Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DOMNULE PREEDINTE,
Prin prezenta, subsemnatul(a) ,
domiciliat/a n ..................., str.........., nr., bloc.., sc, et, ap,
sector/jude...............telefon.................., formulez:
PETIIE
n temeiul Ordonanei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea i sancionarea tuturor formelor de
discriminare, formulez prezena PETIIE prin care solicit constatarea i sancionarea contraven iei
prevzut de art. 15 din OG 137/2000 svrit la dat de.......... de
ctre........., domiciliat/a n ..................., str.........., nr.,
bloc.., sc, et, ap, sector/jude................
Consider c prin fapta ce face obiectul acestei petiii am fost discriminate.
V solicit ca, pe lng aplicarea amenzii contravenionale, s dispunei obligarea prii care a svrit
fapta s publice, n mass-media, un rezumat al hotrrii prin care se constatat svrirea
contraveniei, precum i orice msur necesar pentru nlturarea consecinelor acestei fapte.
De asemenea, solicit s mi se comunice modul de soluionare a acestei petiii.
MOTIVELE PETIIEI SUNT URMTOARELE:
n fapt,.............
...................................
...................................
...................................
...................................
...................................
(descrierea ct mai detaliat a modului n care s-a produs instigarea la ura rasial sau naional sau discriminarea, cu
indicarea datei i a personelor implicate, dac sunt cunoscute; petentul/a trebuie s justifice susinerea c a fost
discriminat/a prin acea fapt; n lipsa justificrii, petiia poate fi respins.
n cazul petiiei formulate de o ONG, trebuie dovedit c discriminarea se manifest n domeniul ei de activitate i c
aduce atingere unei comuniti/grup de persoane ori c aduce atingere unei persoane fizice i aceast a cerut ONG-ului
s formuleze acea petiie)
n drept, faptele descrise se ncadreaz n prevederile art. 15 din OG 137/2000 (dup caz, faptele se
pot ncadra i n alte articole ale ordonanei care prevd contravenii)
Pot dovedi cele afirmate cu:
-urmtoarele nscrisuri/documente pe care le depun n fotocopie, n 2 exemplare:
-depoziiile urmtorilor martori, a cror audiere o solicit n cadrul procedurii de soluionare a petiiei:
Semntura,
......................
......................
TRIBUNALUL BUCURESTI
SECTIA A II A CA
Dosar 22791/3/2016
C 1 fond
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatii ALBEANU ELENA VERONICA, ASANACHESCU RODICA, BUTA
MIHAI, DUMITRU ADINA GRAZIELA, MEDREA MARIUS FLORIN, MEIROSU FLORICA,
ION NICULINA NETA, SIMA DANIELA, NEAGU DANIEL CATALIN, VRANCEANU
CRISTINA NATALIA, RADU NICOLETA VIORICA, VIDRASCU GHEORGHITA,POPESCU
ELENA, ZARNESCU NICULAE, CALIN DANIELA, SCHUSTER GABRIEL, SOARE
IULIANA
cu domiciliul ales pentru comunicare acte de procedura Bucuresti, str. Ripiceni, nr.1, bl.3,
sc.1, apt 8, etaj 1 sector 2,
In calitate de reclamanti in dosarul de mai sus, in contradictoriu cu
MINISTERUL PUBLIC- PACHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI
JUSTITIE prin Procuror General cu sediul in Bucuresti, B-dul Libertatii, nr. 12-14 sector 5
Formulam in termen legal si depunem
RASPUNS LA INTAMPINARE
Prin care va solicitam sa respingeti intampinarea paratei, intrucat este neintemeiata si
nefondata, cele sustinute de parata sunt neargumentate juridic si sunt in afara legii.
Astfel, contracarand cele sustinute in mod neintemeiat de parata, ARATAM
URMATOARELE CARE SUNT IN COMPLETAREA SI REITERAREA CELOR DIN
ARATATE IN ACTIUNE:
In primul rand, parata nu a respectat legea in domeniu la care am facut referire in
actiune si in drept, am indicat ca si temei de drept, adica, in conformitate cu prevederile
legale in materie, salariul trebuia majorat conform art. III din legea nr. 293/2015
privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea i
completarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea
personalului pltit din fonduri publice n anul 2015, precum i alte msuri n domeniul
cheltuielilor publice, precum i pentru modificarea i completarea Legii nr. 152/1998 privind
nfiinarea Ageniei Naionale pentru Locuine, sI totodata sa respecte si prevederile art
63 alin. (4) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicat, cu
modificrile i completarile ulterioare adica trebuia asimilat cu salariul parlamentarilor
si nu cu cel al functionarilor SGG, cum in mod eronat a aplicat legea parata. De
asemenea, parata nu trebuia sa elimine prevederile art. 12^1 din legea 127/1997
care prevedea sporul de stabilitate inclus in salariul de baza la data de 31 decembrie
2009, intrucat acest spor se afla in cadrul parlamentului si in acest moment
deoarece asa prevede legea.
Secundo, sporul de conditii vatamatoare, in cazul nostru trebuia sa fie
acordat si calculat in functie de conditiile de munca iar in cazul nostru este de 15%.
In schimb parata in mod eronat a aplicat conditiile functionarilor SGG, unde
acestora li se aplica un spor de 10%, iar conditiile de munca sunt diferite si nu implica
aceleasi conditii de munca conform buletinelor de masuratori avizate de Ministerului
Muncii, Familiei i Proteciei Sociale i avizate de Ministerul Finantelor Publice asa cum
Prin afirmaiile susinute n ntmpinare, prta, pretinde nici mai mult nici
mai puin si recunoaste c n adresa primita de la CSM inregistrata cu nr 1797/2016,
sporul de stabilitate nu a fost inclus n salariul de baz conform art. 12^1 din Legea
nr. 127/1997 pentru modificarea i completarea Legii nr. 53/1991 privind indemnizaiile
i celelalte drepturi ale senatorilor i deputailor, precum i salarizarea personalului din
aparatul Parlamentului Romniei, cu modificrile i completarile ulterioare, ntruct din
salariile comunicate de Secretariatul General al Guvernului pentru salariaii din
cadrul Secretariatului General al Guvernului a rezultat c personalul acestei instituii
nu beneficiaz de acest spor.
Totodata, nu face referire ca tot n aceea adresa sporul de condiii vtmtoare n
munc este comunicat n cuantum de 10% din salariul de ncadrare, procent pe care
P.I.C.C.J. l-a preluat fr s in cont de Codul Muncii, de legislaia n vigoare i de
Regulamentului privind condiiile de acordare a sporului pentru condiii periculoase sau
vtmtoare pentru personalul contractual i funcionari publici din cadrul Ministerului
Public care prevede pentru salariaii din cadrul Ministerului Public un procent de 15% i
nu de 10% aa cum a fost aplicat i pus n plat n mod eronat.
Conform legislaiei n vigoare Ministerul Public trebuia s aplice majorarea la
salariul de ncadrare aa cum era definit n legiile de salarizare nainte de 1 ianuarie
2010 i s menin n plat toate sporurile care au fost incluse n salariul de baz
aa cum prevede Codul Muncii i n conformitate cu toate legiile anuale privind
salarizarea n sistemul public bugetar.
n concluzie, art. III din Legea nr. 293/2015 privind aprobarea OUG nr 35/2015
pentru modificarea OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului pltit din fonduri
publice n anul 2015, precum i alte msuri n domeniul cheltuielilor publice, precum i
pentru modificarea i completarea Legii nr. 152/1998 privind nfiinarea Ageniei Naionale
pentru Locuine, salarizarea personalului din cadrul Administraiei Prezideniale, serviciilor
Palamentului i aparatului de lucru al Guvernului
se stabilete la nivelul de salarizare maxim aflat n plat aferent funciilor din cadrul
aparatului de lucru al Guvernului, precum i adresa CSM s-a aplicat netemeinic,
nejustificat, ilegal i n mod eronat neinnd cont de legislaia n vigoare i mergnd
pe principiul ,,aplicam stabilirea noilor salarii conform adresei CSM s-a favorizat
doar o anumit categorie de personal si anume personalul din cadrul Directiei de
Audit, ceea ce rezult faptul c nu s-a tinut cont nici de legislaia n vigoare, nici de
adresa CSM ci s-a aplicat dup cum s-a dorit de ctre persoanele responsabile cu
ntocmirea ordinelor privind acordarea drepturilor salariale.
Motiv pentru care solicitam anularea acestor ordine si pentru care am facut
aceasta actiune privind recalcularea drepturilor salariale asa cum prevede legislatia
in vigoare.
Diminuarea procentului de 15% acordat pentru conditii vatamatoare de munca
la procentul de 10% nu are nicio justificare legal i ncalc n mod vdit legislaia
specific acordarii acestui spor de condiii vatmtoare care a fost acordat n mod
difereniat instituiilor publice conform legislaiei n vigoare n urma unor analizei specifice,
avnd la baz avizarea Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale i avizarea
Ministerului Finanelor Publice n urma crora s-a emis la nivelul instituiei noastre,
Ordinul Procurorului General nr. 67/18.03.2016.
Ca atare, diminuarea procentului corespunztor sporului pentru condiii periculoase
sau vtmtoarele de la 15% la 10% nu are temei legal i are efect discriminatoriu la
adresa noastr (a functionarilor publici din cadrul P.I.C.C.J), fie dac ne raportm la norma
legal cu caracter general i, cu att mai mult, la norma special stabilit prin ordinul
intern emis la nivelul Ministerului Public sau la faptul c nu lucrm n acelai loc de munc
i n aceleai conditii vtmtoare de munc n care i desfoar activitatea personalul
din cadrul Secretariatului al Guvernului pentru a ni se putea aplica acelasi cuantum pentru
sporul de condiii vtmtoare sau la faptul ca dei lucrm n aceleai condiii de munc
cu celelalte categorii de personal din cadrul Ministerului Public primim un procent de 10%
pentru sporul de condiii vatamatoare de munc si nu 15% asa cum primesc celelalte
categorii de personal din locul n care lucrm.
Trebuie menionat c legislaia specific acordarii acestui spor, precizez n mod
elocvent ca se aplic innd cont de condiiile specifice de munc i nu se aplic pe
categorii de personal aa cum s-a pus n aplicare pentru salariaii din cadrul Ministerului
Public.
In concluzie, in completarea si reiterarea celor din actiune, solicitam sa
dispuneti admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
Semnatura
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnata ALBEANU ELENA VERONICA, cu domiciliul ales pentru comunicare
acte de procedura Bucuresti, str. Ripiceni, nr.1, bl.3, sc.1, apt 8, etaj 1 sector 2, unde va
solicit sa imi comunicati intreaga corespondenta si acte procedural,
n calitate de reclamant n dosarul de mai sus, chem n judecata pe
MINISTERUL PUBLIC- PACHETUL DE PE LNG NALTA CURTE DE CASAIE I
JUSTIIE prin Procuror General cu sediul n Bucureti, B-dul Libertii, nr. 12-14 sector 5
Formulez n termen legal
PLNGERE
mpotriva ordinului nr. 1419 din 13 iulie 2016 emis de prta prin care a fost respins
contestaia subsemnatei.
Consider c acest ordin a crui anulare o cer este emis n mod incorect si cu ncalcarea
legii, anume nu privete motive n fapt i n drept care au stat la baza emiterii lui, iar
meniunea cu privire la calea de atac este lapidar, n sensul c nu se precizeaz la ce
instan, cu denumire exact trebuie atacat actul, aa cum legea prevede.
