Comunismul i presa romneasc

n perioada comunist, presa din Romnia a creat o realitate paralel, ncercnd s

ascund realitatea din Romnia de la acea vreme. Presa nu era preocupat de adevr, ci de
fardarea minciunii. Epoca de aur a reprezentat pentru gazetarii romni o ngrdire a libertii
de exprimare.
Criticul literar Mircea Zaciu a denumit "deceniul satanic perioada 1980-1989, perioad
n care cultul personalitii lui Ceauescu a atins cele mai nalte culmi. Trecerea de la
comunismul liberal la cultul personalitii s-a produs treptat, procesul ncepnd n 1971, dup
ce Nicolae Ceauescu a fcut o vizit n China i Coreea, de unde a venit cu idei pentru a
schimba Romnia. Dictatorul romn a fost impresionat de "noua revoluie cultural" chinez din
epoca lui Mao Zedong i de puternicul cult al personalitii din epoca luiKim Ir Sen n Coreea de
Nord.
n 1985 au fost desfiinate studiourile regionale de radio, datorit msurilor de
economisire a energiei electrice. De fapt, a fost o strategie de a lichida posturile care emiteau n
limbile strine, maghiar, respectiv german, fiind susinut naionalismul romnesc.
Programele Televiziunii Romne au fost reduse la dou ore pe zi, ntre 20:00 i 22:00, pe
motivaia c oamenii muncii trebuiau s se trezeasc odihnii a doua zi, pentru a fi api de munc.
Pe msur ce dictatura se intensific, aveau loc transformri n acest sens att la radio,
ct i la televiziune. Televiziunea devine un pilon principal al strategiei de represiune, urmat de
Radiodifuziune. Informaia se pierdea odat cu buna organizare a programului de televiziune, ce
consta n dou ore de program de televiziune, pe timp de sear, n care erau foarte bine pui n
valoare soii Ceauescu. Majoritatea emisiunilor vorbeau numai despre iubitul conductor i
despre soia sa. Televiziunea public devenise cel mai perfecionist instrument al
noncomunicrii, realizat prin eliminarea receptorului, prin supravegherea strict a canalelor
de comunicare i printr-un emitor unic. La Radioul naional informaiile erau dirijate n
aceeai direcie. Programul de emisie era ns, mai generos, staiile ncepnd activitatea doar
pe timpul nopii. Ionescu, 2003, p. 65

Legi ale presei comuniste

Politicul sttea n faa radioului i a televiziunii, a presei n general, fiind bine stabilit prin
legi i documente de partid. Legea presei, din 1974, prevedea faptul c presa i desfoar
activitatea sub conducerea PCR, fora politic conductoare a ntregii societi din RSR (apud
Psil, 2004, p. 258). n anul 1977 au fost publicate Decretele nr. 473 i 474, ce priveau
instituiile de pres. Primul decret prevedea ca Radioteleviziunea Romn s contribuie prin
ntreaga sa activitate la nfptuirea politicii interne i externe a partidului i statului romn.
Radioteleviziunea Romn trebuia s acioneze pentru aducerea la cunotina oamenilor muncii a
hotrrilor partidului i legilor rii, pentru educarea socialist a maselor, pentru formarea omului
nou, pentru lrgirea orizontului politico-ideologic i cultural al celor ce muncesc . Datorit
controlului sever al mass-mediei, rolul acesteia n Romnia, n cderea regimului comunist, a
fost unul nesemnificativ, indirect, n sensul c mass-media a contribuit pe dos la formarea
omului nou devotatsocialismului i comunismului. Presa audiovizual era condus de Consiliul
Naional al Radioteleviziunii Romne, al crui preedinte era numit prin decret al Consiliului de
Stat. n perioada deceniului satanic , Radioteleviziunea Romn a fost condus de Petre
Constantin (1981-1990).
Presa scris n comunism

