Corectitudinea Politic = Marxism Cultural. Industria de divertisment = arma principala pentru genocidul cultural, moral.

In cartea lor, expertul in divertisment dr.Ted Baehr i legendarul muzician Pat Boonendeamn oamenii s fac alegeri nelepte pentru ei i familiile lor, astfel incat sa-si poata proteja copiii de mesajele toxice venite din cultura. Cele ce urmeaza reprezinta capitolul 10 scris de istoricul Williams D Lind. In decursul ultimei jumtati de secol, cineva ne-a furat cultura. Cu doar 50 de ani n urm, America era un loc sigur, un loc decent. Copiii primeau o educatie buna n colile publice, televiziunea reflecta valorile traditionale sanatoase americane. Unde s-au dus toate acestea? Cum a ajuns America locul decadent si neglijent n care trim astzi, att de diferit fata de anii 60 si care-i face pe cei cei crescuti in acea perioada sa se simta ca intr-o tara strin? Oare pur si simplu asa s-a intamplat? Nu, nu s-a intamplat pur si simplu! S-a urmarit in mod deliberat o agenda prin care s-a furat cultura noastra traditionala, punandu-se in locul ei ceva nou si foarte diferit. Cum si de ce s-a intamplat acest lucru este unul dintre cele mai importante momente ale istoriei noastre nationale nefiind cunoscut aproape deloc. Oamenii din spatele acestei istorii au dorit ca lucrurile sa se desfasoare intr-un mod ascuns. Pe scurt cultura traditionala americana a fost inlaturata si inlocuita cu o ideologie. Aceasta ideologie o cunoastem cel mai bine sub denumirea de corectitudine politica sau multiculturalism. Este vorba in realitate de asa numitul Marxism Cultural. Translatarea marxismului economic in termeni culturali a fost un efort inceput in perioada Primului Razboi Mondial, cu mult inainte de revolutia culturala din anii 60. Oricat de incredibil ar parea, pe masura ce vechiul marxism economic al Uniunii Sovietice s-a stins in timp, un nou marxism denumit Marxism Cultural, a devenit ideologia de baza a elitelor americane. Obiectivul numarul 1 al marxismului cultural este in continuare distrugerea valorilor traditionale. Pentru a putea intelege acest fenomen, trebuie sa-i cunoastem istoria, pentru a putea intelege cine ne-a furat cultura, va trebui sa ne uitam la istoria corectitudinii politice. Teoria marxismului timpuriu Inainte de primul razboi mondial teoria marxista spunea ca daca in Europa va incepe un razboi, atunci clasa muncitoare de pe continent se va revolta, va inlatura guvernele si va forma o noua Europa Comunista. Cand a izbucnit razboiul in vara anului 1914 acest lucru nu s-a intamplat ci din contra, muncitorii din toate tarile s-au aliniat cu milioanele ca sa-si apere propriile tari de inamic. Intr-un final in anul 1917 a izbucnit o revolutie comunista in Rusia, care insa nu s-a extins in alte tari, nefiind sustinuta de muncitori. Dupa terminarea primului Razboi Mondial

teoreticienii marxisti s-au intrebat oare ce n-a mers? Ca buni marxisti ce erau, ei nu puteau accepta ideea ca teoria marxista este pur si simplu incorecta. In schimb, doi dintre conducatorii intelectuali marxisti, Antonio Gramsci in Italia si Georg Lukacs in Ungaria (considerat cel mai stralucitor ganditor marxist, dupa Marx incoace), in mod independent au venit cu acelasi raspuns : cultura occidentala si religia crestina au facut ca muncitorii occidentali sa fie orbiti, sa nu mai vada interesele propriei lor clase. Au concluzionat astfel ca o revolutie comunista va fi posibila in occident numai dupa ce vor fi distruse atat cultura occidentala cat si religia crestina. Ca urmare acestea sunt cele doua obiective principale ale marxismului cultural si nu sau schimbat de atunci. O noua strategie. Gramsci a fost cel care a pus bazele unei noi si faimoase strategii de distrugere