BISLÄ FflSA ® l f

a i B Ţ U

iNTlLNIRE INTRE TOVARĂŞII

u f unt nou
Pffl»l^-t-a'-r-fJf r iR toate ţâri te, uniţi-vâ!

NICOLAE CEAUŞESCU Şl TOVARĂŞUL

SANTIAGO CARRILLO
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­
Olieilll DL COmiTETttLBI REGIODAL BRAŞOU #1 P.C.R. SI AL SFATULUI POPULAR RESfONAL cretar general a! Comitetului Cen­
tral al Partidului Comunist Ro­
mân, împreună cu tovarăşii Emil
Bodnaraş, membru al Comitetului
Executiv, al Prezidiului Permanent
A N U l XXV Nr. 7172 ]oi, 25 ianuarie 1968 4 pagini 25 bani al C.C. al P.C.R., Mihai Dalea, se­
cretar al C.C. al P.C.R., Ghizela
Vass, şef de secţie la C.C. al P.C.R.,
s-a întîlnit în- cursul zilei de
Carrillo, secretar general al Parti­
dului Comunist din Spania, care,
la invitaţia C.C. al P.C.R., face o
vizită în ţara noastră.
Convorbirile care au avut loc cu
acest prilej, desfăşurate într-o at­
mosferă caidă, tovărăşească, s-au
referit la probleme actuale ale si­
tuaţiei internaţionale, ale mişcării
comuniste şi muncitoreşti precum
ţiilor de prietenie dintre Partidul
Comunist Român şi Partidul Co­
munist din Spania.
Seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a oferit o masă în cinstea oaspe­
telui.
Au participat tovarăşii Emil
Bodnaraş, Leonte Răutu, Manea
Mănescu, Mihai Dalea, Ghizela
Vass, Mihail Florescu, Mihai Burcă

Comitetele de direcţie
miercuri cu tovarăşul Santiago şi la dezvoltarea continuă a rela­ şi Valter Roman.

VIZITA IN ITALIA A PREŞEDINTELUI

organe de conducere
colectivă, deliberative
— Măsurile stabilite de Confe­
rinţa Naţională a partidului prevăd
constituirea unor organe colective
de conducere, atît la nivelul între­
prinderilor cit şi al organelor lor
ierarhice. Ce factori impun ex­
tinderea aplicării principiului con­
ducerii şi muncii colective în viaţa
economică ?
— încă de la Congresul al IX-lea
al partidului, s-a subliniat necesi­
tatea studierii şi găsirii celor mai
potrivite forme şi metode organi­
zatorice pentru aplicarea consec­
ventă a principiului muncii şi con­
ducerii colective în activitatea e-
conomică. Este o cerinţă imperi­
oasă, impusă de stadiul actual de
Convorbire cu tovarăşul
I0AN BORDAŞ, secretar al
Comitetului regional Braşov
al P.C.R.
fondurilor fixe şi mijloacelor cir­
culante de care dispun, datorită a-
plicSrii gestiunii economice pro­
prii în toate unităţile etc.
— Un dicton din popor spune că
acolo unde gîndesc mai mulţi, ju­
decata e mai dreaptă. Şi aşa este.
Conducerea competentă, cerinţă in­
dispensabilă perfecţionării metode­
fostului director al fabricii „Nico­
vala“ din Sighişoara.
Dacă şi pînă acum principiul con­
ducerii unipersonale frîna ridica­
rea nivelului activităţii economico-
financiare a întreprinderilor, este
limpede că menţinerea iui devine
anacronică şi dăunătoare. Cit despre
consecinţele acestuia mai adaug :
supraaglomerarea directorului cu
tot felul de chestiuni minore, es­
tomparea iniţiativei colectivului,
C a le n d a r agricol
irosirea unor importante rezerve
interne de creştere a producţiei.
— Intr-adevăr, în condiţiile de­
săvârşirii construcţiei socialiste,
cînd viaţa economică pulsează cu
intensitate, elaborarea unor decizii
optime în toate aspectele esenţiale,
care privesc prezentul şi viitorul
Interviu consemnat de
N. NICOLAU
(Continuare m pag. a 3-a)
CONSILIULUI UE MINIŞTRI,
ION OHEORGHE MAURER
ROMA *24 (Agerpres) — Cores­
pondenţă de la Nicolae Puicea şi
îl însoţesc au vizitat miercuri la
amiază centrul istoric al Romei.
După ce a străbătut Via dei Fori
lumna lui Traian şi Ooliseumuî .
Profesorul Gianfilip o Carettoni, di­
Mircea Ionescu : Preşedintele Con­ rectorul monumentelor antice din
Imperiali, premierul român s-a o-
siliului de Miniştri al României, Ion prit la celebrele monumente ale
Gheorghe Maurer, şi persoanele care Romei antice »Forumul roatan, Co- (Continuare în pag. a 4-a>)
Repertoriul
Concurs cu premii pentru
si cerinţele
cititorii ziarului 9 9

spectato­
99
dezvoltare a economici, de comple­
xitatea problemelor pe care le im­
plică ridicarea pe o treaptă cali­
tativ superioară a întregii activi­
lor de conducere în economie, nu
mai poate fi realizată de persoane
izolate.
RAIONUL TG. SECU IESC .drum nou
IV
rului
tăţi economice, un imperativ des­
prins din însăşi practica construc­
— Principiul de pînă acum al
conducerii unipersonale nu mai co­ Din dorinţa de a contribui la ridicarea nivelului pro­ contempo­
ţiei noastre socialiste, precum şi
din experienţa pe plan mondial.
Pentru aceasta pledează şi expe­
respunde în prezent. Astăzi a de­
venit practic imposibilă o condu­
cere eficientă, cu putere de sin­
PE PRIM UL LOC fesional al cititorilor săi, la îmbogăţirea universului cultu­
ral şi spiritual al acestora, ziarul „Drum nou“ iniţiază un
CONCURS PEN TRU „CELE MAI MULTE RĂSPUNSURI
ran
teză şi de orientare a unui singur

rienţa pozitivă din o serie de uni­
tăţi economice ale regiunii noas­
tre. Aş putea cita întreprinderile
„Tractorul“ — Braşov, Combinatul
chimic Făgăraş, „Balanţa“ — Si­
biu şi altele, unde fructificarea ex­
perienţei specialiştilor, a cadrelor
valoroase, a masei salariaţilor, s-a
finalizat în obţinerea de realizări
superioare în producţie — înţelep­
ciunea colectivă adueîndu-şi un a-
port deosebit la rezolvarea multi­
plelor probleme ale vieţii econo­
mice.
Un bun cîştigat pe linia promo­
vării muncii colective este şi ex­
perienţa dobîndită în întreprinderi
de comisiile tehnice, comisiile eco­
nomice, de şedinţele lărgite ale
cadrelor de conducere, de colecti­
vele constituite pentru studierea
şi analizarea mai amplă a anumi­
tor aspecte concrete din produc­
ţie. Contribuţia eficientă a acestor
organisme în desfăşurarea cu bu­
ne rezultate a acţiunilor de orga­
nizare ştiinţifică a producţiei şi a
muncii, de rentabilizare a produc­
ţiei, de fundamentare a sarcinilor
de plan, de valorificare a rezerve­
lor interne, vine să demonstreze
că volumul şi diversitatea proble­
melor ce stau azi în fata întreprin­
derilor necesită asigurarea unei
conduceri competente prin punerea
în valoare a experienţei şi înţe­
lepciunii colective.
Deosebit de stringentă este apli­
carea efectivă a acestui principiu
pentru perioada următoare, cînd —
ca urmare a amplului program de
dezvoltare a întregii activităţi eco­
nomice elaborat de partid — spo­
resc atribuţiile unităţilor econo­
mice în fundamentarea propuneri­
lor de plan şi în organizarea ac­
tivităţii proprii, creşte autonomia
şi răspunderea lor în gospodărirea
om, oricît de dotat şi priceput ar
fi, oricîtă bunăvoinţă şi experienţă
ar avea. Rezolvarea problemelor
tot mai complexe şi multiple, in­
troducerea cit mai rapidă în pro­
ducţie a cuceririlor ştiinţei şi teh­
nicii contemporane, alegerea celor
mai bune soluţii tehnico-econo-
inice, nu se pot face decit cu par­
ticiparea celor mai competente ca­
dre din colectivul respectiv, care
să-şi confrunte în mod organizat
ideile.
Viaţa oferă nu puţine exemple
din care rezultă că acolo unde frî-
nele conducerii se află în mîiniie
unui singur om, planează pericolul
apariţiei unor manifestări de uni­
lateralitate, subiectivism şi arbi-f
trar. De altfel, asemenea manifes­
tări am putut constata de-a lungul
anilor şi într-o serie de întreprin­
deri din regiunea noastră, ca de
pildă la Uzina de reparaţii din Si­
biu, faţă de care a trebuit, fireşte,
să luăm poziţie. Ele s-au manifes­
tat adesea chiar la unii directori
de întreprinderi cu experienţă, dar
rare subapreciau aportul specia­
liştilor. încercind să rezolve sin­
guri toate problemele. Este cazul
ÎN TRANSPORTUL
ÎN G R Ă ŞĂ M IN T ELO R
Cooperativele agricole din raionul
Tg. Secuiesc continuă să se menţină
pe primul loc în acţiunea de trans­
portare a îngrăşămintelor naturale
la cîmp. Numai în ultima săptă-
mînă, în acest raion s-au transpor­
tai şi aşezat în platforme la capătul
tarlalelor peste 20.000 tone de ase­
menea îngrăşăminte, întreaga can­
titate ridieîndu-se la aproape 60.000
tone. Unele rezultate bune s-au ob­
ţinut în această perioadă şi în coo­
perativele agricole din raioanele Si­
biu şi Mediaş, unde cantităţile de
îngrăşăminte naturale transportate
se ridică la peste 7.000 şi respectiv
6-500 tone.
Dovedind în continuare lipsă de
preocupare pentru impulsionarea a-
cestei acţiuni, unităţile cooperatiste
din raionul Făgăraş, unde iu ultima
saptămînă nu s-au aşezat în plat­
formé pe cîmp nici 2.000 tone dc
îngrăşăminte, ocupă tiu „binemeri­
tat“ loc de codaş. Aceasta dovedeşte
că atît organele agricole raionale cît
şi consiliile de conducere din unităţi
încă n-au tras învăţăminte din ex­
perienţa anului trecut cînd, fertili­
tatea scăzută a unor terenuri a dus
la obţinerea uimr recolte cu mult
sub posibilităţi.
Acelaşi lucru se poate spune şi la
adresa consiliilor agricole şi uniuni­
lor cooperatiste din raioanele Ag­
nita, Sighişoara şi oraşul Braşov,
unde încă nu s-a făcut o „problemă“
din transportul îngrăşămintelor na­
turale. Realizările de pînă acum o
confirmă !
în săptămîna viitoare, am dori ca
la obişnuita noastră rubrică să con­
semnăm o creştere apreciabilă a can­
tităţilor de îngrăşăminte transpor­
tate, mai ales în raioanele care acum
sínt codaşe. Traducerea în viaţă a
măsurilor stabilite în planurile de
fertilizare trebuie să prindă cît mai
grabnic viaţă.
UN MEDIC VA SFĂTUIEŞTE :
Vreţi să atingeţi o vîrstă matusalemică ?
EXA C TE“.
SICA ALEXANDRESCU
Concursul se adresează muncitorilor, studenţilor şi ele­
artist al poporului, directo­
vilor. El se va desfăşura de-a lungul unui trimestru, simul­
rul Teatrului dramatic din
tan pentru toţi participanţii.
Brasov
SÄPTÄMlNAL, ZIARUL VA PUBLICA CITE TREI
CUPOANE, A CÎTE TREI ÎNTREBĂRI (ÎN TOT AI, 36
Problema repertoriului nu e
PE TRIMESTRU), PEN TRU FIECARE CATEGORIE
numai o problemă a teatrului.
DE CITITORI, ÎN PARTE, URM ÎND CA ACEŞTIA SA E şi a publicului. Pentru că
EXPEDIEZE PE ADRESA REDACŢIEI NOASTRE RĂS­
putem concepe orice fel de
PUNSURILE ÎNSOŢITE DE CU PO N U L DE PARTI­ teatru : tradiţionalist, academic,
CIPARE. de avangardă, experimental.
Singurul gen de teatru de ne­
Concurentul care la sfîrşitul trimestrului va întruni cel
conceput este teatrul fără pu­
mai mare număr de răspunsuri corecte, va fi premiat. Re­ blic. Déci repertoriul este pro­
dacţia ziarului nostru pune la dispoziţia fiecărei categorii de
blema numărul unu a oricărui
participanţi, cîte două premii : teatru care îşi gândeşte activi­
PREMIUL I — 1.000 LEI tatea în funcţie de felul cum
misiunea sa este îndeplinită fa­
PREMIUL II — 500 LEI
tă de comanditarul său suveran:
întrebările vor viza cunoştinţe din domeniul ştiinţei, spectatorul.
tehnicii şi al culturii generale (literatură, muzică, teatru, O dată ajunşi la acest punct,
artă plastică, cinematografie, sport etc.)
PEN TRU MUNCITORI ŞI ELEVI CO NCURSUL SE
DESCHIDE ÎNCEPIND CU DATA DE 6 FEBRUARIE,
IAR PEN TRU STUD ENŢI LA 20 FEBRUARIE. Ecouri la ancheta
In cazul cînd mai mulţi concurenţi vor da toate răs­
punsurile exacte, premiile vor fi atribuite prin tragere la
sorţi.
relaţia a d o r-
spectator
PROCURAŢI-VA ZIARUL „DRUM N O U “ PRIN
ABONAMENTE SAU LA CH IOŞCURILE DE DIFUZARE
A PRESEI.
se cuvine să facem cîteva pre­
cizări. Una este teatrul ce^ se
face în condiţiile exploatării
capitaliste, şi altul este teatrul
gîndit să fie o pîrghie — şi nu
cea mai puţin însemnată — a
construirii unei lumi din care
a fost eliminată legea exploa­
tării şi înjosirii omului de că­
tre om. Un teatru socialist are
deci un caiet de sarcini care
cuprinde obligaţiile lui de o-
noare, răspunderile lui morale,
cărora e chemat să le facă fa­
Căutînd o explicare a ţă. Dacă un teatru proprietate

