Redacţia şi Administraţia:

SF. GHEOIGHE
Piaţa I. C. Brătlanu 5,
Telefon 37 şi 9.

ABONAMENT
pentru un an . • . 100 lei
„ şase luni . . 50 lei
, „ trei luni 30 lei
Foaie sâptâmânalâ a Românilor din ţinutul secuizat pentru . aut. şi instituţii 200 lei
propagandă naţionala, cultură, ştiinţă şi artă
Fondator I. N. ŢUTUIANU Director Dr. I. ROŞU

Armonia. ARDEALUL de Vasile CulicA

Şi timpul în valuri se scurge mereu
Barbarul în valuri se stinse;
Luptară strămoşii de zor şi din greu
Şi învinse credinţa în marele zeu
Pe cât eram de hotărîti doar ca să fim ponegriţi elev cl. Vin. Ia liceul „SI. O. losif" Odorhe! Şi dorul moşiei ne ’nvinse.
să continuăm acţiunea ro­ în cele patru vânturi.
mânească, pornită de ziarul Noi stricăm armonia în Moşie păzită de şapte cetăţi Trec ani în vârtejuri pe plaiuri pustii
Neamul. Nostru, pe atât Treiscaune dacă pretindem Ne'nvinsă de vreme şi iureş. Şi Moţii prind coasa şi durda;
eram de siguri de primirea ce e al nostru? Stricăm ar­ Măreaţă ca'n ziua trecutelor dăţi, Iar Hori, avântul a noui vitejii
ostilă ce o vom întimpina monia când arătăm cu fap­ Sfinţită prin jertfa vitejilor Moţi Şî lancu, străjerul cu aceeaşi solii
Şi'n cânt de Târnave şi Mureş; Urmează pe Mihnea la Turda,,,
din partea unora din conce­ te şi dovezi că fraţii no­
tăţenii noştri, cari nu au un ştri din săcuime au fost Din codrii de-aamă, bătrânii copaci Acum, când pe glie e soare şi cânt.
cuvânt bun pentru tot ce e înstreinati de neam, prin Sunt umbre, nici când pieritoare; Când sângele scurs ne e aur ;
românesc, şi cari oricât de opera nefastă a stăpânito- In faţă-le duşman, te'ntuneci şi taci; Acum de va 'ncepe furtună şi vânt
neînsemnaţi ar fi, se cred rilor de eri, între cari se E oastea măreaţ'a pletoşilor Daci " . Şi horde-ar pretinde mănosul pământ
Şi-i suflet în orişice floare, $i-al moaştelor sfinte tezaur.
în drept a Iovi în tot ce numărau şi aceşti 'domni,
avem mai scump şi a ti­ dela Szekely Nep. Stricăm Iar luna aprinde pârâul de argint Român, te ridică cu’avântul de ieri
pa în acelaş timp, în gura armonia când vrem să ne gi'n aur îmbracă tot dealul; Ş^i glia să geamă sub tine.
mare, că sunt neîndrep- readucem fraţii p'erduti, in stâni se înalţă un cântec de alint Trecutul eroic ţi-aducă puteri
Şi rouă sclipeşte pe alb mărgărint Şi dorul titanic de piept lăncieri
când vrem înscăunarea nea­ $i-i plin de văpae Ardealul, Pământ le va da să-i aline ,..
Nu ne-am înşelat în aş­ mului nostru în toate drep­
teptările noastre. Abia du­ turile lui. Vor neamuri străine pământ din bătrâni Nu-ţi pese că sânge se varsă'n ogor
pă 2 luni de reapariţie sun Ei, dacă asta înseamnă Dar fi-vom mai aprigi ca leii; Părinţii căzuţi ţi-au dat sânge;
tem întimpinati ostil de cei să stricăm armonia, să afle Nici colb de pe drumuri n'om da la păgâni Şi grâul ce seceri e sângele lor.,,
ce se erijează, şi azi, în con­ aceşti domni — pe cari ne Căci el e al altor, mai vaşnici stăpâni. Revarsă-1 pe brazdă şi-aşa ’nviitor
Sunt: Dacii, Romanii, sânt zeii,,, Copii grâu bun îşi vor strânge,
ducătorii săcuilor. Suntem oprim azi a-i califica — să
întimpinati de către dirigui­ afle că vrem să o stricăm. Muşca-vor din stâncă cu ochii holbaţi, Dece frica morţii când alţii s'au dus
torii din întuneric ai zeţaru­ Lc-o spunem răspicat; Nea­ Plut î-vor pe unde de Stîx ... La sânul de humă iubit ?
lui local „Szekely Nep.“ mul 1 omcjne.sc va trebui să Traiaţi rea;i;u„>v spaioşU soldaţi Strămoşii pieriră cu frunţile sus
Şi vocea lui tună: Romani, apăraţi Şi 'n sânge ’nchegară ; Dft tot mai presus
înţelegem să ridicăm mă­ fie şi va fi înscăunat în toate Hotarele, „Daciei-Felix,“ Ardealul în veci neştirbit!‘‘
nuşa, şi să ne măsurăm drepturile ce le are asupra
puterile, noi cu putinele pământului românesc din
drepturi pe cari ni le poa­ zisa Secuime şi asupra fii­ a făcut un crez din dem­
I de Vlad Dracul nitatea de a se vorbi ro­
te asigura Statul Român, iar lor săi pierduţi şi înstreinati,
ei cu nesfârşitele drepturi vremelnic, dela sinul nea­ Suntem în plin carna­ ceia ce ar trebui să fie, mâneşte între Români, sau
asigurate, peste Statul Ro­ mului. val. Printre petrecerile cele păcălind — câ să nu spu­ unde majoritatea auditori­
mân, de vecinii dela apus Pe ai Dv. îi recunoaştem mai obicinuite, în frunte stau nem înşelând — pe cei din lor sunt Români, în oca-
şi Ide Liga Naţiunilor la cetăţeni ai acestei ţări bi­ balurile mascate. Ce sunt jurul lor. ziunile oficiale, în instituţii-
care dau în fie care an necuvântate de Dzeu, în aceste baluri mascate 7 Este bine să se ştie însă Toti cărora le-a fost ru­
căte o jalbă. toate drepturile asigurate în Mulţi o ştiu. Pentru putinii că, la ori ce bal mascat şine să vorbească româ­
Am avut curajul să apă­ constituţia şi legile tării. Dar cari nu o ştiu, găsim nece­ din lumea bună, gluma neşte, au fost înfieraţi de
răm dreptul nostru româ­ atât şi nimic mai mult. sară tălmăcirea de mai jos. are o margine, căci Ia o foaia noastră. Ruşine lor!