a reperelor morale traditionale si care s-a dovedit a fi de un real succes.Aceasta strategie a constat din inlocuirea revolutiei comuniste ca mijloc de preluare a puterii (cum a fost in Rusia) cu un lung mar al marxistilor prin institutiile occidentale care formeaza cultura : coli, mass-media, biserici si oricare alta institutie. Acest lung mar prin instituii a inceput sa fie expermentat in America, n special ncepnd cu anii 1960. La timpul sau, Mussolini a recunoscut pericolul reprezentat de Gramsci si l-a trimis in inchisoare. Influena acestei teorii a fost minora pana in anii 1960 cnd au inceput sa fie redescoperite lucrarile sale si n mod special Notele din inchisoare. Georg Lukacs s-a dovedit a fi si mai influent. In 1918 el a devenit deputat-comisar pentru cultura in timpul scurtului regim bolsevik Bela Kun din Ungaria. In aceasta postura el isi punea intrebarea : Cine ne va salva de la civilizaia occidental? si a instituit in cele din urma, ceea ce el a numit terorismul cultural. Una din principalele componente ale acestuia a fost introducerea educaiei sexuale n colile maghiare. Lukacs si-a dat seama c dac va putea distruge morala sexuala traditionala a rii atunci ar fi face un pas uria catre distrugerea culturii tradiionale i a credinei cretine in Ungaria. Departe de a se ralia la teoria terorismului cultural al lui Lukacs muncitorii maghiari au fost att de revoltati de ea incat, atunci cnd Romnia a intrat in Ungaria, nu au luptat pentru mentinerea guvernului Bela Kun iar acesta a cazut. Lukacs a disprut, dar nu pentru mult timp. n 1923, el a revenit la Sptmna de studiu marxist din Germania, un program sponsorizat de ctre un tinar marxist cu numele Felix Weil, care mostenise o avere imensa, de ordinul milioanelor. Atat Weil cat i ceilalti care au participat la studiu n acea sptmn au fost fascinai de perspectiva marxismului cultural sustinuta de Lukacs. coala de la Frankfurt. Weil a rspuns propunerii lui Lukacs utiliznd o parte din banii lui pentru a crea un think tank nou la Universitatea din Frankfurt, in Germania. Iniial a fost denumit Institutul de marxism. Dar imediat, marxitii cultural si-au data seama ca ar fi mult mai eficace dac si-ar ascunde natura si obiectivele lor reale si l-au convins pe Weil sa dea noului institut un nume care sa sune neutru si anume : Institutul de Cercetri Sociale. n curnd acesta a fost cunoscut pur i simplu ca coala de la Frankfurt, care avea sa s devin locul n care a aparut si s-a dezvoltat conceptul de corectitudinea politic, aa cum il tim si astazi. Rspunsul la ntrebarea de baz Cine a furat cultura noastr? este: marxitii culturali ai colii de la Frankfurt. La nceput, institutul a lucrat in principal cu aspectele convenionale marxiste cum ar fi micarea

forei de munc. In 1930, preocuparile s-au schimbat in mod dramatic. n acel an, institutul a fost preluat de un nou director marxist, un tanar intelectual strlucit, pe numeMax Horkheimer. Acesta a fost puternic influenate de Georg Lukacs. El a reorganizat Scoala de la Fra nkfurt astfel ncat Lukacs sa-si poata ncepe aici pionieratul privind marxismul cultural dezvoltandu-l pana la stadiul de ideologie infloritoare. n acest scop, el a adus la coala de la Frankfurt noi membri. Poate cel mai important dintre acestia a fost Theodor Adorno, care va deveni cel mai creativ colaborator al lui Horkheimer. Intre acesti membrii noi erau inclusi si doi psihologi: Eric Fromm i Wilhelm Reich, care au devenit promotorii feminismului i ai matriarhatului i un student tnr absolvent pe nume Herbert Marcuse. Progresele ale marxismului cultural. Cu ajutorul acestui snge nou, Horkheimer a avansat in trei directii majore ale marxismului cultural. #n primul rnd, el a desfiintat teoria lui