PROLETAR! DÎN TOATE ŢĂRILE, UNÎŢI VA!

AXUL XXV!! Nr. 4 0 8 2 Duminică 8 dassm brie 1957 4 PA5MM — 20 BAMi

DECRET
pentru convocarea Marii Adunări
Naţionale a Republicii Populare Romíné
In temeiul articolului 37 litera a din Con stitutia Republicii Populare Romine, Prezidiul
Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine convoacă Marea Adunare Naţională tn
a doua sesiune a celei de-a treia legislaturi, pentru ziua de vineri, 27 decembrie 1957, ora 9 dimi­
neaţa, la sediul Marii Adunări Naţionale. ^ La uzinale „Vasile Roaită" din Capitală a intrat în funcţiune o ins­
Preşedintele Prezidiului
M arii A dună ri N aţionale S ecretarul Prezidiului
talaţie la care se examinează şi probează pompate centrifugale şi
axiale produse d e acest colectiv. Utilajele, ca şi proiectul da e x e ­
cuţie, s-au reaiizat în întregime în uzină. în c iişe u : Noua instalaţie
C o n f e r e n ţ ia z ă
Dr. P E T R U GROZA M arii A dunări N aţionale d e probare a pompeior.
(Foto: GH. VîNŢîLA)
Bucureşti, 7 decembrie 1957 AVRAM BUNAC1U
O F A N T O M A
0 remarcabilă realizare a chirurgiei sovietice Pe la jumătatea imagini au fost
lui noiembrie pos­ de Z A H A R îA STANCU evocate de princi­
tul de radio Lon- — pesa Ileana în
dra a transmis o mod atit de viu
ştire interesantă. Iat-o : „Principesa îneît o persoană din asistenţă a le­
O operaţie extraordinara, care* ficial ş! cum pieacă d e aceio ro­ Ileana a Romîniei ţine o serie de şinat"... y
deschide o nouă eră !n istoria chi­ şu, încărcat cu oxigen, spre organic conferinţe în Marea Britanie şi su­ îmi pare sincer rău că printre -

!N NNMM n n O M REPUKMH!
Industria Hnii şi mătăsii, inului şi cînepii
şi-a îndeplinit planul anual
487 articole noi Economii în vaioare de 9.503.000 iei
m. p. ţesături peste pian
ier), încă două ramuri aie industriei
uşoare şi-au indepiinit ptanui de pro­
ducţie pe anui Í957. Este vorba de sec-
torutiinii şi mătăsii ş ic e ia iin u iu i
şicinepii. In a c e s ta n , insectoruiiinii
şi mătăsii au fost create 487 articoie
noi de ţesături de iină printre care
...Şi Departamentul materialelor de construcţii
La 5 decembrie, Departamentui ma-
teriaieior de construcţii şi-a indepiinit
pianu) producţiei giobate pe intregui
an. Pină ia t decembrie, fabriciie de
FűArt'cű sMco-cafcarg a /nfraf fa /aac/fnae
GALAŢi (coresp. „Sctnteii"). —
Constructorii d e p e şantieru! fabri­
cii d e silico-caicare din raionul Foc­
şani au raportat zileie acestea în-
depiinirea angajamentului i uat : in­
trarea !n funcţiune cu o iună mai
devrem e a celei mai mari şi mai
moderne întreprinderi d e acest fel
din )ară. Ac!, aproape întreg pro-
Expoziţia interregional Deschiderea
de pictură, scuiptură
stofe pentru costume bărbăteşti din fire
pieptănate (sută ia sută iină), stofe
homspun. stofe fantezi pentru parde-
sie şi paitoane de damă etc. Producti­
vitatea muncii a crescut in acest sec­
tor cu 3,3 ia sută peste pian. Pină ia
sfirşitul anuiui se vor mai produce
peste pian încă 550.000 m. p. ţesături
materiale de construcţii din cadru! a-
cestui departament au dat peste pian
74.000 tone ciment, 5.t50.000 bucă{i
cărămizi, 8.837.000 ţigie. etc.
cesui d e producţie este mecanizat
şi automatizat.
în haia corpuiui industria!, echi­
p ele montorilor Dragomir Drago-
mir şi ce le ale instalatorilor Nicoiae
Mincu şi Mihai Stancu au terminat
într-un timp record montarea şi ins­
talarea preseior, autociavelor, ma-
iaxoareior — utilaje fabricate în
444
Iacă 2.300.000
de iină şi î.750.000 ţesături de mătase.
