PROLETARI D I R TOATE ŢĂRILE,

CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

D E C R E T
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
In temeiul art. 64 pet. 1 idin Constituie,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România d e c r e t e a z ă :
ARTICOL UNIC. Marea Adunare Naţională se convoacă în a unsprezecea
sesiune, extraordinară, a celei de-a V-a legislaturi, în ziua de 22 august 1968, ora 10.
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
P reşedintele Consiliului de Stat.
NICOLAE CEÄÜ3ESCU
Anul XXXVIII Nr. 7 8 0 2 |j Joi 2 2 august 1968 6 PAGINI — 30 BANI Bucureşti, 21 august 1968
m m m i — ------------------------------------ — — —— — — — — — ■ -----------TTTTTŢ-*T|fM— TTmiTITmMTMailfllTnTTTI— s~ --------n ---------------

PREZENTAREA SCRISORILOR DE ACREDITARE

C O M U N I C A T PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT
9

In ziua de 21 august a.c. a avut Ioc şedinţa comună

a Comitetului Central al Partidului Comunist Român,
a Consiliului de Stat şi a Guvernului Republicii So­
cialiste România.
La şedinţă au luat parte, în afara membrilor Co­
mitetului Central, ai Consiliului de Stat şi guvernu­
lui, primii-secretari ai comitetelor judeţene de partid,
conducerile sindicatelor, U.T.C.-ului, organizaţiilor de
femei şi altor organizaţii obşteşti şi de masă, redac­
tori şefi din presa centrală, cadre cu munci de răs­
pundere în organele de partid şi de stat.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a informat despre si­
tuaţia deosebit de gravă creată ca urmare a pătrun­
derii forţelor armate ale unor ţări socialiste în Repu­
blica Socialistă Cehoslovacă şi a expus Comitetului
Central concluziile la care Prezidiul Permanent, Co­
mitetul Executiv al C.C. al Partidului Comunist
Român au ajuns, în legătură cu aceasta.
Comitetul Central, Consiliul de Stat şi Consiliul dr
Ritmuri înalte
a principiilor pe care se bazează relaţiile între ţările
socialiste, a normelor unanim recunoscute ale drep­
tului internaţional. Nimic nu poate justifica săvîrşi-
gate de mersul înainte al societăţii socialiste ceho­
slovace. DE CĂTRE ŞEFUL REPREZENTANŢEI
Comitetul Central al Partidului Comunist Român,
rea acestui act, ocuparea militară a Cehoslovaciei so­
cialiste. Amestecul în treburile interne ale partidului
comunist şi poporului cehoslovac, intervenţia armată
Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri au aprobat
în unanimitate activitatea Prezidiului Permanent şi
PERMANENTE A F.N.E. DIN VIETNAMUL DE SUD
a Comitetului Executiv ale Comitetului Central în­
în Cehoslovacia reprezintă o grea lovitură dată uni­ dreptată spre promovarea în relaţiile interstatale a L a 21 a u g u st 1968, p reşed in te le al R eprezentanţei perm an en te a
tăţii sistemului mondial socialist, mişcării comu­ principiilor independenţei, suveranităţii, neamestecu­ C o n siliu lu i d e S ta t al R epublicii F ro n tu lu i N aţional de E liberare
niste şi muncitoreşti internaţionale, prestigiului socia­ S o cialiste R o m ânia, N icolae
lui în treburile interne, egalităţii depline şi respectu­ C eauşescu, a p rim it pe dom nul
d in V ietnam ul de su d In R epublica
lismului în întreaga lume, cauzei păcii. Partidul şi gu­ lui reciproc, de întărire pe această bază a unităţii ţă­ N guyen D uc V an, care şi-a p rezen ­ S ocialistă Rom ânia. ( I n p a g . a
vernul, întregul nostru popor îşi exprimă convingerea rilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, t a t sc riso rile de a c re d ita re ca şef V -a c u v în tâ r ile r o s tite ) .
că singura cale pentru lichidarea consecinţelor grave a tuturor forţelor antiimperialiste.
create de intervenţia armată în Cehoslovacia este re­
tragerea grabnică a trupelor celor cinci ţări, asigura­ De asemenea au fost aprobate în unanimitate
măsurile propuse de Prezidiul Permanent şi Comite­
rea condiţiilor ca poporul cehoslovac să-şi poată re­
zolva singur treburile interne, fără nici un amestec
din afară. Partidul şi guvernul, întregul popor îşi ex­
primă şi cu acest prilej întreaga solidaritate cu po­
porul frate cehoslovac şi cu Partidul Comunist din
tul Executiv ale Comitetului Central al Partidului
Comunist Român, pentru a asigura munca paşnică
creatoare a poporului român, constructor al socialis­
mului, independenţa şi suveranitatea naţională a pa­
triei noastre.

in realizarea
Miniştri au exprimat în unanimitate profunda lor în­
grijorare în legătură cu acest act, subliniind că el re­
prezintă o încălcare flagrantă a suveranităţii naţio­
nale a unui stat socialist frăţesc, liber şi independent,
Cehoslovacia, convingerea că clasa muncitoare, ţără­
nimea, intelectualitatea, partidul comunist, conduce­ S-a hotărît să se convoace mîine, 22 august, se­
rea sa aleasă, organele constituţionale de conducere siunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale.
ale statului vor rezolva cu succes toate problemele le­ 2 1 .V III.1 9 6 8

A D U N A R E A P O P U L A Ţ I E I D IN C A P I T A L A investiţiilor din ramura

ÎN P IA Ţ A P A L A T U L U I R E P U B L IC II energiei electrice
Peste 100000 de locuitori ai Bucureştiului şi-au manifestat încrederea In cadrul politicii de Industriali­
zare susţinută a ţării, p artid u l nos­
tr u acordă o aten ţie deosebită creş­
te rii producţiei de energie electrică
î n ceea ce priveşte realizarea s a r­
cinilor de punere în funcţiune a lu ­
cră rilo r nominalizate p rin planul de
stat, menţionăm că din cele 23 obiec­

şi devotamentul neţărmurit faţă de politica partidului comunist şi a gu­ în tr-u n ritm m ai ridicat decit ansam ­
blul industriei. Ca şi în prim ii doi
ani ai actualului cincinal, în planul
de in v e s tiţii'p e acest an a l m inister
tive prevăzute s-au dat în exploatare,
p înă la 30 iunie a.c., 20 obiective şl
capacităţi Bele 3 lu crări restante,
ca urm are în principal a unor greu­

vernului ţării, hotărîrea de a face zid în jurul conducerii de partid şi de stat ru lu i n o stru sínt prevăzute lu crări
im portante care asigură m enţinerea
avansului necesar în dezvoltarea po­
ten ţialu lu i energetic, corespunzător
D irectivelor Congresului al IX -lea
tă ţi independente de m inisterul nos­
tru , sínt în atenţia organelor şl în­
treprinderilor m inisterului şi Urmea­
ză să fie puse în funcţiune în perioa­
da im ediat următoare. Este de rele­
al partidului. Fonduri m ari de inves­ v at că în prima jum ătate a anului au

C u v în tu l to v a r ă ş u lu i
tiţii sín t alocate a tît p en tru continu­
Zeci de mii de c e tă ţe n i, c a re area lu crărilo r la obiectivele înce­
p ute în anii precedenţi — sistem ul
a u a f la t de la ra d io co m u n i­ hidroenergetic şi de navigaţie P or­
c a tu l cu p riv ire la co n v o carea
ţile de F ier, hidrocentrala de pe
ş e d in ţe i C o m ite tu lu i C e n tra l al L otru, ex tinderea centralei electrice
P.C.R., C o n siliu lu i d e S ta t de term oiicare Borzeşti, term ocen­
fost racordate la sistem ul energetic
naţional grupuri electrogene cu o
p u tere de 615 MW, instalate în cen­
tra le electrice, ceea ce reprezintă 88
la su tă din puterea instalată plani­
ficată a se realiza in anul 1968. P înă
la finele anului se vor pune în func­

