Mihai Retegan

RĂZBOI POLITIC
ÎN BLOCUL COMUNIST
Relaţii româno-sovietice
în anii şaizeci
Documente

Volumul este tipărit cu sprijinul , , .

Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din lnvăţămantul Superior
,,,.
-�
 Cuprins
PREFAŢĂ........................................ 7

DOCUMENTE

I.Convenţie privind capacitatea juridică, privilegiile

şi imunităţile Consiliului de Ajutor Economic Reciproc,
14 decembrie 1959 ............. ........... .. 21
II.Stenograma şedinţei Biroului Politic al CC al PMR,
8 februarie 1960 ............... ............. 27
III.Stenograma şedinţei Biroului Politic al CC al PMR,
26-27 februarie 1963 ........... ............. 50
IV.Comunicatul Plenarei CC al PMR, 9 martie, 1963.. 190
V. Notă asupra discuţiilor cu delegaţia sovietica condusa
de A.I.Andropov, 3 aprilie 1963 .. ............. 192
VI.Stenograma şedinţei Biroului Politic al CC al PMR,
3 aprilie 1963 .................. .......... ... 218
VII.Stenograma şedinţei Biroului Politic al CC al PMR,
13 mai 1963 ................................ 241
Editura RAO Bucureşti VIII.Stenograma discuţiilor membrilor Biroului Politic cu
Grupul Editorial RAO
C.P. 2-124 Bucureşti, ROMÂNIA
delegaţia sovietică condusă de N.V. Podgomîi,
26 mai 1963 .................. . ............ 273
© Mihai Retegan IX.Raport întocmit de Gheorghe Cioară după
şedinţa a XII-a a Comitetului Executiv al CAER,
30 aprilie 1964 ..... ........... . ... ......... 300
2002
INDICE ........................................ 315
ISBN 973-8180-85-6
 Prefaţă
,,Până şi juriştii au început să dezbata dacă
noţiunea de suveranitate şi independentă nu este
de acum o noţiune istorică."
Gheorghe Gheorghiu-Dej către Jurii
V. Andropov, aprilie 1963
,,Tovarăşul Hruşciov priveşte cu totul alt­
fel problema suveranităţii naţionale, care este
una din conditiile de bază ale relaţiilor dintre
statele noastre şi partidele noastre, şi tovaraşul
Hruşciov niciodată nu va fi de acord cu încăl­
carea suvernnitătii."
Nikolai V. Podgomîi către Gheorghe
Gheorghiu-Dej, mai 1963

Într-o comunitate istorica întoarsa cu faţa către aspectele politice,

cum este a noastră, prezentul volum de documente poate fi conside­
rat o apariţie insolita. Cine mai sta astazi sa se ocupe de problemele
economice atât de plictisitoare, mai ales cum erau cele din cadrul
economiei centralizate a socialismului? Cine mai sta sa urmărească
tratativele economice bi- şi multilaterale finalizate sau nu în tratate?
Sau sa vada felul în care conducerea politica discuta aspectele eco­
nomice? Mult mai spectaculoase sunt intruziunile sovietice în treburile
interne ale sateliţilor, determinând înlocuirea vreunui şef de partid
sau evoluţiile politice din cuprinsul „lagărului socialist" în momen­
tele-cheie ale acestuia, care nu puţine au fost, sau relatiile din interiorul
 DOCUMENTE 9
8 MIHAI RETEGAN
să se în tre prin da modific ări în modul de abordare a relaţiilor econo­
n iste . Sau re zistenţa antic omun ista.
aliantei militare a statelor comu mice , c a şi în acela de exercitare a deciziei la n ive lul CAER.
Acestea, da, subiecte !
Chiar din alcatuirea organismelor CAER, din subordon area şi acti­
Adevarat. Dar tot atât de adevarat este ca organismul cun oscut sub
vitatea lor, reiese in teresul liderilor sovietici de a controla .,tot ce se
n umele de CAER (Con siliul de Ajutor Economic Reciproc) nu a fost

niciodata o simpla organizaţie econ omica, iar discuţiile din diferitele
sale comisii nu au fost n iciodata pur şi simplu economice. Documentele
cuprinse în volumul de fata, din c are am extras dialogurile de mai sus,
ne susţin afirmaţia.
,,Problemele nu sunt de natura economică, ele sunt numai un mijloc
pentru realizarea un ui scop. Realitatea este însa problema politic a, pro­
blema in staurării unei dependenţe pe linie economica care să se mani­
feste pe lin ie politic a. În acest scop problema CAER, care e ste o
problema foarte importantă, devine pe tabloul general al relaţiilor din
lagar numai un colţişor al tabloului şi serveşte unei proble me mult mai
adânci şi mult mai importante. Problema CAER presupune revizuirea
bazelor relaţiilor marxist-lenin iste dintre ţările socialiste. Este vorba de
o revizuire într-un mod camuflat" - spunea Bârlăde anu într-o întâlnire
a con ducătorilor comuniştilor român i în februarie 1963.
mişcă" în interiorul blocului. Astfel, Secretariatul, care avea sediul la
Moscova, cuprindea 1 400 fun cţionari, din care jumatate erau ce tateni
sovietic i! (Spre comparaţie, România avea 60 de reprezentanţi la acest
nivel). În sectoarele de activitate (cea mai mare parte a lor se gasea tot
la Moscova) in trau dele gaţi din toate tarile, cu excepţia Sectorului
in dustriei de apărare în care lucrau numai sovietici. Deşi comisiile
permanente organizau grupe de lucru pe ranmri, cu activitate, de aseme­
nea, permanenta, sovieticii au avut grijă sa cree ze şi excepţia: comisia
de aparare dispunea numai de organe de lucru temporare , i acelea strict
c oordonat e de sovie tici. Aşadar, în Consiliul de Ajutor Eco n omic
Reciproc unii erau mai „e gali de cât alţii".
Constituire a organizaţiei politic o-militare Pactul de Ia Varşovia a
modificat arhitectura in terioară a blocului, noi relaţii fiind stabilite între
„centru şi periferii", în paralel cu abordarea unei noi politici externe de
către URSS, aşa-n umita „înc redere rec iproca". Accen tul în relaţiile din­

tre statele comun iste con tin ua sa fie pus pe dimensiune a politica.
Când a aparut, în 1949, CAER era mai mult un raspuns propagan­
distic la planul occidental de refacere a economiilor distruse de razboi:
După episodul dramatic al revoluţiei un gare , prima care a profitat
statele din nou-creatul bloc sovietic n u aveau nevoie de dolarii ameri­
de imperioasa nevoie a Moscovei de a-şi cosmetiza imaginea a fost
cani, ele se puteau reface şi în sistemul rublei. Până la jumătatea dece­
conducerea română. În acest context favorabil, România devin e cel din­
niului şase n imic spectaculos nu s-a înregistrat pe tarâmul relaţiilor
tâi stat din care URSS şi-a retras trupele. Nu este scopul acestui volum
ec on omice din spaţiul sovietic. Doar ca în timp ce SUA pompau în
sa analizeze implicaţiile dezangajării militare pen tru România sau pen­
statele din Vestul Europei miliarde de dolari, Uniunea Sovietică era pre­
tru URSS, dar tre buie spus c ă decizia Kremlinului n u a afectat pro­
ocupata să je fuiasc a, sub diferite pretexte, dintre care cel mai lesne de
pria zon a de in fluentă. În optica Moscovei nu ar fi trebuit sa afecteze
înghiţit era acela al reparaţiilor de răZboi, statele oferite ei plocon prin
nici efic ac itatea alianţei. Dac ă acest lucru s-ar fi petrec ut. urmau a fi
înţele geri oculte , prin Tratatul de pace, sau pe acelea intrate în sfera ei
găsite alte formule c are sa re staureze situaţia, revigorarea CAER, pro­
de influenta datorita evoluţiei operaţiilor militare din ultima faza a răZ­
boiului. Mai apoi, integrarii economice a Occidentului (luată c a exem­ dusa spre srarşitul deceniului şase, fiind doar unul din posibilele mode­
plu atunci c ân d c onve ne a), URSS c aută să îi c on trapun ă ,,inte grar ea le de acţiune. De fapt, pragmatic vorbin d, măsurile pe care preconizau
sovieticii să le aplice în interiorul CAER erau fireşti şi compatibile cu
socialistă". Era însă necesar, prin prisma acestui obiectiv al Moscovei,
10 MIHAI RETEGAN
logica consolidării sistemului lor, care reclama dirijarea preponderentă
a fondurilor bugetare spre sectorul militar, în timp ce problemele de
natură economica sa fie rezolvate între sateliţi. Desigur, la comanda,
sub controlul şi în beneficiul Moscovei.
De cealaltă parte, cercurile guvernamentale de la Bucureşti vor fi
căutat să obtina maximum de foloase de pe urma retragerii a cca 40 OOO de
militari dintr-o ţară şi aşa încorsetată într-un dispozitiv care se per­
fecţiona continuu şi din care, evenimentele din 1956 o dovediseră, nu
se putea evada. Cel puţin nu atunci.
După 1958, diplomaţia româneasca începe să-şi facă simţită pre­
zenţa în capitalele occidentale. Era însa o „diplomaţie economică",
România căutând parteneri care să-i reducă dependenţa de sursele so­
vietice de aprovizionare, de sistemul economic al CAER. O indepen­
dentă economica ar fi asigurat un alt statut politic în interiorul lagarului,
ca şi în afara lui.
Iniţiativele economice româneşti au determinat trezirea Ia viaţa a
CAER. Anticipând posibile dezvoltări în interiorul lagărului, care ar fi
ieşit dintr-un cadru anteproiectat, conducerea URSS a deschis uşa pre­
siunilor economice.
Documentele incluse în volum releva existenţa a trei probleme care
au declanşat un adevărat razboi, care, deşi purtat pe tărâm economic şi
cu mijloace verbale, a urmărit scopuri politice. Aceste probleme s-au
învârtit în jurul: modificării mecanismului decizional, specializării eco­
nomice, elaborării planurilor economice unice. Fiecare în parte şi toate
la un loc ar fi asigurat Nr.-ului 1 din lagăr un control tot atât de eficace
asupra „membrilor marii familii socialiste", precum cel exercitat cu
ajutorul factorului militar, dar cu cheltuieli mult mai reduse (ceea ce era
un aspect deloc de neglijat pentru o mare putere care avea problemele
pe care le avea URSS).
DOCUMENTE 11
Potrivit lui Alexandru Bârlădeanu, reprezentantul României la
CAER, primele presiuni s-au făcut simţite prin 1959 când Aleksei
N. Kosîghin a sugerat ca în interiorul organizaţiei deciziile sa fie adop­
tate cu majoritate de voturi. Aceasta presupunea modificarea Statutu­
lui Consiliului şi avea între consecinţe impunerea de politici economice
neconforme cu interesele unei ţări l _ Faţă de abţinerea lui Bârlădeanu,
nedorind în acel moment sa forţeze nota sovieticii au cedat, fiind
reţinută în final formula obligativităţii doar dacă respectivul stat era
interesat să participe la o anume activitate economica2.
Reacţia românească de respingere nu constituia un motiv pentru
ca Moscova să renunţe la intenţiile ei. Noua ofensiva va fi mai atent
pregătita, se va desfăşura pe mai multe planuri şi va fi purtata de alţi
,,vectori".
La începutul anului 1960 s-a desfăşurat în capitala sovietică Con­
sfătuirea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti din tarile
socialiste europene pe probleme de agricultura, urmata de Consfătuirea
Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la
Varşovia.
în contextul discuţiilor circumscrise primului cadru, ,,o parte însem­
nată din ţările europene au ridicat chestiunea specializării foarte puter­
nic". Practic, unii dintre şefii partidelor comuniste prezenţi la Moscova
au cerut specializarea producţiei pentru fiecare ţara: unele, cele indus­
trializate, să producă maşini agricole şi sa dezvolte ramurile agricole
aducAtoare de mari venituri, iar celelalte sa devina surse de materii
prime şi pieţe de desfacere. Românii au fost luaţi prin surprindere: ,,Noi -
recunoaşte Dej în şedinţa din 8 februarie a Biroului Politic - nu ne-am
aşteptat ca o sa se ridice acolo această problema atât de putemic"3. Alt
factor care a provocat nemulţumirea delegaţiei române a fost determinat
I Lavinia Berea, Alexandru Bârladeanu despre Dej, Ceauşescu şi lliescu. Bucureşti.
1997, p. 144 - 145.
2fbidem.
3 Arhivele Naţ:ionale, CC al PCR/Cancelarie, dosar nr. 9/1960, f. 10.

12 MIHAI RETEGAN
de încercarea de planificare a economiei României, măcar a unor
domenii, din exterior: ,,E i (reprezentanţii celorlalte partide comu­
niste - M.R.) se refereau când puneau problema specializarii, şi în mod
critic se refereau la alţii, ca plenara cutare a stabilit cutare, că plenara
cutare a stabilit cutare, ca şi cum noi ar fi trebuit sa ne orientam dupa
hotărârile plenarelor lor"4. Delegaţia româna a reacţionat efectuând
lobby pe lângă Andropov şi Hruşciov, sustinând ca România nu se va
transforma pentru nimeni într-o „bază de aprovizionare cu furaje". ,,Nu
avem nimic împotriva specializării, sa se specializeze cum vor, noi
nu-i obligam şi nici nu-i putem obliga, dar nici ei nu ne pot obliga sa
ne specializam cum vor ei."
Respingerea proiectului de către români l-a forţat pe Hruşciov sa
declare: ,,CA ER este o asociaţie benevola care nu poate obliga pe
nimeni sa faca un lucru sau altul. Hai sa ne înţelegem: sa nu trans­
formam CAER într-o sperietoare pentru unul sau altul"5. Aşa se face
ca în comunicatul final al Consfatuirii a fost reţinuta formula: inclu­
derea în programele de specializare se va face conform cu ,,interesele
fiecărei tari". De altfel, şi Consfatuirea partidelor comuniste şi munci­
toreşti din noiembrie 1960 a dat câştig de cauză românilor.
Pentru a înţelege poziţia forurilor decizionale de la Bucureşti, acum,
şi mai târziu, trebuie avuta în vedere situaţia în care se gasea România
la începutul anilor '60. Abia scăpată de stânjenitoarea prezenţă a arma­
tei sovietice, singura gestionară a puterii, conducerea română se vede
ţinta unei acţiuni pe care o identifica cu o formă evoluata a imixtiunilor
staliniste şi deci periculoasă pentru integritatea poziţiei sale.
Un an şijumatate nu s-a întâmplat nimic. Apoi, în iunie 1962, s-a de­
clanşat o noua faza a intenţiilor Moscovei de a controla România. S-a
reluat la nivelul CAER o idee mai veche: adoptarea deciziilor sa se efec­
tueze prin majoritate; de asemenea, liderul de la Kremlin a lansat prer
gramul ,,Principiile fundamentale ale diviziunii internaţionale socialiste
4 Ibidem, f. 14.
5 Ibidem, f. 15.
DOCUMENTE
a muncii", al carui scop final era construirea economiei socialiste mon­
diale într-o singura entitate. Şi de aceasta data a aparut un cor al celor care
cereau coordonarea planurilor şi crearea organismului unic de conducere
economica. România reacţionează, doua fiind motivele: ,,diviziunea
muncii" era incompatibila cu cerinţa internă a industrializarii rapide, iar
în.fiinţarea unui organism supranaţional de planificare nu reprezenta decât
o noua formula de dominare sovietica. Replica reprezentantului român a
fost - conducerea economiei naţionale este un atribut inalienabil al
suveranităţii. Soluţia celor ridicate în cadrul şedinţei este „coordonarea
planurilor pe baze benevole, prin respectarea integrala a suveranitaţii şi
neamestecului în treburile fiecărei ţari. Dv. [adresându-se lui Hruşciov]
nu aţi vorbit nimic despre suveranitate. Daţi-mi voie sa va întreb, care
este părerea Dv. în aceasta problema?", întreba Bârladeanu6.
Reînnoita opoziţie a României l-a determinat înca o data pe Hruş­
ciov sa abandoneze cele mai multe dintre elementele planului sau.
Documentul adoptat de Consfătuire menţiona: ,,Comunitatea tarilor
socialiste îşi realizează ţelurile printr-o colaborare multilaterală politica,
economica şi culturala. În această colaborare toate tarile socialiste se
călăuzesc în mod riguros după principiile egalităţii depline în drepturi,
respectării reciproce a independenţei şi suveranitatii, întrajutorării
frăţeşti şi avantajului reciproc". Şi în continuare: ,,În fiecare stat socia­
list se elaborează planuri naţionale de dezvoltare a economiei, pe baza
condiţiilor concrete ale tării respective, a sarcinilor politice şi economi­
ce trasate de partidele comuniste şi muncitoreşti şi ţinând seama de
nevoile şi posibilitaţile tuturor ţărilor socialiste"?. În cuvântul final,
liderul sovietic a conchis: ,,Încă o data rog să fim bine înţeleşi. Daca
vreo ţară nu înţelege încă exact această problema, noi nu putem s-o
silim sa meargă cu noi. Vom merge împreuna cu cei care vor sa mearga
pe acest drum şi fara acei care nu vor sa meargă"B. Şi mai departe:
„Este deci clar ca nu s-au copt condiţiile de unificare. E bine ca
tov. Bârladeanu a ridicat aceasta problema. Cooperarea trebuie sa se
6 lbidem, dosar nr. 4/1963, f. 10.
7 lbidem, dosar nr.15/1963, f.87.
8 Jbidem, dosar nr. 4/1963, f. 15.
14 MIHAl RETEGAN
bazeze pe suveranitatea şi pe posibilităţile interne pe care le au ţările.
Altfel nu ar fi cooperare, ci ar fi contopire, ştergerea granitelor"9. Dar
tot el, uşor ameninţător: ,,În încheiere vă spun convingerea mea: chiar
dacă cineva azi nu va merge cu noi, va veni curând ziua când va veni
la noi şi va alerga în urma noastră să ne ajungă"IO.
Potrivit lui Dumitru Coliu, Hruşciov, cu ocazia unei vizite între­
prinse în România în iunie 1962, după Consfătuirea de la Moscova,
s-ar fi exprimat: ,,Dacă voi o să mergeţi cu ritmul acesta mai departe,
cu economia aceasta a voastră echilibrata şi o să veniti cu tot mai puţine
probleme de neajunsuri, de ajutor, într-o zi probabil că nici nu o sa ne
mai ascultaţi, nici nu o sa mai ascultaţi ceea ce spunem noi".
Pentru a fi pregă.tiţi sa înfrunte o întâlnire cu plenul conducerii sovie­
tice, la Bucureşti s-au organizat, în februarie şi martie 1963, o Şedinţa
a Biroului Politic şi o Plenara a Comitetului Central (la care a partici­
pat şi un reprezentant al Moscovei). Pe parcursul a doua zile, 2fr27 fe­
bruarie, membrii Biroului Politic au trecut în revista toate problemele
româno-sovietice, mai vechi sau mai noi, iar concluzia şedinţei a fost:
,,Problema cea mai importanta care trebuie privita cu un înalt simt de
ră.spundere de către fiecare dintre noi, este problema aceasta a suve­
ranită.tii, unde nu putem sa facem nici un fel de concesie"11. Discutiile
concentrate în jurul problemelor politico-economice mai pun în evi­
denta şi faptul ca la aceasta data şi în acest cadru s-a cristalizat ideea
abordării factorilor decizionali americani pentru a le comunica reţinerea
României fata de modul periculos în care acţionase URSS în ultimul
timp (aventura din Cuba).
Discuţiile de aici şi de la Plenara din 5-8 martie 1963 s-au finali­
zat într-un Comunicat care nu însemna mai nimic pentru omul sim­
plu de pe strada. ,,Plenara - se scria - şi-a reafirmat acordul deplin
cu «Principiile fundamentale ale diviziunii internaţionale socialiste
':IIbidem, f. 18.
10 Ibidem, f. 20.
11 Jbidem, f. 134.
DOCUMENTE 15
a muncii» adoptate de Consfătuirea reprezentanţilor partidelor
comuniste şi muncitoreşti ale tarilor participante la CAER din iunie
1962, potrivit cărora principalul mijloc de dezvoltare cu succes şi de
adâncire a diviziunii internaţionale socialiste a muncii este coor­
donarea planurilor economiei nationale în spiritul principiilor pro­
clamate de declaraţia de la Moscova din 1960, de respectarea
independentei şi suveranităţii naţionale, de egalitate deplină în drep­
turi şi întrajutorare tovărăşească şi avantaj reciproc. Plenara apre­
ciază că aceste principii fundamentale şi-au dovedit în întregime
valabilitatea, constituind şi pentru viitor baza trainică a adâncirii
relaţiilor economice în vederea dezvoltării fiecărei ţări socialiste,
reducerii treptate a deosebirilor în nivelul lor de dezvoltare, a avân­
tului general al întregului lagăr socialist"12. În schimb, Comunicatul
spunea multe pentru avizaţii de atunci şi pentru noi, cei de astăzi. El
evidenţiază o anume stare de spirit existentă la nivelul membrilor
Biroului Politic care se concentraseră în jurul lui Dej, similară în
dimensiunea ei antisovietică cu aceea a majorităţii opiniei publice
(deşi din motive diferite).
Se profila o minicriza în interiorul lagărului socialist exact într-un
moment în care URSS, cu prestigiul şifonat după aventura cubaneza,
avea nevoie de linişte pentru elaborarea noilor strategii internaţionale.
în încercarea de a detensiona situaţia, pe la Bucureşti au început sa se
perinde mai multi emisari ai Kremlinului. Rând pe rând, Andropov (în
aprilie 1963) şi Podgornîi (o luna mai târziu) au întrevederi cu Esta­
blishment-ul românesc, dorind sa se informeze asupra intenţiilor aces­
tuia şi sa organizeze o întâlnire la nivel înalt. Punctul de vedere pe care
îl exprimau trimişii Moscovei era sintetizat de Andropov: ,,Deci, în
problema cooperării, dacă. astă.zi cineva pune problema creării unui stat
unic de care Dv. va neliniştiţi, noi am fi primii care am avea obieeţii,
deoarece nu este posibil aceasta acum. Desigur, noi nu spunem ca nu
va veni vremea când se va pune aceasta problema, dar când va fi
aceasta nu putem spune, poate când vor fi egalizate forţele de producţie,
12 „Scânteia", nr. 5826 din 9 martie 1963.
16 MIHAI RETEGAN
în nici un caz nu în timpul apropiat, nu acum şi nici în perspectiva
apropiatâ"J3_ Râspunsul lui Dej, elaborat în mai multe şedinţe ale
instantelor superioare de partid, exprima plastic preocuparea comu­
niştilor români de a nu fi eliminaţi din fruntea mesei: ,,În RDG s-au
strâns mai mulţi jurişti şi au început să discute despre independenţâ,
despre suveranitate, dacâ nu cumva sunt noţiuni istorice depăşite, ce
caracter au aceste noţiuni etc., etc. Deci, se puneau în discuţie inde­
pendenta şi suveranitatea. Ori se ştie câ acestea nu sunt probleme
personale". Şi în continuare vizibil iritat: ,,De ce dracu au început
aceştia sâ discute aceste probleme, eu nu ştiu! Trebuie să ne ocupăm
cu multă grijă de aceste probleme foarte actuale acum şi care poate
mai târziu nu vor constitui o problemă. Sigur ca în viitor însăşi
noţiunea de granita va dispare, dar în împrejurările actuale... să
ridicăm asemenea chestiuni este cel puţin greşit"l4. Era clară ideea
confruntarii a doua concepţii politice (deşi discuţiile se concentrau pe
subiecte economice): cea integraţionista (promovată de URSS) şi cea
de menţinere în afara cadrului proiectat de Hruşciov. Pentru a evita o
confruntare directa, din care nu ştiau cum vor ieşi, liderii comunişti
români propuneau extinderea CAER cu ţările socialiste neeuropene
şi cu Iugoslavia şi Albania.
Cele doua întrevederi cu emisarii Moscovei s-au încheiat cu expri­
marea intenţiilor de a se organiza o întâlnire la cel mai înalt nivel, în
cadrul careia sa se acomodeze punctele de vedere divergente în pro­
blemele cooperării la nivelul CAER.
Nu ştim, în acest moment, dacă la întâlnirea din iulie 1963 din
cadrul Comitetului Politic Consultativ sau pâna la sfârşitul anului cei
doi lideri au mai discutat problemele respective. Se cunosc însă
urmatoarele fapte: la sfârşitul lui noiembrie, în cursul unei vizite la Bel­
grad, Gheorghiu-Dej a semnat acordul privind realizarea şi exploatarea
în comun a sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de
Fier, acţiune îndelung contestată de URSS, întrucât oferea semnatarilor
13 Arhivele Nationale. CC al PCR/Cancelarie, dosar nr. 18/1963, f. 3.
14 Ibidem, dosar nr. 22/1963, f. 16.
DOCUMENTE 17
o marjă mai mare de siguranţă în sensibilul domeniu al independenţei
energetice (este cunoscută strădania Moscovei de a controla proiectul,
dacă nu direct, măcar prin intermediul unui aliat „ascultător" - Bul­
garia). Al doilea fapt binecunoscut este mesajul pe care Corneliu
Mănescu, ministru de Externe, l-a transmis secretarului de Stat Dean
Rusk, conţinutul lui marcând o evidentă distanţare de linia politica ofi­
cială a Pactului de la Varşovia. În sfârşit, rezultatul tuturor acestor acte
de delimitare - Declaraţia din aprilie 1964 şi singularizarea unei voci
în interiorul Pactului.
Modificari.le produse în leadership-ul URSS (înlocuirea lui Hruşciov)
şi al României (instalarea unui nou şef de partid în urma decesului lui
Gheorghiu-Dej) au amânat pentru o perioadă discuţiile referitoare la
integrarea economică. Spre sf'arşitul deceniului însa toate chestiunile se
reiau cu vigoare în contextul „primăverii pragheze". Propunerii� din
1968, făcute prin intermediul „vectorului" polonez (Gomulka, care
începuse ca un apărător al patriei în faţa sovieticilor, a ajuns sa aprobe
şi să participe la invazia Cehoslovaciei şi să propună planurile elabo­
rate la Moscova), vizau integrarea economică a statelor, introducerea
unor cursuri reale ale valutelor, perfecţionarea sistemului de preţuri,
specializarea şi cooperarea în producţie şi colaborarea tehnico-ştiin­
ţifică, schimburile liberalizate, colaborarea pe terţe pieţe şi activitatea
organelor CAER. Şi de această data comuniştii români au cautat motive
să respinga propunerile. Problemele supuse atenţiei, spuneau ei, dintre
care unele fuseseră combătute nu cu mult timp în urma, trebuie, date
fiind implicaţiile mari nu numai în economie, ci şi asupra „socia­
lismului în general", să fie mai întâi analizate în organismele CAER;
abia apoi să fie luate în discuţie într-o consfătuire a şefilor partidelor
est-comuniste15.
lată cum probleme de natură economică au depăşit cadrul lor şi au
avut o puternică conotaţie politică. Prin refuzul conducerii comuniste
de la Bucureşti de a subscrie la planurile de integrare economica gân­
dite de Moscova, România, care beneficia de semnificative resurse
15 Ibidem, dosar nr. 96/1968, f. 5-6.
18 MIHAI RETEGAN DOCUMENTE 19
Gheorghiu-Dej în cadrul întâlnirii din februarie I 963. Iar Ernil
energetice proprii, se putea manifesta mai liber în câmpul relaţiilor
Bodnăraş, între altele şi mare vânător, considera că „aceasta va
internaţionale. De asemenea, era îndepărtat spectrul înlocuirii cu o consti­
tui începutul lichidării suveranităţii, iar în ce priveşte rolul conducerii
echipă obedientă, Dej şi ai lui (ulterior Ceauşescu) nedorind nici să fie
noastre, cred că ne va rămâne foarte multă vreme şi pentru vânăto
înlocuiţi, nici să împartă cu cineva gestionarea puterii. Dar una dintre are
şi pentru alte activităţi".
întrebările esenţiale este dacă singură această opţiune este suficientă
pentru a explica încăpăţânarea cu care românii respingeau planurile
sovietice de integrare. în fond, nu cred că vreun alt lider comunist din­ Mihai Retegan
tre cei care propuneau, desigur la comanda Moscovei, diferite planuri
de integrare, se temea că va fi înlocuit. Sau a mai stat altceva la baza a
ceea ce s-a numit comunismul naţional românesc? Şi în acest caz tre­
buie desluşit ce anume, operaţie care se poate realiza numai printr-o
cercetare care să focalizeze multiplele faţete ale regimului comunist,
ale relatiilor dintre statele comuniste.

Documentele incluse în volum fac parte din arhiva fostului partid

comunist. Mai mult decât derulările evenimenţiale, ele pun în valoare
şi calitatea personajelor, modul lor de a se exprima, de a judeca
lucrurile. Din acest motiv le-am publicat respectând formulările lor, lo­
gica (mai bine zis lipsa ei) a expunerii lor, corectând doar flagrantele
greşeli gramaticale (care nu au fost puţine) şi am grafiat numele proprii
străine în forma lor originală. Nu a fost în intenţia mea de a demonstra
incultura unora dintre cei care s-au aflat în fruntea partidului şi statului
şi au dispus dictatorial de întreaga naţiune, ci de a pune în evidenţă
relatiile care existau între diferitele componente ale blocului sovietic,
dincolo de „frăţietatea" şi „întrajutorarea" proclamate în gura mare.
Alte intervenţii, făcute doar pentru a uşura parcurgerea textului, au fost
marcate prin paranteze drepte [ ].

Conducerea comunistă de la Bucureşti s-a ridicat împotriva

proiectelor de integrare, într-o primă fază economică, imaginate de
Moscova A făcut aceasta în numele independenţei şi suveranităţii, dar
a urmărit în primul rând să-şi protejeze pozitiile. Comuniştilor români
nu le conveneau situaţia în care ar fi fost propulsată România şi
transformarea lor în lideri de categoria a doua ,,Atunci guvernele ţărilor
ce mai au de făcut, pot să se ducă la vânătoare în fiecare zi", conchidea
 I

CONVENŢIE
privind capacitatea juridică, privilegiile şi imunităţile
Consiliului de Ajutor Economic Reciproci

Guvernele Republicii Populare Albania, Republicii Populare Bul­

garia, Republicii Populare Ungare, Republicii Democrate Germane,
Republicii Populare Polone, Republicii Populare Române, Uniunii
Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Cehoslovacia, luând în
consideraţie articolul XIII al Statutului Consiliului de Ajutor Economic
Reciproc, care prevede că,
Consiliul se bucură pe teritoriul fiecărei ţări membre a Consiliului
de capacitatea juridică necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor şi
realizarea obiectivelor sale,
Consiliul, precum şi reprezentanţii ţărilor membre ale Consiliului
şi funcţionarii acestuia se bucură pe teritoriul fiecăreia dintre aceste ţări
de privilegiile şi imunităţile care sunt necesare pentru îndeplinirea
atribuţiilor şi realizarea obiectivelor prevăzute în Statutul amintit
şi capacitatea juridică, privilegiile şi imunităţile amintite se stabilesc
printr-o Convenţie specială
au convenit asupra următoarelor:

I Prezentul text al Conventiei cuprinde modificarile aprobate de sesiunea a XVII-a

a Consiliului.
22 MIHAI RETEGAN
ARTICOLUL I
Capacitatea juridică
Consiliul de Ajutor Economic Reciproc este persoana juridica şi are
dreptul:
a. sa încheie convenţii;
b. sa dobândească., sa închirieze şi sa înstrăineze bunuri;
c. sa se prezinte în justiţie.
ARTICOLUL II
Bunuri, activul, documentele
I. Sediile Consiliului de Ajutor Economic Reciproc sunt inviola­
bile. Bunurile, activul şi documentele acestuia, independent de
locul în care se găsesc, se bucura de imunitate faţa de orice forma
de imixtiune administrativa sau judecătoreasca, cu excepţia
situaţiei când Consiliul renunta singur la imunitate într-un anu­
mit caz.
2. Consiliul de Ajutor Economic Reciproc este scutit de toate im­
pozitele şi taxele directe, atât cele de stat, cât şi cele locale. Acest
principiu nu se va aplica în privinţa plaţilor pentru acordarea ser­
viciilor comunale şi altor servicii similare.
3. Consiliul de Ajutor Economic Reciproc este scutit de taxe
vamale şi restricţii la aducerea şi expedierea obiectelor destinate
folosirii în serviciu.
ARTICOLUL III
Facilităţi privind telecomunicaţiile
Consiliul de Ajutor Economic Reciproc se bucura pe teritoriul fie­
cărei tari membre a Consiliului de condiţii nu mai puţin favorabile
DOCUMENTE 23
în ce priveşte prioritatea, tarifele şi taxele
poştale, de telegraf şi tele­
fon, decâ t acelea de care se buc ura în
acea sta ţara repr ezen tantele
diplomatice.
ARTICOLUL IV
Reprezentanţii ţărilor membre ale Consiliului
1. Reprezentanţilor ţarilor membre ale Consiliului de Ajutor Eco­
nomic Reciproc în organele Consiliului, precum şi la Consfătui­
rile ce se ţin în cadrul Consiliului, în îndeplinirea de catre aceştia
a îndatoririlor lor de serviciu, li se acorda, pe teritoriul fiecărei
ţari membre a Consiliului, următoarele privilegii şi imunităţi:
a imunitatea în ce priveşte arestarea sau reţinerea personala,
de asemenea în ce priveşte jurisdicţia instantelor judecătoreşti
privind toate actiunile care pot fi săvârşite de aceştia în cali­
tate de Reprezentanţi;
b. inviolabilitatea tuturor actelor şi documentelor;
c. aceleaşi facilitaţi vamale în privinţa bagajelor lor personale
care se acorda funcţionarilor de acelaşi grad al reprezentan­
telor diplomatice în ţara respectiva;
d. scutirea de obligaţii personale şi de impozite şi taxe directe
pe salariul ce se plăteşte Reprezentantilor de către tara care
i-a numit.
2. Reprezentanţii tarilor în Consiliu şi locţiitorii acestora se bucura,
în afara privilegiilor şi imunităţilor indicate la punctul l al pre­
zentului articol şi de privilegiile şi imunităţile ce se acorda în tara
respectiva reprezentanţilor diplomatici.
3. Privilegiile şi imunităţile prevazute de prezentul articol se acorda
persoanelor menţionate în acest articol, exclusiv în interes de
serviciu. Fiecare ţara membra a Consiliului are dreptul şi este
obligata sa renunţe la imunitatea reprezentantului sau în toate
cazurile, când, după. părerea acestei tari, imunitatea împiedica
înfăptuirea justiţiei, iar renunţarea la imunitate nu va dauna sco­
purilor pentru care a fost acordata aceasta.
 DOCUMENTE 25
24 MIHAI RETEGAN
şi îndeplinirii independente de către aceste persoane a atri­
4. Prevederile de la punctul 1 şi 2 ale prezentului articol nu se aplică
buţiilor de serviciu. Secretarul Consiliului are dreptul şi este
în relaţiile reciproce dintre Reprezentantul şi organele ţării al
obligat să renunţe la imunitatea acordată oricărui functionar în
cărei cetăţean este.
5. Noţiunea de ,,Reprezentanţi" din prezentul articol include pe cazurile cînd, după părerea lui, imunitatea împiedica înfaptuirea
Reprezentanţii ţărilor în Consiliu, locţiitorii acestora, pe con­ jus�ţiei şi când se poate renunţa la aceasta fără prejudicii pen­
ducătorii, membrii şi secretarii delegaţiilor, precum şi pe con­ tru mteresele Consiliului. În privinţa Secretarului Consiliului i
locţiitorilor acestuia, dreptul de renunţare la imunitate aparţin:
silieri şi experţi.
Comitetului Executiv al Consiliului.
5. Prevederile punctului 2 (b) şi (c) al prezentului articol nu se
aplică funcţionarilor Consiliului, care sunt cetatenii ţării unde
ARTICOLUL V îşi are sediul organul Consiliului, în care lucrează aceste per­
Funcţionarii Consiliului soane.

1. Consfătuirea Reprezentantiior ţărilor în Consiliul de Ajutor Eco­

nomic Reciproc, la propunerea Secretarului Consiliului, stabileşte
categoriile de funcţionari cărora li se aplica prevederile prezen­
ARTICOLUL VI
tului articol. Numele acestor funcţionari se comunica periodic de
Dispoziţii finale
către Secretarul Consiliului organelor competente ale ţărilor
1. Prezenta Convenţie urmează să fie supusă ratificarii de catre
membre ale Consiliului.
ţările membre ale Consiliului, potrivit procedurii lor consti­
2. Funcţionarii Consiliului pe teritoriul fiecărei tari membre a
tuţionale.
Consiliului:
2. Instrumentele de ratificare vor fi predate spre păstrare depozi­
a nu răspund în fata instantelor judecătoreşti şi administrative
tarului prezentei Convenţii.
pentru toate acţiunile, care pot fi săvârşite de ei în calitate de
3. Convenţia va intra în vigoare îndata dupa predarea spre pastrare
funcţionari;
a instrumentelor de ratificare de către toate ţările membre ale
b. sunt scutiţi de obligaţii personale;
Consiliului care au semnat prezenta Convenţie, despre care
c. sunt scutiţi de impozite şi taxe directe pe salariul care li se
depozitarul va înştiinţa aceste ţari.
plateşte de către Consiliu;
4. Pentru fiecare ţară care, conform punctului 2 din articolul II al
d. au dreptul la aceleaşi facilitaţi vamale privind bagajele lor
Statutului Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, va fi primita
persoanale, care se acordă funcţionarilor de acelaşi grad ai
în Consiliu, prezenta Convenţie va intra în vigoare în ziua
reprezentantelor diplomatice în ţara respectivă.
predării spre păstrare de către ţara respectiva a instrumentelor de
3. Secretarul Consiliului şi locţiitorii săi se bucura în afara privi­
ratificare a Convenţiei, despre care depozitarul va înştiinţa tarile
legiilor şi imunitatilor menţionate la punctul 2 al prezentului arti­
membre ale Consiliului.
col şi de privilegiile şi imunitatile ce se acordă în ţara respectivă
5. Prezenta Convenţie este întocmită într-un singur exemplar în
reprezentantiior diplomatici.
limba rusă. Convenţia va fi predată spre păstrare Guvernului
4. Privilegiile şi imunitatile prevazute de prezentul articol se acordă
Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, care va difuza copiile
persoanelor menţionate în acesta, exclusiv în interesul Consiliului
 26 MIHAI RETEGAN

certificate ale Convenţiei Guvernelor tuturor celorlalte fări membre

ale Consiliului şi, de asemenea, va comunica acestor Guverne şi Sec­
retarului Consiliului despre predarea spre păstrare Guvernului URSS
a instrumentelor de ratificare.
Drept care, Reprezentanţii Guvernelor fărilor membre ale Consiliului
de Ajutor Economic Reciproc au semnat prezenta Convenţie.

Întocmita în oraşul Sofia, la 14 decembrie anul 1959.

Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Albania

ssl A KELLEZI
II
Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Bulgaria
ssl R. DAMIANOV

Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Ungare

STENOGRAMA
ssl A APRO
şedinţei Biroului Politic al CC al PMR
Din împuternicirea Guvernului Republicii Democrate Germane din ziua de 8 februarie 1960
ssl B. LEUSCHNER

Din împuternicirea Guvernului Republicii Populare Polone Ordinea de zi:

ss/P. JAROSZEWICZ

Din împ�tern�cirea Guvernului Republicii Populare Române Informarea Delegaţiei Comitetului Central al Partidului Munci­
ssl A BARLADEANU toresc Român care a participat la Consfătuirea reprezentanţilor par­
Din împuternicirea Guvernului Uniunii tidelor comuniste şi muncitoreşti din fările socialiste ale Europei cu
Republicilor Sovietice Socialiste privire la schimbul de experienţă în dezvoltarea agriculturii şi la
ssl A KOSÎGHIN Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la
Tratatul de la Varşovia.
Din împuternicirea Guvernului Republicii Cehoslovace
ssl O. SIMUNEK
Tov. Gb. Gheorghiu-Dej:
Tovarăşi, noi am vrea sa începem informarea şi când o sa vina
ARHIVELE MILITARE ROMÂNE, fond 3049, tov. Bârlădeanu o sa ne oprim mai mult asupra anumitor probleme. Sa
dosar nr. 1511959, ff. 1-7.
începem în ordine cronologica.
La granita erau doua vagoane pregătite special pentru noi care au
fost ataşate la trenul Ungheni - Moscova Erau doua vagoane pentru
oficialităţi - cum ştiţi şi dv. ca afi ca.Ia.torit cu ele - cu totul aranjat fru­
mos şi la Ungheru ne-au întâmpinat cadrele locale.

28 MIHAI RETEGAN
Tocmai în acel timp se desfăşura Congresul Partidului Comunist
din Moldova Sovietica şi ei se scuzau ca au multa treaba şi de aceea au
trimis numai câteva cadre. Tot aici la Ungheru a fost şi un tovarăş din
partea Comitetului Central al PCUS- Carpişenko - un activist de par­
tid de la Secţia Relaţii Externe a Comitetului Central, care ne-a însoţit
până la Moscova.
Pe parcurs ne-au întâmpinat câţiva tovarăşi, oficialităţi, în gara Kiev.
La Moscova- în gara - ne-au întâmpinat Aristov şi lgnativ, plus din
afara: de la Ministerul Forţelor Armate, de la Ministerul Agriculturii şi
dupa aceea ne-am dus la locuinţă. Am fost la aceeaşi locuinţă unde am
fost şi anul trecut când am fost la Congresul al XXI-lea.
Ne-au anunţat chiar din prima zi ca o sa fim primiţi de tov. Hruş­
ciov şi am fost primiţi. Vizita la tov. Hruşciov a durat puţin - 20 de
minute-, aşa cum s-a stabilit de aici, în cazul când este o atmosfera
favorabila sa se puna una din problemele care pe noi ne preocupa şi
anume problema aprovizionării cu minereu de fier. S-a ivit acest prilej
şi i-am ridicat aceasta problema.
Înainte de a intra în problema, Hruşciov ne-a arătat acolo câteva dia­
grame, ne-a povestit ca o fost plecat în Bielorusia şi ca acolo ar fi lucrat
cu un grup de tovaraşi la perfectarea unui material în legătură cu un pro­
gram de perspectiva până în anul 1980. Ne-a arătat câteva diagrame în
care se făcea o comparaţie cu SUA în ce priveşte producţia de oţel,
carne, lapte- materiale care se folosesc când se întocmeşte un material
privind dezvoltarea economiei naţionale. Datele de acolo erau intere­
sante. Daca tovarăşii au putut reţine, erau acolo câteva tăbliţe. În parte,
vor ajunge SUA în 1970-1975, altele după 1980, iar la alte produse încă
de pe acum vor lăsa în urma SUA cum este la lapte, la unt şi altele.
Cu aceasta ocazie am adresat rugămintea Comitetului nostru
Central ca un grup de oameni cu munci de răspundere pe linie de par­
tid şi de stat, care iau parte la întocmirea programului dezvoltării
economiei noastre naţionale, sa meargă la Moscova şi sa lucreze un
anumit timp cu oameni care cunosc problemele economice, sa lucreze
cu dânşii, sa faca o prezentare amănunţita, completa asupra lucrărilor
şi sa se faca un schimb de păreri, sa spuna daca au ceva observaţii şi în
măsura posibilităţilor sa cerem ajutorul necesar din partea Uniunii
DOCUMENTE 29
Sovietice. Dupa ce vor lucra zi de zi, persoanele care vor fi desemnate
de conducerea de partid şi de stat din Uniunea Sovietica şi vor înfăţişa
un tablou asupra celor constatate, sa stabilim o data când sa ne întâlnim
şi sa stabilim ce este de făcut. Tovarăşul Hruşciov a fost foarte bucuros
de faptul ca apelam la ajutorul Uniunii Sovietice.
Cu ocazia aceasta ne-a arătat, ca o problema de principiu, sa ne
ferim de salturi. Acesta este un mers specific dezvoltării economiei ca­
pitaliste, cu foarte multe elemente de anarhism. Din felul cum vorbea,
a rezultat ca îi place felul cum merg la noi lucrurile, nu spectaculos, nu
zgomotos, ci mereu înainte.
Spunea tov. Hruşciov „sa va feriţi de salturi" şi al doilea lucru, care
este foarte important, este sa păstrăm proporţiile în masurile ce ni le pro­
punem, sa nu se producă o sforţare peste puteri şi sa se ţină seama de pro­
porţiile între diferitele ramuri ale economiei naţionale, lucru care se vede
la baza întocmirii programului nostru de dezvoltare a economiei naţionale.
Cu aceasta ocazie i-am spus ca ar trebui sa le spunem de la început ca
s-au ivit şi se vor mai ivi unele probleme care ar putea fi rezolvate cu aju­
torul nostru şi sa dea dispoziţii oamenilor care vor discuta cu tovaraşii
veniţi aici, sa discute cu înţelegere problemele noastre, cu răbdare.
I-am spus, de asemenea, ca avem greutaţi la minereul de fier i ca
am auzit ca s-a descoperit o anomalie magnetica importanta la Kursk
şi poate vom obţine şi noi de aici ceea ce ne lipseşte. Noi suntem gata
sa contribuim chiar la scoaterea acestui minereu. Atunci el ne-a spus:
,,De ce sa va dăm de la Kursk şi sa nu va dăm de la Krivoirog", aratând
ca şi cehii au pus problema ca sunt gata să contribuie cu un aglome­
rator la locul unde se extrage minereul, pentru a nu transporta balast.
După felul cum ne-a ascultat, s-a văzut ca a primit cu interes propu­
nerea noastră. Nu se aştepta numai la atât, pentru ca majoritatea tarilor
care merg în Uniunea Sovietica cer credite, nu pot sta singure pe
picioare. Singura ţară a fost Cehoslovacia care a propus sa participe la
extragerea acestui minereu.
Tov. Alexandru Bârladeanu:
Când tov. Hruşciov vorbea de dezvoltarea economiei naţionale în
salturi ne-a spus să nu facem ca tovarăşii bulgari care şi ei au făcut
30 MIHAI RETEGAN
salturi şi s-au trezit în situaţia neplăcuta sa vina şi sa ceara ajutor. Ce
sistem este acesta: când mănânci nu întrebi şi când ai nevoie sa plăteşti
vii sa ceri ajutor. Tov. Hruşciov spunea: ,,Eu am să-i povestesc lui
Jivkov un proverb cu un cetăţean care vine Ia restaurant unde bea şi
mănâncă şi după aceea întreabă ce se face cel ce bea şi mănâncă şi nu
are bani sa plateasca". Mai spunea ca a primit o scrisoare de la un eco­
nomist american care făcea un calcul, arătând ca sovieticii pot ajunge
la o cantitate mult mai mare de oţel. ,,Noua ni se spune ca suntem mi­
nimalişti şi este foarte bine aşa decât sa fim maximalişti - spunea
tov. Hruşciov. Dacă planul merge bine şi muncitorii câştiga mai bine şi
atunci este mai bine sa fim minimalişti".
Tov. Alexandru Moghioroş:
A spus de trei ori ca ,,noi suntem împotriva planurilor încordate".
Tov. Petre Borila:
Şi acum se vorbeşte în Bulgaria şi China despre salturi.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
De aceea tovarăşul Hruşciov a pus problema dezvoltării propor­
ţionale, a nu crea o încordare în dezvoltarea economiei, a nu fi nevoit
sa te repliezi dupa aceea, nu în sensul ca nu trebuie sa ne punem sarcini
cât putem sa facem. Deci sa nu ne punem sarcini de supraîncordare.
Tov. Chivu Stoica:
El s-a aşteptat să-i cerem ceva mai mult. Când a văzut ce-i cerem
spunea numai: ,,bine, bine". Deci el s-a aşteptat să-i cerem mai mult.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
în problema minereului de fier am constatat o bunăvoinţă din partea
lui atunci când ne-a spus sa ne dea de undeva mai aproape de noi.
A mai fost un aspect în legătura cu bulgarii, ca ei au un minereu
sărac şi şi-au propus nu ştiu ce sa facă, un combinat, şi ca le-ar fi spus
sa nu faca pentru ca costa prea scump. Nu ştiu despre ce a fost vorba
ca a trecut foarte repede peste aceasta problema.
DOCUMENTE 31
Tov. Alexandru Moghioroş:
Tovarăşul Hruşciov a spus ca le-a atras atenţia ca îi va costa foarte
scump, dar treaba lor.
Tov. Alexandru Bârladeanu:
Dupa aceea tov. Hruşciov a spus ca nu este liber decât în luna
aprilie pentru a se întâlni cu tov. Gheorghiu-Dej pentru a discuta planul.
înainte cu un minut, doua, el ne întrebase când avem Congresul şi
tov. Gheorghiu-Dej i-a spus ca în primăvara acestui an. Mie mi-a facut
impresia ca lega Congresul nostru de timpul lui liber.
Tov. Petre Borilă:
Să avem grija şi sa ţinem seama de aceasta.
Tov. Alexandru Bârladeanu:
Da, pentru că februarie-martie şi mai-iunie este tot timpul
ocupat.
Tov. Alexandru Moghioroş:
L-am invitat şi noi să vina la vânătoare.
Tov. Gh.Gheorghiu-Dej:
În general ne vorbea cu căldura. Acestea sunt cele discutate la
vizita. Din aceasta este clar ca s-au desprins doua idei: de a tine seama
în activitatea noastră de proporţii juste în dezvoltarea economiei
naţionale şi de a nu face salturi în dezvoltarea economiei.
Marţi a avut loc deschiderea Consfătuirii. La Consfătuire au prezen­
tat, din partea fiecărei delegaţii, fie primul-secretar, fie preşedintele
Consiliului de Miniştri, câte un raport.
Din partea noastră - aşa cum s-a stabilit şi de aici - l-am prezentat
eu, deşi ajunşi acolo la un moment dat ne gândeam ca ar fi bine să-l ţină
tov. Chivu, tov. Cozma, dar până la urma a rămas aşa cum s-a stabilit
de aici când am plecat.
Raportul principal a fost al tovarăşului Matkevici.

32 MIHAI RETEGAN
Tovarăşul Hruşciov a deschis numai Consfătuirea, urând ca lucră­
rile sa se desfăşoare cu folos. S-a stabilit ordinea în care să se ia cuvân­
tul - în ordinea alfabetică-, a arătat ca scopul Consfătuirii este de a se
ajunge la folosirea tuturor posibilităţilor din ţările noastre pentru a
obţine un belşug de produse agro-alimentare, pentru ridicarea nivelu­
lui de trai al popoarelor. S-a stabilit şi un regulament de funcţionare a
lucrărilor Consfătuirii.
Şedinţa a avut loc în sala Gheorghievski. Noi aveam în faţă de­
legaţia cehă, în stânga delegaţia albaneza, bulgară, ungara, nemţii.
La prima Consfătuire au luat parte şi coreenii şi mongolii.
S-a stabilit sa se ia cuvântul, în ordinea alfabetică, câte 30-40 mi­
nute. Noi ne-am încadrat în timp. Vreau sa va spun că am mai adus
unele mici îmbunatatiri la textul cu care am plecat de aici, text cu care
ne-am prezentat la Consfătuire.
După părerea tovarăşilor din delegaţie, care au observat în timp ce
am prezentat raportul, acesta a fost ascultat cu foarte mare atenţie.
Daca Hruşciov sau alti delegaţi mai făceau desene, adică manifestau
o anumita plictiseala în timpul celorlalte rapoarte, aici au fost foarte
atenţi. Nu este mai putin adevărat ca a fost şi un raport bogat, nu erau
fraze goale, era modest , documentat, serios întocmit şi de altfel a fost
primul raport bun - după al Uniunii Sovietice- care nu-şi propunea
prea multe sarcini.
Tov. Chivu Stoica:
Nu ne propunem sa luam pâine de la alţii.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Mai toţi îşi propuneau sarcini nereale. Mergeau pe micşorarea
suprafeţelor cultivate cu cereale şi o parte însemnată din tarile europene
au ridicat chestiunea specializării foarte puternic. Noi nu ne-am aştep­
tat ca o sa se ridice acolo această problema atât de puternic.
Tov. Emil Bodnaraş:
În concepţia cehoslovacilor?
DOCUMENTE 33
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Ne-a lăsat impresia, convingerea şi chiar unii dintre tovaraşii noştri
spuneau că rezulta că ei s-au înţeles dinainte în această problemă.
Albanezii, care ei au o altă specialitate, au venit cu credite. Ei s-au
specializat în credite. Cereau credite peste aştepta.rile noastre.
Noi credeam că problema specializării va fi ridicata într-un anumit
fel, ori lucrurile au căpătat acolo o amploare destul de mare. Bulgarii,
pe lângă faptul ca au redus suprafaţa cultivată cu cereale, şi-au mai
propus să mai reducă suprafaţa arabilă pentru cereale şi ei să dezvolte
cultura legumelor şi zarzavaturilor şi industria prelucrătoare a aces­
tora, cu alte cuvinte ceilalţi să cumpere de la ei roşii şi zarzavaturi. La
ei domina caracterul comercial, nevroind să tina seama de condiţiile
de sol şi clima.
Nici în tarile noastre nu se poate vorbi de specializare, dar şi pe plan
internaţional, nici vorba.
O altă chestiune pusa de bulgari este aceea ca-şi propuneau O
micşorare a producţiei de grâu şi sa importe 200-300 OOO tone grâu
până în anul 1965. Cehii măreau producţia de grâu, dar prevedeau
creşterea importului de cereale.
Atât bulgarii cât şi cehii pun un accent deosebit pe creşterea vitelor,
spunând ca ei au condiţii „excelente" pentru dezvoltarea sectorului
zootehnic, dar le lipseşte tocmai ce este mai important- furajele. Ei mai
vor sa dezvolte producţia de sfecla de zahăr şi producţia de zahăr, pen­
tru a livra zahăr şi alte plante tehnice ţărilor care nu au tradiţie şi condiţii
pentru dezvoltarea lor.
Deci mergeau pe linia micşorării suprafeţelor agricole şi spre impor­
tul de cereale, cautând sa dezvolte zootehnia. Toţi au dat o importanta
deosebita creşterii vitelor, propunându-şi obiective frumoase: sa faca
industrie de came, industrie alimentară cu materie prima agricola, cu
lapte, cu unt, cu brânză, industrie de lână.
Tov. Chivu Stoica:
Nemţii vor sa atingă nivelul Danemarcei.
 MIHAI RETEGAN
34
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Cehii îşi propuneau sarcini frumoase în ceea ce priveşte creşterea
producţiei la ha.
Toti vorbeau de siloz şi cred ca daca silozul s-ar putea transporta,
s-ar fi propus o „specializare" şi în aceasta materie.
Nemţii au luat ca baza în ceea ce priveşte creşterea vitelor nivelul
Danemarcei, care este cea mai dezvoltata ţara din Europa din acest
punct de vedere. Danemarca îşi procura furajele din afara Deci am fi
avut o Danemarca în cadrul lagarului nostru.
în raportul lui Ulbricht a fost un pasaj, care referindu-se la spe­
cializarea maşinilor agricole arata ce necazuri au întâmpinat, ca nu s-a
ajuns sa se tina seama de tradiţia unor ţari în construcţia de maşini,
dându-ne pe noi exemplu. ,,Daca noi am renunţat la tractorul tip mij­
lociu, ce ne facem cu tractorul din România, că.mia îi lipseşte ridicato­
rul hidraulic şi nu este o maşina buna". A dat el şi o cifra acolo.
Tov. Alexandru Bârladeanu:
A spus ca parţial importa tractorul din România.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
A venit acolo cu un preşedinte de colhoz, o mare gospodarie cu
800 ha. Aceasta pentru a crea o buna atmosfera acolo. El a susţinut ca
la ei preşedinţii de colhoz ştiu sa socotească banii şi vor sa aiba maşini
bune şi de aceea nu vor maşinile din România Cu alte cuvinte, noi am
devenit o frâna în dezvoltarea Germaniei, cu toate ca nici un colhoz de
al lor nu a vazut un tractor de al nostru. Atunci cum poate sa spuna ca
tractoarele noastre nu sunt bune?
Tov. Petre Borila:
Cu ce scop a spus acestea?
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Ca o argumentare pentru a arata ca ei au înţeles sa pomeasca pe
calea specializarii în construcţii de maşini şi ca alţii nu sunt în stare sa
faca maşini. Cu alte cuvinte, suntem nevoiţi sa nu le mai putem da
DOCUMENTE 35
maşini. Raportul nemţilor a fost singurul raport care s-a referit la noi în
mod direct. Toţi ceilalţi care s-au ocupat de problema specializarii, indi­
rect s-au ocupat de România.
Dupa ei România trebuie sa acopere nevoile lor de furaje în ce
priveşte creşterea vitelor. Ei nu puneau problema ca şi Uniunea So­
vietica trebuie sa faca acest lucru, dar rezulta acest lucru pentru ca ar fi
imposibil ca România sa acopere singura pretenţiile lor.
Au adus argument ca în unele ţari este seceta şi de aceea trebuie
specializare, dar nimeni nu şi-a pus problema ce s-ar face daca ar fi O
seceta tocmai într-o ţara specializata în cereale.
Tov. Alexandru Bârladeanu:
Ungurii au pus pe altcineva sa vorbeasca şi probabil Kâdâr s-a
simţit prost şi dupa ce a vorbit tov. Hruşciov a cerut sa vorbeasca şi el
şi i-a tras tot cu specializarea. A pus chestiunea ca, CAER-ul sa sta­
bileasca sarcini concrete şi sa ia hotarâre în aceasta direcţie.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Sigur ca fiecare delegaţie şi-a aratat direcţia în care îşi va dezvolta
producţia agricola, ramurile, proporţiile în care se vor dezvolta ramu­
rile, cu aspectele acestea pe care vi le-am aratat.
Toţi prevedeau o dezvoltare, o creştere nu numai pentru interior, dar
şi pentru export. Şi nemţii, şi polonezii, şi cehii, toţi se gândeau şi la
export, dar nu numai la export de came, dar şi la produse de carne sub
forma prelucrata pentru a da o valoare economica mai mare. Ei şi-au
fa.cut destul de amanunţit calculele, ce economicitate se capata atunci
când vinzi came sau produse din came, fata de atunci când vinzi
porumb boabe sau furaje.
Toţi au mers pe linia grupă.fii ţarilor în doua grupe pentru spe­
cializare, unele sa asigure cantitatea de proteine de origine animala, alţii
proteine de origine vegetala.. Toţi, în cererile lor, îşi puneau chestiunea
ca au nevoie de oleaginoase (floarea-soarelui, soia etc.). Noi le-am tăiat
pofta la toţi. Toţi au ascultat cu foarte mare atenţie.
Am fost singura ţară care am arătat date mai complete, date reale,
modeste, sarcini reale şi le-am tăiat pofta prin faptul ca n-am spus în
36 MIHAI RETEGAN
raport nici un cuvânt de specializare şi ne-am ţinut de ordinea de zi a
Consfătuirii şi nicidecum de specializare, aşa cum au fa.cut ei.
Raportul nostru a fost ascultat cu foarte mare atenţie, toti cei
interesaţi da.deau din cap şi sovieticii zâmbeau. Am fost singura ţară -
afara de Uniunea Sovietica - care ne-am propus sa nu micşoram su­
prafeţele cu cereale, ci sa le mărim şi în acelaşi timp sa mărim şi
suprafeţele cultivate cu floarea-soarelui. Ei au vrut sa ne preseze foarte
serios, însa noi ştiam ca nimeni nu ne poate obliga sa facem dupa gus­
tul unuia sau altuia.
Noi trebuie sa tratam problemele cu buna.voinţa, mai da unul, mai
lasa celalalt, dar nu trebuie sa se stabileasca ceva care sa se rasfrânga
asupra dezvoltării unei tari sau alteia, asupra locului pe care să-l ocupe
o tara sau alta în rândul ţarilor socialiste.
Cehoslovacii produc peste 80% din nomenclatorul producţiei de
maşini-unelte pe plan mondial. Nemţii la fel.
În ce sa ne specializam noi, în oleaginoase, în furaje?
Raportul nostru a fost ascultat cu interes. De fapt a fost singura tara
far a pretenţii, dimpotrivă el a prevazut ridicarea nivelului de trai al
poporului prin forţe proprii, creându-se în acelaşi timp şi un disponibil
pentru export.
Dupa ce am prezentat raportul, într-o pauza, a venit la noi tov. Aris­
tov care mi-a strâns mâna şi mi-a spus ca delegaţia noastră a prezentat
un raport bogat şi le-a plăcut la toţi.
Dintre ceilalţi nimeni n-a dat un pas înapoi din ceea ce cereau în
rapoartele lor.
A venit apoi Hruşciov la noi; nu ne-a spus ca ar avea vreo obiecţie,
dar ne-a spus ca singuri o sa ajungem la concluzia ca trebuie s a mărim
suprafaţa cu porumb siloz. Am sa rog pe cei ce ştiu mai bine ce a mai
spus sa redea aici mai clar.
Tov. Chivu Stoica:
Atunci când am spus ca în România 2/3 din populaţie se ocupa cu
agricultura şi produc numai 1/3 din venitul naţional, atunci Hruşciov
da.dea din cap.
DOCUMENTE 37
Tov. Gb. Gheorghiu-Dej:
Am avut acolo pasajul cu industria grea, din care a rezultat ca nici
noi n-am dat un pas înapoi.
Ei se refereau când puneau problema specializării, şi în mod critic
se adresau Ia alţii, ca plenara cutare a hotărât cutare, ca plenara cutare
a hota.rât cutare, ca şi cum noi ar fi trebuit sa ne orientam dupa hotă­
rârile plenarelor lor.
Răspunsul pe care l-am dat noi a fost ca un duş rece pentru ei. Am
sa te rog sa redai tu cum a spus Hruşciov.
Tov. Alexandru Bârlădeanu:
Tovarăşul Hruşciov a luat cuvântul şi a vorbit vreo 30 minute. A
vorbit despre porumbul siloz, despre rezultatele bune pe care le-a dat
porumbul siloz în Germania, în Ungaria, dar doua idei, doua pozitii au
fost asupra cărora el a insistat mai mult. El a arătat şi importanţa
Consfătuirii _şi printre altele - în mod hazliu - a spus ca „fa.ra cârnaţi nu
poate fi comunism".
Prima problema este în lega.tura cu grâul, cu cerealele. A spus ca
ta.rile socialiste trebuie sa se orienteze sa-şi mareasca suprafeţele culti­
vate cu grâu şi nu sa le micşoreze şi sa ceara de la altii, nemaivorbind
de faptul ca aceste ţari, care vor grâu de la alţii, înainte erau exporta­
toare de grâu.
Referindu-se la faptul ca unele ţari îşi reduc suprafeţele cultivate cu
grâu, tov. Hruşciov a dat acestei idei un aspect foarte delicat. ,,Noi vrem
sa va lansam un apel: nu mai veniţi la noi cu cereri de cereale. Nu o sa
va putem da şi atunci o sa fim puşi în situaţia de a va refuza va rog sa
ne ajutaţi în aceasta problema, sa nu ne mai cereţi". Fiecare ţara [a con­
tinuat Hruşciov] trebuie sa aibă rezerva ei, fiecare ţara trebuie sa aiba
rezerve proprii, nu sa apeleze la rezervele Uniunii Sovietice. Deci a
spus: ,,Va rugam nu mai veniţi cu aceste cereri, adica va rugam cori­
jaţi-va greşelile voastre fa.cute în agricultura".
în lega.tura cu specializarea a spus: lata sunt ţari care vin şi cer Uni­
unii Sovietice sa cumpere cutare sau cutare lucru. De exemplu, ardei.
Voi ştiţi posibilităţile Uniunii Sovietice, noi o sa avem atât încât nu o
sa trebuiasca sa mai importam de la alţii. Cu strugurii, noi atât plantam
38 MIHAI RETEGAN
încât O să dam atâţia struguri cât o să ceară populaţia. Unii spun că o să
pro ducem atâţia struguri încât nu o să se ştie ce o să facem cu ei. O să
rezo lvăm şi această situaţie: o să reducem preţul şi atunci mărim con­
sumul şi deci o să rezo lvăm şi această „catastrofă".
în legătură cu ro şiile, no i o să producem roşii cu 50 copeici kg. Şi
bulgarii spun să cumpărăm de la ei cu 90 de copeici. Pot să ne dea bul­
garii cu 50 copeici kg. de ro şii?
Unele ţări se adresează CAER-ului să stabilească măsuri în do me­
niul specializării. Hai să n e înţelegem, să nu transformăm CAER-ul
într-o sperieto are pen tru unul sau altul. Aceasta este o asociaţie bene­
volă care nu po ate o bliga pe nimeni să facă un lucru sau altul.
După ce a vo rbit tov. Hruşciov, a urmat la cuvânt tov. Novotny, care
nu s-a abătut nici o io tă de la ceea ce era scris în materialul cu care a
venit de acasă şi care era o pus celor ce vorbise to v. Hruşciov.
După aceea, Kădar a cerut cuvântul şi a vorbit ultimul. A doua oară
când s-a luat cuvântul din partea ungară, s-a vorbit şi mai mult despre
specializare.
Tov. Alexandru Moghioroş:
El a făcut trei propuneri:
1. CAER-ul să stabilească suprafeţele care urmează să fie plantate
cu vii.
2. Să se stabilească specializarea în domeniul construcţiei de maşini
agricole şi să se ţină seama de tradiţie şi, în sfârşit,
3. Cum să se facă desfacerea pe piaţa capitalistă.
Tov. Alexandru Bârlădeanu:
Kadăr a mai vorbit despre co lectivizare, spunând că ar putea să facă
colectivizarea într-un an, însă ei au încetinit ritmul co lectivizării pen­
tru că nu au baza tehnică.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Pe de o parte, lauda aceasta că ar putea într-un an să facă întreaga
colectivizare şi pen tru că n -au baza materială ei se lungesc, chipurile
la ei ar fi o situaţie aşa de bun ă, iar pe de altă parte, ei spun că n -au
DOCUMENTE 39
realizat sarcin ile fondului central de stat de produse agric
o le, pentru că
ţăranii sto chează cerealele. Apo i cum vine aceasta?
Tov. Alexandru Bârlădeanu:
El spunea că ţăranii şi-au transformat cerealele în valută pe care
o ţin .
C u aceasta s-a terminat prima zi ...
A doua zi dimineaţa, şefii delegaţiilor au hotărât ca primii-secretari
şi preşedin ţii Co nsiliilo r de Miniştri să nu participe, ci să participe
numai specialiştii în agricultură.
Numai preşedin tele Cons iliului de Miniştri al Ceho sl o vaciei -
Sirok - şi locţiitorul său, au fost aco lo pen tru a susţine ceea ce a spus
în şedinţă tov. Simunek. Ei au căutat să sublinieze din no u necesitatea
specializării.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
în co municat vroiau să spună ceva şi despre specia
lizare. No i am
acceptat această idee, conform intereselo r fiecărei ţări.
Tov. Alexandru Bârlădeanu:
Secretariatul a difuzat un proiect de co municat care se încheia aşa:
,, Consfătuirea a ajuns la concluzia să fie însărcinat CAER-ul sa sta­
bilească măs uri de specializare în agricultură şi construcţii de maşini
agricole". Faţă de această situaţie, activitatea noastră s-a dus în do uă
locuri: în şedin ţa de lucru şi în Secretariat.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
în Secretariat poziţia no astră a fost catego rică, declar
ându-ne
împotriva acestei specializări. Noi am spus că s un tem
împo triva spe­
cializării pentru că asta nici n -a fost la ordinea de zi. La
o rdinea de zi a
fost o Consfătuire pentru descoperirea rezervelor în fiecare
ţară pentru
a ridica nivelul de trai al po porulu i - aşa cum
s e pun e pr o blema
aco lo - dar dacă patru ţări au ridicat această problemă,
am fost nevoiţi
să dăm şi un co mpromis.
Problema cu diviziun ea muncii pe plan internaţional a fo
st scoasă.
 DOCUMENTE 41
40 MIHAI RETEGAN
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tov. Alexandru Bârlădeanu: Aceasta a fost o minci ună.
După aceea s-a sp u s ca Consili ul de Aj utor Economi� ��ci�roc �ă
După ce tov. Bârlădean u a prezentat expunerea aceasta, ca punct de
studieze această problemă, conform c u interesele şi pos1b1btăţile drn
vedere al delegaţiei, ne-am gândit s-o împărţim, apoi ne-am răzgândit
fiecare ţară.
zicând că cine doreşte s-o ia n-are decât să vina sa ne-o ceara.
Delegaţia sovietică nu voia să se prod ucă un dezacord c u cele ce
Noi am folosit dreptul de care se bucura fiecare delegaţie şi ne-am
s-au discutat. spus punctul nostru de vedere, aşa dupa cum am ascultat şi noi punctele
de vedere ale celorlalte delegaţii.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Toţi au fost cu nasurile în jos, riposta a fost tare, să nu [ne] creada
Referind u-se şi Ia ce a sp u s tov.Hruşciov, am fost foarte bu cu roşi chiar aşa de proşti. Le-am sp u s-o de Ia obraz şi ei tot timp ul şi-a u
că ne-am verificat j usteţea părerilor noastre în toate problemele ridic�te. notat.
Mai interesant este faptul că în timp ce se ducea lupta la Secretanat, Nu ne-am acoperit cu ceea ce a sp us Hruşciov. Noi nici n-am spus
am pregătit O ripostă deschisă pe care le-am dat-o şi ne-am expus punc­ că noi n-o sa le dam grâu, n u o sa le dam furaje, ci le-an1 sp us că o sa
tul de vedere în problema specializării. le dăm, dar nu o sa ne dezvoltam economia în funcţie de dorintele lor -
Simunek sa u alţii.
Tov. Alexandru Bârlădeanu: A vorbit şi Lîsenko.
Vă citesc material ul pregătit de noi ca o ripostă la ceea ce spuneau
ei (vezi textul)2. Tov. Alexandru Bârlădeanu:
A încheiat aşa: ,,Eu nu s u nt economist, poate eu j u dec aşa, dar
Tov. Leonte Răutu: atunci când ţăranul are grâu şi porumb în hambar, atunci se simte
Cine a fost Ia Secretariat? bine".
în şedinţa Secretariatul ui polonezii a u fost de acord cu prop unerile
Tov. Alexandru Bârlădeanu: româriilor.
Au fost Voicu şi Vrejbă.
Noi am pregătit materialul şi am l uat ultimii c uvântu l. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
L-am chemat la mine pe Andropov şi i-am spus că noi nu putem
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: să ne transformam într-o bază de aprovizionare cu furaje pentru alte
favora­
a u vrut să folosească CAER- ul pentru a crea atmosferă
Ei tari.
bilă p unctelor lor de vedere. El a spus că este complet de acord, dar ce sa facem ca 3-4 delegatii
Fiecare vedea interesele ţării lu i. au ridicat aceasta problema. Eu le-am sp us ca nu avem nimic împotriva
specializării, sa se specializeze cum vor, noi nu-i obligam şi nici nu-i
Tov. Alexandru Moghioroş: putem obliga, dar nici ei nu ne pot obliga sa ne specializam cum vor ei
Ei au spus că problema aceasta s-a discutat la CAER. şi atunci am găsit formularea aceea cu „interesele fiecărei ţări" şi ca „pe
baza schimbul ui de păreri sa se dea indicaţie CAER- ului sa studieze
aceasta problema".
2 Lipsa la dosar.
42 MIHAI RETEGAN
Tovarăşi, cam asta este.
S-a găsit o soluţie şi la comunicat. S-a fă.cut ce s-a putut, pentru ca
nu puteam sa scoatem din comunicat chestiunea specializării. Am
cautat sa împăcam şi capra şi varza.
După aceea a urmat şedinţa Comitetului Politic Consultativ.
Delegaţia noastră a fost foarte obiectiva. Chiar la partea aceea cu
declaraţia am spus ca trebuie sa se obţină un nivel înalt în cel mai
scurt timp, pentru ca trebuie sa tii seama şi de condiţiile tarilor
respective. Una este în Uniunea Sovietica şi alta este în România şi
Cehoslovacia.
În ceea ce priveşte problemele legate de forţele armate ale tarilor
socialiste, Koniev a fă.cut un raport în calitatea lui de comandant al
armatelor ţarilor care fac parte din Tratatul de la Varşovia. în principal
s-a referit la unele aspecte şi unele mă.suri luate de Guvernul sovietic
de a reduce efectivele forţelor armate. Aceasta s-a fă.cut cu grija de a nu
slabi capacitatea de apă.rare, ci de a o întări şi mai mult.
A fost apreciata bine şi ţara noastră. De altfel, au fost trecute în
revista toate tarile.
Tov. Leontin Salajan:
S-au adus şi unele îmbunătăţiri de organizare şi îmbunatăţiri în
înzestrarea tehnica.
Tov. Avram Bunaciu:
În prima zi a avut loc o consfătuire a miniştrilor Afacerilor
Externe unde s-a discutat privitor la ordinea de zi şi s-au fă.cut pro­
puneri ca, cuvântă.rile sa nu fie publicate. După aceea a urmat
Consfătuirea.
Contribuţia noastră la Consfătuire a fost adusa la proiectul de
declaraţie care a fost acceptata. Prima propunere a noastră a fost tre­
cerea României printre tarile care au contribuit la dezvoltarea rela­
ţiilor cu tarile din Asia şi a doua problema a fost problema creării
unei zone denuclearizate în regiunea Balcanilor, iniţiativa a Repu­
blicii Populare Române.
DOCUMENTE 43
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Propunerile fă.cute de tov. Bunaciu au fost bine primite, pentru ca
într-adevăr România a avut iniţiative şi iniţiativele noastre au dat rezul­
tate, am adus o contribuţie efectiva la problemele internaţionale.
în primul rând, delegaţiile noastre au fost active la ONU şi în al
doilea rând legăturile internaţionale sunt din ce în ce mai bune, iar
în ceea ce priveşte zona Balcanilor este cunoscuta iniţiativa noastră.
Consider ca a procedat bine tov. Bunaciu, pentru ca în afara de bul­
gari şi albanezi, care s-au referit la România, nimeni nu s-a mai
referit la ţara noastră, bineînţeles în afara de delegaţia noastră care a
amintit într-o forma modesta toate aceste probleme, corespunzator
cu realitatea.
Tov. Avram Bunaciu:
în legatura cu bulgarii aş vrea sa subliniez ca ni s-a propus o întâl­
nire în legă.tura cu iniţiativele din Balcani. în aceasta chestiune am spus
ca este bine ca tarile din Balcani sa se consulte. De fapt nu ne-au spus
ceva concret. Când i-am întrebat dacă au ceva iniţiative, ceva propuneri
concrete, au spus ca nu.
În legă.tura cu expunerea tov. Hruşciov, vreau sa arat aici ideile
noi care au reieşit din expunere. A spus ca trebuie sa ne oprim la cele
mai importante probleme. După părerea lui, la întâlnirile viitoare sa
ne spunem părerea asupra dezarmării generale şi a Tratatului cu
Germania.
în ce priveşte Tratatul de pace cu Germania, ei se gândesc sa
propuna tratate de pace separate cu cele doua state germane daca nu se
va ajunge la un acord în vederea încheierii unui singur tratat, adică un
tratat între tarile capitaliste cu Germania Federala şi un tratat între
URSS şi ţari.le socialiste cu Republica Democrata Germana. Trebuie sa
ne gândim la rezolvarea problemei Berlinului pe etape.
înca o idee noua a fost în legatura cu ajutorul ţarilor slab dezvoltate.
Noi suntem de acord, dar aceasta o facem în cadrul unor înţelegeri
bilaterale, fiind împotriva amestecului în treburile interne ale altor ţari.
Cu acestea în ziua de joi s-a semnat Declaraţia, cunoscuta şi de dvs.
din presa.

44 MIHAI RETEGAN
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Iniţial s-a stabilit sa se semneze de catre preşedintii Consiliilor de
Miniştri şi apoi s-a hotarât a se semneze şi de primii-secretari, dar noi
nu am avut de obiectat nici la prima, nici la o doua propunere.
Ca o mica completare: Atunci când s-a vorbit de reducerea efec­
tivelor, s-a referit la scoaterea trupelor din Ungaria şi Polonia şi Uni­
unea Sovietica socoteşte aceasta ca ar avea o foarte mare importanta
politica. Ar fi noi şi noi dovezi despre dorinţa noastra de pace, ca nu
numai vorbim, dar şi facem.
Tov. Avram Bunaciu:
A spus ca Polonia este un coridor de trecere în Germania.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
S-a atras atenţia asupra importantei politice a acestei probleme.
Problema de coridor nu s-a pus. S-a pus problema principiala:
scoaterea trupelor din Polonia, Germania şi Ungaria, care ar avea o
importantă politică foarte mare. Aceasta va sluji cauzei pacii şi des­
tinderii internaţionale.
Din câte spunea Hruşciov, pe Kâdar nu poate sa-I înteleagă în
această problema. La fel şi cu Gomulka.
După aceea a urmat recepţia. Cum a vorbit Hruşciov a impresionat
pe toata lumea.
Tov. Alexandru Bârladeanu:
Hruşciov a început aşa: ,,Astazi am iscalit un act de mare impor­
tanţa pentru tarile lagarului nostru, pentru apărarea păcii. Forţele noas­
tre sunt din ce în ce mai puternice. Aceasta determină schimbarea în
atitudinea tărilor capitaliste. Unii spun că noi suntem pentru pace acum
pentru că ne-am schimbat părerea. Nu noi ne-am schimbat părerile. Am
trimis în 1958 o scrisoare lui Eisenhower în legătură cu provocările din
Taivan şi nici n-a vrut s-o primească, ne-a trimis-o înapoi. N-a trecut
nici un an de zile şi l-a invitat personal pe cel căruia i-a înapoiat
scrisoarea. Cine şi-a schimbat părerea? Ei singuri şi-au schimbat
părerea. Noi avem racheta şi aceasta influenţează asupra poziţiei
DOCUMENTE 45
guvernelor capitaliste, Ne-am întărit şi ne vom întări mereu puterea
noastră militară. Occidentalii numesc aceasta «politică de forţă». Noi
ştim că cei slabi nici măcar nu sunt ascultaţi. De aceea trebuie să fon
tari, ca să le impunem pacea şi dezarmarea. Unii fac tot felul de comen­
tarii că Hruşciov s-a îndepărtat de la învăţătura leninistă, că Lenin ar fi
spus că revoluţia proletară poate avea loc în urma unui razboi. Nu este
adevărat. Lenin a spus ca razboiul imperialist trebuie transformat în
razboi civil, dar el n-a spus niciodată că revoluţia proletara nu poate
avea loc decât în împrejură.rile unui razboi. Revolutia proletară poate
avea loc şi în condiţii de pace. Noi luptăm pentru asigurarea păcii între
popoare. După ce s-a terminat prima şedinţă a Consfătuirii despre agri­
cultură m-am dus la lucrările Conferinţei regionale de partid Moscova.
în prezidiu m-am aşezat lângă o femeie şi nu ştiam de unde o cunosc.
Am intrat în vorbă cu ea şi mi-a spus cu reproş ca Hruşciov se ocupă
mult de agricultură, că pe colhoznici îi cunoaşte, dar pe noi, textiliştii,
nu-i cunoaşte. Avem şi noi textiliştii lucruri multe şi bune. I-am răspuns
că avem şi alte lucruri bune care trebuiesc cunoscute. Ea mi-a spus:
«dacă dvs. aţi fi fost la conducerea tării cu IO ani mai înainte, am fi avut
lucruri mult mai bune». Abstracţie făcând de modestie, într-adevăr ar
fi fost aşa, pentru că Stalin în ultimii ani ai activitaţii sale a făcut multe
greşeli în agricultură. Dar nu aceasta este esenţial. Greşeli am comis şi
noi, dar acum trebuie să nu le repetăm.
Trebuie să dăm o mare însemnătate agriculturii căci agricultura este
izvorul vieţii. Nemţii au făcut salam sintetic, dar n-au putut sa-I
mănânce.
în industrie lucrurile se deosebesc mult de agricultură. într-o fabrică
mersul producţiei este pus la punct după un anumit proces tehnologic,
toate elementele care determina dezvoltarea produeţiei sunt cunoscute
pe baza unui plan dinainte stabilit, iar dacă într-un punct lucrurile nu
merg bine sar toţi să înlăture defecţiunile. în agricultură fiecare om con­
stituie însă o verigă separată şi trebuie să ne ocupam în mod deosebit
de fiecare om în parte.
în agricultură variaţia este continuă. Principal este să însufleţeşti
pentru dezvoltarea agriculturii pe fiecare în parte, pâna la ultimul om.
46 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 47
Fiecare trebuie sa aibă în vedere condiţiile, ţinând seama de specificul,
în Uni�nea Sovietică fiecare republică unională are partidul ei şi
de posibilităţile pe care trebuie sa le folosească la maximum.
fiecare are independenţă în rezolvarea problemelor. Noi stabilim numai
Primul lucru pe care trebuie să-l avem în vedere este grija pentru
popor. Trebuie să ştiţi că muncitorii şi ţăranii nu luptă pentru socialism �a generală, însă aplicarea în viaţă a celor hotărâte, căile de organizare
ş1 ducere la îndeplinire a sarcinilor se face într-un mod specific de
sau pentru comunism de dragul socialismului şi comunismului. Aceasta
fiecare partid, ţinându-se seama de condiţiile fiecărei republici.
reprezintă numai o formă. Muncitorii şi ţăranii lupta pentru o zi de
Nu trebuie ca în fiecare ţară să se repete istoria PCUS, aceasta nici
muncă mai scăZută, pentru un salariu mai bun, pentru mijloace de trai
nu-i posibil. Să nu slăbim frontul nostru, să ne purtăm cu respect unul
mai multe care sa le satisfacă nevoile lor materiale şi spirituale cu cât
faţă de celălalt. Aceasta este foarte important. Nu se poate pune ches­
mai puţine cheltuieli de energie omenească. Acesta este conţinutul
tiunea_ «noi_ �- spus», deci «sa faceţi aşa»! Bătrâneţea trebuie respec­
socialismului, al comunismului.
tată, 1stona ş1 viaţa nu rabdă bătrâneţea, dar noi sa întindem mâna celui
Ridicarea nivelului de trai al poporului nu se poate decât atunci
ce merge spre nou. Eu spun aceasta cu curaj, pentru ca şi eu am O vârstă
când mijloacele de producţie sunt proprietate obşteasca.
înaintată, nu mai sunt tânăr. Dacă am fi într-o stare de lâncezeala n-am
Noi sa nu ne rupem de pământ, sa nu rătăcim calea, să nu construim
vorbi aşa, dar pot spune acest lucru pentru că suntem în avânt.
între noi un perete care sa ne despartă de popor.
A _ sp�_ ne ca cineva este «în frunte» duce la reeditarea cultului per­
Mâine o sa ma criticaţi ca eu, care am combătut cultul personalităţii,
sonal1tăţu. Ca să fii bun conducător nu trebuie să-ţi impui punctul tău
când am răZbit la conducere l-am reintrodus. Nu aşa, tovarăşi, trebuie
de vedere.
sa răspundem cu toţii.
Eu, Hruşciov, nu sunt Hruşciov, eu sunt preşedintele Consiliului de
Ideile noastre sunt rodul comun al colectivului în mijlocul căruia
Miniştri, eu trebuie să exprim voinţa poporului, voinţa maselor, trebuie
muncim. în cadrul colectivului nostru există raporturi de colegialitate.
să :i5cult ce spun toţi. Parcă sunt eu mai deştept şi alţii sunt mai proşti?
în colectivul prezidiului exista o înţelegere perfectă.
Oricare poate fi deştept, poate fi inteligent, dacă lucrează între oameni
Fiecare din cei care au vorbit astă-seară au spus că Uniunea So­
deştepţi, inteligenţi.
vietica, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice sunt în frunte. Ce în­
Problema principală în zilele noastre este pacea.
seamna a fi în frunte? Acea ta este o problemă foarte serioasa, noi am
MacMillan a spus într-o cuvântare că lui Hruşciov îi este frică de
analizat-o în preajma Congresului al XXI-lea. Partidele comuniste şi
răZboi. Când m-am dus în America şi am fost în vizită la Eisenhower:
muncitoreşti sunt independente şi trebuie sa ne privim de la egal la
am discutat această problemă. Eisenhower mi-a spus că şi lui îi est�
egal. La baza colaborării noastre stă respectul reciproc, fiecare trebuie
frică de răZboi. I-am răspuns că şi mie mi-e frică de răZboi, dar nu pen­
sa dezvolte marxismul, ţinând seama de toate elementele, de toate
tru că s�ntem slabi, ci pentru că ştim ce suferinţe aduce. Eu va spun
condiţiile ţării respective.
drept, mi-e teamă de capitaliştii deştepţi, să nu se găsească vreun aven­
De multe ori conducătorii partidelor frăţeşti din ţările capitaliste ni
turier care să declaşeze războiul şi atunci de ce să Ie dăm motiv să se
se adresează şi ne întreabă cum să rezolve anumite probleme. Ce poţi
arunce în aventuri.
sa spui? Poţi să dai vreo directivă, vreun sfat? Ca să dai un sfat trebuie
Noi suntem tari, trebuie să fim vigilenţi, să ne întărim armatele.
să cunoşti condiţiile din ţara respectiva şi din momentul respectiv. De
: oporul ne va urma dacă el va fi convins că am făcut totul pentru
aceea suntem marxist-leninişti, să analizăm temeinic problemele, sa
înlăturarea răZboiului.
cunoaştem procesul de dezvoltare a fenomenelor în fiecare situaţie
Să n� uităm că suntem conducători; poporul ne salută, dar aşteaptă
curentă.
de la noi să apărăm pacea, să ridicăm nivelul de trai.
 DOCUMENTE 49
48 MIHAI RETEGAN
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Fiecărui om îi este frica de razboi - de ce sa facem pe eroii? Am în linii mari noi ne-am îndeplinit sarcinile cu care am plecat. De alt­
vazut destui morţi. Unii ma acuza de pacifism. Nu este vorba de paci­
fel, Biroul Politic cunoaşte expunerea delegaţiei noastre. Acolo am
fism, eu îi pot numi aventurieri, este vorba sa nu fim aventurieri, nu se
facut numai mici îmbunătatiri.
pot admite în politica aventuri.
Noi nu trebuie sa cadem într-o aventura. Suntem împotriva oricărei Tov. Chivu Stoica:
aventuri, pentru ca orice aventura ar aduce mult rau omenirii. Sa nu per­ De altfel, cuvântarea a fost bogata.
mitem nimanui sa cada în aventura. Noi suntem fiii popoarelor noastre.
Trebuie sa le aparam interesele fundamentale şi cum în interior Partidul Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
se straduieşte sa câştige sufletul fiecarui om, tot aşa trebuie sa ne stra­ Noi am scos din cuvântare acele tablite cu cifre pentru ca ar fi fost
duim şi, pe plan internaţional, sa convingem fiecare om, fiecare ţara foarte pretenţios, însa cuvântul nostru a fost ascultat cu mare interes.
Gata, tovaraşi, sa ridicam un pahar pentru solidaritatea tarilor socia­
liste, pentru solidaritatea partidelor noastre, pentru unitatea de vederi, Tov. Alexandru Moghioroş:
pentru lupta noastra pentru construirea unei vieţi mai bune oamenilor''. Când tov. Gheorghiu-Dej a spus ca micşoram suprafaţa plantata cu
Asta a fost la recepţie. pruni, tovaraşul Hruşciov râdea.

