ia PA G IN I

Anni HD I 2913 Duminică 7 Ianuarie 1923

A B O N A M E N T E e x e m p l a r u l
ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI INDUSTRIEI şl FINANŢE!
IN T A R A
U n a n 5G 0 te l
I!
i
IN S T R A IN A T A T e
U n a n 7C© l e *
4 Lei în ţară
6 lu n i 2 5 0 „ 6 i u n l 3 5 0 »• D irectori : Chr. D. Staicovfci $i $. Pauker Adm inistrator : H. F. Valentin 8 Lei în Străinătate
3 Iu n l 1 5 0 „ |l 3 l u n i 2 0 0 tf

B I R O U R I L E ! B U C U R E Ş T I , Str. Sărindar 14 T ELEFON: 6 / 9 3 si 2 3 / 6 9

• ■I *

IN CONTRA UREI Noua conferinţă Săptăm ână Financiară Combustibilul lichid

se va scumpi
■miiMIU — —-——
Pace oamenilor si bună voe ! Durata înviorează, ura omoară; < a statelor sucesorale Camera sl noulle impozite. - iarăşi dobânzile băncilor. — O diseea
Acest cuvant pe care îl repeta lupta deşteaptă simţurile înălţătoa­ coroanei cehe. — Reducerea circulaţiei financiare.
ftîmea de nouă-spre-zece secole, e re în adversar care adună puterile I n c e r c u r i l e p o l i t i c e d in
<Êo nou pronunţat în sărbătoarea sale spre a rezista, ura are .efectul ^ V ie n a s e v o r b e ş t e d e s p r e siderăm evoluţiunea ei drept un e- riile ar începe din nou să se urce şi CE ANUME ŞI CU CAT SE
de azi. Fi va el mal bine înţeles şi urnei priviri de şarpe. Reforma contribuţiunilor directe
Ge e de făcut in oootra Uret, o
« a c ţ i u n e a a c tii* '"'. - ~n- a fost adoptată de Cameră, iar arti­ xemplu premergător şi, în al doilea că atunci s’ar constata că toate jert­ SCUMPEŞTE.— CONDIŢIUNILS
mal băi"-“ apucat die astă dată ? ^ rând, pentrucă ne-ar fi de folos să fele făcute in vederea insănătoşirel SUB CARE SE ACORDA MAJO­
Na s’au putut înţelege oamenii care intensificată prin suferinţele d, u c ă to r i, a i A n t a n t e i p e n ­ colul 42, cel cu impozitul compli­
evităm greşelile făcute de cei din schimbului au fost zadarnice... Şi RAREA PREŢURILOR
între dânşii pentru că îe-a^lipsit a- şi urmările economice ale războia- t r u ţ i n e r e a u n e i n o u ţ c o n ­ menter asupra comerţului şi indus­
Praga. Am spus săptămâna trecută guvernul ceh îşi dă seamă de mări­ După sărbători va fi'so lu tio w W i
cea bună voie, acea dorinţă de a Lui, parcă s e lăţeşte în tot conti­ f e r i n ţ e a s t a t e l o r s u c c e ­ triei, a suferit o modificare care, îm­
preună cu explicaţiile oficiosului li­ că delà 18 centime elveţiene, coroa­ mea dezastrului ce ar implica o scă­ mv't. discu tata chestiune a scum pi-
tace bine, de a pătrunde până în nentul ? Mai întâi, omul sincer şi i na cehă scăzuse la un moment dat. dere accentuată şi prelungită a co­ reî com bustibilului. I
fundul problemelor spre a le re­ ou conştiinţa curată ar trebui să se st o a r e a f o a s t e i m o n a r h ii beral şi a raportorului legei cari LuaoUe cercetări şi dis eut iunl ca
zolvi într’un spirit de adevărată întrebe înainte die a spune sau de A u s t r o - U n g a r e , p e n t r u susţin că sensul articolului 11'a fost chiar sub 14, ceeace determinase o roanei: a sacrificat până acum pes­ s'au urm at, duc la o modificare a
a scrie ceva asupra adversarului : bine înţeles dă către interesaţi, dă mare alarmă în toate cercurile pro- te 300 milioane din stocul său de de­ preţurilor actuale, în favoarea pro­
‘dreptate. pu n erea în a p lic a r e a ducătoare ale ţării vecine nouă! Cau­ vize spre a susţine cursul coroanei
Buna vw, adică sinceritatea pă­ „Dar oare e adevărat tot ce spun ? i oarecare saisfacţie acestora. ducătorilor. I
rerilor, curajul de a merge drepf Oare nu există un ter(kts gau- <
c o n v e n ţ i e i d e là P o r to r o s e Nu vom face aici un proces de in­ zele scăderii sunt multiple. care s'a ameliorat pe la 15 centime. Nouile preţuri nu vor fi însă exa­
Este siabilit r.ă guvernul clin Pra­ gerat sporite. }
k ţintă, de a considera greutăţile dens. cărui îl plac certurile mele, ş, i r e z o l v i r e a p r o b l e m e l o r tenţii ministrului de finanţe spre a
Toate felurile de com bustibil irU
în fată $i a nu eluda nîc'i o proble­ care aruncă gaz în foc spre a za- 1e c o n o m ic e . stabili dacă a înţeles articolul aşa ga u’a contribuit atât de mult prin Favoritele săptămânni au fost
politica sa de deflaţie la creşterea trebuinfale de întreprinderile statu­
mă, cât de mult ne lipseşte dânsaj darnici orice apropiere ?" cum 1‘au interpretat toţi negustorii Credit Minier şi I. R. D. P.
lui vor rămâne la preţurile maxi­
Ce lucruri frumoase şi înălţă­ Apoi în genere, trebue luptat în şi toţi industriaşii sau altfel. cursului coroanei cât încrederea e- Prima valoare, pornind delà 2650.
Sâmbăta trecută, atingea cursul de male actuale. O uşoară urcare vor
toare s’air putea înfăptui repede ş contra, tuturor exorecentotor mo­ Destul este că Viitorul bazându-sc xagerată a străinătăţei în coroane suferi preţurile pentru combustibi­
cehe: s’au cumpărat coroane cehe 3050 (vechi).
bine întru fericirea mulţime! celei rale, cămătăria, şovinism şi alte pe aliniatul II al articolului 42, sta­ I. R. D. P., mergând mai încet lul întrebuinţat de industriile dă
mari, dacă oamenii ar bine voi ^ să ismuri ou arme obiective ferindu-se
asculte marele cuvânt anunţatoi de întrebuinţarea armei otrăvite înarmările Ungariei bileşte că cotele impozitului compli­
mentai reprezintă de abia a treia
pe capete în Austria, Germania, chiar
în Anglia şi in America, în credinţă
că se va mai urca.
înaintează de la 2030 ciele vechi, la
2200 iar p uii‘fac 2270.
primă, necesitate.
Urcarea aceia nu va. trece insă’
peste zece Ia sută.
din Bethlehem şi să-şt conformezi a luptei personale. parte a acelor calculate de toţi co­ Banca Minelor cu ultimul văi să
lui faptele tor. Iar în jpaţe. să dăm dovadă de mentatorii legel, Când aceşti cumpărători ţinând mâut achitat, cotează 950, cu un a- BENZINA E URCATA MAI ,
Cât de departe suntem însă <« bună voie să ne amintim mereu a- UN DEMERS AL MICEI AN­ Aeelaş lucru l’a spus şi raportorul hârtia vreme îndelungată au văzut vans de 75 lei. MULT
TANTE legei, d. Dimitrescu. că nu mai mişcă, au început s’o Concordia, în uşoară urcare la Urcarea simţitoare va fî insă lai
acest Meal şl cât de mult ne cople­ oest cuvânt ce răsună de aproape 2500.
şeşte Una, ura între popoare, uri două mii ana şi de care omenirea Socotim că guvernul şi Camera au vândă. benzină, combustibil lichid ce nu se
Puterile Micei Antante au fă­ Dar mai e alt. ceva. Pe timpul când Blok-Feirol susţinut Ia 1310. întrebuinţează aproape de cât in în­
de clasă, ura de rasă, ura de con­ a stitit aşa pe puţin să profite. ^ fost bine inspiraţi făcând o conce­ Steaua Română este la 4050.
cut un demers comun pe lângă siune şi exprimăm totdeodată re­ se vorbea de soarta, glorioasă a co­ treprinderile de lux. i
fesiune, o gamă jntreagă de siâr Puţină bună voie în tocul ureî şi Sospiro a încheiat la 708 iar Re- Dar şi noul preţ m axim al al ben­
piciunî şi de răutăţi 1 se aplanează îndată rivalităţile in­ conferinţa ambasadorilor spre a gretul că, în materie de datorii pe la roanei cehe care se va urca la 20, la devenţa ta 1650. zinei, cu toată urcarea lu i Va fi cut
Să luptăm? Da, pentru că lupt: terne între politieiiaraî ambiţioşi, cere Ungariei să fie efectiv dezar­ Bănci a unui gagist acţionar, Came­ 30 centime elveţiene marii indust­ Bancarele neschimbate. mult inferior preţului curent de pe
s înfiptă în fundammtuă humei, < dispar cauzele de neînţelegere în mată. Nota adresată gnvernnlni ra n’a găsit de cuviinţă să adopte riaşi cehi au vândut pachete mari In asigurări: Dacia slăbeşte la piaţă.
aceeaşi linie de conduită ca acea fa­ de devize occidentale spre a profita 1775 şi Generala la 1450, Agricola se
creatoare, precum au; arătat’o Hé­ materie internaţională, dis par fric­ francez protestează împotriva le­ menţine la 850 şi Urania la 430. PĂCURĂ ŞI MOTORINA 1
rádat şi Dairvin. In nici un singui ţiunile între patron şi lucrători, dis­ tă de datoriile ipotecare. de cursul din ce în ce mai scăzut al Reşiţa la 2070. Păcura şi m o to r in a , cart se în tre­
popor, clasă, rasă sau partid, nu < par urile de clasă, de rasă şi de gei ungare, aşa zisă de Întărire Aceste sunt scutite de impozit, iar francilor, dolarilor şi lirelor engleze. Mica recapătă cursul dc 1600. buinţează m a l m u lt vor suferi nu­
exprimat în întregimea sa sensu confesiune. şl semnalează alte măsuri laate datoriile unuia care are în gaj ac­ Autorităţile cehe aveau perfectă cu­ Sunt (exact două luni de când cir­ mai o uşoară urcare de preţuri. '
profund al ómenemet. Dacă n’ar f ţiuni la o bancă plătesc birul ele­ noştinţă de aceste vânzări însă în­ culaţia Băneei Naţionale a început
N’ar putea fiecare, în imediata de guvernul ungur, In contradic­ chideau un ochiu părintesc. să scadă de la 15,5 miliarde în ci­ #
de cât români, sau italieni, englez sa sferă, să încerce îndeplinirea ţie cu tratatele. mentar. Este aici o inegalilate fia Cercurile autorizate oficiate sus-,
sau francezi în lume, ar rămâne îi făgăduinţei sublime, ce în dată graută pe care Senatul ar mai putea Acum cum că devizele au Început fre rotunde, la 4 Noembrie, a ajuns
treptat, la 23 Decembrie, la 15,1. Aşa lin că. in i/encre m ajorarea de pre­
întârziere. Prin luptă se ţin în ten oamenilor oa un ideal realizabil ? s’o remedieze. din nou să se urce din pricina scă- dar o scăctere de 400 milioane Iu tu ri ce sc va adm ite, nu e de natură!
Siume perpetuă şi fiecare popor tin­ Oricum, şi oricare ar fi punctele derei coroanei şi că întreaga indu­ două luni. Dacă proporţia s'ar men­ săi alarmeze pe consumatori şi nici
de Ia realizarea propriului său i- V ia to r A lm a n a c h „A R G U S“ ce vor urma a fi revizuite la lumina strie îngrozită, răscumpără devizele ţine, aceasta ar reprezenta vr’o 2,5 să îndreptăţească o nouă scumpire
deaî, având convingerea dreptăţel experienţei după o perioadă de a — toată lumea vrea să iasă printr’o miliarde pe an. o cifră ce ar conta. a produselor date de întreprindorii o
aa ------------------- plicare, se va recunoaşte că opera ■uşă îngustă — aceleaşi autorităţi In săptămâna de la 16 la 23 De- cî consumă combustibil lichid.
eale. Dar lupta nu e ură I In schim b producătorii dc com­
fiscală desăvârşiiă constitue un pas consideră aceste cumpărări ca. o cri­ cembriv, circulaţia iar s’a redus de
^Xaÿfà^realSbieciiu, mu uiutgv E v e n i m T^l
•f,rindw^rn» is r~v ina >»•<~r>>iTr^'nr
it ii
e>“trnu 4 Z
ertri^n'innşitvitiVie*cT*g\l>Vnat iT^aWi
ilei
a ViarirskT
hotărîtor pe calea rofaccrei fiuan
ciâfe a *-
mă grea şi sancţiunile curg.
’ Tneonseivcliţa. pate 'Iii ochi.
Ia. 15.184 milioane la 12.126 milioa­
ne* pa .când scontul a sporit de la
bustibil vor fi. tinul-l să respecta
strict preturile m axim ale şl să cleai
persoana. Lupta urmăreşte o tintă Obiecţitmile destul de aprige ce
3581 la 3684 milioane. ccnsumufiuî toate cantităţile centin.
posittvă. ura vrea să nimicească. Dar neajunsul fundamental aî scă- Circulaţia scade deci în urma res­ Deci uşoara m ajorare dc pretu ri
s’au ridicat, nu vor întuneca faptul
Lupta ştie ce tace. ura e oarbă şi
surdă.. Lupta e nobilă, ura e ne­
mernică ; armele luptei sunt obiec­
Conferinţa din Paris că marea massă de cetăţeni e con­
ştientă că trebue dat Statului ce i
derei coroanei este aiurea: Industri­
aşul ceh ştie foarte bine că o depre­
ciere durabilă a coroanei ar anima
tituirilor. eeiacé se dovedeşte şi
prin faptul că conturile curente şi
recepise la vedere sunt în constan­
la com bustibil se adm ite n u m a i cu
aceste două condiliunl :
1) Întreprinderile de stat să mf
se cuvine şi că, pentru moment, e- exportul pentru câte-va săptămâni; tă urcare. suporte urcarea şi
tivitatea, dreptate clrnr tată de ad­ Acum e momentul aprigei toc. franceză nn fixează suma totală xista un curent favorabil jertfelor 2) Întreprinderile particulare eSI
versar ; ura vrea să supere, să chi­ meii, e clipa hotăritoare pentru ştie însă că materiile prime şi sala­ Vr. fie aprovizionate îndestulător. ,
a datoriei germane. fiscale. Să exprimăm nădejdea ca
nuiască, e plină de venin, de sete liniştea continentului european excesele comisiuniior de evaluare
de răzbunare şi ahtiată după de­ atât de încercat In ultim ii patru nu vor schimba acest curent civic,
vastări si distrugeri. Lupta între­ ani de după război Delegatul italian a criticat pro-
buinţează sabia, ura recurge ta o-
trwvă é pumnal.
Luptătorul întinde mima adversa­
Divergenţele Intre Londra şi
Paris sunt foarte m ari Planul
englez — care mai este suscepti­
ectul englez, arătând că nu ţine
seamă de interesele italiene. Pre­
sa belgiană se exprim ă în contra
tăind pofta acelora cari vor să ofere
fiscului ceeace e prevăzut în lege
însă se revoltă împotriva taxărilor
arbitrarc şi fanteziste.
NOUL REGIM AL APELOR
rului învins, ura iï mai dă lovitura bil unor mari schimbări — pre­ planului lui Bonar Law şi arată
» * *
ca piciorul. Dacă Dumnezeu a dat zenta însă nn folos neîndoios : el moderaţia propunerilor franceze.
— Interview cu d. dr. Aure! Cosma, Ministrul Lucră­
naturel lupta drept mijloc pentru poate procura Franţei im ed iat A propos de băncile noastre căro­
piaţa si desvoltare, diavolul a tron- sume însemnate, pe când o expe­
diţie de coerciţiune este un pas In Delegaţia engleză nrma să pă­
ra li s’a imputat zilele acestea că rilor Publice —
ftormafo în verău. iau dobânzi exagerate. Pe lângă
necunoscut. răsească Parisul eri, Vineri. consideraţiunile ce le-am enumărat Forţa hidaulică, reprezintă pretu­ aducă însă vre-o vătămare vecinilor Apele din primele două categorii
Dar de unde provine una? Acest punct fundamental se Comitetul de experţi va conti< iată câte-va constatări suplimentare
nau cu studiul propunerilor ita­ tindeni şi în deosebi ia noi, o ade­ sau interesului public. vor ii puse sub administraţia Statu­
Man întâi din prostie. Ca tuturor pare că este reţinut in toate nego­ ce vor evidenţia că acest reproş este vărată şi nepreţuită bogăţie şi un Exploatarea însă sub sub orice lui, iar cele din categoria treia sub
proştilor, urel îl plac generalizările. cierile, in toate stadiile tocmelilor liano. nemeritat. puternic izvor de energie. formă a acestor ape, inclusiv ener­ administraţia comunală.
Ura aruncă pe toţi in aceiaşi oală, aprige ce se urmăresc la Paris. Ştiut este că băncile sunt nevoite In România, care este brăzdată gia. lor, pescuitul, stufăritul, etc., nu
Krîste în massă, în necunoscut.
întocmai ca copiii şi analfabeţii,
Poincaré vrea gajuri şi faţă de
cele petrecute până acum, e în­ la să ţină un numerariu considerabil
în cassă pentru a întâmpina cererile
in lung şi lat de numeroase Hiivll şi se va putea face decât, cu autoriza­
râuri, ea a lest însă întrebuinţată rea Statului.
De asemenea vor mai ii puse subi
administraţia Statului toate braţele
ort cine urăşte e, în observaţii, în dreptăţit să o ceară. Dar şi pro- de retragere a deponenţilor, dar să prea puţin până acum. Dunărei navigabile sau nenavi­
ectul lui Bonar Law spune că Conferinţa orientală a ajuns, Apele minerale, termale sau medi­ gabile —- precum şi lacurile şi băl­
comparaţii şi' în argumente, scla­ şi susţină diferitele industrii create Sub guvernul d-lui general Ave- cinale nu cad sub prevederile aces­
chiar dacă, după un moratoriu de după aproape două luni, la un cbiar de dânsele. ţile ce prezintă o însemnătate oare­
vul afectelor sale şi nici nu e în punct mort. Deocamdată, discu- rescu, iestul ministru de lucrări pu­ tei legi, utilizarea lor făcându-sc
stare să vază oamenii altfel ca sub doi ani, situaţia financiară a Ger. O instituţie financiară care a în­ blice, d. prof. I.Petrovici s’a gândit conform regulamentelor în vigoare.
care sau cari ar putea fi utilizate în
maniei se ameliorează, ea va în­ ţiunile se învârtesc în jurul ehes­ unul din scopurile prevăzute în pre­
această prizma. Nu-şî dă seama fiinţat o fabrică metalurgică de pil­ că întrebuinţarea acestei forţa ar tre­
cepe să facă faţă serviciului re­ ten MossululuL zenta lege. , ;
çât e de dureros pentru om de a fi dă, nu poate să răspundă acesteia că bui reglementată şi legiferată pen­ FOLOSIREA- MAXIMA A APELOR
paraţiilor, iar în caz de rea-voinţă Intre experţii m ilitari turci şi ,41'are bani“.
aruncat în oala cea mare în care englezi se constată u n dezacord. tru a fi întrebuinţată in folosul Sta­ — Apele vor putea fi folosit■> - ib O comisiuuc dè specialişti vor în­
sancţiunile ocupărei de noi teri­ Directorul fabricei ar ameninţa eu
tofi fără deosebire sunt taxat! de e-
torii germane vor intra in vi­ Anglia continuă a concentra tului. In acest scop d-sa a alcătuit o toate privinţele, astfel încât să se tocmi o clasificaţie a apelor în cele
gcăşti, răzbunători, barbari, şi bău­ mari forţe navale în apele tur încetarea lucrului şi cu concedierea lege asupra utliizărei forţei hidrau­ poată dobândi maximum de bene trei categorii, ţinând seama do con,
goare. , , lucrătorilor. Când însă banca în
tori de sânge. ceşti. lice, care a fost foarte Inult criticată ficii in interesul economiei generale diţiunile de navigabililate sau flo­
Ştie încă mal puţin cât de adânc chestie prezintă portofoliul ei Băn- de partidul liberal. Deşi legea aceas­ a ţării. tabilitate actuală, precum şi de e<
e rănit un om în sufletul său când Foarte important e faptul ur­ cei Naţionale cerând, să zicem, 30 ta a d-lui Petrovici fusese votată de In acest scop toate apele împreu­ ventualele ameliorări prin construc-
îl se reproşează răutăţile, adevărate m ător : la şedinţa de Joi a confe­
sau pretinse, ale strămoşilor sau ale rinţei, atât Poincaré cât şi Bonai
Stema Ungară milioane, aceasta ii oferă, de regulă,
zece sau 15'milioane. Nu doară
Parlament şl promulgată, totuşi, din nă cu toţi factorii producători de e- ţiuni de lucrări.
cauza nesemnărei de către rege, a nergie se vor grupa în diferite cen­ Pe apele din primele două catego­
eomţtouailiitor săi. Bme-inţoles ura Law an constatat că desacordul portofoliul n'ar fi bun; insă Banca regulamentului de punere a el in tre ale ţării, coordonându-se astfel rii, Statul sau asociaţiunile insti­
O INTERVENŢIE A CONSILIU­ Naţională nu e în stare să dea mai
evită să-şi rectifice modul el de a între dânşii nu va putea in nici LUI SUPREM aplicare, actualul guvern n’a pus-o ca produsul energiei lor să fie utili­ tuite după principiile legel va avea
vedea, prinţr’o cunoaştere mal e- nn chip să strice prietenia intre mult pentru o mie şi una de motive in aplicare, însărcinând pe d. dr. zat la maximum. dreptul să execute orice ful de Iu-'
xactă a problemei, îï e frică de ambele ţări. bine cuvântate. Aurel Cozma, ministrul lucrărilor Centrele de energie vor fi Întocmite crări, atât în albia cât şi pe terenu­
Se annnţă din Budapesta din Nu rezultă din acest credit dră­
vr’un contact cu duşmanul nesufe­ N u e probabil că o asem enea publice să Întocmească o nouă lege, astfel ca la Început să funcţioneze rile lor, Iu scopul îmbunătăţirei
rit, nu vrea să audia vr’o opinie constatare să se fi făcut în pu­ sorginte diplomatică : muit un dezavantaj pentru Banca pe alte baze şi după alte principii. independent, iar mai târziu să «e transporturilor sau a utilizării ener­
bună asupra sa, de teamă ca nu blic, dacă n’ar fi m otive serioase Consiliul suprem s’a adresat gu privată, nevoită a. face sacrificii D-sa a instituit o comisie, prezi­ poată alipi la un loc formând o sin­ giei ce se va dobândi.
cum-va imagina ce şi-a creiat să de a se crede că se va ajunge la vernului ungar invitftndu-1 de a mari cari ti reduc beneficiul? dată de către d. inginer inspector gură administraţie a exploatării tu­ Pe apele declarate de interes in­
se deformeze şi să se altereze, un compromLs se slnji de o stemă „care să nu 0 altă consideraţie. general Gh. Popescu, secretar gene­ turor factorilor de energie a ţării. ternaţional, Statul sau asociaţiile
çücï numai din această falşă închi­ Deocamdată, fiecare câmp stă reprezinte o jignire a suveranită­ Ori de câte ori Statul sau comuna ral al ministerului de comunicaţii, EXPLOATĂRILE ACUM IN FUT*- vor trebui să respecte dispoziţtunile
puire ea suge toată puterea et. pe poziţiunea sa. fac o emisiune nouă de rentă sau o- ca să alcătuiască nona lege care a •i'şffifE prevăzute în diferitele cenvcnţiunî
ţii statelor succesorale şi să ţină şi lost elaborată.
Unele uri provin din adâncimi * bligaţiuni, — băncile, asupra cărora sau tratate de pace.
sufleteşti turbure. Cutare urăşte Un com unicat al delegaţiei en­ mai bine seamă de tratatul delà se exercită o dulce presiune, preiau Pentru a putea relata numeroşilor Dacă In cuprinsul unor centre se
dăn nemulţumiri iute mie şi aplică gleze spune că guvernul din Lon­ Trianon“. ferm sume destul de considerabile. interesaţi bazele pe cari s’a alcătuit i găsesc de pe acum aşezate so- REGIMUL NAVIGAŢIEI
mizeria sa proprie imagine! adver­ dra este de părere că execuţia Băncile se străduesc, bine înţeles, săenteproectul acesta de lege şi a reda jcietăţi sau întreprinderi de exploa-
Consiliul suprem ar ii declarat liniile generale al conomiei sale, ne ■tare a unor categorii, oricare din — Navigaţiunea şi plutirea pe toa­
sarului. Multă ură provine din fap­ propunerilor franceze nu va treacă apoi publicului, pachetele lor
tul ca la suferinţele $î lipsurile ac­ obţine roadele dorite şi v a avea că aşteaptă In curând o rectifi­ lor de rentă sau de obligaţiuni. Sfor­am adresat cbiar d-Ini ministru Au­ factorii de energie precum uzine hi- te apele naturale pe care nu s*â e-
tuale se caută un tap ispăşitor. E un efect dezastruos asupra situa­ care In acest sens a stemei Un­ ţările lor ar fi încoronate de succes rel Cosma care a bine-voit să ne dro-electrice, societăţi de exploatare xecutat nici un fel de lucrări artifi­
ciale, va fi liberă cu condiţie să se
găsit în totdeauna în direcţia obiş­ ţiei econom ice a Europei. Guver­ gariei. dacă cursul sar menţine. spue următoarele asupra legiferării a minelor de cărbuni, lignit, gaz me­
tan, etc., eie sunt obligate să intre respecte legile şi regulamentul da
nuitelor repulsiunî atavice : în pa­ nul englez nu-şi poate lua răs­ Realitatea puţin îmbucurătoare viitoare a utilizării apelor in Româ­
tron, în capitalist, în catolic sau în punderea unui asem enea demers; este Insă că toate emisiunile Statu­ nia: in asociaţiile de exploatare ale cen­ protecţie fluvială.
trelor de energie respective ce se vor Când insă un curs de apă s a făcui
evreu. declară’unii, în ciuda părerilor di­ lui sau ale comunelor cotează azi
Se mal urăşte din pricina unei vergente, că Anglia păstrează ne­ Armatele de ocupaţie sub curs.
Vom cita o singură cifră: împru­
ENERGIA APELOR VA FI FOLOSI- constitui in acest scop.
TA NUMAI CU AUTORIZAŢIA
navigabil sau s’a ameliorat pe dân­
In caz de refuz al societăţii şi da­ sul navigaţia sau plutirea prin lu­
conştiauţf rele : după formula lati­ schimbate sentim entele sale de că interesele generale ale ţării vor crări artificiale, Statul sau asocia­
ni!, urăşti pe c’ne nedreptăţeşti sim patie faţă de poporul francez.
Mult! urăsc din Invidie, din nepu­ Eon ar Law mai adaugă că cri­
în Germania mutul cu loturi al comunei Bucu­
reşti, emis Ia 88 cotează azi 76.
STATULUI
impune, ele vor fi expropriate, de- ţiile do exploatare, au dreptul de a
impune taxe pentru acoperirea ehel-
Băncile pierd un 12 la sută dar Cum va putea 1! folosită ener­ clarându-se de ntiUtate publică.
tinţa de a egala pe adversar. Ast­ ticele franceze ale planului său Cheltuelile de întreţinere a ar­ gia, după noua lege? tuelilor făcute cu executarea, între­
fel-ca. în realitate, ura e tovarăşPI nu sunt întemeiate şi mai ales, chiar Ia cursul scăzut nici nu pot NCUA îm p ă r ţ ir e a AP-îLOR ţinerea şi administraţia lui.
matelor aliate de ocupaţie pe ma­ scăpa de titlurile cele mici de 100 — Energia cursurilor apelor— ori­
slabilor şi ieneşUor, precum lupta nu e exact că acest plan violează care ar fi denumirea lor — naturale — lâpele din cuprinsul României Aceste taxe vor fi insă rezonabile,
caracterizează pe. cel puternic. lurile Rinului sunt estim ate la lei. Le-ar trebui un serviciu special
tratatul din Versailles. sau artificiale, precum şi lucrările se vor împărţi în trei categorii şi a- neavând de scop speculaţiunea şi
spre a putea scurge aceste grămezi
Una duce Ia toate rele : cel ce Pretinde că tratatul conţine 3,6 m iliarde m ărci aur pentru cei de hârtie. de orice natură ce ar avea de scop îlume: vor trebui aprobate de Stat.
urăşte e un purtător de germen! clauze care permit modificări de­ aproape patru ani delà arm isti­ să modifice starea naturală a cursu­ 1) *Ape navigabile.
morbide, sc otrăveşte singur la fi­ venite necesare prin schimbarea Iată atâtea dovezi că, de pe urma TRANSPORTUL LEMNELOR LI­
ţiu. autorităţilor publice, instituţiunile rilor de apă, nu se va putea face fă­ 2) Ape plutitoare. BERE
zic- şi la moral, sufletul său e deva­ împrejurărilor. Dimpotrivă, pla­ La această sum ă trebue adăo- ră autorizarea Statului. Prin excep­ 3) Ape neclasate în nici una din
stat. Ura devine o monomanie, o nul francez se depărtează de la private de credit nu se aleg cu pros­ Transportul lemnelor libero este '
perităţi şi că sunt silite a compensa ţie, apele provenite d in -ploi, din to­ categoriile de mai sus.
nebunie, o boală mintală ;• ea stri­ tratat, căci vrea ca comitetul de gate circa 38 m iliarde mărci-liâr- interzis pe apele plutitoare fi navi­
in altă parte ceeace Statul le sustra­pirea zăpezilor sau cari izvorăsc pe Primele două categorii, de ape fac
că orice veselie şi singura el bucu­ granţii să poată prescrie Reichu- tle plătite drept avans trapelor de proprietatea cui-va, precum şi apele parte din domeniul public, cele din gabile. El nu va fi autorizat, decât în
ri»; e să dăuneze pe vecinul. Ea lui impozite nci şi să impedece ge cu sau fără intenţie.
ocupaţie, conform unei conven-
•:<• * subterane, bălţile sau lacurile vor categoria treia sunt supuse 'ispozi- plute legate bine aşa ca să poată fi
distruge tot ce e sfânt în suflet,: cheliuelile prevăzute în budgetul ţiuni speciale. putea fi folosite de proprietarul fon­ ţiunilor codului civil, întrucât nu dirijate şi să nu împiedice navigaţia
pentru că pătrunde în colţurile Içsrman. Soarta coroanei celic ne interesea­ dului, numai pentru trebuinţele fr .- sunt modificate prin dispoziţiunila sau lucrările existente.
cele mal tainice. * In fine relevează că propunerea ză mult. Pe deoparte pentrucă con­ dului său, fără ca prin aceasta să se prezentei legi. j
{C ilid continuarea in pag. ll-a ).

\ >
» Í
/ AKGUS
Pe canalele artificiale cu ecluze, te statul sau asociaţ.iunile vor avea
vor fl Interzise transporturile pluti­ nevoe şi de alte terenuri ^necesare
toare. lucrărilor sau înfiinţării folosinţilor K ALM INE
autorizate, riveranii vor fi obligaţi
APELE DIN MINE ŞI PESCUITUL
. METADIER.DOCTS IN FARMACIE]

BUTOAIExeFER
Folosinţa apelor provenite din mi­
ne şi aflate pe teritoriul nftnelor se
reglementează după legea minelor
Pescuitul, pe apă se exercită, con­
form legel fn vigoare. Teâts aceste
noi, de 200 şi 700 litri capacitate, sosite !a legi nu se modifică decât atunci
când ar aduce Statului o folosinţă
să permită, în schimbul unei echita­
bile despăgubiri, ocuparea acelor te­
renuri pe- durata autorizării precum MIGRENA,NEVRALGII-!
şi a lăsa liberă comunicaţia pe dru­
GRIPA.FRIGURI.
murile necesare dealungul şi peste
lucrările executate. Acţiune im e d ia te i,
De asemenea proprietarii pe fon­
dul cărora curg apele amenajate în
fără nici o o b o sea lă
pentru stom ac.

OBERNIX & DRUCKER -BUCUREŞTI-

mai mare a apelor.
RAPORTURILE DINTRE STAT,
PROPRIETARI ŞI ASOCIAŢII
Albia tuturor apelor navigabile
şl flotablie precum şl o zonă do ser­
Rosetti 3 — str. Mîhal Vodă 1 vitute de zece metri lărgime de o
parte şi de alta a malurilor definite
Împreună cu Insulele ce se formează
In albia acestor ape vor aparţine
Statului.
Se Înţelege prin albie la apele cu
maluri joase şi inundabile, secţiunea
plină până aproape de devărsare
(plenum fiúmén) iar la apele cu ma­
Soc. Continentala
p. Conarîul Ferului
luri înalte şi neinundabile secţiunea
determinată de cele mai mari ape.
Dacă o apă curgătoare îşi formea­
K E R N * Go. ză o albie nouă, părăsind în mod
iaCSÎtţti, Str. Llnsrani-Noí, No, to natural pe cea veche, Statul va ho­
_Telefon 4/82 tărî dacă se menţine albia cea nouă
Socorsal«; 6ernăuţI-Clui-Tfmlşoar i sau se readuce apa la matca ei cea
veche. In primul caz albia pără­
sită rămâne alăturată proprietăţii
(G IB . G R U PU L m INDUSTRII, Bucureşti.—G fondului, fără ca proprietatea să nu
iiä aibă
prffc^Te pentru însfa»a»ium
ds abort, apă si Ra* procura si
givfIv w m n iwriyywwfffrtm wywMiw w n r y w w f f ^ ^ vre-un drept de despăgubire
pentru albia cea nouă care aparţine
peatro Fr«*"-*r»a Petroliferă Statului.
A FOLOSIREA APELOR
Extragerea nomolului, nisipului,
scopurile de mal sus, nu vor putea
împedloa aşezarea pe proprietăţile !
lor da conducte electrice aeriane sau
subterane precum şi tăerea arborilor
sau a crăcilor din apropierea acestor
Depozit:Farmacia Berbier.-
169, C alea Moşilor. Bucureşti.
conducte. Servitutea pentru instala­ Represent. X. LXEUZE. Bucureştj
ţii de conducte sau alte lucrări nu
ridică dreptul proprietarului de a se
folosi de fond ca şl mai înainte.
M emento
Servitutea se stabileşte numai |
pentru durata întreprinderii sau fo­ Sâmbăta
losinţei autorizate. In caz de ridica-1
re a servitutii, proprietarul nu • o- 1
bligat să restitue despăgubirea ce e-
ventual va fi primit pentru acea ser-1 2 4 Ianuarie 31 zii«
vitute.
INDEMNIZÄRILE
Ortodox: Cuv. j Martira Eugeni*
Fecioara.
Catolic: Epifanie.
Despăgubirile ce se vor acorda Israelit: 18 Thevet 5888.
pentru cererea unei servituti pe tim­
Musulman: 18 Gemadi el Ave»
pul duratei autorizaţiei vor consta 1341.
din : Răsăritul soarelui 7.53.
a) Valoarea fondului de care Apusul soarelui 16.4$.
lipsit proprietarul, în aiarfi da zona
de 10 metri delà marginea apei care Duxnixdoă
aparţine domeniului publie. 7_
b) Valoarea produselor, plantaţii­
lor», construcţiilor distruse sau de­ Ianuarie
preciate. 25
c) Valoarea pagubelor cauzate prin
Ortodox; Naşterea d-hii len t

e J îT a r c ă . d e jm n te ! | pietrişului, trestiei, papurei, gheţel,

etc., din albiile apelor din primele
două categorii, nu se va putea face
decât cu autorizarea autorităţilor
împărţirea fondului său.
competinte ale Statului, după anu­
mite reguli şi plătindu-se Statului o
redevenţă.
Pescuitul pe toate aceste ape nu se
va putea face decât cu autorizaţia
specială din partea Statului şi în
conformitate cu legea pescuitului.
Extragerea materialelor din al­
biile apelor de categoria treia se va
putea tace, pentru folosul proprie­
tarului şi in limita proprietăţii sale,
Despăgubirile de orice fel se sta­
bilesc de către comisii anume insti­
tuite, urmându-se aceleaşi reguli ca
tos.
Catolic: Duminică după Epifanla,
Israelit; 19 Thevet 5688.
Musulman: 19 Gemadi el Ave«
pentru exproprierile proprietăţilor 1343.
declarate de utilitate publică. Răsăritul soarelui, 753.
Apusul soarelui 16.49, /
SITUAŢIA VEGHILOR INTRE-
PRINDERI
Luai '
— întreprinderile sau instalaţiu-
nile vechi cari în urma unei noul 8
lucrări autorizate vor fi lipsite de
apa de care se foloseau mal Înainte 26 Ianuarie
sau cari nu-şi vor mal putea conti­
nua activitatea lor din această cau­ Ortodox: Sob. cinei
ză, vor avea dreptul la despăgubiri, Sf. Nicodlm.

Semistabile WLF 8
fără nici un fel de autorizare.
Exploatarea însă a acestor mate­
: 1 riale pentru o altă persoană nu se
va putea face decât cu autorizarea
Statului.
CÂND POATE STATUL EXPRO­ bili prin bună înţelegere.
cari vor putea fi sau în bani sau tn
natură prin restabilirea situaţiunii (+ 482).
dinainte de executarea lucrărilor e-
xecutate sau prin participare la ex- 1343.
ploatare în condiţluni ce se vor sta­
Catolic: Sf. Severin ap. Norieutal
Israelit: 20 Tbevet 6688,
Musulman: 20 Gemadi «! Uve»
Răsăritul soarelui, 753,
fi

Motoare, Mori
Apusul soarelui: 1650,
PRIA? LUCRĂRILE DE AMENAJARE
Pentru executarea lucrărilor de­ — Lucrările de amenajare a ape­
Marţi
clarate de utilitate publică, Statul lor sub orice formă, . fie in scopul

Curele - pentru T ransm isiuni va avea dreptul să exproprieze el captării şi regulării căderilor de apă
singur fondurile sau folosinţele In fie în scopul facilităţii transporturi­
terioare, sau să autorise asociaţiile lor pe căile de apă vor putea fi exe­
1
27
Ianuarie

P ostam enIn te,Depozit

P ietre lad :e M oară centrelor de energie să facă ele În­ cutate fie de către Stat singur, fie
săşi acele exproprieri. prin organele sale, după normele şi martir.
Formalităţile de expropriere se regulele azi tn fiinţă, fie de către a-
vor îndeplini după principiile ce se sociaţlunl tn colaborare cu Statul,
Ortodox; Sf. Arhidiacon Ştefan l-ul
Catoll: Sf. Iulian.
Israelit: 21 Thevet 0683,
vor înscrie în noua Constituţie. Musulman: 21 Gemadi *1 Avea
vi fie de către asociaţiuni singure au­
1343.

„ A g ra ra Maşini agricol® Industriale

SacietatB Anonim OBLIGAŢIILE RIVERANILOR torizate de Stat.
Exploatarea acestor luerări se va
— Riveranii apelor «unt obligaţi putea de asemenea exercita de că­
fără drept de despăgubire la urmă­ tre Stat, fie de către asociaţiuni îm­ ---------------- ■ —
toarele:
Răsăritul soarelui, 751
Apusul soarelui, 1651.
-------------- " j
preună cu Statul, fie de către aaocl-
Bucureşti Str. B u r s e i Nr. 5 ţ «
a) » USă
—
lase liberă C trecerea
4 s u s m v i U i i i U
perso-
iH U B p lU U n m tfS rti prezenfa ftg tf
SflBCtacnleld Eraninimim^
Brăila Bul. Cuza Nr. 140 ......it „1.1. dispoztţlunilor prezentei legi, pre­ Dreptul de folosinţă a energiei pro­
cum şl eu facerea studiului necesar dus» de apă, ca şi dreptul de a
SPECTACOLELE DB SAXBAYJG >

Constanţa Plata Independenţei 15 amenajării regimului apelor. folosi de curentul apelor pentru
b) Să nu Împiedice aşezarea do fectuarea transporturilor aparţine
Fiind ajunul Crăciunului an M
ţine nici un apectaeol.

! Barbafi Slabi ! se gaütaspreînchiriere Bascule Poduri ţăruşi, stâlpi, reper!, eta, necesari Statului. Statul poate da autorizări Duminică 7 Ianuarie (prim* rfj
3-30.000kgT. studiilor, măsurătorilor sau obser- pentru exploatarea apelor,, precum OPERA ROMANA: orala ISOt
raţiunilor. pentru executarea transporturilor pe „Bărbierul din Sevilla**; erele 8,80s

Contra 4 lei tn mărci poştal Decimale de Stejar

tn apropierea unei gări din Bucu­
reşti un teren cca 1500-2000 m.
50.- 2.000 „ e) Să nu se opua Ia aeostaxea va­ apele navigabile şl plutitoare.
selor sau plutelor tn orice punct «**
Carmen".
TEATRUL NAŢIONALI w e it MO*
Intriun număr viitor vom conti­ Macbeth“; orele 8,30; „Nunta hd
«•§ trmit gratuit prospectul me>
asupra invenţia mea senzaţionale
Adresa:
p . cu o construcţie sau hangar]
îiichis de 200 metri pătraţi. Scriţi
cu adresa exactă la Grand Ho-]
T erezii 5- »
al malurilor nlol la descărcarea sau
încărcarea materialelor In tot lungul nua cu redarea lămuririlor — obţi­ Figaro“.
zonelor da servitute. De asemenea nute delà d. ministru Cosma asupra
Statal san asociaţlnnile an dreptul acestui anteproect al regimului ape­ temporalul",
TEATRUL POPULAR: orele
Băiat de viaţă“; orele 850: &
„PATENT 604“ Cluj căsuţa
poştală No. 1 \ . tel camera 237.
Cântare Farmaceutice 1- 3» să înfiinţeze fără nici o despăgubire lor — privitoare la ielul cum so vor
porturi san staţiuni de exploatare acorda autorizările, şl dreptul do a
în orice punct se va găsi convenabil. exploata diferitele energii.
TEATRUL CENTRAL: (Compaol«
de reviste „Urzica“), orele 3 şl Oq

C A dcei n i Greutăţi de Fontă şi Alamă Dacă în afară de zona de servitu­ M, BUCUR „Foae verde lobodă“.
TEATRUL CAROL CEL MARS: O»
Din Depózit, numai En-gros şi verificate rele 3; „Liliacul“; orele S: „ContaMt
Dansului". ,
Instalaţiuni complecte noi şi reparaţiuni de Bascule Poduri

öbíeefe Covoare
Se execută conşliinc'os în toată ţara de specialiştii Fabricei
Biroul şi Fabrica;
F. SZOEKE
Piaţa de Sărbători Luni 8 Ianuarie (a doua st)
OPERA ROMANA: orale 8 „KÍ*-
bierul din Sevila“; seara orale $50;
„Mireasa vândută“ i

— BUCUREŞTI, Strada General Florescu 9. — Ce se poate găsi în Capitală şi Ia ce !

de «Arfă Oríenfale preţuri TEATRUL POPULAR: orale 1
„Două orfeline" craie 9: „Băiat 4*
Anííehííáfí (?iíneJapon Argintărie de Lnx Ca ocazia sărbătorilor Crăciu­ hibirei exportului acestui articol
alimentar, se vând cu 1—1,25 lei
viată'.
TEATRUL CENTRAL: oral« 9 }
nului pieţele de alimente sont su­
, „Foae
___. ,verde
.__ lobodă"; orale 9 „Fom
Mobile £)roderíí Bronzuri de Artă FRÄSET ficient aprovizionate on unele, şi bucata.
pi«l puţin eu alto articole. Multe din ele sunt tns& stricate, | !lobodă' ^ ? K,!obodft orale 9 „Foae verde
I
Negustorii susţin eă pieţele ax din cauză că au fost ţinute prea
' Famizorn! Cerţilor Regale României şi Serbiei mult de exportatori. TEATRUL CAROL CEL MARE:

B -D ja fe c u r c ív Marc a%ortiment
de Cadouri
Tacâmuri de Argint Plaqué
c u u i» sferai g r o s d e a r g i n t
D u ra b ilita tea g a ran tată
fi putut fl m ai bine şi mai
plect alimentate dacă circulaţia
com­
căilor ferate ax fl fost mal bună.
Preţurile, la cele mai multa aii.
PĂSĂRILE
In cea mai mare port« au fost
orele 2 : „Prinţesa Olala" orale 9
„Frasqudta".
Marţi 9 Ianuarie (a trata si|
à 74 S a lc a V íe fo p íe í p en tru R e
F
p r
R
e z
A
e n
Ţ
t a
I
n
I
t ! ş
B
l D
L
e
O
p o
C
s c i
H
t a r l mente, an ajuns aproape la nive­ cumpărate de către restauratori
de cu noapte şi la preţuri destul
OPERA ROMANA : erde 8
Butcrfly“.
.0«V lul cel mal urcat Pentru unele
MA ÁM teste Ocaziunile ; BUCUREŞTI. Ca!. V ic to rie i, 47 categorii urcarea aceasta se dato- de mari.
reşte faptului că suntem în ajun
TEATRUL NATIONAL: orele 2 ;
In orele reglementare de piaţă, „Inşir’te Mărgărite“ ; orele 8,30 JPri,’
de sărbătoare. s’au găsit In cantitate mare nu­ tarea întunericului“.

