Imprimat legal» 1 3 .

J iifL 1927

REALITATEA
ANUL I. No. í. CLUJ, DUMINICĂ 27 FEBRU A RIE 1927 PREŢUL 5 L E I

(IAU LUCnuniLE MSM CUH LE VEDEM CU OCHII)

w jfr w ^ ^ -'te-fealfc.ilfcalfcafc.-tökatkalltjalfc ;i>fc,•#^ âMtâSkâliH i M i&íÜiMiíí^kMélíM^líillííllíállíilliáHííííílkilí^í^íí^kSí^líilLilíJlL^

PREŢUL ABONAMENTULUI PENTRU STRĂINĂTATE Apare totdeauna Dumineca Redacţia şi Administraţia: Anunţuri se primesc Ia Administraţia
Pe un an întreg . . . . Lei 200 Jugoslavia şi Cehoslovacia Lei 300
Cluj, Str. Regina Maria 36. foaei cu preturi convenabila
Pe o jumătate de an . . Lei 110
Fentru A m erica................... $2 Editor ţi Redactor: J. B. S i m a
Pe tiei l u n i ......................Lei 60
~ — I _______________________ I___________________ ____________________________________________________________
f f t f t f f f iw w w f f f f f w f f f w f f f f w w * w w w m w w f i f w f w w f w f n

PARLAMENTELE LUMEI PĂSĂRILE EUROPEI

Unul din aeroplanele cari leagă toato capitalele şi centrele lumei, fă­
când cu putinţă dejunarea la Bucureşti, prânzul la Viena şi cina la Pa­
ris, iar culcarea la un hotel din Londra. Maşina de zburat de mai
sus e un tip al societăţii aeriene „Junkers".

Procesiunea regală cu ocazia deschiderii Parlamen­

tului englez din Londra.

. -r* ia
'
jikMi fj

; Interiorul unei maşini de zburat caro duce pe oameni prin văzduh ca

--- — — — 1— Parl amentul German în prima sesiune dela instalarea o iuţeală până la 170 km. pe oră, în timp ce pasagerul îşi citeşte gazeta
noului cabinet. Actualul Cancelar al Germaniei are sau ascultă pe Radio Bursa din Paris, muzica dela Berlin sau cel
Deschiderea Parlamentului maghiar la Budapesta majoritatea de partea lui. mai nou discurs al lui Mussolini dela Roma.

Deschiderea Consiliului sau a Parlamentului National la Del­ DIETA JAPONEZĂ

hi, capitala Indiei, de sub stăpânirea britanică.
Membrii Parlamentului Japonez în
uniforma lor oficială ascultă pe noul
Mikado (împărat) al Japoniei
O spioană a armatei Cantonezilor (China) prinsă de agenţii armatei
„albilor" (europenilor), şi dusă înaintea consiliului de război unde
urmează se fie executată (ucisă).

Soldaţi chinezi din armata Ankuo-

chun în provincia Kiangsu în spre
front. Observaţi cât sunt de tineri,
aproape copii.
O patrulă de stradă în serviciu, pe una din străzile principale ale
Parlamentul din Egipet şului Sanghai (China).
 2 REALITATEA

