PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂl

TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU

a prim it pe preşedintele Consiliului Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia

ORGAN AL COMI TETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNI S T ROMÂN

A n u l LIII N r. 1 2 8 5 6 Prima ediţie | V in e ri 2 3 d e c e m b rie 1 9 8 3 6 P A G IN I - 50 BANI

fiN 8 N I M M P i l I NI A R I A

A N g V E R S Ä H a a m i P U n u c DD

Remarcabile Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­ din partea conducerii de partid şi de ciindu-se că acestea contribuie la

în întrecerea cretar general al P artidului Comu­

nist Român, preşedintele Republicii
Socialiste România, a prim it, joi, pe
tovarăşul Stoian Stoicevski, mem bru
al Comitetului C entral al U niunii
stat a R.S.F. Iugoslavia.
M ulţum ind, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu a adresat, în numele con­
ducerii de partid şi de sta t şl al său
personal, tovarăşilor Mika Spiliak şi
dezvoltarea irt continuare a rapor­
turilor dintre oam enii muncii din
România şi Iugoâlavia, a relaţiilor
dintre ţările şi popoarele noastre.
Abordindu-se uncie problem e ale
Dragoslav Markoviéi, precum şi con­ actualităţii internaţionale, s-a subii-
AU ÎNDEPLINIT PLANUL ANUAL BRĂILA Comuniştilor din Iugoslavia, preşe­ ducerii de partid şi de stat din ţara niat că actuala situaţie mondială,
" / dintele Consiliului U niunii Sindica­ vecină şi prietenă un salut călduros care se caracterizează printr-o creş­
S í) f l s u n ită ţi e c o n o m ic e d in ju d e ţu l M u r e ş A intrat în funcţiune un nou turbogenerator telor din Iugoslavia (U.S.I.), care
face o vizită de prietenie şi schimb
şi cele m ai bune urări, iar oam eni­
lor muncii din Iugoslavia noi suc­
tere accentuată a tensiunii, impune
să se acţioneze pentru oprirea în­
A ntrenate cu forţe sporite in întrecerea socialistă desfăşurată in în- de experienţă in ţara noastră in
tîm oinarea zilei de 30 Decembrie, colectivele de oameni ai muncii din in ­ Colectivul de oameni ai muncii tiv de m uncitori, ingineri şi tehni­ cese în construcţia socialistă. cordării, pentru încetarea cursei
dustria judeţului M ureş au obţinut noi şi im portanţe succese în muncă. de la centrala electroterm ică din cieni ,de la centrala electroterm ică fruntea unei delegaţii a U.S.L In cursul întrevederii au fost evi­ înarmărilor şi trecerea la m ăsuri de
Preocupările pen tru creşterea productivităţii muncii, mai buna valorificare cadrul Com binatului de celuloză şi nr. 1 din combinat. Prin intrarea La prim ire a luat parte tovarăşul denţiate cu satisfacţie relaţiile tra ­ dezarmare, in prim ul rind dă dezar­
a m ateriilor prim e şi m aterialelor au făcut ca num ărul întreprinderilor in ­ hirtle B răila raportează punerea in Nicolae Constantin, m em bru al Co­ diţionale de bună vecinătate, de m are nucleară, p eh tn i oprirea am ­
dustriale şi u n ită ţilo r economice care şi-au îndeplinit, înainte de term en, in funcţiune a acestui turbogene­
funcţiune a celui de-al doilea tu r­ m itetului Politic Executiv al C.C. al strinsă prietenie şi colaborare dintre plasării in Europa a noi rachete ca
planul productiei-m arfă pe întreg anul 1983 să se rid ice,la 50. Intre aces­ bogenerator, de 25 MW. M ontarea rator, centrala electroterm ică va P.C.R., preşedintele Consiliului Cen­
tea se num ără Com binatul de îngrăşăm inte chimice „Azomureş“, în tre­ România şi Iugoslavia, care au cu­ rază medie de acţiune şi retragerea
şi pornirea turbogeneratorului au degreva pină la sfîrşitul anului sis­ tral al Uniunii G enerale a Sindica­ şi distrugerea celor existente, pentru
prinderile „E lectrom ureş“ şi „Prodcom pléx“ din Tirgu Mureş. In acest fel, noscut o evoluţie m ereu ascendentă
s-au creat condiţii ca pînă la încheierea anului, pe ansam blul judeţului să fost făcute in tr-u n tim p-record, cu tem ul energetic naţional de 5 000 telor din România. şi trainică, pe baza înţelegerilor sta ­ reluarea şi continuarea politicii de
se realizeze o p roductie-m arfă suplim entară in valoare de peste o jum ă­ aproape două luni înainte de te r­ MWh. (Corneliu Ifrim , corespon­ A fost de faţă Miloş Melovski, bilite la nivel înalt. A fost exprim a­ destindere, pace şi respect al inde­
tate de m iliard lei. (G heorghe G iurgiu, corespondentul „Scînteii“). men, prin participarea unui colec­ dentul „Scînteii“). am basadorul Iugoslaviei la Bucu­ tă dorinţa de a întări şi extinde pendenţei popoarelor.