Dup datele oficiale, n luna decembrie 1989, n Romnia se tipreau 495 de publicaii,
fie c era vorba de ziare naionale Scnteia, Romnia liber, Libertatea, fie de reviste de
profil Flacra, Femeia, Sportul, Munca, fie de reviste culturale, Romnia
literar, Contemporanul, Sptmna cultural, Luceafrul, Cinema, Teatrul, Amfiteatru, Vatra,
Viaa Studeneasc din Iai, Ateneu din Bacu,etc. Existau ziare i reviste centrale, pentru
diferite categorii de cititori, care de obicei se ocupau de propaganda politic, publicau diverse
documente de partid i comunicate oficiale. n general, presa folosea cam acelai limbaj, cu
deosebiri n funcie de profilul publicaiei. n fiecare jude existau apoi ziarele judeene, organe
deopotriv ale comitetelor judeene de partid i ale consiliilor populare judeene. Numele
acestora reflectau culoarea regimului: Fclia (Cluj), Drapelul (Timioara), Flacra Iaului
(Iai) etc.
Activitatea redacional
Atmosfera din redaciile comuniste era una apstoare, constrns de stricta supraveghere
a unicului partid. Tovarul nu trebuia s lipseasc din niciun numr al presei. De altfel, a
devenit lege ca att numele, ct i prenumele Tovarului s nu apar desprite pe silabe, trecute
dintr-un rnd n altul. Pentru evitarea situaiilor neplcute cu privire la acest aspect, se
recomanda rrirea rndurilor. Munca cea mai dificil i revenea corectorului, care din neatenie
putea s atrag dup sine sanciuni. De exemplu, dac ntr-o fraz n care se nimerete plin de
nvminte, tovarul... (Buzil, 1999, p.184) cuvntul nvminte trebuie separat n silabe
din necesiti tipografice i aparea la cap de rnd minte, tovarul , atunci se consider a fi o
greeal extrem de grav, care bineneles era sancionat ca atare. O atenie sporit se acorda
alegerii titlurilor fr echivoc. A fcut carier un titlu din Scnteia: Tovarul Gheorghe Cioar
(activist de partid cu grag nalt) s-a ntors de la Berlin pe calea aerului . Cazul cel mai interesant
cu privire la alegerea structurii articolelor s-a petrecut pe 25 ianuarie 1988, cu un an naintea
cderii regimului comunist. Scnteia din 25 ianuarie a publicat, n cadrul unui grupaj de versuri,
poezia Erou al pcii. Autorul a dorit prin acele versuri s-i exprime dragostea fa de
conductor, nu numai prin coninutul poeziei, ci i printr-un artificiu tehnic, prin care trebuia s
formeze Nicolae Ceauescu. Din neglijen, n redacie au fost omise cteva strofe din poezie,
astfel c a ieit Ceauescolae, ceea ce a produs o adevrat catastrof n redacie.
Limba de lemn

Un aspect destul de important n presa de la acea vreme l-a reprezentat limba de lemn,
care a atins apogeul n timpul Tovarului. Chiar i tirile trebuiau s fie scrise dup o anumit
gril i ntr-un limbaj specific. Limba de lemn s-a constituit mai ales n timpul regimurilor
totalitare. Amploarea pe care a luat-o acest fenomen n spaiul romnesc se putea observa
analiznd telegramele trimise lui Nicolae Ceauescu cu ocazia zilei sale de natere. Dictatorului i
se acorda o atenie sporit. n timpul cutremurului din 1977, soii Ceauescu nu se aflau n
Romnia, ci n Africa, ntr-una din vizitele lor oficiale. Se zice c atunci, n loc s se gseasc
soluii de salvare pentru oamenii afectai de dezastru, echipa din jurul lui Ceauescu se preocupa
de modul n care s formuleze telegrama Tovarului, pentru a-l informa pe acesta n legtur cu
catastrofa. n redactarea telegramei s-au folosit diverse expresii pentru a minimaliza efectul ce l-a
avut cutremurul i pentru a-l liniti pe conductor c Guvernul avea situaia sub control.
Utilizarea limbii de lemn a reprezentat n perioada comunist dezinformarea cetenilor i
ocolirea adevrului. Acest fenomen de manipulare se simea n mentalitatea omului de rnd, a
muncitorului ce utiliza adesea sloganul: noi muncim, nu gndim. Aadar, n perioada
comunist, nu se poate vorbi despre existena unui cod deontologic, de etic profesional, de
valori n care s cread gazetarii romni i dup care s se ghideze presa, deoarece aceasta se afla
sub strictul control al dictatorului, iar ceea ce zicea acesta era lege. Politicul, mai cu seam
activitile Tovarului, constituia subiectul principal pentru gazetari.

