Dosarul nr.

3a-347/2018
(02-3a-4560-16022018)
Prima instanță Judecătoria Chișinău (sediul Centru, jud. Stratan Sergiu)

DECIZIE

22 martie 2018 mun. Chişinău

Colegiul civil şi de contencios administrativ

al Curţii de Apel Chişinău

În componenţa:
Preşedintele completului, judecător Nelea Budăi
Judecătorii: Ion Muruianu și Valeri
Efros
Grefier: Vera
Furculiță

examinând în ședință publică în ordine de apel, cererile de apel depuse de

Pîntea Lilian și Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău (sediul Centru) din 09 ianuarie 2018, pronunțată în pricina civilă la cererea
de chemare în judecată înaintată în ordinea contenciosului administrativ de Pîntea
Lilian către Inspectoratul General al Poliției al MAI, intervenient accesoriu Casa
Națională de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei și achitarea
compensației bănești, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

CONSTATĂ:

La data de 14 iulie 2016, Pîntea Lilian a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliţiei şi Ministerului Afacerilor Interne,
solicitând includerea în salariu pentru calcularea pensiei a adaosului la salariu
pentru îndeplinirea misiunilor speciale, în perioada anilor 2014 - 2016; includerea în
suma pensiei a compensaţiei băneşti în mărime de 3 salarii lunare, pentru concediile
anuale obligatorii, care nu i s-au acordat; includerea în salariu a indemnizaţiei lunare
în mărime de 30 % la salariu lunar, începând cu 22 martie 2012; recalcularea pensiei,
cu majorarea acesteia; achitarea compensației bănești pentru echipamentul care nu
a fost oferit; obligarea Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al
Poliției să prezinte dosarul personal a lui Pîntea Lilian, documentele financiare care
au stat la baza calculării salariului pentru calcularea pensiei, Registrele de evidență
a orelor de serviciu, borderoul de eliberare a echipamentului și încasarea
cheltuielilor de judecată.
 În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, a
activat în serviciul Organelor Afacerilor Interne, în calitate de colonel de poliţie, Şef
Direcţie nr. 2, combaterea crimei organizate al Inspectoratului General al Poliţiei al
Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă de 22 ani şi 6 luni.
Mai afirma că, la data de 04 martie 2016, a fost concediat prin Ordinul
Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne.
Totodată, indica faptul că, la calcularea salariului său, din care se calculează
pensia, nu au fost luate în considerație toate sumele prevăzute de lege.
Mai menţiona că, în perioada cuprinsă între anii 2014 - 2016, a fost atras la
îndeplinirea misiunilor speciale, la exercitarea cărora a activat supra normelor
stabilite, care potrivit legislaţiei urmau să fie achitate cu aplicarea coeficienţilor.
Indică reclamantul că nu i s-au acordat concediile anuale obligatorii, motiv
pentru care consideră că urmează să-i fie achitată o compensaţie bănească în
cuantum de 3 salarii lunare, sumă care urmează să fie inclusă și la calcularea pensiei.
De asemenea, consideră reclamantul că urmează să-i fie achitată și
indemnizația lunară, prevăzută de art. 17 al Legii nr. 50 din 22 martie 2012 privind
prevenirea și combaterea criminalității organizate, în mărime de 30% la salariul
lunar, începând cu data de 22 martie 2012.
Relevă că sumele indicate, conform legislației în vigoare se includ în salariul
pentru calcularea pensiei, în legătură cu ce solicită acesta recalcularea pensiei, cu
majorarea acesteia în baza sumelor indicate.
Ulterior, reclamantul Pîntea Lilian a înaintat instanței o cerere în care a
invocat motive suplimentare, în susținerea cererii de chemare în judecată, potrivit
cărora a fost antrenat şi a prestat muncă suplimentară în baza dispoziţiilor
Inspectoratului General de Poliţie, însă nu a fost remunerat pentru munca prestată,
conform prevederilor legale.
A indicat că aplicabile speței sunt prevederile Codului muncii, Legii cu privire
la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, Regulamentul privind prestarea peste
durata normală a timpului de muncă de către angajaţii Ministerului Afacerilor
