REVISTA

DE
ETNOGRAFIE
SI FOLCLOR

Tomul 9 UCU CE r Nr. 4

64

www.dacoromanica.ro
EDITURA ACADEMIE! REPUBLIC!! POPULARE ROMINE
 COMITETUL DE REDACTIE

Prof. univ. M. POP, redactor responsabil ; ROMULUS

VULCANE SCU, redactor responsabil adjunct ; SABIN DRAGOI
(membru corespondent al Academiei R.P.R.); prof. univ.
AL. DIMA (membru corespondent al Acaderniei R.P.R.) ;
I.MU$LEA ; FLOREA BOBU FLORESCU ; GH. CIOBANU ;
VERA PROCA-CIORTEA ; N. JULA, secretar de redaclie.

Prettil unui abonament anual este de 72 lei.

In Ora abonamentele se fac la oficiile postale, agentiile postale,
factorii p difuzorii voluntari din fnlreprinderi 61 institutii.
Orice comanda din strainatale (numere izolale sau abonamente)
se face prin CARTIMEX, casuta poslala 131-135, Bucurestl,
R. P. Romtna, sau prin reprezentantii sill din slrfiinatate.

Manuscrisele, cArtile si revistele pentru

schimb, precum II orice corespondentA
Sc vor trimite Comitetului de redactie
al Revistei de etnografic 5i folclor.

A PARE DE G ORI PE AN ADRESA REDACTIEI

Slr. Nikos Beloiannis, nr. 25, Bucure!tl

www.dacoromanica.ro
 REVISTA
DE
ET NOGRAF1E $1 FOLCLOR
Tomul 9 1964 Nr. 4-5

SUMAR

STUDII Pag.

* Etnografia §i folcloristica romind In anii de dupil Eliberare 321 v

NICOLAE RADULESCU, Creatia de cintece not a unei artiste
populare Gheorghita R'stea 335
MARIANA KAHANE, Baza prepentatonica a melodicii din Oltenia
subcarpaticA 387
ROMULUS VULCANESCU, Figurarea mlinii In ornamentica
populara romlna (II) 413

MATERIALE
ALEXANDRU I. AMZULESCU, Clntecul nou la locuri de muncd 451
RADU OCTAVIAN MAIER, Un centru de ceramics lard/wawa
din Moldova 473

NOTE 51 RECENZII
LUCIA MURE$ANU, Problema definitiei folclorului muncitoresc 481
EUGENIA CERNEA, Din problemele de cercetare a folclorului
muncitoresc 497
IOSIF HERTEA, uieraul de cucuta 503
EMANUELA BALACI, Citeva observatii asupra stilului In jocul
popular rominesc 509
SANDA GOLOPENTIA-ERETESCU, Poetica folclorului. . . . 515
EMILIA COMI$EL, Romeo Ghircoia§iu, Contribufii la isto-
ria muzicii romtnPfti 519

Rev. an. folc. t. 9, nr. 4-5 p. 319 524. Bucure§ti, 1964.

www.dacoromanica.ro
 REVIEW
OF
ETHNOGRAPHY AND FOLKLO RE
Tome 9 1964 No 4-5

CONTENTS

STUDIES Page

* Rumanian Ethnography and Folklore research in the years

of people's power 321
NICOLAE RADULESCU, A folk-singer's new production of songs 335
MARIANA KAHANE, The prepentatonic basis of the melodies in
Sub-Carpathian Oltenia 387
ROMULUS VULCANESCU, Representation of the hand in Ruma-
nian folk ornamental art 413

MATERIALS
ALEXANDRU I. AMZULESCU, New songs at the place of work 951
RADU OCTAVIAN MAIER, A Moldavian centre of folk pottery 473

NOTES AND REVIEWS

LUCIA MURESANU, The problem of the definition of workers'
folklore 481
EUGENIA CERNEA, Some problems related to the research of
workers! folklore 997
IOSIF HERTEA, The hemlock-made whistle 503
EMANUELA BALACI, Some remarks on the style of Rumanian
folk dance 509
SANDA GOLOPENTIA-ERETESCU, The poetry of folklore . . 515
EMILIA COMI$EL, Romeo Ghirco;as'u, Contribution to a
history or Rumanian music 519

www.dacoromanica.ro
 STUD!'

ETNOGRAFIA 51 .FOLCLORISTICA ROMINA IN ANII

DE DUPA ELIBERARE

Implinirea a doua decenii de la, istoricul eveniment al Eliberarii

patriei noastre constituie un prilej de trecere in revista a realizarilor ob-
tinute pins acum In toate domeniile de activitate. In acest an, and In fata
noastra stau atit bilantul muncii pe care am depus-o eft gi perspectivele
munch ce trebuie efectuata, apare mai clar decit oricind faptul ca succesele
hotaritoare pe care le-a obtinut in acest rastimp poporul nostru pe tot
frontul constructiei socialists au lost posibile datoritl-conducerii lui de
catre clasa muncitoare, in frunte cu Partidul Muncitoresc Romln.
In anii de dupa Eliberare, cercetarea stiintifica, in conditiile revo-
lutiei culturale, a cunoscut, in ansamblul ei, la fel ca intreaga noastra cultura
noug, socialists, o dezvoltare ascendents neintrerupta.
Alta a fost situatia cercetarilor de cultura populara lnainte de
23 August 1944. Statul burghez care a manifestat ind:ferent A fata de tendin-
tele progresiste din ft Hata si arta, a frinat dezvoltarea cercetarii stiintif ice,
obligind-o sa lupte cu interminabile greutati materials $i morale.
Trebuie mentionat 1.1285, a, in pofida acestei situatii, a existat 9i In
trecut, datorita abnegatiei unor oameni de cultura 4i stiinta, un interes
permanent pentru cercetarea culturii poporului nostru.
De la inceputurile stiintei rominesti se inserie, in paginile celor mai
de seams carturari, datorita bogatiei i autenticitatii culturii populare
rominesti, cit gi dragostei for pentru popor, preocuparea pentru felul de
trai si forma de cultura a poporului romin. Cronicari ca Miron Costin 1i
Ion Neculce, invatati ca Dimitrie Canteinir i Nicolae Golescu descriu cu
multa inF ,Lfletire aspecte din cultura materials i spirituals a poporului
nostru. Aceasta traditie de cercetare a fost continuata i dezvoltata, de-a
lungul secolului al XIX-lea 9i inceputul secolului al XX-lea, impunindu-se
In ansamblul culturii rominesti prin : A. Russo, X. Balcescu, B. P. Has-
deu, T. Burada, S. Fl. Marian, G. Dem. Teodorescu, Gr. Tocilescu,
Pamfile, I. Vulcan, A. Gorovei, N. Iorga g.a. In acelasi timp, marl creatori
ca : A. Pann, V. Alecsandri, I. Creanga, M. Eminescu, P. Ispirescu,
C. Porumbescu, G. Enescu, C. Brincusi au vazut in operele poporului un
Rev. etn. folc.. t. 9, nr. 4-5, P. 321-334. Rucor.01, 1'54

www.dacoromanica.ro
322 ETNOGRAPIA RI FOLCLORISTICA ROMINA IN ANTI DE DUPA ELIBERARE 2

model de frumusete si mgiestrie artistic./, folosindu-le ca izvoare de in-

spiratie.
In general, tercet /rile de etnografie si folclor dinainte de Eliberare
s-au desrasurat mult vreme izolat, prin straduintele personale ale acestor
culeg/tori harnici. Activitatea de culegere a fost in trecut una din formele
cele mai rgspIndite de manifestare a interesului pentru cultura popular /..
Culegerile de atunci alcAtuiese un material documentar extrem de bogat si
unit In felul lui, util studiilor de istorie a culturii populare romine.
0 alt./ caracteristia, esential/ a cercetarilor de cultuth popular
Inainte de Eliberare este efectuarea for In cadrul restrins al unor discipline
stiintifice Inrudite prin obiectul i metodele for de investigatie, discipline
care urmgreau alte objective decit cele ale etnografiei si folclorului. Printre
aceste discipline 10 disputau Intiietatea filologia, geografia si sociologia.
Dezvoltarea cercetarilor de etnografie si folclor, In cadrul fid sub tutela
acestor discipline nu a fost lipsita de important/ ; ea a trebuit sa plgteasca;
Insg tribut filozofiei idealiste si sá manifesto deficiente teoretice si meto-
dologice In interpretarea f aptelor de culturg.
In ansamblul lor, filologii romini, Incepind de la B. P. Hasdeu si
ping la Ovid Densusianu i Aurel Candrea, au pus accentul pe studiul termi-
nologiei de baza a fenomenului etnografic §i folcloric. Filologii si lingvis-
tii slut cei care au ridicat i dezbgtut problema definitiei obiectului si
relatiilor etnografiei cu etnologia §i folclorul. La disputg au participat pe
rind B. P. Hasdeu, Gr: Tocilescu, Lazar Saineanu, Ovid Densusianu. 1i
altii, care au sustinut primatul unei stiinte fatA de celelalte. Toate aceste
dispute stiintifice, incepute in secolul al XIX-lea, au continuat $i In seco-
lul al XX-lea, pin/ la Eliberare. Yn pofida unor erori ideologice, explicable
In aces vreme, ele au adus precizan In problema lexicului etnografic si
folcloric si a clarificarii interferentelor intro aceste discipline. Filologilor si
lingvistilor li se datoresc multe lucfari de etnografie i folclor publicate In
revistele timpului §i In colectia editata de vechea Academie Romina,, Din
viata poporului romin, materiale ce prezintI o deosebitl valoare inf or-
mativ-documentafa.
Tot In aceasta vreme, In cadrul scolii geografice de la Bucuresti (Sim.
Mehedinti) si Cluj (G. Vilsan) geografii au considerat etnografia $i uneori
chiar folclorul, ca stiinte ale culturii populare auxiliare geografiei. Inde-
osebi etnografia a fost conceputg cind ca o antropogeografie (Sim. Me-
hedinti), trod ca o geografie a culturii materiale yi spirituale (G. Vilsan).
In prima interpretare, fenomenul etnografic, ca si col folcloric, era de-
terminat cxclusiv geografic, In a doua redus numai la conditiile geograf ice
ale cereetgrii. Cu toate exagerarile §i erorile de orientare, acest mod de a
pune si rezolva, problema etnografiei $i a folclorului In cadrul geografiei,
printre altele, a contribuit la o Incadrare mai realist/ a fenomenelor cer-
cetate si a dus totodata In tratarea problemelor de culturg populara, la o
mai adinca, diferentiere a etnografiei de folclor, 1ndrumind etnografia mai
mult spre cercetarea culturii materiale. In Buletinul de geografie" s-au
publicat In aceasta perioad/ numeroase articole de etnografie asupra ase-
zarilor, constructiilor 86testi, ocupatiilor de baza (agriculture, pIstorit,
pescuit etc.), asupra drumurilor de transhumant/, a tailor de negot etc.

www.dacoromanica.ro
3 ETNOGRAFIA $1 FOLGLORISTICA ROMTNA IN ANTI DE DUPA ELIBERARE 323

0 contributie In plus a adus in studiul etnografiei §i folclorului

scoala sociologic/ de la Bucuresti (D. Gusti). Sociologii romini incadrati
In aceast/ Foal/ au intreprins cercetari complexe asupra culturii populare.
CercetArile etnografice de cultur/ material/ i spiritual./ an fost
practic implicate si dezvoltate in cercetarea sociologic/. Ca stiint/
particular/ sociara, etnografia studia cultura rural/ roming. Cercetarea
complex/, de teren, a fenomenului social-cultural, pornea atunci de la datele
furnizate mai ales de demografie, etnografie gc folclor. In aceast/ privintI
trebuie amintite acele lucrgri ap/rute in publicatiile scorn sociologice Ar-
hiva pentru stiint/ i reform./ socials ", Sociologia romineascA" gc colectia de
monografii intitulatl Biblioteca de sociologic ", care aduc In uncle din
aspectele for o contributie metodicg i tematica In etnografie gc folclor.
Mai importante pentru dezvoltarea etnografiei i folclorului rominesc
slut lucrarile lui H. H. Stahl, T. Herseni, Lucia Apolzan, *tefania Go-
lopentia, C. Brailoiu §.a.
Dezvoltarea etnografiei si foclorului In cadrul sociologiei a dus la
un anumit specific de cercetare datorita aplichii metodei monografice.
Etnografia gc foclorul au fost scoase din izolarea $i descriptivismul for ge-
neral, In care Iii fgrimitau energiile, obiectul for a Inceput BA fie pus in
relatie cu ansamblul vietii sociale si In corelatie en studiul celorlalte
stiinte sociale ale culturii. Datorit/ lui D. Gusti se infiinteaza In 1936
muzeuketnografic In aer liber Muzeul satului", institutie cultural/ de
tip skasen care a luat o dezvoltare rauzeistic/ exceptional/ In anii put erii
populare.
Spre deosebire de aceste cercetgri de etnografie gc folclor, incadrate
0 dependente de alte discipline stiintifice, Incep fn aceast/ perioad/
sg, se dezvolte tendinte tot mai accentuate de emancipare ale etno-
grafiei §i folclorului ca §tiinte social-istorice. La aceasta a contribuit,
in bung parte, scoala etnografic5, de la Cluj (G. Vilsan $i R. Vuia). Pro-
motorii acestei §coli au dezvoltat a metodologie proprie despre studiul
culturii populare, insistind asupra legaturilor intrinsece ale etnografiei cu
folclorul. R. Vuia, Indeosebi, a profesat In cadrul catedrei de etnografie
si folclor de la Universitatea din Cluj integrarea acestor daub', discipline
intr-una singur/, punind accentul pe necesitatea caracterului unitar al
cercetarii care trebuie 8/ reflecte unitatea esential/ a culturii sgtesti. Pentru
actiunea de cunoastere" si de salvare" a acestei culturi satesti, con-
siderate In general arhaice, s-au intreprins campanii speciale de teren In
zonele istorico-etnografice ca Tara, Hategului, Mantii Apuseni, Maramures.
Se iau acum mAsuri de depozitare a materialului etnografic prin infiintarea
In 1922 a Muzeului etnografic al Transilvaniei" din Cluj, cu doug, sectii,
una In pavilioane si alta in aer liber $i se alcgtuieste o arhivA, documen-
tara" de material folcloric, fotografic si de desene, Inc/ nevalorificat/ In
studiile de etnografie regional/ transilvAnean/. Pentru publicarea pro-
blemelor de muzeografie se creazg un Arim" al muzeului, care se mentine
In publicistica de specialitate ca organ de informare ittntifica documentary,
ping In zilele noastre. Tot in cadrul ¢colic etnografice de la Cluj, is flint/
In 1940 Cercul de studii etnografice" pentru discutarea problemelor
ridicate de cercetarea stiintificg a culturii populare gc popularizarea rezul-

www.dacoromanica.ro
324 ETNOGRAFIA SI FOLCLORISTICA ROMINA IN ANII DE DUPA ELIBERARE 4

tatelor acestei cereetari. Cu toatg tendinta de unificare a etnografiei cu

folclorul manifestatg de scoala etnograficg de la Cluj se remarcg in aceasta,
vreme un Inceput temeinic de organizare sistematica a culegerilor de folclor
muzical §i literar, prin infiintarea in 1928 a .Arhivei de folclor a Societatii
Compozitorilor Romini", condusg de C. Bailoiu, si in acelasi an a Arhivei
fonogramice a Ministerului Artelor" de sub Indrumarea lui G. Breazul,
iar doi ani mai tirziu a Arhivei de folclor" de la Cluj sub Indrumarea lui
I. Mus lea.
in ansamblul for cercetarile etnografice si folcloristice asupra culturii
popular° romine intreprinse ping la Eliberare nu au cuprins Intreaga pro-
blematieg stiintificg referitoare la cultura popularg si aspectele ei major°
§i nici intregul teritoriu al tarii.
Pupa Eliberare, cercetarile de etnografie bleep se fie reorganizate
in °neva unit/4i §tiintifice si cultural° cu profil propriu, dependents de
Academia R.P.R. si Comitetul de stat pentru culturg si artg. Procesul de
reorganizate sistematica, pe etape si in sectoare de activitate incepe in
1949 si se desavirseste in 1963. n anu11949 se creeazg sectia de art5, popu-
larg" in cadrul Institutului de istorie a artei. Cercetarea folcloristicg din
Cara noastrg a fost reorganizatg pe baze noi, prin infiintarea in aprilie 1949
a Institutului de folclor" din Bucuresti, cu o sectie la Cluj $i putin mai
tirziu prin infiintarea Institutului de istorie literary si folclor" al Acade-
miei R.P.R., cu o sectie de folclor". Yn felul acesta au fost puse premisele
pentru studierea temeinicg a etnografiei si folclorului rominesc, pentru
cercetarea §i interpretarea in spiritul invgtgturii marxist-leniniste a fap-
telor si fenomenelor de culturg popular/. 0 dat5, cu aceasta etnografia, §i
folcloristica romineascg au intrat intr-o noug etapg de dezvoltare si au
putut trece la abordarea unor probleme de cercetare esentiale, calitativ
noi. In 1951 au fost create si alte subunitgti de cercetare etnograficg in
cadrul Academiei R.P.R. : sectorul de arts popularg" al Sectiei de arta
a Filialei Academiei R.P.R. din Cluj. in 1954 s-a treat , sectorul de et-
nografie", unitatea stiintifieg nucleu al cercetgrilor de etnografie in Aca-
demia R.P.R., care s-a dezvoltat ca sectie de .etnografie" ping ce in anul
1963, prin contopirea ei cu Institutul de folclor, a dat nastere Institutului
do etnografie $i folclor". Prin crearea acestul Institut un deziderat vechi
al stiintei rorainesti s-a realizat abia in anii puterii populare. Cu toate
acestea, procesul de erestere a activitatii etnografice a impus mai depart°
crearea Inca a unui hou sector de etnografie, arts popular& si folclor"
pentru cercetarea sinteticg si comparativ-istoricg a culturii popoarelor
balcanice in cadrul Institutului de studii sud-est europene".
In aceasta organizare complex g se oglindeste necesitatea crescindg
si efortul sustinut al forurilor culturale superioare de a fguri o bazg stiin-
tificg marxistg, etnografiei si folcloristicei romine, intemeiate pe principiile,
ideologia si metodologia materialismului dialectic si istoric. Ceea ce ca-
racterizeazg etnografia si folcloristica romineascl de dupg Eliberare este
lgrgirea considerabila a orizontului §tiintific, amploarea, diversitatea,
complexitatea si adincimea cercetgrilor, planificarea for de perspectivg,
ea si degajarea -cu claritate a unei problematici si tematici §tiintifice noi.
Studiile si cereetkile ies scum din cadrul profesionismului si amatoris-

www.dacoromanica.ro
5 ETNOGRAFIA $I FODCLORTSTICA ROMINA TN ANTI DE !)UPA ELIBERARE 325

mului i tree In considerarea faptelor i fenomenelor de cultura populara

In strinsa for dependents de viata social economics §i conditionarea is-
torica. In aceasta noun etapa, de dezvoltare, etnografia i foleloristica ro-
mineasca an eliminat progresiv manifestarile nestiintifice. In aeelasi timp
a fost combatut pericolul vulgarizarii, al interpretarii mecanice si dog-
matice. 0 lupta perseverenta s-a dus Impotriva diletantismului §i rutinei,
a practicismului ingust care au constituit tendinte ce s-au manifestat in
etnografia §i folcloristica burgheza de la noi, indeosebi In perioada dintre
cele doua razboaie mondiale, cind ca urmare a ascutirii luptei de class,
lupta ideologies dintre curentul progresist §i curentele retrograde In cul-
tura, a luat forme deosebit de acute. In acelasi timp, in spiritul principiali-
tatii marxiste an fost duse mai departe eforturile acelor oameni de *Uinta
Inaintati din trecut care deli lucrind izolat i fara un sprijin sustinut din
partea oficialitatilor burgheze au lasat o opera etnografica si folelorica, de
valoare.
Oercetatorii tiintifici ai culturii populare, etnografii §i folclori§tii,
deli grapati In mai multe institute ale Academiei R.P.R. due scum o ac-
tivitate unitara §i coordonata prin planurile de munca stiintifica dirijata
de forurile stiintifice superioare ale Academiei R.P.R. precum si de uncle
organe culturale cum este Comitetul national de antropologie §i etnogra-
fie. titre cercetatorii diferitelor institute s-au efectuat schimburi de ex-
perienta, investigatii comune de teren §i s-au publicat luerari colective,
ce exprima concret aceasta unitate i coordonare. Astfel, sectia de etno-
grafie a Institutului de etnografie i folclor Impreuna cu sectia de arta
popular/ a Institutului de istorie a artei au efectuat culegeri de materials
In vederea redactarii unui tratat de ,Arta populara". De asemenea, mem-
brii sectiei au colaborat cu Centrul de cereetari antropologice al Academiei
R.P.R. in vederea determinarii componentelor cultural-istorice ale tipu-
rilor antropologice din zona Padureni §i din regiunea Oltenia, pornind de In
studiul asezarilor pastoral-agricole si al miscarilor de populatie la procesul
de transformare a vietii social-culturale a grupelor de populatie. S-au
efectuat colabor/ri §i cu alto unitati stiintifice cu profil etnografic din
cadrul Comitetului pentru cultura si arta.
Paralel cu cercetarile Indrumate de Academia R.P.R., s-au Intro-
prins cereetari asupra culturii poporului romin §i de uncle unitati muzeis-
tice. Printre marile muzee etnografice, in afara celor deja mentionate,
trebuie amintite §i Muzeul de arta popular% din Bucuresti Muzeul etno-
grafic all Moldovei din Iasi, Muzeul Brukenthal din Sibiu, Muzeul regional
al Banatului din Timisoara. Uncle din aceste unitati muzeistice editeaza
i publicatii cu caracter periodic (anuare §i colectii) sau cu caracter ocazio-
nal (mape, albume etc.).
.In cadrul sectiei de etnografie i folclor" a Societatii de stiinte is-
torice §i filologice, create In 1949, s-au organizat In Bucuresti §i filialele
din tarn, cicluri de conferinte asupra unor date, elemente i aspecte et-
nografice §i folclorice In opera marilor creatori romini, reflexele tematicei
populare pe planul creatiei majore.
In planul de cercetaze all sectiei de etnografie a Institutului de etno-
grafie §i folclor s-au Inseris doug, categorii de preocupari : uncle ce con-

www.dacoromanica.ro
326 ETNOGRAFIA SI FOLGLORISTICA ROMINA IN ANII DE DUPA ELIBERARE 6

