Anul III. No. 4.

Duminică 26 Ianuarie 1936

Redacţia şi Administraţia;
SF. QHEOBGHE
Plata I. C. Brătlanu 5.
Telefon 37 şi 9.

ABONAMENT
pentru un &n . . . ICO lei
şase luni . . 50 lei
„ „ trei luni 30 lei
Foaie sâptâmânalâ a RomâniSor din ţinutul secuizat pentru , aut. si instituţii 200 lei
propaganda naiţonalâ, cuEtură; ştiinţa şi artâ
Fondator I. N. ŢUŢUIANU Director Dr. I. ROŞU

Problemele româneşti
r........
; lui de desnaţionalizare, şi sun-
i teni în toate drepturile noastre,
I atunci când vrem să readucem SUFLĂ VÂNTUL
în regiunea săcuizatâ. în patrimoniul naţional supremul
bun furat dela noi, pe fraţii Suflă vântul, suflă aprig, dinspre munte, dinspre vale;
noştri de sânge. Prevesteşte: sau furtună, sau nori negri şi grea jale.
- - urmare — de Proî, Dr. AUREL GOCIMAN — Oituz.
Se vor ivi, cu siguranţă, din Suflă vântul, nori s'adună; părâie catapeteasma
■ Procesul de săcuizare ore orice taxe către preot, ba li se partea Ungurilor — concetă­ Templului clădit cu aur, Moartea'şi fâlfâie mireasma.
asllel credem noi. 4 aspecte: mai da şi bani celor convertiţi, ţeni şi de peste hotare — re­
^ 1, Săcuizarea mai veche, care iar în timpul războiului mulţi zistenţe încăpăţânate, proteste Suflă vântul, căci obida a umplut de-acum paharul,
s'a făcut atât la suprafaţă, cât au fost trecuţi cu forţa, putem şi văicăreli, chiar la Liga Naţi­ Rece-i boarea dimineţii ce 'nsoţitu-ne-a amarul,
şi în adâncime (nume, port, deduce uşor ce ravagii s'a făcut unilor. Ele să ne. lase reci. Să
limbă, credinţă, conştiinţă na­ în sânul Neamului nostru pe mergem înainte pe drumul larg Rece-i ceaţa înserării ce din suflete coboară.
ţională). această cale. şi deschis al destinului Nea­ Bufniţă prevestitoare, ce speranţele doboară.
2, Săcuizarea din timpurile Şcoala, administraţia, armata mului.
mai noi, care, cel puţin în se folosea de orice ocaziune Problema ce ne interesează Suflă vântu-a vijelie, norii negri se adună
unele locuri şi cazuri, a rămas — şi avea destule — şi de orice este — şi trebue să fie în sfârşit Ciorile rotesc în roiuri, corbii croncăne ... O nebună,
la suprafaţă "(nume, port, lim­ mijloc pentru a*' intensifica ac­ considerată şi tratată astfel — Rătăceşte pe potecă întrebând ca'n aiurare:
bă), neatingând, sau atingând ţiunea de săcuizare. o p’-oblemă de Stal- Rezolvarea
superficial religia şi conştiinţa Prin căsătoriile mixte, de a- ei nu mai poate fi lăsată, ca Cu privirea rătăcită, cu o zdreanţă pe spinare:
naţională- semenea, numai noi am pierdut. până acum, la iniţiativa şi pu­ „Unde mergeţi corbi de-acuma? Căci moşia asta mare,/
3, Săcuizarea recentă care Am mai suferit o pierdere, terile izolate şi puţin eficace „E'n, cutremur ! ?‘‘
de astă dată, prin virulenţa ruşinoasă, în timpul campaniei ale câtorva cercuri şi instituţii
propagandei se face de-a-drep- dela Tisa, când unii tineri, locale (despărţărainte ale „As- „Unde mergeţi buhe oarbe? Vă e frică de pieire?
tul complect. pentru a scăpa de mobilizare trei“, gazete locale, etc.) „Nu vedeţi întrunecimea, ce îmbracă 'ntreaga fire ?
4, Adâncirea procesului de au trecut la religii ungureşti Statul este chemat ca să
săcuizare în striaturile, cari erau (căci numai Românii au fost creeze în primul rând mediul „Lăcomia, crima, jaful, hoitul viu şi hoitul mort?
până acum săcuţzate numai la mobilizaţi). optim, în care să se poată face „Moartea Dreptului ce-aşteme azi, la noi, negrul să cort ?
suprafaţă. Iar după Unire, cum am mai reromânizarea cu uşurinţă. Mij­
Pentru noi, stările dela 1 şi amintit, procesul de desnaţio- loacele materiale pentru acest „Unde mergeţi voi noroade ? — Iată ziua de apoi!
2 moştenite la Unire aduceau nalizare a continuat şi s'a a- scop nu trebucse drămuite. Cu „Iată ora judecăţii ! Iată, ce dorit-aţi voi!
o grea obligaţie : am mărit-o dâncit, în urma desinteresorii atât mai rrmlt, cu cât — repe- „Aţi cerşit-o la icoane, aţi cântat-o la răscruci,
iiiiilt CU cele dcla 3 ş* 4,
uoaotre şx xn ui iira abanuÂxnărxi tâiu ■—priixii'u u.i,iu':uxta frag­
cari puteau să fie — cu puţină populaţiei săcuizate în braţele mentare, eşalonare, nici nu se „V'aţi legat pentru dreptate, înaintea Sfintei Cruci !
înţelegere a lucrurilor — evi­ partidului maghiar. vor urca anual la sume prea „Tremuraţi ? Vă este frică ?
tate. Şi acum ajungem la problema mari. Şi apoi nu trebue uitat, „Dreapta spadă vă 'nfioară ? :
Aceasta este marea problemă: reromănizării. Ea este preblema că la căpătâiul unui muribund „Unde-i grija de biserici, voi boieri cu chip de ceară ?
Ce trebue să facem acum pentru centrală, în jurul căreia gra­ drag nu se drămuesc gologanii „Unde-i grija de spitale, ce-aţi făcut a lor averi,
a opri procesul de săi uizare vitează o seamă de alte prob­ pentru baloanele de oxigen-
şi pentru a readuce la sânul leme vitale româneşti, cari, Tot Statul trebuesc să coor­ „De-alungaţi pe drum ologii, suferinzii, în dureri ?
românismului sufletele pierdute? toate, trebue încadrate într'un doneze, sistematizeze şi dirijeze „Unde e Dreptatea scrisă ? Unde-i legea ? N'aveţi suflet ?
înainte de a răspunde, după plan de ansamblu, metodic şi întreaga acţiune. Şi chiar acţi­ „Ce-aţifăcut din codrii voştri? Azipe munţi vădmuşchiulmuced?
cât vom putea, la această în­ unitar. Potrivit acestui plan să unea, în mare parte, va trebui
trebare, să arătăm pe scurt se con centre :’C toate eforturile să fie susţinută tot de Stat, „Voi boeri cu bui'tă mare, voi cu gură de balaur,
cum s'a făcut, în cursul timpu­ materiale şi spirituale şi să se prin organele sale locale. „Toţi sătui de pofte joase, nesătui de arginţi şi aur,
lui, săcuizarea Românilor. pună în acţiune susţinută, în­ Cum poate Statul să creeze „Voi ce-aţi dat vot şi pământ, v'aţi pierdut de-odată firea ?
Cea dintâi pierdere încercată cordată, toate energiile pentru mediul potrivit ? li stau la dis­ „Ha I ha I ha 1 Doar în mormânt.
de Neamul nostru a fost aceea a se ajunge cât mai curând poziţie multe căi şi mijloace.
a nobilimei române, care s'a scopul; readucerea Românilor Şi tocmai pentrucă sunt multe, Veţi scăpa de vijelie I
lăsat atrasă de privilegiile şi săcuizaţi la matca Neamului. riscăm, ca la înşirarea lor, să „In genuchi* cădeţi cu toţii ! A sosit şi,, . ceasul sfânt!
strălucirea celei maghiare-să- Problema, în ansamblul ei, facem omisiuni. Le amintim cel „Ceasul sfânt de judecată.
cuieşti, a trecut la catolicism, este fără îndoială vastă şi grea. puţin pe cele mai importante: Când lumina se arată."
