Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STAS si codul electric national Austriac (CEN) definesc legarea la pamant ca fiind
:" o conectare conductibila , intentionata , dintre un circuit electric sau un
echipament si o priza de pamant (corp sau alt element conductiv in contact cu
pamantul ") , pentru trecerea curentului in sol " .
Cand vorbim despre legarea la pamant ne referim de fapt la doua subiecte
diferite , legarea la pamant a circuitelor de lucru si legarea la pamant
a echipamentelor metalice care nu sunt in mod normal sub tensiune . Legarea la
pamant este o conectare intentionata a unui conductor , de obicei neutru , la un
electrod plasat in pamant . legarea la pamant a echipamentelor metalice care pot
ajunge sub tensiune prin defect de izolatie , arc electric sau atingere accidentala ,
este asigurata de faptul ca echipamentul operational dintr-o structura este protejat
impotriva accidentelor prin atingere indirecta intr-un mod corespunzator .
Cele doua sisteme de impamantare pot fi tinute separat , exceptie facand o
conectare dintre cele doua sisteme , cu scopul de a preveni diferente de potential
dintr-o
posibila conturnare cauzata de traznet . scopul legarii la pamant , in afara protectiei
oamenilor , cladirilor si echipamentelor , este sa ofere o cale sigura de disipare a
curentilor de scurgere , ce apar ca urmare a loviturilor de traznet , a descarcarilor
statice , a semnalelor si interferentelor cauzate de inductia electromagnetica ,
cuplaj capacitiv sau rezistiv .
Electrozi de priza
Sunt formarti din trei componente de baza :
- Conductor de legare la pamant ;
- Conexiunea / legatura dintre conductor si electrodul de priza ;
- Electrodul de priza
Sfera de influienta
Exista doua tipuri de sisteme de priza , unul simplu iar celalant complex .
Cel simplu consta dintr-un singur electrod introdus in pamant . Utilizarea unui
singur electrod este cea mai obisnuita forma de priza si poate fi gasita la case si la
cladiri administrative . Sistemulcomplex consta din electrozi verticali
multipli conectati intre ei , retele cu ochi de tip grilaj si placi de legare la pamant .
Aceste sisteme sunt instalate in mod caracteristic la statiile de transformare ,
oficii centrale si celule pe santiere .
Scopul masurarii rezistivitatii solului , atunci cand este selectata o amplasare a unei
sub-statii sau a unui birou central , este de a gasi un loc care are cea mai
mica rezistenta posibila . Odata ce a fost selectat un loc , masurarea rezistivitatii
solului va oferi informatiile necesare pentru a proiecta si construi un sistem
de legare la pamant care sa indeplineasca conditiile de rezistenta . Exista un numar
de factori care afecteaza rezistivitatea sulului , unul din acestia fiind
compozitia solului . Solul este rar omogen si rezistivitatea solului va varia
geografic si la adancimi diferite . Cel de al doilea factor care afecteaza
rezistivitatea
solului este umiditatea sau cantitatea de apa in sol . Concentratia de umiditate se
schimba in functie de sezon si variaza in functie de natura straturilor
inferioare ale pamantului si a adancimii retelei de apa freatica . Deoarece
rezistivitatea solului este in legatura stransa cu umiditatea si umiditatea este
prezenta
intotdeuna la nivelul solului , se poate presupune in mod logic ca atunci cand
umiditatea creste , rezistivitatea descreste si viceversa .
ATENTIE : Solul care are o rezistivitate scazuta este deseori foarte coroziv
datorita prezentei apei si sarurilor , iar acest sol poate eroda electrozi
de priza si legaturile acestora . De aceea , este imperios necesar ca prizele si
electrozii de priza sa fie verificate cel putin o data pe an desi rezistenta sistemului
de legare la pamant se va schimba in functie de sezon si de-a lungul timpului , orice
crestere a rezistentei mai mare de 20% trebuie analizata si trebuie
inteprinse actiuni de corectare pentru diminuarea rezistentei .