Interne, Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de
comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 09 ianuarie 2018, s-a
admis parţial cererea de chemare în judecată depusă de Pîntea Lilian împotriva
Inspectoratului General al Poliţiei şi Ministerului Afacerilor Interne, intervenient
accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale, privind recalcularea pensiei şi
achitarea compensaţiei băneşti; S-a obligat Inspectoratul General al Poliţiei să
includă în calculul pensiei şi să recalculeze pensia reclamantului Pîntea Lilian ţinând
cont de adaosul la salariu care urma a-i fi achitat acestuia în ultimul an de serviciu.
În rest, celelalte pretenţii s-au respins ca neîntemeiate.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 11 ianuarie 2018,
Inspectoratul General al Poliției al MAI a contestat-o cu apel, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 09 ianuarie 2018
și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie respinsă.
Astfel, în motivarea cererii sale de apel, Inspectoratul General al Poliției al
MAI indică faptul că, salarizarea d-lui Pîntea Lilian s-a efectuat în strictă
conformitate cu Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de
salarizare în sectorul bugetar, Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006
privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în
serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice şi Ordinul
MAI nr. 152 din 05 martie 2013.
Menționează că, art. 36 al Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la
activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, reglementează expres particularităţile
timpului de muncă, şi în caz de necesitate, poliţiştii sunt obligaţi să se prezinte la
serviciu în baza dispoziţiei în formă scrisă, iar în cazuri de urgenţă, şi a dispoziţiei
verbale, a conducerii subdiviziunii în care activează, în vederea exercitării
atribuţiilor de serviciu, în afara orelor de program stabilite, inclusiv pe timp de
noapte, în zile de odihnă, de sărbătoare nelucrătoare în legătură cu interesele de
serviciu sau în alte situaţii temeinic justificate, astfel încât să se asigure atât
continuitatea serviciului cât şi restabilirea capacităţii de muncă.
Atrage atenţia instanței de apel că conform Ordinului MAI nr. 158 din 08 iunie
2015 cu privire la aprobarea Regulamentului privind munca prestată peste durata
normală a timpului de muncă de către angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, nu
mai tîrziu de 72 ore angajatorul emite ordin de atragere la munca peste durata
normală a timpului de muncă, cu înaintarea tabelelor de pontaj, însă aceste tabele de
pontaj în partea ce ţine de orele suplimentare nu au fost prezentate Direcţiei Finanţe
a Inspectoratului General al Poliţiei.
În acest context, menționează că, pentru lunile septembrie, octombrie şi
noiembrie 2015 d-lui Lilian Pîntea i-au fost achitate ore suplimentare în sumă de 1
254, 35 lei.
Astfel, indică faptul că la data de 17 februarie 2016, Inspectoratul General al
Poliţiei a fost supus controlului de către Inspecţia Financiară a Ministerului
Finanţelor care a solicitat întreprinderea măsurilor rezultative pentru recuperarea
conform legislaţiei în vigoare a presupuselor cheltuieli neîntemeiate în sumă totală
de 6,22 milioane lei, care reprezintă plata pentru orele suplimentare, achitate în
urma protestelor ce au avut loc în perioada 06 septembrie 2015 – 30 noiembrie 2015.
Mai susține că, potrivit modificărilor operate în Legea asigurării cu pensii a
militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor
interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 începând cu 01 ianuarie 2017, atribuţiile ce ţin de
calcularea vechimii în muncă, stabilirea şi achitarea pensiilor, alocaţiilor şi
indemnizaţiilor, pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne au fost preluate de
către Casa Naţională de Asigurări Sociale.
De asemenea, nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Pîntea Lilian la
data de 18 ianuarie 2018 a contestat-o cu apel, solicitând admiterea cererii de apel,
casarea hotărîrii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 09 ianuarie 2018 și
emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă
integral.
Astfel, indică în cererea de apel că urmează a-i fi calculate şi achitate orele de
muncă suplimentare, menţionate în scrisoarea Inspectoratului Naţional de
Investigaţii nr. INI/6987 din 28 iulie 2016 şi ulterior recalcularea pensiei.
Consideră că instanţa de fond neîntemeiat a respins şi cerinţa privind
calcularea şi achitarea indemnizaţiei prevăzute de art. 17 din Legea nr. 50 din 22
martie 2012 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.
Relevă că instanţa nu a motivat respingerea cerinţei respective şi nu a explicat
care prevederi legale interzic achitarea orelor de muncă suplimentară.
Referitor la respingerea cerinţei privind achitarea indemnizaţiei pentru
concediul nefolosit pentru anii 1998 – 2003, menţionează Pîntea Lilian că potrivit
calcului vechimii în serviciu, anexat la materialele dosarului, a fost angajat în
organele afacerilor interne începînd cu data de 21 iunie 1998.
Reprezentantul intimatului Ministerului Afacerilor Interne, a depus referință
împotriva cererii de apel depuse de Pîntea Lilian, calificând pretenţiile înaintate de
către apelantul Pîntea Lilian, ca fiind neîntemeiate.
Susține că potrivit certificatului prezentat de către Inspectoratul General al
Poliţiei, lui Pîntea Lilian i-au fost achitate orele suplimentare în sumă de 1 254, 35 lei
pentru lunile septembrie, octombrie şi noiembrie ale anului 2015.
Menționează că nu există temei de recalculare a pensiei lui Pîntea Lilian, or,
conform art. 48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul
de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993,
începînd cu 01 ianuarie 2017, pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au
îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă şi din
trupele organelor afacerilor interne şi sistemului penitenciar, ale ofiţerilor de
protecţie şi colaboratorilor organelor securităţii statului, Centrului Naţional
Anticorupţie şi ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Naţională
de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.
Consideră că, Casa Naţională de Asigurări Sociale este unicul organ de
calculare şi stabilire a pensiei, astfel că dosarele de pensionare au fost transmise
Casei Naţionale de Asigurări Sociale, iar sursele financiare planificate de către
Direcţia protecţie şi asistenţă socială a MAI pentru anul 2017, la compartimentul
„Pensiile militare”, au fost redistribuite Casei Naţionale de Asigurări Sociale.
În fine, solicită reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne casarea hotărîrii
judecătoriei Chişinău (sediul Centru) din 09 ianuarie 2018 şi emiterea unei noi
hotărîri prin care acţiunea înaintată de Pîntea Lilian să fie respinsă integral.
În şedinţa de judecată, reprezentantul apelantului Inspectoratului General al
Poliției, Furtună Ala, a solicitat admiterea cererii de apel depuse, casarea hotărîrii
primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea depusă de Pîntea
Lilian să fie respinsă, cît și apelul depus de acesta, să fie respins.
Apelantul Pîntea Lilian, la ședința de judecată nu s-a prezentat, dar a cunoscut
despre data și ora ședinței de judecată, fapt confirmat prin recipisa din 15 martie
2018 (f.d.221).
Reprezentantul intimatului Ministerului Afacerilor Interne și reprezentantul
intervenientului accesoriu Casei Naționale de Asigurări Sociale, la ședința de
judecată nu s-au prezentat, fiind legal citați (f.d.202, 203, 222).
Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 379 alin. (1) Cod de
procedură civilă, neprezentarea în şedinţă de judecată a apelantului sau intimatului,
a reprezentanţilor acestora, precum şi a unui alt participant la proces, citaţi legal
despre locul, data şi ora şedinţei, nu împiedică judecarea apelului.
Conform art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
apelului este de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu
prevede altfel.
Astfel, dispozitivul hotărârii a fost pronunțat la data de 09 ianuarie 2018. În
consecință, Colegiul consideră apelul înregistrat de Inspectoratul General al Poliției
la data de 11 ianuarie 2018 și de Pîntea Lilian la data de 18 ianuarie 2018, ca fiind
