Nr. ....../.....04.

2024

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul …………………………........................…., CNP …..…………………, domiciliată

în ……………............…, încadrat în funcția
de ............................................................................................,la
Inspectoratul ..................................................................., cu domiciliul ales pentru comunicarea
actelor de procedură
în .........................................................................................................................................,
tel/fax: ......................................, în contradictoriu cu:
Inspectoratul General al Poliției Române, cu sediul în Bucuresti, Str. Mihai Voda, nr.6 , sector
5, Bucuresti, tel. 0212082525, fax: 021.3166686, e-mail: petitii@politiaromana.ro, formulăm prezenta:

CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Prin care solicit instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, în baza probelor ce vor fi
administrate, să dispună:
1. Obligarea pârâtei la recalcularea elementului salarial prevăzut de art. 15 din cap. II
al Anexei nr. VI la Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,
cu modificările și completările ulterioare, acordat subsemnatului în perioadele
……………...............................................................................……............... prin raportare la salariul
de funcție primit de mine efectiv în fiecare lună în construcția salariului lunar, și nu la cel din
2018, și acordarea diferențelor rezultate ca urmare a implementării modului legal și corect al
majorării salariale, prin raportare la salariul de funcție actualizat prin aplicarea art. 38 alin. 4 din
Legea nr. 153/2017, respectiv calcularea procentului majorării salariale ce mi-a fost acordată
semestrial în această perioadă la valoarea reală a salariului de funcție pe care l-am avut în fiecare
lună;
Obligarea pârâtei la plata diferențelor salariale dintre salariile efectiv încasate și salariile cuvenite
conform hotărârii judecătorești ce va fi pronunțată în prezentul dosar, începând cu 01.01.2021 și
pentru viitor, actualizate cu rata inflației, împreună cu dobânzile legale aferente perioadei în care
drepturile nu au fost acordate, de la scadența acestora.

MOTIVE
În fapt:
1. Subsemnatul sunt funcționar publici cu statut special – polițist – și îmi desfășor activitatea în
cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

La data de 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare OUG nr. 115 din 14 decembrie 2023 privind
unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală,
combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi
pentru prorogarea unor termene, care la Art. I prevede:
(1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând
cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de
funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice

1
potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna
decembrie 2023.

Prevederea invocată mai sus este unica prevedere care reglementează o modificare/majorare salarială
începând cu data de 1 ianuarie 2024.
Cu toate acestea, la nivelul structurilor subordonate Ministerului Afacerilor Interne, s-a observat de la
începutul anului faptul că un element salarial, respectiv cel prevăzut de art. 15 din cap. II al Anexei nr. VI la Legea
nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (în
continuare „Legea nr. 153/2017”), a fost majorat, recalculat și aplicat la salariul de funcție din prezent al
polițiștilor, ceea ce duce la diferențe majore (în majoritatea cazurilor fiind dublat) între elementul salarial stabilit și
plătit în prezent, și cel stabilit și plătit în perioada 2018-2024.
Menționez că în fluturașii de salariu pe care îi primim nu rezultă explicit modul de construcție al salariului
și anumite elemente nu pot fi analizate pentru a se vedea dacă au fost calculate/raportate corect.
Modalitatea de salarizare în cadrul structurilor subordonate M.A.I. este realizată după o aplicație/soft de
salarizare, gestionat și programat de lucrători din cadrul M.A.I., care până la data de 01.01.2024 a fost programat să
calculeze acel drept/componentă salarială, la o valoare diminuată a salariului de funcție, înghețată la nivelul
decembrie 2018.
În urma adreselor numeroase făcute de mulți polițiști către MAI/inspectorate generale/județene, care au
observat acest lucru la începutul acestui an, acestea au transmis un răspuns standard, elaborat de Ministerul
Afecerilor Interne, prin care acesta spune, în esență, că nu a aplicat acel drept/majorare salarială la nivelul salariului
de funcție din fiecare an din perioada 2019-2023 pentru că nu a avut buget, fără să menționeze și faptul că instituția
nu a cerut buget suficient, în acest sens, la acel nivel pentru fiecare din anii 2019, 2020, 2021, 2022, 2023, adică cu
luarea în considerare a majorărilor prevăzute de Legea nr. 153/2017 la art. 38 alin. 4 - (4) În perioada 2019-2022 se
va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de
încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de
funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.
Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea
prevederilor art. 6 lit. h).
Cu alte cuvinte, pârâta a refuzat în mod nejustificat să aplice corect o majorare a salariului de funcție,
în raport de salariul de funcție real, pe care l-au obținut polițiștii în anii 2019-2023. În mod normal, având în vedere
creșterile anuale ale salariului de funcție în această perioadă, automat elementul salarial la care se calcula majorarea
urma, de asemenea, să crească direct proporțional cu salariul de funcție, fiind determinat în mod direct de acesta.
Prin urmare, este evident că M.A.I. și instituțiile subordonate aveau responsabilitatea de a aplica în mod
corect dispozițiile legale de salarizare și să respecte/plătească drepturile salariale ale angajaților, inclusiv majorările
legale.
Cu toate că instituțiile aveau prerogativa de a modifica numărul persoanelor beneficiare a majorării în
funcție de buget ori procentul în sine, acestea nu aveau și prerogativa de a modifica în vreun fel modalitatea de
calcul a elementului salarial, care trebuia să fie cea legală, raportată la salariul de funcție în plată a salariatului.
Prin aplicarea unei politici de înghețare a salariilor de funcție la care se raporta elementul salarial, la nivelul
din decembrie 2018, M.A.I. și instituțiile subordonate au prejudiciat în mod evident persoanele beneficiare ale
normelor invocate.
Astfel, din punct de vedere juridic, refuzul MAI de a aplica majorările salariale în mod corect și legal este
nejustificat și constituie o încălcare a drepturilor salariale ale angajaților săi.