LĂSA ŢI- VĂ DE FUMA T datelor de mai sus, cer­

La producţia de cartofi
c.A.r. Turla du locul iii
pe
Biroul Permanent al Uniunii
Naţionale a Cooperativelor A-
gricole de Producţie a analizat
recent rezultatele concursurilor
pentru cele mai bune recolte de
porumb, floarea soarelui, sfeclă
dc zahăr şi cartofi, organizate
de Uniune în 1967.
La concursul cartofului pre­
miul trei a revenit cooperativei
agricole de producţie din furia,
raionul Tg. Secuiesc.
U.P.R.U.C. Făgăraş : Noua bală decazangerie unde
Staţie de radio-tăcere
Nu ştim cine a avut năstruşnica
idee ca pe tabla de la uşa staţiei
de radioficare din Bran să anine un
afiş pe care scrie : „Staţie de radio-
tăcere“. Probabil că anonimul a ţi­
nut cont de muţenia absolută a
instalaţiei de dinăuntru şi de fap­
tul că tov. Maria Popa, responsa­
bila staţiei, nu prea deranjează u-
rechile ascultătorilor cu vreo emi­
siune locală. Se zice că uşa staţiei
e cînd nedescuiată, cînd închisă,
se pregătesc ve-
rolele pentru utilajele chimice.
cînd încuiată, cînd zăvorită, cînd
ferecată.
Muzeul . . . salvator
Recent, clubul secţiei Măgurele a
Staţiunii experimentale agricole
Braşov a inaugurat deschiderea unui
muzeu intitulat „Omul contempo­
ran şi petrecerea plăcută şi utilă a
timpului liber“. Vizitatorului i se
oferă posibilitatea să vadă cîteva
din „obiectele“ care-i pot servi în
acest scop. De pildă : un televizor
„Record“ cumpărat în 1961, un pi-
cup, cîteva chitare electrice, etc.
Cum le-a venit ideea ?
Oricît le-am repara, nu mai fac
doi bani : ne spune tov. Traian
Cipariu. S-au învechit. Aşa că pînă
vom obţine fonduri... Ideea salva­
toare a fost iniţiativa muzeului. în
fiecare zi scriem în „planul de acti­
Cancerul fumatului şi... cancerul fumătorilor
Anual 10.000 de fumători de pe gob îşi pierd
un picior
Fumatul — una din cauzele accidentelor de
circulaţie
20 de ţigări cu filtru = cu 8 ore pe bicicletă
Nicotină — duşmanul performanţei în sport
La 100 decese nefumători = 220 decese fumă­
tori pasionaţi
Problemei fumatului şi de subiecte, s-au făcut
consecinţelor sale «supta statistici, s-au tras conclu­
organismului uman i-au zii — dar niciodată defi­
fost afectate sute şi mii nitive. Chestiunea rămîne
de cărţi, studii şi articole mereu deschisă, necesitînd
o permanentă şi consec­
de specialitate. S-au anche­ ventă reactualizare. Lăsînd
tat şi urmărit zeci de mii la o parte problemele cu­
noscute ale pericolului le­
gat de cancerul pulmonar
vităţi“ al clubului : „Vizită co­ — mult mai frecvent la
lectivă la muzeu“. Numai că de la
fumători decit la nefumă­
un timp oamenii s-au cam săturat
să „înghită“ astfel de... activităţi. tori — vom analiza su­
biectul intr-un context
ştiinţific mai larg, cores­
Biblioteca . . . dosită
punzător nivelului de cu­
noştinţe medico-sanitare
Cu siguranţă că veţi zîmbi cînd ale marii mase a popu­
vă vom întreba dacă ştiţi cum se laţiei.
poate înmormînta o bibliotecă co­
Este ştiut că, pe lingă
munală ? Nu rîdeţi, fiindcă se
vicierea industrială a ae­
poate. Ne-au demónstrat-o grijuliii rului — datorată reziduu­
gospodari din Şura Mică. Au luat rilor gazoase, mai ales —
biblioteca comunală din locaşul ei
există şi o impurificare in­
de baştină şi au dosit-o într-o că­
dividuală, mult mai peri­
măruţă din spatele unei clădiri, culoasă, pentru că vizează
aflată la colţul cimitirului. De individul şi microclimatul
cum se iasă seara, nu mai calcă
pe-acolo picior de cititor. său de lucru. Asociate, a-
cesle două noxe ridică azi
Autorilor acestei isprăvi, să le
probleme dintre cele mai
spunem un proverb, pe dos : „N-ai importante, legate de pa­
carte, st ai parte...“. tologia individuală şi cea
colectivă. Ne vom referi
la impurificarea individu­
ală, unde măsurile preven­
tive strict medicale rămîn
neputincioase, fiind vorba
de probleme aşa-numite
„strict personale“.
Se observă azi, mai a-
les în oraşele mari, o
creştere îngrijorătoare a te, abia 25 la sută este
numărului fumătorilor a-
vînd vîrsta de 15 ani, sau
chiar mai puţin. Dintr-o
statistică recentă, reiese
că la Hamburg, 41 la su­
tă dintre băieţi şi 33 la
sută dintre fete sínt fu­
mători, cei mai mulţi din­
tre ei urmînd exemplul
părinţilor. O altă statisti­
că ne arată că, în anul
1966, în R. F. a Germa­
niei, au revenit 2.222 ţi­
gări pe cap de locuitor.
S-a constatat apoi că mor­
talitatea în general a fu­
mătorilor este de 6 ori
mai mare decit aceea pro­
vocată de cancerul pulmo­
nar provenit din fumat.
Aşadar, cancerul pulmo­
nar reprezintă doar unul
din pericolele care îi a-
meninţă pe fumători !
cetătorul F. Portheine, din
Northon, semnalează,
printre altele : 1 ) prezen­
ţa unui spasm al vaselor
capilare, chiar şi după cî­
teva fumuri de ţigară ;
2 ) consumarea a 20 de ţi­
gări, cu sau fără filtru,
oboseşte circulaţia genera­
lă a sîngelui echivalent cu
un efort de 8 ore pe bi­
cicletă ; 3) toate infarcte­
le miocardiace prezente la
persoane sub vîrsta de 45
de ani survin din fumat, şi
4) anual, 10.000 de fumă­
tori de pe glob îşi pierd
un picior, prin tulburări
circulatorii tabagice, sin­
gura modalitate rămînînd
amputarea organului.
Consecinţele fumatului
nu se opresc aici, nocivi­
tatea extinzîndu-se tenta­
cular spre cei din jur. Ia­
tă cum. O ţigară conţine
circa 10.— 20 tngr. nico­
tină. Din această cantita­
arsă, 25 la sută inspirată
în plămîni direct, iar res­
tul de 50 la sută răspîn-
dit în aer Reiese, deci, că
într-o cameră unde se fu­
mează sau într-o maşină
închisă, nefumătorii inspi­
ră o cantitate apreciabilă
de nicotină şi oxid de car­
bon rezultat din ardere.
Un renumit psiholog de
la Zürich, M. Bleuler, ob­
servă cu fineţe şi subtilă
ironie că fumătorii ma­
nifestă o inconştientă plă­
cere de a-i afuma pe cei
din jur. Tot el atrage a-
tenţia că fumatul în
Dr. medic
EMIL. I. BOLOGA
(Continuare
în pag. a 3-a)
particulară se ocupă în primul
rînd, seară de seară, de nivelul
încasărilor, şi dacă preocuparea
de căpetenie, în contextul con­
curenţei, este goana după suc­
ces, a unui succes comercial,
— la rîndul său, teatrul socia­
list trebuie să nu ,neglijeze sar­
cina succesului, să aibă necon­
tenit în vedere problema pu­
blicului, dar în condiţii speci­
fice, şi aş îndrăzni să spun,
superioare.
Aci se impune o nouă preci­
zare : „public“ nu e o noţiune
globală, amorfă şi nediferenţia-
tă. Noi nu înţelegem prin pu­
blic o masă anonimă de gusturi
şi cu preferinţe de mijloc. Două
decenii de educaţie socialistă
au format un public cu o o-
rientare politică şi estetică no­
tabilă. Este un amănunt ce nu
ttebuie să fie neglijat. Deci,
cînd, punem problema relaţiilor
dintre repertoriul unui teatru
şi publicul său, să nu plecăm
la drum încărcaţi de prejude­
căţi : publicul — şi în această
noţiune se strecoară uneori o
infinitesimală nuanţă de dispreţ
— vrea lucrări uşurele, - vrea
numai piese amuzante. O atare
afirmaţie este periculoasă. îna­
inte de orice fiindcă nu e ade­
vărată. Că publicul vrea să se
amuze, e adevărat. Dar nu e
adevărat că doreşte — ca un
copil inconştient şi nevinovat
— numai lucrări fără încărcă­
tură de idei. Publicul vrea să
se amuze la teatru, dar nu ca
la povestirea unei anecdote. A-
cestea le aude pe stradă sau la
cafenea, în spatele afirmaţiei
publicul vrea să se amuze, tre­
buie să descifrăm altceva : pu­
blicul nu vrea s ă . fie plictisit,
bătut la cap, obosit de lucrări
anoste, indiferente, prozaice,
pedagogice-, didactice.
Publicul nu trebuie socotit
(Continuare în pag. a 3-af
 Pag. 2 MAGAZIN • MAGAZIN • MAGAZIN DRUM NOU Nr. 7172

m REALIZABLE ŞTIIHŢEI Sus, în munţii F ă g ă ra ş

SI TEHWEII ROMÂNEŞTI DOUĂ OBIECTIVE

Un fenomen natural
de mare interes ştiinţific
şi practic
Astronomii de la Observatorul U-
niversităţii din Cluj urmărind, prin
intermediul sateliţilor artificiali
„Cosmos 17“ şi „Cosmos 44“, variaţia
densităţii atmosferei terestre, au
reuşit să pună in evidentă un fe­
nomen natural de mare interes
ştiinţific şi practic. Ei au demons­
trat că între „Pulsaţiile“ sau mo­
dificările de densitate ale atmos­
ferei şi dinamica petelor solare e-
650“, care îi dă posibilitatea uti­
lizării cu mare eficienţă şi la o se­
rie de lucrări in exploatările fo­
restiere, în construcţii de drumuri
şi altele. Tractorul astfel echipat
poate fi folosit la încărcat şl des­
cărcat buşteni, atît în depozite cit
şi la gurile de exploatare, încărcat
şi descărcat lemn mărunt, ia săpat
şanţuri etc.
TURISTICE NOI
Munţii Făgăraş ascund frumuseţi
de neasemuit. Pentru a avea acces la
acestea au fost prevăzute ca încă în
actualul cincinal să fie realizate o
serie de obiective turistice. Comite­
tul executiv al Sfatului popular re­
gional Braşov a luat din timp o se­
rie de măsuri ca aceste lucrări să
poată fi începute ţi terminate înain­
te de termenele fixate.
In anii 1969—1970 în munţii Fă­
găraţ, pe frumoasa Vale a Bilei sínt
prevăzute a se da în folosinţă tu­
riştilor două mari obiective turistice:
folosit ţi în timpul iernii, cînd ză­
pezile sínt foarte mari pe văi.
Acum cîleva zile lucrările s-au
terminat ţi s-au efectuat primele pro­
be tehnice. Funicularul este pregătit
pentru a fi luat în primire de către
beneficiar ţi dat în folosinţă,
Caracteristicile tehnice ale acestui
funicular sínt următoarele : are
o lungime in linie dreaptă de
cca. 3.000 m., pe care o par­
curge în 20 minute, cu o în­
cărcătură de 3.000 kg. repartiza­
tă pe 3 containere a 1.000 kg. pe un

Aşa va arăta noul combinat poligrafic din Sibiu.

glo-rus şi diferite cataloage în cu­
xistă o dependenţă directă. Astro­
nomii clujeni au obţinut chiar gra­
ficul paralelismului celor două va­
W un hotel Ungă lacul Bilea şi un tele­
feric cu cabine avînd vehicularea
de la cabana Bîlea Cascadă la ca­
braţ, puţind transporta pe braţul
desant alte 3-000 kg, tot în 3 con­
tainere a cite 1.000 kg. în plus el
riaţii, confirmînd astfel cu certi­ bana Bîlea Lac. este dublat de o linie telefonică cu
tudine observaţiile unor cercetă­ Transportul materialelor pentru ajutorul căreia se pot face comuni­