Vili mare în Buşteni

construcţie masivă proprie pentru © pensiune j
Alimentele ce a’au găsit an fost mai pui şi gălnL
cam la următoarele preţuri i
ZARZAVATURILE
S’au găsit In cantitate foarte re­
70 lei perechea.
Găinile între 100-120 lei w 1
. _TEATRUL POPULAR: orale S |
Puii potriviţi s'a/u vândut cu I {5 w ? ipomlul erele 3: -Două oft.
50 lei perechea; puii mal mari cu|
TEATRUL CENTRAL: erele Él
„Foae verde lobodă" ; orele 9 : „Foae
jX S ." “
15 camere dependinţe electricitate apă part dusă, Insă la preţuri destul de chea, după mărime.
convenabile, In special faţă de cela
1 de tobodft '
TEATRUL CAROL CEL MARBl
splendid se vinde avantagios. Adresaţi agen­ de anul trecut. S'a vândut i BRANZETURILB orale 2: „Fetiţa olandeză" ; erai» <
ţia d e Publicitate P, Adania Sărindar 4. ! Ceapa cu 2 lei kgr.; cartofii cu
„Dragoste de ţigan"
N'au lipsit, insă au ajuns la
lei 2,50 kgr.; Varza albă cu 3—4 preţuri extrem de mari : Mersuri 19 Ianuarie

BÜTOAE DE FER! lei kgr.; varza roşie cu 5—6 lei

bucata; usturoiul cu 6 lei suta;
ITnfnl

caşcavalul
a'a
WMkM« 0 M VUUUUS ........ 1AA Le. . I
‘ U.U v u * w iv i a ţj» | I
morcov şi pătrunjel 3 fire Ia un untul topit cu 90—100 lei kgr.;
proaspăt cu 42— 14 lei.
leu; sfecla cu 2—8 lei bucata; kgr.; caşcavalul grecesc cu 40 lei ■4Sunta lui Figaro
O PERA
„Akta".
„
ROM AN. m » k RSft »

TEATRUL NATIONAL : «vrie 8,30:

, T";-

Tip Manesman, noi 200 litri hreanul cu 1—1,50 firul; conopida kgr.; brânza de burduf cu 48 lei TEATRUL POPULAR «rele 8,30;
Prompt livrabile din depozit mică 1 leu bucata. kgr.; brânza de Brăila cu 32—361-Extemporalul
CARNEA lei kgr.; brânza de oale cu 24 lei TEATRUL CAROL CEL MARE;
Soc. VENTILUL Bu,,,ard ? L41 Inginer Mecanic
I ou p r a c tic ă te o b n lc â ş l c o m e rc ia lă Mărimi spre înmagazinate Se găseşte In cantităţi arhl-su. kgr.; laptele de putlnfl
fleientă, datorită, tn bună parte lei kgr. ; smântână cu 36 lei kgr.
cu 281orel* 9: o®«®4« ▼ară'

În d e u n g a tă la a b ric i d e c ă ră m iz i prim eşte ingrădixei exportului vitelor. FRUCTELE

. . W o o d s t o c k " Maşini de scris ş l uzin© E le c tr ic e v e r s a t în co n -
s tr u c ţiu n l d e m a ş in i in d u s tr ia le
I e v e n tu a l c o n d u c ă to r te c h n ic , cau
Soc. Gen. a Ţârilor Carnea de vacă şi mfinzat se Au fost numai
vinde cu 12 lei kgr.; carnea de its, lipsind cele alese.
de cele obişnu. | LICITAŢIILE
F a b r ic a d e C o n fe c tlu x il
I t ă p o e t c o r e s p u n z ă to r ş l d u r a b il
A d re sa Ic z a r su b „ D ip lo m ." Dunărene S.A.
Blagazii de beton cu linii
porc cu 36 lei kgr.; ficatul cu 28
lei kgr.; picioarele de porc cu 20
lei kgr.; untura netopită cu 50—
Merele s’au vândut cu 6—8—101
lei kgr., după calitate; perele cui De Vineri
6—8 lei kgr.; gntnile cu 8 lei kg.; Direcţia de poduri şi şosele din
Aramă In fol, funduri şl bare, de garaj 55 lei kgr.; untura topită cu 60

„ R E C O R D “ -,
B u o u reştl S tr. s a b in e lo r 24
Alamă In foi ţi bara. C o s i t o r ,
Plumb, Antimonlum,
Zinc In blocuri, Alic®, Avansuri
F A G E M

ne mărfuri
lei kgr. ; carnea de viţel de lapte prunele opărite cu 14 lei kgr.; L , . p . . _ . ntru aoselele din
cu 20 lei kgr.
PEŞTELE
prunei® afumate cu 9 iei kgr.; nu-1CluJ— Petrl? P®“ ” * f°f®lele öia
cile cu lei 12,50 suta; portocalele Mureş Turda (590.000 lei),
cu 4—5—6 lei bucata; lămâile cu De Sâmbătă
fia c o u d ifiu R l f o a r t e Nu s'a găsit deloc, nici măcar 2 lei bucata. _ . .
“ S Â î r D eschiderei Fabrice! Ciocane de ferecat, a v a n la lio a s e acum în ajun de sărbători. Cu tot
_____ ______
MEZELURILE
_ Primăria
| neî uzine.
Qalafl. — Construirea u-
I Tablă albă, neagră, plumbu­ îngheţul Insă, bodegile sunt totuşi
pu:„ ăo2‘r*‘w” îmbrăcăminte Bărbătească ită, galv?nizată şi de, zinc Bir ui : Sir, SSravrm'eos No. 5 aprovizionate din belşug cu acest S’au găsit tn cantitate abun-î D e D u m in e c ă
Paltoane, Raglane, Kimono, Costume Pantaloni călărie aliment atât de rar p© piaţă. denia şi de bună calitate ! Sindicatul ziariştilor. — închiria*
Costume sport pentru Şoferi etc.
C O N F E C Ţ I U N I S U P E R I O A R E
Fraţii Mdenbsrg A lm a n a c h „ A R G U S “ OUĂLE
Şunca fiartă s’a vândut cu 64 rea sălel de spectacol
'ei kgr.; mezelurile asortate cu tiä 1
14^ IBucureşti. Sf. Gheorghe Nou 5 S’au găsit de asemenea în can­ 24—28 lei kgr, t I— — -n. . — , V t
IG a la ţi. Str» C o yăriei N o. 11 titate suficientă şi, din cauza pr»’
 Poetul, 'de curte al împăratului Trai an a scris un poem
ca să glorifice pe Suveran şi în care exalta Pax rom ana
rare a adus lumei atâta fericire şi belşug. Nu se poate spune8'
fot atâta do pacea sub imperiul căreia trăeşte lumea de par­
tra ani, o pace în care se aude mereu zângănitul săbiilor,
însoţită de scumpete şi de foame. Lumea sărăcită şi înecată
ÎMtr'nn potop de hârtie monedă, nici nu-şi dă seamă în ce
măsură, a sărăcii. 0 adâncă îngrijorare apasă omenirea ca
un coşmar, suferinţele vin să alunge mereu bucuria ce
încearcă să pătrundă în cămin. Milioane de oameni sunt
însetaţi după o picătură de veselie adevărată, însă picătura
nu cade pe buzele lor arse.
— „E beznă pe pământ, scria nu de mult un membru
marcant al lui Federal Board Rezerve din Statele Unite.
Nici odată n’a fost o vreme în care lumea să se fi aflat în
fata unor probleme morale, economice şi financiare mai
grele ca azi ; nici odată o vreme în oare bărbaţii din frun­
tea vietei publice ar avea mai mult datoria ca să spună po­
poarelor tot adevărul : de pe amvonul bisericsi, de pe tri­
buna presei, e nevoie ca să se dea acum desluşiri sincere
pentru ca opinia publică să nu fie indusă în eroare".
Cuvintele aceste se aplică tuturor ţărilor, chiar acelora
care par a fi vindecat mai repede rănile războiului, însă tot
sunt chinuite de diferite boli : ba şomaj, ba nesiguranţa
zilei de mâine în urma nesfârşitelor oomplioaţium interna­
tionale.
Finanţele Sfatului
România a fost ferită în cursul anului 1922 de «mflicte
externe, un mare noroc în vremurile de azi. Şi dacă tara e
departe încă de Edenul economic şi financiar pe oare îl vi­
sam de patru ani, dacă a moştenit din trecut o mulţime do
lipsuri dureroase ce n’au putut fi împlinite, un progres cert
a fost realizat în sensul că a început să plătească datoriile
ei externe. Acest fapt lasă în umbră toate imperfecţiunile
şi relele usturătoare de care ne putem plânge, căci vaza
unui Stat în familia naţiunilor depinde de putinţa sa de
a’şi onora iscălitura. Nimic mai pernicios pentru creditul
unei ţări decât neplata datoriei sale publice, decât a trăi
«tub regimul insolvente! şi al afrontului protestelor. Prin
consolidarea datoriei flotante In suma de 35 milioane lire
Sterlinge, prin dispariţia de pe pieţele străine a bonurilor
de tezaur ce fură emise în tristele conditiuni cunoscute, —•
în lire engleze, franci, dolari, pesetas, etc. — s’a creat pu­
tinţa ca creditul Statului, român să fie cotat la adevărata sa
valoare pe pieţele streine, şl să nu mal circule pe acolo po­
lite ce nu se achită la termen.
In afară de această datorie flotantă, astăzi consolidată,
mai sunt şi datoriile Statului român către alte State şi oare
încă nu sunt regulate. In această privinţă România va urma
exemplul celorlalte ţări prietene şi aliate. Oricum, datoriile
delà Stat la Stat cântăresc mult mai puţin în cumpăna cre­
ditului extern ca cele în bonuri de tezaur deţinute de parti­
culari. Consolidarea acestora din urmă este un succes oare
s’ar fi resfrânt desigur asupra schimbului nostru, dacă alte
elemente potrivnice n’ar fi intervenit ca să întârzie norma­
lizarea vietei economice, în primul rând rezultatele mai
slabe decât cele prevăzute ale recoltei şi o politică cerealistă
în buna, parte greşită, moştenită delà guvernele precedente
şi menţinută cu încăpăţânare de cel actual.
O a doua rază de lumină care a risipit puţin la noi întu­
nericul celor trei ani din urmă, este budgetul pe exerciţiul
1922—1923, şi executarea sa oare ne dă speranţa unui exce­
dent. Vorbim de excedentul cu care se va alege anul în
curs. însă nu de un plus ce ar putea acoperi deficitele delà
1918 încoace. în momentul când d. V. Brătiamu a, prezentat
budgetul pe 1922—923, d-sa a arătat că el are un caracter
provisoriu réctificativ, cel definitiv urmând să fiă depus la
toamnă : că evaluarea de 9.9 miliarde fată de 7.7 miliarde
în 1921—1922 lasă oarecari goluri, mai ales la depairtamen-
insa seru realizau trei progrese xie in? re
însemnătate :
In prima linie, amintim că până la budgetul în curs nu
s’a înscris integralitatea cuponului nostru al datoriei pu­
blice : de astă dată totalitatea obligaţiunilor Statului este
prevăzută, şi In acest sens e permis ca să se vorbească de
un budget normal : condiţie sin e qua v>on pentru redobân­
direa în eredetei streinătăţei.
In al doilea rând a fost înlăturată vechea concepţie a
unui budget, extraordinar, nealimentat cu resurse reale, dar
în temeiul căruia se ordonanţau plăţi putând produce de-
sordipe în finanţele Statului. Un budget extraordinar ur­
mează ca să fiă alimentat cu resurse proprii, sigure ; iar
când asemenea resurse nu există, urmează oa el să fiă în­
globat în budgetul ordinar.
In fine, în al treilea rând, s’a rupt cu sistemul fonduri­
lor diferitelor ministere şi ale altor autorităţi ale Statului,
care erau depuse pe la bănci, excelent mijloc spre a masca
cheltueli de diurne, deplasări, misiuni, şi alte rubrici ana-
loage.
Şi acum o mică recapitulare, cam veche din punctul de
vedere statistic, însă nu c vina noastră că serviciile oficiale
de statistică şchiopătează încă mai mult decât ar trebui.
Budgetul pe 1920—21, s ’a încheiat cu un deficit consi­
derabil.
Evaluările budgetäre fuseseră fixate la 6.115.920.000 lei.
încasări
Delà i Aprilie 1920 până Ia 31 Martie . . 3.326.777.S97.41
Delà 1 Aprilie 1921—30 Septembrie 1921
(încasări suplimentare în contul aceluiaşi
exerciţiu ................................................... 223.148.446,38
Total , -, . 3.554.926.343,79
Plăti
Delà i Aprilie 1920 până la 31 Martie 1921 4.838.747.652,03
Delà 1 Aprilie până te 30 Septembrie 1921 1.198.397.879,63
r Total . . 6.037.145.531,66
Rezultă din cifrele de mai sus că budgetul pe 1920—21
«’a încheiat cu un deficit de ZJS2.ZZ9.187 lei 5S bani. Singu­
rele trei departamente : războiu, finanţe şi căi de comuni­
caţie au absorbit 4.042.208.488 lei. pe când toate încasările
împreună s’au însumat la numai 3.5m iii arde.
Deoarece Direcţiunea Contabilităţei Generale a Statului
a publicat până acum situaţia tezaurului public numai până
te 30 Septembrie 1921, dispunem numai din cifrele budge­
tului pe 1921—1922 pe primele şase luni. Evaluarea pe anul
întreg fusese de 7.7 miliarde, iar în primele şase luni s'au
încasat 2.5 miliarde, cheltuielile în acel timp au fost. de 1.1
miliarde.
In fine. indicaţiuni mai proaspete sunt datele relative la
încasările şi plăţile efectuate în primele 9 luni pe 1922.
Încasări
Delà 1 Aprilie până te 31 Octombrie 1922 . 5.466.389.999,92
Cheltueli
Delà 1 Aprilie până la 30 Septembrie 1922 3.486.182.046,72
A saluta un excedent de 2 miliarde ar fi prematur. Con­
turile exerciţiului în curs se închid tocmai Ia 30 Septem­
brie 1923 şi până atunci se pot întâmpla cheltueli neprevă­
zute. Deficit însă cu certitudine nu va fi, căci economii mari
au fost. realizate, astfel că Statul va area posibilitatea de a
solds o parte măcar din datoriile sale vechi, sau să com­
bine cu Banca Naţională posibilitatea unei restituiri în ve­
derea însănătoşirei leului.
A treia consideraţie ce militează în favoarea rezultatelor
dobândite în acest an, este că. inflaţia care ameninţă să ne
copleşească a fost stopată: Statul nu s’a mai împrumutat la
Banca. Naţionlă, emisiuni noui de bonuri de tezur nu s’au
mai făcut.
In fine, a patra este reforma fiscală.
Anul 1922. se prezintă deci în faţa isteriei având ia ac­
tivul său ■
1) Consolidarea datoriei flotante a Statului — micile ne­ EX PO R T A Ţ IU N I Leul la P a ris îtt 1919 - 2 2
înţelegeri cu Francezi şi Belgieni au şi fost aplanate ;
2) Un budget réctificativ care se prezintă cu un excedent, A n u l 1919
astfel că finanţele publloe recapătă oarecare elasticitate şi Ziua L U N A 1919 193© m zt 1922
scapă pe ministru de grija fiecărei zi ; şi C antităţi % dto VALORI % din
Felul mărfei în tone total în Lei total
3) încetarea inflaţiei.
1 Ianuarie 3 0 ,- 20.50 10%
Toate aceste trei puncte trebuia să ducă în mod logic la Animale şi produse anim. 334 0.31 4.546.756 4.36
o urcare a schimbului. Dacă această aşteptare nu s’a împli­ 28.44
1 Februarie 22.50 19.75 9.—
Produse ale solului . . . 39.253 35.05 29.604.602 _ _
nit, dacă se poate constata în ultimile trei luni ale anului Produs© ale subsolului „ . 69.410 63.601 69.713.033 66 79 1. Martie __
18.75
Produse diverse . . 143 0.14 436.239 0.41. 1 Aprilie — 21.75 19% 7-9/16
cel mult o statornicire a leului în jurul cursului destul de
scăzut de 9 centime şi ceva mai jos, este că alte împreju­ Total. .. 109.140 100.00 104.384.720 ico.ool 1 Mai —
27.— 20% 7. %
1 28.50
rări, din care unele la pasivul guvernului, au biruit activul Iunie / —
19% 7.50
său, în aşa fel că deocamdată stăm pe loc. 1 28.73 18% 7.45
Iulie —
A nui 192© 1 42— 44 34.50 16% 8.85-! 4
4) Ultimul activ al anului 1922 este reforma fiscală a August
d-lui V. Br&tianu, care e ceva mai moderată ca acea a pre­ 1 Septembrie s o y 2 37 % 33.25 15.— 8.75
decesorului său şi prin abandonarea ideiei impositului pe Animale şi produse anim. 4.717 0.32 43.363.467 1,26 1 28.55 7.95
Pioduse ale solului.. 1.172.346 80.14 3 701.687.045 76.68 Octombrie 44% 1 2 .-
capital a scăpat târgul de turburarea în care îl aruncase Produse ale subsolului . . 281.011 19.24 679.870.417 19.80 1 t Noembrie 37% 25.25 8.25 8.85
prcectul din 1921. Să nu se creadă că simpla anunţarea pro- Produse diverse. . . . . 2.930 0.20 8.977.506 0.26 1 Decembrie 39.50 24.25 10.25 9—
ectului asupra preîuărei de avere n’a pricinuit pierderi mari
economiei noastre. Numeroşi capitalişti, speriaţi peste mă­ T o ta l.... 1.461.004 100.00 3.433 898.435 100.00
In întreg cursul anului 1922, cu rare şi scurte excepţiuni,
sură de intenţiile D-lui Titulescu, au vândut acţiunile lor schimbul nu s’a ţinut la un nivel mijlociu superior ultimi­
cu preţ scăzut, au cumpărat alte hârtii, le-au revftnidut şi In primele zece luni ale anilor 1921 şi 1922, s’au exportat
cereale : lor luni din 1921 ; numai in August, în preajma campaniei
s’au ales cu paguba unei a treia părţi, în unele caşuri, chiar >•% , ■Jf't. -î-f de export car© ne-a dat atâtea desiluzii, leul s’a suit repede
cu jumătate din averea lor. Retragerile delà bănci au fost 1921 , 4 , , . , . 982.043 tone; şi delà 8 la 14 centime, determinând lamentaţiile cunoscute,
la ordinea zilei, într’un cuvânt s’a produs o confuzie îm­ 1922 , W , , ' ;' , ' . . 1.121.843 „ spre a reveni tot aşa de repede la punctul d© plecare. Atunci
preună cu lupte sterile ce au durat un an. a început acea lungă discuţi© academică asupra cauzelor a-
. nem iei leului, asupra convertibilităţei inflaţiei şi deflaţiei,
închidem cu această oomideratmne capitolul luminos al
anului 1922, acela care ne permit© să întrezărim aurora zi­ Lemnul şl Petrolul controverse savante fără îndoială, însă prezentând marele
lelor mai bune, dacă din nenorocire rutina, tendinţa da do­ inconvenient că prin adâncirea diferitelor controverse Iasă
minare a birocraţiei, vecinica tutelă a Statului în domeniul Ca şi 1a cereale, regăsim amestecul Statului în comerţul în umbră elementele fundamentale ale problemei, stabilite
economic, o tutelă oare strică dar nu drege, n’ar anihila în şi exportul de lemne, a doua mare bogăţie a ţărei. amestec la Bruxelles şi Ia Genova: Pentru a statornici schimbul,
bună parte efectele cele bune ce 1© scontăm. tot, aşa d© pernicios ca şi acolo. Statul, sau cei câteva du­ trebue ca popoarele să-şi echilibreze budgetul, să aibă o
zini de birocraţi cari în atotputernicia lor repetă „UEtat balanţă comercială activă şi să înceteze cu emisiunea de
e’est moi", au născocit nevoia de a se da protecţie consumu­ bilete,
Agricultura lui intern şi de a pune piedici exportului. Au reuşit per­ România îndeplineşte azi condiţia întâia şi a treia; în
ceeace priveşte condiţia a doua, esenţială, dacă cerul nu ne-a
fect; având o încăpăţânare demnă de o cauză mai bună, au
Pedeoparte inclemenţa cerului, pedealta perseverarea refuzat să tină seamă de realitatea lucrurilor, de pildă de fost destul d© favorabil, mai trebue reţinută propria noastră
guvernanţilor în metoadie economice condamnat© de expe­ cifrele doveditoare cum că teama lor că tara va rămâne b ie­ vină prin adoptarea unei serii de măsuri absolut nepriel-
rienţă şi care tind oa să reducă poporul la o activitate de au­ şită d© lemne de stejar, e o simplă gogoriţă. Dar a venit fost destul de favorabil, mai trebue reţinută, propria noastră
tomat, au transformat frumoasele perspectiv© ce n© deschi­ congresul forestier în luni© 1922, care a arătat că industria vină .prin adoptarea unei serii d© măsuri absolut nepriel­
sese primăvara într’o realitate deprimantă. Seceta grozavă forestieră se ruinează, dacă Statul nu’şi va abandona punc­ nice producţiei nationale. Chestia aurului se va pune atunci
a ars porumbul; ploile nesfârşite de toamnă au împedecat tul său de vedere greşit. Atunci o comisiune, în care era când schimbul va fi mai mult sau mai puţin statornicit în
punerea grâului, încât în locul unui an de belşug se stabi­ reprezentat Ministerul de Industrie, a vizitat fabricile de întreaga Europă.
leşte că faţă de o producţie de grâu care, în cazul cel mai cherestea din Ardeal, unde a constatat de visu că există a- Până atunci amintim că Statei© Unite, principalul bene­
bun, va fi de 200.000 vagoane în 1923, abia vom acoperi ne­ colo aproape 50.000 vagoane de stejar, (traverse, doage, ficiar al războiului, deţine 50% din tot aurul lumei, că An­
voile consumului intern, astfel că pentru export nu va ră­ trunchiuri, lemn© d© mine, etc.), reprezentând o valoare de glia are ezi un.stok de aur mai mare ca în 1914 şi că pro­
mân© vr’un disponibil. Ori, dat fiind mărirea suprafeţei peste un miliard ; că acest material împreună cu alte esenţe ducţia minelor de aur din lume a scăzut. In vederea regu-
arabile a tărei, cel puţin 4 milioane hectare ar trebui rezer­ aşteaptă de trei ami în depozite spre a fi exportate şi că, de lărei schimbului în Europa, se ceruse la Genova întrunirea
vate grâului şi aceasta ne-œr da vr’o 400.000 vagoane, adică ocamdată putrezeşte pe loc ; că taxele enorme de export unei conferinţe international© a băncilor -de emisiune. Acea­
dublul recoltei eventuale viitoare. constitue o piedică 1a valorificarea materialului ; numai stă conferinţă nu s’a întrunit şi din labirintul valutar n’am
după aceste constatări tardive, s’a trezit birocraţia şi a în­ ieşit.
Avem în ţară o problemă sau mai bine zis o criză a grâ­ O oale care va duc© ţara la liman este desigur hotărârea
ului. Să stabilim că fenomenul micşorărei producţiei cerea­ ceput să dea înapoi : s’au mai admis la export unele cate­
gorii de traverse, s’au mai redus taxele vamale de export. guvernului nu numai de a nu mai contracta împrumuturi
lelor nu este imputabil numai României, ci are un caracter la Ban ca Naţională, dar a-i restitui, în cursul anului viitor,
universal. Dacă comparăm producţia Europei pe perioada Oricum, prin faptul că Statului i-a trebuit trei ani ca să
observe că politica sa în chestia lemnului e greşită, a impus 0 pari© clin cel© 13 miliarde împrumutate. Mesajul de des­
1909—1913 — fără Rusia cu cea din 1914—1921, se con­ chidere a Parlamentului vorbeşte „despre o consolidare a
stată o scădere de 20% pentru grâu şi de 25% pentru cele­ pagube enorme industriei noastre forestiere.
O statistică complectă a exportului lemnului şi deriva­ datoriei Statului la Banca Naţională".... o soluţie ce poate
lalte cereale. Mai trebue amintit că populaţia Statelor Unite fi interpretată în diferit© moduri. Oricum, dacă admitem o
creşte repede şi că timpul nu e departe când această tară nu telor sale pe anii 1921 şi 1922 lipseşte. Dar.dăm aci cifrele
exportului şi importului pe anii 1919 şii 1920, plus câteva continuitate în politica noastră valutară, este do prevăzut
va mai putea ceda Europei niciun bob de grâu, cu toată că realizarea chiar numai parţială a iMenţiunilor Guvernu­
imensa sa producţie. indicaţiuni pe anii 1921 şi 1922, lui va determina o destindere în târgul schimbului. Insă nu
Nici odată momentul n’ar fi fost m&i prielnic să organi­ trebue uitat că încrederea străinătăţei es'e un element esen­
zăm pe baze sigure agricultura, care este şi va rămâne prin­ Import ţial !n aprecierea monedei noastre şi că orie© greşală, poli­
cipala noastră avuţie, acea care ne procură grosul devizelor tică sau economică, se resfrânge imediat asupra valutei.
pentru plate datoriilor externe ele Statului şi a particularilor. 1919 1920 Ţări mai puternice ca România au făcut această experienţă.
Este un fapt neîndoios că in urma reformei agrare, va tre­ Felul mărfei Tone LEI
Un factor oare a apăsat şi continuă să apese însă asupra
bui o perioadă de tranziţie de cel puţin zece ani până ce Tone L E I schimbului nostru este şi chestia plăţilor externe comerciale
ţăranul vă fi în* stare să producă grâne în conditiuni egale
de atâta vreme în suspensie şi tot încă nerezolvită. Dacă e
de calitate cu producţia fostului mare proprietar. De sigur, (Lemne şi Industrie deri-l cert lucru că nu volumul leilor efectivi ce circulă în străi­
cu timpul, mica proprietate va întrece pe cea marc ; însă I va t e ................................. I 8470 39.925.852 33247 76.953.92lj nătate a devalorificat schimbul nostru, ci bonurile de tezaur
în fata perioadei grele ce avem de trecut până ce ţăranul
azi, din fericire retras© sau p© cale de a fi retrase în scurtă
îşi va complecta educaţia sa agricolă, ar fi trebuit din par­ E X p 0 r t vreme, este tot aşa. de sigur că imposibilitatea pentru co­
te« « iniMir.» /'jfirioi.sTiiă » nroductiunei. cpndi- merţul român de a onora la scadenţă integritatea obligaţiu­
ţiuni de libertate pentru comerţ, într’un cuvant o scrie ae 1919 19 0
dispoziţiuni tinzând a atenua în măsura posibilului criza nilor sale contractate în monedă străină, a contribuit într’o
Feîul mărfei largă măsură la scăderea leului. Ştim că Guvernul a arătat,
agricolă care poate deveni primejdioasă. Tone LEI Tone i LEI
S’a urmat din nenorocire o altă politică de stare p© loc
sau chiar de regres, şi împotriva căreia guvernul n’a reac­ Lemne şt industrie deri­
ţionat cum trebuia s’o facă. Ţăranul a fost lăsat liber să vate .................................... !
I
5.162.370 91834J 120.348.38t |
bunăvoinţa sa de a seconda comerţul ca eă ajungă la o în­
ţelegere cu creditorii din afară, ştim că o delegaţie a comer­
cianţilor noştri negociază cu creditori străini o eşelomare a
plăţilor pe opt ani. Rezultatul acestor demersuri încă nu e
cultive din lotul său cum a vroit şi cât. a vroit. După ce i In primele nouă luni ale aniîpr 1921 şi 1.922 s'a exportat: cunoscut. După o evaluare a Camerei de Comerţ, plăţile ex­
s’a dat 92% din întreaga suprafaţă arabilă a tărei, controlul terne reprezintă, după cursul actual al leului, 21 miliarde.
asupra modului său de cultivare a rămas aproape inexis­
1921 , 1922 O cauză a inducerei în eroare a publicului asupra ade­
tent. S’a mai ridicat şi o altă problemă, acea a conţi ngen- văratei valori internaţionale a leului, este dependinţa noas­
tărei şi a taxelor exagerate de export.. In cursul lunei Au­
Tone Tone tră numai de cota francului francez, care tocmai în 1922
gust 1922, când schimbul a început de-o dată să se urce — a fost extrem do variabilă. Eroare de socoteală, sau s’ar pu­
un foc bengal care n’a ţinut mult — comerţul de grâne se
Scânduri de brad . . . . ' 80.490 474.29? tea spune de optică, póate pricinui prejudicii însemnate
afla — după părerea unora — chiar în faţa unei calamităţi- întregei economii a tărei. O depeşă din Paris anunţă de
Se^ argumenta că taxa de export de 20.000 lei vagonul de Alte lemne răşinoas© . . . 8.145 44.808 pildă o urcare a leului cu 20 puncte. La prima vedere şti­
grâu fusese fixată când leul era la 8 centime ; însă la un Lemne de construcţie: rea e îmbucurătoare, întrucât se resfrânge asupra unei emi­
curs de 14 centime înregistrat în August taxa devenea di­ a) s t e j a r ................... .. . . 5 307 siuni de 15 miliardă. Insă examinând lucrurile d© mai a-
rect un dezastru. S’a calculat că leul ajungând la 25 cen­ b) alto esenţe . . . . . , 71?, 6.395 proape, se constată că francul francez scăzând faţă de alte
time, taxa de 20.000 lei ar absoarbe întreaga valoare a Trunchiuri de brad . . 1S.34IÎ SL58G devize, leul nostru, nu s’a întărit de loc în realitate, ci din
măriei. potrivă a scăzut faţă de dolar, lira sterlină sau franc elve­
In orice caz, s’a explicat lipsa de interes a ţăranului de a Valoarea lemnelor expo riale în primele nouă luni ţian. Comparaţia se poate face numai cu un punct fix. La
mai cultiva grâu. din momentul ce era silit să’l vândă Sta­ e de vi’e-o 760 milioane lei. 1 Ianuarie 1922 d© pildă, coroana cehă valora 2,30 bani şi
tului sub preţul ce i s’ar fi dat de exportatori. Sistemul azi face peste 5 lei. Ori, nu leul nostru ai suferit o depre­
Ceeaco constatăm pentru cerealele şi pentru lemnele, se
coniingentărei şi a taxelor exagerate de export duc fireşte repetă aidoma şi cu petrolul, a treia mare avuţie a ţărei. Şi ciere kiír’o asemenea proporţie, ci valoarea coroanei cehe
la reducerea culturei de grâu, dâci la sleirea celui mai mare aici, guvernele noastre au urmărit ca consumul intern să faţă de francul elveţian e’a urcat. Deci, adevăratul nostru
venit ce’l trage ţara din pământul ei. Ar trebui elaborat un fio ocrotit sub forma preţului maximal, exportul fiind con­ barometru valutar ar trebui să fie cota leului Zürich.
întreg program agricol spre a, întâmpina1 primejdia ce ne siderat Ca compensaţie pentru producători. Ori este în con­
ameninţă: de pildă unirea unui număr de ioturi într’un tra natúréi lucrurilor şi în contra experienţei, încercarea
singur mănunchiu pentru ca producţia să fie mai îngrijită de a so oferi consumului intern, un articol oare care sub Banca Naţională
şi uniformă — nu eu corpuri streine până la 20% —; apoi preţul său de cost. Să ceri ca benzina să se vânză în ţară
ferme, şcoli de agricultură oa ţăranul să se convingă de cu trei lei, când în străinătate face de cinci ori atâta, nu e o Dacă guvernul a respectat în tot timpul anului promi­
vizu de superioritatea sistemelor de cultură bine experimen­ politică cuminte, căci descurajază pe producător. siunea sa de a nu se mai împrumuata la Banca Naţională,
tate, supravegherea seminţei, — şi mai ales comerţul liber. acessta nu vrea să zică că circulaţia ei n’a crescut. Ea a fost
Concurenţa pe pieţele streine e întinsă, costul producţiei în Decembrie anul trecut 13,6 miliard© lei şi a crescut in 2
a crescut enorm, o mulţime de societăţi petrolifere o duc Decembrie 1922 la 15,3 miliarde. In urcare cu aproape 2 mi­
Importul şi Exportul destul de greu, iar politica de preţuri a. Statului n’a putut
avea alt rezultat decât să împedice desvoltarea producţiei.
liarde. Dar din punctul de vedere al interesului general al
ţârei este, o ;mare deosebire între o emi si© spori tă pen-
Tocmai acum, pe la sfârşitul anului, după ce guvernul a tru scopuri productive, ca ajutorarea comerţului şi indu­
Dacă am avea te îndemână o statistică complectă a ex­ respins vreme îndelungată toate cererile .petroliştilor cu un
portului şi al importului ţărei pe ultimii ani, ar fi uşor a non possumus, s’a decis să mai slăbească coarda convenind striei prin scont, şi împrumuturile consimţite Statului pen­
stabili prin cifre, prejudiciul pricinuit economiei noastre în principiu că o urcare a preturilor maximale a produse­ tru scopuri neproductive. Cifrele ce urmează sunt foarte
prin politica mioapă urmată până azi. Avem un serviciu do lor petrolifere s© impune. instructive.
statistică comercială Ia ministerul de finanţe, însă cifrele Să amintim însă că pe lângă tutela adesea răufăcătoare Portofoliul Băncei Nationale a fost:
complecte şi te timp lipsesc. Cum fac celelalte ţări că sunt a Statului, cele trei ramuri .principale de bogăţie naţională
gata la timp cu socotelile şi publica volumul comerţului pe care le -am enumerat mai sus într’o repede revistă, au La 1 Ianuarie 1916............................ 198 milioane
exterior până în două-trei luni după lncheerea anului, nu mai suferit încă de-o altă durere ce pare a nu mai .sfârşi : La 1 Ianuarie 1920 ........................... 676
ştim. Noi nu reuşim să publicăm volumul nici peste trei paralizarea transporturilor, boala noastră organică. La 1 Decembrie 1921 ................... 1627
ani ! Ceeace am putut afla, grosso m odo e că în 1913, ex­ Ta 1 Decembrie 1922 ..................... 3576 ”,
Cunoaştem statisticele direcţiuri-ei generale a Căilor fe­
portul fiind de 4 milioane şi jumătate tone, în 1919 exportul rate, nu contestăm exactitatea lor. S'au înfiinţat şi se înfiin­ îm p ru m u tu ri pe efecte
a fost de 109.000 tone, în 1920 de 1.461.000 tone, şi în primul ţează mereu trenuri noi, ne sosesc locomotive moi şi loco­ La 1 Ianuarie 1916 ........................ p,s
semestru 1921 de 878.000 tone. La 1 Ianuarie 1920 ................... .... . nr> ’’
motive reparate. Progrese s’au realizat ; însă, faţă de nevoile La 1 Decembrie 1 9 2 1 ........................ 170
In asemenea conditiuni © greu d© tras învăţăminte şi tărei, sunt aşa de mici încât întreaga noastră economie con­
concluzii din mişcarea comerţului nostru exterior. Ştim tinuă a suferi. O mare parte din industria noastră carboni­ La 1 Decembrie 1922 ........................ 250
numai un lucru : elementul decisiv în ameliorarea schim­ feră şi cegi mai -mare parte a industriei forestiere, n’au fost
Circulaţia
bului constă in exportul cerealelor, căci numai el poate să în stare să remunereze capitalurile lor, în cursul acestui an,
îndrepte balanţa noastră comercială, şi tocmai pe acest, d e ­ tocmai din pricina insuficienţei transporturilor. A vetni în La .1 Ianuarie .1916 812 „
ment nu’ 1cunoaştem cum am zis : nici complect, nici la ajutorul industriei prinţrun Credit Industrial e bine ; însă La 1 Ianuarie 1920 , . , , , , 90OO ,'
timp, din pricina unei statistici care soseşte oa mu ştand a-i permite »’să-şi valorizeze producţia printr’un transport La 1 Decembrie 192? . . , , , , 13600
după masă. lesnicios şi repede e şi mai bine. La 1 Decembrie 1922 ........................ 15333
Dar iată o mică tabelă succintă : In tot cursul anului .problema aceasta a creditului pen­ Cifrele de mai sus dovedesc că Banca Naţională s’a stră­
tru industrie n’a încetat să fie studiată, in cercurile guver­ duit printr’o acţiune metodică să uşureze tensiunea eredî-
IMPORTAŢIUNI namentale şi financiare. România Mare s’a înbogăţit prin- iuiui, să mai slăbească efectele crizei de numerar ce bântue
tr’o puternică industrie care ate nevoie de capitaluri consi­ P'aţa. Ea a acordat credite largi principalelor factori eco­
A n ul 1319 derabil© spre a putea prospera. Războiul a rupt firul lor cu nomici, ca agricultori, comercianţi şi industriaşi. Nu e nu­
Budapesta şi Viena. Acum e rândul instituţiilor din vechiul mai vina ei dacă criza de numerar, cu origna sa complexă
C ant:t ă ţ : % din VA LO RI •/» din regat să-şi facă datoria faţă de dânsele, în primul loc al n’a putut fi înlăturată.
^ Felul mărfei în tone to tal în Lei to tal Băncei Naţionale care a şi afectat în. acest scop un prim
’. Rolul Băitcei Nationale, ca regulator al creditului în în­
credit de 70 milioane. Chestia „Creditului Industrial" co o treaga Românie Maro începe deabia acum să se afirm© şi
Animale şi produse anim, 31.919 7.71 i.003.549.505 26.G0j fost desbătufă pe larg. în coloanele noastre va intra probabil
Produse ale solului......... 329.393 79.681 2.280.189.549
va creşte în măsură ce opera de romanizare a industriei din
60.61 în faza îndeplinirei, în cursul, anului 1923. Instituţiunea a-
Produse ale subsolului . 33.076 8.21 240.565.508 6.39 ţările alipite se va desfăşura pe o scară mai mare. In urma
Produse diverse..............
ceasta va fi menită ca să ocupe în economia ţărei rangul războiului pentru întregirea neamului, România devenind s
18.651 4.50 240.995451 6.40 Băncei Naţionale şi al instituţiilor funciare de credit, şi va mare ţară industrială; industria metalurgică prin uzinele da
Total. .. 413.939 100.00 3.762.300.013 100.00 accelera naţionalizarea industriei de peste munţi.
Ia Reşiţa, industria fabricaţiei vagoanelor prin societatea
A stm din Arad, industria cărbunelui din Petroşani,— gazul
Anul 19 2 © S c h ir r s ta l metan, industria cimentului, — ca să cităm mumai cele mai
principate din Ardeal, — iată un imens câmp de activitate
Animale şi produse anim. 18.808 6.17 1.523.267.328 22.07! Molima valutară a continuat şi în cursul anului 1922 să rodnică cs se deschide atât pentru marele nostru institut de
Pioduse sie solului......... 140.934 •56.23 3.923.683.902 .56.85 exercite acţiunea ei, însă într’o'măsură mai restrânsă întru­ emisiune, cât şi pentru celelalte stabilimente de credit din
Produse aie subsolului . . 101.862 *;» r<> 816.480.046
11.83 cât. variaţiile de curs eu singura excepţie a lunei August, vechiul regat, chemate a se substitui finanţei budapestane.
Produse div erse............. 43.2.10 Í4.18 03S.508 028 9 .2 5
au fost mai miei. Deocamdată chestia finanţărei merge încet şi greutăţile
! Total. . . 303.854 100.00 6.901.940.204 100.00 laţă un mic tablou care arată variaţiunile .cursului Icului
la Burca din Paris în ultimii patru ani • (Continuare în pagina următoare)