Este de remarcat că in acest sector
au fost reaiizate economii in sumă de
9.500.000 iei.
Sectorui inuiui şi ai cinepii va da
p in ă ia sfirşitu i anuiui, peste pian,
produse in vaioare de 23.000.000 iei.
Productivitatea muncii a crescut in
p rim e ie t0 iu n ia ie an u iu ic u 4 !a su tă ,
iar preţui de cost a fost redus cu 1,77
ia sută, fafă de sarcina pianiiicată.
{ara noastră şi în Uniunea Sovie­
tică.
Maşiniie şi-au făcut rodaju! şi au
intrat în funcţiune. Zilele trecute
primeie cărămizi silico-caicare au ie­
şit din autociave. Noua fabrică pro­
duce zilnic p este 240.000 bu­
căţi cărămidă siiico-calcare, material
mai uşor şi mult mai rezistent d e­
cit cărămida roşie d e construcţie.
rurgiei, a avut ioc ziieie trecute în mu) copiiuiui. Aparateie d e contrei
U.R.S.S. La ciiniea ehirurgicaiă „V. înregistrau necontenit temperatura
A. Vişnevski' din Moscova a fost corpuiui, tensiunea arteriaiă şi
operat un băiat d e î l ani care su­ puisui care batea reguiat 70 d e bă­
biectul ales de ea este „Comunismul fantomele care au ascultat-o pe
in Rominia"... Interesanta ştire m-a „principesa" Iieana s-a aflat, rătăci­
emoţionat profund. M-am luat cu tă cine ştie cum, şi o „persoană" în
m îinile de cap şi mi-am spus : „Vai ! carne şi oase care „a leşinat".
Vai ! Ce ne facem, noi, comuniştii
ferea d e un defect din naştere al tăi p e minut. Balivernele acestea, şi alte citeva
inimii, o stenoză subvaivuiară a ar­ în timpui acesta, profesoru) A. A. din Rominia !... Tocmai acum, cind de acelaşi soi, Ie-a depănat „princi­
ne pregătim să aniversăm, împreună pesa" in faţa auditorilor săi... Dar
terei puimonare, ce îngreuia circu- Vişnevshi, unui dintre cei mai re­
iatia sîngeiui d e ia inimă spre p!ă- numiţi chirurgi sovietici, opera ini­
m!ni. La operaţie a fost foiosită ma adevărată, vie, a copiiuiui, iăr-
pentru prima oară inima artificia- gind intrarea prea strîmtă tn ar­
cu întregul nostru popor, împlinirea cum turneul de conferinţe al „prin­
a zece ani de la întemeierea Repu­ cipesei" Ileana face parte din seria
blicii noastre populare, ne atacă in de manifestaţii calomnioase organi­
iă, aparatu! „A.Î.K." pentru circuia- teră. După ce operaţia a fost ter­ Anglia „principesa Ileana a Romi- zate de oficinele de propagandă aie
ţia artificia l a sîngeiui construit minată, inima copiiuiui şi-a reiuat
de speciaiiştii sovietici. activitatea normată. Starea boina-
Ziarui „Sovietskaia Rcssta", care vuiui e ste bună. Fenomeneie d e
niei"... După multe şi grele ceasuri cercurilor agresive imperialiste, în­
de profundă suferinţă m-am hotărit dreptate împotriva poporului nostru
să-mi procur citeva ziare engleze să credem că e cazul să ne ocupăm pu­
descrie amănunţit această operaţia astmă provocate d e circuiaţia tn văd negru pe alb ce spune „princi­ ţin de această „principesă" şi, mai
unică tn iume, arată că, timp da 25 greunată a sîngeiui au dispărut.
d e minute, aparatu) a funcţionat Faţa capiiuiu) nu mai e ste vînătă ci
pesa" şi să aflu, cit de cît, cam din ales, de fosta „casă domnitoare de
cine se alcătuieşte publicul din Ma­ Hohenzollern" din Romînia.
