Proletari din foaie fârile, unifi-vâ !
PRIMIRI LA TOVARĂŞUL
MUNCA
ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA
A n u l X X X n r. 8 1 4 2
PEAGENDA DE LUCRU
A SINDICATELOR
FOLOSIREA CU MAXIMUM
DE RANDAMENT
A CAPACITĂŢILOR DE PRODUCŢIE
în cursul anului trecut colectivul
întreprinderii de aluminiu Slatina a
Sntîmpinat unele greutăţi, a avut u-
nele lipsuri în activitatea sa, ceea ce
a determinat, între altele, ca maşi­
nile şi utilajele din dotare să nu fie
folosite la întreaga capacitate. Cau­
zele care au determinat această si­
tuaţie sînt, în cea mai mare parte a
lor, de ordin subiectiv : indisciplina
tehnologică, care s-a manifestat prin
nealimentarea corespunzătoare a cu-
velor de electroliză ; neatenţie la fi­
xarea anozilor noi în cuve ; neres-
pectarea nivelelor de metal la ex­
tracţie, etc. La toate acestea s-a a-
dăugat calitatea slabă şi cantitatea
insuficientă a anozilor, introducerea
în procesul de producţie a unor sor­
turi de alumină variate, cu caracteris­
tici fizice neomogene, ceea ce a pro­
dus murdărirea vetrei cuvelor_ şi ca
urmare o acoperire insuficientă a a-
nozilor şi arderea acestora, cît şi
funcţionarea defectuoasă a podurilor
speciale din halele de electroliză, în­
deosebi din cauza lipsei^ pieselor de
schimb şi slabei calificări profesio­
nale a personalului de deservire.
Sub îndrumarea comitetului de par­
tid, comitetul oamenilor muncii
şi comitetul sindicatului din . ca­
drul întreprinderii au şi întreprins un
şir de măsuri. în vederea înlăturării
neajunsurilor de ordin subiectiv care
au existat în activitatea noastră.
Printre altele, încă înainte de înce­
perea anului, s-au organizat cu maiş­
trii şi şefii de secţie dezbateri pe
teme, analize şi studii. La acestea un
ajutor preţios l-au dat cadrele tehni-
co-inginereşti, membrii comisiei in­
ginerilor şl tehnicienilor, cît şi ai co­
misiilor economice şi organizatorice,
din cadrul comitetului sindicatului.
Receptivă la propunerile rezultate
din aceste dezbateri, conducerea în­
treprinderii a întreprins acţiuni e-
nergice pentru înfăptuirea lor. între
I.A .S .
Iniţiativele
să fie
şi deorganele
Este un lucru bine cunoscut de
toţi lucrătorii ogoarelor că, în con­
diţiile specifice tării noastre, pre­
gătirea temeinică a pămîntului pen­
tru însămînţările de primăvară con­
tribuie în mod substanţial la obţi­
nerea unor recolte mari la hectar.
Cum stă din acest punct de vedere
întreprinderea agricolă de stat Pu-
chenii Mari — judeţul Prahova ?
Iată subiectul discuţiei noastre cu
cîtiva specialişti de aici.
A a p ă r u t:
V IA T A ®
S IN D IC A L A
... >
1/1974
„VIAŢA SINDICALA" este noua
revistă a Consiliului Central al
Uniunii G enerale a Sindicatelor
din Republica Socialistă Rom ânia
care înlocuieşte publicaţiile „Clu­
bul" şi ,-Munca în sindicate"
PRIN REDUCEREA CONSUMURILOR
TEHNOLOGICE, 2 5 0 0 TONE PRODUSE
PETROLIERE ÎN PLUS
In cele două decade care s-au scurs din acest an rafinorii din cadrul
Combinatului petrochimic Borzeşti au reuşit să dea perie prevederile pla­
nului circa 2509 tone de produse petroliere. De remarcai este faptul că
sporul de producţie amintit a fost obtinut prin reducerea consumurilor
tehnologice, aşa cum s-a angajat, de altfel, cuiectivul combinatului, cu
ocazia recentei CHEMĂRI LA ÎNTRECERE adresată unităţilor din aceeaşi
ramură.