lumi vor «pori eo eertftadine, dacă mi ro m chema In ajutor
capitalurile străine să lucrez© Împreună cu noi, nu cu in-
fcenţiuni de acaparare ţi cucerire, ci cu gândul unei remi-
meretiuni cinstite tn schimbul concursului ee-l vor da
tntr'o anume măsură economiei româneşti/
g»
Comerţul
Comerţul noefa-« . f~w-.it anul acesta prfn mai multe raze,
însă tn genere din pricina reritătei numerariului çi a ten­
dinţei spre scădere a preturilor din afară, activitatea a fost
mai scăzută. Regula generală: afacerile merg bine când pre­
ţurile se urcă ţi slăbesc când preturile scad, pentru că pu­
blicul se abţine aşteptând preturi şi mai scăzute. Ori, în
străinătatea abia în ultimele luni se constată o tendinţă spre
urcare, ceeace a şi începută să exercite o influentă mai În­
viorătoare în piaţa noastră, dacă lipsa numerarului n’ax
etânjeni traneacţiile.
O altă grijă, a comerţului, în afară de plătii« externe de
care vorbim mai sua, este încăpăţânarea guvernului de a
legifera In m.aterie de „speculă" un cuvânt a cărui definiţie
nu s’a găsit şi nici nu se va găsi, căci seamănă cu problema
quadraturei cercului. Nict un text de lege n’a putut spune
până acum clar şi hotărît ce e speculă şi ce nu e speculă.
Ce soi de delict e acela pe care legea nu « In stare să-l de­
finească? Interpretarea e atât de elastică încât negustorul
cel mai cinstit e lăsat la discreţia judecătorului oare, dirpă
plac şi dispoziţia momentului, poate condamna sau achita.
Am mai constatat-o Intr'un rând, specul ilicită, aşa cum e
concepută de cei ce nu pătrund mai adânc în legile econo­
miei inflexibile, ße poate compara cu crimele vrăjitoarelor
d in eviul mediu, crime închipuite însă pe care le expiau
pe rug. , O altă cauză de cereri de bani va fi şl reforma agrară. în toate şantierele, sonde numeroase sunt în foraj, altele tala suferă de lipsa de lemne — societăţile forestiere n'au
S’ar mai pricepe specul« ilicită dacă legiuitorul ar vlea
în special pe unii comercianţi proaspeţi improvizaţi, cari
au operat de patru «ni încoace k marginea codului penal;
însă tocmai pe aceştia represiunea îi ocoleşte, pentru că
nouăzeci la sută dintr’inşi au operat în baza permiselor de
export şi import distribuite eu dărnicie de către diferite pi-
verne. Cei cu permisuri scap prin tangentă, însă vr’un
pârlit negustor din Obor e pecetluit pentru că a vândut
mărgele cu un câştig de 38% In loc de 30. +
Anul Bancar
A
In central vieţei comerciale, industriale şî financiare
stau băncile, cu atâta focare din cari radiază întreaga ener­
gie productivă a naţiune!. Sistemul modern de bancă a
creat o instituţiune ce a crescut cu mult peste cadrul ei
primitiv. Numai este vorbă de stabilimente financiare
cari regulează mişcarea banului tn industrie şi comerţ, ci
'de creaţiuni cari au dervenit în mare parte, instituţii de eco­
nomii prin sumele mari depuse acolo da public.
Dezvoltarea «ceasta în continent a fost cu totul alta ca
în Anglia. In această ţară, diferenţierea între bănci comer­
ciale şi cele de economii este bine marcată; banca de eco­
nomii n’are voe să facă afaceri comerciale;,banca de co­
merţ n'are voe să primească deposits epre fructificare. Un
asemenea sistem ar fi imposibil la noi. Capitalurile încă nu
sunt destul de abundente In România şi dezvoltarea indu­
striei şi a organizaţiei noastre financiare di’ar fi cu putinţă
fără ajutorul întinselor straturi ale poporului. Capitalurile
oe aceste straturi le încredinţează băncilor au fecundat în-
todeauna economia noastră.
7¥FUUo
In anii post-belici un număr relativ Însemnat de bănci din minţi; a fost în primăvară, când cu delirul tn jurul va­ ţin, în limitele anului precedent, iar excepţiunile vor fi în
au fost întemeiate în România, concomitent cu o serie de lorilor petrolifere urmat de decepţia provocată prin strâm­ favoarea acţionarilor.
alte întreprinderi de tot felul. In 1914 existau 210 Bănci în barea faimoasei eonde No. 2 a Soc. I. R. fl. p. Neglijăm S’ar putea crede că societăţile de asigurare n’aiu avut un
toată ţara (vechiul regat). Azi numărăm în. România Mare: scurtele perioade de animaţie tot în petrolifere când răzbi- an bun din pricina deselor incendii. O asemenea judecată
rea sondei No. 14 a Concordiei şi acum, în Decembrie, când ar fi superficială. Societăţile de asigurare se reasigură în
•%
622 Bănci cu un capital de . . . , 2 .705.000.000 cu intrarea In producţie a sondei No. 9. I. R. D. P. străinătate păstrând pentru dânsele numai 3% din prime,
676 Soc. Indust, cu un capital de , 6.074.094.000 Bursa noastră, — s’a constatat faptul de mult, — se in­ bine înţeles pentru obiectele proaste, expuse incendiilor.
231 Soc. comerciale cn un capital de 1.127.455.300
33 Soc. diverse cu un capital de , , 182.477.000
teresează numai de petrol, căci numai aici gustul jocului Insă la un obiect bun, mai puţin expus focului — să luăm
Îşi paate_ da libera cariera, numai aici pluralute enorme oe pildă palatul regal sau palatul Oanfacuzmo — ete păs­
sunt posibile. Şi da Caroe» consecinţa mepta.litsloi rranIa trează 50% pentru dânsele căci ştiu că riscul e mic. Ast-fel
, Total , » 1O.O89.428.200 prin război — toţi oamenii de bursă vor lovituri şi nu va- că în toate cazurile ies le socoteală.
Capitalul învestit tn bănci şi diverse întreprinderi indu­ Iroi cu curs stabil la care loviturile sunt excluse, petrolul Societăţile de navigaţie Încă n’aiu străbătut lunga fază de
striale şi comerciale, întrece azi ZECE MILIARDE LEI, o domină bursa. Totuşi, dacă comparăm cursurile petrolifere criză In comerţul internaţionali şi deci şi în transporturi, re
sumă destul de însemnată chiar luând seama de deprecierea delà sfârşitul lui Decembrie .1921 cu cele din Decembrie ,caracteriza perioada de la război încoace, Industria trans­
leului. 1922, ee va constata o urcare, Insă nu prea accentuată. Fap­ porturilor pe apă a primit principala lovitură de la State-
Cu toate acestea, caracteristica anului 1922, « fost o accen­ tul provine din greutăţile cu oare industria petroliferă a le-Unite, cari tşj puseseră gândul să devină prima putere
tuare, adesea dureroasă, & restrângerei creditului, conse­ avut de luptat 1 ncureul acestui am, vecinicele reglementări maritimă pe lume. Azi regretă că Îşi a ajuns aşa de bine
cinţă a rarităţei banului. De fapt, această raritate a început ale Statului, şi In a doua linie, lipsa de curent electric oare scopul, căci au sute de vapoare fără întrebuinţare, ce rugi-
să ee accentueze încă din luna Mai 1920, când e'a determi­ a stânjenit lucrările. Totuşi, precum reese din cifrella de oe*®Jî1 ’T'wn port perdut. Trebue relevat însă că toate so­
1
nat în lumea întreagă reacţiunea Împotriva conjoncturel de mai jos, producţia a mere crescând. S'a prends cietăţile noastre de navigaţie îşi eu clădit un fundament
„hauasă" în toate ramurile. De atunci criza numerarului s’a puternic atât In timpul războiului cât şi mai târziu, astfel
intensificat k noi, întărită fiind prin tazăurisarea de către In primele zece lumi 1921 > Tone 234.508 c& sunt In stare să ţină piept crizei actuale.
săteanul care n’a învăţat încă să dea economiilor sale o în­ In primele zece luni 1922 * Tone 386.698 Societăţile de construcţie — vorbim de » le serioase —
trebuinţare productivă. au desvoltot în 1922 o activitete mei mare ca In 1921, au
In cursul anului 1622, criza a atins maximul, ceeace se Cifrele aceste coprind benzina, lampant, gas-oil, uleiuri fost însă şi ele stânjenite de raritatea şi scumpete» banului.
învederează prin dobânzile enorme cerute nu numai de par­ minerale, parafină şi reziduri. , Obligaţiile Clădirei Româneşti au fost imediat clasate, Insă
ticulari ci şi de bănci. Pe de o parte fcrebue ori cărei între­ Interdicţia momentană a exportului petrdlului tn Oc­ şi această puternică societate a fost nevoită şi ea să ipotece-
prinderi un capital mărit spre a putea urma transecţiile; pe tombrie, o măsură pripită şi absolut inoportună, a determi­ ze pe câteva din frumoasele el imobile.
de alta, acest capital e extrem de scump. Comerţul şi in­ nat o scădere simţitoare a cursurilor. De atunci o amelio­ ‘ Câteva întreprinderi industriale eu «cat In cursul anu­
dustria se resimt de această stare de lucruri, întrucât Statul rare «’a produs şi introducerea noului regim al petrolului, lui, o carieră excepţională. Industria postavului, industria
cu toată situaţia bugetară satisfăcătoare n’a fost In stare să comportând urcarea preturilor maximale pentru interior, auriferă au co l» succese mori căci se prevăd dividende ur­
achite la numeroşi industriaşi datoriile contractate din va Constitui de sigur o încurajare pentru Întreaga industrie. cate.
trecut. Un lucru e cert: se lucrează In clipa actuală, cu însufleţire Din cauza insuficienţei transporturilor — până şi Capi­
Exproprierea e tn mare parte terminată şi Statul a Început sunt aproape de producţie sau «u Intrat în producţie. In­ putui distribui un dividend pe enul trecut, ou toate că mii
să plătească pe proprietarii expropriaţi în rentă. Este vorba dustria petrolului In România • In plină desvoltare şl ea de vagoane zac prin gări.
de o emisie de nu mai puţin de şase miliarde de rentă s’ar afirma ou mai mult ăpuiere Încă, dacă Statul ar inter­
specială de expropriere. Cei mai mulţi din aceşti foşti pro­ veni mai rar în mersul ei.
prietari, deveniţi rentieri, vor căuta să vândă renta lor spre AU ceva este ideia naţionalizărci subsolului pe care gu­
Incheere
a întrebuinţa banii în întreprinderi mai productive, indu­ vernul actual tine s'o introduc ăln Constituţie. Nu poate
striale în prima linie. Aceasta va fi evident mai bine din fi vorba ca Statul singur eă exploateze bogăţia subsolului. DacS aruncăm actrm o privire generală ßSTSpT®
punctul de vedere al propăşire! generale a ţârei, Insă o Insă se tinde la suprimarea speculaţiei nesănătoase cu te­ tului străduinţelor din «cest an, vom culege o Impresiund
ofertă atât de mare, când cade Intr’un târg anemiat, va pro­ renurile, ca să se asigure o muncă ordonată şi nu prădal­ mângâetoore, cu toate umbrele oe întunecă încă tabloul«
duce fatal o scădere prea mare a cursului rentei de expro­ nică. Im al doilea rând, nu există nici un motiv serios ca După o perioadă prea lungă de abuciumări Interne şi dis-i
priere. Guvernul ar trebui să ia de cu vreme măsuri spe­ petrolul să rămână scos din regimul general al minelor cutii sterile, am Intrat în fine în era constructivă a conso­
ciale oa să asigure rentei In chestiune, condiţiumi e/vnnta- prevăzut în legea din 1905. li dârei. Mai bine de trei ani am pierdiut examinând progrre'
jioase de lombardare. Va cere în prima linie ţăranilor să »ele boalei organismului nostru economia, fără » mişca uri
plătească în bani pământurile ce k au căpătai Precum arătăm mai sus, cu toate piedicile cu cari In­ deget spre * o opri. Se cuvine ca să muncim astăzi mal
dustria petrolului a avut de luptei, principala cauză care a
Un element de slăbiciune a târgului & fost specula de­ lmpedicat o urcare a valorilor In bursă, a fost lipsa de nu­ mult şi eă nu ne mai pierdem vremea în consideraţlunî
şănţată cu mărcile germane In urma căreia s’au pierdut tn merar. Pe de o parte tezaurisat de către săteni, pe de altă motafisice asupra situaţiei noastre. Vom scăpa' de toate bu­
România sutimi de milioane, fără & ţine seamă de învăţă­ tezaurisat în cantităţi mari şl de orăşeni din cauza scum­ clucurile mai repede şi mai radical decât alte ţări, dacă a-!
mintele trecutului recent. Unii jucători lmpenitenţi au con­ pete! şi Lncertiiudinei valutere, se constată paradoxul că vând încredere tn forţele poporului nostru, în resursele no*
tat pe prompta refacere * Germaniei în urcarea mărcei. A- cu o circulaţie de 15 miliarde întreaga’ economie, bănci, co­ secate ale acestui pământ, ine vom Împlini cu toţii
cum, cei rămaşi cu pachete mari de mărci depreciate îşi în­ merţ, Industrie, duc mare lipsă de bani. Incidenţa acestui Nu vom termina această călătorie circulară rapidă în
cearcă'norocul în alt mod: le dan cu împrumut k unele fenomen este multiplă: de pildă, în cursul acestei veri ini­ rul economiei româneşti în 1922, fără a înregistra priw -,
bănci care pentru stocuri de mărci oferă o dobândă până ţiativa privată s’a manifestat Într’un mod îmbucurător în palele evenimente politice ale acestui an. Nu vedem decâft
la 48 % pe an; uită însă că vor primi atât dobânda cât şi materie da construcţie de cose. Multe constructiuni au ră­ două; încoronarea la Alba-Iulia, simbolul viu aii întregire!1:
capetele în mărci încă mai developate oa cele de azi. Este mas însă neisprăvite, pentru că locaţi-unae banului a ajuna neamului şi fusiunea partidului naţional' din Ardeal cu pare'
povârnişul spre ruină) Cumpărătorii de mărci şi coroane 1 ao scumpete memai pomenită, 20 şi 25%. tidul democrat din vechiul regat. Fusiunea aceasta const!-:
au păgubit ţâra, ear Germania şi Austria au câştigat. tuie un progres şi o’ însănătoşire a vechei noastre politice ;
Ou toate acestea sunt zile, în special când se împrăştie o moştenire lăsată de marele patriot Take Ionescu.
vestea răzbirei unei sonde noui — şi asemenea veşti promit In tabloul ce urmează sunt însemnate fluctuaţiile prin­
Bursa din B u c u re şti a se succeda — o animaţie extremă domină Sm bursă şi ba­ cipalelor valori cotate la Bursă. Pentru fluctuaţiile schim-'
nii es din ascunzişurile lor.
bului, publicăm un tablou detailat In altă pagină.
Bursa din Bucureşti, a trecut, în cursul anului printr’o După toate probabilităţile dividendul societăţilor petro­
singură faxă de urcare excepţională care a scos multă lume lifere precum şi al băncilor pa anul 1922 se va ţine cel pu­ BL Johnson

COMBUSTIBILUL şi POLITICA de STAT M a ş in a d e S c ris

Coordonarea intereselor intre consumator, stat şi exportator

pil fixe, bine stabilite în legea de ty că petroliştii producători de
„ W o o d s to c k ”
Studiind întregul complex de de proprietarul suprafeţei şl întă­
chestiuni, ce formează problema rit de comisia de consolidare. (Nu concesiune. mari cantităţi de gaze, voind să in­
combustibilului, am ajuna să le Îm­ ne ocupăm de Basarabia şi Bucovi­ In ee priveşte chestiunea terenuri­ dustrializeze o mai maro eantitate Reprezentant General
părţire pe acestea tn patru grupe: na, neavând, până acum petrol.) lor cunoscute petrolifere, astăzi pro­ da păourfi, Întrebuinţează tocmai ei
Í. Proprietatea zăcământului, na­
tural, de combustibil.
Exploatarea hydrocarburelor ga­
zoase In Transilvania este monopo­
prietatea Statului, eocot că ea Încă o considerabilă eantitate do ţiţei şl
nu este bine studiată şl ded nu se păcură, peste 120.000 tone annal, tn
poate precisa dacă e bine sau nu ea timp ee lasă combustibilul gazos să
S. M. SEGALLER
BUCUREŞTI—Str. DBmlnefel 10 Tel. 30(07
II. Legislaţia minieri referitoare lizată de Stat, care, tnsă, de voeşre c ă c & m lQ tQ lo a c e s to r te re n u ri
Ia exploatarea combustibilultU- poete B& d e a drept *1 a l t o r » , i » r e ­ nlardă. r u m i iu i I p im lu a t e » is ic iitc it; a« m a ş in i ou » a l s
treacă tn regimul — sistemul eonco- 3 a) cfl după natura şt situaţia ge­
TTT. Froduoţiunea da eombuatlWL gatul vechi, ea no intră In cadrul slunei — de mal sus sau să rămână ografică a locurilor de producere a
XV. Consumul eombuztlMluluL legilor şl regulamentelor miniere, ca
Cum se prezintă astă-zl flecare şl când gazele n’ar avea nici o Im­
mal departe dreptul Statului, de a combustibilulci, acesta se Împart* ATELIER MECANIC
dispune exploatarea lor, după eum tn douăi combustibil ee na poate H :<V
din ele ? portanţă practică, ca şl când n'ar fi
Interesul general, la o epocă anu­ valorificat decât tn consumul ţârei :v,. i.. ’f ţUjto-: ••vV
-:-
combustibil.
CTTM SEI PREZINTĂ ASTĂZI FIE­ mită, ti va dicta. şi combustibil ce poate U mai bine
CARE DIN ELE?
Pria dispoziţlunile sale legea şl re­
In ultimul caz, exploatarea ar tre­ valorificat in consumul mondial — 3
gulamentele româneşti au numai
ad. I. Zăcămintele de cărbuni din un caracter de poliţie minieră In bui concesionată udei societăţi ro­ din prima categorie i gazele natura­
toate provinciile noastre, aparţin vederea siguranţei lucrărilor, — la
statului după sistemul concesiuneL petrol, In parte şi a zăcămintelor, —
Zăcămintele de hydrocarbure lichi­ şl tn vederea siguranţei1 şi ocrotirei
de şl gazoase, a p a r i i In provincii­ lucrătorilor. N’are de loc caracter
le de peste munţi, tot statului, după economic. Legea ungurească, privi­
mâneşti special constituită, în care le şl ligniţll, din a dona categorie,
Statul să-şi păstreze locul de frunte petrolul şi derivatele sale.
şi al cărui capital să fie strâns din
participarea tuturor cetăţenilor ro­
mâni, ce vor voi să contribue şl a-
nume: din capital ţărănesc, subscris re, In acelaş timp este şi producător
*
Socot că este datoria Statului, ca­
MAŞINI pentru FA BRICA T PA R C H ETE
o serie d e maşini noi automatice, asem enea tot telul d e
sistemul domenlal; tn regatul vechi toare la petrol şl gaze, are un ca­
ele sunt lăsate la dispoziţia proprie­ racter eminamente economic por­ Individual sau prin bănci populare; şi cel mai mare consumator, dar şi
tarului suprafeţeL nind delà concepţia că, aceste ma­
ad. II. Regimul legislativ minier terii sunt generatori de energie chi­
din capitalul lucrătorilor şi perso­ îndrumătorul economiei naţionale
nalului din industria petroliferă; să studieze bine, prin specialişti
M a ş in i d e T â m p lă r ie
nu este astă-zl unul şl acelaş pen­ mică şl calorică şl se pot transfor­ din capitalul celorlalţi, Împărţit In pregătiţi, chestiunea producţiunei şl construcţia c e a m al m odernă, predablle Imediat din
tru toată ţara. In provinciile elibe­ ma In energie mecanică şi electri­ proporţii Justa a consumului de combustibil, având
rate de sub unguri domneşte regi­ că, că de ele depinde progresul ţâ­ Acţiunile acestei societăţi ar fi mai ales tn vedere că, combustibilul deponlî Bucureşti. Vinde cu preturi foarte reduse
mul ungar; In Bucovina cel austri­ rei. De aceea reglementează exploa­ nominative şl lovite de nulitate da­ este un element de bază a vieţei, că
că se vor găsi în mâini străine. A- el se găseşte ca post de cheltueli tn
ac; in Basarabia cel rusesc, Iar In tarea şi distribuirea lor.
regatul vechi legea şi regulamentele
miniere româneşti.
In ce priveşte acordarea dreptului ad.
PUTEREA CALORICA
III. Luând ca termen de com­
ceastă societate va avea o rafinerie cel mal brut fabricat industrial şi
proprie, tn care să prelucreze pro­ că se repetă de nenumărate ori tn
ducţia sa de ţiţei. Toate rezidurile posturile de cheltueli a fabricatelor
S T A N D A R D
de exploatare (concesiunea) a gis- paraţie puterea calorifică a celor vor fi ţinute la dispoziţie serviciilor suplimente de ex. delà fontă şi până
mentelor carbonifere, în fond; se fa­ trei feluri (ca formă) de combusti­ de comunicaţie ale Statului. la cea mai gingaşă sculă de fer şi D e p o z i t S p e c i a l do m a ş i n i şi U n e l t e
ce tot la fel, prin concesiuni. b i l din ţară, evaluez producţiunea Se va ţine seamă de drepturile deTrebue oţel.
Pentru petrol, statul are drept de de combustibil a ţărei tn 1921/22 ast­
să
câştigate ale actualilor Industriaşi raţional de combustibil subordonânse ajungă la un consum p e n tru P r e lu c r a t L e m n u l
monopol In provinciile eliberate de fel (a se vedea studiul meu „Com­ şi concesionari, atâta timp cât aces­ du-se alegerea mijloacelor de eom-
subt unguri, şl tn regatul vechlu bustibilul şi politica de Stat,“ tn e- tea se vor conforma prcscriptiunilor Strada Academiei, No. 4.==°=BUCURBSTI.— .....Telefon 13|48
exploatarea petrolului se face pe ba­ ditura Analelor Minelor din Româ­ ad. 6 şl din legea minelor şl nu vor bustlune felului şi calităţei combus­
za dreptului de concesiune eliberat nia): leza Interesul general al t&rei şi nu tibilului indigen, coordonându-se in 3
vor face să sufere consumul intern. teresele consumatorului — de a ar­
P u te r e a o a lo r lc â In m ilia rd e La din contră, dreptul de concesiu­ de combustibilul ce-i aduce cele mal
P r o d u c ţiu n e a In to n e c a lo r ii ______ __ ne — se va putea pierde de contra­ mari avantaje — cu Interesele pro
venienţi (singura sancţiune efec­ ducătorului şi ale Statului — de a
Fabrics pile de
».750 tivă)) valorifica producţiunea indigenă — tot felul numai
Cărbune
Petrol brut „
Gaze . . „
ca.
2
.
, . 1.800.000 Ca.
. 1.164.000
miliarde m. c.
Ca
Ca
12.000 Ad. II. — Pe baza acestor principii spre a se ajunge la o intensificare a
16 000 şi pentru satisfacerea interesului consumaţiunei acelui combustibil se C ilii Cardif din cel mai bun
general a ţărei se va face un regim nu poate fi valorificat decât tn ţară
Totalul putere! calorice a legislativ, nu numai pentru exploa­ şi la o intensificare a exportului de
producţiunei pe 1921/922 ca. 87.000 tarea „ad libitum“ a zăcămintelor, produse combustibile ee-şi au o mal COCS otel •-*.%
ci tn baza unui program technic şl mare valorificare geste graniţe, bi­ Antracit Englezesc Retaie pile vechi
ne Înţeles, ţinându-se o cumpănă
In acest an deci, după această e- loriL Total rămas în ţară: 35.000 economic de lucrări prin care se vor
pune în valoare şi se vor exploata dreaptă tn repartizarea avantajelor
CSrbmî speciali de ForiS
valuare se grupează Întâi, gazele, miliarde calorii.
Socotind nu cu toate varietăţile zăcămintele miniere încât produc- ce rezultă din această valorificare
La Soc. Ano. Rom.
al doilea, petrolul şi al treilea căr- de derivate de petrol, cl numai cu ţiunea să corespundă, pe deoparte între consumatorul intern, Stat şi Watson & Youell
bunele.
«
motorina, petrolina şi păcură (şi cu calitătei şi capacităţei de producţie a exportatorul de petrol.
ţiţeiul ars ca combustibil); punând zăcămintelor miniere; iar pe de altă Trebue neîntârziat stabilit o pro­
Agenţie de Vapoare
Brăila Galaţi
Bomâai de Pile S. A
CONSUMUL DE COMBUSTIBIL in calcul perderile ce se fac prin parte necesităţilor consumului şl porţie a preţurilor cu cari se vând S ib iu
felul actual de utilizare iraţională exportului tărei. Exploatările de în ţară cele trei feluri de combusti­ tfpl 260 Telegrame Limes
ad. IV. Din producţiunea de mai a combustibilului, ţinând în fine combustibil vor fl locuri unde per­ bili minerali, solid, lichid şi gazos.
rus, scăzându-se exportul, a rămas socoteală şi de cantităţile de gaz sonalul românesc, capabil, muncitor O, H. DAMASCHIN
r —
în ţară, în 1921/22 1) cărbune (Im­ produse, dar neutilizate tn Transil­ şi liniştit va fi preferat.
portul este aproape egal cu expor­ vania, atât din cauze teehnlce de In fine, prin exploatare se vor
tul) 1.800.000 tone ca. 9.750 miliarde punere în valoare şi de exploatare păstra rezervele cerute de viitorul
calorii; 2) petrol (seăzându-ss ex­ a zăcămintelor de gaze, cât şi din ţărei.
Inginer de mina
BANCA COMERCIALA ITALIANA ş i ROMANA
portul 1.164.000—283.000) 881.000 tone cauza lipsei de debuşeuri, provoca­
S o c . A n . C a p ita ! s o c i a l L e i 50.CCC.CCO
ea. 9.250 miliarde calorii; 3) gaze tă din cauza lipsei mijloacelor do Legea şl regulamentele miniere
trebue să fie atât de precise Încât
(2000 milioane m. c. curat, în rega­ transport etc. obţinem următorul să tmpedice ca bogăţiile miniere ale
Societăţile pi acţiuni in 1322 SEDIUL CENT4AL; B u c u r e ş ti, Str. E n rsa ! N o . a
SUCURSALE: SrA lla, Str. V a p o a r e lo r m o . 17 O a la flt
tul vechi şi Transilvania) 2000 mi­ tablou pe 1921/22, cu date aproxima­ ţărei să devie zestre guvernamen­
lioane m. c. ca 16.000 miliarde ca- tive:
îrCeho-Slovacia SSr. C o lo n e i B o y le K isln * u , Str. A le x a n d r u c e l b u n N o . 41
tală a oamenilor politici ce vin la Banoâ ţi Casa do Economie fuzionate 8. A. Oradia fiflare
putere şl să tmpedice să fie obiectul Adresa telegrafică : R om com ît
Producţiunea Perderile % din Neutlllzate în Uti Uzate lu’ml- de speculat a tuturor Intermediari­ Numărul societăţilor pe acţiuni I
Felul combus- în miliarde
tibulului calorii
Ciardc calorii în
producţiune mlioane calorii (consum. Intern lor Influenţi, fără scrupul şi fără create tn Cehoslovacia delà 1 Ianua­
simţ naţional. rie pdnă la 15 Decembrie 1922, este
Tot felul d e opërâftm! d e Bancă, — Reprezentanţa d els
Ad. III. — Producţia să rorespun- de 118 cu am capital de 902 milioane
».750 20 % 7.800 dă cantitativ — atât cât va permite
Cărbune . . .
Reziduri de bogăţia zăcământului exploatat — coroane. BANCA COIMERCIALA ITALIANA BANCA DELLA ZVIZZERA ITALIANA
petrol . . . . 4.720 4.500 şi calitativ — atât cât va permite Cele mat importante societăţi con­ Sediul Contrai : MILANO L e g e n e (felveti»)
5% Capital social lire 400.000.009 — Reserve 176.000.000
70% din prod- (3% din prod. puritatea combustibilului din zăcă­ stituite tn cursul acestui an sunt : BANCA UNGAR O-ITALIANA
16.000 regat, veehiu gazelor din 1 .7 0 0 mânt — necesităţilor reale ale ţărei. „Banca Anglo-Cehoslovacă“ cu un N. 76 Filiala la Italia
Transilvania T otal. 1 4 .0 0 0 Ad. IV. — Ţinându-se seamă că: F ilia le în s tr iln ä S a l« B u d a p e sta
Total. . 80.470 ..... capital de ISO milioane, fi societa­ C e n s ta n lln o p o ie — L ondra — N ew -Y o rk
1. a) aşa cum se face astăzi coxn-
bustiunea se neide 10—20% din va­ tea petroliferă „Franeo-Cobositomcá.“
BOBMISCH B UNIONBANK
Deci, din valoarea calorifică a l foloseşte mai puţin de 50%, restul loarea energetică a combustibilului. cu un capital de 100 milioane co­ Banca C om m ercial Italiana (France) P rag»
combustibilului rămas în ţară s e 5 se pierde sau rămâne neutilizat. b) că în regiunile petrolifera 70% roane. M a rsilia , N issa, M e n to n e , C o a sta d e A xur Sanest Com m ercialeItaliana s Bulgara
din producţia de hdrocarbnre ga­ In 1921 numărul societăţilor pe s o f ia
zoase sc pierd pentru totdeauna. BANCA FRANCESE E ITALIANA PER
C e trebue fajcui în viitor? acţiuni nou constituite a fost de 110
e) că din excedentnl de aproape cu-un capi tol de 718 milioane co­ L’AMERICA DEL SDD L I N C O L N T R UST COMPANY
un miliard şl 350 milioane m. c. a- P a r is — B ra silia — A rg en tin » N ew .V o rk
ad. I. Ia ee priveşte regimul pro­ lui minier pot rezulta drepturi res­ supra consumului de metan din roane.
prietăţii zăcămintelor miniere de trânse pentru proprietar. Trebueşte Transilvania rămâne o mare canti­ TOTALUL societăţilor pe acţiuni CREDIT A N V E R S 0IS B A N C O I T A L I A N O Dl L I M A
combustibil. făcut un partaj echitabil intre ex­ tate ce poate fi consumată, nentlli- constituite tn cel patru anţ de exis­ B r u x e lle s — A n vers Lima (P eru )
Zăcămintele miniere din subsol al plorator şi exploatator deoparte şi zată, tenţa a republiceI cehoslovace este
făril neflind creiate de oameni, apar­ Stat, şi proprietar, de altă parte, a 2. a) că consumatorii din regatul de 403, cu un capital acţionar dc Societá italiana di crédite commerciale SO CIETA C O M M E R CIA L ED 'OR IEN T
iţia comunităţii organizate tn stat beneficiilor rezultate din exploata­ vechia na agreiază cărbunele şl ri­ M uait — t r é s t — Vi «.na V M ilan — C o n sta n tln a p o le
Din Întâmplătoare« suprapunere a rea, de către cei dintâi, a zăcămin­ dică prea multe cereri pentru com­ 2,685 milioane.
proprietăţii delà eu prefaţa subeoîu- telor fia combustibil, după prlnci- bustibilul lichid.

1

Tribuna Forestieră
Exploatarea pădurilor de fag
Generalizarea tntreîulnţărel cărbunilor de lemn
In Ţara Românească din cauza
/ xploatărilor intensive ale pădurilor
de re ţi™ ase s'a făcut ca fagului să
nu i se dea nici o atenţie, decât ca
lemn de foc şi în spécial muma! în
Jocurile aproape de centrele popu­
late, nerentând exploatările din
punct de vedere comercial.
A fost chiar o vreme când, din
causa unei teorii greşite a special lş-
itQor noştri silvici din alte vremuri,
*e ordonase o luptă de exterminare
contra fagului care se afla in ames­
tec în masivele de reşinoase, secuin-
du-l (ciungindu-l) pentru a se usca
mal lesne (cazul de la Tarcău).
A trebuit sä vină alţii dintre noi
«are să oprească greşelile celor din­
tâi, greşeli care, dacă s’ar fi conitl-
nwat ar fi dăunat mult ţărei.
* (nu Insă prin cooperative care sunt
* *
Din cauza împutinărel speciilor
{Ie foioase de valoare ca : ş tej arul,
ulmul paltinul, tel, etc. întrebuinţate
in industrie atât de mult, « început,
delà a vreme, să-l se dea toată aten­
ţia fagului, fapt pentru care azi
sunt atât de căutate scândurile de
fag, debitate din fagi crescut! fru­
moşi şi In condiţiunî de exploatare
lesnicioase.
Apoi tot din cauza împuţinării sie-
Jarului, aproape exclusiv întrebuin­
ţat până-la o vreme pentru traverse,
doage, mobile, stâlpi de telegraf, etc.
a început acum, de câţiva ani, a se
face traverse de fag injectate cu
Creusot, créindu-se uzine speciale
pentru creuzotat, Iar stâlpii de te­
legraf au început a se face chiar şi
din brad, având baza carbonizată
pentru a dura mal mult.
Acum, in special după război, de
când cărbunii se procură atât de
greu, mal toate nevoile combustibi-
Julul se rezolvă prin întrebuinţarea
directă a lemnului brut şi tn special
Beciul de fag cât şi alte foioase.
Dar ceea ce e mal grav, e că
Üau pradă focului chiar lemnul din
pădurile de fag, care ar putea fi alt
cum industrializate şi oomerciali-
aate. In loc să se întrebuinţeze pen­
tru foc numai ceea ce e viciat ţi im­
propriu, axt te sortează din nenoro­
cire ea lemn de foc chiar ţi lemnul
de lucra.
•V --- ----- “ - ' ■
* *
Grsatăţt]« de transport ale lemne­
lor de foc pe căile ferate coudltue o
problemă de actualitate şi care va
mal dura încă mulţi ani tn tara
noastră. Căci sub o greutate de
10.000 kgr. şi un volum de £0 mc
transportăm o materie nu prea va­
loroasă, pe când dacă ne am gândi
eă transformăm lemnul brut din pă­
duri direct tn cărbuni, am economisi
două treimi din numărul vagoane­
lor de transport, azi utilizate.
E o problemă de actualitate tn
ţara noastră, pe caro atât economiş
Iii cât şi specialiştii noştri, au oco­
lit-o mereu.
In felul cum ne exploatăm pădu­
rile de foloase din ţara noastră, pe
lângă ci facem o mare risipă, dar
risipim sute de milioane anual pirin
pierderea atâtor alte derivate — oe
«’ar putea extrage din lemn şi care
azi se prefac in fum — cât şi a uti­
lizăm! unul număr de două treimi
«din vagoane mal mult decât ar fi
necesare pentru transportul cărbu­
nilor; de lemn.
w
* *
r moblema cărbunilor de lemn tn
legătură cu împuţinarea pădurilor
din tara noastră, e tot atât de im ­
portantă ca ti problema reglemen-
tărei arderei păcurei căreia ar urma
«ă i se dea o utilizare mai raţio­ nici, a atins, la 20 Decembrii bere fi lucrătorilor tnscriţi pentru
nală, cxtrăgdnâu-se atâtea elemente 1922, guma de 1117,8 miliard« lucru la oficiile publice de plasare
chimice care azi se distrug prin ar­ mărci, cu un spor de 135,8 miliar­ înfiinţate de Ministerul Munţii.
dere, lucru discutat cu atâta com­
p etin g tn congresul inginerilor de de In zece die. La aceiaşi dată. vicultori şi grădinari şi 134 lucră­
ţnine din toamna a. c.
Şi de aceea şi noi inginerii gü- tractată dala începutul anului
dvl, fată de problema combustibil o- 1922, este 843,9 miliarde mărci.
lu! lemnos, trabuc să găsim soluţii
Ia fel cum au găsit inginerii de străne necesare plăţilor tn contul
mine.
Creiarea unei industrii proprii
lemnelor de foioase spre a le trans­ mă de 224,2 miliarde.
porta prefăcute tn cărbuni, — iată
care e problema care trebue luată In
considerare de factorii competenţi al
ţărel.
Un distins coleg, inginer silvic
Kovats Adalbert, şeful ocolului sil­ DECRETUL LEGE RESPECTIV
vic Firiza de jos (Transilvanda) in
„Revista Pădurilor“, ne atrage aten­
ţia, şi cu drept cuvânt, asupra fap­
tului că :
Dintr'un metru cub de lemne, prin
metodele ştiinţifice, se obţin 100 s t r i a l e t r e b u i a u
kgr, de cărbune ţi 90 kgr. de părţi d e c ă t r e m i n i s t e r u l d e i n ­
volatile, precum ţi :
20 kgr. acid pirolignos ţi gudron m ă d e c o m is ia s p e c i a l ă e-
a 2 UI, 40 UI.
24 kgr. a d d acetic de 80% a 10 e a n o m ic ă c e f u n c ţ i o n e a z ă
lei, 240 lel.
fi kgr. alcool metylic a 3 lei, 18 lei. e x p i r a t l a 3 1 D e c e m b r i e
Total 298 Ul.
Numai din acest exemplu destui 1 9 2 2 .
'de sugestiv, se poate vedea că de
fiecare m. cub de lemne pierdem 298 /e c e n*au f o s t tn c ă v a l i d a ­ ducaţle şi 9 lucrători disponibili.
lei tn aer afară de cel 100 kgr de t e c a d tn n u l i t a t e ş i c u m
cărbuni, care reprezintă, loco pădure,
încă 50 lei (scăzând manopera).
In total deci, pentru un mc. de i a r a l t e l e n 'a u f o s t în c ă
fag am realiza 348 1st.
* d i r e c ţ i a g e n e r a l ă a i n d u s ­ Locuri libere 400 de ucenici şi 6 perative „Tazlăul“ din Tazlău Jud.
* *
■Fabricarea internă a căibQnilor
’din lemn e o chestie de actualitate \H s i t u a ţ i a d u p ă e x p i r a r e a
şi s ’ar putea valorifica mal lesne a c e s t u i d e c r e t l e g e .
frumoasele masive de fag din munţi
prin sistemul bocţelor (sistem vechi)
to locurile prea accidentate şi pen­ r i z a t ă , s u n t e m
tru cantităţi mari utilizându-s* sis­ în s ă c ă a c e s t d e c r e t l e g e ciile publice de plasare din tară
temul carbonizărel cu retorte pentru d e v a l i d a r e v a f i p r e l u n ­ mal sunt înscrişi numeroşi lucrători
a obţine şi produsele secundare ca :
acid aoetic, gudron, acid pirolignos, g i t c u în c ă ş a s e lu n i, a d i ­ angajament numai în localităţile
«1« şi cari se pot vinde azi cu pre­ c ă p â n ă la 3 0 I u n i e 1 9 2 3 . unde domiciliază.
tori Hecate
5 .A R G U S
m M m m
înstrăinarea Caselor
In Germania este considerată ca nn
P P^RIMSA IS I
|j M
m m
Voiţi să faceţi cadouri
rau iar în Franfa ca folositoare
Din Paris şi din Berlin vin ştiri brie, mai rare şl mai costisitoar
Ite
$2}, coiufenabile şs frumoase ?
în privinţa íntráinárilor imobile­ ca înainte. Vfzitafi fabrica de articole de voiaj
lor şi, din ambele capitale se dă ★
o părere deosebită asupra influ­
entei economice acestor înstrăi­
nări.
LA BERLIN, vânzările de case
p’au succedat cu miile, la străini
LÄ PARIS, chestiunea se pre­
zintă însă cu totul altfel. Acolo
s’a adoptat chiar de Cameră, în
Noembrie trecut, o lege referitoa­
D-TRIEElevulMARCULESCU
casei PAUL MILKER
re la posesiune de imobile în
cu valută forte până la 1 Decem­ Franţa de către străini. Ori comi­
brie. Marca extrem de depreciată
şi legea protecţiunei chiriaşilor a
Îndemnat o mulţime de proprie­
tetul Asociaţiei proprietarilor a
adresat primului ministru o scri­
Bine asortat cu gentuHtg. noseté.
soare prin care-i atrage atenţie a-
tari să-şi vftnză imobilele. De ar
tunci, în speranţa unei regulăţi
definitive a problemei reparaţiu-
supra serioaselor neajunsuri a a-
celei legi, nevotate încă de Senat.
Corespondent oort-vizite, port-tigarete.jmanicliiure
nilor, marca s’a ameliorat simţi­
tor şi, pe de altă parte, guvernul
a urcat chiriile printe^o lege.
Comitetul arată că în loc de a
fi protejaţi proprietarii de case ar
fi năpăstuiţi.
Mai întâi, aplicarea unei ase­
Contabil
tânăr, cu practică, posedând ro
truse, serviete, etc. • •* o •
Astfel că tendinţa proprietari­
lor de a vinde a mai scăzut.
Cererile de case din partea străi­
menea ,legi ar provoca represalii
cu atât mai primejdioase cu cât
mâna’ germana şi franceza do­
reşte serviciu în comerţ sau in­ Str. Sărindar 12, colt cu str. Oteteieşianu 7
Costul instalaţiilor s’ar amortiza capitalurile franceze plasate în dustrie serioasă. A se adresa la
nilor însă sunt foarte mari, pre­ străinătate ar fi mal mari. ziar sub iniţiala ,,B ”
lesne. ţul a devenit un lucru secundar ;
Din cauză că aceste instalaţii lip­ Iată însă o consideraţie tipică :
cumpărătorul nu se sinchiseşte plasamentele imobiliare ale străi­
sesc tn tara noastră, nici nu ne pu­ nici de plata taxelor, nici de im­
tem inchipu cât se pierde anual şl nilor în Franţa contribue la star
pe nesimţite. pozitul de pîus-valuta. Cunoaştem terni cirea schimbului.
Cazul frumos al distileriei lemnu­ chiar cazul unor Români caii au Prin faptul că se imobilizează
V IN C H I N A T , R H U M
lui delà Reşiţa trebue generalizat. cumpărat ca «e la Berlin, în Franţa capitaluri străine, ele
Deci o modalitate nouă pentru tru Pentru acei proprietari cari, to­
călzitul căminurilor noastre cu căr­ atei viază ameninţarea ce apasă
tuşi, sunt decişi să vândă, chestia schimbul francez dintr’o realizare
buni de lemn se impune, afară de a- esenţială este cât să ceară T In
nume cazuri, unde se necesită fia- a lor brutală. „Aceste plasamente
cári pentru care am întrebuinţa lem­ timp de pace se făceau socoteli da au fost folositoare de câţiva ani
rentabilitate, se considera ca de
nul brut şi n’ar Ü cuminte să fie descura­
Cărbunii de lemn ar fi foarte cău­ 12 oii cirri a este nivelul obişnuit
taţi tn industriile metalurgice (fieru­ al preţv de cumpărare. Pe a- jate.
„Mat rău ar fl incă să obligi pe
lui) înlocuind cocsul atât de gtreu de tunci pi , ietaailor nu le mergea cumpărătorii străini să.şi vândă
fabricat la LupenI sau atât d» greu bine; era supraproducţie de case.
de adus din Ceho-Slovacia. casele. O asemenea lege ar fl con­
Astăzi nu se mai fac asemenea siderată în străinătate ca o mani­
Prin acest sistem, am întrebuinţa socoteli. Pentru un imobil con­
braţele ţăranilor noştri din munţi festaţie de nationalism economic
struit în 1904 şi închiriat atunci intransigent şi ar provoca com­
în dauna tezaurului ţfirel) statul pu­ cu 18.000 mărci se cere azi trei
milioane şi Jum. m ărci plication! nesfârşite".
tând lucra, direct In regie pădurile
sale. O casă, colţ cu Friedrichstrasse *
Am Uşura transportul pe căile fe­ închiriată în 1914 cu 30.000 mărci, Pe când deci în Germanie se
rate şi am pune in valoare mal ren­ face azi cinci şi jum. milioane. crede că înstrăinarea caselor e un
tabilă masivele de foioase ce le po­ Guvernul german a luat oare- rău, în Franţa predomină credin­
sedă ţara. ţa că e folositoare întărirei schim­
Şi câte nu ne mal rezervă viito­ cari măsuri spre a împiedeca în­
străinarea imobilelor şi într’ade- bului.
rul dacă vom şti să folosim pădu­
rile. văr transacţiunile de această na­ Viitorul va spune cine are drep­
tură au devenit, delà 1 Decem- tate.
M. P . F lo r e s c u
Inginer şef silvic al Creditului
Techniç
«M
I..M
II H— Jâ OfljBBliaaM I I UlmHIM —
Băncile J n Kusia
Deilaţinnea în Franţa Agricultura în Ungaria Ä în c e p u t s a p a r t ic ip e
COLONIZĂRILE CU GERMANI ŞI CAPITALUL STRAIN
Am anunţat acum câteva ' zile că,
Camera franceză a modificat conven Economistul ungur Eduard Palyi In Rusia bolşevică, proprie­
ţia dintre stat şi Banca Franţei, re­ a supus guvernului un proect de tatea privată face progrese
ducând tn mod excepţional pe anul colonizare agrară cu germani. zilnice.
1922, delà 2—la 1 miliard, rata anu­ El Iţi justifică planul astfel :
ală pentru atingerea datoriei statu­ Randamentul culturel de . cereale O mulţime de bănci particu­
lui către bancă. în Ungaria este în medie dè 11—12 lare funcţionează şl altele sunt
Din expunerea de motive făcută de chintale de hectar, pe câni tn Ger­ pe punctul de a fi întemeiate.
Bokanowsld, raportor general, recea mania — de ţi pe un toi de calitate Interesant este faptul că şl
că bugetul pe 1922 n«permiţând văr­ inferioară — randamentul este tt-
sarea a două miliarde, s'a preferat proape dublu. capitalul străin a început să
să se reducă rata pentru a nu re­ Suprafaţa arabilă a Ungariei cu­ participe la băncile particulare
curge la noul împrumuturi prinde circa 85.000 hectare, din cort ruseşti.
Inzlstând asupra desavantagiiloor aproape nouă mii hectare sunt te­
politice! de Împrumuturi, raportorul ren inundabil ţi rinei mil hectare Guvernul sovletio care nu
poate nădăjdui să I se acorde
stabileşte s sunt cu totul neglijate.
1) Că orice politică de deflaţla mo­ Ungaria să ceară Germanldt ca să credite străine, se sileşte acum
netară presupune prealabil asigurat trimeată un număr de speeiaRţtl ţi să atragă capitalul internatio­
chimice necesare pentru
anei axa oazata «n »z-himh nal sure formaţiunile bancare
pe împrumut erei ară stagnarea afa­ da Germaniei, pe lângă particulare.
cerilor şl contribue le prelungirea remunerarea muneel ţi materialelor B ineînţeles capitaliştii stră­
stării proaste a economiei naţionala furnizate, un drept de opţiune an>
„AGRICOLA“
Stabilizarea schimbului şl crearea pra surplusului de cereale astfel ob­ ini cer garanţii şi le obţin-
de eondiţtonl normale produeţlunsl ţinut.
nn pot fi opera unul decret arbitrar.
Nimic nu este mai Inutil ca o po­
litică deflationists în condiţinnl ne­ Obţine succes nemaipomenit!
favorabile, zădărnicind succesul. I
Exemplul Ceho-Slovaciel este edi­ Tratat de M ii beigo-palon Kara-lki
ficator.
Trebue întâi realizat echilibrul
Societate Anonimă de Asigurări Generale
bugetar şl condiţiunî de desvoltare Guvernul bedgflan a inch'dat ou
normală a producţiunei, şl numai In oel polonez un tratat de comerţ
Mery Henné din Bucureşti
urmă procedat pe nesimţite la de- bazat ne priuoipM raaţiiumei celei
flaţlunea monetară. mai favorizate. 3 Sdiroeder 3 CAPITAL SOCIAL LEI .
1 0 0 0 0 .0 0 0 deplin vărsat!
Dividendul Băncei
Acesta este potoul tratat de co­
merţ œ oare Ta semnat Befefa de
Ja armistiţiul îacoace.
Brodle & Brodle Totalul fondului de garanţie la 31 Decembrie 19^1 lei 26.449.428,14
Daune plătite la 31 Decembrie 1921 Lei 33.801.536.42
Franţei Ministrul afacerilor străine din 2 Griffon 2
Belgia şi contele Sdbîescki, repre-
Banca Franţei a stabilit la
franci dividendul pa al doilea
145
se­
zentanrttd Poloniei au semnat în a-
ceâaş ttap şi o ooravanffane privi­
toare la dhesttunffle bunurilor, drep­
la Teatral MAJESTIC Direcţiunea Generala .In Bucureşti
Direcţiuni Regionale la:
mestru din 1922. Cn acest nou dl. CLUJ : Str. Nicolae Iorga No. 11
turilor şi intereselor în scopul de
vident acţionarii an primit in to­ a salvgarda anumite interese oare
tal pe 1922, 280 franci. au suferă după urma războMuî.
ü
P a la tu l S o cietăţii şl la
Circulaţia fiduciară
IN GERMANIA’ Bursa Muncii Galoşi
American I
-Calea Victoriei No. 11-
I A Ş I : Strada Carol 33 colţ cu
Asakî
Circulaţia fiduciară a donna, lată care e rttm ţia lacurilor li­
Locuri libere 5 de agronomi, sil­
BOCANCI Reprezentanta Generală
datoria flotantă a Reichulul con­ tori cari meg-g in orice parte a ţârei.
Locuri libere 136 de alimentaţie,
băuturi şi 31 lucrători cari merg
Italieneşti
En-gros
In Bucureşti, Strada Paris, 23
Pentru cumpărarea de devize în orice parte & ţărei.
Locuri libere 23 de îmbrăcăminte.
mode şi 26 lucrători cari merg în
Magazinul ITALIAN
— Str. Luterană 1 1 . —
reparaţiilor, s’a Întrebuinţat o su­
orice parte a ţărel.
Locuri libere 47 pielărie şi 16 lu­
crători cari merg în orice parte a
Birou pentru asigurări de transporturi leprezentanţe generale
ţărel. D e vân zare LA BRAILA la Craiova, Tem işoara, Cernăuţi
Validarea tranzacţiilor industriale Construcţii, lucrări publice cu 16
lucrători cari merg în orice parte a
UN ATELIER COMPLECT
d e r e p a r a ţiu n e a M a ş in e lo r Strada îm păratul Traian No. 6 şi Chişinău.
ţărel.
Cu MOTOR de BENZINA
Locuri libere 460 de cărămidari ou
VA FI PRELUNGIT 3 lucrători disponibili. ş l I n s ta la f ie c o m p le c tă p e n tr u
Locuri libere 58 în Industria lem­ TU RN A T M ETAL
D e c r e t u l l e g e p r in c a r e nului cu 14 lucrători disponibili.
t o a t e t r a n s a c f i u n î l e in d u ­ A r a d , S ta n ic e i, s i r . C o tu tu i 4
Loc. lib. 1 la cartooage cu 8 lucră­ 14597
v a l i d a t e tori disponibili.
d u s t r i e ş i c o m e r ţ ş i tn u r ­ fieLoc.
Loc. lib. 5 la imprimerie, fotogra­
cu 12 lucrători disponibili. DEVANZARE
lib. 68 tn metal urgie-electro- 1) Una Semistabi ă sistem Langfelder
technică cu 153 lucrători disponibili; de.HP cu doi dlindri, cazan tubular cu
A g e n ţii în to a te o r a ş e le d in T a ră
4 •- •* . rse ':'v:' 1 ’ ' . . . *'*•'
Ceasornicărie, bijuterie 4 lucrători suprafaţă de încălzire de 90 m. p. nou-
■’a i n s t i t u t u l g e o l o g i e , a disponibili.
tat pe sten er fn per cotă stare de
Locuri libere 4 la personal de co­ funcyune.
merţ şi ad-ţie cu 47 lucrătorii dispo­ 8) Una pompă cu abur de alimen­
Face asiaurări tn condiţiunî avantajoase tn ramurile:
nibili. tat rezervoare, nouă, cu doi cilindri
C u m t o a t e tr a n s a c ţiu n i- de apă tn diametru de 120 mim. ci-
Locuri libere 16 de personal de e- Imdml de abur în diametru de 120
Locuri libere 18 de personal d»
mim hopul de 250 m. I n c e n d iu , F u r t, G r in d in a ,
3) Un ferăstrău bandsege pentru
botei, restaurant şi 45 lucrători dis­
e l e s u n t m u l t e la n u m ă r , ponibili. f 8tolene, cu douăvolane tn diametru
de un metru, masa lată de un metru
Locuri libere 483 de personal de tn perfectă stare de funcţionare. A-
p r e z e n t a t e s p r e v a l i d a r e , serviciu şi 162 lucrători disponibili. matorii se vor adresa Societătei Coo­
T r a n s p a r i, V ia ta p A c c id e n te .
t r i e i a î n t o c m i t u n r e f e r a t cari vor să se angajeze.
Locuri libere 335 de muncitori a-
Neamtu. 14ei7
p r in â a r e î n t r e a b ă c a r e v a gricoll şi 8 muncitori disponibili.
Locuri libere 881 de muncitori de Cu 70.000
pădure.
Locuri libere 343 de muncitori de vând o Odaie 4j4, o odaie 3i4, oj
D in s u r s a c e a m a i a u t o ­ fabrică şi 88 muncitori disponibili. sal ?j4 curte circa 500 metri pă­
in fo r m a ţi Pe lângă lucrătorii arătaţi ]e ofi­ traţi, îngrădit cu ulucă nouă, li­
bere imediat situ te tn str. Ma
rin Muscă 22 prin Ferentari (Fi-
din toate profesiunile cari doresc laret) In formaţiuni
S. B'ARAftCH
Str. Regală 9 Tei. 2t'|81 1483'
yi
I
 « I U .J Q I