p erfect Prin pereţii iui transparent) a căpătat autoarea normaiă. rea Britanie care ascultă „conferin­
se v ed ea cum sîn g eie d e cuioare Astfe] a fos! executată una din­ ţele principesei". Acum am în faţă Neavînd eu rude de sînge — ca
întunecată, încărcat cu bioxid de tre operaţiiie ce ie mai dramatice ziarele dorite. Mă uit la ele. „principesa" Ileana — nici pe
carbon, e ste adus ia piămînu) arti­ din istoria chirurgiei. Citesc. Şi parcă tot nu-mi vine să tronul Rusiei ţariste, nici pe tronul
cred. Ştiam mai de mult că Marea Angliei sau al Spaniei, şi nici bunici
Britanie e o ţară plină de castele. guvernatori in Malta am trăit, cam
Iar dintr-o carte scrisă de insuşi lor­ de pe la începutul acestui veac, in
Tovarăşul Chivu Stoica a primit dul Halifax — cel ce împreună cu Rominia, numai în Romînia. Cum
Chamberlain a semnat pactul de la n-am fost rubedenie nici cu „casa
pe ministrul S. U. A. la Bucureşti München prin care Cehoslovacia a domnitoare de Hohenzoilern" nu am
fost pusă la dispoziţia lui Adolf avut prilejul s-o cunosc per­
Sîmbătă, preşedintete Consiiiuiui de pienipotenţiar a! S.U .A .ia Bucureşti, Hitler — aflasem că vechile castele sonal — lucru pehtru care
Miniştri ai R. P. Romine, Chivu Stoi­ în legătură cu plecarea sa din R .P . engleze sint bîntuite în miez de am fost măcinat de mîhnire
ca, a primit in audientă pe Robert H.
Thayer, trimis extraordinar şi ministru Romînă. (Agerpres) noapte de fantome... D oam ne! Se — pe „principesa" conferenţia­
pare că totuşi ceva s-a schimbat ră. Pot spune insă că am cunos­
în Marea Britanie : fantomele cut-o, ca şi pe fraţii şi surorile sale,
apar şi la alte ore decit aceea a ca şi pe părinţii săi, aşa, mai de de­
miezului nopţii ; unele dintre ele ţin parte, din vedere... Cu toate acestea,
Teatre străine pe scene romineşti conferinţe, iar altele asistă la cite ceva am aflat şi eu despre
aceste conferinţe. Conferinţele „casa domnitoare de Hohenzoi­
Pentru primeie luni ale anului 1358 tră, Teatrul mare Academic din Mos- „principesei" Ileana „a Romî­ lern", cite ceva am aflat şi eu
şi-au anunţat sosirea în Rominia ar- jBalşoi Teatr), Teatrul „Pic- niei" — după cum relatează pre­ chiar despre „principesa" Ileana.
^ ^ ^ colo din Milano şi un ansamblu sa engleză — au fost ascultate, între Căci, cum spuneam, am trăit
tîşti a trei teatre dm stramatata. care va prezenta sp ec ta c o lu l,.Paris
Vor întreprinde turnee in ţara noas- sur glace" — o revistă pe gheaţă.
alţii, de „regina Marioara a Iugosla­ in Romînia pînă Ia întemeierea Re-
viei" (sora Heanei, n.n.), „prinţul Ni­
kita ai Rusiei", „principele Andrei al
Iugoslaviei" (fiul Marioarei, nepotul (Continuare in pag. Ii-a, coi. t —6)
Ileanei, n.n.), „principele Alexandru
P re m ierea unor m u n cito ri p e tr o liş ti Romanov", precum şl „alţi prinţi şl
principese" din ţările in care comu­
Recent au plecat spre unităţile pe- d e i a ş c h e i e f e Boldeşti, Tirgovişte.
niştii au avut îndrăzneala — auziţi !
troiiiere din (ară pairu adrese trimise Moineşii, Piteşfi, Trustul petrolifer auziţi ! — să alunge „vechile case
de Ministerul fndusiriei Petrolului şi din Oltenia şi din unele inireprinderi
domnitoare..."
Chimiei prin care se acordă premii chimice.
brigăzilor de ioraj şi intervenţii frun­ Prin urmare despre aceasta era
taşe pe trimestrul iii. Brigada con­ vorba... Despre nişte conferinţe ţi­
dusă de sondorul Gheorghe Aurel de ^ AZ!, FOTBAL nute de o fantomă în faţa altor fan­
ia Trustul fora;-extrac(ie din Pfoeşii tome !...