4 0 d e u n ită ţi ec o n o m ic e d in ju d e ţu l V aslui reşti. aceste raporturi, de a am plifica co­ Totodată, a fost subliniată impor­
Oaspetele a transm is tovarăşului laborarea. rom âno-iugoslavă in toate tanţa intensificării eforturilor orga­
D esfăşurind larg întrecerea socialistă organizată in cinstea aniversării BIHOR Nicolae Ceauşescu un cald salut pri­ domeniile de activitate, îndeosebi pe nizaţiilor sindicale în direcţia mobi­
Republicii, alte colective de oam eni ai muncii din judeţul Vaslui, între
care cele de la în trep rin d e re a de m ateriale abrazive din Birlad şi în tre ­ etenesc şi urări cordiale din partea plan economic, in folosul celor două lizării oamenilor muncii la ample
prinderea mecanică Vaslui, şi-au onorat înainte de term en sarcinile de
producţie pe intregul an. Cu acestea, num ărul unităţilor economice care
însemnate economii de energie tovarăşilor Mika Spiliak, preşedin­
tele Prezidiului Republicii Socialiste
ţări şi popoare, al cauzei păcii şi în­
ţelegerii internaţionale.
mişcări de masă îm potriva cursei
înarmărilor, a pericolelor unui nou
şi-au îndeplinit planul anual la producţia-m arfă industrială a ajuns
ia 40. lncadrin d u -se în norm ele de consum uri m ateriale şi energetice,
şi materii prime Federative Iugoslavia, şi Dragoslav
Markoviéi, preşedintele Prezidiului
A fost relevată însem nătatea in­ război, pentru pace, securitate şi co­
laborare internaţională.
tensificării contactelor şi schim buri­
aceste colective m uncitoreşti vor livra suplim entar, pină la finele anului, Preocupaţi stăru ito r de în tărirea Demn de consem nat este faptul că, Comitetului C entral al U niunii Co­ lor de experienţă dintre organele
produse în valoare de 350 m ilioane lei, spor realizat in cea mai mare întrevederea a decurs intr-o
spiritului gospodăresc la fiecare in perioada scursă din acest an, m uniştilor din Iugoslavia, precum şi sindicale din cele două ţări. apre- atmosferă caldă, tovărăşească.
parte pe seam a creşterii productivităţii muncii. (Petru Necula, cores­ loc de muncă, am plificind efo rtu ­ cheltuielile m ateriale au fost di­
pondentul „Scînteii“).
rile în direcţia reproiectăril produ­ m inuate cu 6.5 lei la o mie de lei
3 7 d e u n ită ţi ec o n o m ic e d in ju d e ţu l C o n sta n ţa selor aflate în fabricaţie, prom ovă­ producţie-m arfă, reducere ce echi­
A cţionind h o tărit pen tru realizarea integrală a sarcinilor de plan pe rii unor tehnologii moderne, u r­ valează cu 115 m ilioane lei. Cu re­
acest an şi pe în treg u l cincinal, colectivele din 37 de u n ităţi economice
din judeţul C onstanţa şi-au îndeplinit în avans prevederile pe 1983 la
producţia-m arfă indu strială. Pină la sfîrşitul anului, aceste unităţi vor
livra suplim entar im portante cantităţi de îngrăşăm inte chimice, energie
electrică, m ateriale de construcţii, produse din cauciuc,şi m aterial plastic,
m ăririi riguroase a încadrării in con-
sum urilé Stabilite, oamenii muncii
din unităţile industriale bihorene
au înscris in acest an în contul
zultate deosebite se înscriu Schela
dé producţie petrolieră Suplacu de
Barcău, „E leetrocentrale“ — O ra­
dea, întreprinderile „Mecanica“.
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
bunuri de larg consum etc. P rin tre u n ităţile fruntaşe care $l-au adus o
contribuţie deosebită la acest succes se num ără întreprinderea de elec-
trocentrale, în tre p rin d e re a de u tilaj greu Basarabi, întrep rin d erea „E ner­
economiilor peste 11 milioane kWh
energie electrică, 19,4 mii tone
„M etalica“, „Sinteza“, „ în frăţirea“
şi „Solidaritatea“ — Oradea, în tre ­
a a c o r d a t un in te rv iu p e n tru z ia ru l iu g o sla v „ B o rb a “
gia“, în trep rin d e re a m inieră „Dobrogea“, u n ită ţile . C entralei canalului combustibil convenţional, 575 tone prinderea m inieră Voivozi. (loan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­ decem brie, pe Bogdan Decermiel, Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae
D unăre — M area N eagră. (George M ihâescu, corespondentul „Scînteii“). metal, 3 335 GOCi . m c g ă ri-n a tu ra le ; f e a s a , - -Corespondentul „S rintéü“); - ta r general .al Partidului Comunist
Român, preşedintele Republicii So­ şeful rubricii de politică exiem ă a Ceauşescu a acordai un interviu pen­
cialiste România, l-a prim it, joi, 22 ziarului iugoslav „Borba“. tru ziarul „Borba“.

