I.

Considerații istorice și teleologice

1. Salarizarea unitară pentru personalul plătit din fonduri publice a
reprezentat o reală provocare pentru legiuitor. În ultimii 11 ani au fost
adoptate trei legi ale salarizării unitare: legea nr. 330/2009, legea nr.
284/2010 și legea nr. 153/2017.
2. Prima lege a salarizării unitare, legea nr. 330/2009, s-a aplicat parțial și
doar timp de un an (în anul 2010). Prin art. 30 din lege au fost preluate
elementele de salarizare din decembrie 2009, iar o parte din sporuri au fost
introduse în salariul/solda funcției de bază. De asemenea, militarii și-au
păstrat salariile din luna decembrie 2009.
3. Cea de a doua lege a salarizării unitare, legea nr. 284/2010, nu a avut
puterea să se aplice niciodată în privința polițiștilor și militarilor, din
pricină că nașterea efectelor ei a fost blocată, în ceea ce-i privește pe aceștia,
prin ordonanțe de urgență succesive, de șapte ori, în fiecare an, astfel:
pentru 2011 prin Legea nr. 285/2010, 2012 prin OUG nr. 80/2010, 2013
prin OUG nr. 84/2012, 2014 prin OUG nr. 103/2013, 2015 prin OUG nr.
83/2014, 2016 prin OUG nr. 57/2015, 2017 prin OUG nr. 99/2016 și OUG
9/2017.
Apoi legea nr. 284/2010 și-a dat obștescul sfârșit prin bunăvoința legii nr.
153/2017, care a abrogat[1] orice dispoziție contrară dispozițiilor sale,
începând cu momentul intrării ei în vigoare, spulberând astfel atât legea nr.
284/2010, nenăscută, cât și ultima ordonanță de urgență[2] care blocase
aplicarea legii nr. 284/2010, ordonanță care menținea drepturilor salariale
la nivelul anului 2009.
4. A treia Lege a salarizării unitare este legea nr. 153/2017 care a intrat în
vigoare începând cu 1 iulie 2017, fiind unicul temei pentru salarizarea
personalului plătit din fonduri publice.
5. La 1 iulie 2017 angajații din M.A.I. și M.Ap.N. trebuiau să fie
reîncadrați[3]. Reîncadrarea pe noile funcții era necesară deoarece
anterioara legislație a salarizării era abrogată, iar noua salarizare se putea
face numai potrivit legii nr. 153/2017 privind salarizare unitară a
personalului plătit din fonduri publice.
II. Reglementarea obligatorie în privința salarizării polițiștilor și
militarilor
6. Legea nr. 153/2017 prevede la art. 1 alin. 3[4] stabilirea drepturilor
salariale în mod exclusiv în conformitate cu aceasta. De asemenea, art. 44
prevede abrogarea expresă a actelor normative care stabileau salarizarea
anterior datei de 1 iulie 2017 precum și, la pct. 36, orice alte dispoziții
contrare[5]. Astfel, singurul act normativ în baza căruia se poate face
salarizarea pentru personalul din sistemul de ordine publică și apărare este
legea nr. 153/2017.
7. Întreaga organizare și filosofie a legii nr. 153/2017, lege a salarizării
unitare, se centrează pe noțiunea legală de salariu minim brut garantat în
plată, stabilit prin hotărâre de guvern. Pentru toate cele șapte familii
ocupaționale, așa cum sunt ele prevăzute în legea nr. 153/2017, salarizarea
se face prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu salariul minim (SM)
estimat pentru anul 2022. Salariul minim pentru anul 2022 a fost estimat
la nivelul de 2500 RON. Formula de calcul este CI x SM (coeficient de
ierarhizare x salariul minim pe economie). Dovada peremptorie: Orice
sumă am lua din tabelul privind soldele de funcție/salariile de funcție din
anexa nr. VI și o împărțim la coeficientul de ierarhizare aferent, va rezulta
2500 lei.
8. Dispozițiile legale sunt clare: Salariul/Solda de funcție se
calculează după formula CI x SM, apoi se adaugă sporuri.