care a depăşit viteza de lucru plani­ Í ' Dar ia să vedem ce a spus „prin­
ficată cu 30,9% reducind preţui de
cost cu 5i,7% primeşte un premiu
g €.€.A .*B oru ss!n ciara fantomă" Ileana în conferinţe­
le sale despre „Comunismul în Ro-
în vaioare de 15.000 iei, iov brigada § D o r tm u n d mînia" ? In primul rînd „principe­

şi grafică Săpt ămî ni i m u z i c i i r omi ne ş t ! sondorilor (lie Marin şi Consiantin

In cadrul Lunii culturii, sîmbătă stat „George Enescu", colectiv artis­
In cadrul săptămînii artelor plas­
tice şi a muzeelor, sîmbătă a avut
loc, la Muzeul de artă al R. P. Romí­
né, inaugurarea Expoziţiei interre­
gionale de pictură, scuiptură şi gra­
fică. Au asistat tovarăşii : acad. A-
tanase Joja, ministrul Invăţămintu-
lui şi Culturii, Constanţa Crăciun,
adjunct al ministrului Invăţămintu-
lui şi Culturii, ing. Anton Viădoiu.
preşedintele Sfatului popular al Ca­
pitalei, sculptorul I. Jalea, preşedin­
tele Uniunii artiştilor plastici, M.
Mihalache, director general în Mi­
nisterul Invăţămîntului şi Culturii,
numeroşi artişti plastici, critici de
artă şi alţi oameni ai artei şi cul­
turii.
Au luat cuvîntul ing. Anton Vlă-
doiu şi pictorul Al. Ciucurencu,
maestru emerit al artei, secretar al
Uniunii artiştilor plastici.
Asistenţa a vizitat apoi expoziţia.
(Agerpres)
SATELÎT 2 — Ce-i cu sateiitui american, nu mai vine ?
SATEUT 1 — E aşa de mic, nu ştie încă să umbie să ra c u i!
(Desen de CIR DXMADMN)
seara a avut loc în sala Ateneului
R. P. Romine deschiderea Săptămi-
nii muzicii romineşti care se va des­
făşura în întreaga ţară intre 7—14
decembrie.
In loja oficială au luat loc tovară­
şii : Petre Borilă, Alexandru Dră-
ghici, Janos Fazekaş, Atanase Joja,
Constanţa Crăciun.
In sală se aflau acad. Mihail Jóra,
Mihail Andricu, Alfred Alessandres-
cu şi Alfred Mendelsohn, maeştri
emeriţi ai artei, prof. George Brea­
zul, aiţi oameni de artă şi cultură,
un numeros public.
Compozitorul Ion Dumitrescu,
maestru emerit al artei, prim-secre-
tar al Uniunii compozitorilor, a ros­
tit cuvintul de deschidere a Săptă­
mînii muzicii romineşti.
Apariţia ia pupitru a maestrului
George Georgescu, artist al poporu­
lui din R. P. Romină, a fost primită
cu vii aplauze. Sub bagheta sa or­
chestra simfonică a Filarmonicii de
tic emerit, a interpretat compoziţii
dintre cele mai valoroase ale crea­
ţiei romineşti : Simfonietta de Ion
Dumitrescu, Simfonia a V l-a de Mi­
hail Andricu (in primă audiţie) şi
Suita 1-a în do major de George
Enescu. (Agerpres)
to ta fiM c , a n M a s ! to sH sM o r
Era prin iuna aprilie... Intr-o cons­
fătuire de producţie, cimentiştii de la
fabrica „Congresui ai XiX-iea"-Bicaz
discutau probiemeie reducerii costului
producţiei. Şi mare a fost satisfacţia
ceior prezenţi, cînd tov. Vasiie Cara-
mangiu, de iar serviciu] transporturi, a
anunţat că în decurs de şase tuni fa­
brica n-a mai plătit nici un ieu tocaţii
pentru neîncărcarea ia timp a vagoa'-
neior. în trecut, asemenea penaiizări
grevau serios cheituieiile întreprinde­
rii. Locaţiiie se ridicau, în uneie iuni,
ta Í0 ia sută din costuriie de produc­
ţie !
Muite alte întreprinderi se preocupă
îndeaproape de micşorarea iocaţiiior.;
Atenţia care se acordă acestei probie-
me nu e intîmptătoare. Locaţiiie sint
cheituieii neproductive care încarcă în
mod inutii preţui de cost ai produc­
ţiei, baiast în costui produseior. In
ptus, iocaţiile care se piătesc pentru
depăşirea timpuiui acordat încărcării
şi descărcării vagoăneior nu recupe­
rează nici pe departe pagubele provo­
cate căitor ferate, economiei naţionaie,
prin reţinerea unui număr însemnat de
vagoane destinate transportuiui măr-
furiior.