Tov. Alexandru Moghioroş: Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

Am mai fost la un spectacol „Praga pe gheaţa", un spectacol Toţi au spus într-un glas: ,,ţuica".
cehoslovac.
Tov. Alexandru Bârlădeanu:
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Tovaraşul Hruşciov a spus ca exista tari care insista sa cumpere de
Noi am avut la recepţie un text mic, scurt, a fost ascultat cu interes. la dânşii votcă, ori sovieticii singuri reduc producţia de votca.
Tovaraşi, eu socotesc foarte instructive toate acestea. Cred ca am
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
reuşit sa cuprindem toate lucrurile, nu ne-a scapat nimic din ceea ce
Acestea sunt cele petrecute acolo. Eu aş ruga Biroul Politic sa
s-a petrecut.
aprobe activitatea delegatiei noastre. Daca mai este vreo observaţie,
Când ne-am întors, ne-a condus tov. Aristov, care era foarte atent
vreo completare la activitatea delegaţiei?
cu noi.
Daca Biroul Politic aproba întru totul activitatea delegaţiei noastre?
Şi Hruşciov a fost foarte atent cu noi.
în unanimitate Biroul Politic aproba activitatea delegaţiei care a par­
Dupa felul cum s-au comportat cu noi, ne-am verificat justeţea
ticipat la Consfatuirile de la Moscova.
problemelor ridicate de noi acolo.
ARHIVELE NAŢIONALE ISTORICE CENTRALE (în conti­
Tov. Alexandru Moghioroş:
nuare ANIC), fond CC al PCR/Cancelarie, dosar 9/1960, f. 5-26.
Toti au ramas aşa cu gura cascatâ când s-a spus ca noi nu suntem
de acord cu specializarea.

Tov. Alexandru Bârlădeanu:

Ei au tras concluzia ca noi am descifrat ce vor ei.

III
STENOGRAMA
şedinţei Biroului Politic din 26 - 27 februarie 1963
Şedinţa începe la orele 9,30. La şedinţă participă tovarăşii:
Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Petre
Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Ion
Gheorghe Maurer, Alexandru Moghioroş, membri ai Biroului Politic;
Alexandru Bârlădeanu, Coliu Dumitru, Leonte Răutu, Leontin
Sălăjan, Ştefan Voitec, membri supleanţi ai Biroului Politic; Mihai
Dalea, secretar al CC al PMR, Gheorghe Gaston Marin, vicepre­
şedinte al Consiliului de Miniştri.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tovarăşi, avem un singur punct la ordinea de zi, un raport pe care
îl va prezenta tovarăşul Alexandru Bârlădeanu, în legătură cu cele ce
s-au petrecut la Moscova la întâlnirea Comitetului Executiv al CAER.
Acest punct comportă o examinare serioasă şi măsuri în continuare,
pentru că va trebui să-l prezentăm în faţa unei şedinţe de lucru, a unei
plenare a Comitetului Central, la care să fie invitaţi să ia parte şi
miniştrii, oamenii care au de a face cu aceste probleme.
Dacă ne va rămâne timp ne vom ocupa şi de celelalte probleme.
DOCUMENTE 51
O parte dintre tovarăşi cunosc mai bine lucrurile, alţii într-o formă
mai generală, dar le sunt cunoscute problemele nu de azi de ieri. Acum
aceste probleme sunt mai bine conturate. O să ascultaţi cum s-au
desfăşurat lucrurile la Moscova.
Aveţi un material scris.
Tov. Alexandru Bârladeanu:
Eu nu îl am la mine, este la tovarăşul Maµrer.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Este la mine, însă el a fost citit într-o şedinţă a Biroului Politic.
Tov. Alexandru Bârlădeanu:
Eu, conform hotărârii, am ridicat în şedinţa Comitetului Executiv
al CAER problema organului unic de planificare şi am expus acolo
poziţia partidului nostru. Reacţia a fost de oarecare spaimă în primul
moment, că au început să dea înapoi, însă ideea a rămas şi ni s-a comu­
nicat că tovarăşul Hruşciov ar dori să aibă o convorbire cu membrii
Comitetului Executiv.
în Comitetul Executiv s-au ridicat mai multe probleme, cum ar fi
problema coordonării planurilor geologice, problema participării
Iugoslaviei la lucrările CAER şi o serie de alte probleme, însă mai toate
s-au învârtit în jurul planului unic.
Eu am să încep cu convorbirea pe care tovarăşul Hruşciov a avut-o
cu membrii Comitetului Executiv.
Daţi-mi voie să citesc ce am notat după şedinţă:
,,Marţi seara, 19.Il.1963, tovarăşul Leseciko a anunţat că la ora 11,
miercuri, tovarăşul Hruşciov va primi pe toţi membrii Comitetului
Executiv pentru o convorbire.
La întâlnirea de miercuri, în afară de Comitetul Executiv au parti­
cipat din partea sovietică o serie întreagă de tovarăşi, cca 14-15 oameni,
dintre care am putut identifica pe tov. Andropov, tov. Patolicev,
tov. Scacikov, ministrul Centralelor electrice Neprojnîi, ministrul geolo­
giei Sidorenko, toţi preşedinţi ai diverselor comisii CAER, şi o serie de
alţi tovarăşi pe care nu-i cunosc.
 DOCUMENTE 53
52 MIHAI RETEGAN
exterior, căci nu este nici un fel de cooperare în producţie, ci numai
întâlnirea a început cu o expunere făcuta de tov. Leuschner în ca­
cooperare în livrări reciproce, de care s-a ocupat pâna acum CAER.
litate de preşedinte în funcţie a Comitetului Executiv, care a făcut o
Trebuie să spunem deschis că coordonarea produeţiei în lagărul nostru
scurtă prezentare asupra lucrari.lor ce au avut loc în sesiunea de fată. S-a
este la un nivel mai jos decât în Piaţa Comună.
oprit asupra pregatirii Consfătuirii şi a balanţei energetice şi a arătat că
Noi, comuniştii, pricepem mai rău decât capitaliştii problemele con­
Comitetul Executiv se gândeşte să adreseze o scrisoare primilor-secre­
centrării şi centralizării capitalului indicate încă de Marx. La ei procesul
tari, propunând Consfătuirea pentru iunie.
. a depă.şit cadrul naţional, trece frontierele statului. În Europa de Vest,
în mod obiectiv a subliniat ca toţi s-au exprimat în favoarea unei
capitalul cere să se concentreze pentru ca să se poată opune capitalului
coordonări cât mai adânci a planurilor, dar că sunt discuţii în ceea ce
american şi în acelaşi timp să poată lupta împotriva noastra.
priveşte organul unic de planificare şi că avem în examin�e o pro­
_ _ Priviţi ce drepturi are Comitetul de cărbune şi otel din Piata Comu­
punere concreta a tov. Leseciko, privind înfiinţarea unor umuru mter­
nă. Ei pot închide minele mai puţin rentabile, lăsând în viată pe cele
naţionale pe ramură.
care sunt mai bune.
Leuschner a spus ca, dupa parerea marii majorităţi a membrilor
Toate acestea, desigur, cu scopul de a cuceri pieţele şi a avea pro­
Comitetului Executiv, înfiinţarea organului unic de planificare este un
fituri cât mai mari.
proces în timp care se va realiza în etape, pe baza CAER. După aceea
Noi însă ne găsim într-un stadiu incipient, într-o fază de trecere de
s-a ridicat Leseciko, care a spus ca s-a discutat problema dacă organul
la capitalul comercial la cel industrial. în acest stadiu fiecare stat caută
unic să se creeze în afară de CAER sau în cadrul CAER şi ca actual­
să producă cât mai mult, sau mai bine spus tot ce poate, începând de la
mente aceasta nu mai constituie o întrebare, întrucât nimeni nu se
simplul ac de cusut până la nave cosmice şi dacă nu produce totul, nu
gândeşte la un organ nou peste CAER sau alături de acesta Cum
: este pentru că îi lipseşte dorinţa, ci pentru că nu este în stare. Oare nu
această problema a fost discutata destul de amplu, tov. Leseciko l-a
ne dăm noi seama că producţia mare în serie este cea care hotarăşte?».
rugat pe tov. Hruşciov să-şi expună. pa.rerea sa asupra acestei pro�leme.
După aceasta a povestit din nou istoria cunoscută cu consultaţia avuta
După aceasta a luat cuvântul tov. Hruşciov: «În ceea ce pnveşte
la Ford în ceea ce priveşte producţia de automobile în URSS. «Iar noi
scrisoarea catre primii-secretari în legătură cu Consfătuirea la nivel
ne lăudăm acum cu producţii de câte 2-3 mii de tractoare în tarile noas­
înalt, rog să nu mi se ceara să spun părerea, această scrisoare fiind o
tre. Trebuie să înţelegem că ceea ce este progresiv în etapa actuala este
sarcină a Comitetului Executiv.
producţia de masă. Cine nu va înţelege acest lucru şi va continua sa stea
Cred însă că probabil în această. scrisoare vor fi indicate problemele
pe o producţie universală şi de serie redusă, acela se va prăbuşi. Şi va
principale care trebuie discutate». Pe marginea scrisorii Comitetului
fi învins. Asta m-a făcut ca la Plenara din noiembrie a PCUS să pun
Executiv el îşi va spune părerea odată cu ceilalţi primi-secretari. «în ceea
problema care o cunoaşteţi pentru că ea priveşte şi URSS. Cuvintele
ce priveşte problema planului unic, desigur nu este vorba de înfiinţarea
mele constituiau o critică la adresa URSS şi propunerile mele se refe­
unui organ paralel, acest.lucru nu ar fi just. Dar desigur nu în asta constă
reau în primul rând la URSS, dar am considerat că nevorbind despre
esenţa, ci în conţinutul pe care trebuie să-l aibă acest organ.
celelalte ţari aş fi putut da dovadă de îngustime naţională. V a pot spune
Noi putem sa facem un organ care ca şi CAER de astă.Zi să fie
un secret, acela că unii dintre membrii Prezidiului la citirea proiectului
nerezultativ sau putem sa facem din CAER un organ care să. dea rezul­
raportului meu m-au sfătuit să scoatem paragraful respectiv, căci el ar
tate. în această chestiune trebuie să ne gândim foarte adânc. Azi CAER
putea fi înţeles greşit de alţii. Le-am răspuns că dacă va fi o înţelegere
este propriu-zis un minister de comerţ exterior al lagărului. E adevărat,
greşită vom lămuri bine problema. Trebuie luptat pentru ideea pe care
pe baze mai largi, dar are aceea.şi funcţie cu a unui organ de comerţ

54 MIHAI RETEGAN
am susţinut-o acolo. Prezidiul Comitetului Central a aprobat acest
raport, inclusiv paragraful respectiv. După raport ambasadorul nostru
din Coreea mi-a comunicat un lucru care mi-a provocat şi indignarea
şi râsul pentru ca dă dovada de complet analfabetism.
Tovarăşul coreean la care ma refer (nu pronunţa numele acestuia)
s-a exprimat ca URSS duce o politica de dominaţie, ca propunerile lui
Hruşciov se acoperă de veşmântul cooperării pentru a ascunde dorinţa
de a exploata alte ţări. Sigur, toate acestea sunt lucruri de rea-credinţă.
În acelaşi timp el este şi un analfabet pentru ca nu vede că însăşi capi­
talismul s-a întărit prin victoria producţiei de masa, asupra producţiei
meşteşugăreşti. Şi pentru victoria noastră împotriva capitalismului este
nevoie sa producem mult şi ieftin.
Acest tovarăş nu pricepe ca celelalte ţări au nevoie de cooperare
interstatala mai mult decât ar avea nevoie URSS sau China Ţara noas­
tră şi piaţa noastră sunt aşa de mari, încât putem produce în masa orice
pentru nevoi proprii, ceea ce desigur nu este cazul cu ţările mici.
Noi trebuie sa întrecem capitalismul pe cale paşnică, economica şi
nu cu bombe, pentru ca aceasta ar însemna şi o lovitură împotriva
noastră. Noi nu putem sa nu ne gândim ca o bomba de milioane de tone
aruncată în Germania de Vest va ucide prin pulberea radioactiva respec­
tiva şi populaţia din RDG.
Vreau să fiu bine înţeles, aici nu este vorba de interese sovietice.
URSS nu are în aceasta problema decât interese indirecte.
Interesul nostru este acela ca fiecare ţară a lagărului nostru sa fie cât
mai dezvoltată, cu o producţie cât mai masiva, care sa dea beneficii cât
mai mari şi pe baza lor ritmuri cât mai înaintate de dezvoltare a eco­
nomiei. Nu trebuie sa privim îngust, individual, din punct de vedere
izolat al fiecărei ţări.
în acest caz vom produce mai puţin, mai scump şi, de asemenea, va
trebui sa vindem în pierdere.
Am discutat mult ieri cu tovarăşii bulgari, cu tov. Jivkov care a
arătat ca pentru ţara lor cooperarea de până azi nu a dat nici un rezultat
Li s-a prevăzut producţia unor combine de cereale autopropulsate -
combine la care noi înşine renunţăm - s-a prevăzut ca celel:a:Ite ţări sa
le cumpere, dar nimeni nu cumpără aceste combine...
Aici este vorba de combine bulgare, care nu se vând»".
DOCUMENTE 55
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Trebuia sa li se spună: - cumpăraţi-le dvs., noi nu avem nevoie.
Tov.Alex. Bârlădeanu [citându-l în continuare pe Hruşciov]:
,, ...Cine a putut recomanda astfel de producţie în Bulgaria, tot el dă
răspunsul, - poate chiar specialiştii sovietici.
Noi vedem cooperarea pe baza productiva, nu comerciala. Încă o
dată rog sa fim bine înţeleşi. Dacă vreo ţară nu înţelege încă exact
această problemă, noi nu putem s-o silim sa meargă cu noi. Vom merge
împreună cu cei care vor sa meargă pe acest drum şi fără acei care nu
vor să meargă.
Am vorbit mult şi cu tov. Gomulka cu care m-am întâlnit în repetate
rânduri la odihnă, în drum spre Berlin, chiar în timpul Congresului de
la Berlin. Tov. Gomulka este un fierbinte susţinător al unei cooperări
cât mai adânci. Este chiar iritat ca nu se face suficient în acest domeniu
şi ne reproşează noua ca URSS nu are suficientă iniţiativa".
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Dar de ce nu este el iritat oare pentru faptul ca economia lor are
doua baze. Se ştie doar ca ei cer ajutor de la americani, nu ajutor, cer
pomană, de ce nu se irita ei de asta şi nu pun capăt acestor relaţii.
Eu tare aş vrea să-l vad odată iritat pe asta, ca nu ştiu cum arata
când e iritat
Tov.Alex. Bârladeanu [în continuare citându-l pe Hruşciov]:
,,Este adevărat, ca am avut Consfătuirea la nivel înalt în iunie,
dar carul continua sa stea pe loc. La fel tov. Ulbricht nu vede o cale
de urmat decât cea despre care v-am vorbit acum. Şi tovarăşul
Novotny are absolut aceeaşi părere, mai ales ca RSCS are o
economie care depinde foarte mult de comerţul cu produse indus­
triale".
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Acum vine comerţul, înainte nu era comerţul, uite o logica specu­
lativa.
56 MIHAI RETEGAN
Tov. Alex. Bârladeanu [ citându-l pe Hruşciov):
„Ieri am discutat amănunţit cu tovarăşii bulgari - reprezentanţii unei
ţări slab dezvoltate - şi ei vor sa meargă pe aceeaşi linie.
Cred că şi ceilalţi se gândesc la fel, deşi este adevărat, că n-am dis­
cutat de cât uşor această problemă cu ei, probabil pentru că nu au fost
ocazii şi timp. Cred însa ca şi ei înţele g la fel problemele.
În URSS noi am reorganizat conducerea industriei şi cred ca am
gă.sit forme progresive în acest domeniu.
Toat e acestea s u nt necesită.ţi obiective pentru ca numai a şa putem
folosi avantajele tehnicii noi şi cele ale sist emului mondial socialist.
Ţările mici nu pot orga niza o adevărata producţie de ma să, de cât
prin cooperare, bazata pe o pia ţa larga. Părerea mea este că nu e nevoie
de nici o hotărâre specială a CAER. Mărturi sesc ca în această problema
m-a pus pe gânduri exemplul coreean despre care v-am vorbit.
Cel mai bine ar fi sa procedam astfel: principii gen erale avem, nu
mai este locul sa discutam aceste principii. Ţarile trebuie sa treacă con­
cret la cooperarea producţiei pentru a putea produce pe bandă.
Îmi vine acum în cap o mă.sura pe care capitaliştii o folosesc şi pe
care noi nu o avem, nici în URSS nu exista.
Trebuie organizata producţia masivă de detalii în unele parţi şi uzine
de asamblare în apropierea locului de consum. Noi producem-tractoare
în Ucraina şi le e xpedie m în Siberia . Cu cât mai ra ţional ar fi dacă. în
Siberia am avea o uzina de asamblare a tractoarelor din piese produse
prin cooperare de alte uzine .
Ideea a utarhiei a patruns de stul de adânc. Repet, trebuie mers
înainte cu cei care vor acest lucru şi nu ma îndoiesc ca va veni momen­
tu l când şi ceilalţi se vor uni cu noi.
În alta ordine de idei trebuie instituit un arbitraj pentru exe cutarea
obligaţiilor asumate, aşa c u m există în toată viaţa interna ţională. Altfel
nu va exista cooperaţie".
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tot se inspira de la Pia ţa Comună, de la capitalişti.
DOCUMENTE 57
Tov.Alex. Bârlădeanu [citându-l pe Hruşciov]:
,,Altă problemă asupra căreia îmi expun pe scurt pă.rerea est e pro­
blema rela ţiilor cu tarile capitalist e.
Duc em o politica nera ţiona lă, cumpărând în pa rale l licenţe şi
brevete în loc să cumpără.ID cu un front unit. Păr er ea mea e ste că am
putea cumpăra de 3 ori mai multe licenţe cu aceeaşi suma decât pe baza
anarhiei de astăzi. România a plă.tit bani mulţi proba bil pentru licenţa
locomotivei Diesel. Câte locomotive produceţi, tovarăşe Bârlădeanu?"
Tov. Alex. Bârlădeanu [răspunzân du-i lui Hruşciov]:
în acest an, propriu-zis primul an de prod ucţie , am exe cutat 30 de
bucăţi şi vom ajunge cca la 100 pe an.
[Alexand ru Bârlă.deanu continuând sa-I cit eze pe ) Tov. Hruşciov:
„Vedeţi, URSS produce 2 000 de bucăţi pe an. V ă rog să comparaţi
singuri ce ar fi fost mai e conomic?"
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Aici, tu i-ai pus întrebarea , dintr-o singură etapă?
Tov. Alex. Bârlădeanu:
Am pus întrebarea şi Leseciko a spus ca dintr-o singura etapă. [Con­
tinuând să-l citeze pe Hruşciov]: ,, ... Sau avem atâtea exe mple în alt e
domenii. De pildă, în utilaje chimice . Ştim ca Cehoslovacia şi Polonia
s-au înţeles sa cumpere în comun din Anglia instalaţia de polietilenă (aici
intervine Bârladeanu şi aduce o corijare ca nu numai Cehoslovacia , ci şi
RDG şi RPR). Cu atât mai bine este deja pozitiv ca v-a ţi înţeles. Scot însa
aceşti arici ca să vă puteţi da seama ce politica scumpă ducem noi.
La mase pla stice şi fibre suntem cu totii rama şi în urmă. Noi am
cumpărat la Salzgitter în Germania un proie ct de polietilena de 24 mii
tone, care lucrează. deja şi după cum spune tov. Kosîghin va da 30 mii
tone. Tov. Kosîghin mi-a propus sa cumpăram înca d oua uzin e la fel,
eu însa l-am corectat propunând să cumpăram 6 uzine . Pe baza ace stei
comenzi masive fuma a redus câte o jumatate de milion ruble la fi ecare
uzina. Vedeţi ce economii am face dacă am cumpăra împreună.
58 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 59
(Aici a adaugat ca tovaraşul Kosîghin vrea sa se întâlneasca cu noi
problemă cu conducerea bulgară. Tov. Hruşciov [răspu
şi ne-am şi întâlnit.) nzându-i lui
Bârlădeanu]: foarte prost a făcut tov. Tito).
O alta problema este cea energetica, unde fiecare ţara rezolvă pro­
,,Dunărea [continuă Hruşciov] poate da aproape 6 milioa
blemele în cadrul frontierelo r sale fără să foloseasca toate posibilităţile ne de kw.
Nici cehii şi ungurii nu se pot înţelege asu pra centralei de
pe care le reprezin tă lagărul. Ilustrativ este faptul că se duc de ani de pe teritoriul
lor. Noi intenţionăm să stăm de vorbă cu România asupr
zile discuţii între RPR şi Iugoslavia pentru cen trala Porţilor de Fie r. a centralei de
la lsm�. lată un exemplu cum nu folosim hidroresursele
(Intervine [în discuţia de Ia Moscova] Bârladeanu, aratând ca aceasta Dunării. Şi
nu mai vorbesc de efectele pe care amen
centrală nu se poate construi, decât prin acordul ambelor parţi.) ajarea Dunarii poate să le dea
Eu am discutat cu Tito, care mi-a explicat ca problema întârzie din în agricultură. lată cam ce am avut eu să vă spun".
cauza sentime ntului naţio nalist al diverselor republici iugoslave care în acest moment se scoală tov. Leseciko care spu
ne:
vor sa-şi construiască hidrocentralele fiecare în cadrul său şi sunt multe „Vă mulţumesc tov. Hruşciov. Cred că d u pă aceas
_ tă explicaţie
cursuri de apă în Iugoslavia tot atât de convenabile ca şi Porţile de Fier. nu mai sun t p robleme. Dvs. aţi lăm
urit şi problem a întreprinderilor

Dar Porţile de Fier sunt interesante nu numai pentru RPR, ci şi pentru comune şi problema orga nului u nic de planificare,
aşa că toate su nt
Bulgaria, pentru Cehoslovacia, este un adevărat nod internaţional". clare". În acest moment ridic de câteva ori mâ n a
cerâ n d cuvântu l
observ că tov. Hruşciov vede acest lucru, dar tov.
Hruşciov continu�
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: să vorbească. ,,Trebuie să vă spun că şi cei din
Gosplanul n ostru nu
Acum ştim precis ca Jivkov, fiind în Uniunea Sovietica, a ridicat înţeleg bine p roblema şi trebuie să-i ed ucăm, să
schimbăm mentali­
din nou problema participării lo r la Hruşciov şi a cerut să fie sprijiniţi tatea lo r".
în aceasta direcţie ca sa poata participa şi ei la acest nod hidroenergetic.
Trecând pe aici, nu ne-a spus însă nimic. A spus că a stat de vo rba Tov. N. Ceauşescu:
cu Tito, că a stat de vorbă cu Hruşciov, dar despre ce a vorbit cu ei n u Dacă nu schimbăm mentalitatea, îi schimbam pe
ei, cam aşa stau
ne-a spus nimic. lucrurile.

Tov. Alex. Bârlădeanu: Tov. Petre Borila:

Prima dată au discutat la Congresul P.S.U.G. la Berlin, pentru că Şi cum mentalitatea se schimbă greu, atu nci îi schim
bam pe ei.
Leseciko mi-a spus ca tov. Hruşciov s-a întors nemulţumit de la Berlin
de problemele energetice.
Tov. Alex. Bârlădeanu [citându-l pe Hruşciov]:
...(Tov. Bârlădeanu intervine [în discuţia de la Moscova] spunând
,,.· · Şi ei se plasează pe puncte de vedere înguste neţinând seama
urmatoarele: la un moment dat ţovaraşii bulgari ni s-au adresat nouă şi
că fără sprijinul Uniunii Sovietice ţările de democraţie populară nu vor
simultan Iugoslaviei cu rugămintea de a participa şi ei la con strucţia
putea rezolva decât târziu problemele. Noi trebuie să ne unim eforturile
acestei centrale. Guvernul nostru a scris tov. Tito, sprijinin d cererea
pentru a avea ritmuri cât mai mari, pentru a egala nivelurile de dez­
Bulgariei, la care tov. Tito a raspuns în mod categoric negativ. De alt­
v oltare diferite care există în ţările noastre. Dar vedeţi că tov. Bârlă­
fel, acest lucru tovaraşii bulgari îl cunosc, pentru ca şi ei au primit o ast­
deanu ridică mâna, vrea să ia cuvântul".
fel de scrisoare şi co nducerea n oastra a avut con vo rbiri în această
[în continuare Alex. Bârlădeanu]:
60 MIHAI RETEGAN
Tovarăşe Hruşciov, discuţiile la care s-a referit tov. Leuschner în
legătură cu înfiinţarea organului unic de planificare s-a u născut în
cadrul Comitetului Executiv, în bună măsură, datorită problemelor pe
care le-am ridicat eu în expunerea mea.
Am fost împuternicit de conducerea partidului nostru să ridic această
problemă la nivelul Comitetului Executiv, dar odată ce aţi atins-o şi dvs.
sunt dator să vă spun poziţia noastră în aceasta problemă.
Nu sunt de acord cu părerea tov. Leseciko, după care, întrucât acest
organ nu se creează alături de CAER, nu mai există nici o problemă.
Cred că dvs. aţi conturat foarte j ust chestiunea, spunând ca nu e
vorba de felul cum se înfiinţează acest organ, alături sau în in teriorul
CAER, ci de funcţiile care i se atribuie. Din acest punct de vedere tre­
buie să va spun că poziţia fundamentală pe care o avem noi este aceea
a respectării suveranităţii şi a neamestecului în treburile int erne.
Această poziţie a fost expusă de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu -Dej
cu ocazia Consfătuirii din iunie a primilor-secretari.
Fără îndoiala nu poate fi cin eva, nu numai marxist, dar cu cât de
puţin a logica, care să nu recunoască perfectul adevăr conţinut în cele
spuse de dvs. înainte. Nu poate exista o eficienţă economică a producţiei
decât daca aceasta este organizată într-o serie raţionala şi masiva, pe baza
tehnicii noi, nu poate exista o producţie moderna decât urmărind redu­
cerea continua a preţului de cost, este evident că ritmurile de construcţie
economica în ţările noastre depind de acumulările pe care putem să le
facem pe baza beneficiului ce ni-l poate aduce o producţie ieftină. Dar
în acelaşi timp tot atât de adevărat este că sistemul economic mondial
socialist e alcătuit din economiile naţionale ale unor ţari independente
şi suverane. Sp unând aceasta, eu nu fac decât să citez propriile dvs.
cuvinte, tovarăşe Hruşciov, de adevărul cărora suntem perfect convinşi.
Fiecare economie naţionala a noastră, datorita nivelului de dez­
voltare neegal la care ne găsim, datorită problemelor de industrializare
care se pun în mod diferit în fiecare ţară, datorită problemelor de ocupa­
re a forţei de munca, datorita diferenţelor în nivelul de trai al populaţiei
şi a alt or nu meroase cau ze p une probleme şi sarcini cu totul diferi te
pentru fiecare ţară.
DOCUMENTE 61
Noi nu avem interese antagonice, dar problemele noastre, datorita
acestor cauze, sunt cu totul diferite.
Noi consideram ca toate cele spuse de dvs. înainte, precum şi cele
care izvorăsc din necesităţile specifice ale ţărilor pot fi rezolvate numai
prin coordonarea plan urilor, pe baze benevole, pri n respectarea inte­
grala a suveranităţii şi a neamestecului în treburile fiecărei tari. Dvs. nu
aţi vorbit nimic despre suveranitate. Daţi-mi voie sa va întreb, care este
părerea dvs. în această problemă?
Sigur că puteam să spun foarte multe .aci, eu nu ştiam cum va reac­
ţiona el. Nu ştiam cum va reacţiona, dar puteam să răspund la orice insulta.
[Bârlădeanu citându-l pe] Tov. Hruşciov:
„Sunt perfect de acord cu felul cum pune problema tovarăşul
Bârlădeanu.
Noi nu ne gândim deloc ca planificarea unică sa atinga suverani­
tatea naţională, ci ea trebuie făcută pe baza completei păstrări a acestei
suveranităţi.
Când vorbesc despre această planificare eu nu înteleg o contopire,
pentru că noi nu avem un stat unic. Planificarea trebuie s-o facă fiecare
tară în parte şi, de asemenea, în aceasta planificare în ge nere trebuie
să se ţină seama de nevoile şi posibilităţile pe care le are fiecare ţară
în parte".
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Aici este necesară o explicaţie.
Tov. Alex. Bârlădeanu:
Leseciko cu do uă zile înainte, în şedinţa în care s-a discu tat pro­
blema combustibilului, când el a vorbit, reţin din ce a vorbit cele spuse
că este necesar ca şi Româ nia să aducă în cazanul com un resursele
energetice pe care le are.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
El a spus aici ce gândeşte Hruşciov, nu ce gândeşte el şi a aflat şi
punctul tău de vedere.
62 MIHAI RETEGAN
Tov. Alex. Bârlădeanu:
Dupa ce a vorbit Leseciko, eu nu am spus nimic, ci am cerut înga­
duinţa sa vorbesc înca o data.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
El a aflat lucrul acesta şi a vrut sa preîntâmpine.
Tov.Alex. Bârlădeanu [citându-l pe Hruşciov]:
,,... Eu nu propun un cazan comun, eu nu propun o «comuna» pen­
tru ca nu a sosit acest timp. Daca ar fi vorba de cazan comun, cu ce
linguri sa vina fiecare? (Bârladeanu: lingura proporţionala cu apetitul.
Tov. Hruşciov şi ceilalţi râd.) Mai mult decât aceasta, eu trebuie sa va
spun ca fara respectarea deplina a suveranitaţii, tarile nu vor fi intere­
sate sa coopereze, ci vor fi respinse de la cooperare".
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Ceea ce propun ei duce în fapt la încalcarea suveranitaţii, la amestec
în treburile interne ale tarilor. Se prevede o uniune pe ramura de pro­
ducţie pe baza de majoritate de voturi, dar guvernele ţarilor ce vor tre­
bui sa mai faca, sa fie de acord, atunci cine planifică? Planificarea este
unul dintre atributele hotărâtoare în toate domeniile de viaţă ale statu­
lui respectiv. Orice atingere adusă acestui drept pe care îl are statul
înseamnă amestec în treburile statului. Ce înseamnă asta? Asta vrea şi
Ulbricht şi alţii, ei spun că România stă pe bogăţii cum stă cloşca pe
ouă. Ei vor oua.le şi s-au gândit cum să facă şi au dat o avalanşe de for­
mule de marxism de te înnebuneşte, că te pun într-o predispoziţie, daca
spui ceva aici te face antimarxist.
lată cum vin ei cu problemele acestea care vin în contradicţie cu
principiile Consfătuirii reprezentanţilor partidelor comuniste şi munci­
toreşti din 1957 şi aşa principiile acestea sunt destul de înguste.
De ce China nu face parte din CAER, de ce nu sunt toate tarile
socialiste cuprinse în acest CAER. Avem situaţia că în Piaţa Comună
sunt 6 tari şi la noi sunt tot 6 ţari. Acolo este piaţa îngustă, aici tot la fel.
DOCUMENTE 63
Se referă la Piaţa Comună şi spune, uite cum este cu Uniunea
Cărbunelui şi Otelului, el spune că noi nu vom ajunge la asta ca sa
închidem mine cum face Uniunea Cărbunelui şi Otelului.
Este prima dată în viaţa mea când eu întâlnesc o asemenea stare de
lucruri în mişcarea noastră muncitorească.
Este adevărat am luat din exemplele capitaliştilor, dar nu trebuie să
luăm totul după ei.
Tov. Alex. Bârlădeanu [continuând să prezinte poziţia sa la
Consfătuire]:
Când eu am arătat ce vor bulgarii şi cehii, că vor să depăşească
nivelul producţiei de energie din Germania Occidentală în 1980 ...
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Bulgarii au spus că asta este hotărârea partidului lor şi ca ei nu pot
s-o modifice. Bârlădeanu a arătat ca noi suntem la jumătate din cât vor
sa producă bulgarii în 1980, ca producţie şi consum pe cap de locuitor,
că noi am încercat să facem lucrurile cât mai realist. Când a spus acest
lucru, Bârlădeanu credea că-i face pilaf, că nu vor avea încotro. Ce
şi-or fi spus ei, vă ajunge o jumătate, mulţumiţi-vă mocofanilor şi cu
asta. Da, da, sigur, sigur, noi nu putem schimba, sunt hotărâri ale par­
tidelor frăţeşti. Atunci poţi să ridici mâna, aşa, asta este foarte adevarat,
s-a hotărât cu majoritatea.
Tov.Alex. Bârlădeanu [prezintă poziţia de la Consfătuire]:
,, ... Îmi aduc aminte că Gottwald într-o convorbire cu Stalin i-a
spus acestuia că sovieticii fură patentele din Cehoslovacia. Tov. Got­
twald a spus să i se spună ce patente vor sovieticii şi ei le vor da fără
nici o greutate. Mai mult, a adăugat Gottwald atunci, Cehoslovacia ar
dori să intre ca o republică în Uniunea Sovietică. Stalin a respins
această propunere şi a făcut foarte bine".
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Se ştie că Ia timpul lor şi iugoslavii au propus acest lucru.

64 MIHAI RETEGAN
Tov. Alex. Bârladeanu [din nou despre poziţia de la Consfătuire]:
,,Nu se poate să nu ţinem seama de nivelurile diferite de trai pe care
le au tarile noastre. Dacă am lua consumul de came pe locuitor am vedea
ca el este foarte diferit. Nu avem nici o posibilitate acum să ridicam con­
sumul de came în unele ţări la nivelul Cehoslovaciei. Ar însemna, pen­
tru ca să avem un nivel egal, să-l reducem pe cel din Cehoslovacia; din
aceasta ar avea de pierdut Cehoslovacia şi de câştigat alte tari.
Este deci clar că nu s-au copt condiţiile de unificare. Cooperarea
trebuie să se bazeze pe suveranitatea şi pe posibilităţile interne pe
care le au ţările. Altfel nu ar fi cooperare, ci ar fi contopire. Ştergerea
graniţelor (slieanie, otmiranie granit)".
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nu contopire, ci anexiune.
Tov. Alex. Bârladeanu:
v ]:
El a spus contopire. [În continuare poziţia sa de la Mosco �
ba chiar mai
,, . . .Problema nu este coaptă şi de aceea nu o punem,
suntem comu­
mult, îi reţinem pe cei care ar dori s-o pună. Cum însă
nt va veni. Dar când va veni nu putem spune
nişti, ştim că acest mome
ă proble ma să fie deja coaptă, dar
încă. Poate în conştiinţa noastr
condiţiile economice nu sunt încă gata".
diferenţiată
(Aici intervine tov. Lesecik.o, spunând că situaţia este
riale sau ener­
şi că se poate merge mai adânc în unele ramuri indust
Dunăr ii). [B�lă­
getice; aşa ar fi, de exemplu, folosirea hidroresurselor
bazat numai pe
deanu citându-l pe] Tov. Hruşciov: ,,Este adevărat, dar
bine ca la
calcule reciproce, avantajoase. Fără îndoială ar fi foarte
Portile de Fier să participe şi Bulga ria".
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
spus cum stau
El asta nu ne-a spus când a fost aici, când i-am
lucrurile cu Porţile de Fier.
Tov. Alex. Bârladeanu [citându-l pe Hruşciov]:
,, ... Cooperarea va exista, dar trebuie să fie şi decontări".
DOCUMENTE 65
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Aţi văzut, dânsul spune că este pentru decontări şi acum.
Tov. Alex. Bârlădeanu [în continuare citându-l pe Hruşciov]:
,, ... Eu aşa înţeleg problema. Eu nu mă maschez sub stind ardul
cooperării pentru a călca frontierele. Noi nu avem unde să ne grăbim.
Va veni momentul când alte ţări ne vor bate la uşă. Nu URSS va fi
aceea care va bate la uşă. Posibilităţile noastre sunt nemărginite. lată,
nu de mult am descoperit zăcăminte foarte bogate CU' conţinut foarte
ridicat de cupru, nichel, aur, platină. Vom scăpa de importul de cupru
care ne costă 300 milioane de ruble pe an.
URSS este într-o situaţie cu totul specială, pentru că noi avem un
teritoriu imens în care avem totul. Cu toate acestea şi noi susţinem
cooperarea, pentru că numai cooperarea este drumul şi împreună cu
acesta, desigur, şi ajutorul reciproc.
Dvs. ştiţi ce sume enorme cheltuim noi pentru apărarea lagărului
nostru. Ce ar fi dacă am împărţi cheltuielile pentru armată, în mod egal
pe cap de locuitor între ţările noastre? Când e vorba de interesele noas­
tre, facem calcule pe hozrasciot, iar când e vorba de cheltuielile mili­
tare urmează să le acopere alţii.
Nu trebuie să înţelegeţi că, într-adevăr, eu aş dori să aveţi cheltuieli
militare egale cu acelea pe care le face Uniunea Sovietică. Dar cel puţin
între ele, ţările de democraţie populară trebuie să facă o oarecare
sforţare egală.
Din acest punct de vedere cel mai jos nivel de cheltuieli militare
îl are România şi cel mai ridicat Bulgaria. (Adresându-se către Bâr­
lădeanu: sigur, dvs. nu vi se spune acest lucru, dar mie mi se spune,
o serie întreagă de tovarăşi, care fac o critică la adresa RPR.) lată, şi
Grecik.o mi-a spus acest lucru; el spune că convorbirile cu românii nu
au avut nici un efect. Mă gândesc chiar să fac o scrisoare către pri­
mii-secretari în această problemă. În problema militară nu este drept
ca efortul să fie efectuat de către alţii. Nu spun că trebuie să fiti egali
cu noi, la aceste cheltuieli, sunt lucruri incomparabile, dar cel puţin
într e voi să fiţi egali.
66 MIHAI RETEGAN
(Lesecik:o vrea sa intervina, spunând: Noi stam pe baza suvera­
nitatii, însa independenţa este strâns legata de interdependenţa.)
Tov. Hruşciov îl întrerupe: Priviţi spre Piaţa Comuna. Lor le este
teama de noi, iar noua ne este teama sa facem între ţările noastre o
cooperare pe baze socialiste.
în concluzie parerea mea este ca nu mai avem nevoie de discursuri.
Trebuie sa trecem la munca practica, concreta.
Ştim ca de aceeaşi parerea sunt şi tov. Jivkov şi tov. Gomulka şi
tov. Ulbricht şi tov. Novotny.
Trebuie sa ne apucam de treaba concret. Sa aplicam hotarârile în
viaţa economica şi nu sa facem discursuri.
Trebuie sa ne grabim sa-i învingem pe capitalişti pe teren paşnic.
Nici nu ştiţi cum patrunde ideologia capitalista la noi, mai ales ca
capitaliştii nu renunţa deloc la ideea sa ne zdrobeasca. lata un exemplu
mic de patrundere a acestei mentalitaţi. Am primit un memoriu din
partea unui grup de scriitori, care propun sa lasam sa coexiste diversele
curente literare. Asta înseamna în fapt teoria libertatii pentru toate flo­
rile, coborârea de pe poziţiile de clasa ale partidului nostru, renunţarea
la ideologia noastra, întarirea elementelor capitaliste.
Cu aceasta cred ca am raspuns la toate întrebarile ce mi-au fost
puse. Rog pe tovaraşi sa ma scuze daca i-am suparat cu ceva, de pilda,
pe tovaraşii români în legatura cu problemele ridicate de mine privi­
toare la cheltuielile cu armata. (Tov. Bârladeanu răspunde că a auzit
bine ce s-a spus, că nu cunoaşte situaţia comparativă, dar va transmite
acasă cele spuse.)
Tov. Hruşciov: În încheiere vă spun convingerea mea: chiar dacă
cineva azi nu va merge cu noi, va veni curând ziua când va veni la noi
şi va alerga în urma noastra sa ne ajungă".
Convorbirea a durat doua ore şi jumatate. La ieşire am spus lui
Lesecik:o că întrucât convorbirea a fost stenografiată, cred că ar fi util
sa cerem aceasta stenograma.
Tov. Lesecik:o s-a eschivat răspunzând că convorbirea nu a fost
pregătita şi nu crede că acest lucru se poate cere.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Lesecik:o acesta, cu dozarea suveranitătii, cu uniunile, cu indepen­
denta, ii ajută pe Hruşciov să fie mai complet.
DOCUMENTE 67
Tov. Alex. Bârladeanu:
Desigur, tovarăşi, din convorbirea asta se poate deduce că este o
schimbare de tactică, nu de poziţie. Aceasta se vede şi din cele ce a spus
ca să se termine cu discursurile şi să se înceapă cu faptele.
În acest domeniu de care vorbeşte Hruşciov este şi propunerea
făcută pentru a se reorganiza Comitetul Executiv, de a i se da un nou
statut. Până acum nu s-a ridicat problema ca acest Comitet Executiv sa
aibă un statut. Noi avem un statut al CAER, totuşi se propune să se facă
un nou statut pentru Comitetul Executiv şi un regulament pentru orga­
nul unic de planificare.
Ce conţine acest proiect de statut despre care se vorbeşte.El este
numai un proiect şi ramâne să fie semnat la 15 aprilie. Vroiau să fie
adoptat şi mai repede, dat datorită intervenţiei noastre cu suveranitatea
a ramas ca acesta să fie semnat la 15 aprilie.
În preambulul lui se scrie despre activitatea şi sarcinile pe care le
are comitetul executiv al CAER. Se vorbeşte despre întărirea cât mai
mare a economiei, crearea treptată a unui organism economic unic al
acestor ţări condus pe baza unui plan comun.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nici urma din ideea în scopul egalarii nivelelor de dezvoltare a
ţărilor.
Tov. Alex. Bârladeanu:
Printre funcţiile Comitetului Executiv se prevede şi aceea de a face
propuneri despre direcţia de bază a dezvoltării economiei nat:ionale, a
legăturii economice dintre ţările membre ale CAER; examinează pro­
blemele legate de eficienţa cât mai mare a investiţiilor şi problemele
legate de crearea unui complex economic interstatal. Aici apar o serie
de idei, eu nu vă spun câte sunt.
Cehii au propus o schemă generală a diviziunii muncii pe lagar; bul­
garul a propus elaborarea unei politici unice în agricultura. Eu l-am rugat
pe tovaraşul Cioară să-l întrebe ce se înţelege prin aceasta politică unică
în agricultură, atunci a sărit imediat polonezul că nici el nu este de acord
cu această forma. A ramas ca Todorov să explice ce este cu asta.
 MIHAI RETEGAN
68
O altă funcţie care se prevede este aceea a examinării cererilor unor
tari membre ale CAER care cer ajutor economic din alte ţari. Daca o
ţara cere ajutor economic alteia, atunci cererea o da la CAER, iar
CAER-ul este acela care examinează cererea.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Atributul acesta este un instrument al ţării respective pentru intere­
sele sale, ţinând seama şi de interesele celorlalte.
Tov. Alex. Bârlădeanu:
Comitetul Executiv, în limita competenţei sale, dar nu se spune care
competenţă, ia hotarâri în toate problemele activităţii CAER. Hotărârea
nu se extinde şi asupra ţarii care se abţine.
Şedinţele Comitetului Executiv se ţin cu participarea tuturor
reprezentanţilor, dar ele sunt valabile şi în cazul când la aceste şedinţe
asistă trei sferturi dintre membri.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Să vedeţi, parcă ar fi organizaţie de bază. Este vorba de decontări,
vorba lui Hruşciov.
Tov. Alex. Bârlădeanu:
În continuare se spune, că în cazul că se acceptă proiectul de statut
al Comitetului Executiv apare necesitatea de a se modifica şi statutul
CAER.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Părerea mea este că dacă facem modificări, atunci sa modificăm în
sensul ca să facem posibilă participarea tuturor tarilor socialiste la
această organizaţie. Ce sistem socialist al ţărilor socialiste este acesta'?
Unii au dreptul de observatori, dar ce să mai observi dumneata Ia mine,
de ce să ma observi ce fac eu.
Tov. Alex. Bârlădeanu:
Un alt exemplu este propunerea de a se crea o Uniune a căilor fera­
te. În hotarârea şedinţei la care au participat primii-secretari în iunie este
DOCUMENTE 69
un proiect în care s-a scris despre înfiinţarea unor uniuni pe ramuri.
E ste adevarat că acolo s-a scris ca despre o experienţă care trebuie
încercată în două sau trei ramuri limitate, şi se enumeră de exemplu la
rulmenţi, şi pe baza acestei experienţe peste 2-3 ani sa se examineze
această problemă.
Toy. Gh. Gheorghiu-Dej:
Trebuie să se spună acolo: în ţările interesate. Noi am avut această
rezervă şi am introdus această problemă: în măsura în care ţările sunt
interesate. Eu nu sunt interesat, faceţi dvs. Noi nu puteam la consfatuire
să spunem nu prevedeţi pentru că noi nu suntem de acord, dar am spus:
ţările interesate, ţara care nu este interesată - să nu participe, dar nu vă
putem împiedica pe dvs. care vreţi să participaţi, puteţi participa. Asta
include şi caracterul de bună înţelegere, tine seama de interesele tarii.
Acesta a fost scopul insistenţei noastre de a se menţiona: ţara interesata.
Tov. Alex. Bârlădeanu:
Leseciko a trimis la 18 februarie a.c. o scrisoare, aceasta după
discutarea problemei cu planul unic, o scrisoare şi 5 proiecte de orga­
nizare a astfel de uniuni.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Noi am căzut de acord să avem un parc comun de vagoane, aceasta
pentru a uşura ţările în problema transporturilor. Ne-am bătut pentru a
se asigura, în această privinţă, cele mai juste principii şi criterii şi am
spus da, dar dacă vine cineva şi spune, hai să punem şi vapoarele,
atunci în această chestiune noi nu suntem interesaţi.
Tov. Alex. Bârlădeanu:
Leseciko în proiectele sale prevedea înfiinţarea a cinci Uniuni pe
ramuri, în siderurgie, în construcţia de maşini unelte, la strunguri, în
construcţia de maşini de transport, la rulmenţi şi o direcţie interstatala
la sistemul energetic. El este foarte abil în scrisoare, şi spune că trebuie
să trecem Ia o colaborare de producţie mai adâncă, care sa ne asigure o
colaborare reciprocă care să ţină seama de interesele ţarilor cât şi ale
70 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 71
CAER. Zice ca noi pornim de la ideea ca ţari.le care participă la aceste
Tov. Alex. Bârladeanu:
uniuni îşi pastreaza în întregime dreptul de proprietate asupra între­
Şi mai interesant este proiectul pentru organizarea conducerii
prinderilor şi în competenta lor ramân toate problemei� le�ate d� gos­
acestor uniuni interstatale, mai ales la uniunea pentru sistemul ener­
podarirea acestor întreprinderi, ca asigurarea cu matern prune ş1 forţă
getic orientat al ţărilor membre, este o idee despre care nu s-a discutat
de munca, salarizarea şi altele.
niciodată.
Aceasta s-a petrecut dupa ce am avut discuţiile cu privire la planul
În legătură cu funcţiile acestei uniuni se spune ca aceasta uniune pe
unic.
ramura alcătuieşte resursele energetice şi planurile lor pentru cel mai
Spre surprinderea noastră, toţi care au luat cuvântul au spus ca sunt
economic volum printre care carbune, petrol şi gaze, cele mai mult
de acord cu crearea acestor Uniuni, toţi au fost de acord şi bulgarul şi
folosite; face propuneri despre ordinea în care sa se construiască cen­
ungurul. Eu când am luat cuvântul mi-am exprimat mirare� ca � �ost
trale electrice, precum şi construirea unor obiective energetice comune,
surprins ca s-au declarat toţi de acord, şi am spus ca probabil ceilalţi au
coordonează dezvoltarea liniei de transformare a energiei electrice şi
avut ocazia sa cunoasca mai înainte acest lucru. Parerea mea este ca
regleaza transportul de energie electrica între ţari.
acest material a fost discutat înainte.
Acolo Apro a împlinit 50 de ani şi în dimineaţa zilei când ne-am
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
dus am baut coniac şi el pentru că era ziua lui a baut ceva mai mult
Atunci guvernele ţarilor ce mai au de făcut, pot a se ducă la vână­
decât ceilalţi şi a început să-l ia gura pe dinainte şi sa vorbească mai
toare în fiecare zi.
mult decât trebuia şi a început să ne vorbeasca despre propunerea lui
Leseciko, atunci Leseciko a sărit la el şi l-a apostrofat, care propunere,
Tov. Alex. Bârladeanu:
Apro n-a mai avut încotro, a început sa bîiguie ceva.
. . . Analizează planul de preţ de cost şi ia măsurile necesare pentru a
În organizarea acestor uniuni se prevede ca ele sa aiba un consiliu ş1
atinge existenţa maximă a energiei electrice. Ariciul cu analiza preţului
un directorat, consiliul va fi format din reprezentanţii ministerelor respec­
tive, iar despre directorat nu se spune din cine va fi format Consiliulaces-: de cost.

tor uniuni va trebui sa se adune 1-2 ori pe an. De asemenea, el va mai

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
avea şi un aparat, care va executa hotă.râ.ril.e luate de aceasta conducere.
Doar polonezii ştiu bine lucrul acesta.
În ceea ce priveşte funcţiile acestor uniuni, ele difera pe ramuri, de
exemplu Ia maşini-unelte - strunguri- spune ca ea coordoneaza plan�!
Tov. Alex. Bârlădeanu:
anual de producţie la maşirli-unelte ţinând seama de cerinţe, va or��­
De altfel, în problema energiei electrice a avut loc şedinţa comisiei
za în consiliu specializarea producţiei; la siderurgie se adaugă alte 1de1,
de energie cu minştrii, de la noi n-a putut participa tov. Gheorghiu
fac propuneri despre repartiţia raţională a capacităţilor de producţie din
Nicolae pentru ca a fost bolnav, a participat altcineva.
diverse ţari, ţinând seama de factori ca materii prime, combustibil, forţa
Prin coordonarea planurilor pâna în 1980 trebuie sa facem un sis­
de munca şi altele.
tem indicator pe ţări, sa raportam noi la CAER cât producem şi cât
avem nevoie, sa se elaboreze un sistem de indicatori. S-a elaborat acest
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
sistem însa înaintea lui s-au pus în preambul nişte probleme care nu
În general cele prevăzute sunt atribute ale ţarilor respective, aceasta
intra deloc în sarcina acestei comisii. În preambul se scrie despre im­
este imixtiune în treburile interne ale statelor.
portanta coordonării planurilor. Când se face analiza problemelor
 DOCUMENTE 73
72 MIHAI RETEGAN

respective trebuie a se ştie felul în care se împart investit:iile între ţări

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Toţi s-au planificat la niveluri din astea astronomice, de unde sa ai
şi sa se indice posibilităţile cele mai potrivite de folosire a acestor
energie ca să acoperi toate aceste cerinţe. Ce rezultă din asta. Balanţa
resurse; se vorbeşte despre construcţia în comun a unor termocentrale
de combustibil este neacoperită. Noi mergem pe ligniţi care este o pro­
electrice; cele mai eficiente măsuri în scopul folosirii resurselor ener­
ducţie scumpa, tocmai pentru a acoperi aceste lipsuri, deci facem efor­
getice, în special a celor ieftine, micşorarea fondului de investiţii nece­
turi. Dacă avem în vedere ideea unde are eficienţă economica mai :nare
sare şi grăbirea intrării lor în funcţiune.
şi unde se poate folosi mai repede, ei pot spune ce vă ocupaţi voi să
Sigur, la acest preambul delegaţia româna nu a fost de acord şi s-a
faceţi cu gazul, ia daţi-l pe centrale electrice.
consemnat ca delegatia româna nu este de acord cu preambulul pentru
ca ce s-a scris iese din cadrul comisiei, depăşeşte sarcinile pe care le
Tov. Alex. Bârladeanu:
are, pe care aceasta le-a primit de la Comitetul Executiv şi conţine for­
Ce se poate constata din acest lucru, ca cel mai jos nivel pe cap de
mulari şi idei cu care delegaţia româna nu este de acord.
locuitor la energia electrică şi cel mai mic consum de combustibil pe
cap de locuitor este în România, se constată ca distanţa dintre consumul
Tov. Emil Bodnaraş:
de energie electrica care este astazi între tarile noastre creşte, de aceea
Şi ce s-a întâmplat cu el?
nivelul nu se apropie, ci se îndepărtează. Astazi între Cehoslovacia şi
România este o diferenţa de 1 350 kw/h, iar în 1980 va fi de 5 500 kw/h.
Tov. Alex. Bârladeanu:
Deci acesta este un lucru şi o constatare.
Au fost consemnate cele spuse de noi. Acum, daca îmi daţi voie sa
Am întrebat, credeţi ca am prevazut un nivel atât de jos pentru ca
mai aduc câteva exemple. Un fapt ieşit din cadrul problemelor este
nu am vrea sa avem un nivel mai mare, nu timiditatea ne-a făcut sa ne
problema combustibilului.
oprim la acest nivel, noi nu am considerat ca trebuie să facem un plan
Despre aceasta problemă se vorbeşte de vreo doi ani. Cehii nu au
pe un deficit pe care nu avem de unde să-l acoperim.
scăpat nici o ocazie ca sa vorbeasca despre situaţia grea în care se
Diferenţa la noi este de 13% faţă de tot necesarul, în timp ce în alte
găseşte balanţa lor de combustibil.
ţări au un deficit de 50%. Ce s-a făcut mai departe ca sa reducem acest
S-au ocupat timp de doi ani de zile, în comisia de energie elec­
deficit, am vazut creşterea de 5,6% mai mare, iar la lignit de 9 ori mai
trica, de petrol şi gaz, de combustibil şi noi am avut în faţă un raport
mare. în material se prevedea ca România are condiţii de a creşte încă
al Comitetului Executiv. Ceilalţi au vorbit foarte puţin au cerut să se
posibilităţile de rezerve la gaze şi petrol. Trebuie să spunem că noi am
acopere balanţa de combustibil. Am luat noi cuvântul printr-un ma­
revazut de două ori acest lucru, o dată cu specialiştii sovietici pe care
terial foarte discutat, în care am arătat următoarele lucruri: producţia
i-am invitat şi de pe urma acestor doua revizuiri am avut o creştere
de energie electrică şi pe baza ei şi consumul de combustibil este în
peste prevederile noastre industriale.
România în 1980 de 4 OOO şi ceva kw/h pe cap de locuitor, în Po­
Noi prevedem 42%, Uniunea Sovietica are 45% pe baza acestor
lonia la 6 OOO kw/h, în Bulgaria la 6 500 kw/h, în Ungaria la 8 OOO,
elemente, a explorării teritoriului de perspectivă am ajuns la o creştere
în Germania democrată 9 OOO şi ceva, iar în Cehoslovacia va ajunge
fata de prevederile industriale cu 37%, producţia de petrol şi 27%
la 10 OOO kw/h pe cap de locuitor. Deci România va avea cel mai
producţia de gaze. Noi prevedem sa producem foarte multă energie
jos consum.
electrica şi pentru asta dam jumătate din investiţiile pe care le dam
Daca analizam situaţia din unele ţări capitaliste vom vedea ca Franţa
economiei noastre. Vom ajunge ca 63% din tot potenţialul care exista
are în anul acesta 1 700 kw/h, RFG - 2 800, iar America are 4 OOO.
74 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 75
la noi în ţară să fie folosit, deci pe baza acestor centrale care costă scump Tov. Al. Bârlădeanu:
vom ajunge din toată producţia de energie electrică cu mai puţin decât Pe urmă felul cum se foloseşte petrolul, că la noi cea
mai mare parte
în toate celelalte ţări la 40%. Pe lângă aceasta noi prevedem un procent merge la prelucrarea superioară şi numai 19% merge ca
păcură, pe când
foarte ridicat de energie nucleară. Dacă luăm toate ţările lagărului nos­ ei folosesc petrolul de calitate superioară
ca să-l ardă.
tru, noi prevedem aproape 1/2 şi toate celelalte ţări tot atât. De ce prevăd Acestea au fost pe scurt tezele noastre. Noi am crezu
t că vor fi argu­
ceilalţi aşa puţin, pentru că costă mult, preţurile sunt mari, cu toate aces­ mente de nerespins. Pentru orice om obiectiv sunt
de nerespins şi am
tea, pentru a face cât mai mic deficitul din balanţa noastră am mers pe crezut că îi fac praf. Eu am cerut voie să reexaminez
aceste probleme
această soluţie. Sigur că soluţia pe care am mers noi ar putea fi criticată şi apoi să-mi spun punctul de vedere.
(şi pentru că eu simţeam că vom fi criticaţi), întreb dacă noi am mers pe A doua zi dimineaţa a luat cuvântul tov. Lese cilco.
întâi a sp�s că
un drum just sau nu, dacă am greşit noi vom revedea cifrele şi vom veni pentru noi acestea nu sunt indicative, nu trebuie să ne
orientăm după
cu un deficit mai mare, dacă am procedat just atunci aşa să facă şi cele­ ţările capitalist e.
lalt e ţări, să prevadă toat e resursele şi aştept răspuns de la t ovarăşi să
spună părerea lor, dacă este bine cum am mers noi. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
După aceea am t recut la analizarea cifrelor din celelalt e ţări. Am Ce logică speculativă!
arătat că dacă se compară ce prevăd cehii şi bulgarii cu nivelul ţărilor
capitaliste , cehii prevăd mult mai mult decât producţia de astăzi din Tov. Alex. Bârlădeanu:
Germania de Ves t. Bulgaria prevede să întreacă de trei ori Germania în al doilea rând a spus că noi nu t rebuie sa. cerem
ţărilor ă-şi
Federală şi de 5 ori Franţa. Situaţia este dată de posibilitatea de a revadă cifrele, pentru că aceste cifre sunt aprobate
de partidele lor şi noi
acoperi ori nu toate cererile acestor ţări, nu se prevede cu ce să acoperi, trebuie să fim cu grijă, să găsim resurse de acop
e rire şi după aceea
jumătate din de ficit cineva trebuie să-l dea. Eu rog să nu se supere spune : ,,Uite, l-am asculta t pe t ov. Bârlădeanu şi
noi considerăm că
tovarăşii, dar aceste lucruri sunt ireale. Cine o să acopere acest deficit. resursele României sunt mai mari, România poate
da mai mult petrol
Dar mai mult decât asta, ţările nu fac toate eforturile pe care ar tre­ şi mai mult gaz". A cita t o serie de cifre mari şi
el crede că România
bui să le facă. România este ţara care sapă cel mai mult: 19 m şi jumă­ trebuie să vină la cazanul comun pentru a rezolv
a balanţa energetica..
tate pe un metru pătrat de suprafaţă; Germania sapă 1,7, iar Polonia Atunci m-am sculat şi am spus că nu sunt de acord
. Am vorbit foarte
sapă 0,3. De aici reiese cât de puţin au săpat . scurt şi am spus următoarele:
Concluziile Comisiei de petrol sunt că în legătură cu eforturile de a întâi, nu sunt de acord cu tov. Lesecilco că cifrele propu
se de ţări nu
căuta rezerve de petrol la nivelul cel mai înalt este România şi după trebuie să fie revăzute. Noi încă nu avem aprob
ări ale congreselor şi
aceea Ungaria, care face de trei ori mai puţin, iar Germania, Polonia şi dacă considerăm că aceste cifre sun t la un nivel
nere al, eu îmi spun
Bulgaria de 10 - 12 ori mai puţin. Se pune deci întrebarea dacă putem părerea că trebuie reexaminate.
spune că există sau nu petrol într-o ţară unde nu se fac e forturi să se în al doilea rând, am spus că tov. Lesecilco a citat Româ
nia că mai
caute. Eu rog ca nivelul forţărilor să fie acelaşi la toate ţările . are rezerve de petrol. Specialiştii sovietici propu
n o producţie de petrol
de 19 milioane t one în 1980, iar România
prevede 16 milioane tone,
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: fată de 220 milioane t one deficit în 1980. Atunci Leseciko
spune: ,,dar
Este foarte frumos, dar de ce să ne mai batem noi capul, de ce să nu gaz?" Şi la gaz este o dife renţă de 3 milioan
e şi jumătate m.c. şi dacă
vă bateţi voi. luam împreună petrolul şi gazul ajungem la
8 milioane m.c. combustibil.
 MIHAI RETEGAN
76
Atunci tovarăşul Leseciko a spus că România nu face eforturi şi eu am
spus ca să lasam la o parte cazanul comun şi spune: noi dam anual cam
200 milioane m.c. gaz metan.
Noi, la iniţiativa conducerii partidului nostru, dam ajutor Bulga­
riei în căutarea de petrol, le-am dat tehnicieni şi utilaj petrolifer şi un
credit de 35 milioane ruble. Făcând o comparaţie cu Uniunea So­
vietică, Uniunea Sovietică ar însemna să dea 350 milioane pentru ca
efortul să fie egal. Noi, din 1965 vom da cehilor 2 miliarde kw/h.
Numai aceste două miliarde, din 1965, va fi 11 % din totalul energiei
noastre electrice. O să spuneţi că nu sunt modest. Noi nici în presă nu
prea scriem despre acest I ucru, dar dacă tov. Leseciko face această
afirmaţie eu trebuie să vin cu fapte şi îmi menţin părerea că tarile tre­
buie să revadă nevoile şi eforturile pentru acoperirea necesarului cu
resurse proprii. De altfel, aceasta este şi hotărârea Consfătuirii pri­
milor-secretari şi şefilor de guverne. Leseciko se ridică din nou şi
spune că el ramâne la părerea lui că România mai poate să dea ceva.
Deci, eşti la nivelul cel mai jos şi trebuie să mai dai altora. Aici este
clar că dacă Leseciko n-ar fi avut o indicatie categorică n-ar fi putut
susţine aceste af"urnaţii ridicole. El nici nu dădea argumente cel puţin
în sustinerea părerii lui.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Ai ascultat şi tu când, la sfârşitul Consfătuirii din 1962, Hruşciov
s-a referit la deficitul balanţei energetice şi a pus problema cine s-o
rezolve: s-o rezolve Polonia şi România. Dar cu ce, pe ce bază? Acolo
când s-a spus un lucru, aşa trebuie să fie. Leseciko a insistat împotriva
oricărei logici, împotriva oricărei situaţii care se va crea în viitor în
cazul că s-ar găsi nişte prostănaci care să dea din cap: da, da.
Tov. Alex. Bârlădeanu:
Jaroszewicz ne-a susţinut în problema diferenţelor care se vor ivi
în viitor.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nici doi bani nu face ce a spus el.
DOCUMENTE 77
Tov. Alex. Bârlădeanu:
O altă problemă care s-a ridicat a fost problema Porţilor de Fier.
Încă din prima zi eu am fost convins că se va ridica aceasta problema.
Ati văzut cum pun problema şi bulgarii. El a fost informat şi de bulgari
şi îmi era clar că va sprijini pe bulgari.
La plecare m-a condus Leseciko şi pe drum a revenit la problema
Porţilor de Fier şi mi-a spus că ei s-au gândit să scrie şi o scrisoare par­
tidelor frăţeşti despre acest lucru şi eu am spus clar că iugoslavii nu vor.
El spune: atunci să împărtiti panea dv. cu bulgarii. Eu consider ca dacă
iugoslavii ar fi lăsat vreo urmă de speranţă că vor fi de acord cu partici­
parea bulgarilor la Porţile de Fier, el n-ar mai fi pus aceasta problemă.
Legat de această balanţă este şi ideea aceasta a creării unui direc­
torat care să hotărască ce să consumam mai raţional şi cum să circule
energia electrica.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Aici va fi aşa: unii vor livra şi altii vor primi.
Tov. Alex. Bârlădeanu:
În ultimă concluzie mie mi se pare că într-o formă sau alta aici este
vorba de o schimbare de tactică, nu este o abandonare a vechilor poziţii.
În afară de aceasta, au fost o serie de probleme în cadrul CAER privind
participarea lugoslaviei la CAER. În viitor va trebui sa dăm răspuns şi
la această problemă.
S-a mai ridicat problema cu schimbarea sistemului de decontări
pentru tranzitul de mărfuri trimise în tari capitaliste şi s-a propus ca
până în 1965 să nu se schimbe nimic, din 1965 până în 1969 să plătim
câte o treime şi abia de la 1 ianuarie 1969 să schimbam complet acest
sistem. Toţi au fost de acord cu acest sistem, eu însă n-am dat nici un
răspuns. Eu am spus că sunt o serie de probleme care trebuie exanu­
nate aparte şi pentru fiecare problemă trebuie o analiza speciala.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Este clar că orice analiza am face, alt răspuns decât un nu (net) nu
exista. Nici un fel de concesie nu se poate face. Să facă cine vrea. în
78 MIHAI RETEGAN
mă.sura în care interesele tării vor cere acest lucru vom accepta Dacă am
accepta asemenea propuneri, ar duce la ştirbirea suveranităţii noastre.
Consider că organul acesta unic de planificare este interesant, tre­
buie să-i acordăm atenţie, însă celelalte sunt vorbării. Acum nu mai este
timp de discursuri, să trecem la treabă, vorba lui Hruşciov.
Eu socotesc că tov. Bârlădeanu şi-a îndeplinit mandatul ce i-a fost
încredinţat, a aplicat consecvent cele stabilite de Biroul Politic. Acum
este şi mai clar despre ce este vorba şi este indicată chiar calea ce tre­
buie s-o urmăm. Să vă spuneţi părerea, dacă aveţi vreo neclaritate, vreo
observaţie.
Tov. P. Borila:
S-a discutat înainte de a pleca.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Conform tuturor aprecierilor şi celor ce am prevăzut anterior, din
diferite tendinţe care s-au manifestat pe parcurs. Toate acestea vin să
confirme într-o formă destul de delicată, deloc echivocă, ceea ce noi
am prevăzut.
Ceea ce merită de scos în evidenţă sunt aspectele noi, aceste coti­
turi făcute de Hruşciov şi afirmaţiile sale. Sigur că până la urmă nu
poate obliga pe nimeni, el îşi dă seama despre acest lucru. El a şi spus:
cine vrea să vina după noi să vină, cine nu, nu. Totuşi fondul trebuie să
ne preocupe.
În primul rând este situaţia grea în care se găsesc ţările socialiste.
Câte ţări socialiste sunt, care este situaţia lor, ce relaţii sunt între ele,
unde am ajuns şi încotro mergem, lăsând la o parte Albania şi Iugosla­
via. Dacă sunt juste aprecierile care se fac, ce orânduire de stat şi
politica este în Iugoslavia - eu nu pot răspunde decât că este o ţară
socialistă, că are o conducere care a fost criticată, că n-a revenit la tezele
cuprinse în Programul Uniunii Comuniştilor Iugoslavi, că stă pe
poziţiile criticate în Declaraţiile partidelor comuniste şi muncitoreşti
din 1957 şi 1960 în ce priveşte problemele ideologice. Dacă n-am privi
cu spirit chinezesc lucrurile şi am privi în spiritul intereselor ţărilor
socialiste, toate ţările socialiste ar trebui să găsească o formă potrivită,
DOCUMENTE 79
convenabilă de a coordona activitatea lor, de a colabora între ele, de a
se întrajutora, de a nu veni cu forme de organizare a acestei colaborări,
cu criterii care să ţină departe o ţară sau alta. Mi-am pus de multe ori
întrebarea, aşa cum cred că mulţi şi-au pus această întrebare: de ce nu
face parte din CAER China, Coreea, Vietnam? Eu la început am dat o
explicaţie simplistă, că ţările din Europa vor forma un fel de orgaruzaţie
de colaborare speciala, iar cele din Asia, datorită condiţiilor lor
geografice, vor forma o altă organizaţie, iar între aceste două organizaţii
să existe o formă de colaborare oarecare, deşi nu este justă treaba
aceasta. Cauza însă pentru care China, Coreea, Vietnamul n-au făcut
parte din această organizaţie o constituie criteriile care stau la baza aces­
tei organizaţii, care din ce în ce mai mult au îngustat posibilitatea par­
ticipării acestor ţări, deşi în cuprinsul Statutului se vorbeşte ca: suntem
o organizaţie deschisă ... şi aşa mai departe.
Eu consider că există criterii încât şi ţări nesocialiste care doresc să
participe la această organizaţie să poată participa. La început nici nu era
vorba de uniuni, de întreprinderi comune, de un plan unic, ci numai
despre ajutor economic reciproc.
Or, aceste criterii, aceste posibilităţi s-au îngustat şi mai mult nu
numai pentru ţările nesocialiste, dar şi pentru cele socialiste care văd
cum se petrec lucrurile în cadrul CAER, văd că unele ţări se amestecă
în treburile interne ale altor ţări.
Nu este mai bine să firp cu toţi într-o astfel de organizaţie? Să fie o
astfel de prevedere în Statut că în această organizaţie pot intra ţări care
doresc să colaboreze cu noi, într-adevăr să fie o organizaţie largă,
deschisă şi nu închisă. Ujte, avem Piaţa Comună. Se dă o mare bătălie
pentru intrarea Angliei în Piaţa Comuna. Dacă nu vom analiza
fenomenele care au loc în lumea capitalistă şi factorii care determină
poziţia Franţei, la care este atrasă şi Germania, de a nu permite Angliei
să intre în Piaţa Comună, dacă n-am analiza ce înseamna Piaţa Comună
şi dacă n-am ţine seama de rânduielile sociale din aceste ţări, am face
o analiză mecanică, am vedea că nu este o deosebire mare între CAER
şi Piaţa Comună. Piaţa Comună este o piaţă care pune condiţii greu de
acceptat, merge pe linia integrării. La fel este şi organizaţia noastră.
80 MIHAI RETEGAN DOCUMENTE 81
aceasta implica tocmai ştirbirea suveranităţii, determ
Ne numim sistem mondial socialist. Ce fel de sistem mondial eco­ ina amestecul în
treburile interne ale altei tari. Leseciko era conştient
nomic socialist putem fi dacă în CAER participa unele ţări socialiste cu când a vrut sa-I
ajute pe tovarăşul Hruşciov: ...sigur independenţa.
statut de observator? Au fost cazuri când acestor „observatori" li s-a
fâcut propunerea sa-şi spună părerea, dar ce puteau ei sa spuna. Când
l-am întrebat pe Mikoian şi pe Kosîghin de ce nu sunt membre ale Tov. Emil Bodnaraş:
CAER şi aceste ţări socialiste, mi-au spus ca n-au cerut, dar când l-am El tot aducea aminte: stai ca noi am discutat.
întrebat daca noi am fâcut o propunere ca aceste ţări sa intre în CAER,
nu mi-a mai dat raspuns. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Sa faca o declaraţie aşa de neserioasa este nejust. El
Noi trebuie sa manifestam mai multa înţelegere, mai mare supleţe, foloseşte în
prezentarea lucrurilor o logica aşa de speculativa încât
sa nu aruncam cu anatema, aşa cum spunea Hruşciov, sa nu îndepărtăm când îi convine
un lucru foloseşte un anumit fel de a pune problema, iar
Iugoslavia pentru ca suntem interesaţi sa colaboreze mai mult cu noi când nu-i con­
vine, foloseşte un alt fel de a pune problema. Poziţi
decât cu lumea capitalista. Daca am tasa de o parte atitudinea con­ a noastra noi am
prezentat-o destul de clar la Consfătuirea CAER din
ducătorilor albanezi, acelaşi lucru se poate spune şi despre Albania. A iunie 1962.
facut conducerea acestei ţări destule prostii, am luat poziţie, dar nu tre­
buie s-o eliminam, nu putem spune ca este o ţară capitalista atât timp Tov. Alex. Bârladeanu:
cât acolo exista o orânduire politica şi de stat socialista. Atunci de ce sa De aceea s-au şi legat de poziţia noastră.
nu faca parte şi ea din aceasta organizaţie economica? S-o eliminam
din pricina unor capricii, asta nu mai este just. Eu sunt convins ca multe Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Ei s-au îndoit şi se mai îndoiesc de propunerile noastre
partide comuniste nu înţeleg aceasta stare de lucruri. dar oricând
poţi sa dovedeşti ca treaba nu merge daca nu dai timp
Noi am pierdut Iugoslavia datorita pornirilor lui Stalin, dar acum ;a aeţioneze
ceea ce ai stabilit. Şi aici când a venit în delegaţia de
nu mai este Stalin, care a generat atâtea şi atâtea nenorociri. Noi dam partid şi guver­
nam�ntala, lăsând de o parte „aricii", noua ne-a parut
cu piciorul acestor lucruri din cauza rigidităţii de care dam dovada. rau, eu chiar am
sufen�, n avea nici un rost sa ne faca mai ştiu eu ce observ
Sigur, nu putem fi de acord cu chinezii într-o serie de probleme, dar hai � aţii pentru
că noi, cand am fost acolo, am fost politicoşi şi noi
sa-i ajutam. Noi nu putem spune ca s-a încheiat polemica cu chinezii. am văzut acolo
anumite lucruri.
Chinezii spun: n-avem încredere ca s-a încheiat polemica dintre noi,
Pentru a crea o atr1;1osfera, un climat, cu mine era şi tovara
dar noi nu trebuie sa permitem sa-şi faca loc păreri şi idei ca acelea la �ul Mau­
re�, ne spune ca în problemele mari hotarasc „lideri
care s-a referit tovaraşul Hruşciov cu coreeanul care a spus ca „Uniunea i", adica Maurer cu
llUile. Dar ce sunt eu şi Maurer, avem un Birou Politic, avem
Sovietica vrea sa predomine". un guvern
care hotărăsc, nu noi. Luaţi şi cuvântarea lui în plenar
Sigur ca da, daca vine Leseciko cu asemenea probleme, atunci vine a. Ma rog, ai O
părere o spui în prezidiu, o spui în plenara, însa când
nu numai Leseciko, vine şi Germania, vine şi Polonia, până la urma este vorba de alte
tari este alta problema. Cine îţi da acest drept?
vine toată piaţa. Aici nu este vorba numai despre o colaborare ideala de
dragul colaborării. Este destul sa accepţi aceste uniuni şi termini cu
suveranitatea. Noi avem experienţa Sovrom-urilor. Eu nu ştiu cum vor Tov. Emil Bodnaraş:
Ideea aceasta cu ,,l"d
1 eru
.... vedet1· ca se şi spune: Gomu!ka,
arata aceste uniuni, când eu fac investiţii în ţara respectiva am dreptul
Ulbricht ...
sa ma amestec acolo sa schimb caracterul relaţiilor care exista acolo,
82 MIHAI RETEGAN
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Eu sunt de acord, merg pe linia marxist-leninista, toate problemele
sunt rezolvate de plenara, de congres, de Biroul Politic, iar daca sunt
probleme care depăşesc partidul, atunci poporul. Nu trebuie sa fii prea
deştept sa întelegi aceste lucruri. Noi nu avem dreptul sa luam anumite
hota.rari care ne depăşesc, nu ne dă acest drept Constituţia.
De ce merge el pe aceasta cale. Am combătut pe Stalin pentru ca
Stalin a dus lucrurile unde le-a dus. La noi n-au fost asemenea pro­
bleme, cu excepţia lui Ana şi Luca care au încălcat normele leniniste
ale vieţii de partid şi mai târziu cu Miron şi Chişinevschi. Nu sunt
probleme de competenta lui Dej şi Maurer.
Daca am accepta o asemenea stare de lucruri ar putea spune: dar ce
fel de prim-secretar eşti tu? Aşa s-a întâmplat cu Jivkov l-a laudat şi
apoi l-a făcut cu oua şi oţet.
Se fac aici o serie de aprecieri ca: ...m-am înţeles cu Ulbricht, cu
Gomulka. Eu nu pot fi de acord cu aceasta teza stalinista, nu toate pro­
blemele depind numai de primul-secretar şi preşedintele Consiliului de
Miniştri. Acestea sunt atribute ale organelor colective, sunt lucruri care
trebuie supuse dezbaterii partidului. Câta hârtie nu s-a consumat, câta
cerneala nu s-a scris, câta energie nu s-a consumat pentru a se promova
ideea muncii colective şi acum vii şi spui „tu, tu". El a folosit de mai
multe ori aceasta formula.
Tov. Chivu Stoica:
Şi la Eforie a spus aceelaşi lucru. Am controlat, este scris în nota de
discuţii.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Atât s-a obişnuit cu metoda asta ,,ia, ia", încât nimeni nu i se opune
nici în ţara şi nici în afara, pentru ca cei din afara toţi ţin mâna întinsa.
A dărâmat statuile lui Stalin şi el a devenit cetăţean de onoare colo,
colo. Noi am tăiat tot ce exprima influenta cultului personalităţii. Din
tot ce a spus Leseciko se vede clar ca a avut indicaţie de undeva cum
sa pună aceste probleme. Eu nu sunt de acord cu tovarăşul Bârlădeanu
când afirma ca acest Leseciko n-a vrut sa asculte lucrurile şi părerea
DOCUMENTE 83
mea este ca nu putea decât printr-o pledoarie lunga şi foarte confuza sa
exprime toate aceste lucruri. El n-a avut argumente decât sa facă o
înşirare lunga de cifre şi fapte, de parca venea de la chef, parca era un
somnambul. Nu este deloc adevărat ca n-a vrut sa asculte lucrurile ca
dacă ar fi avut ce spune, ar fi spus. Nu numai el, dar şi mai sus. Prima
pornire a fost când la o cafea la masa data de nemţi, a spus ca aici sun­
tem între noi şi. ..El n-a putut sa spună decât cuvintele lui Hruşciov. Şi
chestia aceea cu cazanul comun şi cu planificarea. La cafea daca l-am
fi rugat sa ne spuna, n-am fi reuşit sa aflam nimic, nu ne-ar fi ajutat,
cum ne-a ajutat acest Leseciko.
Dacă luam declaraţiile din 1957 şi 1960 acolo se scrie care sunt
relaţiile dintre ţările socialiste, se scrie despre suveranitate, despre
neamestec, despre avantaj reciproc. Sunt scrise acolo cuvinte din cele
mai frumoase. Câţi bani fac toate astea când vii cu asemenea istorii. Eu
consider ca sunt anumite piedici şi în statutul CAER, care împiedica pe
alţii sa intre în CAER. Noi nu ne putem impune, însa pozitia noastra
trebuie sa fie clara. Chiar daca facem un material de 100-200 de pagini,
pe capitole, sa analizam fiecare problema, sa spunem hai cu toţii sa
colaboram şi economic şi politic. Hai sa vedem care sunt cauzele care
împiedica aceste ţari sa intre în aceasta organizarie. Sa analizam şi pro­
blema statutului de observator. Aceştia au o situaţie minora, de infe­
rioritate, dar de ce asta Hai sa luam afirmaţiile şi analiza care s-au fttcut
la adresa Pieţei Comune, aici trebuie analizat mai serios, mai profund.
În toate argumentarile venim cu Piaţa Comuna. De ce oare aşa? Puteţi
vedea un articol în ,,Pravda" unde sunt scrise ce tendinre se manifesta
în Piaţa Comuna şi ce tendinţe se manifesta la noi, asta este o anumita
critica la adresa noastră fata de felul cum merge Piaţa Comuna. Ce dam
proletariatului internaţional? Sa sprijine Piaţa Comuna sau sa lupte
împotriva ei. Burghezia a aruncat peste bord steagul libertăţii şi inde­
pendentei naţionale. Aceasta este o lozinca care trezeşte sentimentul de
ura împotriva Pieţei Comune. Trebuie bine explicate contradicţiile din
Piaţa Comuna, cum încearca sub aceasta forma cel mare sa înghită pe
cel slab, politica pe care o duc monopolurile, cosmopolitismul la care
s-a ajuns. Se arata ca este stadiul cel mai avansat de putrefacrie al
 MIHAI RETEGAN
84
. . m fascinaţi de Piaţa Comuna şi luam exem-
cap1ralismu 1 w.· Cum ne Jasa
ple de la ea.
Tov. Leonte Rautu:
Arunci trebuie sa punem problema integrării capitalului şi în lumea
socialista.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Proletariatul nu are proprietate în lumea capitalista şi el poate trece
de Ia o uniune la alta, pe el îl interesează salariul. Putem noi oare sa
înstrăinam bogaţii, întreprinderi? Am ajun în stadiul când cea mai
mare parte a Europei a apucat pe calea socialista. Oare trebuie sa
ajungem la ce se gândea Gottwald la timpul sau? Este o formulă aven­
turista. Deci, iata perspectiva voastră: ori integrare capitalistă, ori inte­
grare socialista. Sau pe de alta parte, se recunoaşte ca şomerii trăiesc
mai bine decât oamenii sovietici.
Tov. Emil Bodnaraş:
Asta este logica aici.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Domneşte o confuzie dureroasa. Se jonglează cu principii pentru ca
îi lipseşte cutare sau cutare lucru. Sa vedeti de altfel cum se grupează
ţările: În primul rând Cehoslovacia, RDG, Polonia şi apoi Ungaria,
România, Bulgaria. Sa vedeţi ce idei exista la aceşti oameni. În Ioc sa
mearga spre apropierea acestor ţări, le diferenţiază şi mai mult. Nu
degeaba i-am spus lui Jivkov când a fost la Bucureşti: ai sa spui despre
mine, draga Jivkov, ca sunt cu conceptu creştineşti. Eu aş zice ca cel
mai bogat sa-i ajute pe cei slabi. Da, eu susţin acest creştinism. Nu ştiu
în ce masura îl susţine el, se gândeşte poate la el mai mult.
De ce oare în domeniul teoriei face un abuz. Auzi „ca tov. Gomulka
era iritat", de ce nu eşti iritat că ai numai 1 - 2% colectivizat, de ce nu
te irită faptul ca mica producţie de mărfuri da naştere la capitalism. Mai
mult, tu care eşti cel mai mult legat de capitalişti, ai peste 50% din
DOCUMENTE 85
comerţ cu tarile capitaliste. Ia uite, tocmai cei care gândesc la tot felul
de uniuni, forme frumoase.
Tov. E. Bodnaraş:
Bulgaria are 15 mii de oameni în Uniunea Sovietica şi trei mii de
oameni în Cehoslovacia, fortă de munca.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
La noi aproape 70% din populaţie este legată într-o măsura mai
mare sau mai mica de agricultură. Acestea sunt probleme grave, com­
plexe. Crede Leseciko ca toate astea se rezolva dacă mergem la uniune.
Deci, tovarăşi, eu am părerea sa tratăm multilateral, complex, care
este situaţia lagărului nostru, care este situaţia în sistemul mondial
socialist. Sa se adopte criterii care sa Ie adopte toţi. Mai bine faci un pas
înapoi, dar să mergem cu toţii, sa nu lipsească din această organizaţie
ţările socialiste. Acolo sunt prevederile acestea că dacă o ţară nesocia­
listă vrea sa vina alături de noi, sa vina, chiar dacă este capitalista. În
schimb noi suntem entuziasmaţi de Piaţa Comună, ce bine merge Piaţa
Comuna şi noi mergem foarte slab. Tot vorbind de integrare, au ajuns
sa folosească această formula şi în domeniul ideologiei şi culturii. Uite
acolo cum merge.
Tov. Leonte Răutu:
Sa facem o piaţă comuna a cititorilor, o piaţă comuna a ideilor.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Polonezii propuneau edituri comune pentru manualele şcolare.
Vedeţi ce părere are Hruşciov despre aceşti amatori de integrare cul­
turală. Noi socotim ca abia ne mişcam. Se vede că critica n-a fost prea
aspra la adresa polonezilor. Noi atunci am avut mandat din partea
Biroului Politic să facem divergenţe imediat în Consfătuire. O sa le dăm
pâinea şi cuţitul şi să aşteptăm ca ei să taie felioare. Mai bine să
procedam aşa: cine vrea bine, cine nu, nu. În documentul pe care I-am
semnat în 1962 este menţionat acolo „ţară interesată", dacă nu-mi con­
vine nu iau parte, însă, tovarăşi, noi trebuie să punem problema mai

