Completul compus din:

P_________ M____-F________ B____

Grefier M______-C______ D____
Pe rol este pronunțarea în cauza privind pe reclamantul O_____ H____ F_____ în contradictoriu cu pârâții
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMANE și
INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI BIHOR, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici
statutari .
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, se constată că dezbaterile au avut loc în ședința publică din
11.10.2018, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre,
când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, în temeiul art. 396 NCPC a amânat pronunțarea hotărârii pentru
data de 25.10.2018. și ulterior pentru data de 01.01.2018. Instanța reține cauza în pronunțare pe baza actelor de la
dosar.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamantul O_____ H____ F_____ în contradictoriu cu pârâții
Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Politiei Romane, Inspectoratul de Politie al judetului Bihor, a
solicitat să se dispună anularea Dispoziției nr. 8961/29.12.2017 si a răspunsului la contestație nr. xxxxx/19.03.2018,
respectiv a răspunsului nr. xxxxx/08.05.2018, obligarea pârâtului de rândul 2 la emiterea unei noi dispoziții prin care
sa stabilească drepturile salariale, inclusiv a sporurilor (sporul de dispozitiv, salariul de merit, sporul de
confidențialitate, sporul pentru pericol deosebit, sporul de fidelitate, sporul de antena), începând cu data de 01.02.2017
prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1.450 lei, obligarea pârâților la calcularea și plata drepturilor salariale,
inclusiv a sporurilor (sporul de dispozitiv, salariul de merit, sporul de confidențialitate, sporul pentru pericol deosebit,
sporul de fidelitate, sporul de antena), pentru perioada 01.02.xxxxxxxxxxxxx17, care să aibă în vedere salariul minim
brut pe țară de 1.450 lei, la calcularea și plata diferențelor de drepturi salariale pentru perioada
01.02.xxxxxxxxxxxxxxx17, ca urmare a stabilirii salariului minim brut pe țară de 1.450 lei, actualizat în funcție de
coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, respectiv la plata de daune-interese egale cu dobânda legală
calculată de la data scadenței și până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin dispoziția nr. 8961/29.12.2017 INSPECTORATUL
GENERAL AL POLITIEI ROMANE dispune stabilirea salariului începând cu data de 01.07.2017 și că împotriva
acestei dispoziții a formulat contestație, la care nu a primit nici un răspuns.
In ceea ce privește calcularea drepturilor salariale pe perioada anterioara emiterii dispoziției nr.
8961/29.12.2017, reclamantul a formulat o cerere de recalculare a tuturor drepturilor salariale începând cu
data de 01.02.2017 prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1.450 lei, cererea sa fiind respinsă.
Reclamantul a mai arătat că in speță s-a încălcat principiul neretroactivității în timp, dispoziția a fost emisă în data de
29.12.2017, se referă la drepturile salariale începând cu 01.07.2017 si i-a fost comunicată în data de
13.03.2018, neavându-se în vedere prevederile OUG nr. 56 /2017.
Clasele de salarizare și coeficienții de salarizare a funcțiilor ocupate de personalul militar, polițiști și funcționari
publici din sistemul administrației penitenciarelor, instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională,
sunt prevăzute Ia Anexa VII la Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri
publice.
De asemenea, a menționat că potrivit OG nr. 8/2008, valoarea de referință sectorială pentru determinarea soldelor de
funcție și grad ale personalului militar și polițiștilor a fost stabilita la valoarea de 197,33 lei, iar prin aplicarea art.10 al
cap. al IlI-lea din Secțiunea 1 si art.3 al cap.II din Secțiunea a Ii-a a Anexei VII din Legea nr. 284/201, rezultă că pana
la data de 01.02.2017, salariul de funcție era de 1.086 lei (5,5 x 197,33 lei). Acest fapt reiese și
din decizia de pensie nr. xxxxxx/20.02.2018.