R E A L IT A T E A 3.— Guvernul Francez a luat mă­

FOAIE SĂPTĂMÂNALĂ ILUSTRATĂ suri la Geneva să împiedece împăr­
Crima şi sinuciita pasiială
ţirea desarmării în mai multe părţi, Un gest idiot repezind un glonţ de
considerând că chestiunea trebue revolver în capnl lui Traian Groză-
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA
considerată în întregul ei, cuprin­ vescu i-a retezat fulgerător firul vie-
Cluj, strada Regina Maria Ni. 36.
zând forţele pe apă, uscat şi văz­ ţei în plină vigoare şi tinereţă.
duh. Vor fi poate sentimentali siropoşi,
PREŢUL ABONAMENTULUI PROBLEMA D EZA RM Ă R II
RĂSPUNSUL ITALIEI: Noi cre­ şi mai ales femei romanţioase, cari
Pe un an întreg . . . . Lei 200 dem că cea mai bună pază a păcei
vor încerca, dacă nu să legitimeze
Pe o jumătae de an . . . „ 110 este ARMA. De aceea, nu putem
cel puţin să justifice nebunia acestei
Pe trei l u n i ......................... . 60 consimţi ca în timp ce Franţa ţine
crime pasionale, cari chiar de curţi­
la un program de înarmări navale le cu juraţi este privită cu mai mul­
PENTRU STRĂINĂTATE în Mediteran, Italia să-şi limiteze tă indulgenţă.
Pentru A m erica.................. $2 pe ale sale. Italia nu poate renunţa Şi cu toate acestea în infinita va­
Iugoslavia şi Cehoslovacia . Lei 300 la construirea vaselor uşoare de răz- rietate a crimelor, cari în totalitatea
bciu şi trebue să-şi urmeze planul lor sunt odioase şi nejustificate, cri­
Editor şi Redactor: J. B. S i m a s.îu început. ma pasională este cea mai repug­
ANGLIA A RĂSPUNS: Nu cre­ nantă şi degradatoare, fiind aşezată
DUMINICĂ 27 FEBRUARIE 1927 dem într’o limitare a înarmărilor în imediata apropiere a animalită­
ci din contră. Având la porţile noas- ţii. Când un bărbat sau un amant
tre pericolul Chinez, Indian, Meso- îşi omoară „idolul dragostei lui în­
Pâinea caii împrumut se iá potan şi altele, trebue să construim,
să ne înarmăm ca să inspirăm res­
şelate" fie din gelozie, fie în plină
constatare materială a flagrantului
E vorba de „Marile Puteri" şi bo­ pect duşmanilor noştri. Vom studia delict, el nu are alt motiv de cât
gătaşul de peste Ocean, Unchiul Sa- chestiunea. acela că e tulburat în posesiunea
muilă. America a trimis învitaţinne fizică de pură nuanţă animală, spri­
„Puterilor" să stea de vorbă unii jinită ferocitatea celui mai scârbos
cu alţii şi să mai înceteze cu înar­ Toate aceste răspunsuri vreau să
egoism. Şi toată dantelarea verbală
mările pe apă. Ideie bună dar uto­ spună bogătaşului Samuilă: Am stă­ isvorîtă din jonglarea sentimentelor
pică pentru „puteri." ruit atâta pe lângă tine, te-am im­ abil exploatate, cu care se încearcă
Din răspunsul Puterilor către plorat, te-am lăudat, şi am făcut tot justificarea acestor crime, este hai­
America reiese o notă dojenitoare ce am ştiut şi putut să te facem na fastuoasă, aruncată pe un corp
care deşi e îmbrăcată în frumoasa membru al Ligii şi cu ajutorul tău hidos pentru a-i acoperi monstruozi­
şi făţarnica haină a frazelor diplo­ să înlăturăm pericolele roşii, gal­ tatea.
matice, nu pierde ocaziunea se ad­ bene, albe, verzi şi de toate culo­ Aceasta în cazul cel mai simplu,
ministreze Unchiului Samuilă pilula rile. N’ai vrut. Ne-ai râs în nas. când un bărbat sau o femeie, per­
de care încă de multă vreme avea Pase-ne nouă acum de pericolul sonaje insignifiante, îşi arogă drep­
nevoe, dar nu era cum se i’o dai. care te ameninţă! Habar n'avem! tul de proprietate corporală până la
*
* * ridicarea vieţei.
Cică Niponezii—Japonezii—se în­
armează, se pregătesc să dea o bă­ Nava pácéi... pe apă
taie bună Americei, pentru mai Cu Traian Grozăvescu însă,
multe motive. întâi fiind că în scurtă învitaţiunea preşedintelui Statelor cazul e mult mai complicat. El nu
vreme Japonezii nu vor mai încape Unite trimisă Puterilor pentru tine­ era bărbatul cu simpla menire de a Lumea nu vrea să se despartă de ţevea-i drăgălaşă.
în ţara lor, afară numai dacă vor rea unei conferinţe la Geneva, care potoli focul unei femeinşti isterice;
sta unul pe capul celuilalt, iar Ame­ să se ocupj cu limitarea înarmări­ el era talentul, în plină ascendenţă,
rica este un continent nou cu mari lor navale, construirei caselor de talent care aparţinea societăţei prin
întinderi pustii unde s'ar putea aşe­ război, dreadnoughurile, submarine­ aportul necontestat ce-1 aducea ar­
za comod fii insulei Nipon. In al lor, ş. a. s’a izbit de acel „cult" tei, şi prin moartea lui, datorită unui
doilea rând, fiindcă America, te- diabolic care stăpâneşte Europa de moment de histerie matrimonială,
mându-se tocmai de această vizită când există şi care a ruinat-o, shi- arta şi societatea omenească sufăr o
nepoftită a rassei galbene a clasat lozit, ars, prădat şi ucis în atâtea perdere greu de înlocuit.
pe Japonezi în clasa oamenilor pe rânduri. E cultul nefast al războiu­ Dar bestia îndârjită că i se tulbură
care nu-i vrea deloc în ţară, exclu- lui, al uciderii en masse. proprietatea dragostei nu poate pri­
zându-i cu desăvârşire se imigreze „Puterile" cum se zice celor câ­ cepe aceste subtile raţionamente. Ea
în America. teva naţiuni mai lumitate care stă­ ucide talentul presupunând infideli­ /• S/v Ml
Japonezii sunt oameni mândrii. Ei pânesc lumea politiceşte, economi- tatea bărbatului.
Crima pasională fiind culmea e- ( IE R T A Ţ I; JT
nu se lasă batjocuriţi atât de uşor. ceşte şi milităreşte, rămân neclin­
Amintindu-şi de palmele pe care tite lângă convingerea că ultima so­ goismului animal este şi rămâne de­
i-le-au tras colosului rus în 1907, luţie pentru orice neînţelegere inter­ gradantă şi bestială.
ei să gândesc să deie nişte palme naţională, pentru orice nerespec-
şi mai şi Unchiului Samuilă, pentru tare a voinţei lor este TUNUL, gra-
a se spăla de ocara cu care acesta nata, mina plutitoare, torpila, bom­ Nu mai puţin odioasă şi anima­
i-a ocărit în faţa lumei. ba din aeroplan şi gazul care să te lică este sinuciderea sentimentală.
Zis şi făcut. Japonezii se înar­ axfisieze. De aceea trebue să con- Nu e vorba de simulanţii ridicoli
mează pe apă; construesc vapoare tiune să le construiască; nici o cari înghit o pastilă de snblimat
multe şi maşini de zburat cu sutele. abatere nu e permisă, e o crimă na- anunţând în aceiaşi clipă salvarea,
Pe Americani i-a cuprins frica. Asta I tională încetarea fabricării lor. ci de acei bieţi demenţi cari se si­
explică propaganda ce se face în nucid pentru că „amorul nenorocit"
Mai multe vase de războiu, mai
presa americană pentru o înarmare multe submarine, mai multe torpi­ nu-i duce la alcovul mult dorit. Mo­
pe apă şi în văzduh. Tot de aci por­ loare, mai multe maşini de zburat bilul determinant este tot atât de
neşte şi învitaţiunea Americei adre­ e strigătul ziarelor şi revistelor na­ animalic.
sată Puterilor pentru o conferinţă ţionale şi reacţionare ale fiecărei Şi lăsând la o parte consideraţiile
care să limiteze înarmările pe apă. tări. Construirea merge pe intrecute sentimentale şi lacrimogene ale fe­
Japonia este UNA din aceste cinci şi pe ascuns. Fiecare naţiuni meilor, cari cad în admiraţie faţă
se
Puteri. de acest „amor până la moarte",
* teme de cealaltă, şi caută să-i
* * trebue să recunoaştem că aceşti ne­
pregătească un preparat cât mai
Şi acum să venim cu morala. Eu­ diabolic, care să-i zboare creerii în norociţi cari îşi reped un glonţ în
ropa a trecut prin încercătorul foc cele patru colturi ale pământului, creer pentru că — nu pot învinge
al războiului mondial. Speriată de să-i spulbere satele, oraşele, vapoa­ animalul şi se omoară la prima şi M ai bine în desişurile Africei decât în
rămăşiţele grozave al acestuia, a pus rele, industria şi tot ce au adunat cea mai uşoară încercare a vieţei, Europa civilizată!
Ia cale Liga Popoparelor care să oamenii cu trudă şi sudoare de zeci sunt dezarmaţi pentru lupta grea ce
servească ca mijloc pentru înlătura­ de ani. ar trebui s’o ducă.
rea viitoarelor războae. America a Dar gestul lor admirat de prostia
fost mereu poftită se devie şi ea bonelor sentimentale nu poate stoar­
membră a acestei Ligi, şi să împru­ Aceasta e SLĂBICIUNEA „Pute­ ce compătimirea oamenilor cu jude­
mute la prestigiul acesteia prin pu­ rilor"— slăbiciunea morală, isteti- cată, căci motivul sinuciderei este
terea cea mare de care se bucură mei, inteligentei, civilizaţiei şi mai josnic şi prea vecin animalităţei, ca
în toată lumea. presus de toate slăbiciunea creşti­ să poată fi pus între gesturile supre­
America a răspuns totdeauna NU. nismului pe care-1 mărturisesc cu me a celor învinşi de viaţă.
Stăm acasă; nu ne privesc chestiu­ atâta ipocrizie. Crima şi sinuciderea pasională
nile diplomatice ale Europei; sun­ Va să zică eă „Marile Puteri" nu sunt şi rămân în mocirla repugnantă
tem departe de voi şi n'avem nici sunt „mari" prin forţa lor morală, a animalităţei.
o frică de invazii. Cu pericolul Ja­ civilizată, prin puterea care coman­
ponez chestiunea s'a schimbat. dă respect şi admiraţie, ci prin puterea CUM SĂ 0EVII REPEDE BOGAT?
America vrea conferinţă; vrea înţe­ diabolică şi satanică a tunului mai
Consultă un astrolog. Spune-i că
legeri diplomatice, ş. a. mare, a numărului mai mare de
* eşti nemulţumit cu situaţia ta de
* * maşini de zburat, vase de război funcţionar şi doreşti să-ti schimbi
E interesant răspnnsul Puterilor. şi alte mijloace ale omului primi­ Unchiul şi Nepotul
situaţia pentru a face tocmai ceea
Iată-1. tiv şi al fearei care fiind lipsită pentru care eşti hărăzit din natură. sului tău. Grafologul îti va spune
FRANŢA a răspuns: de o puterea morală, de argumate Astrologul va consulta stelele şi-ti că îti vei găsi fericirea şi succesul în
1.—Liga Naţiunilor se ocupă de de convingere, să încrede în dintele va spune să studiezi muzica. viată numai ca portar la teatru.
acum de această chestiune şi nu i-se său cu care, la nevoe, să te sfâşie. Dute de aci la un Palmist, („ghi­ In fine pleacă de aci la un Pre-
poate răpi dreptul şi autoritatea ce Lumea nu vrea să se despartă de citor în palmă") şi spune-i că eşti nolog, şi lasă-1 să-ti pipăie cocorii
are în această privinţă; teva tunului pe care o îmbrăţişează aplicat să studiezi muzica. Palmistul capului şi părţile pleşuve. Prenolo-
2.—Nu putem admite o conferinţă cu atâta dragoste. E şi aceasta o îti va consulta pălmile şi-ti va spu­ gul, dacă e bun, va observa numai
numai a celor cinci Puteri semna- recunoaştere că aşa zisa civilizaţie ne să nu faci această mare greşală. le cât că nu eşti bun pentru nimic
toare a învoelei dela Washington, a secolului a 20-lea nu există. E Iti va mai spune că eşti un talentat decât în cazul când te căsătoreşti Tribunalul de justiţie interna­
căci sunt multe alte naţiuni intere­ BARBARISMUL „civilizat" şi inte­ comerciant de rufărie. şi te stabileşti. ţională care rezolvează problema
sate în chestiune care nu sunt sem- ligent manifestat în toate fazele lui Mergi apoi la un Grafolog şi roa- Primeşte-i sfaturile, şi căsăto- oaselor omeneşti.
natoarele acestui tratat; negative. gă-1 să-ti studieze o bucată a scri- reşte-te cu o femeie BOGATĂ!
 Ilustraţia de mai sus se potriveşte tuturor ECONOMIA, acest cuvânt dispreţuit şi spe­ este teribil, îngrozitor şi nici un tânăr nu-şi ideile. Dar ideile nu folosesc nimic numai
la iei; tinerilor ca şi bătrânilor, dar mai ales rietor pentru tinerii sau oamenii de vârsta poate permite să-l aştepte în acest chip. atunci când sunt duse la îndeplinire.