tinug partial citeva probleme traditionale ale etnografiei romine§ti §i altele

ce an apgrut in mod necesar In conditiile noi create de felul nou de viatg
§i forma de culturg socialistg din statul nostru.
Din prima categorie de probleme fac parte studiul etnogenezei §i
al istoriei culturii poporului romin. In acest domeniu s-au elaborat lucrgri
care au constituit un aport etnografic la rezolvarea unor cerinte ale isto-
riografiei romine§ti. Studiul Contributie la formarea culturii noastre
populare fi a poporului romin prezintg comparativ-istoric dezvoltarea
ocupatiilor de baz'g' §i a terminologiei for populare, demonstrind pe aceastg
cale aportul stratificarilor lingvistice in corelatie cu formele de culturg
corespunzatoare. Demonstrarea autenticitatii §i strgvechimii elementelor
de cultura materialg la romini a fost completatg de studiul. Forme lor
strdvechi de adaposturi pastorale la romini pe baza materialelor arheologice,
etnografice §i a izvoarelor literare antice §i medievale, ca §i a surselor fol-
clorice §i lingvistice. Tipurile de adgposturi analizate pledeazg pentru o
tehnicg arhitectonicg localg care relevg un aspect de cultura materialg a
continuitgtii istorice la romini, din vremea dacilor ping, in vremea noastrg.
Tot atit de importante pentru studiul etnogenezei §i a istoriei culturii
populare romine sint §i studiile asupra agriculturii istorice" §i a Viticul-
turii la romini care aduc noi contributii de fond in problema continuitgtii
cultural-istorice.
Insg in afara acestor probleme de ordin istoriografic, de paleoetno-
grafie §i etnografie istorica, care raspundeau ping nu de mult unor sarcini
imediate ale etnografiei romine§ti s-au abordat paralel §i probleme ref eritoare
la studiul formelor actuale de culturg materials. Cu aceasta ocazie s-au aid,-
tuit mid monografii tematice pe zone restrinse, pe regiuni sau pe intreaga
tail. In studiul a§ezarilor sate§ti" a inceput o adevaratg emulatie Intre
sectia de etnografie §i celelalte unitati culturale cu prof il etnografic. Din
aceastg emulatie bibliografia problemei n-a avut cleat de ci§tigat. S-au
redactat Afezeirile f i casa rurald din partea de nord-vest a Moldovei in care
se fixeaza tipologia acestor produse ale culturii materiale Intr -o zone con-
sideratg de tranzitie Intre nord-vestul §i nord-estul Orli. In Studiul ase-
zarilor fi casei in R.P.R. pe baza morfologiei etnografice s-a conchis la
unitatea de conceptie arhitectonicg pe intregul teritoriu al tarii. Cercetgri
speciale asupra arhaismului unor forme de viata §i culturg In spiritul de-
termingrii continu'tului istoric al acestui arhaism se reflect5 in Studiul
etnografic asupra satului Numara.
Problema agriculturii la romini a fost reluatg In perspectiva §i spi-
ritul istoriografiei etnografice noi. Prima contributie a scos in evident,
structura, formele §i functiunea Agriculturii de munte In care s-a urmgrit
sg se arate Ca pastoritul nu s-a dezvoltat ca ocupatie autonomy in viata
poporului romin, ci interdependentg cu agricultura §i uneori chiar ca anexa
a agriculturii, fapt demonstrabil prin excelentg In zonele de munte.
Tin accent deosebit s-a pus ping nu de mult pe cercetarile etnogra-
fice asupra pastoritului la romini, care s-au efectuat, printre altele, §i in
citeva zone pastorale necercetate Inca, in vederea determinarii caracte-
relor for specifics. In Pastoritul in Oltenia de vest s-a prezentat §1 subliniat
In literatura de specialitate roming importanta istoricg a pastoritului se-

www.dacoromanica.ro
7 ETNOGRAFIA 51 FOLCLORISTICA ROMINA IN ANTI DE DUPA ELIBERARE 327

dentar (al taranilor liberi si aserviti) pentru studiul istoriei poporului ro-
min. In perioada feudala. Yn Ristoritul mocanilor birsani s-a analizat pe
materiale de teren si arhiva o mare zone de transhumantA pastoraI6, ur-
marindu.-se in timp efectele ei social-istorice.
Din seria problemelor corelate ocupatiilor face parte si studiul mes-
tesugurilor satesti. Pentru intocmirea unor monografii tematice asupra
meste§ugurilor satesti s-au intreprins cercetari de teren in atelierele mes-
te§ugAresti individuale si cooperativizate si s-au despuiat partial arhivele
institutiilor detinatoare de documente referitoare la activitatea meste§u-
gareasca, din trecut. Pe baza materialelor culese s-au conceput si s-au re-
alizat partial studii tematice referitoare la Prelucrarea lemnului, Pre lu-
crarea osului, pietrei f i metalelor, V draritul la romini, Cojodiritul la romini.
Rezultatele partiale ale citorva investigatii speciale de teren au fost
expuse in comunicari la sesiuni stiintifice (Seminarul romino-sovietic de
arheologie si etnografie, Sesiunea Centrului de cercetari antropologice si
Sesiunea Institutului de etnografie si folclor) in cadrul unor congrese In-
ternationale si publicate in revistele de specialitate : Studii si cerce-
tari de istoria artei", Revista de folclor Revista de etnografie si
folclor" etc.
Dintre problemele care au aparut in conditiile vietii noastre noi,
in planul de cercetare stiintifica al sectiei de etnografie s-au inscris cu pre-
&Mere de citiva ani probleme legate de studierea vietii contemporane, de
cercetarea felului de trai si a culturii poporului romin in perioada de trecere
la socialism §i de desAvirsire a socialismului. Un loc deosebit s-a acordat
acum cercetarilor asupra etnografiei clasei muncitoare. Studiul felului de
trai §i al culturii muncitorilor industriali in trecut, cit si in conditiile pro-
ductiei industriale socialiste din tara noastrA a pornit de la cercetarea
centrului siderurgic si metalurgic Resita. to tematica referitoare la etno-
grafia clasei muncitoare s-au facut cercetari comparative in regiunea pe-
troller& Valea Prahovei, in regiunea aurifera, Saca'rimb etc. Este prevazutg
extinderea cercetarilor si la alte vechi centre muncitoresti, precum si la
centrele noi create de regimul democrat-popular. Primele rezultate ale
acestor cercetari au fost consemnate in studiul Locuintele muncitorilor
refiteni in secolul al ZIX -lea fi inceputul secolului al X X-lea in care se
insist& asupra caracterului muncitoresc ce-1 primeste locuinta sub impulsul
noului factor, ocupatia in fabrics, la inceput prin modificari functionale
in legatura cu vechile elemente materiale constitutive ale locuintei si apoi
prin aparitia unor elemente materiale noi (in constructie, mobilier etc.)
corespunzatoare noii situatii. ti i in studiul Activitatea artistic de am atori la
muncitori in secolul al XIX-lea f i inceputul secolului al XX-lea se subliniazA
prezenta unei vieti artistice complexe la muncitori, incadrate in activitatea
muzicala, corals, teatrala, §i generala a culturii artistice nationale, tot-
°data, subordonate luptei generale ideologice si politice revolutionare a
clasei muncitoare.
Un loc deosebit a fost acordat in planul de cercetare al sectiei de
etnografie, problemei studiului transformarilor economice si culturale in
viata taranimii colectivizate In Dobrogea, Transilvania si Moldova. S-au
intreprins pentru aceasta cercetari de teren, culegeri de materiale si redac-

www.dacoromanica.ro
328 ETNOGRAFIA 81 FOLCLORISTICA ROMINA IN ANII DE OUPA ELIBERARE 8

tari partiale de studii. Un prim studiu a avut In vedere Elemente not in

viata taranilor colectivisti dobrogeni in care s-a urmarit procesul de trans-
formare social-culturalg a vietii i conceptiei despre viata si lume a Vara-
nimii colectivizate, pornindu-se de la schimbarea regimului de munca, a
regimului alimentar, a tipului de locuinta i mobilier, a portului popular.
Pe ling, aceasta problematic/ specials de etnografie traditional/
i contemporan/ au intrat in preocuparea de viitor a sectiei de etnografie
i probleme de ordin strict teoretic, inclusiv metodologice si de culturali-
zare. Din categoria problemelor teoretice au solicitat o atentie deosebitA
cele referitoare la orientarea ideologic/ a cercet/rilor de etnografie, ca si
cele referitoare la relatiile dintre etnografie gi alto stiinte contingente, la
problematica general/ a etnografiei. Pentru adincirea studiului problema-
ticii istorice a etnografiei (al istoriei generale a etnografiei, al istoriei et-
nografiei marxiste, al istoriei etnografiei rominesti) sint In curs de efec-
tuare cercetari asupra periodizOrii etnografice pe forme, genuri i specii de
cultura popularg. Fundamentarea istorica a cercetgrilor de etnografie
s-a efectuat paralel, pe scar/ mica si, in cazuri speciale, cu despuierea
fondurilor de documente a arhivelor de stat si a arhivelor muzeale. 115,-
mine ins/ ca aceasta operatie strict legata de activitatea de cercetare et-.
nografica s5, fie intreprinsa, In viitor, pe scar/ mare si generalizat, prin
acordarea unor investitii speciale utilizarea unor arhivisti profesionisti
care sa despoaie materialele tuturor arhivelor de stat din tara noastra.
Telul final al cercetarilor etnografice trebuie sa urmareasca prezenta-
rea la modul cel mai general a specificului national al culturii poporului romin
definindu -1 si in comparatie eu cultura altor poi c are vecine sau indepartate.
in aceste conditii, studiul multilateral al fenomenelor etnografice va
ajuta gi la rezolvarea unor probleme practice ale constructiei socialismului.
De domeniul cercetOrilor speciale tine si necesitatea valorific/rii
traditiei progresiste In etnografie prin considerarea critica, reeditarea
unor opere ale etnografilor romini de seam/ si prin reluarea, In spiritul cer-
cetArilor stiintifice actuale, a unor probleme de munca ale Inaintasilor
mai putin urmarite de cercetarea contemporan/ In ultimii ani.
Una dintre problemele majore care stau In fata sectiei de etnogra-
fie o prezinta difuzarea si popularizarea stiintei etnografice, a rezultatelor
cercetaxii de etnografie In rindurile oamenilor munch pentru a cunoaste
tai pretui munca creatoare a poporului romin. in 1957, Academia R.P.R.
a initiat o colectie Studii de etnografie" in care au aparut ping in prezent
douI lucrari ; prima Opincile la romini In care se demonstreaz/ cu argu.-
mente istorice stravechimea i autenticitatea unor forme de opinci
carpatice" di rolul pe care 11 prezinta acestea In analiza celorlalte elemente
conexe de port popular ; cea de a doua, Arta populard pe valea Jiului,
descrie originea formelor 1i evolutia artei populare dintr-o zona de inter-
ferente etnografice Intro dou/ mari centre de cultura popular/ : Tara
Hategului si Oltenia de nord.
Printre realizarile sectiei de etnografie, din ultimii ani, 0 atentie de-
osebit/ merit/ doll./ lucrati colective : capitolul Rominii scris pentru
enciclopedia Popoarelo lumii si Monografia etnografice Bicaz, conceputa
si redactat/ In trei mari pOrti. Partea etnografice a Monografiei Brat

www.dacoromanica.ro
 ETNOGRAFIA $1 FOLCLORISTICA ROMINA N ANTI DE DIJPA ELIBFRARE 329

este o lucrare vasta, realizata de un mare Colectiv de etnografie", alcatuit

In cadrul Grupului de cercetari complexe Bicaz". In ea se efectueaza o
analiza multilaterala a intregii problematici 1i metodologii etnografice
rominesti in lumina cereetarilor concrete noi, pe un bogat material cules
Intr-o zone istorico-etnografica de mid proportii. Ea este totodata $i prima
mare monografie etnografica realizata dupg Eliberare, care infatiseazg
toate laturile vietii i culturii din fostele sate de pe fundul lacului de acu-
mulare ai hidrocentralei V. I, Lenin" de la Bicaz. In cercetarea de teren
efectuata mai multi ani pentru stringerea materialului ca si In dezbate-
rile pe marginea redactarii s-a realizat un bogat schimb de experienta
stiintificg, In etnografie, s-a inchegat §i sudat munca Intregului colectiv
In spiritul conceptiei i metodologiei noi, s-au reluat cercetarile de tip mo-
nografic, punindu-se accentul pe caracterul for concret, -complex $i realist.
0 realizare importanta in activitatea sectiei de etnografie este fn-
troducerea sistemului generalizat de fisare a materialelor . de teren, de
arhive fi muzee, a desenelor 1i fotografiilor documentare, dupg, sistemul
fiselor utilizate de folcloristi, 1i depozitarea fiselor In arhiva Institutului
ca documente stiintifice devenite bun cultural public.
Tot mai necesara, a devenit In ultima vreme sarcina alcatuirii unui
tratat de sinteza asupra Etnografiei rominesti" care sa satisfaca cerintele
culturale interne ale stiintei rominesti §i cererile culturale externe in do-
meniul informatiei etnografice. Pe aceeasi linie a necesitatilor culturale
este $i alcatuirea urgenta a unui Atlas etnografic i folcloric" care sg,
consemneze starea de fapt a materialului etnografic ci folcloric contem-
poran existent Inca pe teren.
0 privire retrospective asupra a ceea ce s-a infaptuit In folcloristica
romineaseg, in cei 20 de ani care au trecut de la Eliberarea tariff, dovedeste
varietatea si multilateralitatea problemelor Ii preocuparilor care all solicitat
atentia 1i fortele cercetatorilor Institutului de etnografie Ii folclor. Princi-
palele probleme abordate ping, acum ar putea fi grupate in functie de citeva
linii principale :
Valorificarea critics a mostenirii folcloristieii inaintate din trecut.
Luind ca baza indicatiile partidului cu privire la valorificarea traditiei
progresiste a trecutului nostru cultural, lucratorii tiintifici ai Institutului
au intreprins cercetari de istoriografie foleloristica 1i muzicologica, de
studiere a documentelor folclorice de arhiva, actiuni de reconsiderare a
unor figuri de culegatori ai eintecului popular din trecut. Printre lucrarile
consacrate acestor probleme se cuvine eitata reeditarea, In. notatie lineara,
a Cintecelor de lume" ale lui Anton Pann lucrare care a obtinut pre-
miul Academiei R.P.R. ca It publicarea unor coleetii alcatuite de cer-
cetatori ai folclorului nostru dinainte de 23 August, ca D. G. Siriac,
B. Bart 61i, N. Lighezan, T. Brediceanu.
Sarcina cea mai importanta, care a mobilizat efortul principal al
lucratorilor Institutului o reprezintg, culegerea gi cercetarea sistematica
a folclorului actual al poporului nostru. Aceasta sarcina a concentrat vo-
lumul cel mai mare de forte stiintifice 1 i s-a desfasurat pe numeroase pla-
nuri. A fost conceputa $i. initiate, colectia Folclorul Republicii Populare
Romin' e", dupg, un plan monografic de adincime. In vederea realizarii aces-

www.dacoromanica.ro
330 ETNOGRAFIA $1 FOLCLORISTICA POMINA IN ANTI DE DUPA ELIBERARE 10

tui obiectiv, s-a trecut la coordonarea eforturilor reunite ale cercetatorilor

din sectoarele de folclor ale Institutului : muzica, literature i coregrafie
populara, prin constituirea colectivelor monografice de cercetare a fol-
clorului din mai multe regiuni ale tarii. Alaturi de importanta contributie
de material pe care o aduc, monografiile, in curs de elaborare, au constituit
un prilej de perfectionare a metodei de lucru, punind in evidenta necesi-
tatea imbinarii studiului diacronic cu ccl sincronic §1 a cercetarii de teren
cu cercetarea fundamentals. Lucrarile monografice : Hunedoara; Clejani,
Nasaud, Muscel, Moldova de Nord, Oltenia Subcarpatica dintre care
primele trei sint lncheiate au prilejuit o ample desfasurare de forte
cu care s-a mers la studiul de analiza adincita si de concluzii tin-
tind esenta fenomenelor folclorice in complexitatea, conexiunea 1i
specificul lor.
Pentru a pune la indemina maselor largi bunurile folclorice, an fost
alcatuite fi tiparite sub ingrijirea Institutului o serie de antologii muzical-
poetice de popularizare, cum sint : 200 cintece fi doine, Vechi cintece de
viteji, mai multe antologii literare (printre care aceea de Balade populare
In 3 vol., precedate de un studiu introductiv) i coregrafice, precum 1i auto-
logii regionals (132 cintece si jocuri din Nasclud, Antologie folcloricd dire
tinutul Padurenilor Hunedoara).
IIn alt grup de probleme este reprezentat de cercetarile aprofundate
asupra unui gen sau a unei specii folclorice. Astfel, cercetatorii Institutului
au abordat studiul baladei atit sub aspectul ei literar cit si sub eel muzical,
studiul doinei, al jocului, al cintecelor de copii, al basmului $i snoavei.
Rezultatele 1i concluziile au format obiectul unor contributii F}tiintifice
ale cercetatorilor, publicate in Revista de folclor", cit si in alte reviste de
specialitate din tars si de peste hotare.
Un rodnic principiu calauzitor al activit/tii stiintifice a Institu-
tului II constituie legatura nemijlocita a cercetarii teoretice cu realitatea
folclorice vie, atentia specials acordata vietli de astazi §i fenomenelor de
folclor contemporan. In acest cadru un loc deosebit a fost acordat cerce-
tarii folclorului nou al poporului nostru, ca i punerii in lumina a transfor-
marilor complexe ce au avut loc in folclorul traditional, ca urmare a schim-
barilor radicale petrecute in modul de vista si in felul de a gindi al ma-
selor muncitoare. Pe aceasta linie au fost intreprinse cercetari muzicale si
literare asupra cintecului §i poeziei populare noi (co] ectia Cintece populare
noi", 1959), asupra elementelor noi in dansul popular contemporan etc.
Cercetarile au scos in evident/ faptul ca folclorul nostru contemporan
unde, alaturi de creatii mai vechi indragite de mase, intilnim opere create
sub ochii nostri si care reflects vista nou5, a poporului constituie ex-
presia evolutiei firesti a faptelor. Cintecul nou, ca fenomen general constatat,
dovedeste ca departe de a disparea o data cu ridicarea nivelului de trai
al poporului folclorul if}i continua existenta in conditiile vietii lipsite
de exploatare.
0 all& realizare importanta a folcloristicii noastre in anii de dupe
Eliberare a fost clarificarea, de pe pozitia filozofiei marxiste, a unor con-
cepte fundamentale ale domeniului, cum ar fi bunaoara conceptul de fol-
clor, privit in mod ingust de &atm stiinta idealists. Ca urmare, s-a putut

www.dacoromanica.ro
11 ETNOGRAFIA $1 FOLCLORISTICA ROMINA IN AND DE DUPA EUBERARE 331

trece, pentru prima oars In folcloristica noastra, la cercetarea sistematica

a folelorului altor categorii sociale decit taranimea, de pilda la studierea
eintecului muncitoresc revolutionar sau a folclorului orasenesc. Rezultatele
acestor eereetari s-au concretizat, printre altele, in volumul recent aparut
Spre lumina. Culegere de cintece revolutionare.
In cadrul cercetarilor de folclor muzical a fost inclusa si problema
organologiei muzicii populare. Studiile intreprinse in aceasta directie au
permis publitarea unui volum referitor la instrumentele muzicale ale po-
porului nostru, lucrare distinsa cu premiul Academiei R.P.R.
0 atentie speciall a fost acordata problemei elaborarii unor instru-
mente fundamentale de cercetare. Astfel, sectorul literar al Institutului de
etnografie $i folclor a initiat realizarea catalogului tipologic al prozei noas-
tre populare. Din aceasta luciare de amploare si importanta capitals, a
fost Incheiat pins in prezent capitolul de basme despre animale ; in curs
de elaborare se afla.capitolele privitoare la legendele populare, la snoave
fl i la basmele propriu-zise. 0 data cu imaginea de ansamblu pe care o va
da, ca o prima concluzie asupra prozei populare rominesti, aceasta lucrare
va pune in circuitul studiilor internationale de specialitate intreg materia-
lul de proza, populara romineasca cunoscut, organizat pe baza sistemului
de clasificare tipologica Aarne-Thompson.
0 operatie deosebit de Insemnata, in curs de efectuare la sectorul
muzical, o constituie depistarea $i fisarea tuturor melodiilor populare din
tiparituri. Una dintre cele mai serioase probleme ale cerceta'rii muzicii
populare, clasificarea tipologica a melodiilor, se va apropia in buna ma-
aura de rezolvare o data cu incheierea operatiilor initiate de fisare tematica
a arhivei muzicale $i de transcriere sistematica a intregului fond de inre-
gistrari sonore muzicale aflate in colectiile Institutului. La aceasta an
contribuit atit dezbaterile care an avut lot cu privire la metoda de cerce-
tare In folclor si la eel mai adecvat sistem unitar de reprezentare grafted
a melodiilor populare, cit §i adoptarea generalizata a unui sistem de notare
relativa a muzicii populare, fapt ce constituie o realizare a sectorului mu-
zical al Institutului.
Importanta practica si metodologica a tuturor acestor operatii se
detaseaza si mai bine data avem in vedere faptul ca, raportInd aceasta
consideratie pe plan international, Institutul de etnografie $i folclor este
posesorul uneia dintre cele mai bogate colectii documentare de specialitate.
Institutul are in pastrare o serie de documente culese Mainte de infiinta-
rea sa, la care s-au adaugat In permanenta, acelea recoltate pe baza unor
extinse actiuni de culegere, intreprinse, in diferite regiuni, zone $i localitati
din tara, de catre cereetatorii sai. In momentul de fata, dupa o evaluare
aproximativa, numai numarul documentelor sonore (inregistrate pe cilin-
dri de fonograf, discuri de gramofon si benzi de magnetofon) din arhiva
Institutului se ridica, la aproape 60 000 piese.
Intr -o situatie cu totul speciala s-a aflat sectorul de coregrafie al
Institutului, sector care la infiintarea sa s-a vazut pus in situatia de a-si
crew, de la inceput, baza stiintifica necesara, intrucit o asemenea
baza nu existase pins atunci. Printr-o munca sustinuta membrii sectorului
coregrafic an izbutit &á fad, In prezent din cercetarea dansului popular

www.dacoromanica.ro
332 ETNOGRAFIA $1 FOLCLORISTICA ROMINA IN ANII DE DUPA ELMER A1E 12

o discipline cu o bazg stiintific/ trainia, susceptibil/ de a contribui la-

progresul folcloristicii noastre. Elaborindu-$i un sistem propriu de notatie
stenograficl a dansului popular, sectorul coregrafic § i-a constituit in scurtl.
vreme o bogata arhiya de culegeri. De curind a fost luat in studiu sistemul
de notatie kinetografica Laban-Knust, fapt care deschide perspective mai
largi de afirmare pe plan international a rezultatelor cercetarii coregrafiei
noastre populare.
0 sarcin5, de o insemngtate esentialg pentru folcloristiea noastr/ o
reprezinta alcatuirea bibliografiei complete a folclorului rominesc, dezi-
derat a c/rui lips/ a fost de mult simtita, si pe care cercetatorii din trecut.
au incercat se o suplineasc/ in parte. La realizarea acestui obiectiv funda-
mental nu s-a putut trece ins/ decit dup./ 23 August cind s-a pus In cadrul
Institutului nostru problema realizarii bibliografiei exhaustive a etnogra-
fiei i folclorului rominesc. Din aceasta lucrare de anvergura a fost incheiat
primul volum cuprinzind referinte asupra materialelor aparute intre anii
1800 1891.
La desfasurarea in conditii optime a muncii cercetItorilor Institu-
tului un aport important revine asiguraril bazei tehnico-materiale. Activi-
tatea de cercetare se sprijing astgzi pe conditii materiale mult superioare,
la inaltimea nivelului general de dezvoltare a tehnicii mondiale. Modernul
studio acustic al Institutului i bogata dotare cu aparaturl de inregistrare
sonora i foto-cinematografica constituie o dovada pentru sprijinul teh-
nico-material de care se bucur/ cercetarea stiintifica a folclorului in noile
conditii create in R.P.R. Inregistrarea magnetic/ a devenit de mult un
element esential al muncii de culegere a muzicii i literaturii populare, iar
la sectorul coregrafic s-a generalizat in ultima vreme aplicarea sistematicA
a metodei de cercetare cu ajutorul inregistrArii dansurilor pe pelicul/ ci-
nematografica.
Una din directiile deosebit de importante calre care s-au indreptat
studiile de folclor a fost aceea a abord'arii in spirit marxist a problemelor
teoretice, de orientare ei metodologie general/ a cercetarilor. Dui)/
23 August 1944, folcloristicii not i-a revenit sarcina elucidarii materialist&
a aspectelor legate de teoria i interpretarea general/ a folclorului. Printre
problemele mai insemnate care au constituit obiectul unor studii ale cer-
cetAtorilor citam : traditia ei innoirea, procesul de creatie i grupurile
folclorice, caracterul colectiv al creatiei populare, metoda de cercetare In
folcloristica, factorid care inlesnesc evolutia muzicii populare, metodologia
cercet/rii prozei populare, substratul istoric al operei folclorice, clasificarea,
morfo-tipologica a jocurilor, folclorul i problemele genezei i istoriei po-
porului romin etc.
0 dezvoltare apreciabil/ au cunoscut studiile de structure care for-
meaz/ un alt grup principal de probleme tratate de cercetatorii Institu-
tului. Preocuparile de aceastA nature au fost indreptate eatre : raportul
structural dintre versul §i melodia popular /, studiul structural al unor
genuri, probleme de compozitie ei stil in poezia popular/ traditional/ si
noul, structura unor tipuri de joc popular, stiluri coregrafice regionale,
studiul unor elemente structurale si studii asupra evolutiei unor stiluri
muzicale etc.