(statul având caracter bisericesc) Mai bine zis, după credinţa 1. Prin realizarea unei ad-
şi s'a desnaţionalizat. noastră, pare a li grea, atunci m'nislratii bune. cu prestigiu şi Şi-alergând pieri nebuna,^ iar în urmă-i ca ecou
Apoi, începe asaltul asupra când este privită făi-ă prea cu autoritate. Suflă vântul, rece, muced, cu miros greu de cavmu.
massei mari a poporului rămas multă înţelegere, fără tărie în Nicăiri, ca în această regiune. Suflă vântul, nori s'adună, tremură catapeteazma
fără conducători. Sunt nesfâr­ ea, cu superficialitate. Aşa cum, Statul, adecă autorităţile cari Teinpului clădit cu aur, moartea — şi fâlfâie mireazma,
şitele persecuţii religioase în trebue să mărturisim, au privit-o îl reprezintă, nu este privit mai Vlad D.
toată perioada Principatului oamenii politici şi guvernanţii atent, mai sfredelitor, cu ochi
ardelean şi în cea de după noştri, până acum. Şi — ceea critici, cari fac comparaţie între
unirea cu Roma, prin cari se
urmăreşte şi realizeazăpărăsirea
ce e dureros şi regretabil —
nici măcar Ardelenii, cari au
„ceea ce a fost“ şi ce este. De
aceea ne trebue aici funcţionari
PATRIOTUL,.. DE PARADĂ.
de către mulţi Români a cre­ avut roluri hotărâtoare în viaţa eminenţi, întregi, demni şi cu Patriotul adevărat este o floare Patriotul adevărat: vorbeşte
dinţei strămoşeşti şi trecerea la de Stat, n'au privit-o altfel. autoritate. — Gândindu-ne la rară. Nu răsare în toate ano­ puţin şi lucrează mult, din răs­
biserica reformată, sau catolică. Pare grea, pentrucă se uită, regimul 'românesc de până a- timpurile şi nici nu durează puteri, fără vâlvă, Patriotul de
Procesul de săcuizare prin că o asemenea problemă — cum, credem că nu mai este mult. Lupta, pe care trebuie paradă vorbeşte mult şi cum
biserici continuă şi după în­ care prim mărimea şi greutatea nevoie să arătăm, că — cu s'o ducă cu mediul înconjurător o lucra puţintel, bate toba,
cetarea persecuţiilor. Este ajutat ei apare, în ansamblu, nerezol­ onorabile excepţii — acest e dârză şi de foarte multe ori face caz mare de munca sa.
de organizarea defectuoasă a vabilă, — se poate fragmenta, imperativ nu a fost observat. ucigătoare. Patriotul nu trăeşte Patriotul adevărat are drept
bisericelor româneşti (parochii parcela, eşalona, după un plan La acest corp funcţionăresc, mult, de obicei, ci piere lup­ călăuză îit viaţă un mănunchi
sărace, preoţi puţini, puşi să chibzuit, în timp şi spaţiu pe de toate breslele şi gradele, tând. de principii, pe care le soco­
păstorească mai multe „filii", compartimente mici, cari nu vor trebue să găsim, apoi, simţire Alături de această floare rară teşte sfinte. Nu le-ar călca nici
etc,), precum şi de certele şi mai înspăimenta pe nimeni, nici şi faptă românească. De aceea creşte însă, în mare belşug, o cu preţul vieţei. Patriotul de
hărţuielile dintre cele două chiar pe Vistiernicul Statului. el trebue să fie, dacă un în alta cu care seamănă la nume paradă nare principii de con­
biserici româneşti. Modestia bi­ In toată această operă de totalitate, cel puţin în mare — patriotul de paradă. ducere, ci se dă după păr şi se
sericilor umile româneşti şi reparaţie istorice, de restituire majoritate, românesc. Iar ele­ Şi pe cât de utilă, de vigu­ strecoară cum poate. Dacă
sărăcia slujitorilor lor, în com­ în drepturile străvechi ale naţiei mentele minoritare, cari vreau roasă şi de modestă este cea este prins cu o contradicţie
paraţie cu impunătoarele bise­ noastre, nu e nevoie şi nu să se încadreze loial în orga­ dintâi — cum ar li floarea soa­ are o scuză: „A evoluat" sau
rici de zid săcuieşti şi îmbel- trebue să avem nici o reticenţă, nizaţia de Stat românesc, să relui ale căreia seminţe sunt „scopul Scuză mijloacele" sau
şugarea preoţilor lor, au fost nici o sfială, nici un menaja­ fie plasate în locuri şi regiuni folositoare — pe atâta de dor­ „contra vântului nu te poţi
de multe ori motive de bat­ ment. Să nu ne ascundem, mai puţin expuse. In orice caz nice de împreştiere sunt cele lupta".
jocoriri, cari loveau dureros în pueril, după deget. Acţiunea nu mai poate dăinui situaţia de de al doilea cum ar fi floarea Patriotul de paradă e uşor
inimile simţitoare ale Românilor, trebue să fie virilă, deschisă, azi, în care-i găsim pe aceşti de păpădie, ale căreia seminţe de recunoscut după ceata lin­
Ca să scape de asta, azi unul, pentrucă nu avem nimic de funcţionari minoritari formând se învăluiesc în balonaşe de guşitorilor. cari îl înconjură, îl
mâine altul, luau calea biseri­ ascuns şi întreagă dreptate este majorităţi compacte. Ele trebue puf, gata-gata să cuprindă pă­ laudă, îl slăvesc, sau, după
cilor săcuieşti. Adăogând, că cu^ noi. Suntem în legitimă dislocate. Pentru aceasta nimeni mântul cu seminţele sale, atât ceata celor la care se alipeşte
mai făceau uz de tot felul de apărare, atunci când căutăm nu se va putea, plânge, de folositoare se crede, în în­ din timp în timp, întocmai ca
ademeniri, acordau scutiri de să oprim continuarea procesu- — Urmare in pag. 2-a — gâmfarea ei. — Urmare în pa^»^-a —
 Neamul Nostr u

Probleme româneşti în regiunea săcnizată. PATRIOTUL . . . DE PARADA — urmare —

urmare —
Deci, funcţionari buni din
toate punctele de vedere, cari
să se considere trimişi în a-
ceastă regiune ca pe câmpul
de onoare al Naţiunii, iar nu
în surghiun.
2. Prin şcoală bună româ­
nească.
Să se ridice şcoli primare de
Stat acolo unde nu sunt (în
această operă Statul poate fi
ajutat de contribuţia locală),
învăţătorii să fie Români; în
nici un caz director Ungur.
Activitatea lor aici întradevăr
trebuie să fie apostolat. De
unde să se recruteze ? (Vorbim
de cei tineri, de necesităţile
noi). Până acum s'au recrutat,
în mare parte din Vechiul
Regat, Credem, că nu e tocmai
bine (cum, de altfel a constatat
acum vreo doi ani şi Pamfil
Şeicaru), Gândiţi-vă numai la
tinerii învăţători (băieţi şi fete)
aruncaţi de pe băncile şcoalei
Normale într'un mediu cu totul
străin şi duşmănos. Au nevoie
de 4—5 ani până se adaptează.
Şi în acest timp câte greutăţi,
câte umilinţi şi câtă irosire de
suflet şi energie ! Este între­
bare dacă mai pot rezista.
Mulţi din ei vor căuta să se
mute la prima ocazie. Şi vom
avea, astfel un continuu pro­
vizorat, care numai în interesul
şcoalei nu poate fi.
De aceea noi stăruim a crede,
că este mai bine, ca recrutarea
lor — şi problema se pune la
fel şi pentru administraţie —
să se facă dintre elementele
localnice, cari au rădăcini adânci
în regiune, au legături şi, ceea
ce e hotărâtor, ataşament şi
iubire faţă de mica lor patrie.