nesc asupra pământului, pe Nu le pretindem nici mă­ Balul mascat, este mai oră precisă, de exemplu la Dar printre aceştia au fost
care au încercat vremuri car să înveţe româ­ întâi un prilej pentru a se ora 12 noaptea, toată lu­ şi unii din cei cari au pu­
dearândul să ni-1 fure. Am neşte, pretindem numai lo­ dansa, dar în loc să dan­ mea îşi scoate masca, pen­ teri administrative şi cari
avut curajul să pretindem ialitate fată de Statul în seze tânărul cu persoana, tru ca fiecare să vadă cu ne-au ameninţat: »Vă vom
tuturor cetăţenilor — chiar care trăesc şi asta o pretin­ pe care o cunoaşte, pe care cine a avut aface. suspenda pe 3 numere'* sau
şi celor dela Szekely Nep, dem energic. Nu avem nevoe o ştie, dansează cu o fiin­ Dacă acest procedeu s ar „Vă vom suspenda defini­
loialitate fată de Statul în nici chiar de coadele de to­ ţă, care, prin îmbrăcămin­ urma şi în viata de toate tiv." De ce ? • •. Pentru că
care trăiesc. Am pretins por. Vi-le restituim Dv. dacă tea sa, se ascunde pentru zilele n’am avea nimic de i-am somat să vorbească
Românilor noştri să vor­ aveţi vreuna la noi. Noi nu a nu fi recunoscut. Ba chi­ zis. Cei ce au purtat mas­ româneşte şi le-am arătat
bească româneşte, să nu trăim prin oameni fără conş­ ar pentru a nu i se cuno­ ca oamenilor de ispravă. Ia ce ruşinos e să renunţe Ia
se ruşineze de a vorbi ro­ tiinţă şi scrupul. aşte obrazul, pune pe fată un moment dat şi-ar scoate demnitatea noastră de Ro­
mâneşte nici atunci când Noi trăim prin vitalitatea o bucată de pânză sau de această mască. — şi toti mâni în momente so­
se întâmplă să aibă în fată poporului nostru mândru şi carton vopsit, care se chea­ ar şti cu cine au aface. lemne.
un minoritar funcţionar al demn, prin fâlnicia aces­ mă „mască.“ Lucrurile nu stau însă aşa. Nu ar fi de mirare să se
Statului, ci să aibă şi atunci tui popor, care dacă a în­ Carasteristica acestor ba­ Mulţi — poartă masca ani facă şi această suspendare,
curajul a vorbi pe limba fruntat toate popoarele bar­ luri mascate este surpriza: întregi dearândul, înşelând deşi legea.., e lege. Au fă­
lor, în limba Statului, pre­ bare scurse peste pămân­ Dansezi cu o fiinţă cu păr pe toti cei de bună credinţă, cut-o Maghiarii acum două­
tinzând aceasta şi domni­ tul Daciei Ferice de prin frumos şi mai târziu afli că lăsând pe mulţi să-i creadă zeci ani pentru acelaş mo­
lor minoritari, funcţionari stepele Asiei, va şti să eli­ avea ... perucă. Dansezi prieteni curaţi la suflet, sau tiv : Demnitatea noastre ro­
ai Statului. mine şi resturile acestor po­ cu o măscută cu picior fru­ elemente constructive pe mânească-“ Au făcut-o- Dai
Prin aceasta — spun poare, dacă vor continua muşel şi mai târziu afli că când ei în realitate sunt Dar ei o făceau fără mască.
domnii dela Szekely Nep — să refuze a recunoaşte nea­ era.,. mătuşa ta, sau so­ duşmani ascunşi ai mari­ Ei nu se ascundeau nici
am căutat să stricăm armo­ mului românesc toate drep­ acra ta, etc- lor curente, ai acţiunilor fo­ în spatele cenzurii, nici la
nia dintre neamurile cari tră- turile lui, ochind mereu pes­ In lumea zlelor noastre lositoare, sunt elemente adăpostul vorbelor goale.
esc în TreiscauneK... Nici te hotarele... cari nu se însă sunt — fără baluri mas­ distruc.ive, negative. Noi celor ce ne ameninţă
nu vreau aceşti domni să vor schimba niciodată. cate — multe persoane Pilde... avem destule. Ie spunem răspicat: Vă
vorbească de armonia din­ Vreţi armonie, fiţi la lo­ mascate. Mişună în jurul Una proaspătă va arăta este frică să nu vă trecem
tre Români şi Săcui. Le cul Dvoastră! nostru. cum procedează aceşti oa­ pe lista neagră a coadelor
e greu să ne şi spună pe Până atunci nu va pu­ ■ Ele intră în dansul acti­ meni purtători de mască de t )por 7 Voinicilor I...
nume. Ar greşi-o şi ne-ar tea fi armonie, căci singurii vităţii de toate zilele şi bi­ socială, cu care-şi ascund Vitejilor I ■.. Unde vă este
face valahi. Pentru ei noi Dv. lucraţi contra t i. ne mascate prin atitudini, uneori o purtare odioasă. dragostea pentru limba dul­
nu existăm nici azi, decât Dacicus. purtare, cuvinte, trec drep1 Gazeta Neamul /Vostru şi- ce românească 7 Credeţi că

nu vă vom cunoaşte ? Ori
ce pretexte veţi invoca, noi
Cam scrin neîndreptătitii. MONOGRAFIA COMUNEI PAVA
vă vom striga : „Jos mas­ Provocaţi fiind de cei dela
ca I... Balul mascat, al so­ Szekely Nep, am căutat să ve­
cietăţii pe care o sfidaţi, a dem cum scriu ei despre noi.
ajuns la al douăsprezece­ Şi ne-am convins.,, Nici nu se
lea ceas. Jos masca! Să putea altcum. Noi suntem cali­
vă ştim cine sunteţi, ce mai ficaţi drept turburători ai ra­
clociţi, ce gânduri aveţi.“ porturilor dintre neamurile con­
Şi despreaceste gânduri... locuitoare în judeţul Treiscaune.
de prietenie .. . vom mai Dar atunci când ni se arun­
vorbi. Până atunci : «Jos că nouă acest epitet, credeţi că
masca“ „Scurt. Repede. ei au — de anul nou — un
N’avem timp de pierdut. singur cuvânt de prietenie ?
De 17 ani vă tolerăm." Credeţi că ei încearcă să se a-
propie de noi, sau să ne apro­
Vlad Dracul.
pie pe noi de ei ? Vă înşelaţi!
Nu au im singur cuvânt pentru
noi. Ca şi când anul trecut nu
D-nii ABONAŢI l'am fi trăit împreună. Iar anul
sunt rugaţi a-şi achi­ viitor nu’l văd decât prin pris­
ma suferinţelor, cari trebuesc
ta abonamentul: 100 îndurate, cu bărbăţie, în vede­
lei pe an, 50 lei pe 6 rea biruinţei răului.! Alusia este
luni, 30 lei pe 3 luni. aşa de transperantă încât dacă
sunt înţeleşi de cetitorii lor, pe
cari numai la raporturi de prie­
Lui Petrache. tenie nu-i îndeamnă cu scrisul
lor plin de venin, îi înţelegem
Măgarul la volan veghiază şi noi foarte bine şi le promi­
Iar biet Petrache dormitează, tem că le vom mai citi scrisul.
Şi scăpând de puşcărie Ne miră însă faptul că domnii
dela censură, cari pe noi ne
Face azi.... gazetărie
ameninţă cu suspendarea, nu
Styx. au nimica de spus. • C.
Demnitatea Românească.