♦♦♦ J o i 2 4 ia n u a r ie 1 9 7 4
altele s-au luat măsuri pentru apro­
vizionarea cu piesele de schimb ne­
cesare asigurării reparaţiilor capitale
la utilajele din secţia anozi. Tot in
baza acestor sugestii a fost găsită so­
luţia pentru valorificarea celor a-
proximativ 5 000 de tone deşeuri de
anozi uzaţi în halele de electroliză,
ceea ce permite economisirea unei
cantităţi echivalente de cocs de pe­
trol în valoare de 6 milioane lei. Re­
zolvarea operativă şi pină la capăt a
acestei probleme de către conducerea
întreprinderii va avea o mare impor­
tanţă pentru întreaga activitate a în­
treprinderii noastre. întrucît va con­
tribui la echilibrarea balanţei de cocs
calcinat, capitol deficitar pentru noi,
care sîntem obligaţi, momentan, să fo­
losim un cocs degazat. fabricat intr-o
instalaţie improvizată la uzinele
„Victoria" Călan. O problemă care
rămîne de rezolvat în cursul acestui
trimestru este aceea a aprovizionării
eu alumină şi îndeosebi a asigurării
uniformităţii ei. Pentru împlinirea a-
cestui deziderat, solicităm întreprin­
derii de alumină din Tulcea să ne li­
vreze la timp cantităţile contractate
de materie primă.
In cadrul apropiatei adunări gene­
rale a oamenilor muncii urmează să
analizăm cu întreaga responsabilitate
toate cauzele obţinerii în 1973 a unor
randamente necorespunzătoare şi mai
ales să stabilim un program clar de
măsuri, astfel Incit în acest an să
înlăturăm cauzele subiective şi obi­
ective care au determinat această si­
tuaţie. Comitetul sindicatului socoteş-
Marian Rusu
preşedintele comitetului sindicatului
întreprinderea de aluminiu Slatina
(Corttinuare în pag, a 5-a)
PU C H EN II
— încă din toamnă — ne-a spus
ing. Alexandru Gheorghe, directo­
rul unităţii — au fost fertilizate şi
executate arăturile pe cele 3 500
hectare care vor fi însămînţate în
primăvară cu porumb, soia, floarea-
soarelui, plante furajere şi altele.
Astfel, suprafaţa amintită a primit,
ca îngrăşămînt de bază, circa 300
kg. de superfosfat la hectar şi o în­
semnată cantitate de gunoi de
grajd.
b r e v i a r
STOP, CONSUMULUI
EXCESIV
DE ELECTRICITATE !
Inginerul Andrei Lulracs de la
întreprinderea de pielărie şi mănuşi
din Tg. Mureş a conceput şi a rea­
lizat un dispozitiv automat, care
stabileşte intensitatea luminii, atît
la locul de muncă cît şi în afara ha­
lelor de producţie. Atunci cînd lu­
mina naturală devine suficient de
puternică, cea electrică se decuplea­
ză automat. Aplicarea acestei inova­
ţii face posibil ca în 1974 să se eco­
nomisească o cantitate de energie
electrică egală cu consumul între­
prinderii pe o perioadă de peste o
lună.
Autorul ingeniosului dispozitiv
este gata să dea relaţii şi să spri­
jine unităţile economice interesate
in preluarea şi generalizarea ino­
vaţiei.
+++
Extinderea acţiunii
de autodotare
Datorită ritmului accelerat de dez­
voltare înregistrat ca urmare a a-
tenţiei deosebite ce i se acora’ă de
către conducerea de partid şi de stat,
prin timpul relativ scurt în care se
reînnoieşte întreaga gamă sortimen­
tală, electronica — implicit unităţi­
le producătoare de elemente compo­
nente, printre care se numără şi
întreprinderea de piese radio şi se­
miconductoare Băneasa — se află
într-o permanentă confruntare cu
cuceririle tehnicii, atît în ceea ce
priveşte tehnologia de realizare
cit şi parametrii tehnico-funcţi-
onali foarte rigizi în care este
necesar să se încadreze produ­
sele. Preocuparea comitetului sin­
dicatului, a comitetului oamenilor
muncii, a tuturor muncitorilor din
întreprinderea noastră pentru asimi­
larea rapidă a unor noi sortimente
se îmbină organic cu aceea de realii
zare a tuturor sarcinilor de plan, a
angajamentelor asumate în întrecerea
socialistă, în mod ritmic, astfel incit
beneficiarii interni şi externi să
nu sufere din cauza nerespectării
contractelor încheiate cu noi. înfăp­
tuirea acestui lucru a cerut din par­
tea întregului colectiv mobilizarea
tuturor rezervelor de care dispunem
pentru creşterea producţiei, a pro­
ductivităţii muncii. La rezultatele
bune obţinute de întreprindere în
anul trecut la toţi indicatorii, o con­
tribuţie de seamă a adus-o comisia
inginerilor şi tehnicienilor a comi­
tetului sindicatului care, prin apli­
carea practică dată tuturor soluţiilor
elaborate de membrii săi. a reuşit
să-şi facă cunoscute roadele activi­
tăţii depuse, atît prin noile tehnolo­
gii de prelucrare elaborate cît si
prin utilajele de un înalt nivel
tehnic ce s-au adăugat la zestrea
întreprinderii. înainte însă de a con­
cretiza prin cîteva exemple preocu­
parea în această direcţie, vreau să
menţionez şi faptul că un accent
I deosebit s-a pus pe îmbunătăţirea
MARI
din
su
— Prima zăpadă v-a prins cumva
cu o parte din teren nepregătit
pentru însămînţările de primăvară ?
— Datorită faptului că aceste su­
prafeţe sînt împărţite la toate cele
nouă ferme, a fost necesară luarea
Mircea N ovac
(Continuare în pag. a 5-a)
« t e l e x ta b r e v i a r
LOCUINŢE PENTRU MINERI Şl SIDERURGIŞTI
La Vulcan a început construcţia a
4 blocuri de locuinţe destinate mine­
rilor din această localitate a Văii
Jiului. Şi în celelalte centre mun­
citoreşti ale judeţului Hunedoara,
se acţionează intens pentru înfăp­
tuirea sarcinilor de plan care pre­
văd ca, în 1974, din fondurile statu­
LA TERMOCENTRALA DOICESTI,
UN NOU GRUP TN FAZA DE MONTAJ
în vederea folosirii combustibili­
lor solizi existenţi în zonă pentru
producerea energiei electrice, la
termocentrala din Doiceşti — Dîm­
„1 MAI" — NOUL
CARTIER AL CQDLEI
I.a Codlea a luat fiinţă un nou
cartier muncitoresc numit „1 Mai".