Ulterior a intrat în vigoare HG nr. 1/2017, fiind singura hotărâre care conține sintagma ,,nu include sporuri
și alte adaosuri".
In prezent, salariul de funcție (în M.A.I.) este egal cu: salariul de funcție + foste sporuri incluse în salariul de
funcție prin Nota la anexa IV/IA la Legea nr. 330/2009 + sume compensatorii tranzitorii (în baza art.6 alin 1
din OUG nr. 1/2010 ).
Privitor la fostele sporuri incluse în salariul de funcție prin Nota la anexa IV/IA la Legea nr. 330/2009, reprezintă foste
sporuri introduse în coeficienții salariului de funcție: cuantumul salariului de merit, cuantumul indemnizației de
dispozitiv/sporului de misiune permanenta, cuantumul sporului pentru păstrarea confidențialității în legătura cu
informațiile clasificate, sporul de fidelitate.
Privitor la sume compensatorii tranzitorii, acestea reprezintă foste sporuri care nu au mai fost recunoscute de Legea nr.
330/2009, care nu au fost introduse în salariu în baza pct. 1 din Nota la anexa IV/IA la Legea nr. 330/2009, respectiv
care au fost introduse în salariu ca "sume compensatorii tranzitorii", în baza art. 6 alin 1 din OUG nr. 1/2010, data în
completarea Legii nr. 330/2009).
In suma compensatorie cu caracter tranzitoriu acordata polițiștilor au fost incluse: cuantumul sporului pentru
complexitatea muncii; cuantumul sporului pentru titlul științific de doctor; cuantumul sporului pentru pericol deosebit;
cuantumul sporului pentru agenții de politie absolvenți ai instituțiilor de învățământ superior cu diploma de licența;
cuantumul indemnizației de 5-25% pentru conducătorii de autovehicule; cuantumul sporului de izolare; cuantumul
sporului pentru personalul care are in primire animale de serviciu; cuantumul sporului pentru personalul care are in
primire animale de serviciu; cuantumul sporului pentru atragerea personalului in județele C______ si Harghita,
indemnizație pentru titluri de clasificare, etc.
Reclamantul a mai arătat că în speță sunt incidente și prevederile art. 6 din OUG nr. 1/2010 ale art. 1 alin. 1 si
2 din HG nr. 1091/2014, ale art. 164 Codul muncii și că este mai mult decât evident faptul că legiuitorul însuși
prin elaborarea HG nr. 1/2017 a urmărit să precizeze foarte clar (pentru toate familiile ocupaționale) modul de
stabilire a salariului de baza minim brut pe tara garantat în plată.
Ca o consecința a stabilirii salariului de baza la 1450 lei se impune recalcularea tuturor sporurilor și a celor
drepturi salariale Ia valoarea de 1.450 lei și acordarea drepturilor salariale pentru perioada
01.02.xxxxxxxxxxxxx17. prin luarea în considerare a Legii nr. 284/2010 care prevede expres, faptul ca sporurile
se acorda în raport cu salariul de baza, iar art. 160 Codul Muncii prevede că salariul cuprinde salariul de baza,
indemnizațiile, sporurile, precum si alte adaosuri.
Referitor la cererea de actualizare cu rata inflației a diferențelor salariale achitate cu întârziere și la cererea de obligare
a naratei angajator la plata de daune interese egale cu dobânda legală, reclamantul a arătat că sunt incidente prev. art.
1531 alin. 1 si alin. 2 și ale art. 1535 alin. 1 C . civ.
Pe lângă dobânda legală, ca daună moratorie, pentru executarea cu întârziere a obligației care îi incumba, creditorul
poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatoriu și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin
erodarea creanței datorită inflației, după ce aceasta a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta
în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării.