celor tineri, şi de aceea o închinăm acestora. mijlocie este adevăratul secret, este taina reu­ Fiecare zi este ziua cea bună, este Anul In partea dindărăt a creerului locuieşte PU­
Este obişnuit ca cu începerea anului omul şitei oricărei intreprinderi, fie în mod indivi­ Nou, pentru a începe STUDIEREA, MUNCA TEREA care transformă ideile în fapte, în
să iacă multe hotărîri şi planuri pentru vii­ dual sau colectiv. ECONOMIA este paznicul serioasă şi ECONOMIA. realităţi, şi se numeşte „puterea mănătoare."
tor. Se mai hotăreşte că pentru aducerea lor vieţii unei intreprinderi cât şi a unui individ. Sunt milioane de oameni cari lac hotărîri La mulţi dinţre noi partea dinainte a cree­
Ia îndeplinire să muncească din greu. Două ECONOMIA e începutul drumului spre bune de vre-un fel sau altul, iar peste noapte rului este foarte activă, cuprinsă de multe
luni sunt aproape trecute din anul 1927 şi e succes, începutul drumului spre o viaţă feri­ le uită şi n’ar putea să spună nici măcar ce idei bune, cugete, planuri, speranţe. Dar trist,
timpul să ne întrebăm fiecare câte din hotă- cită Ia bătrâneţe, fără grijă, fără dumeriri. au fost aceste hotărîri. Alte milioane găsesc în partea dinapoi’ a creerului nu e nimic, e
ririle luate le-am îndeplinit şi câte au fost Cei mai mulţi nu fac economie pentru că în totdeauna motive „bine întemeiate" pentru gol, nu funcţionează şi ideile născute în par­
îngropate încă din seara Anului Nou? nu ştiu cum s’o facă, nu-şi dau seama de im­ a nu-şi îndeplini hotărîrile lor. tea dinainte rămân veşnic utopii.
Ilustraţia alăturată este o reamintire neplă­ portanta ei şi o dispreţuiesc. Pe mulţi ţi *
*
*
Sunt apoi alţii cari posed energie hotărîtă,
cută pentru mulţi din noi care trebue să ne auzi zicând: voiu face economie ÎNCEPÂND destulă putere creatoare în partea dinapoi a
clădim singuri piramida succesului în viată. de MÂINE, când voiu avea un salar mai Ce înseamnă succes? Ce înseamnă a iz­ creerului; dar partea dinainte nu funcţionea­
E atât de uşor să plănuieşti, să-ţi construieşti mare, când voiu fi promovat la un post mai buti? înseamnă „A MERGE NUMAI CU CEVA ză, le lipseşte ideia, prevederea, spiritul de
palate în aerul mintei, să te urci la cea mai înalt, când prăvălia îmi va merge mai bine, MAI REPEDE DECÂT ALŢII", înseamnă a călăuză în orice intreprindere, lipsesc planu­
înaltă treaptă a scării, să calculezi norocul când voiu avea mai mulţi clienţi la profesiu­ ţinea la un lucru început. rile bune.
cate te va Iovi într'o bună zi, urmând acestor nea mea de advocat; când întreprinderea mea va Dintre cei 20 de mii de cititori ai acestei REZULTATELE practice, sunt produse de
planuri; dar e grea şi anevoioasă realizarea câştiga mai mult, când voiu avea o recoltă foi cei mai mulţi vor face glumă pe socoteala un creer BALANZAT şi de o VOINŢĂ BA-
acestora, punerea lor în actuală funcţiune, ur­ mai bună, când îmi vor rodi mai bine pomii, acestei ilustraţii şi acestui articol. Cei mai LANZATĂ. Puterea creatoare trebue să pună
mărirea lor până la înfăptuire. când mi vor aduce mai bine stupii, oile, vi- mulţi dintre ei vor zice: „Este o predică!" Şi în lucrare ASTĂZI ceea ce a fost plănuit
Şi cu toate astea sunt oameni în viată care j tele, etc. etc. Toate acestea le auzim zi de zi o vor da la o parte. pentru astăzi.
le realizează, care îşi văd toate planurile lor J rostindu-se de către unii sau alţii din catego- Câţiva o vor citi cu atenţiune, vor gândi *
înfăptuite, în vreme ce cei mai mulţi se izbesc ! riile de mai sus. serios asupra celor arătate şi spuse aci, şi * *.
la prima încercare şi toate planurile lor eva- *
*
* apoi se vor hotărî în mintea lor să înceapă Omul se schimbă în fiecare zi, urcă sau
proează, iar în mintea plănuitorului rămâne un An Nou Luni dimineaţa. coboară. In fiecare zi PUTEREA de VOINŢĂ,
In fiecare zi întâlnim oameni care veşnic
numai trista şi amara lor amintire. * care este secretul oricărei reuşite, devine mai
se plâng de lipsă, de insuficienţa salarului, * *
Care este motivul că unora le succede şi do un neajuns sau altul. Cu toate astea, aceşti slabă sau mai puternică. Depinde de felul
Citim din ziare şi din căr(i cum unor oa­ cum o întrebuinţăm. Copilul la vârsta de zece
altora nu? Răspunsul este simplu, limpede şi „lipsiţi" câştigă intre 4-15 mii lei pe lună,
fără putinţă de a fi combătut: STUDIERE, fie în salar fix la Stat sau la firme particu­ meni le merge bine, cum le succede, şi adesea ani rosteşte „MÂINE" cu oarecare necaz şi
MUNCĂ, ECONOMIE. ne mirăm şi ne cuprinde invidia. Priveşte Ia amar pe buze.
lare sau din alte ocupaţii. Care este cauza că tânărul alături de tine, din dreapta san din
Aceste sunt treptele şi scările succesului nu le ajunge salarul ? E lipsa spiritului de stânga ta, şi-ţi vei zice: „Ce, am şi eu tot Ceva îi sugerează minţei sale că ASTĂZI
în viafă. Nu te lăsa pe NOROC. Au trecut j ECONOMIE. este cuvântul pentru dânsul. ASTĂZI vrea el
aşa de bune ocaziuni ca şi dânsul", şi proba­
vremurile ţigăncilor cu noroc. Trăim în zilele Sunt oameni cari dacă au un câştig lunar bil că ai—ASTĂZI. MÂINE însă, în cazul bonboanele făgăduite pentru MÂINE. Astăzi
technicei moderne şi totul este organizat, sin­ de 4000 lei se străduiesc să cheltuie 4000 şi când el devine reuşitor şi ajunge la îndepli­ vrea el să iasă să se joace cu copii şi nu
dicalizat, techniceşte. 1 leu în fiecare lună, şi pe acesta din urmă nirea tuturor scopurilor şi planurilor sale, în „mâine." Pentru el mâine este un cuvânt
*
*
* îl ia împrumut. Budgetul sau cheltuielile luna­ loc de a se blama pe ei înşăşi vecinii şi cu­ fără însemnătate şi nici nu-1 pricepe. Tot la
re trebuesc astfel împărţite ca 25% să fie eco- noscuţii, vor spune că l’a lovit „norocul", fel snnt şi oamenii care ajung la cele mai
Lecfiunea cu „MÂINE!“ a ruinat pe mulţi nomizate până şi din cel mai mic şi minimal că toate i-s’au întâmplat aşa şi pe dincolo. înalte succese în viată.
tineri în viată. Se poate spune cu certitudine câştig lunar pentru zile negre, pentru o even­ Dar când copilul creşte şi devine mare el
că o mare parte din neizbânzile vieţii se da- Dar iubite cititor: povestea cu „NOROCUL"
tuală intreprindere separată, pentru o afacere începe să înveţe însemnătatea cuvântului
foresc acestui nenorocit „MÂINE," care a de­ nu e decât POVESTE, o basmă, o înşelăciune.
care să te elibereze de a mai fi sluga altuia. „mâine", şi pe nesimţite cnvântul se stre­
venit „Tatăl nostru" multora. Priviţi în ilus­ NU EXISTĂ NOROC! Pe de altă parte, există
Sub impresia că salarul pe care îl câştigă povestea adevărată cu MUNCA DIN GREU, coară în creerul şi în obiceiurile sale. Astăzi?
traţia de mai sus ia omul tinăr şi vesel de Bine, astăzi e prea ocupat, are treabă în altă
este un „salar de mizerie", mulţi nici nu se povestea cu HOTĂRIREA, DECIZIA.
azi, care habar n’are de ce se întâmplă parte, tre’jue să meargă aici sau dincolo pen­
gândesc măcar la vre-o economie oarecare pen­
ASTĂZI şi „lasă toate pe MÂINE", fără să-şi HOTÂRIREA îi face pe oameni să facă tru o plăcere sau alta. „Astăzi" îşi pierde
tru viitor.
dea seama ce va însemna acest mâine pentru ASTĂZI tot ceea ce POT face astăzi. însemnătatea pentru dânsul şi înţelege nu­
dânsul. „Contul de economii", la care să adauge
HOTÂRIREA face ca „mâine" să apară mai „mâine"; orice lucru mai serios, DACĂ
săptmână de săptămână, după putinţă şi îm­
Acest mâine înseamnă exact ceea ce vedeţi omului de acţiune zece ani depărtare, şi afa­ CUM VA SE POATE, este amânat pentra
prejurări, este asemenea rezervei de pu­
in partea a doua a ilustraţiei. Este îngrozi­ cerile sale nu pot suferi această amânare. mâine.
tere a unei maşini, locomotivă sau alt vehi­ *
tor până şi a te gândi la aşa ceva; şi totuşi * * *
cul. Oamenii care nu fac economii snnt ca * *
câ|i dintre noi merg tocmai pe drumul acesta,
maşina care abea se târăie pe loc drept, şi se Adevăratul succes în viaţă este atenţiunea Omul care crede că „mâine" îi va aduce
pe drumul care merge tânărul de mai sus şi
împotmoleşte la primul urcuş. deosebitelor lucruri cari ne interesează. Dacă ceea ce doreşte şi aşteaptă, este ca nebunul
ajunge tot acolo unde a ajuns la bătrâneţe •
omul din partea a doua a ilustraţiei. *• * chefnieşti, chefuieşti ASTĂZI, dacă dansenzi, care stă pe malul rânlui şi veghează cum apa
Oamenii care nu face economii şi duc lipsă, dacă fumezi, sau dacă pierzi vreme cu alte se prăvăle în jos în drumul ei spre mare.
La început „mâine" este un „amic" atât de
nu merită să fie nici măcar simpatizaţi. Omul nimicuri, toate acestea Ie faci ASTĂZI. Ni­ MÂINE aduce nnmai UN SINGUR lucru, şi
bun şi obligator. Dacă lucrezi la biurou, îm­
care nu munceşte, care nu studiază, care nu meni nu spune: voiu fnma o ţigaretă MÂINE, acest singur lucru este fericirea a ceea ce ai
pingi actele la un colţ pentru MÂINE, dacă
face economii nu merită să fie nici ÎMPRU­ sau voiu merge Ia crâşmă MÂINE, sau voi făcut ASTĂZI.
eşti gospodar amâi să dregi gardul acela, vra-
MUTAT sau altfel ajutat. juca cărţile mâine. Toate acestea le face „Astăzi" se compune din 24 de ore lungi,
nita aceea sau curăţenia în curte, începutul * ASTĂZI. şi fiecare ceas din 60 de minute lungi. Cele
aratului sau semănatului sau prăşitului sau * *
Oamenii care vor să reuşească în viaţă, *
•
* mat de mare valoare cugete pe care Ie are
atâtea alte lucruri în legătură cu gospodăria.
Pentru ce să faci azi, când aceiaş lucru îl care vor să se ridice, care vor să aştepte vii­ Oamenii sunt toţi la fel, pe dinafară, iar un om, îi vin numai în a 60-a parte a UNEI
poţi face mâine? O zi doar nu joacă rol! torul cu speranţă, trebue să înlăture diil viaţa ; deosebirea dinlăuntru, care înseamnă înlăun- SINGURE MINUTE. O zi lungă, FOARTE
LUNGĂ, este ziua de ASTĂZI. In cursul ace­
De ce ASTĂZI când şi MÂINE poţi începe lor zicala şi obiceiul: Nu AZI, ci MÂINE! Acest trul creerului, nu ocupă decât un loc foarte
MÂINE este foarte comod ASTĂZI, dar mâine mic. stei zi toate sunt cu putinţă celui care ştie
la o muncă serioasă care să spulbere toate cum să le cânte.
grentătile şi dificultăţile din cale, care să facă se îmbracă cu totul în altă haină. Viitoarea neizbândă stă alături de viitorul
Când cineva îmbătrâneşte atât în viaţă cât succes, şi amândouă au cam aceeaşi ocazin- „Mâine" nu există deloc, n’are nici ceasnri
pe alţii să te admire, care să umple toate lip­
surile tale şi să ai de prisos pentru tine şi şi în neizbânzi, istoria trecutului său se ne. Nereuşita se deosebeşte de succes numai nici minute, nici posibilităţi, deoarece ele na
ai tăi, pentru acum şi viitor. formează numai din această singură frază: printr’o mică parte a creerului care nn e mai vin niciodată.
Nu AZI ci MÂINE. Ilustraţia de mai sus in- i mare decât vârful degetului celui mic. De aceea, desbară-te de MÂINE; ceea sa
*
* * cearcă se arate ce înseamnă acest MÂINE. EI In partea dinainte a creerului se NASC vrei să faci, ÎNCEPE ASTĂZI.
 Tesaurile ascunse * „Oraşului Pierdut" «t Kremlinul din Moscova
Kremlinul din ttjscofa. O combinaţie de
Biserici şi Palate sul) care se găsesc ca­
mere subterane şi canale, în care‘sunt ascunse
tesaur» de mare valoare. Kremlinul acopere
100 jugăre.
„Crucea făcătoare de minuni“ şi Mitra
de aur care lipsesc din tesaurile Krem-
linului şi se crede că sunt ascunse
împreună cu alte juvaere şi lucruri