9. Iată o ilustrație:

Deși modul de calcul este foarte simplu, MAI și MApN au procedat greșit și
prolix, defavorizând polițiștii și militarii, așa cum vom arăta în continuare.
10. Argument. Din art. 7 lit. b)[6] reiese că salariul/solda de funcție
stabilit/ă potrivit anexei nr. VI (care reglementează salarizarea pentru
personalul din Familia Ocupațională Ordine publică și apărare) nu poate fi
mai mic/ă decât salariul minim brut pe țară garantat în plată. ”Stabilirea”
nu este altceva decât înmulțirea coeficientului de ierarhizare (CI) cu salariul
minim brut (SM), iar rezultatul acestei operațiuni matematice NU poate fi
mai mic decât salariul minim brut.
11. Argument. Mai departe, art. 12 alin. 2 se referă la modalitatea de
calcul a soldelor de funcție/salariilor de funcție, pentru anul 2023 tot prin
înmulțirea CI cu SM. Prin interpretarea a fortiori a textului legal rezultă că
și pentru anul 2017 modalitatea de calcul ar trebui să fie aceeași coeficient
de ierarhizare x salariul minim brut. O altă interpretare ar duce la ideea că
până în anul 2022 salarizarea să se facă în temeiul unor norme abrogate.
12. De asemenea, art. 5 alin. 3[7] din anexa nr. VI a legii nr. 153/2017
stabilește că soldele de funcție/salariile de funcție se stabilesc prin Hotărâre
de Guvern[8]. Acest text vine în sprijinul celor susținute anterior, astfel:
13. Argument. Stabilirea prin Hotărâre de Guvern nu poate avea în
vedere decât componenta fixă a soldei de funcție/salariului de funcție
deoarece componenta variabilă este cea prevăzută de legea nr. 153/2017,
respectiv coeficientul de ierarhizare.
14. Argument. Guvernul, în încercarea de a aplica acest text legal, a
adoptat Hotărârea nr. 0610 din 2017, care reglementează salarizarea pentru
militari și polițiști, dar care este SECRETĂ, clasificată nivel secret de stat.
Justificarea unei astfel de hotărâri ar putea fi în cazul achiziționării de
echipamente militare, chestiuni ce țin de securitatea României, nicidecum
de stabilirea salariilor. Fiind nepublicată în Monitorul Oficial, apreciem că
este încălcat principiul transparenței mecanismului de stabilire a
drepturilor salariale edictat de legea nr. 153 în art. 6 lit. g) și lit. i) principiul
publicității în sensul ”transparenței veniturilor de natură salarială,
precum și a altor drepturi în bani și/sau în natură pentru toate funcțiile
din sectorul bugetar.”
15. În concluzie, Hotărârea de Guvern prin care se poate stabili
componenta fixă a soldei de funcție/salariului de funcție este cea prin care
se fixează salariul minim brut pe țară garantat în plată.
16. Pe de altă parte, singura modalitate de salarizare este aplicarea
coeficienților de ierarhizare. În repetate rânduri s-a pus problema aplicării
coeficienților de ierarhizare în sistemul de apărare și ordine publică. În
continuare o să analizăm două chestiuni referitoare la această
problematică: (i) Ce sunt coeficienții? (ii) De ce trebuie folosiți în sistemul
de salarizare?
Dar de ce este necesar să ne referim la aceste chestiuni și de ce aducem
argumente în privința lor? Pentru că, deși pare simplu și de la sine înțeles,
potrivit legii, MAI și MApN au susținut, în numeroase cauze pe rolul
instanțelor, că NU se aplică polițiștilor/militarilor coeficienții de
ierarhizare.
17. Ce sunt coeficienții de ierarhizare? Coeficienții sunt expresia
complexității muncii și nivelului de responsabilitate în sistemul public de
salarizare. Stabilirea coeficienților de ierarhizare se face în funcție de o serie
de criterii generale pe care le regăsim chiar în legea nr. 153/2017 în art. 8
alin. 1[9]. Coeficienții de ierarhizare necesari pentru calculul soldelor de
funcție/salariilor de funcție sunt prevăzuți în tabelul din anexa nr. VI cap. I
de la punctul 1 la 27. Aceștia sunt singurii care se pot aplica după intrarea în
vigoare a legii nr. 153/2017.
18. De ce este obligatorie utilizarea coeficienților de ierarhizare?
În lipsa coeficienților de ierarhizare nu s-ar putea face diferențiere pe
funcții și grade atunci când se stabilesc soldele de funcție/salariile de
funcție. În numeroase procese reprezentanții MAI și MApN susțin că nu se
aplică coeficienții de ierarhizare. Dacă ar fi valid raționamentul acestora,
dar nu este, ar însemna că un soldat ar avea aceeași soldă de funcție cu un
general, iar diferența de salarizare ar fi făcută doar de sporuri, ceea ce este
absurd.
III. În privința polițiștilor și militarilor aplicarea legii nr.
153/2017 se face greșit
19. MAI și MApN ar fi trebuit să emită ordine de reîncadrare pe funcție, așa
cum stabilește art. 36 alin. 1 din Lege. Prin ordinele de reîncadrare soldele
de funcție ar fi trebuit să fie calculate astfel: CI x SM (coeficientul de
ierarhizare, prevăzut în anexele legii nr. 153/2017 x salariul minim). MAI și
MApN nu s-au conformat legii, ci au procedat ilegal în trei privințe:
– nu au emis ordine de reîncadrare pe funcție;
– nu au aplicat salariul minim (1450 lei în anul 2017);
– nu au aplicat coeficienții de ierarhizare prevăzuți de legea 153/2017.
20. MAI și MApN au plătit salariile și, respectiv, soldele amestecând norme
juridice abrogate cu norme juridice în vigoare, în așa fel încât să nu scadă
sub nivelul salariului minim pe economie. MAI și MApN au preluat
cuantumurile salariilor/soldelor de funcție de la nivelul lunii iunie
2017[10], care erau cele preluate din decembrie 2016, iar acestea din
decembrie 2015 și tot așa până la nivelul decembrie 2009[11]. Practic,
întregul sistem de salarizare a polițiștilor și militarilor este cel prevăzut în
legislația anului 2009, cu o Valoare de Referință Sectorială (VRS) din 2008
de 197,3387 RON, valoare care în realitate a fost abrogată încă din anul
2010 ca efect a intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009[12].
21. Bineînțeles, MAI și MApN s-au preocupat ca banii primiți efectiv de
polițiști și militari să nu fie sub nivelul salariului minim pe economie
garantat în plată. Cu alte cuvinte, în loc ca salariul minim pe economie
(SM) să fie elementar și indivizibil, ca pentru orice salariat din
România, punctul de plecare al calculului nivelului individual de salarizare,
pentru militari salariul minim (SM) a fost considerat de către MApN un
deziderat la care militarii ajung doar dacă primesc sporuri, coeficienți și
alte adaosuri.
În paranteză fie spus, raportarea la salariul minim pe economie nu a
reprezentat o inovație a legii nr. 153/2017. În legea nr. 284/2010 era
prevăzută o valoare de referință sectorială (VRS) de 600 lei, adică exact
salariul minim[13] brut garantat în plată la nivelul lui 2010[14].
22. De asemenea, există reglementată în legea nr. 153/2017 situația în care
după reîncadrare nu se identifică o funcție similară în plată. Prin art. 39
alin. 1 și alin. 2 ”Aplicarea tranzitorie” în ipoteza în care nu există funcție
similară, persoanei nou încadrare i se aplică următoarea formulă de calcul
CI x SM în vigoare, asta de la 1 iulie 2017.
23. În ipoteza în care, pentru personalul nou încadrat, nu există funcție
similară se aplică tot modalitatea de calcul menționată anterior. Acest
raționament, dacă este aplicat fără a avea în vedere întregul sistem de
salarizare, ar duce la situația absurdă ca o persoană fără vechime, nou
încadrată în 2017 să aibă o soldă de funcție calculată potrivit formulei CI x
SM (pentru 2017) 1450 RON, iar pentru o persoană angajată în anul 2009,
CI x VRS 197,3387 ABROGAT.
24. Cu toate acestea, am depistat situații în care s-au emis ordine de
reîncadrare, în mod izolat. Chiar și în aceste situații, puține la număr, s-a
aplicat doar pe jumătate mecanismul reglementat prin legea nr. 153/2017,
mai exact, au fost luați în considerare DOAR coeficienții de ierarhizare
prevăzuți de legea nr. 153/2017. ȘI ATÂT, doar coeficienții (CI), nu și
salariul minim (SM). Este foarte important să subliniem aici că legea nr.
153/2017 a reglementat coeficienți de ierarhizare cu mult mai mici față de
vechea reglementare (legea nr. 330/2009[15]). Spre exemplu, în sistemul
de apărare și ordine publică, la nivelul anului 2010 exista un coeficient de
ierarhizare pentru cea mai mică funcție[16] de 1,50, iar în legea nr.
153/2017 este prevăzut un coeficient de 1,00. Coeficienții au fost micșorați,
de exemplu pentru plutonier adjutant de la 2,10 la 1,63, pentru căpitan de
la 3,70 la 1,93, pentru colonel de la 7,00 la 2,74. În plus, este imposibil de
conceput să subziste modalitatea de calcul a salariilor/soldelor de funcție în
baza a două acte normative, dintre care unul abrogat, respectiv legea nr.
330/2009. Legea nr. 330/2009 este abrogată, în mod expres, de Legea nr.
284/2010 care la rândul ei este abrogată de Legea 153/2017[17]. Mai exact,
au fost emise ordine de reîncadrare în temeiul Legii nr. 153/2017, dar au
fost păstrați coeficienții de ierarhizare din Legea nr. 330/2009, ceea ce este
nelegal. Este imposibil, din punct de vedere legal, ca salarizarea să se facă
prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare din legea nr. 153/2017 cu
valorile din iunie 2017, deoarece aceste valori sunt cele stabilite de legea nr.
330/2009, abrogată de legea nr. 284/2010[18] care în final a fost abrogată
de legea nr. 153/2017[19].
25. De asemenea, legiuitorul s-a preocupat ca salariile/soldele să nu scadă
ca efect al intrării în vigoare a legii nr. 153/2017, iar în art. 38 alin. 2 lit. a)
[20] reglementează exact această situație: începând cu 1 iulie 2017 ”se
mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017”. Folosirea
sintagmei ”se mențin în plată” are în vedere ipoteza că salariile nu pot
scădea ca efect al intrării în vigoare a legii nr. 153.
26. Trebuie să menționăm că pentru unele categorii de bugetari, demnitari
și medici, legiuitorul a prevăzut în mod expres modul în care legea nr.
153/2017 se va aplica, cu formula de calcul Coeficient de ierarhizare
(CI) x Salariul minim pe economie (SM). Această formulă de calcul,
prevăzută de legea nr. 153/2017 este singura aplicabilă, și pentru militari, a
căror situație face obiectul acestui studiu, chiar dacă legea nu prevede
expres. Cu alte cuvinte, aplicarea acestei formule de calcul, care constituie
teza acestui articol, este prevăzută atât cu titlu general, comun, pentru toate
familiile ocupaționale, cât și cu titlu particular, expres, pentru demnitari și
medici. Faptul că doar pentru două din cele șapte familii ocupaționale avem
dispoziții exprese care reiau dispoziția generală privind formula de calcul,
nu înseamnă că acestor bugetari nu li se aplică aceeași formulă de calcul.