Tradiţia şi perspectiva
lori pentru U.R.S.S., numeroase lu­
crări de beletristică pentru Austria
şi R. P. Ungară.
Răspunzîndu-se cererilor benefi­
ciarilor interni şi externi, ţinîn-
tori din străinătate. Concluziile ANIMALE. In general, ani­
lor, care reprezintă contribuţii cu malele sínt foarte fotogenice,
totul noi, originale, la studiul' in­ dar fotograful trebuie să ştie să
fluentei pe care o exercită acti­ aştepte momentul prielnic şi să
vitatea solară asupra mişcărilor nu opereze prea devreme sau
cele două obiective ar fi dat naştere
la probleme deosebite, dacă Comite­
tul executiv al Sfatului popular re­
gional Braşov nu ar fi luat din vre­
me iniţiativa creării unor premise
cări rapide în folosul turiştilor.
Această lucrare îndrăzneaţă, pri­
ma de acest fel în ţară, merită să fie
remarcată cit şi evidenţierea colecti­
vului de muncitori specialişti, con­

tiparului în Sibiu
„De ani de zile tipărim la
întreprinderea poligrafică Si­
biu o serie de materiale care
sínt executate in condiţii gra­
fice deosebite, ceea ce le si­
tuează la nivelul lucrărilor si­
milare din străinătate. Din
scrisorile primite de la diverse
firme străine cu tradiţie în a-
cest gen de tipărituri, rezulta
aprecieri elogioase privind în­
deosebi realizarea din punct
de vedere poligrafic a calen­
darelor de perete ţi agende­
lor" — astfel glăsuieşte scri­
soarea nr. 2190/1967 a î. S.
M A S 1 N I M P O R T — iar mai
departe „apreciem de aseme­
nea ţi felicitările tipărite pe
mătase, ceea ce constituie o
noutate ţi care au fost consi­
derate ca fiind foarte fru­
moase".
In cele de mai jos dorim a ne
referi la Istoricul acestei reputate
întreprinderi:
1528 este anul naşterii primei ti­
parniţe în oraşul Sibiu. De-atunci
şi pînă azi arta tiparului a stră­
bătut un drum de peste patru se­
cole, vremi în care prezenţa aces­
teia pe harta economică, alături de
oierit, ţesătorii de postav şi turnă­
torii de metale, este permanentă şi
binecunoscută.
Arta tiparului are în Sibiu un
trecut atestat nu numai de docu­
mente de arhivă ci mai ales de lu­
crări de mare valoare tipărite aici,
„Gramatica românească“ de Radu
Tempea (1797), (prima gramatică
românească), „Alfavita sufletească“
şi „Bucoavnă pentru învăţătura
pruncilor“ (1803), „Bucoavna de
norme şi slove româneşti şi la­
tine“ de Moise Fulea (1820), „Isto­
ria Transilvaniei" de George Bari-
ţiu (1889), „Enciclopedia română“
de C. Diaconovici (1898), precum şi
multe lucrări în limba germană.
De atunci în atelierele întreprin­
derii — situată in prezent în fostul
han care l-a găzduit pe domnitorul
Alexandru loan Cuza la 5 martie
1866, s-au format şl au profesat
numeroase generaţii de zeţari şi
tipăritori, zincografi şi offsetişti,
legători de cărţi şi cartonagişti,
transmiţînd din tată în fiu tradi­
ţia şi experienţa, arta şi tehnica
poligrafică, măiestria şi estetica ti­
parului pînă în zilele noastre.
Drumul realizărilor spectaculoase
du-se seamă de tradiţia îndeletni­ atmosferice, au la bază, pe lingă
cirii sibienilor, s-a hotărî't mări­ prea tîrziu, care să înlăture aceste neajunsuri. duşi de ing. /. Cotar (D.R.E.T.l.L.
observaţiile efectuate timp de doi Astfel, un grup de specialişti de la Braşov), ing. P. Damian şi ing. N.
rea capacităţii de producţie a în­ ani, o serie de date furnizate de APARATE. Aparatele prevă­
treprinderii poligrafice din Sibiu. D.R.E.T.l.L. Braşov şi !■ F. Sibiu au Banea, de la l.F. Sibiu şi şeful de
mai multe staţii de urmărire a sa­ zute cu un vizor optic foarte întocmit studii şi au elaborat un
Este vorba de o construcţie mo­ echipă Markovschi A.
a-a deschis larg tipografilor si- teliţilor artificiali, cu care colabo­ clar sau cu un sistem-reîlex sínt proiect pentru o îndrăzneaţă tentati­
dernă care va domina în 1969 rează în cadrul unor programe şti­ Pînă la începerea construirii obi­
bleni în anii construcţiei socialiste. absolut necesare ; ele permit vă : legarea punctului terminus al
poarta de intrare în oraş dinspre inţifice internaţionale. Prelucrarea ectivelor amintite mai sus, acest fu­
In ultimele două decenii, în con­ urmărirea lesnicioasă a diver­ drumului forestier din sălbaticul ba- nicular are rolul de a aproviziona
fruntările cu alte întreprinderi din Alba-Iulia pe o suprafaţă de 6.500 materialului s-a făcut cu maşina
m.p., cu patru nivele. întreaga clă­ selor mişcări ale subiectului, zinet al Văii Bîlea cu cabana Bîlea cele două cabane, înlocuind transpor­
ţară şi străinătate, colectivul sibian electronică de calcul. Comunicările tin obiectiv cu distanţă focală
s-a afirmat prin lucrări de înaltă dire va fi înzestrată cu instalaţii astronomilor din Cluj s-au bucurat Cascadă, folosind un funicular tri- tul samarizat pînă la cabana Bîlea
tehnicitate, cucerind unanime apre­ de aer condiţionat şi încălzire cen­ mare sau un teleobiectiv este cablu care, urmînd exact creasta — Cascadă, aducînd totodată servicii
de apreciere la Consfătuirea inter­
cieri. Astfel la expoziţia de la. Leip­ trală, realizîndu-se astfel condiţii naţională a astronomilor de ia Za­ şi el util, mal ales pentru fia­
zig din anul 1959, „Ghidul Româ­ optime de muncă. kopane (Polonia). rele sălbatice, sau pur şl sim­
niei“, executat in această întreprin­ Noua construcţie va fi o adevă­ plu pentru cele închise în spa­
dere, obţine Medalia de aur, şl tot rată uzină de cărţi tehnice, ştiin­ Masă de lucru originală tele unui grilaj : el va da o i-
la Leipzig „Lexiconul Tehnic Ro­ ţifice, beletristice, medicale şi di­ pentru sudori magine mai mare a subiectului
mân“, 18 volume, obţine Medalia dactice, prospecte şi cataloage de la aceeaşi distanţă.
de bronz. Antologia bilingvă Seba- Un grup de specialişti din Uzina
prezentare pentru industrie şi a- LUAREA DE VEDERI. Tre­
kespeare a obţinut menţiune şi a- grieultură, albume de artă, agende de reparaţii din Timişoara, condus
precieri elogioase la expoziţia inter­ de inginerul Titus Mihalca, a pro­ buie să avem foarte multă răb­
şi calendare In culori şi întreaga dare. Dacă e nevoie, vom a ş­
naţională de la Frankfurt pe Main, gamă de produse poligrafice, anual iectat şi realizat o originală masă
de asemenea, Dicţionarul tehnic de lucru pentru sudori. Ea are tepta ore întregi, în faţa subiec­
urmînd să se tipărească ac: peste
poliglot, albumul de reproduceri o mie de titluri. forma unei cutii închise, dispunînd tului. Aparatul, reglat în prea­
de artă Voroneţ au fost apreciate de dispozitive pentru absorbţia ga­ labil, va fi gata de operat în
In halele mari şi luminoase se zelor emanate de aparatul de su­
de presa de specialitate din New- vor instala utilaje şi aparataj teh­ orice eiipă. De aceea este pre­
York, catalogul „Icoane pe sticle“ dură, asigurind astfel condiţii op­ ferat aparatul cu sistem „re ­
nologic modern, -de mare capaci­ time de lucru şi menajarea sănă­
la expoziţiile de la Copenhaga şi tate, maşini dé tipar înalt şi offset, flex“ deoarece fixarea poate fi
München, iar albumul Luchian la tăţii muncitorilor. Masa de sudură
maşini de cules monoîoto, monotip modificată rapid şi pînă în ul­
' f !
expoziţia din Upsala — Suedia. cu ventilaţie proprie poate fi am­
si linotip, maşini de cusut, de con­ plasată în orice loc de muncă, este tima clipă. Un declanşator fle­
Agende policrome şi calendare fecţionat scoarţe etc. Zincograf ia xibil va evita să ţinem mina în
în cinci-şase limbi şi în tot atîtea utilizabilă individual, în grup sau
va fi înzestrată cu un varioclişeo- permanentă la înălţimea obtu­
Jh
culori, dicţionare, albume de artă în linie tehnologică prin racorda­
graf pentru autotipii şi clişee poli­ rea la o conductă centrală de re­ ratorului.
tipărite de sibieni, circulă în peste crome, care realizează automatiza­
fulare a gazelor. A se evita includerea în scenă
o sută de ţări. Nu de mult pe rea tuturor operaţiilor. a părţilor inutile : dacă e vorba
poarta acestei întreprinderi a luat Acest important obiectiv al ora- Echipamente speciale de animale în cuşcă, ca la Gră­
drumul străinătăţii „Ana Kareni­ şylui de pe Cibin va intra partial piscul Bilei — să poată transporta
na“, „O mie şi una de nopţi“, „C ă­ în funcţiune în anul 1969, iar din
pentru tractor dina zoologică de exemplu, tre­ deosebite pentru turişti şi schiori ca
buie să evităm să fotografiem cu containere orice fel de materiale re pe lingă faptul ci vor putea ve
pitanul Kormoran“, „Le courrier 1970 cu întreaga capacitate de întreprinderea de utilaje şi me­ de construcţie, mărfuri, schiuri, ra­ hicula raniţele şi schiurile, vor folos
des lies“, „Alona“ şi numeroase în acelaşi timp, nişte specta­
producţie. canisme din Reghin a realizat un niţe cu echipament sportiv etc. şi noua potecă creată cu ocazia con
prim lot de echipament special tori care s-ar putea găsi în
alte cărţi pentru copii şi tineret Construcţia a început în luna no­ struirii funicularului, ce reduce tim
destinate Franţei, Dicţionarul an- DOINA SÄLÄTANU pentru tractorul românesc „U- arier-plan. A se încerca, dim­ iembrie a anului trecut, în condiţii
potrivă, includerea în fotografie pul de acces la cabană cu 33 minute
deosebit de grele determinate de al­ Dat fiind că acest funicular a fos
a unei părţi din stîncile sau de­ titudine, zăpezi şi stînci, precum şi
corul artificial amintind mai luat in primire de Întreprinderea bal­
de faptul că spre deosebire de funi- neoclimaterică Păltiniş Sibiu, aceas
mult sau mai puţin jungla sau
VARIETÄT!
cularele forestiere, care au traseul pe ta va trebui să-l popularizeze îl
mediul în care trăieşte de obi­ firul văii sau pe una din feţele coas­ nndul turiştilor, să-i fixeze un pro
cei animalul. Bineînţeles, se vor
telor, funicularul acesta s-a construit gram de transport care să fie cunos
evita şi grilajele din prim plan. chiar pe muchia dintre două văi cut de către cei interesaţi, conside
(Valea Bilei şi Valea Doamnei). A- rind că acest mijloc va contribui în-
(Va urma) ceastă variantă permite ca el să fie tr-o mare măsură la un acces ma
CĂLĂTORIE PE JOS PESTE POLUL NORD
La Londra s-a anunţat că o expediţie britanică for­ uşurat pe orice timp al turiştilor, h
mată din patru membri va începe luna viitoare o plus, aceştia vor găsi în orice ano
timp cabanele Bîlea Lac şi Bîlea Cas
G o li
călătorie de 6.000 km. pe jos peste Polul Nord. Te­
merara expediţie va pleca din punctul Barrow (nor­
dul Alascăî) spre Europa şi va sosi la Spitzberg
A p ă cadă aprovizionate la fel ca vara.
Ne-ar bucura foarte mult dac,
(Norvegia) în luna mai 1969. Pentru traversarea această lăudabilă realizare ar antre
J
X
Polului Nord, expediţia va folosi patru sănii trase na LB.C. Păltiniş Sibiu, ca încă îi
de 40 de cîini, iar un avion îi va paraşuta alimente
o dată pe lună. de cuvinte X acest an, avînd deja un cap de linie
să prelungească acest funicular pint
la cabana Bilea Lac, pentru a form,
DE 25 DE ANI CU UN GLONTE IN INIMĂ. X astfel baza viitorului teleferic a
Muncitorul Radzak Artîkov din Uzbekistan poartă Cum se poate transforma cabine. In acest scop, s-ar putea d,
de 25 de ani un glonte în inimă. Proiectilul a fost Dentistul Johann Lampe din Bremen creşte mici
APA IN ZĂPADĂ, printr-un X pe acum încastra pilonii metalici ne.
descoperit cu totul întîmplător de medici în timpul animale domestice numai pentru propria-i plăcere.
simplu joc de cuvinte ? cesari viitorului teleferic şi folosiţ
unui control periodic. Radiografiile efectuate au Cel mai recent succes al său : iapa „Heiderose“,
arătat că inima nu prezintă nici un fel de modifi­ X deocamdată cu cablu obişnuit pentn
înaltă de 50 de cm. In continuare, Lampe vrea să (în locul steluţelor introdu­ transport, urmînd ca ulterior să fi,
cări * patologice şi că glontele se află în muşchiul crească animale sălbatice în format de „buzunar“ ceţi litere noi). schimbat echipamentul cu cel portan
ventricular sting. Medicul a declarat că nu trebuie
făcută nici o intervenţie chirurgicală deoarece glon­ şi anume leoparzi care să nu fie mai mari decît
r p A o ă pentru cabine.
tele nu dăunează sănătăţii „de fier“ a lui Radzak. pisicile şi tot atît de inofensivi. ŞT. ERCULESCU ARISTIDE N. STAVRO!

