ani l I.

Preţul 5 lei

. , Pe na an 300 1*1; fa jumătate an 160 1*1; Director: J. B. Sima. Redacţia şl Aimlnlebatlai

Abonament): p( ll#1 |B>1 gj i,l Apare totdeauna Dnminect Cin), Itt. Rafina ■aria U,

Urare de Anul Nou

INTRODUCERE:

După cum e miceiul,

A n u ! Nou, cânt bate’n prag,
Cetitorii, abonaii,
Sorcovim şi no cu. drag:

F ericire dă-le Eoamne,

Prin de-i cu.-al iib irii foc.
Anul, care azi. hcepe,
Să le-aducă mut noroc!

P O L IT IC IA N .L O R :

Toţi câţi vor şi. s> agită,

Urcă-iv Doamne, a putere,
Şi din fagurele firii,
Stoarcă toţi m ai nultă miere.

Le urăm azi şi-acilora

Ce nici când nu ai visat:
Să ajungă prim-miniştri
Ori sub-secretari. di Stat.

S Ă T E N IL O i:

L e dorim dări miişorate.

Vite scumpej nutreţ bun.
Să nu uite stăpânina
N ic i de ţuică sau. tutun.

B Ă T R Â N IL O R pSKBffţwM» o »C
\ziuA D * lt»eur/
L e urăm o viaţă lu q ă , [ B MlMJTt
Şi multe m aim uţe’n ftră: f t W Ţ j M e OiciiiJSj <?'*® n T r c !
Voronov, cu-a lui, mitodă, Nici
S ă-i întinerească iari. < A* W S P U L î i O eo^AA
Í^ m R ® «4 A »A v / / J
«'"ÎS/ţ
LE G IU N E I ROMÂNE:

Legiu n ii’n care luptă

Foşti ofiţeri în războit^
Ii urăm să ia proporţia
L n i don General Moşoii.

NEG U STO RILO R DE LEAN ŞI

B L Ă N U R I:

Le dorim zăpadă multă,

Iarnă aspră frig cumplit,
Clientela s’ o jupoaie,
Cum ştiu ei m ai nimerit.

S TU D E N ŢILO R :

Baluri, vin, m anifestaţii

Şi bastoane mai masive,
Ca să-şi treacă doctoratul,
După merite spcrtive.

Ş C O L A R IL O R :

Ştim noi bine ce le place,

Şi o spunem fără ură,
Să se schim be în vacan ţă
Timpul lor de nvăţătură.

F U N C Ţ IO N A R IL O R : C O M E R C IA N Ţ ILO R : C O N S ILIE R ILO R M U N IC IP IA L I: NO U Ă, CELOR D E LA

Carne ieftină şi pâne
Şi să lie transformate,
L e urăm. bacşişurile,
In salarii regulate.
M U N C IT O R ILO R :
F ie-le şi lor pe voe:
Celor cu nădejdi pierdnte —
Să-şi vadă realizată
Ziua cea de opt minute.
IN D U S T R IA Ş IL O R :
L e dorim urcarea vămii,
Tocm ai precum se închină:
L a hotare zid puternic,
Pentru marfa cea străină.
Când sunt preturi m axim ale,
Toţi se plâng: com erţn-i m ort!
L e dorim deci anu-aceasta:
Libertate la import.
CELOR D E LA C. F. R.
L e dorim trenuri m ai bune,
Căci încep a rugini.
D eraieri pot fi m ai multe,
Dar nu-atâtea pungăşii.
B A N C H E R IL O R :
>e dorim m ulte’mprumnturi
lela Stat. E i ţara-ajută:
Und prim esc cu 8 procente
Unşii iau optzeci la sută.
Ei sunt m ucenicii vrem ii,
Sărăcia îi înghite:
Să le dăm fonduri secrete
Şi bugetele sporite!
B O G A Ţ IL O R ŞI S Ă R A C IL O R :
R Ă S P U N S U L A N U L U I NOU:
Cerşetorii toţi s’ajungă
Proprietari de comori,
Iar bogaţii să se schimbe
Pentru-o clipă n cerşetori.
M IL IT A R IL O R :
An şi dânşii-o rugăm inte
Falnicii eroi ai ţării:
Cu-anul Nou să eşueze
Conferinţa dezarm ării.
.R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă "
Ne dorim noroc la muncă,
A bon aţii să sporiască,
Şi pe toţi revista noastră
Cât m ai mult să multumiască.
Arlequin, ce cânţi în rime,
Croncănind ca şi un corb,
Roata lu m ii nu se’ntoarce,
Nu uita: Norocu-i orb.
Ii atrage pe-unii noaptea,
P e-a lţii poate aurora:
Ce e scris în cartea sorţii
Voiu aduce tuturora.
Iarnă grea la Londra. Lucru rar:
T O T EU. om de zăpadă.
 2 REALITATEA. ILU ST R A T Ă — No. 48 — 31 Decembrie 1987.

REALITATEA proape în toate ţările, astiel în nouile alegeri se valua în acest

FOAIE S Ă P T Ă M Â N A L I ILUSTRATĂ Grecia, Franţa, Ungaria, M exico sens o hotărîre defiitivă.

REDACŢIA fi a d m in is t r a ţ ia

■la]— «ti. Regina Mar ia Nr. 36— Cin]

Telefon 4-46
La Bacnrafti: Calea Victoria! 39.
Telefon 63— 92
PREŢUL ABONAM ENTULUI:
Pa am an Întreg . . . Lei 366
Pa e jumătate l e u . .
Pa trei I n n i ......................... 80
PENTRU STRĂINĂTATE
Peatra A m e r i c a ...................... $3
lagoilavia fi CahoiloTacla Lei 466
Editor fl Director: 1. B. Sima
fau eta r de redacţie: R. Coaitaatia
Cenzurat
DUMINICA, 31 DECEMBRIE, 1927
m m
N U L NOU, se vede, e m en i
A să aducă importante sur­
prize politice în tara noastră. Se
făuresc atâtea com binaţii, se
trag sforile cu atâta abilitate,
presa vorbeşte despre atâtea
„ 166 schim bări şi tratative între par­
tide,, se iau atâtea atitudini, în ­
cât din ha.osul acesta nu poţi
desprinde decât un singur fir
ariadnic, am im e, că opoziţia
vrea puterea cu orice preţ, că
fiecare partid e gata să ia orice
răspundere în v iito r şi asigură
sus şi tare că are la spate m a ­
sele poporului şi, că guvernul se
cram ponează de cârm a tării, cu
toată puterea.
In timp ce bietul contribuabil
cinstit îşi plăteşte cele 99 de fe­
luri de im pozite, în timp ce co-
m erciantuli e declarat în stare
u M
şi altele, unde sate întregi au
fost şterse de apă de pe supra­
faţa pământului, făcând multe
victim e şi uriaşe pagube.
*
»
O N S IL IU L fed-al al Elve­
C
ţiei a decis s nu îngăxlue
supuşilor ruşi să p stabilească
la G eneva în călite de obser­
Ţ N timpul din urmă şefii parti-
dului naţional ţărănesc p.u P R E S A străină aduce im por­ vatori ai sovieteloiîe lângă Liga
tantele declaraţii ale m in i­ Naţiunilor.
hotărît ca la prim a vacanţă p ar­ strului de externe argentinian, Z iariştii sovieti au căpătat
lam entară opoziţia să pună can ­ d. Gallardo, din care reese că e totuşi în voirea t a-şi putea
didatura d-lui profesor N icolae probabil ca Argentina să reintre exercita profesivea în mod
în L ig a Naţiunilor. în ain te de liber.
Iorga. Aceasta nu numai ca r e ­
cunoaştere a m eritelor d-sale cui
urale, ci şi ca o manifestaţie,
îuţin cam târzie nu-i vorbă,
înpotriva guvernului.
In prim ul, moment era vorba
să fie demis un deputat de A lba-
Iuiia şi locul lui să fie cedat
d-lii Iorga.
Qim această situaţie ar fi pu­
tut (uce la unele complicaţii, s’a
Lupta între apă şi bere, pentru alegerea preşidftală în
hotăiât apoi ca partidul naţional
Am erica.
ţărănesc să înscrie din proprie

