1

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECTIA…………
DOSAR……….
TERMEN :

CATRE
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECTIA……………….
DOMNULUI PRESEDINTE

Subsemnatul………………………….., reclamant-intimat in cauza………………,

Va rog sa aveti in vedere la respingerea apelului Casei de Pensii MAN si urmatoarele

NOTE SCRISE
Care contin si punctele de vedere al subsemnatului
cu privire la decizia ICCJ nr. 15 din 2020 si Decizia CCR nr.51 din 2020

Astfel,
Decizia ICCJ nr.15 din 17 februarie 2020 nu are nici o relevanta in cauza dedusa
judecatii.

Prin Decizia ICCJ nr. 15 din 2020 s-a respins ca inadmisibilă, sesizarea formulată de
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul
nr. 448/98/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea
chestiune de drept:

„Dacă, în situația polițiștilor, aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.

1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată,
Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe
ţară garantat în plată şi a Hotărârii Guvernului nr. 973/2017 pentru stabilirea
salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se face prin analiza comparativă
 2

a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată cu cel al cuantumului
salariului de funcție al polițiștilor, astfel cum este reglementat în cuprinsul Legii-cadru
nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu
modificările şi completările ulterioare (art. 4 din anexa nr. VII la lege) şi Legii-cadru nr.
153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi
completările ulterioare (art. 3 şi 4 din anexa nr. VI la lege), stabilit în plată potrivit
legilor anuale de aplicare etapizată a acestor legi-cadru de salarizare.”

Ce este relevant, in litigiul dedus judecatii, sunt urmatoarele imprejurari de fapt si

de drept:

1. Functionarii publici militari (Constitutia se refera la “functii publice civile si

militare”) se afla sub protectia art. 41 din Constitutie, in componenta privind dreptul la
salariul minim, ca orice alta categorie de salariati din Romania.
2. Deciziile Curtii Constitutionale prin care s-a clarificat ca doar castigul principal
lunar reprezinta drept fundamental, aflat sub protectia art. 41 din Constitutie, nu insa si
drepturile secundare salariului de baza, si in acest sens enuntam:

● Decizia nr. 108 din 2006 si Decizia 693 din 2006, in care instanta constitutionala
a reţinut, în esenţă, că sporurile, premiile şi alte stimulente, acordate demnitarilor şi altor
salariaţi prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu
drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie.

● Decizia CCR nr. 667 din 2016, in care instanta constitutionala a retinut ca exista
distincție între salariul de bază și elementele adiționale ale acestuia, printre care și
sporurile, neputand fi acceptat, din perspectiva constitutionala, ca un spor, în sine, să
constituie atât o parte a indemnizației/salariului de bază, la care să se calculeze procentual
alte sporuri prevăzute de lege, cât și un adaos salarial pentru compensarea
corespunzătoare a unor condiții de muncă în considerarea cărora este acordat.

● Decizia CCR nr. 51/2020 in vigoare de la 13 martie 2020 ( referitoare la

admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 30 alin. (6) și ale art. 48
alin. (1) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului
plătit din fonduri publice, ale art. 4 alin. (1) și art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de
personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în
domeniul bugetar, ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul
 3