şi g u v e rn u lu i R ep u b licii
S o cialiste R o m ân ia în le­
g ă tu ră cu s itu a ţia c re a tă în
C ehoslovacia, a u p o rn it sp o n ­
ta n d in to a te c o lţu rile C a p ita ­
lei sp re se d iu l C o m ite tu lu i
C e n tra l. In ju r u l o re i 11, în
P ia ţa P a la tu lu i R ep u b lic ii e ra
o m a re d e o am en i. P e p a n ­
c a rte le pe c a re le p u r ta u se
p u te a c i t i : „ T ră ia s c ă P a r t i­
dul C o m u n ist R o m â n “, „ T ră ­
iască u n ita te a d in tre clasa
m u n c ito a re , ţă r ă n im e şi in te ­
le c tu a lita te , în j u r u l p a r tid u ­
lu i“, „ P e n tru u n ita te a ţă r ilo r
so cialiste şi a m işc ă rii com u­
n is te in te rn a ţio n a le “, „ S în te m
a lă tu ri de p o p o ru l ceh o slo v a c “,
„S u sţin e m p o z iţia P a rtid u lu i
C o m u n ist R o m â n “.
M in u te în ş ir p a rtic i­
p a n ţii scan d ează : „P.C .R . şi
C e au şescu “, „ T ră ia sc ă R o m â ­
n ia so c ia listă “, „ T ră ia sc ă C.C.
al P.C .R. în f r u n te cu to v a ­
ră ş u l C e au şescu “, „ T ră ia sc ă
g u v e rn u l R e p u b lic ii S o cialiste
R o m â n ia “.
In b a lco n u l s e d iu lu i C om i­
te tu lu i C e n tra l îşi fac a p a riţia
, şi in d e p e n d e n ţa a ltu i stat. Nu e x is­
to v arăşii N icolae C eauşescu,
loti G h eo rg h e M a u re r, Em il
B o d n araş, Paul N iculescu-
M izil, Ilie V erd eţ, V irgil T ro-
fin .
De m icro fo n se a-
p ro p ie to v a ră ş u l N IC O L A E
C EA U ŞESC U , caret în n e co n ­
te n ite le u ra le a le m u lţim ii, a
ro s tit u rm ă to a r e le c u v in te :
„ D ra g i to v a ră şi,
D o resc să v ă m u lţu m e sc în
n u m e le C o m ite tu lu i C e n tra l
p e n tr u ac e a stă c a ld ă m a n ife s­
ta r e în m o m e n tu l în c a re Co­
m ite tu l C e n tra l se în tru n e ş te
p e n tr u a a n a liz a s itu a ţia
c re a tă în u rm a e v e n im e n te lo r
d in C ehoslovacia.
V edem in a c e a stă c a ld ă m a ­
n ife s ta re o a d e z iu n e d e p lin ă
a d u m n e a v o a stră , a tu tu r o r lo­
c u ito rilo r C a p italei, a în tre g u ­
lu i n o stru po p o r, la p o litic a
m a r x is t-le n in is tă a p a rtid u lu i
n o stru . (M inute în ş ir se o v a­
ţio n ează, se sca n d e a z ă „ P a rti­
d u l C o m u n ist R o m â n “, se
strig ă „T ră ia sc ă P a r tid u l Co­
m u n is t R o m â n “, „ T ră ia sc ă g u ­
v e r n u l“).
In h o tă r îre a pe c a re C om i­
te tu l C e n tra l o v a lu a vom
p o rn i de la in te re s e le su ­
p e rio a re ale n a ţiu n ii n o a stre
socialiste, ale u n ită ţii ţă rilo r
socialiste, ale u n ită ţii m işcării
co m u n iste in te rn a ţio n a le , ale
păcii.
V ă p o t a sig u ra că C o m ite­
tu l C e n tra l v a şti să fie la
în ă lţim e a în c re d e rii p e c a re
în tre g u l p o p o r i-a aco rd a t-o .
D eo arece C o m ite tu l C e n tra l
u rm e a z ă s ă -şi în c e a p ă lu c r ă ­
rile, v ă ru g ă m să a v e ţi ră b -
(C o n tin u are în pag. a Il-a )
