tecţ i l or asu pra l ucrăr i l or
de restau rare executate , rapoarte ş i cercetăr i d e l a m e m b r i i ş i
person a l u l Com is i u n i i ş i d e l a m e m br i i corespondenţ i . Altele
p r i vesc c a m p an i i l e d e săpătu r i arheo l og i ce ( V . Pârvan d espre
pr i m a cam p an i e d e l a H i str i a) . L a sfîl-ş i t se p u b l i că i n teg r a l
con fer i nţ a l u i N . I org a , Ce este un mon ument istoric, ţ i n ută l a
1 3 d ecem b r i e Î n s a l a d e confe r i nţe a Case i Şcoa l e l o r .
Vo l u m u l u r m ător p r i veşte l ucrăr i le Com i s i u n i i d i n an u l 1 91 5 ,
întoc m i t în ace l aş i mod24. Ş i acesta c u pr i nd e decrete d e d ec l a­
rare a u nor m o n u m ente i stor i ce , Între care ş i cel p r i v i tor l a
toate b i ser i c i l e ş i m ăn ăst i r i le anter i oare a n u l u i 1 834 , făcut l a
prop u nerea l u i N . I orga ş i G h . B a l ş ; 1 1 procese-verba l e a l e şe­
d i nţelor Com i s i u n i i , memor i i l e arh i tecţ i l or de restau rare a u no r
b i se r i c i şi rapoarte şi cercetăr i al e m e m b r i lor ş i pe rson a l u l u i
Com i s i un i i . U n u l pentru m ă n ăst i re a Bordeşt i este sem n at ş i
d e G r . P i şcu l escu (G a l a G a l action). Este î m b u c u rător fa ptu l că,
p atron ate d e Com i s i e , i au fi i nţ ă n u meroase m uzee j ud eţen e .
Pentru m o d u I d e fu ncţion are a acestor a , l a 20 i u n i e 1 91 5 , V . pârvan
a fost rugat s ă Întocm e ască un reg u l a ment . La 1 6 n o i e m b r i e , În
legăt u r ă cu chest i u nea conservăr i i m o n u mente l o r , N . Iorga pro­
pune "să se redacteze ş i tipărească o serie de i nstrucţ i u n i i " c a re
să fie t r i m ise ce l or însărc i n aţ i cu g r i j a mon u mente l o r , i ar G h . B a l ş
cerea c a pro b l e m a "să fie introdusă Î n p rograme le şcolare În
2 3 Anuarul Comis i u n i i Monumente/or Istorice. pe 1 9 1 4 , p u b l icat d e A lex .
Lapedat u . secretaru l Com is iu n i i . Bucu reşt i . 1 91 5 . 1 40 p, cu 26 i l ustraţ i i
Î n text.
24 / dem , pe 1 9 1 5 , cu 93 i l ustraţ i i În text. Bucureşti , 1 91 6, 224 p .
Fig. 5. Mănăstirea Neam(. (ereslrele de pe latura de sud (clişeu C .M . I . , 1928).
legătură cu stud i u l istoriei naţiona le sa u 01 isto riei a rte lor" .
Este rem arcab i l raportu I m e m b r u l u i corespondent pentru Doi j ,
Şt . C i ucean u , n u m e roase note a l e l u i V i rg i l Drăg h i ce a n u ş i
raport u l M u zeu l u i n aţ i o n a l d e ant i c h i tăţ i sem n at d e V . Pârvan .
A m îndou ă vo l u me l e sînt o m i n ă d e i n for m a ţ i i cu l ese cu gînd
bun s i foarte se r i os . U n e l e d i n m o n u mente l e sem n a l ate atu n c i ,
'
astăz i n u m a i ex i st ă , Încît acestea r ă m î n s i ng u re l e m ărtu r i i d e
e x i stenţa l o r i stor i c ă .
D i n cauza războ i u l u i d i n 1 9'1 6 , această p u b l i caţ i e ş i -a s i stat
apar i ţ i a . A fost re l u ată foarte tîrz i u , i arăş i pentru d o i an i
1 942-1 943 ş i întrer u ptă tot d e starea d e războ i . D i n ser i a nou ă ,
p r i m u l vo l u m pe an u l 1 942 c u p r i n d e 1 5 p rocese ver b a l e a l e şed i n­
ţ e l o r Com i s i e i , foa rte s u m are, o d are d e sea m ă as u p r a restau ră­
r i lor de b i ser i c i d i n Bucov i n a , raport d es p re Muzeu l d i n A l b a
I u l i a , resta u r ă r i d e b i ser i c i ş i d e săpăt u r i arheo l og i ce, c u m ş i
CÎteva stud i i d i ntre care a m i n t i m p e a l l u i C . Bob u l escu , Ca ndela
de la teme l ia b iseric i i din Cotmeana25. AI d o i l e a vo l u m pe an u l
1 943 c u p r i nd e 27 p rocese-ver b a l e a l e şed i nţ e l o l" Com i s i e i ş i a l e
su bcom i s i i l o r , rapoarte d e săpătu r i arheo l og i ce, i m portant cel
d e l a Cetatea Neamtu l u i si ' u n stud i u : G. D . F l orescu , Casa cu
lanţ u r i (Casa COl1ta� uz i n o-Creţu lescu-M oruzi), d i n Bucu reşt i 2u .
O bservăm că red actarea p rocese l or-verba l e d e d ata aceasta
este foa rte s u m ară.
Com i s i a Monu mente lor Istor i ce şi mem b r i i e i n u s-au o p r i t
n u m a i l a pu b l i c aţ i i l e ofi c i a l e a m i nt i t e . S e s i mţea nevo i e d e m a i
m u lt ş i m a i a l es d e crearea u n e i at m osfere d e m asă pentru cunoaş­
terea ş i p rotecţ i a mon u m entelor i stor i ce. Astfe l a început ser i a
pu b l i c aţ i i lor p a r a l e l e , n u îndestu l d e fec u n d ă .
Cea d i ntîi , o co l ecţ i e d e fotografi i rea l i zate d e Şt. Petrescu ,
pe b u n ă d reptate a fost p r i m ită cu s at i sfacţ i e d e u n i i , d a r i s-au
:!li Anuarul Comis i u n i i Mon umentelor Istorice pe 1 942, p u b l icat de V ictor
B rătu lescu , secretaru l Com is i u n i i . Bucu reşt i , 1 943 , 200 p. cu 1 3 figu r i În text.
26 Idem , pe 1943, Bucu reşt i , 1 946, 1 92 p . , cu 61 fig u r i În text.
14
www.patrimoniu.ro
ad us ş i ob i ecţ i u n i , m a i a l es d e N . Iorg a , n u pe d ep l i n'�justificate2'.
De a i c i a rezu l t at o stagn are con d am n ab i l ă a l u crăr i l or de acest
gen , a l tfe l foarte ut i l e pentru i stor i a arte l o r . Tot u ş i secretaru l
Com i s i e i n u s-a o p r i t l a acest Început.
Î n cal i tatea s a d e secretar al Com i s i u n i i M o n u mentelor Is­
tor i c e , A I . Lapedatu Îs' i i a În sal"c i n ă s ă rev izu i ască t r ad u cerea
făcută de V i ctor Lazar , a monu menta l e i l ucrăr i d atorate arh i ­
tectu l u i K . A . Rom storfer Înch i nată cetăt i i S u ceava28. A i c i a
fost nevo i t să e l i m i ne u n e l e pag i n i , să s i � p l i fice a l te l e , d ar să
"
dea " o l uc ra re de tota l p r i n not iţa i stor i c ă În soţ i to are . G rea a
fost ş i transpunerea î n rom âneşte a te r m i no l og ie i de arh i tectu ră
În l i m ba ger m a n ă . Astfe l a fost o b l i g at s ă recurgă fie la s i m p l i ­
ficăr i , fie l a a m p l i fi căr i , o r i p ăstrînd-o î n germană d a r c u para­
fr azare .
E rau greutăţ i care n u puteau fi în l ătu rate cu u ş u r i nţă l i ps i nd
exper i enţa trebu i toare.
D i n ace l aş i mot i v A I . Laped atu, d oreşte s ă facă o m a i l a rgă
popu l ar izare a monu mente l or i stor i ce romane ş i rom â n e de pe
înt i nsu l patr i e i . Pr i lej u l i -a fost d at de cererea făcută de M i h a i
Popesc u , ad m i n i st ratoru l Case i Şcoa l e l o r , d e a p u n e l a d i spo­
z i ţ i a În văţămînt u l u i o cu l egere d e stud i i ş i d escr i e r i d esp re mo­
n u m ente reprezentat i ve2o. Astfe l îş i află ac i un m e r i tat l oc pa-
2 7 Şt. Petrescu , Odoarele de la Neamţu şi Sec u , Bucureşt i , 1 91 1 , P refaţă
de A lex . Lapedat u , 1 08 autot ip i i ş i 2 p l anşe fotograv u ră (Sub ausp ic i i le CM I ) .
Prefaţatoru l v i ne cu o Îndreptăţ ită justi ficare În " B C M I " , I I I (191 1 ) , p . 1 60-1 61 .
28 K , A. Romstorfe r , Cetatea Sucevii descrisă pe temeiul proprii lor cer­
cetări făcute Între 1895- 1 904 . P u b l icată În româneşte cu o notiţă istorică de
Alex. Lapedatu , secI'etar al Com is i u n i i M o n umentelor Istorice , membru
corespondent al Academ i e i Române, Ed i ţ i a Academ i e i Române. Cu 1 1 3 i l us­
traţi i În text şi 12 P lanşe anexate, Bucu reşt i , G6bl-Ras idescu , 1 91 3 , LVI 1- 1 1 2 p .
"Il
A lex. Lapedatu , Mon umentele noastre istorice În lecturi ilustrate. A lese,
orÎndu ite şi pu b l icate pe seama t i ner i m i i şco lare . C u 1 1 5 i l ustraţ i i În text,
Bucu reşt i , " F l acăra " , 1 91 4 , X X I V 431 p, 1 h. ( D i n p u b l icaţ i i le Casei
Şcoalelol', B i b l i oteca secu ndal'ă n r . 5).

g m i scr ise de e m i n enţ i i stor i c i , ar heo log i , al" h itecţ i ş i scr i itol" i
c a A I . Od obescu , G r . Toc i l escu , R . Netz h am mel" , Vas i l e Pârvan ,
N . Iorg a , Ioan Bogd an , Teoh a r i Antonescu , A I . Ştefu l escu , A I .
Russo , 1 . D . TI"a i an esc u , G h . Ba l ş , N . G h i ka- Budeşt i , G . Mand rea ,
P. Anton escu şi a l ţ i i . Largă este ş i contr i bu ţ i a a l cătu i toru l u i
cu l eger i i în săş i ş i a co l eg u l u i său d e l a Com i s i e , V i rg i l Drăgh i ­
cean u . S u b i ecte l e a l ese sînt d i ntre cele m a i rep rezentat i ve: P.:>­
d u l l u i Tra i an , Ad am c l i s i , castru l d e l a Cel e i , cetăţ i l e S uceava ,
Neamţ , Po<!n ar i , palate ş i c u r ţ i d o m n eşt i , c u i e , b i ser i c i ş i m ăn ăs­
t i r i fe l u r ite ca Răd ăut i , B a i a , Putn a , Probota, Sîn n i coară, Vod i ţ a ,
T i s m a n a , Coz i a , G o'vor a , Arnota , Cotrocen i ş i a l t e l e . Astfel
de i n iţ iat i ve I ăuda b i l e nu au m a i apăI" u t .
Este demn d e reţ i n u t ş i faptu l că pentru înţe l egerea m a i cu
Î n l esn i re a l ectu r i i , alcăt u itor u l d ă ş i o l i stă retat i v bogată de
termeni de a rh itect u ră s i a rtă c u m s' i dife r ite a lte ram u r i c e o u
nevo ie de exp l icaţie , i a � l a sfîrş i t o listă de n ume le cetă ţ i lo r ş i
o rase lor a n t ice .
C it ito r i i s' i i u b itor i i de artă d in tară s i stră i n ătate aveau n evo i e
'
d e înd r u m ă r i com petente , s a u m ăc a r d e g h i d u r i s u m are. Erau greu
de rea l izat , mai a l es d i n l i psă d e c ad re c a l i f i cate , d ar şi m u l te l e
l i ps u r i p e c are l e prezenta atu n c i i n formarea şt i i nţ i fică. D e a l tfel
ş i astăz i ne l i pseşte o b i b l iograf i e a gen u l u i .
Î n t i mp u l p r i m u l u i război mond i a l , ş i m a i a l es i m ed i at d u­
p ă aceea, cercetător i i d i n a l te ţ ă r i doreau s ă f i e m a i b i n e i n for­
m aţ i d espre mon u m ente l e n oastre de arh i tect u ră şi de artă.
Ca să v i n ă în întîmp i n area acestor cerer i N. I org a a s i mţ i t n evo i a
d e l a începutu l confer i nţe l or s a l e d e l a Par i s s ă vorbească ş i despre
acestea3U . Î n d ată, în cal itatea s a de m e m b r u ş i apoi de p reşed i nte
:)0 N. Iorg a , Int roduction a I ' t. t ude de la Roum:J � ie et des Roum:Ji n s ,
Con{erences donnees 11 l ' Ecole inleralliee des Haules Etudes Sociales, Par i s ,
1 921 , 2 0 p . ; ed . n o u ă Bucu reşt i , 1 927, 52 p ; e d . I I I . Bucu reşt i , 1 931 , 47 p.
i med i at ş i În româneşte : N . I o rg a , Introducerea la studiul a � upra Rom ��
n ie i ş i românilor. Confe r i nţe ţ inute l a " Şcoa l a inter a l i ată de I n a lte stu d i i
soc i a l e " d e l a Paris. Beiuş, 1 922, 59 p . (extras d i n z i aru l " Be i uşu l " , 1 922).
15
www.patrimoniu.ro
Fig. 6 . Biserica mănăstirii Mărcuţa (clişeu C.M . I .)
a l Com i s i u n i i Monu mente l or I stor i ce , Iorg a va căuta s ă i n formeze
stră i nătatea printr-o l argă prezentare a artei rom âneşti vech i 31 ,
a ce l e i pop u l al"e în Rom ân i a32 ş i c h i ar a pl" i ve l i şt i l or ţăr i i 33 •
Pentru m are l e pu b l i c stră i n şi mai a l es pentru ce i c are ne
v i z i tau ţara ca t u r i ş t i sau cercetător i , tot Iorg a s- a gînd it să facă
o prezentare s u b form ă de g h i d 34 . Acest g h i d , într-o red actare c u
totu l pe rson a l ă , a avut m a i l arg ă acces i b i l it ate l a p u b l i cu l c ă I ă­
tor35.
Atît c ă l ător i i străi n i , cît ş i d ezvo l t area stud i i l or de i stor i a
arte i d i n ţara noastr ă , l-au în d e m n at pe ace l aş i Iorga s ă d e a
l a i u m i n ă ş i a l te I u c r ă r i î n c ad ru I ace l e i aş i C o m i s i i .
Bu l et i n u l a căutat i n s i stent î m bogăţ i rea port ret i st i c i i ro­
m âneşt i . U r m ă r i n d îndeapl"Oape această temă cu m u l t i p l e i m p l i ­
c aţ i i d ocu mentare ş i art i st i ce, N . I org a , p reşed i n te l e Com i s i e i ,
a d at cu lt u r i i român eşt i d o u ă co l ecţ i i d i ntre ce l e m a i preţ i oase ,
c u lese d i ntre fresce , de pe ţesăt u r i sau prod use p r i n a l te t ehn i c i .
31 N . Iorg a -�h . B a l ş , Histoire de l ' Arl roum:Jin ancie n . P a r i s , Boccard,
1 922, 41 2 p. (cu 1 02 fig .) + 1 2 p l . C u p r i nd e dQuă·păr\ i : N. Iorga L ' Art Rou­
main du X I Ve au XIXc siecle , şi G h . B a l ş , L ' Architecture rel igieuse moldave ;
Balş semnează ca " Membru al C":l:n is i e i Monu mente lor I s to r i ce " ; c l işee l e p ro­
v i n d e la această C":lm i s i e .
"
32 N . Iorga, L ' Art populaire en R ouman ie. S o n caractere, ses rapports
et son o r igine, P a r i s , G a m bei" , 1 923 ( I m p r i m e r i e Ramuri-Cra iova) . X I I j- 1 39 p .
(cu m u lte figuri Î n text) j- 22 p l anşe .
33 N . I o rg a , La Roumanie pilloresque, P a r i s , G amber, 1 924 ( I mpr i m e r i e
R am u r i -C r a i ova) , 2 2 1 p . + 1 9 p l . ş i n 'J :n �r0l;e figu r i .
3·1 N . Iorg a , Guide h istorique de la Roumanie. Partie generale (part ie des­
c r i p t i ve) , 2 b roşu r i , Par is- Bucureşt i , 1 928 , 55 + 1 51 p. (Comm ission des M o n u ­
ments H istor i q ues d e Rouman ie). I d e m , Conducător istoric l a bisericile din
Bucureşti ş i imprejuri m i le imediate. Traducere după Guide historique de
l a R oumanie de L i l iana Iorg a , E d itura M u n i c i p i u l u i Bucu reşt i , 1 93 5 , 23 p .
5 p l . ( L u n a Bucu reşt i lor) .
35 N . Iorga, Guide historique de la Roum:Jnie, deux i eme e d i t i o n , Bucu­
reşt i , 1 93 6 , 1 75 p . , 35 fig . În text ş i 10 p l . af. d i n text (Comm ission des Monu"
ments H istoriques de Rouman ie). Cu ace l aş i t i t l u cu menţiunea Extraits choisis
par Victar Brătu/escu, Bucu reşt i , 1 936, 68 p ( fără patro n aj u l Com i s i e i M onu­
ment e l o r Istorice).
 Cea d i n t î i c u p r i nd e portret e l e de d o m n i , u n e l e în m a i m u l te
var i ante31i. A d o u a se referă l a portrete l e d o a m n e l or, m u lte fi i n d
c u v a r i ante37 • Î n p refeţe s e d a u CÎteva l ăm u r i r i s u m are. Ch i ar d ac ă
u ne l e atr i b u i r i pot fi d i scutab i l e , n u e m a i puţ i n i m portant fap­
t u l c ă , ad u n ate l a un loc , e l e vor în l es n i nespus de m u l t stud i i l e
i conogr af i ce u lter ioare . Tot uş i , d e l a apar i ţ i a acestor se r i i , n u
a u m a i apărut a lte l e , care sînt atît d e necesa r e .
D u p ă părel" ea m e a , Î n a i nte d e or i ce nou ă i n i ţ i at i v ă , se i m­
p u n e o a l t ă ed i ţ i e a portrete l o r , cu com p l et ăr i d e r i goare , cu
ceea ce nu 2 cu noscut Iorg a şi c u d escope r i r i u l te r i oare . Se cere
s i o d escr i ere m a i a m ă n u nt i tă ca te h n i c ă s i rea l izare art i st i c ă .
D acă n u toate , m ăcar Î n p � rte să f i e repr � d use Î n cu l or i .
Atît m e m b r i i Com i s i e i cît ş i perso n al u l e i ad m i n i strat i v
ş i teh n i c fi reşte a u fost per m anent p reoc u p aţ i d e prob l e m a fu nd a­
ment a l ă a conservăr i i s' i rest a u r ă r i i m o n u mente lor i stor i ce s' i
a u i n terven i t c u stud i i spec i a l e . Î n s ă , o r i fi i nd c ă Î n d iscuţ i i l e
Com i s i e i n u se a j u nsese l a u n conse n s , o r i fi i nd c ă n u l e socoteau
pot r i v ite s ă a i bă g i r u l e i , acestea nu a u i ntrat Între p u b l i caţ i i l e
ofi c i a l e . A m i n t i m tot u s i i n te rven t' i a s' i În această chest i u ne a
n eobos i tu l u i e i p r i m-se � ret a r , j ust ă În esenţă ş i astăz i 38.
Î n sfîrş i t , o a lt ă act i v it ate para l e l ă c e ş i - a asu m at Com i s i a
a fost aceea d e a co l ecţ i o n a mon u m ente l e d e c u l t u r ă ş i artă m o b i ­
l e . Astfe l a l u at fi i nt ă Col ect i a Com i s i u n i i M o n u m ente lor I stor i c e ,
i n augu rată 1 2 23 n o i em b r i e 1 91 0 , cînd a fost d esc h i s ă pu b l i cu l u i 39 .
Î nceputu I d e strÎngel"e a acestor m o n u m ente Însă e r a m a i vech i ,
" v i tatea aceasta , de toată l aud a m e r i t ă o prezentare spec i al ă , pe
d a r acu m sp r i j i n i t ă d e M i n i ster u l C u l te l or ş i a l I nvăţăm Întu l u i ,
ca ş i d e n o i l e aşezăm i nte Casa B i se r i c i i ş i Casa Şcoa l e l o r , ea
a i z b u t i t s ă s a l veze de l a p i erdere şi Înst r ă i n a re un n u m ăr i m pre­
s io n an t de opere . Văzută c h i ar atunci d e c u n oscut u l b i zant i n o l og
C h a r l es D ie h l e a a fost a p rec i ată favorab i l ş i cons i d erată u n i c ă
În tot s ud-est u l e uropean . Cc m i s i unea M o n u mente l or I stor i ce
avea sarc i n a s ă l e stud i eze ş i s ă p u n ă ord i n e În păstrarea ş i
p rezentarea l o r . Pr i m u l e i conservator a fost V i rg i l Drăgh i cean u
c are ş i -a l u at foarte În s e r i os ro l u l .
M a i pres u s d e toate Însă este d e l ău d at trud a ce ş i -a asum at-o
să d e a l a i vea l ă cat a l ogu l aceste i co l ecţ i i cu peste n o u ă sute d e
n u m e re c u r p r i nzînd 3 4 m o n u mente, 35 fl"esce, 700 i coan e , 55
t ab l ou r i , 90 ob i ecte d i ve rse (p atrafi re , fe l o a n e , podoabe ec les i as­
t i ce etc. ) , 71 scu l pt u r i şi 53 a nt i m i se4o. Desc r i erea lor În general
este b u n ă ca ş i , cînd era c azu l , d esc i frarea i nscr i pţ i i lor s l avone
sau g receşt i ( I a acestea d i n u r m ă fi i nd ajutat şi de profesoru l
Rem u s C aracaş) . L a toate se arată p roven i e nţ a . Se d au ş i rep ro­
d u ce r i atît a l b-n egru cît ş i În cu l or i . Î n ce p r i veşte teh n i ca l ucră­
r i i este l ăud ab i l că tîn ăru l conservator a Însoţ i t-o d e u n tabel
cro n o l og i c a l o b i ecte l o r d escr i se , o l i st ă d e n u m e d e p i ctor i ,
m eşter i ş i zugrav i , i n d i ce d e n u m e ş i a l t u l d e l ucru r i . I m portanţ a
acest u i cata log n u poate fi m i n i m a l i zată d e n i m e n i i ar astăz i
a j u t ă l a i d en t i fi carea m u ltor opere d i n m uzee l e noast re.
Scopu l cat a l ogu l u i era s ă În lesnească stu d i u l " d iverse l o r p ro­
b leme de a rtă ce le 5 usc ită o c o lecţ i u n e , C Ît ş i pe n t r u c u n oaşterea
p u b l ică a u n e i ave r i p u b l ice" . Deş i autoru l a fost l i ps i t de stud i i
p regăt i toare ca re să-I aj ute a- I face m a i bu n , tot u ş i recu noaşte
c ă răs p u n d e " a d Î n c i / o r nev o i de o r ie n ta re În t rec u t u l nostru a r t is­
t ic" ş i a j ut ă l a st ud i u l " resta u ră r i i m o n u me nte l o r n oastre naţiona le " .
Totod ată s e gînd eşte l a " o rga n iza rea t u t u r o r m uzee l o r b iser iceş t i
ş i m o nast i reşt i d i n j udeţe , astăz i lăsate l a v o ia Î n t Îm p lă r i i ş i a ma to­
r i / o r de a nt i c h i tă ţ i " , vede n eces i t at e a strÎngeri i ob i ecte l o r " ce
formează Însăş i ve r i g i le evo l uţ ie i activ ităţ i i a rt ist ice a le t recutu l u i
3(; N . Iorg a , Domnii rom il n i după portrete ş i fresce contemporane. Ad u n ate
şi p u b l icate de preşed i ntele Com is i u n i i , S i b i u , K rafft et D rotleff, 1 930, XV p.
-1- 221 p l . I 21 p l . adause (23 a, 43 a, 67 a, 67 b, 68 a, 68 b, 68 c , 95 a, 1 29 a,
1 42 a , 1 42 b , 1 42 c , 1 55 a, 1 78 a , 1 83 a, 1 84 a, 1 86 a, 1 88 a , 1 91 a , 1 94 a ,
1 98 a ) (Com is i u nea Monu mente l o r Istor" ice) . P e coper"tă " Por"trete l e dom n i lor"
român i " . A apărut În m a i m u l te t i raje cu un n u măr var i ab i l de p l anşe, toate
detaşab i le , foarte puţ i ne exem p l are fi i nd com p l ete.
:1 7 N. I orga, Portretele doa m nelor romilne I Portra its des princesses Rou­
maines , Bucu reşt i , 1 937, X X X V p. - 1 85 fig. ( p l anşe) 1- V p . (Com i s i u nea
Monu mente lor Istor i ce) .
:38 A l e x . Lapedatu , Scurtă privire asupra cestiun i i conservării şi restau ră r i i
monumentelor istorice Î n Romilnia , Bucur"eşt i , Gob l , 1 91 1 , 24 p . (t ipărită m a i
Întîi Î n p u b l icaţ i a o m ag i a l ă " L u i S p . C . H a ref') .
39 A. L . [apedat u ] , Colecţi i le istor ico"artistice a le Comis i u n i i Mon umen­
telor Istorice şi a le Cosei B iserici i , " BCM I " , I I I (1 9 1 0) , p. 1 97-1 98 .
4 0 V i r"g i I Drăg h i cean u , Catalogul colecţiun i lor Comis i u n i i Mon umentelor
Istorice, Bucur" eşt i , 1 91 2 , X X I -1- 1 85 p. -/ X X X I I I p l anşe .
16
www.patrimoniu.ro
n ost ru" , cat a l ogarea l or ş i Întocm i rea " u nei călăuze a monumente­
l o r ţă r i i " 4 1 . E r a astfe l u n Început bun .
C u m l a Înd e m n u l ş i patro n aj u l Com i s i e i Începuseră să i a
f i i nţă m u zee judeţene ş i ol" ăşeneşt i În ţară , conservatoru I Col ec­
ţ i e i Ce m i s i u n i i Monu mente lor I stor i ce Încă d i n 1 91 4 devine
" Cenvcrvator a l m uzee lor Com i s i un i i Monu mentelor Istor ice" ,
Această sarc i n ă de c i nste d ă p r i lej l u i V i rg i l Drăg h i ceanu s ă l e
cerceteze cu stăru i nţ ă , o d ată cu monu mente le de arh i tectură
d i n ţ a r ă . Refer i nţe le l u i În această p r i v i nţă sînt de i m pol"tanţă
decu mentară deoseb i t ă .
În 1 931 m o n u mente l e med i eva le ş i re l i g i oase care s e păstrau
l a M uzeu l de ant i c h i tăt i au fost u n i te cu Co l ect' i a Com i s i u n i i
Mon u mente l ol" I stor i ce . A l u at astfe l f i i n ţ ă M uzeu I d e artă re i ig i oa­
s ă , patrc n at tot de Com i s i e .
M u n c a p e cal"e a real izat-o Com i s i a s-a d atorat membr i lor
ei pe care i -am am i nt i t l a l ocu l pot r i v i t . Aproape toţ i au n u me cu {
!
m a re prest i g i u În şt i i nţa ş i arta românească . Dar n u au fost n u m a i
e i . A l ătu r i de ei a stat totd e au n a o fa l angă de ce rcetători ş i i u b i-�
tor i a i m ? n u mente l o r , adesea ş i n u m e l e Ior fi i nd de rezonanţă ' 'l
.
venerab l l a : I stOr i C I , I ng i ner i , arh ltecţ l , p i ctor i etc . Dăm .,
a i c i doar CÎteva n u m e : D . Dan , A I . T . D u m i t resc u , 1 . Grămad ă ,
O . L ugoş i an u , G . M an d rea , 1 . M i ne a , G h . Ned i og l u , P . P . Pan ai­
tescu ş i Sever Zott a ,
Pentru p artea d e m u ncă pe teren ş i d e rea l i zare tehn i c ă con­
t r i buţ i a esenţ i a l ă a ad us-o serv i c i u l te h n i c al Com i s i u n i i , Act i ­
care n o i n u putem decît s ă o enu nţăm .
Acum Încă o vorbă de sfîrş i t : o sarc i n ă i m portantă a Com i s i e i \
era s ă rea l izeze i nventaru l m o n u mente lor i stor i ce d i n ţară. Am
arăt at ce s-a putut face În această p r i v i nţ ă . Ad i c ă nu s-a făcut.
Mot i ve se pot i n voca m u lte . E l e se înţeleg d e or i c i n e f i i ndc ă n i c i
ast ăz i n u- I avem .
Com i s i unea M o n u m ente l or I stor i ce a însem n at foarte m u l t
pentru g r i j a ce o p u rt a conservăr i i ş i rest a u r ă r i i m o n u mentelor,
A Însem n at poate m a i m u l t p r i n cont r i buţ i a efect i vă pe c are a
ad us-o În stud i erea acestor monu mente ş i i n teg rarea l o r în c i rc u i ­
tu l ş t i i nţ i f i c ş i cu l t u r a l a l întregu l u i popor, S î n t m e r i te p e c are
nu t rebu i e s ă le u i tăm .
Resume
Quatre-vingts ans s ' accomp l issent cet automne dep u is la creat ion , par
le Decret d u 1 7 novembre 1 89 2 , de la Com m ission des M o n u ments H isto"
r iques , ol"g a n is at ion dont la m ise en p l ace marq u a i t le debut d ' une etape
nouve l le dans I ' activ ite de conservat ion et de restau rat ion des monuments
h istor iq ues de Rou m an ie.
Dans I ' art ic le Les obl igot ions d'un ann iverso i re, le Dr". Vas i l e Drăg u ţ . �
d i recte u r de l a D i rect ion des monuments h istor iques et d 'art , sou l ign� I ' im ­
portance tant d e I ' a n n i ve rs a i re q u e de l a reorgan isat ion , a u p r i ntemps de
1 972, de l a Com m iss ion des monuments h is toriq ues , institut ion qu i cont i n u e
en essence I 'act ivite de ce l le creee i l y a h u i t decen n ies , tout en l a portant
a u n n iveau s u pe r i e u r correspondant aux ex igences s c i e n t i f i q ues et cu lture l les­
sp i l" itue l les de notre temps.
L ' ar"t ic l e La Comm ission des Monuments Historiques ou bout de quaLre­
vingts ans , par le Prof. A u re l i an Sacer"doţean u , ancien membre de la Comm is­
s ion , passe e n revue I 'ensem b l e d 'organes, d 'organ isat ions et de lois l ies
il I 'ac l i v ite de restaurat ion et de conservat ion des monuments h isto r iques
de Rouma n i e , dep u i s I 'epoq ue du p r i nce A l exandru Cuza jusq u ' iI nos jou rs .
L ' auteu r i n s iste s u r I 'o rgan isat i o n , l e cad re , les perso n n a l ites e t les act ions
q u i ont rnar"que I ' act iv ite de I ' ancienne Comm ission et fa it u n e anal yse som­
m a i re de s a p u b l icat io n , l e " Bu l let i n de la Com m i ssion des Monu ments
H isto r i ques " .
Le Prof. H o r i a Teodoru , ancien co l l aborate u r" de la Cornm ission des
M on u rnen ts H istor iq ues , evoq u e , de meme , des aspects et I ' activ ite de ce l le-c i ,
notamment e n ce q u i concerne l es r"es tau rat ions d ' arch itectu re , dont I ' aute u r
s 'est occupe tout part icu l i e rement .
Le Pmf. V i rg i I Vătăş i anu expose les p r i�1c i pales rea l isations de la Sect ion
pour l a Tr"ansy l van ie de la Comm ission des Monuments H istoriques, creee
en 1 91 9 il C l u j , notam men t dans la tâche de I 'etude et de la sauvegarde des
vestiges daces et de I ' art rourn a i n de la Tr"ansy lvan i e .
A t it re d 'exern p l e de l a fr"uctueuse act i v ite de I ' anc ienne Comm ission
des Monuments H istor iques , I ' arch itecte Ştefan B a l ş , I ' u n des p l us act i fs
restaur"at e u rs de monuments de Rou man i e , p u b l ie les donnees de l a resta­
u rat ion , faite en 1 932-1 937, de I 'eg l ise C re ţ u lescu de Bucarest, i m por­
tant monument ele I 'epoque Br" âncovean u , restaurat ion q u i a sou leve il ce
moment" l a des problemes particu l ier"ement del icats .
Le texte du Decret d ' i nst a u r" at ion de l a nouve l l e Com m iss ion des mo­
n u ments h isto r iques , a i n s i q u e la l iste de ses mem bre s , const ituent la part i e
f i n a le de cette ser i e d ' a rt i c les q u i , tout e n r"endant hommage il u n ann iver
s a i re et a une act iv ite mer i to i re d u p asse, ouvre une vo i e nouve l l e il ceux
appe les aujou rd ' h u i a la pou rsu ivre.
41 Cata log u l este Însoţ it de o: Ochire asupra a rtei '1Q�ionale În legătură ,)
cu colecţi u n i le Comis i u n i i Mon umentelor Istorice, (p. I X- X X I ) , Încă şi acum
destu l de sugest i v În idei ş i cu p reţioase I ăm u r" i r i de tehn i c ă , m a i a l es pentru
p ictură.
 DIN ACTIVITATEA COMISIUNII MONUM ENTELOR ISTORICE
Prof. u n i v . arh. H O R I A T EODORU
L a n u m a i cît i v a an i d e la înfi i ntarea
' e i , Com i s i u ne a M o n u men­
te l o r Istor i ce a �ea să se bucu re d e o d es ăvîrs ită l u c rare d e restau­
rare , cond u s ă d e u n u l d i ntre vi itor i i săi mem b r i , i ng i neru l G r i gore
Cerchez . B iser i c a d o m n ească d i n C u rtea de Argeş , conso l i d ată
p r i n l eg ăt u r i d e fier care l u a u l ocu l celor putrez ite d e l e m n , a
Cost resta u rată în for m a pe care o avusese l a î n te m e i ere, în l ătu-
înd u-se toate e l e mente l e ad ăugate fără p r i cepere , d ar n u ş i
, nod i fi căr i l e (tîm p l a d e z i d zugrăv i t ă , chenare l e d e p i atră a l e
ferestre lor etc.) care n u p rezentau nepot r i v i re c u st i l u l b i ser i c i i
s i care n u se st i a c u m fuseseră l a înteme i ere . Autoru l aceste i
i ucrăr i d e rest �u r are avea ce l e m a i aspre cuv i nte pentru restau ra­
rea ce l u i l a lt monu ment d i n Cu rtea d e Argeş , b i se r i ca E p i scopa l ă ,
precizînd că " a rep roduce u n mon ument, ÎncepÎnd p r i n a d a la
păm Î nt tot ce se găseşte , pentru a c lădi o construcţ ie după mode l u l
ce lei vech i , Îmb unătăţ i n d totu l : mate r ia l , decoraţ i i , z u g răve l i ,
m ob i l ie r etc . . . . ş i adă ugÎnd că acest mod de a p r i cepe resta u rarea
90ate să dea rez u l tate foa rte b une ş i fr u m oase, da r c lă d i rea dev i n e
u n facs imi l , n u mai este a Întemeieto r u l u i , c i dev i ne opera resta u ra­
to r u l u i . Aşa spre p i ldă, b iser ica ep iscopală a l u i Neagoe Vodă d i n
Cu rtea de A rgeş n u ma i este b iser ica meşte r u l u i Manole, c i
a deven it opera meşte r u l u i Lecomte " l .
Pentru a înd r u m a l ucrăr i l e d e conservare ş i d e restau r are
pe o c a l e cît m a i j u st ă , Com i s i u n e a Mon u mente lor I stor i ce a l u at
in i t' i at i va d e a tr i m ite cîte d o i arh i tect i t i ne r i l a f i ecare d o i an i ,
ca b u rs i e r i a i Şco l i i Rom âne d i n Ro ";' a u n d e , În afară d e l ucră­
r i l e scr i se pentru p u b l i caţ i a pe r i od i că a Şco l i i , u rm au să stud i eze ,
pe l îngă spec i a l i ş t i i d i n Ita l i a , d) fer i te l e l ucrăr i d e rest � u l" are
ce avea u loc în t i m p u l respect i v . I n fe l u l acesta s-a putut d i s p u n e
d e u n person a l teh n i c b i n e p regăt i t pentru l ucrăr i l e de restaurare
, ce u r m au s ă se execute , pe tot c u p r i nsu l ţ ăr i i .
Cu fond u r i l e foarte red use d e care se d i s pu nea ş i d i n care
- trebu i e să a m i nt i m - se s u sţ i neau ş i v a l o ro ase l e cercet ă r i
arheo l og i ce a l e M u zeu l u i d e ant i ch i tăţ i , s-a s a l vat d e l a r u i n ă
J " n n u m ă r con s i d erab i l d e m o n u mente d î n d u-se , c u m are ch i bzu­
.
inţă, p r i or i tate ace lora care, l i ps i te d e acope r i ş şi brăzd ate dE:
cr ăp ătu r i , amen i nţau s ă se p răbuşească.
Este ceea ce se poate constata parcurgÎnd B u leti n u l Comisi u n i i
care a început s ă apară încă d i n an u l 1 908. S e găsesc puse faţ ă
În faţ ă i m ag i n i le fotografice a l e acestor mo n u mente în a i nte ş i
d u p ă l ucrăr i l e d e restau rare , c u m a r f i b i ser i c a A i b ă d i n B a i a
(1 908 , p . 1 70-1 71 ) , m ăn ăs ti rea S n agov (1 908, p . 32-33), c l opotn i ţ a
, d i n Po păuţ i (1 908 , p . 37-1 72) ş i m u lte a l te l e .
C u o nestrăm utată persevere nţă, p r i n l ucrăr i care , d i n cauza
l i ps e i fond u r i lor, d u ra u m a i m u lţ i an i în ş i r , m u lte monumente
, de pe tot cupr insu I ţăr i i a u fost restau rate în cond i ţ i i s at i sfăcă­
toare .
Astfe l , p r i ntr-o teme i n i că l u crare d e tot a l ă s u bz i d i re a fost
salvată d e prăbuş i re a ce o amen i nţ a i nteres anta b i se r i că d i n S i ret ,
care , cu răţată d e tencu i e l i l e cu care fusese acoper i t ă , ş i -a recăp ă­
tat vechea e i podoabă de caracte r i st i ce e l emente ceram i ce s m ă I ­
ţu ite.
M u lte monu mente d i n t i m pu l l u i Ştefan c e l M are , d i ntre care ,
une le fu seseră r ad i ca l transfo r m ate ş i -au regăs i t în făţ i ş a re a l or
autentică, c u m ar fi b i se r i ca m ă n ăst i r i i Neamţ sau b i ser i c i l e d i n
Borzeşt i , P i at r a , Bacău ş i V as l u i . Tot în M o l d ov a au fost restau­
rate m u lte a lte monu mente, sem n i fi c at i ve pentru evo l u ţ i a arte i
de a constru i , c u m a r fi b i se r i ca Sf. D u m i t r u d i n Suce av a , căre i a
i s-au redesch i s mon u menta l e l e ferestre c u t i m pane d e p i atră l u ­
crate străp u n s , sa u ct itor i a l u i Rareş d i n B a i a În i nter i or u l căre i a
s-('. repus l a l ocu l l u i v a l o rosu l portal d e p i atră m ă i est r i t l uc r at
) . are fusese În l ătu rat ş i sort i t p i e i r i i . N u putem s ă n u a m i nt i m
? i d e restau rarea a ltor monu mente i m portante d i n M o l d ov a cu m
1 Grig � re Cerchez, în " BCM I " , 1 91 7-1 923 (X-XV I), p. 80 .
17
www.patrimoniu.ro
ar f i v a l oroasa b i ser i că d i n Probot a , i ar Î n l a� i b i se r i ca G o l i a , i nte­
resanta b i se r i c ă S f. Sava , ş i În Îm pl"ej u l" i m i l e l u i , ansam b l u l d e
l a Cetăţu i a , b i se r i c a Aronean u , sch i t u l H l i ncea ş i m u lte a l te l e .
Î n M u nten i a s i O l ten i a monu mente l e conso l i d ate s i restau ra­
te nu sînt m a i p � ţ i n n u meroase . A m i n t i m d i ntl" e e l e � ăn ăst i r i l e
H u rez ş i T i s m a n a , c u i e l e d i n M ă l d ăreşt i , b i se r i ca d i n S n agov ,
B i se r i c a dom nească d i n Tîrgov i şte etc .
Î n Bucu resti s-au făc ut l ucrăr i teme i n i ce d e rest a u rare l a
b i se r i c a M i h a i Vod ă , l a b i se r i c a C u rţ i i Vech i care fu sese atît de
transfo r m ată Încît n i c i n u se puteau băn u i e l emente l e e i or i g i n a l e
care au p u t u t f i scoase l a l u m i n ă , l a b i ser i ca Bucu l" , l a b i se r i ca
Creţu l escu , l a Sf. E l efter i e ş i m u l te a l te l e .
P r i ntre aceste n u m eroase l uc ră r i d e restau rare vom menţ i o n a
şi pe ce l e executate pentru s a l varea b i ser i c i i d i n Creţu leşti - M ă­
n ăst i re a , z i s ă Rebegeşt i . U z i n e l e com u n a l e d i n Bucul" eşt i execu­
tau în a n u l 1 934 s i ste m at i zarea l acu r i l o l" d i n j u r u l ca pi t a l e i .
Pro i ectu l preved ea r i d i carea cu m a i m u l ţ i met r i a n i ve l u l u i apel ol"
în j u ru l acestu i mon u ment i stor i c d i n seco l u l a l X V I I- lea care
conţ i n e o fru moasă ş i preţ i oasă pod oabă d e p i ct u r ă în frescă .
Pentru păstrarea monu mentu l u i s-a prezent at Com i s i u n i i Monu­
mente l or Isto r i ce o machetă rep rezentînd mon u mentu l încon j u rat
de un î n a l t d ig de pămînt care l-ar f i protejat contra n i ve l u l u i
r i d i cat a l apelor încon j u rătoare. S o l uţ i a propus ă era i n ad m i s i b i I ă :
expus u n o r eventu a l e i n fi I traţ i i , În fu n d u I u n e i grop i , m o n u mentu I
p i erdea o r i ce sem n i fi c aţ i e p l ast i c ă . I ng i n eru l E m i l Prager ş i -a
îns u ş i t propu n erea ce i -am făc u t , de a r i d i c a pe loc mon u mentu l
(ca re, d i n fel" i c i re , n u avea abs i d e l aterale) , făcînd u-se l ucrăr i l e
n ecesare de creare a u n e i i ns u l e î n j u ru l b i se r i c i i . R i d i carea a
fost executată cu m i j loace mecan i ce s i m p l e , cu 44 ver i n e m a n u a l e ,
re a l izÎnd u-se Î n c i rca 1 5 z i le d i ferenţa de 3 ,50 m deasupra n i ve l u­
l u i e i i n iţ i a l .
N u p utem om ite În această succintă prezentate s ă n u a m i n ­
t i m ş i d e cons i d e r ab i l u l efort c e s - a făcut pentru i ntervenţ i i l e
u rgente d e consol i d are a tuturor mon u mente l o r i stor i ce care
au fost m a i m u lt sau m a i p uţ i n zdru n c i n ate de cutrem u r u l d i n
an u l 1 940 .
Este l ocu l să am i nt i m a i c i că menţ i nerea hotărîtă a u n e i
o r i entăr i j uste în l ucrăr i le d e conservare ş i restau rare a mon u ­
mente l or noastre i stor i ce se d atoresc În p r i m u l rînd ing ineru l u i
G h . Balş2 - c u n oscut ş i p r i n l ucrarea s a Î n trei vo l u m e d espre
evo l uţ i a arh i tectu r i i m o l d oveneşt i d e l a or i g i ne pîn ă În seco l u l a l
X V I I I-lea care , în c al i tate d e preşed i nte a l s u bcom i s i e i te h n i c e , cu
o perseverentă rîv n ă , z i de z i , t i m p d e u n s fert d e seco l a av i zat
toate referate le, pro i ecte l e ş i dev i ze l e de rest a u rare a mon u men­
te l or i stor i ce , nead m iţînd n i c i cea mai m i că a batere de l a j usta
i nterp retare a cercetăr i l or făcute şi d e la j u d i c ioasa o r i entare
tehn i c ă ş i i stor i c ă a pro i ecte l or ş i a dev i ze l or l ucrăr i lor de res­
tau r are.
Î n u l t i m i i an i i nteres u l şi gr i j a pentru b u n a păstrare şi pentru
pu nerea În v a l oare a preţ i oase l or noastre monu mente i stor i ce
s-a bucu rat de u n avÎnt cu totu l excepţ i o n a l pe tot c u p r i n s u l ţăr i i .
C i t itor i i acest u i " B u letin" c u nosc l i sta ş i va l oarea l ucrăr i lor d e
rest au rare execut ate Î n u lt i m u l decen i u , p u b l i cată în 1 970 , Î n
p r i m u l n u m ăr a l acestei pu b l i caţ i i . Î n această l i stă se ved e că
pe l îngă foarte i m portante l e l ucrăr i de restau rare genera l ă l a
mon u mente l e d e arh i tect u r ă c i v i l ă , m i l itară ş i re l ig ioasă, găs i m
ş i u n n u m ă r i m pres i on an t d e i ntervenţ i i u rgente care, l a t i m p u l
cuven i t , c u r m au de l a răd ăc i n i ext i n d erea o r i căre i str icăc i u n i
i nterve n i te . Pe tot c u p r i n s u l ţ ă r i i , p atr i mon i u l nostru mon u men­
t a l i sto r i c cu noaşte În z i l e l e noastre o înţ e l egere şi u n s pr i j i n
nemărg i n i t , o preţ u i re d es ăvîrş i tă .
2 Vez i necro log u l semn at de N . Iorga, î n " BCM I " , X X V I I - fasc. 91 .
p. 97.
 SECŢIA PENTRU TRANSILVANIA A COMISI UNII M O N UMENTELOR ISTORICE
Prof. univ. V I RG IL VĂTĂŞ I A N U
Acţ i u nea d e reorgan i zare a ţ ăr i i Întreg i te d u p ă pr i m u l războ i
mond i a l a i nc l u s , În 1 91 9 , ş i e l aborarea m ăsu r i l o r c u p r i v i re l a
Îngl" i j i rea m on u mente l o r i stor i ce . Î n i ntenţ i a d e a ad apta vechea
Com i s i u n e a Mon u mente l o r Istor i ce n o i lor îm prej u r ăr i , l egea d i n
29 i u l i e preved ea ş i Înfi i nţarea u n e i Secţ i i pe n t r u Tra ns i lva n ia cu
sed i u l În C l u j . Î n concret , această Secţ i e a Încep u t s ă fu n cţ ioneze
ab i a d u p ă p u b l i carea d ecretu l u i d i n 8 mart i e 1 921 , p r i n care
erau n u m i ţ i u r m ător i i m e m br i : M . Csak i , E . D ă i an u , A I . Lape­
d atu ( a l es a po i p reşed i nte) , 1 . L u p aş , M . Marţ i an , M . Rosk a ş i
D . M . Teod orescu . Acestora l i s-a ad ăugat ca secretar C . D a i co­
v i c i u , angaj at În octom b r i e 1 921 .
Rapoarte l e pe an i i 1 921 /2 (C l u j , 1 922) , 1 922/3 ( C l u j , 1 924) ,
1 924 ( C l uj , 1 926) , 1 925 ( C l u j , 1 928) , pr i m u l se m n at -d�
p reşed i nte l e A I . Laped atu , u l" m ătoare l e d o u ă d e secretaru l C .
D a i cov i c i u , i ar u l t i m u l - p u b l i cat Î n absenţa l u i C . Da i cov i c i u ,
p l ecat c a m e m b r u a l Şco l i i Române l a Roma - d e S . M i h a l i ,
ne d ezvă l u i e preocu păr i l e ş i acţ i u n i l e i n i ţ i ate d e Secţ i a trans i l ­
vănean ă .
La l oc d e fl" u n te f i g u rează În aceste rapoa rte m,=reu p l"O b l e m a
i n ventar i e r i i m on u mente l o r , o p l"O b l e m ă co m p l e x ă , de l i cată ş i
s p i noasă atît d i n pu nct d e vedere şt i i nţ i f i c , cît ş i pract i c ş i care
ab i a În z i l e l e n oastre e pe cale d e a pr i m i o so l u ţ i e mai sat i sfă­
cătoare, d eş i , d u pă cum b i ne se şt i e , ea va tre bu i să rămîn ă per­
m anent d esch i s ă . O pl" i m ă Încercare de a Î n tocm i un asemenea
i n ventar fusese Înţrep r i ns ă În 1 906 d e către Com i s i a Mon u men­
telor Istor i ce d i n Un g ar i a şi l uc rarea fusese fără Îndo i a l ă foarte
ut i l ă , cu toate că se Înte me i a n u m a i în p arte pe c u n oşt i nţel e
concrete a l e spec i a l işti l o r , b azî n d u -se În rest doar pe i nfor m aţ i i
fu rn izate d e autor i t ăţ i ad m i n i strat i ve ş i d e c o l abol" ato r i l oca l n i c i
benevo l i , rareo r i Î n m ăs u r ă s ă r ăs p u nd ă În mod com petent l a
chest i o n a r e l e c e l e fu seseră ad resate. D i n p ăcate , l a acest spr i j i n
a l l oca l n i c i lor n u s-a putut ren u n ţ a n i c i În cu rsu l acţ i u n i lor u r m ă­
toare , fi i nd c ă re a l i zarea u n e i i nventar i e r i cu spec i a l i şt i presu­
pune m a i Întîi ex i stenţa u n u i asemenea corp n u m el"OS , i ar apoi
'
·u n buget care s ă poată acoper i n e n u m ăI"ate d e p l asăr i .
În moment u l cînd Secţ i a trans i l v ă n ean ă a l u at f i i n ţ ă , l i psu r i l e
,d e i n for m aţ i e erau de-a d reptu l cop l eş i toare . D i n d ăr i l e d e seam ă
s e d espr i nd e i n i ţ ie rea u n o r cercetă r i l a faţa locu l u i ş i Întocm i r�
u n e i a rh i ve cu d ate l e cores p u n z ătoare . U n p r i m rezu l tat concret
În acest d omen i u a Înse m n at Inventa r u l m o n umente l o r ş i ob iecte l o r
istor ice ş i a rtist ice săseşti d i n Trans i lv a n ia , Întocm i t d e M . Csa k i
( C l u j , 1 923) , c u p r i nzînd o Înş i rare s u m ar ă , d a r c a toate acestea
de m are ut i l i tate pentru cercetător i . Dacă pentru monu mente l e
s ăseşt i , Csa k i s e putea spr i j i n i p e o b i b l i og rafie r e l at i v m a i
bogat ă , pentru Întocm i rea u n u i i n ventar a l monu mente i o l"
rom?neşti l i pseau Încă aproape com p l et l ucrăr i l e preg ăt i toare .
Probab i l că acesta a fost u n u l d i n mot i ve l e care au determ i n at
m a i Întîi p u b l icarea u n or vo l u m e aparte ( a l ătu r i d e I nventa r ul
,l u i Csa k i , care poartă n r . I I I d i n această ser i e) c u t i t l u r i l e
U rme d i n răzb oa iele roma n i l o r c u dac i i , de l u i . M arţ i an , C i ur
1 921 (vo i . I d i n ser i e) , Cercetă r i a rheolog ice În m u n ţ i i H u ne­
d oa re i , de D . M . Teodorescu ş i M . Ros k a , C l u j , 1 923 (vo i . I I
d i n ser i e) ş i Un vech i c i m it i r r o m â nesc În fos t u l sot Văra rea
d i n j u d . B ist r iţa-Năsă ud , după săpă t u r i ie a rheologice , de M .
'Ros k a , C l u j , 1 924 (vo i . I V d i n se r i e) , i ar ap o i ed i tarea u n u i
. . An u a r " , d i n care a u apărut u r m ătoare l e vo i u me : pe a n i i
1 926�8 (C l u j , 1 929) , 1 929 (C l u j , 1 930) , 1 930-1 ( C l u j , 1 932)
:'Ş i 1 932-8 ( C l uj , 1 93 8) .
18
www.patrimoniu.ro
În " A n u are l e " acestea s-au p u b l i cat stud i i monog l" af i ce ş i
cîteva Încercăr i d e a cu pr i nde ş i core l a asp,=cte m a i com p l exe,
og l i nd i n d pl" eoc u p ă r i l e concrete a l e Secţ i e i . Cel" cet ăr i le pl" i v i nd,
per i oad a com u n e i p r i m it i ve a u fost cond use d e M . Rosk a ş i
rezu ltate l e s ăp ătu r i lor l a Cetăţ u i a d e l a Otoman i a u apărut În
" A n u aru l " d i n 1 926- 8 , M a i fructuoasă a fost act i v it atea pe şan­
t i ere l e d aco-ro m a n e , D, M, Teodorescu i n iţ i ase ex p l orarea ce­
t ăţ i l or d ac i ce de la Costeşt i ("An u a r " 1 929) ş i G r ăd i ştea M u nc e l u ­
l u i ( "An u ar" 1 930 -1 ) , În domen i u l arheo l og i e i I"Omane au pre­
d om i n at cercetăr i l e l u i C . D a i cov i c i u , cu săpăt u r i l e de l a Sal" m i ­
zegetusa ( "An u a re l e" d i n 1 926-8 ş i 1 932-8) , Î n cu rsu l căl"Ora
tîn ăru l arheo l og a reuş i t să rect i f i ce o t r ad i ţ i e ero n at ă , d emon­
strînd c ă p ret i nsa S ar m izegetusa de la vest de H aţeg fusese În
rea l i tate n u m a i metropo l a rom a n ă U l p i a Tra i a n a , nu şi cap ita l a
d ac i c'ă . Tot l u i C . D a i cov i c i u i se d atoresc s ă p ătu r i l e castru l u i M i ci a
( " A n u aru l " d i n 1 930-1 ) , În t i m p ce E m , Pan a i tescu s- a ocu p at de
castre l e d e l a Căşei ( " A n u a r " 1 929) şi L arg i a n a ("An u ar" 1 930-1 ) .
C u p r i v i re l a arta per i oade i feu d a l e , cercet ă r i l e s-au concen­
t r at asu pra monumente lor acces i b i l e fără ajutor u l s ăpătu r i lor
arheo l og i c e , S. Dragom i r a ded i cat un stud i u vec h i lor b i se r i�i
d i n Zărand ("An u ar" 1 929) , i ar V. Vătăş i a n u a Încercat - stud i i n d
b i ser i c i l e d i n j u deţu l H u nedoara - să su r pr i n d ă apar i ţ i a arh i ­
tect u r i i de p i atră rom âneşt i În sud u l TI" ans i l van i e i ( " A n u ar"
1 929) . În sfîrş i t , l u i V. L i terat i se d atoresc p r i m e l e i n fo r m aţ i i
m a i te m e i n i ce despre b i ser i c i l e I"Om âneşt i d i n Ţara O l tu l u i
( Anuar" 1 926 - 8 ş i 1 932-8) .
"
O atenţ i e d eose b i t ă s-a acord at d e l a Început b i se r i c i l or de
l em n , l u înd u-se totod ată m ăs u r i c a re s ă Î m p i ed i ce pe cî t pos i b i l
d i strugerea l o r . G reutăţ i l e s-au d oved i t adeseo r i d e neînv i ns ,
d ar s-au depus efort u r i d e a se ad u n a cel p u ţ i n u n va l oros m ater i a l
docu mentar. Secţ i a trans i l vănean ă a Com i s i e i a s p l" i j i n i t astfe l
stud i i l e l u i C . Petran u (ed i t ate d e a l te i n st i t uţ i i ) ş i cercetăr i l e
monograf i ce a l e l u i At . Pop a , acestea d i n u r m ă p u b l i cate În
" A n u are l e " d i n an i i 1 930-1 şi 1 932-8.
În sfîrş i t , tot aceste i Secţ i i i se d atoreşte t i păr i rea p r i m e i
cu l eger i d e şt i r i d espre zugravi i b i ser i c i l o r rom â n e , cu legere
Î ntocm i t ă de Şt . Meteş ( "Anua r" 1 926 -8) .
A n u are l e c u p r i n d ş i a lte n u me roase stud i i ş i rapoarte m i nore.
D i n p u n ct de ved ere şt i i nţ i fi c şi raport at la m i j l oace l e modeste
de care Secţ i a d i s p u n e a - u n e l e cercet ă r i s-au rea l i zat de fapt
pe c h e l t u i a l a person a l ă a autol" i l or res pect i v i - se poate spune
că act i v itatea Secţ i e i a fost În a n u m i te d omen i i d esch izătoare
de d r u m u r i ş i , l u ată În ansam b l u , rem arcab i l de rod n i c ă .
D e a l t fe l , bugetu l Secţ i e i n u ti serv i t n u m a i pentru a f i nanţa
s ăp ătu r i l e arheo l og i ce şi cercet ăr i l e pe teren , c i mai a l es pentru
executarea I ucrăr i lor de conservare . Su b cond ucerea arh i tec­
t u l u i R . Wag n e r , angaj at al Secţ i e i t rans i l vănene , d ar oc;az i o n a l
ş i cu aj utor u l arh i tecţ i lor Com i s i e i ce ntra l e d i n Bucu reşt i , s-au
real i zat l ucră r i de protecţ i e l a ru i n e l e d ac i ce ş i romane de l a
Costeşt i , G răd i ştea M u n ce l u l u i ş i U l p i a Tra i a n a , precum ş i
l ucrăr i d e Întreţ i n ere l a c aste l u l d i n H u n edoara , l a r u i n a cetăţ i i
de l a Rîu d e Mor i , l a cas a l u i Avram I an cu d i n V i d r-a ş i l a b iser i ­
c i l e rom âneşt i d i n F ăg ăraş , Avr i g , H u n edoar a , Pr i s lop , Densuş,
G u rasad a , Fe l e ac , la fosta C a l var i a d i n C l u j- M ă n ăştu r , la b i se r i ­
c i l e evang h e l i ce d i n M oj n a , Aţe l ş . a . m . d .
I at ă u n b i l an ţ care j ustifică p r i nos u l n ostru d e recL! n oşt i n ţ ă
Înch i n at efortu r i l or d epuse d e fosta Secţ i e t r an s i l �ăneană a
Com i s i u n i i Monu mente l or I stor i ce . '
 RE STAURAREA BISERICII CREŢULESCU
------- Arh . ŞTEFAN BALŞ -------

Fig. 1. Faţada vesl dupd cOJ, rea tenc u i e l i i .

www.patrimoniu.ro
 3 4
2

10

Fig. 2 . Fa(ada nord la Începerea lucrărilor.

Fig. J . Decoraţia tencuică păstrată În podu I
veşm Întărie i .
Fig. 4. Urmele panoului pridvor u l u i .
F i g . 5. Absida nord cu urmele placajului de
cărăm idă.
Fig. 6. Pr idvorul În timpul degajă"ii arcade l o r .
Fig. 7 . Fragmente de ancodrament d e (ereastră.
Fig. 8. Re(acerea ciubucelor.
Fig. 9. Soclul În dreptu l veşm Întăriei.
Fig. 10. Coloana peretelui despărţitor dintre naoş
ş i pronaos.
Fig. 1 1 . Fereastra mare, pragul interior.
Fig. 1 2 . Faţada de sud Înainte de � restaurare.

www.patrimoniu.ro
...'_J Pe calea V i ctor i e i , în centru l Cap ita l e i , se înalţă deoseb i t
�de e l egantă s i l uet,a b i ser i c i i C.r:.elu �u într- u n cad ru d e verdeaţă ,
I
trepte ş i teras e , I n făţ i şarea e i d e astăz i este ' însă atît d e d i fer i tă
d e cea pe care o avea acu m patruzec i d e an i , î n a i nte d e restau rare,
;' incît cu greu s-ar putea cred e c ă este tot u ş i u n a şi aceeaş i c l ăd i re .
_ Ea se găsea atu n c i înch i s ă într-o cu rte înconj u rată d e c l ăd i r i cu
parter şi etaj , înş i rate pe c a l ea V i ctor i e i şi pe strad a Sf, Ion i c ă
- az i d i spărută - c e cobora spre strad a B rezo i an u ,
R i d i c ată În 1 722 d e I ord ache Creţu l escu , g i ne re l e l u i Constan­
t i n Brîncovean u , a fost rad i ca l t ransformată d u p ă mod a t i m p u l u i
,,
în 1 860.
În 1 93 2 , efor i i E m ano i l si' N i co l ae Cretu ' l escu , u r m as i i ct i ­
toru l u i , n emu lţu m iţ i d e as p ectu l ş i starea e i , au hotăr it să o
reîn no i ască, fie pr i n restau rare , fie p r i n refacere tot a l ă . La i ns i s­
tenţe le stăru itoare a l e arh i tectu l u i Pau l E m i l M i c l escu - con v i n s
d e ment i nerea vech i i arh i tectu r i s u b îmbrăcăm i ntea tencu i e l i i
rnod ern � - au fost încercate cîteva sond aje care au scos la i vea l ă
-:o loan e l e d e p i atră a l e fostu l u i p r i d vor ş i au d oved i t ex i stenţa
u n e i p i ct u r i în fresc� acope r,i tă d e p i ctu ra în u l e i , opera l u i
Tattarescu d i n 1 860. I n c ăutarea a l tor m ărtu r i i , s-a m a i băn u it
că exam i n area s i tuaţ i e i d i n pod u l veş�întăr i e i , a l i p ită m a i
tîrzi u , ar putea d a rezu Itate i nteresante , I ntr-ad evă r , în confi r­
m area faptu l u i de m u lte o r i ver i fi cat pentru asemenea cazu r i
<l e prefacer i u lte r i oare , adeseo r i m ărg i n ite l a părţ i l e v i z i b i l e , a
apărut ş i a i c i în c u p r i ns u l pod u l u i , u n fragment d i n vechea
mod en at u r ă tencu ită, cu un b rîu med i an cu orn amentaţ i a sa
floral ă , încad rat d e amorse l e u n or c i u buce re l i efate.
Faţă d e aceste rezu I tate , efor i i au hotărît să înceapă res­
tau rarea cerînd concursu l Com i s i u n i i M o n u mente l o r Isto r i ce.
D u p ă general izarea cercetăr i lor ş i întocm i rea p ro i ectu l u i ,
l u crăr i l e a u fost porn i te în 1 934 ş i au l u at sfîrş i t î n 1 93 9 , cost u l
lor total în v aloare de 5 000 000 l e i fi i nd acope r i t d i n fond u r i l e
Efor i e i .
În cele ce u rmează vom arăta fe l u l în cal'e au fost obt' i n u te
<l ate l e necesare read ucer i i faţade l o r d i n soc l u pîn ă l a co r n i ş ă ,
l a vechea lor înfăţ iş are , d ate bazate pe u r m e l e găs i te pe monu­
ment ; d u pă care vom exp u n e stud i u l pentru reconst i tu i rea for­
melor d i spărute d e l a n i ve l u l corn i şe i în sus , deduse p r i n a n a l og i e
c u a lte m on u mente a l e epoci i , rămase întreg i .
În l ăt u r area întregu l u i strat d e tencu i a l ă a l veacu l u i a l X I X- l ea ,
c e acoperea în mod u n i form faţade l e p e toată î n ă l ţ i mea l o r , a
fost com p l etată în părţ i l e s u per i oare p r i n d esfacerea u n u i p l acaj
<l e j u m ătate cărăm i d ă p r i ns cu crampoane m a r i de fi e r , care
rot u n j e a abs i d e l e po l igon a l e ş i îm b răca ret ragerea pereţ i lor l a
p ron aos ş i p r i dvor . D u p ă ter m i n area acestor d o u ă operaţ i u n i ,
s-au obţ i n ut i nd i caţ i i s u r p r i nzător d e com p l ete. Pe su prafeţe l e
pereţ i lor d ecoj i ţ i se putea c i t i c u u ş u r i nţă întreag a sch e m ă a
vech i i m od e n atu r i ce fusese rasă l a faţa z i d u l u i în 1 860 .
S-a putut astfe l stab i l i că faţad e l e erau împ ărţ i te p r i ntr- u n
'b rîu med i an î n d o u ă părţ i d e înă l ţ i me ega l ă , îm podob ite a mbe l e
c u o retea d e c i u b uce re l iefate s i încad rînd u n s' i r cont i n u u d e
pano u r i : În cîmpu l i nfer i or , înt �e soc l u ş i b rîu , panou r i l e erau
încad rate în c i u buce d u b l e şi aveau o for m ă d reptungh i u l ara.
Cele afl ate peste b rîu în sch i mb aveau c i u buce s i m p l e arcu ite
ş i erau întret ă i ate la partea s u per ioară d u p ă un mod e l d est u l
<l e rar în arh i tect u r a t i m pu l u i , fo l os i t doar de meşte r i i l u i Con­
stant i n Brîncovean u1 , care l-au re l u at probab i l de l a c l ăd i r i l e
l u i M ate i Basarab , afl ate l a B rîncoven i .
P r i dvoru l s-a d oved i t a fi de p roporţ i i mon u ment a l e , c u ar­
'cad e l e ş i coloane l e s a l e i ntacte , îng lobate În z i d ă r i a de u m p l ut u r ă .
Soc l u l a fost regăs i t asc u n s în pămînt d i n cauza î n ă l ţ ăr i i n i ­
ve l u l u i c u rţ i i cu aproape u n met r u , s u p rapus d e u n soc l u modern
<l i n d a le s i m p l e d e p i atră.
Pr i n coborîrea teren u l u i la vech i u l n ive l , a fost d egajat ă d e
,asemenea partea i n fe r i oară a t u rn u l u i scăr i i l a c l opotn iţă, a l i p i t
:pe l at ura de n ord a p ron aosu l u i .
Î n sfîrş i t , au m a i apărut peste în a l te l e ferestre n eogot i ce
,a l e veacu l u i trecut go l u r i l e astu pate a l e u nor ferestre d e m i c i
,d i mens i u n i prevăzute cu o retragere , i n d i cînd ex i stenţa u n u i
ancad rament sau t rafor d e p i atră.
Astfe l , la sfîrş i tu l faze i d e cercetare , s i ng u r e l e e lemente ră­
mase n e i dent ificate d i n co m poz i ţ i a faţade l or erau ferest re l e
m a r i ş i corn i ş a . Î n c u rs u l l ucrăr i l o r însă a u putut f i com p l et ate
şi aceste l i ps u r i . Cercetăr i l e făcute la fe restre , în i nteri or ş i
exterior, s u b comp l etăr i l e d e z i d ăr i e refăcută c u ocaz i a I ărg i r i i
1 Boln iţa m ăn ăst i r i i H u rezu , Mogoşoaia.
21
www.patrimoniu.ro
l o r , au scos l a i vea l ă pragu r i le ş i porn i ri l e g r afu r i l o r l atera l e
a l e vech i lor d esch i d er i , i nd i cînd totod ată s i l ocasu l u n u i anca­
d rament d e p i atră , aşezat s p re exter i o r , l a fe' l ca l a � i c i l e ferestre
d i n reg i stru l s u per i o r . Totodată c h i ar şi d i mens i un i l e ş i profi l e l e
acestor ancad r � mente au fost pîn ă l a sfîrş i t c u n oscute p r i n
b l ocu r i l e d e p i atră recu perate cu ocaz i a săpătu r i l o r făcute.
Cît d es p re corn i ş ă , regăs i rea u nor cărăm i z i d e for m at spec i a l ,
cu vîrf, în m o l ozu l d i n pod u l b i se r i c i i , a l ăsat s ă se pres u p u n ă că
eX i stase p robab i l şi a i c i aceeaş i corn i ş ă cu trei r în d u r i s u p rapuse
de cărăm i z i , n e l i ps i te l a toate b i ser i c i l e de atu nc i . N i vel u l de
porn i re pe d e altă p arte , a fost şi e l prec i zat p r i n cîteva frag m ente
de tencu i a l ă , c u u rme de frescă afl ate în zon a de z i d ă r i e d easu pra
arcat u r i l o r , care , p r i n uşoara lor c u r b u ră s p re exte r i o r , nu
p uteau fi exp l icate decît În cazu l ex i stenţe i p r i m u l u i rînd al
corn işe i scos în afara perete l u i . A m îndou ă aceste i nd i c i i au fost
cons i derate sufici ente pentru a j ust i fi c a refacerea u n e i corn ise
de acest fe l . '
Com p l etarea c i u buce l or d u pă vech i le t rasee n u a preze nt at
prob leme. Reîncastrarea acestor cărăm i z i d e for m at spec i al ,
rotu n j ite ş i uşor ascuţ ite l a vîrf d u pă m od e l u l regăs i t în pod u l
veşmîntăr i e i , a fost uşoară, e l e fi i n d d e l a început aşezate În
canal e an u m e prevăzute şi n eţesute cu restu l z i d ăr i e i .
Pentru înch i derea ferest relor m i c i d e l a partea s u pe r i oară,
s-au montat p l ăc i d e p i atră traforată î n fe l u l ce l o r afl ate la a lte
b i s �r i c i d in aceeaş i epoc ă , c u mot i ve flora l e s i m i l are .
I n sfîrş it l a faţad a vest a fost refăcut panou l d reptu ngh i u l ar
ce contu rase p i ct u ra h r a m u l u i , d u pă u r m e l e g ăs i te în c u p r i nsu l
m ed a l ion u l u i ex i stent în ace l l oc .
Recap itu l înd ce l e arătate p î n ă acu m , s-ar putea afi r m a că
faţad e l e de astăz i rep rod uc Întoc m a i pe cele d i n trecut. D a r
î nfăţ i ş area lor n u m a i este totuş i aceeaş i d i n cauza z i d ă r i e i care
nu a m a i fost tencu i tă ş i d i n cauza în locu i r i i cărăm iz i i cu p i atră
la soc l u şi l a brîu .
Această abatere d e l a c r i ter i i l e d e restau rare sti ' i nt i fi c ă atît
d e strîns u r m ate în l u crarea real i zată , care 'a atr as î � că de pe
atu n c i d estu l e c r i t i c i , a fost preferată d i n u r m ătoare l e m ot i ve d e
ord i n teh n i c ş i estet i c :
Pentru b u n a aderenţă a tencu i e l i i n o i p e z i d ă r i a veche d e
m u l t uscată , e r a necesară, fi e o ş p r iţ u i a l ă cu c i ment care a r f i
atras o i m permeab i l i zare d ău n ătoare , f i e d i st rugerea p r i n c i o­
căn i re a fru mosu l u i parament foarte îngr i j i t l u cr at ş i rostu i t ,
p ăstrat în b u n ă stare în cîm p u I panou r i l o r . P e d e a l t ă p arte ,
d ator ită d es i g u r ş i for m aţ i e i s a l e profes i o n a l e d e arh i tect , res­
tau ratoru l a fost m a i î nc l i n at să accepte i d eea menţ i n e r i i l a
ved ere a u n e i z i d ăr i i socot i tă m a i fru moasă s i m a i d u rab i l ă decît
'
tencu i a l a .
De aceea , trecînd peste arg u mente l e d e ord i n i sto r i c opuse
u n e i mod i fi că ri d e n atu rînd aspectu l i n iţ i a l autent i c , s-a d at pre­
cădere propuner i i menţ i ne r i i mater i al u l u i aparent.
Ace leaş i arg u me nte de o m a i b u n ă rez i stenţă în t i m p şi de
un aspect estet i c s u per i o r , au j ust i fi cat şi în l oc u i rea cărăm i z i i
cu p i atră i d ent i c profi l ată ş i scu l ptat ă , în zone l e m a i expuse l a
soc l u ş i l a brîu , avîndu-se Însă g r i j ă d e a s e păstra c a m artor a l
s i tu aţ i e i i n i ţ i a l e colţu l abs i d e i nord î n d reptu l foste i veş m În­
t ăr i i , în care mai ex i stă încă z i d ă r i a cu tencu i a l ă or i g i n al ă .
Prop u n er i l e î n acest sens n u fuseseră p revăzute l a Începerea
restau rări i , d u p ă cum se constată la paramentu l p r i d voru l u i
p l acat cu cărăm i z i aşezate pe l at pentru comp l etarea z i d ă r i e i
c i op l ite l a s u prafaţă , faţade l e u r m în d s ă f i e tencu ite.
I deea renunţăr i i la tencu i a l ă , apărută pe p arcu rs, a fost d i s�
c ut ată în cad r u l Com i s i un i i Monu mente l or Isto r i ce ş i apro bat ă l a
faţa l ocu l u i d e c ătre N i co l ae Iorg a , A l exand r u Laped atu ş i
G h . B a l ş , mem b r i , în com i s i e , recom and Înd u-se o zugrăv i re a
z i d ăr i e i n o i , c u l apte d e var d i l uat , pentru aten u area contrast u l u i
c u z i d ăr i a veche.
În i nterior restau rarea a fost tot atît d e rad i c a l ă ca si' În exte­
r i o r . În l ocu l u n e i m a r i arcade d esch i se pentru I ărg i rea spaţ i u l u i ,
operaţ i e cu rent executată l a sfîrş i t u l secol u l u i t recut , se p u teau
presu p u n e c a for m e d esfi i nţate , fie un z i d p l i n d es p ărţ i n d n aosu l
d e pron aos , fi e u n perete cu tre i arcade s p r i j i n i te pe col oan ă ,
ambe l e cazu r i exi stînd Î n arh i tectura t i m p u l u i . Pr i me l e sond aje
făcute la p i l aştr i i l atera l i au scos la i vea l ă fru moase l e co l oane
angajate d e p i atră , asc u n se Î n z i d ăr i e , c u fu s u r i can e l ate ş i cap i ­
tel e d ecorate cu m ot i v u l sti l i zat a l floarei d e cr in fo losit adeseo r i
pe atu nc i , p ăstrînd ş i u r m e d e zugrăve l i colorate. Z i d u l d esp ăr­
ţitor a fost ca atare refăcu t p r i n com p l et area celor d o u ă co loane
 cen t r a l e ş i reconstru i re a c e l o r t r e i arcad e , l a n i ve l u l n aşter i l or
d escoper i te pe feţe l e l atera l e a l e p i l aştr i l o r .
P i ct u r a i nter i oară În frescă read usă l a l u m i n ă Î n u r m a Înde­
părtăr i i p i ctu r i i În u l e i d i n 1 861 , a fost restau rată tot atu n c i ,
fi i nd cu raţ l 1ă ş i conso l i d ată fără a f i reÎntreg i t ă, sce n e l e păstrate
fi i nd Încad rate În zon e de tencu i a l ă s i m p l ă , d u pă p r i n c i p i i Încă
noi pe atu nc i , În ţara noastră .
Partea a d o u a a restaurăr i i , c u p r i nzînd refacerea tu r l e lor
şi a baze lor d i spărute , a avut un spec ific d ifer i t , fi i nd În oarecare
m ăs u r ă m a i l eg ată de aportu l person a l a l restaurator u l u i .
Î n mod ob i ş n u i t Î n asemenea c azu r i , În care se caută regăs i­
rea u nor forme cît mai aprop i ate d e ce l e vech i , se consu ltă În
p r i m u l rînd d ocu mentaţ i a grafică u nd e ar putea s ă fi figu rat
ed i fi c i u l , f i e În tab lou l vot i v , f i e În stampe sau p i ctu r i .
Se fo l oseşte d e asemenea cercetarea a ltor b i ser i c i contempo­
rane de ace i aş I t i p , avînd t u r l e l e Încă păstrate , pentru a se con­
stata În ce fe l au fost d i mens i o n ate ş i p ro po rţ ion ate acestea În
raport cu corpu l c l ăd i r i i . În l i m i te l e rezu l tate lor obţ i n ute ş i
ţ i nînd seama d e ace l e i nd icaţ i i o b l i gator i i afl ate p e m on u ment,
ad i că n u m ăru l şi l ocu l de am p l asare a l t u r l e l o r , precizat p r i n
d i ametre l e go l u r i lor afl ate Î n pod , s e va putea Întocm i u n proi ect
de reconst i tu i re , În forme d ac ă n u i d e n t i c e , d ar dest u l de ap ro­
p i ate de ce l e i n iţ i a l e .
În cazu l de faţ ă i m ag i nea b i se r i c i i d i n t ab l ou l vot i v n u m a i
ex i stă fi i nd d i strusă o d ată cu refacerea p i ctu r i i . A u fost făcute
Însă stud i i l e an a l i t i ce as u pra raportu r i l o r ex i stente la c l ăd i r i le
s i m i l are . E l e au arătat respectarea În m od constant a a n u m i tor
proporţ i i , c um ar t i raportu l d e ega l i tate Între Î n ă l ţ i mea corpu­
l u i ş i Î n ă l ţ i mea baze i p l us t u r l a , sau raport u l d i ntre l ăţ i mea ş i
Î n ă l ţ i mea tamburu l u i t u r l e i , var i i nd d e l a pătrat l a pătrat p l us
corn i ş ă ş i aju ngînd pentru b i ser i c i l e cu proporţ i i l e t rase În Î n ă l­
ţ i me , l a d i agon a l a t p ătratu l u i , z i s ă propo rţ i a d e: . a u r sau ch i ar
l a d i agon a l a pătratu l u i p l us corn i ş a .
Fig. 13. Planul bisericii, Cti clădit/le din deceniul IV, ----P·e de a l tă parte reconst itu i rea u r măr i t ă a fost m u lt ajutată
�ex i s..tenţa unei b i ser i c i aproape i dent i ce În p l an şi e l evaţ i e
l a Brăd eşt i i d e Jos d i n j udeţu l O l t , care a p u t u t fi l u ată ca e l ement
d e confi r m are şi contro l .
C a derogare d e l a mod e l e l e stud i ate , m enţ i o n ăm , În l ocu i rea
ob i şn u iteT" co l o-nete 'de' co l ţ , su b l i n i i nd m u c h i a t a m b u ru l u i octo­
gona l a l t u r l e i 2 , p r i ntr-u n m ă n u nch i de c i u b uce Îm preu n ate.
derogare care nu de m u lt putea fi socot i tă ca o l i cenţă i nventată.
dar c are a fos t regăs ită Întoc m a i la t u r l a b i ser i c i i Sf. G h eorghe.
Fig. 1 4 . Biserica după restaurare.
recent restau rat ă , la P i teşt i .
. .,
O i m portantă I atu r ă a I ucrăr i i executate a fost aceea a con­
so l i d ăr i lor pentru c are au fost fo l os i te toate pos i b i l ităţ i l e ofe r i te
de te h n i c a modern ă . Se şt i e că m a i toate t u r l e l e b i ser i c i lor d in
Bucu reşt i au fost d ărîm ate d e cutre m u r e . De aceea au fost l u ate
a i c i m ăsu r i preven t i ve p r i n executarea u n u i rad i e r de beton
armat aşezat peste b aze l e t u r l e l o r , formînd o p l atfo r m ă de sus­
ţ i nere pentru u n sch e l et de beton arm at," Însc r i s; În i nter i oru l
�.t i u n i i stî l p i lor , l egat de cen t u r i pel" i metr a l e la m i j l oc ş i În
partea s u peri oară, totu l Îng lobat În z i d ă r i e . Pentru conso l id area
pron aosu l u i amen i ntat de două crăpăt u r i foarte p ro n u nţate , au
fost i ntrod use de asemenea trei g r i n�i meta l i ce În g ros i mea z i d u ­
l u i , socot ite sufi c i ente Întrucît sond aj e l e exec u t ate În pămînt
au ar ătat o fu nd aţ i e sănătoasă coborînd la doi m et r i ad înc i me,
Acesta este pe scurt i stor icu l restau r ăr i i d i n 1 93 9 . Î n t r e t i m p
b i se r i c a a trecut p r i n cîteva Încercăr i gre l e . D a r n ic i marele
cutre m u r d i n 1 940 , n i c i bom bele av ioanelor ge r m ane căzute În
aprop i ere În 1 944 ş i n i c i sch i mbăr i le rad i c a l e a l e spaţ i u l u i d i m­
p rej u r ş i a l e Întregu l u i cart i e r , care au d at antu raju l u i Înfăţi­
şarea act u a l ă , nu au reu ş it să- i mod ifice n i m i c d i n ceea ce s-a rea­
I izat atu nc i . Ea rămîne m a i departe ca d oc u m ent al u no r
vrem i trecute , Î n cad ru I t i m p u r i lor moderne ş i este Î n c ă astăzi
socot ită p r i ntre cele m a i reprezentat i ve m o n u m en te a l e ora­
şu l u i Bucu reşt i .

2 Mod ificare făcută l a sugesti a a r h itect u l u i H o r i a Teodoru .

22

www.patrimoniu.ro
 LlME SUL DUNĂREAN ÎN PERIOADA TÎRZI E A IMPER I ULUI ROMAN
RADU F LO R ESCU
ln perioad a tîrz i e a i m per i u l u i , l i mesu l ajunge s ă fie o ade­
vărată i nst ituţ i e , depăş i nd În m u lte d i recţ i i caracteru l i n iţ i a l
d e s i stem defens i v a l gran iţe i , ş i d eterm i nÎnd apar iţ i a u n o r aspecte
spec i fice econ om i ce şi soc i a l e , de h a b i tat şi ocu paţ i i , Într-un
cuvînt d e cu l t u r ă s pec i fi că1 .
Cercetăr i le recente d i n Dobrogea - ş i an u m e m a i a l es ace l ea
de la Cap i d ava2 , dar şi săpătu r i le d e la D i n oget i a3, Tropaeu m
Tr a i an i4 , M uz a it5 ş i ch i ar H i st r i aG , C a l l at i s 7 ş i d e l a Capu l Doloj­
mana, au perm i s n o i co n c l uz i i cu p r i v i re l a trăsătu r i le caracte­
r i st i ce a l e aceste i i nstituţ i i ş i l a d u rata e i În I m per i u l rom ano­
b izant i n ş i b izant i n .
l n general cons i d e rat, l i mesu l roman tîrz i u a l D u n ăr i i dobro­
gene nu m a i este u n ansamb l�J d e fort i f i caţ i i garn izon ate cu tru­
pe pe u n a sau două l i n i i , d e-a l u ng u l front i e re i , l eg ate d e d ru­
m u r i strateg i ce , ci o reţea de fort i fi c aţ i i , a m p l asate În toate
puncte l e de i m portanţă strateg i c ă : vad u r i (Ax iopo l i s , Cap i d ava ,
Troes m i s ş . a . ) , portu r i (Nov i od u n u m , Argam u m , H i str i a , Tom i s ,
C a l l at i s) , Încruc i ş ă r i d e d r u m u r i ( l b i d a s a u L i b id a9, U l metu m
ş i Tropae u m Tra i an i ) , puncte d e contro l al e f l u v i u l u i . ln c ad r u l
aceste i reţele sînt c u p r i nse atît fort u r i m i l i tare cît ş i aşezăr i
Întăr ite. De a l tfe l , p r i me l e n u pot fi d eosebite d e ce l e l a l te n i c i
p r i n traseu l ş i d et a l i i l e d efens i ve caracte r i st i ce a l e z i d u l u i d e
i n c i ntă, n i c i p r i n amen aj ăr i l e i nter i oare - d ecît Î n c az u r i cu
totu l excepţ i o n a l e - şi aceasta cu atît mai m u lt cu cît trecerea
la s i stem u l d e l i m itan e i era de n atură să şteargă d i ferenţe l e Între
popu l aţ i a c i v i l ă şi aceea cu sarc i n i m i l i tare. Este probab i l c ă
această confuz i e se d atoreşte faptu l u i c ă popu l aţ i a zone i avea
Înd ator i r i m i l itare În mod eg a l repart izate , i n d i ferent de ocu­
p aţ i i şi de s i tuaţ i a econom i că i n d i v i d u a l ă , şi că d e asemenea În­
treaga zon ă const itu i a un ter itor i u p r i v i l eg i at , p r i v i l eg i i le - În
pr i m u l rînd i m u n ităţ i fiscale - r ăsfrÎngînd u-se asu pra tutu ror
locu itor i l or acestu i t e r itor i u , În d i rect raport cu d ator i i l e m i l i­
tare ce le reveneauw.
Dacă încercăm o s i stemati zare a comp l exu l u i d e trăsătu r i ş i
<l ate caracter i st i ce, i nc l uzînd toate e l emente l e cunoscute d e pe
Întreg trase u l l i mesu l u i D u n ăr i i d e jos - atît n o i le d escope r i r i
d i n Bu l gar i a ş i I ugos l av i a cît ş i monu mente l e c unoscute m a i d e
mu lt - trebu i e s ă remarcăm Încă d e l a Început o an u m i t ă d i fe­
renţă de s it u aţ i e Între Dobrogea ş i restu l p r i spei preb a l c an i ce ,
d ator ită Î n p r i m u l rînd poz i ţ i e i geografi ce, d ar ş i s i m i l itud i n i
i mportante . Astfe l , În întreag a zon ă d u n ărean ă , organ izaţ i a
defe n s i v ă a gran iţe i p rez i ntă u r m ătoare l e trăs ătu r i :
fort i f ica rea l i n i e i gran iţe i atît cu fort u r i , aşezări d e l i m i ­
tane i ag r i cu ltor i , cît ş i c u aşeză ri u rbane fort i fi c ate , const i ­
tu i nd u n s i stem defens i v u n itar. De l a g u r i s p re Cazane s e pot
1. Cf. cea mai recentă d iscuţie d i n cercu r i l e de spec i a l itate româneşt i ,
Şt. Ferencz i , S istem ul ş i caracterul aşa-zisului " Limes daciclls" În A M N " ,
" 13 Jean-Marie M art i n , Une frontiere artificiel le : La Capitanate ita l ienne ,
V , p . 75-98.
2 G r . F l o rescu , R . F loresc u , P . D i aco n u , Capidava, monografie arheolo­
gică, 1 958 ; G r. F lorescu şi co laborato r i , Capidava, raport asupra activităţii
arheologice din 1 956, În " M CA " , V, p. 555-564 ; G r . F lorescu ş i R. Floresc u ,
Săpăturiie arheologice d e l a Capidava, În " M CA " , V I , p . 61 7-628 ; G r . Flo­
rescu , R . F lorescu ş i G lo r i a Ceac alopo l , Săpăturiie arheologice de la Capi­
davo, În " MCA" , V I I , p. 571 -582 ; R. F lorescu , Capidava, Bucu reşt i , 1 965.
� G h . Ştefan , 1. Barnea, M a r i a Comşa, Eugen Comşa, D inogetia, 1, Bucu­
reşti , 1 967, p. 1 4-1 6 , fig . 5 .
4 V . Barb u , Adamcl is i , Bucu reşt i , 1 965 ; R . F l o resc u , Ghid arheologic a l
Dobroge i, Bucu reşt i , 1 968 , p . 54-67 ; G h . Papuc, Date n o i privind z idirea
Cetăţii Tropaeum Traiani sub Mauric i u Tiberiu, com un icare prezentată l a
Ses i u nea ş t i inţ i fică a Muzeu l u i d e arheo log ie, Constanţa, 1 8-21 octom­
brie 1 971 ; S i m ion Ştefan , Apeducte/e de la Adamc/isi, i b idem .
5 C . Scorpan , Sacidava ş i unele probleme stratigrafico-cronologice a le
l imes u l u i dobrogean , comun icare p rezentată l a Ses i u ne a şt i i nţ i fică a M uzeu­
l u i de arheo log i e , Constanţa, 1 8"':"'-21 octo m b r i e 1 971 .
G Histria , monografie a rheologică , Bucureşt i', 1 954 ; Au rei ian Petre,
Quelq ues donnees archeologiques concernant la continuite de la population
et de la c u /t u re romano-byzantine dans la Scythie M ineure aux VI et VII s iecle
de notre ere, În " Dac i a " , N . S . , V I I , p . 31 7-354.
7 Cf. Radu F l o resc u , Gh id arheologic al Dobroge i , p. 40-46.
8 I b idem , p. 87.
o A. Ar icescu, Les fortifications de la Dobroudja Q I 'epoque de )ustinien,
În X IVe Congres internat i o n a l des etudes byzantines , Bucarest, 6-1 2 sep­
" 1 967, p. 1 52-1 61 .
tembre 1 971 , Resumes - Comm u n ications " , p. 1 26-1 28 .
10 Joach i m M arquardt , De I 'organisation m i l itaire chez , les romains,
.
Paris, 1 891 , p. 368-369.
www.patrimoniu.ro
----
am i nt i S a l sov i a, Aegyssu s , Noviod u n u m , D i n oget i a , Arru b i u m .
Troes m i s , Beroe , Cars i u m , Cap i d ava, Ax iopo l i s , S ac i d ava(?)l1
A l t i n u m , D u rostoru m , Tran s m a r i sc a , Sextanta Prista, l atrus,
Novae , N i copol i s , Oescus . . . , Bonon i a , Pontes , apo i În conti n u are
m i c i l e fort i f i c aţ i i d i n C l i s u r i 1 2 pîn ă la Leder at a , S i n g id u n u m ,
ş . a . m . d . c ătre D u n ărea m ij l oc i e . S istem u l acesta care Îmb i n ă
Într-u n ansam b l u u n itar fort u r i m i l itare cu orase Înt ă r i te se
m a i Întî l n eşte pe R i n , În Ita l i a m er i d i on a l ă b iza � t i n ă - Cap i­
ta nate1 3 - precum şi pe l i mesu l o l andez14. L i mesu l D u n ăr i i m ij lo­
c i i , În sch i mb , era red u s , În aceeas i vreme, l a u n s' i r d e t u r n u r i
ş i fort u r i 15, trădînd o v i aţ ă m u lt ' m a i p recară ş i u n spate m a i
puţ i n putern i c . L i n i a fort i fi cată avea avan post u r i În teri to r i u l
i n am i c - D i ern a , T i b i scu m16, Gornea17 , D robeta, Put' i ne i18
S uc i d ava , Tu r n u M ăg u re l e , Barboş i19, ş i În acest caz asem ă n ăto ;
�u ce l e l a lte l i mes u r i renan sau d u n ărean - s u per i o r ş i m ij l oc i u .
I n s p ate l e l i n i e i fort i fi c ate d e g r an i ţ ă s e Înt i ndea reţeaua i nter n ă
d e fort i ficaţ i i d ispusă d e-? l u ngu l d ru m u r i lor ş i a n u m e l a r ăs­
cruc i l e i mportante. Dacă Însă - d ator i t ă o r i entăr i i d ru m u r i lor
- În genera I la sud d e D u n ăre această reţea este o r i entată per­
pend i cu l a r pe fl u v i u - d . e . l atrus , N i copol i s ad Istru m , Augusta
Tra i a n a ş . a . m. d . , În Dobrogea, reţeau a d e ad în c i m e - I b i d a ,
U l metu m , Tropaeu m - const itu i e d e fapt o l i n ie d e fortificaţ i i
med i an ă , para l e l ă c u aceea d e p e dpa rîu l u i . Acest fapt, precu m
ş i d i stanţa m i că d i ntre Du n ăre ş i M are, sau a ltfe l exp r i m at ca­
racteru l cvas i pen i nsu l ar al Dobrog ei , d au fort ificaţ i i l o r de pe
m a l u l M ăr i i Negre - Argamu m , H i str i a , Tom is , Ca l l at i s - re­
prezentînd toate aşez ări u rbane Întăr ite, caracter u I de cea d e
a tre i a l i n i e d e fort i fi c aţ i i , ş i fac d i n aceste cetăţ i , d e l a G u r i l e
D u n ă r i i ş i pîn ă l a Var n a - Odessos - exc l u s i v , parte i nteg r antă
d i n s i stem u l d efen s i v a l D u n ăr i i .
Este i nteresant d e rem arcat c ă cele tre i l i n i i d e apărare astfe l
defi n ite d iferă Între e l e atît c a t i p d e fort i fi c aţ i e cît ş i d i n p u n ct
d e vedere a l g arn i zoan e l or . Astfe l , pe l i n i a Du n ăr i i se p ăstrează
Încă t i pu l de castru d u n ărean , d e p l an patru l ater regu l at s i me­
t r i c , cu a l te rn anţă reg u l at ă d e t u rn u r i patru l atere - u n eor i ş i
Î n U - ş i Î n sfert d e cerc , c are s e Întî l n eşte l a D robet a , C ap i d ava
şi Troes m i s cetatea d e vest, p recu m şi t i pu l or i ental d e q u ad r i ­
b u rg i u m atît Î n v a r i anta propri u-z i s ă - Gornea, Puţ i n e i - , cît
ş i În aceea de t r i u ng h i cu tu rn u r i c i rcu l are l a colţu r i , În afară
de t i pu l trac i c , po l igon a l - G arvăn , Troes m i s est , Ax i opo l i s ,
l atrus2o, Ostrovu l Banu l u i , Novae21 - c u t u rn u r i Î n for m ă d e U ,
ş i c i rcu l are, c u fru r ion p atru l ater, putern i c ş i c u o teh n i că a
z i d ă r i e i s pec ifică, foarte Î ng r i j i t ă . Acest t i p este d e fapt exc l u s i v
fol os i t În fort ificaţ i i l e d e p e l i n i i le i nter i oare, ş i cun oaşte cîteva
lJ. C. Scorpan , Sacidava şi unele probleme stratigrafico-cronologice a le
limesu l u i dobrogean. Com un icare prezentată l a Ses i unea şti inţ ifică a M u zeu l u i
de arheo log ie, Constanţa, 1 8-21 octombrie 1 971 .
12 Anciennes cultures du Djerdap, Be l g rad , 1 969, p . 78-1 77.
În X IVe Congres i nternat i o n a l des etudes byzant ines , Bucarest, 6-1 2 sep­
"
temb re 1 971 , Resumes - Com m u n ications " , p. 89-90.
14 J . E. Bogaers, Some Notes in connection with the DlItch Section of the
Limes of Germania Inferior (Germania Secunda), În " Ro m an Front ier Stud ies
1 967" , Te l Avi v , 1 971 , p . 71-87.
15 T ibor N agy, The Frontier of Pannonia as reflected b y recent Research ,
În " Roman Frontier Stud ies , 1 967" , Te l Aviv, 1 971 , p. 1 45-1 51 ; Sandor So­
pron i , B urgl,ls-Ballinschrift vom Jahre 372 am Pannon ischen Limes, În Stud ien
"
zu den M i l itărgrenzen Roms" , K ă l n-G raz, 1 967, p. 1 38-1 43.
16 M a r i us Moga, Tibiscu m , raport preliminar asupra cercetărilor din
anul 1 964 În " Ses i u nea de comun icări şti i n ţi fice a muzeelor de isto r ie " ,
decembrie 1 964, vo i . 1 , p . 3 83-395. Cf. ş i comun icări le l a ses i un i l e m uzee l o r
d in 1 965, 1 966.
17 Informaţie perso n a l ă de l a G h eorg h e Lazarovi c i .
1 8 Puţinei , cf. D . Tudor, Oltenia romană, Bucu reşt i , 1 962, p . 235, nu poate
fi datat În sec. I I ş i i n c l us Într- u n presupus s i stem strateg ic Drobeta, Puţine i ,
C ătunele (1) , B u m beşt i , pentru că d u p ă t i p - săpăt u r i n u s-au p ract icat, i a r
l a suprafaţă restur i le arheo log i ce sînt extrem d e sărace - d e q uad r i b u rg i u m ,
se d atează Î n sec . I V e . n . c e l m a i devreme.
1 0 N . Gostar, Ioan T. Dragom i r , S i lv i u S a n i e , Ş e i va S a n i e , Castellum
ş i castrul roman de la Barboş i , În " Ses i unea de com u n icări şti in ţ i fice a m u zee l o r
de istorie" , decembrie 1 964, vo i . 1, p . 41 9-420.
20 · Teof i l Ivanov, Ausgrabungen im Kastel l latrus (Moesia Inferior) in den
Jahren 1 958-1962, În " St u d ien zu den M i l itargrenzen Roms " , K ă l n-Graz,
21 Observaţ i i personale efectu ate În 1 967 asupra z iduri l o r de i nc intă
descoperite ' de m is i unea arheb lol! ică bu lgaro-po lonă.
 II I 1 1
Fig. 1 . Castrul de la Căşei (inceputul sec. III e . n . ) . Fig. 2. Castrul d e l a Drobeta, faza I I I (sfîrşit
sec. I I I e . n . ) .
v a r i ante i m portante : u n a este aceea a fort i f i c aţ i i l o r p o l i g on a l e
l a care po l i g o n u I este d e fapt u n p at r at , t r ansform at Î n pentagon
n ereg u l at , p r i n t ă i erea u n u i a d i n tre c o l ţ u r i , şi l a care fr u r i on u l
p ro p r i u-z i s l i pseşte - A b r i ttus22, N i copol i s ad I s t r u m 2 3 • A l t t ip
este ace l a l a c are ansa m b l u l are p l an u l u n u i pentagon n e r eg u l at
care păstrează u n u ng h i d rept , ş i a căru i s i ste m at i zare i n te r i o ar ă
p l eacă d e l a o strad ă p r i n c i p a l ă , u n i n d d o u ă porţ i o p u se , asem ă­
n ătoare c u Mese d i n Consta n t i n o po l - Tropaeu m , U l m etu m .
În sfîrş i t , cea d e-a tre i a var i an t ă afectează fo r m a u n u i t r i u ng h i
d reptu ng h i c u o l at u r ă conve x ă , c u fr u r i o n ş i o s i ng u r ă po artă -
l at r u s , Ax i o po l i s , Troes m i s (cetatea d e est) ş i D i n oget i a .
Î n g e n e r a l ace l aş i t i p d e a m e n a j ă r i i n ter i o are s e poate i d e n ­
t i fi c a atît În cetăţ i l e m i l i t are c î t ş i În ace l e a care reprez i n t ă aşe­
zăr i c i v i l e fort i f i c at e , c u d o u ă excepţ i i : Troes m i s24 - cetatea d e
e s t - ş i Drobeta26. Aceste d o u ă cetăţ i s e p rez i nt ă ca n i şte struc­
t u r i cu caracte r str i ct m i l i t a r , ş i cu m are capac i t ate d e autonom i e
Î n rez i sten t ă . Ca racte r u l str i ct m i l i t a r este d at d e l o c u i rea re l at i v
p u ţ i n d e n s ă a s p aţ i u l u i fort i fi ca t , d e c r u ţ a r e a u n o r m a r i s p aţ i i
l i be r e - n ecesare evo l u ţ i i l o r t r u p e l o r d e cava l e r i e - ş i d e
Însăş i organ i zarea i n ter i oară a s p aţ i i l o r constr u i t e ş i d est i n ate
l o cu i r i i , care afectează o organ i z are ce l u l a r ă . Auton o m i a este
rezu I t at u I concent r ă r i i u n o r i n stal aţ i i econom i ce necesare rez i s­
tenţe i - c u ptoare d e p î i n e , ate l i ere d e o l ă r i e , b u c ătăr i i etc .
Aceste d i s poz i ţ i i ş i structu r i , concret i z ate În ş i r u r i l e d e ce l u l e
d u b l ate d e port i c e , m ă rg i n i n d străz i l e i m portante ş i p i eţe l e d e
a r m e , s î n t d u b l ate Î n c az u l cetăt i i d e l a Troes m i s d e u n cart i e r
d e ed i f i c i i a m p l e p robab i l p a l at� a l e În a l ţ i l o r fu n cţ i o n a r i c i v i l i
ş i ec l ez i ast i c i care Îş i ave a u sed i u l ofi c i a l În ace l aş i l o c c u c o m a n ­
d a n t u l m i l i t a r a l p r ov i n c i e i , Î n c ad r u l garn i zoa n e i d e l a Troes m i s .
D e a l t fe l , atît Troes m i s cît ş i Drobeta p a r s ă a i b ă u n c a r acter
d eose b i t În c ad r u l ce l o r l a lte fort i fi c aţ i i de pe l i m esu l d u n ărean .
Astfe l D robeta re p rez i n t ă u n c a p d e pod fo rt i fi c at , garn izon at
cu t r u pe care-ş i ave a u p robab i l baza l a s u d d e D u n ăre ş i ocu p a u
fort i fi c aţ i a d e pe m a l u l stîng , pe rînd ş i te m po r a r , aşa Încît n u
este caracte r i s t i c p e n t r u o aşezare fo rt i f i cat ă d e I i m i t a n e i , i ar T ro­
es m i s cetatea de est const i t u i a probab i l com and amen tu l Leg i u n i i
I I Hercu l i a , ş i p r i n aceasta t r e b u i e s ă fi e con s i d e r ată d oa r c a u n
i m e n s corp d e gard ă ş i n u c a o fo rt i fi c aţ i e o b i ş n u i t ă . D e a l tfe l ,
ex i stenţa a l te i cetăţ i - acee a d e vest - conte m po r an ă , ş i În­
cad rÎnd s u p r afaţ a aşezăr i i , a r p utea f i o d ovad ă toc m a i pentru
fapt u l c ă n u c l e u l fort i f i c at a l garn i zo an e i d e l i m i t a n e i � r a această
cetate ş i n u aceea de est , ce l p u ţ i n În seco l u l V e . n . In c e l e l a l t e
cetăt i , c a s i În cart i e r u l co m an d am e n t u l u i d e l a Troes m i s se
ÎntÎ I � esc t i p u r i d e ed i f i c i i s i m i l a re c u ace l e a d i n aşezăr i l e u r b a n e
fo rt i fi cate : p a l ate c u per i st i l ş i a d e s e a c u cape l ă p r i vat ă , d e
t i p u l c e l o r i d ent i fi c ate d e p rof. E m . Cond u rach i l a H i str i a ş i
C a l l at i s26 ş i care s e reÎntÎ l n esc l a U l metu m , Troes m i s , p robab i l
22 T . Ivanov, Archiiologische Forschungen in Abrittus (1953- 1 96 1), În
"Acta Anti q u a Ph i l ippopo l itana, Stu d i a Archaeolog ica" , Sofi a, 1 963 , p . 81 -83 .
23 M i lko B ichev, Architeccure in B ulgaria, Sofia, 1 961 , fig . 7 .
24 R . Florescu , Ghid arheologic 0 1 Dobrogei, p . 77-80.
2S R . F lorescu , Les phases de contruction du castrum D robeta ( Turn u
Severin), În " Stud ien zu den M i l itărgrenzen Roms" , K5In-G raz, 1 967, p .1 49-1 51 .
24
www.patrimoniu.ro
•
I±II:llJJ::JtD :
1141:
• • D . . . . .. . . . " •
-ea• •• • • e a e e a • • . ., ••••• la. a • •
i i i I i
11111111 0
•
111111110 • It • • • •
Fig. 3. Castrul d e l a Drobeta, faza V (sfÎrşit
sec. V e . fl . - sec. VI e . n . )
Cap i d ava2 7 , D i n oget i a2 8 , Abr i ttus29 , bazi l i c i , În g e n e r a l t r i n avate,a
c u n artex s i m p l u ş i abs i d ă , ca aceea de la H i str i a d i n cart i e r u l d e Ş
ves t , i d ent i f i cate l a D i n oget i a3o, Troes m i s , C ap i d ava31, Beroe32,
Ax i o po l i s 33, l at r u s34. Nu s-au i d e n t i fi cat pîn ă ac u m n i c i cazăr m i , 1
n i c i l ocu i nţe fam i l i a re , c u excepţ i a ace l o r a d e l a D i n oget i a , c
i n s u fi c i en t p u b l i c ate ş i come ntate p î n ă acu m . D i n cîte se poate(
d e s p r i n d e , atît d i n p l an u r i l e s ă p ăt u r i lor de l a D i n oget i a cît ş i s
d i n fragmente l e d e z i d u r i s u r p r i nse Î n secţ i u n i l e p r act i c ate d e L
V as i l e Pârvan l a U l m etu m , p a re s ă f i e vorba d e structu r i c o m J
p acte d e t i p i n s u l a , a ş a c u m au fost i d e n t i f i ca-t:e ş i l a H i st r i a În �
n i ve l u l ap arţ i n î n d sec . V - V I e . n . În secto r u l d e ves t . f
Toate aceste constatăr i r i d i că p rob l e m a reg i m u l u i l i m i t a­
n e i l o r s i aceea a structu r i i te r i tor i a l e s i u r ban i st i ce a l e asezăr i l o r r
l o r . Î n ' j u d ecarea aceste i p ro b l e m e t r'e bu i e l u ate În con's i d erare :
atît d ate l e d e i sto r i e m i l i t ară c a r acte r i st i c e , c o m p a rate cu con- :
statăr i l e de ord i n a r h eo l og i c <;'Ît ş i i n fo r m aţ i i l e p r i v i n d o rg a n i ­
zarea ter i tor i a l ă a p r ov i n c i e i . I n a i n te Î n s ă d e a i n tra În d i sc u ţ i a l
reg i m u l u i t r u pe l or d e J i m i t a n e i s e i m p u n e prec i zarea zon e i pe ,
care aceşt i a o ocu p au . I n acest s e n s t r e i fapte c u noscute pe c a l e
arheo l og i că p a r s ă s e coroboreze pentru a o r i e n t a i n vest i g aţ i a . I
Este vorba În p r i m u l rînd d e atestarea e p i g r afi c ă a Ped at u r i i
L a n c i ar i u m l u n i o r u m - u n i tate a p arţ i n înd c o r p u l u i d e arm at ă '
cen t r a l a l co m i tatens i l o r - În vremea l u i I u st i n i an (7) l a U l m etu m ,
ş i d e i d e n t i fi c area u n o r fort i fi c aţ i i secu n d a r e , a l i p i te i n c i nte i '
u r b a n e l a Tro p ae u m Tra i an i 35 ş i l a N i copo l i s ad I st r u m 36 . Ce l e
d o u ă fort i fi c aţ i i n u au fost s u fi c i en t i n vest i gate , ş i n u ave m
a p roape n i c i o d at ă cu p r i v i r e l a a m e n aj ăr i l e l o r i n ter i o a r e .
D a r s i m p l a l o r a l i p i re d e i n c i nte l e u r b a n e i nd i c ă o d i fe r e n ţ ă
fu n cţ i o n a l ă i m portant ă , c u m a r f i acee a d i ntre o aşezare ş i o
garn i zoan ă m i l i t a r ă .
D a r În s i stem u l d e l i m i t a n e i , ex i stenţa u n e i garn i zo a n e d i fe­
r i te de aşezarea fort i fi cată este de n econce p u t . Aşa În cît trebu i e
s ă p r es u p u n e m c ă ce l e d o u ă o r aşe , s i t u ate d e a l tfe l pe l i n i i l e
i n t e r i o a re a l e l i m es u l u i , n u aveau r eg i m d e l i m i t a n e i , ş i că g a r n i ­
zoan e l e l o r aparţ i n e au tot t r u p e l o r d e c o m i tate nses .
În ceea ce p r i veşte o r aşe l e m ar i t im e d i n Dob roge a , a l e c ă r o r
l eg ăt u r i c u I i m es u l D u n ărean e rau d i recte ş i i m portante , for m î n d
a tre i a l i n i e a acestu i a , acestea se rve a u p ro b a b i l d rept staţ i u n i
flote i , ş i În afara Înd ator i r i l o r d e autoap ărare (atestate , Î n t r e
2 6 E m . Condu rac h i , Problema u n o r bas il ici creştine d e l a Histria ş i Cal­
latis, Î n : " Pontica " , 4, p. 1 73-1 90.
2 7 Un asemenea p a l at este p robab i l la Capidava. comand amentu l , pub l i-
cat În R. F lorescu , Capidava, Bucu reşti , 1 963 , p . 1 5 .
2 8 Săpătu r i l e p rof. 1 . Barnea d in u lt i m i i an i .
2 9 Idem nota 22.
30 1 . Barnea, Garvăn-Dinogetia, Bucureşti , 1 961 , p . 1 9-21 .
31 Săpăt u r i recente a l e l u i S i m ion Ştefan , cf. R . Florescu , Capidava.
p. 1 9-20.
32 I n formaţi i personale de la Petre A u re l ian . Este vorba de o m are baz i-
I ică extra m u ros.
33 R. Florescu , Ghid arheologic al Dobroge i , p. 71 .
34 Vez i nota 20.
35 R . F l o rescu , Ghid arheologic al Dobrogei, p. 67.
36 Vez i nota 23 .

,
Fig . '1 . Cas t r u l de la Capidava (,ec. IV e . n .). Fig. 5 . Aşezarea (ortiOcală de
Copidova (s ec . IX - XI e . n . ).
alte l e , şi d e i nscr i pţ i a d i n t u r n u l măce l ar i lor d e la Tom i s)37 aveau
şi altele l egate de flota pont i că38
Aşad ar tre b u i e să l i m i tăm zon a cu reg i m d e l i m itan e i n u m a i
l a m a l u l D u n ăr i i p rop r i u-z i s , con s i d erînd că restu l ter i tor i u l u i
dobrogean ş i prebalcan i c a avut ace l aş i reg i m d e sol prov i n c i a l
o b i şn u i t , ca ş i d i n a l te zon e . F aptu l că pe ţăr m u l M ăr i i Negre ,
s-au fo l os i t n u m a i fort i f i cat i i l e u rb a n e , fără const i tu i re a u n u i
L i tus, c a ace l a saxon i c d i n B r i t an n i a3f! sau ace l a belg i c40 - fron­
t i eră mar i t i m ă , spec i a l fort i f i c ată - , arată c ă per i co l u l r a i d u r i l o r
ş i i n vazi i l or mar i t i m e era re l at i v puţ i n i m portant , ş i că i s e
putea face faţă cu forţe l e fl ote i d i n Pontu I E u x i n .
Î n ceea ce p r i veşte const i tu i rea s i stemu l u i d e l i m i tan e i , acesta
nu poate fi despr i n s d e Întregu l p roces d e d ezvo l tare ter i tor i a l ă ,
econom i c ă ş i soc i a l ă a prov i nc i e i . Î n acest sens trebu i e am i nt i te
etapele de d ezvo ltare a l e armate i rom a n e , În para l e l cu evo l u­
ţ i a ter i tor i a l ă ş i soc i a l -econom i c ă a p mv i nc i e i . Pr i m a m ăsură
pe c a l e a transfo r m ăr i i a r m ate i m ob i l e romane Înt r-o armată
ter i tor i a l ă d e t i p l i m itanei a fost aceea l u ată d e H ad r i an cu p r i ­
v i re l a recrutare a loca I i;41, Nou l s i stem d e recrutare a avut d rept
consec i n ţ ă l egarea so l d aţ i lor ro man i de un an u m i t ter i tor i u ,
ş i În mod s pec i a l Î n Dob rogea , u n d e toată zon a d e fro n t i e r ă ,
organ i zată Î n l i m es d e Tra i an , const i tu i a ter i tor i u s u b j u r i sd i cţ i e
m i l i tară42, a generat ap a r i ţ i a Î n preaj m a c astre lor a u n or aşezăr i
de car acter cvas i u rban , const i tu i nd cen tru l " ad m i n i strat i v " a l
zone i Încon j u rătoare.
Este i n te resant d e remarcat că la sfîrş itu l sec. I I - Început u l
sec . I I I e . n . aceste ter i tor i i sînt s u fi c i ent d e popu l ate ş i d e d ez­
vo l tate econom i c ca să fie n eces ară o d e l i m i tare i n tersătească43.
Od ată cu refo r m e l e care Începînd cu e poca Seve r i l or au cont i n u at
de-a l u ngu l sec . I I I pentru a a j u nge În sec. I V e . n . I a perm iterea
căsător i e i so l d at i l or44 si' a locu i r i i fam i l i i l or l or În i nter ior u l
forti ficaţ i i l o r , c � stre l e d ev i n d e fapt n u c l ee l e ş i centre l e În seş i
ale acestor ter i tor i i cu j u r i sd i c ţ i e m i l itară, i ar i nst ituţ i a l i m ita­
n e i lor n u face d ecît să ofi c i a l izeze o s i t u aţ i e d e fapt, rod a l u n e i
Înd e l u ng i evo l u ţ i i i stor i ce . Este i nteresant d e rem arcat că obser­
vaţ i i l e efectu ate În n i ve l u l a l trei lea - d atînd d i n a d o u a j u m ă­
tate a sec . I I I e . n . - de l a Drobeta , perm i t s u r p r i nd erea acestu i
proces . Î ncăper i le m ar i , serv i nd la cazarea u n e i Întreg i s u bu n i t ăţ i ,
d i n cazărm i l e sec. I I e . n . , sînt În locu ite Î n această per i oad ă cu
m a i m u l te grupu r i m i c i d e c îte două În căper i com u n i cînd Între
ele, şi serv i nd la cazarea u n e i fam i l i i 45 . Î n i nter i oru l acestor cvar-
37 V . Pârva n , Zidul cetăţii Tomis, p . 41 9.
3S A . Bouche-Lec lercq , Manuel des Inst itutions Romoines, p . 335, care Însă
nu citează Tom i s , n ic i Cal l at i s , ci n u m a i Trapez u n t , Pe rint ş i C iz i c .
3" Leonard Cottre l , The Roman Forts o f the Saxon Shore, Londra, 1 964,
40 J. Mertens, La necropole du coste/ lum de O udenburg, În " Roman F,'on-
t ier Stud ies, 1 967" , Te l-Av i v , 1 971 , p . 59-70. Cf. nr. 39.
4 1 A. Bouche-Lec lercq , op. c it . , p. 294-295.
42 Gr. Florescu , R. F lorescu , P. D i aconu , Copidava, p . 1 8-20.
43 La sfîrş it u l sec. I I şi Începutu l sec. I I I se p l asează toate inscripţ i i le ­
p ietre de hotar - cunoscute În Dobrogea (ale v icus u l u i U lmetu m , a l e v i l le i
Maes iei Pudent i l l a , a l e c i vitat i s Ausdecens i um).
44 A. Bouche-Lec lercq , op. cit . , p . 328-329 .
45 Cf. nota 25 , op. cit. , p . 1 46-1 48.
25
www.patrimoniu.ro
i.::; t1
", r�
!- r.:
straliotai de la Fig . 6. Cetatea Dinogetia (5ec.
IV-VI c . n.).
t i re fam i l i a l e s-au s u rp r i ns vetre cu gard i n ă , amenaja te În aşa
fe l În cît să pel' m i t ă găt i rea m încăr i i , i ar pe agger s-au putut i d en­
t i fi c a atît cu ptoare d e p î i n e cît şi vetre d e găt i t , d enotÎnd od ată
cu n eces i tatea u nor organ i zăr i gospod ăreşt i , i nd i spensab i le fam i ­
l i i l o r , rezo l vate p r i n i m p rov izaţ i i , ş i o an u m i tă re l axa:-e a d i sc i ­
p l i n e i , care d e asemenea, const itu i e u n ep i fenomen norm a l În
cond i ţ i i l e transformăr i i armatei d e profes i e Într- u n a d e ţăra n i ­
grăn icer i .
Această organ i zaţ i e astfe l const itu i t ă , s-a d oved i t d eose b i t
d e l'ez i stentă ş i v i t a l ă l a D u n ăl'ea d e j os , această v i t a l i t ate d a­
torÎnd u-se n u n u m a i u n e i econom i i u rbane m a i d i n am i ce ' asa ' cum
p e d rept c u v î n t observa Hen r i P i ren n e4H , c i ş i a u n e i m a i so l i d e
struct u r i a te r i tor i i l o r r u ra l e d i n I m pe r i u l d e Răsăr i t . Com u n i ­
t ăţ i l e r u r a l e re l at i v i m portante , bazate p e prop r i etatea m i că ş i
m i j l oc i e - n u p e l at i fu nd i i c a Î n vestu l i m per i u l u i - ş i pe
cheag u l soc i a l d eoseb i t d e rez i stent pe c are ÎI com portă form e l e
d e organ i zare săteasc ă , au const i tu i t rezervoru I d e fo rţe u m ane
care au perm i s regenerarea s i stem u l u i d e pază a gran i ţe i , În
c i u d a repetate l or ra i d u r i d e pradă ale m ig rato r i lor german i c i ,
care, d e a l tfe l aveau d rept: o b i ect i v p l' i n c i pa l ag l o meraţ i i l e u r bane
În care se ad u n a şi depozita prada v i rt u a l ă c are- i atrăgea pe ter i ­
tor i u l i m per i u l u i . C ă este a.şa o demon strează n u n u m a i n u m ăru l
m are d e aşezăr i d i n prea j m a D u n ăr i i d atînd d i n sec . I V- V I e . n . ,
a l cărol' n u m ăr d ator i t ă cercet ă r i !or p l'ca puţ i n d ezvo l t ate , n u
roate fi decît ap rox i m at47 pe baza u n Ol' i n vest i g aţ i i d e su p,'a­
faţă cu caracter d e sond a j , ma i probab i l fără va l oal'e d e eşan ­
t i on stat i st i c , d ar ş i fa ptu l că s i stem u l de fort i f i caţ i i d i n această
vrenie c u p r i nd e n u m a i aşezăr i Întăl' i te şi garn izoane i m portante ,
ş i n u t u rn u r i ş i castre doar , ca pe D u n ă l' ea m i j l oc i e48. Î n sfîl'ş i t
u n semn s i g u r d e p rosperi tate ş i v i goare a aşezăr i l or l i m i tan e i lor
d e l a D u n ărea d e J os este şi faptu l c ă pe m a l u l D u n 2 r i i d o brogene
s-au. putut i d e n t i fi ca În sec . IV - V e . n . c i rca 1 4 sed i i d e e p i scop i i49.
I n aceste cond i ţ i i , În t i m p ce l i mesu r i l e renan şi a l e D u n ă r i i
de sus ş i m i j l o c i i , s-au pră b u ş i t Încă d i n sec . I V50 sau ce l m a i tÎl'z i u
l a Î n ceputu l sec . V5J , ce l a l Du n ăr i i d e Jos a rez i stat pînă c e l ov i ­
t u r i l e s i st� mat i ce ş i d i strugătoare a l e coa l i ţ i e i ava ro-s l ave l -au
doborît . I n genera l spec i a l i şt i i au acceptat i deea c ă această
d ist rugere a l i mesu l u i D u n ăr i i de J os a fost defi n i t i vă52 . O ser i e
d e observaţ i i ş i fapte no i , refe r i toare m a i a l es l a l i mesu l dob ro­
gean , perm i t o rep u n ere a prob l e m e i . Astfe l se pare , În p r i m u l
rînd c ă b i z ant i n i i - Întrucîtva p r i ntr-u n fe l d e ficţ i u n e j u r i d i că ,
care Însă n u era tot a l l i ps i tă d e u n teme i real - i -au con s i d erat
"6 H. P i re n n e , Les grands couronts de I 'h istoire un iverse/le, 1 , p , 407-41 4 .
'17 G r . Floresc u , R . F lorescu , P . D i aconu , Capidava, p . 245-247 : " M CA " ,
V , p . 562 .
'18 Vez i nota 1 5 .
4 " 1 . Barnea, Din Istoria Dobroge i , vo i . I I .
50 B. Beck şi H . j . K e l lner, P. Petru , F. K i' izek , Sopron i, În " S tud ien zu
den M i l itarg renzen Roms " , K b l n-G raz , 1 967 : precum ş i Merte n s , Bogaers,
Ro l ler, Schbnberger. În " Roman Front ie r Stud ies, 1 967" , ' Te l Av i v , 1 971 .
51 j . j . Hatt, Les enseignements h istoriques de vingt onnees de (oui/les en
Aisace et en Mose/le, În " Roman Frontier Stud ies , 1 967" . Te l Av i v , 1 971 ,
p . 94-97.
:;2 Istor iCi Românie i , vo I . 1. p. 605-606 .

Fig . 7. Castrul de la Troesmis (sec. IV-VI e . n . ) .
pe s l av i ca apărător i ai l i mesu l u i În c a l i t 3te d e fed eraţ i ( ypo ton
pokton ontos) 5 3 .
D i n acest pu n ct d e ved e re , aşezarea u n o r g r u pe d e s l av i pe
l oc u l vec h i lor fort i fi c aţ i i rom ane - ca l a Pop i n a , S i l i stra ,
(R . P . Bu lgari a)54 are poate toc m a i sem n i fi caţ i a u n e i reconst itu i r i
a l i m esu l u i Î n no i l e cond i ţ i i , i n terpretare pentru care p l edează
ş i const i tu i rea formaţ i e i ce l o r şopte t r ib u r i s love55 , d i n zon a de
l a n o r d d e B a l can i , În c e a d e-a d o u a j u m ătate a sec . V I I e . n .
Este pos i b i l ca ş i bu lgar i i l a ven i rea l o r , să fi fost cons i d eraţ i
de b i zant i n i , tot d re pt n i şte fed eraţ i , Însărc i n aţ i cu paza l i me­
su l u i d u n ărean , În sch i m bu l u n u i ter" i tor i u an u m i t . Pactu l Înche­
i at cu rînd d u pă ven i rea l or cu " ce l e şapte t r i b u r i "5o ne i nd i că pe
de o parte o s i m i l i tud i n e de cond i ţ i e po l i t i că ş i j u r i d i că Între
acestea şi n o i i ven i ţ i , pe d e a l ta o repart i zare a sarc i n i lor ca ş i
a ter i to r i i l o r , p r i n b u n ă Înţe l egere. I a r ve l e i tăţ i l e u l ter ioare de
hegemon i e a l e bu lgar i l o r , a u fost aşa c u m se ş ti e, l a or i g i n ea
u n o r Îm potr i v i r i adesea v i o lente , so l d ate cu em i g rarea mas i v ă
a s l av i lor În zone le contro l ate d i rect d e I m per i u l b i zant i n5i,
e m i g rare despre ca re Î nc ă se ma i face menţ i u ne În tratatu l de
p ace d i ntre K r" u m ş i b i zant i n i , d e l a 81 458 . Pe aceeaş i l i n i e se
Înscr i u şi raportu r i l e h agan u l u i Ter"ve l c u b i zant i n i i 59 , cărora
le acor"d ă aj utor m i l i tar , şi a căror suzeran i tate o recu noaşte
tocma i p r i n povest i rea c a mp an i e i de aj utorare , În ce l e b r a i nscr i p­
ţ i e de pe re l i efu l Cava l er u l u i de la M ad ara60 .
Cînd p roces u l d e s u p u nere a s l a v i l o r se va Înch e i a , ş i s u b
h c.n u l Te leţ h aganat u l bu lgar" s e v a s i mţ i d estu l d e putern i c ş i
d e u n itar ca s ă. ad opte o po l i t i c ă n et i nd ependentă ş i ost i l ă faţă
de B i za n ţ , i m per i u l nu va m a i păstra aceeaş i at itud i n e tolerantă,
şi va l u a m ăsu r i d e Încerc u i re şi l i m i tare a per i co l u l u i . Constan­
t i n a l V- lea a fort i fi cat gran i ţ a d i ntre Trac i a şi B u lgar i a(il ş i ,
aş a c u m am avut p r i l ej u l s-o arăt În a l t ă pa rte , a org a n i zat them a
m a r i t i m ă a Lycostom i on u l u i 62 . D i n această vreme treb u i e s ă
con s i derăm că Dob rogea a redeve n i t b i zan t i n ă . Săpătu r i l e de l a
C a p i d ava au perm i s pentru p r i m a d ată să se i dent i fice o aşezare
fort ifi cat ă , cu s i g u re trăsăt u r i d e organ i zar"e i n te r i oară de carac­
ter m i l itar(i:J. Apo i observaţ i i n o i de l a G a rvăn au con fi rmat ex i s­
tenţa u n o r aşezăr i de str"at i ota i pe m a l u I d rept a l D un ăr i i G� . Dar
o cons i d erare a tutu ror" şt i r i lor pe care l e avem cu p r i v i r"e l a
zona d u n ăr"eană Î n sec . I X - X I n e per m i t s ă constatăm u n s i stem
0: 1
A lexander Aven a r i u s . Die Awarcn u n d das B yza n t i n ische Reich im 7
jahrh undert ,
În " X I V e Congres i nternational des etudes byzan t i nes, Bucarest,
6-1 2 septembre 1 971 , Resumes - Comm u n i cat ions " , p. 78.
5 4 } J h , I J l W T hm u p O lla , CJ l a n n l r o " B hf JT l'apClwTo C()JlI4ll.\ I-Ip a 'j i CeJIO
H o m i i l a C I"JlIoICT p r l l f ' I W , Sofia, 1 95 6
0 5 Republique Popu laire d e B u lga r i e , Sofi a , 1 95 5 , p . 1 1 -1 2 ; G . Ostro-
gors k y , Histo i re de l ' Etat b yza n t i n , p. 1 33-1 34 ; 1 47-1 4 8 .
oll G . Ostrogors k y . Ide m , p . 1 57 ; Republique Pop u l a i re de Bulgarie, p . 1 2.
57 G . Ostrogors k y , ide m , p. 1 97-1 98.
5 8 V . Bdev l iev , Die Protob u l g a r ischen Inschr i{te n , Be r l in , 1 963, n r . 41 .
5" Lou is Ha l phen , l es barbares, Par i s , 1 930, p . 1 74 ; G . Ostrogorsky,
o p . c it . , p . 1 71 -1 72 , 1 85 .
60 M <li.�ap C I I l4fI 'l' l { O U I I H H , Sofi a , 1 956 ; V . Besev l iev, Idem, n r . 1 .
6 1 G . Ostrogors k y , op. c i t . , p . 1 97-1 9 8 .
62 R . F l o rescu ş i R . C ioban u , Problema stăp Î n i r i i b izantine În n o rdul
Dobrogei in s e c . IX-X I . com u n i c are prezentată l a Ses i u ne a şt i i n ţ i fică a M uze­
u l u i de arheo l og i�, Constanţ a , 1 8-21 octomb r i e 1 971 .
6a Radu F lorescu , Dale n o i de la Capidava În legătură cu c u l t u ra mate r i a lă
a zonei Dună r i i de Jos În per ioada anter ioară campa n i i lor l u i Ioan Tz im iskes ,
"Apu l u m " , V I , p . 259-268 ; c f. m a i sus nota 62.
(l'1 Din ogetia, 1, p . 31 .
26
www.patrimoniu.ro
Închegat d e fort i fi care a gran i ţ e i r i veran e , c u ce l pu ţ i n d o u ă -
Cern avod ă - H i nog65 ş i H Îrşova'i6 - , d acă n u tr"e i - ş i V i c i n a -
centre Întăr i te cu fort i fi c at' i i de z id s i cu o seri e cont inuă
de aşezări săteş t i Întărite c u z i d u r i d � i n c i ntă d i n p i atră c u
pămînt , sau p r i n refo l os i rea z i d u r i lor m a i vec h i ale for"t i fi c a ţ i i lor
romane deasupra cărora sînt s i tu ate - Cap i d ava , P i atra Frecă­
ţe i - Beroe67, Tu rcoa i a-Troesm i s68 , G arvăn - D i n oget i a , V i c i n a .
Este c e l p uţ i n c i u d ată ş i s u prapunerea d e l a U l met u m - Pante­
l i mo n u l 'i9 , u nd e peste for"t ifi caţ i a rom a n ă d i n sec . I V - V I e . n .
a fost s u r p r i n să a l ta d i n sec . I X - X I . C h i ar d acă n u se poate
constata su prapu nerea u n o r aşezăr" i med io-b izant i ne peste toate
aşezăr i le romane - de a ltfe l cercetăr i le sînt dep arte de a fi epu izat
domen i u l - ş i ch i ar d acă rămîn Încă d estu l e pro b l e m e desch i se În
l egătură cu epoca la c are ne refer i m , do u ă fapte ne par cîşt igate
d i n scu rta a n a l i z ă de m a i sus ; - m a i Întîi că În sec . I X - X I
I m per i u l b i zant i n a reconstru i t u n s i stem d e apărare fron t a l i eră
pe D u n ăre atît de asemă nător , În m u l te p r i v i nţ e , cu ace l a roman
tîrz i u , Încît se poate afi r m a fără g reş că l i mesu l D u n ăr i i d e j os
n u este d i strus d efi n i t i v de către ra i d u r i l e pust i i toare avaro­
s l ave , c i că a cunoscut o ren aştere ş i o u l t i m ă epocă de Înflor i re
În sec . I X - X I . Apo i că aceste s i m i l i tud i n i n u pot fi d oar Întîm­
p l ătoare şi n i c i n u m a i fo r m a l e , c i că trebu i e s ă a i b ă d rept su port
st ructu r i ter i tor i a l e s i soc i a l -eco nom i c e , care au fost m osten i te
d i n peri oad a protob i � ant i n ă . Această d i n u r m ă const atar � n i se
pare d eose b i t de preţ i oasă În c ad r u l prob l e m e i cont i n u ităţ i i ,
care capătă u n s u port ne aşteptat d e cons i stent pe această ca l e .
Cînd către sfîrş i t u l p r i m e i tre i m i a sec . X I cetăţ i l e de pe
D u n ăre a l e strat i ota i l or d i n Dobrogea au căzut s u b l ov i tu r i l e
popoare l or m ig ratoare d i n ste p ă , pentru că i m per i u l , prad ă d i n
nou un or v i c i s itud i n i i n terne le abandon as e, l ăsîn d u - l e să facă
faţă pres i u n i i de l a hotare n u m a i cu forţ e l e lor puţ i n e ; od ată c u
e l e s-a prăbuş i t u lt i m u l l i mes a l i m pe r i u l u i . D u p ă ace2stă d at ă ,
fort i fi caţ i i l e n u s e vor m a i asam b l a În reţ e l e cont i n ue ş i se vor
prezenta , ca ş i În ap u s , ce l u l a r" ca n i şte pu n cte autonome - oraşe
sau p u n cte o b l i g ate - apărînd o com u n i tate , sau un acces , d a r
n u u n ter i tor i u .
Dar u lt i m a i n st i t u ţ i e d e t i p ant i c n u a d i spărut fără să con­
t r i b u i e - od ată m a i mu lt - l a procesu l com p l ex ş i Înde l u ng at
a l for m ăr i i poporu l u i rom ân .
Resume
L ' aute u l" passe en revue I ' i n fo rmat ion l ittera i l"e , e p i g r aph ique et archeo­
log ique concern ant le l i mes danub ien a. I 'epoque tard ive , about issan t a. u x
con c l us ions su i vantes :
- Le l i mes a un n§g ime j u r i d ique spec i a l , q u i n ' a ffecte cependant p as l e
centre de l a Dobroud j a , O LI s e trouvent en g a r n ison d e s troupes d e com itatenses .
- Le l i mes forme un systeme comp lexe de fort i ficat ions , c itade l les
m i l i t a i res et etab l issements fort i fies, groupes en t ro i s l ignes succes s i ve5 :
la l igne du Danube (Sa lsov i a , Aegyss u s , N o v i od u n u m , D i nogc t i a , Arrub i u m ,
Troes m i s , Beroe , Cars i u m , Cap idava, Ax iopo l is , S u c i d ava) ; une l igne centr a l e
( H i o l e , U l met u m , Tropaeum) ; enfin , le ri vage de l a M e r N o i re (Argam u m ,
H is t r i a , Tom i s . C a l lat is) , q u i servait d e base nav a l e .
- On rel eve s u r le l i mes . il part i r d u IVe s i e c l e , q u atre types de for t i ­
ficat ion s : le t y p e danub ien ( Drobeta, Cap idava, Troesm is"ouest, N ico;:>a l i s
ad Istrum) ; le type t h raco"ro m a i n ( D i noget i a , Troesm is"est, Tropaeu m ,
U l metu m . A b r ittu s , l atru s , Novae) ; l e type pont ique (Argam u m . H istr i a ,
Tom i s , C a l l at is) : le type q uadribu r g i u m ( Puţ i ne i , Gomea. Insu l a Bal"u l u i ,
l es fort i ficat ions de l a r ive d ro ite d u def i l e des Cazane) .
- Font egalement p art i e d u l i mes danub ien l es tetes de pon t de l a r ive gau"
che ( T i b iscu m , D ierna, Gornea, D robet a , Pu ţ i ne i , S u c i d ava, T U I" n u M ăg u re le).
- Contra i rement au I i mes d u Moyen"Dan u be et d u R h i n le I i mes
d u Bas-Danube cons itue u n systeme de constructions cons istan t , ayant u n
cal"actere d ' institut ion prov i n c i a l e . I I a conserve c e caractere d e systeme con­
s istant j usqu 'au debut d u V i l e s i e c l e , t and is que le l i mes des prov inces cen­
t ra les et occ identales s 'est p u l verise e't a s u b i des mod i ficat ions structu ra les .
I I a ete reconstitue au I Xe s i e c l e , 1 0 1"s de l a reconquete byzant i n e , par
la c reat i on d ' etab l issements fort i fies de st raliotai (paysans fronta l iers byzan­
t i ns) sur I 'emp l acement - exactement le meme souvent - des anc ien nes
for t i fications de I 'epoque rom a i ne t ard ive. A cet egard , un exemp le conc l u ant
est ce l u i de Cap idava, ou l e trace du mur d ' ence inte l u i"meme co'i n c i d e
avec ce l u i du c a m p rom a i n des I Ve_ V l e s iecles .
G 5 C f. nota 3 3 .
UI; R . C ioban u , Un mon ument istoric puţin c u n osc u t . Cetatea HÎrşova, În
BM I " , n r . 1 , 1 970, p. 25-30 ; A. Aricescu , Noi date despre cetatea de la HÎr"
"
şova , În " Pontica " , 4, p. 351 - 370.
1;7 Nu este cunoscută o fort i ficaţ i e datînd d i n această vreme la P i atra
Frecăţe i , dar o aşezare feud a l ă t i m p u r i e suprapune cetatea romană de a i c i .
08 O s ituaţie s i m i l a ră a fost ses izată la Troes m i s , u nde ambe l e cetăţ i
- de est ş i de vest - sînt suprapuse de aşeză r i de l a începutu l feud a l i s m u l u i .
flO V .
Pârvan , Cetatea Ulmetu m , 1 1 , 1 , p l . X X V I I I , fig . 1 , n r . 6 , 8 , pu b l i c ă
fragmente cera m i ce caracter ist ice pentru seco l e l e I X-X I , p e care le rapor­
tează la şt irea d i n Procop ius, În care se menţionează ex istenţa s l avi lor l a
U l metum Î n vremea l u i Iust i n i an .
 UN SEGMENT DIN LlMES ALUT ANUS.
FORTIFICAŢI ILE ROMANE DIN JURUL MAS I VULUI COZI A
C R I ST I AN M . VLĂD ESCU şi G H E O RG H E PO ENARU BO RD EA
Săpătu r i l e arheo l og i ce m ai vech i Între p r i nse d e Gr. Toc i ­
lescu , Pamfi l Polon i c , a l e căror rezu ltate mer i tor i i , d a r i nco m­
p l ete , au rămas nepu b l i cate ş i păstrate În m an uscr i s l a B i b l i oteca
Acad em i e i Repu b l i c i i Soc i a l i ste Rom ân i a1 , cu excepţ i a mate r i a­
l u l u i e p i g r afi c2 , pîn ă l a valor i fi carea l o r de către prof. D . Tudor
În ser ia Castra Dac iae I nfe r i or is:l , au i m pus ver i f i c ă r i p r i n n o i săpă­
t u r i organ i zate , efectuate de către M uzeu l m i l itar cen t r a l În co­
l aborare cu I n st it ut u l d e arheo l og i e , În cad r u l .u n u i p l an m a i
larg d e cercet are p e I i mes A l utan us .
Săpăt u r i l e Toc i lescu- Po l on'i c , făcute cu m i j l oace d est u l d e
modeste , l i m i tÎnd u-se l a căutarea m a i a l es a m ater i a l u l u i e p i ­
graf i c ş i l a a l cătu i rea doar În l i n i i m a r i a p l an u r i lor fort i fi caţ i i lor ,
con ţ i n înd u n eo r i ş i eror i , s-au d oved i t a fi i ns u fi c i ente pentru
cunoasterea s i stemu l u i d e fort i fi cat i i la nevo i l e cercetăr i i actu a l e
pentr� a putea aj u nge l a conc l u z i' i i storice fu nd amentate şt i i n­
ţ ific.
Aprec i i n d entuz i asm u l în a i n taş i l o r pentru e poc a În care Între­
pr- i ndeau <.semenea acţ i u n i şi d o r i nţa de a obţ i ne CÎt m a i mu lte
şt i r i Într- u n t i m p cît mai scu r t , pe u n teren d e l oc cercetat , nu
putem trece cu ved erea neaj un su r i l e unei astfe l de metode .
Î n cad r u l p l an u l u i d e cercetăr i pomen i t , o p r i m ă ver i fi care
s- a făcut pe u r m e l e sond aju l u i d i n 1 892-1 894 la Arute l a (po i an a
B i vo l ar i - C ă l i m ăn eşt i , j ud . Vîlcea) , Î n cam pan i i l e d i n an i i
1 967-1 970, care au d u s l a d ezve l i rea tota l ă a supr afeţe i acces i ­
b i le pîn ă . I a c a l e a fer at ă i n sta l ată peste ru i n e l e castru l u i d i nspre
O l t . N i c i a l t fe l ele n-ar fi fost cercetate i nteg r a l fi i n d d i struse
de o revărsare a r îu l u i . S ăpătu r i l e arheo l og i ce au fost con t i n u ate
În 1 971 la castru l de la Răd ăc i neşt i , cercetat d oar l a s u p rafaţ ă
de Toc i l escu - Po l on i c .
Fără a ' i ntra Î n d etal i i Î n l eg ăt u r ă c u rezu l tat u l cam pan i i lor
de săpătu r i , as u p ra cărora am i n s i stat cu alt p r i lej4 fi i nd pe c a l e
de a f i com p l etate În cont i n u are5, n e v o m ocu pa n u m a i d e s i stem u l
d e fort i f i caţ i i spec i f i c zone i , d e t r u p e l e care l e-au d u rat ş i care au
staţ i onat a i c i .
La Arute l a construcţ i a z i d u l u i de i n c i nt ă a fost făcu tă d i n
b l ocu r i m a r i d e p i atră d e for m ă d rept u ng h i u l ar ă , u n e l e a n u m e
ciop l i te la exter ior , p e a l ocu r i ega l i zate Între rînd u r i cu l espez i
subţ i r i pentru a p ăstra o r i zonta l i tate a . Spaţ i u l d i ntre paramentu l
exter ior ş i i nter ior a l m u rus-u l u i a fost u m p l ut cu p i etre m ăru nte
nefasonate pe m ăsura r i d i c ă r i i rînd u r i lor d e p i etre c i o p l ite. Legă­
tura Între p i etre s-a făcut cu mort a r , În genera l de o const ituţ i e
slabă ş i fo los i t n u m a i l a partea i n fe r i oară a z i d u l u i , ceea ce pre­
supunea Întrebu i nţarea l u i astfe l pentru as i gu rarea temel i i l o r .
Tot Î n scopu l as i g u r ăr i i s o l i d i tăţ i i este d e rem arcat p e tot cu­
pri nsu l z i d u l u i de i n c i nt ă ex i stenţa u n u i soc l u i eş i t cu 0 , 1 0-0 ,20 m
faţă de l i n i a z i d u l u i , m a i pron u nţat În zo n a t u rn u r i l o r , exp l i cab i l
dacă avem În ved ere g reutatea spor i t ă d e Î n ă l ţ i mea l o r , Î n com-
I paraţ ie cu restu l z i d u l u i . Soc l u l este aşezat d i rect pe pămînt
- fără o amen a ja re spec i a l ă a teren u l u i . G ros i mea m u rus-u l u i este
- d e 1 , 60 m ş i se p ăstrează pe o În ă l ţ i me var i a b i I ă Între O , 50-1 ,70 m .
r c u e i ş i executaţ i Î n aceeaş i teh n i c ă d a r constru i ţ i d i n bo l ovan i
l G r . G . Toc i lesc u , Mss . B i b l ioteca Academ ie i , vo i . 51 3 3 , 51 41 . Arh i va
Po lon ic P . , 1 , Mss . 8 , 1 0 , 1 3 ; I Var i a , 72-75 .
2 Gr. G . Toc i l escu , Archăologische - epigraphische M itteilungen aus
e Oesterreich - Ungarn , X I V (1 891 ) , nr. 21 -24, p . 13 şi u rm . , X V I I (1 894) ,
p. 82 (nr. 2-3) 224-226. I d e m , Fou i lles et recherches archeologiques en Rou­
manie, Bucu reşt i , 1 900, p. 1 35 . I dem , Mon umentele epigrafice ş i sculptu ra l i
a l e Muzeului Naţional de Antichităţi d i n Bucureşti , Bucu reşti , 1 902, 1 , p . 226 .
3 I V , Castrul şi băile romane de la 8ivolari pe O l t , În " BC M I " , fasc. 1 1 3-
1 1 4 , 1943 , p . 1 43-1 49 ; V-V I I I , În " Bu le t i n u l M uzeu l u i m i l itar n aţ ional " ,
n r . 9-1 0, 1 941 -1 942, p . 95-1 01 .
'_
a " G h . Poenaru Bordea ş i Crist i an M . V I ădescu , Date noi În legătu ră cu
costrul Arutela, În " S C I V " , 1 969 , 20, nr. 1 , p . 1 01 -1 1 1 ; D . Tudor, Gh. Poe­
:i naru Bordea, C r . M . V I ădescu , Arutela 1- 1 1 . Rezultatele primelor două cam­
i . panii de săpăt uri arheologice (1 961:-1 968) În castrul roman din poiana Bivo­
ă lari (oroş ul Căl imăneşti), În " Stud i i şi mate r i a l e de m u zeografie şi isto r i e
m i l itară " , 1 969-1 970, nI". 2-3 , p . 8-45.
5 G h . Poenaru Bordea şi C r . M . V I ădesc u , Primele săpăt uri arheologice
În fqrti{icaţ ia romană de la Rădăcineşti, În " S C I V " , 1 972 , 23 , 3 (su b t ipar) .
27
www.patrimoniu.ro
S i ng u r a l atu ră p ăstrată Î n În treg i m e este cea d e est ad i c ă
p e o l u ng i me de 60 , 80 m , l a m i j l ocu l căre i a s e afl ă p o rta p rae­
taria (fi g . 1 ) cu o d esc h t d ere de 2 ,70 m , avînd de o parte şi d e
a l ta Î n ext� r i or d o u ă i eş i nd u r i În fro n t , l u n g i d e 3 , 30 m ş i l ate
de 0 , 30 m . In desch i d erea porţ i i , la l ocu l de Închei ere cu tur n u r i l e
sînt p l asaţ i uşor i i de d i mens i u n i nereg u l ate.
Poarta este flancată d e două t u r n u r i i nter ioare (fi g . 2) a l e
căror Încăper i , c u z i d u r i groase de 0 , 60 m , a u d i mens i u n i l e d e
1 , 80 x 1 , 5 2 m ş i i ntrăr i , p l asate uşor as i metr i c d e 0 , 70 m cu u n
prag de p i at r ă .
În prea jma porţ i i s-a aflat u n n u m ăr m are de fragm en te d e
cărăm i z i ş i ţ i g l e i nd i cînd ex i stenţa pos i b i l ă a u n e i acoper i r i În
bo ltă la i ntrarea În castru şi acoper i ş u r i la tur n u r i l e care o f l a n ­
cau .
Tu rn u r i l e de apărare d e l a colţu r i l e de sud -est ş i nord-est
a l e castr u l u i , aveau for m ă sem i c i rc u l ară la exter i o r , cu z i d u l
Îngroşat ş i rotu n j i t spre front ş i camere i nter i oare În for m ă d e
trapez i sosce l d e d i mens i u n i i nega l e . Camera tur n u l u i sud-est ic
a re baza m a re d e 2 , 1 0 , baza m i că d e 1 , 50 m ş i l atu r i l e d e 1 ,70 m ,
În t i m p ce camera t u r n u l u i nord-est i c are baza m are d e 2 , 30 m ,
baza m i c ă de 1 , 50 m ş i l atu r i l e de 1 , 60 m . C a ş i l a tur n u r i l e
porţ i i , l a t u r n u r i l e d e c o l ţ s-au observat i eş i n d u r i d e · 0 , 30 ş i
0 ,40 m . Turn u r i l e au i nt r ă r i d e 0 , 60 m ş i res pect i v d e 0 ,77 m ,
prevăzute cu o scară de acces d e l a care s-a m a i păstrat CÎte o
treaptă.
Putem presu pune ex i stenţa unor t u rn u r i s i m i la re şi la colţu­
r i l e de sud -vest şi nord-vest , c are au d i spărut Însă odată cu l at u r a
d i n s p re vest a castru l u i ca ş i p orta dec u m a n a , Î n m od norm a l p a n ­
d antu i porţ i i pretor iene , fl ancată ş i e a de d o u ă t u r n u r- i .
Deş i s i met r i ce ce l e două porţ i p r i n c i p a l e se deosebesc ca
s i stem de execuţ i e .
Porta p r i nc ipa l is dext ra , prevăzută c u uşori de 0 , 75 x 0 ,30 m
avînd desch i d erea Între e i de 2 , 85 m , d i spun e ş i d e i eş i nd u r i de
front cu d i mens i u n i le 1 ,44 m spre est şi 1 , 5 5 m spr e vest , late
de 0 , 3 5 m . Poarta era d u b l at ă la i n ter i o r , la o d i stanţă de 1 , 90 m
de i nter i or u l z i d u l u i de i n c i nt ă , flancat de z i d u r i cu desc h i derea
Între e l e de 3 , 90 m term i n ate cu uşor i de 0,60 x O,64 m (fi g . 3) .
Turn u r i l e l i ps i nd , se l u a În acest fe l o m ăs u r- ă de s i gu ranţă În
p l us p r i n re a l i zarea u n e i porţ i d u b l e , legată proba b i l p r i ntr--o
podea de bîrne sp r i j i n i tă pe patru zone de pavaj s i tuate În prag u l
lor precum ş i În spaţ i u I creat Între uşor i i a m be lor porţ i d i n stînga
şi d i n d reapta i ntrăr i i .
La po rta p r i nc ipa l is s i n istra n u au apărut u r m e l e porţ i i i nte­
r i oare . A i c i z i d u r i l e care o fl anchează sînt l u ng i de 1 , 80 m ş i
l i psesc uşor i i , d i stanţa Între e l e fi i nd de 3,85 m . Desch i d e rea
porţ i i a re 2, 85 m, uşor i i cu d i mens i u n i l e d e 0 ,7 5 x O,50 m şi
i eş i n d u r i l e l un g i de 1 m ş i l ate d e 0 ,30 m .
De a l tfe l z i d u r i l e care fl ancheaz ă porţ i l e p r i nc ipa fes pot fi
con s i derate ca făCÎnd p arte d i n s i stem u l de p i nten i aşe-zaţ i l a
i nter i or perpend i c u l ar pe z i d u l d e i n c i n tă, făCÎnd corp com u n
m a r i d e p i atră (fig . 4) . P i nten i i , cu excepţ i a celor d e l a porţ i -
aşa c u m am arătat - au d i mens i u n i d e 1 , 50 x 1 m , sînt montaţ i
l a d i stante d e la 2 m l a 3 , 60 m u n u l de a l t u l s i for m ează Între e i
com part i � ente. Între porţ i l e p r i nc i pa les ş i tu rn u r i l e de l a co l ­
ţ u r i l e d e sud-est ş i nord-est s-au afl at CÎte trei p i nten i , i ar Între
aceşt i a şi t u rn u r i l e care fl anch ează po rta p raetoria, CÎte patru
p i nten i ( fi g . 3 ) . În afară de aceş t i a, s ăpătu r i l e ar heo l og i ce recente
au m a i dezve l i t doi p i nten i pe l at u ra n ord i că , la vest d e p orta
p ri nc i pa l is s i n istra . În u r m a vech i l or săpătu r i , care nu au m a i
putut fi ver i fi c ate , au fost În reg i straţ i pe p l an Încă patru p i nten i
În această porţ i u n e a z i d u l u i d e i n c i ntă.
Scopu l acestor p i nten i i nter i o r i era de a susţ i ne bîrne l e d ru­
m u l u i de rond rea l izat În ch i p o b i şn u i t p r i n a g ge r . Su p l i n i rea
fu ncţ i e i agger-u l u i p r i n acest s i stem de organ i zare a spaţ i u l u i
 Fig. 1 . Porta praetor i a o castrului Arueela cu aleea de Întîmpinare ş i drumu I
roman În Valea O/cului.
Fig. 2 . Turnul nordic 0 1 porţ ii proeeoriene.
Fig. 3. Planu l castrlJ / u i Aru l e la ( 1 9 7 1 ) .

i nter ior ad i acent i nc i nte i , prez i ntă avantaj u l creăr i i Între p i nten i ,
c u d r u m u l ca acoper i ş , a u n o r Încăper i .
P i n ten i i d escr i ş i const i t u i e e l ementu l ce l m a i cal"acter i st i c
a l s i stemu l u i d e fort i fi caţ i e d e l a Arute l a , pe care Î I vom Întî l n I
c a s pec i f i c ş i l a ce l e l a l te castre care Înconj oară m as i vu l Coz i a ,
aşa c u m vom m a i avea pr i l ej u l s ă s u b l i n i e m .
S i stem u l strad a l l a Arute la este form at d i n v ia p raeto r i a , pa­
vată cu p i etre de rîu , I ată de 2 , 80 m , care se i n tersectează În
faţa c l ăd i r i i pretor i u l u i cu v ia p r i nc ipa / is cu ace leaş i caracter i s­
t i c i (fig . 5) , v ia dec umana spre O l t , care az i n-a m a i putut f i
cercetată ş i via sagula r is , I ată d e 1 ,80 m , Înco n j u rînd castru l
l a i nter ior p r i n faţa p i nten i l or cu accese l ater a l e l a c l ăd i r i l e
p l asate În p roetentura ş i În rete n t u ra , prec u m ş i spre t u r n u r i l e
d e co l ţ .
Deş i b i n e p ăstrat , Întreg u l s i stem strad a l n u a fost observat
de săpăt u r i l e d e l a sfîrş i tu l veacu l u i trecu t , ca ş i a l te deta l i i
p r i v i nd atît i n c i nta cît ş i construcţ i i l e i nter i oare , pe care n-am
socot i t ut i l să le sem n a l ă m d e fi ecare dat ă , m u lţ u m i nd u- n e s ă l e
corectăm ş i com p l etăm p r i n observaţ i i l e n oastreu .
Cu toate că n e ocu păm d e s i stem u l d e fort ificaţ i e a castru l u i ,
credem c ă este necesar s ă a m i n t i m , m ăcar În tl" eacăt , d escoper i rea
fu ndaţ i i lor d e p i atră d e la p roet a r i u m şi d e l a o c l ăd i re cu opt
baze rectangu l are În i nter i o r , prec u m ş i a u nor p i etre i zo l ate
punctînd traseu l i potet i c a l pereţ i l or de lemn de la barăc i , a
căror ex i stenţă este con fi rmată d e accesele p i etru ite despr i n se
d i n reteau ' a strad a l ă către i ntrăr i l e 1 0 1" .
În s egmentu l d e l i mes d i n j u ru l mas i vu l u i Coz i a , d e care n e
ocu păm , l a 1 0 k m est de Arute l a , l a est d e versantu l m u nte l u i ,
pe u n p l atou dom i n ant este s it u at castr u l d e l a Răd ăc i n eşti
(com . Ber i s l ăveşt i , j u d . Vîl cea) Înconj u rat pe l at u r a sud i că de
pîrîu l Fîntîn i i , i ar la nord ş i la vest d e pîrîu l Tu l b u roas a .
Dacă for m a castru l u i Arute l a n u s e m a i poate reconst i t u i cu
cert itud i n e , neavînd e lemente l e l at u l" i i vest i ce , castru l de l a Răd ă­
c i neşt i are for m ă d reptu ngh i u l ar ă , c u d i mens i u n i le d e
6 3 , 1 0 x 56,70 m (fi g . 7) , m a i m i c şi de a l tă for m ă decît a fost
prezentat pîn ă acu m7 (fi g . 8 , 9 ) .
Z i d u r i l e i n c i n te i , constru ite În tehn i ca Întî l n i t ă l a Arute l a .
l ate tot de 1 , 60 m ş i păstrate p e o Î n ă lţ i me m ax i m ă d e 0 , 60 m ,
p rez i ntă Î n sch i m b î n toate zone l e cercetate o l egătu ră de m ortar
m a i putem i c ă în-t:re bo l ovan i i m a r i de p i at r ă, a i c i nefason aţ i .
Ta l p a z i d u l u i , aşezată tot l a n i vel u l so l u l u i , fără a avea teme l i a
îngropată . n u are soc l u l i eş i t în a fară, n i c i m ăcar în zon a t u rn u r i l o r
d e co l ţ , care l a Arute l a era m a i pron u n ţat .
Fort i fi caţ i a este prevăzută cu t u r n u r i i n ter i oare se m i c i rcu­
I are l a cele patru colţu r i , d i n care d o u ă , cele d e l a co l ţu r i l e d e
nord-est ş i n ord-vest n-au putut f i cel"cetate d i n cauza construcţ i i ­
l or moderne , i ar a l tre i lea, cel d e sud-est , afl at încă d i n vremea
l u i Toc i l escu În d r u m u l pl" i nc i p a l a l satu l u i , a avut de s u fer it d e
p e u r m a amenaj ăr i i r i go l e i 8 . For m a l or a putut f i Întreg ită p r i n
cercetarea cel u i de sud-vest (fi g . 6 ) s i ng u r u l e l ement b i n e păstrat
ş i d ezve l i t , care are o încăpere i nter ioară ova l ă de 2 , 65 x 1 ,75 m ,
2 aşad ar n u trapezo i d a l ă ca l a Arute l a , c u m s-a presupus poate
3
p r i n an a l og i e pînă la săpătu r i l e noastre.
Pe l atura de sud a z i d u l u i de i n c i nt ă ori u n d e ar fi p l asată
poart a , În d esch i derea d i ntre p i nten i i 5-6, n u m ăraţ i de la colţu l
sud-vest i c a l castru l u i sau În zon a i ncintei îngustate d i nt re
p i n ten i i 6-7 ş i m a i a l es l i psa uşor i l o r , n u i nd i c ă ex i stenţa
u n e i a doua porţ i d e s i gu ranţă ca la Arute l a , doar d acă nu soco­
t i m l ocu I porţ i i în zon a îngustată a i n cinte i . Sîntem în demnaţ i a
presu pune că În porţ i unea îng ustată a m u rus-u l u i ar fi putut ex i sta
o poartă pe care o gînd i m a fi poate parta p r i ncipa / is dextra .