HAI SA VISĂM de falim ent, în tim p ce ţăranul

Teatrul N aţional din Cernăuţi
a reprezintat puternica dramă a
lui KarJ. Ceapek: „R .
Succesul a fost, ca şi pe scenele
din Occident, m ai mult de cu­
riozitate căci scriitorul
prea departe cu
O am eni artificiali, întocm iţi
om după chipul şi asem ănarea
lui, capabili să îndeplinească
toate sarcinile om enirii, cari se
m işcă şi cari vorbesc?
Nu, să fim serioşi, prea e în ­
drăzneaţă închipu irea!
noastră a iscodit tot felu l de n ă z­
bâtii. Plutim în aer şi ne cobo­
râm în adâncuri de mări. A m
găsit m ijloace de prelungire
v ie ţii şi de gâtuire a ei.
O am enii au dovedit că pot să
fie şi dum nezei şi demoni.
D ar oam enii nu
pinge curajul şi geniul până la
a înfăptui oam eni ca ei, —
din lnt însă, ci din sârmă, din
tărâte, din cauciuc . . .
Şi to tn ş . . .
Totuş K a rl Ceapek
precnrsor. N ’ati citii zile le
cute, în ziare, că în A m erica
există acum .secretarul
m a t"? Poartă guler, cravată, ca
d-ta, ca m ine, vorbeşte la tele­
fon, dă răspunsuri
prompte, î|i notează
adresa. Când şeful vin e în cabi­
net, a flă dacă a fost căutat de
cin eva în lipsă, — şi pentrn ce.
Secretarul nu-i guraliv. E po­
liticos, dar concentrat.
„bu n ă-ziu a“ , răspunde
„da, nu, mă rog, la reved ere".
Laşi receptorul convins
vorbit cu un seam ăn al tău cu
nn funcţionar bine crescut.
Funcţionarul e, însă, un om-
fantoşă. E compus din
din tărâ)e, din cauciuc. Creerul
lu i este electric. In grum azul lui
e o diafragm ă de gramofon. Suf­
let nn are.
E i şi?
„O m u l“ este un prim itiv. Este
aşa cum au fost cei din cari ne
tragem n oi: rudimentar. M âine
exem plarul lui v a f i perfecţio­
nat. M aterialul se va subţia. V a
căpăta desigur şi posibilitatea
de-a sim ţi ca noi, de-a f i fe ri­
cit şi deasem eni n efericit ca noi.
Prieteni, hai să visăm în pra­
gul acestui an din calendarul
căruia n ’am rupt decât o filă !
H a i să mergem cu închipuirea
cât de departe. Să m ergem cu
îndrăzneala până la a ne în ch i­
pui că lumea va fi m âine m ai
bună decât a s tă z i. . .
Iou Pas
îşi vin de ultim a găină ca să m ul­
ţumească am biţia percepotrului,
ori îşi pune plugul zălog la di­
in itiatvă candidatura d-lui Iorga
la scai nul vacant de senator în
judeţul Tecuci.
U nii susţineau că e m ai e fi­
feriţi căm ătari şi în tim p ce
funcţionarul tânjeşte de foame, cace intrarea d-sale la Cameră,
U. R .“ . partidele se agită, politicianii decât la Senat şi în urma m orţii
pertractează, m iniştrii cerşec îm ­ deputatulii profesor Paşcanii, s’a
prumuturi, toată lum ea discută hotărât îi unanimitate ca locul
aprins şi caută să răscoale ta-
a mers vacant de deputat să fie cedat
berile gata pentru răfu iala din
’nchipuirea. d-lui Iorga
urmă.
de Această situaţie nu se m ai A stfel la o eventuală redeschi­
poate tolera. Lum ea s’a săturat dere a parlim entului vom putea
până în gât de atâtea vorbărie
auzi şi glisul d-lui profesor
goală şi aşteaptă fapte,, dar fapte
Iorga.
m ari, cari să curme m izeria ce­ *
tăţenilor şi să liniştească spiri­
tele atât de agitate. Ţ A tribünéiül din Iaşi s’a au­
M intea Se p^-re că partidul naţional- tentificat actul de îm părţire
tărănesc începe a înţelege, că a a verii defmctului rege Fer-
orice ezitare în a porni lupta
dinand. Aceasta, întrucât în ju­
îm potriva guvernului şi pentru
reîntoarcerea cinstei şi a legali­ deţul Iaşi se î l ă moşia Poeni,
a tăţii,, îl v a face tot m ai impopu­ care a căzut în lotul principesei
lar şi tot m ai puţin stimat, ba Ileana.
poate chiar părăsit de aderenţi, Totalul averii rămase a fost
cari ar urma să caute noui o ri­
preţuită la suma te 387 m ilioane
entări politice, şi de aceea a ho-
tărît în şedinţa din urm ă a c o ­ 476 m ii şi 741 lei
puteau îm ­
m itetului executiv să pornească Pe fiecare moştinitor vine cu
la fapte, să înceapă lupta pe v ia ­ aproxim aţie 76 miloane lei. A c ­ In curând vor avea loc în America
nn
tă şi pe m oarte pentru răstur­ tul de îm părţeală a fost prezen­ alegeri, pentru locul de preşedinte.
narea guvernului, prin ori şi ce
tat tribunalului de d, C. Bolomei, Intre cele două partide care există,
m ijloace legale.
R ă fu ia la v a începe cu sigu­ ca trim is al înaltei regenţe. lupta se dă mai puţin pe baza prin­
*
ranţă cu ziua de 28 Ianuarie. cipiilor politice, decât pe temeiul
este nn
1928, dacă până la această da­ "N urma ploilor dn ultimul
tre­ tă guvernul nu v a fi demisionat.
Guvernul pare îngrijorat de
1 timp, topindu-se zâpada râu­
rile încep să iasă din matcă a-
prohibiţiei alcoolului. Sunt anume
în ambele partide unii „U ZI“ adică,
auto­ declaraţiile belicoase ale d-lor m eninţând cu inundarea unor dintre acei cari sunt contra prohi­
Maniu iş M ihalache, dar cu toate ţinuturi întregi. Inund iţii sunt biţiei, şi alţii „USCAŢI" cari nu
acestea nu şi-a pierdut calm ul nu num ai în ţara noastă,
istaţ, ci a- admit altă băutură decât apa.
şi îm prăştie ironii usturătoare lE.
lim p ezi şi adresa opoziţiei ,,flăm ânde şi ne­
num ele şi putincioase.“
Pentru a arăta tării că se bu­
cură de toată sim patia şi în cre­
derea străinătăţii, guvernul pi-
păeşte pulsul în străinătate prin
îm puterniciţii săi, pentru con­
Spune tractarea unor împrumuturi.
cu un D. Maniu ca răspuns, a citit
o declaraţie în numele partidu­
lui său, din care reese destul de
că ai clar deşi în term eni politicoşi, că
este îm potriva împrumuturilor.
In acest sens a trim is pe d.
M ihail Popoviciu la Paris, spre
a în deplin i o misiune foarte de­
sârmă, licată. Care este această m isi­
une, nu se poate preciza, nu se
poate anticipa, în orice caz pen­
tru lib erali plecarea d-lui Popo­
viciu, m iroase urât de tot.
D in in form aţiile ce le avem ,
acesta ar f i semnalul de luptă
între cele două partide, cari nu
se pot înghiţi, sau m ai bine zis,
dacă ar putea, s’ar în gh iţi pen­
tru totdeauna unul pe altul.
V a pleca guvernul? Cine îi
v a m ânca co liva ? V a putea par­
tidul naţional ţărănesc să guver­
neze singur? Ce îm bunătăţiri va
putea face fată cu situaţia în ­
grijorătoare din ziua de astăzi?
Sunt tot atâtea întrebări, că­
rora profet să fii şi nu le-ai pu­
tea da un răspuns precis.
De aceea aşteptăm cu în cre­
dere anul nou, şi vom vedea ce
surprize ne v a aduce. In noaitea de Anni Nan
 R E A LIT A T E A IL U S T R A T Ă — No. 48 — 31 Decembrie 1927.

DN ŢARA ŞI DIN STRA1NATATE

D e le g a ta P olon eză la G eneva: M inistrul de externe Zalew -

ski, Preşedintele de Consiliu M areşalul Pilsudski şi M in i­
strul de externe francez Briand, la o consfătuire intim ă.

Ahm ed Zogu căruia A lb an ia recu­ M arele R abbin din V iena, P ro ­

noscătoare i-a acordat, prin vo ­ fesorul Dr. H. P. Chajes, care se
tul Senatului, titlul de „salvator
bucura de m ari sim patii, a mu­
al n aţiu n ii", m ergând la o ser­
rit în vârstă de 51 ani.
bare de gală în Tirana.

IN D U S T R IA ROM ÂXSCĂ: Săptăm âna trecută s’a instalat în Clnj d o » dinam uri electrice,
aşa încât oraşul să flncă lipsă de lum ină. Capacitatea celor două dinaiuri, adăogată celei de
până acum, v a put^atisface n evoile de curent electric, ale oraşului Inj, vrem e de un an Din Ţara Sfântă: pescari pe M area din G alileea
de : Aceste două dinam uri au fosi construite în ţar?

Cnferinfa űezarimri a a a s ia

VIITORUL
SOCIETATE ÎN COM ANDITĂ P E N ­
TR U AJUTORĂRI DE DOTE
CLU J, ST R A D A M EM ORAND ULUI NO. 4.