86 MIHAI RETEGAN
larg, a lagărului, a unităţii, a participării efective a tuturor tări]or socia­
liste la CAER şi să nu punem chestiunea că Uniunea Sovietică poate
să-şi pennită orice. Atunci China la fel, să propunem să avem o comu­
nitate de ţări socialiste care au pus la baza relaţiilor lor, relaţii, principii
noi, socialiste, nu capitaliste, nu se inspiră din Piaţa Comună şi de la
Ford, de la capitalişti. Sigur că este justă ideea aceasta, serie mare, serie
lungă, însă chiar şi aici se pune chestiunea dogmatic şi nu tine seama
de alte criteri�, se ajunge să se cumpere pâine de la americani, pentru
că Bulgaria merge pe principiul eficientei maxime şi atunci ia pâine de
la capitalişti.
· Părerea mea este să analizăm aceste probleme, să prezentăm o dare
de seamă în faţa Comitetului Central, să informăm pe larg membrii
Comitetului Central şi membrii Guvernului, să arătăm care este poziţia
noastră. Oamenii mai cunosc, într-o şedinţă au mai fost informaţi,
cunosc ce anume tendinţe se manifestă, însă să supunem atenţiei lor
într-o şedinţă specială toate aceste probleme, unde să dezbatem sub
toate formele, sub toate aspectele ce în eamnă cutare, ce înseamnă
cutare, ce înseamnă uniune pe ramură, ce înseamnă întreprindere cu
capital mixt, internaţionalizarea forţelor de producţie şi o serie de alte
teorii care circulă. Toate acestea în scopul de a informa Comitetul nos­
tru Central. Eu nu-mi fac iluzii că se vor îndreptaEu am avut ca dovadă
şi problema cu porumbul în pătrat. Trebuie să fie bine înarmaţi mem­
brii Comitetului Central, ai Guvernului, activiştii cu aceste probleme.
Tov. Emil Bodnaraş:
Şi ambasadorii trebuie informaţi.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Da, dar nu ştiu ce poziţie va lua coreeanul, vietnamezul, chinezul
când o să criticăm faptul că sunt în afara CAER. Sigur că au fost intro­
duse o serie de prevederi care nu le îngăduie să intre în această orga­
nizaţie economică.
Spunea acolo Hruşciov să trecem la practică. Dar de ce te grăbeşti.
Noi putem aduce exemplul din Polonia. Gaston ne-a spus ce rezultate
frumoase s-au obţinut în discuţiile bilaterale cu ei. S-a văzut oare lipsa
DOCUMENTE 87
unor organizaţii economice cu caracter internaţional?, lipsa uniunilor?
Să punem faţă în fată formulările din Declaraţiile din 1957 şi 1960 şi
1962, declaraţii ale partidelor noastre, ale tovarăşilor sovietici.
Hruşciov personal a criticat pe Stalin că a introdus în relaţiile dintre
ţâri aşa o stare de lucruri de s-a ajuns la jignire, la îndepărtare, la peri­
col. Câte nu avem de spus. Avem după aceea experienţa cu Sovro­
murile. Eu i-am servit-o la masă la recepţie. Maurer era lângă mine,
iar el a adus problema Sovrom-ananas. Şi el spunea cine era acest
Jatrov, care, cum vedea o întreprindere mai mare, spunea să lucreze cu
capital sovietic. El mi-a mulţumit pentru sinceritate. Ce o fi înţeles, nu
ştiu. Noi de altfel am ridicat această problemă încă în timpul lui Stalin.
Dacă admiteţi, în toate domeniile s-au făcut greşeli. De exemplu, în
aprecierea factorilor eliberării, tendinţa de a nega factorii interni, deşi
se ştie că mişcarea muncitorească în România are tradiţie, şi-a adus
contribuţia la mişcarea muncitorească internaţională. Alta problema
este poziţia faţă de graniţe. Se apucă şi vorbeşte la Berlin că, cu Polo­
nia, s-a înţeles, dar cu România a mai rămas un balast cu Transilvania.
Noi atât am vorbit cu Epişev: ce aţi zice voi dacă sub pretextul acesta
am deschide discuţia despre Basarabia şi Bucovina de Nord, ar fi just
ca în loc să combatem aceste tendinţe, să reluam această discuţie?
Sigur n-ar fi just. Atunci voi de ce ridicaţi astfel de problemă. Dar cine
ţi-a dat mandat să faci asta. Mie niciodată nu mi-a reproşat. Am fost
odată la vânătoare şi trecând prin Transilvania i-am spus ca aici este
oraşul Dej, aici este Transilvania şi mă întreabă: dar ce populaţie
trăieşte aici? Eu i-am spus că trăieşte şi populaţie maghiară. El a zis:
da. Mai sunt porecle la ei şi că românii sunt ţigani, dar pentru asta
n-o să ne ducem noi să-i criticăm.
Când se ridică asemenea probleme trebuie să le spunem: noi învă­
ţăm de la dv., primim ajutor, însă nu putem fi de acord cu dv. în aceste
probleme. Aici nu este numai problema noastră, este problema între­
gului lagăr în toată istoria asta. Sigur că atunci când Europa va fi o fe­
deraţie de ţări socialiste, va fi altă situaţie. Europa într-adevăr poate să
trăiască fără America Eu văd în tendinţa manifestată de De Gaulle toc­
mai dorinţa lui de a nu mai depinde de America.
 DOCUMENTE 89
88 MIHAI RETEGAN

Lozinca aceasta, că burghezia a aruncat peste bord steagul libertăţii

Tov. Leontin Salajan:
Eu, tovarăşi, deşi nu am fost la şedinţa Biroului Politic când s-a sta­
şi independenţei, este bună, este şi acum valabilă; cu ea trebuie înarmat
proletariatul internaţional. De ce să o dăm la o parte numai pentru că bilit plecarea la CAER, totuşi pe urmă am luat cunoştinţă de toate pro­
este lozinca spusă de Stalin?! blemele acestea. Sunt o serie de probleme de care ne-am izbit de ani de
zile. Mă gândesc, oare ce-i determină pe oamenii aceştia să pună
Tov. Emil Bodnaraş: asemenea probleme. Tovarăşi, eu va spun că nu este lipsit de un anu­
Asta este realitatea istorică. mit sens şi de starea economică şi de încurcăturile la care au ajuns.
Cehoslovacia merge prost, anul acesta nu ştiu dacă vor ridica pro­
Tov. Leonte Rautu: ducţia cu I%.
,,Pravda" publică astăzi un articol foarte lung unde reia din nou Am fost în Polonia, am văzut stările de lucruri şi de la ei, am con­
problema integrării. stat şi singur şi din discuţiile cu oamenii, sunt anumite stări de lucruri,
(Dă citire unui articol care a apărut în ziarul ,,Pravda" în legătură cu de nemulţumire din punct de vedere economic.
probleme ale CAER)3. Ideea de fond rămâne şi este foarte clară. Şi în alte ţări, tovarăşi, pe unde am umblat am văzut anumite stări
de lucruri şi cred ca toate acestea se datoresc situaţiei lor interne.
Tov. Alex. Draghici: Dau vina tuturor celor ce se petrec la ei pe faptul că organele CAER
Ei rămân mai departe la ideea lor. nu sunt bine specializate. întâlneşti asemenea probleme şi la oameni cu
sarcini concrete, care spun ca daca problemele s-ar rezolva altfel decât
Tov. Leonte Rautu: cum se rezolvă în CAER, treburile ar merge mai bine. Exemplele care
Şi în revista ,,Problemele păcii şi socialismului" a apărut un articol se folosesc mereu în legătura cu rezultatele din Piaţa Comună nu sunt
semnat de ...4 Articolul are o forma care se referă la suveranitate. chiar aşa. Dacă sunt unele succese în ţările apusene, astea nu se datoresc
numai Pieţei Comune, pentru ca sunt şi state, cum este Japonia, care nu
Tov. Emil Bodnaraş: sunt în Piaţa Comună şi au un ritm de dezvoltare mai mare decât RFG
Acest articol este în contrazicere cu cele pe care le spune ,,Pravda". şi alte ţari. Ei cred ca asemenea manevre îi pot ajuta. În fond asta este
toată problema, pentru ca vedem ce se petrece între Franta şi Anglia,
Tov. Ion Gh. Maurer: apare clar că acolo se pune problema cine sa domine.
Un lucru este limpede, pe măsură ce poziţia noastră va deveni mai în revista ,,Problemele păcii şi socialismului" au fost şi unele dez­
bine cunoscută în diferite tari. veţi vedea schimbări în aceste ţari, se vor bateri foarte importante, unde o serie de economişti care tratau pro­
auzi diferite glasuri împotriva poziţiei acesteia, dar la concret o sa fie blemele Pieţii Comune arătau ca acolo sunt şi unele lucruri exagerate.
şi mai rău. Sigur ca este bine ca aceste probleme să fie arătate tovarăşilor noştri din
Aşa ca problemă, după părerea mea, ne îndreptăţeşte la foarte activul de partid.
multe. Totul trebuie spus clar, limpede. Eu socotesc că punctul nostru de vedere este bine precizat. Nouă ne
sunt clare problemele de organizare a producţiei, noi nu ne gândim să
producem asemenea lucruri pe care le produc alţii. în domeniul apărării
eu pot să dau câteva exemple, deci mergând pe linia aceasta nouă ne
3 Nu este anexat. sunt neclare unele lucruri. Am să ma opresc la problema planificarii.
4 Aşa în textul original.
90 MIHAI RETEGAN
Ce ar putea face asemenea organe ca cele propuse în probleme aşa de
importante de cunoaştere a realităţii dintr-o ţară sau alta, planul trebuie
să pornească conceput din ţara respectivă. Nimeni dintre noi nu se
gândeşte să fim împotriva specializării, a diviziunii internaţionale a
muncii, dar trebuie să ţinem seama de conditiile concrete ale ţării, de
stadiul în care se găsesc ţările noastre. Eu sunt de acord cu activitatea
pe care a dus-o acolo tovarăşul Bârlădeanu. Se ştie doar cât a făcut par­
tidul nostru. Eu nu am date comparative cu ce fac alţii, dar, tovarăşi,
trebuie să vă spun ca din 1955 când s-a pus problema dezarmării şi a
reducerii efectivelor militare, reduseseră sovieticii efectivele cu 2 mi­
lioane, nouă ne vine recomandarea şi ne spune, ce vă trebuie vouă
românilor aşa ceva, doar voi nu aveţi efective mari.
Tov. Emil Bodnăraş:
M-a luat pe mine şi pe Chivu Stoica în Kremlin şi ne-a spus: nici
generalii ăştia ai noştri nu ştiu ce vor, i-am chemat pe cei din marină şi
nici ei n-au ştiut ce vor.
Tov. Leontin Salajan:
Trebuie să spunem ca de atunci a început în ţările noastre o redu­
cere şi asta ne-a ajutat pentru că am adus anumite economii. În ultimii
ani am luat o serie de măsuri, când am văZut că imperialiştii continuă
să se înarmeze. Sigur că în lagărul nostru s-au schimbat unele lucruri
în ultimii trei ani. Eu am luat date numai pe ultimii trei ani. CheltuieWe
cresc în fiecare an cu sută la sută.
Tov. Gaston Marin:
Trebuie spus ca toate se fac pe baza unui acord.
Tov. Leontin Salajan:
De aceea trebuie reţinut că partidul nostru, guvernul au pus la dis­
poziţie mijloacele necesare, atât cât s-a cerut. Eu trebuie să vă spun că
noi nu putem să cheltuim banii pe care îi avem pentru înarmare pentru
că facem contracte şi cu sovieticii şi cu alţii şi nu ne livrează cele
DOCUMENTE 91
contractate. În anul acesta de 300 de milioane de lei nu ne sunt livrate
materialele pentru armată, deci aceşti bani nu-i putem cheltui.
Am vrut să dau numai aşa câteva exemple, că din 128 de tancuri nu
ne-au fost date decât 28, 100 nu ni se vor da. Când a fost aici în 1961
tov. Greciko, am fost împreună cu el la tov. Gheorghiu-Dej şi a spus ca
trebuie dat mai mult pentru apărare. Tovarăşul Gheorghiu ne-a spus: aşe­
zaţi-vă la masă şi faceţi planul cu tot ce trebuie. Ne-am dus la minister şi
la noi toate erau prevazute, s-au mai prevazut câteva bucăţi de aparate de
radio. A făcut şi o scrisoare şi l-a pus pe tov. Gheorghiu s-o semneze.
Noi avem acum nişte probleme cu vasele. Trebuie cunoscută treaba
aceasta, că noi nu am fost de acord să cumpăram tancuri vechi, n-am
fost de acord să cumpărăm MIG-uri fără interceptor. MIG-urile pe care
vrem noi să le cumpărăm au spus că nu sunt gata. Cu navele de debar­
care este la Moscova o discuţie întreagă. Mareşalul s-a făcut de râs, pe
de o parte spunea că, uite ce nave au bulgarii şi când l-am întrebat daca
au asemenea vase în Marea Neagră a spus că nu au nici în lvlarea
Neagră şi nici în altă parte asemenea vase. Deci, tovarăşi, sunt o serie
de lucruri. Principalul este că efectivul a fost stabilit prin coordonarea
comună a planului de înzestrare, dacă nu poate fi realizat, nu putem noi,
dar nu pot nici ei.
Sunt multe probleme în care există greutăţi. Este adevărat că sovie­
ticii au mari cheltuieli pentru înarmare. Noi avem un procent de 5,6%,
până în 1963 vom avea 7% din buget, dar sovieticii au 20% din buget.
Noi în urmă cu câţiva ani aveam cheltuieli multe pentru între­
ţinere, acum facem cheltuieli pentru înzestrare. Aşa că sunt multe ele­
mente care ar trebui explicate şi eu cred că n-ar fi rău când am să mă
văd cu Malinovski şi cu Greciko să discutam aceste probleme. Asta
este situaţia; nu se poate pune problema că noi nu dăm atenţie
apărării. Eu nu ştiu în ce măsură bulgarii cheltuiesc mai mult decât
noi pentru apărare.
Este adevărat că bulgarii au primit foarte multe gratuit, au primit
MIG-uri, tancuri. Este adevărat că noi am refuzat unele nave, am
refuzat MIG-17, care practic nu avea nici o valoare. Sunt multe de
povestit, în orice caz un lucru este clar că nici în domeniul apărării nu

92 MIHAI RETEGAN
ne-am sustras. Mi s-a telefonat aseară ca singur polonezul nu este de
acord cu partea româna În rest nu sunt probleme care sa fie ridicate.
Tov. Alex. Bârladeanu:
Sigur, problema ridicata de Hruşciov ca cheltuielile pentru înarmare
nu sunt legate direct de CAER porneşte din dorinţa lui de a ne plesni.
Eu cred ca noi trebuie sa ne gândim la felul cum este pusa aceasta pro­
blema, el este în stare sa prezinte problema ca noi ne derogam şi lasam
pe altii sa faca pentru noi cheltuieli, ca noi cheltuim cel mai putin. Pen­
tru aceasta chestiune pe care cred ca o va mai repeta, noi trebuie sa ne
pregătim, trebuie sa vedem ce cheltuieli au celelalte tari şi pe cap de
locuitor şi pe venit naţional, pentru ca eu vad în aceasta acuzaţie a lui
totuşi o posibilitate pentru el, pentru a mai reveni la aceasta situaţie.
Mai ales ca nu a primit nici un răspuns, noi trebuie sa pregătim un
referat care sa poata fi folosit.
Tov. Alex. Draghici:
Şi eu sunt de acord cu activitatea tovarăşului Bârladeanu, el a
făcut fata tuturor problemelor ridicate şi într-adevăr a reuşit sa faca
fata tuturor sarcinilor pe care le-a primit şi le-a dus în bune condiţiuni
la îndeplinire.
În ceea ce priveşte problemele care s-au ridicat, ele sunt consecinţa
multelor târguieli din partea noastră, pentru ca problemele acestea s-au
ridicat şi sub alte forme, dar acum suntem puşi în situaţia de a răspunde
la asemenea atitudini, pentru ca în problema planificării unice nu
adoptam aceeaşi poziţie cu ei. De altfel, celelalte tari vin una dupa alta
şi vorbesc de planificarea unica, aşa ca în aceasta direcţie ei îşi urmăresc
mai departe scopul lor. Într-adevăr este un lucru greu sa spui despre
tovarăşi cu asemenea munci de răspundere asemenea lucruri. Dar tre­
buie spus lucrurilor pe nume.
În ceea ce priveşte cauzele care ar fi şi eu m-am gândit la acest
lucru, toţi socotesc sigur ca unele explicaţii ar fi necesare. Daca am lua
chiar situaţia Uniunii Sovietice, cum poate ea sa dea tot combustibilul
pe care toţi îl cer, înseamna ca Uniunea Sovietica sa faca investiţii mari
şi atunci desigur este bine sa manânci pe seama altora. Desigur ca
DOCUMENTE 93
vinovaţi sunt aceia care au facut asemenea planuri mari, cum au făcut
bulgarii sa ajunga la asemenea cifre pâna în 1980, de asemenea, cehii care
şi-au facut tot pentru 1980 planuri mari, aceste tari vor a depăşeasca nu
numai Statele Unite. Prin asta ei cauta sa scape de investiţii.
Ştiţi cât i-a costat pe sovietici conducta Prieteniei, iar acum când
ridica problema amortizării nimeni nu vrea sa faca acest lucru. Deci aici
se ivesc o serie întreaga de probleme şi aici este cauza principala. În
orice caz nu noi am conceput asemenea planuri mari, noi nu am împins
pe nimeni la aceste lucruri. Noi am făcut planuri realiste, de ce atunci
vin cu aceste lucruri.
În legatura cu problemele ridicate de tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej,
ca sa privim întreaga situaţie a lagărului socialist trebuie spus, tovarăşi,
în aceasta direcţie, ca deşi ştim cine a fost Stalin, ce a costat perioada
lui Stalin, ce aspecte politice şi materiale au rezultat din întreaga con­
ducere a lui Stalin, însa cu toate acestea totuşi în acea perioada exista
o apreciere, o privire a comuniştilor fata de Uniunea Sovietica. Care
este însa situaţia astăzi cu politica aceasta de zigzaguri, nu numai în
economie, ci şi în politica, în problema păcii şi războiului; ma refer la
Cuba, ce a însemnat şi ce înseamna pentru omenire aceste lucruri. De
ce sa instalezi asemenea rampe şi a doua zi sa le retragi. Mai crezi ca ai
şi obţinut un succes în aceasta privinţa.
La Budapesta, Kadar mai vorbeşte şi despre o politica hruşcioviana.
Eu consider ca este nevoie sa facem o analiza serioasa sub toate
aspectele, nu numai pe probleme de CAER. Sa discutam despre toate
cuvântarile care nu au avut menirea decât sa slabeasca unitatea lagărului
socialist. Cred ca este bine totuşi sa facem o analiza temeinica, partea
economica în ceea ce priveşte problemele independentei, a imixtiunilor
grosolane, tendinţa ca sub forma de uniuni sa ia o parte din funqiile
organelor interne şi ale guvernelor tarilor membre.
Acest lucru trebuie analizat foarte serios în fata Comitetului Cen­
tral, pentru ca toate acestea nu fac altceva decât sa arunce oprobiu
împotriva Uniunii Sovietice.
Asemenea zapaceala care este acum în mişcarea muncitoreasca noi
nu am avut pâna acum. Am avut în partid, în sânul partidului fracţiuni,
dar aşa ceva mai rar. Cu celelalte probleme ridicate sunt de acord.
94 MlllAI RETEGAN
DOCUMENTE 95
Tov. Chivu Stoica: Uniunea Sovietica, Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Româ­
Consider ca tov. Bârladeanu a aplicat cu pricepere linia trasata de
nia şi Germania democrata, care fac parte din CAER, dar în aceasta
Biroul Politic în şedinta Comitetului Executiv al CAER şi la întâlnirea
întrecere paşnica cu capitalismul lipseşte o mare parte din forţele de
cu tov. Hruşciov. El a afirmat principiul care trebuie sa stea la baza unei
producţie ale ţărilor socialiste, cum este de exemplu China, care este o
asemenea organizaţii a ţărilor socialiste, care îşi propun ridicarea sis­
forţa imensa, cu resurse aşa de mari, de ce sa nu fie şi ea încadrată în
temului mondial socialist la un nivel tot mai înalt ca sa întreacă sistemul
această organizaţie a tarilor socialiste. O sa ajunga sistemul mondial
capitalist. Eu sunt de acord cu felul cum tovaraşul Bârladeanu a căutat
socialist sa depaşeasca sistemul capitalist, dar câte tari ale sistemului
sa se achite de sarcinile date de Biroul Politic. De asemenea, consider
mondial socialist vor face acest lucru. Daca China nu participa la aceas­
ca cele spuse de tov. Gh. Gheorghiu-Dej astăzi şi în alte împrejurari, ca
tă întrecere cum poţi să vorbeşti despre întrecere, când asemenea forte
problemele CAER sunt probleme ale sistemului mondial socialist şi ca
de producţie ca ale Chinei le laşi la o parte.
principiul care trebuie să stea la baza unităţii tarilor socialiste este prin­
Aici se ridica probleme de principiu, de felul cum înţelegi şi cum
cipiul suveranitatii, al egalitaţii în drepturi, al independenţei naţionale,
pui lucrurile pentru a întari frontul luptei în întrecerea paşnică cu ca­
al neamestecului în treburile interne ale altor ţari, au o mare importanţa
pitalismul, felul cum pe parcurs în procesul de dezvoltare a CAER au
pentru felul cum trebuie să punem problema în viitor.
fost impuse şi s-au pierdut unele lucruri.
Şi în articolul lui Hruşciov care a fost publicat în această luna, în
Este pentru mine o nedumerire că se ocupă de planul unic, de un
februarie, în legatura cu CAER-ul, se vorbeşte foarte mult despre uni­
organ unic de planificare şi nu se ocupa pentru a pune ordine în econo­
tatea tarilor socialiste, însa formele pe care le capată în procesul de dez­
mia ţărilor care vor să realizeze acest plan unic, acest organ unic de
voltare sunt în contradictie cu unitatea tarilor socialiste.
planificare.
La început când s-a format CAER-ul, tarile socialiste din Asia aveau
Ştim cu toţii că în Polonia există în prezent două sisteme economi­
dreptul de observatori, dar pe parcurs observatorii au disparut. Sigur ca
ce, de asemenea, se ştie şi ce dezechilibru este în economia Poloniei.
nu întâmplator au disparut aceşti observatori şi nu întâmplator nu au
Se ştie că Polonia este vândută imperialismului american, că ea are
participat de la început la problemele CAER. Noua nu ne este clar de
500 milioane de dolari credite şi în ce condiţii de umilire au primit
ce nu au particpat şi de ce nu sunt membri, pentru ca dupa cât se ştie
pomană, şi nici nu se gândesc sa faca ordine acolo în economia lor.
doar ele sunt ţari socialiste.
în Cehoslovacia, care are o asemenea industrie şi are pretenţii mari,
[care] vrea să ajunga în 1980 la 29 milioane de tone de oţel, ar fi reali­
Tov. Alex. Bârladeanu:
zat până acum 19 milioane de tone, dar n-au minereu. Se gândesc pro­
în perioada când a fost creat CAER, China nu era.
babil sa aducă minereu din Bulgaria
în ceea ce priveşte pe bulgari, în discuţiile pe care le-am avut cu ei
Tov. Chivu Stoica: ne-au spus că în 1980 vor rămâne tot cu un milion de tone de minereu
La început sa zicem că nu era, însa pe parcurs a aparut o China
în restanţa. Nu se gândesc să facă ordine nici în economia Germaniei,
socialista, a aparut o Coree socialistă, un Vietnam. Cred ca ţarilor
care mereu trebuie sa fie pompată.
socialiste care formeaza CAER-ul nu le este indiferent cum se dezvolta
Eu vorbesc aici, ca acei care vor sa creeze un plan unic, un organ
economia Chinei populare, a Coreei, a Vietnamului. Or, în aceste lo­
unic de planificare în economia tarilor sistemului mondial socialist tre­
zinci de întrecere paşnica a sistemului socialist cu capitalismul vedem
buie sa se gândească că înainte de a face acest lucru sa facă ordine în
ca în fond sistemul socialist care se întrece cuprinde 5--6 ţari din Europa,
economia lor, fiecare sa-şi faca ordine în propria lor economie.

96 MIHAI RETEGAN
Ce se va întâmpla cu aceste dezordini în planul unic şi în toate
aceste planuri care se discută, planuri de coordonare, că în cutare loc
este cutare nivel, că în Cehoslovacia este nivelul cutare, dar nimeni nu
se gândeşte ca să facă ordine la ei. Ei nu se gândesc cum vor acoperi
nivelurile pe care şi le propun, chiar dacă ei presupun că românii sunt
naivi şi neputincioşi şi renunţă la dreptul lor de suveranitate, dar ne
ajută pe noi sa ne acoperim nevoile.
Cred că concepţia planului unic este o concepţie fără o bază funda­
mentală şi fără seriozitate. Eu ma gândesc la o serie de atitudini care se
manifestă în diferite ocazii, mai ales în ultimul timp şi au mai fost Ia
Hruşciov şi în alte ocazii, chiar şi când a fost aici la noi. Spun aceasta
pentru că el nu a găsit un cuvânt bun, o apreciere la adresa activităţii
partidului nostru.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Public a făcut aprecieri frumoase, dar între noi aici nu a făcut acelaşi
lucru.
Tov. Chivu Stoica:
Eu am stat şi m-am gândit şi am ajuns la concluzia ca aceasta
porneşte şi dintr-o gelozie, ce şi-o fi zis: uite românii ăştia, într-un
timp scurt, pe baza politicii juste a partidului, au ajuns la asemenea
lucruri bune, dezvoltă ramură cu ramură, au progrese în toate ra­
murile economiei naţionale. Ei nu-şi pot închipui în concepţiile lor
o Românie cu o economie aşa de dezvoltată şi povestea cu cazanul
comun are la baza concepţia de a tine pe români sub control. De alt­
fel, au şi fost afirmaţii ca ăştia se dezvoltă independent şi nu vor mai
avea nevoie de nici un sprijin de la nimeni. Asta este legat şi de
referirea la cazanul comun.
Tov. Gh. Gheor_ghiu-Dej:
El, săracul, a spus-o într-o poziţie de beţie, este vorba despre No­
vikov, pe urma i-a spus lui Cioară: îmi eşti prieten, nu ma nenoroci,
nu spune la nimeni ce ti-am spus eu. Deci, aşa stau lucrurile,
tovarăşi.
DOCUMENTE 97
Tov. Chivu Stoica:
în concepţia lor nu este numai gândul de a da o alta repartiţie re­
surselor economice ale tării noastre, a da o alta repartiţie forţelor de pro­
ducţie în tara noastră, dar şi gândul de a pune pe români sub control, de
a nu le lăsa posibilitatea sa depăşească pe alţii. Deci de aici se vede
oleacă de gelozie şi pentru justeţea politicii partidului nostru.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Noi nu am avut stările de lucruri de felul celor care au fost în alte
ţări, de exemplu chestiuni de aprovizionare şi de altă origine.
Tov. Chivu Stoica:
Sunt sigur că dacă tovarăşul Gheorghiu, atunci când ne-a vizitat
Hruşciov, ar fi adus o listă cu problemele în care ar trebui să fim ajutati,
cu lucrurile de care am avea nevoie, nu ar mai fi avut o asemenea ati­
tudine, n-ar mai fi spus aşa ceva. Noi însă n-am cerut nimic, nici bani
şi nici altceva şi ceea ce am luat am plătit. În judecata lor sunt multe
aspecte. Ei îşi spun: ăştia prea îşi rezolvă singuri problemele, sunt în
stare să-şi făurească o linie justă, au succes în activitatea pe care o
desfăşoară. Multi oameni care au venit Ia noi în vizită sau să-şi petreacă
concediul şi-au dat seama de situaţia care este la noi în ţară, de rezervele
noastre, de realizările noastre. Multi ne-au spus în fată: păi, voi în câţiva
ani veţi depăşi multe ţări. Eu sunt de acord cu problemele puse de
tovarăşul Gheorghiu-Dej, de a face un material cuprinzător, de a arăta
principiile şi concepţia liniei partidului nostru, de a ne spune deschis
părerea. Sunt de acord cu părerea de a face o informare, o prelucrare,
nu numai a Comitetului nostru Central, dar şi a întregului activ de par­
tid, pentru că altfel am putea să avem unele neclarităţi, pentru aceasta
trebuie ca activul de partid sa fie lămurit pentru a nu da loc la confuzii
şi la încurcături.
De asemenea, eu gândesc şi consider că momentul pe care l-a ales
este cel mai potrivit pentru a putea pune deschis problema.
Deja au început să transpire din această problemă unele lucruri în
afara, uite, de exemplu, Radio Paris comentează aceste lucruri. Vorbeşte
că ar fi păreri diferite între colaboratorii CAER.
98 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 99
Eu consider ca ar fi potrivit ca acest document odata facut sa fie
situaţie, prin aceste noi atribuţiuni ale Comitetului Executiv, prin aceste
transmis nu numai ţarilor membre ale CAER, ci şi tuturor tarilor socia­
atribuţiuni care se dau acestor uniuni. Peste tot se vadeşte tendinţa de a
liste, ca sa cunoasca şi ele chestiunea aceasta în problemele dezvoltarii
încalca principiul liberului consimtamânt printr-un fel de dictat admi­
CAER, dezvoltarii sistemului mondial socialist şi în problemele orga­
nistrativ. Toate concepţiile acestea sunt concepţii nejuste, se vad foarte
nizarii mai departe a economiei tarilor socialiste. Sa fie cunoscuta
bine din felul cum se pune problema hotărârilor luate de majoritatea,
parerea noastra, pentru ca de acum încolo o sa fie discuţii şi mai mari.
de trei sferturi din participanţi.
Modul în care a fost pusa în discuţie acea tă problema fără un
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
schimb de păreri, şi modul în care se încearcă să se introduca în practica
O sa vedeţi cum o sa dea înapoi pe toată linia.
lucrul acesta este fara îndoială o ramăşiţa a elementelor care erau carac­
teristice pe vremea cultului personalităţii, pe care noi la rândul nostru
Tov. Leonte Rautu:
l-am criticat. Trebuie adăugat ca tovarăşul Bârlădeanu a procedat bine
Daca luam şi analizam problemele publicate, unele articole publi­
ca ne-a arătat toate aceste propuneri în legătura cu resursele energetice,
cate de tovaraşii polonezi, vedem că unii pun într-un fel problemele şi
aceasta confirma că noi am apreciat în mod just aceasta balanţă.
altii în alt fel. Tovarăşi, aş vrea sa spun că spre deosebire de atitudinea
În ce priveşte problema cu cazanul comun. Sigur ca Hruşciov a fost
extremă a unor conducatori, partidul nostru a adoptat o baza logica şi
nevoit sa dea înapoi, pentru ca este un lucru atât de grosolan, atât de
tovaraşul Bârladeanu a reuşit sa redea foarte cult, să expuna cu perse­
vulgar, încât nu putea sa nu-l retragă.. Cel mai bun exemplu al atitudinii
verenţa punctul nostru de vedere pe tot parcursul acestor întâlniri. Eu
lor sunt uniunile acestea şi mai ales uniunea interstatala, despre care
cred ca consecventa lui a facut sa se înţeleagă ca aici nu este vorba ca
este vorba să se înfiinţeze. Este foarte uşor sa te pronunţi ca, ,,carul tot
venim sa ne tocmim, ci este vorba de o atitudine categorica, principiala,
stă pe loc".
este vorba de o pozitie de la care nu ne abatem.
Deci noi apreciem pozitiva activitatea pe care a dus-o tovaraşul
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Bârlădeanu în Comitetul Executiv şi în întâlnirile pe care le-a avut.Sunt
Ei vor sa elimine relaţiile bilaterale.
de acord cu cele spuse de tovaraşul Gh. Gheorghiu-Dej ca aici nu este
vorba numai de interesele tarii noastre, dar este vorba de o problema de
Tov. Leonte Rautu:
mare importanţa pentru întreg lagarul mondial socialist, pentru întreaga
Şi pe urmă cu schimbarile acestea care se fac prea des, oare sunt
noastra mişcare comunista. Aceasta este una dintre problemele cele mai
necesare toate acestea, de ce este necesar sa schimbam din 2 în 3 luni
importante, de care astazi depinde considerabil viitorul mişcarii noastre.
principiile, nu trec nici două luni şi vin cu alte forme. Aceste lucruri pot
Daca vom \asa sa se promoveze tendinţele de încalcare a relaţiilor
să ne coste foarte mult pe noi.
existente, de a stabili astfel de relaţii cum se preconizeaza, atunci
colaborarea noastra socialista va fi periclitata. Se va încalca un statut
Tov. Gaston Marin:
care a fost considerat ca un principiu de baza al organizării ţărilor
Ce lucruri noi aduc experienţele organizatorice pe care le-au făcut
socialiste - CAER.
cehii?
Îmi amintesc ca acum câţiva ani însaşi tovarăşul Hruşciov a tr.ebuit
sa vina cu o dezminţire şi sa spuna ca în cadrul CAER toate hotarârile
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
se iau pe baza de unanimitate, iar acum se introduce cu totul o alta
Nu au ministere, dar au în schimb comitete.
100 MIHAI RETEGAN
Tov. Leonte Rautu:
Cred ca în materialul care va fi întocmit trebuie atinse problemele
teoretice, care sunt foarte multe. întâi se porneşte de la Piaţa Comună
ca model, însa lucrul aceste este profund greşit, nu numai teoretic dar
şi practic, pentru că el reflecta relaţiile specifice imperialismului în
etapa lui monopolistă şi tot ce se petrece în sânul Pieţei Comune este o
ilustrare a acestor stari de lucruri. Se mai zvoneşte şi de piaţa comuna
a ideologiilor.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Cum spunea Hruşciov: noi nu suntem de acord cu observaţiile dvs.
Acum o sa spunem ca nici noi nu suntem de acord cu celelalte. Aici
este foarte interesant de analizat, oare în lagarul nostru socialist se poate
petrece concentrarea capitalului industrial? Acest proces este depâşit şi
în tarile capitaliste.
Tov. Leonte Rautu:
Noi trebuie sa ne ridicăm împotriva acestor concepţii. Aici este un
mare semn de întrebare, întrucât în practica aceasta concentrare a ca­
pitalului industrial nici nu exista. Tovarăşul Gheorghiu a arătat de
câteva ori ca în sistemul mondial al economiei socialiste nu exista
această concentrare şi deci nici nu se poate aplica legea dezvoltarii pla­
nice pe sistem. Dacă vorbim despre CAER aici sunt ţari avansate şi ţari
slab dezvoltate şi toate acestea se teoretizează în istoria asta.
Şi, în sîarşit, sunt şi aspecte politice extrem de importante. Sigur ca
noi exercitam influenţa noastra prin rezultatele economice pe care le
obţinem, dar nu putem să ignorăm faptul că nu este adevărat ca munci­
torii sunt interesaţi numai de hrana, mai ales în etapa actuală a mişcarii
muncitoreşti mondiale. Noi am spus ca relaţiile dintre tarile socialiste
sunt relaţii de colaborare, egalitate, neamestec în treburile altor state.
Daca noi vom adopta relaţii între tarile socialiste care nu se deosebesc
de relaţiile dintre tarile capitaliste, aşa cum se propune, se poate pune
întrebarea: ce vor spune atunci nu numai tarile capitaliste, dar şi tarile
eliberate de colonialism şi chiar proletariatul din tarile capitaliste care
îşi îndreapta privirile spre noi?
DOCUMENTE 101
Eu socotesc că adoptarea tuturor acestor principii de încălcare a
liberului consimţământ va avea efecte grave pentru prestigiul întregu­
lui lagar socialist, în special în tarile recent eliberate. Eu sunt de acord
ca trebuie întocmit un document cuprinzator, care să abordeze toate
aspectele economice şi politice interne şi internaţionale, sa prezentăm
întreaga noastră concepţie cu privire la relaţiile dintre tarile socialiste.
Trebuie spus că în primii ani de la înfiinţarea CAER s-a subliniat că
este un prim pas în cuprinderea întregii comunitati socialiste. De aseme­
nea, se sublinia ca este o formă deschisa tuturor ţarilor care accepta
principiile care stau la baza CAER. Treptat, treptat însa tezele acestea
s-au îngustat şi apar teze de încălcare a acestor principii.
Trebuie deci sa facem şi un istoric. Eu sunt de acord şi cu convo­
carea unei şedinţe a Comitetului Central, oamenii sa ia cunoştinta, sa
fie informaţi mai amplu. Ma refer aici şi la cadrele din MAE, Minis­
terul Comerţului Exterior, cadre care lucrează în domeniul ideologic şi
alte cadre.
Tov. Alex. Bârladeanu:
Un mic exemplu. La Praga, la Comisia de comerţ exterior s-a in­
sistat asupra înfiinţarii unor întreprinderi de comerţ exterior unde hotă­
rârile sa se poata lua cu majoritate de voturi.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tovaraşi, eu propun să continuăm mâine. De acord? (Toti tovaraşii
sunt de acord).
î n legătura cu polietilena asta, care este situaţia?
Tov. Alex. Bârladeanu:
A doua zi ne-am întâlnit cu Kosîghin şi pentru că ştiam ca este
vorba de instalaţii chimice am luat cu mine şi pe Florescu. Ce a spus
Kosîghin? El confirmă indicaţiile lui Hruşciov. Au vrut să cumpere în
loc de două instalaţii 6 instalaţii de polietilenă. Prima serie este din Ger­
mania şi a doua din Anglia. L-am întrebat cum merge instalaţia de
înaltă presiune şi cea de joasa presiune. Ne-a aratat ca firmele au venit
cu oferte de 6 - 7 bucaţi fiecare. Atunci sovieticii s-au hotarât să
 MIHAI RETEGAN DOCUMENTE 103
102
De ce sa cumpăram noi cu 8 milioane, pentru ca, dacă am cumpăra
cumpere nu şase, ci opt. Pe baza acestei oferte firmele au hotărât sa
a doua oara, pe noi ne-ar costa numai 4,5 milioane sau 5 milioane şi nu
reducă din pret. Atunci sovieticii au spus ca poate şi alţii din lagărul
8,5 milioane, cât ne-ar costa daca ne-am asocia cu URSS.
socialist vor sa cumpere astfel de instalaţii şi sa se folosească de acest
avantaj de reducere pe care-l propun firmele. Sigur fiecare poate sa
Tov. Alex. Bârlădeanu:
cumpere pe bani proprii. Noi nu încălcam suveranitatea, fiecare ţară sa
Specialiştii noştri s-au dus acolo cu următoarea sarcina: sa asculte
plătească din resurse proprii. Asta e o chestiune. A doua chestiune a fost şi apoi sa spuna că noi am cumpărat, acum nu mai avem posibilitati, ce
sa mărim producţia de propilena. L-am întrebat pe ce licenţe. Mi-a spus o mai fi după 1965 o sa mai vedem.
ca pe licenţe proprii. Avem o instalaţie-pilot şi pe baza ei facem o fa­
brica, deci o chestiune de 6 ani. Tov. Emil Bodnăraş:
În al treilea rând a fost propunerea sa aiba loc o întâlnire a spe­ Faptul că am cumpărat mai ieftin nu este deci dibăcia noastră, ci
cialiştilor din tarile CAER, pentru a vedea spre ce instalaţii chimice ne datorită unui principiu pe care îl are aceasta firma.
orientam sa cumpăram fiecare şi sa facem comenzi masive, aşa cum
este şi cu polietilena. Ei se gândeau sa facem acum acest lucru pentru Tov. Gh. Gaston Marin:
ca tot suntem la Moscova. Noi nu ne aduceam aminte cât ne-a costat Ei au fixat 3,2 milioane lire sterline pentru licenţa şi dupa cum o
pe noi. Kosîghin spunea ca aceste instalaţii sunt cam de 8,5 milioane ţară mica nu va putea plăti aceasta sumă, se pot asocia patru sau mai
dolari şi firmele respective ar fi dispuse sa reduca la 8 milioane dolari. multe ţări să plătească această suma.
Când ne-am întors acasa am constatat ca noi am cumpărat cu 7 mili­
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
oane de dolari. Aceste finne stabilesc preţurile de vânzare ale acestor
Când vine aceasta instalaţie?
instalaţii nu în raport cu capacitatea lor, ci în raport cu numărul popu­
latiei din tara care cumpăra. În orice caz, noi am cumpărat cu 7 mili­
Tov. Gh. Gaston Marin:
oane dolari, deci mai ieftin. Vine anul acesta.
Noi am trimis totuşi oamenii la aceasta întâlnire, însă le-am spus sa
stea liniştiţi, sa lase pe toţi sa spuna şi la urma sa spuna ca noi am Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
cumpărat cu 7 milioane. Ce facem, continuam mâine dimineaţa? Da, fiecare şi-a prega­
tit tematica, fiecare poate sa-şi aducă contribuţia. Sa începem la
Tov. Ion Gheorghe Maurer: ora 9,30.
Daca nu cumva este un preţ care nu trebuie sa-I divulgam?
Tov. Alex. Bârlădeanu:
Tov. Gh. Gaston Marin: Când ar fi bine să convocam plenara?
Contractul este facut în aşa fel încât noi cu încă trei ţari am platit
licenţa. Noi am plătit numai o parte din licenţa şi aceasta suma era Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Mâine o să terminam discuţia, cam peste vreo doua zile putem sa
pretinsa şi din partea Uniunii Sovietice. Din cauza aceasta n-au luat
convocam plenara.
atunci sovieticii şi au cumpărat o alta licenţa
104 MIHAI RETEGAN DOCUMENTE 105

Tov. Nicolae Ceauşescu: Tov. Alex. Bârlădeanu:

Nu se poate că duminică avem alegeri. Eu aş ruga ca această informare să fie văzută de Biroul Politic.

Tov. Chivu Stoica: Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

De mâine într-o săptămână. Fiecare trebuie să se concentreze asupra acelui grup de probleme
unde trebuie lămurit.
Tov. Alex. Bârlădeanu:
Conform înţelegerii cu Ulbricht o să fie şedinţa noastră la sfârşitul Tov. Gh. Gaston Marin:
lui februarie sau începutul lui martie. Putem să amânăm sau trebuie să Trebuie să conturăm ideile principale.
trimitem pe altcineva la Leipzig.
Tov. Emil Bodnăraş:
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Noi discutăm asta de săptămâni întregi şi mereu, mereu apar lucruri
Eu aş atrage atenţia să nu pierdem timpul cu chestiuni mărunte, noi noi. Cu cât se adânceşte cu atât mai complexă devine. Cred că luni,
trebuie să analizăm aceste probleme într-o şedinţă cu Comitetul Cen­ marţi, miercuri să fie plenara.
tral cât mai neîntârziat, să facem săptămâna viitoare, marţi, de pildă.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Tov. Emil Bodnăraş: Marţi.
S-o facem marţi.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: De ce marţi?
Trebuie bine documentaţi oamenii, să le intre bine în conştiinţă
problemele care se pun pentru ca să le fie clare problemele atunci când Tov. Nicolae Ceauşescu:
merg undeva Eu nu ştiu ce o să fie la Leipzig, mare lucru nu cred că o Pentru că primii-secretari răspund de centralizarea alegerilor.
să fie acolo.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tov. Gh. Gaston Marin: Atunci marţi.
Este Bulgakov acolo şi are grad de ministru.
Tov. Emil Bodnăraş:
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Pe ambasadori să-i chemăm pe toţi?
Eu consider că cea mai importantă este asta.
Tov. N. Ceauşescu:
Tov. Emil Bodnăraş: Nu e bine să-i chemăm pe toţi.
Trebuie făcut cât mai repede pentru că transpiră.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: întâi membrii Comitetului Central, membrii Guvernului, la rândul
Pe noi nu ne interesează cum acţionează alţii, dar nu ştiu de ce toc­ lor să adune colectivele lor şi să aducă la cunoştinţă aceste probleme.
mai săptămâna viitoare. Atunci, hai, marţi. Chiar dacă o să vină mai târziu, nu va fi nimic.
106 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 107
Tov. N. Ceauşescu:
Sa vedem acum problemele acestea care sunt pe ordinea de zi a Tov. Coliu Dumitru:
şedintei Biroului Politic. Sunt prea grupate.

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Tov. Ion Gheorghe Maurer:

În legătura cu cererea lui Traian Săvulescu, să-i dăm drumul. Sa plece pe schimburi.

Tov. Gh. Gaston Marin: Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

Noi am făcut un institut de botanica şi este vorba de o acţiune ... Eu sunt de acord să se taie pe total.

Tov. Chivu Stoica: Tov. N. Ceauşescu:

Este vorba de 7 milioane. Este aici Comitetul...

Tov. N. Ceauşescu: Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

Este aici problema cu Academia. Eu am o obiecţie. Cred ca pro­ Tot pe Bălan.
punerile pentru membrii corespondenţi sunt înguste. Numai la agricul­
tura daca luăm, eu pot spune ca mai pot fi şi alţii. Sunt propuşi oameni Tov. N. Ceauşescu:
de 70-75 ani care mult timp nu mai pot lucra. Este aici propunerea de numire a lui Silard ca ambasador şi în Cam­
bodgia De acord.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Pentru ca suntem la acest cadru, noi am făcut o lista de oameni care
Sa se facă propuneri şi apoi sa treaca pe Ia toţi sa le vedem. să-i dăm la Ministerul de Externe, dar unii sunt adjuncti la ministere.
Este vorba de Ionescu.
Tov. N. Ceauşescu:
Propuneri cu privire la conducerea Ministerului Învătământului. Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Mai pot fi găsiţi şi alţii, în afară de Ionescu.
Tov. Ion Gh. Maurer:
Sa propunem pe Bălan în locul lui Murgulescu. Tov. Gaston:
Nu are rost sa fie trimis Ionescu. Este un om cu experienţa.
Tov. Dumitru Coliu:
Pe lângă Bălan sa mai fie puşi o serie de oameni care să crească. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Găsiţi ceva doctori de trimis.
Tov. N. Ceauşescu:
Propunerile cu privire la schimburile parlamentare. Tov. Nicolae Ceauşescu:
Sa fie eliberat Bârzu. De acord.
Plecarea tov. Sălăjan. De acord.

108 MIHAI RETEGAN
Ziua a II-a, 27 februarie 1963
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Putem sa începem, pentru că Maurer spunea că mai are nişte pro ­
ceduri la medic şi întârzie puţin. Ceruse cuvântul tov. N. Ceauşescu.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Problema care este pu ă în discuţie, crearea unui organ unic de
planificare, aşa cum au arătat şi ceilalţi tovarăşi, este o problemă care
are importanţă nu numai pentru tarile membre în CAER şi nu numai
o importanţă practică, dar este o problemă principială şi ea inte­
resează în aceeaşi măsură şi tarile care nu sunt în CAER, cum sunt
China şi celelalte tari. Eu sunt complet de acord cu felul în care a
acţionat tovarăşul Bârlădeanu, pe baza indicaţiilor date de Biroul
Politic şi cu faptul că va trebui în plenara să dezbatem sub toate
aspectele problema aceasta, pentru a clarifica pentru noi, pentru par­
tidul nostru această problema şi pentru a putea trage cele mai juste
concluzii privind activitatea noastră. Sigur consider că este bine de
subliniat în plenară faptul că problema dezvoltării colaborării şi
diviziunii internaţionale socialiste a muncii este o problemă de o
deosebită importanţă pentru construcţia socialismului. Sa subliniem
faptul că ţara noastră a participat activ înca de Ia înfiinţarea CAER
Ia dezvoltarea acestei colaborări şi cred ca va trebui să aducem
şi date şi fapte care să demonstreze cum s-au dezvoltat aceste relaţii
şi cum a participat ţara noastra în mod activ Ia colaborarea între ţarile
socialiste, Ia dezvoltarea diviziunii socialiste internaţionale a muncii.
De asemenea, să arătam aportul pe care l-a adus RPR, legat de
dezvoltarea economiei proprii, Ia întărirea economică a întregului
lagar socialist.
Sigur, tovarăşi, că pentru a putea sa răspundem în mod cât mai just
la problema ridicată privind înfiinţarea unui organ unic de planificare,
trebuie sa analizam felul cum se prezintă situaţia internaţională astăzi,
să ne spunem şi părerea asupra diferitelor aspecte, ţinând seama de
faptul ca în susţinerea tezelor privind înfiinţarea unui organ unic de
planificare se porneşte de la multe asemuiri cu tendinţele de dezvoltare
DOCUMENTE 109
nu din tarile socialiste, ci din tarile capitaliste şi îndeosebi din Piaţa
Comună. Sigur, că nu sunt necunoscute probabil nici pentru aceşti
tovarăşi care dau ca exemplu Piaţa Comună divergentele care sunt
acolo, scopul Pieţei Comune, faptul că în fond acolo domină actual­
mente două state, sau trei cu Italia; Franţa, Germania şi Italia şi că
este un grup care urmăreşte să-şi asigure piaţa de desfacere, materii
prime şi să se poată opune mai eficace tendinţelor imperialismului
american de a domina şi că Piaţa Comună nu duce deloc la lichidarea
contradicţiilor, ci, dimpotrivă, la ascuţirea contradicţiilor dintre
statele imperialiste. Noi vorbim foarte mult de piaţa mondială socia­
listă şi fără îndoială ca în privinţa aceasta sunt succese mari, dar
CAER nu pătrunde în toate tarile socialiste. Sunt complet de acord
cu ce a spus tov. Gheorghiu ca această problema s-o punem clar.
Piaţa mondială socialistă reprezintă toate tarile, nu numai CAER. În
momentul de faţă în lume există două pieţe: piaţa mondială capita­
listă şi piaţa mondiala socialistă. Oare putem să excludem din această
piaţa mondială socialistă China, cu 600 milioane de oameni şi cu te­
ritoriul său imens? Atunci ce fel de piaţa socialistă este daca o
reducem numai la tarile care fac parte din CAER'l Deci, exista
această tendinţă de a împinge lucrurile Ia un bloc cât mai unit şi la
contopire, după cum se susţine, a economiilor. Pentru că în fond aceasta
este tendinţa exprimata şi de Hruşciov şi de toţi „teoreticienii" care,
în ultimul timp în toată presa, şi sovietică şi în alte ţări, încearcă sa
justifice necesitatea contopirii economice a tarilor. Trebuie sa vedem
dacă asta va ajuta.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Hruşciov a respins ideea contopirii.
Tov. N. Ceauşescu:
A respins-o sub o formă, dar a reluat-o sub altă formă.
Tov. A. Bârlădeanu:
Ei vorbesc de apropiere treptata şi unificare.
110 Mll-IAI RETEGAN
Tov. N. Ceauşescu:
Apropiere şi unificare deplina. Deci, crearea acestui organ de fapt
ar duce la slabirea activitaţjj şi pieţei mondiale socialiste, fara să vor­
bim ca nu ar contribui cu nimic la rezolvarea problemelor mari care
stau în faţa ţarilor socialiste.
Care este situaţia în tari.le din CAER? Nu în toate ţările socialismul
a învins definitiv în toate sectoarele. Se poate vorbi ca în Polonia cu 3%
colectivizare a învins socialismul? Sigur, este şi de neînţeles cum se
poate ca în documentele PCUS sa se afirme ca socialismul a învins
definitiv în toate tarile socialiste. În definitiv este oare justa teza lui
Lenin ca existenţa proprietaţii particulare în agricultură, a micii pro­
ducţii de mărfuri genereaza capitalism?
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Teoreticienii pot veni sa spuna ca în condiţiile unei singure ţări
aceasta nu mai este valabil.
Tov. A. Bârladeanu:
Se spune aşa: Voi acum trei ani v-aţi considerat ţară socialistă?
Tov. N. Ceauşescu:
Dar n-am spus ca a învins definitiv socialismul în ţara. La fel şi în
Germania, cele 70% din aşa-zisul sector socialist al agriculturii, uni­
ta.ţi.le, sunt mai slabe decât întovăraşirile de la noi. La cehi lucrurile sunt
mai clare, chiar daca exista renta, însa este pe baza muncii în comun,
dar la nemţi nici problema muncii în comun nu este rezolvată.
Deci, nu sunt rezolvate nici în cadrul aceleiaşi ţari multe probleme
care să asigure în primul rând în cadrul aceleiaşi tari condiţii pentru o
planificare buna a întregjj economii, făra sa mai vorbim şi de unele ne­
ajunsuri care s-au manifestat în domeniul planificării.
Cu toate succesele obţinute, după părerea mea, nu putem să nu
vedem ca în multe ţări încă se caută cum să se planifice mai bine,
inclusiv în Uniunea Sovietică. Punem problema unei planificari
unice, dar nu este clarificată problema cum trebuie organizată plani­
ficarea într-o ţară mai mare, cum este Uniunea Sovietică. Ei au avut
DOCUMENTE 111
întâi planificarea centralizată, apoi au venit cu descentralizarea şi
acum iaraşi se cauta noi metode. Sunt probleme unde nu sunt bine
închegate încă lucrurile.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Aici iarăşi se va răspunde: tocmai de aceea trebuie un organ de
planificare unic. Problema fundamentală însă este aceasta: suverani­
tatea, neamestecul, independenţa, egalitatea în drepturi. Asta este pro­
blema fundamentală.
Tov. N. Ceauşescu:
Însăşi problemele de organizare principială nu sunt clarificate. Nu
putem fi de acord cu ridicarea la rang de principiu a unor probleme care
nu sunt clarificate, pentru care încă nu s-au creat condiţii de a fi într-a­
devăr puse ca atare.
Pe urma însuşi atitudinea faţă de diferite tari din CAER, ten­
dinţele care s-au manifestat de a renunţa la teza pusa a „egalizarii
nivelurilor" şi de a o trece cel puţin sub tăcere, daca nu sa se re­
nunţe, şi de a pune problema că trebuie sprijinite acele ţări care sunt
mai industrializate, care au condiţii mai bune, au cadre, ceea ce va
asigura dezvoltarea mai rapida a forţelor de producţie mondiale
socialiste. Dacă luăm numai din punctul de vedere al ţării noastre
felul cum ţările care trebuie să livreze o serie de utilaje le livrează
cu întârziere cu ani de zile, ceea ce în fond nu oglindeşte perfec­
ţionarea colaborării noastre.
În definitiv pentru a putea merge spre comunism trebuie sa asigu­
răm dezvoltarea tuturor forţelor de producţie, nu numai într-o ţara sau
alta. Şi Marx şi Engels şi Lenin spun că într-o singura tara problema
crearii societatjj comuniste presupune dezvoltarea industriala a tuturor
regiunilor şi asigurarea unei juste repartizări a fortelor de producţie,
pentru ca pe aceasta cale să se ridice economia şi sa se asigure dispariţia
deosebirjj dintre oraş şi sat. Dar dacă noi vom fi de acord să se dezvolte
Cehoslovacia sau Germania, atunci noi vom rămâne tot o baza de
materii prime şi o să ne mulţumim sa spunem că p,e lagar noi în medie
am întrecut pe capitalişti.
112 MIHAI RETEGAN
Tov. A. Bârladeanu:
Când se vorbea de came, Hruşciov spunea în medie. Am spus că
atunci se poate face o medie la toate produsele.
Tov. N. Ceauşescu:
Nu se poate asigura dezvoltarea economiei cu media care este în
alte ţări, cu media pe lagăr. Sigur că se poate într-adevăr să se refere la
ceea ce a spus Lenin. Numai că Lenin vorbind despre faptul că cândva
se va crea o economie mondială socialistă unică, nu vorbeşte deloc că
numai în condit:iile când va fi în câteva ţări. Pentru că astăzi din 108 ţări
existente, numai 14 sunt tări socialiste, inclusiv Iugoslavia. În rest nu
există socialism. Pe urmă, Lenin nici nu arăta care vor fi formele şi care
va fi orgartizarea. Sigur că se poate spune: dar ce trebuie să aşteptăm să
învingă socialismul în toată lumea?! Este adevărat că nu, dar fără a
grăbi, [fără) a merge la forme care lovesc în suveranitatea şi indepen­
denta naţională. Acestea nu sunt în nici un caz de natură să ajute, să
constituie un exemplu pentru celelalte ţări felul în care se propune
rezolvarea acestei probleme.
Eu cred că ar fi bine ca, în materialul pe care îl pregătim după ple­
nară, să răspundem în orice caz şi la aceste întrebări. Nu este vorba să
încălcăm suveranitatea naţională, noi nici nu ne propunem asta - spun
ei. Dimpotrivă, luaţi declaraţiile noastre, luaţi tot ceea ce spunem, tot
ce vrem, ce facem. Totul vrem să facem respectând suveranitatea, inde­
pendenţa naţionala, dar vrem să unificăm economiile.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Dar se poate aşa de bine demonstra cum se încalcă suveranitatea,
cum nu vă închipuiţi. Luaţi numai o uniune din acestea. Veţi ajunge Ia
concluzia că nu mai este nevoie de guvern, de partid.
Tov. N. Ceauşescu:
Uniunile, întreprinderile comune care se propun sunt un mijloc prin
care se urmăreşte crearea bazei economice pentru a trece la desfoniarea
suveranităţii naţionale, pentru că în momentul în care va funcţiona
uniunea, întreprinderea comună, suveranitatea va fi fictivă.
DOCUMENTE 113
Tov. E. Bodnaraş:
Se va veni cu teoria că suveranitatea îşi modifică conţinutul.
Tov. N. Ceauşescu:
Că suveranitatea trebuie înţeleasă tot în cadrul lagărului. Tendinţa
aceasta de contopire înseamnă a crea o legătură economică care după
aceea să impună şi celelalte condiţii. Aici nu este vorba de drumul
care este stabilit în CAER de dezvoltare economică a fiecărei ţări. Se
vede că pe anumiţi oameni problema aceasta nu-i mulţumeşte. Pe dru­
mul acesta al uniunilor şi întreprinderilor comune vor să impună
condiţii economice, pentru a putea pe urmă pune problema renunţării
la suveranitate.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Analiza teoretică şi practică a unor întreprinderi comune şi uniuni
pe ramuri, în comparaţie cu formaţiunile existente în lumea capitalista,
duce la nişte concluzii foarte interesante. A ne inspira de la formaţiuni
condamnate de istorie, împotriva cărora luptăm, asta este o contribuţie
la lărgirea marxism-leninismului, o contribuţie creatoare la dezvoltarea
marxismului? Pentru că şi asemenea lucruri vor apare.
La urma urmei imperialismul a ajuns pe treapta aceasta. Reţineţi
ideea aceasta interesantă de putrefacţie, de concentrare şi în interior şi
în afară, de înlăturare a oricăror elemente de suveranitate între ţările
care alcătuiesc această Piaţă Comuna, deci nu numai exploatarea - că
asta este primul lucru -, mai sâlbatecă a oamenilor muncii; a dus la
creşterea beneficiilor celor mai mari puteri, a supraprofiturilor, dar duce
şi la exploatarea celorlalte ţări mai slabe din uniunea respectivă.
Putem să o luăm ca unitate de măsură şi din alt punct de vedere?
lată, capitaliştii înţeleg mai bine decât comuniştii ideea concentrării şi
o leagă cu specializarea, cu seria lungă şi cu o serie de noţiuni care ar
trebui eliminate din analiza categoriilor fundamentale, dacă vrem să
ajungem la o concluzie justă din punct de vedere politic şi principial.
Or, în capitalism, tovarăşi, problema proprietăţii este altfel decât în
socialism. Proprietatea este proprietate capitalistă, că este a unui număr
mai mare sau mai mic de capitalişti, în orice caz este proprietate
114 MIHAI RETEGAN
capitalistă şi nu proprietate a întregului popor. Din punct de vedere eco­
nomic şi politic are o situaţie cu totul diferită de proprietatea socialista
Această proprietate a ajuns acolo unde spunea Lenin, la capitalism în
putrefacţie. Ca aceasta dintr-un punct de vedere apropie momentu l
acela de râstumare, de înlaturare a acelor contradicţii prin revoluţie, asta
este adevârat. Însă noi nu o putem lua, vorbind din punct de vedere al
strategiei şi tacticii generale, ca un fenomen, o tendinţă. Aşa cum se
încearca de unii teoreticieni, ca o tendinţa pozitivă care se dezvoltă în
lumea capitalistă, faţă în faţă cu tendinţa cealaltă - de concentrare.
Vedeţi ce intim sunt legate comparaţiile cu Piaţa Comună.
Tov. G. Gaston Marin:
Se emite teoria internaţionalizârii forţelor de producţie, în paralel
cu internaţionalizarea capitalismului monopolist.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Proprietatea este capitalista, există supraprofit, acumulâri capita­
liste. Se ştie din ce se face această acumulare capitalistă, după cum ştim
din ce se face acumularea socialistă.
Imaginaţi-vă nişte întreprinderi comune în care după ce se recu­
perează investiţia, adică contribuţia fiecâruia, plus dobânda care se
primeşte, plus beneficiul, plus produsele - pentru ca la urma urmei pe
el îl interesează anumite categorii de produse. Cu alte cuvinte, pentru
acea parte din venitul naţional al acumulârii făcute în ţara respectivă,
care se investeşte în cealaltă ţară, ea primeşte beneficiu prin dobândă şi
altele. După ce se lichidează toate acestea, doar nu-mi închipui ca se va
dârâma întreprinderea respectivă. Deci, nu rămâne acumularea socia­
listă la cel care a creat-o, care a fost creată de popor. Nu se ia întreaga
valoare a produsului, ci se ia o parte, iar o parte se reinvesteşte, pentru
dezvoltarea forţelor de producţie.
Dezvoltarea forţelor de producţie într-o ţară este legată nemijlocit
de nivelul de trai al poporului respectiv, de repartizarea judicioasă a
acestor investiţii, dacă vrem să ajungem la ridicarea tuturor ţârilor pe
lagâr. Altfel se va veni cu teorii din acestea: nivel mediu de trai pe lagăr;
industrializarea la nivel mediu pe lagâr - toate acestea comparate cu
DOCUMENTE 115
capitaliştii. Ce importanţă are dacă dezvoltaţi o zonă sau alta din lagâr,
în ideea când formal se recunoaşte necesitatea respectării suveranităţii,
independenţei şi neamestecului şi în fond acestea devin nişte noţiuni
geografice sau n:iai târziu regiuni geografice. Pentru că o să vină să
spună: hai, să facem o regiune economică colo din punct de vedere
organizatoric. Şi se va putea dovedi că într-adevăr se pot face câteva
regiuni economice, cum ar fi în Dobrogea, altă regiune economică în
Transilvania. Cum au făcut cehii la ei pentru a lichida anumite stări de
lucruri interne. Acestea se pot face şi pe plan mai mare.
Consecinţe, dacă te duci să vezi, sunt multe. Şi asta în condiţiile
când îi luăm proletariatului - după pârerea mea - una din armele cele
mai importante. Deşi aici s-ar putea reproşa că acestea sunt lozinci sta­
liniste. Ar trebui proletariatul să se împace cu încălcarea suveranităţii
şi independenţei statelor? Este proletariatul interesat să respingă aceste
tendinţe care se manifestă în Piaţa Comună?
Aceasta ar putea fi folosită în interesul cauzei. Sigur că ar putea fi
folosit. Iată probleme legate de lucrul fundamental, de suveranitate, de
independenta. Nici el n-a putut să le nege. Când Bârlădeanu a terminat
expunerea sa, a spus: sunt complet de acord.
Tov. N. Ceauşescu:
Ca proletariatul să fie clasă dominantă, una din condiţii este să fie
stăpâna mijloacelor de producţie.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Ideea este clară: trecerea mijloacelor de producţie la internaţio­
nalizare, sau în întreprinderi mondiale.
Tov. Chivu Stoica:
Fără suveranitate nu se pot dezvolta nici forţele de producţie.
Tov. N. Ceauşescu:
Cam aşa ar veni: Îţi dau declaraţii în fiecare zi de suveranitate, dar
dă-mi mie fabricile, lasă-mă să împart produsele. Şi admiraţia aceasta
pentru Piaţa Comună. De ce în definitiv?!

116 MIHAI RETEGAN
Doar şi Lenin şi Marx şi Stalin- Hruşciov spunea că Stalin a sus­
ţinut ideea aceasta şi este justă-, au susţinut trecerea spre parlamen­
tarism. Deci, în analizarea problemei trebuie să avem în vedere şi acest
lucru, pentru că acum în acelaşi articol publicat în decembrie într-o
revistă sovietică se spune: internaţionalizarea forţelor de producţie care
are loc în capitalism şi care este o tendinţă progresistă ... şi se mai
adaugă la noi: internaţionalizarea socialistă.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Aşa spune acolo? Asta într-adevăr este o dobitocie dacă recunosc
şi în scris. Dacă spui verbal, se mai poate spune că nu m-ai înţeles bine.
Tov. N. Ceauşescu:
Adaugă că tendinţa aceasta trebuie să ne arate spre ce trebuie să
mergem noi. Acolo se dau numai exemple, dar la asta se referă şi
Hruşciov, la tendinţa aceasta care trebuie să ne orienteze pe noi în acti­
vitatea noastră.
Tov. M. Dalea:
Şi italienii au pus chestiunea Pieţei Comune ca un factor progresist.
Tov. N. Ceauşescu:
Problema asemuirii cu Piaţa Comună nu are nimic cu marxism-le­
ninismul şi nu poate decât să ducă la confuzii în mişcarea muncitorească.
Ei spun acuma: da, dar au reşit să înlăture şomajul. Au reuşit pentru
moment, pentru că a fost conjunctura de aşa natură, dar tendinţa acestor
ţări este de a pune mâna pe ţări din Africa, care şi-au câştigat indepen­
denţa de stat şi pe care vor să le subjuge din punct de vedere economic,
pentru a-şi putea asigura dominaţia asupra acelor ţări care luptă pentru
independenţă şi suveranitate. Pentru că nu mai pot cu metodele vechi să
facă aceasta, cauta alte metode. Contradicţia dintre Franţa şi America nu
este legata numai de idealism şi de persoana lui De Gaulle.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Contradicţia aceasta consta în aceea ca De Gaulle are ideea ca
Europa trebuie să se dezvolte fără amestec american.
DOCUMENTE 117
Tov. N. Ceauşescu:
Dar să ne entuziasmăm de Piaţa Comună, este departe de marxism,
şi să ne fascinăm de această tendinţă a lor greşită. În orice caz sunt de
neînţeles motivele care l-au determinat pe tov. Hruşciov să vină cu
aceste propuneri, pentru că sigur au început să vorbească şi polonezii.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Sunt şi presiuni în această direcţie.
Tov. N. Ceauşescu:
Sunt şi presiuni, dar după părerea mea poate mai mari sunt presiu­
nile inverse, pentru că este greu de presupus că, chiar aşa, l-au putut
determina pe el Ulbricht şi Gomulka să vină să ridice problema aceasta.
Sigur că aceste ţări au anumite greutăţi economice şi speră sa le rezolve
pe această cale.
Tov. A. Draghici:
Este mai greu să ghiceşti cine pe cine a determinat.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
N-aţi reţinut ca spunea Bârlădeanu ca chiar era iritat tov. Gomulka.
Tov. N. Ceauşescu:
Nu este atât grija aceasta de a egaliza nivelurile lor, pentru că
aceasta se poate face ajutând aceste ţări să-şi dezvolte forţele de pro­
ducţie. Cum putem ajuta pe indieni şi irakieni să facă aceasta, şi să
retragem specialiştii din China numai pentru ca au avut altă teorie în
problema coexistenţei paşnice? Sigur, este o problemă importantă, de
discutat, dar dacă poţi sa colaborezi cu Nasser şi cu cei din Irak care
împuşcă pe comunişti, de ce să nu ajuţi în primul rând ţările socialiste.
Ei se adresează chinezilor să nu arunce asupra iugoslavilor anatema
Atunci de ce asupra albanezilor să se arunce anatema? Aci sunt şi anu­
mite concepţii despre faptul că mersul în continuare spre socialism tre­
buie să aibă loc pe calea renunţării la suveranitatea naţională. Şi de aici
toate teoriile şi încercările de a găsi o bază cât mai convenabilă. Chiar
118 MIHAI RETEGAN
dacă se admite în teorie respectarea suveranităţii, dar în fapte se
acţionează foarte grăbit pentru a crea condiţii de a nu exista această
suveranitate.
Asta este ceea ce se întâmplă în fapt; graba aceasta excesivă este de
neînţeles şi nu are nimic comun cu învăţâtura marxist-leninistâ, care nu
spune că trebuie grăbite şi impuse din afară anumite forme şi metode
de colaborare. Există o grabă, o justificare pe care o au tovarăşii care
au ridicat această problema., dar care nu se împacă cu tendinţ:a de con­
solidare, de întârire economică a ţârilor socialiste şi a suveranitâtii lor.
Sigur, se pot grăbi multe ţâri, dar pot să fie şi o serie de rămăşiţe de
şovinism de mare putere, combătute de Lenin la timpul respectiv, pe
care într-o declaraţie în 1956 le-au combătut şi tovarăşii sovietici,
punându-le pe seama lui Stalin, dar care continuă să existe.
Eu cred că acţiunile care au avut loc în ultimii ani, o serie de
teorii care izvorăsc fară să fie bine gândite şi formulate, nu ajută
deloc mişcârii noastre şi au semânat multe confuzii. Este totuşi şi un
fel de a acţiona foarte voluntarist din partea tovarăşului Hruşciov şi
probabil şi al altora şi felul acesta de nesocotire în practică, nu în
teorie, a vederilor colectivului şi a altor partide. Pentru că tendinţa
aceasta că hotârăsc liderii, în practică în relaţiile dintre ţâri, reiese că
hotârăşte Uniunea Sovietică în problemele mari, şi în practică este
că hotârăşte Hruşciov.
Eu am tot căutat şi la Lenin şi la Stalin, dar n-am găsit nicâieri în
corespondenţa lui cu Roosevelt să spună că: noi amândoi hotârâm
soarta omenirii. Aici este vorba de o concepţie.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
El aşa spune într-o scrisoare recentă către americani.
Tov. N. Ceauşescu:
Acolo nu spune că ţâri.le noastre, spune că noi amândoi hotârâm
soarta omenirii.
Tov. A. Drăghici:
Şi Kennedy spune că aşa este, ai dreptate.
DOCUMENTE 119
Tov. N. Ceauşescu:
Există în orice caz o concepţie în felul de a acţiona, cum a făcut şi
la plenară, unde s-a spus că trebuie să ne grăbim să facem planificarea
unică şi să convocăm pe primii-secretari să ia la cunoştinţă.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
înteleg că a fost grabă în problema cu Cuba. Dar aici de ce să te
grăbeşti aşa?
Tov. N. Ceauşescu:
După aceea este metoda aceasta să discute cu Gomu-tka separat şi
cu alţii separat Dacă sunt probleme care interesează numai pe Gomu-tka
să discute numai cu el, dar dacă sunt probleme care privesc toate ţâri.le
de ce să nu discute cu toţi. Eu am ascultat de câteva ori ceea ce povestea
Hruşciov şi am rămas cu impresii destul de neplăcute. De exemplu,
când a fost în 1957 întâlnirea cu Tito, în august. S-a apucat să po­
vestească - era încă Bulganin prim-ministru -, în faţa lui Tito despre
Bulganin. Şi de Voroşilov.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
De unde să ia exemplu Jivkov despre ceea ce este preşedintele Con­
siliului de Miniştri.
Tov. N. Ceauşescu:
Aici sunt probleme interne, care dovedesc un anumit fel de a acţio­
na, o anumită manieră. Nu mai vorbesc de povestea, că nici nu murise
încă Stalin şi ei se certau cine să fie prim-secretar. Şi povestea cum a
reuşit cu pistolul în mână să-l înlăture pe Beria. în şedinţa Prezidiului
a venit cu patru generali şi cu pistolul în mână l-a arestat.
Ce nevoie era de împârtăşit asemenea metode. Şi această concepţie
se oglindeşte şi în relaţiile economice. în orice caz arată anumite
metode care nu au nimic comun cu leninismul, privind partidul şi rezol­
varea problemelor în partid. În eefinitiv, hai să vedem, că noi am dezbă­
tut pe Ana Pauker în vreo două plenare, pe Luca în vreo trei, nu mai

120 MIHAI RETEGAN
spun de ceilalţi. Când ai puterea în mâna şi eşti la guvern, dezbaterea
problemelor în Comitetul Central, rezolvarea problemelor de către
organele statutare nu pot fi înlocuite. Odată ce vii şi critici pe Stalin
pentru aceleaşi metode.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Se pune problema ca în problemele mari hotărăsc liderii.
Tov. N. Ceauşescu:
în toate problemele mari a acţionat ca atare, ca noi hotărâm, ca sunt
eu lider şi ce spun eu trebuie sa facă toţi. Acum i se va părea curios:
cum naiba, românii au alta părere. în scrisoarea aceasta care s-a trimis
se spune, ca totuşi daca aveţi alta părere sa ne întâlnim. Ca şi cum nu
ştie ca avem alta părere. Ne putem întâlni. Dar însăşi felul acesta este
aşa o încercare de a rezolva tot pe ocolite problema. O sa mai facem o
declaraţie de respectare a suveranităţii, dar sa facem uniunile, sa trecem
la practica şi pe urma vedem noi.
Sunt practici care s-au încetăţenit, care influenţează nu numai asu­
pra activităţii în ţările socialiste. Pentru ca datorita faptului ca noi luăm
exemplu de la ei, unii se grăbesc sa le aplice. El a spus cam aşa: ,,Noi
putem sa rezolvăm problema agriculturii desţelenind 40 milioane de
hectare sau la proporţia noastră 4 milioane? Şi sa iei producţia-marfa
cam 300-400 kg/ha". După aceea sa vii în România şi sa spui ca pro­
blema productivităţii muncii este problema esenţiala şi ce va mulţumiţi
cu 1 500 kg la hectar, ca asta este nimic?
Tendinţa aceasta de a impune anumite forme, anumit fel de munca,
fără a ţine seama ca fiecare în ţara respectiva cunoaşte mai bine pro­
blemele dezvoltării economiei şi forţele de care dispune. Aceasta nu
este de natura sa ajute la.mersul înainte. Dacă noi am admite ceea ce se
propune, nu numai ca nu am grăbi apropierea nivelului economic al
diferitelor ţări socialiste, dar ar constitui o frâna mare în mersul înainte
al ţărilor noastre.
DOCUMENTE 121
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Ar însemna recunoaşterea inegalităţii pe o perioada lunga ca o lege
creata istoriceşte, şi ca o lege necesitatea de a menţine inegalitatea eco­
nomica.
Tov. N. Ceauşescu:
într-un articol se spune ca ... România, Bulgaria, datorita faptului
ca în capitalism au fost în înapoiere, sunt acuma în situaţia de a nu fi la
nivelul celorlalte ţări şi de aici tendinţa la ei de a face totul, pe care tre­
buie s-o combatem. Este o anumita forma, dar dupa aceea o sa spună:
Stai, este o tendinţa naţionalista ca vrei tu neapărat sa-i ajungi pe ger­
mani şi cehi. Aceştia s-au dezvoltat istoriceşte.
Deci, îşi fac loc anumite încercări de a deschide drum spre justifi­
carea teoretica de ce suntem aşa şi de ce trebuie sa rămânem aşa. lata
de ce, tovarăşi, eu consider ca este just felul cum tovarăşul Gheorghiu
a pus problema ca trebuie sa dezbatem bine aceasta problema, s-o
clarificăm bine în Comitetul Central, cu miniştrii şi activul de baza al
partidului şi sa ne spunem părerea clar către partidele care fac partP- din
comunitatea ţărilor socialiste, nu din CAER, pentru ca este o problema
care interesează pe toţi. Mersul înainte al sistemului socialist, victoria
socialismului nu se pot face numai în ţările din Europa şi excluzând pe
cei care au anumite lipsuri şi mergând numai cu cei care vor sa mearga
cu noi - cum spune Hruşciov. Astfel rişti sa rămâi cu puţini şi chiar sin­
gur, pentru ca fiecăruia poţi să-i găseşti greşeli.
Trebuie sa găsim cai de colaborare cu tarile capitaliste. Ne punem
problema sa ajutam ţările înapoiate capitaliste care sa se dezvolte eco­
nomiceşte şi considerăm just aceasta. Cu atât mai mult trebuie sa gasim
cai de colaborare cu ţările care şi-au scuturat jugul capitalist şi sa dez­
batem problemele care se ivesc cu ei şi sa le lămurim, sa-i ajutam pen­
tru a merge înainte, clarificând pe parcurs problemele. Eu cred sa nu n�
risipim în probleme de amănunt, ci sa mergem la problemele legate de
propunerea aceasta a creării unui organ unic de planificare şi legat de
aceasta şi metodele de munca.
122 MIHAI RETEGAN
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Aici sunt trei probleme. Este problema planului unic şi a organului
suprastatal; este problema atribuţiei - Comitetului Executiv şi, în sîarşit,
problema care este de foarte mare importanţă - uniuni pe ramuri.
Tov. N. Ceauşescu:
Deci, dezbaterea acestor probleme să fie bine pregătita şi trase con­
cluziile care trebuie trase, pentru că altfel nu se poate. Cu aceasta, cred
că dacă noi dezbatem în mod principial, în spiritul de a clarifica bine
problemele, vom aduce şi o contribuţie la rezolvarea principială., justă
a acestei probleme şi o contribuţie la realizarea unităţii mişcării comu­
niste, a lagărului socialist în întregime.
Tov. A. Moghioroş:
Şi eu sunt de acord cu aprecierea făcută de tovarăşi în legătură cu
activitatea tovarăşului Bârlădeanu. De asemenea, sunt de acord cu
fundamentarea principială politică, practică, pe care tov. Gheorghiu
a făcut-o.
Eu, trebuie să vă spun ca vad problema mai larg. Adică în afară de
organul unic de planificare şi crearea altor organizaţii internaţionale pe
ramuri, problema este mai vastă. De altfel tov. Gheorghiu-Dej la înce­
put, ieri, a accentuat acest lucru. Este problema creării unităţii eco­
nomice şi politice a lagărului socialist, care la ora actuală nu este, iar
încercarea de a crea în cadrul CAER-ului - care este o organizaţie
numai în parte a ţărilor socialiste, pentru că o parte însemnată sunt
excluse din acest organ - ar duce la adâncirea contradicţiilor din relaţiile
dintre tarile socialiste.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Sţ iei ca populaţie aceste ţări care sunt excluse din CAER, este
foarte interesant ce rezultă.
Tov. A. Moghioroş:
De aceea, eu consider, prin felul cum am ridicat această problemă,
ne-am făcut o datorie internaţionalistă faţă de mişcarea comunistă şi
DOCUMENTE 123
faţă de ţările socialiste. Nouă ne pare rău că am fost puşi în această
situaţie; nu noi am creat această situaţie. Dar dacă nu am face ce am
făcut, am face cea mai mare greşeală.
Este clar, tovarăşi, pentru orice om, fără să aibă pregătire politică,
că este vorba aici de golirea de principiile de bază, pe baza cărora a fost
creat CAER-ul, adică lichidarea lor. Dar ce a necesitat lichidarea aces­
tor principii? Ele au devenit o piedică în colaborarea dintre ţările socia­
liste, în rezolvarea problemelor specializării, a problemei colaborării
între tarile socialiste.
Eu cred că principiile actuale ale CAER nu constituie o piedica, din
contră., ele sunt corespunzătoare etapei în care sunt tarile socialiste. Sunt
de acord cu tov. Gheorghiu că este incomplet acest CAER, prin faptul
că în el sunt incluse numai un număr din ţările socialiste, ceea ce este
una din lacunele CAER, în ce priveşte colaborarea în cadrul lagărului
socialist.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Observaţi, nimeni nu se emoţionează de situaţia celorlalte ţări care
nu fac parte din CAER, ba chiar îţi face impresia că sunt bucuroşi.
Foarte bine, să fie ca observatori.
Tov. A. Moghioroş:
Este de neînţeles, când gândeşti ca un activist de partid. Aceasta
este o problemă esenţială a ţărilor socialiste. la să vedem, sunt coapte
condiţiile obiective şi subiective pentru a trece la crearea unui organ
unic de planificare suprastatală, la lichidarea suveranităţii naţionale a
tarilor socialiste? Ce anume a determinat aceasta? Doar deosebirea de
nivel este încă foarte mare şi în Europa, dar mai ales în ţările socialiste
ale Asiei. Dar hai să vedem dacă tovarăşii care au ridicat aceasta pro­
blemă unilaterală, n-ar fi fost mai logic ca înainte de a lua o astfel de
hotărâre să aibă o analiză marxist-leninistă a condiţiilor concrete în care
se propune crearea unui astfel de organ? A existat aşa o analiză? Nu s-a
făcut această analiză. S-a luat Piaţa Comună şi cu ea ne sperie, că tre­
buie să ne apărăm, că dacă nu ne înghite. Oare tovarăşului Hruşciov
nu-i este clar că această formaţiune a ţărilor imperialiste este o formă
 MIHAI RETEGAN
124
de a împărţi piaţa de desfacere, de împărţire a zonelor de izvoare de
materii prime? Ca este vorba de concurenţa imperialista'? Oare noi
putem imita aceasta? Noi contrapunem o aşa-zisa piaţa. Oare asta este
apărarea noastra? Nu, tovaraşi. Daca vom constitui unitatea economica
şi politica a lagărului noi avem posibilitatea de a ne apara împotriva
acestei pieti pe alte cai. Eu am spus, tovaraşi, ca aceasta graba nu este
bazata pe o analiza marxist-leninista, este graba de a crea de fapt baza
economica a integrarii politice. Eu aşa vad problema aceasta. Tov. Go­
mulka nu odata a spus ca ei prefera sa fie a 15-a sau a 16-a republica a
Uniunii Sovietice. Dar oare ar fi în interesul mişcarii comuniste o alt­
fel de unire fortata?
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Vrea sa creeze forme pentru viitoarea societate.
Tov. A. Moghioroş:
Eu cred ca fundamentare politica nu exista.
Tov. N. Ceauşescu:
Am vrut sa citesc articolul 2 din Statutul CAER, în care se vorbeşte
numai de ţariJe din Europa. (Se da citire.)
Tov. I. Gh. Maurer:
S-a modificat.
Tov. P. Borila:
Nu s-a modificat, dar a fost pus, nu legat de mongoli, ci cu mult
înainte. S-au exprimat aici odata ca au avut în vedere exemplul cu
Finlanda.
Tov. A. Bârladeanu:
Este un articol care permite intrarea şi altor ţâri socialiste. La
Consfatuirea secretarilor s-a ridicat problema sa intre Mongolia şi
atunci s-a scos cuvântul „european", adica s-a lărgit. În schimb în
Statut, faţa de situaţia iniţiala din 1950, acum trei ani s-a mai prevazut
DOCUMENTE 125
ca pot intra acele tari care împartă.şese principiile şi scopurile CAER.
Oricine ştie ca acestea sunt principii socialiste. Deci, oricum se exclud
tarile neeuropene.
Tov. A. Moghioroş:
Eu consider ca poziţia noastra principiala, poziţia noastra politica
are un temei foarte puternic. Noi într-adevăr nu aparam numai inte­
resele noastre, dar aparam cauza ţarilor socialiste în ansamblu şi a miş­
carii comuniste internaţionale. Daca noi ne-am declara de acord, aşa
cum şi celelalte partide s-au declarat de acord cu crearea unui organ
unic de planificare, renunţarea la independenta, la suveranitate, la ega­
litate în drepturi, asta ar însemna ca statele noastre, partidele noastre ar
avea rolul unui executant, care executa hotărârile unui for superior, nu
în conformitate cu interesele poporului nostru, ale ţarii noastre. Asta
este treaba lor, însa ei fac un prost serviciu mişcării comuniste când
accepta o astfel de forma. Ei daca ar consulta poporul: Voi sunteţi de
acord cu un astfel de mod de a conduce economia, eu cred ca nici unul
dintre popoarele acestor ţâri nu ar fi de acord. Pe mine ma frământa
foarte mult cum este posibil ca Partidul Comunist al Uniunii Sovietice,
care este cel mai vechi partid comunist din lume, cu cea mai mare expe­
rienţa politica, sa abordeze o asemenea problema. Cum este posibil sa
împinga contradicţiile dintre China şi Uniunea Sovietica şi asupra celor­
lalte ţari. Sau cu Albania, ce s-a întâmplat cu Cuba, cu Iugoslavia?
Exista o hotărâre a Consfatuirii partidelor comuniste şi muncitoreşti -
la care au participat 81 de partide comuniste - care condamna Uniunea
Comuniştilor din Iugoslavia, Programul sau revizionist, ca pe urma de
unul singur sa revina asupra acestui lucru.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Daca a intervenit vreo schimbare, hai sa revizuim declaraţia.
Tov. A. Moghioroş:
Asta este spiritul de mare putere, nesocotirea ţarilor, a partidelor
comuniste mici. În vorbe recunoaşte egalitatea de drepturi între par­
tidele mari şi mici, dar practic este încalcat.
126 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 127
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
lui. Ceea ce s-a întâmplat cu chinezii, cu coreenii, viemamezii, îmi lasa
Sa vedeţi în scrisoarea trimisă către chinezi ce formulari interesante
impresia ca suntem în ajunul unei rupturi între tarile socialiste şi par­
sunt. Daca între partidele noastre va exista unitate de vedere, va fi
tidele comuniste.
cutare şi cutare. Nesocotirea celorlalte partide. Doar ei spuneau cu cât
Priviţi ce este în India. O nenorocire, tovarăşi. Instaurarea teroarei
un partid este mai mare cu atât răspunderea lui este mai mare. Veti
împotriva comuniştilor aproape în toate tarile capitaliste. De altfel, impe­
vedea în viitor, sunt în stare să faca mai multe concesii. Aţi văzut cum
rialiştii au şi declarat, că acuma când nu sunt uniţi, acuma trebuie loviţi.
puneau chinezii problemele. Întâi în problema luptei împotriva impe­
De aceea, cred ca facem bine sa ridicăm aceste probleme în ansam­
rialismului, apoi în problema luptei pentru eliberarea naţională a tarilor
blu şi să luptăm pentru unitatea lagărului din punct de vedere economic
care înca se gasesc sub jugul colonial. Aceasta este o problema în care
şi politic, pentru ca sa ne facem datoria care ne revine în aceasta privinţa.
sunt antrenaţi şi ne critica pe noi ca facem concesii, dar faceţi şi voi
Eu sunt de acord cu elaborarea unui material documentar multila­
concesii pentru noi.
teral, puternic argumentat cu care să mergem în faţa partidelor co­
Ca să vedeţi ce înseamna consecventa! Eu nu ştiu ce a putut sa
muniste. Tovarăşi, nu noi suntem aceia care cream divergenţe, însa
intervina pe parcurs ca polonezii au modificat materialul iniţial, iar la
consideram de datoria noastra internaţionalista de a ridica aceste probleme.
consfatuire- dupa ce în preambulul respectiv s-a referit la Uniunea
Sovietică, de fapt iniţiativa nu este a lor-, a venit după aceea şi a mo­
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
dificat şi în expunere. Mai mult, luaţi cuvântarea lui Gomutka şi veti
Nu avem decât două cai: Fie să acceptăm ceea ce are implicaţii
vedea acolo un pasaj. Eu l-am reţinut, pentru ca este extraordinar pen­
colosale şi ca amploare şi ca adâncime, să facem nu ştiu ce concesii şi
tru concepţia care domina atunci.
atunci înseamna a porni pe calea acceptării, sau sa respingem. Altă cale
Se spune ca formele organizatorice, cadrul actual şi principiile
nu exista.
organizatorice ale CAER lasă loc suficient pentru colaborare etc., etc.,
Eu am spus nu o data, că a accepta ar însemna cel mai mare necaz
ce a intervenit oare atunci, pentru ca noi nu am spus nimic. Ce a inter­
nu numai pentru noi. Sa nu privim chestiunea îngust. A accepta nişte
venit eu nu înteleg. Eu n-aş vrea sa cred ca noi suntem vinovati în
lucruri nejuste şi inspirate din izvoare nejuste. Pentru ca se poate face
privinţa aceasta, pentru ca nu ne spusesem încă punctul de vedere. Noi
la urma urmei din negru alb şi se pot face fel de fel de scamatorii. Aici
ne-am aliniat, am spus ca suntem pe deplin de acord cu aprecierea
nu este vorba de scamatorii, ci de a hotărî soarta unor tari. Ar fi o sursa
făcută de delegaţi.a poloneza, că aşa, aşa. Cine a intervenit atunci de a
permanenta de neînţelegeri şi amaraciune. Ori să spunem şi noi cum
se renunţa Ia acea formula de creare a organului suprastatal asta nu
spunea tovarăşul acela bulgar...
mi-e clar nici acum.