Alegerea tijelor pentru prizele de pamant
Multi dintre noi , mai ales in mediul rural , realizeaza impamantarea doar
bazanduse doar pe vorbe sau pe cateva imagini de la "vecinul de peste drum" . Sunt
cazuri in care aceste sisteme de impamantare se dovedesc a fi cat de cat
operationale in anumite intervale ale anului insa pe perioade foarte scurte de timp .
Aceste lucruri se intampla in general din motive financiare dar si din faptul ca ,
romanul se pricepe la tot si nu de multe ori intalnesti vorba : "decat sa ii dau lu ala
cateva milioane , mai bine raman bani in buzunar la mine " . Si asa se apuca omul
nostru si bate un tarus , leaga un conductor de el si gata impamantarea . La fel as
putea spune si de cei din mediul urban unde sunt sigur ca (pentru multi din ei) un
conductor legat de instalatia sanitara de apa calda sau rece isi face de ajuns treaba .
Toate aceste metode , din pacate , sunt foarte numeroase si vreau sa va aduc la
cunostinta cat de grava poate fi ignorarea functionari sistemului de impamantare .
Nu as vrea prin acest articol sa va amintesc sau sa va reamintesc (pentru cei care
stiu ) numeroase cazuri de electrocutare grave , unele soldate cu decesuri . Pe scurt ,
o impamantare , nu se realizeaza dupa un "stas" cum ar fi : 2 electrozi de 1,5 metri
la o distanta de 3 metri intre ei asigura functionalitatea sistemului de impamantare .
Tot ce cuprinde acest sistem se dimensioneaza in functie de sol si de aplicatia
impamantari respective (casa, bloc , hala industriala etc ) . Sunt multe criterii de
alegere a tipului de tarus , numarul acestora , distanta sau tipul de amplasare . Toate
acestea pentru a obtine o valoare cat mai mica a rezistentei electrice , de preferat
mai mica de 4 ohmi , pe o perioada cat mai lunga , evitanduse pe cat posibil
corodarea tarusilor de impamantare . De obicei intr-un sol unde rezistenta electrica
e foarte mica se afla saruri care pot scurta durata de viata a tarusilor . Sper ca am
fost destul de convingator pentru a va face sa apelati la o firma specializata daca
vreti sa aveti o impamantare corect realizata . Insa pentru cei care nu isi permit sau
nu vor sa apeleze la asa ceva din motive personale , am sa va descriu in continuare
pasii minim obligatorii pentru executia sistemului de impamantare .
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
Dupa realizare santului urmeaza impartirea si dispunerea calculata a electrozilor .
Distanta minima recomandata dintre electrozi, va fi egala cu dublul lungimii unui
electrod adica : 2x2=4 metri (in cazul nostru un electrod are 2 metri lungime )
.Mentionez ca se pot folosi atat electrozi special destinati unui sistem de
impamantare si se pot gasi in comert sub diferite forme si lungimi sau se poate
folosi (la fel ca si in cazul de fata ) teava galvanizata . Introducerea electrozilor se
face prin lovire (percutie) cu un ciocan sau baros bine dimensionat
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
Dupa ce am facut putin efort si am introdus cei trei tarusi , putem trece la
indreptarea si taierea pe masura a platbandei ... Minimul recomandat pentru
sectiune este de 100mm2, rezulta o platbanda standard de 3.5x30mm .
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
Pentru protectia sudurii impotriva coroziuni se aplica un strat de smoala . Aceasta
se toarna pe capetele tarusilor si se intinde folosind o pensula pe toata suprafata
sudata cat si pe platbanda aproximativ 30 - 40 cm . Mare atentie la manevrarea
smoalei topite , recomand sa folositi manusi cat si imbracaminte adecvata , chiar
daca aceasta nu apare in imaginile de mai jos .
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,
New Window,