Marx care considera cultura ca fiind doar o parte a suprastructurii societii determinata de factorii economici. El considerat cultura ca fiind un factor independent i foarte important n formarea unei societi. #n al doilea rnd, din nou, spre deosebire de Marx, el a anunat c n viitor, clasa muncitoare nu va mai fi agentul revoluiei. El a lsat deschis ntrebarea cine ar juca acest rol, ntrebare la care va raspunde numai in 1950, Marcuse. #n al treilea rnd, Horkheimer i alti membri ai Scolii de la Frankfurt , au decis c soluia pentru distrugerea culturii occidentale este s intersecteze filozofia lui Marx cu psihologia lui Freud. Ei au argumentat ca asa cum muncitorii erau oprimati in timpul capitalismului, in cadrul culturii occidentale, fiecare individ traieste intr-o stare constanata de represiune psihologica. Eliberarea tuturor de aceasta represiune devine unul din obiectivele principale ale marxismului cultural. Chiar si mai important, ei au inteles ca psihologia le ofera un instrument cu mult mai puternic decat filozofia pentru distrugerea culturii occidentale : conditionarea psihologica. In zilele de azi, cand maxismul cultural al Hollywood-ului doreste sa normalizeze ceva cum ar fi de exemplu homosexualitatea (eliberandu-ne asfel de represiune) ei programeaza la TV showuri dupa show-uri in care se evidentiaza ca personaj normal, pozitiv numai masculul homosexual. In acest fel lucreaza conditionarea psihologica: oamenii absorb o lectie de marxism cultural fara ca sa-si dea seama . Scoala de la Frankfurt era tocmai pe drumul construirii conceptului de corectitudine politica cand deodata, in 1933 a aparut Hitler si Partidul Nazist a preluat puterea in Germania unde era stabilita Scoala de la Frakfurt. Intrucat scola era de tip marxist, pe care nazistii il urau si pentru ca marea majoritate a membrilor sai erau evrei s-a decis sa aceasta sa paraseasca Germania. In 1934 Scoala de la Frakfurt, inclusiv membrii conducatori din Germania se restabilesc in orasul New York cu ajutorul Universitatii Columbia. Astfel obiectivul Scolii de la Frankfurt s-a schimbat curand de la distrugerea culturii occidentale din Germania la realizarea aceluiasi lucru in Statele Unite. Ceea ce se va dovedi ca fiind un real succes. Profitnd de ospitalitatea americana, coala de la Frankfurt si-a continuat munca intelectuala pentru crearea marxismul cultural, adaugand realizarilor sale din Germania si aceste noi evolutii din Statele Unite ale Americii. Teoria critic. Pentru a servi scopului su de negare a culturii occidentale Scoala de la Frankfurt a dezvoltat un instrument puternic care se numete teoria critic. Aceasta teorie

spune ca trebuie criticat orice la nesfarsit. Se critica prin punerea la indoiala a oricarei institutii, ncepnd cu familia, care trebuie criticata fara nencetate. coala de la Frankfurt a avut grij ca sa defineasc numai ceea ce trebuie criticat. Sa puna in discutie numai minusurile, iar plusurile sa nu fie discutate. Teoria critic este baza de studii pentru departamentele colegiilor si universitatile americane. Nu este surprinzator, ca aceste departamente au devenit originea academica a corectitudinii politic. Studii privind prejudiciul. cola de la Frankfurt a cautat s defineasc atitudinile tradiionale fata de orice aspect al vietii ca aducandu-i un prejudiciu. Astfel au fost facute o serie de studii universitare care au culminat cu o carte a lui Adorno ce a avut o influent imensa in societate denumita Personalitatea autoritara, publicata n 1950. Ei au inventat o falsa scara F-scale care pretindea ca leaga credinta traditionala privind morala sexuala, relaiile dintre brbai i femei cu chestiuni care demonstrau sprijinul familiei fata de fascism. Astzi, termenul