6 D. Tudor, G h . Poenaru Bordea, C r . M . V I ădescu , Arute/a 1- 1/. p . 1 9-23 .

7 G r . G . Toc i lesc u , Mss . B i b l ioteca Academ ie i , vo i . 51 3 3 , p . 21 , 31 , 3 6
( P . Polon ic). D . Tudor, Î n " Bu letinu l Muzeu l u i m i l itar n aţional " , n r . 9-1 0 .
p . 99-1 01 . Idem , Î n Oltenia romană;), Bucureşti . 1 968, p . 303 . G h . Poenaru
Bordea şi Cr. M. V I ădesc u , op. cit . . În " S C I V , 1 972, 23. n r . 3 (sub t ip ar) .
"

Menţionăm că p la n u r i l e castre lor de l a B ivolari şi de la Rădăcineşti au fost

rea l izate, Împreun ă cu r i d icăr i le În teren , cu s p r i j i n u l D i recţ i e i Topografice

-
M i l itare, p r i n topograf i i m i l itari, maior Ion Be l u şi cpt. M i hai Parasch i v .
- 8 Deş i forma camerei turn u l u i apare p e p l an c a u n patru l ater nereg u l at ,
- ...- i nterpretarea g rafică a u n e i s ituaţ i i d e teren destu l de confuze, ex istă teme­
R iU l O I I i u r i s ă presu p u nem că În rea l itate e ra tot ova l ă ca la turnu I de sud"v�st.

28

www.patrimoniu.ro
 FIg. 4. Co/(ul nord-est ic 01 costrului cu pInt:n l l InterIori.
Fig . 5 . V ia p r in c i pa l is , intersectotă cu v i a praetoria În (oţo clăd I r I i proeto­
Ir i u l u i , văzute din�pre porta p r i llc i pa l is s i n is t ra .
fig . 6 . Turnul sud-vest ic i l l cost r u l u i de la Rădăcineşl1,
Fig . 7. Planul cow u l u l de la Rădăcineşti ( 1 77 1 ) .

.a i c i arlînd u-se n u meroase fragmente de cără m i z i ce puteau pro­

ven i de l a bolta porţ i i , d esc h i d erea de 3 , 30 m ş i Îngustarea i nd i ­
CÎnd m a i d egrabă locu l u n u i p rag s p ,-e d eoseb i re d e as i met r i a
p r i m e i d esch i d e r i d e 3 ,4CJ m . P l asarea exactă a porţ i l or n u poate
fi l ăm u r it ă d eCÎt În v i i toarea campan i e p r i n cercetarea l atu r i lor
·d e no rd şi d e vest , Întrucît pe l at u r a d e est , d e j a sond ată , cerce­
tăr i l e nu vor p u tea fi cont i n u ate d i n p r i c i n a constr ucţ i i lor mo­
·derne!! .
În stad i u l act u a l a l ce,-cetă r i lo,- n u avem as i g u rate arheo l og i c
pcz , ţ i a porţ i lor p raet o r l a ş i dec u mana ş i n i c i n u şt i m d acă acestea
,erau sau n u fl ancate d e tur n u r i ca l a Arute l a .
U n e l ement fu nd amenta l , cu totu l nou , rezu l t at d i n ce rce­
tăr i l e efectuate În 1 971 ÎI const i tu i e p i nte n i i i nter i o r i l u n g i d e
·c i l- ca 1 , 50 m ş i l aţ i d e 0 , 90 m , p l as aţ i perpend i cu l ar p e z i d u l de
i n c i ntă şi legaţ i organ i c d e e l c a ş i l a Arute l a .
P e l at u ra sud i că (fi g . 1 1 ) s-au g ăs i t opt p i nten i d i n nou ă , re­
const it u i nd u n u l ce treb u i a s ă f i e l îngă t u rn u l sud-est i c În d r u m ,
eventu a l zece p r i n Întreg i re a Încă a u n u i p i nten , Între p i nten i i
5 -6 ex i stenţ i , d acă se va d oved i că d esc h i derea este Întîm p l ă­
toare , d i stanţa Între e i fi i nd uşor var i ab i l ă , Între 3 ,1 0 m ş i 3 , 30 m
ş i respect i v 4 m spre t u r n u l de sud-est .
Este de menţ ion at că l a Răd ăc i neşti r i t m u l p i nten i l or d e-a
,l u ng u l l at u re i mai com p l et cercetată, este d eose b i t faţă d e cel de
la Arute l a .
Pe l i n i a versantu l u i est i c a l m u nte l u i Coz i a , p l asat I a nord ,
se afl ă castru l de l a T i teşt i . Pos i b i l i t atea ex i stenţei u n u i a l t
·castru Între Răd ăc i n eşt i ş i T i teşt i , p e aceeaş i l i n i e l a Per i şan i ­ 5
PI- i poare ca ş i u n u l , cu m i s i u n e d e p u nct înaintat, băn u i t a fi l a
'Să I ăt,- uc ' O , u r mează s ă fi e r i gu ros ve r i f i cată cu atît m a i m u lt cu
CÎt exi sten'ţ a, Într-a::levăr aco l o , a u n or ru i n e d e e pocă ,-o m a n ă ar
putea aparţ i n e event u a l unor t u rn u r i d e observ aţ i e .
Atît pentru castru l d e l a T i teşt i CÎt ş i pentru ce l d e l a Copă­
·cen i (Praet o r i u m ) , care Înc h i d e l a nord-vest l i n i a d e s iguranţă
În j u ,-u l mas i vu l u i Coz i a pentru a reven i pe l i n i a O l tu l u i , vom
fo l os i cu toată rezel-va, n u m a i rapoarte l e ş i p l a n u r i l e de s ăp ăt u l- i
a l e l u i Po lon i c d i n m anusc r i se l e Toc i lescu ' l , v a l o r i fi cate ş i ad ău­
.g i te cu observaţ i i persona l e de prof. D. Tudor J 2 .
Poz i ţ i a noast ră prudentă o socot i m pe,-fect j us t ifi cată Î n baza
.exper i enţe i acu m u l ate la Arute l a şi l a Răd ăc i neşt i pe l i n i a con­
fru ntăr i i d i n tre d ate l e anteri oare cu rea l i t ăţ i l e d i n teren .
De proporţ i i m a i m i c i deCÎt cele d o u ă castre d escr i se , c astru l
<le l a T i teşt i este constru i t pe panta. d i n d ,- eapta a d e a l u l u i Ca­
.zanu l u i , Înch i s ă de confl uenţa pîrîu l u i Barbu l u i l a s u d , cu a
pîrîu l u i Satu l u i l a nord . C u m l a T i teşt i s-au făcut d oar m i c i
'S ond aje pe l at u ra sud i că ş i l a porţ i , n o i cercet ă r i pot ad u ce mo­
·d ificări p r i melor observaţ i i . De for m ă d reptung h i u l a r ă , avînd
.co lţ u r i l e rotu n j i t e , fără a şt i d ac ă are sau n u t u rn u r i , era În re­ 6
.g i strat de Po lon i c cu l u ng i mea de 54,75 m ş i l ăţ i mea de 34 ,70 m
7
{fi g . 1 3) . Z i d u l d e i n c i ntă ar fi fost constru i t tot d i n p i atră l eg ată
·cu mortar şi ar avea gros i mea d e c i rca 1 , 50 m , aprop i at ă dea lt­
m i nter i d e ce l e l a l te trei c astre.
Nu putem constata n i c i e x i stenţa t u rn u r i lor la porţ i , care
I'( ',:�;;::':'-:'�-::_--. .:. 37
., 'of'
<lupă p l an s-ar red uce doar la p orta p raet o r ia şi po rta dec u ma na , , (�
"
<le d i mens i u n i i n eg a l e , p l asate pe l atu r i l e m i c i a l e castru l u i .
iI lI
Porta p raetor ia , b ăn u i tă a fi pe l at u r a est i c ă d u p ă aşezarea preto­ , I
'r i u l u i - ş i e l cercetat - m a i aproape de această l at u r ă , are i !
: I
·dată o d esc h i dere de 2 , 80 m , ş i d o i uşor i d e 1 x O , 5 5 m, s p re deose­ , :
b i re de porta dec umana , care ar fi m a i l arg ă , de 3 ,1 0 fTl , avînd
.u şor i i d e 1 ,20 x O , 3 5 m .
Î n teh n i ca d e constru cţ i e , e l ementu I esenţ i a l , care î l a pro p i e
·de castre l e Arute l a ş i Răd ăc i n eşt i , sînt p i n ten i i i n ter i o ri a i
.zidu l u i de i n c i n t ă , p l asaţ i l a T i teşt i , CÎte patru p e l atu r i le l ung i

o Pe l at u ra de est, Întreg i re a zidu l u i Între cei doi p inte n i rezu ltaţi d in

'săpături trebu ie de altfe l socot ită p rovizo r i e .

1 0 Ion Conea, Cercetări geografice În istoria românilor, Bucureşt i , 1 938.
: 'I
:. ..! ; .... ,11
Ip . 17. Pentru Per işan i , vezi D. Tudor, În Oltenia romonă3, p. 296.
11 Gr. G. Toc i lescu, Mss. B i b l ioteca Academ i e i , vo I . 51 3 3 , p. 1 9-20 ; �

Arhiva Po lon i c , 1. Mss. 8, p. 85, I Varia, 1 -71 . , ,

12 " Bu let i n u l M uzeu l u i m i l itar naţ i o n a l " , nr. 9-1 0, p . 95-96, şi 98-99 ; t. �:�:i .. �'-._-- ...1!.iiI1Il'
O ltenia romonă3, p . 274-276, 31 4 . "'.. ---- - _. --"'"

29

www.patrimoniu.ro
 l a d i stanţe i neg a l e d e l a 3 m l a 5 ,60 m , cu excepţ i a ce l or d i n m i j­
l oc , c are sînt d epărtaţ i l a 1 1 m ş i n u m a i cîte d o i , d e o p arte ş i
d e a l t a a porţ i lor p e l atu r i l e scu rte ,
Deş i are d i strusă d o u ă tre i m i d i n s u prafaţă , castru l d e l a
Copăcen i ( Praet o r i u m ) , constr u i t p e vec h i u l m a l a l O l tu l u i ,
p rez i ntă ce le m a i m u lte ase m ăn ăr i c u Arute l a, A r ă m as i n tactă
l at u r a est i că l u ngă d e 64 m , avînd la m i j l oc p orta p raeto ria , pre­
văzută cu uşor i ş i f1 ancată de d o u ă t u r n u r i cu d i me ns i u n i l e
4 ,1 5 x 5 m , ş i i ntrăr i p l asate l a co l ţu r i l e lor nord-vest i ce c u
d esc h i de r i d e 0 , 80 m (fi g , 1 2) , A fost cercetat , d e ase menea , t u r­
n u l d e nord-est , care Înch i d e a o Încăpere trapezo i d a l ă ş i u n frag­
m e n t d i n l at u r a n ord i c ă , l u ng de 1 5 m ,
Z i d u l d e i n c i ntă l ucrat d i n p i etre de rîu , l eg ate cu mort a r ,
este Înreg i strat ca avînd 1 ,60 m g ros i me ş i p revăzut cu p i nten i
i n t e r i o r i , Pentru p i nten i se d au d i mens i u n i l e de 1 ,60 x 1 , 60 m ş i
Între e i d i stanţe v ar i a b i l e , p e c are n ăd ăj d u i m s ă l e putem prec i za
În c u rs u l v i i toarelor săpătu r i , C a l a A I'ute l a , z i d u l prez i nt ă u n
soc l u d e 0 ,25 m , d a r , spre d eose b i re d e Răd ăc i neş t i ş i T i teşt i , ş i
Îngroş ă r i l a exter i oru l t urn u r i l o r ,
La ca pătu l aceste i t rece r i În rev i st ă , reţ i nÎnd asem ăn ăr i l e
ş i d eoseb i r i l e parţ i a l puse În l u m i n ă pe p arcurs , se poate reţ i n e :
1 , Teh n i ca d e construcţ i e Î n p i atră l egată c u mortar ş i d ru m u l
d e rond real izat pr i n p i nten i i nter i o r i sînt com u n e tutu ror ce l or
patru fort i fi caţ i i ,
2 , D i mens i u n i l e aprox i m at i v ega l e , soc l u l z i d u l u i d e i n c i ntă ,
t u rn u r i l e porţ i i p reto r i ene p l asate l a m i j l ocu l l atu r i i şi t u rn u r i l e
d e c o lţ cu Îngroş ă r i m a i pron u n ţ ate faţă de restu l m u rus-u l u i
apro p i e Arute l a d e Copăcen i ,
3 , L i ps a soc l u l u i ş i Îngroş ăr i l or l a co l ţu r i l e rotun j i te a l e
i n c i nte i sînt s i n gu re l e e l eme nte d e asemăn are Între Răd ăc i neşti
ş i T i teşt i ,
4 , Deş i foarte asem ăn ătoare , c astre l e Arute l a ş i Copăcen i se
d eosebesc p r i n : r i t m u l ş i poate gros i m e a p i nten i l o r , p l asarea
i ntrăr i lor În t u rn u r i şi for m a camerei t u r n u l u i "trapezo i d a l " de
co l ţ , � aza m are fi i n d arcu i t ă l a Copăcen i , d up ă p l an ,
5 , I ntre c ast rele d e . I a Răd ăc i n eşt i ş i T i teşt i , s u b rezerva ve r i ­
f i c ăr i l o r l a acesta d i n u r m ă , p a r foarte m a r i d i ferenţele În c e
p r i veşte d i mens i. u n i l e , r i t m u l p i nten i l or ş i o r i entarea ,
6 , E v i denţ ie m c ă Între Arute l a ş i Copăcen i , pe de o parte ş i
Răd ăc i neşt i p e d e a lt ă parte , p e l în g ă e l emente l e genera l e d e
asemăn are , treb u i e am i n t i tă ex i stenta t u r n u r i lor de co l t l a Ră­
d ăc i neşti deş i d i m ens i u n i l e ş i for m a � amere l or i nter i o ar � d i fel-ă
faţă de ce.le de l a Arute l a ş i Cop ăcen i ,
Aceasta este s it u at i a Î n stad i u l act u a l a l cercetăr i lor În a i nte
de � p u i zarea pos i b i l i t ăţ i l or d e ver i fi care p r i n săpăt u r i ,
I n cad r u l asem ăn ăr i lor s i ste m u l u i d e construcţ i e c u fort i fi ­
c at' i i le c are n e-au ret i n ut atent i a , ne facem d ator i a s ă sem n a l ăm
ex i stenţa castru l u i c ; ntem por � n de l a Căşe i , de d i men s i u n i m a i
m ar i , prevăzut ş i e l c u p i nten i i nter i or i , d ar s i tu at În nord-vest u l
Dac i e i 1 3 ,
Reven i nd l a castre l e d i n zon a m as i vu l u i Coz i a Î n c e p r i veşte
d at a d e construcţ i e ş i rostu l lor În s i stem u l d e fen s i v al I i mes-u l u i ,
p r i m e l e i nterpret ă r i ap arţ i n l u i G r . Toc i l esc u . Spr i j i n i t pe m a­
ter i a l u l e p i grafi c , G r , Toc i l escu stab i l eşte conso l i d area I i mes-u l u i
a l utan În vremea l u i H ad r i an 1 4 .
N u cred e m să g reş i m d acă a m s p u n e că H ad r i an este ch i ar
organ i zatoru l I i mes-u l u i În această zonă15, Neavînd deocamd ată
n i c i o u r m ă d e fort i fi caţ i i m a i vech i (castre d e păm înt) deCÎt
ce l e d i n epoca l u i H ad r i an - săpătu r i l e arheolog i ce au d oved i t-o
- castre le care au făcut ob i ectu I p reocu păr i lor n oastre sînt
toate d i n vremea l u i H ad r i an , r i d i cate atît p e n t ru a as i g u r a c i rcu­
l aţ i a pe d r u m u l O l tu l u i s p re Trans i l van i a , cît şi d i n n evo i stra­
teg i ce , În scopu l d e a opr i atacu r i l e ven ite d i n zon a d e l u roasă ce
se Înt i n de spre r ăsăr i t , d i nco l o d e mas i vu l m u ntos .
Aşezarea castre lor de o parte ş i d e a l t a a m u nte l u i d uce În
c h i p fi resc la Întrebarea d acă au fost constru i te Î n ace l aş i an ş i
d acă r i d i carea lor n u are i m p l i caţ i i p r i v i nd cron o l og i a d r u m u r i l o r
Întrucît a r fi putut ex i sta m a i m u lte faze d e a m e n aj are a acestor a .
l a E m . Pana itescu , Castrul roman de la Căşei din cercetăr ile nouă ( 1 929) ,
În " A n u a r u l Com i s i un i i Monu mente lor Isto r ice, secţ ia pentru Trans i lvan i a " ,
C l u j , 1 929, p . 327. Vezi şi l a D. Tudor, Oraşe, tÎrguri şi sate În Dacia romană,
Bucureşt i , 1 968, p, 259-260,
1'1 G r , Toc i lescu , Mon umentele epigrafice şi sculptura / i . , " p . 1 03 , 21 1 ,
227,
15 D . Tudor, În " Bu l et i n u l M uzeu l u i m i l itar n aţ i o n a l " , nr, 9-1 0, p, 99 .
D, Tudor, G h . Poenaru Bordea, Cr. M , V I ădesc u , Arutela 1-1 1 , p , 42. C f.
Însă D . Tudor, În " S C I V " , 1 970, 21 , n r . 2, p . 31 3-3 1 4 .
30
www.patrimoniu.ro
Trecerea d r u m u i u i roman de pe m a l u l d rept pe m a l u l stîng
a l O l tu l u i se face pe la Castr a Tra i an a u rm înd c a În mod n or m a l
t l-aversÎnd J i b l ea s ă f i e săpat Î n stîncă l a poa l e l e m as i vu l u i , d e-a
l u ngu l ape i , ca. să fo l osească traseu l ce l m a i scurt, F i i n d m a i g reu
de a m e n a j at se putea căuta, şi s-a găs i t o c a l e oco l i t ă , treCÎnd
tot p r i n J i b l ea , u n d e , d u p ă sond aj u l nostru d i n 1 970 , n u ex i st ă
n i c i o u r m ă d e castru În l ocu l presu pusw C h i a r aşa fi i nd , u n
pu nct de sp r i j i n p e d r u m u l oco l i t ar f i fost l a Răd ăc i neşt i , p r i n
care s e aju ngea cu destu l ă greutate l a T i teşt i ş i de a i c i puteau
ex i sta două var i ante ale acestu i d r u m , o ram u ră care m e rge a
s p r e Praetor i u m - pentru a Înch i d e apărarea ş i a-ş i ex p l i c a
rost u l a i c i Î n l egătură c u d r u m u l scurt care trecea p r i n Arute l a -
ş i a l ta d i n T i teşt i d i rect l a C î i n en i , În această i potez ă , d r u m u l
oco l i t , m a i uşor de amen ajat , va fi fost desc h i s Î n a i ntea d r u m u l u i
p r i n defi leu l O l tu l u i , Acest pu nct de ved ere se just i fi că p r i n
l i psa. n u m i r i i Î n i n sc r i pţ i i l e d e l a Răd ăc i n eşt i a procu ratoru l u i ,
care este n u m i t atît l a Arute l a CÎt ş i l a Copăcen i , ş i poate ş i d e
asem ănăr i l e m a i m a r i ex i stente Între ce l e d o u ă castre menţ i o n at e ,
O a d o u a i poteză ar fi cont i n u area d r u m u l u i de l a C ast ra
Tra i a n a pr i n săparea. l u i d i rect În stîncă de la Început , od ată cu
z i d i rea Arute l e i În 1 37-1 38 şi desch i d erea u l te r i oară a ce l e i d e il
doua c ă i p r i n Răd ăc i neşt i În s i tu aţ i a În care d r u m u l pe O l t n u
ar f i fost Î n s i g u ranţă d i n p r i c i n a atacu r i l o r c e s e puteau i v i l a
tot pasu l d i n m u nte , Desch i zînd a l d o i l ea d ru m , foarte c u r în d
d u p ă amenaj area p r i m u l u i , s e as i g u r a. atît c i rcu l aţ i a CÎt ş i p re·
ven i rea atacu r i l o r , p r i m a var i antă rămînînd o c a l e m a i scu rtă
pen tru i n terese str i ct m i i i t are, cea d e a doua fu ncţ ion Înd deopo­
t r i vă pentru transportu r i l e comerc i a l e ,
Tot aşa , e pos i b i l să s e f i preven i t d e l a b u n Început per i co ­
l u l p r i n desc h i d erea am be l or d r u m u r i , s i m u ltan , D e a l tfe l asem ă­
narea În s i ste m u l de construct i e a l acestor castre , făCÎnd abstr act' i E'
de d eoseb i r i - În această i p oteză neesenţ i a l e - poate ve n i Îr,
spr i j i n u l aceste i u l t i me afi r m aţ i i ,
O r i cu m ar sta l ucr u r i l e d i n pu nct d e ved ere a l d atei a m e n a­
j ăr i lor i n i ţ i a l e , ce l e două d r u m u r i au fu ncţi onat d u p ă 1 37 -1 3 8
Îm preu n ă , n u putem prec i za În stad i u l actu a l a l cercetă r i lor cÎti:.
vrem e şi c u ce i ntens i tate de trafi c .
S e şt i e c ă Î n anu l 1 38 a u fost r i d i cate Î n aceeaş i teh n i că d e
construcţ i e castre l e Arute l a ş i Praetor i u m , p r i m u l d e către S u r i
sagitta r i l 7 , a l do i l ea d e către Il u m e r us b u rga r i o r u m e t vereda r i o­
r u m 1 S , a m b e l e d i n ord i n u l l u i T i tus F l av i u s Const a n s , proc u r ator
al prov i n c i e i , cel de l a Copăcen i ( Praetor i u m) fi i nd refăcut rad i c a l
În 1 40 , . de către ace l aş i Il u m e r us , d a r s u b con d u cerea n ou l u i
proc u r ator , l u l i u s F i d u s Aq u i l a J iJ.
Tot de S u r i sagitta r i este constru i t ş i c astru l Răd ăc i neşt i
i nd i c aţ i e d ată de ce l e două fragmente d i n i n scr i pţ i i l e d e fu nd a r e
u n u l avînd d o a r consu l tatu l l u i H ad r i an (CO S I I I , an i i 1 1 9 -1 38 )
ce l ă l a l t doar men ţ i u nea trupe i , d a r n i c i u n u l d i n e l e neavînd an i i
puter i i t r i bu n i c i ene , Întreg i ţ i d e Toc i l escu m a i Întî i X V I I =1 32
ş i apoi X X I I =1 3820
Pentru castru l de l a T i test ' i , În c are n u s-a Mscope r i t
p'ină acum n i c i u n m ater i a l ep i g rafi c , d ar care este constru i t
Î n aceeaş i teh n i că c u ce l e l a l t e , putem face pres u p u nerea c ă a
fost constru i t or i d e S u r i sag itta r i , o r i de Il u m e r u s b u rga r io r u m
et vereda r i o r u m ,
D a t f i i nd că aprox i m at i v În aceeaş i v r e m e este constru i t ş i
castru l d e l a Căşe i , u n d e staţ i o n a u n detaşament s i r i an , Pa / m y re n i
Sag itta r i e x S y ria2 1 , este pos i b i l că s i stemu l de În l ocu i re a l agge r­
u l u i , p r i n p-i nten i p l asaţ i pe i nter i oru l i n c i ntei să f ie prop r i u
aceste i t r u pe de s i r i e n i . N u ar f i de m i rare c a n u m e r us b u rga r i o r u m
et vereda r i o r u m , s ă constru i ască În aceeaş i teh n i c ă , d ac ă ţ i nem
seam a c ă exerc itÎndu-ş i În ace l aş i t i m p Î n d e l et n i c i re a de a z i d i
castru l d e l a Copăcen i , f i i nd În vec i n ătatea t r u p e i d e s i r i en i ,
puteau d e p r i nde s i stem u l , d acă n u erau c h i a r Înd r u m aţ i de aceş­
t i a , să part i c i pe la o m i că d i stanţă ş i la. constru i rea castru l u i
T i teşt i ,
.1 6 D . Tudor-, Oltenia romană:I, p , 293 , Rezu ltatele sond ajelor noastre
n u au fost Încă p u b l icate,
1 7 C I L , 1 1 1 , 1 2601 , a-b = 1 3793, 1 3794 ; 1 2602, 1 2603 .
1 8 C I L , I I I , 1 3795.
I II C I L, I I I , 1 3796.
20 C I L , I I I , 1 2604 şi 1 2605. Tocma i aceste Întreg i r i au provocat d iscuţ i a
noastră de m a i sus p r i v i n d cronologia zon e i cercetate.
2 l D. Tudor, Oraşe, tÎrguri şi sate . . . , p. 259.
 Or i c u m , În vremea l u i Anton i us P i u s , S u r i sag itta r i sînt orga­
n i zaţ i Într-un n u merus S u ro r u m sagitta r i o r u m , m utat cu d eta­
şamente stab i l e l a Rom u l a ş i S I ăven i 2 2 , unde vor part i c i p a l a
construcţ i i d ar n u vor m a i fo l os i s i stem u l Întî l n i t l a castre le d e
care a fost vorb a .
Aceasta n e Îndeam n ă s ă cons i d erăm s i stem u l fo l os i t Î n zon a
m as i vu l u i Coz i a spec i f i c vrem i i l u i H ad r i an , poate d atorat tru pe­
lor s i r i en e , poate n u . Afl area u n e i so l u ţ i i d efi n i t i ve este Îngre­
u n ată de l i psa unor a n a l og i i În a l te părţ i a l e i m per i u l u i , ţ i nînd
eventu a l doar de docu mentarea noastră act u a l ă .
S e pare c ă arcaş i i s i r i en i n-au făcut g ar n i zoan ă m a i Înd e l u n ­
gată d ecît poate l a Răd ăci neşt i , c ăc i l a Arute l a a staţ io n at , n u
şt i m cînd , o vexi /latio d i n coh o rs J Hispa n o r u m vete ra na q u i n ge­
f'-
n a r ia equ itato23 . De vreme ce n um e r us b u rg a r i o r u m et vereda r i o­

Y
r u m a cont i n u at s ă rămînă d o i a n i l a Praetor i u m (Copăcen i )
putea s ă fi fost de l a Început dest i n at s ă facă garn i zoan ă a i c i .
't7 N i c i u n a d i n aceste u n i t ăţ i pe care l e avem m e n ţ i o n ate pen­
. .t tru Începutu l ex i stenţ e i castrelor nu şt i m cît au staţ i onat .
Pentru moment, preocu paţ i n u m a i d e s i stem u l d eoseb i t d e
construcţ i e a l fort i f i c aţ i i lor d i n această zon ă n u ne vom opr i
decît În trecere asu pra i stor i cu l u i fu ncţ i o n ăr i i l o r .
D a c ă pentru Răd ăci n eşt i , u n de i nvest i g aţ i a este ab i a Începu t ă ,
cercetăr i v i i toare n e v o r pute a d u ce l a u n e l e con c l uz i i , despre
T i teşt i n u şt i m n i m i c , i ar l a Copăcen i , care probab i l a s u fe r i t
d o u ă d eter iorăr i a l e c ăror c auze n u ne s î n t c u n oscute , p r i m a
Între 1 38 - 1 40 ş i a d o u a p e l a j u m ăt atea seco l u l u i a l I I I- l ea e . n . ,
( d u p ă u n stî l p m i l i ar d e l a M ax i m i n 2 4 , fo los i t l a restau răr i În
z i d ăr i a castru l u i , poate l a p uţ i n t i m p d u p ă aceasta abandonat
d ator ită d i struge r i i l u i d e o revărsare neob i ş n u ită a O l tu l u i ) ,
Arute l a pare s ă f i avui: aceeaş i soart ă , u lt i m a m oned ă d escope r i t ă
Î n castru , d e l a E l agabal (220-222)25 , d înd u n ut i l term i n us post
q ue m .
Î n c ad r u l s i ste m u l u i d efen s i v a l J i mes-u l u i a l utan , castre l e
d e p e l i n i a care Înconjoară versantu l est i c a l m u nte l u i Coz i ? ,
Fig. 8. Schi(a castrului de la Rădăcineşt i, după Polonic ( 1894). faţă d e cercetăr i l e vech i ş i actu a l e ş i d e observaţ i i l e " aero" făcute
Fig. 9. Planul cost r u l u i de la Rădăcineşti, după Toci/eseu. Î n toam na a nu l u i 1 971 cu s p r i j i n u l serv i c i i l or de resort ale ar mate i
const i t u i e - i nd i ferent de momentu l d u răr i i lor i n i ţ i a l e - o
Înt ăr i re a l i n i e i d e s i g u ranţă În defi leu l O l tu l u i avînd s i g u r d o u ă
pu ncte d e sp r i j i n l a extre m i t ăţ i l e d e sud ş i d e n ord a l e pante i ,
pentru a reven i apo i l a Praetor i u m pe l i n i a r îu l u i , u nde se . afl ă
l a i ntrarea d ru m u l u i În d efi l eu , Arute l a .
P l asate l a su d u l acestei l i n i i ş i s i metr i c l a nord , c astre l e d e
l a Răd ăc i neşt i ş i d e l a T i teşt i aveau m i s i u n e a d e p u n cte Î n a i n tate
În faţ a cel or de pe l i mes A l utan u s , Arute l a ş i Praetor i u m , În
scopu l preÎntÎm p i n ăr i i u nor atacu r i d i recte , care s-ar fi putut
strec u r a mai l esne Înspre versantu l est i c a l m u nte l u i Coz i a ,
ven i n d d i n ba rba r ic u m .
Constatînd ase m ăn ăr i le ş i d eoseb i r i l e de struct u r ă a l e p i a­
n u l u i fort ificaţ i i l or În cad r u l ace l u i aş i s i stem d e construcţ i e , pe
baza cercetăr i l or noastre l a Arute l a ş i Răd ăc i neşt i , i a r pentru
T i teşt i şi Copăcen i , pe baza vec h i lor d esc r i e r i ce u r mează să le
p rec i zăm p r i n cont i n u area săpăt u r i lor ar heo l og i ce , care ne-ar
d a pos i b i l i tatea să l ăm u r i m pro b l eme l e Încă n erezo l vate a l e
acestu i atît d e i nteresant ş i d eose b i t segment d i n I i mes A l utan u s ,
am Încercat p r i n tr-o exam i n are prel i m i n ar ă , Într-o a r i e str i ct
l i m i tată geografi c , s ă contr i bu i m l a m a i b u n a c u n oaştere a rea­
l i t ăţ i lor ar heo l og i ce ş i l a l ărg i rea prob l e m at i c i i În domen i u l
i stor i e i fron t i ere lor rom ane.

2 2 Ide m , Oltenia romană3, p . 352-353 ; C f. J an Benes, Die rom ischen

Auxiliar(ormationem im unterem Donauraun, În " S born i k Praci F i losoficke

Faku lty Brnenske U n ivers ity " , E-1 5 (1 970) , p. 1 92 ; 1. 1 . Russ u , Auxilia pro­
vinciae Daciae, În " S C I V " , 1 972, 23 , n r . 1 , p. 76, u nde este greşit t recut Suci­
dava În loc de S I ăven i , poate s u b i n f l uenţa l u i Benes , căci l a 1. 1. Russ u ,
Elemente s yriene Î n Dacia corpatică ş i rolul l o r Î n "colon izarea" ş i romani­
zarea provinciei, În "Acta M use i N apocens i s " , V I , 1 969, p. 1 75 , apare corect
S I ăven i .
23 C I L , I I I , 1 2602 ş i 1 2603 .
24 C I L, I I I , 1 421 6 l ll ,
25 D. Tudor, G h . Poenaru Bordea, C r . M . V I ădesc u , Arutela 1-1 / , p . 38
( 1 3) , 41 .

31

www.patrimoniu.ro
Fig. 10. DetallUl laturei n o rdice o cast r ului de la Rădăcineşti cu pintenii Interiori. Fig. 1 1 . Incinta sudică o castrului de l a Rădăcineşti cu pintenii i nteriori .

,.. - ' - ' - ' -

.
,
/'
_. _ _ . - . - . -

/
Resume
f \
I
i Nous presentons ci-devant les nouve l les recherches org a n l sees d ans le

I
pel- i metre des fou i l les archeo log i q ues anterieures entreprises aux camps
entourant la montagne de Coz i a , par Gr. G. Toci lescu et P. Po lon ic entre
1 891 -1 894 , fou i l les q u i m a l g re leur valeur i ncontestable etaient pourtant
I i ncomp letes .
I Sans regarder en detai I les resu I tats de la campagne des fou i I Ies de
Arute la de 1 967-1970 et de Rădăc i neşt i de 1 971 , nous i n s istons seu lement
sur le systeme de for t i ricat ion propres 11 l a zon e .

� :f J.. M.
L e systeme de construction d e s camps contourn ant le mass i f de C oz i a
presente l a construction d e I 'ence i nte , faite avec de grosses p ierres l iees
Fig. 1 2 . P lanu l cosuului de la Copăce n i ( Praeto riurn ) . după I'olon le. avec du mortier. L 'encei nte est m u n ie aux coins de tours i nterieures d e m i
c i rcu l a i res et de tours carrees 11 la porte proetoria et decumana.
Fig. 1 3 . Planul castrulu; de la Tlteş t i, după Polonie.
L 'e lement le p l us spec i fique de ce systeme est d onne par les epero n s
c.c� rom de 1.. T,le.1b ( J�Ar "7 '
p l aces a I ' i nter ieur perpend icu l a i rement s u r l a m u r a i l le d 'encei nte e t faisant
corps avec ce I Ie-c i .
Le ro le d e ces eperons est d e soute n i ? les poutres d u chem i n d e ronde
Poaria de .... .l. rea l ise a i n s i par I 'agger, dont la fonction est suppri mee d ans cette s itua­
tion , E ntre les eperons se cree a i t de I 'espace q u i pouva it etre ut i l e a
.. I 'occas i o n ,
Cetalea

" 1 �,
A l a fin de l a descr i pt ion techn i q u e de chaque c a m p separement, nous
en avons synthet ise les e l ements de ressemb l ance et de d i fference, c 'est
il d i re Arute l a et Praetor i u m d 'un cote et Rădăc i neşt i et T iteşti de I 'autre.

1 .�
� r'
Nous affi rmons par la que H ad r i an est le createu l- du I imes dans cette
. 1-

J
zone, nous essayons d 'etab l i r le systeme des voies autou r du m ass i f de Coz i a
-E
"'
O e t - a l a f i n de cet ouvrage - nous nous arretons s u r les troupes q u i ont
const r u i t ces fort i fications, il savo i r : Suri sag iua r i , Arute l a en 1 37-1 38
. ....,. . '''-''1;
r.
__ n n

n . ere (ou campa u ne vexi l /aUo de cohors I Hispanorum veterana quingenaria

equitata) et Rădăci neşt i . et, n lJmerus burgar iorum et vcredarioru m , Prae­
tor i u m (Copăcen il,
Etant donne que les remarques pour les camps d ' Arute l a et de Rădăc i neşti
s'aoou ient s u r nos propres fou i l les , et que les remarques sur les camps
de Copăce n i et T i teştl ont ete fa ites d 'apres les ancien nes descriptions,
nous esperons que l a cont in uat i on des fou i l les dans ces deux dern ieres
loca l i tes ec l a i rc i ront le probleme de ce si interessant segment du I imcs
A/utanus.

32

www.patrimoniu.ro
 C ERCETĂRI N O I ÎN AŞEZA REA GRECO- ROMANĂ
DE LA CAPU L DOLOJMAN - ARGAMUM (?)
M A R I A COJA
Descoper i r i l e arheo l og i ce , fortu i te sau p r i n cercet ă r i s i s­
temat i c e , d i n oraşe l e ant i ce d e pe l i tora l u l d o brogean a l M ăr i i
Negre, H i str i a , Tom i s ş i C a l l at i s , au fu r n i zat d ocu mente d e
toate categor i i l e , d eose b i t d e sugest i ve pentru c u n oaşterea evo­
luţ i e i lor i stor i ce .
Pentru H i str i a , pîn ă În preze n t , s-a ac u m u l at O · bogată docu­
mentare În legăt u ră cu Înte m e i e rea ş i evo l u ţ i a oraşu l u i g rec ,
colon i e a M i letu l u i . Des p re Tom i s , pentru aceeaş i epocă greacă ,
se c u n osc m u l t m a i p u ţ i n e d ate d ator i tă fapt u l u i că oraşu l m o­
d ern su pra pu ne În Întreg i me rtu n u m a i oraşu l ant i c d ar ş i necro­
.
po l e l e s a l e . IntruCÎtva ase m ăn ătoare este s i tu aţ i a ş i l a C a l l at i s ,
s i ng u r a cetate d or i an ă d i n Dobrogea . u nd e cercetarea necro­
po l e l or poate să fie ceva m a i lesn i c i oas ă. Î n ace l aş i t i m p Însă,
pe Întregu l l itora l , se Înş i ră n u meroase aşezăr i greceşt i , g reco­
băşt i n aşe sau g reco-romane , În m area l o r m aj o ri tate n ecercetate
s i stem at i c şi care, În perspect iva u nor cercetă r i vi itoare, oferă
pos i b i l i t atea Îm bogăţ i r i i su bstanţ i a l e a d oc um entăr i i arheo l og i c e ,
i m p l i c i t a co m p l etăI- i i tab lou l u i i stor i c a l evo l uţ i e i l or În ant i ­
ch i tate .
N e p ropu nem , În rîn d u r i l e ce u rmeaz ă , să facem o succ i ntă
p rezentare i n fo r m at i vă a p r i n c i p a l e l ol- rezu l t ate o bţ i n ute p r i n
re l u area cercet ă r i l o r Î n aşezarea greco-rom a n ă d e l a Capu l Do l o j ­
man , s i t u at pe m a l u l l acu l u i Raze l m , la aprox i m at i v 4 0 k m nord
de H i st r i a . În l i n i e d reapt ă . E I se p rez i nt ă su b for m a u n u i p ro­
montor i u În a l t , d i n tr-o rocă de c a l c a r , făcînd pandant cu Capu l
B i ser i c u ţ a - d e v i zav i - d es p ărţ i te de aprox i mat i v 2 k m , con­
st i t u i nd g u ra p r i n care l acu l Raze l m com u n i că cu la cu l Gol ov i ţ a ,
a m be l e i nteg rate În com p l ex u l l ag u n ar c e s e Înche i e s p re sud
cu lacu l S i noe pe a l căru i mal se afl ă H i str i a . Locu l i m pres i o n a
och i u l avi zat p r i n ex i sten ţ a u n or fort i ficaţ i i fru m os ş i c l ar re­
l i efate , consem n ate l a Începutu l secol u l u i nostru de R. Netzham­
mer1.
Vas i l e Pârvan , În urma d escoper i r i i h orothes i e i d e la H i str i a
a em i s i poteza id e n t i fi c ăr i i acestei aşezăr i c u l oca l i tatea ant i c ă
Argam u m 2 .
Apo i , d es i g u r atras d e i nteres u l aceste i i poteze , CÎt poate
şi d e aspectu l ru i ne lo r , Pau l N i corescu Începe a i c i cercet ăr i s i s­
temat i ce În an u l 1 926, con t i n u În d u - l e p î nă În 1 9323, descoper i nd
monu mente d eoseb it de i m portante .
D i n toate cercetăr i le s a l e , i n for m aţ i i m a i comp l ete ne-au
rămas Într-un stud i u cons acrat celor două baz i l i c i c reşt i n e pe
care le d escoper i s e , refe r i n d u-se pe scu rt la s i ste m u l d e fo rt i f i ­
caţ i e a l c i t ad e l e i rom ano- b i zant i n e ş i m e n ţ i on înd foarte l ap i d ar
cîteva d escope r i r i greceşt i ş i rom ane , totu l Însoţ i t d e u n p l an
general d e s i t u aţ i e4. (fi g . 1 ) .
Î n anu l 1 965 a m re l u at săpătu r i l e Î n acest pu nct , deoarece
era pr i ntre P U ţ i ne le centre g reco-rom ane fort i fi c ate d i n lJobro­
gea l i bere de construcţ i i m od e r n e , u n d e erau pos i b i l e cercetări
1 R. Netzhammer. A u f dem Raze/m, Bucu reşt i . 1 909. p . 1 8 sq . , u n d e
printre observaţ i i le p e c a r e le face c ă l ătorind În j u ru l l acu l u i Razel m notează
frumoasele ru i ne ce se observă pe Capu l Do lojman , atr i b u i ndu-Ie epoc i i
romane.
2 Vas i le Pârvan , Histria IV, " AARM S I " , t. X X X V I I I , 1 91 6 , p. 556-593 ,
n r . 1 6. Î ncercînd să stab i lească hotare le H istr i e i ajunge l a i nterpretarea c ă
"au nord vers l e lac Halm yris, l e territorium histriae confinai t a u territo r i u m
argamensium " . Loca l itatea este menţ ionat ă de Proco p i u s , D e aedificiis, I V ,
(ed . Haury, p . 1 49 r . 1 3) , p r intre cetăţ i le Întărite de J u st i n i an În Scyth i a
M inor. O menţi u n e m a i veche este d atorată l u i Hecateu d i n M i let, care scri a
spre sfîrş itu l seco l u l u i a l V I - l e a ş i Început u l secolu l u i a l V-lea Î.e . n . , trans m i s ă
d e Stephanus d i n B izanţ, fragment u l 1 72 : 'Opy dJ.L'lj ' 7t6AL� E:7t L '('(Il "/(jTPc{l '
c Fx(X'ri:do� l · upw7t71 . Vez i ş i D . M . P i pp id i , Din istoria Dobrogei, 1 , Bucureşt i ,
1 965, p . 1 48 , u nde atrage atenţ i a c ă e "cea dintîi loca litate de pe teritoriul
ţării noastre al cărei n ume este pomenit Într- u n izvor literar antic" ; Idem, I
greci nel Basso Dan ubio, M i lano, 1 971 , p . 36 şi 231 , nota 43 .
" ce rcetăr i le noastre v i itoare , să aducă n o i documente şi m a i c i rcu mstaoţi ate
3 R. V u l pe , Paul Nicorescu , În " Dacia , X I-X I I , 1 948, p . 1 -6 .
'1 Pau l N i coresc u , Les basi f iq ues b yzantines de Dolojman, În " Bu l let i n
de l a Section h istorique " , t . X X V , Bucarest, 1 944, p . 91 - 1 01 , fig . 1 -3 .
33
www.patrimoniu.ro
s i stemat i ce Î n scopu l Î m b u nătăţ i r i i ş i spor i r i i documentăI- i i arheo­
log i ce. De a l tă parte rezu l t ate l e obţ i n u te p r i n cercetări l e d e
l a H i str i a , cu p recăd ere ce l e d i n per i oad a ereacă, Îş i p u teau
găs i a i c i u n termen d e com paraţ i e a u nor s i tuaţ i i d i n teren , p r i ­
v i te În strat i grafie orizontală , ce puteau d u ce l a confi rmăr i , in­
firmări sau n uanţări ale unor conc l uz i i i stor i ce l a care s-a a j u ns
pînă În prezent .
Putem s p u n e acu m c ă , În u r m a cercetăr i l or Între p r i nse Întl-e
an i i 1 965 -1 971 , pe o scară destu l de mod est ă, d i sp u nem de o
nouă ş i ceva m a i s por i t ă docu m entare , Încă pre l i m i n ară , d a l- car
i l ustrează Întreag a evo l uţ i e a aşezăr i i 5 .
U n p r i m rezu l t at a l cercetăr i lor noast re , cu totu l nou , a
fost descope r i rea u n u i strat preco l on i a l aparţ i n înd p r i me i epoc i
a fieru l u i , d i n ar i a cu l tu r i i Babad ag , descoper i tă În u l t i m i i an i .
Aşezarea epon i m ă de t i p "opp i d u m " a aceste i cu l t u r i este s i t u ată
pe m a l u l l acu l u i cu ace l aş i n u me şi la o d i stanţă de c i rca 20 km
nord d e Capu l Doloj man . Bogatu l strat de cu ltură d e acolo
a fost d eterm i n at de c ătre c u toru I descoper i r i lor ca aparţ i n Înd
epoc i i h a l l statt i e n e t i m pu r i i . D i n ce l e ş ase faze de l ocu i re , n i ve­
l e l e i n fe r i oare rev i n per i oadelor A- B , acoper i nd seco l e l e X I - I X
Î . e . n . i ar cele s u p e r i o are corespund per i oade i d e t r an z i ţ i e s p re
epoca h a l l statt i an ă-m i j l oc i e , parţ i a l contem porană cu c i v i l i zaţ i a
Basarab i , d atab i l e În seco l e l e V I I I - V I I Î . e . n n . Aceste i pe r i oad e
Î i cores p u n d descopel- i r i l e noastre de la C ap u l Doloj m an s i tuate
În două p u ncte . M a i c l are sînt ce l e d i n sector u l I I , p l asat În afara
fort i fi c aţ i i l o r . S-au s u r p r i n s ac i două bord e i e de fo rmă ovo i d a l ă ,
d u p ă C Ît s e pare ÎntruCÎt a m be l e a u fost cercetate n u m a i r: e j u m ă­
tate , atît CÎt au fost c u p r i nse În secţ i u ne cu d i ametre le m ax i me
de aprox i m at i v 2 , 50 ş i 3 ,20 m . E l e sînt săpate În stîncă , au pel- eţ i i
_
uşor concav i ş i fu n d u l p l at . I n preaj m a fi ecăI- u i a se afl ă cîte o
m i că groapă cu pereţ i i tot concav i ş i fu nd u l p l at . Î ntre e l e strat u l
de cu l t u ră n u d e p ăşea gros i mea de 0 , 1 0 -0 , 1 5 m i ntel- ferÎnd u-se
cu ceram ică a r h a i c ă greacă ce n u ap ărea În zon a ce rcetată de
a i c i Într-un strat d i st i nct . O r i c u m , d e-a l u ng u l epoc i i g receşti
locu i rea d i n această p arte n u pare a f i fost p rea densă. O s i tuaţ i
s i m i l a ră a fost s u r p r i nsă pe ma l u l fa l eze i de est , a p roape de
ca pu l promontol- i u l u i , Într-o m i că secţ i u n e , u nde stratu l ce l
m a i vech i , aşeIat pe stîncă ş i nedepăş i n d 0 , 30 m gros i m e , aparţ i n e
epoc i i arh a i ce . Î n c u p r i nsu l l u i se aflau ş i cîteva fragmente cei-a­
m i ce . D i n toate aceste desco per i r i putem sem n a l a CÎteva frag­
mente de vase care ne-au perm i s atr i bu i rea l or c u l tu r i i Babadag 7 .
Această ceram i că h a l l statt i a n ă n u apare cu u n repertor i u prea
bogat . Vase l e m a r i b itroncon i ce sînt con fecţ i onate d i n t l--o p astă
În compoz i ţ i a căre i a s-au fo l os i t d egresan ţ i cu gra n u laţ i e m are
i a r l a ardere s-a obţ i n ut o cu l oare g ă l b u i e desch i să În i nter i o r
şi u n negru i ntens În exter i o r . Putern i c l ustru i t e , el e au u n aspect
aproape met a l i c . D i ntre e l e c i tăm un fragment cu buza evazată
(fi g . 2/2) ş i a l te două d i n corpu l u nor exe m p l are, s i m i l are ; u n u l
are o proem i nenţă con i c ă i ar ce l ă l a l t o apucătoare m as i v ă În
form ă de potcoavă (fi g . 2/ 3 , 6) . D i n g r u p a vase lor m i j l oc i i ex i stă u n
5 Pentru o p r i m ă i n formare asupra cercetări lor noastre d i n an i i 1 965-
1 968 vez i : Cercetări pe malul lacului Raze l m , epoca romană şi romana-bizan­
"
tină, În " Peuce , I I , Tu lcea, 1 971 , p . 1 79-1 90 ; idem În " EAA" , V I I I , s . v .
J u r i lovca (in curs de tip ă r ire) : idem , Recherches dans un etoblissement peu
connu et observations s u r son territoire, În "Actele Congres u l u i a l I I-lea al
A I E S E E " , Atena, 1 970, sub t i p a r .
U S . M o r intz, Quelques prob/emes concernant l a periode ancienne du
Hal/stott au Bas-Danube a la lumiere des fou i l /es de Babadag , În " D ac i a " ,
N . S . , V I I I , 1 964, p . 1 01 sq : E u g . Zaharia ş i S . M o r i ntz, Cercetarea Hal/stat­
"
t u l u i t impuriu În România, În " S C I V , 1 6 , 1 965, p. 451 s q .
7 Aducem ş i a ic i m u l ţu m i r i le noastre l u i S . Mori ntz pentru amab i l itatea
cu care ne-a ajutat la identi ficarea fragmente lor ceram ice d i n descope r i r i l e
noastre. Î n d iscuţ i i le pu rtate cu d-sa ne-a Împărtăş it părerea că v i aţa aşezăr i i
d e l a Babadag pare a s e opri l a l i m ita seco le lor V I I I-V I I Î.e . n . , neex istînd '
sufic iente e l emente pentru a acoperi şi seco l u l al V I I-lea. Este pos i b i l ca
capab i le să c l ar i fice r'aport u l d intre d ata f i n a l ă a c u l tu r i i Babadag şi Începu­
t u r i le e p oc i i arhaice greceşt i , fi i n dcă totuşi ceram ica g r'eacă ar fi s ingura
care ar putea să o fere l i m ite crono log i ce m a i prec ise.
 Fig, 1 , Planu l general al cete ţii de la Capul Dolojman (după Paul N icorescu),
fragment cu decor i n c i zat (fi g , 2/'4) ş i d o u ă cu brîu l a l veo l ar În
rel i ef (fi g , 2/8 ,9) , D i n categor i a vase l o r m i c i se remarc ă un frag­
ment de ceaşcă cu toarta l" u pt ă , d ecorat ă cu m i c i ad În c i tu l" i
c i rcu l are, Întreru pte d e o proem i n enţă (fi g , 2/5) ş i u n u l d i n buza
u n e i străch i n i cu faţete o b i i ce În exter i or (fi g , 2/7) , Ar mai fi
d e adăugat u n fragment d e vas m a re c u g u r a s i m p l ă , buza uşor
marcată În exter i o r , fără d ecol" , l u crat d in p astă poroasă d e cu l oare
g ă l bu i d esch i s ă (fi e , 2/1 )8
Du pă c u m s-a putut observa , acest strat ha I istatt i an este
aşezat d i rect pe n i ve l u l ant i c al stînc i i ş i se Îngem ănează cu cera"
m i ca greacă arha i c ă , fără a se putea stab i l i strat i grafi c d ac ă Între
ele ex i st ă u n raport d e succes i u n e , S i t u aţ i a poate avea d o u ă
exp l i caţ i i , De o p arte este pos i b i l ca Î n t r - u n anume m o m e n t d i n
evo l u ţ i a fi n a l ă a l ocu i tor i lor h a l l statt i e n i - res pect i v a popu­
l aţ i e i loca l e - s ă f i ex i stat un raport d e conte m poranei tate cu
colon i şt i i g rec i , ceea ce a putut avea ca rezu I tat i n terferen ţ a
d i ntre cera m i c a l oca l ă ş i c e a greac ă , De a l tă p a r t e , d ată fi i n d
s i tu aţ i a că n i c i strat u l arha i c n u apare c u d e p u n e r i m u l t m a i
cons i stente , este pos i b i l s ă f i e vorba d e u n raport d e s u cces i u n e ,
Î n aceste cond i ţ i i ş i În baza docu mentăr i i d e care d i spunem acu m ,
este greu d e stab i l it raportu l cron o l og i c d i ntre ce l e d o u ă c u l tu r i ,
u n a rep rezentînd o fază fi n a l ă pe o anum i t ă ar i e , cea l a lt ă u n a
d e Început , astfe l Încît n u m a i cercet ăr i l e v i i toare n e pot ofe r i
s i tu at i i m a i con c l u d ente ,
A j u n ş i În m c m entu l În care se p u n e prob l e m a apar i ţ i e i sau
m a i b i n e z i s a i nstalăr i i p r i m i lor colon i şt i grec i pe acest cap d e
promontor i u , d oc u m entarea n oastră n u este l i ps ită d e semn i fi­
c aţ i e , deş i este Încă rfd usă9 ,
8 eL S , M o r i ntz, " Dacia " , V I I I . p , 1 05 sq , fig , 3-8,
fi
u
Pau I N icoresc , Les bas iJiques , , , i n cercetări le s a l e nu a ajuns la stra"
t u r i le i n fer ioare propr i u-zise şi În consec i nţă nu identi ficase rest u r i de locu i re
greacă, S ingura refe r i re pe care o face În acest sens se află la p, 96 ; " Des
{ragments de ceramique grecque de bonne qua Jite trouvees dans les couches
inferieures nous montrent q u ' i J s ' agit d ' un etabJissement ancie n , probablement
d ' u n comptoir commerciol d ' Histria".
34
www.patrimoniu.ro
Fig, 2 . Fragmente ceramice din aria civilizaţiei Babadag.
C h i ar d e la Începutu I cercetăr i i n oastre , stud i i nd teren u I l a
s u prafaţ ă , am reperat u r me g receşt i arh a i ce pe terasa d e sud-est
d i n afara i nc i nte i rom ano-b i zant i n e , d a r m a i a l es În r u p t u r a fa l e­
ze i Î n a l t e d e l a est . Aco l o , p robab i I În u r m a u n or exp l oată r i a
p i etre i d e c a l c a r , o fo l i e mas i vă d i n stîncă a a l u necat , Î m p re u n ă
cu z i d u l d e i n c i nt ă d i n această parte, Î n aşa fe l ÎnCÎt j os , pe m a l u l
ape i , se poate observa Îndeapro ape Între aga strat i grafie a aşezăr i i
Începînd cu e poca arh a i că g reacă ş i cont i n u înd s ucces i v pînă Î n
e poca mm ano-b i zant i n ă , S-au cu l es astfe l s u fi c i ente frag mente
cel- am i ce d i n toate e poc i l e , C e l mai sem n i fi cat i v este un t r agment
d e bo l arh a i c , g ăs i t pe terasa d e s u d , orna mentat pe buză cu o
pas ăre , ce face parte d i n ce l e m a i vec h i t i Dl J r i d e l a H i str i a , d at a­
b i le c ătre u l t i m u l sfert a l seco l u l u i a l V I I - l e a Î . e . n . (fi g , 3/2)11)
P r i n cercet ă r i s i stemat i ce , u r me de l o cu i re greac ă au fost
descoper i te În tre i pu ncte . Î n pr i m u l rînd n i se par d e m n e d e
re marcat rezu ltate l e obţ i n ute Într-u n m i c sond aj , efectuat pe
m arg i n ea fa l eze i d i nspre est , aproape de capu l promontor i u l u i ,
l îngă construcţ i i le ce figu rează pe p l an u l vec h i lor s ă p ătu r i
(fig. 1 ) . 11 , Aco l o , aşa c u m a m menţ i o n at ş i m a i s u s , l a n i ve l u l
ant i c a l stînc i i a apărut u n strat arha i c n u prea dens , În cu p r i nsu l
căru i a , pe l îngă cîteva fragmente h a l l st att i e n e , predom i n ă cera­
m ica a r h a i că greco-o r i e n ta l ă , D<!mn de rem arcat este u n frag­
ment de bol cu d ecor În benz i . Reg i stru I buze i este ornamentat
cu CÎte u n g r u p d e l ance :: lI e ce Î n c a :J reazJ toarta frag m e n t a r ă ,
tu M , Lambrino, Les vases archai'ques d · Histria. Bucarest, 1 93 8 . p , 39 sq ,
In spec ial fig 1 0 ; S , D i m it r i u , În Histria 1 , B u : u re)t i , 1 954, p , 3 9 5 , fig , 222-225,
,
I.l D i n motive independente de voinţa noastră, nu d ispu nem Încă de u n
n o u p l an gener a l În care s ă apară racordarea vech i lo r săpătu r i cu c e l e no i ,
care ar fi ajutat l a o m a i b u n ă Înţe l egere a s i tuaţ i i lo r pe care l e d iscutăm .
1 2 M , Lam b r i n o , op, cit" p , 46 s q " fig , 1 4-1 8 ; S. D i m it r i u . În Histria
1. p, 379 , sq, fig , 205, 21 7-21 8 ; idem , În Histria I I , p, 675 sq" n r . 1 27-1 3 1 ,
p l , 1 0,
Fig. 3. Ceramică greacă : 1-6. 10 epoca arhaică. 7-9 epoca clas ică, 1 1- 1 2 epoca e/enistică.

www.patrimoniu.ro
 a l ter-nate cu o rozetă pu nctată. (fi g . 3/1 )12. Î m preu n ă cu acestea
s-au g ăs i t ş i cîteva fragmente d e amfore cu angobă (fi g . 3/3 ,6) .
A lte fragm ente de amfore d i n seco l u l a l V I- l e a Î . e . n . , au fost
d escoper ite În secţ i unea d e pe terasa d e sud , u n e l e În p ă m întu l
ce const i tu i e va l u l d e apăr- are , În ă lţ at p r i n s ăparea şanţu r i lor­
ad i acente , operaţ i e p r i n care s-au perforat şi � trat u r i l e ce' l e m a i
vech i d e l îngă z i d u l d e i n c i nt ă (fi g . 3/1 0) . 1:1 I ntr- u n a l t sondaj ,
p r act i cat c h i a r În capu l p romontor i u l u i , pe panta d i n afara i n­
c i nte i , pe m a l u l act u a l a l l acu l u i Raze l m , s-au g ăs i t d e asemenea
fragmente d e amfore arh a i ce , deş i stratu l propr i u-z i s este aco­
per it de pînza freat i c ă .
E poca c l as i c ă greac ă , În strat propr i u-z i s , a fost r-eperată m a i
Întîi tot În sond a j u l d e pe fa l ez ă . s ub r u i n e l e c i tad e l e i tîrz i i ,
u n d e s-a surpr i ns o porţ i u n e d i ntr-o locu i nţ ă cu z i d d i n p i atră
de calcar l egată cu pămînt. Ea a fost d atată cu aj utoru l cîtorva
m i c i frag mente d e c u pe at ice cu fi rn i s ş i o monedă de bronz
h i st r i a n a - t i pu l cu roata. Dar, ca şi stratu l a r h a i c ş i cel c l as i c
are o d e p u n ere foarte s u bţ i re , d u p ă cîte n e-am putut d a seam a
d i n spaţ i u l foarte red us pe care l-am putut cercet a .
Această per i oad ă c l as i că - ş i În genere epoca greacă -
strat igrafic vorb i nd , este m a i su bstanţ i a l i l ustrată În sond aj u l
<i p ne m a l u l l acu l u i , am p l as at ch i ar Î n c ap u l promontor i u l u i ,
p e panta d i n afara z i d u l u i tîrz i u d e apărare, u n d e strat u l are o
g ros i me d e a proape 2 m . Este s i nguru l loc unde apare , pentru
aşezarea g reacă d e a i c i , o depunere s i m i l ară ce l e i de pe p l atou l
de vest d e l a H i str i a .
Fragmente l e cer am i ce a r h a i ce . d escoper i te În acest loc, c u
precăd ere amfore , n u pr-ov i n d i n stratu l pro p r i u-z i s ce par-e a
fi acope r i t d e pînza freat i c ă , c i d i n d i s locăr i d e pe pantă sau l a
i nterferenţa c u stratu I d i n epoca c l as i c ă .
Î n sch i m b În c u p r i nsu l stratu l u i d i n seco l e l e V- I V Î .e . n . s-au
putut surpr i n d e d o u ă n i v e l e d e locu i re , d i n c are s-au p ăstrat
porţ i u n i d i n p6d e l e d e l u t . C e l m a i vech i n i ve l poate fi atr i b u i t
j u m ătăţ i i a doua a seco l u l u i a l V- l e a , i a r a l d o i lea p r i m e i j u m ă­
t ăţ i a seco l u l u i a l I V-lea Î .e . n . A d o u a ,i u m ătate a seco l u l u i a l
I V-le a este reprezentată p r i ntr-o groapă, Î n c u p r i nsu l căre i ii
s-au g ăs i t fragmente foarte m i c i d e ceram i c ă at i c ă c u fi gur i roş i i
(fig . 3 i7-9) ş i o monedă d e bronz, p robab i l d i n Ch ersones u l
taur i c , d ar care n-a putut f i Încă stud i at ă .
S t r atu I e len i st i c În por-ţ i unea cercetată n u p rezi ntă o stra­
t i grafie c l ară, d ar frag mente l e ceram ice găs r te , acoperă
seco l e l e 1 1 1 - 1 Î .e . n . (fi g . 3/1 1 ) . Î ntre acestea, sem n i fi c at i ve sînt
fragmente l e d e toarte d e amfore ştam p i l ate , or i g i n are d i n T h a­
sos ş i S i nope. Demn d e su b l i n i at n i se pare fapt u l că a i c i s-au
g ăs it u rm e l e u n u i c u ptor , sem n a l at p r i n bu l g ă r i de l ut v i t r i fi at,
m u l t ă cenuşe şi un fr agment de figu r i n ă de teracotă ce pare a
fi u n rebut (fi g . 3(1 2) , e l e mente s ufi c i ente pentru a n e perm ite
această presu punere. De altfe l Întreg stratu l e l en i st i c este căr­
b u nos ş i bogat În c h i rp i c ars , Încit este pos i b i l c a s ă ex i ste a i c i
m a i m u l te cu ptoare ş i de aceea u r m e l e d e l ocu i n ţe s ă f i e aproape
absente . Aceste e l emente l e socot i m d eose b i t de i m portante
f i i n d c ă dezvo ltarea cercetăr i lor d i n acest loc ne poate ad uce n o i
d escoper i r i d e acest gen ş i n e-ar ofer i termen i d e comparaţ i e
În l egătură cu prob l e m a p rod ucţ i e i loca l e g receşt i , ce ne-ar com­
p l eta t ab lou l pe c are l -am putut sch i ţ a l a H i st r i a . In toate p u n c­
te l e cercetate , l a n i ve l u l depuner i lor g receşt i s-a d escoper i t ,
Î m preu n ă cu ceram i ca gre ac ă uzu a l ă arsă ox i d ant s a u red ucto r ,
ş i ceram i c ă i n d igen ă l ucrată cu m în a , aparţ i n înd epoc i i h a l lstat­
t i e n e f i n a l e ş i La Ten e . Ea va const i tu i o p reocu pare a noastră În
v i i to r . Pentru moment e a n u este În sufi c i entă m ăs u r ă as igu rat ă
strat igrafi c pentru a n e perm ite o prezentare În acest cad r u .
P e d e a l t ă p arte ex i stă m i c i n u anţe d i st i n ct i ve În comparaţ i e
cu d escoper i r i l e d e acest gen d e l a H i str i a , Încît i m p l i c ă u n stud i u
d et a l iat ş i atent .14
13 M. Lambrino, op . cit. , p. 1 00 sq, fig . 85 ; S . D i m itri u , În Histria 1 ,
p . 3 6 6 sq , fig . 1 57, 1 73 ; ide m , Î n Histria I I . p . 1 03 , cat . n r . 524, 527, p l .54.
1 4 Vezi stud i i le noastre : L'artisanat Q Histria du VI-e au ler s iecle av. n .e ,
În " Daci a " V I , N . S . , 1 962, p . 1 22-1 34 ; idem , L a ceramique autochtone
d' Histria au V-e _ / e r siecle av n.e, În Actes du premier Congres International
des E tudes Balkaniques et sud-est Europeennes , I I , Sofia, 1 970. p. 335-351 ,
p l . I-V ; idem, La ceramique grise d'Histria Q I 'epoque greque În " Dac i a " N . S . ,
1 968, p . 305-329, fig . 1 -1 2.
36
www.patrimoniu.ro
Î n legăt u r ă cu epoca rom a n ă , d i n rezu ltate l e p e c are l e obţ i ­
n u s e , Pau I N i corescu m e n ţ i o n a e x i stenţa c îtorva i nscr i p ţ i i l at i ne15 .
Pr i n cercetăr i le noast re, o p r i m ă docu mentare am obţ i n ut-o
la su prafaţ a act u a l ă a terenu l u i , o bservînd o m a i m are frecven ţ ă
a fragmentelor ceram i ce rom an e pe o zon ă r e l at i v Înt i n s ă , spre
m a l u l ape i ş i În afara va l u r i lor d e apărare d i n per i oad a tîrz i e .
Î n sector u l " d e p e cetate , s-a s u r p r i n s o m i c ă porţ i u n e d i ntr-o
c l ăd i re , pavată cu cărăm i d ă , ce-ar putea aparţ i n e , dacă nu se­
co l u l u i al I I- l ea, o r i c u m seco l u l u i al I I I - lea e . n . Ea se afl a su b
c l ăd i r i le d i n seco l e l e I V-V e . n . , ex i stente pe m arg i n ea fa leze i ,
p e u n spaţ i u red u s , rămas Între paramentu l exte r i o r a l z i d u l u i
d e apărare ş i m arg i nea actu a l ă a fa l eze i .
Fragm ente ceram ice romane, t i p u r i cu rente , s-au g ăs i t Î n
toate sond aj e l e p ract i cate pe cetate sau Î n afara fort i fi c aţ i i lor e i .
O docu mentare m a i bogată a m o bţ i n ut-o p r i ntr-un son d aj
am p l as at În zon a d i n afara va l u r i l o r , l a o d i stanţă de aprox i m at i v
300 m sud-vest d e z i d u l d e apărare . 16 S-a constatat ex i stenţa u n u i
strat d e c u l t u r ă d i n epoca roman ă , g ros d e 1 . 35 m , com pus d i n
tre i n i ve l e documentate p r i n restu r i d e locu i re . S u b e l se afl ă
u n strat s u bţ i re d i n c are au i eş i t l a i ve a l ă cÎte�a fragmente d e
ceram i că e l en i s t i c ă ş i get i c ă l ucrat ă c u m î n a . I n acest context
s-a g ăs i t ş i o moned ă , nu prea b i ne conservat ă , suscept i b i l ă d e
a rep rezenta u n denar rom an rep u b l i ca n .
Pr i mu l n i ve l roman d e locu i re este i l ustr at p r i n rest u r i d e
d ă rî m ătu r i d i n p i atră d e c a l car ş i frag m ente ceram i ce d e uz c u ren t ,
ce pot f i atr i bu ite seco l u l u i a l I I - l ea e . n . Ad ăugăm d escope r i re a ,
În aprop i ere de acest sond aj , l a ma rg i nea zon e i l ocu it e, s p re l a c .
a u n e i moned e de l a Î m p ăratu l H ad r i an . C e l d e a l d o i l ea n i vel
s-a i dent i fi c at p r i n restu r i l e unei pod e l e de l u t ars şi u n ch i u p
căru i a Î i l i pseşte g u r a , Îngropat pînă l a j u m ătat e, faţă d e n i ve l u l
l ocu i nţei d e c are era l eg at . Pr i n poz i ţ i a strat i g rafi c ă , m a i m u l t
d ecît p e baza fragm ente l or ceram i ce descoper ite , acest n i ve I
po3.te fi atr i bu i t seco l u l u i a l I I I - l ea e . n . (f i g . 4) .
U l t i m u l n i ve l d e locu i re ce se succed e În m od fi resc este pos i b i l
s ă fi avut d o u ă faze. E I conţ i n e rest u r i d e construcţ i i d i n p i atră
de c a l car l egată cu pămînt n egru d i n care În secţ i u n e s-a s u rp r i ns
u n seg ment de z i d ş i o m i că suprafaţă d i n pavaj u l ad i acent, con­
stru i t d i n l es pez i de c a l c a r , nereg u l at c i o p l ite. Cera m i ca g ăs i t ă
pe acest n i vel sugerează u n cad ru crono l og i c Între sfîrş it u l seco­
l u l u i a l I I I - l ea ş i pîn ă d u p ă m i j l ocu l seco l u l u i al I V- lea. L i m i t e l e
cron o l og i ce sînt i nd i cate d e moned e l e apărute p r i ntre r u i n e l e
acestu i n i ve l . U n a este e m i s ă de Î m p ăratu l Constant i n 1 (31 3 - 3 1 7)
i ar a l ta de V a l ent i n i an (27 sept. 365 -27 m a i 366) . 1 7 Locu i rea
În această zon ă se Întrerupe Într- u n moment d i n a doua j u m ătate
a seco l u l u i a l I V- l e a a l ere i noastre .
Du pă această da tă , Întreaga zon ă locu i t ă pîn ă atu n c i În afar-a
v a l u r i lor tîrz i i este afectată u n e i necropo l e p l ane de i n h u m aţ i e
ce s-a dezvo l tat de-a l u ngu l per i oad e i d e ex i ste n ţ ă a c i tade l e i
roma no-b izrlnt i n e . 1R Cîteva morm i nte descoper i te, c u g rop i
s i m p l e , sau t i pu l cu paramente d e p i at r ă , sînt foarte ase m ăn ă­
toare cu ce l e de l a H i str i a d i n acee aş i per ioad ă , Ex i stenţa l o r
ac i d ovedeşte , pe p l an i stor i c , o evo l u ţ i e s i m i l ar ă a ce l o r d o u ă
centre .
1 5 Pau l N icoresc u , loc. c it . , p . 96. I n formaţ i i le În legătură cu epoca ro;n an ă
sînt consemnate În rînd u r i l e : " Que/ques inscriptions latines p rouvent q u ' i 1
( le s ite n . n ,) a ega/ement existe el l 'ep:Jque romoine, c e qui verifierait I ' op i n i o n
d e PClrvan qui etait d 'avis q u e sur cet emplacement s 'etait eleve Argamum, q u i
remonte Q I'epoque de Trajan". D u p ă CÎte şti m , d i n aceste i nscripţi i nu s-a
p ăstrat n ic i u n a . Se pare c ă e le au d ispărut În t i mpu l u lt i m u l u i războ i Împre u n ă
cu a l te descope r i r i , care probab i l a u aj u ns În poses i a unor colecţ ion ari p ar­
t ic u l a r i .
110 Sondaj u l ( I I I) a fost de m ic i propor-ţ i i , 1 9 x 1 , 2 5 m .
17 Monedele descoperite În campan i a an u l u i 1 968 au fost identi ficate d e
M a r i a Ch iţescu căre i a î i aducem m u l ţ u m i r i le noastre.
1 8 Descoper i rea necropo l e i tîrz i i d i n această parte revine u n u i pro­
feso r d i n comu n a J u r i lovca cu ocaz i a studier i i u n e i g a l e r i i de an i ma l . O m ic ă
cercetare orientat i vă făcută î n acel punct ne-a dus l a descoper i rea a d o u ă
morm i nte : În p r i m u l , prevăzut cu parament de p i etre u n adu l t , În poz i ţ i e
dorsală, ş i În a l doi lea, u n cop i l În pozi'ţ ie c h i rc i t ă . fără i n ventar. Acesta a
avut l îngă e l o m and i b u l ă de ov i n ă şi CÎteva oase sfărîmate, care. d acă n u
provi n d i n stratu l d e cultură, poate reprezenta o o frandă. Î n sondaj u l nostru
- S 1 1 1 - a apărut un mormînt de adu lt . În poz iţie dors a l ă , cu cap u l la vest,
depus Într-o g roapă cu n işe săpată În roca de c a l car, l ip s i t de i n ventar. Toate
aceste morm i nte sînt posterioare locu i r i i de ac i , ceea ce Înseamnă că Începu t u l
necropolei se p l asează spre sfîrş i t u l seco l u l u i a l I V- lea e . n . ş i se dezvoltă p ara­
l e l cu v i aţa cetăţi i d i n perioada tîrzie.
 Se observă c ă . d eş i sonda j u I acesta a fost d e proporţ i i foarte
red use . doc u m entarea obţ i n ută atestă ex i stenţa u n u i strat roman
d estu l de i ntens l ocu i t . strat care. l u at În con s i deraţ i e În fu ncţ i e
d e a m p l asarea s a topografică poate Înse m n a o r i Înt i nd erea aşe­
zăr i i romane cu m u l t În afara i n c i nte i tîrz i i . o r i că avem de a
face cu u n cart i er s i tu at În afara u nor p robab i l e fort i fi c aţ i i d i n
aceeaş i vreme. ned escoper ite Încă . De a l t ă parte . Întreru perea
locu i r i i d i n această zon ă Într- u n moment d i n a d o u a j u m ătate
a seco l u l u i al I V- l ea al e . n . reprez i nt ă o s i tu aţ i e arheo l og i c ă
d eose b i t d e sem n i ficat i vă d ator i t ă faptu l u i că ea ad uce o d ocu­
mentare În p l us şi o con f i r m are a observa ţ i i l or făcute În a n u m i te
zone de l a H i str i a . Ş i a i c i ca ş i aco l o . u n Întreg cart i er i ntens
l ocu i t este abandon at c ătre al 3 - l e a sfert al seco l u l u i al I V- l ea
ş i afectat u n e i necropo le p l ane d e i n h u m aţ i e . c u t i p u r i d e mor­
m i nte ase mă n ătoare celor d e la Capu l Doloj m an . ce s-a d ezvo l tat
de la sfîrş it u l seco l u l u i a l I V- l e a p î nă la sfîrş i t u l seco l u l u i a l
V I - l e a. poate ch i ar ş i Î n p r i m e l e d ecen i i d i n seco l u l al V I I-ea e . n .19
U l t i m a per i oad ă d i n v i aţ a aşezăr i i d e c are ne ocu păm . c u p ,- i nsă
Î n t r e seco l e le I V- V I e . n . . este c e a m ai bogat d ocu mentat ă . m a i
lu
Necropo la d e l a H istria d i n seco lele I V-V I-V I I e . n . este foarte
Întinsă. Puţine morm i nte au inventar funerar. Însă pentru o b u n ă parte d i ntre
ele poz i ţ i a strat igrafică este sufic ient de c l ară. C ităm CÎteva exemp l e : rapor­
t u l nostru d i n " M ateri a l e " I V . 1 957. p . 24-55. fig . 1 0-20. 33-38 ; S. D i m i­
t r i u şi Carmen Dum itrescu . În "Mate r i a l e " V I I I . 1 962. p . 401 . fig. 5/1 ; H . Nu­
bar, În " Materi a l e " I X , 1 970, p . 1 93-201 , O s ituaţ i e Întru totu l corespunză­
toare ce l e i de care vorb i m a apărut În cercetăr i le noastre, Încă inedite. de
l îngă z i d u l roman de apărare de la H istria. d i n an i i 1 964-1 969, unde locu i rea
se Întrerupe În cel de al tre i lea s fert al seco l u l u i al I V-lea e . n . . dată d u p ă care
zona este transformată În necropolă p l ană de i n h u m aţ i e .
37
www.patrimoniu.ro
a l es d i n cercet ăr i l e vech i d ar ş i În u r m a celor Întrep r i nse d e n o i .
P r i m e l e noastre i nvest i gaţ i i au fost a m p l asate pe cet ate . I a m ar·
g i nea fal eze i . În i m ed i ata aprop i ere a baz i l i c i i cu tre i n ave ş i
a z i d u l u i d e i n c i n t ă . 2o
Î n partea d i n i nter ioru l i n c i n te i . stratu l d e cu l t u ră d i n seco l u l
a l V I - l e a e . n . este com pus d i n tre i n i ve l e .
P r i m u l u i n i vel Î i aparţ i n d o u ă Încăpe r i . U n a a fost p r i n s ă
pa rţ i a l Î n secţ i u n e . rep rezentînd u n c o l ţ d e cameră cu z i d d e
p i atră l eg at ă c u păm înt . pe a cărei pod ea arsă s - a g ăs i t o m o n ed ă
d e l a Î m p ăratu l J u st i n i a n . A d o u a este o cameră m ar e. cu pode a d e
l ut . ars ă . a cărei bază se afl ă l a n i ve l u I p l i ntei d i n exter ior a z i d u l u i
ş i care, probab i I c u o refacere . a fu n cţ io n at p î n ă Î n vremea l u i
M au r i c i u T i ber i u . d u pă o m on ed ă g ăs i t ă Î n d ărîm ăt u r i l e e i .
N i ve l u l a l d o i l ea este constr u i t p e d ăr î m ătu r i l e cel u i d i nt î i ,
expus m a i s u s d i n care s-a d escoper i t o Încăpere s p aţ i oasă c u l at u ra
l u ng ă d e 8 m . cercetată n u m a i pe j u m ătate. Pereţ i i s ă i sînt cons­
tru i ţ i d i n p i atră d e c a l c a r , l egată c u p ă m înt negru . N i ve l u l era
m arcat de un strat de l u t g a l ben , a rs În parte. ce p ărea a fi fost
postamentu l p avaj u l u i d i n p l ăc i n efasonate d e c a l c a r , d i n care
s-a p ăstrat ici şi co l o cîte u n m arto r . Această Încăpere are anex at ă
o a l t ă cameră d i n care a r ă m as u n seg ment d e z i d , or i en t at per­
pend i c u l ar pe z i d u l exte r i o r a l bazi l i c i i . O porţ i une d e pavaj d i n
p i atră n efason ată , ce se p ăstrează În această nouă Încăpere , este
20 Acest punct l-am den u m it Sectorul I şi a fost Început printr-o sec ţ i u n e
paral e l ă cu axu l bazi l ic i i . perpen d i c u l ară pe zidu l de i n c i ntă. S-au desch is
de aci s uprafeţe În aşa fe l În:Ît s ă se pOltă face cO.î exi unea cu co:n p l ex u l
bazi l ical Î n scopu l stab i l i r i i ra?::>rtu l u i s trat igrafic Între z i d u l d e i n c i nt ă ş i
ru i n e l e ex istente intra ş i extra- m u ros.
Fig. 4. Ceramică romană. sec. /1-111 e.n.
 p l asat ă cu 0 ,40 m m a i s u s faţ ă d e ce l a l camere i m ar i , ceea ce
d ovedeşte refo l os i re a , sau m a i b i ne z i s re facerea ei În u l t i m a
pel" i oad ă d e ex i stenţ ă a cetăţ i i , I"espect i v Î n n i ve l u l a l t re i l e a .
Frag m ente l e cera m ice d escoper i te Î n toate ce l e tre i n i ve l e
sînt t i pu r i co m u ne În Dobrogea seco l u l u i a l V I - l e a . D i nt l" e e l e
c it ă m : vese l ă u zu a l ă (fi g . 5/1 -3 ,5) , amfore (fi g . 5/4 , 6 ,7 ,9 , 1 0) , u n
capac ( f i g . 5/8)2J etc . Această Încad r are crono l og i c ă este susţ i n u t ă
ş i d e moned e l e d escoper i te , e m i se d e Îm păraţ i i J u st i n i an 1 , J u s­
t i n 1 , J u st i n ş i Sof i a ş i M au r i c i u T i ber i u . 2 2
Toţ În acest sector I s - a u c u l es n o i d ate as u p ra z i d u l u i d e apă­
rare . In săpăt u r i l e anter i oare acesta a fost d egajat pe a m b e l e
parame nte , d e - a l u ng u l Înt regu l u i peri m et ru , p r i n cîte u n şanţ
Îngust , atît cît era neces ar În vederea reconst i tu i r i i p l an u l u i
(fi g . 1 ) . Constru i re a l u i a fost p l asat ă , d e către P . N i corescu În
seco l u l al V I- l ea e . n . , aşa c u m i nd i cau i zvoare l e a n t i c e , c e l e d o u ă
baz i l i c i c reşt i n e d escoper i te d e e l ş i probab i l moned e l e despre
care n u face r efer i r i .
Porn i nd d e l a observaţ i i l e pe care l e-am p u t u t face p r i n sec­
ţ i o n area z i d u l u i d e i n c i ntă2a se cont u l" ează cîteva e l emente n o i .
Act u a l a p l i nt ă a z i d u l u i , În exter i o r , se afl ă sens i b i l m a i jos d ecît
p r i m u l n i vel d i n seco l u l a l V I - lea d i n i nte r i o r . O d at ă c u redega­
j area paramentu l u i exte r ior am d escoper i t un bast ion c u l at u l" i l e
d e cîte 3 m , neconse m n at În p l an ş i o ser i e de ru i n e ante r i o are
p l as ate m a i jos d e act u a l a p l i n t ă . S"a observat c u acest p r i lej
c ă z i d u l a s u fer i t u n e l e reparaţ i i făcute or i În u r m a u nO I"
d i struger i o r i d i n cauza per i co l u l u i u n e i a l u necăr i d e teren ,
reparaţ i i ses izab i l e pr i n d i ferenţa d e mortar ş i a d i mens i u n i i
b l oc hete l or paramentu l u i . L a bast i o n s i t u aţ i a este ceva m a i
c l ar ă În sensu l c ă paramen t u l Într - o fază m a i veche avea n i ve l u l
m a i jos . Î n momentu l reparăr i i e l a fost păstrat p î n ă l a În ă l ţ i m e a
neces ară d rept fu n d aţ i e , c re i nd u-se o n o u ă p l i nt ă faţă d e cal- e s-a
retras nou l paramen t . De la n i ve l u l act u a l e i p l i nt e , tot În exter i o r ,
m a i jos cu 0 ,20 -0 . 30 m se afl ă u n n i ve l d e l oc u i re cu construc­
ţ i i d i n p i at r ă ş i ceram i c ă d e as pect tard i v care aparţ i n e probab i l
seco l u i u i a l V- l e a e . n . Aceste observaţ i i sînt Întăr ite d e d esco peri rea
u n e i moned e c u mod u l s pec i f i c acest u i seco l , � ar fi i nd În p roastă
stare d e conservare nu a putut f i d esc i frat ă . I ntre acest n i ve l ş i
u n a l tu l s i t u at m a i jos d i n c are s-a d eg a j at o pa rte d i n t r-o În­
căpere c u z i d d e p i at r ă şi p avaj d e cărăm i d ă ce pare a ţ i n e de
strat u l roman d i n seco l e l e I I- I I I e . n . se i nter ca l ează I"est u r i l e a
d o u ă c u ptoare a c ăror ex i sten ţ ă ar putea acope r i strat i grafi c o
parte d i n seco l u l a l I V- l e a .
Dezvo l tarea cercet ă r i lor În d i l"eq i a bazi l i c i i cu tre i n ave pe
care am redegaj at-o ne-a fu rn i zat cîteva observaţ i i noi deş i l u"
crăr i l e n u sînt Înch e i ate. M a i Întîi am constatat că n u tot n i ve l u l
e i fusese d egaj at, În s peţ ă a l n avei centr a l e care este p avată
� u d a l e m a r i d e calcar. b i ne ş l efu i te ş i b i ne Înch e i ate (fi g . 6 , 7 ) .
I n n ave l e l atera l e , u nd e pe p l an u l vech i apar cîteva d a l e , act u a l ­
mente am s u r p r i n s postament u l d e p i at r ă peste care s e afl ă
u n strat d est u l d e g ros d i n l u t ga l ben b i n e bătăto r i t (fi g . 7)
p u rtînd u rm e l e u n u i i n cend i u putern i c proi ectat pe pereţ i i l ate­
r a i i c a ş i pe pav i mentu l d i n n ava cel'l t r a l ă . N i ve l u l de c ă l care a l
baz i l i c i i s e afl ă Î n raport d i rect c u p r i m u l n i vel d e locu i re pe
c are l-am atr i b u i t p r i m e i părţ i a seco l u l u i al V I - l ea e . n . Se pare
c ă baz i l i c a a fu n cţ i o n at şi În peri oad a n i vel u l u i a l d o i l e a . M a i
p u ţ i n p robab i l este c a ea s ă m a i fi fu n cţ i on at ca atare În peri oad a
u l t i m u l u i n i ve l , d eoarece ru i n e l e acest u i a se afl ă cu m u l t Î n ă l t' ate
faţă de n i ve l u l ei d e c ă l care ş i d e constr u cţ i e , ceea ce ar fi În­
sem n at c a pereţ i i exter i or i s ă fi a j u n s În b u n ă. parte Îng ropaţ i .
Pe d e a l t ă p arte În n artex apare u n z i d u l eţ pe d i recţ i a est-vest
care Î m p reu n ă cu ast u p area u ş i i n ave i d i n d reapta În c h i d o În­
căpere , i ar În stînga se afl ă o groapă În c are pare a fi fost Î m p l întat
un c h i u p . Acestea nu par a fi avut l egăt u r ă c u per i o a d a de v i a-
" 1 Capacu l are d i ametru l de 0,1 20 m şi este decorat cu ove n e reg u l at rea"
l izate. Astfe l de capace s"au găsit În mai m u lte oraşe ant ice d i n Dobrogea,
d atate În seco l u l al V I - lea e . n . , const itu ind p roduc ţ i a ceram ică a fiecăru i
centru În parte , stud i ate de 1 . Barnea, Objets ceromiques peu connus : les cou­
vercles de voses de Scythie Mineure, În " Dac i a " N . S . I X , 1 965, p. 407-41 7 .
Exem p l aru l nostru n u are corespondenţe apro p i ate cu n ic i u n u l d i n exemp la"
re l e c itate, ceea ce presup u n e a fi o producţie p roprie cetăţ i i Argam u m , afir-o
m aţ ie susţinută ş i de descop e r i rea, În anu l 1 971 , a u n u i cuptor cera m i c Într.:.; -.
n ive l de locu i r-e de l a s rîrş itu l secol u l u i a l V I " l e a e . n .
"2 M u l ţ u m i m coleg u l u i G h . Poenaru Bordea care a avut amab i l i tatea să
ne identifice monedele descoperite În an i i 1 966-1 967.
2:) P. N icorescu , loc. cit" notează gros i mea z i d u l u i Între 2 , 80 şi 3 ,20 m .
Î n porţ i u nea d e pe faleză redegajată d e noi e l are g ms i mea d e 2 , 80 m Împreu n ă
c u p l inta.
38
www.patrimoniu.ro
b i l i tate a bazi l i c i i . Toate aceste observaţ i i n u pot f i defi n i t i ve
d eoarece redegaj area întreg u l u i com p l ex baz i l i c a l cu anexe l e
s a l e n e poate aduce no i d ate .
Observaţ i i n o i s-au făc ut În partea d i nspre abs i d ă . În p l an u l
p u b l i cat (fi g . 1 ) este contu rat n u m a i arcu l i n ter i o r . Î ncel" cÎnd
s ă- i g ăs i m l i n i a exter ioară a m constatat c ă ea se afl ă m a i jos ,
spre pal"tea i n fe r i oară a fu ndaţ i e i , s i tu aţ i e c re at ă În u r m a a l u n e­
căr i i u n e i m a r i fa l i i de stîncă ce a antre n a t d u p ă ea o b u n ă p arte
d i n z i d u l de i nc i n t ă c u construct' i i l e an exe . Coborînd d ec i s u b
n i ve l u l baz i l i c i i a m constatat că abs i d a î n exte r i o r a r e o fOI" m ă
se m i hexagon a l ă . Această operaţ i e ne-a d u s totod ată l a d escope­
I" i rea parţ i al ă a ru i n e l or abs i de i u n e i a l te bazi l i c i , m a i vech i .
Ceea ce se p ăstrează d i n ea sînt ca pete l e d e est a l e n ave l o r l ate­
I: a l e cu baze l e p i l aştr i l or d i n i n terior ş i începutu l al"cu l u i abs i d e i .
I n i nter i or u l l o r se afl ă ş i o porţ i u ne d i n p av i ment u l constru i t
d i n p l ăc i d i n c a l car s u m a r fason ate . Conform p l an u l u i obţ i n u t
s e poate afi r m a c ă ne afl ăm Î n faţa u ne i a l te baz i l i c i s u scept i b i l ă
d e a fi d atată În seco l u l a l V- lea a l e . n . (fig . 9 ) . 21 N i ve l u l e i d e
c ă l care se l eagă foarte b i ne c u n i ve l u I construcţ i i l o r' d i n exter i o r u I
bast i onu l u i ş i c u rt i ne i ad iacente , p l as at m a i j os de p l i nta despl" e
care a fost vorba m a i sus . Această n o u ă baz i l i c ă În p l an
are ace l aş i ax cu cea d e j a c u n osc u t ă . Z i d u l" i l e l u n g i exte r i oal" e
a u fost fo l os i te d rept fu n d aţ i i l a baz i l i ca a d o u a , d i n seco l u l
a l V I - l e a , care pare a fi păstl"at ace l aş i p l a n . În fapt ne apare
s it u aţ i a p r i n care constatăm c ă baz i l i c a I I a fost retrasă s p re i n­
ter i o r faţ ă d e bal i l i ca I n u m a i cu spaţ i u l abs i de i . Ca pete l e d e
z i d d i n s p re est a l e bazi l i c i i I col- es p u n d n ave l o r l atel" a l e c u u n
i eş i n d care m arch ează l i n i a p i l aştr i l or , d e u n d e face co l ţ spre est ,
În arc l i n , m arcînd Începutu I abs i d e i . D i n păcate arcu I s-a pră­
v ă l i t În j os u l fa l eze i o d at ă c u z i d u l d e apărare d i n i m ed i at a
apro p i e re (fi g . 9) . Pos i b i l ităţ i l e d e datare a l e acestu i n i ve l
sînt ofe r i te d e s i t u aţ i a strat i g rafi c ă , de frag mente cer a m i ce ş i
d e d o u ă moned e , ned esc i frab i le , d a i" a l căror m ed u l este com u n
ce l or d i n seco l u l a l V- l e a e . n .
A l t e observaţ i i Î n l egătu r ă cu pel" i oad a seco l e l o r I V - V I s-au
făcut În secto r u l I I , am p l asat pe terasa d i n s p re sud-est , sens i b i l
ma i joas ă faţă de fa l eza d e est . Cercetăr i l e În această parte au
fost Începute p r i nt r-o secţ i u n e perpend i c u l a ră pe l i n i a exter i o a r ă
a z i d u l u i d e apărare (fi g . 1 1 ) , u nd e d u p ă aspect u l re l i efu l u i
act u a l se afl a probab i l zona d e acces s pre pOI" tu l ant i c d even i t
astăz i stu făr i ş25. St rat i grafi a ne-a fu m i zat o sel" i e d e d ate Î n l e­
g ăt u r ă cu per i oad a d e fu n cţ i on are a i n c i nte i , prevăzută cu u n v a l
ş i d o u ă şanţ u l" i d e apărare . P r i m u l e i n i ve l d e c ă l care , reprezen­
tînd totod at ă n i ve l u l d e construcţ i e , se prez i nt ă s u b fo r m a u n u i
p at d e p i etr i ş d i n c a l car pe care l -a m d en u m i t ber m a 1 . Cu apro­
x i m at i v 0 ,20 -0 . 30 m m a i sus se afl ă un strat s u b t i re d e l ut ,
dest u l d e rez i sten t , Î n p l an u l or izont a l c e const i t u i e a l d o i lea
n i ve l , res pect i v berma I I . Se p are c ă acest n i vel este poste r i o r
u n e i d i st r uge r i a z i d u l u i . În u r m a căre i a ş an ţ u r i l e ar f i fost p ar­
ţ i a l u m p l ute , sau poate nu au fo.t com p l et c u r ăţ ate de d ăr î m ă­
t u r i , d acă i n terpretăm corect p rofi l u l . Afi r m aţ i a se b izu i e pe
faptu l că o mon ed ă d e la Îm părat u l Valent i n i an a fost g ăs i t ă
În pămÎntu I c ă z u t pe panta şanţu l u i , Într"u n p ă m î n t amestecat
cu c h i r p i c ars . S i t u aţ i a p l ed e az ă Î n favoare a u n e i d i str uger i ce
a putut avea l oc d u p ă an u l 364 cînd a fost e m i s ă această moned ă
ş i Î n consec i n ţ ă z i d u l fusese constru i t ş i fu n cţ i o n ase Î n a i nte d e
acest moment . U r mează apoi u n a l t strat s u bţ i re d e p ă m în t peste
care se afl ă o d e p u n ere d e praf d e mort a r , nedepăş i nd 10 c m
gros i me , c are ar putea rep rezenJ:a berm a I I I . Ş i a i c i s i t u aţ i a
per m i te i n terpretarea c a e a s ă refl ecte u n a l t moment d e d i s­
trugere , c u ava r i erea , i d u l u i , d u pă care , p r i n opera d e reparare
şi c u r ăţ i re a d ărîm ătu r i lor s ă fi r ă m as pe l oc n u m a i prafu l de
mortar . Deas u pra s e afl ă o a l t ă depu nere , d e asemen i nu prea
g roas ă , peste care a avut loc u l t i m a şi m area d i strugere a cetăţ i i
d e l a s fîrş i t u l s eco l u l u i a l V I-lea s au Începutu l seco l u l u i a l V I I - l e a ,
În u r m a c ăre i a a r ă m as pîn ă astăzi u n m as i v d e d ărî m ăt u r i .
Totod ată , d u p ă c u m arată p rofi l u l , se p are c ă În acest u l t i m mo­
ment ş anţu r i l e cu val u l nu m a i erau În fu n cţ i u ne (fi g . 1 1 ) .
2'] Cercetarea Întregu l u i comp l ex baz i l ical nefi i nd Înche i ată ne împ ied i c ă
s ă dăm a i c i u n nou p l an a l său .
25 Sectorul II a fost desch is p r intr"o secţi u ne lungă de 80 m şi I ată de 2 m ;
porn i nd de l a p arament u l exterior a l zidu l u i traversa berm a , v a l u l şi cele două
şanţu r-i ad i acente, astupate, apoi o terasă aproape orizonta l ă , de la m a rg in e a
căr-e i a o pantă repede accede l a m al u l stufărişu l u i .
 FIg. 5. Fragmente ceram ice din secolul al VI-lea e . n .

www.patrimoniu.ro
 Fig. 6. Interiorul bazilicii, vedere spre sud- vest.
Fig, 8. Sector u l 1, curlina exterioară şi ruinele dinspre {aleză.
Pr i n secţ ion area l o r , Îm preu n ă cu d egaj area com p l ex u l u i
d e c I ăd i ,- i ad i acente ş i stab i l i re a raportu l u i d i ntre e l e , faptu l
p are veros i m i l . Va l u l apare ap l at izat , aproape neses izab i l l a
s u prafaţa act u a l ă a teren u l u i d i n cauza u m p l er i i şanţu r i l o r . S itu­
aţ i a constatată poate Însem n a că Într-un moment ante,- i or u it i me i
d i strugeri s-a renu nţat l a acest s i stem de apărare d e pe terasa
sud-est i c ă , poate o d at ă cu constru i rea cel u i de al do i l e a v a l
d i nspre n ord-vest care Înc h i d ea ş i această teras ă , F i x area Î n
t i m p î n s ă a acestu i momen t , cu oarecare şanse de ver i d i c i tate ,
i m p un e Încă n o i cercet ăr i .
Pentru m oment p u tem s p u ne că ceram i c a d escoper i t ă pe
fu nd u l ş anţu l u i I aparţ i n e u n o r t i p u r i d e am fore ş i vese l ă uzu a l ă
car acter i s t i ce secol u l u i a l V I - l ea e . n . ceea c e Însea m n ă c ă e l
era Încă Î n fu ncţ i u ne cel puţ i n Î n p r i m a p arte a acestu i seco l ,
d ac ă n u cu mva u m p l erea s-a făcu t treptat ş i În acest caz n u se
m a i poate i n ter preta strat i grafi a şanţu l u i . O r i cu m , În i med i ata
apropi ere se afl ă r u i ne l e c l ăd i r i lor u n u i cart ie r ext'-am u ros d i n
seco l u l a l V I- l e a , d u p ă cît se p are , event u a l d e l a sfîrş i t u l seco­
l u l u i al V- l e a , care prez i n t ă c l a '- d o u ă momente de construc­
ţ i e pr i n s u prapu n e r i de z i d u r i , Se Înţe l ege deci că ş i e l e l a rînd u i
lor a u s u fe r i t o d i strugere , d es i g u '- concom i tent c u z id u l de
i n c i nt ă , fi i n d apo i refăcute . Este pos i b i l ca l oc u i tor i i u l t i me i
faze s ă f i cont r i b u i t l a ast u parea şanţu l u i a c ăru i ex i stenţă
nu mai era necesară.
Î n campan i a d i n 1 971 am l ă rg i t o m i că s u p rafaţ ă În vederea
d eg aj ăr i i u nor c l ăd i r i d i n acest cart i e ,- , u nd e pe l îngă ceram i c ă
tîrz ie a m d escope r i t ş i o moned ă d e l a Îm părat u l Focas , s u r­
fr apat ă. Descope r i rea este m a i m u l t d ecît sugest i vă , deoarece
dovedeşte pre l u n g i rea v i eţ i i cetăţ i i pîn ă În pr i m a parte a seco­
l u l u i al V I I - l e a e . n . Aceste d ate , coroborate cu s i tuaţ i a de l a
H i str i a , u n d e pîn ă În p rezent sînt d escope r i te cîteva monede
40
www.patrimoniu.ro
Fig. 7. Ru inele bazi/icli din s�olul 0 1 VI-/�C1 e.n.
Focas , s urfrapate s u b Herac l i os , au d u s l a i nterpreta,-ea pre l u n­
g i r i i v i eţ i i cetăţ i i pîn ă către 61 4;'6. Ad ăugăm , tot În baza cerce­
tă,- i ior d i n 1 971 , că acest c art i er de l ocu i nţe extram u rane aco­
peră întreag a terasă pîn ă În cap u l act u a l al promontor i u l u i ,
u nde s-au d escoper i t astfe l de ru i ne . Totod ată s-a constatat o
eroz i u n e a teren u l u i , a l u necăr i , fapt u l că apele act u a l e a l e l acu­
l u i Raze l m au avansat spre uscat şi că n i ve l u l său este sens i b i l
m a i r i d i cat decît În ant ich i tate , ca ş i l acu l S i noe care acope r ă
ru i n e l e i n fe r i oare a l e H istri e i . lîngă r u i n e l e l oc u i n ţe lor tÎrz i i
d� a i c i , c are aveau d o u ă n i ve l e s-au descope r i t ş i rest u r i le u n u i
(lJ ptor c i rcu l a r , probab i l d e ceram i c ă , d i n ca,- e s e p ăstrează
r \J m a i camera de combust i e . C u acestea am aj u n s l a capătu l
f'xpuner i i p r i n c i pa l e lor descope r i r i făcute În ce l e ş apte cam pan i i
de Săpăt u r i .
S pr i j i n i nd u-ne pe n o u a doc umentare d e care d i s p u n e m acu m ,
În I u m i n a acestor cercetăr i , se pot face cîteva observaţ i i gene­
r a l e , cu tot u l pre l i m i n are , asu p r a evo l uţ i e i aceste i aşez ă r i g reco­
rom ane ş i romano-b izan t i n e .
U n p r i m rezu l tat " const i t u ie conf i rm area ex istenţei u n e i
aşezăr i greceşt i , de p roporţ i i m u l t m a i red use , d a r care s e
s i t uează p e ace l aş i p l an c ron o l og i c cu H i str i a . C h i ar d acă ce l e
m a i vech i fragmente ceram i ce arha i ce , p e care l e-am putut
i l ustra ac i , sînt p uţ i n n u meroase , n i se pare c ă sînt s u fi c i ente
pentru a j ust i fica afi r m aţ i a . Totod ată , pîn ă la n o i cercetă r i În
a lte p u ncte d e pe l i tora l u l dobrogean , aceste rezu ltate ni se
par de asemenea sufi c i ente În sensu l confi r m ăr i i i poteze i l u i
Vas i l e P ârvan de a f i 1 0ca l i zat ac i , În baza i nterpretăr i i h orot hes i e i
h i str i en e , an t i c u l Argam u m , ec h i va l ent cu cel menţ io n at d e
Proco p i us�7. Acestei menţ i u n i i s e adaugă acee a a l u i Hecateu
d i n M i l et , scri i tor d i n a doua j u m ăt ate a seco l u l u i al V I- l ea Î, e. n . ,
trans m i s ă p r i n Steph anus d i n B i zanţ fragmentu l 1 72 (vezi nota 2) .
2 6 Pentru problema s fîrş itu l u i cetăţi i H istr i a , În lum i n a cercetări lor
d in u lt imele couă decen i i , vez i : Em. C:ondurach i , Scurt istoric 0 1 cetă ţ i i
Histria, În : Histria " 1 954, p . 61 -62 ; idem , Histria a f 'epoque d u Bas-Em­
pire d 'apres les dern ieres foui l les arche ologi q ues , În : "Dac i a " , N . S . , I . 1 957,
p. 262 : ide m , Histria romano-bizantină În lum ina u ltimelor săpături, În
" Monumente ş i muzee" , " 1 958. p . 26 sq . Un stud i u spec i a l asupra mone­
delor l u i Focas, vez i : H. Nubar, Monede bizanline de la Începutul sec . a l
VII-lea şi sfîrşitul cetă(ii Histria , În, " Stud i i ş i cercetări de num ismat i c ă " ,
1 1 1 , 1 960, p . 1 83-1 93. D-sa a avut amab i l i tatea să identifice moneda descope­
rită de noi pentru care Îi aducem m u lţu,m i r i le noastre. Phocas , 36 e, 1 a .
603-61 0 , Catalogue o f the B yzanline Coins in the Dumbarton Oaks C o l lec­
tion , " 1 968.
2 7 Dacă loca l izarea la Capu l Do lojman a anticu l u i Argamum atestat,
după Vas i le Pârvan , În horothes ia H istrie i , ech ivalent cu ' i\. PY&.fl-W d i n Pro­
cop ius rămîne v a l ab i lă, atunci informaţ ia l u i Hecateu ar fi Întru tot u l con­
firmată de descoperi r i l e d i n epoca arha ică ce se s ituează pe ace l aş i p l an
cl"Onologic cu ce l e de la H istr i a Începînd cu u lt im a parte a seco l u l u i a l
V I I-lea Î , e . n . D e asemenea, d acă este vorba d e o aşezare d e t i p p o l i s
cum o menţionează Hecateu rr6).tC; t b d T<{l " l crTp<i> ş i c u m Iasă s ă s e Înţeleagă
Vas i le Pârvan În comenta r i u l său d in Histria IV, p. 583 sq acordÎndu-i un
ter itor i u rural prop r i u , sau " un comptoir commercial d ' Hiştria " c,um suge­
rează P. N icorescu , loc. cit" p . 96, este g reu de spus În momentu l actual .
N u m a i descope r i r i v i itoare care să aducă o documentar'e m u l t ma'i, bog:tă
ne-ar perm ite o afirmaţie Într- u n sens sau alt u l . Pe ce altă parte nu putem
trece cu vederea Încercarea l u i E m . Popescu de a loca l iza la Capu l Doloj­
man, Constanl iniana - po l is la nord de H istria - În T . I . R" L 35 Bucarest.
Bucureşt i , 1 969 , p. 24, 34, 48, 63 ; R. V u l pe , Note ge istor,ie tom itană,
În " Pontice" 1 1 , 1 969 , p . 1 57-1 65, resp inge ipoteza no i i 10ca l izăr'i d i n l ipsă
de argumente peremptori i. Vez i şi A . Aricesc u , Quel q ues precisions sur la
carte de la Scythia Minor. În " Dac ia" N .S . . X I V , 1 970, p. 297-31 0.
 Evol uţ i a aceste i loca I i t ăţ i În epoca g reacă este i l ustrată În mod u I
cel m a i con v i ngător d e s i t u aţ i a st rat i grafi c ă pe c are am su ; p i ns-o
În sondaj u l d i n capu l p romontor i u l u i , la m a l u l ape i . In ace l
pu nct n u m a i strat u l" i l e aparţ i n în d epoc i i c l as i ce ş i e l e n i st i ce au
o gros i me d e 2 m ş i este pos i b i l c a ce l arh a i c să s � afl : 7 u b
pînza freat i că , ţ i nînd seama d e frag mente l e ceram l ce g as l te.
S i tuat i a d e care vorb i m , p l" i n aspectu l ru i n e l o r , al succe­
s i u n i i d � p u n el" i lor cît ş i p l" i n m ater i a l e l e d escope r i te este cu
tot u l s i m i l a r ă cu cea d e pe p l atou l d e vest a l cetăţ i i H i str i a ,
unde se afl ă cal" t i eru l d i n afal" a fort i f i caţ i i lo r , d i n epoc i l e c l as i c ă
ş i e l en i st i că2s . D i n pu nct d e vedere topogl" afi c s e constată c ă
ce le m a i bogate u nD e d e locu i re greacă sînt concentl" ate p e fa leza
de est , sub cetatea romano- b i zant i n ă ş i s p l" e c apu l p l"Omontor i u l u i ,
cont in uînd pe pantă În afara e i . Î n zone le d i nspre sud -vest l oc u i rea
greacă ap al"e m u l t m a i ral-efi at ă , mai puţ i n d e n s ă .
Pîn ă În p l" eze n t n u putem şt i d ac ă În această pr i m ă per i oad ă
de ex istenţă ş i ch i a l" d e-a l u ngu l epoc i i g receşt i , aşezarea a fost
fort i ri cată sau n u , deoarece n u d i spunem de n i c i u n i nd i c i u . I m­
pres i a noastr ă este m a i d eg l"'!,bă negat i v ă În legăt u r ă cu această
problem ă .
N i se pare de asemenea că n i ve l u l arha i c , În faza s a cea m a i
veche , s u p ra pu n e strat u l h a l l statt i an d i n ar i a c u l t u r i i Babad ag , ce
reprez i ntă u rm e l e popu l aţ i e i l oc a l e d i n peri oad a preco lon i a l ă .
Aşa c u m arătam m a i s u s , p e C ap u l Do loj man este docu mentată
pel- i oad a tîrz i e a aceste i cu l tu r i , d in seco l u l a l V I I I- l e a , even­
t u a l al V I I - l e a Î. e. n .2 0 . E x i st ă cîteva o b i ecte ş i m a i vech i , d ar
nu sufi c i ente pentru a doved i o l oc u i r'e i n ten s ă , ca cea d i n ce­
tatea epon i m ă de la Babad ag . Nu este i m posi b i l ca În momen­
tu l i nsta l ă I" i i co lon i ş t i l or greci a i c i să fi m a i ex i stat u n grup
d e l oca l n i c i cu care aceşt i a s ă fi con v i eţ u i t u n t i m p , d eoarece
restu r i l e ambelor cu l t u r i le g ăs i m Într-o s i tuaţ i e de i ntrepătl" un­
dere, d e Îngem ănare . Fapt u l poate Înse m n a u n contact d i rect ,
c h i a r d i n p r i m u l moment , Î n t l" e ce l e două popu laţ i i , d ai" ches­
t i u nea este prea d e l i cată pentru a fi tranşată pe baza acestor
m i n i me observat' i i .
Î n epoca I"Om an ă locu i rea e r a concentrată probab i l su b ce­
t atea tîrz i e , d u pă c u m o dovedesc puţ i n e l e r u i n d e pe fa l ez ă ,
d i n afara z i d u l u i de apărare ş i sondaj u l d e l îngă baz i l i ca c u
t r e i n ave . Sens i b i l m a i rarefi ate s î n t ru i n e l e rom ane de p e terasa
d e sud-est d i n d i l" ecţ i a probab i l ă a portu l u i an t i c , aflat act u a l ­
mente s u b apă. Î n sch i m b stratu l roman d i spre sud-vest apare Fig. 9. Ru inele absidei ba7 i 1 ic i i din sec. V ( ? ) e . n .
s uf i c ient d e bogat În sondaj u l care a fost am p l asat În a fara va­
l u r i l ol" de ap ărare d i n per i oad a tîrz i e . Aco l o s-au i dent i fi c at
În mod c l ar ce l pu ţ i n tre i n i ve l e ce se succed În mod cert d i n Pau l N i cOl"escu cons i dera c ă z i d u l d e apăI"are a fost constru i t
seco l u l a l I I- l ea pîn ă d u p ă m i j locu l seco l u l u i a l I V- l ea a l e . n . , Î n seco l u l a l V I - lea cu toate c ă , c i t i nd i n fo r m aţ i a d i n P rocop i us ,
atestînd dec i o locu i re i ntensă ce se Înt i n dea pe o zon ă dest u l s p u n e Î n mod exp res c ă Î n l i sta ilcestu i a l oca I i tatea 'ApyCl.. {J.w
d e m are . Î n această zon ă , aproape d e m a l u l ape i , l a s u p l" afaţa apare În rînd u i ce l or Jeconstl" u i te" d e J u st i n i an . Ţ i nînd seam a
so l u l u i , s-a găs i t moneda de l a Îm păI"atu l Had r i an3o. Ş i pentru d e acest deta l i u se m n i fi cat i v , reven i m asu p l" a u n or d escopel" i r i
această per ioad ă se pune Întrebarea d ac ă aşezarea a avut sau d e s i t u aţ i i ş i constat ă r i c e s e pot acord a c u i n for m aţ i a l u i Procop i us.
n u u n zid d e apărare . N u este i m pos i b i l s ă credem Într-o astfe l Mai Întîi atl" agem atenţ i a as u p r a fa ptu l u i că z id u l este cons­
d e even t u a l i tate , deoarece zon a l a care ne refel" i m poate re­ t r u i t cu dou ă pa :" amente d i n b l oc hete d e c a l c a r , rectangu l are ,
prezenta un cart i el" extl"a- m U ros , ţ i n înd seama de d i stanţa l a ş i e m p l ecton d i ntr-un b l ocaj l egat cu mortar a l b , avînd o gros i me
care se afl ă faţă d e p artea În a l t ă a p romontor i u l u i , u n d e era ce var i ază Întl" e 2 ,20 -2 , 80 m . Aspectu l paramente lor ş i fo lo­
cen t l"u l asezăI" i i . Dacă a i c i se afl a u n cart i e l" , e l avea , În mod s i rea c i mentu l u i a l b ÎI aprop i e În mod i z b i tol" de z i d u l de apărare
v i z i b i l , a� ces s p re port , sau p u n cte d e acostare , d eoal"ece se roman d e la H i str i a , const r u i t la Începutu l seco l u l u i al I I- l e a
ved e că m ax i m a concentrare a l oc u i r i i se afl ă d e-a l u ngu l m a l u l u i ş i r ă m as În f u ncţ i u n e În mod cert ce l puţ i n pîn ă l a m i j l oc u l
ape i , ev itÎnd p artea m a i În a l t ă d i ns p re nord-est sau nord-vest . seco l u l u i a l I I I- l ea e . n . 3 1
Totod at ă concentrarea locu i r i i În această pa rte avea l eg ăt u r ă N o i l e d ate c l" On o l og i ce au fost cu l ese pr i n cercetăr i l e d e
nem i j loc i t ă cu zon a c e a m a i fe rt i l ă a teren u l u i , p rop i ce pract i c ăr i i pe fa l ez ă , În exter i oru l z i d u l u i , o d ată cu degaj area bast i o nu l u i ,
ag r i cu It u r i i . a pOI"ţ i u n i l or d i n curt i ne l e ad i acente ş i c l ăd i r i l e ante r i oare seco­
Î n per ioad a romano- b izant i n ă s i t u aţ i a este e l ocventă astfe l l u l u i al V I - l e a e . n . Reparaţ i a z i d u l u i se observă l a bast ion ş i
Încît n u vom i ns i st a asu pra n o i lor d escoper i r i ş i prob l eme l or l a c u rt i ne l e exter i oare, u n d e paramentu l m a i vec h i a fost p ăs­
expuse În pag i n i l e preced ente . t rat pîn ă l a o În ă l ţ i me necesară ş i l ăsat d rept p l i nt ă . M a i jos
Asu p ra u n e i s i ngure p ro b l eme n i se pare necesar s ă reven i m de această n o u ă p l i nt ă e x i st ă n i ve l u l de constl"ucţ i i d i n seco l u l
ş i an u me aceea a c rono l og i e i z i d u l u i d e apărare, d e ş i observa­ a l V- l e a e . n . contem poran c u baz i l i c a I d i n i nter i c r . p e care
ţ i i le pe cal" e l e-am putut face n u sînt atît d e c l al"e pe cît n e-am este asezată baz i l i ca I I cu tre i n ave, d i n seco l u l al V I - l e a , c unos­
aşteptat la Început u l i nvest igaţ i i l o r , d ar În ace l aş i t i m p e l e n u cută d i n săpăt u r i l e vech i . S u b n i ve l u l d i n seco l u l a l V- l e a se
sînt l i ps i te d e u n con ţ i n u t rea l . afl ă ru i ne l e a două cu ptoare care au fu ncţ i on at probab i l În seco­
l u l al I V- l ea . S u b e l e se afl ă restu r i l e c l ăd i r i i c u pav i ment d e
� Strat u r i l e de locu i re d i n epoca g reac ă d e l a H istri a sînt m a i b i n e cărăm i d ă p e care o putem atr i bu i , făr ă prea m u l te d u b i i , seco­
cunoscute În cart ie ru l d i nspre vest, - n u m it convenţional p l atou - fi i nd
înălţat d i n depuner i le arheolog ice aju nse la g ros i m i ce v a r i ază Între 3-5 m l u l u i al I I I - l e a , m a i ' puţ i n p l"Obab i l seco l u l u i al I I- l ea e . n .
Vez i : "Mate r i a l e " I V , 1 957, p. 24-55 ; V , 1 959, p . 296-303 ; V I , 1 959 , p .280- Î n d escoper i r i le obţ i n ute Î n secţ i u n ea d i nspre sud (fi g . 1 1 ) .
289, V I I , 1 961 , p. 243-255 ; V I I I , 1 962, p. 397-41 5 ; I X , 1 970, p . 202-21 2. cea m a i certă d ată este moned a d e l a Îm păratu l V a l ent i n ian
2 0 Cf. S . Morintz, loc. cit.
g ăs i t ă În şanţu l I de a părare , a j u ns ă aco l o probab i l În u r m a u nei
3 0 Identi ficarea moned e i a fost făcută d e G h . Poen aru Bordea, căru i a Îi
aducem mu lţu m i r i le noastre. Vezi : P ick, I I , p. 408, n r . 547 ; BMC, I I I , p. 402
nI'. 1 1 22, anu l 1 1 8 (variantă, legenda avers u l u i i ntreruptă d u p ă H .A. ca l a 3 1 G r . Florescu , G h . Cantacuz i n o , Zidul de incintă de pe platoul din ves-'
n r. 1 1 25). tul cetăţ i i , În Histria 1 , 1 954 , Bucu reşt i , p. 285-292.

41

www.patrimoniu.ro
 I
F
Fig. 10. Secto r u l I I , paramenl U l exterior al zidului de apărare.
d ist l"ugel" i a z i d u l u i . Această s i tuaţ i e d ovedeşte că e l fusese
constru i t anter i o r , la o d ată pe cal" e o putem pres u p u n e Între
sfîrş itu l seco l u l u i a l I I I- l ea şi Început u l sec. IV e . n . D ac ă ar fi
s ă p rocedăm p r i n an a l og i e , coroborînd d ate l e d i n i zvoare l e ant i ce
cu ce le arheo l og i ce d e l a H i stl" i a , ş i c h i ar d i n a l te cetăţ i d i n
Dobrogea , am putea crede c ă ş i a i c i r a i d u l" i l e got i ce ce s-au
s ucced at d e la m i j l ocu l seco l u l u i al 1 1 1 " lea pînă la s fîrş i tu l l u i
au putut avea ace l eaş i efecte d i strugătoare . C u aceasta vrem să
s p u n e m că n i m i c n u n e î m p i ed i că s ă cred em că acest z i d , ca
şi z i d u l m a re post-got i c d e la H i str i a , a putut fi constru i t , Înce­
pînd de la m i j l ocu l se�o l u l u i al I I I - l ea ş i pîn ă în preaj m a seco­
l u l u i al I V- l ea Î. e. n . In acest caz el a cont i n uat să fu ncţ i oneze ,
cu an u m i te refacer i , pînă În p r i m e l e d o u ă d ece n i i a l e seco l u l u i
a l V I I - l ea e . n . i ntel"pretare susţ i n ută d e moned a d e l a Focas.
Rez u l tate l e acestor cercet ă r i au sem n i fi caţ i a 1 0 1" , cu i m p l i ­
c aţ i i m ajore În v i i to r . Pentru moment, ne apare l i m pede con­
statarea că această aşezare a avut o evo l uţ i e n eîntreru ptă de­
al u ng u I a patrusprezece seco l e Într-o zonă a I i tol"a l u i u i vest-pont i c ,
u n d e p r i m i i colon i şt i g rec i au creat focare d e c i v i l i zaţ i e ant i c ă ,
de v i aţ ă u rban ă , perpet u at ă apoi d e-a l u ngu l epoc i i m m ane ş i
p î nă î n prag u l i m per i u l u i b i zant i n p ropr i u-z i s .
R tSUM t
Les recherches archeo l og iques repr i ses au Cap Do l o j man , sur la r ive d u
lac Raze l m (co m . de J u r i lovca, d e p . de Tu lcea) , au cours des annees 1 965-1 971 ,
ont fou rn i u n e documentat ion comp lexe attestan t toute I 'evo l u tion de I 'eta­
b l issement fort i fie g reco-mm a i n .
La couche de c u l t u re la p l u s ancienne appart ient au p re m i e r âge d u fer ,
11 la c u l t u re de Babadag : e l le est i l lustree p a r des h a b i tat ions m i-enfou ies d ans
le so l et par des tessons ceram iques (fig . 2) . Ces decouvertes sont c :>ntempo­
ra ines de la p h ase f i n a l e d ' hab itat de I 'etab l issement ep:)nyme de Babadag ,
d atee des V I I l e- V i i " s ie c l es aV.n . e . , et r"epresentent les vest iges de la p:)pu l a­
t ion autochtone de la periode immed iatement ante r i e u re 11 la co lon isat ion
g recque d ans l a Dobroud j a .
La couche su i vante appart ient 11 l a periode de fondat ion et de deve lop­
pement des co lon ies g recques ; e l le comp rend des dep6ts dont la p ro fondeu r
var ie entre 0,30 et 2 m . Les restes les p l us anciens datent de I 'epoque archa'ique.
42
www.patrimoniu.ro
Fig. 1 1 . Secţiunea core traversează valul d2 ap5rarc ş i ruin �le cartierului
de locuinţe din secol u l al VI-lea e . n .
I ls consistent en fragments ceram iques de s t y l e 11 i n f luence o r i e n ţ'a l e , o r r g r­
n a i res d ' As i e M i n e u re , en ceram i q u e att ique 11 figu res n o i res, etc. Parm i e u x
on remar"q u e des fra,g m e.l ts de b:)ls d u t y p e " Rh :) d i e n A" ( fi g . 3 ) , d at ant d e
l a m e m e epoq ue que l e s types l e s p l us anci ens d ' H is t r i a , c ' est-a-d i re d e l a
f i n d u V i le s i e c l e e t d u CO 'T1 'T1 �I::em =.l t d u V ie siecle av . n . e .
Les depâts de l 'pp::Jque grecque c l ass i q u e (ve _ I V" s iecles a v . n . e . ) const i­
tuent p l u s i e u rs n iveaux renferm;!nt des vest iges d ' h a b i t at ions, les u nes pou r­
vues de m u rs d e p ierre , de ceram i q u e , m:).l n l ies, etc. I ls SO:l t recouverts p a r
d e s depâts de I 'epoque h e l l e n i s t i q u e .
Les depâts de I 'epoque rO:ll a i n e so;,t p e u consista 'lts s u r le proll :>:1to i re
occupe p ar l a c i ta:l e l le ro.1l 1'lJ"byzan t i n e , ou l e ; fou i l le; n ' o l t p 'J e t re P :> 'J S­
sees en p rofonde u r . E n echange , en d e h xs d u mur de derense et de ses v a l ­
l u m , on a r"e leve une couche r i che en dep6ts des l Ie_ l ve sier. les d e n . e . ,
q u i o n t pu etre dates a u m :Jyen d e l a ceram i q u e et de m :>nnaies. I I s e p :> u r­
rait que cette zone rep resente un quartier extra m u ros, dont I ' e x i stence
a ete interrompue it u n m :>ment d :>n ne d ans la seconde m :> i tie du I Ve s i e c l e
de n . e . . apres q u o i e l le a. e te affectee it l a necro?o l � p l a'1e d ' i n h u m 3t io:l q u i
a fonct ionne j usqu ' it l a dern iere per iode d 'ex istence d e I 'etabl issement.
Les tO:ll bes m ises au jour SO l t d u m e:ll e type que ce l l es contem?:)ra i nes
d ' H is t r i a .
La d e rn iere periode e s t l a p l u s r ichement d:)c u m e n tee. Des e lements
nouveaux ont e te obtenus en ra;:>port avec l e mur" d e defense, q u i semble avo i r
ete e leve b ien avant l e V ie siecle d e n .e . , .d ate ind iq uee p a r les fou i l les p l us
ancien nes. La couche d e c u l tu re d u VIS s i e c l e de n . e . , exp loree dans l a zone
d e l a bas i I ique it t ro is nefs, com ,c:> rend tro is n iveau x , c h acun represen te p a r des
ru ines de construct ions en p ie r re . S:>us les ru ine:; de la bas i l iq u e du V i e s ie­
c l e , on a decouvert les ru ines de I ' abside d ' une a 'J t re bas i l iq u e , d atan t
p robab lement du ve siecle n . e . La p h ase f i n a l e d 'ex istence de I 'etab l iss ement
se p ro longe j usq ue dans les p re m ieres decen n ies d u V i le s iecle de n . e .
Les nouvel les donnees fou rn ies p a r ces recherches i n f luent s u r d e s pro­
b l emes de p rem iere importance . U n fait entierement n :>u veau est la d ecou­
verte de l a couche hal lstatt ienne p r i m i t i ve , ante r i e u re it l a colon isat ion .
D ' autre part , i l a ete poss i b le de fa i re des observat ions s tr"at i,grap� iques s u r
les dep6 ts d e I 'etab l issement g rec, q u i commencent d ans l a dern iere p artie
du V IJC s i e c l e aV.n . e . et se poursu ivent Sdns i nterru p t ion j u ;que vers le debut
de n o t re ere. Tou t aussi i mp:)rtants son t les vestiges d� I 'epo:jue r"o.ll a i n e ,
q u i e ta ient it p e i n e m ent ion ne; par le; recherch�; anter i e u res.
La decouverte de l a couche archaTque du s ite rend p l au s i b l e l a lo:a l i S3.­
t ion en ce p :> i n t , fa i te par V as i l e Parvan , d� l 'etab l iss�.'T1 e:lt a l t i :j 'J e d 'Arg a­
m u m . E n meme tem:ls, ces decou ver" tes semb lent con firmer I ' i n fo r m a t i o n
d ' H �catee d e M i let, t ransm ise par E t ienne de Byzan ce, s u r I 'ex istence d ' u n
etab l issement de t y p = polis : ' 0 p (&fL"I). 1t6'\L� E ;r l 7<;) " cr r., (p . D a n s ce cas,
ce I u i-c i correspond:-a i t il ' A PY&IJ.W de l a i iste de Procop i us.
 APEDUCTELE CET Ă 111 TROPAEUM TRAIANI�
AL. - S . ŞT E FAN
L u c r ă r i d e procu ra re s a u d e ad u cţ i u n e a ape i d e l a d i stanţe
m a i m a r i sau m a i m i c i sînt d e presupus pentru o r i care d i n cen­
t re l e u r b an e sau ch i a r pentru ce l e r u r a l e m a i dezvo l tate d i n
Scyth i a M i no r , aşa c � m s�tE l c C 2 astfe l d e m o n u mente pîn ă
az i c u n oscute o atestă pentru o r i ce parte a I m pe r i u l u i rom a n .
M a i Întîi de toate u n fapt d e c i v i l i zaţ i e , e x p r i m înd u n n i vel r i­
d i cat de dezvo l tal'e a stl' L:ct u r i l o r u rb a n e , as igu rarea a l i mentăr i i
perm a n ente cu a p ă a Î m brăcat ş i u n aspect m i l i t a r , p rezent m a i
d e t i m pu r i u pentru staţ i u n i l e d e p e l i mes , m a i apo i , În sec o l e l e
tîrz i i , ş i pentru centre l e d i rt i n ter i o r u l Dob roge i , În măsura
În c a re fort i fi caţ i i l e d ev i n obl i gator i i .
Aped u cte l e cetăţ i l o r romane d i n Dobrogea n-au făcut n i c i o­
d at ă pÎn ă acu m ob iectu I u nor stud i i spec i a l e , pe d e o parte pentru
că ex p l o r ăr i l e arheo l og i ce se concent rează În proporţ i e covîr­
ş i toare asu p r a spaţ i i l or i n t r a m u r a n e , pe de a l t ă parte d ator : t ă
d i f i c u ltăţ i lor propr i i acestu i t i p d e cercet ăr i , care i m p l i c ă p ros­
pecţ i u n i topografice ş i a r h eo l og i ce extEn s i ve . Puţ i n e l e d ate d e
c a re s e poate d i s p u n e az i s e red L. c l a menţ i u n i s u m a re , l i ps i te
de prec izăr i topografi ce care s ă fie ma i exacte deCÎt i nd i­
carea u n e i loca l it ăţ i , şi sînt d atorate d e o b i ce i unor desco­
per i r i Întîm p l ătoare sau de s u pra.fată . E c u noscută În acest mod
e x i stenţa u n u i a� ed L.: ct pentru To m i ' , a d o u a pentru Troes m i s ,
neve r i fi cată Însă � r i n săpăt u r i 2 , a u n u i a pentru N ov iod u n u m 3 ş i e
atestată ex i stenţa u no r con d u cte d i n tubu r i de te r racotta În
ar i a 1 0c a i it ăt i ior CErna4 , Dăen i 5 , L u ncavi ta6, M i rcea Vod ă7,
S i n oe' , G u r � Can l i e i H , B ă l tăgeşt i 'O , M an g a l i all , Cas i mcea ' 2 .
S i ng u re aped u cte le H i stl' i e i 1 3 au benefi c i at d e o cercetare de
s u p ra faţă m a i i n s i ste n t ă , cc m p l Etată d e u ne l e sond a j e , da r, d i n
păcate , observaţ i i le n-au fost fi x ate Într-u n docu ment topog rafi c
C Ît de cît ·exact14 .
Pentru Tropae u m Tra i an i ex i st ă ş a n s a u n e i m ă I'tu r i i e p i g ra­
f i ce c u refer i re d i l'ectă I a prob l e m a a p rov i z i on ă r i i c u apă a cetăţ i i .
Acea t;\;P'I)(j" ( C; T a U O�IXTOC; pe care o ce lebre ază d ed i caţ i a pentru
"l lpc< (31X() I )"l(j"CIX 1 5, d atînd d i n a doua j u m ătate a seco l u l u i a l l l l- I e a
s a u d e l a Începutu l ce l u i u r m ător , ne as i g u r ă pentr u această epocă
găs i rea u n e i so l uţ i i pentru o p reoc u pare consta n t ă a locu i tor i l or
ol'aşu l u i , asu p l- a i m portanţe i căre i a ton u l i nscr i pţ i e i n u I asă
n i c i o Înd o i a l � . Descoper i rea recentă Î n cetate a a l tu i document
ep igrafi c atestînd c a m pentru aceeaş i vreme p rezenţa cu Itu l u i
l u i Zeus C mb r i m us Într-un centru d i n t e r r i t o r i um16 v i ne s ă În­
tregească i mag i n ea u n e i stă r i d e s p i r i t a popu l aţ i e i reg i u n i i -
reflf x a I u n o r ccnd i ţ i i natu ra l e care făcea u tot atît d e g reu de
" Descope r i r i le p r'ezentate Î n acest art icol a u făcu t , Într'-o formă m a i
restrînsă, ob iect u l u n e i comun icări l a Ses i u nea ş t i inţi fică a l M uzeu l u i de ar'heo­
logie d i n Constanţa, În octombrie 1 971 , şi al unu i raport la Ses i u nea anuală de
rapoarte pre l i m i nare a I nst i t u t u l u i de arheo log ie d i n Bucu reşt i , În februarie
1 972.
Desene l e . p lanur i l e şi fotografi i le aparţ i n autoru l u i . M i ra fotograf i i lo r :
50 cm.
1 Apeduct p roven i nd d e l a Anadolch io i : J . We iss , D i e Dobrudscha i m
Altertum , Sarajevo , 1 91 1 , p . 68 ş i note le 1 ş i 2 : V . Can arache, Despre a/ imen­
tarea Histriei cu apă de băut, .. SC IV'· . I I , 1 951 , 2, p. 63. A se vedea şi des­
coperirea recentă a u n u i apeduct la nord de oraş, În aprop ierea coast e i , l a
M . Bucova lă, Descope r i r i n o i Î n zona suburbană a Tom is u l u i , " , Pontica"' , I I I ,
1 971 , p . 206 ş i fig . 1 5 .
2 Cf. A I .- S . Ştefan , Troesmis. Consideraţii topografice, " BM I " ' anu l X L ,
n r . 4 , 1 971 , p p . 50-51 .
3 C f. 1 . Barnea, În R . Vu l pe . 1 . Barnea, Din istoria Dobrogei. I I , 1 968,
p . 476 .
'1 _ 8 Vez i Tab u la Impe r i i Ro m a n i L 35 Bucarest. Bucureşt i , 1 969 . s . V V .
,
o Informaţ ie de l a P . D iaconu .
10 Inform aţi e d e l a R . Floresc u .
11 C f . V . Canar'ache , loc. c i t .
12 I bidem.
1 3 V. Canarache , articol u l c ita t .
14 Vezi sch iţa de la p . 70 a articol u l u i l u i V. Canarache.
15 Gr'. Toc i lescu . " C RA I " , 1 905, p. 565 (= " R IA F " , X, 1 909 . p. 257,
nota 1 , şi fig. 4).
J." A I . Barnea, Trei altare inedite de l a Tropaeum Traia n i , " , S C I V " , t . 20.
1 969, nr. 4, p. 599 , nr. 2.
43
www.patrimoniu.ro
sat i sfăc ut n evo i a de a p ă , f i e ea pentru consu m u l u rban , f i e pentru
cer i nţe l e ag r i cu I tu r i i .
P r i m e l e m e n ţ i u n i despre aped ucte l e oraşu l u i se Întî l nesc În
l u crăr i l e l u i V . Pârvan , În pr i m u l rînd În Cetatea T ropae u m . E le
sînt foarte s u mare pentl'u că stud i u l c i tat - care t rasează l i n i i l e
m a r i a l e evo l uţ i e i acestu i centru făCÎnd s u m a rezu l tate lo r i m­
portante a d o u ă d ecen i i d e cercetăr i efectu ate s u b cond u cerea
l u i G r . Toc i l escu şi răm as.e nepu b l i cate , - n u e u n u l arheo l og i c
c i i stori c , ş i refer i rea l a m o n u mentele arheo log i ce se face m ereu d i n
această u l t i m ă pers pect i vă . Astfe l , a ped ucte l e sînt aduse Î n d i s­
cuţ i e În l eg ăt u r ă cu i nterpret area ded i c aţ i e i a m i n t i te ; negÎnd
pos i b i l i tatea ex i stenţe i u n o r puţ u r i În zon a cetăţ i i - aşa c u m
ued ea J . We i ss'7 - Î n u r m a constatăr i i adÎnc i m i i m a r i l a care
se afl ă a p a , V . Pârvan a raportat " găs i rea ape i " s ăr b ăto r i te de
i nscr i pţ i e i a captarea şi cana I i �area spre cetate a ape lor i zvoare l o r
vă i i d e l a sud-est de cetate . I n vătatu l Îs i Întem e i a această Înte­
l egere a textu l u i ant i c pe const �tarea � estu r i l o r u n u i aped u � t ,
v i z i b i l e Î n m a l u r i l e văi i l 8 , fără a i nd i c a m a i exact Î n care porţ i u n e
a n u m e a e i , ş i p e d escope r i rea Întî m p l ătoare, p r i n 1 908-1 909 ,
a u n e i i nsta l aţ i i d e captare , d esc r i s ă ca " o m a re casă o apelor ,
bolt ită fr u m os c u p i a t ră ş i că ră m i dă " , În extrem i tatea d e sub s at
a ace l e i aş i vă i I !) . I n p l u s , V . Pârvan a m i ntea . . Ia poa rta de s u d a
cetăţ i i I ic i n iane u n con duct de apă a lcăt u it d i n capace de sa rcofage
m a i vech i , d i n p ietre ş i o la ne , i a r m a i depa rte de cetate d i n că ră­
m iz i b i ne c i mentate , ş i ca re c o n d ucea apa la Tro!Jae u m t o c m a i
d i n ace l p u nct b o g a t În izvoa re , la v reo 2 k m s p re S E cetă ţ i i , u n de
ş i a z i se află c i ş m e lele sat u l u i20
Loc a l i za rea term i n aţ i e i aped uctu l u i la poarta d e sud c reează
tot u ş i d i fi cu l tăţ i i nsol u b i l e pentru Încercarea de a rezo lva pe
teren prob l e m a t r aseu l u i probab i l al acestu i aped uct , care ar
fi avut de u rc at panta de sub z i d u r i l e cetăţ i i , În această porţ i u ne
deose b i t d e Î n a l t ă şi de a b ru ptă ; În p l u s , r aportu l de Î n ă lţ i m i
Între zon a porţ i i ş i m a l u r i l e vă i i exc l ud e pos i b i l i tatea rea l izăr i i
a i c i a u n e i i nsta l aţ i i d e r i d i care a a pei pe p r i n c i p i u l vase lo r co­
m u n i cante . E x i st ă d i n fer i c i re u n a l t pasaj , În c are refe r i rea l a
aped uct se face pentru a i l ustra fo l os i rea n u mero ase lor s p o l ia În
const rucţ i i l e cetăţ i i ş i În care reperu l porţ i i de sud e p rec i zat În
a m ă n u nte : " De aj uns să p omenesc de p i l dă sarcofage le Î n t reb u i nţate
ca e leme nte c o m ponente a le u n u i c o n d uct de apă toc m a i jos de t ot ,
s ub z i d u r i le e n o r me a le c lă d i r i i s u p l i me ntare Q cetă ţ i i , Î n c o l ţ u l
despre S E , Î n j os u l p o rţ i i de S U d"21 . E aproape s i g u r , d ate f i i nd
d escr i e r i l e i dent i ce ş i m a i a l es d i f i c u l t ăţ i l e teh n i ce am i nt i te ,
c ă poarta d e sud i nd i ca p r i m a d ată d i recţ i a În m are ş i c ă ce l e
dou ă pasaje se referă l a u n u l ş i ace l aş i aped uct ş i n u l a d o u ă
d i st i ncte , u n u l sus , l a poa rt ă , ş i a l tu l l a poa l e l e cetăţ i i .
U n a l t aped uct este m e n ţ i o n at doar În treacăt , În contextu l
stud i er i i repart i ţ i e i m ăI' tu r i i lor pentru ocu pa rea În epoca ro­
m a n ă a reg i u n i i , În sat u l Zor i l e ( fost Cher i m c u i us) , la CÎţ i va k i l o­
met r i l a sud d e cetate22.
I n fo r m aţ i i m a i n u meroase ş i m a i p rec ise În p r i v i nţa aprov i ­
z i o n ăr i i cu a p ă a cetăţ i i sînt ofe r i te de G . M u rn u , c ăru i a Î i
datorăm de a l tfe l p r i m e l e rapoarte d i recte de săpăt u r ă23 p u b l i c ate
1.7 Î n Wiener Eranos, 1 909 , p . 1 1 7 ; ef. ş i D i e Dobrudscha, p . 83 .
IS V . Pârvan , Cetatea Tropae u m . Considera ţ i i istorice. " BC M I " , a n u l I V,
1 91 1 , p . 1 73 .
1 0 I b idem .
20 I b i d e m .
2 l V . Pârvan , o p . cit . , p . 1 2 . C f. totuşi 1 . Barnea . o p . cit . . p p . 385-386,
care Î n reg istrează pe baza ce lor două pasaje . două apeducte.
2" Ce t ate a Ulmet u m . Descope ri rile primei campanii de săpături din vara
a n u l u i 1 91 1 , "AARM S I " , tom X X X I V . n r . 8, Bucureşt i , 1 9 1 2 , p. 8 3 , nota 4 :
" C ărăm izi ş i u n conduct d e apă (mer'gÎnd l a Tropaeum ş i d e aceeaşi factură
cu u n u l d i n conductel e aflătoare a i c i ) c h i a r pe u l i ţa p r' i n c i p a l ă a satu l u i " .
.
2 3 Noi săpături Î n cetatea Tropaeum ( 1 9 1 0) , Î n " BC M I " , 1 1 1 . 1 91 0, pp. 1 57-
1 61 ( 1 . Via Pri n cipa/is ) ş i I V , 1 91 1 , pp . 79-82 ( I I . Canal u l cetăţ i i) .
 pînă ac u m ş i s i ng u ru l stud i u arh 'e o l og i c d e deta l i u24 as u pra u n u i
mon u ment d e l a T I" opaeu m TI"a i an i . E x p lodnd can a l u l c u con­
d ucta d e apă pota b i l ă a l artere i pr i n c i p a l e ş i stud i i nd c i stema
d i n zona porţ i i d e vest a cetăţ i i , căre i a - p r i n t r-o an a l i z ă foarte
r i g u roas ă a m o n u mentu l u i şi a doc u m en taţ i e i de ar h i v ă a s ăp ă­
t u r i l ol" anter ioare - i -a rest i t u it fu n cţ i a ş i p l an u l , c u n oscutu l
trad u cător a l l u i Homel" a fost a d us În mod fi resc s ă se preo­
c u pe ş i de aped ucte l e care a l i menta u aceste i n sta l aţ i i h i d rau l i ce
d i n cetate25 .
Cercet ă I" i l e s a l e au a j u n s l a c u noaşterea a patru aped ucte Î n d rep­
tate s p re cetate d i n ce l e d o u ă d i recţ i i i n d i cate şi de V. Pârvan .
G . M u r n u stăr u i e ş i e l asupra mon u m ente l ol" m a i n u meroase d e
p e va l e a d i n sud-est u l cetăţ i i , am i nt i nd În p r i m u l rînd aped u ctu l­
can a l sem n a l at Întîi d e V. Pârvan , c ăru i a Îi i nd i c ă o r i g i nea l a
i zvoarele d e l îngă c i ş m e l e l e satu l u i , refe r i nd u-se ş i e l l a con­
strucţ i a su btel" ană d e captal" e2!i , pe c are n u şt i m d ac ă a c u n oscu t-o
d i rect .
Aped uctu l , c are era v i z i b i l Într-o r u pt u r ă de m a l ne l oc a l i zată
exact , m a i la va le de cişmele, pe rîpa despre M iază n oa p t e a vă i i " ,
"
e d esc r i s Î n d et a l i i Î n pl" i v i nţa mod u l u i ş i m atel" i a l e l o r de con­
strucţie; măs u rători asu pra secţ i un i i can a l u l u i şi o fotografie
Însoţesc d escr i erea2 7 •
G . M u r n u menţ i onează u n aped uct d i n t u b u r i de terra cotta prove­
n i nd de la ace leaş i i zvoare , făr ă a- i p rec i za Însă n i c i t raseu l de-a
l u ng u l v ă i i , n i c i poz i ţ i a În rap�rt c u m a l u r i l e e i 28 şi n i c i p u n ctu l
" Între c iş mea ş i cetate" u n d e a fost g ăs i t t u b u l a l e c ăr u i d i mens i u n i
l e n otează:!!) . Î nv ăţat u l sem n a l ează u n a l tre i lea aped uct, tot d i n tu­
bu r i , care coboară d i nspre sud , d i n d i recţ i a b i ser i c i i satu l u i
Ad amc l i s i , fă ră a m a i i nd i ca d i mens i u n i l e t u b u l" i l o r , ş i a m i nteşte
d escoper i rea u n e i i n sta l aţ i i r e l at i ve la traseu l acestu i aped u c t ,
const i tu i t ă. d e . , u n şgh iab patr ungh i u l a r de p iatră c ime ntat" ,
d i strus Însă de locu i tor i i s atu l u i ş i c are e ra con s i d el" at baz i n
serv i nd l a d ecantarea i m p u r i t ăţ i l o r d i n apă30 . Cel d e a l patr u l ea
aped uct e ce l notat d e V . Pârvan În sat u l Zor i l e ş i căru i a G . M u rn u
Î i p rec i zează n at u ra de cond uctă de t u b u r i cera m ice ş i d i men­
s i u n i le:l1 .
E d e adăugat , pentru a înch e i a ev i d enţa d ate l o r e x i stente
în p r i v i nţa aped u cte lor cetăţ i i , art i co l u l I"ecent sem n at d e
G h . Ştefan ş i D . Pec u r a r i u32, Î n care s e p u b l i c ă u n monu­
ment i nterpretat ca arc porta n t d e aped uct , se sem n a l ează
d escope r i rea întîm p l ătoare a u nor t u bu r i d i ntr- u n a ped uct
l a sud de sat ş i se re i a ş i p l"ezentarea d escoper i r i lol";" m a i vech i ,
fără a se a m i nt i însă cont r i b uţ i i l e i m portante a l e l u i G . M u rn u .
Deş i S U m al"e , u neor i s i m p l e a l uz i i , l i ps ite toate d e 1 0ca l i zăI" i
c i rcu msta n ţ i ate ş i nefi x ate î n n i c i u n d oc u m en t topografi c o r i cît
de aprox i m at i v , i n formaţ i i l e t l"ecute În rev i s t ă m a i s u s , pe cal" e
p r i m a per ioad ă de săpăt u r i l a Tropae u m Tra i an i n i l e-a transm i s ,
r ă m în preţ i oase fi i nd c ă s e l"e feră l a s i t u aţ i i az i d i spărute sau l a
monu mente puse Î n l u m i n ă d e vec h i l e săpăt u r i , pe care V . P ârvan
ş i G . M u rn u l e-au m a i putut ved ea î n c ă în cond i ţ i i b u n e , la n u m a i
cîţ i va an i d u pă Întreru pel"ea l u crăr i l or .
*
Cel" cet ăr i le pe care le-am întrepl" i ns Începînd d i n 1 968 , re l u ate
În 1 971 p r i n tr-o cam pan i e d e ex p l or ă r i topografi ce s i ste m a t i c e ,
c a r e au p u t u t fi com p l etate În n u m eroase c az u r i c u sond aje ş i săpă­
t u r i de ver i fi cal"e ş i d e s a l v are, au fu r n i zat e l ementele pentru
reconstitu i rea i mag i n i i u n u i Întreg s i stem d e aped ucte , a c ăr u i
2� De /a Cetatea Tropaeum - Adamc/is i : Basi/ica"Cisternă. Studiu arheo-
logic, "AARM S I " , tom . X X X V I , n r . 1 2, Bucureşt i , 1 91 3 .
25 Canal u l Cetăţi i , p . 81 , ş i Bas i / ica"Cisternă, pp . 14-1 7 .
26 Basil ica-Cisternă, p. 1 5 şi nota 1 .
27 Op . c i t . , p . 1 5 ş i fig . 20 .
28 Op. c i t . , p . 1 4.
20 Op. c it. , p . 1 6 .
�o Op. c it . , p . 1 5 ş i nota 2 .
� l Op. cit . , p p . 1 6-1 7 .
�2 Cu privire / a apeductul oraş u l u i Tropaeum, Î n Omagiu l u i C . Daicovic i u ,
Bucu reşt i , 1 960, p p . 51 5-51 7.
44
www.patrimoniu.ro
com p le x i tate o l ăsau si'[ se întrevad ă c h i ar puţ i n e l e i n fo r m aţ i i
ante r i oare d e l a care am porn i t . G r aţ i e acestor cel" cetăr i n u m ăru l
aped ucte lor azi c u n oscute pentru Tropae u m Trai an i se r i d i c ă l a
opt ; e l e captau a p a a patru pu ncte de i zvoare d i spuse În d i recţ i i
d i fe r i te faţă de cetate, I a d i stanţe var i i nd Între 1 ş i 1 0 k m . Pentru
tre i d i ntre aped ucte au fost în m od s i g u r const atate d o u ă faze de
construcţ i e şi fu ncţ i ona re şi pe ntru m a i m u lte d i nt re el e t l"aseu l
a fost fi xat pe teren cu prec i z i e , cu p u n cte aprop i ate pentru POI"­
ţ i u n i Înt i nse sau pentru a proape Întreg parcu rsu 1 . Date i m portante
p r i v i nd teh n i ca de construcţ i e a m a i m u ltor t i pu r i şi faze de ape­
d ucte ş i d escope r i rea u nor i nsta l aţ i i s pec i a l e Întreges c rezu l tate le
acestor e x p l o r ă r i ca re sînt Încă în c u rs ş i pe c are l e prezentăm
În l i n i i l e 1 0 1" mari În ce l e ce u r m ează .
A P ED U CT U L D E P E VA L EA Ş I POT E-ZO RI L E-ADA M C L l S I
(fi g . 1 )
Sem n a l area d e către săten i a d escoper i l" i i , c u m a i m u l ţ i an i
În u r m ă , a u n o r t u b u r i ant i ce l a i zvoare l e bogate ca re a l i mentează
c i ş m e l e l e satu l u i Ş i pote n e-a ofe r i t i n d i caţ i i pentru eventu a l i ­
tatea ex i stenţei a î n c ă u n e i d i recţ i i de adu cţ i u n e a ape i l a
cetate . O scu rt ă per i eg heză în 1 968 ş i cercetă r i pre l u ng ite în
c u rs l:l l ver i i şi toam n e i 1 971 ne-au pus în faţa ce l u i m a i l u ng
aped u ct al cetăţ i i , rem arca b i l p r i n d i mens i u n i , m a n i er ă d e rea­
l izare ş i m a i a l es p r i n mod u l în c are se ad aptează teren u l u i , pentru
a rezo lva n u meroase l e d i fi c u l tăţ i de rel i ef pe care l e p rez i ntă
m a l u r i l e î n a l te şi s i n uoase ale v ă i i a m i nt i te . Aped uctu l e con­
stru i t d u pă p r i nc i p i u l gener a l a l t utu ror I U Cl" ă r i lo r a n t i ce de
această n a t u r ă , com u n şi ce l o r l a l te a ped ucte d e la Tropaeum
Tra i an i : c i rcu l aţ i a ape i În cond ucte e as ig u rată p r i n tr-o Înc l i ­
n are m i n i m ă ş i , de o b i ce i , constantă a l o r ş i e l"ea l i zată În
tel" en pl" i n u r m ăr i rea de c ătre aped uct a şerpu i r i lor traseu l u i
p l an i met r i c a l u n e i cu rbe d e n i ve l , d e l a a cărei cotă se ab ate
t l" eptat , scăzînd în Î n ă l ţ i me c ătre curba de n i ve l i n fe r i oa r ă .
Cap ut aq uae pentru acest aped u c t s e a f l ă l a Începutu I u ne i
văi l atera le t ă i ate în strate l e m as i ve de c al c ar a l e p l atou l u i d e
l a est de sat, în zona În care recenta ream e n aj are a captăr i i a
În l ocu i t t u b u r i l e ceram i ce ant i c e , Încă În fu n cţ i e , cu t u b u r i de
met a l şi o construcţ i e d e c i m e n t . Cond u ct a de t u b u r i se I"aco r d a
l a u n aped uct-ca n a l îngropat , constru i t pe fu n d u l ş an ţ u l u i d e
i nstal are, care a fost fo l os i t în ch i p d e cofraj , d i n z i d ăr i e d e
p i atră l egată cu u n mortar cu n i s i p ş i cărăm i d ă sfădm a t ă . De
sect i u n e m as i v ă , cu baza de ob i ce i cu m arg i n i l e rotu n j ite, a pe­
d u �tu l al"e amen a jat În centru jgh i abu l de c i rc u l aţ i e a ape i ,
c u pereţ i vert i ca l i ş i fu n d u l a l b i at , i m permeab i l i zat c u u n strat
d i st i nct de opus si g n i n u m , g ms pînă la 3 cm În putea rot u n j i t ă
de j os ş i s u b ţ i i nd u-se treptat c ătre pa rtea d e s u s . S u prafaţ a su pe­
r ioară a pereţ i l or l atera l i e netez i t ă or i zonta l pentru a for m a
u n l it d'attente u n i form pentru c a pa c u I d i n l espezi d e c a l c a r
p l ate, d e b i tate neregu l at ş i d i spuse tra nsvers a l deasu pr a c a n a l u i u i .
E l e sînt p r i nse de acesta ş i î ntre e l e cu u n mortar i d e nt i c ce l u i
d i n z i d ăr i a pereţ i lo r , aşezat u neor i ş i deasu p r a , Într-un strat
care s ig i l ează perfect spaţ i u l i nter ior astfe l for m at .
Traseu l aped uctu l u i a fost ex p l orat î n întreg i me , d e l a i z­
voare pîn ă În vec i n ătatea i med i at ă a cetăţ i i . C e l e a p roape 60
de p u n cte d escope r i te , repart i zate d estu l de u n i form pe toată
l u ng i m ea l u i , as i g u r ă l oca l i zarea d efi n i t i v ă a parc u rsu l u i aped uc­
t u l u i ; ch i ar În ce l e cîteva porţ i u n i În c are păd u rea c u un hăţ i ş
de n e p ătruns a Î m p i ed i c at observc.ţ i i l e d i recte, evo l uţ i a aped u c­
tu l u i Între p u n cte l e c u n oscute e stab i l i t ă c u cert itud i ne În fu ncţ i e
d e l i n i a văi i ş i de re l i e fu l pante l o r , care i nd i că o s i ng u l" ă l i n i e
o b i i g ator i e .
F i g . 1 stînga. Tropaeum Tra ian i : 1 opeductul de la Ş ipote ; 2 ap2duc­
tul 1 ; 3 - apeductul l / ; 4 - apeductul l l l ; I / � H istr i a (dup:l V. Canarache) ;
- -
1 1 1 - Tom i (după M . BucovaIă).
Fig. 1 d reapta. Planul traseului apeductului Şipote -Adamc/ isi . a - capta,!!
antică probabilă ; b - captare modernă ; c - aşezare geUcă preromană, romană
şi medievală timpurie.
 2 km

i I

b ..