! B u r s a d in P a r i s
4 IANUARIE. — Bursa este
mai bine dispusă şi pare a nu voi
să ţină socoteală de consecinţele
q ff ai T
viitoare, pc care le-ar putea avea
dificultăţile între Franţa şi An­
glia. Târgul este foarte ferm în
aproape toate compartimentele.
Unele societăţi de credit, căile fe­
H I D A rate, cupriferele sunt în general
în progres. Valorile otomane sunt
mai puţin greoaie, titlurile inter­
jopunc^óya/éóoL naţionale suni în avans.
Au cotat :
I n d u s t r ii A v a n t a j a t e
Ar. mai fost acordate avantajele
legei perT.ru înerraţaraa. Indus­
trie! naţional® print jurnalele con­
siliilor de miniştri publicata în
„Monitorul Oficial“ n 0_ 217 ùm 4
iaanarie a. c.
— Morii ce d. Al ecu C. Costcscu
posedă în comuna Ohaba, judeţul
Gorj.
— Fabrice! da tricotage şi bas­
male ce d-nii Gr. şi N. Boivizeanu
posedă în comuna Galaţi.

p e r z t& L i
jcæe&Læsc cadùxéea
cxce \ t c e Renta franceză 3 la sută 58,78.
Renta franceză 5 la sută 1015— Transadji valid
1910, 76,00.
Renta franceză -4 la sută 1918 Prin jurnalul consiliului de mi­
63,05. , niştri publicat în „Monitorul Ofi­
Renta franceză 5 la sută 1920 cial“ No. 217 din 5 Ianuarie a.' c.
80,50. s’® apjo'jat validarea transactin’,
Crédit National 1919, 488. nii făcută asupra următoarei în­
Crédit National 1920, 480,50. treprinderi :
I. Cicher din Chişinău vinde
S C H IM B U L toată instalaţia pentru fabricarea
de cuie şi lanţuri ce se va instala
la Chişinău, conform actului de
LONDRA, 4 Ianuarie vânzare, contra sumei de lei 240
Paris 05,22 jum.; New-York 4,04 mii, d-ltii Tovi Moisevici Cogan

ARTA NOUA IN INTERIOR

Sulfat de Cupru
Englezesc 98199% garantat
11/16; Bruxelles 70,17: Geneva din Chişinău.
24,58; Amsterdam 11,72 : Milan
90,37 jum.; Berlin 37,270; Stoc­
kholm 17,22~ Copenhaga 22,74; Mărfuri în străinătate
Christiania 24.57; Vi en a 320,000;
BUCU RESTI CAL.VICTORI El 77 Marca „MflCKECHNT Praga 155; Madrid 29,62 jum.
PARIS, i lanvari«
Zahăr (pro 100 kgr.) 194.50.
I Mc. Kechnie Brothers Limited
' Widnes (Anglia)
PARIS 4 Ian. Paritatea
LE HAVRE, 4 lanvarie
Cafea (pro 50 kgr) 214.25.
NEW-YORK, 4 Ianuarie
Argint (pro uncie) 64 % cente.
Primim comenzi pentru prompta expediere din Anglia Rom 5ni a S.— 12.50 LONDRA, 4 Ianuarie
iîrnizăm chiar acum prompt din depozitele noastre din ţară1 \nglia 6 5 .4 '-- 818.12 CqucivQ (pro kgr.) 14% d.
1 SLat.-Un’t, J4.08V, 176.06 Amr (pro uncie) 88 sb. 10.
C e n tr e ra p e n t r u R o m â n ia Argint (pro uncie) 31 d.
1 Rermania 0.171/, 2.18 C u p r u (pro tona de 1016 kgr.1,
IMk. K echnie Breathers Limited g
*
Relaţia
S nani a
92.60
220.25
11.57
27.53
65.3.9
C o s ito r (pro tona de 1016 kgr.)
B u c u r e ş t i — C a s S e ia V ic t o r i« © * © S ! riali a 72.— 9. 180.8.9.
Camera 210—Telefăn S4ii8 Plumb (pro form de 1016 kgr.)
Adresa Telegrafică : MACK SC HN iB, Bucureşti ! Rlvaţia 266.— 33.25 26.5.3
IOSILE ! Hrecia ---#--- ---.--- Zinc (pro tona de 1016 kgr.) 33.6.
BIBWBWHHBHMEBBBggEMEKBBBEBBffiHBBti Olanda 557.50 69 68

M O B IL E
— .—
NJ
D
FURO
O.-Slovac.
Polonia
Austria
fin gări a
f '.anada
—
---
,—

"inre
•
—,—

-- .---
Informaţi uni
.1 M O D E R N E ♦ S O L I D E * C O N V E N A B I L E Bulgaria
Serbia
---,---
-- .---
Secţia I-a Ä. G. I. R. va ţine
în ziua de 10 Ianuarie 1923, orele
10 a. m. în localul Asociaţiei, adu­
I OBIECTE DEACTA • DECOPATIUNI • TAPbECTE narea generală de fine de an.

Í 0 hám crizei ie. « t a i

rasă* â£E Apele Dunărei scad la Drene T o a te Î n c e r c ă r ile p r i m ă r i e i de. a
A lm a n a c h .r RG USw A lm an ach „ÁRGUS” A l m a n a c h ..A R G U S “ va; sunt staţionare la Orşova şi
mmsmamv* r e z o lv a c r i z a d e c o m b u s tib il ş i a p u ­

Ioturi şi Tălpi de Cauciuc cresc delà Cetate la Marea Nea­

gră.
Iată situaţia pc zilele de 4 şi 5
Ianuarie ‘ ‘
n e l a d is p o z iţ ia p o p u la ţ ie i C a p it a le i
c o m b u s tib il pe p r e ţ r e d u s , a u r ă m a s
z a d a r n ic e .
C a p it a la su feră, d e l i p s a da lem .nc,
su n t m ai ieftine şi m ai d u rab ile decât pielea. c a r ! s e s c u m p e s c d in ce în ce m o l
m u lt.
Cele m ai indicate c o n tra um ezelei şi frig u lu i
PORTURILE t Ian. 5 ian. O p e r s o n a lit a te m a r c a n t ă d i n B u ­
c u r e ş ti a p r o p u s u r m ă to a r e a m ă s u ­
r ă p e n tr u r e z o lv a r e a c r i z e i :
■HHHnBBBHEBBHEI 322 F iecare, c e tă ţe a n tr e b u e s ă c o n s u ­
Bazias ——
m e c e l p u li n o s t i c l ă d c v in d in V I I ­
Drencov 2P6 27?

Pentru Miticiiltori si Agricultorii Orşova

T.-Severin
Cetatea
Calafat
O40
401
87 0
36 5
343
—

376
372
L E D I M i m i E E R E M E I E F F S -O R !
(D e p o z it B u c u r e ş ti s tr . O lte n i 46 b is).
A c e s t con su m i t l v a d is p e n s a tn m o d
a b s o l u t d e n e v o ia în c ă l z i tu l u i, c ă c i
In vederea sezonului, vom primi cu fiecare vapor: Bechet 335 341 v in u l F ir m e i d e m a t s u s , t l d ă o c ă l­
835 d u r ă in t e r n ă s u f ic ie n tă p e n tr u a n u
sal
Sulfat tie tu y iu S 3|o Zfmnîcea 340 n e t. A c e s t s iste m ~ $ â C ù la r a f o s t p u s
32 i 335 tn p r a c t ic ă de m i i d e lo c u ito r i a l
Giurgiu
K Rafia Majuaiga Extra Olteniţa 318 325
207
C a p it a le i ş i r e c o m a n d ă m c ă ld u r o s la
to a tă lu m e a c a să -l u r m e z e .
Călăraşi 286
„ N A Ţ I O N A L A Sfoara de Manila C. Vodă
Hârşova
300
313
312
326 Secţia IV-a A. G. I. R. va ţine,
0 :: :: :: Pucioasa :: :: :: Brăila 287
280
295 în ziua de Mercur! 10 Ianuarie
Societate generală de Asigurare Vânzare numai Engros din Depozit
Ga laţi
Tulcea
ismail
179
205
?9''
186
211
1923, ora 6 jum. d. a. în localul
Asociaţiei, adunarea generală de
F o r a « Ş o fa i I n A n n i 1 8 S 2 Cliil a Nouă 130 135 fine de an.
Fiind a doua convocare se va
Capii«! ele acţiuni : Lei lo.ooo.ooo
Fonduri de rezervă : Le! 05.ooo.ooo
(W ie d e r & C o .
Societatea in num e colectiv
Farmaciile de serviciu
ţine cu oricâţi membri prezenţi.

Daune plătite în 1821 : Lei 41.171.555 0 BUCUREŞTI I GALAŢI de. S â m b ă t ă <5 I a n u a r ie

Daune plătit« delà fundarea Societăţei : Lei 2C3.000.000 P a s a g i wl I m o b i l i a r a
Tel. Uţ79 I
I Strada Daciană Edif. Surè
Tel, Zişi
I n n o a p te a
Const. Andrieş, sos. Basanah 26;
D. Adamovici, calea Griviţei 81; Al.
CU LEI 6 0 0
Cel mai util Cadou
Leist, str. Dr. Félix 67; A. Al!)ini.
P r im e ş te a i s l g r u r â r î în . r a m u r i l e :
A lm an ach „ARGUS” A lm an ach „ARGUS“
aalea Victoriei 98; Gh. Hotăifami, str.
Vasile Lascar 82; D. M. Icmescu, str. 0 CASETAii BANI,I
In c e n d iu , Sfinţilor 6; Dr. Luca Pefcrescru, Co-
troceni 15 bis: I. Ioanide, calea Că­
Elegantă, nichelată delà Casa
M arco D a tte lk re r-e r
lăraşi 110; Dr. C Gucci (Trandafi- 62 Str. Carol B ucureşti 7
G rin d in a şl T ra n s p o rt rescni, Dorobanţi 12; Dr. Grigareseu-
Elïir, 3 str. Enăchiţă Văcăresc«
( F l u v i a l , a n a tr îtîm şt te r e str u )
m<SAZlN[:
ţAAR'LE (Piaţa Bïbesou Vodă); Dr. Gr. Gara-
caş, şis. Colentina 41; Enescu dr. So-
reni, Bulev. Paého 99; Gh. Urseanu
str. Col. Orero 11; I. Stănesou. str. Ş m v m m t
A s I $ y w r « S .r i a s u p r a v ie ţii ţjţR T H jji Traian 64—66; Rena Fröhlich, str. ^ D e s e r t- #

m□ um tacuşm o
Vânători 1 bis; I. Valeria, str. 11 Iu­
“ proprietar- M.B£RTtl£ nie 65; Dr. A. Ară/mescu, calea 13
In conditiuniie cete mai avanfagioase: Septembrie 121.
so in n o a p te a d e D u m in ic ă 7 IctnM arie
ÖO
Caz de moarte, Supravieţuire, Zestre, Rente viagere, etc. I
N. Georgesou, calea Griviţei 277;
Gh. Dar, calera Griviţei 183; S. Longines
Scunda piaţa Buzeşti 45—47; E. ceasornice elegante şi precise

tltm i
mm
Schuster, calea Victorie 154; Gh.
Bolondra, str. Regală 6; N. Waasetr-
mam, oalea Moşilor 97; A. Ceţpleanu, I perte 4 milioane btxc&ţl vân-

A s i g u r ă r i t n c M E v i c l u o l e cu ş î I a r ă r e s t l t w t r e a
p r im e lo r . R ă s p u n d e r e c iv ilă .
A s ig u r ă r i c o n tr a i s tF ic ă c iu n iio r a c c id e n >
t a i l e « a le a m t o m o l î i l e l o r ş l a u t o *
c a m io a n e lo r c u I n c lu d e r e a I n c e n d iu lu i.
e a c p io s B le î ş î f u r t u l u i
A s ig u r ă r i c o n tr a i fu r tu lu i l a m o b ile ,
m & r fu r l, c o s s e d e b a n i , e t c .
In fo rm sţfu n i la S ed iu l-S o cia l
BUCUREŞTI, S trad a PA RIS No.
(P a la tu l S o cie ta te!)
A G E N Ţ II IN
n . . . "I ~ . i y — —iv . . . ---------
\m calea Moşilor 406; D, Nicola«, ca­
lea Rahovei 81; G. Ramaşc&n, str.
Card 89; V. Gheorghiu, str. Oazăr-
mei 95; A. Solomon, oaflea Dudeşti Domnul Adolf A. Franco, cerea-
list şl fost Director de Bancă, a
60; N. Steresou, bulevardiul Eliaa-
0B ® beta 45; M. Poîeacu, bulevardul co­ fost decorat cn ordinul Coroana
c^C U R E Ş d* loneii M. Ghica 57; E. Paraachives- României tn gradul de cavaler,
cu, oalea, Şarban Vodă 118; S. Leo- O distincţie bine meritată.
I p \ U /C T O R IE I N ° 56 nesou. str. Romană 125; V. Rarozzi, . --------- rfsvv'T
/r
f^ P Q N 3 2 /2 ^ calea Călăraşilor 189.
1B ® In n o a p te a d e L u m i '8 I a n u a r ie
m i Maria Nicul eseu, calea Griviţei
□ 0, 247; Dr. A. Voitinovici, calea Grhri-
A lm an ach „ARGUS” ţeî 104; V. Manolescu, piaţa Victo-
8t A lm an ach „ARGUS” rie.Ţ; A. Pantazi (Thoi&s), calea Vic­
toriei 164; D. Breuţă, str. CAmpînea-
nu 9; Al. Angial (Vdanschi), str. Po­
pa Tatu 8; T D. Vasiliu, stn Mihaî
Vodă 10; M. Dr. Constantineacu, ca­
lea Rahovei 88; W. Grosser, calea
Moşilor 298; I. Năstase, str. Labirint
12 08 100; M. Beinich, str. Nerva-Traian
120; Gh. Olăvinaru, str. Carol 92; M.
pentru Confeiţiuni de Haine Bărbăteşti Cugler, str Viitorului 99; S. Tipel,
B-dul Carol 27; C. Heraemberg, calea
BUCUREŞTI, — Strada Berzei 9 4 —96 Văcăreşti 61; S. Panea, calea Văcă­
Asortiment totdeauna com plect de : reşti 223.
K o p ro l
T O A T A Ţ A R A P A L T O A N E obişnuite şi lux I n noQtVÎea d e M a r ţi 9 I a n u a r ie
Dr. V. Benţe, calea Griviţei 80; A. chocolată purgativă regulează
HAINE obişnuite, sport şi lux Alifanti, calea Griviţei 104; Ana Ni- activitatea intestinelor,
culescu, Bvd. Col. M- Ghica 27; G
COSTUME V A N Á TO A R E Chihăescu, calea Victoriei 75; R Va-
silescu (Henţiescu), calea Victoriei
M aiestatea S a R egina în ­
P A N T A L O N I separaţi fantaizie şi călărie 24; Gh. Ionescu, calea Rahovei 5; C.
Mironescu, calea Rahovei 208; Va­
so ţită de D oam na de O noare
Sim ona L aliovary a b in e­
U N IFO R M E. H a i n e s c u r t e sile Novian, str. 11 Iunie 30; E. Bel-
cot, bulev. Ferdinand 63; Ovid Nico- voit a v izita M agazinul
D e m ie P a l t o a n e , Kimono Raglane lescu, calea Călăraşi 118; Tilsa-Pope*
seu, str. Clemenţei 27; I. E. Marco-
„CAUCAZ“ , F ra ţii B ara-
- __ i ___ ;_____________ ______ _

M a t r o s u r i I b le u m a rin ette. e le . vici, calea Văcăreşti 49; M. Vartoló- ghian, V ictoriei 70, unde a
Pentru bărbaţi, bieţi şi copii, t'onfecţiune modernă superoarfi clin meu, calea Dudeştî 93; I. Ochs, calea a d m irat şi re ţin u t d iferite
tufo şi furtvfmi, nrima calitat“. Haine do Piele Moşilor 78; N Bădilă, Sos. Mihaî obiecte de A rtă,
în f érj re “ăptonrrinii modele' noi s originale Bravu- 34; S. Antoneseu, str. Lizeâ-
Almanach „ARGUS” A lm an a ch „ARGUS“ A lm an ach „ARGUS*1 ifflBKBiasati nu 26.

1
I I
 ARGUS

Ultime Informaţiuni SE CAUTA

Numărul viitor al i i » Obişnuitul
rului nostru va apare ziarului
M i e r c u r i 10 I a n u a r i e c .
Cursul Leului vasta apare şl de data acea­
voluminos, cuprin­
IN BUCUREŞTI
TÂRGUL LIBER
iï lW E R l (6 I a n .) o r e l e - 12 t i n a
Ultimul curs sosit din noi şi tn
Paris a fost d e s c h i d e r e a
de eri care anunţa leul publica un articol
scăzut la 8.
P e ziua de astăzi nea-
vând nici o altă indicaţie, re ac op no ro tmu ri ci leo r d pi no tl ri tei c e R oş i­
transacţiunile au fost mai m â n i ş i T u r e i tn d e c u r s u l
reduse la noi, marcând v r e m u r i l o r .
următoarele în che er 5:
Paris 12,58.
Londra 818.
New-York 175#,
Italia 895.
Fraga 527.
Berlin S,20—2,22.
Viena 0,025
Buda-Pesta 7.
Elveţia 33,25-33,40.
Bursa de valori ş i e fe c te
d in B ie ş s u r e ş ti lu â n d v a ­
c a n ţă până d u pă sărbă­
to r i, d in a c e s t n u m ă r lip -
te ş te o b iş n u itu l ta b lo u d e
c u r s u r i.
ţ
Redeschiderea Vmrsită|i!o[
Consfătuirea între d. ministru
03 Instrucţiei şl cei patru decani
Si Universităţilor din ţară, înce­
pută alaltăeri, după cum am co­
municat, a continuat eri.
Rezultatul convorbirilor a fost
consemnat lntr’un proces-verbal
care prevede între altele i
1) Toate universităţile se ver
deschide pe ziua de 22 Ianuarie
1923.
2) Studenţii supuşi străini — nu
Intră tn această categorie cei de
naţionalitate română — nn sunt
primiţi decât In lim ita locurilor
disponibile.
3) Numerus clausus nu se poate
admite pentru studenţii cetăţeni
rom âni
1 nouă ciocnire de cale forets
număr
Argus de Anul Nou
zând un bogat şi variat
material care va oglindi
activitatea fn 1922 a tu­
turor ramurilor vieţei, la,
străinătate.
Tot tn acest număr vom
al d-luî
profesor IV. l o r g a asupra
Datoriile Ardealului
în Ceho-Slovacîa
In 8 Ianuarie va pleca Ia Viena
o comisiune compusă din d-nii
Iuliu Balazs, secretar la Camera
de comerţ din Cluj. Ignat Solo­
mon, negustor clujan, Vilhelm
Bretter, preşedintele Asociaţiei
negustoreşti din Târgu-Mureş,
pentru a participa la tratativele
ce vor avea loc la Viena, sub egi­
da Societăţii de apărare a credi­
torilor, pentrù organizarea da­
toriilor ce negustorii ardeleni le
au în Cehoslovacia.
Lncriri la TecM iol
Eforia spitalelor civile din Bu­
cureşti a f°st autorizată de a exe­
cuta în regie lucrările de refacere
a instalatlunilor de băi, repara­
ţia locuinţei medicului şi cance­
lariilor delà sanatoriul Techtr-
Ghlol din judeţul Constanţa, apar­
ţinând acelei eforii, în limitele
sumei de 1.630.000 lei, iar plata
acestei sume se va face din fon­
dul format din sumele formate
din vânzarea în loturi a terenu­
lui eforiei delà sanatoriul Techir-
GhioL
Sfecla de zahăr
Producătorii de sfeclă de zahăr
din Ardeal an avnt o consfătui­
re la Cluj asupra preţului sfeclei
de zahăr, fiind reprezentat m i­
Furnizori capabili şi s e ­
rioşi, pentru a furniza în
1923 următoarele :
ni Ultimatul Franfei Grinzi de brad sau de molift
75/225, 78/200 şl 98/200 m/m.
Grinzi de brad »au de molift
Z ia r u l „ D a ily M a ii“ a f l ă 65/165 şi 65/180.
d in c e r c u r ile p o litic e f r a n ­ Cuşaci de brad sau de molift
60/80, 70/80 şi 80/80.
ceze
vor
că c e r e r ile F r a n ţe i
f i t r i m is e G e t'tn a n ie i
la Î S I a n u a r ie s u b f o r m ă
Lungime: 4—8 metri cu frac­
ţiuni de î4 8au V, metri.
Calitate: neasortate, lemn să­
d e u ltim a tu m . nătos, cu muchiile ascuţite.
Recepţiune: pe loc, înainte de
D acă p â n ă a tu n c i G e r ­
expediţie.
m a n ia n u -ş i v a în d e p lin i
o b lig a ţiu n ile
ş a lu l F och va
s a le , m a r e ­
in tr a In
Plata: contra duplicatului de
frächt şi a facturei achitate. Cau­
ţiune pentru ridicarea măriei se
Fost Nicolae Faher & Co.
depune la nevoc, tn schimbul ga­ Bucureşti. — Strada SMÂRDAN No. 1. — Bucureşti__ Telefon 29/54
E ssen şi B ochum şi va
ranţiei bancare pentru buna exe-, s Sucursală Brăila, Bulevardul Cuza No. 95
ocupa două tr e im i d in cutare a afacere!.
r e g iu n e a R u h r. Preţul: încărcat pe vapor san
franco Marsilla-Port.
Minorităţile li b u n e La ziar ofertele, sub „Lemnă­
rie" care le va transmite la de­
stinaţie.
Mare Depozit Permanent de Maşini Agricole şi Industriale
G a rn itu ri de tr e e r a t, A cţionate de M otoare o rig . „D iesel” d in fab rica
D u p ă lu c r ă r i în d e lu n g a te l a L a u ­
s a n n e su b c o m is iu n e a p e n tr u m in o ­
r i t ă ţ i , a r e u ş it s ă a ju n g ă la u n a -
c o rd a s u p r a tu tu r o r p u n c te lo r . S 'a u
PezzoIo&Co.
FALAZZO NUOVA BORSA 98
L ocom .-M otoare
P lu g u ri cu 1 şi 2 B razde
L. L an g , B u d an esta
M otoare de B enzină şi Ţ iţei delà
G rap e F lex ib ile cu 2 şi 3 c âm p u ri
r e lu a t d is c u ţh e n ile num ai a su pra Genova (4), ITALIA
S e m ăn ă to ri o rig . „ U n ic u m -D rlll”
6 —85 cai p u te re
d o u ă a r g u m e n te tn d iv e r g e n tă . T u r ­
Export de ţesături de lână L ocom obile de B enzină cu F e ră s tra e
c i i a u a c c e p ta i h o tă irtrile a s u p r a
a m n i s t ie i , p o t r i v i t c ă r o r n u v o r p u ­ şl Bumbac B atoze d e p o ru m b d in fa b r. „K ühne”
te a s t â n je n i lo c u ito r ii te r ito r iilo r D raperii—Tricot age. — Comesti T rio a re , V â n tu ră to a re , „L upoaica” şi B andşege p en tru tă ia t L em ne-
d e s lip ile d e T u r c ia , c a r i ş i-a u s c h im ­ bile vărsate şi în cutii.—Doreşte P o stam en te de m o ri cu 1, 2 şi tre i
b a t n a ţi o n a li ta t e a - D u p ă v i l d e sb a - in tra re a în relaţiuni cu comer­ In sta la ţiu n i de F a b rici de C ărăm id ă
le r l a s u p r a a m n i s t ie i d e lic te lo r co­ cianţii angrosişti p erech i p ietre B etoniere
m u n e , d e le g a ţiu n e a tu r c ă a p r i m i t
s ă e x a m in e z e p r o p u n e r e a it a li a n ă 1......... ; ----------------------- - j
p e n tr u a m n i s t i a d e lic te lo r o b iş n u ite ,
tn le g ă tu r ă s t r â n s ă cu e v e n im e n te le
p o litic e .
Articole pentru - Pietre de SVioară S^laşîni Automate
C â t p r i v e ş te s c u tir e a delà serviciu
m i l i t a r , d e le g a ţiu n e a tu r c ă p e r s is tă Farmacii ( o rig in a le „La Ferte Sous louarre’ pentru am estecat beton (Betoniere)
tn r e f u z u l s d u d e a e x a m in a c h e s­
Dopuri de plută toate mărimele ţ
tiu n e a d e a c o r d cu S o c ie ta te a N a ­
: Untură depeşte medicinală marca
ţiu n ilo r . S e a c c e n tu e a z ă că a c e s t a v a
„Aarsaether“
|
I Material de Cate Ferată îngustă pentru orice scop
f i s in g u r u l p u n c t a s u p r a c ă r u i s u b -
Uleiu de ricină marca „Elefant*"
c o m is iu n e a n u v a p u te a a ju n g e la
Bicarbonat de sodă marca ,.Se-
u n a c o r d , c u to a t ă b u n ă v o in ţa ta r e
miluna"
f
| Vagonete, Şine şi Macazuri, etc.
o afe. Cllcerlnă. marca „Glukeros" d elà IXztgr. W aggon u. M aschinen fabr. Győr. —...............
Dezarmarea Rusiei
Vasel'nă Americană Vaseoaga
Tuburi pentru paste de dinţi Instalatiuni de Fabrici de Bere, Spirt şl orice alte Industrii
Dopuri cu şurub Devize, Consultafi&snl cu Ingineri Specialişti Sa cerere In mod gratuit
o d e c l a r a t iv : a l u i k a m e - Í Alcaloizi. T. & H. Smith Londra
Pastile. Blanchi & Co.
NEW
Fiole de Jena
In oon greşul general al consi­ Fol de Staniol
liilor poporului rus, care se ţine Articole pentru T&băcarl
acum la Moscova, Kanxenew, vor­
bind despre conferinţa de dezar­ Untură de Peşte Norvegiană
mare a Rusiei şi a statelor vecine, Degras Moellion Englez
Piatră Acră
a spas că deşi forţele militare ale
Rusiei sovietice au fost m ult re­ Articole peptru Librari
duse, totuşi, un atac armat al n- Articole Iuliu s Schader, Nurcn-
nei puteri străine se va lovi de În­ berg
tregul popor rus, care va şti să a- Jucării de Nurenberg
pero independenţa şi onoarea sa. Creioane de piatră
Hârtie Comercială Englezească
Panglici pentru maşini de Sens
Evadările în Franţa Pânze Caueiucate
Hârtl Carbon
M f l f f l â l l
Camera deputaţilor din Franţa a
Toate materiile prime
pentru fabrici. U vreazădin
.

r in dimineaţa d le i de 5 Ianua­
rie, In gara Tăbăreşti de pe linia
Buzău-Făurei s’a ciocnit cn mare
violenţă două trenuri de marfă.
(Ambele m aşini au fost complect
deteriorate şi m ai multe vagoane
Sfărâmate.
Sunt câţiva răniţi
' Ancheta a stabilit complecta
a . mărfii
ïïe . 4171 ce e Intrat in gara Tă­
tăreşti, fără să ţie seamă de sem­
nalai de oprire.
Casele de asigurare muncitoreşti
din Ardeal
0"
Camera de comerţ şl industrie
din Oradea Mare a început o ac­
ţiune pentru reînfiinţarea auto­
nomiei caselor de asigurare mun
eitoreşti înaintând, acum câteva
lăptămftnl chiar un memoriu
m inisterului muncii la Bucu­
reşti.
Răspunsul la acest memoriu a
Sosit la Oradea Mare.
Ministerul Muncii susţine că
nisterul de industrie şi comerţ
prin d. inspector Blokenberg din
Clnj iar ministerul agriculturei
prin d. Tonen.
Agricultorii au respins cererile
pentru reducerea preţului sfeclei
de zahăr şi au hotărât ea sfecla
rămasă tneft in pământ să o În­
trebuinţeze pentru
spirtului.
fabricarea
In á e u t h a , eo vor adresa
mimiasterului respectiv la Bucu­
reşti.
Almanach „ARGUS“
Deschiderea plicurilor sigilate
pentru licitaţia publică de închi­
riere a sălci de spectaicolo din noul
local al Sindicatului ziariştilor
din Bucureşti, care trebuia să al­
bă loc Duminică 7 cor. Ia orele 11
dim., se amână pe Miercuri 10 c.
la aceaşi oră, din cauza sărbăto­
rilor.
E de la sine înţeles că şl terme­
nul pentru primirea ofertelor În­ sa din Bratislava va ii Inaugu­
chise şi depunerea garanţiilor de ral la 15 Ianuarie.
licitaţie se pelnngeşte tot până
Regulamentele elaborate in
la acea dată, la aceleaşi ore ce se acest scop au fost Înaintate mi­
anunţaseră pentru ziua de 7 cor.
a d o p ta t un articol de lege in care se
a u to riză ju d ecă to ru l de pace de a
dispune a m â n a rea evacuărilor de
ch iria şi cu o chirie m a l m ică de o
m ie fra n c i, ia r ju d ecătorul de tr i­ i
b unal să p oată dispune a m â n a rea
evacuărilor de chirişl cu o chirie m a l
m ică de şase m ii fra n ci.
T erm en u l antd n d rel este p â n ă la
iO Iu lie 1928. _____
Sahara în automobil
R a id u l de autom obile, cart fac
tra b erta rea Sdharel, şl despre care vânzare. Schmalspur 9 m.g. H. Berlin rală că în ziua de 12 Ianuarie
a m a n u n ţa t la tim p, co n tinuă tn 9, W i l Adr, telegr. Förderbahn 1922, ora 11 a. m. se va ţine lici­
co n d iţiu n l bune, cu toate greutăţile
în tâ m p in a te silnic tn drum .
A u to m o b iliştil a u fă c u t p â n ă la 1
Ia n u a rie peste şapte sute kilo m etri
în d eşertul S aharet.
Le m a l ră m â n e vreo 600 kilo m etri funcţionar c re ştin , cunos­
de fă c u t până la T om b ú ctu
Borsi de lemne la Bratislava
Transacţiile de lemne la Bur­
stoc şl direct delà fabricii.
S. N. IANCOVICI
• D I Ç S U Ë O L I N D C E " B E N Z IN A *
Bucureşti, Str. Academiei 6
Telefon 39;13
: — DYHAMOURI — ’S :
LIVREAZĂ/îINSTALEAZĂ LIN LEPOZIT
Material rulant
în gu st
2334—90312—31438.
de 750 mm. sau 760 mm.
Locomotive SSO—ISO P.3. vagoane de
marfă de 5 şl iO tone încâcăttiră de Se
PTJBLICAŢIUNE
aduce la cunoştinţă! gene­
M aistru D olar Forjă Comercială
Hamio şi priceput a conduce o 1
Se cautătânăr
taţie la Direcţia Generală c. f. r.
pentru aprovizionarea de 3000 kg.
făină de cărbune de teL
fabrică nouă de Doage şi butoaie
cât şi lucrători specialişti se caută
diplomat sîrăJmăiale. practică
sivă bancă, oomert transporturi to!
Informaţiile despre condlţiunlle de către Societatea Anonimă turnaţioinalle, corespondent nrttoai
p en tru contabilitate un
spèciale, precum caete de sarcini , .Forestiera Baia“ Secţia Dogă- franceza, angina, germana, italian»
româna, lucrează absolut indepen­
şi alte orice desluşiri necesare, se riei, Fălticeni
când lim bele ro m ân a şi g e r­ pot lua în toate zilele de lucru la dent, doreşte schim barea p o stu lu i
Ofertele cu indicarea tuturor situaţie corespunzătoare disponent?
m an a O fertele sub „ In d u s­ Direcţia Economatului, Calea Vic­
toriei No. 107, und se vor libera
trie 150” la A dm instraţie şi formulare pentru oferte.
condiţiunilor cât şi copie depe
certificatele obţinute se vorîna-
Sau similar. P rim e referinţe. Adre­
saţi sub „ReliaMe“, Agenţia PuWlcl-
tate D. Adania, Sărindar 4. j
Direcţiunea Generală >nta cât de urgent la adresa de
14625 mai sus. 14508
Almanach „ARGUS* f
Cluj
Piaţa Unlrei

Autonomia caselor de asigurare
muncitoreşti există de fapt şi as­
tăzi, numai că membrii comisiu-
nilor administrative, din diferite
motive, nu vor să participe la şe­
dinţe.
Direcţiunile au şi solicitat pe
membri lor să participe la lucră­
rile şi conducerea caselor de asi­
gurări muncitoreşti şi. în curând
be va fixa şi data alegerilor, ge­
nerala,
Oase muncitoreşti li Cluj
Casa centrală a munctorilor din
Cluj a votat suma de 40 milioane
lei pentru construirea de case mun­
citoreşti, înfiinţându-se un nou car­
tier în apropierea gării
ireanjabil snxdlu cmfwyp etaoih nt
PIERRE E. KIRSCHEN
nisterului la Praga spre apro­ Osa mal frum oasă
bare. poziţie
Intreoozite-libere — COMITETUL SUPERIOR E- Se închiriază
SE DISCUTA CONSTRUIREA CONOMIC al Rusiei sovietice a im e d ia t
DE MAGAZII IN PORTURI hotărît ca toate transporturile
fluviale, cari până acum erau
La ministerul de comunicaţii monopolul statului, să fie conce­
Local mare 43 Galea Victoriei.—BUCUREŞTI.—Etagiul III. Telefon 33(11
Bun pentru : Magazin, Bancă,
s’a întrunit în zilele de 4 şi 6 Iar sionate Ia particulari. Societate şi ori-ce altă În­
nuarie curent şi urmează a se treprindere. Adresaţi oferte
Depozit, Atelier, Garaj, Bulevardul Marla No. 77
întruni şi azi, între orele 3—7 d. — GUVERNUL BULGAR a nu­ d-lui Avocat dr. Horvat
a. comisiunea compusă din d-nii : mit o comisiune specială cu sco­ Calea Victoriei 34 Cluj
G. Popescu, secretar general al pul de a prepara lista refugiaţilor
ministerului de comunicaţii, D. L ruşi, stabiliţi în Bulgaria şi cari M ARE D EPO ZIT DE
M ese pentru Bererii
mm GARICOLE SI INDUSTRIALE
Gheorghiu, secretar general al au luat parte la războiul ruso-
ministerului de finanţe, Al. Şte. turc din 1877—78, pentru inde­ cafenele, Cofetări, maşini de scris •
fănescu, directorul Băncii Româ­ pendenta bulgară. jocuri, de fumat
neşti, Ion C. Tndor, inspector va­ Aceşti refugiaţi vor primi pen­
mal şi patru ingineri cari discută siuni delà Statul bulgar.
Birouri amercanem
Â?sffiîu
Pariniiri cutii. vaze. pudnere pictate
luarea de măsuri pentru înfiin­ UuUUUlI precum alte diferit pentru
ţarea cât m ai grabnică de maga. pirogravură vinde eftin en gros detail
După sărbători se va Încheia o
zU-intrepozite în toate porturile convenţie intro România şi Jugo­
noastre, cum şi tn oraşele cele slavia, in vederea traficului de
mai principale ca i Timişoara, A- mărfuri şi bagaje pe căile ferate.
Mobile Georgescu Schneider Paris s7
MINISTERUL DE RĂZBOI
Tipografia Militară
re „ROMEO Í4

Congresnl Inginerilor rad, Cluj, Oradia-Mare, etc.

se va ţin e în S eptem brie
1923 la C ernăuţi
r lor cât şi de-ale Statului, se noului an.
Asociaţia Generaă a Inginerilor
din România aduce la cunoştin­
ţa celor interesaţi că In vederea,
congresului al 3-lea al ingineri­
lor ce se va ţine la Cernăuţi, a
constituit comitetul de lucrări
sub preşidentia d-lui Inginer
Inspector General Gr. Stratiles-
îu , având următoarele cestiuni
de lucrări :
Transporturi; Lucrări Publi­
ce; Industrie; Mine; Energie; E-
dllitate; Silvică; învăţământul
technic; Socială.
Asociaţia face apel la toţi ca­
marazii rugându-i cu insistenţă
a pregăti şi trimite din vreme
comunicări pentru acest congres
cel mai târziu până la 31 Mai a.
c., pentru a putea fi tipărite şi
distribuite la timp membrilor
congresului.
Congresul se va ţine în primele
zile ale lunei Septembrie.
A l m a n a c h „„AR G U S“
fitív e m u l J u g o s la v
fn a jo r a t ta x e le d e e x p o r t
a l v ite lo r ş i p o r c ilo r £
* La) ministerul de război s’a în*
Se aduce la cunoştinţa generală că
în ziua de 23 Ianuarie 1923, orele 11
dimineaţa se va ţine licitaţie publi­
cele mal perfecte şt con ve­
nabile pentru arături cu
Se ştie că azi din lipsa unor a- tocmit definitiv tabloul de gra­ că, cu termen de urgenţă, în cance­
tari magazii-intrepozite, foarte ţieri şi comutări de pedepse ce
multe mărfuri de-ale particulari­ urmează a se acorda cu ocazia,
laria Tipografiei Militare din catea
Rahovel No. 3, pentru aproviziona­
P lu g n il A u to m a tic ;
rea a:
1) 200 (două sute) kgr. cerneală
cu trei brăasdare, lucrează uşor, atingând maximum
descarcă sub cerul liber, neavând de lucru cu minimum de ctteltueli.
nici un fel de adăpost şi stau ex­ acidenţă fabricaţie străină, în bi­
doane.
puse astfel intemperiilor natúréi
timp de luni şi chiar ani de zile, CONVOCĂRI 2) 200 (două sute) gheme mici
sfoară de manila.
A U T O M O B IL E . MOTOÄ1 E
de pe urma cărui fapt sunt păgu­ 3) 70 .şaptezeci) kgr. clei tare pen­ „ A L F A -B O M E O ” d e l a i ©—1 2 0 c a l p u t e r e
biţi atât Statul cât şi particularii. tru valuri; 30 (treizeci) kgr. clei moa­
le (suzaţ) pentru valuri. care au repurtat cele mai mari suc­ BENZINĂ - T1TEI - „OSESEL“
* A u fo st convocaţi în adunare ge­
4) 50 (cincizeci) roluri sârmă pen­ cese la toate concursurile cu primele
D. Ştefănescu, directorul Băncii n era lă extraordinară a cţio n a rii soc. tru legătorie din cari: 20 No. 20; 20, P ietre d e Moară Franceze
Româeşti, a propus comisiuriii MENIILE — „UZINELE DE FIER ŞI DO­ mărci mondiale de Automobile
DIN REŞIŢA“ Joi 8 Fe­ No. 21; 5 No. 23 şi 5 No. 24.
oferta Băncii Româneşti, care se bruarie 1923 orele 4 p. m., Ia Bucu­ Licitaţia se va ţine în conformita­ LIMUZINE OEMONTABILE, P ostam an te, Curele Æ I &
angajează a lua tn Întreprindere reşti, in localul societăţii, strada te cu dispoziţiunile árt. 72—83 din
construirea unor magazii-intre­ Povernei Na 2. legea comptabiltăţei publice şi a BALON, TORPEO©, TIP SPORT Maşini, Articole Technice
PENTRU ORICE INDUSTRIE N
pozite, rezervftndu-sa insă Băncii Ordinea de zis condiţiunilor prevăzute în caetul de
o participation« la beneficial ce Deciziile de luat relativ Ia spori­ sarcine, cari se poate vedea la Tipo­
grafie, în fiecare zi de lucru între
va rezulta din exploatarea nnor rea oapitalulu! social la 185.000.000
asemenea intrepozite, In afară leî, prin emiterea a 120.000 acţiuni
orele 8_12 dimineaţa.
Supraoferte nu se primesc.
M otocompresoare BETO N IRE
în valoare nominală de leî 500 fie­
bineînţeles de dobânzile pe «ari care, Monobloc „ B o r n e o * *
modificând decizia adunării Spre a fi admişi la licitaţie, d-nii WL A B a NSOM E«
trebuie să le plătească Statul la generale din 1 Mal 1922. ■ concurenţi vor depune odată cu o- pentru acţionare dc aparate de stemuit, Cele mal practice cu redementul
capitalul ce i-1 va împrumuta Modificarea în întregime a statu­ ferta Şi recipisa Casei do Depuneri găurit, nihiit eic. Indispensabil pentru orice
sub care âu consemnat garanţia de montage de fer, ca rezervoare, poduri, etc. cel mai mare
Banca Românească pentru înce­ telor societăţii.
perea şi dncerea la bun sfârşit a 10 la sută din valoarea furniture!. m
No. 1670,— 1923 Ianuarie 3.
construirii tuturor intrepoziteloT.
T r ib u n a lu l I a ş i a c o n d a m n a t la 20 Sylvie Löbel Doamna Hanna Herzog mulţu­ FACEM ARĂTURI P ev ize, Cataloage,
a n i în c h is o a r e c o r e c tio n a lă , d o i a n i
in te r d ic ţie ş i 293.000 le i d a u n e p e
Lévy Speer meşte în numele său şi al ficei «u AUTOTRACTOARELE inform aţiuni, trimitem
sale tuturor, cari au luat parte
C o n st. N iţă z is N iţe s c u , fo s tu l ş e f a l LOGODIŢI
Ia doliul familiei prin pierderea
n o a s tre , d u p ă în v o ia lă în to a tă fara la cerere
e c o n o m a tu lu l d in C o m ă n e ş tî, ju d . Felicitările se primesc Dumi­
a B a c ă u , c a re a d e la p i d a t a n u l tr e c u t nică 7 la >uar e a. c, în casele soţului său domnului ÜRES
300.000 le i, s u s ţin â n d că a f o s t je f u it Domnului Jacques Pauoker, Str.
de a c e a s tă s u m ă p e c â n d sc a f l a la Homulus 20 între 4—7 p. m. Sigmund Herzog
la r te