preferat, utilizat de personajul care se pretinde corect politic, fata de oricine nu este de acord cu el, este fascist! Dominatia. cola de la Frankfurt a plecat de la marxismul ortodox, care sustinea c istoria e determinata de cei care detineau mijloacele de producie. In acelasi timp insa, istoria a fost determinata de grupuri de barbati, femei, rase, religii care au avut puterea de dominatie asupra celorlalte grupuri. Anumite grupuri si in mod special cel al barbatilor de culoare alba au fost catalogate ca fiind asupritori, in timp ce alte grupuri au fost definite ca si victime. In mod automat indivizii au fost definiti in functie de grupul caruia ii apartineau, neluindu-se in calcul comportamentul individual. Victimile au fost definite automat ca fiind bune, iar asupritorii ca fiind rai, fara a se analiza comportamentul fiecarui individ in parte. Membrii colii de la Frankfurt au preluat de la Nietzsche (precum si de la un alt personaj admirat pentru sfidarea moralei tradiionale Marchizul de Sade) si au ncorporat n marxismul lor cultural ceea ce Nietzsche a denumit transvaluarea tuturor valorilor. Ceea ce inseamna ca toate pcatele vechi devin virtui iar toate virtuile vechi devin pcate . Homosexualitatea este un lucru bun i fin iar oricine care crede ca brbai i femei ar trebui s aib roluri sociale diferite in societate este un fascist diabolic. Asta este ceea ce corectitudinea politice ii invata pe copii nostri n colile publice din toata America. coala de la Frankfurt a considerat ca nu este necesar ca elevii sa deprinda diverse aptitudini urmand invmntul de stat american ci ca tot ceea ce conteaza este ca la absolvire aceastia acestia sa cunosca atitudinile corecte pe care trebuie sa le aiba fata de anumite aspecte ale vietii. Mass-media divertismentul. Sub conducerea lui Adorno, coala de la Frankfurt s-a opus iniial industriei culturale, considerand cultura drept o marfa. Dupa ce a inceput insa sa asculte teoria lui Walter Benjamin, un prieten apropiat al lui Horkheimer i Adorno, a inteles c marxismul cultural poate face uz de instrumentele puternice oferite de radio, film i televiziune pentru formarea conditiei psihologice a publicului. Viziunea lui Benjamin a prevalat iar Horkheimer i Adorno au petrecut anii celui de-al II-lea Rzboi Mondial ani la Hollywood. Nu este nici un accident faptul c industria de divertisment este acum cea mai puternica arma folosita de marxismul cultural.

Dezvoltarea marxismului n Statele Unite ale Americii. Dup cel de-al doilea rzboi mondial i nfrngerea nazitilor, Horkheimer, Adorno precum i majoritatea celorlali membri ai colii de la Frankfurt au revenit in Germania, unde institutul s -a restabilit n Frankfurt cu ajutorul autoritatilor de ocupaie americane. Cu timpul, marxismul cultural a devenit ideologia neoficiala, dar omniprezenta a Republicii Federale Germane. Herbert Marcuse a rmas in Statele Unite ale Americii i este cel care s-a ocupat de traducerea intr-un limbaj simplu, usor de inteles pentru americanul de rand al scrierilor academice foarte dificile ale membrilor colii de la Frankfurt. Cartea sa Eros i civilizaie a utilizat conceptul Scolii de la Frankfurt, de intersectie a lui Marx cu Freud pentru a argumenta c, dac am elibera erosul non procreativ prin intermediul perversiunii polimorfe, s-ar putea crea un paradis nou n cazul n care ar exista doar joac i nu munc. Eros i civilizaie a devenit unul dintre principalele texte ale Noii Stngi, n anii 1960. Marcuse a largit deasemenea si opera intelectuala a Scolii de la Frankfurt. La inceputul anilor 1930 Horkheimer a lasat deschisa intrebarea cine ar inlocui clasa muncitoare ca agent al revolutiei marxiste? In anii 50 Marcuse a raspuns acestei intrebari spunand ca