Aceste elemente, evident ro­
mâneşti, trebuiau crescute a-
nume pentru aspra, dar aşa de
frumoasa misiune-viitoare a lor
în regiunea săcuizată.
Dar pentru aceasta, şcolile
Normale din Tg. Mureş şi Cristur
(băeţi) şi Sf. Gheorghe (fete)
erau ţinute — şi sunt ţinute
cel puţin de —■ aici înainte —
ca să-şi deschidă larg porţile
(şi internatele) în primul rând
pentru copii Românilor (săcui-
zaţi, sau nu) din regiune, iar
nu pentru cei din alte regiuni.
Acesta este rostul existenţei
lor. Iar dacă am fi vrut să apli­
căm principiulutil al unificării,
ceea ce în treacăt fie spus, nu s'a
urmărit, ar fi trebuit să facem
schimb de populaţie şcolară,
ducând elevi de aici la alte
şcoli din Ardeal şi V. Regat.
Aceeaşi greşită politică de
recrutare (după locul de ori­
gine) a populaţiei şcolare se
observă şi la celelalte şcoli se­
cundare, în frunte cu liceul
Militar din Tg, Mureş,
Cum vrem să facem reromâ-
nizajrea, dacă ostracizăm din
aceste şcoli tocmai pe Românii
din regiunea săcuizată, pentru
cari ele au fost create ? Este
cazul să răspundă conducătorii
acestor şcoli şi autorităţile lor
superioare.
Dată fiind situaţia specială
a învăţătoriniei din această re­
giune, se impune o îmbunătă­
ţire a condiţiilor de viaţă (sa­
larii de „zonă culturală", loturi
de cultură, împroprietărire, etc.)
Mai găsim util, ca cel puţin
unii dintre învăţători să facă
cursuri speciale pentru dirjori
de cor .şi pentru educaţia îizică.
Cu atât mai mult, cu cât tot
ei au un rol frumos în „Stră­
jerie" şi în pregătirea preregi-
menfarâ.
Negreşit, că, nu trebue uitate
nici şcolile profesionale potri­
vite necesităţilor regiunii şi
căminele de ucenici, (va urma)
După Observatorul Sociat-econo-
mic No. 2—4 anul V. Cluj, de sub di­
recţiunea Dlui Prof. G. Moroîanu.
roiul de muşte, care se ţine nat de' laudele de mare patriot, cepând o viaţă nouă — soco­
după carul cu boi spre deo­ cari îi vor servi să urce o nouă tită imaculată— în fine alţii
sebire de roiul de albine care treaptă.
înşelând şi pe unii şi pe alţii
se ţine de trunchiul său sau
Marele război a scos la ive­ joacă pe două tablouri şi azi
de matca sa. ală mulţi patrioţi de aceştia, — ca şi în trecut — cum vor
Patriotul de paradă are nevoie de paradă. Dar o cercetare juca desigur şi în viitor.
de fast ecsagerat, de banchete amănunţită a trecutului lor va
Dar datoria noastră, a aces­
cu discursuri sforăitoare, de descoperi adevăruri îngrozitoare: tora modeşti, fără mari velei­
sărbătorire a ori cărei activi­ Unii . au fost studenţi învier- tăţi, fără bucuria scandalului
tăţi, fie că meritul e al său sau şunaţi maghiarofili, la Buda­ şi a luptelor fratricide, este să
al colaboratorilor săi.
pesta, şi la timp, au sărit gar­ deschidem ochii : Să ajutăm in
întocmai ca saducheul care, dul —\ dincoace la asupriţii mod anonim, dar temeinic pe
când a dat milogului un argint de ueacuri — alţii au fost sec­ adevăraţii patrioţi şi să dema­
a strigat tare (pentru ca toţi scam şi să înfierăm pe patrioţii
din jurul său să audă, să vadă retari pe la societăţi cărora de paradă r&sturnându-le tara­
şi să comenteze gestul său) după ce le au furat fondu­ bele, cum a făcut, acum 2000
„Ţine un argint dela mine" rile şi au trecut pela parchet de ani, /sus, fn templu.
tot astfel patriotul de paradă s'au refugit la sute de km. în­
Vlad Dracul
cum va face vre-o ispravă ţipă-
tare ; cere să i se trâmbiţeze
isprava.
Patriotul de paradă e cinic, In noaptea de 20-21 Ianuarie s’a stins
calcă în picioare pe oricine ar din viaţă Regele George al V-lea al An­
încerca să-i descopere adevă­
gliei, care a domnit 25 ani şi a îost un mare
rata sa gândire pentru că la el,
nu patria e icoana sa, ci si­ prieten şi proţector al Ţării noastre.
tuaţia pe care patria i-o oferă. Neamul Nostru ia parte la marea du­
Patriotul de paradă se mai
rere a poporului englez.
cheamă şi pa'riot de tarabă
pentru că la el patriotismul
este o tarabă, la care trebuie
să câştige, El va lupta din răs­
puteri pentru a ajunge în frun­
tea înstituţiilor culturale, filan­
tropice, artistice, întrebuinţând
pentru aceasta ori ce mijloc,
Lecţiuni de limba română Lecţia Xl-a.
pentru a săpa şi înlătura pe cei
A) Nyelvtan. A) Gramatică.
ce-i stau în cale.
Taraba sa, acesta e gândul Az „a ii" (lenni) ige. Verbul a fi.
de fiecare clipă. El va cleveti
Jelen ido. Prezent.
pe unul pe altul, se va alia en vagyok eu sunt
azi cu unul mâine cu altul şi
va folosi drept cârje la urcuş te vagy tu eşti
I el (a îerfirol
principiul „Divide et impera11. 6 van I ea (n5r5j mondjuk) mondjuk)
el (ea) este
Patriotul de; paradă e puru­
rea nemulţumit de taraba sa. mi vagyunk noi suntem
Dacă are o tarabă (remunera­ ti vagytok voi sunteţi -y
torie) el nu se mulţumeşte, vrea; ei (ferfiakrol)
două.: Dacă se poate două spi­ ok vannak ele (nokrol) ei (ele) sunt
tale, de e Doctor două liceie
dacă e profesor; două biserici Mult ido, Trecut,
şi multe fiiii,, dacă e preot. Şi en voltam eu am fost
la toate face-acelaş lucru: Se te voltăl
tu ai fost '
îngrijeşte de punga sa împău-
el a fost
volt el (ea) a fost
prinosul admiraţiei noastre, le ea a fost ■x.t. ■

Un gând şi un suflet. trimetem salutul nostru şi le mi voltunk

urăm să le ajute D-zeu ca ei ti voltatok
noi am fost
voi aţi fost
f '-
'.f'" .i
Aş9 se cade să fim. Aşa pro Atunci — pentru D-zeu — să fie nucleul în jurul căruia, ok voltak ei au fost
ei (ele) au fost
povăduit-t’a întâiul cetăţean al dece să nu fim toţi tot una, tot ce e românesc să se une­ ele au fost ‘
Ţării Româneşti, M; Sa Regele de ce să fim divizaţi în zeci ască într’un singur bloc al Ro Az „a fi“ iget seged igenek is Verbul a fi se chiamă şi verb
Carol al 11-lea la înălţătoarea de organizaţiuni politice dacă mânilor din Treiscaune. nevezik. ajutător.
