Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Location: Romania
Author(s): Ilarion Ţiu
Title: Politici de ideologizare a mass-media în perioada regimului comunist
Mass-media ideological policy in Communist Romania
Issue: 173/2013
Citation Ilarion Ţiu. "Politici de ideologizare a mass-media în perioada regimului comunist". Sfera
style: Politicii 173:108-118.
https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=142476
CEEOL copyright 2021
Comunismul românesc
Abstract
„P
resa este cea mai ascuţită
armă a partidului. Presa
This article describes how este mijloc, prin care par-
Romanian Communist Party tidul vorbește în fiecare ceas al zilei cu
obtained the control of mass- masele largi și vorbește în limbajul lor“.
media between 1948 and 1989. Aceasta era „învăţătura“ lui Stalin care
Like any totalitarian regime, stătea la baza organizării mass-media în
the communist state put into ţările situate după „Cortina de fier“.
control printing press, radio and Statul comunist român își exerci-
television through centralized ta controlul asupra presei în virtutea ro-
institutions: General Direction lului său de proprietar și de îndrumă-
of Press and Printings (1949- tor ideologic. În consecinţă, mass-media
1977) and Council of Socialist nu se putea dezvolta liber. Partidul co-
Culture and Education (1977- munist impunea ca mesajul transmis de
1989). Communist leaders mijloacele de comunicare în masă să fie
make pressures against mass- consonant cu obiectivele sale. Așadar,
media to align journalistic singura regulă care influenţa dinamica
discourse to the official ideology. mass-media era voinţa partidului. În nici
Romanian mass-media became un caz piaţa media.
in 70s and 80s a vector of Nicolae După model sovietic, regimurile
Ceaușescu personality cult. comuniste au utilizat mass-media în trei
In late communism, printing moduri. În primul rând, mijloacele de co-
press and audio-visual haven’t municare în masă erau folosite pentru
any information, education or difuzarea instrucţiunilor date de putere.
entertainment role. The main Tocmai de aceea a rezultat centralizarea
mission of mass-media was sistemului mediatic, pentru ca întreaga
to celebrate the chief of the presă să vorbească o „limbă ideologică“
communist party and the state. unică. În al doilea rând, mass-media tre-
buiau să mobilizeze masele, să determi-
ne cetăţenii să execute ordinele emise
de autorităţi. A treia funcţie a presei în
regimurile comuniste, și poate cea mai
importantă, era să îndoctrineze masele.
Keywords Mass-media avea scopul să construiască
Romanian communist mass-media; „omul nou“ comunist. În anumite eta-
Propaganda; Communist ideology; pe, presa a contribuit la construcţia cul-
Cult of personality tului personalităţii (pentru conducerea
1 Bertrand, Claude-Jean, O introducere în presa scrisă și vorbită, (Iași: Editura Polirom, 2001), 32.
2 Arhivele Naţionale ale României – Direcţia Arhive Naţionale Istorice Centrale (în continuare
DANIC), Fond Comitetul Central al Partidului Comunist Român (în continuare CC al PCR) – Secţia
Propagandă și Agitaţie, dos. nr. 9/1948, f. 125
3 În cadrul Comitetului de Presă mai funcţionau Serviciul cenzurii presei interne și Serviciul
cenzurii presei străine.
4 DANIC, Fond CC al PCR – Secţia Propagandă și Agitaţie, dos. nr. 9/1948, f. 105; f. 124-125.
dușmănoase“; „să lupte pentru a face pe cititor să iubească pacea“; „să înfăţișeze
experienţa sovietică în construcţia aparatului de stat, organizarea vieţii economice,
viaţa de partid, viaţa sindicală, viaţa obștească“1.
O altă consfătuire importantă a conducerii Direcţiei Propagandă și Agitaţie
cu redactorii-șefi din presa centrală și locală a avut loc la București, în perioada 9-11
februarie 1950. Întrunirea a fost convocată ca urmare a unei plenare a Comitetului
Central, care a trasat noi sarcini de partid pentru mass-media.
Leonte Răutu le-a spus participanţilor că activiștii Direcţiei de Propagandă și
Agitaţie descoperiseră în ultima vreme un număr mare de greșeli ideologice și de ti-
par. Existau trei tipuri de erori. În primul rând „acte de sabotaj vădite“, datorate slă-
birii vigilenţei în tipografii. În al doilea rând s-au constatat „abateri de la linia justă
politică a partidului“, deoarece în unele ziare s-au publicat „articole contrare liniei
partidului“. A treia categorie de greșeli provenea din „lipsa pregătirii“ gazetarilor,
sau din „neseriozitate“.
Leonte Răutu le-a impus gazetarilor să răspundă personal pentru articolele
redactate. Începând din februarie 1950, nici un material nu mai putea fi predat la ti-
pografie fără semnătura șefului de secţie și a secretarului de redacţie. Fiecare articol
trebuia să cumuleze la plecarea din redacţie semnătura corectorului, a cenzorului și
a redactorului de serviciu care a dat bunul de tipar. La tipografie, articolele erau pre-
luate pe semnătură. Într-o condică specială se menţiona numele tipografului care
culegea fiecare articol. Primul număr tipărit al ziarului trebuia citit de un „cap lim-
pede“, care semna pe ziar „bun de difuzat“. Toate aceste materiale trebuiau păstra-
te timp de trei luni în redacţii.