II. Evoluția legislativa a salarizării polițiștilor

Începând cu data de 1.07.2017, a intrat în vigoare Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice.

2
 Conform art. 1 alin. (1) din lege, ”Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de
salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.”
Conform art. 2 alin. (1), ”Dispoziţiile prezentei legi se aplică:
a) personalului din autorităţi şi instituţii publice, respectiv Parlamentul, Administraţia Prezidenţială,
autoritatea judecătorească, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice
centrale, unităţile teritoriale, autorităţi ale administraţiei publice locale, alte autorităţi publice, autorităţi
administrative autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, finanţate integral din bugetul de stat,
bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale; deci se aplică și polițiștilor și
personalului contractual din Ministerul Afacerilor Interne.”
Alin. (3) al aceluiași articol prevede: „Intră în categoria personalului din sectorul bugetar personalul
încadrat pe baza contractului individual de muncă, personalul care ocupă funcţii de demnitate publică numite sau
alese şi personalul care ocupă funcţii asimilate funcţiilor de demnitate publică, magistraţii, precum şi personalul
care beneficiază de statute speciale, inclusiv funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special.”
De asemenea, art. 7 din Legea nr. 153/2017 prevede:
”Art. 7: Termeni
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri
publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este
stabilită în anexele nr. I-IX;
b) solda de funcţie/salariul de funcţie reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul
militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, corespunzător
funcţiei îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-IX, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul
salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată...
e) salariul lunar cuprinde salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz,
salariul de comandă, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi alte drepturi salariale în bani;
i) sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază,
solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, în condiţiile legii, pentru fiecare categorie de
personal;…
m) venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de bază, soldele de
funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de
comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare, indemnizaţiile lunare şi, după caz, compensaţiile,
indemnizaţiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele şi premiile, precum şi alte drepturi în bani şi/sau în
natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.”
În conformitate cu art. 10:
”(1) Salariile de bază sunt diferenţiate pe funcţii, grade/trepte şi gradaţii.
(2) Fiecărei funcţii, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund 5 gradaţii, corespunzătoare tranşelor
de vechime în muncă, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor de conducere pentru care gradaţia
este inclusă în indemnizaţia lunară/salariul de bază prevăzut pentru aceste funcţii în anexele nr. I-IX, precum şi a
personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.
(3) Salariile de bază prevăzute în anexele nr. I-VIII pentru funcţiile de execuţie sunt la gradaţia 0.”
Conform art. 38, alin. (1) „Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.
(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:
a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut
al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul
sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac
parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază

3
personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară
activitatea în aceleaşi condiţii; (...)
(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:
a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare,
precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte
elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de
încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu
25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în
care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
(4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor
de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază,
solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din
luna decembrie 2018.”
Conform Anexei nr. VI a Legii nr. 153/2017: FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII
BUGETARE "APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SECURITATE NAŢIONALĂ" - CAPITOLUL II:
Reglementări specifice personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate
naţională:
„Art. 1. (1) Personalul încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională
este salarizat în raport cu statutul, activităţile şi organizarea stabilite prin lege, cu îndeplinirea cu credinţă a
obligaţiilor ce îi revin, potrivit jurământului depus, cu responsabilităţile, atribuţiile, rolul, complexitatea şi
importanţa socială a funcţiei exercitate, cu gradul de efort şi risc, cu pregătirea şi competenţa profesională,
precum şi cu interdicţiile şi restrângerea exerciţiului unor drepturi prevăzute pentru personalul din aceste instituţii
de legislaţia în vigoare.
(2) Personalul instituţiilor publice prevăzute la alin. (1) beneficiază de solde, salarii, indemnizaţii,
compensaţii, sporuri, prime, premii şi alte drepturi salariale.
Art. 2 (1) Personalul încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională este
format din personal militar, poliţişti, funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare,
personal civil.
Art. 4 (1) Poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au
dreptul la salariu lunar.
(2) Salariul lunar se compune din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi,
după caz, salariul de comandă, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale.”
Art. 15 din Anexa VI prevede: „(1) Pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni
speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, se acordă o majorare de până la 50% calculată la
solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază.
(2) Dreptul prevăzut la alin. (1) poate fi acordat pentru cel mult 5% din numărul total de posturi prevăzute
în statele de organizare, în limita a 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie,
soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor, soldelor de comandă/salariilor de comandă şi
a indemnizaţiilor de încadrare, cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator principal de credite.
(3) Condiţiile de acordare a dreptului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin norme metodologice aprobate
prin ordin al ordonatorului principal de credite.”
Prin urmare, ordonatorii de credite pot acorda semestrial majorări salariale, în procente de până la 50%
(putând de exemplu acorda fie 30%, 40% ori 50%) pentru personalul care a participat direct la obţinerea unor
rezultate deosebite în activitatea structurii din care face parte. Ulterior stabilirii cuantumului, acesta trebuia calculat
la valoarea salariului de funcție aflat în plată pentru fiecare lună pentru care este acordat.
Modalitatea de stabilire a fiecărei componente salariale urmează în mod evident a fi cea legală, instituțiile
neputând în mod arbitrar să stabilească un altfel de calcul pentru o anumită componentă, precum salariul de funcție,
acest lucru echivalând cu adăugarea la lege.
4
 În atare situație, o componentă ce suferă în timp variații, precum salariul de funcție/de bază al unui polițist,
va determinat în mod automat o modificare a unei alte componente salariale/majorări care se raportează la aceasta.
Totuși, în perioada 2019-2023, M.A.I. și implicit instituțiile subordonate care au primit programul de
salarizare au ignorat faptul că salariul de funcție al polițiștilor nu a fost fix în fiecare an, ci a suferit
modificări anuale conform art. 38 din Legea 153/2017 și legislației de salarizare anuale, iar pentru această
perioadă majorarea prevăzută de art. 15 a fost calculată avându-se în vedere un salariu de funcție înghețat la
nivelul anului 2018 și nu cu luarea în calcul a majorărilor anuale.
Astfel, în anul 2019, prin art. 34 alin. (1) din O.U.G. nr. 114/2018 s-a acordat o primă majorare a salariilor
de funcție: „Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2019,
salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/4 din
diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege
pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.”

În anul 2020, prin art. 45 din Legea nr. 5/ 2020 s-a acordat o nouă majorare a salariilor de funcție astfel:
„În aplicarea prevederilor art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu luna ianuarie 2020, salariile de
bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare se majorează cu 1/3 din diferenţa dintre
salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022
şi cel/cea din luna decembrie 2019.”

