Facultatea de Științe Politice

Mass-media în timpul comunismului

Student : Posea Răzvan-Nicușor

Specializarea : Științe Politice în limba română

Profesor Coordonator : prof. Univ. Dr. Matei Irina

Anul :1

Introducere:

În această lucrare semestrială voi trata o problemă destul de importantă și serioasă pe care
statul român a simțit-o în perioada comunistă, între anii 1947 și 1989. În ziua de azi se spune
că mass-media este a patra putere în stat, după cea legislativă, cea executivă și cea
judecătorească. Sarcina acesteia este să informeze poporul prin intermediul direct al oricărei
surse de informație disponibilă precum : presa scrisă, televiziune, radio, internet.
Principala caracteristică a acesteia, teoretic mass-media trebuie sa fie liberă, să nu fie
influențată de absolut niciun impediment, astfel informația transmisă populației să fie una
concisă, clară, și cel mai important, adevărată. Transparența mass-mediei este un principiu de
bază al democrației, este considerată arma principală împotriva abuzurilor dintr-un guvern,
prezentând realitatea din spatele alegerilor, scrutinelor, promulgarea legilor. Realitatea
transmisă devine alterată atunci când o forma de guvernare se implica astfel reducând
informarea populatiei asupra diferitelor probleme de ordin politic.1 Din nefericire, acest lucru
s-a întâmplat și în România din cauza celebrului context istoric, comunismul. Alături de
mass-media, majoritatea formelor de exprimare directă au ajuns sa fie cenzurate în aceasta
perioada de timp, precum cultura muzicală și cea literară.

Cuprins :

Principala grijă a comunistilor după ce au preluat controlul în anul 1947 a fost impunerea
unor modificări drastice în cadrul transmisiunii de informații către cetățeni, și-au dorit
moderare accesului la informație, așadar orice articol, orice vers dintr-o poezie sau o piesa
muzicala, orice secvență dintr-un film care contrazicea diferite ideologii comuniste erau
eliminate încă din momentul în care respectivul articol, poezie, film să fie publicat.
Aceste practici comuniste ce afectează în mod direct mass-media sunt inspirate și preluate
după modelul sovietic. Principalele persoane care au contribuit la impunerea modelului
sovietic au fost Iosif Chișinevschi și îndeosebi Leonte Răutu. ‘‘Presa este cea mai ascuţită
armă a partidului. Presa este mijloc, prin care partidul vorbește în fiecare ceas al zilei cu
masele largi și vorbește în limbajul lor’’2.
Așadar, cei doi, cu ajutorul contextului istoric postbelic, prezinta faptul ca jurnalistii,
ziaristii, oamenii presei sunt sub una zisă influență postbelica a ‘‘reactiunii’’ convocând astfel
Direcția de Propaganda si Agitatie alaturi de reprezentanții grupurilor de organe ce se ocupă
cu presa la o întâlnire în anul 1948. Răutu a precizat faptul că presa devine subordonată
Partidului Muncitoresc Român având la bază cele trei caracteristici originale ale mass-mediei
sovietice : mobilizarea populației, îndemnarea acesteia să execute ordinele partidului; să
1 Jennifer L. Eagan, ‘‘Media freedom’’, Britannica, 2013
2 Ilarion Țiu (colectiv), Revista ‘‘Sfera Politicii’’, 1992, pp. 108-109