depuse în termenul legal.
 Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate, prin prisma argumentelor
invocate de reprezentantul apelantului Inspectoratului General al Poliției și a
materialelor din dosar, Colegiul consideră apelul declarat de Pîntea Lilian drept
întemeiat şi urmează a fi admis, cu casarea hotărârii instanței de fond în parte și
respingerea cererii de apel declarate de Inspectoratul General al Poliției, din
următoarele motive.
Conform art. 385 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța de apel, după
ce judecă apelul, este în drept să admită apelul și să caseze integral sau parțial
hotărârea primei instanțe, emițând o nouă hotărâre.
În conformitate cu prevederile art. 373 alin.(1), (2), (4), (5) Cod de procedură
civilă, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi
obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte
constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.
În limitele apelului, instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile
juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite,
dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi
cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.
Instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărârii
primei instanţe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărârii în întregul ei.
Concomitent, instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor
invocate în apel.
Potrivit art. 239 Cod de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să
fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele
constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Iar,
conform art.241 alin.(5) Cod de procedură civilă, în motivare se indică:
circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază
concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la
respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.
Potrivit art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10
februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său,
recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin
nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de
contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea
dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
În conformitate cu prevederile art. 2 şi 3 din Legea contenciosului
administrativ, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actul
administrativ cu caracter normativ sau individual; contractul administrativ;
nesoluţionarea în termenul legal al unei cereri referitoare la un drept recunoscut de
lege.
Astfel, noţiunea de „act administrativ” este reglementată atât în art.2 din
Legea contenciosului administrativ, cât şi în Rezoluţia (77) 31 Cu privire la protecţia
individului faţă de actele autorităţilor administrative, adoptată de Comitetul de
Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997.
Potrivit acestor reglementări, actul administrativ este o manifestare juridică
unilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorităţi
publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul
administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul
exercitării autorităţii publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertăţile
sau interesele persoanelor fizice sau juridice şi care nu este un act îndeplinit în
cadrul exercitării unei funcţii judiciare.
 Astfel, în şedinţa de judecată, s-a stabilit cu certitudine faptul că, la data de 04
martie 2016, prin Ordinul Inspectoratului General al Poliției al MAI, Pîntea Lilian a
fost concediat din serviciu, cu stabilirea pensiei.
Se mai atestă că, la data de 07 iunie 2016 Pîntea Lilian a remis în adresa
Inspectoratului General al Poliției și Ministerului Afacerilor Interne o cerere
prealabilă, prin care a solicitat să-i fie calculat și inclus în salariu, pentru calcularea
pensiei, adaosul la salariu pentru îndeplinirea misiunilor speciale, în perioada anilor
2014-2016; compensația bănească în mărime de 3 salarii lunare pentru concediile
anuale obligatorii; indemnizația lunară în mărime de 30 % la salariu lunar, conform