Prevedeam dela început dice, nu deschis ci numai în
greutăţile ceînmod certavem umbră, contrare activităţii
să întîmpinăm în munca româneşti desfăşurate de
desinteresată Ia care ne-am Nearriul Nostru, înseamnă
angajat, în apărarea ca­ că ne avemşi noi uscă­
uzei româneşti, în Cnu­ turile noastre, că în orga­
turile secuizate. Am spus-o nul sănătos al neamului,
de atunci, că ideea de se găsesc şi membre bol­
care i^untem călăuziţi este nave, cari. sau trebuesc
atât de mare, rar scopul însănătoşite, sau amputate,
urmărit aşa de nobil încât fără. milă, pentru a nu
orice greutăţi am întîm- infecta şi restul organis­
pina şi orice piedeci ni mului-
s-ar ivi în cale, vor trebui
Dar nu numai că avem
şi vor îi înlăturate. aprobarea din partea opi­
Credincioşi programului, niei publice româneşti, în
binestabilit dela început, forma şi modul cum înţe­
ne-am urmat drumul, cău­ legem să apărăm cauza
tând — pe cât ne ajută ce o servim, — nu ne
puterile —, să ne apărăm sfiim să o spunem, —
drepturile noastre pe aceste chiar minorifaiii conştii de
meleaguri, să facem pe rostul lor între hotarele
toti să înţeleagă, că dem­ ţării noastre, sunt de acord
nitatea noastră românească cu noi, atunci când apărăm
nu este o marfă de vân­ cauza noastră cu demni­
zare, ci din contra ea se tate, păstrând în acelaş
ridică peste preocupările timp, măsura şi fată de
zilnice, peste micile ne­ naţionalităţile, sau mai bine
ajunsuri şi chiar certurile de minoritarii secui, a căror
mărunte dintre fraţi- Noi drepturi Ie apărăm, la fel,
Românii suntem geloşi de alături de ale noastre.
această somitate a noastră, Că o parte din condu­
ne-o apărăm, şi datori sun­ cătorii minoritarilor — dacă
tem să facem acest lucru nu toti — ne sunt ostili,
iar'celor cari nu sunt de un aceasta numii bucurii ne
neam cu noi, le pretindem poate aduce. Ne plac duş­
să o respecte. mani loiali. Iii vom combate
Avem astăzi satisfacţia şi cu cât vor fi ei mai in­
să constatăm, că întreaga transigenţi, cu atât vom
opinie publică românească apăra mai cu îndârjire
din această regiune, este cauza noastră, până când
de acord cu noi, aprobă ne va reuşi să-i facem
conduita noastră româ­ pe toţi să cunoască şi să
nească în apărarea, fără respecte demnitatea ro­
şovăire, a cauzei româneşti, mânească. Dr. I. Roşu
a^ demnităţii româneşti,
fără care nu ne avem nici
noi rostul. Când facem IERNII.
aceasta constatare, refuzăm Te ştiam cuminte şi frumoasă,
să credem, că s-ar găsi, Cu blană albă, cuger de Bobotează,
printre ai noştri, de aceia Dar te-ai schimbat, cu ploi si ceaţă deasă.
cari să desaprobe acţiunea Şi tu, ca Ei,,. te schimbi... Mi-e groază!
pornită. Iar dacă totuşi
apar ici colo voci spora­
Neamul Nostru
122 jugăre, teren peniru fâneaţă
273 jugăre, teren peniru păşunat
de Dr, VASELE STROESCU 54 jugăre, teren cu păduri 4527
DATE ISTORICE (armare) jugăre şi teren neproductiv 154
Preşedintele Căminului Cultural
jugăre în total 6485 jugăre.
„Marele Voevod Mihai"
Spre apus de comuna Pava
Puii de şoimi erau aduşi din dela pasul Bodza şi la vână­ se întinde un şes întins, până
muntele şoimilor (Nagyselymko). toarea de păuni din comuna
De muntele Şoimilor este legat Pava.
în munţii Bodocului, care munţi
un eveniment însemnat în isto­ Din aceste date reesă cum că
jud. Treiscaune, în două
văi largi, din care o vale cu
ria comunei Pava. Muntele Şoi­ comuna Pava este o comună versantul către răsărit se în­
milor are o înălţime de 1638 istorică însemnată în trecut, a- dreptă către munţii Breţcului,
metrii şi face parte din lanţul Irăgând atentiuneape de o parte iar cealaltă vale dinîmunţii Bo­
de munţi ai Bretcului. Şoimii a Sultanilor prin puii de şoimi docului cu versantul spre vest
cu care comuna Pava plătea care înfrumuseţau Seraiul (pa­
tribut Turcilor, se recoltau în vă- latul sultanului), iar de altă parte
se întinde către munţii Bara-OIt.
Prin mijlocul comunei Pava,
găunele acestui munte, Ia o a- a atras atenţiunea Principilor Ar­ dela răsărit spre apus curge
dâncime de 100 stângeni. Puii deleni prin păunii săi sălbatic5.
pârâul Pava, care se varsă în
de şoimi se luau când erau Aci se făcea vânătoarea, iar părăul Zabala, la marginea sa­
gata de a părăsi cuibul. Prin­ păunii împăiaţi înfrumuseţau tului Pava. la o depărtare de un
derea puilor de şoimi era peri­ castelele principilor ardeleni, şi Km. Pârâul Pava izvoreşte din
culoasă şi însoţită de peripeţii, castelele magnaţilor. fântâna Boteş. Către hotarul
deoarece părinţii puilor de şoimi
atacau pe acei care se apro­ Date geografice: comunei Pava în direcţia de sud
a comunei Pava curge pârâul
piau de cuiburile lor, rănindu-i Pava este aşezată Ia Sud şi Arghiuş. (Va urma)
grav. Mamele puilor de şoimi la o depărtare de 4 Km. de co­
erau cruţate pentru ca să aibă muna Covasna,la Nord de co­
pui şi în viitor, cu • care satul muna Zăbala cu care comună Asociaţia femeilor
trebuia să-şi plătească tributul se continuă, la răsărit se mărgi­ române unite din Sft.
Turcilor. Se spune că în vremea neşte cu dealuri şi munţi din Gheorghe aranjează
aceasta, o fată din comuna Pava lanţul munţilor Breţcului, iar la
cu numele de Marti Ileana, a vest este comuna Tamaşfalău. un ceai. Sâmbătă
fost coborâtă de mai multeori Dealurile din apropierea a- 11 Ianuarie, în localul
între stânci, cu nişte frânghii cestei comune o apără de curenţi „Astreiu, în beneficiul
groase; cei care ţineau frânghia, de aer şi de vânturi încât clima
erau atacafi de mamele puilor este plăcută şi dulce. Priveliştea înfometaţilor din Bas­
de şoimi şi n’au putut scăpa către munţi e dintre cele mai arabia.
fără a fi sfâşiaţi de aceS|fe pă pitoreşti cu codri de brazi din
sări, răpace. Puii de şoimi se care aerul vine tare, curat şi Confratele „Oituzul"
aduceau numai câte unul şi sănătos.’Aroma!aerului îmbălsă­ 'numai din greşală a a-
deaceia fata trebuia să fie scobo- mează comuna mai ales seara, nunţat ceaiul pentru 14
râlă de mai multe oii. când se coboară depe coastele Ianuarie.