I
 ARGUS

B E IB L A T T In D E U T S C H E R S P R A C H E
Sonntag, den 7. Januar 1923
SCHRIFTLEITUMQ u n d VERW ALTUNG; BUKAREST, STRADA SĂRINDAR 14
Rum aenische & s Wirtschaftszeiiung

Vom oberen Das Ausfuhrregime und die

Letzte Nachrichten Industrieausschuss
w d g a s lr a g e
fô ie Zusammenstellung ein es neuen Tarifes
Die nächste Nommer unseres Blat­
tes erscheint Mittwoch den 10. Ja­
nuar d. J.
Bukarester Devisenm arkt
—
---- .j**
Freitag, (8. Jan.)
Das Gesetzdekret, durch welches
alle Transaktionen innerhalb der
Industrie vom Handels- nnd Inda-
Verbilligung der Lebenshaltung
Die Ausfuhrverbote verringern d ie Produktion
wird beabsichtigt Da die Wert- und Effektenbörse
strleministerium and nachhen von
der wirtschaftlichen Sonderkommis'
und verteuern das Leben
Der letzte von Paris übermittelte
bis nach den Feiertagen geschlossen Lolkurs war der Eröffnungskurs aul sion des Geologischen Institutes Sowohl die Produzenten, als herausgelassen.
Das Handels- und Industriemi- ausgefuehrt. da bei den heutigen bleibt, fehlt in unserer heutigen 8. amtlich begutachtet werden müssen, auch alle Kaufleute des Landes
nisterium beabsichtigt die Ein- Erdgaspreisen niemand daran So ueberlassen wir es also den
i'uehrung eines neuen Tarifes fuer denken kann. Die Erboehung der
Nummer die gewohnte Kursaufstel-
Deswegen wareg die Geschäfte
fst am 31. Dezember 1922 abgelau­ haben durch den „Argus“ er­ Fachleuten festzustellen, ob es
Inng. fen. freut, davon Kenntnis genommen, nicht besser gewesen waere, wenn
das Erdgas aus Transsylvanien. Erdgaspreise liegt also nicht nur anch sehr gering und auf unserem Nachdem alle noch nicht begut­ dass man im Handels- und Indu-
Die neuen Preise sollen den jet^ im Interesse der , gesamten Volks­ diese 4000 Waggons rechtzeitig, al­
zigen gegenueber ( etwas erhoeht, wirtschaft, sondern auch der ein­ — DIE BEKANNTE NEUJAHRS­ Markte erreichten die ausländischen achteten and bekräftigten Transak­ strieministerium an der Abaende- so im Herbst 1921, das Land ver­
werden, wuerclen aber immer zelnen Personen, die es als Be­ NUMMER DES ARGUS wird auch Devisen folgende Kurse: tionen infolgedessen als nichtig er. rung des Einfuhr- und Ausfuhrs­ lassen haetten.
noch weit unter den Preisen an­ in diesem Jahre in grossem Umfang klärt werden müssten, hat das Han­ regimes arbeitet, das bisher in Eine Tatsache ist jedenfalls
triebskraft benutzen. erscheinen und einen reichen Inhalt dels- and Industrieministerium an­ Kraft war. Tatsaechlich haette
derer Heizstoffe zu stehen kom­ Andernfalls werden sie nach Paris 12,58; London 818; Now-York nicht zu leugnen und zwar: Di»
men. wenn man das Verhaeltnis einigen Jahren ohne das Erdgas aufweisen, der das gesamte Betäti­ gefragt, welche die diesbezügliche lange schon die letzte Stunde die­ Weizenproduktion geht zurueck,
der Kalorien beruecksichtigt. bleiben, und die dann einsetzen­ gungsfeld des Jahres 1922 widerspie­ 175 Italien 895; Prag 527; Berlin Lage nach Ablauf des Dekretes sein ses Regimes schlagen sollen, da es und dieser Rueckgang .wird so
So moechte der Staat fuer das geln wird. 2,20—2,22; Wien 0,025K> Budapest 7; wird. ja doch nur die entgegengesetzte lange andauern, so lange das Re­
den Verluste werden bedeutend der beabsichtigten Wirkungen zur
Erdgas von den Zementfabriken hoeher zu stehen kommen, als Von zuverlässlichster Seite wurde gime, dass Hafer, Gerste und Maia
den hoechsten Preis, naemlich heute der Mehrpreis fuer ihre — ARBEITERHAEUSER IN CLUJ. Schweiz 33,25—33,40. uns mitgeteilt, dass dies Bekräitl- Folge hatte, die Produktion her- ausfuhrfrei sind und die Produ­
.V
f"M> abzudrueckte und das Leben
50 ,Bani per cbm fordern. Be- Betriebskraft ausmachen wuerde. Das Zentralhaus der Arbeiter aus gnngsdekret, dass das Bekräfti- zenten diese infolgedessen teurer:
ruecksichtigend, dass fuer die Cluj hat veranlasst, dass 40 Millio­ — EIN VERKEHRSVERTRAG gnngsdekret noch bis zum 30. Junle nicht billiger machte. als den Weizen verkaufen koen­
Mit den Ueberschuessen aber Die Abaenderung muss aber
Herstellung einer Tonne Zement baue man neue Sonden und neue nen Lei für den Bau von Arbeiter­ ZWISCHEN RUMAENIEN UND JU­ 1923 verlängert wird. nen, andauern wird.
210 cbm Erdgas notwendig sind, Leitungen zum Wohle der gesam­ häuser verwendet werden. GOSLAWIEN. — Nach den Feierta­ nicht nur formell, sondern radi­
kal vor sich gehen.
indes alle anderen Fabriken fuer
die Herstellung dear gleichen Men­
ten Wirtschaft unseres Landes. Diese sollen n der Nähe des gen wird ein Vertrag zwischen Ru­
Bahnhofes errichtet, werden, sodass mänien und Jugoslawien abgeschlos­ Sthaffuni neuer te e n a g e r Es genuegt nicht, dass man on-
fuehrt, welche Waren eingefuehrt
DAS VIEHREGIME.
Das gleiche geschah hinsichtlich
ge 200 kg. Rohoel banoetigen, ist
leicht zu berechnen, dass die mit
Erdgas arbeitende Fabrik eine
'Ausgabe von 105 Lei hat, indes
D;e Finanzwoctiß dort ein neues Stadtviertel entste­ sen werden, der auf den Güter nnd
hen wird. Gepäckverkehr der Staatsbahnen be­
zieht.
Im Verkehrsministerium trat
gestern zum erstenmal der Aus­
schuss zusammen, der mit der
oder ausgef'uehrt werden duerfen,
fuer welche man eine besondere
Ermaechtigung benoetigt, fuer
des Hornviehs und der Schweine,
Ein Unterschied besteht jedoch,
Die Einschraenkung und das Ver­
die uebrigen Fabriken hierfuer
Lei 360 verausgaben.
Im Laufe dieser Woche waren
Credit Minier und I. R. D. P. die
Oie tscW osM iisch — DIE JUGOSLAWISCHE REGIE­
RUNG steigerte die Ansfuhrtaxon
Ausarbeitung eines Planes zur
Schaffung von freien Warenlager
welche nicht.
Wir werden auch mit neuen
bot der Ausfuhr wird nicht durch
den Grund veranlasst, dass wir;
Der Unterschied von 255 Lei
stellt ungefaehr 25 Prozent dies
beliebtesten Werte.
Der Kurs des ersteren, der vo­
Schulden Transsylvaniens
Am 8. Januar wird sich ein Aus­
für Hornvieh und Schweine. in den groesseren Staedlen Trans­
sylvaniens und in den Ilaefen be.
Einfuhr- und Ausfuhraufstellun­
gen nicht weit gelangen, da ja die
nicht genuegende Mengen Vi.jh
haben. Hier wird nur mitgeteilt,
'Zementpreises vor. traut wurde. heute herrschenden Umstabnde dass ein Ausfuhrverbot fuer Horn­
rigen Sonnabend auf 2650 stand, schuss von Sachverständigen nach — DIE UNGARISCHE REGIE­ ein Einfuhr- und insbesondere ein
i Wenn also die mit Erdgas ar­ stieg bis auf 3050 (die alten). Wien begeben, nm an den Verhand­ RUNG hat gelegentlich der Kronen
Es wurde naemlich bewiesen, vieh und Schweine besteht und
beitende Fabrik sich mit einem I. R. D. P. bewegte sich etwaslungen teilzunehmen, die dort nnter abstempelung 50% der Kronen zu dass die gegenwaertigen Waren Ausfuhrregime fordern, das dem dass die Ausfuhrgebuehren sonst
fGewinn von 20 Prozent begmiegt langsamer, stieg aber trotzdem der Leitung der Gesellschaft zum rückgehalten. Bis heute konnten lager der Eisenbahnen und der jetzigen entgegengesetzt sei. Denn bei Hornvieh verzehnfacht wur­
■— womit sie durchaus zufrieden von 2030 (alte) auf 2200, indem die Zollaemter, wo solche bestehen, es muessten alle fuer den Le­ den.
davon aber nur die unter lausend bensunterhalt unbedingt notwen­
«ein kann — muessen alle uebri- jungen auf 2270 notiert wurden. Schutze der Kreditoren zwecks Re­ Kronenscheino eingelöst worden. Um
ueberhaupt unzulaenglich sind Wir halten jedes Komments*
!gen Fabriken mit Verlust arbei- gelung der . tschechoslowakischen
Banca Minelor, voll eingesahli, Schulden der Kanflento aus Trans­ ptich die übrigen amortisieren zu Deswegen sollen jetzt uebemll mo­ digen Waren, die nicht im Lande hierfuer ueberfluessig, wollen nui*
jtan. stieg m it 75 Lei auf 950. derne freie Lager errichtet wer­ .hergestellt werden, einfuhrfrei betonen, dass diejenigen, die die
können, gedenkt die Regierung eine und alle Produkttonsueberschues-
j Und weil wir gerade die Ze- Concordia m leichtem Steigen sylvanien abgehalten werden sollen. Anleihe mit Verlosungen i \ bewerk­ den, um den Handel zu erleich­
se ausfuhrfrei sein. Mit anderen
Verteuerung der Lebenshaltung
mientfabriken als Beispiel ge- blieb auf 2500. Die transsylvanlscha Abordnung tern und den Warentransport auf- m der intensiiaet der Ausfuhr er­
stelligen. Worten: moeglichst wenig ein-
iwaehlt haben, moechten wir hier Petrol Block behauptet sich auf besteht aus folgenden Personen: Ju­ bluehen zu lassen..
fuehren, moeglichst viel ausfueh-
blicken und eine Verbilligung
jnoch hinzufuegen, dass alle Fa­ 1310, Steaua Română auf 4050. lias Balazs, Sekretär der Handels­ Mitglieder dieses Ausschusses durch ihre Einschraenkung erhof­
briken aus Altrumaenien waeh- Soapiro schloss auf 780 tend Re­ und Gewerbekammer ans ClnJ, Ig­ — EISBNBÀHNZUSAMMENSTOSS. sind die Herren: G. Popescu, Ge ren! fen, auf einen falschen Weg gera­
rend des Krieges zeretoert wur­ deveni» auf 1650. natz Solomon ein Clujer Kaufmann In Tăbărâşti stiessen zwei Lastzüge neralsekretaer des Verkehrsmini- Durch die einsetzenden Av.s- ten sind. Die Gruende hierzu sind
d en und unter schweren Bedin­ Die Bankaktien blieben unver- und Wilhelm Bretter, Präsident der zusammen. Beide Lokomotiven wur­ stenums, I. Gheorghiu, General- fuhrverbote wird die Produktion, leichter im Tiefstand der Valuta,
gungen wieder hergestellt werden aenden. Von den Versicherungs­ Kaufmannsschaftvereinigung aus den zerstrümmert, Es gibt fünf ver­ sekretaer des Finanzministeriums, des Landes tagtaeglich herabge- m der allgemeinen Teuerung der
^mussten, was den Wettbewerb gesellschaften ffehl „Dacia“ auf Târgul Mureş. wundete. AI. Stef&nescu, Direktor der Ban­ setzt. ' Arbeit, dér Lebenshaltung und
m it Fabriken, die diese Ausgaben 1775 und Generală auf 1450 zu- ca Românească, I. C. Tudor, Zoll Die Beschraenkung der Aus­ des Viehfutters zu finden.
nicht hatten und den Heizstoff Irueck. Agricola behauptet sich inspektor und vier Ingenieure. fuhr, die heute besteht, wurde
fast kostenlos zur Verfuegung ha­ auf 850 und Urania auf 430. In der gestrigen Sitzung umrde fuer die leichtere Deckung des DIE AUSFUHR DES GEFLUE-
ben, nur noch mehr erschwert.
Noch ungerechter ist der Tarif
Reachitasa schloss auf 2070.
Mica gewinnt ihren alten Kurs
fuer die GLashuettem, von denen von 1600 ttsrueck.
Die neu® Verfassung die Frage der Gruendung solcher
freien Lager in Arad, Timişoara,
Cluj und Oradea Mare bespro­
chen.
Inlandbedarfes und fuer die Ver­
billigung der Lebenshaltung un­
ternommen. Hoch konnte auch
festgestellt werden, dass diese Ver­
GELS.
Aehnlich' verhaelt sich" die Sa­
das Ministerium nur 28 Bant zu Es sind bereits zw ei Monate Die politischen Rechte der Juden. - Die Ver che auch mit den Eiern, nachdem
fordern beabsichtigt. Ein Kubik­ seit der Banknotenumlmf der Der Ausschuss wird morgen bote im allgemeinen ganz uner­ ja, sobald die Agenten der Expor­
meter Erdgas ersetzt 8 # kg. Nationalbank vermindert wurde. staátllchung der Bodenschätze. Die Enteigung noch eine Sitzung abhalten, um wartet und ploetzlich erlassen teure in den Bauernhoefén der
Brennholz, die heute mehr als Am 4. November belief sich der einen endgueltigen Entschluss (la- wurden, ohne dass grundlegende Doerfer nicht mehr vorsprechen
Ü.,60 Lei kosten — die beechwer- Banknotervumfauf noch auf 15J5 Der Verfassungsausschuss befasste Das Nationalvermögen darf nicht rueber zu fassen-. Untersuchungen diesbeztceglich werden, auch die Baeuerrimneu
jliche Handhabung des Brennhol­ Milliarden, um bis sum iS. De­ sich Donnerstag abends mit der Lö- auch weiter in Händen von Privat- Nach den Feiertagen wird die gemacht worden waereu, ohne heute keine Gefluegelzucht
zes nicht inbegriffen — oder l kg. zember, also in zwei Monaten um sting der pojjttechen Rectbţe der Tu- D— onen bleib««. es mi>«* .Ç{^ mfi.gr cirtcj /'U C T -cLasbc «v«vx*. f Kneitü. da»o ijcii c.Ijcti. Dot---- uuér ist ja mehr
teuer
Rohoel, das heute mindestens Lei 400 Millionen auf 15,1 tvrucckxu- den in Grossrumänien. . Staat übergeben werden. Polen in Galaţi besprochen wer­ die Ursache der Verteuerung tat- genug.
gehen, Wenn dieses Verhaeltnis Justizminister J. Th. Floreseu, be­ Deswegen beantragt Handelsmini den.•* saechlioh in dar Ausfuhr besteht. Da seit dem Jahre 1919 die
ţi,80 kostet. Daher kommt auch die traurige
I Ist es gerecht, dass zwei OIm - auch ferner eingehalten wird, antragte in die neue Verfassung fol­ ster Sassn, dass die nene Verfas­ Herr Stefämescu, Direktor der Ausfuhr des Gefluegels verboten
iihueţten durch eine Bevorzugung umerde der Notenumlauf jaehrlich genden Text einzutragen: sung darüber verfügt, dass alle Bo Banca Românească, stellte den Wirkung, dass der Preis der Wa­ ist, haben auch die Landbewohner
jvon 80 Prozent unterstuetet wer­ m it Ifi Milliarden vermindert, Alle, vor dem Jahre 1918 ln Ru­ denschätze einfaeb Staatseigentum Antrag, dass seine Bank all diese ren, fuer welche ein Ausfuhrver­ nicht mehr an die Gefluegelzuebt
den, indes 15 andere Huetten aus eine Tatsache, die schon genug mänien wohnhaften Jaden sollen als werden sollen. Freilager errichten wollte, wenn bot in Kraft war, nicht nur ver­ gedacht, und so kann man heute
lAltrumaenlen «nid Tranaeylva- schwerwiegend waere. rumänische Staatsbürger betrachtet Professor MRAZEC, Generalsekre­ ihr ein gewisser Gewinnanteil zu­ doppelt, sondern sogar verdrei­ nicht ein Drittel der im Jahre
b ien sich nur schwer durch die Im Laufe der Woche vom 16. werden, ohne Jede andere Formali­ tär des Handels- und Industriemi­ gesichert wuerde. facht wurde. 1918 m den Doerfern vorhande­
beute herrschendem Verhaeltnisee rum 23. Dezember wurde der No­ tät. nisteriums hält einen längeren wis­ nen Gefluegelanzahl finden
iidurohkaempfen koennen? tenumlauf von 15,184 Millionen Abg. ADOLF STERN äusserte die senschaftlichen Vortrag. Es beweist,
f Das Erdgas ist ein Gut der All­ auf 15,126 Millionen vermindert, Meinung, dass die Judenfrage für da(ss der neuen Auffassung entspre­
rheitenrersiclierunosaiistallen in HierDASeinige
GETREIDEREGIME.
Beispiele, die das
Der Grund ist einfach: Da der
Bauer kein sicheres Absatzgebiet
fuer den Export hat und auch
gemeinheit, und so muessen alle indem das Skonto von 3581 auf die neuen Gebiete bereits durch die chend kein Staat ohne Eröl und sei­
daraus gezogenen Vorteile dem 3684 Millionen stieg. Verfügungen der Friedensverträge nen Produkten leben kann. Umso
endgültig gelöst wurde, und dass mehr muss Rumänien danach trach­
Transsylvanien • Gesagte beweisen:
Am 14. August 1921 war ich da­
nicht das Gefluegel zu Hoechst­
preisen in den Komitathaupf-
Staate zukommen und nicht zu­ mit, betraut, eine Abordnung der staedten verkaufen will, laesst er
gunsten einiger Privatuntemeh-
prnuingen und zum Nachteile der
ideren Industrie verwendet wor­
Preissteigerungen des Erdeels sich die Verfassung mit der Sache ten den Besitz der Erdölfelder für
überhaupt nicht mehr abzugeben den Staat zu sichern, als sich ja die
habe. Hälfte davon in ausländischen Hän­
Die Handels- und Gewerbekam­
mer aus Oradea-Mare hat eine Be­
wegung für die neue Unabhängig­
Vertreter aller grossen Muehlen
Tmrssplvaniens und des Banates
von dieser Beschaeftigung ab.
Es waere leicht hier einen aehn-
Abg. IOANIŢESCU ist Herseihen den befindet. keit der Arbeitorversicherungsan-
zum damaligen Ministerpraesiden- lichen Rueckblick auch auf die
in. Gleich nach den Weihnächte- ten. Take Ionescu, zu begleiten.
Der Staat besitzt so viel Brenn- feiertagen w ird auch die Erdőéi- Meinuhg. Auch ein anderer Standpunkt stalten eingeleitet und hat auch vor uebrigen Produkte zu werfen,
dIz in seinen Waeldern, so viel frage geltest werden. AL. CONSTANTINESCU glaubt, zwingt den Staat in der Frage der einigen Wochen eine diesbezügliche
Wir wurden bei ihm iii Sinaia doch gelangten wir stets zum glei­
Petroleum in seinen Erdoelfeldern Die bisher gepflogenen langen dass nur diejenigen Juden Altrumä­ Erdölfelder dringend einzugreifen Denkschrift dem Arbeitsministeri­
vorstellig und machten ihm be­ chen Ergebnis:
áruid doch fiele es ihm nicht ein. Verhandlungen werden zu einer niens als rumänische Staatsbürger und zwar muss, man sofort Mass­ kannt, dass alle systematischen Die Einsphraenkung und das
um eingereicht. grossen Muehlen aus Arad, Timi-
{ţdieee Sch&etze kostenlos an die Preissteigerung fuehren, aber wie anerkannt werden sollen, die be­ nahmen für die Bewahrung der Erd­ Die Antwort auf diese Denkschrift
Verbot der Ausfuhr bringen keine
«Industrie zu verteilen. Erhielte verlautet, sollen die Preise nicht reits vor Ausbruch des Weltkrieges ölschichten nehmen, was nur durch .soarfy und Oradea Mare seit zwei Verbilligung der Lebenshaltung,
ist bereits in Oradea Mare angekom­ Jahren nicht mehr in Betrieb wa­ sondern einen Rueckgang der
'man aber daa Brennholz sogar uebertrieben gesteigert werden. 1914) in Altrumaenien wohnten. Die eine rationelle Ausbeutung erreicht men. ren und die Unternehmungen
kostenlos, so kaeme es doch teu­ Die Heizstoffe fuer den Staat Vorteile der Verfassung können nur werden kann. Produktion mit sich.
Das Arbeitsministerium behauptet hierdurch ungeheure Verluste zu Aus diesem Grunde darf auch
erer als das Erdgas zu stehen, aber werden auch ferner zu den denjenigen zuteil werden, die mit Ackerbau minister AL. CONSTAN­ darin, dass die Unabhängigkeit der erleiden haften, wir verlangten,
»ach'dem allein die Transportspe­ bei der Redigierung des neuen
bisherigen Maximalpreisen gelie­ tins zusammen die schweren Lasten TINESCU behauptet auch, dass man Arbeiterversjcherungsansţalten ei­ dass durch das neue Regime die­ Ausfuhrregimes nicht ausser Acht
sen mehr als 28 oder 50 Bani fuer fert werden. des Krieges getragen haben. die grossen Aufgaben stramm an­ gentlich auch heute besteht, nur sen Muehlen die Moeglichkeit ge­
die entsprechende Menge betra­ Die Preissteigerung des Erdoels gelassen, werden, dass die infolge
Sonst soll von den altrumänischen greifen muss wenn es sich um dass die Mitglieder der Verwaltungs­ geben werden muesste, von der der Angriffe der oeffentlichen
gen. Aehnlich verhielte sich die fuer Industrien, die Produkte fuer Juden keine andere Formalität ver­ Staatsinteressen handelt wie im ge­ ausschüsse aus verschiedenen Grün­ Ernte 1921 500-600 Waggons fei­
Angelegenheit auch mit dem Roh­ dringenden Bedarf erzeugen, wer­ Meinung veranlasst«] Verbote
langt werden, um sie werden von genwärtigem Teil. den nicht an den Sitzungen teilneh­ nes Weissmehl auszufuehren. Der und Einschraenkung zu einem
oel, wuerden wir annehmen, dass den nicht 10 Prozent der gegen- Rechtswegen zu Staatsbürgen er­ Herr Consiantinescn wünscht die men wollen. Fuehrer der Regierung wies un­
der Staat uns dies kostenlos zur îmertigen Preise uebersteigen. viel groesseren Verhaengnis als
klärt. weitgehendste Lösung der Frage der Die Direktionen haben auch schon ser Ersuchen auf die kathegori- der Verteuerung der Lebenshal­
Verfuegung stellte, Die Verteuerung des Benzins Die Meinung des Ackerbauminis­ Bodengehendste, umsomehr als man ihre Mitglieder ersucht, an der Lei­ scheste Weise zurueck, behaup­
f Erscheint es also notwendig, und anderer Erdoelprodukte, die tung, naemlich zur vollkommenen
ters wurde von der Mehrheit der das Prinzip der Bodenreform nicht tungsarbeiten dieser Versicherungs­ tend, dass die Regierung benach Schaedigung der Produktion fueh­
dass der Staat das Erdgas so bil­ fuer Luxus Unternehmungen ge­ Mitglieder angenommen. beiseite lassen darf wenn sogar so anstalten teilzunehmen. Bald wird richtigt wurde, dass die Ernte der ren koennen.
lig verkauft? Sicherlich nicht. braucht werden, wird erheblich wichtige Staatsinteressen dabei im auch das Datum der allgemeinen artig schwach stehe, als dass wohl
Denn die Zementfabrik, die mit sein. •; Dr. I. Papp
Spiele sind. Wahlen festgestellt werden. kaum der Inlandbedacf gedeckt
Erdgas betrieben wird, hat auch Trotzdem aber wird der neue Finanzminister VINTILA BRATÏ- werden wuerde.
noch andere Varzuege — Rohma­ Benzinpreis die gegenwärtigen Ueber das Enteignungsrecht für
terial in allemaechster Naehe, Marktpreise desselben bei weitem Gemeinzwecke wurde auf Antrag ANU behauptet, dass der Staat die
Montanausbeutung regeln muss da­ Frankreichs sartt.onen gegen Vergebens beriefen wir uns auf
statistische Angaben, auf die hier­
einen fast amortisierten Betriebs­
organismus und ein grosses Ab­
satzgebiet, nachdem keine andere
nicht erreichen.
Das Rohoel smd das Motorig,
werden kaum merklich gesteigert
des Ackerbauministers Al. Constan-
tinescu folgender Text angenommen:
„Niemand darf enteignet werden
mit nicht mehr die Vermittler und
ausländischen Gesellschaften die gros
Orutscli’nnd durch entstehenden, iridustnellen,
■sozialen und die Waehrung be­
Die Ziickerniehfrage
sen Verdienste dabei einstecken. „Dailp Mail“ erfährt von den po­ treffenden Vorteile. Am folgenden Die Zuckerruebenerzeuger hiel­
Fabrik sich in der Naehe befin­ werden, weil diese am. meisten, in als für Gemeinzwecke und mit der litischen Kreisen Frankreichs, dass
det — sodass sie wirklich nicht der Industrie gebraucht werden. Bedingung, dass er lm vorhinein ent Alle gegenwärtigen Gesellschaften Tage wurde das Journal des Mi­ ten eine Versammlung in Cluj ab,
sowie anch die Eigentümer der Fel­ die Forderungen Frankreichs nisterrates unterzeichnet, durch
auch noch den Vorteil einer fast Im allgemeinen muessen wir sprechend entschädigt wurde. Be­
kostenlosen Heizung gentessen betonen, dass die Preissteigerung sondere Gesetze sollen die Enteig­ der slud dazu berechtigt vom Staat Deutschland am 15. Januar ln Form welches die Imobilisierung des um ueber die Ruebenpreise zu be­
reiten. Das Handeln- und Indu­
einen Gewinnanteil der verstaatli­ eines Ultimatums überwiesen wor­ Getreides und das Ausfuhrverbot strieministerium
muss. Und auch die Glashuetten nicht eine derartige sein wird, um nungsfälle und die Art und Weise den. Sollte Deutschland bisdahin wurde dabei
von Turda und Mediasch gemes­ das Publikum zu erschrecken, der Enteignung fcststelleu. chten Felder zn erhalten. fuer Getreide eingefuehrt wurde. durch den Handelsinspektor Blan­
Nach einer längeren Debatte wur­ seinen Marschall Foch in Essen und Keinen besseren Erfolg erzielten kenberg vertreten und dos Acker­
sen den anderen 15 Huetten des weder die Unternehmungen, die Die Verstaatlichung der Boden­ Bochum einmarschieren nnd zwei
Landes gegenuebar mehr Vorteile. damit heizen., ihrerseits zur Stei­ de von der Komission folgender Text wir beim General A.veresen, dem baum,inisieriunt durch Herrn
schätze. angenommen : Drtittel des Rnhrgebletes besetzen. wir es klarlegten, dass das von Tanca.
So ist also das billige Heizmate­ gerung der Preise eigener Produk­
rial ein ganz unberechtigtes Ge­ te zu zioingen. Der Präsident des Senates, MI­ „Die Bodenschätze sind Staatsei­ der Regierung eingefuehrte Ge­
treideregime eine Verringerung Die Landwirte wiesen den An­
schenk. Die Erdölerzeuger werden hin­
Anders verhaelt sich die Sache gegen streng verpflichtet sein, die
CHAIL PHEREKIDE, bricht eine
Lanze für das Eigentumsrecht, dass
gentum.
Bel der Verwertung derselben soll Die Steuerreform der Saat und auch der ganzen trag zu ein,er Preisermaëssigung
Getreideproduktion als Folge ha­ entschieden zurueck und beschlos­
mit der Karbid*. Soda- und Russ- Maximalpreise zu beachten und
industrie. Diesen Industriezwei­ den Bedarf ganz zu' decken.
gen mag man das. Erdgas moeg-
heilig und unantastbar sein muss,
um so mehr heute als um uns he­
rum das Eigentumsrecht abgeschafft
den Bodeneigentümern ein bestimm­
ter gesetzlich festgestellter Gewinn­
anteil gewährt werden. Alle gewon­
im Senat ben wird. sen, die Rueben nicht auszugra­
Die Folgen dièses Regimes sind ben, um sie spaeter bei der Alko­
Gleich nach, den Weihnachts­
zwar gut bekannt, ^wurden aber holerzeugung su verwerten.
lichst billig liefern, da _sie nur so
der auslaendischen Konkurrenz
stend halten koennen. die mit
Ger Kongress der Ingenieure worden ist, damit nicht durch neue
Verfassungsverfügungen sogar sozia­
le Bewegungen heraufbeschworen
nenen Rechte, jeder Art, werden be­
achtet.
feiertagen wird Finanzminister
Vintilă Brälkcnu den Steuergesetz­ zu wenig beruecksichtigt. Gleich In diesem Sinne wollen die
nach Veroeffentlichung des Mini- Landwirte >auch ein Memorandum
Die Montankonzessionen werden entwurf, der soeben vom Abge­
Wasserturbinen • arbeitet und Der Kongress der Ingenieure werden sollen. bis zum ablauf des Termines aui- ordnetenhaus angenommen wor­ sterratjournales betreffs Imobili­ an das Ackerbauministerium rich­
durch welche die Betriebskraft Grossrumaeniens wird in Cer­ Der Staat soll ja das Recht ha­ rechterhaltcn. \ den ist, dem Senat vorlegen. sierung des Getreides fiel der Leu ten.
noch bedeutend billiger zu stehen năuţi im September 1923 stattfin­ ben, die Montanausbeutung einzu­ Laut den Erklaerungen man­ in Paris. Nach einigen Monaten
komm! In diesem Falle muesste den.
also das Erdgas moeglicbst billig Der Ausschuss, 'der die Vorar­
schränken oder zu regeln, darf sich
Die vom Eigentümer vorgenom­
men Ausbeutungen dürfen bis dahin cher Senatsmitglieder soll der
Entivurf eine staerkere Opposi­
stellte der Minisferrat betruebt
fest, dass die Bauern keinen Wei­ Oie VerfassenisrefoMi im
geliefert werden. beiten fuer den Kongress unter­
Die Angelegenheit muss auch nehmen soll, wurde bereits unter
aber nicht an das Eigentumsrecht
vergreifen.
fortgesetzt werden bis der Eigentü­
mer alleine die Ansbeutung unter­ tion der Mehrheitsmitfflieder an­
treffen, als im Ab geordneten hau­
zen mehr saeen, und so wurde die
Ermutigung durch Pracmien be­
fliigeordeeM ause
Er beantragt, dass die Gruben nur nimmt. schlossen.
noch von einem anderen Stand­ dem Praesidium des Generalin­ mit der Genehmigung -dès Staates se, weil im Senat die allgemeine Im Laute der Weinachtsferien
punkt aus betrachtet werden. spektors Gr. Stratileseu ernannt ausgebeutet werden sollen. und feste Auffassung herrscht, Ein Jahr spaeter wurde fesige- werden mehrere Ministerräte abge­
Sollte auch von nun an der und besteht am Abzweigungen. dass die Steuerquoten viel zu hoch stelli, dass von der Ernte 1921, die halten nm die Reihenfolge der Ge­
Handels- und Industrieminister sind und. die Steuertmeger ueber- den Minisben so klein vorgekom­ setzentwürfe dfe dem Parlament
Preis von 10—-50 Bani in Betracht Alle Ingenieure Grossrumae­ VASILE SASSU führte an. dass die Damit beendete der Yeriassungs-
kommen, wird die Ausfuehrung niens werden ersucht, etwaige Idsten umerden. men war, ausser der normalen vorgelegt werden sollen, testrnstel­
Meinungen des Herrn Pherekide ausschuss seine Arbeiten. Die Her­ Waehrend, der Feiertage wer­ Deckung des Inlandbedarfes noch len.
neuer Bohrungen und Leitungen Mitteilungen oder dem Kongress stark veraltet sind, die Theorien ren C. Dissescu und D. Ioaniţescu
.unrentabel sein. Euer eine 28 km bestimmte Vorlesungen bis spae- den die Senatsmitgliedcr ver­ ein Ueberschuss Von 3000 Wag­
einer Welt die untergeht. Hier han­ wurden damit beauftragt die Redi- schiedene Steuertmcgerkategorien gons Weissmehl in Altrumaenien Wie verlautet soll gleich nach
lange Leitung, die nach Târgul testens zuni 31. M%i l. J. einzusen­ gierung der angenommenen Artikel
Mureş fuehren soll, befinden sich den, damit sie in Druck erschei­ delt es sich eben um die Schaffung ueber den Steuerentwurf ausfor­ und 1000 Waggons in Transsyl­ Wclnachten dem Abgeordnetenhau­
3 Viertfeile des Materiales noch nen und allen Mitgliedern noch einer neuen Auffassung weil die al­ zu beenden, damit dann der Verfas­ schen, um dann die verschiedenen vanien und im Banat uebrig blie­ se die Verfasacngsreicrm einge-
seit 1917 in Târgul Mureş. Und vor dem, Kongress zugeschickt, te den neuen Zeiten nicht mehr ent­ sungsentwurf dem Ministerrat vor­ Bemerkungen und Einwverfe im ben. Diese Menge wurde aber erst reicht werden.
trotzdem wird die Leitung nicht werde nsollen. spricht. gelegt werden soll. Senat zu wiederholen. im Herbst 1922 aus dem Lande

I
 Beiblaff in deutscher Sprache ARGUS

Z ur E in fu h r d e r
AAAAAAAA\\^AAAM AAAAAAAAZÄAAAAAAAAAAAAAAAA/VV'^VV^ v^-w ^ ^ ^ ~ ~ ^„ ’
S e id e
"1 « s ^ 2 2 2 2 5 Es können auch Woran aingeführi
werden, Ale mehr als 30% Seide en­

Eine Wirtschaftliche Weltrundschau

thalten, ohne dass man die Luxus«
Steuer ln Gold entrichtet
Es ist bskamntj dass durch da*
Journal des Ministerrates Nr.
3742 vom ii. Oktober auch heut«
X>XXXX>CO<X>X>0<XXyX<>C<>CO<->00<X>C<>00<X><XX^^ noch die Paragr. 159, 160, 161,
164 und 165 in Kraft blieben, so­
^>C<>OOC<>0<XXX>C<XXX*>COOC<><X'O<>X<X<X>C<>C<>OOO>»C<XX>C<>0*Ki>OOO<X>00C<><^^ dass die Einfuhr nur bei Entrich­
tung der Taxe in Gold vor sich
Ein Jahr grosser politischer und wirtschaftlicher Ereignisse liegt Aehnlich steht es ja auch um Rumänien. Wohl war die Ernte nie europäischen Wirtschaft dringen. Schon die Arbeitslosigke.it bietet nicht gehen darf. ,
hinter uns, und der Zeitabschnitt, der jetzt dem Abschlüsse zuneigt, hat so glänzend und überflutend, wie in anderen Jahren, wohl leidet d erfreuliche Beispiele. Das ist auch aus folgenden Ziffern der Arbeits­ Das Einfuhrverbot fuer die fas
die grosse internationale Handelskrisis mit sich gebracht. Was heute Handel durch die Unzulänglichkeit der Verkehrsmittel noch gross losigkeit. und der V. arenpreise zu entnehmen. den Paragr. 166 und 167 des
als Folge des grössten aller Kriege vor sich geht., was das ganze wirt­ Schaden, wohl gibt es noch genügend nachteilige Elemente in unsere ------- 1------- Zollgesetzes angefuehrten Artikel
schaftliche Niveau ins Schwanken brachte, gibt aber doch, getragen von Lande, die auf ihre Umgehung, auf das Rollen des Bargeldes, auf c Amerika Envia (1 Deutsch 1O s 'e rre ch bleibt infolgedessen ebenfalls auf­
Vorsehung und Antrieb zu neuer Arbeit, Aussichten für die Zukunft, äha Erholung der Industrie schädigend einwirken, aber es gibt do recht, und zwar handelt es sich
so viel Gesundes, Fruchttreibendes, Lebensfähiges und Entwickelungsl Arbaiteloss 500.1 OU 1,600.000 500.00U 100.000 um folgende Waren:
denen alsdann die gesunde politische Grundlage viel mehr als die schein­ a) Posamentern und Tapezierern
bar ruhige Unsicherheit der Vergangenheit bedeuten kann. higes in diesem geographisch idealen Staate, als dass die berechtig ináéi, der Zeit
Hoffnung gehegt werden kann, dass die guten Ansätze des Jahres 1£ m demKriege -- 167 % 1000 % 9000 % waren aua Seide; )
Aber dem politischen Frieden muss erst der wirtschaftliche Wieder­ b) Seidanspitzen,
aufbau auf den Spuren folgen. Die Landkarte Europas wurde vollkom­ in der nächsten Zeit den inneren Kern der rumänischen Wirtschaft kri gagenäher
tigen werden.
Auf Grund des Journal« vorn
men neu gezeichnet, neue einheitliche Staatsorganismen wurden geschaf­ Die Wàhrongsfraee wird vorläufig auch dann eine Störung des euro­ 11. Oktober 1921 konnten auch
fen, bestehende staatliche Körper wie Rumänien und Jugoslawien durch Deutschland und Oesterreich sind diejenigen Länder, deren Wfthru päischen Wirtschaftsgleichgewichtes hervorrufen, wenn Russland sich all­ Waren eingefuehrt werckteu deren
gewaltige Erweiterungen und die Angliederung benachbarter Gebiete im Jahre 1922 den schärfsten Rückgang erlebt hat. Augenblicklich schei mählich zur Vernunft bekehren Hesse. Eino starke Sicherheit vor dem Zu­ Seidengehalt weniger als 50 Pre*
auf eine ganz neue wirtschaftliche Grundlage gestellt. Nach den bishe­ nun auf Grund des ausserordentlichen Mark-Tiefstandes endlich ei sammensturz bietet aber vor allem anderen der innere wirtschaftliche zent betrug.
rigen Ergebnissen, die sich für das Leben der einzelnen Völker aus dieserStabilisierung zu kommen, doch bringt diese Tatsache die ersten stark Halt vieler Länder, für welche nur die Frage der Einfuhr Nachteile mit Durch die Verordnung Nr. 5423
neuen Gliederung entwickelten, muss gesagt werden, dass diese politische Stockungen in die Tätigkeit der deutschen Industrie, sodass auch h: sich bringt, indess die Landwirtschaft, die Ausbeutung der Bodenschätze vom 15. Dezember wurde jedoch
Neukonsteilation sich als durchaus lebensfähig erwiesen hat. Jedenfalls als selbstverständliche Folge Arbeitslosigkeit einsetzt. Die Bevölkerung | und der eigenen Industrie bedeutende positive Werte zur Lebenshaltung der hierfuer in Frage kommender
hat das Nationalitätenprinzip in der Staatenbildung seine bisher höchste erwartet das Billigwerden der notwendigen Gegenstände, schiebt deren ; im Staate beisteuern. Paragr. 168 fortgelassen, sodass
Anschaffung hinaus. Auf diese Weise kann von einer regen Betätigung j
Stufe erreicht, alle völkischen Ideale, die seit vielen Jahrzehnten die Her­ Wie gesagt: Die allernächste Zukunft kann und darf nicht durch daa Zollgesetz hierdurch elfte be­
zen in sämtlichen Ländern höher schlagen Hessen, sind verwirklicht der Industrie freilich nicht die Rede sein. Es ist aber doch zu hoffen, dass ; rosa Brillengläser betrachtet werden, aber es wäre auch höchst unver­ deutende Abaemderung erlitt.
in den inneren Zustand Deutschlands im Laufe des nächsten Jahres j nünftig von einem Verzagen Europas zu sprechen. Noch sind genügend
Italien liai. jetzt auch die letzten Reste seines Volksstammes an sich ge­ Die sich widersprechenden Ver­
zogen, Rumänien hat all seine Stammesganos3en in seinem Reiche ein­ eine Gesundung ein tritt, nachdem ja vielleicht bei der Londoner Konferenz,; reife Gehirne, starke Arme, noch ist ein die Grenzen überfliegender ge ordnungen wurden von den Zoll-
verleibt und die Krönung des Königs aller Rumänen erleben können. Ju­ doch eine gründliche Verständigung zwischen England, Frankreich undi meinsamer Wille zum Guten, zur Erholung und Anbahnung neuer Wege aemtern falsch verstanden und so
goslawien, Polen und die Tschechoslowakei stehen als starke neue Schöp­ Deutschland Zustandekommen dürfte. j der Friedenswirtschaft da. Nur wo dieser fehlte, wäre das Verhängnis teilt eine letzte Bekanntmachung
fungen da. In all diesen Tatsachen ist ein Grundgedanke zu erkennen, In der Tschechoslowakei herrschte freilich eine höchst unangenehme i nahe. Dies ist jedoch — Gott sei Dank! — nicht der Fall. mit, dus nur die Waren, din
der konsequent bis in seine letzten Linien durchgeführt wurde. Und diese Krisis. Die Bankrottnachrichten wollten oft nicht mehr auf hören. Fabri- j Man wird sich also im Jahre 1923 nicht wenig einschränken müssen, Waren, die mehr als 50 Prozent
Konsequenz wird gute Folgen mit sich bringen muessen, wenn auch *dio ken wurden geschlossen, Arbeiter zu Tausenden auf die Strasse gesetzt. man wird- überall zu trachten haben, die Wirtschaft der Staaten selbst Seide enthalten, mit der Luxus­
heutige Krisis vielleicht im nächsten Jahre nicht aus dem Wege geräumt Besonders schwer litt darunter die tschecho-slowakische Holzindustrie. In zu stützen. Die Steuern werden auch wachsen und sich um den Ein­ abgabe in Gold besteuert werden
sein wird und nur die bereits angebahnten guten Anfänge mehr und mehr Böhmisch-Trübau, Oimütz, Prachatitz, Zilina stockte jede Arbeit, da an zelnen nicht kümmern. sollen, indes die Artikel, die eine.«
um sieb greifen werden. eine Ausfuhr des Holzes zu den bestehenden hohen Kursen nicht zu den­ All dies aber lässt sich überwinden. Der Wille zum Leben, rar Ord­ Seidengehalt van 30—50 Prozent
ken war, und besonders Rumänien auf dem Weltholzmarkt die frühere nung und zum Fortschritt wird zu einem Ziele führen, das alsdann ge­
hoben, mit der gewöhnlichen
Rolle der Tschechoslowakei spielte. Dass aber ein gerade so reiches und sund und unerschütterlich der Zukunft und all ihren Stürmen stand­
Zollabgabe besteuert werden.
Die Krisis — .—.— —— I «*
gut verwaltetes Land wie die Tschechoslowakei sich sehr bald aus den halten kann. Wahrscheinlich werden die Monate des nächsten Jahres
Denn die kurze Zeit des Aufschwunges, die dem Kriegsende gefolgt gegenwärtigen Krisiserscheinungen herauswickeln wird, ist selbstver­ Kilometersteine auf dem weiten Weg zu diesem Ziele sein. Dass es aber
war, ist bereits im Jahre 1921, also nach einjähriger Dauer, zu Ende ge­ ständlich, doch schon einen Weg rar Besserung gibt, dies soll als heiligste An­
feuerung gelteD.
Vasserstand der Donau
wesen. Von Japan, wo der Aufschwung verhältnismässig am stärksten Polen ist das neue Land einer gesunden, arbeitswilligen Industrie.
war, hat sich die Rückwirkung über alle Staaten ausgebreitet. Seine Währung ist nicht brillant, aber seine Lebenshaltung ist gesund. So wird auch die Bewusstheit des Einzelnen rar Erloesung der All­ Der Wasserstand der Donáti
Für Amerika war der Beginn des Jahres kein guter. Dass es sich Die polnischen Waren haben zum Grossteil die tschechoslowakischen gemeinheit führen. steigt vom Bazias bis znm Schwar­
ober so schnell wieder erholt hat, beweist zur Genüge die Tatsache, dass verdrängt. Nicht zuletzt auch in Rumänien. In vielen Beziehungen von zen Meere,_______________ .
die Arbeitslosigkeit stark abgenommen hat und somit auch die Einwan­ Frankreich gestützt, wird seine Rolle im Wiederaufbau des europäischen
Ostens trotz dem Vordrängen Deutschlands sicherlich eine ausschlag­
derung wieder ohne weiteres gestattet wurde. Seine Valuta ist immer noch
der Masstab, an dem alle anderen gemessen werden. Und auch die uner­
schütterliche Wirtschaftshaltung Englands wurde in ihren Grundfesten
nicht erschüttert, wenn auch dort die sehr hohen Steuern und die Ar­
beitslosigkeit wesentliche Schwächungen des Gesamteindrucks mit sich
gebende sein.
» r • • ft ^ - r‘
. Die Nationale Entfaltung des kapitalistische! Daisies Von Werner Sombari
brachten. So ist der Ausblick auf das Jahr 1923 sicherlich' niehf mit sehr er-'
freulichen Ueberraschungen verbunden, wenn sich auch bestimmt noch
Die Hauptangelegenheit, der sich Frankreich widmet, ist immer noch
die Reparationsfrage, von der ihm vieles abzuhängen scheint. Der Le­
manches erhoffen lässt. Es werden vielleicht noch viele schlechte Wochen
und Monate kommen; ungesunde Existenzen werden zugrunde gehen.
6. G r o s s b r ita n ie n
bensnerv seiner Produktion hat trotz allen Anstürmen nicht viel einxu-
Aber dies Fegefeuer kann schliesslich doch auch nur klärend wirken und Eine grundverschieden© Entwick­niedrig war damal* ln Schott­ sehen Geistes finden sich in der,
büssen gehabt, und seine Wirtschaftsverbindungen mit dem Balkan und
die Wirtschaft ist auf dem richtigen Wege, um in normale Bahnen lang­ lung hat der kapitalistische Geist
land von dem Wunsche beseelt, amerikanischen Volksseele ver­
dem nahen Osten sind auf der Basis aussichtsvoller Organisation weiter
sam einzulenken.
je in den drei Teilen des Ver­ Geschaefte zu treiben“ (desirous breitet, seitdem die Kolonien be­
ausgebaut worden, sodass seine ganze Friedenszukunit hierdurch einen einigten Königreichs: Irland, of geting into trade). 1698 schreibt gruendet werden, auch ails diesem
neuen Stützpfeiler erhalten hat. An der Hand der Ziffern lassen sich die charakteristischen Züge dos Schottland und England durch­ Fletcher of Saltou; „Durch nie­ Geiste noch kein „Koerper“, das
Eine Unterbindung des Weltverkehrs trat Jedoch ein, veranlasst durch abgelaufenen Jahres deutlich feststellen. Wir beginnen mit einem Ueber- gemacht. mand gezwungen, vielmehr infol­ heisst keine kapitalistische Wirt­
die Tatsache, dass 300 Millionen kaufkräftiger Konsumenten in Deutsch­ blick über die Gestaltung der Valutapreise, denn die Währung ist das ge eines unvorhergesehenen und
Irland scheidet füst aus der Rei­ schaftsverfassung entsprach.
land, Oetserreich, Ungarn und vor allem andern in Russland infolge der Lebonsblut der Volkswirtschaft, und eine Gesundung ist nur durch Sta­ he ^er Laender mit kapitalisti­ unerwarteten Wandels des Volks- 2. In den Vereinigten Staate»
Zerstörung der Landeswährungen vollkommen ausgeschaltet eind. So ist bilisierung möglich. Hierfür wollen wir die massgebenden Ziffern vor­ scher Kultur aus. Kein anderes geistee (by an unforeseen and un­ vollzieht sich die Umbildung des
auch der ökonomische Betätigungskreis dieser Länder ausserordentlich führen: Land ist bis heute so wenig vom expected change of the genius of fruehkepitalisttechen fai den hoch­
eng gezogen, die wirtschaftliche Welt verkleinert, die Entwicklungsmög­ Hauche des kapitalistischen Gei­ this nation) sind alle ihre Gedan­ kapitalistischen Geist am fruehe-
ste» beruehrt worden wie Irland. ken und Neigungen, als ob sie
lichkeiten eingeschränkt. Züricher W e c h s e lk u r s e Sein Schicksal interessiert uns von einer höheren Macht zusam­
sten und am gründlichsten:
zahlreiche Zeugnisse bestaeUgen
Deutschland und Oesterreich hatten eine falsche Scheinblüte, eine deshalb in diesem Zusammen­ mengefasst und geleitet woeren,
fiktive Konjunktur, eine lebhafte Betätigung der Industrie und des Han. uns, dass die Ideen des modernen
Englisch Französ. Lire Deutsche Oesterr. Ungai. [Rum. hänge auch nicht weiter. auf die Geschaefte gerichtet.*' Die, Amerikanismus schon im Anfang
dels, die auf dem unausgesetzten Sinken der Valuten dieser Länder ihr Pfund Franken Mark Krone Krone 1 Leu England sind wir schon oefters
puritanischen Geistlichen waren
Ende erreicht h a t Diese scheinbare Hochkonjunktur ist vorüber. Die am des 19. Jahrhunderts in den Koep-
im Verlaufe dieser Studien be­ entsetzt. Sie standen ratio« am fen Wurzel geschlagen hatten und
127__ 104.—
8 9