Argumentăm această afirmație evidențiind că (i) formula de calcul
menționată este singura prevăzută de lege și că (ii) însăși legea nr. 153/2017
prevede că ea și numai ea se aplică, cu înlăturarea tuturor prevederilor
legale vechi contrare. Această formulă de calcul este valabilă și cu privire la
magistrați, adică aplicarea legii se face greșit, astăzi, chiar și în ceea ce îi
privește pe magistrați, nu doar în privința polițiștilor și militarilor.
IV. Raportul între salariul/solda de funcție și salariul minim
27. O problemă discutată în practică și care a primit dezlegări diferite este
cea a raportului dintre salariul/solda de funcție și salariul minim brut
garantat în plată. Salariul/solda de funcție este punctul de plecare pentru
salariul lunar/solda lunară. De la punctul de plecare, adăugându-se sporuri,
indemnizații și numeroase alte beneficii bănești, denumite generic
“sporuri”, se ajunge la salariul/solda lunar/ă.
28. Punctul de plecare nu este identic pentru toți bugetarii, ci este diferit de
la o funcție la alta. Adică salariul/solda de funcție diferă de la
funcție la alta.
Faptul că “salariul/solda de funcție diferă în funcție de funcție” sună
tautologic și pare de la sine înțeles, dar este important să subliniem acest
aspect, întrucât au existat hotărâri judecătorești în care această distincție
nu a fost suficient de clară.
29. Punctul de plecare pentru fiecare funcție este produsul dintre salariul
minim și coeficientul de ierarhizare a funcțiilor prevăzut în legea nr.
153/2017.
Acești coeficienți sunt prevăzuți detaliat în legea nr. 153/2017. Ei sunt mult
mai mici decât coeficienții prevăzuți în vechile reglementări, ceea ce este
firesc, întrucât în veche reglementare nu se lua în considerare salariul
minim pe economie, de 1450 lei în anul 2017, ci VRS (valoarea de referință
sectorială) de 197,3387 RON, valoare stabilită înainte de anul 2009…
Chiar și în trecut, așa cum reiese din dispozițiile art. 3 și 4 din Legea nr.
138/1999, solda de funcție este cea care se diferențiază prin coeficienți de
ierarhizare[21], iar nu solda lunară.
În același sens, în prezent, art. 4[22] din anexa nr. VI a legii nr. 153/2017
prevede că salariile de funcție sunt diferențiate în raport cu nivelul
studiilor, pregătire profesională, atribuții etc. Textul legal acordă
diferențierea prin raportare la complexitatea muncii pe care o presupune
fiecare funcție. Aici se regăsește fundamentul instituirii coeficientului de
ierarhizare. Coeficienții de ierarhizare nu sunt o inovație a legii nr.
153/2017, ci, așa cum am arătat, se regăsesc și în reglementările anterioare.
30. Salariul/solda de funcție nu poate să fie, în niciun caz, mai mic decât
salariul minim, din două motive:
– Salariul de funcție este un produs între salariul minim și coeficient. În
cazul în care coeficientul este 1 (adică funcția cea mai mică, soldat), atunci
salariul de funcție coincide cu salariul minim. Dacă există și sporuri, oricât
de mici sau de puține, salariul lunar va fi mai mare decât salariul minim.
– Pe de altă parte, prin fiecare hotărâre anuală de guvern pentru stabilirea
salariului minim brut pe țară[23] se face această precizare expresă,
respectiv că salariul minim brut pe țară garantat în plată NU poate fi
compus și NU include sporuri ori alte adaosuri.
31. De altfel, pentru toți salariații, salariul minim pe economie este
indivizibil, nu conține niciun spor sau orice altceva. Caracterul elementar și
ireductibil al salariului minim nu este specific bugetarilor, ci este valabil
pentru orice salariat din România.
32. În concluzie, salariul/solda de funcție este punctul de plecare pentru
calcularea salariului/soldei lunar/e. Acest punct de plecare (salariul de
funcție) este diferit pentru fiecare funcție și se calculează astfel: Salariu
minim x Coeficientul specific funcției respective + Sporuri și alte adaosuri.
V. Considerații finale
33. Discuțiile cu privire la salarizarea polițiștilor și militarilor au două
trăsături unice: polițiștii și militarii sunt caracterizați de disciplină, iar ei
trebuie protejați.