2011 a personalului plătit din fonduri publice și ale art. 8 din anexa nr. 5 la Legea nr.
63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și
didactic auxiliar din învățământ, în interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 21
noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent
să judece recursul în interesul legii), in care CCR a desfiintat ca neconstitutionala
interpretarea dată prin Decizia nr. 21 din 21 noiembrie 2016, pronunțată de Înalta
Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii –
in sensul ca fostul spor de doctorat, acordat dupa 2010 sub forma de suma compensatorie
tranzitorie, ar fi devenit parte a salariului de baza si drept fundamental. La
paragraful 20 in decizie, Curtea Constitutionala retinut :
“20. Mai mult, Curtea Constituțională apreciază că, prin soluția pronunțată în Decizia
nr. 21 din 21 noiembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent
să judece recursul în interesul legii a adus atingere principiului constituțional al
separației puterilor în stat, subrogându-se atât competențelor constituționale ale
legiuitorului, cât și celor ale instanței de contencios constituțional. În acest sens, Curtea
Constituțională reține că soluția instanței supreme potrivit căreia "au dreptul la sume
compensatorii persoanele care au dobândit titlul de doctor după intrarea în vigoare a
Legii-cadru nr. 330/2009" se întemeiază pe două considerente principale. Primul
considerent este acela că, după intrarea în vigoare a legilor-cadru nr. 330/2009 și nr.
284/2010, sporul de doctorat a fost transformat dintr-un drept salarial secundar într-o
componentă a salariului, ca drept fundamental recunoscut și apărat de lege. Această
interpretare ignoră faptul că, după intrarea în vigoare a legilor mai sus menționate,
sporul de doctorat nu a mai fost prevăzut în legislație, iar suma compensatorie
acordată a reprezentat o măsură cu caracter tranzitoriu, ce urmărea să evite
diminuarea veniturilor persoanelor care, anterior, obțineau venituri salariale mai mari
decât cele care ar fi rezultat din aplicarea noilor legi-cadru în domeniul salarizării.
(…) Prin urmare, Curtea constată că interpretarea instanței supreme se constituie, în
fapt, într-o modificare a opțiunii legiuitorului, în sensul contrar adoptat de acesta (…)”.

Retinand considerentele mai sus citate, va rugam sa observati ca sporul de doctorat a fost
acordat ca suma compensatorie tranzitorie si politistilor/cadrelor militare care, in anul
2009, detineau titlul de doctor, facand deci parte si el din cosul sumelor compensatorii
tranzitorii introduse in soldele de functie ale cadrelor militare, prin art.1 (5) din Lege
285 din 2010.
Deci daca fata de acest spor acordat din 2010 cu aceeasi natura de suma compensatorie
tranzitorie, Curtea Constitutionala, in considerentele (obligatorii) Deciziei 51/2020, a
inlaturat teza eronata promovata de ICCJ, in sensul ca sumele compensatorii ar fi
devenit parte a salariului de baza/salariul de functie/soldei de functie si drept
 4

fundamental, rationamentul Curtii Constitutionale in decizia 51/2020 orienteaza si

interpretarea ce trebuie facuta tuturor fostelor sporuri/ sume compensatorii din salariul de
functie/solda de functia ale politistilor/ cadrelor militare.

3) In continuare, prezinta relevanta prevederile legale care au clarificat, in perioada 1

februarie 2017-14 septembrie 2017, ca solda de functie este elementul salarial specific
cadrelor militare care nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara
garantat:
● Art. 10 din legea 284/2010 care a realizat o echivalenta terminologicala si
functionala intre salariul de baza/salariul de functie/solda de
functie/indemnizatia de incadrare, prin utilizarea aceleiasi formule de calcul
( coeficient de functie x valoare de referinta).
● Alte prevederi din legea 284/2010 care au fixat in mod egal, cele patru
elemente (salariul de baza/salariul de functie/solda de functie/indemnizatia
de incadrare) ca baza de calcul pentru sporuri si alte suplimente salariale;
● Incepand cu 1 aprilie 2017, prin art. 4 (2) din OUG 9/2017 (astfel cum a
fost modificat prin Legea 115/2017)1 s-a stabilit o echivalenta clara,
terminologica si functionala, intre salariul de bază/solda de funcție/salariul
de funcție cuvenit. De asemenea prin acelasi articol, s-a stabilit ca
cuantumul salariului de bază/soldei de funcție/salariului de funcție cuvenit
nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară
garantat în plată.
● Cu efect de la 1 iulie 2017, art. 7 lit b) din Legea 153 din 2017 a stabilit ca
solda de functie/salariul de functie nu poate fi mai mică/mic decât nivelul
salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;
● In continuare, de la 7 august 2017, s-a adaugat prin OUG 56/2017, alin 7 la
art. II din Lege 152 din 2017, care din nou reia regula potrivit careia solda