5&BÜ&&B&S&& 46 47 48

HfH
ROMAN DE CONSTANTIN OUZA
QOg?S?ŰáD0SSOg0SSiD,a!?í’0
(1 2 )
REZUMATUL CAPITOLELOR ANTERIOARE.
Dimitrie Cantemir, fiul domnitorului Moldovei,
învăţăcel strălucit al dascălului Ieremia Cacavelas,
învaţă politica timpului pe lingă curtea tatălui său.
Constantin Cantemir refuză propunerile solului
polon.
în acest timp, uneltirile boierilor din ţară continuă.
— Lasă, boierule, că prea le vezi pe toate în negru.
— Le văd în negru ? Zici că le văd în negru ? Care-s
oamenii leşilor în ţara noastră ?
— Sínt ei mai mulţi. Parcă poţi să-i numeri ?
— Nu fă pe prostul, Stefane, că nu prinde / Ai uitat
oare pe Costineţti ?
— Cum o să-i uit, boierule ? Uita-i-ar Dumnezeu de
blestemaţi!
— Păi, vezi ? Odată leţii în Moldova, ne-am dus pe
copcă şi eu şi tu.
Clucerul Stefan gîndi în sinea sa ca el nu s-ar fi pră­
pădit din cauza asta, că mai degrabă pe copcă s-o duce
neamul lui Gavriliţă, care leagă şi dezleagă toate la cartea
lui Vodă.
— De, boierule, cam ai dreptate. Odată Sobieski
aici, se cocoaţă ţi de-alde Veliţcu sau Miron.
— Ticălosul ăsta de Veliţcu! Nu-l vezi ? A avut grijă
Cel de Sus să-l însemne ţi la chip, nu numai la suflet.
— Miron e altfel.. .
— Altfel ? O, Ştefane, eţti încă crud, băiatule, ţi nu ştii
să pătrunzi oamenii,
— In ceasul de faţă e cel mai luminat om al Moldovei.
— Luminat ? Ce-i aia luminat ? De oameni luminaţi are
Moldova nevoie ? Crezi că arde el pentru tară aşa cum ard
eu 3 Ăştia? Costineţtii? Rîvnesc la domniei Pentru asta
plîng ţi nu pentru ţară. Eu, Costache Gavriliţă, am stat
totdeauna alăturea de domni. Şi la rău ţi la bine. Pentru
mine, nimic I
— Din asta pierde Moldova, boierule . . .
— Asta aşa e Nu zic nu.
Gavriliţă se gîndea însă că e mai bine pentru neamul
său aţa, căci, cocoţat sus de tot, te pot doborî uţor vîntu-
rile, însă, dacă te afli mai jos, îţi păstrezi fiinţa.
— Şi ce-a răspuns Vodă solului ?
La chelar, musca se îngroşase.
— I-a spus lui Macarie că nu mai e mult.
— Doamne fereşte 1
ajutorul pe care-l va primi, va face acest pămînt al Mol­
dovei de rîs ţi de ocară ? Scapi de robia turcului ţi intri
sub cea a- polonului ? Va fi ea mat dulce ? . ■ . Şt crenguţa
— Ce să răspundă? ! Ce trebuia, Crezi că Moldova e la — Oi mai apuca ţi zilele să văd păgînul gonit. asta cum se zbuciumă de vînt! . . . El nu se va amesteca in
cheremul tuturor veneticilor ? Eu ce păzesc aici ? O fi — Să dea Dumnezeu 1 acest joc. Îşi va ţine doar legămîntul şi-i va spune lui
gîndind altfel Constantin Vodă, dar vezi, le cam potriveţte De la chelar muscoiul a trecut la stareţ. Velişcu. Dacă acesta ţinteşte mai sus, va şti ce are de
Cu gîndul meu . .. — Aţa i-a spus. făcut. . . Uite şi călugărul ăsta cum se învîrte prin ograda
— Bine că se mai află oameni de nădejde lingă el. — Şi dacă vin leţii crezi că e bine ?
Pe nesimţite, Ogli se apropiase de cele două poloboace ţi
aţtepta. Ştefan fu cel dinţii care-l zări.
— Mai bine decît cu păgînul.
— Şi papa ?
lui t Ce-o fi vrînd ? De ce se uită aşa lung ? Parcă ar vrea
să sară pe fereastră cu privirile şi să-t încolţească gîndu­
rile ! . . . Nu ! Şi Velişcu e prea nesăbuit. Cit se gîndeşte el
— Ai venit, turcule ? Această vorbă aruncată de stareţ a făcut ţi ea înconjurul oare la Moldova şi cit se gindeşte la el ? Oare unde înclină
Ogli întinse ştergarele şi se întoarse, ieşind. Abia trase smintind inimile din locurile lor. Mînăstirea fierbea. . . balanţa ? Dar orice balanţă înclină în partea unde o apeşi
uşa după el şi desluşi într-un colţ, în umbră, .un om. Turcul In cămăruţa sa, Miron Costin stătea la aceeaţi masă cu puţin. Ce-ar fi să apese el această balanţă şi să-l facă pe
tresări şi duse mina uşor la buze. Se, apropie de cel venit, Wojenski. frate-său să se gîndească mai mult la Moldova ? Nu-şi
îl prinse de braţ şi îl duse spre o altă încăpere tmpingindu-l — Acestea au fost ultimele lui cuvinte. termină gîndurile şi ieşi în tindă.
înăuntru. Se întoarse apoi şi rămase neclintit. Nu după — E nebun l — Vasile I
— Nu părea a fi nebun.
mult, Gavriliţă Costache şi clucerul Ştefan trecură pe lingă — Da, Măria ta !
el şi-i lăsară în palmă bacşişul. Ieşiră. Rămas singur, Ogli — Dar nu-şi dă el seama că Moldova nu poate scăpa — Pune caii!
se îndreptă îndată spre încăperea alăturată, unde-l găsi pe altfel de păgîn ? — Plecăm ?
celălalt. Cei doi oameni începură să-şi facă semne cu dege­ — Se pare că nu-ţi dă seama. i — Cir ai clipi.
tele, prinzîndu-le, ducîndu-le la urechi sau ochi, de un străin — Atunci ce e de făcut ? Sfinţia ta ce crede ? — încotro ?
i-ar fi putut crede nebuni. De fapt ei îşi vorbeau pe limba — Eu cred ce crede Majestatea Sa. Am avut poruncă — Vei afla.
muţilor, căci altfel turcul Ogli nu putea grăi. din parteă-i ca, după ce voi vorbi cu Cantemir, să caut După ce carîta lui Miion Costin se şterse din vedere,
— Numai atît f întrebă celălalt. Ogli ridică din umeri pe fraţii Costineţti. Am venit mai întîi la dumneata ca la mînăstirea Putnei începu să fiarbă ţi mai mult.
arătînd că numai atît auzise. Străinul scoase un galben şi-l unul pe care-l cunoţteam mai bine decît pe Velicico. — Cum a arătat leţul cînd a ieţit ?
lăsă în mina lui Ogli. Băgă punga la loc şi cu paşi de miţă — Şi ce am de făcut ? — Zîmbea.
se strecură pe poartă ducînd un zîmbet cu sine . . . — Majestatea Sa spune că trebuie ari să forţaţi pe Vodă, — Zău ?
★ ori toţi boierii să-l părăsiţi luînd oştenii de lingă el la — Uite-aţa îi înflorise zîmbetul! Şi monahul care pîn-
In mînăstirea Putna parcă fierbea ceva nevăzut. momentul potrivit. dise in ograda lui Miron îşi lăţi faţa,
— Ai auzit, frate Eftimie t — Şi Moldova ? — Şi starostele ?
— Auzit. — Lăsaţi Moldova în grija noastră. — L-am zărit după aceea la fereastră Înnegurat.
— Şi t Miron Costin se întoarse în sine şi îşi înfipse unghiile — Nu-i a bună!
— De, ce să zic ? degetelor în palmă. — Să ne ferească Dumnezeu t
In alt colţ, alte bărbi se împreunau. — Te îndoieşti ţi dumneata, staroste Miron ? Am auzit — N-ai aflat unde s-a dus ?
— Eu zic că nu-i a bună... că în Moldova sînteţi numai staroste, pe cînd în Polonia . . . — Ba da.
— Numai unul Dumnezeu ţtie ■ .. — Nu mă îndoiesc de nimic. Tot ce mi-aţi spus voi duce — Unde ?
— Ce să caute soli poloni la starostele Miron ? mai departe fratelui meu, Veliţcu. — La domnie.
— Şi dumneata ? ,
— Ei, ce să caute! . . . In alt colţ, alte bărbi se-mţreunau
In chilia lui, Macarie stătea cu un altul:
—- In locul unde sínt eu, departe de toţi boierii, nu pot Cmd a ieşit, solul rîdea
— Numai dumneata poţi şti. boturi nimic. Cu Veliţcu e altceva. El e mai îndreptăţit — Nu mai spune!
■— Cit şi tine. decit mine să înceapă lucrul.
— Dar starostele la dumneata vine mereu ■ .. T" Mc,ii tîrziu, la fereastră, s-au văzut pe obrazul lui
j — Majestatea Sa ar fi vrut ca în fruntea tuturor Să se Mtron lacrămi.
— Şi crezi că stă să-mi spună mie gîndurile sale ? Mă găsească Miron Costin, cărturarul ţi poetul preţuit 'a •— Şi a plecat ?
tot grăbeşte să dau zor cu letopiseţul. curtea sa.
— Te grăbeşte? — Craiul Poloniei uită că un cărturar nu e totdeauna ţi
c Jîor^^6*’ CS ( ■ ■ • Nici nu se vedeau picioarele
— Numai sufletul meu ştie. omul războiului.
— Păzeşte, Doamne!
Vorba a prins aripi în chilie şi a început să bîzîie ca o Ăjunei trebuie să plec din Moldova fără nici un fel Macarie ieşise din chilie :
muscă în toată mînăstirea . . . de nădejde pentru această ţară ? Şi s-a dus ?
— 11 grăbeşte. “ P/ecaţi fără grijă ! Tot ce doreţte craiul va fi împlinit. — Ca vîntul.
— De ce ? ‘ n. timp ce se despărţea de Wojenski, gîndurile începură — Şi letopiseţul ?
— De ce ? ' Mai întrebi de ce ? să-l încolţească din nou pe Miron Costin. Solul plecase ţi el Lot dai şi dumneata cu letopiseţul! Mai avem noi
— Nu cumva ... rămăsese în picioare rezemat lingă fereastră. vreme de letopiseţe ? ...
— Chiar aşa. Dar dacă Sobieski nu-ţi ţine cuvîntul dat ţi, in afară de (Va urma)
 Nr. 7172 DRUM
DEPLINA ADEZIUNE LA PROPUNERILE PRIVIND
0R6ANIZAREA JUDEŢELOR Şl MUNICIPIILOR
Cadru optim pentru valorificarea
la un nivel superior a potenţialului uman
Propunerile Comisiei centrale de
partid şi de stat cu privire la or­
ganizarea administrativ-teritorială a
ţârii, organic legate de complexul
de măsuri relativ la perfecţionarea
conducerii şi planificării economiei
naţionale, au o deosebită însemnă­
tate pentru îmbunătăţirea__profun­
dă şi multilaterală a vieţii econo­
mice, sociale şi culturale. Ele co­
respund stadiului actual al^ dezvol­
tării societăţii noastre socialiste şi
perspectivelor pe care politica mar-
xist-leninistă a partidului le des­
chide întregii ţări ; vin să asigure
valorificarea la un nivel superior
a întregului potenţial material si
uman
In ansamblul factorilor care tre­
buie antrenaţi în activităţi mai rod­
nice, un loc deosebit îl ocupă folo­
sirea deplină şi eficientă a forţei de
muncă. Este evident, că noua con­
figuraţie administrativ-teritorială a
ţării creează un cadru mai propice
în acest sens. Regiunea Braşov este
o zonă geografică puternic urbani­
zată. Dezvoltarea sa industrială a
determinat o structură corespunză­
toare şi un anumit nivel de ocupa­
re a forţei de muncă. Numărul sa­
lariaţilor în regiunea noastră este
Repertoriul şi cerinţele
spectatorului contemporan
(Urmare din pag. I)
un copil întîrziat căruia să-i
faci şcoală serală de alfabeti­
zare culturală, sau să-i torni
pe gît lecţii anoste de morală.
Teatrul rămîne o şcoală — e
adevărat — de la care publicul
învaţă. Dar o şcoală de un tip
special unde, omul învaţă e-
moţionîndu-se. Dacă scoatem
din teatru emoţia — emoţia su­
blimă pe care o stîrneşte tra­
gedia, sau emoţia comică, pe
care o dezlănţuie, sub emblema
rîsului, comedia — scoatem din
teatru şi publicul.
Revenind la problema reper­
toriului, prima obligaţie pe ca­
re o avem e să dăm la o parte
acele piese care au plictisit,
piesele lipsite de idei, scrise
fără măiestrie artistică. E mo­
mentul să nu mai repetăm gre­
şeli cunoscute şi recunoscute.
Mă gîndesc, îndeosebi, la unii
oameni de teatru care, nu de
mult, înscriau în programul
teatrelor lor piese despre care
erau convinşi că nu vor atrage
pe nimeni, piese care i-au e-
xasperat şi pe ei la lectură,
dar pe care le jucau — cu săli
goale — numai ca să se spună
c~au îndeplinit un plan, că
şi-au făcut datoria faţă de
dramaturgia noastră contem­
porană,
Adevărata datorie faţă de li­
teratura naţională ţi-o faci cînd
joci din această literatură nu­
mai piese bune, pe care le va
iubi publicul, Altminteri, nu
serveşte cauzei literaturii ro­
mâneşti. Dimpotrivă. Jucînd
piese originale în faţa scaune­
lor goale, aduci dramaturgiei
originale un grav, un periculos
deservtciu.
întoreîndu-ne la ideea : publi­
cul vrea să se amuze, mă gîn­
desc că ar fi mai nimerit să
o înlocuim cu altă formulare :
publicul vrea să fie desfătat.
Pentru că el asistă cu plăcere
Noi cartiere de locuinţe
Specialişti din cadrul D.S.A.P.C.
Braşov au întocmit un studiu
referitor la amplasarea a noi
cartiere de locuinţe în zonele
de pantă ale oraşului. Astfel, pe
Dealul Melcilor, Cetăţuia şi
Warthe (pe drumul spre Poiana
Braşov) vor fi construite în
O veste îmbucurătoare pen­
tru călătorii de pe traseul Uzina
de tractoare — Rulmentul: ieri a
intrat în probe tehnologice re­
ţeaua electrică de alimentare,
urmînd ca după 1 februarie, pe
traseul respectiv să fie dată în
funcţiune linia de troleibuze.
M EM EN TO BRAŞOVEAN
Pentru evitarea aglomeraţiei,
conducerea X.T.Bv. solicită ce­
lor două mari uzine să-şi core­
leze programul de lucru.
fă In magazinele de specialitate
a început desfacerea articolelor
textile şi a confecţiilor de iâr-
NO0
mare. Evoluţia sensibil diferenţiată
a vieţii economice în unele oraşe si
raioane, a făcut ca şi componenţa
forţei de muncă şi indicele de uti­
lizare a acesteia, să urmeze o curbă
asemănătoare. Şi în judeţul Braşov,
conturat în propunerile Comisiei
centrale de partid si de stat, în