Tov. E. Bodnăraş:
Tov. A. Moghioroş:
Acum este simplu: ei o sa planifice şi noi o sa ştim ce avem de
Pe urma a ridicat tov. Bârlădeanu problema că nu este nevoie de
făcut. Noi atunci am râs de el, dar acesta este mersul problemei.
organ de planificare, de statutul uniunii internaţionale pe ramurile prin­
cipale ale economiei.
Tov. P. Borilă:
Eu cred ca noi facem bine ca toate acestea principial, calm, tovara­
Eu cred, tovarăşi, că problemele pe care noi le discutăm sunt impor­
şeşte sa le spunem, pentru a preîntâmpina unele greutăţi, pentru ca
tante - aş spune că facem un lucru foarte bun -, este bine chibzuit, îl
aceasta ar putea produce imense pagube mişcării comuniste, socialismu-
facem făra grabă, fiecare din noi ne frământam şi le-am discutat sub un

128 MIHAI RETEGAN
aspect sau altul cu colectivul nostru. Şi aşa cum le punem noi, atent,
serios, în mod pur leninist, că în primul rând dezbatem în colectivul
Biroului Politic, nu afară pe străzi, în presă, nu am dat frâu ca toată
lumea de la noi să spună despre acestea peste tot prin cuvântări sau arti­
cole. Dezbaterea acestor probleme în Plenara Comitetului Central este
o metoda pur leninista.
Problemele mari, fie ele interne, fie ele internaţionale, fie între
două sau mai multe partide, Lenin întotdeauna le punea în faţa colec­
tivului, le punea în faţa partidului atunci când era nevoie de a fi înar­
mat partidul de a cunoaşte problemele, să nu rămână surprins, să nu
rămână nepregătit, sau să audă din altă parte şi să le interpreteze fiecare
cum vrea.
De aceea cred că am făcut un lucru bun. În al doilea rând, sunt
lucruri noi acestea pe care le discutăm? Nu sunt noi, tovarăşi. Ele
sunt probleme foarte vechi, care se discută de mult, dar mai ales
aceste probleme se discută de 2-3 ani, unele sub diferite forme mai
înainte la diferite niveluri la CAER. Dar aşa cum se pun acum pro­
blemele de către toţi conducătorii partidelor respective ele nu sunt
noi, sunt exact problemele care anul trecut s-au discutat pe marginea
celor doua documente aşa-zise poloneze. Acuma se revine tot la
acestea şi discuţiile din anul trecut şi cele de acum la diferite nivele
sunt discuţii în jurul acestor documente, care n-au putut şi nu s-au
aplicat la şedinţa din iunie.
Aceasta arată că atunci noi am luat o poziţie justă în felul cum pu­
nem noi acum problemele în relaţiile noastre cu ţările socialiste. Pe de
altă parte arată că şi alţii - vorbesc de felul cum au pus problemele
înainte de consfătuire .. . Numai ca diferenţa este că la Consfătuire s-a
acceptat punctul nostru de vedere, am elaborat documentul atunci, care
nu a fost aplicat. Noi atunci am rămas la principiile CAER-ului, cu
unele îmbunătăţiri cu care toată lumea a fost de acord. întrebarea este
ce a intervenit în câteva luni de zile că se pun din nou problemele
vechi, exact aşa cum s-au pus şi atunci? Se vorbeşte în continuu, se
scrie de către toţi şi în toate domeniile de problemele de integrare, de
organe comune, de întreprinderi comune pe ramuri, de investiţii
comune ş.a.m.d. Vorbesc mulţi chiar. Povestea şi tov. Bârlădeanu cum
DOCUMENTE 129
s-au petrecut lucrurile în şedinţă, cu oarecare supărare, cu nervoz;tate,
multă contrazicere, chiar la aceeaşi oameni. Chiar în unele articole sunt
contraziceri. Nu-i este clar nici lui ce vrea să spună. Îti face impresia ca
vorbeşte numai de dragul de a vorbi, de a pălăvrăgi sau nu este convins
de ceea ce spune.
Nimeni nu este împotriva acestor discuţii, nimeni nu este împotrivă
ca să se discute aceste probleme între partidele noastre. Numai că ele
trebuie să se poarte în mod organizat între cei interesaţi, la nivel înalt,
trebuie să se discute în mod tovărăşesc, principial şi. a nu fim puşi în
faţa unui fapt împlinit. Nu poţi să ai o linie neutra în aceste probleme
mari. în felul cum se pun până acum problemele te obliga sa faci acest
lucru. Acesta este un bun exemplu, care poate fi folosit. Mai mult, toţi
se bazează pe Lenin. Eu vorbesc în probleme de CAER şi în alte pro­
bleme. Bietul Marx şi Lenin dacă s-ar scula acuma ar spune: Unde am
ajuns, care este ideologia noastră şi cum o interpretează fiecare. Nu
spun în toate problemele, dar în problemele mari de colaborare, în pro­
blema construirii socialismului, în problemele relaţiilor noa 'tre cu ţările
capitaliste, a luptei pentru pace. Unii interpretează aşa, alţii interpre1eaza
altfel, cum le convine. Aţi observat cu iugoslavii şi chinezii care con­
tinuă lucrurile acestea. Dar şi la Hruşciov se observă, ceea ce este păcat
şi doar aşa un partid ca al lor, care trebuie sa aiba un nivel mult mai
înalt, datorită autorităţii care a avut-o şi pe care nu trebuie s-o piardă.
Problemele sunt puse la ordinea zilei fără sa vrem noi, fără scrisorile
acestea care le trimitem reciproc. Se discută, însă din păcate nu toate
discuţiile au dat rezultate bune în legătură cu problemele relaţiilor noas­
tre, a coeziunii lagărului ş.a.m.d. Eu cred ca în problema CAER,
întregul Comitet Central va avea aceeaşi părere pe care o avem noi aici,
pentru că, cadrele sunt pregătite, au văzut în multe situaţii cum se orien­
tează oamenii. Ei ştiu ca, CAER are experienţa, suntem pentru cola­
borare multilaterală şi ajutor reciproc - cum se spune acolo - mai mult,
suntem şi noi pentru înlăturarea graniţelor, dar asta înseamna sa sari
etapele? Când se va pune problema aceasta, cum se vor face lucrurile
acestea, se poate pune numai teoretic, dar practic sa faci aceasta, este
prea devreme şi este periculos. Este altceva daca spui în filozofie despre
lucrul acesta. Şi Lenin vorbea de Statele Unite ale Europei.
130 MIHAI RETEGAN
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Lenin combatea aceasta teorie.
Tov. P. Borila:
Lenin combatea şi contrapunea altceva
Tov. L. Rautu:
Şi noi contrapunem altceva. Contrapunem suveranitatea.
Tov. P. Borila:
Daca sunt interese comune pentru dezvoltarea anumitor tari, se
poate face. Nu suntem împotriva unor asemenea colaborari pentru dez­
voltarea anumitor ramuri. Noi spunem cum vedem lucrurile principial.
Dar asta nu înseamna- cum am înţeles de la tov. Bârladeanu- ca sunt
uneori ameninţari, ca daca voi nu vreţi, mergem fara voi. A pune pro­
blema în felul acesta, nu înseamna sa izolezi pe unii?
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
El când vorbeşte de CAER o împleteşte cu probleme de strategie şi
tactica. Adica acel grup de probleme cunoscute.
Tov. E. Bodnaraş:
Se poate înţelege ca este vorba de probleme legate de organizarea
întâlnirii viitoare.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Noi părerea ne vom spune când vom avea materialul gata întocmit.
Tov. P. Borila:
Ca principiile CAER, care au fost adoptate de toţi, sunt juste, tim­
pul le va arata. Practic, deja arata acest lucru. în afara de cele cunoscu­
te, tov. Gaston a facut o informare cum s-a facut încheierea acordurilor
bilaterale cu ţara noastra. Nimeni, nicăieri, n-a ridicat probleme de aces­
tea, cum s-au ridicat acuma Acelaşi lucru îl afirma şi Gogu Rădulescu
DOCUMENTE 131
care a fost şi el. Noi constatam lucrurile acestea în practica de toate
zilele în colaborarea noastra cu celelalte ţari. Totuşi acestea sunt lucruri
care frământa şi care o să frământe încă mult timp, până se va vedea
care este drumul just.
Dar este înca o problemă şi este greu de spus care este mai impor­
tanta. Depinde care latură a acestei probleme se ia. O problemă care
frământă şi îngrijoreaza este problema starii lagărului nostru, a
relaţiilor dintre tă.rile noastre, în mişcarea comunista internaţionala.
Idealul pentru care lupta comuniştii este de-a fi uniţi, principiali, sa
lupte cu forţele întarite împotriva duşmanului. În ultimul timp începe
să aibă serioase divergente şi mai ales modul cum se pune nu duce la
îmbunătăţire, ci, dimpotrivă, în multe cazuri duce la întarirea acestor
divergente. Noi luptăm pentru unitatea lagârului socialist şi a mişcării
muncitoreşti, colaborare din toate punctele de vedere pe baze prin­
cipiale leniniste, respectul reciproc ca oameni, ca partide, ca tate
socialiste, (ne] consultăm în toate problemele mari. Eu aş spune şi în
problemele interne ale uneia sau altei tari. Noi ne-am dus la tovarăşii
sovietici şi i-am consultat. Sunt bune asemenea consultări. Într-un
timp se făceau informari foarte dese: acum câţiva ani cu iugoslavii,
problema atitudinii faţă de chinezi, faţă de americani, de austrieci. Se
cerea şi părerea. În ultimul timp acestea s-au rărit. Dimpotriva, te
pomeneşti cu probleme mari care te iau prin surprindere şi asemenea
lucruri aduc amârăciune nu numai la noi, dar există şi pericolul de a
se abate de la concepţia colaborarii. De pildă, problemele cu China
sunt normale? Sunt foarte proaste şi ele nu sunt numai între Uniunea
Sovietică şi China, dar atrag după sine multe partide. Noi am luat ati­
tudine în primul rând în legatură cu China. Nu, cu Albania, întâi am
luat atitudine. Dar faţă de chinezi, faţă de politica lor în problemele
internaţionale mari am luat atitudine justă atunci. Dar totuşi nu este
bine de a se continua în acest fel şi nu se iau măsuri serioase. Aces­
tea nu sunt măsuri, aceste scrisori sau să ne întâlnim ici-colo bilateral.
Nu în felul acesta trebuie rezolvate problemele. Aici s-a pus problema
în felul următor: Noi doi să ne înţelegem şi după aceea vom întreba
şi pe ceilalţi. Sigur, altă putere are Uniunea Sovietică, nu ne com­
parăm cu ea, dar când este vorba de relaţii între partide, între statele
132 MIHAI RETEGAN
noastre, sunt lucruri care ne privesc pe toţi. Sau cu Albania la fel. Nici
cu Iugoslavia nu sunt problemele deloc lamuiite. Fiecare o pune aşa
cum o vede. Este ţară. socialista? Dar ce fel de ţară. socialista este când
spune ca este ţara neangajata, neutra, nu este nici într-o parte, nici în
cealaltă., este în afara blocurilor; când susţine programul sau revizio­
nist. Ne ducem şi noi şi ne facem autocritica şi le dam dreptate ca au
fost şi sunt pe drumul just.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Din programul ,,revizionist" au rămas „unele divergenţe".
Tov. P. Borila:
Mai mult, cu.m se lucrează. cu aceste ţari, dacă. este vorba de
metodele unora şi ale lui Hruşciov. Cred ca ar trebui de discutat odată.
şi cu dânsul. De exemplu, la Consfătuirea partidelor comuniste din
1960, doua luni de zile noi am luptat pentru lucruri principiale, ca sa
aducem la un punct comun, de a-i combate şi pe revizionişti şi
stângişti şi aceştia care nu înţelegeau politica de coexistenţa paşnica,
chinezii mai ales, şi multe, multe asemenea probleme. Am semnat
această. Declaraţie. După. doua-trei ore când s-a dat recepţia, exact
lucrul contrariu s-a confirmat de Hruşciov faţă. de mii de oameni. Asta
nu este partinic. Dacă. ai avut altă. părere tu personal sau partidul
respectiv, de ce n-ai venit sa discutam acolo. Imediat la banchet a spus
ca Iugoslavia este o ţară. socialistă. ş.am.d. Bine, dar hai s-o discutam.
De aceea ne-am adunat 81 de partide şi puteam sa discutam ce este şi
cum este ţara aceasta.
Tot acolo s-a vorbit de problema care puteam s-o discutam, ca
şomerii din tă.rile capitaliste trăiesc mai bine decât salariaţii din tă.rile
noastre. Bine, tovarăşi, dar acolo te asculta sute de oameni din ţările
capitaliste. Ei ştiu ca lucrurile stau altfel, ca la ei îi mobilizează. îm­
potriva regimului, a guvernului, ca vor ţara socialista. Cum o sa lupte
ei, dacă. şomerii trăiesc mai bine decât salariaţii noştri?
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
într-adevăr este ceva care te depăşeşte. Te întrebi ce se întâmplă.?
DOCUMENTE 133
Tov. P. Borila:
Tot aşa spunea, când explica din cine se compun partidele. Se com­
pun din cei flă.mânzi - spune, din cei care câştiga mai puţin. Dar cine
câştigă. mai puţin? Cine este necalificat. Ce fel de partid comunist este
acela care se compune din oamenii cei mai slabi? Unde este rolul pro­
gresist al clasei muncitoare? Sunt probleme care te mira. Tot la masa
acolo se vorbea de americani, de englezi, de felul cum a ieşit Gomulka
la alegeri. Şi felul cum a povestit mai înainte cum au luptat împotriva
fracţioniştilor la ei, reieşea într-adevăr ca mergeau cu metodele acestea
nepartinice, neleniniste.
Tot în legă.tură. cu Iugoslavia povestea atunci ca Bulganin a trimis
o scrisoare lui Tito atunci şi a spus ca Tito este cel mai bun leninist.
Hruşciov după. aceea a trimis o scrisoare în care sp-µne ca Bulganin a
fost criticat şi a dezminţit aceasta apreciere. Acuma Tito iară.şi este le­
ninist. Atunci Bulganin a avut dreptate.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
De lucrul acesta a auzit însuşi Tito şi a spus: ce încredere pot s� mai
am eu?
Tov. P. Borila:
Sunt câteva probleme încă.. De exemplu, a fost criticat Malenkov
ca el a arătat puterea bombei atomice şi ca asta dezarrneaza pe oameni.
Dar după. aceasta venim acuma şi spunem ca numai cu o singura
bomba de 100 megatone putem distruge nu ştiu ce.
Tov. A. Draghici:
Sau ca tigrii de hârtie au dinţi atomici.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Pentru a face speculaţii este nevoie şi de o lege speculativa.
Tov. P. Borilă:
O alta problema cu rampele de lansare din Cuba. Ele s-au instalat,
dar totuşi de multe ori nu ştiu dacă. trebuia sau nu. Dar dacă. lucrul

134 MIHAI RETEGAN
acesta l-au ştiut mii de oameni din Cuba, care le-au instalat, nu era oare
bine sa-I ştie şi tarile participante la Tratat?
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
A ştiut Dej, dar i s-a spus: numai dumitale îti spun. Sa nu ştie şi
ceilalti, nu ştim daca o sa accepte.
Tov. P. Borila:
Dar ştiu mii de oameni şi Birourile Politice ale partidelor respective
nu cunosc, dar consecintele le tragem cu toţii. Dar daca acest conflict
s-ar fi transformat într-un război. Se ştia de la început acest lucru: dar
daca americanii iau anumite contramăsuri, atunci ce facem noi. Exista
posibilitatea de a le retrage şi ne retragem cu prestigiul cu care am ieşit,
mai ridicat?! Noi am ieşit de acolo cu prestigiul scăzut în legătură cu
unitatea tarilor socialiste.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Este foarte just ce spune Borilă. Periculoasă problemă. Puteam
fi puşi în faţa unei situatii când nu ştii de unde vin bombele. Asta
este o mentalitate. Cred că merita sa tratăm momentul acesta, ca
problemele mari sa le rezolve liderii. Cum a procedat el cu Dej. I-a
spus aşa cum v-am comunicat, dupa ce a început să Ie retragă. Mi-a
fost frica, dar daca spun şi rasufla, şi atunci te întrebi cine a pălă­
vrăgit. Eu cred ca în scrisoare va trebui să punem şi probleme din
acestea şi sa criticam pe Dej ca n-a adus Ia cunoştinţa, decât ulterior.
Să-i lecuim de acest „liderstvo".
Tov. P. Borila:
Daca ştiu mii de oameni acolo, cum nu poate să ştie Biroul Politic?
Tov. Dej poate fi criticat pentru că nu a ridicat în felul acesta problema,
ca daca cunosc mii de oameni cum nu poate cunoaşte colectivul de con­
ducere al partidului.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Foarte bine. Eu sunt de acord.
DOCUMENTE 135
Tov. P. Borila:
Este jignitor faţa de colectiv. Acum vorbim de influenta pe care putem
s-o exercitam, când nu suntem suficient de uniti, dupa cum se vede.
în ultimul timp s-a aflat că unele partide din ţările Americii Latine
vin cu probleme că pot sa treacă Ia revoluţie în tarile lor, cu toate ca spun
că nu au aliaţi, ca ţăranii nu sunt pregatiţi. De exemplu, în Venezuela.
Arată că nu-i susţin alte puteri. Ei admit atentate şi altele, ca prin a'-'casta
să creeze atmosfera. Câte lucruri neclare, câte lucruri în capul oamenilor.
Nici nu trebuie să fii comunist să ştii că pentru a porni Ia o revoluţie tre­
buie să ai condiţii pentru aceasta şi interne şi internationale. Se spune ca
unii suntem susţinuţi şi de altii; nu suntem susţinuţi; că noi vrem în
primul rând să ne susţină Uniunea Sovietică şi ţările socialiste. El spune:
vă susţinem, dar el nici nu te întreabă de fapt.
lata câte confuzii se creează din cauză că nu suntem uniţi din toate
punctele de vedere. Aş ridica încă o problema care merită şi ea să fie
lămurită. Ajutorarea ţărilor afro-asiatice şi a ţarilor aşa-zise înapoiate.
Ca comunişti şi stat socialist nu ne este indiferenta aceasta problemă,
dar dacă acest ajutor va fi în dauna dezvoltarii ţarilor respective care
dau ajutor, sau a Iagarului nostru, sau încetineşte câtuşi de puţin puterea
ei economică şi duce Ia scaderea nivelului de trai în aceste tari, atunci
să vedem dacă asta este un bun exemplu pentru aceste tari, chiar pe care
le ajutam. Pentru că ei o să spună: Foarte bine, mă ajută, dar iată cum
trăiesc la ei. Asta este socialismul? Ei se uită Ia dezvoltarea şi nivelul
de trai pe care îl ai. Ei spun că mult mai mare este ajutorul acordat aces­
tor tari atunci când ei vad că ţara socialistă are un nivel de dezvoltare
înalt, are un nivel de trai înalt.
Tov. N. Ceauşescu:
Problema este pe cine ajuti din tarile respective, ce regim se întă­
reşte în acele ţări.
Tov. P. Borila:
De exemplu barajul de Ia Asuan. încă nu se vede sfârşitul lui. Şi câţi
bani înghite. Sigur că este o treabă a ţării care ajută, dar ca principiu noi
puteam să ne consultam, să vedem problema aceasta. Cu aceşti bani şi
 DOCUMENTE 137
136 MillAI RETEGAN
se ridice ca într-adevă.r să. fie lagă.r unit din toate punctele de vedere,
alte miliarde care s-au dat în alte părţi putea sa fie şi nivelul de trai din
atunci el se poate dezvolta mai bine, poate ajuta ţările înapoiate mai
Uniunea Sovietica şi din alte ţări din lagărul nostru mult mai ridicat şi
bine, atunci poate să. se contrapună. imperialiştilor mai bine, atunci
ar fi fost un exemplu mai bun pentru comuniştii care luptă acolo. Sigur
poate influenta celelalte partide comuniste ca sa fie o forţă. con­
ca sunt consecinţe politice, nu spunem sa se dea ori sa nu se dea. Dar
ducă.toare şi sa mobilizeze masele la lupta pentru preluarea puterii în
în toate aceste tări, mai ales în ultimul timp, toate partidele comuniste
ţările respective.
sunt ilegale şi toţi comuniştii împuşcaţi, inclusiv şi în India. Iată, şi în
Irak, şi în Africa, şi Asia partidele comuniste sunt ilegale şi distruse.
Aici ei pot ridica probleme legate de Piaţa Comuna. De multe ori
Tov. D. Colin:
Tovarăşi, şi eu sunt de acord cu problemele care se discuta aci în
este admiraţie fată de Piata Comuna şi este luată ca exemplu. Dar ţările
Biroul Politic. Ţin să. subliniez şi eu ca s-a confirrnat încă. o data ca şi
membre ale acestui bloc nu participa cu drepturi egale. Ei nu primesc
în multe alte împrejurări, când este vorba de problemele principiale fim­
în Piata Comuna tări slab dezvoltate. Ei vorbesc de Grecia, Turcia Ei
damentale, care privesc dezvoltarea viitoare a relatiilor tarilor socialiste
sunt primiţi ca asociaţi, ei sunt subordonaţi din toate punctele de vedere.
din punct de vedere economic, a relatiilor şi coeziunii politice, a unităţii
Referitor la problema ridicata de tov. Gheorghiu. Noi prin urmare
de vedere în problemele mari, cât şi în problemele mari ale mişcă.rii
avem tări mai sărace cum este China, Vietnam, Coreea. De ce aceste
comuniste internaţionale, s-a confirmat încă. o dată. justeţea liniei par­
tări nu au intrat în CAER? Sigur ca sunt şi asemenea aspecte. Sunt şi
tidului nostru, înca o dată. reiese clar şi de netă.gă.duit ca partidul nostru
multe alte probleme care trebuie discutate cu tovarăşii sovietici în
conduce şi când este vorba de probleme mari întotdeauna cu multă
primul rând.
ră.bdare şi cu o analiza temeinică. a abordat aceste probleme, a găsit
Eu sunt de acord sa se întocmească un document care sa fie multi­
formele şi mijloacele să. se consulte şi să. ceară. părerea partidului nos­
lateral, ca sa dea posibilitatea de a se discuta toate problemele pe care
tru. Desigur, de aci s-a conturat şi mai bine părerea exprimata de condu­
le avem de discutat. Sa fie un document la un nivel foarte înalt, prin­
cerea partidului într-o problemă sau alta, adică. s-a verificat în practica
cipial, tovărăşeşte. Cu aceasta nu ne ajutăm numai pe noi şi pe alţii,
şi întotdeauna partidul nostru a gă.sit - pot sa spun fără. exagerare - tim­
ajutăm coeziunea lagărului, a partidelor comuniste. Nu ştiu daca tre­
pul şi formele potrivite de a pune aceste probleme la nivel de relaţii
buie sa redăm toate aceste metode. Sa spunem probleme mari, pentru
între partidele frăţeşti, între tă.rile socialiste, între partidele comuniste
ca uneori sunt lucruri care nu pot fi crezute. Sunt şi asemenea probleme:
din toată lumea.
prea mare este volumul discutiilor, al pălavrageWor. De fapt .acestea nu
Problemele pe care le discutam, mai bine zis cu care a plecat
ridica producţia, nu îmbunătăţesc nivelul de trai. Acestea sunt probleme
tov. Bârlădeanu, ca urmare a acelor probleme discutate în f,3iroul
pentru o perioada lunga. Din metodele de lucru, daca vrem sa ară.tăm.
Politic în ceea ce priveşte dezvoltarea în continuare a relaţiilor în
În primul rând, oamenii cum pun problema de multe ori. Noi am fost
cadrul CAER, a formelor şi metodelor pe care trebuie sa le capete în
de multe ori criticaţi direct, indirect auzeam mai mult, că. nu combatem
viitor acest organism, care trebuie sa duca la strângerea şi întărirea
revizionismul iugoslav. Asta până. acum doi-trei ani. Şi asta în multe _
relaţiilor şi din punct de vedere politic şi din punct de vedere eco­
tări se auzea, şi în aparat şi în conducere. Bulgarii ne-au spus lucrul
nomic, de întrajutorare şi lărgire a bazei economice a fiecărei ţă.ri în
acesta în 1956. Mai târziu se spunea că. nu combatem suficient pe
parte în etapa în care noi ne găsim, aceste probleme au o importanţă.
albanezi. Acum începem să. auzim că. nu ne apropiem suficient de ...
deosebita. Eu consider ca momentul la această. sesiune a CAER a fost
Câte şi mai câte probleme. Dacă. ai o problemă., pune-o aşa cum este.
foarte potrivit şi problemele au fost coapte.
Să. vedem dacă este justă.. În orice caz, trebuie lagărul în primul rând să.
138 MIHAI RETEGAN
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Probabil din cauza asta s-au şi pus. Nu noi le-am pus, le-au pus alţii.
Tov. D. Coliu:
Noi am considerat ca este momentul să le punem în mod deschis,
clar, principial, sa aratam în ce con tau neajunsurile şi care este pă.rerea
noastră şi unde ar duce dacă. într-adevă.r am accepta astfel de metode,
astfel de practici. Sau dacă. am proceda cum fac alţii, că nici nu au apu­
cat să exprime o pă.rere sau o idee undeva la o plenara sau la o sesiune,
sau într-un discurs ocazional, şi gata şi-au însuşit această pă.rere. Sigur
ca dacă începi sa le faci bilanţul şi să le înregistrezi, să le pui una lângă.
alta şi sa vedem când a fost spus adevă.rul sau când a fost just şi când
nu a fost just, într-adevă.r chiar pe oameni cu capul limpede şi cu
picioarele pe pă.mânt îi poate pune într-o situaţie delicata şi de a se gân­
di de multe ori: Ce se întâmpla, ce este aici?
Deci eu consider ca noi am pus această problema la timpul potrivit.
Ne-am exprimat categoric dezacordul în ceea ce priveşte modul cum
vor sa pună. problemele şi graba cu care se pun ele, am aratat unde duce
acest lucru şi ce consecinţe va avea.
Aci vreau să spun şi eu ca tov. Bârlădeanu a muncit bine acolo.
Tov. Bârlădeanu, tot aşa cum partidul nostru a pus problemele, calm
întotdeauna, principial şi în unele situaţii în care a fost pus acolo la fel
a ştiut să dea raspuns, şi ă pună la punct lucrurile. Eu consider că s-a
achitat conştiincios şi partinic de sarcina încredinţată. de conducerea
partidului nostru. Tovaraşi, problemele care se pun la ordinea zilei în
legă.tura cu CAER şi eu cred ca depăşesc mult un cadru, nu ştiu dacă
se poate spune aşa din punct de vedere al unei etape în care noi trebuie
sa trecem în ceea ce priveşte colaborarea economica dintre ţările noas­
tre. Sigur ele privesc lucruri mult mai adânci, mult mai importante,
privesc unitatea lagărului socialist mondial, privesc în general mişcarea
muncitoreasca internaţionala. Eu am citit aseară. articolul din ,,Pravda"
de ieri cu unitatea. În acest articol se prezintă în aşa fel chestiunea
unită.ţii, perfecţiunea la care a ajuns lagărul socialist, încât din toate
punctele de vedere noi suntem de acum într-un stadiu când putem trece
DOCUMENTE 139
la forma superioară de colaborare, de conducere a economiei şi ca din
punct de vedere al unită.ţii lagărului nu există nici un fel de probleme.
Sigur, eu m-am gândit asupra acestui lucru şi cred ca tot este
inspirat dintr-o anumita concepţie de a face ca pe calea aceasta să se
influenţeze şi sa se facă şi presiuni, dacă se poate spune aşa. Indirect
probabil ca sunt referiri tocmai la unii cum suntem noi, ca voi nu sunteţi
de acord, dar aşa stau lucrurile şi vreţi, nu vreţi, o sa va prelucram ori
de câte ori va fi nevoie şi ca vom merge perseverent pe aceasta linie, că
trebuie sa acceptaţi un anumit punct de vedere. Adică. trebuie sa fiţi de
acord cu noi.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Îşi fac socoteli greşite dacă merg pe linia aceasta.
Tov. D. Coliu:
Aici tovarăşii au pomenit despre un anumit stil, anumite metode
care se practica în ultimul timp şi, concret, desigur, vorbesc de ·tilul şi
metodele de lucru, felul de a aborda problemele al tov. Hruşciov, care
vorbeşte întotdeauna în numele Partidului Comunist al Uniunii Sovie­
tice, în numele statului sovietic ş.a.m.d.
Apar lucruri foarte curioase. în aparenţă, şi în dreapta şi în stânga
se ia poziţie şi se critică metodele şi practicile condamnabile ale lui
Stalin în perioada respectivă. Dar nu este greu de priceput, şi un om
simplu poate să înţeleagă, că în dosul acestor lucruri se ascund dacă nu
acelaşi5 , dar în etapa în care ne găsim chiar metode şi stil de munca mai
periculoase, mult mai periculoase decât în timpul în care a domnit
Stalin, în perioada când Stalin şi-a făcut de cap, când a redus la zero
partidul, organul de conducere al partidului, munca colectivă, normele
leniniste elaborate şi cu atâta tărie şi consecvenţă. susţinute de Lenin.
Dar atunci Uniunea Sovietică era aproape singura şi aceste lucruri nu
puteau să fie cunoscute şi să aibă influenţă. negativa asupra partidelor
frăţeşti, asupra altor ţări. Şi sigur unele lucruri nu erau cunoscute nici
chiar de poporul sovietic, de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice.
5 Aşa în original; lipseşte, probabil, ,,ţel".
 DOCUMENTE 141
140 MIHAI RETEGAN
asupra celorlalte ţări socialiste. Avea mână destul de lunga Beria. Şi
Or, astăzi vii şi sus şi tare tuni şi fulgeri împotriva cultului perso­
Stalin a făcut ceea ce a făcut. Noi însă nu aruncam totul Ia foc, ce este
nalităţii lui Stalin şi în practică se proslăveşte în toate chipurile. Mie
bun, este bun. Dar nu în mod formal, să zici una şi să faci alta.
mi-a atras atenţia ultima manifestare, la aniversarea Armatei Sovietice,
când a apărut îmbrăcat mareşal, cu toate decoraţiile.
Tov. D. Coliu:
Tocmai asta este ceea ce se întâmplă, că în vorbe se spun multe, iar
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
în practica de zi cu zi stăruitor se merge chiar pe aceeaşi linie, dar într-o
Tocmai vorbeam cu cineva că dacă Lenin ar trăi şi ar vedea lucrurile
situaţie nouă, pe care desigur încă o acceptă, dar se şi complace în
acestea, s-ar înfricoşa. Pentru ce aşa un aspect militar? Un prim-secre­
această atmosferă, în această situaţie. Stalin a negat rolul poporului,
tar cum poate să se poarte astfel?
rolul partidului. Acuma istoria celui de-al doilea razboi mondial începe
să devină istoria făurită de alţi lideri, de Hruşciov, pornind de la Sta­
Tov. N. Ceauşescu: lingrad. în aceste condiţii, desigur, nu este greu de înţeles de ce şi pe
Şi nu făcea aceasta în condiţii de razboi.
scara relaţiilor între partidele frăţeşti se continuă să se practice metode
şi lucruri, care nu numai că amărăsc, dar ne îngrijorează.
Tov. D. Coliu:
Mie mi-a rămas întipărit şi momentul acela când a fost ultima dată
Dar nu despre asta este vorba. Dar este vorba ce am combătut şi cu
la noi. Am avut impresia că nu este vorba numai de a invidia că: Uite,
ce nu am fost de acord şi am arătat în toate părţile că trebuie sa ter­
măi, românii ăştia nu vorbesc multe, nu se laudă în dreapta şi în st&nga,
minăm cu practicile acestea.
nu prea apar în presă multe lucruri teoretice, dar, ai dracului, fac şi au
şi uzine de locomotive Diesel electrice şi nişte fabrici, uzine chimice.
Tov. N. Ceauşescu:
Am avut impresia că astfel a judecat: Dar staţi, dacă voi o să mergeţi
Într-un volum se spune că la Stalingrad în timpul războiului s-a
cu ritmul acesta mai departe, cu economia aceasta a voastră echilibrată
făcut o cotitură şi că rolul de aci încolo l-a avut Hruşciov.
şi o să veniţi cu tot mai puţine probleme de neajunsuri, de ajutor, într-o
zi probabil că nici nu o să ne mai ascultaţi, nici nu o sa mai ascultaţi
Tov. L. Rautu:
ceea ce spunem noi.
Întreaga istorie a razboiului acuma este scrisă în sensul acesta. în
revista „Soviestkaia Kultura" s-a publicat pe prima pagină un mare
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
tablou: tovarăşul Hruşciov în mijlocul muncitorilor fruntaşi nu ştiu
A şi spus lucrul acesta.
unde. Acesta nu se deosebeşte cu nimic de felul cum era prezentat
Stalin.
Tov. D. Coliu:
Unul din aspecte este că noi nu ne-am grăbit întotdeauna Când a fost
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: şi problema cu Congresul al XXII-lea al PCUS, cu Programul. Alte par­
Noi am privit serios analiza cultului personalităţii, metodele de
tide au şi spus imediat că programul PCUS este şi al nostru, că îl însuşim.
lucru. A fost o perioadă grea de care noi nu ne-am dat seama, dar am
privit cu seriozitate şi trebuie să privim cu seriozitate. Sunt de acord că
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
luptăm să nu mai vină niciodată o asemenea perioadă care a fost o
Noi am dat acestui Program importanţă nu formal.
pagina ruşinoasa în mişcarea noastră, o tragedie, care s-a răsfrânt şi
142 MIHAI RETEGAN
Tov. D. Coliu:
Sau problemele acestea cu CAER-ul. Abia s-a vorbit şi a doua zi
s-au fă.cut declaraţii de elitre aproape toate partidele ca sunt de acord.
Deci, cam aşa se pune problema cu voi românii, o sa avem de lucru,
pentru ca sunteţi cam nazdravani, nu ne ascultaţi întotdeauna. Sunt de
acord ca în documentul pe care ll facem sa scoatem în evidenţă. stilul,
metodele de munca, practicile, care sunt practici dăună.toare şi nu ajuta
şi unde pot duce ele.
Într-adevar se vorbeşte de economie socialista, ca toate tarile au
construit socialismul, economie socialista unitara şi trebuie sa trecem
într-o etapa noua ş.am.d. Este surprinzător ca se trece cu vederea şi nu
se insista asupra acestor lucruri care dainuie în cadrul lagarului într-o
serie de ţari prietene. Nu ştiu, poate şi alţi tovară.şi au vazut, reţineţi, a
fost un material publicat de un economist polonez în legă.tura cu situaţia
agriculturii într-o serie de tari. Şi care spunea ca va mai reveni. În mate­
rialul acestui economist din Partidul Ţaranesc Polonez el analiza starea
agriculturii dintr-o serie de ţari capitaliste, America, Italia, Canada, şi
punea în comparaţie cu situaţia din Polonia. De acolo rezulta ca în
condiţiile capitalismului - despre America arata, - câte sute şi mii de
fermieri mici au fost înghiţiţi în aceste unită.ţi economice mari şi
dovedea ca unită.ţile mari în agricultură, concentrarea tot mai mare,
acesta este viitorul.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Dar vorbea numai de ţarile capitaliste?
Tov. N. Ceauşescu:
Era şi despre ţarile socialiste.
Tov. D. Coliu:
Arata ca acolo se concentrează tot mai mult în unită.ţi mari, ca sa
asigure o rentabilitate a producţiei. Vorbea despre ţarile socialiste, şi ne
citează şi pe noi, ca în România s-a încheiat colectivizarea şi a sporit
suprafaţa medie. Ca în condiţiile transformării socialiste a agriculturii
productivitatea nu a dat înapoi, ci, din contră, a crescut la cereale şi în
DOCUMENTE 143
sectorul zootehnic. Şi analiza situaţia din Polonia şi arata ca acolo într-a­
devar situaţia este catastrofală. Vorbea despre farâmitarea agriculturii
şi conchidea că agricultura este nerentabila.
Tov. N. Ceauşescu:
Termina fără concluzie, nu arata pe ce cale trebuie sa meargă Polonia
Tov. D. Coliu:
Atrăgea atenţia ca productivitatea este scazuta. Deci, iată asemenea
probleme, când este vorba de a întări colaborarea, întrajutorarea.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
În aceste probleme sa te iriţi cât mai des.
Tov. D. Coliu:
Să spui că Gomulka este iritat. Mai bine sa spui că Gomulka nici
nu se irită măcar că situaţia este aşa cum este. De aceea problemele tre­
buie puse multilateral, sub toate aspectele. Eu nu vreau să repet ceea ce
au spus tovară.şii. Eu sunt complet de acord cu documentul care trebuie
să fie elaborat, sunt de acord cu convocarea plenarei şi plenara va con­
stitui o contribuţie însemnata la elaborarea acestui document, la înar­
marea partidului nostru din toate punctele de vedere, pentru ca să
cunoască aceste probleme, să ştie să facă faţă atunci când se vor întâlni
activiştii noştri de partid cu aceste probleme.
Tov. G. Apostol:
Tovară.şi, şi eu ma asociez celor ce s-au spus ieri şi astă.zi de către
tovară.şii care au luat cuvântul, ca Biroul Politic s-a orientat just atunci
când s-a hotă.rât ca la această sesiune a Comitetului Executiv CAER
tov. Bârlădeanu sa ia poziţie ferma, consecventa faţa de propunerea care
se făcea.
Tov. L. Răutu:
,,Jenminjibao" a publicat o serie de materiale. Ieri a publicat un
material mare ,,Raspuns tovarăşului Thorez", însă acolo implica şi

144 MIHAI RETEGAN
polemică cu sovieticii, zice că divergentele lagărului au pornit de la
divergentele între Eisenhower şi Hruşciov.
A doua ştire. Astăzi vorbeşte Hruşciov în cadrul campaniei elec­
torale şi după informatii va atinge şi problemele internationale. Pos­
turile de radio din celelalte tari au luat hotărârea să fie transmisă această
cuvântare.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Noi nu am luat nici o hotărâre.
Tov. G.Apostol:
Vă spunem că Biroul Politic just a hotărât ca în această şedintă a
Comitetului Executiv tov. Bârlădeanu să ia pozitie consecventă, fermă,
activă fată de propunerea care se făcea ca să se elaboreze un material
privind înfiinţarea unui organ unic de planificare şi care să fie discutat
la Consfătuirea primilor-secretari şi a preşedinţilor Consiliilor de
Miniştri. Sigur că noi eram hotărâţi să luăm poziţie, dacă lucrurile
mergeau aşa cum s-au pus în materialul polonezilor anul trecut şi care
însemna un nou organism de colaborare între tarile socialiste din Europa.
Inspiratia poate era din Piaţa Comună, din modul cum functionează
organele din Piaţa Comună, cu scopul de a determina şi ţările socialiste
din Europa să accepte un asemenea drum. Cred că tatonările care s-au
făcut până la consfătuirea din iunie anul trecut de polonezi, pe de o
parte, şi de sovietici, de pe altă parte, cunoscând anumite poziţii, au
determinat să se schimbe puţin lucrurile înainte de a începe consfă­
tuirea. Pentru că este întâmplător oare ca acel program de reorganizare.
a activităţii CAER, de înfiintare a unui organ suprastatal să fie dat la o
parte şi să ne pomenim în ajunul consfătuirii cu un alt material, care
făcea cale întoarsă şi să se vină în faţa consfătuirii cu măsuri care să
ducă la îmbunătăţirea activităţii CAER, că nu este nevoie de un nou
organ ş.a.m.d.?
Nu cred că greşesc spunând că este posibil ca la această schimbare,
care s-a produs, să fi contribuit şi unele discuţii pe care le-a avut
tov. Gheorghiu aci la Bucureşti. Dar la această consfătuire aproape toţi
DOCUMENTE 145
tovarăşii din celelalte ţări au fost de acord cu tezele din primul material
al polonezilor.
Tov.A. Bârladeanu:
După ce a vorbit Gomulka - pentru că nu au avut vreme să-şi
schimbe discursurile - au vorbit de integrare.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Cred că au fost unele lucruri şi în Polonia şi s-au înfricoşat, pentru
că era clar că polonezii au temperat puţin lucrurile. Polonezii vroiau
ceva, vroiau coordonarea investiţiilor, coordonarea planurilor eco­
nomice, specializarea, adoptarea principiilor fundamentale de diviziune
internaţională a muncii şi alte lucruri asemănătoare. Dar să nu se
schimbe structura şi principiile CAER; să se aducă unele îmbunătătiri
dar nu fundamentale. Asta a fost tema lui Gomulka. Se vede că
Gomulka a atras atenţia cuiva. Nu ştiu cui. Nu a fost urmare că ar fi
aflat că românii aveau altă părere.
Tov. A. Bârladeanu:
Faptul că noi n-am publicat nimic, era deja un indiciu.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Ceea ce ne-a permis nouă să cităm pe Gomulka în vreo două locuri.
Tov.A. Bârladeanu:
Caracteristic este cu ce a început Gomulka. A început cu sublinierea
ideii că nu el a făcut aceasta şi nu se ştie cine este autorul.
Tov. Gh. Gaston Marin:
în fond tovarăşii sovietici sunt autorii.
Tov. Gh. Apostol:
La consfătuirea aceasta ultimul cuvânt l-a luat Hruşciov.
Tov. A. Bârlădeanu:
Hruşciov a vorbit înaintea tovarăşului Gheorghiu.
146 MIHAI RETEGAN
Tov. Gh. Apostol:
Din cuvântarea lui Hruşciov reieşea că poate nu trebuia să trecem
la ceea ce se spunea în materialul polonez. Deşi s-au luat hotarârile
cunoscute şi au început să se aplice în practică, Hruşciov a continuat
mai departe să acţioneze pe cont propriu, împotriva hotărârilor luate de
consfătuire, să-şi popularizeze tezele sale.
Ce s-a întâmplat? După câteva luni de zile, deşi s-a constatat la
această consfătuire că nu este timpul sa trecem la o asemenea formă
superioară - el singur constata lucrul acesta -, ca apoi să vină cu o
asemenea propunere fără să se consulte cu nimeni din ţările socialiste.
Noi nu am ştiut nimic despre faptul ca doreşte sa pună o asemenea
problemă în public. Sigur că acestei propuneri i s-au alăturat un numar
de partide şi ţari, problema a fost pusă în congresele partidelor care au
avut loc în tarile socialiste. Sunt de acord cu tov. Gheorghiu că este po­
sibil să nu se fi analizat toate aspectele pe care le poate avea înfiinţarea
unui asemenea organ de planificare, ceea ce ar însemna abandonarea
principiilor de baza ale CAER şi anume: întărirea coordonării, coope­
rarii între tarile socialiste, respectându-se cu stricteţe suveranitatea,
independenta fiecărei tari, neamestecul, egalitatea în drepturi, avanta­
jul reciproc ş.a.m.d. Aceste principii vor fi abandonate prin înfiinţarea
acestui organ unic de planificare.Este foarte interesant la întâlnirea care
a avut loc cu tov. Hruşciov, unde dânsul s-a lansat într-o serie de afu­
maţii Ia intervenţia tovarăşului Bârlădeanu legată de problema suvera­
nităţii, independentei ş.a.m.d. A spus că este complet de acord cu cele
ce a spus tov. Bârlădeanu şi că nu este nevoie de acest organ.
Tov. A. Bârladeanu:
N-a spus asta. A spus că nu este nevoie de discursuri.
Tov. Gh. Apostol:
Nu a spus că nu este nevoie de Comitet Executiv. Atunci se pune
întrebarea: Ce te faci cu aceşti lideri şi congrese care au discutat şi
au aprobat propunerea cu înfiinţarea acestui organ de planificare, că
el în discuţii nu cu liderii spune că nu mai este vorba de organul
DOCUMENTE 147
acesta, Comitetul Executiv singur poate să facă ceea ce dorim de la
acest organ.
Tov. L. Rautu:
El nu renunţă la problema esenţială.
Tov. Gh. Apostol:
El sigur că nu renunţă la ideea lui. În ,,Pravda" a apărut problema
în legătură cu organul colectiv. Apoi afurnatia aceasta care a făcut-o:
Cine nu vrea să meargă să nu meargă, că o să vină timpul când ei sin­
guri o să fugă după noi să ne roage să-i primim în sistemul acesta de
planificare a activităţii economice a ţărilor care sunt în CAER.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Mă tem să nu vină cei care s-or duce acolo. Să vedeţi voi ce o sa
iasă. De pe acuma au început certuri cu cehii.
Tov. Gh. Apostol:
Tovarăşi, este oare la nivelul unui conducător al PCUS, care este
considerat de către toate partidele comuniste avangarda încercată a
mişcării comuniste internaţionale, ca să fii indiferent: vreţi sau nu vreţi
să mergeţi cu noi. Când se cunoaşte care este situaţia în lagărul nostru,
că de fapt nu este lagăr. Mai bine zis este un lagăr care din ce în ce sta­
bileşte anumite măsuri care îi determină pe unii să evadeze din lagărul
acesta. Baza economica care sa asigure unitatea în toate acţiunile aces­
tor ţări socialiste nu există. Există numai un număr restrâns de tari care
se găsesc în Europa, dar celelalte ţări din Asia nu sunt în CAER. Dacă
în timpul lui Stalin s-a produs conflictul cu Iugoslavia, dupa comba­
terea cultului personalităţii s-au luat măsuri de a atrage Iugoslavia cât
mai mult spre ţările socialiste. După cât se vede sunt anumite succese
în atragerea Iugoslaviei mai mult spre noi, dar cu ce risc s-a făcut acest
lucru? Cu riscul de a împinge cât mai departe China, Coreea şi pe lângă
aceasta şi alte ţări şi partide comuniste şi muncitoreşti. De ce să nu se
găsească mijloace, metode, cai de a apropia toate aceste tari socialiste,
de a găsi un sistem de lucru pe baza căruia toate ţările sa accepte
 DOCUMENTE 149
148 MIHAI RETEGAN
comuniste. Este bine sa avem relaţii care sa duca la întarirea uni taţii
principiile de diviziune internaţionala a muncii, iar CAER-ul sa cu-
acestui sistem. Aceasta nu trebuie să fie numai în vorbe, trebuie sa aiba
prindă toate tarile socialiste.
baza materiala şi vom asigura posibilitaţi de a întari în continuare
lagarul socialist, şi socialismul în fiecare tară în parte şi vom influenta
Tov. N. Ceauşescu:
mai mult asupra dezvoltării mişcarii muncitoreşti internationale, vom
În legatura cu Iugoslavia toata lumea a fost de acord, inclusiv chine­
întari lupta popoarelor pentru eliberare, vom slabi influenta tarilor im­
zii, cu măsurile de îndepartare a lor. Primii care, în 1956, au intervenit
perialiste în unele parţi ale lumii. Ne-am făcut o datorie internaţionalis­
şi au spus: nu mergeţi la congresul iugoslavilor, au fost sovieticii. Au
ta că am ridicat problemele la sesiunea aceasta a CAER. Aici nu este
spus: de ce nu luaţi voi poziţie împotriva lor.
vorba de îngustime naţionala. Noi am făcut aceasta numai din dorinţa
de a apara interesele noastre, pentru ca la urma urmei noi nu suntem
Tov. Gh. Apostol:
chiar aşa într-o situaţie grea cum sunt unele tari, ca sa se spuna ca cine
Se ridica problema aceasta cu atâta tenacitate când în lagarul socia­
vrea sa facă şi cine nu vrea să nu faca o asemenea organizatie. Aici este
list stam cum stam, când în mişcarea comunista internaţionala stam
vorba de interesele mişcarii comuniste internationale.
cum stam. Lui Hruşciov nu-i este indiferent deloc ca se poate îngusta
lagarul: suntem acum 6, putem sa fim 5, putem să fim doi, dar sa mer­
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
gem înainte. Dar unde poate duce aceasta? Duce la întarirea unitaţii
Acolo, în tarile slab dezvoltate care şi-au câştigat independenta, se
tarilor, a lagarului socialist, duce la întarirea prestigiului Partidului
pune problema întaririi şi consolidarii suveranitaţii lor. Iar în tarile ca­
Comunist al Uniunii Sovietice în tarile socialiste şi în celelalte tari, în
pitaliste avans·ate trebuie pusă problema luptei împotriva tendintei de
rândurile mişcarii muncitoreşti internaţionale?
abandonare a suveranităţii, legat de efectele economice ca întărirea
Vorbim peste tot de întarirea coeziunii, a unitatii. Oare O asemenea
exploatarii tarilor slab dezvoltate. Se pot trata lucrurile frumos, în do­
masura duce la întarirea coeziunii Iagarului socialist sau duce la
cumentul care o sa-I facem şi pe baza lui sa stam de vorba: iata asta este
slăbirea coeziunii şi unitatii lagarului socialist? Într-adevar, te gândeşti
poziţia noastra. Daca ai începe o discuţie acuma, fara sa ai material do­
oare de unde pleaca toate aceste probleme? Oare în conducerea Par­
cumentat, ai face cel mai prost serviciu.
tidului Comunist al Uniunii Sovietice nu sunt oameni care sa se gân­
deasca la daunele care le poate aduce o asemenea masura? Când peste
Tov. Gh. Apostol:
tot se pune problema luptei pentru cucerirea independentei naţionale
Şi eu ma framânt cum este posibil ca conducerile partidelor din
în tarile care sunt sub dominatie colonială, consolidarea acestei inde­
tarile prietene, care s-au declarat aşa de repede de acord cu aceste teze
pendente politice şi economice şi noi sa renunţam Ia asemenea prin­
ale lui Hruşciov, nu se gândesc la urmarile pentru propriile lor partide,
cipii de baza ale tarilor noastre?
pentru propriile popoare, pentru interesele generale ale mişcarii noas­
Eu cred ca este bine, tovaraşi, sa punem problema şi noi ne facem,
tre comuniste? Oare de ce nu se straduiesc să aprofundeze mai serios
cum spunea tov. Moghioroş, o datorie internaţionalistă şi cred ca este
lucrurile, de ce privesc cu uşurinţa o asemenea problema foarte in1por­
timpul potrivit. Trebuie să ridicam problema aceasta cu toata taria.
tantă; oare pot să gândească ca anumite greutati economice pe care le
Eu sunt de acord cu propunerea facută de tovaraşul Gheorghiu. În
au pot fi rezolvate pe aceasta cale?!
afara de faptul ca trebuie să dezbatem aceste probleme în plenara, dar
Poate să existe un asemenea mod de a gândi, pentru ca iată relatiile
sa facem un material în care sa analizam situaţia creata, care sa fie trmis
pe care le au cu noi - nu vorbesc de conducerea PCUS, în general, dar
nu numai partidelor care fac parte din CAER, dar şi celorlalte partide
150 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 151
atitudinea lui Hruşciov - fata de conducerea noastra. Dupa ce a anuntat
Sigur, tovaraşi, sunt multe probleme de spus. Şi eu sunt de acord cu
o asemenea formula cu organul unic de planificare, la un timp foarte
cele ce s-au spus aici ca a început de la un timp, de la Congresul al
scurt s-au dus toţi prim-secretarii la Moscova. Nu ştim ce s-a discutat
XXII-lea al PCUS, sa se foloseasca aceleaşi metode, acelaşi stil care a
acolo, dar este imposibil sa nu se fi discutat rolul acestui organ de plani­
fost folosit în timpul lui Stalin. Daca ne-am opri numai la ultimele
ficare şi apoi l-au susţinut toţi liderii care au fost la Moscova. Fara
lucruri pe care le-am reţinut. Este scrisoarea aceasta care ne-a fost
îndoiala ca s-au discutat şi aceste masuri care trebuie luate pentru
trimisa despre vizita ambasadorului Uniunii Sovietice în Franţa la
aşa-zisa îmbunataţire a activitaţii CAER. Oare de ce o asemenea oco­
De Gaulle, în legatura cu tratatul care s-a încheiat între Franţa şi Ger­
lire a conducerii noastre, a partidului nostru, a ţarii noastre? îmi face
mania, unde s-a spus ca parerea guvernului sovietic şi personal a
impresia ca se considera aşa, ca, cu cât tarile au dificultaţi, cu atât parca
tovaraşului Hruşciov în problema cutare este cutare şi cutare. Practic,
este mai bine, ca poţi mai uşor sa-ţi impui punctul de vedere. Daca toate
se pun aşa problemele: Cine este guvernul şi cine este personal tovara­
tarile ar avea condiţii economice mai bune, ar sta mai mult cu picioarele
şul Hruşciov? Dar mai înainte cum se spunea când era Stalin, nu se
pe pamânt şi ar fi mai multa independenţa în rezolvarea problemelor
spunea tot la fel? Sau aceasta festivitate care a avut loc la Moscova cu
economice. Lucrul acesta se vede ca supara pe mulţi. Oare nu tocmai
ocazia înfiinţării a 40 de ani a Armatei Sovietice. La sfârşit se citeşte o
faptul ca noi stam cu picioarele pe pamânt şi rezolvam cu forte proprii
telegrama adresata Prezidiului Comitetului Central şi personal tovara­
problemele mari ale economiei tarii, oare nu tocmai asta supara? Fara
şului Hruşciov şi el era în prezidiul acestei adunari. Nu era acelaşi h.1cru
îndoiala ca avem relaţii cu Uniunea Sovietica şi cu celelalte tari socia­
şi înainte?
liste, dar avem o economie echilibrata, ne dezvoltam din an în an într-un
lata cum se înscauneaza metode şi procedee vechi, care au fost con­
ritm care este apreciat de tarile socialiste şi nesocialiste. De ce oare nu
damnate şi care influenţeaza în Uniunea Sovietica şi în afara Uniunii
sunt relaţii normale, de ce oare suntem ocoliţi?
Sovietice. Asemenea metode se fac simţite nu numai în interiorul Uni­
Parerea mea este ca suntem ocoliţi tocmai pentru faptul ca suntem
unii Sovietice, dar şi în relaţiile cu tarile socialiste, cu partidele comu­
în stare sa ne rezolvam singuri problemele şi avem şi autoritate şi pres­
niste şi muncitoreşti. Eu vreau sa închei alaturându-ma aprecierii facute
tigiu de a ridica într-o problema sau alta în mod principial poziţia noas­
de ceilalţi tovaraşi, de tovaraşul Gheorghiu, cu privire la modul cum a
tra. În toate discuţiile care au avut loc pe linia CAER, mai ales dupa
lucrat tov. Bârladeanu la Moscova. Sunt de acord cu convocarea plena­
Consfatuirea de anul trecut, în comisiile CAER-ului s-a simţit prezenta
rei pentru a dezbate problemele acestea De asemenea, sunt de acord şi
activa a delegaţilor noştri şi cu mici excepţii punctul nostru de vedere
cu elaborarea acestui document care sa fie trimis apoi tuturor ţarilor
a fost pâna la urma acceptat de aceste comisii; şi în comisia pentru
socialiste, pentru ca sa constituie o baza de discuţie. Astfel ne facem o
maşini-unelte şi pentru energie ş.a.m.d.
datorie şi fata de propriul nostru popor şi partid şi fata de mişcarea
Nu le plac tovaraşilor acei oameni care iau atitudine principiala, le
comunista şi muncitoreasca internaţionala.
plac oamenii care dau din cap aprobativ şi care mai uşor pot fi atraşi în
rezolvarea problemelor pe care le urmareşte un anumit numar de
Tov. E. Bodnaraş:
oameni din Uniunea Sovietica, care se învârteşte în jurul tov. Hruşciov.
Tovaraşul Bârladeanu s-a achitat indiscutabil bine de mandatul sau
Aceştia se influenteaza reciproc în a enunta probleme care vin în con­
de reprezentant al Biroului Politic şi a facut-o cu competenta, cu �alm
tradicţie cu principiile pe care se bazeaza relaţiile dintre tarile socialiste
şi nu fara efect. Intervenţia lui buna, care a provocat precizari din partea
şi care trebuie sa duca la întarirea unitaţii şi coeziunii mişcării munci­
tovaraşului Hruşciov, referitoare la suveranitate, la hotarârea de a
toreşti internaţionale.
respecta suveranitatea, fara de care o cooperare nu poate fi conceputa,
 DOCUMENTE 153
152 MIHAI RETEGAN
expunere în final în legătura cu problemele Dunarii, vorbind foarte
a permis sa se scoata apoi în evidenţa contraziceri dintre declaraţii şi
limpede de intenţia noastra de a construi o centrala hidroelectrica de
fapte, cu care de la o vreme ne-am obişnuit.
mare putere cu iugoslavii şi Ie-a aratat tot atunci dorinţa noastra de a
Este fapt ca de la o vreme în numeroase probleme, nu numai în
vedea construindu-se o centrala hidroelectrica cu Bulgaria Ia Islaz.
probleme de CAER, între declaraţii şi fapte este o coexistenta relativ
Fata de expunerea privind Porţile de Fier n-a fost nici o reacţie, nici
paşnica, dar în deplina şi flagranta contrazicere. Suveranitatea este O
nu s-au preocupat. Dupa cum faţa de Islaz au ţinut sa sublinieze atunci
stare care subzista nu prin declaratii, ci prin acte concrete. Or, declaraţia
ca este foarte interesant, însa sa se retina ca ei nu au mandat din partea
lui Hruşciov în tot contextul denota ca aceste acte concrete se orien­
conducerii lor sa discute aceasta problema, dar vor aduce la cunoştinţă
teaza spre anihilarea acestei suveranitaţi şi nimeni nu ne poate convinge
şi se va comunica punctul lor de vedere. Pentru ca sa nu treacă decât
de contrariu. Se vorbeşte de internaţionalizarea forţelor de producţie cu
doua luni şi sa ne pomenim cu acele demersuri pe uşa din dos, cu
forme organizatorice ca uniuni pe ramuri- şi uniuni pe ramurile fun­
scrisoarea din care sa rezulte un interes deosebit pentru paticiparea la
damentale, cele secundare vor veni întreprinderile comune-, sub con­
Porţile de Fier.
ducerea unui consiliu al miniştrilor de specialitate şi a unui directorat
Noi atunci am emis presupunerea ca acest interes este datorat nu
format din specialişti de calificare. Noi ştim specialiştii de calificare
unei preocupări bulgare, ci unei influenţe pe care am situat-o în Uni­
care vor încadra acest directorat; organul de planificare Ia care- sa ne
unea Sovietica, la conducerea partidului. Faptele au demonstrat acest
fie bine lamurit - nu s-a renunţat, el va capata fiinţa în cadrul comite­
lucru pânâ la evidenta şi acum se constata ca ne gasirn în faţa unei con­
tului şi aparatul comitetului - toate acestea nu sunt decât acte concrete
cepţii mai largi. Unde mai este suveranitatea de care spun ca este o
care surpa existenţa oricarui principiu de suveranitate.
condiţie fara de care o cooperare nu este posibila? Probabil ca în capul
Planificarea este un atribut esenţial al suveranitaţii. Fara capacitatea
lui Hruşciov suveranitatea a căpătat alt conţinut. Ramâne sa vedem
de a planifica dezvoltarea economiei naţionale nici o conducere nu
şi în această problema cum se va cristaliza aceasta concepţie a lui.
poate afirma ca îşi exercita cât de cât funcţia care sa-i afirme suvera­
Întrebarea care se pune pentru noi este: prin competenţa pe care o avem-
nitatea statului.
avem dreptul sa acceptam vreuna din aceste propuneri? Nu avem drep­
Iar ce ne priveşte pe noi - Republica Populara Româna-, noi sun­
tul. Nu are dreptul nici Biroul Politic, nu are acest drept nici Comitetul
tem în mod deosebit vizaţi de acest obiectiv, de aceste acte concrete
Central, nu are acest drept decât cel ce exprima voinţa naţionala, pen­
care- şi ni s-a spus fara jena-, se referă la petrol, se refera Ia energia
tru ca nu este vorba de exproprierea bunurilor unui particular, ci este
care sa fie produsa în condiţiile celei mai bune eficienţe economice. Noi
vorba de exproprierea bunurilor care aparţin poporului. Noi când am
de fapt am mai avut cu gazul acum vreo 10 ani o propunere de a accepta
acceptat sovromurile am comis o mare ilegalitate. Noi nu am consultat
o conducta de capacitate de 4 sau 6 miliarde m.c. pe an. Propunere care
poporul. Dupa cum este momentul sa aratam ca ni s-a strecurat, şi nu
a fost atunci susţinuta foarte frecvent de Ana şi Luca. Sau în problema
pentru prima data, o convenţie, termenii careia nici pâna astazi nu sunt
Dunarii. Da, poţi sa vorbeşti de Ismail în legatura cu România. Dar sa-i
anunţaţi, deşi în fapt este abandonata. Ma refer la Convenţia prin care
faci reproşuri lui Leseciko ca nu s-a facut nimic pentru valorificarea
s-a înfiinţat administraţia fluvială a Dunării de Jos. La un moment dat,
internaţionala a energiei pe Dunare, trece peste orice idee de suverani­
aceasta administraţie constituita între statul român şi sovietic s-a erijat
tate. Sa vii sa impui şi sa sugerezi bulgarilor - şi noi avem astazi
într-un organism de stat în stat, care a abandonat drepturile internaţio­
dovada ca ei au sugerat ideea aceasta.
nale la Sulina - care atunci era exclusiv proprietate româna-, s-a con­
Eu îmi amintesc când au venit bulgarii aici, Jivkov şi Iugov, noi am
stituit într-un organism care a socotit ca vieţuieşte deasupra capacităţii
avut o discuţie în problema aceasta. Tov. Gheorghiu a facut atunci o
154 MIHAI RETEGAN
statului român de a se amesteca în treburile lui. Noi eram nişte partici­
panţi şi deţineam rolul de vioară secunda. Vine 1956, vin evenimentele
de la Suez, când începe să se discute dreptul suveran al statului egiptean
de a dispune de canal, care este o cale de comunicare internaţionala, dar
care nu anulează suveranitatea statului şi care are avantajul de a per­
cepe taxe, care îl fac partener la o asemenea activitate internaţionala.
Sigur, demonstraţia era facută în primul rând de noi şi presa noastra
ajuta - şi în mod just - ca guvernul egiptean să ia măsurile care merg
până la blocarea anumitor vase, dacă interesele sale naţionale sunt în
pericol. Ne-am pomenit atunci cu ambasadorul sovietic, care foarte
jenat spunea că şi între noi este o convenţie care nu este convenabilă,
pentru că ar putea fi considerată prezenta noastră [a sovieticilor] la
Sulina un amestec. Propunem să lichidam administraţia comitetului,
să-i zică cum îi zicea înainte, dar s-o preluaţi dv. La întrebarea mi­
nistrului de Externe - Bunaciu era pe atunci - dar ce facem cu con­
venţia? Este convenabil să cerem anularea termenilor convenţiei, pentru
că de aci facea parte şi Iugoslavia? Administraţia fluvială a Dunării de
Jos a fost preluata de partea română, însă termenii convenţiei continua
să-şi păstreze valabilitatea
Tov. M. Dalea:
Atunci a fost semnat un protocol şi urma când va veni momentul
să se acţioneze mai departe.
Tov. E. Bodnaraş:
Deci, în problema suveranităţii, practic, relaţiile noastre demon­
strează că în concepţia unor conducători sovietici a existat întotdeauna
o foarte ortodoxă şi clară conduită. În faţa actelor concrete care se
pregătesc, avem tot temeiul să socotim că şi de data aceasta avem de-a
face cu o asemenea concepţie. Ceea ce va rezulta dacă se va realiza şi
dacă, după cum alţii au consimţit, noi am ceda măcar să participam cu
ceva mai consistent. Cred că aceasta va constitui începutul lichidării
suveranităţii, iar în ce priveşte rolul conducerii noastre, cred că ne va
rămâne foarte multă vreme şi pentru vânătoare şi pentru alte activităţi.
Ne vom transforma în nişte vătafi. Tov. Gheorghiu spunea nici vătafi,
DOCUMENTE 155
ajutor de vătafi, pentru că vătafii vor fi de calificare şi competentă mai
convenabilă decât am putea fi noi. Nu vorbesc cum ar reaeţiona
poporul nostru. Dacă am întreba poporul, ceea ce ar rezulta de aici pen­
tru noi cred că este limpede. Ar rezulta un categoric nu. Numai că ne
întrebam: ajunge atât? Dacă ne-am găsi în faţa unei măsuri care este
croită pentru a rezolva o anumită situaţie, aceasta nu ar fi suficient. Dar
noi ne găsim în faţa unei concepţii, nu în faţa unui act simplu, rupt de
ansamblu. Întreaga conduită din ultimii ani, pe care o constatam
îndeosebi la Hruşciov, ne îndreptăţeşte să socotim cristalizarea unei
concepţii, a unui sistem, din care această măsură formează o particică.
O concepţie. Sigur este foarte greu s-o defineşti. Tov. Ceauşescu spu­
nea: te întrebi ce îl determină? A căutat să descifreze câteva elemente
care caracterizează mai mult contururile în care se mişcă gândirea aces­
tui om şi a colectivului pe care l-a creat. Tov. Borilă a venit cu ele­
mente, Apostol6. Se cristalizează contururile unei concepţii şi trebuie
să reamintim părerile sale repetate asupra rolului revoluţionar al clasei
muncitoare, mobilul care constituie fundamentul în orientarea clasei
muncitoare spre revoluţie, spre socialism. Eu, zice, am vrut socialism.
Se minimalizează rolul partidelor. Merită de amintit aci părerea cu par­
tidul american şi alături de aceasta afirmaţia că şomerii din ţările capi­
taliste trăiesc mai bine decât muncitorii noştri calificaţi. Atunci Jacă
mai adaugi la aceste expresii câte ceva, îţi vine să te cutremuri că se
crează o platformă care să revizuiască întreaga aşezare a mişcării. Cum
îl orientează pe muncitorul francez să aştepte? Cine să producă acest
mai mult şi mai bine? Cine? Ţările socialiste? Care ţări socialiste?
CAER-ul, cele câteva ţări din CAER? Cum îşi permit ei să denatureze,
să modifice funcţia revoluţionară a întregului proletariat pe scară mon­
diala, printr-o formulă economistă simplă: de a produce mai mult. Cine
ne dă nouă dreptul acesta? Ce fel de comunişti revoluţionari suntem?
Sigur că poate merge foarte departe. Fie că sunt fenomene fizio­
logice, fie o deformare congenitală în viaţa acestui om. Vorba este că
acest lucru necesită limpezire. Să nesocoteşti rolul şi forţa revoluţionară
a proletariatului? Dar ce mai este cu forţa revoluţionară a popoarelor
6 Aşa în text; lipseşte, probabil, ,,la fel".