www.dacoromanica.ro
 13 ETNOGRAFIA $1 FOLCLORISTICA ROMINA IN ANII DE DUPA ELIBERA1E 333

Studiilcie structure, imbinate cu studiul genurilor §i cu eel regional

monografi, au treat posibilitatea realizarii unor lucrari cu caracter sin-
tetic, deabsoluta necesitate pentru lucratorii speciali§ti : contributia la
vol. I a tratatului de Istoria literaturii romine, precum §i redactarea unui
Mar.al de folclor rominesc la cererea I.F.111.0.
Toate acestea au deschis drumul pentru extinderea ariei de cerce-
hare la folclorul altor popoare, au pus problema studiilor de folclor corn-
parat care se situeaza, printre sarcinile de perspective ale Institutului. Un
inceput In acest Bens a fost facut prin cercetarea folclorului unor minoritati
nationale din tara noastra.
Un rol deosebit de important in publicarea rezultatelor activitatii
de cercetare revine revistei Institutului. Aparind cu incepere din anul
1956, revista a reu§it sa centralizeze eforturile a numero§i lucrdtori §tiin-
tifici, manifestindu-se astfel ca o prezenta vie in folcloristica noastra. Pu-
blicarea in paginile acestui organ a numeroase studii §i articole, atit ale
cercetatorilor din Institut cit §i ale unor speciali§ti din afar §i de peste
hotare, a contribuit la ridicarea prestigiului §tiintei noastre folcloristice,
la intarirea contactelor ei Cu disciplinele §tiintifice inrudite §i cu folclo-
ristica din alte taxi.
Yn activitatea de popularizare §i valorificare a muzicii, literaturii §i
dansului popular, ce constituie unul din obiectivele sale, Institutul de et-
nografie §i folclor intretine o legatura permanents cu institutii culturale
cum sint : Casa central& a creatiei populare, Case le regionals ale creatiei
populare §i Radiodifuziunea romina, impreung cu care a organizat diferite
concursuri de creatie pentru arti§tii populari ; Institutul participa de ase-
menea la activitatea de indrumare a arti§tilor amatori locali, cu prilejul
diferitelor manifestari cultural-artistice. in acela§i timp, in scopul raspin-
dith celor mai valoroase creatii populare §i spre a face cunoscuta activitatea
§tiintifica a folclori§tilor no§tri, Institutul a organizat, in colaborare cu
Radiodifuziunea, un ciclu de emisiuni Din arhiva Institutului de etno-
grafie §i folclor", iar cercetatorii an sustinut, In cadrul C.R.C.S., un lec-
torat de folclor.
In anii de dupa Eliberare, folcloristica romineasca a progresat cu
pa§i repezi, ajungind sa se impuna prin realizarile sale atit pe plan intern
cit §i pe plan international §i sa contribuie in acest fel la cre§terea continua
a prestigiului de care se bucura peste hotare §tiinta §i intreaga culture.
romineasca. Aprecierea deosebita ci§tigata de folcloristica noastra in fata
lumid §tiintifice a facut ca tara noastra s5, fie desemnata ca gazda a unor
importante manifestari folcloristice internationale, cum a fost cea de a
XII-a Conferinta anuala a I.F.M.C., care a avut lot la Sinaia in 1959 §i
Festivalul folcloric al tarilor balcanice §i din zona Marl Adriatice, tinut
la Bucure§ti In anul 1962. Prezenta pe plan international a folcloristicii
romine§ti a fost asigurata.atit prin studii §i articole ale cercetatorilor In-
stitutului aparute peste hotare in diverse publicatii cu profil de specialitate
cit §i prin participarea efectiva la o serie de manifestari §tiintifice interna-
tionale.
in ceea ce prive§te folcloristica, planul de peispectiva al Institutului
a preconizat dezvoltarea cercetarilor de istoriografie comparata din care

www.dacoromanica.ro
334 ETNOGRAFIA SI FOLCLORISTICA ROMINA IN ANTI DE DDA ELIBERARE 14

an fost abordate ping, in prezent studiul genezei §i evolutiei mold' popu-

lare romin' esti. Concomitent vor fi continuate i adincite eereeArile de
structure, ca tli studiile pe yrobleme teoretice generale care an o dosebita
importanta In etapa actual /. Pe planul cercetarilor de teren va fi eons'
si mai mutt actiunea de culegere metodic'a a materialelor din zonele 2a,i
putin cunoscute. Se prevede publicarea lucrarilor definitivate din colecth.
Folclorul R.P.R.", ca §i ducerea la bun sfirsit a monografiilor regionale
in curs de elaborare. 0 atentie specials va fi acordata continuarii in cele
mai bune conditii a instrumentelor fundamentals de lucru : Bibliografia
etnografiei si folclorului rominesc, Catalogul tematic al muzicii populare,
Catalogul povqtilor populare precum §i inceperea Catalogului tematic al
liricii populare fi al colindelor. In acelasi timp, In fats cercetatorilor In-
stitutului se pune problema realizarii unor sarcini deosebit de importante
cum sint : Corpusul etnografie, Corpusul folclorie §i Colectia de studii de
etnografie si folclor.
Realizarile obtinute pins in momentul de fate trebuie BA constituie
un stimulent §i un punct de plecare pentru ducerea la bun sfirsit a sarcinilor
Insemnate ce revin etnografiei §i folcloristicii, in lumina directivelor trasate
de catre Congresele al II-lea si al III-lea al P.M.R. cercetarii stiintifice din
patria noastra. Studierea culturii maselor este chemata sa aduca o contri-
butie de seam/ la cercetarea istoriei poporului nostru, la cunoasterea vietii
lui materials §i spirituale de-a lungul diferitelor perioade istorice §i orin-
duiri social- economice, la reliefarea luptei lui de veacuri Impotriva ex-
ploatarii, ca si la evidentierea transformarilor profunde care s-au petrecut
in viata maselor in procesul istoric-revolutionar de construire a noii orin-
duiri. Yn aeelasi timp, pe temeiul adincirii continue a studiilor etnografice
§i folcloristice, a cunoasterii din ce in ce mai temeinice a trasaturilor spe-
cifice proprii vietii poporului nostru, vom putea intelege ci pretui in ade-
varata ei lumina §i valoare contributia poporului la opera de faurire a
culturii nationale, ca si la patrimoniul general al culturii universale.
Aceasta prezentare surnara se refers doar la citeva din aspectele §i
problemele dezvoltarii cercetarilor de etnografie §i folclor dupg 23 August
1944, trecind in revista unele din principalele realizari §i deziderate stiin-
tifice ale Institutului de etnografie i folclor. Avintul general pe care 1-a
luat dupe Eliberarea tariff intreaga noastra culture a cuprins, cum era
firesc, i domeniul etnografiei folcloristicii. Numai in anii puterii populare
etnografia §i folcloristica an dobindit locul ce li se cuvine In ansamblul
vietii stiintif ice de la noi ci s-au putut ridica la nivelul unor discipline de o
real/ actualitate ci utilitate pentru popor. La baza tuturor realizarilor
repurtate ping, In prezent, a tuturor succeselor, se afla indrumarea pretioasa
primita din partea P.M.R., conditiile optime pe care partidul nostru ci
statul democrat-popular le-au treat pentru progresul ctiintei ci
culturii in tara noastra. Cercetatorii Institutului de etnografie ci folclor
intimpina marele eveniment al implinirii a 20 de ani de la Eliberare cu
realizari concrete ci cu dorinta plina de elan de a continua ci dezvolta in
spirit creator cuceririle obtinute pins acum, pentru a contribui astfel la
inflorirea stiintei ci culturii noastre noi, la procesul de desavirsire a construe -
tiei socialists in patria noastra.

www.dacoromanica.ro
 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE :
GHEORGHITA RISTEA
Contributie la studierea aspectului muzical al problemei
NICOLAE RADULESCU
Institutul de etnografie si folclor, str. Nikos Beloiannis, nr. 25, Bucuresti
15-1V-1964

Cintecul nou este unul dintre fenomenele cele mai caracteristice

ale folclorului nostru contemporan. Aparitia §i dezvoltarea lui este stens
legata de mersul revolutiei populare din tara noastra. Manic prefaceri
care an transformat din temelii fata patriei au avut un rasunet profund
In viata oamenilor, In con§tiinta lor. 0 data cu schimbarea bazei social-
economice a Inceput sa se schimbe si felul de a gindi al oamenilor muncii,
a Inceput procesul fauririi noii con§tiinte, socialiste. Ca element do supra-
structura, folclorul se integreaza In acest proces contribuind activ la
Infaptuirea §i desavir*irea lui. Noua creatie artistica populara este un
factor de seams al formarii con§tiintei sociale noi. Cintecele, strigaturile,
poeziile noi oglindesc, In imagini proprii reflectarii artistice, viata noun,
lipsita de exploatare a poporului nostru, lupta lui pentru construirea §i
desavh'§irea orinduirii socialiste.
In anii puterii populare viata artistica a milioanelor de oameni ai
muncii din tara noastra a luat un puternic avint. Prin vasta opera de
culturalizare a poporului, initiata 1i indrumata de partid : lichidarea
analfabetismului, generalizarea invatamintului §colar gratuit, raspindirea
cuno§tintelor §tiintifice despre lume, contactul cu cartea §i cultura Wain-
tata gradul de cultura a maselor a atins un nivel necunoscut la noi In
trecut. Prin aceasta au fost create pentru oamenii muncii premisele unei
activitati artistice bogate §i. multilaterale. Numero§i oameni ai muncii
sInt antrenati i stimulati In activitatea de interpretare §i creatie. In fata
for sint deschise astazi perspective largi de afirmare. Sint numeroase
formatiile i concursurile In care arti§tii populari an posibilitatea sg-ti
desfkoare activitatea : brigazi i echipe artistice, ansambluri de amatori
qi profesioniste, concursuri de interpretare si creatie, emisiuni de radio

Rev. etn. role., t. 9, nr. 4-5. a. 835-385. Rueureeti. 1904

2. 0. 3222
www.dacoromanica.ro
336 NICOLAE RADULESCU 2

si televiziune, presa, colectii de folclor etc. Grija acordat/ de statul demo-

crat-popular bunurilor artistice ale poporului se vadeste §i In existenta
unor institutii cum sint Case le creatiei populare §i Institutul de etnografie
1i folclor, a cgror menire este stringerea si valorificarea, respectiv culegerea
ti studierea creatiei artistice a maselor populare din tara noastrl. Elanul
artistic al oamenilor muncii se manifest/ in prezent In forme dintre cele
mai variate, care prezint5, un interes deosebit pentru cercetarea, fol-
clorica,. Aportul creatorilor populari la, dezvoltarea, culturii noastre socia-
liste, la Imbog5,tirea mostenirii traditionale si la conturarea unor noi moduri
de realizare artistica, se cere studiat si pus in lumina.
Nona creatie popular*/ este un fenomen de insemnatate actualg,
cu care cercetatorul vine astazi in contact permanent. Studierea cintecului
popular nou parte integrant/ a folclorului nostru contemporan este
indispensabil5, omului nou de stiinta pentru ca acesta sa ajung5, la per-
spectiva cuprinzgtoare, multilaterall, a realit5,tii folclorice.
In rindul problemelor ridicate de cercetarea cintecului nou un interes
deosebit 11 prezintg lamurirea aspectelor legate de latura muzical6, mpecte
care privesc geneza §i evolutia stilului melodic al cintecelor noi. Plecind
de la aceste considerente vom urmari, In cele ce -urmeaza, aspecto ale evo-
lutiei muzicale a repertoriului la o informatoare de cintece noi. Vom face
acest lucru pe baza examingrii analitice-comparative a citorva exemple
concrete, din care vom tirade apoi sg desprindem unele concluzii cu caracter
mai larg. Intentia care ne-a animat a fost aceea cat, prin ilustrarea unui
caz particular socotit de noi tipic, sg contribuim la 15,murirea problemelor
ridicate de folclorul muzical contemporan.
Am ales in acest scop repertoriul cint/retei Gheorghita Ristea. In
aceasta alegere ne-a calauzit convingerea c5, ea reprezint/ un caz tipic de
informatoare creatoare contemporang, convingere cladita, pe urm5,toarele
considerente : a) continutul creatiei sale reflect/ interese esentiale, pro-
gresiste ale maselor de oameni ai muncii din tara noasta, avind ca atare
caracter popular ; b) In creatia ei intilnim uncle element* ale stilului
orgsenesc profesionist ce vadesc tendinta folclorului de a se apropia treptat
de creatia artistilor profesionisti ; c) in modul de vehiculare a repertoriului
la aceasta cint/reata intilnim, In anumite momente, mijloacele noi de
circulatie §i afirmare : ansamblurile de amatori, concursurile de creatie,
radioul, presa,, Inregistrarile pe discuri.
In afar/ de considerentele aratate, alegerea ne-a fost indicatA, si de
calitatile muzicale ale informatoarei : voce placutl si cu resurse, auz
muzical fin, o bun/ memorie muzical5,, inteligenta §i spontaneitate artis-
tic/.

Gheorghita Ristea s-a ngscut In anul 1927 in comuna Scundu din

Raionul Dr/gasani, Regiunea .Arges, Intr-o familie de tgrani saraci 2,8ezatA,
In sat de mult/ vreme : familia mea, ie de acolo, din mosi stramose
Oameni nevoiasi, pArintii munceau din greu ca 0, se poat5, Intretine pe
1 i. 24Q5?, C.I.E F.

www.dacoromanica.ro
3 CREATIA DE CINTECE NOl A UNEI ARTISTE POPULARE 337

din §ii §i pe cei opt copii. Proprietatea boiereasca acaparase aproape intreaga
suprafat5, cultivabil5, a comunei : iereau multi mosieri pe capu' oame-
nilor :Costa Avramescu, Draghi6escu, Ionita Traneu"2. Pentru muncile
agricole, mosierii foloseau mina de Merulocala. Conditiile in care taranii
lucrau pe mosia boiereasca erau dintre cele mai grele. Retribuiti insufi-
cient pentru truda lor, cistigul pe care-1 agoniseau astfel nu le ajungea
nici pentru satisfacerea necesitatilor minime ale traiului. Acasa, tabloul
mizeriei era dezolant : cind stateam la masa, zikeai c5, sintem niste
seare6i3". WA cum evoca informatoarea, intr-unul din cintecele ei (mg..
1785 a), viata de lipsuri §i saracie a familiei sale in trecut : Frunzulita
mugurel, /Cind eram eu mititel/ Si taica mai tinerel,/ Multe mad stiu de la.
el :/Ca din greu muncea, sarmanul,./ Nimeni nu-1 platea cu anul". Din
cauza tipului de sol putin prielnic agriculturii, economia sa tului se baza
nu atit pe cultivarea pamintului, eft pe alte indeletniciri : pomicultura
(cu precadere a prunilor), viticultura, avicultura, cresterea vitelor. Greu-
tatile materiale ale traiului muncitorilor agricoli faceau ca nevoia de brats
de munca sa fie acut resimtita, de aceea in familiile grace din sat munceau
toti, chiar §i copiii. La virsta de cinci ani Gheorghita, ingrijea de pasari,
iar mai tirziu a pg,scut vitele boierului. Inca de pe atunci a manifestat
inclinatii catre muzica : la sapte ani mer earn pe cimp cu Table §i cintam...
Ieream o mucoasa, cintam prin deal cu oile... Io tint de cind ieream mica :
sapte, noun ani4 ". Mai tirziu, amintirea dureroasa a copilariei, petrecuta
ca slugs la boier, o vom gasi prezenta In creatia ei (mg. 1728 h) : Cind
eram copil in sat/ Am trudit pe la bogat ;/ Toata vary alergam/ Cu nimic
nu m-alegeam". Din punct de vedere al evolutiei sale artistice anii
riei in sat sint o etapa foarte importanta deoarece impresiile acumulate
atunci au constituit fondul de baza al personalitatii sale artistice, fond
pe care s-au grefat ulterior alto elemente. Esenta acestui fond o constituie
graiul muzical regional oltenesc, mai precis nord-oltenesc, vilcean, cu anu-
mite trasaturi caracteristice : stil vocal ornamentat, melodica dezvoltata,
ritmica mult influentata de joc, existents tipului doing liber executata,
particularitati specifice de emisie §i interpretare etc. Or, comparativ eu
alte comune, Scundu si-a pastrat relativ mai Inuit specificul folcloric
datorita, in parte, si asezarii sale laturalnice fats de cane de comunicatie.
In acest chip Gheorghita Ristea a crescut intr-un mediu folcloric puternic,
viu si original.
In al patrulea deceniu al veacului, procesul de pauperizare a tarAnimii
sarace se adincea. Ajunsi la saps de lemn, tot mai multi dintre ei luau
drumul orasului, sporind rindurile proletariatului. Migratia era indreptata
indeosebi spre bazinul carbonifer al Vali Jiului si spre centrele economise
mari Craiova, Ploie$ti, Bucuresti. 0 data cu boala §i moartea mamei,
forts de munca a familiei Ristea a fost serios descumpanita iar copiii mad
mari s-au vazut siliti O. se Intretina singuri. Urmind calea batuta de multi
consateni ai ei, Gheorghita Ristea a pornit la oral. Asa a ajuns, la virsta

2 I. 24958 C.I.E.F.
a i. 24958 C.I.E.F.
4 i. 2495R C.I.E.F.

www.dacoromanica.ro
338 NiCOLAE RADULESCU 4

de 14 ani, in Bucure§ti. De acolo a luat-o un unchi la Foc§ani, unde a stat

81ujnica vreme de 4 ani. La Foc§ani a venit Gheorghita pentru prima oars
in contact direct cu comuni§tii, intrind dupa eliberare in rindurile
TI.T.C.-ului. In toamna anului 1944 se intoarce in Bucure§ti : am fugit de
la unkiu'meti, din cau,.za mizeriee". Cind iau na§tere brigazile de munca
patriotic ale tineretului; Gheorghita Ristea se inxolea,z5, in ele lucrind pe
§antierul de la Livezeni, la Hunedoara, la fosta fabrics A.P.A.C.A. Tot
in acea perioada Gheorghita Ristea devine membra a P.C.R. Putin mai
tirziu intra in productie pentru a se califica tesatoare. Daca transcriem
aceste momente ale biografiei sale o facem deoarece consideram ca perioada
aceasta a jucat un rol hotaritor in viata cintaretei noastre. Traind con-
§tient marile evenimente revolutionare din acei ani, Gheorghita, Ristea a
capatat int°1egerea fenomenelor not ale actualitatii §i a evoluat catre o
viziune artistica contemporana. In plina desfa§urare a revolutiei populare
s-a putut plamadi impulsul creator care sta la baza, unora dintre cintecele
sale. Paralel cu munca de calificare, Gheorghita a inceput sa activeze ca
interpreta' de muzica populara in brigada artistica a intreprinderii, iar
mai apoi intr-un ansamblu de amatori. Inca de atunci au inceput sa se
manifeste, in repertoriul executat de ea, unele tendinte innoitoa,re. In
perioada care a urmat, preocuparile sale pentru creatie devin mai accen-
tuate. Ca interpreta amatoare, Gheorghita, Ristea a sustinut o bogata
activitate interpretativa, executind atit cintece cunoscute tit §i propriile
sale cintece. A participat la diferite manifestari de promovare a creato-
rilor amatori de folclor, cum ar fi concursurile organizate de catre Casa,
Centrals a creatiei populare in colaborare cu Institutul de folclor ki cu
Radiodifuziunea, la care a obtinut premiul II in anal 1961 §i premiul III
in 1963. 0 parte din cintecele ei au fost popularizate prin emisiuni de
radios ci inregistrari pe discuri7. Ea insa§i este o raspinditoare a creatiilor
sale pe care le interpreteaza, cu diferite prilejuri, in Bucurecti ci in comuna
natala8.