mod obiectiv se vor mai menţine o
perioadă disproporţii privind ocu­
parea forţei de muncă în profilul
teritorial. Ele vor avea însă ten­
dinţe de atenuare. Peste 61 la sută
din populaţia acestui iudeţ va lo­
cui în mediul urban. Dar în timp
ce în oraşul Braşov avem aproxi­
mativ 600 de salariaţi la 1.000 de
locuitori, în oraşele Făgăraş şi Cod-
lea — 494, în oraşul Rupea avem
deabia 342.
Reflcctînd o anumită stare de lu­
cruri, această situaţie reclamă, aşa
cum s-a subliniat la Conferinţa Na­
ţională a partidului, luarea în con­
siderare în viitor a unei repartizări
mai judicioase, mai echilibrate a
fondurilor de investiţii ; dezvolta­
rea economică a oraşelor şi zonelor
mai puţin evoluate trebuind să se
facă în ritmuri mai înalte. Aceasta
va permite utilizarea mai deplină
şi mai eficace a forţei de muncă nu
la comedii, dar şi la tragedia
lui Oedip, sau la nefericirile
cutremurătoare ale Iul Hamlet.
Şi emoţia superioară, de esen­
ţă intelectuală, cu adinei eco­
uri în conştiinţa sa de specta­
tor, îi dă o satisfacţie morală
exemplai-ă. Va trebui deci, cînd
punem problema raporturilor
dintre teatru şi public — în lu­
mina întrebărilor pe care le
ridică repertoriul — să ne gîn-
dim la marea comoară a neste­
matelor universale, rezervor
inepuizabil de succese teatrale.
Un alt aspect pe care-1 ridi­
că raportul teatru— public este
al diversităţii repertoriului, al
caracterului său caleidoscopic,
al varietăţii sub care se cuvine
să-l prezentăm, pentru ca pu­
blicul să fie atras .şi, dacă se
poate, sedus.
Şi, în sfîrşit, o ultimă suges­
tie privind o chestiune foarte
mult „trîmbitată“ astăzi în
presa de specialitate : teatrul
de avangardă, teatrul experi­
ment. N-avem nimic împotri­
va unui asemenea teatru. Fer­
mentul înnoitor pe care-1 adu­
ce — atunci cînd îl aduce —
e necesar, e binevenit. Dar să
nu exagerăm. Niciodată şl ni­
căieri în lume teatrul experi­
mental — care nu e o născo­
cire a zilelor noastre — n-a
luat locul teatrului care şi-a
făcut proba. Teatrul pe care,
dacă unii îl numesc cu o inten­
ţie de dispreţ „academic“, ră­
mîne totuşi teatrul fundamen­
tal, teatrul care de cîteva mii
de ani face bucuria oamenilor
de pretutindeni.
E teatrul în criză ? N-am a-
cest sentiment. Cred că e în
criză teatrul prost, gîndit ne-
gospodăreşte, superficial, fără
pricepere. Teatrul bun are pu­
blic şi sínt convins că va şti
să-şi cîştige şi în viitor spec­
tatori din ce în ce mai devo­
taţi şi mai entuziaşti.
viitorii am aproximativ 12.000
apartamente, care se vor încadra
armonios în ansamblul arhitec­
tonic al oraşului. Prin construi­
rea, în zonele amintite, a noilor
cartiere, se va crea posibilitatea
ca 100 ha. teren din alte zone ale
oraşului să fie redate agriculturii.
nă cu preţ redus, care durează
pînă la 24 februarie. Preţurile
au fost reduse cu 20 la sută la
stofe de paltoane şi confecţii
ca : paltoane, raglane, canadie­
ne, hanorace, pardesiuri, fuste
etc.
9 Ieri, lucrătorii Miliţiei au
prins pe infractorul recidivist
Rusu Nicolae, care cu o zi mai
înainte, profitînd de neatenţia
vînzătorilor de la magazinul nr,
37 de pe strada Republicii, a
furat o sacoşă şi o servietă. Vă-
zînd că-i merge, a furat şi de
la magazinul nr. 2 al U.R.C.M.
ECONOMICE O
numai pe ansamblul judeţului, ci în
fiecare unitate administrativ-terito­
rială, — oraş, comună. De pildă, în
mediul rural ponderea salariaţilor
este mult mai mică, cca mai mare
parte a populaţiei fiind ocupată în
agricultură. Din cauza' caracterului
sezonier, forţa de muncă din agri­
cultură este ocupată în medie nu­
mai de 130 de zile anual, existînd
aici mari rezerve în unele perioade.
Pentru utilizarea acestui important
potenţial uman, se cere extinderea
activităţii economice în zonele mai
puţin industrializate. De mare efi­
cientă ar fi dezvoltarea industriei
locale, care să valorifice resursele
naturale de care dispunem. De pil­
dă, în oraşele Rupea sau Agnita,
ar fi indicată înfiinţarea unor uni­
tăţi pentru prelucrarea produselor
agricole. Diversificarea producţiei
în scopul ridicării gradului de ocu­
pare a forţei de. muncă, se poate
realiza, de asemenea, prin dezvolta­
rea cooperaţiei meşteşugăreşti, a
producţiei de artizanat, etc. Cadrul
propus viitorului judeţ Braşov, cu-
prinzînd un teritoriu cu un relief
muntos, înzestrat cu un pitoresc u-
nic, va favoriza extinderea activi­
tăţii turistice, fanţ care va duce, de
asemenea, la ridicarea gradului de
ocupare a populaţiei locale.
Pentru înlăturarea actualelor de­
ficiente în utilizarea forţei de mun­
că, o mare însemnătate va avea a-
plicarea în practică a măsurilor cu
privire la sistematizarea localităţi­
lor rurale. Se vor crea astfel con­
diţii pentru ridicarea economică şi
social-culturală a localităţilor rura­
le, asigurîndu-se stabilitatea popu­
laţiei respective, iar pe de altă par­
te, se vor crea unităţi rurale puter­
nice, cu un potenţial economic eres­
ein d şi o mai mare densitate a popu.
laţiei. Acestea vor deschide în con­
tinuare, noi perspective pentru ri­
dicarea gradului de ocupare a for­
ţei de muncă, valorificarea şi mai
bună a potenţialului uman.
TEODOR MAGDA,
directorul Direcţiei regionale
de statistică Braşov
L Ă S A Ţ I-V A D E
(Urmare din pag. I)
timpul conducerii de autovehicule
ridică procentul de accidente, dată
fiind acţiunea inhibitoare a fumu­
lui, care diminuează reacţiile mai
fine nervoase.
O încăpere în care s-au fumat
cîteva ţigări conţine deja o canti­
tate mai mare de nicotină decît cea
maximală, admisă în genere la un
loc de muncă pentru un timp de 8
ore. Ea se ridică la 0,5 mgr. nico­
tină pe metru cub de aer. Luînd
în consideraţie faptul că omul ab­
soarbe în timpul unei inspiraţii în­
tre 1—4 litri aer, înseamnă că va
inhala, în timp de o oră, o canti­
tate de 0,5 mgr. nicotină. Este, de
asemenea, stabilit că o doză de 50
mgr. nicotină inhalată deodată este
mortală pentru om. Bineînţeles, a-
cest lucru nu i se poate întîmpla
unui fumător, el absorbind nicoti­
nă treptat. Dar şi numai cîteva fu­
muri inspirate pot deja produce
perturbări ale unor reacţii în lanţ
ale sistemelor biologice de reglare,
pe lîngă modificarea tensiunii arte­
riale şi a frecvenţei ritmului cardiac.
Cercetarea capilaroscopică a patu­
lui ungheal a demonstrat prezenţa
la acest nivel a unui spasm capilar,
produs de nicotină, asociată cu alţi
aerosoli, praf şi produşi pirolici.
Fumul este, aşadar, o adevărată
noxă vasculară. Numeroasele cerce­
tări efectuate la nivelul pielii ara­
tă că vascularizaţia acesteia este de­
ficitară cu 20 la sută timp de încă
30 de minute după consumul unei
singure ţigări. Aşa se explică în ca­
zul fumătorilor marea sensibilitate
la frig a extremităţilor, aceştia fă-
cînd mai uşor congelaţii. Pe cale
biochimică s-a constatat că această
din Piaţa centrală alte două sa­
coşe, care erau expuse ca re­
clamă.
/ peditorii corespondenţei sínt ru­
9 De azi, în magazinele de spe­
cialitate se pune în vînzare un ) Pe strada Republicii din Bra­
nou instrument muzical cn trei
octave — armoneta, care se a-
de teatru a Palatului culturii
seamănă cu orga electronică,
funcţionând tot pe bază de cu­
rent electric.
• PATRIA (telefon 1.18.18) „Escroc
® D e ieri, la Oficiul P.T.T.R.
Braşov au intrat în funcţiune
două maşini de obliterat, care
înlătură munca manuală la • BlRSA (telefon 1.23.45) „J curi
ştampilarea corespondenţei. Ex-
'ÖCIÄLE O CULTURALE
spor la muncă
in noua secţie
La Fabrica de stofe din Bra­
şov s-a dat ieri în funcţiune o
nouă secţie de creaţie, care este
cea mai modernă dintre secţiile
existente. Aici, creatorii de mo­
dele au la dispoziţie maşini şi
utilaje de năvădit, urzit, canetat,
ţesut mostre, cupoane, magazie
de fire şi cabinet de mostre
şi 'creaţii Dorim creatorilor spor
la muncă şi succes în realizarea
unei game tot mai largi de mo­
dele şi poziţii coloristice, aşa
cum cere moda şi gustul cum­
părătorilor.
Slane
de polimerizare
La fabrica de stiplex din ca­
drul uzinei „Carbosin“ din Cop-
Şa Mică a fost dată în exploatare
o nouă staţie telecomandată
de polimerizare fabricată la
U.P.R.U.C. Făgăraş, Prin intra­
rea în funcţiune a acesteia, ca­
pacitatea de producţie a fabricii
de stiplex se va dubla.
Magazinul universal din comuna Voila.
acţiune vasoconstrictivă a nicoti-
nei se manifestă chiar şi la o dilu-
ţie de 1 : 5.000.000.
Cercetîndu-se influenţa nicotinei
asupra sistemului nervos s-a consta­
tat o lezare a fibrelor periferice ve­
getative şi ale întregului sistem
nervos în general, pe care la înce­
put îl excită şi apoi îl atacă. Ciclu­
rile regulatorii ale acestui sistem
autonom sínt dereglate printr-o ac­
ţiune inhibatorie simiiară cu cea a
alcoolului, dar într-un ritm mai
lent si constant. Medicii sportivi au
conchis, în urma unor cercetări
foarte interesante şi instructive, că
o echipă de 8 vîslaşi nu mai dă a-
celeaşi rezultate, dacă unul din e-
chipă a fumat cu o zi înainte.
Afectarea sistemului nervos atra­
ge după sine dereglări şi în celelalte
sisteme anatomice, cum ar fi cel
digestiv. Nicotină provoacă o se­
creţie mai mare a adrenalinéi, care
la rîndul ei va prqduce o vaso-
constricţie periferică, o schimbare
de ritm a inimei şi o mobilizare a
zahărului. Aceasta explică senzaţia
de sătul a fumătorului, sau poate
mai corect spus, lipsa poftei de
mîncare. (Lăsîndu-se de fumat, in­
dividul se va îngrăşa pe aceleaşi
considerente). O secreţie mărită a
noradrenaline!, produsă tot ca un
rezultat al acţiunii nicotinei,
stimula sistemul nervos simpatic, va
elibera grăsimile din depozitele or­
ganismului, lipidele crescînd astfel
în sînge. Aceste două substanţe (a-
drenalina şi noradrenalina) lezează
miocardul, vasele coronare ale a-
cestuia şi ţesutul vascular în gene­
ral. La 77,7 la sută dintre soldaţii
fumători căzuţi pe frontul din Co­
reea s-au constatat la autopsie lezi­
uni incipiente de arteroscleroză, le­
gaţi să lipească timbrele pe fa­
ţa scrisorii, în colţul drept de
sus.
şov au început lucrările de a-
menajare a unui magazin spe­
cializat in desfacerea confecţiilor
pentru tineri pînă la 16 ani.
Cu prilejul cumpărării, specia­
liştii vor da tinerilor sfaturi a-
supra modei, cum să se îmbra­
ce elegant şi decent.
® Mîine, la orele 16,30, formaţia
prezintă, la sediu, pentru lice­
eni, spectacolul „Viraj periculos“
de J. Pristley.
CINEMA
fără voie“ orele : 9| 11,30: 14:
16,30, 19, 21.
neschimbate" orele; 9; 11; 14;
16,30, 19; 21.
Comitetele de direcţie-organe de
conducere colectivă,
(Urmare din pag. I)
întreprinderii, este indisolubil le­
gată de aplicarea perseverentă a
principiului muncii şi conducerii
colective. Cum se reflectă acest
principiu în structura organizato­
rică a întreprinderilor, avînd în
vedere spiritul recentelor docu­
mente ?
— Principiul conducerii colective
capătă sensuri noi în activitatea
întreprinderii, el găsindu-şi o re­
zolvare creatoare prin constituirea
comitetului de direcţie. In felul a-
cesta se asigură cadrul organiza­
toric necesar realizării efective a
conducerii colective, locul consul­
tării ocazionale fiind luat de parti­
ciparea directă şl în mod consec­
vent la conducerea întreprinderii
a factorilor de răspundere.
Expresie a principiului muncii
colective, comitetul de direcţie al
întreprinderii are un caracter de­
liberativ, de lucru, nu reprezenta­
tiv, formal. El este chemat să la
hotărîri cu valabilitate legală în
toate problemele esenţiale ale ac­
tivităţii întreprinderii, asigurînd o
responsabilitate mai mare şi mai
largă pentru deciziile şi acţiunile
întreprinse.
Pentru a evidenţia şl mai mult
importanta acestei forme organiza-
FU M AT !
ziuni inexistente la nefumători.
Subliniem că este vorba de tineri
în vîrstă de 20—25 de ani.
Ce se petrece în organismul per­
soanelor care au ţesutul vascular
şi vasele coronare atacate de nico­
tină ?
Cu ocazia unui efort, sistemul de
reglare apelează la acea „rezervă
coronariană“ care va asigura debi­
tul cerut de muşchiul cardiac. Este