art. 17 al Legii nr. 50 din 22 martie 2012 privind prevenirea și combaterea
criminalității organizate, începând cu 22 martie 2012; recalcularea pensiei, cu
majorarea acesteia și achitarea compensației pentru echipamentul utilizat la
exercitarea obligațiilor de serviciu (f.d.8-10).
Ulterior, la data de 25 iunie 2016 Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul
General al Poliției a remis în adresa lui Pîntea Lilian răspunsul nr. 34/2-P-144/16,
P-135/16 la cererea prealabilă, prin care a comunicat imposibilitatea de a da curs
revendicărilor înaintate de către acesta (f.d.26).
Nefiind de acord cu răspunsul primit din partea Ministerul Afacerilor Interne,
Inspectoratul General al Poliției, apelantul Pîntea Lilian a depus prezenta acțiune în
ordinea contenciosului administrativ.
Instanța relevă că potrivit art. 95 Codul muncii, (1) Timpul de muncă
reprezintă timpul pe care salariatul, în conformitate cu regulamentul intern al
unităţii, cu contractul individual şi cu cel colectiv de muncă, îl foloseşte pentru
îndeplinirea obligaţiilor de muncă. (2) Durata normală a timpului de muncă al
salariaţilor din unităţi nu poate depăşi 40 de ore pe săptămînă.
De asemenea, Colegiul civil mai reiterează că, potrivit prevederilor art. 104
alin. (1) și alin. (7) Codul muncii, (1) Se consideră muncă suplimentară munca
prestată în afara duratei normale a timpului de muncă prevăzute la art. 95 alin. (2),
la art. 96 alin. (2)-(4), la art. 98 alin. (3) şi la art. 99 alin. (1) - (7) Atragerea la muncă
suplimentară se efectuează în baza ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) motivat
al angajatorului, care se aduce la cunoştinţa salariaţilor respectivi sub semnătură.
Se mai reține că, potrivit art. 36 din Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi
statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, (1) Pentru poliţişti se stabileşte
durata săptămînii de muncă de 40 de ore. (2) Formele de organizare a timpului de
muncă, programul de muncă şi acordarea repausului săptămînal pentru poliţişti se
stabilesc de către şeful Inspectoratului General al Poliţiei, în conformitate cu
legislaţia. (3) În caz de necesitate, poliţiştii sînt obligaţi să se prezinte la serviciu în
baza dispoziţiei în formă scrisă, iar în cazuri de urgenţă, şi a dispoziţiei verbale, a
conducerii subdiviziunii de Poliţie, pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu, în afara
orelor de program stabilite, inclusiv pe timp de noapte, în zile de odihnă, de
sărbătoare nelucrătoare în legătură cu interesele de serviciu sau în alte situaţii
temeinic justificate, astfel încît să se asigure şi continuitatea serviciului şi
restabilirea capacităţii de muncă. (4) În cazurile prevăzute la alin. (3), poliţistul
beneficiază, la alegere, de remunerare suplimentară sau de timp de odihnă
suplimentar în modul stabilit de legislaţie. (5) În subdiviziuni poate fi introdusă
evidenţa globală a timpului de muncă, astfel încît durata timpului de muncă să nu
depăşească numărul de ore lucrătoare stabilit de prezenta lege. Modul de aplicare a
evidenţei globale a timpului de muncă, inclusiv a timpului lucrat peste program, se
stabileşte de către ministrul afacerilor interne. (6) Condiţiile de retribuire a muncii şi
a orelor suplimentare se stabilesc în conformitate cu legislaţia.
Astfel, instanța de apel constată că potrivit informaţiei nr. INI/6987 din 28
iunie 2016 (f.d.129-131) apelantul Pîntea Lilian a fost atras la muncă suplimentară,
pentru următoarele perioade: 15.02.2014, începînd cu ora 08:30 pînă la ora 15:00,
Dispoziţia IGP nr. INP/15 din 14.02.2014; 08.03.2014, începînd cu ora 11:00 pînă la
ora 16:00, Planul INI nr. 1545 din 06.03.2014; 31.08.2014, începînd cu ora 10:00
pînă la ora 24:00, Dispoziţia IGP nr.34/1-207 din 20.08.2014; 07.09.2014, începînd cu
ora 10:00 pînă la ora 18:00, Dispoziţia IGP nr. INP/256 din 05.09.2014; 04.10.2014,
începînd cu ora 11:00 pînă la ora 23:00, Planul INI nr. 6699 din 02.10.2014;
05.10.2014, începînd cu ora 11:00 pînă la ora 23:00, Planul INI nr. 6699 din
02.10.2014; 14.10.2014, începînd cu ora 07:30 pînă la ora 23:30, Dispoziţia IGP nr.