Solicit anularea ordinului nr. 1419 din 13 iulie 2016 pentru lipsa motivelor de drept i de
fapt , ntruct este nentemeiat i nefondat, emis cu aplicarea greit a legii.
Anularea ordinului 1144 din 16 iunie 2016 ntruct a fost emis cu aplicarea greit a legii
i fr s se in seama de legile n vigoare.
Anularea ordinului comun 630 din 30 martie 2016 ntruct a fost emis cu aplicarea
greit a legii i fr s se in seama de legile n vigoare.
Pe fond, admiterea contestaiei formulat de subsemnat i obligarea prtei s respecte
legislaia n vigoare i s aplice textele de lege prin meninerea sporurilor n plat calculate
conform prevederilor legale n materie la care voi face referire i care se aplic la alte
instituii publice , anume s majoreze salariul de baza cu 50% ncepnd cu data de
28.11.2015, s se majoreze salariul de baz brut cu 10% ncepnd cu data de
01.12.2015 i s pstreze sporurile specifice instituiei noastre stabilite conform
legii n funcie de vechimea fiecruria, sporuri specifice sistemului de justitie, pe
care fiecare salariat din cadrul instituiei noastre le avea n plata la data de
27.11.2015.
Cu cheltuieli de judecata.
MOTIVELE PLANGERII
n fapt,
Art c sunt consilier, grad profesional superior la Serviciul financiar, salarizare,
contabilitate si angajamente bugetare din cadrul Departamentului economicofinanciar i
administrativ din Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, avnd o
vechime mai mare de 5 ani.
La sfarsitul anului 2015, n urma modificrii unor prevederi legale n domeniu, au
fost schimbate grilele de salarizare i au fost diminuate salariile angajailor din instituia
prt.
n acest sens au fost emise o serie de ordine printre care si cele contestate de mine
.
Prevederea legal care a condus la emiterea ordinelor nr. 603/30.03.2016 i
a Ordinului nr. 1144/16.06.2016, se refer la stabilirea salariului functionarilor publici i
personalului contractual ai P.I.C.C.J, la nivelul de salarizare maxim aflat n plat
aferent funciilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului i coroborat cu art.
63 alin. 4 din Legea nr. 317/2004 cu art. 90 2 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 cu nivelul de
salarizare aferent funcionarilor publici i personalului contractual din cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii.
Avnd n vedere argumentaia Ordinelor amintite, respectiv c stabilirea
drepturilor salariale pentru functionarii publici si pentru personalul contractual din cadrul
institutiei noastre a avut ca baza adresa C.S.M. nr 1797/2016 i nregistrat la Cabinetul
Prim Procurorului General cu nr.150/C2/2016 din data de 16.02.2016 prin care s-a
comunicat Ministerului Public modul de aplicare, la nivelul C.S.M., a dispoziiilor art. 17
alin.2 din O.U.G. Nr 86/2014, astfel cum a fost aprobat prin Legea nr 293/2015, motivez
c stabilirea noilor drepturi salariale este greit, pentru urmtoarele motive:
Modalitatea de calcul al salariului la nivelul C.S.M a fost stabilit i aplicat n
mod eronat dup metoda stabilit adresa transmis de Secretariatul General al Guvernului
si nu dup cum stabilete legislaia n vigoare aa cum se menioneaz n Legea nr.
317/2004, art. 63 alin. 4 ,,Funcionarii publici i personalul contractual din aparatul
propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt salarizai potrivit dispoziiilor
legale aplicabile acelorai categorii de personal din aparatul Parlamentului.
innd cont de legislaia n vigoare, trebuia s se aibe n vedere ncepnd cu data
de 28.11.2016 majorarea cu 50% a salariului de ncadrare la care se adugau sporurile
specifice instituiei noastre ctigate nainte de 01.01.2010 i recalcularea acestora
conform Legii 71/2015 n functie de vechimea fiecruia n funcia pe care o deine n
prezent (sporul de stabilitate cuprins ntre 3%-20%, n funcie de vechimea n sistemul
justiiei, sporul de confidenialitate n procent de 15%, sporul de vechime n funcie de
Apreciez c prin sintagma salariul maxim aflat n plat legiuitorul s-a referit
numai la salariul de baz, aa cum este acesta definit n legile anuale de salarizare, i nu
la salariul brut, ceea ce este pe deplin logic, temeinic i legal, ntruct fiecare sistem
public/instituie bugetar are sporuri specifice ce nu pot fi transferate/eliminate de la caz la
caz.
n susinerea celor prezentate, art. 9 alin.(2) din Legea nr. 284/2010 stabilete n
mod clar definiia sistemului de salarizare din sistemul bugetar, care, la este edictat
astfel:
Sistemul de salarizare cuprinde salariile de baz, soldele/salariile de
funcie i indemnizaiile lunare de ncadrare, sporurile, premiile, stimulentele i alte
drepturi n bani i n natur, corespunztoare fiecrei categorii de personal din sectorul
bugetar.
Cu alte cuvinte, salariul brut este alctuit din salariul de baz i din sporuri,
premii, stimulente, etc.
V rog s avei n vedere faptul c dei am contestat aceste ordine, am adus
critici la modul n care prta a aplicat n mod eronat legea, au fost emise aceste ordine
fr s conin temeiul n fapt i n drept, fr s menioneze cum se aplic legea, deci au
fost emise n mod nelegal i cu aplicarea greit a legii.
Fa de toate aceste considerente, v rog s admiteti actiunea asa cum a
fost formulata si s dispunei anularea ordinelor nr. 603/30.03.2016 i a nr.
1144/16.06.2016, nr. 1419 din 13.07.2016, ntrucat sunt netemeinice, nelegale i
nentemeiate, cu consecina pstrrii n salariu de baz a sporului de stabilitate n funcie
de vechimea n sistem (respectiv 14% n cazul meu pn la data eliminrii lui stabilit prin
ordinele mai sus menionate), a sporului de confidenialitate de 15%, a sporului de
vechime n munc de 15%, precum i pstrarea sporului celui pentru condiii vtmtoare
de munc n procent de 15% n salariul brut aplicat la salariul de ncadrare, sporuri avute
n plat i cuprinse n salariu, i recalcularea salariului mpreun cu cuantumurilor
acestor procentele sporurilor specifice si stabilite la nivelul Ministerului Public aa cum
prevede legislaia n vigoare privind salarizarea aferente categoriilor de personal din cadrul
P.I.C.C.J i aplicat corect aa cum menioneaz legislaia naional n vigoare.
In probatiune: inscrisuri.
In drept : art 16 din Constitutie, Legea 330/2009, OUG 57/2015, oug 83/2014, legea
554/2004, legea 71 din 2015, OUG 86/2014,LEGEA 293/2015, Legea 152/1998 privind
nfiinarea Ageniei Naionale pentru locuine; Legea 31/1991 , art 3 menioneaz c sporul
de condiii vtmtoare de munc se acord pt fiecare instituie n funcie de condiiile de
munc cu avizul Ministerului Muncii i al Ministerului Finanelor Publice; Ordonana 60/30
august 2006; Legea 127 din 9 iulie 1997 pt modificarea Legii 53/1991 prin care se
acord n Parlament i n Senat sporul de stabilitate; Regulamentul de ordine interioar
mpreun cu Ordinul 67/18.03.2010 care stabilete n mod clar acordarea procentului de
15% pt condiii vtmtoare de munc; Odinul 148/30.06.2015 care stabilete repunerea
n plat a sporului de stabilitate i modalitatea de calcul n funcie de vechimea fiecaruia n
instituie.
Data
Semntura
CONTESTAIE
fa de modalitatea n care mi-au fost stabilite noile
drepturile salariale n urma aplicrii dispoziiilor actelor
normative mai sus menionate, n sensul n care, ncepnd cu
data de 28.11.2015, o serie de drepturi aferente calitii de
salariat al P.I.C.C.J mi-au fost diminuate sau eliminate n
totalitate, rugndu-v s luai act de toate cele menionate n
prezenta contestaie, s luai toate msurile legale care se impun
i s dispunei n consecin.
MOTIVE:
stabilitate i respectiv
diminuarea sporului de condiii
vtmtoare de munc ncepnd cu data de de 28.11.2015,
sporuri care se acord i n prezent altor categorii de personal n
cadrul instanelor judectoreti i parchetelor din Romnia aa
cum le-am avut i noi n plat pn la aceast dat, consider c
este o procedur aplicat eronat pentru funcionarii publici si
personalul contractual din cadrul P.I.C.C.J si, pe cale de
consecin, v rog prin prezenta a o ndrepta prin admiterea
contestaiei formulate.
Cu deosebit consideraie,
Data
Legea nr. 53/1991 privind indemnizaiile i celelalte drepturi ale senatorilor i deputailor,
precum i salarizarea personalului din aparatul Parlamentului Romniei nu are relevanta se
refera la vechime , nu la spor de stabilitate.
Text publicat n M.Of. al Romniei.
n vigoare de la 01.04.1991
Art. 12. - Jurispruden (17)
(1) Persoanele salarizate potrivit prezentei legi beneficiaz, la funcia de baz, de un spor de
vechime n munc de pn la 25%, calculat la salariul de baz corespunztor timpului efectiv lucrat
n program normal de lucru, astfel:
Jurispruden (1)
Trane de vechime n munc Procente din indemnizaia lunar sau din salariul de baz
- de la 3 la 5 ani
- de la 5 la 10 ani
- de la 10 la 15 ani
- de la 15 la 20 ani
- peste 20 ani
5
10
15
20
25
(2) Sporul de vechime n munc se pltete cu ncepere de la data de 1 a lunii urmtoare aceleia n
care s-a mplinit vechimea n munc.
(3) Sporul de vechime n munc se ia n calcul la stabilirea pensiilor i a indemnizaiilor pentru
incapacitate temporar de munc.
(4) Salariaii pensionari pentru limit de vrst care se reangajeaz n munc, potrivit legii,
beneficiaz de sporul de vechime corespunztor vechimii n munc realizate dup data pensionrii.
LEGE nr. 127 din 9 iulie 1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/1991 privind indemnizatiile si
celelalte drepturi ale senatorilor si deputatilor, precum si salarizarea personalului din aparatul
Parlamentului Romaniei
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 148 din 10 iulie 1997
Astfel, apreciem ca in prezent, pana la aprobarea Regulamentului prevazut la art. 21 din Legea
284/2010 , cu modificarile si completarile ulterioare, in ceea ce priveste acordarea sporului pentru
conditii vatamatoare legea stabileste in mod expres categoriile de personal care beneficiaza de
acesta, respectiv personalul care beneficia de acesta in decembrie 2009, personalului nou-incadrat si
personalului ale carui raporturi de munca sau serviciu au fost suspendate in conditiile legii si care
si-a reluat activitatea in anul 2015, numai in masura in care acesta isi desfasoara activitatea in
aceleasi conditii de munca cu ale personalului care beneficiaza de aceste sporuri din
institutia/autoritatea publica respectiva, intr-un cuantum egal cu cel stabilit pentru functiile similare
in plata.