1
introducă caracteristicile partidului și să le glorifice în presă și cea mai importantă
caracteristică, să îndoctrineze poporul.
După cele prezentate, succesul lui Răutu este inevitabil, Directia de Propaganda si Agitatie
fiind de acord, astfel Răutu a fondat Comitetul de Presă, controlând un număr impresionant
de activități de presă, precum 14 cotidiene din București, 56 ziare și 19 publicații periodice.3
Odată ce întrunirea a fost finalizată și elementele propuse de Răutu au fost aprobate și
încetul cu încetul puse în functiune, originalitatea gazetarilor a scăzut drastic deoarece au fost
obligați ca înainte de a trimite diferite articole sau publicatii tipografiilor să ceara aprobarea si
verificarea acestora șefului de redacție și a cenzorului. Din cauza metodei de control a lui
Răutu, inspirată de cea marxist-leninistă, gazetarii și-au pierdut din atribuții, Răutu practic
inventând diferite practici de erori în rândul acestora.
Orice articol ce contrazicea regimul comunist sau părea cat de putin contra unei mici
ideologii, Răutu sancționa invocând că acestea sunt acte de sabotaj sau abateri de la
normalitatea politică a regimului. O altă categorie de greșeala pe care Răutu a invocat-o a fost
aceea de lipsa seriozității sau lipsa pregătirii gazetarului, pe scurt, orice gazetar ce încalcă
orice regulă era aspru sancționat. De suferit au mai avut parte muncitorii agențiilor de radio.
Astfel, numeroase reviste au fost eliminate din atenția publicului și reviste precum Flacăra și
Scanteia devin eșalon pentru restul publicațiilor. Acestea aveau ca atribuție mobilizarea
populației, bazându-se pe îndrumarea lui Lenin ‘‘Presa trebuie să dea educaţia maselor în
sensul creșterii conștiinţei sociale’’4.
Toate aceste reguli impuse au funcționat exact cum își doreau membrii partidului pentru o
perioadă bună de timp, însă, datorită unui context istoric favorabil, moartea lui Stalin, în anul
1953, gazetarii au avut o șansă să zdruncine baza regulamentului impus de Răutu, însă acesta,
împreună cu prim-secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Gheorghe
Apostol decid să convoace o întrunire alături de șefii redacțiilor și cenzorii revistelor unde se
discută problema respectivă, aceștia observă că existe mici fisuri în diferite articole, reviste
prin care se acuză regimul comunist în vederea încalcarii drepturilor omului. În aceasta
întalnire s-a discutat și s-a încercat găsirea unor rezolvări a unei posibile crize din punct de
vedere al informării populației.
Cei doi au decis investigarea cu vigilență a respectivilor gazetari și ziariști ce s-au încumetat
să creeze diferite breșe în această mass-media controlată de comuniști. Le-au sugerat șefilor

3 Ibid, p. 109
4 Ibid, p. 110
2
de redacție să fie mai stricți și să introducă în presă conceptul de mărirea productivității
muncii și a producției.
Așadar, datorită acestor practici, Gheorghe Apostol reușește să combată această încercare de
liberalizare a gazetarilor datorită abordării sale. Chiar dacă partidul comunist a fost mai
permisibil asupra gazetarilor pentru o perioadă, în următorii ani, cenzura asupra mijloacelor
de transmitere a informației s-a solidificat datorită apariției unei structuri-robot prin care
articolele surprindeau modul prin care ideologia comunistă ajută la o evoluție a societății, la
îndeplinirea sarcinilor și oferă satisfacția unui trai decent.
O altă perioada importantă care a afectat mass-media este atunci când Nicolae Ceaușescu îi
succedă locul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej ca lider al Partidului Comunist Român în anul
1965. Nicolae Ceaușescu fiind nesigur pe puterea sa și a partidului de a se menține avand in
vedere că liberalismul lua amploare în restul europei, decide sa apeleze la înăsprirea celei mai
bune căi posibile de îndemnare a populației spre cutumele și ideologiile comunismului, mass-
media.
Având în vedere ca, noul lider politic, Ceaușescu se implică mult mai mult in aceasta
problemă, televiziunea si radioul suferă cel mai mult în această perioadă. Membrii partidului
și-au dat seama ca televizor a devenit una dintre cele mai importante și folosite instrumente
ale informării în masă, așadar, aceștia apelează la micșorarea orelor de transmisie, în anul
1959 când Televiziunea Romană a inaugurat postul numit Programul I, transmisiunea era de
aproximativ 81 ore pe săptămână, diferența fiind una covârșitoare, spre sfârșitul anilor 1980,
scăzând la aproximativ 14-30 ore pe săptămână5.
Astfel se reduce accesul populației la noutățile din restul europei, majoritatea emisiunilor
constând în chestiuni politice și patriotice, se transmit și emisiuni ce aveau ca scop
divertismentul și dezvoltarea artistică, precum emisiune culturale, teatru, filme artistice, însă,
și acestea cenzurate la fel cum este presa scrisă, astfel Ceaușescu reușește atat prin presa
scrisă, cât și prin televiziune sa transmita o propaganda comunistă.
Singura sursă de informație care se transmite exclusiv prin sunet, radioul, a avut de suferit
împreuna cu restul surselor de transmitere a informațiilor. Acesta cunoaște o adevărată
scadere în numărul de ascultători, fiind închise 5 tipuri de studiouri regionale, majoritatea
subiectelor de discuție erau din nou, de natură politică, noutați despre familia Ceaușescu și în