Ținând cont că natura juridică și scopul dobânzii sunt diferite de natura juridică și scopul actualizării obligației cu rata
inflației, prima reprezentând o sancțiune pentru neexecutarea obligației de plată, iar prin actualizarea debitului se
urmărește acoperirea unui prejudiciu efectiv cauzat de fluctuațiile monetare în intervalul de timp scurs de la data
scadenței și până la cea a plății efective a sumei datorate, singura concluzie care poate rezulta este aceea că repararea
integrală a acestui prejudiciu (atât actualizarea care se constituie într-o modalitate de reparare a pierderii suferite de
creditor, cât și dobânda care urmărește acoperirea beneficiului nerealizat) presupune un calcul care se raportează la
debitul restant, fără ca dobânda să se calculeze asupra debitului care ar cuprinde actualizarea cu rata inflației.
În drept, a invocat dispozițiile art. 30 și 194 Cod procedură civilă, precum și dispozițiile legale menționate în
cuprinsul acțiunii.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul M_________ A_________ I______, a invocat excepția lipsei calității
procesuale pasive a pârâtului, deoarece nu poate acorda drepturi salariale pentru angajații unei alte instituții
cu personalitate juridică, reclamantul fiind angajat in cadrul I.G.P.R.
Cu privire la fondul cauzei, pârâtul a arătat că la data de 31.12.2009, salariul lunar cuvenit polițiștilor era stabilit în
conformitate cu prevederile OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, iar prin Legea-cadru nr.
330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au fost adoptate principiile unui nou
sistem de salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a
indemnizațiilor lunare de încadrare în principalul element al câștigului salarial.
Pârâtul a mai arătat că în speță se impune luarea in considerare și prevederile stipulate în
legile anuale de salarizare ulterioare, și anume Legea-cadru nr. 284/2010) și al legilor anuale speciale de aplicare a
legilor-cadru (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010; Legea nr. 285/2010; Legea nr. 283/2011; Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 84/2012; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013; Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 83/2014; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015; Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
99/2016; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017), care reprezintă în fapt o reconstrucție salarială elementelor
salariale specifice funcției, vechimii și gradului militar/profesional și a unor cuantumuri ale elementelor salariale
(prime, indemnizații, sporuri, etc.) de care personalul a beneficiat la un moment dat (decembrie 2009), prin preluări
succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior.
Astfel, în situația reglementării reconstrucției după data de 01.01.2010 cu stabilirea salariului lunar prin
raportare la nivelul salarial de la 31.12.2009 al unor elemente componente, legiuitorul a adoptat politici
salariale potrivit cărora pentru salariul de funcție prevăzut de legislația în vigoare nu au fost aplicate valorile
de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare din legile-cadru adoptate în
perioada 2010-2017, fiind avut în vedere nivelul salarial de la 31.12.2009, utilizând reconstrucția salarială
pentru stabilirea acestui salariu de funcție.
Totodată, a menționat că în speță sunt incidente prevederile Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, ale HG nr. 1/2017 și ale HG nr. 12/2017 iar în situația în
care nu s-ar ține cont de politicile salariale instituite de legiuitor după 01.01.2010 în ceea ce privește reconstrucția
salariului de funcție actual, iar nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată ar fi comparat doar cu un
singur element din totalitatea celor care în prezent sunt utilizate la reconstrucția salariului de funcție, rezultatul salarial
ar încalcă toate principiile și criteriile legale pentru care se suportă nivelul salariului de bază minim brut pe țară
garantat în plată, inclusiv pe cele stabilite de sistemul de salarizare, conform cărora drepturile de natură salarială se
stabilesc numai prin norme juridice de forța legii, deci, hotărârile de guvern nu pot institui alte reguli de salarizare
decât cele prevăzute în legislația - cadru în vigoare în anii 2010 - 2017.
În altă ordine de idei, majorările salariale prevăzute de Legea nr. 152/2017 se determinau la un cuantum al salariului
de bază/soldei de funcție/salariului de funcție de cel puțin 1.450 lei, iar suma astfel rezultată se adăuga la cuantumul
salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție. În speță, dacă vorbim de un
cuantum al salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție de 1.450 lei, 10% majorare reprezenta suma de
145 lei, iar 15% majorare reprezenta suma de 218 lei, sume care se adăugau la cuantumul de 1.450 lei, rezultând
valori ale salariilor de funcție de 1.595 lei și ale soldelor de funcție/salariilor de bază de 1.668 lei.
