Ghid - Muzeul Etnografic Al Transilvaniei - 1998

MuzEul
ETNOGRAfic
Al
TRANsi lvAN iEi
ETHNOGRApHic
MusEuM of
lRANsylvANiA
LE MusEE
ETHNOGRApHiQUE
dE lRANsylvANiE
https://biblioteca-digitala.ro
MuzElll ETNO<;ARAFic Al
TRANsilvANiEÎ
Sm. MEMORANduMului NR. 21
Cluj ... NApocA ~400
DiRECTOR
RoMÂNiA.
Tibrniu GRAUR
TEI. + 40 . 64. 192~44
DiRECTOR AdjuNCT
fAx+40.64. l92148
SiMONA MUNTEANU
E... MAil METNOG@~ERA.ubbcluj.Ro
SEf SEcTiE
PA vilio,/ARĂ
DANiElA SrndAN ... ORGA
PARcul NATlONAI ETNO<;RAFic
HRo~ulus VuiA"
SEf SEcTiE
1
IOAN TosA
,
REdACTAREA TEXTEIOR
loAN TosA
DANiElA SrndAN ... ORGA
Tudo~ Si\lĂGEAN
CRisriAN Micu
TRAducĂToRi
YioRicA GROZA
ElENA Bi\RbulEscu
GRAficA
MARiA . . BARbARA BARTOS
FoTO PARcul NA,TiONAI ETNO<;RAfic

SZAb6 TAMAS 'floMulus VuiA"
Ovidiu MuRARU Sm. TĂiETURA TURcului .
Cluj . . NApocA ~400
RoMÂNiA.
TEI . + 40. 64. 186776
Muzeul Etnografic al Transilvaniei
lsfori c. Nfuzeul Elnogm f;c al im nsilvaniei

esle ce/ 1na i vechi şi ce/ mai n1or e muzeu elnoqPa(;c
din P omânio care şi-a desfă_suml aclivilalea
neÎn lrerup/, de la Înkn/are până În prezen!
/111/ia/iva Înkn/ării muzeu/,,; apar.line
Minislerului Arfelor care, pornind de la propunerile
Afcule În anul 1920 de căire fn speclorul qeneml al
muzeelor din codrul C onsi/;ului Diriqen/ P omân,
C oriolan /Jelm nu pune la dispoz1/ie suma de
600 OOO lei p enfru Înkn/area unui muzeu
efnogra(;c la C luj.
În 1922 Minisferul Arfelor lransferă
problema Înkn/ării muzeului din Cluj pe seama
runda/1e1 Cullumle 'Principele C arol" care la 4
mai 1922 numeşle o comisie fol'mală din G eorge
10/san, S ex/ii /Juşcoriu, Alexandru Lapeda fu,
P omulus Vuia şi G eorge O prescu cu sarcina de a C omisia Însărf:inează pe P omufus \0ia să efeclu eze
face propuneri În vederea mkn/ării acesluia. În lunJe augusf- sep fembrie 1922 o companie de
La 16 iunie 1922 C omisia holărăşle cercelări şi achiz1/ii În /Jădul'eni şi Tara l -falegului.
ff;_{;in/area imediafă la Cluj a unui muzeu efn ogra(;c. Aceaslă campanie s-a hnah:zol cu form area unei
fn 22 iunie suni lm sale jaloanele pl'ogl'amului calec/ii de 1230 de obiecle şi 160 fologm f;;
şliin/1lc care prevedea: elnogm f;ce, colecfie care a sial la baza recunoaş/erii
- muzeul să Îmbl'ăliseze foale o(;ciale, prin D ecrelul P egal nr. 7487 din 2 1
mmul'ile elnogmf;ei, nu numai al'/~ ~opulal'ă; decembrie 1922 a Muzeu /,,; Efnoqra(;c al
- muzeu/ să cerceleze, să adun e, să Ardealului.
păs/reze şi să valorihce ş/iin/if;c obieclele şi Clădirea. În perioada 1922-1925 muzeul
fen omenele cui/urii pop ulal'e l'Dmâneş/i şi a a funcfion al În clădirea N fuzeu/,,; de Al'le si M esel'ii
na/ionalilă/ilol' J,·n cupl'insu/ lării; de pe ~/rada G. B ari/iu nr. 5. În aceaslă ~lădire În
- muzeul să delină un vas/ fon'J primăvara anu/,,; 1925 se deschide prima expoz1/ie
documenlal' form al În principo j pe baza cercelăr1for elnogra(;că românească din Cluj cu obieclele
În /reprinse de pel'sonalul de specia/;fale. achiz1/iona/e j,·n Pădureni şi Tara H a/egului.
-
Î,, pePiooda 1925-1935 muzeu/
func/ionează În cfăcl„ea din /J;a/a Mih ai
V!eazu. La 17 iunie 1928'se deschide ohria/
expoz1/ia de bază În aceasfă cfăcl„~.
Cxpoz1/ia cupPindea uPmăfoaPefe secfaaPe
femalice: cules din nafu„ă, vânăfoaPe, pescui/,
agPicufluPă, CPeşlem animale/of', indus/Pia
casnică lex/Jă, cojocări/, cePomică, mob1hel',
efem enle de cons/„ucfie, vase de bucăfăPie,
poPluPi popu fa„e, cusăfuPi - /esăfu,,,; hă,,/i
elnogmhce.
În pePiooda 1935-1940 şi 1945-
1957 muzeul a fun c/ional În cfăclPea din
/Jo„cu f p ublc al omşufui. La 17 iuhe 1937
se deschide ohcia/ În aceaslă cfădif'e, În
pPezen/a Pegefui Caf'Of a f /f-fea expoz1/ia de
bază. Cxpozi/ia cup,,,·n dea aceleaşi secfooPe
lemalice ca şi cea cln 1928. .
După Dlla!u/ de fa 11'ena (30
augusl 1940), muzeul se Pefugiază
Împreună cu Universilalea la Sibiu unde,
func/ionează până fa 13 iuhe 1945. Î,, anu/
1959, A4uzeuf pP1meşle cfădiPea de pe
slmda M emomm:fumufui, cfădi„e În caPe
func/ionează şi În pPezenf.
Hislory. n e f!hn ogPOphical Museum of
Transyfvonio is /h e o/des/ ond fh e biggesf efhn o-
grophical museum in P omonio fh o f unfolded 1ls
ocfivil'J conlinuousl'f, since ii wos foundeJ
n e 111il1a live of founrling ii belangs la !he
Minis/"'J. of A„fs /hol, foklng info occoun f !he
pPOposols mode in 1920 blj C oPiolon O elronu,
museums genePol inspecfo„ in Pomonion D1„/genf
C ounci/, gove 600.000 lei fo„ founclng an
efhn ogropk col museum in Cluj.
/n 1922 Minis/"Jf of A„fs fronsfe„„ed /his
ma fie„ Io ''O„ince Caf'OI Cul!uPOI T oundalion
which 011 !he 4 /h of M ay, 1922 nomed a commis-
sion fo„med blj: G eopqe \0fsa11, S exlif Ouscaf'iu,
AlexondPu Lapedo fu, Pomu/,1s Vuia ond GeoPqe
Op„escu hovinq os moin mission Io eloborole
pPOposals fo„ foundinq an ef/,n ogPOphicol museum.
O n !he 16 /h of Jun e, 1922 !he commission
deoJe /he immedio fel'f_ se/ling up of !he ef/,n ogrophi-
col museum 1n CluJ. n e r,.„sf ilems of !he ma/le„
wePe eslaM shed on !he 22/h o f June, 1922: !he
Museum would PepPesenf oii elhnogrophicol doma/ns,
noi popula„ o„fs onlij; /he Museum would qof/, er,
keep, Jo P'eseoPc/,es ond would fum Io occoun f /he
objecls ond phenomeno of Pomonian and nalionol
minoPilies culfu„es; f/, e Mus eum would hove a vas/
docum enfoP'J fund mode especiall'J on /h e bosis of
held Peseof'Ches (blj speciofized PeseaPchePs) Poarlă din Gaida de Sus, Alba.
n e C ommission oppoinled Pomu/,JS Vuia 1781; Detaliu.
Io do o held and Io OCC{!!iPe PeseaPc/,es in Au3usf -
S !!p fember, 1922 in f.Jădu„eni ond Ha/r;g C oun flj.
Gale, Gaido de Sus, Alba.
This compo_iqn ended wilh o colleclion of 1230 178 1; Deloil.
objecls ond 160 efhn ogrophicol phofos wkch s!ood Porladde Gaido, Albo.
fo„ /he Museum ofhoal Pecognilion !hPOug/, Po'Jol 1781; Deloil.
DeCPee no. 7 487, da led DecembeP 2 1, 1922.
The budding. During 1922- 1925 lhe /vfuseum
was hosfec/ b'J._Ari and /Jrofessions Museuin on Bari/iu
sfreef no.5. fh e firsl efhn ographica/ exhibilion look pface
in /he spring of 1923 {objecls acquirec/ f,,om /Jădureni
ond Ha.le;;, C ounfy}. .
/je/ween 1925-19 35 /h e Museum hac/ carriec/
on i/s aclivily in a bui/Jn9 on Mihai Vfleazu/ Square.
O n June 17, 1928 /h e hasic exhibilion opened officia//y
in lhis builclng. The exhibilion hac/ fh e fo//owing seclions:
ga fh ering, hunling, fishing, agricuflure, shepherclng,
home induslry, polfery, furriers !rade, furnilu re, bui/cling
efemenfs, kifchen ware, cosfumes, fabrics, efhn ographica/
charfs.
/n 1932, as fh e Mus eums Law was vo!ed, /he
Museum cha'.!Sfec/ i/s nome in: Th e f!hn ographica/
Museum of fransyfvania.
8 efween 1935-19 40 and 19 4 5- 1957 !he
Museum was hos fec/ by a builclng in /h e C enlra/ /Jark.
O n J,,/,; 17, 19 37 /h e basic exhibilion °feneci in lhis
bui/cling in /h e presence of /Vng Caro / . //hac/ lhe same
seclors as /h e previous one in 1928.
O n fh e 30/h of Augus/, 1940, as a resufl of /h e
Dikfa/ of W en, lhe whofe pa/rimon}J hac/ been moved Io
Sibiu where ;/ remainec/ li// /he 13/h of J,,/'ft 19 4 5.
Trom 1959, /h e Museum gol /h e builcln9
si/ualec/ on M emorandumului Slree/, where ii is f10sled
now.
Biserica din Pelrind, S ă laj. 16 1.2.

Wooden Church, Pelrind , Să laj, 16 1
L'Eglise de Pelrind, Să l aj, 16 1.2.
H isloriqu e. Le Musee Clhnoqmphigue de
Tm nsljlvonie esl le p_lus ancien el le p/,,s cr cmd musee
elhnagmphique de Poumanie qui a developpe son ocfivile,
sans jamais / infePPompPe, depuis sa fonda/ion j usqu d
pt'esenl. L fnilialive de la CJ'ealion du musee appaPlienl O li
/vlnislePe des A„fs qui, pa„fanl des P"oposilions failes en
1920 fX!" l'lnspecloml geneml des musees dans le cadf'e du
Cot75eil Di„igenl Poumain, pa„ Co„iolan P elmnu mel a la
disposilion 600. OOO lei pou„ la fonda/ion d~m musee
elhnoqmp_hique a C lu;.
E,, 1922, le Mnis/e„e des A„fs lm nsfe„e celle
lâche a la f onda/ion C „lfu„elle 'Ze P„ince C /,a„les "qui, le
4 mai 1922 nomme une comission fo„mee de G eof'qe
Vâlsan, S ex/ii Puşca„iu, Alexandl'u Lapeda fu, Pomulus
\l,,ia el G. Op„escu, comission chaf'gee de fai„e des
pt'oposilions en vue de la fonda/ion du musee.
Le f{j)uin 1922, la Comission decide la CPealion
immediole a <...Ju; d~m musee elhnogmphique. Le 22 Juin
es f jalonne le pf'oqmmme scien/if;que qui sfipulail que le
musee devail.·
- embmssef' foufes Ies bmnches de l~!hnoqmphie,
non seulemenf I~„/ populaif'e.
- fa;„e des f'echef'Ches, des acquisilio11S, ga,,cle„ el
valof'isef' du poin/ de vue scien/if,que, Ies objels el Ies
phenomenes de la culfu f'e populaif'e m umaine el des
nalionalfes vivonf sul' le fe„„i/oif'e du palJS.
- Jelenir un vasle fond documenlaire forrn e, en
p,,,·ncipa/, sul' la bose des t'echef'ches enf„epf'1ses pa" le
pef'sonnel de special!e.
La comission char9 e P omu/,rs Vuia d~ffecluef' aux
mois d~o1il el de seplembf'e 1922 une compoq_ne de
PechePches el d~cquisilions o Păduf'eni e~ au Paus de Ha/eg.
Celle compogne aboulil o fa fo„malion dune colleclion de
1230 objels el 160 phologPOphies elhnogPOphiques,
coffeclion qui ful o fa bose de fa Peconnaissance of(;cie//e, Po"
le D eCPel T.?090/ no. 7487 du 2 1decembf'e 1922 du Musee
ElhnogPOphique de A„dea/.
Biserica din Czer, Să l aj ; 1775.
Con s l r uilă de Horea . Le bâtirnent. Enlre 1922 - 1925 le musee a
Wooden Churcl1, Czer, Sălaj ; 1775. fonclionne dans le bâlimenl j,, !viu ee des A„ls el lvfelief'S, 5,
Budl b,J Horea . Pue G.Boriliu. C ~sl dans ce hâlimenl qu ~n a ouver/, au
L'Egli se ele Czer, Să loj; 1775. prinlemps de 1925, fa pPemiere e,>posilion elhnogPOphifJ..ue
C onslruile par Horea . roumaine o C luj avec des objels acquis o Pădu„eni el µOIJS
de Ho/eg.
E„1„e 1925 - 19 3 5 le musee fonclionne dans le
bâlimenl de Io Place Mihai \/;leazu/ (Michef fe Bf'Ove} Le
17 juin 1928 on ouvf'e of(;cie/femenl f~xposilion de bose dans
ce bâlimenl. L ~xposilion compPend fes secleuf's lhemaliques
suivonls: f'ecolle, chasse,t.eche, agf'iculluf'e, elevage du belai/,
indusl„ie lexli/e aPli ana e, pe/fele,,,·e, cePOmique, meubles, ·
elemenls de conslf'ucfion, l'Oisselle, coslumes populaiMS,
brode„ies - lissus, ca„les elhnogPOphiques.
Dans fes pePiodes 19 3 5 - 19 4 0 el 1945- 1957, le
musee a fonclionne dans le Paf'C puUc de la viile. Le 17
ju1l/el 19 37 011 ouvf'e of(;cieffemen/, dans ce hâlimen/, en
pdsence du P ai Ca„of // (C /,a„fes /lj-f~xposilion de hose.
L ~xposilion a vail fes memes secleuPs lhemaliques que celle de
19 28.
Apres le Dklol de \l;enne (le 30 aoul 1940), le
musee se refugie a,1ec l'UnivePsile a Sibiu oU ;/ fonclionne
jus9u ~" 13 jui//el 1945. En 1959 au Mus ee
Elh'!<XJPOphique de Tf'Onsy fvanie Pevienl fe M limenl silue PUe
du M emof'Ondum, M limenl 01/ i/ fo nclionne opPesenl encore.
SEcriA PAvilioNARĂ
'
,---~-'-~~--,--M-~_l~NBu#dmq
LE dEpARTEMENT pAvillioNAÎRE
Nuc/Eul pAIATului /'REduTA ,, CARE
AdĂposTEŞTE diN 19 5 9 MuzEul
ETNoqRAfic Al TRANsilvANiEi dATEAZĂ diN
sEColul Al XV/„IEA. Aici A fuNqioNAT, ÎN
sEcolEIE XVl//„XIX, uNul diNTRE cEIE MAi
iMpoRTANTE HANURi AIE oRAşului Clu/
RdĂcuTĂ coMplET ÎN pERioAdA 1820„
18 JO, CÂNd A fosT REAliZATĂ şi ACTUAIA
fAfAdĂ ÎN sTil NEoclAsic, c/ĂdiREA A
dEVENir, ÎN sEColul Al X/X„IEA , uNul
diNTRE CEIE MAi iMpoRTANTE Edificii
poliricE şi culruRAk Ak TRANsilvANiEi. ÎN
SAIA pRiNcipAIĂ YAU dES(ĂşURAT ŞEdiNfE
publicE, bAluRi şi CONCERTE; AU CONCERTAT
Aici MARi MUZiciENi Ai luMii: loHANNE5
BRAHMS şi FRANZ Liszr, MAi TÂnziu Bi/A
BlfRTok şi GEOR(jE ENESCU. CIĂdiREA A
fosr, dE ASEMENEA/ UNUI diNTRE locuRik dE
ÎNTRUNiRE Ak DiETEi TRANsilvANiEi. Aici YA
REUNiT si CEA diN URMĂ DiETĂ A
PRiNcljiArului, ÎN CARE NAffUNEA ROMÂNĂ
NU A fosT REPREZENTATĂ şi CARE A VOTAT, ÎN
186 5, UNIREA TRANsilvANiEi cu UN(jARi4.
ÎN 1894 s..-A dESfĂŞURA~ ÎN pAIArul
„REduTA '; uNul diNTRE MARifE pROCESE
poliTiCE AIE sEcolulu~ RdfEcrAT dE ÎNTREA(jA
PRESĂ EUROPEANĂ: pROCEsul
MEMORANduMului. ÎN ANUi 1892 cEi MAi
iMpORTANfi REpREZENTANfi Ai iNTEfECTuAliTĂ_Tii
ROMÂNESTi diN TRANsilvANiA PREZENTASERĂ
ÎMpĂRA;ului AusmiE~ FRANCISC Jqsi~ UN
MEMORANduM pRiN CARE PROTESTAU
ÎMpomivA poliTicii dE dEZNAfiONAliZARE
pRACTicATĂ dE (jUVERNUI MA(jHiAR.
(REAMiNTiM c4 diN 186 7..-186 7 IMprniul
HAbsbuRqic fusESE REOR(jANiZAT ÎN douĂ
STATE disTifvCTE, AusmiA şi UN(jARJA, CARE
AVEAU (jUVERNE SEpARATE Şi doAR CÂTEVA
iNsTiTurii CENTRAIE COMUNE}.
SEMNATARii ACESrui docuMENT AU

fosT judECAfi ji coNdAMNAfi IA ANi qREi dE
ÎNCHISOARE. IN plEdoARiA ROsriTĂ ÎN cAdRul
ACESTUi pROCES, ÎN CAliTATE dE ACUZA~
fRUNTAşul poliric ROMÂN DR. IOAN RAfiV A
ROSTiT MEMORAbilEIE cuviNTE: //EXISTENTA
UNUi popoR NU SE d1scuT4 SE AfiRMĂ J"
IMpORTANfA pAIATului „REdUTA „ A
scĂzuT dE IA sfÂRŞiTul sEColului Al X/X..-fEA,
CÂNd ÎN ORAŞUi Cluj AU fosT CONSTRUiTE NOi
Edificii culruRAIE şi AdMiNiSTRATiVE,
MONUMENTAIE şi spAfiOASE. DupĂ CE, TiMp dE
CÂTiVA ANi A fuNCTJONAT Aici MuzEUI dE
A~T4 clĂdiREA A '!osT AmibuiT4 diN 1979,
MuzEUlui ETNO(jRAfic Al lnAN~ilvANiEi.
n-IE BuildiNq I
TltE „REdUTA "PAIACE THAT 1-tosTs siNCE