In continuare, vom trece la urmarirea citorva aspecte concrete mai

reprezentative prin care Gheorghita Ristea poate fi socotita cintareata
creatoare folclorica.
Sa stabilim mai into calea, pe care cintareata a ajuns in orizontul
creatiei. Aca cum se desprinde din biografie, impulsul hotaritor i-a fost
dat de contactul i intelegerea marilor prefaceri ale revolutiei populare
din Cara noastra. Imprejurarile pe care le-a trait con§tient, viata in pro-
ductie, colectivul in raijlocul caruia muncea, toate acestea au constituit
factorul obiectiv, determinant, al inceperii creatiei sale. Con§tiinta inaltei
semnificatii a activitatii zilnice de productie pentru faurirea noii orinduiri,
con§tiinta participarii efective a ei la aceasta actiune au jucat rolul de
6 i. 24958 C.I.E.F.
6 i. 24958 C.I.E.F.
7 disc Electrecord" EPA 2983 2 (Ce-o avea neica cu mine") §i EPA 3019 1
(Cintecul primului cosmonaut ").
° v. fi§a de Inreg. mg. 1631 I z, 1631 II f si i. 24958 C.I.E.F.

www.dacoromanica.ro
5 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 339

imbold decisiv. Apare astfel clar conturata existenta unui imperativ

social care sta la baza actului de creatie folclorica noun, precum §i faptul
ca Gheorghita Ristea a raspuns, prin cintecele ei, unor necesitati social-
artistice obiective. Pe linga aceasta insa, orientarea ei pe fagasul creatioi
a fost inlesnita $i de anumiti factori subiectivi. Avem in vedere, in primul
rind, inclinarea fireasca inspre muzica a cintaretei, aptitudinile ei innas-
cute si cele dobindite. Ma cum am mai aratat, Gheorghita Ristea este
inzestrata cu insusiri muzicale de pret. 0 parte din predispozitii Gheorghita,
impreuna cu o soya a ei, de asemenea dotata artisticeste, le-a mostenit
prin filiaitie de la mama, bung cintareata. Este recunoscuta importanta
copilariei ca etapa deosebit de propice in fixarea ¢i dezvoltarea apti-
tudinilor. Mediul in care Gheorghita, si-a petrecut copilaria a fost prielnic
cultivarii cintecului. Aproape toti membrii familiei sale aveau preocupari
do aceasta natura. Cercetind sursele de unde infoi matoarea a invatat cinte-
cele constatam c5, cei care i le-au transmis an fost in principal : mama (mai
cu seama), apoi tatal, doua surori, unchiul, bunica, iar intr-un caz nepoa-
tele. in legatura cu aceasta, Gheorghita Ristea, ne-a marturisit : de la
mama $i de la o sofa. Oki cele mai multe cinte6e ; io cind ierc,am copil
imi plakea mult cum cinta iele9". A inceput sa cinte la o virsta foarte
tinara. La petreceri, si peste tot unde putea s5, asculte muzica, .era nelip- ,
sits : ma lua tats de la nunti, moarta de f9ame, ca statom nurnai linga
lautari. Doua, trei zile nu dadeam pe-acasal°". Mai tirziu, dupa plecarea
din sat, a muncit tutr-un mediu care-i dadea posibilitatea sa-si cultive
In continuare aptitudinile artistice, sa-si valorifice §i imbogateasca bagajul
folclorie. Este interesant sä notam explicatia pe care cintareata o da acestui
fapt : am trait inconjurat5, de elemente munntoresti si de la tarn, de
Melo, nu mi-am parasit ocupatia 1i obieeiurilen". Muncind in fabrics,
Gheorghita Ristea a fost deseori solicitata pe linie artistica si a avut o
bogata activitate de cintareata amatoare.
Acestea ar fi premisele care, cu timpul, i-au permis sa-si clarifice
$i canalizeze tendintele si preocuparile &are o creatie personals.
inainte de a vedea ce se intimpla in cintecele ei noi, s-ar cuveni,
poate, sa aratam ca anumite impulsuri creatoare se simt §i in cadrul stocului
traditional pe care cintareata si 1-a insusit. Si In cuprinsul repertoriului
traditional ea se mite', indeobste, en destula usurinta gi relativa libertate.
Ne vom da seama de aceasta examinind eiteva dintre cintecele traditional°
inregistrate de la, ea. S5, luam, bungoarg, cintecul Pe sub deal, pe sub
padure" (nig. 2095 g) executat de dinsa cu urmatorul text :
Mg. 2095 g
PS su' deal, p5 su' pcidure, i
(bi s)
MS dusSi sS culeg inure.
Mure negrc nu gSsli, (bis;
Cu neicuta mS vSzui.

9 i. 24958 C.I.E.F.
19 i. 24958 C. I.E.F.
31 i. 24958 C.I.E.F.

www.dacoromanica.ro
340 NICOLAE RADULESCU

Pune, fate, cosu jos Ba, neicuta, nu -raga,

Ca nu-ti mai e de folos, Eu sint a lui maica-mea.
Ia-ma-n brata, uite-asa, Gura mea-i roue din flori
DA-mi gurita, esti a mea nedata la ficiori.
Vino, fatd, printre fagi, De vrei, neica, sa ma iei
Sa-ti iubesc eu ochii dragi ; Vin, la maica de ma cei I
Ochii, floarea ctmpului, Eu sint floarea florilor
Yi shit dragi voinicului. 51 zlna padurilor.

In datele informative culese, ni se spune eu privire la acest cintec

Cuvintele-s de mine. Io le-am facut 12". A acorda crezamint integral depo-
zitiilor de acest gen ar fi desigur naiv, astazi cind cunoastem particularita-
tile atitudinii insului folcloric fats de tra,ditie iii usurinta cu care, de multe
ori, un simplu interpret 10 atribuie inovatii indelung elaborate de colecti-
vitatea artistica. Un simbure de adevar 'Amine totusi in cele afirmate de
cintareata. Intr-adevar, episoade ale temei cintecului mai circula, variat
contextate, In zona subcarpatica a Olteniei i Munteniei. Gheorghita Ris-
tea preia la Inceput un motiv existent (versurile 1 4) si aduce in con-
cluzie un altul, de asemenea reminiscent5, traditional (versurile 19 20)
Intre aceste doua jaloane extreme intra in action Ins fantezia interpre-
tei, sesizabila in modul de jonctiune al motivelor, $i, mai ales, in detalierea
fabulatiei, facuta intr-un mod personal care denote tendinta cintaretei
de a dezvolta, prin perspectiva unei optici proprii, datele cunoscute. -Cu
caz oarecum analog ne este oferit de cintecul Cucule, cu pan/ Burg," (mg.
2095 p) (ex. 28). Referitor la textul sau, ni se declare : asta le veki,
textu' ; 1-am mai inflorit lee 13 ". Confruntindu-1 cu citeva variante
publicate si de arhiva 14, ne putem da seama ca, desi motivele lui
de baz5, sint cunoscute, imbinindu-le cu unele elemente proprii, Ghe-
orghita Ristea reuseste o sinteza care poarta pecetea unei expresii per-
sonale.
Aspecte similare ale tr atarii mai libere a fondului traditional intil-
nim la Gheorghita Ristea si in ceea ce priveste muzica. Vora compara in
acest sens unele variante melodice Inregistrate de la dinsa cu cele culese
de la alti informatori din aceeasi comuna, deci din acelasi mediu care i
le-a transmis Gheorghitei Ristea. Incepem cu cintecul Pierire-ai, dorule,
azi", Invatat do informatoarea noastra in comuna natala 15 pe care-1 dam
in paralel cu doua variante apartinlnd altor eintareti :

12 v. fisa de inreg. mg. 2095 g.

13 v. fisa de inreg. mg. 2095 p.
14 V. C. Ciobanu-Plenita, Cuutntdri adlnci.. , Craiova, 1909, p. 191. G. F. Ciausanu,
G. Fira si C. M. Popescu, Culegere de folelor din judetul Vilcea si Imprejurimi, Bucuresti, 1928,
P. 75. Mg. 514 o si mg. 515 p. C.I.E.F. culese din Nucsoara, rn. Curlea de Arges, reg. Arges.
0 variants a Post cintata la radio de c5tre Tita Barbuleseu.
15 v. fisa de inreg. mg. 2095 i.

www.dacoromanica.ro
 CREATIA DE CINTECE NOl A UNEI ARTISTE POPULARE 341
t: 1111
Giusto P= 240
mg. 2095i
MA AM.
.
ire-rr....- mom ri
M.IW7M1.1 it III
Pie - ri - re-a; do - ru - le_ azi Ca ta_
1111
II
= 154-160 I
mg. 1964 .441..z=m
..AMM 1 ro

www.dacoromanica.ro
.11 111111
u.I
Pal Pie - F ..!=
re-ai do - ru -3-le _ la zi_ 61f ma
1
mg. 196,5 ,
I
8............
..MEM.M.4 1
.1) - 228
m.. mat'assr-v-SMIsbain
it
..IA-
r AEI
IM ./M
I 7-
..11? MEM= IWAgr fl. MIN1.71MMINJ
Fran - zu

11. 11
1M

1111%
MO.=
1 IM=s-ima..wo.at
MB 86,11 ME MIW.
111=1
li - tá_ tel di_ praz
1111 .11 ----
Pie -

milli
ri - uu

111
II
Irgims.,=..=,=
....
Mb
Mar .
a

........
==
.
II,M IIIMPi

ma
scap

O
0.)
0

scap_
_
-.....
.Il

.1M
A

o'd
di
.0%

N,....
O..._. I 1 '
l

ne
11
gr.=.==
IINIME
--. I
ca - II'

caz
=IC......
.

-
e:

-- MI.-==1
Pie - ri
--L..:
:

Pie- ri
I -AM Of ilf

-
....

=CI=
re-ai
re-ai do -

do -
Allt:=
mooing im,
=111MWIF M.

DIV
.
It I
'ra

III
ti

IN
EOM/ bN ..... =NM
re-ai do ru ;;II az rtii Pie - ri - re-al do -
ornammplimirirmorrzsmagiWrtia FIENIMER =mem=
ru - le mii-ne_ Si ma Map n to da li - ne
F.°
ru - is et scap s-of Ca - zi
342 NICOLAE RADULESCU

a 0111 A ME10-- Iii

...Mi..
IV .1MMIN0111
0
41.111111111
Nr.,,
IMI.,11.
=WNW
.
IMMMUMEMMEMI
IM aM. ME
.MI 00 111^111i MINI MM. 11Y1M, NIM
IMO1
MM =.I n1,M=
Wi-.
1.....

marne -si Ems+

V
pe
ns mim a
Ems'=wow ENwmin -MNemm.-
mul di- ti - ne Pie ri re-ai do -

! ME Mr
0

171=I.1.=
MI, IMP 11
,M /,'"11
-
a tempo
=/MI
6 M.= snamlimmwa
sEMI
=mr-m-:= 1
=/-1,111==1.1M1
M.AMIMMAI=1M =MIN
=0,.JIM"MI1
.1M1M111

.0
11.11Y.M1 MOM
MMI"

rd - le
It de_

mti - at
greu

01..71,
Pus

MNIM

Sa
pe

ma
su

iiiA-im
EINE
Mr 1/
-MI
=NI
.=
scap si
fie - le - lul_

5. ...w-a-
FMutataininw.mm.amma
J.Aviramlommimmowit

/.0 di_
mieu.

- /7e
r:

W 4

L......
.
............
li
...,..
......
. =Elmo m..II1
_......,,.._
...........
011 =ma
1=
11 .A0
nw mr,a..,
AMM an=z1mr=iI
MI=GMINP
MMI.
MMIN=M1=a1 MP MI
,1,.

ru- let_ mil - sea - pe 0 All Ora ti-

Mg. 2095 i Ex. 1

Pierire-ai, dorule, azi De n-ar fi cling si izvor,
Ca sa ma scap (la necaz ; N-ar mai fi pe lume dor,
Pierire-ai, dorule, mline Pasari n-ar mai ciripi,
SA ma scap si cu da tine, Flori In lunch n-ar mai fi.
CA nu esti dor ca doru, Nu ti-ar sta, padure, bine,
SA to poata duca omu : De n-ar cinta cucu-n tine;
Esti ca muntele de greu, Nu-i sta bine codrului
Pus pe sufletelul micu. Far' de glasul cucului.

Mg. 1961 s Ex. 2

Pal, Pierire-ai, dorule, lazt,
} (ltis)
SA ma scap s-o cid nacazt;
Picrire-ai, dorule, mime,
} (Mal
SA ma scap gi io da tine.

CA dorul este ca doru, Ce rau i-ar sta codrului

Dc nu-1 poate duce omu ; Far'da glasul cucului;
E ca un munte de greu, De n-ar fi tint si izvor,
De sta pe sufletul met'. N-ar mai fi pe lume dor.
Cucul de n-ar fi pe lume, Dar da mine nu-i pleat
Padurii nu i-ar sla bine: SA iubesc ce mi-este drag.

www.dacoromanica.ro
9 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 343

Mg. 1965 11 EN. 3

Frunzulita, foi dA praz,
Pierire-ai, dorulet, az, mai,
Pierire-ai, dorule, az,
Sa scap io da nacaz, mai;
Picrirc-ai, dorulet, mtine,
SA scope omul dA tine. j (bis)

Cad to nu iesti dor ca doru, PAdurii nu i-ar sta bine,

SA to poata duce omul : Caci cucul toamna chid pleacA,
Esti ca pamtntul da greu, Bamtne padurea moarta,
Ce-atirni pe sufletul meu. Cu toata frunza picata,
De n-ar fi cucu-n padure, DA cuculet blestemata.

Yarianta Gheorghitei Ristea tontine doug rinduri melodice noi, pe

care nu le Intilnim in celelalte doug cintece. Desi aceste noi rinduri melo-
dice nu lungesc dimensiunile cintecului (care rgmin la 8 rinduri), ele fi
dau, totusi, un plus de substantg muzicala. Observgm cg, In ex. mg. 1964 s
si 1965 h, ultimele patru rinduri melodice nu sint decit repetarea unui
acelasi rind, cgruia cintgretul nu-si inggduie decit sg-i modifice sunetul
de cadentg. Mai mult, la mg. 1964 s, aceste patru rinduri reprezintg re-
luarea, cu infime variatii, a rindului melodic 2 (prin repetitie $i 4). La mg.
1965 h, rindurile melodice 4 8, desi derivg tot din rindul 2 (alias 4), ne
apar mai depastate de el, datoritg varierii ingenioase. Filiatia for se poate
urmgri, insg, foarte clar comparind rindul nr. 2 cu rindul nr. 6. Astfel, de
fapt, In mg. 1964 s si 1965 h, nu putem vorbi decit de doug rinduri me-
lodice deosebite care genereazg strofa melodicg. In varianta Gheorghitei
Ristea (mg. 2095 i) se renuntg la ultimele patru rinduri (adica, la repetarea
unui singur rind), in locul for ggsindu-se acum doug rinduri melodice deose-
bite. Aceasta are drept consecinta ridicarea numgrului de rinduri melodice
diferite de la doug la patru. Aspectul formal al ace stui fenomen ni se prezintg
ca o contaminare, insg ca o contaminare de un anumit tip, In care un singur
rind melodic (repetat) este inlocuit cu doug rinduri melodice. Faro sa, fie
vorba de o spargere (lgrgire) a formei, varianta Gheorghitei Ristea Imbo-
ggteste continutul melodico-ritmic al cintecului printr-un spor de substantg
muzicalg. Gradul avansat al contamingrii ne face sg ne gindim la faptul
ca cintareata noastrg a trait ani de zile In mediul orgsenesc $i a venit des
In contact cu profesionisti tai semi-profesionisti de muzicg popularg. Nu
este exclus 0, fie vorba de o contaminare cu variante cunoscute prin radio,
sau prin miscarea artistic, de amatori 16. Pasajul In discutie a fost insa
creator asimilat In stilul propriu al cintgretei.
Indeajuns de deosebitg este §i melodia urmatoare (Mg" dusei sg ar
In coasts" mg. 2095 n, cintatg de Gheorghita Ristea) fatg de aceste doug
variante care o insotesc, culese In comuna Scundu :

16 V. L. Paceag, Tara mea e lard dragd, Ed. muzicala, Bucuresti, 1960, p. 99 100,
unde melodia apare Intr -o forma mai schematics, cu un ritm punctat.

www.dacoromanica.ro
0
344 NICOLAE RADULESCU 10
I'
41 = 120
21795.0 ruotimmimairmal mom iamb.
r
MI du- ra 5. ar to cossia SI_ at -man hi- ft,i
J= 100 I.
Ale
Ing f.964n

www.dacoromanica.ro
Pal MI- eel sit an in_ cols- to poi mai
= 108 -112 -S
mg1964e III

7mffwprziL
iru-lei de a - rf

gw,1:E,wz
Ma mull Al Si sa pui
1E1
Ma du - tel :I 1:3
at to
ON*
Si it - min lri - Poi
IT\
II II
((11 E
Ma du - at tn_ coat - Pa Si almi pui hi -
4r. 4 1CZa. O e
et
chi

.
Mr Ii:.,-...
2.,.PMMI11
TAZAV=1:
Lt.t......

Si o

-
=1 -.. Mo...
.,......m.....
1171.17- dd.._
--
....5=5:-..

...m..
Me'
1s. NZ..=.
de

,,

Ilia
ne - vat- PI
-.....,.,
....z......................... '..c...=:
....-....,;

a
--.

Imi

== -r.r.
NMI
.._
Ma la_
doi -

rs
Lei
al igss...,..
.1P
..

=
M,

04-1
.1

)1
--"We
- de-a- ca- A_ P/u- gal_ cu
tri
--I-,
..,
lual
,..
Cu mi
,
ne
,--,y_
dol-- be. /nal
/7 \
11 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 345

Mg. 2095 n Ex. 4

MA dusai sa ar In coasts,
1 (bis)
SA semdn trifoi,
Si o mindra de nevasta (bis)
!raj doinea la boi, mai.

Lasai boii sA mai pascA Dupa ce baui tot vinul,

Linga doi tufani, Galbin ca Minna,
Si-ncepui sa beau din plosca Imi veni un dor, a§a,
Vin de Draga§ani. Dor de la Maria.

Mg. 1964 n Ex. 5

Pai, MA dusei sa ar In coasts
Si sa-m pui trifoi, mai, (No)
Si luai cu mine de acasa
Plugul cu doi boi, mai. (0iA

Lasai boii sa mai pasta $1,-ascultInd la cuc,

Intre doi stejari, Ma trezvii prin ansfintit ;
Si-mi baui vinul din plosca, Tare-am fost mirat
Vin de Dragasani. Cind vazui boii-njugati
Dupa ce termenai vinu, Si locu arat.
Galbin ca lamlia, Maria tInea de coarne
M-ajunge un dor de-acasa, Si striga la boi,
Dor de is Maria. far eu rasuceam tigarea
Scosei creionul sa scriu, De tutun de foi.
SA §tie §i ea, Luai pe Maria cu mine,
Si-mi baui vinu din plosca, Tot satul sa §tie,
Cu gindul la ea. Si facui d-o nunta mare
Imi pusei plosca su' cap, La Sftnta Marie ;
Aproape de plug, Muzicantii mi-o cintat
Ma dedei putin pe spate Tot ce-mi place mie.

Mg. 1964 e Ex. 6

Ma sculai de mult sa art
Si sa pui trifoi, mai,
Si luai cu mine de-acasa 1
Plugul cu doi boi, mai. (bis)

Dajugai boii sa pasta M-a ajuns un dor de-acasa,

Linga doi §lejari, Dorul de Maria.
Incepui sa beau din plosca Incepui lute sa scriu,
Vin din Dr145§ani. SA §tie §i ea,
Dupe ce termenai vinu, Si-ncepui sa beau din plosca,
Galbin ca 15mlia, Cu gindu la ea.

www.dacoromanica.ro
346 NICOLAE RADULESCU 12

Se poate deslu§i in varianta Gheorghitei Ristea influenta execuiiei

cu acompaniament de taraf orkenesc.
Deosebiri pronuntate comportg de asemenea variantele cintecului
Drag*/ mi-e noaptea de vara". Iatg cum interpreteazg Gheorghita Ristea
acest cintec (mg. 1631 II f), pe care 11 algturlm unei variante lnregistrate
In corn. Scundu (mg. 1968 j) :

mg.1631 Hf
aI:MJ
I.%I
.
IMAM' MI=
..S1=
3
J= 110

Ir-1=11,11
.1M,./
1111
t. ...i. MM1.7.1=1
= allaGI11.
r twom Ram! P'..
11===.1r
,,--.7111C=
1111%=.4116/M

Faa -ie ver - de co 178 - ga - ra Ora- ga mi-e noep - tea de va - it

J = 110 r
mg.1968j 8
AZ'
.Z mi INE.MINI...,.=a"..'''''."'nn..
I Eu./M
MENNE r=faMMIN IM1 NMI=
0 MEMIIMMI a
I
OM 0a -AM/ .0- W.=.
MolIMM=1=VININ
IN
INE MVPM

frun-zu to r o ne - ga - it Dra - ga mi-e neap - tea de va - ea *

ta=pn 1 111=1. 1110.. I1

.1G1 =ItIM
NZ MI
=5". REMIT M-

Cind stau co - pi - le - le-a- fa - ra Si ctn - to a se o - moa - ra

NV

frun-zu - li - la 6:14 ne - ga - it Ora- mi-e noap - tea de va - Pi

Hai hai do - ru - let hai Cu min dru-ta cum mai staff

=virsarammow.....=.
r..
0 V.g.
MP AM ,
.

.m.a= ialm.=.,., w.-

\
1.A.,. _........j=kr.ur,...
MIN.!.
vrat
MI ME .111/
rz=
...
-
w

Clad dorm co- pi - le - le a- fa ra Clad dorm co-pi - le - le-a -fa ra

Hai hai min - dru- to hai Da-mi gu ri - la-n deal pe "dal

- no Le nu to lea na

www.dacoromanica.ro
13 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 347

Mg. 1631 I1 f Ex. 7

Rf.
Drag imi e cucu cIntlnd
Si pa mindra mea iubind.
Rf.
Ce stai, cute, -asa mirat
Si nu chili cum al cintat?
Rf.
Ori nu-s gize prin padure,
Si-n poiana rugi cu mure?
Rf.
Foaie verde s-o negara,
Draga mi-e noaptea de vara,
Chid stau copilele-afard
$i cfrita 'IA se omoara.
Hai, hai, dorulel, hai,
Cu mindrufa cum mai slai?
Hai, hai, mlndrulo, hai,
Dd-mi gurifa -n deal pe plait
Lai cat local prin gradini
Parc-as fi din loc strain.
Rf.
Ne-ai lasat stingheri irudind,
Ne-ai g.isit uniii muncind;
Rf.
Si-ai 1.7isat pluguri cu boi
Si-ai gasit tractoare noi,
Rf.
Jar bucatele din Ian
Sint mai mindre decit an.
Rf.