N ic o la e C e a u ş e s c u
D ragi to v a ră şi,
C e tă ţe n i ai ţă riL fro m â n e şti,
In a ceste m o m e n te g rele p e n tru
p o p o ru l fra te cehoslovac, p e n tru si­
tu a ţia d in E u ro p a , d o resc ca, în n u ­
m ele C o m ite tu lu i C e n tra l, al C onsi­
liu lu i' de S ta t şi a l g u v e rn u lu i să
m ă ad resez d u m n e a v o a stră , e x p ri-
m în d în c re d e re a n o a stră d e p lin ă în
h o tă rîre a p o p o ru lu i ro m â n de a a-
sig u ra c o n stru c ţia p aşn ică a socia­
lism u lu i în p a tr ia n o a stră . (A plauze
p u te rn ic e , u rale).
P ă tr u n d e re a tr u p e lo r celo r cinci
ţă r i so cialiste în C eh o slo v acia con­
stitu ie o m a re g re ş e a lă şi o p rim e j­
d ie g ra v ă p e n tru p acea în E uropa,
p e n tru so a rta so cialism u lu i
lu m e. E ste d e n e c o n c e p u t în lum ea
d e a stă z i, cînd p o p o a re le se rid ic ă
la lu p tă p e n tru a -şi a p ă ra in d e p e n ­
d e n ţa n a ţio n a lă , p e n tru eg a lita te a
în d re p tu ri, ca u n s ta t socialist, ca
sta te so cialiste să în c a lc e lib e rta te a
tă nici o ju s tific a re , nu p o ate fi
a c c e p ta t nici un m o tiv d e a a d m i­
te, p e n tru o c lip ă n u m ai, id eea in ­
te rv e n ţie i m ilita re în tre b u rile u n u i
s ta t so cialist fră ţe sc . (A plauze, u ra ­
le p u tern ice, p relu n g ite).
D eleg aţia n o a stră d e p a rtid şi de
stat, c a re a v iz ita t să p tă m în a tr e ­
c u tă C ehoslovacia, s-a co n v in s că
p oporul cehoslovac, P a rtid u l Co­
m u n ist din C ehoslovacia, c lasa m u n ­
c ito a re cehoslovacă, b ă trîn i, fem ei,
tin e ri, în u n a n im ita te , s p r ijin ă con­
d u c e re a d e p a rtid şi d e s ta t în
e fo rtu l p e n tru a în d r e p ta stă rile de
lu c ru ri neg ativ e m o şte n ite d in tr e ­
cut, p e n tru a a s ig u ra triu m fu l so­
cia lism u lu i în a c e a stă ţa ră . (A p lau ­
ze, u ra le p relu n g ite).
P ro b le m a a le g e rii c ă ilo r de con­
s tru c ţie so cialistă e ste o p ro b lem ă
a fie c ă ru i p a rtid , a fie c ă ru i sta t, a
fie c ă ru i popor. N im e n i n u se poate
e rija în sfă tu ito r, în în d ru m ă to r cu
p riv ire la fe lu l în c a re tre b u ie con­
s t r u it so cialism u l în a ltă ţa ră . Noi
co n sid e ră m că p e n tr u a aşeza re la ­
ţiile d in tre ţă r ile socialiste, d in tre
p a rtid e le c o m u n iste p e b aze cu a -
d e v ă ra t m a rx is t-le n in is te tre b u ie ,
o d a tă p e n tru to td e a u n a , să se p u n ă
c a p ă t a m e ste c u lu i în tr e b u rile a l­
to r sta te , a lto r p a rtid e . (A plauze
p u te rn ic e , u ra le p re lu n g ite ).
In c a d ru l m ă s u rilo r p e c a re Co­
m ite tu l C e n tra l, C on siliu l d e S ta t
şi C onsiliul d e M in iştri au h o tă ­
r î t să le ia, se a re în v e d e re să se
su p u n ă M arii A d u n ă ri N a ţio n a le o
D e c la ra ţie c a re să precizeze m odul
cum în ţe le g e m să c lă d im re la ţiile