weitesten greifenden Blicke könnten Deutschlands Zukunft nicht sicht­ 1 9 1 4 .. . 25.— 1 0 0 __ 8 0 .— gegnet: wir sahen, wie ein kraef- Ufer wie die Henne, die die Ent­
1 1

lich erkennen, während für Oesterreich die Kredithilfe des Völkerbundes, 1 9 1 9 .. . 21.25 11.50 3.20 __l__ 5 — tiger Unternehmergeist, aus Aben­ den Lebensstil zu bestimmen sá­
5 2 .- lein cte/vonschwimmen sieht. 1709 lingen. Worin diese Besonderheit
die sich in einer grossen staatlich garantierten Anleihe der meisten 1.1.1922.. 21.58 41.— 2250 2.82 0.19 7.60 5 . - teuerlust und Eroberungsdrang drueckt der Prediger Robert Wo-
Länder Europas ftussert, zur Wirklichkeit geworden ist, und der Weg der des hochkapitelistischen Geiste«
Doz. 1922. 24.04 37.— 26.10 0.07 0.007 16.80 3 ,3 5 geboren, im 16. Jahrhundert her­ drow in seinen Briefen die An­ besteht, der zuerst in Amerika
Rettung nicht nur angebahnt erscheint, sondern sogar sicher betreten vorbricht und gleichsam dos He- sicht aus, dass „die Suende unse­
wurde. Der Preisabbau bietet schon unverkennbare Beispiele für die Bes­ eich entfaltet, um dann zu érnem
gegen 19!4 0.06 62.90 73.35 136.— 1 0 4 ,- — - . 7 7 roenzeitalter de» Kapitalismus inrer allzu grossen Schwaermerei allgemeinen Geiste unserer Epo­
serung der Lage. diesem Lande begruendet. Wir sa­ fuer wirtschaftliche Dinge (our che zu werden, versuche ich im
Die spärlichen Berichte aus Russland lassen erkennen, dass auch dort
gegen
hen den Grundherrn am Werke, too great fondness for trade), die 13. Kapitel darzutun.
der Umschwung und die Abkehr von dem wahnsinnigen Abenteuer des
2.46 4.40 4.15
sich zum kapitalistischen Unter­
9.20 1 66 nehmer umzumodeln. Wir erleb­ so weit geht, dass sie uns die 3. Alles, was der kapitalistisch«
Bolschewismus bereits begonnen hat, allerdings mit noch zweifelhaftem
1.1.1922.. 2.75 0.18 wertvollen Interessen vernach- Geist an Konsequenzen in sich
Erfolge, in tastenden Versuchen und ohne ein festes Programm, welches Wie also ersichtlich, 1st der Dollar der König. Die amerikanische Va­
ten eine stuermisehe Periode spe­ laessigen leesst, uns beim jueng- traegt, ist heute am höchsten in
die grossen Reicbtümer dieses Landes erfassen und der wirtschaftlichen luta ist die einzige, die vollkommen unversehrt geblieben 1st, Wenn man
kulativer Gruendungen von aller­aten Gerichte angerechnet werden den Vereinigten Staaten zur Ent­
Wiederaufrichtung nutzbar machen könnte. Die Verhältnisse sind noch von den Währungen der neutralen Länder Schweiz, Dänemark, Schweden,
hand Unternehmungen am Ende wird“. Als in demselben Jahre wicklung gelangt Hier ist seine
undurchsichtig, aber die Wiederherstellung des Privateigentums ist in des 17. und zu Anfang des 18.
Norwegen, Spanien absieht. Selbst das englische Pfund ist immer noch Jahrhunderts mit. Wir erfuren, den Glosgowern einige Schiffe ge­ Steerke einstweilen auch noch
Russland auf dem Wege, sodass sich doch bald Möglichkeiten gründ um 10 Prozent unterwertig, die Bank von England hat seit acht Jahren wie sich bis zum Ende des 18, kapert werden, wuenscht er, dass nicht gebrochen. Hier ist einst­
lieber Besserung ergeben könnten. die Zahlungen eingestellt, und die Rückkehr zum Parikurse vollzieht sich Jahrhunderts bürgerliche Tugen­ man drin eine Fuegung Gottes weilen noch alle« Sturm und
Die Weltkrisis scheint doch den Westen mehr und mehr zu begün­ langsam, wird wahrscheinlich noch einige Jahre dauern, wenngleich die den und Reehenhaftigkeit zu ho­ erkennen moege: „Ich bin sicher, Wirbel.
stigen und verschiebt sich nach dem Osten. Erreichung dieses Zieles, d u bei einem solchen eminenten H&ndelslande her Bluete entwickelt hatten, dass unser Herrgott blickt mit Missfal­ u
wie Grossbritannien ein Lehensinteresse bedeutet, wohl ausser Zweifel sich vorbildlich fuer ruecksteen-
len auf unseren Handel, seit er * X • -s
t I fe steht. Momenten ist d u Pfund als internationaler Wertmesser ln die dige Laender, wie Deutschland
die Stelle der Religion eingenom­
men hat“ (the Lord Is remarkably * *
zweite Reihe gedrängt und vom Dollar überflügelt worden. Es wird wohl und Frankreich, geworden woren ■■\ 1
seine frühere Stellung wieder erlangen und gemeinsam mit dem Dollar Und wir wissen, dass der moderne
frouning upon our tiracte . , . since Bisher haben wir Elemente ken­
' In Amerika hat sich, wie gesagt, das zeitweilig auftretende Gewitter it was put in the room of reli­
.verzogen, der wirtschaftliche Himmel ist dort geklärt. Die frühere Hoch­ die Handelswelt beherrschen. Die übrigen Währungen stehen weit unter Industrialismus seine Wiege in
gion). nen gelernt aus denen die Seele
konjunktur 1st rwar nicht wiedergekehrt, aber die Depression ist über­ ihrem Vorkriegswert. Ob Sieger oder Besiegter, die Länder haben durch England hat Wae das fuer ein Geist wer, dar eines kapitalistischen Unterneh­
wunden, und von der Automobilindustrie ausgehend, hat sich eine all­ die Schwankungen der bereits tief herabgekommenen Valuten nicht we­ Vom Ende des 17. Jahrhun da plötzlich hervorbrach, haben mers zusammengesetzt irt, wen«
gemeine Besserung des gesamten Elsen verarbeitenden Gewerbe durch­ nig ln ihrem gegenseitigen Verkehr ra leiden. derts an, insbesondere seit derwir an anderer Stelle schon in sie der Vollendung zustrebt Aus
gesetzt, die sich auch den übrigen Industrien mitteilt. Sein Handel ist Der hauptsächlichste Faktor derr Zerstörung der Währungen ist Vereinigung der beiden König­ Erfahrung gebracht Dass er we­ ßrwerbstrieb und Unterneh­
zwar nicht ganz auf der Höhe der früheren Zeiten, aber einen teilweisen selbstverständlich die Ueberschwemmung der Welt mit pneinlösiichem reiche wird dann der Gang der sentlich zu der kapitalistischen mungsgeist, aus Buergerlichkeit
Papiergelde, die Noteninflation, die sich überall eingenistet bat und einen kapitalistischen Entwicklung En­ Hochbluete beigetragen hat die und Reehenhaftigkeit baut sich
Ersatz für d u Fehlen der deutschen, russischen und sonstigen mittel­ die komplizierte Psyche eines
europäischen Kundschaft bat ein erhöhter Absats in Südamerika gebo­ geradezu phantastischen Umfang einnimmt. Hier folgen einige heraus- glands stark beeinflusst durch England und Schottland seit der
gegriffene Ziffern, die ein Bild über die Noteninflation in vier wichtigen die Entwicklung, die der kapita­ Mitte des 18. Jahrhunderts erle­ Bourgeois auf, und diese Bestand­
ten, der allerdings oft nur die Selbstkosten deckt. teile können selbst wieder in
Die Lage Englands ist jedoch nicht gleich gut, obgleich dort die
Ländern geben, listische Geist in dem Nachbar­ben, ist unzweifelhaft sicher. zahlreichen Nuancen sich darstel­
Fortschritte, gemessen an der tristen Situation mancher Kontinental lande Schottland erfahren hatte. Wie nun aber ist der weitere len und in ganz verschiedenen
In keinem Lande der Welt voll
Verlauf der Entwicklung des ka­
«tasten, immerhin sehr bedeutend sind. Mit Macht wird die Sanierung England Frankreich Deutsch, Oesterreich zieht sich dessen1Geburt auf eine
pitalistischen Geistes in diesen Mischungsverhältnissen eich irt
idar Valuta gefördert. Der Umlauf der im Kriege ausgegebenen Currency- Mill. Pfund Mill. Frank Mül. Mark MdL Krön. so seltsame Weise wie in Schott­
Laendern gewesen. (Wie stellt ein Und derselben Person vorfin­
Boten ist um den vierten Teil gesunken und wird noch weiter gemindert land. Nichts muss denjenigen, der
eich uns sein Bild in der Gegen­ den. Wir unterschieden deshalb
Der Newyorker Sterling-Kurs hält sich auf dem Stande von 4,40, während 1 9 1 4 ... 29.89 66.83 1.890 — .600 •sich mit der Entstehung kapita wart dar, wenn wir es etwa ver­ schon verschiedene Typen kapi­
er in der schlimmsten Zeit bis auf 3,20 gesunken war. Das Disagio der 1919.. 446.54 38.009 35.698 54.480 listischea Wesens besohaeftigt,gleichen mit dem, das andere talistischer Unternehmer, die 6ieh
englischen Währung beträgt gegenwärtig nur mehr zehn Prozent, bessert 1.1.1922.. 450.68 38.421 113.639 174.114 als die ganz abrupte Art, wie mit
Laender — wie z. B. Deutschland in den verschiedenen Laendern
«leb sichtlich und in einigen Jahren dürften durch die Aufnahme der Dez. 1922. 401.19 35.789 754. 86 3.417.786 einem Knalle förmlich die Blue­— gewaehren. die Entwicklung der kapitalisti­
Barzahlungen die letzten Wirkungen des Krieges verschwunden sein. Die te de* kapitalistischen Geistes in Ueber eine analoge Irrational! schen Geistes in der mannigfach­
Kur, die der englischen Volkswirtschaft auferlegt wird, ist ungemein he­ diesem Lande aufbricht und taet oder Traditionailismua auf sten Farm vollzieht Wir rieften;
gegen 1914 38.030 29.106 752,196 3.417.186 nun vor der Frage: ob es denn
roisch. Die Einkommensteuer beträgt acht Schilling vom Pfund, somit plötzlich, unvermittelt sich volldem Gebiete des Handels berich­
fast 40 Prozent und iet bei den grössten Einkommen noch viel höher. entfaltet, wie die Bluete der Vic­
tet das Blaubuch vom Juli 1897. ueberhaupt einen kapitalistischen
Aber die englischen Staatsfinanzen sind im Gleichgewichte, das Budget gegen Geist ob cs den Bourgeois gibt
1.1.1922.. 40.49 1632.— 640.447 3,243.672 toria regia ueber Nachts mit „Die Deutschen bringen ihre Wa­ Das heisst also doch wohl, ob ln
weist anhaltende Ueberschüsse auf, England schreitet mit Erfolg daran, einem Schlage. ren zum Kaeufer, waehrend der
idle Zinsen seiner in Amerika während des Krieges aufgenommenen Bia zum 17. Jahrhundert hatten
britische Kaufmann darauf war­ den verschiedenen Typen, die wir'
{Schulden su bezahlen. Die Inflation ist nicht die Ursache, sondern die Wirkung, die Folge uns zunaechrt weiter bestehend
einer ins Wanken geratenen Wirtschaft, die sich mit don normalen Ein die Schotten, wie wir an andrer tet, dass der Kaeufer zu ihm denken muessen, ob in den ver­
Anders steht es freilich um Frankreich das allen Angriffen der Spe nahmen nicht mehr begnügen kann und d u Kapital angreift und auf Stelle sahen, einen ziemlich kommt“ I schiedenen nationalen Gestal­
[eolation trotzen muss. Das französische Budget erleidet durch das Aus zehrt. Das Budget hat in allen Ländern ein starkes Defizit und dieses kuemmerlichen Handel mit, den Die b r i t i s c h e n A g en ten tungen gemeinsame Zuege sich'
bleiben der deutschen Reparationen einen nicht geringen Mangel. Und wird äusserlich dadurch beseitigt, dass neue Noten gedruckt und ohne Nachbarlaendern fast ohne eigene und Reisenden leben auf zu gros­ aufweißcn lassen, aus denen wir
dennoch hält es auch die Valutabeeinflussungen gut aua Frankreich 1st Deckung für die Zahlungen des Staates ln den Verkehr gebracht werden. Schiffahrt betrieben. Von kapita­ sem Fusse. Der Englaender gestal­ uns des Bild eines Bourgeois zu­
durch die Angliederung der Lothringer Gruben und der Kohlenzechen SelbstverstftndUch wird cs deswegen überall heissen, sich gewaltig listischem Wesen waren sie ziem­ tet die Verpackung vielfad) zu rechtlegen können.
des Saaigebletes zu einem der grössten Staaten der Schwerindustrie ge­ lich unberuehrt geblieben. Waeh
einzuschränken und nach der Decke zu strecken. Der Lohn und die Ge­ rend des 17. Jahrhunderts aen schwer und solide, der Auslaan­
worden, und es wäre einfach töricht zu behaupten, dass es sich nicht hälter der Beamten werden überall nach dem vorhandenen Kapitalsvor­ derbe sich an diesem Zustand des der dagegen leicht und gefeellig.
schon ln allernächster Zeit zu einer vollkommenen Festigung seiner
wirtschaftlichen Lebenshaltung erholen könnte. Allerdings ist jedoch
rat und Verdienste eingestellt werden müssen Es wird nicht angehen, so Wirtschaftslebens nicht viel. Da­
wie jetzt, ins Blaue hinein Löhne zu zahlen und so zu wirtschaften, als gegen erlebten sie eine unge­
Der Englaender vernochlaessigt
den van der Quoliteet unabhän­
Der ausländische
nicht su vergessen, dass die schwache Ernte die Notwendigkeit grosser
Getreideimporte ergibt
ob durch Kredit bei der Notenbank ungemessene Mittol stets zur Ver­ wöhnlich starke, religiöse Er­
fügung stehen würden. Sparsamkeit und Selbstbeschränkung sind die hebung im Gefolge der Reforma­
gigen „finish" insbesondere bei
billigeren Guetern und geringe­ Warenmarkt
In Italien ist die Lage sicherlich eine schwierigere. Vom Kriege sind notwendigen Ziele. Auch die Staatsverwaltungen werden nicht umhin tion. Und nun gegen das Ende ren Qualitaeten. & verlangt Zah­ Paris, 3. Januar.
staatsfinanzielle Lasten zurückgeblieben, welche den ohnedies nicht sehr können, mit ihren Mitteln mehr hauszuhalten, äusserst bescheiden und des 17. Jahrhunderts ereignet sich lung und traegt der Kreditbe-
starken Wirtschaftskörper bedrohen. Die Arbeitslosigkeit hat auch um zurückhaltend zu wirtschaften, neue Einnahmen einzuführen, vor allem jener ploetzliche Ausbruch eines duerftigkeit der ueberseei sehen Zocker (pro 100 kg.) 193.
sieb gegriffen, zumal die überseeische Auswanderung so gut wie gesperrt aber die Ausgaben einzuschränkejj. Wohin man mit der bisherigen Frie­ unzoehmbaren Kunden keine Rechnung. Er ver-
Erwerbestreiben«
nachlaessigt die Reklame. Die en­ Le Karre, 3, Jan,
i s t _Die Seeschiffahrt leidet zeitweilig unter der Internationalen Krisis. denswirtschaft gelangt 1st, zeigen die folgenden Ziffern de« laufenden und Unternehmungsgeistes. Das
‘Auch die Kreditorganisation bat durch das Bankrott einer der grössten Jahres; glischen waren sind oft zu gut (pro 50 kg.) 214.
bestaetigen uns zu viel glaub- und zu teuer. Der Englaender
Banken, der Banca di Sconto, eine genug heftige Erschütterung erlitten. * t ' • A * ■.**, - wuerdige Zeugen, als dass wir an
Andererseits darf es aber als ein grosser Erfolg gebucht werden, dass das noetigt' seinen Geschmack dem New-York, 3. Jan
Das Defizit des Sfaalshaushalfes den Tatsachen selbst zweifeln Markte auf; er liefert vielfach ent­
Bürgertum in Italien sich kräftig aufgerafft, die Zügel der Regierung duerfen. Silber (pro Unre) 64H Cents.
an sich gerissen und den Sozialismus, der bereits in bolschewistische Be­
weder so, wie er es fuer richtig
1 England Frankreich Deutsch. Oesterreich f Hier sind einige der Zeugnisse; haelt, oder gar nicht. London, 3. Jen,
strebungen auszuarten drohte, zu Boden geschleudert h at An der wirt­ [Mill. Pfund. M11. Frank. Mül. Mark. Mill Krön. 1 Kautschuk (pro kg.) 147/8 d.
schaftlichen Aufrichtung Italiens Ist gewiss nicht zu zweifeln, und die „Bald nach der Revolution wur­
den die gluehenden Gefuehle (the 7. Die Vereinigten Staaten von Gold (pro Unze) 89 sh. 1.
Erholung kann rascher kommen, als es jetzt den Anschein hat 1Uebersch. Amerika.. Silber (pro Unze) 33 d.
Jugoslawien gehört zu den Ländern, die durch Erwerbung ausgedehnter
Landgebiete und grosser wirtschaftlicher Reichtumquellen viel gewon­
j 706
17.000 844.000 9.000.000
1
ardent feelings) des schottischen
Volkes «abgelenkt aus ihren alten
Kanaelen religioeser Streitigkei­ Ueber diese habe ich am wenig­
Kopier (pro Tonne zu je 1016 kgr.)'
65.1.3.
nen haben. Da gibt es fruchtbaren Boden, mineralische Schätze, Wälder Nur England hat es also vermocht, duren eine allerdings schwere ten und kriegerischer Interessen sten auszusagen (an dieser Stelle), Zinn (pro Tonne zu je 1016 kgr.)'
und Fabriken in grossem Umfange, dazu ein ausgedehntes Bahnnetz, das Besteuerung seiner Bevölkerung sich vollkommen aus dem Wust der in der Richtung auf kommerzielle obwohl sie die aliergroesste Be­ 181.3.9.
durch die gute , zum gesamten europäischen Osten nicht wenig Kriegswirtschaft herauszuarbeiten und seine Finanzen mit einem Ueber- Unternehmungen“, schreibt Bur­ deutung fuer die Entfaltung des Blei (pro Nonne zu je 1016 kgr.)’
begünstigt wird. So war es also auch kein Wunder, dass das innere wirt­ schuss abrasch Hessen ton. Unter dem Jahre 1699 ver­ kapitalistischen Geistes haben. 26.7.6.
schaftliche Leben Jugoslawiens sich mehr und mehr festigte, wenn auch Und so kann auch leider von einer vollkommenen Gesundung nicht merkt Burnett in der ,,Geschichte Das wenige ist dieses: Zink (pro Tone zu ie 1016 krr.v
die Valuta oft nicht gerade ermutigende Streiche spielte, die Rede sein, wenn auch manche T.icMct—’-;cn ;n den dunklen Bau der seiner eigenen Zeit“: „Hoch und 1. Die Elemente des Kapitalist!- 3.4.5.

J
 Beiblaff !n deutscher Sprache 10
Mittel und Wege zur Hebung
> ^'vfr n?
ROYAL CH A M BERY dar landwirtschaftlichen Erzeugung
W r ita b le g o û tfe a n ç a të
„Focun’d ior est cuits, exi­
gu itas quam magnituda neg-
lecta“. (Altroem. Sprich­
wort.)
Die Mittel und Massnahmen,
wodurch wir unsere landwirt­
schaftliche Produktion heben
i f
koemnen, sind derart reichlich,
dass schon dann ein durchschla­
gender Erfolg zu erwarten waere,
' 4 ' wenn nur ein Teil dieser in der
Praxis angewendet werden wuer-
de. Die Notwendigkeit einer Pro-
m i J l duktionserhoehung muss sich
Bahn brechen, umsomehr als un­
sere heutige Erzeugung weit hin­
W g ” ter der vor dem Kriege ist und
sich bereits Mitteilungen breit
■ u vee A ceseru ee machen, dass infolge des fruehen
W intereintritteT die Herbstanbau-
k flaeche hinter der des Vorjahres
P r e m i è r e C u u á é sich bewege. W as bei uns fehlt,
das ist der W ille zur Duxchfueh-
cSec -V - rung von Erzeugung fordernder
Massnahmen, das vorhandene oft
ungewollte Unverstaendnis, das
man dem Hauptzweige unserer
£ )e m i-s e c / Volkswirtschaft entgegenbrjjigt.
Nunmehr die Bodenreform durch-
■jUi E n V e n t e Pa r to u t ! gefuehrt ist, muss sich nunmehr
ViNftf das Hauptaugenmerk darauf rich­
ten, dass diese Flaechen m ich und
^ R E P R E S E N T A N T ( J O s É B A L '-lS E R , G O L D S T E IN > richtig bebaut werden. Ein schar­
fer W ind muss in die Segel fah­
B u c a r e s t - C a l e a “R a h o v e i -576 ren, denn sonst werden wir noch
weiter gegenueber den West,Staa­
ten in unserer Wirtschaft zu-
rueckbleiben und nie eine wirt­
pâra# pentru
M aInstalafiuni
t e r i adel apă
e şiScan
A al
NIuIT A R E ] schaftliche Macht des Ostens wer­
den, wozu wir das Recht und die
Grundlage haben.
Im Nachstehenden werden kurz
Str. Smârdan 27 nicht nur fuer den unmittelbar
im Betriebe stehenden als auch
ferner stehenden Leser die Mittel
Pentru T ib ic a r iS und W ege eines Produktianspro-
E xtract de Quebracho de Fer Hegre K
K r T \
© a c to tiF i
■ »
grammes entwickelt, sondern auch
fuer alle diejenigen, die aus Va­
terlandspflicht gezwungen sind
E xtract de Castane
D evras Untură de P eşte
Cm orbarium , Natron
şi Gahranizate íiíimijimiHiiiiiniiiiiiiuiimiuuMleLSinHHiiiniHiHiimiiiiiiaiiiumni!
PS ari. uS±Ţ)Jlr bourovsc
a U & Co.e r,
und auch die Moeglichkeit der
Mitarbeit besitzen, fuer alle die
an einer rasch fortschreitenden
Sare amară
FRUTH qO LO EG B ERG
Ferbătoare j
a
ColeaVíeíoríeí 0 6 .<Ş
Entwicklung . unseres W iederauf­
baues interesiert sind. Also fuer:
sArííeole .deVbíai Alle.
Ftx^Hreşti, S î. G keorghe Nou 5
G alatz Str. D ogăriei 11 F ittiiiirl ‘dKarochínőríe
find
Bei der Anfuehrung der anzu­
wendenden Massnahmen, um die
Materiala Electrice landwirtschaftliche Erzeugung zu
heben, kann aus Raumgruenden
.W o o d s to c k " Preţuri reduse
185o I8 6 0
cDemefe de piele Weizen 100,49 173,16
delà £d 175.- Roggen 14,19 21,10
5,17 15,83
Gerste
Hafer 146 58 172 64
£Wfcs-Pígífeó 592,07 838,79
depíde Mais
wie folgt:
d
k:laLeiX0 r 1850 113,03 Millionen! Aeres
1870 188,92 „ ,<
1900 353,20
wogegen der Durchschnittsertrag
GENERALA
im ganzen Zeitabschnitt sich per
Acres nur zwischen 12—12,4 Bu­
shel bewegte.
Vom volkswirtschaftlichen
Standpunkte ist die G egenüber­
ff T r o a se de ‘Ü o ía g íu
i e i a £eí 1 2 0 ?
stellung der Produktion und Be-
voelkerungszunah me interessant.
Societate Română de Asigurări Generale Die Erzeugung stieg im gesagten
Zeitraum um 360 Prozent die Be-
voelkerungszunahme um 110 Pro­
Capital 8oclal deplin vărsat Lei 10.000.000 zent.
Praktische Beispiele einer
Mehrerzeugung durch Intensie­
Fonduri de garanţii la finele anului 1921 . ; . . Lei 101.737.782.64 rung des Betriebes sehen wir an
Daune plătite tn i921 .......................................... i • lt 69.452.563.39 Çenfe de dam áv_ den meisten Weststaaten Euro­
de la ßei 2 5 Ö > pas. Frankreich hat nach offiziel­
Daune plătite delà înfiinţarea Societăţii 202.738.917.46 eeí. cet)
oVAN
MflO ler Statistik im 19. Jahrhundert
A sigurări contra vieţei în vigoare la finele anului 1921 „ 316.365.164.09 9ein© Produktion auf die dreifa­
che Hoehe gebracht. Der Durch­
schnittsertrag an W eizen in der
Sediul: Bucureşti, Plata Unlversititei De V â n z a re Provinz Sachsen erhoehte sich im
letzten Halbjahr hundert von 12
TELEFON 5/12, 3/23
UNA MOARA CU VALŢURI auf 18 Doppelzentner, bei Roggen
von 10 auf 15 Doppelzentner per
REPREZENTANTA GENERALA: BUCUREŞTI, f urm ată, Motor cu Motorină ha. Daenemark, nach Peschke-
STRADA SNARDAN, No. 4 T e l e f o n 5|13 Ca pacilat! : UN VAGON LA ZI Koedt noch vor knapp hundert
nnnn s t a n ig e l Jahren auf der niedrigsten Ver-
Agenţii fn toate oraşele din vechiul regat si provinciile liIIH U Atrada Cotului No. 4
w 14596
moegensstufe stehend, bekannt als
alipite. Getreide
Pentru Ardeal : Biroul Technic, 1S 73I7S 19.610.863
CLUJ Strada NIcolae lorga No. 3
S trunguri 1 S 9 1 |9 3
1S94J900
22,786.503
23 773.357
haplnr
Gesamtproduktion durch den star­
Asigurări contra daunelor de: ken Aufkauf von Laen derei en
fuer Jagdzwecke fuer die Gross­
Incendiu, Grindină si Transport
kapitalisten stark zurueckgegan-
gen ist.
Parole fuer die Richtung unse­
E . Ï Û I iF F rer Mehrproduktion muss daher
(FLUVIAL, MARITIM Şl tE R E S T R U ) sein: M e h r A n b a u fla e c h e u n d hoe-
3 Sir. Sf. Dumitru, 3j h ere E rtraege.
A sigurările de Transport sunt tratate în mod special de către „BIROUL Bucureşti Die Massnahmen, die zur Errei­
CENTRAL TR NSPORT“ din BRAILA, Str. împăratul Traian No. 8 Palatul chung dieses Zieles getroffen wer­
II den muessen, koennen in drei
GENERALEI“ şi de SUCURSALA BIROULUI CENTRAL, Bucureşti, Str. Direcţiunea l-a Regională C. F. R,
Gruppen zusammengefasst wer­
P aris No. 2. No. 2312. 90.110—20673
den und zwar:
Publicafiunc a) in die von staatswegem anzu­
ordnenden Zwangsmassnahmen,
A S I G U R Ă R I D E V I A T A La 16 Ianuaroe 1923, orele 11 seva Zwangapr oduktion ;
b) in die vom Staate zu g e w ä h ­
DUPA COMBIMATIUN1LE CELE MAI AVANTAJOASE ţine 1licitaţie în localul Direcţiune!
I-a Regională C. F. R. din Bucureşti renden Hilfsmittel, staatliche Foer-
Asigurări ou bonificare de 3% asunra tuturor prim elor plătite.-A si- Gara de Nord, Serviciul P. pentru a- derung;
gurări în caz de m oarte şi mixte cu scutirea de plata prim elor în caz de provizoonarea Regionalei I-a C. F. R.
c) und in die der privaten Ini­
invaliditate.-Asigurări de rentă etc. cu : tiative einzuleitenden Massnah­
100.000 traverse ' de stejar pentru
men der Produktionsvermehrung.
Accidente osie normală principală.
100.000 traverse de fag pentru cale Obwohl das Prinzip des Zwan­
ges in der landwirtschaftlichen
normală principală.
Asigurări individuale cu şi fără restituirea primelor.— Asigurări de răspundere 50.000 traverse de stejar pentru Produktion weniger w ie in jedem
civilă faţă de terţi pentru întreprinderile industriale şi pentru proprietarii de auto­ cale secundară. , anderen Zweige der Volkswirt­
mobile precum şi contra stricăciunilor do obiecte proprietatea altora.— Asigurări Predarea se va face în termen de schaft einzuschlagen angeraten
6 luni, cu începere delà 16 Februarie werden soll, von den Landwirten
contra stricăciunilor accidentale ale automobilelor şi autocamioanelor, cu închiderea 1923.
meistens sehr stark bekaempft
furtului, incendiului şi a exploziei lor.— Asigurări contra furtului la mobilier, casse Pentru orice informaţiunî, cereri wird, so erscheint diese Massre-
de bani, mărfuri. - Asigurări contru jefuirii, Casierilor, încasatorilor (curieri).—Asigu­ de contracte tip, etc. se va adresa în
gel im gegebenen Zeitpunkt zum
rări contra spargerii geamurilor etc. orice zi de lucru între orele orele 11
şi 13 la Servociul de întreţinere C. mindesten berechtigt. Man hat den
F. R. Gara de Nord Bucureşti. Bauern Grund fuer die Bebauung
~ Prospecte şi orice lămuriri la cerere ~ Ofertele răfân valabile 60 zile delà
data licitaţiei
uebergeben und da ist es nicht
weniger w ie recht und billig, dass
Odată cu depunerea ofertei, se va der uebergebene Boden so ausge-
anexa şî recipisa Casieriei Regiona­ nuetzt wird, w ie es seine Be­
lei I-a, de depunerea uneî garanţii schaffenheit ermoaglicht und vor
provozorie de 5 la sută din valoarea allem wio die volkswirtschaftli­
totală a ofertei.
chen Momente und der Staat es
In ofertă se va arăta în mod pre­ verlangen koennen. Es ist selbst-
cis cantitatea oferită ca număr. Nu
se admite a se arăta în ofertă canti­ verstaendlich, dass die Einfueh-
tăţile ca număr delfir—până la. rung des Produktionszwanges
nicht in einer bureaukrotisehen
DIRECŢIUNEA I-a REGIONALA Auslegung ausarten darf, denn
C. F. R.
wer Einblick in den landwirt­
, Ä te a e is a c ih „ Á R G U S “ schaftlichen Betrieb gewonnen
A ß
I
vén M. Krammel, dip!, le n d irrf. Sibiu
ein© BaruecKsichtigung der ver­
schiedenen «grikuituren Verhaelt-
nisse der einzelnen Landesteile
nicht besonders erfolgen. Die Ver-
haeltnisse im Altreich liegen weit
anders als in den weiter vorge­
schrittenen Landesteilen des ehe­
maligen Ungarns und der Buko­
wina, was sowohl die Beschaffen­
heit des Bodens, die Art des Be­
triebes Und selbst die klim ati­
schen Verhaeltnisse anbelangt.
Infolge der hoeheren Wirtschaft­
lichkeit des transsylvanischen
Bauern, die auf die fruehcre Ren-
tabilibaet der Wirtschaft, durch
den guten Absatz seiner Erzeug­
nisse zu guten Preisen zum
Grossteil zurueckzufuehren ist,
wird der Aufbau viel weiter vor-
einsetzen koennen und schneller
zum Erfolge kommen, als im Alt­
reich, w o der Bauernstand erst
gegruendet worden ist. Es wird
daher trotz so „mancher Vorteile
seitens des Altreiches in mancher
Beziehung der transsyl vani sehe
Bauer den Vortritt haben, w ie z.
B. in der Viehzucht. Ein gew is­
ses Hand in Hand arbeiten, ein
sich gegenseitiges Ergaenzen kann
nur beiden von grossem Erfolge
seip, es muss nur verhuetet wer­
den, dam von Staatswegen ange­
ordnete Massnahmen nicht an
eine schablonenhafte Durchfueh-
rung gebunden werden, sondern
fuer die einzelnen Landesteile eine
ganz individuelle Anpassung er­
folgen kann.
Die Hebung unserer landw. Er­
zeugung wird sich unter Berueck-
sichtigung der verschiedenen Ver­
haeltnisse doch nach zwei Rich­
tungen hin erstrecken und zwar
in der Richtung der Arealerwei-
terung der bebauenden Flaeche
und in der Mehrerzeugumg durch
Intensierung der Betriebsform.
Erstere Richtung ist Pflicht, zw ei­
te Fortschritt.
Das beste Beispiel einer Pro-
duktiom sverm ehrung durch Ex­
pansion der Anbauflaeche gibt
uns Amerika. Es wurden geern­
tet in Millionen Bushel (a 35,237
Liter).
Die kultivierte Flaeche stieg
US® »
287.75 459,48
16,92 19,85
29,76 44,00
282,11 407,86
760,95 1754,59
die aermste Nation, ist heute in­
folge seiner intensiv betriebenen
Landwirtschaft und seiner hier­
auf entwickelten Verődi ungswirt-
s c h a f t ,, tro tz u tv jru e n g t t f r o r
und Klimaverbaeltnisso ein an:
„Menschen, Guetera und Kultur
reich gesegnetes Land“ geworden.
Eine Bevoelkerung von 2 und ein­
halb Millionen produzierte auf
3,8 Millionen ha. landwirtschaft­
licher Nutzflaeche fuer den Ex­
port nur am Viehprodukten; im
Jahre 1900:
Butter fuer , 120,000.000
Speck ,, , , 59.000.000
Eier „ , , 18.000 000
Pferde „ , , 13.400.000
Fleisch „ , , 12,900.000
Hornvieh , 8,400:000
zusammen 231.700.000 K
Die Ausfuhr von Butter stieg
im Jahrfuenft 1896/1900 von 102
Mill, auf 123 Mill. Pfund. Im glei­
chen Zeitraum stieg der Fleisch-
export von 15 auf 43 Millionen
Pfund, wobei aber keineswegs die
Ertraege des Ackerbaues zurueck-
ges-angen sind.
Die englische Landwirtschaft
hatte sehnliche Erfolge eufzuwei-
sen, wenn auch neuerdings die
Wurzelfrüchte Bea
in Tonnen
6,371.492 1,055.763
32,749.363
40.909.969
1,190 280
1,452.742
hat, der wird wissen, dass trotz
aller scheinbaren Einfachheit,
trotz der allj »ehrlichen Wieder­
kehr mancher fast gleichmaes3ig
erscheinender Arbeiten, der Er­
folg der Arbeit nicht von ihr
selbst, sondern von einer Menge
von Eigenheiten abhaengig ist
wie z. B. Kenntnis des Bodens
bezuegl. Bearbeitung, Vorhanden­
sein von Naehrstoffen, dem Kli­
ma, den vorhandenen Betriebs­
mitteln eintretenden Konjunktur-
verhaeltnissen, dass es viel schwe­
rer ist, einen kleinen Bauernhof
zu einem sicheren grossen Erfolg
zu bringen, als manches Gewerbe
oder sonstige Unternehmung.
Denn jeder Betrieb bildet ein Mi­
krokosmos fuer sich, in dem sich
Urproduktion, Weiterverarbei­
tung, VorratsbiMung und kauf-
maennische Verwertung vereini­
gen und die alle von dem unsi­
chersten Faktor des Wirtschafts­
lebens, dem Wetter, abhaengig
sind. Es muesste daher bei einem
Produktionszwang eine weite
Auslegung moeglich sein, um den
verschiedenen Verhdeltni9sen
Rechnung tragen zu koennen, den
Rueckstaen digen zwingen, den
Fortschrittlichen aber nicht hem­
men.
U nter diese Massnahmen haette Landwirt aber seien, ausser dem
schon frueher eingefuehA werden eingangs gestelltem Motto, als
muessen, die Abgabe von Getrei­ Weihnachtsgruss
de fuer die auf G rund der Agrar­ Faust’s gebracht:
reform zugewiesenen Felder. Es
w uerde dann sicher seltener Vor­ Nimm’ Hack’ und Späten, grabe
selber,
kom m en, dass p rim a Felder als
Schafw eide liegen bleiben. In die­ D ie Bauermxrbett macht dich
g ross,
se Gruppe gehoert d er Zwang,
saem tliehe Flaechen anzubauen, Und eine Herde goMner R ad­
bei A ndrohung des Entzuges der ber,
Felder. Bei der noch wenig ent­ Sie reissen sich vom Boden los.
w ickelten B ew irtschaftung wuer-
ARGUS
de sogar die Naturalabgabe an
Erzeugnissen als Steuer nicht
ganz ausser Acht zu lassen sein.
Hierher gehoeren alle diejenigen
M assnahm en, die geeignet sind,
die W irk u n g en fortschrittliche
L andbauern durch rueckstaendige
Nachbarn unwirksam oder auch
nur erschwerend zu machen, wie
z. B. Melioratoren, Ent- und Be-
waesserungen, Uferschutz, Wege­
anlagen, Nachbarrechte u. &. m.
Selbst der in den weit in der
Agrikultur vorgeschrittenen Staa­
ten durch die hohe Kultur ueber-
wundene Standpunkt des Flur­
zwanges kann bei uns zum min­
desten im A ltreich guenstig wir-
ken, die Zeit, wo dieser fuefr
den Fortschritt hemmend zu wir­
ken anfaengt, liegt noch im wei­
ten Felde. Die Einfuehrung von'
Fruchtfolgen und sei es auch der
prim itivsten Dreifelderwirtschaft
wird in manchen Gegenden gros­
sen Erfolg aufweißen.
Nachdem wir die Produktion
auf eine normale Hoehe gebrecht
werden haben, werden wir uns
mit der Veredlung unserer Er­
zeugnisse befassen muessen. Dass
dies ein zukunftsreiches Feld ist,
braucht nicht besonders hewiesen!
zu werden, z. B. in Siebenbürgen
hat es private Unternehmung
eines Landwirtes zur Erzeugung
der besten Kaesearten, gleich den
Schweizer und Hollaendern, zu
erzeugen», Di« von staatswegen zu
gruendenden Beispielwirtschaften
haben dieserhalb die notwendigen
oertlichen Erfahrungen zu sam­
meln, um im gegebenen Zeit­
punkt zum Nutzen der Landwirt­
schaft und der Wohlfahrt der All­
gemeinheit energisch durehzu-
fuehren koennen.
Was uns aber noch besonders
am Herzen liegen muss, das ist
die fachliche Organisation des
B auernstandes. Nicht politisch,
sondern in Form der in Sieben-
buergen bestehenden Landwud-
schaftsverejne. Es ist dies eine?
Mittel unserer
der staerksten
„Selbsthilfe“, ryenn eine gute Lei­
tu n g geschaffen wird und die Or­
ganisation bis in die kleinste
Huette sich erstreckt. Vom Zon-
tralvereine aus muessen nicht nur
A u fk laertn g en , eine leicht ce r-
staendliche und dabei billige
748,48 Fachschrift herausgegeben wer­
80,45 den, sondern Wanderlehrer durch’
109,93 Abhaltung von geeigneten Vor-
736,81 traegen, selbst mit Lichtbildern,
1522,52 fuer Aufklaerung sorgen. Ein sol­
cher Wanderlehrer kann ietrt
Staate mehr nutzen als zehn Stau»
erbeamte. Diese koennen nur vor­
handene Steuern erfassen, jena
B oden- aber neue Quellen erschliessen. ln
den Ra-hinen dieser Vereinigung
gehoeren auch Exkursionen zu
verschiedenen Zeiten in die ver­
schiedenen Gegenden des Landes,
wodurch nicht nur das dem Bau­
ern so stark abhanden© Zusarn-
menhoerigkeitsgefuehl gehoben,
sondern auch, wenn diese Exkur­
sionen gut geleitet sind, viel Gu­
K
tes fuer alle Teilnehmer geschaf­
fen wird.
„ Dass trotz allen Bestrebens, kei­
„ nerlei Politik in die schaffende
„ Arbeit der Produktion hineinzu-
„ bringen, wird es nicht zu umge­
„ hen sein, dass auch wir Landwir­
te eine Interessenvertretung, die
mit dem Landwirte fuehlt und be­
greift, wo einzugreifen ist, erhal­
len. In einem reinen Agrarsteata,
wie bei uns, wird am wenigsten
darueber verhandelt, was uns not­
tut, wie Fortschritte in der Er­
zeugung gemacht werden kf-nu­
ten, sondern meist nur von dem
Gegenteiligen verhandelt. Es ist
leider noch zu wenig Einsicht
vorhanden, dass ein Agrarstaat
in seiner Volkswirtschaft von dem
ihm zunaechstliegendsten dem
Agrikultursystem beherrscht wird,
soll es mit Erfolg vorwaerts ge­
hen. Adam Smith, ein Verfechte»
der kapitalistischen Interassm-
lehre sagt in seinem Werke: „Un­
tersuchung ueber die Natur und
die Ursachen des Reichtums der
Voelker“ im ii. Kapitel „Von der
Bodenrente“ wie folgt: Der Grund
und Boden bildet bei weitem den
groessten und wichtigsten und,
dauerhaftesten Teil des Reich»
turns eines Landes; der Wert des
Bodens haengt aber von der Blue»
te und Ausdehnung der Acker»
kultur ab. Ein von vielen Staat*-
maennern und Volkswirtschaft»
lern sehr zu beherzigender Stand­
punkt.
Zum Schlüsse sei noch dar Aus­
spruch des franzoeaisehen Staats­
mannes Suüy gedacht der auch
fit
luvtaw nnaa*
VflUJVJ, Ta.nil aiifwlffl*
»V* MU<U Fiam.
Ackerbau und die Viehzucht sind
die beiden Naehrbrueste des Stoa»
tes und Frankreichs wahre Gold»
minen von Peru." Von Şeitan dea
Staates muss vom ersten bis w a s
letzten in Betracht kommenden
Faktor der Grundsatz gelten, die
landwirtschaftliche Produktion zu
foerdern und nicht su hemmen,
Richtlinie ihres Handeln und ih­
rer Arbeit werden. Unser Handel
und unsere Industrie sollen des­
sen eingedenk sein, dass ein
armer und verarmter Bauern­
stand wenig oder keine Kauf­
kraft fuer deren Produkte besitzt
dass jedes wirtschaftliche Leben
erlahmen wuerde. Fuer unseren
vier Zeilen
 A