DIN ALBUMUL ÎMPLINIRILOR SOCIALISTE

Noua platformă a Combinatului siderurgic Călan
DIRECŢII FUNDAMENTALE DE ACŢIUNE PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ,
TN CONDIŢII DE ÎNALTA EFICIENTĂ, A PLANULUI PE ANUL 1984
* •
INTERVIUL TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU
a c o r d a t z ia ru lu i „ P a e s e S e r a " din Italia
lătura pericolul unei catastrofe nu­
D u p ă c u m s - a m a i a n u n ţa t, to v a ră ş u l N ic o la e C e a u ş e s c u , s e c r e ta r
cleare. este necesar să se treacă, şi
g é n e r a l a l P a rtid u lu i C o m u n is t R o m â n , p r e ş e d in t e le R e p u b lic ii S o c ia lis te
de o parte, şi de alta, la reducerea
R o m â n i a , l - a p r i m i t , in z i u a d e 1 7 d e c e m b r i e a . c . , p e C l a u d i o F r a c a s s i ,
v ic e d ir e c to r a i z ia ru lu i „ P a e s e S e r a " , armamentelor nucleare existente şi
d in Ita lia , c ă r u ia i- a a c o r d a t
u r m ă t o r u l in t e r v i u :
să se menţină un echilibru la un
nivel cit mai redus' posibil al înar­
mărilor, pină la elim inarea totală a
ÎNTREBARE: Dom nule pre­ rază m edie de acţiune in unele state arm elor nucleare.
şedinte, România este prom o­ europene, retragerea Uniunii Sovie­ ÎNTREBARE: Uniunea So­
toarea unei poziţii constructive tice de la conferinţa de la Geneva vietică a anunţat recent că, de
in problema dezarmării, care, Si an unţarea de contram ăsuri. Toate comun acord cu guvernele R. D.
printre altele, prevede şi redu­ acestea au creat o situaţie deo­ Germane şi R.S. Cehoslovace, a
cerea, intr-o etapă, cu 50 la sută sebit de gravă care deschide calea hotărit urgentarea instalării de
a arm am entelor nucleare de că­ unei intensificări a cursei înarm ări­ noi rachete in aceste ţări, ca
tre marile puteri. In realitate, lor şi perspectiva izbucnirii unui con­ răspuns la decizia N.A.T.O. de
se petrece un fenom en contrar, flict, a unui război nuclear in Eu­ instalare a rachetelor america­
Foto : S. C ristian fiind in curs un proces de ropa, care s-ar transform a însă in­ ne „Pershing II“ şi „Cruise“,
înarmare nucleară. Ce m ăsuri tr-u n război atom ic mondial, cu toate « Care este părerea dum neavoas- '
im ediate, pe term en scurt, a- im plicaţiile de care am vorbit mai tră, domnule preşedinte, in le­
preciaţi că pót fi luate pentru înainte, ale distrugerii inseşi vieţji gătură cu această hotărire?
a opri această cursă a înarmă­ pe planeta noastră. A cestea sint ra ­
Repere noi rilor ? RĂSPUNS : Intr-adevăr, după în­
RĂSPUNS : In situaţia internaţio­
ţiunile — şi de la aceste conside­
rente ' âm pornit cind am făcut a -
ceperea amplasării rachetelor nu­
cleare cu rază m edie de acţiune în
în vechea vatră nală s-a ajuns la o încordare extrem
de gravă. în mod deosebit asistăm ia
ceastă afirm aţie.
ÎNTREBARE : Excelenţă,
R.F. Germania, U niunea Sovietică a
hotărit să se retragă de ia negocierile
o intensificare a cursei înarm ărilor, şi S.U.A., precum şl unele ţări oc­
siderurgică în prim ul rm d a înarm ărilor nuclea­ cidentale au început pregătirile
de la Geneva si a anu n ţat contra­
măsuri care prevăd am plasarea unor
' re. Toate acestea creează pericolul de instalare a noilor rachete rachete in două ţâri din T ratatul de
de la Câlan unui nou război mondial, care va fi
în acelaşi tim p si un război nuclear,
„Pershing II“ şi „Cruise“, m o-
tivind această hotărire prin
la Varşovia, precum şi în alte zone
ale lumii. Este evident că, in situaţia
In ultim ii ani, oraşul Călan ce va pune in prim ejdie însăşi exis­ existenţa In Europa a unui creată, continuarea negocierilor ar fi