Presa n Romnia post-comunist,
1989-1992
Teza de doctorat, Presa n Romnia post-comunist 1989-1992, are ca tem analiza mass-
mediei romneti n perioada menionat, stabilind ca obiectiv realizarea unei radiografii a
evoluiei presei de la comunism ctre democraie. n realizarea scopului precizat, vom porni de la
demantelarea caracteristicii principale ale presei comuniste i anume, multiplicitatea formelor de
control. n epoca precizat, am evideniat cinci forme de control exercitat de ctre stat asupra
acestu domeniu:
1. prin proprietatea socialist asupra mass-media odat cum impunerea regimului
comunist, proprietatea a devenit un mijloc prin care statul i exercita controlul. Astfel, printre
proprietarii mass media, o poziie dominant a ocupat-o partidul, att la nivel naional, ct i
regional sau judeean, alturi de ntreprinderi, instituii centrale i locale, diverse fronturi i
organizaii. Partidul deinea controlul efectiv; al doilea palier al controlului proprietii este
reflectat la nivel economic, statul controlnd activitile acestor ntreprinderi de mass-media;
2. control asupra input-urilor un palier al acestor intrri se refer la accesul mass-mediei
la informaie, n aceast direcie, remarcnd limitarea celui din urma amintit, prin intermediul a
diverse instituii (Agerpres jucnd un rol important);
3. control asupra personalului jurnalitii angajai n mass-media erau, de regul, atent
selectai, iar n cazul publicaiilor considerate avnd grad ideologic ridicat, acetia erau verificai
i participau la diverse cursuri de reciclare;
4. control asupra coninuturilor aceasta realizndu-se printr-o cenzura impus din la
nivel editorial editorial, resimtita la nivelul mai multor paliere). Un prim nivel este reprezentat de
autocenzura fiecrui jurnalist, urmat de o cenzur realizat la nivelul redaciei. La nivel central,
presa era controlat de ctre Secia de Pres, ce i desfura activitatea pe lng Comitetul
Central;
5. control asupra distribuiei o prima manifestare a controlului statului asupra acestui
domeniu era reflectat prin mpiedicarea accesului populaiei la diverse ediii, care nu respecta
linia partidului. Un alt palier era reprezentat de obligativitatea abonrii la anumite publicaii
considerate de importan ideologic (cel mai cunoscut caz fiind Scnteia).

Mass media romaneasca. Dependenta sau independenta?