c (\/

--- ---- � - - - -

II

o 5 ,50 cm
1•• _ _ _ _

www.patrimoniu.ro
 Pr i m u l p u nct cercetat . p r i n tr- u n sond a j (1 )33 (fi g . 2) se af l ă
pe m a l u l d rept a l v ă i i i zvoare l o r pe care e Îngropat aped uct u l
ş i c ăr u i a Î i u r m ă reşte toate acc i d ente l e d e confol" maţ i e ş i eroz i u n e .
Pîn ă l a conflu en ţa aceste i vă i l atera l e c u v a l e a p r i n c i p a l ă , Î n
care e aşezat ş i satu I Ş i pote , au fost ce rcetate Î n c ă tre i pu ncte ;
Î n u l t i m u l (4) aped uctu l e tl"aversat de u n d r u m de ţară, care
l-a d ezafectat pînă la fu n d u l jgh i ab u l u i . Reg ăs i t În mai m u lte
locu r i pe povÎrn i ş u l erodat al p l atform e i Î n a l te de deasupra
satu l u i (5, 6, 7, 6 ), d ezgo l i t În l ăţ i mea a două d r u m u r i de căruţă
(9, 1 0) , În cîteva l oc u r i at i n s d e arătu r i l e ad înc i (1 1 , 1 2, 1 3 , 1 4) ,
aped u ctu l se ab ate apoi l atera l faţ ă d e d i recţ i a s a genera l ă pen­
tru a u r m ăr i pante l e u n e i v ă i sec u n d are m a i l u n g i pîn ă l a 'un
p u nc t (1 5) d i n i nter i or d e gÎtu i re a f i ru l u i v ă i i , u n d e s e face
t recerea pe m a l u l opus - Într- u n mod as upra. c ăru i a vom reven i ­
pentru a se Întoarce d e-a l u ngu l acest u i a În m arg i n ea v ă i i pr i n c i ­
p a l e . O abatere s i m i l ară s e repetă l a m i c ă d i stan ţ ă , i m pusă d e
v a l e a l atera l ă u r m ătoare , m a i l arg ă , para l e l ă c u pr i m a , care s e
d esc h i d e Î n d rept u l extrem i t ăţ i i d i n spl"e De l e n i a sat u l u i . Tot
Într-un p u n ct de apropi ere a m a l u r i lor (1 7) , c a n a l u l traversează
va lea şi a putut fi cercetat Î n 1 5 p u n cte ( 1 8 - 3 2) pe pante l e
erod ate a l e acestu i m a l . Aped uctu l e t ă i at d e şoseaua spre De l en i.
Î n m arg i n i l e căre i a sînt v i z i b i l e secţ i u n i a l e l u i ( 3 3 ş i 3 4 - f i g . 3) ,
ş i d i n acest pu nct e l rev i n e d e fi n i t i v În m a l u l v ă i i p r i nc i p a l e ( 3 4) .
U rmează u n tronson rect i l i n i u , care n-a putut f i u r m ăr i t d i n
cauza păd u r i i , . d ar a l căru i t raseu e as i g u rat de Î n ă l ţ i mea m are a
pereţ i l or v ă i i , m u l t peste cota aped uctu l u i , ş i de absenţa un or
desc h i d e r i l ater a l e c are s ă facă necesare d ev i e r i . D u pă afJrox i ­
m a t i v u n k i lc rretru , v a l ea tot m a i ad încă Îş i sch i m b ă cu aproape
90° d i recţ i a , sp re sat u l Zor i l e , ş i aped u ct u l o d at ă c u ea , fi i nd
v i z i b i l d eas u p r a c a r i e re i ( 3 5) , cal" e a afectat o porţ i u ne d i n e l .
Se reÎntÎl neşte m a i d e parte În păd u re , În m a i m u lte l oc u r i , ş i e
d i strus pÎn ă aproape d e ta I pă pe I ăţ i mea potec i i d e păd u re În­
" reptate sp re Ad amc l i s i ( 3 8) . L a c îteva sute d e metr i ma i depa; te
se prod uce p r i m a sch i m bare d e Vel"Sa n t , În şea u a pe c&re o dese­
nează Ci'easta Întl-c va lea Ş i pote-Zori le ş i c u veta de I ii s ud de
Ad amc l i s i . O ad înc i re art i fi c i a l ă În p u n ct u l ce l m a i coborît al
l i n i e i d e cu l me , Î n că b i ne v i z i b i l ă deş i În c u rs d e n i ve l are pri n
arătu r i , a fost necesal" ă p e nt ru a face pos i b i l ă această t rece re În
fu ncţ i e d e cota m a i j o a s ă a aped u ct u l u i . O astfe l d e perforare
a creste i a ofe r i t o scu rt a re con s i d erab i l ă a t r aseu l u i , care' a l tfe l
a r f i avut d e d escr i s o b u c l ă d e c îţ i va k i l ometr i , u r l n ăr i n d rp � rete l e
sud i c a l promontol" i u l u i pîn ă Î n faţa satu l u i Zor i l e pentru a
reven i pe vet"sa ntu l o p u s aproape În ace l aş i p u n c t . De l a deb leu l
a m i n t i t (C) aped u ct u l u r mează u n arc d e cerc l arg pentru a
a j u nge l a extrem i tatea d i ns pre U r l u i a a d e a l u l u i pe c a r e e aşezat
sat u l Ad a mc l i s i , u nd e se prod uce u lt i m a sch i m bare de d i recţ i e
a t ronson u l u i care s e Î n d reapt ă s pre cetate . Î n aceşt i u it i m i
k i lomet r i , t rase u l e prec i zat În puncte n u meroase ş i apro p i ate :
m a i m u lte pe pante l e l i ne d e s u b păd u re , pe care arătu r i l e -au
aj u n s u n eor i pînă la capac u l can a l u l u i (40, 4 1 , 44, 45) sau rav i n ii r i
m i c i l-au Între r u pt ( 42) - v . fig . 4 , (43), Î n a r i a Înt repr i n d er i i
m i n i ere , a l e căre i fu n d aţ i i l -au d ezafectat pe o porţ i u ne destu l
d e m are34 ş i u nd e o bu c ată cruţată a fost cercetată p r i ntr-un
sondaj (fi g . 5) şi prote j at ă , iar m a i spre vest demontat de p atu l
şose l e i Ad amc l i s i -Zor i l e , În a l e c ăre i l at u r i l oc u i tol- i i l-au văzut
pînă nu d e m u l t . Pe pante l e Îna lte de s u b sat aped uctu l are u n
parcu rs m a i s i n u os , dete rm i n at d e c e l e t r e i i ntrÎnd u r i m a i mar i
pe care l e u r m ăreşte (4 8 -53) ; e v i z i b i l pe d ru m u l d e p ăm în t care
coboară spre ZOI- i le (54) şi se poate u l-m ă r i pe zec i d e met r i
În arăt u l- i l e care l -au d i strus grav ( 5 5 -56) . U n a l t ş a n ţ art i fi­
c i a l , m a i l u ng ş i m a i adînc (D) , care barează botu l de d e a l l a
cea 70 m m a i jos d e gard u l b l ocu l u i I MA , consfi t u i e cea d e a
d o u a i n tervenţ i e d e acest gen as upra re l i efu l u i cu scopu l d e a
ev i t a o p l" e l u n gi re a t r aseu l u i ş i o p i erdere cores p u nzătoare d e
3 3 I nd icaţ i i l e cu lese c u ald i n e , Între paranteze. Î n text , t r i m i t : c i fre le
arabe l a p l anu l de l a fig . 1 , cele romane l a p l a n u l de l a fig . 8 . iar l itere le
l a ambele p l anu r i . În con t i n u are .
3/1 U lt i m a intervenţie s-a produs Î n vara 1 970. CÎnd apeductu l a fost
demontat pe o l u ng ime de 3 . 5-4 m pentru i nsta larea unui rezervor.
46
www.patrimoniu.ro
În ă l ţ i me . La i e ş i rea d i n d e b l eu . aped uctu l a fost dezve l i t În 1 967 .
cu ocaz i a u n O I" I UCl" ă r i l a D . N . Constanţa-Ostrov , ş i m a i m u l te­
pu ncte d e o par te ş i d e a l ta a şose l e i au făcu t o b i ectu l săpăt u l- i l ol"
de s a l val-e ş i son d a j e l o r efectu ate de spec i a l i şt i i M u zeu l u i d e
arheolog i e d i n Constanţa35 . U l t i m e l e pu n cte as i g u l-ate a l e tra­
se u l u i se afl ă pe m a l u l d e su d al 'v ă i i Cetăţ i i , la cîteva sute d e
met r i d e fOI-t i fi caţ i a anexii d i n sud-estu l porţ i i d e su d .
I m pmtant p l- i n l u ng i m e ş i p r i n d i m en s i u n i - Între toate
aped ucte l e cercetate a l e cetă'ţ i i acesta are d i men s i u n i l e de sec­
ţ i u ne ce l e m a i m ar i . corespu nzînd d e b i tu l u i ce l u i m a i bog at ­
aped uctu l Ş i pote-Ad amc l i s i e I- e m arc a b i l Î n a i nte d e toate c a
re a l i zare teh n i c ă . atît s u b as pect construct i v cît m a i a l es În p r i ­
v i nţa l u crăr i lor de to � c met r i e e)(tl- e m d e r i g u roase care a u
perm i s i nsta l area şi fu ncţ i o n a l- ea l u i . În cond i ţ i i d e re l i ef var i ate
ş i d i f i c i le . În afara celor d o u ă I U Cl" ă r i de tr aversare a l i n i i l o l- d e
c r eastă ( C ş i D) . fo al"te i m portantă c descoper i rea c e l o r dou ă
construcţ i i sau i n sta laţ i i d e trec e re d e l a u n m a l l a a l tu l a l u n e i
de pres i u n i . Întî l n i te În cond i ţ i i perfect s i met r i ce pe c u rsu l celor
d o u ă v ă i sec u n d are d e l îngă Ş i pote (A şi B) . Scopu l acestor a m E'_
n a j ă r i era În p r i m u l rînd ace l a d e a scurta t r aseu l acestor abater i
ob l i gator i i , Într-un pu nct cît m a i aprop i at de g u r a v ă i l o r , ş i
În ace l a ş i t i m p d e a fer i Într-u n fe l sau a l tu l cond ucta d e eroz i u n ea
t orenţ i l or de pe f i r u l v ă i i . S i t u aţ i a constatată e u r m ătoarea :
În pu ncte u nd e proem i n enţe n at u r a l e Îngustează ce l m a i m u lt
desch i d erea vă i i (fig . 6 pentru A ş i fi g . 7 pentru B) , aped u ct u l ,
c are c i rc u l ă l a cota sa norma l ă de-a l u ng u l m a l u l u i , se Întreru p e
pentru ca o l i n i e d e z i d ă r i e c u aceeaş i l ăţ i m e c a a sa s ă coboare
perpend i c u l ar pe l i n i a c U I-be lor de n i vel pînă la fi ru l vă i i şi să
u rce În ace l a ş i mod pe m a l u l opus pînă la cota con d u cte i . D i n
acest p u nct a peductu l poate f i u r m ă r i t d i n n ou de-a l u ngu l'
m a l u r i l o r , În d reptat către v a l ea p r i n c i p a l ă de l a care se abăt u s e .
Î n c l i n ăm s ă cred em , Î n a i nte d e a avea conc l uz i a perem ptor i e a.
cel- cetă r i l or v i i toare . că tronsoane l e d e z i d ăr i e descendente ş i
as cendente reprez i ntă Însuş i aped u ct u l , d i s pus a i c i Într-o
i n sta l aţ i e de s i fon , care I-ezo l va tl"ecel-ea de n i ve l p r i n pres i u n e a
v s e l o r com u n i cante . O r i care ar f i n at u ra l o r - s i fon s a u restu r i
a l e u ne i construcţ i i de s u sţ i nere a aped uctu l u i , - descoper i r i l e
d e l îngă Ş i pote atestă p r i m e l e i n sta l aţ i i d e aCf;st fe l pînă acu m
c u noscute În părţ i le D u n ăr i i d e J os . E de notat pentru i n sta l a­
ţ i a d i n" B , ex i stenţa u n e i construcţ i i cu p i atră ş i cări: m i d ă În
p u nctu l cel m a i de j os al e i , t l-avel"sate de un d r u m de cal-e p e
( l u ng i m e de cea 8 m ş i a l căI- e i p l an ş i funcţ i e ne scapă Î n c ă .
C ercetarea acestor i nsta l aţ i i const itu i e ob i ect i vu l p r i nc i p a l a l
v i i toare lor săpătu r i l a aped uctu l Ş i pote-Ad a mc l i s i .
Ex i stă i n formaţ i i pentru ex i stenţa u n e i cond u cte d e t u bu r i
r are d u b l a aped uct u l -can a l l a m i c ă d i stanţ ă ; În afara t u bu r i l o r
d esco per i te În zon a captăr i i , despre c a r e n u p u t e m şt i căru i a.
d i n ce l e d o u ă a ped ucte Î i cores p u ndeau , descope r i r i Întîm p l ă­
toare s-au făcut n u m a i pe pante l e , ud i ce a l e s atu l u i Ad amc l i s i .
ce l e sem n a l ate l a şoseaua spre s atu l Zor i l e311 ş i În aprop i e r e3 7
şi În p r i m a val e, s p re vest , ce coboară d i n s at3S . Acest a l d o i l e a
aped uct n u a p u t u t fi Încă cercetat d i rect .
APEDUCTU L D I N SATU L Z O R I L E
V i z i b i l l a Începutu l seco l u l u i Î n centr u l satu l u i 39 , a m putut
fixa p rec i s un p u n ct al traseu l u i În ma rg in ea de nord-e st a loca-
35 Ţin s ă expr i m ş i a i c i v i i m u lţum i r i coleg i lo r C . lconomu ş i M. Irimia.
pentru a-m i fi p u s la d ispoz iţie. d u p ă comun icarea am intită d in octombrie
1 971 . observaţ i i le şi Întreagă documentaţ ia propri i lor lor cercetări .
�o G h . Ştefan ş i D . Pecu rar i u . ort . cit . . p . 51 6 .
:17 Î n a r i a Î ntrep rinder i i m i n iere - i n formaţ i i o ferite de salariaţ i i
acesteia.
3 8 I n formaţ i i de la locu itoru l N ic h i for Şocat. care a văzut În an u l
1 937 conducta d e t u b u r i spălată d e ape În apropierea casei sale.
aII Vezi , m a i sus. nota 22 ş i G. M u r n u . Bosi/ico-Cisternă . p p . ' 1 5-1 6 .
Aped uct u l er-a c unoscu t Încă de H . Bri:itz. care a emis ş i i poteza. cu tot u r
neveros i m i lă d e altfe l . că acesta era aped uct u l care a r fi a l i mentat c isterna
d in apropierea porţ i i de vest ; ef. G. M u r n u , op. cit . , p . 1 7 .
Fig. 2. Ap .: Jt.lc c u l Şi ;C ( ('1 ).
Fig. 4 . Apeductul Ş ipote (42).
l i t ăţ i i Ş I I n afara e i . Aped u ct u l u r m ă I" ea m a l u l" i l e î n a l te a l e v ă i i
ce se desch i d e s p l"e U I" l u i a ş i pe care t l"ebu i a să o t ravel"seze s pre
a a j u nge la cetate .
A PE C U =TE L E VĂ I I C ETĂŢ I I (f i g . 8) .
La m i că d i stanţă de cetate , i zvoare l e aflate l a or i g i nea aceste i
v ă i , î n povîm i ş u l d e s u b s at , u ne l e fo los i te ş i az i pentru ce l e
t re i c i ş m e l e d e a i c i , a u const i t u i t fără îndo i a l ă s u rsa p r i n c i pa l ă
ş i permanentă d e a prov i z i on al" e c u apă a o l"a şu l u i d e-a l u ngu I
înt reg i i sa l e i stor i i , aşa c u m o as i g u r ă n u memase l e l uu ă r i d e
ad ucţ i u ne puse în l u m i n ă d e cel"cetăr i l e cam pan i e i t recute .
S i ng u l"u l aped u c t de pe m a l u l s u d i c a l v ă i i , a l căI"u i coput e
d e p l asat l a începutu l ram i f i caţ i e i l atcl" a l e s p re sud a văi i ( E) ,
aco l o u nd e roca d e c a l car e d ezgo l it ă , e ace l a d i n t u b u l" i cel" am i ce
semn a l at d e G . M u rn u ca p mven i nd d i n d i recţ i a b i sel" i c i i s atu l u i
ş i prevăzut c u i nsta l aţ i a d e d ecantare4o . I zvoru l n u m a i ex i s t ă
az i ş i ad înc i me a ce lor d o u ă fîntîn i d i n preaj m a l u i i n d i că m ăsu r a
coborîr i i p înze i de apă î n acest pu nct . S i ng u ra p rec i zal"e de trase u
s-a putuţ face la con fl uenţa rav i n ăr i i cu Valea Cet ăţ i i , l a o cotă
foarte j oasă (IV).
U n a l d o i lea aped uct d e t u b u r i e l" {l aşezat apmape în axu l
văi i m a r i ş i u n tronson (V) s-a m a i p ăst rat pe u n t ăpşan cr uţat d e
eroz i u n e , în faţa celor tre i c i ş m e l e , pîn ă acu m c îţ i va an i , cînd a fost
demontat ş i t u b u l" i l e refo los i te l a 1" C' paraţ i a c i şm e l e i d i n spre sud .
A P E D U C T U L 1 , aşezat l a poa l e l e ma l u l u i d e nord a l v ă i i ,
are cota cea m a i joasă între ce l e d escopel" ite pe acest m a l ş i a
avut d i n această cauză ce l m a i m u l t d e s u fe r i t d e pe u r m a ero­
z i u n i i pu ter n i ce pe fu nd u l v ă i i ş i a car i e re l or moderne de l ut ,
care a u făcu t s ă d i spal" ă tre i tronsoane i m portante d i n traseu ,
u n u l l a extre m i tatea d i ns p re captare ş i d o u ă în porţ i u n ea m i j l o-
·10 Op. c i t . , p . 1 5 şi nota 2 .
47
www.patrimoniu.ro
F i g . 3. Apeductul Şipot� (34) .
Fig. 5. Apeductu l Ş ipote (46) .
c i e . A fost l oc a l i zat prec i s tot pal"c u rsu l conservat , ce rcetat în
întreg i me pri n sondaje n u me mase şi apmp i ate (fi g . 8) . Este
un aped uct-c an a l (f i g . 9) de t i p u l ce l u i de l a Ş i pote , de cal"e se
deosebeşte însă ş i p r i n d i mens i u n i l e m a i red use ş i pr i n m od u l
d e i m permeab i l i zare a jgh i abu l u i d e c i rc u l aţ i e a ape i , rea l i zată
p r i ntr-o pe l i cu l ă extrem de s u bţ i re , de n u m a i cîţ i va m i l i metr i ,
d i ntr-o mater i e d u r ă , d e aspect v i tros , pract i c i nseparab i l ă d e
Peret, i i d i n mortal" cu cără m i d ă sfărîm ată a i z i d ă r i e i can a l u l u i .
\ .
O bservaţ i i st rat i grafi ce făcute I a extrem i tatea Îna I t ă a aped uctu l U I
atestă ex i stenţa a d o u ă faze d e fu ncţion al"e , faza m a i vec h e fi i n d
com p l et demontată i ar c e a m a i n o u ă i n s t a l ată pe ace l aş i 'tl"aseu .
Acest aped uct e ce l sem n a l at d e V . Pârvan4 1 ş i m ăs u l"at ş i
fotog l" -'lfi at de G . M u m u Într-o r u pt u r ă de m a 142, foarte probab i l
În ma rea excavaţ i e Între 1 5 ş i la ' pe atu n c i d e proporţ i i m a i red use.
POI" ţ i u n e a văzută şi d esu i s ă de V . Pârvan c a refo l os i n d În con­
stl"ucţ i e capace d e sa rcofage şi a l te m ater i a l e m a i vec h i4:1 era
l i m i t at ă probab i l n u m a i la zon a de contact c u fOI"t i f i caţ i a s u p l i ­
mental"ă a presu pusu l u i baz i n , d e ca re u l t i m u l pu nct cercetat
de n o i ( l l fJ) e des p ă I" ţ i t d o a r de c c a 3 0 m ; p î n ă În acest p u nct
aped uctu I îş i păstrează nesch i m b at aspectu I de construcţ ie în­
g r i j i t ă . Rămîne n e l ăm u r i tă notaţ i a l u i V. Pârvan pr i v i n d acest
aped uct , d u pă care m a i departe de cetate era constru i t d i n c ă I" ă­
m i z i b i n e c i ment ate44 ş i căre i a n u - i cores p u n d e n i c i una d i n por­
ţ i u n i l e păstl" ate .
, I I Cetatea Tropaeum, p . 1 73 . Ex istă l a p r i m a vede l"e o cO"1trad icţ i e in"
tre acest pasaj , s i ngul" u l in care V . Pârvan prec i zează poz i ţ i a apeduct u l u i
i n raport cu ma l u r i l e , anume " pe pO'/ Îrnişul s u d i c " , ş i local i zarea d e către
G. M u rn u (vezi nota u rmăto3l'e) a ace l u iaş i a?educt " I)e ripa despre M iază"
noapte a VI)ii" , con firm 1tă de cercetăr i le nOJstre. Contrad icţ ia e n u m a i
apal"entă, f i i ndcă i n contextu l I"espect i v o r iental"ea povirn işu l u i e e �p r i mată
avind ca p u n ct de porn i re p l atau l ş i n u valea : ,, ' " În stratele de jos ale p la­
toului pe core se află azi satu l Adarnclisi , şi core În 5u:l e tăiat către cetate
de o ripă, În adîncimea căreia pînă azi , pe povÎrnişul sudic . . . "
y:l Op. c it . , p . 1 5 .
1 " Vezi m a i sus note l e 20 ş i 21 .
4'1 Vezi nota 20.
 A PEDUCTU L I I , tot d e t i p cana 1 , fo l os i nd ace I aş i mod de i m per­
m e a b i l i zare a jgh i abu l u i ca ş i aped uct u l 1 , d a r cu d i mens i u n i
uşor m a i I" eduse (fi g . 1 0) , a fost d escope r i t Î n 1 971 pe ace l aş i
m a l a l v ă i i , l a o Î n ă l ţ i me m u l t m a i m a l"e . A fost cercetat către
m i j locu l văi i , În zona văioage i cobo �Înd d i nspre n O I" d şi al căre i
i ntrînd e ob l i gat să- I u r m ăreasc ă. I n cîteva d i ntre sondaje au
fost constatate restu r i l e u n e i faze m a i vech i , con stînd d i n u n a
s a u d ou ă as ize d i n b l oca j u I d e p i etre a l t ă I P i i aped uctu l u i . Această
fază a fost d emontată aproape com p l et pentru a se reut i I i za
p i atra l a co nstrucţ i a n ou l u i can a l , a l căru i t raseu Î I u r m ăreşte
pe cel vech i la o d i stanţă foarte m i c ă , Între 0 , 3 ş i 1 , 5 m (fi g . 1 1 ) .
P I" i n poz i ţ i a s a , acesta e s i ng u r u l aped uct d i n ce l e pîn ă acu m
c u n oscute care putea aj u nge l a Î n ă l ţ i mea porţ i i d e est a cetăţ i i
ş i care as i g u ra astfe l d i rect d i str i bu'ţ i a ape i l a cota spaţ i u l u i urban .
Aceeaş i În ă lţ i me m al"e a aped uctu l u i p u n e prob l e m a l oca l i zăr i i
t l" aseu l u i extt-e m i t ăţ i i s a l e opuse ş i a p u nctu l u i d e captare ; n u
e exc l u s c a acesta d i n u r m ă s ă f i fo l o s i t u n i zvor , az i d i s părut ,
i n p artea Î n a l t ă a ram i fi caţ i e i nor'd i ce de l a o r i g i n a văi i p r i n c i ­
p a l e , aco lo u n d e strate l e d e c a l car sînt ev i d ente ( F) . Ch i ar d acă
i zvoru l se afl a În capăt u l văi i p r i n c i p a l e , Î n zon a d i n care por­
nesc aped ucte l e 1 , I I I , şi V, t l" aseu l aped uctu l u i era ob l ig at
la o abatere pe m a l u l" i l e rav i n ăr i i l ate ra l e .
A P E D U C TU L I I I , aped uct-can a l , d e construcţ i e m a i ro­
bustă , a fost de asemenea d escoper it În campan i a trecută. ş i
c i rcu l a pe ace l aş i m a l d e nord a l v ăi i , l a o cotă i n termed i ară Între
I şi I I , la n u m a i cîţ i v a m et r i m a i s us pe pantă d ecît 1 . Au fost
cercetate s i n gu l"e l e d o u ă frag m ente p ăstrate , d eas u p r a c i ş me l e­
l or actu a l e . cal" e prez i ntă o reparaţ i e de Întreţ i n ere făcută În
cursu l u t i l izăr i i s a l e : fu nd u l a l b i at al jgh i abu l u i a fost Întăr i t
Î n i nter i ol" cu u n strat d e opus s ig n i n u m Î n care sînt pl" i nse
o l ane puse cap la cap, Îm b i n ate a l te r n at i v pe cap ătu l m a i l at
sau m a i Îngust ( f i g . 1 2) . O a l t ă i nteresantă i nterve n ţ i e , prod u s ă
f i e od ată cu reparaţ i a am i nt i t ă - cu ocaz i a vreu n e i I" eamen a­
j ăr i genera l e a can a l u l u i i n i ţ i a l , d etel" i ol"at - fie u l tel" i ol" , a
fost constatată l a extre m i tatea vest i că a tronson u l u i 2 . D i n
acest p u nct Î n ava l can a l u l a fost d e m a nte l at tota l ş i d i n ext re­
m i tatea obt u l" ată cu mortar , apa se vărsa p r i ntr-u n t u b de con­
d u ctă Într-un sarcofag de m a r m u r ă d e m i c i d i m ens i u n i (0 ,83 x O , 60
x O , 52 m ) , d ecorat cu o tab u fa a nsata a l c ăre i c î m p n u a fost
g r avat n i c iod at ă ş i a l e c ăI" e i a nsae Înch i d d o u ă aq u i lae În re l i ef
p l at . Apa era p re l u at ă l a extre m i t atea cea l a l tă a s arcofag u l u i ,
a căI" u i m arg i n e s u pe r i oară a fost p u ţ i n s p artă În acest sco p , de
d o u ă cond ucte d i n t u bu r i ceram i ce , u n a cu d i ametru l mai m a r e ,
Înd rept at ă În d i recţ i a cetăţ i i (I I U , a l t a m a i Îngustă , const i t u i nd
o d e r i vaţ i e loca l ă , o r i entată În sensu l pante i (1114) , spre sud
(fi g . 1 3) , s p re ca pacu l d e s arcofag răst u r n at (G) şi arcu l m o n u men­
t a l (H) , care se afl ă CÎţ i v a met r i mai j os . Această i n sta l aţ i e n u
e u n baz i n d e d ecantal"e, d at fi i nd vol u m u l m i c a l sal"cofag u l u i
reut i l izat , c i u n dividic u f u m , o i nsta l aţ i e d e d i st r i buţ i e . Fo l os i re a
u n o r astfe l d e baz i n e În acest scop el" a cu rentă45 , reprezentînd
o so l u ţ i e pentru p ro b l e m e l e p ract i ce ale r acord u l u i m a i m u ltor
con d u cte Într- u n s i ng u r p u n ct . O i nd i caţ i e pentru porţ i u n e a
i n iţ i a l ă a t r aseu l u i acest u i aped uct ş i pentru d i recţ i a În care se
'iifi'ilp u n ctu l de captare n e- a fost ofe r i t ă de loca l n i c i , care au
văzut acu m C Îteva d ecen i i o conductă d e t u b u r i scoasă la l u m i n ă
d e ad Înc i l"ea progres i v ă a patu l u i d r u m u l u i d e căruţe (11 10) d e
pe m a l u l opus a l rav i n ăr i i m a i recen te care a Între r u pt aped uct u l
Î n acest l oc .
*
CercetăI" i l e cam pan i e i t l"ecute , care au Îm bogăţ i t , au d i ver­
s i fi cat ş i au prec i zat Într-o m ăs u r ă Însem n at ă i n fo r m aţ i i l e p r i v i n d
iiTm ent area cu a p ă a aceste i cetăţ i , n u sînt Încă n i c i defi n i t i ve
ş i n i c i co m p l ete . Sînt Încă porţ i u n i d i n aped ucte - m a i i m por­
tante pentru cond ucte l e I I I , IV , V , m a i m i c i pentru II - a l
căror t r aseu treb u i e prec i zat p l" i n sond aj e ; ch i ar pentru aped uc­
te l e l oc a l i z ate ex act pentl" u apro ape Î n treaga l o r l u ng i me - ape­
d u ct u l d e l a Ş i pote ş i aped uct u l I d i n V a l e a Cetăţ i i - , extre­
m i tăţ i l e , atît s pre i zvor cît ş i s pre cetate , m a i sînt de cercetat
În ce l e CÎteva zec i de m et r i n ec u n oscute . Pent ru n i c i u n a d i n
'l !; Vez i , d e p i l d ă , o descoperire s i m i l ară recent ă , l a Novae , l a K .
Majews k i , Les recherches archeologiques polonaises ij Novae en 1 969, " Latomus "
X X I X , 3 , j u i l let - septembre 1 970, p . 795 ( " Un distributellr d 'eau") ş i
f i g . 4.
48
www.patrimoniu.ro
cond ucte n u au putut fi Încă stud i ate i ns�al aţ i i le de captare, a
căror cu noaştere ar fi d e cel m a i Î n a l t i n teres ; trebu i e ver i ficat
d acă d i n casa ape lor văzută l a Începutu l seco l u l u i d e V . P ârvan
ş i G . M u rn u , acum reacope r i t ă , se m a i păstrează ceva4H. Trebu i e ,
de asemenea , efectu ate r i d i căr i ş i determ i n ă r i d e n i vel ment
foarte ex acte pentru toate aped ucte l e c u n oscute pentru a ca l ­
cu l a , În fu nct i e d e mens u ro dec / iv itatis s' i de sect' i u n ea u t i l ă a
fiecăr u i a , de b i t u l d e apă pe care fi ecare Î I oferea cet ăţ i i , fi i nd
acestea d ate extrem d e preţ i oase pentru o r i ce Încercare de adîn­
c i re a cercetăr i i aspecte l or demografi ce şi d e dezvo l t are u rba n ă
În d i fe r i t e l e epoc i d e ex i stenţă a cetăţ i i . M a i rămîn de precizat
şi u n e l e i nd i c aţ i i a l e cercetăr i lor ma i vech i : l oca l i zarea ace l u i
aped uct constru i t d i n cărăm i z i ş i prob l e m a arcu l u i m o n u ment a l
( H ) , căru i a , d u p ă ce rceţ ăr i le d e p î n ă acu m , n u - i cores p u n d e n i c i
u n traseu d e aped uct . I n f i n e , n u putem avea s i g u ranţa că ce l e
o p t aped ucte cu noscute În U I" m a cercet ăr i l o r d i n 1 971 reprez i ntă
toate aped ucte l e pe care l e-a avut cetatea ; l u cru I nu se poate
afi r m a n i c i m ăcar pentru V a l e a Cetăţ i i , u nde concentrarea
n u meroase l or l ucrăI" i de ad ucţ i u ne (c i n c i ) e d eoseb i tă . Cîte o
secţ i u n e pe fi ecare m a l , pe toată l u ng i mea pante i , d i s puse În
segmentu l d i ns p re cetate al v ă i i , În l oc u r i C l"uţate d e eroz i u n ea
n at u r a l ă şi d e mod i f i c ă r i modern e , ar putea ad uce o cert i tu­
d i n e În această p r i v i nţ ă , m ăcar pentru această d i recţ i e , cu m s -a
văz u t , m ajoră d e a l i mentare cu a p ă .
Toate aceste pro b l e m e r ă m ase desch i s e , r i d i cate de cel" cetă.­
r i ie cam pan i e i t recute - pe care efortu r i l e aceste i a , or i CÎt de
i ntense ş i d e Înd e l u ng ate , n u le-au putut rezo l va d ato r i t ă , În pr i m u l
rînd , În m u lţ i r i i nesperate a descoper i r i lor - vor t l" ebu i s ă con­
st i t u i e ob i ect i ve l e s ăpătu r i l or v i i toal" e . Lăm u r i rea l o r va as i g u r a
v a l o r i fi carea com p l et ă a observaţ i i l or i m portante dej a ach i z i ţ i o­
nate ş i va ofe r i u n p r i m exe m p l u d e astfe l de o b i ect i v com p l ex
pl" ec i s defi n i t În ansa m b l u ş i În det a l i i , cu v a l oare de p u nct d e
refer i nţ ă pentru aceste părţ i a l e l u m i i rom a n e , pentru care
stud i i l e În această d i recţ i e sînt Înc ă puţ i n e .
Cercetăr i l e v i itoare asu pra aped ucte l or vor avea de r ăs p u n s ,
m ăcar În parte , ş i l a chest i u nea Î n c ă În suspen s i e a d atăr i i 10 1" .
Pîn ă acu m n u d i s p u n e m d e n i c i u n e l m en t s i g u r Î n această pl- i ­
v i nţă ş i , d e a ltfe l , stud i erea i n d i v i d u a l ă ş i i n dependentă a aped uc­
te l o r , or i cît d e atentă şi de a m ăn u n ţ i t ă , nu va pu tea ad uce n i c i o­
d at ă , În afara un or şanse excepţ i on a l e , o s o l u ţ i e m u l ţ u m i toare
a prob l em e i . An a l i zată În s i n e , această categor i e de mon u mente
n u oferă c l" i te r i i d e d atare , neavînd var i at i i s e m n if icat i ve În
t i m p , În fu ncţ i e , În pr i m u l dnd , d e foar t e l en ta evo l uţ i e a
teh n o log i e i ant i ce În acest dome n i u ; d i n a i nte de V itr u v i us pînă
la sfîrş i t u l ant i c h ităţ i i com poz i ţ i a mortare l or h i d rofuge a I" ă m as
În esenţă aceeaş i . Va r i aţ i i l e constatate În m a n i er a d e constr ucţ i e
s e exp l i c ă pl" i n aceea c ă o astfe l d e l u crare e r a Întotd eau n a o
real izare str i ct l oc al ă , care d e p i ndea d e res u rse l e n a t u r a l e a l e
zone i , de m ate r i a l e l e d e construcţ i e avute l a d i s poz i ţ i e ş i d e
res u rse l e m ater i a l e ş i teh n i ce a l e fi ecăru i oraş Î n fiecare momen t
i stor i c şi pri n aceasta a n a l og i i l e externe n u au o va loare pro­
b�tor i e s u b aspect crono l og i c .
Datarea aped ucte lor s e v a putea face n u m a i pl" i n ce rce­
tarea poz i ţ i e i l or strat i g raf i ce În r aport cu a l te mon u m ente
d atab i l e pe care l e i nterfereaz ă , event u a l , pe parcu rs , d ar În
p r i m u l rînd În zon a d e contact cu structu r i l e a r i e i u rbane. O r i ,.
pînă În prezent n u a fost Întî l n i t n i c i u n o b i ect i v care s ă s u p r a­
p u n ă În vreu n p u n ct parcu rsu l l o C extl" a u r b a n ; o excepţ i e o v a
const i tu i , poate , construcţ i a recu noscut ă l a i nsta l aţ i a d i n B pentru
'
aped uctu l de la Ş i pote , În m ăs u r a În care va ofe r i e l e m e n te
pentru o d atal" e m a i strînsă. Î n ce p r i veşte art i cu l area d i verse l o r
cond ucte cu construcţ i i l e u rbane , ea n u a putut fi Încă cercet ată ,
aşa c u m a m arătat , pentru n i c i u n u l d i n cazu r i . D i fi cu l t ăţ i l e
sînt spo r i te d e Î m prej u r area c ă , În momentu l de faţă , n i c i u n u l
d i n mon u m e n te l e cunoscute a l e cetăţ i i n u const i t u i e u n reper
cron o l og i c s i g u r ş i d e aceea ch i ar aped uctu l I I , s i ng u r u l care
poate fi p u s cu s i g u ranţă În re l aţ i e , Încă d e acu m , cu u n o b i ect i v
d i n per i metr u l u rb an - a n u m e cond ucta d i n can a l u l străz i i
p r i n c i p a l e - n u e n i c i e l În s i t u aţ i a d e ( benefi c i a de o prec i ­
- -
zare a epoc i i d e construcţ i e ş i d e fu n cţ ion are. L i ps i te -de o bse r.:
vaţ i i d i-rec t-e- d e săpăt u r i , d e p l Î ngÎnd u -se u n eo r i absenţa ce l o r
4U G . M u m u , o p . cit . , p . 1 5 nota 1 , an; i nteşte că Î n ace l loc au rost
săpate de loca l n i c i m a i mu lte puţu r i .
 Fig. 6. Apeductul Ş ipote. Profilul văI I secundore În punctul de t recere o ope­
duetu lui de 10 un moi 10 oltul (A). Vedere dinspre vest.
de ord i n strat i g rafic47 , d a tăr i l e răc u te d e V. Pârvan şi G . M u rn u ,
prel u ate apo i În l i terat u r a u ltel" i oa r ă , s-au înteme i at pe arg u ­
mente de n at u r ă genel"al - i sto r i c ă ş i între acestea o atracţ i e
d eose b i t ă a exerc i t at-o Î n m od fi resc d a ta prec i s ex p r i m ată - 31 6
- a i nscr i pţ i e i i n augu ra l e c u n oscute Încă de l a Începutu l cerce­
tăr i lol" de la cetate . D atol" i t ă aceste i a , d eş i o oarecare dezvo l t are
u rban ist ică ante r i oară n u putea f i exc l u să pentru Tro p ae u m
Tra i an i măcar Î n faza m u n i c i pa l ă ş i d eş i a m a i ex i stat c a oraş
Încă tre i seco l e d u pă L i c i n i us , toate m o n u mente l e scoase l a l u ­
m i n ă Î n cetate - cu excepţ i a c e l o r patru b as i I i c i recu noscute
ca m a i tîrz i i - au fost d atate În per i oad a reconstrucţ i e i u rb a n i s­
t i ce d i n j u ru l anu l u i 31 6 . Astfe l , ce l e tre i porţ i48, i nc i nta4!' , p re­
supusu l baz i n fO I" t i fi cat d i n sud-est51l , m a re l e ed i fi c i u p u b l i c de
p l an bas i l i ca l5 1 , artera p r i nc i pa l ă , can a l u l ş i cond ucta e i 52 c i s­
tern a53 , ded icaţ i a a m i nt i tă pentru l u n o Reg i na54 ş i aped uctu l -ca na l
d i n exter i or55 au fost puse , m ai c u rînd sau m ai tÎI"z i u , În l e�ă­
t u r ă cu rr. c mentu l 3 1 6 .
Lăsînd l a o parte P l" o b l e m a cron o l og i e i re l at i ve ş i a bso l ute
a aped ucte l o r , a căre i rezo l vare d e p i nd e d ec i , În u l t i m ă i nstan­
ţă, d e prec izarea dată r i i faze l o r i stor i ce şi u r ban i st i ce a l e cetăţ i i
Înseş i ş i pe care cercetăr i l e d e a m p l oare Începute În 1 968 o
vor putea ad uce Întl" -un v i i tor n u prea Îndepărtat , rezu I tate l e
p r i m e i cam pan i i d e ex p l orăr i asu pra a peducte l o r Îngăd u i e Încă
d e acu m form area unei i m ag i n i genel" a l e Îndeaj u ns de com p l ete
şi d e prec i se a mod u l u i Î n care se rea l iza a l i mentarea cu apă a
oraşu l u i . Dacă o cu noaştere În d et a l i i a s i stem e l or d e d i st r i b u ţ i e
Î n s p aţ i u l u r ban a a p e i fu r n i zate d e aped ucte v a fi ofe r i t ă Î n
t i m p d e progresu l Î n s u p rafaţă ş i În ad în c i me a l s ăpătu r i l o r v i i ­
toare, o s u m ă d e repere esenţ i a l e s i gu re pot f i d e j a stab i l i te
În această p r i v i n ţ ă ş i , În funcţ i e d e e l e , c e l e cîteva i nfo rmaţ i i
d i sparate d atol" ate vech i l o r s ăp ăt u l" i Îş i capăt ă ş i e l e u n loc ş i u n
sens .
Avînd permanent p rezen t c r i te r i u l ob l igator i u Î n cercetarea
l ucrăr i lor h i d r a u l i ce ant i ce , c a re r e l evă d i n fapt u l că acestea se
Înteme ia u aproape exc l us i v pe pr i n c i p i u l căde r i i ape i şi pe
ex p l oatarea Î n acest scop a Înc l i n aţ i i l o r n atu r a l e a l e teren u l u i ,
ev i denţa t r asee l Ol" a ped uct e l o r az i c u n oscute ş i a respect i v e l o r
l o r Î n ă l ţ i m i d e fu n cţ i o n al" e ş i stud i u l par a l e l a l re l i efu l u i p l a-
4 7 G . M u r n u , o p . c it . , p . 1 9 : " Doto reo . . . În genere o dife r itel o r ruine din
Tropoeum nu e CÎtuşi de puţin uşooră . . . Ajutorul cel moi bun ni I-or fi p utut
procuro cerceto reo strotigrofică o ruine/o r ; dor dote fiind condiţiun i /e În
cori s-ou procticot pÎnă ocum oceste săpături, o fost din neferic i re peste
putinţă o stobi l i ştiinţificeşte succesiuneo strot u r i /or şi o procuro pe bozo
lor criterii moi s igure. Golul ocesto , core poote fi Împlinit prin exploră r i
moi s istemot ice u lterioo re , oposă deocomdotă simţitor osupro studiilor Închi­
note monumente/or tropeense" .
IlS
V . Pârvan , op. cit , p p . 1 68-1 69.
� o I b idem .
50 V. Pârvan , op. c it. , p . 1 74 ; G . M u rnu , op. c it . , p . 1 5 .
5 1. V. P ârvan , loc. cit . , cf. şi G . M u rn u , Conalul cetăţi i , p. 81 .
5" G . M u rn u , loc. cit . ş i V. Pârvan , loc. c i t .
0 3 V . Pârvan , loc. c it . , d ar vez i ş i G . M u rn u , Bos i / ico-Cisternă, p p . 1 9-20 ,
care o cons ideră anterioară seco l u l u i al I V-lea.
54 V. Pârvan , op. c it. p . 1 73 -1 74 .
55 I b ide m . D e adăugat ş i arcu l de l îngă c i ş m e l e cf. G h . Şte fan ş i
D. Pecu rar i u , ort. c it . , Pentru datarea m o n u m ente lor d in cetate v . ş i R . Vu lpe,
Histoire Ancienne de 10 Dobroudjo, Bucureşt i , 1 93 8 , p. 292 ş i u rm . ; V. Barb u ,
Adome/isi, Bucureşti 1 965, p . 36 ş i u rm . ; 1 . Barnea, 0/). c it . , p p . 384-386
şi 467-468.
49
www.patrimoniu.ro
Fig. 7. Apeductul Ş ipote. A I doileo punct de troversore o unei văi secundore
( B ) . Vedere dinspre vest.
tou l u i Î n a l t a l cetăţ i i În core l aţ i e cu re l i efu l zone i Înco n j u ră­
toare i m p u n o ser i e de constatăr i i m portante :
- u n s i ng u l" aped uct d i n toate ce l e pînă acu m c u n oscute capta
un i zvor aşezat la o În ă l ţ i me s u fi c i en t de m are În raport
cu aceea a oraşu l u i ş i cu d i stanţa pîn ă l a e l În CÎt ape l e s a l e s ă
poată aj u nge, c a n a l i zate , Î n cădere norm a l ă d i rect l a cota s pa­
ţ i u l u i u r ban ;
- or i ce aped uct cu aceste Însu ş i r i treb u i a s ă i nt l" e În ce­
tate p r i ntr-un s i ng u r p u n ct , an u me i stm u l d i n faţa porţ i i d e est
care rep rez i nt ă s i ng u r a pu nte de legăt u r ă n at u ra l ă a p l atou l u i
Î n a l t fort i f i cat c u Î n ă lţ i m i l e d i n j u r ;
- În afara acestu i p u n ct o b i i g ator i u d e t recere, i n trarea
u n u i aped uct la n i ve l u l oraşu l u i ar fi com port at t rasee aer i en e
Îna l te , pentru ca re n u ex i stă pîn ă acu m n i c i u n i n d i c i u . De ase­
menea, pos i b i l i tatea rea l izăr i i u nor i n sta l aţ i i de s i fon În acest
scop pare foa rte puţ i n probab i l ă , d ator ită configu raţ i e i tel"en u l u i ;
- a p a tutu ror ce l or l a l te aped ucte5G , care n u a j u ngea decît
la poa l e l e Î n ă lţ i m i i ocupate de oraş , trebu i a r i d i cată pl" i n tr-un
efort s u p l i mentar În i nteri oru l oraşu l u i .
Î n ce p r i veşte s i t u aţ i a favorab i I ă d e d i st r i buţ i e comod ă a
apei cu rente a ju nse d i rect În oraş , ex i stă cert i tu d i n ea c ă aped uc­
tu l I I îş i înche i a t raseu l la Î n ă l ţ i mea porţ i i o r i'e nta l e ş i c ă l u i
î i sînt s u bordonate ce l e d o u ă i n st a l aţ i i , d e m u lt ă vreme c u n os­
cute , d i n cetate , an u me conducta d i n can a l u l artere i p l" i n c i pa l e
ş i c i ster n a d i n zon a porţ i i d e vest . Racord u l cu cec. d i ntî i e d e
loc a l i zat Într-o zonă restrînsă l a poarta am i n t i tă , puţ i n În a fara
sau În i nter ioru l pragu l u i , mai probab i l În s paţ i u l d i n tre t u r n u r i ,
aco l o u n d e d a l e l e Încă i n s i t u au Î m p i ed i cat observaţ i i l e d i recte
a l e l u i G . M u rn u , c a re nu am i nteşte n i m i c În această p r i v i n ţă57 ,
Notaţ i i l e s a l e n e oferă Însă p r i l e j u l constatăr i i u n e i p r i me d i s­
t r i b uţ i i a ape i În această zon ă. : u n t u b găs i t in s itu l a " co l ţu l
s u d i c a l t u rn u l u i stîng" a l porţ i i (d i ametru 0 , 1 2 m ) 58 n e atestă
o der i vaţ i e Încă Î n a i nte de i ntrarea aped uctu l u i În can a l , i ar ce l
"d i n stînga c u m i n t r i pe poarta d e Est" (d i ametru 0 , 1 25 m)59 o
a dou a der i vaţ i e În i n ter i o r . Pentr u a reven i l a d i fic u l tăţ i l e
act u a l e a l e prob l e m e l o r d e d atare , e d e a m i n t i t a i c i o bservaţ i a
pert i nentă făcută asu p l" a s i t u aţ i e i d e l a această poart ă , care
ev i denţ i ază fără n i c i u n d u b i u poste r i o r i t atea străz i i faţă d e
faza i n iţ i a l ă a tu rn u r i lorGo. O bservaţ i a treb u i e ext i ns ă ş i asu p r a
can a l u l u i şi aped uctu l u i d i n i nter ioru l l u i , care ap arţ i n ace l u i a ş i
56 O rezervă t rebu ie Încă făcută Î n p r i v i nţa apeduct u l u i de l a Ş ipote,
c u toate că ex istă dest u l e ind i c i i pentru o cotă r i n a l ă m a i joasă decît cetatea.
Astre I , deşi În D se a r l ă la o În ă l ţ i me mai mare , u lt im u l pu nct atestat (59)
p ierde s i m'ţ i tor În Î n ă l ţ i me şi e probab i l că l ăţ i mea mare a Vă i i Cetăţ i i ,
p e care n u şt i m În c e mod o traversa, determ i n a o scădere Încă m a i i mpor­
tantă. Tot u ş i , Î n a i nte de cercetarea comp l etă a apeductu l u i , nu poate fi trasă
o con c l uzie cert ă .
5 7 Vech i le s ăp ăt u r" i au constatat cana l u l de scurgere , evident fără con­
ductă, abătîndu-se de la axu l străz i i şi al porţ i i şi u rm ă r i nd curba t u r n u l u i
de l a norod , coborînd , s p re a se vărs a Î n şanţu l fort i ficaţie i . V . p l an u l cetăţ i i ,
d e arh . H . J acob i , S . The iss ş i S p . Cegăneanu l a V . Pârvan . op. c i t " p . 1 67 ,
fig . 5 ş i deta l i u c u poarta de e s t , de H . Brbtz, i b id e m . p . 1 68 , fig . 6 ;
c f . ş i G . M u rn u , Conolul celă ţ i i , p . 79.
58 Bosil ico-Cislernă, p. 1 6 .
5 0 I b idem .
60 e f. A I . Sucevean u , Observotions sur 10 strol igrophie des cites
de /0 Dobrogeo oux l Ie-Vle s iee/es a lo lumiere des fouilles d ' Histrio, În "Dac i a " ,
N . S . , X I I I , 1 969 , p . 362.
 program u rban i st i c a l construcţ i e i străz i i , fără a putea ş t i Încă
cu cert i t u d i ne d acă , s i g u r exc l us ă pent r u momen t u l străz i i ş i
momentu l p r i m a l t u r n u r i lor porţ i i , contem poran e i tatea poate
fi as igu rată pentru strad ă cu rest u l i n c i nte i .
De l a poarta d e est con d u ct a d e apă potab i l ă , i nsta l at ă În
can a l u l61 d i n axu l străzi i , se Î n d repta s p re i nter ioru l oraşu l u i .
D i n păcate , aten t a d escri ere a aceste i i n te resante i nsta l aţ i i c u
d u b l ă fu ncţ i e p e care o d atorăm l u i G . M u rn u , n u e Însoţ i t ă ş i
d e o d ocu mentaţ i e p l an i metr i c ă exactă62. N u şt i m c ăr u i pu nct
Îi corespu n de secţ i u n e a t ransvers a l ă p u b l i cată şi n i c i În ce loc
cond u ct a p ărăsea can al u l care i ese, d i n nou s i ng u r , pe s u b prag u l
porţ i i occ i d enta l e . U n aspect care n u a fost abord at d e G . M u rn u
Î I const i t u i e var i aţ i i l e d e Înc l i n aţ i e p e care l e prez i nt ă c an a l u l
d e-a l ungu l t raseu l u i său . U n p rofi l long i t u d i n a l a l acestu i a i nd i că
u n p u n ct d e m ax i m ă În ă lţ i me În zon a m a re l u i ed i fi c i u pu b l i c
ş i d o u ă segm en te d i vergente d i n p u n ct u l d e vedere a l Înc l i n aţ i e i
- u n u l , m a i scu rt ş i cu pantă m a i l i n ă pîn ă l a poarta de est ,
ce l ă l a l t , m a i l u ng ş i c u c ăderea m a i p ro n u nţată, cupr i n s Între
ace l aş i p u n ct şi poarta de vest . Dacă scurgerea ape l or can a l u l u i
d e d ren are se făcea nor m a l Î n ce l e d o u ă sen s u r i d e pantă, pen­
tru tronson u l poarta d e est-bas i l ica (oreI/sis al conductei de apă
potab i l ă , sen s u l d e c i rcu l aţ i e al apei trebu i e cons i derat În mod
necesar ca ascend e n t , d e la est la vest , În fu ncţ i e de constata­
rea pu nctu l u i o b l i g ator i u d e i ntrare În cetate a o ri căru i aped uct ,
I a poarta d e est . Pentru c a apa s ă poată Înv i nge această pantă
era d e asemenea necesar c a p u nctu I d e sos i re a aped uctu l u i I I
pe povÎrn i şu l d i n exter i oru l porţ i i s ă a i bă o cotă m a i r i d i cată
d ecît cota m ax i m ă a străz i i .
N u şt i m Încă n i m i c despre fe l u l c u m e ra d i st r i b u i tă Î n oraş
apa cond u cte i ; G . M u rn u , care ne as i gu ră pentru can a l u l de scu r­
gere că n u avea n i c i o ram ificaţ i e de col ect are , n u am i n teşte
n i m i c În p r i v i nţ a eventu a l e lor der i vaţ i i a l e t u b u l u i de apă po­
tab i l ă , f i e pentru că nu l e-a constatat , fie m a i probab i l , pentrucă
nu a d emontat peste tot capacu l i nter i o r d e p rotecţ i e a t u b u l u i
pentru a avea observaţ i i Î n acest sens.
C i ste r n a d i n cart i eru l porţ i i d e vest - a l d o i l e a e l ement
al reţe l e i d e i n sta l aţ i i h i d rau l i ce a s p aţ i u l u i i ntramuran pentru
care m a i d i s p u n e m act u a l mente d e i n fo rmaţ i i , graţ i e tot vech i l or
cercetă r i - se prez i ntă astăz i c a Îng l obată parţ i al În s u bstrucţ i i l e
b as i l i c i i creşt i ne cu o s i ng u r ă n av ă ş i cr i pt ă , care păstrează
d i n e l evaţ i a c i stern e i , cu u n e l e mod i fi căr i , doar z i d u r i l e u n u i a
d i n ce l e , probab i l , patru baz i n e care o a l c ăt u i au . S i t u aţ i a a d at
n aştere l a d i ficu l tăţ i În Înţe l egerea n atu r i i acestu i mon u m ent
com p l ex63 şi este mer i t u l l u i G. M u rn u d e a fi sepa rat ce l e d o u ă
componente - fu n c ţ i o n a l ş i c rono l og i c d i st i n cte - ş i d e a fi
red at o i m ag i n e foarte probab i l ă ce l e i i n i ţ i a l e64 . G . M u rn u Încer­
case să dea u n răs p u n s ş i p rob l e m e i s u rse i de a l i mentare a c i s­
terne i , cu care ocaz i e a consem n at ş i rezu l tate l e a m i nt i te a l e
anchete i s a l e as upra aped u cte l or cetăţ i i , fără a aj u nge Însă l a
o con c l u z i e Î n această pl- i v i n ţ ăI15 . Î n l u m i n a d escope r i r i lor cam-
IH. Dest i n at exc l u s i v drenăr i i apelor de pe strad ă . ef. G . M u r n u . Canal ul
cetăţii, p. 81 .
62 Traseu l can a l u l u i apare marcat ca atare - fără Întreruperi ş i abs o l u t
I­
rect i l i n i u - Între c e l e două porţ i p r i n c i pale Î n c ă În p l a n u l de s ituaţie a l săP
t u r i lor pînă În 1 897. Ia G r . Toc i lescu . Fou i l les et recherches archeologiques
en Roumanie, B ucorest, 1 900, fig . 54 ; cf. ş i p lanu l c itat l a nota 57 ; ce rcetăr i l e
l u i G . Murnu par a se fi l i m itat l a tronson u l În care a degajat pe toată
Iăt i mea ei şi strada , Între poarta o r ienta l ă şi basil ica-forensis .
• 63 Vez i d iscuţ i a la G . M u rn u , Bas i /ica-Cisternă, p p . 1 -5 ; R. Netzhammer,
Die christiiche AltertOmer der Dob rudscha, Bucu reşt i , 1 91 8 , p . 1 86 ş i Quer
durch die sOd/iche Dobrudscha, Bucu reşt i , 1 920, p p . 20-21 , văzuse În p r i m a
fază a construcţ iei restu r i le u n u i m ithraeum ; c f . ş i 1 . Barne a , o p . c it . ,
p . 4 69 ; " Î n ceea ce priveşte construcţia basilicii paleocreştine, pare că n u trebuie
desconsiderată n ic i ipoteza potrivit căreia aceasta n-ar fi rost o cisternă, ci
un m ithrae u m " .
64 i n star'ea În care s e află azi . judecarea monu ment u l u i e extrem d e
d i fic i l ă , d a r observaţ i i le l u i G . M u rnu - În spec i a l constatarea tehn i c i i d e
construcţie a i zo l aţ i e i i n fe rioare , de peste 2 m g ros ime ş i I. a pereţi lor l a,
tera l i , cf. op. cit . , p p . 1 0-1 2 - n i se par dep l i n :onvingătoare pentru
i nterpretarea construcţ i e i i n iţ i a le drept c i sternă.
6 5 i nvăţat u l cond iţiona so l u ţ i a chest i u n i i de g ăs i rea unu i apeduct d i n
t u b u r i c u d iametru identic tubu l u i conservat Î n perete l e sud i c a l c isterne i .
V . m a i jos nota 67.
50
www.patrimoniu.ro
pan i e i trecute , n i se pare aproape s i g u r că c i stern a e de pus
În legăt u r ă cu l i n i a de ad ucţ i u ne Î n a l t ă , d i rect ă , ş i nu cu con­
d ucte l e j oase , ea const i t u i nd de fapt , pr i n i n termed i u l con du c­
t e i d i n c an a l , (i(i ter m i naţ i a urba nă a aped uctu l u i I I , serv i n d l a
acu m u l area ş i l a p u r i fi carea ape l or acest u i a , În ai nte d e d i stri­
b u i rea şi fo l os i rea l o r În oraş67 . O u lt i m ă cons i d eraţ i e pe care
o i m pu ne con f i g u r aţ i a pante l or cetăţ i i e aceea c ă , În cazu l În
care c i stern a const i t u i a p u n ct u l de p l ecare al u n e i reţ e l e de
d i str i bu ţ i e l oc a l e , aceasta era În mod n ecesar l i m itată la o
fîş i e Îngustă d i n s ud-vestu l ş i su d u l cetăţ i i , afl ată m a i jos d ecît
cota propr i e a c i sterne i .
Prec izăr i l e i m portante ad use d e cercetăr i l e recente ev i d en­
ţ i ază faptu l c ă ce l e mai m u l te d i ntre aped u cte nu puteau p u rta
apa cu rentă d ecît l a poa l e l e Î n ă lţ i m i i ocu pate de cetate şi a ceasta
e de pres u pus , cu excepţ i a răst i m pu l u i de fu ncţ ion are a aped uc­
tu l u i I I , pentru cea m a i Înde l u ngată pe r i oadă d i n ex i stenţa
oraşu l u i . Î n această s i t u aţ i e se afl ă a ped u cte l e 1 , I I I , I V , V, ce l
d e l a Zor i l e ş i , poate , ş i c el e d e l a Ş i pote68 , care toate , cu
d i ferenţe d e Î n ă l ţ i m e d e cîţ i va met r i Între e l e , captau apa u nor
i zvoare j oase . Î n acest mod se d eg ajează constatarea , care v i n e
să Întregească Î n ch i p sens i b i l cu n oşt i nţe l e despre fe l u l c u m l oc u i ­
tor i i cetăţ i i a u avut d e rezo l vat această pro b l e m ă v i t a l ă , c ă d i f i­
cu ltăţ i l e l or n u s-au m ărg i n i t l a efortu l con s i derab i l a l re a l izăr i i
luc ră ri lor de ad ucţ i u n e propr i u-z i se, pe care l e şt i m az i n u me­
roase ş i cu o l u ng i me tot a l ă aprec i ab i l ă , c i au fost spor i t e ş i
d e n evo i a constru i r i i unor rezervoare extraurbane ş i d e n eces i ­
tatea as i g u r ăr i i , Într-un mod sau a l tu l , a transferu l u i a p e i l a
Î n ă l ţ i m e , Între z i d u r i l e cetăţ i i , fi e sp re u t i l izare d i rect ă , f ie
spre a fi redepoz i t at ă În a l te rezervoare şi d i str i b u i tă a po i ,
eventu a l , p r i n cond ucte . Post u l area - pe care aceste obser­
vaţ i i o fac ob l ig ato r i e - a u n e i p r i m e Î n m ag az i n ăr i a a p e i u n ­
deva Î n zon a j oas ă d e l a s ud-est ş i s u d d e cetate , În c a r e sfîrşesc
toate aped ucte l e am i nt ite , ad uce a rg u mente , d u pă op i n i a noas t r ă ,
d ec i s i ve ş i p e n t r u c l ar i fi carea fu ncţ i e i fort i f i c aţ i e i s u p l i m e n t a re
sud-est i ce , a l cărei rol era ace l a i nd i cat de V . Pârvan , d e a
protej a u n baz i n de m a r i d i men s i u n i . S i ng u ru l arg u ment pe
care se Întem e i a V. Pârvan69 - i n trarea aped uct u l u i c u spo l ia
În i nter ioru l fort i fi caţ i e i an exe - se găseşte acu m m u l t Întă r i t
Î n u r m a cercet ăr i l or recente. O s u m ă d e alte o bservaţ i i v i n d e
asemenea Î n spr i j i n u l i nterpretăr i i c a baz i n a acestu i mon u m e n t
care n u -ş i găseşte a n a l og i i comod e . Î n p r i m u l rînd , porţ i u n ea
i n feri oară a acestu i per i metru fort i fi cat , car e const i t u i a rezer­
vor u l propr i u-z i s , e perfect p l an ă şi l i ps a Ol' i cărei v egetaţ i i ş i
stag narea Înd e l u ngată a apelor Î n această s u p rafaţ ă i nd i că În
ch i p s i gu r prezenţa u nor struct u r i i m permeab i l e sub păm în t u l
care o acoperă. Î n a l d o i l ea rîn d , faptu l că m a i b i n e de j u m ă­
t ate d i n i nter ioru l fort i fi caţ i e i e const itu i t de o pantă s u fi c i e n t
de abru pt ă pentru a red u ce s u p rafaţa u t i I ă l a aprox i mat i v o
tre i m e exc l ud e pos i b i l i t atea d e a fi avut a i c i o U I/te rb u r g , o
exti ndere a spaţ i u l u i u r ban l ocu i b i l 70. Î n aceste cond i ţ i i n u m a i
tl6 Cercetăr i l e v i i toare Î n cart ieru l de l a est de c isternă vor avea de pre­
c i zat şi pu nctu l În care tubu l de apă potab i l ă părăsea can a l u l şi t raseu l său
În afara acestu i a pînă la c isternă. U lt i m u l punct În care prezenţa :onducte i
În can a l a fost ver i ficată p r i n săpături - m u lţum i m şi pe această ca le colege i
Catri n e l Domăneanţu , autoarea lor, care ne-a oferit această i n formaţ i e ­
s� află la cca 70 m la est de c isternă l a Începutu l segment u l u i descendent s p re
vest al canal u l u i , ceea ce asigură pînă În prezent un traseu com u n de cca
1 30 m pentru canal ş i conductă, porn ind de l a poarta de est . O con statare
În sp r i j i n u l i potezei noastre se referă la faptu l că Încă Îna i nte de a coborî
p î n ă În d rept u l c isterne i , can a l u l străz i i se Îngustează foarte m u l t şi c on t i n �ă
să a i bă această l ăţ ime redusă pînă l a ieş i rea d in cetate ; exp l icaţ i a aceste i
m icşorări de secţ i u ne nu poate fi d ată, credem , decît de ieş i rea cond uctei
d i n can a l , Într-un punct mai În a l t decît cistern a, spre a se abate spre aceasta ,
Î n sud-vest .
11 7 D i recţ ia d i n care venea conducta can a l u l u i şi sens u l pantei ne Îndeamn ă
s ă con s iderăm t u b u l Încastrat În perete l e de s u d a l c isterne i n u capăt u l
conducte i de aducţ i u n e , ef. G . Murnu , o p . c it . , Ip . 1 4 , c i , m a i c u r înd , Înce­
putu l unei conducte de ieş i re a ape i d i n cisternă , intrarea apei producîndu-se
m a i probab i l pe l at u r a de est.
118 Vezi m a i sus nota 56 .
6 9 Op. c it . . p. 1 74 .
70 C u m credea G . M u rnu , op. cit . , p . 1 5 , care I asă să s e Întrevadă u n e l e
rezerve În p r iv i nţa baz i nu l u i .
raţ i u nea abso l u t p r i o r i tară d e a apăra reze rve l e d e apă a l e
oraşu l u i d p u t u t j ust i f i ca efort u l cu tot u l d eoseb i t d e a r i d i ca
această i n c i ntă-anex ă , c u u n traseu d estu l de l u ng ş i d e d i f i c i l .
Constru i rea e i e poster ioară, fără a p u tea şt i d eocamd ată cu
CÎt , fazei u lt i me a z i d u r i lor d e apărare a l e cetăţ i i : l u cr u l e l es n e
de constatat Î n p u n ct u l d e joncţ i u n e l îngă poarta d e sud , care
e d ezve l i t , şi În care i n c i nta m i c ă se adosează parament u l u i
exte r i o r a l ce l e i m ar i 7l , făr ă ţesere a structu r i l o r . Pentru cel
d e a l d o i lea p u n ct d e contact , greu d e cercetat f i ind n es ăpat ,
ape l u I l a fotografi a aer i an ă n e-a arătat că l at u ra de n ord-est
se s pr i j i n ă pe frontu l u n i cu l u i t u rn al i n c i ntei ex i stent Între poarta
o r i e n t a l ă şi cea .mer i d ion a l ă , ceea ce con f i r m ă perfect p r i m a
observaţ i e . Î n p l u s , stud i u l fotografi i lor aer i e n e ev i d e n ţ i ază
cont u r u l t u rn u r i l or d e c o l ţ rot u nde a l e l atu r i i de s ud-est a b az i ­
n u l u i , p r ezenţa u n u i b ast i on s a u a u n e i construcţ i i d i st i ncte l a
m i j l ocu l e i ş i l i m ita spre i nter i o r a b az i n u l u i , p e a l cărei m i j loc
se afl ă o a l t ă construcţ i e .
Ceea c e s e poate avansa c u 's i g u ranţă Încă d e acum e c ă , În­
t r- u n moment , care va trebu i p rec i zat , d i n u l t i m a fază d e v i e­
ţ u i re a cetăţ i i , În mod cert post e r i o r r i d i c ăr i i i nc i n te i , a fost
neces ar ca locu i to r i i - d eterm i n aţ i f i e d e d eb i t u l i n s u fi c i en t
7 1 Observaţie consemnată ş i de R . Vu l pe , o p . c i t . , p . 294 , care ram ine
cu toate acestea l a datarea baz i n u l u i contemporan cu i n c i nta (31 6) , făcută
deja de V. Pârvan , loc. cit.
Fig. 8 . Zona cetăţ ii Tropaeum Traiani ş i apeductele de pe Va lea Cetăţii. 1 - poziţia captă rilor actuale pentru cişmele ; 2 - cişmele ; 3 - puţuri moderne ;
E , F - captări antice probabile ; I-J - traseu asigurat al conductei din cana lul străz i i ; K - cisternă ; L - bazin-rezervor (ortificat.
• •
-
-
- -
51
www.patrimoniu.ro
a l a ped uctu l u i I I , care avea d e a lt fe l secţ i u n ea cea m a i red usă
d i n t re toate aped ucte l e - can a l atestate , f i e d e- ab i a d e secarea
t i m p u r i e a i zvoru l u i c aptat de acesta , i n d i c i i neÎndo i e l n i cp. În
aceste s e n s fi i nd ofe r i te de d ema nte l area Î n u n e l e porţ i u n i ch i ar
a faze i a d o u a a a ped uctu l u i ş i d e d ezafectarea c i ster n e i pr i n
constru i rea bas i l i c i i s u p rapuse - s ă apere p r i n tr-o fort i fi c aţ i ,"
s u p l i mentar ă putern i c ă ter m i n aţ i a l i n i e i d e ad ucţ i u n e d e l a
poa l e l e cetăţ i i , d e care d e p i ndea Î n mod p redom i n ant , ş i d e l a
o an u m i t ă d at ă ch i ar exc l us i v , a l i mentarea c u apă a oraşu l u i72•
I m p l i caţ i i l e d efens i ve ale as i g u ră r i i ape i În cetate sînt ev i d ente
pent r u cond i ţ i i l e i stor i ce a l e seco l e l o r t îrz i i , e a cond i ţ i onînd
în u l t i m ă i n stanţă r aţ i u n e a d e a ex i sta a z i d u r i l o r d e apărare.
Rapo rtate la aped ucte l e mon u menta l e c u t r asee u neo r i d e
peste o s u t ă d e k i l omet r i a l e p rov i n c i i lor d i n bazi n u l occ idental
a l Med i ter ane i , i n sta l aţ i i l e d e ad ucţ i u n e a ape i d escope r i te l a
Tropae u m Trai a n i apa r modeste ş i ca desfăş u rare ş i s u b aspect
construct i v , res pectînd de fapt nota com u n ă prov i n c i i l or aces­
te i p ărţ i a l u m i i rom a n e . Lăsînd la o p arte aped ucte l e d i n
t u bu r i ceram i ce , extrem d e răspînd i te pret u t i nden i d ator i t ă
n u meroase lor l o r avantaje î n p r i v i nţ a fab r i căr i i ş i i nsta l ăr i i ,
72 Cercetarea comp letă a trasee lor apeducte lor va avea de precizat dacă
În afara acestu i mare baz i n au mai ex istat şi alte l e , anter i oare sau contempo­
ran e , În a l te pu ncte şi probab i l a loca l i zare a terme lor În această zon ă.
OH 5 0 100 150 200
' ,
IM .
,
al.- s. stefa n
--
 Fig. 9. Apeductul I (8)
aped u cte l e de t i p co nol is S t ruCt i l , S , rea l i zate la Tropae u m Tra i an i
Într-o for m ă m a i econom i că , fă ră g a l er i i d e Întreţ i n ere ş i re l a­
t i ve l e puţu r i d e aer i s i l" e, au fost m a i rar Întî l n ite pîn ă acum În
Dobrogea , fi i n d c u n oscute doar d escoper i r i l e d e la H i st r i a7:l
ş i Tom i i4 . A n a l og i i nu l i psesc Însă , ş i pentru a ne l i m i t a n u m a i
l a zone aprop i ate , sînt d e am i n t i t m o n u mente s i m i l are, c u u n e l e
val" i aţ i i Î n d i mens i u n i ş i Î n d eta l i i , c u n oscute pentru oraşe d i n
s ud u l D u n ă r i i : Serd i ca , Ph i l i ppopo l i s , Oesc u s , Novae , N i copo l i s
a d Istru m , H i sar75• Re l at i v m od este Î n fOI" m ă , a ped ucte l e cetăţ i i
Tropaeum n u sînt Însă m a i puţ i n o real izare rem al"c ab i l ă d e
i ng i ner i e ant i că , care p r i n c u n oşt i nţe d e topomet r i e foarte
ex acte ş i p r i ntr-un efort i m pres i on ant , perm anent şi ten ace ,
a as i g u rat rezo l v area În cond iţ i i l e d i f i c i l e a l e zon e i a u n e i pro­
bleme c h e i e pentru v i aţ a oraşu l u i .
O a l tă conc l uz i e pe c are stud i erea as pectelor a l i m entăr i i c u
a p ă Î n această reg i une Î n ant i c h i t ate o p u n e În l u m i n ă e aceea
că În Îm p rej u răr i l e s pec i f i ce Dobroge i d i n toate t i m pu r i l e , d e
c arenţă a s u rs e l o r d e a p ă , i zvoare l e au const i t u i t n i şte constante
ale ocu p'ăr i i ter i tor i u l u i d i n ce l e m a i Îndepărtate epoc i pîn ă În
vrem u r i l e noastre . E cazu l pentru toate ce l e tre i pu ncte d e i zvoal"e
c apt ate de aped u cte l e cetăţ i i , În j u r u l cărora au grav i t at , u n eor i
aproape neîntrerupt, aşezăr i omeneş t i p � n ă l a act u a l e l e s ate
Adamc l i s i , Zor i le ş i Ş i pote . Pe ntru cel d i n tî i , i zvoare l e au con­
stitu i t centru l aşeză r i i c i v i l e nefort i f i c ate rom a n e , d i n care s-au
găs i t n u m eroase u r m e sub satu l act u a l 76 . I m portant a fost punct u l
d i n vec i n ăt atea i zvoare lor Î n care s e concentrau i n sta l aţ i i l e d e
capta re , m u l te vest ig i i d e locu i re , d u rÎnd pîn ă În u l t i m i i an i a i
cetăţ i i i i , com p l ex u l căru i a i - a u aparţ i n ut arc u l monu menta l ,
capacu l d e sal"cofag reut i l i zat , probab i l c a baz i n ş i d e pus poate
În l egăt u l"ă cu d e r i vaţ i a 1 1 1" ş i restu r i l e unor n u meroase c u ptoare
d e m ar i d i mens i u n i 78 . Acestea d i n u r m ă atestă pentru acest p u n c ,
În care , ca ş i az i , apa ş i l ut u l erau l a Înd e m în ă , u n centru d e
p rod ucţ i e ceram i că ş i e foarte probab i l ca t u b u l" i l e n u me roase l o r
aped ucte s ă se f i fab l" i c at a i c i , Aşeza rea med i eva l ă t i m pu r i e e
7:l Cf. V. Canar"ach e , art. c it . , apeduct u l n r" . 3 , p. 67 şi u rm . ş i fig . 3 ,
p . 64.
7'J C r. M. Bucova l ă , foc. c i t .
75 C F . Teofi l I vanov , '1101\ c r r a fi l \ f l l l a r r O
O'r' p r r M G I { < I 'r'a �r "Arheo log i i a " ,
r t ' l o' r r O a r T ' r' l i ' r r r i l ' l ' c l ('IIOXa
I X , 1 967, 2, p p . 1 5-26 , fig . 1 -8 . I d e m , Der Stădlebau in Ober"und Untermiisien
und T-hrakien in der Riimerzeil und der Spătantike , În " Actes du ler Congres
I nternational des Etudes B a l kan iques et Sud"Est E u ropeennes " , tome , I I , Sofia,
1 969 , pp. 500-501 , fig . 8 şi 9 .
7 0 Z i d u r i , descoperi r i m ărunte, conducte ş i can a l e , monede , er. V . Pâr­
van , op. cit . , p. 1 90.
77 c r . V . Pârvan , op. cit . , p . 1 9 1 :ş i G�. P0�: Hru B J�d � l , Q )�fqu�i
monnaies lrouvees a Adamc/isi et fa (tn de CivllQS Trop:Jeens i u m , În "D3.c i a·'
N . S . , X I I , 1 968, p p . 41 0-41 1 .
78 Cercetarea cuptoare lor figurează În p l a.n u l Muze u l u i de arheo log i e
d in Consta/1'ţa pentru campan i a 1 972.
70 Cf. N . H arţuche , Contribuţii fa ;reperlor iuf arheologic a l DJbrogei,
" Pont ica" , I V, 1 971 , pp. 260-261 , c r. ş i Tabula Imperii Roman i , fascico l u l c itat ,
s . v. Zor i l e .
r l I W. r l a.T l l r a , u \ r I H I I L I
Il G·I,.TI I':.l I J I I I I ,
www.patrimoniu.ro
Fig. 1 0 . Apcductu f f i (5)
local izată ş i ea pe m a l u r i l e V ă i i Cetăţ i i . Aceeaş i s i t u aţ i e se
Întî l n eşte În j u ru l izvoal"e lor d e la Zor i l e , u n d e au apărut u rm e l e
u n o r aşezăr i s u cces i ve n eo l i t i ce , rom a n e ş i med i ev a l e t i m p u r i i 79
ş i a fost ver i fi cată ş i pentru izvoal"e l e putern i ce d e l a Ş i pote
p r i n d escope r i l" ea de către n o i a i m portante i staţ i u n i ocu pate
În peri oad a get i c ă , rom a n ă ş i med i eva l ă t i m p u l" i e , c.fl a e ch i a r
l îngă i zvor .
Cel"cetăI" i l e cam pan i e i trecute asu pra aped ucte lor d e l a Tro­
p ae u m Tra i a n i au avut În afara fi n a l i t ăţ i i p u r şt i i nţ i fi ce ş i u n
p ron u nţat c aracter d e s a l vare, care Î n n u m eroase cazu r i a pr i m at .
Aşa c u m s-a putut ved ea , m u lte d i n i ntervenţ i i l e l a aped ucte l e
d i n V a l ea Cetăţ i i s-au putut face p e d rept cuvînt Î n u l t i m u l
ceas , pentru c ă aceste vest i g i i , d eş i u n e l e c u noscute d i n vremea
l u i V. Pârvan , au con t i n u at s ă f i e d i struse d e eroz i u n e şi d e i n ­
tervenţ i i l e contem poran e . Act u a l mente apărate m u l te d i ntre
ele p r i n l ucrăr i d e protecţ i e , aceste i m portante mon u me n t e ,
c a r e v i n s ă Î m bogăţească h arta arheo l og i că a Dobroge i rom ane ,
treb u i e s ă fie i nc l use În ev i d enţa D i recţ i e i mon u mente l ol" i stor i ce
ş i d e artă ş i m ăc a r u n e l e zone i m portante d i n V a l ea Cetăţ i i
ş i i n st a l aţ i i l e (A ş i B) a l e aped u ct u l u i d e l a Ş i pote s ă const i t u i e
rezervaţ i i arheolog i ce . D e ase menea , u n e l e porţ i u n i d i n aped u cte
d i n apro p i erea cetăţ i i , n e g înd i m m a i a l es l a monu mente l e de
l îngă c i ş m e l e l e satu l u i , ar j u s t i f i c a p l" i n i ntel"es u l pe care-I p r e ­
z i ntă i ntegrarea l o r Într-o fo rm ă sau a l t a în v i i tor u l com p l ex
arheo l og i c-muze i st i c de l a Ad amc l i s i .
R tS U M t
Meme s i le probleme de I ' a l i mentat ion en eau des v i l les de la Scyt h i e
M i ne u re a da revet i r u n e i m portance cons idera b l e dans l e s c i rconstances
spec i fiques d \lOe reg ion assez dessechee, a l o rs com me aujourd ' hu i , l e u rs
amenagements hydrau l iq ues ont ete tres peu etud i�s j u sq u ' a pr"esent . S i ce
beso i n releva i t , d ' une fa<;on genera.le, du n iveau e l eve de developpement des
s truct u r"es urbaines, a part i r du moment ou toutes les agg lomerat ions u r ba i nes
p l us i m portantes , meme ce l les de I ' inte r i e u r de la pr"ovince, ont d O s ' entourer
de m u ra i l les, I ' adduction de I 'eau a I ' i nterieu r-meme de ce l les-c i est devenue
une necess ite v i ta l e , d 'ordre m i l ita ire auss i , const i tu an t u n e cond it ion o b l i ­
gato i re d e I 'e fficac ite defens ive des ence i ntes . Te l fut aussi l e cas d e Tro­
pae u m Traj an i , v i i l e q u i a re<;u des for t i ficat ions pour l e m o i n s a part i r
I ' P :l i \ 1 1 0'!'(' de I 'epoque de L i c i n ius e t Constan t i n et dont l e s canal isat i ons n 'etaient con­
n u es que p a r q u e lques mentions som m a i res et depourvues de toute p rec i­
s i o n topograph ique, dues aux ancien nes exp l o rat ions de Gr. Toc i lescu,
V . Pâr"van et G. M u rnu .
Les recher"ches systemat iques entrepr ises par I ' auteur en 1 968 et 1 971
ont about i il la decouverte de tout un reseau d ' aqueducs, d 'epoques et de
types d i rferents, qu i capta ient les eaux de tro is sou rces d ist i n ctes , e 10 ignees
de la v i i l e de 1 a 10 k m . Tous ces aqueducs sont souterrains et formes soit
de condu i tes e n poter i e , soi t de canal isat ions en m oe l lons j o i nts au mortier"
de tu i leau , dont l a goutt iere, a sect ion rectang u l ai re au câte i n fe r i e u r an"ond i ,
est impermeab i l isee tantât p a r un endu it po l i tres m i nce tantât p a r une
couche d ist incte en opus s ign inum. Les p ieds-d roits de la cana l isat ion etaient
su rmontes de d a l les forman t to it, sce l lees d ' u n mortier de la meme compo­
s ition (vo i r fig . 1 ) .
L 'aq ueduc a u deb i t l e p l us i m portant se deve l oppe s u r" 1 0 k m . I I captait
les eau:< a la base d 'u n e for"mat ion calca i re en tete d ' u n rav i n au S E du v i / l age
52
Fig. 1 1 . Apeductu l 11 (1): În stînga - resturile primei raze ; În d r-eapta - faza
mai nouă.
d e Ş i pote , et empruntait la r i ve d r- oite de ce rav i n et ensu ite ce l le de l a
val lee princ i p a le Ş i pote-Adamc l is i . Son t race, ver- i fie e n d e nombreux po i nts
sur toute sa longueu r ( f i g . 1 ) . presente quatre amenagements p l us i nteressants
v isant il abreger son parco u r-s : deux passages d ' une r ive a I ' autre d ' un rav i n ,
so it il I ' a i d e de m u rs de soutenement , soit, p l us probab leme n t , p a r I ' i nter­
med i a i re d ' inst al lations de s i p hon (fig . 1 A et B et f i g . 6-7) , et deux t ran­
chees q u i enta i I lent profondement des I ignes de crete pour permettre l e u r
franc h i ssement ( C e t O) . D e s t ubes en terre-cu ite dtkouverts en p l us ie u rs
po i nts attestent le doub lement de la p re m ier-e cana l isat ion par une autre,
au trace para l le le .
O ' u n autre captage, au m i l ieu du v i l l age de Zor i le , au SO de Tropae u m
Trajan i , parta it vers la v i i le u n aqueduc en t u b u l i (icLiles .
M a is les ouvrages d 'adduction les p l us nombreux ont ete decouverts
d ans le rav i n q u i s 'ouvre au S E de la c ite. P l u s i eu rs captages ont ete ame­
nages dans les ca lca i res affleurant il I 'orig i ne de la val lee . Une condu ite
e n poter i e descendait d ' un captage en tete d u rav i n lateral jusq u ' au thalweg
(IV), u n e autre s i m i l a i re (V) su ivait le t h a l weg , provenant d 'u n captage d i f­
fer-en t . Les autres aq ueducs su ivaient la r i ve d ro i t e du rav i n , et eta ient
des canaux : I ' aqueduc I (fig . 9) , enterre au p ied de l a pente, qu i presente
une refect ion tot a l e au m o i n s pou r le segment i n i t i a l ; I 'aqueduc I I , tres
haut s u r la pente , il deux p h ases , dont la seconde a remp loye les p ie rres de
la pre m iere (fig . 1 1 ) . et I ' aq ueduc I I I , c i rcu lant il m i- flanc de la co l l i n e .
Ce dern ier a s u b i a s o n tour p l us i e u rs reman iements : l e fond de l a gouttiere
a ete d o u b l e a l ' i nterieur d ' u ne couche de mort i er fixant des tu i les de faÎte
(fig . 1 2) et dep u i s un cert a i n po int de son parcours i l a ete demantc le pour
I ' i nsta l lation d ' u n d istri buteur d 'o u partaient deux condu ites en poter i e
(i i la et 1 1 14 , v . f i g . 1 3) .
Avant q u e ces rec h e rches soient portees il leur f i n - e l les devr-ont encore
etud ier les captages, les insta I l at ions reperees en A et B. Ies tron�ons encore
non explores des aqueducs et un releve f i n a l prec is devra etab l i r la mensura
dec livitaLis - les r-esu ltats obten us permettent d 'ores et deja de prec iser
les aspects generaux de I ' a l i mentat ion en eau d e Tropae u m T rajan i : 1 ° -
Fig. 13. Apeductul I I I : apeductu/-conal I l I z , b:JZinul de dist ribupe şi conductele de t u b u r i
53
www.patrimoniu.ro
Fig. 1 2 . Apeductul 1/1 - detal i u interior al tronson u l u i 1 112.
seu l I ' aqueduc 1, g r- âce il sa sou rce e l evee, pouva it atte i n d re il l a h aute u r des
portes o r ientales, ou il y a le seu l pont nature l entre le p l ateau h aut de
l a v i i le et les co l l i nes env i ronnantes. Cet aqueduc, I ' u n ique q u i a i t ete il
meme d ' amener I 'eau d i rectement dans la v i i le , est il mettre en rapport
avec l a con d u ite d 'eau pota b l e des egouts de l a rue p r i n c i p a l e (I-J) et avec
la c iterne (K) du quar- tier 0 , remp loyee u lter ieurement dans les substruct ions
d ' u ne bas i l ique paleoc h ret i e n n e . 20 - A defaut d ' i nd ices pour des traces
aeriens, tous les autres aqueducs (il I 'excep t i o n , peut - etre , de ce l u i provenant
de Ş i pote) n 'about iss a i e n t q u 'au p ied de la v i i le ; de l a sorte , aux d i ffi­
cu ltes de I ' adduct ion s 'ajouta ient ce l les i mposees par le t r- ansport de I 'eau
a la hauteu r de I 'espace u rba i n . Partant, on doit postu ler I ·ex is tence . au
bout de chacun de ces aqueducs bas, de bass i ns-reservo i rs , a i n s i que d ' autres
a I ' i nterieur de la v i i le . 30 - A u n moment donne, quand I ' aqueduc II ne
su ffisait ou ne fonct i o n n a i t p l u s , la v i i le dependant a l o rs ent ierement des
eaux q u i arr-ivaient en bas . des mesures fu rent p r i ses pou r proteger
un grand bass i n-reser- vo i r- exte r i e u r- par u ne fort ificat ion supp lementa i re .
C e l le-ci est certa i nement poster i e u re il la m u ra i l le , car d ' un câte e l le est
acco lee au parement exte r i e u r . a q u e l q u es metres de la porte S , et de I ' autre,
comme le montre I 'examen des p h otograph ies aer iennes, e l le s ' appu ie au
front d ' une tou r.
La quest ion de l a d atation r-e l a t ive et abso l ue des aqueducs decouverts
est encore ouverte et sa so l u t ion r-este l iee non seu lement il I 'exp lor- at ion
des po i nts de contact avec les structu res de la v i i le , mais auss i et surtout
il l a datat ion des monuments et des p h ases u rban ist iques de l a c i te e l le-meme ,
q u i il present est lo in d ' etre assuree.
Legende des plans. F ig . 1 : L ' aqueduc Ş ipote-Adamc l i s i . a captage
roma in probab l e ; b - captage moderne ; c
-
- etab l issement occupe il I 'epoque
get ique, a I 'epoque rom a i ne et au H aut-Moyen Age.
F i g . 8: T ropaeum Tr-ajan i et les aq ueducs de la Val lee de la C ite .
1 Captages actue ls pour les fonta i nes ; 2 - fontai nes ; 3 pu its actue ls ;
E, F
- -
- captages roma i ns probab l es ; I-J - trace assur-e de la condu ite des
egouts de l a r- ue p r i n c i p a l e ; K - c iterne ; L - bass in-reservo i r fort i f i e .
1 1 1'1 şi IlIr.
 CETĂŢILE DIN ŢARA HAŢEGULUI·
RADU PO PA
Veche ş i Însem n ată ţară românească d i n s ud u l Trans i l v an i e i ,
Înt i nzÎnd u-se d e-a l u ngu l cursu l u i s u per i o r a l Stre i u l u i ş i a l
afl u enţ i lor s ă i , cu l i m i te n atu r a l e preci zate d e m as i ve l e m u ntoase
ce- I Încon j oară , H aţegu I con ti n u ă s ă rep rez i nte pentru i stor io­
g r af i a n oastră med i ev a l ă , s u b m u lte as pecte , o zon ă puţ i n c u nos­
cută . Izvoarele scr i se de care d i s punem oferă pentru seco l u l a l
X I I I - lea doar două-tre i puncte d e reper ş i pr i n u r m are pe r m i t
o reconst i tu i re i sto r i că Î n cea m a i m are parte i potet i c ă . Pentru
veacu l al X I V- l ea şt i r i l e se În m u l ţesc şi reconst i tu i rea d ev i ne
astfe l sens i b i I m a i d et a l i at ă , d eş i În m u lte p r i v i nţe Încă l ac u n a r ă .
Ab i a pentru seco l u l a l XV-lea d i s punem d e s ufi c i ente i n fo r m aţ i i
pentru cunoaşterea teme i n i c ă a i sto r i e i loca l e .
Topon i m i a h aţega n ă a fost p u s ă l a cont r i buţ i e pentru recon­
st itu i rea u nora d i ntre aspecte l e l oc a l e ale Începutu r i l or evu l u i
m ed i u , pr i ntre rezu l tate l e m a i i m portante fi i n d ce l e refer i toare
l a og l i nd i rea fenomenelor d e i stor i e soc i a l ă În I'ăs p Înd i rea a nu ­
m i tor n u me top i ce sau l egătu r i le d i ntre onom ast ica veche ro­
m ânească de pe ce l e două versante a l e Carpaţ i l or sud i c i 1 I m­
portantu l g r u p d e vech i b i ser i c i rom âneşt i d i n p i at r ă , conser­
v ate În această zon ă, a fost I a rînd u I s ău ob i ectu I u nor stud i i
ol' i entate prev a l en t În d i recţ i a i stor i e i de a r h i tect u ră ş i de artă2 ,
v al o r i fi carea acestor m ărtu r i i pentru cunoaşterea i stor i e i so­
c i a l - po l i t i c e a rc m ân i lor h aţegan i d i n seco l e l e X I I I - X I V , vreme
d i n care d atează monu mente l e , rămînînd a fi făc ută d e a i c i
În a i nte.
L a Începutur i l e cercetăr i l or arheo l og i ce pe c a re l e-am Între­
p r i n s În Ţara H aţegu l u i , respectînd o m etod ă d es p re care a fost
vor b a m a i pe l arg cu a l t pr i l ej , aceea a reconst i t u i r i lor regres i ve
d i n c u p r i nsu l aşa n u m i te l o r ţ ă r i m ed i e v a l e rom âneşt i :! , ne p ro­
p u n e m prezentarea ş i l u area În d i scuţ i e a u n u i a l t g r u p de monu­
m ente , cetăţ i le h aţegane sau , Într-un sens m a i l arg , fort i fi c aţ i i l e
med i ev a l e d i n Ţara H aţegu l u i . O b i ect i ve l e d e care n e ocu pă m
s î nt În b u n ă p arte cu noscute , d a r e l e n u s - a u bucurat Încă, cu
dou ă excepţ i i az i depăş i te4, d e o p u b l i care propr i u-z i s ă În I i te­
r atu l' a de spec i a l i t ate.
Î m prej u rarea potr i v i t căre i a i nteresu l arătat pîn ă acu m ce­
t ăţ i lor d i n H aţeg s-a m an ifestat p r i n con s i d erarea i nd i v i d u a l ă a
,� Stud i u l a fost p rezentat, Într,o formă prescurtată, În şed i nţa de comu ,
n icăr i , d i n 2 4 1 1 1 1 971 , a Institutu l u i de arheo log i e .
.l 1 . Conea, Basarab ii d i n Argeş. Despre originea l o r te ritorială ş i etn ică ,
Bucu reşt i , 1 93 5 , extras d in " Rîndu i a l a " , an 1 , n r . 2. Cf. ş i R . Vu i a , Ţara Haţe­
gului şi regiunea Pădurenilor, În " Lucrăr i le Institutu l u i de Geografie d i n
C l u j " , 1 926 , p . 5 5 ş i u r m .
2 Vezi În spec i a l V . Vătăş i an u , Vech ile biserici de piatră romCJneşt i d i n
Judeţul Hunedoa ra , Î n " Anu aru l Com i s i e i Monumente lor Istor ice - Tran­
s i lvan ia" , C l u j . 1 930 ş i m a i nou În s i nteza ace l u i aş i , Istoria a rtei feudale În
ţ ă r i le romCJne, 1 . Bucureşt i , 1 959 . Cf. de asemenea V. Drăg u ţ , Vech i mon � ·
mente hunedorene, Bucu reşt i , 1968. Pentru p ictura b iseric i lo r h aţegane , cu
d at ă r i foarte t i m pu r i i , vez i 1. D. Ştefănescu , La peint ure rel igieuse en Vala­
chie et en Transylvanie depuis les origines jusq u ' a u XIXe siec le, P a r i s , 1 932.
3 R . Popa, Cnezatul Marei . Studii documentare ş i arheologice În Mara­
m u reşu l istoric, B a i a M are, 1 969, p . 5-6 , precum ş i În cap ito l u l i ntroduct iv
a l l u crăr i i noastre - Tara Maromureşului În veac ul a l X I V- lea , Bucu reşti , 1 970 .
4 Este vorba de prezentăr i le succi nte făcute În urmă cu opt decen i i cetăţ i i
C o l ţ ş i t u rnu l u i d e l a C r i vad i a d e către S z i nte G âbor, c u p l a n u r i ş i desene
bune dar cu d atări eronate ; ef. mai jos note l e sub monu mente le respect i ve .
54
www.patrimoniu.ro
mon u mente l or respect i ve , despr i n se d i n contextu l d e i stor i e
soc i a l -pol i t i că , tratate i ndependent d e part i cu l ar i tăţ i l e geografice
l oc a l e ş i totod ată despr i n se d i n grupu l cetăţ i lor h aţeg an e, În ­
ţe l es c a u n ansam b l u coeren t , a Îm p i ed i cat În m od p r act i c valo­
r i fi carea acestor m ărtu r i i pentru i sto r i a reg i u n i i . D ar În rea l i ­
tate - ş i faptu l n u m a i treb u i e demonst r at - cetăţ i l e m ed i eva l e
n u ş i -a u făcut a pa r i ţ i a Î n afara u nor str i cte cond i t i on ăr i . M a i
m u l t d ecît l a o r i care a l t gen d e monu mente, d at a � onstruct' i e i ,
locu l a l es , a partenenţa sau for m a cetăţ i l o r , au reprezent at re­
flex u l unora d i ntre ce l e m a i i nt i me part icu larităţ i ale mecan i s­
m u l u i soc ia l-pol i t i c d i ntr-o reg i une d ată. Con s i dera rea cetăt i l or
d i n H aţeg ca u n ansa m b l u de monu mente , fiecare cu sem n ifi � at i a
s a d a r toate dete r m i n ate d e rea l ităţ i l e i stor i ce loca l e , po �te
contr i bu i la p rec izarea eta p e l o r şi a forme l or s pec i fi ce d e evo­
l u ţ i e a soc i etăţ i i h aţeg a n e . Acestea sînt as pecte l e pe care vom
Încerca să le tratăm În pag i n i l e u r m ătoare .
*
* *
D u p ă c u m este c u n 03cut , cea m a i veche menţ i u ne d i n izvoa­
I'e l e med i ev a l e refe r i toare l a Ţara H aţeg u l u i d atează d i n 1 247
şi se af l ă În ce l ebra D i p lomă a cava l e r i lor l o an i ţ i . Ea og l i n d eşte,
d eş i În forme greu de reconst i tu it , o an u m ită l eg ăt u r ă , probab i l
ş i cu aspecte po l i t i ce , Între Ţara H aţegu l u i ş i for m aţ i i l e stat a l e
d e l a s u d d e Ca rpaţ i , d e p e ter i tor i u l O lten i e i 5 .
U r m ătoarea m enţ i u n e d oc u mentară este cu tre i d ecen i i m a r
tîrz i e , d i n 1 276 ş i se referă l a u n " Petru com ite de Hoţe g " 6 . Prec i ­
zăm c ă l a Începutu r i l e organ izăr i i s a l e po l i t i co-ad m i n i st r at i ve Î n
c ad r u l reg atu l u i med i eva l m ag h i ar , Ţ ara H aţegu l u i este desem­
n at ă cînd d rept com i tat, cînd d rept d i str i ct , pentru c a a b i a u lte­
r i or reg i u n e a să-ş i defi n i t i veze statutu l de d i st r i ct a l co m i t at u l u i
d e H u n edoara? Or i cu m , pomen i t u l com i te Petru e,'a, Î n ace i as i
t i m p ş i Î n pr i m u l rînd , m are com i s a l c u rţ i i reg al e8 , e l fi i n d de � i
u n Î n a l t d regător d i n preaj m a rege l u i , cu o Însărc i n are s pec i al ă
Î n Ţara H aţeg u l u i .
Cea m a i veche cetate med i eva l ă d e p i atră cun oscută az i În
reg i u n e , c astru l reg a l de deasupra loca l i tăţ i i H aţeg , treb u i e pus ă
În l eg ătu ră cu această. men ţ i u n e . Pentru d atarea Începutu r i lor
e i În dec en i u l opt al veacu l u i al X I I I-l ea p l edează şi o altă Îm pre­
.
j u r are. In pr i m i i a n i a i d om n i e i l u i Lad i s l au I V C u m an u l s-a
prod u s acţ i u n e a vo i evod u l u i L i tovo i , de afi r m are a i n dependenţei
şi de ocu pare a u nor reg i u n i ţ i nînd d e auto r i t atea rega l ă , u r m at ă
l a scurt ă vreme d e exped i ţ i a m i l i ta ră c a r e s - a Înch e i at cu În­
frîngerea şi u c i d erea vo i evod u l u i d i n O l ten i a şi cu l u area În
p r i nsoare a frate l u i său Bărbat9. Pe teme i u l rel atăr i l o r d i p l o m ei
acord ate În 1 285 conducător u l u i ex ped i ţ i e i , aceasta d i n ur m ă a
fost d atată l a 1 27710. Pe d e a l t ă p arte , d e ş i i?:voa re l e d oc u m e ntare
5 Documenta Romaniae Historica , B , Tara RomCJnească, vo i . 1 , p . 4 .
6 D . I . R . , C , Transilvan ia, sec . X I I I , voi . I I , p . 1 79 , o traducere i ncomp let ă
după u n regest d i n H urmuzak i , Documente, I L p . 41 0, Întem e i at p e o transcriel'e
'
.d i n 1 291 . T it l u l exact al personaj u l u i este " Petrus magister agasonum nostrorum
comes de Haczak " , cf. Entz Geza, Die Baukunst Tronssilvaniens im 1 1- 1 3 Jahr­
hundert, În ,,Acta H istoriae Arti u m " , tom . X I V, Buda�esta, 1 968, p . 1 67.
7 Pesty Fr igyes, Az eltiint regi varmegyek, vo i . 1, Budapesta, 1 880, p. 9.
La 1 390 era Încă vorba de " com itatus et d istr ictus H achsak " ; cf. Csan k i .
Magyarorsz6g tărtenelmi făld rajza a H u n yadiak ko r6ba n , vo i . V , Budapesta,
1 91 3 , p. 45-46 .
8 Vezi nota 6 .
o D . I . R . , C , Transi lvania, sec. X I I I , vo i . I I , p . 272. O d iscuţ ie deta l i at ă
asupra documentu l u i l a A. Sacerdoţean u , Comentarii la diploma din 1 285
privind pe magistr u l Gheorghe, În " A n a l e l e U n i v . C . 1 . Parhon- Bucureşti " .
Ser i a şt i i nţe soc i a l e , istorie, 9 , 1 957, p . 27-43 .
10 Istoria Rom CJ n ie i , vo I . I I , p . 1 46-1 47.

refe r i toare l a cam pan i a Împot r i va l u i L i to',o i p rec i zează că ter i ­
tor i i l e d e pen dente d e coroan a m ag h i ar ă p '� care l e-a ocupat
vo i evod u l o l tean se afl au d i nco l o de Carpaţ i , au ex i stat i sto r i c i
care a u socot i t Ţara H aţegu l u i ca afl Îndu-se p r i ntre m ot i ve l e
con fr u n t ăr i i s a u care a u local i zat l u pte l e În H aţegl l , i nfl uenţaţ i
probab i l ş i d e e x i stenţa pe v a l ea Stre i u l u i a s atu l u i Rîu-Bărbat
atestat p r i m a o a r ă l a u n seco l d u p ă aceste even i m ente ,
D i nco lo d e detal i i le d i scuţ i e i , acţ i u nea În H aţeg a com i te l u i
Petru , confl i ctu l u rm at d e ex ped iţ i a m i l itară Îm potr iva l u i L i to­
vo i ş i Începutu r i l e de organ izare a Ţăr i i H aţeg u l u i În cu p r i ns u l
regatu l u i m ed i e v a l mag h i a r , m ater i a l i zate p r i ntre a l te l e Î n
constru i rea cetăţ i i d e l a H aţeg , au făc u t parte d i n ace l aş i m o m e n t
i stor i c ş i s-au cond i ţ i on at rec i proc .
Cetatea se afl ă pe u lt i m a d i ntre c u l m i l e Î m p ăd u r i te ce for­
mează, geografi c vor b i nd , l i m it a de nord a Ţăr i i H aţeg u l u i . De
la o înălţ i me de cca 200 m , cetatea d o m i n ă confl uenţa p r i nc i pa­
lelor trei c u rsu r i de apă a l e reg i u n i i : Stre i u l , Rîu l M are ş i G a l ­
ben a sau Fărcăd i n u l . Locu l a l es d e const r u cto r i perm i te o l argă
privel i şte asu p r a Întreg i i d epres i u n i , atît s p re Poarta de F i e r ,
pe u nde d r u m u l venea d i n Banat, cît ş i spre i zvoare l e Stre i u l u i
11. Pentru asemenea op i n i i În l ucrări m a i vech i . vezi l a A . Sacerdoţean u .
op. c it , : ef. d e asemenea M . Constant i nescu . C . D a i cov i c i u . Ş t . Pascu . Istori a
României-compendi u , Bucureşt i. 1 969 , p . 1 28 .
55
www.patrimoniu.ro
Fig, 1 . Ţara Haţegu l u i - hartă c u cetăţile medievale.
pe u n d e , peste pas u l Mer i şor- Băn i ţ a , se aj u ngea pe v a l e a J i u l u i .
Part l c u l a r i tatea excepţ i on a l ă a am p l asamentu l u i cetăţ i i constă
În pos i b i l it atea de a vede a de a i c i , peste un u m ăr de d ea l , ş i
Îns pre nord , d e-a l u ng u l văi i i n fe r i oare a Strei u l u i pîn ă Î n v a l e a
M UI-eşu l u i .
D i n cetate n u s-au m a i p ăstrat d eCÎt porţ i u n i d e z i d ăr i e î n con­
j u rate pe tre i l at u r i d e u n şanţ ad înc d e apărare c u t r aseu sem i ­
c i rc u l ar . D i ametr u l m are a l cetăţ i i a fost d e c c a 60-70 m . O r i ce
Încercare d e reconst i t u i re a p l an u l u i monu mentu l u i pe teme i u l
u rm e l o r d e z i d u r i , az i acope r i te Î n cea m a i m are p arte d e m o l oz
ş i vegetaţ i e , n i se pare r i scantă. Î n or i ce caz, cetatea a fost d e
d i mens i u n i m i c i , o i m ag i n e s ugest i v ă fi i n d u-ne ofe r i t ă d e u n
d esen d i n seco l u l t recut , d i n epoca Î n care z i d u r i l e e r a u m u l t
m a i b i n e conservate , d esen c e pare s ă res pecte Î n l i n i i
m a r i cont u r u l construcţ i i lo r ch i ar d ac ă operează c u r îvn ă ro­
mantică asupra d eta l i i l o r topog rafice1 2 . A r rezu lta d i n acest
d esen ex i stenţa u n u i b ast ion c i rc u l ar î n s p re n o rd , a u n u i t u r n ­
d o n j on centr a l , probab i I c e I d i n c a re s-a p ăst r at u n frag ment
d e z i d Înalt d e cca 6 m (fi g . 3) şi a a l to r constr u c ţ i i mai p u ţ i n
i m portante p e l at u r a d e s u d .
1.2 N . N agy de Fogarasc h i , Ansicht des Hatzeger . Tales , stampă d i n colecţ i a
D r . Emmerich Borger , rep rodusă Î n vol u m u l " S ieben b u rgen " , 1 , B u c u reşt i ,
1 943, p . 428 .
 P r i m a menţ i u ne d oc u m entară a cetăţ i i propr i u-z i se pare a
fi d i n an u l 1 31 7 cînd u n u l d i ntre ce i c i nc i fi i a i l u i N i co l a i e , fi u l
l u i Iwan k a d i n neam u l Bo l ug h (fam i l i a Szechy) , răsp l ăt i ţ i d e rege l e
Carol Robert pentru s l u j be cred i n c i oase , este pomen i t c a N ic a­
"
laus de Hatzak " com i te ş i caste l an a l rege l u i 1 3 . C u toate I-ezer­
ve l e ex pr i mate d e j a pe m a rg i nea menţ i u n i i l 4 s a u a ace l or a care
s-ar m a i putea for m u l a , fa ptu l c ă N i co l a i e Szechy a part i c i pat
În acest a n l a o l u ptă " a nte cos t r u m Oewa " Î m potr i v a advers ar i lor
rege l u i angev i n , ce ţ i neau p e atu n c i În m î i n i l e l or această d i n
u r m ă cetate , p l edează pentru c a l i tatea s a efect i vă de caste l a n
a l Învec i n atei cetăţ i reg a l e d i n H aţeg .
U r mătoarea menţ i u ne docu menta r ă , d e această dată s i g u r ă ,
refe r i toal-e l a cetatea rega l ă d e l a H aţeg , este d e l a m i j l ocu l
veacu l u i a l X I V- l ea. Î n 1 360 aflăm că u n n u măr d e moş i i con f i s­
cate d e A n d r e i Lackfi , fostu l vo i evod a l Tran s i l van i e i , au fost
a l i p i te domen i u l u i cetăţ i i H aţeg J 5 . O r , A n d re i Lackfi a · fost vo i e­
\ cd a l Trans i l van i e i Între 1 3 56 ş i 1 3 59:10 . Pe de a l t ă parte , Petru
d e I a ra şi d e Oard a , v i cevoi evod al Tran s i l van i e i , poartă tot În
1 360 şi t i t l u l d e caste l a n d e H aţeg1 i . De la această d ată În a i nt e ,
menţ i u n i l e docu mental-e a l e cetăţ i i s e În m u l ţesc i a r l a 1 421 afl ăm
despre o l u ptă cu t u rc i i petrecută " sub c a s t r a Haczak "lS . E p i sod u I
a c. vut I cc În tcam n a an u l u i 1 420 , În t i mp u l pr i m e i i n c u l-s i u n i
ctc m ane Î n aceste părţ i a l e Trans i l van i e i .
Î n afară de cetatea rega l ă , l a H aţeg s a u l îngă H aţeg a ex i stat
ş i un damus reg is despl-e care avem cea m a i veche şt i re d i n a n u l
1 '102 cînd caste l an i i cetăţ i i H aţeg j ud ec ă. " i n Haczak i n dam a
reg io " ] !! d a r care este cu s i gu ranţă m a i vech i . Î ncă d i n 1 34 9 ,
r ege le U ngar i e i Ludov i c I În d ru m u l s ă u p r i n TI-an s i l van i a se
opreşte l a H aţeg ş i acord ă a i c i o d i p l o m ă d e Întări re20 i ar În
an u l următor , În t i m p ce v i cevo i evod u l Trans i l van i e i part i c i pa
l a cam pan i a d i n I ta l i a , soţ i a l u i Îşi avea I-eşed i nţ a l a H aţeg ş i
d ăd e a d e a i c i porun c i Î n n u me l e soţ u l u i e i 2 l .
C u a lte cu v i nte, d acă cetatea rega l ă de l a H aţeg a avut de
l a Început rost u r i str i ct m i l i tare , pu tînd ad ăpost i o garn i zoan ă
� e r m ar. entă de cea 20-30 l u ptăto r i , ea n u a d e p ăş i t n i c iod ată
acest caractel- . Ro l u l d e centru ad m i n i s tr at i v a l d i st r i ctu l u i ş i
de reşed i nţă a caste l a n u l u i , u n eo l- i i dent i c cu com i te l e , a l teor i
ti n r e p rEzentant a l acest u i a , l - a avut d e fapt " da m us reg is " de
l a poa l e l e cetăţ i i , ce a fost constru i t foa rte probab i l În ace l a ş i
t i m p cu cetate a . Î n acest fe l p r i v i n d l ucru r i l e , credem că ace l
" t u r r is lap i dea " pe care I-eg e l e M at e i Corv i n Î I d ăru i eşte În 1 462
fi i lor l u i Ioan Cînde d i n Rîu de MOI- i Î m p r e u n ă cu s atu l Vara l j a
( S u bcetate) d e l îngă H aţeg22 , n u este a l tceva d ecît ch i ar fosta
cetate reg a l ă . D a n i a nu afecta fu ncţ ion area În cont i n u are a
centru l u i ad m i n i st r at i v reg a l de l a H aţeg . De a l tfe l , În 1 496
1 3 Gye)r"ffy Gy . , Adatok a romanok X I I I . szazadi tărtenetehez es a roman
allam kezdeteihez, Î n " Tbrtene l m i Szem le" , 1 964, p. 547.
1 4 M . H o l ban , Despre raport urile l u i Basarab cu Ungaria angevină şi despre
reflectarea companiei din 1 330 În diplomele regale şi În " Cron ica p ictată " ,
În " Stud i i " , 1 , tom . 20, 1 967, p . 8-9.
J 5 "Castrum nostrum de Hathchak" ; E . Lu k i n ich , L . G â ld i , Documenta
historiam Valachorum in Hungaria illustrantia usque ad annum 1 400 p. Ch r is t . ,
Bud apesta, 1 941 , p. 1 44 .
1 6 D . I . R . , Introducere, vo i . 1 , p . 501 .
17 A Hun yadmegyei Tărtenelmi es Regeszeti T6rsulat Evkănyve, 1 ,
p . 60-62.
I H H u r m uzak i , Documente, 1 2 , p . 51 5 .
I !) M a lyusz E lemer, Zsigmondkori oklevelt6r. Bud apesta, 1 951-1958,
vo 1. " I n r- . 1 877.
'
20 D . I . R . , C , Trans i lvania, sec. X I V, vo i . I V , p. "191 .
2 J Ide m , p . 526.
2 2 Szabă K aro l y , A Kende(iek , În Sz âzadok " , 1 868, p. 38 : cf. şi Csân k i ,
"
Magyarorszag . . . (ăldrajza. V , p . 52-53 . Sat u l Su bcetate este s ituat Între
dea l u l �e care oe află cast r u l reg a l ş i rîu l Stre i . Op i n i a u l t i m u l u i autor citat.
după care ar- fi vorba ce u n turn oarecare. altu l decît castru l rega l , este nefo� ­
d at ă . Pent r u 1 496-1 499 , Cs â n k i c i tează un docu ment d i n care reiese că de
acest " t u rn " a ţ in u t d i n vec h i me păd u r-ea B a l o m i ru l u i (op. cit . , l oc. c i t .) ;
compară cu nota u rm ătoare!
56
www.patrimoniu.ro
este vorba Într-un document d e cos t r u m . . . Hoczakworo " aparţ i ­
"
nînd u n u i descendent a l fam i l i e i , M i h a i l Kend efy23.
*
* *
P r i n Î m prej u r ă r i l e constru i r i i Ş I p r i n fu ncţ i a pe care a Înde­
p l i n i t-o m a i b i ne de 1 50 de an i , cetatea reg a l ă de l îngă H aţeg
are v a l oarea u n u i u n i cat p r i ntre cetăţ i l e med i eva l e d i n Ţal-a
H aţegu l u i . S i tuaţ i a se pl-ez i nt ă deose b i t pentru alte patl-u monu­
mente de cal-e n e ocupăm În ce l e ce u rmează .
L a 20 km vest de H aţeg , În co l ţ u l de nord-vest a l Ţăr i i H aţe­
g u l u i , se afl ă "cetatea" de l a Răc h i tov a . M o n u ment pîn ă acu m Î'"
mod p r act i c nec un oscut , se m n a l at d oar ca " turn de p ază" Într-un
g h i d l oca l 24, cetatea d e l a Răc h i tova dom i n ă centr u l act u a l al
satu l u i de pe u n p i nten de deal Înalt de 70-80 m d easu pl- a
vă i i cu ace l aş i n u m e . Cetatea se com p u n e d i ntr-un t u r n d e
p i atră cu z i d u l g ros de aproape 2 m , d e p l an patra t , cu l at U l- a
de 8 ,40 m , avînd i n i ţ i a I tre i sau patru n i ve l e deas u p r a u n e i p i v n i ţe­
depoz i t ş i d i nt r-o i n c i ntă de p l an ova l , cu d i amet r e l e de 45 ş i,
35 m , m ărg i n i tă de u n va l d e pămînt , ş i pe d i recţ i a de acces ,
de u n şanţ d e apărare (fi g . 4-6) .
Săpăt u r i l e arheolog i ce i n i ţ i ate În var a an u l u i 1 970 l a R ăch i ­
tova25 n u au d at Încă rezu l tate care s ă poată f i con s i d erate d e ­
fi n i t i ve . Menţ ionăm totuş i că a fost s u r p r i n s ă a r m ă t u r a d i n stîl p i
de l e m n a va l u l u i ş i u n şanţ d e apărare m a i vech i , s i tu at l a n u m a i
1 0 m d i stanţă d e t u rn , şanţ astu pat Î n momentu l a me n aj ăr i i
i n c i n tei act u a l e . P uţ i n e l e fragmente ceram i ce ş i p i es e1 de rn et a l
s u r p r i n se În s ăpătură s e d atează d i n seco l u l a l X I V- l e a pîn ă
În seco l u l a l X V I - l e a .
C e a m a i veche şt i re d ocu mentară p r i v i nd Răc h i tova este d i n
a n u I 1 360 ş i se d atorează u n u i p roces pu rtat Între f am i I i a cnezi a l ă
d i n Densuş ş i nepoţ i i de bun i c a i u n u i oarecare Costea de-o
parte , ş i o a t re i a fam i l i e cnez i a l ă pe care d eoca md ată n u
Încercăm s ă o 1 0ca l i zăm , pe d e a l tă pa rte2H Fam i l i a cnez i a l ă
d i n Dens u ş , rep rezentată p r i n Stoyan ş i Bo l yen , fi i i l u i M u s an a ,
afi rmă c u acest p r i l e j c ă. satu I a fost Înteme i at d e a m i n t it u I Costea
cu aj utoru l l u i M u s a n a , şt i re care ar p l as a Început u r i l e Răch i tove i
ca sat ce l m a i tîrz i u pe l a 1 31 0 -1 320 . E i obţ i n Întă r i re Î n
stăpîn i rea a două t r e i m i d i n moş i a Răch i tova, moş i e c a r e , a ş a
după c u m rezu l t ă d i n docu ment , o stăpîneau d e facto ş i pîn ă
atunc i . Dens uşu l se află peste d ea l de Răc h i tova, l a o d i st a n ţ ă
de 4-5 km , pe o v a l e para l e l ă ş i afl uentă rîu l u i G a l be n a .
D i n decen i i l e u r m ătoare posed ăm cîteva şt i r i care atestă
moş i a Răch i tova ca afi În d u -se În cont i n u are În stăpîn i rea fa­
m i l i e i c n ez i a l e d i n Dens u ş , Împreu n ă cu a l te sate d i n această
parte a Ţăr i i H aţegu l u i şi d i n Învec i n at a va l e a Cern e i 2 7 , d a r
cetatea n u este pomen ită Î n n i c i u n u l d i n t re docu mente l e acce­
s i b i l e nouă28 .
L a o d i stanţă d e aproape 20 k m d e Răc h i tova , În co l ţ u l de
s u d-vest a l Ţ ăr i i H aţegu l u i , l a capătu l d i ns p re m u nte a l satu l u i
S usen i ţ i n înd d e Învec i n atu l Rîu d e Mor i , se af l ă u n u l l îngă a l tu l
d o u ă m o n u mente re l at i v b i n ecu noscute În l itel-atu ra d e spec i a l i ­
tate .
23 S ilva . . . Balamer vocata ad castrum suum Haczakwara vocotum per­
"
t inente " ; Entz, op. c it . , p. 1 67. Este evident că documente contemporane fo lo­
sesc pentru cetatea reg a l ă cînd den u m i rea de " turris " cînd pe aceea de " cos­
tru m " , datorită probab i l d i mens i u n i lo r m ic i a l e cetăţ i i .
2'1 Oct av i an F loca, Hunedoara. Ghid 0 1 j udeţului, Deva, 1 969 , p . 224.
25 Cer-cet ăr i organ izate de Muzeu l j udeţean d i n Deva În co laborare cu
,
Inst itutu l de arheo log ie d i n Bucureşt i , sub conducerea autoru l u i . D i n co lect iv
au m a i făcut parte G h . Laz i n , C. Ionescu şi M. G rigore .
2G Hun yadmegyei . . . E vkănyve, 1 , p . 60-62.
27 Documenta Va/ahorum, p . 268, 285 şi 321 ; Zsigmondkori okleve/t6r,
I I, nr. 3362 şi 5873 .
2 8 N ic i C s a n k i În a sa foarte amănunţită Magyarorszag . . . făldrajza,
,
V, nu are cunoşti nţă de ex istenţa cetăţ i i .

La p i c i oru l u l t i m e l ol" creste a l e Retezatu l u i , ex act În punct u l
În care v a l e a Îngustă a RÎuşoru l u i i ese d i n tre m u n ţ i , p e u n tăpşan
d e pe partea stîngă a ape i , se p ăstrează o construcţ i e cu o s i l uetă
part i cu l ar ă . Este vorba de o b i ser i că s a l ă , de d i mens i u n i m i c i ,
cu altar u l rectangu l ar Încă l ecat d e u n turn m as i v ce c u p r i nd e
tre i etaje Încoron ate d e p i ram i d a d e p i atră a acope r i şu l u i 2!l .
Î n ord inea noastră d e preocu p ăr i , ne l i m i tăm a i c i la desc r i erea
turnu l u i , de p l an aproape rectangu l ar , c u l atu r i l e de 7 , 00 x 6 , 80 m ,
l a a l căru i p r i m etaj , compus d i n t r-o cameră s paţ i oasă, s e a j u ngea
În exte r i o r , pe o scară d e lemn a z i d i s părută , s i tuată pe l atura
sud i c ă . A I d o i l ea etaj c u p r i n d e o altă Încăpere, c u ferest re pe
trei d i ntre l at u r i i ar deas u p r a aceste i a , îng l obînd şi s p aţ i u l
d i n i nter i oru l co i fu l u i d e p i at r ă , s e afl a o Încăpere p revăzută
cu zece ferestre m i c i de t ragere. Co i fu l acope r i şu l u i este stră­
bătut de u n coş de fu m care doved eşte e x i stenţa sobe l o r În
încăper i .
Pe c r i ter i i st i l i st i ce , monu m entu l a fost d atat l a începutu l
veacu l u i al X I V-lea, epoca În care , în Trans i l van i a au coex i s­
tat roman i cu l tîrz i u ş i got i cu l t i m pu r i u 3o . Î ntr-adevăr, atît a l tarul
20Monument u l a fost p u b l icat Încă d i n seco l u l trecut de S z inte G abor,
Kolczv6r, În " Hu nyadmegyei . . . tvkonyve " , V I I , p . 69-73 ; mai recent, vez i
la V. Vătăş ian u , Istoria artei feudale, p . 1 21 -1 22 ş i la V. D răg u ţ , op. cit .,
p. 25-26.
30 V. Vătăş ian u , Istoria artei feudale , loc. c i t .
57
www.patrimoniu.ro
Fig. 2 . Cetatea de l a MăIăeşti, vedere de ansamblu.
d e p l an reetangu l ar cît şi co i fu l de p i at r ă al t u rn u l u i Încad rează
monu mentu l În grupu l b i ser i c i l or h aţegane d i n a d o u a j u m ătate
a veacu l u i a l X I I I - l ea şi d e la începutu l veacu l u i u r m ător , g r u p
d i n care c e l e m a i vech i monu mente păstrate sînt ce l e d e l a Den s u ş ,
Sîntămăr i a-Or l ea ş i Stre i .
L a cea 70 m d e monumentu l Î n d i sc uţ i e , se afl ă r u i n e l e Încă
necercetate ale u n e i c u rţ i nob i l i are:l l , Î m p re j u rare ce ne per m i ­
t e s ă afi r m ăm c ă u n a d i ntre fu ncţ i i l e s a l e a fost aceea d e b i se r i c ă
d e c u rte. Prec i zarea ce l e i d e- a d o u a funcţ i i neces i tă p rezentarea
prea l ab i l ă a tutu ror monumente l o l" d i n această c atego r i e şi d e
aceea vom reven i asu p r a e i m a i jos .
D i nco l o d e apa Rîuşoru l u i , pe o terasă s i t u at ă pe coasta
m u n te l u i la o în ă l ţ i me d e cca 200 m d e as u p r a f i r u l u i v ă i i , cu o
pers pect i vă l a rg ă asupra Întreg i i p ărţ i apusene a Ţăr i i H aţegu l u i ,
se afl ă cetatea Colţ (fi g . 8) . Avînd u n p l an aprox i m at i v t r i u ng h i u­
l a r , şanţ d e a părare ş i d o u ă b ast i oane adosate z i d u l u i d e i n c i ntă,
cetatea c u p r i nd e În c u rtea i nter i o a r ă u n t u rn-d on j o n d e p l an
patrat , cu l atura d e 7 , 50 m , constr u i t ch i ar pe co l ţu l d e stîncă
d e d easu pr a ab i su l u i . Î n a l t şi azi d e cca 1 2 m , t u rn u l a avut
d o u ă sau trei n i ve l e d easupra u n u i parter fo l os i t c a d e pozi t
(fi g . 8) . Transfo r m ăr i l e p e c are l e- a s u fe r i t Îngreu n ează stab i l i re a
3 l Semn a l ate Încă de Szi nte G abor, o p . c i t. p . 7 4 , pe vremea cînd zidu­
.
r i l e se păstrau m a i b ine. Pentru menţiunea docum entară a c u rţ i i , vezi mai
jos nota 3 8 .

Fig. 3. Ruinele cetăpi reg:J/e din Haţcg.
Fig. 4. Cetatea de la Răchi t ova .
şi şanţ d : apărare.
T u rn l 1 l - loCtiinţă ClI
incinta mărgin ită de va l
c u riaq ue n ob i l itaris La dislai necnon N icolai et M ichae l is Ken deffy
acces i b i l e doar prin i n termed i u l c i tate l o r d es p r i nse d i n contex­
t u l rămas i ned i t , ar putea să se refere fie la cetat e , fie la t u r n u l
locu l u i Î n care a fost i ntrare a i n iţ i a l ă ş i p u n s u b sem n u l Între­
băr i i ex i sten ţ a d e l a or i g i n e a act u a l e i i ntrăr i la parte r .
Î n l iteratura de spec i al i tate , d eş i a fost s u b l i n i at ă În repetate
rîn d u r i ex i stenţa l a cetatea C o l ţ a m a i m u l tor faze de constl-ucţ i e ,
s-c. op i n at făr ă excepţ i e pentru În ă l ţarea d e l a Început 2.tît a t u r n u ­
l u i-donjon c î t ş i a z i d u l u i d e i n c i ntă32. D ar ţ i n înd sea m a de a n a­
log i a ofe r i t ă d e mon u mentu l de l a Răc h i tova, d e constatarea
că z i d u l de i n c i nt ă n u a fost ţes u t cu ace l a al t u rn u l u i -donj o n , c i
n u m a i adosat , c a ş i d e m ater i a l e l e d e construcţ i e d eose b i te fo l o­
s i te l a z i d u l d e i nc i nt ă ş i l a z i d u l t u r n u l u i , este ev i d en t c ă d i n
p r i m a fază d atează doar t u rn u l -donjon .
Şt i r i l e docu mentare sînt ş i d e această d at ă destu l d e s ărace
şi re l at i v tîrz i i , c u toate că arh i ve l e fam i l i e i Cînde d i n Rîu d e
Mor i , d even i t ă u ltel- i or J< endefy , stăpî n ă a acestor l ocu r i , s în t
ce l e m a i bogate d i ntl-e arh i ve l e fam i l i i lol- d i n reg i u n e . L a 1 3 59,
moş i a Rîu d e Mori ş i a l te două sate ţ i n înd d e e a , conf i sc a te Î n a i nte
vreme de la M i h a i l zis Cînd e , sînt Înapo i a te văd u ve i l u i M i h a i l
d i n por u n c a rege l u i Ludovi c33. Con fi scarea s-a p rod u s foarte
probab i l cu d o i -tre i an i mai devreme, c u p r i l ej u l repres i u n i l or
i n iţ i ate de A n d r e i Lackfy , voi evod a l Trans i l van i e i , Îm potl- i va
feud a l ităţ i i româneş t i d i n Ţara H aţeg u l u i , cînd M i h a i l Cînd e
ş i a l ţ i cnej i român i au fost executaţ i 34 . Tot d i n acest d oc u m e n t
a f l ă m c ă t a t ă l l u i M i ha i l s e n u mea N i co l a i e z i s C î n d e d i n R î u d e
Mor i . Acesta d i n u l-m ă , cel m a i vech i pel-so n aj c u noscut a l fa­
m i l i e i , poate fi dec i p l as at pe l a an u l 1 300 .
Î n 1 394 , afl ăm despre a lte două generaţ i i a l e fa m i l i e i . I oan
şi Cînde, fi i i l u i Cînd e , fi u l l u i M i ha i l 3u , dec i nepoţ i i ş i fi u l c el u i
executat Î n a inte d e 1 359 . De l a această d ată î n a i nte , şt i r i l e
p r i v i n d fa m i l i a s e În m u l ţesc i ar Cîndeşt i i c u n osc s u b S i g i sm u nd d e
L ux em b u rg , I oan d e H u n edoara ş i M ate i Corv i n , o ascens i u ne
excepţ i on a I ă37 .
A b i a d e l a sfîl'ş i t u l veacu l u i a l X V- l ea posed ăm i nfor m aţ i i
documentare refe r i toare l a mon u mente l e ce n e i nteresează .
I n 1 493 este vorba d e u n " t u r r is s u p ra possess ionem M a l o m w yz"
(Rîu d e Mor i ) , În 1 501 se vorbeşte d e du l " s ub q ua dam t Ll r r i Ko /cz
n uncupata i n t ra metas possessionis Z yzen . . . dec u r re ns" (Su sen i ) ,
i a l- o cercetare d i n 1 51 9 pomeneşte de " dom us Lod isla i Ken deffy
i n Malomwyz " , de " domus N icolai et M ichae l is Ken deffy i n K och
hab ita , curia sci f icet n ob i lita r is" şi apo i d i n nou d e " dom us
i n (possessiones) Malomwyz ac Ko/ch s ubtus cast rum s i m i l iter
"
Ko lch . . . habito et a d iacens :J8 P r i m e l e d o u ă men ţ i u n i c are ne sînt

:J_ S z inte , op. c it . , p . 74 ş i u rm . ; Vătăş i an u , Istoria artei feudale. p . 268-

269 ; V. Drăg u ţ , op. c il . , p. 24 . N u m a i C�"'ân k i afirmă că i n i ţ ia l a ex istat doar

lin t u rn . tran s rormat În cetate Întl-e 1 501 ş i 1 51 9 . înteme indu-se pe m od i ricare a
terme n i lor ro l o s i ţ i de documente (turris în 1 501 , castrum În 1 51 9 , vezi m 3 i
jos, prec u m ş i nota 38). Arg u mentu l nu este dec i s i v , deoarece men ţ i u n e a d i n
1 501 s-ar putea re re r i l a t u rn u l d e pe a l taru l b iseric i i Co l ţ ş i . m a i a l e s , deo a ­
rece ş i pentru cetatea regală d in Haţeg , aşa c u m am avut p r i l ej u l să arătăm .
se ro loseşte termenu l de t u r r i s . Credem că z i d u l de i n c i ntă al cetă ţ i i Co l ţ
datează cel m a i tîrz i u d i n pri m 3 j u m�tate a ve3:u l u i X V .
;)3 DoCtimenta Va laho r tl m . p . 1 43 .
:3'1 M . Hol ban . Deposedări şi judecăţi Î n Haţeg p e vremea angev i n i lor .
În " Stud i i " , 5 . an X I I I . 1 960. p . 1 51 .
:3" Hun yadmegyei . . . E vk6n yve. I I . p . 21 .

37 Pe l îngă ist? r i a fam i l ie i întocm ită de Szabo K . , c i tată m a i s u ; . vezi

ş i V . Motog n a . Fam i l ia Cînde În documentele veacului X I V-XVI. În " Rev ista
istor i că " . 1 926. p . 68-80.
as Csan k i . Magyarorsz6g . . . (6Idra izCl . V, p. 51 - 52.

58

www.patrimoniu.ro
 de pe a l1 â r u l b i : u i c i i Colţ:in. MEnţ i u nea d i n 1 51 9 se referă cer
l a cetate c a l i fi cînd-o d rept castrum şi p rec i zează În p l us ex i stenţ a
a d c u ă curţ i nob i l i ar e d i st i ncte , u n a În Susen i , l îngă care se
afla cape l a cu turn pe a l ta r , a d o u a În Rîu d e Mo r i , satu l orig i n at
a l fa m i l i e i . Pe teme i u l d ocu mente l or m a i vech i , epoca l a c a re
fam i l i a Cîn deşti lor s-a des părţ i t În două ra m u r i d istincte se
p l aseaz ă spre sfîrş itu l veacu l u i al X I V- l e a şi Începutu l ce l u i
u r m ător , cînd fraţ i i Ioan ş i Cînd e , reprezentînd a patra generaţ i e
cunoscută a fam i l i e i , Încep s ă apară Î n d i p l ome c a avînd d l- eptu r i
p at r i mon i a le d i st i nctelO.
Notăm de asemenea un docu ment s ugest i v d i n 1 51 1 În care
Este vorba de u n fu rt prcdus p r i n v i o l enţă În 1 493 În t u r n u l Cîndeş­
t i l o r , cînd acestor a l i s-au l u at d e aco l o 3000 flor i n i În b an i
precum ş i b i j uter i i ş i arg i ntăr i e În v a l o are d e 400 flo r i n i41 .
A I p atru lea mon u ment d i n aceeaş i c2tego r i e se afl ă l a M ă­
I ăeşt i , n u departe de Rîu de M or i , tot l a poa l e l e Retezatu l u i , d ar
p e l atu r a de nord-Est a mas i vu l u i m u ntos . Ş i de această d at ă
m o n u mentu l este foarte puţ i n c un oscut Î n l ite ratu r a de spec i a l i ­
t ate, e l făcînd o b i ectu l u n e i aten ţ i i m a i stăru i toare abea Î n u r m ă
c u patru a n i42.
Cetatea de l a M ă I ăeşt i se afl ă l a m arg i n e a actu a l ă a s atu l u i ,
l a capăt u l u n u i p l atou tr i u ngh i u l ar d eterm i n at de con fl uenţa
a d o u ă v ă i . Regăs i m a i c i , c a şi la Răc h i tova s a u l a Co l ţ , ace l aş i
tu rn-donjon m as i v , c u l atu r i l e d e 6 , 60 x 6 , 70 m ş i g ros i m ea z i d u l u i
d e 1 , 3 5 -1 ,50 m , păstrînd pîn ă azi Î n ă l ţ i me a d e peste 1 2 m (fi g . 2) .
T u rn u l cu p r i nd e a , deasupra u n u i p arter-p i v n i ţ ă cu pereţ i i Îngro­
ş aţ i , ce l puţ i n patru n i ve l e , al d o i l e a d i ntre e l e com u n i cÎnd cu
exter i o r u l p r i n i ntermed i u l u n e i uş i de pe l atu ra de vest , l a
care d u ce a o scal- ă d e l e mn az i d i s părută. Pe p a r amente l e t u r n u­
l u i -don jon se d i st i nge c l ar c ă u l t i m u l n i ve l , c up r i n zînd frag mente
d e căr ă m i d ă În z i d ă r i e , a fost ad ăugat u l ter i o r .
Î n j u r u l tu rn u l u i-donjon , u n z i d gros d e 1 ,20 m , cu t r aseu
c i rcu l a r , con se rvat d oa r pe a n u m i te porţ i u n i , d e l i m i te ază o
m i c ă i nc i ntă cu d i ametre l e de 22/20 m (fi g . 9 ) . Z i d u l de i n c i ntă ,
l a const ru i re a căru i a se rem arcă fo losi rea ace l oraş i bucăţ i d e
cărăm i d ă , a avut Î n ă l ţ i mea i n i ţ i a l ă d e cca 6 m d ar e l a s u fe r i t
o refacere , CÎnd s-au astu p at crenel u r i l e vech i ş i i s-a a d ăugat
pe cre astă o nou ă porţ i u ne d e z i d ă r i e , pînă la Î n ă l ţ i mea de 8 m .
Pe p artea d i nspre nord -est a i n c i nte i se m a i d i st i ng u rm e l e
u n u i t u r n exte r i o r (nu fi g urează În p l an) despre care n u se poate
d eocamd ată p rec i z a d acă face p arte d i n p r i m a s a u d i n a d o u a
f ază a z i d u l u i d e i n c i ntă.
Ch i ar d acă l egarea u lt i m u l u i n i ve l a l tur n u l u i -donjon d e
pr i m a s au d e a dou a fază a z i d u l u i d e i n c i n tă trebu i e amîn ată
pînă l a efectuarea unor s ăpătu r i , m ater i a l e l e d i fe r i te fo l os i t e
În construcţ i e ş i exem p l e l e pe care l e-am d iscutat ne per m i t
s ă afi rmăm , fără tea m a d e a greş i , c ă ş i l a M ă I ăeşt i t u rn u l -don jon
a reprezentat cea m a i veche fază d e construcţ i e a monu mentL'_
l u i , u r m ată În t i m p d e z i d u l d e i n c i ntă cu ce l e două etape a l e
sa l e . Dacă pe traseu l acestu i a d i n u r m ă s-ar d escope r i I-estu r i l e
u n u i m a i vech i v a l d e pămînt , a n a l og i a c u Răc h i tova a r f i perfect ă .
Î n Încercarea d e a g ăs i i n fo r m aţ i i le sc r i se care s ă poată l ă­
m u r i i stor i a monu mentu l u i , trebu i e să ţ i n em s e a m a d e f� pt u l
că satu l M ă I ăeşt i s e afl ă faţă d e Învec i n atu l S ă l aş u l d e S u s În
ace l aş i I- aport topog rafi c În care se afl ă Susen i faţă de Rîu de
Mor i . Or, l a S ă l aşu l d e S u s , sîntem i n fo r m a ţ i d es pre ex i stenţa
unei putern i ce fam i l i i cnez i a l e i ar În 1 453 , cînd avem pr i m a şt i re
scr isă sigură despre " possess io Ma /aes d " , aceasta aparţ i ne tocm a i
cnez i lor d i n S ă l aş43 . Despre aceşt i a d i n u r m ă posed ăm şt i r i
3flVezi ş i observaţ i i le d e l a nota 3 2 .
40 l ncă d i n t impu l l u i S ig ismund de Luxe m b u rg cunoaştem dan i i d e care
benefic iază doar u n u l d intre fraţ i ; Szabo, op. cit . , p. 26 .
4 1 Cs an k i , Mogyo rorsz6g . . . (oldrojzo, V, p . 52. Atcau l s-a putut pro­
duce fie asupra turnu l u i de pe a l taru l b iseri c i i , fie asupra cetăţ i i .
42 V . Drăguţ, op. c i t . , p . 3 4 .
4 3 Cs ank i , Mogyo rorsz6g . . . foldrojzo , V , p . 1 09 .
59
www.patrimoniu.ro
/
f, ' I
It
Fig. 5. Cetatea de la Răchitovo. Releveu orh . C. Ionescu .
Încă d i n 1 360 cînd u n " Konzta n t y n de Za I /as" face p arte d i ntre
cei 1 2 cnezi român i ce as i stă c a j u raţ i , l a H aţeg , pe v i cevo i evod u l
Tra ns i l van i e i Într-un proces p r i v i n d stăpîn i r i rom âneşt i d i n Ţara
H aţeg u l u i 44 .
U n d ocu ment dest u l de c i ud at , d i n 1 392, se referă l a un
sch i m b d e moş i i Între d o i c nezi Înru d i ţ i , d esem n aţ i c a fi i n d am în ­
d o i d i n Stre i -SÎng iorg i u ( " Ken d res (i / i o Greg o r i i d e Ze nthgeorgh "
ş i " Lachk (i / io N ico/a i de eadem " ) , l oca l i tate s i tu at ă pe cu rsu l
i n fer ior a l Stre i u l u i , În care u n a d i ntre persoane ced eaz ă părţ i l e
s a l e d e stăpîn i re " i n possess i o n ib us Za/aspathaka et Fen ya /ath
voca t is i n d is t r ictu Hathzak existentes "45. Pr i m a moş i e este S ă l aşu l
i ar cea d e a dou a , semn ifi cînd În traducere " S u b br az i " , n u m a i
ap are s u b acest n u me Î n n i c i u n d ocu ment u lter i o r , e a putînd
fi deci i dent i c ă c u M ă I ăeşt i . O a n u m i t ă rezervă păstrăm n u m a i
Î n m ăs u r a Î n care ce l e d o u ă s ate S ă l aş ex i stente azi , - d e J os
ş i - d e S u s , apar prec i zate cu adject i v u l res pect i v a b i a cu În ce­
pere de l a m i j l ocu l veacu l u i a l XV- l ea ş i astfe l , acel " Fen y a l at h "
de l a 1 392 ar putea fi n u me l e m a i vech i a l u n u i a d i ntre S ă l aş u r i .
Î n pofi d a pomen i tu l u i sch i m b d e moş i i , ace l eaş i persoane cu
ru del e 1 0 1- (" Kenderes et Sorb , (i / i is Gregor i i nec non Kozta (i / i a
N ico/a i , Kenez i is de Hattzagh " prec u m ş i " Laczk (i / i o N ico/a i
de Zentgew rg y (i l i o ej usdem Kenderes " ) sînt Întăr i te l a 1 404 În
stăpîn i rea " q ua n da m possessionem seu Kenez iatum Za/aspatâka
vocat u m , i n com itatu H u n yad existentem "4G . Docu mente l e u lter i ­
oare og l i nd i nd ascen s i u nea fa m i l ie i , Într-o oarecare m ăs u r ă
asemăn ăto are ce l e i parcu l-se de Cîndeşt i , ne i nteresează a i c i
m a i puţ i n . O r i cu m , cetatea de l a M ă I ăeşt i n u este atestată Î n
documente l e d i n veacu l a l X V- l ea acces i b i l e n ou ă47 .
I nterpretate Îndeobşte c a " t u r n u r i de observaţ ie " , c a " t u r n u r i
de pază" sa u p u s e Î n l egătură cu d r u m u r i l e c e t receau peste m u n ­
te, m o n u mente l e l a care ne-am refer i t , În cea m a i s i m p l ă ş i
m a i veche fo r m ă a l o r , n u a u fost a l tceva decît t u rn u r i - l ocu i n ţă,
exe m p l are ale Woh nti.i rme- I or sau d onj oane l o r i zo l ate c u m l i
' 14 H u n yod megyei . . . Evkăn yve. 1, p . 60-62 .
45 Documenta Vo lohor u m , p. 421-430 . N i se par'e i m portant faptu l că
persoane desemnate ca fi i nd orig i n are din afara Ţăr i i H aţeg u l u i stăpînesc
moş i i În această " ţară " ş i , mai m u l t , sînt n u m i te În a lte documente c h i ar
"
" cnezi d i n Haţeg (vezi m a i j os). Cazu l c itat nu este u n i c . Vom reven i asupra
problemei p r i v i nd l i m ite l e istorico - geografice ale Ţări i H a ţegu l u i , Într-un
stud i u aflat În p regăt i re .
' 16 H u rmuzak i , Documente, 12, p . 428 . l n regest u l d i n M alyusz, Zsigmon­
dkori okleve/t6r, I I L , n r . 3368 , Coste a este desemnat ca fiu al l u i "Jaros l aus " .
47 Ş i de această dată n i se pare sem n i ficat i v că l a Csank i , Magyarorsz6g . . .
foldrojza, V , cetatea d e l a M ă I ăe ş t i n u e s te pomen i tă , dO'/:Ldă c ă l ipsesr mp.n­
ţ i u n i asu pra ei În documente le ined i te consu l tate de auto r .
s e m a i spune În l i terat u r a de s pec i a l i tate , răspînd i te pe apro ape
Înt re aga s u p rafaţ ă a E u rope i d i n p r i m e l e 2 - 3 veac u r i a l e m i l e­
n i u l u i n ostru . N i c i t u rn u l de l a Co l ţ ş i n i c i cel d e l a M ă I ăeşt i
n u aveau de p ăz i t vreun d r u m , pentru s i m p l u l mot i v c ă ce i care
s-ar f i Înc u m etat să treacă, c ă l are sau pe j os , peste c reste l e Rete­
zatu l u i înspre versantu l o l te an , puteau foarte b i n e s ă o i a pe
o r i care d i n tre vă i le Î nvec i n ate , l i ps i te d e t u r n u r i . N i c i nu se
poate pune d e a l t fe l p l"O b l e m a existenţei u n or garn i zoane perm a­
nente în aceste cetăţu i În vremea În care e l e fi i nţau doar ca t u rn u r i ,
c i poate doar a u n u i p azn i c , fam i l i ar a l cneazu l u i p rop r i etar .
S p aţ i u l l i m i tat la d o u ă-tre i încăpe r i s u prapuse, l i ps a s u rs e i d e
a p ă , atestarea sate lor l îngă care se afl ă t u rn u r i l e c a fi i nd În
veac u r i le X I V - XV În stăpîn i rea fam i l i i lor cnez i a l e prec u m ş i
a n a l og i i le d e care d i spunem , p l ed e ază toate În acest sens.
Ce l e patru monu mente d e care a fost vo rba au repl" ezentat
l oc u i nţe fort i f i c ate , cu caracter tem porar , fo l os i te În momente
d e p r i mejd i e d e căt re fa m i l i i le cnez i a l e rom ân eşt i d i n Ţara
H aţeg u l u i şi totod ată ca loc d e păstrare a unor b u n u r i d e v a l oare
d eose b i t ă .
Î n ord i n ea fi rească a preocu p ăr i lor , trebu i e să ne întrebăm
s u b i m pu lsu l căr u i exem p l u şi c înd au apărut Î n med i u l românesc
h aţegan aceste monu mente .
J u d ecînd d u pă i zvoare l e s u i se d ar ş i d u pă monumente l e
păst rate, e poc a d e r ăspînd i re Î n Trans i l van ia a t u r n u r i lor- l ocu i nţă
se p l asează În a doua j u m ăt ate a veacu l u i a l X I I I - l ea şi la Începu­
tul ce l u i u rm ător. Se pare că o cont r i b uţ i e i m portantă la i nt ro­
d u cerea lor În pei saj u I arh i tect u r i i trans i I vănene au avut-o
g reav i i , pătu r ă cond ucătoare a co l on i şt i lor saş i . Î n o r i ce caz ,
cea m a i veche menţ i u ne documentară refe r i toare l a u n asemenea
t u rn- locu i nţă p r i veşte u n " tu r r is l a p i dea et dom us l i g nea a p u d
t u r i m et c u r ia m c i rc u m m u n ita m " , d esem n ate toate şi cu termen u l
d e cast r u m , stăpîn i te În a i nte d e 1 268 l a Rod n a d e u n " comes
Hench ma n n us " ş i vîndute l a această d ată de frate l e său , com i te l e
Rotho1 8 .
48 D . I . R . , C . Trans ilva n ia . sec . X I I I , vo i . I I . p . 498.
Fig. 6 . Cetatea de la Răch/tova. Latura de est o turn u l u i-locu inţă .
60
www.patrimoniu.ro
Turn u l - locu i nţă de l a C î l n i c , d i n aprop i erea Sebes u l u i
(fig . 1 0) , c u p l an rectangu l a r d e 9 x 1 2 m , a fost r i d i cat p r i n d ece­
n i u l şapte al veacu l u i al X I I I - l ea de către fa m i l i a de greav i d i n
care " Ch y l de v i l la Ke / n uk " , ce l m a i vech i person aj c u n oscut a l
fam i l i e i , a pare Încă d i n 1 264 c a part i zan a l rege l u i tînăr Ştefan V
aflat în confl i ct cu păr i nte l e său B e l a I V49. Î n i med i ata aprop i ere
a Cî l n i cu l u i , la G Î I" bova (U rwegen) , se păstrează un a l t turn­
locu i nţă (fi g . 1 1 ) , de p l an patrat , cu l atu r i l e d e 9 , 60 x 9 ,80 m ,
constru i t cam În aceeaş i vreme d e o a l tă fam i l i e d e greav i 5o .
Ş i a i c i z i d u l d e i n c i ntă a fost ad ăugat u l ter i o r , probab i l d e com u­
n i t atea sătească În vremea În care aceasta a i nt rat în stăpîn i rea
turnu l u i .
Ş i nob i l i i magh i ar i sau feud a l i i ec l es i ast i c i au r i d i cat ase menea
t u r n u r i - locu i nţ ă . Mon u mente rep re7entat i ve s-au păstrat , p r i ntre
a l te l e , la Cheres i g l îngă Orad e a , unde donjon u l izo l at d e p l an
po l igon a l constru i t d i n cărăm i d ă este anter ior a n u l u i 1 2895 J ,
sau l a C i acov a , În Banat , u n d e partea m a i veche a cetăţ i i atestate
la Început u l veacu l u i al X I V- l ea În stăpîn i rea fam i l i e i C h aa k
( Csan k i ) este u n turn- l ocu i n ţă de p l an rectangu l a r c u l at u r i l e d e
9 x 1 0 m5 2 .
Putem c i ta a i c i ş i u n document sugest i v d i n 1 278, o su i soare
a e p i scopu l u i d i n Oradea căt re rege l e Lad i s l au I V , raportînd că
Petru fi u l l u i Drug a d i strus c l ăd i r i l e m ă n ăst i r i i d i n Igged ( l îngă.
D ios i g) i ar " p iet re le ace l o ra ş i p ietrele pe care le-a dă rîmat d i n
mă năst i re p rec u m ş i p ie t rele care a u fost tă iate d i n c o l oanele ace­
lei mănăst i r i , a p us . . . să fie d use În D i os i g u n de ş i-a c l ă d i t un t u r n
d i n p ietrele d i n acele c lă d i ri " 5 3 . Î n aprec i erea actu l u i trebu i e s ă
ţ i nem sea ma d e fa ptu I că l a D i os i g , ca ş i l a Ch eres i g , loc a l i tăţ i
s itu ate În cîm p i e , p i atra se g ăsea cu destu l ă greutate .
D i n aceeaş i catego r i e de monu mente a făcut parte i n iţ i a l ş i
cetatea d e l a Tăuţ i , În apropi ere d e A l b a I u l i a , a c ăre i construcţ i e
a Început l a 1 276 sau scurt ă vreme d u pă aceea5�. N u c l eu l vech i
a l aceste i cetăţ i e p i scop a l e este reprezentat d e un turn- l ocu i nţă55 .
N u m ăru l acestor exe m p l e s-ar putea î n m u l ţ i . M a i i m portan t
n i se pare faptu l că apar i ţ i e t u rn u r i lor ş i a a l tor Întăr i t u r i con­
str u i te de .c ătre nob i l i a d even i t , În epoc a d e anarh i e care a Însoţ i t
u l t i me l e decen i i a l e d i n ast i e i arpad i en e , u n fenomen atît de frec­
vent Încît reg l ementăr i le d i n 1 291 a l e rege l u i Andre i a l I I I- l ea
prevăd În mod expres ca " să se dă rîme c u desăvîrş i re t u rn u r i le
sa u Întă r i t u r i l e (tu lTes s i ve castra) r i dicate deasupra b ise r ic i l o r
sa u Înă lţate Î n a lte l oc u r i , În scop de vătăma re"5G i ar aşa-z i s a
const ituţ i e d i n 1 298 a ace l u i a ş i rege prevede ş i ea d ărîm area
fort i f i caţ i i lor (m u n i t i on es et caste l l a) nou c l ăd i te fără Învo i re
4n I b idem , p . 1 1 8-1 1 9 . Document u l este d in 1 269 dar" se rereră l a eve n i ­
mente d in 1 264. Pentru monument, vez i R . H e i te l , Cetatea d i n Olnic, B u c u ­
reşt i , 1 968. Autor"u l ne-a comun icat că socoteşte roarte p robab i l ă ex isten ţa
i n i ţ i a l ă a t u rn u l u i - locu i nţă izo l at , rără ·i nc i ntă.
50 K . Horedt, Zur siebenbiirgischen Bu rgen(orsch u n g , În " Sudost-For­
schungen " , Munchen , V I , 1 941 , p. 607 şi V. Vătăş i a n u , Istoria artei (eudale,
p . 17.
5 l V . Vătăş i an u , Istor ia arlei (eudJle, p . 1 9 . D3tarea s e Întem=i ază pe
rapt u l că În 1 289 regele Lad i s l au I V Întrepr � dea un ased i u l a Cheresig (D. I . R . .
C , Transilvania, sec. X I I I , vo i . I I , p . 357), i a r Î n an u l u rmător ace l aş i r"ege este
u c is " prope castrum Kereszeg " ( Izvoarele istoriei rom6n ilor, X I , Cron ica p ictată
de la Viena, ed . G. Popa- L isse an u , Bucu reşt i , 1 937, p . 98) . Donjonu l a rost Încă
de pe atunc i , roarte p r" ;)bab i l , Încon j u rat de o p a l isadă cu şanţ de apărare. La
Început u l veacu l u i X I V , În 1 31 3 , este vorba de caste l anu l d in Cheresig (D. I . R . ,
C , Transilvania, sec. XIV, vo I . 1 , p . 220), de cuce r i rea u n u i " castr"u m " d i n Che­
res ig de către Caro l Robert (idem , p. 295) iar În 1 321 este vorba de caste l an u l
rege l u i d e l a Cheres ig (idem, vo i . I I , p . 4) . Fără săpăt u r i arheo log ice este
d i rici l a stab i l i dacă don jon u l a fost u l terior Înconju rat de z i d u r i d i n p i atră
ş i data la care s-a produs aceasta.
5" T. Trâpcea, Despre unele celăţi medievale din Banal, În " Stud i i de istorie
a Banat u l u i " , T i m i şoara , 1 969, p. 65-66.
5:) D . I . R . , C, Transi lvania, sec. X I I I , vo i . I I . p. 1 92-1 93.
54 I dem, p . 1 80 .
55 G h . Anghe l , 1 . Berc i u , Cetăţi medievale din sud-vestul Transilvanie i ,
Bucu reşt i , 1 968, p . 2 1 ş i u rm . , vezi În spec i a l p. 4 7 ş i p l a n u l l a p . 54.
56 D . I . R . , C , Transilvania, sec. XII I, vo i . I I , p . 363 si 507.
rega l ă , prec u m ş i a celor anter i oare d i n c are SP. pl" i c i n u i esc sau
s-ar putea p r i c i n u i pagube, sau a fort i f i c aţ i i lor m i c i r i d i cate pe
b i ser i c i ş i m ă n ăst i r i57•
Reven i nd la o reg i une mai aprop i at ă d e Ţara H aţegu l u i :
notăm o şt i re d i n 1 309 , d i n epoca ag itată a Începu t u r i lor d om n i e i
l u i Caro l Robert, d u p ă care În prov i nc i a S i bi u l u i " The utonici

I
de partibus i l l is destruxerunt t u rreset forta/itia quarumda m
\
n ob i l i u m d e pa rtibus i I / is , q uae impedieban t b o n u m statum et
pacem p rovinc iae"S8 .
Des i g u r c ă n u toate monumente l e pe care l e-am ad us a i c i În
d i scu t i e au avu t , fie ş i n u m a i i n i ţ i a l , fun cţ i a de t u r n u r i " l oc u i nţă
c u u t i l i zare temporară, s i t u ate d i st i nct de reşed inţele fam i l i i lor
de feud a l i . P r i ntre e l e au fost ş i t u rn u r i d e p ază propr i u-zi se ,
r i d i cate d e nob i l i i c e stăpîneau l oc ur i d e vam ă , Î n preaj m a aces­
toraS9 , d u pă c u m a l t e l e trebu i e să fi fost t u rn u r i const r u ite În
c u p r i nsu l u n or c u rţ i l ocu i te permanen t , aşa c u m s ugerează exem­
p l u l c i tat la Rod n a . O Împărţ i re pe categor i i a acestu i gen d e
monumen te n eces i t ă cercetări teme i n i ce ş i ana l iza fiecăru i caz
part i cu l a r , În contextu l şt i r i l or documentare şi m a i a l es a s itua­
ţ i e i s a l e topografi ce. Î n ceea ce ne p r i veşte , socot i m i m portant
faptu I că În gru pu I acestor monu mente trans i I vănene se g ăseau ,
În a doua j u m ăt ate a veacu l u i a l X I I I- l ea , d est u l e exem p l are care
să poată serv i d re pt m od e l pentru t u rn u r i l e- l ocu i n ţă a l e cnej i l or
h aţegan i .
A n a l og i i le pe care l e putem Încerca n u se l i m i tează doar l a
med i u l feud a l i t ăţ i i cato l ice l a i ce sau ec l es i astice, d e o r i g i ne

) �
germană sau m agh i 2 r ă . D i spunem d e un monument asem ăn ător
ş i În med i u l românesc d i n M aramu reş , u n d e l a Onceşt i , pe v a l ea
I ze i , cetatea s i tuat ă. pe vîrfu l u n u i d ea l , l a cca 3 km d e sat , se
com pune d i ntr-un t u r n- l ocu i n ţ ă de p l an p at rat , cu l at u r a de
7 ,50 m şi d i ntr- u n va l de pămînt cu t r aseu c i rc u l ar , cu d i ametr u l
d e cca 60 m (fi g . 1 2)00. Cetatea de l a On ceşt i are ş i o for m ă m a i Fig. 7. Cetatea Colţ. Releveu din arh iva InsLitutului de arh itectură " 1. M incu"
veche d e e x i ste n ţ ă , d ar t u r n u l d e p i at r ă d atează cu cert itud i n e din Bucureşti.
d i n pr i m a j u m ăt ate a veacu l u i a l X I V- lea i ar prop r i etar i i e i au
fost c n ej i i d i n Onceşt j 6 l . Asem ănarea cu t u r n u l - l oc u i nţ ă d e la
R ăch i tova este În toate p r i v i nţe l e perfectă . B i neînţe l es că n u
avem Î n ved e re o l egăt u ră d i rectă Între ce l e d o u ă monu mente ,
c i vrem doar s ă su b l i n i e m că În cond i ţ i i soc i al-po l i t i ce asemănă­
toare , d e conservare a u n e i autonom i i m a i m u lt sau m a i puţ i n
l a rg i Î n zone l e m ă rg i n aşe a l e Trans i I van i e i , feu d a l i tatea rom â­
Fig. 8. Cetatea Colţ. Latura de vest a turnului-loc uinţă .
nească s-a m a n i festat i d ent i c .
Ş i pentru c ă tot a m l u at Î n d i scuţ i e o an a l og i e d i n M aramu­
reş , putem a m i nt i a i c i c ă reşed i n ţa fort i f i cată a bogd ăneşt i l or
de l a Cuhea, d i strusă pe la 1 35 9 , c u p r i ndea În i n c i nt ă o c l ăd i re
c u d i mens i u n i le de 9 x 1 2 m , d ec i ex act cît t u r n u l - l oc u i n ţ ă a l
g reav i l or d i n C î l n i c . Este adevărat c ă , s p re d eoseb i re d e t u rn u l
d i n C î l n i c , c l ăd i re a bogd ăn eşt i l or a fost d i n l e m n ş i pămînt ,
pe o tem e l i e d i n bo l ovan i d e rîu , d a r gros i mea d e peste u n metru
a pereţ i lor ei ş i constatarea c ă parteru l a fost fo l os i t c a d epoz i t
oferă sugest i i pentru aprec i erea Î n ă lţ i m i i construcţ i e i ş i reconst i ­
tu i rea e l evaţ i e i sa le62 .