156 MIHAI RETEGAN
care se eliberează? Care este conţinutul luptei de eliberare naţionala?
Acţiunea pentru a atinge un obiectiv, de a nu fi dependent de cineva,
de a fi suveran pe destinul tău. Şi noi venim cu formule în plina
desfăşurare a luptei de eliberare naţionala pe toate continentele glo­
bului şi lipsim de sens acest obiectiv fundamental care caracterizeaza
aceasta lupta. Daca nici la noi care suntem forţa cea mai înaintata şi
hotărâtoare - ca aşa se afirma - daca nici aici suveranitatea nu este
respectata? Pentru ca în viaţa popoarelor 15 ani este un interval
neînsemnat. Suveranitatea este anulata prin transformarea acestor
popoare în nişte sateliţi, nici măcar nu ai dreptul sa te învârteşti în
virtutea unei inerţii, ci dupa cum vor dicta directoratele pe ramuri şi
subramura.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Sau proletariatul din tarile dezvoltate.
Tov. E. Bodnaraş:
Proletariatul din ţările mai dezvoltate, ca Franţa, RFG, şi-a pus ca
obiectiv fundamental al luptei sale apărarea suveranităţii care în socia­
lism raliază în jurul sau toate fortele naţionale progresiste, de a-şi apăra
fiinţa, de a nu se supune francezii dictatului lui Adenauer şi Adenauer
dictatului altora.
lata în complexul acesta concepţia cu care avem de-a face, nu cu
masuri izolate, ci o concepţie de viata. Dintr-o dată descoperim ca Piaţa
Comuna, în mintea lui Hruşciov şi a altora care îl imita mecanic, se
înfăţişează ca un miraj, care a descoperit soluţiile ideale pe care
începem să le invidiem. Invidiem capacitatea capitaliştilor de a închide
întreprinderile. Uite, noi nu avem aceasta capacitate. Noi trebuie sa ne
târâm în coada dezvoltării organizaţiilor monopoliste, prin menţinerea
unor întreprinderi, care constituie nu numai un element economic, ci
are implicaţii politice, sociale, care formează un complex. Dacă rupi
gândirea economista de tot ansamblul politic, mergi pe vedetism, când
puţin îţi pasa ce se întâmpla din punct de vedere al întregului complex,
al problemelor care culminează în politică.
DOCUMENTE 157
Piaţa Comuna o tratezi nediferenţiat de caracterul de clasa, dupa
cum şi lagărul începi să-l tratezi nediferenţiat de caracterul socialist. Ce
fel de lagăr este acesta care afirma că constituie sistemul mondial, piata
mondiala - sistemul explica mai mult decât piaţa. Ce fel de sistem este
acesta care ideologic este discutat pe o serie de probleme, în care daca
vom analiza atent- afară de câteva aspecte principiale nete- gasim mai
mult unele metode grave şi defectuoase în relaţii, care au izolat pe· unii
de alţii, în loc să-i aducă la înţelegere şi în care personal Hruşciov are
o mare răspundere. O asemenea metoda a fost folosita şi la Congresul
nostru când a avut loc întrunirea partidelor, metoda de a lua prin
surprindere cu un material de 76 de pagini- cum spunea chinezul ca li
s-a dat în ajun.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Şi ma pune şi pe mine într-o situaţie grea. Eu am rugat sa se pre­
zideze acea şedinţa cu rândul, dar n-a vrut. Parca a facut-o dinadins, sa
mă facă de râsul lumii.
Tov. E. Bodnaraş:
O fi având Mao Zedong lipsuri - că nu este nimeni fara lipsuri -,
dar să-l tratezi ca pe un galoş rupt? Ce poate sa creada reprezentan­
tul partidului din Ecuador, cu ce va fi el comparat vreodata, daca
Mao Zedong este un galoş rupt. S-au înscăunat în practica acestui
om metode care opereaza din plin în interior. Aici au fost aJuse
câteva exemple, eu nu vreau sa le înmulţesc, lucrăturile de la unul
la altul, dar ele au început să capete virulenţă în relatiile interna­
ţionale. Vii în România musafir- sigur om politic-, nu un musafir
care a venit sa petreaca. Ştii bine ce reprezinta aceasta ţara, sau daca
nu ştii nu-ţi este greu sa descoperi şi totuşi nu găseşti nimic mai
interesant de discutat la prima şedinţa de întâlnire politica decât va­
labilitatea câtorva cifre statistice pe care ţi le-a plasat cineva. Şi nu
ai nici atâta bun-simţ sa iei act de protestul unei conduceri respon­
sabile. Te afirmi ca un controlor de raion care a venit sa ia la rost pe
Gheorghiu-Dej, pentru că se taie porcii la 25 de kg. Asta este treaba
noastră.
158 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 159
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
atace vasele care merg spre Cuba. Ca ne gândim sa organizăm o
Asta în condiţiile când nu avem încă uniuni şi organ unic de
demonstraţie de forţă. Ce arăta asta? Eu am plecat cu convingerea ca
planificare.
n-o sa le retragă. Kennedy a pus o serie de condiţii şi a facut blocada.
Când aud acolo ca este vorba de o demonstraţie de forţă, mi-am zis:
Tov. E. Bodnaraş:
înseamna ca jucăm tare. Când venim acasă auzim ca le retrag. Mi-am
Se vede treaba ca el a fost aşa de antrenat de vizita facută în Moldo­
pus şi eu întrebarea: oare nu se puteau toate acestea evita? la sa vedem
va, încât în virtutea inerţiei a pus aci problema. Sau, tovarăşi, cunos­
care este raportul de forte acolo? Am putea noi totuşi apăra Cuba, ce
când ca conducerea noastră - după discuţii în jurul acestei probleme_
situaţie vom avea? Este o situaţie buna acolo?
nu susţine ideea porumbului în pătrat. Să treci peste aceasta evidenta
Nu, mai mult. Suntem gata sa mergem la o conflagraţie. Atunci de
constatare şi să te foloseşti de tribuna pe care noi ţi-o oferim şi sa
ce facem declaraţii belicoase şi tari astăzi prin gura lui Malinovski? De
propagi pătratul peste capul conducerii noastre de partid! O clară
ce? Ca sa le placa tovarăşilor chinezi? Dacă n-am fost gata atunci, sun­
orientare în materie de suveranitate. Noi avem toate motivele să ne
tem gata astăzi să semănăm moarte atomica? Va spun sincer, niciodată
îndoim. Nu mai vorbesc de actele care au fost aci arătate în legătură cu
n-am fost aşa de dezorientat ca în zilele acestea. Ma îngrozea ce poate
Cuba. Chinezii au avut deplin temei să întrebe de partea cui este aven­
sa rezulte de aci. De ce trebuie să ne jucăm cu soarta oamenilor? Acum
tura, de ce le-aţi instalat acolo, nu v-aţi gândit ce se poate întâmpla? Şi
l-a pus pe Mal.inovski să spună lucrul acesta. Nici n-am citit, pentru ca
atunci noi suntem aventurieri că îi facem tigri de hârtie? Şi apoi dacă
mi se face rău. Că am toată încrederea în sentimentele dumitale, dom­
le-aţi dus, de ce le-aţi retras? De partea cui este capitularea, de partea
nule Kennedy, ca veţi înţelege răspunderea care apasă pe umerii noştri.
noastră? Este drept că s-a exprimat Uniunii Sovietice şi personal lui
Hruşciov, prin numeroase telegrame, recunoştinţa de a nu fi provocat
Tov. E. Bodnaraş:
un dezastru. Mulţumim frumos. Noi nu suntem făcuţi comunişti ca sa
S-a amintit aci de vizita lui Tito în Uniunea Sovietica. Ce afront mai
încasăm recunoştinţe. Noi suntem facuti sa căpătăm încredere. Am
grav trebuie în condiţiile în care la diferite Congrese s-a desfăşurat
căpătat recunoştinţă, dar am pierdut încrederea oamenilor. A fost O
acţiunea care s-a desfăşurat, începând cu Congresul bulgar. Pentru a
măsură de nesocotinţă. Eu nu ştiu cum mai dau ei ochi cu Fidel Castro.
veni la câteva săptămâni doar cu formula ca acum hai sa încetăm
Eu l-am văzut la Blas Roka la Praga cum s-a întâlnit cu Brejnev. Acesta,
focurile. Un afront mai grav decât acesta adus poziţiei chineze, care o
totuşi, este comunist, nu este Fidel Castro, şi n-a vrut sa se aşeze la
ştii ca sta pe poziţiile ei în câteva probleme principiale în ce priveşte
masa acolo, ci s-a aşezat la o parte.
problema coexistentei şi a păcii, dar mai are şi marota aceasta pe care
Într-o conversaţie cu tovarăşul Gheorghiu acesta spunea că
nu vrea s-o admită. După ce faci la Moscova - la masa dată ambasa­
socoteşte ca a greşit ca n-a informat Biroul Politic despre treaba aceasta.
dorului chinez care îşi ia rămas-bun - o declaraţie lunga în care spui că
trebuie sa se închidă paginile istoriei în care sunt înscrise divergentele
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
şi diversele supărări de natura galoşului şi altele şi să deschidem o nouă
Noi am trecut pe acolo când ne întorceam din Indonezia. Pe mine
pagina. N-ai răbdare sa aştepţi nici patru zile, ca să începi campania de
m-a surprins atenţia care ni s-a dat. Dar sa ne fi spus măcar ca avem de
presă împotriva Chinei, că nu ţi-a dat răspuns imediat. Pentru ca la scurt
gând sa retragem rachetele, că doar era o chestiune publică, doar era un
timp să-l inviţi pe Tito şi îl însoţeşti până la Kiev.
memorandum mare pe care l-a adresat lui Kennedy. Într-un moment
Noi ne aşteptam de pe urma acestei întrevederi, care a început în
ne-a spus ca americanii - din informaţiile noastre - nu îndrăznesc sa
calitate oficiala de stat şi s-a transformat, în două zile a devenit de
 160 MIHAI RETEGAN
partid şi de stat, ne aşteptam Ia nişte rezultate de natura sa exprime O
modificare a pozitiei fata de Iugoslavia. Respectiv, privitoare Ia pro­
gramul lor, care a constituit obiectul unei critici internaţionale. Nimic
din toate acestea. Nici nu ne-a informat. Dupa ce a facut toata demon­
straţia aceasta vine şi propune armistiţiu: sa nu mai discutam.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Şi dupa aceea inviţi o delegaţie a Uniunii Comuniştilor din Iugosla­
via Şi iugoslavii foarte şireţi l-au trimis pe Rankovic. Culmea ironiei,
sa transformi Congresul într-o manifestaţie de protest împotriva
reprezentanţilor Chinei şi de simpatie pentru Uniunea Comuniştilor
din Iugoslavia.
Este interesant pasajul acela care seamăna în anumita privinţă cu
un pasaj de la chinezi, în care spunea: împotriva revizionismului ca
pericol principal şi împotriva dogmatismului etc. A fost reţinut de
iugoslavi. Ei spuneau: oare ce a vrut sa spună? Oare nu prevede vreo
întâlnire pe la mijlocul Dunarii? Sa fim foarte prudenţi, sa nu dam
acestora apa la moara.
Tov. AI. Bârladeanu:
Deja Ministerul de Externe iugoslav a comunicat.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Noi pe chestiunea acordului cu hidrocentrala vom spune: când se
semnează acest acord sunt de acord sa particip. Dar să-ţi fac o demon­
straţie şi sa ma întâlnesc undeva la jumătatea drumului sau Ia o vână­
toare, nu are nici un rost.
Tov. E. Bodnaraş:
Nu mai vorbim de plenara Comitetului Central, la care a făcut de­
claraţia cunoscuta. Ce este îngrijorator ca aceasta declaraţie, ca este
nevoie de un organ de planificare, a fost repede preluata şi fără nici o
analiza macar exprimata într-un raport al vreunuia din conducătorii
celorlalte partide; aceştia s-au declarat de acord, au supus-o în congrese
ale partidelor şi a fost adoptata de toate congresele. Sigur, ei se vor
DOCUMENTE 161
prevala acuma de autoritatea unei hotărâri care aparţine congresului.
Ce desprindem din concepţia aceasta, din sistemul acesta de a gândi?
Este clar: multa incoerenţa, mult capriciu, ambiţie şi arbitrariu peste tot.
Noi avem o declaraţie. Dacă există un document internaţional care
angajează mişcarea comunistă, acesta este Declaraţia din 1960, în care
sunt afirmate câteva principii: egalitatea partidelor, suveranitatea sta­
telor - acolo unde partidele au cucerit independenta politica. Toate
acestea sunt total nesocotite, prin fiecare din propuneri, fie că este vorba
de uniuni sau de internaţionalizarea forţelor de producţie - toate anu­
lează aceste principii enunţate. Acest lucru nu a fost sesizat Ia nici un
congres, de nici unul din partide. A venit momentul ca noi sa atragem
atenţia asupra acestei fundamentale încalcari a unui document, care este
documentul nostru suprem astăzi, care angajeaza întreaga mişcare şi
care a întrunit unanimitatea. Ce este de făcut? Este clar ca un singur
refuz nu este suficient. Sa spunem: nu participam. Aeţiunea, cred, a.<;a
cum se va contura şi din dezbaterile Comitetului Central, trebuie anga­
jată pe linia şi în sensul relaţiilor economice ca atare şi a metodelor şi
a relaţiilor în general în lagărul nostru, prin prisma lui ca sistem mon­
dial, care trebuie să fie model, care sa atragă spre el toate simpatiile,
toate speranţele şi a celor care se eliberează de sub jugul colonialismu­
lui. Dorinţa popoarelor de a fi real libere şi suverane este o forţă revo­
luţionară. Sigur, s-au mai produs şi progenituri cu natura de sclavi ca
Chombe, dar nu el este caracteristic, ci dorinţa popoarelor de a fi
stăpâne la ele acasă. Dacă nici Ia noi nu vor găsi încurajare pentru
aceasta, atunci unde sa caute?
Renunţarea la suveranitate este anihilarea perspectivei dezvoltarii
acestor ţari, este scoaterea din mâna clasei muncitoare internaţionale a
unui instrument de luptă, a unui steag care poate mobiliza în jurul lui
sute de milioane de oameni. Cred ca trebuie sa menţinem - cum a spus
tov. Gheorghiu - în ce priveşte CAER-ul, sa menţinem ferm toţi ter­
menii hotărârii din iunie şi ai statutului aprobat. fără nici o altă modifi­
care, decât dacă vine sa întregească ideea aceasta. Avem temeiul sa
susţinem aceasta poziţie, pentru ca practica relaţiilor a aratat ca o coope­
rare este perfect posibila. Unii spuneau ca prin cooperare nu ne-am ales
cu nici o soluţie practica la nici una din problemele noastre. lata ca
162 MIHAI RETEGAN
întâlnirea d11tre tov. Gaston şi grupul de specialişti polonezi a reuşit sa
rezolve un şir întreg de foarte complicate situaţii, care caracterizeaza
relaţiile noastre prin prisma dezvoltarii, fara a afecta suveranitatea cuiva
sau interesele celuilalt. Sa analizam fara nici o rezerva toate con­
secinţele care pot rezulta de pe urma acestei schimbari a relaţiilor, de
modificare a pozitiei în contradicţie fundamentala cu Declaraţia de la
Moscova din 1960, care este documentul de baza.
Trebuie sa afirmam poziţia noastra promovând propuneri şi idei
care, pornind de la interesele lagarului nostru şi ale mişcării comuniste
internaţionale, sa afirme rolul hotarâtor al lagarului nostru în dez­
voltarea internaţionala. Sa promovam ideea de a face din sistemul
socialist, într-adevar, un sistem mondial, cu virtuţile legate de aceasta
formaţiune istorica. Nu numai din punct de vedere economic, ci politic,
social, forma organizatorica ş.a.m.d.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Sa adoptam prevederile care sa permita tuturor tarilor socialiste sa
faca parte din CAER şi, mai mult, daca unele din tarile noi eliberate vor
sa colaboreze cu noi, sa poara colabora.
Tov. E. Bodnaraş:
CAER-ul sa le fie deschis tuturor. Sarcina noastra este de a
închega sistemul, de a face din el o forţa viabila, care sa se poata
afirma ca forţa conducatoare. Sa ne gândim numai la un fenomen. În
1980, China va avea 1 miliard de oameni. Noi vrem sa mergem la
parametrii cei mai înaintaţi ai producţiei şi acolo nu sunt în stare sa
iasa din înapoierea plugului de lemn. Problemele acestea nu pot fi
soluţionate de nimeni din lume decât de forţa socialismului, dar pe
o baza în care sentimente scumpe astăzi - sentimentele naţionale, de
a fi stapân pe soarta ta şi raspunzator de rezolvarea problemelor -
sarcina aceasta nu poate fi preluata de nimeni. Este imposibil. Aceste
fenomene sunt foarte grave, în perspectivă ele cer multă coeziune,
multă unitate. Eu sunt de acord că dacă noi vom înjgheba şi din
punct de vedere economic sistemul nostru pe această bază - pentru
că vom găsi susţinatori, sigur nu va fi uşor - vom putea face faţa
DOCUMENTE 163
acestor probleme. Aici nu este vorba de un simplu dezacord pe
chestiunea unei forme organizatorice. Aici este un dezacord prin­
cipial în raport cu o concepţie şi cu o metodă care nu are nimic de-a
face cu marxism-leninismul. Popoarelor care se elibereaza ce sa le
oferim: sa aleagă între două pieţe comune, în care îşi pierd suvera­
nitatea şi ici şi colo. Ce să le oferi?
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Când i-am spus lui Jivkov: poate ai să spui că sunt dominat de con­
cepţia creştinească, dar mie mi se pare că cel tare trebuie sa-l ajute pe
cel slab, cel bogat trebuie sa-I ajute pe cel sarac. El a spus ca este de
acord. Eu i-am spus cu tâlc asta. I-am spus asta în legatura cu exportul.
I-am spus cât trebuie sa exportam noi şi că aproape 60% din populaţia
validă de muncă este ocupata în agricultură, dar mâine nu va fi aşa. Dar
ce faci cu disponibilul de forţă de muncă, unde îl duci? Pentru unii con­
stituie o frâna. Noi avem în faţă perspective foarte bune, dar vedeţi, ne
lipsesc alte lucruri.Tocmai asta arata diferenţa de dezvoltare şi necesi­
tatea apropierii nivelurilor. Noi nu punem chestiunea în mod îngust, sa
le spunem cehilor sa dea înapoi, după cum nici ei nu au dreptul sa ne
spună: ramâneţi acolo unde sunteţi.
Tov. E. Bodnaraş:
Nu va fi uşor. Dar dacă vom fi uniţi, principiali şi fermi pe poziţia
aceasta, până la urma cred că vom modifica câte ceva din naravuri şi
apucături.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Asta este singura condiţie: dacă ne vom prezenta uniţi, fermi. Sunt
convins ca vom gasi şi sprijin în tarile prietene. Ati văzut, o singura
şarja a trebuit de la Saşa [Bârlădeanu] şi toţi ceilalţi l-au ascultat cu
atenţie. Le-a dat de gândit problema aceasta.
Tov. E. Bodnaraş:
El a spus ca la ei în prezidiu au fost unii cu alta parere.
 MIHAI RETEGAN
164
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tovaraşi, este ora 14,30. Mai sunt de luat cuvântul tovarăşii Mau­
rer, Dalea, Voitec şi Gaston. Sa continuam dupa-masa şedinţa.
Dopa-masa
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Are cuvântul tov. Ştefan Voitec.
Tov. Ştefan Voitec:
Eu sunt de acord cu aprecierea tov. Gheorghiu-Dej şi cu interven­
ţiile celorlalţi tovaraşi. Consider ca prin activitatea defă.şurata la
şedinţele Comitetului Executiv al CAER, tov. Bârlădeanu s-a achitat
cu cinste de sarcina deosebit de importanta încredinţata de Biroul
Politic. Aş vrea sa subliniez şi eu ca înfiinţarea unor organisme supra­
statale este prematura şi deci inacceptabila. Hotărârea cu privire la
organul unic de planificare ar însemna în primul rând ştirbirea suvera­
nităţii şi în ultima instanta lichidarea ei. Pe de o parte, iar pe de alta
parte ar fi un prost serviciu adus mişcarii revoluţionare internaţionale,
ar însemna sa tai avântul oamenilor muncii care doresc sa treaca la con­
struirea socialismului, ar da o puternica arma în mâna adversarilor
noştri. lata de ce consider, deci, ca atitudinea Biroului nostru Politic de
neaderare la acest organism este justa. Faptele arata ca exista o criza în
ce priveşte colaborarea dintre statele socialiste. Asupra ei s-a oprit
tov. Bodnaraş, dar vreau sa mai revin şi eu. în primul rând este o
situaţie anormala în problemele care intereseaza statele socialiste, care
intereseaza lumea, metoda folosita nu este metoda consultarilor, ci a
hotărârilor. Cum spunea tov. Gheorghiu-Dej cum l-a informat pe dân­
sul asupra instalarii rampelor în Cuba.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
La ureche, sa nu auda nimeni.
Tov. Ştefan Voitec:
Ar fi trebuit consultaţi cei care răspund de popoarele care ar fi fost
implicate în aceasta catastrofa. În ceea ce priveşte prezenţa lui Tito. În
DOCUMENTE 165
timp ce delegatul chinez la Praga era huiduit, Novotny a facut aşa un
gest ca sa se opreasca huiduielile, în prezenţa nu numai a celor 70 de
partide frăţeşti, dar şi în prezenţa reprezentanţilor presei occidentale,
Tito este invitat şi pe linie de stat şi pe linie de partid, i se pune la dis­
poziţie tribuna cea mai înalta, tribuna Sovietului Suprem. În acest timp
se ascuţeau divergenţele cu China. Oare asta este în interesul nostru, al
unităţii sau nu? Eu am fost la o recepţie la Ambasada Sovietica şi
ambasadorul m-a invitat la o masa cu el pe mine, pe tov. Manescu, iar
chinezul a spus ca la aceasta masa reprezentam aproape un miliard de
oameni. El a spus râzând, dar nimeni n-a spus nimic. Lagarul socialist
reprezinta numeric aproape un miliard, mereu se spune ca reprezentam
un miliard de oameni şi aproape 37% din produeţia mondiala, dar
sistemul socialist mondial nu exista. lata de ce în CAER trebuie sa
intre toate statele socialiste. În ceea ce priveşte declaraţia facuta de
tov. Hruşciov la plenara Comitetului Central al PCUS din noiembrie,
declaraţia este precedata de articolul din revista ,,Probleme ale păcii şi
socialismului". Nici nu se uscase cerneala cu care fusese semnate
hotărârile luate în luna iunie de catre reprezentanţii partidelor comu­
niste şi muncitoreşti frăţeşti. lata câteva din fapte care arata ca se prac­
tica o politica superioara faţa de inferiori, ceea ce este în neconcordanta
cu principiile internaţionalismului socialist. Este bine venit documen­
tul alcătuit de partidul nostru unde se vor pune aceste probleme care
intereseaza unitatea mişcarii comuniste şi muncitoreşti internaţionale.
Sunt de acord sa se faca cât mai repede, sa fie convocata plenara Comi­
tetului Central care sa dezbata probleme atât de importante care inte­
reseaza întreaga mişcare muncitoreasca. Va trebui sa fie pregatite
temeinic cadrele de partid şi de stat ca fiecare sa spuna ce trebuie sa
spuna atunci când va fi cazul.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Noi am venit în contact cu aceste probleme înainte de întâlnirea din
iunie 1962 a primilor-secretari şi a şefilor de guverne care a avut loc la
Moscova. Am analizat materialul trimis de polonezi, el a constituit o
baza de discuţii asupra modificarilor statutului CAER, pentru a da aces­
tui organism mai multa eficienta - se spunea - şi asemenea fapte ne-a
 DOCUMENTE 167
166 MIHAI RETEGAN

dus la concluzia că principala obiecţie care trebuie să fie adusă acestei

Tov. Ion Gheroghe Maurer:
Menţionez că această atitudine a fost o atitudine înţeleaptă, deoarece
propuneri este faptul că se instituia un organism suprastatal, propunerea
asta punea în joc, anihila existenţa şi posibilitatea de a se manifesta acele lucruri neclare erau clarificate prin cuvântarea lui Gomulka, cla­
suveranitatea de stat, lucru care constituie o teză cu care noi atunci am rificate în sensul că nu se modifica statutul CAER, care constituie baza
colaboră.ni economice între statele socialiste. Ce s-a întâmplat după
socotit că nu putem fi de acord.
aceea? Eu am să aduc aminte un lucru. Numai la câteva luni după acea
şedinţă, aflându-ne la Yalta, am fost la tovarăşul Hruşciov şi cu această
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
ocazie s-au discutat diferite probleme. în drum spre locuinţa tovarăşului
Se propunea chiar atunci să facem divergente.
Hruşciov ne spune: iacătă., eu rămân la ideea mea în legătură cu organul
unic de planificare . El putea să păstreze pentru el aceasta idee, dar ce
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
era? Era faptul că el va ridica din nou aceasta problema.
Erau formulate o serie de obiecţii, dar toate aceste probleme se cen­
trau asupra respectă.ni suveranităţii de stat. Cu această ocazie delegaţia
a fost însărcinată să susţină punctul de vedere al Biroului Politic şi să
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nu ne-a spus-o în scopul de a ne întreba ce părere avem.
facă opinie separată., având ca bază aceste principii. Istoria, aşa cum s-a
petrecut, a fost amintită aici. Polonezii au venit cu alte propuneri mult
atenuate şi în sfârşit cuvântarea lui Gomulka care constituia un docu­
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Ne-a spus aşa: uite asta am de gând să fac. Mai mult decât atât, era
ment de interpretare a propunerilor anterioare în pă.rtile în care erau mai
o ameninţare ca totuşi va ridica această problema. în condiţiile în care
puţin clare, dar care susţinea limpede teza că partea poloneză propu­
ne-a spus aceste lucruri nici nu puteam sa ne angajăm într-o discuţie.
nătoare a celui de al doilea document nu se gândeşte la modificarea
Mai târziu problema a fost ridicată în forma cunoscuta. S-a spus mult
statutului CAER care asigură posibilităţi largi pentru o mai strânsă
despre modul cum a fost ridicata, faptul că se lansează în public aceste
colaborare între statele ocialiste în domeniul producţiei şi coordonării
probleme înainte de a se discuta cu factorii care aveau de spus şi ei un
planurilor. în această situaţie, eu, vă mărturisesc sincer, am crezut că
cuvânt şi se ajunge ca propunerea aceasta să fie analizata în cadrul
problema se găseşte pe un drum just şi că ea nu se va mai pune. Cred
Comitetului Executiv CAER şi în acelaşi timp în toate organismele
eu că era o apreciere rezonabilă a faptului că aceste hotărâri s-au luat
CAER au început să pătrundă propuneri care nu sunt altceva decât con­
pe baza unor discuţii, printre care şi punctul de vedere al partidului nos­
cretizarea acestui punct de vedere. Acesta este un fapt. Situaţia asta,
tru, unde erau subliniate principiile colaboră.ni economice între state,
desigur, arăta că ne aflăm în faţa unei probleme neobişnuite, că ne găsim
punându-se la baza acestei expuneri principiile declaraţiilor de la
în faţa unei probleme deosebit de importante. De altfel modul cum am
Moscova, subliniindu-se însemnătatea acestor principii şi modul cum
discutat noi, faptul că tovarăşii au simţit nevoia să facă apel la o serie
sunt ele cuprinse în statutul CAER. Se putea spune, deci, că problema
de elemente nu legate direct de problemă, dar care contribuie la lumi­
se găseşte încheiată.
narea problemei, arata acest lucru. într-adevăr, aşa cum s-a arătat şi aici,
ridicarea acestei probleme angajează interese foarte importante pe plan
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
internaţional, pe planul relaţiilor dintre statele socialiste şi chiar pe
Au mai fost unele lucruri de detalii în legatură cu care noi am spus
planul mişcă.ni comuniste mondiale. Implicaţiile acestei probleme, atât
că nu facem divergente, dar am susţinut să fie trecut în document „ţări
cât le-am discutat aici şi o sa ne mai punem capul la contribuţie când
interesate" şi să nu facem divergente în acea Consfătuire.
 168 MIHAI RETEGAN
vom face materialul, chiar atunci înca nu vom putea sa le vedem în
întregime. Este un izvor nesecat de consecinţe foarte daunatoare. Cauţi
sa vezi ce ar putea sa fie folosit în aceasta idee, nimic. Eu n-am gasit nici
o justificare, nici chiar pe planul argumentelor care au fost date în favoa­
rea acestei soluţii. Din ceea ce s-a spus, se da aceasta soluţie pentru a
face CAER mai activ, de a-l face un instrument mai mare pe drumul
închegarii colaborarii economice între statele socialiste. Ceea ce mi se
pare ca a fost subliniat destul de clar şi a fost cuprins şi în raspunsul dat
de tov. Bârladeanu este ca din acest punct de vedere singurul lucru care
îl poate promova acest sistem este crearea unui ghem de contradictii
care în loc sa creeze relaţii normale între statele socialiste, vor aduce O
serie de certuri care, în ultima instanţa, vor deveni de nerezolvat.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Bagaţi de seamă că nici unul nu ne-am ocupat de ce daune vor
aduce toate acestea.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Treaba aceasta ne-a pus în situaţia ca în momentul Sesiunii Comite­
tului Executiv sa luam o poziţie categorica, mai ales ca de data aceasta
era limpede, mai limpede decât la Consfătuirea din 1962, sa punem
problema ca nu suntem de acord cu aceasta chestiune. Am impresia ca
ceea ce a urmat la CAER contribuie sa ne arate ca problema se pune
într-o forma şi mai grava pentru ca în loc sa asistam la începuturile
organizarii unei discuţii pe fondul problemei în mod cinstit, noi înre­
gistram la CAER o serie de manevre şi, prin mascarea obiectivului
urmarit, problemele se pun pe ocolite. Acest lucru arata ca cei ce susţin
acest punct de vedere nu se inspira aşa de mult din ortodoxia dintre
statele socialiste şi renunţând la o anumita platformă, intrând pe uşa din
dos, cred ca în felul acesta ideea lor va fi acceptata. Aceasta chiar dacă.
nu total. ci numai pe bucati va fi de acord, dar pâna la sf'arşitul sf'arşitu­
lui sa te pomeneşti ca n-ai putut sa realizezi ceea ce ai subscris. Proble­
ma aceasta pune un alt aspect al chestiunii, de natura sa accentueze şi
mai mult gravitatea ei. Ce masuri practice am putea lua, aceasta din
punct de vedere - ca să zic aşa - îngust naţional. Nu putem fi de acord
DOCUMENTE 169
cu aceasta prajitura nici când ni se ofera întreaga, nici pe feliuţe. Tre­
buie sa ştim de acum înainte ca vom asista nu numai la o înrautatire a
problemei, ca vom asista la o serie de probleme pe masura ce noi ne
vom susţine punctul nostru de vedere. Vom asista la alte înghiţituri dar
care nu trebuie înghiţite. Aspectele însa nu interesează., intereseaza acest
fel de a privi problemele. Sunt aspecte pe linia relaţiilor socialiste şi
aspecte din punct de vedere al mişcarii comuniste internaţionale. Au
fost subliniate aici, desigur, caracterul cu totul negativ al acestor pro­
puneri, în raport cu acest sector de preocupare care, fara îndoiala, nu
pot fi neglijate de factorii de raspundere ai statelor socialiste în cazul
când se hotarasc astfel de probleme. Foarte just s-a subliniat aici ca, din
punct de vedere naţional, am putea spune da, dar faţa de celalalt punct
de vedere nu mai putem avea aceeaşi atitudine. Aici, dupa parerea mea,
noi trebuie sa luam o atitudine activa, trebuie sa aratam primejdia pe
care aceasta propunere o constituie din toate punctele de vedere şi nu
numai sa aratam, dar şi sa militam pentru înlaturarea ei, cu atât mai mult
cu cât se situeaza în contextul unor divergenţe dintre tarile socialiste,
care fac ca unitatea lagarului nostru socialist sa mearga din ce în ce mai
mult şchiopatând. lata de ce am spus sa dam acestui material toate
aspectele multilaterale ale problemei şi sa propunem acele lucruri care
ni se par de natura sa aduca soluţii acestei stari de lucruri. Sigur, eu nu
ştiu daca tot ce se petrece în aceasta ultima bucata de timp şi chiar
aceste propuneri se integreaza într-un sistem, ca sa zic aşa în politica
unei ţari socialiste fata de alta ţara socialista sau este politica pe care o
ţara o duce ca urmare a impulsului care i-l da un anumit om. Mi se pare
ca din acest punct de vedere, ceea ce se petrece în lagarul socialist este
o urmare a anumitor metode de muncă pe care le are Hruşciov. Aş mai
vrea în legătura cu această problema să subliniez un lucru. Noi nu
putem avea altă atitudine decât asta: de o foarte ferma susţinere a punc­
tului nostru de vedere în aspectul acesta larg în care el a fost definit.
întâi este o datorie internaţionalistă, o datorie de comunist, de exponent
politic al unui stat care luându-i suveranitatea îi ramâne numai titula­
tura, dar mi se pare ca suntem obligaţi sa facem acest lucru şi pentru
alta consideraţie. Noi ne gasim într-o situaţie care ne da foarte multe şan­
se de a câştiga. Acest lucru va fi în avantajul nostru, al ţarilor socialiste,
170 MIHAI RETEGAN
al mişcării comuniste internaţionale, de a câştiga, de a ne impune pâna
la sfârşit. în momentul de faţa sunt unii oameni care susţin aceste pro­
puneri fie ca n-au gândit adânc ce urmari pot avea acestea, fie ca urmă­
resc anumite interese. Dacă pierdem acest moment putem avea greutăţi
şi mai mari. Este bine sa fie făcut acum, pentru ca avem toate şansele
de a câştiga.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Va aduce multe clarităţi şi va da posibilitatea tuturor factorilor sa
judece serios fiecare problema şi sa gasim soluţii practice. Lagarul sa
fie lagăr, sistemul economic sa fie sistem, piaţa sa fie piaţă şi sa nu ne
prezentam sub forma unui organism îngust, închis, în care din ce în ce
ne închidem mai mult.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Eu cred ca foarte mulţi dintre oameni nu vorbesc de cadrele de con­
ducere, ci de aparatul politic şi de stat al diverselor tari, sunt foarte puţin
clarificaţi în aceste probleme.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Chiar cei care sunt pentru, nu ştiu ce vor.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Eu las la o parte orice din discuţiile care au avut loc Ia Moscova şi
iau numai ceea ce a spus Hruşciov în Comitetul Executiv. La întrebarea
lui Bârlădeanu: aş vrea sa ştiu eşti pentru suveranitate sau nu, a spus ca
nici nu se poate altfel. Ce argument a dat atunci când a spus ca trebuie
sa se respecte aceasta planificare, ţinându-se seama şi de interesele
tuturor statelor, de faptul ca trebuie sa marim nivelul de trai şi de o serie
de alte probleme de care trebuie ţinut seama în momentul când se orga­
nizeaza colaborarea? Oare toate acestea n-au nimic cu suveranitatea?
Ori tot ce spune el trebuie pus într-un manual pentru un conducător de
stat nou asupra modului cum sa conduci provinciile, regiunile şi raioa­
nele unei tari? Suveran este el pentru ca el hotărăşte ce trebuie făcut ca
aceste deziderate sa se realizeze? O serie de oameni au spus ca daca
DOCUMENTE 171
toate aceste lucruri se respecta, se respecta şi suveranitatea. Se respecta
oare aceasta suveranitate? Suveran este acel care spune: uite aşa trebuie
sa faci? De aceea trebuie puse toate aceste probleme, întrucât chestiunea
va fi framântata în diferite ţari. Uite programul de la polonezi!
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Veţi vedea ce efecte vor avea în Polonia aceste lucruri şi pe urma o
sa mai faca încă o declaraţie.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Convingerea mea este ca în masura în care vom explica în mod
multilateral problema, va contribui la clarificarea tuturor acestor oameni
şi încet, încet la lămurirea tuturor problemelor. Eu cred ca condiţia prin­
cipala o constituie hotărârea cu care susţinem acest punct de vedere.
Sunt convins ca daca noi abdicam de la aceasta îndatorire ne îndepăr­
tam fata de propriul nostru popor şi fata de mişcarea comunista interna­
ţionala. Eu cred ca trebuie sa păşim cu fermitate la apărarea acestui
punct de vedere, liniştiţi, sa nu ne burzuluim. Acest lucru trebuie facut
calm, dar ferm pentru limpezirea lucrurilor şi eu cred ca, mai curând
sau mai târziu, vom putea spune mulţumiţi ca ne-am făcut datoria.
Tov. Dalea Mihai:
în cadrul acestei şedinţe problemele au fost analizate foarte bine,
multilateral, ceea ce dovedeşte importanţa problemei pe care o dis­
cutam, preocuparea şi grija pe care o manifesta fiecare dintre noi pen­
tru aceasta chestiune. în acelaşi timp, aceasta arata metoda încetăţenita
în partidul nostru ca problemele în masura importantei lor sa fie
dezbătute multilateral, adânc, toţi tovarăşii sa-şi spuna părerea, în con­
trazicere cu ceea ce se întâmpla în alte partide când problemele mari se
!asa pe seama unuia sau altuia din conducatori. Fără îndoiala ca aici
s-au adus foarte multe lucruri care demonstrează justeţea poziţiei pe
care s-a situat Biroul nostru Politic. Eu sunt complet de acord cu poziţia
luata de dv. aici. Pentru mine aceasta constituie un ajutor pentru a ma
lamuri într-o serie întreaga de probleme. Eu trebuie sa spun ca noi ne-am
facut în mod cinstit, tovărăşesc datoria în cadrul lagarului socialist, atât

172 MIHAI RETEGAN
în ce priveşte colaborarea pe plan economic, cât şi în ce priveşte spri­
jinul nostru pe care l-am dat în rezolvarea tuturor problemelor politice
care au avut loc în perioada care a trecut. O serie de fapte, o serie de
lucruri demonstreaza pe deplin aceasta. Nu o data chiar ei au spus ca
daca este vorba de un sprijin în problemele politice, totdeauna gasesc
sprijinul acesta la Partidul Muncitoresc Român şi nu o dată au vorbit
despre acest lucru. Aceasta a fost realitatea şi în 1960 şi în 1957 când
am participat direct, ne-am asumat raspunderi şi riscuri, tocmai pentru
a ieşi din impasul în care s-a ajuns.
Acum însă s-au adunat o mulţime de probleme şi consider că este
într-adevar timpul ca noi să luăm poziţie categorică, pentru că, dacă am
lăsa să se continue cu practicile care s-au manifestat în special în ulti­
mul timp, ar dăuna într-o foarte mare masură ţărilor socialiste, mişcării
comuniste internaţionale, şi noi ne-am face vinovaţi nu numai fată de
poporul nostru, dar şi faţă de mişcarea comunistă internaţională, faţă de
datoria care ne revine ca comunişti.
În legatura cu masura preconizată în ultimul timp, privind crearea
unui organ unic comun de planificare, precum şi în legătură cu între­
prinderile comune care caută sa le impună, aceste uniuni pe ramuri,
daca vor fi realizate aşa cum sunt preconizate, ele vor aduce daune
întregii mişcări comuniste, clasei muncitoare pe plan internaţional, pen­
tru că în felul acesta se va ştirbi un tel pentru care au aspirat şi aspira
toate popoarele asuprite. Care este în fond situaţia? Pe de o parte, se
pune problema pe plan economic, în cadrul CAER, care este şi aşa
îngust, întrucât nu cuprinde un numar de ţări socialiste, se propun o
serie de masuri care daca ar fi admise ar duce la o îngustare şi mai
mare, ar crea o serie de probleme destul de dificile, o serie de noi
greutaţi. În loc să mergem pe linia de a atrage şi celelalte ţări, aşa.cum
iniţial s-a vorbit, şi alte ţări nesocialiste, mergem pe linia aceasta străina
de concepţie de la care am plecat. În ce priveşte mişcarea comunistă şi
muncitoreaccă internaţională avem o serie de greutăţi, avem certuri,
dezbinări şi o confuzie aşa cum n-a fost înca de la eliberare şi pâna
acum. Se pune, într-adevăr, pe bună dreptate chestiunea: cum de s-a
ajuns la această situaţie? Se poate oare ca pentru această situaţie din
cadrul mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale să fie vinovaţi
DOCUMENTE 173
numai chinezii, albanezii? Fara îndoiala că ei au unele pozitii cu care
noi nu suntem de acord, însă de aici şi până la ruptura la care s-a ajuns
este o distanta destul de mare şi dacă s-a ajuns aici trebuie sa vedem şi
metodele folosite cu aceştia, metode care n-au avut darul sa-i facă sa
renunţe la poziţiile lor, ci, dimpotrivă, aceste metode au făcut să se
ajungă la aceasta situaţie.
În ceea ce priveşte problemele economice, de unde şi care sunt fac­
torii care determină pe cei ce au venit cu aceste iniţiative. Pe toţi,
tovarăşi, ne framânta problema ce îi determina să împinga lucrurile cu
o repeziciune destul de mare în această direcţie, când se ştie ca exista
un anumit dezacord în aceste probleme. În ceea ce priveşte colaborarea
cu celelalte ţări, se ştie că foarte mulţi dintre ei adoptă o poziţie de a lua
în brate tot ceea ce se lansează de Uniunea Sovietica. Aşa cum spune
Leseciko, ce sa mai analizam, să trecem la fapte. Eu sunt convins ca
mulţi nu s-au gândit la consecinţele care le vom avea şi daca s-au gân­
dit s-au gândit la ceea ce lor le convine. Asta, pe de o parte, iar pe de
altă parte se gândesc ca o asemenea măsura ar putea să uşureze greu­
tăţile din interiorul ţărilor lor, în loc sa vadă ca multe din aceste greutati
sunt cauzate de ei înşişi, gândind că ar putea sa scape de ele aruncân­
du-le pe seama altora. Aici, vrând, nevrând, procedeaza ca statele capi­
taliste. Se ştie că statele capitaliste cauta să creeze conflicte externe
pentru a abate opinia publică de la cauzele care le determina situatia în
care se gasesc. Nu putem să ridicăm nivelul de trai că nu avem resurse.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Până şi oficianţii ăştia din hoteluri în Cehoslovacia spun ca lipsurile
care sunt la ei se datoresc României.
Tov. Leonte Răutu:
Uitaţi ce i-a declarat lui Titus Popovici un scriitor cehoslovac:
(dă citire unui material).
Tov. Dalea Mihai:
În ce priveşte Uniunea Sovietică, ea are resurse mult mai mari decât
noi şi alţii. Iniţiativele acestea trebuiesc căutate în metodele şi practi-
174 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 175
cile din trecut, care n-au fost lichidate încă, şi de multe ori se continua
chiar într-un mod mai deschis, iar pe de altă parte însăşi felul şi me­ Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
în ce parte fugea populaţia după tine când erai ambasador?
todele tovarăşului Hruşciov.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Tov. Dalea Mihai:

în Kazahstan, însă era o parte din populaţie din Basarabia şi Buco­
Sunt anumite tendinte care nu mai ţin numai de metode.
vina care era deportata acolo.
Tov. Leonte Rautu:
Rădăcina este generală. Tov. Leonte Rautu:
în timpul razboiului au fost mulţi deportaţi.

Tov. Dalea Mihai:

Ei au fost obişnuiţi să comande toată mişcarea comunistă interna­ Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Să vedeţi ce internaţionalizare a forţelor de producţie.
ţionala şi ei nu s-au debarasat de acest lucru şi vor sa mearga pe acest
drum şi fara îndoiala că se supara pe cei care vor şi se străduiesc să-şi
rezolve problemele lor, pentru că vad că îi scapă de sub oblăduirea lor. Tov. Nicolae Ceauşescu:
Ei au spus aşa: la Dunare sa fie oameni mai cumsecade.
Este totuşi o chestiune că Hruşciov de când a devenit conducător de
partid şi de stat noi am asistat la o mulţime de măsuri, una după alta,
care arata că lucrurile n-au fost gândite suficient, că s-au luat măsuri cu Tov. Dalea Mihai:
Trebuie condamnat cu toată hotarârea şi modul cum a fost pusă
multă uşurinţă şi de multe ori au fost nevoiţi să le schimbe la 180 de
aceasta problema, pentru ca încalca în picioare principiile care stau la
grade. Toate acestea trebuie sa ne atragă atenţia asupra acelora la ce
baza relaţiilor dintre ţările noastre.
ne-am putea aştepta dacă am admite aceste măsuri care se propun. Daca
am accepta asemenea propuneri, ele ar fi obligatorii pentru toţi cei ce
subscriu la acestea.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Pentru dânşii nici acum nu este clar ca există divergente, deşi
tovarăşul Bârlădeanu a ridicat aceste probleme.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
O sa ne planifice şi câţi oameni să trimitem colo şi colo.
Tov. Dalea Mihai:
Eu consider că Biroul Politic a făcut bine când a indicat tovarăşului
Tov. Dalea Mihai:
Bârlădeanu poziţia pe care trebuie s-o ia şi consider că tovarăşul Bârla­
Chiar şi din acest punct de vedere trebuie sa fim cu grija, pentru ca
deanu şi-a îndeplinit sarcina trasata de Biroul Politic. Cred, într-adevar,
experienţa de până acum ne arată că multe lucruri nu sunt gândite şi nu
ca este necesar, în afara de faptul că trebuie sa luăm poziţie clara, sa
fac decât să creeze greutăţi şi confuzii. Şi aici este o lipsa de seriozitate,
înarmăm partidul nostru cu aceste probleme. Noi nu trebuie sa uitam
pentru ca, într-adevar, în iunie se stabileşte într-un anumit fel şi dupa
că noi în toată această perioada am depus toate eforturile sa educam
câteva luni în altfel. Ideile vin cu o foarte mare repeziciune şi asta arata
oamenii în spiritul internaţionalismului socialist, al dragostei faţa de
fără îndoială ca_mâine vor veni cu altele şi altele şi mergem la orga­
Uniunea Sovietică, iar acum dacă n-am informa partidul, s-ar naşte anu­
nizări, la paraorganizări, care duc la consecinţe destul de grave.
mite confuzii. Ei simt anumite lucruri şi de ce să nu ştie de la noi. Am
176 MIHAI RETEGAN
să vă dau un exemplu. Am fost la vânătoare şi întâmplător am intrat în
biroul unui director de Gostat. în biroul lui era portretul lui Hruşciov.
De aceea noi trebuie să clarificam aceste lucruri pentru ca oamenii să
ştie ce s-a întâmplat în ultima perioadă.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
A fost şi un alt caz când s-a spus: dar tovarăşul Hruşciov a spus
cutare şi cutare.
Tov. Dalea Mihai:
Consider că trebuie elaborat acest document cât mai urgent pentru
că se vede treaba că nu este vorba de a rezolva probleme pe linie eco­
nomică, ci politică. Noi trebuie să luăm atitudine şi asupra anumitor
abateri pe linia mişcării comuniste internaţionale.
Cred că este foarte just să subliniem că dacă este vorba de acest
organ economic, să fie conceput în aşa fel încât în el să poată intra cel
putin toate tari.le socialiste. Vorbim de multe ori în numele sistemului
mondial socialist. îmi amintesc că tovarăşul Gheorghiu a ridicat proble­
ma adoptării principiilor fundamentale. Le-am adoptat numai 5-6 tari
socialiste şi venim cu denumirea „diviziunea socialistă a muncii". Pe
bună dreptate ar putea spune celelalte ţari: bine, dar cum puteţi adopta
asemenea document când şi noi suntem state socialiste şi nu luam parte
la semnarea acestui document.
Aici, tovarăşii au adus foarte multe fapte, foarte multe probleme din
care se va putea întocmi un document cuprinzător care nimeni să nu-l
poată schimba. Eu sunt complet de acord că treaba nu va fi atât de
uşoară, sunt convins că ne vom lovi de anumite presiuni sub o formă
sau alta, însă noi să înarmăm poporul, membrii noştri de partid cu cla­
rificarea deplină a acestei probleme.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tu când te duceai pe undeva, te duceai pe unde vrei, ţi se punea la
dispoziţie în clădirile partidului masă, casă?
DOCUMENTE l77
Tov. Dalea Mihai:
Nu prea se depăşeşte la ei 30-40 km. Am plecat odată pe şoseaua
Minskului şi a trecut pe lângă mine o maşină a militiei lor, apoi s-a
postat în faţă şi mi-a spus: înapoi că aţi depăşit 25 km. Un alt exemplu:
ne-am dus odată cu toată ambasada, la 1 Mai, undeva în cadrul celor
40 km. La fel a venit la noi şi ne-a spus că este loc interzis pentru
diplomaţi, deşi eram în raza legală.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Dar dacă vroiai să mergi la o întreprindere, la un colhoz, puteai
să mergi?
Tov. Dalea Mihai:
Ei au introdus un asemenea sistem încât dacă vroiai să vezi ceva tre­
buia să te adresezi Ia Ministerul de Externe. Ne-a dus de câteva ori la
Fabrica de ceasuri, ne-a dus la Combinatul „Mikoian". O singură dată
ne-au dus la o fabrică chimică. Când plecai undeva în afară de Moscova
trebuia să anunţi. Dacă vroiai să mergi la Leningrad, îţi spunea din timp
hotelul şi camera unde vei locui. Am fost odată în Kazahstan şi ne-a
cazat într-o casă a partidului pentru că la hotel nu erau condiţii. Am plătit
acolo tot, tot foarte frumos, însă nici nu ne-a ajuns diurna şi am fost
nevoiţi să mai cheltuim din banii pentru reprezentare. Când am fost la
Frunze ne-a dus la Hotel ,,Inturist" şi am plătit acolo aşa cum trebuie.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
La noi este o altă lege, noi trebuie să dăm tot.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
în ultimul timp am mai strâns şi noi ceva.
Tov. Dalea Mihai:
Noi am vrut să luam contact cu diferiţi oameni din diferite minis­
tere. Ne-am dus noi odată, de două, de trei ori, dar apoi ne-a chemat la
Ministerul de Externe şi ne-a spus că este bine ca peste tot să mergem
prin Ministerul de Externe. Chiar la directorii din ministere. Ne-am dus
178 MIHAI RETEGAN
noi la câţiva la început, dar apoi au început sa se scuze ca nu ne pot
primi, ca sunt ocupaţi şi aşa mai departe.
Tov. Emil Bodnaraş:
Dar tu când cereai sa fii primit de vreun ministru, te primea?
Tov. Dalea Mihai:
Te primea ministrul de Externe când depuneai scrisorile de acre­
ditare. De regulă pe ambasador îl primea directorul Secţiei de relaţii din
Minister. În prima perioada - 1952-1954 - am fost la ministrul de
Externe de doua ori, la venire şi la plecare, iar în perioada 1956-1960
am fost de doua ori la Gromîko.
Tov. Emil Bodnaraş:
Dar la partid va chemau?
Tov. Dalea Mihai:
Nu ne chemau, doar ne fă.ceau reproşuri ca nu-i informam. De pil­
da, exista la noi o plenară şi, dacă n-am primit indicaţie, eu nu m-am
dus sa informez. Prin Petrescu, consilierul Ambasadei, spuneau: uite,
a fost plenară, tovarăşul Dalea a fost acolo şi nu ne-a informat şi pe noi.
Ei considerau că ambasadorul poate fi primit de adjunctul şefului
secţiei. Eu am avut contact cu Deduskin.
Aici sunt multe lucruri de spus. Nu ştiu dacă a îndrăznit cineva sa
meargă la o regiune de partid, fără să fie organizat ceva de la centru.
Tov. Emil Bodnaraş:
Nici nu stătea de vorbă.
Tov. Dalea Mihai:
Te lăsa pe seama „Inturistului".
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Când au venit tovarăşii bulgari au spus că vor să vadă o fabrică
modernă de bunuri industriale de larg consum. Este vorba de între­
prinderea aceea de la Militari.
DOCUMENTE 179
Tov. Chivu Stoica:
Noi le-am spus că este în montaj.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Se vede că ei ştiu despre toate obiectivele noastre industriale.
Ambasadorii se duc la întreprinderi, intra, poate mai şi mănâncă, în
loc să se procedeze aşa cum se procedează. în Uniunea Sovietică.
Amintiţi-va în ce situaţie era pus secretarul acela la Praga, când unul
din membrii supleanţi ai Comitetului Central a spus da, iar celălalt a
spus ca trebuie tratat la nivel înalt. La recepţie când l-am întâlnit pe
acesta i-am spus, el s-a înroşit şi Novotny spune: cred ca are drep­
tate. Mie mi-a piă.cut cum a vorbit şi de ce mi-a piă.cut este ca ştiam
cum procedăm noi acasă.
Tov. Petre Borila:
Sencovici mi-a spus că au venit nişte bulgari, mi se pare pe linia
comerţului, şi au vazut Fabrica Guban. Cum au vazut fabrica au şi spus:
8 oameni rămân aici să se specializeze. Ei s-au suparat pe Guban ca nu
le-a permis acest lucru.
Tov. N. Ceauşescu:
În general la regiuni s-a pus ordine, însă la ministere nu.
Tov. Emil Bodnaraş:
Nu dau ministerele aprobări.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Ministerele dau aprobări cu uşurinţă.
Tov. Leonte Rautu:
Numai prin Ministerul de Externe sa se facă toate aceste lucruri.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Trebuie sa fie o anumita politica aici.
180 MIHAI RETEGAN
Tov. Gh. Gaston Marin:
Mai este şi un alte aspect. Ambasadorii din Bucureşti ocolesc orga­
nele Ministerului Comerţului Exterior şi îşi cauta legaturi directe la
vicepreşedinţii Consiliului de Miniştri şi chiar la Comitetul Central. Va
dau un exemplu. Ambasadorul bulgar şi [ambasadorul] ceh au avut O
discuţie la Ministerul de Externe şi ei tot timpul cauta sa ocoleasca acest
minister. Vine ambasadorul şi cere sa fie primit. Ar fi bine sa se sta­
bileasca ca ambasadorii sa fie primiţi acolo şi abia dupa ce se sta de
vorba cu ei, se vede despre ce este vorba, sa vina daca este cazul la
Consiliul de Miniştri. Cehul a ajuns pâna acolo, deşi eu i-am pus la
punct. Telefoneaza la Dionisie Ionescu ca vrea neaparat sa vina la mine
sa isca.Jeasca un document, pentru ca nu ştiu cine din delegaţie a doua
zi trebuie sa plece la Praga. Deci se cauta ocolirea diferitelor organe cu
care au o situaţie dificila.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Ar trebui de vazut. Sa fie reciprocitate, noi nu vrem altceva.
Tov. Alex. Bârladeanu:
Dupa tot ce s-a spus aici, eu nu mai am multe de adaugat, însa vreau
numai asupra a doua-trei idei sa ma opresc. Înainte de aceasta, vreau sa
spun ca sunt foarte bucuros de aprecierile dv. asupra felului cum mi-am
îndeplinit sarcinile la CAER, mai ales ca erau foarte dificile. Nu erau
probleme la care aş fi putut sa greşesc pe fond, dar aici era vorba de tac­
tica. Care sunt cele 2-3 aspecte. Întâi, o cauza care determina pe
tovaraşii din aceste ţari, şi în primul rând pe cei din Uniunea Sovietica,
sa aiba aceasta poziţie, este faptul ca în unele ţari de democraţie popu­
lara problemele stau prost, se cauta fel de fel de soluţii pentru problemele
mari şi pentru unele probleme mai mici, probleme de aprovizionare cu
bunuri din România. Pentru rezolvarea propriilor lor greşeli din inte­
rior se cauta soluţii în afara. Sigur astea sunt interese egoiste, marunte.
În ce priveşte Uniunea Sovietica, problema nu este cauza, ci mai mult
scopul. Daca la bulgari şi la nemţi se poate gasi o înţelegere, aici este
mai greu de înţeles. Eu am ajuns în situaţia, fara sa vreau, să cred
aceasta. Problemele nu sunt de natură economică, ele sunt numai un
DOCUMENTE 181
mijloc pentru realizarea unui scop. Realitatea este însa problema
politică, problema instaurării unei dependente pe linie economica care
să se manifeste pe linie politica. În acest scop problema CAER care este
o problemă foarte importantă devine pe tabloul general al relaţiilor din
lagar numai un colţişor al tabloului şi serveşte unei probleme mult mai
adânci şi mult mai importante. Problema CAER presupune revizuirea
bazelor relaţiilor marxist-leniniste dintre tarile socialiste. Este vorba de
o revizuire într-un mod camuflat. Eu nu vreau sa mai ilustrez aici care
sunt aceste fapte. Este foarte grav că un om politic atât de mare, cu o
raspundere atât de mare, manifestă voluntarism şi brutalitate. Toate
aceste manifestari nu sunt altceva decât o revizuire a unor principii
politice. Un aspect al problemei este acela că nu se merge pe o discutare
tovăr3.şeasca şi principială şi se merge pe manevre. Asta dovedeşte ca
concepţia există, dar există şi senzaţia că concepţia nu poate fi accep­
tată şi atunci cauta să se introduca pe dedesubt. Eu şi în scrisoarea care
dv. aţi ascultat-o azi-dimineaţă nu vad altceva decât o manevra. Însuşi
faptul că se spune despre CAER, este în fapt, o manevra. Se repeta a
doua oara la un interval de numai 8 zile invitaţia pentru tov. Gheor­
ghiu-Dej de a discuta în doi. Scrisoarea poarta data de 22 februarie,
unde spune ca între noi nu există nici un fel de divergenţe şi noi am
crezut că lucrurile s-au lămurit. Eu în aceste lucruri văd manevre şi
astea ne obligă şi mai mult să fim foarte serioşi şi foarte hotarâţi. Poziţia
noastră faţa de lagăr este justificata, pentru ca aici este procesul unor
idei istorice care sunt valabile pentru o întreagă perioadă istorică de
acum înainte. Având această poziţie justificata, trebuie sa căutăm să nu
dăm ocazia să se agaţe de unele mici greşeli în analizarea problemelor.
Al doilea lucru pe care vreau sa-I subliniez este problema aducerii la
cunoştinţa partidului a acestor probleme. În toate comisiile CAER noi
avem bătaie de cap cu oamenii noştri. Noi, de 20 de ani, am crescut o
întreaga generaţie pe baza internaţionalismului socialist şi a dragostei
faţa de Uniunea Sovietică şi de aceea pentru oameni aceste probleme
trebuie să fie explicate. Chiar ieri seară nu m-am putut lămuri cu Vijoli
şi Radu Mănescu, pentru ca nu văd efectele calitative ale acestei situaţii.
Nu mai spun de Codarcea, un foarte bun specialist, cu toate că a avut
indicaţie să nu semneze în favoarea ideii coordonării planurilor
182 MIHAI RETEGAN
geologice, totuşi a semnat. Spune: ce era sa fac, am rămas singur.
Acum la Comitetul Executiv când n-am semnat planul, el vorbind cu
unul din delegati spunea: daca ai şti ce chelfaneala am eu acasă pen­
tru ca am semnat. Noroc ca traducătorul a fost de la noi şi n-a mai
spus asta.
Eu asta am vrut sa arat ca trebuie sa lămurim bine cadrele noastre
de partid, pentru ca vor fi diferite presiuni, vor fi folosite toate mijloa­
cele în spiritul propunerilor lor. Cam astea am avut de adăugat.
Tov. Gh. Gaston Marin:
Vreau sa multumesc pentru prilejul ce mi s-a acordat de a participa
la aceasta şedinţa a Biroului Politic. Felul cum a fost argumentata în
şedinţa Biroului Politic linia partidului nostru, în aceste probleme, pen­
tru mine constituie o lectie deosebit de valoroasa, arata încă o data calea
justa pe care merge conducerea partidului nostru în abordarea proble­
melor celor mai dificile, pentru ca noi ne găsim în prezenţa unor pro­
bleme destul de dificile care n-au avut loc de la eliberare şi până în
prezent. Am avut multe probleme interne, am avut multe greutăţi pe
plan international, însa asemenea tendinte care se manifesta de la un
timp încoace de a priva conducerea de partid şi de stat de atributul sau
de baza, de răspunderi inalienabile fată de popor, sa privezi conducerea
de partid de aceste functii, un pericol mai mare decât acesta nici nu
poate fi. Problemele , aşa cum au fost puse în ultima vreme, duc la O
situaţie şi mai periculoasa. Noi n-am examinat în detaliu şi nici nu este
cazul sa vedem din ce punct de vedere toate aceste teze nu stau în pi­
cioare. Nici cei ce cred ca planificarea internaţională, în locul celei
naţionale, va îmbunătăţi situaţia tarilor lor nu sunt convinşi de acest
lucru. În acest scop aş vrea sa dau câteva elemente din care se vede ca
este imposibil acest lucru. Problemele care se ridica nu pot fi rezolvate
chiar dacă pune România la dispoziţie toate aceste resurse. Spre exem­
plu, balanta energetica cere, în 1970, 100 mild.m.c. gaz, iar în 1980,
200 miliarde m.c. gaz. Producţia noastră poate fi evaluata la 20-25 mi­
liarde m.c. gaz. Se ştie că polonezii vor importa 2,5 milioane tone
cereale, iar exportul nostru total este de l milion tone. Ei cred ca difi­
cultăţile pe care le au le pot rezolva prin tot felul de uniuni. Eu nu vreau
DOCUMENTE 183
sa fiu greşit în aceste demonstratii, însă dorinţele lor nu sunt reale, ele
izvorăsc dintr-un voluntarism al tarilor care ridica asemenea probleme
pentru ca pentru un realist asemenea sarcini sunt absurde. Antidotul
voluntarismului în relaţiile internationale trebuie sa conste în a te înţe­
lege cu partenerul. Ce s-au gândit ei, va veni un organ suprem care va
da la o parte toate aceste înţelegeri şi pe baza unor concepţii înalte o sa
ne rezolvăm problemele, deci a se impune rezolvarea problemelor care
n-au fost rezolvate pe calea înţelegerilor bilaterale.
Dacă vrem sa prospere lagărul nostru socialist în locul acestui organ
suprem trebuie sa introducem în relatiile dintre tarile noastre înţelegerea
cu partenerul. Principalul rău pe care îl consider este faptul ca într-o
serie de tari socialiste n-au fost înlocuite o serie de pârghii care sa asi­
gure o anumită corelaţie în economia acestor ţări. Noi ştim ca în tarile
noastre s-au dus patronii, dar abia de acum încolo încep greutaţile care
trebuie sa le rezolve noua putere. În locul patronilor au venit noi forţe,
noi conducători, dar sa vedem, după ce reguli şi principii s-au condus
în ce priveşte conducerea concretă şi practica. Se vede, din ceea ce se
întâmpla astăzi, ca au fost încălcate o serie de legi care se impuneau sa
fie respectate, mai ales de către acele tari care aveau şi cadre tehnice
deja formate în vechea orânduire. Fapt este ca tarile care au încalcat
aceste legi, care şi-au pus anumite dorinţe drept ţeluri, fără sa se gân­
dească pâna unde pot ajunge, astăzi au dificultati. Deci aici este vorba
de metodele care se întrebuinteaza. Se ştie ca în capitalism metodele
greşite ale unui trust se soldează prin faliment. Or, se ştie ca în socia­
lism puterea este concentrata extraordinar de mult în mâna unui numar
redus de conducători şi dacă metodele folosite nu sunt menite sa asi­
gure dezvoltarea legilor obiective în întreaga activitate politica, ideo­
logica şi sociala, tinând seama de toti factorii, se poate ajunge la pericol.
Organismele enumerate, fel de fel de experienţe toate acestea sunt nişte
manifestări ale incapacităţii lor de a vedea problemele de fond. Până
când Cehoslovacia sau RDG nu vor depune eforturi pentru a ieşi din
situaţia în care se afla, nici un CAER nu le va putea rezolva situaţia.
Acesta nu este un lagăr, atât timp cât într-o serie de ţări rămân proble­
me nerezolvate, lucrurile merg pe un anumit făgaş. De exemplu,
Cehoslovacia mergea binişor şi deodată a apărut ceea ce se cunoaşte.
 DOCUMENTE 185
184 MIHAI RETEGAN
se dezvoltă o anumită ramură a economiei, urmărindu-se nu numai
Eu sunt de acord ca poporul de acolo îşi pune probleme în fata aces­
eficienţă maximă, ci şi alte elemente. De aceea, în ce priveşte spe­
tei situaţii. în faţa acestor probleme ei dau şi explicaţii ca românii sunt
cializarea trebuie să fun foarte atenţi ca să nu fim puşi într-o situaţie
egoişti. Este foarte uşor sa explici ceea ce nu depinde de tine. De
de dependenţă faţa de alţii.
aceea, autorii de baza, iniţiatorii acestor teze au găsit susţinători,
avocaţi buni, tocmai în aceste ţări care au dificultăţi. Şi eu însă sunt
de acord că autorii nu se găsesc în aceste ţări, ci sunt aceia al căror
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
V ă aduceţi aminte ce spunea Hruşciov: eu nu sunt de parere ca
purtator de cuvânt este Hruşciov. Vechile metode de lucru continua
România sa facă tractoare, camioane.
se menţine tendinţa de a se asigura un control absolut asupra fiecare�
ţări socialiste.
De multe ori au simţit iritare şi nemulţumire faţă de anumite rezul­
Tov. Alex. Bârlădeanu:
Acum spun sa se producă pe subansamble, unii să produca seg­
tate pe care le-am obţinut în ţara noastră. Ce s-ar putea spune despre un
menţi, alţii alte piese şi alţii să le ansambleze.
asemenea fel de a privi lucrurile? A fost Hruşciov la noi în luna iunie
a fost bine primit de conducerea partidului, de popor, dar n-am auzi�
niciodata o cât de mica manifestare de satisfacţie faţă de realizările din
Tov. Gh. Gaston Marin:
Aici nu este vorba numai de rea-credinţă, dar se şi încurca treburile.
ţara noastră. Când vezi aşa o ţara socialista mai mica, pe care ai putea-o
De pilda, Cehoslovacia nu poate să ne dea 300 tone cărbune cocsifica­
considera ca un frate mai mic, când vezi ca în aceasta ţară se obţin
bil, nu ca nu vrea, ci că nu poate. Deci, dacă am face aşa cum se pro­
rezultate, nu poţi să nu-ţi exprimi satisfacţia. Or noi n-am auzit nici un
pune am putea ajunge într-o situaţie grea. Noi de foarte multe Oli am
cuvânt bun, n-am observat nici un zâmbet. A fost în schimb ca porcii
fost şi vom continua sa fun acuzaţi de egoism ca nu vrem să participam
se taie la 25 kg, au fost aricii care n-au fost scoşi din buzunar.
la cazanul comun. Dar lucrurile nu stau chiar aşa. Noi am fost primii
Eu am comparat lucrurile cu un cetăţean capitalist. Am făcut cu
care în 1948 când ne gă.seam într-o situaţie grea am livrat energie elec­
Matey, italianul, o calatorie la Mamaia. S-a dat jos din maşina şi a
trica Bulgariei. Tot nordul Bulgariei era alimentat de noi. Noi suntem
privit tot ce am făcut noi acolo şi a rămas profund impresionat de ce a
prima ţară care livrează. Ungariei gaz metan. Am aflat că ungurii au
vă.zut. lată deci manifestarea unui capitalist. Dacă analizăm alte
descoperit petrol, dar noua nu ne cer instalaţii, ca să nu ştim noi ca şi ei
aspecte din relaţiile noastre, putem afinna ca am avut multe greutăţi.
dispun de petrol. Asta am aflat-o de la americani.
Aduceţi-vă aminte cât ne-am chinuit cu construirea Combinatului de
la Galaţi, iar acum câtva timp din nou au cautat să pună în discuţie
aceasta construcţie în timp ce la Bilay, în India, acolo a fost trimis actu­
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Foarte bine, noi suntem bucuroşi de acest lucru.
alul preşedinte al CSP din Uniunea Sovietică. Sigur ca acolo sunt
interese politice, dar noi totuşi suntem o ţară socialistă. Noua ni s-a dat
Tov. Gh. Gaston Marin:
termen pentru primul laminor din 1959 în 1967 şi consider ca acest
Am făcut cea mai mare convenţie de livrare de energie electrica
lucru este făcut tocmai în scopul de a frâna dezvoltarea noastră indus­
Cehoslovaciei. Totuşi atitudinea aceasta provocatoare se poate vedea
trială. În cadrul acesta de preocupări trebuie sa fim mai atenţi atunci
într-un articol de fond apărut în ,,Pravda" unde se vorbea despre legarea
când se pune problema specializării în producţie. Sigur ca este la
liniei electrice cu Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia, omiţând România
mintea unui om cu cunoştinţe elementare ca este mai avantajos sa faci
care livrează Cehoslovaciei o cantitate însemnată de energie electrica.
producţie de serie lunga, dar este cunoscut şi faptul ca în orice ţară
 186 MIHAI RETEGAN
Noi am putea da şi alte exemple. în problema stufului de la Brâila, noi
le livram un material foarte deficitar. De asemenea, noi suntem singurii
care livram cereale, uraniu şi alte materii prime. Nu ştiu de ce se tace
asupra acestor lucruri. Sigur ca noi nu putem spune ca dam gratis.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
În legătura cu uraniul trebuie sa punem problema constru
irii unei
centrale electrice.
Tov. Chivu Stoica:
Avem uraniu pentru câteva sute de ani.
Tov. Gh. Gaston Marin:
Se vine cu fel de fel de insinuări, în timp ce argumentele le arata
invers.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Uraniul sigur ca nu l-am dat degeaba.
Tov. Gh. Gaston Marin:
Noi aici putem sâ-i punem la punct pe toţi acei care vor sâ arunce
umbre asupra noastra.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Ar fi o nedreptate strigâtoare Ia cer.
Tov. Gh. Gaston Marin:
Sigur ca elaborarea acestui material va clarifica în primul rând pro­
blema în faţa cadrelor de partid. însa eu sunt convins ca noi vom gâsi
foarte mulţi tovarăşi din alte partide, din alte ţâri, care, mai devreme sau
mai târziu, se vor alinia la tezele noastre. Sigur ca mulţi dintre ei, din
fel de fel de motive, nu o sa se asocieze şi ei la tezele noastre. Cred ca
ar fi bine sa venim cu îmbunataţjri concrete cu privire la Statutul CAER,
în sensul de a se crea perspective pentru alte ţari sa vada în CAER un
exemplu de colaborare şi ajutor reciproc. Mereu vorbim de relaţii de
DOCUMENTE 187
tip nou, or relaţiile care existâ la ora actuala în cadrul CAER sunt
depăşite de mult chiar în capitalism. Noi putem sa facem propuneri
foarte constructive din acest punct de vedere. Eu sunt optimist fata de
ecoul care îl va avea acest material, aceasta şi pentru faptul ca partidul
nostru se bucurâ de un meritat prestigiu în strâinâtate. Eu am vâzut
chiar şi în ţari capitaliste aprecieri la adresa conducerii României,
România are o conducere ferma, nu ezita.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Se pare ca toţi tovarăşii au luat cuvântul. Eu am abuzat de situaţia
celui care prezideaza şedinţa şi tot am mai completat. Cred ca nu mai
este nevoie sa mai iau cuvântul. Eu sunt bucuros câ Biroul Politic a
adoptat aceastâ orientare. Întâi, manifestâ o unitate deplina şi princi­
palul este ca ne situam pe o poziţie justa. Nu trebuie sa existe nici cea
mai mica îndoialâ în promovarea celor exprimate aici. Fiecare a adus
în felul sau o contribuţie, a contribuit la clarificarea cadrului care s-a
deschis. Foarte just sublinia tovaraşul Maurer ca acest cadru a început
în iunie 1962 şi abia astâzi ştim ce vor. Problema cea mai importanta
care trebuie privita cu un înalt simţ de raspundere de câtre fiecare din­
tre noi este problema aceasta a suveranitaţii, unde nu putem sa facem
nici un fel de concesie. A face cea mai mica concesie înseamna a renun­
ţa la abordarea acestei probleme. Noi mergem spre o nouâ etapa în
relaţiile noastre şi ar trebui sa se puna probleme mai mult sau mai puţin
de ordin administrativ. Din propunerile care se fac în ce priveşte for­
marea unui organ unic de planificare, eu nu înţeleg ce rol vor mai avea
partidele şi guvernele din ţârile respective. Eu sunt convins ca noi la
început vom fi aspru criticaţi pentru atitudinea noastra şi nu numai cri­
ticaţi, dar se va recurge şi la anumite epitete pe care noi le cunoaştem,
dar pâna la urma eu sunt convins ca mai devreme sau mai târziu cei ce
raspund în tarile socialiste, daca vor judeca cu seriozitate, vor adopta
poziţia noastra. Lagărul sa fie lagăr, unitatea sa fie unitate, nu numai
politica şi ideologica, dar şi materiala, sistemul economic mondial
socialist există, dar în CAER participa numai câteva tari socialiste, deci
nu exista şi daca aţi vrea sa explicaţi de ce nu fac parte şi alte tari - nu
vrem noi, nu vor ei - nu poţi sa dai o explicaţie, deci trebuie sa existe
 DOCUMENTE 189
188 MIHAI RETEGAN
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
anumite cauze. Cauza probabil ca este tocmai acel cadru pe care noi mai completa.
Informarea lui Bârlădeanu la plenara să fie
l-am îngustat. Trebuie să avem aşa criterii la baza acestei organizatii
încât să nu se prezinte ca o organizatie închisă, să aibă posibilitate şi Tov. Nicolae Ceauşescu:
alte rari, nesocialiste, dar democratice, care vor să-şi consolideze o să luăm ca baza stenograma de la această şedinţa.
independenta lor, care vor sa găsească un sprijin la noi şi în acelaşi
timp un model de relatii. Sub nici o formă să nu ştirbim inde­ Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
pendenta tarilor, fie ca fac parte din această organizatie, fie că cola­ Putem să considerăm încheiata şedinţa noastra.
borează cu aceasta. Dincolo este Piaţa Comuna, aici este CAER,
două pieţe la fel de închise. Eu sunt complet de acord cu argumentele Şedinţa s-a terminat la ora 20,40.
aduse aici de tovaraşi. Avem un cadru de bază pentru întocmirea
acelui material şi ar trebui să desemnăm un grup de tovarăşi care sa
se apuce de treaba şi chiar pâna la plenară să se facă cadrul, planul ANIC, fond CC al PCR/Cancelarie, dosar nr. 4/1963, p. 6-135.
acestui material. Timp de aşteptat nu avem, noi să-l avem gata mai
devreme şi el va constitui o baza şi pentru cei ce se duc în aprilie şi
pentru cei care merg în mai sau iunie la CAER. Trebuie să fie un
material bun şi n-aş avea nimic împotriva dacă şi tovarăşul Răutu ar
face parte din acest colectiv.

Tov. Chivu Stoica:

Bârlădeanu şi Gaston, n-ar strica şi Bodnaraş.

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

Ceauşescu, Chivu, să fie 5 sau 7 tovarăşi. Chiar daca sunt mai
putini aceştia să aibă dreptul să consulte pe fiecare dintre noi şi fiecare
dintre noi să dăm un ajutor la întocmirea acestui material. Eu voi fi
gata să ajut.

Tov. Emil Bodnaraş:

Să fie tov. Ceauşescu, Bârlădeanu, Răutu şi Gaston.

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

Sa ia parte şi Bodnaraş.

Tov. Alex. Bârlădeanu:

Eu propun pe tov. Ceauşescu, Bodnaraş, Răutu, Gaston şi cu mine.
 DOCUMENTE 191

Plenara apreciază ca aceste principii fundamentale şi-au dovedit în

întregime valabilitatea, constituind şi pentru viitor baza trainica a adân­
cirii relaţiilor economice în vederea dezvoltării fiecărei tari socialiste,
reducerii treptate a deosebirilor în nivelul lor de dezvoltare, avântului
general al întregului lagăr socialist.

,,Scânteia", nr. 5826 din 9 martie 1963.

IV

COMUNICAT

În zilele de 5-8 martie 1963 a avut loc şedinţa plenara a Comitetu­

lui Central al Partidului Muncitoresc Român.
La plenara au luat parte membri şi membri supleanţi ai Comitetu­
lui Central, membrii guvernului, primii-secretari ai comitetelor regio­
nale de partid, şefii secţiilor CC al PMR.
Plenara a ascultat informarea cu privire la şedinta Comitetului
Executiv al CAER din februarie a.c. făcuta de reprezentantul Ro­
mâniei în acest organism, Alexandru Bârlădeanu, membru supleant
al Biroului Politic al CC al PMR, vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri. Plenara a aprobat în unanimitate directivele date de con­
ducerea de partid şi de stat reprezentantului PMR, cât şi activitatea
pe care el a desfăşurat-o.
Plenara şi-a reafinnat acordul deplin cu ,,Principiile fundamentale
ale diviziunii internaţionale socialiste a muncii", adoptate de Consfătui­
rea reprezentanţilor partidelor comuniste şi muncitoreşti ale tarilor par­
ticipante la CAER din iunie 1962, potrivit cărora principalul mijloc de
dezvoltare cu succes şi de adâncire a diviziunii internaţionale socialiste
a muncii este coordonarea planurilor economiei naţionale în spiritul
principiilor proclamate de Declaratia de la Moscova din 1960, de
respectarea independenţei şi suveranităţii naţionale, de egalitate deplina
în drepturi şi întrajutorare tovărăşeasca şi avantaj reciproc.

V a va transmite dv. şi tuturor tovarăşilor un cald salut din partea
NOTA
privind discuţiile ce au avut loc la CC al PMR în ziua de
3 aprilie 1963 cu tov. I. V. Andropov, secretar al CC al PCUS
La convorbiri au participat:
- Din partea româna: tovarăşii Gh. Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe
Maurer, Emil Bodnă.raş, Nicolae Ceauşescu, Alexandru Bârlădeanu,
Ghizela Vass şi Andrei Păcuraru.
- Din partea sovietica: tovarăşii A.I. Andropov, secretar al CC al
PCUS, I.K. Jegalin, ambasadorul URSS la Bucureşti, şi E.D. Karpis­
cenko, lucrator în aparatul CC al PCUS.
- întâlnirea a început la orele 11,30 şi s-a terminat la orele 14,30.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Bine ati venit la noi tov. Andropov. Aţi fă.cut un drum greu.
Tov. Andropov:
Pe neaşteptate ne-am trezit deasupra capului tovaraşilor bulgari.
Acolo era un timp urât, însa s-a spus ca este un timp frumos. Atunci am
înţeles cât de prost a fost timpul aici din moment ce n-a putut aici sa
aterizeze avionul la Bucureşti.
DOCUMENTE 193
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Da, la noi ploua şi într-adevăr nu erau condiţii de aterizare. Noua
ne este frica foarte mare de seceta. Chiar şi dv. ştiţi foarte bine ce
înseamna seceta
Tov. Andropov:
Tovaraşe Gheorghiu-Dej, eu ma folosesc de acest prilej pentru
tov. N. S. Hruşciov, din partea întregului nostru Prezidiu.
Daca îmi permiteţi, ma voi comporta fara nici un fel de protocol.
Prezidiul a primit o informare din partea tov. Jegalin referitoare la con­
vorbirea pe care aţi avut-o cu dânsul, cu privire la ultima Plenara a
cc al PMR şi în problemele legate de aceasta. V a spun deschis ca
ne-a neliniştit, ne-a mâhnit şi puţin ne-a uimit. Ne-a neliniştit pentcu ca
am considerat şi considerăm şi acum ca noi n-avem cu tovaraşii români
nici un fel de deosebiri de vederi.
Noi am citit ceea ce dv. aţi expus, poziţia dv. principiala în proble­
mele principale şi acesta este lucrul principal. Dar chiar şi în alte pro­
bleme, ca acelea legate de sesiunea din iunie 1962 a CAER, de
asemenea considerăm ca nu avem divergente cu dv.
va cer permisiunea sa prezint mai întâi scrisoarea CC al PCUS ca
pe urma sa continuăm discuţiile. în ce priveşte ultima sesiune a Comite­
tului Executiv al CAER şi aici noi considerăm ca ne gasim absolut pe
aceleaşi poziţii în urmatoarele probleme:
Prima, vrem ca în modul cel mai strict sa se respecte suveranitatea.
Eu va spun absolut cinstit ca niciodata şi la nimeni la noi n-a apă.rut
ideea ca se poate atenta la suveranitatea statului. În general vorbesc, nu
ma refer numai la România, dar cu privire la orice alta tara.
Dupa ultima şedinta a Comitetului Executiv al CAER, când
tov. Bârladeanu a pus întrebarea, ce se va întâmpla cu suveranitatea
naţionala în cazul acceptării acestui organ unic de planificare, tov.
Hruşciov a mulţumit tov. Bârladeanu ca a ridicat aceasta problema şi
s-a folosit de acest prilej pentru a-şi spune punctul sau de vedere, ca
acest organ se va crea numai pe baza respectam suveranităţii. Vreau din
nou sa spun ca noi am discutat problemele cooperam. Deci în problema

194 MIHAI RETEGAN
cooperarii, daca astazi cineva va pune problema crearii unui stat unic
de care dv. va neliniştiti, noi am fi primii care am avea obiectiuni,
deoarece nu este posibil aceasta acum. Desigur, noi nu spunem ca nu
va veni vremea când se va pune această problema, dar când va fi
aceasta nu putem spune, poate când vor fi egalizate fortele de producţie
în nici un caz nu în timpul apropiat, nu acum şi nici în perspectiv�
apropiata De aceea noi consideram ca nu avem deosebiri de vederi în
aceste probleme.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Dv. ştiti ce deosebiri mari sunt între nivelele diferitelor tari
socialiste.
Tov. Andropov:
Făra nici o îndoială, aşa este, noi înţelegem. Nu vreau să vorbesc
de alţi indicatori, sa iau consumul de carne, de exemplu, RPR are
26-27 kg pe cap de locuitor, noi avem un consum de 40 kg, cehii
60 kg, nemtii 70 kg, însă tovarăşii chinezi au numai 1,300 kg pe an.
Dacă am nivela toate acestea ce ar ieşi? Pe urmă ce s-ar întâmpla? Nu
vreau să vă mai ocup timpul, dar noi consideram că în aceasta proble­
mă n-avem divergente. Dacă sunt înţelegeri diferite ale unor probleme,
noi trebuie sa Iamurim aceste probleme. A doua, noi sprijinim poziţia
dv. în dezvoltarea relaţiilor dintre state numai pe principiul avantajului
_
reciproc. De asemenea, consideram că aceasta ar fi metoda comercială.
Eu vorbesc de o cale pe care o cunoaşteţi, deoarece şi acum se aplică,
principiul avantajului reciproc, vorbesc de această socoteală comercială,
acest considerent comercial. lată poziţia noastră în aceste probleme. În
ceea ce priveşte ultima sesiune a Comitetului Executiv al CAER,
râmâne o singură problemă pe care o considerati dv. neacceptabilă şi
vă rugam să ascultaţi explicatiile noastre şi, dacă se poate spune aşa, să
va puneti în situatia noastră. Este vorba de crearea Uniunilor interstatale
pe ramuri de producţie. Dv. le consideraţi pentru dv. neacceptabile şi
ne criticati pentru ca noi sprijinim această idee.
Tovarăşi, va spunem cinstit şi va rugam să ne întelegeţi, pe alta
parte cehii, polonezii şi nemtii ne critică pentru că noi mergem lent în
DOCUMENTE 195
această direcţie. Care este ieşirea din această situaţie? Ieşirea ar fi aceea
pe care a spus-o tov. Hruşciov că cine vrea, să intre în aceste uniuni,
intră, cine nu vrea nu intră, noi v-am spus dv. că noi nu vrem să par­
ticipăm în toate uniunile. Participarea la aceste uniuni este cu totul vo­
luntara Noi vom intra în asemenea uniuni care sunt avantajoase pentru
noi. Desigur şi cehii şi polonezii vor intra dacă vor fi avantajoase pen­
tru ei, dacă nu vor fi avantajoase nu vor intra în asemenea uniuni. De
aceea noi considerăm că aceasta este ieşirea. Dacă dv. vedeţi o altă
ieşire, hai să ne sfătuim.
Permiteţi-mi pur şi simplu să citesc scrisoarea tov. Hruşciov şi apoi
să mai spun câte ceva din problemele cu care sunt însărcinat. În scri­
soare se ridică nu numai problema planificarii, dar şi problema Dunarii.
Eu n-am vorbit de Dunăre până acum, pentru că nimic nu am de adău­
gat Ia ceea ce se spune în scrisoare.
Tov. N. Bujor citeşte textul scrisorii tovarăşului N.S. Hruşciov,
adresată tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej.
La partea din textul scrisorii, unde se vorbeşte despre posibilităţile
de cooperare dintre tari prin acordarea de credite pentru investitii de
către unele ţări altora, credite care să fie apoi restituite în produsele
unităţilor industriale care se construiesc, tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej a
intervenit spunând:
Mi se pare că avem şi noi asemenea întreprinderi, Combinatul de
Celuloză de la Chişcaru. O altă întreprindere pe care am făcut-o noi cu
cehii pentru energia electrică.
Tov. Andropov:
aseme­
Noi tocmai asemenea întreprinderi avem în vedere. Noi, de
că tovarăş ii
nea, avem astfel de chestiuni şi cu capitaliştii. Noi ştim
ma con­
polonezi şi cehi între ei vor să meargă mai departe, în proble
treaba lor. Noi nu îndem năm pe nimeni la
strucţiilor de maşini. Asta e
această formă.
N. Bujor citeşte mai departe ....
196 MIHAI RETEGAN
La partea din scrisoare unde se spune ca consumul de energie pe
cap de locuitor în RPR ramâne în urma altor tari socialiste din Europa,
tovaraşul Gh. Gheorghiu-Dej a intervenit spunând:
Nu a altor tari, ci a tuturor. Chiar şi a bulgarilor. Deşi bulgarilor le
livram noi energie electrica. Ca sa vedeţi înţelegerea noastră, noi venim
în ajutorul celorlalţi. În 1980, daca luam în consideraţie ce-şi propun
statele, ne punem întrebarea oare se micşorează distanta dintre dez­
voltarea nivelurilor?
Tov. Andropov:
Noi suntem pentru ca aceasta distanta sa se micşoreze.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Şi noi suntem pentru asta. La energia electrica, care are aşa o mare
importanta, noi cunoaştem cu toţii aprecierea lui Hruşciov despre
importanta deosebita în dezvoltarea economiei tarilor a energiei elec­
trice, din pacate în aceasta privinţă România în 1980 rămâne cu mult
în urma Bulgariei.
Noi nu ştim pe ce-şi bazeaza tovarăşii bulgari nivelul pe care şi-au
propus sa-I realizeze în 1980; sau Cehoslovacia, Ungaria, Polonia Noi
nu vrem sa examinam care este situaţia lor economica. De vreme ce
şi-au propus asemenea nivele de dezvoltare, asta înseamna ca au nevoie
de energie electrica.
Şi noi ne-am propus o anumita dezvoltare până în 1980. Sigur,
dorinţele la noi au fost mai mari. Şi azi sunt dorinţe mai mari, dar de
unde sa luam cele necesare? Noi ne-am uitat în dreapta, ne-am uitat în
stânga, ne-am uitat în sus, dar pâna la urma a trebuit sa ne uitam în jos,
aici, sa vedem ce posibilităţi avem, sa ne întindem, cum spune prover­
bul, cât ne este plapuma Şi am stabilit aşa un nivel. Poate ca unii de la
noi o sa ne critice, pentru ca am stabilit un nivel prea jos, dar noi o
sa-i întrebam pe aceştia sa ne spună de unde sa luam cele necesare.
Noi facem acest lucru şi în legătură cu prietenii noştri. Dacă tova­
răşii cehi, de exemplu, nu-şi pot acoperi 50 sau 60% din nevoile de
combustibil din 1980, asta îi priveşte pe ei. Dar dacă dânşii se uita la
DOCUMENTE 197
noi aşa strâmb şi vor sa ia combustibil de la noi, care tot avem puţin,
atunci nu mai înţeleg nimic.
Scuzaţi-ma ca am intervenit.
Tov. Bujor citeşte mai departe . ..
La partea din scrisoare în care se spune ca URSS este gata sa
acorde ajutor tehnic în construirea unor hidrocentrale, tovaraşul
Gh. Gheorghiu-Dej a intervenit spunând:
Noi am şi cerut asemenea ajutor.
Tov. Andropov:
Scuzaţi-ma dar vreau sa fac o completare în legătura cu cererea
cuprinsa în scrisoarea dv. privind ajutorul tehnic, care noi intenţionat
n-am cuprins-o în scrisoare şi vrem să vă spunem verbal, este vorba de
ajutorul în construirea de centrale atomice. Din motive de la sine înţe­
lese n-am scris aceasta în scrisoare, însă vrem sa va spunem că suntem
gata să va acordam asemenea ajutor. Trebuie sa vă mai spunem ca noi
am început să facem construcţii largi de centrale atomo-electrice, dar
experienţa ne-a arătat ca după ce construieşti o astfel de centrala elec­
trică energia obţinuta este foarte scumpă. Desigur, eu spun asta în con­
diţiile noastre, dar poate în condiţiile dv., pentru dv., aceasta este
avantajos. De aceea tov. Hruşciov m-a rugat să va tramsnit ca în legă­
tura cu aceasta problemă este de părere ca specialiştii dv. cu ai noştri sa
se întâlnească şi sa se consulte între ei.
Tov. Bujor citeşte mai departe, în continuare, şi termina scrisoarea.
Tov. Andropov:
Expunerea mea a durat aşa de mult pentru ca aceasta scrisoare facea
_
parte, de asemenea, din expunerea mea, tocmai de aceea am citit-o.
Cred ca nu are sens sa repet ceea ce se spune în scrisoare. Tovarăşii
noştri din Prezidiu, trimiţându-mă pe mine la dv., m-au rugat sa sub­
liniez ca, aşa după cum vedeţi, noi consideram ca nu avem o înţelegere
diferită în aceste probleme. Poate să fie anumite nuanţe, dar acestea
putem să le discutăm.
198 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 199
Noi avem aceasta răspundere, după cum se zice, ne-am întâlnit
mai mult poate să greşească şi Biroul Politic, întotdeauna plenarele
acum ca sa stingem aceasta acum. Sa nu adâncim mai departe, aceasta
ne îndreaptă..
este [o] problema foarte importanta, vitala. Doar nu sunt probleme
Noi n-am prelucrat în plenara noastră şi în activ pe nimeni, ci pur
c�r� să ne divizeze şi noi considerăm că nu există ceva care să ne
şi simplu am tratat principial problemele care s-au ridicat, cum sunt
d1v1zeze.
privite de alţii şi cum le privim noi, oare nu este just aşa?
Eu vă spun în mod deschis că ne-a neliniştit nu faptul c"a d V. nu
Sigur, atât plenara cât şi activul au privit cu un înalt simt de răspun­
sunteţi de acord, dar ne-a neliniştit faptul ca în mod oficial se for­
dere aceste probleme care nu sunt mărunte, sunt probleme foarte mari.
mulează un anumit punct de vedere. Până la noi au ajuns zvonuri cu
privire la activ. Dacă acest lucru nu este aşa, atunci liniştiţi-mă ca în
Tov. N. Ceauşescu:
numele dv. să-i liniştesc pe tovarăşii mei. Dar dacă este vreun lucru care
Nu la o plenara, cum zice tov. Gheorghiu-Dej, dar alţii înaintea
vă nelinişteşte, hai să-l discutăm.
noastră la patru congrese au pus problemele acestea public, deschis.