195 9 THE ETHNO(jRAplticA! MusEuM of
TRANsylvANiA/ wAs build iN XVf" CENTURY. Hrn0
bETwEEN XVIII-XIX'" CENTuRiES wAs ONE of THE
MOST iMpORTANT INNS of Cluj--NApOCA.
RE,..MAdE dumivq 1820,.-18 J~ WHEN THE
ACTUAi fRONT sidE U/AS MAdE iN NEoclAssic sry/0
THE buildiNq bECAME tiv X/Xii CENruny ONE of THE
MOST iMpORTANT poliTicAI ANd culruRAI EdifiCE iN
TRANsylvANtA.
IN THE MAtiv HAll public MEETiNqs/ bA!!s
ANd CONCERTS U/ERE qivEN. GREAT MUSiciANS of
THE wonld· JoltANNES BnAHMS/ FRANZ LiszT; ANd
IATER GEoRqE ENESCU ANd Bi/A BlinToţ (jAVE
CONCERTS HERE.
TltE buildiNq usEd TO bE Alsa ONE of THE
MEETiNq plAcES fon THE TRANsy!vANiAN DiET. HERE
REUNiTEd Alsa THE IAsT DiET of THE PniNcipAli~
UIHEN ROMAN/AN NATiON HAd NOT bEEN REpRE,..
SENTEct ANd WHERE wAs VOTEd iN 1865 THE
uNioN of TRANsylvANiA wiTH HuNqAny.
IN 1894 ONE of THE (jREATEST poliricA! miAls iN
THE couNmy wAs kEpr iN "REduTA " PAIACE ANd
wAs AnquEd iN rHE ENTiRE EunopEAN pnESs: rHE
MEMORANdUM miAf.
IN 1892 THE MOST iMpORTANT REpRE/
SENTArivEs of THE RoMANiAN iNrd!ECruAls fnoM
TRANsylvANIA, lodqEd A PROTEST ACT (cAlkd
MEMORANduM) A(jAiNsr THE dENArioNAliZArioN
po/irics of rHE HuNqAniAN GovERNMENT. (M
wislt ro REM1ivd rHAT siNCE 1865/ 186 7 rHE
HAbsbunq EMpinE HAd bEEN dividEd iN TWO
disriNcr STATES,, AusmiA ANd HuN(jARY, THAT HAd
SEpARATE (jOVERNMENTS ANd A fEw COMMON
CENTRA I iNsrirurioNs}.
THE subscnibERs of rltis Aer I.VERE miEdEd ANd

coNvicrEd TO HAnd YEARS of pnisoN. IN THE
pkAdiN(j ASSERTiON TO rltis miAl AS A CONVicr,,
rHE RoMANJAN poliricAI IEAdER, Dn. loN RAfiU
sAid rHE fAMous wonds: '7/..JE ExisrENCE of A
prnpk is NOT TO bE 9UESTiONEd bur ASSERTEdl"
Ar rHE ENd of XIX" CENruny rHE
iMponrANCE of "llEdurA " PAIACE dECREAsEd,
wHEN iN Cluj IAnqE, MONUMENTAl NEU?
culrunAI ANd AdMiNiSTRATiVE buildiN(jS I.VERE
buiIr.
SiNCE 195 9 rHE buildiN(j HAd bEEN
officiAlly coNfERnEd ON rHE ErHNO(jRApHicAI
MusEUM of mANsylvANiA.
~ ~l~~~~~l_E~B_ÂT_Î_M_E_NT__.
LE NoyAu du pAIAis "LA REdourE" 9ui
AbRirE dEpuis 195 9 IE MusfE Er!-tNO(jRAp!-ti9uE dE
TRANsylvANi0 dArE du XVIE sitclE. C'Esr ici 9uJi
foNcrioNNi, Aux XVI/IE ET XIXE sitclEs/ fvNE dEs
plus iMpORTANTES AubER(jES dE IA vJ/IE dE Cluj.
ENriEREMENT RdAir / dANS IEs ANNEES 1820,.,
18 JO,, 9UANd ON A REAiist AUSSi /JicruEllE fAţAdE
dANS IE srylE Nioc1Assi9u0 IE MriMfiNT EST dEVENU/
AU XIXE siic!E/ tuN dES plus iMpORTANrs idificEs
poliri9uES ET culruRds dE TnANsylvANiE. DANS IA
SA/IE pRiNcipAIE ONT EU fiEU dES SEANCES
(REUNiONS} pub/i9uES/ dES bAls El dEs CONCERTS;
c'Esr ici 9UE dE (jRANds MusiciENS du MONdE,., rds
Jo!-tANNES BRAHMS ET FRANZ Lisz~ Bil.4 BJ.Rrok a
GEOR(jE ENESCU plus TARd,., ONT doNNE dEs CON/
CERTS. C/EST ici 9UE S/EST REUNi IA dERNiERE DiirE
du PRiNcipAurE, dANS IA9udlE IE pwplE ROUMAiN
NE fur pAS REpRESENTi, El 9ui A vari, EN 186 ~
fuNioN dE IA TRANsylvANiE AVEC IA HoNqRiE.
EN 1894/ IE pAIAis
''LA REdourE // fur IA sciNE dE
l'uN dES plus RETENTiSSANTS
pRods poliri9uES du siiclE/
Rdli ri dANS rourE IA pRESSE
EUROpEENNE: IE pRods du
MiMORANduM. EN 1892/ IEs
plus iMpORTANTS REpRESENTANTS
dE l'iNrdkcruAliri ROUMAiNE
dE TRANsylvANiE pRESENTERENT
Â l'EMpEREUR dE l~umicHE,
FRANţois JosEpH/ UN
MiMORANduM pAR IE9ud ils LEs siqNATAiRES dE CE docuMENT ONT iri
pROTESTAiENT CONTRE IA juqis ET CONdAMNES Â dE !ON(jUES ANNEES dE -
poliri9uE dE diNATiONA!t5ArioN pRisoN. DANS IE plAidoyER pRolVoNd loRs dE CE
pRAri9uiE pAR IE pRods/ EN TANT 9uAccus~ IE IEAdER poliri9uE
qouvERNEMENT HON(jROis. ROUMAiN/ DR. loAN RAfiu A pRONONCE cEs Mors
(Nous RAppdo!vs <;>UE, dEpuis MEMORAblEs: "L ExisrENCE d/uN pEUplE NE SE
1865167, CEMpiRE dES discurE pAS/ EllE sAffiRME/~
HAbsbouRqs AVAir iri L'iMpORTANCE du pAIAis '1.A REdourE// A
REOR(jANisi EN dEUx irArs diMiNui Â IA fiN du XIX siic!E, loRs<;>uE dANS IA
disriNcrs/ l'Aumic/.JE ET IA vi/IE dE Cluj ON A CONSTRUiT dE NOUVEAUX
HoNqRiE, 9ui AVAiENr dES idi!icES culruREls ET AdMiNiSTRArifs/ fdifiCEs
(jOUVERNEMENTS SEpARES ET spAriEux Â CARACTERE MONUMENTAi LE bÂTiMENT
sEUIEMENT 9ud9uES iNsriru-- furArrRibu~ dEpuis 1959/ AuMusiE
rioNs CENTRAIEs COMMUNES}. ErHNO(jRApHi<;>uE dE TRANsylvANiE.
zilnic între orele 9-17
LUNI : INCHIS.
PERMANENTĂ -
Palatul "Reduta", care
adăposteşte, din 1?59,J~uzeul 1. În sectorul rezervat
Etnografic al Trans~lva~1e1 Aeste o. . Vânătorii - una dintre cele mai vechi
clădire monument istoric, intre zidurile ocupaţii prin care omul şi-a procurat
căreia s-au desfăsurat evenimente de hrana si îmbrăcămintea - sunt
primă importanţă' ale istoriei . exp~se~ în ?rdinea evoluţiei .lor
Transilvaniei . Cei care au construit-o istorice, obiecte reprezentative
nu şi-au imaginat î~să, ~es_i~ur, că V
legate de această indeletnicire.
această clădire va f1 atribuita, de catre Remarcabile prin in.9eniozitatea lor
urmasii lor, unui muzeu etnografic. sunt capcanele din lemn, folosite
'Spaţiul de expunere oferit .de pentru capturarea unor animale
clădirea "Reduta" este astfel, prin forţa mici. Achiziţionate în primele decenii
lucrurilor, limitat. Din această cauză, ale secolului nostru, aceste obiecte
expozitia permanentă instalată aici au dispărut, între timp, din teren .
prezintă mai puţin de 3 ~ din nui::iărul O altă categorie de piese de mare
total al obiectelor aflate 1n colecţiile valoare sunt recipientele destinate
Muzeului . Această expoziţie este păstrării prafului de puşcă,
rezultatul unui proces de selecţie confectionate din corn de cerb sau
extrem de riguros, care, îmbinând de bovine si decorate, prin incizare,
criteriul artistic cu cel stiintific, îsi cu motive fitomorfe, antropomorfe
propune să ofere vizitatorilor garanţia sau geometrice. Sectorul mai
unor satisfactii culturale depline. cuprin d e, d e asemenea, /fh arzo
A b'/f1
Expozitia permanentă din cadrul (accesorii atasate la încăltăminte
secţiei pavilionare este stru~turată în pentru a uşura mersul pe zăpadă în
următoarele sectoare tematice: timpul ierni i), capcane din fier
vânătoare, pescuit, păstorit si
pent_ru animale mari de pr.adă,
cresterea animalelor, agricurtură, lănci , arme de foc, cornuri de
prelucrarea fibrelor textile, cojocărit, vânătoare etc.
olărit extragerea si prelucrarea
meta(elor, costume' populare, covoare,
obiceiuri tradiţionale.
Capcane de lemn; hârzobi.
Wooden traps.
Piges en bois. I f
2. Pescuitul, o
altă ocupaţie cu
vechime imemorială ,
practicată încă din
zorii evolutiei
omenirii , e'ste ilustrat
printr-o serie de
obiecte specifice
diferitelor tehnici de
prindere a peştelu i.
Alături de mai bine
cunoscutele undite si
cârlige de pescu it '
sunt expuse ostii
harpoa~e) : folosite
fa pescuitul in ape
mai puţin adânci - si
vârşe (coşuri oarbe) - tip de ambarcaţiune foarte răspândit pe râurile vechii
capcane Transilvanii . Exemplarul aflat în posesia Muzeului
confectionate din Etnografic al Transilvanieij cu o vechime de peste 250
nuiele Şi destinate, de ani, este unul dintre ce e mai interesante. Dintre
mai cu seamă, celelalte obiecte expuse în cadrul acestei secţiuni,
prinderii păstrăvilor. amintim vâslele, coşurile pentru transportul peştelui,
Luntrea monoxilă plasa de pescuit.
constituia un 3 . Sectorul rezervat creşterii animalelor - ocupaţie
de bază a poporului român - cuprinde o serie de
obiecte reP,rezentative, unele dintre acestea putând fi şi
astăzi întâlnite în inventarele stânelor: talăngi, răbo;uri
folosite pentru ţinerea socotelilor, carâmbul destinat
măsurării laptelui.
Luntre monoxilă, cosuri {vârse}, năvod. Doi ciobani. 1914.
Boot, baskets, sweep net. ' Two sheperds. 1914.
Canot, corbeilles, nasse. Deux bergers. l 914.
Sunt prezentate de asemenea, c) DeP,ozitarea şi păstrarea cerealelor:
recipientele si ustensdele folosite pentru vechi măsuri de capacitate pentru
!?relucrarea laptelui: şuştarul pentru muls, cereale, lăzi şi cosuri pentru
budaca pentru închegatul laptelui, crinta păstrarea seminţelor şi a făinii .
pentru separarea jintuitului, untarniţa d) Prelucrarea produselor agricole:
pentru obţinerea untului, răvarul pentru diferite pive pentru ulei , ciur şi, de
sfărâmat caşul, tiparele antropomorfe asemenea , o foarte interesantă
r:>entru caş, putinele pentru brânză. moară pentru porumb, acţionată
Sectorul este completat cu o bogată manual.
colecţie de bâte păstoreşti, remarcabil e) Pomicultura si viticultura: cosuri
ornamentate, cu o serie de căuce şi pentru cules,' "hoţoaică" pentru mere,
sărărite decorate cu motive simbolice cu teascul cu şurub pentru struguri.
funcţie apotroP,aică, cu alte obiecte P.e
care vizitatorul va avea plăcerea să le Până către sfârsitul secolului al
descopere. XIX-iea şi începutul secolului al XX-iea
gospodăria ţărănească "manufactura"
I . A
4 gricu .
' I tura - practicata,
Transilvania, atât în zonele colinare si
VA
in
în interior aproape toate produsele de
care avea nevoie: textile, vase de
ceramică, obiecte din piele -
de şes, cât şi în zonele montane - esfe remarcându-se totuşi, in cazul unor
ilustrată printr-o serie de obiecte produse, o anumită specializare pe
grupate in funcţie de utilizarea lor în sate, determinată de existenţa materiilor
tazele ciclului agricol: prime sau de ingeniozitatea locuitorilor:
a) Lucrarea pământului: pluguri din existau sate specializate în olărit, în
lemn, cu corman fix pentru zonele dulgherit etc .
de şes şi cu corman mobil pentru
zonele colinare; hârleţe din lemn, 5. Industria casnică . În sectorul
grapă, un jug aparţinând tipului rezervat textilelor sunt expuse obiecte
carpato-balcanic sape metalice folosite la :
purtând însemne(e atelierului în care a) Pregătirea materiei prime: furci de tors
au fost confedionate etc. şi fuse - variate ca formă şi ornament,
b) Strângerea recoltei: coasă, seceră , în funcţie de zonă;
furcă Clin lemn, greblă din lemn, b) Prelucrarea firelor textile: suveică,
tocuri pentru gresie, precum şi vârtelniţă , războiul de ţesut orizontal,
unelte de îmbf ătit: atestat din sec .X-XIII.
- c) Produse ale industriei casnice: textile
de interior (româneşti maghiare,
săseşti), realizate în diferite tehnici:
alesul printre firele de urzeală sau
peste tirele de urzeală (la cele
româneşti), respectiv în tehnica irasos
(la ţesăturile maghiare) . Ţesăturile
românesti au o ornamentică
caracteristică , care le deosebeste de
cele maghiare şi săseşti prin motivele
preponderent geometrice şi prin
cromatica variată .
6. Cojocăritul este un meşteşug