Insa, in situatia in care unitatea in discutie este unitate bugetara apreciem ca devin incidente
dispozitiile art. 21 din Legea 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare potrivit
carora, locurile de munca, categoriile de personal, marimea concreta a sporului pentru
conditii de munca prevazut in anexele nr. I - VIII, precum si conditiile de acordare a acestuia
se stabilesc prin regulament elaborat de catre fiecare dintre ministerele coordonatoare ale
celor 6 domenii de activitate bugetara - administratie, sanatate, invatamant, justitie, cultura,
diplomatie, de catre institutiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala, precum si de
catre autoritatile publice centrale autonome, care se aproba prin hotarare a Guvernului, la
propunerea fiecaruia dintre ministerele coordonatoare, fiecareia dintre institutiile de aparare,
ordine publica si siguranta nationala sau autoritatile publice centrale autonome, cu avizul
Ministerului Muncii si al Ministerului Finantelor Publice si cu consultarea federatiilor
sindicale reprezentative domeniului de activitate.
Trebuie sa precizam si faptul ca, in conformitate cu prevederile art. 7 din OUG 83/2014,
aprobarea acestui Regulament a fost prorogata, specificandu-se in mod expres ca, prevederile
art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare, se aplica incepand cu data de
1 ianuarie 2016.
Sporurile pentru conditii de munca prevazute de Legea- cadru nr. 284/2010, cu modificarile
ulterioare, se acorda si personalului nou-incadrat si personalului ale carui raporturi de
munca sau serviciu au fost suspendate in conditiile legii si care si-a reluat activitatea in anul
2015, numai in masura in care acesta isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii de munca
cu ale personalului care beneficiaza de aceste sporuri din institutia/autoritatea publica
respectiva, intr-un cuantum egal cu cel stabilit pentru functiile similare in plata.
innd cont de prevederile art. 1 din Capitolul I lit. B ,,Reglementri specifice funcionarilor
publici i art.1 din Capitolul II lit. L al Anexei I la din Legea nr. 284/2010, privind
salarizarea unitar a personalului pltit din fonduri publice ;
Conform prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 1136/2006 privind cerinele minime de
securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri
electromagnetice;
cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind
salarizarea unitar a personalului pltit din fonduri publice din 26.05.2010
Salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizeaza in conformitate cu prevederile
Legii 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile
si completarile ulterioare si respectiv a prevederilor OUG 84/2012 privind stabilirea salariilor
personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum
si unele masuri fiscal-bugetare.
Astfel, potrivit prevederilor art. 9 din Legea 284/2010 sistemul de salarizare reglementeaza
remunerarea personalului din sectorul bugetar in raport cu responsabilitatile postului, munca
depusa, cantitatea si calitatea acesteia, importanta sociala a muncii, conditiile concrete in care
aceasta se desfasoara, rezultatele obtinute, precum si cu criteriile prevazute la art. 5 lit. c) din lege.
Sistemul de salarizare cuprinde salariile de baza, soldele/salariile de functie si indemnizatiile lunare
de incadrare, sporurile, premiile, stimulentele si alte drepturi in bani si in natura, corespunzatoare
fiecarei categorii de personal din sectorul bugetar.
Suma sporurilor, compensatiilor, primelor si indemnizatiilor individuale nu va depasi 30%
din salariul de baza, solda functiei de baza/salariul functiei de baza sau indemnizatia lunara de
incadrare. Prin hotarari ale Guvernului se pot aproba depasiri ale acestei limite prevzute la alin. (2)
pentru anumite categorii de personal si pentru conditii temporare de munca care fac necesara
acordarea unei plati suplimentare, cu respectarea limitei de 30% din suma salariilor de baza, a
soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza sau a indemnizatiilor lunare de incadrare,
dupa caz pe total buget al ordonatului principal de credite.
In ceea ce priveste sporul pentru conditii vatamatoare precizam ca potrivit prevederilor art. 21 din
Legea 284/2010 , cu modificarile si completarile ulterioare, locurile de munca, categoriile de
personal, marimea concreta a sporului pentru conditii de munca prevazut in anexele nr. I - VIII,
precum si conditiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament elaborat de catre fiecare
dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetara - administratie, sanatate,
invatamant, justitie, cultura, diplomatie, de catre institutiile de aparare, ordine publica si siguranta
nationala, precum si de catre autoritatile publice centrale autonome, care se aproba prin hotarare a
Guvernului, la propunerea fiecaruia dintre ministerele coordonatoare, fiecareia dintre institutiile de
aparare, ordine publica si siguranta nationala sau autoritatile publice centrale autonome, cu avizul
Ministerului Muncii si al Ministerului Finantelor Publice si cu consultarea federatiilor sindicale
reprezentative domeniului de activitate.
Conform art. 1 din Capitolul I, pct. B si pct. L, salariatii beneficiaza de un spor pentru conditii
periculoase sau vatamatoare de pana la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat.
Locurile de munca, categoriile de personal, marimea concreta a sporului, precum si conditiile de
acordare a acestora se stabilesc de catre ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor
sau, dupa caz, a reprezentantilor functionarilor publici, in limita prevederilor din regulamentul
elaborat potrivit acestei legi, avand la baza buletinele de determinare sau, dupa caz, expertizare,
emise de catre autoritatile abilitate in acest sens.
Totodata, potrivit prevederilor art. 5 din OUG 84/2012 prevederile art. 21 din Legea-cadru nr.
284/2010, cu modificarile ulterioare, se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2014.
Asadar, pana la momentul elaborarii regulamentului cadru prevazut la art. 21 din Legea 284/2010 ,
sporul pentru conditii vatamatoare este acordat doar salariatilor care anterior intrarii in vigoare a
prevederilor Legii 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice
beneficiau de acesta.
In acest sens sunt si prevederile art. 5 alin. (1) lit b) din OUG 1/2010 privind unele masuri de
reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor
acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar potrivit carora sporurile, indemnizatiile si alte
drepturi salariale prevazute in anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc in salariul de
baza, solda/salariul functiei de baza sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare se acorda in
aceleasi cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, in
masura in care isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, cu respectarea prevederilor art. 23 din
Legea-cadru nr.330/2009.
La articolul 5, dup alineatul (1) se introduc dou noi alineate, alineatele (11) i (12), cu urmtorul
cuprins:
,,(11) Prin nivel de salarizare n plat pentru funciile similare se nelege acelai cuantum al
salariului de baz cu cel al salariailor avnd aceeai funcie, n care au fost incluse, dup data de
31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de ncadrare, precum i sumele aferente sporurilor de
care au beneficiat nainte de aceast dat, dac salariatul angajat, numit sau promovat ndeplinete
aceleai condiii de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -, de vechime i i
desfoar activitatea n aceleai condiii, specifice locului de munc la data angajrii sau
promovrii. ''
Prin Nota comun a M.M.F.P.S.P.V.-M.F.P. nr. 874/02.06.2015 se arat:
,,Prin Legea nr. 71/2015 s-a creat posibilitatea ca personalul ncadrat n instituiile i autoritile
publice care avea un nivel al salariului de baz i al sporurilor mai mic dect cel stabilit la nivel
maxim n cadrul aceleiai instituii sau autoriti publice pentru fiecare funcie/grad/treapt i
gradaie, S FIE SALARIZAT LA NIVELUL MAXIM dac i desfoar activitatea n aceleai
condiii. Aceast prevedere se aplic i n cazul stabilirii gradaiilor de care a beneficiat personalul
care a avansat n gradaie dup anul 2010.
De asemenea, prin aceast lege, s-a creat posibilitatea ca personalul ncadrat nainte de 2009,
precum i personalul ncadrat dup anul 2009 care a obinut titlul tiinific de DOCTOR, s
beneficieze de acelai nivel al salariului de baz de care a beneficiat personalul ncadrat pe aceeai
funcie/grad/treapt i gradaie i care a deinut titlul tiinific de doctor anterior anului 2010''.
Codul muncii Art. 159
(1) Salariul reprezint contraprestaia muncii depuse de salariat n baza contractului individual de
munc.
(2) Pentru munca prestat n baza contractului individual de munc fiecare salariat are dreptul la un
salariu exprimat n bani.
(3) La stabilirea i la acordarea salariului este interzis orice discriminare pe criterii de sex,
orientare sexual, caracteristici genetice, vrst, apartenen naional, ras, culoare, etnie, religie,
opiune politic, origine social, handicap, situaie sau responsabilitate familial, apartenen ori
activitate sindical.
Art. 160
Salariul cuprinde salariul de baz, indemnizaiile, sporurile, precum i alte adaosuri.
[29.05, 09:30] Vellottony: Coroborand cuprinsul contractului individual de munca al recurentului cu
continutul celorlalte acte ale dosarului rezulta ca sporul de vechime cuvenit acestuia potrivit
prevederilor contractului colectiv de munca la nivel national nu a fost acordat pe de o parte, iar, pe
de alta parte nici nu a fost inclus in salariul negociat de parti.
Cu toate ca in contractul colectiv de munca la nivel national se precizeaza doar limita minima si cea
maxima a sporului de vechime ce poate fi stabilit, considera ca in cauza este indiscutabila incidenta
pentru a garanta respectarea drepturilor si libertatilor altora sau pentru a proteja ordinea publica,
securitatea nationala, sanatatea publica sau bunele moravuri.
Instanta de recurs a apreciat ca omisiunea angajatorului de a emite un act de dispozitie, prin care sa
dispuna reducerea salariului reclamantului, nu este de natura a conferi acestei diminuari un caracter
nelegal, cata vreme dispozitiile legale in baza carora s-a operat reducerea salariala sunt clare, lipsite
de echivoc si pot fi aplicate in mod individual salariatilor bugetari.
n aceste condiii apreciez c modul n care sau intocmit ordinele si s-au calculat drepturile
salariale nu rspunde exigenelor Curii Europene a Drepturilor Omului n ceea ce privete obligaia
angajatorului de a respecta legislatia in vigoare si se produce o discriminare avand in vedere cele
prezrntate.
LEGE
CADRU
284/28.12.2010
privind salarizarea unitara a personalului platit din
fonduri public
Legea 284/2010
Salarizarea personalului platit din fonduri publice
www.rauflorin.ro
Page
8
of
175
(1) nc
adrarea si promovarea personalului platit din fonduri publice pe functii, grade
sau trepte profesionale se fac potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative
specifice
domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotarari ale Guvernului sau act
administrativ al
ordonatorului principal de credite^
Art. 6.
Art. 12.
Salariul brut, solda lunara bruta cuprind salariul de baza, solda functiei de
baza
/salariul functiei de baza, sporurile, indemnizatiile, compensatiile, precum si celelalte
elemente ale sistemului de salarizare, corespunzatoare fiecarei categorii de personal
din
sectorul bugetar.
Art. 20
.