In amintirea acestei copile cu- munţilor pline cu brazi şi mo­
ragioase, au rămas câteva locuri lizi reşinoşi, adierele de vânt,
vorbitoare în partea locului, ast­ iar împrejurimile sunt încântă­ Şcoala din Zoltan
fel avem: Pusta Marti (Marliak toare către Zăbala şi Covasna.
parlagja). Coasta de deal a Marti Cum era şi firesc, până azi
Comuna Pava are o altitudine nu am primit nici un răspuns
(Marti oldal). de 580 m. Casele păvenilor sunt
Despre prinderea şoimilor a curate şi frumos îngrijite, Unii la întrebarea noastră, în cauza
rămas şi- următoarea legendă : vizitatori ai staţiunei Covasna, şcoalei din comuna Zoltan,
Intr’o zi fata Marii Ileana s’a închiriează în timpul verii lo­ Am primit în schimb o rec­
dus să prindă pui de şoimi în­ cuinţe în comuna Pava, încât
soţită de un tânăr viteaz cu băile le urmează în Staţiunea tificare. Şcoala confesională din
numele de Arghiuş Joan. Fata Covasna, după cum acelaş lucruîl comună nu numai că nu are
a căzut victimă cu această o- fac şi văzitatorii din Staţiunea dreptul de publicitate, dar îi
cazie printre iar tânărul Ocna-Sibiului, vizitatorii stau la lipseşte şi autorizaţia de func­
neputând să sufere pierderea Sibiu şi urmează cura balneară ţionare, Ministerul, din motive
aceasta dureroasă, lângă un pâ­ la Ocna-Sibiului. legale, i-a refuzat şcolii această
râu din partea de sus al salului
Pava, s’a sinucis. După numele înfricoşatul vânt nemere din­ autorizaţie.
tânărului, Arghiuş, pârâu! îşi spre Breţeu—Tg.-Săcuesc, frece Şi totuşi şcoala continuă să
către hotarul comunei Pava
trage numele, numindu-se şi as funcţioneze, sfidând legea şi
tăzi pârâul Arghiuş, Acest pâ­ ceiace determină ca, comuna
râu numai în timp de ploaie Pava să fie apărată prin poziţia ordinele ministeriale date în
sa geografică de acest vânt te­ baza legii. Cum se vede şcoala
are apă.
Pârâul Pava ce străbate co mut, ce aduce frig, vijelie şi confesională din Zoltan — şi
muna Pava izvoreşte din fân ninsoare în drumul său. Vântul
tâna Iui Botes (Botes kuija) nemere enumit astfel căci pleacă din atâtea alte comune — re­
Despre fântâna Botes este păs din Muntele Nemere din lanţul cunosc legile Statului Român
trat de popor următoarea le muntos ai Breţcului în direcţia numai atunci când le acordă
gendă: Din Moldova au venit Sud şi Vest al Jud. Treiscaune. drepturi, refuzându-le supune­
nişte călugări la vânătoarea de Când timpul e senin, depe
rea când leimpun obligaţiuni.
păuni în comuna Pava, luând dealurile comunei Pava avem — Grav. Grav de tot! Am
o privelişte în roată formată de
cu dânşii cu această ocaziune munţii Breţcului, munţii Bodo-
o fală frumoasă cu numele de cului, mai departe munţii Bara- vrea numai să ştim, [dacă şcoala
Boteş. Ta'ăl fetei cu numele de îşi face singură de cap, sau are
Petru Boteş cu mai mulţi oa­ Olt din Jud. Treiscaune, iar în­ la îndemână şi vre-o coadă de
meni din sat a urmărit pe a- depărtare apar munţii din Ţara topor, cu ajutorul căreia sapă
ceşti, călugări ca să le ia înapoi Bârsei şi munţii Făgăraşului.
fata pe care călugării o furaseră- Lin’ştea este stăpână pe înăl- la temelia Statului nestingherită
In vârf de munte la un isvor ţimele comunei Pava. Natura de nimeni?,.
s’a dat lupta. Fata a scăpat din ni se înfăţişează în toată măre­ Şi într'un caz, şi într'altul vom
mâinile călugărilor; o parte din ţia ei. Nu rareori întălnim căpri­ găsi leacul. Aşteptăm — deo­
călugări au fost omăiâţi, iar tatăl oare sfiicoase eşind din pădure camdată — răspunsul, şi vom
fetei pe când se uita la izvor a şi adăpându-se la câte un izvor stărui până când ni se va da,
fost recunoscut Je către un că­ cristalin. Aceste locuri, de linişte
lugăr că este tatăl fetei şi a fost depe dealurile comunei Pava căci mai avem-multe de spus
omorât la izvor. Jn amintirea lui determină ca o parte dintre vizi­ în chestia şoalei din Zoltan,
Petru Boteş care a fost omorît tatorii staţiunei Covasna, iubi­ C.
la acest isvor, îşi trage numele tori de frumos şi de singu ătate
această fântână, numire care se să facă alpinism rişor către
păstrează şi astăzi, de popu- dealurile comunei Pava pentru Don Pedro şi „AmfiMnr
laţiunea comunei Pava. Din a-şi recreia spiiritul, a-şi întări Unii din prietenii noştri, cari
fântâna Botoş izvorăşte pârâul organizmul, şi a reveni la sta­ au citit articolul „Amlibiur (lip
Pava, care trecând prin munte, rea de bună dispoziţie de altă social postbelic), ne întreabă
primeşte în drumul său, apa dată. dat fiind că plimbarea în
dela mai multe izvoare. aer curat dela munte este un dacă nu cumva e vorba de un
In timpul Principilor Ardeleni tonic şi un excitau,! fiziologic al autoportret ?...
în 'registrul din 1567, comuna organizmului. Interesându-ne şi noi la locul
Pava este înregistrată cu 22 0 cabană pe aceste dealuri in drept, am putut afla în mod
porţi. ar fi necesară, pe de o parte cu totul discret, că în prima
In timpul domniei lui Mihail pentru turiştii staţiunei Covasna,
Apafy în anul 1662, se mută iar de altă parte pentru locui­ parte a articolului e vorba abia
la Aiud, Colegiu (Liceul) lui Ga- torii din comuna Pava ce vor de o primă încercare nereuşi­
brie Betlen, întemeiat de acesta să se recreeze. tă.., căreia îi vor urma şi altele,
la 1662 la Alba Juiia, fiindcă la Suprafaţa totală a comunei sperăm, mai fericite autoportrete^
Aiud se aflau moşiile şi viile Pava este de 6485 jugâre, teren
cu care era înzestrat Colegiu. care din punct de vedere agri­
Să aşteptăm deci curăbdare
Acest principe Mihail Apafy lua col se împarte în : teren arabil încercările viitoare..., mai sunt
parte la vânătoarea de zimbri 1282 jugăre, teren pentru grădini câteva vietăţi caracteristice...
 Neamul Nostru

Sărbătorirea ziariştilor români de drept dela Budapesta.

dinainte de unire ; o festivitate înălţătoare
organizată de Sindicatul Presei Române din
Ardeal şi Banat.
Ion Clopoţel.
S’a născut la 22 Noembrie
1892 în comuna Poiana Mărului
jud. Braşov.
A început gaze'ăria în anul
1910 în calitate de colaborator
al ziarului .Românul" şi mai
târziu la „Gazeta Transilvaniei".
Intre anii 1911—19 a fost red­
actor, apoi şef redactor al zia­
rului „Românul" din Arad. în
1919—21 a fost directorul zia
rului „Gazeta Transilvaniei" dela
Braşov. în anii 1927—30 a fost
director al ziarului .Patria" din
Cluj. Deja 1934 încoace editea­
ză şi conduce revista „Societa­
tea de Mâine", colaborator al
ziarelor Adevărul şi Dimineaţa.
A tipărit numeroase scrieri
literare şi cu conţinut social e-
conomic. Cea mai importantă
este: „Revoluţia din anul 1918
şi Unirea Ardealului cu Româ-
nia .