In prezent se află în fază avansată
de construcţie mai multe blocuri cu
120 de apartamente, spaţii comer­
ciale, parcuri şi o „Casă a nunţilor",
destinată tinerilor care se căsăto-
CRESĂ PENTRU COPIII TEXTILISTILOR
DIN TÎRGU NEAMŢ
La Tirgu Neamţ a in acest an. Noul e-
inqeput construcţia u- dificiu social este de­
nei creşe cu 100 lo­ stinat îndeosebi copi­
curi, care urmează să ilor salariaţilor de la
fie dată în folosinţă Fabrica de volvatir —
6 p a g in i 3 0 b a n i
conţinutului şi eficienţei propagan­
dei tehnice. Edităm în întreprindere
un buletin de specialitate care a de­
venit un element de comunicare ac­
tivă a tuturor preocupărilor pe linia
modernizării producţiei, a autodo-
tării. Preocuparea comitetului sindi­
catului, a comisiei inginerilor si teh­
nicienilor, în domeniul autodotării, a
găsit puternic ecou. In 1973, compara­
tiv cu anul 1972, am obtinut rezul­
tate mai bune. Am să enumăr doar
cîteva dintre utilajele realizate pe
această cale în întreprindere. Astfel,
prin punerea în funcţiune a două
prese speciale echipate cu matriţele
necesare, s-a reuşit eliminarea impor­
tului a şase milioane bucăţi capace
şi zece milioane cuvete pentru
Virginia Pripiţii
preşedinta comitetului sindicatului
I.P.R.S. — Băneasa
(Continuare in pag. a 5-a)
faptei
mm
mamă cu...
0
copii
3 0 0 7
— Da! Aţi înţeles bine, sînt o
mamă cu... 3 007 copii. Pe toţi
ii iubesc deopotrivă şi am grijă
de sănătatea lor.
Sînt cuvintele medicului pe­
diatru Casandra Nechita de la
circumscripţia medicală nr. 13 —
Lunca Jiului din Craiova, mamă
a şapte copii, decorată cu Or­
dinul „Gloria Maternă" clasa a
IlI-a. Am cunoscut-o la locul
său de muncă, aflat intr-un car­
tier mărginaş al Craiovei. De 13
ani îngrijeşte de sănătatea co­
piilor din cartier.
— Aş fi putut să mă mut ln-
tr-o circumscripţie mai în cen-
Elena Ţuicu
coresp. „MUNCA"
(Continuare în pag. a 4-a)
i. te le x ex tern
lui şi ale populaţiei, cu ajutorul cre­
ditelor de la stat, să se ridice peste
4 200 de apartamente, iar în oraşe­
le Petroşani, Lupeni, Călan, Orăş-
tie şi Deva, creşe şi grădiniţe cu 980
de locuri, precum şi cămine munci­
toreşti.
boviţa au început lucrările de mon­
tare a unui grup de 209 MV/. Cons­
tructorii s-au angajat să predea
beneficiarului noul obiectiv înainte
de termenul stabilit.
CLUB PENTRU
NAVETIŞTI
In comuna Remetea Chioarului
locuiesc mulţi tineri care lucrează
în întreprinderi maramureşene, fă-
cînd naveta. Pentru ei a fost în­
fiinţat un club al navetiştilor, in
cadrul căruia se dezbat probleme
de muncă şi viată, se organizează
acţiuni patriotice, întreceri 'sporti­
ve, etc.
unitate a industriei
textile care a luat de
curînd fiinţă in a-
cest oraş.
NICOLAE CEAUŞESCU
S o c ia lis t
D e le g a ţia
P o p u la r
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­
cretar general al Partidului Comunist
Român, a primit, miercuri după-a-
miază, delegaţia Partidului Socialist
Popular din Danemarca, care, la in­
vitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită
de prietenie în ţara noastră.
Din delegaţie fac parte Gert Pe-
tersen, membru al Comitetului Exe­
cutiv, Dorte Helsted. Jens Otto Mad-
sen şi Troels Taaftkaer, membri ai
C.C. al P.S.P.D., şi Soeren Kolstrup,
membru al conducerii organizaţiei
partidului din Arhus.
La primire au participat tovarăşii
Cornel Burtică, membru supleant al
Comitetului Executiv, secretar al C.C.
al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al
C.C al P.C.R., Ghizela Vass, mem­
bru al C.C. al P.C.R., Petre Con­
stantin. membru al Comisiei Centrale
de Revizie a P.C.R., secretar al Co­
mitetului municipal Bucureşti al
P.C.R.