În anul 2022, prin OUG 115/26.08.2022: „Art. I. La articolul I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi
completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1202 din 18 decembrie
2021, cu modificările ulterioare, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin. (4 1) şi (42), cu următorul
cuprins:
(41) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) şi alin. (41) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu
modificările şi completările ulterioare, începând cu luna august 2022, cuantumul brut al salariilor de bază,
soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit
din fonduri publice se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie,
indemnizaţia de încadrare prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare,
pentru anul 2022 şi cele din luna decembrie 2021.
(42)Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) şi alin. (4 1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu
modificările şi completările ulterioare, începând cu luna august 2022, pentru personalul nou-încadrat, pentru
personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul
promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale şi pentru personalul care avansează în gradaţia
corespunzătoare tranşei de vechime în muncă în perioada ianuarie-iulie 2022, cuantumul brut al salariilor de bază,
soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază aceste categorii
de personal se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie,
indemnizaţia de încadrare prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare,
pentru anul 2022 şi cele din luna iulie 2022.”

În anul 2023, prin OUG 168/2022:

„Art. I - (1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023,
începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de
funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se
majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăşi valoarea nominală
pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările
ulterioare.”

5
 Apoi, prin OUG 54/2023: „La articolul I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind
unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1186 din 9 decembrie 2022, cu completările
ulterioare, după alineatul (14) se introduc două noi alineate, alin. (15) şi (16), cu următorul cuprins:
"(16)Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi
completările ulterioare, începând cu luna iunie 2023, soldele de funcţie/salariile de funcţie ale personalului care
ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. VI la aceeaşi lege se stabilesc la nivelul soldelor de funcţie/salariilor de
funcţie prevăzute de această lege pentru anul 2022."

III. Concluzie

Salarizarea polițiștilor se face efectiv prin introducerea unor date în programul informatic de salarizare
„MAISAL”.
În toată această perioadă, 2019-2023, programul MAISAL al M.A.I. a fost programat astfel încât atunci
când unui lucrător îi era acordată majorarea salarială ce face obiectul prezentului litigiu, acesta nu avea în vedere
salariul de funcție real al polițistului, astfel cum acesta era în plată și primit efectiv în acea lună, în conformitate cu
variațiile legale, ci la unul ”înghețat” la nivelul 31 decembrie 2018.
Acest lucru a dus evident la o discriminare a tuturor polițiștilor prin raportare la alte categorii profesionale
care primeau drepturi asemănătoare și ale căror drepturi erau calculate conform altor programe salariale. De
asemenea, în afara lucrătorilor care introduc datele în respectivul program, niciun alt polițist nu are acces la
modalitatea automatizată de calcul a numeroaselor elemente salariale, motiv pentru care până în anul 2024 când au
existat anumite discuții interne cu privire la modalitatea de calcul a respectivei majorări, niciun lucrător nu cunoștea
faptul că i s-au încalcat drepturile prin calcularea eronată a acestei majorări.
Potrivit art. 2517 C.civ., „Termenul prescripţiei este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.”
Conform art. 2523 C.civ., „Prescripţia începe să curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a
cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui.”
Prin urmare, având în vedere că niciun lucrător nu avea informații privind modalitatea în care erau
înregistrate datele în programul informatic, nu se poate considera că acesta putea să cunoască modalitatea eronată în
care au fost stabilite salariile acestuia. În mod evident, acesta cunoștea cuantumul procentual pe care îl primea, însă
având în vedere modalitatea complexă de calcul a elementelor salariale care necesită automatizarea calculelor prin
programe informatice, este evident că un polițist fără cunoștințe speciale în domenii de salarizare/informatice nu
putea să cunoască încălcarea drepturilor sale, până la momentul la care această eroare a fost depistată și care a dus la
nașterea diferendelor precum cel dedus judecății.
De asemenea, prezentul litigiu are totodată caracterul unui litigiu de muncă, prin urmare sarcina probei îi
incumbă pârâtei, care deține toate documentele și toate celelalte probe pertinente pentru elucidarea conflictului de
muncă și pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor părților raportului juridic de muncă, fiind necesară și firească
obligația acestuia de a prezenta aceste probe.