In activitatea de investiţii s-a înscris ferm in constelaţia
de cetăţi ale siderurgiei româ­
neşti. A ici s-a înălţat o nouă
platformă siderurgică in cadrul
căreia s-au construit două fu r ­
nale de 1 000 m etri cubi fie ­
tenta vieţii pe planeta noastră.
De aceea, problema fundam entală
a epocii noastre este oprirea cursei
înarm ărilor, trecerea la dezarm are, şi
in prim ul rind la dezarm are nu­
cleară, asigurarea unei păci trainice
dezechilibru nuclear in favoa­ însemnat, de fapt. să se accepte in­
rea U.R.S.S, Există o bază reală stalarea rachetelor si să se lase im ­
a acestei m otivaţii sau este vor­ presia, in rin'dul opiniei publice, că
ba tot de un-pretext pentru con­ trecerea la am plasarea rachetelor
tinuarea înarmărilor? americane nu reprezintă o problemă
RĂSPUNS : In justificarea am pla­ deosebită. Or, aşa cum am m enţio­

RITM, CALITATE, EFICIENŢĂ care, baterii de cocsificare, o

Progresele im presionante înregis­
tra te de ţara noastră pe toate p la­
nurile dezvoltării econom ico-socia-
le, m ai ,cu seam ă în ultim ele două
decenii, sínt strins legate de înfăp­
tu irea sistem atică a u n o r am ple pro­
gram e de Investiţii. în concepţia
partidului nostru, a secretarului său
general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
realizarea cu consecvenţă, an de an,
a acestor susţinute şi m obilizatoare
program e de investiţii se detaşează
ca un obiectiv fundam ental al poli­
ticii noastre economice. O pţiunea
ferm ă a partidului nostru pen tru în­
făp tu irea unei politici consecvente şi
susţinute în dom eniul investiţiilor
reprezintă condiţia hotărâtoare de
care depind dezvoltarea in ritm înalt
a forţelor de producţie, pe funda­
m entul tem einic al industrializării
socialiste, sporirea continuă a puterii
economice a ţării şi ridicarea, pe
această bază, a gradului de civiliza­
ţie, m aterială şi sp iritu ală, a în tre­
gului popor. Iată raţiu n ea pentru
care, în lum ina obiectivelor stabilite
de Congresul al X ÎI-lea şi C onferin­
ţa .N aţională ale partid u lu i, ţinîn-
du-se totodată seam a de potenţialul
economic al ţării şl de ţelurile fun­
dam entale ale actualei e ta p e istorice
— de ridicare a patriei noastre la un
nou stadiu de dezvoltare — prin Le­
gea planului naţional unic, recent
adoptată,
a fost prevăzută, pentru anul
viilor, realizarea unui program
de investiţii de 250 miliarde lei,
efort constructiv de o amploare
fără precedent. Planul concen­
trează m ijloacele financiare,
m ateriale şi forţa de muncă
pentru grăbirea punerii in
funcţiune a obiectivelor aflate
în curs de execuţie şi, îndeo­
sebi, a celor care fac parte din­
tre priorităţile stabilite.
M ajoritatea obiectivelor de inves­
tiţii din planul pe anul 1984 sínt des­
tin ate m odernizării stru ctu rilo r din
ram urile hotăritoare ale economiei,
precum şi dezvoltării bazei energeti­
ce şi de m aterii prim e a tării, valo­
rificării superioare a resurselor de
m aterii prime, producerii de m ate­
riale şi m aterii prim e necesare re­
ducerii im porturilor şi sporirii e x ­
portului. In acelaşi timp, de o aten­
ţie cu totul deosebită vor beneficia
investiţiile din agricultură, industria
a lim e n ta ră , şi industria uşoară. Con­
com itent cil această orientare ferm ă