I
specializat, atestat în Transilvania din
anul 1169 prin actul de donaţie de la
Sâniob (jud. Bihor), având însă o
vechime mult mai mare. Din pieile de
animale (ovine, bovine), tăbacite sau
argăsite în prealabil , se confecţionau
diterite piese vestimentare: cojoace,
pieptare, şerpare, atât P,entru sezonul
rece c;.ât şi pentru cel cald.
ln portul popular românesc
pieptarul const1tu1a un element
1nd1spensabil. Cojoacele şi pieptarele, pe
lânga utilizarea lor ca piese de
Industria casnică textilă . îmbrăcăminte, implicau , prin
ornamentica lor, un sistem de simboluri
Home textile industry
care codifica sexul , vârsta, ocupaţia ,
Les textiles artisanales. starea c ivilă si situatia economică a
purtătorului . Pe lângă piesele de port, în
acest sector sunt expuse şi câteva unelte
caracteristice prelucrării pieilor.
Culesul cânepii.
Vistea, Cluj; 7936.
Hamp harvesting.
Vi1tea Cluj; 7 936.
1
La recolte de chanvre.
Viştea, Cluj; 7 936.
Cojocărit.
Leather processing.
Pe/Ieterie.
7. Olăritul este atestat în
Transilvania încă din neolitic, după cum
reiese din descoperirile arheologice
aparţinând culturilor Wittenberg {centrul
Transilvaniei), Otomani {vestul
Transilvaniei) şi Cucuteni (estul
Transilvaniei) .
Ceramica dacică si daco-
romană demonstrează continuitatea
meşteşugului prin tehnicile de modelare,
tehnicile de ornamentare si formele
obiectelor. Cea mai veche' tehnică a fost
modelarea din suluri de lut - pre-
neolitică, păstrată în Transilvania până
în epoca modernă. Un salt deosebit în
evoluţia meşteşu9ului l-a reprezentat
descoP,erirea roţii olarului, atestată din
mileniile 4-3 î.e .n.
Pe lângă un atelier complet de
olar, sectorul mai cul?rinde o bogată
colecţie de vase din lut, care diferă ca
formă, utilitate, tehnică de execuţie. Din
punct de vedere al tehnicii de ardere se
pot distinge: ceramica roşie, obţinută
prin ardere oxidantă şi cea neagră,
obţinl,J.tă prn ardere carbonizantă.
ln tehnica ornamentării ceramicii
roşii, odată cu sec.XVI-XVII apare o
inovatie: smăltuirea. Alte tehnici de
Ceramică rosie.
decorare, practicate în unele centre
sunt: angobarea, incizarea şi pictarea. Red, unglazed poffery.
Alături de piesele ceramice r?mâneşti Ceramique rouge, non-emaillee.
sunt prezentate numeroase piese
maghiare, precum şi o valoroasă
colecţie de ceramică săsească.
Portul popular românesc este
8. Prelucrarea metalelor. Pe teritoriul ilustrat atât prin costume
Transilvaniei s-au prelucrat, încă de complete, provenite din cele
timpuriu, aurul, argintul, fierulj cuprul şi mai importante zone
bronzul, acest meşteşug fiind i ustrat în etnografice ale spatiului
exP,oziţie P,rin inventarul complet al unui intracarpatic: Ţara Moţilor,
atelier de fierărie şi, de asemenea, prin Bistrita, Năsăud, Mărginimea
obiecte si machete ale unor instalati1 Sibiului, Pădurenimea
utilizate 'la extracţia şi prelucrarea ' Hunedoarei, Timiş, Ţara
minereului aurifer. Sectorul este completat cu Făgăraşului, Maramureş, cât
o colecţie de podoabe din metal (paftale, şi prin piese reprezentative
catarame, cingătorij . separate.
9. Portul popu ar. Costumul por.ular Cu ornamentica si croiul
românesc este considerat a fi de traoitie specifice zonelor din care
dacică, cu cămaşă lungă, catrinţă, br6u, provin, costumele expuse
pieptar sau cojoc - în portul femeiesc; evidenţiază caracterul profund
cămaşă lun~ă, izmene sau cioareci, pieptar unitar al civilizatiei
sau cojoc - in portul bărbătesc. . traditionale rom6nesti .
' Alături de obiectele care
I ilustrează portul popular
românesc sunt prezentate şi
costume ale minoritătilor
etnice din Transilvania
(maghiar, săsesc, secuiesc).
Costume p0Julare
din Valea Că/atei {maţ1hiar}
~i Mărginimea Sibiului.
Pop,ular costumes from
Calata Depression
and Mărginimea Sibiului.
Costume populaire
de la Valee de Călata
{hongrois}
et de Mărginimea Sibiului.
A 1O. Obiceiurile populare româneşti .
ln acest sector sunt expuse obiecte legate de
obiceiurile care marcliează momentele
importante ale ciclului vieţii - naştere
căsătorie, înmormântare - si obiecte legate
de sărbătorile importante de r,este an -
sărbătorile de iarnă , obiceiurile de vară ,
Pastele.
' În cadrul ob iceiurilor din ciclul vietii,
nunta este reprezentată prin piese rituafe:
steag de chemare, ploscă, conci de nevastă ,
linguri duble, oală de sarmale, în timp ce
înmormântarea este ilustrată prin semne de
mormânt cioplite în lemn.
Obiectele folosite cu ocazia să rbătorilor
de iarnă sublin i ază simbioza existentă între
fondul P,recreştin şi religia crestină a
poporului român . Măştile şi "Capra" prezintă
semnificaţii magice legate de alungarea
duhurilor rele, în timp ce "Steaua" şi
"Viflaimul" evocă episoade evanghelice.
O simbolistică bipolară poate fi descifrată şi
în obiectele legate de sărbătorile de vară.
Invocarea ploii se făcea prin rituri însoţite de
icoane pe sticlă executate în centre din
Transilvania, în timp ce riturile de fertilitate
sunt reprezentate prin cununi de seceriş,
împletite din spice de grâu .
Ouăle încondeiate prezente în acest Obiecte legate de nuntă.
sector sunt legate de sărbătoarea lnvierii . Tot Wedding customs.
aici există şi o colecţie de jucării care
Coutumes des noces.
reprezintă, în marea lor majoritate,
miniaturizări ale uneltelor adulţilor, având un
rol important în iniţierea copiilor în tainele
muncii specific ţărăneşti.
„
Nevastă şi fată . Hunedoara, 7 923.
Wife and gir/. Hunedoara, 7923.
Famme et fi/le . Hunedoara, 7923.
Tărancă din Apadia.

Caras-Severin, 7923.
_, Women from Apadia.

Caras-Severin, 79 72.
Paysanne du Apadia.
Caras-Severin, 79 72 .
11. Fonduldocumentar.
I. Constituit l?e baza cercetărilor
de teren etectuate de
r.ersonalul muzeului (campanii
de cercetare şi achiziţii) :
Pădureni si Tara Hategului
( 1922, 1972); Banat 11923,
1965); Bihor ( 1928, 1966);
Maramureş (1925, 1965,
1970); Năsăud ( 1932, 1970,
1972); Bistrita - sosi ( 1932,
1977, 1992); Podgoria Alba
( 1943, 1970, 1974); Secuime
( 1928, 1965, 1967); Gurghiu
(1990, 1992); Bran (1928,
1978) .
II. Altă sursă de constituire a
fondului documentar a
reP,rezentat-o cumpărările de
colecţii particulare: colecţia
Orosz ( 1923); colecţia
Somesanu \ 1926); colecţia
Contelui Hi laire (1936) -
obiecte din Abisinia .
III. O altă sursă o reprezintă
donaţiile, dintre care cele mai
importante sunt: donaţia Sextil
Puscariu (1923), colecţia
"Murgoci" - donaţie făcută de ...
Ministerul Cultelor, prin Bărbafi în port popular. Timiş, 7923.
Alexandru Lapedatu ( 1925) - Men popular costume. Timiş, 7923.
conţine obiecte extraeuropene, Costume populaire pour hommes.
colectia Sabina Cantacuzino Timis, 7923.
(1934), colecţia Maria Panea
I
(1975).
Casă. Recea Cristur; Cluj; 1928.
Household. Recea Cristur; Cluj; 1928.
Ferme. Recea Cristur; Cluj; 1928.
..,}.+~• . ~.
:;;.:~ . ~ .
.•' "' "ţ„~ - : ""':,, /""
,.,,,:
....
Fondul documentar al Muzeului
Etnografic al Transilvaniei este
compus din :
1) Obiecte originale 45.000
păstrate în următoarele sectii si
• V. ÎMBRĂCĂMINTE cu 7
subsecţ!i : 1. Piese de pânză;
2. Catrinţe, fpte; 3. Haine
de iarnă; 4. lncăltăminte · 5
subsectii : ' ' Găteala capului; 6. Brâi~, .
I. OCUPAŢII cu 1O subsectii: 1. Cules curele, pungi; 7. Podoabe.
din natură ; 2. Bărcuit - albinărit· VI. OBICEIURI cu 6 subsectii .
3. Pescuit; 4 . Vânătoare; 5 . ' 1. De peste an; 2. Legate de
Creşterea animalelor; 6 . vârst~~ 3v. Jucării de copii; 4 .
Agricultură ; 7 . Păstrarea si Med1c!n~ P?Pulară, magie;
f?relucrarea produselor agricole; 5 . Ob1ce1un religioase; 6 .
8 . Transport, comunicatii · 9. Instrumente muzicale.
Industria casnică texti lă'; ' VII. SECTIA
1O. Meşteşuguri . INTERNATIONALĂ
II. LOCUINŢA , ALIMENTATIA cu 6 VIII. SECTIÂ ÎN AER LIBER
2) Fond documentar .
subsectii: 1. Elemente de
constructii si miniaturi· 2 auxiliar:
Mobilier; 3. Vatra fo~ul ·si a) Biblioteca (12 .500 cărti si
iluminatul; 4. Une(te si vase de reviste de specialitate);' '
bucătărie; 5 . Obiecte de uz per- b) Fototeca (45.387 bucăti) ·
sonal; 6 . Tacâmuri. c) Diapozitivoteca (12.00b'
III. CERAMICA cu 5 subsectii: diapozitive pe sticlă şi film);
1.Vase de bucătărie; 2 . Vase d) Arn1va etnografico-folclorică
pentr.u ocazii festive şi decor; 3. 350 de: caiete cu răsP,unsuri
Vas~ pe~tru unităţi sociale; 4 .
fa chestionarul Muzeului
Jucam ş1 alte produse speciale; Etnografic al Ardealului
5 . Cahle. "Obiceiuri de iarnă", 30 de
IV.TEXTILE cu 6 subsectii : 1. Textile lucrări de seminar întocmite
de studentii care au
de radt· 2 . Feţe de masă ~i
menn are; 3. Covoare s1 participat' la cursurile de
cuverturi ; 4 . Stergare; ' etnografie şi folclor ţinute de
5 . Servete si batiste · Romulus Vuia, în perioada
6 . Fragmente de ' 1926-1947);
alesături,broderii,dantele . e) Arhiva ştiinţifică .
Costume populare din Ţara Moţilor şi Bistriţa.
Popular costumes from Ţara Moţilor
and Bistrita.
Costume populaire de Ţara Moţilor et Bistriţa.
daily between 9h - l 7h.

Monday closed.
PERMANENT
"Reduta" palace, that hosts

since 1959 The Ethnographical
Museum of Transylvania is a his-
torical monument building, where
historiiral events of first imJ?ortance
took place. Those who budt it did
not imagine, of course, that this
building would be given later on to
an ethnographical museum .
So, the exhibition space is
under circumstancesf lim1ted . This
led to the situation ot exhibitin_g
only 3% of the total number ot the
obiects belonging to the museum
collections. Tnus this exhibition is
the resuit of a very strict selection
process that by combining the
artistic and sc1entific criteria aims
to offer the guarantee of a full -
cultural satistaction .
The present exhibition in the
r;mvilionary section is structured in
the following scientific sectors:
hunting, fisning, shepherding,
agriculture, textile processing,
furrier' s trade, pottery, metal mi n-
ing and processing, costumes,
carpets and traditional customs .
1. ln the Hunting sector - one of the
oldest occupation practiced by men
to get food and clothes - are exhib-
ited, in their historical evolution,
ob,.ects representative and remark-
ab e for tfiei r cleverness (wood traps
used for small animals) . Acquired
during the first decade of our cen-
tury, this objects have disappeared
meanwhile from the field. Another
category of worthy objects îs repre-
sented oy the butts used for keeping
gun powder mode of deer or ox
horns and decorated through inci-
sion with phytomorphic, anthropo-
morphic or geometric motifs. Tliis
sector includes also "hârzobi" (ac-
cessories to boots for walking on
snow), iron traps for predators,
lances, guns, homs etc.
2. Fishing, another old occu-
pation îs exemplified through a
series of a specific objects, to differ-
ent fishing technics. Beside the most
known angling rods and hooks are
exhibited a Iso "ostii" (fish spears)
used for fresh water streams - and
"vârşe" (bow nets) - wattle traps Pescar. Hunedoara, 1922.
used mainly for trout. The monoxile · Fisherman. Hunedoara, 1922.
boot, 250 years old, extremely Pecheur. Hunedoara, 1922.
interesting is a type of boot w1de-
spread on the rivers în Transylvania .
Among the other exhibits we men-
tion also the rams, the baskets for
fish transporting and the fishing
nets . https://biblioteca-digitala.ro
3. Shepherding sector, one of the
main occupation of the Romanian
people includes a series of representa-
tive objects for the sheepfold: "talăngi"
-
(sheep bells), "răboiuri' (ta li ies) used
for" counting", "carâmb" used for milk
measuring, vessels and tools used for
milk preparin~ : "şuştar' for milk cur-
dling, "crinta' for whey leakage c) Cereai storage - old cereai
"untarnită" for butter, ' răvaruf' for measures, chests and baskets for
cheese breaking, anthropomorphic storing seeds and flour.
moulds for cheese, churns. The sector is d) Farming products processing -
supplemented with a rich collection of different oii mortars, bolter and an
shepherd' s clubs, remarkable carved ingenious corn hand mill .
and with wooden cups, bark and e) Fruit and wine growing -
wooden salt cellars, decorated with baskets, "hoţoaică" for apples
sacral symbols having apothrophaic (screw), winepress .
functions . Towards the end of XIX1h century
and the beginning of XX1h century, the
4. Agriculture practiced on hills people in the household were
as also on the plain areas of mal<eing almost all the products they
Transylvania, and exceptionally, in the needed: textiles, pottery, leather ob-
mountains (low altitude) is illustrated by a jects - showing out, for some products,
series of tools grouped deP,ending on a certain SP,ec1alization on centers,
their usage in the stages of agricultural this being determined by the existence
cycle: of raw materials: there were pottery
a) Pfoughing - wooden ploughs villages, carpentry villages etc.
with fixed and mobile board used on
plains and respectively, on hills; wooden
spades, harrowj yoke (Carpathian-Bal-
kan type), meta hoes having marks of
the workshop they were mode in .
b) Harvesting - scythe, sickle,
pitchfork, rake, whetstone cases and also
tools for threshing : flail, winnowing
shovel, " felezeu".
„ Ceramica ro~ie ~i neagra.
•
Red and black
-unglazed pottery.
Ceramique rouge et noire
-non-emaillee.
5. Home industry. Exhibits tools

used for:
a) raw material processing:
"hecele", distafts, spindles with
forms and adornments specific
!o the area they were brought
1n .
b) textile processing:
"sucală" (winder); shuttle, reel,
horizontal loom (X - Xl1 1h centu-
ries); 6. Furrier' s trade attested in
c) home - mode products: 1169 in Transylvania by the
Romanian, Hungarian, Saxons donation act from Sâniob (Bihor),
textiles of different technics; being much older though. The
picking through the warpthreads skins (sheep, ox) are tawed,
or over the warp threads (Roma- tanned, then used for: sheepskin
n ian); "iraşoş" (Hungarian) and coats, vests, " serpar", for cold
stitching (Saxon). Romanian and warm seasons . The vest was
fabric llave a characteristic an essential element of the cos-
decorative tume. Besides their utility, the
pattern,_ different from the sheepskin coats and vests were
Hungar1an showing a system that codified :
and Saxon ones, through sex 1 age, occupation, economical
the r,reponderant geometric and social status of the wearer.
mot1fs and varied chromatics . The sector includes also tools
used for skin processing .
7. Pottery, attested since
Neolithic in Transylvania as
comes out from tfle archeologi-
cal discoveries: Wittenberg
- 8. Metal processing . lron, gold,
silver, copper and bronze were
worked since early times in
Transylvania, this matter being .
proved by exhibiting here the
(center of Transylvania), . complete inventorx of a smith' s
Otomani (west of Transylvania) shop the tools and the installa-
and Cucuteni (east of tion for gold mining and process-
Transylvania) cultures . ing. The sector is completed by a
Dacian and Dacian-Roman collection of ornaments (buckles,
pottery proves the continuity of girdles).
the craff through modelling, 9. Costumes in
decorative technics and shape Transylyania. Romanian c<;>stume
of ob.\ects. is cons1dered to be of Dacian
The o dest technigue was tradition, with long shirt,
moulding clay rolls - a pre-. "catrinţă"{ .belt (girdle) and vest
Neolithic teclînigue maintained or sheepskin coat for women;
in Transylvania tdl modern long sh1rt, tight trousers .
age . A special leap in the craft (" cioareci") vest or sheepskin
revolution is represented by coat for men . Romanian costume
wheel discovery (4-3 B. C.) . is presented here by complete
Besides pottery tools the sector costumes brought from the im-
includes a rich collection of portant areas of Transylvania
pots, varied by shape, usage, and also by separate representa-
technique. Concerning burn- tive articles, wliich show up
ing, we may talk about red through ornaments and cuts-out,
pottery (oxidant burning) and the unitary character of Roma -
black pottery (without oxygen). nian traditional culture . Costumes
Regarding ornamentation, we of national minorities: Hungarian
not1ce that in XVl-XVll 1h centu- - Călata Area, Szeckler, Saxon
ries an innovation appeared: (N-E of Transylvania) are also
glazing . Other dec~rafrv:e . presented in this sector (Ţara
technics are: engobing, inc1- Moţil<?r,_ Bistriţ~{ .Nă~ăud,
sion and painting. The co!lec- Mărg1nimea S1b1ulu1, . . .
tion incluCles also Hunganan Pădurenimea Hunedoarei, T1m1ş,
and Saxon pots . Ţara Făgăraşului, Maramureş) .
l O. Romanian Customs.
Exhibits referring to customs that
mark the main moments of the life
cycle : birth, marriage, funeral, as
also seasonal holidays: winter,
-
summer holidays (rain invocation, 11 . Documentary found
field hallowingL Easter. I. Constituted on the basis of field re-
Wedding is represented by searches mode by the Museum' s staff in :
ritual items: best men banner, the Pădureni and Hateg County (1922,
gourd, wife loop, double spoons, 1972); Banat (l 923, l 965J; Bihor
while the funeral is rel?resented (1928, l 966); Maramures (1925,
mainly through a pot tor traditional 1965, l 970); Năsăud (1932, 1970,
meal "sarmale" and wood crosses. 1972); Bistriţa - Saxons ( 1932, 1976,
Articles used in winter customs show 1992); Alba Vineyard Area ( 1943,
the symbios is between the pre- 1970, 1974l ; Szecklers' Area ( 1928,
Christian back_ground and the Chris- 1965, 1967; Gurghiu (1960, 1992);
tian religion ot Romanian people. Bran (1928, 1978).
The mask and the "Goat" have An other source of constituting this
magica! significance linked to the fund was the purchase of private collec-
spints presence while the "Star" and tions : Orosz collection ( l 923L Leitner
"Viflaim" evokes gospel collection ( 1923) Someşanu collection
episodes . (l 926L Count Hillaire collection (1936) -
A bipolar symbolic max be Abysinian objects.
revealed by the objects used for The third source is represented by
summer holidays. Rain invocation the donations: Sextil Puscariu ( l 923L
was mode through rites accompa- Murgoci collection - donated by Al.
nied by icons on glass mode in LapeC:Jatu (Ministry_of Cults) - contai~s
Transylvanian centers, while fertility extra-european ob1ects ( l 925L Sabina
I rites are represented by wheat