1 OUG 9/2017, art.4 (2): Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna aprilie
2017, pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de
apărare, ordine publică și securitate națională, sporurile, indemnizațiile și alte asemenea
drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat -
pe baza pontajelor, și care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcției de
bază/solda funcției de bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare
neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit se determină prin raportare la
salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate
fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
 5

de functie/salariul de functie nu poate fi mai mică/mic decât nivelul

salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Deci se observa din examenul textelor precitate, o insistenta aproape exagerata cu care
legiuitorul a reglementat repetitiv, intr-o perioada de 4 luni, o interdictie ca „solda de
functie/salariul de functie” sa scada sub valoarea salariului de baza minim brut pe tara
garantat, ceea ce dovedeste importanta deosebita a acestui principiu, pentru legiuitor.

4) Salariul minim este un indicator social al saraciei salariatilor ( inclusiv cadrelor

militare din MAN). Situatia care declanseaza activarea dreptului la un salariu minim a
fost explicata cu acuratete de Curtea Constitutionala in decizia nr. 707/2016:
32. (…) dacă prin aplicarea grilei de salarizare, rezultă un cuantum al salariului mai
mic decât cel corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată,
salariatul este îndreptăţit să fie remunerat cel puţin la nivelul salariului de bază
minim brut pe ţară garantat.

5) De la 1 februarie 2017, cea mai mica solda de functie din MAN a devenit 1450 lei,
(in aplicarea HG 1/2017), valoare mult superioara mediei soldelor de functie stabilite
chiar de parata, in deciziile de pensie ale reclamantilor pensionari militari.

6) In perioada 1 februarie 2017- 14 septembrie 2017, art. 60 (1) din Legea 223/2015
impunea in sarcina Casei de Pensii obligatia de actualizare a pensiilor militare ori de cate
ori aparea o majorare a soldei de functie la cadrele militare active din MAN, prin
comparatie cu media soldelor de functie ale reclamantilor pensionari militari. Potrivit
art. 60 (1) din Legea 223 din 2015
:
(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează (…
_ solda de funcție/salariul de funcție al militarilor(…) în procentele stabilite la art.
29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:
a) potrivit (…) mediei soldelor de funcție/salariilor de funcție îndeplinite în 6 luni
consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de
pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;
b) în funcție de (…) media soldelor de funcție/salariilor de funcție deținute în cele 6
luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza
prezentei legi.
 6

7) Art. 60 (1) din lege 223 din 2015 presupune efectuarea unui comparatii intre solda
de functie majorata pentru cadrele militare aflate in serviciul activ, cu “media soldelor
de functie” realizate de reclamanti in cele 6 luni alese pentru baza de calcul si
declansarea actualizarii pensiei militare, daca media salariilor de functie realizate in
cele 6 luni, este mica decat salariul de functie majorat la activi.

8) Art. 60 (1) nu contine vreo referire la “cuantumul compus actualizat al

soldei/salariului de functie” deci tribunalul nu era obligata sa tina cont de un
termen care nu era cuprins in ipoteza art. 60 (1).

9) In perioada in care s-a nascut dreptul litigios al reclamantilor pensionari MAN la

actualizarea pensiei militare, 1 februarie 2017-14 septembrie 2017, dreptul la salariu
minim nu a fost un indicator social pentru pensia militara. El insa a fost insa indiscutabil,
un indicator direct pentru solda de functie a cadrelor in serviciul militar activ. O
majorare prin efectul legii a celei mai mici solde de functie din MAN la nivelul de 1450
lei ( nivelul salariului de baza minim, garantat de Constitutie) reprezinta “ majorare” a
soldei de functie in sensul art. 60 (1) din Legea 223/2015, declansand in sarcina Casei
de Pensii, la 1 februarie 2017, obligatia de comparare si de actualizare corespunzatoare
a pensiilor militare ale reclamantilor.

Cu deosebita consideratie,
Reclamant intimat,
…………..