P u b lic is tu l
K je ld
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­
cretar general al Partidului Comu­
nist Român, preşedintele Consiliului
de Stat al Republicii Socialiste Româ­
nia, a primit, la 23 ianuarie, pe pu­
UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA -
PIATRA DE HOTAR IN FĂURIREA
STATULUI ROMÂN MODERN
Ziua de 24 ianuarie a anului 1859
— ziua unirii Moldovei cu Muntenia
— s-a înscris in istoria poporului
nostru ca una din cele mai mari săr­
bători naţionale. Ea a constituit re­
zultatul dezvoltării milenare a po­
porului român în vatra străbună a
vechii Dacii, a fost făurită pe teme­
lia de granit a legăturilor econo­
mice, a comunităţii de limbă şi cul­
tură, de idealuri şi aspiraţii, a în­
tregului flux de valori materiale şi
spirituale, prezent de totdeauna în
viaţa poporului român, în pofida vre­
melnicelor graniţe artificiale prin
care s-a încercat să-l împartă şi
să-l răzi'eţească. Unirea a devenit, în
perspectiva istorică, actul politic
fundamental care a stat la baza afir­
mării naţiunii române pe drumul
lung şi greu al cuceririi indepen­
denţei naţionale in anul 1877 şi al
desăvîrşirii unităţii de stat la 1
decembrie 1918.
Trăgîndu-şl seva din realităţile
vieţii, găsindu-şi rădăcinile în neîn­
trerupta conştiinţă a unităţii de teri­
toriu, de neam şi limbă, ideea for­
mării unui stat unitar a dominat
gîndirea social-politică şi planurile
politice, militare şi diplomatice ale
atîtor cărturari şi voievozi români,
de-a lungul întregului Ev mediu. Pe
bună dreptate, Nicolae Bălcescu scria
la timpul său : „Unitatea naţionali
fu visarea iubită a voievozilor noştri
cei viteji, a tuturor bărbaţilor noş­
tri cei mari, care întrupară in sine
individualitatea şi cugetarea popo­
rului, spre a o manifesta lumii.
Pentru dînsa ei trăiră, munciră, su-
feriră şi muriră".
GENEVA — Ieri după-amiază
s-au încheiat lucrările celei de-a
doua Conferinţe regionale europene
a Organizaţiei Internaţionale a
Muncii (O.I.M.), la care au luat par­
te reprezentanţi din 28 de state,
între care şi România. In timpul lu ­
crărilor, au fost adoptate o serie de
documente.
ATENA — Primul ministru al
Greciei. Adamandios Androutsopou-
los, l-a primit marţi, într-o vizită
protocolară, pe ambasadorul Româ­
niei la Atena, Ion Brad. Cu acest
prilej, premierul grec a exprimat
dorinţa guvernului său de a conti­
nua şi dezvolta bunele relaţii exis­
tente între Grecia şi România.
BUENOS AIRES — In urma ata­
cului terorist împotriva regimentului
de blindate C-10 din localitatea
Azul, în cursul căruia au fost ucişi
comandantul unităţii şi ciţiva sol­
daţi, iar un colonel a fost luat osta-
tec, preşedintele Argentinei, Juan
Peron s-a adresat ţârii prin inter­
mediul posturilor de radio şi televi­
ziune. Preşedintele a cerut forţe­
lor armate, tuturor forţelor politice
cît şi întregului popor să ia parte
activă la apărarea republicii şi tu ­
turor muncitorilor o participare
activă în acţiunea de apărare a
organizaţiilor lor, întrucît anihilarea
terorismului reprezintă o sarcină a
tuturor acelora care doresc să
trăiască intr-o ţară dreaptă, liberă
şi suverană.
P a r tid u lu i
d in D a n e m a rc a
Cu acest prilej, membrii delegaţiei
au transmis tovarăşului Nicolae
Ceauşescu un cordial mesaj de salut
cîin partea conducerii Partidului So­
cialist Popular, a tovarăşului Si-
gurd Omann, preşedintele partidului.