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
De vreme ce am ridicat toate problemele acestea, le-am adus la
Asta este treaba lor.
cunoştinţă lui I. Kuzmici Jegalin. Eu mi-am verificat ulterior nota de
convorbiri şi am constat ca erau exprimate punctele noastre de vedere
Tov. N. Ceauşescu:
care au format obiect de discuţie în plenara. Noi suntem datori s�
Nu spun că nu, dar de ce se face observaţie ca la plenara noastră
aducem aceste probleme în faţa CC al PMR.
s-au pus aceste probleme. Şi problema cu privire Ia planul unic, cu
aceste uniuni, au pus-o alţii public pe acelaşi principiu.
Tov. Andropov:
Atunci şi noi să convocăm plenara?
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Noi ne-am abţinut de a ne manifesta public. Cei care au luat parte
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
la şedinţa Comitetului Executiv al CAER ştiau despre ce este vorba,
Acestea sunt probleme aşa de vaste care nu pot fi rezolvate de una
cunoşteau care este poziţia noastră. Sigur, speculaţii pot fi, însa noi nu
două, trei persoane sau chiar de Biroul Politic. Noi când am critica;
am dat prilej nimănui, nici măcar tovarăşilor noştri din celelalte partide,
metodele cultului personalităţii s-a pus un mare accent pe folosirea
de altfel noi avem experienţă, noi nu vom urma exemplele negative, nu
metodei leniniste, pe munca colectivă, pe raspunderea colectivă. Ace;;_ista
vom face cum fac alte partide. Acestea-s problemele care le-am avut
nu răpeşte câtuşi de puţin iniţiativa şi răspunderea personală a fiecăruia
de informat, prin tovarăşul Jegalin. Noi am spus tovarăşului Jegalin, de
dintre noi, însă în problemele mari la noi aceasta a fost o regulă, aş
altfel vă vom aduce la cunoştinţa conducerii PCUS în mod cinstit, sin­
putea spune lege, chiar în perioada cultului personalităţii. Primul-se­
cer, aşa cum sunt relaţiile dintre noi. E o întrebare. Eu nu vad ce e
cretar, secretarii, membrii Biroului Politic, în cadrul liniei generale, a
greşit? Dacă am un punct de vedere, dacă se formează la noi un punct
dispoziţiilor şi orientării care era data de Comitetul Central, manifes­
de vedere să nu o spunem? Sigur, la noi a produs mare nelinişte ceea
tau maxinmm de iniţiativă în orice problemă., mai cu seamă. problemele
ce s-a întâmplat într-un şir de partide frăţeşti, practic, după Plenara
mari erau întotdeauna supuse Comitetului Central, activului de partid,
CC al PCUS, unde s-au pus câteva probleme care priveau relaţiile dintre
cu care noi ne sfătuim. Uneori poate să greşească şi conducerea, cu atât
partidele şi ţările fră.ţeşti. Noi am publicat în presa noastră cuvântarea
 MIHAI RETEGAN
200
la plenară a tov. Hruşciov, noi am scris chiar acea parte pe care noi am
interpretat-o în felul nostru. Noi am examinat-o şi am aşteptat. Au înce­
put tovarăşii bulgari într-o formă cuprinzătoare, largă, să dezbată aceste
probleme, pe urmă tovarăşii cehi, tovarăşii unguri, tovarăşii din RDG,
tot cuprinzător, din ce în ce mai curpinzător, din ce în ce mai bine se
conturau ideile, după aceea a început un şir de articole în organele cen­
trale ale partidelor frăţeşti, orientate în anumită direcţie.
Discuţii, pe un front destul de larg, până şi juriştii au început să dez­
bată dacă noţiunea de suveranitate şi independenţă nu este de acum O
noţiune istorică. Sigur, să nu credeţi că noi ascultăm numai, dar noi
examinam cu calm, cu răbdare, cu seriozitate, cu simţ de răspundere,
socotim că nu este vorba aici numai de nişte probleme care intereseaza
Partidul Muncitoresc Român sau România. La noi se adună ce apare în
diferite reviste şi gazete, se sistematizează, se examinează, noi nu putem
să spunem că toate acestea sunt făcute de nişte persoane independente,
noi presupunem că sunt comunişti şi ei. Noi am fost crescuţi de partid
în spiritul disciplinei partinice, noi ştim că Ia noi nu exista nimeni inde­
pendent, nici unul care să aibă o atitudine autonomă. Presa noastră tot
ce scrie, indiferent cine scrie, poartă o anumită răspundere, începând
cu Dej, totul este supus verificării colectivului, dar poate să ne scape
ceva Dacă suntem criticaţi de capitalişti că la noi nu este libertatea pre­
sei, poate să ne critice, noi am fost educaţi aşa, chiar dacă cineva are un
gând învolburat n-are voie să-l publice în presă, mai înainte trebuie cla­
rificat, nu este vorba de Dej, aceste materiale Ie citesc masele, partidul.
Se poate să faci confuzii în partid? N-avem voie să facem confuzii în
partid. Tot aşa ar trebui sa facă şi celelalte partide frăţeşti, doar nu este
o altă regulă decât regula noastră comunistă. Este unul şi acelaşi par­
tid, toţi comuniştii avem acelaşi partid pentru care a luptat Lenin, nu un
partid social-democrat, este un partid comunist. Noi am examinat toate
aceste materiale şi consideram că acestea sunt în sensul orientarilor care
se dau. Las la o parte gândul - că doar am spus aici - că pot fi întrepă­
trunse şi interese mai pecuniare, interese materiale care sunt cuprinse
în aceste materiale. Dar luaţi şi citiţi articolul lui Fierlinger, să vedeţi ce
scrie acolo, de o frumuseţe, a apărut în jurnalul „Timpuri Noi". Noi îl
publicam în limba română. Când cineva de la redacţia acestei reviste
DOCUMENTE 201
de la Moscova a întrebat un tovarăş de la noi din redacţia care editează
această revistă, aşa din curiozitate, dacă a citit articolul lui Fierlinger şi
dacă are ceva vreo observaţie, noi am râs aici. Este chiar de râs să şi
întrebi, după ce ai publicat. Sau poate doreşte şi o apreciere la adresa
articolului lui Fierlinger. Noi nu putem să facem aşa aprecieri, ne şi
temem să nu dam prilej la dracu ştie ce. Nu mai îi este de ajuns lui Fier­
linger ce s-a tot discutat şi în presa de acum, ci vrea să înfiinţeze un
organ de control internaţional care să fie independent. Noi ştim ce este
independent şi ce nu este independent. Nu suntem copii.
Eu am dat exemplu pe Fierlinger care a scris un articol pentru „Tim­
puri Noi" şi l-a publicat. Dv. credeţi că la noi activul n-a citit acest arti­
col şi altele care tratează toate aceste teme, desigur că activul citeşte şi
îşi formează păreri, iată de ce am socotit necesar ca activul de partid sa
fie informat, să cunoaştem noi înşine cum vad ei şi cum judeca toate
aceste probleme. Sigur, noi nu ne-am gândit să-i răspundem tov. Fier­
linger. Noi avem un material vast adunat, punem în ordine ideile şi le
examinam; dar ce înseamnă asta dacă avem păreri diferite? Noi am avut
păreri diferite şi la Consfătuirea din iunie în ce priveşte aprecierea Pieţei
Comune şi le-am spus acolo. Şi în legătură cu acestea avem un cerc larg
de probleme, pe care le considerăm coapte pentru a fi examinate serios.
Noi nu ne-am speriat de Piaţa Comuna, nu ne închinam la Piaţa
Comuna aşa cum se închina cineva la viţelul de aur.
Pentru noi sunt clare fenomenele care au loc astazi în lumea capi­
talistă, noi examinăm_ cu mare atenţie şi cu mare interes fenomenele
care au loc, de ce se întâmplă aşa şi nu altfel, ce e cu De Gaulle, r.a are
poziţia pe care o are, nu întâmplător, pentru că noi ştim că batrânul
acesta este încăpăţânat. Aceasta atitudine a lui este detem1inata de
anumiţi factori, examinam ştiinţific. O examinare subiectiva, o inter­
pretare subiectivă, după părerea noastră, nu este justa, nu rezolva nimic.
Noi ne-am speriat de Piaţa Comună. Sigur că a apărut şi la noi mirarea
că este lăudata Piaţa Comună, în unele ţări de către unii tovarăşi. Dar,
mă rog, într-o fan1ilie se întâmplă să existe şi păreri aşa şi aşa: ce sa faci,
trebuie sa te superi? Noi, să ştiţi, am stat mult şi am gândit cum sa
procedam. Ne-am apucat sa examinam lucrurile şi ne-am formulat
punctul nostru de vedere. lată în problema unităţii lagărului, trebuie
202 MIHAI RETEGAN
găsite soluţii ca lagărul sa fie lagăr, ca sistemul economic mondial
socialist să fie sistem economic mondial; acolo este o Piaţă Comuna cu
discriminările ei; fac parte 6 ţări, Anglia se zbate să intre şi ea, dar n-o
lasă celelalte, sunt nişte fenomene foarte interesante. Merită sa trăieşti,
sa le examinezi şi sa te bucuri în acelaşi timp că orice ar face capitaliştii,
ca s-o scoată la capăt cu Piaţa lor Comuna, cu tot ce-şi propun ei sa se
salveze de la pieire, nu vor reuşi. Că tot ceea ce se întâmplă acuma este
ceea ce a spus Lenin despre stadiul în care a ajuns imperialismul. Şi la
noi, daca te uiţi la piaţa noastră, aşa îţi vine sa închizi ochii sa te uiţi în
altă parte. Vezi neajunsurile. De ce? De ce nu sunt toţi în piaţa noastra?
Noua ni s-au pus întrebări nenumărate nu numai din activ, dar din
partea unor cetăţeni simpli, de ce nu face China parte din CAER? De
ce nu fac parte Coreea, Vietnam, de ce nu fac parte, nu le lăsaţi voi?
Fiind la Moscova, la o masa cu tov. Mikoian şi tov. Kosîghin, ei îmi
povesteau ce se întâmplă la graniţă şi am întrebat de ce nu face parte
din CAER China, desigur era o întrebare pusă aşa pe neaşteptate. S-a
uitat la mine surprins şi mi-a zis: păi, n-a cerut! Apoi eu am întrebat din
nou, dar noi i-am chemat? La care a dat din umeri.
Tov. Andropov:
Noi i-am chemat la timpul său.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Trebuie făcut tot ce e posibil ca lagărul sa fie lagăr, ca unitatea
noastră sa fie unitate în toate acţiunile. Ce anume îi face pe ei sa nu facă
parte din CAER? Trebuie sa găsim motivul, trebuie sa existe o pricina.
Iată câte şi câte întrebări din acestea.
Noi am promis sa scriem, pregătim un material serios, nu avem pre­
tenţia ca o sa exprimam în toate problemele cele mai juste puncte de
vedere. E posibil sa nu avem dreptate în unele probleme, dar e posibil
sa avem dreptate în altele.
Poate sub forma aceasta să aducem o contribuţie la cauza. Se poate
întâmpla uneori ca un lucru sau altul, o interpretare sau alta sa nu ne
placă. Dar să nu ne ocupam numai de lucruri care ne plac, ca noi nu
avem alt drum decât drumul nostru.
DOCUMENTE 203
Trebuie să căutam sa găsim soluţii pentru toate problemele ivite,
care frământă şi preocupă pe oameni. Desigur, sunt lucruri şi lucruri,
care pot fi criticate.
Trebuie manifestată răbdare, înţelepciune, perseverenta, pentru ca
şi unele lucruri bune, idei bune, pot să nu fie înţelese acuma, o sa fie
înţelese mai târziu. Dar noi nu trebuie sa ascuţim lucrurile.
Cu albanezii aceştia; ne mai dau de furca, însă trebuie totuşi de găsit
o soluţie de început de undeva. Noi toţi ne-am retras de acolo ambasa­
dorii. Nu e bine asta. De ce? Hai sa facem toate încercările, nu noi sa
fim vinovaţii. Ei sa fie vinovaţii. Toată lumea sa arate cu degetul spre
ei. Sa n-aibă încotro. Şi noi le-am dat înapoi scrisoarea; a fost o
scrisoare adresata statelor participante la Tratatul de la Varşovia pe care
noi nu puteam sa o primim şi-am dat-o înapoi. Depinde cum însoţeşti
darea asta înapoi. Sigur, noi am încercat sa-i facem să-şi modifice ati­
tudinea lor. Vom face tot ce-i posibil pentru asta. Noi am fost de acord,
am salutat foarte bucuroşi propunerea făcuta de tov. Hruşciov la Con­
gresul de la Berlin, de a înceta polemica, propunere înţeleapta. Ce-i mai
plăcut decât sa faci tot ce e posibil ca să nu ascuţim divergentele care
s-au ivit, să nu se bucure duşmanul. Şi ne-am hotărât să sprijinim pro­
punerea. Ce s-a întâmplat însă acolo? A fost un spectacol. Ceva de ne­
crezut. Pe noi aceasta ne-a impresionat foarte mult. Sigur, pe chinezi
i-a zgâlţâit tare prezenţa iugoslavilor în sală; n-au fost invitaţi albanezii,
asta a fost cum se zice „colac peste pupaza" şi, când a început delegatul
chinez sa vorbească, asistenţa a început să fluiere; aceasta s-a vazut la
posturile de televiziune în Occident.
Tov. N. Ceauşescu:
Eu am fost la Congres. Am fost uimiţi, tocmai când citea din Decla­
raţia de la Moscova din 1960 pasajul despre revizionismul iugoslav,
delegaţii dădeau din picioare, fluierau şi huiduiau.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Şi toate acestea a doua zi după apelul tovarăşului Hruşciov de a
înceta polemica. Ce puteau să spună chinezii. Ce sa mai crezi în
declaraţiile lui Hruşciov. Lucrurile au ajuns acolo ca trebuie sa. punem
 DOCUMENTE 205
204 MIHAI RETEGAN
convine sa faca, este treaba lor, dar noi nu insistam să participe şi altii
toate sfortari!e sa găsim soluţii fără sa renunţam la poziţiile noastre, făra
şi pentru asta nu are dreptul nimeni sa fie iritat. În ce priveşte problema
sa facem compromisuri, dar sa evitam tot ce poate sa-i alimenteze. Ei
suveranităţii, a independentei, noi am expus poziţia noastra în fata par­
sunt foarte sensibili.
tidelor frăţeşti, pentru ca nimeni sa nu aiba îndoieli, eu cred ca aceasta
Noi vom cauta sa contribuim la întărirea unităţii. Suntem cu toţii
problema este complet clara.
interesaţi în victoria lagărului socialist.
Dv. aţi arătat ca au apa.rut o serie de materiale în presa care dau
Din toţi câti suntem în lagărul nostru socialist mi se pare ca chinezii
motiv de neînţelegeri. Eu consider ca în articolele principale care au
reprezinta cam vreo doua treimi din lagăr (680 mii.). Sigur, unii ar fi
fost publicate în aceasta problema, în special în articolele tov. Hruşciov,
dispuşi sa spuna ca n-are importanţa populaţia, dar ar fi greşit. Este
cu privire la diviziunea socialista internaţionala a muncii, au fost sub­
greşit, pentru ca şi acolo se construieşte socialismul. Noi trebuie sa
liniate problemele suveranităţii şi independenţei naţionale. Acolo s-a
demonstram ca şi acolo este bine.
pus problema ca noi mergem spre contopire, dar asta nu tov. Hruşciov
lata ce gânduri ne-au frământat, nu numai problemele noastre. Ne
a spus-o, ci Lenin a spus-o, dar asta va fi mai târziu, nu acum şi trece
gândim mai mult. Tocmai pentru ca avem şi fata de poporul nostru
prin întărirea suveranităţii - dupa pa.rerea mea aceasta problemă este
obligaţii ar fi cu totul de neînţeles sa acceptam ceea ce se propune. Noi
clară şi nu exista motive pentru o înţelegere diferită a acestei probleme.
înţelegem ca unele tari au anumite interese, presează, spun ca sunt iritaţi
În ce priveşte Piaţa Comuna, nu exista între noi nici un fel de deose­
ca se merge prea încet.
biri. Problema Pieţei Comune am pus-o nu pentru ca noi trebuie să ne
Ce putem sa facem. Şi noi am putea sa ne iritam, vorbim aşa între
temem de ei, deoarece noi ştim că acolo sunt contradicţii serioase - dar
noi, va rog sa ma credeţi, nu fac absolut nici o critica, tovarăşii polonezi
noi am socotit că dacă noi stam pe poziţia întrecerii între cele doua sis­
au ramas în urma cu colectivizarea. Economia lor are doua baze: au, mi
teme, trebuie să privim lucrurile real. Eu ştiu cine a spus ca: uitaţi-va,
se pare, 3 sau 4 la suta colectivizat.
la ei este bine, iar la noi este prost. Dar în aceste puncte de vedere noi
Doar se ştie ce-a spus Lenin despre mica producţie de mărfuri.
suntem de acord cu dv.
Sunt probleme foarte grele, eu îi înţeleg pe tovarăşii polonezi. Nu
În ce priveşte problema participarii Chinei, eu ştiu că noi i-am invi­
facem nici o critica. Noi trebuie sa tratam lucrurile serios, nu în mod
tat în CAER la început, dar atunci tovarăşii chinezi au motivat că nu
iritat. Unii spun ca românii ăştia merg prea încet.
pot veni, deoarece ei au o situaţie economică diferita. După aceea pro­
Eu va mulţumesc, tovarăşi, pentru informarea dv. blema aceasta nu s-a mai pus. Dar daca acum s-a ridicat o asemenea
problemă, o să lămurim aceasta.
Tov. Andropov: Noi, de asemenea, consideram că problema unităţii lagarului este o
Dv. aţi ridicat problema Chinei. Permiteţi-mi sa spun punctul nos­ problemă importantă. Noi am trimis recent o scrisoare tovaraşilor
tru de vedere în aceasta problema. chinezi şi de data aceasta am scris o scrisoare largă. Nu ştiu, tovaraşi,
La problemele care le-ati ridicat, problema de la Dunăre, problema cum consideraţi dv. Noi am scris o scrisoare calmă, fa.ra polemică, dar
cu privire la cooperare internaţionala, de planificare comuna, noi v-am scrisoarea de răspuns a tovarăşilor chinezi este plină de polemică. Dupa
spus înţelegerea noastră în aceste probleme şi încă o data va spunem ca publicarea acestora ei au continuat să publice articole ca raspuus lui
în toate problemele noi va sprijinim, cu excepţia crearii uniunilor inter­ tov. T horez, Togliatti, în care, de fapt, ne atacau pe noi. Noi consideram
statale pe ramura, noi nu avem nici un fel de deosebire, nici atâta măcar. că aceasta nu face decât să înarmeze reacţiunea cu argumente. Nici de
cât negru sub unghie. În ceea ce priveşte uniunile pe ramura data aceasta noi nu polemizam cu ei, dar noi propunem sa aibă loc o
internaţionale, noi suntem de părere ca daca polonezilor şi cehilor le
206 MIHAI RETEGAN
întâlnire bilaterală. Cunoaşteţi propunerea lor ca tov. Hruşciov să se
oprească la Pekin la întoarcerea din Cambodgia. Dar Ia noi s-a
hotă.rât ca în Cambodgia să meargă tov. Brejnev. De aceea noi am
arătat că dacă tov. Hruşciov o să aibă timp să meargă în China, atunci
va merge.
Noi am invitat pe tov. Mao Zedong, în 1962, să viziteze Moscova,
d ar ne-a spus că e bolnav, că nu poate. Noi ne-am exprimat regretul şi
am spus că şi pe viitor va exista posibilitatea să viziteze Moscova. Dar,
deoarece tov. Hruşciov nu merge în Cambodgia, iar tovarăşii chinezi
au vorbit despre o întâlnire locală, noi propunem din partea noastră ca
la 15 mai să aibă loc o întâlnire la Moscova Ia nivelul pe care ei singuri
îl propun. Am spus ca noi socotim că problemele noastre principale
sunt cuprinse în scrisoare şi suntem gata să le discutăm. Noi, din partea
noastră, întelegem sa expunem conceptia noastră. Noi considerăm că
trebuie sa pornim de pe pozitiile Declaratiei din 1960. Şi toate proble­
mele le vom expune în conceptia noastră - să dovedim că vrem să
ducem tratative numai de pe poziţiile acestei Declaratii. Să arătăm în
general şi tot ceea ce a apărut nou în această perioadă, însă să luăm ca
baza această Declaraţie.
Tovaraşii chinezi spun că tot ce noi vom discuta trebuie să consti­
tuie baza dezbaterilor Ia viitoarea consfătuire. Noi considerăm că este
important să ne întâlnim, dar la această întâlnire nu vom putea discuta
toate problemele partidelor frăteşti, pentru că la consfătuire toate par­
tidele frăteşti trebuie să-şi aducă contribuţia lor. Noi nu suntem de acord
ca ceea ce vom hotărî noi la această întâlnire bilaterală să fie valabil şi
să se ia ca bază la consfătuire.
Şi, în sfârşit, noi am avea multe de spus în apărarea concepţiei noas­
tre, în apărarea cursului întregii mişcări comuniste mondiale.
Am trimis această scrisoare şi vom publica această scrisoare.
Sunt întru totul de acord cu tov. Dej că trebuie să găsim soluţii pen­
tru a întări unitatea. Dar asta nu depinde numai de noi, mai trebuie să
aibă această dorinţă şi partea chineză. Noi am manifestat o răbdare
mare. Ei au publicat un articol contra francezilor, dar în fond contra
noastră; contra italienilor, dar în fond contra noastră; contra ameri­
canilor, contra indienilor, dar în fond contra noastră şi noi n-am răspuns
DOCUMENTE 207
la nici unul din aceste articole. Eu vă spun că Ia noi în partid se discută
de ce nu răspundem, de ce tăcem. Tovarăşii francezi ne-au criticat de
ce adoptăm o poziţie defensivă. După ce tov. Hruşciov a propus, noi
am încetat polemica, iar tovarăşii chinezi continuă polemica. Ceea ce
spun albanezii vă este cunoscut, noi nu le raspundem. În ce priveşte
răbdarea, noi am manifestat atât de m are răbdare, dar ştiţi dv., tov. Dej,
că ei n-au încetat activitatea contra noastră, ei scriu nu numai în „Jen­
minjibao". Într-un articol dintr-o revistă, care era înainte o revistă
internă, dar care acum se vinde la studenţi, se scrie că în urma insi -
tentei tov. Mao Zedong, ruşii au fost nevoiti să accepte întâlnirea, dar
noi nu capitulăm, noi aşteptăm cu răbdare până [când) linia moscovită
va capitula în întregime.
Noi considerăm că n-avem de ce să capitulăm; noi avem linia
Declaraţiei de la Moscova din 1960. Dacă tovarăşii chinezi vor sa ne
determine să renunţăm la această linie, nu vor reuşi.
Noi suntem de acord cu dv. că trebuie făcut tot ce este posibil, pen­
tru că cel mai important este să păstrăm unitatea, pe capetele înfier­
bântate sa turnăm apa rece.
În legătură cu cele întâmplate la Berlin, eu am vorbit cu tov araşii
noştri şi rezultă ca n-a fost nimic pus de acord cu noi dinainte. La
Berlin, Hruşciov a făcut propunerea cunoscuta, pentru ca a doua zi sa
se întâmple ce s-a întâmplat.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Şi ce moment neplăcut, în timp ce el citea Declaraţia a fost huiduit.
Tov. Andropov:
Tov. Dej, eu cred ca eu apăr linia CC al PCUS cu privire la proble­
ma unităţii. Vreau sa va spun ca vrem ca relaţiile dintre PCUS şi PMR
sa fie tot aşa de curate cum au fost până acum. V a rog să ne înţelegeti
just. Eu am primit sarcina sa vin sa lămuresc situaţia. Dv. aveţi punctul
dv. de vedere pe care ni l-ati spus - dacă dv. nu 1-ati fi spus, atunci
aceasta scrisoare n-ar fi fost, lucrurile ar fi avansat, s-ar fi aprofundat.
Noua ne-a atras atentia Plenara şi activul dv.
 DOCUMENTE 209
208 MIHAI RETEGAN

Noi consideram ca punând astfel problema, Plenara şi activul nos­ Tov. A. Bârladeanu:
tru tot ar trebui sa ştie. Dar asta este treaba dv. Pe noi asta ne-a neliniştit. Eu nu vreau sâ citez nimic din ce a apl'lrut, msa au fost scrise de
V a spun sincer că ne-a neliniştit. Permiteţi-mi sa termin. Eu am fost nişte oameni de raspundere. Eu vreau sa-I întreb pe tovaraşul Andro­
trimis aici cu o sarcina, sa lamurim problemele, sa stingem cele pov, ştie el ca în „Economiceskaia Gazeta", organul Comitetului Cen­
apărute. Voi ne-aţi spus de unele probleme, noi am spus despre planul tral al PCUS, a aparut un articol despre aşa-zisa regiune interstatala?
unic, dar rezulta ca sunt şi alte probleme care v-au neliniştit, deci tre­ Noţiunea zonelor, noţiunea aceasta nu este o invenţie a autorului, pen­
tru ca şi în propunerea tovarâşului Leseciko, facuta la CAER, se spune
buie sa ne înţelegem. Prezidiul nostru a analizat aceste probleme, a
avut în vedere aceasta posibilitate când am venit aici ca sa lamurim de crearea acestor zone. Dar el n-a explicat ce sunt zone şi atunci
explicaţia am gl'lsit-o in acest articol, în care se spune ca frontierele
pe loc problemele.
zonale s-au creat în istorie, ele nu convin exact necesitaţilor economice;
Întrucât problemele sunt foarte serioase, privesc relaţiile dintre par­
ca noţiunea de economie naţionala este învechita de acuma şi ca am
tidele noastre, am fost însarcinat sa transmit propunerea sa va mtâlniti,
putea - spun deja cu cuvintele mele-, sa rupem bucaţi din ţari ca nişte
tov. Dej cu tov. Hruşciov, în orice varianta. Noi va facem invitaţia sa
cuburi de copii şi sa le combinam cum vrem. Acestea sunt probleme
veniţi la Moscova, dar daca asta nu va convine, tov. Hruşciov îşi între­
care îngrijoreaza.
rupe concediul şi vine el la Bucureşti, pentru ca împreuna sa discutaţi
toate problemele care au apărut; aceasta este dorinţa noastra sincera, ca
Tov. N. Ceauşescu:
uitându-va unul altuia în ochi, cu intenţiile cele mai bune, sa le rezol­
Într-o revistâ sovietică, ,,Statul şi Dreptul", se pune deschis în discu­
vati. Şi acum am terminat.
ţie problema de a se da o noua interpretare ideii de suveranitate
naţională care s-a învechit.
Tov. Al. Bârladeanu:
În altă revistâ se dă rl'lspuns la întrebarea pusa de tovarăşul
Aş vrea sa amintesc tov. Andropov. La întâlnirea din anul 1962, tov.
Gheorghiu-Dej la care şi tov. Andropov a spus ca nu ştie ce răspuns
Gheorghiu a spus ca data fiind importanta problemelor care s-au ridicat,
să dea, şi anume de ce China nu e în CAER şi în revista se spune clar
delegaţia româna condusa de tov. Gheorghiu va informa plenara Comite­
că e sortitâ sa rămână ţară înapoiatâ. Acolo se spune cuvânt cu
tului Central şi va supune dezbaterii Comitetului Central aceasta problema.
cuvânt că după reorganizarea pe zone vor fi zone înaintate şi zone
Dupa aceea, au avut loc congresele unor partide frăţeşti şi Plenara
înapoiate socialiste.
Partidului Comunist al URSS din noiembrie 1962, unde problemele au
fost puse deschis, public. Eu nu am aicea citate din ce au spus tov. Jivkov,
Tov. Andropov:
tov. Ulbricht, care au spus ca trebuie sa trecem la o etapa nouâ de cola­
Arătaţi-mi, vă rog.
borare mai buna, care sl'l îmbine resursele ţârilor. Deci, un organ unic
de planificare şi au arâtat ca un pericol egoismul naţional, închistarea
Tov. N. Ceauşescu:
nationalâ.
Ca in socialism vor fi zone înaintate şi de aceea unele tari nu pot
colabora în CAER şi că şi în viitor va fi aceeaşi situaţie.
Tov. Andropov:
Eu nu vreau sâ va spun, tovarâşi, ca aceasta este foarte important.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
VA rog sa aveţi în vedere ca noi nu avem observaţii de ce dv. aţi pus în
E o teorie foarte periculoasă.
Plenara, dar acum problema este alta.
210 MIHAI RETEGAN
Tov. Andropov:
Eu consider aceasta ca nejust. Eu aş vrea să spun că dacă în ziarul
nostru s-a publicat aşa ceva, asta a fost o mare prostie. Dar eu mă refer
la altceva, în articolul tov. Hruşciov s-a arătat că numai pe baza
naţională. Eu vă spun, tovarăşi, înainte de Plenara din noiembrie eram
în spital bolnav şi singur am întrebat ce se înţelege prin organul unic de
planificare! Dv. ştiţi că înainte toate ţările veneau la noi pentru coor­
donarea planurilor cu planul nostru, adică la Comisia noastră de pla­
nificare. Eu nu vreau să critic pe nimeni şi nici să numesc pe nimeni,
dar veneau la noi şi planurile prezentate aveau deficienţe pentru care
uneori eram noi făcuţi vinovaţi.
Aceasta a făcut pe tov. Hruşciov să spună că, în scopul democra­
tizării acestui sistem, să facă propunerea cunoscută.
Pentru aceste motive s-a făcut propunerea ca coordonarea planurilor
să se facă prin CAER, aşa a apărut ideea unui organ internaţional de
planificare, despre care a vorbit tov. Bârlădeanu.
Tov. E. Bodnaraş:
Dar noi nu ne găsim numai în faţa unor interpretări, noi ne găsim
în faţa unor acţiuni foarte concrete, în diferite organe, pe linia Acade­
miei, pe linia CAER-ului, acţiuni care nu permit două interpretări
asupra înţelesului care se dă. orientării.
Cum poate fi împăcată ideea apărării suveranită.ţii cu principiul
votului majoritar în anumite probleme, în relaţii.le între state. Şi forma
aceasta noi o întâlnim. Cum poate fi vorba de suveranitate într-o între­
prindere comună? Ce este întreprinderea comună.? Ceea ce avem la
Braila, asta nu este întreprindere comună. Asta este întreprindere
românească.Ca să ai în vedere întreprinderi comune, e o concepţie
întreagă. Şi cu asta ne întâlnim nu în gazete, dar chiar la Leseciko, care
este o persoană oficială; ăsta nu mai este un publicist. Cazanul comun
nu noi l-am pronunţat, Leseciko ne-a spus de cazan comun.
Tov. Andropov:
Iertaţi-mă., tov. Bodnăraş, dar la întâlnirea cu membrii Comitetului
Executiv chiar tov. Hruşciov a spus că. noi nu vrem un cazan comun.
DOCUMENTE 211
Tov. E. Bodnaraş:
Noi suntem de acord cu ce a spus tov. Hruşciov despre suverani­
tate, decât că suveranitatea nu trăieşte prin declaraţii., ci prin fapte, acte
concrete şi trebuie adus numai un acord perfect între declaraţii şi între
actele concrete.
Este adevărat că tov. Hruşciov la întâlnirea cu membrii Comitetu­
lui Executiv al CAER, la întrebarea pusă de tov. Bârlădeanu, a spus:
întâi, sunt complet de acord cu felul de a pune chestiunea cu tovarăşul
Bârlădeanu; al doilea, el a subliniat mai mult, trebuie respectată pe
deplin, altfel îndepărtează ţările de colaborare. Cu această idee nu poţi
să nu fii de acord.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Noi suntem de acord cu această idee. Noi am reţinut aceasta.
Tov. Bârlădeanu a informat aproape cuvânt cu cuvânt. A reţinut
conţinutul dezbaterilor în Comitetul Executiv, părerea părţilor, şi a avut
indicaţie din partea Comitetului Central să scoată în evidenţă punctul
nostru de vedere în problemele care se ridică.
Trebuie să vă spunem că n-a fost pentru noi o surpriză ce s-a spus
acolo de către reprezentanţii ţărilor socialiste. Noi ne-am aşteptat la tot
ce s-a ridicat acolo. Aceste probleme au fost cunoscute de că.tre con­
ducerea partidului şi pentru fiecare problemă am avut şi poziţii. Dvs.
veţi exprima cutare, cutare, aşa cum a şi spus tov. Bârlădeanu.
Trebuie arătat în mod deschis, tovărăşeşte. Mai mult, am atras
atenţia, e posibil ca unii sau alţii din tovarăşi sa se enerveze. Să nu ţii
seama de asta. Pentru că oamenii cu nervi pot spune şi lucruri pe care
nu le-ar fi spus când sunt liniştiţi. Sa nu ţii seama, să fii calm, să nu
răspunzi cu nervi şi nici sub influenţa nervilor altora, sa-ţi susţii punc­
tul de vedere cu care ai plecat de acasa. Şi aşa a şi facut.
Tov. I. Gh. Maurer:
Tov. Andropov a spus că participarea la uniunile acestea despre care
se vorbeşte e o chestie voluntară în care intră cine vrea şi cine are
interes. De ce este atunci nevoie sa le introducem ca forma organiza­
torică în CAER, să modificăm formele organizatorice ale CAER-ului
212 MIHAI RETEGAN
pe bază de Statut, daca cineva vrea să facă o uniune, două sau trei, pot
sa-şi facă, şi nu este nevoie să le bagâm ca forme organizatorice ale
CAER, să modificăm Statutul CAER.
Tov. Andropov:
Mie mi-ar fi greu acum sa răspund cum au ajuns aceste probleme
să fie propuse a fi introduse în statut. Dar, repet, noi am privit aceste
uniuni fara nici o discutie ca nişte organisme create pe bază de volun­
tariat, care este determinata de faptul dacă îi convine pârtii, dacă mie,
de pildă, nu-mi convine un lucru şi nimeni nu are dreptul pentru asta
sa se uite urât la mine. În ce priveşte dacă face sau nu parte din modi­
ficările propuse la statut, mâine ma întorc şi voi verifica, mi-ar fi greu
sa răspund acum la această problemă.
Tov. I. Gh. Maurer:
Noi suntem în momentul de faţă angajaţi în organizarea discuţiilor
noastre pentru desăvârşirea înţelegerilor bilaterale, multilaterale, în
legătură. cu planificarea activitătii noastre până. în 1980. Am terminat
cu polonezii, cu bulgarii aceasta, suntem în curs cu ungurii; cu
Cehoslovacia sunt oarecare greutăti şi noi înţelegem situaţia lor, ei nu
pot; cu Germania democrată. este aceeaşi situaţie, situaţia cea mai
întârziată este cu Uniunea Sovietica. Noi avem cel mai mare volum de
schimburi cu Uniunea Sovietică.. Deci, dacă e vorba să ne orientăm
activitatea de planificare până în 1980, ea este determinată de relaţiile
cu Uniunea Sovietică. Sigur, au existat întâlniri, au rămas însă. o serie
întreagă. de probleme în suspensie, care vor fi rezolvate fără discuţie.
Noi am cerut sa ne întâlnim şi până. acum n-am reuşit să organizăm
această. întâlnire.
Tov. Andropov:
Să ştiţi despre ce este vorba La noi a fost creat Consiliul Economiei
Naţionale, noi abia am terminat organizarea structurală. pe care noi am
vrut s-o facem în ţara noastră. Înainte Comisia de Planificare se ocupa
de aceste probleme, însa acum ultimul cuvânt aparţine Consiliului
Economiei Naţionale şi mai este nevoie de 2-3 săptămâni până. lucrurile
DOCUMENTE 213
se pun la punct. Această. situaţie nu este numai cu România şi celelalte
ţări au fost amânate. Când mă întorc acasă. eu am sa transmit aceasta
problemă. neapărat şi cred că se va rezolva.
Tov. A. Bârladeanu:
Eu aş vrea, dacă se poate, sa completez puţin ce a spus tov. Maurer,
pentru că. tov. Andropov probabil nu e la curent cu toate acestea.
Tov. Andropov:
E posibil. Dacă eu aş fi făcut cursuri de economie, în mod sigur
acum n-aş fi fost trimis aici.
Tov. A. Bârladeanu:
Păstrându-mi această calitate proastă de economist, tovarăşe
Gheorghiu, totuşi pentru informarea tovarăşului Andropov, mai ales ca
dânsul va informa şi el conducerea, mă folosesc de această ocazie sa
arăt care este situaţia. Noi am început discuţiile bilaterale cu Gosplanul
URSS în 1961, pe atunci era în formare comisia. Trebuia sa urmeze o
altă întâlnire la sfârşitul anului. Pentru diverse motive această întâlnire
a fost amânată. şi a avut loc abia la începutul anului 1963. Ce se con­
stată ca rezultat al acestei a doua întâlniri. Faţă de înţelegerile preala­
bile care le-am avut în 1961, am mers înapoi. Sunt unele cantit�ţi de
livrări reciproce care s-au diminuat. Sunt probleme fundamentale în
planul de perspectivă şi în primul rând pentru cincinalul 1966-1970,
care sunt mai puţin rezolvate decât au fost în 1961, de pildă., problema
utilajului energetic pentru anii 1966-1980. Pentru noi este o problema
cardinala aceasta. În 1961, partea sovietică a spus, - şi s-a scris în pro­
tocolul încheiat atunci - ca este de acord să livreze utilaj energetic pen­
tru republica noastră.
În actul semnat acuma în ianuarie nu se mai spune acest lucru şi se
dă sarcina unei comisii de specialişti sa se întâlnească - şi nu s-a mai
întâlnit -, ca să. examineze toate problemele de utilaje.
Eu rog pe tovarăşul Andropov să înţeleagă situaţia mea de econo­
mist că sunt foarte îngrijorat ce ne facem în anul 1966. Trebuie să
intre în funcţie centralele electrice. Noi în cursul anilor 1966-1970,
214 MIHAI RETEGAN
în cincinalul acesta, avem nevoie de instalaţii termoelectrice de circa
1 milion kw, de hidrocentrale vreo 40 0 de mii kw. Comenzile trebuie
date acuma ca sa înceapa din 1966 livrarea lor şi noi nu avem înca nici
o înţelegere principiala. Dupa aceea vom primi raspunsul ca venim
târziu atunci când planul URSS este deja întocmit.
Acolo am pus şi problema centralei atomo-electrice, dar aceasta este
foarte scumpa.
Ea, în sf'arşit, se va face la timp. Este problema centrului siderurgic
de la Galaţi, care, informez pe tovaraşul Andropov, conform hotărârilor
Congresului al III-iea, este obiectivul principal al planului nostru de
6 ani. Noi am convenit asupra acestui combinat cu partea sovietica în
1960. Eu am discutat foarte mult atunci cu tovaraşul Kosîghin, care era
preşedinte al Gosplanului.
Trebuie sa spun ca s-au prevazut nişte termene foarte îndepartate
de livrari de utilaje pentru acest combinat, chiar pâna în 1967. Noi
le-am acceptat, suntem de acord, dar am scris în actul încheiat atunci
ca în 1963 trebuie facute contracte pentru ca utilajele sa poata fi livrate
în 1965. De doua ori a scris Gaston la Moscova, o data în noiembrie
anul trecut, o data în februarie anul acesta ca sa începem aceasta con­
tractare, şi pur şi simplu nu am primit nici un răspuns. Ne-am adresat
şi pe linia Ministerului Comerţului Exterior, tovaraşului Skacikov.
Eu rog pe tov. Andropov sa aduca la cunoştinţa îngrijorarea pe care
o avem fata de realizarea cererilor pe care le avem. Noi avem prevazut
sa primim din URSS şi o anumita cantitate de minereu de fier - nu mai
spun ca în legatura cu centrul siderurgic de la Galaţi nu exista an în care
sa nu trebuiasca sa facem fata unor tentative de a contesta necesitatea
acestui centru, şi la CAER şi din partea unor ţari prietene. Trebuie sa
facem fata unui atac care contesta necesitatea acestui combinat.
Acum, cu minereul de fier, noi am propus părţii sovietice ca, faţa
de sarcinile mari pe care le are URSS fata de toate tarile noastre cu
minereu de fier, sa contribuim la unele investiţii la producţia de minereu
de fier, asta ca sa primim mai mult.
Faţă de cum URSS livrează minereu de fier celorlalte ţari care fac
parte din CAER, eu drept sa spun tov. Andropov, aşa tovaraşeşte, noi
suntem într-o situaţie nenorocita, noi primim cel mai puţin, nu ca
DOCUMENTE 215
cantitate absoluta, ci ca pondere pe tona de oţel produsa. Cehii produc
mai mult oţel, au nevoie de mai mult minereu, dar ca pondere pe tonă
de metal din minereul sovietic, ei primesc mai mult. De altfel, nu
înţeleg, se cere să participam la competiţii, dar n-avem răspuns. Noi
suntem deja în 1963. Noi trebuie sa întocmim proiectul planului pe anii
1966-1970. Trebuie sa fim într-o situaţie clară cu acest plan. Eu aş fi
avut mai multe, dar nu vreau sa [vă] reţin, eu am vrut numai să-l com­
pletez pe tov. Maurer.
Tov. Andropov:
Tovarăşi, ce răspuns primesc la propunerea cu privire la întâlnire.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Desigur ca va trebui sa ne întâlnim. Dar trebuie sa venim cu pro­
blemele bine pregătite. Problemele sunt foarte serioase; fiecare lucru
cu care vom veni îl vom pregăti atât cât capacitatea noastră ne va per­
mite, cât se poate mai just. Noi vom socoti toate problemele care le
ridicăm nu ca o chestiune de cearta, ci ca probleme de discuţii. lată ce
ne-a venit în minte, iata cum judecam noi! Desigur noi nu punem pro­
blema că aşa cum judecam noi este alfa şi omega.
Sa vedem, suntem datori şi ca tovaraşi şi ca internaţionalişti faţă de
răspunderea pe care o avem, nu numai faţă de popoarele noastre, ci faţa
de mişcarea comunistă internaţionala şi pe considerente care credem ca
vin în interesul cauzei noastre comune.
Acum nu ştiu dacă aţi reţinut, sigur că aţi reţinut. Probabil v-aţi
pus întrebarea: de ce tov. Maurer a ridicat principial problemele pe
care le-a ridicat cu încetineala în tratarea unor probleme, cu comple­
tarea adusa de tov. Bârlădeanu. Sunt probleme care au început să-i
frământe pe oameni, probabil se gândesc nu cumva din cauză ca
avem unele pareri deosebite în modul de a vedea problemele de plani­
ficare unică şi altele, parcă intenţionat, tovarăşii mai temporizează,
merg mai încet lucrurile. E posibil să gândească aşa. Personal cred ca
e o prostie. Eu aşa vad lucrurile.
Sunt probleme legate de sarcini. Noi ne-am pus speranţa ca toate
aceste probleme le vom putea rezolva.
 DOCUMENTE 217
216 MIHAI RETEGAN
Tov. Andropov:
Noi suntem bucuroşi de modul cum s-au desfăşurat lucrurile, în
va mulţumesc pentru întâlnire, am sa transmit tovarAşilor toate
relaţiile dintre România şi URSS. CA au mai fost întârzieri într-o pro­
aceste discuţii. Noi trebuie sA facem tot pentru ca sA întArirn prietenia.
blemA sau alta, totdeauna pot sA existe anumite neajunsuri, dar în fond,
Eu mâine dimineaţa ma voi întoarce la Moscova.
în mare, totdeauna problemele care s-au pus s-au rezolvat. În ceea ce
priveşte relaţiile, n-a existat vreo divergentA nici mAcar cât îi negru sub
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
unghie. Noi ne-am spus sA nu venim la tov. Hruşciov, el este supus la
Propun sA luAm masa împreuna.
atâtea şi atâtea cereri şi încercAri. Chiar Uniunea SovieticA cât de mare
nu este(!), cât de putemicA, totuşi lucrurile astea apasa. Am discutat
între noi ce sA facem ca sA stAm pe picioare. A fost timpul când am ANIC, fond CC al PCR/Cancelarie, dosar 18/1963, f. 2-25.
venit şi noi şi am cerut mai mult. Acum se pune problema de a ne ajuta.
DupA pArerea mea este o prostie sA socoteascA cineva cA o divergenţA
care se iveşte trebuie sA aibA vreao influenţA ori repercusiuni asupra
celor ce am convenit, asupra relaţiilor noastre. Nici nu poate sA-mi
treacA prin cap asta.
Eu vA rog sA ţineţi seama de toate acestea; noi dorim ca lucrurile sa
se desfaşoare şi mai bine. Noi vom informa conducerea partidului
despre ce am discutat aci.
Eu cred cA trebuie sA ne concentrAm atenţia asupra materialului pen­
tru a informa, pentru a prezenta într-o forma corespunzatoare docu­
mentat, pe toate problemele. Am avut în vedere sa gasim timp sA ne
întâlnim când o sa fim gata.

Tov. Andropov:
Deci, eu pot sa transmit ca în principiu sunteţi de acord cu o întâl­
nire, dar socotiţi ca este necesara o pregatire; iar asupra timpului când
sa aiba loc, putem sa ne înţelegem prin ambasadori sau sa vorbim direct
la telefon.

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

De fapt noi pregatim un material, le-am spus tovarAşilor, un mate­
rial care vrem sA-l supunem spre a fi examinat, nu cu dorinţa de a cauta
cu tot dinadinsul divergente, dirnpotrivA, dar poate vom putea sa con­
tribuim cu ceva la clarificarea unor sau altor probleme. Eu cred ca, cu
asta, am terminat, doar daca, bineînţeles, mai aveţi voi ceva. Eu con­
sider cA este suficient.
 DOCUMENTE 219

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

I-ai pus problema clar, ai pus şi chestiunea de încredere. Noi nu
avem corespunzător în Uniunea Sovietica, reprezentanţi ai noştri la
securitatea sovietica şi nici n-ar fi just.

Tov. Al. Bârlădeanu:

Acum doua luni eu am ridicat aceasta. problema.
VI
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tovarăşul Salajan păcat ca are oameni acolo, ei stau degeaba
acolo, îi mai trimitem la câte o vânatoare, Ia un pescuit şi atât.
STENOGRAMA Important este ca în problemele interne a fost justificat acest
lucru într-o perioada destul de lunga, când aveam aici oameni mai
şedinţei Biroului Politic al CC al PMR cunoscători decât noi, dar menţinerea lor în continuare ridica şi pro­
din ziua de 3 aprilie 1963 blema lipsei de încredere în partenerul tau. În 1956, în Ungaria, nu
din cauza lipsei de consilieri sovietici s-a întâmplat ce s-a întâmplat,
ci altele au fost cauzele.
Participa la şedinta tovaraşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Apostol
Acum aparatul nostru a învăţat cum sa se lupte cu duşmanul. Este
Gheorghe, Bodnaraş Emil, Borila Petre, Ceauşescu Nicolae, Chivu
neplăcut cred şi pentru ei şi mai ales ca aceasta stare de lucruri ridica şi
Stoica, Draghici Alexandru, Maurer Gheorghe Ion, Bârlădeanu
problema egalităţii în relaţiile noastre, umbreşte aceste relatii. Oricare
Alexandru, Răutu Leonte, Saiajan Leontin, Voitec Ştefan.
ar fi relaţiile, face pe celalalt sa se simta. prost.
Au fost invitaţi tovarăşii: Dalea Mihai şi Gheorghe Gaston Marin.
Eu socotesc ca ai judecat bine, tovarăşe Draghici, când ai procedat
Şedinţa începe Ia ora 11,00.
aşa cum ai procedat fata de tovarăşul acesta care vroia sa se întoarca.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Sigur ca pentru coordonarea acţiunilor noastre este necesar sa ne
Aşa cum s-a discutat, putem sa renunţam întâlnim cât mai des, sa se asigure o legătura cât mai strânsa, pot fi
la funcţia aceasta de con­
silieri, iar atunci tovarăşul Draghici i-a organizate acţiuni comune şi aşa mai departe.
spus: Nu m-am gândit la lucrul
acesta, o sa ma gândesc şi o sa va dau
răspunsul. Tov. Alex. Draghici:
I-am spus aşa: avem şi noi, aveţi şi dv. cifru prin care putem sa
Tov. Al. Draghici:
comunicam operativ, pe urma avem sistemul de curieri care poate
Nu, tovaraşe Gheorghiu, i-am spus pe
Ioc când eram în maşina şi asigura lega.tura dintre noi, putem sa ne şi întâlnim daca este nevoie.
mergeam Ia Braşov cu consilierul sovi
etic. EI mi-a spus ca urmează sa
vina altul în locul celui care a plec
at. Atunci am luat eu toate pro­ Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
blemele şi le-am comentat. Pe urma se ridică şi aşa o problema, cum poţi să-ţi iei raspunrlerea
într-o problema sau alta în timp ce dumneata nici nu cunoşti populatia
noastra.

220 MIHAI RETEGAN
În ultima. instanţă este un reflex al unor stări de lucruri de ne­
încredere, care trebuie să fie lichidata. Nu are nici un rost aceasta.
Eu socotesc că aşa calm au fost puse problemele. Voi ăştia care
lucraţi la Securitate aveţi un anumit fel de a fi, munca creează şi
organul.
În asemenea probleme trebuie de avut grijă pentru că nu vorbeşte
oricine, vorbeşte un membru al Biroului Politic şi vicepreşedinte al
Consiliului de Miniştri. Trebuie explicat: tovarăşi, nu este cazul de
a menţine o astfel de stare de lucruri, în cazul când aveţi încredere
în noi.
Tov. Alex.Draghici:
Ei ar spune că noi n-am avea încredere în ei.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Am mai spus, nu trebuie să existe între noi nici cea mai mică lipsă
de încredere. Noi putem să conlucrăm, putem să întocmim planuri de
lucru, putem alcătui planuri pentru exterior, pentru că aici se duce
bătălia.
Se ajunge ca ai noştri să folosească oameni care nu sunt ai noştri.
Se luau tot felul de informaţii, de calomnii. Aceşti consilieri au început
la un moment dat să adune materiale din acestea care conţineau calom­
nii la adresa unor tovarăşi, când am aflat despre aceasta am pus între­
barea: de ce le trebuie aceste calomnii? Nici nouă nu ne trebuie. Ce, noi
culegem materiale despre unul sau despre altul cum făcea Beria? Sigur
ca oamenii sunt purtători ai acestor metode, metodele se mai schimba.,
dar oamenii nu se schimbă aşa de uşor şi mai folosesc din când în când
asemenea metode.
Tov. Al. Draghici:
Şi când ceream asemenea materiale spuneau că noi subapreciem
Direcţia a II-a din Ministerul lor de Interne.
Tov. Emil Bodnaraş:
Dar cum ai spus aici, că ei au fa.cut lucruri care nu trebuia?
DOCUMENTE 221
Tov. Al. Draghici:
Noi i-am prins de zeci de ori când ne-au furat munca noastră. Noi
le-am repetat de zeci de ori că ei fură, pur şi simplu, munca noastră
şi am spus: ...nu vreau să mai dau calificative pentru dumneata, ştii.
A fost aici un tip care a stat 8 ani de zile, fără nici un fel de scrupule.
Eu i-am spus: nici de acela şi nici de altul nu am nevoie.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
în general eu consider nejust de a se organiza pe teritoriul unei ţări
socialiste puncte de informaţie, fa.ra sa. aibă nici o justificare. Noi
ştiam multe lucruri, dar închideam ochii. Să nu vă închipuiţi ca cei la
care veţi apela vă vor da informaţii mai bune decât cele pe care vi le
dau organele noastre de stat şi de partid. Noi ştim ce caracter aveau
informaţiile pe care le dădea acel Holban, pe care l-a prins Coliu
umblând în sertar. întâi el a simulat că pleacă şi apoi s-a întors înapoi.
Când vede lumină acolo, Coliu spune: ia să mă duc eu sus. Se duce
sus şi îl găseşte cu hârtiile afară şi, când a intrat Coliu în birou, acesta
odată a tras toate lucrările în sertar şi s-a schimbat la faţă. Când l-a
întrebat: dar ce faci aici, ai spus că pleci? El s-a bâlbâit şi n-a mai ştiut
ce să spună. Noi am vorbit cu aceştia de la Razvetka care au avut
de-a face cu el un anumit timp, dar care pe urmă au renuntat la el.
Atunci ne-au dat toate asigurările că n-au primit niciodată informaţii
de la Comitetul Central.
Pe urmă pe acest Holban l-a prins Rangheţ când asculta la uşă şi
Rangheţ s-a plâns la Ana şi de aici i s-a tras şi nenorocirea Ana îi spune
lui Rangheţ: l-ai văzut bine? Mare comedie. Şi după aceea a început
presiunea la adresa lui Rangheţ. Ana [Pauker] o întreabă pe Melita
[Apostol]: tu cunoşti bine pe Rangheţ"? Dar de ce n-a fost niciodată
arestat în timpul ilegalităţii? Era un lucru suspect, era bănuit ca duşman,
ca antisovietic. Lucrul acesta a ajuns la ambasada sovietică. Pe urmă
l-am pus pe Rangheţ la Serviciul Secret, apoi l-am pus la Serviciul
Combustibil. El era formal membru supleant al Biroului Politic. El era
bănuit, de altfel, ca şi alţi tovarăşi. Ca să vedeţi unde duceau suspiciu­
nile acestea.
222 MIHAI RETEGAN
Am citit acum, nu de mult, cum s-au petrecut lucrurile cu
Lukacevski în timpul lui Stalin, sunt lucruri interesante. Fapt este însa
ca un rol însemnat au avut şi duşmanii noştri. Eu pot sa va spun,
tovaraşi, ca nu era tovarăş din conducerea partidului asupra căruia ele­
mentele duşmanoase sa nu se fi referit, ei se refereau la unul sau la
altul, nu era unul care sa nu fie prelucrat. Toate aceste materiale le
punea în teaşca şi le ducea acolo. Când le-am spus: dar ce trebuie
Beria sa se ocupe cu asta? Atunci au răspuns: Nu, tovarăşi, subapre­
ciaţi Direcţia Speciala. Ce credeţi voi, nu ştim noi sa distingem
lucrurile bune de cele rele?
Noi trebuie sa le spunem tovaraşeşte, principial, ca noi ştim sa ne
facem meseria noastră. Ne întâlnim, discutam, ne informam reciproc,
primiţi de la noi tot ceea ce aveţi nevoie. Dar ce trebuie consilier? Îi dai
şi birou aici, nu face nimic toata ziua şi-l mai vede şi lumea.
Tov. Petre Borila:
Cel mai tovaraşeşte era daca vedeau ei lucrul acesta.
Tov. Leontin Salajan:
Doar am scris şi o scrisoare prin care arătam ca nu mai este nevoie
de aceşti consilieri.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
În perioada aceea ne trebuiau nişte specialişti. Tovarăşi, sa intram
în ordinea de zi, eu propun ca scrisoarea primita din partea lui Hruşciov
s-o citească cineva, cineva care are dicţiune.
Câteva cuvinte în legătura cu aceasta scrisoare. Cunoaşteţi ca a
venit, aşa cum s-a comunicat de la Moscova, tovarăşul Andropov,
secretar al CC al PCUS, sa ne înmâneze o scrisoare în legătura cu
problemele care formau obiectul de preocupare pentru noi şi punc­
tele de divergenţe. Dupa cum veţi putea constata din scrisoare, se
vede ca a avut un efect favorabil scrisoarea noastră de răspuns la
scrisoarea tovarăşului Hruşciov în legătura cu problemele Dunării.
Dupa cum pune problemele în scrisoare, !asa impresia ca n-am fi
înţeles noi just propunerea care s-a facut. O sa vedeţi cum se mai
DOCUMENTE 223
mira, din loc în loc, ca am putut trage aşa concluzii din scrisoarea
lor. S-a gândit şi la „interesele" României. Este făcuta şi o apreciere
la conţinutul scrisorii noastre, ca am pus problemele principial,
tovaraşeşte şi în spirit constructiv.
În legătura cu scrisoarea, tovarăşul Andropov ne-a adus la cu­
noştinţă şi o serie întreaga de lucruri şi am avut şi o discuţie. Nu a fost
o discuţie de clarificare, ci mai curând o discuţie de verificare a pozi­
ţiilor noastre, sa vedem în ce măsura tovarăşul Jegalin a informat
corect, pentru ca eu i-am adus la cunoştinţa conţinutul dezbaterilor din
plenara noastră şi el trebuia sa informeze despre acest lucru. Când l-am
informat despre cele dezbătute în plenara, Jegalin a întrebat daca cineva
de la Secţia Relaţii Externe ar putea sa-l ajute la întocmirea notei.
Atunci am spus sa faca Secţia acest lucru şi sa ia legătura cu tovarăşul
Jegalin, sa-i spună ca Secţia este dispusa sa faca acest lucru.
Am cerut nota de audienţa ca sa ma verific pe mine daca am atins
toate problemele. Problemele erau puse aşa cum au fost puse de tova­
răşul Bârlădeanu în Comitetul Executiv al CAER.
De altfel şi din Comunicat putea sa deducă cu ce a fost plenara de
acord şi cu ce n-a fost de acord. Era vorba acolo de organul unic de
planificare, de uniunile pe ramuri, de întreprinderile comune, intematio­
nalizarea forţelor de producţie, tot ceea ce poate aduce atingerea inde­
pendentei naţionale.
Tovarăşul Jegalin a informat corect despre tot ce s-a dezbătut. N-a
mai cerut ajutor din partea Secţiei, cred ca a fost suficient cu ce l-am
informat eu. Ce am vorbit aici.
N-am intrat în detalii pentru că nu avea rost, însa i-am spus ca
am fost pus în faţa unor stari de lucruri încât a trebuit sa punem aşa
problemele.
De aceea dânşii s-au hotărât sa ne scrie o scrisoare şi dupa ce le-am
răspuns la scrisoare s-au grăbit sa ne răspundă cu aceasta scrisoare.
Am repetat şi lui Andropov aici ca de altfel noi întocmim un mate­
rial asupra problemelor care ni se par ca trebuie clarificate şi unde vom
lua poziţie clară, categorica. Când vom avea acest material o sa vedem,
o să discutam.
 224 MIHAI RETEGAN
Deci după ce a primit scrisoarea noastră în legătură cu hidrocen­
trala, ne-a trimis această scrisoare.
dropov a fost şi pe la Sofia, n-a vorbit tovarăşilor bulgari despre
. �
ffiIS1Unea sa în România, şi a venit aici.
Tov. Petre Borila:
El a venit să predea numai scrisoarea?
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Pe scurt l-am salutat, fii bine venit la noi, şi el spune: mai bine să
citim scrisoarea pentru că în scrisoare se spune mai concis. Prea mult
nu s-a depărtat de la scrisoare. Spune, să citim scrisoarea, ea ne dă
într-o formă corespunzătoare toate problemele care ne frământa.
Noi ne-am gândit să ascultăm scrisoarea şi acolo unde nu este clar
să punem întrebări, să nu dăm aspectul că ducem nişte tratative, pentru
că nu avea rost.
În orice caz este îmbucurător faptul că într-un şir de probleme au
avut posibilitatea să cunoască părerea noastră.
Tov. Emil Bodnaraş:
(Citeşte scrisoarea.)
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Trebuie să vă aduc Ia cunoştintă că, în spiritul scrisorii, tovarăşul
Andropov a repetat în nenumărate rânduri, lărgind cele cuprinse în
scrisoare, că ei înteleg aşa, ca ei nu înteleg aşa cum înţelegem noi,
că ei sunt împinşi de alte partide, că ei regretă că aşa înţelegem noi
lucrurile. Şi spune, de exemplu, cu uniunile pe ramuri, dacă dv. nu
vă convine, nu faceţi, să facă cehii, să facă nemţii. El spunea că face
un apel să stingem divergenţa aceasta. Spunea, cu dv. care n-am avut
nici cea mai mică divergenţă, nici cât e negru sub unghie, cum putem
avea acum.
De asemenea, ne-a spus prin telefon că această scrisoare vine în
întâmpinarea punctului nostru de vedere.
DOCUMENTE 225
În spiritul scrisorii şi în spiritul celor comunicate de Andropov noi
am spus că sunt un şir întreg de probleme care afectează nu numai
relatiile dintre România şi Uniunea Sovietică, dar afectează şi relaţiile
dintre toate ţările socialiste. Încotro mergem noi? Piaţa Comuna este
alcătuită din şase ţari capitaliste, ea este un instrument pentru discri­
minări. De ce nu fac parte din Piaţa Comună toate ţările capitaliste? În
piaţa noastră socialistă nu sunt decât câteva ţări socialiste şi atunci ce
fel de lagăr, ce fel de sistem mondial socialist suntem? Unele state
socialiste un timp au făcut parte din CAER cu titlul de observator. Când
l-am întrebat de ce nu fac parte din CAER şi celelalte ţări soclialiste a
spus că n-au vrut. Eu l-am întrebat şi pe Mikoian şi pe Kosîghin şi au
spus că aceste tari n-au cerut. Dar când i-am întrebat dacă noi le-am
propus acest lucru, n-au mai răspuns. Atunci ia sa vedem care sunt mo­
tivele care îi ţin la o parte, să formăm un singur front. Uite care sunt
preocupările noastre.
Tovarăşul Hruşciov şi apoi o serie de partide frăţeşti la congresele
lor au luat pozitie de aprobare a tezelor pe care noi le combatem. Şi
apoi tot felul de economişti, de jurişti au început sa interpreteze ca
noţiunea de suveranitate este un termen depăşit. Fierlinger vorbeşte mai
departe că acest organ unic să fie un organ mai ceva decât CAER.
Am spus apoi despre zonele economice. N-am vorbit însa despre
internaţionalizarea forţelor de producţie, dar m-am referit la Piaţa Co­
mună unde se vorbeşte despre internaţionalizarea capitalurilor. După
ce am nationalizat mijloacele de producţie acum sa pornim la interna­
ţionalizarea lor, sa pornim din nou la internaţionalizarea forţelor şi
mijloacelor de producţie, aceasta în locul cooperării benevole, pe bază
de înţelegere reciproc avantajoasa între ţari.
Aşa cum am spus şi lui Ivan Kuzmici, am spus că vom scrie şi vom
face cunoscuta părerea noastră asupra unui şir întreg de probleme pe
care noi le considerăm importante. Ei au auzit mult din zvonuri şi zice,
dv. aţi pus problema în plenară. Dar unde dacă nu în plenară? Dv. n-aţi
ridicat problema numai în plenară, dar şi în public. Se ştie de câta
prestanţă se bucură Comitetul Central al PCUS şi datorită acestui lucru
toţi s-au aliniat şi numai noi am rămas nealiniaţi, întrucât avem un alt
punct de vedere.
226 MIHAI RETEGAN
Noi nu am prelucrat pe nimeni în dezbateri. Ceea ce aţi auzit nu este
un zvon, ci o realitate.
Încă d in i legali tate, cu excepţi a unei perioade scurte când au fost
încălcate normele leniniste ale vieţi i d e part id , noi am pus proble­
mele principale în faţa partidului, dar mai ales acum când este vorba
d espre o problema d estul d e grava a trebuit sa ne sfătuim nu numai
în plenara, d ar şi cu acti vul de partid, pentru ca el este acela care tre­
bui e sa ne spună ce avem de făcut. Nu este vorba de prelucrat, dar
ce sa facem dacă uni i sau alţii şi -au expus punctul de vedere. Noi am
pus problema aşa: uite ce spune unul, altul, ce credeţi , tovarăşi, este
bi ne, nu este bine.
Noi suntem recunoscători Congresului XX şi XXIl care a combătut
cultul personalităţi i şi metodele din perioada cultului personalităţii,
metode care reduceau totul la activitatea unui om sau a mai multor
oameni . Acum partidul este conştient şi el trebuie sa se pronunţe ca el
este doar forţa conducătoare în stat.
Aţi văzut în scrisoare cum pune problema, limitează relaţiile noas­
tre între mi ne şi el. Noi o sa spunem când vom avea ocazi e şi cu pro­
blema ,,liderilor'', cum a spus el când a venit la noi. Sigur ca o sa spuna
ca ne târâm în coada maselor, dar partidul noi şti m ca nu e masa
El a pus chestiunea în public, nu numai în partid şi acum aţi văzut
cum pune problema, sa nu dam apa la moara duşmanului. Noi am pus
problema în partid şi am procedat aşa cum a trebuit sa procedam.
A fost bine ca în ti mpul convorbirii a sărit ba unul, ba altul,
tovarăşul Ceauşescu, Bodnăraş, Bârlădeanu. A fost o întâlnire reuşita
după părerea mea. Întâi , pentru ca ne-a permis sa ne dăm seama de
mod ul cum gândesc tovarăşii noştri, de ce sunt ei preocupaţi, frămân­
taţi. Am luat cunoşti nţă de tezele lor. Asupra lor a prod us un efect
colosal faptul ca am tratat problemele aşa cum le-am tratat în plenara
şi în acti vul de partid.
Al doilea, au fost nevoiţi sa recunoască multe d in cele tratate de noi
şi sa dea înapoi pe un front larg, menţi nând formulările ca noi nu
înţelegem lucrurile şi ca n-ar exista divergente între noi. Spunea: hai sa
stingem astea. Se vede şi treaba aceasta. Şi pentru rezolvarea aceasta
probabil ca avea în buzunar şi invitaţia sa ne întâlnim la cel mai înalt
DOCUMENTE 227
nivel. El spunea, Prezidiul este dispus sa întrerupă concediul tovarăşului
Hruşciov sa vina el aici dacă nu puteţi d v. sa veniţi la noi. Şi noi am
repetat tot de atâtea ori ca pregătim un material documentar, serios, în
care noi vom trata cu simţ de înalta răspundere problemele care ne-au
frământat şi acest material vi -l vom face cunoscut şi d v. Sunt probleme
care interesează nu numai ţara noastră, partidul nostru, dar şi alte par­
ti de, alte ţări frăţeşti, atunci ne vom întâlni şi vom discuta. Acum ce sa
d iscut când vom avea materialul vom d iscuta.
A �zul tat din discuţii ca nu este vorba numai de hidrocentrala, [ ci)
şi de interpretare şi, propriu-zis, cercul este mai l arg, el priveşte relatiil e
şi cu alte ţări, probleme de colaborare ş.a.m.d. Sunt convins ca unele
lucruri pot duce la întunecarea relaţiilor d intre ţările sociali ste. Faţă de
toate aceste probleme, ştiind cele d iscutate de noi - suveranitate, inde­
pendentă - a spus ca nu-i nici o vorba. El a dezis chiar şi pe cei care au
scris d iferite articole. Dar, la noi nimeni, începând cu Dej, nu poate sa
scrie un articol fără sa fie văzut de organele competente. Noi am sub­
liniat ca ceea ce a scris Fierlinger acolo n-a scris de capul lui. Nu era de
ajuns ce spusese până acum, acum trebuie sa fie şi un organism de con­
trol internaţional.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Controlori, arbitraj, spune chiar şi Hruşciov.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Când tovarăşul Ceauşescu a vorbit despre mod ul cum sunt cate­
gorisite tarile socialiste, ca sunt unele avansate, altele înapoiate, altele
mai înapoiate, ca nu este întâmplător ca suntem numai atâtea ţări în
CAER şi chiar din cel e d in CAER nu suntem la acelaşi nivel . l-am dat
exemplu pe Diechrnan care ne spune ca nu avem nevoie de industri­
alizare, care spune ca atâtea ramuri industriale care sunt în Cehoslova
�
cia Germania va pot satisface şi nevoile dv., ce va trebuie dv. asta. Ş1
ap�i acest Diechman, care a primit din partea tovarăşului Voite�
invitaţi e sa-şi petreacă concediul de od ihna în ţara noastră, mru
cond iţioneaza. venirea sa şi de alte chestiuni. V a rog sa vorbiţi cu
228 MIHAI RETEGAN
Manescu sa nu se mai duca a doua oara sa-I roage sa vina. Sa i se spuna
că nu mai avem locuri şi poate la anul viitor.
Tov. Ştefan Voitec:
Este şi obraznic când spune că a fost în România şi a văzut ramuri
industriale care noua nu ne trebuie.
Tov. Emil Bodnaraş:
Legat de aceasta, tovarăşe Gheorghiu, am şi eu o invitaţie în Ger­
mania, să răspund ca nu mă duc?
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nu te duce. Este o vorbă, nu te respecţi tu, nu te respectă. nici altul.
Când i-am spus lui Andropov ce spune Diechman, el a spus că. ei
nu sunt aşa. Dar cu ăsta care a scris în „Ekonomiceaskaia Gazeta",
cum e? De când a luat cuvântul tovarăşul Hruşciov şi a ridicat pro­
blema organului unic de planificare, o serie de partide s-au aliniat
acestei propuneri şi ne-am pomenit cu un baraj, cu un baraj parcă
de artilerie. Noi am preferat să nu dăm nimic în presă şi ne-am
mulţumit sa dam un Comunicat asupra lucră.rilor plenarei din care să
înţeleagă cei ce cunosc aceste probleme ce am aprobat în unani­
mitate. Am fă.cut aceasta pentru a nu da un aspect de răstălmacire
a lucrurilor.
Ei au subliniat să nu dam apă la moară. duşmanului. Dar cum asta,
să primim galuşca şi s-o înghiţim oricum ar fi ea? Asta era în timpul
cultului personalităţii. Cum asta că te-au împins Gomulka, Novotny
şi Ulbricht? Sigur că te împing că văd aici bucata de slănină. Ei când
spun sa nu dăm apa la moara duşmanului vor sa se opreasca de a ne
spune părerea, dar cum poţi sa pui căluşul în gura cuiva?
Îmi spune: vai, tocmai dv., tovarăşe Dej .. . Dar ce sunt eu? Comite­
tul Central, activul de partid să-şi spună părerea. Noi am procedat aşa
cum procedam totdeauna, ne sfătuim cu activul.
Uite ce spune, ca China, Coreea sunt ţă.ri înapoiate. Tovarăşul
Ceauşescu a spus destul de clar cum se împart tă.rile socialiste.
DOCUMENTE 229
Noi am ridicat şi problema care va fi soarta unitatii mişcarii comu­
niste şi muncitoreşti internaţionale, ca lagărul trebuie sa fie lagar, sa
refacem unitatea lagărului, trebuie facut tot ce e posibil pentru unitatea
lagărului. De ce în CAER sa fie numai o parte din ţările socialiste şi o
parte să nu fie. Sa examinam lucrurile, poate sunt chestiuni care nu con­
vin celorlalte ţări, mai ales că acum se pun lucruri care duc la o dis­
tanţare şi mai mare de celelalte ţă.ri socialiste care nu sunt în CAER.
S-au tot adăugat la criteriile acestea ale CAER, încât ei spun: ce sa mai
mergem şi noi acolo, nu vezi ce lucruri se pun.
Tov. Gh. Gaston Marin:
Ei îşi pun problema, ce câştiguri au daca intră în CAER. Statele
socialiste care nu sunt membre în CAER şi aşa colaborează cu noi pe
baza avantajului reciproc.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Eu am spus aşa: Ma gândesc sa lărgim acest organ şi sa ne gândim
la tot ce stă la baza CAER. Poate este nevoie de o îmbunatatire atât în
ce priveşte forma, cât şi caracterul relaţiilor noastre. Poate ne-am dus
prea departe, poate sa găsim forme mai elastice, să mergem cu toţii
într-un front unit.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Tovarăşe Gheorghiu, Andropov a spus că. acum nu mai ştie de ce
nu face parte Coreea din CAER.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Apoi la Berlin. I-am spus: ne-a produs o profunda impresie apelul
tovarăşului Hruşciov de a se înceta polemica, dar mare ne-a fost uimi­
rea când a doua zi am auzit huiduieli şi fluieră.turi la adresa celui mal
mare partid din tă.rile socialiste - Partidul Comunist Chinez. Ce o să
mai creadă chinezii, poţi avea încredere în ceea ce spune Hruşciov?
Chinezii au interpretat aşa: această acţiune împotriva noastra a fost pusa
la cale de tovarăşii sovietici. Noi vă. spunem cu toată. sinceritatea că nu
suntem indiferenţi la toate aceste stă.ri de lucruri. Iată de ce noi nu
 230 MIHAI RETEGAN
privim îngust problemele, vrem sa ne aducem şi noi o contribuţie
modestă. la cauza unită.ţii tă.riior socialiste, a unită.ţii mişcă.rii comuniste
şi muncitoreşti internaţionale.
M-am referit apoi la Piaţa Comuna. Este o confuzie de nemaipo­
menit. De ce va temeţi de Piaţa Comuna? Alţii se tem de Piaţa
Comuna, alţii o admira. De ce oare? Noi avem o apreciere diferita.
Când am venit în iunie 1962 la Consfă.tuire, cunoscând primul mate­
rial polonez, apoi a venit cu alt material care schimba ceva de acolo
şi apoi cuvântarea tovaraşului Gomulka, noi aveam mandat din partea
conducerii partidului sa facem acolo divergenţe. Atunci am avut man­
dat sa facem divergente, sa ne opunem hotă.rât tezelor cu privire la
aceste organe care duc la încalcarea independenţei naţionale. Întrucât
s-a renunţat în cea mai mare parte la aceste teze, a mai ramas acolo
doar ceva cu rulmenţii, n-am mai fă.cut divergente. Cu uniunile pe
ramuri s-a pornit mai târziu mai departe - uniuni pe cinci ramuri
importante ale economiei. Din ce în ce a crescut apetitul. Atunci am
spus, hai sa nu facem divergente acum. De ce sa permitem celorlalte
tari socialiste sa ne arate cu degetul, spunând: nici voi nu vreţi, dar
nici pe noi nu ne lă.sati sa facem aceste uniuni. Atunci am hotă.rât sa
se menţioneze în material noţiunea de „tari interesate", adica sa faca
cine vrea. Noi n-am fost de acord cu materialul, dar n-am vrut sa
facem divergente. El [Hruşciov] atunci spune: Cum, chiar acolo aţi
hotă.rât sa faceţi divergenţe?
Dv. spuneţi ca unii sunt iritaţi ca lucrurile se mişca aşa de greu.
Daca ar trebui sa ma ocup puţin de ce se întâmpla în Polonia, ca econo­
mia poloneza are doua baze, de ce nu sunt ei nervoşi, de ce nu sunt
iritaţi ca au numai 3% colectivizare.
Vorbind între noi, în integrarea dintre tarile capitaliste unele tari
vor pierde, altele vor câştiga. Tarile avansate nu vor sa primeasca
în Piaţa Comuna alte tari avansate. Ce credeţi, la noi va fi altfel?
Ceea ce spune Diechman nu este ceva nou. Nu întâmplă.tor în
Cehoslovacia se întâmpla ceea ce se întâmpla. Lor le este clar ca,
daca ne industrializam, le reducem piaţa. Or, daca nu ne-am indus­
trializa, ne-ar crea o stare de dependenta, cu toate c-a deseori
DOCUMENTE 231
folosim formule ca: suntem ţari socialiste, diviziunea internat1onala
socialista a muncii ş.a.m.d.
I-am spus ca noi am fost gata sa facem divergente la Consfătuirea
din iunie 1962, însa, întrucât cea mai mare parte a lucrurilor s-au retras,
ne-am gândit ca nu are rost. Noi am fost de acord cu hotarârile luate cu
condiţia ca acolo sa se treaca „tari interesate". Nu ştiu de ce tovaraşul
Gomulka şi alţi tovaraşi şi-au retras propunerile, ce a intervenit nou de
au renunţat la toate acestea, asta [este] o problema, iar a doua, nu ştiu
de ce tovarăşul Gomulka a fă.cut afirmaţia ca daca 50% se va îndeplini
va fi un lucru mare, iar tovaraşul Hruşciov spune ca şi mai puţin de
50% daca se va îndeplini tot va fi bine. De ce oare o fi spus aşa? Asta
ramâne ca ceva necunoscut pentru noi.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Aţi spus aşa: asta dovedeşte neseriozitate .....
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Da, aşa am spus.
Aşa cum i-am spus şi tovaraşului Ivan Kuzmici, vom întocmi un
material pe care îl vom aduce la cunoştinţa partidelor frăţeşti. Nu avem
pretenţia sa spunem ca tot ceea ce spunem noi este alfa şi omega, poate
sa nu avem dreptate în toate, dar o sa se clarifice.
Tov. Emil Bodnaraş:
Ati spus aşa: se vor clarifica lucrurile atât în lagar, cât şi în mişcare.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tovarăşi, eu am impresia ca ei au intrat în panica Aici nu este vorba
de formulari teoretice sau interpretă.fi care se dau, aici este vorba de
lucruri concrete. Aici s-au exprimat pareri în legă.tură cu ştirbirea inde­
pendenţei şi suveranităţii naţionale. Noi nu facem proces de intenţie,
dar practic acolo duce. Ca şi cu hidrocentrala, nu integrare, ci unire,
coordonare, dar tot acolo ajunge.
Mie îmi face impresia că s-au făcut sfortari foarte mari sa arate:
întâi, ca nu s-au gândit la ceea ce noi am atribuit, şi al doilea, regretă
 DOCUMENTE 233
232 Mn-IAl RETEGAN
sunt preocupati sa înlature divergenţele şi arata ce înseamna când pui
ca noi înţelegem aşa, deşi aşa zic. Pentru mine este clar ca ei au batut
neprincipial o problema. Aţi vazut şi în scrisoare ce looping-uri face.
în retragere pe întregul front, inclusiv fata de noi. Sigur, noi nu vom
Eu sunt convins ca vor aduce multe probleme în discutie, dar cu cât
putea impune celorlalti sa vada lucrurile aşa cum Ie vedem noi, dar
. vom fi mai hotarâţi, cu atât vor da înapoi.
n01 suntem datori sa explicam lucrurile, sa discutam şi sa punem toate
Cam astea au fost.
problemele.
Noua ni s-a adus la cunoştinta ca, tocmai datorita acestor discutii
Tov. Emil Bodnaraş:
care au avut loc şi datorita divergenţelor care au aparut, se vede O anu­
Uitaţi sa vedeţi ce spune ambasadorul sovietic în Bulgaria. (Da
mita atitudine la anumite nivele, a făcut sa îngheţe lucrurile în ce
citire informam întocmite de ambasadorul R.P. Române la Sofia.)
pnveşte
. un şir de probleme care trebuiau rezolvate de noi şi Uniunea
Sov1et1ca.
. . Cu poIonezii am ajuns la înţelegere, cu bulgarii la fel, numai
Tov. Alex. Bârladeanu:
�u cehii şi nemţii, care au acum o anumita situaţie, şi cu Uniunea Sovie­
Andropov a mai comunicat ca este împuternicit de tovaraşul
nca observam întârzieri în livrarea de utilaje. S-a exprimat temerea ca
Hruşciov sa aduca raspuns pozitiv în ce priveşte livrarea de utilaj şi
aceste lucruri sa nu fie cumva o urmare a divergenţelor noastre. Tova­
combustibil atomic pentru centrala electrica. Este adevarat ca costa
raşul Maurer a facut un tablou al problemelor, tovaraşul Bârladeanu
scump, dar ...
chiar le-a nominalizat.
Eu am spus: vedeti, tovarăşi, cât de sensibile devin lucrurile")
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Desigur, ar fi o prostie sa treacă cuiva prin cap ca divergenţele car�
De combustibil n-a spus nimic.
au aparut între noi ar fi o urmare a poziţiei pe care O avem noi faţa de
aceste probleme. Atunci el spune: da cum crezi? Zic, eu nu cred.
Tov. Alex. Bârladeanu:
N-a spus, dar nu poate fi interpretat altfel. Cererea noastra nu
Tov. Nicolae Ceauşescu:
priveşte numai utilajul, iar combustibilul sa-I luăm din alta parte.
Aşa au justificat ei: acum s-a reorganizat Gosplanul.
Cererea este făcuta pe total.
Ca mici amanunte, mai adaug ca el a spus ca şi ei au facut greşeli.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
De pilda, coreenii în 1958 au vrut sa-şi faca tractor şi s-au adresat
Este posibil sa fie şi aşa.
Uniunii Sovietice pentru documentaţie, iar Uniunea Sovietica i-a refu­
zat. Zice: am facut o greşeala, pentru ca coreenii au luat de Ia chinezi
Tov. Alex. Draghici:
tot documentaţia sovietică şi şi-au făcut tractorul.
Bine, ei şi-au reorganizat Gosplanul, dar unele uzine cehoslovace
Pe urmă a mai spus că este o greşeala ca în „Principiile funda­
spun ca nici n-au în plan prevazut aceste lucruri.
mentale ale diviziunii socialiste internaţionale a muncii" s-a pus: sa
ţinem seama de eficienţa economică. Am făcut o greşeală când am
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
scris acest lucru.
Ei, nu trebuie privit aşa, cehii au o serie de greutaţi acolo. Uite cam
El a mai spus ca la Prezidiu s-a mai discutat daca nu este bine sa
astea au fost aspectele în discuţie. De câteva ori au staruit sa stingem
vină cu Leseciko împreună la noi pentru ca sunt probleme econo.nice,
aceste divergenţe în orice caz. În orice caz, dupa parerea mea, modul
dar dupa aceea s-a revenit.
cum au decurs lucrurile este deosebit de instructiv. Asta arata în ce grad
 234 MIHAI RETEGAN
Tov. Nicolae Ceauşescu:
El a spus ca a venit el ca nu este legat de probleme economice. Nu
sunt probleme atât economice, cât politice.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Asta a fost. Eu zic ca ar fi bine sa se concentreze întregul material
şi cel de aici şi cel de la masa. Mi se pare ca la masa a lipsit complet
caracterul oficial. La un moment dat vorbeau câte doi-trei odata.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
El a şi mulţumit pentru discuţia sincera de la masa.
Tov. Petre Borila:
Eu vreau sa ridic urmatoarea problema: în provincie tovarăşii
ne-au întrebat daca avem raspuns la scrisoarea noastra. Poate este bine
sa vedem cum sa se comunice şi acest raspuns.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Eu cred ca un lucru trebuie făcut. Tot ce s-a scris, în legătura cu
problemele acestea, în diferite organe de presa centrale, reviste, tezele
care au format obiectul de discuţie, trebuie extras esenţialul, nu toata
polologhia asta, sa fie ca un material informativ pus la dispoziţia
organelor noastre de partid şi a activului nostru.
Tov. Petre Borila:
În general nu se ştiu lucrurile acestea, dar o parte din tovarăşii
noştri cunosc. Mulţi s-au referit la ::uvântarea lui Hruşciov, la articolul
lui Hruşciov din revista „Probleme ale pacii şi socialismului" şi
spuneau ca pe ei i-a framântat şi chiar au vorbit în cadrul organului
de partid.
O alta problema este ca noi primim materiale din Uniunea Sovie­
tica, vorbesc de presa, unde se pun asemenea probleme. Unele articole
se recomanda chiar sa fie folosite la învaţamântul de partid. De pilda,
a ridicat asemenea probleme la Braşov primul-secretar, a ridicat Tripşa
DOCUMENTE 235
şi alţi tovaraşi. Unii s-au exprimat ca ar fi bine poate sa revizuim aceste
materiale, sa nu trimitem toata aceasta presa.
Tov. Leonte Rautu:
Aici sunt doua probleme:
întâi, în unele institute de învăţământ superior sunt folosite ca mate­
rial de lectura articole din presa sovietica, deşi indicaţia este sa se indice
material de studiu numai din clasicii marxism-leninismului şi din do­
cumente ale partidului nostru. La Politehnica am descoperit ca se stu­
diaza materiale despre colhozuri, cuvântarile lui Hruşciov cu privire la
desftintarea SMT-urilor. Noi în aceasta privinţa am dat indicaţia sa nu
se mai utilizeze ca bibliografie decât ceea ce se da în mod oficial.
Tov. Gheorghe Apostol:
Lucrul acesta s-a ridicat şi la Bacau şi la Iaşi.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Articolul lui Hruşciov a apărut în revista ,,Probleme ale pacii şi
socialismului", revista publica, şi articolul a fost recomandat de Directia
de Propaganda.
Tov. Leonte Rautu:
Am controlat acest lucru şi el nu a fost recomandat de noi. Fapt este
ca într-o serie de locuri, şi îndeosebi la cadrele de ştiinţe sociale, circula
o serie de materiale şi cuvântări ale lui Hruşciov şi articole din presa
sovietica.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Le recomanda ARLUS, Institutul Româno-Sovietic. Alexeev se
duce pe la Constantinescu-Iaşi şi-i spune ca totuşi nu se face tot ce ar
trebui pe linia aceasta.
Tov. Chivu Stoica:
Directorul şcolii de partid de la Baia Mare a spus ca a primit şi pe
alte linii materiale şi bibliografie pentru studiu.
 DOCUMENTE 237
236 MIHAI RETEGAN
o alta problema. Chinezii au început sa scoata un buletin în limba
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
franceza şi îl difuzează pe unde merg pe la noi prin tara. Ei ştiu ca la
Trebuie ţinut seama de toate acestea. Se pot produce confuzii. Este
noi oamenii mai ştiu limba franceza şi profita de acest lucru.
bine sa vedem ce bibliografii s-au dat şi sa privim lucrurile mai real
decât pâna acum. Acum trebuie din nou văzuta aceasta problema.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Noi trebuie sa strângem toate materialele care dezbat problemele
Tov. Leonte Rautu:
care ne-au preocupat şi ne preocupa pe noi pentru a documenta orga­
Se face o verificare a tuturor materialelor care circula. Constanti­
nele noastre de partid, activul nostru de partid.
nescu-Iaşi când a auzit ca vrem sa mai desfiinţam din avalanşa asta de
Eu propun ca materialul acesta pe care îl trimitem sa fi� însotit de
materiale sovietice, a spus: cum, vreţi sa desfiinţaţi Institutul, sa-i _ _
O scurta explicaţie cum au fost puse problemele de către noi. Sa trlrru­
reduceţi activitatea?
tem acest material cu scopul ca oamenii sa judece şi singuri.

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

Tov. Leonte Rautu:
Sa explicam oan1enilor lucrurile care necesita a fi explicate.
Este buna propunerea, dar sa se stabilească cine sa faca acest
lucru.
Tov. Petre Borila:
De exemplu, la Suceava, tovarăşul Ţurcanu şi ceilalţi tovarăşi din
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
biroul regional spuneau ca sunt acolo tovarăşi care ştiu bine ruseşte,
Aceeaşi comisie.
cum este Nicolaev, citesc „Pravda" şi ei au observat contraziceri în
Eu cred ca trebuie luata înca o data problema aceasta cu materialele
diverse articole. Tot biroul spunea: uite ce scrie la cap, uite ce scrie la
care circula, sa îmbunataţim lucrul acesta.
coada, se contrazice ş.a.m.d.

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Tov. Leonte Rautu:

Vom urmări şi vom prezenta Secretariatului o nota asupra felului
Îmi povestea tovarăşul Dalea ceva interesant cu fiica lui care stu­
cum sa reglementam acest lucru.
diază la un institut de acesta de relatii externe, ce i-a dat la un examen.