– Disciplina este o valoare importantă pentru toate organizațiile cu
caracter militar. Mai mult, este o valoare esențială, întrucât este de
neconceput un sistem militarizat în absența disciplinei. Din acest motiv,
pentru că disciplina este, în general, o valoare bine interiorizată de către
polițiști și militari, fiind intrinsecă acestor profesii, discuțiile în spațiul
public și în interiorul comunităților militarizate au fost și sunt restrânse,
sporadice și frecvent pătate de emoție. Discuțiile au devenit pregnante în
contextul pensionării cadrelor militare, când chinga disciplinei a slăbit.
Aceste dispute, deși par criticabile și chiar reprobabile, sunt însă în opinia
noastră utile, întrucât este important ca salarizarea polițiștilor și militarilor
să fie făcută în condițiile legii, fără erori. Organizațiile însărcinate cu
aplicarea reglementărilor legale în privința salarizării polițiștilor și
militarilor au sarcina prevăzută de lege de a respecta întocmai și la timp
dispozițiile legale, dar au și sarcina morală de a se preocupa de protejarea
intereselor pecuniare ale polițiștilor și militarilor, oameni care au ales să-și
dedice viața patriei lor, bărbați și femei care s-au pus în slujba statului
român cu bună credință și dedicație, cu loialitate și abnegație, dar nu
oricum, ci asumându-și o viață cazonă.
– Protejarea polițiștilor și militarilor trebuie realizată din interior. Ei nu
se așteaptă la protecție din exterior, și-au asumat lupta, se trezesc
dimineața conștienți de ce se poate întâmpla în orice zi. Polițiștii și militarii
sunt oameni care au jurat. Le fel ca și magistrații și avocații. Tocmai din
acest motiv, ei se așteaptă ca dușmanul să fie în exterior, nu în interior. În
interior este însă necesar ca legea să fie aplicată egal, corect și precis
tuturor polițiștilor și militarilor, mai cu seamă în privința drepturilor lor
bănești.
34. Problematica legalității salarizării polițiștilor și militarilor a suscitat
numeroase controverse în spațiul public și a iscat o bogată jurisprudență.
Atât soluțiile vehiculate cât și hotărârile judecătorești sunt, din păcate,
foarte divergente. Cauza principală a acestor divergențe este tendința de a
face economii la buget prin interpretări ale dispozițiilor legale într-un mod
nefavorabil polițiștilor și militarilor. Această împrejurare nu ar fi putut
produce însă efecte puternice dacă Legiuitorul ar fi emis dispoziții legale
scurte și clare. Ele sunt însă ample și complexe. Prezentul studiu este o
încercare de clarificare a dispozițiilor legale aplicabile, în spiritul
respectului față de lege și față de cei care merită aplicarea corectă a legii.

[1] Art. 44 din legea nr. 153/2017

[2] OUG nr. 9/2017
[3] Art. 36 (1) din legea nr. 153/2017: „La data intrării în vigoare a prezentei legi,
reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcții,
grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime
în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază,
soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și
indemnizațiilor lunare potrivit art. 38.”
[4] Art. 1 (3): „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile
salariale ale personalului prevăzut la alin. 1 sunt și rămân, în mod exclusiv, cele
prevăzute în prezenta lege.”
[5] Art. 44 (1) pct. 36: “orice alte dispoziții contrare prezentei legi.”
[6] Art. 7 (b): “solda de funcție/salariul de funcție reprezintă suma de bani la care
are dreptul lunar personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut
special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite,
stabilită/stabilit conform anexelor nr. I – IX care nu poate fi mai mică/mic decât
nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.”
[7] Art. 5 (3): “Soldele de funcție/Salariile de funcție și nivelul studiilor pentru
funcțiile de comandă, respectiv de execuție ale personalului militar pe grade
militare, respectiv ale polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din
sistemul administrației penitenciare, pe grade profesionale, se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului, în limitele prevăzute în prezenta anexă la cap. I, în raport
cu eșalonul la care se desfășoară activitatea.”