Mass media. Interesant cuvant si concept imprumutat si de Romania din occident dupa
1989. Desigur nimeni nu poate spune ca inainte de revolutia sangeroasa nu exista asa ceva, insa
cele doua tipuri de mass media din cele doua perioade de regim diferite se comporta in cu totul
alt fel dar sunt si percepute in cu totul alt fel. Astfel avem presa scrisa dar si audio-vizuala din
Romania comunista care se ocupa doar cu proslavirea conducatorului suprem iar daca mai era
loc intr-o publicatie atunci se ofereau si informatii utile. A venit perioada 1989, lucrurile se
schimba radical pentru clasa politica, pentru populatie, pentru economie etc.. Acelasi lucru se
intampla si cu mass media.
Avem postul public de televizune (TVR) care a servit enorm revolutiei si care dupa
aceasta lupta sangeroasa a devenit un important mijloc de comunicare pentru FSN si in special
pentru liderii politici de la conducerea tari. In ceea ce priveste presa scrisa avem doua principale
publicatii care din puncte de vedere politic se vor situa in puncte diferite. Astfel avem
Adevarul care se situeaza cu puterea in stat si Romania Libera organ de presa asociat cu
opozitia si mai exact cu partidele istorice. Acestea se vor ocupa cum a facut si Scanteia cu
promovarea liderilor politici din taberele pe care le sustineau dar si valorilor si convingerilor
acestora, iar ca un plus se mai ocupau si cu atacarea liderilor adversi partidului pe care il
sustineau sau de care depindeau.
Din incercarile de reglementare a situatiei mass media din Romania atat prin legi
promovate de catre guverne, Clubul Roman de Presa etc. dar si din cauza presiunii pe care
Uniunea Europeana o aplica Romaniei pentru a incerca sa rupa aceasta legatura de dependent a
mass media fata de politic, a dus ca incepand din anul 1993 sa apara primele posturi de
televiziune private si in tara noastra, fie ca au aparut cu capital autohton sau cu capital strain,
acestea vor duce la o concurenta pe o piata care era controlata pana in acel moment exclusive de
stat.
Aparitia posturilor Antena 1 in 1993 si PROTV in 1995 au dus la o cocurenta
benefica dar si o extindere rapida a posturilor tv pe o piata care din punct de vedere al statului de
drept trebuie sa existe in orice democratie si care teoretic trebuie sa functioneze independent de
putere sau de orice alti factori politici. Foarte rapid apar numeroase alte posture tv, publicatii
cotidiene, saptamanale, lunare etc. dar si numeroase posture de radio incercand sa acapareze cat
mai mult din noua creata piata, insa nu doresc sa fac o istorie a mass media post-decembriste ci
vreau sa detaliez o cu totul alta tema si anume dependenta mass media de politic.
Desi aparitia pe piata a numeroase grupuri media trebuia sa duca la o independenta a
presei mai mare acest lucru nu s-a intamplat si nu se intampla nici in momentul de fata. Cei care
au investit in aceste domenii pentru a-si asigura supravietuirea datorita acerbei concurente create,
au trebuit la un moment dat sa se implice politic prin orice mijloace posibile (santaj, atac la
integritatea morala a unui politician etc.). Fie ca ne referim la Grupul Intact, condus de Dan
Voiculescu, care ajunge cu ajutorul acestui trust sa se implice politic prin infiintarea unui partid
si apoi aliindu-se cu unul din partidele fruntase din tara (PSD + PC), sau ca ne referim la aparitia
trustului media condus de fratii Paunescu, cunoscuti membrii din lumea de afaceri dar si membri
ai PD-L, toate aceste exemple sunt doar cateva care arata ca mass media romaneasca in nici un
caz nu este una independenta ci una in cel mai bun caz interdependenta de mediul politic.
In momentul de fata este trist ca s-a ajuns ca mass media sa reprezinte nu un mijloc de
cercetare jurnalistica si informare corecta ci o arma folosita de catre diverse persoane cu putere
politica, economica pentru a-si satisfice obiective personale. Poate ca mass media romaneasca
are nevoie, la fel ca si politica romaneasca si mentalitatea romaneasca, de timp pentru a creste si
a se maturiza astfel sa se ajunga la un cu totul alt nivel de profesionalism jurnalistic.


Surse :
www.wikipedia.ro accesat la data de 07.05.2014 / orele : 19.00
www.unibuc.ro accesat la data de 07.05.2014 / orele 19.30
www.studiipolitice.wordpress.com - accesat la data de 07.05.2014 / orele 19.30