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

Tov. Dalea Mihai:
Acum în ceea ce a spus tovarăşul Borila, sa aducem la cunoştinţa
La examen, fara sa-i dea sa aleaga bilet, aşa cum se procedează,
acest material celor care au primit scrisoarea. Este interesant pentru
i-au fost date doua întrebări: prima era o problema în legătura cu spe­
informare. în locurile unde se cere sa facem o acolada şi la sfârşit sa
cializarea în cadrul lagărului şi a doua a fost o problema secundara.
punem O nota unde sa spunem: uite noi am spus cutare şi cutare. Noua
ne convine scrisoarea asta, aşa ca e buna propunerea Daca am putea sa
Tov. Leonte Rautu:
dam sa faca acest lucru tovarăşilor care au întocmit scrisoarea cu hidro­
Aspiranţii noştri de Ia ştiinţele sociale întâmpina greutăţi, intra
centrala şi celelalte materiale.
în polemica cu profesorii, au pus problema Combinatului de la
Galaţi.
238 MIHAI RETEGAN
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Sa facem mai puţin [în] scris, tovarăşii care merg la regiuni sa dea
aceste explicaţii.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Trebuie atras atenţia ca avem un răspuns la scrisoarea noastra şi
acolo unde se fac acolade sa ne oprim şi sa explicam. Este important
un lucru, ca tovaraşii recunosc ca am pus problemele principial, ca am
tratat tovaraşeşte, asta [se] spune la început, iar în cuprins spun ca a
produs o nedumerire. Deci, aşa sa se facă cu acest material.
Eu cred ca asta va întari prestigiul şi autoritatea partidului nos­
tru. Sub orice forma ar prezenta ei lucrurile este o dare înapoi a
poziţiilor iniţiale. În prima scrisoare nici vorba nu era de lucrurile
acestea, pentru ca acolo se avea în vedere altceva. Aici se spune ca
noi interpretam greşit. Ceea ce este important şi real este ca ei au
acceptat punctul nostru de vedere şi au dat înapoi. Mai clar ca ori­
când iese în evidentă acest lucru. În scrisoare repetă: numai şi numai,
deşi aici sunt puse problemele destul de învolburat, pentru ca sunt
legate de prima scrisoare.
Tov. Petre Borila:
Cum vorbea Trandafirescu de la Tractorul - Braşov: ce mai, şi
tovarăşul Gomulka şi tovarăşul Hruşciov au feştelit-o.
Tov. Leontin Salajan:
Exista aşa un optimism total la tovaraşii noştri. Se observa dra­
gostea lor fata de partid. Când se dezbat asemenea probleme ei mai fac
şi glume. Eu am avut ieri o prelucrare frumoasa.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Deci cu scrisoarea aceasta cine sa se ocupe? Direcţia Organizatorica
şi Propagandă. Avem instructori care pot să dea aceste explicaţii. Eu
am râs de ce mi s-a comunicat [în legatură] cu Beniuc.
DOCUMENTE 239
Tov. Leonte Rautu:
Noi ţinem şedinţă cu intelectualii, unde era şi Beniuc. Alexeev a dat
un telefon lui Beniuc la birou, iar secretara nu i-a spus unde este.
A doua zi îi da iar telefon şi-i spune: ei, ai fost la o întâlnire cu intelec­
tualii, a vorbit acolo Răutu. Apoi a adus vorba şi despre literatura şi
arta, a întrebat de ce nu se publică cuvântarile lui Hruşciov şi IJicev, iar
Beniuc i-a spus ca sunt cunoscute aceste probleme.
Pe urma l-a luat pe Marin Florea Ionescu: unde ati fost, v-am cautat
ieri, aţi avut o adunare, o şedinţa?
Apoi s-a dus şi la Baia Mare şi a întrebat: la voi a fost şedinţa
cu activul?
Tov. Chivu Stoica:
Erau la Baia Mare vreo trei, vizitase nişte uzine şi într-un ceas au
ajuns la Cluj, unde auzise ca tovarăşul Maurer prelucra acolo cu
activul. Numai ca atunci când au ajuns ei la Cluj, tovaraşul Maurer
terminase.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Andropov spunea: ne-a impresionat foarte mult, noi am crezut ca
sunt zvonuri. Eu zic: ce zvon, va spun eu ca este adevarat. Este o dato­
rie, o obligaţie a noastră sa ne sfătuim cu partidul, cu activul nostru de
partid ori de câte ori sunt probleme serioase. Acolo n-am prelucrat pe
nimeni, am documentat partidul cu aceste probleme pentru ca suntem
datori să-l documentam. Atunci el spune: atunci şi noi urmeaza sa
punem în plenara, în activ, problema
Tov. Nicolae Ceauşescu:
El a spus ca a fost şi emoţionat.
Tov. Emil Bodoaraş:
Şi pe noi ne-a emoţionat când a spus Hruşciov la plenara.
240 MIHAI RETEGAN

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

Eu am spus: ce rost ar mai avea să ne întâlnim în iunie când pro­
blemele deja s-au discutat. Dacă discutăm aşa, noi putem numai să
spunem: suntem de acord sau nu suntem de acord.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

Dar plenara maghiarilor nu i-a emoţionat, că şi maghiarii au discu­
tat tot problema colaborării în cadrul CAER, dar ei au fost de acord cu
planul unic. Aşa că nu plenara i-a emoţionat, ci tezele plenarei. VII
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Astea nu sunt lucruri de înghiţit, sunt lucruri grave. El (Andropov]
spunea că despre suveranitate şi tovarăşul Hruşciov a spus. Hruşciov STENOGRAMA
a spus numai atunci când i s-a pus întrebarea de către tovarăşul
şedinţei Biroului Politic din ziua de 13 mai 1963
Bârlădeanu. El a spus ca i-a neliniştit. Dar eu i-am spus ca şi pe noi
ne-a neliniştit când am văzut ca apar lucruri pe care noi nu le-am
hotărât.
Participa la şedinţa tovaraşii: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe
Hruşciov spune sa mergem înainte cu mai mult curaj. Dar eu întreb
Apostol, Emil Bodnaraş, Petre Borila, Nicolae Ceauşescu, Chivu
de ce trebuie atât curaj? Se vede ca este ceva. Tovarăşi, dacă nu mai
Stoica, Alexandru Dril.ghici, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Moghio­
sunt alte probleme, ridicăm şedinţa.
roş, membri ai Biroului Politic; Coliu Dumitru,Rautu Leonte, Salajan
Şedinţa s-a terminat la ora 14,30. Leontin, Voitec Ştefan, membri supleanţi ai Biroului Politic.
A fost invitat tov. Dalea Mihai, secretar al CC al PMR.
Şedinţa începe la orele 18.
ANIC, fond CC al PCR/Cancelarie, dosar 17/1965, f. 5-24. Prezidează tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

Sa înceapa tov. Ceauşescu să spună problemele pe care le are.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

în primul rând este vorba de delegaţia de activişti ai PCUS care tre­
buie sa vina în ţara noastra în legătura cu schimbul de experienţă. Pen­
tru aceasta am primit şi o scrisoare cu componenţa acestei delegaţii.
Delegaţia va veni în cursul acestei luni şi vrea sa se ocupe de studierea
experienţei muncii organizaţiilor de partid din ţara noastra.
 242 MIHAI RETEGAN
Din delegaţie fac parte:
- Podgornîi, N.V., membru al Prezidiului CC al PCUS, prim-sec­
retar al CC al PC din Ucraina. El este conducătorul delegaţiei.
- Epişev, A.A., membru supleant al CC al PCUS, şeful Directiei
Principale Politice a Armatei Sovietice şi a Flotei Maritime
Militare;
- Kovanov, P.V., membru supleant al CC al PCUS, vicepreşedinte
al Comitetului controlului de partid şi de stat;
- Polehin, M. A., membru supleant al CC al PCUS, şeful Sectiei
organelor de partid a CC al PCUS, pentru agricultura RSFSR;
- Grebnev, adjunct al redactorului-şef al ziarului „lzvestia";
- Kuznetov, N.A., al doilea secretar al Comitetului Orăşenesc al
PCUS - Moscova;
- Haldeev, M.I., şeful Secţiei ideologice a CC al PCUS pentru
industria RSFSR;
- Amirov, A.D., secretar al CC al PC din Azerbaidjan;
- Gorceakov, A.I., adjunctul şefului de Secţie Externe a CC al
PCUS;
- Vlasova, I.A., secretar al Comitetului regional al PCUS pentru
industrie - Kursk;
- Karpişcenko, E.D., secretar - translator al delegaţiei.
În total sunt 11 tovaraşi.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
În total deci sunt 11 persoane.
Tov. N. Ceauşescu:
Această delegaţie trebuia să vină din toamna trecută, p� urmă s-a
stabilit sa vina în iama şi dupa cum se vede s-au hotărât să vina.
Iniţial ei spuneau că va veni Ilicev, dar se pare ca au format o dele­
gaţie mai amplă.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Şi acum trebuie sa hotărâm cum va trebui să procedăm. Noi am
schimbat ceva păreri despre acest lucru. Întâi s-a discutat în cadrul
DOCUMENTE 243
Secretariatului, s-a susţinut o alternativă, pe urmă alta. A fost şi
alternativa că poate ar fi cazul sa fie primiti de primul-secretar, pe
urma s-a ajuns la concluzia că ar fi poate bine să fie primiţi de un
alt secretar.
La ultimul schimb de păreri care a avut loc şi la care am participat
şi eu am ajuns la concluzia sa meargă Dej să-i primească, că în com­
ponenţa acestei delegaţii este şi un prim-secretar al CC.
Când am fost în vizita cu delegaţia de partid şi guvernamentala el
m-a primit, a fost atât la primire, cât şi la plecare. Este adevărat ca mi
s-a dat atenţie foarte mare, a scos populaţie multă pe drum, în oraş. Am
încheiat vizita cu un miting, nu a avut loc o recepţie, ci o ma a tova­
raşeasca. în diferitele locuri unde am mers în Ucraina, ne-a condus un
secretar din Secretariat de la ei.
Dar aici a fost vizita unei delegaţii de partid şi guvernamentală, ea
avea un alt caracter, aceasta are un caracter de schimb de experienţă în
domeniul muncii de partid, dar pentru ca este vorba ca aceasta delegaţie
este condusă de primul-secretar al Partidului Comunist din Ucraina,
cred ca ar fi potrivit să-i întâmpin eu, sa mă duc cu el până acolo unde
are să fie cazat. Dacă vor fi de acord cu programul, le vom face un pro­
gram cum îi interesează, o să-i întrebăm ce-i interesează în primul rând,
pe urmă vom stabili şi cine să-i conducă în locurile unde vor merge,
trebuie să ţinem seama ca nu este o delegaţie oficială, ci este o delegaţie
pentru schimb de experienţă şi de aceea nu trebuie să scoatem popu­
laţie. La primire este bine să participe un număr restrâns de activişti de
partid, de la sindicate, ştiu eu, un grup mai numeros, în orice caz nu
multa lume.
Avem divergente, este adevărat, însă aceste divergenţe nu trebuie
să altereze sentimentele noastre faţă de Uniunea Sovietică, faţă de
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, faţă de poporul sovietic.
Putem discuta cât vrem unii cu alţii, însă una este că noi nu vom fi
de acord cu punctul lor de vedere, însă nici noi nu-i putem obliga pe ei
şi nici ei nu pot să ne oblige pe noi.
Noi avem interesul să menţinem bune raporturi cu tovarăşii noştri
sovietici. Sa fim atenţi, cu demnitate, o atenţie demnă, întrucât nu
este o delegaţie oficială de partid şi guvernamentală ci vine un grup
244 MIHAI RETEGAN
de activişti de partid, sunt trimişi aşa cum s-a stabilit în cadrul pro­
gramului de schimb de delegaţii pentru schimb de experienţa în
munca de partid, aşa sa-i primim. Cred ca nu este nevoie nici de
garda de onoare, dar în orice caz. sa fie acolo un număr de activişti
de partid, de sindicat, ştiu eu o suta, doua, sa fie un număr ceva de
oameni, sa nu fie locul gol.
Cred ca după ce le vom spune bine aţi venit, îi ducem la casa unde
au sa stea, acolo mai schimbam ceva păreri. Deci, tovarăşi, rămâne aşa
stabilit programul care am convenit.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Definitiv programul aici se face.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Acum trebuie sa prevedem diferite posibilităţi. Unii tovarăşi spun
ca atunci când au fost în Polonia ar fi avut contacte cu activul de par­
tid într-o localitate sau alta. Este posibil sa ne întrebe şi pe noi dacă
n-am fi de acord sa facem şi noi aşa ceva. Noi când ne-am dus acolo,
mi se pare, ca nu am avut contacte cu oamenii, însa totuşi noi ne-am
interesat cum se desfăşoară munca acolo, pentru asta ne-am dus.
Poate considera tovarăşii ca ar aduce aceasta ca o contribuţie la
cauza prieteniei sau considera. ca partidul comunist nu este în
ma.sura sa explice anumite evenimente şi fenomene, stări de lucruri
legate de problemele care ar interesa activitatea noastră de partid.
Atunci s-ar justifica sa meargă un grup de delegaţi care vin de la un
partid frăţesc sa ia contact cu activul şi sa lămurească activul în
acele lucruri unde organele noastre de partid nu se bucura de autori­
tate şi nu sunt în stare sa convingă activul de justeţea punctului de
vedere al conducerii.
Am putea sa le explicam în acest sens, tovarăşi, dacă, bineînţeles,
ar exprima asemenea dorinţe, spunând ca uite în Polonia aşa am fa.cut
şi a dat rezultate bune. Posibil, sa le spunem ca au dat rezultate bune,
[dar] nu ştim în ce măsura i-aţi convins sa treacă la colectivizare. Putem
să-i lămurim.
DOCUMENTE 245
După cât se pare în compoziţia acestei delegaţii intra un membru al
Prezidiului CC al PCUS, se pare ca este un al doilea eşalon după primul
eşalon condus de tov. Andropov. El a fost primul eşalon, al doilea
eşalon este acesta condus de Podgornîi.
Ei, probabil, au misiunea specială de a sonda poziţia noastră, de a
sonda atmosfera, de a vedea în ce măsura divergentele care au apărut
întuneca relaţiile dintre partidele noastre.
Este probabil, cred chiar mai mult ca probabil, ca vor ridica pro­
bleme asemănatoare cu cele ridicate de tov. Andropov. În acest caz,
sigur, noi nu ne putem sustrage. Le putem spune: depinde ce anume
va interesează. Noi ce am avut de spus, i-am spus lui Andropov
prieteneşte.
Noi, dacă o să precizeze anumite laturi, anumite aspecte, îi ascul­
tam, în ce ne priveşte noi nu ne putem angaja în discuţii, ele sa se pre­
zinte într-un cadru asemăna.tor sau aproape asemăna.tor cu cele pe care
le-am prezentat lui Andropov.
Lucrurile sunt clare şi pentru noi şi pentru ei. A analiza daca e just
sau nu cu dânşii, cred că nu are nici un rost, ca nu ei vor rezolva
lucrurile acestea, ei sunt elemente subalterne. În orice caz noi sa nu
lasam iluzia posibilitatii unor compromisuri pentru ca nu ar fi cinstit
şi corect din partea noastră., cu atât mai mult cu cât suntem convinşi ca
cel mai mic compromis poate sa atragă dupa sine şi alte concesii. Aici
nu este vorba de lucruri care s-au fa.cut în unele probleme, aici este
vorba de lucruri concrete, orice fel de formulări nu s-ar găsi ca sa con­
vina celor două parţi, ele nu vor fi satisfă.cute atâta timp cât nu s-au
descoperit complet obiectivele, ce vor, unde vrea sa ajungă cealalta
parte. Nouă ne sunt cunoscute poziţiile şi intenţiile şi respingem cate­
goric tot ce încearcă sa atinga suveranitatea şi independenţa, tot ce ar
putea sa duca la amestec în treburile noastre interne.
Să discutam la fel cum am discutat şi cu Andropov, că noi nu
împărtăşim punctul lor de vedere privind întreprinderile comune,
indiferent sub ce forma s-ar prezenta, organul unic de planificare şi
planificarea unica, asemenea forme care duc la atingerea suveranităţii
ţarilor socialiste.
 246 MlHAf RETEGAN
DOCUMENTE 247
Consider ca planificarea este instrumentul principal care asigura
dreptul suveranitatii. Ei ar putea spune, uite, consideram ca şi Ucraina împartaşim punctul de vedere al tarilor care vor sa creeze între­
este un stat suveran, aşa cum i-a explicat şi cum a cautat sa-i prezinte prinderi comune, indiferent sub ce formă şi cât mai multe, aşa cum
Rumeantev lui Zaharescu, dar noi ştim ce este cu suveranitatea şi inde­ spune Apro, că ei vor sa faca cât mai multe. Sa le spunem ca nu
pendenta republicilor sovietice, aici este vorba de un stat multinaţional, avem nevoie de uniuni pe ramuri şi alte forme asemanatoare, la fel
centralizat, nu este vorba de un stat independent. plan unic şi alte asemenea.
. . .
însuşi Hruşciov a spus ca doar nu se gândeşte, ca ar f1 greşit sa '.
�
Tov. Petre Borila: atribuim intenţia de a pune la cazanul comun materiile prime ale tăru
Tipul Regiunii Mureş Autonome Maghiara. noastre. El singur i-a spus lui Bârladeanu ca a vorbit Leseciko cum a
vorbit, sa-i fie de bine, a vorbit el, însa Hruşciov nu s-a gândit sa spuna
_
Tov. Gh.Gheorghiu-Dej: aşa ceva Că s-a gândit ca dacă se face aşa ceva tazi]e cu ce lingura o sa
Just, just, aşa. vina. Bârladeanu a spus atunci ca o să vina cu o lingura proport1on · ala
O sa înceapa sa spuna ca Lenin în lucrazile sale cu apetitul. Atunci au râs, doar era de râs.
a zis asta, asta. O fi
zis Lenin , dar noi am spus în Declaraţia din Deci în privinţa asta avem sprijin pe Hruşciov, el nu este pentru
1960 a Consfatuirii
partidelor comuniste şi muncitoreşti de la Moscova cazan comun şi nici noi nu suntem.
lucruri pe care par­
tidele comuniste şi muncitoreşti le-au apreciat drept
Charta partidelor
comuniste şi muncitoreşti. Partidele comuniste şi Tov. N. Ceauşescu:
muncitoreşti au con­
siderat ca est� un document marxist-leninist, este o expres Asta nu a spus public.
ie a marxism-le­
ninismului şi acolo sunt prevederi care vorbesc
de independenta şi
suveranitate, de neamestec în ceea ce priveşte partid Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
ele comuniste, tari.ie
socialiste, relatiile dintre ele, totul este spus. Ba public.
Afara de asta sunt şi alte documente, daca vreti
gasiti chiar în
documentele Congresului al XXII-lea, în progr Tov. N. Ceauşescu:
amul Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice. Ca a zis N. S. Hruşc Public a spus, sa ne grabim sa facem un plan comun şi sa punem
iov despre aceste
probleme la o plenara a CC al PCUS, o fi zis, dar toate resursele la un loc.
tot ce spuneţi nu
poate fi valabil pentru alte partide. Ca a mai zis
şi Jivkov, şi ala şi
ala, sa zica sanatoşi. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
. .
Aceasta este parerea mea ca venind tov. Podgomîi Până nu ne spun noua direct n-avem de ce să ne suparam. Ş1 m�
cu tov. Epişev,
probabil nu vin ei numai aşa de dragul unui schim
b de experineta în este un I u CrU bun . Ca�nd a fost vorba de suveranitate a spus, mai
munca de partid. Probabil s-au hotarât sa trimita mult chiar decât atât, respectul deplin al suveranitatii, altfel înde­
al doilea eşalon să
continue sondarea poziţiilor noastre, ce s-a mai partezi statele de la asta. ca nu au spus în presa, asta e altceva, eu
întâmplat de atunci
pâna azi. Probabil ca s-au mai pregatit şi mai au totuşi consider că a spus, era de fata fotograful şi fotograful este o
nevoie pentru a-şi
contura bine direcţia în discuţiile cu noi, sa ne personalitate.
sondeze la anum it .
punct. O sa ne lasam sondaţi, dar mai mult decât Aşa trebuie sa procedam cu tovaraşii aceştia. Vor _mcerca să son-
le-am spus, nu ştiu
ce o sa le putem spune ca noi nu ne-am schim deze. NOl· Sa-1· m-treb"'-
ruu, în defmitiv, ce vor, ce va intereseaza, ce con-
bat parerea, nu
stataţi dv. din aceasta A fost aici tov. Andropov. Sa vedem ce au mteles

248 MIHAI RETEGAN
ei din convorbirea noastra cu el. Nu va e clar tot ce am vorbit cu
A�dr�pov? Daca, bineînteles, vor pune problema aceasta aşa. Pe
ce1lal�1 o sa-i trimita sa vada experienta noastra. Ce au de vazut ei din
expenenta noastra, doar ei au o experienta mai bogată decât noi. sa
vadă ca nu avem comitete în industrie şi în agricultură, ce să vadă
altceva, forma aceasta noua de conducere a agriculturii, Consiliul
Superior al Agriculturii.
În deplasarile prin tară, probabil ei se vor împarţi pe grupe, unii se
vo� duce într-o parte, altii în alta parte, trebuie să găsim tovarăşii cei
mai corespunzatori care să-i însoţească. Dacă tov. Podgomîi şi Epişev
�or sa meargă undeva sa mearga un secretar cu dânşii. Eu nu pot sa-i
msotesc, sa mă duc cu ei.
Mai mulţi to va raşi ...:
Nu, nu este cazul sa mergeţi dvs.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Când am mers în delegatia de partid şi guvernamentală în Ucraina
nu m-a însoţit el, a mers un alt secretar, însă având în vedere ca este
P�-secretar al Partidului Comunist din Ucraina, trebuie să-l primim
pneteneşte cu toate ca exista aceste divergente. Să facem programul
să-i întrebăm şi pe ei ce vor.
Tov. Al. Draghici:
Nu ştiu dacă este bine pusa chestiunea aceasta a primirii de catre
primul-secretar a acestei delegaţii, poate că ar fi bine dacă i-ar primi
altcineva
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Ce pierdem, tovarăşi, nu pierdem nimic, este un gram de politete
.
dm partea mea, doar şi el m-a primit pe mine. El m-a primit pe mine
acolo şi eu sa nu mă duc? Mai este şi altceva. Să zicem că este numai
o delegaţie de activişti de partid, în frunte cu primul-secretar al Par­
tidului Comunist din Ucraina şi nu trebuie sa-i întâmpine primul-se­
cretar al partidului nostru, având în vedere disputele dintre noi,
DOCUMENTE 249
divergentele, ce s-ar putea crede, atât în ce priveşte opinia noastra pu­
blica, adversarii noştri, cât şi în Uniunea Sovietică, va afla ca nu l-a
primit Dej. Trebuie să merg să-l primesc, să merg şi la discutii, sa stăm
de vorbă. Depinde şi de probleme. Unul o să spuna una, altul alta. Nu
avem a ascunde nimic faţă de tovarăşii noştri. Cred ca este cel mai
potrivit lucrul acesta, pentru a dezminţi acele încercări de a acredita
tot felul de porcării pe seama noastra. Trebuie sa ne facem datoria de
oameni conştienţi. Şi cred că este bine să mă duc, totuşi.
La prima problema cred că aşa trebuie sa facem. Deci, la primire o
să fiu eu şi alti tovarăşi şi un număr de 100-200 de activişti. Toti tova­
răşii sunt de acord.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Al doilea punct este în legătura cu zahărul.
Tov. I. Gh. Maurer:
ca trebuie sa
Noi am discutat problema şi am ajuns la concluzia
une care poate pre­
facem aceasta sporire de preţ. Aceasta este o chesti
e similara.
vedea o serie de lucruri când vom avea şi noi o situaţi
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
pe mar­
Ai văZut materialul, am făcut unele însemnări şi precizări
eau că nu se poate
ginea lui. Este un precedent bun pentru ca unii sustin
la, dar acum se vede ca nu se poate
schimba preţul pe piata intemationa
să nu ţii seama de aceasta.
Tov. I. Gh. Maurer:
pret vom ajunge.
A rămas să vedem concret ce pret vom avea, la ce
mai mult de 120 de ruble pe
Mi se pare că tocmai la preţul acesta, că
să se înţele agă celelalte.
tonă n-o să dăm noi, iar mai putin este greu
cat în preţul acesta
L-am studiat ca să vedem concret ce este justifi
ca să putem să ajungem la o formă de preţ.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
un raspuns că am
Eu aş propune să-i dăm un răspuns la scrisoare,
Populare Române
examinat scrisoarea dv. şi că guvernul Republicii
250 MIHAI RETEGAN DOCUMENTE 251

conside ra potrivit sa meargă în întâmpinarea ...ş.a.m.d. într-o formă şi să li se livre ze piese pentru camioanele pe care ei le
e xpe rie nţă

demnă, nu-i aşa, considera justificat să meargă în întâmpinarea acesteia fabrică, vase maritime, rulmenţi şi alte produse.
şi să analizeze. Să spunem că am luat punctul de vedere al guvernului
sovietic de a se face aşa, aşa, aşa. Având în ve dere că trebuie să ne Tov. I. Gh. Maurer:
răspuns precis.
folosim de acest precedent, eu aş menţiona în scrisoarea noastră: că nu Aici sunt unele lucruri unde nu putem să dăm un
st în ce priv şte grupul celor
Singurul răspuns pe care îl putem da e e e
se poate sa nu se ţină seama de conjunctură, trebuie ţinut seama de asta,
tria chimi că şi celelalte
că şi noi considerăm aşa, aşa, aşa, aşa, să menţionăm aceasta pe ntru că zece care vor sa vină să vada comerţul, indus
m să-i trimita. Le
lucruri ce-i interesează. Pe aceştia putem să le spun
e
în viitor ne vom folosi şi noi de acest precede nt. Vreau să văd şi
ce obiect ive vine, cu
scrisoarea, fie că o trimiţi tu, fie că o trimit eu. putem spune să ne comunice cine vine şi pentru
comerţ e xterior.
restul trebuie să ia contact cu organele noastre de
Tov. I. Gh. Maurer:
Scrisoare a este adresata dv. nu mie. El se adre se ază tovarăşului Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
ererii tovarăşilor
Gh. Gheorghiu-Dej, dacă se adresa Consiliului de Miniştri mi se adresa Eu cred că este bine să mergem în întâmpinarea c
tr bui să l înteleaga şi ei pe
coreeni şi să înţelegem interesul lor, dar e e e
mie, dar s-a adresat tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej.
ale noastre. Şi ei ne pot ajuta pe noi.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
În legatura cu preţul trebuie să vorbim cu cei de la comerţ. În Tov. Ghivu Stoica:
legătură cu cantitatea de zahăr să nu ne angajăm că luăm mai mult Au şi ei unele lucruri bune pe care ni le pot da.
zahăr, să nu acceptăm sub nici o formă.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
ei. Se ştie că atunci
Tov. I. Gh. Maurer: Aşa cum ne roagă ei aici, îi putem ruga şi noi pe
vrut sa ne dea pentru el
Noi am mai luat de acolo nişte zahăr. când au nevoie de porumb noi le-am dat. Ei au
că noi nu suntem
aur, şi noi nu am acceptat aurul lor. Desigur, ei văd
ere de la ei le va fi jenă
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: lacomi, le dăm cât vom putea şi când noi vom c
Trebuie să spunem că atunci când preţul internaţional va scădea să ne refuze.
vom scade şi noi, dar să ţinem seama de conjunctura pieţei mondiale.
Deci, aşa facem, dar cu menţiunea să nu mărim cota la un nivel care să Tov. I. Gh. Maurer:
să stăm de vorbă,
fie păgubitor producţiei noastre de zahăr. Noi nu am fost împiedicaţi să în această privinţă trebuie să le spunem că trebuie
vindem peste graniţă zaharul nostru. sa vede m ce-i interesează.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Tov. Chivu Stoica:

Al treilea punct, aici este vorba de cererea făcută de Kim Ir Sen. Sa le dăm raspuns ca sa vina cineva să discute.

Tov. Chivu Stoica dă citire scrisorii lui Kim Ir Sen, în care se spune Tov. Emil Bodnăraş:
l lui Kim Ir S en.
să fie ajutaţi să vină la noi în ţară un grup de coreeni în schimb de Cred că e bine ca raspunsul să fie dat persona
 252 MIHAI RETEGAN
Tov. Gh.Gheorghiu-Dej:
Să faceţi o notă în care să spuneţi asta.
Tov. Emil Bodnaraş:
Să fie din partea conducerii partidului, a tov. Gheorghe Gheor­
ghiu-Dej catre conducerea Partidului Muncii din Coreea, tov. Kim Ir
Sen, şi dupa aceea să se desfaşoare pe linie de stat.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
A patra problemă este problema cu consilierii.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tov. Jegalin a fost la mine şi printre altele mi-a ridicat chestiunea
aceasta cu consilierii. La început am înteles ca ar fi vorba de nişte
consilieri de la Ministerul Afacerilor Externe, pe urma el mi-a spus ca
este vorba de consilieri din MAI, deoarece tov. Oră.ghici a pus ches­
tiunea ca nu mai are nevoie de consilieri. Eu i-am spus ca ştiu ca
tov. Oră.ghici mi-a împartaşit lucrul acesta, însă n-am luat nici o
hotărâre în privinta aceasta.
După felul cum i-am răspuns putea sa înţeleagă ca este o confirmare
a celor spuse de tov. Draghici consilierilor ca nu mai are nici un rost sa
stea şi numai sa citeasca ziarele, numai în cazul când au un.anumit
interes pentru mentinerea acestor consilieri, pentru ca nu unu, 2, 3, 4,
5, dacă sunt, nu ar putea face mare lucru, daca prietenii tai nu vor sa-ţi
prezinte anumite lucruri nu ţi le prezintă..
I-am spus ca în prezent există legă.tură între miniştrii celor două
state, schimb de pareri, schimb de experienţa, ca pot sa întocmească un
program comun de a întreprinde anumite acţiuni comune într-un dome­
niu sau altul, doar se ştie că avem acelaşi duşman, altfel se creează
neplăceri, nu se simte bine nici tovarăşul respectiv.
Din felul cum i-am vorbit trebuia să traga concluzia că eu îm­
partă.şese punctul de vedere al lui Draghici. I-am spus că am sa ma ocup
mai de aproape, o sa ma sfatuiesc cu tovarăşii din Biroul Politic, să
vedem ce spun dânşii. I-am spus, mă scuzaţi că nu pot să vă spun acum.
Se pune problema, ce facem?
DOCUMENTE 253
Tov. Alex. Draghici:
Pe ziua de zece mai consilierul a fost la mine, mi-a adus o scri­
soare din partea lui Semiceastnîi, în scrisoare spune ca i s-a raportat
discuţia pe care am avut-o cu consilierul şi unde eu am ridicat ino­
portunitatea acestor consilieri, ca ei sunt de acord sa-i retraga şi ma
întreaba daca îmi menţin părerea. Arata ca situaţia aceasta s-a creat
anul trecut şi zice, la cererea dv. am retras consilierii toţi, a mai
ramas acesta şi ca acum daca cereti sa-I retragem, ii retragem. Con­
silierul m-a întrebat când poate sa plece, i-am spus poti sa pleci şi
mâine. A spus ca are sa plece daca-i da drumul guvernul. l-am spus
ca asta este parerea noastră., în chestiunea aceasta. El a început sa
spuna ca avem un duşman comun şi ca trebuie sa acţionam în
comun. I-am spus ca trebuie să termine cu asta, am ridicat problema
încrederii reciproce şi sa avem relaţii pe alte poziţii, ca noi suntem
de acord să colaboram ş.a.m.d.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
În orice caz s-a creat o situaţie proastă.
Tov. Alex. Draghici:
Sunt cazuri unde ei au încercat sa ne fure munca noastră.. Am avut
caderi de oameni tot din cauza lor. Atunci au recunoscut şi acum spun
ca ei tot timpul au respectat cu strictete acordul încheiat. Ce acord, ce
reciprocitate, acolo se spune despre reciprocitate şi el îmi trimite
materiale de acum şapte ani. Deci în aceasta privinţa nu este vorba de
nici un fel de asemenea lucruri. Eu i-am scos din munca de vreun an
de zile, pentru ca i-am prins cu 18 cazuri concrete când au cautat sa
ne fure munca noastra. Eu consider ca nu avem nevoie de nici un fel
de asistenta din partea lor. Nu avem nevoie de nici un fel de colabo­
rare de asta din partea lor şi clar i-am spus şi lui, daca vrei colaborare
hai să colaborăm pe baza de reciprocitate. Şi trebuie sa va spun că
întâlnim O impertinenţa şi o neobrazare rara, nemaiîntâlnita. Orice le-ai
spune, ei tot ce ştiu aia fac. În prezent nu mai exista nici un fel d�
consilieri, cu consilierii s-a terminat din 1956. De anul trecut nu mai
duc nici un fel de activitate, stau în birou şi citesc ziarul, mai prinde
254 MIHAI RETEGAN
pe câte unul şi mai afla câte c eva de la el. Când era Pintilie stătea tot
timpul la el în birou şi, bineînţeles, Pintilie îl şi info rma.
Uite, aceasta este situatia şi eu consider ca nu mai au ce cauta Ia noi
aceşti consilieri.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Eu am fost de părere ca pe baza acestui material sa luam hotârâri
corespunzătoare. Putem sa dam răspuns în sensul ca sa fac em o lista
unde sa aratam daca aceasta forma de „colaborare" este justificata sau
nu, ori sa gasim o alta. forma.
Tov. Alexandru Draghici:
Eu ieri când am vorbit cu tovaraşul Maurer am propus sa facem
un proiec t de răspuns pe care eventual să-l disc utam şi cu tovarăşul
Gheorghiu-Dej. Ac easta sc risoare putem s-o facem în doua feluri:
eventual putem sa le răspundem c a nu este necesara o astfel de
c olaborare, urmând c a organele respec tive sa gaseasc a o altă forma
si ă facem o analiză a felului c um ac ordul de anul trec ut a fost
respectat „cu stricteţe" aşa cum spun ei. Noi avem un acord încheiat
cu ei.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tovarăşi, sa spunem ca această formă de colaborare nu mai este
nec esară, există alte forme de colaborare c are corespund stadiului
actual.
Tov. Coliu Dumitru:
A fost o fo rmă c are corespundea la început, însă acum nu mai este
nevoie.
Tov. Alexandru Draghici:
Ei au altă conceptie despre ac eastă colaborare, aceea că trebuie sa
le arăti tot ceea c e faci. Explic atia este următoarea: ei vor să se bage în
treburile noastre interne, sa auda ceva de ici de colo ca să poată raporta
la Moscova.
DOCUMENTE 255
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Eu vă rog să vă pronuntati din punct de vedere principial sa nu dam
naştere la alte lucruri.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Eu cred c a cea mai buna solutie este să li se arate c a aceasta
c olaborare a fost nec esară în trecut şi ca în momentul de fata nu mai
este justific ata, nu mai exista nici un interes comun ca sa existe cola­
borare în forma aceasta
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Aceasta nu mai era colaborare, ci era un ajutor direct care l-am cerut
noi. Colaborare este atunci când participa doua parţi egale şi vor sa se
ajute.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Trebuie sa spunem că aceasta forma de colaborare nu mai este jus­
tificata, ca se poate c olabora în cadrul în care ati arătat, la nivelul
miniştrilor sau la alte nivele şi sa le spunem c a toată povestea asta se
isprăveşte.
Tov. Coliu Dumitru:
Ac eşti consilieri exista de mai multi ani, înc ă de la eliberare. Noi
am solic itat ajutor din partea tovarăşilor sovietic i sa ne ajute cu oan1eni
c alific ati, cu experienţă în acest domeniu. În decursul anilor aceştia au
muncit şi bine, au mai făcut şi gafe, a existat şi nepricepere, lipsa de tact
din partea oamenilor noştri c ât şi din partea lor. Să le spunem ca an de
an ac est număf de oameni a fost redus şi noi consideram ca nu este
nevoie nici de acest tovarăş care a mai rămas. Trebuie sa găsim fo rme
de colaborare pe linia aceasta aşa cum sunt pe linia industriei, agricul­
turii, culturii ş.a.m.d.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Întelegerea problemei depinde foarte mult de felul cum li se pune
chestiunea.
256 MIHAI RETEGAN DOCUMENTE 257
stat. După părerea mea, acest amestec din afara nu poate decât sa
Tov. Coliu Dumitru:
dăuneze activităţii noastre.
Sa gasim forme de colaborare la diferite nivele pe baza de reci­
Eu cred că colaborarea în acest domeniu trebuie sa se întărească şi
procitate.
trebuiesc găsite şi noi forme de colaborare în ce priveşte lupta pe care
o ducem împotriva duşmanilor din exterior, împotriva agenturilor impe­
Tov. Alex. Drăghici:
rialiste. În acest domeniu problema colaborării trebuie pusa cu toată
Sa vezi cum aplică ei această reciprocitate.
seriozitatea şi trebuiesc găsite forme de colaborare. Sigur ca existenţa
în ţara noastră a unui consilier nu poate ajuta la rezolvarea acestei pro­
Tov. Coliu Dumitru:
bleme. Cea mai buna formă de colaborare sunt întâlnirile la diverse
Atunci avem ocazia sa le spunem că asta nu mai este reciprocitate.
nivele unde se pot stabili măsuri de colaborare.
Eu cred ca forme de colaborare, de a ne ajuta reciproc, trebuie găsite.
Acesta este un lucru necesar şi pentru noi şi pentru dânşii şi noi trebuie
Tov. Leonte Rautu:
să găsim aceste forme când este vorba de interes comun. Trebuie sa
Prin schimb de scrisori, de informări reciproce.
găsim forme ca să întărim aceste relaţii, fără să avem consilierii lor,
pentru ca ei stau degeaba şi datorită faptului ca n-au ce face trebuie
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
sa-şi gaseasca o ocupaţie şi fac ba una, ba alta.
Sigur că aşa, să meargă Drăghici acolo, sa vina ei aici, sa se infor­
meze reciproc. Asta presupune încredere reciproca.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Eu i-am spus lui Jegalin ca nici aceşti consilieri nu se simt bine,
Tov. Nicolae Ceauşescu:
deoarece nu au de lucru practic şi poate ca unul sau altul sa se uite
Forma care se foloseşte acum nu este colaborare, ci ea arata o
într-un anumit fel la ei şi atunci fac raport la Moscova că uite Ia români
neîncredere şi nu poate ajuta la colaborare. Eu sunt de acord ca trebuie
se manifesta aşa şi aşa.
spus într-o forma tovărăşeasca., însă trebuie spus. Aici nu este vorba ca
nu avem nevoie de colaborare, însă pe baza încrederii reciproce de sta­
Tov. Nicolae Ceauşescu:
bilit cum să acţionam în comun împotriva duşmanului comun.
În ceea ce priveşte problema dacă mai este necesar sau nu sa
rămână aceşti consilieri la noi, după părerea mea nu mai sunt nece­
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
sari. A fost o perioadă când au fost necesari, însă acum nu mai sunt
Sa se întâlnească reprezentanţi de ai noştri cu ai lor pe picior de
necesari. Problema luptei împotriva duşmanului intern nu poate fi
egalitate, pe bază de încredere reciprocă, pe bază de relaţii sincere, prie­
rezolvată de oameni care nici nu cunosc problemele din ţară şi _
teneşti, sa ne spunem părerea deschis, sa ne înţelegem: uite, în afara să
datorită acestui lucru uneori au şi dăunat muncii noastre. Consilieri
acţionăm în cutare sau cutare direcţie, sunt lucruri care interesează
Ia Ministerul Afacerilor Interne nu sunt necesari şi nu ne pot ajuta la
ambele ţări sau interesează întregul lagăr. Asta se poate face fară vreun
nimic, bineînţeles în forma în care au fost, de a se amesteca în tre­
organ special, fără vreun pândar care sa stea aici pentru că asta creează
burile noastre interne. Aceasta cu atât mai mult cu cât activitatea
şi O atmosferă nesănătoasă. Nu este nevoie neapărat de un controlor
noastră interna este o problema de competenţa partidului nostru, a
pentru că controlor este partidul.
guvernului nostru, a clasei noastre muncitoare care deţine puterea în
258 MIHAI RETEGAN
Sa le spunem ca la început a fost o perioadă când am primit un
mare ajutor din partea lor, dar de atunci şi pâna astăzi a trecut timp,
avem un corp de lucrători la Interne cu experienţa, multi au învăţat
chiar în Uniunea Sovietică, s-au calificat şi astăzi stam pe picioarele
noastre proprii. De multa vreme aceşti tovaraşi, care au avut rolul de
consilieri, mai târziu de specialişti şi apoi grup de coordonare, nu au ce
sa coordoneze în problemele interne, acestea fiind probleme de com­
petenta organelor noastre.
În ce priveşte acţiunile împotriva duşmanului comun, putem să sta­
bilim contacte regulate, sa se întâlnească conducătorii celor două depar­
tamente, lucrătorii la diferite nivele, sa analizeze anumite aspecte ale
luptei împotriva duşmanului comun şi să stabilim actiuni comune.
Toate ace te relaţii trebuie să se bazeze pe încredere deplină. De aceea
noi am ajuns la concluzia ca nu mai este nevoie. Dacă dv. aveţi motive
să mai ţineţi asemenea oameni, noi nu vedem ce motive ar fi.
De altfel, după cum mi-a spus ambasadorul lor, rezulta ca aşa cum
o să spunem noi, aşa o să fie.
Tov. Emil Bodnaraş:
Pentru ca Semiciastnîi s-a adresat tovaraşului Draghici, tovaraşul
Drăghici sa pregătească o scrisoare, iar tovaraşul Gheorghiu să cheme
ambasadorul şi să-i spuna aceste lucruri.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tovaraşe Drăghici, sa faci o scrisoare, s-o vedem înpreuna şi s-o
trimiţi lui Semiciastnîi, chemi pe ambasador, pentru că eşti şi
vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi membru al Biroului Politic,
şi-i spui: uite, faţă de cele ridicate de dv. şi de tovaraşul Semiciastnîi,
am ajuns la concluzia cutare şi cutare. Asta în mod tovărăşesc, îi dai şi
o cafea, fară sa-i spui ca ne-a furat munca. în felul acesta mă scuteşti şi
pe mine de raspuns. Sigur, când ambasadorul o să vina pe la mine,
eu o să spun: ati primit raspunsul, credem ca este cea mai buna soluţie.
Mie mi se pare că este cel mai potrivit să facem aşa? Atunci să facă
scrisoarea tovaraşul Draghici, împreună cu tovaraşul Maurer şi tova­
răşul Bodnăraş.
DOCUMENTE 259
Tov. Emil Bodnaraş:
Baza scrisorii o face tovaraşul Drăghici.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Trebuie arătat acolo că în ultima vreme noi am promovat aseme­
nea contacte foarte utile, am colaborat la nivelul conducerii pentru
schimb de experienta, pentru acţiuni comune ş.a.m.d. Ideea încrederii
reciproce trebuie pusa cu toata claritatea. Problema încrederii reci­
proce este un element de cea mai mare importanta prin care înţeleg
sa ai încredere în mine cum eu am în dumneata, sa colaboram aşa şi
aşa, fără consilieri, fără reprezentanţi care de fapt creează şi o stare
de lucruri nesănătoasa.
Tov. Leontin Salajan:
De altfel şi în scrisoarea lui Hruşciov se spune ca au crescut cadrele
noastre. Acum ca să nu mai spună consilieri sau specialişti le iipun
organe coordonatoare.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
La armata este o alta chestiune. Acolo sunt justificaţi aceşti oameni.
Ei pot aduce şi argumentul ca facem parte din Tratatul de la Varşovia
şi altele. Cu toate acestea consilierii sovietici care au fost în Ungaria
n-au făcut nimic, sub nasul lor s-a întâmplat ca s-a întâmplat.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Acum să vă informez în legătura cu Gherdapul. Noi am analizat
foarte serios aceasta lucrare. Sunt în toată aceasta lucrare de încheiat
vreo 12 convenţii, din care 5 sunt de bază, iar restul 7 sunt diverse
anexe, protocoale. Deci cinci documente sunt de baza care asigura con­
struirea şi funcţionarea acestei instalaţii. Noi am ajuns la concluzia ca
nu trebuie semnate toate odată, ci la diferite nivele.
Toată această treaba poate fi terminata între 1-5 iunie a.c., data la
care toate documentele pot fi redactate în forma cea mai corespun­
zătoare şi din punct de vedere tehnic şi al conţinutului. Adica, oricând
de la 5 iunie înainte se poate pune problema semnării.
260 MIHAI RETEGAN
Unul este acordul de baza prin care se prevede înfiinţarea acestei
hidrocentrale, iar celelalte sunt convenţii pentru construirea şi func­
ţionarea acestei instalaţii. S-a pus problema la ce nivel sa se faca, când
şi unde sa se faca semnarea documentului de bază şi al celorlalte patru
documente. Semnarea documentului de baza se face Ia un anumit nivel,
celelalte la un nivel mai redus. Aici noi ne găsim în fata eventualitatii
ca iugoslavii vor cere ca semnarea sa se faca la nivel înalt, la nivelul
tovaraşului Gheorghiu şi Tito. Noi, în schimbul de pareri pe care l-am
avut, am ajuns la concluzia sa fixam locul şi am ajuns, prin eliminarea
Bucureştiului şi Belgradului, pentru ca dacă ar avea loc semnarea în
aceste capitale aceasta ar avea un caracter mai larg, la concluzia ca este
bine sa se semneze documentul pe un vas pe Dunare, chiar acolo unde
se face barajul.
Data fiind dorinţa iugoslavilor care s-au manifestat ca semnarea sa
aibă loc la nivelul cel mai înalt, noi ne-am hotarât sa raspundem
iugoslavilor ca vrem ca documentul să se semneze acolo. În ceea ce
priveşte nivelul, sa spuna ei la ce nivel, ştiind ca semnarea va avea loc
pe un vas pe Dunare şi atunci pot ajunge la concluzia ca nu este nevoie
sa se semneze la nivelul cel mai înalt. În acest caz nu avem motive sa
înlăturam aceasta perspectiva de a ne întâlni cu ei, adică să se faca
semnarea documentului de bază de către tovarăşul Gheorghiu şi Tito,
iar celelalte patru la nivelul miniştrilor de resort şi în felul acesta
rezolvam problema.
De ce am crezut ca nu putem evita semnarea la nivelul cel mai
înalt? Porţile de Fier este un obiectiv de mare importantă economica şi
noi am nemulţumit pe iugoslavi care au cerut o întrevedere între
tovaraşul Gheorghiu şi Tito. Acum nu am avea motive sa evitam
aceasta întâlnire, decât daca politiceşte s-ar opune ceva între noi şi ei.
Aceasta în eventualitatea ca ei cer sa se semneze Ia acest nivel, după ce
noi sugeram locul, eu propun sa fim de acord.
Tov. Leontin Salajan:
Eu nu înţeleg ce sens are întâi fixarea locului?
DOCUMENTE 261
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Eu vă dau o informaţie. Noi în 1956 am fost în Iugoslavia într-o
vizită cu o delegaţie de partid şi guvernamentală. Cu această ocazie noi
am semnat o Declaraţie, semnata de mine şi Tito, şi acolo se scrie ca
cele două părţi au căzut de acord sa se construiască hidrocentrala de Ia
Porţile de Fier. Deci, iniţiativa a fost a României şi lugoslaviei. S-a
căzut deci principial de acord sa se treaca la întocmirea documentaţiei
tehnice, la organizarea muncii în această privinţă şi de atunci şi pâna
acum s-a tot lucrat şi iată că acum am ajuns la pregătirea materialelor
care urmează sa fie semnate.
Noi am putea ocoli semnarea de către Tito şi Dej, aducând ca argu­
ment: oare nu a fost suficientă semnarea Declaraţiei româno-iugoslave
de către Dej şi Tito? Acum hai sa lasam pe preşedintele Consiliului de
Miniştri al României cu o persoana corespunzătoare din Iugoslavia şi
Dej şi Tito poate să asiste.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Noi am analizat această situaţie şi iata ce am spus: ca sa justificam
într-un anumit fel evitarea de a semna tovarăşul Gheorghiu, tovarăşul
Gheorghiu sa nu fie prezent acolo.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Sa nu fie, nu am nimic împotriva.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Acum două luni de zile s-a dat un răspuns la propunerea iugosla­
vilor în ceea ce priveşte propunerea de întâlnire la nivel înalt. Suntem
de parere că cel mai bun prilej ar fi semnarea acestui document.
Tov. Ion Gheorghe Murer:
Este adevarat că aşa e. Am primit instrucţiuni sa dau răspuns ca
întâlnirile la nivel înalt sunt bune, însă ele trebuie să fie justificate. La
un asemenea nivel eu n-am avut nevoie sa vorbesc de Gherdap, pen­
tru că tocmai Milatovic a spus ca un prilej de a ne întâlni este la Gher­
dap. Atunci când Milatovic a cerut întrevedere la nivel înalt, el a
262 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 263
cerut independent de construirea hidrocentralei, din motive politice.
pe Tito, iar daca ar fi sa semneze tovarăşul Maurer cu un vicepre­
Faptul ca ei au legat întrevederea de Gherdap noi nu i-am contrazis
şedinte, l-ar dezavantaja pe tovaraşul Maurer. În acest caz poate ar tre­
şi acum este mai greu sa ne dam înapoi. Eu cred ca în forma aceasta,
bui semnat la nivelul miniştrilor.
adica semnarea documentului pe vas, s-ar putea evita o serie de
inconveniente pe care le-am avea daca s-ar semna la Bucureşti sau
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
la Belgrad.
Eu înţeleg raţionamentul tovaraşilor de la Consiliul de Miniştri,
este foarte judicios. Trebuie sa recunosc ca ei au vazut cel mai bine
Tov. Emil Bodnaraş:
lucrurile şi cred ca este raţional să-i întrebam pe iugoslavi la ce nivel sa
Aceste inconveniente pot apare şi pe Dunare, chiar daca nu sem­
ne întâlnim, iar noi sa fim gata sa ne întâlnim la orice nivel ar dori ei.
neaza tovaraşul Gheorghiu şi Tito. Noi nu vrem ca aceasta întâlnire sa
fie talmacita în fel şi chip.
Tov. Alex. Draghici:
Noi sa propunem întâi locul, ca sa nu propuna ei la Bucureşti.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Sa vedem daca ei nu vor veni cu alta propunere.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Este şi simbolic ca acolo unde facem hidrocentrala sa semnam
Tov. Emil Bodnaraş:
documentul.
Ca raspuns la întrebarea tovaraşului Salajan, noi şi asta am ana­
lizat. Problema s-a pus întâi aşa: noi sa cerem parerea lor la ce nivel
Tov. Leonte Rautu:
şi unde. Cum noi am avut indicii ca ei sunt interesaţi într-o aseme­
Eu vreau sa întreb un lucru. Este foarte just considerentul tovaraşilor
nea întâlnire şi aceasta întâlnire ne-ar propune-o la Bucureşti, atunci
ca noi trebuie sa evitam fie semnarea la Bucureşti, fie la Belgrad. Daca nu
ne-am pune într-o situaţie de a refuza pe loc, acceptând numai ideea
s-a luat în consideraţie posibilitatea sa se semneze într-o alta localitate?
întâlnirii la nivel înalt, dar nu la Bucureşti. Şi atunci am spus, hai sa
propunem locul pe Dunare pentru ca este şi istoric şi simbolic şi ei
Tov. Emil Bodnaraş:
sa fixeze nivelul.
Semnarea pe vas înseamna ca nu stai în mijlocul apei, însa totuşi
este socotita pe vas. Asta nu obliga sa faci miting în oraş cu acest prilej.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
în varianta sa se semneze de catre preşedinţii Consiliilor de Miniştri Tov. Ion Gheorghe Maurer:
trebuie avut în vedere ca la ei preşedintele Consiliului de Miniştri este
În afara de Turnu Severin nu poate veni nimic în discuţie.
Tito şi ar trebui sa semneze cu mine, ce l-ar dezavantaja pe el, sau daca
ar trebui sa semnez eu cu un vicepreşedinte, m-ar dezavantaja pe mine.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Şi intrarea acolo impune totuşi o anumita ceremonie.
Tov. Chivu Stoica:
Când s-a semnat Declaraţia aceea, Tito îndeplinea trei funcţii: prim-se­
Tov. Leonte Rautu:
cretar, preşedintele Consiliului de Miniştri şi preşedintele Consiliului
Şi intrarea pe vas presupune un protocol. Totuşi eu cred ca este bine
de Stat. Daca ar fi sa semneze tovaraşul Maurer cu Tito, l-ar dezavantaja
sa avem în vedere şi o asemenea localitate.
264 MIHAI RETEGAN
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Daca nu ar merge tovarâşul Gheorghiu sa semneze trebuie sa dăm
motive ca suntem prinşi cu o serie de probleme.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Şi atunci o sa spunâ hai la Bucureşti sau la Belgrad.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Astea sunt totuşi relaţii de stat şi nu ştiu de ce să fugim sa semneze
tovarâşul Gheorghiu. În fond nu eşti obligat sa faci miting.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Dar ce, ai nevoie de miting?
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Eu nu.
Tov. Emil Bodnaraş:
Eu cred ca trebuie lâsate la o parte copilâriile.0 asemenea întâlnire
are inconveniente din punct de vedere politic, aceasta cu atât mai mult
cu cât avem de la ei propunerea de a ne întâlni chiar la o vânătoare.
Atunci a fost lansata ideea întâlnirii cu prilejul Gherdap-ului.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tovarăşi, s-au spus aici mai multe idei. Interesant este la ce nivel şi
unde sa se semneze documentul. Ce amploare vom da semnârii, aceasta
depinde de noi. Daca vom semna la Bucureşti, va fi într-un cadru
restrâns. Vom da şi o masă, fără sa facem recepţie, putem să limităm la
participarea unui cadru restrâns de persoane. Nu invităm pe nin1eni şi
facem numai noi între noi. Acum depinde şi unde vor spune ei. Daca o
sa spuna hai pe vas sau la Turnu Severin, atunci mergem acolo. La
urma urmei noi avem dreptul sa semnăm un asemenea acord. Nu tre­
buie sa dăm socoteală nimănui despre acest lucru. Apoi, ce, atunci când
China semneaza acorduri cu ţâri capitaliste şi zic vorbe frumoase la
adresa lor, noi putem zice ceva? Când Li Sao-ţi se duce la Sukarno şi
DOCUMENTE 265
vorbeşte frumos, de ce sa nu mergem şi noi la iugoslavi? Asta nu
înseamnă că noi vom adopta Programul UCI. În fond de ce sa ne ascun­
dem, doar sunt relaţii pur statale şi nimic altceva.
Tov. Emil Bodnaraş:
Problema semnârii în Capitala nu are perspectiva decât la Bucureşti
şi prezenţa unui şef de stat într-o Capitala, chiar daca nu vine decât pen­
tru semnarea unui acord, nu poate fi conceputa fara un anumit proto­
col. De asemenea, se va pune şi problema ce fel de delegaţie este
aceasta Noi am fost acolo ca delegaţie de partid şi guvernamentala şi
atunci vor spune: dar nu credeţi ca am putea veni şi noi ca o delegaţie
de partid şi guvernamentala? Acceptarea ideii semnării în Capitala
implica neapărat să se atraga atenţia şi asupra altor laturi care noi vrem
sa le evităm. Eu sunt de părere să rămânem la propunerea iniţiala şi
daca ei vor veni cu alte propuneri, atunci sa analizăm.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Noi să-i întrebam la ce nivel doresc şi unde sa ne întâlnim.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
E clar ca ei vor spune la Bucureşti sau Belgrad.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Oriunde ar dori şi la ce nivel ar dori pe noi ne intereseaza semnarea
acestui document. Întâlnirea nu are alt scop decât semnarea în comun
a documentului privind construirea hidrocentralei.
Aici este vorba de relaţii între două state care construiesc un ast­
fel de obiectiv. Nu are caracterul unei delegaţii guvernamentale sau
de partid, ci pur şi simplu semnarea acestui document la un nivel la
care ne înţelegem, să zicem Maurer şi nu ştiu cine de Ia ei sau Dej
şi Tito. Ne vom duce şi la Belgrad dacâ ei vor dori acolo. Sigur ca ei
acolo pot da recepţie.Dacă facem la noi o sa fie o masa restrânsă la
care să chemâm pe cine vrem. Sigur ca nu o sa vină chinezul şi
albanezul. Nu o să vina, ei şi ce? Ei au plecat de la adunarea festiva
cu comemorarea lui Lenin, fără să ne întrebe pe noi. Daca ne-am
266 MIHAI RETEGAN
lua dupa ei, nu am mai încheia un asemenea acord niciodata. Noi
sa spunem ca....cele doua ţări interesate... cutare şi cutare. Sa fie
ceva sobru.
Daca am merge pe un vas, tot o sa zică ca românii s-au întâlnit cu
iugoslavii nu ştiu pentru ce.
Tov. Emil Bodnaraş:
Sa spunem clar ca obiectul acestei întâlniri este semnarea docu­
mentului privind hidrocentrala.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Sigur ca aceasta întâlnire impune şi anumite obligaţii protocolare.
Trebuie sa le îndeplinim strict. Vom face o masa nu într-un cadru zgo­
motos, pompos, ci modest, asta daca vor veni ei la noi. Daca vom
merge noi la ei, acolo hotarasc ei. Aici nu ne obliga nimeni sa facem
miting.
Tov. Emil Bodnaraş:
Dar Tito poate sa spuna ca eu când vin la voi în ţara nu vin numai
sa semnez un acord, vreau sa facem şi o declaraţie publică.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nu, nu.
Tov. Gheorghe Apostol:
Noi cunoaştem câte discuţii au fost în legatură cu hidrocentrala de
la Porţile de Fier. Cunoaştem şi scrisoarea lui Hruşciov şi noi am spus
ca aceasta nu este o problema noua, este o problema care s-a pus la
punct înca din 1956 când tovaraşii noştri au fost în Iugoslavia. Noi
putem spune că oamenii noştri au lucrat aproape 7 ani de zile, cu mici
întreruperi dupa 1956 şi în momentul de faţa s-a ajuns ca acest docu­
ment sa fie semnat. De aceea cred ca nu strica ca acest document sa fie
semnat la Belgrad sau la Bucureşti, aratând ca acest acord se încheie pe
o baza bilaterala. Este mai convenabil sa vina ei la noi, chiar daca
albanezul şi chinezul nu vor veni la recepţie.
DOCUMENTE 267
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nici ei nu ne-au întrebat pe noi daca fac bine când au plecat de la
adunarea festiva. Nu ne pot face revizionişti numai pentru faptul ca
semnam acest document. Noi nu am adoptat Programul UCI şi mai
mult decât atât, chiar şi atunci când am fost în Iugoslavia ne-am spus
punctul de vedere pe care ni-l menţinem şi acum.
Tov. Gheorghe Apostol:
Nu scrie nicaieri ca daca exista divergenţe pe linie politica, acestea
trebuie sa-şi gaseasca rasunet şi pe linie de stat.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nu ştiu de ce sa nu vina la Bucureşti?
Tov. Leonte Rautu:
Este un obiect cu care noi avem divergente cu altcineva.
Tov. Emil Bodnaraş:
Noi putem hotarî cum vrem.
Tov. Alex. Moghioroş:
Cred că tovaraşul Gheorghiu-Dej are dreptate. Întâi, chiar daca
iugoslavii vor manifesta tendinţa de a face o demonstraţie cu aceasta
ocazie, însa noi facem cum vrem. Într-adevar daca s-ar semna pe vas
ne-ar putea acuza ca ştiu eu ne-am înţeles cu revizioniştii pe vas. Eu
sunt de parere să fim de acord că este bine aşa cum spune tovaraşul
Gheorghiu-Dej.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Rândul trecut declaraţia am semnat-o în Iugoslavia. Acordul sâ-1
semnam aici. Noi sa-i întrebam unde ar dori, unde prefera partea
iugoslava. Atunci noi o sa spunem că putem merge şi la Belgrad, însă
n-ar fi mai potrivit să semnăm la Bucureşti întrucât am semnat
Declaraţia în Iugoslavia, la Brioni. Dacă. mergem la Belgrad, toata
ceremonia o fac ei, însă. mai potrivit ar fi sâ vină. ei aici.
 DOCUMENTE 269
268 MIHAI RETEGAN

Tov. Emil Bodnaraş: Tov. Ion Gheorghe Maurer:

Şi Tito va face o recepţie.
Dacă ei vin aici pot considera ca o întoarcere a vizitei făcute de noi
în Iugoslavia.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Sa dea.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Eu cred ca în primul rând întâlnirea dintre tovarăşul Gheor­
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
ghiu-Dej şi Tito va fi un act politic. Şi semnarea acestui act este tot
Daca recepţia noastră o putem restrânge, pe a lui nu o mai putem
o problema politica. De ce sa fugim de realitate. Nu vad ce ne-ar
restrânge.
strica nouă, mai ales având în vedere cele spuse de tovarăşul Apos­
tol, de a demonstra ca în probleme care interesează cele doua ţări, Tov. Nicolae Ceauşescu:
tratam şi semnăm aşa cum consideram necesar. Sa nu ţinem O sa ne aplaude şi cehii, şi bulgarii.
seama nici de faptul ca suntem „meschini" şi nici de ceea ce spune
„Jeminjimbao". Dacă ne vom conduce după unii sau alţii nu vom Tov. Emil Bodnăraş:
putea face ceea ce ne este necesar. Eu nu cred că Tito va accepta să vina Ia Bucureşti, numai pentru
Relaţiile dintre noi sunt relaţii de stat, ei au Programul acesta semnarea documentului şi nimic altceva.
revizionist, dar rămân tot lângă Dunăre şi cu ei noi va trebui sa muncim Eu sunt de acord aşa cum s-a hotârât.
împreuna.
Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Deci daca o sa spuna sa ne întâlnim la Belgrad, să le răspundem ca
Eu v-aş sfatui sa mai studiaţi formulările care se dau în Programul e mai potrivit la Bucureşti.
UCI, pentru ca veti vedea ca unele din aceste formulări se dau şi acum
de alţii. Tov. Emil Bodnaraş:
Fapt este ca pe vas nu putea sa stea mai mult timp, însa la Bucureşti
Tov. Nicolae Ceauşescu: poate sta şi 4-5 zile.
Nu trebuie să fugim de iugoslavi.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: În cazul acesta putem sa ne ducem noi la Belgrad.
Poziţia noastră fată de ei este cunoscută.
Tov. Emil Bodnaraş:
Tov. Nicolae Ceauşescu: Eu mă gândesc la câteva consideraţii pe care le-am analizat la vre­
mea lor şi spun ca nu este bine sa discutam şi altceva.
Eu consider ca trebuie să fie şi va fi o demonstraţie politica
semnarea acestui act. Nu este nevoie sa mai semnam altă declaraţie.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Sigur că în cadrul întâlnirii vor fi şi alte discuţii, poate declaraţii şi
Nu ştiu de ce să ne ascundem? Putem sa semnam un acord cu
atunci de ce sa le facem pe vas şi nu la Bucureşti, aici la Consiliul de
reprezentanţii unei ţari vecine.
Stat. O sa fie şi garda de onoare, vom da şi o recepţie restrânsa.
270 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 27 l
Tov. Emil Bodnaraş:
Numai ca ei n-o sa fie de acord numai cu atât.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nu, tovaraşi. Sa-i întrebam la ce nivel vor sa semneze. Partea
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: româna este dispusa sa mearga în întâmpinarea parţii iugoslave. Ei sa
Depinde şi de partea asta ce vrem. Sigur ca atunci când te întâlneşti ne spuna nivelul. în ceea ce priveşte locul, partea iugoslava sa mearga
mai spui: ce e la tine, ce e la mine ş.a.m.d. în întâmpinarea propunerii parţii române de a veni la Bucureşti. O sa
ne gândim şi la cadrul manifestarilor care vor avea loc cu acest prilej.
Tov. Ion Gheorghe Maurer: întâlnirea sa nu aiba un caracter de partid, ci un caracter de stat, sa
El când a trecut prin Ungaria, n-a dat nici un comunicat. nu aiba nimeni sa ne spuna ceva, iar din punct de vedere politic o sa
ieşim câştigaţi.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Cehii aţi va.zut ce spun acolo, fara nici un fel de protocol. Unii con­
În orice caz, avantajul mare este ca noi cu iugoslavii ne-am înţeles, sidera în mod nejust ca România ar adopta poziţiile chineze, ca ar fi sub
ei au aceeaşi poziţie cu noi în ce priveşte construcţia acestui obiectiv. influenta chineza. Noi nu suntem din aceea cu bagheta. Noi nu an1 avut
Nu ştiu de ce sa nu ne convina. şi nu avem alta bagheta, decât bagheta partidului nostru.

Tov. Emil Bodnaraş: Tov. Ion Gheorghe Maurer:

Daca ei vin şi limitam prezenta lor numai la semnarea actului, eu Atunci o sa-1 chem pe Milatovic.
sunt de acord, dar preocuparea noastra a fost de a evita anumite
inconveniente. Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nu acum, ca ei mai au înca de lucru.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
La fel se poate întâmpla şi pe vas. Tov. Ion Gheorghe Maurer:
Eu nu spun ca fac asta astă.zi.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: Eu cred ca cel mai bun lucru ar fi ca treaba aceasta s-o faca
Ne întâlnim în auzul tuturor. Putem spune oricui: dv.cunoaşteţi
Manescu.
parerea noastra cu privire la Programul UCI, nu e necesar s-o mai
repetam, ceea ce am spus, ramâne spus, însa relaţiile dintre noi, ma
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
refer la relaţiile interstatale, sunt bune şi se dezvolta continuu. De ce sa
Sigur ca da.
nu spunem aşa. Ce spunem despre relaţiile dintre partidele noastre? Nu
Noi am acceptat trimiterea ambasadorului nostru la Tirana, dar noi
spunem. Te asigur eu, tovarase Bodnaraş, ca daca iugoslavii ar fi accep­
avem poziţia noastra atât faţa de albanezi, cât şi faţa de chinezi, deşi
tat punctul de vedere al lui Hruşciov, chinezii şi albanezii nu ne-ar fi
chinezii au şi ei în anumite privinţe dreptate.
putut ajuta decât cu un oftat.

Tov. Nicolae Ceauşescu:

Tov. Chivu Stoica:
Eu mai am de comunicat un lucru. Este gata materialul care trebuie
Daca vrem sa ne ferim, hai sa facem într-o noapte, mergem cu
sa fie vazut de membrii Biroului Politic, materialul cu divergenţele
trenul pâna la Belgrad şi imediat plecam înapoi.
CAER. Noi propunem ca, începând de mîine, tovaraşii care vor sa-I
272 MIHAI RETEGAN

citească sa vina aici. Materialul se citeşte la partid, nu iese afara din

sediu. Sunt câţiva tovarăşi care au birouri aici, sa vina sa-I citească.

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

Aici îl studiem, facem observaţii, nu-l luam acasă, se mai întâmpla
sa se mai uite şi alţii peste el şi nu e bine. La urma urmei, de dat tot o
sa-I dam, însa o sa fie dat în forma finita. Eu sunt de acord cu pro­
punerea facuta. Daca sunt alte pareri. Este de acord toata lumea cu asta.

Şedinţa s-a terminat la ora 20,30. VIII

ANIC, fond CC al PCR/Cancelarie, dosar nr. 20/1963 p. 1 O - 37.
STENOGRAMA
discuţiilor avute în ziua de 26 mai 1963 la Snagov între
delegaţia de activişti ai PCUS, în frunte cu tovarăşul
Podgornîi, şi membrii Biroului Politic al CC al PMR

Din partea sovietica au fost de faţa: N.V. Podgornîi, A.A. Epişev,

A.I. Gorceakov, Şevcenko şi E.D. Karpişcenko.

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

Snagovul este un loc minunat de odihna. Sâmbăta dupa-masa,
duminica vin aici în masa.

Tov. N. V. Podgornii:
Probabil ca vin mulţi oameni. Locul unde am stat în timpul celui
de-al ill-lea Congres şi acolo era un loc frumos. Aici vin pentru prima
data.

Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:

Acolo la Scrovişte sunt nişte construcţii noi, aici însa sunt con­
strucţii vechi, dar refăcute. Aici unde staţi dv. vin duminica activiştii
Comitetului Central la odihna.. Au şi unde sa se scalde.
274 MIHAI RETEGAN
Tov. N. V. Podgornii:
Tovaraşi, aş vrea ca din însarcinarea Prezidiului Comitetului
Central şi personal a tovaraşului Hruşciov sa transmit salutul cel mai
cordial tuturor membrilor Biroului Politic şi personal tovaraşului
Gh. Gheorghiu-Dej. Tovaraşul Hruşciov m-a rugat sa transmit tuturor
salutul cel mai cordial. Tovaraşul Hruşciov a fost ocupat cu tovaraşul
Castro, Castro are o dispoziţie minunata, iar ieri au plecat la odihna.
Câteva zile se vor odihni pe malul Marii Negre.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Peste tot i s-a facut o primire triumfala.
Tov. N. V. Podgornii:
A avut cuvântari bune şi discuţiile au fost bune. Vizita tovaraşului
Castro în toata tara s-a desfaşurat bine, a vizitat şi Ucraina şi a spus: Îmi
las inima mea aici. Este un om cu spirit de observaţie.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
El are şi o înfaţişare placuta cu barba aceea a lui.
Tov. N. V. Podgornii:
Discuţiile care le-a avut cu colhoznicii, cu muncitorii au fost intere­
sante. De exemplu, a mers pe câmp şi a smuls grâu. Când a discutat cu
o mulgatoare de vaci - mulgatoarele la noi sunt solide - şi a dat mâna
cu ea, atunci el a spus: strânge mai tare mâna.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Este tânar.
Tov. N. V. Podgornii:
Are 37 ani.
O colhoznica, o mulgatoare de vaci, l-a invitat la ea acasa şi l-a
tratat ca pe un musafir. Cu ce-l putea trata decât cu slanina, cu oua.
Ceea ce este de remarcat este faptul ca pentru prima data a mâncat
slanina. El nu mâncase pâna atunci slanina.
DOCUMENTE 275
Acum, tovaraşi, daca îmi permiteţi, am vrea sa îndeplinim, de ase­
menea, însarcinarea primită din partea Prezidiului Comitetului Central,
din partea tovaraşului Hruşciov, de a va înmâna o scrisoare adresata dv.
Daca va fi necesar vom face un schimb de pareri, desigur se va vedea.
Eu cer permisiunea de a citi aceasta scrisoare. Originalul este în limba
rusa şi tovaraşul Hruşciov a semnat textul rus.
Tovarăşul Karpişcenko da citire scrisorii.
La pag. 1, când se referea la faptul ca noi nu am manifestat interes
faţa de propunerea privind o întâlnire între conducerea partidului nos­
tru şi tov. Hruşciov, tovaraşul Gh. Gheorghiu-Dej a întrebat: Oare,
tovaraşul Andropov a transmis raspunsul nostru la propunerea facuta
în aceasta privinţa'?
Tov. N. V. Podgornii:
El a raportat în întregime discuţiile avute cu dv.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Noi am spus atunci tov. Andropov ca dorim sa ne întâlnim şi
vrem sa supunem atenţiei tovaraşilor considerentele noastre,
motivele care au produs asupra noastra framântari, neînţelegeri, însa
am considerat ca pentru ca o asemenea întâlnire sa fie rodnica - aşa
ne-a învaţat Partidul - trebuie sa avem o baza de discuţii, sa ridicam
o problema sau alta documentat, sa aratam în ce constau problemele
care ne frarnântă. După cât îmi amintesc, la întâlnirea cu tov. An­
dropov noi am precizat că vom trimite chiar un material scris înainte
de a ne întâlni, unde vom arata deschis toate problemele care au
intervenit.
în această scrisoare se spune, aici „poate mă înşel" şi într-adevar
se înşală, deoarece din partea noastră a existat dorinţa de a ne
întâlni. Tocmai de aceea am subliniat acest lucru. Sa-i spui lui
Nikita Sergheevici ca se înşală. Noi suntem interesaţi sa ne întâl­
nim. Noi am spus lui Andropov ca vom întocmi un material scris
înainte de a ne întâlni, sa facă cunoscut Prezidiului tot ceea ce ne
preocupa pe noi.
276 MIHAI RETEGAN
Tov. N. V. Podgornti:
Eu acum nu ţin minte exact raportul întocmit de tovaraşul Andro­
pov, însa în amanunţime a raportat aşa cum s-au desfaşurat discuţiile.
Discuţiile au fost bune, deschise. Şi eu îl înţeleg pe tov. Hruşciov şi dv.
sa-I înţelegeţi ca el ar dori ca mai curând sa va întâlniţi. Totdeauna con­
ducatorii de state se pot întâlni şi pot să vorbeasca şi fara documente.
Mai bine sa citim scrisoarea şi pe urma sa discutam.
La pasajul care se refera la unele zvonuri provenite din Bucureşti
privind calitatea slaba a unor utilaje sovietice, tov. Gh. Gheorghiu-Dej
a spus: Noi ştim ce volum de import are Uniunea Sovietică, ştim exact
ce instalaţii procura Uniunea Sovietica din Occident, dar nu face acest
lucru ca ea n-ar putea sa facă? Asta este clar pentru orice om cu mintea
întreaga.
Aceasta este o scrisoare întocmita de cel mai bun prieten al nostru,
cu o mare experienţa şi îşi întemeiaza afirmaţiile pe nişte informaţii pe
care nu dau doua copeici. Este posibil sa se gaseasca în România vreun
nebun care sa fi facut asemenea declaraţii, dar asta n-a fost şi nu este
parerea Partidului şi a Guvernului nostru. Nu-mi vine sa cred ca Nikita
Sergheevici gândeşte aşa. Poate şi asta a urmărit Nikita Sergheevici, sa
mai unga puţin.
Tov. N. V. Podgornti:
Dv. ştiţi cum se refera tov. Hruşciov la dv., însa astfel de discuţii au
loc. El spune ca sunt astfel de voci. Daca n-ar fi fost, n-ar fi fost nici un
fel de discuţii.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Altele sunt problemele care ne preocupa pe noi. Astea sunt ma­
runte, nici nu merita sa le dai atenţie.
Tov. N. V. Podgornti:
Eu personal consider ca în exerciţiul dv. trebuie să va ocupaţi de
diplomaţie. Eu am o funcţie încât nu trebuie sa mă ocup de diplomaţie.
Eu în general consider ca nu sunt probleme, însa o întâlnire de cinci
DOCUMENTE 277
minute între dv. şi tovarăşul Hruşciov ar spulbera asemenea probleme.
Mie îmi place ca va revoltaţi de aceste lucruri, întrucât ele nu exista şi
dv. va revoltaţi. Faptul că va revoltaţi ne bucura.
Tov. Chivu Stoica:
Tovarăşul Hruşciov când a venit la noi a spus: la voi se taie porcii
la 24 kg.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nu asta este important, noi am discutat şi probleme mari şi pro­
bleme mici. Uite, tovarăşul Bodnaraş tace.
Tov. Emil Bodnaraş:
Şi tăcerea arată ceva.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Eu nu sunt un şablonist, fiecare reacţioneaza în felul lui. Se vede ca
temperamentul este aşa. Sigur că sunt lucruri mărunte. Altele sunt pro­
blemele care interesează, mult mai serioase. Eu o să va spun un lucru.
Recunoaşte şi Nikita Sergheevici. Pot să se ivească şi la noi şi la dv.
nişte defecţiuni. Uite, am cumparat o fabrică de zahar de la nemţi. Ca
sistem este veche, de când bunica era fată mare, şi lucrează mai prost
decât o fabrică tot germană construită la noi prin 1890-1900. Aceştia
nu sunt banii mei, sunt banii ţării, ai poporului. Despre acest lucru
le-am spus tovarăşilor nemţi. Când i-am spus tovarăşului Ulbricht nici
nu m-a lasat să vorbesc. Am avut la un moment dat sentimentul ca îmi
pune mâna la gura.
Tov. N. V. Podgornti:
Nu e just.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Sau cu tovaraşii cehi, ne chinuim cu o serie de maşini-unelte. Totul
am plătit până la o copeica. Las la o parte ca e mai scump sau mai ieftin
acolo sau în altă parte, dar chestiunea este să meargă. I-am rugat să vina

278 MIHAI RETEGAN
să vadă. Sigur, noi am spus oamenilor noştri: puneţi mâna şi ajutati sa
nu compromitem în ochii muncitorilor noştri prestigiul unei tari prie­
tene. La început spuneau ca românii nu se pricep. Până la urma a venit
un ministru, câţiva specialişti, ca până la urma agenţia CTK sa dea o
informaţie ca aceştia au venit în România să ne pună instalaţille la punct
ca noi nu ne pricepem la ele. Pe noi ne preocupa tehnica nouă, alergăm
după ea, căutăm sa ridicăm nivelul industriei noastre, al economiei
noastre. Noi nu ne luam după tot felul de palavrageli de felul celor
cuprinse în scrisoarea de fata.
Tov. N. V. Podgornti:
Asta o face fiecare tara, se ocupa de tehnica noua. Dacă aceste
afinnatii nu corespund realităţii, cu atât mai bine.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Noi când constatam despre un lucru ca nu corespunde, noi spunem
asta deschis pentru ca n-am face nici un serviciu prietenilor dacă am
spune ca este frumos, merge bine şi în realitate el nu este aşa. Ar fi o
atitudine necinstita din partea noastră.
Tov. N.V. Podgornii:
Îti place ceva cumperi, nu-ti place, nu cumperi. Cui îi trebuie sa
cumpere o fabrica veche daca nu este buna.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Aici se bate într-o uşa deschisa.
(Dupa ce se termina de citit scrisoarea.)
Iată deci scrisoarea
Eu consider ca scrisoarea este foarte buna, o vom examina cu cea
mai mare atenţie şi vom arăta considerentele noastre.
Eu pe parcurs nu m-am putut stăpâni şi am mai spus câte ceva.
Sigur, sunt lucruri care nu le poţi accepta, numai prin absurd, ca şi cum
noi am avea o dorintă de cearta. Or, prietenia noastră nu este de azi, de
ieri, ea are rădăcini adânci. Apoi aceste rădăcini cine le-a plantat?
Burghezia, reacţiunea? Aceasta prietenie a fost plantată de partidul nos-
DOCUMENTE 279
tru din cele mai îndepărtate timpuri. Noi am considerat un mare succes
al partidului nostru că a spulberat calomniile ce se aduceau Uniunii
Sovietice de către clasele guvernante din trecut, ale reacţiunii, şi s-a creat
o atmosferă de adevărata, sinceră prietenie. Câteodată, când întâlneşti
câte un caz din acesta te amărăşte. Nu vreau să numesc persoane, dar
se întâmpla uneori aşa, când se întâlnesc mai mulţi prieteni, te invită
cineva la un pahar de vin şi spune: pentru prietenie sincera. Pune parca
sub semnul întrebării prietenia, parca aceasta prietenie s-ar crea la un
pahar de vin. Ea face parte din fiinta partidului nostru. Prin ce se carac­
terizează partidul nostru, politica sa, este tocmai spiritul internaţiona­
list pe care l-am manifestat în cele mai diverse împrejurări. Sigur ca
există păreri diferite într-o problemă sau alta, dar de ce sa vedem un rău
în asta. Când a fost la noi tov. Andropov am avut cu el o discuţie, am
primit scrisoarea, care se referea la pozitia Uniunii Sovietice în pro­
blema construirii hidrocentralei de Ia Porţile de Fier. Atunci am avut o
discuţie sincera, deschisă, aşa cum obişnuim noi sa fim. Uite când a fost
Stalin, noi nu ştiam ce se poate întâmpla, abia după Congresul al XX-iea
ni s-a scos ceva care îti acoperea ochii. Nimănui nu-i putea trece prin
minte ca se pot petrece asemenea lucruri cum au fost acelea care au fost
descoperite de Congresul al XX-iea şi al XXII-lea. Cu toate acestea,
noi Ie-am examinat cu cea mai mare atenţie. Noi, într-adevăr, am fost
cu ochii închişi. Trebuie analizat critic orice problema. Însuşi clasicii
când îi studiezi. Aceasta este o analiza justa, pe viu, ştiinţifica. Dar şi
atunci în timpul lui Stalin noi am ridicat multe probleme, sigur ca nu
m-am gândit niciodată ca poate sa se întâmple ceva. Beria avea o mâna
lunga. Ce s-a întâmplat în diferite tari, va aduceţi aminte. Răkosi
spunea: dar la dumneavoastră nu sunt din aceştia? Voi nu aveţi din aceia
din Spania? I-am spus: da, avem. Dar din aceea care au fost prin
lagăre? Da, avem, eu am fost în lagăr. Din cei din Spania, uite Borila
a făcut treaba buna, este verificat. Atunci zice: baga de seama, uite la
noi ce este. Sau când în Comitetul Central era pe atunci Ana Pauker,
Vasile Luca, ei vedeau la noi duşmani în conducerea partidului. Am
stat, m-am uitat aşa, mai era un grup de tovarăşi cu mine şi întreb:
Poate aveţi semne despre existenta unor astfel de elemente? Ei îi
280 MIHAI RETEGAN DOCUMENTE 281

cunosc pe oameni, le cunosc fiecare dinte, dar cum pot sa trăiesc în Andropov, iar tov. Andropov îmi spunea, de două-trei ori a spus: hai să.
mijlocul tovarăşilor mei de muncă. şi de lupta şi să. bănuiesc că. fiec�e stingem, hai sa stingem. Atunci eu am spus: dar ce să. stingem, că. nu
este un duşman sau că. poate deveni duşman? Era o lipsă. totala de arde nimic. Zice: hai să. va întâlniţi. Eu i-am spus, sunt de acord, dar
acum nu pot, pregătim un material, vreau să. discut sistematic, nu pot
încredere. Şi m-am ridicat împotrivă.. Au fost presiuni mari şi de la
sa spun acuma data. Să-i spui lui Nikita Sergheevici că. noi nu ne sus­
Moscova, doar avem consilieri de-ai lui Beria care erau pregătiţi pen­
tragem de la o asemenea întâlnire, ca noi manifestăm acelaşi interes ca
tru aceasta. Numai că. eu nu am îngăduit să. facă. aşa ceva. Le-am spus:
şi el pentru a clarifica ceea ce ne preocupă..
scuzaţi-mă., asta nu se poate. La o şedinţă. a Biroului Politic doi ge­
nerali sovietici au venit cu un document şi aduceau acuzaţia Biroului
Tov. N. V. Podgornîi:
Politic de lipsă. de patriotism, că. nu se ocupă. de organizarea pro­
Din nou vreau să. spun ca spre deosebire de multi tovarăşi eu n-am
ducţiei militare.
fost legat niciodată de diplomaţie. Ma cunoaşteţi aşa cum va cunosc pe
toţi tovarăşii de aici şi în special pe dv. Eu vreau în mod cinstit să.-rni
Tov. N. V. Podgornti: spun părerea în aceasta problema.
Cine erau aceştia?
Din ceea ce aţi spus şi din replicile date în timpul cât s-a citit
scrisoarea, nu pot decât sa ma bucur şi să. mă. ală.tur revoltei dv. ca au
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
putut sa apară. astfel de gânduri. Într-adevăr sunt probleme în care
Nu ştiu, poate că. erau oameni cinstiţi, însă. aşa erau educaţi. Şi
noi avem divergenţe şi Prezidiul Comitetului Central şi personal
zic: dar ce românii nu sunt ca şi ceilalţi oameni cinstiţi? Tovarăşul
tov. Hruşciov sunt îngrijoraţi de aceasta situaţie. întelegeţi că. nu-i nimic.
Chivu Stoica era un antistatal, antipatriotic şi antisovietic şi trebuia
să. dea ordin să.-1 şi aresteze. Dar cum aşa, eu am fost legat de el cu
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
un singur lanţ. Conducerea asta nu s-a format aşa luată. de colo, de
Eu n-am spus că. nu-i nimic.
colo, ci într-o lunga perioada. Noi am spus părerea noastră. Se spu­
nea că. ceea ce nelinişteşte este faptul că. în România era prea mare
Tov. Podgornti:
linişte. Şi asta am auzit-o prima data în sediul nostru, a doua oara la
Sunt porţile deschise. În legă.tura cu crearea organului interstatal de
,,Pace trainică.".
planificare şi cu construirea hidrocentralei de la Porţile de Fier, pro­
Altă.dată. am avut tot o controversă. din aceasta cu un tovarăş, nu mai
blemele sunt clare. Mie mi se pare că. după prima scrisoare, cât şi dupa
trăieşte, un om cinstit, a avut el o muncă. de răspundere la Ambasadă.,
aceasta scrisoare, tovarăşul Hruşciov nu s-a gândit altfel. Nu se ating
era tot aşa o încercare din aceasta. Se vede ca cineva s-a dus, a pălă­
interesele nici unei părţi. Dar ce a ieşit înjurul acestor probleme: cu
vrăgit, ne-o fi prezentat într-o aşa lumină.. Acesta îmi spune: dv. sunteţi
un geniu. Eu m-am mirat şi am întrebat: Cum? El a repetat: sunteţi un voie sau fără voie după discutarea acestor probleme în plenara Comite­
geniu! De ce mă.jigniţi. Am atâta experienţa, de la 11 ani îmi câştig tului Central, nu toţi au fost prezenţi la aceasta plenara şi nu toţi dau
pâinea singur. Mie nimeni nu mi-a dat cu linguriţa şi nu-mi trebuie mult aceeaşi interpretare hotă.rârilor luate şi mulţi inventează ceea ce nimănui
ca să-mi dau seama despre un lucru sau altul. dintre noi şi dv. nu i-a trecut prin cap. Însuşi tovarăşul Hruşciov cum
Oamenii care au fost duşi în eroare au fost educaţi într-un anumit putea sa se gândească. la aşa ceva. Ştiţi ce atitudine are fată. de aceste
fel şi este greu să-i dezobişnuieşti. S-au ivit preocupări la noi în legă.tură. probleme. Eu vorbesc despre tovarăşul Hruşciov că. îl cunosc mai
cu un şir întreg de probleme. Toate acestea le-am spus tovarăşului bine decât pe ceilalţi membri ai Prezidiului Comitetului Central. Are
282 MIHAI RETEGAN
o astfel de atitudine faţa de dv., încât nici nu se poate dori mai mult.
Relaţiile dintre dv. sunt cele mai apropiate, cele mai sufleteşti şi ast­
fel de relaţii mai apropiate dintre conducătorii partidelor frăţeşti, pur
şi simplu, nu cunosc. M-am întâlnit şi cu alţi tovarăşi, cu toţi sunt
relaţij frăţeşti, însă atitudinea tovarăşului Hruşciov faţă de dv. o con­
sider fără precedent.
După părerea mea ce trebuie. Să vă întâlniţi două ore. Dacă v-aţi fi
întâlnit, toate aceste scrisori n-ar fi existat.
Tov. Petre Borilă:
Două ore nu sunt suficiente.
Tov. Podgomti:
Da, două ore sunt puţine, atunci două zile pentru ca sunt probleme
care intereseaza ţările noastre. Dv. vorbiţi că aveţi probleme şi noi
spunem că sunt probleme.
Cu privire la misiunea mea, eu am o misiune definită, eu sunt con­
ducătorul unei delegaţii pentru schimb de experienţă. Eu îndeplinesc
acest rol de a transmite scrisoarea. Eu consider ca cea mai mare reali­
zare a mea în calitate de conducător al unei delegaţii care a venit în
schimb de experienţă tot ceea ce mi-aţi spus şi că vreţi să-l întâlniţi pe
tovarăşul Hruşciov oricând.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Da, bateţi într-o uşă deschisa.
Tov. Podgornii:
Aţi spus ca va veţi întâlni. Eu despre alt lucru vreau să vorbesc.'în
fiecare zi sunt discuţii din astea ici, colo. îmi spuneţi că aveţi nevoie de
timp să întocmiţi un document, să vă pregătiţi. Consider că asta este
just. însa eu consider că nu este nevoie de un document, ci să aveţi
numai un schimb de păreri, eventual la noi Ia Kiev, unde aveţi condiţii
minunate sa va şi odihniţi. Nu este necesar să aveţi o gramadă de
documente. Nu este nevoie. Dupa cum aţi spus şi dv. această priete­
nie este făurita de clasa muncitoare din ţările noastre, de partidele
DOCUMENTE
283
noastre. Nu este nici o problemă în legatură cu aceasta. Dacă sunt
probleme, atunci hai să ne întâlnim, nu aveţi nevoie de material, va
întâlniţi două ore şi totul ar zbura ca praful. Vă cunosc bine pe dv. şi
nu este necesar să întindem treaba aceasta. Când am citit aceasta
scrisoare a apărut ca ceva pătruns de alarma. Eu am dorinţa ca sa va
întâlniţi cât mai repede.
Tov. Epişev:
Dv. ştiţi, cinci ani am lucrat aici. Daca este să vorbim despre con­
tactele reciproce apărute în procesul muncii, eu trebuie să spun ca n-a
fost aşa ceva, nu a fost nici un caz ca undeva, într-o problemă mare sau
mică, să fi apărut vreo umbră de îndoială.. Fiecare problemă mare sau
mică, ţin minte cum a spus tovarăşul Gheorghiu-Dej, trebuie sa fie
rezolvată cu mintea
Au fost momente, situaţii ascuţite în relaţiile dintre partidele frăţeşti,
precum şi alte probleme şi vor fi rezolvate aceste probleme, aşa cum
sublinia tovară.şul Gheorghiu-Dej, trebuie să le rezolvam nu cu inima,
ci cu capul, acesta este un principiu de rezolvare justa, partinică a pro­
blemelor.
Dv. v-aţi referit la unele probleme de istorie. Trebuie sa vă spun ca
în această perioadă niciodată n-a apărut îndoiala în ceea ce priveşte
relaţiile noastre. La nimeru n-a apărut îndoiala asupra Biroului Politic
al Comitetului Central şi asupra fiecărui tovară.ş în parte. Iar dacă este
să. vorbim despre rezultatele relaţiilor dintre statele noastre şi partidele
noastre, relaţii în diferite domenii de activitate, economic, ştiinţific, cul­
tural, noi avem două documente minunate: unul încheiat odată cu vizita
delegaţiei române de partid şi guvernamentale în Uruunea Sovietica, şi
unul încheiat cu ocazia vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale a
Uniunii Sovietice în Republica Populara Română. În ambele docu­
mente, într-o mă.sură cunoscută, se face rezultatul, analiza acestor
relaţii. Acolo sunt tratate problemele principale privind relaţiile
noastre, cât şi problemele interne şi externe. Mi se pare ca aceste do­
cumente constituie baza pentru dezvoltarea continuă, pe mai departe,
a relaţiilor noastre. Nimeni nu are nici o îndoială. în justeţea acestor
documente. în anul 1962 am avut un astfel de document şi iată ce se
întâmplă. acum? La dv. au apărut unele considerente. Desigur puteau