serbare a centenarului Cazinei toate — eci în ţinutul secuizat Şi pent,u că ori ce s’ar pro­ B) Szavak. B) Cuvinte,
din Braşov, — trebuie să aibă un singur povădui are neuoie să fie şi kenyer-pâue kalăcs-cozonac
„Unitatea sufletească a Nea­ scop: „Descătuşarea reală a friss kenyer-păne proaspătă teszta (sutemeny)-prăjitură
tălmăcit şi îndrumat pe cale hej (kenyerhej)-coaje leves-supă
mului Românesc", aceasta să fraţilor noştri Români, cari fzi, practică, ne permitem a întreba : bel (kenyerbei-mîez husleves-supă de carne
fie azi ţinta noastră a tuturor, numai în aparentă au fost des- kovăsz-aluatul pityokaleves- „ „ cartofi
De ce să se spună: S’a dat eleszto-droţdia (malaua) paszulyleves- „ „ fasole
să fie idealul către care — cu robiţi" De ce să nu formăm un un ceai de femeile române a sţitdkemence-cuptorul borsoleves- „ „ mazăre
tuz-foc szorgalmas leăny-fată harnică
toate foiţele noastre — să tin­ bloc românesc, desbrăCat de „unite", ca o ironica tălmăcirii parăzs-jeratic lusta Icgeny-flăcău leneş
dem, pentru a-1 realiza. orice năzuinţe personale şi îm- cuvântului acestuia unit, care liszt-făină eskuvd-cunnnie
Dar ce înseamnă oara uni­ biăcaţi toţi în shălucitoarea în cazul de faţă tocmai ne­ Egyszerii tărsalgâs. Convorbiri uşoare.
tate sufletească, alt-ceva decât haină, unică şi neprihănită a unirea o reprezintă 1 ? De ce să a szorgalmas leăny kenyerat siit (sz6- Fata harnică face pâinea. Ea are făi­
ca toţi să avem acelaş gând dragostei de neam, manifestată nu spunem : Uniunea femeilor szeriut: cslnăl). Neki lisztfe van. A nă. Peste făină pune apă.
lisztbe vizet tesz.
bun de „cât mai bine“, pentru prin unitate sufleteasqă şi re­ române sau mai scurt „Femeile az anya kovâszt csinăl, Neki elesz- Mama face aluatul. Ea are drojdia
Ţara noastră, atât de fericit zumată în lozinca : „Un gând, Române! ? toje van
dăruită de bunul D-zeu cu un suflet", să nu unim sforţările az apa tuzet tesz a sutokemencebe Tata face foc la cuptor
Oare nu au toate aceiaş
az anya beteszl a kenyeret a sut6- Mama pune pâinea in cuptor
toate bogăţiile, cari minunează noastre pentru biruinţa gândului dragoste de neam : Şi cele orlo- kemencebe
pe toţi cei care ne vizitează. comun ? Duşmanii noştri au docse şi cele unite? Nu sunt nincs parăzs a sutokemenceben Nu mai este jăratec in cuptor
Acelaş gând bun... să me­ format un singur bloc şi luptă toate nepoatele lui Traian 7 nekiink friss kenyeriink van Noi avem pâine proaspătă
nektek kalâcsotok van Voi aveţi cozonac
dităm asupra înaltului înţeles cu puteri unite, pe când noi Oare nu au toate aceleaşi
a kenyer bele forro Miezul pâinii este fierbinte
cuprins în acesta trei cuvinte. dăm spectacolul trist al biseri­ năzuinţi, aceleaşi dureri, aceleaşi a Szorgalmas leânynak es a lusta le-
Dacă cineva îşi va da oste cuţelor de răspântii. bucurii cu privi'e la tot ce e genynek nem szerencses ahăzassăga, Fata harnică şi flăcăul leneş nu fac
neala să analizeze programele (Szoszerint: A szorgalmas leăny ăs a bună căsnicie
O pildă frumoasă de cât românesc 7 justa legeny nem cslnălnakjo eskuvot]
fiecăruia din cele zeci de par­ putem noi Românii, dacă vom Ne adresăm D voastră femei
tide, meri şi mici cu cari ne-au fi uniţi ne-o dă Românii din românce de ori ce confesiune Am primit:
blagoslovii furtunoasele frămân­ Covasna, unde cei câţi-va oa­ şi vă rugăm a face primul pas Observatorul Social-Economic Anul V. No. 2, 3 şl 4.
Revistă trimestrială de studii şi archeie Sociate-Econcniice, care apare ta
tări din ul imele două decenii meni de seamă înţelegând către : unirea din nou în'runa Cluj sah direcţia D-lui Profesor G. Moroîanu cu un bogat sumar, din care
— anul şi partidul, în 20 ani, rostul zilelor de azi, atunci când singură a bisericilor ortodoxă, spicuim:
G. Moroianu M. S Regina Maria. P' Şeisanu Progresele economice
20 partide — atunci am vedea s’au făcut alegerile comunale şi unită şi unirea într’un .singur ale Ardentului, P. N. Panaitescu: Ir.semnălalea economică a Mocanilor in
ca la baza tuturor programelor au uitat că unii fac parte dintr’ bloc a Românilor din ori ce Istoria Ţârei Româneşti: Prof. Dr. A. Gociman Oituz: probleme româneşii
in regiunea săcuizată Colonel D, Nlcolescu; Numiri româneşti în docu­
intenţia aceasta, dorinţa aceasta un partid politic, alţii din altul partid. îndrumaţi-ne prin sul- mente maghiare etc.
de a ferici pe cetăţenii Româ­ şi-au adus aminte că toţi letele D-voastă calde şi iubitoare
niei mari, std la terhelia fiecă­ sunt Români şi au realizat către idealul cuprins în lozinca : Joi 23 Ianuarie 1936 La Oradea a încetat
ruia din cele donăzeci de prog­ acea fornidabila Unitate : Blocul „Un gând, un suflet" orele II a. m. a avut loc din viaţă în ziua de 21
rame. — Toţi vor — în felul lor Românesc, în care s’au topit D. Fundea cununia civilă a Dşoarei Ianuarie 1936 Episcopul
să ne fericească. ideal toate năzuinţele, au ales Viorica Cerghi Pop farma­ Ciorogariu. Biserica na­
cistă cu Dl loan Pica ţională pierde un distins
Ceva mai mult, chiar punc- pe cei mai de seamă dintre ei
telff de program, uneori enun­ toţi şi au avut izbândă deplină. Citiţi Şi răspândiţi procuror cu gradul de păstor, iar neamul româ­
nesc un bun patriot.
ţarea acestor puncte de prog­ Cinste Covăsnenilor 1 preşedinte de tribunal.
ram, sunt aceleaşi. Le aducem, pe această cale. NEAMUL NOSTRU Călduroase felicitări.

PAGINA
SF. EVANGHELIE DE DUMINICĂ fierde
Se pot toca mărunt cojile şi
odată cu tortul. Se ca­ Bucătăria sătencei
pătă o culoare cafenie ; pe ur­
26 IANUARIE. mă se pune calaican şi se fier­ Poate gospodarul să aducă orez, sare, un cartof (curăţat).
be iar. Cere timp mai mult dar ori câte bunătăţi la casa lui, Se fierbe până ce dă în clocot
Parabola vameşului pocăit. (Luca 19,1 —10.)
Şi intrând (Isus) trecea prin
Jerichon, Şi iată un om anume
Zaheiu şi acesta era mai ma­
rele vameşilor şi era bogat. Şi
căuta să vadă pe Isus cine este
şi nu vedea de popor, că era
mic de stat.
Şi alergând înainte s'a suit
într'un dud, ca să-L vadă pe
El, că pe acolo era să treacă.
Şi dacă a venit în locul acela
căutând Isus, l'a văzut pe el şi
a zis către el; „Zaheie grăbeş­
te de te-pogoară că astă-zi în
casa ta mi se cade să rămân.
Şi grăbindu-se s’a pogorât şi
l'a primit pe dânsul bucurân-
du-se. Şi văzând toţi cârteau
zicând: că la un om păcătos a
intrat să sălăşluiasccă. Iară Za­
heiu stând a zis către Domnul:
Iată jumătate din avuţia mea o
dau săracilor şi de am năpăs­
tuit pe cin.eva cu ceva întorc
împătrit. Zis — a către el lisus :
că astă-zi s'a făcut mân­
tuire casei aceştia, pentru
că şi acesta fiul lui Avraam
este. Că a venit fiul omenesc
să caute şi să mântuiască pre
cel ce era pierdut.
Tălmăcire.