La începutul anului 1918 a
fost arestat de unguri şi finut în
închisoare până la izbucnirea re­
voluţiei din toamna aceluiaş an.
Este absolvent al Academiei
teologice şi profesor secundar.
Timp de mai mulţi ani a fost
preşedinte al „Sindicatului Pre­
sei Române din Ardeal şi Banal",
şi în această calitate s’a distins
printr’o luptă neobosită pentru
ridicarea prestigiului presei şi a
profesiunii de ziarist.
Decorat cu „Coroana Româ
nîei" în grad de ofiţer, .Ordinul
Ferdinand 1." şi „Leul Alb Ceho­
slovac*.
Anul acesta împlineşte 25
de ani de gazetărie.
Alexandru Lupeanu
Mella.
S’a născut la 16 luire 1887
în comuna Fărău din jud. Alba.
A început publicistica în 1906
la revista „Răvaşul" din C'uj;
A colaborat apoi la „Unirea"
din Blaj, Revista Politică şi Li­
terară din Blaj, Gazeta Transil­
vaniei Braşov, Tribuna, Arad,
Poporul Român Budapesta, Co-
sânzeana. Solia Satelor şi altele.
A mai• colaborat la: Ramuri,
Amicul Tinerimii, Luceafărul,
Drapelul, Convorbiri Literare,
Dacia, Cuvântul, Adevărul, So
cietatea de Mâine, Patria, Cele
trei Crişuri ele.
Are numeroase scrieri lite­
rare şi monografii relevate cu
laude de critică.
S’a distins în special în ga­
zetăria pentru popor, conducând
şi astăzi în calitate de director
gazeta „Unirea Poporului" din
Blaj. Este unul dintre întemeie­
torii acestei ramuri a gazetăriei
ardelene, care a adus servicii
nepreţuite cauzei nafionale pe
vremea stăpânirii maghiare, şi
este foarte folositoare şi astăzi.
Este absolvent al teologiei şi
profesor secundar, directorul li­
ceului din Blaj. Face parte din
comitetul central al Astrei şi este
membru corespondent al secţiei
monumentelor istorice.
Este decorat cu „Bene Me-
riti"< clasa II, .Coroana Româ
niei" în grad de ofijer „Răs;
plata Muncii pentru învăţământ"
clasa I. cavaler al „Ordinului
Ferdinand l.“.
Anul acesta împlineşte 29
ani de publicistică.
Alexandru Lupeanu Melin. A
mai colahoraf la Foaia Poporu­
lui din Sibiu, Românul din Arad,
Gazeta Transilvaniei din Bra­
şov, Poporul Român dela Buda­
pesta, Solia satelor din Cluj,
Albina din Bucurcşri, Voinţa
din Cluj, Cultura creştină din
Blaj, Adevărul literar şi artistic,
atc. Are tipărite numeroase lu­
crări în special bisericeşti, pre­
dici etc. S’a distins în gazetăria
pentru popor şi în opera de
culturalizare a {ărănimii.
Absolvent al teologiei şi vice
protopop onorar.
Decorat cu „Coroana Româ­
niei" în grad de ofiţer.
loan Moţa.
Născut în anul 1869 în co­
muna Mada, judeţul Hunedoara.
Absolvent al seminarului peda­
gogic din Sibiu, unde a început
aclivitatea gazetărească Ia Foaia
Poporului şi la Tribuna acum
42 de ani.
După terminarea seminaru­
lui pedagogic a fost ales preot
în Orăş'ie, unde a întemeiat
Revişta Orăştiei ; nai târziu
împreună cu aiti ..untaşi poli­
tici, Gazeta Poporului, Liberta­
tea, pe care a redactat-o vreme
de 33 de ani.
De prezent colaborează la
gazeta poporală Lumea şi Ţara
din Cluj.
A luat parte la toată mişcă
rile mari natioriale şi culturale
româneşti din Ardeal fapt pen­
tru care a suferit pe vremea
ungurilor închisoare politică. In
timpul marelui război a trecut
Cârpelii şi s’a înrolat voluntar
în ermata română.
in anul 1917 guvernul român
la trimis împreună cu părintele
Lucaciu şi cu Vasile Stoica în
Statele Unite din Ame.ica, spre
a face propagandă printre ro­
mânii de acolo, ca să între vo­
luntari în armata americană care
pleca în Franţa.
După război s’a întors la
O.ăşlie unde trăeşte ca protopop,
continuând a colabora la dife­
rite publicatiuni. A fost deputat
şi senator în mai multe rânduri
Decorat cu ordinul Ferdinand I
Ion Montani.
S’a născut la 9 Aprilie 1882 tară împlinind anul acesta 63
în comuna Tărinica Mare din de ani de ziaristică şi publi­
jud. Târnava Mică.
A început publicistica în a-
nul 1902 la „Poporul Român"
de la Budapesta şi la „Lucea­
fărul". A continuat să colabo­
reze la Lupta (Budap sta). Tri­
buna (Arad) ca primredactor
apoi la Românul (Arad) între
1912—14 ca şef redactor la Tri­
buna Nouă din Arad ca direc­
tor la „Renaşterea Românilor" Primarul ungur din
din Arad ca director, la Cuvân­
tul Aradului, Vestul, apoi Ia
ziarele; Viitorul, Adevărul, Lupta judeţul Ciuc, într'o cuvântare
din Bucureşti, Patria, Convorbiri ţinută în casa culturală a co­
Literare, Cele Trei Crişuri, Tele­ munei, a bârfit pe şeful de post
graful Român, etc.
A publicat numeroase bro­ şi autorităţile romuneşti, amin­
şuri în biblioteca Semănătorul tind tot atunci, de trecerea ar­
şi s’a distins printr’o întinsă dealului la Ungaria, Urmarea,,,
propagandă culturală şi naţio­ a fost arestat.
nală în sânul populaţiei române
din Ardeal şi Banat.
Intre anii 1908—12 în cali­
tate de redactor la ziarul Tri­
buna a suferit trei condamnări fiindcă era minoritar, iar nouă
Decorat cu „Ordinul Ferdi­
nand I." în grad de cavaler şi
„Steaua României" în grad de
ofiţer. Anul acesta împlineşte 33
de ani de publicistică.
Teodor V. Păcăţeanu.
S’a născut la 26 Novembrie
1852 în comuna Ususău, lângă
Lipova.
Cariera sa publicistică a în­
ceput-o în luna Martie 1872 Ia
revista „Familia" a lui losif
Vulcan la Budapesta, publicând
poezii şi nuvele. A colaborat la
reviste : „Amicul Familiei", din
Gherla, la „Aurora" din Buco­
vina. apoi la „Foaia Literară" a
lui Teodor Alexi de la Braşov,
Ia „Luminătorul" din Timi­
şoara etc.
în anul 1885 a întemeiat şi
a redactat la Timişoara gazeta
săptămânală „Timişana". care
mai târziu şi-a schimbat titlul în
aceea de „Gazeta Poporului",
fiind o gazetă pentru popor.
A colaborat la gazeta coti­
diană „Dreptatea" din Timişoara,
apoi la Tribuna, cea veche de­
la Sibiu. A fost şef redactor la
Telegraful Român din Sibiu, iar
în anul 1900 până la 1917, di­
rector al acestei gazete. La Si
biu a redacta în 1919 Gazeta
Oficială, a consiliului dirigent.