Mg. 1968 j Ex. 8

Frunzulita s-o negara,
Draga mi-e noaptea de vara, (bis)
and dorm copilele-afara, (bis)
Rf. Lino, Lenufo, Lean&
Eu, pais prin asternut, Leano, ochii tai din cap
Ma bag ca sa be sarut, SA mi-i dai ca sunt de leac ;
Rf. Ochii sunt de lecuit
Ma bag seara si plec ziva, Si tu, Leano, de iubit.
Rf.
Ca nu ma lasa Maria.
Frunzulita matostat,
Rf. Lino qi Mdrioard. MIndrirta m-a blestemat
Sus pe dealu Gorjului, SA ma vada spinzurat
Facui leagan dorului, Rf.
Leganai lb ieri si azi, Cu-o funioara de tei
Mor fetele de ndcaz. Deasupra patului ei,
Rf. Lino, Lenufo, Lean& Rf.
Mor fetele de nacaz, SA sa rupa funia,
MA vede baiat viteaz. SA' caz In pat linga ea.
Rf. Rf

www.dacoromanica.ro
348 NICOLAE RADULESCU 14

Varianta Gheorghitei Ristea, deli Incepe ca cea din Scundu, se de-

parteaza cu totul In partea a doua de mg. 1968 j, capatind alts substanta
melodico-ritmica. Refrenul folosit de Gheorghita Ristea este foarte lung,
ma cum se obisnuieste, bungoara, In cintecele banatene. Muzicaliceste,
este alcatuit dintr-o singura fraza de dimensiunea a doua rinduri melodice..
In rindurile melodice corespunzatoare (5 6) ale mg. 1968 j constructia,
este bazata pe motive. Refrenul, propriu-zis, este asimetric, pe versuri
catalectice. Dupg aspect ar putea fi de provenienta lautareasca.
Din aceste comparatii rezulta o concluzie importanta $i anume ca
preocuparile innoitoare, creatoare, ale Gheorghitei Ristea nu sint Intim-
platoare, ocazionale. Asa cum vom vedea, ele constituie o constants a.
personalitatii sale artistice.
Modalit'atile de contributie ale informatoarei noastre la creatia fol-
clorica noug, se manifests sub diferite forme. Una dintre ele este creatia,
de texte poetice. in legatura cu aceasta am remarcat faptul ca, ea corn-
pune versurile cintind. Acest lucru dovedeste conexiunea care exists In
constiinta creatoarei Intro vers §i melodie, oglindeste straduinta ei de a
Inflptui o concordanta cit mai deplin'a intro continutul poetic :Ii acela
al muzicii.
Tematica abordata de catre Gheorghita Ristea. In versurile sale este
variata ski tontine moduli de realizare poetics de relativa diversitate. Ma-
terialul tematic de WA, it formeaza viata noua a satului si a tarii. Crea-
toarea desfasoara inventivitate i fantezie In Inlantuirea ideilor si in ama-
nuntirea subiectului In cadrul aceleiasi teme. Spre exemplu, dragostea
pentru partid, pentru tars gi pentru popor, este Intruchipata in imagini
poetice cu totul diferite In textele mg. 2095 o (Oa leagan ca frunza-n
fag", ex. 22) si mg. 1785 c (Se-opreste pasarea-n zbor", ex. 29), dar de
fiecare data la fel de puternic si de convingator. Temele preferate ale ere-
atoarei slut : descrierea noilor constructii de pe Intinsul tariff, viata si munca
In satul socialist, voile relatii dintre oameni. Ca modalitatitrepte de reali-
zare a creatiei de texte, Intilnim urmatoarele cazuri :1. Adaugarea de versuri
noi unui cintec traditional, in ma fel incit arcesta, capatind alt sons, iii
schimba continutul (v. mg. 1631 II f Drags mi-e noaptea de vara, ex. 7).
2. Compunerea unui text pornind de la un altul, mai vechi, a carui
tematica o pastreaza dar Ii da o noua tratare gi o noua rezolvaro (v. mg.
2095 k, Maicuta m-a maritat", ex. 11 ; mg. 1728 g Maicuta, nu ma mit-
rit", ex. 13 ; mg. 1728 h mai Meal din colectiva", ex. 21). 3. Orearea,
unui text nou, independent in continut fats de vechile versuri ale cinte-
cului (v. mg. 2095 h Bin.e-i In gospodarie", ex. 9 ; mg. 1785 a Cind eram
eu mititel", ex. 15).
Printre creatiile de acest ultim tip ale Gheorghitei Ristea Intilnim
unele de o deosebita maiestrie i frumusete ma cum este, de pilda, urma-
torul, inchinat primului zbor cosmic al omului (mg. 2096 g) 17 :

Semnalam, ca un fapt care prezinta interes pentru urmarirea modului cum intra
In circuitul folcloric unele creatii populare noi, ca, difuzat prin radio, acest cintec a fost
Int (dna circulind ca variants In corn. Priboeni, rn. Gae§ti, reg. Arge§ (mg. 2179 hh Pe sub
soare, pe sub nor", Inregistrat de E. Cernea).

www.dacoromanica.ro
15 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 349

1. Printre astri, printre nori, 2. Soare, sa-1 primesti cu florl,

Zboara Iurii calator, Ca e tInar cillator
Cu zmeu aprig gi rotat, El in dar ti-aduce tie
Din Uniune plecat. Multi pace, bucurie.
3. Si-a plecat din rasitrit, 4. Zboard ca un Fat-Frumos
Unde-i omu'f ericit. Soare, sd-1 primesti voios,
$i e primu' zburator Cd strdbate un drum mare :
Fiu al Sovietelor. Drumul pacii-ntre popoare.

Trecind la muzicg constatgm cg aportul informatoarei la dezvoltarea

melodicii cintecelor din repertoriul ei se traduce In primul rind prin ele-
mentele de stil personal in interpretare. In esenta, aceste elemente provin,
la cintgreata noastrg, din stilul specific local, vilcean, care a stat la baza
form atiei sale artistice. Ele se manifest/ In preferinta, pentru anumite
mijloace stilistice cum ar fi, in melodic/ : ictusurile expresive care produc
efectul unor sunete se/Tate, usor strigate (notate in lucrarea de fat/ cu
; apoi, oscilatia expresivg pe uncle sunete mai lungi, comparabilg cu
vibrato-ul instrumentelor de coarde ; in contrast cu acest procedeu, emisia
specificg, nevibratg, din hguliturile oltenesti ; figuratii executate uneori
Impins, sacadat, de unde rezulta impresia de spiccato. Printre particulari-
tatile de ordin ritmic mentiongm influenta jocului, In special a sirbei.
Din eapul locului constatgm la informatoarea noastrg o atitudine
active, voluntarg, fat/ de cintecele pe care le cunoaste. Aceastg pozitie
fi determing propria evolutie stilistico-interpretativg. Se manifestg doug
tendinte In repertoriul cintaretei : 1. Pe de o parte, de pgstrare a stilului
local In elementele lui cele mai caracteristice ; 2. Pe de alts parte, de a
imboggti i primeni acest stil cu ajutorul experientei personale, a propriei
sale viziuni artistice. Cea dintii tendintg se .vgdeste intr-o serie de fapte
cum stint : componenta repertoriului activ, din care informatoarea 15i
alege cintecele pe care le interpreteazg In mod curent si care fi slujeste ca
fond do bazg pentru crearea de cintece noi. Atentia ei principa 5, in privinta
repertoriului este indreptata spre a alege, In primul rind, cintece de stil
local. Din 49 de cintece diferite inregistrate ping acum de la ea nu am in-
tilnit nici unul care sg fie din altg regiune. Alai mult chiar : cant /recta
d ,' silinta de a promova, pe cit posibil, noi melodii locale, inc/ nedifuzate,
necintate la radio. Mind o foarte bun/ cunoscgtoare a repertoriului radio-
fonic 18, ocoleste, spre exemplu, cintecele Mariei Lgtgretu, originarg din-
tr-o zone folcloricg Invecinatg. Asadar, Gheorghita Ristea manifest/ o
atentie deosebitg pentru valorificarea resurselor artistice ale folclorului
muzical-poetic al regiunii ei. Dar cintareata nu se opreste aici. Ea cultivg
consecvent In interpretare o serie de particularitgti de executie locale,
vllcene. Totodatg, pe baza sistemului stilistic asimilat, trece la particula-
rizarea, la Imboggtirea lui. Acest fapt este vizibil in preferinta pentru
ie Fapt constatat de noi In repetate rinduri, 5i verificaL cu prilejul unui experiment.
Audiind o culegere facuta in comunele Scundu 51 Orlesti, rn. Drag rani, informatoarea a
detcctat prompt toate cintecele care se execute si la radio.

www.dacoromanica.ro
350 NICOLAE RADuLsscu 16

anumite elemente stilistice pe care le utilizeaz5, cu maximum de frecventa ;

introducerea unor elemente noi, selectate din alte stiluri (amatori, l'autari),
printre care mentioam simtul proportiei binare, obiceiul de a numgra In
patru sau §ase timpi atunci cind cinta, element de influents orkeneascl,
provenit din contactul cu muzica tarafurilor. Aceasta face ca aproape toate
fermatele cintecelor executate de ea sa dureze un numgr par de timpi.
Toate aspectele pe care le-am enumerat 10 gAsesc o manifestare elocventa
in creatia sa de cintece noi.

in afar de aspectul stilistic, constatam ca contributia informatoarei

noastre la dezvoltarea laturli muzicale a repertoriului sau rezulta foarte
adesea din interventii de naturg modificatoare ce imbracg uneori luta-
ti§area unor elemente sau acte de creatie propriu-zisa.
Vom incepe examinarea repertoriului de cintece noi al Gheorghitei
Ristea cu cintecul Bine-i In gospodgrie" (mg. 2095 h).
Giusto P. 228
mg. 2095h

Fron-zu - li - to flori din_ vi - e 81 - neti

117 gas - po - da ri - e &un- zu - ta

flori din vi - e_ Bi - ne-i fn gar po - da ri- e

/.1..-
A
IMP,
=1..
V1 =0"-MM I=Mt=1111=1Irf
IMAM /11111=1111
=., i f/IM .......
=1111 1

.....,
a
,11
wow .
MEM MM1 OM .
--...,.....

MUI7- ca noar - tra-1 o min - dri-e 8i -a - vem ma re

.0- cu - - a _ - en none trV

A.M.ai1 111 t,
Ar:111
0

VI
Mama.
El NV' I
ME
cN 1IM =NMan-a
MN MP'
re.;
MEE 1
I. ammr Am...-=sa
ammr-a-

0 I71117 - dri- e La noi fn gar - pa - da - rl - e.

www.dacoromanica.ro
17 CREATIA DE CINTECE NOT A UNEI ARTISTE POPULARE 351

Mg. 2095 h Ex. 9

Frunzulitri flori din vie, }
(bas)
Bine-i In gospodarie
Munca noastrA-1 o mindrie
$1-avem mare bucurie ;
Munca noastrA-i o mindrie
La not In gospodarle.

FrunzulitA de mohor, AstAzi, munca-i o mindrie

Ymi trimite mindra dor La not in gospodarie.
Pe-o foaie din lanul for : FrunzulitA murele,
Si la ei munca-i cu spor. Mlndru- nfloresc satele,
Si iar verde ca sacara, Cu scoll multe de-nviitat
Asa este-n toata Para; Pentru copiii din sat.

Textul este treat de Gheorghita Ristea In iarna anului 1961. Cit

Triveste muzica, in ea recunoastem cu usurint5, melodia cintecului mg.
2095 i, exemplificat mai sus (ex. 1, p. 7), foarte raspindit in tot nord-
-estul Olteniei. Acest lucru ni-1 confirmg, de altfel, chiar creatoarea, care
recunoaste a a pus textul pe melodia cintecului Pierire-ai, dorule, azi",
invatat de dinsa in copilarie, in comuna nata15,19.
Am vazut ce diferente exista, intro modul In care execute acest cintec
Gheorghita Ristea $i modul in care 11 cunosc alti informatori din comuna
Scundu (supra, p. 7 9). Ar mai rAmine BA vedem dacA faptul ca melodia
a primit un text nou a atras dupA sine modificari in continutul muzical.
Comparind cele dou5, melodii constatam de indata, ca aspectul for este
foarte apropiat. DatA Bind evidenta apropierii lor, sesizabilA la o simple
citire, socotim ea nu este necesar BA mai analizam melodiile. Deosebirile
dintre ele slut foarte mid si nu depAsesc cadrul variatiilor de executie 20.
Este clar, credem, ca in acest caz avem de-a face Cu o simple adaptare,
aproape o substituire a unui text prin altul, lucru care n-a atras dupa
sine modificari de seams. Reamintim cA acest fenomen se intilneste des
atit in folclorul traditional cit §i in folclorul nou. in cazul de fatI avem,
deci, de-a face, In ceea ce priveste modul de tratare al unei melodii careia
i se adapteazA un alt text, eu o analogie intro sistemul de executie din
folclorul nou $i acela din folclorul traditional.
Un caz aproape asemAnator 11 reprezintA doina Maicuta m-a ma-
ritat" (mg. 2095 k) al carei text poetic nou, original, informatoarea fl
interpreteazA pe o melodie cunoscuta deja cu acelasi titlu 21 :

12 v. fisa de Inreg. mg. 2095 i.

20 adica al unor variatil minimale, nepremeditate, inerente oricdrei executii
iolclorice.
21 Melodia cu text vechi este destul de cunoscuta datoritA si faptului ca a Post cIntatA
la radio de cAtre Maria Tanase.

$ - 0. 8222

www.dacoromanica.ro
GO
a-
352 NICOLA E RADULESCU ,I3
E ., 'z
rff:17llim

C
III!
..::-, ....
Parlando rubato ._,C
( I EL
'AIR 1
.c
I
mg. 1668g FIT.=1.Ma7
MEM NE, E.- 1. [ SMV=1Z: 1
im, I
)
Foa - le
I
ver-de Ac. ..to
4.,
[ C-1. Z.: ) Cr% I.
Molt° rubato, parlando I A.
. ;A/ .. A, III ro
- A.
I
a =.

www.dacoromanica.ro
.01 INV
mg 2095h. - "Ang
Ilar . MIIMP.
i"1.
) MIIMMIWt
tc.
ro
Hal foa - ie ver- de -tos-hr
E
.1tl11.
..st .. I'
-___."
Cu .. ta ma ma- ri - tat
iE
11.-2=
---
ll.
.....-..
=ze
= WNW
,._..
. M

O
.=......r..,,
MIMEMM
Mai Ou-pi- un ba - ;at be-
_
-,..
11
- - .....-
--- - - - ,..,.,
s7=r-'; liat
ImAirII ez.
.___ ...-.........=3,
...
1.1,
........... Mi, WW ..r
.._.. _-
mim IMIN. .....-....
EMI MN,
MEM
II
NAi - cu- ta m-a ti- ta li Du- p4._ on - iat din co3 sat
.. ;jl1= ....7.s--.-ps -a MINft IIMIN
Same mWI1.
MS= MI
or =1= f.,"1115111
Cel mai u tit din ral Si ciao_ it re - deam vs- ne
1 II
risrej ---
r.- II
iM1 brig
1 Yred - nic e
/.1.11Mi
in?
wv
:l 1=-...=1...
l/..111
de
Ewa..
7..

li- u - dat Clad vi- ne sa - Pa do ion - ci

_... -..- IMIL..
-. a ,,..,1,
=MOM
MII..
19 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 353

Mg. 1668 g Ex. 10

Hai, Foaie verde lemn uscat,
A1dieuta m-a maritat
Dupd un bdiat bogat,
Cel mai urn om din sat.
Si and 11 vedeam cd vine
SA stringea inima-n mine,
M-apucau frigurile
$i toate tristetele,
Of, Si toate tristetele, mai.

Cind venca, dracu-1 Itia, Si and II vedeam ca vine

Cu milu-n bratd stAtea ; SA-mi creased inima -n mine,
Si-ntr-un cintec 11 tineam : SA-1 spit] camasa cu roux,
Barbate, arde-te-ar focu, SA-mi fie dragostea noun,
CA tu mi-ai mincat norocu, S-o usuc pe rozmarin,
Tu mi-ai distrus si viata La umbra de trandafir,
Si mi-ai ofilit fata ; Cu sulfind s-o-nvalesc,
C-ai crezut, dd ielti bogat, Pe obraz s-o netezesc.
Nevastd t-ai cuinparat ; Si sd credeti, oameni buni,
Mai bine Iti cumparai CA ce vii spun nu-s minciuni,
Funie si te sptnzurai, Ca Intr-una i-am cintat,
DA tine sa fiu se/Tat Da cu zori piny -n serat,
Si sa-mi ft luat ieu bArbat, Ptna cind s-a spinzurat.
Unu frumos si sarac ;

Mg. 2095 k Ex. 11

Hai, Foaie verde matostat,
Mdicuta m-a mAritat
Dupd un bdiat din sat,
Vrednic e de laudat.
Cind vine sara din luncii,
Ii dau gura Ii se culcd,
ti doinesc ala, cu dor,
Sd-i fie somnul usor.

Foaie verde iasomie, Ia te uita tu, Marie,

Plin este de voinicie, Cit de bine-ti lade tie
Cu lion' mtndre -n pAldrie, Fruntale -n gospoddrie.
Fruntal In gospoddrie. Toata ziva legi Ia spice,
Si cind vine din dimple Cu flori albe In cosite,
Cu mult drag Imi zice mie : $i lunca ride la noi,
Ga mult ne iubim noi doi.

www.dacoromanica.ro
354 NICOLAE RADULESCII 20

De data aceasta deosebirile sint putin mai pronuntate, iar variatiile

muzicale mai accentuate. Cum caracteristicile de executie liberg ale
doinei rezerva un be insemnat variatiilor, diferentele dintre cele doug
variante se pot explica, ping la un punt, prin inse§i tr'asgturile interne
ale speciei doina.
Acest specific al executiei doinei creazg ins/ k;i posibilitatea unei
mulan mult mai lesnicioase a melodiei dupg continutul textului. In cazul de
fat5, exists unele variatii semnificative in acest sens : rindurile melodice 5,
6 i 7 din vechea varianta (mg. 1668 g) au intonatii tinguitoare redate
prin structura modala, cu cvint5, mic§orata descendentl (sib -mi). In varianta
noug (mg. 2095 k) pasajul corespunz'ator s-a inseninat, nemaiexistind
intervalul inic§orat. Dupa p5xerea noastra,, aceasta modificare oglinde§te
intentia interpretei de a pune in concordanta latura muzical'a cu cea poeti-
co-ideologica a textului treat de dinsa.
S'a* trecem acum la un alt cintec : AM dusei sa. ar in lung" (mg.
1728 f), unde inregistrAm schimb'ari mai insemnate :

J=ii2-116
mg.1728f 4
JN 1.111111 ,1/ /NM 1...
M.
IMINUI!1/.0.11
,611WWZ i
J1111111
IIMIIIIIMMI, = RIM
ONMIN.BINI IL: i II - .1 .117.1.01.1r
IL asein=mmo.
1111 lM' MMINOMILIIM ..M
an...... /r.m..71
M,M111M.M.111..11..1= Mu, M.MOM
S.. iMs,11...W...M. f !1110M.f. a-
=MI IBM .I

Frun -za ver- de foi de nu - ra Ma du-ai as at fn fun- Ca

a
0
161
4./7=m;=tflr.,=,......r.
,...,
.
:- .1 ./IMI1111.1M....==.======.,,==.=.====
AM La MI
L :.1.1M1.= =lir rnalIll.
I INIMIll.M.. IMIM7IED Ma I !
MZ ilVINNEVMMII.111- i 171.,_ A....7....
MI.M.7
III
MN
MEM MINIM
=I Kb

Fran -d vat- de foi de nu - ca Ma du- eel sa ar rfl lull - ca

0-n/ doi - nea a - F cu dor_ Mfn - dra pe frac - tor

Simi doi - nta a - sa cu dor_ Min - dra pe frac- tot_ mai.

Mg. 1728 f Ex. 12 Uite-te, mindra, §i spune

Cite tari sint a'a -n lume :
Frunza verde foi de nuca, Tara mlndra §i bogata,
Ma dusai sa ar in lunca. (bis) De poporul ei cintata.
$i-m1 doinea a§a cu dor I (ins) (dictat*
Mindra pe tractor, mdi.
Frunza verde iarba deasa,
Partidul sa ne traiasca I
- Doine§te, mindro, doine§te Ne-a facut viata bogata,
Ca Cara noastra-nflore§te. In lumina e scaldata.
Uite-te pe lunca-n vale Traiul este mai usor,
Ce recolte-s pe tarlale; $1 munca cu mai mult spor.

www.dacoromanica.ro
21 CREATIA DE CINTECE NOT A 'MEI ARTISTE POPULARE 353

Desigur ca cititorul va remarca de indata asemanarea acestui cintec

eu melodia M5, dusei sa ar In coasts" (supra, p. 10, ex. 4). De la prima
vedere constatam insa el an intervenit modificari. Atentia ne este atrasa
In primul rind de schimbarile de ordin melodic. Inca, de la primul rind me-
lodic avem diferente. In ordinea importantei citam mai into schimbarea
sunetului pe care se face cadenta la finele versului (re In loc de mi), iar
apoi diminuarea amplitudinii propozitiei muzicale care nu mai atinge sot
de sus. Ca urmare, saltul de sexta mica si-sot este Inlocuit cu intervalul
de cvarta perfect5, si-mi. Remaream ca aceasta atrage dupg sine $i o schim-
bare de nuanta in atmosfera cintecului ; arpegiul minor care se contura
la inceputul vechii melodii dispare $i, o data cu el, atmosfera modului
minor. Aceeasi schimbare a sunetului de cadenta, de pe si pe sol, are be
si In eel de-al doilea rind melodic. Aceasta are ca urmare deplasarea,cen-
trului functional de pe mi pe sol. i aceasta schimbare se rasfringe expresiv
In atmosfera cintecului care, In chipul acesta, prin repudierea unui centru
functional minor, reprezentat de mi, transforms asa-numitul paralelism
minor-major Intr-un mod major fara echivoc. Inca o schimbare merits
sa ne oprim asupra ei. Fata de varianta care a precedat-o, melodia cu
text nou are cel de-al doilea rind melodic amplificat atit ca lungime cit
§i ca ambitus. Cum a aparut aceasta necesitate ? Ne dam seama usor de
aceasta dac5, luam in consideratie schema metrics a versurilor omoloage :
Sd semen irifoi, 5 sil. kii I Ma dusei sd ar in Luna, 8 sil. In cazul vechiului
text avem de-a face neindoielnic cu o creatie de sursa carturareasca, In-
trucit sistemul popular de versificatie nu cunoaste versurile eterometrice.
Deoarece metrul noului vers era diferit a aparut necesitatea modificarii
dimensiunilor motivului muzical corespunzator din vechiul, cintec. Acest
lucru s-a facut prin procedeul prelungirii motivului Intr-o pseudosecventa :

mg. 2095n mg. 17'28

A a a'
- 11
( )
- . 1

Sunetul sol (din paranteza) care ar 'Area ca strica linia motivului,

nu este cleat un ictus expresiv aparind la repetare sub forma lui si cu
, In ambele cazuri avind valoare de succedaneu al lui mi.
Modificari asemanatoare intilnim §i Intr-un alt cintec treat de in-
terpreta noastra, Maicuta, nu ma marit" (mg. 1728 g) :

www.dacoromanica.ro
 356 NICOLAE RADULESCU 22

1.124
.mg.1728 g

Mai- cu - to nu ma m1 - en' Pa nei - cu-M

ta u - rit mg_ Mai- cu - ti nu ma ma - nit

Pa nei - cu ta_ l-am u- rit Zi - ce,

mai - ca r _ si - ra ca 1,i MP% Ire - bu -

- - SC - Per In ea -

Mg. 1728 g Ex. 13

Malaita, nu ma marit,
(bra)
Pa neicuta 1-am urit, mai.
Zice, maica, ca-s saraca
(bra)
$1 nu-1 trebuiesc In casil.