In această Sf. Evangelie se
arată cum o căpetenie a va-
meşilpr — (adică a acelor oa­
meni cari apăsau poporul luân-
du-le vamă (biruri) ca antre­
prenori lacomi) — căpetenie,
numit Zacheiu, ar fi voit şi el
să se apropie de lisus. Dar el
se ştia că era cu multe păcate
pe suflet. Pe mulţi îi împilase,
îi jecmănise, de aceia nici de
Isus nu se putea apropia şi
nici pe deasupra nu putea vedea,
deci s'a urcat într'un dud, în
calea pe unde ştia că va trece
Mântuitorul cu ucenicii săi.
Dar Isus care ştia de ce Za­
cheiu s'a suit în dud şi pentru
că simţea calea cea bună, a
Gnm văpsim lâna şi Immliacul cu
culori din bnrnieni şi rădăcini.
(urmare)
Am arătat în foile noastre,
dinainte de Crăciun, cum putem
pregăti culoarea roşie în fel şi
fel de feluri.
Arătăm mai jos cum poate
gospodina să facă o văpsea
neagră, în zece feluri şi a-
nume;
1. Cu arin şi calaican. Se ia
coaja de arin, se pisează şi se
fierbe la un, loc cu calaicanul.
In zeamă se fierb sculele, până
ce capătă coloarea dorită. Să
se observe că firul ud, când se
svântă de zeama văpsită mai
pierde din tăria coloarei, se
mai albeşte, de aceia să se fa­
că fierberea până se capătă o
coloare mai tare. Aerul şi soa­
rele mai slăbesc coloarea,
2. Cu feude de arin şi calaj-
can. Se culeg fructele arinului,
când dau în copt, să fierb mult
eu apă puţină, până ce fructele
se roşesc (capătă o faţă roşie
închisă].
GOSPODARULUI
pocăinţei, pe care apucase
acum căpetenia vameşilor
(Zachei) — îl vesteşte că-i va
face o cinste aşa de mare cum
n'ar fi gândit acesta niciodată ;
va fi oaspele său.
Lumea cârtea. „Cum la aşa
om păcătos să găzduiască Fiul
lui Dumnezeu ?! Dar cu asta
se înjoseşte, se compromite !",
ziceau cei de pe lături.
Dar Isus pătrunsese adânc
însufletul lui Zacheiu şi acesta
ca să arate, că în adevar s'a
pocăit şi ca să arate cât de
mult preţuieşte onoarea ce i
s'a făcut, se obligă să dea săra­
cilor jumătate din avere şi să
dea înapoi de 4 ori, oricui, cu
cât îl va fi fost năpăstuit vre-o
dată.
Iar Isus propovăduieşte că:
Zachei, prin fapta sa bună, prin
pocăinţa sa, el s'a spălat de
păcate, a întrat în rândul oa­
menilor buni (fiul lui Avraam
este), căci — spune Isus —
„pentru aceasta a venit Mân­
tuitorul, ca să-l caute şi să-l
mântuiască pre cel pierdut.
Această pildă să o avem pu­
ruri trează în minte. Fie-care
din noi va fi greşit vre-o dată.
Fie care din noi are câte-odată
conştiinţa încărcată cu cine ştie
ce faptă. Ei bine, mijlocul de a
spăla fapta rea, ne este arătat
aci. Nu să faci, mereu greşeli
înainte, cum ai rostogoli un
pietroi în prăpastie, ci recunos­
când greşala, pocăindu-te, în-
dreptându-o şi păzindu-te de a
mai repeta acea greşală.
Şi noi — ca şi Zacheiu —
putem vedea pe Isus şi învăţă­
tura Sa, ducându-ne la Sf. bi­
serică şi aci pocăindu-ne să ne
mărturisim păcătele şi apoi prin
Sf. Cuminecătură să ne spălăm
de aceste păcate, luându-ne
angajamentul să nu mai greşim.
D. F.
Se scurge zeama în alt vas,
se scot arinele şi se, pune peste
zeamă, calaican, ’A de chilo-
gram (250 gr.) la zece litri de
apă (o vadră) Apoi se fierb
sculele cam două ceasuri.
Se poate pune şi piatră acră
sau se pot ţine firele 2 zile în
huşte de borş,
3, Cu coji de nuci verzi. Da­
că nucile sunt verzi (cu miezul
neîntărit bine), se curăţă cojile
şi se pune în căldare un
rând de coji, un rând de
tort, alt rând gros de coji, al­
tul de fire şi aşa până sus. A-
poi se toarnă apă fiadă în clo­
cot, se lasă puţin la dospit ; se
capătă o frumoasă culoare ne­
agră verde (închis).
Dacă nucile sunt coaple
(când se bat nucii), se adună
cojile de nucă, şi se lasă într'un
vas să putrezească, se tescuiesc,
se freacă, se scoate zeama din
ele şi se fierbe cu calaican şi
cu fire cu tot.
Neamul Nost r u
Şl
ies culori mai frumoase.
Se mai poate face zeama
deosebit, fierbe apoi cu firele
şi pe urmă când au coloarea
cafenie se scot, se lasă câte-va
ceasuri la soare, apoi se spală
cu leşie tare. Dă un negru fru­
mos,
4, Cu coaja de arin, cu
coji de nucă şi calaican ames­
tecate, Se amestecă la un loc
coaja de arin cu coji de nucă
putrezite. Se fierb, în zeamă se
adaugă calaican şi se afundă
firele şi se fierb câte-va cea­
suri. Apoi se scot la soare să
se svânte firele.
5, Cu rădăcină de ştevie şi
coji de nucă. Mai întâi se fier­
be tortul în zeamă de rădăcină
de ştevie, bine fiartă, în care se
pune şi piatră acră Se scoate
apoi tortul de aci şi se fierbe
în zeama de coji de nucă (pu­
trezite), Coloare neagră cafenie,
6, Vdrfuî de şocdrf, cu floare,
se fierbe până scade puţin, A-
poi se adaugă usuc de oaie şi
în zeama aceasta se fierb firele,
7, Vârfuri de şovârf înflorit
şi uscat, fără rădăcină. Se sfă­
râmă şi se fierbe până mai sca­
de şi se capătă o zeamă ce­
nuşie închisă. Se toarnă calai­
can şi se pune aci tortul. Se
ţine o săptămână.
8, Soodrf şi coojă'de arţar se
fierb în leşie iute, iar în zeamă
se pune calaican. Se fierbe cu
tortul câte-va ceasuri, apoi se
scoate la soare.
9, Se fierbe coajă de arţar
până mai scade şi dă o zeâmă
galbenă-vânătă, în care se a-
daugă apoi calaican pisat şi se
pune tortul. Se fierb împreună
câte-va ceasuri.
10, Fructele . binecoapte de
bozii, fierte cu piatră acră şi
calaican dau o zeamă neagră
roşcată (ca murele).
Se adună bozii, se terciuesc
într'un vas,'se acoperă cu o
pânză şi se lasă în bătaia soa­
relui ca să fiarbă (să fermen­
teze) până ce bobiţele de bozi
se ridică deasupra.'Se stoarce
zeama, se fierbe, se răceşte, se
adaugă calaican pisat, se pune
tortul la fiert, se adaugă apoi
piatră acră. Se capătă o culo­
are neagră roşiatică frumoasă.
După Artur Gorovei,
(Va urma)
Gospodarul.
Râspund
Dini Petre Marca
următoarele;
Dsa este în căutarea unui
certificat de bună purtare, în
care scop propune instituirea
unui juriu.
înainte de a apare în faţa a-
cestui juriu. Dl. P, Marcu e
obligat să facă dovada că Dl.
Gr, Păltineanu, în seara zilei
de 28 Nov, 1935, a propus in­
stituirea juriului Dlui Dr. I.
Roşu avocat, şi nu Dlui farma­
cist Victor Cerghi Pop,
Dupâce va face dovada că
Dl Gr. Păltineanu mi-a propus
instituirea unui juriu, vom sta
de vorbă. 3—4 fire de praz. Se taie felii
Dr. I. Roşu. subţiri şi se pune la fiert cu
A GOSPODINEI
dacă gospodina lui nu va fi
pricepută, ori cât de harnică ar
fi, bărbatul tot came arsă şi
tot mămăligă afumată şi cu
cocoloaşe va mâncă.