P rim e sc dotă (zestre)

Domnişoarele, doamnele şi domnii, cari voesc să se
căsătoriască dacă incheii contract cu institutul nostru.
Plătim sau dăm: celor din clasa 1. 100.000 lei
numerar sau o garnitură completă de dormitor, soufra-
gerile şi bucătărie, în valoare totală de 120.000 le i
Celor din clasa II. 70.000 lei numerar, sau o garnitură
completă pentru un dormitor, soufragerie şi bucătărie^
in valoare totală de 80.000 lei.
Celor din clasa III. 40.000 leii numerar, sau o gar­
nitură completă pentru dormitor şi bucătărie in valoare
de 50.000 lei.
In senznl condiţiunilor noastre generale, plătim în nu­
merar ajutorul de dotă şi acelor persoane cari nu se voi
căsători.
Cele m ai awantagio a se c ondiţiuni
înscrierile se pot face: în Cluj, la sediul societăţii, Str.
Memorandului 4. Căutăm reprezentanţi cu salariu fix în
toată tara, cari să poseadă garanţie morală şi materială.
CUM VEDE C A R IC A T U R IS T K E LE N A C T U A L A C O N FR IN ŢĂ A DES A R M Ă R II:
D ela stânga spre dreapta: Cele B ernstorff (G erm an ia), en eralu l de M arinis (Ita lia ) L itw in o v
(R u sia ) Sokol (P o lo n ia ) Lorcecil (A n g lia ) Pan i BoncourPran ta)> Gibson (A m erica).

Cu priléul amlui nou „Realitatea Ilustrată ’

urează âtitorior săi sănătate şi voie bună.

 4 REALITATEA ILUSTRATĂ — No. 48 — 31 Decembrie 1927.

PIUTARCO EIMS CALLES

Dârbalnl ca pumnul de Ilcr
MERICA — nu e vorba numai
A de Statele Unite, ci de întrea­
ga homisferă apuseană — este ma­
rele continent al republicelor, a că­
ror constituţie în ultimii zece ani
a fost imitată după cea a unor sta­
te europene. Din pricina şubredei
baze democratice pe care o au. se
întâmplă adesea să nu fie decât un
salt, până la o alcătuire de stat ui-
tra-democratică, sau la o form* de
(de Curt L. Heymann — New-York)
didat serios la succesiunea lui Cal-
les, a fost făcut nepericulos. Gene­
ralul francez Coserrano, odinioară
cel mai puternic prieten al puterni­
cului general Obregon, a murit. Şi
acela putea să fie candidat pentru
alegerile următoare de preşedinte şi
a fost înlăturat repede. Cu alte cu­
j vinte :calea pentru Generalul Obre­
! gon care apără politica lui Caile,s şi
este protejat de către prşedintek
Ies, „bărbatul pu pumnul de fier“ ,
s’a folosit de dreptul pumnului său.
Titlul onorific de „omul de fier“ ,
care înaintea lui a fost purtat de
dictatorul mexican Porfiro Diaz, a
trebuit să treacă asupra preşedinte­
lui Calles.
Cal Ies e un om robust, cu apa­
renţa mai mult înspăimântătoare
Trupe pe drum. Starea norm ală a armamexicane.
pe omul ci-udim îl reprezintă
duşmanii săi pm îl arată ordi­
nele sale de futie. Nu se teme
de nimic şi ijun protest al lu­
mii civilizate! poate avea ceva
împotriva ac« om. Acest băr­
bat, a nimiclir şi simplu opo­
ziţia în legăil cu conflictul bi-

pC AL D IA Z
episcopul i M exico conducă­
torul partilui catolic afară din
tară.

A stăzi ministru de răzbdu şi

m âine îm puşcat! Generalul Se-
rano care în ultim a revolute a
iost omorît la zid, vorbind în
1924 la un congres.