Care este in acest an situaţia in ce
priveşte iocaţiiie? In perioada ianua-
rie-octombrie, vaioarea iocaţiiior pe e-
conomia naţionaiă a scăzut în com­
paraţie cu aceeaşi perioadă a anuiui
trecut, ceea ce dovedeşte îmbunătăţi­
rea activităţii intreprinderiior. Au scă­
zut iocaţiiie intreprinderiior aparţintnd
Ministeruiui Mineior, in industria iem-
nuiui, a materiaieior de construcţii
etc.
Dar nu se poate afirma că peste tot
s-a făcut totui pentru ca rezuitateie
ss- fie din ceie mai bune. Intr-o serie
de întreprinderi din diferite ramuri —
constricţii, alimentară, siderurgie, chi­
mie — vaioarea iocaţiiior piătite in
Apostol de ia schela Zemeş primeşte
drept premiu suma de iO.OOO iei pen­
tru succesele obţinuie fa forarea a
două sonde gemene.
Cu suma de 20.000 lei a fost pre­
miată şi brigada cunoscutului sondor
ion Nicorescu de ia Ploeşti. Premii
pentru muncă excepţională au primit
de asemenea şi alte brigăzi fruntaşe
luniie ianuarie-octombrie a. c. se ci­
frează încă ia sume mari, care încarcă
preţui de cost, micşorează beneficiiie
acestor întreprinderi.
Am in faţă o iistă cu locaţiiie plă­
tite de diferite întreprinderi. Printre
e ie sin ttru stu !i4 -C o n stru c ţii-!a şişi
fabrica de zahăr „Popa Şapcă"-
Giurgiu, care anul acesta au plă­
tit sume mari de bani drept lo­
caţii. Şi in acest an, conducă­
torii unor asemenea întreprinderi au
Pe fe /n e e c o n o m ic e
continuat să nu privească cu seriozi­
tate probiema iocaţiiior, ca una din
iaturiie importante aie gospodăririi u-
nităţiior pe care ie conduc. In nu pu­
ţine din aceste întreprinderi şi-a făcut
icc pe nesimţite părerea că prin
piaţa iocaţiiior banii nu fac decit „să
treacă dintr-un buzunar ai statului în
altui".
La urma urmelor, asupra cui se
răsfrîng sumeie pe care diferite între­
prinderi le piătesc ca iocaţii? Asupra
cui se răsfringe, bunăoară, făptui că
uneie întreprinderi siderurgice piătesc
tocaţii mari. dacă nu asupra costului
fontei şi oţeiuiui produse în sceste
întreprinderi ? Nu e greu de înţeies
că iocaţiiie dăunează nu numai între­
prinderii respective, ci şi intereseior
economiei naţionaie, iuptei pentru ri­
dicarea nivelului de trai ai oameniior
muncii.
Mai există şi un alt mod de a privi
iocaţiiie. „Caiea ferată are destule va­
goane — îşi spun unii conducători de
întreprinderi. Daică nu încărcăm sau
descărcăm in termen o să piătim lo­
caţii... şi atiti". Cit de dăunător este
H pentru „Cupa Campionilor
sa" a descris grozavele „orori pe
care le-a văzut şi suferit personal
europeni" sub regimul comunist din Rominia".
Una dintre aceste „orori" este aceea
) stadionul „23 August" că dacă cineva vrea să exercite me­
seria de dactilografă trebuie să cea­
ră o... autorizaţie... Altă „oroare" :
oro 14
„Principesa a jucat în Romînia un
H Metiui va fi radiodifuzat rol de frunte încă de la vîrsta de
(programúi î) 12 ani". „Comuniştii au împiedicat-o
să-şi joace mai departe rolul ei de
frunte" în mijlocul poporului „care
îi era prieten"... încă o „oroare". In
Romînia „oamenii mor de foame".