Locurile de munca,
categoriile de personal, marimea concreta a sporului pentru conditii de munca prevazut
n
anexele nr. I
ata
mnt, justi
t
ie, cultur
a
,
diploma
t
ie, de c
a
tre institu
t
iile de ap
a
rare, ordine public
a
s
i
siguran
ta
na
t
ional
a
, precum
s
i de
c
a
tre autorit
at
ile publice
centrale autonome, care se aprob
a
prin hot
a
rre a Guvernului,
la propunerea fiec
a
ruia din
tre ministerele coordonatoare,
fiec
a
reia dintre institu
t
iile de
ap
a
rare, ordine public
a
s
i siguran
ta
na
t
ional
a
sau autorit
at
ile publice centrale autonome, cu
avizul
Ministerului Muncii, Familiei
s
i Protec
t
iei Sociale
s
i al Ministerului
Finan
t
elor Publice
s
i
cu consultarea federa
t
iilor sindicale
reprezentative domeniului de activitate
ANEXA - Norme Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea
in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice
2. Persoana care, in luna decembrie 2010, era incadrata, conform anexei nr. III/1 la Legea-cadru nr.
330/2009, pe functia publica de stat de consilier, clasa I, grad profesional superior, treapta 1, 2 sau 3
de salarizare, gradatia 3, va fi reincadrata pe aceeasi functie, clasa, acelasi grad si aceeasi gradatie,
stabilindu-se clasa de salarizare 70, rezultata din adunarea clasei 63 prevazute in anexa nr. I, cap. I
lit. A.c), la Legea-cadru nr. 284/2010 cu 7 clase corespunzatoare transelor de vechime in munca,
5. Persoanei incadrate conform exemplului prevazut la pct. 2, care desfasoara activitati in cadrul
unei echipe de proiect finantat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, la clasa de
salarizare 70 i se adauga pana la 25 de clase de salarizare suplimentare, stabilite potrivit legii, pe
perioada cat isi desfasoara activitatea in aceste conditii. Timpul efectiv alocat lunar este
corespunzator unei norme intregi, pentru care se acorda 25 de clase de salarizare suplimentare, sau
poate corespunde unor fractiuni de norma, dupa cum urmeaza: pana la 8 ore se acorda o clasa de
salarizare; intre 9 si 35 de ore se acorda 5 clase de salarizare; intre 36 si 62 de ore se acorda 9 clase
de salarizare; intre 63 si 89 de ore se acorda 13 clase de salarizare; intre 90 si 116 ore se acorda 17
clase de salarizare; intre 117 si 143 de ore se acorda 21 de clase de salarizare; peste 144 ore, dar fara
a depasi durata maxima a timpului de lucru prevazuta de normele legale in vigoare, se acorda 25 de
clase de salarizare. In primele 5 zile ale fiecarei luni calendaristice, in functie de numarul de ore
efectiv lucrate in luna anterioara, conform pontajului lunar semnat de
managerul/coordonatorul/seful de proiect, se stabileste numarul corespunzator de clase ce este
acordat pentru activitatea desfasurata in luna anterioara ca membru al echipei de proiect, in
intelesul art. 34 din Legeacadru nr. 284/2010.
Conducatorul institutiei, prin act administrativ, nominalizeaza, incepand cu data de 1 ianuarie 2011,
dintre persoanele care sunt implicate in pregatirea si implementarea proiectelor cu finantare din
fonduri comunitare nerambursabile postaderare, pe cele care, in calitate de membre ale unei echipe
de proiect, vor beneficia de majorarea salariala prevazuta la art. 34 alin. (1) din Legea-cadru nr.
284/2010, cu incadrarea in numarul prevazut la alin. (4) al aceluiasi articol, dupa caz.
Sporurile pentru conditii de munca stabilite in baza Legiicadru nr. 330/2009 se acorda pana la
aprobarea regulamentelor prevazute la art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 numai persoanelor care
au beneficiat de aceste sporuri si numai in masura in care activitatea se desfasoara in aceleasi
conditii de munca.
Sporurile, compensatiile, primele si indemnizatiile se vor acorda cu respectarea art. 22 din Legeacadru nr. 284/2010.
LEGE-CADRU nr. 330 din 5 noiembrie 2009privind salarizarea unitar a personalului pltit
din fonduri publice
art3
Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la baz urmtoarele principii: a) caracterul
unitar, n sensul c reglementeaz salarizarea tuturor categoriilor de personal din sectorul bugetar,
prin luarea n considerare a drepturilor de natur salarial stabilite prin acte normative speciale n
sistemul de salarizare reglementat de prezenta lege; b) supremaia legii, n sensul c drepturile de
natur salarial se stabilesc numai prin norme juridice de fora legii; c) luarea n considerare a
sporurilor, a adaosurilor salariale, a majorrilor, a indemnizaiilor cu caracter general sau special,
precum i a altor drepturi de natur salarial, recunoscute sau stabilite, pn la data intrrii n
vigoare a prezentei legi, prin hotrri judectoreti, prin acte de negociere colectiv, precum i prin
alte modaliti, acestea regsindu-se la un nivel acceptat, potrivit principiilor prezentei legi, n
salariul brut sau, dup caz, n salariul de baz, n solda funciei de baz sau n indemnizaia lunar
de ncadrare; d) echitate i coeren, prin crearea de oportuniti egale i remuneraie egal pentru
munc de valoare egal pe baza principiilor i normelor unitare privind stabilirea i acordarea
salariului i a celorlalte drepturi de natur salarial ale personalului din sectorul bugetar; e)
sustenabilitate financiar, prin stabilirea de majorri salariale n baza legilor speciale anuale, astfel
nct ponderea n produsul intern brut a cheltuielilor de personal aferente personalului din sectorul
bugetar s se reduc progresiv la un nivel sustenabil.
Art 41
nclcarea dispoziiilor prezentei legi privind stabilirea salariului de baz individual, a
indemnizaiilor i, dup caz, a soldelor funciilor de baz la ncadrarea, promovarea i avansarea
personalului, a celorlalte drepturi, precum i acordarea de drepturi fr respectarea prevederilor
acesteia atrag, dup caz, rspunderea disciplinar, material sau penal a persoanelor vinovate,
potrivit legii.
art 30
(2) Sporurile specifice pe categorii de personal i domenii de activitate sunt cele prevzute n cap.
III i n anexele la prezenta lege.
(2) Locurile de munc, mrimea concret a sporului pentru condiii periculoase sau vtmtoare,
categoriile de personal, precum i condiiile de acordare a acestora se stabilesc avnd la baz
buletinele de determinare sau, dup caz, expertizare, emise de ctre autoritile abilitate n acest
sens, prin regulament aprobat de ctre ordonatorul principal de credite cu consultarea sindicatelor
sau, dup caz, a reprezentanilor salariailor, avizat de Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei
Sociale i Ministerul Finanelor Publice.
NOT:1. n coeficientul prevzut n coloana "Baz" sunt cuprinse salariul de merit, indemnizaia
de conducere, sporul de confidenialitate, sporul de stabilitate, sporul de dispozitiv, sporul de
importan naional, sporul de vechime n munc.
http://www.mmuncii.ro/pub/img/site/files/d50d3e2887d1e5507d5319ae9f4ebac6.pdf
Cum se acord sporul pentru condiii vtmtoare pentru funcionari publici n 2010?
Sporul pentru condiii periculoase sau vtmtoare
de pn 15% din
salariul de baz se acord n condiiile prevzute
la Art. 9 din Anexa
III din Legea2cadru.
Avnd n vedere c, potrivit prevederilor art.6, al
in.(3) i art.7 din
O.U.G. nr.1/2010, n anul 2010 nu pot fi majorate d
ect salariile
(salariile de baza cumulate cu sporuri si indemniza
ii) cu un nivel mai
mic de 705 lei, se impune ca acest spor s se acord
e in acelasi
cuantum i numai n cazul n care personalul a bene
ficiat de acesta
la 31 decembrie 2009, n msura n care i desfo
ar activitatea n
aceleai condiii.
Dac n anul 2010 se modific cota sporului pentru
condiii vtmtoare care se acorda n luna
decembrie 2009, cum se aplic noua cot?
Noua cot se va calcula raportat la salariul de baz
aferent lunii
decembrie 2009.
Avand in vedere ca potrivit prevederilor art.6, ali
n.(3) si art.7 din
O.U.G. nr.1/2010, in anul 2010 nu pot fi majorate d
ecat salariile
(salariile de baz cumulate cu sporuri si indemniza
tii) cu un nivel mai
mic de 705 lei, se impune ca acest spor s se acord
e in acelasi
cuantum si numai in cazul in care personalul a bene
ficiat de acesta
la 31 decembrie 2009, n msura n care i desfo
ar activitatea n
aceleai condiii.
Cum se acord sporul de stabilitate n 2010?
La art.1, alin.2 din Legea2cadru nr.330/2009 se pre
vedede ca de la
data intrrii in vigoare a legii, drepturile salari
ale ale personalului din
sectorul bugetar sunt i rmn n mod exclusiv cele
prevzute de
aceasta lege.
Drepturile care erau prevzute de legislatia de sal
arizare specific
categoriei respective de personal
i care nu se mai regsesc in
Legea2cadru nr.330/2009 pot fi acordate sub forma s
umei
compensatorii cu caracter tranzitoriu prevzute la
art.6, alin.(1) din
O.U.G. nr. 1/2010.
Prin cererea nregistrat pe rolul Tribunalului Dmbovia sub nr._ /19.01.2015, reclamanta J. C. M.
a chemat n judecat pe prii nalta C. de Casaie i Justiie i C. Naional pentru Combaterea
Discriminrii, pentru ca prin sentina ce se va pronuna s se constate existena discriminrii ntre
reclamant ca deintoare a titlului tiinific de doctor i alte persoane deintoare a aceluiai titlu
i acordarea cu titlu de despgubiri pentru prejudiciul creat prin discriminare a sumelor echivalente
contravalorii sporului de 15% din indemnizaia brut lunar de ncadrare, ca urmare a deinerii
titlului de doctor de la data dobndirii dreptului la zi, actualizate cu indicele de inflaie. Fr
cheltuieli de judecat.
n motivarea n fapt a cererii reclamanta a artat n esen, c potrivit art.5 din OUG nr. 27/2006
judectorii, procurorii, personalul asimilat acestora i magistraii asisteni care posed titlul
tiinific de doctor sau doctor docent, beneficiaz de un spor de 15% din indemnizaia de ncadrare
brut lunar, care se acord de la data de nti a lunii urmtoare celei n care s-a solicitat.
Sporul de doctorat subzist n materialitatea sa i n actuala formul legislativ impus de legea
330/2009. astfel, ncepnd cu anul 2010 pentru personalul pltit din fondurile publice, s-a procedat
la o nou rencadrare i o nou structurare a elementelor componente ale venitului vrut. n ce
privete personalul din justiie, reglementarea specific se regsete n anexa VI din legea
330/2009. dispoziiile Legii nr. 330/2009 nu mai prevd sporul de 15% pentru titlul tiinific de
doctor, ns sporul respectiv a fost preluat n cuantumul din anul 2009 i inclus ntr-o sum
tranzitorie, concept preluat i n legile ulterioare de salarizare Legea nr. 285/2010 i 283/2011.
Textele de lege respective trebuie coroborate cu dispoziiile art.23, alin.2 din Declaraia Universal
a Drepturilor Omului, art.11, 20 din Constituie, art.1, 2, 3 din OG nr. 137/2000 existnd o
discriminare n raport de ceilali magistrai deintori ai titlului tiinific de doctor.
A mai invocat reclamanta deciziile Curii Constituionale nr.818, 819, 2820 i 821/2008 prin care sa pronunat asupra instituiei discriminrii i a declarat neconstituionale dispoziiile art.1, 2, 3 i
art.27, alin.1 din OG nr. 137/2000. instana de judecat este ndreptit s considere discriminatorii
anumite situaii ce decurg din dispoziiile regsite n acte normative interne, prin prisma
interpretrii i aplicrii cu prioritate a dispoziiilor CEDO.