Totodată, a susținut că majorarea de 25% aplicată potrivit prevederilor respective generează un cuantum brut al
salariilor de funcție de minim 1.994 lei (1.595x1,25) și un cuantum brut al salariilor de bază/soldelor de funcție de
minim 2.085 lei (1.668x1,25), astfel că nu identifică personal care la 1 ianuarie 2018 să facă obiectul
aplicării Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 în care salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește la
1.900 lei.
Pârâtul a învederat că la nivelul sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, cu sprijinul Ministerului
Muncii și Justiției Sociale și cu M_________ Finanțelor Publice, dar și a auditorilor din cadrul Curții de Conturi, au
fost dispuse toate măsurile necesare pentru ca salariile personalului propriu să reprezinte aplicarea corespunzătoare a
legislației de nivel superior care reglementează acest domeniu, inclusiv sub aspectul gestionării actelor administrative
individuale de stabilire a drepturilor salariale cuvenite.
Pârâtul a mai menționat faptul că salariile de funcție de 1994 lei sau salariile de bază/soldele de funcție de 2085 lei
reprezintă baza de calcul a drepturilor salariale acordate potrivit legii ca sporuri, majorări etc (sporul pentru condiții
grele de muncă; majorare de 75% pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru; spor pentru
risc și suprasolicitare neuropsihică; majorare pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene;
majorare pentru control financiar preventiv propriu etc.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul I____________ de Poliție al Județului B____ a invocat excepția lipsei calității
procesuale pasive a pârâtului, arătând că reclamantul nu a fost angajatul acestei instituții, acesta fiind angajat in cadrul
I.G.P.R..
Pe fondul cauzei, pârâtul a arătat că la data de 31.12.2009, salariul lunar cuvenit polițiștilor era stabilit în conformitate
cu prevederile OG nr. 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, iar prin Legea-cadru nr. 330/2009
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au fost adoptate principiile unui nou sistem de
salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a indemnizațiilor
lunare de încadrare în principalul element al câștigului salarial.
Totodată, a susținut că în speță se impune luarea in considerare și prevederile stipulate în legile anuale de salarizar e
ulterioare, și anume Legea-cadru nr. 284/2010) și al legilor anuale speciale de aplicare a legilor-cadru (Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 1/2010; Legea nr. 285/2010; Legea nr. 283/2011; Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
84/2012; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014; Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 57/2015; Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 99/2016; Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 9/2017), care reprezintă în fapt o reconstrucție salarială elementelor salariale specifice funcției,
vechimii și gradului militar/profesional și a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizații, sporuri,
etc.) de care personalul a beneficiat la un moment dat
(decembrie 2009), prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior.
Pârâtul a apreciat că actualul salariu de funcție al polițiștilor reprezintă în plan practic o sumă a cuantumurilor unor
elemente salariale avute a 31.12.2009 și că acordarea salariului de bază minim brut pe țară garantat in plată se face
prin raportare la salariul de funcție al polițiștilor iar salariul de funcție este determinat de componentele menționate
anterior, care nu pot fi eliminate din construcția acestuia.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul I____________ G______ al Poliției R_____ a solicitat respingerea acțiunii ca
neîntemeiată și a reiterat în motivare susținerile formulate de către pârâtul I.P.J. B____ în cadrul întâmpinării.