Fostul preşedinte Generalul Obregon,

Preşedintele M exicului P. E.
în 1924.
guvernământ cu totul reacţionară. precedent.
Bolşevismul cu tendinţele lui radi-
caile, aşa cum. se manifestă în so­ gerii sale, după ce autoritatea gu- în jurul gurii, cu qhi adânciţi în vorbeşte scurt.' Hotărîrea şi judecata cel m ai rios contra-candidat în
vietele dela Moscova, îşi fâlfâie me­ vernului a îndepărtat din drum toa- orbite şi cari priv^- scrutător, cu grabnică emană din toată înfăţi-
reu arătarea sa fantomatică, pe ori­ te piedecile existente.
zontul politic american. Cât de
mare este mişcarea în lumea nouă,
respectiv cât de mare este groaza
unui asemenea pericol, se poate
vedea din react-iunea din Statele-
Unite. E destul să amitkn cazul Sa-
cco-Vanzetti. Nu trece o zi, în care
ziarele să nu. ridice glasul lor şi
să arate cu degetul în spre Mexic.
După cuim se pare, acolo este
centrul în care mişcarea revoluţio­
nară a prins mai mult şi de unde
ameninţă să se răspândească pe
orizontul american la nord şi la
sud.
In acest articol nu avem preten­
ţia să documentăm aceste păreri, cu
fapte. Cum se întâmplă totdeauna,
în ţările care trăiesc sub apăsarea
unei dictaturi, şi în care părerea
publică este obligată să se supună
unei cenzuri guvernamentale — eve­
nimentele Mexicane, din ultimele
săptămâni, au alimentat iarăş svo-
nurile alarmante. A fost nevoie de
aceste întâmplări revoluţionare,
pentru ca guvernul mexican să-şi
poată motiva terorismul şi pentru
ca preşedintele Calles, conducătorul
„mişcării“ să fie declarat drept prin­
cipal vinovat.
Preşedintele mexican nu ia nici o
poziţie faţă de asemenea acuzaţii.
Singurul lucru care motivează pur­
tarea sa este puterea lui prover­
bială, putere cu care stăpâneşte
ţara şi în virtutea căreia îşi pretin­
de locul. El domneşte şi guvernează
totodată. Şi fără îndoială că dânsul 1
ţine cu putere stăpânirea. In timp
de două săptămâni sub regimul lui
de fier au fost îndepărtaţi cetăţenii I
conducători . ai republicei şi, dată
fiind situaţia în Mexico, trebuie să
se înţeleagă printre rânduri, din ra­
rele comunicate oficiale şi din in-
formatiunile scurte, ale presei, că
voinţa guvernului Calles este să-şi
păstreze autoritatea sa, până la ul­
tima posibilitate.
Generalul Amulfo fíomez. un can-
Calles ales \ am ic credincios şi cel m ai puternic spri­
jin al preşedintelui actual, candidat pen­
tru alegerile presidentiale.
decât prietenoasă, u o privire pă- rile lui Mussolini şi poza lui Pri-
Nimic nu mai stă în calea ale- • Irunzătoare, cu triaturi energice, mo de Riviera. E omul faptelor şi Genera A R N U L F O GOMEZ
ígéri — mort.
fruntea scurtă şi deaptă, are tot I şarea lui. Uşor câştigă pe oameni
Dictatura a învins în Mexic. Cal- aerul dictatorului, f, lipsesc gestu- de partea lui. Nimic nu trădează
Generalul QUIJANO
unui in tre conducătorii ultim e-
loi răscoale — împuşcat.
sericei. In politica externă, dânsul
şi-a fătat punctul de vedere, în
mod fnergic. A spus Statelor Unite
atât fe clar şi de precis ceace vo-
eşte încât în tensiunea dintre S.
U. i Mexic se poate observa mai
de labă o concesie din partea lui
Cooldge,' decât o micşorare a lui
Calls.. .
Sf spre a reveni la Diaz, bărba­
tu le odinioară cu pum-nul de fier:
Diiî a sburat şi a murit în exil.
nJ.â Diaz au urmat 12 preşedinţi
M p ani. Au venit toţi şi au ple­
cai cu toţii, fără ca vreunul să fie
îiJ stare să conducă barca statului,
pin vicsitudinile perioadelor furtu-
rnaxe şi să apere ţara de mişcări
revoluţionare. Cu excepţia lui Obre-
Iţnfl şi a lui Calles, ei au fost tot-
ţauna numai stăpâni temporari în
I Ehapultepec, castelul imperial a.1 lui
IIfaximillian.
Puterea lui Calles se sprijină în
primul rând pe armată, apoi pe cei
doi sfetnici ai săi, Obregon şi Mo-
rones. Acesta din urmă, pe lângă
funcţiunea pe- care o are în cabi­
net, este totodată şi conducătorul
puternic al întregei muncitorimi
j Mexicane şi astfel asigură preşedin­
te lu i o majoritate covârşitoare. To­
tuş, este neîndoios că opoziţia lu­
M exico şi Sovietele: preşedinte’ o Calles prim ind pe ambasadoarea So'te;01. ,j-na Kollontay crează pentru a submina puterea lui
în 1925. ' Calles care se sprijină pe sabie.
 ,_____________________________________________ 2
Nu mâncaţi peste măsură dacă nu vreţi să îmbătrâniţi repede
Sângele pentrn organismul
viu este un curăţitor şi tot­
odată cărăuşul care duce
hrana în toate colţurile tru­
pului. Sângele aduce în tot
trupul materiile nutritive,
scaldă ţesuturile, şi ia cu sine
substanţele otrăvitoare care
se formează în corp.
D aniel Lam bert. omul cel mai
gras din A n glia, contemporan ci
epicureul francez B rillat S a va rii
E SPUNE cu drept cuvânt că
S „omul este bătrân cât îl arată
vinele.“ Din punct de vedere ştiin­
ţific, acest adagiu este foarte ade­
vărat, întrucM se referă la circu­
laţia sângelui prin vine şi artere.
Sângele are o funcţiune dublă: el
.adună substanţele hrănitoare care
difuzează (trec) prin pereţii intesti­
nului subţire spre a le transporta
până în cele mai depărtate părticele
ale ■trupului şi a repara astfel alcă­
tuirea uzată a organismului nostru,
întreaga viaţă depinde de chipul în
care acest serviciu de transport şi
de reparaţie a ţesăturilor se face.
Totodată sângele este şi un puri­
ficator, căci, lăsând substanţele nu­
tritive în diferitele părţi ale trupu­
lui, el ia cu dânsul spre a le eli­
mina (a le da afară) tot ceea ce e
uzat din mecanismul omenesc. Sân­
gele are prin urmare două funcţiuni;
şi aceste două funcţiuni — pentru
ca omul să se poată bucura de să­
nătate şi de o viaţă îndelungată —
trebuie să se îndeplinească în mod
regulat. Dacă sângele nu împrăştie
bine alimentele sau dacă nu curăţă
materiile dăunătoare din trap, atunci
toată maşinăria corpului nostru se
strică.
De curând, în urma unor cerce­
tări îndelungate ■şi minuţioase, dr.
Leonard Williams din Londra,
arătat că supra-alimentaţia
a
(prea
multă mâncare) provoacă cele mai
adesea ori bătrâneţea timpurie. Sân­
gele care curge prin artere şi prin
vine încărcat prea mult cu mate­
rial hrănitor nu mai poale lua din
trup materiile nefolositoare, sub-
stanţele otrăvitoare, care rămânând
se descompuni, produc substanţe
vătămătoare şi atacă organele şi ţe­
suturile.
Fiecare dintre noi cunoaştem oa­
meni cari la vârsta de 6 sau 70 de
ani îşi păstrează totată vigoarea
corporală, după cum cunoaştem de
sigur pe alţii cari la 10 de ani par
bătrâni.
Astăzi nu mai există oameni de
ştiinţă cari să nădăjduiască că s’ar
putea descoperi vr’un mijloc magic
cu ajutorul căruia să se perpetueze
viaţa, şi nici „elixirul tinereţii* nu
mai formează preocuparea savanţi­
lor moderni. Oamenii de ştiinţă de
astăzi dau lupta împotriva îmbă­
trânirii premature, împotriva îmbol­
năvirii organismului
R E A L IT A T E A
Ninon de L ’Enclos, una dintre
frumuseţile regim ului lui Ludo­
vic al X IV -lea. Născută în 1616,
printr'un regim alim entar strict,
şi-a putut păstra tinereţea şi în ­
făţişarea plăcută, până aproape
de sfârşitul zilelor ei şi a trăit
90 de ani. Această fem eie a fost
atât de frumoasă, încât fin i ei
s’ a Îndrăgostii de dânsa, când ea
avea 50 de ani, fără să ştie pe
cine iubeşte. Când a aflat că e
mama lui, dânsul s’ a sinucis
pentru că n’ a putut s’o ia în că­
sătorie. Ninon de L ’Enclos, până
la vârsta de 70 de ani, a fost
fem eie tâ n ă ră " şi adorată de
mulţi. Regim ul ei era constituit
in special din spanac, vin roşu
şi apă.
Este sigur că orice bărbat sau fe­
meie trebuie să rămână sănătos
până la sfârşitul vieţii. Si aceasta
ies'e posibil pentru fiecare, dacă du
jce lm traiigionic, dacă trăieşte cum-
pătat. Melcii consideră drept una
dintre prircipalele cauze ale îmbă­
trânirii tinpurii, şi deci a scurtării
vieţii, alimmtaţia ijirănirea) rău fă­
cută, mai ales în cantitate prea
mare.
ENTRT noi sângele apare
P ca o m aterie lichidă. De
fapt, dacă cercetăm sângele la
m icroscop roi constatăm că este
alcătuit din particule solide, ca
nişte globurile m ici, atât de m ici
încât de abia trei m ii puse una
lângă alta form ează o lungim e
de doi centimetri. Aceste globu-
rele sunt colorate în roşu şi plu­
tesc în tr’ un lichid de culoare
IL U S T R A T Ă — No. 48 — 31 D ecem brie 1927.___________________________________ '
K a-Be-Nah Civey
W ence, din M inne­
sota voevod al P ie i­
lor R oşii din A m e­
rica, de bună seamă
n’ar i i ajuns până la
vârsta de 137 ani,