57 Idem, p. 4�5 .
58 K . Horedt. o p . c i t . p . 608 ; c r . ş i D . I . R . , C, Trans ilvan/O, sec . X I V .
.

vo i . 1 , p . 1 42 .
511
Se pare că un asemenea turn , rid icat de fam i l ia Gutkeled la A r ieş ,
la locu l de vamă al săr i i ce cobora pe Someş (D. I. R . , C, Transilvania , sec. X I / I ,
voi . I I , p . 390-391 ) , a fost trans format u lterior Î n cetatea reg a l ă atestală
În seco l u l X I V.
n o H . Daicov ic i u , O . Band u l a , 1 . G lodar i u , Cercetă rile de la Onceş t l ,

din Maramureş, B a i a M are , 1 965, p . 8 ş i 25-26.

O I. Despre cetatea de la Onceşt i , vez i şi R . Popa, Ţara Maramureş u lui,

p. 1 61 -1 62 şi 233-234 precum şi idem, Noi cercetări de arheologie medievală

În Maramureş. ŞanLierul Sărăsău , În S C I V , 4, tom . 22, 1 971 .
" "

" 2 Comp lexu l de l a C u hea p u b l icat de R. Pop a , M . Zdroba, ŞanLie rll l

arheologic Cuhea. Un centru voievodal din veaCl/1 al XIV-lea, B a i a Mare, 1 966,
p . 8 ş i urm. Am reven i t cu precizări În p l us În lucrarea nostră, Ţara Mara m u ­
reşlI/lI i , p . 235-237. Datorită analog i i lo r a i c i d iscutate, n u p u t e m exc l ude
pos ib i l itatea ca c l ăd i rea bogdăneşti lo r să fi avut m a i m u lte n ivele constru ite
d i n lemn , aprop i in d u"se dec i de forma obişnu ită a t u rn u l u i- locu i nţă, dar cu
uti I izare permanentă.

61

www.patrimoniu.ro
 I n l egătu ră cu g r u p u l d e monu mente h aţegane l a care ne-am
opr i t , cred em că treb u i e s ă l u ăm Î n d i scuţ i e ş i u n a d i ntre cetăţ i l e
Ţăr i i Rom âneşt i , aceea d e l a Poen ar i -Argeş . Aşa c u m s-a afi r m at
În l i teratura de s pec i a l i tateG3 ş i s-a d emonstrat p r i n s ăpăt u r i l e
recente p r i l e j u i te d e conso l i d a rea mo n u mentu l u i , p a rtea veche
a cetăţ i i se com p u n e d i ntr-un t u r n de p l an p atrat , cu p arteru l
ut i l i zat c a d epoz i t ş i cu d o u ă s a u trei etaje for m ate d i n CÎte o
ÎncăpereG4 . Locu I a l es pentru constru i rea acestu i t u r n , I a o
În ă lţ i me con s i derab i l ă d easupra che i l o r Argeş u l u i ş i d easu pr a
u n u i d r u m care n u a fost tot u ş i Î n evu I med i u o ca l e d e com u n i ­
caţ i e , d eoarece d uce Înspre creste l e Făgăraşu l u i , exc l ude d u pă
părerea noastr ă pos i b i l i tatea c a această constl"ucţ i e să fi avut
ro l u l u n u i t U I"ll de p az ă . Ce l care s-ar fi Încu metat să treacă peste
creste l e Făgăraşu l u i , acope r i te cu zăpad ă şapte-opt l u n i pe a n ,
s a u ar f i fost u n atît d e b u n c u n oscător a l reg i u n i i Î ncît s ă poată
Întrepr i nd e pe j os sau c ă l are un asemenea d r u m , putea fără În­
d o i a l ă să a l eagă o r i care a l ta d i ntre zec i l e d e văi şi poteci ce d u c
s p re m u nte.
/
,
--
/--�
" ' - 1 " - \
;;
, - - - - - - - - - �� --- : - - - - ,
(\\ :�. :�:��VI
- D u p ă c u m am arătat , i stor i a fam i l i i lo r cnezi a l e rom âneşti
,rJj
, ,
, ,
\ "
, ,
," , .....
-
... _ - - �
''' ,,----
----.�-----
Fig. 9. Cetatea de la MăIăeşti. Releveu a rh . Giga Bâzu.
Pe teme i u l celor stab i l i te În p ag i n i l e anter i oare şi a exem p l e­
lor ad use În d i scuţ i e , credem că n u greş i m socot i nd cetatea Poe­
n ar i , În faza i n iţ i a l ă a e x i stenţe i s a l e , d rept t u r n - locu i nţă a l
u n u i a d i ntre stăpîn i i feud a l i a i s ate lor s i tu ate l a poa l e l e cetăţ i i ,
fo l os i t temporar d e fam i l i e În momente d e p r i mejd i e . U lter i o r ,
d u p ă c e a aj u ns În stăpîn i re a d om n i e i , t u r n u l - l ocu i n ţă a fost
t ransfo r m at În cetate d o m n easc ă , d even i n d n uc l e u l z i d u r i l or n o u
constru i te . D a c ă acest l u cru s - a petrecut Î n c ă În e poca l u i M i rcea
cel B ătrîn , sau ab i a În aceea a l u i V l ad Ţepeş , cum afi r m ă trad i ­
ţ i a p ăstrată În i zvoare l e n a l" at i veG5 , are ma i puţ i n ă i m portanţă
În ord i ne a d e preoc u p ă r i pe care o u r m ăr i m a i c i . I m portant n i
se pare fapt u l că d i n M aram u reş ş i p î n ă În Ţara Rom ânească
Întî l n i m u n u l şi ace l aş i t i p d e mo n u me n t constru i t şi fo l os i t d e
feud a l i tatea rom ân easc ă .
Dacă am ev i t at stab i l i rea u n e i l eg ătu r i d i recte Între cetăţu i a
d e l a Răch i tova ş i aceea d i n On ceşt i i M a r a m u reşu l u i , cred e m
o:) V . Vătăş i an u , Istoria artei feudale. p . 1 31 -1 32 . c u b i b l iografia m a i
vec h e .
0 4 Ce rcetă r i d atorate l u i G h . 1 . Cantac u z i no de l a D i recţ i a monu mente l o r
i storice ş i de art ă . Autoru l a răcut o p r i m ă prezentare a rezu ltate lor într- u n
r'efer'at l a I nstitutu l de arheologie în ianu a r i e 1 969. Consem n area lor într" u n
s t u d i u a l ace l u i aş i , Cetatea Poenar i . în " S C I V " . 2 . tom 22, 1 971 , p . 263 ş i u r m .
fi"
Istoria Ţă r i i Român�5li, 1 290-1 690. Letopise�ul cantacuzinesc. ed i ţ i a
C . Grecescu ş i D . S i mor.escu . Bucureşt i , 1 960, p . 4 .
62
www.patrimoniu.ro
Î n sch i m b că o ase menea l egăt u l" ă poate fi făcută Între t u r n u r i l e­
l oc u i nţă d i n Ţara H aţeg u l u i ş i faza i n i ţ i a l ă a cetăţ i i Poen a r i .
Î n acest sens p l ed ează n u n u m a i a prop ierea geografi că d a r ş i
m ă rtu r i a i zvoare lor scr i s e . Astfe l , u n d ocu ment d i n 1 377 s e referă
la u n cne az Cînde de pe v a l ea Stre i u l u i , ale căru i s ate au fos t
confi scate d u p ă executarea s a pri n s pÎnzu rare , foa rte probab i l
In t i m pu l repres i u n i l or Întrep r i nse În această reg i u n e de And r e i
Lackfi În 1 356-1 359 , ş i a i căru i fi i I"efu g i a ţ i În Ţara Rom ânească
m a i prod uceau Încă l a d ata docu mentu l u i " q uo m p l ll r imos i n(i de­
l itotes de p a r t i b lls Transsa l p i n is dom i n o 110S t r O re g i o GG . Des i g u l"
"
că n u cons i derăm neapărat pe fi i i l u i C î n d e d e pe Stre i ca i n i t i a­
tor i a i t u r n u l u i d e l a Poen ar i , d a r d ocu mentu I c i t2t d oved �ste
că d u p ă cum În tot c u rsu l veacu l u i al X I V- l e a , În funcţ i e de e f� r­
tu r i le �entra l izatoare a l e d om n i e i Ţăr i i Româneşt i , s-au pl"od us
em i g.răr i În spre Trans i l van i a a l e u n or fa m i l i i feuda le<i7 , l a fe l
ş i d i n Trans i lvan i a ş i m a i a l es d i n părţ i l e e i s u d i ce , În momente l e
d e accentu are a pres i u n i i aparatu l u i po l i t i co-ad m i n i strat i v a ng e­
v i n , u n e l e fam i l i i cnez i a l e ro m âneşt i s-au refug i at l a s u d d e
Carpaţ i . Aceasta pare a fi cea m a i l og i că exp l i caţ i e a apar i ţ i e i
tu r n u l u i - l ocu i nţ ă d e l a Poenar i . (fig. 1 3 ) .
Urmează s ă l u ăm În d i scuţ i e prob l e m a d atăr i i t u r n u r i l or­
l ocu i nţ ă d i n Ţara H aţegu l u i . Ea s-a d es pr i ns oarecu m , i m p l i c i t ,
d i n ce l e spuse pînă a i c i . Dar Î n l i ps a u n or refer i r i d ocu menta re
d i recte asu pr a monu mente l or şi În l i ps a , deoca m d at ă, a u n o r
arg u mente rezu l tate d i n săpătu r i l e arheo l og i ce, d atarea p e care
o putem p ropune are un an u m it coef i c i ent i poteti c . Vom Încerca
prec i zare a l i m itelor acest u i coef i c i en t .
d i n Ţara H aţeg u l u i nu poate f i l"econst i tu ită În per i o ad a d i n a i ntea
Începutu l u i veacu l u i al X I V- l ea , d u pă cum Însuş i cad r u l i stor i c
genera l � 'a l I"eg i u n i i În seco l u l a l X I I I- l e a poate fi ab i a sch i ţat,
r
Ceea c e ş t i m cu s i g u ranţă este faptu l că Încă În a i n te de 1 300
cnez i i haţ.eg an i au constru i t b i se r i c i d i n p i at r ă, adaptînd În acest
scop mod � l e tîrz i u-roman i ce şi t i m pu r i u -got i ce de proven i e n ţ ă
occ i denta l ă l a neces i tăţ i l e cu l t u r a l e ş i s p i r i t u a l e a l e u n u i m ed i u
ortodox rom ânesc . Totod ată , şt i m c ă mod e l e l e necesare con ­
stru i r i i t u rn u r i lor- l ocu i n ţ ă ex i stau ş i e l e , Încă d i n a d o u a j u m ă­
tate a veacu l u i a l X I I I- l ea , În m u l te d i ntre zone l e Trans i l v an i e i .
Pe d e a l tă parte, deoarece constru i rea u n e i fort ificaţ i i , f i e
ş i n u m a i a u n u i mod est turn d e p i atră, a reprezentat În tot e v u l
med i u u n act cu i m p l i caţ i i po l it ice , faţă d e care autori tatea cen ­
tra l ă a statu l u i n u putea rămîne i n d i ferentă, este fi resc să n e
Întrebăm cînd a u ex i stat Î n Trans i lvan i a cond i ţ i i p r i e l n i ce pe n t r u
constru i rea de către cnez i i h aţegan i a u nor fort i f i c aţ i i d e p i at r ă .
Î n toată peri oad a p e care o putem avea Î n vedere, d e l a m i j l oc u l
veacu l u i a l X I I I - l e a ş i pîn ă l a m i j l ocu l veacu l u i a l X V- l e aG8,
asemenea cond i ţ i i au ex i stat n u m a i În u l t i me l e decen i i a le vea­
cu l u i a l X I I I - l ea ş i pr i me l e d o u ă decen i i a l e veacu l u i u r m ător ,
deci În per i oada d e an al"h i e fe ud a l ă care a În soţ i t st i ngerea d i n as­
t i e i arpad i e n e , pre l u ng i nd u-se pînă la conso l i d area dom n i e i l u i
Caro l RobertG9 ş i , Într-o m i că m ăs u r ă , Î n u lt i me l e d o u ă decen i i
ou
Documenta Volohorum, p. 271-272. Pot r i v i re a de nume şi de dest i n
ca ş i fapt u l că m a i întî l n i m caz u r i d e fam i l i i cnez i a l e româneşti stăpîn ind sate
atît d i n Ţara H aţeg u l u i cît ş i pe c u rs u l i n ferior al Stre i u l u i (vezi m a i s u s
n o t a 45) race pos i b i l ca acest Cînde . de l a care s-au con fiscat ce le d o u ă C h i t i ­
d u r i ş i Oco l işu l ( M i c ?) , să rie i d e n t i c cu M i h a i l Cînde d i n R î u d e M o r i . N u m e l e
de C î n d e este tot u ş i dest u l de răspîn d i t l a cnez i i român i d i n Trans i l van i a ;
e f. Documenta Va lahorum . p . 294. pentru părţ i le A l b e i ş i R . Popa , Ţara Mara­
m ureş u l u i , p. 1 1 1 .
6 7 H u rmuzak i , Documente, 12, p . 60 .
0 8 Acesta n i se pare a fi o l i m ită antequem pentru constru ire a unor' monu­
mente atît de s im p l e , aparţ i n înd unui mod de v i aţă caracteristic începutu r i lor
evu l u i med i u . De altfe l , l a m i j locu l veacu l u i a l X V- l e a s-a p rodus trecerea
la cato l icism a p r i nc ip a l e l o r fam i l i i cnez i ale româneşti d i n Ţara Haţeg u l u i
i a r acestea d i n u rmă, transfo r m ate în fam i l i i de nob i l i , n u m a i puteau con­
stru i asemenea turn u r i- locu inţă p r i m i t i ve . Cu rtea fort i f icată de l a Sîntămă­
r i a-Or lea, r i d icată după 1 447 de Cîndeşt i (vez i m a i jos note le 75 ş i 81 ) ar putea
i l ustra noua serie de construcţ i i datorate descenden ţ i lor cnez i lor haţegan i .
IIU Adică pînă către 1 320. i n 1 31 7 , cetatea reg a l ă de l a H aţeg pare a se
afla în stăpîn i r e a rege l u i angev i n (vez i not e l e 1 3 şi 1 4) şi nu este exc l u s ca
cnej i i haţegon i să fi l u ptat de par"tea l u i Carol Robe rt s u b conducerea
caste l a r, u l u i d i n H aţeg. Ia re i c a şi cnej i i m a r a m u reşen i pe Tisa super ioară
( R . Pop a , Ţora /V!aramureşll ill i , p. 239-240) .
a l e veacu l u i a l X I V- l ea, l a Începutu r i l e d om n i e i l u i S i g i sm u nd
de L u xe m b u rg70.
Ot p r i veşte e l emente l e pe care n i l e oferă m o n u mente l e
Înseş i , con s i d er ate d i n p u nct u l d e vedere a l i stor i e i arh i tect u r i i ,
ream i n t i m d atarea Îndeobşte acce ptată l a Începutu I veacu l u i
a l X I V-lea a cape l e i c u t u r n - l ocu i nţ ă d e as u p r a altaru l u i d e l a
Co l ţ . U n e l e p i etre c i o p l ite, c u m sînt chenare l e d e fe reastr ă d e
l a tur n u l d i n R ăc h i tova, a u profi l at u r i s i m p l e , aparţ i n înd got i ­
cu l u i , probab i l faze i d e Început a acestu i a, g ăs i nd u-ş i d e a l tfe l
ana log i a l a ace l aşi m o n u ment de l a Co l ţ . Fără. Îndo i a l ă că d ata­
rea va t rebu i făcută d i ferenţ i at de la m o n u ment la mon u m ent ,
d u pă cercetăr i arheo l og i ce prea l ab i l e , d a i- t răsătu r i l e com u n e
a l e ce l o r patru t u rn u l- i - l ocu i nţ ă c a ş i arg u mente l e d espl-e c are a
rost vorba pîn ă a i c i , n e per m i t s ă l u ăm În con s i d eraţ i e , pentru
datarea mon u mente l o r , Începutu l veacu l u i al X I V- l e a .
N u este l i ps i tă d e i nteres n i c i ad ucerea În d i scuţ i e a u n e i
a l te Î m p rej u l-ăr i care p l ed eaz� pentru apar i ţ i a pract i c s i m u ltan ă
a celor patru mon u m ente de care ne ocu p ă m a i c i . E l e au fost
constru ite ş i au aparţ i n u t p r i nc i p a l e l o r fam i l i i feu d a l e rom âneşt i
d i n Ţara H aţeg u l u i . U r m ăr i nd documente l e d i n seco l e l e X I V­
X V , Î i Întî l n i m pe cnej i i d i n Densuş Într-o s i tuaţ i e preponderentă Fig. 10. Cetatea de la Ci/nic. Turnu l-locu inţă.

pe v a l ea G a l be n e i şi În zona d e nord-vest a reg i u n i i , pe Ondeşt i i

d i n Rîu d e Mor i În aceeaş i s i tu aţ i e pe v a l e a Rîu l u i M are ş i tot l a Fig. 1 1 . Cetatea de la GÎrbova. Turnul-locuinţă transformat În sec. X I X .
fe l pe cnej i i d i n S ă l aş Î n zon a centra l ă a Ţăr i i H aţegu l u i . M a i
m u l t , aceste tre i fam i l i i sînt ce l e ce p r i m esc Î n veacu l a l X I V- l ea
con f i r m ă r i În stăpîn i re a sate lor l o r , ce i l a l ţ i cnej i f i i n d atestaţ i
•
p î n ă l a 1 400 , cu d o u ă excepţ i i , n u ca stăpîn i a i sate l o r , rec u n os­
cuţ i ca atare d e către rege , c i d oar ca part i c i panţ i l a p l"Oced u l- i l e
i n teme , p atl- i mon i a l - j u r i d i ce , a l e Ţăr i i H aţegu l u i .
Ce l e d o u ă excepţ i i se p l asează te r i tor i a l În d o u ă co l ţ u l- i opuse
a l e reg i u n i i . Este vorba d e o fam i l i e care stăpînea B r i ton i a
( Brătunia?) ş i alte sate, probab i l Î n partea d e vest a Ţăr i i H aţe­
gu l u i 7 1 ş i de o a l tă fam i l i e cnezi a l ă d i n colţu l de sud-est al reg i u­
n i i , În zon a Rîu A l b- Rîu BăI-bat72. Dacă mod u l n ostru d e a i n ter­
p l-eta i n formaţ i a i sto r i că exi stentă se d ovedeşte a fi corect , atu n c i
c e l p u ţ i n Î n l egătu r ă cu u n a d i ntre aceste fam i I i i ne putem aştepta
la d escoper i rea rest u r i lor u n u i mon u ment asem ăn ăto r . Ne g î n ­
d i m În pr i m u l r î n d l a a d o u a d i ntre exce p ţ i i l e c i tate , ad i c ă l a
zon a d i nspre i zvoare l e rîu l u i Stre i 73 .
O r i cu m , i nd i ferent d e perspect i ve l e cercetăr i i ş i d e d escope­
r i rea u n or n o i mon u mente, o conc l uz i e n i se pare ev i d e n t ă .
Mon u m ente l e d e c are a fost vorba ş i reparti zarea lor pe ter i to­
r i u l ŢăI- i i Haţeg u l u i og l i nd esc, a l ătu r i de şti r i l e scr i se ş i ce l puţ i n
pentru n i vel u l d e d ezvo l tare corespu nzător veacu l u i a l X I V-lea ,
o �nu m i tă strat i f i care a feu d a l i t ăţ i i h aţegane În sen s u l e x i st';n-

70 Spre m i j loc u l veacu l u i a l X I V- l e a , În epoca de cen t r"a l i zare care a cu l ­

m i nat î n această reg i u n e cu repres i u n i le i n iţ i ate de Andre i L ac k fy , constru i rea
cetăţu i lo r ni se par"e exc l us ă . După moartea l u i Ludov ic I ş i p î n ă către 1 404,
raport u r i l e mai stab i le cu Ţara Românească şi ro l u l m i l itar d i n ce În ce m a i
important al cnej i lo r haţeg an i , au creat d i n nou cond iţ i i pentru afirm are a
unor anum ite ve l e ităţi a le acestora.
7 .1 D . I . R. , C , Transi lvan ia , sec. X I V, vo i . 1 , p . 406-409 ; Documenta
Vala­
horum, p. 1 43-144, 268-269 (in a liis possessionibus ad eandem possess ione -n
B r ittonia perlinentib us) ş i p . 321 -322 ; c L ş i comenta r i i le l u i M . H o l ban
Deposedă ri ş i judecăţi În Haţeg, p. 1 49-1 53 . Loc a l izarea B r iton i e i În co l tu i
de vest al Ţăr i i H aţeg u l u i (Csa n k i , Magyarorszag . . . fiildrajza, V) se Înte n � ( ­
i ază în p r i nc i pal pe men'ţ i unea d in 1 366 d u p ă care possess io Brithon ia" �c
"
Învec inează cu "possessio olachalis Brazua " (Documenta Valahorum , p. 206-
207), u lt i m a ident i ficată cu Breazova. Dar despre aceeaş i Învec i n are, text u l
documentu l u i pre c i zează c ă este "a parte c ivitatis Hachzak" i a r H aţeg u l este
departe de Breazova, între cele două local ităţ i a f l înd u-se a lte două s au t ro e i
sate. Această u l t i m ă p rec izare s e potr iveşte m a i b i ne cu poz i ţ i a satu l u i Bre­
tea - Stre i , de l îngă H aţeg . D i n toate aceste mot i ve păstrăm o anum ită rezervă
În local izarea Briton i e i .
72 Documenta Valahorum, p . 401-402 ş i p . 508.
7: 1 Pe valea Rîu l u i A l b , mai sus de sat u l cu zce !3� i n u
m e , la loc u l n u m it
. , C :tate " , se m a i des l uşeşte pe teren ex istenţa unOi- teme l i i ocupînd o s u p r"a_
.
faţa cu d r amet r u l de cca 30 m. Orice prec iza�e În p l us este i mpos i b i l ă În a i nt
e
de efectuarea unor săpăt u r.i .

�3

www.patrimoniu.ro
ţ e i cîtorva fam i l i i cu o s i t u aţ i e soc i a l - po l i t i c ă predom i n antă .
A n a log i a cu cnez ate l e de v a l e d i n M ar am u reş , organ i sme com ­
p l exe cu trăsătu r i soc i a l-patr i mon i a l e ş i po l i t i ce74 , se i m pu n e
de la s i ne.
*
"'. * propr i u-z i se .
C u rţ i le no b i l i are d i n Ţara H aţeg u l u i rep rez i n tă a tre i a cate­
gor i e de fort i f i caţ i i , înţelese însă de această d ată într-o accep­
ţ i u n e foarte l a rg ă a termenu l u i . Pe teme i u l documente lor ş i
m a i a l es a mon u mente l or sau ru i n e l or păstrate , putem aprec i a
c ă aspectu l lor a fost foarte var i at , d eterm i n at d e epoca d e con­
str ucţ i e sau de i m portanţa şi de res u rse l e m ate r i a l e a l e fam i l i i lor
respect i v e . A l ăt u r i d e ad evărate cetăţ i , cu z i d u r i de i n c i ntă ş i
ş anţ u r i d e a p ărare , Întî l n i m n u meroase construcţ i i d atînd Î n
spec i a l d i n epoc i m a i no i , l a care ex i stenţa i n iţ i a l ă a u n o r ame­
n a j ă r i cu scop de fort i fi care ab i a se m a i poate d es l u ş i sau u n d e
p reex i stenţa u n e i c u rţ i întăr i te este d o a r i potet i că . D i n ace astă
u l t i m ă categor i e face p2 rte şi caste l u l Kendefy d e la SÎntăm ăr i a­
O r l e a , s i t u at pe l ocu l u n e i construcţ i i m a i vec h i a l e căre i z i d u r i
c u b ast ioane a u fost refo los i te , Î n p arte l a temel i i , Î n parte l a
amen aj area u n e i terase Î n a l t e . D a r c u m docu m ente l e n e i n for­
m e ază că fam i l i a C Î n d e a p r i m i t tîrg u i SÎntăm ă r i a-Or l ea de l a
I o a n d e H u nedoara ab i a Î n an u l '1 44775 i ar l oc a l i tatea este atest ată
În veac u l a l X I V- l ea c a sat cato l i c76 , vechea c u rte Întăr i tă a C î n -
74 R . Pop a . Ţa ra Maramureş u l u i , p . 1 50 ş i u r m .
75 H u r muzak i , Documente, 1 2 , p . 741 : "oP!Jidum regale Bodogasszon y(al­
wa vocat u m , simul elim (o ro a n n ua l i et te/on io " .
76 Pl'eotu l Ioan " de viI/a Sonete Marie" care reprez i ntă în 1 31 5 cap it l u l
. fa m i l i i , şt i l' i l e sînt val ab i l e şi În ceea ce p r i veşte cu rtea întăr i t ă
d i n A l b a I u l i a l a o I n t roducere î n stăpîn i rea moş i e i B r iton i a (D . I . R . , C , Tron­
s l lvan / O , sec. XIV, vo i . 1 , p . 407 ; pentru local izarea Briton i e i , vezi m a i sus
nota 71 ) n u poate f i decît paro h u l d i n SîntămăI' i a-Orl e a . Aceeaş i " villa Sonete
Marie " în socotea l a dec i rr e l o r papale pe an u l 1 332, e n u merarea sate lor cato-
Fig. 1 2 . Cetatea de la Onceşti. Releveu d u pă H. Daicoviciu şi colab.
Val d e pămint
tmnWllI ZIdul turnului·lo�ulnta
Limita probabIla
z.idului turnlJlui
a
Fig. 13. Cetatea de la Poenari. Releveu din arhiva D . M . I .
64
www.patrimoniu.ro
d eşt i lor d i n acest loc nu poate fi anterioară m i j locu l u i veacu l u b
a l X V- l e a .
Ne o pr i m Î n sch i m b l a două com p l ex e care , d u pă mărt u r i a
i zvoare lor scr i se , sînt sens i b i l m a i vech i ş i , m a i a l es , t rebu i e să fi
fost preced ate , pe ace l aş i loc , de reşed i n ţe fort if i cate cnez i a l e
Pr i m u l d i ntre acestea este aşa n u m i t a cetate de l a S ă l asu l
de S u s . Aspect u l r u i n e l o r păstrate exp l i că d en u m i rea s u b care e � te
cunoscut com p l ex u 1 , d eş i în real i tate n u este vorba d ecît de o
curte nob i l iară fort i fi cată. I n c i nta d reptu ngh i u l ar ă , cu l at u r i l e
de aprox i mat i v 95 x 55 m , se afl ă l a m arg i n e a de j os a satu l u i ,
pe u n teren pract i c p l an , fi i nd Înconj u rată d e u n z i d g ros d e
1 -1 , 1 0 m , păstrat az i d o a r p e d o u ă d i ntre l atu r i , p î n ă l a o în ăl­
ţ i me d e 1 ,50-3 m. Pe an u m i te porţ i u n i se m a i d i st i nge traseu l
u n u i şanţ de apărare . Se pare că l a colţ u r i l e i n c i nt ei ca ş i pe l atu­
r i l e e i au ex i stat t u r n u r i . În i nte r i o r , rel iefu l trăd ează ex i stenţa
unor c l ăd i r i ru i n ate, acoper i te de m o l oz şi vegetaţ i e . Foarte
i nteresantă este r u i n a dest u l de b i ne păstrată a u n e i cape l e d e
c u rte (fi g . 1 4) avînd u n a l tar pentago n a l c u u ngh i Î n ax , o n avă
mai m u lt I ată decît l u ngă ( l u ng i me exter io a r ă - 7 , 50 m ; l ăţ i me
exter ioară � '14 m) ş i u n turn cu p r i m u l etaj transfo r m at În
t r i b u n ă , la care se aj u ngea d i n exter i o r . Pe teme i u l p l a n u l u i
ş i a e l emente lor conservate , cape l a n u poate f i m a i nouă decît
p r i m a j u m ătate a veacu l u i al X V- l e a , d ar z i d u r i l e ru i n ate atestă.
cel pUţ i n două faze d e construc1, i e sau transfo r m are a mon u men­
tu l u i 7 7 .
Ce l e m a i vech i şt i r i documentare refe r i toare l a fam i l i a cn e­
z i a l ă d i n Să l aş au fost expuse m a i s u s , în l egăt u r ă cu cetatea d i n
Învec i n atu l M ă I ăeşt i 78 Pentru etapa m a i veche a i sto r i e i acestei
a aceste i a . Î n o r i ce c a z , Întreg u l com p l ex aşteaptă să f i e cercetat
atît pentru stab i l i rea d atei ex acte a const rucţ i i l or azi Încă v i z i ­
b i le cît ş i , m a i a l es , pentru c unoaşterea faz ei m a i vech i , a căre �
ex i stenţă o putem socot i a i c i c a certă .
În centru I com u ne i Rîu de Mor i s-a conservat o parte d i n
z i d u r i l e u n e i c u rţ i întăr ite, asem ăn ătoare, deş i a i c i construcţ i i l e
u lter ioare ş i transfor m ăr i l e recente au a l terat m u lt Înfăţ i şarea
vec h e , D i n această cu rte a fam i l i e i Cînde se mai văd astăz i
(fig . 1 6) u n fragment d i n z i d u l de i n c i ntă ş i o cape l ă ru i n at ă ,
cu n avă d reptungh i u l ară ş i a ltar po l i gon a l cu ungh i u l În ax ,
asem ă n ător într-o oarec al'e m ăs u r ă al t a r u l u i cape l e i d i n Să l aşu l
de S u s . În s u bso l u r i l e u nor c l ăd i r i refăcute se m a i păstrează
pereţ i i şi bo l ţ i l e unor p i vn i ţe vech i 7 9 .
Ne-am ocu pat m a i sus de pi' i m e l e menţi u n i d ocu mentare
I'efe r i toare l a Cîndeşt i 80 . Cît p r i veşte l egăt u ra d i ntre acest e
menţ i u n i ş i cu rtea d i n Rîu d e Mor i , cred e m că aceasta d i n u r m ă
n u este m a i veche d ecît p r i m a j u m ătate a veacu l u i al XV- l e a , o
ase menea d atare fi i nd confi r m ată parţ i a l p r i n i n for m aţ i i refe r i ­
toare l a i stor ia fam i l i e i Î n seco l u l n u m i t8l . N u este des i g u r exc l us
ca tot În acest 1 0c să se afle ş i restu r i l e u nor construcţ i i m a i vech i .
Dar tot d ator ită acestor i n fo r m aţ i i şt i m c ă l a sfîrş i t u l seco l u l u il
l ice făcîndu-se în ord i ne topografică de l a vărsarea Stre i u l u i în sus (idem.
vo i . I I I , p . 1 29) local i zarea fiind certă. Î n sch i mb moş i a " Bodoghazzony falwa "
aparţ i n înd în 1 346 nob i l i lo r d in Pest iş ({ae m , vo I . I V , p . 654-655), n u m ită
in 1 444 "possessio . . . Wolachico Bodogazzonfalwa" nu este Sintămăria- O r l e a ,
c�m crede E n t z , op. c it . , p . 1 57 , c i Sîntămăr i a de P i atră, s a t românesc de p e
cu rsu l i n ferior a l Stre i u l u i . Credem că SÎntămăr ia-Orl e a reprez i ntă u n a d intre
ce le două comun ităţ i cato l ice pătru nse către sfîrş i t u l seco l u l u i a l X I I I -lea în
Ţara Haţegu l u i , probab i l în legăt u r ă cu momentu l 1 275-1 277 d iscutat
m a i s u s . Această d ată corespunde perfect d at ăr i i propuse de V. Vătăş i an u ,
IStOria a rtei (eudale, p . 7 7 pentru b iserica d i n Sîntămări a-Orl e a . P e teme i u l
i n fo rmaţ i i lor scrise, nu putem deocamdată exp l ic a prezenţa În această b ise,
rică a u n u i decor p i ctat aparţi nînd i conograf i e i ortodoxe , d atat de spec i a l işt i ,
fără excepţie, m a i devreme decît m i j locu l veacu l u i a l X V- l e a .
7 7 O prezentare succintă a comp lexu l u i l a V . Drăg u ţ , o p . c i t " p . 34.
78 Cf. mai sus p . 59, cu note le 43-46.
7n Vez i şi V. Drăguţ, op. cit . , p. 22-23 .
80Cf. m a i sus p . 58 cu note le 33-41 .
81Credem că anu l 1 447, cînd fam i l i a Cînde a p r i m i t tîrg u l Sîntămăr ia­
Orlea de l îngă H aţeg (vezi nota 75) , are va loare de termen antequem pentru
constru irea c u rţ i i de p i atră de l a Riu de Mori .
 Fig. 1 4 . Cu rtea Întărită din Sălaşu l de Sus. Ruinele cape/ei .

XV m a i ex i st a o a l tă cu rte a Cîndeşt i l or În i med i ata a pro p i ere caţ i a . S u p rafaţa i nter i oară de aproape 1 40 m p per m i tea amena­
a b i ser i c i i Co l ţ , la capăt u l d i n spre m u nte al Învec i n atu l u i sat j area u nor constl-ucţ i i d in l emn sau p a i antă pentru ad ăpost i rea
S usen i , i ar fapt u l că această b i ser i că , ce a serv i t de cape l ă c u rţ i i u n u i n u măr d e 20-25 l u ptătOI- i , CÎt era necesar apărăr i i t u r n u l u i
respect i v e , d atează d e l a Începutu l veac u l u i a l X I V- l ea , d esch i d e Î n cazu l u n u i atac , d ar Î n vrem u r i l i n i şt i te paza ş i control u l
pers pect i ve i n teresante atît asu pra locu l u i c u rţ i i i n iţ i a l e a c n e­
z i lor Cînde cît ş i a vech i m i i aceste i a .
.�
Fig. 15. Tur n u l de pază de ICI Crivadia. Releveu arh . Eugenia Grecean u .
A p atra ş i deoca m d at ă u lt i m a catego r i e d e cetăţ i med i ev a l e
h aţegane c u pr i nd e , d u pă CÎte şt i m astăz i , u n s i ng u l- m o n u m e n t .
Turn u l de l a C r i vad i a (fig . 1 7) , s i t u at Î n t recătoarea Mer i şor­
Băn i t a , a făcu t ob i ectu l un o r d atăr i s i atr i bu i r i var i ate s i contra­
d i ct�r i i8 2 pîn ă CÎnd , Î n 1 961 -1 962 , c � rcetăI- i l e efectu ate 7 n t i m p u I
l ucrăr i l or de conso l i d a re au d oved i t o r i g i nea sa med i e v a l ă83.
De p l an c i rcu l a r , c u d i ametru l i nter i o r d e 1 3 ,30 m şi cu z i d
gros d e 1 ,90 m , t u rn u l e r a p revăzut i n iţ i a l cu ş apte ferestre d e
t ragere l a n i ve l u l u n u i p arter Î n a l t (fi g . 1 5) . P r i n tr-o scară exte­
r i oară de l em n , az i d i strusă, se aj u ngea la i ntrarea s i tu at ă la o
Înălţ i m e de cca 4 m , În partea opusă ferestr e l o r d e tragere . Tu r­
nu I avea ş i un coron ament uşor scos În conso I ă ş i , foarte probab i l ,

\
cre n e l u r i l a care 'se aju ngea pe u n d r u m d e straje d i n l e m n 4 .
Constru i t p e m arg i n e a u n u i pe rete d e stîncă c e coboară ver­
t i ca l m a i b i ne de 1 00 m pîn ă la fund u l c he i l o r pîrîu l u i M e r i şo r ,
turn u l dom i n a d ru m u l d i n Ţa ra H aţegu l u i spre d ep res i u nea Petro­
şan i l or. De a ltfe l ş i ferest rele de tragere sînt Înd reptate În d i rec­
ţ i a acest u i d r u m , s i ng u ra parte d i n care putea fi atacată fort i fi -

8 � Szinte G . , Kerek erod Kriv6dia folott. Î n "Arch . Ert . " , u . f. . X I V. 1 894.

p . 1 1 0--1 1 4, cu d atare În sec . I I ; Teg las G . , Hunyadv6rmegye (oldjenek tor­
tenete az oskortol a honfoglal6sig, 1. Budapesta, 1 902. p. 1 58-1 59 .
8 3 O. Floca, o p . cit . , p . 1 84-1 8 5 .
8' 1 Conso l idăr i l e recente a u deformat parţ i a l monumentu l avînd ca u r­
mare, pr intre alte l e , şi transformarea În poartă a unei ferestre de tragere.
Desenu l publ icat de Sz inte G. În l u crarea citată, redă cu destu l ă fidel itate
aspectu l monumentu l u i de la sfîrş itu l seco l u l u i t recut.

65

www.patrimoniu.ro
Fig. 1 6 . RÎu de Mori, Ru inele cunii Întărite.
d r u m u l u i se făcea d es i g u r pr i ntr-un n u m ăr m u l t m a i m i c de
ostaş i . Acest m o n u men t a fost u n tu rn d e p ază prop r i u-z i s , atît
p r i n d i m ens i u n i cît m a i a l es p r i n a m p l asare .
For m a ferestrelor d e t ragere i n d i că o epocă re l at i v tîrz i e ,
d e p rog rese în fo losi rea arme lor d e foc , c u a l te c u v i nte seco l u l a l
X V- le a . N e gînd i m l a vremea l u i Ioan d e H u n edoara ş i a l u i Matei
Corv i n . U n docu ment i m portant d e l a sfîrş i t u l acestu i veac ne
încred i n ţează că fam i l i a Cîndeşt i l or n u a fost străi n ă de con­
stru i rea t U l"n u l u i . P r i n tre d omen i i l e pe care rege l e V l ad i s l av
I I l e întăreşte în 1 493 l u i M i h a i l Kendeffy , cu menţ i u nea că au
fost stăpîn i te " ob o nt iquo " d e către f2 m i l i e , se afl ă şi u n " M u ry­
l owar" a l ăt u r i de pămîntu r i l e d i n întreaga d e pres i u n e a Petra­
şan i l or85 . I nd i fel" ent d acă c i t i rea corectă a n u m e l u i este " M u r i l o­
var" în care - vor are sens d e cetate , sau m a i d egrabă " M u r i so"
war " , ad ică Mer i şo r , n u m e l e p îrîu l u i ş i al satu l u i aflat az i s u b
cetateSG , este ev i d en t c ă această reg i u ne s-a afl at î n ;; d o u a j u mă­
tate a veacu l u i a l X V- l e a , poate ş i m a i d evreme , în stăpîn i rea
şi sub contro l u l fam i l i e i Cîn d e . T u rn u l d e la C r i vad i a a fost
constru i t d e Cîndeşt i în c a l i tate d e stăpîn i feu d a l i a i locu l u i sau
În aceea de d reg ător i ai regatu l u i , pentru p aza d l"u m u l u i d uCÎnd
spre O l ten i a , Îm pot r i va u nor i nc u rs i u n i tu rceşt i s au în cond i ţ i i l e
u n or re l aţ i i po l i t i ce încord ate c u vec i n i i d i n Ţara Românească.
Este foarte prob a b i I ca u n tu rn asemănător s ă fi fost CO.1 5tru i t ,
tot cam Î n aceeaş i vreme ş i tot d e C indeşt i , l a ce a l a l t ă i n tr a ,e
i m porta ntă a ŢăI" i i H aţeg u l u i , l a Poarta de F i er a Tran s i lvan i e i87.
P rezental"ea 't utu ror cetăţ i lor m ed i ev al e cu n oscute d i n Ţara
H aţeg u l u i evidenţ i ază fapt u l că aceste mon u mente, d i fe l" i te ca
epoc ă , for m ă , dest i n aţ i e sau apartenenţă, nu au format fu n cţ i o­
n a l u n s i stem u n i ta l" , d ar că ansam b l u l mon u mente l or este tot u ş i
coerent d eoa rece og l i nd eşte În fe l u l s ă u etape l e genet"a l e ş i tot­
o d ată part i cu l ar ităţ i l e d ezvo l t ăr i i i stor i ce d i n această reg i u ne .
P r i n c i p a l u l rezu ltat a l cercetăr i i constă î n Îmbogăţ i rea repel" ­
tOf" i u l u i de mon u mente m ed i ev a l e ro m â n eşt i d i n Trans i l v an i a ş i ,
c red e m , d i n t l"-o m a i b u n ă c u noaştere a sem n i ficaţ i e i acestol" a.
Tu rn u r i le- l ocu i n ţ ă h aţegane d oved esc o d ată În p l us c ă păt u r a
con d u cătoare a soc i et ăţ i i m ed i eva l e româneşt i d i n Trans i lvan i a ,
cnej i i , a const i tu i t o păt u r ă d e feu d a l i Î n sen 3 u l propr i u a l cuvîn­
tu l u i .
S5 Cs an k i , Mag yarors z âg . . . (oldrajza , V , p . 1 09-1 1 0 : V , Motog n a ,
o p . c it . , p . 76 - 77.
G Cf. ş i C . Suc i u , Diqionar istoric 01 loca lităţi/oI' din Transilvania, 1 ,
Bucu reşt i , 1 967, p . 391 .
8 7 Trecătoarea a fost d ă r u i t ă Cîndeşt i lor Încă d i n 1 430 de rege le S ig is"
m u n d . cu o b l igaţ i a de a Întreţ ine d r u m u l În sch i m b u l a S 000 bolova n i d e sare
p l" i m iţ i anual de la cămara d i n Ocna S i b i u l u i (Hu rmuzak i , Documente, 12
p . 655-656 : Szabo , op. C il . , p, 26). I n formaţ i a se păstrează datorită une i
Întăr i r i d in 1 439 , d u p ă d ist l" ugerea d i p lome i i n i ţ i a l e . Evident că o d a n ie d e
asemenea i mpol"tanţă, i m p I i c a pentru benefic i a r i ş i ob I igaţ i a paze i trecători i
ş i de aceea credem că un turn de pază se afla ş i În Poarta de F i e r a Tran­
s i lvan i e i .
66
www.patrimoniu.ro
Fig. 1 7 , Turnul d e poză d e la Crivadia .
C u noaştel- ea cetăţ i lor azi păstrate În Ţara H aţeg u l u i rep re­
z i ntă în ace l aş i t i m p o etapă n ecesară ş i un p u n ct de p l ecare
pentru eel-cetal"ea epoc i i şi a mon u mentelor care a u P l"eced at
apar i ţ i a arh i tectu r i i m i l i tare de p i at r ă d i n această I"eg i u n e ,
R tSUM E
Cette etude est consacl"ee a u x c itade l l es med ieva les d ' une reg ion n at u re l l e
d u sud d e l a Transy lvan i e , con n u e sous l e nom d e Pays d e Haţeg (terra Hatzeg) .
Les m on u ments sont peu connus, s i non p rat iquement i n connus d ans les o u ­
vrages de spec i a l ite. L ' auteur presente brievement c h aq u e m o n u ment il p a r t .
tout en l e s groupant par categories su ivant l a d ate de construct ion , l a q u a l it<!
du fond ateu r , l e u r s ig n i rication soc i a le-po l it ique et l e u r ro l e m i l i t a i re . C e
g roupe, i l tente de l e t ra iter com me un ensem b l e coherent , representat i f
pou r les part i cu l a r ites d e I ' h isto i re 10ca,le,
L a c itade l le roya l e proche de H aţeg a e te bât ie au cou rs de l a hu it ieme
dtken n ie d u X I I I' s iec l e , il I 'epoq u e de l a penetrat ion d ans cette zone de I 'auto­
r i te e ffect ive du royau m e arpad ien , C 'est il cette epoque q u ' a eu l ieu ia cam"
pagne m i l ita i re contre le vo ievode d 'O lten i e , dont I ' autol" ite a n ter i e u re S U i"
l e Pays de H aţeg est attestee par l e d i p l ome des cheva l iers d e S a i n t " j e an d e
1 247 . L a c itade l le roy a l e a ete pou rvue d ' u ne ma ison roy a l e (domus regis)
representant le centre ad m i n istrat i f du d istric t . Au m i l ieu du X V I" s ie c l e
l a c itade l le roy a l e , q u i n ' a jamais cesse d 'etre u ne forteresse de d i mensi ons
m odestes, est devenue la propr iete d ' une fam i l ie d 'o r ig i ne rou m a i n e ,
U ne categor ie comp letement il p art est ce l le fOl"lllee p a r les tours d ' h a b i "
tation constru ites par les fam i l l es de knezes du H a ţeg , representants de l a
feod a l i te rou m a i n e loca l e . Les monu ments conserves i l l ustrent les etapes
success ives de transformat ions sub ies par ces fort i ficat i o n s . A R ăc h itova , l a
tour d ' h ab itat ion est restee j usq u ' iI c e j o u r u n d o n j o n iso l e , avec u n val l L! m
de terre et u n fosse de defense. A M ă I ăeşt i , au l ie u d u va l l u m d e terre , l a tour
d ' h ab itat ion a e te entouree u lter i e u re m ent par u n pet i t mur d 'ence i n t e . A
C o l 'ţ , l a tour d ' h ab itat ion p l u s a n c i e n n e est deve n u e aux X V"-X V I' s i ec l es
le donjon d ' u n e c i t ad e l le d ans toute I ' accept ion du te r m e . I I ex iste ega le m e n t
il Co l ţ u n e chape l le se igneu r i a l e d ont l e san c tu a i re e s t s u rm :mte d ' u n e t o u r
d ' h ab itat ion .
L ' auteur a etu d i e les mentions document a i res concernant ces monu ments ,
les v i l l ages ou i l s se tl"ouvent et les fam i l l es de knezes q u i l es on t possedes .
Les sources ecr ites, corroborees par I ' a n a l yse du contexte h istor ique et p a r
l e s e lements de sty l e , permettent d e l e s dater au debut d u X I V' siec l e , d ans
les annees d ' an a rc h i e qui ont m arque I ' avenement de l a d ynast ie angev i n e .
L 'etude s 'occupe ensu ite des monuments s i m i l a i res de Transylvan i e , datant
de l a seconde m o i t ie du X i i le s iec l e , qu i ont serv i d e m :deles pour les tou rs
d ' hab itat ion des knezes du H aţeg . Des ed i fices sem b l ab les se trouvent auss i
dans l es m i l i eux rou m a i n s du M aramu reş et de l a V a l ach i e .
L a tro isieme categ o r i e d e forti ficat ions est rep resentee p a r l e s demeures
n ob i l ia i res fort i fiees, dont I ' aute u r decrit t ro i s exe m p l a i res, il savo i r ce l les
de S ă l aşu l de Sus, Rîu d e M o r i et Susen i . Leu rs ru i nes d atent d u XV' s i ec l e ,
c ' est " iI"d i re de I 'epoque o u les fam i I l es de knezes respectives sont passees au
catho l ic isme et ont commence il etre ass i m i lees par la nob lesse du roya u m e .
S u r les memes e m p l acements s e trouvaient s a n s doute l e s demeu res anterieu­
res , en bois. des memes knezes, qui furent auss i , des le X I I I" s iec l e , les fonda"
teurs d 'eg l ises de p ierre.
La tour de guet de C r i vad ia, s ituee sur l a voie de comm u n ication avec
\ ' O l te n i e , represente une categor i e il part de fOI"t i ficat ion . E l le date du X V,
s iec l e . Une tou r sem b l a b l e deva it se trouver d ans le pas q u i mene au Ban at .
E n con c l u s i o n , I 'etude releve le ro le comp lexe j oue par les knezes d e
TI"ansyl van i e , couche superi e u re d e l a soc iete rou m a i ne il I 'epoque de l a c r i s ­
t a l l isation de l a v i e d ' Etat . L e s monuments q u ' i ls ont bâtis attestent q u e ,
dans q u e l q ues zones, cert a i nes autonom ies et u n e certa i n e v i e soc i a l e" p o l i ­
t iq u e p ropres a u x Rou m a i n s de Transy lvan i e s e sont conservees j usq u 'iI u n e
ep:lque re lat iveme nt tard ive.
 PICTU R A INTERIOARĂ D I N PARACLISUL MĂNĂSTIRII BISTRITA - VÎLCEA
A L . E FR E M O V
Î ntr-un tîrz i u , atent i a u n o r cercetăto r i a i arte i n oastre med i e­
'
v a l e s-a Înd reptat asup ra p i ct u r i i păstrate În " b o l n iţa" m ă n ăst i r i i
B i st r i ţ a-Vi l cea . Oco l i t cu prudenţă de u n i i , sau subaprec iat d e
a l ţ i i , acest i m portant ansam b l u d e p i ctură m u r a l ă d i n Ţara Româ­
n ească d e la Începutu l veacu l u i a l X V I- l e a , c a l i f i c at d re pt fără
i m portanţă art i st i c ă , sau d atat În seco l u l al X V I I - l e a , a r e i n t rat
d e cu rînd În c i rcu i -t:u l fi resc a l stud i er i i evo l uţ i e i arte i m u nte­
neşt i , d oved i nd u-se astfe l o d at ă În p l us că o "trad i ţ i e nefastă"
nu poate d ă i n u i l a nesfîrş i t .
Stud i u l d e faţ ă , d i n mot i ve o b i ect i ve , n u-ş i propu n e s ă pre­
z i nte ş i să a n a l i zeze exhaust i v p i ctura " bo l n i ţe i " B i st r i ţ e i ş i
n i c i să e l u c i d eze i n fl uenţe l e ş i fi l i e r a p r i n care e l e au p ătru ns , c i
doar s ă prez i nte În l i n i i gen er'a l e p i ctura n u m a i d i n a l tar ş i n aos1 ,
prec u m ş i p ărer i l e e m i se În l eg ăt u r ă cu e a , s ă propu n ă o d atare
ma i " strînsă" În fu ncţ i e d e d ate l e d e care d i s p u n e m şi pe b aza
u n e i an a l i ze st i l i st i ce s ă Încerce o Încad rare Într-o a n u m i t ă etapă
a evo l u ţ i e i p i ctu r i i d i n Ţara Rom âneasc ă .
, M ă n ăst i rea B i st r i ţa-V î l cea a r e o b i b l i ografie i m p res ion antă2.
I n s ă , d i n zec i l e de d ocu mente ş i t i t l u r i ( peste d o u ă sute) , n u m a i
c îteva s e ocu p ă d e p i ctura d i n i nter i oru l " bo l n iţe i " . D i ntre
acestea d i n u r m ă , ne vom opri doar asupra celor m a i i m portante ,
care, d u p ă p ărerea n oast r ă , avînd În ved ere p rest i g i u l autor i lo r ,
a u i n fl uenţat negat i v s au poz i t i v cercetăr i l e . Astfe l , În u n e l e
cazu r i , d ator i tă u n u i stud i u i nsufi c i ent a profu n d at s-au em i s
păre r i e ron ate p r i v i nd i conografi a , datare a ş i cal i t atea art i st i că
a p i ct u r i i , făcînd să p l an eze asupra acestu i ansam b l u o i ncert i ­
t u d i n e n efastă, i ar Î n a l te l e (este vOI' b a d e stud i i d e d at ă recentă) ,
i se acord ă atenţ i e ş i preţu i re , l ăsînd d i n p ăcate să persi ste u n e l e
i n ex act ităt' i d even i te trad it i o n a l e .
'
P r i m u l cercetător care a stud i at p i ct u r a d e care ne ocupăm
a fost 1 . D. Ştefănesc u , s i ng u r u l d e a l tfe l care a Încercat s ă p re­
z i nte ş i să an a l i zeze ansa m b l u l i conograf i c3 , pe care Î I d atează
cu " p u ţ i n după 1 5 1 7 " . C h i a r de la Începutu l p ag i n i l o r Înch i n ate
aceste i p i ctu r i , autoru l preci zează că " decoraţia p ictată este de
un i nte res secu n da r " , părere Întăr i t ă ş i de conc l u z i a c ă , d i n
pu nct d e ved el'e art i st i c , d i n p i ct u r a " bo l n i ţe i " se d i st i ng por­
trete l e d i n p r i dvor a le l u i Serban Can tacu z i n o ve i Vorn i c şi a l
soţ i e i s a l e And r i ana (1 71 0) . Este foarte probabi I c ă d i n cauza
aceste i conv i nger i , autoru I n u a acord at atenţ i a cuven i t ă scene l o r ,
i n d i CÎndu- l e fără o ord i n e r i g u roasă , ceea � e d uce adesea l a
con fu z i i sau greşe l i În i nterpretarea sau d esc i frarea lor4.
Păr erea competentă a l u i V. Drăg h i cean u , care sem n a l ează
i m portanţa ş i fru m u seţea acestei p i ct u r i " a rămas fă ră ecou .
M a i mu l t d ecît atît , i nscr i pţ i a d i n a l ta r , pe care V . Drăg h i ceanu
În raportu l c i tat o p u b l i că În s l avon ă şi Î n trad ucere , s u b l i n i i n d
c ă e s t e zgÎr i ată În c u l oare ş i deci poster ioară p i ct u r i i , a serv i t
p rof. V . Vătăş i an u d rept argu ment pentru a n u a n a l iza p i ct u r a ,
exped i i nd În două fraze acest i m portant ansam b l u d e l a Începutu l
seco l u l u i al X V I - l e a , În veacu l u r m ător : " B iser ica d i n B istr iţa
nu mai există , ia r pictu r i le d i n a lta r u l şi nava b o l n iţe i au fost
g re ş it atribuite acestei pe r i oa de pentru că o p isan ie s lavonă de
pe un chena r roşu d i n a lta r s p u ne : " A z ugră v i t d iaco n u l Ştefa n
Î n z i lele l u i Ra du V . V. v leat 7 1 22 ( = 1 6 1 4)"6. Este c u r i os fapt u l
J. Pictura d i n p r idvor datînd d i n 1 71 0, p u b l icată Î n m a i m u lte rîndu r i ,
n u r i d i că p rob l e m e .
2 Vezi N ic o l ae Sto i cescu , Bibl iografia loca l i tăţilor ş i monumente l o r
fe udale din Romd n ia , 1 - Ţa ra Romd nească, vo i . 1 , Ed . M itropo l ia O l ten i e i ,
1 970, p . 71-75 .
a 1 . D . Ştefănescu , La pei n t u re re ligieuse en Valachie et en Transylvanie
depuis les origines j usqu 'au XIX-e siecle, P a r is , 1 93 2 , p. 1 1 0-1 1 2 .
4 Asu p ra acestora vom reve n i , atu n c i cînd vom p rezen t a prog ram u l ico.
nografic.
fi V. Drăg h icean u , Mon umentele Olteniei - Raportul al 1 I·/ea , În
" B . C. M. 1 . " an . X X V I (1 933), fasc . 76 , p. 58-59.
II
V. Vătăş i an u , Istoria artei feudale În ţările romdne, vo i . 1, E d . Acad .
R. P. R . , 1 959, p . 846 ş i notele 3 ş i 4 de pe aceeaşi p ag in ă ; N . Iorg a ,
Î n Inscripţii, vo I . 1 , p . 202, n r . 429 spec i fică, ş i e l c ă este vor-ba de u n " Grafit
in altar".
67
www.patrimoniu.ro
c ă prof. V. Vătăş i an u i nterpretează cuvîntu l s l avon " L 1 I1 C " d i n
i nscr i pţ i e d re pt " a zugrăv i t " ş i n u " a scr i s " , cum o face V . Dră­
g h i cean u , i n terpreta re pos i b i l ă d acă n u ar fi ex i stat i n d i c aţ i a
expresă c ă i nscr i pţ i a este zgÎr i ată Î n p i ctu r ă7 .
Tot atît d e c u r i os n i s e pare faptu l c ă autoru l i m portantu­
l u i tratat de i stor i e a arte i feud a l e românest ' i nu a acordat atent i a
c u ven i t ă spuselor l u i V . Drăgh i cean u c u p r i v i re l a d atarea, c �l i ­
tatea ş i i m portanţa aceste i p i ct u r i ş i n u ş i -a for m at o op i n i e
perso n a l ă , l a faţa locu l u i , l u cru c e apare ev i d en t , deoarece repetă
g reşea l a l u i V. D răgh i cean u , afi rmînd c ă i nscr i pţ i a este pe o
band ă roş i e , cînd În rea l i tate ea este făcută pe o b a n d ă ocru­
g a l ben . Credem c ă acestea au fost Î m prej u r ăr i l e care n e-au l i p­
s i t d e con s i deraţ i i le ş i părer i l e com petente a l e p rof. V . V ătăş i an u
cu pr i v i re l a acest ansa m b l u d e p i ctură : m u r a I ă .
I sto r i ografi a românească d e artă a trebu i t s ă aştepte Încă
"
zece an i pentru ca p i ctura " bol n iţei B i st r i ţ e i s ă i nt re În c i rcu i t u l
norm a l , o d ată c u apar i ţ i a p r i m u l u i vo l u m d i n " Istoria a rtelor
p last ice În R o m â n ia" , sub Îngr i j i rea acad . p rof. G . O prescu : În
cap i to l e l e aparţ i n înd l u i E m i l L ăzărescu ş i Î n spec i a l M a r i e i A n a
M u s i cescu se Încearcă , pentru p r i ma oară , d at area ş i Î ncad rarea
ei Î n evo l u ţ i a p i ct u r i i n oastre med i eva l e . Aceasta a fost u r m ată
d e două l ucrăr i d e s i nteză ale conf. d r . V as i l e D r ăguţ - " Pict u ra
m u ra lă d i n Tara Româ nească ş i Nlo ldova ş i rapo rt u r i le sa le c u
p ic t u ra E u ro,b e i de s u d-est Î n c u rs u l sec o l u l u i a l XVI-/ea" 8 ş i Î n
spec i a l Î n cap i to l u l " P i ct u r a veche" d i n vo l u m u l " Pi c t u ra româ­
nească În i ma g i n i9 . D u p ă c u m era fi resc , d i n p ăcate aceste p r i me
l ucrăr i con ţ i n cu p r i v i re l a p i ct u r a " bo l n i ţe i " o ser i e de i n ad ver­
tenţe asu p ra cărol'a vo m reve n i În c ad r u l prezentăr i i ansam b l u l u i .
Prog r a m u l i conografic a l ansam b l u l u i p i ctu r i i m u ra l e d i n
a l taru l ş i n aos u l " bo l n iţe i " B i st r i ţa , cu u n e l e l ac u n e d atorate
d eter i orăr i i sce n e lor sau i n cr i pţ i i lo r , este u r m ător u l :
- Î n centru l b o l ţ i i ; În leagăn a naos u l u i , Încon j u r at d e o
tr i p l ă " s l avă" cu o i nscr i pţ i e l i t u rg i că s l avon ă ş i s i m bo l u r i l e evan­
ghe l i şt i l o r , se afl ă m o n u mentala f i g u r ă a l u i Isus Pa ntocrator,
străj u i t ă s p re r ăsăr i t şi apus de către d o u ă perec h i de arh anghel i lO
şi două perech i d e seraf i m i .
- Pe a rc u l t r i u mfa l a l a bs i d e i se afl ă În centru În " s l avă"
Isus - " Inge r u l m a re l u i sfat" şi med a l i oane cu p rofeţ i l l .
- Î n sem ic a l ota a l ta r u l u i , s p re est , este rep rezentată M a i ca
Domn u l u i cu I s u s , d e t i pu l Plat '!.tera 12 sau ",M a rea Panag h i e " ,
i nd i cată u n eor i p r i n i nscr i pţ i i " A I ncarn ăr i i " . I n axa sem i ca l otei
mai sînt re prezentaţ i Ce l vech i d e z i le cu o a u reo l ă cruc i feră
Într-o " s l avă" p u rtată d e Înge r i şi s i mbo l u l sfÎn t u l u i D uh ce pu rcede
d i n E I ş i se afl ă d eas u p ra M a i c i i Dom n u l u i .
Spre M a i ca Dom n u l u i P l atyter a , centru l com poz i ţ i on a l , se
Înd reaptă În ad oraţ i e a r h anghe l u i G av r i i 1 , rege l e So l omon ş i
profet u l l e rem i e (În d reapta) ş i arhangh e l u l M i h a i , rege l e D av i d
ş i p rofetu l Zahar i a ( Î n stînga) .
Pe pereţ i i sem ici rculori ai abs i de i a l ta r u l u i , În reg i stru l de j 'OS
sînt red aţ i p ăr i nţ i i b i ser i c i i cu rotu l us u r i l e d esfăş u rate cu texte
7 În l egătu ră cu interp retarea inscripţ i e i vez i şi AI. E fremov. Icoanele
de la B istriţa Craioveştilor, În " Rev ista m uzee lor " , n r . 5/1 969. p. 470, nota n r 7,.
S Stud iu apărut În " Bu let i n u l monu mente lor- istorice " , n r . 4 . 1 970,
p . 1 7-32.
I I \ Lucrare apărută l a E d i t u r a M e r i d iane, Bucureşt i , 1 970.
1 0 Spre răsăr i t se află arhanghe l i i M i h a i l ş i G avr i l , i·ar spre apus a l ţ ;
doi arh anghe l i a le căror n u me n u s în t ind icate ( insc r i p ţ i a menţ ionează doar
prescurtat În s l avonă În d rept u l fiecăru i a " A rhanghelul Dom n u l u i " şi care
ar putea fi Rafae l ş i U r i e l ) .
1 1 1 . D . Ştefănescu , op. cit. , p . 1 1 1 , n u pomeneşte de .. Înger u l marelui
sfat " , iar pe p ro feţ i Î i confu n d ă cu aposto l i . I
u 1 . D . Ştefănesc u , În op. c it . , p . 1 1 0, o denu meşte " O rantă , cu toate
"
că se ştie că În acest caz M a ica Domnu l u i nu are pe p ieptu l său n ic i pe . lsu&
cop i l ş i n ic i pe " Isus E m m anue l " . . � "

Fig. 1 . Isus Pantocrator din bJlt:J n ] J; � l u i .
În l i mba s l avon ă . F i g u r i l e lor, red ate În sem i p rofi l , În od ăjd i i
e p iscopa l e , se Înd reaptă spre axa abs i d e i u n d e se afl ă fereastr a ,
a c ă r e i d esch i del"e , m ăr i tă l a o d ată u l ter ioară, a afectat parţ i a l
p i ctu r a (partea d e j os a i m ag i n i i M a i c i i Domn u l u i ş i a l u i I s u s ,
c î t ş i ch i pu l l u i I o a n Z l ataust) . Astfe l , d e l a stînga s p re d reapta,
se află sfîntu l K i r i l l 3 , sfîntu l G r i g o r ie Bogos lov u l şi Ioa n Zlata ust,
i ar de l a d reapta spre stînga un sfînt e p i scop al c ăru i n u me este
şters ş i nu p utem , d eocam d at ă , s ă- I i d en t i fi căm n i c i d u pă text u l
d i n rot u l us ş i n i c i d u pă i conog rafia f i g u r i i , sfîntu l Sp i r i do n ,
sfîntu l Atanas ie d i n Alexa n d r ia ş i sfîntu l Vas i le cel M o re .
Deasu p r a n i şe i p roscom i d i e i , În care s e afl ă se m i fi g u ra l u i
Is us " Regele s love i " , Încad rat d e l ance ş i b u rete , ( i m prop r i u
n u m i t ş i l a n o i d u pă term i n o l og i a occ i d e n t a l ă " P i eta") , s e afl ă
redată v iz iu nea sfint u l u i Petru d i n A lexa n d r ia 1 4 .
Î n n işa d iaco n icon u l u i sînt red ate i nstr u m ente l e pat i m i lor
- cruce a , b u rete l e ş i l ancea .
- Pereţ i i de n o r d ş i de s u d o i naos u l u i sînt Împă rţ i ţ i Î n
tre i reg i stre , d acă n u pUl'lem l a socotea l ă d rape r i i l e d ecorat i ve
d i n p artea i n fe r i oarălo.
Reg i stru l de jos este rezervat u n u i ş i r de sfi n ţ i red aţ i fron t a l ,
cu rotu l u su r i l e d esfăşu rate .
Pe perete l e d e s u d , d e l a est spre vest, se afl ă s f i n ţ i i Sava ,
Simeon , Eft i m ie (?) , Max i m Mă rtu r isito r u l ş i l Ia r i o n .
P e perete l e n o r d i c , tot d e l a e s t s p re vest : sfîntu l N icolae
(?) , sfîntu l Grigorie Deca p o l itu l , sfîntu l Pa isie Ath o n i t u l , un sfînt
La 1. D . Ştefănescu , În op. c it. , p. 1 1 0, u nde enumeră ep iscop i i n u pome­
neşte de sfîntu l K i r i l de A l exandr i a .
1 '1 1 . D . Ştefănescu , Î n o p . c i t . . p . 1 1 0, p l asează această scenă ch iar În
proscom i d i e , Împreună. cu sem i figura l u i Isus .
15 Deci ex istă patru reg istre ş i nu două, d u p ă c u m se ind ică. În Istoria
artelor plastice În Romc5nia, vo I . 1, Bucu reşt i , 1 968, p. 285, nota 4. De a ltfe l ,
aceeaşi Împărţi re o face ş i 1 . D . Ştefănescu , o p . cit . . p . 1 1 0 ş i 1 1 1 . I n d i caţi i le
iconografice pe care le dă În cont i n u are 1 . D. Ştefănescu sînt atît de p u ţ i n
s i stematizate ş i Î n consec inţă nec lare, Încît, cu o s ingură excepţie, n u ne
vom mai referi l a l ucrarea domn i e i sale, dorind să evităm eventu a l e neîn­
ţelegeri ale textu l u i .
68
www.patrimoniu.ro
n e i d ent i fi cat a c ăru i figură a fost afectată d e l ărg i rea ferestre i ,
sfîntu l Pah o m ie ş i Încă u n sfînt n ei dent i f i cat,
Cele două reg i stre su per i oare d e pe l atura sud i că şi nord i c ă
a n aosu l u i c u pr i nd , d e l i m i tate p r i n benzi ocru-g a l ben , 1 6 com po­
z i \ i i de m ăr i m i i n eg a l e , care nu reprez i ntă " c i c l u l c r i sto l og i c " ,
d u p ă c u m s e afi r m ă , c i scene d i n v iaţa l u i 10011 B oteză t o r u / LG •
C i c l u l Începe Î n reg i str u l s u per i or de p e l at u r a s ud i că , de l a
est spre vest ş i cont i n u ă p e cea nord i că , de l a vest s p re est ;
se re i a d i n nou pe perete l e sud i c În reg istru l a l d o i lea d e sus
d e I a est spre vest şi se term i n ă pe perete l e nord i c , desfăşu rÎnd u-se
de la vest spre est .
Î n afara a patru scen e , care d i n c auza staj i u l u i avansat d e
deter i orare n u au putut f i d eoc:all ::l ată d esc i fr ate cu prec i z i e ,
prezentăm c i c l u l v i eţ i i l u i Ioan B:>tezătoru l Î n ord i n ea d esfă� u­
răr i i ma i sus pomen i te .
Perete l e sud i c , I"eg istru l s u per i or : 1 . Vesti rea l u i Zah a r io;
2 . Viz itaţia ; 3. Naşterea lui I oa n Botezăto r u l ; 4. Zah a r io c u E l iza­
beta Îmbră ţ işindu-se ; perete l e nord i c , reg i stru I su per i o r : 5 . Fuga
E l izabetei c u I oa n cop i l ; 6. 10011 În deşert (?) ; 7. Ioa n p re d ică
popo r u l u i (?) ; 8. I oa n p red ică fa rise i l o r şi sa duche i l o r ; perete l e
s u d i c , reg i stru I a l d o i lea d e sus : 9 . Ioa n botează n o r o d u l ÎI1 1 0 r da l1 ;
1 0. 100 11 p redică ş i- I ză reşte pe Isus M ie l u l l u i D u m neze u " (?) ;
"
1 1 . Botezu l l u i Isus ; 1 2 . 10011 il m ustră pe I ro d ; perete l e nord i c ,
reg i stru l a l d o i l ea de sus ; 1 3 . rnte m n iţarea l u i 100 11 ; 1 4 . Ospă ţ u l
l u i I ro d ; 1 5 . Tă ie rea cap u l u i l u i Ioa n ; 1 6 . Afla rea cap u l u i l u i
l oa n l 7 .
P e peretele vestic 0 1 l1aos u l u i , d easu pra u ş i i , p e toată su pr a­
faţa sem i c i rcu l ară c i rcumsc r i s ă de b o l t ă , este rep rezentată Sch i m ­
ba rea l a faţă Într-o red actare com p l ex ă , c u p r i nzînd În afar a
e p i sod u l u i prop," i u-z i s şi scen e l e u rc ăr i i ş i cob:>rÎr i i l u i Isus
Îm preună c u cei trei a posto l i de pe m untele Th :lbor, Însă i n versate,
u rcarea pe m u nte conform trad i ţ i e i i conografi ce se face În partea
stîngă (ş i nu În d reapta c a în cazu l nostru) , i ar coborîrea de pe
m u nte În cea d reaptă (ş i nu În stînga ca in cazu l de faţă) .
Î n stînga uş i i d e i ntrare se afl ă b i ne cunoscutu l tab l o u votiv
reprezentÎnd u - i pe j u pan Barbu C r a i ovescu şi pe soţ i a sa N egos­
l ava , a cărei f i g u r ă este În m are parte deter i orată.
Î n d reapta uş i i , făcînd pand ant ct i tor i l o r , ce ţ i n În m î i n i
mod e l u l " bo l n i ţe i " , sînt rep rezentaţ i Î m p ăraţ i i Constant i n
ş i E l en a susţ i n în d crucea " afl ată" ; figura Î m p ăr atu l u i a avut ş i
e a d e sufe r i t d eter i orăr i ,'
'" '"
Datarea " bo l n i ţe i " s-a făcu t d e ce l e m a i m u l te or i ş i se m a i
face Încă d u p ă ta b l ou l vot i v. Pr i n Însuş i r i l e s a l e art i st i ce ş i
p l" i n i m portanţa sa d ocumentară, această com poz i ţ i e a atr as
de m u l tă vreme aten ţ i a cercet ăto r i l or tre::u tu l u i n :>stru a r t i s t i c18 .
J G I . :D. Ştefănescu , În l ucrarea c itată, l a p . 1 1 0 şi 1 1 1 . În mod cu tot u l
inex p l icab i l vorbeşte despre " o scenă d i n patimi" precum ş i despre a lte scene
d in v i aţa l u i Isus. Cu o s ingură excepţie - atunci cînd semnalează Botezul
l u i Isus care există Într-adevăr, d ar face parte din ciclul vieţii l u i Ioan Boteză­
torul - restu l scenelor i n d icate nu corespund real ităţ i i . Această eroare
" i n iţ i a lă" exp l ică Într-o oarecare măsură (1!) repetarea e i şi În a lte l u crăr i .
Astfe l . În Istoria artelor plastice din Romc5nia , voI . 1 , p . 265 l a nota 4 se
spune p r intre a l te l e : . . . " În cel superior (registru l , n . n . ) sînt reprezentate
scene din viaţa şi patimile lui Isus . . . " , sau În Pictura romc5nească În imagini,
la p . 45 c it i m : " Pe bolta naosului pictura este deteriorată (1!) (Pantocratorul
Între arhangheli) ca şi registrele superioare unde se mai disting totuşi scene
din ciclul cristologic (impresionantă Schimbarea la faţă) ; . . . " ; scena Schimbării
la faţă nu se află n i c i pe bo l tă , c u m I asă s� se Înţeleagă autoru I ş i n ici nu face
parte În cazu l de faţă d i n " c ic l u l cr isto l og i c " .
1 7 Ident i ficarea scenelor puse Î n text s u b semnu l Întrebăr i i s-a Încercat
i nterpretÎndu-se rămăşiţele - ş i acel e a Înnegrite a l e p ictu r i i păstrate com"
parÎndu-se cu a l te cîteva c i c l u r i păstrate, p r i ntre care cel d i n pronaos u l
bol n iţe i Coz ie i (1 542-1 543) ş i ce l d i n exonartexu l m"r i i 5ucev iţa (1 596,) cu
texte le evanghe l i i l or canon ice, p rotoevang he l i a apoc r i fă a l u i I acob şi
cea a l u i N icod i m , p recu m şi cu ind icaţ i i le d i n Iconografia - Arta de a zugrăvi
templele şi icoanele bisericeşti, p u b I icată de Ghenad ie al RÎmn icu l u i , Bucu reşt i ,
1 891 , p . 1 81 -1 84.
1 8 N u ne vom opr i a i c i la datări l e propuse fără a rg u mente (sau neconvin"
gătoare), st i I istice sau docu mentare , ci doar bazate pe presupuneri ca cea
a l u i G . B a l ş În Influence du plan serbe s u r le plan des eglises roumaines,
apărută În " L ' art Byzan t i n chez les S l aves. Les B a l kans " , 1 , 2 , Par is, 1 930
p. 283 , nota 1 : " . . . core datează probabil din 1 506 . . . " ; sau a l u i G h i k a Budeşti,
Evoluţia a rh itecturii În Muntenia şi Oltenia, vo I . I I , p . 1 0 : " . . . care se zice
că e Întemeiat de către Barbu Craiovescu În 1 495 ori 1 5 1 7 . . . " ş i p . 1 2 : " . . . este
clădit de Barbu Craiovescu , călugărit sub n umele de Pahomie, in 1495 sau
1 5 1 7 . Este s ingurul mon ument care ne-a mai rămas din veacu l al XV"lea ,
Arg u mente l e aduse În l u crăr i m a i vech i (pînă În anu l 1 95919) ,
care p l edează pentru d atarea e i cu an i i 1 520-1 521 , sînt cons i d e­
rate pe b u n ă d reptate d e către prof. V . V ătăş i an u d rept necon­
c l ud ente20.
'In l ucrăr i l e m a i recente, În care se at i nge sau se a n a l i zează
" bo l n iţa" B i st r i ţe i În gene ra l , sau n u m a i ansam b l u l de p i ctu r i
m u r a l e , d atarea con t i n u � s ă s e facă p e baza tab lou l u i vot i v ,
c u d i ferenţa n u m a i că a n i i propuş i sînt sch i m b aţ i : ,,1 523 -1 529" 2 1 .
De ce se acceptă acum n o u a d atare (1 523 -1 529) ş i s-a ren un ­
ţ at I a cea vech e (1 520-1 521 )? Argu mente l e În favoarea n o i i
d atăr i sînt ş i m a i puţ i n e d eCÎt pentru cea anter i oară, care pare
tot u ş i m a i aproape de adevăr2 2. Ne punem Întrebarea, pe b u nă
d reptate , neputînd accepţ a afi rmaţ i i nearg u mentate, care sî n t
cr itel"i i l e ce a u d us l a această d atare?
P i atra d e mormînt a banu l u i Barbu Cra i ovescu a d i s p ă r u t ,
d ar ex i stă transcr i s ă d e N . Iorg a " d upă dosa r u l repa raţie i Înce pute
În 1 846" ( I a m ăn ăst i re a B i st r i ţ a) i nsc r i pţ i a e i , În care a n u l , , 7 0 1 3 "
(1 505) este g reş i t cop i at, i ar m a re l e savant român propune c a
d ata morţ i i l u i să se cons i dere 9 ma rt i e 1 524 -1 525 2 3 . P i atr�.
de mormînt Încastr ată astăzi În z i d u l c l opotn i ţ e i ş i care i nd i că
an u l morţ i i 1 529 apr i l i e 1 4 , este a l u i PÎrvu I I , Cra i ovescu , u n
nepot a l l u i Barbu , care a fost m are ban Între an i i 1 523 -1 529.
Barbu I I Cra i ovescu , u n a l t nepot al ct i toru l u i B i s t r i ţe i , este
În fu n cţ i a d e m are b a ;, În 1 529 şi m J 3 r e În 1 5 3 )2�.
L i ps i nd u-ne de ar g u mente , a utor i i d atăr i i ,,1 523 -1 529" ne
perm i t să bănu i m că an i i propuş i pentru d atare se d a toresc unor
confuz i i d e n u me şi d e an i uşor d e făcut În cazu l n u meroase i
fa m i l i i a boi er i lor C r a i oveşt i , care În p l us , poartă n u me deven i te
t r ad i ţ i o n a l e În ca:l ru l e i .
Este i nteresant d e re l evat faptu l c ă, toţ i cercetător i i care a u
"stud i at" portretu l c t. i to r i cesc , d es ig u r s u b i nfl uenţa i n sc r i pţ i e i pe
c are o poartă ş i care s p u n e : "jupan Ba rb u l p re n umele nou numele
" m u ntean În od ăjd i i c ă l ugăreşt i ş i a soţ i e i ?!3.l e , c u u l" m ătoarea
l u i (este) Pah o m ie , au ajuns l a conv i ngerea fer m ă , " i n disc uta­
b i lă " (d u p ă c u m se vede şi d i n nota 3 pag.' 265 d i n Isto ria a rtel o r
p last ice d i n Româ n ia , reprod u s ă l a" no ta n oastră 21 , d a r pe care
d or i m s-o s u b l i n i e m) , că m arele d regător este r eprezentat d u pă
c ă l ug ă r i re a s a , gest , pe c a re d u p ă c u m; s e şt i e , l-a făcut l a bătrî­
n eţe , Încă în t i m p u l d om n i e i l u i Neagoe Basara b ,' a l căru i stetn i c
a prop i at era, a?ărÎn :l pentru u l t i m a:oară Î n acte l e ofi c i a l e d o m�
n eşt i l a 1 0 i an u ar i e 1 520 .
În favoarea fa ptu l u i că În an i i 1 520 -1 521 Barbu Crai ovescu
era deja c ă l ugăr i t s u b n u me l e de Pahom i e ex i stă d ovezi certe ,
care n u au fost coroborate În cazu l c i tat pentru d atarea p i ct u r i i25,
la care, pentru a n u ne repet a , vom recu rge ceva mai tîrz i u .
Cercetînd c u m a i m u l t ă l u are am i nte tab l ou l vot i v , sîntem
s u r p r i n ş i observînd an u m i te aspecte, an u m ite d eta l i i , a le p i c­
t u r i i . I m ag i nea N egos l a ve i , d i n care s-a p ăstrat doar o p arte
Însă este greu de p �ev�zut d�că aşa cum este astăzi este acelaş ca la origine " ,
Ş I vo i . I I I a l ace leiaşI l u c r a r i , l a p . 8 : " . . . m icul paraclis a l m-rii Bistriţa
(Vîlcea) care se c rede că este c lădit de către Barbu Craiovescu În 1 507 . . . " .
N u credem c ă este necesar s ă ne o p r i m n ic i asupra ace l o r l ucrări (dest u l de
numer? ase) ca �e datează şi mai vag (da r mai aproape de adevăr) " bo l n iţa " ,
atr l � u� nd-o l U I Barbu Cra lovescu fără s ă p ropună u n an s a u o perioadă
p rec isa.
I U 1 959 - anu l apar i ţ ie i l u c răr i i Istoria artei feudale În ţările române.
vo i . 1. de V. Vătăşian u .
20 V . Vătăş i an u , o p . cit . , p . 507 ş i nota ;1 Ide l a aceeaş i pag ină.
tl Această datare
este propusă în Istoria artelor plast ice din România
vo i . 1 , p . 248 ("zugrăvit Între 1523-1529") , p . 265 (" . . . ansambl u l pictat
Între 1 523- 1529 la Boln iţa Bistriţei . . . " ) şi nota 3 de la aceeaş i pagină care
prec izează : " Dotarea pictu rii s-a făcut pe baza reprezentării ctito rulu i . marele
ban Barbu Cra l Ovescu. după călugăria sa " . Noua datare a fost p re l u ată ş i
de Vas i le Drăguţ Î n l ucrăr i le m a i sus am i ntite (Pictura românească În
imagin i , p . 45 : " . . . realizată la o dată incertă Între a n i i 1 523-1529" s i
Pictura m uraIă . . , p . 1 8 cu t r i m itere (nota 8 ) l a Istoria artelor plastice I d in
'
.
România. v o I . 1).
22 De re levat este faptu l că N ico l ae Sto icescu ,
_
În Bibliografia locali­
taţi lor ŞI monumentelor feudale din România, voI . 1 . (1 970) , p . 71 . a rămas
.
la datarea b o l n iţei cu 1 520-1 521 .
23 N . Iorg a , Inscripţi ile din bisericile României. vo I . I I , Bucureşti . 1 908.
p . 80-82, nr. 226.
_24 V � zi N ico l ae Sto icescu . Dicţionar al marilor dregăto ri din Ţara Ro­
maneasca şI M oldova, sec . XIV-XVII . Editura encic loped ică română. Bucu reşt i .
1 971 , p . 46-47.
2[; A ltfe l nu ne putem exp l ica fo los i rea anu l u i 1 523 .
www.patrimoniu.ro
d i n cost u m , restu l fi i nd deter i orat şi rep i ctat groso l an , n eres­
pectÎnd u-se n i c i proporţ i i l e ş i n i c i cu l or i l e , ci doar poate n u m a i
cro i a l a h a i ne l o r Ş i podoaba c a p i l ară , ne demonstrează fără ech i voc,
că este Î mbrăcată Într-un costum l a i c , asem ăn ător cu cel a l perso­
naje lor fem i n i ne d i n p i ctu r i l e vot i ve a l e B i ser i c i i e p i scopa l e d e
l a C u rtea d e Argeş . Este d ec i ev i d ent că Negos l ava l a d ata exe­
cutăr i i " po rtretu l u i " său nu era căl ugăr i tă2 6 . Costu m u l l u i Barbu
C r a i ovescu n u are n i c i el n i m i c com u n cu od ăjd i i l e mon a h a l e .
E I poartă aru ncată p e u me r i o m ant i e d e cu l oare ocr u , p r i n s ă
În p i ept · cu o agrafă . De s u b ea se vede u n caftan a l bastru ş i
o tun i că roş i e27 D e s u b l i n i at este c ă j u pan Barbu are capu l des­
coper i t . l ucru i n ad m i s i b i I pentru u n c ă l ug ă r . Faptu l că e l apare
În cost u m c ă l ug ăresc pe e p i trah i l u l d i n 1 520 -1 521 , d espre care
vom vor b i m a i j os , este sem n i ficat i v .
Constatînd aceste i n ad vertenţe faţă d e afi r m aţ i i le pomen it e,
era fi resc să ne u i tăm mai atent ş i l a i n scr i pţ i e , s-o com parăm
cu a l t e l e care În soţesc f i gu r i l e s f i n ţ i l o r , neprezentÎnd îndo i e l i
cu p r i v i re l a autent i c i t atea l o r . Cu toate că i n scr i pţ i a de care
ne ocu păm este făcută tot cu a l b pe fond a l bastru Înch i s ca ş i
Î n cazu l celor l a lte ş i se observă o Încercare de a respecta carac­
teru l l itere l o r , constatăm că d uctu l este m a i puţ i n fe r m , că ex i st ă
deoseb i r i În grafică, i ar l itere l e sînt m a i p uţ i n zve l te ş i e l eg ante .
Pîn ă l a cu răţ i rea acestu i ansam b l u , n u putem afi r m a , Îns ă , cate­
gor i c c ă i nscr i pţ i a nu este or i g i n a l ă , c i doar să presu pun em că
a fost scr i să d u p ă executarea p i ct u r i i 28 .
În b aza celor m a i s u s arăt ate , putem d ec i afi r m a fără fr i c ă
de a greş i preC. m u lt . că tab l ou l vot i v d i n " bo l n iţa " B i st r i ţe i repre­
z i ntă pe c t i t o r i Îna i ntea că l ugă r i r i i l o r , i ar i n scr i pţ i a , d u p ă toate
probab i l i t ă ţ i l e , a fost făcută u lter i o r .
C u n osCÎnd u-se c ă B a r b u Cra i ovescu n u m a i apare În acte l e
ofi c i a le a l e vrem i i d u pă 1 0 i an u ar i e 1 520, i a r p e d e a ltă p arte ,
p r i ntre n u meroase l e d o n aţ i i făcute d e acesta p r i nc i p a l e i s a l e
ct i tor i i , s e păstrează , Î n M uzeu l d e artă. a l Repu b l i c i i Soc i a l i ste
Rom ân i a , un e p i trah i l pe care este brod ată f i g u ra d e m n i t ar u l u i
i n sc r i pţ i e : " Ba rb u l Pah o m ie a n u l 7029 (1 520 -1 521 ) . Ep i trah i l u l
de faţă s-a făc u t c u aj u t o r u l ş i che l t u ia la b o ie roa i ce i , a doa m ne i
Negos lava " 2 fJ ş i u n p a n agh i ar ce poartă i nscr i pţ i a : " Făc ut-a u
acest panag h ia r rob u l l u i D u m neze u , m onah u l Pah o m ie ş i j upa n
Preda m a re ba n În a n u l 7029" (1 520-1 521 )30, se poate afi r m a
c ă În această per i oad ă e l e r a d e j a c ă l ugăr i t .
Nu ar fi poate l i ps i t de i nteres s ă re l evăm d i fe renţa ev i dentă
şi sem n i fi c at i vă În ace l aş i t i m p pe care o a u În for m ă şi În
s p i r i t u l lor i nscr i pţ i i le d e pe o b i ecte l e d e artă mai s u s c i t ate
şi cea d i n t a b l o u l ct i tor i cesc .
Observăm că pe e p i trah i l , don atoru l se n u meşte sau m a i
c u rînd n u m a i s e am i nteşte s i m p l u " Ba rb u Paho m ie " , ajutor u l ş i
c h e l t u i a l a fi i nd n u m a i a soţ i e i s a l e , e l ren u nţînd p r i n căl ugăr i re
l a ce l e l u meşt i , i a r pe p a n agh i ar cu u m i l i nţ ă se n u m eşte " rob u l
l u i D u m nezeu m o nah u l Paho m ie" . Pe t a b lou l vot i v , În sch i m b ,
e l poartă t it l u l d e "jupan Ba rb ul " , aşa c u m o b i şn u i a s ă s e d e n u ­
mească n u n u m a i În d ocu mente , d a r ş i p e n u m eroase o b i ecte
26 Conf. d r . i n g . N ico l ae Leonăchescu În i nteresantu l stud i u Exercitarea
dreptului de proprietate al mănăstirii Bistriţa-Vilcea asupra moşiei Stroeşti
din judeţul Argeş, În " M itropo l ia O l ten ie i " , n r . 9-1 0, 1 969 , p. 705-725 ,
r i d ică p ri ntre a ltele ş} p rob lema dacă Negos l ava s"a c ă l ug ă r i t (sub n u m e l e
I de S a lom ia) sau n u . I n cazu l d e faţă, Însă, acest aspect n u ne i nteresează.
ci n u m a i faptu l c ă ea l a momentu l cînd i s-a rea l izat portretu l nu era călu­
gărită.
2 7 C.
N icolescu , Istoria costumului de c urte În ţările române, sec.
XIV-XVI I I , Ed itura şt i i n ţ i fică, Bucu reşt i , 1 970, vede că " Banul Barbu Craio­
vescu - călugărit Pahomie - este prezentat bătrîn , purtînd sutană neagră­
vineţie" şi că " Pictura originară a boln iţei a fost refăcută, culoare peste culoare,
În t impul lui Constantin BrÎncoveanu . . . .. ( 1 ! ) , p. 258 , nr. catalog 1 43 .
2 8 Aspectu l deosebit, Însă d i n a l t p u n ct de vedere , a atras aten ţ i a l u i
V. Brătu lescu , care În stud i u l Zugravul CÎntăreţ Gheorghe - Gherontie, În
" M itropo l i a O lten ie i " , n r . 1 -2 , 1 962, p . 25, nota 4 remarc ă : " Inscripţia
s lavă tradusă În spiritul limbii române şi folosirea expresiei aproape româ­
nească ca formă ("pe numele nou"), cred că este de natură să pledeze pentru
o pictură mai tîrzie deCÎt cea de la origina l , cum susţine V. Drăghiceanu " .
N o i a m z ice c ă p ledează nu pentru " o pictură mai t îrzie" , c i doar pentru
o i nscripţie poster ioară p ictu r i i , adăugînd că i nscripţ i a de pe p i atra de
morm înt a banu l u i Barb u , aşa cum a cop i at-o N. Iorga (vezi nota 23), În
ceea ce p r i veşte sch i mbarea n u me l u i În Pahom i e , d i feră ca formu l are ş i
este m u l t m a i apro p i ată de u zanţa t i mpu l u i . Sperăm că Î n această prob lemă
va avea cuvîntu l hotărîtor u n s l av ist , pe care-I va i nteresa cazu l .
2 U A I . E l i an , C . Bălan, H . C h i rcă, O . D i aconescu, InscriPţiile medieval e
a l e Româ niei. Oraşul Bucureşti, vo I . 1 , Bucureşti , 1 965, n r . 1 050, p . 71 0-71 1 .
30 Ide m , n r . 965 , p . 667.
69
 v
N
3 pe această cale. (Schiţele nu sÎnt făcute la scară).
N s
2 poate ad m i te să fi rămas ceva d i n c l ăd i r i l e bogate i m ă n ăst i r i .
Fig . 2. Absida a l taru l u i : 1 , "Cel vechi de z ile" ; 2, " Sfintul Duh" ; 3, Ma ica
Dom n ului " Platytera" ; 4, Arhanghelul Gavriil ; 5, Regele Solomon ; 6. P rofetul
Eremia; 7 . Arhanghelul M ihail ; 8. Regele David ; 9 . Profetul Zaha ria ; 1 0 .
V iziunea sfÎntului Petru d i n Alexandria ; 1 1 , Sflntul Kiril ; 1 2 . Sfintul G r i gorie
Bogoslavu l ; 1 3 . Sfintul Ioan Zlataust ; 1 4 , Sfintu l Vasile cel Mare ; 15. Sfin t u l
Athanasie din Alexandria ; 1 6 . Sfintul Spiridon ; 1 7 , sfint neidentificat ; 1 8 ,
Nişa proscom idiei c u reprezenta rea l u i Isus " Regele Slavei" ; 1 9 . Nişa diaco­
n ican u l u i .
F i g . 3 . B o l t a naosu l u i ş i arcu l t r i u m fa l : 1 , Isus Pantocrator ; 2 , Arhanghel i i
Mihail ş i Gavri i l ; 3, D o i arhangheli ; 4 . D o i serafimi ; 5 , D o i serafimi ; 6.
Isus .. Îngerul Marelui Sfat" ; 7 . Profeţi ; 8. S imbolurile evangheliştilor.
Fig. 4.5. Pereţ i i de sud ş i nord a i naosu l u i : 1 . Vestirea l u i Zaharia ; 2 . Vizi­
taţia ; 3. Naşterea lui Ioan Botezătorul ; 4. Zaharia şi Elisabeta Îmbrăţişfndu-se.
70
www.patrimoniu.ro
12
E v
17 18 19 20 ZI
4
" Poarta de aur " (?) ; 5, Fuga Elisabete i cu Ioan copil ; 6. Ioan În deşert (? >
7 , Ioan predică poporu l u i (?) ; 8. Ioan predică fariseilor şi saduche ilor ; 9 ,
Ioan botează norodul În Iordan ; 1 0 , Ioan predică ş i - I vede pe Isus " M ielul
lui Dumnezeu" (?) ; 1 1 , Botezul lui Isus ; 1 2 , Ioan Îi mustră pe Irod ; 13,
Intemniţarea lui Ioan ; 1 4 . Ospăţu./ lui Irod ; 15, Tăierea capulu i ; 16, Aflarea
capului lui Ioan ; 1 7 , SfÎntul Sava : 18, Sfintul S im ion ; 19. SfÎntul Eftimie
(?) ; 20. Sfintul Maxim Mărturisitoru l ; 2 1 , Sfintul lIarion ; 22. sfÎnt neidenti­
ficat ; 23. Sfintul Pahom ie ; 24, s(int neidentificat ; 25, SfÎntul Paisie Athon itul ;
26, Sfintul G r igorie Decapolitu / : 27, SfÎntul N icolae (?) ;
Fig. 6. Peretele vest ic al n aosu l u i : 1 , Schimbarea la (aţă ; 2, Sfinţ i i Împăraţ i
Constantin şi Elena ; 3, Tabloul votiv.
Schiţele au fost făcute de Constantin G r i gorescu căruia Îi mulţumesc călduros
donate d i fe r i te l or l ăcaşu r i în t i m p ce deţ i n use ce l e m a i m a r i
d re� ător i i d i n Ţara Rom ânească31 .
I n s p i r i t u l i n formaţ i i l or pe c are l e-am expus succ i n t . n u
putem accepta d at area ansam b l u l u i d e p i ct u r ă d i n " bo l n i ţ a "
B i s t r i ţ e i în n i c i u n caz cu an i i 1 52 3 -1 529 ş i n i c i m ăcar cu 1 520 -
1 521 . Deocamdată n u poate fi vorba decît d e " ante 1 520" .
Fără înd o i a l ă . d i st rugerea m ă n ăst i r i i B i str i ţ a d e către M i h­
nea c el Rău (apr i l i e 1 508 - octom b r i e 1 509 ; pînă în febr u ar i e
1 51 0 a d om n i t fi u l s ău M i rcea) d i n an u l 1 509 . a l i at l a început u l
dom n i e i c u fam i l i a C r a i oveşt i l o r . i ar apo i u n d uşman neîmpăcat
al e i . a fost tota l ă . I ată un fragment d i n scr i erea l u i G avr i l
Prot u l . re l at i v l a aceasta : " Ş i at îta n i m ic n u p utea să le str ice
n i m ic . ca În p izmă le-o u a rs c u rţ i le şi casele le-o u r is i p i t . lo r
C Îţ i o u aflat de acel neo m ră maş i (este vor ba d e C r ai oveşti n . a .) ,
p re toţi i-a u m u n c i t c u m u lte m u nc i ; p re u n i i i-a u ş i o m o r ît ş i
mă năsti rea l o r . co re o u făc u t e i p re r Î u l B istriţe i . d i n temei s-a u
răs i p i t ş i b iserica sfi n ţ i l o r Aposto l i . co re o z i dise Neagoe . scot i­
t o r u l l u i svea t Î i N ifo n . să fie de Îng ropa rea m o r ţ i l o r . iară o o u
sfă r îmat ; Încă ş i pom i i i-au tăiat ş i i-a u dez ră dă c i n a t . Ş i r i d ică
more goană asup ra ace l u i neom b lagos l ov it"32 .
D i n fragmentu l c i tat afl ăm c ă "sfărîm area" ct i tor i e i Cra io­
veşt i lor a fost atît d e n ăprasn i că . s u b l i n i at ă ş i p r i n t ăi erea ş i
dezrăd ăc i n area pom i lor - u n sacr i leg i u î n Evu l Med i u tot atît
de m are . d acă nu ş i m a i m are d ecît d i strugerea u n e i b i ser i c i .
dator i t ă trad i ţ i i lor m i l en are d e ocrot i rea pom i lor - încît n u se
Aproape contem poran c u even i mente l e petrecute. G avr i l Protu 1 .
a l e căr u i afi rmaţ i i . În genera l . s-au d oved i t a f i con forme re a l i­
t ăţ i i . n e face cu noscut Încă u n l u cru i n teresant. că N eagoe . v i i toru I
dom n a l Ţăr i i Român eşt i , ct i to r i se l a m ăn ăsti rea r i d i c ată d e unch i i
ş i tatăl său (în cazu l În care era fi u l l u i Pîrvu C r a i ovescu ş i al
31 Credem că este sufic ient să am i n t i m doar cîteva d i ntre ob iecte le p e care
donatoru l se int i t u l ează " jupan Barbul" : Pocal donat m-r i i B istri ţa (Inscrip­
ţiile medievale . . . n r . 968 , p. 668-669) ; Panag h iar donat m ăn ăst i r i i Tismana
.
( Inscripţii " n r . 963 , p . 666) ; Anaforn iţă donată m-r i i B istriţa (Inscripţii . . . .
n r . 828 . p . 603-604) ; C h i vot donat m-r i i B istriţa (Inscripţii . . . nr. 749,
. .
p. 571 ) ; Căţu ie donată m-ri i T ismana (Inscripţii . . . 739 . p. 568-569).
32 T i t S i medrea. Viaţa ş i traiul sfÎntului Nifon patriarh ul Constantino­
polului, Bucureşt i , 1 937 ( E xtras d i n " B is . Ort . Rom . " , n r . 5-6. 1 937. p .
1 5-1 6).
 �
5
13
�
DD�
14
B IS 16
v [
5
f trl T I I
Neag ă i ş i n u fi u l l u i Basarab cel Tîn ăr, c u m se n u m e a m a i tîrz i u
I 6
Î n act e l e ofi c i a l e33) , u n parac l i s c u hram u l sfi nţ i lor Aposto l i ,
<i est i n at s ă servească d rept gropn i ţă fam i l i a l ă , d ec i e l avea l egă­
tu r i m u l t m a i strînse , m a i d i recte cu m ăn ăsti rea B i st r i ta si n u
<i oar u n e l e vag i d e ord i n gene ral - fam i l i ar ş i sent i men t a l :
D u p ă În l ătu rarea l u i M i hn ea cel Rău de către Cra i ovest ' i s' i
Înscău n area l u i V I ăd uţ (1 51 0 februar i e - 1 51 2 i an u ar i e) c u spr i ­
j i n u l acestor a , confl i ct u l Între nou l d o m n ş i putern i c a fam i l i e
o l teană n u Înt îrz i e să i zbucne ască, term i n Înd u-se p r i n Înfrîngerea
�i decapitarea l u i V I ăd u ţ . N u m a i o d ată cu u rcarea În scau n a
l u i N eagoe Basarab Începe atît pentru C r a i oveşt i , cît ş i pentru
Întreaga ţară o peri oad ă d e l i n i şte. Aceasta fi i nd con j unctura i sto­
r i că - n e l i n i s t i t ă , zbuc i u m ată - În care C r a i ovest i i aveau u n
rol foa rte i m p ortant ş i act i v , n u cred e m c ă l e-a f�st c u puti nţă
să Înceapă refacerea pr i n c i pa l e i lor ct i tor i i i med i at d u pă d i stru­
gerea ei tota l ă (1 509) , ci m a i cu rînd au Între p r i n s rec l ăd i rea m ăn ă­
sti r i i i med i at d u p ă u rcarea În scau n u l d o m n esc a l u i Neagoe
Basa ra b , ad i că În p r- i m e l e l u n i a l e anu l u i 1 51 2 . Nu ar fi des ig u r
exc l u s ca u n e l e l u crăr i fără prea m are i m portanţă ş i anverg ură
s ă fi fost făcute şi În per i oad a dom n i e i l u i V I ăd u ţ .
C redem că avem ac u m pos i b i l i tatea să afi rm ăm c ă " bo l n iţa"
şi p i ctura ei au fost făcute post 1 51 2 şi ante 1 520 -1 521 .
Cu p r i v i re l a B i str iţa Îns ă , m a i d i spunem de cîteva d ate cal- e
n e pot se rvi pentru a strînge ş i m a i m u l t " cercu l " datăr i i . Astfe l ,
este cu noscut d esen u l l u i H . Tren k care reprod uce u n cart u ş , apar­
ţ i nînd m ăn ăst i r i i , care re prez i ntă un vu l tu r b i cefa l , cîteva i n i ţ i ­
a l e34 ş i an u l 7025 (1 51 6-1 51 7) , prec u m ş i i nscr i pţ i a d e l a 1 oc­
tombr ie 1 51 9 , care pomeneşte n u m e l e m eşter i 1 0 1- Dobrom i r ,
D u m itru ş i C h i rtop35 . Pr i m a d i ntre e l e n e m ărtu r i seşte d espre
l ucrăr i l e În c u rs d e desfăş u rare, i ar cea d e a doua - u n an i m
acceptată , - term i n area reconstru i r i i b i ser i c i i p r i n c i p a l e .
M a i ex istă Î n c ă o i nscr i pţ i e brod ată , care n u a fost pusă n i c i o­
d ată J n ' egătu r ă cu d atarea B i st r i ţ e i ş i c are se păstrează ( n u m � i
.
I nScr i pţ i a , n u Ş I restu l ) l a M u zeu l d e artă a l R . S . Rom ân i a . I n
e a se spu n e : "T n n u mele Tată l u i , 0 1 Fi u l u i ş i 0 1 sfîntu l u i Duh , eu
robul f u i D u m nezeu 1 0 Neagoe Voev o d , m-a m d us fa mănăst i rea
B istriţa , h ra m u f p reac u rate i Născătoare de D umeze u si om dă r u i t
'
sfÎntu l u i G r i go r ie Decapol i t u l u n acoperă m Înt ş i un i ne l de a u r :
:1" Descendenţa l u i Neagoe Basarab este Încă În Id iscu'ţ i a isto r i c i l o r ,
Însă c h i a r dacă e l n u era fiu I l u i PÎrv u , este cert că a fost crescut, educat ,
.
susţinut şi promovat de atotputern ic i i, la acea dată boieri o lten i , fată . de
fam i l i a cărora a avut şi a păstrat o deoseb ită preţu ire.
. 34 I nterpretarea in i ţ i a l e lor de pe cartuş d rept
" Pahomie monah ctitor"
Ş I " Pahomie ctitor" asoc iată cu v u lt u r u l b icefa l , Însemn hera l d ic i m pe r i a l
adoptat l a n o i n u m a i de domn itori , p a r e puţin cam hazardată (vezi ş i V . Vă­
tăş ianu , op. cit . , p . 505-506 ; N . Iorga, G . Balş, Histoire de I 'art Roumain
ancien, Paris, 1 922, p . 96 ; Sp. Cegăneanu , Ceva c u privire la meşterul Manole ,
În " B . C . M . 1 . " . anu l 1 1 1 , 1 91 0 , p . 44-4 7 , unde sînt reproduse desenele l u i
H . Trenk) mai c u seamă c ă Î n acea v reme (1 51 6-1 51 7) Barbu Cra iovescu
nu se călugărise Încă, deţ i n Înd În perioada d i ntre 1 495 şi 1 520 funcţ i i de
ban Ş I mare ban .
35 N . Iorga, Inscripţii, vo i . I I , p . 81 , n r . 225 , u nde se spec i fică În mod
expres : "A Început ş i s-a sfîrşit (b iserica , n .n .) la anul 7028 luna lui octombrie 1 " .
71
www.patrimoniu.ro
/ .f{!
c i ne va s t r ica să fie a natema c u I u do . Scris În A ug u s t , 4 z i le Î n
a n u l 7022" (1 51 4)36.
Comentarea aceste i i n scr i pţ i i n i se pare de p r i sos , ea ne vor­
beşte cu c l ar i tate de v i z i ta dom n i toru l u i , d i n an u l 1 51 4 , l a m ăn ăs­
t i rea B i st r i ţ a . Dar b i se r i ca m are cu h r am u l Ad orm i r i i M a i c i i
Dom n u l u i n u era tel- m i n ată l a această d at ă. U n d e erau adăpost i te
moaşte l e sfîntu l u i G r i gor i e Decapo l i tu l , sal vate des i g u r de c ă l u ­
găr i d e l a d ezastru l d i n 1 509 ?
Într-u n a d i n b i se r i cuţele m i n i at u r a l e d i n peştera d i n c h e i l e
rîu l u i , foarte greu acces i b i l e ş i u med e ? N i s e pare prea p u ţ i n pro­
bab i l , m a i cu sea m ă că B i str i ţa a fost u n i m portant focar de cu I t u r ă ,
cu n u meroş i cal i g rafi ş i art i şt i care , d u p ă c u m se şt i e , c u n oşteau
şi - ceea ce este m a i i m portant - , respectau regu l i l e gener a l e
de conservare , a l tfe l n u s-ar exp l i c a păstrarea pîn ă În z i l e l e n oas­
tre , t i m p de sute de an i , il un or opere de artă executate d i n sau
pe m ater i a l e del i cate , c a m an u scr i s e , brod e r i i , i coane etc . U nde
se ofi c i au s l u j be l e re l i g i oase ob l i g ator i i pen t r u o bştea c ă l u gă­
rească care, d es i g u r Î m pu ţ i n at ă , s-a reÎntors la m ăn ăst i re pentru
a se ruga , a l ucra şi su praveghea construcţ i i l e în c u rs d e desfă­
şu rare?
La aceste Întrebări fi reşt i un se poate r ăspunde sat i sfăcător
decît pres u p u n înd că În aceste sco p u r i s-a constru i t o b i ser i c ă ,
u n p a r ac l i s , d e proporţ i i modeste , pentru a face faţ ă ex i genţe l o r .
Foarte probab i l c ă p e locu l parac l i su l u i -g ropn i ţ ă a s f . Aposto l i ,
ct i tor i t de Neagoe În t i nereţea sa37, cu m u l t Î n a i nte d e a d even i
dom n , s-a r i d i cat d e c ăt l- e Barbu Cra i ovescu , În scopu r i l e am i n ­
t i te, În gra,bă38 , actu a l a b i seri cu ţ ă , n u m it ă astăz i i m p ropr i u -
" bo l n i ţ ă" . I n s pr i j i n u l i poteze i n osatre se ad augă ş i fapt u l c ă
rep rezent area sf. G r i gor i e Decapo l itu l s e află l a l o c d e c i nste ,
aproape d e a l t a r , Între sfîntu l N i co l ae ş i sfîntu l P a i s i e Athon i tu l ,
pe l at u r a nord i c ă , în partea În c are d e o b i c e i se d e p u n ş i astăz i
sfinte l e m oaşte În b i ser i c i l e ortod oxe .
Pres u p u nem că l a 4 august (sau poate l a 1 5 , cînd era hr am u l )
1 51 4 , Neagoe Basarab ş i -a depus d aru r i l e p e cut ia c u moaşte l e l u i
G r i gor i e Decapo l i tu l , care se afl a l a acea d ată În faţ a reprezen­
tări i p i ctate a sfîntu l u i .
D i n bogata zestre a B i str i ţe i p r i ntre a l te o b i ecte de artă s-au
păstrat ş i d o u ă i coan e , c are d i n Întî m p l are se afl ă u n a - Isus
Pa ntocra t o r - la sch i t u l Păr (fost Ţ i g ăn i a) d i n i m ed i ata apro p i ere
a m ăn ăst i r i i , i ar alta - M J ico D o m n u l u i Hodigh i t r ia - la M u ­
zeu l d e artă a l R . S . Rom â n i a , extrem de aprop i at ă ca t i po l og i e ,
grafi e , st i l , cu l oare ş i concepţ i e c u p i ctura m u r a l ă d i n parac l i s u l
3" Inscripţiile medievale . . . , vo i . 1 , p . 735, n r . 1 096.
3 7 I poteza amp l asăr i i poate fi veri ficată doar În u rm a unor săpăt u r i
arheo logice. N u este exc l us c a actua l u l parac l is s ă f i fost c l ăd it Î n această
perioadă, Însă În a l t loc, conform noi l o r neces ităţi şi spaţ i u l u i d ispon i b i l .
3 8 G raba a fost fără Îndo i a l ă factoru l care a determ i n at atît s i m p l itat�3
bolt i ri i , cît ş i " negliienţa execuţiei construcţie i " . Vezi În acest sens :
N . G h i ka- Budeşti , Evoluţia . . . , va l . I I . p . 1 2 ; V . Vătăş i a n u , Istoria . . . , voI . 1 .
p . 507 ; Istoria artelor plastice, vo i . 1 , p . 248.
Fig. 7. Scenă din ciclul vieţii lui IO:Jn B�tezătoru / ; " Ioan Botezătorul mustrÎnd p� regele Irod"
(să-i z i cem pe n u m e)39, ct i tor i t de Barbu C r a i ovescu4o. Pe m afo­
r io n u l M a i c i i Dom n u l u i Hod i g h i t r i a4 J , este o i nscr i pţ i e , su b for m a
u n u i orn ament , d i n cal'e s e d i st i nge cu c l ar i tate n u m a i an u l 7021
(1 51 2-1 51 3)42. S i m i l itud i n i le st i l i st i ce am i n t i te n e perm i t s ă
cons i d erăm că atît i coan e l e , cît ş i p i ctura m u ra l ă d i n parac l i s au
fost create aprox i m at i v în aceeaş i per ioadă d e t i m p , de ace l aş i
ate l i e r d e p i ct u r ă , d acă n u c h i ar de ace l aş i p i ctor.
,
In baza d atelor i stor i c e , a i n scr i pţ i i lor p ăstl'ate şi a arg u men­
telor anal i zate mai sus - care sperăm c ă au fost s u fi c i e nt d e con­
v i ngătoare - , con s i derăm c ă p utem propune d atarea ansam b l u­
l u i de p i ctu r i m u r a l e d i n a ltaru l ş i n aosu l parac l i su l u i m ăn ăst i ­
r i i B i st r i ţ a-Vîlcea, cu an i i 1 51 3 -1 51 4.
*"
* l*
Să reven i m acu m asu pra aspectu l u i sti l i st i c ş i ' estet i c al an­
sam b l u l u i de p i ctu r ă m u r a l ă d i n parac l i s u l m ăn ăst i r i i B i st r i ţ a ­
Vîlcea ş i s ă înce rcăm s ă p rec i zăm locu l ş i i m portanţa ce trebu i e
s ă i se acorde î n cad r u l evo l u ţ i e i p i ct u r i i d i n Ţara Rom âneasc ă .
3 U A r f i i nteresant de stab i l it CÎnd apare documentar l a mănăsti rea
B istr i ţa- V î l cea bo l n iţa ş i dacă este vorba de parac l isu l În d iscuţ ie. Nu
credem că este cazu l În l ucrarea de faţă , deoarece autoru l s,a conv ins că
În perioada care interesează, ea apare În docu mente ca parac l is. Mai cu rînd
această prob l e m ă ar' reven i act i v i lor cercetător i ai isto r i e i med i c in i i rom âneşt i ,
care n u d e m u l t (mai 1 969) s-au Întru n i t Într- u n s impozion c u tem a " Sem n i­
ficaţi a med ico-isto r ică a bo l n iţelor mănăsti reşti " u nde s-au d iscutat pro­
b leme interesante. Com u n icăr' i l e au apărut În " M itropo l i a O l ten ie i " , n r .
9-1 0, 1 969 ş i 1 -2 , 1 970, precum ş i În v o l u m separat cu t i t l u l ind icat În
1 970. Unele com u n icări s-au ocupat ch i ar de bo l n iţa B istriţe i , fără să at i n g ă
Î n s ă aspecte le c e ne-ar" fi putut interesa a i c i , iar datarea, sau m a i c u rînd da­
tăr i le care s-au propu s , sau u n e l e afirmaţ i i , fi i nd făcute fără arg umentaţie
sau t r i m iter i , nu pot f i l u ate În consideraţ i e , ca de exem p l u la p. 44 (extras)
"Cea mai veche boln iţă alestată documentar ar (i cea de la Bistriţa, r idicată
de Barbu Craiovescu ( 1 497-1520) (Il), sau la p . 21 (extras)" . . Bistriţa , 1507 ,
. s avan t ă , o afl ăm în sem ic a l ota a l t aru l u i , unde, s p re M a i ca Dom­
distrusă şi re(ăcută În 1 521-1524 " .
40 A I . E fremov, Icoanele de la Bistriţa Craioveştilor, Î n " Rev ista m u zee­
l o r " , n r . 5, 1 969, p. 467-470 .
'Jl Icoana Ma ica Domnului Hodighitria a s u ferit de c u r înd o restau rare
În ate l ierele de spec i a l i tate d in M u zeu l de artă al R. S . Româ n i a , restau rare
a l e căre i rezu ltate sînt d iscutab i le.
4 2 Î n art ico l u I m a i sus pomen i t , Icoanele de la B istriţa Craioveştilor, l a
p . 470, s-a strecurat o g reşe a l ă t i pografică : În loc d e 1 51 3 cum este corect ,
s-a t i p ăr i t 1 51 2 , Însă anu l d i n paranteză (1 51 2-1 51 3) este b ine redat.
72
www.patrimoniu.ro
Nu vom d iscuta părer i l e � r op i n i i le ce au fost de c i rcu l aţ i e ,
despre care s-a am i n t i t l a începutu l stud i u l u i , care a u i n fl uenţat
negat i v n u n u m a i u n pu b l i c m a i l arg de am ator i , d a r ch i ar şi pe
cercetător i , ci vom căuta s ă com p l etăm în m ăs u r a pos i b i l i t ăţ i lor
părer i l e ace l o r a care acord ă pl'eţu i re acestu i ansam b l u , - care
fără îndo i a l ă p reval ează - şi eventu a l să încercăm s ă pr i v i m ş i
s u b a l te p r i sme p i ct u r a d i n 1 51 3 -1 51 4 a paracl i su l u i .
Pe b u n ă d rept ate , M .A . M u s i cescu Îş i înch e i e rînd u r i l e con­
sacrate p i ctu r i i parac l i su l u i B i st r i ţe i -Vîlcea,pe care poate d i n
s u b i ect i v i tate l e-am fi d or i t m a i m u I t e , cu fraz a : " D i n p u nct de
vedere a rt istic este una d i n re uş itele rea l iză r i a le p ic t u r i i Ţă r i i
Româneşt i "43, s a u V . Drăguţ o caracte r i zează d re pt operă
"
de va loa re" , "cu o m o re p utere de evoca re" , i m p res ionantă " ,
"
sau avînd " o m ă reţie aspră"44 , Ş i ch i ar n u m a i fapt u l c ă u lt i m u l o
atr i b u i e ce l or m a i aprop i aţ i co l a borator i a i l u i Dobro m i r zu­
gravu l , p i ctor ce se bucura de o m are fa i m ă În această epocă d e
o efervescentă cu ltu r a l ă s i art i st i că atît d e m are, d e monstrează
în a l ta a prec i � re pe c are � acord ă aceste i p i ct u r i45,
A m be l e l u crăr i c i t ate , fi i n d opere de s i ntez ă , nu se puteau
ocu p a m a i pe l arg şi an a l i t i c de acest ansam b l u ş i , în mod fi resc ,
au em i s j ud ecăţ i d e v a l oare d e ord i n m a i m u l t gener a l , b i neîn­
ţe l es cu accentele respect i ve. Este poate cazu l în stud i u l de faţ ă
s ă p r i v i m m a i Îndeaproape această p i ct ur ă cu tot u l d eosebită
pr i n c a l i tăţ i l e sale art i st i ce ,
D u p ă c u m a remarcat ş i M .A , M u s i cescu î n locu l citat , p i ctura
se ad aptează perfect arh i tectu r i i pe c are o " Î m b racă " , Partea cen­
tra l ă a bolţ i i n aosu l u i este rezervată un o r figu r i ş i s i m bo l u r i
m aj ore Î n b i se r i c a ortod oxă, care parcă p l utesc ş i dom i n ă ansam­
b l u l întreg , nefi i n d Îngrăd i te de n i c i o band ă l i m itat i vă sau deco­
rat i vă . Aceeaş i l i bertate în concepţ i a com poz iţ i o n a l ă , Însă mai
n u l u i converg l atera l arhanghe l i ş i profeţ i , i ar pe axa perpend i­
cu l ară a sem i ca l ote i d esc i nd e , s p re acest centru s i m bo l i c şi ps i ho­
l og i c , raza p u rtătoare a Sfîntu l u i D u h ce pu rcede d i n Cel vechi
d e z i l e , care ocu p ă p u n ctu l c u l m i nant al sem i c a l ote i .
43 Istoria artelor plastice . . , vo I . 1 , p . 265.
.
4'1 Pictura romdnească In imagi n i , p. 4 5 .
45 Idem , p . 45.
 Fig. B. Scenă din ciclul vieţii lui IOJn B Jtez:itoru l ; ' " Botezul norodului fn Iordan" (fragment) .
D i fi c u l tatea adaptăr i i p i ctu r i i figurat i ve l a o su prafaţă " i n­
grată" ca cea a sem i c a l ote i a fost rezo l vată n u n u m a i cu d i băc i e ,
d ar ş i c u o fantez i e c e o d escoper i m î n p roporţ i i l e d i fere n ţ i ate
ale figu r i lor ş i În s pec i a l În m i şcarea i m pl" i m ată profeţ i l o r .
I n tre dou ă ben z i or i zonta l e ocru-g a l ben c e înc i ng h em i c i c l u l
abs i d e i . se Înd reaptă c u so l e m n i tate - spre axa e i centra l ă , În
cal" e este desch i d erea ferestre i , ş i , corespu nzînd În p artea su pe­
r i oară cu rep rezentare2 M a i c i i Dom n u l u i cu Isus , m ar i i i e r ar h i a i
B i ser i c i i c u rotu l us u r i l e d esfăşu r ate . R i tm i ca sobră d ar l i ps i tă
de mon oton i e , precu m şi s i met r i a aceste i " p roces i u n i " , p r i v i tă
în ansam b l u l său , este p u ţ i n tu l b u rată de p l asarea d easupra pros­
com i d i e i a Viz i u n i i sfînt u l u i Pet r u d i n A lexa ndria.
Partea s u per ioară a pereţ i lor n aos u l u i ş i n aşterea bolţ i i este
Îm părţ ită p r i n benzi ocru-g a l ben În 1 6 com poz i ţ i i consacrate
vieţ i i sfînt u l u i Ioa n Botezătorul . De d i mens i u n i i n ega l e , ad aptate
atît la arh i tectură (desc h i d erea ferestrelor - m ăr i te u lter i o r ,
ceea c e a du s l a afectarea u n ora , c u rb u r a bol ţ i i ) , cît ş i l a ex i ­
genţe l e conţ i n utu l u i sce n e l o r , d i n CÎte se ma i poate d i st i nge
astăz i , putem afi r m a c ă au const itu i t şi m a i const itu i e o fru moasă
pag i n ă d i n p i ct u ra noastră m ed i eva l ă , În care p i ctor u l a d at d o­
vad ă nu n u m a i d e m ă i estr i e s i d e c u n o asterea trad i t i i lo r , c i s i
d e fantez i e ş i s p i r i t i n ov ato r , �u m ar f i Î n �cen a I oa n b � tează nor �­
dul În Iorda n . Ş i , deoarece acest c i c l u este m a i m u l t n arat i v deCÎt
s i m bol i c , Îi perm i tea arti stu l u i m a i m u l t ă l i bertate În a-ş i m a n i ­
festa persona l i tate a , e l i m p r i m ă compoz i ţ i i lor o d i na m i c ă m a i
a lertă , o m i şcare m a i expres i v ă ş i m a i puţ i n reţ i n ută a fi g u r i lor
ş i u n co l o r i t mai viu în costu m e l e un o r perso n aje şi În arh i tec­
t ur i le d in fu n da l .
Pe p e reţ i i d e n ord ş i sud a i n aosu l u i , c a ş i Î n a l t a r , Între d o u ă
benz i or izontale ocru-g a l ben , s î n t Înfăţ i şaţ i s f i nţ i , î n s ă de d ata
aceasta fronta l , stat i c , m i şcarea fi i nd sugerată doar de o gest i că
reţ i.n ută ş i de d r a p aj u l veş m i nte l o r .
I n acest reg i stru a l n aosu l u i , c a ş i În cel cores p u nzător l u i
În a l t a r , ex istă u n d ezech i l i br u î n po �derea com poz i ţ i e i gener a l e ,
care n u s e observă l a p r i m a ved ere. I n t i m p c e p e perete l e sud i c
sînt rep rezentaţ i d oar c i n c i sfinţ i , p e cel d i n n ord se afl ă şase.
Ma i prec i s , în ace l aş i s p aţ i u d i ntre altar şi fereast ră , pe perete l e
de nord , Î n d re ptu l s fi n ţ i lor n aţ i on a l i s îr b i S av a ş i S i meon ( d e p e
73
www.patrimoniu.ro
perete l e sud i c) ved em tre i f i g u l" i . C e a care pare s ă fi e " În p l u s "
este c h i ar cea a l u i Gr igo r ie Decap o l itu l , " Înghesu i t " Între Pa i s i e
Athon i t u l ş i m are l e i erarh N i co l ae a l M i re l or de l a L i ch i a .
Această pute a arh i tectu r i i , c a ş i cea de pe pe rete l e vest i c .
unde s e afl ă su s, d eas u p r a uş i i , i m pres i o n a n t a Sch imba re l a faţă
ş i Consta nt i n ş i Elena , jos În d reapta e i . făcînd pandant cu b i n e­
cu noscutu l tab l o u cu don ator i , n u a r i d i cat p i ctor i lor pro b l em e
d i fi � i l e de decorar e , ofer i nd s u p rafeţe p l a n e .
I n s ă n u n u m a i adaptarea p i ct u r i i l a spaţ i u l d at este rem arca­
b i l ă , m a i cu seam ă că arh i tect u r a aceste i constl" ucţ i i este puţ i n
ob i ş n u ită Î n Ţ a ra Rom ânească. d u pă c u m a u observat-o m a i m u l ţ i
cercetătOl" i . Pr i n c i p a l a ca l i tate a acestu i ansamb l u d e p i ctu l"ă
m u r a l ă constă, d u p ă părerea noastră , În v a l oarea l u i art i st i că cu
totu l d eose b i tă .
Fără să ana l i zăm fi ecare com poz i ţ i e s a u figură În parte , l ucru
ce const i tu i e u n u l d i n aspecte l e u ne i m onografi i la care pl"ezentu l
stud i u n u are pretenţ i e , am dOl" i să ad ăugăm cîteva cons i deraţ i i
l a ce l e spuse În l ucrăr i l e a m i nt i te a l e M . A . M u s i cescu ş i V . Dră­
g u ţ , ş i , În ace l aş i t i m p , să atragem l u area am i nte asu p r a a l to r a ,
a c �ror Îna ltă ţ i n ută art i st i că este d e n etăgăd u i t .
I n ord i nea i er ar h i e i i conografice - ş i d u pă părerea n oastră,
n u n u m a i a ei - şi În spec i a l a v a l o l" i i art i st i ce , trebu i e să Înce­
pem cu reprezentarea l u i Isus Pa ntocrator d i n bolta n aosu l u i .
Pa ntocrato r u l i m pres ionează putem i c . Pr i n nob leţea t r i st ă ş i
b l înd ă , d ar pătrunzătoa re a expres i e i , p r i n e leg anţa m i şcăr i i ,
fără aspra seve r i tate care adesea merge pîn ă l a d u r itate cu care
sîntem o b i ş n u i ţ i l a acest t i p i conogr afi c , d acă n - ar ex i sta i nscr i pţ i a
ce- I d efi neşte c a atare, a m f i Înc l i n aţ i s ă- I n u m i m , " Ps ych osos t is "
sau " Ps ych osoter" (sa l v ator de s u fl ete) sau ş i m a i cu rînd " Eve r­
"
ghet ( b i nefăcătoru l ) . Mî i n i l e , de o m are fi neţe , Într-o gestică
e l eg a n t ă , r i tm i c a fa l d u r i lor h a i n e l o r , nu reuşesc să-ţ i d i stragă
atenţ i a d e la această st ran i e apar i ţ i e , ce este pusă În va l o are de
c a l ităţ i p i ct u r a l e d eose b i te şi p r i ntr-u n co l o r i t trad i ţ i o n a l - h i ­
ton roşu-v i o l ace u , h i mation a l bastru - d ar d e n u anţe d e l i cate
ş i p aste l ate . N i m i c ostentat i v , n i m i c ce aparent ar putea s ă-ţ i
oprească och i u l , Însă p r i v i rea se desp r i nde cu greutate de această
figură ce-ţ i rămîne n eştearsă În memor i e p r i n dem n it atea ei n o b i I ă
ş i m e l anco l i c ă . Fără înd o i a l ă . Pa ntocrat o r u l d i n parac l i s u l B i s-

Fig. 9. Fragment cin tcbloul vOl . V de pe perele/e vestic al n�osu l u i .
tl' i ţe i , p r i n fr u m useţea s p i r i t u a l izată ce o d egaj ă , este cel m a i
rem arcab i l d i n toate reprezentă r i l e d e acest t i p Î n p i ctura Ţăr i i
Româneşt i d i n seco l u l a l X V I - lea - care d i n păc ate s-au păstrat
puţ i n e ş i rep i ctate În parte - ş i u n u l d i ntre ce l e m a i deoseb i te
d i n Întreaga noastră p i ctură m u r a l ă d i n aceast ă epoc ă .
Ce l e d o u ă perech i d e arh anghe l i ce- I f i anchează s p r e răsăr i t
ş i apus , Î n spec i a l aceşt i a d i n u r m ă , fac c u c i nste pandant Panto­
uato r u l u i . M i h a i l şi Gavr i i l fi i nd m a i p u ţ i n acces i b i l i p r i v i r i lor
d i n cauza u n u i strat mai e ros d e m U I' d ăr i e , după cît se poate
Fig. 10. Arhanghel de pe bolla naosului.
74
www.patrimoniu.ro
observa , sînt asem ănător i Întrutotu l cu ce i d i n vest . S i l uete l e lor
pre l u n g i cu ar i p i bru n-roşcate par şi m a i e l ansate d i n cauza cur­
b u r i i bol ţ i i , i ar veşm i n te l e trad i ţ i o n a l e În care a l ternează (t u n i că,
m ant i i ) roşu-v i o l aceu ş i a l bastru , p,'ecum şi ocr u l l oros-u r i lol" ,
Înviorează atmosfera bolţ i i . Ch i pu r i l e l o r , cu ova l u l feţe i fi n ,
rafi n a t , a u Î n expres i e ceva asemă nător c u Isus , care pal"că le-a
con fe r i t o parte d i n person a l i tatea sa.
U r m ă r i nd cent ru l bo l ţ i i , d e d ata aceasta Însă În altar, p r i v i r i l e
s e opresc asupra " s l ave i "4o p u rt ate d e înger i p e fon d u l căre i a se
despl' i nd e Ce l vech i de z i le cu n i mb cruc i fe r , b i necuvîntînd cu
a mbe l e mî i n i . At i t ud i nea p l i n ă de m ăreţ i e este În soţ ită de o
expres i e m a i severă , conform ex i genţe l or d og m at i ce ş i i conogra­
fice , Însă ca l i tatea art i st i că este de o În 3 1 tă t i n u t ă.
Cu tOute că este ta re d eter iorată. se poat� a prec i a făr ă fr ică
d e a greş i că Ma ica D cm n u l u i , prin trăsătu r i le s a l e d e m a re fi neţe,
p r i n expres i a de o i n fi n ită b l îndeţe şi t r i steţe şi co l o l" i tu l paste l at
ş i cat i fe l at , a fost, d i n pu nct de vedere a l rea l i zăr i i art i st i ce , apro­
p i ată de cea a Pa ntouator u l u i .
Fără a at i nge Înalta sp i r i t u a l itate a p r i n c i p a l e l or personaje
- s i m bo l u r i d i n i erarh i a b i seri ceasc ă - a d aptÎnd u -se exigen­
ţelor i conog rafi ce, p i ctor i i p a r ac l i su l u i m ă n ăst i r i i B i st r i ţ a , d u p ă
c um e r a Încă fi resc l a epoca de c a l"e ne ocu păm , făr ă să d i m i ­
n u eze v a l oarea art i st i că a creaţ i e i l o r , abordează restu l s u b i ec­
te l o r , confer i n d u - I e c a l i t ăţ i de a l tă n a t u r ă , potr i v i te l ocu l u i ş i
semn i fi c aţ i e i l o r . Observăm astfe l c ă figu r i l e a l" h ang hel dor d i n
a l tar, a profeţ i l or ce-i u r mează, prec um ş i păr i nţ i i b i ser i c i i sînt
an i maţ i d e m i şcare, d ar şi a i c i n u a:l ţată . Dacă r i tm i ca celor ce
adoră pe M a i ca Dom n u l u i şi vestesc m i racu l oasa Încarn are este
m a i vi oa i e , e p i scop i l or ce ofi c i ază l it u rgh i a l i s-a i mp r i m at o
m i şcare so l e m n ă . Veşm i n te l e l o r , fără să fie l i ps i te de sob r i etate ,
sînt bogate fără ostentaţ i e , cu accente Învi or ătoare d e roşu , a l ­
b astru ş i ocr u-ga l ben . Expres i a feţe l o r , atît d e var i ate ca t i po­
l og i e , este În gener a l şi ea so l e m n ă , d ar l i ps i tă de sever i t2te .
Ş i r u l ofi c i anţi lor sfintei l i tu rgh i i parcă se pre l u ngeşte , con­
t i n u ă , cu ce l a l sfi nt' i l or d i n n aos , red at i str i ct frontal si' stat i c .
Ş i a b i a d espre aceas tă part e a ansa m b l � l u i putem vorb i fără re­
ţ i nere că este de "o măreţie aspră , c u u n p ro n u n ţa t ca racter m o­
nast ic"47 , sfi n ţ i a căror pl"ezentare o face atît d e sugest i v M .A .
Mus i cescu : " Pe t r u p u r i Înalte, capetele m ic i , ch i p u r i le Încadra te
de n i mb u r i m a r i , Îna lte fr u n ţ i dezgol ite , c u U mple s t rîmte ş i och i
m ic i s ub a rcade p ute r n i c a rc u ite , cu obraz u l s u p t ş i descă r n a t ,
c u bă rb i l un g i ca re accentuează vert ica l itatea stat ică a fig u r i l o r
fronta le , sfi n ţ i i p ustn i c i s în t reprezentaţi Într-un st i l c e vădeşte
s p i r i t u l a uster În care a fost concep ută z u g ră v i rea m o n u men­
t u l u i "48.
A i c i apar m a i ev i dente - şi ţ i nem s ă rem al'c ăm , să su b l i n iem
ch i a r şt i inţa ş i res u rse l e d e c are a u d at d ovad ă p i ctor i i - căc i
l a o cercetare m a i atentă se d i st i ng ce l puţ i n d o u ă " m î i n i " ( l ucru
f i l"esc , d acă ne am i nt i m că asemenea l ucrăr i erau executate de
ech i pe d e zug rav i su b cond ucerea , d e o b i ce i , a u n u i m eşter cu
renu me) - pentru a evita monoton ia În ti po l og ia şi În expres i a ch i­
pur i lor, sfi n ţ i i fi i nd prezentaţ i cu trăsătu r i l e lor fi z i ce şi în speci a I
mora l e , transm i se p r i n h a:; i 03rafi i ş i erm i n i i , Îl1tr-o fact u r ă p l i n ă
d e fOI'ţă, cu trece r i brusce d C'! l a u m bră l a l u m i n ă . Ş i d acă Î n a l t a r
s a u Î n scen e l e v i eţ i i l u i I o a n B'Jtezătoru l , se observă fo l os i rea
cu l ol' i i roşu c i n abl" u , În an u m = 1 0c u l" i la red area carmţ i e i perso­
n a j e l o r , pentl"u a le da m a i m u l t ă v i aţ ă , În reg i stru l i n fe rior
a l n aosu l u i n u afl ăm n i c i urmă de e a , totu l fi ind de u n ascet ism
r i 1; u ro s .
R i d i cînd pr i v i rea m 3 i s u s de a:e5t-= ch i p u r i , c e ne scrutează
cu seve r i tate , vedem , sau m a i c u r�nd Întreved em d i n cauza st r i ­
căc i un i lor sufe r i te , d o u ă reg i stre de com poz i ţ i i de data aceasta
cu un caracter n arat i v ce i l ustrează v ia ţa sfîn t u l u i I oa n Boteză­
torul .
i lU "
S l ava " sau " G lo r i a " este repr'ezentar'ea s im :, ::> l i:ă a " dom n i e i " l u i
Dumnezeu , În d i fe r i t e l e l u i ipostaze asupra u n i versu l u i . Interpretarea e i
este comp lexă ş i com p l icată, c a d e a l tfel m u l te d i n s i m bo l u r i le "fo los i te de
B iser ică. De o b i ce i , În epoc i le mai apro p i ate. se Întîl nesc adesea abater i ,
com p l i căr i . " S l ava" se compune d intr- un cerc (sau ova l ) , u n romb ş i u n
dreptung h i , suprapuse, formînd raze p r i n colţu r i le l o r , d e cu lori sau nuanţe
d i ferite şi s i m bol izează. În ord i nea expuner i i lor (une::>r'i succesiunea d i ntre
cerc şi rom b se i nversează), ceru l , putere a emanată şi pămîntu l . U neor- i ,
Î n co l ţ u r i l e dreptung h i u l u i apar s i mbo l u r i l e evangh e l i şt i lor care a u răsp în­
d it În toate co l ţu r i le l um i i g lo r i a l u i Dumneze u . Col ţu r i le dreptungh i u l u i
m a i s i mbol izează că Învăţătura l u i D u m nezeu poate f i per'cepută n u m a i
d u p ă Întru c h i parea l u i pe pămîn t.
·17 P ict u ra românească În imagi n i , p . 1S.
4 8 Ist oria artelor plastice În România, voi . 1 , p . 265.
['
�
I

Fig. 1 1 . Maica Domnu/ui " Platytera" (detaliu).

www.patrimoniu.ro
Fig,. 1 2 . " Viz iunea S(. Petru din Alexandria " din absida a ltarului.
Ceea ce ne atrage atenţ i a În p l" i mu I rînd , pr i n contrast cu
restu l p i ct u r i i d i n n aos , este m i şcarea . Perso n aj e l e gest i cu l ează
m a i l i ber , se Înd l" eaptă d ec i s Într-o an u m i tă d i recţ i e , se m i şc ă .
R i tm i c a este m a i acce lerat ă , m a i var i at ă , m a i expres i vă . Fond u l
neutru de pe care se d etaşau sfi nţ i i d i spare ş i locu I l u i este pre­
l u at d e pei saje ş i arh i tect u l" i st i l i zate În s p i r i t trad i ţ i on a l , s uge­
rînd locu l u n d e se d esfăşoară acţ i u nea . U n eol" i m i şca rea este m a i
v i o l c ntă c a Î n scena DecofJ i l ă r i i , e l egantă c a Î n cea a Ospăţ u l u i l u i
I ro d Î n care S a l ome i a dansează cu graţ i e , sau e l ocvent ponderată
ca Într" u n a d i n tre ce l e mai fru moase com poz i ţ i i d i n c i c l u - Acu­
za rea l u i I r o d . A i c i pr i nd e v i aţ ă ş i co l o r i tu l , l"enu nţÎnd u-se
la fo los i rea n u m a i a u n e i game s U I"d e , cu l o r i l e v i i apar - cu
Fig . 14. "S(. Pahomie " din naos «(ragmefll) .
76
www.patrimoniu.ro
Fig. 13. "S(. Spiridon" din absida a ltarului « ragment) .
toată m u rd ăr i a ş i starea avansată de degrad are În care se a f l ă
această zon ă .
N u credem că este pos i b i l ca Î n stad i u l d e faţă s ă r i d i căm pro­
b l ema repreze ntăr i i ÎmpăI" aţ i lor Constant i n şi E l en a , de pe pe re­
tele vest i c, d eoarece aceste stran i i fi g u r i , care i es d i n contextu I
general a l ansa m b l u l u i , n u n i se par cele or i g i n a l e , În sensu l că
În afara u nor v i z i b i le rep i ctăr i , figu r i l e l o r , d u p ă părerea n oast r ă ,
au fost spă l ate destu l de m u l t , În l ătu rÎnd u-se astfe l strat u r i l e
s u p e r i oa re d e cu l oare . De asemenea, avem rezerve faţă d e " auten­
t i c i tatea" reprezentăr i i l u i I sus d i n proscom i d i e , care , ca expre­
s i e , cu l oare , factu r ă ş i anatom i e , pare a fi o repi ctare u lter i oară.
poate l a Începutu l seco l u l u i al X V I I I - l e a .
Fig. 1 5 . "S(. Vasife cel Mare" din absida altarului.
 Despre tab l o u l votiv , asu pra căru i a s-a i n s i stat În p l" eze ntu I
stud i u ceva m a i sus ş i care este pomen i t ş i rep rod us ad esea În
l itel"atura d e spec i a l i tate , n u cred e m că este necesar să m a i vor­
b i m , Însă am dor i să atragem l u area a m i nte asu pra p i ct u r i i ce
se afl ă deasu pra l u i , În spaţ i u l sem i c i rcu l ar for m at d e bo l t ă .
A i c i este p i ctată o " i mp res i on antă" Sch imba re la faţă , i m pres i o­
nantă atît p r i n d i mens i u n i l e s a l e r aportate l a ansam b l u , cît ş i
p r i n c a l itatea sa art i st i că. F ig u r i l e d e l i cate se p i erd a p roape Într­
un pe isaj mu ntos , care , c u toate că respectă red area trad i ţ i on a l ă
schem at i co-convenţ ion a I ă , n u este l i ps i t d e grandoare , avînd d e­
tal i i p l i ne de poez i e . N u n u m a i anecdot i ca m i n u n i i c i Însăş i g a m a
m a i d esch is ă ş i cald ă Î n care este rea l i zată această com poz iţ i e
sugerează cele Întîm p l ate pe m u nte l e T h abo r .
D i n succ in t a prezentare a p i ctu r i i parac l i su l u i B i st r i ţe i , pre­
c u m ş i d i n ce l e cîteva repro d u cer i , sperăm că s-a putut despr i nde
nu n u m a i Î n alt a ţ i n ută art i s t i c ă a u n or părţ i , c i În a l ta va loare a
întregu l u i ansam b l u , i m pol"tanţa pe care este necesar s ă i-o acor­
d ăm În stud i erea evo l uţ i e i p i ctu r i i med i eva l e d i n Ţara Rom âneas­
că. Fără Înd o i a l ă , ea poate F i apl"ec i at ă l a adevărata sa v a l oare
n u m a i la faţa locu l u i , În confruntarea d i rectă d i n tre operă ş i
spectato l" . N u m a i astfe l , Î n a fara u nor nu meroase det a l i i fru m oa­
se, se poate percepe cu emoţ i e şi sat i sfacţ i e adînc i mea gînd i r i i
creator i l o r , răsfrÎntă as u p l" a Întreg u l u i ansam b l u , c u m a r f i de
p i l d ă l egătura s u bt i l sugerată p r i n tr-o a n u m i t ă concepţ i e , st i l
ş i atmosferă Între Sch i mba rea la faţă ş i M a ica D om n u l u i d i n
,con ca a l taru l u i , sau cea d i ntre ş i r u l sfi n ţ i lor d i n a l ta l" ş i n aos .
N u putem fi Întrutot u l d e acord cu c a l ificat i v u l " g ra(ism
occentuat"'J\) , at unc i cînd se vorbeşte d e ansam b l u l p i ctu r i i para­
c l i su l u i B i str iţe i , d u pă c u m con s i derăm că acest termen (sau nu -
1 9 Idem, p . 265.
77
www.patrimoniu.ro
m a i " grafi s m " ) , adesea Întî l n i t În l i teratur a de s pec i a l i tate c u
pr i v i re l a p i ctura noastră med i eva l ă , a r trebu i fo l os i t c u m a i
m u l t ă prudenţă, şt i ut f i i n d c ă atît p i ct u r a b i zant i n ă ş i cea post­
b izant i n ă , CÎt ş i şco l i le n aţ io n a l e i nfl uenţate de e a , au pre l u at
u n e l e proced ee d e red are a f i g u r i lor ş i În s pec i a l a costu m u l u i ,
În c are dom i n anta o const i tu i e grafi�m u l , pentru d e m ate r i a l i ­
zarea cOI"pora I ă , f i z i c ă , cons i d erată d e b i ser i c ă c a o t a r ă a păca­
tu l u i o r i g i n ar . Re l at i v i t atea acestu i termen În c azu l aprec i e r i l o r
em i se ş i asu p r a p i ctu r i i d e c are ne ocu păm , ar treb u i s ă n u f i e
u i tată , d u p ă c u m trebu i e ţ i n u t seama ş i d e caracteru l d ecorat i v
pe c are- I a re p i ct u r a m u r a l ă ş i Însăş i pos i b i l i tăţ i le teh n i ce a l e
acestu i gen .
Pe b u n ă d rept ate , V . Drăg uţ afi r m ă c ă ren u m i t u l Dobrom i r
zugravu l n u poate f i autor u l acestu i ansam b l u50, d ate fi i n d
deoseb i r i l e sti l ist i ce Între acesta ş i p i ct u r a rămasă d i n B i se­
r i ca e p i scopa I ă de I a Cu rtea de Argeş ; Însă dom n i a sa sugerează c a
"
" a u t o r i p robab i l i fi i nd D u m i t r u ş i Ch i rtop . . . , col aborator i i l u i
aprop i aţ i . N e v i n e foarte greu s ă c redem acest l ucru , deoarece ,
În afara d i ferenţe lor sti l i st i ce sem n a l ate de autoru l rîn d u r i l o r c i ­
tate, este n ecesar s ă s u b l i n i e m c ă d i n p u n ct d e ved ere art i s t i c p i c­
tura parac l i su l u i este su pel" i oară ce l e i d e l a C u rtea d e Argeş ,
fi i nd În ace l aş i t i m p de o c u totu l a l t ă Înţe l egere a s p i r i t u l u i ş i
for m e l o r .
N u credem c ă este cazu l În prezentu l stud i u s ă facem o am p l ă
com paraţ i e Între ce l e d o u ă p i ctu r i , Însă este neces ar s ă a m i nt i m
În l i n i i m a r i d e u ne l e deoseb i r i f l ag l"a nte ş i ed i f i c atoare . Î n t i m p
ce, d u pă cu m este şt i ut , p i ctura de l a C u rtea de Argeş este opera
u nor art i şt i for m aţ i la sau s u b i n fl uenţa "şcol i i c retan e" , opera
lor are u n caracter au l i c , e l egant-teatra l , conven ţ i ona l , căutînd
flO Pictu ra românească În imagin i , p. 45.
Fig. 16. "Schimbarea la raţă " (fragment).