284 MIHAI RETEGAN
sa apara şi vor mai aparea, însa trebuie sa discutam. Acum întorcân­
du-ma la scrisoare. Întrucât plenara Comitetului Central a discutat
aceste probleme, s-a elaborat şi o anumita atitudine faţa de aceste
probleme. Daca este sa vorbim despre o întâlnire între dv. şi tova­
raşul Hruşciov, şi daca se poate vorbi despre un material mai bun, nu
aţi avea decât hotarârile plenarei. Nu este vorba de problemele dis­
cutate din punct de vedere tehnic, ci este vorba de partea politica
a problemei.
Tov. N. V. Podgornii:
Eu sunt un transmiţator. Ori, nu doriţi şi dv. aceasta? Daca este
vorba de mine, eu nu cunosc pe cineva care sa doreasca mai mult.
Tov. A. A. Epişev:
Eu cred ca aceste probleme nu trebuiesc ţinute sa se adune, ca dv.
faceţi aşa, ca alţii fac aşa. De ce aşa?
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Se scrie mult despre aceste probleme în presa din diferite ţari.
Tov. A. A. Epişev:
Eu citesc nu mai puţin decât dv. ce scrie presa straina, dar noi tre­
buie sa rezolvam problemele care s-au ivit.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Adversarii noştri nu trebuie să-şi facă iluzii şi nici noi nu trebuie sa
ne facem iluzii despre ceea ce spun duşmanii noştri. Noi ne interesam
foarte mult de ceea ce se întâmpla în mişcarea comunista şi munci­
toreasca. Noi am discutat în conducerea partidului sa dam sprijin
declaraţiei tovaraşului Hruşciov în legătura cu crearea condiţiilor pentru
lichidarea divergenţelor cu tovaraşii chinezi.Trebuie sa va marturisesc ca
întreaga conducere a partidului nostru spera ca sa înlăturam aceste
divergenţe. Aici este vorba de doua partide mari, de doua ţari mari, de
doua popoare mari. Pe noi ne doare lucrul acesta. Când vedem pe
tovaraşii chinezi ce fac, mai răspundem şi noi ca doar suntem oameni,
însa trebuie sa facem tot ceea ce e posibil pentru înlăturarea diver-
DOCUMENTE 285
genţelor. Eu nu va îndemn la împaciuitorism faţă de problemele de
fond, nu îndemn la a face concesii în lucrurile principiale.
Tov. N. V. Podgornli:
Este o linie principiala politica.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Însă consideram ca trebuie făcut tot ceea ce e posibil pentru a se
îmbunătăţi situaţia. Niciodată n-a f o st în mişcarea comunista şi
muncitorească o astfel de stare de lucruri. Pur şi simplu, te amăraşte,
te îngrijorează.
Tov. Podgornli:
Cum să facem?
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
sa ne întâlnim cu ei, să discutam. Sunt probleme de interpretare
în problema razboiului, a coexistenţei paşnice, în problema trecerii
de la capitalism la socialism. Şi, într-adevăr, au apărut în lume fe­
nomene care trebuie să ne reţină atenţia că altfel ori te duci la stânga,
ori la dreapta.
Tov. N. V. Podgornli:
Nu poate decât sa ma bucure şi sa ma asociez cu fiecare din cu­
vintele dv.
În ce priveşte Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice nici un tovarăş nu poate spune ca nu facem totul sa ne întâl­
nim şi să înlăturam divergenţele. Noi am spus sa încetam polemica, dar
ei continua să scrie în presă fel de fel de materiale polemice şi noi
răbdam. Fiecare partid comunist înţelege şi vede cum noi ne străduim.
în ce măsură vom reuşi, este greu de spus. Acum a venit timpul
când trebuie pusă aceasta chestiune. În ceea ce priveşte Comiteul
Central al partidului nostru, el va face totul ca sa lichidăm proble­
mele divergente.
286 MIHAI RETEGAN
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nu-mi fac iluzia ca întregul cerc de probleme îl vom lichida
dintr-o lovitura. lata, dau un exemplu. Nu de mult prietenii noştri
chinezi au început sa raspândeasca nişte materiale.
Tov. N. V. Podgornii:
Ca în orice tara.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Sau sa primim din strainatate aceste materiale. Noi am discutat
în Biroul Politic, am întocmit o scrisoare pe care am trimis-o în toate
organizatiile de partid. Am informat partidul de natura acestor lucruri
şi am spus: unde am ajunge daca şi alte partide fraţeşti atacate ar veni
tot aşa şi ar proceda cum procedaţi şi dv. Doar dv., tovarăşi chinezi,
spuneaţi de problema neamestecului în treburile altor ţari, acum de
ce va amestecaţi? Sigur, toate acestea într-o formă tovaraşeasca şi
partinică explicam membrilor noştri de partid ce poziţie sa ia faţă de
asemenea activitate. Ce înseamna aceasta? Ei considera, probabil,
conducerea noastra, aşa cum spun ei, revizionişti moderni, ca n-au
nimic de făcut cu conducerea asta, trebuie să trecem peste capul ei,
pentru ca ea nu permite în presa tribună pentru ascuţirea diver­
gentelor. Noi nu suntem de acord cu aceasta. O să observaţi ca, şi în
acele materiale sovietice unde noi consideram ca are o nuanţă de
polemică, le-am scos.
Noi suntem conştienţi de faptul că ei ocolesc conducerea partidu­
lui, noi ne dam seama ce fel de aprecieri se fac când recurg Ia aseme­
nea metode, dar ei îşi fac iluzii. Ei îşi închipuie că procedând aşa,
partidul nostru nu are cu ce sa taie această stare de lucruri. Noi le-am
spus şi verbal: nu procedati just. Noi nu procedam aşa şi ca atare şi dv.
respectaţi normele stabilite în relati.ile dintre partidele şi ţările noastre.
Dv. vorbiţi foarte mult despre respectarea Declaraţiei din 1960. Şi noi
suntem pentru aceasta, pentru respectarea prevederilor acestei Decla­
raţii, cu atât mai mult cu cât a fost apreciata drept Carta partidelor
comuniste şi muncitoreşti. Declaraţia din 1960 noi o considerăm un
document marxist-leninist al timpurilor noastre, strabatut de la un
DOCUMENTE 287
capat la altul ca un fir roşu de marxism-leninism, un document cu
care nu poţi să nu fii de acord, deoarece scrie acolo despre problema
neamestecului ş.a.m.d. Dar voi de ce faceţi asta? Aşa le-am spus
tovaraşilor chinezi. Au râs aşa, atunci am râs şi noi, dar am luat ma­
surile noastre.
Daca v-aş arata câte scrisori am primit nu numai de la membrii de
partid, dar şi de la nemembrii de partid care condamna acţiunea
aceasta. Noi am spus chinezilor: sa nu credeţi ca cei ce le trimiteţi
asemenea materiale va aplaudă, dimpotriva, va condamna. Daca vreţi
sa fiţi condamnaţi continuaţi. Nu vom permite sa fie atacate partidele
frateşti, folosindu-se asemenea metode, cu atât mai mult cu cât ei au
acceptat propunerea lui Hruşciov de a înceta polemica, de a nu ne
ataca, de a ne întâlni. Cu atât mai mult când noi consideram sa ne
întâlnim cu dv., să va aratam considerentele noastre. Şi în plenara la
fel am spus ca trebuie sa aratam considerentele noastre prietenilor şi
tovaraşilor noştri.
Tov. Alex. Bârladeanu:
Doar şi în iunie (1962) dv. aţi spus ca veţi pune aceasta problema
în faţa Comitetului Central.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Da, am spus ca problemele cuprinse în cuvântarea tovaraşului
Hruşciov conducerea partidului le va studia şi ne vom spune parerea.
Mai mult decât atât- şi asta am spus-o şi tovaraşului Andropov-,
în preajma Consfatuirii din 1962 noi am primit un şir de documente,
unul după altul. N-am reşit să examinam pe primul ca a venit al doilea,
al treilea, iar Ia Consfatuire am fost puşi în faţa altor documente cu totul
altfel. Iniţial conducerea partidului nostru a stabilit sa aratam parerea
noastra, să criticam acele părti cuprinse în propunerile poloneze. În al
doilea document multe lucruri au fost scoase şi atunci pe cine sa critici?
Dar au mai ramas unele lucruri şi în documentul al doilea cu care nu
eram de acord. Întâi a fost cuvântarea lui Gomulka, iar dupa aceea
proiectul de hotărâre în care erau lucruri cu care noi nu eram de
acord. Şi atunci ne-am gândit aşa: sa spunem numai ca nu vrem, nu
se poate şi atunci hai sa punem sub aceasta fraza: tari interesate. Nu
288 MIHAI RETEGAN
vreau eu, dar de ce sa te împiedic pe dumneata. Dumneata vrei sa
faci întreprinderi comune sau altceva care mie nu-mi convine, pof­
tim. Mi se putea spune: bine, nu vrei dumneata, dar de ce ma îm­
piedici pe mine. Şi atunci am zis: poftim, însa eu sunt dator sa-mi
spun părerea. Conducerea partidului nostru ne-a dat indicaţia, dezle­
garea, sa facem divergente la aceasta Consfătuire din iunie şi atunci
am telefonat acasa şi am rugat pe tovarăşi să schimbe aceasta
hotărâre pentru ca nu avea rost să intrăm în divergenţe în 1962. Apoi
s-a ivit plenara dv., declaraţia lui Nikita Sergheevici, s-au publicat
unele lucruri faţă de care noi aveam observaţii. Asta se referă chiar
la cuvântarea tovarăşului Hruşciov. Înainte se publică articolul acela
în revista ,,Probleme ale păcii şi socialismului" şi pe urma declaraţia
cunoscuta în plenara, să spunem public că nu suntem de acord cu
cele afirmate de tovaraşul Hruşciov? Nu. Au început după aceea
declaraţii, una după alta, ale conducătorilor bulgari, unguri, cehoslo­
vaci, nemţi, polonezi. Toată presa, sigur, cu nuanţe diferite, dar cu
acelaşi conţinut, publica articole în care se vedeau luări de poziţie în
favoarea afirmaţiilor tovarăşului Hruşciov, deşi nu trecuse doar 3-4
luni de la întâlnirea din 1962. Ce s-a întâmplat? Apoi apar articole
în diferite reviste, unde economişti, teoreticieni, conducători de par­
tide, filozofi au luat poziţie în favoarea celor afirmate de tov. Hruş­
ciov. În toate părţile o piaţa comună, tendinţa aceasta de a se crea
nişte formaţiuni interstatale.
Odată cu declaraţiile acestea ale partidelor frăţeşti într-un front larg,
adânc, tratat pe o parte şi pe alta, au apărut idei care au constituit şi con­
stituie pentru noi o preocupare foarte serioasă. Acestea nu sunt copilării,
sunt probleme foarte serioase şi ele s-au pus public.
Trebuie sa vă declar, tovarăşe Podgomîi, ca a fost la noi, în rân­
durile tovarăşilor noştri, foarte mare amărăciune, foarte multă ne­
dumerire, ce s-a întâmplat? Poate să iasă cine ştie ce prostie, să
nu audă duşmanul, sa nu spunem nimic, să ţinem gura închisă.
În plenara am dat un comunicat pentru care ne-am spart capul când
l-am întocmit, în aşa fel încât să-l înţeleagă numai cei ce au fost
la Consfătuire şi nimeni alţii, deci numai acei care cunoşteau pozi­
ţia noastră.
DOCUMENTE 289
Ceea ce a părut interesant pentru presa străina a fost faptul ca ple­
nara Comitetului nostru Central n-a fost anunţata din timp şi nici
ordinea de zi n-a fost anunţată, a ţinut patru zile şi a dat şi aşa un
comunicat mic. În comunicat a fost trecut că conducerea partidului
nostru îşi reafirmă ataşamentul faţă de hotărârile care au fost luate în
iunie 1962. Noi am râs când am citit în presa străină toate aprecie­
rile care se făceau la adresa noastră şi am spus: ia uite cum ne
urmăresc ăştia. Însă nu le-a trebuit mult şi ei au şi început să scor­
moneasca. Au citit articolul tovarăşului Hruşciov, au comparat cu
declaraţia noastră, pe ce punem noi accentul, apoi cuvântarea la ple­
nară şi toate celelalte declaraţii. Apoi au apărut articole în care se
vorbea de îngustime naţională, de egoism naţional, închistare
naţionala, naţionalism burghez, toate acestea le-au citit, le-au adunat
şi pe măsură ce apăreau tot mai multe au început să vorbească, tot
mai des, despre divergenţe. Noi am considerat ca în toate acestea nu
este vorba de noi. Noi avem informaţii, cam ştim pe unde se fac
asemenea aprecieri. Noi am căutat însă să ţinem secret, sa nu dăm
posibilitate să fie cunoscut acest lucru de la noi, să nu dăm noi argu­
mente duşmanului publicând poziţia noastră.
În scrisoarea tovarăşului Hruşciov ca răspuns la scrisoarea noastră
privind hidrocentrala de la Porţile de Fier, are acolo un pasaj foarte
bun. Se poate doar pentru faptul că ai o alta părere într-o problema sau
alta, [să] poţi sa califici pe cineva într-un anumit fel, să-l pui într-o anu­
mită categorie?
Când se vorbeşte de închistare naţională, unii ne acuză pe noi. Dar
dacă ar trebui să răspundem noi public celor ce vorbesc de închistare
naţională şi să scoatem la iveala acele fenomene şi tendinţe pe care ar
trebui ei să le observe, sigur că nu le-ar fi bine. Însă am evitat eti­
chetarea partidelor frăţeşti. Mai mult decât atât, în RDG s-au strâns mai
mulţi jurişti şi au început să discute despre independenţă, despre
suveranitate, dacă nu cumva sunt noţiuni istorice depăşite, ce caracter
au aceste noţiuni etc., etc. Deci se punea în discuţie independenta şi
suveranitatea. Ori se ştie că acestea nu sunt probleme personale. De ce
dracu au început aceştia să discute aceste probleme, eu nu mai ştiu!
Despre cehoslovaci, eu v-aş arăta nişte lucruri spuse de oameni de
răspundere şi mai mult decât atât aceste lucruri şi-au făcut loc şi în presa
290 MlliAI RETEGAN
sovietica, nişte lucruri care pur şi simplu te uimesc şi îţi pui întrebarea,
cum poate un om deştept sa faca aşa afirmaţii?
Tov. Alex. Bârladeanu:
Ca economiile nostre constituie un tot unic, care trebuie condus de
un centru unic.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nu mai departe Jiri Hendyk care spune: ... sigur ca ţările mai slab
dezvoltate vor avea de pierdut, dar nu trebuie sa suferim de închistare
naţionala, ca sa ne ridicam deasupra intereselor naţionale. Eu cred ca
nu trebuie aşa tratate lucrurile. Trebuie sa ne ocupam cu multa grija de
aceste probleme foarte actuale acum şi care poate mai târziu nu vor
constitui o problema.
Sigur ca în viitor însaşi noţiunea de graniţa va dispare, dar în
îrnprejurarile actuale când ţârile care şi-au capatat independenta lupta
pentru consolidarea independenţei şi suveranitatii - şi noi recu­
noaştem aceasta şi îi ajutam în aceasta problema-, sa ridicam aseme­
nea chestiuni este cel puţin greşit. Când monopolurile calea în
picioare independenta, suveranitatea, ridicam asemenea probleme şi
spunem ca acestea sunt noţiuni învechite. Or, acestea nu sunt pro­
bleme noi, acestea sunt fenomene care au loc de când Lenin a
întocmit lucrarea sa despre imperialism. Nu sunt procese care ne sur­
prind, însa toate acestea atrag dupa sine şi o anumita apreciere, un
anumit cuvânt de ordine care nu ne sunt indiferente. Şi noi facem
parte din mişcarea comunista internaţionala. Pe de o parte spunem
luptaţi pentru independenţa, pentru suveranitate şi tot noi sa aratam
ca acestea sunt noţiuni depaşite, nu merita sa te uiţi la ele.
Dupa cum vedeţi, eu deja am intrat în unele aspecte, în unele pro­
bleme care ne preocupa pe noi. Noi vom spune toate acestea în mod
cuprinzator. Examinam de mult aceste lucruri. Nu este vorba numai
de noi.
Spre exemplu, ne preocupa o problema foarte serioasa. De ce nu
sunt toate tarile socialiste în CAER? La întrebarea aceasta am primit
câteva râspunsuri, dar nici unul nu stâ în picioare. A fost într-o revista
o încercare, o analiza mai mult sau mai puţin ştiinţifica, dar aşa este de
DOCUMENTE 291
naiv pentru a justifica lipsa de participare a acestor ţari la CAER. Sigur
ca am mai auzit şi alte pâreri cu privire la aceste probleme, însa eu nu
cred în toate acestea. Uite deci o problema care ne preocupa. Sa dis­
cutam cu ele serios, sa dam o baza materiala formularilor noastre:
lagarul socialismului, sistemul economic socialist ş.a.m.d. Trebuie sa
restabilim unitatea lagârului nostru. Am fost în stare sa venim la putere
şi nu putem sa punem ordine, sa restabilim unitatea lagârului ocialist.
Trebuie sa gâsim soluţii, sa mergem într-un front unit. Este pacat când
vezi ca Partidul Comunist Chinez, un partid mare, China este o ţara
mare şi nu merge alături de noi.
Cu iugoslavii am avut un necaz. Noi am comemorat ziua naşterii
lui Lenin şi la adunarea festiva am invitat pe toţi şefii misiunilor diplo­
matice ale ţârilor socialiste şi printre ei i-am invitat şi pe iugoslavi.
Când a văzut chinezul şi albanezul pe iugoslav au spus: stai, ce cauta
asta aici, dar ce Iugoslavia este ţara socialista? Noi am spus aşa:
tovaraşi, nu e loc de discuţii aici, nici nu vi l-am pu în brate pe iu­
goslav şi atunci, nici una, nici alta, albanezul şi chinezul au plecat. Ce
înseamna oare atitudinea asta?
Ambasadorul sovietic organizează. în aceeaşi seara o gala de filme,
şi acolo se duce şi chinezul şi iugoslavul şi au stat şi la o masa. Merita
sa ne facem cruce, nu mai înţeleg nimic. La noi au plecat pentru ca a
venit şi iugoslavul, iar dincolo s-au dus şi au stat la aceeaşi masa.
Sigur ca nu poţi sa fii subiectiv, nu poţi fi de acord cu pârerea
chinezilor ca Iugoslavia nu este o ţară. socialista. Dacă te uiţi puţin, nu
trebuie sa te uiţi mult şi vezi ca Iugoslavia nu este o ţara capitalista.
Este adevârat, noi am dat la timpul sau o apreciere Programului UCI.
Despre aceasta am vorbit şi la Consfătuirea din 1960, acolo ne-am spus
şi noi pârerea noastră., deşi între timp au mai intervenit şi alte chestiuni.
Ce poţi sa spui fata de poziţia lor internaţionala? Fata de Programul lor
noi avem aceeaşi poziţie ca şi în 1960. A fost un timp, tovarăşe Pod­
gornîi, când unora nu le era clar de ce românii nu trag din toate puştile
asupra iugoslavilor. Erau foarte supâraţi albanezii.
Tov. Nicolae Ceauşescu:
Însa atunci iugoslavii ne erau daţi ca exemplu de felul cum lupta
împotriva revizionismului albanez.
292 MlliAI RETEGAN
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Eu nu am auzit asta ni ci de la Hruşciov, nici de Ia alţii. Poate au
spus oamen i din aparat. Şi oamenii din aparat poate sa spuna o părere
sau alta şi ei sunt membri de partid. Noi atunci am scris un articol la
care am lucrat foarte serios doua saptamâni, însa articolul a plăcut, el
a fost publi cat şi în „Pravda". Atunci însa ni s-a spus c a am avea o
atitudine împaciuitorista fată de iugoslavi. Acum se va spune cu multa
mirare, de altfel au şi început sa se răspândeasca asemenea păreri, ca
uite ce interesant, românii tot mai mult aluneca pe poziţii chineze. Sa
vedeţi nu se întâlneşte cu Tito, nu merge Ia întâlnire. Este adevarat ca
am fost invitaţi de Tito, şi am răspuns ca o sa gasim un moment şi ne
vom întâlni. Când se fac asemenea afirmaţii c red ca se face o mare
greşeala şi o mare nedreptate la adresa partidului nostru, doar se ştie
ca n oi am sprijinit Partidul Comunist al Uniunii Sovietice nu numai
pentru ca este Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dar pen tru ca
am considerat ca poziţia lui este o poziţie justa. Am luat parte ac tiva
pentru clarificarea unor probleme mari şi consideram ca este necesar
sa fie clarificate anumite lucruri, dar sa spui despre noi ca am alunecat
pe poziţii ch ineze, asta nu se poate. Da, asta poate spune presa
burgheza, aceştia care fac speculaţii. Dar nici aceştia, pen tru ca eu am
informaţii din surse foarte bine verificate, ei înţeleg foarte bine poziţia
noastră, nu ne co nfun da c u poziţiile ch ineze. Aşa ca nici tovarăşii
chinezi sa nu-şi faca iluzii, sa nu-şi înch ipuie ca noi suntem ceva care
ne clatinam la vânt. De aceea, spun ca nu au dreptate cei ce fac spe­
culaţii din acestea. Putem sa discutam şi anumite afirmaţii care se fac
şi, sigur, ca în focul luptei care se da se mai poate strecura şi o atitu­
dine subiectiva.
Sa-i spui lui Nikita Sergheevici ca am devenit „chinezi", ca suferim
de „închistare", de „îngustime naţionala" ca suntem „naţionalişti".
Tov. Podgornîi:
Eu ştiu ca îl c unoaşteţi pe tovarăşul Hruş ciov mai bine decât
mine, el are o atitudine atât de serioasa faţa de relaţiile reciproce, însa
ceea ce are şi ceea ce şi dv. aveţi, aşa cum fiecare dintre noi avem,
cât de genial n-ar fi un om, înainte de toate el este om. Ceea ce este
DOCUMENTE 293
caracteristicomului este caracteristic fiecăruia din tre noi. Când aţi
spus de suveranitate, am discutat şi în jurul acestei probleme sun t
multe discuţii. Înţeleg ca acel care nu cunoaşte parerea tovaraşului
Hruşciov în aceasta problema, ar putea sa nu creada sau sa-i atribuie
acest lucru. Problema aceasta a aparut �i în presa, au fost şi dis c uţii
în Cehoslovacia.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Toţi, fara excepţie, şi conducatori.
Tov. Podgornti:
Au aparut şi astfel de pareri ca în lagarul socialist sunt 15 repu­
blici şi va fi poate şi a 16-a. Poate va trebui sa discutam şi aceasta
problema. Aceasta problema a fost ridicata de Gottwald în timpul lui
Stalin . Eu person al am fost la aceasta disc uţie. Or, noi nu putem
spune acest lucru despre tov. Hruşciov, el priveşte cu torul altfel pro­
blema suveranitaţii naţionale care este una din condiţiile de baza în
relaţiile dintre statele noastre şi partidele noastre şi tovaraşul Hruşciov
niciodata nu va fi de acord cu încălc area suveranităţii. Eu îl cunosc
bine şi aş putea spune aşa: niciodată şi nimeni n u va auzi din gura lui
ca el s-ar gândi la aşa ceva.
Din aceasta scrisoare vedeţi cum priveşte problema suveranitatii
şi mai mult decât atât, cum păstrează aceasta suveranitate ca nimen i
sa nu arunce nici o umbra asupra acestui lucru. Daca s-ar fi întâm­
plat asemenea fenomene, ce ar fi spus opinia mondiala? Şi aşa de
multe ori se spune ca tarile socialiste sunt satelite. Ori daca ar mai
intra înca o ţara în URSS, nu am avea decât de pierdut în urma acestui
fapt. Eu ştiu ce spune tov. Hruşciov şi o sa aveţi discuţii cu tov. Hruş­
ciov şi o sa va spuna ca nici nu exista o astfel de problema. Eu va
spun ca o astfel de problema n u exista. Eu consider ca aceasta pro­
blema este atât de c lara, î nc ât nu constituie o problema. În c e
priveşte rezolvarea problemei ca toate tarile socialiste sa fac a parte
din CAER, va spun cinstit ca sunt mai puţin legat de CAER şi nu pot
sa discut în contradi c toriu sau sa ma aso ciez c onsiderentelor dv.
Dv. ştiţi mai bine.
294 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 295
Niciodata nu s-a spus ca nu trebuie permisa intrarea Chinei, Viet­ Tov. Podgornii:
namului, Coreei în CAER. Ele singure şi-au spus considerentele ca în Eu vreau sa spun ca foarte bine aţi vorbit despre China şi alte pro­
momentul de fată mai aşteapta. Sigur că noi trebuie sa ne îngrijim sa bleme. Noi pur şi simplu ne-am pus lacat la gura şi ne pregatim pentru
intre şi aceste tari. Suntem interesaţi în treaba aceasta. consfatuire. Şi noi primim asemenea materiale dar suntem foarte reţinuţi,
foarte precauţi. Noi vrem ca toate aceste probleme sa le punem de o parte,
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
va fi consfatuirea şi ne vom spune considerentele noastre acolo, ei şi le
Dar noi şi aşa colaboram.
vor spune pe ale lor şi credem ca vom stabili bune relaţii între noi.
Tov. Podgornii: Şi noi tot aşa consideram ca China este o ţara mare, aceasta este clar.
Şi din cuvântarea tovarăşului Hruşciov reiese ca el considera ca din Ca românii sunt împotriva chinezilor sau ca sunt de partea chinezilor, iată
CAER poate face parte oricare alta tara, şi nesocialista. ce va spun la aceste probleme. Informaţiile care ne vin din diferite tari
sunt fel de fel şi toate pornesc de la faptul sa creeze contradicţii, diver­
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: genţe. O astfel de informaţie a fost şi cu Plenara Comitetului Central al
Iniţial aşa este. PMR care a discutat problemele privind divergenţele din CAER, deci
divergentele între Uniunea Sovietica şi România. O alta informaţie este
Tov. Alex. Bârladeanu: că la Constanta s-au întâlnit ambasadorii ţarilor socialiste şi ai altor tari,
Acum nu scrie că numai tarile socialiste pot face parte din CAER, iar secretarul Comitetului regional de partid la o întâlnire s-a sarutat cu
dar spune ca acele tari care urmaresc scopurile noastre, construirea ambasadorul chinez. N-a avut loc acest fapt, însa se scrie. Aceste lucruri
socialismului. m-a rugat tovarăşul Hruşciov sa vi le transmit şi dv.
Nu ştiu de unde a aparut speculaţia ca tovaraşul Hruşciov ar fi spus
Tov. Podgornii: ca tovarăşul Gheorghiu-Dej este bolnav şi ca trebuie eliberat din funcţia
Nu ţin bine minte, dar tov. Hruşciov a spus ca nu interzice primirea de prim-secretar. Tovaraşul Hruşciov m-a rugat ca la timp sa aducem
oricarei tari în CAER. la cunoştinţa şi acest lucru, pentru ca nu este altceva decât o provocare.
Vedeţi şi dv. cât de puternice sunt provocarile.
Tov. Alex. Bârlădeanu:
Dacă nu aţi avut aceste informaţii tovaraşul Hruşciov m-a rugat sa
în Statut se spune ca pot participa numai acele tari care urmaresc
vi le aduc la cunoştinţa. Totuşi în relaţiile dintre partidele noastre nu
scopurile noastre.
este nimic şi ce a fost în presa noastra, probabil ca a fost şi în presa dv.
Tov. Podgornii: Mai patrunde câte ceva
Statutul nu interzice şi primirea acestor tari şi Uniunea Sovietica,
ca şi tovaraşii români, este pentru ca toate tarile socialiste sa faca Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
parte din CAER. Daca aceasta problema apare suplimentar, ea tre- într-adevar pe dv. v-a surprins când pe parcurs eu am reacţionat,
buie discutata. aceasta a fost pentru ca nu sunt acestea lucrurile care ne preocupa. Sunt
alte lucruri mai mari.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Trebuie sa dam o baza mai larga CAER-ului, sa nu ne închidem. Tov. Leontin Salajan:
Sigur ca sunt mii de calomnii privind relaţiile noastre.
296 MIHAI RETEGAN
Tov. Podgornii:
Tovarăşul Hruşciov mi-a spus sa va spun: uite ce se vorbeşte.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Faptul ca s-a sărutat primul secretar regional cu chinezul nu este
adevărat. Bietul Vâlcu s-a sărutat cu un consilier de la Ambasada
Sovietica, cu Karpov.
Tov. Podgornii:
Agenţia France Presse a spus asta Şi eu m-am sărutat la timpul meu
cu Vâlcu.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Sa va spun eu cum stau lucrurile. Ambasadorul RDG s-a gândit
sa organizeze un cocteil pe vas. Acolo, desigur, a fost un coniac
în cantitate mai mare şi Vâlcu care era în regiunea lui, el este şi aşa
un om entuziast, s-a sărutat cu Karpov, consilier de la Ambasada
Sovietica.
Tov. Podgornii:
Poftiţi, nici nu seamana cu chinezul cel puţin. Daca ridicam aceste
probleme în faţa tovarăşului Hruşciov, ele nici nu sunt probleme. Eu
nu vad nici o problema între noi şi dv.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Socotesc ca nu este nici o tragedie şi nu trebuie făcuta o tragedie
din treaba asta, nu trebuie umflata, se ivesc, desigur, divergenţe, ele tre­
buie discutate între noi şi de aceea noi am cautat sa nu le trecem din­
colo de baricada, sa dam ocazie sa se amestece străinii. O sa ne întâlnim
cât de curând, nu pot sa spun exact acum când, noi suntem aproape gata
cu materialul.
Tov. Podgornli:
Va invit la Kiev, avem păduri minunate acolo, locuri minunate de
odihnă. Întâlnirea este necesara.
DOCUMENTE 297
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Spune-i lui Nikita Sergheevici ca noi suntem de acord sa ne întâl­
nim, sa împărtăşim tovarăşilor noştri părerile noastre, sa le supunem
atenţiei lor sa judece.
Tov. Podgornii:
Nu trebuie prelungita aceasta treaba.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Nu. Este de altfel şi hotărârea Comitetului Central, a Biroului
Politic şi noi suntem datori sa ducem la îndeplinire aceasta hotărâre,
de a face cunoscut tovarăşilor noştri considerentele noastre, părerile
noastre.
Tov. Podgornii:
Nu numai ca este o hotărâre a plenarei, dar de mult nu v-aţi
întâlnit.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Ştii de câte ori am fost în Uniunea Sovietica, însa eu nu fac O
asemenea socoteală, pentru ca asta nu este o problema. Eu va rog să
ne înţelegeţi ca suntem cu toţii oameni, fiecare om are câte un necaz.
Eu am avut un necaz, am fost bolnav, şi trebuie sa văd de el. Nu
vreau să mă prezint acolo ca un om bolnav. Ca tovarăşii ma ţin din
scurt, eu sunt recunoscător, însa trebuie să-mi îndeplinesc datoria de
lucrător de partid.
Este adevărat ca toate problemele le analizam în Biroul Politic. Noi
întotdeauna, de când am intrat în partid, ducem o muncă colectiva, noi
discutam şi problemele mai mari şi mai mici, toate, toate le dezbatem
în Biroul Politic. Ştiţi, câteodată mi se pare ca o problemă sau alta
este clara, dar sunt dator sa verific justeţea ei, ascult considerentele
tovarăşilor. Poate ai să spui de mine: ce fel de prim-secretar eşti? Eu
consider ca este cea mai buna metodă, este cea mai frumoasa metodă
de a pune pe toţi sa lucreze, aşa ca toţi tovarăşii sa manifeste interes faţa
de probleme.
298 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 299
Tov. Emil Bodnaraş: când i se cere un sfat într-o problemă sau alta. Este plăcut sa lucrezi
Când era Ana Pauker nu era aşa. într-un astfel de colectiv, iar conducătorul are o satisfacţie dubla.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Şi atunci când se încălcau cele mai elementare reguli de partid,
La noi exista respect reciproc, sunt relaţii frumoase, plăcute, nu sunt
organizatiile de partid şi organele de partid de jos duceau o viaţă
relaţii mic-burgheze de cocoloşire a lipsurilor, oricât de dragi am fi unii
sanătoasa. Altfel va închipuiţi ce s-ar fi întâmplat dacă situaţia din con­
altora problema este sustinuta până la clarificare.
ducere s-ar fi răsfrânt jos în organele şi organizaţiile de partid.

Tov. Podgornii: Tov. N. V. Podgornti:

Asta este o treaba straşnică. Aşadar, ce să-i transmit tovarăşului Hruşciov'?
Din tot sufletul sunt de acord că numai printr-o conducere colectivă
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
se poate asigura o conducere justă. Şi la noi este la fel. Acesta este sin­
Transmite-i ca în curând ne vom întâlni.
gurul principiu just.
Aţi văzut când aţi citit că am sărit în sus.
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej:
Niciodată, oricât ar fi un om de înzestrat, nu poate întruni toate Tov. N. V. Podgornti:
calitătile colectivului. Nici tovarăşul Hruşciov n-a spus afirmativ, ci ca a auzit. Va rog sa
folosiţi documentul original în limba rusa pentru că traducerea a fost
Tov. Podgornii: făcuta de tovarăşi care nu sunt români, aşa ca s-ar putea ca anumite
N-a fost şi nu va fi. Lenin a fost foarte inteligent, a fost geniu, însa parţi să nu fie traduse aşa cum trebuie.
el se sfătuia cu colectivul. De multe ori s-au ridicat obiecţiuni asupra
celor ce el susţinea şi el ţinea seama de aceasta. Tov. A. A. Epişev:
Dv. aţi spus că nu sunteţi diplomat. Atunci cum sa ma simt eu când
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: atâţia ani am fost diplomat. Diplomaţii au şi un anumit limbaj.
Uitaţi, sunt de faţă tovarăşii, pot sa spună. Chiar membrii Comi­
tetului Central au o mare satisfacţie când vii şi le pui în discuţie o pro­
blemă sau alta. Se simt bine. De multe ori părerile tovarăşilor m-au ANIC, fond CC al PCR/Cancelarie, dosar 22/1963, f. 2- 24.
determinat, m-au convins să-mi schimb o părere sau alta. întotdeuna
când vii cu câte o problemă trebuie s-o judeci bine să nu te faci de
ruşine în faţa colectivului. Nu poţi veni cu o problemă uşuratica, super­
ficială. Dar se mai întâmplă. Eu sunt recunoscător tovarăşilor ca mă
ajuta în felul acesta. Niciodată n-am procedat altfel.

Tov. N. V. Podgornii:
Când nu trăieşti în colectiv şi când simţi ca eşti de prisos, nu eşti
luat în consideraţie, nu te simţi bine. Cred că fiecare simte satisfacţie

IX
RAPORT
privind şedinţa a XII-a a Comitetului Executiv al CAER
din 21 - 24. 04.1964
I. În ordinea de zi a şedinţei erau înscrise 15 probleme de impor­
tanţă diferită extrase din planul de muncă al Comitetului Executiv.
Materialele pregătite anterior de Comisiile permanente CAER evi­
denţiau - pentru unele probleme importante din ordinea de zi - păreri
radical deosebite între RPR, pe de o parte, şi celelalte ţări pe de altă
parte. Aşa au fost materialele referitoare la :
1. ,Masuri p�ntru adâncirea coordonării vânzărilor si cumpararilor
pe piaţa capitalistă".
Recomandările mai importante, pregătite de Comisia pentru
comerţ exterior, pe care delegaţia română în comisie nu şi le însuşise,
prevedeau:
- practicarea într-o măsură cât mai mare a cumpărărilor şi vân­
zărilor în comun de mărfuri pe pieţele capitaliste;
- coordonarea semestrială a cumpărării de licenţe, unicate, procese
şi linii tehnologice, alcătuirea pentru perioada 1966-1970 a unui
plan coordonat de acţiuni pentru cumpărarea de licenţe, procese
tehnologice, linii tehnologice din ţările capitaliste;
- coordonarea între agenţiile economice din ţările capitaliste a
cumpărărilor şi vânzărilor de mărfuri pe aceste pieţe;
DOCUMENTE 301
- transmiterea reciprocă a informaţiilor privind cererile de oferte şi
ofertele obţinute împreună cu documentaţiile respective şi altele.
2. ,,Perfectarea proiectului de Convenţie între CAER şi
RSF lu�oslavia".
Din acest proiect de Convenţie - examinat la şedinţa anterioara a
Comitetului Executiv - rămăsese încă nepusă de acord partea care se
referă la faptul dacă angajarea CAER, în raporturile cu Iugoslavia,
urma să se facă prin semnarea Convenţiei de secretarul CAER, poziţie
susţinută de celelelate ţări, sau de către toate ţările membre ale CAER,
prin semnătura reprezentanţilor acestora în CAER, poziţie susţinută
de RPR.
3. ,,Raportul privind s ituatia agriculturii în tările membre ale
CAER".
Raportul fusese întocmit şi acceptat de Comisia pentru agricultura,
în unanimitate. În materialele, unilateral întocmite, difuzate de catre
RDG şi RSCS înaintea şedinţei Comitetului Executiv, se făceau însa
aprecieri şi propuneri care priveau direct ţara noastra şi care erau evi­
dent inacceptabile pentru noi. Pornind de [la] faptul ca URSS nu mai
prevede, începând din 1964, exportul de cereale în ţările membre ale
CAER, RDG şi RSCS urmăreau obţinerea unor recomandări în sensul
ca celelalte ţări membre să acopere - în totalitate sau în parte - nece­
sarul lor de cereale. În acest scop se afirma că rezolvarea problemei
cerealelor ar trebui sa se facă în viintor în cadrul CAER pe sean1a
sporirii producţiei, în primul rând în ţările în care producţia la hectar
este mica - RPR şi URSS -, în care productivitatea muncii în agricul­
tura este redusă şi care dispun de mai mult pământ arabil pe cap de
locuitor decât RDG şi RSCS. Aceste din urma ţări ar trebui, în schimb,
să se orienteze spre cultiyarea plantelor mai rentabile şi bogate în sub­
stanţe nutritive (cartofi, sfecla, lucernă ş.a.). Până la rezolvarea pe
această cale a problemei cerealelor în CAER ar urma sa se examineze
relaţiile economice cu ţările Pieţei Comune, ale ţărilor exportatoare de
cereale*, spre a se putea găsi soluţii de acoperire a nevoilor de cereale
şi alte produse agricole şi alimentare între ţările membre CAER.
• Adnotare marginala: ,,clar!"
302 MIHAI RETEGAN
4. O altă problemă care putea da naştere la discuţii era cea referi­
toare la ,.Raportul Secretariatului cu privire la cea de a15-a aniversare
a CAER". în cazul în care Secretariatul ar fi intenţionat să se refere
polemic la Albania, aşa cum făcuse într-o variantă internă, mai veche,
a raportului, sau dacă delegaţiile altor ţări ar fi repus în discuţie cu
aceasta ocazie propunerile referitoare la ,,noi forme de colaborare"
făcute în cursul anului 1963 şi respinse de noi.
Erau de aşteptat, prin urmare, discuţii între noi şi celelalte delegaţii,
cel puţin pe aceste probleme. în acelaşi timp - după cum arătaseră
pregătirile materialelor, efectuate în cadrul Comisiilor CAER, la cele­
lalte ţări exista - asupra problemelor de mai sus - o unanimitate de
păreri*. Nici asupra restului problemelor, între reprezentanţii celorlalte
ţări nu existau deosebiri de păreri.
II. La faptul că asupra chestiunilor supuse examinării se cunoaştea
că urma să aibă o părere deosebită doar RPR, s-a adăugat şi absenţa
tov. Al. Bârlădeanu, reţinut la Plenara CC [al] PMR.
Am avut impresia că neparticiparea tov. Bârlădeanu şi venirea mea
a fost interpretată de către unii ca intenţia din partea noastră de a ocupa
în şedinţă o poziţie obstrucţionistă.
Astfel, în timpul încercării aparaturii de translaţie a fost surprinsă
de către translatorii români o discuţie între Fadeev şi secretarul adjunct
Zborowski (cetAţean polonez). Acesta din urmă îl întreba pe Fadeev:
,,De ce n-a venit reprezentantul României?", la care Fadeev a spus:
„Este Cioară aici; am primit în acest sens o scrisoare de la cei care se
bazează pe forte proprii (!); dar nu este nimic .. . noi vom discuta aşa
cum socotim noi". La acest răspuns, Zborowski a adăugat ,,- Bine că
au găsit o scuză".
De asemenea, un alt indiciu în acest sens a fost faptul că Fadeev şi
Leseciko, în comentariile dintre ei din timpµ! şedinţei, îşi exprimau
satisfacţia pentru luările mele de cuvânt care, cu excepţia celor referi­
toare la cele patru puncte menţionate mai înainte, au fost foarte scurte
şi anunţau acordul nostru de principiu, cu menţiunea că unele observaţii
de detaliu vor fi transmise în grupele de redactare.
* Adnotare marginală: ,,s-au înţeles!"
DOCUMENTE 303
Primirea care mi s-a făcut la începerea şedinţei a fost rece, dar nu
mi s-a creat, formal, o situaţie de inegalitate faţă de ceilalţi participanţi
la şedinţă. O singură dată, chiar la primul punct al ordinei de zi, Lese­
ciko m-a scăpat „din greşeală" la luările de cuvânt, sărind peste rân­
dul meu.
m. Şedinţa s-a deschis cu propunerea lui S. Todorov de a se trimite
o telegramă cu urări tov. Hruşciov în care sens s-a oferit să ne prezinte
şi proiectul telegramei. Exprimându-ne cu toţii acordul în legătură cu
trimiterea telegramei, ni s-a difuzat şi textul respectiv.
Textul telegramei avea în fond două părţi: una cu elogii la adresa
tov. Hruşciov şi alta, suficient de dezvoltată, care conţinea referiri la
unele teze principiale ale colaborării economice care, chipurile, ar intra
în preocupările Comitetului Executiv.
La această telegramă eu - de altfel şi singurul - am avut două ob­
servaţii, referitoare la partea care avea în vedere colaborarea economică.
în acest sens am remarcat faptul că, referindu-se la succesele
obţinute de ţările membre CAER în dezvoltarea socialistă, se explicau
toate aceste succese doar prin ajutorul şi sprijinul reciproc, prin
folosirea avantajelor coeziunii ţărilor socialiste.
Eu am propus un text în care se parafraza o teză din Declaraţia din
1960 referitoare la datoria internaţionalistă a ţărilor socialiste de a dez­
volta industria şi agricultura folosind la maximum posibilităţile lor,
resursele interne ale fiecărei ţări şi ale avantajului sistemului socialist.
Aceste observaţii ale mele n-au făcut obiectul discuţiilor, ci au fost
transmise direct redactorilor telegramei şi acceptate de aceştia ca atare.
Autorul telegramei nu fusese Todorov, ci Zavoljski - fost şef de sector
adjunct la CC al PCUS, în prezent şeful Biroului de presă al CAER.
Telegrama a fost transmisă în ziua de 21 aprilie d.m. dar n-a apărut
în presă.
Trecându-se la ordinea de zi, în zilele de 21 şi 22 aprilie s-au exanu­
nat pe rând toate problemele, fiecare membru al Comitetului Executiv
exprimându-şi poziţia. Leseciko, ca preşedinte, nu a încercat să tragă
concluzii, astfel că discuţiile în contradictoriu au fost mutate în grupele
de redactare care urmau să întocmească proiectele de hotărâre.

304 MIHAI RETEGAN
Eu, vorbind de fiecare data catre sfârşit (în ordinea alfabetului rus),
nu am fumizat elemente pentru o discuţie în contradictoriu* şi nici nu
m-am referit la cele spuse de antevorbitori, ci m-am mârginit sa citesc
textul pregatit în prealabil. Nici Leseciko, în afara de unele rare excep­
\:ii, nu a dat vreo replica la cele spune de mine.
În acest fel, şedinţele plenare din 21 şi 22 aprilie s-au desfaşurat
normal, fâra nici un incident.
Punctele de vedere ale membrilor Comitetului Executiv, expuse în
intervenţiile lor, au fost identice cu cele susţinute de tarile respective în
Comisiile CAER şi redate de mine la începutul acestei note.
În legatura cu cea de a 15-a aniversare a CAER, din cuvântarile
celorlalţi membri ai Comitetului Executiv mai sunt de reţinut urma­
toarele. Toţi - în afara de mine - au vorbit despre faptul ca:
- dezvoltarea economica a ţarilor lor este rezultatul colaborarii eco-
nomice în cadrul CAER;
- în aceasta dezvoltare un rol deosebit l-a avut ajutorul URSS;
- sunt necesare „forme noi mai elastice „ de colaborare în CAER.
În plus, unii au mai spus urmatoarele:
Todorov: ,,sa ne pronunţam hotarât împotriva încercarilor con­
ducatorilor chinezi de a slabi unitatea, împotriva concepţiei lor
antileniniste, a aşa-zisei construiri a socialismului prin forte proprii";
Apro: ,,închistarea na\:ionala ne poate provoca greuta\:i", apoi a citat
pe Lenin, despre „cooperativa mondiala ...";
Molomjamţ (Mongolia): ,,nu trebuie sa ne sprijinim pe eforturi pro­
prii, ci în primul rând, pe colaborare, şi ajutor reciproc**; conducatorii
chinezi se straduiesc sa mişcoreze importanţa colaborarii, sa semene
neîncredere în ea";
Jaroszewicz: ,,sunt pareri ciudate, straine, care afirma ca colabo­
rarea economica în cadrul CAER nu ajuta ţarilor mai slab dezvoltate,
ca tarile trebuie sa se bazeze pe eforturile lor proprii; sa luptam
împotriva unei astfel de concep\:ii".
Cuvântul meu a cuprins în special urari la adresa celor ce desfaşoara
activitate în CAER.
* Adnotare marginala.: ,,tb".
** Adnotare marginala.: ,,Sa lucreze alţii pt. voi!"
DOCUMENTE 305
IV. În ziua de 23 aprilie s-au desfaşurat discuţiile în grupele de
redactare în scopul întocmirii proiectelor de hotârâri.
Am dat indicaţii tovaraşilor care m-au însoţit de a depune straduinţe
ca în grupele de redactare sa se introduca toate îmbunataţirile necesare,
pentru a evita deschiderea unor discuţii în contradictoriu în şedinţa
finala a Comitetului Executiv ce urma sa aiba loc în ziua de vineri
24 aprilie.
Situaţia în grupele de redactare a fost urmatoarea:
a) Proiectul de comunicat, referitor la cea de-a 15-a aniversare a
CAER întocmit de Secretariat ca baza de discuţie, constituia o apolo­
gie a colaborarii economice, trecea absolut sub tacere importanta
folosirii resurselor şi posibilitaţilor proprii în fiecare ţara, eforturile
popoarelor, conducerea şi mobilizarea de catre partid şi nu menţiona
ca metoda principala pentru realizarea diviziunii internaţionale socia­
liste a muncii este coordonarea planurilor şi altele. În schimb, exagera
rolul colaborarii economice şi a ajutorului reciproc. În afara de
aceasta, conţinea multe inexactitaţi, repetari şi redactari confuze sau
defectuoase.
Pentru a uşura discuţiile în grupa de redactare, l-am chemat pe
Zavoljski - autorul acestui comunicat - şi i-am prezentat în prealabil
observaţiile mele. Am constatat cu surprindere ca Zavoljski, probabil
cu aprobarea lui Fadeev, a introdus toate modificarile cerute de mine şi
s-a straduit sa redea chiar şi expresiile propuse de mine, schimbând ast­
fel mult caracterul comunicatului. Nu acceptase însa scurtarea comu­
nicatului, aşa cum propusesem eu. Astfel, în grupa de redactare noi am
prezentat doar 2-3 observa\:ii neesen\:iale, care şi ele au fost acceptate.
Aceasta a nemulţumit însa pe ceilalţi participanţi în Comisia de
redactare, în special pe polonezi, care s-au straduit din toate puterile sa
determine repunerea în discu\:ie a variantei iniţiale. Cu toate insistentele
lor, textul comunicatului referitor la cea de-a 15-a aniversare a CAER
a suferit doar puţine modificari în sensul înrautaţirii lui.
b) În alta grupa de redactare s-a acceptat de asemenea în unanimi­
tate ca acordul dintre CAER şi Iugoslavia sa fie semnat din partea
CAER de delegaţi ai ţarilor membre, nivelul acestora urmând sa fie
apreciat de fiecare ţara în parte, în funcţie de nivelul împuternicitului
guvernului iugoslav. Acest rezultat l-am considerat absolut satisfacator.
306 MIHAI RETEGAN
c) În mod satisfă.cator s-au terminat discuţiile şi în grupa de
redactare privind agricultura. Grupa de redactare a transmis şedinţei
plenare un text aprobat în unanimitate, care conţinea doar patru
observaţii ale RPR în chestiuni a caror importanţa era secundara fata
de dorinţele iniţiale ale ROG şi RSCS.
d) Fara rezultate s-au încheiat însa discuţiile în privinţa coor­
donarii ieşirilor pe piaţa tarilor capitaliste. În aceasta grupa, condusa
de Zorin, adjunct al ministrului comerţului exterior al URSS, au fost
respinse toate propunerile noastre, deşi ele - întocmite de pe
poziţiile noastre principiale - ar fi permis gasirea unor soluţii accep­
tabile pentru toţi. Atât Zorin, cât şi delegatul polonez şi cel maghiar
îndemnau sa se încheie cât mai repede lucră.rile grupei şi sa se con­
semneze într-un document poziţiile diferite constatate - dupa ce
staruisera ca noi sa ne exprimam dezacordul fata de „hotarârea lor"
în orice forma dorim, numai sa nu-i împiedicam ca ei sa adopte „o
hotarâre" care le convenea.
Pentru a se reda ceva din atmosfera, menţionez ca Zorin a refuzat
chiar sa suspende şedinţa pentru 10 minute, la rugamintea delegatului
român, care dorea sa se consulte cu mine.
e) în celelalte grupe de redactare s-au întocmit proiecte de hotarâri,
acceptate în unanimitate.
Trebuie de menţionat ca activitatea grupelor de redactare se duce în
permanent contact cu membrii Comitetului Executiv, aşa ca acordul sau
divergentele în grupa reflecta, de regula, poziţia reprezentantului
respectiv în Comitetul Executiv.
V. în Şedinţa Comitetului Executiv din 23 aprilie era de aşteptat,
deci, ca discuţiile sa fie minime şi ponderate, deoarece cu excepţia
punctului referitor la „comerţul exterior", toate celelalte proiecte de
hotarâri fusesera acceptate în grupa de redactare, în unanimitate.
S-a constatat însa ca Jaroszewicz intenţioneaza sa resping a toate
materialele puse, cu greu, de acord.
a) în acest sens, dupa ce Todorov, Apro, Leuschner şi Molomjamţ
şi-au exprimat acordul cu proiectul de comunicat privind a 15-a aniver­
sare a CAER, Jaroszewicz a calificat comunicatul ca fiind alcatuit din
fraze generale, o compilaţie din diferite documente de partid şi ale
DOCUMENTE 307
sesiunilor CAER, compilaţie ,,necinstita", deoarece nici nu se arata
macar ca autorul nu este Comitetul Executiv. A propus alternativa „sa
se renunţe la comunicat", sau „sa se elaboreze un comunicat care sa fi­
xeze ideile, formele şi metodele noi, mai eficiente, care sa caracterizeze
activitatea viitoare a CAER".
Venindu-mi rândul la cuvânt, mi-am exprimat acordul cu proiectul
prezentat, acceptând însa şi ideea renunţarii cu totul la comunicat*.
Am afirmat însa ca aniversarea CAER nu justifica deschiderea
discuţiilor privind „forme noi, mai eficiente" de colaborare în cadrul
CAER, deoarece documentele adoptate pâna acum în comun de catre
conducătorii partidelor noastre sunt suficiente pentru orientarea
activitaţii CAER. Leseciko care a urmat dupa mine a cerut lui
Jaroszewicz sa faca propuneri concrete de îmbunataţire a comuni­
catului.
Jaroszewicz mi s-a adresat apoi spunând că a auzit ca în grupa de
redactare românii s-ar fi opus includerii unei fraze în care sa se vor­
beasca despre ponderea producţiei industriale a ţarilor membre CAER
în producţia industrială mondială. I-am raspuns ca nu ne-am opus, dar
am crezut de cuviinţă sa se pastreze obiceiul bun pe care l-am avut pâna
acum de a vorbi despre succesele sistemului socialist în ansamblul lui,
ţinând cont ca la baza acestor succese stau avantajele orânduirii sociale.
La întrebarea lui ironică, daca eu „am să garantez pentru cifrele pe care
alţii le-ar putea contesta", referitoare la succesele lagărului socialist în
ansamblul lui, i-am raspuns că datele pe care mi le cere sa le garantez
eu sunt conţinute în comunicatul din 1963 al Consfătuirii primilor-se­
cretari. Ca urmare a acestei discuţii s-au inclus în comunicat referiri atât
la lagărul socialist, cât şi la tarile membre CAER.
Către sfârşitul şedinţei Jaroszewicz a prezentat unele propuneri de
îmbogăţire a comunicatului cu exemple de realizari din activitatea
CAER (conducta de ţiţei, interconectarea sistemelor energetice, parcul
comun de vagoane şi celelalte).
b) Trecându-se la problema „coordonării vânzărilor şi cumpărarilor
pe piaţa capitalistă", am luat primul cuvântul şi am motivat poziţia
noastră care era în fond următoarea:
• Adnotare marginala: ,,fb".
308 MIHAI RETEGAN
- sa adoptam de comun acord acele recomandări privind înlaturarea
deficientelor existente astăzi în practica coordonării vânzAri.lor şi
cumpărarilor pe piaţa capitalistA - acceptate de toţi;
- sa consemnAm în protocol faptul ca Ungaria, Bulgaria etc. au
căzut de acord sa mai practice şi alte mAsuri (care se enumerau)
şi ca România se declara satisfacutA de actualele forme, iar daca
în viitor va constata interes, se va asocia şi ea la cele avute în
vedere acum de aceste ţări;
- am propus eliminarea unor prevederi care dadeau un caracter
obligatoriu şi birocratic masurilor propuse de celelalte ţAri, care
le-ar fi facut şi pentru noi acceptabile înca de acum;
- am subliniat ca propunerea noastra ar trebui sa fie acceptabila,
deoarece ea da posibilitatea unora sa aprofundeze oricât aceasta
coordonare, care însa nu devine obligatorie pentru toţi.
În luarile de cuvânt ale celorlalţi, care au urmat, s-au reluat ideile
ca în faţa unei politici comerciale „tot mai unite" a ţAri.lor Pieţei
Comune şi noi trebuie sa-i opunem o „politica unita" (Leseciko ne-a
citat dintr-un buletin al Pieţei Comune în care erau descrise mAsurile de
reglementare în viitor a comerţului acestor ţări cu Europa de Est. Lese­
ciko a afirmat însa ca poate fi de acord cu propunerile noastre).
Apro şi Leuschner s-au asociat la cele spune de Leseciko facând
afirmaţii generale referitoare la necesitatea unei „politici mai coordo­
nate" fata de Piaţa Comuna. Amândoi s-au referit la concurenţa care
are loc intre organizaţiile comerciale ale ţărilor socialiste, pe piaţa capi­
talistll., în special la cumpărarea de utilaje chimice. Leuschner mi-a cerut
direct sa-i raspund daca intenţionam sa le pennitem ca în cadrul CAER
sa se adopte masurile privind coordonarea pe care ei toţi, în afara de
noi, le doresc.
Jaroszewicz, adresându-mi-se, a spus: ,,nu este pentru prima data
când cautam compromisuri pentru a obţine o hotărâre comuna. în acest
domeniu important însa nu poate fi vorba de aşa ceva Noi avem Pactul
de la Varşovia, iar CAER reprezintA baza sa economica. Relaţiile noas.:
tre economice cu tarile capitaliste trebuie privite ca o parte a luptei
noastre economice cu capitalismul". El nu poate fi de acord cu pro­
punerile noastre, deoarece acesta înseamna „paşi înapoi fata de coor­
donarea existentA în prezent". Este de parere ca nici nu este cazul sa ne
DOCUMENTE 309
straduim sa adoptAm o hotarâre comuna, deoarece este suficient sa se
consemneze în protocolul Comitetului Executiv acordul separat al celor
7 ţari pentru ca aceasta sa aiba forţa unui document CAER*.
Am luat din nou cuvântul şi am afirmat ca obiectul discuţiei nu-l
constituie considerentele generale asupra comerţului cu tarile capita­
liste, ci aspectele concrete ale coordonarii acţiunilor de vânzari şi
cumparari. În timp ce se susţine necesitatea unor forme mai eficiente
de coordonare, se încalca cele convenite în cadrul unor forme mai sim­
ple. 30% din totalul încalcarilor constatate în CAER aparţin orga­
nizaţiilor comerciale poloneze şi un sfert celor cehoslovace (în şedinţa
din 21 aprilie dadusem cifre pentru fiecare ţara); organizaţiile comer­
ciale româneşti au cel mai redus număr de încalcari, de câteva ori mai
redus decât al celor poloneze. În timp ce se insista pentru adoptarea
unor forme ,,mai eficiente" de coordonare a cumpararilor de licenţe şi
linii tehnologice, însa sunt tari - şi am afirmat ca am lista în fata** -
care nu-şi respecta faţa de noi obligaţii simple, de a ne transmite
informaţiile necesare unei coordonari. Se afirma necesitatea inten­
sificarii schimbului de informaţii intre reprezentanţii comerciali din
tarile capitaliste. în practica însa s-au comis indiscreţii, care ne-au adus
pagube. În consecinţa consider ca în ceea ce ne priveşte, nu simţim
nevoia unor „forme mai eficiente". În ceea ce priveşte procedura însa,
existând un interes unanim în coordonarea ieşirilor pe piaţa capitalista,
hotarârea Comitetului Executiv nu se poate lua decât în unanimitate.
în încheiere şi pe parcursul discuţiilor, Leseciko i-a invitat pe ceilalţi
şi în mod deosebit pe Jaroszewicz sa accepte propunerile noastre, pe
care le-am aratat la început. Dupa câteva intervenţii, pe un ton ce vadea
iritare, în care ma invita pe mine sa ma înscriu în protocol cu diver­
genţa, Jaroszewicz a acceptat propunerea noastra.
c) Fata de proiectul de hotărâre privind semnarea Acordului dintre
CAER şi Iugoslavia, de catre reprezentanţii tuturor ţărilor, acceptat în
unanimitate, în grupa de redactare, Jaroszewicz şi-a exprimat, de
asemenea, singur, dezacordul. A insistat sa se prevada semnarea de
catre secretarul CAER sau preşedintele Comitetului Executiv. Aceasta
" Adnotare marginala: ,,majoritate".
"" Adnotare marginala: ,,fb. Pus la Punct".
310 MIHAI RETEGAN
a provocat însă o revenire la poziţia iniţială a celorlalţi membri ai
Comitetului Executiv care luând cuvântul - mai la început- îşi expri­
masera, în sfârşit, acordul cu poziţia noastră.
Am luat cuvântul iarăşi şi am afinnat că, deoarece toţi ceilalţi con­
sideră din nou că în numele ţărilor lor poate şi trebuie să semneze se­
cretarul CAER, atunci sunt de părere să consemnăm o hotărâre
satisfăcătoare pentru toţi şi anume că pentru reprezentanţii Bulgariei,
Ungariei etc. va semna secretarul CAER, iar pentru RPR va semna
împuternicitul ţării noastre*. Această soluţie a fost respinsă prin mur­
mure de dezaprobare, imediat, de toţi ceilalţi**.Jaroszewicz a încercat
apoi să insinueze că n-ar exista dorinţă unanimă de a fi acceptată
Iugoslavia în CAER***, aceasta fiind singura explicaţie a discuţiilor
îndelungate pe probleme formale. A propus deci să ne scoată punctul
din ordinea de zi, ţinând cont de divergentele existente, precum şi pe
motiv „ca n-ar fi nici o catastrofă dacă primirea lugoslaviei s-ar amâna
cu 2 - 3 luni".
Am intervenit din nou propunând să păstrăm discuţia asupra pro­
blemei la ordinea de zi - anume, pe cine intenţionează să împuter­
niceasca Ungaria, Bulgaria etc. să semneze acordul: pe secretarul
CAER sau pe reprezentanţii proprii; pentru RPR - punctul de vedere
al conducerii noastre de stat şi de partid este stabilit - acesta nu poate
fi decât reprezentantul R.P.R. Problema acceptării lugoslaviei este de
mult hotărâtă în unanimitate.
S-a luat apoi o pauza de IO minute în care timp membrii Comite­
tului Executiv au fost invitaţi în cabinetul lui Fadeev, la o gustare.
Leseciko m-a invitat să-l ajut să redacteze o formulare acceptabilă pen­
tru noi, privind acordul cu Iugoslavia. În cabinetul lui Fadeev, aşe­
zându-ma la masa, am fost solicitat de Todorov sa-i mai explic o dată
poziţia noastră pentru ca el „să poată informa corect acasă".
Am repetat poziţia noastră în felul următor: în conformitate cu arti­
colul IO al Statutului CAER Acordul urmează să consemneze o
înţelegere între CAER şi Iugoslavia. Noi ne imaginăm că pentru
* Adnotare marginală: ,,fb".
** Adnotare marginală: ,,de ce oare? Pt. că s-ar fi prezentat nişte funcţ.ionari ai se­
cretarului si nu reprez. unor ţări indep. suver.".
*** Adnotare marginală: ..diversiune".
DOCUMENTE 311
aceasta, Consiliul ar însărcina Comitetul Executiv, iar din partea
Comitetului Executiv ar urma să semneze toţi reprezentantii tarilor. De
cealaltă parte, ar urma să semneze împuternicitul guvernului iugoslav.
La aceasta, Todorov mi-a răspuns că şi ei îşi imaginează întocmirea
documentelor în acelaşi fel ca şi noi.
Jaroszewicz, care până atunci m-a ascultat, a izbucnit deodata, vio­
lent, adresându-mi-se: ,,Ce importanţă are pentru dumneavoastră Statu­
tul CAER? ... când vreţi, nu ţineţi cont de el, ori îl încălcaţi !... ce
importantă au pentru dumneavoastră acordurile, le încalcati cum
vreţi ... !"*
Eu l-am întrerupt, după care a urmat dialogul:
Cioară: - ,,cum vă permiteţi să faceţi astfel de aprecieri nefunda­
mentate şi chiar jignitoare la adresa tării mele pe care eu o reprezint aici,
aşa cum reprezentaţi dv. Polonia?"
Jaroszewicz: - ,,aci nu este o şedinţă, ci este o masă şi eu pot să
spun ce doresc ! ... eu nici nu ştiu pe cine reprezinţi dumneata, n-am
văZut împuternicirile dumitale!"
Cioară: - ,,bine, dar sunteţi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri.
Dacă vorbiţi fată de mine aşa, riscaţi să vă răspund la fel!"**.
Jaroszewicz: - ,,aici suntem la o masă şi pot sa spun ce gândesc".
Cioara: - ,,atunci mă scol şi plec pentru că nu sunt de acord sa va
ascult!"***.
M-am ridicat de la masă îndreptându-mă spre ieşire. Întrucât mă
găseam între Leseciko şi Fadeev, aceştia s-au sculat şi m-au apucat de
umăr, nelăsându-mă să plec. Nu m-am aşezat pe scaun, ci, din picioare,
am repetat ce-i spusesem mai înainte: ,,cum vă permiteţi sa faceţi
afirmaţii nefundamentate şi jignitoare la adresa României etc.".
Leseciko ne-a rugat să reluăm discuţia referitoare la găsirea unei
soluţii în legătură cu Iugoslavia. La aceasta i-am răspuns ca, în atmo­
sfera care s-a creat, nu mai văd posibila continuarea discuţiilor. Sunt de
părere sa suspendăm şedinţa şi să o reluăm a doua zi. Eu doresc sa
m1ormez
• &
acasă asupra s1tuaţ1.e1
• • •
create****.
* Adnotare marginală: ,,ce obrăznicie!"
** Adnotare marginală: ,,fb".
*** Adnotare marginală: ,,fb".
**** Adnotare marginală: ,,fb".
 DOCUMENTE 313
312 MIHAI RETEGAN
surprinzătoare, pe care probabil ca o ţinuse în rezerva, dar care în fond
în tot acest timp am avut impresia ca ceilalţi erau vadit nemultumiti
facuse absolut nejustificate discuţiile purtate pânA atunci în Comitetul
de ieşirea lui Jaroszewicz.
Executiv, şi anume ca participarea lugoslaviei sa se faca nu pe baza
Todorov mi s-a adresat spunându-mi ca „uneori au loc astfel de
unui acord direct dintre CAER şi guvernul acestei ţari, ci pe baza unei
discuţii aprige chiar la nivelul conducerilor de stat".
hotărâri a sesiunii CAER, semnata bineînţeles de reprezentanţii tuturor
Dupa o pauza mai lunga, în care a existat o tacere deplina,
ţarilor membre, care ar fi adusa la cunoştinţa lugoslaviei spre a şi-o
Jaroszewicz mi-a spus ca „el n-a avut în vedere RPR, ci m-a avut în
însuşi. Cu aceasta propunere şi-au dat toţi imediat acordul. Deoarece
vedere pe mine, personal", ca „în tot ceea ce a zis, s-a referit la mine".
eu mi-am exprimat uimirea faţa de schimbarea esenţiala intervenita în
De altfel, mi-a spus el ca şi eu „l-am jignit anul trecut" în timpul
câteva minute, am cerut informaţii suplimentare, în sensul daca şi
pregatirii materialelor pentru Consfatuirea primilor-secretari când am
ţinut o şedinţa lunga, într-o noapte la Varşovia"*. Iugoslavia este de acord sa renunţe la dreptul sau de a încheia o
Eu i-am raspuns ca iau nota de cele spuse, ca el s-a referit la mine înţelegere directa cu cei interesaţi şi sa accepte doar preluarea unei
dar daca el �-ar fi atras atenţia la Varşovia ca l-am jignit, eu mi-aş � hotărâri a CAER. Mi s-au dat raspunsuri evazive, de catre Fadeev,
cerut scuze Leseciko şi Jaroszewicz, din care am înţeles ca ar putea fi vorba chiar
l-am cerut înca o data sa-mi spuna la ce se referea când mi-a spus ca Iugoslavia sa devina membru CAER.
ca l-am jignit. Nu mi-a raspuns. (într-adevăr în timpul lucrarilor privind Am fost invitat apoi de Leseciko şi de Jaroszewicz ca, daca nu ma
pregatirea materialelor pentru Consfatuirea primilor-secretari de catre pot pronunţa asupra acestei propuneri, sa consemnam în protocol re­
grupa al carei preşedinte a fost Jaroszewicz, din care am facut şi eu zerva ca RPR se va pronunţa ulterior.
parte, am avut o discuţie cu Jaroszewicz, care s-a petrecut cam în felul Am considerat însâ ca noua propunere nu contravine poziţiei prin­
urmator: eu an1 obiectat în legatura cu o propunere care mi s-a părut cipiale a RPR şi n-am solicitat aceasta rezerva care mi s-a propus cu
necorespunzâtoare, referitoare la coordonarea exagerata a comerţului insistenţa.
cu ţările capitaliste. La aceasta obiecţiune a mea, Jaroszewicz mi-a La celelalte puncte din ordinea de zi, inclusiv problema agriculturii,
raspuns, pe un ton arogant, ca prevederea la care el se refera este luata discuţiile au fost ponderate, observaţiile noastre au fost acceptate.
din protocolul unei consfatuiri a miniştrilor comerţului exterior şi ca eu Jaroszewicz n-a mai avut intervenţii.
,,în prealabi: aş fi facut bine sa citesc materialul respectiv şi sa ma con­
sult cu ministrul nostru de comert exterior pentru a nu-l dezavua". Veri­ VI. în concluzie, consider ca protocolul încheiat este satisfacâtor şi
ficându-se pe loc documentele la care se referea Jaroszewicz s-a ca punctul de vedere aprobat înainte de plecare a fost respectat.
constatat ca eu aveam dreptate şi ca deci el era cel „neinformat", fapt
care l-a pus în situaţie delicata. Presupun ca s-a referit la acest incident.) V II. în ceea ce priveşte modul de desfAşurare a discuţiilor şi atmo­
Apoi a continuat, facând în gluma un reproş lui Fadeev, ca el este sfera care s-a creat precum şi în plus socotesc ca mai pot face şi
de vina, deoarece ne-a servit coniac la masa, ,,ceea ce a facut pe unii urmatoarele aprecieri:
dintre noi sa spunem şi unele lucruri pe care nu le gândim". Jaroszewicz, a avut intenţia de a crea dificultaţi în deşfAşurarea
Aceste ultime cuvinte ale lui Jaroszewicz au fost întâmpinate cu şedinţei, care sa duca pânA la compromiterea ei, încercând în acelaşi
aprobare de ceilalţi. Dupa acest incident, am intrat din nou la şedinţa. timp sa punA în lumina proasta delegaţia româna; aceasta intenţie s-a
Reîntorcându-ne în sala de şedinţe, Leseciko a prezentat o propunere manifestat în special în ziua de vineri 24 aprilie.
A vrut sa facA acest lucru într-un cerc cât mai larg, câci spre deose­
* Adnotare marginală: ,,halal vicepreşed... , anul trecut..." bire de alte şedinţe, la care se facea apel sa nu fie introduşi în sala decât
** Adnotare marginala: ,,tb".
314 MIHAI RETEGAN

un număr minim de participanţi, la aceasta şedinţă au fost admişi toţi

participanţii la Comitetul Executiv (circa 150). Se montaseră mega­
foane şi în alte săli, unde lucrători din aparatul Secretariatului ascultau
discuţiile din întâlnirea „restrânsa" a membrilor Comitetului Executiv.
Polonezii intenţioneaza să vina iarăşi cu „iniţiative" în ceea ce
priveşte activitatea CAER. În acest sens Jaroszewicz a afirmat- la masa
de încheiere data de Leseciko - că în cadrul ultimelor tratative ce au
avut loc de curând la Moscova, tov. Gomulka „s-a pronunţat foarte ca­

INDICE
tegoric asupra necesitaţii adoptării unor metode mai eficiente de cola­
borare în CAER"*.
La Moscova circulă zvonuri, în centrul cărora sunt polonezii, pre­
cum ca în curând ar avea loc o consfătuire a primilor-secretari pentru a A
se adopta astfel de masuri eficiente. Adenaue� Konrad, 156,157
Alexeev, 235,239
Pe Leseciko, personal, încep să-l jeneze aprecierile negative la Amirov,A.D.,242
adresa eficacităţii CAER, pe care de acum le considera ca-I ating pe el. Andropov, Iurii Vladimirovici, 7,12,15,41,51,192-198,202,204,207-217,
În acest sens s-a adresat lui Jaroszewicz spunându-i ca „numai 222-225,228,229,233,239,240,244,247,248,275,276,279,281,287
invidioşii care stau pe margine şi subapreciază munca altora se exprimă Apostol, Gheorghe,50,143-149, 155,218,235,241,266,267,268,269
defavorabil despre eficienta CAER". Apostol, Melita,221
Apro,Arpad, 26,70,247,304,306,308
Aristov, 28,36,48
30.IV.1964 ss/Cioară Gheorghe
B
Balan, 106,107
ANIC, fond CC.al PCR/Cancelarie, dos. 94/1964, f. 1 - 16. Bârlădeanu,Alexandru, 8,11,13,26,27,29,31, 34-41, 44,48-51,55-59,
61-69, 71-73,75-78,81, 90, 92,94, 98,99, 101, 103-105, 109,110,112,
115,117, 122, 124, 126, 128, 130, 137, 138,143-146, 151, 160, 163,164,
168-170,174,175,180, 185,188,189,190,192,193,208-211,213,215,
218,219, 223,226,232,233,240,247,287,290,294,302
Bârzu, 107
Beniuc, Mihai, 238,239
Beria, Lavrenti Pavlovici, 119,141,220,222,279,280
Bodnaraş, Emil, 19,32,50,72,73,81,84-86,88,90, 103-105,113,127,
130,151,154, 156-160, 162-164,178,179,188, 192,193,210, 211, 218,
220,224,226,231,233,239,241,251,252,258-259,262-270, 277,298
Borilă, Petre, 30,31,34,50, 59,78,124,127,130,132-135,155, 179,218,
222,224,234,236-238,241,246,279,282
Brejnev, Leonid Ilici,158,206
Bujor, Nicolae.,195, 197
Bulgakov, 104
Bulganin, Nikolai Aleksandrovici 119,133
* Adnotare marginală: ,,Tov Gomulka poate hotărî orice - pi. Polonia însă".
Bunaciu,Avram,42-44,154
316 MIHAI RETEGAN DOCUMENTE 317
Gromlko,Andrei Andreevici, 178
c Guban, 179
Castro, Fidel, 158, 274
Ceauşescu,Nicolae,18,50,59, 104-113, 115-122, 124, 134, 135,140-143,
H
148, 174,175,177, 179, 188, 189, 192,199,202-203,209,218,226-229,
Haldeev M.I.,242
231-235,238-242,244,247,249,250,252,256,257,261,263,264,
Hendyk Jiri,290
268-271, 291
Roiban,221
Chişinevschi, Iosif, 82 Hruşciov, Nikita Sergheevici, 7,12-14, 16,28-32,35-38,40, 41,
Chombe, 161
43-45, 47-49, 51,52,54-62,64-68, 76,78, 80, 81, 83,85-87,92, 94,
Cioară,Gheorghe,67, 96,302,311,314 96-101, 109, 116-119, 121, 123, 129, 132, 133, 139-141, 144 -146,
Coliu,Dumitru,14,50, 106, 107,137-143, 221, 241,254 -256
148-153,155-157, 165,167,169, 170,174, 176, 184-185,193, 195-197,
Constantinescu, Miron, 82 200,203-208,210-211, 216,222,227-231,233-235,238-240,246-247,
Constantinescu-laşi P., 235, 236 259,266,270, 274-,281,282,284,287-289, 292-297, 299,303
Cosma, Ion, 31
I
D latrov, 87
Dalea,Mihai, 50,116, 154,164,171,173,174,175,176,177,178,218,236,241 lgnativ ,28
Damianov, R., 26 Ilicev,239,242
Deduskin, 178 Ionescu,107
Diechman, 227, 228, 230 Ionescu, Marin Florea,239
Drăghici,Alexandru,50,88,92, 117, 118,133, 218-221, 232, 241, 248, Ionescu, Dionisie, 180
252-254,256-259, 263
J
E Jaroszewicz, Piotr,26,76,304,306-314
Eisenhower,Dwight David, 44, 47,144 Jegalin,I. Kuzmici,192, 193,198, 199,223, 225, 231, 252,256
Engels, Friedrich, 111 Jivkov,Todor,30, 54,58, 66,82, 84,119,152, 163, 208, 246
Epişev,A.A., 87,242, 246, 248,273,283,284,299 Jugov,Anton, 152
F K
Fadeev, 302,305, 310-313 Kadar,Janos,35,38, 44,93
Fierlinger, Zdenek 200,201,. 225,227 Karpişcenko, E.D.,28, 192,242,273,275
Florescu,10 I Karpov, 296
Kellezi,A., 26
G Kennedy,John Fitzgerald,118, 158, 159
Gaulle, Charles de,87, 116, 151, 201 Kim lr Sen,250,251, 252
Gheorghiu Nicolae, 71 Koniev, Ivan Stepanovici, 42
Gheorghiu-Dej, Gheorghe, passim Koslghin,Aleksei N. , 11, 26,57,58,80, 101, 103, 202, 214, 225
Gomulka Wladislaw, 17, 44,55, 66, 81, 82, 84, 117, 119, 124, 126, 133, Kovanov, P.V., 242
143,145, 166, 167, 228,230,231,238,287,314 Kuzneţov, N.A., 242
Gorceakov A.I., 242,273
Gottwald, Klement, 63, 84,293 L
Grebnev, 242 Lenin,Vladimir Ilici, 45, 110-112, 116, 118, 128, 129, 139, 140,200, 202,
Greciko Andrei Antonovici, 65, 91 204,205,246,265, 290,291,298,304
318 MIHAI RETEGAN
DOCUMENTE 319
Leseciko,51,52,57-61,64, 66,69,70,75-77,80-85,152,173,209,210, 233, Pintilie,Ilie, 254
247,302,303,304,307,308-314 Podgornli,Nikolai V.,7,15,242,245,246,248,273-278,280-282,284-286,
Leuschner,Bruno,26, 52,60,306,308 288,291-299
Li Sao,264 Polehin,M.A.,242
Llsenko,41 Popovici,Titus,173
Luca,Vasile,82,119,152,279
Lukacevski, 222
R
Rakosi, Matyas,279
M
Rangheţ,Iosif, 221
MacMillan,Harold,47
Rankovire,Aleksandar, 160
Malenkov,Gheorghi Maksimilianovici, 133
Rădulescu,Gheorghe,130
Malinovski,Rodion Iakovlevici,91,159
MaoZedong,157,206,207 Răutu,Leonte,50, 84,85,88,98,99,130,140,143,147,173-175,179, 188,
Marin,Gheorghe Gaston,50,86, 90, 99,102-107,114,130,145,162,164, 218,235-237,239,241,257,263,267
180,182,185,186,188,214,218,229 Roosevelt,Franklin Delano,118
Marx,Karl,53, III,116,129 Rumeanţev,246
Matey,184 Rusk,Dean, l 7
Maţkevici, 31
Maurer,Ion Gheorghe, 50,51,81, 82,87,88, I02,106-108,124, 164-168, s
170,171, 187,192,211-213,215,218,232,239,241,249-251,254,255, Sălajan,Leontin,42, 50,89,90,107,218,222,238,241,259,260,262,295
258,259,261-265,269,270,271 Săvulescu,Traian,106
Mănescu,Corneliu, 17,165,228 Semiceastnli, 253,258
Mănescu,Radu, 181 Sencovici, Alexandru,179
Mikoian, Anastas Ivanovici,80, 177,202,225 Sidorenko,51
Milatovic,261,271 Silard,107
Moghioroş,Alexandru,30,31,38,40,48,49,122,123,124,125,126,148, Simunek,O,26,39,41
241,267 Sirok,39
Molomjamţ,304,306 Skacikov,51,214
Murgulescu, I06 Stalin,Iosif Visarionovici,45, 63, 80, 82,87,88, 93,116, 118-120,
139-141, 147,151,222,279,293
N Stoica,Chivu,30-33, 36,49, 82,90,94,96,97, 106,115, 186, 188,218,
Nasser, Gamal Abdel,117 235,250,251,262,270,277,280
Neprojnli, 51 Sukarno,Achmed,264
Nicolaev,236
Novikov,96 ş
Novotny,Antonin,38, 55, 66, 165,179,228 Şevcenko,273

p T
Patolicev,51 Thorez,Maurice,143,205
Pauker,Ana, 82, 119, 152, 221, 279, 298 Tito,Iosip Broz,58, 59,119, 133,159,164,165,260-263,265,266, 268,
Păcuraru Andrei,192 269,292
Petrescu,178 Todorov,Stanko,67,303,304,306,310-312
320 MIHAI RETEGAN

Togliatti, Palmiro, 205

Trandafirescu, 238
Tr ipşa, Ion, 234
T
Ţurcanu, 236

Ulbricht, Walther, 34, 55, 62, 66, 81, 82, 117, 208, 228, 277

V
Vass, Ghizela, 192
Vâlcu, Vasile, 296
Vijoli, Teodor, 181
Voicu, Ştefan, 40
Voitec, Ştefan, 50, 164, 218, 219, 227, 228, 241
Vlasova, I.A., 242
Voroşilov, Kliment lefremovici, 119
Vrejba, 40

z
Zaharescu, 246
Zavoljski, 303, 305
Zborowski, 302, 304
Zorin, Valerian Aleksandrovici, 306