preţioase în subteranele Kremlin-ului.
Í
N vreme ce săpau temelia mor­
mântului lui Lenin în istorica
Piaţă. Roşie — Kiasnaya Plotschat
— în Kremlinul din Moscova, mun­
citorii roşii au dat pe neaşteptate
peste o mare uşă de bronz, închisă
cu ruzi de fier şi lacăte mari, care
conducea la pasagii subterane. Uşa
sau poarta era aşezată într'un pă­
rete gros de cărămizi, iar uşa însăşi
era vechiul tip bizantin.
Muncitorii, alarmaţi, au raportat
inginerilor descoperirea făcută şi
după ce s’a format o comisie de ar­
heologi s’au rupt lăcătile şi ruzile de
fier. Când uşa s’a deschis, comisia
se găsi în fata unei mari camere" ai
cărei păreţi erau de sus până jos
acoperiţi cu etajere şi dulapuri mân­
cate de cari. In mijlocul camerei se
găseau o mulţime de lăzi, vechi, în­
să toate goale.
Ici şi colea erau aruncate pe jos
şi prin etajere bucăţi vechi de per­
gamente şi manuscrise în limba
greacă, tătară, şi vechile caractere
slavonice. Nu încape nici o îndoială
că camera era pe vremuri un fel de
bibliotecă şi că a fost golită cu vea­
curi înainte.
După o cercetare mai amănunţită
a camerei s’au mai găsit alte două
uşi care se deschideau în alte două
lungi pasagii subterane. Urmând a-
cestor pasagii, comisia a mai dat
peste o duzină şi mai multe alte
camere, unele din ele cu încăperi
atât de mari încât păreau adevărate
temple. Toate erau goale — sau cel
puţin aşa s’a anunţat de către stăpâ­
nirea sovietică.
In această legătură n’ar fi nelaloc
să spunem că în vreme ce toate ţă­
rile Europei cu o industrie bine des-
voltată au avut şi au nevoie de îm­
prumuturi mari dinafară, Rusia so­
vietică, izolată de capitalismul mon­
dial şi fără nici un ajutor dinafară,
a putut să se mentie, ba să crească
şi să-şi desvolte industria proprie
\annioAn î„
S r
’ eare ^ f n ^ n «25® 1,nv.in'lltor
şi să pună la cale multe lucruri bune
pentru poporul rus, pe lângă fap­
tul că au întreţinut o vastă pro­
pagandă în toate ţările din lume.
De unde puteau avea aceştia atâţia
bani? decât din găsirea unor imen­
se averi în subteranele Kremlinu­
lui.
Comisia apoi a dat peste o mul­
ţime de alte pasagii încurcate, unele
din care se opreau brusc în vre-un
părete de cărămizi, altele sfârşindu-
se la intrări sigilate dinapoia cărora
se găseau alte camere pline cu d ă ­
râmături şi ruini a căror curăţenie
va cere luni de zile.
Descoperirea muncitorilor din Pia­
ţa Roşie nu poate fi alta ceva decât
„Oraşul Pierdut" al Kemlinului din
legenda rusă — o încurcătură sau la­
birint de pasagii subterane, cu ca­
mere şi temple, a căror existenţă
datează de când datează şi Kemlinul
însăşi, pe care istoria îl aşează că
a început să fie construit încă pe la
anul 1147, de către Prinţul Mosco­
vei.
Pe măsură ce se înmulţiau sau
treceau anii se înmulţiau şi tunelele
sau camerile ascunse până ce săpă­
turile sau subteranele subpământene
au devenit un adevărat oraş, acope­
rind peste 100 jugăre de pământ. In
criptele şi cassele de fier ale acestor
subterane şi camere ascunse erau
aşezate tesaurele şi prăzile tarilor,
atât pentru a le scuti în timp de răz-
boiu, cât şi pentru a privi la dân-
sele şi a se bucura de ele atunci
când ţarilor le venia pofta să le va­
dă, a căror ascundere şi loc îl cu­
noşteau numai ei.
Opera de curăţire a acestor tunele
pierdute va cere mai mulţi ani. Nu
e şxclus ca ţarii sovietismului să se
îmbogăţească pe neaşteptate cu te-
saure de valori fabuloase: In tot ca­
zul se vor găsi lucruri interesante
în aceste ascunzişuri ca să se scrie
un întreg volum despre istoria şi
arheologia Rusiei.
, i rr •• » • - v ±
i- Kremlinului în căutarea tesau-
T I a? âr se r,J ,c ă 1din
Napoleon
^rozit şi aleigă spre usă
Trotzky pune o deosebită atenţiu­
ne acestor săpături, nu numai în ve­ Cupa de aur
derea acestoi scopuri, dar, eventual, aflată în cur­
pentru a le servi ca loc de scăpare
în caz că Moskova ar fi vre odată sul săpării
cuprinsă de focul contra-revoluţiei. mormântu-
Pentru oamenii de ştiinţă prima
cameră are o deosebită importantă, j lui lui Lenin
având în vedere că ea putea să fie în Piaţa Ro­
odinioară biblioteca secretă a lui
şie
„Ivan cel Teribil". Ei mai presupun
că biblioteca putea să conţină
cărţi şi manuscripte scăpate din fo­ Unul din vechii paznici ai „Oraşului
cul care a nimicit vestita bibliotecă
Pierdut" sub Kremlin.
a Alexandriei din Egipt, la anul 640
după Chr. a cărei distrugere a fost
o pierdere fără seamăn pentru cu­ bibliotecă împreună cu enormele bo­ Desamăgit şi furios el a ordonat
noştinţa omenească. In afară de vo­ găţii în vestminte regeşti, haina lui apoi să se sape mormintele sfinţilor
lumele bibliotecei Alexandriene, se Constantin cel Mare, a lui Kublai şi a stăpânitorilor mai de vreme a
presupune că pomenita bibliotecă Khan şi vestmintele înalţilor preoţi dinastiei Rurice, cei mai vechi stă­
mai conţinea şi cărţile Khanilor tă­ din Samarkant, precum şi acele ale pâni ruşi, şi să caute în sicriile lor.
tari, care au stăpânit Rusia mai patriarhilor mai de vreme ai Con- In urmă, săpând în unul din ace-
multe veacuri şi a căror cădere în stantinopolului, care s’ar fi găsit în ste morminte, soldaţii lui Napoleon
timpul lui Ivan a lăsat aceste te- subteranele bine sigilate ale Krem­ au dat peste un pasaj dela care por-
saure bibliotecare în stăpânirea Ţa­ linului la timpul când Napoleon a niau nişte trepte de granit ce condu­
rilor ruşi. intrat în Moscova. ceau în jos. Napoleon s'a aprins de
Napoleon îşi dădea bine seama de bucurie crezând că a dat de secretul
Istoria rusească nu vorbeşte de
tuturor tesaurilor ascunse. A îndru­
cât în treacăt despre ascunsa biblio­ bogăţiile istorice ale Kremlinului, cu
obiectele sale de smarald, safirele, mat apoi pe doi dintre cei mai buni
tecă a lui Ivan cel Teribilul de sub
ingineri ai săi ca împreună cu cinci
Kremlin, pe care nimeni altul afară aurul şi documentele din vechime pe
care demnităţile bisericei ale Asiei soldaţi să se pogoare şi să cerceteze
de dânsul nu o cunoştea şi nici nu
şi Bizanţului le adunaseră şi pe care unde duce pasajul, şi să se întoarcă
putea intra într’însa. Toţi bibliote­
să-i aducă veste cât mai de vreme.
carii folosiţi de dânsul să sorteze Tătarii le-au prădat. întâia sa cerere
Prevăzuţi cu toate instrumentele
miile de cărţi, au fost rând pe rând dela mai taarele Kremlinului a fost:
omorîţi de Ivan însuşi sau internaţi „Să-mi pui la dispoziţie tesaurele necesare, cu săbii şi lumini, comi-
siunea s’a pogorît pe pasajul întune­
în unele închisori mănăstireşti unde bisericilor voastre."
cos. Napoleon a aşteptat afară ra­
cu timpul au murit. Cu mare linişte bătrânul preot i-a
portul comisiei. Trei ore au trecut,
Când Ivan a murit, nici o urmă ; răspuns, după cât spune legenda, ur-
şi nici o veste dela cei plecaţi. Acea­
n’a rămas despre secretele bibliote­ ; mătoarele:
sta îl, nedumerea, şi marele împărat
cei şi nici despre muzeul vechi­ „Majestate, toate Vă stau la dis- a orânduit o altă comisie să le ur­
lor lucruri preţioase pe care el le a- Jpoziţie. Eşti poftit să iei ce-ţi place."
meze să vadă ce s’a întâmplat celor
dunase. Se credea atunci, că biblio­
Cercetând camerile secrete şi Sn- dintâi.
teca sa precum şi tesaurele adunate,
j chise, Napoleon n’a găsit decât eta- După un ceas şi ceva comisia a
au fost nimicite în cursul vieţii sale.
|jere goale şi casse de fier care nu doua s’a întors şi a raportat:
Dar mai era şi o altă credinţă,
conţineau nimic. Apoi a dat ordin „Majestate, am ajuns la o uşă ma­
aceea că Ivan le-ar fi ascuns în soldaţilor săi să sape sub catedrale
re de metal, care era închisă, cu ruzi
criptele şi camerile de sub Krem­ j şi sub palatele Kremlinului, dar n’a de fier, dar n’am găsit nici o urmă
lin. putut găsi nici o urmă de vre-o va­ |a acelora care au mers înaintea noa­
După o altă povestire se spune loare oarecare şi nici nu spera să stră şi nici n’am putut deschide
că preoţii ruşi ar fi ascuns întreaga găsească. uşa."
 Educaţia picioarelor
Epoca senzaţiilor violente şi bru­ j păd lateral atât de curios, că te în­
tale în care trăim, marcând cu un trebi dacă nu va fi nevoe să le în­
imperativ categoric o cumplită de­ drepte cu mâna la sfârşitul jocului;
presiune morală, a determinat pe patinajul, unde picioarele au dato­
clasele subţiri ale societătei să se ria să descrie curbe savante şi dan-
dea cu o furioasă pasiune unor agre­ Í telări bizare pe ghiata care, de mul-
mente cari, mai de mult, erau inci­ I te ori, aduce serioase prejudicii fi-
dentale şi bizare. |zice capului cu desăvârşire neglijat;
întreaga omenire pare profund i rotifile extrem de mobile cari se a-
preocupată de educaţia inferioarei daptează încălţămintei pentru a alu-
părţi a corpului uman. De la moda j neca pe parchetul transformat în
care cu persistentă ridică tot mai ghiată artificială; uriaşele tălpi de
sus rochiile transparente pentru a ■ j sanie fixate tot la picioare pentru a
da voe pulpelor să-şi tremure car­ ! te răpezi în zbor vertiginos pe dea­
naţia, făcând să vibreze poftele a- lurile acoperite cu zăpadă, şi alte
dolescentilor şi regretele bătrânilor j multe exerciţii fizice bi sau mono-
iibidinoşi, şi până la furioasa nă­ |sexuale ne demonstră cu prisosinţă
vală a revistelor tanasiene cari, a- şi destul de elocvent, că picioarele
deseaori, se mărginesc la exhibiţia j se bucură de o atenţie deosebită.
câtorva zeci de dansatoare lăbărţate Această excesivă educaţie a pi-
cu tricoul întins pe cărnurile fleş­ j cioarelor se face în detriroantul edu-
căite, totul ne arată că omenirea se |catiei intelectuale, şi poate va veni
apleacă tot mai mult către picioare. vremea când capul va fi o cantitate
0 grijă deosebită stăpâneşte tine­neglijabilă şi chiar de prisos, căci
retul: educaţia picioarelor. ! epoca senzaţiilor violente şi brutale
Dansul modern, care nu se mai în urmărirea unui senzualism pato-
îngrijeşte de gratie şi atitudine, s’a I logic, n’are nevoe de cap, ci numai
limitat la o flexibilitate fantastică a ! de picioare cu accesoriile lor.
picioarelor, care se frâng şi se ră- Vladimii Nicoaiă
Cântecul Invalidului
E toam nă snră, codrul geme şi vânturile trec plângând —
In iata albelor palate s’opreşte-nn invalid flăm ând.
Proptit de cârja îndoită, înfrânt de-al vieţii dârz răsboi,
In fa{a albelor paiaţa îngână-nn cântec din cimpoi:
— Sunt trist ca o icoană ştearsă şi templul vostru e măreţ,
Nepăsători străinii-aruncă în mine bulgări de dispreţ-
Luptam alăturea cu moartea la Mărăşeşti, Oituz, Carp a ti
Şi totuşi n ’am în {ara aceasta n u m a i duşm ani în loc de fraţi.
Priviţi cum tremur de durere! Scăldat mi-e trupul în sudoare!
In ochii mei îngheaţă plânsul şi rana m ai cum plit m ă doare.
Mă sbat ca pasărea rănită, m ă lupt, dar nu m ai sunt oştean, —
Puterea mi-am jertfit-o tării m ânat de-al dragostei elan.
M ’alungă prietenii cu ură, strâinii'n iată-mi urlă: câne!
Eu trec tăcut ca o nălu că— R om âni, mi-e foame, dati-mi pâine!
Viata mea e o speluncă în care joacă duhuri rele,
Argaţii m ă lovesc cu pietrii şi râd de lacrim ile mele.
L u m in a ochilor mi-e stinsă, mi-apasă in im a o piatră,
Şi câini deslegati din lanţuri rânjesc în urm a mea şi latră.
A m fost un vultur ce’n văzduhuri cu iulgerile vrea să lupte
Şi-acuma tremură’n prăpăstii cu aripi sfârşiate, rupte.
Am stăvilit furtuni de tunuri cu pieptul meu, ca un titan,
Şi-cuma gem în agonie răuit, descur 'at, o rfa n __