5 Loredana Costin, ‘‘Mass Media Și Societatea În Perioada Comunismului’’, 2012, Scribd

3
cantități mici, teatru radiofonic. Și prin aceasta sursă s-a tăiat legătură cu occidentul prin
bruierea posturilor de radio străine înca din anul 1963.6
Astfel, Ceaușescu a reușit ce își propusese în prima instanță, să izoleze țara și populația față
de restul europei, ca un cetățean oricare să nu se poate informa corect. Prin interdicțiile
impuse, Ceaușescu își consolidează locul politic și ideologia comunistă în țară prin metodele
sale de manipulare în masă.
Rolul de gazetar a ajuns la un punct critic atunci când o nouă reformă a fost inițiată de către
partid, în frunte cu Dumitru Popescu afectând mass-media, îndeosebi pe gazetari, aceasta
reforma înăsprește și mai mult munca gazetarului, îi este încălcat aproape tot dreptul la
exprimare liberă, amplificându-se și apreciindu-se mai mult contribuția unui așa zis specialist
în domeniu.
Gazetarul aproape că își pierde toata credibilitatea în aceea perioada, membrii de partid
alegând să conteze mai mult pe oameni cu o specializare anume, precum, inginer, doctor,
tehnician. Popescu nu vede în gazetari un viitor strălucit, astfel încât îi obligă să participe la
adunări, unde specialiștii în domeniu practic, le înlocuiesc atribuțiile.
Încă un gest prin care, regimul comunist își arată lipsa de respect față de gazetari este acela
când obligă muncitorii presei să nu se simtă jigniți, că diferiți muncitor, buni în domeniul lor,
le dau lecții în domeniul presei și să considere că o astfel de experiență îi va ajuta pe viitor in
cadrul meserie sale.7
În acest cadru, merită amintită și celebra sintagmă ‘‘Limbaj de lemn’’. Acesta constă într-
un limbaj care pare profesionist în aparențe, însă în realitate sunt doar niște cuvinte care nu
fac foarte mult sens, sunt lipsite de substanță.
Partidul Comunist Român s-a folosit de acest limbaj de lemn pentru a introduce un sămbure
de adevar într-o informație complet falsă dar ambalată bine. Aceștia catalogau aceasta creatie
de informație amestecată drept o informație oficială, astfel reușind sa monopolizeze controlul
și accesul asupra surselor de informație.
Încă o folosință a acestui limbaj de lemn este dezinformarea poporului la adresa liderului de
partid, Nicolae Ceaușescu, orice faptă pe care acesta o făcea, în presă urma să fie elogiat prin
cuvinte fastuoase precum : ‘‘cel mai iubit fiu al poporului român’’8
Astfel, propaganda scrisă pe care comunistii o aplicau în România, era aproape perfectă, mai
ales în rândul oamenilor ce locuiau în mediul rural, datorită acestui limbaj de lemn, cultul
6 Peter Gross, ‘‘Colosul cu picioare de lut’’, 1999, p. 72
7 Ilarion Țiu (colectiv), Revista ‘‘Sfera Politicii’’, 1992, p. 115
4
8 Loredana Costin, ‘‘Mass Media Și Societatea În Perioada Comunismului’’, 2012, Scribd
personalității le impregna oamenilor de rând faptul ca dictatorul Ceaușescu este probabil cel
mai important, cult și bun om din lume. Un om normal avea șanse infime sa gasesc surse de
informație adevărata, neavând acces la surse străine.
Chiar dacă practic se dorea indoctrinarea populatiei, Ceaușescu fiind nemulțumit de
calitatea materialelor științifice și de metodele de prezentare ale problemelor economice și de
felul în care omul se comporta și se integrează într-o societate, a decis sa organizeze o
întrunire pentru a găsi rezolvări.
În aceasta întâlnire s-a discut si problema capacității prezentatorilor tv, liderul PCR fiind de
părere că aceștia aveau o atitudine neprofesională, neservind ideologia comunismului, a
catalogat ‘‘că bărbații se maimuțăreau și femeile apăreau în ținute indecente’’9.
Astfel, după finalizarea întrunirii, se iau deciziile ca șefii de redacție sa schimbe modul de
scriere a articolelor, să se introducă mai multe grile științifice traduse din străinătate cu
scopul de a culturaliza poporul. Prezentatorilor tv le-au fost impuși să urmărească
prezentatori din străinătate, invatand de la ei, femeilor li s-au impus sa se îmbrace
‘‘decent’’10.
Când vine vorba de literatura în timpul comunismului, aceasta a fost la fel de cenzurată,
Partidul Comunist Român practic obligând artiștii țării sa se conformeze noilor reguli altfel li
se interzicea publicarea operei. Autorii de literatura din acea vreme nu aveau prea multe
opțiuni, fiind imposibil sa se poate autosustine financiar în caz de nevoie, putem observa
acest detaliu dintr-un dialog între doi autori din acea perioada, Eugen Simion si George
Pruteanu ‘‘Efectiv, eu am început crăpând, pur şi simplu, de foame ... Şi, într-o iarnă, am
făcut virajul:din scriitorul-scriitor, am devenit scriitorul comunist’’11.
Astfel, această cenzură forțată în mod indirect a afectat extrem de mult culturalizarea țării,
fapt pe care putem să îl simțim și astăzi. Arta poeziei, prin definiție, necesită libertate de
exprimare, exprimarea sentimentelor în mod direct, fără cenzură.
Din cauza acestor restricții și sancțiuni, au apărut în scena literară personalități nedemne de
statul de poet, aceștia fiind preferatii regimului, deoarece, exact ca și presa, prin versurile lor,
îl lăudau pe dictator, fiind prezent cultul personalității, erau de acord cu practicile și ideologia
comunista, manipulau masele.12