n o a s tre cu ţă r ile socialiste, cu to a te
ţă r ile lu m ii p e b a z a re s p e c tu lu i in ­
d e p e n d e n ţe i şi s u v e ra n ită ţii n a ţio ­
n a le , e g a lită ţii d e p lin e în d re p tu ri,
n e a m e ste c u lu i în tr e b u rile in te rn e ,
d o rin ţa n o a s tră de a aşeza aceste
re la ţii pe o c o la b o ra re cu a d e v ă ra t
m a rx is t-le n in is tă c a re să co n trib u ie
la triu m fu l id e ilo r lu i M arx , E ngels
şi L en in , la tr iu m fu l c o m u n ism u ­
lu i, de a m ilita p e n tr u re s ta b ilire a
a u to r ită ţii şi în c re d e rii în id eile
m a rx ism -le n in ism u lu i. (A plauze,
u ra le p u te rn ic e ).
A m h o tă r ît ca în c e p în d d e astăzi
să tre c e m la c o n stitu ire a g ă rz ilo r
p a trio tic e în a rm a te , a lc ă tu ite din
m u n c ito ri, ţă r a n i şi in te le c tu a li, a-
p ă ră to a re a le in d e p e n d e n ţe i p a ­
tr ie i n o a s tre socialiste. (A -
p la u z e în s u fle ţite , u ra le ). D o rim
ca p o p o ru l n o s tru s ă -şi aib ă u n ită ­
ţile sale în a rm a te p e n tr u a -ş i a p ă ra
c u c e ririle re v o lu ţio n a re , p e n tru
a -ş i a sig u ra m u n c a p aşn ică, in d e ­
p e n d e n ţa şi s e c u rita te a p a trie i so­
în cialiste. (A plauze, u ra le p u te rn ic e ,
p re lu n g ite ).
N oi p o rn im în a c tiv ita te a n o a s­
tr ă de la ră s p u n d e re a pe c a re o
av e m fa ţă d e po p o r, fa ţă de to ţi
o a m e n ii m uncii, f ă r ă d eo seb ire de
n a ţio n a lita te . N oi cu to ţii, ro m ân i,
m a g h ia ri, g e rm a n i, o am en i de a lte
n a ţio n a lită ţi, av e m a celaşi destin ,
a celeaşi n ă z u in ţe — fă u r ire a co m u ­
n ism u lu i în p a tr ia n o a s tră — şi
sîn te m h o tă rîţi, în tr - o u n ita te d e­
p lin ă , să a sig u ră m în fă p tu ire a a -
c e s t u i. ideal. (A plauze, u ra le p r e ­
lu n g ite).
S -a sp u s că în C eh o slo v acia e x is­
tă p erico lu l c o n tra re v o lu ţie i ; se
v o r găsi p o a te m îin e u n ii c a re să
sp u n ă că şi aci, în a c e a stă a d u ­
n are , se m a n ife stă te n d in ţe c o n tra ­
re v o lu ţio n a re . R ăsp u n d e m tu tu ro r :
în tre g u l p o p o r ro m â n n u v a p e r­
m ite n im ă n u i să în calce te rito riu l
p a trie i n o astre. (A p lau ze fu rtu n o a ­
se, u ra le în d elu n g i). U ita ţi-v ă , aici
Ca un singur om, cei peste o sută de mii de locuitori ai Capitalei româneşti, prezenţi Ia adunare, ad a m ö cuvîntul tovarăşului N icolae Ceauşescu,
e în tre g u l n o stru C o m itet C e n tral,
C onsiliul de S ta t, g u v ern u l. Cu
to ţii sîn tem h o tă rîţi să serv im cu
c re d in ţă p o p o ru l în c o n stru c ţia so­
cialism u lu i, în a p ă ra r e a c u c e ririlo r
re v o lu ţio n are, a in d e p e n d e n ţe i
sale. (A plauze, u rale). S în tem aici
m u lţi co m u n işti şi a n tifa sc işti
c are am în f ru n ta t în ch iso rile, am
s ta t în fa ţa m o rţii, d a r n u am t r ă ­
d a t in te re se le clasei m u n cito are,