wreaths.
The sector includes decorated
eggs for Eastern and also a toy
Cantacuzino ( l 934L Maria Pa nea
(1975) .
collection representing miniature

tools with an important role in initiat-
ing children in specific
peasant works .
The documentary fund of
Ethnographical Museum of
Transylyani<? consists of:
1) original 1tems - 45.000 pieces
-
2) Auxiliary documentary fund :
a} library (12.500 books and
reviews) ;
kept in the following sectors: b) p~ot~ index (45.387 pieces);
I. OCCUPATIONS : mush- c} slide index - on glass and film
'.oom~, f_ruit P,icki~g; bee keep- ( 12.000 pieces);
~ng; f1sh!ng; hunhng; ~hepherd d) archive (350 notebooks with
ing; agncult~re, farming prod- answers to the Questionnaire of Ethno-
ucts processing . graphical Museum of Ardeal - "Winter
li. HOUSE AND FOOD: Customs"), 30 seminar papers mode by
building elementsk· furniture; the students attendant to the Ethno-
hearth, fire light; itchen set· graph ical and Folklore courses lectured
private objects; table set. ' by Romulus Vuia in 1926-1947;
III. POTIERY: kitchen vessels e} scientific archive.
(for festive occasions)ţ vessels for
social unites; toys and other
special products; tiles .
IV. TEXTILES: linen; table cloth
and "merindare"; carpets and
blankets; towelsi napl<ins and
handkerchiefs; tragments of
embroidery, laces.
V. CLOTHES: fabric articles ·
11
catrinţe" , "fote"; winter clothes;
shoes; head adornments; girdles,
belts, pouches; jewels witll metal
/ glass adorments.
VI. CUSTOMS: yearly holi- Bărbafi în port de sărbătoare.
days; age holidays; toys; magic, Timis, 1923.
popular medicine; religious Me~ popular costume.
customs; musical instruments. Timiş, 1923.
·Vil. THE INTERNATIONAL Costume populaire pour hommes.
SECTOR.
VIII. THE OPEN AIR SECTION. Timis, 1923.
I
Vedere din standul muzeului.
View of the museum stand.
Vue sur le stand du musee.
THE STAND
There are two stands. One is located in the central

building on 21, Memorandumului St. and the other in the
open-air section (Hoia), both open in the visiting hours.
Lovers of the traditional art and souvenirs, can buy
at convenient prices the most varied products of contempo-
rary poP,ular artists, as well as copies of icons on glass and
on wood, made by contemporary painters.
Having the endorsement of .tfie specialized staff, the
stands don't sell objects belonging to the Cultural National
Patrimony. Consequently, we assure that the foreigner
customers can purchase without fearing any problems at
the customs .
"Culegătorul" 1933. ("The Researcher").

Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, 1957-1978,
serie nouă 1997. (Annual of .. . , new series 1997).
touts Ies jours
de 9h a l 7h;
Sauf lundi.
Costume populare din Ţara Făgăraşului

şi Maramureş . .
Popular costumes from Făgăraş County
and Maramures.
Costume popul~ire de Ţara Făgăra~ului
et Maramure~ .
PERMANENTE
Le ~alais "La Redoute", qui abrite

depuis 1959 le Musee Ethnographique
de Transylvanie est un bâtiment - monu-
ment historique entre Ies murs duquel ont
eu lieu des evenements de P,remiere
importance dans l'histoire de
Transylvanie . Mais ceux qui I' avaient
bâtie nes' etaient pas imagine que cet
edifice serait ,attribue, par leurs
successeurs, a un musee
ethnographique.
L' espace d' exposition offert par "La
Redoute" est donc torcement limite. C' est
pourquoi, I' exposition permanente
1nstallee ici P,resente moins de 3% du
nombre total des objets qui existent dans
Ies collections du Musee. Cette exP,osition
est le resultat d' un processus de selection
extremement rigoureuse qui, tout en
respectant deux criteriums - l'un,
art1stiquer'i I' autre, scientifigue - se pro-
pose d' otfrir aux visiteurs la garantie de
satisfactions culturelles plenieres.
L' exposition permanente de la
section pavillonna1re est organisee en
secteurs thematiques: chasse, peche,
elevage des gros et du menu betail,
agriculture, travail des fibres textiles,
P,elleterie, poterie; extraction et usinage
des metaux, costume populaire,
tapisserie et coutumes.
li https://biblioteca-digitala.ro
li
I a
Dans le secteur reserve la Chasse - une des
P.lus anciennes occupations qui a permis a l' homme
de se procu rer la nourriture et Ies vetements - sont
exposes, dans I' ordre de leur evolution historique,
des objets representatifs pour cette activite.
Remarquables pour leur ingeniosite, Ies pieges
etaient employes pour attraper des animaux de
petite taille . Acquis dans Ies dernieres decenies de
notre siecle, avec le temps, ces objets ont disparu
du terrain . Une autre categorie de pieges de
a
grande valeur sont Ies etuis poudre, confectionnes
en cornes de cerfs ou de bovins et decores, par
entaillage, de motifs phytomorphes,
anthropomorphes et geometriques. Ce secteur
abrite aussi des "hârzobi" - sorte de cable ou
a
cordage - accessoires attaches la chaussure pour
rendre P.lus facile la marche dans la neige pendant
l'hiver, des embdches en fer pour Ies animaux de
a
-
proie, des lances, des armes feu, des cors de
chasse etc.
La Peche une autre occupation immemoriale,
r.ratiquee des I' aube de I' evolution humaine, est
dlustree par une serie d' objets specifiques aux
differentes techniques de la peche. A câte des
lignes et des hame~ons, sont exposes des harpons -
employes dans la peche en eaux moins profondes,
et des nasşes - pieges confectionnes en verges et
utilises sourtout dans la peche des truites .
Extremement interessant, le canot monoxile etait un
type d' embarcation tres repandu sur Ies rivieres de
Transylvanie. L' exemplaire que possede le Musee
Ethnographique de Transylvanie a plus de 250 ans
etant I' un des plus interessants. Parmi Ies autres
objets exposes dans le cadre de cette section, nous
mentionnons Ies rames, Ies corbeilles pour le trans-
port du poisson, le filet.
• Le secteur reserve a I' elevage du beta ii, une
des activites vitales du peuple roumain, comprend
une serie d' objets representatifs, dont on peut
rencontrer quelgues-uns aujourd'hui encore dans
Ies inventaires des bergeries: des sonnailles, des
morceaux a encoches employes pour tenir la
a
"comptabilite", la jauge destinee la mesure du
lait. On y presente aussi des recipients et des
ustensiles employes dans la preparation de certains
produits laitiers: seau en bois pour la traite des
brebis, la presure pour le caillag,e du lait, la faiselle
employee pour foire egoutter le tromage, le
recipient ou I' on battait le lait pour en obtenir du
a
beurre, le bâton broyer le fromage, Ies moules
anthropomorphes pour le froma~e, Ies barils pour
le fromage. Le secteur est complete par une riche
collection de gourdins de berger, admirablement
ornes par une serie de symboles a caractere sacre,
ainsi que d' autres objets que le visiteur pourra y
decouvrir avec plasir.
Cioban.
Cluj, 7945.
Sheperd.
•
Clu1 7945.
1
Ber9er.
Clu1, 7945.
L' agriculture - pratiquee en
Transylvanie, aussi bien dans Ies zones
•
de collines et de rase campagne que
dans Ies zones de montagnes est
illustree par une serie d' objets groupes Jusque vers la fin du XIX e siecle
selon leur emploi dans Ies CJifferents et le debut du XX e siecle, le paysan
moments du cycle agricole. a
"manufacturait" la ferme presque
a. Le travail de la terre - des charrues tous Ies produits dont ii avait besoin:
a
en bois versoir fixe pour la zone de produits textiles, ceramique, objets foit
plaine et a versoir mobile, pour Ies en cuir - ce qui n'exclut pourtant pas,
zones de collines; des beches en bois, dans le cas de certains produits, une
une herse, un joug appartenant au certaine specialisation des villages,
type carpato - balcanique, des binettes determinee par I' existence des matieres
metallique portant la marque de premieres ou par l'ingeniosite des
I' atelier ou el Ies furent conrectionnees habitants: ii y avait des villages
etc . specialises en poterie, ii Y. en avait
b. La recolte: faux, faucille, fourche en d' autres qui I' etaient en charpenterie
bois, râteau en bois, la gaine de queux etc.
de meme que des outils pour le battage
des cereales : fleau, cribleusej "felezeu"
- outil a separer la bale de b e.
c. Stockage et conservation des
cereales: anciennes mesures de volume
pour Ies cereales, coffres et corbeilles
pour la conservation des grains et de
la farine .
d. Produits agricoles: differents types
de moulins a huile, tamis et un tres
interessant moulin a ma'ls actionne a la
main .
e. L' arboriculture et la viticulture:
corbeilles pour la cueillette, pressoir a Piuă de ulei, moară manuală.
vis pour Ies raisins, la " hoţoaica" une
sorte de corbeille pour la cueillette des Oii P,ress, hand mii/.
pommes .
Moulin a huile, moulin a action manuelle.
Les metiers artisanaux. Dans le
secteur reserve aux textiles sont exposes
des obje~s utilises pour:
a. Le filage de la matiere
premiere: quenouilles et fuseaux -
varies comme forme et ornements
en fonction de la zone de proven~nce.
b. Le travail des fibres
textiles:navettes devidoir metier a
tisser horizonta( atteste a~x Xe - Xllle
siecles.
c. Des produits d'artisanat : des
tissus d'interieur (roumains, hongrois, La Pelleterie est un metier
saxons) dont Ies technigues de artisanal specialise, atteste en
realisatio~ different: le brochage Transylvanie depuis 1169 par I' acte de
entre Ies fils et par-dessus Ies fils donation de Sâniob (Bihor), mais qui
d' ourdissage (pour Ies techniques est de ~eacoup pl~s ancie~ . De la peau
roumaines) respectivement la tech des animaux (bovins et ovins), tannee
nique "irasos" (dans le cas des tissus au prealable, on executait diverses
hongrois). Les tissus roumains pieces d'habillement: des touloupes
exposes ont une riche decoration courtes, des gilets, des ceintures de cuir
caracteristique qui Ies distingue des munies de pochettes aussi bien [?OUr la
tiss~s ho,ngroi~ ou s~xons par Ies belle saison gue pour la saison troide.
motifs decorat1fs eminemment .Dans le costume populai re
geometriques et par la chromatique roumain le 9ilet - bolero constituait un
tres variee. element ind1spensable. Les touloupes
courtes et Ies gilets, comportaient au-
dela de leur fonction prati!1ue, un
systeme de symboles codifiant par Ies
ornements le sexe, I' âge, le metier,
I' eta.t ci~il, la situa~ion economigue de
celui qu1 Ies portait. Outre Ies p1eces
vestimentaires, dans ce secteur sont
exposes aussi quelques outils
caracteristiques a I' exploitation des
l
https://biblioteca-digitala.ro peaux de betes .
La Poterie, datant, en
Transylvanie du neolitique, C<?mme.
I' atteste Ies decouvertes archeolog1quc . .
- A cote des pieces de cer~,mique
roumaine, sont pres~ntee,s ~es p1eces
hongroises e~ une tres prec1euse collec-
tion de poterie saxone.
appartenant aux cultures Witenberg
L'usinage des metaux. Sur le
(centre de Transylvanie), Ot?mani (ouest
de Transylvanie) et Cucuteni (est de territoire de la Transylvanie, on a
Transylvanie) . travaille der.uis tres longtemps I' or,
I' argent, le fer, le ~uivre ~~ le bronze,
La ceramique d~ce .e,t daco-, .
romaine prouve la continu1te du met1er foit dlustre, dans I expos1t1on , par un
P,Or Ies techniques de modelag;, ~e atelier compl~t de fo~geron ?t par. ~es.
oecoration et f?Or la f~xme de ,I ?biet. La objets et des 1nstallat10.ns, q~ on ~t~l1sa1t
dans I' extraction du mm erai aurifere.
technic;iue la plus anc1enne a ·ete le
Le secteur est complete P,Or une collec-
modellage des b~udins d'argile - ,te~h~
nique datant de I epoque qu1 a precede tion de parures en metal (agrafes,
le neolitique et qu' on a gardee, en boucles, ceintures, bagues) .
Transylvanie, jusqu'a l'epoque moderne.
La decouverte de la roue du
potier attestee aux ~ :~ millen~i,res a~.
c.
J. a ete un pas dec1s1f dans I evolut1on
de cemetier.
Outre un atelier complet de
potier, le secteur possed~ une r!ch.e ,
collection de pots en a~gde, qu1 d1~erent
comme forme, destinat1on et technique
d'execution. Du point de vue d~ I~
technique de cuisson on peut d1stinguer
la ceramique rouge, obt~nue.Par la .
cuisson oxydante et la ceram1que no1re,
obtenue par la cuisson carbonisante.
Dans la technique de decoration de la
ceramique rouge, OU?< XVle ~t XVlle
siecles apparaît une 1n~ovat1on: Ceramică smălţuită (maghiară şi
săsească}.
I' emailla9e. Dans certa1~s centres on
pratiquait d' autres techniques te) Ies: Glazed poffery (Hungarian, Saxon}
I' engobage, I' entaillage et la peinture . Ceramique emaillee (hongroise, saxone)
I
Le Costume populaire. Le costume
populaire roumain est considere etre de
tradition dace; ii comporte la blouse
paysanne brode, la cotte, la jupe, la
ceinture, la veste ou le bolero fourre,
pieces d'habillement pour fammes - et la
chemise longue, Ies chausses paysannes,
la veste ou la touloupe coutre - pour
hommes .
Le costume national est illustre
aussi bien par des costumes populaires
complets, provenant des plus importantes
zones ethnographiques de I' espace intra
- carpathique:Ţara Moţilor, Bistrita-
Năsaud, Mărginimea Sibiului, Zona
Pădurenilor, Zona Timis, Tara
Făgăraşului, Maramureş,' que par des
pieces representatives separees.
Avec leur motifs decoratifs avec
leur coupe specifique aux zones de
provenance, Ies costumes exposes Costume populare femeieşti,
mettent en evidence le caractere unitaire
{maghiar si săsesc}.
de la civilisation traditionelle roumaine .
Les costumes des minorites {Hongrois, Women popular costume,
Saxon~) y figurent â cote du costume {Saxon and Hungarian}.
roumain . Costume populaire pour famme,
{saxon et hongrois}.
Coutumes et tradition roumains . li
Dans ce secteur sont exposes des objets
a
emr.loyes I' occasion des fetes qui
celebrent Ies moments Ies plus
importants du cycle de la vie : la
naissance, Ies noces, I' enterrement et
Ies objets evoquant Ies ~randes fetes de
I' annee: fetes ci'hiver, d ete, Ies Pâques
etc . Dans le cycle de la vie, Ies noces
sont representees par des pieces . A
a
Les ?l:>iets employes I' occasion
des fetes d h1ver montrent la symbiose
rituelles: la bannier e ornee de rubans,
la gourde, le chignon de mariee, des
ent~e. le fond pre-chretien et la religion
chret1enne du peuple roumain. Les
cuillers doubles, des pots de terre pour
masques et la "Chevre" (theâtre
Ies "sarmal e" (boulettes de viande
hachee, envelopf?ees dans des feuilles pop~laire) ~~:mt ~nvestis de significations
de vigne ou de chou). On peut y voir mag.rques l1~es a la presence des
esprrts, tand1s que "f'Etoile " et le
aussi des motifs decoratifs entailles
dans le bois des signes de tombeaux "Vifl?i': l" (Teâtre r.opulaire) evoquent
(une sorte de monuments funeraires des ep1~odes ~e I ~vangile. Une
symbolrque brpolair e peut etre
rudimentaires).
dechiffree aussi dans Ies objets
employes lors des fetes d' ete.
L'inv<;>cation de la pluie se faisait par
des rrtuels accompagnes d'icânes sur
verre excutees dans Ies centres de
Tra~~~lvanie, tandis que Ies rituels de la
fertrl1te sont representes par des
couronnes qu' on obtient en tressant Ies
epis de ble au moment de la moisson.
Les oeufs peints evoquent la fete
de la Resurrection . C' est toujours ici
qu'. on trc:iuve une collection de jouets
qu1 representent, parfois, des outils
miniaturises( ayant le râle d'instru ire Ies
enfants, de eur devoiler Ies secrets des
occupations specifiquement paysannes.
Le fond documentaire.
I
1. Constitue a la suite des
recherches de terrain
effectuees par le perrsonnel du
musee (campagne de recher-
che et aquis1tions) : Pădureni et
Pays du Haţeg ( 1922, 1972);
Banat ( 1923 , 1965); Bihor
(1926, 1966); Maramureş
(1925, 1965, 1970); Năsăud
(1932, 1970, 1972); Bistriţa -
saxon (1932, 1977, 1992);
Podgoria Alba (1943, 1970,
1974); Secuime (1928, 1965,
1967), Gurghiu (1990, 1992);
Bran (1928, 1978).
2. Une seconde source de forma-
tion du fond documentaire est
ref2resentee par Ies achats de
collections privees : la collection
Orosz ( 1923); la collection
Somesanu ( 1926); la collection
du Comte Hillaire (1936) -
objets d' Abyssinie .
3. Une autre source: Ies dona-
tions, dont Ies plus imr,ortantes
sont: la donation Sextd
Puscariu ( 1923), la collection
"Murgoci" - don foit par le
Ministere des Cultes, r.ar Femeie din Caras-Severin. 7923.
Alexandru LaP,edatu ( 1925) - Woman from Crc!Js-Severin. 7923.
contient des objets extra- Femme du Caraş-Severin. 7923.
europeens; la collection Sabina
Cantacuzino ( 1934), la collec-
tion Maria Panea (1975) .
Le fond documentaire du Musee
Ethnographique de Transylvanie est forme
de:
a . ob;ets originaux - 45.000
pieces, gardees dans Ies section et Ies
sous-sections suivantes:
I. OCCUPATIONS avec 1O sous-sections:
1 .Recolte; 2. A_piculture· 3. Peche;
4 . Chasse; 5. Elevage du betail; 6. Agri-
culture; 7. Conservation et traitement des
produits agricoles; 8. Transport, communi-
cations; 9. Industrie textile artisanale;
1O. Metiers artisanaux.
11 . LA MAISON, l'alimentation avec 6
sous-sections: 1 . Elements de constructions
et miniatures; 2. Meubles; 3. La cheminee,
le feu et l'illumination;
4 . Ustensiles et vaisselle; 5. Objects
d' usage,personnel; 6. Couverts.
111 . LA CERAMIQUE avec 5 sous-sections:
1. Vaisselei 2. Objects de poterie pour Ies
fete et la decoration; 3. Vases pour Ies
unites ssociales; 4. Jouets et d' autre
produits speciaux; 5 . Terre cuite.
IV PRODUITS TEXTILES avec 6 sous
I sections: 1 . Tissus pour le lit; 2. Nappes et
serviettes brodees; 3. Tapisseries et
couvertures; 4 Serviettes; 5. Essuie-main Bătrân . Hunedoara, 7 927.
et mouchoirs; 6. Fragments de tissus O/d man . Hunedoara, 7927.
broc.hes, dentelles. Viei/lard. Hunedoara, 7927.
V VETEMENTS avec 7 sous-sections
1 .Pieces en toile; 2. Cottes, tabliers;
3. Vetements pour hiver; 4 . Chaussures;
5. Parure de tete; 6. Ceintures, poches;
7.Bijoux.
VI. COUTUMES avec 6 sous
sections: 1 . De I' annee;
a
2. Liees I' âge; 3. Jouets
pour enfants; 4 . Medecine
populaire et magie; 5.Trad
tions religieuses;
6. lnstruments de musique.
VII. LA SECTION
INTERNATIONALE;
VIII. LA SECTION EN PLEIN
AIR.
b. Le fond
documentaire auxiliaire:
La Bibliotheque (12.300
livres et revues de specialite};
La Phototheque (45.387
pieces};
La Diapositivotheque
(12.000 diapositives sur
verre et pelicule)
Les A ren ives
ethnographiques et
folkloriques (350 cahiers
·avec Ies reponses au ques-
tionnai re du Musee
Ethnographique de Ardeal Întinsul pâinii. Hunedoara, 79 75.
"Coutumes, traditions
Stretching the bread. Hunedoara, 79 75.
d'hiver", 30 ouvrages de
seminaire realises par Ies
Preparer la pain. Hunedoara, 7915.
etudiants qui ont participe
aux cours CJ' ethnographie et
de folklore tenus par ·
Romulus Vuia, entre 1926-
1947;
Les Archives scientifiques.
Standul Muzeului Etnowafic al Transilvaniei
este deschis la sediul central al instituţiei, de pe strada
Memorandumului nr. 21, proţiramul său coincizând cu
orarul de vizitare al expoziţiei permanente .
Iubitorii creatiei artistice traditionale si
amatorii de suveniruri turistice achiziţi'onează' de aici,
la preţuri mai mult decât convenabile, cele mai variate
produse ale activităţii unor creatori r.opulari
contemP.orani şi, de asemenea, copii de calitate ale
unor valoroase icoane pe sticlă sau lemn, realizate de
artişti plastici contemporani.
Beneficiind de girul ştiinţific al P,ersonalului de
specialitate al instituţiei, standul Muzeului nu
comercializeză obiecte aparţinând Patrimoniului cul-
tural naţional. Ca urmare cumpărătorilor din
străinătate li se oferă garanţia că nu vor întâmpina
dificultăti la scoaterea în afara tării a obiectelor
achiziţionate. '
Publicatii
I
"Culegătorul", 1933; ·
Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei 1957-1978;
serie nouă din 1997.
Le stand du Musee Ehnographique de
Transylvanie est ouvert au siege central de
l'etablissement 21 rue du Memorandum, son pro-
a
gramme cokidant l'horaire de visite de l'exposition
permanente.
Ceux qui aiment la creation artistique
traditionnelle et Ies amateurs de souvenirs touristiques
a
y acquierent, des prix convenables, Ies produits Ies
plus varies, realises par Ies createurs populaires
contemporains et, en meme temps, des reproductions
d'icânes sur verre ou sur bois reproductions d' une tres
bonne qualite, realisees par des artistes plasticiens
contemporains.
Tout en beneficiant de la competence scientifigue
du personnel de specialite, le stand du musee ne fa1t
pas le commerce avec des objets faisant partie du
patrimoine culturel national.
Par consequent, on offre aux clients etrangers la
garantie gu'ils n' auront pas de difficultes lorsq'ils
voudront tai re sotrir de Roumanie Ies objets acquis.
PUBLICATIONS
Le Moissonneur 1932; '
L' Annuaire du Musee Ehnographigue de Transylvanie
1957- 1978, nouvelle serie de 1997.
Poartă de gospodărie din Abrud - Alba, 1783.
Gate of a househofd, Abrud, Alba, 1783.
Le portai/ de la ferme de Abrud, Alba, 1783.
Sm. TAiETuRA TuRcului
AccES: AumbuzE liNiilE 26, 27,
28, }0, 41.
PARC I NAfÎONAI ErNO(jRAfic

/WoMulus VuiA // ·
NArÎONAI ErHNO(jRAplticAI PARC

/'lloMulus VuiA )')'·
LE PARC NArioNAI ErHNO(jRApHÎQUE
/'lloMulus VuiA )')'
SCURT ISTORIC
Parcul Etnografic National "Romulus

Vuia" este primul muzeu etnografic în aer
liber din România sial saselea din Europa,
î nfiintat la 12 aprille 1929 prin decizia
136536 a Ministerului Domeniilor si
Agriculturii, prin care se cedo terenul de 75
ha. cu destinatia de "Parc National" . Parcul
este parte integrantă a Muzeului Etnografic
al Transilvaniei, având aceeaşi conducere .
Planul tematic al Parcului a fost
elaborat în anul 1929, de către Romulus
Vuia, pornind de la necesitatea de a se
realiza un muzeu etnografic complex, în
care expunerea pavilionară şi cea în aer
liber să se completeze reciproc. Muzeul era
conceput şi ca o unitate economică (living
museum) în care o parte dintre unităţile
transferate urmau să fie locuite efectiv de
către familii reprezentative pentru zona din
care erau aduse. Aceste familii urmau să
continue să trăiască si să muncească la fel
ca în zona de unde au venit.
li
Teritoriul Parcului National urma să
cuprindă următoarele obiective:
a) clădirea Muzeului Etnografic
b) locuinţa directorului
c) locuinta grădinarului
d) restaurantul
e) arena pentru serbări populare
f) l 5 gospodării reprezentând zonele
etnografice: Ţara HaţeţJului, Munţii Apuseni,
Banatul, Bistriţa (saşi ş1 români) Câmpia
Transilvaniei, Mărginimea Sibiului, Branul{
Secuimea, Maramureşul, Bihorul, Năsăuoul şi
două gospodării din Vechiul Regat (Dâmboviţa şi
Roman).
g) 7 biserici de lemn
h) 2 mori
i) 2 troiţe
j) 3 cruci de răspântie
k) o stână
I) o lăP,tărie
I.11) o clopotniţă.
ln perioada 1929-1 940 au fost transferate
în cadrul Parcului National: Casa din Vidra
(1929), Restaurantul Gaudeamus ( 1930), Troiţa
din Lupşa (1931), o stână din Poiana Sibiului
împreună cu ciobanul şi 75 de oi, Gospodăria din
Telciu (1932) - ~donaţia locuitorilor, şi o şură din
Stana (1936). ln P,aralel au fost întreprinse
formalitătile în vederea transferării următoarelor
obiective: Casa olarului Moise Terme din Leheceni
- Bihor, Gospodăria nr. 397 din Poiana Sibiului,
Gospodăriile din Arieşeni - Apuseni si Peştera
Bran, bisericile de lemn din Fildu de Sus (1727,
donată în l 924 de către comunitatea sătească) şi
din Negrileşti. •
Gospodărie din Mărişef - Cfu(
Househofd, Mări,sef, Cfu;.
Ferme de Mărişef, Cfu;.
În urma Dictatului de la Viena (30
August 1940) Muzeul Etnografic şi Parcul
Naţional se refugiază la Sibiu, unde
funcţionează până în anul 1945.
La 13 iulie 1945 Muzeul si Parcul
National se reîntorc la Cluj . Dintre
constructiile rămase în cadrul Parcului
numai casa de la Vidra a supravieţuit,
restul fiind distrus în perioada ocupaţiei
hortiste,.,
ln anul 1956 planul tematic al
Parcului a fost restructurat pe patru
sectoare tematice de către Teodor Onisor si
Valer Butură: ' '
I. lnstalatii tehnice si ateliere
meşteşugăreşti. ' '
li. Tipuri zonale de gospodării şi
monumente de arhitectură populară .
III. Sectorul etnobotanic (plante
tradiţionale, construcţii agricole din hotar)
IV. Sectorul etnozoologic (creşterea
animalelor, constructii pastorale din
hotarul satelor) . '
Odată cu această restructurare s-au
stabilit criteriile ştiinţifice pe baza cărora
urmau să fie transferate constructiile în
cadrul Parcului National si o zon'a re
etnografică a Transilvaniei .
din 1 mai până în 1 nov
zilnic între orele 10-18.
LUNI : ÎNCHIS.
Gate, Gaida de Sus, Alba. 778 7; (detail).

Portai/ de Gaida, Alba. 778 7; {detai/J.
TEMATICA
Un accent deosebit a ost pus pe prime e ouă sectoare
enumerate mai sus, urmând ca sectoarele etnobotanic si
etnozoolog ic să fie realizate în partea de nord, respectiv sud a
Parcului .
I. În cadrul primului sector exponatele sunt grupate în funcţie

de natura materiei prime prelucrate:
a) Prelucrarea lemnului - pe aleea de sud de la intrare.
7} Joagăr hidraulic - Botiza (Maramures) sf. sec. XIX.
Instalaţie comf.?let automatizată; sistemul de
automatizare fiind format dintr-un angrenaj de pârghii
de lemn ce transformă miscarea liniară a cadrului cu
pânze în mişcare circular& ce face ca trunchiul să fie
tras spre pânza de fierăstrău .
2) Rotăria de la feud \Maramureş/ sf. sec . XIX .
Cuprinde toate unelte e tradiţiona e ce intrau în
componenţa unui atelier de rotărit (confecţionarea de
roţi din lemn pentru mijloace de transport) . Atelierul
este adăpostit într-o cămară monocelulară cu pridvor
Re trei laturi.
3) Casa moţului văsar - Vidra (Apuseni) miU . sec. XIX .
Fo rmă evoluată a tipului de casă cu cămara
ca racteristică Ţării Moţilo~ unde ocupaţia de bază era
prelucrarea lemnului (contecţionarea vaselor de lemn)
tolosite pentru troc cu cereale din zonele de câmpie .
Legat de prelucrarea lemnului sunt amplasate în acest sector:
poarta din Abrud - 1793 (bogat ornamentată) şi şura
poligonală din Bucium (construcţie agricolă pentru îmblătit
cereale, spec i fică zonelor montane).
I
I
Biserica din Cizer, Sălaj, 1773;

biserică construită de Horea.
Wooden Church, Cizer, Sălaj, 1773;
built by Horea.
L'Eglise de Cizer, Sălaj, 1773;
construite par Horea.
li
4) Biserica din Cizer (Sălaj}, 1773. Biserica a
fost construită în 1773 de către Horea - conducătorul
marii răscoale ţărăneşti din 1784 - după cum atestă
inscriP,ţia " Lucrat Ursu" de pe o bârnă din bolta
-
naosului . P rez i ntă forma cea mai evoluată a tipului
românesc de P,lan constructiv: pronaos poligonal ,
naos dreptunghiular, altar P,oligonal cu pereţi
decroşaţi şi pridvor pe trei laturi. Pictate direct pe
lemn, sunt reprezentate teme iconografice
traditionale:
Pronaos: Parabola celor zece fecioare; mucen ite;
mironosite; Păcatul şi alungarea din Rai .
Naos: Sfinţi i mifitari; Naşterea , Botezul şi Patimile
lui Iisus; Sfânta Treime.
Iconostas: Prăznicare (icoane pe lemn cu princiP,alele
sărbători de f)este an) ; Iisus în mijlocul celor
12 apostoli; Crucificarea lui Iisus.
Altar: Iisus cu viţa de vie (simbolwl euharistiei); pe
pereţi : Sfinţii părinţi ai BisericiOrtodoxe.
b) Prelucrarea metalelor şi mineritul ţărănesc - de la
intrare f)e aleea de nord .
7) Şteamp aurifer de la Bucim (Alba)
sf. sec . XIX.
Utilizat până în 1948 pentru obţinerea aurului
din minereul aurifer. Vechimea instalatiei este
demonstrată si de utilizarea cremenei 'la
CO[Jătul săgefii .
2) Fierăria de la Vărzari (Bihor) sf. sec . XIX .
Atelier tărănesc transferat dintr-un centru
românesc specializat în prelucrarea fierului .
3) Fierăria de la Rimetea (Alba) sf. sec. XIX .
Provine dintr-un centru SP,ecializat (ma~hiar) în
P.relucrarea fierului . Instalaţie hidraulica cu
două roţi ce acţionează asupra foalelor şi
respectiv asupra ciocanului .
c) Prelucrarea ţesăturilor de lână - în
•
continuarea sectorului prelucrării metalelor.
7) Piua cu maiuri de la Gladna
Română (Timiş) sec. XIX
Aceste instalaţii (P,iuă, vâltoare) erau
utilizate pentru îngroşatul ţesăturii de lână în
vedera confecţionării pieselor de port şi a
textilelor de interior. Vâltorile erau folosite si
pentru spălatul ţesuturilor din lână . '
2) Piua cu ciocane de la Budureasa
(Bihor) sec . XIX.
3) Piuă cu ciocane si vâltoare
dinZagra (Bistriţa-Năsăud) sec. XIX.
4) Complex mesteşugăresc din
Hărniceşti (Maramureş) sec. XIX
- piuă cu maiuri
- vâltoare
- moară
- casă cu tindă rece (formă mai
nouă de organizare a interiorului) .
d) Prelucrarea lutului
7} Casă atelier, Leheceni (Bihor)
sec. XIX (ceramică roşie) .
- casă cu tindă , cămară si
pridvor la faţadă '
- în tindă cuptorul de pâine-
camera de locuit este
li organizată simetric, vatră
liberă cu cahle - 1918; Troită din Bucium, Să/ai.
- cămara transformată în Decorated wooden cross,
atelier Bucium, Sălai-
- cuptorul de ars oalele, se află Croix votive de Bucium, Să/ai-
lângă casă.
• 2) Casă atelier, Josenii
Bârgăului, Bistrita-Năsă~~'
- Piuă cu roată de piatră,
igheab circular, Bosorod
•
începutul sec.XX (ceramica (Hunedoara) sec . XIX .
neagră); casă cu tindă, (forţă animală).
cămară, camera curată şi - Piuă cu roată de piatră,
verandă pe două laturi; tinda jgheab de lemn în tormă
a preluat o parte din funcţiile de arc de cerc, A/masu
casei; sobă oarbă; "colnă" cu Mare (Hunedoara) '
cuptor lângă casă. sec. XVIII, adăpostită
e) Prelucrarea _pietrei într-o şură poligonală .
1) Casa - atelier, Almaşu - Piuă cu săgeţi, Almaş
Mare (Alba) sec. XVIII. (Hunedoara) sec. XIX.
- casă monument istoric - Piuă cu săgeti actionate
cu tindă si cămară hidraulic, Sartăş (Alba) sec. XIX .
- în tindă sunt expuse - Piuă cu săgeţi acţionată
uneltele pietrarului manual, Prundul Bârgăului
- vatră liberă cu căloniu (Bistriţa-Năsăud) sec. XIX.
- interior asimetric - Piuă cu ciocane
- stogar, lângă casă, acţionată cu piciorul, Preuteasa
utilizat pentru deP,ozitatrea (Sălaj) începutul sec. XX.
snopilor de cereale, în - Piuă cu săg_eti actionată
prezent utili~at ca adăpost hidraulic, Mărişel (Cluj) începutul
pentru testun. sec. XX.
f) Prelucrarea produselor agricole -Piuă cu ciocane actionată
Mori: - Moară cu roată orizontală, cuy~cion~I, Telciu fBistriţa -'
Boutari (Caras-Severin) sec. XIX. Nasaud) inceputu sec. XX.
' - Moară cu roată verticală, Prese de ulei: - Presa cu surub metalic,
Josenii Bârgăului (Bistriţa - Năsăud) Herepia (Hunedoara) sec.XIX .
1819. - Presă cu surub metalic,
Pive de ulei: - Piuă cu roată de A/mas (Hunedoara) sec.' XIX.
piatră, jgheab circular, ' - Presă cu surub metalic,
Herepia (Hunedoara) Boşorod (Hunedoara) sec.XIX.
sec . XIX (forţă
animală) .
- Presă cu surub de lemn,
Preuteasa (Sălaj) '
- Presă cu surub de
lemn, Mărise/ (Sălaj) '
' - Presă cu pene,
Bosorod (Hunedoara)
' - Presă cu pene,
Prundu Bârgăufui (Bistriţa -
Năsăud)
- Presă cu pene,
Telciu (Bistriţa - Năsăud)
Teasc de struguri: - Teasc d~
struguri cu
surub s1 urs,
Mosna (Sibiu)
1841, (săsesc).
-Teasc de .
struguri cu •
surub si urs,
Orasu' Nou,
Satu~Mare,
începutul
sec . XX.
-Teasc de
struguri cu şurub şi urs, Gaida de
Piuă cu roată, Almaş - Hunedoara . Sus (Alba) 1826.
ln cadrul sectorului de
Oii press with wheel, Almaş, Hunedoarei. instalatii se mai găsesc :
Moulin a huile, A/moş, Hu.nedoara . 1) Casa geamgiului ambulan.t.
Mărgău (Cluj) 1884, cu mob1(1erul
datat 1901.
2) Troiţă, replică după troiţa lui
Matei Chioreanu din Cubfes
(Sălajl, închinată memoriei 'prof.
Romulus Vuia şi Valer Butură .
li Tipuri zonale de gospodării şi
monumente de arhitectură populară
Conform planului tematic, în
cadrul acestui sector urma să fie
-
2) Gospodăria din Almaş
(Arad}
reconstituite gospodării ţărăneşti - caracteristică zonei
caracteristice pentru diferite zone etnografice a Ţării
etnografice din Transilvania . Zarandului (zonă
Gospodăriile ţărăneşti transferate pomicolă)
în cadrul Parcului, trebuiau să reflecte: - gospodărie cu curte
tipologia asezărilor din cadrul zonei, închisă, caracteristică
tipologia gospodăriilor, tipologia casei şi asezărilor aduse la linie
a construcţiilor economice anexe. (s'istematizate) prin
ln prezent sunt repr~zentate măsuri administrative.
următoarele zone etnografice: - curtea este închisă de
Maramures, Oas, Năsăud Câmpia casă şi de construcţiile
Transilvaniei, Zarand , Podgoria Alba, anexe pentru
Mocănimea Muntilor Apuseni, economisirea terenului.
Depresiunea Căl&ţele, Bran, Bistriţa {saşi) - casa (datată 1882), cu trei
si Gurghiu . încăperi şi pridvor la faţadă .
' 7) Gospodăria din Mărişel (Cluj) - sistem de încălzire: sobă
- caracteristică zonei oarbă cu vatra în tindă
mocănimii Munţilor Apuseni - paturile sunt acoperite cu
- gospodărie cu curte lepedee: "pat cu corion"
simpfă ~ caracteristic~ . . - bucătărie de vară, colnă,
asezărilor cu case ns1p1te cămară.
în care -cresterea - colnă pentru căzile cu
animalelor ' şi prelucrare borhot, fructe fermentate, ţuică.
lemnului deţine r.onderea - şură cu grajd, cămară,
principală în cadrul cotete de porci .
ocupaţiilor locuitorilor. ' - cuptor de uscat fructe în
- casa cu moară, începutul livada gospodăriei
sec. XX - poartă înaltă, fântână
- piuă şi presă de ulei cu roată .
- grajd si sură monumentală
- gard de 'răzlogi şi vramniţă.
3) Gospodăria din Gaida de Sus
(Alba) .
- caracteristică zonei etnografice
Podgoria Alba (zonă vi ticolă)
• - gospodărie cu curte simplă .
- casa cu tindă şi pridvor pe
două laturi
- cuptor de pâine în tindă,
- gospodărie cu curte simplă., vatră liberă.
caracteristică asezărilor răsfirate . - sură de îmblătit - construcţie
- casă cu trei încăperi,. dou~ . caracteristică zonelor agricole
cămări , pridvor pe trei laturi ŞI utilizată pentru depozitarea ·
pivnită. lnscrir.tie pe cerealelor si îmblătitul acestora
1ncadramentul 'de piatră al - grajd pentru animale
pivnitei: "RENOVATA ANNO - cămară pentru produse
l 778 PETRUS PREJIA" cereale
-"pat cu corion" în camera - groapă de cartofi .
curată
- două coteţe de p_orci. .
- sistem de încălzire : vatră liberă
-
- costei - construche din nuiele
cu ploată împretite pentru p6strat porumb
cuptor de pâine în tindă
I - sură cu grajd
- fânar "în furci" pentru
adăpostirea furajelor .
- fantână cu cumP,ănă.
5) GosRodăria din Telciu (Bistriţa
Năsăud)
- caracteristică zonei ·
- cămară colnă, cotete de f?Orc1 etnografice Ţara .Năsăud ului .
- teasc d~ struguri datat 1826, în
V
- gospodărie cu curte simpla

via gospo~ăriei. (piatra de la - casă cu tindă si cămară,
bază provine dintr-un sarcofag pridvor pe dou6 laturi (1841)
roman). - cuptor de pâine cu vatră
- poartă î~altă c.u po_rur:nb~r pe -"laviţe pe but~~i"
care se gaseste inscripţia: ORO
V
- o formă trad1tionala de
LABORO SPERO" I "CURAVIT
FIERI PETRUS PREJA ANNO
a
confectionare lovitelor
- "ruda" - un aranjament
DOMINI l 781 DIE 8 MAI" complex de tesături de lână .
- garduri de răzlogi d~ nuiele - "oalele de la grindă",
împletite şi de scânduri cadouri primite de la finii
- fantână cu cumpănă.
familiei re sp~ctive. . .
4) Gospodăria din Geaca (Cluj) . - şură cu doua gra1duri ş1 colna
V
- caracteristică zonei etnografice pentru mijloace de transport

Câmpia Transilvaniei
- fânar - li ru dv/I •
a - aranlamen t com-
- piua de ulei plex de ţesături pe două
- coteţe de porci laturi ale patului
- poartă înaltă şi grad din - cămară (curtea casei)
şir,ci de brad - fânână cu roată (curtea
- fântână cu roată. casei);
6) Gospodăria din Bedeciu (Cluj) - poartă înaltă, sculptată
- caracteristică zonei Călata (curtea casei) şi gra1d de
- gospodărie cu curte simplă; nuiele;
- casa cu tindă şi pridvor la - colnă pentru mijloacele de
faţadă, provine dintr-un centru de transport (curtea casei)
dulgherit care confectiona până - şura cu două grajduri,
la l 00 de case pe an . datată 1896 (curtea
- cuptor de P,âine pe vatra căruia animalelor)
se găseşte ploatănul cu - fânar cu acoP,eriş fix
"băbătie", care apără acoperişul (curtea animalelor)
de scântei; - fânar cu acoP,eriş mobil
- şură cu gra,·d şi colniţă (curtea animalelor)
- cămară, co nă, coteţe - cotet de porci (curtea
- coteţ de găini ani marelor)
- poartă scundă şi gard de - fântână cu cumpănă,
datată 1927 (curtea
11
cepuri"(nuiele de brad împletite
vertical) animalelor)
- fântână cu cumpănă. - poartă înaltă (curtea
7) Gospodăria din Berbeşti animalelor).
(Maramureş) 8) Gospodăria din Cămârzana
- caracteristică zonei Maramureş; (Satu-Mare, zona Oaşului), în curs
- gospodărie cu curte dublă, de organizare
(curtea casei, curtea animalelor); - gospodărie cu curte simplă
- casă cu tindă, cămară, pridvor - casa cu tindă şi cămară,
la faţadă şi prisacă; datată 1795. datată 172
- pereţi de lemn netencuiţi în - colnă
interior - sură
- cuptor cu "prichici" - grajd
- laviţe pe "butuci" - coteţ de porci
I
11) Gospodăria din Hodac
-
11
coştei" pentru porumb (Mureş), în curs de organizare;
9) Gospodăria din Casin lmper - zona Gurghiului
(Hargliita) - gospodărie cu curte
- caracteristică zonei simplă
etnografice Secuime; - casa cu tindă, cămară si
- gospodărie cu curte simplă; pridvor pe două laturi '
- casa cu trei încăperi (camera - şură cu grajd
bătrânilor, camera tinerilor, - gard de scândură .
colţul fetei); 12) Casa cu "curte" (Pestera,
- cuptor cu vatră liberă cu Braşov, Zona Branului) '
cujl:iă - constructie caracteristică
- mobilier pictat aşezărilor risipite, montane
- sură cu grajd şi fânar datată 1818
- bucătărie de vară , colnă - - casă cu trei încăperi
coteţe pentru porci (casă, tindă, casă curată)
- fântână cu cumpănă . - mobilier pictat
- poartă înaltă cu porumbar, - cămară
gard de scândură, palant •
11 11 - tindă deschisă
- camera bătrânilor.
1O) Gospodăria din Jelna - adăpost pentru oi.
(Bistriţa - Năsăud), saşi 13) Hodaie din Pestera
- gospodărie cu curte (Braşov, zona Branului) '
franconă , caracteristică - anexă economică a casei
zonelor colonizate de sasi cu curte situată la mare
- casa cu tindă, cămară' si distantă de aceasta
• pridvor pe două laturi ; datată - doucl încăperi (pentru
1789, cuptor de pâine, oameni şi ~entru animale).
mobilier pictat 14) Stâna din Sălciua (Alba,
- sură cu grajd, plevar si
11 11
zona Munţilor Apuseni)
cofnă ' - formată din colibă
- coteţe de porci (monocelulară din bârne),
- fântână cu sul.
11 11
staur pentru oi si
cram~a (adăpost pentru
11 11
În cadrul acestui sector se mai
găsesc: ·
7) Biserica.din Chiraleş (Bistriţa
Năsăud) sec. XVII
- tip constructiv ce face trecerea
de la planul dreptunghiular
la cel poligonal.
2) Biserica din Petrind (Sălaj), 1612
- zugrăvită în 1835 de
Dimitrie lsP,as.
3) Poartă de cimitir din Lita
(Cluj), 1709.
4) Cimitir cu 7O semne de morminte.
5) Troiţa din Bucium (Sălaj), 1918.
6) Troita din Lupşa (Alba), sfârşitul
sec. XIX.
7) Dugheana de joc din //va Mică
(Bistriţa Năsăud), începutul sec. XX.
Biserica din Chiraleş, Bisţrita-Năsăud,
sec. XVII.
. Woodwn Church, Chiraleş,
li
Bistrita-Năsăud, XVII th century.
L'Egfise de Chiraleş, Bistriţa-Năsăud,
XVII siecle.
HISTORY
The National Ethnographical Park "Romulus
Vuia", P.art of the Ethnogral?hic Museum was
founded on the l 2th of Ăpril, 1929 when a 75 ha .
lot was yielded to it through Decision no. l 36536 of
the Min1stery of Agriculture.
The sc1entific plan of the Park, was elaborated
in 1929 by Romulus Vuia, starting from the necessity
to bring into being a complex ethnographical mu-
seum, where the exhibition in the main building and
the open air one will complete each other.
The Museum was conceived as a living mu-
seum: the families from the areas the houses were
brought in would continue to live and work-the same
way they did there.
The National Park was to include:
a) the Central building of the Ethnographical
Museum
b) director's house
c) gardener' s house .
d) restaurant
e) arena for traditional festival ,
f) 15 households representing the following
ethnographical areas: Haţeg County, Apuseni
Mountains, Banat, Bistriţa (Saxons and Roma-
nians), Ardeal's Field, Mărginimea Sibiului,
Bran, Szeklers Area, Maramureş, Bihor,
Năsăud and two households from the Old
Kingdom (Dâmbovita and Roman)
gl seven wooden churches
h two mills
il 2 Triptychs
j three Wayside Crosses
k) one sheepfold
I) one dairy
m) one steeple
DurinţJ 1929-1940, the following objectives were
transferred into the Park: The House from Vidra ( 1929); The
"Gaudeamus" restaurant ( 1930); "Troita" from Lupşa ( 1931 );
a sheepfold to9ether with the sheP,herd and 75 sheep from .
Poiana Sibiului ( 1931 ); the household from Telciu ( 1932) -
donation from the inhabitants and the barn from Stana
(1936). Formalities for transferring other objectives were also
done during the same period for: The house of the potter
Moise Terne in Leheceni - Bihor; households from Arieseni
(Apuseni Mountains) and Pestera Bran; and the wooden
churches in Fildu de Sus - 1127, (donated in 1924 by the
village community) and Negrileşti .
Following tne Diktat from Wien (the 30th of August,
1940), the Ethnographical Museum and the National Park
took refuge to9ether with the University, in Sibiu where they
carried on the1r activity till 1945.
On July 13th, 1945, the Museum and the Park came
back in Cluj. From the buildings left in the Park; survived only
the house from Vidra, the rest being destroyed during the
Horthyst occupation.
ln 1956, the plan of the Park was restructured by
Teodor Onisor and Valer Butură, in four sectors:
I. Traditional technology and workshops
li. Zonal types of households and monuments of popu-
lar architecture
III. Ethnobotanical (traditional plants and farming build-
ings at the village boundary)
IV. Ethnozoological (animal breeding and pastoral
buildings in the village boundary).
Together with this reorgan1zation, the scientific criteria
for translerring the buildings into the Park and an ethno-
graphical division per zones were also established.
li
May 1 - November 1
101i-18h.
MONDAY CLOSED.
Casa de la Berbesti, Maramures, 1795; interior.

House - Berbesti, 'Maramures, 1'795; interior.
Maison de Be;besti, Maram~res, 1795; interieur.
I I
THE THEMES OF THE
A special stress was put on the first two sectors,

enlisted above, the ethnobotanical sector in the north
part of the Park, and the ethnozoological one in the
south part to be setup later on .
I. The exhibits in the first sector are grouped depending
on the processed raw material:
a) Wood processing: south alley from the entrance.
1) Hydraulic saw - Botiza, Maramureş, end of
XIX th centurx.
Completelx automat, the automatic system be-
ing tormed by a wood lever drive that trans-
form s the Ii near move of the saw frame
intoacircular one that makes the trunk be pulled
towards the saw.
2) Wheeler's shop - leud, Maramureş, end of
XIX th century.
Exhibits all the traditional tools that were in a
wheeler' s shop (wood wheels for means of trans-
port) . The workshop is housed in a pantry, uni-
cellular, with three sides verandah.
3) The house of the wooden vessels maker -
Vidra, Apuseni middle of XIX th century.
Advanced type of the house with pantry, characteristic
for Moţilor Community where the main occupation was
wood processin9 (wood vessels), used for barter with
cereals from plain areas.
ln connection with wood processing are also placed in

this sector:
- The Gate from Abrud - 1793 (fully adorned)
· - The Polygonal Barn from Bucium (farrning build -
ing for threshing , specific to mountain areas) .
I 4) The Church from Cizer, Sălaj , 1773 . lt was
built by Horea - leader of the Great Revolt in
/1
1784 - as the inscription Worked Ursu" on a
beam in the vault certifies. lt represents the most
advanced form of the Romanian constructive
plan : polygonal pronaos; rectangular naos and
polygonal altar with unhooked walls , and three
sides verandah . lconographic traditional themes
are painted directly on wood:
- pronaos: Tlie 1O Maidens Parable, mar-
tyrs, prudes, The Sin and the Banish from
Heaven.
- naos: military saints, Jesus Birth , Baptize
and Torments, Holy Trinity.
- iconostasis: "prăznicare" (icons on wood
with the main holidays of the year), Jesus with
the 12 Apostles, Jesus Crucifixion .
- altar. Jesus and the vineyard (symbol of
Eucharist), on the walls : the saint parents of the
Orthodox Church .
b) Metal processing and peasant mining - north
alley from the entrance;
li
1) Gofd Stamp - Bucim, Alba , end of
XIXth century. ln use till 1948 for getting
gold from the gold ore. The oldness of the
installation is proved also by the usage of
quartz at the bottom of "arrows".
2) Smith's shop - Vărzari, Bihor, end of
XIX th century. Workshop transferred from
a Romanian center of metal P,rocessing .
3) Smiths ' shop - Rimetea, Alba , end of
XIX th century. lt was brought from a
(Hungarian) center of metal processing . lt
has a hydraulic installation with two
wheels acting upon the belows and re-
spectively upon the hammer.
el Wool fabric processing - these installations
I
(felting mill, whirlpool) were thickening the
wool tabric for costumes and textiles.
WhirP,ools weve also used for washing the
wool fabrics .
1) Felting Mii/ - Gladna Română,
Timiş, XIX th century
2) Felting Mii/ - Budureasa, Bihor,
XIXth century ·
3) Felting Mii/ and Whirlpool, Zapa,
Bistriţa Năsăud, XIX th century
4) Artisan's Pile - Hărniceşti,
Maramureş, XIX th century
- felting mill
- whirlpool
- mill
- house with "cold" hall (new
form of organizing
the interior).
d) Clay processing
1) House and Pottery Workshop,
Leheceni, Bihor( XIX th century, (red pottery).
House with hal , pantry and tront side veran-
dah; bread oven in the hall; the room is sym-
metrically organized (table between two neds);
open hearth with t_iles - 191 Sk· p,antry trans-
formed in workshop; pottery dn near the
house .
2) House and Pottery Workshop -
Josenii Bârgăului, Bistriţa Năsăud, early XX th
century, black pottery; house with hall, pantry,
"clean" room and two sides verandah · "en-
trance hall" took a part of the house "ţunc
tions"; "blind stove, "colnă" with kiln near the
house.
•
Olar. Hunedoara, 79 7 7.
Potter: Hunedoara, 79 7 7.
Potier. Hunedoara, 79 7 7.
e) Stone processing
1) House-workshop - Almaşu Mare, Alba, XVIII th
century.
Histoncal monument with hall and pantry; in the
hall are exhibited the stonecutter' s tools; open
hearth with "că Ioniu"; asymmetrical interior;
"stogar" near the house, used for storing cereals,
now used to shelter the "test" (lids used in baking
bread) . '
f) Farming products processing
Mills:
1) Mii/ with Horizontal Wheel - Bouţari, Caraş
Severin , XIX th century
2) Mii/ with Vertical Wheel - Josenii Bârgăului,
Bistriţa-Năsăud, 1819.
Oii mortars :
1) Mortar with Stone Wheel, circular leat,
Herepia, Hunedoara, XIX th centurr. (animal force).
2) Mortar with Stane Whee , circular leat,
I
Boşorod( Hunedoara, XIX th century (human force),
circular eat.
3) Mortar with Stone Wheel, arched pipe, Almaşu
Mare, Hunedoara, XVIII th century, sheltered in a polygo-
nal shed.
4) Mortar with Arrows, Almaş, XIX th century.
5) Hydraulic Mortar with Arrows, Sartăş, Alba,
XIX th century.
6) Manuai Mortar with Arrows, Prundu-Bârgăului,
Bistriţa Năsăud, XIX th century.
7) lv1ortar with Foot Hammers , Preuteasa, Sălaj ,
early XX th century.
8) Hydraulic Mortar with Arrows, Mărişel , Cluj,
early XX th century.
9) Mortar with Foot Hammers , Telciu, B i striţa
Năsăud , early XX th century.
Oii Presses :
1) Metal Screw Press,
li
HereP,ia, Hunedoara .
2l Metal Screw Press, Almas
3 Metal Screw Press, '
Bosorod, Hunedoara .
4) Wood Screw Press,
Preuteasa, Săla j.
5) Wood Screw Press,
Mărisel, Cluj .
. 6) Key Press, Boşorod ,
· Hunedoara.
7) Key Press, Prundu
Bârgăului.
8) Key Press, Telciu .
Wine Presses:
1) Wine Press with Screw
and "urs", Moşna , Sibiu
(saxon), dated 1841.
2) Wine Press with Screw
.an d "urs ", O rasu Nou,
Satu-Mare, earfy XX1h
centur)'.
3) Wi ne Press with Screw Ciutura morii de la Boutari, Caras -Severin.
and "urs", Gaida de Sus, Mii/, Boufari, Caras-Se~erin. '
Alba, 1826. Moulin de Bou/ar( Caraş-Severin .
This sector also includes:
1) The House of the Strollin9
Glassmaker, Mărgău, Cluj ,
1884, with the furniture
dated 1901 .
2) 11 Troită 111 copy of Mastei
Chiorean's cross, Cubleş,
Sălaj , dedicated to the
memory of prof. Romulus
Vuia and Valer Butură .
l
II. Zonal Types of Household s anhd
Monuments of Traditiona 1 Arc i-
tecture
-
ln accordance with the scientific
plan peasant households rerresenta- 2) Household - Almaş , Arad
tive for different ethnograph1cal (Zarand County), fruit growing
areas of Transylvania were to be area;
reconstituted in this sector. Household wit~ e~closed ~ard , charac-
The Households transferred in the teristic for the 1n-l1ne dwellings
Ethnographical Park, should reflect: (organized through administrative
- typology of vi llages arrangements) .
- typology of households - yard enclosed by the house and
- typology of the house and appurtenances for economic purposes .
appartenances. - house dated 1882, with three
Now, are repre~ented the rooms {entrance hal I, rooman"clean"
following ethnograph1cal areas: room) and front side verandah. Heating
Maramureş, Oa~, Năsăud . system : blind stove with the hearth in tfle
Transylvania Plain, Zaran~{ Pod9oria hall. Beds covered with "lepedeu"( bed
Alba Mocănimea of the Apuseni w1t· h "cor Ian ") .
Mou~tains, Călăţele Depression . - "Colnă" for marc tubes
Bran Bistrita (Saxon) and Gurgh1u. - Shed and Stable
' 1) Household - Mărişel, Cluj - Pantry
(Apuseni Mo~nta_ins Areal - Pigsty
Household w1th simple yard, charac- - ''S ummer K"1tc hen - co Ina -
li li V li
teristic for dispers.ed villages ~here pantry

the main occupat1ons were ~n1mal - Oven for drying fruits in the
breeding and wood processing . orchard of the household
- House with Mill {early - High Gate; Wheel Well.
XX th centurY.)
- Mortar and Oii Press
- Stable and Monumental Shed
- Fence of" răzlogi" and
"vramniţă" .
3) Household - Gaida de
Sus, Alba (Alba Vineyard Area)
Household with simple yard,
.
Plain)
- Household with simple yard
•
4) Household- Geaca, Cluj (Transylvanian
characteristic to dispersed vil - characte~istic to dispersed vi(lages

lages - house w1th hall and two sides verandah ·
- house with three rooms bread oven in the hall; open hearth with '
(hall, .room, "clean" room), two "Rloată" in the room
pantnes; three sides verandah - Shed for threshing - characteristic to
and cellar . lnscription on the farming areas
stone frame of the cellar: - Stable
"RENOVATA ANNO 1778 - Pantry for farming products
PETRUS PREJIA" . Bed with - "Potatoes hole"
"corion" .in t ~e clean room; open -Two Pi9sties
1
hearth w1th picată"; bread -"Coştei" (wattling) for storing corn
oven in the hall. -Draw Well
- Shed with Stable
- Haystack "în furci" for
keeping the fodder
- Pantry - "colnă"
- Pigsties
- Wine Press, dated 1826
in the vineyard; the bottom ston~
comes from a Roman Sarcopha-
gus ·
· - High Gate with
dovecot where is the inscription:
" ORO LABORO SPERO"
" CURAVIT FIERI PETRUS PREJA
ANNO DOMINI 1781 DIE 8
MAI" Casa gospodăriei din Gaida de Sus Alba·
- Fence of renovată în anul 7778. .' '
"răzlogi ", hurdle and wooden
House, Gaida de Sus, Alba· renovated 7778
fence
- Draw well. La maison de la ferme de Gaida de Sus Alba·
renovee en 7778. I I
5) Household - Telciu, Bistriţa
Năsăud jNăsăud County)
•
Househo d with simple yard
- House with liall pantry and two 7) Househo/d - Berbeşti,
sides verandah - dated l 841 , bread oven Maramures jMaramures Area)
with hearth in the room; traditional manner - doub e yard household
of making the bench ("lovite pe (yard of the house, animal
butuci" "bench on logs"); "rudă" - complex yard)
arrang~ment of wool fabric on one side of - House with hali , pantry,
the beCI; "pots on the girder": gifts from the frontal verandah and aP,iary.
Godsons. Dated 1795. Wood wall
- Shed with two stables and "colnă" unplastered inside; oven "cu
for means of transport. prichici"; " laviţe P.e butuci" ;
- Oii mortar 'rudă" on two sides of the
- Haystack bed .
- Pigsties - Pantry in the house yard.
- High Gate and wooden slats fence - Wheel Well.
- Wheel well - High Carved Gate and
6) Household - Bedeciu, Cluj (Călata wattle (house yard)
Depression) . . - "colnă" for mea ns of trans
Household with simple yard, charactenst1c port (house yard) .
for dispersed dwellings - Shed with two stables (ani
- House with hali and frontal veran- mal yard) dated l 896.
dah brought from a joinery center that - Haystack with fixed roof
mode about l 00 houses a year; bread oven (animal yard) .
and "ploatăn" "cu băbătie (frustrum of a - Haystack with mobile roof
pyramid mode of wood and earth) that (animal yard) .
protects the roof against sparks. - Pigsty {animal yard) .
- Shed with stable and "col nită" - Draw Well, dated 1927
- Pan t ry - co Ina
li V//
(animal yard).
- Pigsties. - High Gate (animal yard) .
- Hen coop.
- Short Gate and fence of" cepuri"
(vertical wattling)
- Draw well
I
8) Household - Cămârzana, Satu
Mare (Oaş Areal, (in course of setting up)
- household with simf?le yard
- House with hali and pantry,
dated 1725.
- "colnă".
- Shed.
- Stable.
- pc· sty. · 11
li •
- oste1 for stonng cor:n .
9) Household - Casin lmper,
Harghita (Szeklers Area)
- simple yard household
- house with three rooms (the
grandparents', the P,arents' , the
girl' s corner); OP,en hearth "cu
cujbă"; painted furniture.
- Shed with stable and haystack.
- "S ummer K•t1chen - co Ina ,
li li V li
- Pigsties.
- Draw Well.
- High Gate with dovecot, wooden
fence " pa Ian t" .
1O) Household - Jelna, Bistriţa
Năsăud \Bistrita Area) - Saxons
Househo d with Saxon xard, characteristic
for the areas colonized by sa)<.ons. Masă de piatră. Lupşa, Alba.
- house with hali and pantry, dated Stone table, Lupşa, Alba.
1789; bread oven with tiles; painted
furniture . La table en pierre de Lupşa, Alba.
- Shed with stable; "plevar" and
"colnă", next to the house.
- Pigsties
- Roii Well .
11 l Household - Hodac, Mureş (Gurghiu Areal
(in course of setting upl
- simple yard household
- House with hali, pantry and two sides
verandah
- Shed with stable.
- Wooden fence .
12l The House with Yard, Peştera, Braşov
(Bran Areal
Characteristic to the mountain areas, dated 1818.
- House with three rooms (room, hal I, "clean"
rooml; painted furniture.
- Pantry - open hall - grandparents' room.
- Sheep shelter.
13l "Hodaie" - Peştera, Braşov (Bran Areal-
Annex to the house with yard, usually
placed at large distance trom it. Two
rooms (for people and respectively, for animalsl.
14l Sheerfold of Sălciua, Alba (Apuseni
I
Mountains Area
Composed of a eam cottage (monocellularl, "staur"
for sheep and "crambă" (human shelterl.
This sector also exhibits:
1l Church from Chira/es, Bistrita - Năsăud ,
XVII th century ' '
- constructive plan that represents the transition
from the rectangular plan to the polygonal one.
2l Church from Petrind, Sălai, dated 1612
- painted in 1835 by Dimitrie lsr:>as.
3 Tro1ta" from Bucium, Sălaj, dated 1918.
11
4 "TroÎfă" from LuP,şa, Albaf end of XIX th century.

5 "Dugeana" for dancing, I va-Mică, Bistriţa
Năsăud, early XX th centurr..
6l Cemetery gate, Sita (Clu1), 1709.
7l Cemetery with 1O crosses. .
COURT HISTORIQUE
Le Parc EthnograP,hique National "Romulus Vuia"
est le premier musee ethnographique en plein air de
Roumanie et le sixieme de l'Europe, fonde le 12 avril
1929 par la decision 136536 du Ministere des
Domaines et de I' Agriculture, par laquelle on cedait le
a
terrain de 75 ha destination de "Parc National". Le
Parc foit partie du Musee Ethnographique de
Transylvanie, ayant la meme direction .
Le plan thematique du Parc a ete elabore en
a
1929 par Romulus Vuia partir de la necessite de
realiser un musee ethnographique complexe, dans
lequel l'exposition pavillonnaire et l'exposition en plein
air devaient se completer reciproquement. Le musee
etait con<;u comme une unite economique (living mu-
seum} dans laquelle une partie des unites transterees
auraient du etre effectivement habitees par des familles
representatives de la zone d' ou elles provenaient.
Le territoire du Parc National devait envelopper
Ies suivants objectifs:
a} le bâtiment du Musee Ethnographique
b) la maison du directeur
el le logis du jardinier
d) le restaurant
e} I' arene pour Ies fetes populaires
f) 15 fermes re1xesentant Ies zones
ethnograP,hiques: Le Pays de Haţeg, Les Montagnes
Apuseni, le Banat, Bistriţa (Hongro1s et Roumains},
La Plaine de Transylvanie, Mărginimea Sibiului, Bran,
Secuimea, Maramureş, Bihor, t\lăsăud et deux fermes
de I' Ancien Royaume (Dâmboviţa et Roman}.
li
g) 7 eglises en bois
h) 2 moulins
i) 2 croix votives
j) 3 croix de carrefour
• En 1956, le P,lan
thematique du Parc fut
restaure sur 4 secteurs
k) une bergerie ther:natiques par Teodor
I) une laiterie Onişor et Valer Butură :
m) un docher. I. lnstallations
techniques et
Dans la periode 1929-1940 on a ateliers
transfere dans le cadre du Parc National· artisanaux.
la Ma ison de Vidra ( 1929), le Restaurant li. Types zonaux
Gaudeamus (1930), la Croix votive de de fermes et
Lupşa ( 1931 ) une bergerie de Poiana monuments
Sibiului avec le berger et 75 moutons, la d' architecture
Ferme de Telc1u (1932) - donation des populai re.
habitants et le hangar de Stana ( 1936). III. Secteur ethno-
En mer:n~ temps, on a entrepris Ies botanique
fo~mal1tes en v~e du transfert des objectifs (plantes
su1vants: la Maison du potier Moise traditionnelles,
Terme de Leheceni - Bihor, la Ferme constructions
no. 397 de Poiana Sibiului Ies Fermes de agricoles) .
Arieşeni - Apuseni et la Gr~tte de Bran IV Secteur ethno-
Ies eglises en bois de Fildu de Sus I
zoologique
(1727), donation de la communaute (elevage du
villageoise foite en 1924, et l'eglise en betail, construc-
bois de Nesrileşti . tions pasto-
A la suite du Diktat de Vienne (le 30 rales) .
aoOt 1940)_le Musee Ethnographigue et
le Parc Nat1onal se refugient Sibiu ou a ~vec. cette_reorganisation,
ils fonctionnent jusqu'en 1945. ' on a etabl1 auss1 Ies criteriums
Le 13 juillet 1945 on foit revenir a a
scientifiques qui devaient etre la
Cluj le Musee et le Parc National. De base du transtert des construc-
toutes Ies constructions restees dans le · tions dans le cadre du Parc Na-
Parc, i! n'y a que la maison de Vidra qui tional et une division en zones
a survecu, Ies autres ayant ete detruites ethnographiques de la ·
pendant I' occupation nongroise. Transylvanie. ·
du 1er mai au 1er
novembre
touts Ies iours de 1O h
a 18 h. SAUF LUNDI.
Poarta gospodăriei din Gaida de Sus,

Alba, 1781.
Gate of a household, Gaida de Sus,
Alba, 1781.
Le portai/ de la ferme de Gaida de Sus,
Alba, 1781.
LA THEMATIQUE DU
On a mis un accent particulier sur Ies deux
secteurs anterieurement enonces · Ies secteurs ethno-
botanique et ethno-zoologique devaient etre realises
dans la partie du Nord, respectivement du Sud du
Parc.
I. Dans le cadre du premier secteur, Ies objets exposes

sont groupes selon la nature de la matiere premiere
employee:
a) Le travail du bois - dans I' allee de sud de I' entree.
1) Scierie hydraulique - Botiza (Maramureş), fin
du XIXe siecle. Installation completement automatisee,
le systeme d' automatisation etant forme par un
engrenage de leviers en bois qui transforme le
mouvement lineaire du cadre a lames en mouvement
circulaire qui fait que le tronc soit tire vers la lame
de la scie.
2) Le charronnage de feud (Maramureş) fin XIXe
siecle. li y a la tous Ies outils traditionnels qui entraient
dans la composition d' un atelier de charronnage
(confectionnement des roues en bois pour Ies moyens
de transport). L' atelier est abrite par une resserre
monocerlulaire avec "pridvor" (galerie exterieure
formant balcon ou terrasse) sur trois câtes.
3) La Maison du "moţ" (paysan des Montagnes
Apuseni) tonnelier - Vidra (Apuseni){ moitie du XIXe
siecle. La forme evoluee du type de la maison avec
resserre caracteristique de la region qu' on appelle Ţara
Moţilor, ou I' occupation la plus importante eta1t le
travail du bois (dont on confectionnait des batteries
pour la cui sine et la ferme et qu' on employait pour le
troc avec des cereales des zones de plaines) .
li
Dans ce secteur sont emplaces des objectifs illustrant
le travail du bois: le portail de Abrud - 1793
li
(richement decore) et le hangar polygonal de Bucium
(construction agricole pour le battage des cereales,
specifique des zones de montagne), I' eglise de Ci zer
(Sălaj) - 1773.
4) L'eglise a ete construite f)ar Horea, le chef de
la grande revolte paysanne de 1784. Elle presente la
forme la plus elevee du type roumain du plan de con-
struction: pronaos polygonal, naos rectan~ulaire, autel
polygonal aux murs decroches et "pridvor' sur trois
a
cotes . Peints meme le bois des tliemes
iconographiques traditionnels y sont rer;iresentes.
Pronaos: La P,arabole des dix vier~es; des martyres;
des femmes Clevotes; le Pecher et I expulsion du
Paradis.
Naos: Les Saints militaires; la Naissance, le Bapteme et
Les Passions du Christ; la Sainte Trinite. "Prăznicare"
(icones sur bois avec Ies principales fetes de I' annee);
Jesus avec Ies 12 apotres; la Crucifixion de Jesus.
Autef: Jesus avec la vigne (sxmbole de eucharistie); aux
murs Ies Saints Peres de l' Eglise Ortodoxe.
b) L'usinage des metaux et f'exploitation des mines - de
I' entree dans I' allee du nord.
1) Bocard aurifere de Bucium (Alba) fin XIXe
siecle. Utili se jusqu' en 1948 pour obtenir de
I' or et du minerai aurifere. L' anciennete de
l' installation est attestee par I' emploi du silex
au bout de la fleche .
2) La forge de Vărzari (Bihor) fin XIXe siecle.
Atelier paysan ou I' on executait Ies outils
traditionnels .
3) La forge de Rimetea (Alba) fin XIXe siecle.
Elle provient d'un centre hongrois specialise dans
a
l'usinage du fer, L'installation hydraulique deux roues
actionne sur le soufflet etsur le marteau .
c) Le traitement des tissus en laine - apres le secteur de l'usinage
des metaux.
1) Foulon a maillets de Gaida Română (Timiş) XIXe
siecle.
Ces installations (foulon, tourbillon , remons) etaient
utilisees pour le grossissement des tissus en laine en
vue de I' execution des vetements et des pieces textiles
d' interieur. Les tourbillons etaient employes aussi a
laver Ies tissus.
2) Le moulin a foulons de Budureasa (Bihor) XIXe siecle.
3) Moulin a foulon et a tourbillon de Zagra (Bistriţa
NăsăudJ XIXe siecle.
4) Ensemb e artisanal de Hărniceşti (Maramureş)
XIXe siecle.
a
- foulon maillets
- tourbillon
- moulin
- maison a vestibule froid (nouvelle forme
d' organisation de l'interieur)
d) Le modela9e de I' argile:
1) Mrnson-atelier, Leheceni (Bihor) XIXe siecle
(ceramique rouge);
a
- maison vestibule, resserre et "pridvor" laa
frn;:ade
a
- dans le vestibule, le four pain
- la salle de sejour est organisee de maniere
symetrique
- la resserre est transformee en atelier
- le four pour la cuisson des pots se trouve pres
de la maison.
2) Maison - atelier, Josenii Bârgăului (Bistriţa-Năsăud),
XXe siecle (ceramique noire);
a
- maison vestibule, reserre, chambre propre et
veranda a deux cotes; le vestibule a pris une
partie des fonctions de la maison; le jour pour la
cuisson
des pots se trouve pres de la maison.
e) La taille ( le ciselagel de la pierre:
1l Maison - atelier, Almaşu
Mare (Afba) XVllle siecle.
•
- maison - monument
historique a vestibule et resserre
- dans le vestibule sont
e~poses Ies outils du tailleur de
p1erre
- âtre libre
- interieur assymetrique
- remise pres de la
ma ison utilisee pour I' abri des
a
cereales, present utilisee pour
Ies tissus.
f) L'exploitation des produits agricoles :
Moulins:
1) Moulin a roue horizontale,
Bouţari (Caraş - Severin), XIXe siecle.
2) Moulin a roue verticale,
Josenii Bârgăului (Bistriţa - Năsăud),
1819.
Moulins a huile:
1) Moulin a roue de pierre, Casa cioplitorului de piatră
auge circulaire, Herepia din A/masu Mare, Alba.
(Hunedoara), XIXe siecle (force House of'a stonecutter,
animale). A/masu Mare, Alba.
2) Moulin a roue de pierre, La m~ison du tailleur de pierre
auge circulaire, Boşorod de A/masu Mare, Alba.
(Hunedoara), XIX siecle (force I
animale).
3) Moulin a roue de pierre,
auge en bois en forme de cintre,
Almaşul Mare (Hunedoara), XVllle
siecle, abrite dans un hangar polygo-
nal.
I 4l
Moulin a fleches, Almaş (Hunedoara), XIXe siecle.
5 Moulin a fleches actionne par l'eau, Sartăş (Alba),
XIXe siecle.
6) Moulin a fleches actionne a la main, Prundu
Bârgăului (Bistriţa - Năsăud), XIXe siecle.
7) Moulin a marteaux actionne au pied, Preuteasa
(Sălai), debut XXe siecle
8) Moulin a fleches a action hydraulique, Mărişel
(Cluj), debut XXe siecle
9) Moulin a marteaux actionne au pied, Telciu
(Bistriţa - Năsăud), debut XXe siecle.
Presses a huile:
1) Presse a vis metallique, Herpia (Hunedoara), XIX
siecle.
2) Presse a vis metallique, Almaş (Hunedoara), XIXe
siecle.
3) Presse a vis metallique, Boşorod (Hunedoara),
XIXe siecle.
4) Presse a vis en bois, Preuteasa (Sălaj)
5) Presse a coins, Prundu Bârgăului (Bistriţa -
Năsăud)
6) Presse a coins, Telciu (Bistriţa - Năsăud) .
Pressoirs a raisins:
1) Pressoir a raisins avec vis et ours, Moşna (Sibiu),
1841 (saxon) .
2) Pressoir a raisins avec vis et ours, Oraşu Nou
(Satu - Mare), debut XIXe siecle.
3) Pressoir a raisins avec vis et ours, Gaida de Sus
(Alba), 1826.
Dans le cadre des installations ii y a encore:
1) La maison du verrier ambulant, Mărgău (Cluj), 1884,
avec Ies meubles datant de 1901 .
2) Croix votive replique a la croix votive de Matei
Chioreanu de Cubleş (Sălaj), dressee a la memoire des
professeurs R. Vuia et Valer Butură.
li. TyP,es zonales de fermes et monuments
d'architecture populaire: 2) La ferme de A/mas (Arad):
- caracteristique de la
zone ethnographique
du Pays de Zarand
Conformement ~uA plan thematique,
dans ce secteur devait etre reconstituees Ies (zone d' arbres fruitiers)
- maison a cour
fermes paysannes _specifi~ues des diverses
zones ethno9raph1ques de Transylvanie. fe~ee, specifique des
Les maisons paysannes transferees hab1tats systematises
dans.le cadr~ du Parc Ethnographique par des mesures
deva1ent refleter la typologie des habitats administratives.
dans le cadre de_ la zone la typologie des - la cour est fermee par
fermes, de la maison et des bâtiments la maison et Ies con-
economiques annexes. structions annexes pour
A present, y sont representees Ies economiser du terrain
zones ethnographiques suivantes: - la maison (1882) a 3
Maramure~, Oaş, Năsăud, La Plaine de
a
pieces et li pridvor" la
Tran~l~an1e, Zarc:ind, Podgoria Alba, ta~ade
Mocani_ me_a Munţilor Apuseni, Călăţele, - chauffa~e; faux poele
Bran, Bistriţa (Saxons) et Gurghiu. a cheminee dans le
1) La ferme de Mărişel (Cluj): vestibule
- caracteristique de la zone - Ies lits sont couverts
des montagnards des de drops:" pat cu
Montagnes Apuseni. corion'
- cuisine d' ete, li colnă"
- la fef"!TI_e ~ cour simple,
car~ctenst!que des habitats a (remise) et resserre
ma1sons d1spersees, ou - "colnă", remise pour
I' elevage du beta ii et le travail a
Ies cuves dreche a
du bois sont Ies occupations fruits fermentes et '
tzuica (eau-de-vie)
Ies p!us importantes
- maison avec moulin debut - hangar avec etable,
XXe siecle ' resserre, soues
a
- pressoir et presse huile . a
- four secher Ies fruits
- eta~le et hangar monumetal du verger
- pal1ssade et portillon a - portai!, fontaine a
claire - voie . roue.
3) La ferme de Gaida de Sus (Alba) : • 4) La ferme de Geaca (Cluj)
Caracteristique de la zone Caracteristique de la zone
ethnographique de Podgoria Alba ethnographique de la Plaine de
(zone viticole); Transylvanie
- ferme a cour simple - ferme a cour simple
caracteristique des habitats - maison a vestibule et
disperses. "r.ridvor", sur 2 câtes
- maison a 3 pieces, 2 - four a pain dans le vestibule
resserres, pri dvor sur 3
li li
âtre libre
c6tes et cave. lnscription sur - remise de battage - construc
le cadre en pierre de la tion specifique des zones
cave: "RENOVATA ANNO agricoles, utilisee pour l'abri et
1778 PETRUS PREJNA". le battage des cereales
- "lit a corion" dans la - etable
chambre propre - resserre pour Ies produits
- chauffage: cheminee libre cerealiers
- four a pain dans le vesti - fosse pour I' abri des pommes
bule de terre
- hangar avec etable - 2 soues
- grenier a foin pour l'abri ~ n:iagasin ~n treillis pour Ies
des fourrages . eF,?rs de mars
- resserre, remise, soues - fontain a chadouf.
- pressoir a raisins date
1826, dans la vigne de la 5) Ferme de Telciu \Bistriţa - Năsăud)
ferme (la pierre provient Caracteristique de a zone
d'un sarcofage romain) . ethnographique du Pays de Năsăud;
-portai I a colombier ou I' on - ferme a cour simple
trouve l'inscr_iption <<ORO - maison a vestibule et resserre,
LABORO SPERO>> I "r.ridvor" sur 2 c6tes (1841 )
<<CURAVIT FIERI PETRUS - four a pain avec cheminee
PREJA ANNO DOMINI - " laviţe pe butuci" - forme
1781 DIE 8 MAI>> traitionnelle de banc dont Ies
- palissade de pieux, de supports etaient des buches.
verges tressees et de -"ruda" - arrangement de tissus
planches en laine sur une perche, sur un
- fontaine a chadouf . long bâton
-"oalele de la grindă" -
pots accroches aux
poutres, cadeaux que Ies
tilleuls offraient.
- hangar avec deux etables
et remise pour Ies moyens
de transport
a
- la press huile
a
- grenier foin
- soues
- haut portail et cioture de
lattes de sapin
a
- fontaine roue.
6) La ferme de Bedeciu (Cluj)
Caracteristique de la zone
Că lata;
a
- ferme cour simple
- l-a maison avec vestibule et
li pridvor"a la fac;:ade provient
d' un centre de charpenterie qui
confectionnait jusqu' 100 a
maisons par an; four pain sur a
I' âtre duquel se trouve le Casă din Geaca, Cluj.
fourneau a "băbătie" sorte de House, Geaca, Cluj.
garde - etincelle qui protege le Maison de Geaca, Cluj.
toit des etincellles
- le hangar avec etable et
petite remise .
- resserre, remise, soues
- poulailler
- porte basse et cioture
de "cepuri" (verges de
sapin tressees
verticalementr .
- fountain a C1 1u c!0uf.
• 7) La ferme de Berbeşti (Maramureş)
Caracteristique de la zone de Maramureş;
a
- ferme cour double (la cour de la
maison, la cour du betail)
- maison avec vestibule, resserre,
a
"pridvor" la fa~ade et rucher; datee
1795
a
- murs en bois non - crepis l'interieur
a
- four "prichici"
- bancs sur "butuci"
- "ruda" - arrangement complexe de tissus
sur deux câtes du lit
- resserre (cour de la maison)
a
- fontaine roue lcour de la maison)
- haut portail, seu pte (cour de la maison)
et hangar en,verges
- remise pour Ies moyens de transport
(cour de la maison)
- hangar avec deux etables, date 1896
(cour du betail)
a
- gren ier toit fixe, pour I' abri du foin
(cour du betail)
a
- gren ier toit mobile, pour I' abri du foin
Fântână poligonală din Năne,sti, (cour du betail)
Maramures. . - soue (cour du betail) .
Polygonal 'well, Năf)eşti, 8) La ferme de Cămârzana (Satu Mare, zone de
Oaş) en cours d'etre organisee;
Maramures.
La fontain~ polygonale
a
- ferme cour simple
- maison avec vestibule et resserre, datee
de Nănesti, Maramures .
I I 1725
- remise
- hangar
- etable
- soue
- "coş tei" - une sorte de depât pou r
https://biblioteca-digitala.ro lemdi's .
9) La ferme de Cosim lmper (Harghita)
Caracteristique de la zone ethnographique Secuime (Saxons);
- ferme cour simple a
- la maison a 3 pieces (la chambre des vieux,
-
la chambre des 1eunes, le coin de la jeune fille);
datee 1678
a
- four âtre libre "cujbă" a
- meubles peints
- hangar avec etable et grenier foin a
- cui sine d' ete
- fontaine a chadouf
- hautportail avec colombier, cioture de lattes.
1O) La ferme de Jelna (Bistriţa Năsăud), Saxons
- ferme a cour "francon" caracteristique des
zones colonisees par Ies saxons
a
- la maison vestibule, resserre et "pridvor" sur
2 cotes; datee 1789
- han~ar avec etable, "plevar" (pour la balle
des cereales) et remise; datee 1913
- soues
- fontaine rouleau a
11) La ferme de Hodac (Mureş), en cours d' amenagement
- la zone de Gurghiu
- ferme cour simple a
I a
- maison vestibule, resserre et "pridvor" sur 2
câtes
- hangar avec etable
- ciotu re de lattes
12) La maison a "cour" (Peştera, Braşov zone de Bran)
Caracteristique des habitats disperses, de montagne, datee
1818;
- maison a 3 pieces (maison, vestibule,
chambre propre)
- meubles pemts
- resserre - vestibule ouvert - chambre des vieux
13) Hodaie de Peştera (Braşov, zone
11 11
de Bran)
- a_nnexe economigue: d~ la
maison avec cour s1tuee a
distance de celle-ci
- 2 pieces (pour Ies
hommes et P.Our Ies betes)
14) La Bergerie de Sălciua (Alba, zone
des Montagnes Apuseni)
- formee d' une chaumiere
(monocellulaire de poutres),
"staur" (bergeriel et
"crambă" (pour fes
hommes).
Dans ce secteur on trouve encore:
1) L'Eglise de Chiraleş (Bistriţa
Năsăud) XVlle siecle
- type de construction qui foit la
transition Clu plan rectangulaire au
plan polygonal.
2) L'Eglise de Petrind (Sălaj), 1612
- peinte par Dimitrie Ispas
en 1835. ·
3) Croix votive de Bucium (Sălaj),
1918 .
4) Croix votive de Lupşa (Alba) fin XIX
e siecle.
5) Pavillion pour danses de llva Mică Troifă din Lupşa, Alba.
(Bistriţa Năsăud) debut XX e siecle. Decorated wooden cross, Lupşa, Alba.
6) Portai/ de cimetiere, Lita (Cluj) Croix votive de Lupşa, Alba.
1709.
7) Cimetiere (repliques selon Ies signes
de tombeaux de la collection Musee
Ethnographique de Transylvanie) .
Imprimat de I Printed by / lmprime par
SC TIPARNITA
, SRL
Cluj-Napoca, ROMÂNIA

Ghid - Muzeul Etnografic Al Transilvaniei - 1998

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid - Muzeul Etnografic Al Transilvaniei - 1998

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MuzEul

FoTO PARcul NA,TiONAI ETNO<;RAfic

lsfori c. Nfuzeul Elnogm f;c al im nsilvaniei

Biserica din Pelrind, S ă laj. 16 1.2.

SEMNATARii ACESrui docuMENT AU

TltE „REdUTA "PAIACE THAT 1-tosTs siNCE

THE subscnibERs of rltis Aer I.VERE miEdEd ANd

6. Cojocăritul este un meşteşug

Tărancă din Apadia.

_, Women from Apadia.

daily between 9h - l 7h.

"Reduta" palace, that hosts

5. Home industry. Exhibits tools

I rites are represented by wheat

collection representing miniature

There are two stands. One is located in the central

"Culegătorul" 1933. ("The Researcher").

Costume populare din Ţara Făgăraşului

Le ~alais "La Redoute", qui abrite

PARC I NAfÎONAI ErNO(jRAfic

NArÎONAI ErHNO(jRAplticAI PARC

Parcul Etnografic National "Romulus

Gate, Gaida de Sus, Alba. 778 7; (detail).

I. În cadrul primului sector exponatele sunt grupate în funcţie

Biserica din Cizer, Sălaj, 1773;

- gospodărie cu curte simpla

- caracteristică zonei etnografice pentru mijloace de transport

Casa de la Berbesti, Maramures, 1795; interior.

A special stress was put on the first two sectors,

ln connection with wood processing are also placed in

teristic for dispers.ed villages ~here pantry

characteristic to dispersed vil - characte~istic to dispersed vi(lages

4 "TroÎfă" from LuP,şa, Albaf end of XIX th century.

Poarta gospodăriei din Gaida de Sus,

I. Dans le cadre du premier secteur, Ies objets exposes

S-ar putea să vă placă și