A publicat articolele în ne­
numărate reviste şi ziare la vâr­
sta înaintată de 83 de ani mai
este încă colaborator pretuit al
gazetelor româneşti din Cluj.
Pe vremea stăpânirii ma­
ghiare a avut şapte procese de
presă pentru finuta sa dârză
românească.
în total a suferit 18 luni în­
chisoare şi 2000 coroane (180,000
mii lei) amendă şi cheltueli de
judecată.
Are publicate 30 de lucrări,
între cari poezii, nuvele, studii
istorice, sociale şi politice dintre
care cea moi -.-oloroasă este
bine cunoscută: „Cartea de
aur", o lucrare în op volume
de câre 8—9000 pagini fiecare,
înfăţişând luptele politice pentru
libertate ale românilor ardeleni
Decorat cu „Medalia Jubi­
lară Carol 1." primită în anul
1906 pentru lucrări literare,
„Bene merenti" clasa 1, confe­
rită motu de Regele Carol 1.
pentru „Cartea de aur", „Co­
roana României" în grad de
comandor şi „Ordinul Regele
Ferdinand /." în grad de ofifer.
Teodor V. Păcăţeanu este
nestorul gazetăriei româneşti din
cistică.
(Va urmă).
Cititi şi răspândiţi
NEAMUL NOSTRU
corn. Sâncrai
Suntem siguri, că foile un­
gureşti vor ţipa în gura mare
că un primar • a fost arestat,
Mărturisirea.
Cum raza de soare, în stropul de rouă,
Se frânge’n lumină în zorii de zi.
In pulberi se sfarmă şi-apoi se destramă
In suliţi de raze, mii, sute de mii.
Asemeni şi raza de dragoste sfântă.
Ce stropul din suflet ai frânt în scântei
Fiorul de vrajă ce’n slăvi te-avântă
Părea că-L parfumul din floarea de tei.
Dar raza de soare curând se adună
Cu raze ce taie ca săbii de foc.
Şi vraja din suflet, cu raze cunună, ,
Curând şovăeşte §1 piere din loc. -
>
Aşa’n al tău suflet, când patima vie
Topeşte curajul, priveşte ’n abis
Rămâne candoarea; durerea reînvie.
Rămâne parfumul sublimului vis.
viorica Z.
Lecţiuni de limba română
azon românok szâmâra, akik pentru Românii cari ştiu să ci­
tudnak olvasni 6s irni magyarul tească şi să scrie în iimba ma­
âs akarnak tanulni românul be- ghiară şl doresc a învăţa să vor­
szâlni, olvasni 6s irni. bească şi să scrie româneşte.
Lecţia Vll-a.
A) Nyclvtan. A) Gramatica.
1. A nonemet a român nyelv- 1. Femeninul se formează în
româneşte punând la sfârşitul
ben ugy kepezziik, hogy a him-
nemu szo vegehez „ă“-t tesziink, cuvântului masculin un „ă". De
Peldâul : mic — mică (kiesiny), pildă : mic — mică ; (kiesiny),
gras — grasă (kover). gras — grasă (kover).
2. Peldâk: egy kiesiny hid, 2. Exemple: un pod mic (egy
(un pod mic), kiesi hâz (casă kiesiny hid), casă mică (kiesiny
mică), kover gyermek(copilgras), hâz), copil gras (kover gyer-
kover lâny (fată grasă). mek), fată grasă (kover leâny),
3. Mas peldâk : roşu — roşie 3. Alte pilde: roşu — roşie
v6r6s,az „u“ âtvâltozott ,,ie“-ve) (voros), („u" s'a schimbat în „ic")
albastru — albastră (kek, az „u" albastru — albastră (kek), („u“
âtvâltozott ,,ă"-ve) pom verde s'a schimbat în „ă"), pom verde
(zold gyiimolcsfa) — casă verde (zold gyiimolcsfa) casă verde
zold hâz (a „verde vâltozatlan). (zold hâz), (verde neschimbat),
B) Szavak, B) Cuvinte.
kpszdnoin - nmlţamesc szereto (pi, emberszereto) - Iubitor
koszdnom szepen - mulţamesc frumos
fdsveny - sgârcit
nagyon szepen kdszdudm - mulţumesc
adakozo - darnic
foarte mult
kivânom a kenyeret - doresc pâinea ostoba - prost
ad) kenyeret kerlek - te rog dă-mi bolcs - înţelept
ravasz - şiret
pâine
vârj - aşteaptă egeszseges - sănătos
mit ohajt (kivăn) - ce doriţi
beteg - bolnav
jo - bun
rossz - rău
szelid blând
szeretek - inbesc
gyuidldk - urăsc
D) Egyszerii beszelgetesek,
tetszik nekem a „Neamnl Nostru"
D) Convorbiri uşoare.
iubesc gazeta „Neamul Nostru"
njsăg -
kdszonom szepen kedves nagyapâ mulţumesc frumos dragă moşule
(vagy oreg) -
vârj unokâ(m) aşteaptă nepoate
mit ohajt szep nagysăga ce doriţi (frumoasă] Doamnă
a nagyapa ravasz (kope) bunicul este şiret
ntălom a fosvenyt urăsc pe cel sgârcit
a foyeny nem adakozo sgârcitul nu este (darnic) iubit
az en anyăm szelid mama mea este blândă
a bdlcs (ember) jo cel Înţelept este bun
az o apja rossz (ember) tatăl lui este răn
o rossz es ostoba el este rău şi prost
kivânom a meleg kenyeret doresc pâinea caldă
nagyon szepen koszdnom kedves mulţumesc foarte mult, dragă fată
leăny (szoszerint)
tiz beteg foldmives nem er (csinăl) zece plugari bolnavi nu fac cât doţ
annyit, mint ket egeszseges sănătoşi

luliu Maior. din partea autorităţilor ungureşti ni se va spune să ne purtăm

pentru articolele sale cu conti­ mai cu mănuşi cu minoritarii,,.
S’a născut în 13 Iulie 1886
în Reghin jud. Mureş.
Face gazetărie de 25 de ani
la Unirea din Blaj, Foaia sco­
lastică, şi la Unirea Poporului,
la care colaborează şi astăzi
începând din anul 1919. Timp
de 10 ani a colaborat la „Ca­
lendarul" dela Blaj pe care l-a
scos împreună cu profesorul
nui naţionalist. Italienilor
Activitatea sa naţionalistă în­ Avem primarii pe cari îi
cari au bombardat spitalele
cepe în anul 1899 când ca elev merităm, ba ne mai şi mândrim
în clasa VII de liceu a condus cu ei, când ne pălmuesc în pu­ Ce fericit, că,„ tu ai barbă)
greva tineretului şcolar împotri­ blic, Numai înainte, că mergem Civilizând, o ţară mult barbară,
Voi aţi făcut o faptă rară. Cu ce plăcere o să soarbă
va înserării unui punct de de- bine I
claiŢiatie maghiară în programul Cu bombe aţi măturat din cale, Vinuri spumoase ai tăi duşmani,
festivalului liceului românesc de Arestarea primarului agitator
Bolnavi, răniţii din spitale I Când te vor radc.,.’n zece ‘ani
Ia Blaj. să fie pildă tuturor celor ce
Este absolvent al facultăţii pescuiesc în apă tulbure.