Dat fiind mprejurarea c statul ncurajeaz obinerea de titluri tiinifice, ar trebui s recunoasc
aceleai beneficii tuturor deintorilor. n ceea ce privete noiunea de discriminare, trebuie avut
n vedere practica n materie a CEDO care a reinut constant c exist discriminare att timp ct
diferena de tratament aplicat unor subiecte de drept aflate n situaii identice nu are o justificare
legitim, obiectiv i rezonabil.
n drept, art.1, 2, 3 27 din OG nr. 137/2000, art.23, pct.2 din Declaraia Universal a Drepturilor
Omului, art.14 din Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale,
art.1 din Protocolul nr.12 la Convenie,, art.11, 20 din Constituie, art.1 din Protocolul nr.1 la
Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, art.6, pct.I, teza I i
art.13 din Convenie.
n dovedire solicit proba cu nscrisuri.
A solicitat judecarea cauzei n lips.
Prta nalte C. de Casaie i Justiie a formulat ntmpinare prin care a invocat excepia
necompetenei teritoriale ntruct judecarea conflictelor de munc este de competena instanelor
judectoreti potrivit legii (art.269 C..M.).
n cererea de chemare n judecat reclamanta a neles s-i indice domiciliul procedural ca fiind
nalta C. de Casaie i Justiie astfel nct competena aparine Tribunalului Bucureti.
Pe fondul cauzei, prta a solicitat respingerea aciunii pentru c reclamanta nu a fcut dovada c a
obinut titlul tiinific de doctor sub imperiul reglementrii care prevedea sporul de doctorat, nalta
C. de Casaie i Justiie nefcnd altceva dect s se conformeze dispoziiilor legale n vigoare.
n drept, art.205 i urmtoare din Codul de procedur civil.
Solicit judecarea cauzei n lips.
Reclamanta a formulat rspuns la ntmpinare prin care a solicitat respingerea excepiei
necompetenei teritoriale art.269, alin.2 Codul Muncii face trimitere la domiciliul, reedina sau
sediul, iar domiciliul ales vizeaz numai comunicarea actelor de procedur i nu poate fi un criteriu
de determinare a competenei teritoriale.
n aciunea reclamanta a indicat i domiciliul su efectiv, tocmai pentru a se putea stabili
competena teritorial, domiciliul procedural fiind menionat n vederea comunicrii actelor de
procedur.
Pe fondul cauzei, prta nu face nici o referire la motivele invocate n aciune, nici la existena
deciziei emise de C. Naionale pentru Combaterea Discriminrii.
Examinnd actele i lucrrile dosarului, prin prisma dispoziiilor incidente n cauz, Tribunalul
constat:
Reclamanta are calitatea de judector n cadrul naltei Curi de Casaie i Justiie i la data de
03.12.2013 aceasta a obinut titlul de doctor n domeniul tiine militare i informaii n cadrul
Academiei Naionale de Informaii M. V., iar Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i
Sportului a emis Ordinul nr. 5581 MD prin care i s-a acordat titlul de doctor la data de 03.12.2013.
conform adresei nr._/03.06.2015 ntocmit de Academia Naional de Informaii M. V., domeniul
de studii universitare de doctorat reprezint o abordare interdisciplinar, pe dimensiunile specifice
prevenirii i combaterii criminalitii n mediul nconjurtor.
Instana reine c potrivit dispoziiilor art. 5 din O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea i alte
drepturi ale judectorilor, procurorilor i altor categorii de personal din sistemul justiiei,
judectorii, procurorii, personalul asimilat acestora i magistraii-asisteni care posed titlul
tiinific de doctor sau doctor docent beneficiaz de un spor de 15% din indemnizaia de ncadrare
brut lunar, care se acord de la data de nti a lunii urmtoare celei n care s-a solicitat.
Aceste dispoziii au fost abrogate de pct. 7 al alin. 1 al art. 48, Cap. VI din Legea - cadru nr.
330/2009.
ns, conform dispoziiilor art. 6 alin. l din O.U.G nr. 1/2010 privind unele msuri de rencadrare n
funcii a unor categorii de personal din sectorul bugetar i stabilirea salariilor acestora, precum i
alte msuri n domeniul bugetar n cazul n care drepturile salariate determinate n conformitate cu
Legea-cadru nr. 330/2009 i cu prezenta ordonan de urgen sunt mai mici dect cele stabilite
prin legi sau hotrri ale Guvernului pentru funcia respectiv pentru luna decembrie 2009 se
acord o sum compensatorie cu caracter tranzitoriu care s acopere diferena, n msura n care
persoana i desfoar activitatea n aceleai condiii. Aceast sum se include n salariul de baz,
solda/salariul funciei de baz sau indemnizaia lunar de ncadrare, dup caz, dar nu este luat n
calcul la determinarea altor drepturi de natur salariat care se stabilesc n funcie de acestea.
Dispozitiile OUG nr. 1/2010 au fost abrogate de art. 39 din Legea nr. 284/2010 la data de 1 ianuarie
2011.
Prin dispoziiile art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea n anul 2011 a personalului
pltit din fonduri publice, s-a stabilit c n salariul de baz, indemnizaia lunar de ncadrare,
respectiv n solda funciei de baz/salariul funciei de baz aferente lunii octombrie 2010 sunt
cuprinse sporurile, indemnizaiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009, fceau parte din salariul
de baz, din indemnizaia de ncadrare brut lunar, respectiv din solda/salariul funciei de baz,
precum i sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit OUG nr. 1/2010. Sporurile
stabilite prin legi sau hotrri ale Guvernului necuprinse n Legea-cadru nr. 330/2009, cu
modificrile ulterioare, i care au fost acordate n anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter
tranzitoriu sau, dup caz, ca sporuri la data rencadrrii se introduc n salariul de baz, n
indemnizaia de ncadrare brut lunar, respectiv n solda/salariul de funcie, fr ca prin acordarea
lor s conduc la creteri salariale, altele dect cele prevzute de prezenta lege.
Tribunalul reine din dispozitiile legale de mai sus, c exist o situaie discriminatorie ntre
deintorii titlurilor de doctor obinute anterior datei de 31.12.2009 i cei care au obinut acest titlu
dup aceast dat.
Astfel angajaii care au obinut titlul de doctor dup . legii unice de salarizare sunt n situaie
comparabil cu cei care au obinut acest grad academic nainte de . legii n cauz. Ambele categorii
au obinut o calificare academic, prin care se presupune c adaug un plus de valoare muncii
prestate. ns momentul obinerii titlului de doctor este cel care determin tratamentul mai puin
favorabil.
In acest sens, prin Hotrrea nr. 671/20.11.2013 a Consiliului Naional pentru Combaterea
Discriminrii, dat ntr-o spe similar, s-a constatat c faptele prezentate constituie discriminare
potrivit dispoziiilor art. 2 alin. 3 si art. 6 lit. b din OUG nr. 137/2000 si s-a recomandat CSM si
Ministerului Justiiei s fac demersurile necesare in vederea armonizrii legislaiei in cauza cu
principiul egalitii si nediscriminrii n raporturile de munc.
Se reine in motivarea acestei hotrri c, din analiza textelor normative rezult faptul c,
legiuitorul a abrogat acordarea de sporuri (art. 48 alin. l pct.7 din Legea-cadru nr. 330/2009).
Totui, se constat c nu este vorba de o abrogare veritabil i efectiv, deoarece actul normativ
prevede c, "sumele corespunztoare acestor sporuri - adic cele abrogate - vor fi avute n vedere n
legile anuale de salarizare, pn la acoperirea integral a acestora (art. 30 alin. 6 din Legea-cadru
nr. 330/2009). Acoperirea integral a sporurilor aa zis abrogate, se realizeaz prin sume
compensatorii cu caracter tranzitoriu (art. 6 alin. l din OUG nr. 1/2010). Mai mult, legiuitorul
transform un drept salarial secundar in parte a salariului, drept fundamental, atunci cnd prevede
c sumele cu caracter tranzitoriu, respectiv sporurile se introduc n salariul de baz (art. 6 alin. l din
OUG nr. 1/2010, art. l alin. 5 din Legea nr. 285/2010).
A reinut CNCD c abrogarea privete doar salariaii care n viitor ar fi putut s se califice pentru
obinerea unui spor i nu i salariaii care la momentul adoptrii noii legislaii au titlul academic de
doctor.
n consecin s-a apreciat c se ncalc principiului plii egale pentru munc de valoare egal,
parte a dreptului la nediscriminare prevzut art. 16 alin.1 coroborat cu art. 41 n Constituia
Romniei. Dreptul la munc cuprinde principiul plii egale pentru munc de valoare egal.
S-a mai reinut n cuprinsul hotrrii CNCD c, legiuitorul are dreptul de a modifica, suspenda sau
anula sporuri, indemnizaii, salarii de periodice i alte stimulente, n funcie de categoriile de
personal crora li se acord, dar doar cu respectarea principiului egalitii. Legiuitorul n acest caz a
meninut un spor, prin introducerea acestuia n salariul de baz, pentru un grup de angajai i a
anulat posibilitatea obinerii sporului, a aceluiai salariu de baz, pentru cellalt grup, n condiiile
n care ambele grupuri fac parte din aceeai categorie de personal - sunt magistrai.
Aadar exist un sistem de stabilire diferit a salariului de baz pentru aceeai categorie de
angajai.
n consecin s-a apreciat c, prevederile art. 30 alin. 6, art. 48 alin. 1 pct.7 din Legea-cadru nr.
330/2009, art. 1 alin. 5, art. 6 alin. 1 din OUG nr. 1/2010 nu se justific raional, nu respect
principiul egalitii, i constituie o discriminare direct, prin nclcarea art. 16 alin. 1 coroborat cu
art. 41 din Constituia Romniei, art. 1 pct. 1, din Protocolul nr. 12 la Convenia pentru aprarea
drepturilor omului i a libertilor fundamentale ratificat de Romnia prin Legea nr. 103/2006, art.
5 alin. 1 din Codul Muncii, art. 2 alin. 1 coroborat cu art. 6 lit. b i c din OG nr. 137/2000.
Instana reine ca aceasta hotrre a CNCD a fost atacat de Ministerul Justiiei, in contencios
administrativ. Prin sentina nr. 1235/2014 dat de Curtea de Apel Bucureti in dosar nr._, hotrre
definitiv, dar nu irevocabil, a fost admisa in parte aciunea reclamantului Ministerul Justiiei i n
consecin s-a anulat pct. 2 al Hotrrii nr. 671/2013, respectiv dispoziia prin care se recomanda
Ministerului Justiiei s ntreprind demersurile necesare n vederea armonizrii legislaiei n cauz
cu principiul egalitii si nediscriminrii n raporturile de munc, respingndu-se n rest aciunea ca
nentemeiat.
Aadar, n esen, situaia acordrii acestui spor, poate fi astfel definit: legea a meninut acest
spor, prin introducerea acestuia n salariul de baz, pentru un grup de magistrai i a nlturat
posibilitatea obinerii acestuia, ca i parte a aceleiai indemnizaii de baz, pentru un alt grup de
magistrai, dei ambele categorii de magistrai aparin aceleiai clase profesionale i desfoar
aceeai activitate.
n consecina, nu a fost respectat principiul egaliti i nediscriminrii, ca urmare a sistemului
diferit de stabilire a indemnizaiei de baz pentru aceeai categorie de salariai, principiu care n
aceast materie specific, presupune plat egal pentru munc egal. Situaia discriminatoare const
n acest caz, n acordarea sporului respectiv ca parte a salariului de baz, doar pentru magistraii
care au obinut acest titlu academic de doctor n drept nainte de 31.12.2009.
Potrivit art. 3 lit. c din Legea nr. 284/2010, sistemul de salarizare are la baz principiul echitii i
coerenei, prin crearea de oportuniti egale i remuneraie egal pentru munc de valoare egal,
pe baza principiilor i normelor unitare privind stabilirea i acordarea salariului i a celorlalte
drepturi de natur salariat ale personalului din sectorul bugetar.