Tesaurile „Oraşului Pierdut44 Mi-e frig şi trenur de durere scuipând în târnă bruji de sânge;
(Urmare dela pagina 4). Muri-voi fără lum ânare şi nici u n prieten nu va plânge.
Apoi Napoleon, luând cu sine mai ! marele profet Persian, ai cărui ur- Săgeţi cu vârfuri otrăvite îm p lân tă’n mine suferinţa
mulţi ofiţeri şi ingineri, s’a coborît I maşi odată întreceau pe ai lui Chri- Şi spasmul agoniei negre îm i tulbură adânc fiinţa.
însuşi la fata locului. Au coborît o stos sau Mohamed. M ă ndă ploaia p ân ’ la oase, în fa{a m orţii m ă închin,
mare distantă pe un pasaj strâmt Toate acestea erau păstrate în ca- In (ara care-am apărat-o eu n ’am nici (ară, nici căm in.
•destul de înalt ca să permită trece­ merile secrete ale catedralei Sf. Ba- E cinstea-aici crucificată şi viermii-o rod la temelie —
rea printr’însul, şi ai cărui pereţi zil şi mii peste mii de peregrini din Moşie, cum te sug ciocoii şi hoţii cum te vând, moşie!
erau acoperiţi cu motivele bisericei toată Rusia veneau în fiecare an să N’avem în {ara noastră aur, vândute-s holdele cu grâne —
greceşti şi cu alte decoratiuni pe ici se închine acestora. In ochii acestor
S trăinii m ă lovesc cu biciul, R om âni, mi-e foame, dati-mi pâne!
pe colea în cămăruţe mici. Au ajuns devotaţi credincioşi, aceste moaşte
la jaşa mare de fier, pe care au do- aveau puteri supranaturale şi magice. * * *
borît-o. Pentru a-şi arăta însă dispreţul pen­
Spre marea lor mirare, dincolo de Opriti-vă, tâlh ari nemerinci, ce’n suflete-ati strivit iubirea,
tru aceste „nimicuri ale trecutului",
uşă au găsit prima comisiune întin­ cum a spus Petru cel Mare, el s’a Scula-se-vor din groapă morţii, vor răsbnna nelegiuirea!
să pe pământ, moartă I hotărît să le cinstească regelui Olan­ R ăsu n ă goarne de alarm ă dela un colt la altu-al tării,
Mai la o parte înainte, un sicriu dei, care îi făcuse un cadou de peste Vă vor goni fără cru(are de pe altarul desfrânării!
i-a atras atenţia lui Napoleon care a patruzeci de tablouri şi picturi de Opriti-vă, căci {ara plânge! P rin voi virtutea noastră-apune —
ordonat să fie deschis. După spune­ Rembrandt, Frans Hals, Van Dyke j A zi în biserici se fac târguri şi nu s’aude rugăciune.
rea legendei, la ridicarea capacului şi alti măestri Olandezi, care actual- I Udat-am graniţa cn sânge şi-azi hotii-mi ţipă'n fată: câne!
s'a ridicat corpul sau figura unui mente se găsesc în biserica pustni­ Ne m acină străinii-avntul. R om âni, mi-e foame, dati-mi pâne!
călugăr, şi care, îmbrăcat într’un cilor din Petrograd.
vestmânt galben, a stat în picioare Alexis auzind de planul tatălui | IUSTIN ILIEŞU
In sicriu şi a întins un deget învi- său, a informat preotimea revoltă­
nuitor înspre Napoleon. toare să ascundă totul ce pot. Ofe-
împăratul s’a îngrozit. împreună rindu-le ajutorul său, s’a săpat un !
lüng canal subteran începând dela
cu soţii săi el a alergat către uşă şi
înapoi spre tunel,' Ajungând la uşa catedrală din Piaţa Roşie şi între- i
tăindu-se cu alte canale subterane |
Povestea unei Mame
camerei misterioase împăratul a fost
întâlnit de către ofiţerii săi care a- mai vechi. Pentru a nimici orice ur­ In tr’o seară de ia rn ă când fulgii de zăpadă de drum şi iată că de odată se găseşte in fa(a
duceau ştirea ca Kremlinul arde de mă a acestor planuri şi săpături se strecorau veseli printre crengile îngheţate u n u i munte de Z a h ăr."
toate părţile şi trebue să părăsească clandestine, ei au început să facă „ Z a h ă r? " repeta­
ale pomilor din gră­
Moscova numai decât. catedralei reparări false, şi sub ră copii. „Ce este
dină, cei câţiva copii, 1
acest motiv au spus că aşează te­ acesta M a m ă ? "
Aşa spune legenda, şi este destul saurele în altă biserică dar de fapt câteva oase îm bră­
de curioasă. Nu se poate spune da- n’au dus decât dulape goale cărora cate într’o piele pa­ M am a încercă să
ică această întâmplare neexplicabilă lidă, se adnnară în le explice şi le zice:
apoi le-au dat foc şi au ars împreu­
■cu sicriul misterios a fost o figură nă cu întreaga biserică. Apoi Ţarul I jurul m am ei lor subtă . - „Zahărul este ceva
reală a vre-unui călugăr ascuns aco­ a fost informat că întreaga colecţie de foame şi o rugară: ® dulce, copii m ei."
lo anume pentru a-1 îngrozi pe Na­ Bizantină a fost distrusă de focul j „M am ă, spune-ne o
poleon. Dar că întâmplarea a fost „M am ă", pledează
care a prădat biserica. poveste!" Şi Mama a
aşa cum se spune, este dovedită prin u nul dintre copii în ­
faptul că Napoleon se referea ade­ „Asta e o minciună grosolană", a început: „Era odată gălbeniţi şi subti de
sea la dânsa. Amintirea călugărului srigat Petru cel Mare pălindu-1 pe un om care se în tâln i dorul unei dulceti,
fiul său Alexis cu atâta forţă încât cu alti şapte oameni
sculat din sicriu l’a urmărit toată „noi n ’am gnstat n i­
acesta a căzut în nesimţire la pă- j care duceau o Sala-
viata, până la moarte. mic p ân ă acum ce ar
După o altă istorisire, cele mai mânt. m ă de câţiva metri." fi fost dulce."
multe tesaure ale vechiului Bizanţ Alexis a fost apoi aruncat în în­
„ S a la m ă ? “ strigară Şi m am a luândn-şi
şi alte bogăţii orientale au fost 1 chisoare şi mulţi preoţi au fost pe­
copii. „Ce este aceea, povestea continuă:
ascunse în subteranele Kremlinului, depsiţi, dar nu s’a găsit nici o urmă |
numit „oraşul pierdut", în cursul a tesaurelor pierdute. M a m ă ? " „Iar în jurul m unte­
domniei lui Petru cel Mare, care In cursul domniei lui Petru c e l1 M am a le explică: lu i curgea un pnter-
frânse stăpânirea ierarhică a biseri­ Mare, Rusia a ajuns în posesia te- j „Salam a este un câr- nic rău de lapte."
cei gr.-ortodoxă asupra Statului, des- saurelor khanilor tartari din Kazan na{ de carne presată „L apte?" strigară
brăcând pe patriarhul Nikon de pu­ şi Astrakhan, între care se găsia şi j la olaltă." copii. „M am ă, ce este
terea sa dictatorială. vestitul „emarald magic" al lui Kub- acela?"
„C arn e?" întreba­
Când Petru cel Mare a început să lai Khan, care aparţinea pe vremuri | ră copii. „M am ă, ce „Este u n fel de
•europenizeze Rusia şi a făcut ca bi­ coroanei lui Ioan Prester al Răsări­ beutură", răspunse
este carnea?"
serica să fie supusă statului, tului, legendarul stăpânilor creştin Mama într’o voce eşită ca din păm ânt, „care
al Asiei centrale. Deasemenea te- M am a sughiţă de câteva ori şi apoi îşi con­
fiul său, Alexis — şi moştenitor al j
tin u ă povestea. „O m ul şi-a văzut m a i departe ne face să devenim tari şi sănătoşi."
tronului — s’a pus cu hotărîre de saurele şi lucrurile preţioase ale stă­
partea bisericei şi a preotimei reac­ pânitorilor Indiei şi Persiei, care au | Copii nu scoaseră u n cuvânt, şi M am a îşi reluă povestea spunând: „Iar pe acel
ţionare. fost cucerite de Jenghis Khan pre- J
râu de lapte plutiau nişte adevărate p â in i albe şi frumoase."
cum şi mozaica artă a imperiului
In conspiraţia lor, Alexis şi preo- „ P â in e ? " strigară copii, întinzându-şi m âinile lor slăbite de foame şi subţiri.
ţimea rebelioasă a Kremlinului, au lui Kublai Khan, care poseda pie­ „P âine! M amă, dă-ne o bucată de p âin e !"
trele preţioase adunate de el şi stră­
hotărît să ascundă toate tesaurele Iar M am a nem ai fiind în stare să continue cn povestea şi-a aşezat capul în p um ni
bunii săi dela stăpânitorii cuceriţi
sfinte ale bisericei gr.-ort., care au
de dânşii ai Răsăritului şi Vestului şi a început să plângă cu amar. Copii au început să plângă şi ei.
fost aduse în Rusia odată cu căde­
şi alte numeroase juvaere istorice
rea Sf. Sofii. Printre alte prăzi au E adevărat că de un timp încoace deva şi peste care încă n’au putut
au fost adunate în pivniţele şi sub­ ruri aproape fără nici o valoare. Nu
*fost aduse şi biblioteca fără pret şi
teranele Kremlinului. s’a găsit nici una din cele şase vest­ j sovieţii vând jiuvaere de coroană şi să deie.
muzeul moaştelor lui Constantin Unde sunt toate aceste bogăţii ale
cel Mare, care datau din timpul au­ Eforturile puse de Sovieti să con- minte patriarhale vechi, care erau tesaure confiscate ale celor bogaţi
fişte bogăţiile bisericei ruseşti s’au încărcate cu atâtea jiuvaere şi pie­ jiuvaerilor din Olanda, sau le între­ vechimei ?
torilor mai de vreme a grecilor, a A deschis oare Lenin, prin moar­
tre preţioase în cât trebuiau doi oa­ buinţează să plătească propaganda
stăpânitorilor vechei Rome şi a ce­ izbit de nulitate, deoarece preoţii au tea sa, uşa şi calea: la ele? Să fie
meni ca să le ridice de jos. Comi­
lor dela începutul creştinismului. Se ştiut să ascundă toate lucrurile de lor în străinătate, totuşi, aceste nu oare ca prin mormântul său el a des­
sarii sovietici n’au putut încă pune
spune că acestea conţineau manus­ valoare ale bisericei lor încât atunci
mâna pe ele. Ele lipsesc din muzeul reprezintă decât o mică fracţiune a chis uşa la dânsele pentru trebuinţa
crisele Sf. Pavel şi o mare bibliote­ când au venit „comisarii poporului" tesaurelor ce sunt încă ascunse un­ „iubitului său proletariat?"
să le confişte, n’au găsit decât luc- nou deschis al proletarului.
că a scrierilor originale a lui Mani,
 6 R E A L 1 T A T EA