 Neamul Nostr u

CASSA DE ECONOMII Ştiri din Ţară. I judeţ pe înfometaţii Basarabeni

s'a găsit, că jud. Treiscaune
Cam s’ău desfăşurat
Strângeţi bani albi pentru zile negre. adunase şi trimisese numai sărbările gazetelor
Atât oamenii cât şi animalele
Oradea: Primarul din Corn, 8500 lei, nici măcar 1 leu de
Azi avem Cassa de economie Sinteu jud. Bihor, a raportat la fiecare gospodar 1 Şi... ne mai
ardul^^iie la Cloj
inteligente (cânele, pisica, ursul, care este făcută numai pentru prefectura respectivă că preotul numim Creştini 1 Suntem printre Presa rouilnească din Ar­
şoarecele), după ce şi-au ago­ binele oamenilor prevăzători şi romano catolic Vladimir Hi- codaşii donatorilor. deal şi Banat într'un cadru
nisit cele necesare traiului pen­ economi. Rugăm călduros pe teti citi­ solemn a s^irbătorit la 15 Dec.
berich, în loc să-şi vază de pe 16 membr ii ai ei c.aii înfrun­
tru timpul de faţă, se îngrijesc Cum se ia livret (libelă) de înalta sa misiune, de slujitor al torii noştri să dea fiecare cât tând regimul vitregiilor maghiare
de hrană pentru zilele viitoare, economii ? altarului şi al Sf. Evangelii poale şi cât de curând prin s'au înscris in slujba naţiei ro­
atunci când nu vor putea ago­ La oficiul poştal din sat plu­ care. spune: „Da(i Cezarului ce Crucea Roşie, primind chitanţa mâne de pe aceste plaiuri şi
nisi nimic. garul se duce cu economiile este al Cezarului,,, zăpăceşte de cât a dat. Bogăţia adevărată au servit prin condeiul lor cu
Iată câte-va pilde; sale şi le dă în mâna dirigin­ este cea adunată... în ceruri mari sacrificii năzuinţele şi idea-i,''
mintea locuitorilor, îndemându i
— Daţi unui câine o bucată telui, Să zicem că gospodarul lurile acestui popor, contribuind
să nu se supună legilor române, la îndeplinirea idealului comun
de pâine mai mare decât poate are economisiţi 300 de lei; Plă­
mânca la un conac. Ce va face teşte 5 lei şi capătă dela diri-
el? Va mânca până se va să igintele poştei un livret, o căr­
să nu plătească dările, căci în
curând vor veni Ungurii de pe Isprava din Olteni. România Mare, La această
pioasă sărbătorire a ţinut ca
să participe toată lumea româ­
Tisa să înfiinţeze vechea Unga­ La târgul din 19 Decembrie
tura şi pe urmă se va tolăni ţulie pe care este scris numele nească din oraşul Cluj, dim­
rie. De ocamdată. •. au venit 1935 ce-a avut loc în Sf. Ghe- preună cu toţi membrii sindi­
lângă bucata rămasă ca s'o pă­ său şi în care scrie că are de­ jandarmii şi judecătorul de orghe, necunoscuţi bărbaţi şi fe­ catului presei române din Ar­
zească, E proprietatea lui, o va puşi la păstrare suma de trei instrucţie. Preotul „Vântură mei, din Olteni, au săvârşit mai deal, Solemnitaea dela Cluj s'a
apăra. Daţi-i a doua oară tot sute de lei. Ţară" a fost cercefat de d. început printr'o şedinţă a adu­
multefurturi dela diferiţi negustori
atâta. El va mânca până se sa­ Peste 2 sjptămâni omul a judecător de instrucţie Poeiiaru nării generale a sindicatului, de­
din Sf,-Gheorghe, de unde au fu­
tură iar bucăţile rămase le va mai vândut un porc cu 1500 Bordea, care după ce i-a luat schisă de dl. preşedinte dr.
rat marlă în valoare de 10.000 lei. Aurel Gociman după care toţi
duce într'un loc ascuns, sub un Iei. A mai cheltuit de sărbători interogatorul l’a arestat şi l’a In urma cercetărilor făcute, membrii acestui Sindicat au
copac, într'un colţişor şi le va cu haine Ia copii, mai nevestei, trimes în judecată pentru fapta dnii serg. instr, Oşan Aurel de­ participat la un serviciu reli­
îngropa, ca să se păstreze bine, mai lui şi i-au mai rămas 700 sa criminală. gios, oficiat de un sobor de
la postul jand. Valea-Crişului şi
Dela câinele inteligent omul lei. Fuga cu ei la poştă, acum Un amănunt. Satul e locuit Gh. Dumitru dela postul Olteni, preoţi la biserica catedrală or­
trebuie să înveţe că : nu mai plăteşte nimic. Ii dă au identificat 9 dintre hoţi, a- todoxă din localitate.
de mulţi slovaci. Preotul este de
— Prisosul trebuie păstrat, banii dirigintelui, îi dă libela supra cărora s’a găsit şi o parte La orele 11 şi jumătate în
origină slovac. S’a lepădat de sala prefecturii judeţului Cluj a
îngrijit, conservat, ferit de stri­ (livretul), i-se scrie acolo ce din lucrurile furate, cari au fost
sângele său, s’a vândut Ungu­ recunoscute de către negustorii, avut loc şedinţa solemna în care
căciune. bani a mai depus şi gata, a rilor, şi acum .,. face pe coada au fost s-ărbătoriţi cei 16 gaze­
Martinka şi Hamza din Sf.-
Altă pildă; făcut o mie de lei. de topor! Ce ticăloşie! Gheorghe. Hoţii identificaţi fac tari ardeleni, cari au împlinit
Răscoliţi un muşuroi de fur­ Vine perceptorul cere 160 ♦
* ♦ parte în majoritate din familia peste 25 de ani de activitate
nici, Veţi găsi acolo multe ou- lei. Ai bani gata, nu-ţi mai face paznicului comunal Raduly losif, gazetărească. Intre cei prezenţi
Bucureşti: La Universitate la această solemnitate remar­
şoare mici albe ca boabele de ruşine. a cărui soţie şi fiică au luat chiar
s’au finut până la Crăciun cinci parte activă la săvârşirea furturi, căm pe dnii gen. I. Papp, prof.
orez, dar veţi găsi dedesubt Ce foloase ai de pe urma conferinţe ştiinţifice antirevizio- univ, Marinescu, consilier Bala-
lor. Ceeace interesează mai
multe grăunţe, firişoare de ră­ Cassei de economie ? nite, lunea ora 7 seara, în mult e faptul că însuşi paznicul şiu, prof. uîiiv. Moroianu prof.
dăcini ş, a. pentru iarnă şi mai a) Banii sunt garantaţi de Sta­ localul liceului Spiru Haret. Raduly a condus o parte din univ., Lazar lacob, prof univ,
ales pentru micuţele iurnicute, tul Român cu toată averea lui, hoţi la târg şi înapoi, cu căruţa Sturza, prof, univ. Tătaru, prof.