En nu shit, malca, saraca, Perne mari §1 perne mica,

Spuie colectiva-ntreaga : Cama§i pline cu arnici.
Am brate tari §i buze moi, Cind, neica, m-oi marita
Cum le place la flacai ; $apte care mi-or cara,
Scoarte am, neica, destule, Neicuta, la zestrea mea.
N-are malca un'-le pune ;

Gheorghita Ristea ne-a executat sub titlul Pe sub deal, pe sub

padure" §i melodia care i-a servit ca baza pentru noua varianta a chi-
tecului. Dam mai jos cIntecul In forma liii initiala, ala cum 1-am Inregistrat
cu text traditional (mg. 2095 g) :

www.dacoromanica.ro
 23

mg 2095g. l
moft
CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE

-132
=M=

Pi se deal pi
7
ru' pi - du -
M M =

re
r/ MM

Mi du-sai si
77
357

wow

'TN

av - ley_ mu- re Pi re deal pi ru' pi - du - re

f..=y-wom
- ... im - ^ NowI11 ONO
/N
17 AMMO
.

polar

Mi do - di d
r 1711M1ml =ar mar
.7a/ .= . 7mm.
=Me

cu - leg
sorsr
I= i w"
No .. M.
MI
=NI MO j mmi
atMw tea
mk...
mu- re
mm....
Ow,
mrow-
Mu - re.
ame

ne - gre
me &mi.
ANIIIMMIN,AMMi
im, ,...,..m- me =No
MI.IMMIN... AO=

MI pi -
tos
$ .
.
1=I=111IIMEM/1,,IMM
III =Mr I1
LIMMI 7.. MAI b7
-MS Mb.tIMM
=le 741 MC .INIM
I /MI
=-M6111111=.--
M=" .11 WI MEP MI M ..{AMMIIIMI
-.1
ME IIMM.M1
.1= =I".
I11
LI1

-
ei Cu rim - ev-M ma 4 rui Mu - re ne- gm-

= 7.
.

=111.....= .I =0 mm
M7 ME IMMM1 IMI. MI7MB
am.7, Amm M17/... MA,M171MM71,271/1
/.. MIN
/17, =NM...7 MI
'MN /7M.
I=11=1====1...=11.
=MEM
....
MB
AM
......
MI 1=1111,1111.== IN=.=

nu ga Cu nei - cu - fa ma ra zui.
..0

Din capul locului constatgm ca toate rindurile melodice sint vizibil

modificate, indeosebi in partea de sfir§it, la cadente. E suficient sa tran-
scriem sumar forma structural' a celor doua exemple 22 :

it-4 -2095g

II:
6
A 6"")
(5) ( (5)
1'1"6 B 53 :III: 3 C (2)3C vc I

mg 1728g

11:
(5)6
A 6(5) 11: 3C
(5)6 B1 (2)3CV1 :11

22 Schema de mai sus reprezinta transcrierea formei arhitectonice a cintecelor dupa un

sistem conventional generalizat, in care o majuscule marcheaza un rind melodic cu continut
de sine statator, mentiunea v" varierea In interiorul rindului, iar c" varierea la cadenta.
Yn acest sistem treptele sint indicate prin cifre, In raport cu un sunet central, pilonul functional
al scarii. Punctul de origine Il formeaza fundamentala melodiei, notate cu 1. Pornind de la
fundamentala, treptele superioare, in ordinea for suitoare, se noteaza cu §irul cifrelor arabe
In continuare ; treptele inferioare se noteaza, In succesiunea for coboritoare, cu cifre romane
to ordine retrograde, socotindu-se echivalenta 1 = VIII, In felul unnator :
...IV V VI VII 1 2 3 4 5 ...
VIII
Cifra asezata In stinga literel arala treapta cu care Incepe rindul melodic respectiv, tar cifra
, din dreapta cea cu care sfIrse§te. Cifrele puse In paranteza indica sunetele ornamentale care
preced sau succed sunetul real. Cezura principals este consemnata cu ' iar repetitia prin :

www.dacoromanica.ro
 .
358 NICOLAE RADULESCU 24

Nu numai el jumatate din cadente sint schimbate dar, de asta data,

survin modificari ceva mai numeroase in interiorul melodicii. S5, lam, de
exemplu, rindurile melodice C i Cm din unul i din celalalt cintec. in cel
vechi, fiecare dintre ele este alcatuit din doua elemente diferite, astfel :

mg. 2095g c' C" C""

JJP.. =me
ZAIIM11111,011MIMII1
aala
'mon
.= 1/1M-
zez-===....
.411

SOY (2)3OVC].

SCY1 I 1
C
V (2)8C2, c"
[871

In cel nou, ambele rinduri slat construite pelbaza unei singure ce-
lule melodice :
3 2 1

Cum se petrece acest lucru g Prin variatie creatoare, 1folosind procedeul

prelucrarii motivice. La inceput, celula apare sub forma :

aCt

in care recunomtem cu u§urinta motivul c' de la mg. 2095 g fare ultima

nota (fa diez), care in noul context i s-a parut de prisos cintarei. A doua
aparitie are aspectul :
CV.
3 1

§i nu confine non decit o largire' a intervalului si la printr-o incursiune

la re. In continuare intervalul este largit §i mai mult (ping la mi) si are
loc revenirea gradate, cu oarecare intirziere datorita trPcerii 'prin trepte
conjuncte, la so/ :
(2)8CV.017.1451:E4D3

In fineTeea de-a patra oara, motivul apare sub o forma aproape

nud :

CV
(1)8 4

www.dacoromanica.ro
25 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 359

Recompunind imaginea Intregii fraze melodice analizate vom avea

sub ochi un singur motiv melodic o §i patru ipostaze ale acestuia :

3c, (2)3 CV 1

3C1 3CV; (2)8 CV"

1 (1)8CV1

Subliniem cg creatoarea §i-a luat felul In care a articulat :elementele de

variatie din insa§i substanta melodic a noului cintec. Mai mult, el face
parte din stilul personal de executie creatoare al cintgretei. Sg se remarce
ca motivul

din rindul al doilea (mg. 1728 [g) are valoarea unei prefigurgri a va-
riatiei 30 v'1. Neindoios, avem aici de-a face cu o prelucrare in-
tensive a unor elemente ale cgror resurse interne sint valorifi-
cate la maximum, §i aceasta cu bung §tiinta, alp cum ne atrage
atentia insg§i interpreta care spune, referindu-se la vechea melodic :
am hjat numai o fantezie ( = motiv, element, N.N.) (de la gsta" 23.
SI vedem ce consecinte au avut aceste transformari In continutul
emotional al muzicii. in primul rind, modificgrile desenului melodic §i
concentrarea cadentelor pe sol au dus la stabilizarea atmosferei functionale,
la inlaturarea oscilgrii din paralelismul minor-major §i la reliefarea unui
centru functional unic, de tip major. Aceasta se simte chiar de la Inceput,
In ciuda faptului cg primul rind melodic debuteaza prin repetarea insis-
tentg a notei mi, pe care se §i efectueazg cadenta. Datoritg interventiei
lui re, not realg §i apogiaturg, nu se precizeazg nici un punct de sprijin
ping chid rindul urmgtor Inscauneazg pe sol ca centru functional. Se cla-
rificg acum §i rolul lui mi ca sextg mare a modului sot, §i avind un puternic
rol expansiv, accentuat de mentinerea lui prelungitg. Un singur centru
functional, precum §i diversificarea cu aspect ondulatoriu a mi§ca'rilor
melodice (descendente global la rind melodic in vechea melodic) contri-
buie la sporirea caracterului luminos §i dinamic al cintecului, fapt care
vine, In intentia creatoarei, se slujeascg, continutul nou al textului
poetic.
Un cIntec care vorbe§te antitetic despre viata din trecut §i
viata noug de astgzi a celor din Scundu este Cind cram eu mititel"
(mg. 1785 a) :

28 v. lip de lnreg. mg. 2095 g.

www.dacoromanica.ro
 360 NICOLAE RADULESCU 26

(A.) (0)
zng.178.5a 1 -=11=1
M. MI s
Ve_.
1=a
a te-m-,,
110

...111.----.imils, m.....=wr r-
a.or
mI =I. as .1M nmr.Lia.g.:
111,=.a ;IN
-=-ummerawIN _IMP11
erN

frua-zo- ti my- - rel Clad e - ram eu 071- ti - to/

%Sr

Ji
I t.,..
eniamm I" s --111
wimmemer
tai - ca mai
,EN
1M 1 JIMM
..11

ti - mt - rel
(61)

f/"im.
111

=.11.46=
=ww
=11M-
ager INIMMMN,
/I= w.em- 111=11

Mal - to
.-
mai. stia
1.-
de
(nI)

la_ e/
/TN

Cm)

Ca. - yreu 11704 Ca al- ma -aid NI- Mei ma-i ped - lea cu a- ad.

Mg. 1785 a. Ex. 15

Frunzulita mugurel, Sie mindru, multiunit,
Chid eram eu mititel De partidul cel iubit,
3) taica mai tinerel,
CA feciori buni i-a crescut :
Multe mai stiu de la el : Unu-1 strungar In uzinA,
CA din greu muncea, sarmanul, Altul mincer in mina,
Nimeni nu-1 platea cu anul. Eu shit un harnic sondor,
Ii dau tArii mult petrol ;
Dar acu m-am fAcut mare, Tractorist e cel mai mic,
Taica patru feciori are D-aia taica-i multumit.

Textul este creatia Gheorghitei Ristea. Pentru executarea lui, (lima

folose§te melodia unui cintec liric mai vechi, interpretat §i la radio de
atm Maria Tanase, pe care il cunoa§te cu versuri referitoare la dorui
mindrei al carei iubit a plecat la armatI. Gheorghita Ristea ni 1-a cintat
Inifelul urmator (mg. 2095 1) :

I = 11S (Al ,-,-='. (g.)

/
==',==.=truee.-'"Zi 116 MU!' 11..1
imesz... alk
1=1.:
I1rh.
a nim KJ
mg 20951 SI..1Z s..weememeilmow-w-e-
NAM AL Ii../00
emaeonmeerae fle1M
I I =.1 M...
MEM .11 ,17.1Z -art
immeimmemeni 4w. 1m
ILAN

Pi - ri - ci de sub nor Ia - ma si pe mi - ne-n zbor mai

(0-) IN/
(o.)
,
7I,MM ..... =1111
-I -..111 111..=1 WINN,I= M
=, M
NIi1111 AMIN'iN I
CZZ
671
...I
.1 !Ml1
.i... PM../ .
MI' M-I
UIN
I311. 2Mr M OM M
al-11. M =NM
MN ..1111=1
Ia -ma i pe ml- ne-n zbor si nil du on - de mbe dor_ mai

(d..) (0) (o .1)

MN Ai, en
astmee
er...w.no I= INK:WIN fl.1
wm."Nrenrr
= ./ K. :IMF
MAME WM/M.
iIMMM.d=
WWII/WM OIN M17
ii ma la si bi- ni - ftle mai Pe bra- to - le cui mi-e dor mai.

www.dacoromanica.ro
27 CREATIA DE CINTECE NO! A UNEI ARTISTE POPULARE 361

Mg. 2095 1. Ex. 16

Pasarica de sub nor,
Ia-ma si pe mine-n zbor, mai,
Ia-ma si pe mine-n zbor
Si ma du unde mi-e dor, mai.
Si ma lass binisor, mai,
Pe brat ele cui mi-e dor, mai.

Sil ma duci to binisor De-o fi dormit puiul bine,

Deasupra cazarmilor, E cu &dui tot la mine ;
Sa vad puiul ce-am iubit De-o fi dormit puiul ran,
Az noaptp cum a dormit. Nu poate de dorul mien.

Ce putem constata din confruntarea celor doll& melodii 7 La prima

vedere s-ar parea ca nu exist& deosebiri de esenta Intre una §i cealalt6.
0 privire mai atentg insa' ne va face s'a observam ca diferentele pe care am
fi fost ispititi s'5, le consideram neinseranate au un rol expresiv bine deter-
minat, o functie precis& in context. SI luam primele doll& rinduri me-
lodice din fiecare cintec §i s5, urmArim ce se intimpla paralel. Cel dintli dintre
ele este destul de apropiat in ambele variante, doar c6, in noua melodie,
este ornamentat la cadent& printr-o formula melismaticA de §aisprezecimi.
La eel de-al doilea rind schimbarea este mai accentuate. Profilul melodic
este modificat in sensul c5,, In noua variants, se renunta la urcarea pina, la
re, inlocuindu-se linia flint& a vechiului rind cu o mi5care mai ling, mai
inchegata. TotodatA, prin suprimarea salturilor (tertg, cvarta), se obtine
un mers gradat, prin trepte al6turate, cu un caracter mai cantabil,
care duce pe nesimtite la cadenta pe re, punct de convergent& a celor don&
rinduri, vechi §i nou. Ar fi interesant sä f}tim, ins& : pentru ce, in noua
melodic, primul rind melodic a fost lasat aproape intact, iar schimbarea
a afectat mai mult rindul al doilea 8 S5, remarc5m cá sub eel dintii rind
melodic (la mg. 1785 a) intilnim versul Frunzulitd mugurel", iar sub eel
de-al doilea versul : Cind exam eu mititel". Dap& cum se vede, versul de
sub primul rind melodic este un vers nesemnificativ, pe cind eel de-al
doilea vers este un vers de continut. Intr-adevar, Frunzulitd mugurel"
este un cli§eu introductiv cu care in poezia popular& pot Incepe nenumarate
cintece, cu o sfer5, tematic5, foarte largg, in timp ce versul urmator este
legat direct de tema aleasa. Se pare c5, aici rezida raspunsul la intrebarea
pe care ne-am pus-o.
In urmItoarele dou& rinduri melodice diferentele se mentin cores-
punz'ator la acelaqi nivel. In cel de-al cincilea rind melodic ne intimpin&
altceva. De data aceasta aspectul noului rind se deosebe§te de cel vechi
f}i prin faptul c& sunetul de cadent& este schimbat. Concomitent, ambitusul
este l'argit, iar linia melodic& transformat6. S5, vedem care este semnificatia
de continut a acestor schimbrtri. Efectul for esential este scoaterea in
evident& a continutului de idei al textului, in speta, al versului aflat sub
melodic. Sa se remarce c& cuvintul-cheie pentru sensul exprimat de

www.dacoromanica.ro
362 NICOLAE RADULTscu 28

vers, cuvintul grew ", a atras la sine sunetul cu cea mai mare incarcatura
sonora, accentuat atit prin pozitie (dupa bara de masur6) cit Bi prin inal-
time (punctul cel mai malt al desenului melodic). Subliniind pe plan muzical
ideea contradictiei sociale exprimata de vers, i anume contradictia dintre
volumul mare de munca depus de taranui sarac (Ca din grew muncea").
i conditiile de mizerie in care era obligat sa traiasca in trecut (sugerate de
apozitia sarmanul"), cintareata simte nevoia unei caderi la octava infe-
rioara a acestui sunet (re), fapt care s-a manifestat exterior tocmai prii .

schimbarea sunetului de cadenta. De fapt, in acest loc, Ristea capteazar

amplificind-o, culminatia celui de-al doilea rind din vechea variant/

mg. 2095 1
devine
iitaMOI
I
h Al Sri
P8 mi - APR rbor,_ mil

mg. 1785 a -IF .....

Ca din ref man can , sdr ma nal

Pin/ acum melodiile cintecelor not pe care le-am analizat compa-

rativ cu cele vechi s-au servit, pentru a se conforma noului continut, in
special de metoda variatiei. Vom lua acum un caz ce depaBeSte,pragul
simplei variatii ca factor de evolutie a melodicii.
in noiembrie 1959 informatoarea a inregistrat cintecul Drag/
mi-e noaptea de vara" (mg. 1631 II f) la care ne-am referit sumar (supra,.
p. 14, ex. 7). Textului traditional cunoscut do ea ci circulind destul de-
mult in( Oltenia 24, interpreta i-a adaugat o alts concluzie transfor-
mindu-1 intr-un text de cintec nou. Este interesant de mentionat ca,.
combinind doua motive poetice diferite in acest text, cintareata folose0e
in partea a doua (incepind cu versul Ce stai, cute -aBa mirat") un
text difuzat la radio in anii 1959-60. Referitor la acel text, cintat ci de.
Gh. Ristea cu unele omisiuni, cintareata Iustina Baluteanu, care 1-a.
inregistrat atunci la radio cu o alts melodie, ne-a informat ca 1-a extras.
dintr-un manual Bcolar. Avem, acadar, de-a face aici cu un exemplu de
introducere in circuitul folcloric a unui text, de factura popular
publicat.
Datorit/ asem'anarii dintre textul traditional Bi acela nou, melodic
nu a fost modificata in primul moment, Gh. Ristea pastrind identic pin/
si refrenul lung cu care ea cinta vechiul text, de dragoste. in vara anului
1960, informatoarea a creat un alt text nou care nu se mai slujecte de nici
o idee sau vers din vechiul text. De asta data a intervenit ins* ci in
muzica. Iata acest cintec (mg. 1728 e) :

24 cf. G. Ciobanu-Plenita, op. cit., p. 109; G. F. Ciau§anu, G. Fire §i C.M. Popescu,

op. cit., p. 18; mg. 1968 j, C.I.E.F.

www.dacoromanica.ro
29 CREATIA DE CINTECE or A UNEL ARTISTE POPULARE 363

..1
1119.1728

Foa- ie ver - de e-a bo - be- Merg pe va- lea 01- tu- lui mai

8. ../M
+r
m:a.aammi
. .IMP
-ter 7.
r
lows.rMEM
=Mir
MU milmr-,=i
F=M=gMNA
rINIMMIIIIMM:=.1110
1
.wire =my umr-,...-wam
1111111CMNIIMMR:=1. M."W.
1=1.= .:...

M MA
W
...
Foa- ie ver- de-a bo- bu- lu- i Merg pe va - lea 0/ - to - lui__ mai

fiIIMI KW=

Merg si tot ma tin - gu- iesc Pe min- dra flu mi-o gd- ansc

AIMIll.71EZ
=
=wmrs
MIME
= war a I= rINNIN r. ra I 111=." .=
I
wrz.. Imws
:=
Ci min- dra mi-e trac- to - tis 11 10 Si -am ve - nit ta-mi dea go. el. a.
Mg. 1728 e Ex. 17
Foaie verde-a bobului,
Merg pe valea Oltului, mdi, (bis)
Merg gi tot ma ttnguiesc,
Pe mindra nu mi-o gAsesc,
Ca mindra mi-e tractorista,
$i-am vent sa-mi dea gurita.
SA-I spui, Oltule, a§a Ti-au spune, Oltutule,
Ca eu ma mIndresc cu ea, Ti-a§ spune, baiatule,
CA §i eu slnt tractorist Ca mi-e draga Cara mea
$i frunt4 colectiVist ; $i eu ma mtndresc cu ea ;
Muncesc In gospodarie, CA mi-e drag poporul meu,
Traiul mai u§or sa fie. D-aia-I ant, Oltule, eu.
Ceea ce remarcam de la bun Inceput este faptul ca partea a doua a noului
cintec foloseste un material melodic deosebit fats de aceeasi parte a cin-
tecului vechi. Intr-adevar, are loc aici nu mai putin decit scoaterea a
doua rinduri melodice (repetate) din prima melodie introducerea, In
local lor, a unor rinduri melodice noi. In acelasi timp Insg, dimensiunile
formei sint pastrate, tot asa ca si cadenta finals. Trebuie ss spunem ca aici
nu este vorba de o simpla contaminare si de ceea ce se lntelege de obicei
sub aceast1 denumire. Esenta faptului constatat de noi este Inlocuirea deli-
beratg, constientg25, a unui fragment melodic prin altul, facuta cuhntentia
de a faspunde unei necesitati de continut, ivita In urma noii sfere de idei
exprimate. Sub acest aspect, fenomenul nu a fost semnalat piny acum printre
25 v. fi§a de Inreg. mg. 1728 e.

www.dacoromanica.ro
364 NICOLAE RADULFSCU 30

cauzele generatoare ale contaminarii 28. Sa vedem ce efect are aceasta

inlocuire. Pe cind vechea fraza melodic se misca de preferinta In partea de
sus a scarii, noua fraza se desfasoara mai malt in partea ei eentrala si de
jos. in locul liniei frinte si al numeroaselor salturi avem acum un desen
mai cursiv $i un mers melodic cu precadere prin trepte alaturate, ceea ce
duce la o mai mare cantabilitate. 0 alts constatare ne atrage atentia. In
vechea melodic, rindurile melodice la care cintareata a renuntat acum nu
aveau o demarcatie clara intre ele, nedespartindu-le o formula, cadentiala
propriu-zisa, o cezura, 9i fiind, in executie, efectiv sudate unul de celalalt.
Formula re-do-si-la, din refrenul cintecului mg. 1631 II f,

44
are de fapt functia de semicadenta, far unitatea principals este fraza nedi-
ferentiata formats din ambele rinduri melodice. Spre deosebire de aceasta,
noua fraza muzicala este diferentiata in doua rinduri melodice distincte
care se individualizeaza pregnant prin faminerea, in cel dintli dintre ele,
pe un sunet lung de cadenta, sol, in acelasi timp i centru functional,
major, al melodiei. Aceasta contribuie la consolidarea importantei lui sol
ca treapta principals $i face mai plastic contrastul dintre el si cealalta
treapta principals, mi, cadenta rindului melodic care urmeaza, imediat
dupa, aceasta. Dar nu numai pe plan melodic avem schimbari ci si in ceea,
ce priveste ritmul. Pentru a putea urmari cu mai multa usurinta schim-
barile de ordin ritmic vom apela la o variants a cintecului nou analizat
ping, acum, unde voile rinduri melodice slot executate mai inchegat (mg.
2096 b) :
J -116-118
I= rinniammimma.,
=././M1.M 1" iPINP1111II
zng.2096b
3
.1=111L.
.,..P-J1VMSMINYll 1,..
Foa-ie ver- de-a bo- nu- Id_ Cr- lu-i va- lea_ 01- Iv- lu;, mai

,.$., . ,.I Al10far=11M

/11 f_ MNIMMEN/M
.`CM1IMEN
.--
%1710/.....
1ML111:!. , I-
a- Lam:!
Imo:
1 =NM
NaV/Ill.:
11 ..111 ma..a...7.-e
a
EN
...-
111 E.
I'Ni

Foa- ie ver- de-a to- nu - ha_ Cf- va - lea_ 01 - 121 - lui mai

211-.111
IMI.LJ=1 .',,IM
=MI1 ,/ - NA= IMMI IM11111 ..m..i
a .