INP/291 din 10.10.2014; 17.11.2014, începînd cu ora 17:00 pînă la ora 23:00, Planul
INI nr. 7700 din 17.11.2014; 26.11.2014, începînd cu ora 18:00 pînă la ora 23:00,
Planul INI nr. 7981 din 26.11.2014; 27.11.2014, începînd cu ora 18:00 pînă la ora
23:00, Planul INI nr. 7981 din 26.11.2014; 16.05.2015, începînd cu ora 14:00-18.00,
Dispoziţia INI nr. 3561 din 05.05.2015; 23.05.2015, începînd cu ora 08:30-12.00,
Dispoziţia INI nr. 3695 din 21.05.2015; 07.06.2015, începînd cu ora 09:00 pînă la ora
18:00, Planul INI nr. 4184 din 05.06.2015; 11.06.2015, începînd cu ora 19:00-21.00,
Dispoziţia INP nr. 167 din 10.06.2015; 28.06.2015, începînd cu ora 08:00 pînă la ora
23:00, Planul INI nr. 3510 din 1.05.2015; 17.07.2015, începînd cu ora 17:00 pînă la
ora 18:30, Planul INI nr. 5362 din 17.07.2015; 19.07.2015, începînd cu ora 12:00
pînă la ora 22:00, Planul INI nr. 5362 din 17.07.2015; 26.07.2015, începînd cu ora
09:00 pînă la ora 18:30, Planul INI nr. 5565 din 24.07.2015; 26.07.2015, începînd cu
ora 09:00 pînă la ora 18:30, Planul INI nr. 5565 din 24.07.2015; 06.09.2015, începînd
cu ora 09:00 pînă la ora 19:00, Planul INI nr. 6641 din 04.09.2015; 13.09.2015,
începînd cu ora 09:00 pînă la ora 18:00, Planul INI nr. 6813 din 11.09.2015;
20.09.2015, începînd cu ora 09:00 pînă la ora 18:00, Planul INI nr. 7007 din
18.09.2015; 27.09.2015, începînd cu ora 09:00 pînă la ora 18:00, Planul INI nr. 7277
din 25.09.2015; 04.10.2015, începînd cu ora 09:00 pînă la ora 18:00, Planul INI nr.
7550 din 02.10.2015; 09.10.2015, începînd cu ora 21:00 pînă la ora 23:30, Planul INI
nr. 7743 din 08.10.2015; 11.10.2015, începînd cu ora 09:00 pînă la ora 18:00, Planul
INI nr. 7746 din 10.10.2015; 11.10.2015, începînd cu ora 09:00 pînă la ora 18:00,
Planul INI nr. 7747 din 10.10.2015; 14.10.2015, începînd cu ora 08:00 pînă la ora
23:30, Planul INI nr. 7803 din 13.10.2015; 18.10.2015, începînd cu ora 09:00 pînă la
ora 14:00, Planul INI nr. 7875 din 16.10.2015; 23.10.2015, începînd cu ora 19:00
pînă la ora 24:00, Planul INI nr. 8115 din 23.10.2015; 24.10.2015, începînd cu ora
09:00 pînă la ora 15:00, Planul INI nr. 8116 din 23.10.2015; 01.11.2015, începînd cu
ora 08:30 pînă la ora 18:00, Planul INI nr. 8384 din 30.10.2015; 29.11.2015, începînd
cu ora 11.00 pînă la ora 20:00, Planul INI nr. 9312 din 27.11.2015; 12.01.2016,
începînd cu ora 17:00 pînă la ora 23:00, Planul INI nr. 229 din 12.01.2016;
13.01.2016, începînd cu ora 17:00 pînă la ora 19:00, Planul INI nr. 266 din
13.01.2016; 14.01.2016, începînd cu ora 17:00 pînă la ora 21:00, Planul INI nr. 267
din 14.01.2016; 16.01.2016, începînd cu ora 08:00 pînă la ora 17:00, Planul INI nr.
356 din 15.01.2016; 20.01.2016, începînd cu ora 17:00 pînă la ora 24:00, Planul INI
nr. 518 din 20.01.2016; 22.01.2016, începînd cu ora 17.00 pînă la ora 19:00, Planul
INI nr. 585 din 22.01.2016; 24.01.2016, începînd cu ora 08:00 pînă la ora 21:00,
Planul INI nr. 588 din 22.01.2016.
Prin urmare, coroborând normele legale precitate supra, la circumstanțele de
fapt ale cauzei, Colegiul conchide că cerința apelantului Pîntea Lilian privind
calcularea și achitarea adaosului la salariu pentru orele suplimentare, în perioada 15
februarie 2014 – 24 ianuarie 2016, este una întemeiată și legală, motiv pentru care
aceasta urmează a fi admisă integral, întrcît prima instanță s-a expus doar asupra
includerii orelor suplimentare, dar nu și asupra achitării acestora.
Punctul 134 din Regulamentul privind munca prestată peste durata normală a
timpului de muncă de către angajații Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin
Ordinul Ministerului Afacerilor Interne cu privire la aprobarea Regulamentului
privind munca prestată peste durata normală a timpului de muncă de către angajații
Ministerului Afacerilor Interne, prevede că la eliberarea angajaților cu statut special,
drepturile salariale și bănești se stabilesc pînă la data eliberării indicată în ordinul
respectiv, iar în cazul lipsei înscrisului respectiv, pînă la data aprobării acestuia.
Așadar, Colegiul conchide că în temeiul celor relatate supra, Inspectoratul
General al Poliției este obligat să calculeze și să-i achite lui Pîntea Lilian, adaosul la