cât are a stă zi: dacă
nu ducea o viaţă
frugală.
slab gălbuie, atât de
multe încât într’o
singură picătură de
sânge nu m ai mare
decât atâta cât tre­
bue ca să păteze un
cm. patrat dintr’un
colţ de batistă, sunt
5 m ilioane de asem e­
nea corpuscule. In
afară de aceste g 1o b u r e 1e
roşii, în sânge, se m ai găsesc şi
oişte corpuseuli albi. în sânge
mai puţin numeroşi decât cele
roşii şi care au anumite funcţi­
uni. Corpusculele albe şi roşii
form ează aproxim ativ jumătate
din greutatea totală sau din v o ­
lumul sângelui.
Corpusculele roşii au funcţiu­
nea de a duce oxigenul din aer
— un gaz care se găseşte în at­
mosferă şi pe care noi prin res­
piraţie îl introducem în plă-
m âni — - în toate părţile trupu­
lui. Globulele roşii lasă în trup
oixgenul pe care l-au luat din isihii să se scoată din sânge glo- în constituţia chim ică a acestor
plăm âni şi trecând prin inim ă j bulele roşii şi cele albe, aşa în- părţi din trup ,se poate învedera
se înapoiază la plăm âni. După
cum s’a putut dovedi, globulele
atât cele roşii care duc oxigenul
în trup, cât şi cele albe care au
alte funcţiuni nu alcătuiesc par-
__________
O caricatură de James G illray.
făcută prin anul 1800. E o satiră
a obiceiurilor acelei epoce şi se
potriveşte foarte bine şi astăzi.
|medie anemia, sau alte afecţiuni, ale
.organism ului. .
Serum-ul este un lich id gălbui, lim -
; pede, sirupos, fără să fie dulce. Din
acest serum s’au putut separa — în sân-
; gele norm al — peste 100 de substanţe
j chim ice deosebite, şi numărul acestor
|substanţe e şi mai mare când trupul este
|bolnav.
In serum-ul din sânge în afară de o
cantitate mare de apă se găsesc proteine.
Proteine se numesc o serie de substan-
te care intră în alcătuirea tuturor celu­
lelor din plante şi anim ale. Exiistă foarte
multe feluri de proteine şi în serul din
sânge ele form eam ă 7— 8 procente. Una
dintre proteinele mai importante din se­
rul sângelui poartă numele de serum a l-
bumină. Ea se aseam ănă cu albuşul de
ou şi ca şi acesta, se poate d izolva în
apă form ând o soluţie asemănătoare cu
guma arabică.
In afară de proteină în serul din sân­
ge se găsesc sare din aceea de care ne
slujim în bucătărie, com binatiuni de po­
tasiu,, de fosfor, de săruri de m agnézium ,
de calciu, urme de zahăr, urme de iod.
de cupru, etc. Se mai găsesc în serum-ul
din sânge două substanţe, îm prăştiate
sub forma de picături m ici grase şi care
se numesc „lecitin ă “ şi „ch olesterin ă".
De asemenea s’au putut găsi substanţe
care conţin sulf. O an aliză com pletă a
sângelui înseam nă un adevărat catalog
de muzeu chim ic.
Constituenţii norm ali
ai sângelui omenesc. ŞO R se poate pricepe m otivul acestei
Când sângele este
prea încărcat de sub­
U com plexităţi în form aţiunea sânge­
lui când ţinem seama de numeroasele
stanţe alim entare, a- funcţiuni ale sângelui. Sângele treb u ie— ,
după cum am m ai arătat — să străbată
tunci el nu-şi mai
poate îndeplini func­ cele m ai îndepărtate părţi ale trupului şi
ţiunile sale obişnuite, să pătrundă în toate ţesăturile. El trebuie
adică de a hrăni tru­ prin urmare să conţină toată varietatea
pul şi de a îndepărta de substanţe din care sunt alcătuite dife-
răm ăşiţele organis­ ritle ţesuturi. Iată bunăoară oasele, care
mului omenesc. sunt form ate în m area lor m ajoritate
din m aterii minerale,, cum să­
rurile de calciu, (var, fosfat). De
tea cea m ai com plicată din sân­ sigur că sângele, care are dato­
ge. Aceste globule au putut fi se­ ria să refacă ţesutul osos„ să-l
parate, analizate şi studiate. Mult clădească când e vorba de copii,
m ai interesant, m ai puţin cuno­ va trebui —• ca şi în cazul când
scut şi m ai com plicat éste lich i­ un os s’ar rupe — să ducă şi sa­
dul în care plutesc globulele albe rea de potasiu şi fosfatul do ca l­
şi roşii, lichid pe care m edicii îl ciu. De asemenea tot sângele tre­
numesc , serum“ .
buie să refacă pielea, părul sau
Prin diferite procedee este po unghiile. Câtă deosebire există
cât să răm ână serum-ul liber. îri mod de tot simplu. N ’avem
Vom m enţiona în treacăt că nu­ decât să ardem câteva fire de
mărul de globule roşii sau albe păr, o bucată de unghie sau o
care se găsesc într’un centim e­ bucăţică de piele. Fiecare din
tru cub de sânge indică pentru acestea prin ardere produce un
 6 R E A LITA TE A IL U ST R A T Ă
m iros caracteristic, care se deo­
sebeşte dela unul la altul. Acea­
uşoare, adică atenţia la canti­
tatea şi calitatea alim entelor, A le g e re a in
sta arată că şi m aterialele con­ v a uşura sarcina sângelui şi v a
stitutive sunt deosebite. Lucrul
se confirm ă prin an aliză ch im i­
ţinea, cât m ai îndelungată v re ­
me, bătrâneţea departe.
c o n c n n n l fotogen ic
că. Sângele are m enirea să con­ Săptămâna trecută, în faţa unei comisiuni, alcătuită din
Ştiinţa a în văţat toate acestea
struiască toate aceste părţi ale d-nii E. Puica director al P oliţiei Cluj, Eugen Clonţa inspec­
de curând; în tim purile trecute
organism ului cu structura lor tor de Poliţie, Iustin Ilieşu publicist, etc. a avut loc deschi­
supra-alim entatia era socotită
deosebită. Şi singur serului din derea urnei, în care s’au strâns voturile concursului de
dovadă de bogăţie şi astfel era
sânge îi revin e sarcina întreagă, fotogenie. Au fost în total 37,554 voturi şi au întrunit:
la modă. Ospăţurile rom ane ţi­
globulele m ărginindu-se să dea
neau zile întregi, pentru ca oas­ No.
oxignul necesar.
peţii să poată consuma cantităţi No.
Nu e de m irare că unii fiziologi
enorme de alim ente, pregătite cu No.
au fost ispitiţi să considere se-
tot felul de rafinéria, spre m area No.
rumul din sânge un organism
glorie a gazdei. Cei cari benche-
No.
viu, asem enea celulelor in d ivi­ tuiau, recurgea adesea Ia prac­
duale care constituiesc multe din No.
tica desgustătoare a vom itării,
an im alele de apă inferioară. No.
adică îşi goliau stomahul, l cu a-
Multe din părţile trupului, No.
jutorul em eticelor (substanţe ca­
uzându-se în conţinu, au nevoe No.
re produc vărsături). Sc spune
să fie reclădite de către „m un­ No.
că Enric I al A n gliei, regele Ioan,
c ito rii" dibaci, cari există în ce­ No.
regele Filip al V -lea al Spaniei,
lulele trupului omenesc. Aceşti No.
şi Enric al V III-le a al A ngliei,
m uncitori, asem enea tâm plarilor No.
au murit cu toţii, din pricina
şi zidarilor cari ar răsturna o No.
sau a cantităţilor prea m ari de
casă, produc dejectiuni (gunoaie) No.
alimente, sau a indigestiei pe
care trebuiesc curăţite. Serumul No.
care şi-au provocat-o. Nu este
sanguin, în calea sa culege toate No.
o sută de ani, de când cel m ai
aceste resturi, toate aceste pro­
important subiect de discuţie şi No.
duse nefolositoare şi ducându-le
pentru caricaturişti erau banche­
în rin ich i sau în porii pielei, se
tele, în care oam enii se supra- No.
descarcă de dânsele.
alimentau. Şi oare la noi, astăzi No.
Tocm ai pentru ca această ope­ chiar nu e obiceiul, la fiecare No.
raţiune de curăţire şi depozitare sărbătoare, ca omul să m ănânce No.
a răm ăşiţelor să nu fie îm pie­ peste măsură de mult, să-şi în ­ No.
decată, e nevoie ca nutriţia să carce stomahul şi astfel să-şi No.
se facă cu mare băgare de sea­ scurteze zilele? No.
mă. Supra-alim entaţia îm piede­ No.
Daniel Lam bert, un om enorm
că circulaţia sângelui fluid, îm ­
de gras, care cântăria la sfâr­ No.
piedecă curăţirea substanţelor
şitul v ie ţii sale 360 de kgr., a No.
nefolositoare şi aduce astfel bă­
murit în anul 1809, la vârsta de No.
trâneţea timpurie.
30 de ani. Era nom ângăiat că No.
După ce hrana este digerată moare atât de tânăr şi că nu v a No.
în stomah şi în celelalte părţi m ai avea prilejul să mănânce.
a le aparatului digestiv, o m ică Istoria ne arată că oam enii graşi No.
parte dintr’însa intră direct în n’au trăit m ult şi nici n’au fost No.
sânge. 0 alta, cea m ai mare, tre­ fericiţi „pe câtă vrem e cei cari No.
ce în ficat, care este un organ au dus un regim raţional şi-au
im portant de purificare şi filtra ­ No.
păstrat şi tinereţea şi întreaga No.
re, pentru corp. Dacă hrana pe
vigoare, până Ja o vârstă în a in ­
care o m âncăm e proastă, fica­ No.
tată. A stfel una dintre cele m ai
tul are datoria de a înlătura toa­ No.
de seamă frumuseţi din istoria
te substanţele vătăm ătoare, în No.
Franţei, Ninon de L ’Enclos, a
măsura în care aceasta e posi­ No.
murit în etate de 90 ani, în anul