Totodată, ei au exprimat calde mul­
ţumiri pentru primirea acordată de
secretarul general al P.C.R., pen­
tru ospitalitatea si prietenia de ca­
re s-au bucurat in tot timpul vizi­
tei în ţara noastră.
Mulţumind, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu a rugat pe membrii delega­
ţiei ca la înapoierea în patrie să tran­
smită un salut călduros si cele mai
bune urări conducerii Partidului
Socialist Popular, tovarăşului Si-
gurd Omann.
In timpul convorbirii a avut loc un
schimb de informaţii privind activi­
tatea şi preocupările actuale ale
Partidului Comunist Român si ale
d a n e z
O b s te r lin g N ie ls e n
blicistul danez Kjeld Obsterling
Nielsen.
La întrevedere a participat tova­
răşul Cornel Burtică, membru su­
Dr. Mircea M usat
Constituirea unui stat unitar,
neatirnat, eliberat de jugul opresiunii
străine şi de cătuşele feudalismului,
în care românii strinşi laolaltă să-şi
afirme în faţa umanităţii propria lor
menire, a devenit idealul suprem
care a răscolit permanent mintea,
inima şi pana celor mai înaintate
spirite ale societăţii româneşti.
Atunci, cînd in procesul dezvoltării
relaţiilor capitaliste, elementelor de
unitate materială şi spirituală Ii s-a
adăugat impulsul dinamic ai progre­
sului economic care a dus Ia des­
trăm area feudalismului şi accelera­
rea relaţiilor capitaliste, conştiinţa
unităţii de neam s-a dezvoltat în
conştiinţa naţională, iar năzuinţa de
unitate a devenit ţelul politic ai
unirii tuturor românilor într-un stat
naţional, in graniţele sale istorice,
fireşti.
Prefacerile înnoitoare petrecute în
structura social-economică a tării la
începutul secolului al XlX-lea, a
pus, la ordinea zilei, problema uni­
tăţii naţionale, ca o cerinţă legică,
obiectivă a progresului societăţii ro­
mâneşti. Ideea Unirii a animat gene­
raţia luptătorilor paşoptişti, care nu
puteau concepe lupta de eliberare
socială şi naţională a poporului ro­
mân decît ca o luptă între ale. cărei
ţeluri supreme trebuie să fie în­
scrisă făurirea statului unitar. Toc­
mai de aceea, „Unirea Moldovei şi a
Vaiahiei într-un singur stat neatîr-
nat, românesc" a fost cerută în pro­
gramul revoluţionarilor moldoveni,
în_timp ce din străvechea vatră ro­
mânească a Blajului se auzea glasul
energic al zecilor de mii de ţărani
adunaţi pe întinsul Cimp al Libertă­
ţii : „Noi vrem să ne unjm cu ţara !"
în acest context istoric a răsunat
glasul revoluţionarului democrat N.
Bălcescu : „Vrem să fim o naţie,
una puternică şi liberă prin dreptul
şi datoria noastră, pentru binele
nostru şi al celorlalte naţii, căci
voim fericirea noastră şi avem o
misie a împlini în omenire. Aceste
condiţii de putere, de care avem ne­
voie, nu le putem găsi decit in soli­
daritatea tuturor românilor, în uni­
tatea lor într-o singură naţie, unire,
Ia care sînt meniţi prin naţionalitate,
prin aceeaşi limbă, religie, obiceiuri,
sentimente, prin poziţia geografică,
prin trecutul lor şi în sfîrşit prin
nevoia de a se păstra şi de a se
mîntui".