Arătăm mai jos cum să se
pregătească doar câteva feluri
de bucate cu ceia ce are la
îndemână.
Alte cinci ieluri de bucate
din cartofi.
1. Cartofi fierţi cu unt. Se a-
leg câţiva cartofi mari socotind
câte 2—3 de fiecare comesean,
se spal^ cu coaje cu tot şi se
pun aşa întregi, cu coaja la
fiert. Când a fiert bine, adică
atunci când a început a crăpa
pieliţa pe ei se dau de o parte.
La masă se scoate din apa fier­
binte, se dau la masă. Se cu­
răţă coaja şi peste miezul car­
tofului fierbinte se pune unt
proaspăt şi sare. Este o mân­
care foarte gustoasă şi foarte
hrănitoare.
2. Cartofi fierţi cu lap'e sau
smântână. Se fierb cartofii în­
tregi ca mai sus. în loc de unt
proaspăt se pune peste carto­
ful curăţat şi fierbinte, lapte
dulce sau smântână.
3. Cartofi prăjiţi (în unt, un­
tură sau ulei de dovleac). Se
curăţă cartofii şi se taie felii
subţiri. Se presară cu puţină sare
şi se pun în tigaie cu untură în­
cinsă. Se prăjesc până capătă
O culoare roşiatecă închisă. Se
întorc pe cealaltă parte. Se dau
la masă calzi, când se presară
iar cu sare. Este o mâncare
uşor de pregătit şi foarte gus­
toasă.
4. Cartofi stropiţi cu unt. Când
n'avem unt mult curăţăm car­
tofii şi-i tăiem, îi spălăm felii şi-i
punem la fiert în cratiţă închi­
să cu apă fiartă, atâta cât să i
acopere ca să fiarbă năbuşiţi.
Când au fiert şi apa a scăzut,
se scot şi se pune un vârf de
lingură de unt peste ei, sare,
verdeţuri, (pătrunjel) şi după ce
mai dau odată în undăse dau
{fierbinţi) la masă,
5. Ciorbă de cartofi. Se ia:
un morcov, un păstâraac, o
ţelină mică, o ceapă şi se curăţă,
se taie mărunt şi se fierbe cu
sare şi se lasă să fiarbă bine
până ce morcovul se topeşte în
degete.
Se curăţă 4- 5 cartofi mari,
se taie, se spală se adaugă în
vasul în care au fost zarzavaturi­
le, se pune sare şi se umple cu
zeamă de varză (acră) sau cu
borş.
Se mai poate acri cu: zea­
mă de lămâie, cu sare de lă­
mâie, vara cu corcoduşe, cu
caise verzi, cu prunc verzi, cu
aguridă.
Se mai poate pune smântână
sau i se poate bate un ou. La
ciorba cu borş se pune leuş-
tean.
Ciorba de cartofi se poate
drege şi cu rântaş, cu ceapă
prăjită.
Cinci mâncări de praz.
1. Ciorbă de praz. Se curăţă
şi scade puţin. Se umple cu
zeamă de varză sau cu borş.
— Se poate drege cu rân­
taş, cu o ceapă tocată mărunt,
bine prăjită.
2. Rasol de praz: Se taie bu­
căţi mari cât degetul, se fierbe
ca mai sus. Când a dat în
fiert se scoate în strachină şi
se pune peste el: mujdei de
usturoi, sau oţet cu untdelemn,
sau hrean cu oţet şi piper,
3, Ciulama de praz. Se cu­
răţă prazul. Se taie felii sub­
ţiri, Se fierbe cu apă şi sare.
Se înfierbântă ulei într'o cra­
tiţă, şi se pune făină, socotit
câte o lingură de făină de fie­
care comesean. Se prăjeşte bine
făina, apoi se răstoarnă prazul
fiert şi zeama lui în cratiţă. Se
mai fierbe puţin. Se poată a-
dăoga câte-va felii de lămâie,
4, Măncărică de praz. Se cu­
răţă prazul şi se taie în bucăţi
mai mari ca nuca şi se prăjesc
în ulei. Se face rântaş cu cea­
pă, făină şi bulion (sau papri­
caş). Se toarnă rântaşul peste
prazul prăjit. Se fierbe uşor
fără să se mestece prea mult.
La urmă se adaugă puţin za-
har, miere, aguridă sau lămâie,
5. Praz umplut. Se curăţă
prazul se taie la capete şi apoi
se desghioacă, aşa ca să iasă
foile ca ţeava. Se face umplu­
tură de post (ceapă prăjită'n
ulei, făină, orez, verdeţuri), A-
poi se face rântaşul. Se aşază
prazul, aşa umplut, în cratiţă,
se toarnă rântaşul peste praz
şi se fierbe. La urmă se ada­
ugă zahar sau lămâie, miere
(vara aguridă), D. F. .
Ghicitori
(din Cartea satului No, 12)
1, Am dinţi mulţi dar nu pot
muşca,
v Ghici, ghicitoarea mea !
2, Incârligate
Imbârligate
Pe vârful dealului aşezate.
3, Zece
Şi
strâng
patru plâng,
4, Ce e mic la vedere
Şi mare la încăpere ?
5, Am o şură
Cu două şiruri de cai alb
Şi numai o iapă roşie
6, Săcuşor rotund.
Strânge păru'n fund.
7, Cât trăii pe acest loc
Ars'am fost şi friptă'n foc
Şi când mă văzură moartă
M'asvârliră peste' poartă,
8, Am un urs
Cu dosul sus
9, Ana grasa
' Umple casa
10. Când îl iau în mâni plânge.
Când îl las jos tace,
Deslegâri
1, Pieptenele
2, Coarnele boului
3, Mulsul vacii \
4, Capul L
5, Gura -
6, Căciula
7, Oala
^ j, ’
•
8, Cuptorul '
9, Lampa
10, Lanţul,
 Neamul Nostru

Din Băţanii-niari- 2. Înfiinţarea pepenierii cen­

trale. pe bază de regulament şi
Indulgenţă căreia se îmbogăţesc fără de
nici un scrupul şi ci ri nu sunt
capabili să facă cel puţin o
Liga Antirevizloniştă.
Realităţi Crude.
un ordin superior, consilul co­ sau laşitate ? şcoală rorr.ânească, lăsând să
Continuăm cu lista comune­
lor unde au luat fiinţă comite­
munal sugestionat de cel mascat
funcţioneze 7 în ătători în nişte
In seara zi'ei de 13 Ianuarie
şi secondat de confratele preot Pănă când ? chichinete alături de It calul tele comunale a L. A. R. din
reformat, a adus o hotărîre, falnic al casinoului spre ruşinea judeţul Treiscaune ;
1936. orele 17. a avut loc în
din care reiese clar că : pepii- In mijlocul României Mari şi şi sfidarea a tot ce-i ron ânesc. Comolău : loan Sârbu preşe­
comuna Bălanii mari. şedinţa în mijlocul codrilor ei seculari,
neră nu se poate înliinta de­ Vom continua a face cunos­ dinte, Ştefan P, Dombora se­
consiliului comunal. Pe ordinea spre ruşinea nftiunpi noastre, .se cută siluati" Iris'ă de f ci spre
oarece comuna nu are teren cretar, Nicolae Dobrescu ca­
de zi a şedinţei, au fos'înscrise pentru acest scop... Cei din petrec lucruri — ,Ca’n codru". luminarea opiniei pub'ice, alât
Arest lucru îl vedem înlr’o sier, iar membrii în comitet :
printre altele, două chestiuni: fruntea administ/efiei comun le, timp rât organo'e coTpeIcnIe
crrete a muncrtorilor zileri dela nu vor Iun măsuri în cor sc- Andrei Dombora I. Andrei,
1. Cererea şcoalei primare şi nici nu au voii să se gândească
că în jurul primăriei se află Fabrica de chere.->lea a Soc cir.fă Dumitru Făget Andrei Dombora I. Ştefan,
2. înfiinţarea pepinierii centrale Române Ardeteana" .cu sediul
peste 3 Jug. teren, din care o Comandau. loan Dombora I, Andrei, Ve-
conform Regulamentului Onor. în corn- Comandău jud. Trei-
bucată se poate ceda în acest res luliu senior, Veres luliu ju­
Prefecturii Jud. Chestiunile s’au scop. Scaune care jdovedeş'e cele
desbătut însă în'run mod cu
totul anormal; Aceasta, din
Cei în drept au cuvântul.