veresc atunci multe se vor putea

„Iubeşte pe aproapele tău ca
pe tine însuti". Neîndoios că da
că s’ar ţinea tot omul de această
poruncă, dacă nim eni n ’ar face
altuia ceeace lui nu-i place, pa­
cea şi burra înţelegere ar domni
în toată lumea. N’ar m ai fi ne­
voie de judecători, n ’ar m ai fi
trebuinţă de pază, nim eni nu
şi-ar pism ui semenul şi popoa­
rele nu s’ar duşm ăni între ele.
Uacă englezii, oameni înţelepţi
dar m ândri, erau pătrunşi de a-
ceste adevăruri, n ’ar fi avut a-
cum de purtat răsboi în China.
Englezii punând stăpânire pe
bogăţiile cele m ai de seamă din
China, silind pe chinezi să le
cumpere mărfurile, dispretuiau
şi u m ilia u poporul galben, chiar
în tara lui.
Nim eni nu se joacă cu focul
fără primejdie de-a se frige . . .
Chinezii oameni răbdători şi în ­
căpăţînaţi au tot îndurat u m ili­
rile p ân ă ce o seamă dintr’înşii
au învăţat meşteşugurile şi toată
înţelepciunea albilor din Europa.
D upă aceasta au hotărît să scu­
ture jugul nedrept al englezilor.
E i vor să fie stăpâni acasă la
dânşii.
Pentruca tot poporul să se deş­
tepte prim ul lor conducător vrea
să nimicească m ai întâi supersti­
ţia şi toate credinţele păgâne pe
tară, să ne inspecteze, un iran
cez dintre acei cari nu ne este
prietin: d. Cachin. Bine a făcut
guvernul că nu l-a lăsat să intre
în ţară. Decât a făcut o greşală.
A greşit că dintr’un început -
când francezul a întrebat de voie
î s’a răspuns că n’are decât să
poftească, iar mai apoi când o-
m ul a sosit p ână la graniţă l-au
trimis înapoi.
Să-i fi răspuns dintru început
că n ’are ce căuta la noi, că ştim
cu ce gânduri vine şi că suntem
stăpâni în ţara noastră. Dar
dintru în tâi să-l laşi şi m ai apoi
să-l opreşti te arăţi şovăelnic şi
fricos. D acă guvernai era hotărît
dela început nu s’ar m ai fi în ­
tâm plat nici scandalul dela ga­
ra în Bucureşti când între comu
niştii cari voiau să primească b i­
ne pe inspectorul francez, care-i
de-al lor, şi între studenţi cari
voiau să-l dea afară din ţară a
fost o încăerare.
* * *
Cu toate clevetirile şi ponegri­
rile „inspectorilor" cari v in pe
la noi, leul nostru se face tot m ai
scump.
Fără îndoială că dacă treburi­
le mergeau altfel în ţară p ân ă a-
cum, leul era sus de tot. Dar
par’că ne vine a spune că tot
drege în ţară.
M ai în tâ i s’ar pune în rând
drum ul de fier: s’ar cum păra v a ­
goane şi m aşini ca să nu m a i fie
lipsă cum este azi. Mai apoi
s ar putea stăvili, cu diguri, re­
vărsarea apelor. Mult păm ânt
s’ar căpăta astfel, şi pe unde se
prind azi peşti, în tim pul primă-
verei, m ai apoi ar creşte bucate.
O societate din ţară a şi făcut
propunere guvernului să diguias-
că braţul Borcea de sus, al D u­
nării. Se câştigă astfel 28.000 de
hectare.
S ’ar m ai face şi căm inuri pen­
tru studenţi.
La Bucureşti planurile sunt
gata pentru clădirea unu i cartier
studenţesc.
* * *
Desigur că multe altele ar fi
de făcut, atâtea că poate n ’ar
m ai fi vreme de atâta am ar de
politică. Când merg treburile
bine oamenii sunt m ai m ulţum iţi
şi se îm pacă m ai uşor unii cu
alţii.
* * *
Astăzi însă sfada e în toi.
J dela toate drogheriile mari. Un ; la hectar îşi 54 m ă ji de paie. Bu-
Doctorul Lupu, om de frunte în
conducerea partidului naţional
ţărănesc, cu o seamă de prieteni,
a părăsit acest partid ca să înte-
meeze un alt partid „adevărat
ţărănesc*1 cum l-a botezat. Ziarul
„Aurora** răm âne gazeta acestui
partid.
Desbinarea e foarte plăcută li
beralilor, care se intăresc din
Ştiri şi fapte
Gunoi artificial
Sătenii noştri ştiu să-şi îngraşe ' să dăm paiele in tâ i vitelor ca le-
i păm ântul -cu băligar de vite, sau mânănce şi să adunăm apoi bă­
j gunoi (pregătit anume în grajd. legarul lin gropi.
N u totdeauna are om ul destul Gunoiul artificial, pregătit în
gunoi de acesta şi deaceea so- modul arătat m ai sus, n u fac®
Ícotim că-i folositor, să învăţăm buruieni şi e m ai bun decât cel
I pe ţărani, să facă un gunoi ar- de grajd.
' tificial caro îngraşă p ăm ântu l
S’au făcut încercări pe o bu­
tot a tâ t de bine ca şi col n atu ­
cată de p ăm ân t îm p ărţită în S-
ral. Acest feil de gunoi se pre­
părţi deopotrivă de mari.
pară în modul următor:
Una a fost îngrăşată cu bălegar,
Se aşterne un strat de paie de
130 om. înălţime, se presară pe el alta cu îngrăşăminte chimice ş*
var nestins şi se stropeşte cu apă. j gunoi pregătit în graopă. şi a
Un a lt strat le fel, se aşează peste treia ou gunoiul artificial de care
cel dintâi, şi tot aşa mereu p ână am vorbit. S’a semănat apoi cu
]ce se faoe un soi de căpiţă fără ovăs pe câte trele bucăţile.
I vârf, în a ltă de trei metri. Bucata de p ăm ânt în g răşată
Se pregăteşte apoi o soluţie de cu băligar a dat 16.6 m ăji de
sulfat neutru de amoniu. Sulfa­ grăunţe la hectar şi 41 m ăji do
tul neutru de amoniu e un fel paie. Bucata cu îngrăşăminte
de sare, oare se poate comanda chimice a dat 23.6 m ăji grăunţe
kilogram din această sare se to­ jcata îngrăşată cu gunoi artificial
peşte în cinci litri de apă. Cu ; din cel pe care am arătat că se
ap a aeeasta se stropeşte bine că­ j poate face din paie, a dat 25.3'
piţa aşa încât paiele să se ude m ăji de grăunţe şi 40 m ăji de-
toate. D up ă câteva, zile paiele în ­ 1paie.
cep a se încălzi şi la două trei Sătenii noştri cari n ’a u destul
luni se capătă ©el m ai bun gu­ gunoi dela vite să-şi pregătească-,
noi pentru ţarină. din vreme gunoi artificial în mo­
In felul acesta n u mai trebue dul arătat aci.