uşor de înţeles, cunoscînd efectele
nicotinei asupra vaselor amintite, ca­
re pot fi consecinţele unor aseme­
nea insuficiente circulatorii, care,
în final, culminează prin instalarea
unui infarct.
Cu ocazia unui recent congres de
cardiologie, un medic atrăgea aten­
ţia asupra posibilităţii instalării de
accese de angină pectorală şi la per­
soane, care, deşi nu fumează, inha­
lează nevoit fumul altora. Să mai
amintim că în compoziţia fumului
de ţigară intră, pe lîngă nicotină,
monoxid de carbon, plumb şi
arsenic, o substanţă cert cancerigenă.
In final, consemnăm pentru fu­
mători, rezultatele unei anchete e-
fectuate la peste un milion de fu­
mători şi publicate în interesantul
„Terry Report“ : la 100 decese de
va
nefumători, corespund 168 pentru
fumătorii moderaţi şi peste 220
pentru cei pasionaţi.
Aşadar, longevivii nu se recru­
tează dintre fumători !
Am fi bucuroşi dacă considera­
ţiile făcute vor stimula convinge­
rea .că fumatul este deosebit de
dăunător organismului, voinţa ră-
mînînd singura cale de a te lăsa de
o aşa-zisă pasiune, care în fond nu
este decît un obicei.
POPULAR (telefon 1.40.22) „Zosio"
orele; 9,30; 11,30; 14; 16,30; 19; 21.
TINERETULUI (telefon 1.23.63)
„ Vulturii zboară devreme" orele:
9; 11, 15; 17, 19; 21.
• PACEA (telefon 1.48.27) „Prostă­
nacul' orele: 9; 11; 14; 16, 18,
20.
TIMPUL PROBABIL
Pentru ziua de 25 ianuarie : vreme
schimbătoare cu cerul mai mult aco­
perit. Vor cădea precipitaţii slabe
sub formă de ninsoare. Vîntul va
sufla potrivit cu intensificări pînă
la tare din nord-vest. Temperatura
uşor variabilă cu minimele cuprinse
între minus 5 şi minus 8 grade, iar
maximele între minus 2 şi zero
grade.
Pentru zilele de 26 si 27 ianuarie:
vreme în genera! închisă şi umedă,
favorabilă ninsorilor temporare. Vîn­
tul va sufla potrivit din vest. Tem­
peratura în scădere.
deliberative
torice, doresc să menţionez şl fap­
tul că prin ea se va obţine, pe
lingă multe altele, sporirea com­
petenţei, a siguranţei şl operativi­
tăţii în luarea deciziilor, o folosire
mai raţională a zilei de lucru a di­
rectorului, orientarea activităţii lui,
ca şi a celorlalţi membri ai comi­
tetului de direcţie, către probleme
de conţinut, de concepţie şi de
perspectivă, impuse de cerinţele
valorificării integrale a resurselor
tehnice şi de muncă din fiecare
întreprindere.
— Pentru ca noul organ de con­
ducere să poată imprima întregii
activităţi a întreprinderii o efi­
cientă economică continuu ascen­
dentă, multă însemnătate socotesc
că o are componenţa acestuia.
— Se înţelege. El trebuie să fie
capabil să abordeze multilateral
problemele, să discearnă şi să a-
leagă soluţiile optime. Potrivit mă­
surilor adoptate, comitetul de di­
recţie urmează a fi compus din
cadrele de conducere permanente,
cele mai competente ale întreprin­
derii : director, director tehnic, di­
rector economic, şefii unor com­
partimente.
Un element nou, de esenţă
democratică în viaţa întreprinderi­
lor, îl constituie participarea în
componenţa comitetului de direc­
ţia, a reprezentanţilor salariaţilor,
aleşi în adunări sindicale. Se în­
ţelege că aceştia vor urmări ca
toate hotărîrile ce se iau să con­
corde cu interesele colectivului de
muncă, să fie în stare să mobili­
zeze la acţiune masa largă a sala­
riaţilor.
La şedinţele comitetului de di­
recţie va participa nemijlocit şl
secretarul organizaţiei de partid,
ceea ce va avea ca efect creşterea
rolului conducător al partidului, in
fiecare unitate economică. Bună­
oară, partîeipînd la şedinţele co­
mitetului, secretarul nu se va limita
doar să controleze activitatea teh-
nico-administrativă, să critice şi
să dea indicaţii, ci va fi prezent
la luarea deciziilor, purtînd astfel
o răspundere efectivă pentru rea­
lizarea lor.
— Noua formă organizatorică de
conducere a întreprinderii, creează,
desigur, condiţii propice fructifică­
rii experienţei şi iniţiativei celor
mai buni specialişti. Am dori însă
să faceţi cîteva referiri şi la atri­
buţiile comitetului de direcţie, cit
şi la metodologia sa de lucru.
— Comitetul de direcţie va cu­
prinde, atunci cînd va fi creat, în­
treaga activitate a întreprinderii.
El este menit să ia hotărîri în cele
mai de seamă aspecte din prezen­
tul şi viitorul unităţii : elaborarea
şi executarea planului, dezvoltarea
şl modernizarea capacităţilor de
producţie, folosirea raţională a for­
ţei de muncă, a resurselor mate­
riale şi băneşti, salarizarea şi ra­
porturile de muncă, întărirea dis­
ciplinei şl răspunderii în produc­
ţie etc. Este de la sine înţeles eă
el trebuie să fie un organ activ
de lucru, care să cunoască în orice
moment pulsul întregii activităţi,
să poată interveni operativ şi mai
ales să aibă o largă viziune de
perspectivă.
Cit despre metodologia de lucru
a comitetului de direcţie, trebuie
ştiut că în Directive s-au menţio­
nat doar jaloanele după care acesta
va lucra, aspectele de detaliu ur-
inind a fi precizate pe parcurs, o
dată cu aplicarea efectivă a măsu­
rilor adoptate.
— Chiar şi simpla enumerare a
atribuţiilor ce revin comitetului de
direcţie arată limpede că ele exer­
cită efectiv conducerea, şi o dată
cu. aceasta are şi deplina răspun­
dere pentru bunul mers al între­
prinderii. In ce constă relaţia din­
tre conducerea colectivă şi răspun­
derea personală ?
— Natural, promovarea conduce­
rii şi muncii colective în întreprin­
deri nu numai că nu exclude, ci
incumbă răspunderea personală a
fiecărei verigi din eşalonul ierar­
hic al colectivului de conducere,
F a b ric a de scule R îş n o v
oferă spre vînzare întreprinderilor de stat, fără repartiţie,
materiale de construcţii rezultate din demolare.
— ferestre duble cantitate 1 1 m.p.
— uşi brad simple cantitate 4 m.p.
— lemn ecarisat cantitate 2,6 m.c.
Doritorii se vor adresa F.S.R., cu sediul în oraşul Rîşnov,
str. Cîmpului nr. 1, sau telefon 14—27.
Direcţia regionala C.F.R. Braşov
Secţia mecanizări — Şoseaua Hărmanului nr. 21
ANGAJEAZĂ DE URGENŢA :
tp Electricieni întreţinere, reparaţii universale
Doritorii să se adreseze unităţii mai sus citate.
Fabrica de ciment si var
„Temelia“ Braşov
ANGAJEAZA ,
— contabil revizor principal care să îndeplinească condiţiile
de studiu şi stagiu conform regulamentelor în vigoare.
— portar de zi.
Informaţii suplimentare se pot lua la sediul întreprinderii
din str. Carpaţilor nr. 24, sau la telefon 1.44.80, serviciul orga­
nizării muncii.
Pag. 3
pentru activitatea sectorului încre­
dinţat, pentru aplicarea deciziilor
emanate din gîndirea colectivă. A-
ceasta trebuie reţinută ca o preci­
zare de principiu de mare impor­
tanţă, Tocmai prin întrepătrunde­
rea strînsă dintre dezbaterea şi
adoptarea colectivă a problemelor,
pe de o parte, şl răspunderea fie­
căruia pentru sectorul încredinţat,
precum şi pentru hotărîrile adop­
tate în mod colectiv, pe de altă
parte, se asigură eficienţa condu­
cerii şi muncii colective. Este de
presupus eă in felul acesta vor fi
evitate situaţii ca cele manifestate
anul trecut la „Reconstrucţia“ Fel-
dioara şi la Combinatul
Victoria, unde cadrele de condu­
chimic
cere n-au privit cu toată răspun­
derea realizarea sarciniior de plan.
La ambele întreprinderi, datorită
unor cauze interne, de ordin su­
biectiv, planurile de producţie pe
1967 n-au fost realizate.
Munca colectivă trebuie să
se realizeze în acţiune. Pentru
aceasta, se cere o repartizare ju­
dicioasă a sarciniior între membrii
colectivului de conducere, delimi-
tîndu-se precis atribuţiile şi răs­
punderea fiecăruia. Totodată, este
nevoie ca fiecare membru să fie
pătruns de sentimentul răspunderii
faţă, de sarcinile întreprinderii,
să înţeleagă că nu are o funcţie
onorifică, reprezentativă, ci că este
membru cu depline drepturi şi în­
datoriri al unui organ de lucra
pentru activitatea căruia poartă
răspundere personală.
Răspunderea comitetului de di­
recţie pentru bunul mers al acti­
vităţii întreprinderii este întărită
de faptul că e! va avea obligaţia
de a prezenta semestrial, în faţa
adunării generale a salariaţilor,
dări de seamă care să oglindească
veridic, obiectiv modul de înde­
plinire a planului, rezultatele ob­
ţinute, lipsurile şi neajunsurile,
precum şl sarcinile din perioada
următoare.
— Se ştie că formele organiza­
torice în sine, oricît de bune ar fi,
nu rezolvă problema. Esenţialul
este nivelul activităţii propriu-
zise, adoptarea unui stil de muncă
corespunzător. Ce sarcini revin or­
ganizaţiilor de partid în ce priveşte
promovarea consecventă a princi­
piului muncii colective în cadrul
comitetului de direcţie ?
— In primul rînd ele vor tre­
bui să vegheze ca noile organe de
conducere să lucreze chiar de la
început pe baza principiilor stabi­
lite. Nu se va schimba în fapt ni­
mic, dacă directorul va continua
să decidă de unul singur. Tot­
odată, organizaţiile de partid vor
trebui să militeze pentru încetăţe-
nirea unui climat propice dezba­
terii efective a problemelor, favo­
rabil stimulării ideilor noi, înain­
tate, confruntării largi a puncte­
lor de vedere, prin care să se eva­
lueze toate laturile şi implicaţiile
problemelor luate in discuţie, in­
clusiv aspectele negative. Fiecare
decizie adoptată să fie cu adevărat
rezultatul unui asemenea schimb
de idei. să sintetizeze experienţa
şi înţelepciunea colectivă a mem­
brilor comitetului de direcţie.
Fireşte, pentru a influenţa în
bine noile organe, organizaţiile de
partid vor trebui, înainte de toate,
să dea. ele insele exemplu. Viaţa
arată că între modul cum acti­
vează organele şi organizaţiile de
partid şl munca conducerilor în­
treprinderilor, există o strînsă le­
gătură, dat fiind faptul că. de re­
gulă. conducătorii întreprinderilor
fac parte şi din birourile sau co­
mitetele de partid. Dacă în birou
sau comitet se folosesc metode co­
respunzătoare de muncă, dovedin-
du-se preocupare permanentă pen­
tru atragerea tuturor membrilor la
rezolvarea problemelor, aceasta se
va concretiza în afirmarea spiri­
tului colectiv, în închegarea într-un
organism perfect sudat a comite­
tului de direcţie.
53
61
54
 P ag . 4
VIZITA ÍN ITALIA A PREŞEDINTELUI
CONSILIULUI DE MINIŞTRI,
ION GHE0R6HE MAURER
(Drmtre Ain pas- Fl
capitala Italiei, a făcut oaspeţilor o
amplă prezentare a acestor vestigii
ale trecutului.
★
Seara, conducerea Societăţii
capital de stat E.N.I. (Enite Nazio-
cu
nale Idrocarjmri), a oferit o recep­
ţie în onoarea preşedintelui Consi­
liului de Miniştri al Republicii So­
cialiste România, Ion Gheorghe
Maurer.
A A
INTILNIRE CU TOVARĂŞUL LU IG I L0NG0
ROMA 24 (Agerpres) — Cores­
pondenţă de Ia Nicolae Puicea şi
Mircea Ionescu : In ziua de 24 ia­
nuarie a avut loc la Roma o în-
tîlnire a tovarăşului Ion Gheorghe
Maurer, membru al Comitetului
Executiv, al Prezidiului Permanent
al C.C. al P.C.R., preşedintele Con­
siliului de Miniştri ăl Republicii
Socialiste România, cu tovarăşul
La Papa Paul al Vl-lea
Miercuri, 24 ianuarie, Papa Paul
al VT-lea a primit în audienţă ne­
oficială pe preşedintele Consiliului
de Miniştri al Republicii Socialiste
România, Ion Gheorghe Maurer,
îrisoţit de ministrul afacerilor ex­
terne, Cornel' Mănescu, şi.d e am­
basadorul României 1« Roma, Cor­
nel Burtica.
In timpul întâlnirii la care au par.
ticipat Monseniorul Agostino Casa-
roii, secretar al Consiliului Aface­
rilor Publice ale Bisericii catolice,
şi Monseniorul Mario Brim, secre­
C O M U N IC A T
cu p r iv ir e la v izita o fic ia lă In K a lla
a p re şe d in te lu i C o n s iliu lu i de M in iş tri
a l R e p u b lic ii Socialiste R o m a n ia ,
io n G h e o rg h e M a u re r
La invitaţia preşedintelui Consi­
liului de Miniştri al Republicii Ita­
liene, domnul Aldo Moro, preşe­
dintele Consiliului de Miniştri,
a| Republicii Socialiste România,
domnul Ion Gheorghe Maurer, în­
soţit de ministrul afacerilor ex­
terne, domnul Corneliu Mănescu,
a făcut o vizită oficială în Italia
în zilele de 22 şi 23 ianuarie 1968.
In timpul şederii la Roma, pre­
şedintele Consiliului de Miniştri,
Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul
afacerilor externe, Corneliu Mă-
nescu, au fost primiţi de către pre­
şedintele Republicii Italiene, Giu­
seppe Saragat.
înalţii oaspeţi români au fost în-
tîmpînaţi pretutindeni, în cursul
vizite!, cu sinceră cordialitate, în
spiritul tradiţionalei simpatii şi
prietenii care există între popoarele
român şi italian.
Preşedintele Consiliului de Mi­
niştri al Republicii Socialiste Ro­
mânia, Ion Gheorghe Maurer, a
avut convorbiri cu preşedintele
Consiliului de Miniştri al Republicii
Italiene, Aldo Moro, la care au
participat, din partea română : mi­
nistrul afacerilor externe, Corne­
liu Mănescu ambasadorul Republi­
cii Socialiste România la Roma, Cor­
nel Burtică, Mircea Bălăncscu, am­
basador, director în Ministerul Afa­
cerilor Externe, şi alţi funcţionari
supexiori ai acestui minister, iar din
partea italiană : ministrul afaceri­
lor externe, Amintore Fanfani, am­
basadorul Italiei la Bucureşti, Nic-
colo Moscato, secretarul general al
Ministerului Afacerilor Externe, am­
basadorul Casto Caruso şi alţi func­
ţionari superiori ai acestui minis­
ter.
Convorbirile purtate au permis
să se procedeze la un larg schimb
de vederi în legătură cu principa­
lele probleme internaţionale ac­
tuale şi să se evidenţieze cursul fa­
vorabil a! relaţiilor bilaterale ro-
mâno-italienc şi perspectivele lor
de dezvoltare.
Părţile au căzut de acord asupra
necesităţii de a depune în conti­
nuare eforturi pentru consolidarea
păcii, pentru destinderea internaţio­
nală şi au subliniat, în acest con­
text, importanţa promovării unor
relaţii de respect reciproc şi cola­
borare între state, indiferent de o-
rlpduirea lor socială.
!n scopul întăririi securităţii în lu­
me, cele două părţi acordă o rhare im­
portanţă adoptării de măsuri capa­
bile să ducă ţa realizarea unor pro­
grese substanţiale pe calea înfăp­
tuirii dezarmării generale şi com­
plete, sub control internaţional e-
ficace.
Ele reafirmă că o etapă impor­
tantă spre un astfel de obiectiv o
poate constitui încheierea unui tra­
tat de neproîiferare a armelor nu­
cleare, care, în cadrul unui sistem
de măsuri menite să ducă la eli­
minarea acestora, să garanteze secu­
ritatea tuturor statelor, drepturile
şi-posibilităţile pentru toate de a
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: *tr. M. Sadoveano ar. 3, Telefoane : 1 40 69 — secţia informaţii, 1 42 92 —< administraţia. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzorii voluntari din întreprinderi
s
La recepţie au participat Raffaele
Girotti, vicepreşedintele E.N.I., şi
membri ai conducerii societăţii,
Giuseppe Lupis, subsecretar de stat
la Ministerul Afacerilor Externe, re­
prezentanţi ai conducerii Ministeru­
lui Participaţiilor Statale, oameni de
afaceri şi alţi reprezentanţi ai vieţii
economice din Roma.
★ populară românească,
ROMA 24 (Agerpres) — Cores­
pondenţă de la Nicolae Puicea şi
Luigî Longo, secretar general al
Partidului Comunist Italian.
La întîlnire au participat, din
partea j-ontână, tovarăşii : Corneliu
Mănescu, membru al C.C. al P.C.R.,
ministrul afacerilor externe al Re­
publicii Socialiste România, şi Cor­
nel Burtică, ambasadorul Repu­
blicii Socialiste România ia Roma,
iar din partea italiană tovarăşii :
Enrico Beriinguer, Armando Cos-
tar al Congregaţiei pentru Biseri­
cile Orientale, a avut loc un schimb
de vederi asupra mijloacelor menite
să stabilească o mai bună înţele­
gere între popoare şi naţiuni, asu­
pra problemelor care privesc men­
ţinerea păcii în lume şi aplanarea
conflictelor în cadrul coexistenţei
paşnice, prin renunţarea la folosirea
forţei şi prin crearea încrederii re­
ciproce şi respectului mutual.
în cadrul convorbirii, Papa Paul
al Vl-lea a exprimat sentimente de
mare afecţiune şi de stimă deose­
bită faţă de poporul »oman.
se folosi, în condiţii de egalitate,
de cuceririle ştiinţei şj tehnicii
contemporane în domeniul utiliză­
rii paşnice a energiei nucleare sub
un control internaţional echitabil.
Constatînd că proiectul de tratat
prezentat recent conferinţei de la
Geneva a înregistrat progrese prin
luarea în considerare a unora din
observaţiile prezentate de diferite
state, cele două părţi apreciază că
perfecţionarea mai departe a proiec­
tului şi încheierea tratatului ar
crea premise favorabile soluţionării
şi a altor probleme ale securităţii
în Europa şi în lume.
Părţile au relevat că statornicirea
unui climat de securitate şi coope­
rare pe continentul european ar
corespunde atît intereselor funda­
mentale ale popoarelor europene,
cit şi ale păcii în lume.
A fost exprimată părerea comună
că trebuie studiate cu .grijă iniţia­
tivele întreprinse în această direc­
ţie şi s-a evidenţiat însemnătatea
promovării în continuare a tendin­
ţelor actuale de dezvoltare a rela­
ţiilor bilaterale între statele conti­
nentului european, pe baza princi­
piilor Cartei O.N.U. şi, îndeosebi,
a respectării principiilor indepen­
denţei şi suveranităţii naţionale, e-
galităţii în drepturi, neamestecului
în treburile interne. Procesul inten­
sificării acestor relaţii, care şi-a
dovedit caracterul pozitiv, consti­
tuie o premisă importantă în ve­
derea creării condiţiilor favorabile
pentru dezvoltarea colaborării şi
pentru întărirea securităţii în Eu­
ropa.
Părţile au făcut un cuprinzător
schimb de idei asupra situaţiei din
Orientul Mijlociu şi au reafirmat
voinţa de a face tot ce le stă în
putinţă pentru a favoriza găsirea
unei soluţii stabile şi echitabile a
problemelor existente, eare să asi­
gure convieţuirea paşnică şi pro­
gresul tuturor popoarelor din a-
ceastă zonă,
Exprimîndu-şi punctele de ve­
dere asupra problemei vietnameze,
cele două părţi şi-au manifestat a-
dînca lor îngrijorare faţă de con­
tinuarea războiului din Vietnam şi
faţă de pericolele care decurg din
aceasta, ameninţînd pacea mondială.
Părţile şi-au reafirmat părerea co­
muna că estc necesar să se ajungă
la reglementarea problemei vietna­
meze pe baza acordurilor de Ia
Geneva din 1954. Încetarea con­
flictului din Vietnam va avea, fără
îndoială, un efect pozitiv asupra si­
tuaţiei internaţionale în ansamblul
ei.
Părţile sínt de acord că gravele
probleme existente în lume, foca­
rele actuale de criză confirmă ne­
cesitatea — întotdeauna susţinută
de ele — de a se depune străduinţe
pentru întărirea Organizaţiei Na­
ţiunilor Unite şi creşterea eficienţei
ei, pe baza asigurării universalităţii
şi a realizării funcţiunii ei funda­
mentale de salvgardare a păcii şi
preîntîmpinare a conflictelor.
Mircea Ionescu : în cursul dimi­
neţii, preşedintele Consiliului de
Miniştri
România, Ion
al Republicii Socialiste
Gheorghe Maurer,
însoţit de ministrul afacerilor ex­
terne, Corneliu Mănescu, şi dc cele­
lalte persoane oficiale române, a
făcut a vizită la Expoziţia de artă
deschisă în
aceste zile la Roma, care se bucură
de un frumos succes.
sutta şi Carlo Galluzzi, membri ai
Direcţiunii C.C. al P.C.I.
Cu acest prilej, s-a făcut un larg
schimb de păreri asupra principa­
lelor probleme ale situaţiei inter­
naţionale, precum şi asupra rela­
ţiilor dintre cele două partide.
întîlnirea s-a desfăşurat într-o
atmosferă caldă, tovărăşească, de
înţelegere reciprocă.
Audienţa s-a desfăşurat într-o
atmosferă de cordial respect.
★
După terminarea întrevederii cu
preşedintele Consiliului de Miniştri
al României, Papa Paul al Vl-lea a
declarat ziariştilor români : „Sínt
foarte bucuros că am putut să mă
intîlnesc cu premierul Ion Gheor­
ghe Maurer. România este o ţară
pe care o stimăm şi o iubim şi
căreia îi dorim tot binele. A fost
pentru noi • zi istorică“.
Cei doi preşedinţi ai consiliilor
de miniştri au constatat evoluţia
favorabilă a relaţiilor bilaterale
româno-italiene şi au examinat am­
ple posibilităţi de dezvoltare a
acestora.
în ce priveşte relaţiile economice,
cei doi preşedinţi au constatat cu
satisfacţie că dezvoltarea schimburi­
lor economice a continuat in­
tr-un mod deosebit de promiţător,
ajungînd la peste 100 miliarde de
lire în 1967, Noile înţelegeri care
au fost încheiate în lunile trecute,
ţinînd cont de posibilităţile efective
ale economiilor celor două ţări,
permit să se prevadă o creştere ulte­
rioară a cooperării comerciale, in­
dustriale, tehnice şi financiare în­
tre cele două ţări.
în cursul vizitei, cei doi miniştri
ai afacerilor externe au procedat la
schimbul instrumentelor de ratifi­
care a acordului cultural şi au sem­
nat acordul de colaborare în do­
meniul turistic, precum ş i ; un acord
cu privire la reglementarea proble­
melor financiare în suspensie din­
tre cele două ţări.
S-a hotărît că, în cursul săptă-
mînilor viitoare delegaţii ale celor
două ţări se vor întîlni pentru a
negocia un acord de comerţ şi na­
vigaţie.
Peste puţin timp vor avea de
asemenea loc alte tratative în ve­
derea încheierii unui acord aerian,
cu scopul de a stimula activitatea
companiilor naţionale respective.
In domeniul relaţiilor culturale,
cele două părţi au luat act cu satis­
facţie de progresele realizate în ul­
timii ani. S-a hotărît dezvoltarea
în continuare a unor astfel de re­
laţii şi în acest scop să se asigure
adîncirca schimburilor în domeniul
cultural şi tehnico-ştiinţific.
Subliniind importanţa contactelor
personale şi a schimburilor de pă­
reri efectuate între factorii de răs­
pundere ai amhelor ţări, relevînd
caracterul lor util şi contribuţia
pe care o aduc la o mai bună
cunoaştere reciprocă şi la dezvol­
tarea colaborării bilaterale, cele două
părţi şi-au reafirmat hotărîrea de
a continua şi în viitor asemenea
contacte şi întîlniri cu convinge­
rea că ele vor constitui un aport
la întărirea destinderii internaţio­
nale, a încrederii între state, în in­
teresul general al păcii şi în special
al prieteniei româno-italiene.
Preşedintele Consiliului de Mi­
niştri al Republici; Socialiste Ro­
mânia, Ion Gheorghe Maurer, a
invitat pe preşedintele Consiliului
de Miniştri al Republicii Italiene,
Aldo Moro, şi pe ministrul afaceri­
lor externe, Amintore Fanfani, să
facă o vizită oficială în România.
Preşedintele Consiliului de Mi­
niştri al Republicii Italiene şi mi­
nistrul afacerilor externe au ac­
ceptat cu plăcere invitaţia, urmînd
ca data vizitei să fie stabilită pe
cale diplomatică.
ÖRÖM MO0
meridiane • meridiane
II« I I
Vizita delegaţiei
guvernamentale
* A A I«
romane in Anglia
LONDRA 24 — Corespondentul
Agerpres, Liviu Rodeseu, transmite:
In cadrul vizitei pe care o face în
Marea Britanie, prim-vicepreşe-
dintele Consiliului de Miniştri, Ilie
Verdeţ, conducătorul delegaţiei gu­
vernamentale române, însoţit de
Mihai Marinescu, ministrul indus­
triei construcţiilor de maşini, şi de
alţi membri ai delegaţiei, a avut
miercuri dimineaţa o întrevedere
cu lohn Stonehouse, ministru de
stat la Ministerul Tehnologiei.
Din partea guvernului britanic,
ministrul de stat John Stonehouse a
oferit apoi un prînz în cinstea
prmi-vicepreşedintelui Consiliului
de Miniştri al României, la care au
luat parte membrii delegaţiei ro­
mâne, precum şi reprezentanţi ai
unor mari firme industriale brita­
nice Au luat, de asemenea, parte
încheierea sesiunii Comisiei
mixte ministeriale
româno-iraniene
TEHERAN 24 — Coresponden­
tul Agerpres, N. Popovici, transmi­
te : La Teheran a fost dat publici­
tăţii comunicatul cu privire la lu­
crările celei de-a treia sesiuni a
Comisiei mixte ministeriale româno-
iraniene, care a avut loc în capi­
tala Iranului între 20 şi 24 ianua­
rie. Comisia — se relevă în co­
municat — a constatat cu satis­
facţie că relaţiile economice dintre
cele două ţări au continuat să se
dezvolte fructuos în favoarea am­
belor părţi, evidenţiind totodată noi
posibilităţi de dezvoltare a schim­
burilor comerciale şi noi domenii
de cooperare economică. în timpul
lucrărilor au fost tratate şi con­
venite acordurile pe termen lung
— comercial şi de plăţi — în baza
cărora cele două ţări vor efectua
în perioada 1968—1972 schimburi
de mărfuri cu un volum de peste