Trebuie să deschidem ochii şi
spuse mai sus ■ şi spre lumi­
narea cititorilomo vom reda în Autoportretul. nior, Dimeni loan, Nicula La-
dislau junior, Tomoşi Andrei,
Tok Nicolae, Tok loan şi Dom­
să i observăm pe cei care lu­ întregime:
cauză că în fruntea adminis'ra- Nu e lucru -tocmai uşor, o
crează sub mască contra inşii bora Nicolae junior
tiei comunale avem unul din Domnule Ministru recunoaştem şi noi. Don Pedro
tutiilor, contra gospodării co­ Chilieni: loan Beldugan pre­
cei cu mască, cum le spune munelor şi implicit contra sta­ însă continuă cu multă stăruin­
Subsemnaţii muncitori la Soc. şedinte, CIrica Avram secretar,
D-1 TeP^.S în unul din artico­ tului. Ei lucrează după un plan Ardeleana" din'Comandău- Co- ţă. De data asta face pe lupul
Mihail Virag casier, iar mem­
lele D-sale, şi care cât de cu­ bine siabilit, contra progresului vasna jud. Treii Scaune, cu la- moralist, E nota care îl carac­
elementului românesc. Cerem crămi în ochi venim la Domnia- brii în comitet: loan Popescu,
rând trebue demascat, dacă terizează, Fără această notă
anchetă şi reformare, a încherei Voastră cu rugămintea de-a ne Ana Timofte, Constantin Ti-
nu voim să ne târască în pră­ autoportretul rămânea incom-
consiliului pentru ca şcoala să asculta următoarele necazuri : mofte, Francisc Fazakas, Baba
pastie, pentrucă cel cu mască plect dela început, suferind de
reobtină terenul său iar comuna I. Suntem anjgajati cu ziua Mihaiî senior, Gabri loan, Fula
a binevoit să aşeze în fruntea săşi facă o pepinieră- un defect original.
fără nici un fel de conlrac', şi Gheorghe, Virag Ştefan, Baba
desbaterilor pe însăşi preotul U. I. de aci decurg toate neajunsurile Pentru continuarea autopor­
Mihail junior, Fula Gheorghe
reformat din localitate, cunos­ noastre. Ştim că legea muncii tretului sugerăm câteva tipuri:
cut ca răuvoitor al institutilor
de stat.
Calenilarnl Ligii prevede 8 ore de lucru pe zi,
iar noi muncim câte IOV2 ore
canalia, şacalul, cameleonul şi
părăsitul.
junior şi M. Beldugan.
Sâncrai: Vasîle Chiricescu
preşedinte. Avram Cirică se­
Prin o cerere din luna Dec.
1935. şcoala primară de stat
Antirevizioniste Române. astfel: Intră.m în lucru la ora
645 până la ora' 12. Dela ora
Verax.
cretar,. Irina Pop casier, iar
12 până la ora 1245 repaus membrii în comitet: loan Po­
din localitate, cerea cedarea Ca şi anul trecut. Comitetul
Regional pentru Transilvania al
pentru masă şi apoi lucru până Lista donatorilor pentru pescu, Kiss Aron, Szekely Ghe­
unui teren de 38 jugăre pădure Ligii Antirevizioniste Române a la ora 6. Repadsul pentru masă basarabeni Ia ceaiul femeilor orghe, Farkas losif şi Kiss losif.
proprietatea ei, care, prin Ce tipărit un calendar ca şi cel din nu ne este câtuşi de puţin su­
împrejurări nu se ştie a ajuns anul trecut. Este suficient să ară­ ficient, mai ales unora care române unite din Sf. Gheorghe Sântionlunca: Tutelea loan
lucrăm la ferăsfrae, de unde preşedinte, Fazakas loan v,
în mâna comunei. Cererea a tăm între altele că, confinulul lui nu putem părăsi lucrul nici un Prot, A, Nistor 80 lei, Col, preşedinte, Romulus Platoş se­
fost adusă spre desbatere, în este de 160 pagini, deci cu 30 minut aşa că şi aceste 45 mi­ Pleşoianu 10 lei, Dr. Creţu 20 cretar, Oprea David junior ca­
chiar şedinţa de care ne ocupăm. pagini mai mult decât anul nute de repaus ne sunt răpite. lei, Proc. Picu 20 lei, D, Men- sier, iar membrii în comitet:
trecut, şi este ilustrat cu vre-o Am cerut în nenumărate rân­
Apărătorul cauzei comunei, a 50 de clişee din cele mai in­ ciu 20 lei, Gh, Coşarca avocat Olariu Petru, Danciu loan. Ne­
foit designat de către conducă­ teresante. duri să ne dea şi nouă un re
paus pentru masă dar lotul a 160 lei, I, Creiţar ing, 60 lei, A met Gheorghe, Simon Andrei,
torul administraţiei cu care se Un material de propagandă fost în zadar, şi dacă am fi Nestorescu 30 lei, Gh, Goci­ Baba Mihail, Kelemen loan,
întret'HU se cu o“ oră inainte. antirevizionistă valoros, face continuat să certem riscam să man 30 lei, Prof, Gaboş 30 lei, Hosu Francisc, Nemet Arpad,
în mod secret, — preotul re­ calendarul acesta o lucrare de ră.iiânem muritori de foame Prof. Ţurcan 40 lei, Prof. In- Szabo Andrei, Baba Mihail ju­
mare preţ pentru cunoaşfi rea
format. activităţii Ligii Antirevizioniste II. Sunt angdjato în lucru drea 30 lei, Prof. Tataru 30 lei; nior, Oprea David senior şi
Acesta, printr’un înfocat dis­ Române, şi pentru a informa femei şi minori sub 18 ani Dr, C, Moldovanu 20 lei, E. Fazakas Nicolae. fVa urmă)
curs, care nici cel puţin nu s’a pe cititor cu privire la acţiunea care lucrează şi în timpul nopt'i. Sibiianu 20 lei, Gh, Moraru 20
Chiar acum avem o femee în­ Miercuri ora 17, au început
Iradus celor ce nu cunoşteau duşmani'or tării noastre, pe sărcinată care lucrează noaptea lei,'Andrei Nagy 20 lei, Cato- în localul Astrei cursurile Şco­
limba maghiară, a căutat să care ei o continuă cu perse şi am mai avut două care au na 20 lei, A, Radeş 30 lei, Pr, alei de infirmiere a Crucei Ro­
verentă în ţările din Apus,
convingă pe ceilalţi compatrioţi Intre colaboratorii calendaru­ muncit până la riaştere. Popovici 30 lei. Col. Nicolescu şii şi vor continua, în mod re­
că, încă din era veche comuna, lui amintim pe d-nii Stelian III. Necazul ‘ poate n’ar fi 200 lei. Victor C, Pop 260 lei, gulat, Mercurea dela ora 17-17
printr’un proces verbal încheiat Popescu, directorul ziarului chiar atât de mare dacă cel Dr. I. Roşu 440 lei, Dr. E. Că- şi Joi tot dela 17-19.