bil, aşa încât în cursul general 1706 şi de sigur că dacă şi-a pu­ No.
al sângelui să ajungă numai tut păstra farm ecul frum useţii No.
substanţele nevătămătoare. De ei. până la adânci bătrâneţe, şe No.
asem enea ficatul are îndatorirea datoreşte aceasta, în m are parte, No.
de apurifica şi sângele, înlătu­ faiptuui căa ţinut o dietă rjgu- No.
rând produsele de dejocţiune (ră ­ roasă. L a vârsta de 50 de ani, No.
m ăşiţele )p e care sângele le-a această fem eie era încă atât de No.
curăţat de prin organism. Dacă frumoasă, încât unul dintre fii No.
sângele nu este de bună ca li­
săi s’a sinucis, pentrucă nu pu­ No.
tate şi cantitatea de m aterii v ă ­
tea so ia în căsătorie. No.
tăm ătoare vin e mereu şi mereu
în ficat, se pune în sarcina ace­ Nu există alti servitori mai No.
stui organ o m uncă prea obosi­ supuşi şi m ai îndurători decât d i­ No.
toare, care-1 uzează de timpuriu. feritele părţi ale organism ului No.
De asemenea m âncând prea omenesc. Sângele, la fel cu toate No.
mult, sau hrănindu-ne cu a li­ organele trupului, se străduieşte No.
mente rele,, se dă ficatului prea să-şi îndeplinescă datoria sa, în No.
mult de lucru. El nu m ai este orice împrejurare. Dacă m âncăm No.
în stare să cureţe sângele şi sub­ prea mult el caută să circule No.
stanţele vătăm ătoare, fie că pro­ m ai repede spre ficat, ca să cu­ Restul concurentelor au căpătat un număr mai n!e
v in din hrană, fie că sunt aduse reţe din trup substanţele v ă tă ­ 10 voturi.
de sânge, ca răm ăşiţe din uza­ mătoare e lduce cu sine cantita­
rea generală a organism ului, în ­ tea prea m are de alim ente, pe
cep să circule îm preună cu sân­ care deabia o m ai poate căra şi
gele şi să răm ână mereu în con ­
nu s dă bătut, decât atunci când
tact cu celulele vii.
m oartea îl scuteşte de orice sar­
Un om, în mod obişnuit, are cină.
4 şi jumătate până la 5 litri de
sânge, în total. H rana digerată In ţara noastră, sătenii în
trece în sânge şi dacă individul special, se hrănesc prost. A li­
se supra alim entează, surplusul m entele pe care dânşii le m ă­
râm ăne ca răm ăşiţă vătăm ătoa­ nâncă, dacă sunt în cantitate
re. E adevărat că o parte' se insuficientă sunt de calitate in ­
aşează sub form ă de grăsime, ca ferioară. P e lângă aceasta, de
un fel de rezervă pentr utrebu- câteva ori pe an, şi cel puţin la
intel ulterioare. Dar şi rezerva Păşit şi la Crăciun, ţăranii m ă­
aceasta este purtată de sânge. nâncă prea mult, şi-şi îm bolnă­
Pentru ca trupul să se m enţină vesc astfel organismul.
tânăr şi viguros, este nevoie ca
L a oraş, m ajoritatea petreceri­
sângele să fie pur, să nu fie îm ­
piedecat în funcţiunile sale, de o lor fam iliare se rezum ă în su-
cantitate prea m are de alimente, pra-alim entaţie ,care produce şi
pe care nu are cum s’o între­ bolile de zahăr şi congestiile ce­
buinţeze, fiin dcă cele m ai multe rebrale şi în general îm bătrâni­
celule nu o prim esc şi să nu fie rea prematură.
încărcat cu substante vătăm ă­ N u triţi-vă raţional, dacă vreţi
toare, care să se adauge încă, să trăiţi sănătoşi şi viguroşi,
acelora pe care dânsul le aduce,, până la o vârstă înaintată!
la rin ich i şi la ficat, spre a fi
elim inate.
De sigur că oricât ar fi sân­
gele de curat, aceasta nu v a îm ­
piedeca pe om să îm bătrânească,
©dată şi odată. Bătrâneţea şi
moartea sunt sorocite omului.
Cum pătarea însă şi m âncărurile
— No. 48 — 31 Decembrie 1927.
19. ÍPram er Marta — Cluj) 12,375 voturi (aleasă).
19. (D-na Gish Chiriceanu — Bugoni) 9097 voturi.
88 . Hera — Chişinău 5203 voturi.
50. (D -na Elena P. Pârgariu — Cluj) 2310 voturi.
46. A u relia Moroianu — B răila 1045 voturi.
42. T. A. M ichelstein — Piteşti, 748 voturi.
26. E m ilia Rădulescu — • Galaţi 682 voturi.
58. Elena Soeec —- Bucureşti 583 voturi.
36. Elena Baciu — Tim işoara 440 voturi.
38. M arioara Rădulescu —- l’iteşti, 319 voturi.
48. M arriana — Cluj, 374 voturi,
34. îfrim V irgin ia — Bucureşti, 341 voturi.
13. T o lly Ştefănescu —- Tighina, 331 voturi,
20 . Ludm ina Didec — Chişinău, 209 voturi.
2 1 . Constanţa Cavrilescu — Tulcea, 264 voturi.
57. R odica —■ Tecuci, 209 voturi.
73. V arvara Cazacioc —- Podenii Noui, 341 voturi.
Zoe Stere Gheorghiu — Constanţa-Andalchioi,
165 voturi.
86 . A u relia — ■ Constanţa-Caramurat, 143 voturi.
4. Jeanette Burileanu — • Cetate, Jud. Dolj, 143 voturi.
30. Olga Kindl, Cernăuţi, 132 voturi.
32. Elena Antonescu — Bucureşti, 132 voturi.
35 E lla M elich —- Bucureşti, 132 voturi.
66. Antoinetta Nestor, 132 voturi.
2, Dorotthy A n ifée — Tighina, 99 voturi.
43. N e lly Bradu — Galaţi, 98 voturi.
75. M elania Holder — Abrud, 76 voturi.
52. Sabina H orovitz — Iaşi, 67 voturi.
16. E. Irim ie — Fălciu, 65 voturi.
8. Maria Burileanu — • Bocşa Montană, 78 voturi.
Margaretta Ştefănescu (Jassmimée Gretty)
Tighina, 65 voturi.
17. M argaretta Apostol — Brăila, 55 voturi.
45. M im i Ţibani —■ Vaslui, 54 voturi.
7. A lexan drin a Carp — Tulcea, 43 voturi.
23. L illy Stătescu — • Bucureşti, 40 voturi.
27. Sofia, Zaharescu — Bacău, 38 voturi.
76. Consuella —- Târgovişte, 35 voturi.
77. Louise Vermonth — Bucureşti, 34 voturi.
79. L iv ia Doană — Oradea-Mare, 75 voturi.
87. M aria Talion i — Chişinău, 33 voturi.
69. Rina Olteanu — Brăila, — 30 voturi.
41. Tanti Rădulescu — Ploeşti, 28 voturi.
11 . Florica Popescu — Târgu-Jiu, 20 voturi.
14. M oldoveanu Ninetta — Chişinău, 18 voturi.
60. A n y Totoreanu — Arad, 18 voturi.
33. F an y Cogan — Bucureşti, 18 voturi.
6 . L illia n e Dim itriu —- Bucureşti, 16 voturi.
97. Stella Bulgăreanu — Pencu, 14 voturi.
3. Tanti Rrătăşanu — Chişinău, 12 voturi.
5. V aléria Shuppael — - Constanţa^ 14 voturi.
10. D-na Gina Nardi — • Târgu-Ocna, 12 voturi.
13. M ary Enghel — Piteşti, 12 voturi.
15. Doina —- Cluj, 11 voturi.
18. Jeni Janak —• Iaşi, 14 voturi.
22. Beatrice Berlinblum — Bucureşti, 24 votu
24. L illy Kolonies —- Cluj, 12 voturi.
28. T ili Grigorewna — ■ Galaţi, 12 voturi.
44. Erna Stentzel — Bucureşti, 12 voturi.
ţ A rg in tă rie , B iju te rii fin e
C e a s o rn ic e de p re c iz iu n e
I Nu cumpăraţi cadourile D-v., până ce
I n’aţi vizitat mai întâi marele maoazin
{ Cluj, Piaţa Unirei Nr. 15.
M A R T A P HAMVAI
aleasa în concursul fotoţ/enh
al „Realităţii Ilustrate
M guliţi de succesul extra-
ordiir, pe care l-a avut con­
curs nostru de fotogenie, vom
obsia totuş că, sistemul pe ca­
re lin ales spre a hotărî pe cea
m ajotogenică — dacă a fost
întpe e v ă r foarte dem ocratic —
at rezultatul real pe care-1
n’aiat
aşljtam: foarte multe concuren­
te ii fosţ nedreptăţite iar citi-
toţ profitând de faptul că votul
erfecret şi universal, au trim is
iiire câte 2, 3, 10 ói chiar 20
dfoturi, pentru aceeaş concu­
ra,. In felul ecesta se exp lică
ajerea făcută, care — spiritul
Aru obiectiv ne îndeam nă să
(Cunoaştem — • s’a bazat desi-
0 m ai m ult pe sim patii perso-
je şi pe numărul de cunoştin-
1decât pe calităţi intrinsece
| concurentelor. D in această
perienţă vom trage foloase
ii tru viitor.
Dom nişoara M arta Pram er,
pasa concursului nostru este
identă în anul al treilea de
edicină, la U niversitatea din
uj şi se bucură de numeroase
mpatii.
In momentul când tipărim
Icestea, dânsa n’a fost încă în-
unoştiinţată de rezultatul con-
lursului. De sigur că v a fi p lă ­
cut surprinsă, de darul de anul
hou pe care-1 primeşte.
TO TDEAUNA AC E LAS
Profesorul se înapoiază cu sofia
lui dela concert şi-i arată triumfă­
tor două umbrele pe care Ie adusese
cu grije ascunse sub palton:
«E i, — spuse dânsul — cine este
acuma mai distrat dintre noi doi?
Nu numai că mi-am adus umbrela
mea, dar am adus-o şi pe a la, pe
care altm interi ai fi uitat-o.“
Consternată, sofia răspunde: „D ar
bine dragă, dar nici nu am luat cu
noi um brele."
F IIN D C Ă A V ĂZU T
„Nu vrei să-mi dai o sărutare?1*
întreabă drăgălaşa doamnă, pe
ştrengarul de 6 ani, din casa unde
face o vizită.
„Nu, Doamnă!*'
„Ş i de ce n u ?“
„Am văzut ce aţi făcut cu tata,
ieri, când voia să vă dea o săru­
ta re !"
A M IN T IR E A
„ A ic i în cutia asta păstrez încă
o amintire dela prima mea s o ţie !"
„In să văd ! Cum un dintre rupt?**
„N u unul scos!**
„D ar sofii d-tale nu-i lipseşte, du­
pă cât o ştiu, nici un d in te? "
„N u, m ie !"
&
&
O b ie c te d e a rtă
HENRY S J R A U N F E L D
P re ţu ri ieftine şi fix e l
Telefon-lnternrban 643.
 R E A LIT A T E A IL U S T R A T Ă — No. 48 — 31 Decembrie 1927.