.care le au chinezii şi care cu­
prinse sub numele de legile lui
„Confucius“ îi ţine legaţi într’o
serie de practice necorespunză­
toare vieţei moderne.
Dacă această încercare va is-
buti se va putea vorbi cu drept
cuvânt despre un „pericol gal-
ben“ pentru ţările din Europa,
începând cu Rusia care azi ajută
pe chinezi pe sub m â n ă şi ter­
m in ân d cu A nglia care se răsbo-
ieşte azi cu ei.
In ceasul de faţă lucrurile s’au
m ai potolit la gurile „fluviului
Albastru1*, cum se m a i spune
Chinei. Englezii au trebuit să
facă m ari concesiuni răsculaţi­
lor.
Delegatul Chinei la liga naţiu­
nilor a arătat că un popor de 400
milioane de oameni, m ai m ult
decât au toate ţările din Europa
la u n loc n u va m ai îndura să fie
ţinut îngenunchiat de 'câteva m ii
de englezi.
Anglia care ştie că Rusia a
fost coada toporului în revoluţia
din C hina a trimes Sovietelor
răspuns că de nu se astâm pără
rupe învoiala pe care a făcut-o
anul trecut ca să le dea maşinile
şi toate m ărfurile de care ruşii au
nevoie. O asemenea ameninţare
desigur că va fi luată în seamă
de Soviete cărora le-ar merge
tare greu dacă englezii n ’ar m ai
face negoţ cu ele.
* orfani şi văduve de războiu: în mari, judecători, directori de azi pline de bătături şi soluţii
Dar dacă China, care-i o ţară
care acum îşi deschide ochii la
lu m in ă şi vrea să fie stăpână la
ea acasă, cu atât m a i m ult
nouă ni se cuvine acest drept.
M ândria de oameni cari ştiu să
se gospodărească singuri ne în ­
deam nă să nu îngăduim ca, m ai
în toată luna, u n soi de inspec­
tori, la americani, la englezi, la
francezi, să vie să ne cerceteze
dacă suntem sau nu oameni cum
se cade.
Gospodina tânără şi ds îndrăs-
neşte vre-o cum ătră m ai bătrâ­
n ă să i se amestice cu nepusă
masă, prin oale şi prin treburile
casei, o pofteşte frumuşel să se
ducă de unde a venit. Cu atât
m ai m ult o tară n u poate prim i
ca oricui i-o trăsni prin cap să
v in ă s’o iee la judecat, că-i bine
ori nu cum face şi ce drege. D a­
că are tara nevoie ds sfaturile
vre-unui om lum inat din Apus îl
in v ită frumos şi atunci se schim­
bă lucrurile.
D upă m ulţi alţii săptăm âna
trecută a voit să v in ă la noi în
Despre îemei
m ai bine m ai târziu decât nicio­ slăbirea celorlalţi.
dată. D-l Vaida, chiar dacă-i pa­
Leul se scumpeşte: aceasta în ­ re rău c’a plecat d-l Lupu din
seamnă că e m ai bine preţuit în partid nu se pierde cu firea însă:
străinătate, pentru o sută de lei Femeile în tim pul din urm ă Í. „ In u ltim a şedinţă a m iniste­
„tot aşa a plecat şi d-l Goldiş ca
căpătăm m ai m u ltă m arfă în el­ au ajuns atâtea succese uşoare, rului de războiu s’a discutat des
să formeze „adevăratul partid
veţia, în Franţa, în Anglia, în au ştiut să se im pu nă atât de J pre îndatoririle fetelor faţă de-
naţional** — ne-a zis d-sa — şi
Germ ania sau în America. De mult, fără să aleagă căile cari apărarea naţională, sau serviciul
poporul a mers m ai departe cu
unde m ai acum câteva lu n i pen- duc spre isbândă, încât au cu­ m ilitar. S’a discutat p lan ul con­
noi“ .
truce cheltuia, am ericanul u n do­ cerit tot m ai m ult teren din sfera j form căreia în scurt tim p fetele-
Decât nu-i folositoare pentru de activitate a bărbaţilor.
lar noi trebuia să dăm 240 lei... din toate clasele sociale vor fi în ­
tară această fărâmiţare de forţe. Azi m âine bieţii bărbaţi vor fi |rolate şi instruite pentru a face-
azi nu m ai dăm decât 165— 170
Avem azi şapte partide rom â­ lăsaţi acasă pe lângă bucătărie serviciul militar, deocamdată —
lei.
Dâr dacă în străinătafe m ăr­ neşti, când ar fi destul două. şi să-şi legene copiii, spălându-le : auxiliar".
* * *
furile s’au ieftenit pentru noi, în rufăria m urdară, iar ele, femeile- Ori au nebunit bărbaţii, ori fe­
ţară negustorii habar n ’au. Pre­ Dintre acestea liberalii sunt mame vor conduce treburile sta­ meile. Una din două.
turile pentru ei pare că nu s’au tot m ai tari. telor, ţinând înfocate şi răsboi- Astăzi când toată lum ea se-
schimbat de fel de vreme ce ore­ D-l Ionel B rătianu şeful parti­ nice cuvântări în parlamentele pregăteşte de pace şi conferin­
zul, cafeaua, bum bacul şi maşi- dului a ţinut la Bucureşti o vor­ ţărilor respective. ţele cu privire la dezarm ări se-
nele bunăoară le vând tot atât bire perrtru popor. I s’a făcut m a ­ Aruncaţi o privire pe la ser­ ţin lanţ, Polonia se gândeşte la
de scumpe ca şi pé vremea când re cinste: A u venit să-l asculte viciile de stat, ori particulare, şi m ilitarizarea femeilor.
leul n ’avea preţ mare. Regina, prinţesa Ileana, toti m i­ veţi vedea cum sexul slab, sexul Treaba ei, fiecare face cum îi
Este la negustori şi teama că niştrii în frunte cu d-l Averescu frumos, femeea cea cântată de. place.
leul va da înapoi, că vor trebui şi foarte m ulţi deputaţi şi sena­ poeţi şi asemânată cu florile1
Dar un singur lucru să se ştie.
iar 240 lei pentru u n dolar. Ei tori. Dovedeşte aceasta că toa­ câm pului, fumează, face conta­ Noi nu suntem de loc în contra
au cerut guvernului nu atât să tă lum ea recunoaşte că d-l B ră­ bilitate, în jură servitorul, bea ca­
femeilor, dim potrivă suntem pen
m ăriască preţul leului cât să-l tianu a făcut m ult pentru ţară. fele turceşti, zdrăngăneşte cla­ tru dreptul de egalitate.
fixeze. Să se ştie adică odată Desigur că şi m ai mare merit pele maşinilor de scris, sau îşi
Aceasta însă nu însemnează
pentru totdeauna că 200 lei bu­ avea dacă, pentru binele poporu­ scoate la iveală pulpele rotunde
şi seducătoare de sub rochiţa că vom privi cu ochi buni fe­
năoară este tot una cu un dolar lui, ştia să pună deoparte iubirea meile cari intră în cluburile po­
american sau 1000 de lei e tot propriului partid, şi unindu-se cu străvezie, lungite pe potolii în
faţa „şefului" sentimental, la litice şi-şi vor pierde farmecul
una cu o liră englezească etc. toţi cei câţi sunt m ai lum inaţi în
com şi isteric. frumuseţii în alcool şi fum de-
Dacă leul ba se urcă ba. se co­ tara aceasta, ar fi alcătuită gu­
boară, oamenii nu m ai ştiu ce să vernul care să dreagă tot ce-a Femeile din ziua de astăzi în ţigări ; nu însem nează că
vom fi obligaţi a iubi fe­
facă să păstreze sau să cheltu­ stricat răsboiul şi să aducă cea loc să-şi crească odraslele în spi­
ritul cinstei şi al iubirii de aproa­ mei cu pălm ile umflate şi difor­
iască banii, să-i bage în moşii, în m ai mare propăşire ţării.
* pelui, le lapădă prin fel şi fel me din cauza m anu ării armelor,
păduri, în case şi altele. * * de internate ori pensioane, iar ori cu degetele altădată asemă­
Guvernul a promis că o să O veste bună pentru invaliziele au ajuns a fi miniştri, pri­ nătoare petalelor de trandafir,
„stabilihzeze" leul, adică o să
facă ce-o face ca să răm âie l a o săptăm âna trecută s’a votat le­ bănci, profesoare, medici, advo­ chimice de prin laboratoare.
valoare fixă, dar p â n ă azi n ’a gea care să le facă şi lor drepta­ caţi şi alte fel şi fel de funcţio­ Sexul frumos, e atâta vreme
putut. Şi astfel el pe urm a te. nare, încurcând de cele m ai m u l­ frumos cât va fi scutit de m unca
lucrului acestuia trag foloase Era şi timp dela răsboiu p ână te ori trebile bărbaţilor. de ham al pe care o fac bărbaţii,
m ulţi oameni din străinătate cari azi. Nu va m ai exista decât Mai nou şi ceeace încă nu s’a altcum idealismul, poeticul, fru­
ba cum pără leii noştrii, ba îi o societate. Pensiile — după ce pomenit într’u n stat constituţio­ mosul, dulcele şi iubirea vor dis­
vând. se va face o revizuire a celor în ­ nal, aflăm că Polonia intenţio­ pare din căsătorii şi viata fami
* * * dreptăţii — vor fi mărite. Dea- nează a le înrola şi în armată. liară va degenera.
Niciodată nu se ştie, şi nu se semenea sunt prevăzute şi alte Iată o telegramă sosită de cu­ Ori vrem poate să ne întoar­
ştie nici acum, dece scade sau avantagii m ai de p u tin ă însem ­ rând din Varşovia: cem iarăşi la prim itivism ?
dece creşte leul. Se bănuieşte nătate.
doară. * * * NU VREA SĂ FIE ÎMPĂRAT CENZURA IN EUROPA
B ăn uia la de acum este că leul Şi ca să nu sfârşim cu rău a- O ştire din Tientsin anunţă că O revistă străină se ocupă ca cen­
se urcă pentrucă Germania vrea cest buletin, vom am inti despre ex-împăratul Chinei, Hsuan Thung,
să se împace cu noi şi să ne des- un gând frumos care l-a avut un şi-a sărborit acum câteva zile zura Presei în Europa şi clasează
păgubiască de pagubel-e pe care grup de oameni din Bucureşti: ziua naşterii. Ex-împăratul s’a nă­ tarile astfel:
ni le-a făcut în 1917 prin tipări­ să dea avânt aviaţiei noastre, scut la 1908 şi astfel e în etate de Cenzură absolută şi brutală în
rea banilor nemţeşti la noi în aşa încât să ajungem şi noi în 19 ani, destul de tânăr pentru a fi Rusia, Italia, Spania şi Portugalia.
ţară. A u tipărit atunci armatele rând cu celelalte popoare care au fost împărat. Cenzură parţială unde gazetarii tre­
germane foarte m ulţi lei, pe ca­ multe m aşini de sburat. Cu ocazia acestei sărbări l-au vi­ bue se pună seamă pe ceeace ce
re statul rom ân a trebuit să-i Acestea folosesc la ducerea re­ zitat mai mulţi diplomaţi streini, seriu sau se ajungă la închisoare:
cumpere de la oameni şi să-i ar­ pede a pachetelor şi a scrisorilor care i-au sugerat împăratului ideea Turcia, România, Grecia, Ungaria,
dă, că n ’avea ce face cu dânşii. şi a oamenilor iar în vreme de rentoarcerii pe tronul Chinei, fapt Polonia, Franţa şi Belgia. Ţările în
Nemţii se svoneşte că ar voi războiu apără tara de duşmani. care va pune capăt stării chaotice care presa se bucură de oarecare li­
să ne plătiască acum despăgu­ U n comitet al „propagandei de azi în acea tară. împăratul a ră­ bertate sunt: Anglia, Olanda, Nor­
biri două m ii de milioane de lei. aeriene" a fost alcătuit şi acesta spuns prompt şi hotărît că nu mai vegia, Suedia, Danemarca, Germa­
Ba pe deasupra să ne şi îm ­ va lucra la înfăptuirea planuri­ doreşte se fie împărat, si crede nia, Austria şi Elveţia. America e
prumute bani cu dobândă ieftină. lor pe care le au. că poporul chinez nu doreşte vr’o singura tară în care poţi scrie cum
Dacă svonurile acestea se ade­ N. C. monarchie de vre‘un fel. te taie capul, încheie revista.
 REALITATEA 7