Iar la art. 2 din Legea nr. 285/2010 se prevede c n anul 2011, pentru personalul nou-ncadrat pe
funcii, pentru personalul numit/ncadrat n aceeai instituie/autoritate public pe funcii de acelai
fel, precum i pentru personalul promovat n funcii sau n grad/trepte, salarizarea se face la nivelul
de salarizare n plat pentru funciile similare din instituia/autoritatea public la care acesta este
ncadrat.
Deci, potrivit acestor dispoziii legale, ordonatorul de credite este obligat s respecte principiul
egalitii n drepturi i cel al nediscriminrii n cadrul relaiilor de munc, prin aplicarea aceluiai
sistem de salarizare pentru toi salariaii aflai n aceeai situaie juridic (acelai grad de pregtire
profesional)
Curtea European a Drepturilor Omului, referitor de art. 14 privind interzicerea discriminrii, a
apreciat c diferena de tratament devine discriminare, n sensul art. 14 din Convenie, atunci cnd
se induc distincii ntre situaii analoage sau comparabile fr ca acestea s se bazeze pe o
justificare rezonabil i obiectiv ( cauza Marks contra Belgiei).
De altfel, instana european, n cauza D. contra Romniei (Hotrrea din 21.02.2008), a constatat
existena discriminrii ntre reclamant i alte persoane care aparineau aceleiai categorii
profesionale, iar n prezenta cauz exist discriminare ntre reclamant i persoane care aparin
aceleiai categorii profesionale, care se afl n situaii comparabile, aa cum s-a menionat anterior.
Astfel, instana constat c, spre deosebire de reclamant, ali colegi ai acesteia cu acelai grad de
pregtire profesional, au o indemnizaie brut lunar mai mare dect acesta, ca urmare a
mprejurrii ca au obinut titlul de doctor n drept anterior intrrii n vigoare a legii de salarizare.
Ori, instana nu observ, n spe, nici un motiv care s justifice o asemenea discriminare. Prin
urmare, a fost nclcat art. 14 din Convenie.
Referitor la articolul 14 CEDO, Curtea European a Drepturilor Omului a apreciat c diferena de
tratament devine o discriminare n msura n care se induc distincii ntre situaii analoge i
comparabile.
Este adevrat c, Curtea Constituional a declarat neconstituionale anumite articole din OG. nr.
137/2000 privind prevenirea i sancionarea tuturor formelor de discriminare, ns n cauz sunt
aplicabile dispoziiile dreptului comunitar al muncii, dispoziii care au caracter prioritar fa de
dreptul intern i anume prevederile Directivei Consiliului nr. 200/43/CE/19 iulie 2000 privind
aplicarea principiului egalitii de tratament ntre persoane, fr deosebire de origine rasiala sau
etnic i prevederile Directivei Consiliului nr. 2000/78/CE/2 decembrie 2000 de creare a unui cadru
general n favoarea egalitii de tratament n ceea ce privete ncadrarea n munc i ocuparea
forei de munc. Totodat, art. 20 din Constituia Romniei prevede c dispoziiile constituionale
privind drepturile i libertile cetenilor vor fi interpretate i aplicate n concordan cu
Declaraia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele i celelalte tratate la care Romnia este
parte.
Art. 5 din Codu1 muncii a stabilit c n cadrul relaiilor de munc funcioneaz principiul egalitii
de tratament fa de toi salariaii i angajatorii, fiind interzis att discriminarea direct ct i
indirect, iar n art. 160 s-a stabilit c salariul cuprinde salariul de baz, indemnizaiile, sporurile i
alte adaosuri, art. 159 alin. 3 prevznd c la stabilirea i acordarea salariului, este interzis orice
discriminare.
Art. 23 alin. 2 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului prevede n mod expres c toi
oamenii, fr nici o discriminare, au dreptul la un salariu egal pentru munc egal. n mod similar,
Pactul internaional cu privire la drepturile economice, sociale i culturale (adoptat n 1966 i
ratificat de Romnia prin Decretul nr. 212/1974) conine dispoziii relative la nediscriminare,
inclusiv dreptul la un salariu echitabil i la o remunerare egal pentru o munc de valoare egal.
Cum aceste prevederi internaionale au prioritate n raport cu ntreaga legislaie romn (conform
art. 20 alin. 1 in Constituie), instana apreciaz c, n condiiile n care munca desfurat de
reclamant este identic, la fel i pregtirea profesional, cu aceea a membrilor aceleiai categorii
profesionale, diferena de remunerare nu este justificat, exclusiv pe considerentul datei la care s-a
obinut titlul tiinific de doctor n drept.
n ceea ce privete deciziile Curii Constituionale nr. 818-820/03.07.2008, tribunalul retine c nu
impieteaz cu nimic n soluionarea prezentului litigiu. Prin aceste decizii Curtea Constituionala
constata ca prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 si art. 27 alin. l din OG nr. 137/2000 privind prevenirea si
sancionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, sunt neconstituionale, n msura n care
din acestea se desprinde nelesul ca instanele judectoreti au competenta sa anuleze ori sa refuze
aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considernd ca sunt discriminatorii, i s le
nlocuiasc cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse n alte acte normative.
n spea nu sunt incidente doar prevederile O.G. 137/2000, ci i cele ale Constituiei Romniei i
Codului muncii. Astfel potrivit art. 16 din Constituie, cetenii sunt egali n fata legii i
autoritilor publice, fr privilegii i fr discriminri, iar potrivit art. 21, orice persoana se poate
adresa justiiei pentru aprarea drepturilor, a libertilor i a intereselor sale legitime; nici o lege nu
poate ngrdi exercitarea acestui drept.
Art. 5 din Codul muncii interzice discriminarea, prevznd c n cadrul relaiilor de munc
funcioneaz principiul egalitii de tratament fa de toi salariaii i angajatorii, orice
discriminare direct sau indirect fiind interzis. P. asemntoare sunt cuprinse i n Protocolul 12
la Convenia Europeana a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenia Europeana a Drepturilor
Omului, art. 23 alin. 2 din Declaraia Universala a Drepturilor Omului. Principiul egalitii n faa
legii prevzut de art. 16 alin. l din Constituie i al nediscriminrii prevzut de art. 5 alin. l din
Codul muncii nu nseamn uniformitate, fiind admise soluii legislative diferite pentru situaii
diferite, justificate obiectiv. Curtea Constituionala a mai stabilit ca legiuitorul este n drept s
instituie anumite sporuri la indemnizaiile i salariile de baz, pe care le poate diferenia n funcie
de categoriile de personal crora li se acord. n acelai sens. C.J.C.E. a statuat principiul egalitii
ca unul din principiile generale ale dreptului comunitar. n sfera dreptului comunitar, principiul
egalitii exclude ca situaiile comparabile s fie tratate diferit i situaiile diferite s fie tratate
similar, cu excepia cazului n care tratamentul este justificat obiectiv.
n spe, acest tratament diferit ntre reclamant si colegii si care au obinut titlul de doctor anterior
intrrii in vigoare a Legii nr. 330/2009 nu are justificare obiectiv. Legea-cadru nr. 330/2009 a
abrogat efectiv sporul pentru titlu de doctor, acest spor fiind inclus n salariul de baz pentru
persoanele care au obinut acest spor anterior datei de 1 ianuarie 2011. n consecin, n prezent
exist un sistem de stabilire diferit a salariului de baz pentru aceeai categorie de angajai, fr
nici o justificare obiectiv si numai momentul obinerii titlului de doctor este cel care determin
tratamentul mai puin favorabil.
Avnd n vedere aceste considerente, tribunalul va admite cererea de chemare n judecat urmnd a
obliga prii la acordarea ctre reclamant, cu titlu de despgubiri constnd n contravaloarea
sumei compensatorii spor pentru titlul tiinific de doctor n drept, ncepnd cu 17.04.2014 la zi,
sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaie, urmnd ca sporul s fie inclus pe viitor n
indemnizaia lunar brut conform art.1, alin.5 din Legea nr. 285/2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE
N NUMELE LEGII
HOTRTE:
Admite aciunea formulat de reclamanta J. C. - M., CNP:_, domiciliat n municipiul Trgovite, .,
., judeul Dmbovia, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedur n municipiul
Bucureti, ., sector 2, n contradictoriu cu prii: nalta C. de Casaie i Justiie, cu sediul n
municipiul Bucureti, ., sector 2 i C. Naional pentru Combaterea Discriminrii, cu sediul n
municipiul Bucureti, Piaa V. M., nr. 1, sector 1.
Oblig prii la acordarea de despgubiri constnd n contravaloarea sumei compensatorii
reprezentnd sporul pentru titlul de doctor n drept ncepnd cu data de 17.04.2014 la zi, sume ce
vor fi actualizate cu indicele de inflaie, urmnd ca sporul s fie inclus pe viitor n indemnizaia
lunar brut conform art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010.
Cu drept de apel n termen de 10 zile de la comunicare, la Tribunalul Dmbovia
Pronunat n edin public astzi, 18.06.2015.
PREEDINTE, ASISTENI JUDICIARI,
G. C. V. B. M. M.
GREFIER,
E. B.
Red. C.G.
Tehnored. B.E.
5 ex./02.07.2015
- comunicat 3 ex. sentin prilor Prile dosarului
(conform datelor publicate pe portalul instanelor)
JJIE CORINA MICHAELA - Apelant Reclamant
INALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE - Apelant Prt
CONSILIUL NAIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINRII - Intimat Prt
a prtului ................ (se mentioneaza denumirea angajatorului) cu sediul n ............, Str. ............,
nr. ......., judetul ..........., pentru ca prin hotarrea ce veti pronunta sa dispuneti obligarea prtului la
plata ncepnd cu data de ............ a diferentei dintre salariul avut n luna .......... 2010 (se
mentioneaza luna dinaintea celei n care salariul a fost micsorat) si salariul micsorat din
luna ............., suma actualizata cu rata inflatiei de la data scadentei fiecarei diferente de salariu pna
la data efectuarii platii.
MOTIVELE ACTIUNII
n fapt, ncepnd cu luna ........ membrii nostri de sindicat au primit salarii micsorate fata de cele
cuvenite potrivit deciziile de ncadrare. Mentionam ca reclamantii sunt functionari publici.
Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata,
Raporturile de serviciu se nasc si se exercita pe baza actului administrativ de numire, emis n
conditiile legii.
Art. 62 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, prevede
ca actul administrativ de numire are forma scrisa si trebuie sa contina temeiul legal al numirii,
numele functionarului public, denumirea functiei publice, data de la care urmeaza sa exercite
functia publica, drepturile salariale, precum si locul de desfasurare a activitatii.
Prin urmare, salariul este un element cuprins obligatoriu n actul de numire emis n forma scrisa.
Va rugam astfel sa observati ca prtul a ncalcat dispozitiile legale care prevad ca drepturile
salariale sunt stabilite prin act administrativ, micsorand abuziv drepturile salariale ale reclamantilor.
n drept, Legea nr. 188/1999, Legea nr. 54/2003.
n sustinerea actiunii anexam urmatoarele nscrisuri:
Lista cu semnaturile membrilor de sindicat, sustinatori ai actiunii;
Copii dupa fluturasii de salarii ai reclamantilor dupa si nainte de micsorarea salariilor.
Copii dupa deciziile de ncadrare.