sp re ram urile productive, im portante
fonduri de investiţii sint alocate
p en tru construirea de locuinţe, edi­
ficii sociale, aşezăm inte culturale şi
de sănătate.
în făp tu irea cu succes a planului
va perm ite
in trare a in producţie a unui
num ăr de 480 capacităţi de pro­
ducţie. industriale şi agrozoo­
tehnice, fondurile fixe care vor
fi puse in funcţiune insum ind o
valoare de 230 m iliarde Iei.
Totodată, se vor construi circa
150 000 locuinţe, va spori consi­
derabil întreaga bază m aterială
a sectoarelor social-culturale.
Este clar deci că prin însăşi
stru ctu ra sa program ul de investiţii
din anul viitor reflectă concludent
unitatea inseparabilă în tre progre­
sul economic accelerat şi creşterea
nivelului de trai al oam enilor
muncii.
Odată cu alocarea acestor im por­
tante fonduri de investiţii, partidul
nostru acordă o însem nătate deose­
bită creşterii continue a eficientei
lor economice. Cu stăruinţă. în repe­
tate rinduri, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu a subliniat
necesitatea realizării unei efici­
ente economice cit mai ridicate
a fondurilor investite, atrăgind
C ristia n ANTONESCU
(C o n tin u a re în p ag . a IH -a )
fabrică de aglomerare şi o tu r­
nătorie de piese din fontă.
Vechea uzină, m enţionată in
docum entele vrem ii traco in 1870
(cind s-au construit aici un fu r­
nal de 83 m etri cubi şi un ate­
lier mecanic in jurul cărora
s-au ridicat 10 case), face parte
acum din istoria oraşului. In
anii lum inoşi ai socialismului,
şi 'la Călan s-au netrecut im ­
portante transform ări înnoi­
toare. Peste 2 500 de aparta­
m ente, 3 000 m etri pătraţi
spaţii comerciale, o casă de
cultură modernă, o policlinică,
o bogată reţea şcolară, bazele
sportive asigură tuturor locui­
torilor condiţii dintre cele mai
bune de trai. Munca■ şi viaţa
locuitorilor oraşului sint n e­
m ijlocit legate de com binatul
siderurgic, „inima“ de foc a ora­
şului, care asigură in fiecare
an economiei naţionale sute
de mii de tone de fontă, sem i-
cocs, cocs, aglomerat feros, u ti­
laje şt piese pentru industria m e­
talurgică şi constructoare de
maşini. A ici lucrează un har­
nic colectiv de siderurgişti care
îşi face cu prisosinţă datoria,
răspunzind prin prestigioase
fapte de muncă grijii statornice
a conducerii partidului pentru
dezvoltarea economică şt socială
a acestor meleaguri. (Sabin
Cerbu, corespondentul „Scin-
teli“).
in lume.
Pentru realizarea acestui obiectiv
considerăm că este neapărat necesar
să se realizeze m ăsuri concrete in
direcţia opririi cursei înarm ărilor, re ­
ducerii cheltuielilor m ilitare, trecerii
la dim inuarea efectivelor m ilitare,
precum si la m ăsuri care să ducă la
o reducere substanţială a arm am en­
telor. începi!nd cu cele nucleare, dar
şi a celor clasice, asigurindu-se reali­
zarea unui echilibru de forte la un
nivel cit mai scăzut posibil. Trebuie
să facem totul pentru a elim ina răz­
boiul din viata omenirii, pentru o
lume fără arm e. o lum e a colaboră­
rii paşnice !
ÎNTREBARE: Excelentă, pre­
sa internaţională a subliniat
m ult afirmaţia dumneavoastră
potrivit căreia actualul m om ent
international „este cel mai grav - rachete sau arm e nucleare în plus
din perioada postbelică“. A veţi