Comunicat comun
sovieto-englez
MOSCOVA 24 (Agerpres) — La
încheierea vizitei premierului brita­
nic Harold Wilson la Moscova a
fosţ dat publicităţii un comunicat
comun în care se arată că exami-
nînd relaţiile dintre cele două ţări,
părţile au constatat cu satisfacţie
că se depun eforturi pentru dezvol­
tarea legăturilor lor bilaterale în
domeniul colaborării economice,
tehnico-ştiinţifice şi culturale.
subliniază că în ultimul timp co­
Se
merţul sovieto-britanic s-a extins
considerabil, au fost încheiate o se­
rie de acorduri economice şi se fac
pregătiri în vederea realizării altor
acorduri.
Se menţionează, de asemenea, că
cele două părţi şi-au expus poziţiile
în legătură cu războiul din Viet­
nam, afirmîndu-şi sprijinul pentru
principiile cuprinse în acordurile de
la Geneva din 1954 şi cerînd cu
insistenţă o reglementare politică a
conflictului vietnamez.
A fost discutată, de asemenea, si­
tuaţia din Orientul Apropiat.
Alegerile parlamentare (pen­
tru Folketing) din Danemarca
au fost tulburate de un eveni­
ment neobişnuit. In timp ce a-
legătorii se îndreptau spre ur­
ne, patru bombe americane cu
hidrogen se afundau pînă
la 40 metri adîncime per-
forînd straturile de gheaţă
ale unei banchize din Gol­
ful „Stelei nordului“ din Groen­
landa, teritoriu danez. Prăbuşi­
rea unui bombardier gigant a-
merican de tipul „B-52“ cu în­
cărcătură nucleară la bord, la
aproximativ 11 km de baza
Thule din Groenlanda, riscă să
aibă 6 influenţă imediată asu­
pra alegătorilor danezi, cu toa­
te că de la Washington Penta­
gonul a dat „asigurări“ că nu
există pericolul unor explozii
nucleare, deoarece bombele sínt
dezamorsate. In ultimele lor de­
claraţii înaintea deschiderii
scrutinului deputaţii din opozi­
ţie, care şi-au axat campania e-
lectorală pe problema dezanga­
jării Danemarcei faţă de N.A.-
T.O., au arătat că este vorba de
o violare flagrantă a acorduri­
lor încheiate cu S.U.A., deoa­
rece se demonstrează că avioa­
ne americane cu bombe nuclea­
re la bord aterizează regulat la
baza Thule.
Ministrul afacerilor externe,
Hans Tabor, a adresat imediat
o notă guvernului S.U.A. în ca­
re reaminteşte că avioanele pur­
tătoare de arme nucleare nu âu
dreptul de survol peste terito­
riul danez, iar Groenlanda face
parte din acest teritoriu. Ziarul
„Politiken“ scria intr-un' edito­
rial că: în cazul în care acordul
cu S.U.A. a fost violat „trebuie
■■■
Vasile Pungan, ambasadorul Româ­
niei la Londra, şi Sir John Chad­
wick, ambasadorul Marii Britanii
la Bucureşti.
După-amiază tovarăşul Ilie Ver­
deţ, însoţit de Mihai Marinescu şi
alţi membri ai delegaţiei, a avut o
întrevedere cu Anthony Crosland,
ministrul comerţului. Au participat,
de asemenea, ambasadorul Vasile
Pungan şi ambasadorul Marii Bri­
tanii la Bucureşti. In cadrul con­
vorbirii au fost examinate proble­
me privind relaţii comerciale din­
tre România şi Marea Britanie.
In seara aceleiaşi zile, guvernul
britanic a oferit o recepţie în cin­
stea delegaţiei guvernamentale ro­
mâne, la Lancaster House. Oaspe­
ţii au fost primiţi de Anthony
Crosland, ministrul comerţului.
250 milioane de dolari, vor dez­
volta colaborarea în domeniul a-
griculturii pentru organizarea unui
complex agrozootehnic de tip in­
dustrial în Iran pe o suprafaţă de
10.000 hectare. în domeniul fores­
tier se prevede organizarea unui
complex industrial pentru exploa­
tarea şi prelucrarea lemnului în re­
giunea forestieră din zona Mării
CaspiCe. A fost încheiat de ase­
menea, un contract privind supli­
mentarea exportului de maşini agri­
cole româneşti în Iran. Documentele
au fost semnate din partea română
de Gheorghe Cioară, ministrul co­
merţului exterior al României, iar
din partea iraniană de Aiinaghi Alik-
hani, ministrul economiei Iranu­
lui, — şefii celor două delegaţii.
în comunicat se subliniază că
şedinţele comisiei mixte s-au des­
făşurat într-o atmosferă cordială
şi prietenească, ambele părţi expri­
mîndu-şi convingerea că realizările
obţinute în schimburile comerciale
şi în domeniul cooperării tehnico-
economice vor contribui la dezvol­
tarea pe mai departe a relaţiilor
economice reciproc avantajoase din­
tre cele două ţări.
să se obţină dreptul de a con­
trola zborurile efectuate de a-
vioane americane de la baza
Thule sau să se denunţe acordul
care permite americanilor să fo­
losească această bază“.
îngrijorarea provocată de a-
cest accident depăşeşte atît gra­
niţele S.U.A., cit şi pe cele ale
Danemarcei şi ar putea avea ur­
mări, potrivit unor observatori
politici americani, şi în cadrul
pactului nord-atlantie (N.A.T.O.).
Comentariu
Bombe cu implicaţii
electorale?
Din surse oficiale americane s-a
aflat că pînă acum numărul ac­
cidentelor nucleare în cadrul
armatei S.U.A. au depăşit cifra
20. Toate măsurile de precauţie
-„imaginabile“, după cum dădea
asigurări chiar preşedintele
Johnson, nu s-au dovedit infai­
libile. Prăbuşirea fortăreţelor
zburătoare americane „B-52“ cu
bombe nucleare la bord atît în
interiorul, cit şi în afara grani­
ţelor S'U.A. răscoleşte' conştiin­
ţa întregii omeniri, deoarece a-
ceste accidente atrag pericolul
înfricoşător al izbucnirii unui
război atomici Din experienţele
triste de pînă acum s-a putut
Atacuri ale partizanilor
sud-coreeni împotriva trupelor
guvernului de la Seul
a PHENIAN 24 (Agerpres) — Ci­
tind informaţii provenite din Seul,
Agenţia Centrală Telegrafică Core­
eană anunţă că unităţi de partizani
sud-coreeni au continuat, în cursul
zilelor de 22 şi 23 ianuarie, atacu­
rile împotriva trupelor sud-coreene
şi celor americane dislocate in a-
ceastă ţară. O unitate americană a
fost atacată cu grenade şi foc de
arme automate în zona Pajoo. In
noaptea de luni spre marţi, parti­
zanii au deschis foc asupra unui re­
giment al celei de-a doua divizii a-
Rezultatele alegerilor
din Danemarca
COPENHAGA 24 (Agerpres) —
în capitala Danemarcei au fost date
publicităţii rezultatele definitive ale
alegerilor legislative care s-au des­
făşurat marţi. Social-democraţii, ca­
re formaseră partidul de guvernă-
mînt, au obţinut 34,2 la şută din
voturi şi 63. de mandate (în com­
paraţie cu 69 în alegerile anterioa­
re) ; radicalii liberali au obţinut 15
Sa sută din voturi şi 28 de mandate
faţă de 13 : conservatorii — 20,4 la
sută şi 38 mandate faţă de 34 ; li­
beralii agrarieni — 18.6 la şută,
menţinîndu-şi cele 35 de mandate ;
socialiştii populari — 6,1 la sută şi
11 mandate faţă de 14. Celelalte
partide care au participat la alegeri
nu au obtinut numărul suficient de
voturi pentru a fi reprezentate în
parlament.
Ministrul economiei, Ivar Norga-
ard, a declarat la posturile de tele­
viziune că, avînd în vedere faptul
că Partidul social-democrat nu mai
deţine majoritatea în parlament, gu­
vernul îsi va prezenta demisia. A-
"entia UP.T. relatează că Krag a
făcut o ofertă de coaliţie pentru
formarea noului guvern Partidului
radical-liberal. Comentatorii de pre­
să sínt însă în majoritate de păre­
re că viitorul guvern va fi format
pe baza unei coaliţii între partidul
radicalilor-liberali şi partidele con­
servatorilor şi liberalilor-agrarieni.
Agenţia Reuter emite ipoteza că a-
legerile din Danemarca au fost în­
tr-o oarecare măsură influenţate şi
de incidentul cu avionul american
care s-a prăbuşit cu bombe atomice
la bord pe teritoriul Groenlandei.
•■3ft H
constata că mecanismele de pre­
întîmpinare a unor explozii nu­
cleare au intrat în funcţiune
doar în ultimul moment.
Accidentul de duminică din
Golful „Stelei Nordului“ îl re­
petă întrucîtva pe cel de la Pa-
lomares (Spania) din 17 ianua­
rie 1966. A fost lansată o mare o-
peraţie pentru a recupera bom­
bele „H“ care se află în prezent
sub gheaţă în apele Groenlandei.
Patru echipe de specialişti do-
täte cu elicoptere şi tot utilajul
necesar au fost trimise imediat
în zona prăbuşirii avionului
pentru a recupera cele patru
bombe; a căror putere de ex­
plozie este de 220 de ori mai
mare decit cea aruncată dea­
supra Hiroşimei. Unii observa­
tori apreciază că bombele nu
vor mai putea fi recuperate de
sub stratul de gheaţă al Groen­
landei.. . Zilele polare foarte
scurte (numai două ore de lu­
mină) şi temperatura foarte scă­
zută (minus 30 grade C) consti­
tuie pentru căutători dificultăţi
care ^nu pot fi neglijate. Este
adevărat că sistemul de securi­
51 instituţii. — Tiparul: L P. BRAŞOV.
Nr. 7172
mericane. Marţi, patrioţii au atacat
o unitate a poliţiei sud-coreene în
regiunea Kyonggi, provocîndu-i în­
semnate pierderi.
Potrivit unor surse informate din
Seul, citate de agenţia France Presse,
ministrul sud-coreean al apărării,
Kim Son In, şi-ar fi prezentat de­
misia în urma acţiunilor partizani­
lor care, după cum s-a mai anunţat,
au reuşit să pătrundă cu cîteva zile
în urmă pînă în apropierea reşedin­
ţei dictatorului Pak Cijan Hi din
Seul.
Partidul radical-liberal, care, în
cursul campaniei electorale s-a pro-
xtunţat împotriva N.A.T.O., atrage
atenţia agenţia, a obţinut sporul cel
mai mare de voturi.
Mesajul
iui Johnson
cu privire
la şomaj
WASHINGTON 24 (Agerpres) —
Preşedintele S.U.A., Lyndon |ohn-
son, a adresat Congresului un me­
saj special în problema folosirii for­
ţei de muncă. Şomajul, a spus el,
această „tragică irosire de spirit
uman şi de resurse economice“, cu­
prinde în prezent 3,8 la sută din
forţa de muncă a S.U.A. El a
cerut Congresului să adopte un
program de 2,1 miliarde de dolari
destinat luptei împotriva şomaju­
lui. Acest program prevede instrui­
rea din punct de vedere profesio­
nal a aproximativ 500.000 de per­
soane care trăiesc în ghetourile din
50 de mari oraşe americane şi sínt
considerate ca inapte de muncă din
cauza instruirii lor insuficiente.
Programul, care ar urma să fie pus
în aplicare în următorii trei ani,
va fi pus sub conducerea unei co­
misii speciale de oameni de afaceri,
în frunte cu Henry Ford II,
Pe de altă parte, preşedintele a
cerut adoptarea unei noi legislaţii
privind protecţia muncii, arătînd
că anual 14.500 de muncitori pier
în accidente de muncă, iar 2,2 mi­
lioane sínt răniţi. El a arătat că
deficienţele în protecţia muncii pro­
voacă anual pierderi de 5 miliarde
dolari economiei americane.
GUATEMALA — Continentul de
la sud de Rio Grande duce lupta
împotriva infiltrării tot mai accen­
tuate a imperialismului american în
toate ţările Americii de sud. La
Ciudad de Guatemala străzile sínt
patrulate de; armată ; maşinile blin­
date asigură „liniştea“ unui oraş în
care a fost decretată starea de 'ase­
diu pentru a se face faţă valului de
mişcări de protest împotriva politi­
cii reacţionare a guvernului şi spri­
jinitorilor săi nord-americani.
tate electronic împiedică explo­
zia propriu-zisă, evitînd apro­
pierea de „masa critică“, care
provoacă dezintegrarea în lant
şi fuzionarea elementelor ter­
monucleare, dar în cazul bom­
belor „H“ nu se poate preveni
întotdeauna dispersarea materi­
ei radioactive, în special a plu-
toniului, care este foarte nociv.
Cimitirul atomic din S.U.A.
pentru îngroparea pămîntului
infectat de la Palomares con­
firmă acest lucru. Chiar dacă
vor fi recuperate aceste bombe,
pericolul unor alte accidente nu
este evitat. înlăturarea lor nu
poate fi realizată pe calea per­
fecţionării dispozitivelor de pre­
întîmpinare a exploziilor. Posi­
bilitatea de evitare a unor a-
semenea accidente, cu urmări
ce ar putea fi catastrofale pen­
tru întreaga omenire, poate de­
veni o realitate numai în cazul
distrugerii armelor nucleare şi
înfăptuirii dezarmării, deziderat
al tuturor popoarelor iubitoare
de pace.
N. CREŢU
WASHINGTON 24 (Agerpres)
— Agenţia France Presse reia
tează că în regiunea bazei Thu­
le din Groenlanda, unde ş-a
prăbuşit bombardierul american
„B-52“ pierzînd cîteva bombe
nucleare, au fost detectate ra­
diaţii. Potrivit, surselor bine . in­
formate din Washington, ar fi
vorba de radiaţii alfa, provenind
de la plutoniul folosit împreu­
nă cu uraniul pentru declanşa­
rea exploziei bombelor cu hi­
drogen.
*0 064