PRESEDINTE
...........
(se trece numele n clar, se semneaza si stampileaza)
Dispozitiile constitutionale ncalcate sunt cele ale ale art. 11 privind dreptul international si dreptul
intern, art. 16 alin. (1) privind egalitatea, art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile
omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privata, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind
restrngerea exercitiului unui drept sau al unei libertati.
Din perspectiva actelor internationale ncalcate, mentionam:
- Declaratia Universala a Drepturilor Omului, si anume art. 17 cu privire la dreptul de proprietate,
art. 23 pct. 3 cu privire la dreptul la o retribuire echitabila si la protectie sociala si art. 25 pct. 1
privind dreptul la un nivel de trai decent.
- Carta sociala europeana, si anume art. 1 pct. 2 si 4 privind dreptul la munca, art. 4 privind dreptul
la o salarizare echitabila, art. 20 privind egalitatea de sanse a lucratorilor.
n drept, art 1 si 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
1. Problemele de drept ce au generat practica neunitara
Prin recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte
de Casatie si Justitie s-a aratat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea si
aplicarea dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului
platit din fonduri publice, raportate la art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea
unitara a personalului platit din fonduri publice, referitor la acordarea premiului pentru anul 2010
personalului din sectorul bugetar.
2. Examenul jurisprudential
Practica judiciara neunitara ce a generat sesizarea inaltei Curti de Casatie si Justitie cu prezentul
recurs in interesul legii s-a conturat in modul de interpretare a dispozitiilor art. 8 din Legea nr.
285/2010 privind acordarea pentru anul 2011 a premiului pentru anul 2010, reglementat de art.
25 din Legea-cadru nr. 330/2009, in conditiile abrogarii acestui din urma articol.
Astfel, in luna decembrie 2010 a fost in vigoare art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009, care instituia
un premiu anual (considerat cel de-al treisprezecelea salariu) proportional cu timpul lucrat in anul
respectiv si calculat in raport cu media salariilor de baza sau a indemnizatiilor de incadrare. Legea
prevedea anumite criterii de acordare, inlaturand de la beneficiul acestui premiu pe salariatii care, in
cursul anului, au desfasurat activitati profesionale nesatisfacatoare ori au savarsit abateri pentru care
au fost sanctionate disciplinar, pe cei suspendati sau inlaturati din functie pentru fapte imputabile
lor. Legea mai dispunea ca plata premiului anual se va face incepand cu luna ianuarie a anului
urmator perioadei pentru care se acorda premiul.
La data de 28 decembrie 2010 s-a publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Legeacadru nr. 284/2010 care a abrogat expres Legea-cadru nr. 330/2009 (in vigoare de la 31 decembrie
2010).
La aceeasi data, 28 decembrie 2010, a fost publicata si Legea nr. 285/2010, care majoreaza cu 15%
cuantumul brut al salariilor de baza/indemnizatiilor de incadrare, al celorlalte elemente ale
sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, fata de luna octombrie 2010,
tinandu-se seama de gradul sau treapta profesionala, vechimea in munca, vechimea in functie sau,
dupa caz, in specialitate, dobandite in conditiile legii pana la 31 decembrie 2010. Potrivit art. 8 din
Legea nr. 285/2010, sumele corespunzatoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acorda
incepand cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute in vedere la stabilirea majorarilor salariale ce se
acorda in anul 2011 personalului din sectorul bugetar.
In conditiile in care, in luna ianuarie 2011, premiul anual pentru anul 2010 nu a mai fost acordat sub
forma unei sume de bani calculate potrivit algoritmului prevazut de Legea-cadru nr. 330/2009, pe
rolul instantelor de judecata au fost inregistrate litigii avand ca obiect cererea de acordare a acestui
premiu.
3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti
3.1. Intr-o prima opinie (majoritara) s-a retinut ca art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 a fost
abrogat, astfel ca nu mai exista suport legislativ in acordarea premiului. In aceste conditii,
reclamantii nu se pot prevala de existenta unui bun, ca drept castigat, respectiv de o creanta certa,
lichida si exigibila, de care ar fi fost lipsiti, pentru a invoca incalcarea dreptului de proprietate
garantat de art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia europeana a drepturilor omului. A
acorda acest drept, pronuntandu-se asupra legalitatii unei masuri dispuse printr-un act normativ, ar
presupune ca instantele sa depaseasca atributele puterii judecatoresti, doar legiuitorul putand sa
stabileasca drepturile salariale suplimentare, conditiile de acordare si cuantumul acestora.
Dreptul subzista, dar legiuitorul a esalonat plata acestei sume incepand cu luna ianuarie 2011 si a
inclus-o in cresterile salariale din sectorul bugetar pentru anul 2011. Chiar daca nu este un drept
fundamental, cum este cel salarial, ci un beneficiu, ce este inclus in marja de apreciere a statului,
beneficiarii nu au fost lipsiti de bun, premiul fiind acordat sub alta forma. Astfel, s-a stabilit o alta
modalitate de plata, premiul fiind inclus in majorarile salariate stabilite pentru anul 2011,
conform art. 1 din Legea nr. 285/2010. Posibila neexecutare a obligatiei de includere a premiului in
majorari nu este un argument de mentinere a dreptului Ia plata premiului in forma anterioara.
3.2. Intr-o a doua opinie (minoritara), instantele au admis aceste actiuni, cu motivarea ca reclamantii
detin un bun in sensul art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia europeana a drepturilor
omului, intrucat au o creanta certa, lichida si exigibila si, constatandu-se ca premiul nu s-a platit,
nefiind inclus in majorarile salariate, reclamantii au fost privati de un bun.
Totodata, insasi Curtea Constitutionala a apreciat ca reclamantii detin un bun (deciziile nr.
1.615/2011 si 115/2012), iar beneficiul acestui premiu nu a fost anulat, ci doar s-a modificat
modalitatea de acordare. In acest sens, s-a sustinut ca instanta constitutionala analizeaza *in
abstracto* raportul juridic, verificarea in concret a raportului juridic dedus judecatii si a faptului
platii revenind instantei de judecata si, procedand la acordarea premiului, instantele de judecata nu
depasesc atributele puterii judecatoresti, ci verifica daca vointa legiuitorului s-a transpus in practica
prin majorari efective ale salariului cu suma corespunzatoare premiului.
Intr-o alta argumentare s-a considerat ca dreptul exista, dar nu a fost acordat esalonat, asa cum
dispune art. 8 din Legea nr. 285/2010. Mentiunea referitoare la sumele corespunzatoare premiului,
ce urmau a se regasi in majorarile salariale acordate in anul 2011 personalului bugetar, nu reprezinta
decat o declaratie formala a unei compensari, aceste majorari fiind acordate pe criterii diferite (de
vechime, de nivel studii), distincte de cele reglementate in vederea acordarii premiului (performanta
individuala, disciplina la locul de munca), astfel ca dreptul nu mai exista, nu s-a compensat astfel cu
majorarile prevazute de lege, care depind de alte criterii.
Art. 8 din Legea nr. 285/2010 are un caracter retroactiv, fapt ce contravine art. 15 din Constitutie,
intrucat creanta devenise exigibila anterior intrarii in vigoare a noii legi, reclamantii fiind privati de
bun. Dreptul s-a nascut cel mai tarziu la 31 decembrie 2010, astfel ca stingerea prin plata la un
moment ulterior nu este de natura sa aduca atingere existentei dreptului. Exista o confuzie cu privire
la existenta dreptului la premiu si plata efectiva.
4. Opinia procurorului general
In esenta, analizand evolutia cronologica a dispozitiilor legale relevante, procurorul general a retinut
ca prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 s-a modificat modalitatea de plata a premiului anual aferent
anului 2010, aceasta fiind transformata, dintr-o executare uno ictu intr-o executare succesiva, iar
sumele corespunzatoare dreptului s-au regasit in majorarile salariale acordate personalului din
sectorul bugetar potrivit art. 1 din Legea nr. 285/2010.
S-a mentionat ca, potrivit deciziilor Curtii Constitutionale, dispozitia analizata este conforma
cu Constitutia din puctul de vedere al respectarii principiului neretroactivitatii legii si al dreptului de
proprietate privata, drepturile pretinse fiind considerate drepturi suplimentare, de care statul
dispune. Totodata, acestea fac obiectul unei creante certe, lichide si exigibile, ceea ce inseamna un
bun in sensul Conventiei, ce nu a fost inlaturat, fiind modificata exclusiv doar modalitatea de
acordare a acestor sume, fara a fi afectate cuantumul si intinderea creantei, din motive de respectare
a echilibrului rezonabil intre interesele angajatilor si interesul public. Un argument in sensul acestei
interpretari a fost acela ca nivelul retributiei la 1 ianuarie 2012 a ramas acelasi cu cel din luna
decembrie 2011.
In conditiile in care instanta de contencios constitutional s-a pronuntat pe aceleasi aspecte, s-a
apreciat ca premiul pretins de reclamanti nu poate fi acordat pe cale jurisprudentiala.
In ceea ce priveste jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, s-a retinut ca noua
modalitate de plata reglementata de Legea nr. 285/2010 nu afecteaza dreptul reclamantilor in
substanta sa si nu incalca Primul Protocol aditional la Conventie.
5. Raportul asupra recursului in interesul legii
Raportul intocmit de judecatorii-raportori desemnati din cadrul Sectiei I civile si a II-a civile a
Inaltei Curti de Casatie si Justitie asupra recursului in interesul legii, conform art. 516 alin. (6) din
Codul de procedura civila, a concluzionat ca premiul anual aferent anului 2010, reglementat initial
prin art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009, a fost inclus, potrivit art. 8din Legea nr. 285/2010, de
catre legiuitor in noua reglementare salariala, sub forma unor majorari salariale stabilite in art. 1 din
Legea nr. 285/2010, astfel incat acesta nu mai poate fi acordat in forma supusa vechii reglementari.
6. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Examinand sesizarea cu recurs in interesul legii, raportul intocmit de judecatorii raportori si
dispozitiile legale ce se solicita a fi interpretate in mod unitar, retine urmatoarele:
Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost legal sesizata, iar recursul in interesul legii este admisibil,
fiind indeplinite cumulativ cerintele impuse de dispozitiile art. 515 din Codul de procedura civila,
cu referire la autorul sesizarii si existenta unei jurisprudente neunitare relativ la problema de drept
ce se cere a fi interpretata.
Problema de drept care a generat divergenta de jurisprudenta este data de interpretarea si aplicarea
dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din
fonduri publice, raportat la art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a
personalului platit din fonduri publice cu privire la acordarea premiului pentru anul 2010
personalului din sectorul bugetar.
Pentru a stabili modalitatea corecta de interpretare a textului de lege se impun a fi analizate natura
juridica a premiului anual, precum si efectul modificarilor legislative asupra modalitatii de acordare
a acestui drept in raport cu dezlegarile date prin deciziile Curtii Constitutionale.
Astfel, cu privire la art. 8 din Legea nr. 285/2010, Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin mai
multe decizii, cum sunt deciziile nr. 115/2012 si 257/2012, stabilind ca acesta dispune cu privire la
sumele corespunzatoare premiului anual pentru anul 2010 in sensul ca, pe de o parte, reglementeza
incetarea acordarii lor incepand cu luna ianuarie 2011, iar, pe de alta parte, prevede ca aceste sume
vor fi cuprinse in cresterile salariale ce se acorda in anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin
includerea acestora in salariul/solda/indemnizatia de baza a angajatului, potrivit reglementarilor din
aceeasi lege.