Agenţia Agerpres avea parte de un control similar. La radio s-a impus o evi-
denţă strictă a emisiunilor, mai ales în cazul programelor pentru străinătate2.
Leonte Răutu susţinea că va spori „vigilenţa“ aplicând metodele de control
invocate de ideologia marxist-leninistă. „Sabotajul“ din redacţii și tipografii putea
fi „vindecat“ prin creșterea numărului de „cadre muncitorești“3. Această obsesie a
regimului pentru majorarea elementului muncitoresc în presă se va menţine până
în anul 1989. Însă nu era facil să angajezi muncitori în domeniul editorial, fie ei re-
dactori permanenţi sau corespondenţi. Meseria de gazetar necesita abilităţi de re-
dactare, dobândite în urma unor studii axate pe cultura generală, cu pe cea tehnică.
Pe lângă sarcinile organizaţionale, Răutu a făcut și câteva recomandări editori-
ale. Astfel, pe viitor presa trebuia „să demonstreze necontenit acţiunile dușmanului
de clasă“. O altă sugestie editorială a lui Răutu viza orientarea gazetelor către mase,
în primul rând. În acest scop, presa trebuia să utilizeze cuvinte cât mai simple și să se
„debaraseze“ de limbajul pompos4.
1 DANIC, Fond CC al PCR, Fond CC al PCR – Secţia Cancelarie, dos. nr. 24/1955, f. 2-5.
2 DANIC, Fond CC al PCR, f. 19-27.
Standardizarea presei
1 DANIC, Fond CC al PCR, Fond CC al PCR – Secţia Propagandă și Agitaţie, dos. nr. 1/1959, f. 45-46.
2 DANIC, Fond CC al PCR, f. 223-225.
3 Gheorghiu-Dej, Gheorghe, Raportul CC al PMR cu privire la activitatea Partidului în perioada
dintre Congresul al II-lea și Congresul al III-lea al Partidului (București, Editura Politică, 1955), 99.
erau reproduse integral, iar personalităţile marcante ale ţării îl elogiau în termeni
grandioși pe „conducătorul iubit“ prin intermediul mass-media. Ideologia a cucerit
și cele mai specializate spaţii jurnalistice, cum ar fi publicaţiile tehnice sau presa pen-
tru copii. Gazetarii de orice fel au fost nevoiţi în timp să se „înarmeze“ cu citate din
Nicole Ceaușescu pentru ca articolele lor să fie dezirabile.
În timp ce criza economică se acutiza, presa scrisă prezenta în exces grafice
care „certificau“ superioritatea economiei românești. Responsabilii ideologici ai re-
gimului încercau să ascundă efectele crizei eliminând din limbajul mass-media une-
le cuvinte care puteau genera „comentarii ostile“, cum ar fi: „întuneric“, „foame“,
„frig“, etc. Din cauza înaintării în vârstă a cuplului prezidenţial, devin indezirabile și
alte cuvinte: „bătrân“, „babă“, „moş“.
Concluzii
BIBLIOGRAFIE
Arhivele Naţionale ale României – Direcţia Arhive Naţionale Istorice Centrale, Fond
Comitetul Central al Partidului Comunist Român – Secţia Propagandă și Agitaţie.
Arhivele Naţionale ale României – Direcţia Arhive Naţionale Istorice Centrale, Fond
Comitetul Central al Partidului Comunist Român – Secţia Cancelarie.
BERTRAND , Claude-Jean, O introducere în presa scrisă și vorbită, Iași, Editura Polirom, 2001.
Buletinul Oficial, nr. 48, 1 aprilie 1974.
CEAUŞESCU, Nicolae, Raportul Comitetului Central cu privire la activitatea Partidului
Comunist Român în perioada dintre Congresul al XI-lea și Congresul al XII-lea și sarcinile de
viitor ale partidului. 19 noiembrie 1979 , București, Editura Politică, 1979.
CEAUŞESCU, Nicolae , Raportul Comitetului Central cu privire la activitatea Partidului Comunist
Român în perioada dintre Congresul al XII-lea și Congresul al XIII-lea. 19 noiembrie 1984,
București, Editura Politică, 1984.
CEAUŞESCU, Nicolae, România pe drumul desăvârșirii construcţiei socialiste: rapoarte,
cuvântări, articole, vol. I (București, Editura Politică, 1968.
Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român. 6-12 august 1969, București, Editura
Politică, 1969.
GHEORGHE,Gheorghiu-Dej , Raportul CC al PMR cu privire la activitatea Partidului în
perioada dintre Congresul al II-lea și Congresul al III-lea al Partidului , București, Editura
Politică, 1955.