Debuturi şi oaspeţi noui

la Opera română
Anna Rozsa în Traviata. — Demetrescu ca Valeu
în Faust. — Maria Snejina în Carmen, Sámson

laotru Dalila. — D-ra Aidenne d’Etelie (Anastasie Costop

în Margareta.
Continuăm cu enumărarea debu­ Dirijorul d. Perlea a dat o e
turilor la Opera Română din Cluj, şi preţioasă tălmăcire partiturei
Teatrul şi €pera Română din C lij au un nou din ultimele zece zile: Gounod, numai că nu toţi art
D -ia Anna Rozsa, după o lungă
s’au putut acomoda noului tea
Director general absenţă, a revenit la Opera olujană.
dat de D-sa.
A studiat în străinătate, în Italia,
D-l Prof. Nec. Bănescu face interesante declaraţii „Realităţii" şi acum vedem că au avut dreptate
D-na Maria Snejina în

Contra acapăiăriloi de roluri acei cari spuneau, acum trei ani, că şi „D a lila "
D. Profesor Universitar, N. Bă- 2) Lipsa unui repertoriu stabil.
De fapt Teatrul de Vest nici n’a Anna Rozsa n’are voce de mezzo-
nescu, noul director al celor două 'n ce priveşte Opera trebuie la Doamna Maria Snejina, cunoscuta
soprană, ci de soprană lirică, — noi
instituţiuni clujene, Opera Română existat ca organizaţie constituită, cu această instituţie multă energie şi mezo-soprană dela Opera din Bu­
corectăm: soprană dramatică.
■şi Teatrul Naţional, mă primeşte bugetul lui, cu repertoriul lui, cu autoritate, căci prea s’au deprins cureşti, a fost o săptămână la Cluj
programul lui de activitate judicios Am fi dorit să înceapă cu „Tos-
amabil dar văd că-i vine greu să-şi uni. artişti cu hatâruri, cu acapa­ şi a cântat la Opera noastră în:
ca“ , căci n’are coloratura necesară
precizeze declaraţiile pentru ziare, Întocmit. Totul a fost Improvizat şi rări şi confiscări de roluri. Unii au „Carmen", „Amneris" (Aida) şi în
pentru „Violetta", totuşi a apărut
fiindcă nu-i sigur că va rămânea la de aceia a şi costat atâţia bani. cântat de patru ori pe săptămână, „Sámson şi Dalila".
acest post de grea răspundere. Şi De pe urma aşa zisului Teatrul de alţii s’au plimbat luni întregi fără în „Traviata". Făcând dar abstrac­
ţie de această scădere, peste care a Deşi înainte de Crăciun, Opera
iată cum motivează rezerva d-sale: Vest, a avut de suferit şi Teatrul să iiterpreteze un rol. Aşa ceva eu
Naţional din Cluj. trecut biruitoare, d-ra Anna Rozsa a este slab frecventată, totuşi, arde­
nu nai pot tolera. Am cerut perso-
interpretat rolul Violettei cu un lenii iubitori de muzică, văzând că
Trebuie 10 m ilioane |„Numai pentru Domni şi D oam ne" naluui meu administrativ să-mi în­ farmec de noutate, cu o nuanţă de d-na Snejina, cântă rolurile din re­
tocmească un tablou de repartizări
- Mandatul meu nu-i definitiv, Neavând un repertoriu stabil, de rduri. Toate rolurile, de acum emoţie stăpânită, care-i prinde foar­ pertoriul d-nei L ia Pop, au crezut
Nu ştiu ce-mi va da Domnul Mi- i prima mea grijă a fost ca pentru o înainte trebuesc dublate, triplate te bine. Dar ceia ce a stârnit şi mai că vor avea material de comparaţie
|
nistru al Artelor. Deocamdată ştiu i[unj (je zlţe sa stabilesc repertoriul, mult aplauzele mulţimei de specta­ în aceste trei seri. Dar s’au încre­
chiar, ca să nu ajungem în situaţia
numai atât că situaţia e penibil de J\m exclus piesele de bulevard, pa- tristă ’.ând un cântăreţ e răguşit şi tori, e că noua primadonă, ni s’a dinţat, că e greu să se facă compa­
prezentat ca o cântăreaţă formată, raţie între aceste două cântăreţe-
îţi trinete un certificat medical, să
deplină, care a ieşit de mult din Căci pe când vocea d-nei Lia Pop,
nu mai ai pe altul cu care să-l în-
faza dibuirilor, e sigură şi stăpână e de contra-altă assolute, de o gra­
locuieşt, şi să fii silit atunci să
pe voce şi pe jocul de scenă. vă grandoare, cu un colorit de mare
trimeţi mblicul acasă ?
N ’a mai fost un debut, ne-a cân­ pret, vocea d-nei Maria Snejina e
Aceasi stare de lucru trebuie să tat ca un oaspe drag, cu bună re­ de mezzo-soprană, cu multă flexi­
înceteze. De aceia în hotărîrile ce putaţie. Având ca partener pe un bilitate, cu naturaleţă în emisiune,
voi lua ie acum înainte, mă voi tenor de talia lui Raiceff, care ştie de o frumuseţă în mediu, dar nu
consulta otdeauna cu acei cari au să puie atâta patetism în glasul lui tot aşa şi în registrul inferior, cum
răspundeia muzicală la Opera clu- cald şi vibrant, reprezentaţia acea­ e cazul la d-na Lia Pop. In schimb
jană, pertu a găsi soluţiunile cele sta a avut momente culminante săr­ d-na Maria Snejina e mult mai des-
mai bun- mai echitabile pentru bătoreşti. gheţată pe scenă, aduce o comoară
toţi. în detaliile jocului de scenă, multă
Dar în jrima linie trebuie să stilizare, multă armonie între cânt
scăpăm an>ele instituţiuni de grea­ In „Faust" am avut debutul ba­ şi gest.
ua situaţii financiară. Eu am re­ ritonului H. Demetrescu. Şi cântă­
nunţat la ri ce fel de salarii. Mă reţul acesta, ca şi d-ra Anna Rozsa, In „Carmen" d-na Snejina, evită
mulţumesc ru leafa mea de profe­ nu e la începutul carierei sale, căci vulgarizarea rolului, deşi a avut ase­
sor univertar. Sunt gata să-mi a cântat la Bucureşti, şi a studiat menea modele înfăţişate de d-na
sacrific ore mele de studii ca să mulţi ani la Milano. Este unul din Cezarskaja şi d-ra Cristoforeanu.
ajut la refairea acestor două insti- cei mai buni elevi ai celebrei Theo- D-na Snejina nu vede în Carmen
tuţiuni cult'ale ale Clujului. Dar dorini. Publicul clujan a apreciat numai pe lucrătoarea dela fabrica
aştept şi cccursul altora. De nu, frumosul material vocal al barito­ de tutun, numai femeia din popor,
îmi voi depu? mandatul, după anul nului Demetrescu, un glas bărbătesc lacomă de plăceri şi bani. Ea a
nou. de o amploare şi o căldură drama­ aprofundat opera poetică a lui Pro­
tică. Numai jocul lui de scenă este sper Merimé, şi a aflat că pasionata
prea sobru, am putea zice prea măr­ Carmen nu-i femeia din vulgul de
Acestet sur. declaraţiile domnu­ ginit. Căci nu-i de ajuns să-şi cânte jos, ci dintr’un mediu mai cioplit,
lui profesor u'versitar Nicolae Bă­ o arie, şi să se retragă apoi între mai manierat, şi grotescul trebue
■grea şi pentru Teatrul Naţional şi j risiene. Teatrul Naţional din Cluj, nescu. Vorbeş franc, nu-şi face figuranţi. Cât timp e pe scenă, pe evitat în atitudinea ei, ca şi tri­
pentru Opera Română. Pe lângă de-! are o misiune educativă, trebuie să iluzii şi spun lucrurile aşa cum primul plan, el trebuie să arete că vialul. Numai că d-na Snejina a
ficitul mare care a rămas din sta-1 creieze o atmosferă morală. Nu pu- sunt. participă în permanenţă la desfăşu­ avut unele momente de rezervă
giunea trecută, mai este noul defi- j tem pune pe afişele Teatrului Ná­ Care este cicluzia din aceste rarea acţiunei, mai ales că-1 vizea­ inexplicabilă, când se cerea m ai
cit d ii stagiunea actuală, care se I [io nai piese: Numai pentru don ni triste constatăr. ză direct, de pildă, în actul al II-lea, multă căldură pătimaşă în joc şi
soldeasă cu 5 milioane, iar pentru ! şi doamne. Noi trebue să ţinem sîa- Că domnu mistru Lepedatu să cuvintele jignitoare spuse de Mefi- cânt.
noul an bugetar ne trebuie alţe 5 mă că avem un numeros public de nu-şi închipuie ă d. Bănescu, co­ sto, despre sora lui, Margareta. In Remarcabilă e dicţiunea acestei
milioaie. întrebarea este: poate Mi­ şcolari. Ori repertoriul de până a- legul d-sale de. Universitate, ori loc ca această provocare să-l trans-
cântăreţe, care deşi poloneză, ştie
nisterul Artelor să ne dea 10 m ili­ cuma a fost în contrast cu concep­ câtă bună voinţâi energie ar avea, puie într’o stare de iritare şi indig­
ar putea să facăiultă ispravă, da- să rotunjească fiecare cuvânt ro­
oane? ţiile publicului ardelenesc. nare, care nu ţine numai o clipită,
Altfd e dezastru, şi c* să scăpăm să nu-i va punila dispoziţie su­ simpaticul nostru bariton pune nu­ mânesc, dându-i accetul exact.
corabis de înnec, ne trebuie ajutor A lte pretori la Teatiu şi Operă mele necesare peru a scoate Tea­ mai ştiuta întrebare lui Mefisto, şi In „Sámson şi Dalila" d-na Sne­
grabni< şi din partea Ministerului trul şi Opera dineficitul greu, din apoi par’că nu s’a întâmplat nimic, jina a fost mai bine în scenele tan­
A doua măsură ce am luat-o e că
şi din partea personalului artistic i arn pUS capat teatrului gratis. Cine ultimele două stajni. Ce nu a dat îşi caută un loc în mulţime. dre, de hipocrită în cântare şi se-
dela anbele instituţiuni. Trebuie să vrea să se ducă la teatni să plă- d-lui Victor Eftiiu, va trebui să Sunt omisiuni pe care trebuie să ducţiune al lui Sámson, de cât în
muncio cu toţii ca să aducem stări |tească. Primul lucru ce l’am făcut e dea d-lui Bănescuşi dacă nu-i va le pomenim, fiindcă „debutanţii" momentele eroice.
mai oidonate la Teatru şi Operă. am afişat în faţa Teatrului, că da nici d-lui Băncu, care va de­ nu sunt niciodată prea închipuiţi,
Nu roi să aduc reproşuri nimă- anulez toate biletele de favoare. In misiona, atunci, pori cine va adu­ că’s „atotştiutori", şi primesc bu­ D. Apostolescu, care a apărut pen­
nui; ckr realitatea trebuie s o v &d sChîrn±> am redus preţurile de până ce în locul d-sale, l trebui să-i dea curoşi îndrumările făcute cu since­ tru prima dată la Cluj în Sámson,