ar putea fi inlocuita de o coalitie de studenti, negri, femei feministe si homosexuali,exact cei care au fost nucleul revoltelor studentesti ai anilor 60 si victimele sacre ale corectitudinii politice ale zilelor noastre. Marcuse a preluat apoi un alt termen favorit si anume cel denumit toleranta pentru a fi extins la toate ideile si miscarile venite dinpre stanga, inducand antonimul de intoleranta pentru toate ideile ce veneau dinspre dreapta. Astfel, atunci cand ii auziti astazi pe marxistii culturali ca fac apel la toleranta, aceasta inseamna de fapt, referirea la termenul lui Marcuse toleranta eliberatoare. Este acelasi lucru ca atunci cand se vorbeste despre diversitate, aceasta insemnand uniformitatea credintei in ideologia lor stangista. Revolta studenilor din anii 1960 dirijata n mare msur ca o opozitie la proiectul de rzboiul din Vietnam, i-a furnizat lui Marcuse o oportunitate istorica. Fiind probabil cel mai faimos guru, el a injectat marxismul cultural al coalii de la Frankfurt generaiei baby boom de dupa razboi. Desigur ca acestia nu intelegeau ce reprezenta multiculturalismul in realitate, promotorii corectitudinii politice au ascuns sistematic faptul ca reprezentau de fapt noua ideologie marxista. Efectul a fost devastator! O ntreag generaie de americani, mai ales elitele cu educatie superioara, au absorbit marxismul cultural ca fiind al lor, propriu, acceptnd o ideologie otrvitoare, care a cutat sa distruga cultura tradiional a Americii. Aceasta generaie care conduce acum toate institutiile de elita din America, duce un razboi neincetat impotriva convingerilor si institutiilor traditionale. Ei au ctigat n mare msur acest rzboi. Cea mai mare parte a culturii tradiionale Americane este n ruine in acest moment. O contra-strategie Acum tii cine ne-a furat cultura. ntrebarea pe care ne-o punem in acest moment este: ce avem noi de gand sa facem in aceasta privinta ca si adepti ai culturii conservatoare? Putem alege ntre dou strategii : #Prima este aceea de a ncerca s ne luam inapoi instituiile existente: colile publice, universitile, mass-media, industria divertismentului, de la marxitii culturali. Ei asteapta de la noi sa facem acest lucru, sa incepem un atac frontal si sunt deja gata pregatiti. Daca verificam

insa resursele si posibilitatile noastre ne dam seama ca ele sunt cu mult mai reduse in comparatie cu ale lor. Orice soldat va va spune ca aceasta situatie, nu va duce decat la infrangere. #Mai exista o alta strategie, mai promitatoare. Putem sa ne separam noi si familiile noastre de controlul instituiilor culturale marxiste i sa construim noi instituii pentru noi nine, instituii care sa ne ajute sa recuperam cultura traditionala. Multi membrii ai comunitatilor consevatoare sunt deja parte a miscarii ce doreste separarea de cultura dominatoare corupta, dorind crearea de instituii paralele. Miscari similare au inceput si in alte aspecte ale vietii, incercand sa ofere variante viabile. Un exemplu sunt cei care promoveaza fermele mici, care cultiva produse organice, ocupandu-se de dezvoltarea pietelor pentru produsele lor. Daca motto-ul marxismului cultural ce promoveaza noua ordine globala este Ganditi global, actionati local atunci, motto-ul nostru trebuie sa fie: Ganditi local, actionati local. In acest fel, strategia noastra pentru a repara distrugerile facute Americii de catre marxismul cultural ar avea la baza propria lor strategie, stabilita de Gramsci acum mult timp, care a cerut marxistilor sa inceapa un lung mars prin institutii. Contra-strategia noastra este sa incepem si noi un mars lung de creare a propriilor noastre institutii. Schimbarea nu se va produce repede sau usor. Va fi o munca ce va dura generatii, asa cum a fost si a