Analizând excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de fiecare dintre cei trei pârâți cu privire la propria
situație procesuală , instanța reține următoarele:
P rin acțiunea sa, reclamantul O_____ H____ F_____ a a chemat în judecată pârâții, I____________ de Poliție
Județean B____ , I____________ G______ al Poliției R_____, M_________ A_________ I______,
formulând solicitări numai cu privire la pârâții 1 și 2 . Justificarea calității procesuale pasive reprezintă o obligație
procesuală a reclamantului, care nu a indicat nici o pretenție concretă în raport de pârâtul 3, M_________
A_________ I______, față de care nu s-a justificat nici afirmat calitatea procesuală.
Aspect dedus judecății prin intâmpinările formulate in cauză, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei
identități între pârât și cel obligat în raport ul juridic care a generat litigiul . Din această perspectivă, având în vedere
că este vorba despre un litigiu având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială, calitatea procesua lă pasivă
este deținută de instituția cu care funcționarul public a avut raporturi de serviciu, aceasta fiind în speță Inspectoratul
General al Poliției Romane, emitentul dispoziției de salarizare nr. 8961 din 29.12.2017 . Simplul fapt că instituția
publică este organizată și funcționează în interiorul unui minister, ordonator principal de credite, și că ministerul
repartizează instituțiilor subordonate creditele bugetare aprobate, nu a determinat nasterea unui raport juridic direct
între acest minister și reclamant, iar petite specifice raporturilor bugetare între ordonatori de rang diferit nu s-au
formulat.
Cât privește calitatea procesuală pasivă a pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean Bihor, instanța reține că plata
efectivă a drepturilor salariale ale reclamantului s-a făcut, până la trecerea acestuia in rezervă, de către Inspectoratul
de Poliție Județean Bihor, prin Serviciul Financiar .
Analizând fondul cauzei in raport de argumentele părților,
dispozițiile legale incidente si materialul probator
administrat instanța reține următoarele:
In perioada de referință 1.02.xxxxxxxxxxxxxx17 ( data trecerii in rezervă) reclamantul a avuta calitatea de
comisar șef de poliție in cadrul I.G.P.R-B.B.C.C.O Oradea .
In perioada iunie 2017-noiembrie 2017 salariul de funcție al reclamantului a fost de 1086 lei (45.5 x 197,33 lei),
astfel cum rezultă din Buletinul de calcul anexă la Decizia nr. xxxxxx din 20.02.2018 privind stabilirea pensiei
de serviciu, calculul fiind efectuat de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. ( f. 25-28).
Art.4 din Anexa VII la Legea cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fon duri publice,
polițiștii si funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul la salariul lunar.
Salariul lunar se compune din salariul funcției de bază, indemnizații, compensații sporuri, pr ime , premii si din alte
drepturi salariale. Salariul funcției de bază este compus din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut,
gradații si, după caz, salariul de comandă . Pentru realizarea diferențierii salariilor funcțiilor de bază se stabilesc clase
de s alarizare si coeficienți de ierarhizare pentru salariile de funcție.
In conformitate cu prevederile art . 4 din Anexa nr VI la Legea –cadru nr . 153/2017
privind salarizarea perso nalului plătit din fonduri publi c e :
„ Art. 4 - (1) Polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare au dreptul la salariu lunar.
(2) Salariul lunar se compune din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz,
salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale.”
Urmează, raportat la prevederile legale anterior evocate, că elementul specific de incadrare corespondent salariului de
bază este, in cazul polițiștilor, salariul de funcție in timp ce salariul gradului profesional si gradațiile
reprezintă elemente salariale particulare fiecărui polițist in parte, cuvenite in raport cu pregătirea militară și de
specialitate respectiv cu perioada de timp in care a deținut funcția publică specială.