în ocli. Deocamdată voi să înlă-; acum> carj au fogt prea ridicate. Nu baii, bani şi iară ini.
tur doiă cauze ale tristei realităţi a !suntem la Bucureşti, unde e public
teatralii clujan.
S'a sfârşit cu Teatrul de Vest
t) Inprovizatul Teatru de Vest. I clujan este sărac.
Edilii americani
ENTRU că, în America părinţii
P iraşelor nu prea mai au cu
ce se ocupa — acolo electricitatea
funcţicnează totdeauna bine, pava-
giile ş drumurile sunt întreţinute
aşa îrcât nu se strică nici automo­
bilele nici trăsurile, când merg pe
■ele, atolo canalizarea nu se strică
în fieiare zi, oraşele au parcuri şi
sunt hne păzite, — edilii sunt obli­
gaţi sil născociască tot soiul de pla­
nuri, ]entru a câştiga merite pe tă­
râmul activităţii lor. Altminteri ce­
tăţenii nu-i mai aleg a doua oară.
Edili din Pasadena (California),
nemulumiţi că cetăţenii oraşului
erau turburaţi, în somnul lor, de
«ucuritul cocoşilor matinali, s’au a-
flotant, şi public cu parale care se salvează cu pnisiuni şi nici
poate risca şi pentru teatru. Tre-
buie să ti,nem seamă că publicul
dunat la sfat şi au hotărît ca să
oblige pe toţi proprietarii de păsări
sau să vândă în alte oraşe sau să
facă friptură, din toţi cocoşii cari
au trecut de vârsta de i luni. Dela
ritate.
I'ouă instituţiur importante nu
In Faust am făcut cunoştinţă
cu concedierea un părţi a perso-
cu soprana lirică d-ra Aidonne
nalilui artistic, tenie etc.
d’Etolie (Anastasia Costopol),
Lnard Pauberow. care direcţia operei a anuntat-o
ca o celebritate care a obţinut stră­
lucite succese în străinătate, (Au­
aceaâă vârstă în s, cocoşii devin
gălăgoşi şi prin mira luată edilii
stria, Anglia). In timpul reprezen­
taţiei, n’am simţit nimic din acea­
grijuli sunt sigurii cetăţenii lor stă celebritate, afară de peruca ce­
vor pitea dormi î.inişte.
Soim uşor!
lebră a reginei Carmen Sylva, de
un blond de aur, pe care a purtat-o
regina ElisaJjeta în tinereţea ei,
când juca în tablouri alegorice ca
„Loreley", ce se dădeau la curtea
regală, primită apoi ca dar de d-ra
Costopol.
Vocea d-rei Costopol este mică,
delicată, fără căldură şi strălucire;
dar cu multă muzicalitate însă cu
puţin curaj în emisiune. Nu înţele­
gem apoi concepţia d-rei d’Etolie,
despre Margareta, că se trânteşte,
aşa la pământ, înaintea lui Faust,
în actul al doilea, când tocmai a-
tunci ea Aj^liua să apară fecioară
castă, c'tre lîj^ Ş ă -ş i stăpânească
lîncă poţi
cu excepţia unor note stridente, a
fost excelent, şi vocea lui generoasă
şi
a fost de o elocvenţă impresionantă
in momentele patetice.
pe
Leonard Paukerow.
Din pricin a în tâ rz ie rii
tre n u rilo r şi dificultă­
ţilo r de tra n sp o rt, h â r­
tia specială, com an­
dată de noi, n’a putut
sosi la vrem e, dela
fa b r ic ă şi a stfe l sun­
tem nevoiţi să a p ă re m ,
n u m ă r u l a c e s t a , în
fo rm a t r e d u s , f ă r ă
ru b ric ile obişnuite. în­
cepând cu n u m ă r u l
viitor, rev ista „R eali­
tatea llu s tra tă C(, va
a p ă re a în 24 de pa­
gine, săptăm ân al, şi
va conţinea tot m ate­
rialu l c e ru t de cititori,
pe lângă cel obişnuit.
 R E A L IT A T E A IL U S T R A T Ă — No. 48 — 31 Decembrie 1927

D IN TOATA LUMEA

B-rp. Tutti F eitig zeiţa modei in

Intr u», orăşel din comitatul Oxford s’a fript un bou întreg
Berlin a fost încoronată regină.
lp. frigare şi s’ a vândut apoi friptura în bucăţi în scop de
Reginp. Modei pe 1928, în Germania. D-ra Tutty Fertig cn binefacere.
cele trei prinţese ale sale.

D-ra Loraine Hinsley şi-a vâ n ­

dut urchea stângă jentru 400
Fakirul To Cha, de 54 ani, a stat îngropat de viu 120 de m ii lei ca să-şi ajut rudele în
ceasuri. Ilustraţia noastră reprezintă groapa din Stuttgart nenorocire, unei anericane bo­ &nuţ nou în Anglia: cumpărători micuţi duc acasă
unde a avut loc această experienţă. gate care şi-a pierdit-o pe a ei vâsc şi pin.
intr'nn accident de automobil.

Profesorul Lndwig Quidde, Germania (la stânga) şi Fercii-

nantl Buisson Fran(a (la dreapta) au obţinut premiul Nolel
pentru pace pe anul 1927.

Măcelarul M iscfeowsky din Feh-

ring (Austria) a tăiat un porc
îngrăşat, de trii ani, care cân-
Olanda în timpul iernii. Patinaj pe Zuider-Zee. tăria vin 450 fer. şi curăţat 40S

Patinaj pe acoperiş. Exem plul este dat de o clădire nuiă

din Olanda.

A lergări de iarnă. Pentru prim a dată în Germ ania s’ a intu

gnrat o sesiune de alergări de iarnă. L a 15 Ianuarie a
avea loc o alergare in Olanda