Referitor la natura premiilor in bani acordate angajatilor s-a constatat ca sporurile, premiile si alte
stimulente acordate demnitarilor si altor salariati prin acte normative reprezinta drepturi salariale
suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate si garantate de Constitutie, legiuitorul fiind
in drept, totodata, sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice
si alte stimulente, pe care le poate diferentia in functie de categoriile de personal carora li se acorda,
le poate modifica in diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.
Prin deciziile pronuntate, Curtea a mai statuat ca dispozitiile de lege criticate se aplica in egala
masura intregului personal din sectorul bugetar si ca nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale
atunci cand se reclama incetarea acordarii unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar
cum este premiul anual, asa incat nu este incident art. 41 din Constitutie, care garanteaza salariatilor
dreptul la salariu.
Totodata, avand in vedere faptul ca Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a
personalului platit din fonduri publice a prevazut un atare drept legal pentru anul 2010, iar
legiuitorul nu l-a eliminat in cursul anului 2010, premiul anual pe anul 2010 reprezinta o creanta
certa, lichida si exigibila, pe care angajatul o are asupra angajatorului public si constituie un *bun*
in sensul art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale. Insa dispozitiile de lege criticate prevad, in acelasi timp, doar modalitatea
prin care statul urmeaza sa isi execute intru totul aceasta obligatie financiara si anume, esalonat si
succesiv, respectiv prin cresterea, in mod corespunzator, a cuantumului
salariului/soldei/indemnizatiei de baza, fara a fi afectate in niciun fel cuantumul sau intinderea
acestei creante. Asadar, Curtea a concluzionat ca nu se poate retine incalcarea prevederilor
constitutionale si conventionale la dreptul de proprietate privata.
Nu a fost retinuta nici incalcarea principiului neretroactivitatii legii civile, consacrat de art. 15 alin.
(2) din Constitutie. Dispozitiile art. 8 din Legea nr. 285/2010, prin continutul lor normativ, nu
vizeaza efectele juridice stinse ale unui raport juridic nascut sub imperiul legii vechi, pentru a fi
posibila constatarea incalcarii principiului neretroactivitati legii.
Curtea a mai constatat ca majorarea salariala din anul 2011, rezultata ca urmare a includerii
premiului anual din 2010 in salariul/solda/indemnizatia de baza, este acordata si in continuare,
dovada ca de la 1 ianuarie 2012 a ramas in plata acelasi nivel al retributiei, in conditiile in care
legiuitorul a ales sa nu acorde niciun premiu anual pe anul 2011.
De asemenea, Curtea Constitutionala a retinut lipsa de relevanta a actelor Uniunii Europene
invocate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate.
6.1. Natura juridica a premiului anual
Potrivit art. 160 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.
Astfel, in doctrina, s-a considerat ca salariul este un element esential al obiectului contractului
individual de munca, alaturi de prestarea muncii de catre salariat, fiind definit ca remuneratie in
bani a muncii prestate, cuvenita cu titlu permanent salariatului pentru munca sa, neavand un
caracter ocazional, precar sau cu titlu de recompensa.
Premiile nu au, de regula, un regim prestabilit, constant si obligatoriu, ci reprezinta bonusuri
(gratificatii) si sunt facultative, benevole si variabile. Insa, potrivit doctrinei, criteriile de acordare
trebuie sa fie precise si verificabile, in cazul in care primele nu se acorda tuturor salariatilor care
desfasoara munca egala sau de valoare egala, pentru a evita problema discriminarii.
Prin Decizia nr. 414 din 14 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 780
din 26 august 2005, Curtea Constitutionala a stipulat ca drepturile salariale suplimentare, cum sunt
primele, sporurile sau adaosurile, prevazute in acte normative, nu constituie drepturi fundamentale
consacrate in Constitutie, care nu ar mai putea fi modificate sau chiar anulate.
Prin urmare, modificarea sau suprimarea, pentru viitor, a unui premiu nu afecteaza dreptul
330/2009, a fost inclus, potrivit art. 8 din Legea nr. 285/2010, de catre legiuitor in noua
reglementare salariala, sub forma unor majorari salariale stabilite in art. 1 din Legea nr. 285/2010,
fara a mai putea fi acordat in forma supusa vechii reglementari.
DECIZIE
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 517 cu referire la art. 514 din Codul de procedura
civila,
Asa cum s-a aratat si in intampinare potrivit Legii Nr. 567 din 9 decembrie 2004 privind statutul
personalului auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti i al parchetelor de pe lng acestea
i al personalului care funcioneaz n cadrul Institutului Naional de Expertize Criminalistice si
conform cu art. 90^2, alin 1 ,,Funcionarii publici i personalul contractual din cadrul instanelor
judectoreti, parchetelor de pe lng acestea, al Ministerului Justiiei, Institutului Naional de
Expertize Criminalistice, Institutului Naional al Magistraturii i al colii Naionale de Grefieri sunt
salarizai potrivit dispoziiilor legale aplicabile acelorai categorii de personal din aparatul
Consiliului Superior al Magistraturii.
LEGE Nr. 317 din 1 iulie 2004 *** Republicat privind Consiliul Superior al Magistraturii
ART. 63 alin (4) Funcionarii publici i personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului
Superior al Magistraturii sunt salarizai potrivit dispoziiilor legale aplicabile acelorai categorii
de personal din aparatul Parlamentului.
Art. 3
Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la baz urmtoarele principii:
a) caracterul unitar, n sensul c reglementeaz salarizarea tuturor categoriilor de personal din
sectorul bugetar, prin luarea n considerare a drepturilor de natur salarial stabilite prin acte
normative speciale n sistemul de salarizare reglementat de prezenta lege;
b) supremaia legii, n sensul c drepturile de natur salarial se stabilesc numai prin norme juridice
de fora legii;
c) echitate i coeren, prin crearea de oportuniti egale i remuneraie egal pentru munc de
valoare egal, pe baza principiilor i normelor unitare privind stabilirea i acordarea salariului i a
celorlalte drepturi de natur salarial ale personalului din sectorul bugetar;
Art. 7
(1) Aplicarea prevederilor prezentei legi se realizeaz etapizat, prin modificarea succesiv, dup
caz, a salariilor de baz, soldelor funciilor de baz/salariilor funciilor de baz i a indemnizaiilor
lunare de ncadrare, prin legi speciale anuale de aplicare.
"(5^1) Prin excepie de la prevederile alin. (1) i (2), personalul din aparatul de
lucru al Parlamentului i din celelalte instituii i autoriti publice, salarizat la acelai
nivel, precum i personalul din cadrul Consiliului Concurenei i al Curii de Conturi,
inclusiv personalul prevzut la art. 5 din aceste instituii, care beneficiaz de un
cuantum al salariilor de baz i al sporurilor mai mici dect cele stabilite la nivel
maxim n cadrul aceleiai instituii sau autoriti publice pentru fiecare
funcie/grad/treapt i gradaie, va fi salarizat la nivelul maxim dac i desfoar
activitatea n aceleai condiii."
ORDONAN DE URGEN Nr. 86/2014 din 17 decembrie 2014
privind stabilirea unor msuri de reorganizare la nivelul administraiei publice
centrale i pentru modificarea i completarea unor acte normative
ART. 17
(1) Personalul ministerelor, organelor de specialitate ale administraiei publice
centrale, instituiilor publice i structurilor care fac obiectul prezentei ordonane de
urgen i pstreaz statutul profesional i drepturile salariale avute la data intrrii n
vigoare a prezentei ordonane de urgen.
#M4
(2) Salarizarea personalului din cadrul Administraiei Prezideniale, serviciilor
Parlamentului i aparatului de lucru al Guvernului se stabilete la nivelul de
salarizare maxim aflat n plat aferent funciilor din cadrul aparatului de lucru al
Guvernului*).
#CIN
*) Conform art. V din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 43/2016 (#M5), n
cuprinsul art. 17 alin. (2), prin sintagma "se stabilete la nivelul de salarizare maxim
aflat n plat aferent funciilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului" se
nelege aplicarea aceluiai procent de cretere salarial pentru toate funciile,
corespunztor nivelului maxim aflat n plat n cadrul aparatului de lucru al
Guvernului, cu excepia funciilor de demnitate public, inspector guvernamental,
consilier pentru afaceri europene i manager public.
LEGE Nr. 317 din 1 iulie 2004 *** Republicat
privind Consiliul Superior al Magistraturii
ART. 63
(1) Personalul din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este
numit prin concurs sau examen.
(2) Personalul de conducere din aparatul propriu al Consiliului Superior al
Magistraturii este numit de plen, iar cel de execuie, de secretarul general.
(3) Funciile de specialitate juridic din aparatul propriu al Consiliului Superior al
Magistraturii pot fi ocupate i de judectori i procurori detaai, n condiiile legii.
(4) Funcionarii publici i personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului
Superior al Magistraturii sunt salarizai potrivit dispoziiilor legale aplicabile
acelorai categorii de personal din aparatul Parlamentului.
ART. 17
(1) Personalul ministerelor, organelor de specialitate ale administraiei publice centrale,
instituiilor publice i structurilor care fac obiectul prezentei ordonane de urgen i pstreaz
statutul profesional i drepturile salariale avute la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane
de urgen.
(2) Salarizarea personalului din cadrul Administraiei Prezideniale, serviciilor
Parlamentului i aparatului de lucru al Guvernului se stabilete la nivelul de salarizare
maxim aflat n plat aferent funciilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.
6. La articolul 5, dup alineatul (1) se introduc dou noi alineate, alineatele (1^1) i (1^2),
cu urmtorul cuprins:
"(1^1) Prin nivel de salarizare n plat pentru funciile similare se nelege acelai cuantum
al salariului de baz cu cel al salariailor avnd aceeai funcie, n care au fost incluse, dup
data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de ncadrare, precum i sumele aferente
sporurilor de care au beneficiat nainte de aceast dat, dac salariatul angajat, numit sau
promovat ndeplinete aceleai condiii de studii - medii, superioare, postuniversitare,
doctorale -, de vechime i i desfoar activitatea n aceleai condiii, specifice locului de
munc la data angajrii sau promovrii.
Parlamentului la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitar a personalului pltit din
fonduri publice, cu modificrile i completrile ulterioare, se majoreaz cu 10% fa de nivelul
acordat pentru luna noiembrie 2015.
(2) Prin excepie de la prevederile art. 1 alin. (2), cuantumul sporurilor, indemnizaiilor i al
celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut/solda
lunar brut/salariul lunar brut/indemnizaia brut de care beneficiaz personalul prevzut la alin.
(1) se majoreaz cu acelai procent de 10%, n msura n care personalul respectiv i desfoar
activitatea n aceleai condiii.
ART. III
Alineatul (2) al articolului 17 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 86/2014 privind
stabilirea unor msuri de reorganizare la nivelul administraiei publice centrale i pentru
modificarea i completarea unor acte normative, cu modificrile i completrile ulterioare, aprobat
cu modificri i completri prin Legea nr. 174/2015, se modific i va avea urmtorul cuprins:
"(2) Salarizarea personalului din cadrul Administraiei Prezideniale, serviciilor Parlamentului
i aparatului de lucru al Guvernului se stabilete la nivelul de salarizare maxim aflat n plat
aferent funciilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului." -asta e articolul care stabileste
majorarea salariului de incadrare cu 50 % , respectiv din 2767 lei *50%= 4151 lei.