Fig. 1 7 . " Sch imbarea la (aţă" (detaliu) ,
să emoţ i oneze sau m a i cu rînd să u i mească pr i n bogăţ i e , a m p loare ,
fast ş i v i rtuozi tate " necompensată de resp i ra ţ ia la rgă ş i l iberă
a c reaţie i "5 1 , p i ct u r a parac l i su l u i B i st r i ţe i este de o l al"g ă res p i ­
raţ i e creatoare ce emoţ i onează profu n d ş i pr i n faptu l c ă figu r i l e
ş i scen e l e sînt re a l i zate Î n s p i l" i t u l l o r ş i n u convenţ i on a l . Fo l o­
s i re a i n s p i r ată a u nor m i j loace restrînse , a n u anţe l ol" subt i l e , este
i m pres ionantă , i a r l i mbaj u l d i rect , franc , d ai" rafi na t, cu care se
ad resează p r i v i toru l u i , Î I ob l i gă la o contem p l are pro fu n d ă , l a
i ntrospecţ i e . L i mbaj u l p l ast i c d e care s-au fo l os i t creatOl" i i ansam­
b l u l u i d i n parac l i s este , am p u tea s p u n e , rad i c a l opus cel u i d e l a
C u rtea d e Argeş ş i n e per m i te să pres u p u ne m o cu totu l a l t ă
sferă d e i n fl u enţă s u fe r i t ă d e art i şt i . Concepţ i a s p i r i tu a l i zată,
d esen u l fi n , c u l oarea paste l ată cu dom i n ante d e v i o l aceu , b r u n
ş i ocru (au r u l n u este fo l os i t n i c i l a n i m b u l" i ) , u m an i zarea exp re­
s i e i , ne face să ne gînd i m la p i ct u ra b i zant i n ă. d i n u lt i m a e i fază ,
trecută probab i l p r i n fi l i era sîrbe asc ă, cu care atît d om n i toru l
cît ş i fam i l i a C r a i oveşt i lor avea l egăt u r i strînse de ruden i e .
*
* *
Ansam b l u l d e p i ctură d i n parac l i su l măn ăst i r i i B i str i ţa-Vî l cea
este s i ngu r u l p ăstrat În În treg i m e de la Începutu l seco l u l u i a l
X V I- l ea ş i cu toate că u n i i cercetătol" i afi rmă con trar i u l (vez i
nota 27) , n u este rep i ctat d ecît În porţ i u n i m i c i , des p re care s-a
am i n t i t În text . M a i m u l t d ecît atît, ansam b l u r i l e de p i ct u r ă d e
l a Stăneşt i (1 537) ş i bo l n i ţ a Coz i e i (1 542-1 543) , n u a u n i m i c
com u n d i n p u nct de vedere a l v i z i u n i i al"t i st i ce ş i a l st i l u l u i cu
p i ct u r a parac l i su l u i , aceasta fi i nd , d i n cîte cunoaştem astăz i ,
u n i că În gen u l său , fără u r mă r i , d eoa rece ex igenţele t i m pu l u i
51 Istoria artelor plastice În România, vo i . 1 , p . 264.
Fig. 1 8 . "Cel vech i de zile " (deta l i u) .
78
www.patrimoniu.ro
s-au sch i m bat , i ar art i şt i i aveau În faţa och i l or fastuoasa p i ctură
d e l a C u rtea de Argeş , care a făcut trad i ţ i e . AI" u ncînd o pr i vil"e
În t recut ca să putem face o l egăt u r ă , s-o Încad răm Într-un c u rent
art i st i c , ved em c ă d i n seco l u l i med i at anter ior ei (a l XV-l ea) n u
ni s-a păstrat n i c i o p i ct u r ă şi n u m a i sfîrş i t u l veacu l u i al X I V-lea
a fost ceva m a i generos cu no i . Ne refer i m l a p i ctu r a or i g i n a l ă d i n
pr i n c i p a l a b i se r i c ă a m ăn ăst i r i i Coz i a .
Vor b i nd d espre p i ct u ra Cozi e i , M . A . M u s i cescu , n e spune:
"Î n c e p r iveşte l oc u l l o r În evo l uţ ia u lter i oa ră a p ictu r i i medievale
.m unteneşt i , se poate spune că , dacă tematica ş i sti l u l ce le i de 10
(oz ia n u au u rmaş i (cu excepţ i a , Î n pa rte a ansamb l u l u i din b ol"
n iţa B istriţei) . . . " 52. T i m i d itatea aceste i afi rmaţ i i pusă Între
paranteze n i se pare exagerată , d acă În afara pustn i c i lor com"
parăm scen e l e păstrate d i n s i n axar cu ce l e ce i l ustrează v i aţa lUI
Ioan Botezătoru l , sau mai cu seamă scen a Viz i u nea sfint u l u i Petru
d i n A lexa n d r ia , făcînd abstracţ i e de l ocu l am p l asăr i i ei l a cele
dou ă mon u mente . De la s i ne Înţe l es este faptu l că treb u i e să ţ i nem
seama că Între real izarea celor două p i ctu r i s-a scurs peste u n
seco l . Î nsă asem ăn ă r i st i l i st i ce ş i de v i z i u n e ex i stă fără Îndo i a l ă.
Cu noscînd u-se că pe parcu rs u l zbuc i u m atu l u i veac a l XV-lea
În M u nten i a nu s-a prod us o cot i tu r ă majoră În v i aţa cu l tu r a l ă şi
s p i r i tu a l ă pîn ă la ven i rea pat r i al" h u l u i N i fon , chemat d e Rad u
ce l M are (1 495-1 508) , pen tru a reorgan iza B i se r i ca ş i că domn i a
l u i Neagoe Basarab (1 51 2-1 521 ) a Însemn at o etapă n o u ă , stră­
l uc i tă , în i stor i a , cu l t u r a ş i arta Ţăr i i Rom âneşt i , ne per m i tem
să pres u p u nem că p ictu r a d i n par- ac i i s u l B i str i ţei a fost u lt i m a
man i festal"e a u n e i trad i ţ i i , care Î n noua con j u nct u ră econom i c ă ,
po l i t i c ă ş i c u l t u r a l ă n u ş i -a m a i g ăs i t u r m aş i .
Această i poteză, care poate f i con f i r m ată' Într-o z i d e noi
cercetă r i şi d escoper i r i , ne perm ite să sperăm că p i ctu r a d i n para­
c l i s u l B i str iţe i const i tu i e acea ver igă a căre i l i psă este m u lt
dep l însă , c are face l eg ătu ra Între p i ctur a seco l u l u i a l X I V- l ea cu
c ea d i n seco l u l a l X V I - l e a . Ş i c h i ar d acă i poteza noastr ă va f i
i n fi r m at ă , acest ansam b l u ră mîn e u n a d i n t l" e ce l e m a i prest i g io ase
rea l i zăr i a l e ge n i u l u i creator român .
Resume
Dans la presente etud e , I ' auteur aborde le p l" obleme de la p e i n t u re
i nter i e u re de la chape l le ( i mproprement nommee " hosp i ce") du mon aster"e
de B istriţa (de p . de Vi lcea), I ' un ique " temo in " de la riche fondat ion de
la fam i l ie des Craiovescu q u i , e l evee il la fin du x ve s iec l e , p u i s entierement
detru ite en 1 509 par le p r i nce M i hnea le Mauva i s , a ete refa i t e apres cette
date par la meme fam i l ie de pu issants d ign itaires o lten iens . A cette occas i o n ,
I 'auteur passe e n revue l e s p r i nc i paux ouvrages consacres au monument,
dont les u n s sous"est iment l a v a l e u r art is t i q u e de l a p e i n t u r"e , les autres
la d atent un s iec le p l u s tard , ou encore (c 'est le cas des dern iers ouvrago:s
parus) apprec ient la pe i n t u re il sa j u ste v a l e u r" , m a i s conti nuent a en inter­
preter inexactement, su i vant des ouvrages p l us anciens , le programme icono"
grap h i q u e ,
Apres l a presentat ion correcte d u programme iconograp h iq u e , l a d iscus"
s ion est o u verte s u r le probleme de la d atation de la pe int u re q u i , basee
le p l us souvent sur le tableau vot i f de Barbu Cra iovesc u , i ntcrp rete il tort
comme vetu de I ' h a b it monast ique (on s a i t q u e le fondateu r" est entre en
re l ig io n , sous le nom de Pahom i e , en 1 520) varie chez l es d i fferents aU'ţ eurs
entre les annees 1 520 et 1 529 . O r , I ' aute u r , demontre q u ' i l s ' ag it en verite
du costu m e l aique de I 'epoq u e , donc anter ieur il 1 520, et que I ' ins c r i pt i on
respective semb le avo i r ete executee u Iterieurement ; en consequence et s ' appu"
yant aussi s u r des donnees h istoriques, sur les inscript ions d ' autres objets
et s u r' des analog ies de sty l e avec des icones du meme monastere datant de
1 51 2-1 51 3 , il cro i t pouvo i r dater I 'ense m b l e de l a pe int u re d ans les annees
1 51 3-1 51 4 .
L 'anal yse sty l istique d e I 'ensemb le d e p e i nture m u ra l e d u sanct u a i re et
du n aos ( le porche en m a�onnerie a ete ajoute et pe int en 1 71 0) est remar"
q u a b l e par sa haute tenue art ist i q u e , i m p regnee il la fo is d 'une s p i r i t u a l ite
e l evee ( Ia voute et le sanctu a i re) et de la severite q u i s ied il u n ed i fice monas"
t iq u e . S u per i e u re comme concept ion et comme factu re il ce q u i s 'e�t con"
serve de la pe i nture de I 'eg l ise ep iscop a l e de C u rtea de Argeş (1 526) , ' iI
l aq ue l le l e s me i l l e u rs pe i ntres d u temps ont t r" avai l le , l a p e i nt u re de l a
chape l le de B istriţa sem b l e , m a lgre des ressem b l ances for" me l l es , correspondre
11 une autre v i s ion artist ique, q u i sera depassee par l es nouve l les ex igences
de I 'epoque de grand ec l at c u l t u re l et artist ique du regne de Neagoe Basarab
( 1 5 1 2-1 521 ) , leque l , avant d ' acceder" au trone, fut le prem ier fondate u r de
la chape l le , en tant q u e membre de la fam i l ie des Cra iovesc u .
Etant donne q u e , p a r certa ins traits, cette pe intu re rappe l le ce l le de
l a fin du X I V e s iec le du mon astere de Coz i a et q u e , d 'autre part, e l le
d i ffere nettement de ce l le q u i l u i fera su ite en V a l ac h i e , I 'aute u r emet I ' hypo"
these que ce remarq u a b l e ensemb l e m u r a l est une u lt ime m an i festat ion d ' une
t rad i tion art ist ique d u xve s iecle (on s a i t q u 'aucun exe m p l a i re de cetle
e poque ne s ' est conserve), trad ition ..q u i n ' a p as s u rvecu dans la nouve l le
conjonct u re econom i q u e , p o l i t i q u e et c u l tu re l le du X V le s i ec le . E n tout
etat de cause, la pe i n t u re de la ch ape l le de B istriţa represente une des
man i festat ions les p l us remarq u a b l e s , les p l us prestig ieuses , de I 'espr"it crea­
teur de l a Rou man i e med ieva l e .
52 Idem , p . 1 67,
 COM IS I A MONU MENTELOR I STOR ICE Ş I DE ARTĂ
Î n vederea ap l icăr i i ar-t ico l u l u i 1 7 a l Decret u l u i 301 /1 971 , p r i n D i spoz i ţ i a 24 . I'1 Â LCOM E T E P E T R E - Secretar cu prob leme d e propagand ă
B i rou l u i Executiv a l Cons i l i u l u i C u l t u r i i ş i E d ucaţ i e i Soc i a l iste n r . 39/21 i a­ a l Com i tetu l u i j udeţean P C R - l aş r
nuar-ie 1 972 , a fost inst itu i t ă Comisia monumente/or istorice şi de artă. 2 5 . Co l . M I L I T A R U V I C TO R - D i r-ectoru l M uzeu l u i m i l itar cen t r a l
Componenţa com i s i e i a fost stab i l ită cu acord u l mem b r i l o r Cons i l i u l u i
2 ':" , L Ă Z Ă R E S C U EMIL - Cercetător şt i i n ţ i ric p r i nc i p a l l a I n ­
Cultu r i i ş i Educa ţ i e i Soc i a l iste , i ar problemele c e u rmează a f i stud i ate, dez­
stitutu l d e isto r i a arte i
bătute şi rezo lvate de către com i s i e vor ri c u p r i nse în program u l de act i v i tate 27. MORAR ROMAN - Secretar cu probleme de propagandă
al Cons i l i u l u i Cu lturi i şi E d ucaţ i e i Soc i a l iste. B irou l exec u t i v poate sol i c i t a al Com itetu l u i j u deţean P C R - C l u j
com i s i a Î n exam i n a rea ş i so l u ţ i on a rea operat i v ă ş i a a ltor probleme .
2 8 . M U N T E A N U V I CTOR - I ng iner, d i rector tehn ic , D i recţ i a mo­
Preşed intele şi secretar i i com is i e i se ocu p ă de organ izarea act iv ităţ i i n u mente lor istor ice şi de artă
com is ie i , exer-c itÎnd conducerea operat i v ă a acest e i a . Sch i m b ăr i le c e vor avea
29 . M U S I C E S C U M A R I A - Ist o r i c de artă, cercetător p r- i n c i p a l la
loc în componenţa com i s i e i vor ri aprobate de p lenara Cons i l i u l u i C u l t u r i i
I nst itutu l de Stud i i Sud-Est E u ropene
ş i Educaţ i e i Soc i a l iste.
3 0 . N ĂG L E R THOMAS - Cercetător la Centru l de ş t i inţe soc i a l e
1 . Preşedinte :
- S i b i u a l Acade m i e i de Şt i i nţe Soc i a le
ş i Pol it ice �
1 . DOBR I N TAMARA - V icepreşed i n t ă a Cons i l i u l u i C u ltu r i i
3 1 . N E N C I U G H EO RG H E - V icepreşed i nte al Departamentu l u i
ş i E d u c aţ i e i Soc i a l iste
C u Itelor

,1 1. Secretari : 32. N I CO L E S C U CO R I N A - Conf. u n ivers itar, spec i a l istă Î n arta

med iev a l ă l a Inst itut u l de arte p l ast ice
2. A N TO N E S C U I U L I A N - D i rectoru l D i recţ i e i m u zeelor d i n Con­ " N ico l ae G r igorescu "

3 3 . PAL L
s i l i u l C u l tu r i i şi Ed ucaţ i e i Soc i a l iste
FRANC IS C - Profesor , U n ivers itatea " Babeş- Bo l y a i "
3 . D R Ă GUŢ VAS I L E - D i rectoru l D i recţ i e i monumente lor is­ - Cluj
torice ş i de artă
34. P Ă R Ă L U Ţ Ă M I H A I - Ad j u nct a l m in istru l u i Turismu l u i

fI I I . Membri:
35. PETRESCU - Profesor , d i rectoru l Inst itut u l u i de
D Î M BOV ITA M . istorie şi arheo log ie " A . D. Xenopol "
4. BALŞ Ş T E FA N - Arh i tect , D i recţ i a monu mente lor isto­ laşi a l Acade m i e i de Ş t i inţe Soc i a le ş i
r i ce şi de artă Po l i t ice

5 . BAN D U LA O C T A V I A N - Preşed i ntele Com itetu l u i de cu ltură 36. PETRESCU PA U L - Etnograf. şef de sec ţ i e la Inst i t ut u l de
ş i educaţ ie soc i a l istă a l j udeţ u l u i M ara­ istoria arte i a l Acade m i e i de Şt i i n ţe
m u reş Soc i a l e ş i Po l i t ice

6 . B Ă D E S C U N I CO L A E
7 . B Ă LAN C O N S TA N T I N
8 . B I L C I U R E S C U V I RG I L
9 . BORD E NA C H E R I C H A R D - Prof. arh itect, Inst i tutu l d e arh i tec­
t u ră " Ion M i n c u "
1 0 . B U RG H I U G H EO RG H E
UDRIŞTE
1 1 . COL E F F M I H A I
1 2. CON D U RA C H I EMIL
1 3 . CORV Ă T E S C U A D R I A N
14. DA ICO V I C I U H A D R IAN - Conf. u n i v . , d i rector adj u nct a l M uzeu_
1 5. DEMENY L U DO V I C
- Prof. arh itect , v i cepreşed i n te al C S EA L 37. PIPPIDI D IO N I S I E - Pro fesor , d i rectoru l Inst itut u l u i de
arheologie - B u c u reşt i al Acade m ie i
- Cercetător p r i n c i p a l l a Inst itutu I de d e Ş t i i nţe Soc i a l e ş i Po l it i ce
isto r i e al Acade m i e i de St
. i i nte
. Soc i a l e
ş i Po l it i ce 3 8 . PO PA RADU - Cercetător p r i nc i p a l al Institutu l u i de
ar-heo log ie al Academ ie i de Şti in ţe
- Ar-h itect , Inst i tutu l de stud i i ş i p ro i ec­ Soc i a l e şi Po l it ice
tare pentru s i stemat izare, arh itectu ră
ş i t i p i zare ( I SA R T) d i n cad r u l C S E A L 3 9 . PO P E S C U M I R C E A - Istor i c de artă, d i rectoru l Institutu l u i
d e isto r i a arte i a l Acade m i e i d e Şt i i nţe
Soc i a l e şi Po l it ice
4 0 . RĂ D U L E S C U A D R I A N - D i rectoru l M u zeu l u i de arheologie d i n
- Preşed i ntele Com itet u l u i d e cu l t u r ă Constanţa
ş i educaţie soc i a l istă a l j udeţ u l u i Gorj
41 . R Ă D U L E S C U ILIE - Secretar cu prob leme le de propagand ă
- Preşed i nte le Com itetu l u i de c u l t u r ă l a Com itet u l m u n i c i p a l P . C . R . Bucu­
ş i educaţ ie soc i a l istă a l judeţ u l u i Braşov r-eşt i
- Prof. u n i v . , secretaru l Asoc i a ţ i e i In­ 4 2 . ROMAN VAS I L E - Preşed i n te l e Com itetu l u i de cu ltură
terna ţ io n a l e de Stud i i Sud- Est E u ropene ş i educaţie soc i a l istă a l j udeţu l u i V î lcea
- Arh itect, D i recţ ia monu mente lor isto­ 43 . R U S Ş I N D I LA R p n R U - Preşed i n t e l e Com itetu l u i de cu l t u r- ă
r ice şi de a rt ă ş i educaţie soc i a l istă a l j udeţu l u i Su­
ceava
l u i de istor ie al Trans i lvan i e i 4 4 . STO I CA G EORG E TA - I nstructor- p r i n c i p a l la D i recţ i a m u ­
zee lor
- Cercetător p r i nc ip a l la Inst itutu l de
Isto r ie N . I o rg a " al Acade m i e i de 45. SZE K E L Y ZOL TA N - Isto r i c , d i rectoru I M u zeu l u i d i n S f.
"
Ş t i i nţe Soc i a l e şi Po l i t ice Gheorghe

1 6 . DO I C E S C U O C TAV
17. D O R N E R EGON
1 8 . F I L I P E S C U G H EORG H E - D i rector adjunct, D i recţ i a monu men­
te lor istor ice şi de artă
19. G H EORG H I U ADR IAN
.20. G R E C E A N U E U G E N IA
21 . ION ESCU G R I GO R E
22. I R I M I E CORN E L
23 . J OJA C O N S TA N T I N
- Profesor, arh itect , I n s t i tutu l de ar- h i ­ 46. Ş T E F Ă N E S C U Ş T E FAN - Preşed i nte le secţ i e i de isto r ie ş i ar-heo-
tectură " Ion M i n c u " log i e a Acade m i e i de Ş t i i nţe Soc i a le
ş i Po l it ice
- Arheo log , ş e f de secţie l a M uzeu l j ude­
ţean de isto r i e - Arad 47 . S i R BU Z I NA - D r rector general ad j unct, M in iste r u l
Educaţ r e i ş r Î nvăţămîntu l u i
48 . T H E ODOR E S C U R Ă ZVAN - Cercetător- , I nstitutu l de isto r i a arte i
a l Acade m i e i de Ş t i i nţe Soc i a l e ş i
- Pr-ofesor , Institutu l de arh i tect u r-ă Po l it ice
" Ion M i ncu"
49 . TEOD8RU H O R I A - Prof. a rh i tect , Institutu l de arte p last ice
- Arh ;tect, g r u p a de stud i i a D i recţ i e i "
monumente lor isto r i ce ş i de artă " N i co l ae G r igorescu
5 0 . T U DO R D U M I TR U - Pro f. u n i v . , Fac u lt atea de isto r i e a U n i ­
- Profesor, şef d e catedră l a ' Institutu I vers ităţ i i B u c u reşt i
de arh itect u ră " I o n M i ncu "
Si . T EODO R E S C U A M E L IA - Arh i tect , expert la Cons i l i u l U G S R
- Etnograf, d i rectoru l M u zeu l u i Bru­
ken t h a l - S i b i u 5 2 . TOMA VAL E R I U - T i pograf, Com b i n atu l pol igrafic " Casa
Sdnte i i "
- Arh i tect , cer-cetător p r i n c i p a l l a Insti­
tutu l de istor i a artei al Acade m i e i de 5 3 . V Ă TĂ Ş I A N U V I R G I L - Profesor d e isto r i a arte i - U n i ver-­
Ş t i i nţe Soc i a l e şi Po l it ice s itatea d i n C l uj

79

www.patrimoniu.ro
 • S U M AR • SO M M A I RE • C O N TE NTS •

VAS I L E D RĂ G U T - D i rector a l D i rect i e i m o n u mentelor i sto­ C R I ST I A N M . VLĂD E S CU et G H . PO E N A R U BORDEA - Ur

r i ce ş i de � rtă - Răspunderea u � e i an i versări (3) .
Prof. u n i v . AU R E L IAN SAC E R DOŢ EA N U - Com i s i unea Monu­
mente lor I stur i ce l a 80 d e an i (7) .
Prof. u n i v . H O R I A T EODORU - D i n act i v i t atea Com i s i un i i
Monu mente lor Isto r i ce (1 7) .
Prof. u n i v . V I RG I L VĂTĂŞ I A N U Secţ i a pentru TI" ans i lvan i a
_.
a Com i s i u n i i Monu mente l or Isto r i ce (1 8) .
Arh . Ş TE FAN BALŞ - Resta u r area b i ser i c i i Creţu l escu (1 9) .
RADU FLO R E S C U - L i mesu l d u n ărean în pcr ioad a tîrz i e a
I m per i u l u i r om an (23 ) .
C R I S T I AN M . VLĂD E S C U ş i G H . PO E N A R U BORD EA - U n
segment d i n l i m es A l utan u s . Fort i fi caţ i i le rom ane d i n
j u r u l m as i vu l u i Coz i a (27) .
M A R I A COJ A - Cercet ă r i n o i În aşezarea greco-ro m a n ă de l a
Capu l Do loj m an -Arg a m u m (?) (33) .
AL . - S . Ş T E FAN - Aped ucte l e cetăţ i i Tropaeu m Tra i an i (43).
RAD U PO PA - Cetăţ i l e d i n Ţara H aţeg u l u i (54) .
A L . E F R E MOV - P i ct ura i nteri oară d i n parac l i s u l m ăn ăst i r i i
B i s t r i ţ a -Vîlcea (67) .
.:Ii * .:Ii Com i s i a Monu mente lor Isto r i ce ş i de Artă (79) .
_
• RADU FLO R E S C U - The D a n u b i an L i mes i n th e Late Per i od of
VA S I L E D RĂ G U Ţ - D i recteu r de l a D i rect ion des Monu­
ments H isto r i q ues et d ' Art - L a responsab i l ite d ' u n
a n n iversa i re (3).
Prof. u n iv . A U R E L I A N SAC E RDOŢ E A N U - L a Com m iss ion
des M o n u ments H i stor i q ues au bout d e 80 ans (7) .
Prof. u n iv . H O R I A T EODORU - De I ' act iv ite de l a Co m m iss ion
des M o n u ments H i sto r i q ues (1 7) .
P rof. u n i v . V I RG I L VĂTĂ Ş I A N U - La sect ion de Transy lvan i e
d e l a Com m i ssion d e s M o n u ments H i sto r i q ues (1 8) .
Arch . Ş T E FA N BA L Ş - L a restau rat ion de I 'eg l i se C reţu lescu
(1 9) .
RADU FLO R E S C U - Le L i m es Dan u b ien il I ' e poq u e d u Bas
E m p i re (23) .
segment d u L i mes A l ut a n u s . Les fo rt i ficat ions autour du
m ass i f Coz i a (27) .
M A R I A COJA - Nouve l l es recherches d a ns I ' etab l i ssement gre·
co-ro m a i n de Capu l Do loj m an-Arg a m u m (?) (33) .
A L . - S . Ş T E FA N - Les aq ueducs de Tropaeu m Tra j an i (43).
RADU P O PA - Les c itade l les du pays de H aţeg (54) .
A L . E F R E MO V - L a pe i nt u re i nter i e u re de l a c h ape l l e d u M on a·
stere de B i st r i ţa-Vîlcea (67) .
'i' * ,* - L a Com m iss ion des M o n u ments H i sto r i q ues et d ' Art (79).
•
VAS I L E D RĂG UŢ - D i rcctor of the D i rect ion of the H i stor i c a l
and Art M o n u ments - T he Respons i b i I ity of a n A n n ivers ar'Y
(3) .
Prof. A U R E L I AN S A C E RDOT' EAN U - The Com m ission fo r the
H isto r i c a l M o n u ments b y its 80-th A n n ivel'sary (7) .
Prof. H O R I A T EODORU - From the Act iv ity of th e Com m i ss i on
fo r the H isto r i c a l M o n u ments (1 7) .
Praf. V I R G U L VĂTĂŞ I A N U - The Sect ion for Transy lvan i a of
the Com m ission for the H i sto r i c a l M o n u m ents (1 8) .
A rc h . ŞT E FAN BALŞ - The Restorat ion of C reţ u l escu Ch u rch
(1 9) .
the Rom an E m p i re (23) .
C R I ST IAN M . VLĂD E S C U and G H . PO E N A RU BORD EA - A Sec­
t ion of the L i mes A l utanu s . The Rom an Fort i ficat ions aro u n d
t h e Coz i a Mounta i n (27) .
M A R I A COJA - N ew Researches i n th e G reek- Rom an Sett le­
ment from Capu l Do loj m an-Argam u m (?) (3 3) .
A L . - S . Ş T E FAN - The Aqued ucts from Trop aeu m Trajani
(43).
RADU PO PA - The C itad e l s from Ţara H aţegu l u i (54 ) .
A L . E F R E M O V - The I n s i de Pa i n t i ng from th e C h a p e l o f t h e
B i str i ţ a M o n astery-Vî lcea Cou nty (67) .
* .*, * -The Com m i ss ion for t h e H i sto r i c a l and Art M o n u ments
(71) .

CO LECTI V U L RE DACŢ IO NAL

RO D I CA BĂNĂŢ E A N U (secreta r de red acţ i e) , VAL E N T I N A B U Ş I LĂ , I U L I U B U Z DUGAN ( red actor şef ad j .) , M I R C EA
D U M I TR E S C U , OLGA M Ă R CU L E S C U , T E R EZA S I N I GAL l A , MAR GAR E TA Ş I PO Ş .

Red acţ i a : C a l e a V i cto r i e i n r . 1 74 , Bucu reşt i , sectoru l 1 , tel efon 1 3 98 1 7 . Ad m i n istraţ i a I . S . I .A . P . , str . B rezo i a n u n r . 23 -25 ,
te l e fon 1 4 67 99 . Costu l u n u i abonament an u a l este d e 1 40 le i ; abon amente le se fac l a red acţ ie sau l a ad m i n istraţ i e .

lei 35 I I 40880

80

www.patrimoniu.ro
b u l e t i n u l m o n u m e n t e l o r i s t o r i c e n r. 3 1 9 72

www.patrimoniu.ro
r BULET I NUL 1
MONUMENTElOR ISIDRJ[CJE
L anul XLI n r. 4 1 9 7 2 J

www.patrimoniu.ro
CON S I LIU L CULT U R II ŞI E D UCA JI �I SOC I A L ISTE

BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE

-- N r . 4. 1972 --

-- ANUL XLI -_

www.patrimoniu.ro

. .
...
r' •
" . "1"
. '
� ........
F i p; . 1 . Locul 111:\r (::H , În C:lrc s-a g l'i s i r lCI'.:l u r u l
dL' pod o:lbc.
a rgi nt, în t rerupt aproape de mi jloc prin tr- u n bumb, dupa
care lanţugu l con t i n ua spre a sfîrşi prin aka veriga ce cu­
prin de, l a rîndul ei, cîte u n pandanti v tri u n g h iu l,ar avînd o
faţa ornamentata prin tr-un decor d i n cercuri execu tate în
pseudofil igran (fig. 20) ( I n v. A r . n r . 5 6 1 , a, b, c, d).
9. D i adema pentru frunte ş i tîmple, alcat u i ta d i n doua
meda l i oane cuprinzînd, în rama de argint, crte o p iatra oval a
l ucrata en cabochon : un c ri stal a l b de stînca, cu baza p l ana
şi. creasta longitudi n a l a aswţita, de-a l ungul parţii bombate ;
pietrele - prinse Î n t r-o rama d i n tabl a de argi n t l ata de
5 mm, înch isa la spate p r i nt r-o p l aca din acel aşi metal -
sîn t marginite de un chenar din sîrma subţire de arg i n t, fii i­
gran ş i granule ( fig. 2 1 ) . Rama şi capacul d in spate reamin­
tesc tehn ica ele l ucru a paftal elor descrise mai sus sub n r . 2.
R. amel e ovale, ce cuprinel gemel e. poarta l a extremităţi che
doua toniţe fixe decorate prin doua cancl uri longitudinale .
Ele p ri n deau, prin intermed i u l unei verigi, tortiţa u n u i bumb
rotun d , alcătuit din doua emi sfere alipite prin
. sudura ' bumb
p.revazut .1 n p artea opusa cu o a doua torttţa, care, l a rîll1dul
U A u v
el, este străbătuta de o veriga susţinînd u n lanţişor din zale
de . sîrmă subţire de argi n t (fig. 22) . A spectu l i n iţial a l podoa­
bei va p utea fi obţi n u t dupa recon stitui re ( I n v . A r. nr. 4 3 5 ) .
. 1 0. Per; ch s d e cesc� i (ve � i � i d e tÎ � pla), d e ar gi n ; bUl� ,
ver! ga de sl fI?a g roasa Impl etita ,I n doua, cu un capat 1 11 Spl­
ral � , � e . verIgă În şirate sfere, UQla centrala al u n gi-ta, doua
mal mlc�, l a � erale, l ucrate masiv în pseudofil igran şi pseudo­
granu l a ţie (fl!ţ. 24 sus) � I n v. Ar. n r . 449) .
1 1 . Vengl de tîmpla, fragmentare , d i n argint aurit, deco­
rate cu i mi taţie de fi l i gran şi gran u l aţ i i (fig. 24 jos) ( I n v .
Ar. nr. 4 5 0-452).
1 2 . Verigă de tîmplă, fragmentară, din argint aurit cu
veri �a din sîrmă împle·t ita În doua avînd, pe l în ga cele două
boblfe, , în locul b,:' biţei a treia, o p roemi nenţa c i l i n drică
cupnnzl.n d , ase!11 � n ator u.n ui caboşon , un d isc c u un mot i v
u • .
geometflc asemanator uneI stele c u p a t r u colţu ri alcatuita din
tangenţa a patru arcuri de cerc încadrÎnd o cruce, Între arcuri
cîte . un p un ct, t ? a te În rel ief. Caboşo n u l , p revăzut c u patru
t<?rtJţe l ater� l.e d l�metral opuse, e flancat de o p l aca comp usi
dl11 patru . c lj llldn goi, c u l atu rile alipite şi cu ,d eschiderea
în � pre venga ; latura opusă e din sîrmă răsuci ti şi fili granată
(fig . 23, 25) ( I n v . A r . n r . 4 5 3 ) .
1 3 . I nci de a rgi n t. Sca u n u l e alcătuit d i n tr-o p l a c } ro­
tundă, cu marginea uşor îndoită spre verigă, pentru a cuprinde
www.patrimoniu.ro
în partea i n ferioară, a l tă pl acă subţire, în centrul careia s-a
tăiat o de�c� i dere spre a petrece cele două capete ale verigii.
Scau n u l slgl l ar p oartă gravura u nei păsări, văzută lateral
cu capul în �o�s i . i l�laginea es� e geo� etrizat � (fig . 26, 3 1 ) :
Deasupsa spmar , l , l ! ltre 5 ap ŞI coada, se ,a fia o l i n i e aproape
paralela fo rmata! dlll alatur area a patru p uncte c u raze În­
d reptate În sus; jos, între coadă şi piciorul drep t , un semn
asemănător u n u i 7 c ulcat. Figura e înco n j u rată de un cerc de
p u ncte, cuprins l a rînd u l său de altul, a l cătui n d o haşura
de-a l ungul margi n i i ( I n v. A r . n r . 440) .
1 � . ,I n el de a rgin t cu scaunul d i n t r-o pl acă groasa, ovala,
cuprInzind ,I n tr-un chenar periat o i n scripţie c u caractere
dh.i r!l ice ; în medaţionul cen t ral o p asăre, văzută d i n hţă, cu
u
� n p l l e .desfacute ŞI cap u l reda t în p rofil (fig. 27, 32) ; veriga
l I�el u l u I a fost sudată pe reversul plăc i i . In partea opusă ve­
r�g�. prezi n tă capetel e al ipite p r i n sudură (o mi cşorare a ve­
n g l l ? ) ( I nv. A r . n r . 44 1 ) .
1 �. I ne l ?e aq �i n.t a�.lfit, sca u n u l rot u n d , d i n tr-o pl acă
groasa, m argi n ea fldJCIata uşor deasup ra discul u i ce poarta
gravat U�l motiv f10ral Încadrat într- u n cerc h aşurat (fig. 28,
3 3 ) ; venga în formă de pangl ică cu capetele împreun ate
sudate pe verso, în cent rul p l ăcii ( I n v . Ar. nr . 442).
1 6. � n el de arg �n t, d i�ltJ·-o bucată ; pe scau n şi p e umeri
UJl motiv vegetal I n cadr l n d o cruce c u braţel e romb idale
(fig . 29, 34) ( I n v . Ar. n r . 443) .
:;. ::
.
Teza urul de l a Olteni îmbogăţeşte sena d escoperirilor
în trucîtva asemănătoare, făcute l a noi şi în ţările î n veci n a te:
R,em � rcăm faptu l că .m�lhe teza � re conţi n , pe l î n gă podoabe ,
- carora n u arareofl I I s-au al atura t monede - un vas de
a rgi nt în formă ?� cupa sau tăviţă. Ne vom r�feri, î n prim u l
,
f l n d , l a descopef lfl prezentînd analogii cu tezauru l nostru.
u .va � u.l -�ăviţ� de l � Ol ten� (�l r. 1 .' fig . 2) îşi găseşte asema­
nafi stJ \lst ! ce �I teh n lc�. cu tavlţa dlll tezaurul de la Gogoşu 3
(Mehedl ll ţ l ) . Cu pereţII ondulaţ i în 1 2 l obi, vasul de l a Go­
g?ŞU p rezi ll tă sub b uza aceleaşi caneluri fine paralele cu m ar­
:
glll ea ca ŞI vasul de la Ol ten i ; medal i o n u l d i n fund reamin­
teşteu sgri12 ţorul ; . de o bserv} t înc�drarea medal ion u l u i prin tr-o
ran2a . l ata, . p ll,pn concav� , motI vel e vegetale ca şi rozetel e
al catll l'te din globule rel lefate, roate caracteri stice ambel or
pie �e, ca ş i fon d u l p llln ctat (fig. 3). Elementel e comune ne duc
l�a � departe ; . .el � a u fost sem nal ate şi d e alţi cercetători 4,
gasllld analogll I n tre tava de la Gogoşu şi exempl arul de la
. Temska , c u un vas de l.a Stobi ş i c u 'a ltul de la Gorno Orizari
lî.n gă K ocani ( Macedon i a ) , subl i n i i n d că aceste a : " evocă, prin
, lor
tJ.pI4 �l�e :- cel pttfin plnă la 1IIijlowl secolului X IV -
t radlF la ar; tlcă cu p reponderenţă. Decontl lor, dimpotl'ivă,
;
cl�p 1'lnde, zn afară de element e locale, reminiscen 'e sasanide
uzzantine şi islan�ice" 5. Autor u l c i tat arată că iesa de I�
Gc:gOŞ;I , împreuna cu cele menţion ate m ai sus - cărora l e
adaugam vas � l ? e l a .Olten i , - consti tuie "tmp,'eună tm mic
f<.ntp caracterzstzc grăit or pentru ce va fi fost arf<.intăria bal­
cano-dlmăreană a acehti veac" 6 (secol ul X I V).
Un teza u r de p � d? abe . descoperit l a Orbeasca de Jos 7
(Teleorman ) , - conţl ll1l n d ŞI monede emise între 1 45 1 - 1 5 1 7
- n e oferă paralel i sme în p�i v i n ţa �l1lor apl i � e de c�n tu ră şi
.
a n u me cu cele 38 apl Ice d ; n tabl a dr: af{!'Int a u n t de l a
Olte.n i ( n r. 6 ? b , fig. 1 2) ; ele corespu n d tipologic t i p u l u i redat
la fIg. 3/9 Ş I 3/1 0 de la Orbeasca 8 ; tezaurul mai conTine şi
un exemp l a r " la Care - alătttri de forma ancm'ei dttble -
. 3 �Icxandl: u B�r:ăciIă, Tezaltml medieval de la Gogoş/t- Mehedillţi,
.
., C I O n IGl n u m i smat Ic) �I <1l hcologKa�
", X l V, 1 939 Ilr. 1 1 1- 1 1 4 p.
1 25 - 1 3 4 ; D . flerciu .)i E u g . Comşa, Săpăturile de ' l a Balta I I er e Ş)d
GogoŞ/t ( 1 949- 1 9 50). , . M a lcri alc 5i cercelări arheologice" ' 1 956 , p.
460-4 6 5 şi 4 8 H-4 H9.
4 � ăz.van Theodo.�esc u . Cîteva observaţii asupra /I.IIOT piese de argil/­
Ifl rte dlll veacul. al A I I/-/ a 11/ jl ml Iti/ei cOl/tilluilciţi ar t i t ice baleano­
: s
!
"StudII. ŞI. cercetan de I sto n. a anei, Ser i a artă p lasliC?(" 14 . , 2,
.
dUl/arel/e.
1 967. p. 1 4 5 - 1 5 3 . '
5 I bidem.
6 Răzvan Th codoresc u , Despre periodizarea şi unele (/s1JeCie ale mui
.
metalelor 'p� �er torl/tl /�omâlliei. " Pa�ini de veche nnă românească
!
�
de l o n. g l n l pJl1a I a sflrşllul
,
secolul ui al XVI-lea'", 1 970, p. 7 2 .
N. OnStanlIl1CSCtI .
Ş I A l . ManncsclI,
.
. Pro!JZema satelor mediev({le d�
pe 1, ede({ ŞI Teleormall: Descoperirile arheologice de la Guruelli 5i Or-
!Jeasca de Jos (r. Alexalldria), " R evista m uzeelor" ' l I J " 1
7 1 -76. (vczi şi
. . SC I V " , 1 7, 3 , 1 966, p . 5 5 l -5 5 5 ) .
1 966 . p.
8 1 bidcm, p. 7 5 .
se distinr;e la capete stihd ZOOI/'101'1" (fig. 3/7) 9, t i p ce-şi
;găseşte Înrudire, Î n pri vinţa ancorel or duble la Olteni (nr. 6, a .
f i g . l l ) ceea ce n e Î n g ă d u i e şi o a l tă paralel ă : a n u me În t " e
aplicele de la O l te n i ş i cele corespu n ză toare de la VÎ i n 2 ş' i
,( I aşi) - tezaur atribuit feud a l i s m u l u i t i m p u ri u , datat În se­
·col ele X I I -X I I I 1 0 (para l e l ă făcută pentru Orbeasca de Jos,
de către N. Constan t i nescu 1 1 ) . La Voineşti, două t i p w i de
apl ice, d e arg i n t aurit, coresp und pe rfect cu exemplarel e de
la Olteni (nr. 6, a, fig. 1 1 ), avînd ca şi acestea " form a Imor
.a ncore ehtble, disp�tse cap la cap ,5i despărţite Între ele printr-o
'V e ri r; ă " 1 2 . A l\Itorul articol u l u i citat este de părere că "pe ln ­
J:re:;z: teritoriul cnezatelor ntseşti mt cunoaştem încă I,m exem-
1Jlar asemănăt or Ot acela descris mai SI,tS. Acelaşi lucm poat e
.fi valabil şi pen t ru re:;z:il,m ile s�td-dl,m ărene, ca şi pent nt alte
regÎJ,mi în'e'eci17ate Ot M o ldo va " 13 şi a t r i b u i e l uc r u l acestor
.apl ice "artei r;i�tvaergiei din secolele X II-XII 1 a cnezatl,t ll,ti
:;z:aliţian" 14. Sîn tem de acord În p r i v i nţa afirmaţ i e i că nu c u ­
noaştem î n că astfel de exemplare p e Teritoriul cnezatelor ru­
'seşt i , fără a Împărtăşi � i părere,a v a h b i l ităţ i i acestei consta­
l:ări pentru reg i u n i l e sud-d L I I { ă rene şi pentru a l te rcgli u n i În ve­
·ci n:ate cu Mol dova, cum vom vedea mai jos. De asemenea n u
credem că au fost produse În cnezatul gal i ţ i an . Exempl are
s i m i l are s î n t exp use î n M uzeul arheologic din Sofia şi În mu­
'Zec le d i n TÎrnovo ş i S l i ven. O cercetătoare b u l gară, Vera
Antonova, ne arată a n a l ogi i l e d i ntre Zd ravec şi V o i n eşti 15.
9 l bid�nl.
10
Dan h . Teadar, Tezau ru l /wdal t implt rilt de ol;iecte de po.
elloav,i de la I/oi/lelti, " Arheologia M o l d ovei " , 1 , 1 96 1 , p, 259, fig, 9/4,6
)i 1 0/4,6.
onsran tinescu,
" N. op, cit" p. 76.
12 Dan Gh. Teodor, op , cit " p, 2 5 9 , fig. 9/4,6 5i 1 0/4,6.
1 ) I b i d e m , p . 259. A p l icele t, i p 6, b (fig. 1 2) C l l decor f10 r a l a u
.ar.: ărut � i în d c p o z i l l ii de l a Stîncc)ti ( Mold o va ) , ined i t e după CU ill
reiese d i n d e sc r i e re a l u i M . M, P o pe s c u ( vez. i n ta 5 3 ) , în l u era: c:l S .1 ,
p , 7 1 ca't. 1 6 3- 1 67.
1 4 Dan Gh. Te o d o r , o/J.cil.
"APX ,.;( } ­
1 5 PClrltr.es medievales dlt MIt,ee regiollcd de Kolarovgrml,
..J10r I il FI " , V I , 2, 1 964,
4 5- 5 2 , fig. 1 / 7 ; d e sc o p e r i t e la '7.d r � vcc
p. cu
llloncdă de TrapeZlind ( 1 2 3 8- 1 26 3 ) .
J�i:;. 2, 3 . Fra�mclHc <II! v :t s Î n care s - a păstrat r c�.:lurll l .
2
www.patrimoniu.ro
R apoartele sem n a l î n d aceste descoperiri au apărut d upă p u b l i ­
carea teza u rul u i de l a Voineşti ; autorul c i ta t n u pu tea avea
cunoşt i n ţă de ele, deşi a p l ice asemănătoare sînt redate pe c i n ­
gători :1 l c desPoţik r �' rl: i reprezen taţi pe' picturi m u r a l e d i n
Serb i a în secc l e l e X I I I -X I V : pe centura l u i jupan Brajan
la Bda Urkva 16 ş i a al tora la B e l a Ţirkva 17 ş i }:a Psaca la.
Apl ice " a n core d u b l e " cu bra ţ ele zoomorfe, s-a u găsit şi
b Păc u i u l l u i So:are (secol ul X I I I ) 19, p u t î n d fi paralel izate
cu exem p l are d c la Zdr::t vcc 20 .
Alt t ezaur d i n M o l d o va , cel de la Cotul Morii 2 1 n c rea­
m i nteşte a p l i cc l e de la Ol ten i (11 r . 6, d, fig. 1 4) pri n : "şase
aplice din arr.int al-n'it înt rer.i şi nOI,tă fragme11l'e ( . . . ) forma
14,,01' concavă a disodl4i nedecorat, cît şi prin Tama de pe
1I1a1':;z:inea lui. Fiecare din ele, este prevăz l,t t cu trei r.ău'ri pel1-
tru montat pe wrea, dispt4se la distanţe e:;z:ale de marginea
disCl4hti şi păstrînd în �mele caz�tri mici nit�tri" 22 . Acelaşi
tezaur cuprinde o apl ică recta n g u l a ră de argint, 23 coresp un­
zătoare celor două descrise de n o i ( n r. 6 , f, fig. 1 6) . A utoarea
găseşte asemănări î n tre accastă apl ică " Ot l,m ele piese păst rate
la M1,t zel,t l Nafional din BI-tdapesta" 24 . F'ap tu I că l a COlul
Morii s-a găs i t n u mai O si n gură p iesă de acest gen , care apar­
ţ i ne, foarte pro b a b i l , cen tur i i ferecate c u d iscuri, n e î n d rep­
tăţeşte a postu l a , la Ol ten i , preze n ţa a două cen tu ri de acest
1 6 l o v a n Kovacevic, C p C) ( I I O I .I O I WI3H ,.t I r O l l l l l h C l OaJm a l l C I H I X CJI O B O l l a ,
I k o g r a d , 1 9 5 3 , p . 1 76 , fi g. 1 20.
1 7 l b i dclll, p , 1 0 3 , fig, 2 7 ( s c c o l u l a l XI V-!c;.t) ,
1 8 l b i de m , O variantă a t i p u ri l or n astre, pe c en tura l u i Ştefan, f i u l
Sebastocrato ru l u i V l a i l , p l . X X X V I I .
1 9 Com u n iG1rcn d a t o r a t ă l u i Petre D i "eo n u ; u n exem p l a r d e l a Pă c u i
c,tt d i n b " onz,
;, 0 Vezi nota 1 5 .
21 E ugenia Neamţu, Obiect e de podoab,i dill t eza uru l medieval ele la
(;owl Morii, " A rhcologia Moldovei " , 1 , 1 96 1 , p. 283- 293
2 2 l b i d e 11l , i'ig. 1 / 1 6 \ i 5 /6 ,
1
23 ,, 11 C I dO/la g1'lt/J,i s e ÎllcaclreClz,i ° apLic,i clrep/tmghiularti CIt trei
per/o raţii Î/I mijlocul ei, cea cCl/.t "al,i fiind /Ilai rnare decît cele laterale
(fig. 1 / 1 4 şi SIS ) " , Această apl ică, fig. 3 / J , ca şi ccle două de la Ol­
te n i îşi g ă s e s c o rcpl,id la Orbeasca de Jos o p . cit., fig. 3 / J ) , Deşi ase­
(
o m ă n ar e a nu e perfectă, !> \ i l ;' r i c ubiectul slujea acc l u ia5i scop.
i
24 Elckes Lajos, Magyar RenC/issance, p . 2 6 2 ,
3
 7 8
ri:;. 4, S, 6.
F i g . 7, S, 9,
gen : un;]. p ur t î n d discurile mari, a doua discurile mai I1UCi.
Reami n t i m că unele d i scuri d e la OLte n i au fost umpl ute cu
o pastă a l bă.
PreZ!enţa acvilei bicefal e 1 e aplicele de. cri e sub n r. 6, h
(fig. 1 8 ) estc e m n if icativă p c n tru vremea şi meleagu r i l e u n de
au fost fă uri te. Ca,racteristică în a ceastă p r i v inţă e şi o rn a­
men tarca cu email verde; în faza actuală a cercetărilor nu
cunoaştcm paralele pentru aceSte podoabe de centură.
Acvi l,a bicefală n u este o lapa r i ţ i c singula ră c i ogl i n deşte
i n fl ucnţele B izanţului. O regăsim pe ce rcel ul de aur de l a
D j urişte, 25 p e recipientul d e arg i n t d e l a Stobi , purtînd n u­
mele ţarului Duşan ( 1 3 3 1 - 1 335) 26, pe uşil e Î mpărăteşti da­
tînd d i n 1 299, de l a biserica Sf. Nicolae d i n Markovo, lîngă
P r i l ep 27, ca ornament pe stofe, ca şi p e o sculptură funerară
25 B . Aleksova, "Archaeologi� Yugoslavic�", III, 1 959, p l . tI V , 1 ;
p l . XLV, 4 .
26 U illetn i c k a obrada mct ala I l , Muzey primcn)'c lIlllClllOSl i Ileograd,
1 95 6 , 1 9, 1 9 � 0 şi l , 1 94 1 . 2 1 .
2 7 " C l asni k-Skop l j c" , I X , 1 1 , 1 93 8 , [ . 49, fig. 1 0 (vc?i şi nota
noastră Il r. 4 6 ) .
www.patrimoniu.ro
p:l rmlc de argint pentru c i ngăto:uc.
1 0. G:u n i tu r i de cu rea d i n ;-tq.ţ Î n t .
10
fragmen tară de l a Tîrnovo, presup usă a fi a l u i 1 van A l exan­
d ru 28. A parc p e costumul c n ej i l o r şi crailor sîrb i în fre cele
<:8 Kr. Mi arcv, Ulle sculptltre fltnh-aire dlt Palais de '(amovo, "Iz­
vcs lia", Sofia, X I X , 1 9 5 5 , p . 3 39-3 5 8 (rezumat f r::tllccză , p . 3 5 6 ) ;
" RclIIgltl poate l i determillat datorită vllituntiui bice/al d e p e Îllcl;Iţ'ă­
milltea stîngă (. . .) îl regăsim pc frescele de la Boiaua, Spas-Neredica şi
altele. 11l timpul secolullti al XJJI-lea şi mai ales în Clmul secolului al
XIV-lea stofele omate Cit vulturi sînt preferate în îl7·l.b)"ă�·I;mi1ltea prill­
âpilor, despoţ'ilor şi altor mde apropiate regale, devellind, în final, 1t11
atribut al înaltei lor stn.ri în Bizanţ, Serbia, Rom.â0a ,I'i Bnlgaricl (fig.
6(7)". (Sî n t mcnţionare numcroasc portretc în rrese?! şi m i n i aru r i ) . " Chiar
regii, îl1 dewrsltl primei j/.t1nătăţi a seco/ltllti .Y 1 f I poartă veşmillte de­
corate CIt vltltnri. E st abilit prin izvoare scrise âî vlillltrui la Bizanţ' era
considerat ca o insignă regală. 1n sec. Xl / f-X f I' se o meaz,; obiecte în
legătitră CIt persoana împărawlni" . "De la Paleologi acvila bicefală a t)'e­
CItI' ca insignă regctlă !Je sltppedion-ul celor trei regi sÎrbi (Staro Nago­
rieino şi Lesl1Ovo). Portret/ti de familie al l!t.i IVClII A !cxallclm dill evan­
ghelia de la Londra ne arată că insigna a t"ecltt şi pc sl'/Ifiedioll-nl re­
gelui b,dga)·. Suppeclioll-Itl regii Ici şi al principelll.i moştenitor în Bul­
garia Ca şi În Serbia 'lit este omat Cit Vltlt lt)" hel'alclic, ceea ce del/ot" c"
'uultltntl bicefa.! la cltrtea Imlga)"ă şi sîrb,; şi probabil şi la COllStanti-
170pole În sec. XIV ll1t a fost o insignă familiară ci mai de!!,rabă rega/ă.
lvan Alexandnf, are v/t.!tur pe înCălţămillte, ca şi împliraţii bizalltilli".
11

12

13

14
15

Fig. 1 J , 1 2, D. 1 4, 1 5 . A pl i c e d i n tahlil de :1I'g i n r şi ţ i n r c .

www.patrimoniu.ro
ctitor i ilor l o r 2 9, ca şi Î n Ţara Româ nească pe frescele ctito­
r ului de la Cozia 30, pe console d i n p a l atul curţii domneşti
de la Argeş 3 1 .
i n p r i Viinţa email ului verde al apl icelor noastr.e ş i a tel:­
.
n ic i i în care a fos t aplicat, ti regăsim în Impertul blzanu n
u n d e se decorau adeseori podoabele fo l os i n d şi această c u l oar�
de em a i l . A m i n t i m u n inel din seco l u l a l X V-lea de la Dobn
Do, l îngă Pi rot 32 ( despre această l ocal itate v.om ma� avea
p r i l e j u l să vorbim mai j o s) ; de asemenea regăslm emall ul . p e
orfevră r i i l c care ornează icoanele Sf. C l ement d i n Ohnda,
atribuite de K o n dakov î n majoritate secol u l u i a l X I V-l ea,
podoabe în care fondul de email verde, al bastru sau negru
face să reiasă elegantul decor 33 .
A p l icde de l a Olteni cu v u l t urul bicefal şi cu email sînt
desigur de proven ienţă balcan ică, probabil l ucrate în Ma ce­
d o n i a de unde v.a fi proven i t şi tăviţa de la Gogoşu. Teh n i ca
smăl ţ u ; r i i este o combinaţie d e email champLeve cu acel de
basse taille, teh n i că ce a putut fi i n sp i rată din Occidenr meş­
ter i l o r balcanici care aveau rel aţii cu Rap.- usa ; d upă Verena
Han, 34 s-ar p u tea ca meşte r i i orfevrieri din Sienna, care Îşi
desfăşurau activit atea în Ungaria În c u rsul veacul u i al X I V- l ea
să fi avut un rol în transmiterea acestui p rocedeu de emai l a j .
î n c e n e priveşte ştim c ă un meşter : " Petre Gallietls, originar
din Sienna, orfevm aL regelvli CaroL de Anjou (1308- 1342)
e men '� iona t , Într-un izvor scris din 1329, castelan de Szepes­
var ş i [f.lb6 , care în Inod repetat a fost înzestrat cu bumwi
de ale coroanei. Ca răspLată pen t m mareLe sigiLiu regal de mir
exeGt l a l de ccesta, pe lîngă alteLe a fost numit de CaroL Ro­
bert ca vizegespan aL comitatuLui Szepes" ( vezi nota 5 9 ) , l a
1 3 3 1 , d upă pierderea sigi l i ulu i l a Posada, Î n 1 3 .) 0 .
Apl icelc d i n t a b l ă de argint a ur i t, în formă d e trefl �
( n r. 6, e , fig. 1 3 ) p o t fi paralelizatc cu cele de l a Gogo�u y ,
Î ntrucîtva , cu c e l e de aur de l a Curtea de Argeş. Reaml1ltJm
că apl icele de la Gogoşu au fost umpl ute cu o pastă al bă ca
şi apl icele noastre de l a Ol ten i (nr. 6, d-e, fig. 1 4- 1 5 ) .
î n p r i v i n ţ a celo r trei paftale ( n r. 2 , a, b , e , fig. 4 , 5 , 6),
l e-am atribuit unei si ngure centu r i , asemănătoare agrafelo r
cen turii l u i M i rcea cel Bătrîn, cum ne arată frescele de l a
Cozia 35 ; deşi refăcute, frescele pa r a n u d i feri d e cele ori­
ginale, judecînd d upă tipul paftal e l o r ş i a spadei p u rtarte de
Mircea , tipuri ce se Încadrează În vremea în care a trăi t 36.
Aceste paftale nu fac n otă d iscordan tă În medi u l În care au
fc·st găsite. Forma d i scoidală 10bată e curentă în baz i n u l me­
d iteranean d i n antichitate, d e unde a trecut în Orient, spre
a reapare în evul mediu cînd este adeseo r i folosită ca meda­
l io n sau ramă, îndeosebi în secol e l e X I I I -XV. Ne rezumăm
a-i semnal a prezenţa Într-un tezau r de podoabe d i n Ungaria,
d e la K un-Hal'a s (comitatul Pesta)37, în oare s-a găsit un
vas de arg i n t aurit, p urtînd, ca ş i cel de la Gogoşu, mai
m u l te scr i jel i turi al fabeti forme, i nscripţi.i ul terioare, prin tre
oare se crede a se putea citi o dată : 1 499. Printre cele
18 p iese descoperite se află u n d i sc purtînd Î n semne heral­
d ice şi n umele unui Magister Sinka (cunoscut documentrar
29 ]. K ova';cvic, o/'. cit., la Kncz M i ros l av ( fig. 1 ), crai u l Radoslav
( 1 2 3 3 - 1 2.H), fig. 3 , V l adishv ( fig. 5) şi a l ţi i .
3 0 Corina N icolcscu, eoIlllmlt1 d e wrl e . . . fi g . 3 0 ; P. Ch ihaia, Des­
I}re Itn îmemn pictat: ' " "Stud i i şi cefCCt. i s t . ane i " , 1 6, 1 969, p. 1 93 ,
fig. 1 , fig. 2-4.
3 1 V . Drăghice:lnu, " BCM! " , X-XVl , p. 9, fi g. 5 , fig. 3 4 .
3 2 G. To m i c T n i v >ll n ac . DelJOr d'argenterie de Douri D o pres d e Pirat,
" 36 opm\J(
-
pa)J;oua l l apOl�HOT' MU3eja" J3cograd, 1 96 2 ,
p1. 1 -2 : " inel ce priI/. forma sa caraaeristiec'i şi prin folosire de mliit
email (verde) aparţinr mijlocltlzli eVltllti nostru mediu ( . . . ). Analogiile
cele mai ajJropiate le găsim la inele elatate în secollii al XV-lea. "
3 3 Ch. Dich l , L'Art Byzal1lin, p . 899; 1 . P. Kondakov, Macedmzia,
p. 2 5 4 , pl. V I , crede c ă sî n t p rod uselc u nor artişti IClCa L i ; G. Crcmosnik,
lstoriski spomenici dll/;rovaZ.kog, SKA Bco�rad, 1 93 2 , doc, 94, p. 5 2 , 5 5 :
"primele ştiri seri.'e despre email î n Serbia elatează elin 128 1 " .
3 4 Verena H a n , Une eOltpe d'argC17t ele l a Ser/)ie medievale, "Actes
du X II " Congres [ n ternational d'erudes by zanti n cs " (Ochr.i.dc, 1 96 1 ) , l I ! ,
lleograd, 1 966, n . 1 1 8 .
35 Co r i n a N icoksc u , 01'. cit., ( vez i nota 2 ) : "în portretul din bol­
niţă Mircea poartă o cinp,i,l oare în solzi metalici legată pe şoldltri şi îll
faţă cu agrafe eirC/tlare ele aur în formă ele rozetă. O centură tivită CII
altr, agra/ată C/I o 1'Ozeti'i. are şi etitoYIII reprezentat la intrarea ÎI/ l1ao­
sul bisericii domneşti de la Argeş (fig. 30)".
36 S p ad a l u i Mi r ce a corespunde rapierci, cstoc- u l francez, stossdegenul
german, care apare În secol u l a l X I V-lea, derivÎnd din sp a d a lungă a
seco l u l u i X I I I , cI'. Ellciclo/,edia Italiana, 1 950, voI . X X X I I , p. 750,
fi g . 1 - 4 .
3 7 " A rcheologiai Kej7.lcmcnyek", X I I I , 1 8 80, p. 4 7-4 9 , f,ig. 1 4 - 2 2 .
www.patrimoniu.ro
de la Î n cep utul seco l u l u i al X I V - l ea)38 , fapt ce denotă că
şi în acest tez:aur nu toate exempl arel e apa rţin acel eiaşi
v remI sau sfnt mult mai vechi faţă de datra Î n grop ă r i i lor..
Subl i n iem că i n te riorul vasu l ui-st rachi n ă pc a rtă un decor
al cătuit d i n tr-un medalion cu 6 lobi î n cadrînd altul , de data
aceasta cvadril obat 39. Tezaurul mai conţine d i scuri de argint,.
printre care u n u l orn amentat cu o figură Încadrată În >t r-un
medal i o n cu şase lob i ; a ltul e fmpodob i t c u mai multe meda­
L ioane c u patru lobi d i sp use în cerc În jurul u n u i ornament
geometric, asemănător unei stele cu c i nc i colţuri, moti v exis­
tent Într-o vari antă la Olteni ca ş i pe a l te podoabe, în Mace­
d o n i a , asupra cărora vom reven.i 40. Teza urul de l:a K u n-Halas
mai conţine un d isc redînd u n l up cu coada în nodată, în j u n.ll
căruia cîmpul l i ber a fost umplut c u mici medal ioane cvadn­
l obate 41, ca � i o pafta ,a l cătui tă d i n două agrafe rotunde, din
care una poartă, pe marginea revers u l u i , un och i de sîrmă ce
se p r i n dea de copca agra fei pereche, ochi ream i n t i n d veriga­
copcă de pe două ag rafe a l e cen t u r i i de la Olteni ( n r . 2, a şi c,
fig. 4, 6). Agrafele paftalei de la Kun-Halas sînt ornamentate
a H repousse : marginea este decorata p r i n tr-un cerc alcatu i t d i n
1 5 proem i n enţe semisferice l egate una ele alta iar centrul
p r i n t r-ull medal i o n c u şase l obi Încadrînel o figură umana .
Paftaua reamin teşte Î n t rucîtva, ca sti l , agrafa de pe centura
ctitor u l u i reprezentat l.a i n trarea În 1l> aosul biseric i i dom neşti
de la Argeş ca şi pe a l u i V l a d i sl a v I (Vl aicu) d i n fresca hise­
nicii episcopale de l'a Argeş 4 2 .
O perfectă concordanţă în privinţa datări i paftalelor şi a
agrafelo r În formă de d i sc lobat sau a u n e i rame l oba'te În­
cad rînei o figură, grupuri umane sau motive orn amen tale,
găsim În tr-o pafta de l a Sienna, datată între ani i 1 3 3 0-
1 3 4 0 4 3, Într-o podoabă de costum, datată l a mijlocul seco l u ­
l u i al X I V- l e a 4 4 , Î ntr-o p afta germană d i n p r i m a j umătate a
acelu iraşi veac 45 ; d iscuri l o bate apa r oa o rn amente pe fresca
bisericii ele la De::ani (Macedon ia) în tre a n i i 1 3 4 8 - 1 3 5 0 46.
Î n a i n te de a trece mai departe reamintim faptul că pastil a
centrală de pe !agraf,a nI'. 2, e, fig. 6 a fost tăiată şi Î n l ocuita
cu o p l acă ornamentală redÎnd o pen tagrama, un semn m i stic
a cărui origine se pierde în antidl i tate, unde era fol osit prin­
tre semnele misterioase ş i n un� erele p itagoreeni l or ca u n simbol
al sănătăţii, ca ş i În d i verse secte g n o stice. 1n evul med i u
pentagrama s e fol osea î n vrăj i to r i e ş i era considerată c a avînd
Î nsuşiri apotropaice ; era folosită ca un semn d i sti ncti v al
u n o r societăţi secrete.
În p r i vinţa capetel o r d e c urea (nr. 3-4, fig. 7, 8 ) , deşi nu
cunoaştem paral ele exacte, credem că p rovenienţa lor este
datorata unor atel iere balcan i ce , i n sp i rate d e ornamentel e şi
formele gotice ale unor produse occidentale ( R a g u sa ? ) . Acestea
sîn t val abile şi pen'1:ru garn iturile de curea (capăt şi cataramă
de argint, nr. 5, fig. 9, 1 0) , ornamentate cu o friză, de cîi l�i
sau l up i , redaţi sub aspectul u n o r animale fantast ice, Îmbt­
nÎnd s t i l u l animalier c u cel vegeta l . D i n punct de vedere teh­
n ic, exemplarele de la Olteni sînt l ucrate asemăpător capatul ui
de e i n gătoare d e l a Gogoş u : " din foi de argint (. . .) fixat e pe
o bară LateraLă de metal, Ca Te formează cadrul de într,rire,
golul dintre ele a fost mnpLut OI O pastă t a re, alburie" 47.
Forma capetelor de curea de la Olteni (fig. 7, 8) spri i i nă
părerea l u i N. Fettich că unele centu r i simbol izează un an imal
al cărui cap e bucla şi coada, extremitatea ceal alta reami n t i n d
exemplare de os d i n U n g a r i a , databile în secolele X I V-X V
ş i a căror formă s - a r trage d i n cel e avare tîrzii, cllm ar fi
exemplarele de la A q ui lea 48. I poteza p a re tentantă daca
p. 204,
38 I b i dcm , fig. 1 5 ; forma aplicelor rcamin tcşte ap l ice l e p e n l r u tcx-
tilc din tC7 a u n r l de l a 7.ăvoaia (Brăila), vez i nota 5 4 .
39 lbidem, fig. 14.
40 I bidem, fig. 1 6- 1 7.
41 I b i de m , fig. 19.
4 2 Ibidem, fig. 2 0 , 2 2 ; compară cu centura d e l a Argeş, Corina Ni­
colescu, op. cit., fig. 30, pl. L X X V I I , b . şi p . 88, fi g . 1 4 .
4 3 E . Steingrăbcr, Alter Schmuek, fig. 4 2 (în Muzeul Victoria and
A l bert, Londra).
44 Ibidem, f i g . 38, În M uz e u l Naţional din Florenţa.
45 Ibidem, fi g . 50, Halle, Prov. Mwcum Moritzburg.
46 Z. Janc, OpT i aMIH1TI'1 (pp e Cl\a'l'a p l . X I X , fig. 1 2 2 ; cu acest
p r i lej se m n ală m şi pre zen ţa acvilelor bicefale ca ornament pe frescele
bisericilor în Macedo n i a : la Sicia ( a nu l 1 3 1 6, pl. X X X V I , fig. 225);
Lcsnovo ('amll 1 3 49, p l . Ll X , f i g . 3 8 9) , Bogorodiţa (anul 1 307 - 1 0 , pl.
L X , fig. 3 8 4 ) .
47 Al . Bărcăci lă, op. cit., p. 1 29 , p l . X I I I , 5 .
48 A. K r a lov" ns7.!ky, A Kerepsi Kesokozepkori eziistkincs, " A,rch. Ertc­
s i to " 8 2 , 1 95 5 , 2, p. 1 90-20 1 ; p. 1 98 , fig. 7/5 .
ţinem seama că astfel de limbi de curea sînt uneori decorate
cu frize reprezentînd cîin i sau l upi, 49 care apar şi pe garn i ­
tura de l a Ohen i (fig. 9, 1 0) ; infl uenţele tardive par a ven i
ş i p r i n filiera Bizanţului.
Vom aborda acum, tangenţial, componenţa altui tezaur
din comitatul Pesta, descoperit la K erepes, 50 tezaur alcătui t
din obiecte de argint a u r i t : capăt de curea, aplice de ceIl'tură,
catarame, o l in guriţă purdnd scri jelită data 1 494. S-a aj uns
la concluzia că este depozitul unui giuvae r giu, unele piese au
fost executate la sHx:şiwl veacului al XV-lea, altele, una sau
două decade mai tîrziu, l a începutul secolului a l XVI-lea. Ca­
tarameLe de l a K erepes 51 au trăsături sti l i stice comune cu
catarama de la Cotul Morii 52 (Popricani), "al că1'ei deco1' de
fleMoni f!:otici indică mai def!:rabă p1'ovenienţa transilvă­
neană" 53. Este puţi n p robabil ca exemplarele de la Kerepes
să fie execu t ate în Transilvania. După A. Kralovânszky ele
au fo'st l ucrate, probab il. de un argintar din Buda (la 10 km
depărtare de l ocul descoperirii). I n teresant e faptul că în
acest tezaur s-au găsit şi apl-ice qe centură ce se apropie d i n
p u n c t d e vedere stilistic d e cele d e l a Olteni (nr. 6, b , fig . 1 2) ,
av1nd Însă î n centru veriga pentru acul cataramei, c a apl ice1e
noastre ( nr. 6, a, fig. 1 1 ) ; sem n ificativ că î n depozitul de
lîngă Buda s-a aflat şi o formă de turnat astfel de aplice 54.
î n orice caz acestea s1n t mai recente faţă de ale noastre ş i
faţă de cele de la Voineşti-Iaşi şi Orbeasca de Jos, cum reiese
şi d i n alt tip de apl i ce, de pe aceeaşi centură de la Kerepes,
care îş i gă sesc rep l ica pe centura voievodului Stibor repre­
zen tat p e piatra sa funerară 55 din 1 4 30. Ca atare nu poate
fi vorba de o influe n ţă a atel ierelor ung u reşti sali transilvă­
nene ci de o in fluenţă b alcano- dunăreană , care a insp irat p ro­
dusele de la Buda; pentru că a fost vorba de aceste produse
vom menţiona că acolo "în veacul al Xl Il-lea port ul centu­
rilo1' cu aplice nu se f!:eneralizase întmcît nu se f!:ăsesc în mor­
mintele simple. Printre descoperirile secolului XIV apar plăci
de argint sau cupru presate şi ciocănite, decorate Ot motive
fif!:urale, ver,etale, r,eometrice sau chiar CVt motive heral­
dice (. . . ) htcrate prin ciocănire pe stanţe (. . .); dese în cimi­
tire sînt centurile de piele Ot aplice ornamentate, în primul
rînd cu motive ver,etale. Unele motive tipice anterioare par
a fi dat orite, într-o vreme mai nouă, fapt�dui că au fost obţi­
mtte p rin batere pe stanţe mai vechi, care att păstrat motivele
mai timpttrii (. . . ). Vrejurile sînt motivele ornamentale cele
mai des întîlnite pe aplice. Este un ornament caracteristic go­
ticului tîrziţt. Epoca de răspîndire e sub rer,ele Si;.ismund.
Rolul hti se aseamănă CVt laitnlOtivţel romanicvelui: palmeta"56.
In privinţa centurilor bogat Împodobite, u n i i cercetători
cred că au avut şi alt rol : "ln articohel 40 al cărţii legii
împăratului Dvtşan se specifică, că dvtpă moartea unei căpe­
tenii provinciale, calul şi armele acesutia revin împăratului.
însă svita şi centvtra de aI,tr se cuvin moştenitorilor, ele fiind
un atribţtt al invest it-urii feudale "57.
BdieLe ferecate sînt menţionate ş i în documentele vechi
romfineşti 58 ; centurile bogat împodobite erau purtate de băr­
baţi ca şi de femei 59.
în privinţa ve rigilor de tîmplă (nr. 1 1 , fiI!. 24 jos), ele
sînt o apariţie obişnuită, sub aspectul mai multor variante,
1n spaţiu l geografic balcano-dunărean încep1nd din feudalis-
49 CL "Archaeologiai Kozlemcnyck", X. 1 , 1 8 75, p. 95, fig. 36 şi
p. 96, f�g. 3 8 .
5 0 A . Kralovanszky, o/!. cit . , cu rezumat francez: VI! tresar eli ar-
gem wfie la fiI! du Moyen-Age, traI/ve el Kerepes.
5 1 Ibidem, p. 1 9 4 , fi g . 2 / 1 6 ; p. 1 95 fig. 3/6 şi p l . X X X I V, fig. 1 , 8 .
52 Eugenia Neamţu, ojJ. cit"., p . 289, fi g . 1 /3 ş i fig. 5/5 .
53 Cori n a Nico!cscu, ojJ. cit., p. 1 02- 1 03 , fig. 29 a; tot unui ate­
lier transilvanean este atribuita catarama de la Com! Morii de către Ma­
rin Matei Popescu, Podoabe medievale In ţările române, 1 970, p. 77,
cat. 208.
54 A. KraJov<{nszky, o/J. cit., p . 1 96, fig. 4 / 1 (forma de turnat) ,î i
fig. 2-3 şi p l . XXXIV, 2-7; apl ice Înrudite stilistic CU cele din tezau­
rul de la Zavoaia (Braila) : Ion T. Dragomir, " B M I
"
XLI, 2 , 1 97 2 , p.
67-73, fig. 2 / 1 0-27.
55 Ibidem, p l . X X X I V, 9- 1 8 şi pl. XXV I I I , 1 , a-b.
56 Gercvich Li szl o , A eSlI ti Kozcpkori Sirmezo, "Budapest Rcgise­
gei", X I I I , 1 943, p. 1 03 - 1 66, (rezumat german, p . 500-503) .
57 ]. Kovacevic, o/J. cit . , p . 3 24 - 3 2 5 .
5 8 DJ.R. Ţara Rom., sec. XIV, 1 , p. 78- 80, apud Corina Nico­
!eseu: "lmărirea unei danii vechi, făcută la 1424 de Dall al II-lea; În
preţ/Il de wmpărare al IInor sate este cllprins ' /111 brlll de argint" .
5 9 Angcla Hejj-Derari, Alwngarischer Schmltck, Budapest, 1 965, p.
1 8 ; în privinţa l u i Petre Gallicus, d i n Sienna, p. 1 2- 1 3 .
www.patrimoniu.ro
mul timpuriu, cum ar fi verigile de la Voineşti ; vom i nsista
mai mult asupra acestor varian te şi a tipur ilor 1nrudite. La
Voineşti, l a verigile reproduse l a fig. 7/4, 7/5 , p. 257, descrise
de Dan Gh. Teodor: "între cele patru şiruri de pseudo­
� ramtle s-a�t lip it, la distanţe egale, patru �trechiuşe cilindrice
tăcute din întăşurarea unui fir subţire în jurul umti pivot.
Din cate!{oria acestor tipuri de cercei mai fac parte şi cîte
dOvtă perechi de mărr,ele laterale de formă sferică (. . .)
(sfera) este împărţită în două jmnătăţi prin alte fire torsio­
nate, între care se află prinse pat ru urechiuşe cilindrice, la
distanţe e!{ale, lucrate de asemenea dintr-un fir subţire răsu­
cit în jvtrul unui pivot. Pentm această cater,orie de cercei
mt omoaştem încă analogiile cele mai apropiate " .
Pentru o mai bună situare în timp şi stabil i re a p rove­
n ienţei acesto r podoabe, ca şi a izvorului ce a in spira't " ure­
chiuşele cilindrice" vom en umera analogiile din punct de
vedere stil istic ş i tehn ic.
Tezaurul de l a Ţifeşti ( Putna) 60 : " două perechi de cercei
(. . .), amîndouă perechile sînt lucrate din sîrmă de argint
groasă de 21/2 172172 şi împodobite C/1 sîrmă mai subţ"ire învîr­
tită, din tubl,tri mici şi din globule de argint (. . . ), distanţele
dintre ciorchinL sînt umplvtte Ctl !{ rvtJmri de cîte 3 tuburi
mici, aşezate umel peste altul în formă de triunr,hiu, aşa că
da�t impresia unor f1'unze t rilobate" şi fixează data î ngro­
pării tezaurului între anii 1 4 90- 1 49 l .
în c o l ecţii le Muzeului de artă al R . S. Romfi nia, secţia
artă veethe romfinească, se află un cerceI de argi nt, inv .
n r. 1 44448/9 1 3 , menţionat 1n lucrarea lui Marin Matei Po­
pescu, cat. 40, fig. 8 : "atelier de tradiţie balcanică. Argint
turna t " . Exemplarul ne arată, pri ntre motivele o rn amentale,
" ţtrechiuşele cilindrice", tuburile mici, sau " bttcle tubttlare"
menţionate mai sus ; autorul îl atribuie secolului al XVI II-lea 6 1 .
Sîn t cunoscute sup ravieţuiril c u n or forme vechi p1nă în tim ­
purile moderne 62. Reţinem faptul că proven ienţa acestei po­
doabe a fost atribuită unui atelier local de tradiţie balcanică.
Depozitul de argin tărie de la Dobri Do, Ungă Pirot
(Macedonia) cuprinde, pe l în gă u n vas de argint, mai mul te
podoabe, dintre care vom menţion a cîţiva cercei 63.
Cercd ul de la Olteni (nr. 1 2 , fig. 2 3 , 25) îşi găseşte ana­
logia perfectă la Dobri Do (vezi nota 32) : "Dottă perechi
de cercei de argint aurit. cu două sfere, reprezintă în această
descoperire, în mod neîndoielnic, obiectele cele mai intere­
sante şi Hn fenomen în bijuteria noastră din evul medivt tîr­
zivt. Ceea ce caracterizează aceşti cercei mt sînt mtmai cele
două sfere, (foarte ra1'e în grupţtl enOrm al cerceilor cu
sfere) ci �m ornament sub forma unor mici convexităţi cilin­
drice (. . . ). Este Hn fenomen izolat şi acest tip apare pentru
prima oară pe terenul nostru. Comparînd�t-Ie Ot materialul
f!:ăsit în BHlf!:aria şi România, care se orînduieşte, d�tpă ca­
raaeristicile stilului, printre variantele mai recente, noi pu­
tem situa cerc0ii noştri în discuţie, în veaod XV şi în primii
ani ai secoluhti XVI " . Autorul se referă la u n cercel din
Muzeul de i storie a municipiului Bucureşti, pe care-l repro­
d uce la fig. 1 0 64, ca şi la u n cercel d i n B ulgaria de l a
Goma Bela Reşca, p e care îl reproduce la fig. 9 a l ucrării
sale. Ambele p iese sînt ornate, pe Hngă decoru l obişn uit,
cu tubuleţele menţiona te. în aceeaşi l ucrare reproduce, l a
fig. 1 1 , alt cercel a cărui sferă centrală al l\ln gită aduce, ca
formă şi Î n p arte ca decor, p l us tub u l eţele, cu cercelu l tie "
cuma n " de la Voineşti 65. Acest cercei de l a Dobri Do, dupa
autor, işi găseşte asemănări la R agusa, forma veni n d sigur
din Occiden t şi p udnd f i Încadrată, stil istic, În a doua jumă­
tate a secol ului al X IV-lea, prima j umătate a secolu l u i XV.
Ornamentul geometric în formă de stea cuprinzi n d o
cruce, de pe cercelul nostru de la Olteni (fig. 2 3 , 25) Îşi
60 C. Moi s i l , "Bul. Soc. Num. Rom." , 1 9 1 6, "Studii şi cercetari nu­
mismatice " , V I I , Manete şi podoabe de la s/îrşitttl veacului al XV-lea,
p. 1 2 , p l . 1.
6 1 M . M. Popescu, Podoabe medievale . . .
6 2 Z denko Vinski, Starohrvatska nausinice It Arheoloskom mltzc/u It
Ztlgrebu, "Starohrv<Hska Prosvjc.ta" , Seriia-I, Za�reb, 1 94 9 ; orfevrar.ia
croata nu a dispărut complet, dar mai subzistă în stare latenta (s-a de­
m o nstrat ca podoabe datate cu monede d i n seco l u l XIV şi XV e mai
produceau pÎna în secol u l X I X).
.63G. T m i c-Tl'i vunac, op. cit., nota 32, p. 203-205, fig. 6- 1 2 .
•
64 I b i dem (nota 1 9 , fig. 1 0) .
65 D a n G h . Teodor, O fJ . cit., fig. 7/6.
găseşte o replică pe o podoabă de l a Coka-Arta 66 şi î l
regăsim şi in Ungaria, la Kun-Halas 67.
O decoperire foarte importantă, care a scăpat neobser­
vJată de autorul I1aportului relativ la depoZiitul de la Dobri
Do, a fost făcută l a Orşova î n anul 1 8 77. Aici, cu prilejul
săpării unui puţ, s-a dat de un tezaur alcătuit din podoabe
şi se p are şi din monede de la Mircea cel Bătrin 68. Ori,
printre podoabele descoperite se află şi un cercel ce cores­
punde exemplarului de l a Olteni (fig. 2 3 , 25) ca şi exempla­
relor de la Dob6 Do. Ceroelul de la Orşova are pe lîngă
concavităţile cilindrice şi motivul geometric cuprinzind o
cruce (fig. 30) . Pe cele două sfere alungite, un ornament
floral, cu patru petale, pe care il re găsim pe alt cercei desco­
perit lîngă Sin ja 69.
În l ucrarea sa, Marin M. Popescu mai reproduce trei
cercei aparţinînd altui tip (În formă de l acăt) , p revăzuţi Cu
tubuleţe, cu ,, bvtcle lubvtlare formate prin înfăşvtrarea unei
sîrmulife" 70. Ne p unem Întrebarea dacă cele două din urmă
a u fost executate intr-un atelier transilvănean , aşa cum
afirmă autorul , dubiul nostru e bazat pe faptul că în săpă­
'turile de la Suslăneşti am descoperit un cercei i ntrînd În cate­
goria celor de mai sus, ornamentat prin filigran şi email,
datat În sec. XVI, care Îşi găseşte perfecte analogii in Mace­
donia 7 1 .
Aceste tubuleţe, sau bucle tubulare, s e extind În decursul
secolelor XV şi XVI, ornamentind mai multe categorii de
cercei. In afara celor două categorii menţionate ii regăsim,
în a doua j umătate a secolului a l XV-lea, l a Olteni, 4e data
aceasta altă localitate, situată în Vrancea 72.
In privinţa bumbilor şi capetelor de ţinte (nr. 7, fig. 1 9)
găsim analogii l a Dobri Do 73, in nasturi ornamentaţi prin
caneluri longitudinale, identici celor de l a Olteni - Teleor­
man.
Vom trece acum la altă categorie de cercei (verigi de
tîmplă) din tezaurul de la Olteni. Perechea redată la nr. 1 0,
fig. 24 sus, işi găseşte inrudiri la Cotul Morii 74 ; Eugeni a
Neamţu l e găseşte analogii i n Bulgaria, la Loveci şi Dubovlţi
ca şi Într-o localita:te din Serbia 75. In p rivinţa acestor cercei
de la Olteni - Teleorman, mai găsim asemănări În Iugosla­
via, la Erdut, pe D unăre, Într-lin cercel probabil de import
bizantin 76; alţii consideră această formă de cercei a fi cunos­
cută numai În podoabele srrbeşti 77 . Cerceii sînt Înrudiţi şi
cu exemplarele de la Cotnari găsiţi cu o diademă, atribuite unui
atelier din sudul Dunării 78. In tezaurul de la Dragozevo
(Bulgaria) sînt dataţi la Începutul secolului al X I V-lea ş i În
depozitul de l a Z � ecar (Serbia) la mijlocul secolului al
X I V-lea. Se pare ca răspîndirea lor este concentrată pe un
teritoriu restrins: Ungaria de sud, Moldova, Serbia şi Mace­
donia. Cercei i noştri aparţin unui grup mai tardiv al tipului
zis Tokay, anume unei variante mai noi (cu incepere din a
66 Slovenka P.a,vlovic-Eregovic, Contriblilio1JS el /'etude des necro­
poies medievales m Serbie, "Starinar", XVI I . 1 966, p. 1 44 - 1 52, pl. V, fig. 5 .
67 Vezi nora 37 şi 40.
68 J Hampel, "Arch. Kozlemenyek", XlI, 1 8 78 , p . 133, fig. 5 ,
a-b. ln ce priveşre 1110nedele emise l a sfÎrşitlll veacului X I V , vezi
"Arch. Erresiro", 1 892, p. 4 3 5-436.
69 Sripe Gunja�a, Starohrvatska Crkva i Kasnosrednjovjekovno Gro­
blje It Bmazima Kod Sinja, "S rarohrvatska prosvjeta", I I I , Ser ij a - 4 ,
1 95 5 , p. 8 5 - 1 34, p l . I I I , fi g. 8 8 .
70 Podoabe medievale . . . , cat. 2 1 , fig. 1 4 , atribuit u n u i atelier local ;
cat. 27, fig. 1 5 , atribuit unui atelier transilvănean, sec. XVI şi cat. 26,
fig. 1 6, de l a Tisău, sec. XVI, atribuir unui atelier transilvănean.
71 Dinu V. Rosetti, Vestigiile fetedale de la Suslăneşti, " l3 MI " nI'.
2 / 1 972 ; cercclul din mormîntul nr. 8 , fig. 5/3 Îşi găse�te analogi� per­
fecte la Kratovo (13. Aleksova Prosek, Demir Kapija, "Dissertationes", I ,
1 966, p l . I X , fig. 4 5-46); d e asemenea În tezaurul d e l a Procuplje
(M. Corovic-Lj uoonkovic, "Zbmnitk Radova Narodnog Mu.zeja " , I,
Beograd, 1 956-1957, p . 1 4 5 - 1 60, f.i g. 1/4), datat cu monede Între
1 4 1 8-1 4 2 8 .
72 N. Constantinescu ş i G h . Untanl, Podoabe feudale descoperite la
Olteni (r. Focşal1i), p. 5 0 1 , fig. 3/2- 3 , "SCIV " , X, 2 , 1 959, datate în
a doua jumătate a secolului al XV-lea.
73 G. TOilnic-Triv1 l l1lac, op. cit., fig. 1 8 .
74 Eugenia Neamţu, op. cit., p. 2 8 5 , fig. 1 / 1 - 2 şi 2/1 -2 , p. 2 8 5 .
75 Ibidem, p. 2 8 9-290.
76 Z. Vinski, op. cit., p. V I I I , fig. 5 8 .
7 7 M. Corovic-Ljubinkovi c, "Archaeologia Jugoslavica" , I I I , 1 959,
Les boucles d'oreilles el trois grains illegallx, dites boucles d'oreilles du
type de Tokay, p l . XLI I , fig. 6, p. 89 şi fig. 1 5 şi 1 6 (prima găsită În
nord-estul Serbiei, În Muzeul Beograd), a doua l a Dubovac (În Muzeul
Vrsec).
78 Marin M. Popescu, Obiecte de podoabă SIId-dunărene, "Revista
muzeelor", IV, 1 967, p. 5 3 -56.
10
www.patrimoniu.ro
doua jumă'tate a secolului X IV) , variantă ce corespunde cer­
cei lor redaţi de Mariana Corovic-Ljubinkovic Într-un studiu
asupra acestui tip 79.
In privinţa diademei de la Olteni (nr. 8, fig. 20), deşi nu
cunoaştem a nalogii perfecte, ea este Înrudită cu diadema de
l a Streja-CÎrţişoara, datată in secolul XII 80; prin faptul că
plăcile sînt turnaJte şi îşi găsesc Întrucîtva asemănări la
Vraţa 8\ credem că a fost lucrată î ntr-un atelier din Mace­
donia. Se leagă perfect cu diadema fragment ară de la Gogoşu:
"d) Lănţuc din sîrmuliţă de argint împletită, cu globuleţe in­
tercalate la distanfe e?:,ale" 82 prin faptul că aceste "glo­
buleţe" corespund perfect cu bumbii de pe Iăruţucurile dia­
demei de la Olteni ( fig. 2 0) . Astfel de podoabe de frunte sînt
frecvente in necropole din Bulgaria şi Iugoslavia Între seco­
lele X IV şi XV.
Diadema fragmentară ( nr . 9, fig. 2 1 , 22) se va fi purtat
asemănător celei cunoscl1lte sub denumirea de "salba Sfintei
Filofteia" 83 de l a Curtea de Argeş. De remarcat că cele două
p ietre semipreţioase (cristal de stîncă) Îşi găsesc o analogie
perfectă în tezaurul de la Covei (Dol j), şi anume Într-un
" cristal perfect transparent, şlefuit în formă ovală, avînd o
coamă longit udinală mvtlt ridicată la mijloc ( . . . ) are lun­
gime de 37 mm, lăţime pe mijloc de 20 mm" 84. Diadema
are Întrucîtva trăsături stilistice comune cu o pereche de cer­
cei de la Vraţa 85.
Astfel de podoabe pentru frunte erau purtate de domniţe
�i j upÎnese, după cum ne arată n u m eroase fresce 86.
Diademele ca şi cerceii pandantivi sînt desigur inspiraţi
de podoabele bizantine, cum ne amtă şi mozaicul de la Sf.
Vitale din R avena (sec. IV) reprezentînd pe Împărăteasa
Teodora şi doamna ei de companie. E foarte probabil că
meşteri macedoneni au Împrumutat acest tip de la bijutierii
bizantin i ; podoabe ce în evul mediu au trecut la popor
"fapt dovedit prin exemplareLe simplificate descoperite la
Prizren, Skopje, Ohrid şi în Bosnia" 87 ; Înfruntînd veacurile
modelul se y ăstrează În gama bi juteriilor populare balca­
nice 88. Dupa J. Kovacevi c 89, "podoabele nu au înto tdeauna
scopul exclusiv de a orna, ci adeseori, ele au alte semni­
ficaţii, astfel p rintre podoabele mai vechi, diademele sînt
semmtl distinctiv al fetiei " .
Tezaurul d e la Olteni m a i cuprinde patru inele (nr. 1 3- 1 6,
fig. 26-29, 3 1 -3 4 ) . I nelul nr. 1 3, fig. 26, reprezentind o pasăre
văz UItă În profil , aduce vag cu figurile geometrizate de pe
inelele de l a Hinga, lin�ă Subotica 90; inelul nr. 1 4, fig. 27,
cu o p lacă groasă, ovala, cu inscripţie cirilică care nu a fost
încă descifrată, poartă În centru gravată o pasăre văzută din
faţă şi Îşi găseşte asemănare stilistică l a Snagov, cu un inel
care se deosebeşte Însă prin componenţa inscripţiei şi prin
reprezentarea unui animal heraldic stînd pe picioarele dina­
poi 9 1 . I nelul nr. 1 5 (fig. 2 8 ) , are placa mai groasă şi mar­
ginile uşor ridicate deasupr a discului cu motiv floral ; prin
formă şi 'tehn ică (placa mai groasă cu marginea ridicată) Îşi
găseşte analogii În necropola de l a Cetăţeni (Argeş), cu exem­
plare datînd d i n a doua j umătate a secolului al XIV-lea 92.
la Gurueni 93 (sec. XIV-XV) şi la Verbicioara-Dolj 94, Înce-
79 Vezi nota 77.
80 V. Vărăşianu, Istoria artei feudale În ţările rOmal1e, p. 1 7 1 .
8 1 Sonia Gheorghieva, D . l3ucinski, Staroto-Zlatorstvo văs Vraţa,
Sofia, 1 959, p l . VI I I , 3 (un exemplar cu trăsături stilistice asemănătoare
e reprodus În "Arch. Ertesito", XVII , 1 , 1 8 97, p. 2 4 3 , fig. X I , 1 , a, b).
82 A l . l3ărcăciIă, op. cit., p. 1 2 8 , p l . X I I I , 7.
83 V. Drăghiceanu, op. cit., p. 26, fig. 1 4 .
84 N. Plopşor, Tezaurrel de la Covei (Dolj), "Arhivele Olteniei" , VII,
n I'. 39-40, 1 92 8 , p. 509, fig. 1 4 . Analogii şi cu u n caboşon de cristal
pe o podoabă reprodusă de Gh. Pu,lsky, E. Radisics, E. Moliner în Che/s­
d'oerlvres d'orfevrerie ayallt figure ti I'EXPOBitiol1 de Budapest, I I , p. 1 5 .
8 5 Soma Gheorghieva, op. cit., p l . VIN, If.ig. 1 .
8 6 Corina Nicolescu, op. cit., fig. 69-72, 7 6 ş i p l . CXCV.
87 13laga AI<lksov,a, Vile l10lwelle df:colwerl'e el Skopje, "Zbornik"
Skopje, 1 956, p. 1 - 1 1 .
BB U n exemplar tîrziu este reprodus În catalogul de obieete de artă
din Bulgaria, sub nr. 4 1 8 cu denumirea de Sti rnband alts Silber, din vea­
cul XIX, În expoziţia ce a avut loc În R. P. a Germaniei.
89 Op. cit'., p. 323-324.
90 OJga Sch a,far,i k, Mirko Schu l m ann , The medieval Necropolis !-linga
lIear SlIbotica, "Travaux des Musees de Voivodi n a " , 3, 1 95 4 , p. 53-55,
pl. II, 9, pl. V, fig. 5-6, pl. VII, pl. V, 55, p . 49, p l . X I , 7, 8, 1 2
9 1 Dinu V . Rosetti, Săpăturile arheologice de la Snagov, "PMMB."
2 , 1 93 5 , p. 1 0, fig. 7.
92 D. V. Rosetti, articol În curs de redactare.
93 N. Constantinescu şi Al. Marinescu, op. cit., fig. 2 / 1 , 3/7.
94 "SCI V " , II, 1 , 1 95 1 , p. 244, fig. 1 3/2.
Fig. 16. A p l ică d i n tablă de arg i n t . 16 17 18
Fig. 1 7 . Aplice d i n n.fCint :tu r n .

f i S . 1 8 . A p l ice rcprclclHÎnd :l c v i l a biccf:t I ă .

F i g . 1 9 . fragmente de bUl11bi d e :lI'�il1 t .

Fig. 20. Fragmcl1Ic d e d i adcml'i.

19

20

, .....
, ..

,:r
(" :
I
t

t
.'
�.

:i\ t�Ş . ,
.
," ,

�)J
' 1i.' � h 1,

\1 1

(ţ,
;t
�. t

�� II
,�\ �.:J
.. I{ (.\ \(
?,�
g
•
), /
, I

.J,
'
r�

��
�1.'
\
'T
\1, )

�� �
r>

�
I
..
')
� I.31 �
�� i�
'f
t
1"<. �...
�

1�
(rv
t)
111
Î

�
-,..., 'f
......
\(1 I

ff w
•

�� ��
)

9�-:
.
;i
,.
)
;
' ....
�

. <..�.�
fJ... ;,�
�\
t(

�:
I
J' {)
._ '1
'1

lf.J
�}J 1�
/

www.patrimoniu.ro
 22

24
23

www.patrimoniu.ro
 26 27

25 28 29

f i g . 2 .1 , 22. Fragmente d i n tr-o d i :'l dcl11:l. pentru frunte şi dmplă.

Fig. 23 . fragment d e ver i g ă de tÎm pUl .
f i g . 24. Verigi de t î m p l ă d i n argint :1. u r i r .
F i g . 2 5 . Frngmcl1tc d e verigă de tîm p l ă .
F i G · 26-29, 3 1 -34 . I n cle de arg i n t .
F i g . 3 0 . Cercei d e :l I'gint descoperit la Orşova.

, . ,�: �" ",.

-��
30
• !

31 32

33 34

www.patrimoniu.ro
 p utul j umătăţii a doua a se'colului X I V ; inelul n r . 1 6 (fig. 29), sal4 de inspiraţ'ie greacă de acolo mt provin din Pont, ci de la
l ucrat dintr-o bucată, aduce, ca decor, cu ornamentul de pe sud-vest de Dunăre, dinspre Macedonia şi Iliria" 105 .
un inel găsit într-un tezaur ce conţinea şi monede emise între In privinţa datei la care a fost îngropat tezaurul de la
anii 1 4 1 8 - 1 428, la Prokuplje 95. Motivul ornamental de pe Olteni aceasta va fi corespuns cu una din incursiunile oto­
inelul de la Olteni are anumite trăsături comune cu orna­ mane din cursul secolului al XV-lea. Obiectele din tezaur pot
m en tu l unui i nel de la Orbeasca, "încadrat într-un decor fi eşalonate in timp, tntre a doua jumătate a sec. X I I I şi a
care seamănă cu voZvttele Kemene" 96. Prin volutele gemene doua jumătate a secol ului al XV-lea.
autorul s-a gîndit, poate, şi l a aplicele care vor fi inspirat
schematizarea decorului de pe inel . RESUME
I n privinţa acestor aplice (tip. nr . 6, a, fig. 1 1 ) cu aspec­
tul unor ancore duble, dispuse cap la cap, nu cunoaştem încă De cc tresor, decouvcn en 1 959 sur la r i ve gJauche de la r i viere
exemplare găsite tn I ugoslavia, deşi ele sînt reprezentate pe Telc o r l11a n , les pieces s u i vantes ont pa rven u es au Musee National
centuri le unor personaje redate pe fresce 97 ; totuşi credem că d ' A n t i q l l i tes de B u cares t :
nu ne Înşelăm dacă considerăm descoperirea dintre Bela Crkva 1 . Frag ments d'un petit vase en .agent d o re , ayanl' les paroi�
şi Kovin, publ icată drept fibulă, oa fiind o apl ică cores­ [Qrmees de 16 lobes e.l pour base un medaillon re p n es e ntant u n ani­
punzătoare tipului menţionat; analogia este tentantă, mai cu mal fa n tastique et un decor f l o ral, de p al m e ttes el' de rosaces (fig.
seamă că obiectul este reprodus şi în profil, lăsînd să se vadă, 2 , 3).
la extremităţi, orificiul şi n i tuI pentru fixare 98. 2 . Trois ag ra f es en a rg e n t p rove n a n t d'une sc u l e cei n t u re (fig_
Ţinem a sublin.ia că nu credem că aplicele acestea au fost 4 , 5, 6).
executate Într-un atel ier galiţian 99. J, 4. Deux ferrets e n argent d o re (fig. 7, 8).
In privinţa tăviţei de la Gogoşu am arătat că sîntem şi 5. U n e garn i t L I re de ce i nt l l r e , en a rg e n t (fig. 9 , 1 0) .
noi de părere că a fost lucrată într-un atelier din Macedonia, 6. A p pl i q l l es de cei n t u res: a ) s i x p i e ces en a l'genl' d o re (F i g . 1 1 );
poate chiar În acelaşi atelier care a produs vasul de la Stabi, b) t re nte h u i t exemplai res appa re n tes au type a (fig. 12); c) dix
datat prin monede la sHrşitul secolului al XIV-lea, cum crede picces en a rgent d o re (fig. 13); d) vingt quat re p ieces en a rgent
Verena Han 100 ; Răzvan 11heodorescu observînd ap ropiatele (fig. 14); e) q uat o r z e p ieces apparenl'ees aux p recedentes, l11ais p l u s
analogii dint re cele două vase Îşi exprimă părerea că autoarea grandes (fig. 1 5 ) ; f ) deux appliq ues rectangulaires cn argent (fig. 1 6) ;
citată " mt cunoaşte noua datare a cvtpei de la GogoŞvt la g) deux p ieces e n a rge nt d o re (fig .. 1 7 ) ; h ) t r ois exe mplai res e n a rgen t
mijlootl secohtlui al XIV-lea " 10 1 . I n ce ne priveşte n u vedem do re, aya n t r e p resen tc l 'aig l e b i cep h ale s u r. u n fond i nc i se de s t ri u re �
'
de ce vasele nu ar putea fi contemporane, întrucît vasul de pour soutenir une couche d'el11ail vert , fermes derriere par des pla­
la Stobi a putut fi Îngropat în vremea cînd circulau monedele q lles en a rgent ( f i g . 1 8 ).
respective sau chiar şi mai tîrziu. Am arătat doar că În mai 7 . Q ui n z e fragments de boutons cn a rge n t aux paro i s m a r q llees
multe tezaure n u toate obiectele sînt contemporane Între ele . par des cannelu res l o ng i rudi nales (fig . 1 9 ) .
In privinţa medalionului tăviţei de la Olteni , regăsim stilul, 8. Diade l11e e n a rgent, c O l11 p ose de plaq ues rectangulai res l ices
redînd ::tn imale famtastice, nu numai în orfevrăria macedo­ par des c h a r n i l :res, d' u n chaînon en fiI d'argent el' de pe nde nt i f s
neană ci şi în sculpturile mănăstirii Decani, construită Între (fig. 20).
anii 1 3 2 7- 1 3 3 5 de Ştefan Uros I I I şi fiul său D usan 9. Diade l11e en a rgent, frag mentaire, orne de deux cristaux dc
Uros IV 1 02 . roche (fig. 2 1 , 2 2 ) .
In privinţa obiectelor turnate ş i orna te cu granule sau 1 0- 1 1 . B o u cles d'o reilles e n a rgent (fig. 2 4 ) .
filigran, cum ar fi diadema de la Olteni (nr. 8, fig. 20) , ea 1 2. B oucl cs d'Qre.ilIes el1 a'rgent dore (fig. 2 3 , 2 5 ) .
p rovine din Macedonia "deosebindu-se de podoabele aceleiaşi 1 3- 1 6 . B a g u c s en a rgent (fig. 26-29, 3 1 -3 4 ).
vremi Kăsite în alte lootri în Iugoslavia, care sînt de o teh­ A p res a v o i r co m p a re les vases d'Ol t e n i et de G og o ş u J it cel u i de
nică sHperioară )�i mai precisă, ceea ce explică o influenţ"ă S tobi, I'autcur confi r me l'op i n ion de Verena Han 100, suiVlant laquelle
directă a orfevrăriei bizantine evoluate. In secolele XIII­ ces vases p rovien nent p e u t-ctre d ll mC l11e atel i e r l11acedonien. I l etablit
XIV (. . .) orfevrăria şi toată activitatea creatoare a epocii La liruison entre la reprcsentatio n du medaiJlon et les sculpwres de
evoluează în Macedonia sub influenţa Bizanţvthti şi în parte I'eglise du monastcrc de Deăan i 1 02, suggerant que le medaiJlon pour­
şi a occidentului, influenţ"ă venită de la Dubrovnic pe cale ra i t re p rese n te r un centa u re. L'a utellr relcve de meme l'ide n t i te de
comercială sau intermediară" 1 03. la bOllcle d'oreilles el'
de cclles de Dobri
12 D063, auxquellcs i l ajoutc
Dacă există anumite deosebiri între produsele diferitelor l a bo u cl c d'oreil les d'Orşov .a68 •
ateliere acestea se datorează faptului că " în secolele XIV şi En ce qui concerne les appliqucs de ce i n t u rc, on t r O uve des
XV bijvttierii de pe moşiile feudale ca şi din oraşele din inte­ analogies ,\ Voineşli 1 0, a Bul gar ic 1 5 ; elks
Păcuiul Jui Soare 1 9, et en
8
rior creează vl11 stil propriu. Specificarea podoabelor (în docu­ ctaient aussi Lr CprescnteeS sur les f resques des cglises serbes 16 _ 1 . L'autelH'
mentele de la DHbrovnic) ati modum slavicum, ad modum croit qu'un ex emp l ai re d e Yugosl avi e it ele consâdere comme u n e fibula98 ,
BosniensÎvtm, ad usum Vlahorum, arată în mod clar deosebi­ el' .i l n ' es t pas d'avlis quc ces ap pl i ques lilJient ete produites dans un
rea dintre prodvtsele indigene faţă de cele latine, adică de atelicr du knezat Gali tien99•
podoabele prodHse în apus " 104. Q uant a u x a p p l i q u e s rondes (6 ci, e ,) eJles se retrouvent en Mol ­
în Încheiere constatăm l ipsa În regiunea noastră (afară de davie, it C o t u l Morii2 1 •
unele puncte situate În răsărit, pe Dunăre), a unor p roduse L'auteur so uli g n e les liaisons et l'influence existant entre la Ma­
din R usia Kieviană, ca şi a altor podoabe de provenienţă cedoine, les pays de I'Ad riat i q u e el' Byzance. II esti me q u e certaines
estică. Faptul confirmă, pentru evul mediu, observaţia făcută d iffe rences e n tre les p roduits des divers ateliers s'expliquent par le
În privinţa legăturilor comerciale din antichitate, anume că tail' que pendant l e XIVc el' l e X Vc siecles les joailliers se sont crees
de la sfîrşitul epocii mai vechi a fierului aceste legături pentru des styles p ro p res ; voir de meme la 'c 1 ass i fica t i on des p a r u res dans
şesul Olteniei şi vestul cîmpiei muntene, sînt orientate spre l es docul11ents de Dubrovnic: "ad moduln Slaviculn, Bosniensirlm, ad IISltI1J

vestul peninsulei balcanice şi " majoritatea elementelor greceşti VlahoTltm" 1 04.

L'all t e u r constate l'absence dans la regio n e t udiee (exccpte les
95 M. Corovic-Liubinkovic, "Zbomik Rado va" , 1 , 1 95 6 - 1 9 5 7 , Beo- points i so l e s de l'est) de certai ns p rod u i ts de la R ussie kievienne.
g rad, 1 9 5 8 , p. 1 4 5 - 1 60, fi g. 1 /6 .
Ce fait confirme pour le Moycn Âge les consl'alations concemant
96 N. Constantinescu şi A l . Marinescu, op. cit., fig. 3 / 1 3 .
9 7 Vezi notel e 1 6 - 1 8 . les liaisons c o m merciales de l ' A nti q u i te , c'est-it-dire de la fin de l'âge
M . Birr asevic, Eine miuelalterliche . . . , "RAD " , Novi- S ad , 1 0 , pl ai n c
98
a n cien du fer. Ces r ap p o r ts sont orientes pour la d ' Oltenie
1 9 6 1 , pl. X I , 8 , (trecută la p . 4 4 , catalog 11l'. 3 1 , ca fibulă antică). !'ouest de la plaine de Mun!(!l1IÎe vers l ' ollcs t de la Peninsule Bal­
99 Dan Gh. Teodor, op. cit., p. 2 5 9 ; tot unui ,"'telier g",J,iţian le
el'
canique et "la majorite des eLeme1lts [(recs ou d'inspiratioll grecque qu'oll
atribuie şi Marin M. Popescu, Po d oabe medievale . . . , p. 76, cat. 204.
100 V . Han, op. cit., p . 1 1 3 , nOta 9. retrouve ne proviennem pas eltl Pont, mais du md-ouest dtl Dal'wbe,
10 1 Răzvan Theodorescu, Citeva observaţii . . . , p . 1 4 7. ele la Macedoine et ele l'IllJlrie " 10 5 .
1 02 Al. Deroko, L'eglise du couvem de Decani, " G l asnik, Skoplj e " , L'au t c u r attribuc la cause de l'enfo u isse ment d u t resor it u n e des
XII, 6 , 1 93 3 , p. 1 35 - 1 46 (fig. p . 1 4 1 ) , asemănarea dintre p r i m u l me­ i nc u rsions t u r q u cs d u XV · siecle.
dalion, rcdînd un cenl'aur, Cll partea dorsală a figmci din medalionul va­
Les objets du tresor peuvent c t re dates entre la s e co nde moitic
sului de la Olteni n i se pare at răgătoare.
10 3 l3I ag a Aleksova Prosek, Demir Kapija, " D issertat iones", 1, 1 966, du X l I lc siecle et la seconde moilie du XVc siecle.
p. 101.
10 4 V . Kova ce v ic , 01) cit., p . 3 2 3 105 Istoria României, I, p . 224-225.

14

www.patrimoniu.ro
 MĂNĂSTIREA SURPATELE
Radu Creţeanu
Deşi comoară vie de artă brîncovenească sub toate infăJţi­
şările ei, mănăstirea Surpatele . se n.umărţ to�u.şi prin � re monu-:;
mentele mai pUţin cercetate ŞI mal puţIn vIzitate dll1 aceasta
epocă artistică de mare strălucire. Şi . tott:şi ea este u �or a�ce­
sibilă fie de la Govora, pe poteCI, fie de la manastirea v babil Întemeiată tot după 4 septembrie 1 5 2 0. în OrIce caz,
Dintr � un lemn, prin şoseaua dinspre Pietrari pînă l a satul
Moşteni, iar de aici pe "Drumul Doamnei". Alegfnd acest dir�
urmă drum, n u vom face decit să călcăm pe urmele doamnei
Marica Brîncoveanu, ctitora mănăstirii Surpatele, care ajun­
gea aco.lo. porni!,d, desigur, ,tot d� l a mănăstirea . Din.tr-u.n
lemn, Zidire mal veclhe a neamulU I bn, ncovenesc ŞI oblşnl11t
loc de popas al domnului în drumurile sal e către Hurez.
Ceea ce a găsit doamna ţării cind a suit pentru prima
Gară deal ul Surpatelor, precum şi acţiunea ce a urmat, h otă­
rîtoare pentru istoria mănăstirii, se află consemnat cu amă­
l1ll11ţime în p isania origiinară săpată în p iatră deasupra uşii
de intrare În p ronaos : " A ceastă sfîntă şi dumnezeiască biserică
a mănăstirii de căluKăricioare ce să chiamă Sverpatele, în Care
se prăznuiaşte un Dumneze�e, făcăt oarea de viaţă prea sfîntă
Troiţă, zidită au fostve oareşcînd de Btezeşti, însă mică şi prost
lucrată. Iar apoi dvepă multe vreme stricîndu-să, surpîndu-să,
bla:;r.ocestiva şi buna creştină doamna Mariia a luminatului şi
înălţatului Ioan Costandin Băsărab voevod, mişcîndu-se den
bunătatea sa, ate vrvet a o preface, şi aşa elen t emelie au
rădicat-o cu toată chieltuiala măriei sale, cum astăzi să vea de
făcută, fnemoasă şi iscusită, împodobindte-o cu de toate şi
miluind-o pre cît unei sfinte bisearici şi mănăstioare ca aceasta
să cade şi să cuvine, pentru buna pomenire şi spăseniia sufle­
telor în veci a părinţilor şi a măriei sale. Si ispravnic fiind
chir Ioan arhimandritul de Hurezi şi săvîrşind�e-se la amel
.de la Adam 72 1 4 m[e/s[i/ţa avgust 1 d[nil" 1 .
Aşadar, ctitoria brî'ncovenească a fost precedată d e alta
mai veche, care ajunsese în stare de degradare, deoarece nimic
din ea nu a putut fi păstrat, totul fiind reclădit din temelie
în 1 706. In pomelnicul din 1 8 3 2 - 1 84 0, aflat la manastJre,
după " pomelnicul boerilor Buzăşti" , se precizează că "aceştz
bla:;r.ocestivi boeri sînt vechii ctitori ai schitului Sterpatele, în
vreme ce mai nainte de a zidi măriia sa Costandin voevod
acest schit- de piatră l-au avut numiţii boeri clădit de lem n " .
Această ştire, Însă, este mult posterioară aşezămîntului brînco­
vene�c, iar ex:rresi � " mică şi �r.os t lucr� tă" din pis�ni: .se
potnveşte mal curl11d cu o cladire de Zid, pentru blsenC1le
de lemn folosindu-se în mod obişnuit, fn asemenea cazuri,
formula "mică şi de lemn" . Oricum, o concluzie sigură nu se
poate trage.
Dacă subzistă o îndoială în ceea ce priveşte materialul
din care era clădit edificiul ,iniţial, ctitorii şi cLa ta ;aproxi­
mativă de construcţie a acestuia sfnt atestate de menţiuni
documentare certe . In adevăr, în vremea domniei lui Neagoe
Basarab, aflăm pe doi din cei mai apropiaţi sfetnici ai aces­
tuia, Tudor logofătul şi fratele său Stanciu (primul cunoscut
ca începătorul puternicului neam al boierilor "din Drăgoeşti",
care a jucat un rol de frun te în l uptele politice din Ţara
Românească în veacul al XVI-lea) 2, cumpădnd părţi de
moşie în satele de pe valea Otăsăului, Păuşeşti ş i Bărbăteşti,
cu care ulterior vor Înzestra mănăstirea Surpatele, ridicată
de ei. Aceştia sfnt " ctitorii sfintei mănăstiri cei bătrîni", de
care pomeneşte �lotărnicia din 2 iunie 1 7 1 0 a satului Bărbă­
teşti 3, ei înşişi de baştină din satul Costeşti de lîngă mănăst i­
rea Bistriţa, aflată in imedilata apropiere a satelor de mai
sus şi nu departe de Surpatele. Data sigură a întemeierii
primei bisenici nu este cunoscută. Totuşi faptul că, prin
actul din 4 septembrie 1 5 20, Neagoe Basanab Întareşte
1 1 706 l una august ziua Întîia.
2 Despre boierii din Drăgoeşti, vezi Ion-Radu Mircea, Un neam d e
ctitori olteni, boierii Drăgoeşti, "Revista de istoric bisericească" , nr. 3 ,
oct. -dcc. 1943.
3 Arh. Stat. Buc., Mănăstirea Surpatele, I I I/ l 1 .
15
www.patrimoniu.ro
"jupamehei Tteelor clucer şi fratelui să.e Stancitel �u fiii
lor ( . . . ) la Bărbăteşti, partea lui fitiian !- oa.tă.] O!zc.Jt . s.�
va afla" 4, arată că această moşie a fost daruita manastJru
după data de mai sus şi deci că aceasta a fost foa�te pro­
ctiuaria este a nterioară anului 1 5 3 6 , dată la care Tudor din
Drăgoeşti moare, tăiat de Radu Paisie.
Ştiri ulterioare menţionează danii făcute mănăstirii de
urmaşi i lui Tudor şi Stanciu. Astfel, un document din 1 6 mai
1 687 arată că o parte de moşie tn Cîineşti a fost cumpărată
de "bătrînii ctitori în vremea hei Mircea voievod, fiul lui
Radu voievod" (Mircea Cioban ul a treia domnie, 1 5 5 8 -
1 5 59), în 1 5 5 8 5.
Se pune întrebarea de ce alte izvoare - pisania însăşi în
primul rînd, apoi actele de verificare a privilegiilor mănăsti­
reşti din vremea ocupaţiei austriece a Olteniei ( 1 7 1 6- 1 7 3 8 ) ,
care precizează c ă "fuit imprimis de dominis Btezestis anti­
quis . . . aedificattem" 6 (in iţial a fost clădită de boierii Bu­
zeşti cei vechi) , precum şi pomelnicul mai sus-menţionat -
indică pe boierii Buzeşti ca primii ctitori ai mănăstirii .
Această aparentă contradieţtie se expl ică prin aClap:a rarea în­
tregii averi a boierilor din D răgoeşti de către Buzeşti, fapt
petrecut către mijlocul veacului al XVII-lea şi justificat de
unele î nrudiri indepărtate. De aceea, marele hrisov de întă­
rire a tuturor moşiilor Buzeştilor, din 1 0 iunie 1 656 7, cu­
prinde şi averea boierilor din D răgoeşti. Intrucît bisericile se
moşteneau Întocmai ca orice alt bun, mănăstirea Surpatele a
trecut asupra Buzeştilor, ajungînd cu timpul să fie socotită
drept ctitoria lor.
Nu ar fi exclus, fireşte, ca Buzeştii, preluind ctitoria, să-i
fi făcut anumite reparaţii, necesitate de unele " surpări" de
ziduri, de la care se va fi tras şi numele mănăstirii. Este de
observat, în adevăr, că numele de Surpatele - " mănăstirea
ele la Surpaţi, ce este h ramul Sventa Troiţă " 8 apare în
-
documente abia l a Începutul veacului al XVII-lea, in perioada
de cea mai mare putere a Buzeştilor, şi in legătură n umai cu
mănăstirea, fiind ulterior preluat şi de satul de clăcaşi ce s-a
dezvoltat în j urul acesteia, pe Ihotarul fostului sat de moşneni ,
Cfineşti . î n orice caz, despre o ctitorie n ouă a Buzeştilor n u
se află n i c i o ştire. D i n toate textel e, rezultă existenţa unei
Sl11gure ctitorii anterioare celei brîncoveneşti, variind doar
numele sub care sînt desemnaţi ctitorii ei. Semnificativ În
această p rivinţă este şi faptul că în pomeln icele Buzeştilor
aflate la mănăstirea Surpatele, alături de n ume caracteristice
acestora ca Preda, Radu, Constantin., apar şi cele două
n ume, străine neamului, ale l u i Tudor şi Stanciu - adevăraţii
ctitori ai p rimei mănăstiri.
Ştirile privind prima etapă de existenţă a mănăstirii Sur­
patele sînt sporadice şi fără i nteres deosebit, ele referindu-se
la obişnuitele pricini în legătură cu moşiile mănăstirii -
Ciineşti, Păuşeşti, Bărbăteşti, toate aflate în vecinătatea
acestelÎa - precum şi la privilegiile acordate de diferiţi dom­
mtofl.
Printre ştirile p remergătoare refacerii d�n 1 706, spicuim
şi următorul pasaj dintr-un zapi s de vînzare din 28 aprilie
1 68 3 , făcut . . . la mîna maicăi Marie moldoveancăi, care
"
s-a apucat de sfîntă mănăstire Surpatelor, fiind părăsită şi
stricată, iar sfinţ"iia ei s-"a u apl1-cat de o au în1tărit ş i o au
dires şi O al,e miluit . . " 9. După cum se vede, cu cinci ani
.
Înainte de suirea lui Constantin Brîncoveanu pe scaunul
4 Documente privind istoria Romaniei, B. rara Romanească (citat:
OIR), veac XVI, val. I , p . 1 6 2 .
5 A r h . S t . Buc., M-rea Surpatcle, 1Il/9.
6 N. Dobrcscu, Is to ria bisericii romane elin Oltenia 11'1 timpIti OCt/-
{laţiei a/ts/:riece, Bucure.j ti, 1 906, p. 270.
7 "Tinerimea Română " , 1 8 9 8 , p. 1 1 0- 1 2 7 .
8 Document din 1 4 i u l ie 1 6 1 1 , DIR, veac XVII, val. I I, p. 220.
9 Arh. St. Buc. M-rea Surpatele, I I I/3.
domnesc, mănăstirea ajunsese in stare de degradare şi căl u ·
găriţele începuseră s-o părăsească. Sforţări l e stareţei d e atunci
pentru a o "direge " şi "întări' nu au fost însă eficiente ş i
În aceeaşi stare o va găsi î n a n i i următor i Marica doamna .
Hrisovul lui Constantin Brîncoveanu din 1 8 mai 1 690
p rezintă i nteres p rin aceea că arată sol icitudinea domnului,
încă din primii ani ai domniei, pentru acest vechi aşezămînt,
căruia, în afară de daniile anterioare pe care i le rdn noieşte,
îi mai acordă zece posl uşnici scutiţi de toate dăjdiile şi cor­
vezile, precum şi vinăriciul domnesc din dealul Cîineştilor şi
al Bodeştilor 1 0.
Motive deosebite care să fi determinat pe Marica doamna
la refacerea din temelie a mănăstirii Surpatele, dacă vor fi
existat, nu ne sînt cunoscute. Ctitoria boierilor din Drăgceşti ,
preluată apoi de Buzeşti, nu era n ici domnească, n ici a
vreun u i neam înrudi t de aproape cu doamna. Hotărîrea
l uată de "blagocestiva şi bl-tna creştină doamna Marita" tre­
buie pusă numai pe seama sufletului ei bun şi a rîvnei sale
- clar exprimată În pisan ia bol niţei mănă tirii Hurez -
de a se afla alături de SOţul ei în aCţiunea acestuia de ctito­
ri re şi reînn i re a 1110 n umen relor ţăr i i . Aceste aspira ţ i i ale
Maricăi doamna erau cunoscute de contemporani, fiind -
Într-o formulare caracteristică v remii - consemnate şi în
Cronica lui Radu Grecean u : "PreCbtm preaiubitori"tt de Hristos
domn avea mare rîvnă şi fierbinte dm/l:oste spre a zidi şi a
înfrumuseţa lăcaşile htt D/4mneze"t, asemenea mării sale şi
htminata şi preaC1"eşLina lui doamnă Mariia, cu acea iarăşI
către cele dumnezeieşti rîvnă fiind, măca1" că ş i alte mult e
zidiri a?t făott şi Cl4 dă t oate podoabele mimmat le-att înfnt­
mttseţat şi le-aN înRrijit " 1 1 .
După cum subliniază cronicarul l u i Constantin Brînco­
veanu, mănăstirea Surpatele iI1U este singura ctitorie a Maricăi
doamna . Aceasta mai întemeiase, cu zece ani În urmă, an­
sambl ul boln iţei din cadrul complexului de la Hurez, iar în
anul 1 702 biserica Dintr-o zi, aşezată pe locurile neamul ui
de b ieri din Drgşor, Popeşti şi Negoeşti din care ea se tră·
gea, la margi nea de atunci a Bucureştilor. Tot Maricăi
doamna i se datorează, în 1 7 1 2-1 7 13 , renovarea biserici i
10 A rh. St. Euc .. M-rea S ur p a l e1 e, X/4.
, 1 Cronica lui Radlt Greceamt , În Cronicari munteni, Bucureşti, 1 96 1 ,
voI. I I , p . 209 .
16
www.patrimoniu.ro
Viforîta şi refacerea din temel ie a clădirilor anexe ale mănă­
stirii. Nu ar fi exclus, de asemenea, ca si veohea biserică a
CUrţii domneşti din Tîrgovişte (de lîngă turnul Chi n d iei),
cunoscută în vremea lui Constantin Brîncoveanu sub numele
de "Biserica Doamnei" 1 2 , să fi fost nu numai afectată ca
p araclis doamnei şi curţii ei, ci şi restaurată de dinsa. În
sfîrşit, tradiţia consideră pe Marica doamna drept ctitora
bisericii din Berivoii Mari, din Ţara Făgăraşulu i , satul fiind
moşia sa 1 3 . Prin aceste realizări Marica doamna şi-a cîştigat
pe deplin dreptul de a fi socotită cea mai mare cti toră de
monumente din ţara noastră, din toate timpurile. Din pasajul
mai sus citat al Cronicii l u i Radu Greceanu cît şi din p isania
însăşi a biserici i mănăstirii Surpatele, care precizează că p e
aceasta "den temelie a?t rădical"-o CVt toată chieltteiala măriei
sale " , reiese în mod neînd ielnic că asemenea ctitorii erau
realizate efectiv din veniturile p roprii ale doamnei.
Cit p riveşte persoana care a condus lucrările de construCţie
de la Surpatele, sarcina n-a mai fost încredinţată unui sluji­
tor al curţii doamnei, ca la Hurez, unde în pridvorul b isericii
mari. alături de portretele i spravnicilo r şi meşterilor lui Con­
stantin Brîncoveanu, a pare şi acela al unui Apostol "vomic
za doamnă " , desigur ispravnic pentru l ucrările de la bol niţă.
De data aceasta, după cum este consemnat În p isanie, supra­
vegherea lucrărilor a fost încredinţată arhimandritu l ui Ioan,
primul egumen al mănăstirii 'Hurez, mîna dreaptă a lui
Constantin Brîncovean u pentru tot ce p rivea numeroasele
ctitor i i ,ale acestuia din Vîlcea, el însuşi ctitor 'al schii tului
Sfinţii Apostol i de la Hurez şi al paracl isulu i de l a Cozia
ce-i poartă numele.
Reînnoirea ctiteriei şi aşezarea ei pe baze sol ide nu a În­
tîrziat a-i aduce obişnuitele "miIi" domneşti . în 1 708, Con­
stantin Brîncoveanu întăreşte mănăstirii Surpatcle partea lui
de moşie - una din cumpărăturile bunicului său Preda Brîn­
coveanu - din satul D răgioi din judeţul Argeş 14 , iar patru
ani mai tîrziu, Marica doamna cumpără pentru noua ctitorie
satele Vulpen i şi Gruha din fostul j udeţ R omanaţi, cu toţi
12 N . Constantinescu, Cristian M isescu, Curtea Domnească dill Tlr­
govi�te, ed. a I I -a, Ed. M e ri d i a n e , BUell1 şti, 1 969, p. 2 6 .
1 3 Ioana rjsrache-Panait, Cit privire la unele mOl1ltmente dill Ţăra
Fă găra�/tbti, 112 Iltmina relaţiilor CIt Tara Românească, " TIMI," anul
X X X I X , nr. 2/1 970, p . 30.
1 4 A rh. Sr. Tluc., M-rca Surpatelc, I V/4.
rumânii 15. Aceste moşii, afl ate în regIUnea de cîmpi-e însem­
nau venituri mult sporite faţă de acelea pe care le aduceau,
pînă atunci, moşioarele de deal elin zona mănăstirii . Paralel
cu aceste dan i i , domnul acordă mănăstirii un mertic anual
de 1 00 obroace de grîu, sporit În anul următor la 1 50 de
obroaoc, iar în 1 709 Îi lasi gură, pe lîngă cei 10 posluşnici sta­
biliţi prin hrisovul din 1 690, alţi " op t oameni strini păstori
de la b�tcatele sfintei mănăstiri" , de asemenea iertaţi de
toate dăjdiile 16. Astfel de men ţiuni atestă existenţa unei vie­
ţuiri temeinice la mănăstirea Surpatele, a cărei spaţioasă in­
cintă, după starea de cvasi-părăsi re din penultimul deceniu
al veacului al X VI I-lea, se populase desigur din nou cu un
număr Însemnat de monahi i .
În perioada c e urmează decapi tării l u i Constantin BrÎn­
coveanu şi a fiilor săi, petrecută în anul 1 7 1 4, la 15 august,
un val de tăcere se aşterne asupra ctitoriilor sale. lntoarsă in
patrie în 1 7 1 7 , după trei ani de sur�hiun la Kutalh ia, in
A n atolia, Marica doamna n u va mai avea răgaz pentru a se
ingri j i de ctitoriile din Oltenia. În anul 1 7 2 1 , ea se mută la
Sibiu, unde moare la 5 ianuarie 1 730. Locul mormîntului
Maricăi doamna nu este cunoscut. S-ar putea să se afle tot
s ub lespedea fără i nscripţie a lui Constantin Brîncoveanu din
biserica Sf. Gheorghe-Nou din Bucureşti, sub candela pe care
dinsa poruncise să se graveze, cu data de 1 2 iulie 1 7 20, că
"nădăjdueşte în Dommtl iarăşi aicea să i se odihnească
oasele" 17.
Î n tot cursul veacului al X V I I I-lea, mănăstirea Surpatele
se află sub epitropia egumenilor de la Hurez, Începînd cu
Însuşi arlh imandritul Ioan. 1n 1 746, la stăruill!ţa marelui
clucer Constantin Brî,ncoveanu şi sub supravegherea arhiman­
dritu l u i Dionisie BăIăcescu, stareţul mănăstirii Hu.rez, a fost
refăcut acoperişul de şiţă al bisericii 18, iar la 26 iunie 1 8 1 4
acesta se reface din nou de către "părintele arhimandritul
chir Ghermano, eg�tmemtl sfintei mănăstiri Hurezu, carele
este şi epitrop sfintelor mănăstiri Dintr-�m lemn şi Surpa­
tele" 19.
Î n tilnpul epitropiei lui Hrisant, egumen al Inănăstirij
Hurez, o rodnică activitate gospodărească, mai ales În do­
meniul construCţiilor, se desfăşoară la mănăstirea Surpatele.
Stareţă În acea vreme era destoinica maică El isaveta, pe
care Hri sant o recomandase marelui ban Grigore BrÎnco­
veanu, " ştiindN-i ipochimenu încă de mai nainte că est e cu
haractir şi bvme aşezări" 20. Pentru i nteresul lor documentar
privind Înfăţişarea de atunci a mănăstirii, redăm integral rîn­
durile din pomelnicul pe anii 1 83 2 - 1 8 40, ce arată impor­
tantele l ucrări de renovare Întreprinse de stareţa Elisaveta
Un schimnicie - Epraxia), p recum şi tragicul ei sfîrşit:
"A ceastă maică aşăzîndu-se în sca�mul stăreţii de la leat
1831 şi apucîndu-se de prenoire sfînt�tlui lăcaş, fiind cu
totul dărăpănat şi vechit, l-au rădicat de iznoavă întru toate
ca şi de noo, adecă au făcut casăle cele mari (le la fundul
olatndui în partea despre răsărit , avt adăogat şi alte de
iznoavă chilii în partea despre amiazăzi, CVt totNI curate şi
mobilarisite pentru odihna mosafirilor au făcut, afară lîngă
poartă cişmeao i f!:rajdul cel nou, şi poarta În curtea de
afară ( . . . ) Pă lîngă care t oate acestea, în primăvara viitoare
la leat 1 840 avînd hotărît ca să facă clopotniţa de iznoavă,
fiind CVt totul dărămată şi crăpată pă m�tlte 10cNri din pri­
cina cvttremurilor, întîmplarea şi deşărtăci�mea aceştii lumi
vremelnice mt avt lăsat-o ca să-şi îndeplinească ,�i această do­
ri'}?'ă, căci acum la 10 septemvrie cu anul �tr1nător leat 1839,
călcînd-o pe la 5 ceasuri din nopte făcători de rele t îlhari 2 1
în sfîntul schit, au bătut-o şi a�t zdrobit--o atît de grozav
încît peste patnt zile în �trmă şi-a�t dat şi obştesotl sfîrşit
cu dest�tlă muceniie. Dar pentne ca să nu rămîie şi acest
lucru nesăvîrşit, ci să să împlinească după dorinţa ce az,t avut
la vremea sfîrşituhti, au îndatorat chiar pă sora sfinţii sale
15 I bidem, II/20, 2 t .
16 A rh. St. Bucureşti, M-rea Surpatele, XII/2.
17 Const. C. Giurescu , Istoria BI�wreştilor, B u c u r eşti , 1 966, p . 8 5 .
1 8 N . Iorga, Hîrtii din arhiva m?incwirii !-!urez, Bucureşti, 1 907,
p. 66.
1 9 Arh. St. Bucureşti, M-rea Sur p a te l e, II/40, p. 27.
20 1 . Popescu-Cilieni, Do cumen te privitoare la măntis lirea Surpatele,
"Rev,ista de istolic biscri,ccască", al1uo! 1 , 111'. 2, iru.I -sept. 1 94 3 , p. 1 1 7- 1 1 8 .
21 N umele u l1 u i a d i n aceştia este cunoscut document a r : " U n loc din
poalele viilor ale lui Ion Bîrlogeanu, unul din tîlharii ce alt călca t schitu
Su rpate le " a fost vî ndu t Ja mezat În 1 8 4 4 ( "Revist a Istorică", 1 92 5 ,
p. 54).
17
www.patrimoniu.ro
maica Platonida, stariţa sfintei mănăstiri Dintr-un lemn 22,
ca să o săvîrşească" 23.
Astfel renovata, mănăstirea Surpatde şi-a recăpatat stră­
l ucirea ce o avea în vremea doamnei Marica Brîmcoveanu_
ÎnfaJişarea de atunci a ansamblului ne este cunoscută din
lucrarile unor artişti ca Trenk24, Preziosi25, Szathmary26,
precum şi din însemnările de călătorie ale francezului Lan­
celot 27, care au vizitat mănăstirea între anii 1 8 60- 1 870.
În urma secularizării averilor mănastireşti din anul 1 8 63,
zilele mănăstirii Surpatele erau numărate şi, În 1 8 70, căluga­
riţde au fost duse la mănăstirea Dintr-un lem n . Mănastirea
Surpatel e a fost înohisă 57 de ani, de l a 1 870 pînă la 1 927,
timp în care clădirile, l ipsite de Întreţinere şi de pază, s-au
degrada t şi pînă la sfîrşit s-a u prăbuşi t. Numai biserica şi
clopotn ilţ a, preluate de parohia SUIpatele, au fost reparate
la timp şi păstrate În bune condiţiun i .
Î n 1 92 8 , Comisiunea Monumentelor I storice, d i n iniţiativa
unui grup de maici de la mănăsti'r ea D intr-un lemn, a început
lucrările de refacere a cladirilor anexe ale manăstirii, redînd
monumentului dacă nu chiar strălucirea de altădată , cel puţin
o viaţă. şi o Întreţinere demnă în cadrul unui mic aşezămînt
monastlc.
Mănăstirea Surpatele cuprinde - În ordinea importan ţei -
următoarel e cladiri : biserica, turnul-clopotniţă, stăreţia cu
dhiliile şi încăperi le anexă din partea de sud-vest a ansam­
blului.
Biserica, aşeZata în centru l fostei incinte, este u n exem­
plar tipic de arhitectură brîncovenească, caracterizată prin
predilecţia pentru planul trilobat, eleganţa şi tendinţa spre
svelteţe a formelor, generalizarea pridvorului deschis şi folo­
sirea cu precădere a elemen:telor de ornamentica sculptată.
Toate aceste trăsături sîmt puse clar în evi'denţa de bise­
rica mănăstirii Surpatele, elegant edificiu de plan trilobat,
măsurînd în exterior aproximativ 1 8 m lungine pe 6 m lă­
ţ ime (excl usiv absidele laterale), cu pridvor deschis şi turlă
peste naos. De altfel, monumentul se aseamănă cu numeroase
alue edificii con temporane de dimensiuni mijlocii, în mod
deosebit Însă cu biserica mămăstirii vecine Govora , reclădită
din temelie cu cinci a n i mai tîrziu, p robabil de aceiaşi meşteri.
Pridvorul, caracteristi,c arhitecturii brîncoveneşti, este o
ampla Încăpere deschisă prin trei arcade frontale şi cîte
două laterale, sprijinite pe şase coloane şi două semicoloane
angJajate. Coloanele, din zidărie tencuită, au baza pătrată,
fusul de seoţiune octogonală cu muchiile subliniate prin cîte
o baghetă, iar capitel ul alcătuit dintr-un profil complex,
care cuprinde şi o bandă ornamel1'tală din stuc. A rcadele,
în acolada, au arhivoltele in trate, ·zugrăvite cu motive flo­
rale şi geometrice. Î ncăperea, acoperită cu o calotă sprij i ni tă
pe arce şi console, cuprinde două elemente Vlaloroase: unul
prin arta desăvîrşită a decoraţiei sculptate tn lemn - uşa
de intrare, asupra căreia vom reven i ; celălalt - ca izvor
de ştiri În legătură cu întemeierea monumentului - pisania
originală, cioplită în piatră, al cărei text l-am redat mai sus.
Pronaosul, dreptu n glh iular şi acoperit tot cu o calotă
spri jin i tă pe arce şi console, este despărţit de n aos printr-un
perete străpuns de o arcadă în acoladă dublă.
Naosul este lărgit prin absidele laterale şi prelungite
spre răsărit de absida altarului, toate trei poligonale În ex­
terior şi semicirculare în interior. Peste naos se înalţă o turlă
svehă cu zece latur i , sprijinită În interior pe arce ce se
reazimă pe masive de zidărie. Tîmpla, bogat sculptată În
lemn şi aurită, desparte naosul de altar, care este acoperit
cu o m ică boltă cilindrică terminată În sfert de sferă.
Cele cirnci ferestre Înguste, amplasate simetric pe laturile
sud ş i nord ale pronaosul ui şi pe axul celor trei abside, la
2 2 R e fe ri tor l a maica Pl aton ida, vezi R a d u Creţeanu, Mănăstirea
Diiltr-ltIl lemn, Bucu reşti, Ed . M eri di ane , 1 966, p. 1 5- 1 6 şi fig. 3.
2 3 Eveni me nte l e de mai sus sînt consemnate pe scurt şi pe piatra
de mormînt a stareţei E l i saveta, aflată - spartă în patru fragmente -
sub c l op o un i ţ a manăs t i ri i : " . . . [fii lndu sfîll{w17 schit- Cii totlil dără­
pfănalt , l-alt re/ăclu [din l nOIi preCitm să ve de . Iar cînd alt fost leat
1839, i s-alt î nt î mplat sfîrşit p[rlimejdios: intrî n d hoţi în schi t , alt şi
omorît-o, jii/uind-o de toate. Sp[rle pomenire i s-al� pltS această pisa­
Ilie ele s[/inţia sa mailcct [Plaltol1ida [stlClriţ[al sfi[n tei mănăstilri De
un lem[ll. sora sfinlţii sale . . . . [m lai 1 5 " .
2 4 M uze u l de artă al R . S . România, DR I I I , Trenk, 2, 4 3 0 l .
25 !bidem, D S I I I , p . 1 .
26 A cadem i a R . S . Romania, SeCţia stampe, F 1 1 6 1 5 .
2 7 M . Lancelot, De Paris a B ltcares t , Î n revis t a "Le tour d u monde",
1 86 8 , p. 306 şi urm.
care se adaugă acel aşi număr de răsufl ători - cîte două s� n e închipuim În făţişarea V I e c e o aveau faţadele cînd
l a absidele l aterale şi una l a al tar - p recum ş i o ferest ruică pIcturi pol i crome ::tcopefCIau şi stucatur i l e brîul ui şi ale
upl imen tară l a proscomidie, Îngăd u i e l um i n i i slabe si dea ferestrelor, spaţ i i l e d i n tre a rcadel e pridvorul u i , precum şi
viaţă �i strălucire aurul u i d i n sculp tura tîmpl ei, pol i candru­ corn i şele. Bi erica mănăst i r i i Govora, unde ele sînt mai bine
l u i con temporan cu monumentul şi candelelor de argi nt conservare, poate conslilui un termen de comp:uaţ:e în
ornamen Late cu moti ve bdncoveneşti . această p r i v i n r ă .
Faţadele sîn t d i n L: i dărie tencuită, c u excepţia socl u l u i , D i n cele trei cornişe zimţate c e s e observă pe gravura
care urma s ă fie îmbrăcat c u un d a l a j d e p i atră, d a r n eexe­ 1 ui Lancelot - a corp u l u i p r i nc ipal , a bazei turlei ş i a tUf­
cutÎndu-se l ucrarea, a rămas d i n căra m i dă aparentă şi cu l e i - numai cea d i n urmă s-a păstrat. Turla, restaurată în
ret ragerea coresp unzătoare. Lipsite Id e arcadele oarbe ;ce 1 83 2 ( data este z ugrăvi tă în cifre mari pe l a t u ra ei ele vest),
decorează majoritatea mon umel1le]or vrem i i , faţadele sînt păstrează toată bogăţi a modenaturii şi a elecoru l u i originar
Î n v i o rate p e aloc u r i n umai prin elemente de sculptură, s tll­ c u ferestrele Îng uste adÎn c i te p r i n retrageri succe ive, cu
catură şi z ugrăveală. Unul d i n acestea este brîul alcăt u i t d i n arcul subl i n i a t p rin cîte t re i rînduri de zimţi de cărămidă,
trei c i u buce paralel e ; c e l d e la m i j l oc, m a i g ros, p rezi n tă, cu cornişa de aSClTICnCa z i nlţată şj C LI zugrăvel i care învio­
ca şi l a b i serica m are a mănă tirii Hurez, o ornamentavie rează toată p artea superioa ră a con truCţiei , i n clusiv strea­
f10rală executată În stuc, care la origine a fost z ugrăvită, ş i n a, -Înfunelată cu ocazia l ucră r i l o r d i n 1 83 2 .
d upă cllm rezultă din urmele de p ictură gă i t e pe el cu D i n orice unghi a r f i p r i v i t , edificiul Î n cîntă och i u l prin
ocazi a l ucrărilor de restaurare d i n 1 92 8 . U n a l doilea ele­ eleganţa formelor a r h itecLonice ş i p roporţ i i l e ech i l i brate.
ment de decoraţ ie exteri oară este const i t u i t d i n a ncad ramen­ Alături de alte a nsambl u r i brîncoveneşti care ş i-au con­
tele ferestrelor care - ca ş i la biserica mănăst i r i i Govora şi servat p ictura originală, cum stnt mănăst i r i l e H urez, Go­
n umai la ace te monumente - sînt formate din două che­ vora, Mamul, Cozi a (na osul şi al tarul ) , D i ntr-un l emn (alta­
nare : un prim chen a r de piatră cu ::t rc În acoladă şi baghete r u l şi n aosul ) , bi erica mănă t i r i i Surpatele se remarcă prin
de stil gotic de infl uenţă moldoven ească, iden tic cu chena­ scenele pictate a tît în pridvor cît ş i în i nteriorul I ăcaşu l u i ,
rele ferestrelor boln iţei de l a Hurez, cu s ingura deosebi re care d a u mon umen tu l u i o valoare el e n econ testat.
că cele două casete d e deasupra arcu l u i mai cuprind a i c i şi Pictura b i sericii mănăsti r i i Surpatele a scăpat n eati n să
cîte un mic ornamenL scu l p tat, două cruc i u l i ţ e la ferestre l e de refaceri l e d i n veacul al X I X-lea, după cum, pentru a n u
p ronaosu l u i , d o u ă rozete l a c e l e ale absidel o r ; ::tpoi un a l s e a l. tera c u n i m i c ca racteru l auten tic a l ansamb l u l u i , ea
doi lea chenar, alcătui t d i n m o t i v e florale î n stucatură, ase­ n u a fost compl etată nici p e p o rţi u n i l e d e zid reparate tn
măn ătoare celor de pe brîu. R ăsufJăto r i l e sÎn r cupr i n se în urma marelu i cutremur d i n 1 940. De asemenea, s-a ,hotărît
LOcuri de p i ::ttră s i mp l e, Încad rate şi ele cu stucaturi ; fere ­ ca pictura să n u fie spăl ată, deşi ea eSle în negrită de fumul
truica de l a p roscomidie prezi n tă de asemenea două che­ l limînărilor, m a i cu seamă În n aos.
nare, Însă mai grosolan executate. Un al treilea element de E xecutată un an d upă z i d irea b i se r i c i i , în 1 707, p ictura
decor al faţadelor este firida arc u i tă de deasupra i ntrări i , .,de o veselă străZl-t cÎre" 28 a mănăsti r i i S urpatel e este de
care cuprinde într- u n dubl u chenar icoana Ihramul u i : Sfîn ta foarte bună calitate, avînd de altfel ca auto r i pe u n i i eli n
T reime, în ipostaza î ncoronări i [ i n te i Fec ioare. cei mai renumiţi meşteri a i vrem i i , a m i n tiţi d e i n scripţia
Dacă faţadel e b i serici i mănăsti r i i Surpatele au astăzi u n sl avonă zugrăvi tă în n i şa p ro comi el ie i : " Pomeneşte, Doamne,
aspect p U ţ i n mOl1otOl1, faptul s e datorează d i spari ţJi e i aproape pe robii tăi L:/;t gravi / A ndrei, Iosif eromonahul, I-lranite,
totale a zugrăvel i lor decora t i ve care cup rindeau al tădată Stefan, 1701 " . Primul , A ndrei, era desigur un meşter expe-
suprafeţe însemnate ş i care cu timpul · au fost acoperite cu
var, azi subzistînd n um a i moti vel e ce deco rează arhivol tel e 28 Vasile Drăgul> Arta brîllcoveneasâi, Bucureşti, Ed. Meridiane,
a rcadelor p r idvorulu i şi chenarul i coanei h ram u l u i . Putem 1 97 1 , p. 27.

FII:: · 2. Discrica şi incinta m 3 11 3 s t i r i i Su rparclc) gravura de Lancclot din '1 867.

.. --:-- '" .!?��- - - ...

. .
..'-",; J -� '_
," � ._ --- �--

--:-.. ' �_T- -;. �=

T':"_�- •
.�
0 ';::' " _ _ _

18

www.patrimoniu.ro

nmentat şi p robabil mai În vîrstă deoarece parLIClpase Încă
d i n 1 694 alături de vest Jţn n stan t i n o şi I oa n n i s , l a deco­
rarea bis � ricii mari a ma năst i r i i Hurez. 1n 1 704, A n d rei Cll
a l ţ i zugrav i , p r i n tre care şi ;tI ran i te, a execut �t pi ctu ra m� ­
nă tirii Polovragi d i n Gorj, Iar î n 1 707 el a facu L parte ch n
ech ipa care a pictat pridvorul manastirii ozia. Iosif v e r ? ­
monahul era de asemenea un meşter Cll mare renume, carli ia
i se datoreaza p ictura sch i tu i lii Sfi n ţ i l o r A postol i de l a Hu­
rez ( 1 700) , a mănast i r i i Govora ( 1 70 1 ) , a pridvo r u l u i b�l­
n i �e i d e l a Bistriţa ( 1 7 1 0) şi a sdh i t u l u i PaP llşa de l a B i s­
triţa ( 1 7 1 2) . La toate aceste l ucrari Iosif apare pe i. n scripţii
ca meşteru l principal , a j utat de cele mai mul te on de cel
de-al t rei l ea zugrav de l a Su rpatele, Hrani te. ît p r i veşte
pe tefan zugravul " d i n Tîrgu Ocn a " (ad ica Ocnel e M<l:ri ) ,
atunci l a Încep u tu l carierei , Îi putem u rmări bogata act i v I­
tate u l terioad la b iserica mă năstirii Gov l'a ( 1 7 1 1 ) , l a Sf.
Dumitru d i n raiova ( 1 724), la bi serica d i n logova-Gorj
( 1 7.34) şi, ca meşter c u ren u me, pînă În rransil van ia , unde
este chem:1 t În anul 1 73 7 pen t ru a zugrăvi catapeteasma şi
sfeşn icele bisericii Sf-ţii A rhanghel i d i n Bl a j ,,ebt mare cu­
viinţă şi fntmoase, preotm şi. în Ţara Romanească la Cozia
sau la H ttrez se a/Lă" 29.
a la t ate ansJ m b l u r i l e executate de şcoala de zugravi
de l a Hurez sau sub i n fl uenţa nem i j l ocita a acesteia, ceea ce
se relevă în p ri m u l dnd la pictura de l a Surpatel c, în com­
paraţie cu an ambl u r i l e din vremea l u i Matei Ba arab sau
mai vechi , este ten d i n ţa de î n n o i re şi de Î mbogăţire a t eme­
lor iconografice, precum şi de dezvol tare a caracterul u i nJ-
29 l oa n a Crislache-Panai t, U I I ;wgrav elil/ Ţara Românească 111 Tral/­
silvania, com u n i care l a cea de-a l V-a Ses i u ne 5l i i n \ i,fică dc com u n idri
a muzeelor, \ i n Ulă la n uc u reşli În a n u l 1 96 8 . Sînt, de ascmenea alcsla\ i ,
l ucrînd l a nord d e Carpaţi, Hra n i lc (Grigorc Ran i lc) , l a sc'h i t u l R i meli
şi l a paracl isu l nord i c al biser i c i i SF. N i colae din Schei, p rccum ş i
l a b iserica Macrii d i n A:lba- I u lia. ( V . Drăguţ, o p . cit:., p. 28).
-
I os i f
19
www.patrimoniu.ro
fig. 3. Biscric:1. miinasririi Surp:ltcl c .
l'ativ a l compoz i ţ i i l o r. Redate cu m u l ta v iaţa ş i m i şcare, cu
amă n u n te de p i to re c, textele rel ig ioase, t ra n spuse În i magi n i ,
capătă, a l ătu ri de con ţ i n u lU l lor simbolic, şi u n caracter
profund omenesc, încît pe bună dreptate s-a putut spune că
"În aceste IUCi'ăTi lumea cerească şi hmlca IJămÎnt ească se
confundă" 30.
î n suşirile mai sus sch i ţa te a l c pictu rii m J năstil'; i Su rpa­
tele apar vizitatoru l u i Încă din 111" mentul În care păşeşte în
pridvor. Astfel , pe peretele d i n spre răsărit al Încaper i i , În­
tr-o fi ridă adîncită deasupra pisa n iei h ra m u l biseric i i , Sfinta
Treime, este Înfă r i şat sub forma umaniz ată a temei icono­
grafice cunoscută sub n umele de Filoxenia hti Avraam, p e
care vom regăsi În naos desfăşurată În mai m u l te epi­
soade. Icoana h ramu l u i e Încad rată de momentel e principale
ale JeTt/ei hti Avraam : în d reapta, Avraam şi I sac suie s p re
locul jertfei, cu croşna de lemne În cărcată pe un asi n ; În
stinga, I saac aprinde rugu l , iar deasupra , la Îndem nul u n u i
Înger, A vraam îl strînge în braţe pe fiul său, pe c î n d ber­
becul legat de un COpJC aşteaptă sa fie sacri ficat în l oc u l aces­
tu ia. Compoziţia e te un simbol evident a l spiritului de su­
p unere şi de jertfă a l c i n u l u i monastic, el Însuş i Î n făţişa t
de o parte şi de a l ta a uşii de' i n trare în p ro n aos, î n locul
obişnu � telor reprezentari ale Raiulvti şi ladului, p r i n patru
mucenJţe . . .
}vtdecat a de apoi e te î n fă � lş�tă imbol ic pe timpanele
l atera l e a l e încăpe ri i : l a no rd .' p r,i �.tr-u n g r u p de s f i n ţ i supuşi
l a cele mai grozave ca:cne, ai r',tăror suflete î n t p romise
Raiul u i , ce apare sub fo rm.a" �)Iw i ' . pa ţ i u închis cu ziduri de
cetate ; l a sud prin p i l da Bogatuhti nemi.losti.v (Luca, X V II
1 9- 3 1 ) , povestire cu multiple epi oade, p r i nt r e care dl1cerc,1
în gura I ad u l u i , de către d9i drac i , a sufletu l u i bogatu l u i ,
,
30
La {-f!il'ez, în' "Omag i u
Teodora Voincscll, Şcoala, .ele, 'piC/u.rir '
ele
lui George Oprescu", Bucureşti, 1 96 1 , p. 586.
f i g . 4. Aspect :lI i ll c i mci m i'i n :ls t i r i i Îll:lilllC d� resraLlrare;t d i n 1 92B (clişeu C.M . r .) . F i )..;" . 5. Dct� l i li al lIŞ : Î de la. i n t l':1J'l'a În biserică, cu n U Jllele rÎmpirLru l u i .

p e c î n d acela al sărac u l u i Lazăr s e află î n ,. sÎnul l u i l u i d i n portretele de l a Hurez 3 1 .