S1Vi
,1111,11,1
ttor;=/A iIMM.J1.,Lt
0111.MIME'
:1==1171 2...1
MEM MIME= 11
11== !MM.:.
11.17/!.. MI1MZ.il.
-Mr..IN/ NM!
EM -: 31Rilif1..1111
WIMIIr 1".,.
.. .
OH- si - - de pc- po- malt_ - dri mun - ci - tori mai

.s11=1:i10,11
salad

0
I.WL.
All , liMMrM..1;=..-"..-1.
.
(M.114111=
'MIMI% 0=/
iN. MI=V MI!' D .=,
11/7MA: MEM= ill
&MM. --
1. 1,"=..-INI 1,111 MIl '.7. 21Mil
i..111Yl.
-...
r:1

.
..111MIM
. 11=1...i= ---,-3':
.

Sint des-toi- old pe - tro-110-- Si fan -tari co - kc - vifii_ mai.

26 v. Gh. Ciobanu, Despre factorii care hilesnesc mitt( ia rnuzieii populure, Iltvista de
folclor", nr. 1-2/1956, p. 35-36.

www.dacoromanica.ro
31 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 365

Mg. 2096 b Ex. 18

Foaie verde-a bobului, (bis)
Mu-1 valea Oltului, mai,
Origunde popose§ti
Mindri muncitori gasqti, mai,
Sint destoinici petroli§ti
5i frunta§i colectivi§ti, mai,

Harnice-s §i fetele Oltule, Oltutule,

Pe toate ogoarele, Du %i la vale apele,
Cu mult drag ele doinesc Si le spune tuturor
$i gIndind la ce iubesc. C5 mi-e scump acest ogor,
5i In cintec leganat imi e drag poporul meu
Crete spicu-n rod bogat. 5i de-aceea-1 cant mereu.

Sa transcriem schemele ritmice ale rindurilor omoloage din refren.

Vom avea, pentru vechea melodic (1)

J PPPPJ ly PP(.14)1'PPPT
iar pentru cea noua (2)

PPP PiPPJ d !PPP ii!J)1,J

(in ARM) )

schema (2), extrasa din rindurile 5-6 ale cintecului mg. 2096 b, rsta :de
asemenea la baza rindurilor 7-8 si apare, cu mici modificari, datorate
in special textului, in rindurile 5-8 ale mg. 1728 e. Ce constatare se
impune confruntind cele doug scheme °I Yn vechea melodic schema (1)
juxtapusa schemei ritmice a primelor doul rinduri (3)

1711 17 IF ir 11)7 PP IPPJ d'

da nastere unei heteroritmii care face §i mai pregnanta interventia refrenului

(intrucit ea se produce chiar o data cu refrenul). Noua melodie, abrogind re-
frenul, a evitat in acelasi timp schema lui ritmica, acum lipsita de continut
melodico-poetic. Totodata a lost exclusa posibilitatea unei preluari mecanice,
fare un rost determinat, doar de dragul schemei formale. Aceasta remarca
ne da un exemplu de modul cum, potrivit legitatilor care se manifests in
intregul folclor, noul creator actioneaza selectiv fats de mijloacele tradi-
tionale, acceptindu-le in masura in care gilt motivate de continut. Pe de
alts parte, integrind noua schema ritmica in context constatam aceea5i
prelucrare intensive, aceeasi exploatare a unei resume interne de asta

www.dacoromanica.ro
366 moorAs RAIDULEscU 32

data a ritmului semnalatI cu alt/ ocazie (supra, p.24-25). Transcriind

schema ritmicl a rindurilor 1-2 din mg. 1728 e si 2096 b obtinem (4)

.17 1)7 J 1)7 iPPJ cis

OP)
care nu este decit varierea schemei (3), respectiv (2). Observam ca rit-
mul jnoilor clntece foloseste in mai mare m6sura saficul, larg utilizat In
cintecele de stil modern. Avem in aceasta o dovada a orientgrii creatoa-
rei catre sensibilitatea artistic/ actuara a maselor.
Interpreta LioastrA abordeaz'a cu interesante intentii innoitoare si o
categoric folcloricg, ce-$i pastreazg astazi intreaga actualitate, anume
cintecul de nuna. Dam ca exemplul cintecul Hai, flaca'i din colectivg"
(mg. 1651 a) :

Garth X165-175
71.LINI 1
.=1/AIM .011=
i- um. loIs wir-w-
mg. 165.1a MIIle,

Hai fa - cai din co - kc - tr - va Hai f - cii din

co - lec ti - vi Hai la fro - ran va - it

Ci Lm - At Ofi pi tat Ad la ho- an

.- x eN_ ma- ri - ter

Mg. 1651 a Ex. 19

Hai, Meal din colectivA, (bis)
Hai la horA-n vale-n sat, k
(bis)
CA Leana s-a mAritat.

Leana."noastra, mindrA fat!, Si mergeti In vale-n sat,

N-a rAmas nemAritata ; CA Leana s-a mAritat.
Si cAmAsi are dAstule: Colectiva-i soacrA mare:
Nu mai are un' le pune. Scoate ptine din hambare
Scoateti caii, mAi flacai, Si cu via de Dragtisani,
Si le puneti zurgalai, Cum le place la tarani.
Pe la coame clopotei,

www.dacoromanica.ro
33 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 367

Pentru comparatie, transcriem §i melodia cinteeului de nunta de

la care s-a pornit (mg. 2095 m) :

zag.2095m Il3101
as I
Giusti) P.150-160
MINN,
rrr,
Mi=0,7Mm71..r 111.
3 ,f
'1 wm. MORE=
a
ver-de_ ma- ra - - ne Fel- le_ ver- o'e_

ma - ra - ci ne mai-ea t

a ma ia_ de__ Gr, ga ti -ne I-a- (Jr; mai- ea_

nun- to ___ vI - ne a as la_ de_ an 91_ ti - ne

Mg. 2095 m Ex. 20

Foaie verde maracine, (bis)
1-auzi, maica, nunta vine ) (bis)
Sd md ia de lInga tine.

la-ti, mireasa, ziva blind Plinge, mireasa, Cu jele,

De la frati, de la surori, Nu vei mai purta petele,
De la gradina cu flori; Nici In degete inele,
De in strat de floricele, Si nici in urechi cercei,
De la rude vericele; N-ai mai juca cu Meal.
De la strat de busuioc, Cintati, fete, §i horiti
De Ia fecioril din joc; at mai sinteti la pdrinti.
De Ia frunza cea de brad, Jucati, fete, horile
De Ia puiul cel ldsat. Si va purtati florile.

Confruntind primele doug rinduri melodice ale uneia cu cele ale

celeilalte melodu, observam la cintecul nou anumite modificari care, deli
nu afecteazd considerabil substanta muzicald, provoacd totu5i o schimbare
de atmosferd. Astfel, dacd ludm comparativ primele doug rinduri, con-
statam modificarea conturului melodic si ldrgirea in sus a ambitusului,
datoritd notei mi patrime, in cea de-a doua mdsurd. Simultan, aceasta
not are si un rol expresiv in propozitia din care face parte. SA, ne gindim
4 - e. 8222
www.dacoromanica.ro
368 NICOLAE RADULESCU 34

a ea Inlocuieste formula melismatic/ descendent/ printr-un

sunet tinut, plasat la o inaltime superioar6. De aici rezulta un alt nivel de
tensiune, un avint sporit al inceputului. Acest nivel este si mai accentuat
Intr-o variant/ mai recent/ a cintecului, cu acelasi text nou (mg. 1728 h) :

Ghat° P.200
mg. #281

MA' Pla - cai din co- lec ti vä Mai fia - di din

-Ifm: =1.. M=r11 //- =N. Ima

TQ
saMJMN.
fgs
MINNIA1111
own=
co - lec - ti va Hai la ho- Pa_ CO- /o-n_ rat

Ca Lea - na s-a ma- ri - tat Ca Lea - na_ a-a

== ;

ma- ri - tat Si a;.a luat fru - mos ba la/

Mg. 1728 h Ex. 21

Mai flacai din colectiva, (bis)
Hai la hors, colo-n sat,
Ca Leana s-a maritat (bis)
Si §i-a luat frumos baiat ;
Baiatul e frumu§el, Si mergeti in vale-n sat,
Macau' e voinicel. Ca Gheorghita s-a-nsurat.
El e mindru-n colectiv, Colectiva-i soacra mare :
Cu Lenuta lui rnuncind. Scoate pline din hambare
Scoateti caii, mai flacai, 51 cu yin de Draga§ani,
Si le puneti zurgalai, Cum be place la tarani.
Pe la coama clopotai,

Aici, pe ling/ faptul ca Inceputul se face la o treapt/ superioar/, sunetul

mi este repetat Si In masura a treia. Yn ceea ce priveste ritmica, remarcam
In Intreg cintecul mg. 1728 h tendinta de recompunere a formei primare a
iambului f J. prin reducerea frecventei subdiviz/rii unit/tilor si 1 i
Schimb/ri serioase pe plan melodic, ritmic $i functional au loc In partea

www.dacoromanica.ro
 35 CREATI.A DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 369

a doua a melodiei (format5, din rindurile melodice 3-4 repetate). Din

primul moment observam a in variantele noi, fats de cintectul traditional,
avem de-a face cu fraze muzicale corespunz5tor diferite care nu converg
decit la cadenta finals a ultimului rind. Mai precis, e vorba de o contami-
nare c cunoscuta melodie a lui Barbu Lautaru 27 a cgrei a doua parte, cu
mici variatii, a inlocuit ultimele rinduri ale mg. 2095 m. Acest fapt se
datoreaza, desigur, practicii de amatoare a einaretei noastre, contactului
sau cu formatiile orgsenesti. Contaminarea nu e intimplatoare. Ea a fost
posibilg gratie apropierii dintre texte in acest loc, faptului ca pasajul
corespunzMor din cintecul lui Barbu Lautaru vorbeste despre cununii" 22.
Ce le deosebeste f in primul rind mersul melodic care are alts infatisare
simetric opusa, (cu exceptia formulei de cadenta) de la cintec la
cintec :
mg. 209.fm n mg. 1651a

Modificarile ritmice (nesubdivizarea iambului) sint o alts nota distinc-

tiv5, in sfirsit, functional, constatam un fapt important : disparitia, in
eel de-al treilea rind melodic, a unei structuri cu centrul pe subton (re)
gi inlocuirea ei cu raminerea pe structura functionala a lui sol. Vora sesiza
si mai bine acest lucru notind pilonii functionali ai rindului melodic 3
in vechea (a) si in noua (b) melodie :

a b
60 Ito

Yn vechea melodic coexistenta acestei structuri cu structura pe sot

din primele doua rinduri dadea nastere unei alternante functionale, intre
lei b, de ordinul unei cvinte ascendente (relatie evasiarmonic5, constatata
in special in cintecele 135,n5,tene) care era al5,turata mai departe, in rindul
melodic 4, unei structuri minore cu centrul pe mi, in felul urmator :

In noua melodie, cauza acestui fenomen de disparitie trebuie vgzuta

in tendinta de a evita ca subtonul s5, devin5, centru armonic 1i sl se creeze
astfel doug centre functionale la distanta de 1 ton (r e mi).

27 v. L. Paceag, op. cit., p. 104.

. 28 Este interesant de semnalat ca o vdriantA a ctntecului lui Barbu Lautaru se utili-
za odinioara ca mar§ de nunta In Nasaud. In corn. Sibiel, rn. Sibiu, reg. .Bra§ov a Post iden-
tificata In 1959 o alts variants a aceleia§i melodii In tipul mai nou de cintec al miresei.

www.dacoromanica.ro
370 NIGOLAE RADULESCU 36

IIn caz cu schimbgri aseman5toare fl reprezintg cintecul Mg, leag5,n

ca frunza-n fag" (mg. 2095 e) :

Rubato Pelee
dig. 2095 e

Ma lea-gau ca fax za.0

rtn

i Ica - yzi c fro c-17 fag

Ist=1.1=.
A

IN NNW.
AA/ AA/
mommammi.
11
111111
wo =11MMIIMEM
1=1/ 11.=1=
rrN
1 ,11
IY1==111
mml
=MMIMIIMINYIIMM.W 1 1M.f.....,11.
mmr
Eu deft - nesc p.i cin' mi-e drag Ma% Eu doi-nesc pa citiL._ mi dray

ant pat - ti- du/_ ce -I iu hex mai Par-ti- dal man- ci - to - rem

Mg. 2095 e Ex. 22

MS leagan ca frunza-n fag, mdi, (bis)
Eu doinesc p5 cin' mi-e drag, mdi,
Eu doinesc p5 cin' mi-e drag :
Glut Partidul ce-1 iubesc, mdi,
Partidul muncitoresc.

SA leagana frunza-n vie, Eu le-oi spune c5 mi-e drags

Holda mIndra In clmpie 5i-oi cinta-o viata-ntreaga ;
MA leagan .i eu cu ele E frumoasa, e bogata
Si ant doina t5rii mele, Cum n-a fost ea niciodatd ;
Doina codrilor de fagi, Fruntea ei, our de spice,
Doina tarn mele dragi. Eu cu drag asa i-oi zice :
De m-o-ntreba cineva Tat% mindra, s5-nfloresti
De ce chit eu tara mea, Ca palatele-n povesti 1

treat de Gheorghita Ristea in 1961. Cu doi ani inainte informatoarea a

inregistrat cintecul Bate vint de primavarA" (mg. 1631 II d), o variants
a acestuia fiind cunoscuta i prin emisiunile de radio 29. Gheorghita Ristea
a invatat acest cintec in copi15,rie, in corn. Scundu 30 :

" Melodia ctntata de Angela Moldovan.

3° v. fisa de inreg. mg. 1631 II d.

www.dacoromanica.ro
37 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 371

Rubato 1 =144 (TN

lag.163111d

Ba - to Vint de pri - ma va ra

Ba - to Vint_ de pri ma - la - ra

Ietti__ min- dru - to p/- n-a - fa - ra les; min- dru-to pi- n -a - fa - ra

Si ye - gut mieu cum a - PA- Mori min-dru-to mon._ de_ dor_ mg.

Mg. 1631 II d Ex. 23

Bate vint de primavara, (bis)
leli, mindruto, pin -afara (bis)
Sa vezi plugul meu cum ara.
RI. Mori, mindrujo, mori de dor, mat.

Ara-n deal $l arA-n vale, Mutt mi-e dor $i mult ml-e sete
Inima-i plina de jale, Sa vAd frunza-n codru verde,
Si codrul de suparare, Padurea plina de fete
CA nu-mi iesi, mfndruto-n cale. Cu flori dalbe-n mindre plete.
Rf. Rf.

Bate vtntu frunzele,

PA mine gfndurile
SA colind padurile,
SA ma vada mlndrele.
Rf.

Melodia lui formeaza punctul de plecare al noului cintec (mg. 2095 e).
Transformarile pe care cintareata le aduce se petrec fara ca sa alba loc
spargerea cadrului formei structurale. In ce consta transformarile §i ce
rasunet produc ele fn continutul muzical In primul rind melodic con-
statam schimbarea formulei §i a sunetului de cadenta. Mai departe, creatoa-
rea se folose§te de acela§i rind melodic foarte putin variat la formula de
cadenta. Yn vechiul cintec, acest al doilea rind melodic, Incepind cu o
formula imprumutata primului, continua cu o amplificare §i cadenta,

www.dacoromanica.ro
372 NICOLAE RADULESCU 38

piny la a deveni un nou rind melodic. Nu trebuie sa pierdem din vedere

nici schimbarea treptelor de sprijin, de la desenul tetracorclic descendent
si-la-sol-re §i si-mi-si-sol la si-la-si-sol :
ay. 1631 lid mg. 2005
17% n not rr% r:Nr IT%

precum §i concentrarea mi§carii melodice in partea centrals a scarii. In

continuare, cintareata imprumuta formula initials, cu alunecare de la
VII la 3 :
I '
-_,

rindurilor 4-5 ale vechiului cintec, pe care o imbina cu amplificarea

unui desen melodic alternind pe VII cu 1 (reminiscenta a rindului 3 vechi) :

Constatam apoi renuntarea la cele doua rinduri recitative (4-5

din vechea melodie) §i transformarea ultimului rind. Ce a determinat
oare aceste transformari ale vechii melodii i Fara indoiala, conti-
nutul textului a jucat un rol insemnat. Insa se mai pot intrevedea anumiti
factori proprii evolutiei interne a muzicii §i continutului ei. Sa ne gindim
numai la parasirea recitativului, fenomen constatat astazi pe plan general
In folclorul nostru muzical. Sau la tranzitia de la o forma liniara {A B C D
Dv E (rf)}, apropiata de forma deschisa a speciilor liber executate
(doina, balada), la o forma cu reluari {A AB CB C}. In concluzie,
am putea vorbi aici despre un grad mai avansat de inchegare a melodiei,
de coeziune a elementelor ei componente, datorita interventiei creatoare
impusa de cerintele noului continut poetico-ideologic.
Transformari de ordin analog prezinta cintecul Drag mi-e sa fiu
lucratoare" (mg. 2096 c) :

mg.2096c
,
Quasi giusto I =ios
AM./
NV
rer4=4171.
4lt/M1/Z 2111
.

foa - ie
DIME 1I
1181M11=1E
MIMIILMon .8I
ver - de to - mi - ios
-
MENEM NMI

re Drag mi-e fru

--

lu - foa re foa- ie ver- de - mi - /oa re

www.dacoromanica.ro
39 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 373

Drag mi-e sa flu lu - cra- toe - re

I.
...-.....-
so= .:=2=7....ZM;11 m..
4,
ci MIMIML=rMIMN
=1=I
IIIM m
AMMIIMISI
---
.--
MilE M,
r7s

Lu - erg - toe re_ re- 411- toe - re Pen- fru lu - mama, toe - re

Mg. 2096 c Ex. 24

Foaie verde tamtioare, ) (Ws)
Drag mi-e sA flu lucratoare,
Lucratoare tesatoare,
Pentru lumea muncitoare.
Frunzulita §-o lalea, Du-te-n sate-n magazine,
Drag mi-e in marina mea, CA e§te lesuta de mine.
CA motorul se-nvirte§te, pe drumul firului,
Nicidecum nu se opre§te. SA duci gindul dorului
Zboara, pinza, zboarA, zboarA La neicuta-al mieu In sat,
Peste-uzine §i ogoarA, CA-i frunta§ la secerat.

1
Melodia lui porneste de la melodia unui cintec traditional, executat de
Ristea cu textul Fir-ai tu s5, fii, Marie" (mg. 1652 i) :
Tempo de sirba, poco rubato J = 124

mg1652i 1Mii.MiI
las.U1,
VIA ,Imla wit.......---.........-
v (7\ ___
11 MIm..
1. IMM60.11=0111,11UNIMIN111 1MMI1 1=M
"0111 1,, GM MN._ a'AIIIIWIlf N,MININ mm
M.' MM.
r.-N -
....M.....'
foe- ie ver - de ,a _ se _ 177% - e tu_ sa

AA.

fii Ma - ri - e foe -'e oer- de

=.7p
i..a..
En...magm.----m
mwruvmmir-mom
11..
-mm...m.=ssw.mmi
Irf 111111
IN, &TIMM Ea

la- co- mi - e
MEM
l....=4/4I rrs P,111
...ullea--mome

real tu_ sh

1
---
MEMI=1N..11
rI.Off
M=I Nl1111
MU
Giusto
/111111AMMINNIMIBINII 1MM
.ter. ZANE M -- =11
V =MMWM.,.. 3M ANIMMENUNII=MEN-{111
A
7.
1=1 ..r
1MM INILM 'MN EMINIr11.=

- Cu flu- to - rii du - pa i - e Eu ti-am spus Ma - ri- e ti-

. M.:a
F) Ma- ri e R

/.
i,Z
a .
AO
...MIMI "...71M- - -MI 1 1 IMIFENNIMIMIIM--
...JO == MINIM i .
MEMMINI..1.1=NWININIIIIMMIMM/AM
Si-mi dal gu- ra nu-mai mi
;MEM . 7
ma or rMWZMIIIMIL
-

e
Kb
W i 1 =IIIM IMIN i W.MME
Iil .III ST, . 2
Nada..11111M EZZ=MINNIIIIMIIMMIIIII MI
NINI/mMIIIMMIMPMINI=N.11MMIIMIMI
711.MMI.C.M 'MOM /M..1 M. ZMIMO,M111.4 01 1111M1

a177% dal go - ra nu-mai mi 7 e.

I
-.--11 MEWS -.. .. ..

www.dacoromanica.ro
374 NICOLAE RADULESCU 40,

Mg. 1652 i Ex. 25

Foaie verde iasomie, (bis)
Fire-al to sa fii, Marie,
Cu fluturii du pa iie I
Eu ti-am spus, Marie, tie,
Sa-mi dai gura numai mie. (bis)

Marie du peste dial, Sa ti vina neica-ntr-un zor

Nu to -am mai vazut de-un an ;
D-un an si vreo doua luni,
Mlndruto, ma porti pa drum.
Marie de peste vale,
Fa-ti o punte carare
Sa-ti vina neica pa vale
Pin'la poarta dumitale;
Pinla tine In pridvor.
Marie, sprincenele
Mi-au luat, neica, ztlele ;
Marie, gurita to
Mi-a luat, neica, inima
5i-a trecut Oltu cu ea.