a le p o p o ru lu i n o stru . F iţi sig u ri to ­
v arăşi, fiţi sig u ri c e tă ţe n i ai R o m â ­
niei că n icio d ată nu vom tră d a
p a tria n o astră, n u vom tr ă d a in ­
te re se le p o p o ru lu i n o stru . (A p lau ­
ze, a c la m a ţii, urale).
A vem în c re d e re a că p a rtid e le
co m uniste şi m u n c ito re şti v o r şti
să g ăsească căile p e n tru a face să
se p u n ă c it m ai iu te c a p ă t acestu i
m o m en t ru ş in o s din isto ria m işcă­
rii rev o lu ţio n a re . A vem co n v in g e­
re a că nu se v a găsi n icăieri u n
c om unist care să p o ată ap ro b a
a ceastă ac ţiu n e m ilita ră îm p o triv a
C ehoslovaciei, că to ţi co m u n iştii
îşi v o r rid ic a glasu l p e n tru p ro ­
m o v area lib e rtă ţii, p e n tru p ro m o ­
v a re a p rin c ip iilo r m arx ist-le n in iste ,
p e n tru ca p o p o ru l cehoslovac, p e n ­
t r u ca orice po p o r să p o a tă con­
s tru i a şa cum doreşte so cietatea
socialistă.
N qî sîn tem h o tă rîţi să acţio n ăm
cu to a te fo rţele , cu to a tă r ă s p u n ­
d e re a p e n tru a co n trib u i la gă­
sire a căilo r în v ed erea re zo lv ării
cît m ai ra p id e a s itu a ţie i c re a te
p rin p ă tru n d e re a tr u p e lo r stră in e
în C ehoslovacia, p e n tru ca p o p o ru l
cehoslovac să-şi p o a tă d e sfă şu ra
a c tiv ita te a în lin işte. S în tem fe rm
f a ji de poziţia Partidului Comunist Român,
h o tă rîţi să a c ţio n ăm îm p re u n ă cu
cele lalte ţă r i socialiste, cu cele lalte
p a rtid e co m uniste şi m u n cito reşti
p e n tru a c o n trib u i la elim in a re a
d iv erg en ţelo r, la în tă rire a u n ită ţii
ţă r ilo r socialiste, a p a rtid e lo r co­
m uniste. S în tem convinşi că aşa
serv im in te re se le p o p o ru lu i şi in te ­
resele so cialism u lu i în în tre a g a
lum e. (A plauze).
Ii ru g ă m pe c e tă ţe n ii p a trie i
n o a stre ca, av în d d ep lin ă în c re d e re
în co n d u cerea p a rtid u lu i şi sta tu lu i,
în p a rtid u l n o stru com unist, să dea
d ovadă de u n ita te d ep lin ă, să acţio ­
neze calm şi cu fe rm ita te . F iecare,
la locul lu i de m uncă, să-şi în ze­
cească e fo rtu rile p e n tru a asig u ra
în fă p tu ire a p ro g ra m u lu i de dezvol­
ta r e a so cietăţii n o a stre socialiste.
Să fim g ata, to v arăşi, să n e a p ă ră m
în orice m o m en t p a tria so cialistă,
R om ânia. (A plauze, a c la m a ţii, u-
ra le p relungite).
M u lţu m esc tu tu ro r c e tă ţe n ilo r
C apitalei p e n tru ace a stă m a n ife s­
ta re caldă, tu tu ro r lo c u ito rilo r p a ­
trie i n o a stre p e n tru în c re d e re a ce
ne-o acordă, p e n tru a te n ţia cu care
u rm ă riţi şi s p rijin iţi p o litica p a rti­
d u lu i n o stru . Vă dorim , to v a ră şi,
m u ltă să n ă ta te , succes în a c tiv ita ­
te a p e n tru triu m fu l so cialism ului
în p a tr ia n o astră. (A plauze, u rale).
V ă ru g ăm , to v arăşi, să v ă în to a rc e ţi
la a c tiv ita te a d u m n e a v o a s tr ă ; a-