9 Ilarion Țiu (colectiv), Revista ‘‘Sfera Politicii’’, 1992, p. 115

10 Ibid
11 Nicolae Manolescu, ‘‘Despre literatura în comunism’’, Historia

5
12 Bogdan Crețu,‘‘Ce a însemnat comunismul în literatura română’’, 2015
 Chiar dacă practicile comunismului au omorât pur și simplu orice speranță pentru tinerii
poeți în a se dezvolta liber, au fost câteva excepții care s-au adaptat rămânând și după
perioada comunista la înălțime.
Exista cazuri de autori care nu s-au conformat noilor reguli și sancțiuni, nici nu au ales sa se
retragă din scena literară, ba chiar au încercat sa riposteze asupra regulilor impuse de regimul
comunist. câțiva dintre ei participand la un protest în anul 1956 la Piața Universității. Din
nefericire pentru acest grup, protestul nu a avut absolut nici un efect, dimpotrivă, aceștia au
fost arestați.13
Nici cultura muzicală nu scapă neafectată de comunism și caracteristicile lui specifice când
este vorba de mass-media. Directivele oficiale trimise de partid s-au numit canoane, muzica
considerată ca ar face parte din acel canon a fost cea simfonică și operă la început, fiind
urmate de jazz, pop, rock. Aceste stiluri noi au apărut datorită artiștilor români ce au simțit
nevoia de libertate, acest curent fiind numit contracultura.
Aceste stiluri au putut trece de cenzură comunistă doar într-un singur mod, să participe la
cultul personalității, să laude practicile și ideologiile comunismului dar toate acestea fiind
adresate ironic. Un artist muzical, reprezentat important al contraculturii este Alexandru
Aries care a reușit să publice piese muzicale ironice adresate partidului.14
În perioada comunistă, cultura muzicală a stagnat, cauza fiind, sursele infime de inspirație și
bineînțeles limitarea de liberă exprimare, astfel rock-ul în comparație cu pop-ul sau jazz-ul, a
fost slab dezvoltat în perioada comunistă.
Momentele importante în cadrul muzical și cultural în perioada comunistă, au fost
revelionul și craciunul, unde se difuza pe grila principală a televiziunii diferite momente
muzicale, teatrale, umoristice, bineînțeles, închinate partidului.15