A vraam " . R eg i t r u l i n ferior a l naosul u i este ocupat de sfinţii mari
Ş i mai p regnan t ă pentru sp iri t u l narativ ş i caracterul mucenici şi de sfinţii mil itari. Prin tre m ucen ici, dezvol tarea
si mbol ic al picturii brîncoveneşti eSle, pe t i mpanul de vest grup u l u i comp us d i n sfîn tul E vstatie Plachida, ţi nînd u n
a l pridvorul u i , rep rezentarea mai rar Înd l n i ră a parabol ei d i sc c u oh ipul cerb u l u i care a determ i n at vocaţia l u i , el i n
zisă NeKhinele ţarinei (Matei, X I I Ij2 4-4 J ) . oţi a s a Teop ista şi d i n cop i i i Agapie ş i Teopist - grup
C a Jn toate a n samb l u ri l e brîncoveneşti, tabl o u l ctitorilor care încad rează împreună cu prooroc ii David ş i Solomon
se desfăşoară l arg p e pereţi i pronaosul ui, ocupind pe regis­ i n trarea din p ronaos - atestă popularitatea l egendei ,11agio­
trul i n ferior intreaga suprafaţă a l aturilor vest, ud şi nord. grafice a fostul ui căp i ta n al l ui Traian32. A l ătur i , pe pere­
R eprezen tarea, în cadrul tabl o u l u i ctitoricesc, a n umeroase tele sudic, zugravul a cuprins în rînd u l mucenicilor, la J oc
person a je, ascendenţi d i reCţi şi voievozi care au preceda t pe de cinste, pe sfi nţii împăraţi Constantin şi El ena, patro n i i
ctitori în sca u n u l domnesc, co nstituie u n a d i n t răsăllIrile domn u l u i .
caracteristice ale p icturii m u n teneşti d i n vremea Cantacuzi­ O atenţie deosebită trebuie acord ată, tot în naos, p ic­
n il or şi a l u i Constanti n Brîncovea n u . Portretele din ctito­ turi i registru l u i al treilea ( l a n i velul ră suflători lor), care, în
riile brîncoveneşti sîn t u l t imele care men ţin caracterul a u l ic, locul obişn u i telor scen e d i n viaţa l u i I s u s, înfăţi şează o ver­
h i eratic ş i somptuo de tradiţie bizantină şi sud-slavă, iar siune foarte dezvoltată a temei Sfintei Tre i m i in cunoscuta
cel e de l a Surpatele sîn t cu deosebire reprezen tative pentru ipostază a Xenofiliei lui Avraam. Ciclul începe de la ex t re­
această ten d i nţă. m i tarea vestică a peretel u i nordic, cu scena sosi r.ii în faţa
Tabloul este împăqit În două grupuri simetrice, ce se cor tu l u i l u i A v raam a celor trei ingeri, ce în truch ipează
desfăşoară, de o parte şi de a l ta a u ş i i , pe peretele vestic, Dumnezei rea într-o Treime; u n;nează pe peretele absidei
apoi în continuare p e pereţ i i l a tera l i . în d reapta uşii este n ord od i,hna înge r i l o r ; apoi A vraam şi Sara vin al ergîn d
înfăţişat Constantin B dncovean u cu cei patru fi i ai să i , cei să-i spele pe călători pe p icioare con form vech i u l ui rit al
doi mai vîrstn ici onstantin şi Ştefan - în u rma l u i , osp i ta l i tăţii orien ta l e ; a patra scenă este aceea a poft i r i i l a
i a r cei mai mici - Radu şi Matei - Jn p r i m p l a n . Pe masă ; c i cl ul se con tinuă p e peretele absidei sud, de l a est
peretele sud sînt zugrăvi ţ i pări n ţ i i domn ul u i , Papa postel­ spre vest, cu Ospătul hei A vraam (si ngura scenă reprezen­
n ic u l . ucis de seime n i în 1 655, şi j upîneasa Stanca, fiica tată de obicei ) , urmat de petrecerea în ge r i l o r de către
marei ui postcl nic Consta n t i n Can tacuzino ; urmează strămo­ Avraam şi Sa ra, apoi de pl ecarea mesageri lor d i vi n i ; a opta
ş u l domne c, Matei B asarab . De partea cea laltă a u ş i i , şi ul tima scen ă , aşezată l a extrem itatea l a tur i i sudice a n ao­
ţ i nînd, impreună cu SOţul ei, macheta biserici i , este înfă,ţi­ s �d u i ) simetric cu prima, în fătţ işează sosi rea î n geri l o r într-un
şată Marica doamna, cu cele şapte f i i ce ale sale aşezate în ţll1 u t m u n tos, cu o ceta te stil izată ce s:mbol izează Sodoma
ordinea vîrstei, tot pe două rînduri, primele trei dom n i ţe ş i Gomora (con form textu l u i d i n cap. X VI I I al cărţii Fa­
- Stanca, Maria şi I l inca - avînd în faţa l o r pe cele cer i i ) . Ciclul prez i n tă un deosebit i n teres i conog rafic ' f i i n d
patru mai mici - Safta, A n cuţa, Bălaşa şi Sma ra nda. Pe­ u n ic În Ţara Român ească prin dezvol tarea l u i .
retele nordic este ocupat de p or tretele părinţilor doamnei, Mai amplă decît în dezvo l tările obişn u i t e şi văd i nd
Neagul poste l n ic u l şi jupÎneasa I l i,nca, şi al bunicului ei din acelaşi gust pen tru naraţ iune ca cicl ul descris mai sus este
pa rtea tatei, Amonie vodă d i n Popeşti. şi tema A dormirea Maicii Domnului care, împreună cu Răs­
Î n comparaţie cu viaţa şi m işcarea ce an imă scen ele d i n t ignirea, ocupă regi strul al tre i l ea al peretel u i de apus al
p r idvor, n u treb u i e să ne surprindă atitudinea statică, rigidă, naosul u i . Scena Adorm irii propriu-zise este încadrată de
a persona jelor din portretele ctitoriceşti , fiind vorba de un a l tele două mai rar înfăţişa te : aceea a sosiri i apostol i l o r
tablou ceremo nial, În care s-a păstrat ca racterul Ih ieratic al pen t ru u l t ima închi nare şi aceea a a l a i u l u i d e Înmormîn­
portretistici i bizantine. Accentul este pus în p r i m u l r1nd tare. Trebuie menţionat Însă că dacă oic l u l Xe170filiei hei
p e compoziţ i e şi pe decoraţie, pe redarea amăn unţită a veş­ A vraam, ca şi Pildele d i n pridvor i l ustrează un text bibl ic,
m i n telor şi a obiectelor de podoabă, Î n detrimentul f i g u ri­ izvorul d i n care s-a i n spirat zugravul în tratarea acestei
lor, Înfăţişate sterwtip şi cu i ntenţia evidentă de a le face l eme a u fost scrierile apocr i fe şi hagiografice, care dato­
111 prim u l rind frumoase. Astfel Mariea doamna şi fiicel e ei r i tă tiparu l u i căpătaseră în vremea l u i Constan t i n Brînco- .
au acelaşi obraz rotund cu odhi adînciţi î n orbite, aceeaşi vea n u o răspîndire d i n ce în ce mai l a rgă.
p r iv i re bHndă şi acdaşi colorit deschis, corespu n zînd desi­ TelT. ele i co nografice î n fă ţ işate în absidele l a te r a l e p re­ ,

gur can oanelor de frumuseţe fem i n i n ă ·al e vrem i i , deoarece cum şi în a l tar, sîn t în l i n i i generale cele obişnu ite .
l e regăsim În mai toate po r t r e tel e contemporane. Totuşi,
trebuie relevată fineţea de execu�ie a m îi n i i stîngi a doam­ 3 1 Vczi adm i rab i l a analiză a p rtJ'crelor de ctitori d i n mănastirea
S : l r p alclc facut� de praf. 1. D . Slcfanescu, La peinlJtre reLigiCltse m
nei, rezemată pe umărul celei mai m i c i d�n t re fete. De ase­
I a/ach , c et CII 7 _ rallsy Lvallie, Paris, 1 93 2 , p . 1 3 2- 1 34 .
: 2 Despre iconografia sfîn t u l u i
menea, figura l ui Con sta n t in BrîncoveaJl u este b i n e i ndivi­ Evsralic Plachida, vczi Elconora Cos­
dual izată, expresia obosită, amară a g u r i i şi a och i l or tră­ lCSCU,
e
['art rOUl71ail1 el bulgare aux XVlIl el XIX C siecle,;, "Revue des
dînd îmbătrî n i rea domn u l u i în compa raţie cu reprezentarea' ELUdcs Sud-Est Eu ropecnnes", anul IX, 1 / 1 9 7 1 , p. 57.

20

www.patrimoniu.ro
www.patrimoniu.ro
 Fig. 7. ,.Sfî n t :\. treime", p ict u ră d i n prid vor.
Am amintit, 1n cad r u l descrierii b i seric i i , cele două p i ese
de scu l p tu ră În lemn ce contribuie la impodobire:1 monu­
men l lil u i . UŞ:1 de i n trare În două canatu r i , cro ită sus în
acol aclă ' este al cătui tă din tăb l i i scu l p tate din l em n de ste­
jar, apl i cne pe un suport d in acelaşi materi.a l . Tă bl i i l � sînt
disp use pe trei regist re de cîte două panour i , cu benzI des­
părţi toare şi cu chenar, totu l măiestri t săpat cu fel urite
moti ve vegetale. L a panouri l e i n ferioare, decorul se în­
tregeşte cu cîte un vas de i n p i raţie oriental ă ; l a c� le
i l l te m�ed i a re apare şi un e l �men � z�omorf: .. cîte o pasar�
:
c l ugul l n d fructe. Î n partea J I 1 fenoara a U Ş I I , pe cele trei
l at u ri ale ş i p c i i de falţ ce o închide, este săpat Î n l i tere
meşteşug i t Î m b i n ate n umele meşteru l u i , "Filip tîmplaril,ti"
atestat documenlar ca l ocui tOr d i n Hurez 33.
A doua podoabă de scul ptură a bisericii este tîmpla.
l ucrată în mOlive fi ral e de o mare bogăţi e , ce se î n a l ţă
d i n trupul l u i I eseu. Ca şi la tîm p l a d e l a G vora , se re­
marcă asimetr i a j umătăţii i n ferioare a p iese i , p r i n excl ude­
rea u ne i .icoane d i n registrul marilor p razn i ce, p recum şi a
spaţ i u l u i d i n tre uş � îr �.w:.r ea �ă d i n d reapta şi � ersr e, �:lo � i v
pentru care u ş i l e I l11 parateş l l n u cad pe axul I ncaper i l , Iar
icoana h ram u l u i este aşezată p e pe retele l a tera l . Pa rtea su­
perioară a tÎmplei p rezi n tă ordonanţa ş i s i metria obişnuite.
Meşterul care a executat această capodoperă de sculpt ură
în lemn a rămas ano n i m : avînd în vedere spec ial izarea care
e x ista În atel ierele b i n e o rgan i zate ale l ui Constantin Brîn­
coveanu, încl i n ă m a crede că meşter ul a fost al tu l decît cel
care a l ucrat uşa .
La efectu l pe care-l p roduce tîmp l a de l a Surpatel e con­
t r i b u i e şi stră l uc i rea poleiel i i origi n a l e de aur, precum ' i
icoanele, de foarte bună factu ră, prin tre care se relevă în
m od deose b i t icoana m are a h ramul u i , în f�l' işat de data
aceasta în ipostaza Ospăţ �tlz,ti lui JlV1'aam ( scena a c i n cea
d i n cicl u l Xenofiliei lvti AV1'aam , mai us descri s) . Trebuie
� textul d i n pomel nic p r i v itor la aceste ren o"V'ă ri, Se con stată
, 33 ef. Radu rCţcanu, VI! mcştcr lICCltllOSCltt al [",i COllslalll ÎI! BrÎII-
-----
coveamt, În "Mo n u m ente istoricc, studii şi luu?irj de rCSlaUi"<HC " , n ,
j 967, p. 1 58 .
www.patrimoniu.ro
rema rcat de a emenea, meda l i o n u l de sub crucea Răstignirii,.
care în l ocul inei ceLe de taină cupri nde, În mod n eobiş­
n u i t , scena Vîl1Ză1'ii cămăşii lvti H1'Îst os. Icoanele de l a S u r­
patele n u s Îc t semnate.
Clopotniţ a, aHată pe l atura de vest ,a i n c i n te i , a fost
Î n ă l ţată odată cu b i serica. i n făţi şare:1 ei i n i ţi a l ă a fost
insă modi ficată p r i n reparaţi i l e d i n 1 840, ce deve n i seră ne- �
cesa re În urma cut remur e l o r d i n primele decen i i ale veacul lll.
rrecut. I n .i ţ i a l , cl opotn i ţa cupri ndea n umai un gang bol tit,
l u j i n d de i n trare 1 n i nc i n ta mănăstirii, ş i ca mera cl opote-o
l or. J n anul 1 8 40 un etaj i n termed i ar a fost i n tercalat Între'
cele două n i vele orig .i n are, :1stupÎndu-se bolta ga ngul u i. de'
, i n t rare; această 1n căpere a fost fol osită ca locuinţă provi­
zorie de maici l e ven ite Î n toam n a a n u l u i 1 927 ca să reÎn­
fi i n ţeze mănast i rea. La o c1 ată care nu se poate p reciza, clo­
potn ira a suferit noi modi ficări î n exterior, î n u rma cărora
p i l aştr i i n eocl asici care se observă pe gravura l u i Prezio i'
ou fost Înlocuiţi c u p i l aştri m o�ern i , ca şi corn işa.
Din cele două clopote existente, n U l110i cel mic este ori-o
gi n a l ; el a fost dăruit mănăst i r i i de Marica doamna În 1 706.
în forma ei actuală, mănăsti rea Surpatel e nu mai păs­
trează decît în pa rte elementele fostu l u i ansambl u . Dacă
b i serica se men ţ i n e neschimba tă, dacă clop tn iţa, cu toate'
modi fica r i l e , rep rez i n tă totu şi construCţia originala, în
sdh i m b clăd i r i l e inci ntei au d i spărut aproape în în tregime'
în cursul celor 57 de a n i de părăsire, actualele const ruCţi i
d i n partea d e sud-ve t a i n c i ntci fi i nd rezul tatul refacerii r
d i n temel ie d i n a n i i 1 92 8 - 1 936. Tin1nd seama Î n ă de fap­
tul că aceste refacer i iau fost executate În mod şti i nţ i fic, pe
baza vest i g i i l o r gasite, ele ne permi t, cu a j utorul descrierilof'
şi imag i n i l o r anteri oare desfi i nţ ă r i i mănăs t i r i i , să ne facem
o i dee destu l de p recisă a 1n făţişării pe care o � avea an sam­
bl u l , dacă nu ch iar În etapa brîncovenea sca, cel p uţ i n în
u rma rellovăril o r d i n a n i i 1 8 3 2- 1 840. De a l t fe l , anal izind
că ele nu au adus I1lCI mod i fi care imp rtan ta -.J aţa de
s i tuaţia a nterioară .
22

Curtea, de formă d rep tungh i u l ară, era î ncon j u rată în În­
tregI m e c u clădiri, u rmele acestora fiind vizibile ş i astăzi
pe l a tu r i l e n ord şi est a l e i nc in tei, sub forma unor ridică­
"t u r i de teren sau chiar a u n o r urme de temeli i . Ansamblul
p rezenta aşadar simetria ş i aspectul de cetăţuie, specifice
mănăst i r i lor de al tăd ată . Pe l atur i l e de sud ş i nord ale in­
<: i ntei, p f n ă în d reptul p r idvoru l u i biseri c ii , se afl a u două
orp u r i de clăd i r i mai importante: stărqia ş i arhondaricul .
Cel e trei laturi ale părţii d i n f u n d a i n c i ntei erau ocupate
cu dh i l i i . Atît clăd i r i l e m a i importante d i n faţă ch şi oh i -
1 i i l e e r a u r i d icate p e d o u ă n ivele - parter şi eta j - iar
lIlcăp e r i l e de la etaj dădeau j ur împre j u r pe o galerie des­
chisă, cu arcade t r i lobate de aceeaş i formă cu acelea a l e
p ri d v r u l u i b i seri c i i . După călăto r u l francez Lancelot, că­
r u i a îi datorăm o descriere pe cît de p recisă, pe atît de
p l a tică a mănăst i r i i , această succesiune de arcade tril obate
dădeau a n sambl ul u i un caracter " oarecum mauresc"34 .
I nc i nta p ropri u-zisă era p recedată, c '{ ne apus, de o
·curte ex terioară cu caracter gospodăresc, În tocl11i tă de i gu r
d i n i n i ţ i a t i va l u i Hrisa n t, d upă model u l curţ i l o r s i m i l are
,de la mănăst i r i l c Hurez şi D i n tr-un l em n , însă la o scară
mai red usă . Pe o gravură a l u i Tre n k se vede o porţ i u ne
,d i n această c u rte, p e care tO t Lancel ot compară c u o
)!ospodărie rurală d i n Franţa 35 . Acelaşi autor mai descrie
:ş i o a doua curte, a " sl u j n ic i l o r " , a fla tă p a re-s:! la sud de
j n c i n l a p ropri u-zis1 .
D i n veohea incintă, tot ce a mai rămas astăzi este par­
terul în den i vel are al clăd i r i i d i n col ţ u l de s ud-vest, st� re­
:ţia, compusă d i n două beci uri, d i n care u n u l bol t i t ; eta j u l
a fost rcfăcu t În în tregime . Această clădire este d e a l t fel
prima care a i n t rat în l ucru în 1 92 8 din i n i ţ i a t i � a maicilo ;
ven .i te atunci l a mănăstire şi care Il-au maa aşteptat sosiwa
reprezentanţilor Com i si u n i i MOll ul11en telor I storice, rezulta-
34 , ,_ . . I/.lle coltr assez regu/iere, enfOttree de bâ/.imwts
{/rcacles Uil pelt maltresfJltes" (Lancelol, op . ci! . , p. 306 ) .
35 • 012 aspect. ext-erieltr est ce/"i c/'u/le ferllle e l I/. Perche"
www.patrimoniu.ro
Fig. 8. "R:liulc1 de p c peretele de n o r d :: 11 pri d voru l u i .
tul fiind n e respectarea formei oflglllare a a rcadelor pe
această porţiu n e a galeriei. Ul ter ior, Comi s i u nea a socotit cu
cale să menţin ă această m ică abatere fa ţ ă de 111 del , ca o
p reţu i re a m u n c i i c u caractel' de p ionierat d u să de refnnoi­
toarele ctitoriei . î n a n i i 1 93 1 - 1 9 � 2 a fost adăugată aripa
retrasă care, Î n tocmai ca îll trecut, a j u n ge pînă îll d rept u l
p ridvoru l u i ş i cupri nde, p r i n t re al tel e, O frumoasă t rapeză
b p arter şi un vast a tel ier la etaj36. Corp u l de c h i l i i ce
se desfăşoară în con t i n uare a fost adăugat în a n i i 1 935-
1 936.
Din bogata zestre de odoare de care n u p utea fi l ipsită
o ctitorie de import a n ţ a mănăst i r i i Surpatele, se păstrează
- unele în b i serică, a l tele p r i n muzee - mai m u l te p i ese
val oroase .
. Pri n tre prin:ele, care alături de p ictură, de dmp l ă şi de
Icoane contn b u l e l a crearea u n e i speci f i ce ambia>nţe de artă
reI i � i oasă brîncovenească, trebuie menţionat în p r i m u l rînd
pol tcandrul cel mare de al amă din n aos, încun unat de vul­
t ur u l bi cefal can tacuz i nesc ; p e glob, t rei medalioan e poartă,
sub stema Tăr i i R omâneşti, aceeaşi i n sc ripţie g reacă d i n
a n u l 1 707 în p omen i rea Mariei doam n a ; m a i su se c iteşte
numele meşteru l u i transil vănean, Hans Georg Beck .
P r i n tre ob iectele care au luat calca m uzeelor, vom c i ta
în primul rînd Eva1? g helia , t i părită l a B u c u reşti în 1 693 şi
ferecată, dăruită mănăst i r i i Surpatele �n 1 708 de căt re Ma­
r i ca doamna, d upă C U 111 a m i n teşte i n scrip ţ i a gravată pc
scoarţa din spate. Scoarţa din faţă Î n făţişează Coborîrea lui
ISbtii în iad, cea d i n spate Sfînta Treime în aceeaşi i postază
ca pe icoana h ram u l u i d i n n aos, ambele rep rezell tă r i Încon­
j ur a t e cu icon iţe Î n făţişfnd d i ferite scene rel i gioase, Într-un
decor ele bogate ghirl a n de . Ferecătura, din argint aur it, este
u n a d i n cele mai măiestrite l ucrări a l e renllm i,tlI l ll i meşter
bra�o vea � l q eo l'g . lv! ay . I I , ale c �ruj �n iJ iale se d isting- 1I�
scen a Sfl l l t e l 1 rel lTI I . Piesa se afla astazI l a M uzeul de arta
al R . . R omâ n i a .
'1 lelrges
, 6 Această Încăpere adăposl Cîtc astăzi O c
c ol q i e de obiecte d e arta
(ibidcm). .î i istorice, n u c l e u l u n u i vii tor muzeu.
23

J.' i g . 9 . -M ed a l i o n ClI s c c n � de vÎnătoarc de pc
Pig:. 1 0 . A n cad l':\lll cll t d c rCl'ca s r r ă .
Tot l a Muzeul de artă se află candela el i l l argint :l urir
oferită mănăst i r i i , trei ani d up ă moartea Maricăi doamna,
de " A notţa, fiica rnării sale răposau,tlui CosLandin Basa-·
TaU Brîncoveamtl, voevod şi p'r inţ ip al 'sfint ei înpără(,ii.
Romei, cmno Salvttis 17 JJ " . C e l e două mărc i de pe capac,
reprezen tînd una coroa n a cu rădăcin i a Braşovul u.i, cealal tă
un M stil i zat, a testă ca a U lor al l ucră r i i tol un meşler el in.
neamul a rg i n ta r i l o r May.
I n teresa n t ca decQra ţ i e este u n disc d e argint, aflal kt
M uzeul de a rtă brî, covenească de l a Mogoşoaia, executat
În tr-un atel ier venq i a n . Decorul este a l că t u i t d i ntr-o floare
mare aşezată pe f u n d u l v asu l u i , iar marg i n a l d i n patru me­
dalioane î n făţişînd alte rn a t i v un gri p ţ o r încc re nat, cu spade
În ghiare, şi cîte o scenă de vÎnăloare cu copo i , despărţite'
p r i n motive f l o ral e de o mare bogăţie şi varietate. Cu tot
caracterul i n iţial l a i c al p i esei , aceasta a p r i m i t ul lerior o·
destinaţie c u l tu a l ă , după cum reiese d i n i nscr i pţ i e : " Jl cesL
sfînt discos de nafvtrll [-al,t închinat Şerban Cantacuzino vel
vomic şi sOţiia ivti Andriana sfintei mănăstiri Svtrpatele, ca
5,1 le fie vecinică pomemie. F eVHtarie 20 din leaL 7218
(1710)" . M a r e l e vorn i c Şerban Cantac uz i n : f i u l l u i D ră­
g h i c i ş i văr p r i m a r cu Consta n t i n Brîncove a n u , cu noscut
prin m a i mul te c t i tori i , a m u r i t la Surpatele în a n u l 1 709,
ceea ce exp l ică această d a n i e c u c <.racter postum făcută
mănăsti r i i des i g u r p r i n îngr i j i rea jupîniţei A n d riana.
La Muzeul d i n Mogoşoa i a se ma i poate a d m i ra, d i n
zestrea mănăst i r i i S urpatele, o m are ş i bogat rnamenta'tă
anaforniţă d i n argint aurit, c iocăn i t şi cizelat, î n făţ işînd'
o d ată mai m u l t Sfînt a Treime, dar Î n t r-o nouă i postază :
d iscul d i n '1 7 1 0 .
TatăL ş i F i u l t r c n î n d cu m î i n i l e pe globul pămîntesc, iar
Sfîntul D Ulh deasupra în c1h i p de porum bel ; douăsprezece­
medal ioane cu aposto l i i , despărţite prin m o t i ve floral e al că­
tui esc bord ura. Reprezentarea Sfi ntei Tre i m i de pe an afor­
n i ţă este rezultatul i n fl uenţei i co n ografice apusene, fapt
frecvent la argintări i l e brîncoveneşti . P iesa, dăruită mănăs­
t i r i i în 1 707- 1 708 tot de Marica doamna, este opera l ui
Georg May, semnat în med a l iol1ul cu rep r ezen tarea evan­
ghel istu l u i Luca.
Cu o a rh i te c tu ră p u ră ş i armonioasă, cu p odoaba uneia:
d i n cele m a i tipice a n sambl uri de p ictură ale vrem i i , nea­
t i n să de mîna restaurato r i l o r , c u p iese de scul p t u ră în
l em n de mare preţ şi c u o bună parte d i n zest rea de odoare'
d ă r u i tă acum peste 260 de a n i de doamna Marica, biserica.
mănăst i r i i S u rp atel e se n umără p r i ntre m i c i l e monumente
brîncoveneşti care păstrează cel m a i b i n e atmosfera de rafi­
nament artistic specific epoc i i fn oare a l ua t f i i n ţă .
RESUM E
Tresor vivanr d'an « llrancovan» �ous L OU5 ses aspccls, l e 1110n as­
lcre de Surpalcle (dep. de Vîl cea) eSl n e a n l110ins rcl a l i vel11 c n l peu con n u .
quoiq u'i l S O i l racilel11enr accessi b l e aussi bien d e Govora q u e d u 1110n aS­
lcre D i n tr - u n l em n . L'aclucl ensemblc, q u i a ClC pn!cede d ' u ne rondaliol1!
du XVIc siecle d u e a u x bo)'ards dc Drăgocşl i , eSl l' c u v rc de la p r i n­
ce. se Marica, epouse du p r i n ce Consra n t i n BrÎncovcanu. I I a elC e l cve'
en 1 706 et p e i n t en 1 707. Aprcs des h au ts et des bas, le lllon aslcrc dc'
S u rpatele a c re aban donnc en '1 870, it l a s u i te de la sccul arisalion des
b,icns convcn tuels de 1 86 3 . I I est resle rerme p e n d a n t 57 ans, au cou rs,
desquels, l'aule d'en lfelien, L O U S l es bâliIllenls cxcepu! J 'e9 l i sc et l e clocher
S(lnl lOIllbes en rui ne. Une res r a u r a l io n parti d l e, l im ilcc ,\ I ' a n g l e sud­
oueSl de l 'ence i n tc, a cu l ieu (n 1 927, su r l ' i n i tiative d'lI ne poignce de­
rcl'i gi el lsc ' et par l es soins de l a COI11Ill ission des M n U l11enlS HisLOriques.
L'.cgl ise est un exc m p l a i rc lypiquc d'archi leclure « B rancovan » , rOrt seIll­
h l ab l e il J 'eglise voi s i n e et il pell pres COn leIllp r a i n e du IllonaStCre de
Govora: p l a n lriconqlle, porriquc ,\ colonl1c5 de m a�on n erie et arcadcs
cn accolade, svelte LOllf decago n al c ur l e naos, decor cXlerieu.r discret se­
reSlll11 3 n t ,\ quclq ucs l110lirs f!oraux en SlUC - rchallsses de coulcur ac
I ' origine - sur l a ceinlllre Illediane el alltour des renelreS et des oeils­
de-boeur. La scul p l l l re sur boi� comprend deux cl eIll c n LS de grande x a­
leUl': l 'jconoslase richemell l sc u l p tcc e l dorcc el u n c tres bcl l c ponc,
,ignce. La p c i n r u re, due : q ualre des pcin tres les p l us en vuc du tcmps
el i ndemnc dc lOUlC restauralion ou rcpeints ul terieurs, eSl remarquable
par la fraÎchcur, l 'csp r i t n arrati f et l es s)'mbol ismcs des sccnes du pOt­
liq uc, p a r l e s ponrails de fondalellr� du pronaos et par l es c)'cJes pani­
cul icremenl 3mp les de l a Tri n i tc, dans I ' h )'posrasc de la Phi l oxenic d'Abra­
h a m , el de l a Dorm i ti o n de la V icrge q u i de oren t Ic n aos. L'al1lb iance­
d'cpoque est comp h ! ree par ]'cc l at - dans la penombre creec par les
etro i les renCll'eS originalcs - des iconcs « i lllperiales» de raClllre supc­
ricllre, du grand l u slre en cu ivre oHerr par l a fondatrice en 1 707 et
d'aLmes objets de prix du XVI I I c siecle, bien que l a p l u parr de ceux-ci
(decrils par l ' au teur) se trouvent actu e l l ement au Musee d'An de nuca­
resr el a u M u see d'Art «Brancoval1» de Mogoşoaia.
24
www.patrimoniu.ro
 ,
LA LEGENDE DE SAINT LADISLAS DECOUVERTE
DE VELKA L OMNICA
ICONOGRAPHIE, STYLE ET CIRCONSTANCES DE LA DIFFUSIO
Vlasta Dvorakova
(Cehoslovacia)
Une decouverre scienti fique d'impoftance ne manque j a­
lI1ais de susciter en nous une intense emotion. La passion
des investigations entnaÎne irresistiblement historiens d'arr
et specialistes des Services de la protection des monumeJnts
historiques â explorer les c,h âteaux forts, châteaux, monas­
teres et eglises d'autrefois. S'il arrive que ces dhercheurs
soient des specialistes des peintu res murales medievales, ils
ont tendance â enlever minutieusement des couches de crepi
dans l'espoir de decouvrir des vestiges des anciennes peintu­
res. Tantat ils som guides par des rappofts d'archives l ais­
sant dewner l'existence de teUes pein tu res, tantat c'est un
eHet du hasard qui les aide, tel le la mise en place d'une
nouvelle conduite d'electrici,t e. Etant donne q ue le nombre
des decouvertes s'accroÎt â mesure que les recherches syste­
matiqucs se poursuivent, un besoin p ressa n t se . fait ,sentir
d'en dresser un catalogue qui serve de base pour de nou­
velles investigations plus approfondies. I l n'est pas rare que
I'ensemble d'oeuvres particul ieres et de cycles decouverts
et conserves surprenne non seulement le monde scie.n tifique,
lrais le chercheur lui-meme. On se trouve tout â coup
en face d'un grand nombre d'oeuvres de qualite, tout en se
rendant compte que lla region artistique ain si decouverte
oHre de .nouvelles possibi l i ves de redherdhes sur un plan
international plus large. C'est justement le cas de la pein­
ture murale en Slovaquie, dont la richesse, la variete et les
nuances artistiques individuelles ne seront pas, vues dans
leur ensemble, sans eton,ner bien des specialistes. Dt c'est
ainsi que la peinture medievale slovaque apparaÎtra desor­
mais sur la carte de l'histoire de l'art comme une ecole
arristique de grande importance.
Un groupe d'etudes compose de chercheurs de l ' Institut
de la theorie et de l'histoire de l 'art de l'Academie Tcheco­
slovaque des Sciences, ainsi que de membres de l'Institut
National Slovaque de l a Protection des Monuments Histori­
ques, s'apprete - apres dix ans d'investiga't ions de b:lse
eHectuecs en etapes sur les l ieux - â publ ier la premiere
vue d'ensemble p reliminaire, une ebauche d'un corPI1,s de
la peinture murale medievale en Slovaquie. Les auteurs de
cette publ ication se rendent bien compte que ni le nombre
des monuments traites, ni leurs apprecia't ions scientifiques ne
sauraient etre - jusqu'â prescnt - comp\.ets. La presente
etude se propose d'interpreter une des decouvertes d'impor­
tance, sous forme d'enregisuemem-sp<kimen de l'tin des
numeros du catalo�ue en voie de preparati'O n, en y a joutant
certains aspects que l'auteur considere susceptibles d'inte­
resser les medievistes roumains '.
Le bourg de Velka Lomnica, situe dans l a plaine de Spi�,
surmon'tee au nord par les pics des Hautes Tatras, est une
commune medievale de colons allemands venus de Saxe.
Ces derniers comptaient parmi les su jets directs du souve­
rain ; ils avaient, des le debut, joui de la protection des rois
de Hongrie et etaient devenus, surtom dans l a regioll de
Spi�, u n facteur politique de grande impol'tance. D'apres
la chronique de Spi�, le bourg de Velka Lomnica avait
appartenu a l'Union des vingt-quatre communes (communi­
tas viginti quatuor civitat�tm), qui avait, des 1 27 1 , obtenu
un grand nombre de p rivileges, dont le dro i t de choisir
librement leurs cures. Chaque fois que le souverain se ren­
dait a Velka Lomnica, le bourg etait te nu de lui offrir
descensus, a savoir logis et regal. Le bourg etait aussi tenu
de fournir des soldats a l'armee royale. Les saxons de Spis
ont, ainsi, preve aide a Charles Robert d'An jou (roi de
Hongrie de 1 308 a 1 342), dans ses nombreux combats con­
tre l es seigneurs fIeodaux revoltes ou contre differemts rivaux
1 V. D.răg u ţ l'a deja suggere dans son article Note de lectllră. Pro­
bleme comune ale picturii murale medievale din Transilvania şi Cehoslo­
vacia, aşa cum rezultă din swdiile publicate în revista "Umeni" , dam
"S�udii şi ccrcediri de istoria arte i " , I X/ l , Bucureşti, 1 962.
25
www.patrimoniu.ro
DANS L'EGLISE
DE CETTE LEGENDE
aspirant au trone hongrois. Tous ces faits ne sont pas,
semble-t-il, sans imponance pour l'interpretation de l'icono­
gl1aphie des peintures murales de l'eglise paroissiale de Velka
Lomnica.
Le bourg de Velka Lomnica est, el1 outre, situc sur Ulte
route tres freq uentee, j adis voie de communication princi­
pale de l'ancien comitat de Spis. Etant donne que le reseau
de communications etait, au Moyen Are, en deihors du
transport fluvial, le seul moyen de contact avec le monde,
0 011 comprend que les routes aient servi alors non seulement
aux eehanges commerciaux, mais qu'elles aient ete emprun­
tees aussi par des artistes itinerants, porteurs de nouvelles
formes artistiques .
L'eglise paroissi1ale ou notre decouverte a eu lcieu est une
eglilse typique de l a region de Spis, caracverisee par une
seule nef au choeur carre, flanquee a l'ouest d'une haute
tour datant des anm::es 1 265- 1 270 et dotee d'une sacristie
votm!e en berceau, datant du premier tiers du X I Vc siecle.
Vers l'an 1 440, l'cglise res;ut une voute surmontant deux
nefs. Il est tres probable qu'au Moyen A ge reglise etait
orm!e de peinture a l'interieur aussi bien qu'a l'exterieur,
car ceUe-ci est apparue dans toute l'egl ise ; on s'efforcera
bien entendu de mettre au jour au plus tat toutes les sur­
faces entrant en ligne de compte. Dans l'interieur de l'cglise,
on a decouvert deux couches picturales p.rovenant de perio­
des diHerentes: l'une datam de la seconde moitie du X U lC
siecle, puis quelques fragments qui n'ont pas encore ere sou­
mis aux p rocedes de conservation, parmi lesquels l'image
de la Madone Protectrice semble appartenir a la meme
couche stylistique que le cyele qui nous interesse particulie­
rement.
DESCRIPTION
Le registre comporta nt les scenes de la legende de saint
Ladislas, roi de Hongrie, fut decouvert lors des redherohes
pratiquees entre 1 95 8 et 1 960, sur la paroi nord de l a sa­
cristie. Il s'agit donc d'une decouverte qui n'a pas encore
ete trairee dans la litterature de specialite, en dehors dţs
donl1'ees essentielles, publiees par des me.m bres de notre .
groupe de recherches 2. On ignore si la sacristie n e ser­
vait pas aussi a d'autres fins (par exemple, le tresor de
l'eglise se trouvoait peut-etre dans la piece situee au-dessus
de la sacristie) ou si - a l'encontre de la tradition -
l'emplacement de la legende dans ce looal restreint n'etait
pas dtl tout simplement au fait que les parois de l'egli se
avaient deja ete recouvertes de peintu res. En tout cas,
on est surpris par les proportions des personnages, demesu­
rement grands par rapport aux dimensions de la sacristie.
Une chose est stIre: c'est que la nouvelle decouverte doit
etre consideree comme une partie conserVlee d'un ensemble
bien plus grand. En eHet, on n'y trouve que cinq scenes de
2 P. Fodor, V . Dvorakova, K novym objavom stredovekych nasten­
nych malieb na Slovensku [En marge des Il0ltVelles decOltvertes de pein­
tures murales C1l Slovaquie], dans "Vytvarny zivot", 3 annee, fase. 7,
Br a tis la v a , 1958; J. Krasa, Zprava o pr/�zkumu nastennych maleb na
Siovensku [Rapport Sllr les recherches effecwees au sujet des peinwres
murales en Slovaquie], dans "Umen{-, VIII annee, 1960, No 5;
]. Krasa, K: S te j sk a l , Stredoveke nast!1lne
f malbJ. na SlovellSk,t (Pein­
tures murales medievales en Slovaquie), dans "DeJiny a soucasnost", nos.
4-5, Praha, 1 964;
V. DvoMkova, TaliallSke vyvinove pnedy stredovekej nastennej mal'by na
Siovensku [Courams d'evo lution italiens dans la peimure murale medie­
vale C1l Slovaquie}, dans "Zo starUch vytvarnyeh dejln Slovenska", Bratislava,
1 965, K. Stejskal, K. obsahovej formovej interpretacii stredovekej nastennej,
mal'by na Slovensku [Au slljet de l'interpretation du fond et de la
forme des peintures murales medievales en Slovaquie, ibidem V. Dvo­
rakova, Italisierende Stromungen in der Emwicklung der Monumental­
malerei des slowakischen Mittelalters, dans "Historica Slovaea", 3/1965,
Bratislava.
 la legende de saint Ladislas et on a toutes les raisons de
croire que le commencement et la fin du cycle, qui manquent,
avaient ete peints sur les autres p arois de la sac ris tie, dont
le crepi fut abîme lors des amenagements ulrerieurs. Les pein­
tures de Velka Lomnica se trouvent en excellent etat de
conservation . Leurs l ignes, de meme que leur m ince couche
picturale superic:ure, sont completes et authentiques. C'est en
utilisant les moyens de fixage modernes qu'on a conserve ces
peintures murales >au cours des annees 1 964- 1 960.
La legende debute au coin gauche de la paroi sud par
l'image de Slaint Ladislas galopant ventre a terre sur un cheval
blanc pommele. Il est en train de percer d'un dard la poitrine
d'un cavalier cuman qui, separe du roi par un erable, se sauve
sur un petit cheval alezan a la criniere flottante, poursuivi par
les fleches de Ladislas. Le Cuman, tirant ses fleches en arriere,
a la maniere des nomades, s'efforce - bien q ue gravement
blesse - de tendre la corde de son arc pour abattre le roi,
mais il en est empeclhe par la jeune bile gracile qu'il a en­
levee et qui tient ferme l'arc et la fleche. Le nom du cavalier,
"THEPE PA . . .s", se trouve sur l'inscription ecrite en mi­
nuscules gotlh iques au-dessus de sa tete. (Ce nom manque
dans le Chronicon Pictum, dont nous laurons encore l'occa­
sion de parler) . Apres la cesure suivanre, formee par un
arbre vert a trois brandhes stylisees, suit lla scene mediane, ou
l'on voit les deux rivaux, dcscendus de leur chevaux, s'af­
fronter sans armes dans un combat singulier. Ils s'empoig­
nent au collet prets a s'etrangler. Le peintre est parvenu a
rendre de far;:on suggestive cet affrontement dramatique entre
le chevalier royal et son rival demoniaque au teint basane.
Que le Cuman soit dans son essence un demon, c'est ce que
montre un petit nuage de fumee grise representant le feu
qui sort de la bouche du Cuman et iette des flammes au
visage du roi, lequel demeure toutefois unvulnemble . Il en
est de meme du Cuman ; le roi est oblige de recourir
progressivement a toutes l es formes du combat singulier,
fait qui imprime a la scene un ,e lement de violente emotion.
La fureur du combat va toujours croissant jusqu'a la cru­
aure. En tant que roi, Ladislas joue un râie secondaire. Il
represente non seulement un vailIant cheval ier ideal, mais
aussi un roi genereux qui a de la pitie pour son adversaire.
C'est aussi la raison pour l aquelle le roi ne peut pas tuer le
Cuman lui-meme et l aisse a la jeune fille le soin de passer
le prisonnier au fii de l'epee. La jeune fille commence par
couper le tendon d'Achille du Cuman qui, tout comme le
heros legendaire, n'etait vulnerable qu'a cet endroit. Le der­
nier tableau du cyele qui soit parvenu jusqu'a nous montre
la decapitation du demon. Le roi y tient le Cuman par sa
longue chevelure, dont les tresses rOllSses, telle une pelote
de serpents agiles, entourent les gantelets gris en fii de fer
du roi. Le profil saillant du Cuman, ainsi que le sang rouge
coulant a flots de l'affreuse blessure a son cou, impriment
a la scene le caractere d'une aprete naturaliste. A vant d'etre
decapite , le rav;sseur fut depouille de ses vetements et de
ses armes, qui gisent sur le sol et reviendront au vainqueur 3.
La jeune fille, designee par I'inscription "Ladiva est ista"
(C'est Ladiva) et appelee a representer l'instrument doulou­
reux de la Justice superieure, tient a deux mains l'enorme
epee a lame recourbee. Elle ressemble ainsi a la Judith
biblique tenant l a tete sanglante d'Holopherne. Il est a noter
que 1'0n ne connaît nulle part ailleurs le motif d'un ravis­
seur noble execute par la j eune fille enlevee, dant le nom
est rapporte de far;:on tout a fait isolee.
FONDEMENT HISTORIQUE DE LA LEGENDE
Saint La.d islas, Ladislas I -er, fut roi de Hongrie entre
1 077 et 1 095 . C'est a lui que revient le merite d'avoir con­
solide le royaume de Hongrie, pris un gfiand nombre de
mesures !egislatives, affermi les positions de l'Eglise catJho­
lique, incorpore la Croatie au domaine de la dynastie des
Arpadiens et surtout d'avoir endigue l'invasion des Cumans
3 Le motif des armes (en l'espece, celles de Ladislas), suspendues a
l'arbre sous lequel se repose le roi avec la jeune fille, n'apparaît que dans
quelques variantes slovaques plus ft!centes et plus etendues, par exemple
dans celles de Kraskovo et de Rimavska Bal1 a.
26
www.patrimoniu.ro
et des Petdhenegues, cette p remi,e re vague d'envahisseurs
orientaux qui a precede les incursions des Tatars et des Turcs.
La maniere dont le roi traite les Cumans vaincus qu'il avait
etablis en Hongrie, convertis en partie au dhristianisme et
reunis a son peuple 4, remoigne, il est vrai, de la magnani­
m ite, ainsi q ue ,de l'esprit de ş rande envergure du roi, mais
elle s'est aver,ee plus tard tres embarrassante au point de
vue politique. Le probleme pose par les Cumans resta,
j usqu'au milieu du XIV" siecle, la question la plus difficile
a resoudre de la politique interieure hongroise, aussi est-ce
son caractere d'urgence qui a donm� naissance a la I'egende
de Ladislas.
Etant donne que saint Ladislas representait par le passe
un ideal national magyar base sur l a foi , la saintete et
l'herolsme, on comprend que l es historiens magyars aient
prhe une grande attention a ses legendes, que des chroni­
queurs n'ont pas tarde a multiplier et que les enlumineurs
et les fresquistes n'ont pas manque de representer en un
style colore. "Les poeres chantaient ses exploits". En l'an
1 1 95, le roi Bela I I I fit construire en SOfi honneur la cathe­
drale d'Oradea, viile ou Ladislas fut inhume. Peu apres, en
1 1 98 , Ladisl;as fut canonise. Comme d'habitude, la sepulture
du saint est devenue le but de nombreux pelerinages, le
l ieu ele guerisons miraculeuses, frequente aussi par des per­
sonnes en quete ele justice. Toutes les conditions favorables
a la creation d'une l e gende s'y sant trouvees reunies: lieu du
culte, sepulture du saint et facteurs culturels organises, a
savoir hagiograplh es ecclesiastiques. Ceux d'Oradea s'y pri­
rent comme la p lupart de leurs confreres europeens : en re­
maniant un tJheme en vogue, tire des legendes byzantines,.
ils sant parvenus a forger une legende nouvelle. Gomme
ce fait n'a pas encore ,e re - autant que nous saclh ions -
exploire a fond par les historiens magyars, nous y revien­
drons dans notre expose.
C'est le Chronicon pictum (appele aussi K e p e s K r 0-
n i k a), datant de 1 370-1 380 et conserve â la Bibliotheque
Szecheney de Budapest, chronique latine de Mark Kalti,
fastueusement enluminee par Miklos Meggyessy, qui est la
p lus riche source de l'historiographie magyare. Les enlumi­
nures ,accompagnent lla clh ronique j usqu'a l'an 1 3 30 et illus­
trent la legende de Ladislas en une serie de scenes 5. L'en­
lumineur du Legendarium pictum (Bibl . Vat. cod. lat 8 5 4 1 ) ,
datant d e s annrees 1 3 65-1 370, fait d e meme, avec encore
plus de verve. C'est sur la base de ces deux chroniques que
virent le jour les Gesta !-IunKarorum, reconstitues grace a
l'interpretation de Valentin Homan 6. Dans cette derniere
version, la plus developpee, provenant de l'epoque de Louis
le Grand, l a legende raconte comment en 1 070 les Cumans,.
apres avoir traverse la Transylvanie, avaient envalhi la Hon­
grie, ravage tout le pays et s'etaient ensuite replies. Les rois
Geza et Salomon reunirent vite lenrs armees et battirent les
parens pres de Czerlh alom. En poursuivant les fuyards cu­
mans, les Hongroiş coupaient leurs tetes rasees comme des
courges vcrtes.
C'est surtout le futur roi Ladislas, frere cadet de Geza,
qui s'est signale par sa vaillance dans ce combat. Chez un
brave dhevalier dhretien, la bravoure guerriere s'alliait ne­
cessairement au devoir de proteger une jeune fille en dan­
ger. La batail le finie, Ladislas vit tout d'un coup le prince
cuman enlever sur son cheva1 la belle fille de l'eveque
d'Oradea, qu'il avait ravie du chateau fort de SOn pere.
Sans hesiter, Ladislas bien que gravement blesse l ui-meme, se
jeta a la poursuite du Cum an sur son cheval alezan appele
"SZOG" . Selon la coutume de la chevalerie, il voulut atta­
quer le ravisseur a la lance. Voyant que c'etai,t impossible,
vu que le Cuman n'erait pas socialement au meme niveau
que Ladislas et ne pouvait combattre ouvertement, n'etant
pas chevalier, fait de la plus haute importance, il cria a la
jeune filIe de saisir le barbare par la ceinture et de le faire
tomber 'a insi de son cheval. La jeune fil le y reussit, mais
4 Gcrevich T., San Ladislao mila storia e neU'arte, Corvina, gen.
1 94 2 , XX, N. S., anno 5 , N o 1 , p . 1 8 7 et suiv.
5 Berkovitz 1., A magyar ' fettdalistarsadalom tiirkrodiozese a Kepes
Kronikaban. Szazadok, dans "A Magyar tortenelmi tarsultat KozlOny,a",
Budapest, 1 953, 1. szam.
6 Gerevich T., L'arte ungherese nell'epoca di Luigi il Grande, Corvina,
p. 6 1 2 ct suiv. ,'. '
 lorsque Ladisl,as voulut p ercer de sa lance le Cuman etendu a
terre, elle pria Ladislas de lui faire grâce; fait absolument
inattendu, elle etait tombee amoureuse de son ravisseur. Le
prince chretien dut donc continuer la l utte et, selon les
regles du combat singulier des chevaliers, combattre par
terre corps a corps . Il vainquit le Cuman en coupant les
tendons de ses jambes et le tua de maniere peu dhevaliere.
C'est ici que s'adheve la legende enregistree par la chronique
officielle de la cour ; eUe demeure cependant muette sur le
sort de la jeune fille. Or, l'thistoire s'est poursuivie : Geza
mourut en 1 077 et Ladislas, qui lui succeda sur le trone, dut
continuer les guerres contre les Cumans et l es Petclh enegues,
qui n'avaient cesse de menacer l'empire des Arpadiens. Quant
au roi Salomon , il alla jusqu'a s'associer aux Cumans. Apres
la bataille de Kisvarda, gagnee en 1 085 par Ladislas, Salo­
mon se refugia dans un ermitage pres de Pola. Le roi Ladis­
las fti t elever une belle basilique sur le lieu de sa victoire 7.
La legende de Ladislas compte parmi les themes les plus
frt!quents des cyeles medievaux rie presentes en Hongrie par
des peintures murales. Cependant, ce n'est que dans le cyele
de Turnisce, dans la region de Prekmurie (au Moyen Age
partie magy,are de la Slovenie actuelle), que cette legende
fut representee en peinture murale sous sa forme la plus
ample. Dans cette version, qui traduit plus fidelement la
conception de l a chronique officielle de la cour, le peintre
a mis en relief l e motif de l a deception de Ladislas. En eHet,
outre que la jeune fille ne permet pas a Ladislas de tuer
le Cuman, eUe va jllsqu'a lui preferer son ravisseur, avec
leqllel eUe se repose sous un arbre de la foret 6. Dans les
autres versions, les peintres du cyele de Ladislas se sont
generalement bornes a representer les moments ayant quel­
que rapport avec la lutte.
Que l:a version de Turnisce differe de la plupart des
variantes conservees dans les autres territoires peripheriques
de la Hongrie, on peut se l'expliquer par le fait que son
peintre, ]anez Aquila de Styrie, grand voyageur, revele
dans sa peinture de 1 394 un certain sens des conventions
de cour. Il considere l'amourette romantique du prince
comme un episode passager de sa vie de souverain et non
comn. e un symbole mythique de valeur absolue, au-des sus
du temps et de ses contingences. Les motifs epiques imro­
duits dans la variante de Turnisce nous interessent encore a
un autre titre. I l s prouvent en eHet que le pe intre savait,
d'une source autre que la version officielle de cour, que les
enlevements semblables etaient, en general, le resultat d'un
amour subit du ravisseur pour la belle jeune fille et qu'il
savait aussi que cette derniere n'hait guere disposee a accor­
der ses faveurs au prince royal apres sa victoire sur le
Cuman, victoire qu'a vrai dire elle ne souhaitait pas. Le
cyele de Turnisce est un temoli gnage fr,appant de la maniere
tres variee et individuelle dont les peintres conceVlaient et
traitai ent la legende 'd e Ladislas dans les differems n�gions
de la Hongrie.
CARACTERE GENERAL DU STYLE
Etant donne la surface reduite de la petite sacrist;e basse,
le peintre de Velka Lomnica fut oblige de placer l'histoire
l,e gendaire dans un seul halit registre et de se concentrer sur
un choix d"episodes principaux. C'est pourquoi il a laisse
de cote tous les motifs exigeant un groupement de plus de
deux personnes a l a fois. Tout comme ses contemporains dans
la lointaine Ghelinţa transylvanie, ce peintre aimait a tra­
vailler avec des couples de penonnages qui, representes en
projection spatiale, remplissent presque toute la hauteur de
la surface du tableau. C'est l e premier critere important de
la datation. Les figures juxtapos'ees 6e tiennent debollt pres
du bord inferiellr, ou presque, du terrain represenre a plat
et ne sont separees, a la romaine, que par une cesure d'ar­
bres rapetisses, de fas;on abstraite et schematique. Le,s ar­
bres n'y jouent qu'un role accessoire, constituant une allusion
Slikarstvo v Sloveniji od 17. do 16. stoletja, Ljubljana,
7 F. Stele,
1 969, c it e cette version en parlant du cyele de Turnisce.
8 Laszl6 Gy., Steppenvi5lker und Germanen, Kunst der Volker­
wanderungszeit, Wien - Budap�st, 1 970, p. 1 2 1 et suiv., cite la scene
de Turnisce comme une preuve particulierement convaincante.
27
www.patrimoniu.ro
laconique au lieu de la scene. Ce ne sont que des symboles
de la natllre, stereotypes et conventionnels, encore que les
differentes especes d'arbres soient bien discernables.
Toutefois, ce sont les figllres ;humaines qui interessent le
peintr'e au premier chef et sur lesquell es se concentrent tou·
tes les actions. Dans le cadre etroit d'un o rdre irreversible,
une seule scene est impartie a chaqu e manifestation des
figures, dont le comportement est simple et strict. C'est
ainsi q u e toute ['action est divisee en une serie d e tableaux
autono m es et independants, mais en meme temps c'est
comme si leur fremissement .i nterieur ains i que leur dyna­
misme, devai,ent preluder a la scene suivante. Si les tableaux
particuliers representent des scenes independantes des actes
p hysiques des h ommes, ren dus a l 'aide de gestes lineaires,
ils n'en possedent pas /ffioins u ne puissante effi,c acite opti­
que et cinetique, qui oblige l'observateur de suivre les sce­
nes sllivantes. Les m o mients sceniqlles concentres dans l es
gestes revetent en meme temps u n e grande intensite, q u i leur
donne l a valeur d'exemples ethiques. Les differentes phases
de l'evenement prennent, par leur efficacite, la valeur de
symboles o u de m odeles clIe conduite. L'action de la legende
se concentre sur les actes (GESTA) des personnages, comme
l'exigeait l'economie des chansons de geste du Moyen Age,
C'est pourqoi l'on reconnait dans les differents motifs de ces
tableaux des "topoi" , toll'S les motifs du caractere d'un
calque epique, le "simil e " , fmmules-modeles consacrees par
le temps, lieux communs d'un grand style epique don t
E. Auerbach a montre l'importance dans sa fameuse Mime­
sis 9, en analysant magistralement la Chanson de Roland,
celebre epopee frans;aise du Moyen Age. Dans nos peintures
mll'rales on voit apparaitre les motifs suival1its : cavalier ro­
yal, archer a cheval enlevant la je�me fille, combat singu­
lier de deux guerriers sans armes. L'alternance des formes
du combat singulier est un moyen d'accentuer graduell e­
ment les motifs de la curiosi te anxieuse j llsqu'au motif cul­
minant de la decapitaiion de l'ennerni. Le commencen. ent
manque, a savoir l 'integratio n des motifs sllsmentionnes dans
le contexte de l'echauffouree entre deux gardes montees et,
de meme, fait defaut le motif final de la detente appelec
a relâcher la tension nerveuse qui pr'ecede : le tableau reprc­
sentant le roi oouche, apres le combat singul ier, sous un
arbre, la t&te posee sur les genoux de la jeune fille. Les
motifs manquants sont, cependant, bi,en connus par les au­
tres versions du cyele de Ladi's las, dont un grand nombre
s'est conserve sur le territpire slov,aque 1 0 .
Comme il s'agit d'une ihistoire construite sur l a base
d'une ancienne legende byzantine remaln�ee, d'une fable
ayant lieu en dehors des limites du temps historique, les
differents tableaux doivent &tre entendus comme "figures",
modeles et prefigurations qui - dans l'espriJt de l a concep­
tion du monde elabore par la uheologie medievale - ne
peuvent s'accomplir qne dans l'au-dela. Et comme il s'agit
d'un Iheros appanenant a la hierarchie royal e, d'un saint
confesseur qui - il est vrai - n'a pas elle martyrise, mais
qui s'effors;ait de son mieux d'atteindre a la perfection dans
l ' i mitation du Christ, ayam l utte pour la foi contre le
prince paien des enfers, le Ladislas de la legende doit tout
au moins affronter le Cum an pai'en, bien que les rapports
entretenus par de nombreux rois d'Hongrie avec les Cu­
mans de race apparentee aient ete plutot amicaux.
Quelques faits h istoriques contribuent de fas;on convain ··
cante a expliquer une des causes de la diffusion de la le­
gende de Ladisl,as comme legende d'Etat: les barhares ma­
gyars nomades ne cessaient d'envahir l es territoires voisins
. 9 E. Auerbach, Mimesis. Zobrazeni skltteCl10sti v zapadoevropskych
lueraturach [ La representation de la realit(! dans les litteraturcs de
l'Europe occidentale] , Traduction tchequc accompagm!e d'unc postface de
P. �akos, fi q :li nOlls adressons ici tous nos remerciements pour la tra­
duct10n de plusleurs textes magyars.
10 D 'amres exemples de la legende de Ladislas
se trouvent dans les
communes slovaques suivantes: V lrkovce Kraskovo Rimavska Bai1 a
Rakos, Necpaly, Bijacovce, 2ehra el Lip �ovsky Ondrej . Ces commune;
sont situees dans differentes regions de la Slovaquie, d'oLI il ressort que
la le �endc de Ladislas s'etait propagee sans tenir comple dcs anciennes
front1eres du royaumc de Hongrie. Que les cyeles de la legende se
rcncontrent tom d'abord sur le territoire de Spi� et ensuite sur celui de
Gemer, cela pem s'expliquer par le fait qu'il s'agit d'une f(!gion homoglme,
cell.e des Monts Metalliferes slovaques, unie par des rapports economico­
soclaux resultant de l'industrie miniere locale.
 Le cycle des pci n t u rcs m u ra l es reprcscntalll la l�gcnde de saim Ladisl:1s a \ ' (o g: l i s c de Vdk:\ L01l1 n l Ca ( v uc d 'cllscm b l c ) .

situes a l'ouest et â I 'est de la Hongrie actuel le, notamment chretiente occiden tale, dallt les chcfs avaient si longtemps
les pays du bassin danubien et de l'I talie septentrionalc 1 1 , sous-estime le danger des incursions de l'ennemi oriental .
et l a p remiere condition de l eur etablissement fut ! ellr L'aspect que prend le v isage de sai n t Ladislas sur l a
c hristianisation. Les rois de Hongrie embrasserent le christia­ pein ture de Velkâ Lomnica montre que a personne n'est
n isme pour les memes raisons que l'avaient fait l a p lupart pas appelee a representer exclusivement Ladislas, le roi his­
des souverains europeens: ils tenaient la religion chretienne toriq lle du XI", siecle, mais aussi Roger I I , roi de Sicile de
pour la plus fone base de la solidarire et pour le moyen 1 1 0 1 a 1 1 5 4 et, en derniere et principale instance, le Ohrist
le p lus efficace oppose aux efforts centrifuges de leurs rivaux l ui-mcme. C'est pOllrquoi le visage de Ladislas pone les
de tribu contre lesquels les rois cherchaient aide, parfois traits d'un emperell r de Byzance, d'essence divine. L,a con­
meme aupres des CumM1s : d'ou la position ondoyante a science de la fonction sacramentelle du roi , en tant que
l'egard des tribus palennes etablies en Hongrie. La conver­ representant du Ohrist sur terre, l'assimilation et la compa­
sion au christianisme revetit en Hongrie un aspect special raison - empruntees aux Normands - de ces deux fonctions
par le prestige particulier qu'elle confera au roi, a l'encontre ont con tinue aussi en Hongrie dans l 'esprit de l'apotheose
des alltres chefs de tribu attadhes encore au pagani's me. La byzantine du souverain. L'expression aristocratique, ihautaine
conversion au cnristianisme eut lieu vers l'an miI et, des le et dedaigneuse qu'affecte le visage du roi Ladislau au mo­
debut, l'Etat J10ngrois se fonda sur l'autorire souveraine du ment ou il se jette dans le combat singulier avec le Cuman
roi chretien. I l importe d'avoir :it l'esprit que l a personne tient a ce qu'il ne voit dans le ravisseur de la jeune fille
du roi de Hongrie avait, des le XI" siecle, toujours ete qu'un adversaire de valellr an somme inegale, indigne de se
inseparable de la propagation du chrisnanisme dans le pays, battre en combat singulier a la maniere des chevaliers. Le
comme ce fut, d'ailleurs, le cas des souverauns occidentaux Climan i gnore jusqu'a la regie fondamentale selon l aquelle
des l'epoque de Oharlemagne. C'est le roi de Hon?irie qui le combattant jete a bas de sa monture et gisant par terre
p rotegeait les chretiens contre les seigneurs revoltes et qui est tenu de se rendre. Le Cuman con tinue a se battre parce
imposa de force l a religion chretienne au peuple, longtemps qu'il est palen et les chretiens de l'epoque consideraient un
attache aux traditions palennes. palen comme un erre au n i veau d'un animal. En outre, le
Il est, cependant, etonnant que la propagJande systema­ Cuman este un ennemi du roya1ll11e, ce "corps politiqlle
tique menee en faveur de l a religion nouvelle ne se soi t pas
mystique"("corpus politicllm mysticum") qui etait en train
concentree sur le personnage de saint EtJienne, p remier roi
chretien de Hongrie, mais sur saint Ladislas. I l semble que de se consolider :it cette epoque dans la conception politico­
les dessous politiques de l a vogue de l a legende de saint juridiqlle byzantine. L'idee m@me qui prerendait qlle, dhaque
Ladislas resident j ustement dans le conflit avec le p aganisme, fois q ue le roi de Hongrie affronte un ennemi, il est assiste
puisque des le moment ou les rois de Hongrie eurent em­ de D ieu qui l u i accorde la victoire est d'origine byz3Jn tine,
brasse le christianisme, ils s'a ll ierent a l'Occident pour endi­ comme nous essaierons de le demon trer plus loin 12 .
guer les vagues des envahi sseurs asiatiques, tels que les Ta­
tars, et assumerent la lourde responsabilite de constiruer un 12 Les ouvrages que nous considerons corome de premiere imponance
dans la litterature concernant les origines des sOllverains-saints sont les
bastion avance de l'Europe occidentale, un rempart de la sllivants: E. H. Kantorowicz, The King's two bodies. A stttdy in Medie­
val Political T heology, Princeton, New je,rsey, 1 957; du memc: Lattdes
1 1 V. Heman, Geschi.chte des ungarischen Mittelalter5 bis Zlt del1 regiae, Berkeley, 1 94 6 ; M. E. Folz, Zur Frage der heiligen Kănige,
Al1jăngel1 des llalt5es von Anjolt, Berlin, 1940- 1 943, 2 voI.; G. Faso li, 11 eiligkeit Imd Nachleben in der Geschichte des bttrgundischen Konigstums,
Le incursioni ltI�gare in Europa nel secolo X., Firenze, 1945; L. Musset, dans "Deutsches Archiv", Bd. 1 4 , 1956 ; M. j. Semmler, La naissance
Les invasions: le second assaut contre l'Europe chrhienne, Vll -XI des abbayes royales au Haut Moyen Age, dans -Revue du Nord", Tome
siecles, Paris, 1 965. 50, 1968.

28

www.patrimoniu.ro
 Mais reven ons a l a legende represenree a Velkei Lomnica.
L'intensi tc exageflee des ge�i:es d es personnes jouan t un rale
de premier plan dans l'action fait ressortir l 'aspeCl sign ifi­
catif et exempl aire de la scene. Toutes l es autres compo­
san tes du tableau, tel les que l'espace et le mil ieu, se fondent
sur un arriere-plan plat, d'une blancheur abstraite et i rreel le.
Les proportions des protagoni stes de l'action, peints, la jeune
[ilie exceptee, en grandeur n ature, SOnt un peu aplaties.
Leurs jambes son t courtes et leurs gestes et mou vemen ts
plutat raides. Le don d'observation d u peintre laisse a
desirer en ce qui c ncerne le rapport entre les p roportior s
des personn ages et des chevaux, qui n'ont pas l'air de mon­
tu res, mais pl utat de poneys. En eethange, leur structure
anatomiq ue, et leur all ure, par exemple les jam bes legeres
prises sur le vif au galop, sont d'un effet natu rel . Les
chevaux sont rendus sous leur aspect h abituel, ,avec l es
traits consacres suiv:ant le modele des chansons de geste :
yeux pl ei.ns de feu, poitrail l arge, jambes svelte,s, encolure
bombee.
Tous les contours de la pein ture res:oivent leur forme
defin itive a l'aide d'une l igne noire continue, la composi­
tion a;erienne etant a insi relilee par un rythme uniq ue et la
trame l i neaire rythmique soutenant la dynamique de l'ac­
tion . On commence ainsi a se rendre compte q ue la pein ture
accuse un rythme, des angles visuels, des procedes createurs
et un systeme general de real isation correspondant a un
style l i neaire ryJ!h mique plus p rodhe du gothique occidental
que de Part italioo. Il est caracreristique pour ce plan sty­
l istiq ue que la composition decorative plate et une conception
des formes tenant p l utat du dessin contribuent en m&me
temps a rehausser le n i veau de la I'ealite represenree, en
mettant l'accent sur les details qui concretisent l es diffe­
rentes scenes.
C'est de p rofil que l'observateur VOit les chevaux ; La­
dislas et le Cuman apparaissent dans quelques vues qui
sont perpendiculaires entre elles et rattachees l'une a l'autre
sans transition. Le mouvemen t du cavalier cumall1 tourn ant
en selJe l e corps en arriere est d'une grande expressivite.
Le peintre represente l e cheval de p rofil, conformement
aux regles du style l i neaire rythmique, mais sa realisation
29
www.patrimoniu.ro
p ictura l e lais e dev iner l a paft passionnee qu' i l p rend a
cette scene gller riere . I I peint les yeux des chevaux comme
des yeux humains, e n donnant a l eurs pupilles la m&me
position crroncc ; un effet, lorsqlle l'oeil est de profnl, le
blanc de l 'oeil ne saurait &tre vu des deux cate s.
La l igne aux contours rythm iqlle est devcnue la com­
posante substantiel le de l'expression artist i q lle : eUe y gagne
en force par rapport a la couleur qui sert a accen tuer l a
p lasticite des p arties arrondies ges v:isages, a souligner les
derails et a graduer l'effet decoratif du tableau. Le dessin
est non seulement capable d'exprimer le schema de composi­
tion, mais aussi la strucrture d'un orgmisme humain ou
animal . La gamme ch romatique qui accompagne le rythme
des lignes est sobre, rude et bigarree, sans rien qui ohoque
p urtant. Par son caractere, eUe rappelle les vit raux de
Marburg du temp de l'empereur FrederlÎc II, et aussi -
bien entendu - les vitraux autrichiens, sunout cellX de la
zone de Klosternellburg des environs de 1 300 ou le manus­
crit enlumine lVeltchranik van Sankt Gallen (Vadiana
Cod. 302 - Vi ta Caroli Magni) de la fin du X I I I " siecle.
On se t rouve ici devant la meme nouveaute dhromatique :
le jaune de ohrome pur tres suggestif, l e rouge clair coma­
line et le rouge brique, le vert olive, le gris, le blanc, beau­
coup de noir; mais, a la difference du coloris de oes enlu­
min ures, il n'y a pas de bleu a Velld Lomnica. C'est l a
gamme chromatique classique des pigments naturels de
terre, correspondan t tres probablement a la mosa'ique italo­
byzantine. Etant donne le manque des tons emai l le s bleus
et verts, il faut penser pl utat aux modeles de lla mosalque
provinciale, composee surtOllt de petites p ierres naturelles
et non de cubes de verre.
Toutefois, l es tendances naturalistes SOnt encore restrein­
tes dans les l imites d'une certaine norme stylistique. I l n'est
pas difficile de reconnahre que le schema de proportions
et de mouvements du style gOllhique des cathedrales de l a
France septentrionale est l'une des principales composantes
de cette manifestation artistique. Aussi n'est-il pas ,sans
importance de relever que dans le fameux cahier de croquis
de voyage (Livre de portraiture) de Villard d'Honnecourt,
architecte du gothique frans:ais qui vers le milieu du XIII·
 siecle a sejourne aussi en Hongrie 13, on trouve a l a page XXI
un phenomene qui n 'arien du surprenant dans u n genre
mental, de deux lutteurs qui se collettent, les mains posees, sur
les epaules de l'adversaire et les jambes ecartees en diag'O­
oole. Cette formule est realisee telle quelle dans le combat
singulier entre Ladislas et le Cuman , represente au mil ieu
du registre de Velld Lomnica 14.
Et neanmoins il ne s'agit pas d'une simple applicatic n
de schemas figuratifs, d'apres les formules de la geometrie
l ineaire. Il s'y ajoute l'impressi'On de la vitali te organique
des figures, des mouvements de leurs membres, de leurs arti­
culations et de leurs muscles. La peinture slovaque n'atteint
ces effets qu'a l'aide du dessin, et non pas du modele obtenu
par l a couleur. Or les traits du dessin i nterieur sont p lus
minces que ceux des contours, ce qui donne lieu a UIl1 con­
traste semblable a celui qlui existe sur les vitraux entre les
baguettes de p lomb et les l ignes interieures dessinees par
l'artiste a l'aide d'un pinceau sur les plaques de verre, sous
forme de lignes noires ou de hachures colorees rep resentant
les profondeurs et les contours des formes . C'est, d'ailleurs,
un phenomene qui n'a rien de surprenant dans un genre
artistjque qui se trouvait en rapports multilateraux avec
la pein ture sur verre et a meme ete plusieurs fois influence
par cette peimture.
Dans le costume, c'Onforme a la mode du temps, o n
constate d e meme un effort pour atteindre u n e realiue plus
efficace. Le corps de Ladislas est entierement recouvert d'une
armure grise tressee en fils de fer. Elle se compose de l a
tassette descendant j usqu'aux genoux, proteges p a r des
genouilleres, des gantelets et du panta!on. La cone de mailles
de Ladislas n'a pas le couvre-nuque habituel . C'est une
concession faite a la situation concrete, car le roi, que 1'0n
distingue a sa couronne, ne pouvait porter de casque. Il
pouvait aussi avoir les dheveux longs denoues, comme 0011
n'en portait plus des la fin du XIIc siecle, parce qu'ils
empechauent le chevalier de porter le casque. E n reali,te, le
costume du r'Oi est rendu de maniere assez imprecise, ce
qui n'empeche d'ailleurs pas son coloris d'etre a la fois
froid et noble. Sa tunique (Waffenrock), aux raies trans­
versales en couleurs heraldiques argent et or, est en riche
brocaI't damasse. Elle est decoupee jusqu'a l a taille, comme
il sied a un cavalier. Serree par une ceinture incrustee
maintenant un poignard, la tunique est disposee en plis pro­
fonds, plisses a plat, de maniere a faire valoir sur le cote
le revers de la doublure rouge brique. C'est le costume
typique de la seconde moitie du XIIlc siecle, qui se pro­
longe sporadiquemCll1t j usqu'au milieu du siecle suivant. La
couronne de Ladislas ne consiste qu'en un cercle bas a trois
feuilles, orne de pierres precieuses. Elle aussi est typiquc
du XIIlC siecle, mais l e peintre ,a suggere 1'0rigine byz,antine
de ce diademe en y ajoutant des pendeloques en perles qui
trarnohent en blanc sur le fond reux des boucles ondlMes
du roi 15.
En un saisissant contraste avec la representation figee
et privee de vie de Ladislas, le peintre a developpe ?es fa­
cultes de caracterisation sur la fcr gure, pleine de VIe, du
Cuman. Il l'a Ih abille et equipe en homme p;arf,aitement Iau
courant de l'equipement d'un cavalier et d'un araher (detail
de la mandhette de cuir destin ee a proteger I'artere de
I 'archer, forme de la selle, de la bride, etc.). Le Cuman porte
une cbemise blanche brodee, un verement rose de dessous,
une tunique de cuir jaune collante, ceinte d'urne courroie a
13
Le probleme du sejour hongrois de Villard de Honnecourt compte
parmi l es questions controversees de !'histoire magyare de I'art. Il
semble assez probable ql1e ViII ard ait pu se rendre en Hongric a l'in­
vitation du roi PCla I V, dont la soeur, sainte El isabeth de Thuringe,
s'etait montree trcs geJ1(!reuse en dotant la cathedrale d'Alba Iulia, en
Transylvanie. Quc'le a ete I't\!enduc generale des activites de Villard en
Hongrie? N'aurait-i l pas travaille, le cas echeant, dans d'autres branches
artis1iques lorsqu'on sait qu'il a ete un dessinateur remarquable?
14 H. R. I-Iahnloser, Villard de [-[onnecourt, Wien, 1935.
15
La fait que le pape Sylvestre II a envoye, cn 1001, l a couronne
royale a saint Etienne est Pun des gestes symboliques a l'aide desquels
la Curie romaine s'est appliquee a nouer des le debut des .relations
etfOoi-tes avec la Hongrie. Ce geste a ete, bicn entendu, aocompagne c·t
sllivi d'une activi te concenm!e, d'actions methodiques, ininterrompues, de
l'envoi de pretres, de moines, de fonctionnaires administratifs, de marchands,
d'entrepreneurs et de maÎtres d'ocllvre dans tOlltes les branches de ·! 'a.c­
tivite artistiqlle (B. Czobor, Die ungarischen Krommgsinsignien, Budapest,
1 896; 1 . P. Kelleher, The l-loly Crown of l-lungary, dans "American
Academy in Rome", 1 95 1).
30
www.patrimoniu.ro
laquelle est fixe un carquois richement lagremente, a petit
couvercle mobile. Le corps du carquois est incrusre de ban­
delettes d'os gravees en motifs de dcmi-palmettes. Les plis.
de la tunique SOnt tordus par le mouvement du cavalier.
Ce mouvement se developpe sur le plan du tableau, autre-·
ment le pe intre aurait dtl peindre le cavalier le dos tourme il
l'observateur. Le capuce de maille du Cuman est surmome
d'un curieux chapeau a vis;le re, dom la halIte pointe est
entouH:e de plumes. Le Cuman est chausse de bottes de cuiI'
souple sans eperons et, a la maniere des Cumans nomades,.
il s'appuie sur des etriers bas. Cette representation, pour
sobre qu'elle soit, n'en suffit pas moins pour nOlls donner
l'idee d'un archer des steppes de courte stature, a carrure
robuste, aux j:ambes arquees a l,a suite d'une vie de oavalier
toujours en selle et reverues d'un p antalon retrousse de cuir.
La peinture de tous ces details est tellement realliste, qlle
seurl un peintre doue d'un grand talent d'observlateur a pu
l'accomplir. Aussi est-on autori se a croire qu'il aura souvent
ete charge d'executer des tableaux a sujets historico-mili­
taires. On se le figure difficilement parmi les enlumineurs.
clohres dans u n scriptorium monacal. D'autre part, i l se
pourrait fort bien que le peintre de Lomnica ne se soit pas.
borne a une seule branche artistique, comme c'etait d'ail­
leurs la regie a cette epoque en Occident, et qu'il ait execute'
des travaux de toute sone. Il e51t tres probable qu'il s'est
signale par un talent multiforme, voire universel, ca­
racteristique pour les artistes au service des cours seigneu­
riales et princieres. Au XIII" et au XIVe siecles, la profes­
si'On de peintre ne differait que peu des professions artisa­
nales de sellier ou d'armurier. L'affinire qui a tres bien pu
unir le peintre de Lomnica aux professions d' "armerius " ou
de "cellarius" pourrait expliquer sa parfaite connaissance de
l'armure militaire 16.
La lutte entre les puissanoes du Bien et du Mal, qui
forme le noyau ideologique du theme de la legende de
Ladislas, n'a jamais cesse d'occuper une place de premier
plan dans le monde des idees famastiques medievales et erait
souvent representee par les arts plastiques. Demons, monstres.
et fantomes devaient forcement succomber gr�ce a l'inter­
vention des sain ts. Les artistes medievaux releguaient les
demons et leurs semblables aux places subordonnees : chapi­
teaux, moulures, consoles et gargouilles, en architecture, bor­
dures et marges des manuscrits enlumi\1'( :!s. Lorsqu'on leur
assignait un rble dans une scene peinte, c'etait celui de
vaincus. La gigantomachie et les oeuvres dont ce combat est
le sujet sont typiques en premier l ieu pour tout l'art roman
de l'Ouest et surtout de la sphere italo-byzantine, ou long­
temps encore ont vibre les traditions de la culture antique
mediterr.aneenne. Cependant, les s·atyres, centaures, nymphes et
tritons de l'Antiquite ne sont pas a l'origine de tous les mons­
tres de l'art chretien. La fantaisie des peintres et des sculpteurs
les evoquait avec u n plai sir mele d'effroi devant ces forces
inconnues, ennemies et subconscientes. Or, le monstre n'ap .
paraft qu'en tant qu'element vaincu et reprimc. C'est sous.
certe forme qu'on voit, au milieu du X I I lC siecle, surgir
I'antithese du Bien et du Mal sur les peintures executees
dans l'abside de l'eglise San lacopo de Castellanzo, pres de
Termeno, dans le voisinage de Merano, au Tyrol italien 17.
La, au-dessous des tableaux de la ,Deisis et des dauze apotres,
se demene et lutte, avec une verVe effrenee, le 1110nde pai'en
des demons et des 111 0 nstres rle prouves, sauvages, fantastiques
et tres suggestifs : sirenes, licornes, I utins, hybrides et, parmi
eux, un centaure hirsute, aux dheveux ebouriffes et a profil
mi-humain, mi-animal , tenant un os d'animal a la main, qui
se detache sur un petit nuagc de fumee - type tres res­
semblant au Cuman de Velka. Lomnica 18.
I! s'agit, bien entendu, dans ce tableau de l'antagonisme
de deux mondes, con�u sur le pllan moral et theologlique, et
16 Une situation sociale analogue chez. les peintres de la France du
sud es·t decrite par E. Bonnet, Une association de peintres montpelierains
et avigIJonnais au XIVe siecle, dans "Memoires de ha societe archeo!o!!lique
de Montpelier" , 2 serie, VIII, 1 922.
17
.. PO ;ll' l'illllstration, voir ]. Garber, Die romaIJischen Wandgemălde
T lro/s, Wlen, 1 928, et surtom O. Demus, Romanesque mural paimÎng,
tradllction anglaise, New-York, 1970, fig. 92.
18 N
ous avons soul igne certe ressemblance dans notre article ltali­
sierende Stromungen in der Entwicklrmg der Monttmemalmalerei des slo­
wakischen Mittelalters, dans "Historica Slovaca", 3/1965, p. 77, Bra­
tislava.
 Le combat entrc saint L:tclisl:ts ct le lIll1:t n (scene centrale d u cyele).

31

www.patrimoniu.ro

Le chc val du saint Lad islas.
110n pas de l a l utte en tre un chevalier occidental pesammen t
arrru:! et un a rcher orien tal h�gercment arme qu'il faudra
transpercer d'un coup d'epee, renverser, abattre et decapiter
pour l'aneantir. Cependant, l 'art roman de ,l' l ta l ie rep�e­
sente souvent un centaure combattan t contre un chevaber
q u ' i l s'apprete a tuer. Comme l 'a mo ntJ.1e Kâdâr Z. 19, la
. aider el. eclaircir l 'origine de la legende hongroise de sain t
figure du centaure n'est devenue typlque q u' aux X I I ' et
X I I r c siecles, l orsque les tribus d'envah isseurs nomades se
virent attri buer un aspect myth i q ue dans I ' imagination des
h abitants qui avaient subi l eurs incursions. Ce sont souvent
des figures fantastiques sty l i sees, affectant �e� fOfmes � e
monstres palens, dans lesquelles les peuples chrettens tracasses
p ro jetaien t les traits de l eurs ennemis reels du n:oment. C'est
.
ainsi qu'un sujet semblable de combat smguber en tre un
centaure et un dhevalier, ridhe de s i gnification symbolique,
apparait des l e X I Ic siecle dans l a crypte de l a basi� ique
d' Aq ui\ee, sous forme d'uJll dessin i mitant une tapissene et
represen tant avec virtuos i te des scenes apparenrees aux ro­
m<lJnces des croises. Le fait que ce dessin se trou ve a Aquilee
tient a coup sCl r el. ce que j ustement l a Venetie et toute l a
moitic orientale d e l ' I talie sep r en trionale avaient subi les
violences et l es affronts les p l us cruels l ors des incursions
des e,n vahisseurs magyars au cc urs des annees 899-900 2°.
Il n'est pas douteux que l ' I talie la grandement con tribue a
l a form u l ation des e lements de l a legende de Ladislas, mals .
eUe n'en fut pas l a source primitive et deci sive.
L'on n e peut qu'avancer une hypodhesc au sujet de la
voie par hqueUe l e peintre de Lomn iea est parve n u a l�
form u l e imagee d'un combattant cuman noble, formule q U I
reman ie en principe le tlheme iconographique tres ancien du
cav'a lier sassanide, repris par l'lart des peup1es des steppes,
des p l aines du bassin danubien et, plus tard, par l'art mu­
sulman. I l faut, cependant, dire au prealable que l e peintre
n'aurai t p u s'inspirer que d i fficilement de l 'art con tem­
pora i n , par exempl e d'effigies sur des pieces de mdnnaie ou
sur des sceallX, q ll i sont parvenllS SOllS l es dern iers Arpadiens
el. un h au t n i veal1 arttistique et a une pleine maturite du
styl e. En eHet, un caval ier cuman tiran t ses fleches en
17 K:idar Z . , L' influence des peuples cavaliers nomades s u r l a forma­
tion des representations medievales de cel1l'attres, dans "Acta a rclueolog,ica
Academiac Seien tiarum l-Iungariae", Tom. I I ., fase . 4 , p. 307, Buda-
pCSt, 1 95 � . , .
- G. Lorenzo n l. , L Arte del patrlarchalo
.
20 DII1a Dalla Barba BrusIl1
di Aquileia dai secolo /X al sec. XV/JI . , P ado v a , 1 96 3 ; pour I ' i l lusrra­
\;on, voi r O. Demus, op. cit., fig. 78.
32
www.patrimoniu.ro
arriere consti tulaJt un theme tei n te d'un arriere-goltt negatiI'
et pc;o ra tif qui ne se pretait nul lement el. omer les l11onnaics.
Ce motif du cavalier cuman montre en meme temps COI11 -
bien l e cycle de Ladisl as se compose d'eh�ments de prove­
nances et d'âges differents, qui en s'i n terpener rant dans lin
milieu nouveau acquierent une qual ite artistique nOl l vel�e.
SOURCE DE L'EPISODE R E PRES E N T ANT
S. L AD I SLAS LUTT ANT CONTRE LE CUMAN
POUR SAUVER LA ]EUNE F I LLE E N LEVEE
Des 1 5 2 8 , l'h istorien hOll1grois C . Horvauh 21 a attire
, 'attention sur le f!a i t que la legende de Slai n t Ladislas s'est
"constituee a partir de Legendes byzantines plus anciermes" ,
sans nommer cependant ces legendes. La categorie des " saints
combattan t s " , dont saim Ladislas fait p artie, est p'articul iere­
ment bien representee dans ! ' hagiographie byzantine. Beau­
coup de saints combattan ts, veneres pendant tout le Moyen
A ge par l'eg l ise occidentale ( saint Georges, en �re aut�es),
sont d'origine byzantine. Toutefois, le type de sal n t Lad i slas
et le fai t qu'i! est devenu le " heros de l a fron tiere" res­
.
treignent !'orbite des legendes byzantines aya n t pu servlr de
modele. En eHet, au cours des annees 70 du siecle passe, on
decouvrit un grand theme des romances arabo-byzantines,
l'epopee alero'i que Basilios Digenis Akritas 22. Ce poe me
.
guerrier, q u i fai t l'objet de nombreux manuscrits byzantlns,
circl1lait des les I Xc-Xlc siecles, n o tamment sous sa forme
populaire, dans les versions l es p l u s d iverses, sur l es terri­
toires l imitrophes de l'Empire byzantin, dans l e but de ren­
forcer par son espr i t bel l i q ueux le moral des soldats q ll l
defendaient l e s frontieres contre l'en nemi.
Tout recemment, apres bien des ewdes d'autres che�­
cheurs, A . Pertussi est revenu a ce sujet dans sa com m u n l ­
cation au X I Vc Con e-res i n ternational d e s ewdes byzantines,
tenu el. Bucarest 23. L'atmosplhere des dliscussions internatio­
nales p recedentes a con tribue el. approfondir ce vheme et on
a toutes les raisons de croi re que c'est justemenr sous l a
forme presentee p a r A . Pertussi q u e c e sujet peut nous
Ladislas. E n effet, i l n'est que de comparer les d e u x sujets
pom se rendre compte de l 'affin iue entre certai n s motifs de
l a legende h on groise et cette composition a la foi �an t as�que,
legendaire et Ih i sroriq lle. D ig-en i s A kr itas est, l ut aUSSI, l e
type d'un heros q u i represente l e s exp l o Lts gllerriers de �es
camarades ainsi que des combattants posterieurs. Ses exploltS
et ses l utres temoignent du grand pouvoir de Dieu et cette
forte poesie virile se voit attribuer une tendance legendaire
rel i?:ieuse et morale. La description de ses actes guerriers,
ainsi que de cellx de ses ancetres, est entol1n�e d'un cadre
h istorique, tout comme l a l egende de Ladislas est, pour ai nsi
d ire, enchâssee dans l e cadre des chroniques hOll'gfoises.
Dans l 'un des riches 'e p isodes de cette romance epiqlle,
Digenis Akritas, commandant d'une troupe de soldats, est
aux prises avec son ennemi sarrasin dans un combat singulier
dont I 'en jeu est l a belle fille d u coml11Jandant de lla forre­
resse. La l utte, dont sort victorieux notre h eros, exerce des
S!Cl jeunesse au man i ement de toutes l es armes, est menee
egalement dans tous l es genres d'un combat singulier. Akri­
tas est l e meilleur cava l ier de l a garn ison ; il aime son dheval
et l u i donne les noms l e s p l u s ren dres. Son rival, g h â z i ,
e s t un aventurier, brigand des grands chemins, q u i offre ses
services dans les regions l. imitrophes ou avai,ent l ieu d'inces­
santes echauffourees e ntre mecreants et heretiques. Dans les
zones frontieres de Byzance, ou ce genre de romances etait
ne, s'opposaient les a k r i t a i , gardes imperiales de la fron­
tiere, cantonl1'ees en general dans des citadelles, e t l es g h â -
z i, s, formations d'archers, egalemen t â l a sol de ele l'empe­
reur, mais engages seul ement dans des cas exceptionnels.
Il s'agit done eI'UI1 eon f1 i t entre les representants de
deux formations m i litaires dans les regions l im itroPlhes de
l'Empire byza n t i n , dont l'un, represen tant l es akritai, outre
21 H orva l h e , Sunt Laszlo legendaik eredeterol, 13 u d apes t, 1 928.
22 L a traducrion rc h eque de K . Mi.i I lcr, L' Epopee byzantine (Basi­
lios Digenis Akritas) a p arill en 1 93 8 .
23 A. Pertussi, Tra storia e leggenda, Akril'ai e ghfizi mila frontiera
orientale di Bisanzio, dans Rappol'ts du XIV-c Congres i n ternational
d es etudcs byza n t i n es, Bucarest, 6- 1 2 sept. 1 97 1 , p. 2 7 er suiv., ( I l e
\heme).
qu'il est l e heros d'une cap tivante h istOire amo u reuse, est
dote aussi d'elemen ts du pouvoir politique, doue de c�ur�ge
pour dCfendre la fron tiere, occuper de nouveaux . terfltoues
et les an nexer a [ , Empire . C'est sunout ce motlf et nO�1
d'autres elemen ts divers - egards min imes pour l'enneml,
con d ui te galante it I '-e gard de l a jeune fille, acce n t m i s s u r �e
charme d u !heros - q u i .a suggere a ux hagliographes hon�rols
cette conception d u perso n n age de sa i n t Ladislas . C'�st
pourquoi LadJ slas est l e prototype d �1 heros byza n u n ,
,
fa�on ne d'ap res le modele byzanun, m � l s e.n meme . t ; mp �
A

i n d i vidual isc en tant q ue personn age Ih l stoflque et Idea l l sc

comme fi g.u re symbol iql1� d' �ln jeune roi. �n lautr� p robleme
se pose, blen p l us compl lque q ue le p remier : cel UI de

LA R ECEPTI ON DE LA LEGENDE DE L A D I SLAS

D A N S LES R E G I ON S L I M ITROPHES DES PAY
DE LA COURONNE D E HONGR I E

Pour reso udre ce p robleme 24, i l nous faud rait fa ire des
incursions dans de domaines souvent i nexp l o res et ou nous
ne sommes pas sur notre terra i n : dans l'ardheologie, la scienc�
des rel ig i c n s, l'ethnographie, l e fo l klore, etc. C'est pourq uol
nous prCferons offr i r I 'hypothese suivant laquelle l a recep­
tion de la legende de Ladislas a ete p reparee, p robablement,
des avant l'arrivee des Magyars, par une vieil l e tradition des
cul tes rel igieux l oca ux, attesuee surtout dans les Balkans et
dans le bassin danu bien . Ce n'est pas par hasard gue nous
avons l11en tionnc precedemment l'archetype du caval i er .sas­
sanide. En eHet ce dernier represente Ormu7.d, le d leu­
<:aval ier et en n�cme temps le pri ncipe du Bien, va i n q ue u r
d'Ahriman esprit men teur et mauvais '. Tou tcfois, ce n'est
pas chez 'l e� Sassa n i des qu'esl nce I ' idee d u d!eu-c � valier,
mais probabl emen t dejit Clhez les Parthes, ennemls oflentaux
redoutes de l'Emp i re roma i n . Le M i th ra des Parthes, dont
F. CUl110 n t et F . Saxl 25 ont ctu d i e l a d i Herenciation h i s to­
rÎco-rvpl logique dans leurs travaux de base, fut le fin ie
cenmil de l a rel igion mazdeenne dans toute l 'Asie An t erieu rc
et ses traits esen tiels ont contribue entre a utres a la forma­
tion de l a personnalite du Christ pendant la p remiere ere
d u chri t i a n i sme . Le d ieu-caval ier a ete, certes, une udee
q u'avaient en COll1 m u n tous les peuples nomades, . A vars,
Magyars et Mongol s, mais su rtou t les . peuples h.ab �tant les
regions par l esq uel l es les Mongols aV � lent � n v,,:hl I E urope,
;l savoir les Th races et les Daces, qUl pral1qua.lent le culte
de Mithr:a mais venel1aient aussi des heros . Ces d i eux-cavta­
l iers o n t ' pris racine dans l'eth n ie r h raco-pd1 fygie n n e, les
Phrygiens s'etant i l l ustres en tant q ue peupl e nomade par
excel lence 26 . Apres avo i r ete reFoules par d'autres peupl �s,
qui avaient dCferi e de l a R usie meridcion ale dan le bassln
dan ubien les ca val iers th races ne cessa ient d'en vahir l es re­
gions voisi nes. I mmed iatement avant la col onisation roma ine
et pen dan t cette col o n isation o n vit se repa ndre dans le
bassi n dan ubien le c u l te des heros-caval iers, notamment des
D ioscures. En tout cas, l es types des caval iers thraco-daces,
c'est-a d i re des di eux-caval iers, avaient pris naissance sous
l'inf1 uence des dieux de l 'Iran . Plus tard, l' idCe d u caval ier
iranien combatta n t le principe du Mal s'est affirme comme
s'etaient affirmes les cavaliers danubiens . Dans le m i l ieu
germaniq ue, surtout en Rhenanie, l e M i th ra i ranien se
transfo rma en caval ier et, qui p l us est, en ardher a dheva l
represente parfois chevauchant au ciel avec l e Dieu-So l e i l .
Les traits caracteristiq ues des dieux locaux, en l'occur­
rence du caval ier tlhrace et danubien, englobaient aussi l ' i dcf'
des dieux de l a l u miere, vainqueurs d es Forces ten ebreuses
des E n fers. La base de l'idee du d ieu-cavalier se trouve dans
les m i l ieux thraco-plh rygien , dace, germa n i q u e et cel t ique,
d'ou el le passa chez l es tribus slaves etablies derriere l a fron­
t iere romaine . Ces m ilieux son t i n dependants et correspon-
24 L'etude de V. DrăgUţ, Consideraţii aS/tpra iconografiei pictrtrilor
mltrale gotice din Transilvania. dans "Buletinul monulllentelor istorice",
110. 3 , 1 9 70 , anul X X X I X, p. 1 7, esqllisse des reponses aux questions
i n ten!ssam aussi les medievjstes roumains.
25 F. CUlllont, Textes et monuments relati/s altx mysteres de Mi� hra,
1Ollles, I - I J , Bruxel les, 1 894- 1 8 9 9 ; F. Saxl, Mithra. Typengeschlcht-
26 ]. Wiesner, Fahren und Reiten 111
/iche UllterSltchlillgen , Ber l i n , 1 93 1 .
. . ,
Alteuropa Imd lm alten OT!;nt,
. gariw, dans " D issertatione, Panl1ol1icac" , I I ,
dans "Der Ahc Orient", 3 8 , fasc. 2 - 3 , 1 93 8 , p. 65, ee SUIV.; du meme
auteur, Fahrende Imd reitende Gotter, dans "Archiv fiir Religions­
w i ssensch aft " , XXXVII, 1 94 4 .
Le duc M allrrcd, d c ca i l d ' u llc.: c n l ll m Î n urc rcprcsc n t a n t
:\ M a n rrcd .
d e n t au mcme stade d'evol ution d e l a caval erie m i l i taire.
Les rel iefs du cava l ier t h race et elan ubien, sous forme. de
pl aq ues et ele steles en bo is, en p lomb, en bronze, en s u � vre
et en terre c u i te, exi ste n t, en granel nombre, dans les re�lOn�
de la Pannonie et de l a D acie, I i'es aux cul tes l ocaux q �J 1
sont urtout eles c u l tes eles mons e t eles chevau�. I l . est. \re
probo ble ql: e de larges couohes de la popul atlon lIl ? l �e!le
ont rep ris, ainsi q ue l ' a mon tre . � . W,il l 27, par l ' i J1 terme�,alre
de la Dacie, les suggestions pUlsees dans le culte ele M l t�lfa,
qui semble avoir pcnetre ici en mcme te�ps que les leglons
roma i nes . La Dacic, a u I Ie et au I l I e Siecle de notrc ere,
devi n t le cen tre oLI l'on a cflee le p l u grand nombrc de ces
steles. Dars ces regions de p l ai nes et ,: n dll�s, riches el; che­
vaux taut coml11e en TJl race et en ASle M ; n eure, la f1chesse
et I� sitLuatiol1 seigneul1iale impl i q u aient la ,Pr pri ete de
grands t roupeaux ele Clhevallx. C'est pourqu � 1 le peuples
,
nomades ne pouv:aient se rep resenter leu r d leu autrement
q u'en caval ier . Un dieu era i t en general l e pr tect ��lr des
paysan s , des eJ eveurs de dh evaux e t des chasseu rs, q U . I I p ro�
tegea i t co ntre l es an imaux n u i s i bles et da�l f!;ereux, l11alS aussi
con t re l 'en nem i . Etant donnc q ue les trad Jtlons de tels cul tes
et obje�s cul tuels ont tend.� nce a se pf(�server. dans les m il i e ux
pop ulalres pendan.t eles slec1 � s, on ne sa ur � lt _ excl ure q ue l a
v i.e i l l e trad ition Iconograp h l q ue elu caval ler r:hrace e t des
caval iers elan ubiens a i t renforcc la vogue posterieure d u
mythe p aien orien tal , -apporte pa. r les . Magyar � , mythe iden­
t i q ue, en somme, a u combat s1l1gul ler cosm l q ue de eleux
d ieux-caval iers 28, q u'el le ait con tr i b uc a la d i Husion de
sai n t Georges et de sai n t Martin, deux eminents sai n � s cava­
l iers el u Moyen Age, et q u'el le a i t prepare le terra l n pour
l a reception ele l a legende d u roi Ladislas, caval ier et c�e�
valier et de son aelversai re cuman . r . Kazarov V a a ttue
l'attel�tion sur beaucoup de cas ou, dan s l es villages bulga res,
un rel ief d'un heros pai'en, cavalier t h race, etai t venere l11&me
apres la ohute du pagan isme, pour l a simp l e raison q ue l e
peuple voyait p l u s tard tn l u i le sai n t Georges chretien. E n
eHet, le caractere des saints caval iers s e d i stinguait tou jours
27 E . W i l l , L e relief Cltlmel greco-romain. Contriblttion " l'histoire
de /'art de l'I::mpire romain, Paris, 1 9 5 5 .
2 8 V i l' l a f i n d u p re�ent article c n connexion avcc l'etllde de
r '151.16 Gy . . op. cit. .
.
;9 1 . Kazarov, Die Denkmăler des thrakischen Reltergottes 1Il Bul­
1 4, Budapest, 1 93 8 ,
Bd. l-I I ; D. Tudor, Corpus mOlUtmenlomm religionis eqlliwm dam1ll-­
viomm, voI . 1. The Monuments, Leyden, 1 969.

33

www.patrimoniu.ro
" Le comb�H des ll1onstrcs" ( d h a i l , le 'Ccnraurc), a I 'cglisc S a n ,lacopo dc Tcrmcllo, m i l icll du
par U l l cote non officiel , popula i re, correspondant au beso i n
d u peup l e d'ctre rassurc par I 'action p e rpcwe l l el11 e n l e ffi cace
du d i e u .
O n pomra i l ob jecte r q ue J ' i n terval l e de p l usieurs s iecles
scpara n t Jes c'eux groupes de 111 0 n U l11ents - l es r c l i efs des
1 I "- V I l c siccles et l e s p e i n t u res du haut Moyen Age -
est trop grand pour q ue I ' o n p u i sse eta b l i r un rappoft entre
eux. Mais on peut r ip oster en ra ppel a n t q ue bien des proto­
types de I 'art i mperial romai n tardif furent p rogressivemen l
repris p a r l 'art chretien et q ue bien des modeles a n t i q ues se
v i re n t attribuer un autre sens dans J 'esprit de la intel'jJl'eLati()
chl'istiana 30.
En anal ysant l a l egende de Lad i s l as, on d o i t attirer
l ' a t te n t ion s u r un tra i t caracte r i s t i q ue d'ordre h istorico-cul­
turei. En effet, dans l a concep t i o n d u combat s i n g u l ier de
Ladi l a s avcc l e Cuman, on voit se refleter wute la har­
-diesse des cro i ses. R appel ons a ce propos q u'An dre I I , roi
-de Hongrie, parti c i p a en 1 2 1 7 a la V c croi sade en tant q ue
Templ ier. En f,e compense des services rendus alors par l e
Temp l iers e n Terre S a i n te, l e roi A n d rc l e s g ra t i f i a de
nombreux domaines c n Hongrie, entre autres dans l a f(�gion
de Spis.
S a i n t Lad islas est deven u I ' i deal des clh eval iers hongrois
de par sa dignitc royale, representant les ideals medievaux a
} ' a ub e de l a chevalerie. Or, ce n'est q u e sous le regne des rois
de la maison d ' A n j o u , c'est-a-d i re au debut d u X l Vc s iecle,
q u e la chev,alerie hongro i se commens;a a s'affirmer en tant
que cl asse soci a l e particul iere, douee d'importance j u ri d i q u e
et soci a l e . L' i mporlJance p rise p a r l es ordres d e chev a l i ers e n
Europe occidentale a e t e l 'une des afll1es appelees a affaib l i r
l a com m u n a u te tribale, encore l atente, de l a nobl esse, a ti rer
cette dern iere de l 'emprise des v i e i l l e s trad i t i o n s de fami l l e
,et a l'engager dan s d e s a l l i a n ces n ou ve l les, fonclees s u r l es
ideal s de l a dheva l erie. C'est pourq uoi, des l 'accession a u
t r o n e hon grois de l a maison d ' A n j ou, o n v i t n aÎtre e n Hon­
grie des confreries et des ordres de cheval i ers, bien q ue ces
institutions n'aient jamais joue au pays u n role p articu l i ere­
m e n t i mportant. Qua n t a s a i n t Ladislas, il etait, au temp s
·d u r o i de Hongrie L o u i s l e GI1and, s i h autemen t apprecie,
q u e le C hronicon pict�tm affirme q ue l es souvera i n s des u n i s
de l ' E u rope occidentale o n t vou l u l u i c o n f i e r l e com mande­
ment de l,a p remiere croisade. I l n'en fut rien, car saint
L ad i sl a s momut entre-temp , en 1 095 31.
30 G . Rondenwaldt, Jmerpretatio christia71a, dans "Acta arheologica" ,
1 93 3 , p . 4 0 1 cr slIiv.
3 1 T. Gercvi ch, Srr.12 Ladislao, p. 1 9 1 .
34
www.patrimoniu.ro
XII' s.
On v o i t donc q u' i l y cut un element des Croi sades dans
l a legende de L adi slas, elemel1 t refl etal1l J es i d ees con tem­
poraines sur la strategi c m il i t a i re d e l a chevalerie. En c Hel,
011 etait a cctte epoq u c - I a persuade q ue la m i ssion des dhe­
val iers chrctiens e t a i t basee sur l e combat s i n g u l i e r a u q uel
i l s i n v i t a ie n't les guerriers mecrea nts a prendrc p a r t . Les
combats devaient avoi r l i eu ;1 vec r o u t l 'appare i l fast lleu x ,
y com p r i s casq ues, p l u m a i l , p a naches et armoiri es, a vec t O u t c
l a v a n i tc et l a va n tardise de l a chevaleric occidentale. L a
conception meme d u combat eta i t cel l e d'un jeu rregi p a r d e s
regles ·tricte , t e l qu'il eoa i t exerce dans les tou rn OJÎs d e s
pays d'Europe. L e s chcval iers occidentaux, revet u s d'armu­
res , se servaien t dans le combat de ahevaux, de l ances, d e
haches e t d'epees. A i n s i L a d i s l a s s'est serv i , l u i a u s s i , dan s
son combat contre l e Cuman, d e toutes ces armes, o u p l ut8t
c'est Ladiva qui s'en servira a la f i n . L'imaginat ion des
artistes med i ev a u x erait attiree non seulemen t p a r l a bra­
voure de Ladislas, m a i s suno u t par son a l l u re et son armure
de c h eval i e r. Les p e i n tres notamment a i ma i ent a accenwer
ces t ra i ts caracteristiques.
Comme t o u te medaille a son revers, cette conception de
l a guerre en tratn ait l e deda i n des cheval i ers pour l e s effons
d ' u n s i m p l e soldat avec son arc, son arquebuse a crochet, sa
hache, armes d ' u n e v a l e u r douteuse et i n d ignes d'un cheva­
,i
l er; p l}isque seule [,p ite, c'est-a-dire l a chevalerie europe �n n e,
etan capable de deCider du s rt d , u n e guerre 32. Or, n I l es
Huns, n i l es Mongols, n i l e s Magyars, ni les Tatares n e
m a n i festaient cette a t t i tu de dedai.gneuse a I 'egard d e s t roupes
ou des armes d e second rang. Bien a u con traire, a u con tact
permanent a vec l e monde m u s u l m a n , par suite des migrations
des peuples et des leohanges c u l tu rel s a tous l e s degres, ils
.
s u rent profIter bien davan tage d u t i r a l' arc et, en general ,
donner d a n s u n e b a ta i l l e a toutes sortes d' armes !'occassioJ1
de s'affirmer. Par l' i n c u r ion tatare des an nees 1 2 4 1 et 1 24 2
l e royaume de Ho ngrie a subi, p l us q ue l e s a u t res region �
e u ropee n nes, de cruelles pertes. Les v a i l l antes armees hon­
groises, q uo i q ue orga n i sees d'apres le mod e l e occidenta l ,
s uccomberent devant les forces superieures et l a tacti q u e
d e s Tatares. Les Magyars furent s u r p r i s p a r l e succes des
Mongols, mais le secret de ce succes residait, en fait, dans
ce q ue reprc entent l es episodes i n itiall x de l a legende de
Ladislas, detrlli te a Vel k a Lom n i ca . On y voit comment l es
c.hevaliers, groupes en rangs serres selon l es regles conven­
tlOnnel les de la strategie m i li ta i re, etaient accables d'une
'
avalanche i n i n terrompue de fleches. O n s y r e n d egalement
32 E. BlIrke, The J-Jistory of Archery, London, 1 95 8 , p. 46.
 compte de I'habiletc strategJgue de l'ennemi, gui savait
eviter les chocs directs avec son adversaire, feindre la fuite
pour s'embusguer et I 'attaguer ensuite dans une course effre­
nee. Cet ennemi affamait les v i l l es et l es dhâteaux forts,
puis, renseigne par ses espions sur l'etat de l a p lace assiegee,
attaguaiit la garn ison lorsgu'e 1 l e s'euait hasardee hors de
I'enceinte fortifiee 33. Une n uee de chevaux au galop, une
pluie de m�ches dirigees surtout sur les p arties decouvertes
des chevaux g u i , blesses, commenli=aient a se cabrer a desar­
\onner les d: ev,a liers, une barriere i n frandhissable de cui rasses
C<t de casgues - voila ce gue, cinguante a n s plus tard, les
peintres de Kraskovo et de Rimavk a Bana, dans l ,a Slovaguie
du sud-est, essayerent de rend re avec une suggesti vite mala­
droite : derniers echos vibrants de l a detresse de l'armee hon­
groise, ainsi gue des horreurs de l ' i nvasion tatare et des
incursions repetees des C umans - tout cela transpos'e dans
l e domaine de l a legende.
Dans son Chronicon Aulae Regiae, l e dhronigueur Pierre
de Zittau decrit de fali=0n pertinente les d ifferentes man ieres
de combattre de lla cavalerie noble "souabe" et de ta cavalerie
hongroise, avec son style des "steppes". Il s'la git de l a ba­
tai l l e gui a eu l ieu l e 2 1 j uii l l et 1 3 1 5 pres du château fort
d e Holic en Moravie. Jean de L uxembourg, roi de Boheme,
affronta dans cette bata ilie l es armees de Matus Cak de
Trencin, contre lesgue l l es de va it combattre, p l u s tard, le rOl
de Hongrie Charles Robert d'An jou 34.
Le fait meme gue la crainte ait subsiste d'un retour des
hordes mongoles barbares, rappeJees i nopi m:: m en t d'Europe
par suite de l a mort subite d'Ogota'i Khan, n'est pas sans
importa nce pour l a diffusion de la l e gende de Ladislas.
Apres le depart des Mongol s , ' un autre ennemi oriental atta­
q u a les frontieres de la Hongrie, les Turcs Seldjoukides 35.
vne craint,e non moins vive existait alors en Hongrie du
fai t d'un ennemi interiel1r, de la tribu des Cumans, ceux
appeles Polowtses d a n s les sources russes. Au X l c siecle, l es
Cumans attag l1er,ent a p l llsieurs reprises l'Empire byzantin,
mais leurs i ncursions n'avaient q ll ' l1 n caractere de rapine.
D'apres G. Moravczik 36, i l s n'envahirent l a Hongrie gu'en
1 09 1 , mais l eu r domi n ation prit fin avec l ' incursion mon­
gole. Apres l a defaite defin itive des Cumans en 1 2 3 9, les
Hongrois etablirent une part:e des prisonn iers cumans en
Transyl vanie ( d'autres a vaient ete etablis comme gardes de
la frontiere byzantine en Thrace, en Macedoine et en Asie
Mineure ) . Ql1ant aux Cumans erabl i s en Hongrie, ils n'etaient
p l us consideres comme adversaires p o l i tigues dangereux par
l e pouvoir royal hongrois. La situation changea sous le
regne de Ladisl as IV ( 1 272- 1 290), lorsgue pendant l a m ino­
rite de ce dernier le royaume fut gouverne par sa mere E l i­
sabeuh en tant gue rege n te . C'ctai t une princesse cumane,
qui introduisit a l a cour des coutumes du peuple pa'i en des
steppes et, dans le domaine politigue, contraignit son fils a
cherdher aide ohez l es CumGl ns con t re le s pl1issantes fam i l les
nobiliaires �6 b i s . Or, la tribu bell igueuse, encore sem i-nomade,
des Cl1mans finit pas domi ner tout a fait le roi, de sorte
gue finalement la Curie papa le meme se ran gea d u cote des
ad versai res du roi et organ isa contre l u i une opposition des
fe·o daux ecclesiastigues et temporel s. Pour briser cette resis­
tance, Ladislas n'hesita pas a chercher secours aupres des
Cumans, ainsi gu'aupres des Tatares, g u i envahirent avec les
Cumans la HongI'lie et la devasterent. Ladislas IV le Cuman
rever une importance toute particul iere pour I'histoire de la
Boheme. C'est en effet en grande partie Plar l'intervention de
sa redoulJable oaV1a lerie que fu t vaincu, en 1 278, dans la
bataille de D iirnkrut, l'eminen t roi de Boheme, Premysl
Orakar I I .
33 T. SlI l i m i r�ki, Les archers el cheval, cavalerie lege re des anciens,
dans "RevlIe inrernationalc d'histoire militaire", II I/ 1 2 , London, 1 95 2 .
3 4 KTOl1ika Zvras lavska (Chronica Aulae Regiae), p. 4 9 7 , Praha, 1 952.
3 5 L'etudc de Sorin Ulea, Originea ş i semnificaţia ideologic'l a pic­
tztrii exterioare mo ldoveneşti, dans "Studii şi cercetări de istoria anci, s.
Artă p lastică", Tome 1 2 , 1 , Bucureşti, 1965, montre comment l a tendance
it mobiliser le pays pour la 11Itte contre les Turcs s'est refletee dans le
programme des cyeles de peinmres murales en Moldavie.
36 G. Moravczik, Byzam inoturcica, I I / 2 e ed., Berlin , 1 95 8 , p. 91 et
SlIIV.
3 6 bis A. Domanovsz,ki, Breve sommario delia storia ungherese; Un­
gheria, dans "Publicazioni dell'Istituto per Europa Orientale". Roma,
1929, p. 83 et suiv. ; ]. Macu I'ek , Dejiny Mad'am a uherskeho ham
(Histoire des Magyars et de PEl at hongrois), Praha, 1 934 ; DejillY
Slovmska, (Histoire de Slovaquie), I., Bratislava 1 96 1 , p. 1 65 et suiv.
35
www.patrimoniu.ro
Le dan ger d'un retour au mode de vIe cuman - mode
pa'i en, barbare et nomade, menali=ault par des revirements
reiteres le processus d'integratiol1 de la cour arpadienne dans
l ,e monde des cours royales chretien nes et civilisees de I'Eu­
rope, avec lesguel les la cour de Hongrie s'est souVent trou­
vee par des rapports de f2 m i l l e - se reflete dans la l egende
de Ladislas d'une fali=0n oa�act'e ristique pour l,a maniere de
pen ser an tithetigue du Moyen Age. L'adversaire h istoriq ' .1e
concret fut transpose dans le domaine des mythes et dans l e s
premiers temps d e l'histoire du royaume ohreri,e n et aposto­
l ique de Hongrie. Tout se passe comme si l a legende de
Ladislas ava� ,t ete marguee des le debut par l a tendance a
corriger l':histoire peelle de l 'invasion tardive des Magyars
dam ['Europe deja partiel lement constituee et a representer
- sur l a base du contraste a vec les Cumans, vrais nomades,
barbares et demon s - l es rois arpadiens comme de nobles
clheval iers europeens, represen tants de la ci,vi l i sation cheva­
l eresq ue occidentale. Il est assez probable gue cette f(!eva­
l u ation de l'histoire par I'intermediaire de l'art n'eut pas
l ieu sous l,es Arpadiens, mai,s sous l es rois de la maison
d'Anjou, qui ayant regne a N aples entre 1 266- 1 436,
etaient devenus, p a r leurs a l l i a nces, r o i s d e Hongrie. Par m i
e u x , c'est s u n o u t Charles Robert d'Anjou qui - afin d e
conso l ider les affaires financieres et m i l i taires hongroises -
reprit le modele des i n stitutions royal es n apol itaincs, qu'il
introdl1 isa.it en Hongrie assiste de conseillers pol itigues i ta­
l iens, tel s que les DrUglhet, dont nous aurons par lla
suite l'occasion de montrer le râie dans la r,e gion de Spis.
Oharles Robert appel ait aussi des ecri v a i ns et de, artistes
n apolitains a sa cour de Hongrie, orientee d'ail leurs depuis
p l u sieurs siecles vers I ' I ta l ie , et i l est assez prcbable gue la
l eg1ende de Ladislas devai t servi r a l a 110uvel l e dynastie
contre l a nobl esse du pays. Toutefo is, le probleme de la
naissance de la l egende de Ladislas n e saurait etre resolu par
la seule reception du modele n apol i ta i n . L': aff:aire est bien
plus complig uee, ainsi gue I'ont [ait rema rguer a maintes
reprises les historiens et archeol ogues magyars e ux-memes.
A NAL Y SE DE LA FIGURA TrON
A p res cette m!cessaire digression h istorigue, reve n o n s aux
problemes de styl e. Nous n'avons pas encore e l ucide l e role
de la jeune fille gui halt l 'enjeu du combat et nous n'avons
pas non plus apprecie a sa j uste valeur le role joue par le
heros de cette hi stoire, a savo i r le roi Ladi,slas. Le motif de
la jeunc fille nommee Ladiva est, au point de vue du styl e
et ele l a genese, apparemmc n r plus recent gue les deux
caval iers. II vien t d u monde des cycles epigues ihistorigues
de la chevalerie , qui ont grandement contri bue a l'all ure
mondaine et courtoise de la legende. Ce n'est pas tout a
fai t le type de l a demoiselle du ohâteau fort accompagnant
le chevalier gui figure sur les ill ustrations de l a poesie oheva­
leres q ue 37, par exemple sur les enluminures du Roman de
la Rose ou dans l e recueil de poemes l yrigues a l l em'1nds
medieV\aux dit Manesische Liederhandschrift des a n nees 1 3 1 5
a 1 3 3 0 . E l l e differe de ce type par l'expression d u visage,
gui n'est pas souriante et optimiste, l aissant deviner par
SOIl1 air impenetrable gue ce�te j eune fil l e n' incarne pas
l 'ideal de l 'amour terrestre et gu'el l e n'est qu'un instrument
du destin .
Outre qu'e l l e vient d u monde des romans chevaleresgues,
Ladi va sait manier l'epee et c'est elle qui coupe la tere du
Cuman, trait gui nous oblige de cheroher dans l a sphere des
romans byzantins, dont l es scenes j udiciaires sont conli=ues
dans l'esprit d u droit germano-franc, fam i l ier aux .Jnb itants
saxons de la region d e Spis. A ussi est-ce dans cette direcuioll
que nous avo n s oriente nos reaherches. L e [ait que l a jeune
fille est designee par u n n om slave semble i n d iguer gu'il
existe une cOl1 nexite, enregistree surtout par A . F. Gra­
ham 38, entre l 'epopee byzantine D igen i s Akri,t as et l'epopee
v i eil l e-russe Devgen ievo Deja n i e .
3 7 Sz e k el yi G., dans Magyarorszag Tortenete 1320-1428, T . 1.,
voI. I , BlIdapest, 1 95 4 , et dans A magyarorszag miiveszet tortenete, 1.,
BlIdapest, 1 964 , mentionne l 'influence exercee par le R o man d e l a Rose'
de l'Europe occidentale, ainsi glie par les epopees de la chevalerie, Slll:
la formation de la legende de L adislas .
3 8 A. F. G raham , The Tale of Devgenij, dans "Byzannnoslavica",
1 / 1 96 8 , annee X X I X, p. 51 et suiv.
 L a figure de Ladiva est representee dans deux scenes it
une echel l e n:d u i te et ce n 'est q u e dans la dern i ere saene, Ou
e l l e joue le râie de p remier p l a n , qu'elle a l es memes propor­
rions que les deux rivaux. EUe est habi Uee d'un long surcot
brun-rouge, borde de bandes b lanches au decolletJe en poi nte
et aux emmanchures. Dans le dos et au-dessous de la tai l le,
le surcot forme d es p l i s angul a i res. Le vetement de dessous,
aux mandhes l ongues e t etroites, est gris. Le caractere de ce
costume, typique pOlif la mode de l ' E u rope occidentale it
la fin du X I I I " et au mil i e u du X I Vc s iecle, contriblle egale­
ment a une d a ta tion p l u s p recise de la peimure.
Par l a concep t i o n de son dessin u n peu natural i ste pl utât
q ue p a r la cadence h armon iellsemen t melodique des p l is et
des bordures des vetements, le drape du costume de la jeune
f i l le est n aturel l ement loin de ressembler a l 'ideal fran�ais
d u style courtoi s, qui releve d u goth i q ue. I I n'en reste pas
moin s qu'il est i ssu des pri ncipes de ce goth ique. Les bords
des p l is sOnt ondoyan t s san sa i l l i es p r i smatiques. On voit
donc q ue ce n'est q u e dans une mesure restfei n te que les
1110&les byzan t i n s o n t excrce leur i n fl uence. Cel a frappc
Ilotammen t en comparaison avec la p e i n tu re de 'Spisske
Dravce, q u i date egalement du premier q uart du X I V' siecle.
Le vetement de la jellne f i l l e ne prcsente p l us l 'a l ternance des
lignes blanches e t rehaussees de couleur, l e rcseau l u m ineux
des l i gnes byzamines a d i paru. Les i n fl uences byzantines
des p e i n t u res de Vel ld Lom n i c a se rcdu i sent e n general a u x
visages, it l a fo rme d e s coi ffures et a u x m a i n s extfcmement
peti tes. Les cous a u s s i presentent u n trait caracteristique des
pein w res byzan t i ne s : i l s ont comme enfles et boursoufles.
E n contraste avec l'apti tude d u p e i n tre :1 exp rimer, par
une l i gne goth i q ue souple, l a structur e organ ique du co rps
hUl11ain et I 'a n i mation de ses mouvemen ts on releve la c o n s­
truction romano-byza n t i n e de tetes. A i n s i , le vi sage de s a i n t
Ladislas, d ' u n e l11ajeste surhumaine figee, rapel l e les v i sage
des mosa'iques greco- byzantines de S i c i l e, notamment de
cel les s i wces dans la ner de l'egl i se Santa Maria del A m iralo
de Palerme (Martorana) , d atees autour d e J ',an 1 1 43 39. C'est
de la q ue v i e n t le visage fron tal et i m l11 0 b i l e de Lad i slas,
d'une i n d i fference p resque i n hu m a i n e, tel un masque au
tei n t cen d re , modele par des ombres vert-ol i ve, aux yeux
sombres de v i s i o n n aire et a la moustache tombantc, qui l u i
confere u n e expression hesitante e t mcl a n c o l i q u e . Dans l 'es­
p ri t d'une apotheose i mperiale byza n t i ne, le v i sage du roi
normand R oger I I represente a Palerme fait penser par s n
typc au v isage du Oh ri st-R o .i . M a i s l 'exp ression de la face
de Ladislas est tout a u t r e : le p u p i l l es fortemen t marquees,
dan le blanc de l'oeil san s i r i s , don nel1 t p l u tât a son v i sage,
a i n s i qu'a cel u i de Ladiva, une expression d'effarement.
La structu re de v i sages des deux personnages marque l a
tendance it u n e symetrie severe, o u l e s formes n e sont p l us
q u e des signes symbo l i q ues. To ut cel a temo igne de formules
et de pre criptions dues a u n e formamon d',a tel i er. ]. Kr<lsa 40
a dcmon tre q ue la construct i o n geometri q u e de l a tete d u
roi , a i n s i q ue de c e U e de l a j e u n e f i l l e , t ire son i n sp i ration
d e la trad i t i o n byzant ine, b asee sur une d ivision simple du
cercl e . Dans l'ensemble des composantes de la stfucture riche­
ment stratifiee d e la p e i n ture de Lom n i ca, l ' i n s p i ration des
mosalq ues se trouve red u i te a u m i n i mu m des caracteres "ma­
n ihistes" survivants, mais qui H'en apparaissen t pas moins
t res c l a i remen t : l e col o r i s fro i d et gris des visages immobil es,
l e dessin p o i n t iUe des dheveux et l a forme des coiffures,
enf i n l a gamme ohromatiq ue, sans p l u s parler du dessin
mosalq ue typique q u i forme la bordure du tableau.
La concep t i o n , essen t i e l l emen t d e p rofi l , du v i sage du
Cuman d i ffere, d a n s u n contraste opt i q u e p r1e gn a n t, de la
figuration fron tale des perso n n a ges positifs. Son v isage im­
berbe tient, l u i aussi, d'un mas 9 ue magique fige, celui d'un
demon dant la bouche l a isse echapper un petit n uage de
fumee. L'impression magique resulte du dessin fortement
caricatural du nez, des p omme1Jtes s a i l l a n tes et du menton
p roem i nent, des yeux ecarq u i l l es et h o r r i b l es, 'a i n si que du
modele s ll ggest i f du visage. L'eIaboration du tein t dans les
trois figures accuse un procede ten a n t d u dassi n . Celui-ci

39 POllr l'illllstration voir par exemple V. N. Lazarev, Istoria vizan­

tiiskoi jivopisi, tom. I I , A,das, Tab. 224, Moskw,a, 1 956.
40 ]. Krasa, K. Stejskal, Stredoveke I'lIzstrmne malby na Slovenskll
H o gc r I I, roi de N o r rn :l ll d i c . eltt:l i l c1 �. b rnosa'iquc cit., M n no!':lI1:l. Pf\lerme, m i l i cu (Peintures mllrales medievales t:n Slovaquie), dans "Dejiny a sOlicasnOSt",
du X I I e s. no. 4-5, Praha, 1 964.

36

www.patrimoniu.ro
Le roi LH.l i s l as ( i C I I [ l e ClIl1l:11l par <; :1 L h !.! v e l ll l"C pOllr Lrrc df.c:1 p i rc. p :tl' L3d i v a .
consiste en l·i gne bla nohes mettan t en rel ief l es plus h a u t e s
partie des formes, ainsi gue de tein les ccree couvra11l
d'om bre les autres. Sur fond ocre, ces couleurs, avec l e noir,
sont appl ig uees comme une creme â m a g u i l l a ge . A grands
trails SerN!S de p .i nceau, en co u l e u rs c l a i res et fonc e e s I 'ar­
t i ste d i ffere n c i e les fom: es part i c u l ieres du vi sage ; p u i s , par
des t ra i t s rotat ifs du po n cea u et el I a i d e de tei n tes oc re es , i l
execute l e s degrades e t modele les formes arrondies. Les pau­
p ieres, l es sourc i l s , l e nez et les rides d u fro n t ont des contours
n o i rs et c'e t de l,a m e m e fac;: n dure que l e rouge e t a p p l i g ue au
visage. Un g l acis gri sât re acheve le modele. Le meme p r o­
cede apparah d a n s l e traitement des oheveux, composes
d'(:!tro ites meches o n d u Lees. C'est par ce p ro c ed e c om p l i q ue ,
en faisant al terner l e urfaces p i c tur a l c s pl a n es avec les
dessins, q u e le pein tre el abo re d'i n s t in C L l a t roisieme d i men­
si o n , l a pl asticite des formes. Son modele p l as t i q ue accuse
une telle q u a l i t e , q u 'il i mpri me a ux v i sages l e caractere d'un
bas- rel i cf.
OR I G I N E DU STY LE
Ce procede tech n i q u e soigne et riche en forme p I as t i q u es,
garan t i ss a i t aussi la resi tance de la peinture et e t a i t carac­
reristique non seulement pou r l a pein ture romane ur pan­
neaux, mais aus i pour l a p l ast ique, ainsi que l'a mon t[(::
J. Taubert 41 dans son a n a l y e du crucifix de For tenw ieder
en Al lemagne d u Sud. Pour ce q u i est d u style, le ca ractere
de la peinture de L mn ica est aussi comp l i q u e gue son i co n o­
graphie. Sa base i talo-byza n t i n e est t reS a n c i e n n e e t d'une
grande nobl esse : c'est l a mosa'i que norman de-sici l i enne. Au­
cun styl e u n .i ta i re n'a v u l e jour dans l e royaume normand
de Sicile, m a i s l a m a l g am e normand y a fa i t fusionner l es
Cl em en t s de vagues cul turel les d i verse s : r o m a i n e s, byza n t i n es
'
et sarrasines. Cet a s s embl a ge varie entre comme partie i n te­
grante dans le style c lIrtoi s fra n c i se de Frederic I I , roi de
Sicile, et de son f i l s Man fred, sty l e rep r i s par l es rois de l a
maison d'Anjou Iorsq u'il s m o n te r en t â Naples s u r le trone
abandon ne par les Hohen staufe n . Les t races du styl e des
mosa'i stes by :c a n t i n o- n o r m a n d s appa r a i s se n t nOn seul emen t
s u r l es vi ages de Ladislas et du Cuman, mais aussi d a n s
le motif des c h e v a u x p omm eles, ainsi q lle dans la bordure
ornementale a dessin 1110sa:ique. Le sty l e courto i s de l a mai-
4 1 J Tauberr, F. Buchennieder, Der Forstenwieder Kmzi/ixlts.
"Dcursche Kunst und Denkmalpflege " , Jhg, 1 962 ( onderdruck).
50n d ' A n jou de Hongrie sem ble avo,r p re fere le c a r a c te re
mosa','que pompellX, a i n i q u 'en tem igne l e r a b l eau du
COl·t l'Onnement de Chal'les Robel't d' Jl njo/.t de Spissld. Kapi­
l u la, eIl S lov a g u i e, dont de nombreux tra i t s r ap pel l e n t l a
pci l l t ure de Lomn ica.
Les traits les p l us or i gi na l lx de I 'art courto i s des Hohen­
'
sta u [en appara issen t dans les e n l um i n ur e s des man uscrits c i en ­
L ifi q ue s . Le go u t de l a c h asse au faucon q u i e t, d'ai l l eurs,
l ui aussi , d'origine o ri e n ta l e i s l a ll1i q u e, all1e n a l ' e mpe re ur
Frederic II vers des etudes zo o l o gi q u e s ayant d ure p l usieurs
,
c1 i z a i n e s d'an nces et trouvc leur expressi n dans son exc e l l ent
tra i r e De al'te venandi [bem avibus (Sur I ' a rt de l a chasse
allx c. i sea u x ) , Cod. pal . I a r . 1 070, ecrit en Sicile vers 1 260,
et d a n s la B i b l e de M a n fred, Cod . vaL J at.42, dat a n t d 'a v a nt
I 'an 1 25 8 . Par les i n fl uences c o m b i n e e s de l ' e n l u l11 i n u re sien­
!lois:: et de l'en l u m i n u re f ra n c;: ai se COl11l11ence, â l a cour d e
N a p le s , dans l 'evo l ution de l 'e n l u m i n ure de l ' I taL i e de Sud,
l a b r i l I ante periode de l 'enl utTI i n ure des A n j o u . C'est dans
son orbire q ue f ut p ei n t l e m an uscrit L'a1'L de l a chasse au.x
oiseavtx, Paris, B i b l . N a t . f I' . 1 2400, de la fin du X I I I"
siec l e, ep o q ll e ou â l a cour de N aples trava i l l aient cote a
ote le en 1 um i neurs f ranc;:ais e t i t a I i e n s 43. Par l e llrs v ere­
l11 e n ts , l e caractere du drape e t l e u r ge les v i fs, ces enl umi­
nure , a ut a n t q u'on p u i sse j uger par des spec imens, sont
assez p roches des p e i n t u r es de V e l ld . Lomn ica. L'art de Si­
mon d'Orleans, l'enl u m i neur de ce manuscrit, est, i l faut l e
reconn aÎ!re, bien p l u s ev I lie et ses perso n n ages p re se n te n t
u n caractere b.ien p l u s frans:a i s . L e s o uc i de rendre avec rea­
l i sme l a forme exterieu re des choses l'emporte chez le p ei n t re
de Spis sur cel u i de l ' e l e ga nce courto i se du style. Touj o u rs
est- i l q u'on ne saurai t l u i denier un e grande surete du dessin.
Sur t oute s l es e n l llll1 i n u res provenant de ce m i l ieu des
Staufen de S i c i l e on rencontre des elemenrs d'lIn n a tu ra l i sm e
tTIo ndain p l ein ele fraîcheur, q ll i l 'emporte s u r l a "maniera
greca" predom i n an t e dans la pl upart des ecoles i tal i e nn es.
Ce n atu ral i sme der i v e de l a con n a i ssance de l'art feodal
courto i s des e n l u m i n u res et des v i traux franc;:ais. L ' e l e g a n c e
(ranc;:aise mondai ne er del icate s'est greffee sur l e v iellx tro n c
byzanti n , e n r i oh i e p a r des clements musulmans.
42 F.
Bologna, Die AII/linge dcr italicnischm Malerci, Dresden.
1 96 4 ; M . Kallrm3nn, Thc Baths 0 / Pozzltoli, Oxford, 1 959; A. Er-
.
dans bach-Flirsrcn31 1 , Dic Manfreclbibel. Leipzig, 1 9 1 0.
43 A. Erbach-Flirstenan, op. cit., rig. 1 3 .
37
www.patrimoniu.ro
 S. Bettin i et O. Demus 44 ont eLemOntre que les mosal­
q ues bizantines de Palerme, Cefalu et Monreale, en Sicile,
appartiennent au courant fortement tein re d'art isla!ll i que
p redominant en Byzance sous les Comnenes. Les moufs de
chasse que les peintres byzantins avaient empruntes a l'art
musulman pour les executer dans plusieurs palais de Palerme
temoignent de l'aspect mondain, unique en son genre, de l a
peinture byzantine courtoise. O r , c'est justement cet aspect
qui frappe dans le cycle legendaire de Ladislas. Ce sont les
memes artistes qui avaient travaille dans l a v i l l a de Ro­
ger I I , d i te Zisa, ainsi que dans son palais. De ce decor,
il s'est con serve une frise orm!e de medaillons a paons situes
de part et d'autre d'un palmier, avec des chasseurs tirant a
l'arc sur les oiseaux. Des motifs byzantins s'entremelent avec
des motifs larabes, ces derniers gJa,f{]ant aussi, naturellement,
les traditions de l'art sassanide.
Cent ans plus tard, le sentiment de l a nature est devenu,
en general, p l u s conscient et aussi p l u s va rie, ce qui a eu
pour effet de rehausser sensiblement le n i veau de l a repre­
sentation de l a rea l i te. Comme la vie sociale continuait a
s'urbani ser, on voit croÎtre alors le sentiment raffim! des
formes de l a n ature. Le n aturalisme medieval de l'Europe
occidentale , a l 'origine le fruit d'une contemplation monas­
tique, est devenu, dans la p h ase de sa maturi te, la fleur de
l a culture courtoise l a plus evol uee. E t i l en etait de meme
dans le miI ieu syncretique de la cou r napol itaine de l a fa­
milie d'Anjou 45.
::.
Portons a p resent n otre attention sur le comitat de Spis.
Ici aussi, on constate que le n iveau de la culture mbaine a
dtl erre plus developpe que ne nous le laissent deviner nos
connaissances actueI l es. L'element colonisateur allemand, qui
y etait presen t bien avant l'epoque q u i nous i nteresse, fut
renforce par l'appel de nouveaux colons, venus pour la
p l upart de Saxe, de Baviere et de Rhenan ie. E n Slovaquie,
et egalement en Transylvanie, ce systeme de colon isation
donna alors n aissance a un phenomene de grande portee so­
ciale, en favorisant la fon dation de villes et l'avenement
d'une nouvelle classe bourgeoise, incon testablement pl us libre
que l'ancienne, q u i , de noute evidence, n'avait jamais connu
en Hongrie p roprement dite un developpemen t de parei lle
ampleur. Tout porte a croire que les conditions sociales et
economiques locales ont donne aux h abitants de ce territoire,
q u i s e relevait pen i blement d e s incursions tatares, le de sir
de posseder, eux aussi, un chef-d'oeuvre de la valeur d u
cycle d e Velkct Lomnioa. I l e s t tout aussi p robable q u e l a
creation d e c e ohef-d'oeuvre est d u e au seul haSia rd : l'artiste
itinerant qui su�v:a n t l a route menan t au château de
Spis, a fort bien pu se l aisser convaincre de faire u n arrer
a Vel ka Lomnica pour y peindre l a sacristie de l 'eglise.
A cette occasion , il est interessant de noter q ue la le­
gende de saint Ladislas de l'eglise de Velkct Lomnica pos­
sede son pendant gothique rustique a Plankracovce, dans le
comitat de Spis, oeuvre q u i se rapp mche beaucoup de l a
legende d e saint Ladislas d e Mugeni , en Transylv a n i e ; nouS
reviendrons plus tard sur ce point.
Grâce a leur i ndustrie miniere florissante, les v i l les du
comitat de Spis ' etaint alors d'importants centres d'extraction
et d'industrie des l11etaux. Parallelement au developpement
de l a ferronnerie, l'armurerie et l 'orfevrerie y connaissaient
elles aussi, un essor inconnu jusqu'alors. Les rois de Hongrie
savaient app recier le t r,a vail et l'art des orfevres de Spis;
non con ten ts de leur accorder des domaines, ils leur confe­
raient egalement de hautes charges d'Etat. L'un de ces orfe­
vres, Pietro de Siena, connu aussi sous le nom de Petrus
G a l l icus, avait ete eleve, en 1 3 3 3- 1 3 36 , par Robert d'An­
jou a la dignite de vice-gouverneur du comitat de Spis, en
recompense du grand sceau d'or qu'il avait confectionne
pour le roi. C' etalit la, certes, une oarriere enviable pour
,
un artiste medi,eVlal . B ien que J' ambiance artistique de Spis n e se
soit cristallisee q u'au cours de l a seconde m o itie d u X IVe
siecle, il est hors de doute que l a viIle possedait, des l a se­
cond':! moiti'e d l l X II I < siecle, de nombreux artisans de valeur
(orfevres, couleurs de e lodhes, ferronniers) , fai t dtl a l'essor
44 S. Benini, La pittttra bizantina, pa,rte sec., 1 Mosaici, Firenze, 1 93 9 ;
O . Demus, The Mosaics of Norman Sicily, London, 1 950; du meme
all1cur, Byzantine Mosaics D ecora tio l1, London, 1 95 7.
45 O. Morisani, Pittura del Trecento in Napoli, N apoli, 1 947.
38
www.patrimoniu.ro
de l'industrie m iniere dans de nombreuses villes du comitat
de Spis. Ici a ussi une rel11arquable analogie � emble existe�
.
entre l a Slovaquie et la Transyl va11le, dl) mOlI1S en ce qut
concerne l'ambiance artistique.
CARACTERE FONDEMENTA L DE L'EXPRESSION
ARTISTIQUE
A cet egard o n ne doit pas oublier que le . naturalisme'
goth i q ue ne penet're dans les villes que secondalre � e�t, par­
le truchement de l'art de cour. Cette nouvelle V1Slon, ce
plaisir du detail, se manifestent pour la premiere foi s dans:
l a l itrerature occidentale. On y sen t le p l a i sir que prend l e­
narrateur lorsqu'il decrit les vetements du heros, les brode­
ries q u i les ornent, les fourrures, les courroies, les cei nturons,
l es agrafes et les armes. Rappelons a ce su jet la profu�ion
de deoail s vestimentaires des costumes portes par Ladnslas.
et le Cuman. Le Roman de la Rose de Jean de Meung
( vers 1 270) ne se contente pas de dire de l a n a�ure q u'elle.
est "la fontaine toujours courante et toujours pleme, de q ut
toute beaute derive" , mais il donne egalemen t une descnp­
tion detJa illee de l'equipement porte par les dhevaliers dans:
les tournois ou les duels, q u i se J.'1approche beaucoup de celu i
des personn ages represenues d a n s le cycle de l a legende d e
s a i n t Ladislas 46.
Des etudes comp aratives tres detaiJ lees ont mOnt re gue
l a couche stylistique plus recente, tel l e qu'el le se reflere
dans le cycle de Velka Lomnica, est proohe du style natu ­
ral iste anglo-frans;ais d e s d e u x dern ieres dece n nies du X I I I'"
siecle. On trouve ainsi, dans le coin superieur gauche du
Peterborour;h Psalter (datant de 1 280 environ ) , une scene
de chasse tres a n i mee, ou l e personnage de l'archer vise u n
renard ; ce personnage est coiffe d'un cruapeau q u i ressemble
fort au chapeau a bords rabattus porre par le Cuman de
Velka Lomnica. Le caractere naturaliste des arbres du bos­
quet qui sert au bas de la page de cadre a une scene de
chasse au cerf est, lui a ussi, tres proche de cel u i des arbres.
figurant dans le cycle de Velka Lomnica. Rappel ons que,
a cette epoque, Cologne etait un des p rincipaux carrefours.
de l'art europeen, un des p rincipaux centres de diffusion
des i nfluences a n gl o-frans;aises; c'est pourquoi la surprenante
concordance des types de composition et des schemas stylis­
tiques existant entre le cycle de Vel ka Lomnica et les enlu­
m i n u res du man uscrit prof,ane l1henan - la Weltchronik de
Rudolf V0n Ems (St. Gallener Codex 3 02), datant de l a
f i n d u I l I e siecle - ne d o i t etonner personne. Cette con­
sta'tation a deja ete f'a ite p recedel11ment, a l'ocoasion d e
l'analyse du coloris des enlumin ures 47.
Remarquons, a ce sujet, que le charme et !'attrait des
epopees et des rOl11ans ohevaleresques frans;ais ont su con­
querir, vers le debut du X IVe siecle, l'art de cour de By­
zance, ainsi que l'attestent d'ai l l eurs l es mosa'i ques de
Kahrie-D jami (vers 1 303) 48. Le dessin vif et nerveux de l a
[rise decorative d u cyele d e Velka Lomnica, l e caractere d u
colo ris et, plus particulierement, l a description detaillee des
ob jets ( joyaux, armes, armures) soulignent, dans cette am�
biance specifiquement slovaque, la tendance p rofane qUI
:avait deja inspire certaines scenes de chasse enlumill'ees or­
nant le manuscrit De arte ve1ilandi oem avibus. Des l ors,
personne ne sera etonn e de constater une singul iere analogie
entre l a composition du sohema de la l utte de Ladislas avec
le Cuman et celle des dessins de V i ll ard d'Honnecourt. En
effet, si les dessins de V i l l ard peuvent etre consideres, du
point de vue du processus de la creation artistique, comme
des p rototypes purs, des formes abstraites et schematisees
. de formes et de figures, d'objets et d'ornements, il n'en est
pas moins vrai que cet arch i tecte-dessinateur etait persuad�,
lorsqu'il dessinait ses escargots, cygnes, perroquets, chats et
lions, q u'il en don nait une representation veridique, con­
forme a la realite. Ceci est d',ailleurs confirme par la re­
marque suivante, inscrite de sa m a i n dans son album de
voyage: "Et bien sacies qui ciI lion fut contrefais si viI" .
46 Voir le chapi rre Spewlum l1aWrae chez ]. Ev.ans, Pattern. A stttdy
of ornament in western Europe Irom 1180 to 1900, Oxford, 1 93 1 .
47 G . Schmidr, Die Malerschttle van St. Florian, Linz, 1 962, p. 45,
fig. 49.
46 O. Demus, Die Elltstehullg des Palaologmstils in. der Malerei, dans
"Bcr,ichrc 'lJllm 1 1 . 1 l1rcrnait. Kongress", Munchen, 1 95 8 , IV / 2 .
 Dans notre examen du style de peintures du cyele de
Velk â Lomnica, les remarques concernant Villard d'Honne­
court et les vitraux de Marbourg 49 n'ont rien de fortuit.
Il est elair en eHet que le style epiq ue d u cyele de Velk â
Lomnica est d'une rare unire, bien q u e forme d\!lements d e
provenance pl utot disparate. Ceci est d u au fait 9 ue ses
sdhemas de composition sont insp i res par des considerations
relevant a la foi s de la geometrie arch itecturale et de la
. geometrie ornementale. La structure ornementale prend ici
la valeur d'une formule de dessin abstrait: c'est un systeme
.abst rait, pris ti priori, ou [' artiste adopte pour point de
.depart des schemas prehablis de mouvements, de gestes, de
visages et d'omements. Car, ainsi q ue l'a fait remarquer
J. Baltruhitis 50 dans son etude sur les racines orientales de
l'art roman : "L' ordonnance impersonnelle d�t dessin ne limite
pas la fan.taisie de l' artiste; au contraire, elle l'excite et
elle l' ellRage el laire de nouvelles recherches".
A l ' instar des croquis d e voyage de l'album d e Villard
.d'Ho nnecourt, les peintllres, de Vel kâ Lomnica refletent:
elles auss i , bien qu'avec un retard considerable, un grand
nombre de con1Jradictions p ropres au styl e de l'epoque : re­
mous conceptuels provoques par les efforts du style con tem­
porain pour s'adapter au courant n aturaliste en vogue, nom­
breuses survivances byzan tines, differences de modeles, la
volonte du peintre jointe a sa faculue de combiner touS ces
clements d i sparates pour creer une oeuvre personnelle, etc.
Toutes ces constatation s se r:a pponent a l a structure i n ­
terne heterogene de ces peintures et ne peuvent, a elles seules,
expl iquer l a naI'ration picturale coulante de lla legende,
narration travestie en romance chevaleresque. Ces fai ts com­
portent pourtant une explica tion assez simple : la cour sici­
l ienne des Hdhenstaufen avait, au contact de l'art frans:ais,
-autre d'autres impulsions culturelles, emprunte aussi des mo­
<!·e les de romans chevaleresques provens:aux. Le tJheme pro­
Iane des recits epiques chevaleresques a ainsi pienetre dans
1'art de cour des Hohenstaufen, transformant radicalement
aussi l'aspect ,h agiographique des legendes. Les elements des
recits C:h evaleresques ont ete souvent utilises pour decorer
les châteaux des dheval iers, leu.rs salles et leurs tours. Parmi
les exemples connus, rappelons celui q ue citent P. Deschamps
et M . Thibaul t. I I s'agit du remarquable cyele h istorico­
.epique, de la fin du X I I I " sieele, de la legende de Guillaume,
duc d'Orange, qui se trouve a la Tour Ferrande, a Pernes­
en-Provence ( V aueluse), plus tard possession d u roi des
Deux-Siciles, l u i aussi un A n gevi n . Dans cette l:e gende, l e
heros, compagnon d'arl11es d e Carlel11agne, ren contre en
tournoi l e geant Ysore, dont l'aspect negrolde prononce
presente p l u sieurs points de ressel11blance avec la tere du
Cuman du cyele de Vel k â Lomnica 5 1 .
Cette troublante anal ogie typologique - q ue nous pour­
Tions completer en attir.ant l'attention du l ecteur sur la con ­
ception analogique du combat mettant aux p r i ses les arl11ees
chretienne et mecreante dans les peintures roma nes de France
·et celui de la legende de saint Ladislas a Rimavskâ Bana en
Slovaq uie - peut &tre expl i q uee par la similitude des s itua­
tions historiques. Dans l 'imagination de la population pro­
vens:ale, sous l'influence de l ' i n vasion arabe et des incursions
maures d u IXc sieele, ces terribles envalhisseurs ont, ainsi
-qu'il est naturel, acquis un aspect proprement mythique,
aspect qui n'a fai t que s'accroitre l ors des croisades, theâtre
·de rencontres et de bata i l les entre chevaliers chretiens et
nOl11ades orientaux 52.
L'th omme medieval etait tres sensible au pittoresque des
soenes de guerre. Les scenes de bata i lles dont s'ornent les
murs des châteaux fran9a1is sont aussi nombreuses que les
49 F. Haselo ff, Die Glasfenster der Elisabethkirche in Marburg, Ber­
' Li n, 1 907. Pou. les opinions du meme auteur, vo.ir allSsi ,dans A. Mi{:hel,
!--listoire de l' Art, Panis, 1 906, teme IL, chap. III-Miniatitres.
50 ]. J3-altrubitis, L' Art sr.tmerien, l'art roman, Paris, 1 93 4 .
51 P. Desch amp s, M. Thiballt, La peintlJre murale en Frana au de­
.but de l'epoqlte gothiqlJe, Paris, 1 96 3 .
5 2 POl�r le probleme de I ' i nf! uence exew!e par les cye les h is toriq u es
·des croisades sur I'i conographie de la l egen de de Ladislas, voir le c as de
la pein t u re de Cressac-sur-Charente, chapelle des Templiers du debut du
XlII-e siecle. Dans la scene a l l ego riq u e du Triomphe de la chretiente sltr
['Is[am, on voit non seulement le chavalier ecra sant sous les sabots de
'son cheval son adversaire palen, mais aussi la figure d'une femme -
Ecclesia - qui assiste au combat singulier, tOLlt comme la jeune fille
Ladiva it Velka Lo mn i c a . Pour 1'·i],Jusr.ration, voi r fig. 1 90 ohez O. Demus,
Romanesque MJJral Painting, New York, 1 970.
39
www.patrimoniu.ro
speClmens de ce genre en Italie, en I talie septentrionale sur­
tout. Dans cet ordre d'idees, l es cyeles h i storiques militaires
el la "cassetta dei sol dati" d u Castel d'Avio, en Venetie tri­
dentine 53, ainsi que les fresques de la LoggÎa dei Caval ieri,
a Trevise et au Castello di Angera, sont de la p l u s haute
importance. B ien que l es eglises fussent egalement ornees de
tels cyeles (par exemple, le pavement du dome Monferrato,
en Lombardie), ce sujet se retrouve surtout sur les tapis­
series et les broderies .
Nous aurions p u egalement essayer de determiner le plan
stylistiqlle, ainsi que l a genese supposee d u style des pein­
tures de Velkâ Lomnica ; mais noll's devons renonnahre que
nous ne savons toujours pas comment leur auteur anonyme
est ven u a SpiS. Il est fort possible que son arrivee ait
COIncide avec la visite effectuee a Spis par C�arles Robert
d'An jou en 1 3 1 7 . De son cote, K. Stejskal 54 a avance une
hypothese pleine de suggestions n o uvelles. En 1 3 1 2, Charles
Robert, aide par les Saxons de Spis, a vaincu, dans la ba­
taille de Rozhanovce, les magnats Ihon grois, notamment l es
Abo et les troupes de Mauls câk de Trencln. Les bien s
confisques de la puissante famille des Abo, qui represen­
taient, par leur p uissant esp rit de famille, une menace pour
les eHorts central isateurs de la l11aison d'Anjou, eahurent a
Philippe Drughet, membre d'une. familie noble frans:aise
etab l i e a Salerne. D. Menelova 55 a fait ressortir tres j uste­
l11ent l'importance du râIe joue par les Drughet, conseillers
de Charles Robert. I l s furent les precepteurs d u jeune roi,
qu'ils accompagnerent avec l a garde ital ienne en Hongrie.
E n tre 1 3 24 et 1 3 44, les DrugJhet poss'e daient, outre quelques
parties du comitat de Spis, d'autres cOl11itats en entier et
aussi, en tant que palatins des CUl11ans, de nombreux co­
mitats sur le territoire de la Roumanie actueUe. E ntre 1 3 1 7
et 1 32 2 et entre 1 32 3 et 1 327, Plh ilippe Drugihet etait gou­
verneur du comitat de Spis. Son neveu et successeur, de 1 32 7
a 1 3 36, comme gouverneur d e c e comitat, fonda, e n 1 3 30,
l e château de Slanec, egalement sur l e territorie d u comitat
de Spis. Les Dru qhet ont tres bien p u prendre I'in itiative
de faire peindre, a Vel kâ Lomnica, le cyele de l a legende
de saint Ladislas.
L a legende de saint Ladislas, en tant que theme officiel
de la cour, avait certainement pour but - a l'instar d'au­
tres legendes dynastiques, tell e que ceHe de saint Venceslas
en Boh&me et ceHe de saint Louis en France - de diHuser
l 'idee de l'unite du royaume de Hongrie. Pourtant, on ne l a
retrouve que dam les regions l imitrophes d e l a Hongrie. Les
nombreux cyeles de saint Ladislas dans l ' ancien comitat de
Gemer (Gomor) en Slovaquie du sud-est et dans l a region
de L iptov en Slovaquie du nord-ouest, montrent qu'il s'agit
d'une ,,],egende de frontiere" typique, d'insp i ration byzan­
tine, transposee dans le milieu hongrois et visant el augmen­
ter la vigilance des populations etablies dans les regions l imi­
trophes de la Hongrie contre les ennemis d u pays. Nous
sommes convaincu que l'analyse entreprise par Vasile Dră­
guţ des materiaux roumains fournira d'autres aspec,ts inte­
ressants au probleme des peintures murales representam l a
legende d e saint Ladislas.
Bien que les cyeles de cette legende n e se soient pas
conserves dans les region s formant l a Hongrie proprement
dite, ils y possedent des prefigurations stylistiques. C'est ce
que semble, d'ailleurs, suggerer la similitude existam entre l e
cyele qui nous occupe e t les peintures d u choeur d e l'eglise
du couvent des Benedi c t ins de Jak (vers 1 3 00) et celles
d'Osza, pres d e Pest, que, malheuresel11ent, nous ne con­
naissons pas de notre experience personelle. Ainsi que l e fait
tres justement remarquer D. Radocsay 56, [,'�n.fluence �l�
style des enluminures fran�ises s'y fait fortement sentir,
bien que tres marquee par le rythme l i 11'eaire p ropre au style
53 A . Morassi, Storia della pittura nella Venezia Tridentil7a, Roma,
1 93 4 , fig. 1 3 0.
54 K. S tej skal, K obsahovej a formovej interpretacii stredovekych
nastennych malieb na Slovensku (En marge de l'interprhation du contenit
et de la forme des peintures mttrales medievales en Slovaquie), dans "Zo
stadlch vftvarnych dejfn Sol ven sk a " , Bratislava, 1 965, p. 175 et suiv.
55 D. Menclova, Spi'Ssky hrad (Le Château fort de Spis), B ratisl ava ,
1 957, p. 57 et suiv. Nous adressons nos meilleurs remerciements a Ma­
dame D. Menclova pOtir ses conseils par n cu l i ereme nt precieux en ce q u i
concerne I'equipement mili,taire, la chevalerie et la vie cultLIrelle en Hon­
grie feod al e.
56 Radoczay, D., A kăzepkori magyarorszag falkepei, Budapest, 1 954.
 a U[ f i c h i e n-al l e n� a n d . De ce fa i t , con�pte t e n u de I ' inevi­
t a b l e retard l a datat i o n se restre i n t :l b periode 1 3 1 0- L J30.
N o u s tenollS, :l certe occa s i o n , a souligner que n o t re re­
marque r e l a t i ve a u x e n l ul11 i n ures du Liederhandschrift de l a
col l ect ion Mannesse n 'eta i t p a s fortu i te. E n eHet, l e rac i n e s
d e I ' :' rt ele ces e n l u m i n u res, elestinees a Conra el i n , n e veu d e
l 'empereur F reel eric II, d nc egalement it l a co u r des Hohen­
staufen (si nous nous I imi tons :l 1 'exemp ! a i re ele Heidel berg),
remon ten t �. u X l II ' s:Cele. J\ l a sui te d'une comp i l a tion
meticu l euse effectllee it la demande ele l a fam i l ie Man­
f.esse de Z Li ri c h , sur l ' o d re d e l a rei ne-mere Agnes el e
I-Iongrie ( 1 280- 1 36 4 ) , etabl i e a u CO:.Ivent ele Kon i gs­
fel d e n , d' oll el i e survei Il a i t l es in terer s el es Ha bsbourg en
Hongrie, ce manuscrit fut refon d u en un recueil de o h a n t
et ele chansons, o rn e .d'enl u m i n u res dont l e s t y l e se ressent
[ortement des i n f1uences de l '�lft de cou r . Tous ces f i l s for­
m e n t la t rallle de la versi o n du cyele de la l egende de s a i n t
Lad i sl as ele Spis, l ' u n eles lllonumen ts les p l u s i n reressants.
ele la pei n t u re meel i evale sur l e territoire slovaque 57.
N o n lll o i n s ori g i n a l - m i-roman, m i-goth i q ue par sa
conception - est le cyele de la legenele ele a i n t L a d i slla s ele
l'eg l i se de Ghel i nţa, en Tra n s y l va n i e . Sa composition en
ba n eles, ,\ la fo is l egere et ryth m i q ue, elatan t du debut
el u X I V" siecle, peut etre consid eree, dans u n cen a i n sens,
comme une etape prel i m i n a i re des pei n tu res de Vel b t Lom­
n ica, auxquelles le f rmal i sme et la sens : b i l i re norel iques.
ont i mp r i me leur scea u speci fiq ue, caracterise par l 'expressio .J l
narrati ve- l ineaire propre aux dell x prem ieres dece n n ies d u
X I Ve siecle 58.
On retrollve ce I11cl11e type ele l 1 a rrat lon l i neaire, mais.
d'un s r y l e p l us evo l ue q ue cel u i des pei n tu res de Vel k â
L0l11n ica, d a n s l a v a r i a n te du c y e l e de s a i n t Lad i s l a s d e
Mugeni (Tra n s y l v a n i e ) . La l egende de M uge n i , bien q u e
e l e fac t u r e p l u s rustique que l es pei n tu res [orm a n t l ' bjet
ele n Otre e r uele, a to u tefo i s l'avan rage ele cOl11 bler l es l acunes.
e x i stant e1ans l e cyel e de Velkâ LOl11 nica, en part i cui ier les.
scenes retra�ant le debut d u f'ec i t : el l es representent e1es sol­
dats o u f fl a n t da ns leurs 1Jfompettes sur l es rempans de l a
v i i l e d'Oradea, I 'evcq ue, ento u re ele femmes agenou i l l ees,
don n a n t sa be n e d i c r i o n a Lad i sl as, :l oheva l , q u i p an l i v re r
bata i l l e a I 'ennem i , a i nsi que l a bata i l J e el l e-meme, decc l11-
posee en une mosaj'q ue e1esorelon nee de cen es ele combats
Lad i v a coupc la terC du Cllm�\ll. acharnes e1 ' u n e ampleur vra i ment ep i q u e 59 .
I l nous rest e :l exam i n er encore u n e q uest i o n , cel l e de l a
concep tion d e la l egende d e sai n t L a d i s l a s en ta n t q u e l utte
l11 y tholog i q ue supratempore l l e , conception q u i a d e j a ete f or­
mulee dans l ' h istoire l i tte ra i re. N o u s estimons que l ' a n c ' e n ­
nete et l'a compl exite de l a stratification e1 u stylc d e s fresq ues
d e Vel k â Lomn ica e n traÎnent, par analogie, u n e meme com­
plexi r e de st ructure q ua n t it l eu r fab u l a t i o n . Une etu d e
atten t i ve permet e1 ' y deceler d e nombreuses s u r v i vances
e1'epoq ues cul turel l es a n terieures, traitees et agencees de ma­
n iere moderne. A rrives it ce po i n t , il nous sem b l e n&essai r e
d'ex a m iner ele p l u s pres l e p o i n t de v u e d e s h i storiens et
archeol ogues h o n g rois, don t p l usieurs o n t , n aturel l ement,
etu d i e l es p e rso n n ages de la l,egende ele saint Ladislas, l ' u n
d e s su jets l es p l us passionnants el e l ' h istori ograph i e hongroise.
Outre Z. Kâdâr 60, amene a u caval i e r cuman par l'etude de
I 'evolution et de la cristall isation it travers les âges e1 u mythe
d u centaure-archer, c i tol1 s p ':lrm i l es nom breux chercheurs
hongrois e1ans ce domaine l e 110111 d e l'emin e n t archeologue
G y . Lâszl6 q u i , a u cours de ses t ravall X , est parven u :l
retracer l'origine du cheme de la lle gen de hongroise et de sa
conception a r t i st i q ue, qu'il situe e1ans l'epoque avare et m&me
preavare 6'. A u cours de ses recherches, il a p u s'appuyer,
d'lI n e pan, sur l 'expl ication donnee aux rextes ele I'Asie
centrale renfe r m a n t e1e s moti fs t res p roches d e ceux de l a
l egenele ele sa i n t Lael i slas e t , d'autre part, s u r I 'i n terpreta­
tion des maueriaux fol k l oriques (contes poplll a i re s et ball ades
hongroi es) .