v eţi în c re d e re că v ă vom ţin e la
c u re n t cu d e sfă şu ra re a e v e n im e n ­
telor.
L a rev ed ere, to v a r ă ş i !
(A plauze p relu n g ite, u ra le , m in u te
în şir).
tra la Deva, centrala term oelectrică ţiune toate capacităţile prevăzute în
G alati — cît şi p en tru o serie de plan.
obiective energetice noi. La elaborarea m ăsurilor p en tru
C oordonarea riguroasă a efo rtu ri­ realizarea Integrală şl la term en a
lo r tu tu ro r factorilor responsabili de planului de investiţii, m inisterul nos­
realizarea la term en a investiţiilor tru a avut în vedere satisfacerea ce­
— beneficiari, proiectanţi, construc­ rin ţelo r de energie ale unor sec­
tori, furnizori de u tilaje şi echipa-,
toare vitale ale economiei naţionale.
m ente — a creat prem ise favorabile E ste vorba. în prim ul rînd, de lu­
pen tru intensificarea ritm ului de crările privind alim entarea cu ener­
lu cru pe şantiere. In cele şapte luni gie electrică a platform elor chimice,
care au tre c u t din acest an, s-a a agriculturii — pentru care bene­
realizat din planul anual 57 la sută
ficiar este Ministerul Energiei Elec­
la to tal investiţii şi 62 la sută la vo­ trice — şi de lucrările p en tru térti.
lum ul de constructii-m ontaj. Stadiul
Problem ele care s-au ridicat pe şan­
atins în prezen t şi condiţiile create tierele acestor obiective au constituit
p en tru desfăşurarea optim ă a lucră­
rilo r în continuare p erm it nu num ai obiectul unor dezbateri speciale în
colegiul ministerului, cu p rilejul că­
realizarea integrală a planului de
investiţii al m inisterului pe acest an, ro ra s-au stabilit m ăsuri eficiente
cl şi depăşirea acestuia. Un avans p en tru Intensificarea ritm ului de lu ­
sensibil faţă de grafice s-a înregistrat cru. Rezultatele favorabile obţinute
pe şantierele obiectivelor energetice pînă acum în realizarea planului de
de im portanţă deosebită, cum sínt
cele de la P orţile de Fier, Borzeşti, investiţii sínt, totodată, un efect a l
program ării judicioase a activităţii
L otru etc. A ceasta n u înseam nă că
obiectivele energetice m ai mici au constructorilor sl m ontorilor, p rin
fost scăpate din vedere. D im potrivă, stabilirea, încă de la începutul anu­
faptele dem onstrează că în cea m ai lui, a unor termene interm ediare pe
m are p arte se îndeplinesc în ritm
susţinut 'lu crările şi la obiectivele Ing. Iosif CIUPULIGA
energetice de proporţii m ai reduse, director tehnic în Ministerul
dispersate pe în treg terito riu l tă rii : Energiei Electrice
statii electrice, linii electrice de di­
ferite tensiuni, posturi de distribu­
ţie, electrificări rurale. (C o n tin u are în pag. a Ii-a)
W M W v W M W W iA W V V /
Azi, în jurul orei 10,00, posturile noastre de radio
şi televiziune vor transm ite de la Palatul Marii Adu­
n ări Naţionale, lucrările celei de-a 1 l-a sesiuni ex­
traordinare a celei de-a 5-a legislaturi a Marii
A dunări N aţionale a Republicii Socialiste România.
exprimîndu-şi deplina adeziune