Pe de altă parte , in acord cu susținerile pârâților , instanța constantă că intregul
proces de salarizare aplicabil incepând cu data de 1.01.2010 la nivelul instituțiilor publice din sistemul de apărare,
ordine publică si securitate națională, potrivit legilor-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri
publice ( Legea-cadru nr. 330/2009 si Legea cadru nr. 284/2010) si al legilor anuale speciale de aplicare a legilor-
cadru ( OUG nr. 1/2010, Legea nr 285/2010, Legea nr. 283/2011, OUG nr. 84/2012, OUG nr. 103/2013, OUG
nr.83/2014, OUG nr. 57/2015, OUG nr. 99/2016, OUG nr. 9/2017) reprezintă in fapt o reconstrucție salarială
cuprinzând elemente salariale specifice funcției, vechimii si gradului profesional precum si prime, indemnizații sau
sporuri de care personalul a beneficiat in luna decembrie 2009, prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat
in plată in luna decembrie a anului anterior.
Cu alte cuvinte, supraviețuirea elementelor salariale care compuneau salariul lunar la data de 31.12.2009 s-a
realizat deoarece ele au fost incluse în salariul de bază, sub forma unor sume compensatorii cu caracter
tranzitoriu . Însă prin acest mecanism sporurile și-au pierdut individualitatea , devenind pur și simplu o parte a
salariului de bază, fiind greșită practica acelor autorități publice care continuă să le evidențieze în actele de
stabilire a drepturilor salariale ca sporuri distincte .
Începând cu data de 01.02.2017 a intrat în vigoare HG nr. 1 din 6 ianuarie 2017 pentru stabilirea salariului de bază
minim brut pe țară garantat în plată care la art. 1 prevede că: „ începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază
minim brut pe țară garantat in plată, sumă stabilită in bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la
1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735
lei/oră ".
Această Hotărâre de Guvern nr. 1/2017 cu privire la salariul de baza minim brut pe tara garantat în plată, este
singura hotărâre (dintre toate celelalte hotărâri de guvern cu privire la salariul minim pe economie)
careconține sintagma, nu include sporuri și alte adaosuri.

Conform art. 6 din OUG nr. 1/2010 ,,în cazul în care drepturile salariale determinate în
conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele
stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă
o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își
desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de
bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor
drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea".

Potrivit art. 164 Codul muncii:

"(1) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de munca, se stabilește
prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. în cazul în care programul normal de
munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea
salariului de baza minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de
lucru aprobat.
(2) Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de baza prin contractul individual de munca sub salariul de baza
minim brut orar pe țară.
(3) Angajatorul este obligat sa garanteze în plata un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de baza minim brut pe
țară. Aceste dispoziții se aplica si in cazul in care salariatul este prezent la lucru, in cadrul programului, dar nu poate
sa isi desfășoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepția grevei.
(4) Salariul de bază minim brut pe tara garantat în plata este adus la cunoștința salariaților prin grija angajatorului ".
In cauză pârâții s-au prevalat, in susținerea poziției lor procesuale de respingerea cererii de chemare in judecată , de
punctul de vedere al Direcția Generală Financiară din cadrul M.A.I , exprimat cu privire la punerea in aplicare a HG
nr. 1/2017( f. 21).Or, punctul de vedere evocat de pârâți nu face decât să susțină că „ aplicarea corespunzătoarea HG
nr. 1091/2014 respectiv a HG nr. 1017/2015 se realizează ca urmare a analizei comparative a nivelului salariului de
bază minim brut pe țară garantat in plată față de cuantumul soldei de funcție a personalului militar, respectiv față de
cuantumul salariului de funcție al polițiștilor” , iar salariații care in urma analizei drepturilor salariale aferente lunii
februarie 2017 au salariul de bază/salariul de funcție/solda de funcție in cuantum aflat _________________ 1450 lei
trebuie să beneficieze de asigurarea acestor drepturi la nivelul de 1450 lei.
In cauză s-a dovedit, astfel cum s-a arătat mai sus, că reclamantul nu a beneficiat de aplicarea prevederilor HG
nr. 1/2017 nici de la data de 1.02.2017 si nici ca urmare a emiterii Dispoziție Inspectorului G______ al Poliției
R_____ nr. 8961 din 29.12.2017 , acesta având un salariu de funcție de 1086 lei in perioada iunie-noiembrie
2017 ( f. 26).