î'i fata revizorului şcolar, are „Universul", preşedintele Ligii puţin am fi plătifi mai omeneş'e. Sunt înscrise 46 eleve: Pro­
lugăru 100 lei, I. Bădiţoiu 70 lei, fesori sunt 6 Medici din loca-'
Aceste femei ce părăsesc că-
dreptul la uzufructul acestui Antirezizionisle Române, 'prof- rr.inul familiei, şi noaptea, ş‘ I. Radocea 60 lei, Pr. Păstrăv litate
univ. G. Sofronie, prof I. Matei,
teren. t.rof. G. Moroianu, dr. Aurel aceşti minori sub 18 ani prea 160 lei, Gli. Axente 40 lei. în Se mai primesc înscrieri Ia
Cerândui-se acel proces ver­ Gociman secretarul general pt. puţin desvoltati nu sunt plătiţi total 2050 lei. Dl Nagy Andrei la Prefectură.
bal pentru a se vedea dacă Transilvania al Ligii Anlirevi- decât cu 25-35 lei la zi. Iar noi
este reaprobat şi de Onor. Mi­ zioniste Române, vicepreşedin­ cei mulţi care avem dela 5-30
ani de când sun'em muncitori Primăria oraşului reşedinţă de judeţ Primăria oraşului i eşedinţă de judeţ
nisterul nostru de Instr. — în- tele Sindicalului Presei Române ai „Soc. Ardeleana" suntem Sft.-Gheorghe Sft.-Gheorghe
din Ardeal şi Banat, Liviu
flăcăratul preot cu privirile con­ V ernea, prof. 1. Banu preşedin­ plătiţi dela 40 pdnă cel mult
ţinu spre Budşpesta, pe un ton tele comitetului judeţean al L. 58 lei la zi. Plata ni se face No: 7759/1936 No. 9631/1936.
baijocori'or spune : — „Nici nu A. R. din Odor iei, dr. Macedon o singură dată astfel: Pe luna
trebuia aceasta". Cionca, dr. I. Roşu preşedintele expirată r.i se plăti şfe între PUBLICAŢIUNE PUBLICAŢIUNE
comitetului L. A. R. din Sf. 7-10 a lunei curente Se aduce la cunoştinţă gene­ Se aduce la cunoştinţă gene-
Ca şi când holărîrile consi­ IV. Majoritatea muncitorilor
Gheorghe, Mihail Bologa secre­ rală că în ziua de 31 Ianuarie nerală că in ziua de 1 Fecruane
liului comunal din era maghiară tarul L. A. R. Sighet, prof. Va- suntem după cum am arătat 1936, dela ora 9 pân“ la 11 a. 1936 dela ora 9 până la 11a.
sunt pentru noi legi, fără ca sile Scurlu secretarul L. A. R. mai sus angajaţi de 5-30 ani m- se va (inea a patra licitaţie m. se va finea a doua licitaţie
guvernul rcxnân să It reaprobe Saiu Mare şi alţii. şi cu toate acestea n’am bene­ publică la Primăria oraşului Sft.-
ficiat de nici o zi de concediu. publică la primăria oraşu ui S f.-
Plin organele sale. In afară de un material bogat Gheorghe, cu oferte scrise şi si­ Gheorghe, pentru darea în aren­
Acelaş preot însă, nu voeşte cu privire la propaganda re­ v Cerceldnd legile muncii am gilate, pentru procurarea vazelor dă a 12 locuri de gherete în
vizionistă, calendarul dispune văzut că ele nu ne privesc de fiori necesare in parcul ora­ Piafa Avram lancu. Pe acesta
să recunoască dreptul şcoalei de numeroase pagini cari ne chiar ca pe nişte anima'e, cum şul ji cu dimesiunile specificate locuri se vor construi de către
primare, asupra întrebuinţării informează despre activitatea suntem trataji noi aci. De aceia în devizul lucrărilor. primăria oraşului atâtea gherete
unei părţi din grădina comunei bogată în realizări a Ligii Anli- vă rugăm respectuoşi a delega Valoarea furniturii după deviz câte locuri au fost licitate şi ap­
care, tot prin hotărîre a consi­ revizionisle Române. pe cineva să vină la fefa locu este de 37.700. lei. robate.
liului din 14 Mai 1927. a fost Calendarul, care s’a licărit lui, să se convingă de toate Termenul de executa e se va Licitaţia se va face cu oferte
într’un număr mare de exem­ cele arătate de noi. fixa prin contract. scrise şi sigilate.
cedată'şcoalei pentru pepinieră. plare este una dintre cele mai Tot odată vă rugăm ca de­ •Concurer Iii spre a fi admişi Durata arendării locului, res­
Intrigile le cunoaştem. Celui bune lucrări de propagandă din legatul Domniei-Voas're să ne la acestă licitaţie vor trebui să pective a gheretei este de 5 ani.
cu mască, care nu se gândeşte câte a tipărit până acum Liga asculte plângerea tuturor, pen­ depună cu ocazia licitaţiei o ga­ Se va licita fiec .re Lc aparte.
decât la persoana sa, îi vine greu Antirevi/.ionrstă Română trucă ori câţi inspectori au venit ranţie provizorică de 5u/o din va­ Concurent i spre a fi admişi
să se despartă de o parte din Preţul unui exjm'lar este pe aci nu ne-au văzut nici loarea furniludi. la acesta licitaţie vor trebui să
g ădina de 3 |ug. a comunei numai 12 l“i. Comitetele comu ascu tat nici odată plâ^igerile. Di jpozit unii ; art. 88 104 din depună cu ocaziunea licitrfiei
nale ale Ligii An irevizioniste Având deplină încredere în L' gea Contabilităţii Publice, a o garanţie provizorie de S'/o a
pe care o foloscş'e. Ce zice la Române dau câ'e un calendt-r dreotalei pe care D .mnia-Vo Regalamen ului Oficiului Centrai erenzii of-, rite pe întreaga durată
aceasta" cei ce au cuvântul ? în mod gratuit ţăranilor şi luc­ asliă ne o veţi face vă rărrd- de Licitaţii, precum şi dlspcz ti- a arendâiii.
As'fel de conducă ori re rătorilor, care îşi achi'ă IrXa nem supuşi şi adânc recunăs- uniie normelor generale de tine­ Schifi locurilor şi pL nul ghe­
trimit? Şi ne cer apoi progres de memeru de 12 lei pe anul cători. rea lici at.ilor, publicate in Mo retelor, ce se vor construi, se
cultural 1 reromânizare 11 7 Nu 936. Comitetele comunale cari Cu profund respect ni/orul Oficial cu No: 127/1931 pot vedea la Serviciul technic
încă nu au' crlendare, să le vor fi respectate la acestă lici- al oraşului între orele oficiale.
vom putea face nici un pas, ceară dela Comitetul Regional Com andau 12 Ianuarie 1936-.
tatie. Di-ipozitiunile art. 86 106 din
până nu vom fi ajutali de pentru Tiansiiv.ânia al Ligii (urmează semnăturile a 60 Devizul pianul şi caiet ' de L. C. P., Precum şî dispoz. nor­
centra cu elemente sincere şi Antirevizionis'e Române (Cluj de muncilori) sarcini se pot vedea la Se. ici melor generale de tinerea lici­
conştiincioase. Calea Reg ie Ferdinand 110). Am reprodus p'dngerea a ul technic al oraşului între ore­ tat ilor, vor fi respec de, la aceas­
Trecem la el II. punct al Calendarele se pot cumpăra cestor muncitori oropsiţi de le oficiale. tă licitaţie.
dela depozitele ziarului „Uni­ soar ă şi speculaţi da-^ cei dela Sft.-Gheorghe, la 16 lan. 1936. S!t.-Gheogrhhe, la 16 Ian. 1936.
şedinţei din care reiese clar, versul" din toată tare, şi se pot conducerea susnumilei Soc.,
cum se respectă ordinele refe­ comanda dela Comitetul Regio­ care în felul acesta înţeleg să Preş corn. int. P. secr, gen. Preşed. Com. Secetar general:
ritor la gospodăria comunei. nal al L. A. R, din Cluj. respecte legile tării în sânul Dr. Stancio Indescifrabil Dr. Stanclu Indescifrabil

Tipărit în tipografia „!Viinerva“ Sft.-Gheorghe, Str. Ştcian ce.. . :are No. 15*