57 Calalogllc de I 'cxp sir ion " L'Europe goth i q llc, X l lc-X I Vc sie­
cles", Paris, 1 968, no du car. 3 1 7.
58 Voir fig. 2 de I 'ctudc de V. Draguţ, cite note 2 4 .
5 9 VaiI' Balogh Jol;:[n, A z erdely renaissallce f . kotet, 1460-1571,
K lozsvar, 1 9 4 3 , fig. 5 ; Vasile Draguţ, Pictura bisericii din M1/.geni, dans
"Sludii şi cercetari de istoria artei", 2, 1 96 4 , p. 307-320.
60 VaiI' nOle 1 9.
61 Voir nOle 8 .

40

www.patrimoniu.ro
 Dans UJl des chapi tres de on er u de , intituIe Der kos­
mische Zweikampf, Gy. Lasz16 s'efforce d'isoler le noyau
central de la legende, q u ' i l i n te rp re re comme le co mb at de
deux d i v i n i tes eq uestfes, l'une etant en p rincipe l e dieu­
soleil M i rhra et 1 .1 �econde Ah ur a Mazda, le souverai n des
renebres, le gcn ie du mal. Tour special i ste qui s'efforce
d'exp l iq uer le c ar acte re sp ec i fi q u e du duel opp osan r LadăsLas
au Cuman parvien r necessairement aux memes con elusions
que celles de Gy. Laszl6. Cet auteur suppose q u' un n ouveau
morif est venu se greffer sur l e motif pr i mi t i f de la l utte
sacree, ou l a jeu n e fi lle ne jouait aucun râie, celui de l a
p ou rs u ite du ravisseur de l a jeune fil le enl evee. Son etude
des d if ferents 1l10tifs mis en je u , tels que le motif du g uer­
rie r al longe dont la tete repo e sur le genou de l a jeune
fil l e, o u la scene mcme du duel, se base sur la p r ise en con­
sideration des materiaux a rch,c ologiques ( m oti f s en rel ief
ornant des agrafes d'or siberiennes datant du debut de notre
ere, exposee au Musee de l'E rmitage) , des ballades hon­
g roi ses er de chants. r urco-tatares. Selon cer auteur, ce mo­
tifs seraient a u t a n t d'i ll u trations se rapportant a u n chant
epiq ue qui aurait ete chante dans l'ensemble de la steppe
eurasienne et qui, de ce fait, peut se reclamer d'unc tradi­
tion mil lenaire. Pour lui, la l e gende de saint Ladislas est un
tlheme q ue les Magyars auraient ap porte avec eux de leur
lointaine patrie orien ta le et q ui , en Orient, se sera mani­
festee dans l'ornemen tarion des tapis, des broderies et d ' autre s
o bjets perissables q u i ne se sont pas con serves.
Gy. La szl6 caractcrise l e bagage cul ture1 des a n c iens
Mag ya rs comme un m elan ge t r e s particul ier d'elements c�tl­
tu,rels islamiqHes et perses. I l est frappe p ar le fait, que, de
l'immense tresor q ue forme l'orfevrerie sassanide et perse,
tre r qu'il con s i d e re etre a la base de I ' a rt h ongro is , les
orfevres hongrois ont j ustemen t (et, semble-t-i l , del ibere­
ment) , exelu de leurs oeuvres les magnijiqu,es scenes des
chasses royales, q u i aura ient pu constituer un m a i l l on de
p l u s rattacha n t l 'art magyar a l a representation du combat
co mique que l ' on retrouve sur l es plaquettes scythes. Il est
vrla imen t etrange q u ' i l s aien t pre fer e les motifs secondaire
de ['an sassan ide perse, a savo i r l'ornementation ve getale
q ui, selon toute vra isemblance, deva it correspondre le mieux
a l eurs idees d e la ton cept i on d u monde. Lad i v a (dct a i l cn l u m icre rasantc).

San erre en t i e remen t d 'acco r d a vec les conel usions de La carquois du Cuman .

l 'auteur, nous l e suivons lor sq u' i l rejette l ' idee que l e anciens
Magyars, ne pos. edant pas de fres q u i stes , auraient confie la
composition de la l ege n de de saint Ladislas a u n p eintre
ital ien, auteur des fres q u e s du cyele d ec o ran t l'egl i se de saint
Ladislas d'Oradea, cyele q u i aurait ete pl u s tard " recopie
par des pe i n t re s p rovi n ciaux h o n g ro is " . Il ne fait n u l doute
que l a p remiere rea l i sation p ictu rale du cyele dev ai t neces­
sairemen t av ir pour origine une oeuvre l itreraire due,
comme c'etait la coutume a l 'epoque , a la p lume d'un h ag i o­
gr aphe, d'un l ettre qui s'enait efforce d'en acLapter le texte
aux canons de l ' epo q ue, a la sty lisation con t e mp o r a i ne des
legendes r el i gieuse s . Et il est treS probable que ce lettre
hongro.is s'est appuye, au cours de l a redaction, sur deux
sources: la t re s ancienne l egende or i enta le et la legende de
Digenis Akritas, dont l a version transforme les evenements
hi storique s survenus dans les provinces limitrophes de
l 'Or i en t , leur donnant l a forme de recits militaires folklo­
riques. Ce n'est que dans la production byzantine que 1'011
trouve des oeuvres ou s'entremelent les scenes d'action et les
motifs sociaux, motifs et scenes que 1'0n ret ro uve egalement
dans la legen d e de saint Ladislas, mais qui fon t entierement
defaut dan s les motifs rudimentai res propres a la cu l tu re
steppique, q ui servent de base aux cIeductions d e Gy. Laszl6.
A notre avis, l es relations reciproques entre l'art
populaire et l'art de cour, a u Moyen-Age, n e font pas de
doute; c'est d'ailleurs la ra i s on pour laquelle nous ne contre­
di ro n s pas l'al1teuf. NOLis prendrons se111ement la liberte de
lui faire remarquer que l es laI1guments archeologiques ne
suffisen t pas, a eux seuls, a epu iser l'ensemble des prob l emes
souleves p a r la le ge n de de saint Ladislas. Il nous sem bIe
i nd ispensa b l e de c om pl ete r l'an alyse de Laszl6 en attirant
l' attent i on sur un au tre m o t i f m yth iq ue co nst i tu ti f ( m o t i f
qu'il e xploite dans le chapitre suivant de son ouvrage), et
que l'on retrou ve e galemen t dans le cye l e de Vel ld Lomnica.
Il s'agit e n l'occurence du motif de "La Femme et l'Arbre
d'or de la Vie", qui revh ici la forme d'un erable. Ce motif

41

www.patrimoniu.ro
Le c o m b , l t s i n � u l icr t.: l 1 t r(' li n ccmaure et lIll c h c v a J i c r , la bas i l i q u c d ' A q ll i l ccJ Ic X l i I.:! :' .

a pu etre retrace g-râce aux travaux de l'ecole ethnograp:hique et tou jours act uel le dans l'il11aginarion du peupl e, qui avait
finlandaise 62 et l'auteur du pn!sent article l'a rel.e ve au cours a souffrir de nouvelles i ncursions de la part des barbares
de son etude ethnograpihique de la "Croix Vivante" dans venant de l'est. Des 1 3 66, un nouve! ennem i s'annonce dans
la localite de Zehra (egalement dans la province de Spis) 63 . les Bal kans, les -Turcs Sel d j oukides, l11ais personne en Occi­
Par contre, nous estimons que toute 'etude relative a la dent n'avait su, a ceHe epoque, reconnaÎtre :l temps la gra­
peinture medievale doit non seulement ten ir compte du vite du danger qu'ils constituaient pour l'Europe. Au temps
noyau myth ique primiti f q ue renferme le sujet traire, mais de l'empereur Sigismo,n d de Hongrie ( 1 394- 1 434), l es
aussi et surtOlit des moyens artistiques concrets utilises par incursions devastatrices des Tllrcs ne se l imitent plus a la
l' artiste pOttr la realisation du recit, dans le cadre de l'epoq�te Pen i nsule Balkan ique ; les Turcs penetrent dans les provinces
et d/4 milieu historique mI, il vivait, ainsi que de sa propre septentrionales de la Hallte-Hongrie et raViagent e glalement
o rigine. Pom ce qui est de la legende de Vel ka Lomnica, les comitats de Bratislava, de Ni tra et de Spis. Dans tolltes
on peut affirmer, en guise de conclusion, qu'il s'agit d'unc ces reglOns OIn voit apparaÎtre de nouveaux cyeles de la
modernisation, dans I 'esp rit du style narrati f et ill ustratif legC11de de saint Lad isl as, dans le but non seulel11ent de
du Moyen Age g-otlh ique, d'un ancien myuhe oriental cher gloriflier la memoire du heros, mais :aussi de mobiliser l es
aux nomades de la steppe. Il va sans di re qlle ce mytJhe a larges couches de la population contre l'envahi ssellr, contre
e te preal:ablement rcmanie, dans le sens q ue les divin ites les infideles, dont la sauvagerie poussee, si elle n'avait pu etre
cosmi �ues symbolisant a l'origine le Bien et le Mal , divinites endigllee dans le passe, a va,it pourtal1Jt comme par miracle
familieres a tous les groupes ethniqttes smtmis a la domina­ cesse. Le rappel d'anciens hauts faets d'armes (imitatio),
tion des MaK,yars - q ue ces groupes les aient connus aupara­ fourn issait d'innombrables exemples de val,e ur individuelle,
vant ou aient appris a les connaitre au contact des Magyars destines a encourager la population des provi nces 'ravagees,
- avaient, sous l'infl uence du schema byzantin d'une Ieg-ende a l ' imtar des peintllres murales ornmt les murs exterieurs
de l,a frontihe, ,a cquis la forme d'un clheVlalier Uodal et des eg-lises mol daves et ayant pom theme central le Siege
d'un chasseur cuman fa isant ici figure d'envahisseur. La de Constantinople 65.
transformation est complhe l orsque l'artiste donne a I'anti­ Bi,e n que retra<;:ant la vie exempl aire du saint roi de
these d u B ien et du Mal l 'aspect d'un duel de chevaliers, ou Hongrie, l a legend e de saint Ladi'slas, par ses origines memes,
l'enjeu est la main de la fi l l e du seigneur, dont dcpendra la est indubitablement issue d u peuple, meme si ce dernjer est
decision finale. reste plus longtemps prisonnier des croyances pai'enn es que
Il ne fait pas de doute q ue le noyau myohique primitif la hauue noblesse du pays, el c'est egalement au peuple
de l a legende, dont K . Sliejska1 64 etend l a signi fication au qll'elle s'ad ressait vraiment. En depit des profondes diffe­
mythe seculai re de , ,1'enlevement etern el " , du " retom ener­ rences existant dans la situation m<tterielle et juridique des
nel " , d u " solstice cternel " , de l a ,,,Iutte eliernelle entre l e d ifferentes couches de la popll i ation, la differenciation cul­
B ie,n et le Mal " , de la , . v i e e t de l a mort " a, meme dans sa ulrelle de la population la'i qlle etait, jusq u'a l a Renaissance,
forme g-othique modern i see, laisse de nombreuses traces dans pratiquement inexistante. Le derge, passe maitre dans
l'oeuvre de l'auteur du cyele de Vel ld Lomnica, traces dont l'art d'apprecier et de recorn naÎ'tre la vitalite des idees qui
la suggestiVlhre, a la portee des vill ageois et des artisans ihabi­ se sont perpetuees de si eele en siecle a travers les r,e dactions
tant ce village d u comitat de Spis, est indeniable. tolljours nOllvelles et tou jours adaptees a la vie contempo­
Consider,e e du poi n t de vue purement inoonog'raphique, raine, a su a merv,e il le exploiter le noyau mythiqlle de la
'la legende de saint Ladislas presente un tel n ombre de sce­ legende, oHrant ainsi aux artistes la possibili1te d'attribuer
nes appelees a frapper l'imagin ation des croyants, q u'el l e aux personnages de la legende epique une m ission pol itique
occupe d a n s la pei nture d e s anciennes provinces hongroises et h istorique dans le cadre de l a defense du pays contre
une pl ace presque aussi importante q lle celle des cyeles l 'envahisseur . I l semble done que la glorification du cd1am­
ohristologiques. La legende conserve, tOut au long du Moyen pi,on de l ' integrite des frontieres hon groises passe ici au
Age, une place de premier ordre dans la peinture monu­ secon d plan, cedant l a place au theme cen tral , dont le râle
mentale hon groi se, car elle etait a la fois en faveur aupres etait de mobil iser la n�sistan ce cles l arges couches de la
,d e la cour royale, de la haute noblesse et d u clerge, qui en population contre l ' ennemi commun, qui n'est pas " un adver­
exploitaient a fond le sujet pou r renforcer leurs positions, saire ordinaire, mais un homme a deux langues et a deux
62
coeu rs, l'hererique, le traitre a double face qui corrompt et
U . HoLll1berg-HarV'a, Der BaU/n des Lebens, dans "Ar1J!1alcs
Accad. Scient. Fennicae", Bd. XV.lXVI., Helsingfors, 1 922.
abuse de simples gen s, ennemi non seulement du roi, mais
63 V. Dvorakova, "livy kfiz" v leMe (La croix vivante el Zebra) aussi de D ieu " 66.
dans "Monumemorum tutela " , I I I , Bratislava, 1 969, a cco m p agne d'un re­ \ 1
sume detai1l6 en l angtles etrangeres. 65 Voir n o 1te 3 5 . ,
64 Voir nOte 5 4 . 66'
C i tations de l'etll'& de Z. IGdar, voi'r note i 9.

42

www.patrimoniu.ro
 N O T E
ZONELE DE PROTECŢIE A MONUMENTELOR ISTORICE.
ROLUL ŞI FUNCŢIILE LOR
Ol iver Vel escu
Cazul de la manastirea Amota unde - aşa cum s-a mai
relatat i n presă - exploatarea carierei de calcar a dus l a
a lterarea peisaj u l ui înconjurător, ridică î n mod acut chestiu­
nea zonelor d e p rotecţie a monumentelor istorice.
Problema n u este nouă, în ţara noastră existînd u n cadru
legal bine conturat c a ş i o tradiţie în acest sens. î ncă în
1 9 1 5 Nicolae Iorga, defin i n d monumentul istoric, incl udea
în această nOţiune, alătUfi de" i nvenvarul l<1iftistic şi
împrejurimil e : monument u l "fiind conceput organic, tre­
buie păstrat tot organic" , ila r l egea d i n 1 9 1 9 i ntroducea
princip i u l "non aedificandi" în " imediata apropiere a unui
imobiL clasat monument istoric" (art. 3 al. 7). Legea în vi­
goare astăzi (H.C.M. 661/1955) p u n e semn de egalitate între
regimul de ocrotire a monumentelor istorice şi " cadml Lor
corespunzător şi a zonei Lor de protecţie" (art. 4).
O hotărîre (H.C.M. 2490 din 31 decembrie 1 969) pri­
vind sancţionarea unor contravenţii precizează răspica t :
"desfiinţarea cadnthti corespunzător şi a zoneLor d e protecţie
a momtmenteLor istorice constituie o contravenţie" (art. 1
a l . 7), iar cod u l penal pedepseşte distrugerea monumentel or
sau impiedicarea " Luării măsuriLor de comervare" (art. 2 1 7) .
Reţinem aşadar c ă în ţara noastră ideea protejării pro­
priu-zi se a monumentelor istorice este în atenţia forurilor
conducătoare, creîndu-se instrumentele l egale care fac posi­
bilă această activitate.
în'tr-un sens mai larg, conservarea peisaju lui, a frumo­
sului natur a l şi a cel ui creat în timp de om, işi găseşte ecou
în n umeroase legi şi hotărîri, o lectură a RepertoriuLui legis­
Laţiei în vigoare fiind în această privi nţă o adevărată reve­
laţie. Se poate vorbi, pe drept cuvînt, despre existenţa u n u i
cod a l protecţiei frumosului. Pom i i plantaţi de-a l un gul
şose l e l o r, apele m i nerale, zonele din jurul staţ i u n ilor meteo­
rologice şi a ltele sint toate protejate prin l e ge ; l imitarea
prin lege a degradării terenurilor p r i n exploatări de rocă sau
petrol, ca şi l egile împotriva pol uării apei şi aerului, dau o
imagine d i n cele mai luminoase asupra seriozităţii cu care
sint tratate toate problemele privind ambianţa în care trăi m .
Este şi acesta un aspect al umanism u l u i socialist ş i poate
nu d i ntre cele mai p uţin importante.
Revenind l a monumentele istorice constatăm că l egislaţia
în vigoare p revede că "zonele de protecţie se stabiLesc pe
bază de stHdii . . . în fvmcţie de peisaj, de dimemiuni şi de
importanţa lor (:1 monumentelor) " (H.C.M. 6 6 1 / 1 955 tarI. 5 ) .
Este meritul regretatul u i a rh itect G . M . Cantacuzino �are,
ocupînd u-se În cadrul D irecţiei monumentelor i storice de
această problemă, a extins noţiunea strictă de zonă de pro­
tecţi e la o arie peisagistică mult mai amplă, care include
plantaţi ile şi pădurile invecinate monumentu l u i . Din stu d i i l e
pe care l e - a î n treprins în a n i i 1 957 ş i 1 95 8 î n colaborare cu
organele silvice este demn a fi amintită aici delimitarea zonei
de protecţie a mănăstirii Neamţ. Coastele deal urilor Încon­
jurătoare fiind depăşite în inălţime de crestele munţilor din
apropiere, versanţii dinspre monument ai acestora au fost
incluşi in zona de proljecţie tocmai pentru conservarea pei­
saj u l u i , totalizindu-se peste o mie de hectare de pădure pro­
teja"tă. La fel s-a procedat şi pentru Agapia şi Văratec, ca
şi pentru a l te multe monumente.
Direcţia monumen,t elor istorice şi de artă a resp � n s î n tot­
dec,luna delimitarea zonei de protecţie l a o rază de x metri de
un monument pentru că peisajul - factorul determinant în
această p roblemă - n u se poate scrie intr-o cifră dată .
OperÎnd c u e l emente constituite i storiceşte, aflate în zon e
diferite ş i i n situaţii care n u s e repetă, n u m a i studiul p e
teren al fiecărui mon ument poate permite o corectă fixare
a zonei de p rotecţie.
43
www.patrimoniu.ro
Existenţa acestei varie,tăţi de situ<1iţ ii fiind o real ita te
obiectivă, n u se pot da reţete sau instrucţiuni pentru fixarea
l or. Punct de p l ecare pentru reuşÎlta operaţiei trebuie să fie
colabora rea tuturor factori lor i nteresaţi. D a r, la fixarea unei
zone d e protecţie trebuie să se pornească de l a ideea că nici
unul din inconvenientele existente n u pot depăşi prin am­
pl oarea lor pericol u l potenţial pe care i l poate p rezenta
ştirbi rea u nei opere de artă, a u n u i mon u ment istoric.
Cedarea În faţa unor consideren te şi argumente de con­
j unctură imediată, care pie rde din vedere , perspectiva, a pri­
lejuit într-un trecut nu prea indepărtat n umeroase Încălcări
ale l egÎii monumentelor, aici referindu-ne numai l a aspectul
n erespectării zonei de protecţie şi a cadrului corespunzător.
Astfel, pentru mutarea fabricii de dolomită construită cu
1 5 ani În urmă lîngă castelul Hunedoara, a fost necesară o
hotădre a Consi l i ului de Min iştri, dar localul Facultăţii de
silvicultură de lingă zidul Cetăţii Braşov, construit tot
atunci, a rămas ş i astăzi un exemp l u ne �ativ. La fel , clă­
dirile construite l îngă caste l u l d i n SÎnmiclauş şi care ascund
perspectiva monumentului d i n spre-şosea, pompa de benzină
din coasta Curţii Domneşti din Strehaia, copertina noii pieţe
l ip i ,te de zidul cetăţii din ŢimişoaI1a, şi pentru multe alte
exemple de acest gen, este oare nevoie de intervenţia celor
mai înalte foruri de conducere ?
în fond este vorba de respectarea unei l egi fără a mai
vorbi de celelalte aspecte ale probl emei, care ţ i n de etica
p rofesională ş i de pregătirea culturală.
Dar d i ncolo de aceste "cazvtri" desp rinse d i n activi tatea
cotidiană de p rotejare, p roblema del imitării zonel o r de pro­
tecţie - acţiune pe care D irecţia monumentelor istorice şi
de artă vor trebui s-o desăvîrşească in acest cincinal -, depă­
şeşte cadrul administrativ-juridic şi Îmbracă semnificaţii mult
mai adînc i . Cu toată varietatea am i n tită, n u se poate nega
posibil itatea exis,t enţei u n o r principii care pot deveni jaloane
ale activităţii p ractice ce urmează să se d esfăşoare încă din
acest an.
N umitorul comun al spaţi u l u i d i n jurul majorităţ i i mo­
nu mentelor noastre este natura sau peisajul atit de familiar
al ţăr�i noastre, i n d i ferent din care p arte a ei. Desi gu r nu
un peIsaj oarecare ci u n u l În care parte componentă este şi
monumentul i storic, al cărui mesa j patriotic şi artistic este
evident. De aceea, zona de proteCţie trebuie să devină un
instrument capabil să răspundă unor nevoi sup rastructurale
multip l e : j ur id ice, soci,al e, istorice, pedagogice ş. a., care depă­
şesc scopul u t i l imed i,at. Ba devine, împreună cu mon umen­
tul pe care-l protejează, un simbol , un instrument de comu­
n icare cu trecutul, cu istoria.
Urm�re . acestui fapt, terenul zonei de protecţie Încetează
de a mal fI o porţi u n e oarecare de pămint, şi capătă sensuri
şi semn ificaţii carre ii acordă o serie de însuşiri morale cre­
înd raporturi noi între zona de protecţie p e de o parte şi
n atura Înconjurătoare, monument şi om pe de a l tă parte.
în raport cu n atura, zon a de proteoţie devine o entitate
o?ie�tivă despri nsă d i n mediul . îrncon ju rător şi supusă ser­
vItuţllor lega l e generate de eXIstenţa monu mentu l u i . î ntre
n at.ura înco!1 j u rătoare şi zona de protecţie se creează rapor­
. .
t �r! dlalectIce deterI11l11ate de preface riie i mp use de necesi­
taple umane. Spunem raport d i al-ectic, pen tru că ba riere.le
juridice fixate nu POt împied ica ÎnrÎur i rea reciprocă dintre
natur � şi sp aţi,ul zonei de protecţie . . Este, ca să întrebu inţăm
.
expreSIa l U I MIhaI Ralea, raportul dmtre "construcţie şi con­
venţie" (M. R a lea, ExpLicarea om�tl�ti, p. 1 3 0) ; " convenţia"
În cazu l de faţă fii n d m esaju l pe care îl transmite monu­
�1ent �d �st oric . şi cadrul f�xat c I! aceleaşi . rosturi de a păstra
.
ŞI a lntan sol I a frulŢluseţllor dm veaCUrIl e trecute Întruchi­
pate În monumenlt.
 Desigur, C ecare a�ezal;e a ţării noastre îşi arc specificul
ci, de unde şi fiecare monument este Înscris în med iul Încon­
j u rător În mod di ferit . De aceea, În fixarea zonei de pro­
teqie trebuie să se ţină seama de elemei1lte de spaţiu con­
crer, care vin să contri buie la sublinierea originaJit�ţ ii mo­
I l u mentu l u i . După marele geograf George Vâlsan, la "fixa­
r ea fiz i on o m iei proprii a ulUti peisaj În caracterele saLe Pt!1"­
I/'la n e n t e şi obiective" trebuie să se ţină seama " de roca din
ca re e Î nch eg ată scollrţa pămînt ului, apele . . . , viaţa, de La
formaţiuni ver,etaLe p înă La al1imaLe, gn.tpări om.eI1eş t i ,fi chiar
a tm osfera care scaLdă Î n t reg peisajuL, îi d'l. htmină şi Ot­
/oare" (G. Vâlsan, Ge o gra fia şi poezia, î n culegerea " Pă mî n ­
t uL românesc şi fnmutseţiLe Lui " Bucureşti, 1 940, p. 7 ) .
,
Practica d e pînă acum a demonstrat cu prisosinţă c ă la
C O l t urarea zonelor de proteqie a fost necesa ră Înrotdeauna
;,otarea el ementelor biologi.ce (vegetaţia) şi fizice (:;pa\iale)
din j ur u l mon umentelor istorice. De aceea socotim ca pentnl
fundamen ta rea şti i n ţifică a studiilor - cerute de l ege -
pen tru Î n tocmi rea zonelor de protecţie, partici pare a geogra­
filor apare ca o necesitate de ordin practic . Geogra fia fiind
" o ş tiin ţă sint etică a na t�t rii" va p utea să aducă o contri­
bUţie de seamă la delimitarea zonelor d e protecţie, tocmai
din p u nctul de vedere al pericolelor care ar putea să împie­
teze În perspect ivă asupra i n tegrităţ i i mon u mentelor - po­
sibile exploatări şi explorări de rocă sau de altă natură.
O colaborare Între D i recţ ia monumentelor istorice şi de
artă şi I nstitutul de geogl�afie sau cel puţin un dialog pe
această temă ar fi u t il ; del imitarea zonel or de proteqie
Încetînd astfel de a mai fi o simplă operaţie admi n i strativă,
ci o complexă lucrare ştiinţifică, rod a l col aborării interd isci­
p t : n are cu scopul pro tejării mon umcn te] or i storice.
De cele mai m u l t e ori În jurul monumentelor noastre nu
e xistă o natură virgină, ci dimpotrivă fiind istoriceşte consti­
t u ită, omul a fost u n ul din facto r i i importa nţi ai tran sfor­
mărilor pe care le-a suferi t peisa jul d i n prea jma monumen­
telor. A ceasta se explică prin faptul că aceste clădi ri, astăzi
mon umen t e, au a v u t secole de-a rîndui un caracter polari­
zator a l vire ţi i sociale şi economice În aşezările În care fiin­
Jeaz�. Curte, cona c, castel, mănăstire sau biserică, ele au
. transforma Întinse suprafeţe în muzee uriaşe ; că delimitarea
unp n mat un an umit pecific peisa j u l u i din j urul l or , u neori
dhiar l-au generat, dînd substa n ţă sau n otă caracteri s : ică
fllln Cţi ei lor. (Exemp l u : un h e l eşteu Ungă o mănăstire, un
cimitir În j ur u l unei biserici, un drum şerp u i t care urcă l a
o cetate e tc . ) .
Desigur, acestea sînt elementele particu l a re, d a r care se
Î nscriu În specificul peisa j ul ui i storic românesc şi care Î i con­
feră original itate : depresiuni sau ţări , plaiur i , col i n e ş i dm­
pulunguri - acele şesuri d e sub poalele munţilor. Constatăm
astfel că zona de protecţi e va trebui să legalizeze, să mate­
rializeze "spaţi�tl mioritic " . Conservarea unor părţi d i n "o)"i­
zontttl sp a ţial românesc" - potrivit expresiei l u i Bl aga -
ar fi deci u n u l din scopuri l e etice ale acţ i u n i i de del imitare
a zonelor de protecţie, nu în sen s u l unei "var,i amintiri para­
disiace" ci În ideea creă rii u n u i cadru pentru evocarea sol i­
darităiţii cu glia strămoşească .
Sînt filozofi - citaţi ş i de Blaga - care studi ind rolul
spaţ i u l u i sau mai p recis al sentimentelor generate de spaţi u ,
l - a u considerat " un a c t creator aL s ens ib il ităţ i i (Spengler) ş i
" semn al at doar u n singur aspect, cel al zonelor de protecţie
chiar "factori r,eneratori de cuLtură" (Frobeni us) . I ar aceşti
gînditori dezvoltă concepţia că un anume spaţiu, structurat
Î n tr-un amume tip, poate fi privit drept simbol al unei
a nume culturi.
Porn ind de la acest postulat filozofic se poate afi rma că
spaţiul cuprins În tr-o zonă de protecţie a u n u i monument
istoric răspunde acestor idei, iar în condiţiile specifice ţării
noastre, spaţiul din j ur u l monumentelor devine un factor
de cultură şi educaţie care contribuie la p rocesul de p lămă­
d ire p s�ho-socială a omu l u i de astăzi.
U n u l d i n aspectele practice esenţiale care se desprinde din
cele de mai sus ţine de domeniul pedagogiei, al educaţiei
unor pături foarte largi şi a cărui necesitate nu mai trebuie
comentată. Este de reţinut doar că turismul este u n u l d i n
principalele i nstrumente de realizare a educaJţiei estetice ş i
patriotice, material u l didactic f i i n d monumentele i storice c u
cadrul lor core spunzător risipite î n ţ a r a Î n lireagă.
Problema nu trebuie Însă absol utizată. Dacă del imitarea
zonei de protecţie este o Încercare de concretizare a u n u i
44
www.patrimoniu.ro
mediu istoric, ea nu poate fi confundată Însă cu monu­
mentul Însuşi. Chiar dacă se admite o legătură convenţio­
nală - exprimată de a l tfel ş i de l ege - elementul deter­
m i n a n t p rimordial rămîne monumentul istoric. Este vorba
de un raport de analogie impus p r i n convenţie - acţiunea
voită de fixare a zonei de protecţie. Spaţiul va rămîne În­
totdeauna un simbol abstract, iar elementul concret este con­
strucţia propriu-zisă ,a monumen tul Uli cu 'atributele sale isto­
rice, arheologice, a rtistice şi arhi tectonice.
Cu toate însuşirile morale pe care am Încercat să ară­
tăm că le c up rinde spaţiul zonelor de protecţie, acestea nu
pot exista pentru ele înseşi. Nu peisaj În sime, care să cu­
p r indă şi monumen tu l , ci di mpotrivă acesta trebuie să devină
centrul unor vaste compoziţii peisagistice. Există Însă aici şi
pericol u l artificial u l u i . Nu este vorba de parcurile din jurul
castele lor care sînt peisaje tratate arhitectonic ca mediu În­
con j urător al clădirii, ci de peisa j ul majorităţi i monumente­
lor risipite în satel e ţări i . Dacă am admis pentru zona de
protecţie i n c l uderea u n u i spaţiu m a i l arg care să sugereze
cadrul istoric, pentru terenul din imediata apropiere a monu­
mentu l u i - " cadrul corespu,nzător" după exp resia legii -
se impun asemenea criterii îndt să nu exi ste n imic gratuit .
Vorbind de În treaga zonă de protecţi e nu trebuie pierdut
din vedere că rostul ei corespunde unei n evoi p ractice utile.
Ap reci i n d valoarea ei simbolică, zona de proteoţie nu poate
rămîne n umai O p r i vel işte bucolică încremenită ca un fundal
p i toresc În spatele unui monumen t , ca În p ictura italiană.
Zona de protecţ ie n u poale Întoa rce spatel e f/a ctori lor de
civilizaţie modernă, pentru că ign orarea lor riscă să pericli­
teze În săşi u t i l i tatea î n t regii l ucrări de del imitare a ei.
Unul din i n strumentele de rezol vare a problemelor apa­
rent contradictorii care le ridică trasarea zonelor de pro­
tecţie este planul de sistematiza re teri toria l ă . Dacă la Întoc­
mirea acestui plan - ca şi la cel de sistematizare . rurală -
se porneşte de l a acceptarea idei i creării unor rezervaţii
i storice - de tipul celei existente pentru cetăţile dacice din
Munţi i Orăştiei (B.CM. 1 1 f . 77/1957), problema este rezol­
vată de la sine. Se poate obiecta că exi stă pericolul de a
zonelor de protecţie, - poate este cazul să fie denumite în
viitor zone de rezervaţie - Împiedică dezvoltarea unei aşe­
zări , a unui ţ i n ut. N imic mai fal s ! A judeca astfel este a n u
Înţelege c ă rezol varea diferitelor probleme - d e amplasare
sau de dezvoltare de i ndustrii - nu trebuie făc u tă d upă
mărunte i nterese l ocale sau considerente de conjunctură.
Improvizaţia ş i provizoratul trebuie să cedeze locul perspec­
tivei celei mai l argi şi j udecăţii de ansambl u .
Poate că Min isterul Turismul u i în colaborare cu D i recţia
mon umen telor istorice ş i de artă ar trebui să facă o soco­
teal ă gospodărească d i n care cu siguranţă va reieşi că o
rezervaţie istorică de fel u l celor preconizate aici, cu monu­
mentele restaurate şi cu dotările t uristice corespunzătoare,
j udicios amplasate, poate fi o sursă de venit rentabilă.
în multe ţări europene acţion ează asociaţii pentru apă­
rarea peisajului, grupate Într-o federaţie n u mită "Europa
nostra " . Problema depăşeşte cadrul acestui articol care a
a monumentelor istorice fără a vorbi de rezervaţiile isto-rice
urbane, de specificul oraşelor şi .satelor noastre, care au pro­
blemele lor p articulare.
Dar acum cînd Români a a devenit o ţară industrială, o
coordonare a eforturilor care se fac pen tru păstrarea frtl­
museţilor ţării, cu conştiinţa că ele constituie şi un potenţial
economic, eS'te absolu.t necesară.
Lucrul este posibil Întrucît există, cum s-a arătat, destul e
l egi de protecţie din sectoare diferite ş i care s e completează
una pe alta.
Trăim um timp istoric. Trebuie să fie clar fiecărui cetă­
ţean că n u reprezentăm decît un moment din istoria n oa stră
secul ară. Trăi m Într-o epocă care n-are nevoie să distrugă
pentru a construi, o epocă perfect capab i l ă să i ncl udă in
p lanurile sale de viitor cele mai inclrăzneţe, respectul pentru
moştenirea trecutului, o epocă care permite u n dialog peI1ma­
nent Î ntre opera contemporană şi mar i l e reali zări ale strămo­
şilor. Să le respectăm !
o " VI LLA " ROM ANA LA NORD - VEST DE SATUL HORI A (JUDEŢUL TULCEA)
V i ctor H.
Lucrările de îmbunătăţiri funciare, executate în anul 1 97 1
pe valea rîului Taiţa, au vizat o zonă situată l a 2 km nord­
vest de comuna Horila, cunoscută prin bogăţia materialelor
arheologice surpri nse la suprafaţă pe ambele maluri ale apei
( fig. 1 ) .
î n cadrul săpăturilor arheologice organizate l a faţa locu­
lui, in vestigarea unui promontoriu (63 X 32 m) ale cărui
limite estice se pierd l i n în terasa Taiţei (fig. 2), ne-a permis
descoperirea şi degajarea unei villa romane 1 , prima de acest
fel cunoscută şi cercetată pînă în prezent, în Dobrogea 2 .
Rutmul alert impus de săparea unui mare oanal de dever­
sare a apei, ce urma să despice în două promontoriul, şi deci
iminen ta distrugere a monumentului, ne-a obligat la o săpă­
tură largă pe orizontală, dar ne-a permis în acelaşi timp
seCţionarea în tregul u i edifici u.
Surprinsă pe aproape 900 mp, villa de pe p romontoriu
are o formă regulată, uşor rectail1g; ulară, orientată aproxi­
mati v est-vest, fiind impresionanta prin p roporţionla l itate,
-simplitate şi rafinament (fig. 3). Zidurile, construite din
piatră prinsă cu pămînt galben, în opus incertum, din cără­
midă cu mort<lir de var, în opus latericium sau din piatră şi
cărămidă cu mortar de var, in OpvtS mixtvun, cu substruCţii de
p iatră care încep de la 1 ,70 m sub nivelul de călcare, au o
grosime ca re variază între 0,40-0,80 m. Toate zid u r i l e
interioare erau tencuite, peste tencuiala obişn u i tă aplicîn­
·du-se un strat (5 cm) de tencuial ă colorată în d i ferite nuanţe
de gri, p urpuriu şi roşu pompeian, ul tima culoare fiiind p re­
dominantă (fig. 9, 1 0, 1 1 ) . Fresca era înlocuită cu dunguliţe sub­
ţiri de roşu-maroniu care străbăteau pereţii, crcînd aparenţa de
marmură . Mici fragmente de tencuial1 de var, surprinse in
dădmJ.wra ce acoperea pardoseala, provin, foarte probabi l ,
de la plafoanele care erau văruite. Majoritatea încăperilor
erau pardosite cu un strat gros (0, 1 0-0,30 m) de signimtm
peste care se aşen un strat subţire (0,5 cm) de cocciopesto,
rea l i zat din praf de p iatră şi var, care apoi era l ustruit.
Uneori peste signinum se aşezau plăci ceramice ( 1 cm gro­
sime), cu dungi imprimate (fig. 1 5 ) , realizate in scopul de
a face mai bine priza cu mortarul , peste care apoi se aplic a
cocciopesto l ustruit. I n acest fel era realizat pavimentul în­
căperii A (fig. 3). Mai rar, dar întîlnit în tehnica de con­
strUCţie a villae-i, stratul de cocciopesto, mai gros ( 1 cm), se
aplica direct pe sol, ca în cazul platformelor 2 şi 3 din zona
colon adei (a se vedea p l anu l). In cazul bazinelor, duritatea sa
este deosebită, fiind asemănătoare cu cea a pietrei.
Din punct de vedere arhitectural , întreaga construCţie
este împărţită în două de un zid masiv d e piatră, orientat
aproximativ nord-sud, care del imitează zona 10cuibil ă de
colonadă şi grădină.
Zona locuibilă, situată la est de zidul transversal, se com­
pune d in nouă încăperi. Nu am putut surprinde decît una
din intrările î n vlilla, si,tUlată în partea de sud-est; în faţ:a ei,
o scară, cu trepte �argi, pereate, era orientată spre terasa
Taiţei (fig. 6). O altă intrare o bănuim situată în partea
de nord-est a villae-i cu posibilitate de acces atît în zona
estică, cît şi în cea vestică a colonadei.
Vom încerca să facem o descriere a spaţiului interior,
pornind din punctul nord-estic, unde bănuim a fi fost intra-
, O primă prezentare a villae-i de la Horia s-a făcut în cadrul Con­
ferinţei arheologilor eLin R.S.R., în toamna anu1ui 1 97 1 - în comuni­
carea intitulată "Consideraţii istorice în lumina săpăturilor arheologice de
la Horia (jud. Tulcea), 1 9 7 1 " . Intregul material de l a Horia va fi pu­
blicat în nr. 4 al revistei "Peuce".
2 Cercetările de teren au permis specialiştilor locaLizarea a nume­
roase villae, presărate pe întreg teritoriul Dobrogei, ca să nu mai vorbim
de fostul teritoriu al Daciei romane (a se vedea în acest sens D. Tudor,
Oraşe, tîrgltri şi sate în Dacia romană, Buc., 1 968 şi Mihail Macrea,
Viaţa în Dacia romană, nuc., 1 969, p. 294), dar, spre deosebire de
acestea, în Dobrogea nu a fost cercetată arheologic, pînă în prezent, nici
una. rn Transil vania au fost cercetate arheologic mai multe villae rusti­
cae: la Hobip, lîngă Sarmizegetusa, Cinciş şi Mănereu (jud. Hunedoara),
la Apahida (două), Ai,ud-BwcJa, Anton, Cimăfaia , Dezmir şi la Pă­
latea, toate în j u deţul Cluj - cf. M. Macrea, op. cit.
45
www.patrimoniu.ro
13au man
rea princip ală. Reţinem că la construirea villae-i a fost folo­
sIta piatra l ocală şi în mod deosebit calcarul cretacic, adus
din apropiere. O lespede de cal car marca intrarea într-o
�ncăpere spaţioasă (N) de 6 X 4 m. De jur-împrejurul ei se
afla o bordură care folosea şi ca treaptă în dreptul intrării.
Acest tablimtm corespundea spre sud-est print r-o in trare
l argă, marcată de un prag d intr-o lespede mare de calcar
în forma literei D, într-un coridor paralel (U) avînd aceeaşi
l un gime, dar foarte în �ust ( 1 , 1 5 m) , un fel de fauces. Din
el, printr-o intrare strajui,tă de două ziduri în forma lite­
rei L, se pătrundea într-un atriolum (K3 ) de 3 X 2,20 m,
pardosit cu lespezi de calcar. Acest atriolum era deschis spre
o încăpere de 5 X 3 m, situată la est, împărţită în două de o
platformă mai înaltă (fig. 7). Spaţiul (K)) de la est de pl at­
formă era mărginit de o bordură asemanătoare celei întîl­
n ită în încăperea N, iar pardoseala, uşor al veolată, era aco­
perită de arsură (pămînt galben argilos şi n isipos) dînd
impresia existenţei în acest loc a unei vetre ( ? ) ; în colţul
nord-estic, pe acest n ivel , se afla un fragment dintr-o bază
de coloană. în spaţiul (K2) situat la vest de y l a t formă, in­
vecinat cu atriolvtm, pe pardoseala de piatra, în cea mai
mare parte d i strusă, se găseau alte trei baze de coloane, d in­
tre care două cu faţa În jos, iar în dreptul peretelui sudic,
patru ţigle mari, sparte în prăbuşire, sub care s-a dat de
arsură şi oase de a n i m ale ; ţintele şi piroanele de fier
găsite alături ( fi g . 1 6, 6) provin, foarte probabil, de l a
o uşă masivă d e l emn prin care s e intra din atriolum i n ca­
merele de l ocui t ale stăpinilor vill ae-i. Fără a considera
închisă p roblema funcţionalităţii spaţiului (K, + K2) din faţa
atriolum-I ui, sugerăm posibilitatea existenţei urnei încăperi
destinate prÎnzurilor de vară 3. Cele două ziduri de piatră
în formă de L care flancau intrarea d in fauces în atriolum
�ndepl ineau şi rolul de e ilaştri 'p e care se sprijineau proba­
bil coloane din cărămida, găsita d i n abundenţă în dădmă­
tura d in interior. Studiul mai atent al celor y atru fragmente
de coloane evidenţiază o grupare de doua cîte două, în
funcţie de grosimea dusinei şi l ungimea Începutului de fus.
Avî n d în vedere exi stenţa a numai patru p i ese de acest gen,
ca şi poziţia l or în cădere, le considerăm bazele ş i capitelu­
riie a două coloane, situate la cele două extremităţi ale plat­
formei tencuite dintre K, şi K2 • Di n atriolum se pătrundea
spre sud într-o încăpere (C, ) de formă cvasi-pătrată
(3,40 X 3 m) care corespundea spre est cu o încăpere (�)
rectangulară (4, 1 5 X 3 , 1 5 m). Cel e două încăperi bănuim
că erau întrebuinţate ca sufragerie, oectts (Cl ) şi dormitor
cubiculvmz (C2). în cubiculum, l îngă peretele sud-estic, tere­
nul a fost ridicat prin construirea unei platforme de 2 m
l ungime şi 0,30 m înălţime, d in pămînt gal ben, puternic
tasat, ce pare să indice locul alcovului. O lespede de calcar,
căzută in colţul nord-vestic a l încăperii, Într-un loc În care
peretele sudic era puternic distrus, ne îndeamnă să presupu­
nem prezenţa unei ferestre spre K2• Din cubiculum se ieşea
într-un vestibulum (L) îngust de 1 ,1 5 m şi lung de 4,50 m
care corespundea printr-o deschidere liberă în antreul (E)
intrării în villa, d inspre sud-est, de 5 m lungime şi 1 ,5 0 m
lăţime.
Cele două Încăperi, vestibulum (L) ş i antreul (E), formau
un mare coridor care, pe de o parte, făcea legătura între
camerele de locuit şi zona rezervată băilor, pe de altă parte,
permitea ieşirea şi intrarea în balneum fără a mai deranja
pe cei care eventual se od ih nea u În cubiculum. Totodată in­
trarea dinspre sud-est p utea fi folosită şi de servitorime,
3 O simaţie asemanatoare a fosl Întîlnită în villa de la Dezmir-Be­
rek, din apropierea Clujului, cercetată arheologic de dr. Roska Marton
în anul 1 903. rntr-un � di Ţ1 Încăperile villae-i J B), în locul marcat "a",
u.nde sol u l era putermc dIstrus pe o suprafaţa de 1 mp şi pe o adîn­
cIme de 0,27 m, s-a11 găsit oseminte de animale şi fragmente de pămînt
ars. Autorul trăgea (oncluzia existenţei, în acest loc, a unei bucătării -
eL dr. Roska Marton, Romaikori vilia Dezmer hatarabon, în "Dolgoza­
tok", II, Cluj, 1 9 1 1 , p. 1 09 (v. şi planul villae-i la p. 1 06).
Fig. 1 . P l :lll de s i w:l(ic Cli localiz:lrea obiectivu l u i investigat.
intrucit de o parte şi de alta a ei se aflau citeva din anexele
gospodăreşti ale villae-i; latnexa P unde s-Iau găsit resturile
unui vas semisferic de mari proporţii (fig. 1 9) şi anexa R,
unde se afla un puţ cu pereţii ş i glh izdul rotund, construit
din pietre de carieră (fig. 5 ) . Citeva fragmente de apeduct
ceramic găsite in apropiere (fig. 2 1 ) , dovedesc că puţul
servea pentru depozitarea apei necesară băilor. Spre nord,
anexa R se în vecin a cu o pivniţă I1ectaIljgulară ( 1 , 1 5 m
lăţime), pardosită cu cocciopesto, în care se cobora pe o
scară formată din două trepte tencuite.
Balneum-ul, situat in partea de sud a zonei locuibile, era
compus dintr-un vestiar apodyterium (A), care avea cores­
pondenţă cu antreul E, un bazin (1) şi trei căzi (F, B, H)
destinate băi lor (fig. 1 2). Nici una nu a putut fi surprinsă
in , perfectă stare, fiind d istruse prin prăbuşirea pereţilor. Ba­
zţl1ul I (3 X 3 in ) situat in faţa vestiarului era cel mai mare,
avea fundul uşor inclinat spre centru şi era situat sub nivelul
de călcare al apodyterium-lui, fiind înconjurat de un ghizd
de 0,30 m înălţime.
Peste tencuiala obişn uită a bazin ului se aşternuseră trei
straturi de tencuială colorată în roz, care îi dădeau un aspect
plăcut. Fundul bazinuluJÎ era mardat la margini de o bordură
de 4 cm, care-i imprima o formă interesantă, aceea a unei
cruci malteze.
46
www.patrimoniu.ro
Spre sud şi nord, bazinul I se învecina cu două caZi
(alveus) de dimensiuni reduse. Alveus-ul F, situat la sud, se
află cu 0,20 m deasupra bazim ului, comunicind cu acesta
prin tr-un orificiu practicat în colţul său nord-vestic
(fig. 1 2). Un perete de cărămidă, de 0,40 m grosime,
p robabil nu prea înalt, îl despărţea de un alt alve�es (B),
de proporţii mai mari, situat c1,.1 0 , 1 0 m mai sus, care avea
acces Într-un coridor de unde se putea probabil, urca pe
terasă sau ieşi in grădină.
în partea nordică a bazinului central, alve .es- ul H
complet distrus de dărămături , se afla la acelaşi n ivel cu
cel sudic (F) .
Pereţ i i interiori ai camerelor de locuit şi băilor erau
construiţi din cărămidă, toate aceste încăperi fiind încălzite
prin hypocaustum. Sub unul din alveus-uri (B) se afla cup­
torul (praefurnium) (fig. 8), de unde aerul încălzit pătrun.
dea printr-un canal boltit, realizat din cărămizi , sub bazinul
central. In dreptul alveus-ului H, dedesubtul nespinsu­
rae-i, era construi t un zid de piatră, prevăzut cu o gură
de fum boltită, pe unde aerul cald era canalizat prin­
tre pilae din cărămizi mici pătrate, spre celelalte in căperi
l ocuite (C1 , C2, L şi A) (fig. 1 3, 1 4). AntI1eul E situat în
dreptul intrări i nu dispunea de încălzire. Numeroase frag­
mente de tegulae mamrnatae, cu colţari sau in formă de şea,
 descoperite în dărîmături, stau dovadă sistemului bine cu­
noscut de încălzire a camerelor prin canalizarea aerului
eald de-a 1 ungul pereţilor ( fi g. 1 7). S uspinsura era realizată
din cărămizi m�ri . bipedal e , situate deasupra pilae-Ior, peste
care se turnase szgnmvtm.
Dispunerea balneum-ului, repartlpa bazinelor, situarea
praefttmivem-ului sub una din căzi, le întîlnim Într-o formă
oarecum asemănătoare în villa cercetată arheologic de
A. Buday, în cartierul Kistarşa-Clu j 4 . Spre deosebire de
villa de la Horia, la Cluj, podeaua camerelor de locuit
e r a incălzită şi cu aj utorul conductelor ceramice 5 .
La vest de zidul transversal era situată colonada şi o
mică curte interioară, probabil o grădiniţă. Un şir de cinci
coloane, ale căror postamente din calcar cretacic au fost
găsite in situ (fi g . 4), străjuia spre sud o mică tera­
să acoperită (portic), iar spre nord, trei încăperi ( 1 , 2, 3 )
pardosite c u tencuială colorată î n roşu ş i roz. între terasă şi
eele trei încăperi se afla un bazin rectangular, puţin adînc,
pardosit, de asemen i, cu tel1cuială roşie. Terasa se afla cu
0,50 m deasupra nivelului de călcare din interiorul villae-i
şi era mărginită la vest şi nord de un mic zid (0,70-0,50 m)
de piatră cu mortar, care avea rolul de a sprijini nivelul
mai ridicat al terasei, formînd totodată şi un mic gard in
faţa celorlalte încăperi ale colonadei. Cele trei Încăperi,
-situate spre nord, reprezentau o triplă denivelare realizată
din trei platforme care coborau spre bazinul din marg1l1ea
terasei (fig. }) .
în zidul care delimita terasa spre nord, fusese construită
'0 gură de foc boltită, un fel de vatră din cărămizi pedale
şi semipedale, purtînd mai toate, ştampila Legiunii a V-a
Macedonica, cu scopul, probabil, de a asigura în zilele mai
răcoroase de vară, o temperatură constantă În aceste încă­
peri, fiind necesară totodată încălzirii b azi n ul ui.
întreaga colonadă avea o lungime de aproximativ 1 7 m
şi o lăţime de 5 m, fiind deschisă spre o grădiniţă de formă
rectangulară ( 1 4,50 x 7,50 m), a cărei existenlţ ă a fost con­
firmată stratigrafic.
în d reptul încăperii A, prinşi în exterior de zidul sudic
al villae-i, se aflau doi p ilaştri, construiţi d in piatră şi mor­
tar ( 1 ,00 X O,60 m), distanţa dintre ei fiind de 1 ,1 0 m. Lipsa
'0ficărei posibilităţi de acces spre Încăperea A n e îndeamnă
:să le considerăm nu numai accesorii arhitectonice, dar şi ele­
mente de fortificare a zidurilor 6. De altfel aceeaşi situaţie
4 CL dr. Arp::id Buda)', R6mai vil/ak Erdelybel1, În "Dolgozato k " ,
IV, C l U J , 1 9 1 3, pp . 1 6 1 - 1 62 (<1 s e vcdea ş.i p l anuJ vi J l ae-i l a p. J 3 2 ) .
5 I bidem .
6 Nu excJudem această posibil itate, deoarece genul respectiv de con­
tra[orturi era folosit şi În construqi ile romane civile din pe ri o ad a tim­
purie a i m pe r i u l ui. Pentru teritoriul patriei noastre a se vedea villa ro­
mană de la Mă n ercu-Hunedoar,a, cf. dr. A. B ud'a)' , op. cit., p. 1 58
o(Abr<!ge) şi la p . 1 1 6 planul v i l l ae-i. Vezi şi Edit B. Th o m a5 Romische
Villen il7 Pa17JToOnien, B u d apest, 1 964, unde la p. 25, f ig. 8: ap a re un
.astfel de contrafort În i n te r i o ru l u nei vi l l a din jurul lacului Balaton.
Fig. 2. Vedere asupra
www.patrimoniu.ro
o întilnim şi spre sud-est. de astă dată în dreptul intrării în
an treu (E) (fig. 6),
Villa er a prevăzută cu cîteva dependinţe de caracter
gospodăresc, situate în afara zidurilor sale. Cele dinspre
sud-est erau l ip ite de zid, fădnd corp comun cu villa, cum
este cazul anexelor P ş i R, despre care am avut ocazia să
amintim. Altele se afl a u la sud, unde, in săpătură, au fost
surprinse dărimături de ziduri şi substrucţii, in i nterior ul
cărora a fost găsit un fu nd de chiup şi resturile a t r ei vetre,
situate la 2-} m una de cealaltă. La 6 m sud-est de zidul
clădirii a fost descoperit un cuptor distrus, de formă ovoi­
dală, de mari dimensiuni, în interiorul căruia s-au $ăsit nu­
meroase fr�gmente ceramice de tradiţie autohtona, iar la
} m sud-est de z i d u l sudic al villae-i s-a dat de urmele unei
construcţii , de a cărei utilitate nu ne-am putut da seama.
Jn partea de nord a grădinii, descoperirea unor fragmente
de fier şi bulgări de zgură ne sugerează existenţa unei
fierării.
î ntrea ga clădire era acoperită cu ţiglă şi c u olane, aces­
tea din urmă fiind folosite probabil l a realizarea c o lţuri l or
create de pantele acoperiş ul ui 7.
Tipul de villa cu colonadă ş i grădiniţă În faţa colonadei
este deocamdată necunoscut pe teritoriul patriei noastre.
Existenţa acestor elemente componente ar atesta un tip ita­
lic de villa, întîlnit în perioada republicană 8.
Faptul că lucrările de îmbunătăţiri funciare nu au per­
mis extinderea cercetărilor noastre spre vest , nu putem şti
dacă grădiniţa din falţ a colonadei nu era d e fapt o curte
interioară care lega clădirea de alte dependinţe, cum es te
cazul vill ae-i rustica de l a Mănereu, unde în l ocul colonadei
întîlnim un culoar foarte îrn.gust (0,80 m) de lungimea
villae-i 9.
Prezenţa însă a unui număr foarte mare de cărămizi şi
ţigle, purtînd ştampil a Legiunii a V-a Macedonica (fig. 24),
material aflat pînă in prezent numai În apropierea fortifi­
caţiilor romane, pare să releve existenţa unor vexilaţii ale
acestei legiuni În apropierea v illae- i . Imprimarea ştampile­
lor în forma LEG. V. MC. şi LEG. V. MA, ca şi ca­
racterul literelor ridică problema a cel pUţin două cărămi­
dării (figlinae) aparţinînd unor un i tă ţi ale Legiunii a V-a
Macedonica, staţionate lîngă Horia. De altfel, această pre­
zenţă este confirmată şi de mai vechea descoperire a exvo­
toului l u i Annaeus Pulcher, dedicat zeilor s ă n ătăţ ii , lui As-
7 A fi rma ţ i a se În temeiază pe numarul mare de ţigle şi olane, în
stare fragmentarii, găsi te Împreună cu r e s ru r i de zidarie, dea s u p a ni­ r
vel u l u i de c ălc a e , atît În zo n a 10cuibilă cît şi În c ea a colo n adei .
r
B De e x e m p l u la Pompei, la casa " chi u gu l ui " şi la cea a lui Sal­
r r
lust'ius, ef. R. E tie n n e, Viaţa. cotidiană la Pompei, B uc , 1 970, p. 249. .
9 Dr. A. Buda)' , op. cit . , p. 1 58 . A se vedea şi planul vil lae-i Spoon­
Ic)' Wood, rcp r d u s după Swoboda, Romische tmd roman. Palăste, V ie n a,
o
1 924, În "Enciclopedia dcl l ' a rce antica, dassica ed orientale, Enciclopedia
i taliana", 1 966 (viJla), unde curtea interioara este flancată În trei parţi
de c o r i do a r e.
promontori u l u i de pc malul drept al Taiţci, Înainte de Începerea lucrărilor de degajare a villac-i.
47
 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
.\
10 11
+ + "1-
... ... ...
+
... ...
t
... ...
... ... +
+

S6 ,
,
,
N , ,
v

.... +
..
In ' +
...
+
+ �

5 +
... ... ..

,
+

S5 ,,
,

m4
, +
�
.,. ... ...
...
+ �
... + ...
...

.'
,
S4 3
,
,
+
m3
...

, ,,
t
...
.
+ +

S3 " o " II

+
+/

+
+ .. ...
.. ...

G
.,.. + .. V2 +

+ {�.lW:�+
+ + + ..

Sl

,, ,, , ,
+ + ... .. +

'... .....

... + + + ...
1- - - - - - 1 4
- =
-
= = = = =

Fi' 5 10m
- - -

m: t o
mlllJ 2 : : : : : :.:�J: 5
: .1'
_ __- ____
-L
T M_ 3
..----.
_
�6
F i g . 3. Planul vilbe- i : 1 - z i d d i n pietre pri nse cu pămll1 l ; 2 - z i ll d i n piet re şi c�răm izi ; 3 - 7. i d d i n pietre prinse cu morta r ; 4 - substrucţ i i ; 5 - p l atformă de
monar ; (, - pămînt arSi n - ci'lrărnizi ştampilare; b - vas .,:cra m i c ; c - chiup; t trepte; v1 -v .1 - vetre.

klepios şi Hygeiei , făcută în apropierea villae- i , pe malul unitatea e te tran sferată în Dacia. Cons iderăm că villa a
sting al dului Taiţa 10. Dacă Annaeus Pulcher, acest veteran putut fi con truită, cel mai devreme, în timpul împăratului
al Legiu n i i a V-a, cu n ume italic, ar fi fost proprietarul Hadrian, cind a fost reorganizat sistemul de apărare a
vil lae-i de la Horia, nu putem dedt p resupune, deoa rece l i mesuilii 1 1 şi s-au ridicat o seamă de fortificaţi i în terito­
această consLruCţie nu apare, n ici măcar în stadiul actual al r i ul mari lor cetăţi 12 , în scopul asigurării l in iilor strategico­
cercetăril o r, ca o prezenţă izolată. Avînd mai mult L\!fl ca­ comerciale şi a unei apărări mai eficace în caz de nevoie.
racter suburban, ea era legată de o aşezare civilă, dezvol­ eram ica descoperită în dărîmătu r i l e vil lae- i , at1t cea
tată 1n aproprierea unei fortificaţi i roman e. de factură romană cît şi ceramica de trad iţie autohtonă (La­
, î n dependinţele sudice ale villae-i, p e terasă ca şi în cubi­ tene-getică) (fi g . 1 8 , 20), se încadrează în sec. II şi I I I e.n. ,
cvd�tm (C2 ) , sufragerie ( C1 ) şi vestibuL um (L) , s-au observat găsindu-şi cele mai sigure analog i i în necropolele daco-ro­
puternice urme de arsură ; oseminte umane au fost surprinse mane de la E n i ala 13, în Dobrogea, şi Soporul de Gmpie 14,
fn dădmăturile vestibul ului (L) ; în interiorul villae-i, mate­ În Transilvania, ca ş i în nivelele de la Histria 15, Dinogetia 16
rialul arheologic recoltat este sărac. Toate acestea stau măr­ şi Novidunum 17, aparţinînd secolelor II-I I I e . ,n .
turie devastării, d istrugerii şi incend ierii acestei clădiri, În­ î n stratul vegetal d i n zo na estică a villae-i, a u fost găsite
tr-un . mo � ent pe care n u-l putem stabi l i decît cu' oarecare 3 monede de bronz, 2 aparţi n în d epocii constantiniene
aproximaţIe. Constantin cel Mare, respectiv Caesarul Constans
Cert este că, din momentul distrugerii, villa de la Horia (3 3 5- 3 3 7,emis. Al1 L iochia), ultima provenind de la împă-
îşi încetează existenţa. în vederea încadrării cronoLogice a
villae-i, dispunem de ţigle (tegulae) şi cărămizi romane 1 1 R. V u l pe , Din istoria Dobrogei, voI. I I , Buc., 1 96 8 , p. 1 3 8 .
(lateres coeti) ştamp i l ate, ceramică şi citeva monede desco­ 1 2 1 Ioria se află p e teritoriul cetăţii Troesmis, de care o despart
perite 111 stratul de pămînt vegetal. cca 20 km.

Pe baza lor putem conclude că villa de l a Horia a fost 1 3 M. Babeş, Necropola daco-romană de la Enisala (jud. Tulcea), fn
"SCI V " , r, 1 97 1 , t. 2 2 , p. 1 9 şi urm.
construită în ec. II e. n., În timpul staţionării la Troesmis
14 D. Protase, Problema continuităţii în Dacia în lumina arheologiei
a Legi u n i i a V-a Macedon ica, pînă în anul 1 67 e. n., cînd şi numismalicii, Buc., 1 966, p . 5 3 - 5 5 , fjş. 1 9, 20, 2 1 .
1 5 Pentru ceramica rom a nă ap arţin1 l1d sec. I I - I I I e.n., î n Histria,
10 Mon um e n t u l a [OSl public at de A. Rădulescu, în Noi monumente I I , P. Alexand rescu, Necropola mm/f,lară; pentru ceramica de trad i ţ i e
epigrajice în Scythia Minor, Co n sta n ţ a, 1 96 4 , p. 1 8 3 , fig. 3. Bănuind că i n dige n ă, a se vedea . Scorpan, Aspecte ale contimâtăţii şi romanizării
a fos t pus î n apropierea u n ui temp lu, siwat îl1lr- aşezare civilă, am băştinaşilor din Dobrogea, în lumina recentelor cercetări, în "Ponrica",
executat în vara anului 1 9 7 1 u n sondaj în zona resp ectivă, fără a da T I I , Constanţa, 1 970, p. 1 4 2 şi 1 5 0.
de ,m'mele edif�·cil\l ui căutat. Cons.iderăm că I i a t r a a fost transportată 16 1 . Barnea, În "SCIV " , 1 -2, 1953, p. 263-267; Gh. S tefa n, 1.
Barnea şi 13. Mi trea, Şantierul arheologic Garvăn, în "Materiale", IV,
L 957, p. 200 şi 203.
d e pe malul drept al Taiţei, din ap rop i e rea villae-i. Totodată, avînd în
vedere că litera, c upri n să î n i ns cr i pţ ie între numele dedicanrului şi cu­
vîntu l u i LEG (ionis), nu reprezintă prescurtarea cuvî n tu l u i "centurie " , 1 7 1. 13arnea şi colaboratori, Săpăturile de salvare de la Noviodu­
c u m p ropunea aUlorul, c i V ( e teranu s) , socotim că avem de-a face c u u n Ilum, în " M a te ri al e " , IV, 1 9 5 7, p. 1 6 8 , fig. 1 4 ; Exp. Bu jo r ş i G. Simion,
veteran a l Legiunii a V-a Macedonica, s tab i l i t În acel loc d u p ă s ati s ra ­ Săpătltrile de salvare de la cimitir/tl roman de la lsacaa, în "M ater i ale - ,
("crea stagiu l u i mili tar. VII, p . 395, fig. 3.

48

www.patrimoniu.ro
fig. 4 . A s pect

F' · 6 . Vedere asup ca intrării din spre în prim scara; în 7. Aspect d i n

<ll�:�a P ; la dreapta _ contraForturI, .

Fig. . .
e�rin praejur11lum-uL de sus b "zi amînl g alben- l u e os- v Î n cţ i u j 4 - cenuşă; 5 - cărbune; 6 - pămlnt
8. Sec�lu
;
.. n u l B : I - ămtnt de ump l u t u r ...a ; 2 - . . murdar; 3 � pămint
ars la ro�u . nişă u m plută cu cărbune ş i ccnuşCj 8 - pămlllt lmos cu In . filtraţii de PfUlll ., b _ bolt ă de căr?Î.m l dă .
p �
•
.

B
F

"�//" :;';�;�/�/�
Y // ' " b ....

,' "
" '<'t
:'C;:' :\; '
,'
·

8
\' , O: ' ! '

7
..... ,u .•

.,'" "'"" ... , , .. .

... .
.
" " ' " ' ' ' ' 'U"

. . ., . . .
. . . .. ..
'" , o. , . . . . . " •.

o 1m
--

www.patrimoniu.ro
13

www.patrimoniu.ro
J5 16

17 18

Fig. 9 , 1 0 , I I . Aspecle din i n te r i o r u l v i J ln c -i romane, cu pr i v ire specială asupra

z i d u r i l o r intcrio:\re.

F i g . 1 2 . Bazi n u l F.

Fig. 13. Gurii. de fum bol,i,ă, sub bazinul H.

ri�. 1 4 . cc t i u llc prin hypocaustum.

Fi C 1 5 . Pl ă ci cc ra m Î cc 1n [rebu in ţa te la pavimentul 1ncăperii A.

F i g . 1 6 . P i ro:lnc şi scoabe d i n 1ncăperc:l. K,.

F i g . 1 7 . f'ragm c n t c d e trgulae mammalae.

Fig. 1 8 . Ceramidi autohtonă găsită in <15.rÎl11 iitu r i l c v ill::tc - i .

Fig. 19. Vas ceral11 i c de mari proporţii desco pe rit i n anexa 1'.

Fig. 2 0 . Ceramică r o m ană găs i t ă 1n d1\rămăt u r i l c v i l l:lc- i . 19

20

www.patrimoniu.ro
 21

22 23

24

fi� . 21 . Fr;q�l1l c n t de apcduct ccr:l1" ic. Fig. 22. COllductlt de plumb descoperită în zona băilor, ta b:lZ,a zidului de i ncintă. Fig. 23, 24. Fr:1�mcntc de regule şi c?irăl1l izi purt în d
ştampila l e g . :1 V-a Maccdonica.

ratul Valentinian 1 (364-375 e. n.) 18. D ep use tn pămtn tul R ESUME

cărat de ploi de pe pantele vestice ale deal u rilor din apro­ Les fouilles archeologiques p rariqw!es au prin tclllps de 1 97 1 dan s l a
pierea villae-i, monedele constituie un indiciu care ne per­ zone nord-ouest d e l a commune d e Horia (dep. d e Tulcea) o n r m is au
m i te ă pl asăm distrugerea clădirii de pe promontoriu tntr-o jour des vesriges qui risquaien t d'hre detruits par les rravaux d'amel io­
perioadă anterioară mc men tuL ui Constantin cel Mare. rations foncieres. Quelqucs decouvertes fol"tuires plus ancicnnes - des
Aşadar, materialele de care dispunem, corobora te: cores­ tuiles e rampillees er un ex-voto dedie par Annacus Pulcher, veteran de
pund unei în cadrări cronologice a vill ae-i de la Horia în la Ve legion Macedonica aux dieux de la sanre - avaient fait n aÎrre
l'idcc que cette zone correspondait fi l 'emplacemcl1l d'un ancicn camp.
secolele I I şi I l I e. n .
Les fouilles de sauvetage pratiquees a droite de l a riviere Taita, sur
Vill a d e l a Horia, prin sistemul său d e cl1'strucţie, prin le versant est de la coll ine dite «Muchea l u i Găzanl» onr idenrifie deux
repart izarea spaţiilor interioare şi rafinamentul amena jărilor, niveaux d'habitat de I'epoque romainc. Le premier niveau, que la cera­
const: tui e, pînă în prezent, una din p uţinele mărturii con­ miquc et les monnaies provenues du 'second niveau pcnnettaient de dater
crete ale pătrunderii modului de viaţă roman, prin interme­ des II - I I I siecles de n . c., renfermait une belle «villd" romaine de
diul veteranilor şi coloniştilor, în teritoriul nord-scitic. type ital ique, composee de deux parties bien disrinctes: une zone habi­
Plasată Într-o zonă pitorească pe terasa vestică a Taiţei, rabie, avec des pieces pour les proprietaires, des bains et des d.ependan­
în marginea canabae-Ior unor unită,ţ i ale Legiunii a V-a ccs, p u is une colonnade constiruee par unc rerrasse et des p ieces adja­
Macedonica, villa se afla şi în ap ropierea unei mari aşezări centes; devant la colonnade se tTOUVait un jardin de dimensions r,eduites.

rurale, existente pe malul advers al apei. I n ce măsură re­ La villa, sitllee sur une langue de terre qui se perdait dans la terrasse

p rezenta o exp loatare agricolă şi ce relaţii fuseseră stabilite de la Taita, avait tres probablement p l u sieurs entrees, dont celle du cbte
sud-est, fi anquee de deux con rreforts, a pu etre precisee par les fouilles.
între locuitorii celor două aşezări, în stadiul actual a l cerce­
De p u issantes traces de brGl ure, les ossemenrs humains trouves parm i
tărilor, nu putem răspunde.
les decombres, J'inc!inaison des Ill urs attestenr les desrructions, la devas­
I n vestigaţiile ce urmează a se face în viitorii anI, in fation et I'incendie qui ont mis fin il cet cdifice. A en juger par l'or,ien­
canabe-Ie din apropierea villae-i ca şi în aşezarea de din­ tation de la villa vers I'ollest, par I'existence de deux habitat;ons plus
colo de rîu, vor lămuri, sperăm, multe din problemele în faţa modesres fi proximire et par l a quantite massive de l"uiles et de briqucs
cărora, astăzi, se află un mare semn de întrebare . cstampillees Ill�ses au jour, il s'agit d'un etablissement civil constitue au
pied d'un camp de l a V e leg ion Macedonica. La villa de Horia est la
. 18 U lt imele două Illonede au fost determinate de Oct. I l iescu, şeful prem iere villa romaine de Dobroudja fouillee j usqu'i1 ce jour. l mpression­
. nante de sol,idite et de raffinement, clic fournit differents elemcnts d'in­
Cabmendui numismatic al Academiei R.5.R., cărui a Îi mulţumim pentru
amabi l i tate. reret qu'il appartiendra aux call1pagnes il venir de ver,ifier.

S2

www.patrimoniu.ro
 NOTE ISTORICE DESPRE MANAsTIREA MIRA, CTITORIE
FORTIFICATĂ A CANTEMIREŞTILOR
Serg i u Iosi pescu
în ultimele decenii ale secolului XVI I, Ţara Moldovei,
aflată Între I mperiul Oeaman şi Polonia, a deve n i t scena
,de Înfruntare a acestor două puteri . în 1 685-1 686, primii
,a ni din domnia l ui Constantin Cantemir, podgmiazurile po­
lone, cuprinzind şi pribegi moldoveni, prădau Moldova de
la hotarul de nord pînă În ţinutul Fălciu şi Focşani, în sud.
1n aceste vremuri s-a gîndit bătrînul voievod moldovean să
construiască o mănăstire, lăcaş de adăpost şi reculegere.
Locul pen tru ctitoria dorpnească a fost ales cu grijă, în
Tara de Jos, pe valea Milcovului, mai sus de Odobeşti,
locuri În care duşmanii nu pătrunseseră niciodată. Acolo, la
Mira 1 , se începuse Încă mai demult construirea unui schit,
de către episcopul Ioan al Romanului şi boierul Moţoc din
Odobeşti. Murind cei doi, jupÎneasa lui Moţoc l asă lui Con­
's tantin Vodă Cantemir grija terminării construcţiei ,, , . . ca
.să o facă Măriea Sa monastire mare, ce se zice monastire
domnească . . . " 2. Acest l ucru se Înfăptuia cudnd prin Înăl­
ţarea unei biserici de lemn, probabil vechiul sdhit terminat,
ş i a unor chilii. Mănăstirea Mira, întemeiată astfel, a fost
închinată la 1 689, de către ctitorul ei, mănăstirii Vatopedi
.de la I� untele Atos 3, după ce mai Înainte fusese Înzestrată
·cu moşl1 .
Ascunsă În codrii mari de la poalele V rancei, mănăstirea
avea să rămînă aşa cum o durase primul ei ctitor, pînă la
,cea de-a doua domnie a lui Antioh Cantemir, care, după
cum spune cronica " . . . foarte era milostiv şi ales spre călw
,gării s t răini şi la mănăstiri . . . " 4 ; şi de aceea în al doilea an
al domniei sale (primăvara 1 706-primăvara 1 707), a mers
la biserica lui Ştefan cel Mare din Hîrlău " . . . şi rut vntt
.să O eocmască, să O înzest reze Ot moşii ,�i cu bucate, să o facă
mănăstire şi să o închine la SîmaR,ora , . . " 5. Domnul " mt
a�t sirr,uit" însă în gîndul său ş i planul a fost părăsit. Dar
" . . . îl1tr-acestaşi an (al doilea de domnie) s-au apucat
Antioh-Vod?i, de a�t zidit mănăstirea de peatră din temelie
d� la Milcov ce se chiamă Mira, cu zid de peatră pen p re­
,r,tur unde este mănăstirea de lemn făcută de tată-său de
Cantemir-Vodă . . . " 6 . ConstruCţia s-a Început în anul 1 706,
aşa cum indică şi pisania pusă mai tîrziu deasupra intrării
În p ronaos, sub supravegherea vorn icului CÎrstea. După Ne­
culce 7, s-ar fi construit atunci doar zidul Împrejmuitor şi
dopotniţa, însă pare sigur că Antioh Cantemir să fi Înălţat
la Mira şi biserica din piatră, În care au fost aduse de la
I aşi oasele lui Constantin Cantemir 8. Acest din urmă eveni­
ment îl plasăm În intervalul dintre vara lui 1 706 şi primă­
vara lui 1 707, ţinînd seama că rămăşiţele primului ctitor
trebuiau să fie aduse Într-un lăcaş cît de cît terminat, şi că,
,d in priI?ăvara lui 1 707 ş i pînă la sHrşitul domniei, Antioh
CantemIr a stat la Tigth ina 9, neputînd asista, aşa cum se
.. 1 Denum i rea p,are să v i n ă , aşa oum presupunea ş,i E. Coli.u, Contrέ
. do-.:ăt� ră a fos.t întÎmpinată de cătane, care "au ieşit cu
,bUţll la un IstorÎc al mănăstirii Mira, Constanţa, 1 93 2 , p. 6, de la nu­
mele proprietarului ocinei pe carc s-a construit mănăstirea. Un caz si­
m i l � r semnalăm În ţin u �u l y asl ui , tinde ,În llÎlrum un sohit Mira anat pe
moşia ce aparţl llusc Unt11 MIl' a sau Mera Marmură uri car (vezi Arh. St.
Buc. Fond Bunuri Publ i ce-Moldova, Sch i tu l Mira, pachet 1, document 2).
'O am plă b ib l io gra fi c este dată de N . S toi c cscu În " Mitropo li a Olteniei ",
a � ul X X I ( 1 96 ?) , m a r t i e - apr i lie, Crai o v a . La a ce ast a adă ugăm : C. C .
Glllrescu, ]stoTlml Podgoriei Odobeştilor, Bucureşti, 1 969; V. Cu cu şi
M. Ştefan, Ghid-atlas al mOl1umentelor istorice, Bu cureş ti , 1 970, p . 4 1 0.
�
2 A . Sava, ocumente umene, voI. 1 , Focşani, 1 929, p. 29; Marele
/
. . Geograflc al Romaniei" , voI. IV, Bucureşti, 1 90 1 , p. 3 1 1 ; E. Co­
,dzcţ/.Onar
Itu, op. Ci t . , p. 7.
elchisedec, ep i sco p u l Romanului, Notiţe Istorice şi Arheologice,
� 1ll
3 13 M , K oga
BucureştI, 1 8 85, p. 1 1 1 , E. Coliu, 0/1. cif'., p. 1 0, contestă informaţia, cu ,
argumente neconcludente.
4 M. Kog1Vlni,ceanu, Letopiseţde Ţării Moldovei, letop:iseţtLl Lui N. Cos-
tin, tom. I I , ra�i, 1 8 45, p. 6 2 ,
5 I bidem, p. 5 8 .
6 I bi dem , p. 59.
7 Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei, ed. Iorgu I o rd an , Bucu­
reşti, 1 963, p , 1 25 .
8 M . Ko gă l n icean u , o p , cit . , tom I I I , I aşi, 1 846, p . 9 7 .
9 J . Neculce, o p . cit . , p , 1 9 7 ,
53
www.patrimoniu.ro
cuvenea, la ceremonia rdnth umării tatălui său. Este posibil
ca anul 1 706, indicat de pisanie 10 pentru Începerea con­
struCţiei să fie şi data înmormîntării la Mira a lui Constan­
tin Cantemir .
La un deceni u dllpă mazilirea lui Antiolh Cantemir, cti­
toria sa avea să treacă prin momente grele, provocate de
războiul otomano-austriac din 1 7 1 6- 1 7 1 8 . Domnul Moldo­
vei, Mihai Racoviţă, conducînd ţara cu oameni de casă sau
cu rude de ale sale, provocase nemulţumirea mai ales a
boiernaşilor din Moldova de sub munte, în frunte cu stolni­
cui Vasile Ceaurul, din neamul lui Gheorghe-Vodă Ştefan.
Nemul ţumiţii au pribegit în Transilvania, unde au convins
pe generalul imperial Stainville să le dea oaste, " cătane"
şi nemţi pentru a ocupa Moldova şi a prinde pe Mihai R a­
coviţă, aşa cum fusese prins şi domnul Ţării Româneşti. ln­
traţ.i. în Moldo :r a, la sfîrşitul anului 1 7 1 6, cătanele şi pri­
begu mol?ovel11 ocupau mănăstirea Caşin şi apoi Cetatea
NeamţulUI, pe care le Întăreau şi aprovizionau şi de unde
prădau pînă la Roman şi Adjud 1 1 . Cum Între conduc.ători
er� ,S= e.aurul, �udă CLI Cantemireştii 12, care ştia desigur că
manastirea MIra a vea " . . . zid înalt împregiur . . . " 13, au
fost trimise la Focşani cătane ,, ' " ,�i au intrat în mănăstirea
ce este acolo . . " 14. Această mănăstire credem că este Mira
afl�tă l a 1 9 .k!lometri de Focşani , singura fortificaţie dil�
�egl�m·. De aIcI vcet�\e pră.dalnice aLun,geau . pînă la Birlad,
Jefullld pe neguţatom turC! �1 pe pamlntem. Din veniturile
mănastirii Mira, Vasile Ceaurul lua 900 de ughi pentru a
mai strîn�e oameni 1 � . După eşecul încercării cătanelor şi
l11oldov�n � �or, conduşI de lorenul Frans;ois Ernaut ( " Frenţe"
a l . CrOI1ICII) ş i de sulgerul Gheorghieş Velicico, de a sur­
pnnde în I aşi pe Mihai Racoviţă, la 1 0- 1 2 ianuarie 1 7 1 7
acesta din urmă c u oastea sa cucerea Cetatea Neamţului :
lmp��ştierea d�lpă I; rad.ă � tătarilor ce . veniseră În aj.uto�
OŞtIrlI dOmneştI <1 ImpIedIcat pe domnitorul MoldoveI sa
ocupe Caşinul , care, împreună cu mănăstirea Mira rămîneau
ultimele centre de rezistenJţă ale partidei prohabsburgice din
Moldova 16 .
. Abia la 1 mai 1 7} 7 M!h.ai-"y'odă R �co ,,:i�ă relua campa­
l 1 J <1 contra celor doua fortificaţiI. Dupa ştmle ce se primi­
serav la scaunul domnesc din I aşi, la Mira s-ar fi aflat 5 000
d e cătane, la Caşin 2000 şi la Focşani 7000 17. Poarta, ca
v
r�spuns La un �apo � t al domnitorului, ,a trimis " . . . un
ct O hodar a vezzrulut cu ferman să meargă să răsipească
acele dmtă cetăţ i adecă mănăstiri" 18. La 20 mai oastea
moldo-tătară, avînd ca obiectiv principal cucerirea Mirei
ş i alung � rea cătanelor de la Focşani, pornea spre sudul
Moldov�l , luînd şi şase tun uri cu muniţiile lor. A junse l a
qdobeş �l, trupe�e domne�ti au distrus un corp d e pază a l
ra�culaţI1or ŞI' şI-au contllluat drumul spre Mira . La o ju­
matate de oră înainte de a ajunge l a mănăstire' oastea mol­
, boi, cu dobe şi cu stear,uri. . . " 19.
toţz� 4t:z l',!ănăs �lr� .gata de ră..z
R ISIPIţi, Impenal l1 care scapaseră au fugit În munţi sub
comanda căpitanului Ranit, fără să se mai poata închide la
Mira (30 mai 1 7 1 7) .
�o � elc h i se ec, . �p i sc op u l Romanului, op. cit., p . 1 1 1 şi N . Iorga,
�
InscnfJţll dm Imenct!e României, fas ci cul a 1 ' Bucureşti, 1 905, p . 23. Pi-
.
1 1 M. Kogălniceanu, op. cit., p. 1 1 3 .
sania redarii mai corect de u l t imul autor.
12 N . Iorga, Istoria Românilor" voI. V II !3ucureşti
, 1 93 8 , p • 4 5 •
V I cean u, op. cit , ( letopiseţul l u i Neculai Muste) ' p . 37.
.
'
1 4 Ibidcm, p. 1 1 3 .
15 Hr is ov de la Mihai-Vodă Racoviţă din 30 decembrie 1 7 1 7' În
" Ioan Neculce. Buletinul m uze u l u i m u n i cip al din I aşi", fascicula 7, Iaşi,
1 928, p . 1 5 4.
16 N . I o rga, Studii şi documente CIt privire la Istoria Românilor,
voI. VI, Bucureşti, 1 904, p. 4 2 4 .
17 C. Erbiceanll, Cronicarii greci, Cro ni ca lui Chipanisa, J3 LLcureşti,
1 8 8 8 , p. 73.
18 M. Kogalniceanu, 0/1. cÎ!. . p . 72.
19 Ibidem.
 ,.

Fig. 1. Ruinele palrttu l u i cgumcn i lo r ; t u rn u l de sud-eSL Fig. 2. Tu r n u l de nord-vC'st.

Armata domneasca . . . venind la Mira, a găsit-o gata

" de la S/fen/tagora lmde iastă închinată mănăstirea aciasta " 24.
de război, cu ţarfelechia (muniţii, care de tnanspoI't, cele nece� Se parea ca Mira - au Mera cum i se zicea mai des
sare razboiului) şi proviant îndeajţms şi şe�e sacaluşe, ŞI acum - va domina în pace valea Milcovului, de pe înaltul
poarta împreună cu a mănăstirii o avea de fier şi pe afară platou pe care fusese construita. Dar abia peste patru ani,
alta de lemn . . . Al,t Kăsit şi doţtă balerce cu praf de in 1 739, Dumitraşcu Cantemir, fiul lui Antioh Cantemir,
puşcă . . . 20 . Astfel pregatita cetatea Mirei ar fi putu�
te

"lovea" Mira spl1e a captura pe Lupul aga şi pe socrul aces­

rezista vreme îndelungata, daca cei închişi a�olo nu ar fi tuia, mitropolitul Sidis, adăpostiţi aici 25. Desigur că acesta
facut greşeala sa dea un atac la loc deschis. Teama de va fi respectat ctitoria bunicului şi tatalui sau, ferind-o de
a n u ramîne blocaţi la Mira i-a determinat sa procedeze distrugere. Nu acelaş i lucru îl vor face tatarii, care au jefuit
în acest fel, în trudt manastirea ; ra un refu&j� . firesc pentru cu totul manastirea în timpul . invaziei lor din toamna lui
localnici, dar devenea o capcana. pentru strall1! , drumul pe 1 758 u .
aici catre Transilvania fiind aproape impracticabIl .
Refadndu-se apoi, lacaşul va fi Înzestrat de egumenii ei
Dupa lupta, M�hai-Voda Racoviţa a sosit la Mira, îm­ greci cu un palat, . . . �m edificiu care coprinde , ' . încă­
"

p reuna cu ciohodarul vizirului, ce supraveghea executarea peri, adică mai mttlte odăi, rotunduri, sale şi toate într-o
firmanului Porţi i , şi în doua zile s-a sfarîmat "cetatea d� zidire de trei etaj�tri (rănd�tri) sub un acoperămînt" 27.
zidiu a Mirei" 2 1 , arzîndu-se mai întii biserica de lemn ŞI
La 1 800, sub egumenul Arsenie, ' se capta un izvor pentru
chiliile Înalţate de Constantin Cantemir. Dist�ug�rea zi�u­
apa chiar în incinta manastirii, unde se amenaja o cişmea
rilor se va fi facut aşa cum s-a întîmplat apoI ŞI la Caşll1 :
cu rezervor 28. Apa ce se scurgea era condusa printr-un
"Pe �mele locuri au pus lag�tm de au sfărămat zidul, pe de
canal subteran p�na la zidul de incinta, de unde ieşea în
altă parte cu ciocane de fer . . . l-au risipitC� 22. Astfel, !'a
afara. în j urul manastirii se aflau un hambar pe picioare
începutul lui iunie 1 7 1 7, fortificaţia de la Mlfa a fost dlS- de vid precum şi alte I(lcareturi.
trusa, "zar nu, f. oarte de tot " d upav cum a f''I rInav 1Necu 1 ce 23 .
V '

ConstruCţiile facute la Mira erau posibile datorita pos­

Desigur însa ca pagubele erau mari astfe.l ca abia J n sep.:;­ l uşnicilor 29, pe care îi avea în secolul XVII I manastirea,
tem brie 1 734, egumenul � i; r�fan Cal�flzhl . p' utea. sa puna
pisania de înnoire şi desavl!şlfe a man�stlru Mlfa. �ce �t
i/7fluenţa ei
eveniment avea sa fie marcat şi de un hnsov, de la 5 lUme 24 D . Stanescu, Viaţa religioasă la Romani şi asupra
vi.eţii publice, Bucureşti, 1 906, p. 243.
1 735 prin care domnitorul Constantin Mavrocordat scutea 25 1 . Neculce, op. cit., p. 404, p . 407.
lacaş �II de o seama de dari spre a-i aduce o . . . 1Ţlai blmă 26 N . Iorga, Monumentele istorice In vechea in
"
noastră literatură,
stare . . . şi pentru ca să meargă de a l e l , de le: aczastă mă� "BCMI « , anul XXVI, Buc u reş r i , 1933, p. 1 0 1 .
năstire ajutor de milă şi la sfănta mare mănăstIre Vathopedl 27 Arh. S I . Buc., Fond Minisrerul I nstfuqiunii Puh1ioe - România,
dos. 1 5 5 7 ( 1 864), f. 1 26 ,
20 C. Erbiceanl1, op. cit., p. 7 5 . 28 Inscripţia c u erori numeroase reprodusa de Melchisedec, episcopul
2 1 Ibidem. Romanului, OI}. cit., p. 1 1 4 .
22 M. Kogalniceanl1, op. cit . , p. 7 3 . 29 Hrisov pentru 30 dc posluşnici, de la N. Mavrocordat, 20 mai
23 r . Necl1Icc, o p . cit. p . 3 2 1 . 1 7 1 7, în D. Stanescu, op. cit., p. 24 1 .

54

www.patrimoniu.ro
 Pig. 3 . Z i d u l de incintă şi t u rn u l de nord-est.

·dar mai ales graţie ven i tu r i lo r p roven ite de l a moşii l e d � ­
ruite încă d i n vremea l u i Cc nstant i n Cantemir, sau cumpa­
rate mai pe urmă de către egumen i .
' principala p ropri et a te a mănăstirii în F o cşani era moşia
Astfel, î n p ri ma jumătate a secolului X I X , Mira era
proprietara moşiei Milcovul 3o, ce cup r i nd ea satele Miera,
.şindilari, Cotul Reghiului şi A ndrieşă ni 31 şi se în t i nd ea pe
valea Milcovului, de la vîrful Monteoru pînă l a Odobeşti,
Boloteşti şi Măgura Odobeştilor, t tal izînd 8 2 99 falce 32.
In cuprinsul Ţării V rancei mănăsti rea stăpînea p ă rţ i din
satele Voloşcani , R u get, Năruja 33, cătunul Văleni din s a t u l
Tichiriş 34, l ocuri cu păduri �i p oien i . In ţ i n utu l Putna mă­
năstirea mai avea : l ocuri în satul Boloteşti , pe care se aflati
1a 1 835 " . . . o moară şi o pio de, tabac . . . " 35, "m01'ile de
la Precestan " Ad judul Vech i, " cinci pămînturi din Pădureni" ,
sate le Petreşti şi Mîndreşti 36, părţi elin satele PUJ'celeşti,
Comişeşti, Pă rl one ş t i , G o geş ti 37. P es t e rîul SireL în dreptul
Adjudul u i Vech i , mănăstirea deţinea satul Lespezi ( " L e sp i zî i " )
din ţinutul Tecuci 38. In drgul Odobeşti mănăstirea arendase
terenurile pe care le stăpînea şi pe care, pe la 1 8 3 2- 1 834
erau constr u i te un Ihan , 11 şcoală mozaică 39 şi cîteva binale.
3 0 A r h . St. Bu ., Fond Mi nisteru l InstruCţ i u n i i Publice-Mold va, dos.
707 (1 8 5 1 ), f. 1 .
3 1 T. Cod r esc u , Uricarul, voI. VI, Iaşi, p . 1 00.
3 2 1 . Ionescu de la Brad, Agriculwra romană în judeciltl Plttna, Bu-
oCureşti, 1 870, pp. 455-456 .
33 E. Co l i u , op. cit., p 1 5
. .
î n capitala ţ i n uLul ui Focşanilor, ctitoria cantemirească avea
proprietăţi la " ocol" 40, în mahalaua poştii, "o casă . . . care
se numeşte casă de beiliett . . . " , constru ită în 1 824 41. Dar
Stăeşti, care deven ise piaţa oraşul u i, pavată în 1 85 8 de
municipalitate şi pe care se înălţau han ul l u i Hagi Pompic 42
şi alte construCţi i .
Egumenii d e l a M i ra, d i n prima jumătate a secolului XIX,
Zaharia, Sofronie, Pana rie 43, s-au dovedit zeloş i apă ră to r i
ali drepturilor mănăstirii, mai ales în ceea ce priveşte perce­
perea di feritelor aren zi. Dări mari trebuiau să plătească şi
ţăra n i i de pe moşiile mănăstirii.
Fără a egala prin veniturile s al e, p r o ve n ite după 1 82 1
din arendarea p roprietăţilor, marile mănăstiri Închinate d i n
Moldova, M i ra obţinea an ual sume Însemnate ( 1 9 350 pia ş tri
pe la 1 82 7 44, 60-70 mii de lei În 1 8 35 45, 6 6 1 2 galbeni,
fără a se arenda şi pădurile, în 1 852 46) . La acestea se adău­
gau alte veni t uri p roven ite din arendarea celor opt crîşme
ale mănăstir i i 47, a "bal anţei romane" din piaţa Focşanilor 48,
din sumele încasate de mă nă st i r e de l a vama Focşanilor şi
cota parte din mortasipia domnească, încă din secol ul XVIII 49.
40 I bidem, dos. 8 ( 1 8 3 8 ) .
41 I bidem , d o s . 10 ( 1 838), f. 1 ; dos. 1 1 ( 1 838), f. l .
42 I bidem, dos. 1 4 ( 1 865), f. 1 5, 1 6.
-1 :1 A�estări documentare Între 1 8 1 4- 1 8 3 8 , ibidem, dos. 1 -1 1 şi
se

34 A. Sava, op. cit., vol. I I , hişin:1u, 1 93 1 , p. 1 1 8. 1 3- 1 4 (dos. 1 2 ( 1 852) referă la sch i tu l Mira din ţinutul Vaslui).

35 Ar h . St. Buc., Fond mănăstirea Mira, dos. 6 ( 1 8 3 5 ) , f. 2 . 44 Hurmuzaki, Dowmente pri.vitoare la lstoria Romanilor, Suplement
1 , voI. V, Bucureşti, 1 8 9 4 , p. 20.
36 A r h . S t . Buc., Fond M i rristewl I nstJ)uCţiunii Publice - MoJdova,
<ios. 707 ( 1 8 5 1 ) , f. 1 . 45 I bidem, p. 204-306.
37 T. Cod r es c u , op. cit., p . 1 00. 46 T. odrescu, oj}. cit ., p. 93, p. 1 00.
36 Arh. St. Euc., Pond MÎiI1 is te ru l I nstrucviurrii Pub l ice - Moldova, 47 r. Ionescu, op. ci.t., p. 4 5 7.
<ios. 707 ( 1 8 5 1 ) , f . 1 . 48 H u rmuzaki, op. cit . , p. 20.
39 Arh. St. Buc., Fond mănăstirea Mira, dos. 1 ( 1 8 3 2 ) , f. 3 (pen­ 49 Hrisov din 1 5 martie 1 7 1 2 de la N. Mavrocordat, în D. Stă­
�ru han) ; dos_ 5 ( 1 834), f. 2 (pentru şcoală). n esc u , op. cit., p. 240.

55

www.patrimoniu.ro
 necesita tea resta u ră r i i mon umen tul u i . C u i scusinţă, mlOlste­
r u l , a j utat de P refectu ra de Purna, a creat un cerc vicios în
i n ter ,i o ru l căru i a se î n vîrteau cererile de reparaţ i i . Cînd în­
g r i j i to r i i d e la M i ra făceau din ban i i lor mici reparaţ i i sau
deveneau p rea stăru,ito r i , constatăm documentar înlocuirea
l or, d i n " ne fericire" pentru m i n i ster cu oamen i la fel de
sîcîitor i . î n aceşti zece ani m i n i sterul a obţ i n u t totuşi pentru
M i ra " ţJatnt brazi căzuţi" , d i n care să se facă şindrilă pen­
tru acoperiş. A semenea " g r i j ă " p e n t r u mănăstire nu a întîr­
ziat să-ş i arate roadel e . P a l a t u l u i egumen i l o r grec i , clădire
apreciată la suma de 3 1 30 de galbeni ( 1 8 60) ş i greu Î ncer­
cată d e cutremurul d i n 1 865, avea să-i cadă acoperişul în
1 86 8 . B i serica, ş i ea c u acoperişul p a rţial căzut, avea să fie
măc i n ată p î nă la roşu de apa p l o i l o r . Acaretu rile d i n j urul
mănăstir i i e rau r u in a te În 1 87 4 ; c işmeaua cu " cea mai bbmă
apă din munf i " deve n i se o mocirlă 55.
E p i scopul de Roman, M e l c h i sedec, care v i z i ta Mira În
1 88 3 , o află părăsită şi devastată. Cli un an mai î n a i nte
c at u l de lemn al clopotniţei se p ră b uşi se ş i odată cu el şi
cele două clopote. L ivada ş i via d i n j urul mănăst i r i i fuse­
seră d istruse şi transformate p a rte în ceair pentru cai .56
Nicolae Iorga În călători i l e sale p r i n ţară de I a Începutu l
secol u l u i nostru, a fost p r i n tre u l ti m i i care au văz ut şi descris
foişorul de la M i ra 57.
Astăzi 58, ctitoria Cantemireş t i l o r este o ruma Ilnpozantă.
Pe sub clopotn iţa de p iatră, căreia îi este adosat un turn cu
sca'ră spi ral1ată, se pătfLmde Î n inc i n ta platrulateră a mănă­
st i r i i . Z i d u l de i n c i n tă , Înal t de 3-4 metr i , este construi t
d i n pi atră, cărămidă ş i bolova n i d e du î n castraţi. L a cele
patru col ţ u r i a l e i n c i ntei se află turn u r i , două p o l i go n a l e ,
unul ro t u n d i a r u l timul patrulater. Î n tre acestea d o u ă d i n
urmă se a f l ă i nstal aţi a de scurgere, o ieşire secretă ş i foişoru l ,
a l e căru i colonadă şi suprastrllctu ră au d i spărut. În c urtea
for t i fi cată a mănăsti r i i o rid icătură de pămfnt ami n teşte
l ocul u n de Î n secolele X V I I I ş i XIX se înălţa palatul egu­
men i lo r , c u t rei catu ri ş i bec i u r i adfnci.
A fl a tă în m i j locul i n c i n tei, b i serica este susţ i n u tă de mari
con t ra forturi, p e care creşte i arba . Ferestrel e ei au ancadra­
mente de p i atră cu rozete scul ptate la col ţuri ; în partea d e
Fig. 4. Placa d e m a r m u ră :l c işm c l c i . us a zidul u i s e află un ş i r de o c n i ţ e 59. Prin pridvorul în c h i s
(gol u r i l e d i n tre coloanele sale au fost astupate cu zidărie) se
i n tră În b i serică, p e sub p i $la n ia c u text grecesc ş i româ nesc.
în pronaosul b i serici i , În stînga i ntrăr i i , se află portretele
D i n aceste [o:ld u r i , egum e n i i M i re i , c e s e declaraseră,
ctitorilor Constantin ş i A ntioh Cantemi r, ale boier u l u i Moţoc
tn 1 8 35, degrevaţi de orice obl i gaţie cultuală către locuitorii
ş i al j ll p Î n e s i i sal e, Ursa, surpr i n ş i c u măiestrie de zugravul
ţări i 50, n u inţelegeau să cheltui ască n i c i măcar sumele necesare
din prima j u mătate a secol u l u i X V I I I . În d reapta i n trării
desăvîrşi r i i u n o r construcţii de pe moşiile mănă s t i r i i , cum era
sîn t zugrăviţi doi clerici, probabi l egumen u l c t i to r Mi trofan
de p i l dă b i serica din Lespezi 51. Dar odată c u urcarea În
Calergh i ş i episcopul d e R o m a n .
�caunu l domnesc de l a I aş i a l u i G ri gore Al. Ghyca ( 1 849),
Pe latur i l e de nord ş i de s u d a l e p ro naosu l u i se află două
control u l statul u i asupra mănăst i r i l o r Închi nate creşte, i n
nişe pentru morminte, fără p i s a n i i ş i ambele a u acelaşi aspect.
sensul unei contribuţii a acestora l a dezvoltarea ţării . Secon­
Naosu l are bolta căzută (după 1 932) ş i înlocuită cu o Înveli ­
dat de ministrul său de C u l te şi I nstrucţie P u b l ică, Dimitrie
toare de tablă pe schelet de l e m n .
R a l l et, p r i n c i p e l e dovedea o stărui toare preocupare pentru
Mănăstirea M i r a , m u l t degradată, p u n e cercetătorului o
desă virşirea ş i conservarea n:o numentelor româneşt i . C a
seamă de p robleme p r i v i toa re la relaJţ ia d i n tre ctitoria de
atare, egumen ul de l a M i r a , A n a n i a M i ron, se v a s u p u n e ordi­
l emn 60 a l u i Consta n t i n Cantem i r şi cea de p i atră a fiu l u i
nelor de la Iaşi pen tru isprăvirea b i seri c i i d i n Lespezi 52 .
s ă u A n tiolh , ce coexistă între 1 706 ş i 1 7 1 7, l a rol u l e i eco n p­
Se va fi Încep ut tot acum construirea b i se r i c i i d i n A d j u d u l
mic î n v i aţa ţ i n u t u l u i Putna, l a încadrarea sa în s i stemul
Vechi, rămasă Însă neter m in ată 53.
de forti ficaţii al M o ldovei de sub munte.
Sec u l a r izarea averi l o r mănăstireşti va avea urmări însem­
Studiul al1heologic ş i isto ri c ' l a faţa l oc u l u i sperăm să
nate ş i pen tru mănăstirea Mira. Documentele mănăst i r i i s-au
poată reconstitui fntreaga existenţă a ctitoriei fort i f icate a
p i e r d u t odată cu p l ecarea căl ugărilor greci. Venituri l e moşiei
M il c o v u l , pentru care avem date, scad d e la 2 530 galbeni in
Can temireştilor de l a M i r a .

1 860 la 1 340 galbeni Î n 1 86 8 54• Lăsată in grija unui curator

5 5 Arh. St. Buc., rond Ministerul I nst ru q iu n i,i Publice - R omân'ia,
sau îngrijitor, mănăstirea Mira, acum doar b i serică de sat, dos. 1 55 7 ( 1 864),
a vea nevoie d e grabn ice repara ţ i i la acoperi ş u l c1ăd i ri l o r , l a 56 Melchisedec, episeopu.] Roman.ulu,i, o p . cit., p. 93, p.p . 1 1 4- 1 1 5 .
gardul l i v e z i l o r ş i v i i lor ce- i fuseseră lăsate. î n a n i i 1 8 64- 57 N . I orga, Sate şi mănăstiri din Romania, Bucurcşti, 1 905, pp.
1 874 Î n grijitorii de l a M i ra au adresat M i nisteru l u i Cultelor 1 50- 1 52 .
ŞI I n strucţ i u n i i P u b l ice peste 18 cereri ş i rapoarte arătînd 5 8 Observa ţ i i făcute d e noi l a Mcra î n 1 969 ş i 1 970. Mulţumesc
şi pe aceasta cale ajutorului dat de M i no l a N i co l a u ş i de parohul N .
Magureanu.
50 Hlirmuza k i , op. cit., pp. 304-305 . 59 Prin unele detal i i biserica cste u l t i m u l monument cu i n fluenţe
gorice din Moldova, vezi G. Balş, Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti,
din veacul al XVfI-lea şi al XV/If-lea, Bt\curcşm,
5 1 Arh. Sr. Buc., Fond Min ister'lll I nstclICţiuni,i P.ubli,ce Moldova,
1 027 ( 1 855), f. 3.
-
f.a., p. 205.,
dos.
p p . 2 1 4- 2 1 5 .
52 I bidem, r. 2, 4 . 60 Totuşi acte d e l a Nico l ae-Voda Mavroco rdat, din marrie ş i mai
53 Arh. S t . Buc., Fond Ministcml I nsrr uCţoirlLn i i Publicc - România,
1 7 1 2, care afirma ca " . . . Mira după Milcov iaste zidită dill temelie de
, dos . 1 55 7 ( 1 864), f. 2 1 . răposatul COl/standin Cantemir Vodă . . . " (D. Stanescu, op. cit. , p. 239,
54 1 . I onescu, op. cit . . p . 457, 460. 241).

56

www.patrimoniu.ro
 BISERICA DIN BALDOVINEŞTI
V o i ca Maria P u ş caşll Ş I Ion D u m i trescll

In apropierea margll1 1 1 vestice a satului Baldovineşti (com.
Ciolăneş t i , jud. Tel eorman ) , î n valea p îrîul u i Cîinel u i , se
păstrează ruinele u n e i biseric i ' . De l oc c u noscută d i n docu··
mente 2 şi foarte p U ţ i n d i n b i bl iografia de special i tate 3, bi­
serica merită o amăn u n ţ i tă prezentare.
Edific i u l , construit exc l u s i v din cără m i dă, are p l a n u l
dreptun g h i u l a r c u a b s i d a altarul u i decroşată pen tagon a l ă î n
exterior ş i sem ic i rc u lară î n i n terior, n aos dreptunghi u l a r des­
părţit prin zid p l i n d e pronaosul pătrat, surlTIontat de un
tlIrn-clopotniţă (fig. 1 ) . Z i d u l nordic al p ro n aosu l u i , pe toată
l u ngimea sa, prezintă un decroş de cca. 60 cm faţă d e tra­
seul laturi i de nord a n aosuht i , datorită n ecesităţii î n scrier i i
î n grosimea acest u i a a gol u l u i scării d e acces l a n i ve l ul tur­
n u l ui-clopotniţă . Scara pornea d i n colţul nord-vestic al pro­
naosului şi debuşa în camera c lopotelor p r i n tr-o deschi dere
si tuată î n axul perete l u i estic al turn u l u i 4. Acesta d i n urmă,
pl asat deasupra p ro n aosul u i , are forma u nei p r i sme de sec­
ţ i une octogonală situată pe o bază de secţi u n e p ă t ra tă
(fi g . 3 ) . Pe faţada vestică a b i seric i i , l a dreapta şi la stînga
, Observ.aţi,ile Cupll llse În prCZCn,l:l nOlă au rost prilejuile de depla­
sarea l a raţa locului ce il avut loc la 4 a pri l ie 1 970 şi la care a L I
parlicipat praf. arh. Horia Teodoru şi aUlori i .
2 Cunoaştcm două documente (respectiv d i n anii 1 6 1 8 .5 i 1 6 1 9) care
se rerer?! la sat u l Ciolăneşti (Docume1ll'e privind istoria Româlliei., seria
B, Tara R omânească, sec. X IIJ!, vo I. I l l , documente cu n u merele 235
î. i 265), niciunul însă n u face al uzie l a exislenţa aici a vreunui lăcaş
de cult sau aşezămÎnl monah a l .
3 Manuscris român nI'. 2 2 9 fila 5 3 0 (Biblioleca A c ademi e i R.S.R .) ;
MareLe dicţiollar geografic al României, voI. I, p . 2 1 4 şi voI. I I , pag. 4 2 4 ;
V. DrăghiceanLl, Biserica clill Baldovilleş ti-TeLeorman, î n " A nuarul Comi­
siun i i Monumenlelor lSloricc", 1 9 1 4 , p. 84-85.
4 Se cunosc mai m u l te cazuri În carc scara de acces spre camera
clopotelor debuşează în peretele eSlic al acestu ia; În acest sens se pOL
cita b ise r i c ile d i n : Turbaţi, Ocnele Mari (Titircciu), Coi ani-Mironcşti,
u ş i i d e i n trare s e v ă d c l a r porni r i l e u n o r a rce, dispuse p e
d i recţ i a est- vest ş i construite o dată c u în tregul e d i f i c i u
( f i g . 3 ) . P rezwţa lor dovedeşte existenţa i n i ţ i a l ă a u n u i m i c
p ridvor desc h i s c e s e sprijinea pe doi sdlp i aflaţi către vest
şi care s-a u păstrat, proba b i l , n umai la n i velul fundat i i l o r .
Z i d u r i l e biseri c i i s î n t străpu n se d e gol u r i l e a c i n c i ferestre
p lasate după cum urmează : două în al tar, de formă uşor
d i ferită şi d i sp use asimetric, două î n n aos, pe l a tu r i l e de sud
ş i nord şi una în pronaos pe l atura sudică.
I n teri o r u l b i seri c i i (unde n i ve l u l actual de căl care aco­
peră pa rtea i n ferioară a z i d u ri lor, făd n d deocamdată i mpo­
s i b i l ă orice observaţie în această zonă) n u prez i n tă urme de
p ictură şi n ici c h iar de tenc u ia l ă .
Sistemu l de bol tire este d i strus total în altar şi naos ş i
numai p a r ţ i a l î n pronaos. Această d i n u r m ă Încăpere erJ
acoperită d e o cupolă p e pandantivi susţin uţ i de arce î n con­
sol ă ; tot În p ronaos s-au păstrat inzidite cîte trei oal e d e
rezonanţă pe fiecare p an d ati v (fig. 4 ) . Acelaşi sistem de
boltire acop erirea şi micul pridvor elin faţa i n trări i .
N i vel u l actual a l teren u l u i d i n jurul ed i f i c iu l u i acoperii
z idări i l e b i sericii la cota la ca,re e afla probab i l socl u l
GI. ceste l a .
Faţadele, tratate simp l u, sînt Împărţite în d o u ă registre
p r i n tr-un brîu lat format d i n tr-un ci u b u c î ncadrat de două
rinduri de zimţi de cărămidă (fig. 3 ) . D i n loc în l oc pe
faţadele biseric i i se păstrează porţ i u n i l i m itate din vechea
tencu ială.
Pereţi i corp u l u i b iseric i i s î n t descompl etaţi la partea
superioară, n epăstrîndu-se n ici un i nd i c iu cu p r i v i re la aspec­
tul vec h i i co rn i şe.
Turnul-clopotniţă de pe pronaos, la n iv e l u l trecerii de l a
baza pătrată l a forma de octogon a părţii superioare, este
decorat cu u n briu de cărămizi d i spuse in zimţi . Camera

Vădeni, M i hăicşli, Ocnele Mari ; Cu rtea de A r geş (Sfi n ţ i i Ingeri) pentru
secolul al X V l l - l e a ; Pătroaia, OIăncşti (Sfi nţii V ievozi) , Gă1ăşeş t i , Măl­
dăreşli. Chicioara, pe nlru secol u l a l X V I l I-lca.
.�
c l opotelor are fiecare din cei opt pereţi perforaţi d e gol u l
cîte u n e i ferestre. Acestea, Î n a l te şi arcui te l a partea supe­
rioară, sînt subl i niate î n faţadă p ri n cîte două retrageri succe-

fj�. 1, 2 . P [ n n u l şi releveu! bisl! r i c i i d i n l3a l d o v i IH.'şt i .

·
.
. ..

O
• •-
..

.. .. . . .

0 '0

. . . . . ... .. .... . .<l . . . . . . . . . . . . . ..

� ··r··�:::"·:""··"�··:·:"·" :ro:
: :

: :
• e.

:: t.: :
...

.
. . . . ,

: . F -: : ;

57
�:.:'.,:@J 1

www.patrimoniu.ro
171);. J. Vcu c r c generală :\ \ u j>ra b i s e r i c I i d i n llaldovincşti.

I '" 4 Oală d. rezonanta pe pandantiv.

sive de z idarie ,decorate cu c i ubuce şi cu a r h i v o l te zi mţare.

I n fo rm aţ i i le i storice de care d i spunem ' - în parte tribu­
tarc l egendei 5 - atribuie exi tenţa biser i c i i d i n B a l d o v i neşti
u n u i aşezam î n t de v ia ţ a monahal a - manastire. Precizari în
acest sens Înt imposibil de facut În stad i u l actual a l obser­
v a ţ i i lor asupra monumen t u l u i , sap a w r i l e aIiheologice f i i n d
s i n gurele cap a b i le s a furn izeze d a te c e r t e ş i în aceasta p r i ­
v i n ţ ă . Tot u ş i , cerceta r i l e efectuate l a sup rafaţa sol u l u i (în­
l esniL ş i de fapt u l ca rui nele biseric i i sînt Încon j urate de
aratura ) , n e per m i t a presupune �i e x i sl enţa al tor con t ruCţii
În j u rul edifici u l u i pastrat. Fragmente de caramida şi b u l ­
r,a ri de m o r t a r apar la supra faţa tere l l u l u. i pe d i stanţe va­
r i a b i l e în prea;ma biserici i � i a n u m c : cca. 1 5 111 catrc e t,
7- 8 m catrc sud, 5-6 m catre n ord şi 1 0 m carre vest. Di­
men siun i l c aS1 fel sta b i l i tc - desigur cu ap rox imar ie - dove­
desc ca p rcsupusul aşezămÎn t monahal nu d epaşea cu si o;u­
ranţa p r porţ i i l e u n u i modest sch i t (acoperind o upra faţa
dc teren de cca. 22 X 40 m deci aproximativ 900 mp). De a e­
mCl1ea, nu se poate e m i tc pÎna În prezent n ic i un fel de i po­
teză a supra epoci i de con struire sau asupra funCţio n a l i taţi i
c l ă d i r i l o r c e s e aflau î n j ur u l bise r ic i i .
1n l ipsa oricăror clemente d e datare - i n d i ferent d e n a­
r u ra l o r - documentara, cpigrafica etc. - numai anal iza
structur i i monumen tu l u i însuşi poate aduce unele lamuriri.
A n um i te caracteristici de p l a n ş i elevaţie c n fera o nocă ori­
f�i na l ă monumen t u l u i î n d i scu ţie, t i n zÎ n d a-l p l asa în timp
Într-o epoca d e cautare a unor sol uţi i n o i de construCţie,
grefatc pe cxperienţa şi trad i ţ i a e x i stenta. Poate ca un anu­
m it p rocen t d i n el emcntele particul are a l e edifici u l u i de cult

5 Ma�'de
dicţionar geografic al Romaniei menţ ionează drcpt ctitor
:1 1 bisencii
pe u n anumc BaJdovi n , fără a d a vreo indicaţ i e a up)'a
perioadei 1n care acesta a vieţ u i t (vezi nota J).

S8

www.patrimoniu.ro

ar trebui să fie atribuite unei oarecare stîngăc i i a meşteri lor,
ce n u par să fi fost de p rima mînă 6.
Ex istenţa în cadrul acel uiaşi ed i ficiu a unor elemente ca
de pildă : decroşarea faţadei n o rdice în dreptul pronaosu­
l u i 7, pridvorul deschi , de mici dimensiu n i 8, zidul plin c e
desparte naosul de pronaos 9 şi sistemul de tratare a faţade­
lor 10 nu fac decît să spri j i ne ideea expusă anterior. Turnul­
clopotn iţă situat deasupra p ronaosului, construit în mod
sigur o dată cu întregul edificiu, excl ude posibi l itatea datări i
bisericii Într-o perioadă an terioară secolul ui al X V I I-lea 1 1 .
întreaga construCţie Îns3, judecînd după forma în care s-a
păstrat, nu poate să poarte amprenta cristalizării princip i i­
lor de arhitectură şi a sistemelor de construCţie ce caracteri­
zează vremea domniei l u i Matei Basarab 12 .
6 1n accast� o rd i ne de idei , poatc fi d i sc u tat mod u l de rea!iz.arc
a ferest relor din a l l a r . ambele a[l a r l i n : n d perioadei i n i \ i ak de CCln­
'trutl ie.
7 Vezi Î n ace · t sens biserica din V�dc n i , jud. Gorj . const r u i l" În
anii 1 694 - 1 695 )i biserica fos t u l u i schi 1 Didc5ti. j ttd. Tekorman, c�rei.1
Î n secol u l al X V I I - lea i se conslfu i q te llIf11 u l -clopo l n i \ ă pc pronaos.
1110menl În G�re estc <1>1ll cnajată desi gur şi sear.a de acces.
8 B i serica d i n Yăde n i pre7.i n tă asemăn�ri )i d i n acest punct de
vede re ; 1 t u ş i , pridvo r u l . deşi nu a t i nge l ă \ i mea IO tală a fa\adei veslice,
este mult mai de7.vo l ta l decîl cel al bisericii din Baldovineşli.
9 ! ' ste u n fapt Îndeobşle cu nOSCUl că Începînd cu a doua j 1 1mă l:He
a sew l u l u i al X V I I - l ea, z i d u l ce despăqea naos u l de pronaos eSle LO I
m a i frccvent În locu i l pri n arcade p e S l Î l p i .
10 C u noaşlem d o u ă perioade În c a r e fa\adclc b i serici lor capălă aspec­
te asemă nătOare cu cele ale fapdelor r u i nei bise ricii d i n Baldovi nCşli ; pe­
rioada u l l i m i l o r a n i ai seco l u l l i i al X V I - lea şi Încep u t u l seco l u l u i a l
X V I l - lca; perioada de sfÎr5i l a seco l u l u i a l X V I I I - lea. 1 n această u l li mă
perioadă Însă rareori brîul este formal d i n ciubuc Încadrat dc zil11\i de
ddrm i d ă ; În !;enera l , este aldlu i t numai d i n u n u l d i n tre elemen tele
plastic� merl\ ionatc.
I t Cercetări re('enl� poslulează exislen\a t u r n u l u i-clopot n i \ ă pc PI'O­
naos Încă î n a doua j u mă t a te a scc. al X V I - lea.
12 Ed i 1'ic i i le de n t l l ridicate Î n vremea domniei l u i Mal�i Basarab
<:� caraclcri zca7.� Î n l i n i i J11ari pri n : În treb u i n ţ area Î n m�sllr?t aproape
www.patrimoniu.ro
I:i�. 5. Biserica din Balnei,
In consecinţă, considerăm că datarea monumentulu.i în a
doua jumătate a seco l u l u i al . V I I-l ea, propusă de V . Dră­
ghiceanu tn articolul citat 1 3, trebuie revizuită, considerînd
mult mai p robabilă i poteza ca biserica din Baldovineşti să
fii fost construită în perioada. anterioară domn ie i l u i Matei ·
Basarab.
Trebuie menţionat de asemenea faptul că, ob ervaţ i i l e
efectuate l a suprafaţa terenul u i din p reajma bisericii a u sur­
prins prezenţa unor fragllnente ceramice aparţinînd epoci i
neolitice . Mai mult, numeroase l e bucăţi de chirpici precum
şi urmele de arsură observate în locul amintit l1e permit S1
afirmăm că este vorba de vest igiile unei aşeză ri a epoci i
amJ 1 1 ti te.
Considerăm deci că cercetarea a rheologică a zonei d in
j urul ru:nelor bisericii din Baldovineşti ar da posi b i l i tatea
obţineri i unor rezultate i n teresante atît din punct de vedere
al contribuţiei la cunoaşterea aspectelor ş i evoluţiei cultu r i i
materiale neol itice cît şi d i n punct de vedere al stabilirii
elementelor de plan a le ansamblu l u i de arhi tectură medie­
va lă şi even tual al datăr i i acestuia.
ega l ă a p l a n u l u i drep t u n J.\ h i u l a r �i a ccl u i lri lobat Î n ton S l n 1 l l'Ca ed i fi­
c,i i lor de c u l t ; prezcn\a t u m u l u i-c!opotn i \ă pe pronao� cu aece�u l asi­
gurat pri n l r-o scară amcnajată fie În grosimea z i d u r i l o r pronaos u l u i , fie
Î n t r- u n t u r n u lc\-anexă, ,iluat de nbicei pe lallira n n rd i d a edi ficiului;
naos u l este despă q, i l de pronaos prin zid p l i n ; fa\adelc sînt Împărţi le
p r i n lr-un brîu În două registre decoratc cu pano u r i şi arcaluri realizate
din ciubuce ; ancadramcntele de piatră ale uşilor şi fereslrelor au l i n tclu­
riIe drepte sau în acobdă simplă şi s Î n r decoralc c u b"ghelc Încrucişate.
13 A u to r u l dalcază biserica din Baldovincşti prin compararea acesteia
cu b i serica din Ilalac i , j11d. Telcorman. Aceasta din u rmă, cL > n s lr u i t ă de
Aga B��:lcca n u Î n a n u l 1 6 R 4 (pc l îngă c u q i lc sale dc acolo), nu pre­
�. i n tă, după p ă rerea nUaSlr:l, Mlficienle asemăn ă r i cu rui nele bisericii În
d iscu\ ic, neputînd con s t i ru i dcci u n c r i lcriu de datare ( fig. 5 ) .
 U N PORTRET N ECUNOSCU T AL LUI MIHAI VITEAZUL
ÎNSEMNĂRI PRIVIND BISERICA DIN OCNA SIBI ULUI
Î n o raşul Oona S i b i u l u i , p e strada Mthai V i teazul l a
n r. 98, În tr-o curte l arf!;ă, se ridică u n monument c u î n făţi­
şare modestă : b iserica Sfi nţ i i A rhanf!;heli M i h a i l şi Gavri l .
Despre ace t monument, cunoscut îndeobşte sub n umele de
b i serica B rÎ ncovean u , n u s-a scr i s p rea mult ş i abia d acă în
u l t i m u l timp cercetători i Î n cep să fie atraşi de p roblemele
pe care l e r i d i că, deopotrivă, isroria ş i arhitectura sa '.
u ani În urmă , N i colae I orga con sem n a astfel veoh i mea
ace tui edificiu, subl i n i i nd că el se datorează magnan i mi tăţi i
l u i M i ha i Vi teazul : . . . ,5i Î,n Ocna Sibil,thti Mihai, ajtms
"
îndată ttrmaş aL principilor A rdeaht/J,ti, făOt apoi să se
Inalţ e, Sttb Î./1.Rrijirea vist ienthti Vasile, o biserică pe care o
pttte1'lt vedea încă şi pe care, după căderea lui, 7'omânii din
oraş, cu popa Oprea din. A Iămor în frunte trebttiră să o
răsotmpere de la dărÎ,lnare, pLătind o taxă în fo lo slt i bise­
ricii caLvineşti (/, Imgl.trifor" 2 . Şi în a l t l o c : " Cînd vechitd
lăcaş slăbise aCttma din încheieturi, Comtantin Brlncoveamt
1 Prim;] lucrare privind mon ul1lemul În discUii� datează din seco­
l u l tr�cut şi pune chiar d i n t i t l u problema vechi m i i l u i : I o a n Broju ,
Biserica <ii/l aCI/a Si/Jin/ni 1600 salt 170 f ? , S i b i u , 1 892. O su rsă
- c i rc u lară l a i n terior, dar nedecroşată, ceea ce per m i te să se presupună 11
deosebi t de preţ ioa,,, de i nformalii este dată de ampla l u crare pe care
preo t u l cato l i c Andrei Bakk a consacrat-o istorici oraşului Ocna Sibiul u i .
( Redactată Între a n i i 1 88 8- L 906. l ucrarea menţ ionată s e păstrează Î n
man uscris b Muzeul BrukenthaJ din Sibiu). Cea m a i recen tă l u crare c u
caracter m :nogralfic este, după ştiinia noastră, ar'ticol,u,l J u i Cornel i u Crean­
gă, COl7tri/mţ"ia Ini COlISla/ltiu BrÎlICOVealll/. la z.idirea
OC/I<I Sibinlni . . ,Mitrop lia A rdealu l u i " , X l ,1 966. "... 1 -3, p. 1 46- 1 5 5.
Problemele arh i tectu r i i au fost, tangen i i a l , tratate de Euge n i a Grecean u .
liljlucllţ"a. gOl.ic/i Î I / (Irhil.eCWra. bisericilor române" ti d e z.id
vil/licl, "SCU\., scria a rtă p la"ică " , t. 1 8, 1 97 1 , nr. 1 , p. :15, nota 1 6.
2 N . I orga, fl/Scripţii şi însemlll;ri ardelelle şi m a ra mureşene 1 (Stu­
dii şi clocwnellLe, X T l ) . Bucureşt i , 1 909, p. 280; idem, [staria bisericii româ­
Ileş l i şi a vieţii religioase a româ/lilor, ed. l i -a, Bucureşti, 1 928, voI. I ,
p . �23.
] : i b , 1 . Uiscr ic:l J i n OCIl:l S i b i u l u i .
V as i l e D răp; u �
a dat bani pentnt dregerea bisericii. Ea s-a mintl.t i.t abia
(htpă moartea hti" 3.
Î n depl i n consens c u cele arătate de N. I orga, ţi nînd pr -
babil seama şi de i n cripţia p i c tată care În soţeşte tabloul
votiv 4 p rof. V i rf!; i l Vătăşi a n u afi rmă că vechea bi serică în­
tem e iată de M i h a i V i teazul a fo t restaurată de Constantin
B rîncoveanu 5.
1n cele ce uTmează, n e propunem să a n a l i zăm nu istori a
ş i. arlhi tectura biseric i i S f i n ţ i i Anhanghel i d i n Ocna Sibiului
cu n umeroasele l O T p ro bleme în controversă 6 c i ta- -
3 N . I o rga, Neamu/ româllesc Î/I A rdeal şi rara n/lg nreascii, l3ucu­
re�t i , 1 906, p. 1 78 .
4 I nscr i p ţ i a pictată a ( st publicat?! de N . 1 rga, 1n T/lscripţii ş i ÎI/­
sCI11II1;ri ardelelle ş i maramnreşene, l I , (Swdii şi docltlnel/I.e, X I I I ) , Bucu­
reşti, 1 9 L O, p. 1 39.
5 V i rgi l Vătăşianu, ArIa Î/I. TramilvClnia, de la Î1/cepn/ul secolnlui (/l
.
XI " I I-lea pÎl/ii Î/I primele decellii ale seco/nlt/oi al .\"lX-Iea, În Istori(/
rtrlelor plastice î/l Homâ/lia, I T , Bucureşti, 1 970, p. 1 76 , 1 9 1 .
6 Reclamînd o atentă cercetare de parame n t, pentru a se stab i l i
CX.1Ct i"a7..e l c de consuuC\ie. b iserica s e prel.i mă astăzi cu u rl11?\toarea
1ni"ăţişare: plan d rep t u ngh iular cu absidă poligonală la exterior şi semi­
t ram( rmare în seco l u l al X V I I I -lea sau, poale, în seco l u l trecut, cînd.
�tim exact, au fost operate mai m u l te modi ficări În arhi tecrura 1110nu­
mentu l u i . Pc l a lllra de vest se află un mic turn-clopotniţă care se spri­
j ină pc doi st;]pi i nteriori şi pe peretele apusean a l b iserici i . I n tabloul
votiv, datat 1 723, machel.a bisericii n u arc turn, dovadă că el a (ost
nI/ei biserici Î/I adăugat u l terior, pr babil tOt a t u nci cînd a fost u'ansformată şi absida
a l ta ru l u i . Din manuscrisul preOllllui A n d re i Bakk( vezi n ta 1 ), a flăm
că biserica a fost bol t i tă cu două Cti! ole de piatră. care au fost Înlăl lI­
din Tral/sil­ rate d i n cauza cr?ipătll riJor În 7.idllri , 111 an i,i 1 895- 1 8 96. Tot atunci
s-a facut .5i L U r n u l , în locul c1opotl1iţei de lellln care se a fl a alăLUri de
biseric:l. (De observat tOtuşi că pc fal'ada t u rn u l ui este Înscris anul
1 894). Şti;nd tOate acestea, este grcli de accep tat p r punerea formu l ată de
.
1:. G rcccal1u (art. cit . vezi nota L ), care consideră că partea i n ferioară
il LU r n u l l i i datează d i n timpul I lii Mihai V i t eazul .
60
www.patrimoniu.ro
bloul VOllv, încă p rea p Uţ i n cunoscut �i a cărui redacllare
n i se parc a fi dem n ::; de toată ate n ţ i a . N i cdae I orga, care
a vizitat Ocn a S i b i u l u i în p r i m i i ani ai secol u l u i n ostru,
descrie astfel labl oul vOliv. care se a flă pe peretele de veSl
al biserici i : . . chiar în mijloCltl golicil-mii 'Vamlui proa�păt,
I W chip al Brîllcoveamdui, zUKrăvit de vreull prost
'0 0
meşter
localnic după închipuire, Ot calpac l�nguresc, ilmsLă( i Ilmgi
şi o barbă aIbă răsfirată" 7 A re păru l ş i barba aIbă, iar m ust1ţile subţiri şi p re l u n g i .
Deducem d i n descrie rea de mai sus că la data cînd
N . Iorga a vizitat b iserica din Ocna Sibiul u i , tablo u l vOliv
era parţial ;1.coper i t c u var, ceea ce 1 -;1. împiedicat pe marele
�avat.l t u să consi dere în t otal itate aceast5 p rct i ,:,asă mărt urie
tstcflca.
T n prezent, biserica este acoperita cu o b o l t ?! d e scînduri, În semi­
c i l indru u 01' nll·tit, iar al tarul este boltit c u o emicalot?!. Pl astica arhi­
tecto nid exterioară trădează fara echivoc i n fl uen�a ll1 u n t cneasd : faţa­
dele sînt Împa q i tc Î n doua registre i n"gale, printr-un brîu alcăllIit
d i n t r-un tor uurr it, mărgi n i t de doua benzi în di nţ,i de fieca uau. Reg'is­
trul superi r, m ai Îngust, este decorat cu m ici ocniţe pătrate, În care
se mai păstrează, cu deoseb i re pe J a LU ra s u d i d , fragmente de picl l I ră
murala (vezi mai jos not a 1 4) . Registr u l i n ferior este decorat cu arcade
duble geminate, cu comolă la m i j loc, conform model u l u i i n a ugurat, Încă
din primele decen i i ale sec o l u l u i al X V I -lea, la biserica mănăst i ri i Cî l u i u .
Socl u l monument u l u i s e prezintă ca o si mplă Îngroşare a zidu l u i . I n
tabloul votiv, deco r u l f aţ.adelor este ident ic c u cel existen t şi astazi.
Trebuie doar menţionat faptu l d, cu ocazia transformarilor elin 1 895-
1 896, zidurile au fost supraînalţale.
Referitor l,a ist rint! bisericii din Ocna Sibiului, Corn e l i u Crean gă
(art. cit . p. 1 4 7 - 1 49) ,'rede că ctitoria l u i Mihai Vi teazul ar fi fo ,t
d i n lemn şi d ar fi fo ·t distrusa în 1 690, cu p r i l ej u l razmeriţei roko­
l iene. Acelaşi autor, ci tÎndu-1 pe Bakk şi pe Ştefan Lupşa ( l u crare În
manuscris), afirma că reconstruqia noii b i serici s-a Început În 1 698, p r i n
g r i j a preotului Ion c a r e a p l ecat În Tara Românea că "la m.ilostivm dormt
BrÎncoveal/lt, care Îi clitcltt 1 000 ele florini ItIll?,t,treşti şi alte Îllsemllate
aju.toare, CIt coneliţia ca biserica s,1 se refacă clin zici." Mai departe, în
pofida fap t u l u i că pe una din b o l ţ i l e d i spărure era o i nscripţie care
amin tea cal itatea dc ct,itor a l ui M i h ai V i teazul ( i n scrip�ie menţ.ion ata
de Bakk), În pofida i n scripţ.iei de pe tab l o u l votiv, . Creangă con­
�ider_a că actllala biserică est c o ctitorie a obştei româ n i lor ocneni, din anii
1 698- 1 723 (art. ciI., p . 1 54).
7 N. Iorga, Neamul românesc În A rcleal . . . , p . 1 78 .
61
www.patrimoniu.ro
Deg;1. jat de sub stratul de var, tabloul vot iv se prez i n ta
a tfel : în partea stîngă se află un perso n a j În ţ i n ută dom­
nească, pe cap poa rtă u n cal pac negru c u fund roşu, iar pe
umeri o cl ub!T. :i cenuşie, bordată c u blană întunecată. Pe
dedesubt are o l u n gă haină galbenă, m i j l ocul fiind strîns
c u u n brîu alb în nodat. F i gura, desena tă s i m p l u dar expre­
siv, per m i te să-I recunoaştem p e Consta n t i n B rîncovea n u .
C li mîna stîngă SUSţ i n e macheta biseri c i i , î n t i m p c e mîna
ti 'eaptă e o d i h n e51 e re;,:emalQ îOl brîu.
De cealală pa rte, maoheta biseri c i i este susţin ută de u n
a l t person a j care n u poate fi altul decîl M i hai V i teazul . Pe
cap poartă o căciulă rc tu ncFi de -c u loare ralben ă ; este În­
veşmlllta t în l r-o l u n gă h a i n a cenuşie, încinsl cu brîu r şcat
î n nodat la m i j loc. Pe deasup ra are o d u l a m a cenuşie, bor­
d"ltă şi căptuşită cu gal ben . Figura, m a i tînără, scrisa ener­
gic, este încadra tă de parul stu fos ş i de barba car u n tă în
care se topesc mustaţ i l e p rel u n p i .
î n a i n te de a reven i asup ra p robl emei identi ficării celor
doua personaje, este cazul să ne oprim în faţa i n scripţiei
care con semnează tabloul vot i v .
N i colae I c rga a desci fra t şi publ icat urmatorul text :
,.CosLandin Basarab Brîncoveamd al,t făcuL beserica, 1101 ;
s-au UtKrăvit leat 1723 ( astupat) şi fiind preot popa Ioan
ot Vizocna" 8.
Î n p rezent, partea de i n scripţie din d reptul l u i Constan­
tin B dn covea n u s-a şters î n întregime, rămînînd martora
doar l i n iatura trasă de zugrav pentru a pastra paral el i sm u l
şi înă l r imea egală a rîndur i l o r. Se mai poate citi : , . . bise­
rica şi s-a utgrăvit leat 1723; şi fiind ispravnic popa !ion
,
(sic!) ot ViZOC11ă la acest htcru".
P a rtea f i n a l ă a i nscripţiei este î n d reptul fi guri i cel ui
de-al doilea personaj, ceea ce al' permi te sa se creada că e l
6 N . l orga, Inscripţii . . . , l I , p. 1 39. C . Creanga p ub l i că i nscrip­
,ia ast fe l : "Col/stal1l il! Basarab voivocl BrÎncovea11lt care a făCltt biserica
aciasta; jliClttă l[eat1 1700 şi S-att zugrăvit leat 1723; şi fiinel ispravnic
popa !ion ot VizOCl1a la acest {ltcm" (art. ciI . , p. 1 53).
 l'i�. 3. Deta l i u de fapdil.
este popa 1 0 1 1 , p resup unere i n f i rmată În � atÎL de vestmin­
rele sale, cît şi de faptu l că su t i ne macheta bi e r ic i i , a l ă tur i
de Con stan t i n Brîncovea n u 9. Este evident că cel de-al doi­
l ea perso naj n u poale f i decît u n domn ş i c i n e altul decît
Miha i V i leazul , p r i m u l ctilOr al bi erici i ? Identi f icarea fă­
cută se În teme i ază şi pe a emănarea formală a pe rso n a j u l u i
Î n d iscuţie c u M ihai V i teaz u l , n u doar p r i n portul căc i u l ei
mari, cu aspect de cupolă, ci şi p r i n barba � i părul stu fos,
p r i n nasul acv i l i n ş i trăsăl u r i l e energice, aşa cum ÎI cu noaş­
lem d i n dc cumentele de epocă.
F i resc, se poate p u ne Î n t rebarea : de ce in criptia p i ctată
n u-l a m i n teşte pe mare l e dom n ? R ea m i n t i n d că toa tă pa rtea
de încep ut a i n sc ripţ i e i este d i strusă , s-ar putea atri b u i aces­
lei s i tuaţi i l ipsa menţionări i exprese a l u i M i ha i Vodă. Ma i
este pos i b i l ă şi a l tă expl icaţ i e : şti i n d că c r i tO r i i l e de peste
m u n t e ale l u i M i h a i V i teaz u l au avul d e suferi t, că bise r i ca
d i n Făgăraş a fost d i strusă 10 şi că bise rica d i n Ocna S i bi u l u i
abia a fost sal vată de d istruj?;ere 1 \ n u este exc l us c a n u mele
ă u să fi f st omi cu bună ştii nţă d e z ugravu) din 1 7 2 3 ,
tOcm a i pentru a p u n e l a adăpost b i ser ica de resentimentele
autori tăţ i l o r ardelene, care n u puteau p r i vi cu och i b u n i eter-
9 luan 1 3 ro j u vedea În acest persona j pe u n u l d i n t re fi ii IhÎncn­
vea n u l u i (op. cii. . , p. 1 0) , În timp ce e. Creangă crede că eslc vorba
despre r reot u l I oan al Ocnei - " A ş(1 se ex p licii şi illscri pţia de Pl"
po rţ' i" lI("a dill d r eap t a li pOHrewll/.i a l dnilea de pc ta /)Iol/.I vOliv"
ci / . , 1 . 1 53 ) .
10 . A . Vcress, DowmCll te, l X , 1 937, p. 1 30- 1 .1 1 , n I" . I l O; N . I o rga.
Crollicii, " Il MC I " , X X X , 1 9 3 7, fasc. 9 1 , p. 4 5 .
1 1 Documentul care d ă i n furrna\ i i c u privire l a m d u l l a care a
fost salvată biserica d i n O(l1a Sih i u l u i este nu 1111111ai foarte sem n i fi­
cativ, dar de-a d repllli emo\ionant, Î n l rucît lasă s:î se În\eleagă si llla­
\ia grea " românilor din acea vreme. I .a 1 7 i u n:c 1 609, pOl a Oprea
Pop d i n A IănlOr, Sanislav A vram şi a l ţ i i se leagă, raţă de j udele S I .
Dombai şi f,,\.ă de predicamru l cal v i n Ch. A l v i n t?i, s:î plătească o dare
de 1 0 dinari anual pell lru toţ i cei căsătoriţi ( 5 dinari pentru vădu ve)
cu ohli);a\ ia de duhl are clacă '.e În tîrzie peste R usali i . T n caz de neres­
pectare, judele va avea dreptu l să închidă bisericl sau chiar să ( )
dărÎmc. S e preci7.c:'I7.ă În document c ă biscrica a fost făcur?\ d c vistierul
Vasi le ,.Îm.potriv'l obiceil/.I/l.i vechi, a le/(ii şi (1 voii oY(I,,,,I/l.i" . Sc mai prc­
cii'.(!{l7..� di preo t u l nU va avca voie s5 stea În l)raş, " ci dc ai",rc,t sti
ltmble aici" . A ngajament u l estc l u a t de mai m u l te persoane, n u m i te prin
documcnt, ,,!mprCItI/'1 Cit t'lietorii d e sare" - care, deci, erau rom:1ni -
5i "mai, mltlt'l obşte" . 1n Ca? că se vor plînge a l tor a u tOr i l ă \ i , să li ,e
ia o amendă de 1 00 florini. (Document În l imba ma);hiară, cu pasaje
latinc.5 t i, păstrat la A rhivele Stalli l u i Sibiu, dosar .. A rhiva orawl u i Ocn,l" ,
nr. 503).
www.patrimoniu.ro
n JZarea memoriei acel u i a ce naZUlse la emancIparea neamu ­
l u i său .
Toate aceste consideraţ i i v i n ă dea mai m u l t temei con­
v i nger i i că tabl u l vor i v d i n bi erica Sfi nţ i i AI1h anghe l i d i n
Oc na S i b i u l u i păstrează o h i p u l marel u i vo ievod , acesta fi i n d ,
a l ă t u r i de acela d i n biserica mănăst i r i i Căl u i u, al d o i l ea por­
tret vot i v care-I Î n făfi şează pe M i hai V i teazul 12 .
A st fel iden t i ficat, tabl o u l v o t i v , a căr u i imagine o p u bl i ­
c ă m p e n t r u Î n t î i a oară 1 3, capătă o n o b i l ă emn i ficaţie, spo­
r i n d i n teresul pentru c t i toria mun tenească de la Ocna S i b i u­
l u i 14, monumen t care, oriJCLl m, exprimă atît de clar legătu r i l e
d i n tre c e l e d o u ă ţ ă r i româneşti .
12 U n p o rtret al l u i Mihai V i teazul, datorat poate l u i N icolae d i n
Crcta, existase şi în biserica SI'. N i co l ac d i n Seheii I3 raşovu l u i , portrct
I"(novat de z.ugravul R adu, În 1 694 . (SI. M�tc�, Z /l.g r avi i bisericilor ro­
mâlle, .. Anuarul C M T - Transi l vani a" , I 926- I 92g,
luj, 1 929, p. 1 1 5) .
1 3 l 'o tografia a fost real izată d e operatorul cinematografic lect r u n i v .
A drian I a n u l i , căruia Î i m u l \. umim �i pc accasti'( calc.
14 dăug:im aici cîteva observaţi i SU I l imcntare p r i v i nJ p iclllra. I n
a fară d e tablou l votiv, d i n strat u l originar s e păstrcază u n mic rra�­
mCilt pc peretele sudic - o sUprara\ă de cu loare roşie. Aspectu l st ra­
t u l u i de pictură este foarte lucios, supo rt u l p:1rÎnd deosebi t de rezistent_
Gama cromatică e ·te restrÎns?\ �i În );encral Î n t u necată: gri Închis şi
deschis, galben, alb, roşu, verde, nc�ru. In secol u l l ITCUt, 10an 13roju
a descris in teriund bisericii aşa cum se prCZ.cnt3 alllcrior vărui ri i : " . . . e
1Il'leslrÎ/ zug nlvlL;i . . . îllf'lţişîllcl di/e rit e SCe,IIC dill viaţa mîlltuitorului IslIS.
(ari . dill viaţ'a sfill ţ i lor de toat'l SC({mCI, Îllchipuilld şi ico((l/a. r((i"l"i şi el
iadului ( !"e/a se ({fl" to cm ai SIt!> t((lp,,), soart({ celor ce fu.meazei l"Ittltll,
dife r i/(' .<o/;oare " . (01'. cit . , p. 1 0) .
P e ra\ade, Î n ocn i\ele amintite, au rOSt pictate d i verse imagi n i ( R'ls­
ligllirell, Maica Do ITI 1IIt1"i , Treimea, tI /Jost'oli, sfillţi) care, considerate sti­
l istic, POt fi datate În a doua j u mătate a seco l u l ui al X V ] l T- lea. (e.
Creangă se referă la o con tinuare a picltl rilor În 1 763, cînd s-a făcut
) i u n clopot ; ari . cit., p. / 54). I nd icînd faza tîrzie a picllI rii transilv:l­
nCile de tradiţie reudală, aceste i magini se s i t uează stil istic Într-un Sla­
d i u Î n vecinat pi · t u r i i pe sticlă, cu reale calită\i, În spi ritul artei popu­
lare. U nele i magi n i sînt chiar fuarte expresive (Treill/.ea, Maica. Dommt­
ll/.i de tipul "Tnd rumălOarea" , atît de răspîn d i t Î n pictura pe sticlă).
I nscripţ i i le care le Înso\esc arat?\ C:1 au fost pl?\tite de grupuri dc să­
teni d i n Ocna Sibi u l u i care au con trihu i t la În frum useprca monumcntul u i .
I n biserid c păstrea?ă un p t i r datat J 703, un p mel nic d i n 1 725,
(publ icat de . Creangă, ari . (·il . , p. 1 54 ), o foarte frumoasă cruce
de t.Î mpl?\ (sec X V l l ?), un grup de icoanc (P'lIIl ocrlltorttl, l Iodighitria, Sr.
N icolae, sobont.l sfin�i lor arhang.hel i - aceasta cu o i n scr.iplie care-J ami n­
tC.)te pe po pa / lnn �i anul 1 724). I coanele, dat.Înd tOatc din sec. al
:'\ V I T T -Iea, sîn t de O b u nă calitale artistică, în spiritul tradiţiei brîn­
covcnc�ti. Mai merită să fie meni ionatc uşile de tÎml lă, de r actură popu-
1 ,\1":1 semnate de popa N ovac şi da tate 1 770.
62
LOCUINŢE DE SUPRAFAŢĂ DIN SEC. AL XI-LEA LA PĂCUIUL LUI SOARE
D u m i tru
După cum se ştie, locuinţa tip ică pentru perioada feu ­
,dală timpurie l a Dunărea de Jos este bordei u l 1. Amenajări
modeste, cu o singură Încăpere, amplasate În gropi cu adîn­
cimi variabile, bordeiele se Întîl nesc in această periGadă pe
arii foarte Întinse 2. Ca tip de locuinţă ele caracterizează
lIll anumit stad i u de dezvo l ta re social-economic al populaţiei
care l e foloseşte. Se Întîlnesc, de la o regiune l a alta, va­
riante constructive determinate de con d i ţ i i l e l ocale. Î n stadiul
actual al cercetărilor se poate afirma că În regiunea Dunări i
,ele Jos predomină aşa numitele "semi bordei e " , l ocuinţe insta­
late În gropi puţin adÎncite (0,50-0,80 m ) . Spre deosebire
,de bordei, al cărui acoperiş se sp r i j i nă pe pămînt, pereţ i i
săi reprezentînd o căptuşeal ă a gropi i , " semibo rde i u l " are
şi pereţi vizibi l i 3. In cazul acesta partea de jos a perete l u i
reprezentînd căptuşeal a gro p i i p utea fi din piatră s a u l emn 4 ;
partea superioară, p e o Înălţime d e cca. 1 m depăşea supra­
faţa sol u l u i şi e ra, În genera l , constru ită din l emn 5
In acest con text, locuinţele clăd i r e l a suprafaţa sol u l u i
reprezintă o excepţi e şi merită, credem, o menţi u n e aparte.
D i nt re aşezăr i l e feudale timpur i i de pe l i n i a Dunării, În
,care au mai apărut l ocu inţe de suprafaţa, s i tuaţiile cele mai
cl are le oferă cea de l a Păcuiul lui Soare.
Nu este a ic i locul să amintim p roblemele dive rse pe care
le ridică această aşezare 6 ; n e vom !TIU 1 ţumi s i relevăm as­
pectele legate de locuinţele datînd din seco l u l a l X I -lea,
descoperite a i c i .
Rezu l tatele săpături l or aIiheol ogice practicate Î n aşeza rea
afl a t ă azi pe un ostrov al Dunării dobro g ene au arătat că
·c ele mai t impurii l ocuinţe de laioi, datind de la Începutul
seco l u l u i al X I - l ea, sînt de tipul " semi borde i " . Grop i l e lor
au o adîncime m ică (0,40-0,70 m) şi sînt săpate Într-un
teren instabil 7. Pereţii acestor l ocuinţe par sl fi fost ccn­
stru i ţ i , În toate cazuri l e, d i n bîrne. S-au descoperit amprente
ale tăl p i l o r de l emn de l a baza pereţi l or, resturi de bîrne
carbonizate sau p utrezite, şi o canti tate destul de mare de
scoabe şi cuie de fier. În nici un caz nu au apărut resturi
,care să ateste folosirea p ietrei, a chirpici lor sau a sistem u l u i
clasic de pa i a n tă l a ridica rea pereţ i lor. Podeaua locuinţelor
adincite era, În general , din l ip i tură de lut galben. Sursa de
căldură o reprezen t a cuptoraşul de piatră (cotlon , p ietrar)
În două variante : '1 ) În formă de potcoavă, construi t din
Pentru aşezări le mal I Il tem cercetate din Dobrogea, vezi : E u e n
1 g
Comşa, În Dillogetia 1 , Buc., 1 967, p. 30-5 0 ; Cr. F lores cu , în Capi­
<lava 1 , Buc., 1 95 8 , p. 1 3 8 - 1 5 2 şi ra p o ar t e le s llI
d e ă pă r i din "Mate­
riale" V (p. 556-5 5 8 ) ; V I (p. 6 1 7-6 2 2) ; V l I (p. 573) ; V l I I (p. 693);
D. VÎlceanu, l'iiC1tilt1 Ilti Soare 1 (p. 59- 7 1 ) . La nord de Dunărc ;
gc a
Du n i Zaharia, Siipăt urile de la Dridu, Buc., 1 967, p. 1 9-54 ;
pentru a.�czarea de la Bucov: Maria COl11şa În "Materiale" V, p. 4 95-496;
.,Materiale" V I I , p. 5 4 4 ; pentru aşezarea de l a l leana-P dari, VI. 7.i r r a
In , M t ri a l e V, p. 503-5 0 4 .
. ae " p ietre, relativ mici ş i cu forme neregul ate, care constituiau
2 1 . N cslOr, COl1l'ribrttio1'1S archeologiqlles a u probleme des IJroto-
rOltl1)aillS. LCI civilisalion de Dridu. În "D.lci a " , N .S., I I , 1 95 8 , p. 375.
3 Tn fel ul resti tu i r,il o r efectuate de Eug. Co m ş a op. cit., p . 4 8 .
, I n stalaţia de foc a l ocuinţelo r d e suprafaţă continuă să
4 L a Di nogetia ş i P ăc u l l u i Soare I m n, la Capidava predomină p i a a .
iu c tr
b
5 N i se pa re puţin p rob a i l , judecînd după dimensi u n i lc şi modul
de aşezare al p ie t r e l o r din căptllşe a l a ro i lor de bordeie de la Capi­
g p
.dava că ele să fi a vu t şi pereţi "aerieni" d i n pi atră. Ne referim l a acele
gropi mai p u Vi n adÎnoi car,c i mp u e a u Înălvimca p e re i l o r
n ţ, .
6 D in tre l u crărilc mai i m p ortan te care p r i ve s c monumcntul de pc
'insula Păcuiul l u i So a r e , În afara m o no gra fi e i citate l a n o te l e 1 şi a ra­
b c
poartelor de săpătur i p u l i ate În "Matenialc" V, p. 5 8 7-5 9 2 ; "Mate­
riale" V I , p. 6 5 3-66 6 ; " M a te i a l e "
r, V I I , p. 5 5 9-608 ; , M a tcri a le"
.
V I I I , p . 7 1 3-72 2 ; semnalăm : Petre Diaconu HpenocTb X-XV nn. n
II::mYIOJI JlytI Coape n CBeTe apx eOJIorl1QCCJHIX I1CCJle1J:0BarUl H .
În "Daci,a" N .S., V , 1 96 1 , p . 4 8 5 - 5 0 1 ; D. VÎlcea n u , Cit privire
la tehnica de O l s tru e a zidului de illcintă al cetăţii bizantine de la
c I cţi
Păcuiltl lui Soare, În " SC I V " , 1 6 , 1 96 5 , 2, p. 29 1 -305 ; Petre D iacoll u ,
Quelques problemes relaâJs ci l a forteresse byzal1tine d e Păwiul lui
Soare ,i la lumieres des derztieres foltilles archeologiques. În "Dacia" N .S . • X .
1 9?6. p . 3 6 1 -36 ? ; R. Po a: La porte Nord de la Jorteresse byzal1tin� de Pci­
p,
.
cu/.ul !tu Soare, 1 11 "DaCIa , N.s., X I , 1 967, p. 2 7 1 -293 ; D. Vdceanu,
Debarcadentl şi problema poziţiei geografice a cetăţ'ii bizantille de la
Păcuiul lui Soare, În "SCI V " , 1 8 , 1 967, 4, p. 594-6 1 5 ; R. Popa, Pci­
cuiul lui Soare, o aşezarf clllllilrerrll,'i CIt tră <ăwri urbanf în 'l.'f(/cltri!p
XliI-XlV, În "Stu d i i " , XV I I , 1 96 4 , 1 , p. 1 07- 1 1 5 .
7 S tratu ri succesive de mortar şi argilă sînt depuse dc con st r ucto r i
p e est n i si p u l ce constituia sol u l i n iţial, În vederea ridicării nivelului de
călcare, În inreriorul in c i ntei .
www.patrimoniu.ro
V î l cea n u - ---
pietre mici sau bucăţi de cărămidă l ipite cu pămî n t ; 2) rec­
tangular, const ruit d i n p lăci de piatra . Prima variantă avea
partea de sus În formă de bolta, iar cea de-a doua plată.
Mai răspîndită era vrarianta a doua, cea a cupvora�el o'r reClla n­
gulare din p l ăci de pu:a tră. Acoperişul acestor l ocuinţe pare să
fi fost d i n stuf 8.
T n a doua jumătate a secolului a l X I -l ea tipul de l o­
cuinţă parţial adÎncită în pămînt este abandonat, făcîndu-şi
apariţia locui nţele de suprafaţă. în aşezarea de care n e ocu­
păm, fen omenul este genera l . Fă ră a in tra În deta l i i com­
parative, m enţionăm că momentul cronologic al acestei
sdhimbări nu-şi are corespondenţe Î n a l te aşezări din această
zonă 9.
Loc u i n ţele de suprafaţă de aici reprez i n tă, În m u l te ca­
zuri, refaceri ale " sem i bo rdeielo r " , ele fiind ridicate peste
grop i l e nivelate a l e acestora. D imensi u n i l e c resc, suprafaţa
med ie depăşind 1 6 mp. Această extin dere a suprafeţei n-a
fost determi n ată de modificări i n terven ite în densitatea lo­
c u i n ţelor, pe p l a nul general al aşezăr i i , spaţ i i l e l i bere d i n tre
l ocuinţe fiind mari şi În faza c ronologică corespunzînd semi­
hordeielor, deci în prima jumătate a secol u l u i al X I-lea.
P rima deosebire constructivă Între cele două tipuri de
l ocuinţe se mani festă prin apariţia unor şiruri de pietre - în
general blocuri ecari sate - l a baza pereţilor l oc u i nţelor de
suprafaţă 1 0 (fig. 1 ,2).
Este o ca racteristică a majofltaţl \ acestor construcţ i i pe
care - pentru simpl ificarea l ecturii - le vom n u m i case.
Pereţi i lor erau construiţi tot din bîrne, al căror mod de
Încheiere nu- l cunoaştem. 1 n cele patru colţuri ale casei s-au
descoperit, În unele cazuri, gropi de stîlpi c u u n d i ametru
de cca. 0, 1 5 m . î n tr-o situaţi e mai clară, la una din l ocui nţe,
se poate observa că cei patru stîl pi nu erau " Încastra ţ i " pe
axul ş i r u ri l or de bl ocuri ci erau puţin retraşi spre interior.
Se pare că bîrnele pereţi l or se Încheiau între ele i ndepen­
dent de aceşti stîl p i ; este posibil Însă ca e i să fi consolidat,
în tr-un fel , col ţuri l e casei . De remarcat că pe m i j locul l atu­
rilor scurte ale l ocuinţelo r nu s-au găsit, În general , gropi
ale stîl p i lor care SUSţi neau În mod obişnuit grinda pe care
se spr i j inea coama <,coperişul u i . D upă toate probabi l i tăţile,
sarc i n a acesteia era preluată de cîte un stîlp fixat În u l tima
grindă a celor doi pereţi opuşi.
Aco'p eri şul pare să fi fost din trestie 1 1 ; n u putem şti
dacă aceste case avea u tava n . Podeaua era făcută, ca şi l a
bordeie, din l ipitură d e l u t gal ben . I n genera l , aceasta se
depunea direct peste pămîntul sau restur i l e n ivel ate a l e stra­
t u l u i de c u l tur ă ; uneori În tîl nim 3-4 refaceri succesive a l e
podele i .
D i n descoperi rile făcute p î n ă acum s e desprinde o s i n ­
, g u r ă excepţie, Î n care l i p i tura s - a aşezat peste un n ivel d e
un " suport" pentru podea ( fi g. 2).
rămînă cuptorul de p iatră. Predomină n umeric tipul rectan­
gular real izat din plăci de piatră, în cazul nostru de calcar .
� u !? tor��l este a�ezat, Întotdeauna Într-unul d i n colţurile
0
l ,:capefl J , pr?�abIi cu f � ţa spre . uşa. f n tr-un caz, În spaţiul
d l l1tre margll1de sale Ş I nndunle de blocuri care formau
A
colţul temeliei fuseseră depuse p ietre m i c i ş i l ut, poate fn
scopul creăr i i u nei " umpl uturi" care să menţină mai �ult
căldura.
U n caz aparte îl constitui e una din tre case ce face parte
� 6. C::, n t t � te a relativ m are de cenuşă fără că rb u i
! n, carc apare în să-
pat�m , IIld,ca acest lucru. De as� menea s-a :, descoperit resturi de lipi­
tura cu a '!' prentc de s t u f provcnl nd p ro ab I l de pe panca i n terioară a
b
c ş l
a ope n u u l .
9 Locuinţe de suprafaţă au apă rm şi l a D i no ge! i a dar datînd din
.
se� olul .al �(J I-lca ca şi l a Capidava und e da tează, după cît se pare, din
. . �
pnma J u matate a secol uit" al X I-lea. D I Il pacate, cercetarea lor este di ­
[icil� fi i � d situate foarte aproape de suprafaţa sol u l u i , deci, În gen eral ,
paqlal d,struse.
10 E ste vo b , În ge n e al , de bloc
� � . . � ur;.i mai mi9 . <cca 0,50 ?< 0,30 X 0,:0 m)
. .
extrase dlll claa mlc IIlrenoare aparţlllllld cetaţll constnllte la sfuşirul
seco l u l u i X .
1 1 Se menţin aceleaşi obscrvaţii ca şi În cazul bordeielor.
63
locu i n \ c l.:lI blocurile de pialr� cPII�. r i t ll i ll d

www.patrimoniu.ro
d i ntr-un mic complex ( f i g . 1 ) . Ea pare ă f i aparţ i n u t u n u I
meştesugar care p rel ucra metale 1 2 .
Deşi , î n l i n i i mari, atel ierul p rezintă aceleaşi caracteris­
tici construc t i ve c u casele 13, el se deosebeşte p r i n u nele tră­
să turi care în contextul acestei p rezentări nu VOf fi ubl i­
n ia te. în ceea ce p r i veşte locuin ţa respectivă, ce ne in tere­
sează în p ri m u l dnd, ea constiw.ie o ex cepţi e p r i n fap tul
că este încon j u rată pe trei l aturi de către un " zid" comp u s
d i n două rînduri de blocuri suprapu e ( f i g. 3 ) . E t e vorba
ele p ietre mai mari elecît cele folosite la baza pereţi lor lo­
cu i n ţei . Acest zid care înco n j ura locuinţa o ş i epara de ate­
l ier. N u p u tem p reciza cît era de înalt şi care era de ti n aţ i a
sa. u şt.im d acă mai avea vreun rînei de blocuri a u partea
de us era el in lemn . Asoci erea tn tre atel ier şi acea tă casă
î ncon j u rată ele u n ziei ne face să p resup u nem că spaţiul în­
ohi s � i n j u ru l casei pu tea fo losi, eve n w a l , la aelăpost i rea
anumIto r 'produ e a l e atel ier u l u i au a materiei prime.
Revenmd l a p roblema 'caselor o b işn u i te subl ini em că în
afara constr u i r i i lor l a suprafaţa sol u l u i , a apariţiei teme­
l iilor de p iatră şi a exti nderii d imen s i u n ilor, ele îşi păstrează
cel elal te caracteri slic i : pereţi i din lemn, podeau a de l u t gal ­
ben , cupLO ra. ul d i n p i atră ş i acoperişul d i n tuf.
Folos irea l e m n u l u i ca m aterial p r i n cipal de con struCţi e
al acestor l oc u i n ţe n i se parc a fi elementul cel mai ca rac­
ter istic. Se con f i rmă astfel existenţa unei "arh i lecl u r i " a l em­
Fig. locuin\ei (stinga) (drea pta) d e l a fit;. 1.
n u l:, i p e linia Dunării, în epoca de care n e ocupăm . în legă­
3 . Pietrele de .fuodalie" a l e ş i a l e atclierului

tura cu acest fapt s-au făcut şi unele i n terpretări de ordin

etn ic, bazate mai ale pe modul de Înche iere a bîrnel or 14 .
Observaţia se referea la b rde ie dar, după cum am văzut, ea
e poate ext i nde şi l a 1 c u i n ţele de supra faţă . în ce ne pri­
veşte nu p u tem aduce În d i scuI i e elemente care să ofere i n­
d ic i i penlru unele in terp relă ri de rd i n etnic. De al tfel con­
s i d� răm că e x i st ă p uţ i n e şanse ca stu d i u l J o c u i n \·el o� d i n
perI oael a [euel a l i s m u l u i l i m p ur i u a rel eve aspecte concl u­
dente În acest sens 1 5 .
Cum am m a i sp us, Î n acea v reme, b rde i u l era răsp înd it
pe �ri.i foarte î n t i n se . El co nstituie t i p u l de l oc u i nţă com un
aşezan l o r furale de pe u n spaţiu cuprin între cur ul Do­
n u l u i şi A l p i i Orientali 1 6 .
1 n �enera l , e co nstat� 0 asociere între bordei ş i cU 12 tor,
, v Pl ecîn d de la premisa ca în
In spec I a l cuptorul de p l atra.
epo � a romană, pe leritoriul ţăr i i noastre, bordeiul era foarte
p u ţ I n răspîn d i t 1 7 , u n i i autori a j u n g la co ncl uzia că el a fost
adoptat de populaţia l ocală de la slavi 18 .
. f\ en?enea afi rmaţ i i -au făcut ş i în legătu ră cu alte re­
g I u n I . d ,� , E u ropa considednd u-se, de exemp l u , c up to raşul
de p .l atra ca un aport teJh n ic super ior d atorat slavilor 1 9.
Pe ele a l tă p arte, În opoziţie, s - a arătat că este dificil ă
se p recizez� componen sa e� n ică a u n o I aşezăr i pe baza tipu­
. v
I l�1 � e I�ocuiln ţe 20 . I?up a p a rerea n oastra, p r ce ul de i n tens;)
ra � p l n � l fe a bordelel o r, in zone foarte d i verse, e expl i că
p .TI n n , �e l ul . de . dezvol tar� ociaJ -economică pe care îl în re­
g l streaza regl un , l e respective in momen t u l dat. 1 n mod cert
ar fi greş i t să cons iderăm că borc1ei u l reprezin tă, sub aspec�
� 2 In constfl lqia m id s- �u d e copcr it reslUri de zgura, bucăţi de
s î n aceste condiţii, adoptarea noului t i p de locuinţă se
aram � , p r cc y m ŞI. u n cleşte nuc p e n t u ţ i n l l t budţi dc metal în timpul
r dovede te a fi consecinţa u n or sdb i mbări de ordin natur a l .
batew ; ateheru l nu avea c u p lOraş ci o v a t ă deschisa dc d i mcnsi uni m a r i ,
r Imp ? rt<l:nţa aces�e� . observa\ţ i i rezidă în con statarea capacităţii
rJ ancat::t v dc p ietre
. [ocU1tof1lo r aşezar� 1 de a se adapta l a noile con d i ţ i i , alegînd
. 1 3. In foto raf a de la fig 2 nu se poatc vcdca dccît o a tc a ate-
! p r
Ilcru l u l , cealalta fund seqlonat3 a n t rl o
� � .
C r.
p o res cu , în comunic.arca Tipuri de bordeie feudale timpf(.Tii
1 4 R.
�Ie la Capldavll, �I n u tav la I nstlrutul de Arhc logic al Academ i ei R.s.R.,
1 1 1 al� u l 1 963, hC1 ild ! eg ă t u ra ş i cu unele bordcie de l a Bucov, atrăgea
v
atenţia asupra modulUI de construcţie asemănător cel u i folosit în con­
strucţi i le de lemn din e",ul med i u româncsc.
t5 u excepţ i a u no r elemente de teh n ică de l u c r u sau de
� r
în cazul în care sînt se� izabi c, c ed e m că n u se pOt trage conci'uzii
acest fel pe baza m a t e n a l ulu l de co n s t u cţ ie folosit.
r ezi l eg ă tu i le care
se fac Întq: locuinţele d i n b î rne şi slavi: Iaroslav Kudrnac. Die slawi­
schen .einge�ieften Wohnstatten, în "Or.igine et dcbllts des s l avcs", V I
(Omagiu N l ederlc), P ra g a , 1 966, p . 2 1 6 , c i lÎn I şi pe L. L. N i e d e rlc
Siovamke starozimi, În "Zivot starych 510va n u " , I , 2, Praga, 1 9 1 3 , p:
823 şi unu .
16 1. eSlOr, ofJ. cit., p. 3 7 5 .
1 7 I m p re si e care se formează în c h ip fi esc ţ i n î n d cont de faptul
r v 23
ă cer e ta re a arheologică a abordat î n primul rînd centrcle urbane r o ­
mane, a şe zăr l l e rurale şi cele autohtone din zonelc limitrofe fiind mult
mai pu ţ i n cunos llte.
18 I aroslav Kudrn.ac, ofJ. cit., p. 202.
19 P. G rimm, Das Nordwesttor der Vorbltrg der Pfalz Tilleda, în
"Praehistorische Zeitschrift", XXXIX, 196 1 , p. 2 1 2 (după 1. Kudrnac).
20 E ug. Comşa, op. cit., p. 5 0 ; Eugenia Z ah ar ia , op. cit., p . 1 5 3 .
l U I teh n i c i i d e con l fLlCţic, u n element d e p rogres. [el omc­
n u l apariţiei sale in zone ce cunoscuseră forme 'Înflor itoare
de civilizaţie u rbană marchează, d impotrivă, u n regres 2 1.
In această situaţie sîntem obl igaţ i să considerăm acest feno­
men ca una d i n componen tel e p r ce ul u i de r u ral izare gene­
rat de invazii l e d i verş i l o r migratori 22 . Pent ru regi u n i l e Du­
nării de Jos, a c e t proces va fi def i n i t i vat p r i n ven i rea s l a­
vilor. î n secolele ce vor urma, pop ul a ţ i a l ocal ă se va adapta
unor forme de exi stenţă p e care aşeză ri l e rurale l e c u noscu­
seră, probabil, ş i in tim p u l stăpîn i r i i romane .
înlocu i rea bordeielor cu l ocui nţe de sup rafaţă se p roduce,
după cum am văzu t, l a Păc u i ul l u i Soa re, în a doua j umă­
tate a seco l u l u i al XI-lea. MellJţ ionăm că momentul nu poate
fi sincronizat cu situaţii simil are petrecute în alte aşezări .
Sub raport cronologic, sch i m barea urven i tă în modul de a
construi locuinţele l a Păcu i u l l u i Soare este, pînă în momen­
tul de . fa ţ ă , un tap � singular. A n sambl u l c�escoper i ri l o r ar­
heologIce ne arata ca nu e te vorba de schllnbarea caracte­
rului aşezării sau de intervenţia u n o r el emente etnice noi
veni te din altă p a rte. în viaţa aşeză r i i de aici nu par să fi
i,;t.erve,:it lr:odificări de ordi n ec n m i c care ar p u tea j us­
nfica situaţIa semnal ată. Eviden t , ne gîndim la modificări
de ca racter general şi nu l a p rosperitatea realizată de d iveqi
i ndivizi i zolaţi 23. în c h i mb, cu oarecare aproxi nnţie, acest
moment corespu n de u n e i perioade de mod i ficări ale con d i­
ţiilor naturale din zona unde era si tuată aşezarea . E te vorba
de o chimbare a cursu l u i Dună r i i care a determ i nat după
toate p robabilităţile, ş i o c reştere 'a lIIn i d ităţi i sol u l u i 24�
fo rm u l a constructivă c�a �na! con venab i l ă. Este u n fapt ce,
p e d �. o parte, c ? nflflna i mportanţa pe care, î n unele
.
� ltuaţl l, o a u facto T l i natura l i î n al egerea tip ul u i de l ocui n ţă
Iar, pe de �!tă 'p � rte, .u b l i n i ază l abili�a:e.a uno � i ,: terpre.tăr i
care forţeaza bmJtele l m puse de realt ta ţ d e o b I ect i ve' a J un-
modă" gînd l a concl uzii d i scutabile.
d� 2 1 5t�bli l\iCI:1 că
r p�ntru D o b ogc a , d � p i l dă , înc�pu ll1l seco l u l u i V I I
r
n � arc h e a s f l rş l t t t l oncaror formc le arhJ. leC lllr� u p c i o a r?\ , dc const r u q i i
s r
. a.:
cll n v z l clafl 5 cu mortar, l ocu l lor va fi l u a t de bo r dei e , pentnl
o peri­
o�(b l u n g ;] de t J l11p.
.
22 P roces u l de degradare, În m a l·e , al c u l t u r i i m:l le r i a l e de către m i ·
gratori, sub l i n i a t ş i de M i rcea D. I\lh tci, l'ro/;/clIIe ({C/.l{,et!e a 'e cercelcl rii.
isto riei oraşului m ed ieva l , în ,,5 I V " , 2 1 , 1 970, 3, p. 4 5 R-'1 60.
�
Tn acest sel; s scmn :l m , �o � r pentru a ne m a n i fcsr<1 sccpticisli1ltl
fa\:1 c l e a sem � n e a lIlterpre l a n , o p i n i a fo rmulată de V . I-Iruby, d u pă carc
borde lele a r f i . fost I ? cu l te �e săraci, i r 10 · u i n \dc m a i pu\.in adînci te de
a
.
cel boga \ 1 ( 1 . h. udrnac, o;;. CI ! . , p. 2 0 6 , not,1 3 5 ) .
2 4 Vezi D : Vîlccan u . Dcuarcademl ,I i I,,·ol)lclntl poziţiei. geogra/ice . . . .
p. 606-6 07 ŞI P. V . Cote" Scurte cOl/sideraţii r/1or/ohiclrog)·a/ice asutJrtI
ostrovul/ti PClcuiul llli Soare eli/l BaiI a Ia/umiţei. în .,S I V " . I N , 1 967,
4 , p . (, 1 7 )i llr111.