„Am văzut — spune „principesa" —
copii murind de foame chiar la uşa
mea"... Altă „oroare": „Principesa"
avea un spital. „Comuniştii i l-au
luat"... încă o „oroare" : „Comuniştii
au distrus agricultura"... Altă „oroa­
şi acest mod îngust de a privi lucru-
riie! Calea ferată dispune de un anu­ re : In Romînia „muncitorii lucrează De curină s-a deschis în Bucureşti un
16 ore pe zi"... Agenţia „France magazin speciai peniru di/urarca pre­
mit parc de vagoane care trebuie ju­
dicios foiosit. Or, dacă în uneie locuri Presse", ocupindu-se de „conferin­ sei romíné şi străine. In clişeu : Un
ţele principesei" a afirmat că „Unele aspect din timpul distrihufiei ziarelor,
se întirzie încărcarea şi descărcarea
acestora, se creează dificultăţi in asi­
-------- mz ' ' = 44= - — ---------
gurarea bunei desfăşurări a transpor-
turiior pe caiea ferată, îngreunîndu-se
satisfacerea cereriior de vagoane aie
altor întreprinderi.
lată un exempiu. De la începutul a-
nuiui pină ia i octombrie, im
treprinderiie ieşene au piătit tocaţii
de peste i.600.000 tei. De ce? Pentru
că au intirziat la descărcare vagoane,
— M m m MtHmnnmt
reţinîndu-ie in mod nejustificat peste O ÎDEE NOUA fice pacteie imperialis­ ru) „Daily Telegraph",
termenu! iegai aproape 50.000 vagon- te existente. care spune că naţiona-
ore. Aceasta echivaiează cu reţine­ Casseg, ministru de Telepatie. iizînd întreprinderile o-
rea unui număr însemnat de vagoane Externe a! Australiei, a Bau doiari. landeze, indonezienii
din transport. De aici reiese, odată a u u tz iie ie trecute o îşi distrug propria ior
SA NU CREADA }ară.
mai mult, căp iata iocaţiiior nu este id e e ; ţăriie capitaiiste
— aşa cum e privită în uneie fabrici
să se unească printr-un CA ARE SÎNOE NEGRU Aşa au distrus-o şi
şi uzine — o simpiă „operaţiune fi­ pian comun împotriva chinezii, na{iona!izînd
nanciară".
comunismuiui. „Times" scrie că mi­ industrii ale americani­
Eposibii să fie micşorate iocaţiiie? nistru] itaiian de Externe, lor, aşa au început să
După pactut hitierist se distrugă şi indone­
Fără îndoială că acest iucru e nu nu­ Giuseppe Peiia, Mm
mai posibii, dar şi absoiut necesar. antifeomiutem, după zienii cucerindu-şi in­
N.A.T.O., S.E.A.T.O. şi pieacă intr-o vizită ia
Reducerea iocaţiiior trebuie socotită ca dependenţa faţă de O-
un aspect ai iuptei pentru aplicarea Bagdad-A.T.O., iată o Washingtm, .poate fi ienda.
sigur că va ti bine pri­
unui regim sever de economii, pentru idee cum nu se poate E ciudat, e inexpiica-
mai buna gospodărire a intreprinderi­ mai nouă. mit". bii, dar e un fapt: zeci
ior. O contribuţie însemnată ia a- Numai să nu aibă, ca de popoare, cîtava
ceasta poate aduce întărirea co­ CE COiNCiDENŢA aiţi itaiieni, faţa bronza­ continente întregi, ma­
laborării dintre întreprinderi şi staţiile tă şi măsiinie.
de caie ferată. Trebuie cruţat fiecare joritatea omenirii, e ste
De fapt, di. Cassey pe cale sau vrea să so
ieu ai statuiui, nu trebuie renunţat ia POPOARE
nimic din ceea ce ar putea să asigure vrea un singur pact sinucidă... adică să sca­
micşorarea iocaţiiior. anticomunist, ai tuturor CARE SE SiNUCiD pe d e trusturile ameri-
ţăriior capitaiiste, în ­
Aceasta va face să crească con­ cone, en gieze, olande­
temeiat pe un „simţă- Am intrat î n t r - o e â ze etc. Dar cum poii
tribuţia tuturor intreprinderiior ia
sporirea acumuiăritor necesare dezvoi- mint mondiai". în care popoare cu- pedepsi un om caro
tării continue a economiei noastre r a ­ E curios că această prinzînd zeci d e mitioa- s-a şi sinucis?
ţionate, in interesui îmbunătăţirii tra- idee proprie i-a venit ne d e oameni... se si­ Mai ales dacă trăieş­
iuiui ceior ce muncesc. ministruiui australian nucid. Cei puţin la a- te mai bine pe „lumea
tocmai cînd Washingto­ ceastă concluzie poţi cealaltă" — a indepen­
MiRCEA ANGELESCU nul se zbuciumă să uni­ ajunge cînd citeşti zia- denţei naţionale !