CONFERINŢE JUDEŢENE ALE SINDICATELOR |
(M ureş, Ialomiţa, Vaslui, Teleorman)
• CARNET CULTURAL
• SPORT
• PE MERIDIANELE SOCIALISMULUI
Partidului Socialist Popular din Da­
nemarca. De ambele părţi a fost sub­
liniată satisfacţia pentru bunele re­
laţii prieteneşti statornicite între
P.C.R şi P.S.P.D. si s-a exprimat
dorinţa comună de a dezvolta şi di­
versifica în continuare aceste re­
laţii, de a adinei raporturile de co­
laborare pe multiple planuri între
România şi Danemarca, în interesul
întăririi prieteniei dintre cele două
popoare.
în cursul întrevederii s-a efectuat
un schimb de păreri privind evo­
luţia vieţii politice internaţionale. în
acest context, a fost evidenţiată im­
portanţa deosebită pe care o are in­
tensificarea luptei unite a popoarelor,
a tuturor forţelor progresiste, demo­
cratice şi antiimperialiste. pentru
pace, securitate şi cooperare în Eu­
ropa şi în întreaga lume.
întrevederea s-a desfăşurat într-o
atmosferă cordială, tovărăşească.
pleant al Comitetului Executiv, se­
cretar al C.C. al P.C.R.
Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu a acordat un interviu pen­
tru Radiodifuziunea daneză.
„România toată, această mare fa­
milie de fraţi, nu poate fi fericită,
nu poate fi tare şi puternică decit
numai prin unire, prin unire numai
vom alcătui un stat mare, un stat
care nu are a se teme de nici o
putere străină", scria C.A. Rosetti,
iar Alecu Russo, dînd expresie do­
rinţei seculare de unire a românilor,
arăta : „Ideea unităţii române,
inainte de a fi propovăduită de
scriitorii români ai veacului acestuia
de deşteptare, a fost în inima căpe­
teniilor şi a domnilor viteji şi in
neobosita muncă şi străduinţă a
ţăranului".
Cu toate că a fost înăbuşită in
singe. datorită împotrivirii forţelor
reacţiunii interne sprijinite de in­
tervenţia brutală a imperiilor oto­
man, ţarist şi habsburgic, revoluţia
română de la 1848 şi idealurile ei,
nutrite şi dospite în cele mai largi
straturi ale societăţii, au avut con­
secinţe profunde asupra evoluţiei
ulterioare a poporului român : „Re­
voluţia începută la 1848 — sublinia
tovarăşul _ NICOLAE CEAUŞESCU
— a continuat să se desfăşoare sub
diferite forme, găsindu-şi expresia
în realizarea Unirii Principatelor, in
înfăptuirea reformelor sociale ulte­
rioare, in toate transformările şi
mişcările revoluţionare care au avut
Ioc în Ţările Româneşti, apoi în
România, pînă la revoluţia socia­
listă".
Bogata moştenire ideologică şi
culturală a revoluţionarilor paşop­
tişti, puternicele tradiţii democratice,
idealurile de unitate naţională au
fost preluate, amplificate şi ridicate
pe noi trepte, de forţele progresiste
ale poporului român. Ideea unităţii
naţionale a devenit „cheia de boltă"
şi „cununa tuturor reformelor" —
aşa cum o aprecia M. Kogălniceanu
în „Dorinţele partidei naţionale în
Moldova" : „Dorinţa cea mai mare.
cea mai generală, aceea hrănită de
toate generaţiile trecute, aceea care
este sufletul generaţiilor actuale, a-
eeea care, împlinită, va face ferici­
rea generaţiilor viitoare, este Uni­
rea Principatelor intr-un singur stat,
o unire care este firească, legitimă
şi neapărată, pentru că în Moldova
şi Valahia sîntem acelaşi popor,
omogen, identic, ca nici un altul,
pentru că avem acelaşi inceput, ace­
laşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi re­
ligie, aceeaşi istorie, aceeaşi civili­
zaţie, aceleaşi instituţii, aceleaşi legi
şi obiceiuri, aceleaşi temeri şi ace-
(Continuare in pag. a 3-a)
Pagina a 2-a
In paginaa a 4-a
In pagina a 5-a
In pagina a 6-a