[8] Această reglementare este în totală concordanță cu prevederile art. 164 alin. 1
teza I din Codul muncii: ”Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată,
corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a
Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. În cazul în care
programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de
bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut
pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru
aprobat.”
[9] Art. 8. – Criterii generale: „(1) Ierarhizarea posturilor în vederea stabilirii
salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție și a indemnizațiilor de
încadrare, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu, are
la bază următoarele criterii generale: a) cunoștințe și experiență; b) complexitate,
creativitate și diversitate a activităților; c) judecata și impactul deciziilor; d)
responsabilitate, coordonare și supervizare; e) dialog social și comunicare; f)
condiții de muncă; g) incompatibilități și regimuri speciale.”
[10] Bineînțeles că legea nr. 153/2017 la art. 38 alin. 1 reglementează aplicarea
etapizată a acesteia: ”se mențin în plată la nivelul lunii iunie 2017 a cuantumurilor
brute a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție”, dar nu face
vorbire de preluare. În realitate, aceasta prevedere are în vedere compararea
soldelor de funcție/salariilor de funcție din iunie 2017 cu cele din iulie 2017, întrucât
din iulie avem o altă lege a salarizării, prin urmare un alt sistem de stabilire a
acestora.
[11] Prin ordonanțe de urgență anuale, executivul a amânat de la aplicare dispozițiile
legii nr. 284/2010.
[12] Art. 48 alin. 1 pct. 26 a abrogat OG nr. 8/2008 care la art. II prevedea un VRS de
197,3387 RON.
[13] stabilit prin HG nr. 1051 din 2008, valabil din 2009 până în anul 2011
[14] VRS 600 nu s-a aplicat niciodată.
[15] Coeficienții luați în calcul pentru soldele cadrelor militare începând din anul
2010 sunt prevăzuți de Legea nr. 330/2009, deoarece Legea nr. 284/2010 nu s-a
aplicat niciodată pentru această categorie de salariați.
[16] Cea mai de jos funcție în sistemul militar este cea de soldat. Aceasta este
identificată de legiuitor ca fiind gradația „O” (zero).
[17] Legea nr. 153/2017 art. 44 alin. 1 pct. 9
[18] Art. 39 lit. w)
[19] Art. 44 alin. 1 pct. 9
[20] Art. 38 alin. 2 a): „se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017,
până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de
funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul
sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale
sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar,
indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit
din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își
desfășoară activitatea în aceleași condiții.”
[21] Art. 3 din Legea nr. 138/1999: „Cadrele militare în activitate și militarii
angajați pe bază de contract au dreptul la o soldă lunară, compusă din: solda de
funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă, gradații și
indemnizația de dispozitiv.” Art. 4 alin. 1: „Soldele de funcție ale cadrelor militare în
activitate și ale militarilor angajați pe bază de contract sunt diferențiate prin
coeficienți de ierarhizare, în raport cu atribuțiile ce revin fiecărei funcții,
complexitatea și gradul de răspundere cerut de îndeplinirea acesteia, solicitările la
efort, arma și eșalonul la care își desfășoară activitatea.”
[22] Legea 153/2017: „(1) Polițiștii și funcționarii publici cu statut special din
sistemul administrației penitenciare au dreptul la salariu lunar. (2) Salariul lunar
se compune din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații
și, după caz, salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime,
premii și din alte drepturi salariale.”
[23] HG nr. 846/2017 stabilește pentru anul 2018 salariul de bază minim brut pe
țară la 1900 lei, sumă care nu include sporuri și alte adaosuri, HG nr. 937/2018
stabilește pentru anul 2019 salariul minim brut pe țară la 2080 lei, sumă care nu
include sporuri și alte adaosuri, HG nr. 935/2019 stabilește pentru anul 2020
salariul minim brut pe țară la 2230 lei, sumă care nu include sporuri și alte adaosuri.