Ce se petrece în Ţară Ştiri din străinătate

Căsătoriile viitorului Revoluţia din Portugalia
Presa din C ap itală s’a ocupat cum oamenii săraci, neputân-
In timpul din urm ă cu proectul
de lege privitor la m odul cum
du-şi procura certificatele nu se
I vor putea căsători, contribuind
ilotol Moscovei la Lisabona. — Declaraţiile iictati
Corespondentul lui D aily M ail „Curmându-li-se câştigurile per­ să se bazeze mai mult pe elementul
se vor face căsătoriile în viitor. in mod indirect la încurajarea nemulţumit al cetăţenilor cu care
a luat u n interviev Generalului sonale de care s’au bucurat timp
Aeest proect de lege prevede concubinajului şi desfrâului.
Carmona, preşedintele şi premie­ de atâţia ani, era firesc ca parti­ Í se pornească revolta.
obligativitatea certificatelor me­ Apoi înainte de punerea în rul Portugaliei. Corespondentul a dele politice să conspire mereu şi „La Lisabona acest element a
dicale a tât la bărbaţi cât şi la I aplicare a acestei legi statul va fost prim it la fostul palat regal, ! prin orice mijloace pentru a aduce ;>juns în fruntea trupelor şi marina­
femei. trebui să înfiinţeze un anum it num it Palacio Real das Necessi- rilor care au luat parte la rebeliune,
Adică femeile sau bărbaţii bol­ num ăr de spitale pentru inter- j sfârşitul dictaturii şi se ajungă ia­
dade, şi a prim it următoarele î i aşa măsură, că atunci când con­
navi nu se vor putea căsători j narea bolnavilor. răşi la putere. In faţa revoltei
declaraţii: ducătorii militari ai revoluţiei s’au
numai după complecta lor însă­ Pentru a n u micşora num ărul „Opera de pacificare a Portugaliei împotriva stăpânirii constitui­ predat, ei au cerut guvernului să
nătoşire, împiedecându-se astfel căsătoriilor, bărbaţii trecuţi de prezintă multe dificultăţi, cu toaté te, guvernul a fost silit să recurgă
30 de ani vor trebui obligaţi a dezarmeze îndată pe corebelii lor
în viitor lăţirea bolilor sexuale, acestea avem speranţe bune
se căsători percepându-se dela civili pentru împiedecarea altor acte
ca sifilis şi altele, şi punându-se în o complectă izbândă pentru
-capăt naşterii copiilor degene­ burlaci im pozite grele. de barbarism.
înfrângerea răscoalei. Relele „Decretele care vor fi puse în vi­
raţi, şchiopi, orbi, surdo-muţi, C a să poţi obliga pe cineva
de care ţara suferă au adânci goare, adecă desfacerea tuturor so­
sau cu alte defecte, provocate în la lucrul acesta trebue să-i asi­
rădăcini în disorganizarea ad­ cietăţilor militare care au luat parte
cele mai multe cazuri de sifilis. guri şi-o m odalitate cinstită de
ministrativă şi indisciplina la revoltă precum şi a tuturor clu­
Măsura aceasta, indiscutabil trai. A ici tot statul trebue să dea
ne bucură şi ne face s’o amintim exemplu plătin^u-şi funcţionarii provenită din guvernarea gre­ burilor politice sau a asociaţiilor se­
in rândul celor m ai lăudabile m ai bine şi la timp. şită a diferitelor partide po­ crete, odată cu anularea dreptului
fapte bune şi de interes general Tot aioi este potrivit a re­ litice timp de 16 ani, şi mai de a face grevă—va contribui mult
uman, pe care le poate face un am inti celor dela sănătatea p u ­ ales a democraţilor, care s’au la pacificarea ţării.
guvern. blică fixarea prem iilor pentru fa­ gândit mai mult la interesele
„Grevele pernicioase cari au avut
JDar In felul cum este astăzi m iliile cari v o t avea m ai m ulţi lor decât la interesele ţării.
loc în timpul din urmă se datoresc
.lucrat acest proect de lege 'are si m ai sănătoşi şi în g rijiţi copii „Datorită acestei stări de în mare parte propagandei comu­
iţi unele p ărţi slabe. şi pentru gospodăriile ţărăneşti, lucruri, atmosfera a devenit niste, şi izbucneau fără nici un
Bunăoară certificatele ce le cari sunt conduse cu pricepere prielnică elementelor mai îna­ preaviz oarecare.
vor elibera m edicii vor costa ca să p oată sta faţă în fa ţă eu intate pentru o propagandă
„Guvernul actual va deţine pute­
scump, deaceea guvernul să se ale străinilor. streină printre clasele mun­
rea numai până la îmbunătăţirea-
.îngrijească a obliga m edicii spe­ Astfel complectat acest proect citoreşti, mai ales dela Mosco­
stării sociale şi administrative, când
ciali pentru acest scop, dându-le de lege n u va putea decât să va şi alte centre comuniste.
bucure pe orice suflet românesc. puterea dictatorială va fi încredin­
anumite sporuri de salarii, a lt­ „Mişcarea militară din anul ţată unor mâini mai competente
trecut a avut de scop să re­ care vor continua desvoltarea ţării."
staureze ordinea şi să înainteze in­ |la măsurile pe care nădăjduia să 1
teresele ţării. Dictatura a fost apli­ ; înconjoare. Alte şliri din Lisabona arată
Fluturii de noapte cată într'un spirit larg şi fără sâ
că conducătorii revoluţionari vor
„Deoarece armata şi marina au fi trimişi încâ în cursul zilei de
recurgă la represalii violente sau I suportat guvernul în mod loial, păr­
azi şi internaţi pe insulele colo­
Facem la acest loc o mică Ne gândim o c lip ă ce s’ar face persecuţiuni. ţile conspiratoare au fost obligate niilor Portugheze.
comparaţie despre felul cum alte fluturii de noapte dela noi,
popoare ştiu să apere m orala p u ­ dacă n ’a r m ai avea ocaziune să
blică în legătură cu ţara noastră. asiste la spectacole pline de cea
Poliţia din New-York a are­ mai desgustătoare imoralitate
stat n u de m ult pe directorii, re- prin baluri şi alte localuri ase­
gisorii şi actorii din trei teatre, mănătoare ?
pe motiv că reprezintă piese N u s’ar sfii poate să trâm bi­
imorale. ţeze protestele şi memoriile p ân ă
Intre cei arestaţi se a flă 41 de la Lig a Naţiunilor.
persoane, cari au 'fost eliberate Cu toate acestea credem c ă e
numai după ce au depus o cau­ necesară intervenţia poliţiei pen­
ţiune de câte 1000 dolari (200 tru a stăvili desfrâul şi în ţară
mii de lei în bani de a i noştri), Ia noi.
fiecare, p â n ă ce vor ajunge în D acă din întâm plare in tri în ­
faţa judecătoriei spre a li-se pro- tr’o cafenea-bar, ea să citeşti o
' nun ţa o sentinţă definitivă. gazetă, întâlneşti fel şi fel de fe­
Cu toate c ă această drastică mei în pieile goale, doar cu pan­
măsură a fost lua tă într’o ţară talonaşii străvezii pe ele, cân-
cu altă civilizaţie decât a noa­ j tând cele m ai pornografice cu­
stră, totuşi n u s’a găsit nimenea, plete şi dansând dansuri asemă­
să protesteze, dar nici să crâc­ nătoare cu mişcările de înhăitare
nească. a câinilor ori a altor animale.
La noi num ai dansurile im o­ D acă ar şti bieţii ţărani dela
rale s’au oprit şi gata a fost bu­ sate, pe unde um blă şi ce dis­
După revoluţia din Por­
clucul. M ii de intervenţii şi de tracţii a u u nii dintre deputaţii
proteste şi cele m ai drastice în ­ lor, de sigur eu ocaziunea altor
tugalia. Ruinele cauzate
jurături la adresa autorităţii de alegeri i-ar lip i eu ouă clocite în
stat. faţă.
de trupele revoluţionari­
lor şi trupele guverna­
mentale
Fapta şi răsplata Trnpele guvernamentale în acţiune pe stră-^
zile Lisabonei. £
160 milioane lei pentru o faptă bună
Noi, care scriem la această |Australia în spre America. M a­ CÂŢI COMUNIŞTI SUNT ÎN
foaie nu credem în „NOROC". rea era foarte agitată. Fetiţele AMERICA
Credem însă în răsplata faptelor jveghiau furia valurilor când la D upă o ştire din New-York co-
bune. Fapta b u nă are uneori n u ­ u n moment dat u n puternic val misiunea însărcinată cu studie­
rea Com unism ului American a
mai o răsplată m orală, care cân­ le repezi jos de pe bord şi se raportat că nu sunt m ai m ult ca
tăreşte m ai m u lt ca oricât aur. pierdură în valuri. Dr. Clark s’a 6000 de comunişti în America, fa­
Dar se în tâm p lă câteodată că aruncat fără m u ltă cugetare du­ tă de 35 m ii cât au existat în
primeşte şi o răsplată materială. pă ele. Găsindu-le el a putut să 1919. Raportul m ai arată că
omul care a fost ales să repre­
Astfel Dr. Frank E. Clark, p ă ­ le menţie deasupra apei p â n ă la zinte în 1920 pe comuniştii ame­
stor baptist din America în etate lăsarea unei luntre care i-a sal­ ricani la congresul secret al In
de 64 ani şi-a prim it răsplata vat. iernaţionalei a 3-a, era în solda
eroismului după 13 ani. De fapt Nepoatele au m urit înaintea (plătit) de Ministerul de Justiţie
American şi Prefectura de P oli­
u nchiului, şi Bassett a lăsat toa­
zilele acestea a lost înştiinţat de
ţie din Londra.
un tribunal American că a fost tă averea sa d-rului Clark. Dr.
făcut moştenitorul a 800 m ii do­ Clark locueşte într’o modestă ca­ DE V Â N Z A R E
lari, cam 160 m ilioane lei. să şi când i-s’a adus ştirea moş­
Banii i-au fost lăsaţi de Wil- tenirii
să
a răspuns că va continua
predice evanghelia şi nu se
Un motor electric
lard Bassett care a m urit n u de Fabricat
mult la New-York. va despărţi de turm a asupra că­
reia păstoreşte de 33 de ani. Oarbe Latimeyer & Co. A. (î.
* Bassett avea două nepoate. In 220 WOLT, 60 AMP. 25 HP.
Delegaţii revoluţionarilor sunt duşi la carterul
toamna a nu lu i 1914 el călători
trupelor guvernamentale cu propuneri de Inform atiuni la tip. „V iaţa" Clnj
împreună cu nepoatele sale din pace. Delegaţii snnt legaţi la ochi. Strada Regina Maria No. 36
 REALITATEA

Yiata în lumea animalelor

Ştiinţă şi invenţiune
E V O L U Ţ I A L O C O M O T I V E I

Un tânăr, — blând şi drăgălaş la înfăţişare, dar nu-i smerit cu su­

fletul

Un inginer Vienez a făcut un studiu asupra evoluţiei locomotivei din punct de vedere al combustibilului
fi puterea de tragere. Se observă că în vreme ce locomotiva primitivă consuma de câteva ori mai mulţi căr­
buni, puterea de tragere era foarte mică în asemănare cu cea a locomotivelor de azi care consumă tot mai
pufini cărbuni, după cum se poate vedea din ilustraţia de mai sus.

&?&»<%

W m m 0 G *.
t o a a & ii 1
3h h

MMâ&tâSsSSi
W g f
COMEDII AMERICANE
Un birou de vânzări şi cnmpăiări loturi şi case tn America
construit în ioimă de sfinx.

UN AEROPLAN DE ACUM 70 DE ANI

Oamenii se ocupă de mult cu ideia sburării, şi încetul cu încetul aeroplanele vor deveni atât de comune
şi obişnuite încât fiecare va putea avea unul.

Cronica muzicală

LA CONSERVATORUL DE MUZICĂ
(Melodiile se obţin şi alterează du­
pă dorinţă: Cheia: înmulţirea literei
„a“ şi „u“, ca mai jos.
Mi-a-a-a-a-u-u-u-u-u-u
UN PALAT AL CERŞITORILOR
Mi-a-a-a-a-u-n-u-n-u-u
Una dintre cele mai frumoase edificii în Birma (India posteri-
Mi-a-a-a-a-u-u-u-u-u-u DREPTATE!
oară) o mănăstire a cărei locatari trăesc numai prin cerşire.

T ip o g ra fia „ V ia ta " , C lu j, S tr. R eg. M a r ia N r . 36.