IV. Al doilea capăt de cerere

Având în vedere împrejurarea că plata sumelor reprezentând majorarea salarială nu a fost acordată la
valoarea salariului de funcție real primit, achitarea acestor sume în prezent la nivelul exclusiv al cuantumului din
momentul naşterii dreptului ar prejudicia interese financiare ale subsemnatului întrucât valoarea economică a
sumelor nu mai este aceeaşi în momentul de faţă, datorită devalorizării intervenită în timp. Din acest motiv solicit
obligarea pârâtei la plata sumelor solicitate, actualizate cu indicele de inflaţie, din momentul naşterii dreptului şi
până la data plăţii efective.
Astfel, odată cu admiterea cererii de chemare în judecată și efectuarea de către pârâtă a actualizării pensiei
militare de serviciu, reclamantul urmează a beneficia și de actualizarea creanței la rata inflației ce reprezintă

6
aducerea acesteia la valoarea sa reală, precum și de daune reprezentând dobânda legală penalizatoare ca daună
moratorie pentru neexecutarea la timp a obligației de plată a unei sume de bani.
Astfel, potrivit art. 1531 alin. (1) și (2) C.civ., (1) Creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului
pe care l-a suferit din faptul neexecutării. (2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul
de care acesta este lipsit (...).
Art. 1535 alin. (1) C.civ. statuează că „în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul
are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă,
în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă
dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.”
Aceste dispoziţii permit cumulul între actualizarea creanţei cu rata inflaţiei şi dobânda, deoarece
actualizarea creanţelor este admisibilă ca urmare a existenţei fluctuaţiilor monetare ce se produc după expirarea
scadenţei obligaţiilor de plată, reprezentând o daună efectivă produsă patrimoniului creditorului -„damnum
emergens”, iar câştigul nerealizat îl reprezintă dobânda - „lucrum cessans”.
Aşadar, despăgubirile civile trebuie să cuprindă atât pierderea efectivă damnum emergens, cât şi beneficiul
nerealizat lucrum cessans, deoarece numai prin această modalitate se asigură respectarea principiului reparării
integrale a prejudiciului consacrat de art 1531 C.civ.
Caracterul compensatoriu al actualizării rezidă în faptul că prin aceasta se repară partea din beneficiul
nerealizat care nu este acoperit de dobânda legală. În timp ce dobânda reprezintă preţul lipsei de folosinţă,
actualizarea cu rata inflaţiei urmăreşte conservarea valorii reale a obligaţiilor băneşti.
Având în vedere că natura juridică a dobânzii este diferită de natura juridică a actualizării obligaţiei cu rata
inflaţiei, prima reprezentând o sancţiune sub forma daunelor moratorii pentru neexecutarea obligaţiei de plată, iar a
doua reprezentând valoarea reală a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii, respectiv daune compensatorii, este
admisibil cumulul acestora şi deci nu se poate vorbi despre o dublă reparaţie care să reprezinte o îmbogăţire fără
justă cauză a creditorului.
Dobânda legală urmează a se calcula conform O.G. nr. 13/2011, privind dobânda legală remuneratorie şi
penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul
bancar al cărui art. 1 alin. 3 are următorul enunţ: „dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru
neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă este denumită dobândă penalizatoare ”.
Din prevederile legale mai sus invocate rezultă că daunele interese constau în dobânda legală, ce decurge de
drept, fără punerea în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale prevăzute de lege – aceasta deoarece
obligația legală de plată a majorării salariale trebuiau îndeplinite la data stabilită în normele legale, odată cu
aplicarea etapizată, conform art. 34 alin. (1) din OUG nr. 114/2018, care prin derogare de la art. 38 alin. (4) din
Legea nr. 153/2017 stabilește o majorare a salariului de bază / funcţie, începând cu 01.01.2019, cu ¼ din diferența
de bază prevăzută pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018, iar ulterior au fost și celelalte majorări ale
salariului de funție în anii 2022 și 2023 prin actele normative expuse mai sus.
Având în vedere dispozițiile legale mai sus enunțate, vă rog să dispuneți admiterea prezentei acțiuni
așa cum a fost formulată şi motivate.
In drept, invocam dispozițiile Legii nr. 153/2017 si a celorlalte dispozitii legale mai sus mentionate.
In probatoriu: proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei
Depunem prezenta în 2 exemplare, spre comunicare.
În temeiul art. 223 din C.proc.civ. solicităm judecarea cauzei și în lipsa noastră.

Cu deosebită considerație,

NUME PRENUME
SEMNĂTURA

7
DATA

DOMNULUI PREȘEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCUREȘTI