Jr"

DOMBY trMERIC ,r
V

Dansuri feciore$ti
din
Jrrdeful Cluj

', .t t" ti
1.e,,*'v,$Aucx\

CENTRUL DE INDRUMARE A CREATIEI POPULARE

$I A Mr$CARrr ARTTSTTCE DE UeSA AL JUDETULU CLUJ
rg77
 INTRODUCERE

Aceastd carte, care quprinde dansuri fecioreqti (bdrbdteqti) de

pe teritoriul jude{ului_cluj, este o noui dovadd a aienliei gi grijii
pe care centrul de lndrumare a crea{iei populare qi a miqcdri] ar-
tistice de.masd al judetului cluj o acordd miqcdrii artistice de ama-
tori, oferind acestora posibilitatea de a cunoaqte o parie din dan-
syrjlg judelului cluj qi totodatd ajufind ra imbogilirea reperto-
riului.
Dansurile au fost culese din cimpia Transilvaniei, unde dan-
zurile f-ec.igtggfl (bdrbrteqti) poart[ gi denumirea de ,,firndveana,,,
dy Po{gil*gomei?1,, purtind denumirea de ,,}.eci6'ruil8F---,sau
,,PjS"rS?e sil6- mtsivut Vlq-de*asa SrMqpJUGf5d"r, *de mai
existd cd1uqeri, feciore;ti ain Vaiea terii qi clteva fia;le de
,,ro-
mAneqti in ponturi" (cu ponturi sau ,,de ponturi,,).
Desiqur, aceste dansuri reprezintd numai o mica parte din
.bogdtia folclorica a judelului nostru. Existd o foarte mare varie-
tate a migcdrilor, cu diferite stiiuri zonald ;i in acest cadru cu
foarte multe variante ale dansuriior fecioreqti. Dar aceste dansuri
au un caracter general, un limbaj comun, prin care exprimi hdr-
nicia, optimismul, robustelea sufleteascd gi dragostea pentru fru-
mos specifici poporului nostru.
Este necesar ca prin diferiteie posibiliteli de inregistrare toate
aceste variante ale folclorului local sa fie pdstrate deoarece, se
manifesti din ce in ce mai frecvent fenomenui de dispari{ie a
unor dansuri.
Aceastd lucrare-nu are pretenlia de a fi o anarizd qtiinlificd. Ea
este o inregistrare fidel5, filmatd, a dansurilor in interpretarea fie
a unor echipe, fie a unor solisti dansatori.
volumul de fald se inscrie in manifestdriie prilejuite de ,,Festi-
valul dansului fecioresc din Transilvania,,, afljt in "acest an la cea
,du "" 9-".edi!ie,
gi iI dedicim tuturor acelora care prin prezenla
lor la festival contribuie ia pdstrarea mereu vie a unei vechi tradilii
de pe plaiurile ardeiene.
consider cd sint, dator gi pe aceasti cale sd mullumesc pentru
colaborare, tovar5gilor zeic Traian din comuna crigeni, cari ne-a
prezentat cele mai caracteristice figuri din zona Mociului (cr$eni,
Fercheg, viqin-el, soporu de cimpie), ciorneca Ioan din Ndsal, pen-
tru dansurile fecioreqti din Ndsal, Taga, Diviciorii Mari qi Diviciorii
Mici, Nanica Vasile pentru ,,Rara de pe Valea Someqului,,, dans
pentru care a oblinut medalia de aur Ia concursul republican din
rrg
79J.4, P.regup Augustin din Dirja pentru ponturile interpretate cu
T?t^":trlu incd de pe vremea cind era ele,,ral liceului de doregrafie
(1960), colceriu Gavril pentru dansul fecioresc din Agchileul I4are,
Agchileul Mic, Uilchiq Ioan qi cosma Ioan din .orrrrrnu coruj pen-
tru fecioregtile@ilffiopegti, echipei de dinsuri
F

din Mera pentru fecioreasca caracteristici zonei Cdlata, Potra

Octavian pentru cdlugerui din Bologa, dans care mai existd gi in
Vaiea Driganului, Bodea Ioan reprezentantul tinerei generatii de
dansatori din Hdgdate pentru fecioreasca qi cu o deosebitd stimi
lui Bonda Vasile care in virstd de 60 ani ne-a prezentat o fecio-
reasci qi ponturi romAnegti cu o mdiestrie de neintrecut, cu un
umor subtil in migcdri, fiind un adevdrat virtuoz al dansurilor
populare, tractoristului Mihai Ioan din Iara, care ne-a prezentat o
fecioreascd splendidi din Iara qi Valea AgriJului, familiei Calo din
Aiton: Calo Martin de 75 ani, muzicant, Calo Nieolae de 46 ani,
muzicant qi tinirul Calo Ioan de 22 ani, un excelent dansator, care
ne-a prezentat o Morogan6 qi o Fecioreascd din Aiton, Feleac,
Soporan Gheorghe din Iacobeni pentru o Fecioreascd zis gi ,,Tirn6-
veand" din zona Iacobeni.
Materialul cules este prezentat cu sistemul de notare graficd
a miqcdrilor, elaborat de C.C.C.P. Bucuregti gi poate fi montat sce-
nic dupd conceplia coregrafului, linind cont de legile desenului
scenic qi stilului jocului, dansului popular.
d.

Melodiile au fost culese de la ldutarii din localitdlile respective,

fiind lnregistrate pe bandi de magnetofon. Melodiile in ritm aksak
ca RomAnegte de Ponturi (Coruj-Chinteni) sau Moroqana (Aiton)
ar trebui incadrate in mdsura de 7/16 sau 10/16 dar acest fel de
misuri ne fiind intrate in uzul general la noi, s-au scris in mdsura
de 214 pentru a u$ura citirea melodiei, precum gi notarea graficd.
 t'.
?b%
@
\ \t/,
OcLUJ
o"ocruY
o \Vr"
-=r,F. -------------
@
NAsAL

TJ
@ *@
gclJERkh
O o1 RJn
OAsct{tLEu
@"oRUd
)t
BAg nnn
@
@
u"uoQA
oArG
//
@C
@'.4:
R
@ 'RIl
otr*CIN
O
lAcobENl
@
cRtlG
@
N I

o
 CUPRINSUL

Introducere 6l
o
(M_ociu, Crigeni, Bercheq, Soporu de Cimpie)
Inry4f_ESI4.
FECI_OREASCA.
a

(Nisal, faga, Diviciorif Marl; . 20

ryARU. (Valea Someguluii 33
PONTURI. (Dirja, Panticeu) 42
FECIOREASCA. (Agchileu Mare, Agchileu Mic, Hida, Voi-
vodeni) 58
* FECIOREASCA. (Cortrj, Chinteni, popeqti) 68
- III!4IPETE PE PoNruBr. (coruj,-cLinreni, popeqti) . 83
FECIOREASCA. (Bigara, Mera) 99
-
- CALU$ER. (Bologa) L17
FECIORE$TE I. (Hdedate) L26
FECIORESTE II. (Hiqdate) 136
I9ry4NE$rE IN PoNruRI. (Hiedate)
F_ECIOREASCA. (Iara, Agrij) .
146
: 159
L9ng$eNA. (Aiton, Feleac) t7L
FECIOREASCA. (Aiton) 178
TIRNAVEANA-FECI0IIEA,SCA. (Iacobeni, Sopor, Bolan,
_
Valea Largi) 189
ROMANESTE DE PONTURI. (Criqeni, Mociu, Bercheg, Vi-
ginel) . 205