Cea mai importantă și benefică perioada pentru mass-media românească, cu siguranța o

reprezintă Revoluția Română din 1989. Odată cu căderea regimului comunist în ziua de 22
decembrie 1989, presa scrisă, televiziunea și radioul au fost liberate.
Pentru prima dată în atâția ani, gazetarii și restul muncitori în domeniul presei au putut să-și
exprime libera opinie. Majoritatea transmisiunilor tv și a articolelor aveau ca scop denigrarea
13 Wikipedia, Mihai Rădulescu
14 Steliu Lambru, ‘‘Muzică și contracultura în România comunista’’, 2019
15 Cristina Monica Popa, ‘‘Ce muzică se asculta de sărbători în România comunistă’’ , 2017

6
regimului comunist care a suprimat populația aproape jumătate de secol. Televiziunea
Romana schimbandu-si numele în Televiziunea Română Liberă imediat cu dispariția
partidului comunist16.
În perioada ce urmează, mass-media post-comunistă cunoaște o adevărată evoluție, datorită
deblocării surselor din străinătate, apar foarte multe instituții în special în presa scrisă. Pentru
prima dată după comunism se întâmplă un fenomen în era mass-media, astfel aceste instituții
au luat interviuri persoanelor de rând cerându-le opinia asupra regimului pe care de-abia îl
înlăturaseră și fiecare persoană avea accesul de a îsi publica opinia, gândurile și chiar să
recruteze membrii pentru un viitor partid politic.17
Astfel, mass-media post-comunistă a ajutat la evoluția statului și a societății. la formarea
noilor partide politice ce urmau să guverneze noul stat român. Televiziunea a avut si ea o
fulminantă evoluție, dezvoltând diverse grile și programe independente cu ajutorul surselor
din străinătate, astfel la începutul anului 1991 se aflau în funcțiune și difuzau un număr de 16
posturi.18
În concluzie, în opinia mea intervenția comunistă asupra mass-mediei, toate
neregularitățile, propaganda și restul interdicțiilor ce au oprimat aceste meserii au fost cu
siguranță un lucru foarte rău având în vederea evoluției țării. Se spune că în acest moment
suntem cu 30 ani în urmă față de restul țărilor europene neafectate de comunism.
Probabil că mai multe persoane se întreabă cum ar fi arătat țara noastră acum dacă nu am fi
fost afectati de comunism, cum ar fi arătat mass-media, cum evoluam sau dacă evoluam. Din
păcate nu vom știi niciodată și ne putem doar imagina, important este că am putut trece cu
bine peste acest regim politic și sunt mai mult ca sigur că mass-media va evolua din ce în ce
mai mult pe parcursul anilor viitori.

Surse :

16 Peter Gross, ‘‘Colosul cu picioare de lut’’, 1999, p. 82

17 Ibid, p. 84
18 Ibid, p. 87

7
GROSS, Peter, ‘‘Colosul cu picioare de lut’’, 1999
ȚIU, Ilarion (colectiv), Revista ‘‘Sfera Politicii’’, 1992
https://www.britannica.com/topic/mass-media, accesat în data de 26.01.2023
https://www.britannica.com/topic/media-freedom, accesat în data de 26.01.2023
https://historia.ro/sectiune/general/despre-literatura-in-comunism-579188.html, accesat în
data de 28.01.2023
https://www.rri.ro/ro_ro/muzica_si_contracultura_in_romania_comunista-2608574, accesat
în data de 28.01.2023
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Rădulescu#cite_note-conszero-3, accesat în data de
28.01.2023
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/ce-a-insemnat-comunismul-in-literatura-romana--
103939.html, accesat în data de 28.01.2023