Conferinţele sunt organizate univ. Ştefan Meteş, prof. univ,
cari vor ieşi din ouăle de cu pădurile lui, cu palatele lui, noţarului din Olteni.
de secţia studenţească a Ligii în fata acestor lucruri nu ştim Ghibu, prof; univ, Ghidionescu,
furnici. Harnicele furnici nu se cu minele şi toate bogăţiile lui. Antirevizioniste Române. dr, Joe Ghevman, prof. Jinga,
* ce am putea zice, fiindcă în Ol
mulţumesc să toarne la copii b) Sumele depuse nu pot fi « » teni s’au petrecut şi alte fapte dr, Hetco, Ionel Cri,şan, dnele
cu ghiotora, ci economisind din urmărite de nimeni. Dacă ai un Comisiunea migratiunilor din mult mai grave decât acestea şi Meteş, dr, Alma Mohora, Bratu,
hrana de azi, se îngrijesc de proces, nu poate adversarul cu Min. Muncii a început să trimită totuşi nu s’au luat măsuri de Agârbiceanu, şi Ghidionescu şi
soarta copiilor pentru timpurile care te judeci să-ţi scoată banii îndreptare, ci din contră au fost dna Gociman, dr, Sebastian
în tafa lor pe streinii austrieci, Stanca, di-ccroi- Knc'rcii nroto-
tolerate, cum va fi irecuf cu ve­
grele. tăi dela Cassă, ori ce câştig ar ungurii bulgari, etc. cari îşi pre­ derea şi cazul paznicului Ra­ pop Agârbiceanu, proF. Oţoiu
Aş mai putea da alte pilde: căpăta la judecată. Banii dela lungeau — fără drept — şede­ duly. inspector G. Popa, inspector
Muşuroiul şobolanului, care a- Cassa de economii rează- rea aci la noi, lăsând să sufere Până când ?,. . * lonescu, prdf, Precup, dr.Buia,
Noi ştiam că nu merge urciorul prof, Bucevski, prof, lencica.
dimă o baniţă de cartofi pen­ mul bătrânelelor, deaceia sunt de lipsă de lucru; fraţii noştrii
la fântână de multe ori 1 Dumitru Goga, Cloşca Jinga,
tru 5 luni de iarnă, adică o atât de bine ocrotiţi. Români, Borneraisa, Septimiu Popa, Oc-
Vom reveni.
greutate de trei zeci de ori o) Depunătorul capătă do­ Au şi fost trecuţi peste fron­ Gh, Vasilescu tav Arbore, Vladimir Nicoară,
cât greutatea trupului său şi al bândă şi această dobândă este tieră. G. Mărcuş, Olariu, prof. Op-
* >
* » ♦
femeii sale.
Sau stupul de albine unde
scutită de orice impozit,
d) Livretul este secret. Numai
Dnii. Preoţi şi învăţători reanu, inginer G, Pop, prof,
Buzdug, dr, Septimiu Bariţiu,
Cluj: Adalbert Tarsai, Andrei sunt rugaţi să ne ţină la A. Pampu, Augustin Popa, prof.
se adună miere atâta în cât stăpânul livretului capătă ştiri Makai şi Alexandru Gabor, t&ti Maior, Neamţu Otonel şi alţii.
prisoseşte — de multe ori — despre el, deci poţi agonisi un curent cu viaţa culturală La orele 12 dl. ministru Vale-
maghiari, au spart locuinţa ing.
pentru iarnă până la vara vii­ ban, fără să se bată toba în a comunelor respectivă riu Pop însoţit de P. S. Sa e-
Bocian şi au furat obiecte cas­
toare. sat că ai averi mari, precum şi evenimentele piscop, dr. luliu Hossu, asesor
nice şi bani cam 160 000 lei- consitoria! Curca, prof. univ,
Dar omul! Făptură asemă­ e) Poţi scoate din banii de­ Politia i-a prins la Aiud şi cari interesează viaţa ro­ Nicolae Drăgan primarul ora­
nătoare lui Dumnezeu creatorul puşi când vrei până la 2000 lei. Târgul Mureş. Le-a luat banii mânească. şului, dr. Eugen Dunca prefec­
lumii! De ce să nu fie prevă­ iar dacă vrei să scoţi mai mult şi i-a pus în lanţuri. tul judeţului, prof, univ., Ştefă-..
zător, econom, ca să aibă asi­ trebuie să vesteşti cu 15 zile * ♦ nescu Goangă, prof, univ, luliu
♦
gurate şi zilele grele de iarnă, mai înainte. CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIŢI Haţieganu şi dr. Aurel Gocima||
Treiscaune: Până la 15. preşedintele Sindicatului Prese
dar mai ales zilele grele ale bă­ f) Poate depune ori bărbatul, „NEAMUL NOSTRU1*
Dec- 1936, când s’au făcut so­ din Ardeal şi Banat iau loc r
trânelelor 7 De ce să nu aibă ori femeia, ori poţi depune pe masa presidenţială. fvâ urma
cotelile cât a aiutat fie care
el, al său şi să cate la strachina numele copiilor (zestre pentru
neamurilor lui ? fete).
Cinema COMUNAL Mozgo.
Ce ar fi de făcut ? Lucrul nu Fraţi plugari: Băncile au să­
este aşa de greu, E mult până răcit, la ele cu greu azi puteţi
s ■
Vineri IO lan. ora S-3o Cea mai muzicală operetă a celui m'ai
ai început. Dragostea de eco­ căpăta ce aţi depus. Sâmbâtâ ti lan. ora s-30
Numai la Cassa de economie Duminica 12 lan. ora S.so 8-30 celebru compozitor HANS AY
nomie merge crescând.
0) H
Omul econom este mai liniştii, puteti să depuneţi cu toată
are mai mult curaj. Nu mai ri­ încrederea economiile voastre
sipeşte un dram din munca sa, Aci economiile sunt sigure,
Melodii ce nu se uit C t-
©
cu: LEE PARRY, PAUL HORBIBER, OSKAR KARL ţlTDBAY rf|Y E Iii V3
ci o respectă şi o capitalizează. sunt rodnice, se înmulţesc. WEISS, IDA WtiST, JULIUS FALKENSTEIN. uUFUMilL lUA-
Bătrânii, bunicii bunicilor noş­ Strângeţi bani albi, pentru
10- u Q
tri făcuseră magazii de provi- zile negre,
.anluri adică magazii cu rezerve F, NICODEM 14-15-16 Ianuarie s Marti
Mercuri
ol ora 83“ • Film rusesc «-I Hc/>
l-l

U
de bucate, de grăunte.
In anii îmbelşugaţi a 5-a parte
din recoltă, nu era a omului,
General Pankratov ub:
ci a magaziei obşteşti unde Librăria Patria CU%' NOVA NEY, FV, BRODNIEVICZ, artişti teatrului naţional din varşovia,
JOURNAL FOX Şl COMPLETARE. 2<
omul o căra cu carele şi vitele
lui. Pentru aceasta omul primea
'răboj (un lemn crestat) căci pe
oferă un calendar
17-18-19 Ianuarie ora 530 830 iqu
Zw
g r ă t u i t tuturor
vremea aceia nu erau multe
scripte şi registre. clienţilor cari fac David Golder UI o
Când venea o secetă, omul (J
cumpărături de o dramă excelentă cu renumitul HARY BAUR şi CAMILLA BER, <
dădea răbojul la magazie şi co-
primea grâul şi gata socoteala.
Câtă înţelepciune Ia bunicii
cel puţin 200 Lei,
JURNAL FOX Şl COMPLECTARE.
o
noştri ? Dar azi ?
Tipărit în tipografia „Minerva“ SfL-Gheorghe, Str. Ştefan cei Mare No. 15*