BUGETUL GERMAN mmm

SCUMPETEA TRAIULUI p e 1©23
C o n sid erată în raportul dintre venituri
şi preţul ob iectelor ce consumăm
In urma cunoscutelor declaraţiunl tăţl a populaţiei ţării.
ile d-lul ministru V. Sasu, asistăm Avem deci un index general 21 al
Proectul de buget, pe 1023 pre­
vede la cheitueli şi venituri ordi­
nare o sumă de 731.9 miliarde
mărci.
Cheltuelile sunt prevăzute cu
un plus de 260 miliarde fată de ţBMMmKsmst imn
POLLAK
la, o seric (le polemici asupra ches- veniturilor,şi un index general 21 al
1junei clacă traiul este la noi scump cheltuielilor.
cheltuelile exerciţiului in curs, iar
veniturile sunt estimate cu 300 BIURÖU ELECTRO-TECHNIC
sau eftin. Aceste indexuri sunt compuse, fie­ miliarde în plus.
Atât în declaraţiuuile d-lul minis­ care, din indexul 15 al veniturilor,
tru, Cât şi in discuţiunite ce au ur­ sau al preţului obiectelor din inte­
mat acestora., suntem nevoiţi a con­ rior şi din indexul 45 al veniturilor
Impositale figurează cu 325 mi­
liarde, din cari impositul pe ve­
nit cu 11 miliarde, impositul pe
1 j BUC UR EŞTI
stata de la început o greşală a că­ străinilor şi al negustorilor, sau al
rei importanţă este covârşitoare şi preţului obiectelor aduse din străi­
anume acea că se confunda noţiu­ nătate.
cifra de afaceri cu 100 miliarde,
taxele pe traficul mărfurilor cu 1 j Ho. 11, STRADA RSSALA, No. 11
nea do „scumpete a traiului“ cu a- * 67 miliarde, taxele vamale cu 340
miliarde, iar impositul pe căr­ (Telefon 52|3<8)
fjfËË-EiLj
eea de ,,scumpete a obiectelor“. * *
Scumpetea traiului sau, mal clar, Pentru a vedea acum cum stăm buni 270 miliarde.
iugreuiarea condiţiunilor dc trai, cu scumpetea traiului, nu avem dc In bugetul extraordinar se pre­
însemnează, iu realitate, un raport cât să facem raportul dintre aceste vede pentru cheltuelile impuse
defavorabil între veniturile noastre venituri şi indexul 21 al costului de tratatul de pace 206,4 miliarde,
si preţul obiectelor ce consumăm, mediu al obiectelor în România. pentru acoperirea deficitelor re­
esu că, spre ex., putem trăi foarte
Tino şi’ uşor sub un regim de pre­ toarele :
turi urcate- dacă avem venituri
In acest fel vom constata urmă­
a) Marea majoritate a populaţiei
, .
zultate din exploatarea întreprin­
derilor statului 450 miliarde şi
G r o s ş i E u S e ta i!
luări, după cum putem trăi foarte mocHKn şi Statul câştigând numai 84,5 <miliarde /pentru administra­
greii sau scump sub un regim die de 15 ori mal mult, trăeşle mai ţiile Reichului.
preţuri scăzute, dacă veniturile greu şi anume în raportul de 15 ia
noastre sunt mici.
Numai aşa punând chestiunea, a-
21. adică odată şi o treime mal greu.
bl Străinii şi negustorii de măr­
în total budgetul extraordinar,
care va trebui acoperit prin îm­
prumuturi, atinge suma de 721,6
De materiale, aparate şi maşini eiecrice speciale
dică din punct de vedere al rapor­ furi străine şi toţi aceia care câşti­
tului dintre venituri şi preţul obiec­ gă după preţul mondial, trăesc la
telor ce consumăm, putem face o a- noi de două ori mat eftin şi mal u-
precierc justă a scumpete! traiului şor adică în raportul 43 la 21.
miliarde.
împrumutul forţat va da, In
caz că va atinge cifra prevăzută
în chiar legea împrumutului for
pentru Industria Petroliferi originale, Siemens-Schuckert
în. România. Privind chestiunea în total cons­
Cum stăm deci în’realitate ? tatăm, : ţat, doar o sută miliarde.
Cum stăm cu scumpetea obiecte­ 1) Obiectele produse in România
lor ce consumăm şi cum stăm cu sunt in medie pe jumătate mal efti­ Voi rămâne deci fără nici o a-
situaţia veniturilor ce avem ?
* #
&
ne ca in 1914. coperire 622 miliarde.
2) Viaţa la noi este atât pentru In aparenţă, deficitul de 622 mi­
marea majoritate cât şi pentru Stat liarde din 1923 este mai mic de­ Cumpăraţi M a t e r i a l e E L E C T R I C I I
Vom încerca să discutăm întâi odată şi o treime mai grea ca în 1914. cât cel din exerciţiul în curs, care
scumpetea obiectelor ce consumăm. 3) Viaţa la noî este pentru străini
Scumpetea unul obiect este şi ea şi o mică parte din populaţie de este ele 889 miliarde; de fapt însă,
un raport ' între preţul de acum al două ori mal eftină ca în 1914.
acestui obiect şi preţul lui din o epo­
dacă ar fi ca Germania să fie o*
4) Că sunt la noi oameni pentru bligată să plătească suma repara­
că pe care o luăm ca termen ^ de care viaţa este chiar de 4—5 ori ţiilor vărsate în cursul exerciţiu­
- Jacques PAUCKER Str. Smftrdan 27
comparaţie — iu speţă anul 1914, — mal scumpă ca in 1914, cum sunt lui actual, care au absorbit 806
bine Înţeles măsurând aceste^ p)Ş- funcţionarii Statului, proprietarii de miliarde, deficitul bugetar ar fi
ţurl. cu una şi aceiaşi măsux'ă, adi­ ease etc. de 1027,7 miliarde.
că, ţinând seama do deprecierea ba­ Constatăm deci o schimbare a ra­ In cazul cel mai fericit, presu­
nului de azi faţă de banul de a- portului de valoare faţă de 1914 în­ punând că va fi exonerat de pe a-
tuneî. tre o fctecte le fabricate în ţară şi cele
Consultând tabelele statistice con­ aduse din străinătate, precum şi o nul viitor de plăţile în numerar,
statăm că preţul obiectelor ce con­ deplasare de venituri care face ca şi că marca nu va mai scădea,
sumăm luate în bloc, s’a mărit în viaţa să nu fie în aceiaşi proporţie statul va trebui să facă apel la
România, în lei hârtie, DE 21 ORI pentru toţi ci în mod diferit de cel Reichbank pentru a-i furniza cir­
F a b r i c a fl« A r m a tu r i
N. P1DVIS0GAR & Co
faţă de 1914, în timp ce hârtia mo­ obişnuit. ca 622 miliarde.
nedă s’a depreciat de 3Q ori. *
Aceasta însemnează că faţă de * *■ .
1914 şi socotind în valoare reală o- Aceasta fiind realitatea ne între­
biectele s’au ieiienit la noi întru cât băm care să fie cauzele şi care să
în loc să dăm pentru ele de 30 ori fie remediul acestor anomalii.
Criminalitatea infantilă
rnaî multă härtiß monedă cum ar Cauzele sunt multiple, cele mal în Germania S o c i e t a t e A n o n i m ă R o m â n ă
trebui, dăm numai de 21 ori. principale sunt însă două, una de N um ărul tinerilor sub 20 de a n i de
Această cifru — de 21 ori — este natură economică, şi alta monetară.
însă o medie, un index compus, în a) Regimul preţurilor comprima- ambele sexe, c o n d a m n a i pentru de­
licte de drept comun sau criminal, a
B U C U R E Ş# T I S t r a d a V^__u lt^u^r H o . 2 9 -3 1 - 33.-T * lefo n
care intiă preţurile obiectelor ce le tive la case şi la cereale (în special)
consumăm din străinătate şi preţu­ care reduc la jumătate veniturile a acrescut în lim pui războiului şi în
rile obiectelor produse în interior. 80% dta popuiaia ţării punând-o în derabil. după război, in mod consi­
n ii de
E x e c u lă ş î ‘V i n e l e d i n D e p o z it :
Preţurile obiectelor aduse din inferioritate faţă de străini şi de cel
străinătate sunt cele mondiale, adi­ ce manevrează după preţurile mon­ stăDelà 61.000 condam naţi din acea­
că în aur odată şi jumătate mai diale. categorie în 1914 se trece la
lis .000 îii 1910 Şi 189.000 In 1917.
VENTILE DIN sau fonta pentru aburi sau apă
mari (indexul Americel. Angliei etc.) b) Deprecierea prea mare a mone­
jar în lei hârtie de 45 ori mal
scumpe ca in 1914. PreţuriI» obiec­
dei
mea
de
să
hârtie
nu
care
poată şi
tace
să
pc
nu-şl
toată
dea
lu­
sea­
Paralel cu num ărul delicvenţilor
creşte şi num ărul sinucigaşilor de VENTILE CU CLAPETE DE D E Ţ I N E R E
telor din interior sunt mal mici de ma să pretindă pentru produsul său m aIni puţin da 20 am .
cât indexul 21 şi anume ele sunt cir­ atâţia Iei hârtie câţi ar trebui pen­ gaşi sub
ca dc 15 ori mal mari ca în 1914, de­ tru a-I egala valoarea reală în lei 13 fete, în Iii1918,
1917 s a u înregistrai 77 sinuci­
anî. din cari 64 bdctl şi
90 sinucigaşi, in 1919
ROBINETE VANE -T " •
terminate liind de regimul cereale­ aur.
lor care condiţionează întreaga, via­ Mijloacele de îndreptare par a fi cazuri
ţă economică a ţărel prin faptul că următoarele :
s'au constatat 60 de cazuri, iar 73
în 1920.
CÄNÄLE D i BRONZ sau fontă
Dc remarcat că un număr însem­
pidgărimea,' care e 80%_ din popu­
laţia ţării, încasează azi numai de
1)
nitive
Fie
a
introducerea
comerţului
Ubertăţel
pentru fot
de mărfuri inclusiv case şi cereale, ani.
defi­
telul nat dc sinucigaşi n'au atins nici 10 ROBINETE UE TRECERE pentru ţeava de plumb sau ţeava de fer
15,ori mal ;nult ca in 1914.
Baie înţeles că în acest index 15 cecace ar permite o ridicare a veni­ cdt.Atât
sent şi obiecte cari costă numai die turilor la indexul mondial de 45.
cazurile de copil criminali
şi copil sinucigaşi sunt cel mal
frecvent constatate in centrale indu­
ROBINETE DE SERVICIU
5—6 cri ca chiriile, lefurile funcţio­ 2) Fie o scoborâre a preţului obiec­ striale, printre copiii ucenici în in­
narilor etc., după cum sunt şi obiecte telor străine la indexul interior 15, dustrie.
care costă de 20—25 ori mal mult prin ridicarea valorii leului, fără în­
P O M P E DE VIN !-
ca. Obiectele manufacturate etc. să a tace aceasta prin metoda rie-
Considerând died indexul de scum- flaţlei (Raşin) care ar scădea şi pre­ COMPOZIŢIE D i M E T A L A L B (Antifriction)
pote 21 pentru toate obiectele luate ţul obiectelor din interior — adică
în blod, compus din indexul 45 al veniturile noastre — prin rariiicarea
obiectelor, aduse din străinătate şi numerar] ului.
Diplomele ungureşti TURNATORIE BRUTĂ : ilfasnă, Bronz. Bronz fosforat, Aluminium, Fontă
din indexul 15 al obiectelor produse 3) Introducerea unei monede fixe Ministerul instrucţiunei lu­
în interior (ambele feluri de obiecte — pe baza aurului — care ar resta­ ând cunoştinţa că universitatea fini şl Fonia de Comerţ-
în proporţiuni diferite bine înţeles)) bili automatic şi imediat adevăratul ungurească din Seghedin, înfiin­
şi având in vedere deprecierea de raport intre valori.
30 ori a banului de azi, putem spu­
ne că în valoare reală şi faţă de e
&
* *
ţată după prăbuşirea monarhiei
austro-ungaro, poartă numele de
Toate armaturile pentru Industriile petrolifere şi Comerţul Technic
poca 1914, obiectele străine s’au Care din aceste sisteme este csel „Universitatea regală delà Cluj“
scumpit odată şl jumătate, obiectele mal bun, c greu de spus. şi eliberază diplome ca şi când
indigene s’au ieftenit la jumătate, Totuşi cel mal eficace ar fi siste­ ar funcţiona la Cluj şi m ai cu
iar consumul în România s’a eltenît mul introducerii unei monede fixe, seamă că gnvornul ungar a luat
în raportul de 21 la 30, adică cu a iar cel mal uşor de nealizat ar fi sis­ măsura de a anula diplomele li­
treia parte. temul libertăţii definitive a comer­
Aceasta este situaţia preţului o- ţului, urmat la timpul posibil de în­ berate de Universităţile româ­
bîiectelor in România şi a cheltueli- locuirea monedei.
lor ce facem pentru trai.
neşti, a deçis următoarele :
Art. I. — Diplomele eliberate Sistematice
Case de bani
*
Marën R. S tă n o iu de universităţile ungureşti delà
CRAIOVA, Dec. 1922. pentru E. Bcrnitzky & A. Lukasiewifz Sibiu
* & 15 (28) August 1916 încoace, nu Jacoperit mărfuri şi cereale se liormansfacit, se recomandă d-Jor
Să trecem acum la situaţia veni­ mai au valoare. vinde si se închiriază (ie că tic Brutari si Cofetari din România Ma­
turilor, pentru a vedea în ce raport Se exceptează : re pentru reparaţii, transformări,
au crescut ele faţă de preţul obiec-
■telor şi al consumului, spre a putea
spune dacă viaţa este la noi scumpă
taierfiil exterior el Cehoslovaciei a) Diplomele obţinute de cetă­
ţenii deveniţi români prin alipi­
MAGAZINELEGENERALE Si
ANTREPOZITELE„080R“
precum şi construcţii din nou pen­
tru cuptoare cu foc continu, de ori­ en g lezeşti
rea, Transilvaniei până la data Bucureşti S ‘r. favor No. 4 ce sistem. Scrisori de mulţumire stă
*au eftină. Comerţul exterior al Cehoslovaciei
Situaţia acestor venituri ne este a- in primele şaso luni din 1922 se sol­ descliiderei universităţii româ­
rătată de acelaşi indiex al preţuri­ neşti din Cluj, 1 Octombrie 1919.
KBSBSBOTraaisMa m o a m I
ia dispoziţia interesaţilor.
Chatvood’s, Rainer, Milner’s si!
lor interioare. dează cu un excedent la export de încoace, nu mai au valoare.
Dacă aceste preţuri, luate în bloc, trei miliarde şi 18,8 milioane co­ b) Diplomele obţinute de cetă­ Industria flrtifiaa t(Polytech.
a t a ia de$t®Su8
in ginwi)eri|1 “ "ei|
sunt, de 21 ori mai rr.ari. ca în 1914, roane.
aceasta însemnează că şi veniturile
vrăm aceste obiiecte, sunt tot în bloc, de zece miliarde 513, milioane, şl s’a
de 21 ori mal mart ca atunci.
ţenii deveniţi români, cari ia 1
Octombrie 1919 erau în ultimii
noastre, cu cari producem şi mane­ . S’au exportat mărfuri în valoare doi ani de studiu,,adică diplome­
importat pentru şapte miliarde, 497 le obţinute până la 1 Noembrie
a L e s tin is fe i
G ara iţean i Bucovina
i'iolzvon rw ertu n gsin d u trie
WlSMArt (OSTSEE
Program imediat > timpi Electrice :«
ULTIMA CREATIUNE
Am zis „ ta bloc" pentru că şi a- milioane coroane.
ceste venituri sunt compuse în rea­ La activ s’au inscris : cărbuni şi
1921 cel mai târziu.
Pentru echivalarea diplomelor
Proprietar V. Standeisky Premiaţi de tazsune
Ca comerciant independent aveţi Vind e WEIMTRflUB s |
litate din două cifre, şi anume : ci­ ungureşti neanulabile de către Preia ori ce lucrări din branşa imediat venituri mari prin preluarea
fra de 45 pentru veniturile străini­ lemne 1200 milioane; zahăr 942 mi­ universităţile noastre, so va cere construcţiilor, precum ferestre, sucursalei noastre.
lor care se consumă aici, şi pentru lioane. cereale şi derivate 400 milioa­ candidaţilor să producă toate ac­
. veniturile celor os manevrează măr­ ne; hârtie 200 milioane, sticlărie 1500 tele justificative prin cari să
uşi etc. culant şi cu preţurile
ceie mai eftine. Informaţiuni ia
Vă livrăm mărfuri germane bune şi
eitine. Organizaţie proprie. Avantagii „ W o o d s t o c k ” Maşini de scris
furi străine adică negustorii cari milioane; confecţiunl circa 230 mi­ adresa de mai sus mari. Capital necesar pentr prelua­
vânzându-le de 45 ori mai scump facă dovada neîndoioasă că în a- rea depozitului apr. 40.000 Lei.
şi-au mărit venitul în proporţie; şi lioane; lână şl ţesături de lână 400 devăr aceste dijplome au fost ob­

„Minimax” ? „Fluvíis
Oferte sub J. L. 2233Z la Rudolf
cifra 15 a veniturilor mare! majori milioane. ţinute la datele de mai sus. A lm an ach „ARGUS“ M esse Ber.in S. W. 19.

bocteriologia întemeiată de Pasteur, Nu e nevoie să cutreerâm veacu­ pe Camillo Flammarion, care cu o- \

B ă tr â n ii F r antei în ştiinţa radiului creată de Currie. rile îndepărtate, până la epoca mero-
Când o naţiune produce asemenea sau carlovingiană, spre a-i găsi.
genii pe tărâmul ştiinţei, literilor şi Timpurile mai apropiate de preocu­
g&ndirei, şi când în arta culorilor pările noastre ni-i dau în abun­
are pe Meissonier, ta arta plastică denţă.
chii lui bătrâni de 80 do ani. scru- ,
tează cerul; pa Anatole France care I
la aceiaşi vârstă sondează insondabi- j
la prostie omenească; pe Alexandre j
Ribot şi Jules Méline cart, la vârsta J
Aparate stângătoare de incendiu şi umpluturi
T urnizează cu preţuri afară de concurenţă
— Vitalitatea poporului francez —
In privinţa poporalul francez e urmă, în zilele atacului delà Verdun
răspândită legenda — falsă, ca toa­ şi a bătăliei a doua de pe Marna a guire
pe Rodin, în arta tonurilor pe Gou­ Academecianul FontenelLe, care a
nod şi Saint-Saëns, în a interpreta- închis ochii tocmai în ziua când a
ţiei dramatice pe Antoine şi Susanne împlinit centenarul; Voltaire, mort
Desprès, evident că numai desvlă­ la 84 ani ; La Fontaine la. 75 ; regii
de 80 aţjj, fac politică militantă po -
când foştii preşedinţi de Republică |
Emile Loubet şi Armand Fallières, !
trecuţi amândoi de 80 de ani, îşi pre-
DEPARTAMENTUL MAŞINELOR
Sibiu Str. Sărei No. 22 *
te legendele — că ar ti pe cale de fost o epopee de energie franceză unei asemenea nu se poate pune pe seama Ludovic XIV şi Philippe-Egalité de­ fbngesc o bătrâneţe verde în rezerva
desvlăguire.
Fără îndoială : sub raportul me­
care îşi aşteaptă cântăreţii.
Numai desviăguit nu e un popor
naţiuni, cedaţi la 77 ani ; Chateaubriand la
80 ani ; chimistul Chevi-eui! care a
tric, talia francezului, mai ales a care a putut opune asemenea rezis­ l Poporul francez munceşte munca lucrat în laborator până la 102 ani;
celuia de la sud, apare foarte mă­ tenţă unui uragan de foc şi oţel. cea mai încordată şi creiază ta- istoricul Mignet, mort la 88 ani; Ju­
politică ce-şî au impus.
In afară -de istoria Engliterel, nu­
mai o singură epocă din istoria u- none ie porci pi fabrică de s
nul popor a cunoscut atâta bătrâneţe de vânzare sau închiriat în Ganfălău jud. Târnava Mică imol
glorioasă, şi fecundă: perioada Re­
runtă, şi tot aşa de adevărat e că ta Nemţii, cei dintâi, au fost uluiţi de tr'una, pe toate domeniile — semn les Michelet la 76 ani; Edgar Quinet
naştere! italiene, cu al el Tizian, ,ler,'?r,1,USăre-
pe ™a,ul Ţarnavai mică, coteţe sistematice betona
loc de a-şi cultiva trupul — ca alte formidabila tărie trupească şi su­ neîndoios de vigoare etnică. Faptul la 72 ani; savantul Litté, decedat la mort la 99 ani; cu Michel Angelo, de­ pentru porci, apa, canalizare, moară, abator, laboratoare moLoa
popoare — prin sporturi, Francezii, fletească a clevetiţilor Francezi«* că nu procrează ta destul, nu poate 80 anï; Vicor Hugo, la 84 anï; Thiers cedat la 89 ani şi cu Petrarca care a
mai ales cei din marile centre, şi-l De altminteri vitalitatea unui po­ fi socotit, după cum afirmă unii, ca la 80 ani; pictorul Meişsonier la 76
ani; dramaturgul Legouvé la 94 ani; închis ochii la 76 ani. lom T rn’ ms':a,aLie com plectă_de maşini, recitori, afumăfo
prăpădesc, ducând — nu mai mult por nu şe arată numai in încordările o dovadă de inferioritate, fiindcă compozitorul Ambroise Thomas, de­ Istoria Franţei e o Renaştere con­ I 7 v e ^ h im,0dern^teetC' In Dic.10sannartin prăvălie modernă.
ca alte popoare — o viaţă libertină, vremelnice ale unui război, ci ea se atunci ar însemna că triburile săl­ cedat la 85 anï; tinuă şi eclaziunea ei neîntreruptă Eventual comanditar cu cauţiune sau participare la câştig.
ia capătul căreia stau la pândă al­ traduce, mal cu seamă, prin mani­ batece sau popoarele din fundul A- celait maestru al
coolismul, sifilisul şl tuberculoza. tonurilor Camille Saint-Saëns, la ,75
festările permanente de gândire şi siei, cu procreaţlunea fecundă, au su­ Jules Verne, cam la aceiaşi vârstă;
Totuşi poporul francez, nu numai creaţiune cari sunt semnul cel mai perioritate etnică. La Francezi, pro- sculptorul Rodin la 80 ani; pictorul
dc longevităţi în muncă plină de
râvnă e dovada cea mai vie că po­
porul de pe malurile Senei, ale Rhô-
»industrie de Barne“ Ş. A. Dieiosanmarfin
că nu se găseşte în preajma desvlă- neîndoioe al unei vigori naţionala creaţiunea moderată e un act volun­ Bonnat, decedat de curând la 89 ani; IIui ui şi Girondéi e foarte departe,
guirei, dar sub raportul vioiciune!, Or, e o axiomă că în literatură şi tar, un maltusianism raţional, care Ferdinand de Lesseps, mort la 80 cât se poate de departe, de desvlă­
Almanach „ARGUS“_____ Almanach „ARGUS“
al puterei do a îndura, ai vitalităţei în artă, ta ştiinţă şi filozofie, Fran­ tinde să cruţe femeia şi să nu în­ ani ; entymologul Fabro la 95 ani guire.
în sine, o ia cu mult Înaintea altor cezii ţin primul rang — ceia ce nu carce cu prea multe poveri sociale şi atâţia alţii de o glorie egală.
naţiuni. înseamnă că eilte naţii mari nu fi pe bărbat; ta nici un caz ea nu poate
privită ca o lipsă de vlagă naţio­ Aceştia sunt morţii. E adevărat că, în liniamente gene­ fH S „ M A S I 1V 1"
Războiul mondial a fost o probă stay, ou cinste, alăturea de dânşii. nală şi de vitalitatş individuală. rale, viaţa franceză se cantonează pentru Industria Cimentului şi anume pentru fabricarea de ţigle
strălucită a vitalităţei franceze. Dacă n’au metodisinul şi minuţia Să trecem acum Ia cel în viaţă, şi într’un tradiţionalism auroleat de de ciment pentru acoperiş, pietre de beton, bloeuri scobita
Când, în August 1914, soldaţii fran­ Nemţilor, sau tenacitatea Englezu­ Din potrivă, sub aceste privinţi, printre el vom întâlni: pe Freycinet strălucirile trecutului : că în de- ciment-mozaic terayzo-granitoid şi plăci pentru trotuare pentru
cezi, mobilizaţi, au alergat in grabă lui, aii, în schimb, îndrăzneala con­ Francezii dau o uimitoare dovadă in care, la 97 ani, îşi scrie memoriile, obşte Francezul încetează munca la industria de mână şi forţă motrică. Forme pentru ţevi de beton
spre front, cu obrajii scofâlciţi şi cepţiei, bazată po o intuiţie genială. senz contrar, prin făptui unei lon­ uimitoare prin vioiciunea stilului ; 50 ani, „pour aller planter ses inele pentru Svărgăroare de pietre, lucrări de valţuri, maşini
, cu picioarele subţiri ca trestia, _s’a Lui Einstein ei pot opune pe Henri gevităţi acceutuate şi de o rară fru­ p© Clemenceau, care la 82 ani, plea­ choux” sau „ pour pécher â la lig­ pentru fabricarea de ardesie de ashest ţlment „ E t e r n i t ”
crezut de unii că aceşti piperniciţi Poincarré; lui Wundt o ri. Spencer, museţe. că în turneu de conferinţe prin Ame­ ne”; dar peste această medie de cu­
vor fi striviţi de massa uriaşilor teu­ pe Bergson sau Th. Ribot; lui Ber­ Bătrânii Franţei sunt legiune; bă­ rica ; pe Yves Cuv.-t, care !u 00 de
ton i, rumeni şi dolofani. întâia în­ nard Shaw, pe Anatole France; lui trâni viguroşi, fără bicisnicia senili- ani dirijează o publicaţie economică
minte retragere, pluteşte un suflu de
muncă abundent-creatoare şi do o „M O D E R N A ” “T S S Ä ™
tâlnire de pe Mama, în Septembrie Bunsen, pe Branly. Sunt chiar do­ tâţei, ageri la minte, puni de avânt zilnică ; pe Sarah Bernhardt, care fecunditate glorioasă până la adânci — BRAŞOV — Ulică Mică 12 —
J914, a dovedit că piperniciţii aveau menii unde Francezii au apanagiul tineresc şi cu o putere da muncă ne deşi infirmă po urma unui accident, bătrâneţe.
viaţa cerbicoasă. iar ce a venit pe unor percursiuni; aşa bună oară, în înfrânată până în ultimele zile. continuă să ioaee la peste 78 do ani; S. Grosman J^rospecţe^^tarţeCTat»

I I
I
 A ROUS

S o cietate in nume colectiv

lü BUCUREŞTI litl

BIRO UL: DEPOZITUL:

». 1 1 M No. 7. Tel. SH Str. Labirint Ho. 80. Tel. 29129

S
VIENA: I. Schellingasse 6.-Telefon 5413 fi

ARAD:B-d Regele Ferdinand 22.—Telef. 570

\
M l

CLUJ: Plata Cuza-Vodă No. 12.-Telefon 653

BRASOV: Strada Nouă No. 35.
Oq I

Teleqrame: METALNACHT

Depozit permanent de:

M E T A L E 'F E R Ă R IE ,
A R TIC O LE TEC H N IC E
EN-GROS
© SPECIALITATE deARTICOLE deCALE FERATA
 15 ARGUS rai

P r o d u c tiu n e a m in ie ră a R o m â n ie i n e u ltim ii a n i
t a i e afşa Continentală
Lif.J
rîi
România întregită posedă în sub­ Consumul ţiţeiului la noi a luat, Dâmboviţa, cu un procent mediu de FIER, CUPRU, PLUMB, P.TîIT Şl
in combustiune, proporţii prea mari, l% din total, apoi Buzău cu 6% şi ALUMINIUM B

péntru Comerţul Fierului

solul sân diverse bogăţii miniere.
Unele corn ar 11 petrolul ea o
importanţă mondială; altele au o
însemnată valoare pentru desvolta-
rea industriei sale.
Exploatarea raţională a acestor
bogăţii, «indusă de o politică minie­
ră înţeleapă, ne poate creia cn tim­
pul o situaţlune do Independenţă e-
sonomlcă.
Din experienţele de până acum re­
zultă că exploatările noastre minie­
re, in speciale cele de petrol, na s'au
făcut în mod raţional, Iar ca o con­
secinţă directă a acestui sistem, a-
vem de înregistrat o stare de iapt
care este îngrijitoare pentru viitorul
Industriei extractive delà noi din
ţară, dacă măsuri urgente de În­
dreptare nu se Iau, printr’o politică
minieră chibzuită şi în concordanţă
cu marile interese naţionale ale ţă­
rii.
Bogăţiile miniere ale României se
pot împărţi în două grupe:
PRIMA cuprinzând generatorii de
energie şl anume:: petrolul, cărbu­
nii şi gazul metan.
A DOUA: sarea, minereurile di­
verse şi carierile.
In cele ce urmează ne vom ocupa
de productiunea fiecăreia din aceste
materii pe anii 1919, 1920 şil9 21.
PETROLUL
Acest generator de energie consti­
tue un combustibil ideal, el având
peste 10.000 calorii şi fiind foarte
uşor transportabil. Aceste două cali­
tăţi l-au ridicat la rangul unei mărfi
care joacă pe piaţa mondială un rol
politic din ce tn ce mai important
Ţinând dar seama de importanţa
petrolului şi ca o chestiune de pre­
vedere pentru viitor, în scopul de
a continua pe mai mulţi ani explo­
atarea ţiţeiului, ar trebui de pe a-
cum luate măsuri ca sä so limiteze
consumul lui acolo unde se poate
întrebuinţa alt combustibil. In ade­
văr, ar fi păcat să se consume pă­
cura în cazane, în locul cărbunelui,
când din ea se pot’scoate alte pro­
duse de o valoare cu mult mai
mare.
T A R I
Statele U nite.............. .. . 62.188.000
Mexicul........................ .. . 24.410.000
RîlSlft « « » o o o o o v e e e o 3.471.180
Indiile Neerlandeze........... 2.365.347
Persia e „ * 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.685.214
R o m â n ia . . . . . . . . . . 1.1 OS.924
Indiile Britanice.............. 1.000.000
P olonia........................ . .
üacS rangul României ca ţară pro­
ducătoare de petrol, faţă de produc­
tiunea mondială, a scăzut acum du­
pă războiu, nu este un motiv de
prea mare îngrijorare, fiindcă —
după cum am arătat mai sus — cau-
jta nu. este decât criza prin care tre­
cem şi care nu poate avea un ca­
racter de durată.
S Pe de altă parte terenurile noas­
tre petrolifere puse în valoare,
sunt încă destui de întinse şi vor
permite în viitor o desvoltare şi mai
mare a acestei industrii.
In timpul de faţă industria de pe­
trol, mai ales in ţările cu valută sla­
bă, are nevoie de capitaluri conside­
rabile, pentru exploatarea raţională
ţi în stil mare. Micile întrepprinderi
Hid nu sunt rentabile şi nici nu pot
(«duce Tre-un folos intereselor gene­
rale economice ale Statului, ele fiind
'delà Început condamnate.
I Azi insă când o singură sondă
costă milioane, Investiţiunile în pe­
trol sunt mai timide şi de aceea ex­
ploatarea petrolului pare că stag­
nează.
Pe ultimii zece ani, adică delà 1912
până la 1921 inclusix, producţiunea
petrolului la noi a Înregistrat o se-
Jri* de creşteri şi scăderi, care au ca­
racterizat această epocă, bogată In
evenimente. t perior, lignitul, huila şi estracituL
! Dacă notăm cu 100 producţiunea
pa anul 1911 12, pe care-1 luăm ca
bază, avem următoarele cifre pro­
porţionale, care însemnează creşte-
terea sau descreşterea producţiunei:
1911/12 -- 100
1912/13 — 117
1913/14 — 114
1914/15
1915/1«
— 111
— 08
1916/17 -> 65
1917/18 — 45
ANQ
P roprietatea Statului P ro p rie ta te a partiéul.
Tone La sută
.
1919 lâ8.326 16,17
1920 333.995 30,12
1921 371.311 23,22
V fiupă cum vedem cea mal mare lare, sau abia cinci şi jum. la sută
producţlune se obţine de pe proprie­ din suprafaţa concesionată f
tăţile particulare.
concesionată de Stat.
SUPRAFEŢELE CONCESIONATE
ŞI SONDELE IN LUCRU
sonde şi 1945 puţuri instalate pe te­
renurile în exploatare.
In anul 1921 suprafaţa totală con­ Din acestea, 731 sonde şi 284 pu­
cesionată, inclusiv proprietatea Sta­ ţuri au fost productive, apói 419
tului, a fostde 40.912 ha., din care sonde şi 117 puţuri erau în lucru,
39.750 ba, proprietatea particulară şi restul fiind parte abandonate, iar
numai 1.153 ha. proprietatea Sta­ parte suspendate.
tului.
Din această întindere, numai 2754
el fiind Întrebuinţat la căile ferate,
la marină precum şi In industrie,
fapt care a contribuit ca distribuţia
lui să se facă cu greu, iar ramurile
industriale cari l-au adoptat să-i
sufere lipsa ori de câte ori distribu­
ţia lui este împiedicată de a se face
la timp.
Ca o consecinţă «âirectă a consu­
mului prea exagerat al ţiţeiului, de­
rivatele lui s’au Împuţinat, iar criza
acestor produse bântue piaţa noas­
tră încă de multă vreme.
Productiunea suferă şi ea căci ori
lipsesc capitalurile, ori lipsesc mij­
loacele de transport, care împiedică
o desvoltare normală a industriei
petrolului şi derivatelor sale.
Criza însă nu poate fi decât tre­
cătoare, căci odată ce mijloacele de
transport se vor înmulţi, creşterea
producţiunei nu va întârzia să se
producă.
In ultimii trei ani, după războiu,
adică In 1919, 1920 şi 1921, producţiu-
nea a mers crescând. Astfel am în­
registrat:
In 1919 855.542 tone
In 1920 1.198.924 „
In 1921 1.168.414 „
Creşterea, deşi merge încet, este
totuşi progresivă, iar după datele
înregistrate până acum, ea este şi
mai mare pentru anul 1920.
*
Faţă de productiunea mondială,
ţara noastră înainte de războiu o-
cupa locul al patrulea ca ţară produ­
cătoare de petrol; azi ea vine în al
şaselea rând după Statele-Unite, Me­
xic, Rusia, Indiile Neerlandeze şi
Persia.
IN ANUL 1913 producţiunea Ro­
mâniei, faţă de producţiunea nfon-
dială era de 3.72% din total, pe
când In 1920 ea a căzut la 1.1 la su­
tă.
PRODUCŢIUNEA MONDIALA IN
1920
Iată pe ţări, producţiunea mondia.-
Iă de petrol in anul 1920:
Producţiunea La sută
în Tone din total
63,1
24,8
3,5
2,4
1,7
1,1
1,00
764.8181 0,8
1918/10
1919/20 53
1920/21 — «8
1921 77
Din aceste cifre proporţionale, ve­
dem că in această perioadă de zece
ani, cea mai mare prod acţiune o în­
registrează anul 1912/13, de când ea
începe să scadă treptat până in
1917/18, când înregistrează cea mal
mică producţlune.
In anii 1918/19 şi 1919/20 se oscilea­
ză când în sus când în jos, iar delà
1Ş20 încqace producţiunea creşte
progresiv.
VALOAREA PRODUCŢIUNII PE­
TROLIFERE
Preţul ţiţeiului brut crescând în­
continuu, avem de Înregistrat delà
an la an valori din» ce in ce mai
mari ale producţiunei totale.
In anul 1919 tona de ţiţeiu po şan­
tier s’a vândut în medie cu 167,80
lei.
In 1926 acest' preţ s’a ridicat la
667 lei tona, iar
In 1921 el a înregistrat 874.10 lei
tone.
Faţă de aceste preţuri valoarea
producţiunei pe aceşti trei ani a fost
de:
1929 143.589.961
1920 739.045.795
1921 1.021.290.259
REPARTIŢIA PRODUCŢIUNEI PE­
TROLIFERE
Exploatările de petrol se fac atât
pe proprietăţile Statului, cât mai
ales pe cele particulare.
In ultimii trei ani repartiţia pro­
ducţiunei pe felul proprietăţii se
prezintă astfel: * In Transilvania, judeţul Hunedoa­ 3:
Tone La sută
717.216 83,83
774 929 69,88 •
897.103 76.78
şi 713 ha. sau 63% din suprafaţa
In anul 1921 am avut în total 2533
PRODUCŢIUNEA PE JUDEŢE
in fine Bacăul cu 4% din productiu­ Aceste minorouri ţi metale se ex­
nea totală. ploatează numai în Transilvania.
Se mal găseşte petrol şl in jude­ Cantităţile *Je metale şi minereuri
ţele Vâlcea şi Maramureş, însă can­ obţinute în ultimii trei Ani au fost
titatea exploatată este aproape neîn­ următoarele:
semnată.
Anii
Metale
Plumb Cupru
KEMN & Co.
SCHELELE IMPORTANTE
Schelele productive cele mai im­ 1919
Tone
544
Tone
14
Bucureşti, Str. Lipscani-Noul N e. 10, Telefon 4|32
portante sunt următoarele: 1920 601 165
MORENI din judeţul Prahova ca­
re singură produce aproape jumă­
1921 581 108 FU R N IZEA ZĂ :
tate din producţiunea totală anuală, Minereuri Din depozitele : BUCUREŞTI, PLOEŞTI, CERNĂUŢI- CLUJ şl TIMIŞOARA
sau peste 55% din producţiunea to­
Anii Fier 1 Pirit precum şi din uzinele cehoslovace, WITKOWITZ, TESCHEN şi altele.
tală a judeţului Prahova. ' Tone
Tobe
OCHIURI, din judeţul Dâmboviţa,
produce 10% din producţiunea to­ 1919 112.684 1.867 Fier în b a re $î profilat Ţevi d e gaz n eg re şi gaiva-
tală; 1920 73.839 10J389 Fier tie b e to n şi fler cerc nizate
BUŞTENÂRI din judeţul Prahova 1921 91.109 15.937 Traverse d e fler şi fier U Ţevi d e conducte pentru
are aproape aceeaş producţiune ca Tablă g ro asă d e fier şi otel ori-ce presiune
şi Ochiuri; * Minele cele mai importante de a
ARBANAŞI, judeţul Buzău; fier se găsesc în jud. Caraş-Severin Tablă n eag ră şl galvanlzată Ţevi fie m â to a re f is
BAICOI ŞI CAMPINA, judeţul la Ocna de lier şi la Ghelar şi Arieş Sârmă d e va§f Armaturi şi fitinguri d e ori­ io
Prahova. din jud. Hunedoara, iar pirită în lo­ Fontă b ru tă d if. calităţi ce fel
GURA OCNIŢEI, Judeţul Dâmbo­ calităţile Ziatna din judeţul Alba de Şine d e Otel Şi accesorii pentru Tuburi şi fevi d e fontă
viţa. Jos, Rodna Veche şi Maiorul din ju­
Vin apoi schelele BORDENX, deţul Bistriţa-Năsăud. ^
G. F. normale şi înguste etc. B utoaie d e fier n eg re şl
SCORŢENI, ŢINTEA, etc. din jude­ Tuburi d e sondagiu, herm e- ga.vanizate
SAREA Cilindrii şi butelii otel
ţul Prahova. tice şi nytuite
RAFINERnÊE DE PETROL
Sarea se găseşte In abundenţă în
ţara noastră.
Ţevi spirale şi serp en tin e etc.
In cursul anului' 1919 s'a extras
Activitatea rafinăriilor de petrol H
pe ultimii trei ani a mers în raport din Salinele în funcţiune, cantitatea
cu producţiunea ţiţeiului. de 259.167 tone sare, comparativ cu
Instrum ente de fera g iu , instalaflunl de so n d a j
In 1919 funcţionau 48 rafinerii pre­ 246.976 tone din 1920 şi cu 253.818 can ad ien e, hidraulice şi rotative, tiji de salvare
lucrând cantitatea de 722.009 ţiţeiu, tone din anul 1921.
in 1920 aveam 56 rafinerii în care au Din aceste cantităţi circa jumătate S ap e. G eale.
intrat 1.043.800 tone ţiţeiu spre rafi­ revine Vechiului Regat şi jumătate
nare; iar în 1921 am avut în func­ Transilvaniei.
Salinele mai importante sunt :
ţiune 61 rafinerii, care au prelucrat
1.046.992 tone ţiţeiu. Slănic, Tg.-Ocna şi Ocnele Mari din
Delà prima distalare în ultimul an Vechiul Regat, apoi Ocna Sibiului,
s’au obţinut: 244.889 tone benzină; Uloara, Tnrda, Poraid, Ocna Deju­
Rezervoare de fier de ori-ce dimensiuni
Cazane de aburi sistem GARBE, CORIMWAL etc., cu economise™ şi supraîn­
148.408 tone petrol, 93.219 tone uleiuri lui, Ocna Sugatag şi Cosciug din călzire PIESE SPECIALE DE FONTĂ, FIER, OJEL FORJATE, PRESATE şl
minerale şi 496.901 reziduri. Transilvania şi, în fine, salina Daci­
CONSUMUL INTERN ca din Bucovina. LAiWHNATE (volanturi, roţi d in ţa te, axe, etc.) până la cele mai mari dimensiuni
Consumul intern în anul 1921 a Ca valoare a intrcgcl producţiunî P oduri, hale şi ori-ce construcfiuni m etalice
fost de: 51.467 tone benzină; 70.660 miniere a României, după datele
tone petrol; 76.827 tone uleiyri mine­ stabilite de Direcţiunea generală a
Instaiafiuni com plecte şi accesorii pen tru m ine şi cariere
rale şi 454.247 reziduri. Statisticei din Ministerul Industriei instalafiuni d e m o to a re mari cu gaze cuplate cu g e n e ra to a re
şi Comerţului, publicată în Statisti­ electrice, etc., etc.
GAZUL NATURAL ca minieră a României pe annl 1921,
avem următoarele cifre :
Acest generator de energie se gă In 1919 producţiunea minieră a Articole pentru Instalaflunl
seşte în abondenţă la noi în ţară, atât fost evaluată la suma de 507 milioa­ De aburi, ap ă şi gaz, precum şS p en tru industria P etro liferă
în vechiul regat, cât şi în Transilva­ ne 314 mii şi 528 Iei, faţă de nn mi­ , .. Í CLUJ, Piaţa Gărei 3 «
nia, iar întrebuinţarea lui a început liard, 447 milioane, 848.226 lei din
să facă progrese. In multe industrii 1020 şi de două miliarde, 242 milioa­
gazul natural poate înlocui su succes ne, 711 mii şi 123 lei din 1921.
Sucursale cu depozite ™r«»Ä ü“T
I TIMIŞOARA, Bnl. Carol N o. <5^
atât cărbunele cât şi ţiţeiul. Creşterea valoare! producţiunei
N
In vechiul regat, în jurul sondelor miniere delà an la an a fost In func­
de petrol, gazul natural este foarte ţie şi de creşterea încontinuu a pro­
□ □ □ □ W
abondent cu toate că este impur. ducţiunei dar şi mai ales de creşte­
In Transilvania, în schimb, el es­ rea preţului produselor miniere.
te pur. Din totalul valorei producţiunei :
Debitul anual din întreaga ţară se Petrolul singur înregistrează 45%.
evaiuiază de specialişti la circa trei Apoi cărbunii cu 41%.
şi jumătate miliarde metri cubi, Un total de 86%, iar restul de 14%
din care două miliarde în vechiul este valoarea celorlalte produse mi­
regat şi un miliard şi Jumătate în niere. A -r is y æ A ig t V À M U IR I
Transilvania. Dr. I» T eodetrescu
Consumul cel mai mare de gaz na­ Director general al Statisticei
tural l’am înregistrat în anul 1920, U
cu 199 milioane metri cubi, pe când
în 1921 el a fost de 190 milioane me­
tri cubi.
In vechiul regat schelele cele mai
Import-Export
importante, de unde se obţine gaz La Camera de comerţ fi industrie
natural sunt Moréul, Câmplna, Buş- din Bucureşti s'au mal primit urmă­
tenari, Ariceşti din judeţuT Prahova, toarele oferte :
iar în Transilvania avtfta gaz natu­
C
L
ral ia Sărmăşel, judeţul Cojocna, N. Silberszweig, Cracovia, ui Dlu-
Bezna şi Saroşul unguresc din jude­ ga 3. Export de fier, tablă simplă şi
ţul Târnava Mare. de zinc de provenienţă polonă, In
.... ■. . . •
condiţiuhl foarte avantajoase.
' r CĂRBUNI Ing. Pietr. Bergmann et Co., Var­
şovia, Rue Moravia 33: Fabrică-ex- V. -f v : , Ci , Kt* V .
După petrol, exploatarea cărbuni­ port de articole sanitare şi conducte
lor in România ocupă un loc de patentate de fabricaţie polonă T R A N JP O R T U R I INTERNATIONALE
Wilhelm Blau, Vien XVII, Diepold-
frunte în industria extractivă. platz 3. Fabrică, export de lingerie y- • *-VW*‘•L. • K* :4 *
Iată cantitatea de cărbuni extrasă pentru domni şi doamne. '
în ultimii trei ani:
— h
Ch. Dufoost et Co., Sucers, Tunis
87, 89, 91, Rue delà Kasba: Import
8U6URE/TI TELEFON 44/39
1319 1.559.330 tone de hârtie. m JTR . C A R O L 19 4UR.TÇL.GMIMENCO
1920 1.587.575 „ Albrecht Driessen, Creffeld, Brook-
1921 1.804.687 erhoistr, 6: Caută un post de conta­
bil sau corespondent pt. L. germană
TARWE n m u m * SERVICIUL FRGMP?
franceză şi engleză.
In ultimul an (1921) producţiunea D. Lager, Fiume, Via G Roşind 5.,
a crescut cu aproape 220.000 tone fa­ Export de coloniale.
ţă de aceia a anului 1920. Deutscher Wirtschaftsdienst, G.m.
Varietăţile de cărbuni care se gă­ b. H. Beritt, Potsdamer, str. 27 a.
sesc la noi In ţară sunt:: lignitul su­ Export do mobile de alamă veritabi­
lă ca vitrine, mese de ceai rulante,
Lignitul superior se exploatează In etc.servicii de fumat, toalete de coafat,
Transilvania, lignitul în Vechi îl Re­
Krieghofer et Niedermuiler, Vil
gat şi Transilvania, huila numai în lach, Austria, Rennsteinerstr, 15. Im­
Banat şi Transilvania, iai antracitul port de cherestea şi lemne de con­ dăruituri CURELE Armaturi
se găseşte în Banat şi Judejul Górj. strucţie din ASBEST din PIELE SALATA din BRONZ
In ordinea importanţei cantităţilor Smith Bros et Comp. Ltd, London şi CAUCIUC P âr d e Cămilă şi FONTĂ
de cărbuni produse avem următoa­ N. W. 64 et 70 Collegestrasse: Fabri­
rea repartiţie: că, export de cutii de hârtie, carton,
fol de alamă, hârtii pentru deser­
Transilvania contribue cu 72%.
Vechiul Regat cu 165% şi
turi, forme pentru diferite prăjituri,
Îngheţată, etc., a trimis liste ilustra­ SCULE POMPE Ferestrae MAŞINI-
Banatul cu 11.5% Ia totalul pro­ te.
ducţiunei. N. Silberzweig, Cracovia ul, Dluga de tot felul diferite de tot felul UNELTE
Export do cărbuni din Silezia de
Sus.
ra produce singur 64.5% din totalul
producţiunei. Raymond Radisson, Marseille, 27,
Rue delà Darse: A trimis un preţ
Urmează apoi judeţele Trai Scau­ curent pentru uleiuri şi grăsimi co­
„TECHNICA”
BUCUREŞTI
ne, Cojocna şi SSleglu, care au mine mestibile, medicinale şi industriale.
de cărbuni. Se poate vedea la Biroul de Informa­ Smârdan 39 ||| Antim 3
In Vechiul Regat, judoţul Dâmbo­ ţi uni al Camerei noastre de Comerţ.
Louis Favre, Geneve, 3 Rue Bovy- S u c u r s a lă la
viţa stă in primul rând cu minele Lysberg: impart de 500 000 traverse
sale de cărbuni, după care urmează stejar pentru cale normală Ţevi de gaz T G .-IV S U R E Ş Accesorii
Muscelul şl BacSuL Lloyd Commercial et Industrial,
Ca localităţi importante pentru ex­ Marseille, 89 Rue de la République: FiexMtoare Negre şi Galv.
ploatarea cărbunelui avem: Lupenl, Import de cereale, legume uscate,
produse alimentare, piei lucrate şi
Petrtla, Petroşani, Vulcan şl LIvă nelucrate, păr de porc, ouă, uleiuri
zeni din Transilvania, apoi Doman, şi grăsimi minerale, petrol, mazut,
Baia Nonâ şi Anina din Banat; Măr­ parafină, mica. PIETRE
ginească, Sotânga, Aninoasa, Schitu „Swiatlo”, Bielsk (Polonia): Fabri­
Goleşti, Poenarl din Vechiul Regat. că, export de becuri pentru gaz ae­
rian.
Ai MoarăFranceze
MINE DE AUR ŞI ARGINT Alberto Hesse, Trieste, Piazza Ni-
colo Tommasseo: Export de orez, im­
Exploatarea metalelor preţioase în rumb.port de fasole albă, mazăre şi po­
I
ultimii trei ani a traversat o criză. Liavi I. Serbezoff, Bazargic: Im­
Extracţiunea lor a suferit mai ales port de sfoară de hârtie (Manila). Ce cum păraţi în

MirffKPîte Germania
ha, se aflau în exploatare astfel re­ Cercetând acum producţiunea ţi­ în anul 1920 o scădere, înregistrează „Excelsior”, Wien, I. Tuchlauben
ţeiului pe judeţe, avem următoarea însă o creştere pentru anul 1921. 7 a. (Tuchlaubenhof): Doreşte legă­
partizate:
2041 ha. din proprietăţile particu­ situaţiune: In anul 1919 am avut de înregis­ turi de afaceri cu marile noastre so­ fransportafi-l® în
tra^ cantitatea de 732,5 kg.aur şi 2431 cietăţi forestiere.
Scotti et Co, Wien IV. (Karlsplaiz-
ta ră prin
kg. argint; înl 920 cantităţile extrase
Judeţul
£013 1© 2© 1© 21 î auscăzut la 706.6 kg. aur şi la 2134 Verkaufshallen: Fabrică, export de
feutru şi clopote do pălărie. Caută Biroul d e E xpediţii
Tone j La sută Tone La sută Tone La sută 1 kg. argint, iar pentru anul 1921 în­ reprezentanţi sau agenţi.

Prahova 656.478 76,7 859.096 77,5 873.874 77

registrăm 1104,3 kg. aur şi 2872.2kg.
argint.
The British Standard Exporter,
London W. C„ Hartstr. 26, Blooms­ P H I L I P P § â l T
Dâmboviţa 114.975 13,4 136.923 12,3 164.518 . 14,1 Exploatările cele mai importante bury. Hall: Unul din cele mai inte­ - B u c u r e ş t i — S t r a d a O e c e if e a l N o . O E t- II —
de aur şi argint se găsesc in Transil­ resante şi artistice anuaro engiAe,
Buzău 41.475 4,9 66.106 6 ! 90.341 7,7
vania, la Brad şi Săcărâmb din ju­ care se ocupă cu industria engleză,
Serviciu perfect organizat pentru transporturi din întreaga Germanie
Bacău 42.563 5 46.709 4,2 39 606 3,4 V a g o a n e le sunt conduse de însoţitori experimentaţi
deţul Hunedoara; Băiuţ-Poiana şi anumere trimis Camerei noastre mai multe
Cea mai mare producţiune o înre­ ţului Prahova merge crescând, cu
din anuarul lor, cari se pot
Strâmba din judeţul Solnoc Doboca; cerceta la .biroul de informaţiunî, în r~. M a x i m u m d © d u r a t ă 2 o a s ile
gistrează judeţul Prahova, care con­ toate că procentul faţă de total a os­ Roşia-Montana şi Ziatna din judeţul orice zi de lucru, delà ■orele 9—12 »iron şi Depozita pentru concentrarea -»-ărfurilor
tribue la totalul ei In medie cu 77%. cilat foarte puţin. Alba de jos şi Baia-Mare şi Firiza de a. m PH. SANFT, Berlin W 35 Genthinerstrass 20 Et, ţ|
Pe aceşti trei ani producţiunea Jude­ In al doilea rând vine ludeţul tos din Satul Mare,

l ! » i
 fat { i U S
m i, ■..i«MK%. ^SSasiBF

ou Technic
C E Ü T R Ä L Ä : B U C U R E Ş T I , S t r a d a R e g a l ă , 1 6 - 1 8 . — T elefo n 2 2 (7 2 , 38175
I A Ş I CERN Ă U ŢI C H Ä I0W Ä
F IL IA L E St**. Ş t e f ^ n - e e l - M a v e , S i S tF . K e g ln ® 19 S t F . M . C o g a l n i e e a n u , 10
T elefo n 120 T elefon @5 ' T elefon 9 2

A d r e s a T e le g r a f ic ă : H A F F N E E H A B T H

•âî D e p o s it is>@rman©nî d e fo t ffeliai d e articol® tech eicie şi industrial®

Secii® sp e c ia lă , cm d e p o z it fein® a so r ta t, d e teat® a r tic o le le electrice
agBsaBBHBBM«aK«Kiai KSSSS fl

gSi —I _ pentru transm isiuni, originale englezeşti: din piele, sim ple B Æ* g diferite, ca: aparate de uns „M olerup“ , tot felul de ungători,
ş{ duble; din păr de cămilă sim ple şi speciale pentru aparate de nivel „Künger“ cu sticle de rezervă, sticle de
sonde; de balata patent „Dick“ , cuiele de cusut; împreunătoare de nivel, burghii spirale, pentru ghivent şi pentru lem n ; m enghine, nicovale,
ciocane, m acarale, vinciuri, filiere pentru şuruburi, lacăte, pânze de
curele de tot felul, etc. ferăstrae, gatere, circulare şi panglică, cântare şi bascule, etc.

de fier şi ţevi fierbătoare în toate dimensiunile, accesorii pentru ü lo fo a r © „Diesel“ în toate m ărim ile, motoare de benzină, etc.
I ţevi, robinete din bronz şi fontă; clupe, tăetori, cleşti de ţevi; §A pentru MORI: pietre de moară franceze „La Fertée sous
pompe de aburi, pompe de incendiu, pompe „Allweiler“ , etc. ira S T i,!€ S ® p S fa sí Jouarré“ , burate, Maşini pentru curăţit grâu, pânză de
m ătase originală elveţiană, chingă de cânepă, cupe şi şuruburi p-tru cupe etc.
S ' É l i s « S pentru înaltă presiune, unse şi grafi täte ; plăci de HS | » g minerale indigene şi străine, valvolină americană, unsoare
«BiRera !»8S i«S8B 0 asbest şi cauciuc, Klingerit, compoziţie pentru lagăre, Í J Í « £ Í I J I k consistentă, petrol, benzină, ţiţei, bumbac de şters, etc.
cositor pur englezesc, oţel pentru scule de tot felul, ferăstrae pentru m etal, com plecte de mori, fabrici de cherestea, făbrici
antimoniu, plumb, bronz, slaglot, etc., etc. I n s tá la fiu n i de spirt, făbrici de cărămidă, etc.

Comiiţ Est-Europeaiiă I
— BUCUREŞTI, — Str. Edgar Quinet 9
Cu cel mai mare depozit de
Porţelan
'•*&
%%
Olărie de Fer Emailată
P R E IA şi CO M ENZI L 0 3 0 FA BR IC A , LIVRARE
P R O M P T A IN C O N D IŢ IU N IL E cela m al a v a n ia g fo a se
M area Industrie
Top. Morarii
A te i' - r e l e
S e aprovmc o isă cu Materiale
Curele d e Transmisiune
Ţevi si accesorii de fer
Asbesturi $i KlingSieril
Garnituri Impregnate
Robinete si Ventile
Pom pe d e mână
Pom pe d e aburi
Pom pe Centrifugale
Pietre d e Moară franceze
äli\ Sită de Mătasă
Maşini d e Tâmpiărie
Motoare „Diesel**
Motoare d e Benzină
Strunguri, Rabotexe
Maşini d e Frezat
ne-fmbătrânesle ?—Părul alb
C E
ne-ntinereşte ?Cea mai bună
tinctură de păr
„ R spid “
Care se găseşte dc vânzare la Far­
macii, Drogherii ţi Parfum prii
Alm anach „ARGUS“
g. Cognac din vin Creme şi Lichwnmwj
™ Romuri fine. supenoare «
MasticădeHiDS Siropuri pure
|U!| 3 Spumă de drojdie din fructe
VmVeroouthlorino.etc.
TOATE PRODUSELE
GARANTAT NATURALE „
Telefon: 26 /8 2
TECHNICE
MECANICE Instalaţiuni
ELECTRICE de hoteluri şi locuinţe, delà cea mai
î SANITARE simplă până la cea mal luxoasă exe-
cuţiune se livrează şi în detail cu
j preturi neconcurabile
Ampermetrli, Voltmetrii : Holz in Möbelindustrie Mediaş,
Cabluri, Lită, Sârmă Transilvania. Mobilière pentru 50 ca­
Tuburi Bergmann mere permanent nî depozit.
Dinamuri Electromotoare
Cărbuni d e Dinamo
Domnii Proprietari de Motoare
Becuri electrice „D IE SE L ”
sau alte sisteme având A xele
(ViElebrequine) rupte sau cor­
Closete, Lavabo uri purile sparte să se prezinte
Tuburi d e Fontă numai la :
„R E C O R D U L T E C H N IC “
Ţevi de Plumb Str. Coloniei 33 Ploeşti
Fabrica de Cherestea moderna
capacitate de Iu ru 120 m3 buşteni
per 2i or î construită în 1922 aflătoare
la, Ismail (port pe Dunăre de unde
se poate încărca direct în vapoare)
primâşte comande de tăiat buşteni
pentru export- Pentru ori informaţ u-
LA ni a se adresa
M. A. MITARAKIS Ismail
O rganizarea raţio n ală a M â n e r i l o r
Un maxim de foloase, cu un minim de muncă
/
încă înainte dc războiul mondial
se Începuse, în ţările industriale, a-
plicarea unor metode noi pentru or­
ganizarea şi conducerea întreprin­
derilor de orice fel şi în special a
celor industriale.
Aceste noi'metode numite de unii
raţionale, iar de alţii ştiinţifice —
au fost descoperite, în bună parte,
prin aplicarea procedeurilor ştiinţi-
iice la studiul organismului şi vieţii
unei întreprinderi.
PANA LA TAYLOR SE STUDIA
ŞTIINŢIFIC NUMAI UTILAJUL
UNEI ÎNTREPRINDERI, NEGLI-
JANDU-SE MUNCA MANUALA
ŞI FELUL DE CONDUCERE
De multă vreme — şi anume de pes­
te un secol — s’a aplicat ştiinţa la
desvoltarea industriilor. Dar aces­
tea sc făcea numai la unul din cele
3 elemente ale industriei, adică la
utilaj: maşini şi unelte de tot felul.
Graţie studierii ştiinţifice a maşi-
nolor industriale, s’a ajuns Ia pro­
grese uimitoare în ce priveşte pute­
rea, rendementul şi automatismul
lor.
In această epocă s’au neglijat însă
aproape complect ceilalaţi doi fac­
tori ai unei întreprinderi: 1) munca
manuală a omului destinată a pune
în mişcare maşinile şi a face unele
operaţiuni cari încă nu puteau fi
mecanizate; 2) conducerea şi organi­
zarea întreprinderii, destinate a
pune în funcţiune cele 2 organe de
execuţie, precedente: maşinile şi
munca manuală.
Astfel se face pe când în mai pu­
ţin de un secol, diferitele maşini:
motoare cu aburi sau electrice; ma­
şini de tipărit, de ţesut, de ridicatt
greutăţi, de locomoţiune, etc., etc.,
au făcut progrese de neînchipuit, o-
peraţiunile manuale au rămas a-
proape neschimbate. Astfel: felul de
a lucra al lăcătuşului, al forjeronu-
lui, al zidarului, al cizmarului, al
dulgherului, ai încărcătorului cu lo­
pata, etc., etc,., au rămas neschim­
bate zeci de secole! Şi nu doar că
munca omului ne era susceptibilă
de perfecţionare! Dar nimeni nu s*a
gândit la studiul ei aşa ca să se mă­
genială a inginerului Taylor, atu 11-
erea ştiinţifică şi a acestor 2 factori
obţinându-se rezultate 1 strălucite,
întreprinderile şi uzinele organizate
şi conduse după metodele raţionale
găsite de Taior şi discipolii săi, au
reuşit ca, fără să schimbe prea mult
utilajul şi lucrătorii, să mărească
producţia, să scadă preţul fabricate­
lor şi să sporească salariile.
De aceea, actualmente, aproape
nu există, uzină americană în care
să nu se utilizeze una sau mai mul­
te din metodele rationale de orga­
nizare! Iar în peste 200 de uzine se
aplică aproape complect întregul
sistem de organizare preconizat de
şcoala Taylor.
In Europa, mai ales, In timpul şi
după sfârşitul războiului s’a simţit
necesitatea utilizărei metodelor a-
mericane.
In Franţa,- Millerand pe când era
ministru al muniţiilor, a adus spe­
cial pe inginerul american Bertrand
Thomson, pentru reorganizarea in­
dustriei de război după procedeu-
rile raţionale. Mişcarea a prins şi
există în Franţa multe uzine orga­
nizate astfel.
De asemenea în Anglia, Germania,
Belgia, etc., s’au introdus metodele
noi de organizare.
Pretutindeni se fac studii ştiinţi­
fice pentru perfecţionarea muncii
şi a felului de conducere al între­
prinderilor.
IN ROMANIA NU S'A FĂCUT NI-
MIC; PIERDERI IMENSE DE E-
NERGIE
In România nu s’a făcut aproape
nimic în această producţie.
A priori se poate afirma că la noi
ar fi mai necesar decât ori unde in­
troducerea spiritului de organizare
şi conducere metodică!!
Ce pierderi imense de muncă şi
materiale, trebue să avem noi, dacă
în ţări cu oameni ordonaţi şi disci­
plinaţi, s’a dovedit că introducerea
metodelor noi a mărit, randamentul
cu până la 100 la sută.
Ori unde ai arunca la noi o pri­
vire atentă, vei descoperi pagube de
timp, muncă, energie şi materii pri­
minute Ia telefon; în uzine vei ve­
dea maşini arhaice cari lucrează cu
un sfert din randament; vei găsi lu­
crători cari fac mişcări inutile sau
desordonate şi cari lucrează cu scule
improprii şi prost întreţinute, obţi­
nând cu sforţări mari, un rezultat
de nimic; vei descoperi directori
cari nu pot şti costul de producţie
al fabricatelor, şi cantitatea mate­
rialelor ce posedă în magaziile uzî-
nii, etc., etc.
■A,
NECESITATEA DE INTRODUCERE
A NOILOR METODE IN ŢARA
NOASTRA
Dacă aceste grave defecte nu s-
veau urmări prea simţite înaiuto
de război, e că aveam un pământ,
darnic şi un popor puţin pretenţios!
Si dacă delà 1919 până acum, in­
dustriile noastre au putut trăi, a-
ceasta se datoreşte faptului că lipsa
de fabricate şi dezorientarea econo­
mică au fost aşa de mari, că s’au
putut obţine pe o marfă orice preţ.
Asta nu înseamnă că şi economia
naţională a mers bine! O pu! Ca
probă că pe când aproape toate ţă­
rile asemănătoare nouă: Cehoslova­
cia, Jugoslavia, Bulgaria, etc., îşi în­
dreaptă valuta prin sporirea produc­
ţiei, noi stăm pe loc, dacă nu dăm
înapoi!
Actualmente, când pentru reface­
rea pagubilor şi distrugerilor răz­
boiului, avem nevoo de o producţie
şi mare şi efttoă, actualmente, când
muncitorii s’au împuţim-f- şi au d e­
venit mai exigenţi ca înainte de raz •
boi; este indispensabil să organizăm
întreaga activitate a statului şi par­
ticularilor aşa ca să se obţină ma­
ximul de ioloase cu minimul de
muncă, de materii prime şi de timp.
In acest scop este necesar,între al­
tele, sä jge înceapă popularizarea şt
aplicarea metodelor celor mai efica­
ce pentru organizarea .întreprinde­
rilor.
Vom căuta, în o serie de articole,
să arătăm pè scurt: istoricul meto­
delor noi de organizare; cum s’au
aplicat ele în alte ţări şi rezultatele
obţinute; cari sunt acele- metode;
posibilitatea de aplicare îh România

Jacques PAUCKER
rească vandemenul, fără a mări e- me, datorite lipsei spiritului de me­

Magazine
şi foloasele ce ar rezulta.
m fortul omului. todă şi organizare.
Acelaş lucru s’a petrecut şi cu di­ Pe stradă vei vedea oameni aştep­ Ing. ŞTEFAN MIHAESCU
recţia şi organizarea activităţei unei tând zeci de minute tramvaiul; pe

BIROU TECHNIC BUCUREŞTI ii Vaste Birouri

se închiriază în Lipscani, Adresa
întreprinderi. Administrarea, condu­
cerea şi controlul întreprinderii; sa-
Jarierea lucrătorilor şi personalu­
căile ferate călătorii pierd zeci de
ore şi afacerile proectate prin întâr­
zierea trenurilor iar mărfurile pu­
ii ezesc so strică sau se fură din cau­
M AG AZINELE PR IN C IPA L E S tr. SM A R D A N 27 Biroul do arhitectură Spa ul lui; mişcarea materialelor şi fabri­
S tr . SF. A P O ST O L ! 74 catelor în interiorul uzinelor, etc., za duratei excesive a călătoriei; ia
DEPOZITE: Mihai Vodă G palatuţ de.justiţie vei vedea doctori
au făcut, progrese cu mult mai mici
SU C U R SA L E T I M I Ş O A R A : Str. I. C. S R A T IA N U 6 decât maşinile. în . drept pierzând orc întregi în aş­
S tr . FUŞCHSN
C H IŞIN Ă U
SO F IA S oc. „ S ta n d a r d “ UI. Exarch lo s e î3 3 Corespondentă (ă) GENEZA ŞI APLICAREA METODE­
teptare;:!. procesului, care apo.i se a-
mână; la primării, prefecturi şi mi­
j pentru g e r m a n â şi rom ână pri- LOR ŞTINŢIFICE m AMERICA ŞI
eaprnd sten o g ra f,a şi m a şin a OCCIDENTUL EUROPEI
nistere, oameni de toate clasele,
pierd zile. întregi pentru o ctrestie
„lFgl!Iê<
\d e serss caută Fabrică d s ste-
jc|ă r ie H onierus, B raşov.
Dar acum cea. 30.de ani, a înce­
put în America, sub impuisiunea
do nimic, care în ;iHo ţări so rezolvă
prin corespondenţă sau în două apare în curând

t I i
 ARG US

Căile Ferate Române

O s n e a d u c e M o ş - C r ă c liin ?
P r o b le m a r e o r g a n iz ă r e i lo r
Autonomie sau descentralizare? Avan­
tajele şi desavantajele lor. Reorgani­
zarea detinitivă sau cu caracter evolutiv
ALI-BABA şi cei 40 d e HOŢI
Poveste din O Mie şt Una. de Nopţi
ca în Germania? Principiile nouei
organizări. Ş i o c o m e d ie 2 5 SL g g < C » 1 L € 3 In 2 C5 t t < 0
Datoritämultlplelor şi cunoscute­ Aceasta fiind valoarea sistemului
lor cauze de ordin tehnic, financiar, administraţiei autonome, credem că
comercial, administrativ şl politic- este cu totul inutilă separarea şi mai
national, căile noastre ferate — cu puternică a Direcţiune! Generale a
tot progresul evident realizat in ul­ C. F. R., de Ministerul Comunica­
= = L Ca u î Tn c ee pa et r re u d -i nV p Lr i Am Ia Cz Ui d -o CC ir ăn c ei umn a
timul an — se află Încă într’o situa­ ţiilor, printr’un Consiliu do admi­
ţie destul de tristă. nistraţie interpus între ele. Scopul
Analizând cauzele situaţiei de ministerului comunicaţiilor nu poa­
fapt şi considerând şi necesităţile te fi decât acela de a se ocupa cu
de viitor, constatăm că se impun toată râvna şi amploarea cuvenită, Rafie Pucioasă,
două mari opere : de organizarea şl prosperarea tutu­ Aparate pentru stropit
1) Refacerea căilor ferate, care se ror mijloacelor de comunicaţie şi Rezerve de Vermorel
s o s it „ M E M N O T O N
poate rezuma în următoarele pro­ In primul rând al căilor ferate.
bleme de ordin tehnic: consolidarea *•
Furtuni da Cânepă şi Cauciuc P E R F E C Ţ IO N A T
reţelei actuale, complectarea mate­ Autonomia, aşa cum a expus-o d.
rialului rulant, nou! construction! Pretorián la congresul din Timişoa­
Fraţii Goldenbsrg
de cfil ferate, dnblarea unora din li­ ra, este ceva cu totul independent Sucurcşti; Sf. Gheorghe Piîou 5
şi P o rta b ili
nii, mărirea capacităţel de produc- de reorganizarea C. F. R., şi prin ea Galaţi : Str. Doqăriei 11 Model jubiliar 50 ani de fabricaţie
ţtnna a atelierelor existente şi Înfiin­ se urmăreşte ca consiliu] de admi­
ţarea de noul ateliere, precum şi nistraţie ales de Parlament cu ma­ Fără sgomot, garanţia 10 ani
stilizarea cât mai practică a mine­ joritate de două treimi, după o spe­
lor şi uzinelor care prodno materii cioasă concepţie constituţională, să
JVâ o a r ă
prime, semi-fabricate, sau obiecte procedeze cum va voi la reorganiza­ Pentru m acinarea 5 FURNIZORII CURŢII REGALE
fabricate necesare căilor ferate. rea administrativă; bugetul însuşi vagoane de grân pro
2) Reorganizarea admlnistrativă- să fie în sarcina sa exclusivă, Ca­
24 care aproape nouă, vânzare ia toate Agenţiile din Ţară şi ia Reprezentanţii
Generali: n s c o l a e mmmm &c o .
financlarS a căilor ferate tn care se mera având a lua numai cunoştinţă
cuprinde: normele generale, de insti­ de el. împreună cu 250 HP.
tuirea organelor de conducere a C. Ori ceiace este necesar în acest m aşină cu aburi, 2 ca­ Calea Victorie! 28, B ucureşti, Teíef. 25J12 p o r t a b il a
F, R., şi funcţionarei lor pe baza moment pentru o bună funcţionare zane, transm isiuni, cu '
descentralizărel; drepturile şi obli­ a căilor ferate — după cum a sezi-
gaţiunile personalului; intensifica­ zat atât de bine dintr’o profundă a-
rea exploatărei comerciale a căilor naliză a realităţei d. ministru Ge­
rele etc. com plect în
Banat. Cumpăraţi A r t i c o l e T E C H N I C E
ferate in raport cu economia naţio­ neral Moşoiu — este reorganizarea
nală şi politica noastră economică; administrativă imediată pe baza
utilizarea la maximum a materialu­ descentralizărel, care să acorde tu­
lui rulaiit. turor organelor locale capacitatea
Dacă refacerea căilor ferate este necesară pentru Iniţiativă şi execu­
D e vânzare
Inginer W . M achytka T i­
mişoara IV Splaiul stân„
al Hocheiului 2^B 14H
>J a c q u e s P Ä Ü C I C il
A lm a n a c h „ A R G U S “
Str. Sm ârdan 2 7
S foară de M an illa Saxonia No. 321
o problemă pür tehnică şl in func­ tarea diferitelor lucrări din compe­
Fire de J u ta toate mărimile
ţiunea fondurilor ce s’ar acorda prin tenţa lor teritorială şi de funcţiune.
o lege specială şi prin un mare cre­ Nu o reformă cu caracter defini­
dit, dificil de realizat; apoi reorga­ tiv, radicală şi în formă şi în schim­
nizarea 1er este o problemă adminis­ barea atribuţiunilor organelor cen­ Byron StsamsMp dompany Mi, Im im
Saci de F ă in ă : Hessian, Ga'-
cutta şi Tarpauling B u io a e z ă c ă fo a r c
trativă mai uşor de înfăptuit.
*
trale — nu însă şl a acelor locale —
este de trebuinţă acum, ci o refor­ M. RMBIRICOS & Co.
P ân ză H essian ş l T a rp a u lin g
Iarbă de M are (Seegras) Circa 6000 HL
S’au propus 'două sisteme pentru mă cu caracter evolutiv cum so în- BUCUREŞTI__ Strada Farîs No. 1 confinuf în diferite mărimi suni eftin
reorganizarea administrativă-finan- făptueşte iii Germania, cu cât mai
ciară a căilor ferate: puţine schimbări de faţadă şi o cât
Linie regulata şi rapidă bilunară Fraţii Goldenbarg de vândut. A se adresa Băncii
1) Autonomia căilor ferate, admi­ mai intensă descentralizare, dându-se Bucureşti, Sf. Gheorghe Nou 5.
nistrarea lor după normele societă­ Direcţiunilor Regionale şi, respectiv, Galaţi, Strada Dogăriei 11. „Warenverkehrsbank A. U” Braşov
ţilor anonime şi Inspecţiunilor şi staţiunilor cât mai
2) menţinerea, în principiu, a sis­ largi atribuţiuni, ataşând în acelaşi A lm a n a c h „ A R G U S “
Str. Principele Carol 17
cu
temului actual, însufîeţindu-l insă timp, câ mai intim Direcţiunea Ge­
de o desăvârşită aplicare £n toate nerală de ministerul comunicaţiilor. ! Cet ma' mari transatlantice confer
consecinţele sale a principiului des­ labile de lux din Constanţa
Considerând vasta administraţie i Transatlanticul
centralizăm!. de lux confôrtabi'
a căilor ferate, credem că trebue să
Diferenţa principală, între aceste utilizăm exemplul Elveţiei, pentru „ C o n s ta n tin o p le ”
două sisteme, este din punct de ve­ a pune in fruntea Direcţiunei Gene­ I Pleacă ta 9 Ianuarie Í923 direct New
dere financiar. rale un comitet de trei directori ge­ |York. După plecarea acestui vapoi

„Dacia-România”
Primul sistem urmăreşte cu orice nerali: urmează transatlanticele:
preţ rentabilitatea absolută a căilor nnnl administrativ, având condu­ „ M e g a lli H e lla s “ „ T e m le -
ferate, adică un buget anual care cerea serviciilor: personal şi secre­ Ii o d e s " şi „ K in g A le x a n d e r "
să se soldeze cu in cât mai mare tariat, contabilitatea, contencios, sta­
excedent; iar al doilea sistem nu tistică generală şi Casa Muncii; şi Vapoarele transatlantice sunt acomodate eu întreg confortul
îpoate dori mai mutl decât acoperi­ ! modern având cabine pentru toate clasele. Se primesc l o t timpul
doi technlci, din care unul a ex- înscrieri şi rezervări de cabine pentru pasageri precum şi mărluri pen­
t a cheltuelilor de exploatare. ploat&rei urmând a conduce, servi­ tru New-York cu escale laCospoii Pireu şi Marsilia.
Este oare posibilă realizarea pri­ ciile de mişcarş, comercial şi tarife
mului deziderat, şi dacă e posibil şi al doilea pentru celelalte servicii
este el folositor interese .or generale technice.
Per.tru ori ce lnformaţluni detailate şi lormahtăţi de îndeplinit
pentru înscrierea şi primirea singurei vize americane, vă rugăm a vă
adresa cu toată încrederea unm serviciu conştiincios
Societate Generală de Asigurare din Bucureşti
«le Statului? Fiecare director general urmează la adresa biroului nostru central î n t e m e i a t ă l a \ST7 t.
Considerând formidsibilul deficit să aibă conducerea şi controlul gru­
anual al căilor ferate, deficit care se pei sale de servicii pe a sa răspun­
cifrează pe ultimul an la »proape dere, numirea personalului mediu
E m b ir lc o s & C o .
B ucureşti — Strada P a ris N o. 1. — Telefon 36J98
un miliard, constatăm că oricare ar şi inferior, aprobarea lucrărilor bu­ sucursale : Str. Lascar Catarglu 28 Galaţi, str .Speranţei C apital d e a c ţ i u n i ................................I>el 24.ooo.ooo
fi economiile In cheltuelile de ex­ getare până la suma de 300.000 lei Constant'1 Nn 28 Rrăîla. Belvedere No î R e z e r v e statu tare • • • • • • PP 18.4o8. 269
ploatare ce s’ar realiza, vor trebui — având deci o capacitate de lucru ressassa rarats D iverse cyaranţli S6.503.640
să se urce iai işi tarifele pentru a şi autoritate cu mult sporită faţă de A v e r e a fo n d u lu i d e asoclaţlarul ,, 3.011.SS0
realiza benefitii şi să se renunţe la acea actuală — iar în comitet, toţi
încurajarea ^industriei naţionale prin trei vor lucra la alcătuirea bugetu­ instalaţii complecte de Fabrici
reducerea tarifelor de transport pe lui, recomandarea către ministru a do c h e r eşte a , u leiu , săp u n , bere, ţe să to r i, că r ă m izi etc,
G arantie to ta la - - ......................-
D a u n e p lătite in a n u l 1921 •
D au n e plaţii© tlelaîn fiin ţa re a Soc. ,, 368.886.642
»»
PP
131.923.789
57.571.559
C. F. R. . numirei personalului superior, a- fu rn izează DE O CAZIE în g a r a n ta t perfectă sta re d s fu n cţiu n e
/ r i n aceste mijloace, — cari probarea de lucrări bugetare până B u cu reşti S o c. BALCAN C O M E R Ţ B reslau
se p o y iu a şi în al doilea sistem — la un milion. Strada Scaune 10—Tele-cn 6*87
se t scumpi din nou viata, ceiace Toţi trei directori generali trebue „DMIA-ROMANEA”, cea dintâi Societate d e asigurări
es' 'e un rău mai mare Încă şi se să lucreze săptămânal cu ministrul
C '
^jjĂmplică peste păsură politica in comunicaţiilor, care are conducerea
dis? tara şa bsî acelâs timp cea dintâi societate anonimă
r®mhnâ, car® în 1S21 şi-a serbat jubâieul d e 50 ani d e
ÎHustrială şi întreg sistemul legal superioară a căilor ferate, pe care
f protectionist în vigoare. o exercită cu ajutorul unui Consiliu
Căile ferate sunt un mijloc de co­ Superior de studii şl Control ce ur­
municaţie de o necesitate absolută mează a fi instituit pe lângă mi­
în starea de civilizaţie în care ne a- nisterul comunicaţiilor.
Biroul Electro-Technic
Titus Mert tip-
existentă, dă asiguraţilor ei cea mai depiină chezăşie,
atât prin capitalurile ei, prin îndelungata ei experienţă,
cât şi prin destoinicia persoanelor ce o conduc pentru
Ar fi de asemenea de folos o ee- asigurări cât d e mari în toate ramurile
flăm. Idealul este ca ele să devie,un
bun comun ca şi apele şi şoselele şi mlsiune consultativă pe lângă di CobăScescu 9 —
— Str.
dacă acest ideal este irealizabil, în recţiunea generală a
nici un caz Statul nu trebue să fa­ mată din reperezentanţi ai econo­
miei naţionale şi al
C. F. R.,

personalului
for­

C.
âre în depozit spre vânzare diferite dinamouri şi Electro
Motoare cu preţuri convenabile
DINAMQU 115 V 250 Amp. 4 0 PS.
Incendiu, Grindină,
că însă din căile ferate o sursă de „ „ 160 „ 26 PS.
câştig.
Adăogăm că sunt mari societăţi
F. R., care să nu aibă însă mai mult
de 21—25 membri.
Absolut necesară este înfiinţarea
„
,,
„
„
75 „
10 „
12 PS.
1 â PS. etc.
Viată, Accidente, Furt
de băi ferate, care, deşi funcţionea­
ză după toate regulele societăţilor unei şcoale superioare de căi ferais
Secţie
secţie specială
s organizată pentru construcţii do bobinajo şi ori
prin spargere,
particulare, dau totuşi deficit, cum pentru pregătirea întregului perso­
• cazul fn Franţa; astfel că exploa­ nal administrativ superior,
tarea autonomă nu este deloc un fiind indicaţii numai pentru servi­
panaceu.
*
ciile pur technice; de asemenea tre-
buesc sporite şcolile speciale exis
tente şi prevăzute cu internate pen­
LMiSi
inginerii

r s
fel de raparaţii de maşini electrice precum şi montaje,
eo fi
lin rări conslim-iopse s' garantele

. N . M o s c e w is i
Transporturi Fluviale,
M aritim e
Avantajele sistemului de adminis­ tru a atrage pe elevi; precum şi or- B IR O U T E C H N IC
traţie autonomă ar fii organizarea de cursuri speciale pen­ BUCUREŞTI. — Telefon £5/99. — Str. Academ iei 53. —
Conducerea superioară a căilor fe­
tru complectarea cunoştinţelor pro­
V inde p r o m p t din d e p o z it:
Beosqbit d e reprezentantele şi agenţiile ei din vechiul
rate ar reveni unui consiliu de ad­
fesionale a personalului actual, ca­
de benzină „B en z”
regat, Societatea a mai fnfinta! reprezentante şi agenţii
ministraţie format din 7—p membri
re, datorită împrejurărilor, nu este
suficient pregătit. Motoare Maşini de tâioplărie:
Schlüter etc. 4-45 HP. In toate oraşeie d e seamă din noile ţinuturi, printre
specialişti în căi ferate şi in toate cari cele mai principale în:
ramurtele economiei naţionale şi nu
Astfel concepută reorganizarea Electromotoare, dinamuri Bandsägen
«nul singur director general şi mi­ căilor ferate, pe un timp limitat şi
Strunguri Dicktenhobei Cojocna I Reghin
nistrul de comunicaţii. Dar acest cu caracter evolutiv, fără a sdrunci-
inconvenient actual se poate înlătu­ Langlochbohr-stemm-masctiine Arad
na organizarea sa actuală prin a-
ra efectiv prin noua organizare pro­ doptareâ unui sistem cu totul dife­ Rafeoteze Akerman Careiu Mare Sibiu
Abricht-ftige-Kelil-mascii ne
pusă în cele ce urmează. rit celur-prezent, renunţând la auto­
Economie in cheltuelile de exploa­ nomie, procedând la o profundă
tare prin Înlăturarea personalului descentralizare, la o bună selecţio
sinecurist, suprimarea unora din nare a personalului prin pregătire
Maşini de găurit
Pietre de moară
Fusuri pentru circulare
Diverse materiale technice
Alba lulia
Aiud
Diciosânmarfin
Defa
Satu Mare
Soroca
I
permisele permanente şi temporare technică specială, sporind salariile
şi desfiinţarea regimului de favoare personalului, căile ferate vor putea Montaje de motoare ds benzină, Diese!", electromotoare etc. Braşov -Dorna Vatra Seb eşu l S ă se sc
al industriei încurajate. reveni curând în starea înfloritoare sas» Bălfi Gura Humora Suceava
Nici una din aceste economii nu anterioară războiului, rămânând ca
este Insă de natura exclusivă a ad­ mai târziu să se procedeze la orga­ - Ä D E U T Z ÎO O H p . Bolgrad Hotin Sfghetul Marmaflei
ministraţiei autonome, ele se pot re- nizarea definitivă aşa cum va fi dic­
B.liza şi în forma actuală a exploa- tată de Împrejurările de atunci.
180 ture - co m p lect renovat în fab rică.- In drum m otoare di-1 Riiziaş îsmai! Sălişte
verse m ărci de" a 4 —60 HP. toate com plect renovate^ Motoc re Ï
fărei căilor ferate. întrebarea este electrice-D înam uri-A rticole\electro-teohnice. Instalează b ă i, apă, | Bisfrifa Lugoj Sinnkolaul Nare
însă: se pot face ele in mod absolnt B U L IU P A S C U canal uzine electrice de forţă ş i lum ină MONDIALA
şi sunt ele folositoare toate ? Supri­ Ing. loan F. Apostol. Bucureşti Pas. Imobiliara Tel. 35J27 Blaj Lovrin Timişoara
Ploeşti Pas. Cooperativa Tel. 24/1
marea tarifului industrial pe C. F.
R., in special, va aduce o gravă a- Poliţe Protestate Chişinău Mediaş Tg.-Mureş
tingefe industriei naţionale, căreia Cluj Oradea Mare Tighina
partizanii sistemului autonomist
nn-i oferă nimic In schimb. BRAILA RADIATORI Cernăufi Orhei Turda
In fine, avantajul principal care Jan! M. GaJiatzatos ieî 40.000
se pune in seama autonomiei ar fi 40.000; 40.000; 40.000; 37.300; 16.000.
Ţevi vârstele, Csxarse d e aburi si apă Cahul Oraviţa Ungheni
caldă, d e ?@siti şi t@ate părţile consti­
uşurinţa de a contracta an mare îm­ L ibrăria llestia
prumut necesar refacere! căilor fe­ D am ian I.ftzärescü
12.745-
16.700.- tuite pentru fncăSsiri centrase Caransebeş Orşova Vinga
rata şl nouilor conslrucţiunL Dar I. M. M unteanu
şi acest avantaj este relativ, dova­ A.
10.000.-
Nicolau şi 1. Vasiîescu 25 000.— livreaiă promt: Câmpulung (Bucov.) Rădăuţi
Xenofon Ambeiicopol 25.000. * * ! « $ • * & Maş i ni de C onstrucţiuni
dă că chiar industriile private sunt I. Ivanof 30.000.—
in lipsă de crodit, fapt pentru care Gh. G. Sasstu 50.000, 50.000, 50.000, m n v U a i i l a şi R adiatoare S. A.
se studiază tocmai Înfiinţarea, cu — BRAŞOV — Ulioa Mică 12 —
50.000, 50.90.
concursul Statului, al unui mare D ragom ir Lăzărescu 25.000,
institut de credit industrial. B. Z anaîos 25,000, 12.000.-— Prospecte si oferte gratis

V
 ARGUS
BgEg

SOCIETATE în NUME COLECTIV

t£
4 1 * lu c u r e ş li, S tr a d a , 41
« 3

A d r e s a T eleg ra fică ##T M O T E C # i T e le fo n

V.

MARE DEPOZI O E M A T E R I A L E
m

E L E C T R IC E T E C H N IC S
Motoare şi Dinamuri continu şi trifazice
Material® pentru boMnagiu ş i M a ş in i M e c a n ic e
Conducte de aramă ueizolate de 2,5-25m|t2 Scul® pentru Mecanici şi Electricieni
Conducte izolat® N.CLâ. toate dimensiunile C U R E L E
V olm etre, A m perm etre
inductoare, G alvan oscoap e
întrerupătoare Pârghie
M ateriale d e instalaţiuni P IE L E = C H IN G A
întrerupătoare, Dulii, Prize, Tuburi, Furtun d e cau ciu c şi câ n ep ă
D oze, etc., e tc . j ' = G A R N I T U R I ts z

REPREZENTANTA CENERALA PENTRU ROMANIA

>

a fa b r ic ilo r „ I S A R I A “ M ünchen \

p e n tr u c o n to a r e e le c tr ic e , v e n tila to a r e ş i m o to a r e
<* \

-, ■
KABELWERK, D uisburg
il C A B L U R I C O N D U C T E E L E C T R IC E
m
pi
$ 1

te i
K O CH & S T E R Z E L D resd en : —
¥\
l i

T R A N S F O R M A T O A R E E L E C T R IC E
instalaţiuni electrice de lumină şi foot
w

B E ¥ Œ S Bisai S O S C Ï B L â , C E R E R E

4
A