amabilitatea să explicaţi raţiu­
nile acestei aprecieri ?
RĂSPUNS : Intr-adevăr, am afir­
m at — si, din păcate, evenim entele o
demonstrează — că ne găsim într-o
p erioadă. foarte gravă, care poate fi
caracterizată drept cea m ai complica­
tă faţă de toate perioadele anterioa­
re, de dună term inarea celui de-al
doilea război mondial. Pe plan m ai
general, au loc o serie de conflicte
care. in ultim ul timp. s-au agravat ;
dar. în mod deosebit, am in vedere
— cind vorbesc de aceasta — situa­
ţia creată in Europa prin începerea
am plasării rachetelor am ericane cu
sării noilor rachete în m ai m ulte ţări
din N.A.T.O. — printre care şi Italia
— se vorbeşte, intr-adevăr, de exis­
tenta unui dezechilibru intre cele
două părţi, care a r asigura un anu­
m it avantai U niunii Sovietice. Dar
inseşi o serie de institute occidenta­
le. inclusiv din Statele Unite ale
Amerlcii, au dem onstrat că aceste
afirm aţii nu corespund realităţii, că,
de fapt, s-a ajuns la un echilibru
general, relativ. în tre cele două părţi
— si acest echilibru se bazează pe
existenta unui m are num ăr de arm e
nucleare de care dispun ambele
părţi. în stare să distrugă de
m ulte ori întreaga omenire. După
unele aprecieri, fiecare parte poate
distruge de cel puţin 10 ori lumea.
In asem enea îm prejurări, chiar dacă totul pentru reducerea st elim inarea
o parte dispune de cîteva zeci de completă
sau in m inus, nu se mai poate vorbi
de un dezechilibru în favoarea unuia
6au altuia. In definitiv, om enirea nú
poate fi distrusă decit o dată. Dacă
o, parte poate să o distrugă de 10 ori
si jum ătate, iar alta de 11 ori — nu
se mai poate vorbi de un de­
zechilibru.
Deci nu există nici un fel de ju sti­
ficare pentru am plasarea noilor ra ­
chete am ericane în unele ţări din
N.A.T.O. Aşa cum nu apare necesar
să se dezvoltş şi să se amplaseze noi
rachete cu rază m edie de acţiune din
partea U niunii Sovietice. Dimpotrivă,
tocm ai p en tn i a păstra un echilibru
in raportul de forte şi pentru a în­
nat. aceasta creează o situaţie cu
totul nouă si deosebit de gravă. Sa
pune insă problema de a se împiedi­
ca realizarea m ăsurilor anunţate atît
de Statele Unite ale Americii şi de
N.A.T.O., cit şl a co n tram ăsu rilo r1
anunţate de Uniunea Sovietică. Inte­
resele tuturor popoarelor europene —
inclusiv ale Statelor Unite şi ale
Uniunii Sovietice — cer să se opreas­
că atît amolasarea rachetelor am eri­
cane, cit si a contram ăsurilor anun­
ţate de Uniunea Sovietică. .
Aşa cum am mai m enţionat, nu
există nici o justificare pentru a
mai am plasa în Europa noi arm am ente
nucleare de nici un fel. cu atit m ai
m ult cele cu rază medie de acţiune.
Dimpotrivă, este necesar să se facă
a arm elor nucleare.
ÎNTREBARE: Excelenţă, dună
opinia dumneavoastră, mai
există încă posibilitatea reali­
zării unui acord la Geneva?
Dacă da, pe ce bază? Cum a-
preciaţi propunerea ca la nego­
cierile de la G eneva să mai par­
ticipe şi alte ţări europene ?
RĂSPUNS : în situaţia care s-a
creat, este necesar să se facă totul
pentru reluarea negocierilor de la
Geneva, în vederea realizării unui
acord corespunzător între cele două
părţi.
Pentru reluarea negocierilor este
necesar să se revină la situaţia an-
(C ontinuare în pag. a V - a )