Stabilind că drepturile salariale ale reclamantului au fost greșit calculate in
perioada de referință 1.02.2017 ( data intrării in vigoare a HG nr.1/xxxxxxxxxxxxxxx17( data trecerii in rezervă) prin
stabilirea greșită a salariului de funcție intr-un cuantum mai mic de 1450 lei, cererea de chemare in judecată
formulată in contradictoriu cu pârâții I____________ G______ al Poliției R_____ și I____________ de Poliție al
Județului B____ apare ca fiind intemeiată si va fi admisă .

In consecință, instanța va dispune :

- anularea Dispoziției nr. 8961/29.12.2017 emisă de Inspectorul G______ al Poliției R_____.
- obligarea pârâtul ui I____________ G______ al Poliției R_____ la emiterea unei dispoziții prin care să
procedeze la stabilirea, in favoarea reclamantului, a tuturor drepturilor salariale (inclusiv sporurilor) aferente
perioadei 1.02.xxxxxxxxxxxxx17 prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1450 lei.
- obligarea pârâților Inspectoratul general al Politiei Romane și Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor , la
calcularea si plata către reclamant a diferențelor dintre drepturile salariale (inclusiv sporurilor) aferente perioadei
1.02.xxxxxxxxxxxxx17, stabilite prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1450 lei si drepturile salariale efective
achitate, cu dobânda legală calculată de la data scadenței si până la data plății efective si actualizate cu coeficientul de
inflație până la data plății efective .
In temeiul art. 453 Cod procedură civilă instanța va obliga pârâții Inspectoratul general al Politiei Romane și
Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor să plătească reclamantului cheltuieli de judecată in cuantum de 500 lei
reprezentând onorariu avocațial justificat prin chitanța depusă in probațiune la fila 75 dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M_________ A_________ I______.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I____________ G______ al Poliției R_____.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I____________ de Poliție al Județului B____
Respinge ca fiind formulată impotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă actiunea reclamantului
O_____ H____ F_____ in contradictoriu cu pârâtul M_________ A_________ I______, cu sediul în
București, P-ța Revoluției nr. 1 A , sector 1.
Admite cererea de chemare in judecată formulată de reclamantul O_____ H____ F_____, având CNP
xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Cluj N_____, _____________________, _________________, în
contradictoriu cu pârâții I____________ G______ al Poliției R_____ , C u sediul în București,
__________________. 6, sector 5 și I____________ de Poliție a l Județului B____ cu sediul în Oradea,
________________________, jud. B____.
Anulează Dispoziția nr. 8961/29.12.2017 emisă de Inspectorul G______ al Poliției R_____.
Obligă pârâtul I____________ G______ a l Poliției R_____ la emiterea unei dispoziții prin care să procedeze
la stabilirea, in favoarea reclamantului, a tuturor drepturilor salariale (inclusiv sporurilor) aferente perioadei
1.02.xxxxxxxxxxxxx17 prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1450 lei.
Obligă pârâții I____________ G______ al Poliției R_____ și I____________ de Poliție al Județului B____ , la
calcularea si plata către reclamant a diferențelor dintre drepturile salariale (inclusiv sporurilor) aferente
perioadei 1.02.xxxxxxxxxxxxx17, stabilite prin raportare la salariul minim brut pe țară de 1450 lei si drepturile
salariale efective achitate, cu dobânda legală calculată de la data scadenței si până la data plății efective si
actualizate cu coeficientul de inflație până la data plății efective .
Obligă pârâții I____________ G______ al Poliției R_____ și I____________ de Poliție al Județului B____ , să
plătească reclamantului cheltuieli de judecată in cuantum de 500 lei.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată prin punerea solutiei la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței, astăzi, 1 noiembrie
2018.
P_________,
M____-F________ B____
Grefier,
M______-C______ D____
Red. Tehnored.MFB