65

www.patrimoniu.ro
P R O B L E N\ A T E N C U I E L I L O R Î N R E S TA U R A R E A M O N U M E N T E L O R
Paol o Mora şi Paul Phil ippot
( Ital ia)
StuJiul istoric şi arheologic al monumentelor arată că
folosirea tencuirii zidunilor clădi rilor, la interior şi l a exte­
rior, este tot atît de veche şi de răspîndită ca a rhitectura
Însăşi. Această practică nu se l i mitează la apareiajele nere­
gulate, ci se extinde adesea şi la zidurile cu un parament
rel);ulat. Este de altfel frecventă descoperirea, pe tencuială,
a imitaţiei, cu ajutorul l i n iilor - de obicei roşii, negre sau
albe -, a unui parament plictat, care nu coincide cu apareia­
jul real , dar care creează un anume ritm cu un scop evident
estetic (vezi de exemplu Biserica Neagră din Braşov)':' .
Chiar cînd nu este concepută ca o decoraţie pictată, ten­
cuiala constituie un element esenţial al l ucrări i , prevăzut de
l a origine ca finisa jul ei norma l . Prin textura şi culoarea
tencu iel i lor, acestea au o infl uenţă determinantă asupra as­
pectului monumen tululÎ şi sînt destinate să constituie, Îm­
preună cu elementele În relief, În care piatra este adesea -
dar nu În mod necesar ş i nici întotdeauna -- lăsat:t nudă,
un anume joc formal, fineţea decorului sculptat detaşÎndu-se
pe fondul neted al tencuiel ii.
îndepărtarea tencuielilor veohi, acolo unde acestea fuse­
seră in iţlia l prevăzute, sfîrşeşte deci prin a falsifica complet
raporturile formale, În special cînd ea înlocuieşte suprafaţa
uniformă şi " imaterială" dată de tencuială cu asp rimea, adică
cu brutal itatea materială a unui apareiaj neregulat, negîndiit
pentru a fi văzut. Un asemenea "fond" dobîndeşte atunci o
prezenţă mult mai puternică decît rel iefurile fin sculptate,
care îşi pierd sensul ş i devin asemănătoare fragmentelor ar­
heologice încastrate Într-un zid modern (veLJi Dragomirna) .
îndepărtarea sistematică a tencuielilor vechi pentru a
pune în lumină piatra ca atare nu este o operaţie de restau­
rare, ci proiectarea unui gust modem dezvoltat de expre­
-
sion ism şi de BaUlhaus - asupra umili monument vedhi.
Depar t e de a reSV<lU rCl, este fal sificat, di'n contra, momen­
tul cri tic al resta ur� ri i (care, În mod precis, constă in stu­
diul arheologic al monumen tului în vederea determinărili
aspectului său original) şi se distruge o parte din substanţa
autentică a monumentului, parte care trebuie cu necesitate
conservată sau cel puţin raportată la o stare nonji,nită, ca o
pictură la schiţa sa.
Evident, este greşit să pretinzi că zidurile vechi erau
Întot deafma tencuite. O metodă riguroasă va trebui să În­
ceapă prin exan- enul arheologic al paramentul ui î n scopul
de a determina - de fiecare dată - n atura sa exactă, care
apoi va trebui respectată de restaurare. Dar, este evident
că acest examen arheologic şi această apreciere devin d i,n ce
în ce mai dificile pe măsură ce tratamente IÎ n suficient gîn­
dite fac să dispară martorii originali . Eliminarea sistematică
a tencuielilor vechi sfîrşeşte astfel prin a crea, În conştiinţa
publ icul ui şi chiar a specialiştilor, o imagine a bsolut falsă a
aspectului originar al monumentelor vechi, care nu este alt­
ceva decît p roiecţia asupra acestora - Cll preţul distrugenii
ireversibile a elementelor originale CI
- unei sensibilităţi
moderne, valabilă fără Îndoială pe planul creaţi ci arh i tec­
rural e, dar care proiecţie, raportată la trecut, nu poate con­
stitui decît o falsificare a acestuia.
Delimitarea părţi lor originale tencuite şi a părţilor ne­
tencuite este adesea o problemă delicată. Dar maniera însăşi
prin care a fost tratată piatra este în gen eral revelatoare
(vezi de exemplu, ancadramentele uşilor ş i ferestrelor şi dife­
renţa dintre părţile lăsate nef�nisate şi rel iefurile fin prelu­
crate). In acelaşi timp, se remarcă adesea că î nseşi ancadra­
mentele cu mul uri au fost pictate (vezi Humor).
.. In cazul bisericilor din Moldova, numeroase resturi demonstreaza
că, constru q i i le erau 111 moei normal finisate l a interior şi la exterior,
cu ajuwflIl u nei tencuieli p i c t ate , imitînd un paramcnr de cărămidă apa­
rentă, total deo se b i t de strucl'll r a reală a z i d u l u i .
66
www.patrimoniu.ro
Aşa cum o demonstrează bibliografia alăturată, în ultimii
ani, istoriCii i de artă au manifestat UI1 interes crescînd pentru
studiul culorii în arhitectură şi, În conseci nţă, pentru rolul
tencuielii, ca şi pentru pol icromia în sculptură. I storia ra­
pofturilor dintre culoare şi forma arhitectonică sau sculptată
rămîne încă să fie scrisă, dar cunoştinţele în acest domen iu
se înmulţesc cu rapiditate şi vor trebui să conducă l a o me­
todologie mereu mai riguroasă şi mai respectuoasă faţă de
auten ticitatea cperei, în uimpul restaurărilor.
B 1 1 1 f . l OG R A F l E SEl .ECTl VA
A U IIERT M a r c � ! , Les elldltits dtlllS les COlISl rtI,Clioll.< du. MIl rm .l ge .
" l3 l 1 1 1c l i n l11onu11l�lllal " , 1 1 5 . 1 95 7, p. 1 1 1 - 1 1 7.
13ERTRAM \\'/ a l thcr, Die Itrspriillglichr Farbigkcil, cler Thcilt illcrkirehe ill
Miillchen im Zltsarn.lI/.cllhallg mit ler 1.ltdwigstrtlssc, " 1 3 �)',,rischcs
L a n d cs a l11 1 Îtir Dcn k l11 a l p Î lcgc" , 1 8 . Jah rcsbc rieht. 1 959, p. 4 6 · - 4 N .
130 R N H E I M Wcrn�r - gen. Schi l l i ng , ZlIr IIrsjJriillglichcll l''(/alldbehalld­
IlIlIg ill romanischclI Kirchc am Nhcill, .. 1\. l I n s l ch ro n i k " , I I , 1 9 5 H ,
p. 2 8 0- 2 8 2 .
BOR N HE I M W c rn e r - gen. Sc h i l l i n g, Fltgellmalerei i l l/. Minelalter.
"Delllsch� l{ u llst lInd Dcnkl11 a l p flcgc" , 1 96 1 . p. 5-2 1 , eli b i b l .
ELLG E R D i c r r i eh , Znrn Thema A rchilek:1tr /tlld Farbe, . . Nordelbingcn " ,
Bd. 2 8 / 29, p . 2 78 - 2 8 3 .
EPPEL F., Gotische Fllgenmalcrei in der I'farrkirche Schweiggen N . O . ,
"Oslcrrc.i ch ischc J.ei lschri r 1 ftir K l I n S I lInel Dcn k l11al p fl c g� " , 1 96 6 ,
X X , 1 , p. 26 -.3 2 .
K R E I S E L H ci n r ich, Die Farbgc//ltllg des ;l ensscrcll altcr Bal/.wcrke,
" D Cl I tSc hc K u n st lInd Dcn km a l p fl cgc" , 1 96 3 , p. '1 1 1 - 1 4 2.
KOT .LER M., Akmelle Denkmalpflege - Diirwteill zltr DokltmClll al,ion,
"Osll'rrcieh ischc Zc.i rschrifr ftir K lInst lInel Denkl11alp flcgc" , 1 967,
X X , Hcft 2., p . 1 2 5- 1 30.
KOLLER M . , Uill ersl/.chltll[!,w 11 1 /1. I'alai., Tr.wl,soli ill W'iw: Zlt Itnlmillg­
/icher Baltgestalt, F,uEadclIf"r/Jcll/.Ilg IIllel IlIlIwdekor"l,ir)//. ..Os lel"­
rcichischc J.c i r sc h r i f l ftir K u n,;� tind Den kmalp rIcge" , ]ahrgang XX [ I I
1 96 8 , p . 206-� 1 9 .
K R E I S E L Hci nrich, Rewmg IIUel IlIsl"lIelsetzullg des Markgrafen thelllcrJ
ill frla1/.gw, " De t l l sc hc K u nsr tlnel D c nkma l p fl cgc " , 1 959, l-lcft 2,
p, 1 0 ·1 - 1 1 4 .
M , L. B . , GIIStO e Wllltra lIella "cosmcsi" degli eelifici mO/lll-mellt a.!i,
.. Palal,i no " , 1 96 7 , avril- j u i n .1 96 7 , p. 209.
METTERN I CH, Graf Wo l f, Dic Dcnkmalpflcge Jf,lId elas Problcm dcr
Farbe, " D c u tschc K u nsr und DcnkmalpfJege " , 1 94 2 / 4 3 , p . 6 8-7 8 .
MET T E R N ICH, Graf Wo l f - PFlTZNER, Dcnkmalpflegc JI,I 1(1 farbige
Architekwr, " Rhcin ischc I lcil11>ltprIrgc", Ild. 1.3, 1 94 1 , p. 305 -., 2 6 .
P I-l I .EPS Hermann, Die larbigc Archil,ckl,Jf,r bci den R61/1ern Itlld lin
Miuclalter, Ernsl W as l11u t h , A. G . , l3erl i n s. d.
VCI1, Lcvels 01 UlIYca.fil.y, D i s tr ib u ro r Almq vist &
SAN DSTROM
Wiksell, Stockholm, (Printed by A lm q vi s t & Wiksell, U p psal a, 1 963 )
l'd. N i ls Gasta Sandblad (Acta Un iversitatis U p sali en si s) .
SCHON E WoLfgang, Ue/Jcr den Beitrag voI) Licht und Farbe Z/f,r
Rtlltmgeslaltlmg im Kirchenbalt des alten .I1 bendlal7cles, "Evangel i­
schc Ki rchenba ulagullg " , S t-tl l lg a rt , 1 959, p. 8 5- 1 5 5 , eu bibJ,iogr.
SCHONE Wo l fgan g , Ueber elas Licht in der Malerei, 13er l i n , 1 95 4 .
SEMPE R G o trfricd, Vorlăufige BemcrkungclI iiber " cmaltc A rchitekwr
Imd Plastik bei dw Altcll, A l tona, 1 8 3 4 .
TAU\3ERT ] oha n ncs , Das Markgrafcnt heatcr ZIf, L'rlallgel1; l i R estaltric­
Yltllgsbericht, ,,13a)'crischcs Lanelcsamt fti r Denkmalpflege", 1 8 . Jahrcs­
b c r ic h t , 1 959, p. 2 1 -30.
V AN HAGT, .J. ] . E. W., 1-1 el I'lcislerwcrk in Middelleuwse kerkgebolt­
wcn, " B u l le t i n Van de Kon i n k, N cd c rlla n d . O u d h " , Bond s eri e 6,
p. 5 5-6 6 .
V 1 0LLET-LE-DUC. E. E. , Articol ul " Te n c u i a l a " 1 n DictiolJllaire ral­
SOllile de l'archilccWre frtlnl;aise, voI . v, p. 208 -2 1 0.
V IOLLET-LE-DUC, E. E. Articol u l "Pictura" În Dictiormaire raisollIIe
de l'architecl Jtre jrall{:aise, voI. V I I, p. 56- 1 09.
\'VESEN13ERG R u d ol f Zltr Wiederherstelbmg des if/f,Sserel'l der Kirche ZIt
,
Schwarzorheindorf - Ober das Verhăltnis von Putz. Wandgliedemng
Imd Baltzicr, "Jahrbtlch der Rhcin ischen Denkmalpflege " , XXT, 1 95 7 ,
p. 1 6-2 7,
WJ LDEMA N Th., Die Farbe ill eler AltsselltlYchitektm' ulld dic Frage
des A/f,sswplttzcs, " J a h r b u c h der Rhei n ischcn Denkmalp flegc" , X VI I I
x v nr 1 94 1 , p . 203-292 .
ZYKAN Josef, Die chemalige Dominikanerkirche in K rems Jf,lJ(l ihre
Urspninglichc Polychromierrmg, "Osterreichische Zeitschrifr flir Kunst
und Denkmalpflege", 1967, X X I , Heft 2, p . 89-99.
 " TABERELE " ŢĂRĂNEŞTI ANTIOTOMANE DIN SLOVENIA,
PROBLEME COMUNE CU BISERICILE FORTIFICATE TRANSIL V ĂNENE*
Peter Fister
( I ugoslavia)
Secol el e X V şi X V I a u con s t i t u i t pentru ţăran i i d i n re­
g i u n e a S l o v e n i e i ( I u gosl a v i a ) una d i nt re c e l e mai grele pe­
rioade a i storiei l o r . Pe fon d u l u n e i spor i le exploatări feu­
dale, restricţi i l e economice i mpuse ele oraşele Î n dezvol tare
prejud i c i ază inte resel e prod ucătorilor ţăran i care nu mai pOt
ţine tîrguri şi n i c i nu mai pot circula l iber cu mărfuril e l o r .
î n acelaşi timp , luptele din tre feudal i i care Îşi d ispută do­
men i i l e (În p r i m u l rînd luptele d i n tre gro f i i de Cel je şi
Habsbu rg i ) prici n u,iesc n e,co n "e n i te d i struger i , pe care l e
resimte în p r i m u l rînd p e p u l aţ i a l ip sită de apărare a satelor.
Pe l îngă toate acestea, În sec o l u l al XV-l ea s-a conturat
o nouă ş i gravă ameni nţare şi anume atac u r i l e t u rceşti d e
p radă, efectuate deseori p î n ă l a p o a l e l e A l p il o r , În reg i u n i le
loc u i te de sloveni. După În frîngerea cavaleril o r occ identa l i
î n l u p t a de l a N icopole, profitind d e neînţelegerile d i ntre
feudali i din Bosnia, peste teri toriul căreia trec spre nord,
turcii apar În Sl ovenia de sud î n că d i n a n i i 1 408 ş i 14 11 ,
unităţi mici jefu i n d şi i ncendi i n d aşeză rile. Cînd turcii , împrc
ună c u bosniaci i , au ataoat Ungari1a î n 1 4 1 5 , o parte din oaste 1
l o r a i n vadat teritori u l s l o ven , a j u ngînd pînă l a Ljubljana.
Cu deosebire grea a fost perioada d i ntre 1 469 ş i 1 4 8 3 , dnd
turc i i a tacau p ractic În f i ecare an regiu n i l e slov e ne, jefuind
n umeroase aşeză r i . Toate aceste atacuri (la cele mai m u l te,
partic i pau, potri v i t aprec i e r i i i stori c i l o r, cca. 1 5 000 p î n ă
L a 24 000 de osuaşi t urci) erau foarte rap i d e ş i n e,aşteptate,
fi i n d p regătite c u mu ltă grijă. Turc i i aveau i scoade care
c u noşteau reg i u n i l e ş i fortificaţi ile, iar pe Hngă aceasta cu­
noşteau bine ş i si tuaţ i a pol itică. Tactica l o r de atac prin
s urprindere n u perm i tea o apărare eficace, starea d e n el i n işte
pe care o întreţi neau atacu rile p regă t i n d teren lJ l pentru pro­
iectata i nvazie asupra Veneţiei şi Austrie i . Feudal i i , care ar
fi putut face ceva împotriva acestor atacuri, preferau să se
adăpostească în castelele senioriale pe care le fortificau ne­
Încetat. La fel procedau şi' orăşe n i i , care forti f i c a u aşeză r i l e
potri v i t d i rectivelor p r i mite din p a rtea orîn d u i ri i - suve­
ran i i dorind să asi gure măcar Î ntr-o oarecare măsură apă­
rarea împotriva turcil or. Toate aceste l ucrări de fortificaţ i i
treb u i a u făcute d e ţăra n i i aserviţi care, î n cele m a i m u l te
cazuri n u p uteau să se refugieze, la prime j d ie, în cetă ţ i l e
feudale s a u orăşeneşti şi mai ales n u împreună c u a v u t u l l o r .
Există exemple dnd orăşen i i Î i l ăsau p ur ş i simpl u Î n fa,ţa
ziduril or, n epermiţîndu-I e să i n tre (Kamn i k ) .
î ncă de l a început, p r i n c i p a l i i feudal i ( Habsburgii, grofi i ,
d i n Cel je, patr i a rh i a d i n A q u i l e i a ş i parlamentul d i n Fur­
lania) s-au Înţeles În l egătură cu modul de apărare. între
a ltele, s-a stabilit apr.inderea u n or focuri d e sem n a l izare,
p r i n care să se comunice p r i mejdia care ameni n ţ a . Nu există
n i c i un i nd ic i u cu p ri vire la adop tarea u n u i p l an de măsuri
pentru for t i fica rea satel or, forti ficaţ i ile ţărăneşti fiind pri­
v i te c u m u l te reze rve de către feudal i , fapt l esne de în ţeles
dacă se a u În vedere frecventele răsco a l e . Feudal i i SUSţ ineau
doar forti ficarea castel elor ş i a oraşel o r, În rea l i tate l uptînd
Împotriva fortificaţ i i l o r ţărăneşti. Autorităţi l e bisericeş t i , l a
rîndul l or, a u fo rtificat doar mănăst i r i l e , care erau rela t i v
rare ş i n u puteau d e c i contribui la asigurarea apărări i ţăra­
n i lor. Ex istă exemp l e În care atît mănăstirea cît şi ora ş u l şi
castelul fortificat se află Î n imedi ata apropiere, şi, c u toate
acestea, există şi fortifica ţ i i ţărăneşt i (oraşul Kamn i k , mă­
năstirea Meki n je, castelu l Starigrad, dar ş i taberele Stra n j e ,
" Autorul acestui articol, Pcter Fister, e st e spec i a l i st în problcme
de conservare şi restaurare a monumentelor istorice, activÎnd ca arhitect
conserva to r în cadrul I nstitut u l u i p en t r u proteqia l11onulll cntelor, din
K ranj , Slovenia.
Insoţit de excelente p l a n u ri şi reconsr i t u i ri desenate, artico l u l său
redeschide discuţia privind fenomenul fortificaţiilor ţărăneşti În cursul
c vului mediu. Fiind vorba despre un domeniu deosebi t de important, în
c ar e sînt posibile numeroase comple tă ri de i n formaţii şi nuanţări de
interpretare, rugăm c i titori·i B . M. 1. care POt .on tribui cu date noi să
ne onore7.e c u colaborările lor (Nota Rcd.).
67
www.patrimoniu.ro
Podgor ie, toate l a o d i stanţă de cca. 4 k m ) . Din aceasta se
poate trage o s i ngură concl u z i e : că ţăra n i i erau p ractic fără
p roteCţie ş i că erau nevoi�i să-şi constru iască forti fica ţ i i ,
care să-i p u n ă I a adăpost a d t Împo t r i va t urcil o r c î t şi Îm­
pot riva a l tor prime j d i i .
1 n perioada de care ne ocupăm s-au p rodus frecvente
răscoa le ţărăneşt i , în 1. 474, În 1 476, cea m a i mare fi i n d Î n
1 478 În reg i u n ea K.oroska .
Se afirmă că marea i n c u rsiune a t u rc i l o r d i n 1 47 8 - cu
care prilej au fost încercu i te toate forti fi c aţ i i l e ţărăneşti m a i
i mportan te, � i Înăbuşin du-se răscoal a d i n K oroska, m u l f i ţă­
rani au fest l uaţ i În robie - n u a fost În tîmpl ătoare, ci în
depl ină Înţel egere cu feudal i i . D upă aceea, ţăn n i i şi-au
construit to t mai mu lte forti fi caţ i i pro p r i i , iar feudal ii şi
chiar a u tori tă ţ i l e b i se r i ceşti s-au pronunţat Împotriva acestui
fap t . Î n 1 5 1 5 , feudal i i au con s t i t u i t o comisie specială care
urma să sta b i l ească ce forti ficaţ i i sînt adecvate pentru apă­
rarea împotriva turci l o r, cele ce nu sînt, treb u i n d i mediat
dărîmate sub argumentu l că " majoritatea taberelor sînt slab
constnlite ,fi mi sînt adecvat e pentnl apărare şi pent nl că
în ele ţăranii sînt fără apărare " . în acelaş i timp, comi sia
a cerut ca ţăranii să predea toate armele "pentnt a fi păs­
trate în castele" , de u n de l e-ar fi primit, in caz de p r i mej­
die turcească. Este eviden t că feuda l i i se temeau ca ţăra n i i
s ă n u transforme organi zarea l o r defensivă Într-o o fe n s i vă
Împotriva stărilor socia l e şi econom ice de care era u n e m u l ­
ţum i ţ i . C a urmare a hotărîrilor l uate d e comisia menţionată,
n umeroase fortificaţi i ţărăneşti au fost dărîmate.
D i n toate acestea am p u tea condhide că arhitectura aces­
tor fortificaţ i i este în Întregime rodul m u n c i i ţăra n i l o r , care
a u avut Î n p r i m u l rînd d rept model acele fortificaţi i feu d a l e
l a la căror constrUCţi e s a u refacere a u l ulat parte. S î n t Însă
ş i cazuri cînd a rh itectura fortificaţi i l o r ţărăneşti este la cu­
rent c u i novaţi i l e epoc i i . Aşa este tipul renascenti st al p l a­
n u l u i central, cu forme în u n g h i d rept şi cu t u rn u r i rotunde
sau p ătrate l a colţur i - şi aceasta i n a i nte ca acel a ş i tip să
apară În arhitectura feudală. Une r i asemenea fort i ficaţ i i
au fost p rel uate d e feuda l i şi transformate Î n castele, cum
s-a Întîmplat c u tabăra Vi pavsk i Kriz, construită i n jurul
an u l u i 1 480 şi tran sformată În castel în 1 5 3 5 , desigur d upă
ce comi si a c itată mai sus a stabilit că este " nu prea rea pen­
tnl apărare " .
N umărul forti ficaţÎlilor ţărăneşti a fost destul de mare,
Î n să c u timp u l , d i n cauza împotr i v i r i i feudali l or şi deoarece
primejdia tu rcească a încetat după secol u l al XVI-lea, m ajo­
ri tatea au fost d i struse ori s-au r u i n at.
Deoarece s-a cons:iderat că arhitectura fonificaţi i l o r ţă­
răn es t i are în primul rîn d u n caracter utilitar, fără pre­
tenţ i i artistice deosebi te, m u l t m a i i n teresantă pen tru etno­
logi decît pentru i storicii de a rtă sau arh iteq.i , ea, n u a fost
studiată n iciodată şi n i c i n u a fost p rotejată. procesul d e
d i stru�ere fiind foarte r a p i d În u l ti m u l secol . î n ult� m i i a n i
a i secol u l u i trecut şi l a î n ceputu l acestui secol, a.u mai'
putu t fi fotografiate unele t abere, dar eLin care astăzi nu a,
mai rămas n i c i O u rmă. ,
. . .. ' ,
Este locul s ă precizăm c ă î n rea l i tate taberele ţărăneşti
�
rep ; ez i n tă un tip deos ebit d e arl 1 i te s tur�, care a � are ÎI� tr-O'
v
.
reg i u n e geografi ca ' stnct determJl1ata. Este adeva rat ca l a
această arh i tec tură ' n u găsim Î n totdeauna u n e l e deta l i i G�I'
valoare artistică, dar e l e erau, în genera l , de prisos tocmai
pent ru că se căuta o cît ma.Î mare funcţional itate, repezi�
ciunea cu care trebuiau construite toate acestea f i i n d o al tă
cauza .
î ncă d e l a Începu t u l studiilor efectuate În tr-o zonă m a i
restrînsă ş i mai p Uţin i n teresantă a S loven iei, Î n care existau
fortificaţi;i ţără neşti, s-au găsit cca. 40 de amplasamente,
d i n tre care, din neferic i re, numai 8 a u putut fi reconsti­
tu i te (5 d i n tre acestea Î n Întregime, iar 3 cu multe l acune).
 2

r
NI O ; 10 15 20 2' M
1. _ wI _ _ Iw _ wI _. _ Iw _ w! I

v - s u - .
-- ,
l 'ig. 1 "Tabarau de la K n ch ( <15:1 e l i m a rOSt conservata pÎn;) În 7.ilele n o astre) . F i g. 2 Sch i \ ::l cel ui m a i i m p l tip de " tabară" r·i dicată contra

-
t u rci l o l . I1lI C:l În ce p ri eş te \'ol u m l l l ş i slab forti ficata, depan d e d rul1l u r i : Knda (Gra ffenstein) în Koroska ( a doua J U I1lătate a seco l u l u.i al XV l e a)
rig. 3 Sd,i\a unei " tabere" de t i p sim p l u , de forma regul ata, u un sistem bine elaborat de i n t ra re cu pod mob i l : rabara de l înga l han ( s fîrşind
scco l u l u i a l X V - l e.I) . Fig. 4 T nccrcare de reconst i t u i l e a " taberei" parţ i a l conservate de l î n gă I ha n .

Ştiind că zOna cercet.atl reprez.intă doar a opta parte a
Întregii rq?;i uni în care s-au a fl at tabere ţărăneşti, În mO­
mentul de faţă nu poate fi estimat între g ul număr şi mai
;ţles toate tipurile de fortificaţii ce vor fi poate scoase la
iveală după stud ierea terenului Încă neprospectat.
Zona caracteristică taberelor ţărăneşti cuprinde aproape
întreaga Slovenie, fiind Limitată spre est de zona de contact
dintre prelungirile Alpilor şi şesul panonic. Un mare număr
d.e fortificaţii există în regiunea slovenă din Austria (Ko­
roska), unde taberele sînt Încă foarte bine păstrate, iar o
erie din acestea există În regiunile de frontieră a l e I taliei,
de asemenea pe zona etnică exclusiv slovenă, care s-a aflat,
În perioada ridicării taberelor, în întregime sub autorâtatea
Habsburgilor. Astfel, putem considera acest �en de arhitec­
tură din zonă ca fiind tipic sloven ; el accepta ca model atÎt
tipurile med�evale de arlhitectură fortificată din Europa cen­
t rală cît ş i influen ţele renascentiste venite din Ital ia, toate
adaptate În întregime noii funCţional i. tăţi.
Cînd am văzut pentru prima dată scth iţele unor forti­
ficaţii ţărăneşti din Transil vania, a căror arhitectură (ca de
al tfel a Întregii Român ii) este laproape necunoscută la noi,
am fost foarte surprin , deoarece erau întrutotul asemănă-
lOare cu cele din regIunea slovenă, despre care se credea că
este singura În care există tabere. După studierea, într-ade­
văr superficială a l iteraturii avute l a îndemînă - care a
fost mult prea restrînsă pentru a putea ajunge L a unele
concluzii -, am Încercat să dau totuşi o explncaţie acestui
tip de fortificaţie care apare în Transilvania, şi in Slovenia,
ştiind că el nu există ca atare şi cu o asemenea răspîndire
În alte ţări. Necunoaşterea în detaliu a a nhitectucii transil­
vănene, mai ales a celei fortificate, nu-mi permite să ela­
borez o expl icaţie perfect motivată, a raporturilor care au
putut exista Între fortificaţiile ţărăneşti din T'ransil vania şi
cele din Slovenia. Există, firesc, posibilitatea ca fortificaţiil e
din jur u l bnsericilor, în care s e ascundea populaţia satelor
înconjurătoare, să fi fost ridicate de sine stătător în dou ă
regiuni care au avut aceeaşi soartă în aceeaşi perioadă. Ori­
cum, dacă în Transilvania construirea biseriailor fortificate
a început deja În secol u l al XIV-lea, mai a l es pentru apă­
rarea ţăranilor Împotriva turcilor, această idee este mai
vedhe decît În regiu.nea slovenă, deoarece aici fortificarea
taberelor a Început abia după primele invazii ale turcilor,
la Începutul secolului al XV-lea.

68

www.patrimoniu.ro
 r----- - - - - .
: I
I 1
I I

5 6
�I.........................
I

J-L
I

,Â...

)).,
""",'" " '\

f'

\J 1 F..a
o .
" "
:
II,;,'ll,; ,�,:�,.�. f,,� ' ;::: : � .\:�,,:�.
: ,:: ::
\, ' \""
./
\. '1 "
;
"..
" • I�

.
L:::::..
" '. ... �,
IA O 5 10 l� 20 2t \0 '" �O �, �O M ....
7 ��.-. - - .-. - -.- . -- . - � 4
Fi p,. 5 - ,.Tabăra" Djcske m e n \ i n u t :'Î aproape i n tactă pînă ast ă z. i . COnstrli C l i n tcrm i n .I I ă de lemn de pe ,.i d u r i C,tc În Î n t regimc acoperită CII p J ăcu\c
d c ardez.ie Î mpo tr i va săge\ i l o r i nccn d i alOare. Fig. 6 - ,: rabăr:1" de fUI mă reg u l ată. b i ne fon i fi o:Hă, d i n Korosb. cu t u n u ri rot u n d e pc f1ancuri şi
pod mob, l : Djcske (astăzi Dlcx) ( 1 5 1 2) . I 'ig. 7 - Sch Iţa unci " t abere" b i n e for t i ficate, de formă neregulată, cu t u rn u r i l a tOa l c col \ u ri le ; u n u l
dint re t u rn u r i aparţi n e biser i c i i K I l i n a ( a d o u a j u m a t a te a seco l u l u i 'al X V - le.I). rig. �
- T nccrcare d e rCC<l nsti t u i re a "labl'rei" parţ ial păst'. r ate
de la K r t i na. "Tabăra" are �an ţ u ri de ap:irare adînci şi d ig u r i Î n a l te În p:trtea de nord ( 6- R 111).

Cîteva cuvinte despre denumirea de tabor (tabără), care
Înseamnă În Întreaga regi une slovenă o fortificaţie specifică,
ridicată împotriva turcilor, constru ită În mod obişnuit în
jurul hiserici i, dar care poate fi şi cu totul independentă, ca
forti ficaţie re un deal şi, cîteodată, doar fortificarea unei
rÎpe mai mari din peretele unui deal . Numele vine de la
fortificaţia husită de pe deal ul denumit Tabor, simbol În
acea vreme al forti ficaţiei nefeudale ş i neorăşeneşti. Denu­
mirea de tabor a apărut în regiunea slovenă foarte rep ede
poate chiar de l a Începutul construirii acestor fortificaţii,
, vene mi se pare necesar, necondiţionat, să se a ibă in vedere
deoarece există cîteva denumiri de dealuri şi de amplasa­
mente care se n umesc astfel şi care, deja în secolul al XVI­
Rămîne cloar ca, în primul rînd, prin studierea ana­
l i tică a formelor a rh i tecton ice, să se stabilească asemănarea
efect i va dintre fortificaţiile sl.ovene şi cele transilvănene, cu
precizarea elementelor comune. Pe lîngă aceasta, trebuie să
avem În vedere ş i materialul ,isto ric de arhiva, care din
păcate, nu este prea bogat pentru regiunea slovenă (cel puţin
nu este prelucrat). Oricum, pentru studierea taberelor si 0-
şi bisericile fortificate transilvănene, la fel cum ar trebui
să se acţuoneze şi În direcţie inversa deoarece, in orice c az ,
Între ele există evidente asemanări, coincidenţele istonce,
fiind de asemenea destul de numeroase .

.
lea, nu mai existau ca fortificaţii. N iciodată nu apare denu­
mi rea de Kirchenburge sau Kirchencastelle cum le numesc
autorii W. Horwath şi E. Sigerus şi cum probabi l se n u­
::

meau aceste fortificaţii in Transilvania. Dacă acest tip de

anhitectu ră ar fi ven it in regiunea slovenă d i rect din Transil­
vania, aproape sigur că odată cu el ar fi venit şi denumirea
sau cel puţin traducerea, şi la fel s-ar fi intimplat şi in
direcţia inversă, fapt care obligă la cercetarea cu prudenţă
a eventualelor fenomene de confluenţă intre cele două zone.
69
Scurta descriere a unor tabere din zona slavona, cunos­
cute şi studiate pînă în prezent, poate oferi unele comparaţii
cu biserci cile fortificate din Transilvania. Prof. Grigore Io­
nescu, în 1 ucnarea sa Istoria arhitecturii în Romania, deose­
beşte, după numărul de ziduri, patru tipuri de biserici t r an -

www.patrimoniu.ro
 /ti O 5 la 1; 20 26 �o �� M
9 10 lw
il
lCl
-
-=_
wl
b -
ICl
-
-=:Io
IwIl::l
-
-=_ wl
b -
ICl
_
-=IIo
Iooo
Il::l
_
-=:O
wI
..!:::JI
-II::I
-
-=IIo
looo
o:::-
ICl
::Jl -
.t.

12

fig. 9 - T n cercarc de rccuns t i l l1 i re � " t � bc re i " , Î l l g e n er � 1 bin'c consc r v a te,

de la Repn je. U n u l d i n t u rn ur i l e de apă r a r e, aşezat În parte:l re,l m�i
v u l nera b i l :1 , e,te un r u rn-clopotn i \ :1 i n de, enden t , cu i n t r a r e a la prilll ui c a t .

Fig. 1 0 - Schi\:1 unei tabere" mai mici c u i ncil1l:1 p�qială d u b l :1 de ,.i d u r i

cu t U Il w r i , ridicat:1 În ap" opicrea L1nei c ă i principale de COl11 un i ca\ i e : Repnk
( a duua j umiît�te � ,ccol u l u i al XV-lea).

Fig. I l - R econ. t i tu i r e � " t abe r e i " din Gorii'ica ( 1 5 3 2 ) dupii descne şi

fotografii d i n seco l u l X I X. Aşcz a tă l a loc deschis, ca cra r i d i c � t iî .1 e un
de l uş o r arti ficial şi Încon jur�t:1 cu � � n ţ u r i de apiî.

Fig,. 12 Schi � a :.l �berc}" ) 5r:1 n c ş� i c u fo rt i fica\.ic cCIHral:1 şi brîu c i r­

exterio r : c .o r/ clCa ( lInga DO/117.. a la); cxista Înciî la sfÎr j i t u l ,ecol u l u i
-
.
c u l :1 /'
.

al X I X-lea. c î n d a fost w m p k t d:1rÎmat:1.

Fig. 1 3 Schi\a uneia d i n tre cde /11ai mari şi În �cel aşi timp cel m a l
-

puţ i n conservatc " tabere" cunoscute pîn5 În prezent. c u u n t i p deose b i t

de zirhLri i n.c l are, n u meroase turnuri şi s p a ţ i tl rezcrv:1l sp ec i a l pcntru
adăpostirea vitelor: CeS n j i c e naei 13l agovico (probabil a dou a j U Ill:1tate :t
secolului X V ) . A fost consrruit5 pentru popuh , i a din tr-o vale Întrea):!.J. 13

www.patrimoniu.ro
sil vănene fortificate. Potnivit acestei clasificări, în regillne.1
dej a stud iată di,n Slovenia există mai multe tabere aparţi­
nînd primului tip - cu un zid de apărare, fortificat de cele
mai mll i te oră la col ţuri cu turnur i . Cel mai adesea aceste
ziduri se termină cu o construcţie d:n lemn, sistem curent
pentru ap roape toate fortificaţi i l e din acea vreme, p rotejată
cu plăcllţe de ardezie, cîteodată cu terminaţie renascentistă
pe consolă. Di n figurile 3 şi 4 se poate observa că o foni­
fica,ţie de acest tip a fost construită n u d eparte de castel ,
a vînd ş i o formă asemănătoare cu acesta, dar ştim că, res­
pectivul castel a apărut Cll mai mult de jumătate de secol
mai tîrziu.
Cel de al doilea tip, cu ziduri concentrice, este mal pu­
ţ i n întÎl l1iit. Pînă În prezent a fost descoperită o tabără con-
truită în prima jumătate a secolului al X VI-lea. Este vorba
de tabăra Goricica cle lîngă Domhl a , care are forma cle
d reptunghi regulat în partea centrală, iar în jurul său se
află lin bdu în formă cle cerc exact trasat, înconjurat h
rÎnclul să u cu un şanţ umpllit cu apă (fig. 1 1 , 1 2) . Această
fo rtificaţie a fost clistrusă În ul timii anh ai secolului trecut
din cauza l ipsei cle înţelegere pentru calităţile sale arhitec­
tOnice.
Sistemul cle fortificare era adaptat de cele mai multe o r i
terenului şi cazurile cel e m a i dese sint acelea î n care fon i­
[icaţia se află pe un deal greu accesibil. De aceea, Întîlnim
de cele mai multe ori forme aparent neregulate sau forme
combinate, cum le numeşte prof. Gr. Ionescu (fig. 9, 1.1 ).
P c l îngă această clasifncare, adesea s e observă c ă e x i tă
unele deo ebiri Între fortificaţiile construite spontan (fig. 1 )
" i �ntre formele regulate construite după principiile renascen­
t iste deja am1nti te (fig. 3, 5, 1 1 ) . Tocmai aceste tipuri indică
folosirea unor sdhiţe pregătite În p realabil , fără de care n-ar
fi fost posibile asemenea construcţii. întrucît ţăra n i i nu ştiau
să elaboreze astfel de sdhi ţe, Înseamnă că la construcţie par·­
tidipau şi special işti; poate că aceşti a erau meşterii care
construiau biserici şi care, potrivi t obiceiurilor de atunci şi
regulamentelor de breaslă, trebuiau să călătorească Îf.I Europa
Înainte de a li se acorda titlul de "meşter " ; astfel puteau să
a jungă În regiunnl e slove ne O serie de idei Înaintate cu pri.
vire l a fortificaţi i.
1n funcţie cle teren şi cle necesităţi, În regiunea slovenă
existau complexe fortificate mai mari sau mai mnci. Uneori
fortificaţiile erau şubrede (fig. 1) şi nu ar fi putut în fl lCI lin
ca? să reziste unui atac serios din p artea turcilor, dar era u
suficiente p entru atacurile răzleţe . De cele mai multe ori,
turcii n ici n u au a j uns pînă la laceste fOl'tifiaa�ii, mai mult
provizorii, aşezate în locuri li naccesibile, departe de drumuri
şi de văi. Uneori, pe l îngă satele mai dezvoltate se con­
struiau tabere relativ mari de-a lungul unei văi întregi
(Cdn jice pe valea Crni graben , fig. 1 3), care erau bine for­
tifncate cu mai multe ziduri şi, în unele cazuri, cu o parte
Întărită În mod deosebit, în care erau probabil adăpostite
vitele.
Ca şi fortificaţii le transil vănene, fortificaţiile din Slo·
venia posedau uneori amenajări speciale în care erau depuse
l ucrurile de valoare şi rezervele de hrană. 1n unele cazur i ,
ca l a Prejmer ş i Cristian În Transilvania, fortificaţiile slo­
vene erau destul de mari pent ru a adăposti sate întregi
(Koroska). Potrivit documentelor de anhivă, în fli ecare tabără
existau clădiri sau adăposturi mai mici, destinate depozitării
hranei animalelor şi a armel or deoarece oamencii, în perioada
cît dura primejdia turcească, se ascundeau chiar În biserici .
De regulă turnul biserici i e ra direct fol osit pentru apă­
rare. Cel mai adesea el este i nclus în LJid şi despărţit de
biserică, folosind ca observato r şi ca ultim adăpost cînd
turcii reuşeau să pătrundă În interiorul incintei (fig. 9, 1 1 ) .
1 n mod obişnuit, i ntrarea l a n i velul primului cat, la
patru sau chiar la mai mulţi metri deasupra terenului, era
asigurată cu o scară mobilă, care era apoi retrasă. In nume­
roase cazuri, tocmai aceste turnuri-clopotn iţă, cu rămăşiţele
armurări lor şi cu i ntrările de la primul cat, constituie sins ura
parte conservată din taberele de altădată, dărtmate inca în
secolul al XVI-lea sau mai drziu.
Tn povestirile oamenilor aflăm Încă numeroase amintiri
transmise din aceste vremuri grele; În ele este exprimată de­
pllina incredere . a ţăranilor în tabere. Tipice sint povestirile
de genul următor: cînd turcii erau deja in sat şi cînd toţi
71
www.patrimoniu.ro
c a cunscseră "la loc sigur dnpă zidurile taberei", doar o fată
mai alerga peste podul mobil . Un turc a prins-o de părul ei
lung şi a vrut s-o t ragă după el ; un tinăr curajos a reuşit
să retCi:e părul fetei cu sabia şi, cînd aceasta a trecut in
fugă spre poartă ş i podul a fost ridicat, toţi au fost salvavi
l a .Jooel sigmo de după ziduri". Repetarea expresiei "loc si­
gur după ziduri" este concludentă pentru increderea pe care
lărani i o aveau în fortificaţitile lor, chiar dacă acestea erau
uneori foarte modeste.
Aceste povestiri constituie un adevărat tezaur şi pot servi
ca mi j l oc auxi l i a r în studierea taberelor. Astfel , de exemplu,
într-unul d i n cazurti, o povest i re populară a a jutat să se
tabilcască care dintre cele două biserici d i n satul Ratece a
fost fortificată ca tabără. După studierea în detali u a edifi­
ciul ui s-a vădit că povesuirea era adevărată . La fel, aceste
povesti r i au ajutat la descoperirea urmelor unor tabere acolo
unde nu mai existau nici biserici, nici ziduri fortificate. Prin
sonda je s-a stabilit că în acele locuri existaseră intr-adevăr
fortifi caţi i distruse mai tîrziu.
Intenţia acestor dnduri a fost de a atrag e atenţia asupra
arhitecturii slovene a taberelor ţărăneşti ridicate Împotriva
t u rcilor, deoarece pînă în prezent ele nu au fost studiate şi
pentru că vestigitile lor sînt din zi în zi mai puţine. Această
arhitectură mai mult funCţională merită să fie considerată cu
in teres datorită original i tăţii şi mon umentali-tăţii sale, tiind
totodată o mărturie a forţei creatoare a ţăranului medieval.
1n această scurtă expunere nu am i ntenţionat să dăm
descrieri de detal�u, deoarece sch iţele l e pot suplini. De ase­
menea, nu am dorit să expunem teorii şi concluzii, deoarece
Întreaga act ivitate se află abia la început. Am dorit doar să
e viclen ţiem o problemă care este foarte in teresantă şi p entru
tudierea ar,hitecturii d i n România, deomece consideram că
oricum trebuie avute întotdeauna în vedere Împreună aceste
două fenomene atît de asemănătoare existente în două zone
compler separat e - din Transil vania şi d i n Slovenia -
ana liza comparativă fiind absol ut obligatorie. O stuc1iere
parţială ar putea da rezul tate greşite atît pentru cunoaşterea
participării arhitecturii slovene cît şi a celei clnn România,
la crearea acestor constrUCţi i deosebite, care de altfel apar
spomdic, sub d i ferite forme şi în condiţii ,i storice diferite,
În mai mul te părţi ale Europei. însă numai in Slovenia şi
în Transilvania constrUCţi il e fortificate dan jurul bisericilor
au apărut în Împrejurări similare, cu scopuri identice şi cu
rezul tate asemănătoare. Pe cînd în regiunea slovenă con­
strUCţia taberelor Încetează la sfîrşitul secol ului al X VI-lea,
in Transilvania ea se (ontinuă încă. 1 n secolul al XVII-lea,
arhit ectura fortificată din Transi l vania devine tOt mai de­
corati vă, fapt ncîntÎl n it în regiunea slovenă.
SubLi niem din nou că arhitectura de fortificaţie a ţăra­
n ilor din regi un i l e slovene şi transilvănene este în primul
rînd complet funcţ ională şi nu vădeşte î'ncl i n a,ţi i deosebite
pentru detal iile decorat ive, Însă pentru aceasta ea nu este
Jllari puţin i nteresantă. A l1hitectura trebuie considerată înainte
de toate ca o creaţi e de volume şi abia apoi ca o Împodo­
bi re, auxiliară, a părţilor componente, fapt pe care i storicii
de artă îl uită adesea, minunÎndu-se în faţa deta l i i lor şi
ornamentelor anhitecturale. Am dori să ne apropiem de acest
tip de arhitectură aşa cum l-au gîndit creatorii l u i, vă?Îndu-1
înainte de toate ca o arihitectură de apărare, care a asngurat
,.loc sif.!;ur ,hepă zidurile taberei", cum se povestea.
B I B LI OG R AFIE
Benko Margareta, De�pre castelele t ral1silvănel1e CIt cornişă crenelată,
" BM I " , n I' . 1 . Bucureşti, 1 970.
Dogcn Math i as , L 'architecture militaire moderne attx /ortificatiol1s, Am­
sterdam, 1 6 1 8 .
J- lorwath W., Siebenbiirgischsachsische Kirchel/Uttrgen, "Vcrlag des Hontcru .
Bu chdruckerei", Hermannstadt, 1 93 1 .
I onescu Grigore, Isto ria a rhitec t urii în Romania (voI. I , II), Edi ulra
Academiei, Bucureşti, 1963, 1965.
.I acobus U n re st , Chronicon Carimhiacul17, S. F. Hahn, Col l ccrio monu­
memopu ol11 veler:UI11 et ,reccnri'lll11, I, 1 724.
Jug S., AtaC/trile wrceşti amfJra localităţii Kranjsko din Primorje pînii
ÎII I,rima treime a sec. XVI, "GMS " , 24 ( 1 94 3) , Ljubljana.
I\.. os M., Zgodovil1a Slovencev od l1aselitve do pctnajsteg a st oletja
"Slovenska matica", Lj u blj an a , 1 95 5 .
Oprescu G., Bisericile-ce/ăţi ale saşilor din A rc/eal, Editllra Academiei,
Bucureşti, 1 957.
Sumi N., Arhitcct/tra sec. XVI la sloveni, "Slovenska marira " , Lju­
bljana, 1 966.
MOZAICUL LUI DIONYSOS DE PE PARTEA SUDICA A DOMULUI DIN KOLN
Walter Meier-Arendt
(R. F. a German iei)
______ _______ ______ _
_

c'g. 1 . Vedere gcneral� asupra mozaieului.

fig. 2. MCI1:ld� cÎntrlld din tamburil1:l şi satir. Fig. 3. Mcn.dă şi satir cintind din fluier.

www.patrimoniu.ro
 Cfnd fn l u n a mai a a n u l u i 1 94 1 , se Începea u sapatu r i l e
d e m a r i p roporţ i i pentru constru i rea u n u i adapo t subteran
betonat î n p artea sudi ca a cated ralei d i n Kol n , se ştia că
aceasta zc na' face pa rte d i n tr-un i mporta n t sector al oraşu ­
lui roman , cap itala a p ro v i n c i e i Germania Inferior ş i cen­
trul comercial care a jucat u n rol d e frunte p ri n tre ora şele
romane de l a nord de A l p i .
A n ter,i or anul u i 1 94 1 s-au mai g a i t în :tOna cated ralei
d i n Kol n n umeroase alta re, monumente fnoh i n a te zei taţ i l o r
romane p recum şi elemente arhiteclU ralc d i n temple 1 , care
conduc la concl uzia ca şi a i c i a r f i existat u n centru im­
,

portant cuI tura! .

Su rp Di za a fost cu atît mai m a re, cu cît l ucra r i le de CO I 1 -
truqie d i n 1 94 1 au scos l a l u mina z i l e i şi ruinele unei case
particulare de mari proporţii - şi u rme de temple au a l t e
clad i r i ofioiale - care datorita f n t re b u i l1ţar i i poate fi cu­
pri n sa, fn nOţi unea de " v i l a de oraş" 2 .
I n l ucrarea de faţa n u' ne vom ocupa în mod spec ial
de aceasta casa de locuit, care aparţine ti l ul u i de con­
struCţ i e sudic cu peristi l . A ici ne i n tere eaza mai ales înca­
Fig. 4.
perea centrală ş i sa l a desti n ată oaspeţ i l o r (oecus), din p a rtea M o z a i c u l d u pă Î n s l :d :\rca pc " p a e u l " de lem n .

nord-esti ca a acestei vaste clăd i r i , a carei pardoseala este

acoperita cu un mozaic de o cal itate excep�ionala.
Moza icul din În caperea cu o supra faţă de 7 X 1 0, 7 m se
pastra în momentul descope r i r i i într-o tare excepţ iona l a ;
d i n cele 3 1 de poz i \' i i cu figuni a u fost d i struse fn întreg i me
n um a i 4, iar a l te 2 Î n mare masura. D i n a l te c i n c i au fost
dcter iorate în p r i m u l rfnd imag i n i l e mai p u ţ i n ,i mponante
de pc margine. î n afara de ace tea, dato r i ta unor tasa r i ,
de-a l u ngul secolelor, m zaicul a ufc r i t unele fisu r i . Opera
de arta, a l caruita don 1 - 2 m i l ioane de p ietre era aşezata
în J straturi : în pa rtea i n feri oara ( l a baza) se afla un strat
,

de beton cu p i c t r i ş mare, deasupra e i o p a rdo eal a pa vara

ş i peste acestea u n monar fin de calcar, în care erau fixate
p i et ri cel ele de m zaic .
Majoritatea acesto r p ietricelc sfn t fo rmate din arde� i e
(şist l i tografic a l b-galbu i )3, c e l e negre s î n t prob abil obţi n ute
d i n calcar carbo n i fer, i a r cele gri d i n calcar elev n i a n . Par­
ţ i l e brune ş i roşii sînt di n p i atră de calcar ali c ioburi de
terra sigil l ata. Nuan ţele al bastre şi verzi au fo t obţ i n u te
d i n sticla opaca .
Capodopera, caci desp re a�a ceva este fara Îndoiala
vorba, dateaza din a doua j u matat e a sec. al I I- lea e . n . ş i ,

a a vut, d upa descoperire , o soarta schi m ba toare 4.

Scurt t i mp dupa dezve l i re a deve n i t u n punct de interes
de u n gen deosebut, atragînd m i i de vizitatori, care n u e
ma.i satu rall privind c rom a t ica acestei pardo el i u n i ce, bogata
în i magcin i . Dar deoarece aceasta stîn jen ea con t r u q i a ada­
postu l u i subteran deci l ucra r i le î n cursul carora a fo t dc
, -

c perit, fn iarna a n u l u i 1 94 1 , mozaicul a fo t reacoper i t cu F i I:; - 5 . M edal ion rei rczcntlndu-I p c Dionysos.
pamînt. D i n fer i c i re a rezistat astfe l , n edeteriorat, razbo i u ­
Iuti. Imediat d up a ' term i n a rea razbo i u l u i , a fost redezvel i t r ig. 6 . P:u n i l ie de saliri.
ş i 1 n c i u da g relel r con d iţii de atunci, s-a reuşit ca în cadnd
z i lelor culturale ' ale 1 ol n u l u i el i n 1 946 capodopera sa fie
redata acces u l u i p ubl ic.
î n foa ne scurt timp însa, stricac i u n i l e -au agravat. Umi­
ditatea din pamînt a trecut p ri n pa rdoseala paVa1Ja (stra tu l
de m i j loc) a atacat llprafaţa mozaicul u i ducînd astfel , foarte
repede, l a p ierderea 1 1Ici u l u i proasp a t al p ietricelel or v i u
colorate. Ch i mi calele el izo h nate î n pamînt au început astfel
(pe deasupra) sa di trugă suprafaţa mozaiclliul şi el a î ncep ut
sa se farmiţeze.
La acestea s-a mai adaugat dezvol tarea c i llpercilor ş i pa­
duchilor de p raf, favorizată de umiditate . Aceştia au PU tllt
fi distru ş i total p r i n bai z i l n ice de alcool timp de 1 4 zile,
dar pentru umiditatea persiste nta care era mult ma� pericu­
,

loasa pentru menţinerea mozaicu l u i, era u necesare în con ti­

n ua re măsuri de p roteCţi e .

. Ristow, Romische Gotter und KlIlte, În Rom am Dom. A/lSgra­

vltl1gen des Romisch-Germanischen Mllserems Koln, "SchriI:tcnreihc der
Archaologischen Gcsel lschaft Koln", nr. 16 (1970), 29 ff.
2 r. Fremersdorf, Das neltgefltnclenc Kolner Dionysosmosaik, "Ger­
mani;]", 25, 1 94 1 , 2 3 3 [f.
3 O. Doppelfeld, Das Dionysosmosaik am Dom ZIt Koln, chri C­
lcnreihe der Ar hăologischen GesellschMt Koln", nr. 8, ( 1 962), 8 f.
"

4 O. Doppclfeld, op. cit, 3 ff.

73

www.patrimoniu.ro
l : j � . 7. Zeu l Pall Idi�?nd un P 1 P .
1 n colab rare cu Isti t u to dcl R estauro d i n Roma ş i sub
conducerea re t a u ra torul ui tcfano Loca t i , î n anul 1 95 8 au
fost fol oS!ite urmă toarel e p rocedee de sal vare a mozaicul ui 5 :
deasupra 1110zaicul u i a fost l ip i tă o 1 Înză de i u tă tn 2 stra­
t u ri şi ace ta a fost î n făşurat încet, ca un covo r, pe rolă de
l em n , scoţtndu- I astfel conco m i te n t d i n l ăcaşul (patul) ău
a n t ic. Cu a ver ul ( faţa) î n jos a fost d i n nou derulat ş i cu­
răţat de restur i l e de mortar antic (fig. 4). în continuare
a fost din nou turnat mortar şi adu în forma unei p lăci
compacte. Concomitent s-a sco pămîntul şi patul de mor­
tar an tic în care se afla iniţial mozaicul, şi in locul lor
s-au mon tat dl pi pe care a fost fixată placa masivă.
Actual mente moza icul este ferăt de eroz i u n e ş i umiditate
pri ntr-o constantă aeri i re de jos în sus.
D i n în tregul mozaic, ale cărui imagin i colorate şi-au recă­
pătat a tăzi l uciul i nnţial, în special cele 1 5 compoziţii cen­
trale care redau desfăşurat m i tu l l ui Dionysos sînt de u n
i nt eres deosebit 6. I magin i l e l aterale dimpo trivă se referă l a
funcţia acestei încăperi c a sală d e ospeţe.
Partea central ă a în tregul uli mozaic, un cîmp pătrat, este
î'n întregin�e dedicată zeului D i ony os (fig. 5), tînărul
zeu în stare eufo rică este sp rijinit de un satir n egricio , de
a emenea dnăr, care ţine în mîna stîngă tirsul împodobit cu
panglici. I n faţa lor este răsturnat kantharo ul , din care au
băut v i n u l ameţitor.
Sub această imagine este redată o panteră (pantera fiind
unul din atributele lui D ionyso ) , care poartă o zgardă al­
bastră. Petele de pe blana panterei stnt redate prin pietricele
d e mozaic negru di p use circular.
în j urul ima � i n i i centrale sînt grupate alte compoziţii.
In sdnga panterel este redată în mod idil ic o familie de sa­
tiri (fig. 6 ) . Mama cîntă la un flaut frigian dublu, eli­
mo , În timp ce t a tăl şade pe tin coş răstu rnat, ţinînd în
5 O. Doppel rcld, " K o l nc r J a h rbllch fur Vor-lInd f 'ruhgcsch ichlC " ,
1 0, 1 969, H :'> 1'.
6 D�scricrca , c cn c ! o r se 1 azează pc F. Frcl1larsdorr op. cit. şi O.
Doppclfc1d ( 1962), c a şi pc I'. Frcl1lc.rsdo rf, Das riimischc / 1alts mit dcm
Dion)'sos-Mosaik vor dem Siidport(/! des Kălllcr Domcs, Jlcrl in 1 956.
(ClI articolc de A. R u l1lpf, H . Englandcr, J . G. Fcl lercr li H. Schoppa),
1". Frcrncrsdorf, Das Dioll)'sos-Mosaik il! dem rii mischell / I(/I<S vor dC/ll
Sţidporta! des Kiilllcr Domcs, 2. A u FI . , Ko l n, 1 95 5 şi P. La BallIne,
C% nia Agrippincnsis; "Kl I rzcr RlIndgang du rch d:1s rOl1lischc Koln",
K Oln. 1 960, 30 ff.
74
www.patrimoniu.ro
Fig. 8 . Zeul i u b i r i i căl�rinci un lell.
mîna sdngă toiagul (thyr os), i a r cu d reapta o feră fi u l u i
u n mare c i o rc h i ne de trugure. D i n punct de vedere c a l i ta­
tiv, această reprezentare e numără pri n t re cele m a i bune a l e
m oza icul u i .
Dca upra acestei cene urmează, d upă o mică reprezen­
tare pătrată, o compoziţie octogon ală Î n rămată (fig. 3 ) .
U n sat i r c u trup în desat cîn tă l a fl u ier . lî ngă el Slă O
menadă care ţ i n e în mtna stîngă o l i ră. Atentă, pare a-I ob­
serva pe a t i r şi aşteaptă i n t ra rea pentru începe r ea dan­
, ul u i ei.
Sus in dreapta este reprodus un crater p l i n cu fructe.
Dedesubt urmează o cenă foarte vie (fig. 2). O menadă a
cărei redare este puţin cam greoaie, dansează în unetele unei
tamburine (timpanon), pe care o ţine sus în mîna stingă şi
o l o veşte cu dreapta.
Pe bătrîn ul atir n eg n ci O s, cu cioc, se pare că acest joc
îl încîntă; el încearcă ă-i smulgă ŞI aşa pe j umătate căzutul
veşmîn t scl i p i tor .
Dedesubtul acestei scene urmează u n cîmp pictural pătrat
(fig. 7). Aici e te înfăţişat un Pan încoronat, cu picioare
de ţap, care trage după el un ţap, în antich itate simbolul
fert ilităţii . Urmează d upă aceea pe u n [undal octogonal
(fi g. 8) un tablou al înaripatului zeu al iubiri i . E I că­
lăreşte Într-o poziţie indolentă, un l eu cu pas lent, tarăgă­
nat. în mîna stingă, zeul �ne ' tirsul. Acest tablou prezintă
interes şi pen tru faptul că la el se poate observa o restaurare
antică ; toată partea dreaptă a reprezentării (corp ul zeu l u i ş i
jumătatea posterioară a leului) a fost reparată deja î n epoca
romană Într-o man ieră nu prea i cusită.
Din cel e 1 6 cîmpuri laterale, u n ul redă imaginea unei
raţe ălbatice. Totodată această porţiune dă o impresie extra­
ord inară despre omogenitatea şi armonia compoziţii lor fără
personaje ale mozaicului l u i Diony os din Kol n .
Evident n u au putut fi Pli ş te meşteri mediocri cei care a u
fost tnsărcina�i de către tăpîn u l casei cu real izarea moza i ­
c u l u i l u i D : o n y so . P r i n aceasta e dovedeşte bogăţia os t e n ta­
l i va a p rop rieta r u l u i acestei case, precum ş i a bogăţ1iei o ra­
şului comercial roman I Ol n .
D e J a n i , mozaicul l u i D i o n ysos d i n Kol n n u este acce­
s i b i l . In vara anului 1 973, după deschiderea noul ui Muzeu
roma no-ge rman ic al o raşu l u i Kol n , mozaicul Va p utea fi d i n
nou vizitat şi v a Încînta pri vi ri le viz;itatorilor d i n toată
l umea.
 CRONICĂ, RECENZII

' r i,
S IMPOZION ICOMOS CU TEMA " INTEGRAREA
ARHITECTURII CONTEMPORANE IN ANSAMBLURILE ISTORICE"
C u ocazia celei d e a treia adunări gene ra l e din a t i t u d i n i le extremiste ale didacticis m u l u i ex­ Zachwatowicz, NoltvCIIUX ant.ellagem.ellts dal/'>
a Consili u l u i i n ternaţional al monumentelor şi ces i v 1 şi - l a pol u l opus - ale dorinl·ei de les villcs al/ciemlcs CII "ologlle, au demonstrat
s i nn·j l o r - ICOMOS -, a avut loc la Bu­ imprimare, cu orice preţ, a caracte r u l u i con­ convi ngător imposib i l i ta t e a realiză r i i unei i n tc­
dapesta, în zi l e l e de 29 şi 30 i llnie 1 972, u n temporan, În adă u gi r i le şi adap tările aduse mo­ grări, dad se porneşte de l a teza contrasruilli
simp o z i on care şi-a propus ca temă discu tarea numen l l l l u i , s u b pretextul restaurării l u i2• Re­ polemic.
po si bi l i tă ţ i l o r de i n tegra re a arhitecturii con­ marcab i l ii a fost şi atacarea Chanei de la Ve ­ Comunicarea prof. franco M i n issi ( I tal,ia),
temporane În ansambluri le istorice. La s i mpo­ neţia sub asp ecuul exigenţei marcării În spirit Amhlagemellt moderltc cl'uJl mOl/umcllt al/cielt :
zion au pa rticipat delegaţi din 34 d e ţări, Ro­ contemporan a adă u giri l o r s a u completări lor realisatiOIlS il aliemles, i n teres;\ntă c a analiză a
mânia fi i nd r epre ze n t ată de Vasile D r ăguţ . di­ ad use monumen tu l u i , exigenţa care, sub apa­ metodei de aprox i m are a f unq i i l o r ce se P O t
rectorul D i reqiei monumentelor i s torice şi de renţa sa ştiinţi fică, ignorînd Însă probl e me l e de a·tr ibui tl 1l<ui monument dcz�fec tat, a f o s t stin­
an:1, şi de arhitect Eligenia Grcceanll. conţ.inut, a permis d ezl ă n ţu i ri l ipsi te de res­ j e n i tă de s l aba c;\litate a diapol, i t i vclor, fapt
Orientarea asupra tematici i a fost dată de peer faţă de monument ale unor arhi teCţi I'rus­ carc n u a p erm i s apreciere;\ corespu n 7.ii toa rc a
un chestionar di fuzat comitetelor naţionale tra\i de capaci tatea creaţiei În domeni u l arhi­ rea l i z.5 r i l o r prez.entate.
ICOMOS Înd de la Începl l tu l anului 1972 şi tec t u r i i contemporane.
R apoarrde comitelelor na\ionale au avut.
care cup r i nde a principalele p robleme ale mo­ - R aporrul arh. Phi l i p Pow e l l ( A ng l i a) . c omp arati v, condi l i i mai pUţ.in favorabi le, din
d u l u i de i n tegrare a centrelor is to rice În viaţa D u IlCU! greffe Sltr du. vieux: quatre imCl' l iom c;\uza l i m i rării comllniciî r i l o r l a maX l lllUm un
co ntempor a nă , Începînd cu fun Cţ ia atribliită an­ rea/llCS dans des colli!gcs d'Oxford, pr.in exem­ sfert de oră . i di n caU7.a l i psei dc programare
s a mblulu i şi ter m i n î nd cu concepţia res tau rări i pl e l e prezentate, a demonstrat posibili tatea ; n ­ a ordi nei o m u n.icări lor, (;\re a fost anun\ată
llli, capitol În care se Înscrie şi aspect u l atît de tegrării arhi tecturi i moderne În ansamb l u r i l e is­ numai În u l tima după-amiază. 1n prima zi a
controversat al i ntervenţiei a r h i teclL l r i i moderne. tOrice, atunci cînd talentul şi rea l a c u l t ură a simpozion u l l i i mai m u lţi vorbitori au cntlcat
Progra m u l simpozionului a c u pr i ns nouă ra­ arh. itect u l ui Îi perm i t să armon izeze f:1r:1 pole. absenţa disc u l i i l o r ; ca atare, În ziua de 30
poarte nominal izate c u titlu şi amo r, rezervÎnd mid opera modernă cu u n complex med ieval . i u n i e, s-au organizal o serie de d isCll ţ i i p l a ni-
c ncumitcnt cca. cinci ore pentru rapoanele D i n tre celelal te rapoarte nom i n a l izate, s-au ricatc, cu luări de cuvint pregătite din ajun
comitetelor naţionale, nenomi na lizatc, d i n tre remarcat prin corecti tudinea prezen t ă r i i critice l a cerc rea comi te tu l ui de orga n izare. Oarecum
c a re au fost d i fuzate pa r tic i panţi lor celc t ri­ ciudatii, dată fiind cali tatea vorbito r u l u i , a
comunicarea d-lui Berrrand Monnet ( Franţ a),
m i se Înai n te de simpozion. apărut i n terve n l i a d - I u i Michel Parent, i nspecrn r
L' archhecwre c01tt"emporaille elallS les millttt-
general al m o n umentclor i sto ri ce din Franţa.
D i n tre rapoartele nominalizate În program , 11'/ .C1I1:s et eJlsemules historifjltes eli Fral/ce -
cele mai interesante ni s-au p5rut a fi : care a con tCst'1t nec esi tatea unei prude nţ e În
care a recunoscut, În teorie, d rep tu l de ;\ fir­
acceptarea comp l etii ri lor moderne ale ansam­
- Raportul arh. M i kl6s Horlcr ( U n gar ia), mare a arhitcctu r i i moderne În ansambl urile
b l u ri l o r istor ice, În baza urmatoarclor argu­
intitulat L'architecl ttre cOill cmpo raiilc dans les istorice, arătînd Însă d i ficultatea t r a nspu ne rii
el" m.Oilltrneill.s ailctem, a cuprins o
mentc:
eilsembles În practid a ace stu i p r i ncipiu -, şi comuni­
utilă s i n teză a pu n c te l or de vedere expuse de carea dr. Fere n cz Merenyi, Insertio!l of mo­ - Co ndilionarea arhitecturii moderne În
Comi t etele naţio n a. l e În completarea chestiona­ dem (/rchit" ectttre into historical sttrrott1ldiltgs il/ c adru l ccntrelor istorice este echivalentă cu 111-
rului l COMOS mai sus menlionat, constatînd I-/Itllg(/ry, care a expus o variată gamă de plo m ­ t e r z icerca dczvolt�rii necondiţio1tatc a arh i t ec­
unanim i tatea de opi n ie privind necesitatea con­ be exec lL t a te În Sptrt t modern, .În cadrul t ur i i m derne, aceasta ncmaiavÎnd loc de des­
siderarii centrelor istorice drept facto ri activi ai centrelor istorice din Ungaria. Hşurarc ( afi rmaţ i e vădit forţată, Întrucît cen­
VICţll moderne şi - implicit - respi ngerea trele istorice n u reprezintă decît o m ică parte
Exemp le l e constr uqiilor moderne de marI
t r a t ă r i i lor ca "oraşe-muzeu " . A reieşi t , de ase­ din suprafaţa oraşelor moderne).
propo q i i , realizate În centrele istorice din Po­
menea, căÎn a n sambl u ri l e istoricc a
apa r i ţ i a Arhitectul creator al arhitec m r i i mo­
lonia, care au apărut În comunicarea pr o f. Jan
arhiteclllrii şi anci moderne este un fenomen derne arc definiţie talentul necesar obţi­
prin
i s tor,iceşte j usti fiGl<l, care, trebuie Î n să În adrat nerii unci armonii Între vechi şi nou, În tr ucît
În l i m i te le impuse de specificul fiecăwi an­ 1 " P l us le s specia l i stcs ont acq u i s de con­ arhitect şi talent sînt sinonime, ar hi t ec t u l fără
n;\issances historiq ues en arch i tccture, p l us leul' tal e n t nefiind decît un simplu meşter (indi­
samblu Î n parte. Asupra metOdelor concrete de
i n c l i n a t i o n est forte d'en faire mOntre lors des
inserare a construq i i l o r moderne În cen t re l e rerent, lOtuşi, de c al i f i c a tiv ul acordat de d!.
travaux de restauration; cela se I'ait parfois
istorice, părerile sînt mai pUţin uni tare, dată d'une fa�on telle qu' i l y a d i vo rc e entre le Parent arh i teC ţi lor fără talent, este ce r t d
fiind acceptarea realizării construqiilor noi nu restaurateur el' le p ub l i c" . pro iec tele se repart i zează în f u n Cţ i e de titlu şi
I1\tmai Î n formule net moderne, d a r şi Î n tr-o 2 "Les addi,tions d'elcments contemporains nu În fu nCţ i e de imponderabilul atît de s ub iec­
al\ c igne nt
ccpendant aussi le mOll>ument histO­ tiv apreciat, denumit talent).
arhitectură neutră, prin reconst ituiri după do­
rique dans son authenticitc ce dan la vcracitc
cumente grafice şi chiar p r i n m u l t h u l i t a pas­ de son message. Ces addi t i o ns modernes peu­ Din t re cele 34 de comitete naţionale' repre­
tişă, singura prevedere ge ne ra la pentru arhi tec­ vent a l ler si loi n que l'cnsemble devient aussi zentate la simpozion, doar 1 2 au prezentat co­
ltlra net modernă fi ind respectarea volumu l u i irree/ ( bie n que d'une autre m a niere) qu':\ la m unicări, dat fiind ti 11\P ul limitat care le-o
s u i te d'une reconst i tution histo ri q ue. I l y a u ne
fo ·t rezer vat. Acest faI l' este reg ret ab i l , avînd
l i m i t c :\ ce qu'un Cdi fice peut C1'Icaisser. I I fau t
I a sdrii ansamblului istoric. D e altfel, puţine
ţat"l a u recunoscu l' o singură conc�pţie drept rechcrcher ce rappol't quanti tatif ee q u alitat i f in vedere interesul comparării d i fer itelo r ' expe­
exclusiv valabj l ă , admil:Îndu-se În general mai entre les Clcmcnts d 'o rigi ne ancicnne et les rimente realizate.
m u l te sol t qi i p osibi le, a dror scleqie trebuie ajoutes contemporaincs. r .a q u a n t i te des cle­ Dintre c m un ic 5 ri l e comi tetclo r naţio'nalc,
mcnts ncufs peu t ctre telle qlle la d cmons t r a­
tion d'un ve sti ge ancien en devien t un non-sens.
fiicl1lă în funCţie de condi l i i l e specifice riec:1- s-au rem a rc at :
rui caz. În parte. L;\ q u a l i t.e des a j o l l tes pcut eu:c :\ ce point i n ­ - Comunicarea prof. Dogan Kuban (Tur1
- Raporru l pror. dr. Cornel iu s Van S w ig­ I'erieurc q u'e l Je devi en t une i ns u l te ou u n e m ;\ ­ cia), A ltcicn et 1tOltvetllt a lstambttl - perspec­
n i fcsta tion d' i ncom p re hension it I 'cgard de 1'0-
tives de sauvegarrle, care a p r ezen ta t cu s ince ­
riginal. Lorsfj/t'il s'agit de mOllltments histo­
chcm (Ol anda), intitulat L'architecture contem­
n
riqltes importmt.l"s Olt d'objel"s dus el dc graltds
fJorail'lc dam les CIIscmules (/liciel1s, are deose­ ·
ri tate şi c ur aj imposibilitatea armonizării arhi ­
b i tă valoare teoretică pen t ru a ti t ud i ne a pe care archit:cctes, cela esl vraim.ertt impellstlble (subl i­ tecturii moderne cu a ns ambl u l de o rară poe-
treb u i e sii o aibă rest3uratond fală de ansam­ nierea apa r ţ i ne autO r u l u i notci, care s-a gîndi t, zie al Constantinopolului, dezvoltat pe Crt­
pentru ţara noastr :i . Ia st�relia m-rii Suceviţa,
blul sau monumentul ca re Îi este încred i n ţ a t, t er i i cu toml deosebite de compoziţia or aşe lor
la c asa clIstode l u i de la Voroneţ. sau la c h i ­
atrăgÎnd ate n ţ i a asupra pericol el or c a r e rezu l tă c u ro pene.
l i i lc n o i de l a m - l"Ca Dragom i rn a ) .

75

www.patrimoniu.ro
 L ()mu nic�rca dr. Regine Dii l l i n p; (ncno­ t o r i c3, a pre7.entat comuni ca r ea p rof . dr. Lud­ tr u l u i i s t o ri c d i n Ga d i tz, unu l di n tre p u � i nel e
m i n a l i z � t � În program li lledi rl·17.�l�), c�re a w ig De i te rs privind asp ec te ale asanării cen- oraşe vechi care au fost sllIdi ate cu aten l i a cu­
prczcll l � t ( ) s u i l � de rc1'�ceri �Ic ccn l r c � o r isto­ venita val o r i i lor.
rice din Republ ica Fcdcral� a Germaniei, grav Co mu n i care a d c ! e g a ru l u i român, arh. Eu­
3 Pe nt r u susţinerea acestei afirmaţi i , am 111-
avari ate În c u rs u l cel u i de al doilea război genia Greceanu ( Realizări privind protecţia
tim vo l u mul Stădte /Ind StadtzClltrCII in der
m ndial. Rcco n s t i r u i r i l c fronturi lor l11edievale 'c
DDR, B e r l i n , 1 969, d i n c a r e ci tă m co nce p ţ i a de It/lor ccHtre istorice din sltdltl Trallsilvaniei) a
rcmarc� p r i n discre�ia ad� p t�ri i �rhi tecru r i i mo­ si ste mati za re a oraşu l u i Erfurt, u n u l di ntre cele fost p r i m i tă favorabi l , datorita încercării de
derne la spec i f ic u l � ns a mbl u ri l o r i s to r i ce . mai va lo roase oraşe medievale d i n El I ro pa şi precizare concretă a limitelor i n teg ră r i i arhi­
- Conl'.l n i carca �rh. N ico�ae M u ş a nov care nu a slIferit d i st ruge r i Î n t impu l celui de t ec t u r i i moderne În ansa m b l u r i l e istorice, pe
( i lu lgaria). Le dialogltc dcs epoqltcs dalls l'il1l.er­ al doilea război mo n dial . Pc t ra se u l incintei baza de e xem pl e realizate, ca şi datorită c r i ti c i i
rorrificate se p r e ved e crearea unui inel cu con­
prcullioll COlll clll p oraille, care a p rezem a t in­ a fi rmaţ i.i lo r hazardate ale d-lui Michel F arent
str uqii înalte (cca. 10 etaje), p r e c u m ş i i n t ro ­
teresante i nseri i i a l e arh i tcc t u r i i moderne, adap­ (expuse mal sus).
d u ce rea unei noi do m i n ant e ( co nst ru Cţ ie lUrn),
tată sp eci r icu l u i local, În ce n t r c! e istorice din pe de a l u l Petersburg, l în g ă biserica romanică de
B u lga ri a . t i p H i rsau şi În faţişa co n c u r en ţ a cu r I e ş c ! e p i i se co n c re t i ze ază în p reved e r e a dărîmării a
Re p u b l i c a Dcmocrat� Gcnnan�. i a r� În domului şi ale bisericii Sf. Sever ( vez i imagi­ c c a . 5 000 c as e "mai vechi de 150 de ani" şi
care - cu rare excep l i i - sistemati zarca or<1- nea de la p . 1 8 5). Pseudo-asanarea cen t r u l u i a con strui rii pe 10C'ld lo r a cca. 1 0 000 de 10-
i stOr i c es te d e fi n i ta p r i n " î nd epăr t a r ea condi­ cu i n l e , "bei entsprechend grosszltgiger Geslal­
I i i lor d epă ş i te de l ucru şi de l oc u i t şi Î n loc u ­
)CI r cu cen l re istorice a rOSt conccput�, pÎn�
mllg gebalt l " (p. 1 79).
Î n preze n t . ca o rcstrtlcturarc radical� a org.1-
i re a lor cu a nsam bl u ri \ l n i tare, ra�.ionale, func­
nisl11 u l u i u rba·n . În detrimen t u l ansamb l u l u i is- l ionale şi e s t e ti ce " . Această expunere de princi- a1'h. Eugenia G receanu

CEL DE A L IX - LEA CONGRES INTE RNAŢIONAL AL FRONTIERELOR ROMANE

V a S l U I I m pe ri u roman, Î n t i n s p e trei conti­ zo u l s , p r o f. Ia U ni v e r s i t a te a d i n S t r asbo urg , Să p ăt u r i l c arheologilor IIngllri au con t i nu a t
nente ş i pe cîteva seco le de d o m i na\ i e m o n d i a l ă . J E.. Bogae rs , p ro f. Ia Univers i tatea di n Nyme­ l a c as tru l d e l a Aquincum (epoca l u i H ad r i an )
ni m u l t i t u di nea sa de p ro b l eme şi a s pe c te d i n ge n-O l a n d � , Teo fil 1 vanov, Mu ze u l na ţ io n a l şi la castellum apropiat de la Albcrtfalva, cu
c e l e m a i diverse, a rorma t , şi continuă s ă fie, di n So fi a, M. G ich o n , p ro f . Ia U n i vers i t atea rezul tate a pr ec i ab i l e pr i vi n d arhitectu ra milit ară
obiect de studi u fervent pentru gener a l i i de d i n Tel- A vi v , Nagy Tibo,r de l a MUl.e u l isto­ (Nagy Ti b or\ .
c erc e tă to r i, istorici .5 i arheo l og i . ric din B u da p e s ta, ca şi m ul ţ i a l l.i,i. D upă O c ampa n i e sus\ i n u t� de să p:! t u ri
E x t i nderea sau replierea fro n t i ere l o r romane Şe di n ţel e de co m un icăr i au o cup a t 4 z i l e, sistematice, efecmată în u l t i m i i ani, s- a u ob ţ i n u t
În fu n q ie de vicisi w d i n i le isto r i ce, studierea fiind grupate în aceeaş i sală În p r i me l e două d ate i m p o r tan t e p r i vi n d organizarea şi f 01'1 i fi­
co n st r uq i i l o r de c a ractcr mi,li rar sau de apărare zile ia r apoi pe seCţ i i : arheologic şi istoric. c a ţi i l e limesului Alutanus la cam'ele de la
a P pu l a ţ ie i - v a l u r i , castre, c a naba e - orga­ In general , comunicări l e au tins, aşa cum Artltcla- Bivolari, R ăd�c i ne ş t i , Titeş t i , r,i dicate
ni zarea r m i er :\ sa,u m i J, i tară a provinci i l or, sîn t era şi caz u l , la p r eze nt a rea ultimelor rezu l tate În p r i m a j u m ă ta te a s eco l u l u i I I e.n., pu nct�
t e m e ce s-au concretizat Î n ca d r u l co ng r esel o r ale cercetarilor istOrice şi ale să p ătu rii o r ar­ i mpo r ta nt e de ap a ra r e a pr o vi n CIei Dacia
i n te rna\ i onal e a l e I i m es ll i u i ]·oman. De la pri m u l heo logi ce, în s trînsă legătlIră cu t e m a congresu­ ( D u m i t ru Tudor, Cr. V1ădescu, Gh. Poe n a r u
congres, organizat de D r . E. Bi rley, În 1 949 l a lu<i : refe ri t r l a l i meS'1I1 d u nărean d i n U ngaria Bo rd ea ) .
Newcastle-u pon-T)rne în Anglia, celel a l te ( Nagy Ti bor) , d i n B u l ga r i a
(T. 1 vanov), sali Săp a tu ril e de la Sacidava, aşezare ). i castru
şapte ş i - a u desfăş u rat l ucrările În d i ferite p un c te de la noi (e. Sco rp an ) , l a l imesul AIlIlanus 5i situate la Dunarea de Jos, au ofe ri t datc e x t rem
ale I mpe ri ul ui ro m a n ( a t i ngÎ n d şi continentul Tra ns al u l an us (D. Tudor, er. V I ă d e s cu şi de impor,tante p ri vi nd crearea l i mesu l u i în se­
as i a ti c - l s ra e l) , revenind u-se cu cel de al ' G h . Pocnarll Bordea, 1 . ătă n i c i u , N. G u d ca ­ co lul II c. n. În aceasta zonă (e. Scorp a n ) .
congres la Cardi ff (Wa l es ) .
'
V III-lea Alege rea în zo n a B a nat ulu i ) , limesul dacic ardelean Arhitectura m i l i tară romană este astăzi din
României ca g a zd ă p e n t ru Con gres u l IX repre­ (St. Fe r en czi ), l i mesul din I u gos lav i a ( V I . ce 1n c� mai b i n e c u n oscu tă d:lltorită n umeroa­
z ll1 ta recu noa ş terea p o ten ţ. i a l u l ui a rh eo lo g i c şi Ko n d i c , J. Sasel ) , .Limesul roman din Austria, s el o r ş a n ti e re arh eo logice deschise pe toate
şti i n ţ i fic deţinut de aceasta ţ. a ră , punerea sa În (H. Stiglitz) şi din Sp a n i a (J. M. J31 as q u ez fro n tie r ele i m p eriul u i . La congres au fos t p re­
valoare p ri n studii şi cercetări a m pl e de către M ar ti n ez) , val u l l u i Hadrian din A ngl i a (D . .r. ze n t a t e r ez ul ta t e l e săp ă m r i lor la c as t ru l dc
s p eci al i ş t i de renume i nternaţional , ca prof. dr. I\recze, G. S. Maxwe l l ) ; p reo c upă ri mai vechi pi atra Hofheim (R.F.G. - H.U. Nuber), la
D. M. Pippidi, directorul I n s t i tu tul u i de arheo­ p r ivi nd limesul scitic au fost reluate şi p rezen­ castrele Oberstimm pe D un a r ea s upe rio a r ă
lo gi c şi p r eşed i nt ele Comitetu l u i de o rg a n iza r e tate în trei referate că t r e Gh. Ş tef a n şi
de (R.F.G. - H. Schănberger), lovia (Unga r i a -
;tI 'actualului co n gr e s , ac ad . Em . Con d u r ach i , 1. B ar n ea , E. Doruţ i u, Al. S. Ştefan. San do r Sopr on i ) , "The Lunt" - Co ven t ry
T . B arn ea, K. Ho red t, 1 . I . Russu, Gh. Ştefan, De un interes deos eb i t prin pro b l ema ti c a (Anglia - Brian Hobley) - castru care, ca şi
D. Tu dor, R. Vulpe. comuna au fost com u n i căr i l e pr ivi n d regiu ni le cel de la Saalburg din R.F.G., a fost rec o ns t i ­
Una din zonele cele mai romanizare ale ţă r ii limitrofe Daciei, ca Mo es i a infer i o r , P an n o ni a , tui t în întreg ime , cu toală suprastfllctura sa
noasrre, D obrogea, atÎt de bog a tă în ves t i gi i ar­ I l l y ricu m . de cherestea, preco n izl'ndu-se a se desch i de ş i
h eol og i ce d i n d i feri te epoci, p reze n tÎ11 d Încă I n tregi tă d e prezen t a rile colegilor sai b u l gari aici u n muzeu is to ri c î n aer l ib er . D i n p ă ca te
urmele a trei valuri de apăr are , a fos t desem­ (Iordanka Atanasova, conducătoarea şantierului nu s-a prezenta't n i ci un r apo r t p rivi n d Africa
nată drept cadru de desfăşu ra re a l ucrărilor de l a Bononia-Vidin, T. Stu l to v - Tîrnovo, romana, provinci e cu numer o ase aşezări civile
con gre sul u i şi de o rgan i z a re a e x cu rsii lor de M. Cicikova - Sofia, care a facut o i ntere­ şi militare cu aspecte extrem de i n teres a n t e.
documentare. santa clasificare a opaiţelor pe baza d es cope ri ­ Radu Florescu, urmarind sa prezi n t e întregul
Aici, la Mamaia, s-a u Întrunit peste 1 60 de rilor de pe limes), comunicarea lui Teofil tablou a evolUţiei arh i tecturi i militare romane
sp edali şt i din aproape 30 de ţări , activÎnd În i n­ I vanov s-a referit la sapatu ril e arheol ogice din În Dacia şi Sc y rhi a m i no r, CII difer i,tele sale
sti �u'te de arheo logi e, muzee, universităţi şi Însu­ ultimii ani (la castrul de la Bononia, la Col. faze, a coroborat toate datele cunoscute arheo­
n)Înd nume p ro cLi �i o ase ca: H. Sc h ă nb e rge r , U l p i a Ra�iaria, Oesous, Durostofum) care ar u n c ă l og ic , e pigrafi c , î n an alogi c şi cu ce rcet ă r il e din
d irec t O ru l Co m i si uni i ro mano-germa n ice de la o noua lum i na asupra topografiei castrelor, alte provincii i m periale.
Frankft.lrt am M a i n , l-T. von Petriko vi t s, d i rec­ sistemdor lor de ap ărare şi n ec rop o l el o r , ca şi Numeroase studii au atacat problema fron­
tOru/. lui Landesmuseum d i n Bonn, D i n. u Ada­ asup r a arhitecrurii civile a aşeză rilor şi a u nor t ier e lo r romane, din di feri t e epoci şi zone, pe
Illeştea!)u, . directo Hi I Servici u l u i de ant i c h i tăţi aspecte ale vieţii rel igioase şi c ul tura l e. Foarte criterii a rh eo l ogice sau istorice (Ch. Daniels,
di(l. , B:;\,siJ ica ta-Potenza, Ahidar Radnot i , p r o fe ­ im portan tă ni s-a părut co l a bo rarea arheolo­ The Flavian frontier in Scot/and; B. \·X'arming·
SOl' lat U n i ve rsi ta te a din Frankfurt, E. l3irley, gilor bulgari cu co l egi i lor germani (la Ia trus, to n , Fro m ier S tudies and the History o f the
prof. la Universitatea din Dnrha m , J. F. G il l iam , rezultatele p rezent ate la congres de K l a us Roman Empire: some D esi der a ta) ; Giovanni
p r Ofesor la Princeton-S.U . A . , Jaroslav Sa�el, \\'lachtel R .D.G.) sau pol on ez i (Novae-Svis­ Forni s- a op r i t asupra denumiri lor frontierelor
prof. I a Universitatea d in Lj u bl j a na , E. Frc- tov). romane, unele - destul de im pro p r i i - 1'pă-

76

www.patrimoniu.ro
r u te In epoca modernă. Stephen r" D )' s o n a q u i te " (D. M. Pi pp i d i ) , .,l .es v a l l u ms d e la R adlt F10rcseu Î n acest d o m e n iu ) . f a r t e im­
;,us,inut necesitatea şi importanţa ce trebuie D o b r udja" (r: . D i a conu ) , ,.l .es citadelles daces po rt a nt a ap:!rut h acest cong re s r a po rtu l t i­
acordată sludieri i comparate a fro n t i erelor Î n des mo n t a g nes d'Orăîtic " , (H. D a ico vi ci u) , pre­ nerilor cercet:!to ri, atît străini c ît şi români,
f; en c ral , pentru a p u tea avea O m a i bună Î nţ e­ cum şi o gală de filme doc umen ta re ro m â neş ti . Ctl contr ibuţii de rea l ă valoare ştiinţifică. Poate
l ege re a p rocesu l u i de fo r m are 5i existen\ă a Excursi i le orga n i za t e în timpul co ngr e su l ui <'" aicI s-ar pu t e a r eg ret a p a r tic i pa re a scă-
f ron t iere l o r r om a ne . (m o numen t u l de la Adamclisi, Tr op ae u m Tra­ 7.\II:! la acest congres a cercetătorilor român i ,
In cadrul acestor " I i m i res", studierea căilor i a n i , C al l a r i s ) ş i l a s J'î rş i t (C ap ida v a , Carsium, nu c a n u măr d e comunicări, restrînse evident
ru tiere ( I s ra e l Ro i i - Routes ro m a in es en Brăil a , Dinogeţia, Tulcea, H istria) au p e rmis In favoarea oaspe \ i l o r, (20 fa,ă de numărul
I srael), a organizării armatei (D. Protase, o m ai bună cunoa tere a real i tăţi l o r arheolo­ total d e 72), ci ca p rez en \,:! activă În s:!l i l a
Exerciws Dac.iae Porol issensis et la dcfensc des gice de pc teritoriul dob r oge a n ca li un schimb diSCU ţ i i , l u:!ri de contact c u col egi i stdini etc.
i' ro n t i i: res •.cplen trionalcs de la Daci c ; Em. de imp r es i i .î i p:! re ri Înt re co l eg i cu aceleaşi form u l a de prezentare a unor rapoarte sub
Condurachi, La c1ass i s Flavia Mo esic a ) , a În­ preocupări. formă de comentariu pe haz.a i l us rr a ţ i e i
i'i i nţării de ate l i ere m il i tare meşteşugăreşti Participanţii au fost u n animi în a r ecu­ p l a n u ri , fotografii sau d ia po7.. i tive şi chiar
(A. Rădulescu, A tc l i er s c c r a m i q ues rn i l itaires le noaşte valoarea acestei Întîlni ri de lucru, Însem­ film ( 1 1. Ho bl e )' rccol1strui rea castrttLui
� <) ng du nas Da n ub e ; H. von Pctrikovits, nă ta tea sa în c ad ru l dez voi t:1 rii ce rce t :1rilor i s­ "The T . u n t " ) ni s-a p :!r t t t dinam.ică şi suges­
M i l i tiirische Fabri c ae) , sa u prob l e m a viqi i torici m i l i tare romane', buna desfă5mare a l u­ t iv:1, j ustificînd accep ţ i u nea de "comunicare".
rel igioase (SI. Goceva, L e cu l t e d ' A po l l o n sur c r ă r .i l o r (p r o f. .J. 1". G i l li a m , 1 J. von Pe t r i k ov i t s . La în cheierea acestlli congres, În u rma de7..­
les fronti1:res romaincs d u t errit i re de l a Bu l ­ E. B i r l c )' ) . Pc de a ltă parte, Întîl nirile Între ba te r i i 1', s-a stabi l i t ca Germania federală ă
garie ; R. Hosck, D ie K u l t s tii ue des J upi rer wlegi, i mpo n a n p schimbului de opinii "valo­ găzd u i as(ă Congres u l X În 1 974, iar cel u r­
Dolichenus in Geru lara) au fO'rm a r obiecrul rează m a i m u l t de c î t să p t ă mîni Înt regi de St l l­ m:!tor s ă aibă loc În Ungaria În 1 976. De
unor interesante rapoarte şi dezb a teri. diu în bibliotecă" (Dinu Adame5teanu) ; s- a u .l se me n c a s-a preconizat p ublic are a i n tegr ală a
I n afara şedinţel o r de lucru propriu-7.. i se, descoperit domenii comune de i nve st i g a ţii (În \lIturor comunicărilor preze n t a te , împreună cu
pen t l'll i n formarea cercetătorilor străini, au avut studie re a arhitecturii m i l i t are r o ma n e pc baza i l us tr a , i a respecti vă.
l oc t re i c n feri nţe, p r iv i nd "Les villes grec­ r d i e f u r,i lo r Columnei lui Traian, B. I-Iob le)' s-a
(jues de l a Dobroudja dans l'histoire de I'anti- declarat foarte interesat de i n vestigaţi i le lui Valentina Buşilă

DIN ACTIVITATEA COMISIEI MONUMENTELOR ISTORICE ŞI DE ARTĂ

in ziua de 1 4 iulie 1 972 s-a Întrunit Î n tr- o Iae-Schei , catedrala roma no-ca,tolică de l a Alb rare p rop r i u -zi să vor fi executate În continu are
�e di n ţ:! plen a ră, În pre7.. e n\a tovarăşei Tamara I ul i a etc.), iar des c hide r ea a încă 19 ş an ti ere de D.M.LA., p e baza unei documen taţii de an­
Dob rin, vi cepreşed i n l ă a Consi l i u l u i Culturi i şi este reclamată de st�rea a C\ \ l al ă a monumen te­ sambl u , pc perioada 1 973- 1 975.
" :duGl\ici Socialiste, Comisia Monumentelor I s­ lor (Castelul riş, asa domnească Brîn coveal: i, Cel de-al doilea punct al or d i ne i de zi a
to ricc �i de An:!, bun pri l ej pentru a tre ce în Ce ta tea Slimnic, rui nele de la Baia e t c . ) şi de fo s t TI/formarea privilld activitatea de avizare
rc vist ă activitatea Comisiei tchnico-şt i i n ţ i fice a unele solicitari ale organelor l oca l e ( biserica l u i a dowmentaţiilor, desfiîşurată de Consiliul teh­
acestui o rg ani sm, de la Înfiin FlI'ea sa În fe­ Ş tefa n cel Mare d e l a Războ ien i ) . D e aseme­ nico-economic pelll rlt mOllumente istorice în
bruarie 1 972, precum şi pc cea a DireCţiei mo­ nea, în 1 97 3 , vor fi date În fo l o si nţa 8 semestml T/1972.
de a r d din p r imu l se­
ele 16
n u mcnlelor istoricc şi obiec t i ve (3 parţial ) : Palanll Lapuşneanu de la
rn perioa da martie-iunie 1 972,
mcst l' l L al a nu l ui . Şedi n ţ a , la care a participat mănas t i rea Slati na, casa Vergu M:!năiIă
m a j or i t a tea memb r i l o r Comisiei, a avut o ordine
.\edi n\e d e avizare ale Consi l i u l u i tehnico-ştiin­
Buzău, catedrah romano-catolică din Alba Iu­
ţ i fi c au avut loc la sedi u l D.M.LA., iar mcm­
de zi b gat :! : 1) Proiectu l d e p l a n pe anul lia, mănăstirea Cotmeana).
de Fon.c\.uri l e de i n vest i ţii vor fi repa r ti z a te în
brii săi au efectuat şi deplasări la diferite obiec­
1 97 3 ; 2) I n formare privind activitatea a vi ­
tive care au necesitar aceasta (Pal arul voievo­
zare În cadrul Comisiei teh nico-ştiinţi fice pe n tr u s pe cia l pentru continuarea construqiei de pro­
( ';c lllestr u l 1 ) ;
dal şi ansamblul Curtea Veche d i n Bucureş t i ,
zo na comercială Lipscani, bi se r ica Radu Vodă,
monumente isror.ice şi de a r ! 't teCţie pentru Ansamblul rupestru de la Basarabi
J) I n form are privind ac.uvitatea D . :VU . A . (scmes­ şi pentru Începerea am e n :oj :! r i ,l o r s pa\,i u l uă pentru
cated ra l a romano-catolică
Hul I ) ; 4) List a mo n u mc n t e l o r d e imp urta n ţă
biserica PIămÎnda,
M uzcu l de la A d am c l i s i , ca îi pentru
i n t ernaţion a lă din R . S. Rom ân i a . j ud .
din A l ba Iulia, Cctatea DăbÎca- C l uj) . In ge­
protej :u'ea c ri ptei de l a N i cu liţcl - Tul­
Cea mai m ar e p o n de re a fost acordată pre­
n e ral , la şedinţe au participat majori tatea mem­
cea şi te rminarea drenaj u l u i de la m:!năstirea
brilor Comisiei, şedinţele desfăşurÎndu-se sub
fie Vo r on c ţ.
preşedi nvia tov. dill' eoto r V. DJ' aguţ , iar cîteva
zcntării şi d i scută r i i Proiectului de plelll
all/tl 1973 pelJtm lucrările de restaurare a mo­ Comisia a fost i nformată, de asemenea, de
sub cea a profesori l or G rigore Ionescu şi Adrian
II/t/1'/.CIltelor istorice, jillanţate din fondurile alo­ către conducerea D.M. T . A . d esp re sintaţia u nor
G heorgh iu. La şedinţele de avizare pentru o­
CCll'e de C.C.E.S. I n l imita fondurilor pre văz.m e lucr:!ri importante: restaurarea Cet?lţii Fagăraş,
biectivele de la m:!năst i r i l e Fuma şi Secu a
pentru 1 973 (În valoare totală de 40 000 000 lei , pentru terminarea căreia este necesar:! aproba­
r ea Consi l i u l u i d e M iniş t r i pe'n t r u alocarea su­
parricipat .5 i IOV. Taman! Doi r i n .
d i n c a re
T n c a d rul şedinţelor CT.S. a u fo · t exami­
3 3 000 000 l ei pentru rep a raţ i i capi­
tale, din bu ge t şi 7 000 000 lei l ucră ri de in­ melor d i n studiul tehnico-economic rc a c tua l i za t ;
na t e ş i
h
discutate 6 6 de d o cumen taţ i i , au fost
(d intr e care 10
vestiţii), acestea au fost împarţiLe În tre: cu n ­ resraurarca ansambl urilor de Hi s t r i a .î i
tinuarea şantierelor ( 2 8 ) deschise în anii l' re­
el abora t e tot atîtea avize ne­
Adamclisi, a căror si tuaţie a fost anali 7..a t:i Îm­
pr e u n ă "u conducerea CCE.S. ·îi conducerea lo­
fa vo rabi l) pentru diferite fa7..e de proiec t a re
cedcnţi, deschiderea de noi . an tiere ( 1 9) În
pentru lucrări execu ta te de D.M.LA. sau de
1 973, res t a u ră ri de frescă, le m n , mct'll etc., cală de p ar ti d şi de stat a judeţ u l u i C o ns t a n ţ a.
obiective d e a rhi tc C \ l l r:! popu l ară ( 1 5-25 pro­ S-a constatat că D .M . l .A .
al \ i p ro iec ta nţi . Avi7.. e favorabile au primIt:
nu are c ap a c i tatea
ca u r m a re a r ecom a n d ă r i lor
res t au r a re a Casei domneşti de la mănăstirea
babil), completări ş i n i ci profilul necesar pentru reali7..a rea docu­
comisi i lo r de rec epţi e . J n stabilirea obiectivelor
Slatina, terminarea rest:lurărilor de la biserica
men t?l ri i complete cerută de aceste lucr:lri . In
şi ansamblul mănăstirii Secu, restaurarea cor­
s-au a vu t În vedere pr evederile p l an u l u i consecinţă, s-a Întocm i t un program compl e t
pur i lor de ch il i i de l a mănăstirea Tismana, ter­
D.M. l . A . pe pe r io a da 1 97 1 - 1 975 şi rezultatele cu acord u l Institullliui de a rheo l ogi c al Acade­
miei de Ştiinţe Sociale şi Politice care prevede m i n ar e a bisericii mănasti r i i Puma, organizarea
unor diSCUţii purt ate cu organel e l oc ale .
Din rapo rr u l prezentat se desprind u rm:!­ elaborarea de către I nstitutul de pro i ectă r i al Muzwlui mănăstirii Puma în ar ipa d e vest a

toarele: numărul şantierelor de resta u r a re "este j ud Cţ. u l u i Constan ţ a a p roiec tul ui de muzeu şi incintei etc., ;.ar avize nefav.orabille: dezvolta­

relativ mare faţă de actualele colldiţii or&</IIi­ :l u t i l i ti'iţ.i lor din zona monumen lLllui de la rea c ari e rei de piatră de l î n gă mănăstirea Ar­
zatorice" ; treb u i e as igu r a t :! conti nuarea cclor Adamclisi şi studiul de sistematizare a aceleiaşi no t a , tema de concurs pentru Centrul nou al
28 de şantiere Începme (Cetatea Fă gă r a ş, Ce­ zo n e, pe baza temei de pro i ectare stabilită de oraşul u i Bistriţa, imobilul CENTROCOOP din
tatea Tg . Mureş, Cetatea Suceava, man:!stirea M uze u l de arheo l o g ic din Constanţa, I nsl i tuwl str . Gabroveni, unele so lU ţii de l a Curtea Ve che
Tismana, măn:!stirca Secu, biscr·ica Sf. N i co- de a rh eol ogi e şi CCE.S.; lucrările d e r es tau - etc. De asemenea, C.T.S. a exam inat un număr

77

www.patrimoniu.ro
 de 1 1 0 docu m e n taţ i i pentru lucrari de m ;1I m ică amenajă r i l o r şi i n sta l a\: i ilor pentru optima fo­ V i rgil V:!tăşianu şi conf. V as i l e D răgUţ, iar
i m po r t an ţ ă şi valoare. losire în e x pl oatarea muzeală a u no r obiective; pentru a rh eolog i e Hadrian Dai covi c i u , care au
$edi n \ele , foa rt e n umeroase , d es fă şuratc a­ restaurarea u no r obiective de arhi tectură pop u­ susţ i n u t ne esitatea repartizirii de ab sol venţ i cu
proape săptămî n a l datorita nu mărt t l u i foarte l ara ; d i r i jarea p ro iect elor s pre sol Uţ ii mai efi­ o Clnume specializare acolo unde este efe a iv
mare de p ro b l eme de a bordat, au a v ut şi o du­ ciente d in punct de vcde re eco nom i c pentru nevoie de ci.
rată des t u l de l ungă , compo rtî n d d i scuţ i i, u ne- mărirea vol u m u l u i lucr:1ril de restaurare În In d i SCUţ ii a u ocupa t u n spa ţ i u l arg prob l e­
ri apri nse, co n fru n tari de op i n i i . La aceste l i mi ta fo ndurilor alocate. mele restaurări i a,hitec t ur i i p o p u l a re, accen­
şedi n \e au parti c ipat de regul ă şi rcprez.entall\i
De asemenea, au Fos t :lm i n t i te eforturi le tuate de Cornd I r i mie, V i r gi l B i lc i u resc u,
ai o rg:!nelo r locale d i n j udeţele respec t i ve pre­ Adria n G h eo rgh i u , V,asile Roman etc. , şi rel e
pentru dezvoltarea cercetarii fundamentale şi de
CHm şi ai benefici ari l or . Metoda este apre­
obiect (arh i tectură , a rheologic, istoric, istoric a le si stemat i ză ri i satelor (N. Bad e s u). Legat
c iată pozi ti v de aceşti:!, cons t i t t l i n d o form:1 de a cea sta a fost am i nti tă şi sp i noasa p roble­
de artă), i n troducerea În pl a n u ri şi a t e m ei de
potri v i ta de colaborare.
cercetare care să preg:!tească cad r u l de restau­ ma a legislaţiei p ro pr i et aţ i i particu l are cu va­
S-a dat apoi citire l istei de m o n u mente pro­ r a re mai l arg; m icr o esi u n i de com u n idri ale loa re de monument (V. Rom a n , N. Bădescu,
p u se pentru a fi Încad r a t e În catego ria Mo- R. Bordenache, Ioana Cristache-Panait). S-all
mem br i l o r D i reCţ i e i ; r edac t a re a r apoa rt el o r de
1II,m.el/te de im po r /: a l / ţă il//:emaţ"iollal,l. C ri teri i l e
sn pă tu ri arheologice; lă rgi re a posibilităţilor de disc u t a t de asemenea şi pro b leme pri vi to are la
care au s ta t la baza acestei seleq i i au fost :
pu b l ica re a rezu l t atel r din d i ferite d o me ni i de asanarea cen t re l o r is torice .
1 ) cal i tatea de u nicat În contex t u l cult uri i u n i­ cercet ar e . A f i rm aţ i a adj u n ctuJu i m i ntÎ s· t r u l u i tu r .i sm ul u i ,
versal e (de ex. cetăţile dacice d i n munţii Oră­ v. Părăl U ţ ă, con form căr u i a monumentele ar
l :iecare d i n t re p u nc tel e ordinei de zi :l fost
ştiei, biserici l e cu pi ctmă exterioara din nor­ trebui restaura te în primul r1nd în scopUl" i l Ll­
u rm a t de d iSCU ţi i .
dul Moldovei, Mon umenllll t ri u m fal de l a Adam­ ristice, adecv:lt acestor necesitaţ i, şi în consc­
cl i si , vcst igi i l e Sarmizegelllsei romane); 2) s i n ­ Din tre acestea S-:lU releva t i ntervenţ i i l e lui
d
cillţ:! cu co nsu l tarea u n u i reprezentant al Mi­
Hadr·i a n Daico v i c i u , care ar:!ta p robl em a
teze origin al e a le unor curent e arllstlce majore n i s teru l u i Turism u l u i , a stî rn i t riposta severă a.
rea l i zate În condi ţ ii l e is to rice spe ci fice \ a fl l cedţ i l o r dacice d i n Mu n ţ i.i OdşLiei nU este
specialiştilor Comisiei.
noastre (cet ă ţ ile sateşti d i n Tr ansi l v an i a , bise­ Încă rezol vat ă , ele p rezentînd urgenţe de co n­
Tragî n d concl u z i i l e şedi nţei, tov. vicepre­
ric:! din Densuş, castelu l din Criş, centrele is­ solidaJ·e şi necesitÎnd gr ăb. i rea r i t murilor de lu­
c?i s umcl e p ropuse n u
.5 edi n t ă Tamara Dob r i n a a.fătat că:
torice din Sigh i şoar a şi Sibi u ) ; 3) m on umente cru, dar rez. o l v:1 p ro­
hlema, neoferi n d pos i b i l i ta t ea de dezve l i re a - o bsc.rvaţ i iJ.c eri,cice relative la d i feritek
reprezent:!tive pentru crea ţ i a arl lSlJca româ­
un r z i d u r i noi şi nici de a s igu rare a p ro tec­ aspecte ale m u nci i de restamare trebu i e sa duca
neasc3, care c nt r i bu ie l a d i v ers i fi c a r ea ti pol o­
\ iei ce lo r deja dezvel i te. l a lua rea de m ă suri pentru Îmbunătaţ i ,ea acest e i
gică a a rtei u n i ve r sal e ( b i-e ric i le mănăsti ri lor
a
trium f a l
acti vit:!ţi. Este necesar:! ve ri f i c a rea a ten tă
Dea l u şi Argq, ansambl u ri le manăs t i r i l o r Dra­ Restaur:lrea Mon u men l Ul u i de la
s e l eCţ i ei
obiecti velor, cu referire specia l ă l a
gom i rn a ş i Hu rez , Curtea D o m n ea sc:! din Tîr­ Adamclisi ş i a muzeu l u i ce u rmează :l f i orga­
c e l e d e arhi tc c t u r:! pop ul ar:! desti nate a fi va­
gov i ş te , operele l u i unsta n t i n Brâncuşi de la n i zat aici au s u sci ta t o Ill u l t ·i llldine de di SCUţii
l or i ficate m u zeist i c, ma i ales l a ni vel ul j udeţelor,
Tg . Ji u , biserica din B ă l i neşti ; monumente de şi, l ega t de aceasta, ches t i u n e:l de p r i ncipi u a
a căror conştii nv:! a prop ri ei responsab i l i taţi a
arhitectură popu l a r:! etc.). t rece r i i u no r a d i ntre p roiec tele D.M.LA. în
crescu t ;
U l timul p u nct al o rd in e i de zi l-a consti­ sa rci n a u llor i nstituţii j udeţen e , pr i n Î n f i i n ţ a rea
l l I i t o sum ară dare de seam:! asupra activită\ i i unor n uclee de rcq a urare locale. Lui V irgi l - efo r t u l de Îmbu nătaţire a pl a n u l u i de

D. M. L A . de pe pr im u l trimestru al anului B i lci ud"esnL m:l s' u ,ra i Se parc prem a tu ră, deşi resta urări trebuie încă sporit, stab i l i ndu-se rit­

1 972. D i n t re acest · a , dem n e de remarcat sîn t : îi reClIll a� tc necesi tatea, da !" , "nlt aveln înCtL o mul de cer cetar e şi efectivul de cadre care sa

1) prob leme de leg i sl a\ ie şi de o rga n iza re alc metodologie cxact" <1 cerc ettlm, 1Jroieaării şi ne permi t ă "demararea sp re elemem ele deose­

D.M.LA. şi stab i l i rea programu l ui de rgani­ cucu r iei C{/l"C sii Pu(/I,; fi folosit e de aceste bite - care vor însemna revirimcnwl aştep­

zare şi fu n q iona re a Comisiei M u n u mcntc!or ]{ ca l iza rea proiectu l u i de l a Adam­

illSl iruţ·ii" ' . tat - care vor profila clar cil/cinalltl urmti.tor·';

l storice şi de Artă; 2) m:1su ri pentru realizarea c l i si a r depă5i a s t fel posi b i l itaţ i l e u n u i i nstitut - găsirea u nor desti na ţi i p rec is e fie

l uc r:! r i ! o r de res t. aurare şi con servare , d i Mre j udC\ean de pr o iectare, e l n ep u tî nd fi realizat chiar turistice - pentm unele o b iec ti ve nu

care merit:! a fi am i n t i te : stab i li rea de masur i decît de (:ltre D.M. L A . O părere asemanătoare imp l ică . ubord narea probl emelo r res t au ră r i i

pentru asigurarea realizării vol u m u l u i de l uc r:!.ri ; şi-a exprimat şi pro l·. arh. N icol ae Bădescu . i n terese l o r turjsmu l u i ;

desf:! ş u rarea r i t mică a p r og ra m u l u i de p ro iec­ 1n a("eea�i ordine de prob leme, p r o f. Gr i go re - p roiectele de a s a na re a ce lo r 35 d e Ce\1-
tare; anal iza. acti vităţ i i a r h i t eq i l o r tineri şi .I onescu, transmi\Înd o idee a lui Cez ar La- t re istorice u r ba n e , care e x i s ta la CS.E.A.L.,
i n ves t irca u n ra C I I c a l i ta tea d e ş e f d e pro i ec t ; 7.3reSCll, rc(torul J nst i ltltul u i de arh i tect ură "Ion t reb u ie dezbatute în Comisia tehnico-şti i nţi fica ;
alcatuirea u n u i norma ti v i n tern privind con ţ i ­ M i n c u " , suger:l spcc i :ll i z a rea st ude n ţil o r î n I n­ - l ista monumente!or de valoare i n terna­
n l .L t l l l doc u mel1taţ i i lo r teh n i co-economice, nor­ stitutul de arhi tectu r:! pe p r o bleme de restau­ \ ion al ă va fi definitivată dupa ce membrii Co­
m a t,i v predat fiecar u i şef de p roiec t ; reducere:l rare .5 i conservare şi Î n conseci n ţ ă repartizarea misiei Monumentelor Istorice şi de A r ta Î. i vor
d uratei de exeCUţie a l u c rari lo r la u nele obiec­ implicit,; a aces tor a/Jso/vcllţi Îl1 jltdcţele îl1 fi exprimat părer i l e şi event ualele p rop u n e r i .
ti v c ; va lori ficarea mai rapi dă a unor o b iective c({re ar exista aceste 1/uclee. P ropu neri i L s-au

pri n darea în folosi n ţ ă parţi al ă ; Îmb u n ă t:!ţ i re :l ra l iat , pe n t r u spec i a l i t atea isto,ia artei, pro f. Tereza Si n i g a l i a

MONUMENTELE DE PE ACROPOLE I N PERICOL

" UII sfert d e secol d e illdust rializare a fost di rec to ru l u i ge n era l U N ESCO, Rene Maheu . a pro x im a tiv u n secol de la constrUCţie, Pa rte ­
mficic/IC p ell t m a amenil/ra cu distrugerea ceea U rma rea a fost consti w i r e a unui co mitet for­ n onu l a fost t r a n s fo r m a t în pa l a t pentrLl re­
ce 2 400 alli de expullere Îlltr-ltIl clirnat na llt­ mat d i n trei em i ne n \ i spec ia l i ş ti : .Jean o n n ier, gele Macedoniei, D i m i t rios Pol i accte ( recent s-au
ral de abia al/.eraser,l " , dec l a ra recent Spyros a r h i tect sef al m o n u ment clor ( franţa), Ray­ descopc r i t în Agora fragmen te ale statu i i s:l l e
Marin:ltos, i n pccto.r genera l al antichidţilor di n mond Lemaire, p rofe sor de a rh i t e ct ur a şi ist - J i n hronz au r i t ) . 1 n se co l ul a l V I-lea, creşti n i i
A tena . r i a a nei l a U n i ver s i tatea din Louvain (BclJ:\ia), l-au transformat În biseric:i, iar În seco l u l al
Mo n umentele de p c A cropolc sînt Î n ma re li Renc S n eyers, chimist şi d i rector al I nsti­ X V- le:1 turc i i au co n s tr u it o m o schee Î n i n te­
perico l , semn:l l a ziarul francez "Le Figaro" t u t u l u i rega l al pa tri m o n i u l u i a rt is t ic Be lgi a) , ( riorul templ u l u i .
În numărul său din 1 3 i u l ie 1 97 1 . Civi l i zaţia care di pune de laboratoare specia le pent ru Slll­ Datorită chiar conccp\iei sale, Parr e no n u l
noastră a c r eat pentru ele cel mal red u tabi l d i u l mal ad-i i lor p i ct r ei . nu treb ui e s :! ridice p ro b leme d e stab i l i t a te.
fl agel : po l u:1 rc:1 :l tmosf"erei. S:1l v:1rea ce l u i mai 1 n ainte de a fi atacate de rI age l u ri le tim­ Exec u \ i :l c x cepţ.ională , elementele supradi mensio­
cun o sc u t ansamblu mo n ume n t:1 1 al a n t ich i t ă ţ i i pur i lo r nOastre, arată În contin uare ziarul "Le nate În rapo r t cu sarc i n ile pc care l e po ar tă,
p u nc pro b leme deosebi t de dificile, astfel Încît Figa ro" , mon umel1lc!e de pc , Acropo lc s u fe r i ­ treb u i a u s3-i asigu re veşn ici a . I sto r i a s a ag i tat:1
g u w rn u l grec a adresat o cere re de experriz:! a zJ:\ ud u i t ceea c e p:! rea de nezdruncinal. De-:!
_
ser:1 dej a mai m u l te vicisitudi n i . A st fel , dup:!

78

www.patrimoniu.ro
'I unglll seco lelor edific i u l a suportat mişcănlc chtn ate zeiţei A len. ; grav aL tnSe de loc �I ex­ Încii ;1 ' Igurarea că nici u n u l d i n t re ace te pro­

5cismice, iar În 1 6 56 s- a p rodus explozia unui p lozi i , aceste c I oa n e sînt greu avari:l tc). dme nu V:l avea erccte secundare dezastruoase,

depozit de pulbere instalat de turci în f :lr­ Dar, conform raportului prezcntat de e x­ u l teri are.

tcn n. peqi, riscurile cele mai import ante Î n legatură ' TinÎnd seam:l de dificultăţile acestOr re­

cu Partenonul, ca şi cu celelalle monumcnte de med i i , expeq i i U N ESCO a u propus în rapor­

O :ldcvarata cataslroră a aVUl loc în 1 68 7 ,
Francesco Moros i n i , doge ven q i an , pe Acropole, provin din două cauze pri ncipale tul l r o sol U ţ i e simplă, pu\in costisiroare şi
cî nd a ase­
dial Atena o cu p at a de tu r c i - care d i n nou şi anume: poluarea atmosrcrci şi natura anumi­ u50r de realizat, anume: s pala re a anuală a monu­
menrelor. Apa pulverizată ar dizolva sarurile
d c pozi rasera În Partenon toatc rezervele lor de tor l ucrari de rest:lu rare Întrepri nsc l a Începu­
nocive 5i ar Îndepărta pulberile, adică factorii
pu l b c re. O nouă explozie şi acope rişul a fost tul seco l u l ui nostru. rn ceea ce pri veşte pol u­
area atmosrerei singu rul remediu eficacc ar ri care creează un teren r a vorabil descom punerii
dist rus, iar tem p l u l grav ava r iat.
Î nd ep ărta r e a surselor c i , sol U ţ ie în a cărei apli­ m a rmurei.
Referitor la a casta, r ap ortul celor t rei
care nu sc pun Îns:1 mari speranţe. I ,ucrari l e de restaurarc condllse dc celebrul
experţi ai U N ESCO atribuie prăbuşirea şi ar­
a r h i tect grec 13al anos .I a încep u tu l seco l u l u i , au
,.Ira generala a dalc10r i n terioare efecwlui de Alre sol U ţ i i propusc :lU fost:
dus şi ele la distrugeri gravc: datorita :lCţiunii
((,mpresi une brutala şi v iole n ta a exploziei d i n - Inlocuirea unora dintre p iesel e originale
v:lr ia\ i i lo r mari de tcmperatllra asupra mate­
1 6 07. Expcqii nu cred c ă ar r i vorba de o cu co p i i . Cei trci specialişti au ezitat mult În ri:llclor folosite (oţel şi beton armat), avînd
li p"ă de stabil i t a te a monument u l u i , datorată f aţ a acestci recomandăr i , veritabilă solUţie di ­
oericicn\i de d i l atare roarte d i feriţi, s-au pro-
:llte.ării pietrei de consistenţa poroasa, c are al­ perată, adoptata numai În cazuri extreme (Ia dus crapături, p rdn care se i n fi l trează apa; rie­
căw;eşc soc l u l , sub efectul umiditaţi i ( i poteză Ca t cd ral a din Reims, 'l/corol/area Fecioarei şi
rul a rugi n i t , pierzînd li-şi sol i d i tatea. Astfel
fOrtTl ldată de către unul din conservatorii mo­ s tatuile Crist peleril/, il/agogCl şi Biserica au
,-a declanşat un important ciclu distructiv. Ra­
numenuului). fost Înlocuite cu copii identice. La Chartres trei
pOrtul ex pe r ţ ilor U N ESCO recomandă ca re­
Un al t pericol, (de aSta dată de n a t u ra statu i-co�oane ş i ren u m itu l II/ger Cfl, cnr!ral1 :l U
mediu Înlocu i rea :lrmaturilor metalice cu
m u l t mai rece n tă) l-a consti tu i t şi continua sa-I rost Încredinţate un l' sc u l ptori care le co­
broşe de bronz sau oţel i noxidabi l , refacerea
c nst i t u i c n U lllarul foarte mare de vizitatori, piază. rn srîrş i t, ex c mp l u l cel mai cu noscu t ,
unor elemente În b ton, ca şi alte sol U ţ i i mai
care fac C:l o putcrnică presiune sa ape e :lSU­ c el eb rul David :II l u i Michclangelo, a d r u i co­
pUţin importante.
pra construCţiei şi mai ales asupra celebrei c u r­ pie domina Pinza del i a i g no r i a din Florenţa
Tn rinal, rap rtul semn:llizează necesi tate�
huri li temel.iei de marmura, care erveşte drep l î n I cui operei r igi n:l l c anate în galeria Aca­
protcqiei zonei Înconjudtoare a monumentelor,
ui lat, dc aseme ne a , că un:l
uport a l coloanelor Partenonului. La recoman­ de 1 e Acropole şi a cartierului Plaka.
demiei. Nu trebuie
darea experţ ilor U N ESCO, În ceea cc pri vejlc d i n tr e cari:ltidele de la Ercchlheion este dej:l ()
e poate conchide astfel că problema este
:lcest pericol, s-a realizat recent p ri n rotogra­ copie, origin:ll ul ri ind la Tlri tish Mu eum) .
Lomplicată, dar nu fara solUţ ie. Recomanda­
mClrie (procedeu care permite determinarea cc­ - Impregnarea mannurei cu o substanţă rilc experţilor U NESCO nu se rezumă la cele
I l' trei dimensiuni ale u n ui obiecl pornind de protectoare; ceea ce Însă n u pare, de :lsemenea, de mai sus. rn afara măsurilor m en ţ iona te ei
la fotog rarii Slereosc pice) o copie m i nuţioasa a fi o solu ţ i e posibilă. Cercetatorii Sneyers propun un studiu consa cr a t ameliorarii şi ame­
a Pancnonu l u i , în vederea u n u i control a l r is­ (Belgia) şi Taralon (Frnnp) au studiat p roce­ najarii monumentelor de pe Acropole, stud i u
curi lor de pt'ăbuşire şi uzură (mai îngrijoră­ sul de degradare :1 pietrei şi au realizat, în c a r e ar da posibilitatea să se i n tervina cu prom­
tOare pare să fie starea celor doua coloane cen­ anllmite c o n di ţ i i , r epro d uc ere :l lui :lrt iriciaIă, pti tudine şi eficienţă în salv:t rea unora dintre
t rale ale faţadei de vest a Partenonului, a că­ În laborator. Ei Încearcă Î n prez.ent to�te pro­ cele mai preţioase tezaure artistice ale omemrJJ.
rei friza este decorată cu u l timele elemente dusele profilactiec S:lU cUl':ltive industriale, dar
sdpate de distrugere ale sarbătorilor În- avînd în vedere r :lcrorul timp, nu se p ate da A. D .

DRAGI CITITORI,

V ă anunţăm c ă abonamentele p e 1 973 l a publicaţia

noastră, se mai pot face pînă la data de 15 martie a.c.
Preţul unui abonament pe un an este de 1 4 0 lei.
Această sumă se poate trimite prin mandat poştal la
redacţie (Bucureşti 22, Calea Victoriei 1 74 ) sau se poate
vira în contul nostru de v irament ISIAP n r. 64.03.0 1 .44.
Filiala Sectorului 7 BNRSR, În cazul în care suma este
mai mare de 300 lei.
Vă rugăm totodată, să ne trimiteţi şi adresa exactă
unde să vă fie expediat abonamentul.

79

www.patrimoniu.ro
 • SU M AR o SO M MAIRE
D I N U V . ROSETT I - Teza urul de podoabe medievale ele
i:l Ol ten i ( Tel eonr an) şi e l elT. entel e lor b i z antine ( .1 ) .
R A DU C R EŢE A N U - Mănăstirea Surpatele ( 1 5 ) .
VLAST \ D VORAK OVA (Cehoslovaci a ) - L a l ege n de de ' WALTE R M E I E R - A REN DT ( R . F. ci' A l l emagne) - l a
Saint Lad islas eleco u verte cans I 'egl ise de Velld. Lomn iCl
(25 ) .
O L I VE R VL LLSCU - Zonele ele p roteqie a monumen te­
lor istorice ( 4 '» .
VICTOR H . B A U M A N - O .. v i l l a " rO l llană l a norei-est
de satul Horia ( j uel. Tu l cea ) (45 ) .
SERG I U I OS I PESCU - N ote i storicI.: despre mănăst i rea
Mira, ctitorie fortificată a Can temi reşt i l o r ( 5 3 ) .
VOJ C A M A R I A PUŞCAŞU �i I O N DUM ITR ESCU - B i­
serica d i n .Baldovi neşti ( 5 7 ) .
VAS I LL D I U\GUŢ - U n portret necun oscut a l l u i M i h a i
Vi teazul (60).
DUlVl J TR U V I LCEANU - Locu i nţe ele supra faţă din sec.
al X I-lea la Păcu i u l l u i Soare (63).
PAOLO M O R A şi P AUL PH I LI P POT ( I t a l i a ) - Probl ema
tencuieli lor în restaura rea monumentelor (66).
PETE R F I STE R ( I ugosl a v i a ) - " Taberele" ţără neşti a nt i­
o ton: a ne el i n Sloven i a ; probleme comune cu b i serici l e
forti [icate transil vănene (67).
WA LTL R. M LI ER A R EN DT ( R . 1 : . a Germ an iei ) - Mo­
zaicul l u i Dionyssos ele pc partea uel ică a el o ll l u l u i el i n
K ol n ( 72 ) .
Arh. EUGEN I A G R ECEANU - Sim pozion I COMOS Cll
tem a : " I n tegrarea arhi tecturi i c011tem porane în a nsam­
b l u r i l e istorice" ( 7 5 ) .
VA LEN TI N A BUŞI L A - Cel ele-al I X-lea Congres I n ter­
naţion a l al [ron tierelor rom::tne ( 76 ) .
TE R EZ A S I N I G A L I A - Din ::tc t i v i ta l ea Com i siei Mon u­
Ill entelor I storice şi de A rtă (77).
A . D . - Monumentele de pe A cropo l e în pericol { 7 8 ) .
o VAS I L L DR ĂGUŢ - A n U n k n o w n Porrra it o f M i chael
DIN V. R OSETT I - Le tresor d 'arge llterie l11cd i c v::t1c
eI 'Ol ten i (Tel eorman) et l eurs elCments b yzan t i n s ( 3 ) .
R A DU C R EŢEANU - L e ll10n astere ele S u rpatele ( 1 5) .
V L A STA DVORAK OVA (Tchekos lovaquie) - La legenele
ele S a i n t Ladislas deco uverte � Vel ld. LOl1 1 n ica cn Sl o­
vaquie (25,) .
OLI VER VELESCU - Les zones de pr ltection des 1l10nu­
ments h istoriq ues ( 4 3 ) .
VICTOR H . B A U MAN - Une ., vill a " rOlll::t i ne au nord-e't
du v i l l agc Horia ( d ep . Tulcea) (45 ) .
SER.G I U I OSIP LSCU - Notes h i srorique s u r l e mona. ­
tere de M i ra , u n e fn ndation foni fi ee ele l a f::tl11 i l l e el c
Cantemir ( 5 3 ) .
VO I CA M . PUŞCAŞU e t « c h . I ON DU M ITR E SC U -
L'egl ise ele B::t l elov i n eşti ( 5 7 ) .
VA S I LE D R ĂGUŢ - Un portr::t . i t incon n u ele M ichel l e
Brave (60).
D UM I T R U Vî LCEANU - Hab itat ions el u X l " s. �l Pă­
c u i u l l u i Soare (63).
PAOLO MOR A et PAUL P H I L I P POT ( I tal i e) - Le pro­
bleme d u crep i dans l a resta uration des monu illent h i s­
toriq ues (66) .
COLECTIVUL REDACŢIONAL
RO D I CA B A N A Ţ EAN U (seore,t a r d e Ired alc�i e) , VA L E N T I NA
M I T R E SC U , O LGA M A R C U L E SC U , TER EZA SI N, I G ALIA, M A R G AR ETA Şl I PO Ş .
Redacţia : Calea Victoriei nr. \ 74, Bucu reşti, sectorul 1 , telefon 1 3 .98. 1 7. Administraţia I.S.I.A.P., str. Brezoianu nr . 23-25,
telefon 1 4.67 .99. Costu l unui abonament anual este d e 1 40 lei. Abonamentele se fac la redacţie sau la administraţie.
Abonamentele pentru c ititorii din străinătate se fac prin R OMPRESFILA TELIA, Calea Victoriei 29, P.O.B. 848, 200 1 Buca-
rest, ROUMANIE.
/ lei 35 /
www.patrimoniu.ro
• C O N TE NTS •
P ETER F ISTER (Yougosl avie) - Les " Tabors" ant iotto­
manes de l a S l ove. "Ţl .i e ; Problemes communs aux f or­
t ifications pay sannes de l a Tra n s y I vanie (67).
mosa'i q ue ele Dionys os d u cote sud ele l a catheelralc
de K o l n (72).
i\ rch . EUGEN I A G RECEA N U - Le sYl11posi u l11 I COMOS :
" L'integration de l 'archi tecture contempora i n e dans les
ensel1 llbles des monuments h i storique " (75).
VA LENTI N A B UŞ I L A - , Le I X " Congres I n tern a tio l 1 3 l
c1 'etueles sur les front ieres ele l ' E mp i re romain (6- 1 .>
sept. 1 972, R ouman i e ) " ( 7 6 ) .
TE R E Z A S I N I G A L I A - Sur I 'acr i vite de b Commissioll
eles Mon uments H i storiques et d A r t ( 7 7 ) .
A . D . - " Les lT,On Ul11ents d' A cropo l i s e n per i I ( 7 8 ) .
"
'
•
DINU V . R OSETTI - The Tresure of Meel ieV31 Jewcl
from Ol ten i (Tcleorman) and thei r 13 yzan tine L 1 eme nls
(3).
RADU CREŢEANU - The Surp::ttele Mon astery ( 1 5 ) .
V L A S TA DVORAK O VA (Czechos lovakia) - The Sainr
Lad i s l as' Legend Disco vereel i n the Church from Vel ka.
Lomnica in S l o vak i a ( 2 5 ) .
OLI VER VELESCU - T h e P rotect i v e Zones of t h e Hi sto­
rical Mon uments ( 4 3 ) .
VI CTOR H. B i\U M A N - A R oman . . V i l l a " i n the N on h­
Western Part of the Hori::t V i l l age - Tul cea Coun t)'
(4 5 ) .
L R GIU IOSI PESCU - H i storical N o tes o n t h e M i r a
Mon astery, Fortifi eel Foundati oll of t h e Cantemir Fa­
mily ( 5 3 ) .
VOIC A MAR I A PUŞCAŞU anei arch . I ON DU M I TRESCU
- The C hurch from Balel o vineşti ( 5 7 ) .
the B rave ( 6 0) .
DUMITRU V î LC E A N U - D w el l i n gs hom the X [ -th Cen­
tury at Păcuiul l ui. Soare (6 3 ) .
P A OLO M O R A a n ei PAUL P H I Ll P POT ( I ta l y ) - Thc
Probl ems o f the P l aster i n the Restoration o f the Hi sto­
rical Monul\l1ents (66).
PETER FI STER (J ugosl a v i a) - The A n t i tu rkish PC;:tsant
" Tabors" i n S l o ven i a ; COI1l mon Prob l em w i t h the Tr::tn ­
sylvanian Foni fied Churches (67).
'
\XfA LTER M E I E R-ARENDT (F. R . of Germany ) - Thc
Dion y sos Mosa i k from the Southern P::tft of the Dome
[rom Koln ( 7 2 ) .
A r c h . EUGEN I A G R ECEANU - T h e ICOMOS Sy mpo­
s i u m 0 11 the thelT,e "The I n tegration of the Contemporary
A rchi tecture i n the H i storical E nsembles" (75).
V A L E N T I N A BUŞ I L Ă - " The I X-th I n ternational on -
gres on the R o n: a n Em p i re frontiers", Mamai::t, 6 -
1 3 Seotembcr 1 97 2 ( 7 7 ) .
' '
TE R E Z A S IN I GA LI A - From t h e A ctivi t)' of t h e om-
m i ssion for rhe Historical and A n MOl1uments (76).
1\ . D . - The Mon ul11 ents of the A cropol i s i n Perii (78).
B U Ş .l LA , I U l.JI U B U Z D U GAN (,red a1otor ş'e f ,ad j . ) , M I R CEA D U ­
I 40880 !
b u l e t i n u l m o n u m e n t e l o r i s t o r i c e n r. 4 1 9 72

www.patrimoniu.ro