salariu pentru orele suplimentare, întrucît conform pct. 8 din Regulamentul
menționat, responsabilitatea privind munca peste durata normală a timpului de
muncă în cadrul subdiviziunilor aparatului central al MAI, autorităților
administrative și instituțiilor din subordinea acestuia, o poartă angajatorul.
Instanța nu poate reține ca fiind întemeiate argumentele Inspectoratului
General al Poliției potrivit cărora, cerința apelantului Pîntea Lilian privind calcularea
și achitarea adaosului la salariu pentru orele suplimentare de muncă, este
neîntemeiată întrucît în urma controlului efectuat de către Inspecția Financiară a
Ministerului Finanțelor, plata pentru orele suplimentare, achitate în urma protestelor,
au fost calificate ca cheltuieli nejustificate și care urmează a fi recuperate, or, cu
certitudine s-a stabilit că fostul angajat al Inspectoratului General al Poliției – Pîntea
Lilian, a fost atras la muncă suplimentară, în afara orelor de muncă în perioada 15
februarie 2014 – 24 ianuarie 2016 (f.d.129-131).
Referitor la pretenția lui Pîntea Lilian, cu privire la calcularea și achitarea
indemnizației prevăzute la art. 17 al Legii nr. 50 din 22 martie 2012 privind
prevenirea și combaterea criminalității organizate, Colegiul confirmă concluzia
primei instanțe privind respingerea acesteia, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 17 al Legii nr. 50 din 22 martie 2012 privind prevenirea
și combaterea criminalității organizate, colaboratorii subdiviziunilor specializate ale
Ministerului Afacerilor Interne şi ale Serviciului de Informaţii şi Securitate antrenaţi
nemijlocit în prevenirea şi combaterea crimei organizate au dreptul la un supliment
salarial pentru risc sporit în modul şi în condiţiile stabilite de Guvern.
Așadar, în suportul concluziei de respingere a cerinței indicate, prima instanță
corect a constatat că dispoziţia art. 17 din Legea privind prevenirea şi combaterea
criminalităţii organizate, nu descrie modul în care acest supliment va fi stabilit, or, în
lipsa unei astfel de reglementări nu este posibil de a fi calculat un astfel de supliment
la salariu.
Prin urmare, Colegiul observă că apelantul Pîntea Lilian nu a prezentat careva
argumente plauzibile în vederea admiterii cerinței cu privire la includerea în salariu
a indemnizaţiei lunare, în mărime de 30 %, acesta invocând doar simplul dezacord cu
respingerea pretenției înaintate, de către prima instanță.
În asemenea circumstanţe, Colegiul civil și de contencios administrativ
consideră necesar de a respinge cererea de apel depusă de Inspectoratul General al
Poliției, de a admite cererea de apel depusă de Pîntea Lilian și de a casa hotărârea
Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 09 ianuarie 2018 în partea respingerii
cerinței cu privire la calcularea și achitarea adaosului la salariu pentru orele
suplimentare, în perioada 15 februarie 2014 – 24 ianuarie 2016, cu emiterea unei noi
hotărîri în partea casată.
În conformitate cu art.385 alin. (1) lit. a) și lit. c), art.389-390, 394 Codul de
procedură civilă, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel
Chişinău,

D E C I D E:
 Se respinge apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției.
Se admite apelul declarat de Pîntea Lilian.
Se casează integral hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 09
ianuarie 2018, în partea respingerii cerinței cu privire la calcularea și achitarea
adaosului la salariu pentru orele suplimentare, în perioada 15 februarie 2014 – 24
ianuarie 2016 și în această parte se pronunță o hotărîre nouă prin care:
Se obligă Inspectoratul General al Poliției să calculeze și să achite lui Pîntea
Lilian, adaosul la salariu pentru orele suplimentare, în perioada 15 februarie 2014 –
24 ianuarie 2016.
În rest, hotărîrea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 09 ianuarie 2018, se
menține.
Decizia este definitivă, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de
Justiţie în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale, prin intermediul
Curții Supreme de Justiție.

Preşedintele completului,
Judecătorul: Nelea
Budăi

Judecătorii: Ion
Muruianu

Valeri
Efros