Alaturind melodiile remarcam in primul rind importante modificari

ritmice. Vechea melodie (mg. 1652 i) este alcatuita din doua episoade cu
un caracter deosebit fiecare. Ritmul fundamental al celui dintli este bazat
pe un singur picior metric, anume saficul : P P J d . in executie, partea
aceasta are un pronuntat caracter liric, rubato, comportind numeroase
opriri pe coroane §i formule melismatice. in episodul paralel din noua
melodie (mg. 2096 c) executia libera este inlocuita cu o pulsatie giusto
avintata care face mai plastic ritmul, bazat de asta data pe o dipodie :
proceleusmatic + safic : .0 J' J' . Daca examinam in continuare
melodia veche vom intilni aceasta dipodie in cel de-al doilea episod
(r. mel. 7 §i 8) dupa trecerea la executia giusto. Comparativ, episodul al doilea
al noii melodli folosete in exclusivitate saficul (uneori deghizat). Avem
de-a face deci, in noua melodie (mg. 2096 c), in ansamblu vorbind, cu o
inversare a schemelor ritmice dintre episoade §i cu supunerea for executiei
giusto. Constatam astfel ca se ajunge, sub ochii no§tri, de la un stadiu de
tranzitie, reprezentat de vechea melodie (cIntecul rubato cu fragments
giusto), la stadiul actual al cintecului modern, in care ritmul jocului, al
sirbei In speta, are o pondere deosebita. Cintareata procedeaza, data ne
putem exprima astfel, la aducerea la zi" a cintecului 0i, ca o buna cunos-
catoare a stilului contemporan, se orienteaza just in intelegerea sensului
de dezvoltare a fenomenului folcloric. Corelind muzica la text, remarcam
ca transformarile ritmice ale melodiei an ca efect, simtit §i vrut ca atare
con§tient sau nu, o subliniere expresiva a continutului particular de idei
al versurilor. Reprezentarea muncii efectuate la ma§ina de tesut ci§-
tiga in plasticitate prin pulsatia vie a ritmului. Vom observa §i mai bine
acest lucru examinind o varianta a cintecului nou cu putin anterioara
aceleia date (mg. 1728 c) :

www.dacoromanica.ro
41 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 37&

Giusto J= s2 -s6

MINI:=====11.
-
m.9.1728 c
=i11 ii=nr
=IMII:=10"": =,./
0MINNS

Foa re ver -de to mi ioa - re Ak.

mpe Fa Pit/ Dray

At

lu - era - foa re Faa ie ver - de la - m%- Ica

re Drag eye 64 itu iv - cra loa re

P 4

Lu - crg - toa - re to sa - 1 oa - re Peg - tru - mea men- toe- re

lv caa - tea- re le - là - tea- te Pea- tru iv - mea m,, tor- re

Mg. 1728 c Ex. 26

Foaie verde tamtioare, (bis)
Drag mi-e sa fiu lucratoare,
Lucratoare tesatoare, (bis)
Pentru lumea muncitoare.

Frunzulita $i -o lalea, -
Du-te-n sate, In magazine
Drag mi-e la masina mea, CA elti tesuta de mine ;
CA motorul se-nvirteste Si pe drumul firului
Nicidecum nu se opre§te. SA duci gindul dorului
Zboaril, ptnza, zboara, zboara La neicut-al meu In sat,
Peste-uzine si ogoara, CA-i frunta§ la secerat.

Am putea spune ca aici, in cea de-a doua parte a melodiei,

prinde parch viath, prin intermediul pulsatiei izocrone foarte vii a
opthnilor, cadenta agregatelor masinii in functiune. Aceasth teshturg,

www.dacoromanica.ro
376 NICOLAE RADIxEscu 42

ritmica nu este decit prelucrarea ingenioasa a motivului ritmic de optimi

Yntilnit in partea giusto a vechiului cintec (mg. 1652 i). Dar nu numai din
punct de vedere ritmico-metric avem schimbari. Pe plan melodico-armonie
ne atrage atentia din primul moment reducerea figuratiilor melodice de
§aisprezecimi E;1i a melismelor. Yn chipul acesta, melodia se esentializeaza,
devine mai radicals, mai directs. Scopul urmarit de creatoare este, evident,
stela de a face larg accesibila melodia, prin Inlaturarea oricaror factori
care ar fi putut constitui o piedica in penetratia ei (in special uncle figuri
melismatice din prima parte kti sistemul cvasirubato, care amintesc de
doing, specie cu circulatie foarte redusa astazi). La fel cu continutul poetic,
mesajul melodic este direct, concis f;ii pregnant, ca o lozinca. Acest lucru
nu se realizeaza, a§a cum s-ar putea crede, printr-o simpla reducere. Pentru
a demonstra afirmatia sg, lua'm cele doug, rinduri melodice de la inceputul
cintecului i sa urmarim felul In care sint construite (v. schema I). Ele-
mentele de baza le formeazg, doua motive melodice de cite o masurg, fiecare.
Cel dintli dintre ele, a 2f reprezintg, inceputul motivului a
din vechiul cintec, cu salturile caracteristice de tertg, mare si cvinta per-
fecta re-fa diez-la. Cel de-al doilea, b, este un derivat transpus (a§a cum ne-o
arata by), putin mai departat, al motivului b de la mg. 1652 i, din care nu a
pastrat decit esenta : desenul descendent prin trepte altaturate la interval
de tufa. Mai mult, constatam o concentrare a celor doug, motive de patru
masuri in data masuri care opereaza astfel prezentarea In racursiu" a
vechilor motive. In continuare, in noua melodic se face o reexpozitie In
oglinda a motivelor, prelucrate ritmic §i prin restringerea ambitusului.
Extragem, deci, urmatoarea schema motivica pentru noua melodic : a b
by av, care reprezinta o innoire, o forma de articulare cu o simetrie mai
complexa fats de vechea schema a b av by :
SCHEMA I
mg 1728c
by ay
Sp; =1=11111M
MINENIMINIMIN
=e11.. ",=1
INIIMMINMMINIMINIONNIIMOMINMEM WI.MINIMIMMEM
!=IMMMEISWM-1====11=111
MEM,711117.111111M MIMIMM .M..111 loN =MIN =1=
="IMEIN

mg 16521
a b by

linmm. immalm
=111NrIm11.
mr-
..:=
Imo= .:walne 11rIMIIIMMEr
=1111M111M
rremnimme.amraermou.,
MIME.
;111 .r7,
Mill=1=0=.
N=11111=Mmie=
ron..-ma=or room..

In urmatorul rind melodic, la mg. 2096 c, are loc o variatie compli-

mentara, compensatoare. Raspunzind unor considerente de echilibru
intern cintareata augmenteaza valorile desenului de optimi, caruia fi da
un contur simetric :

www.dacoromanica.ro
43 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 3%7

SCHEMA II
mg..16521

ay. DOH c

J
Observam deci ca, data in prima parte cintareata face o expunere
.1,1n racursiu", in cea de-a doua expune, am zice, cu Incetinitorul". Analiza
pe care am facut-o ne poate convinge de bogatia de mijloace ascunse
sub aparenta simplitatii cintecului popular actual.
In ceea ce prive§te versurile, ele ilustreaza un caz interesant, tipic
pentru noile conditii culturale In care creaza cintaretul popular de astazi.
Textul acestui cintec i-a fost inspirat Gheorghitei Ristea de o creatie
tesatoarei Gh. Beldie 31, creatie cu care informatoarea noastra a luat
contact prin intermediul unei publicatii. Cum avea deja intentia de a corn-
pune un cintec despre munca de tesatoare, Gheorghita Ristea a Inceput cu
ultimele 4 versuri din textul Gh. Beldie, pentru a ajunge In cele din urma
la cintecul nou pe care 1-am analizat.
Man Inca un exemplu unde avem posibilitatea sa urmarim transfor-
marea treptata a unei melodii, de la un stadiu initial la un altul mai nou.
Am ales in acest stop cintecul nou Se-opre§te pasarea-n zbor" (mg.2095 o) :

mg 2095o
J =120

'..MM
MMAMMMM.L. =
/1/1Iii
M.;.. Off 1^ 2.% Ir=n,17=1111

Frun - zu- ti - fa _
n
11,4r.,I=. inMMMI
...i....UNgEglIMMtMAIIWI .I=1 IN
de mo - nor
ra 1111C
2M1=1M

Se-o- pres- to
45

pa -

wt' IN a/M.1
G1=147-
Ml-1=MIMMIL
W1=[11..1=PW 1,111Mi. .71 .f =NO
11.AILAI
Ma
O'ARM
MENIIM
=MM" IMN
MI MO
=1 =OMgl/111=

sh- rea -n zbor ma, frun-zu - li - la de mo- nor Se-o - prey- te pa-

111

sa- rea n zbor mai ca nuj mat_ eu nc-as - le to - ra Cind vi - ne cu_...

81 Ctntecul Gheorghitel Beldie a fost publicat In antologiile Din folcloruf nostru, ESPLA,
Bibl. p. toti, Bucuresti, 1952, p. 322 si CIntece populare not ", Ed. muzicala, Bucuresti,
1959, p. 37.

www.dacoromanica.ro
378 NICOLAE RADULESCU 44

MB=
111-911 111,1111M

pn - 01- ca - ma,_ Ca nuj mai__ cu

emizia-a=rasme.--wP
111110 INIIMMI.N11.11=
MINI= WM MO WO VIMIMM IIIMI.111
11MIIIMI=OMMINNI
ON /MI MIFII.1 MME IW- MP=

noas- te to - ra Cind vi - ne at_ pri - ma - va - ra mai

Mg. 2095 o Ex. 27

Frunzulita de mohor, (bis)
Se-opre§te pasarea-n zbor, mai,
Ca nu-j mai cuno4te Zara (bis)
Cind vine cu primavara, mai, Mai.
- PasAre, te-a intreba : Azi minierul in mina, Si and treci peste hotare
TO place de Ora mea? Muncitorul din uzina SA le spui, pasare,"tare :
Ca e mindra §i frumoasa, $i taranii du pe ogor, Pentru pace not muncim
Gatita ca o mireasa. Toti muncesc pentru popor. Si Parlidul ni-1 iubim.

.
Punctul de plecare al melodieiiil formeaza cintecul cunoscut de in-
formatoare cu textul Cucule cu pan5, surg" (mg. 2095 p) :

161111.
J =108
11.16: VW. --0 -. 3
mg. 2095p . !NMI
MINIMINEL.
MMliarIMIN 21. AZZMI 1,VIIPM141rIM
/MEM PINIMMINLIIMIC IOWAN MM.Air

Foa- ie ver- de ,r1-0 ra- "u - ra Cu- cu - to cd

/Cs

pa- na su - rä Foa- ie ver - de _ 81-0 ra - su - ra

eds

Cu- cu le Cu Pa lla SU ra Ce tot c"nt/1 pe

--IM 11==WMI Mk.1.1.MM WON mom-

NNW
=1111111111.f NOW-MBINEME =MINIIMIN
MINinf 1.11=AV MI= ANNI i-1M
Era FIM :::::::12.
Mina IP
JIM r =.7
la
_./
a 4 tu-ra Ca ti %/7- tra_ to 17- na n gu - ra Ce tot cn',' pe

a pa- ,u - 4 Ca -ti in triz ta ri - nan 51/ -- rd

www.dacoromanica.ro
45 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 379

Mg. 2095 p Ex. 28

Foaie verde si-o rasurd, I (bis)
Cucule cu pand surd,
Ce tot anti pe araturd, (bis)
CA-ti intrd taring -n gurd? JJ

(dicta!:)
Until sus pe-o rdmurea, Cinta-mi, cuce, numai mie
SA to -auda Ii mindra ; Ca la vard, cine stie,
Cinta pe-o cracd de fag, Mi-ai data de-oi mai trdi
SA te-ascult Si eu cu drag. $i cu mindra m-oi iubi.
Cucule cu pene sure, Cuculet du pd razor,
Du-te la mindra si spune-i Nu cinta asa cu dor I
SA nu se mai poarte bine, Ctnta, cuce, mai usor,
Cd -mi rupe inima-n mine. CA-mi vine lesin sd mor.

Chiar de la inceput sintem izbiti de deosebirea de caracter dintre cele doua

melodii. in timp ce al doilea cintec apartine incontestabil unui strat mai
vechi, raminind Inca la portile stilului modern, eel dintii face un pas apre-
ciabil inainte ajungind in piing contemporaneitate. Are loc astfel un salt
in evolutia melodiei. El 31u s-a petrecut insa dintr-odata ci a fost pre-
-cedat de un stadiu de tranzitie, reprezentat de o prima incercare de revalo-
rificare a melodiei, cu o variants a textului nou dat (mg. 1785 c) :

J 124 n ,--8. ,-3--,

49.1785 .MN 11166
.. 11 INMIIIIAMMr-1111
21. Wit .I=
Fran- zu - li - ra_ de mo - nor Se-o- pres- to pa -

- rea-n zbor mai Frun- zu - /i - IL__ o mo - hop

Se-o - press- to pa - sa - rea-n zbor_ tag Ca /71/j mai_ co -

1:7M"'iMiiMMENEMMEMB arrmiegyfumummoliiiloweasni
"oaf to to ra Cind vi - ne Pa pri - ma. - va -- pa.

www.dacoromanica.ro
380 NICOLAE RADULESCU 46

Mg. 1785 c Ex. 29

Frunzulita de mohor, ) (bis)
Se-opreste pasarea-n zbor, mai,
CS nu-j mai cunoaste tara,
Chid vine ea primavara.
Pasare, to -a$ Intreba : Este bun si iubitor :
hi place de tara mea ? Din lumina lui a dat
Ca e mlndra gi frumoasa, La toti taranii din sat
Gatita ca o mireasa. Si pe toti i-a Indemnat
Si clad treci peste hotare La belsug 0 trai bogat,
SA le spui, pasare, tare : Fara pic de saracie,
Pentru pace noi muncim Si-n sat numai veselie.
Si partidul ni-1 iubim. Muncitorul din uzina
SA to duci tu sanatoasa Nu mai e fara hodina,
Pe la toti prin tari acasa, Totul e mecanizat,
Sa duci tu In tari vecine De munci grele a scapat.
Mult noroc si numai bine. Toate shit din grija lui,
Ca partidul muncitor Bunului,
partidului.
Fats de mg. 2095 p, aceasta, melodie este putin diferita, neconsti-
tuind mai mult decit o simply varianta ; ea se remarca doar printr-un
tempo mai rapid, scurtarea duratei coroanelor, reducerea formulelor melis-
matice §i l'argirea ambitusului in partea a doua. Yn melodia mg. 2095 0,
aceste modificAri sint imbinate cu schimbari mai profunde. Primul rind
melodic nu a fost atacat deoarece poarta, in ambele cazuri un vers nesem-
nificativ, expletiv. In schimb, cel de-al doilea a fost suplantat printr-un
rind melodic inedit. Dup5, repetarea for urmeaz5, un alt rind melodic a,
cgrui derivare din vechea melodie este peremptorie. Cel de-al §aselea rind
melodic insa nu mai seambina citu§i de putin cu vechea melodie. Mai de-
graba ne recheam'a in minte rindul melodic precedent din noul cintec.
Dar, la o examinare atenta, acesta, la rindul lui, ne evoca pe cel de-al
doilea (prin repetitie §i al patrulea) rind melodic. Cele trei rinduri melodice
noi sint, de fapt, metamorfoza unui acela§i motiv pentacordic major :
SCHEMA III

www.dacoromanica.ro
47 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 381

Creatoarea exploateaza astfel in mod. meste§ugit resursele oferite

de o formula melodica, dar puree aceasta in slujba unui continut nou pe
care-1 promoveaza i caruia u da §i pe plan poetic o intruchipare cores-
punzatoare.
Inainte de a trage concluzii, dam Inca un exemplu care ilustreaza
cazul unei contaminari §i anume cintecul Ma uitai pe lunca-n vale" (mg..
1785 d) :

Rubato, .

mg.1785d

Fua - ver- de a- oda - Pe

12%

Ma m - tai pe lure - ai-n va - le

AMR.
M..11M /M1111=.11...
.
M r
*MZIIIMIMINIIMMiZ aa...=:
tal=t-.=M...
I INN "Mf Mr-WI.INIMpllMZ.rts-MININZ
11/11t11,IMMIMMIN.IMI=M= /-1 :27-
MEM-100.711111INIMMEO MEN.. Mr.1111M1
MI
=IIMMINME
M

Si v2 - zui cim- pu_ cu_ fka-re- 0 - go - ^u plin oe__ frae,,-tee- re

Mg. 1785 d Ex. 30
Foaie verde s-o cicoare,
MA uitai pe luncA-n vale
Si vilzui cimpu cu floare,
Ogoru plin'de tractoare.
In urma, brigazile 8i cuculetu cum chitA,
Muncesc ca furnigile. Flacaii muncind pe lunca.
Fete marl si mai marunte, Ei lucreaza cu mult zor
Clmpu -i plin de vorbe bune. Yn gospodaria lor.
V5zul padurea-nverzitA
Prima parte a melodiei este luata dintr-un cintec de dragoste pe care
Gheorghita Ristea ni 1-a executat cu textul Frumoasa e primavara"
(mg. 2096 a) :
Rabat,
mg. 2096 a a4==1:NIMni
fo..:Mmf ANN= NOMMEN

Fru- moa-si e Pr' - 177-a - va- Pa

MININII
,...N
.10. .CM,Ra MI MIMl
MEN
SW.=
=1M aMIM
Ghat()
LAM.WI
1.,Mr .11=14,
alM1=
I1M--.IM
la-r 1MMIMWM NW
gip
ter.ar.n=i7. ===
W.MMOW YEMINE M INW /NM

Clod sa ga - fed: te_ mmn-dna 1:1 la sa - min - to - le-n poa-la

www.dacoromanica.ro
382 NICOLAE RADULESCU 48

,- ,..M
.-
...=
LN:=1.

Ci
ill= ma
1=1,1
=1,11/M11.=11

it - se-n gra - di
M"11sMI=11,.
=SY IM

a-a- Pa- ra
Ow=

Mai a- run- ca
mmirm=1, II

et - to o ,n7 ,&_
..-

1.1.
Cu
- -=a111
=1[=',
vi 1 PM!. 1111= -MMIIMMIIMMMI.M1111M111.1=

cii_ cin - tá de_ a-u-.91- ng Ca -

M f
'IMMO

-I
EV'
Im1=
=II= .VW NM 1
=MNIMIIMMO11
1[MIMEMIMI
ue_ sa- n- gi -ua-
'TX

Mg. 2096 a Ex. 31

Frumoasa e primal/am,
Cind sa gateste mindra
I i is sAmIntale-n poald
Si iese-n gradin-afard,
Mai arum:A cite-o mind,
Cucii cinta de sa-ngind. (bis)
Frumoasa e primavara, Si sa-i arunc pe rdzoard.
Cind sa gAteste mindra, - Mai, vecind, mai, vecind,
Cind Infloare liliacul FA-11 portild la grading,
Si 1 i muta ea cerdacul. Chun leaga-i dupd surd
Nu stiu, doamne, cum sa fac SA viu eu In grading,
SA-i ajut la semanat, SA-ti ajut la semdnat,
Sd-i iau samtnid din poald Tu sa stai la sdrutat.

Cea de-a rdoua ins./ nu mai urmeazg acest cintec ci foloseste B-ul
cintecului2Ce-o avea lumea cu mine" (F.A. Not. nr. 5465).

Rubato
F.A .5485
.1.:. a 1..f
...l :...iammv-a...
WIIIMIMIIII-1118.
M=
.,iiism.....m....
.40 =.=..=11=.
.21M.0 /IrJr
-, .
A7111M1-
IMAM w1
,........mm
Mill..111.
1/111 MAIMrw.
%.1 MIR ME.= IMPMM M=11 NI= %MS... =0
....o.. 4
,..'". .1..- ....r. ..m.

Pdi Foa-ie ver- de_ ma- ra- ci - ne Cm a- vea /a - mea co mi- ne

a.
..111. I=/ aAwnww-mamt..:=__.
- YE
....
Armwr1RMI
amimr--wo..a..asu
iv--or
MI I
,11 swisumw-v
1111.
1 ..1m.r.rammr-mcm.temmostsownir-
udramm
=arai..
- rum.
Ow M.U-1 ...11MMI .t- -.

Nu le Pee nici Pill nici bi - ne Nu - Mai dra-.qua - fe_ pe lu - me.

F. A. 5465 Ex. 32 Nici la masa nu le stau, A naibii mai e lumea,

Pat, Foaie verde mardeine, Nici paharu nu le beau, Cum ne stria dragostea,
Ce-o avea lumea cu mine, Numai pe mindra le-o iau. Eu o fac s-altu o is ;
Nu le fac nici rau nici bine, Nu le-o iau, nici nu le-o las, Eu o fac cu palmele,
Numai dragoste pe lume. Numa sa le fac ndcaz. Altu-o is cu bratele.

www.dacoromanica.ro
49 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 383

Fenomenul s-a petrecut fara, ca Gheorghita Ristea sa-si fi dat

seama clar de el $i a fost cauzat de simplul fapt ca prima parte a cinte-
cului Ce-o avea lumea cu mine" este destul de apropiata de prima parte
a melodiei Frumoasa e primavara" Am dat acest exempla cu scopul de
a arata ca, din moment ce in cintecul nou iii continua actiunea o serie de
factori primenitori cunoscuti deja din folclorul traditional, nu este ex-
clus nici cazul contamin'arii autentice".

Recapitulind faptele pe care le-am consemnat In analiza noastra

sintem in masura sa desprindem un sir de concluzii care ne pot ajuta sa,
stabilim : a) ce se intimpla in momentul de fata cu o parte a cintecelor
traditionale ; b) cum iau nastere, din punct de vedere muzical, uncle
cintece noi ; c) sub ce aspecte ni se infatiseaza in folclorul nostru contem-
poran procesul de creatie muzicala (raportul dintre traditie tai innoire).
Yn ceea ce priveste raportul dintre cintecul nou gi cintecul traditional
(reprezentat indeosebi prin cintece de stil modern) constatam continuitatea
dintre ele, legatura for manifestata in germinarea fenomenului nou din
cel traditional, in ducerea mai departe si dezvoltarea, pe o noua treapta,
a acestuia 32. Legile generale de dezvoltare ale folclorului sint, asadar,
sesizabile gi astazi. Departe de a constitui un fenomen intimplator, o cate-
goric neglijabill, cintecul nou este expresia logics, necesara, a unei evolutii
a cintecului popular, oglindind transformarile revolutionare petrecute in
anii regimului democrat-popular, ai innoirii constiintei sociale a maselor
populare in urma schimbarii bazei social-economice. Prin Insagi existenta
lui, cintecul nou este o dovada a marii vitalitati a folclorului, a nesecatei
capacitati creatoare a poporului.
Asa cum am vazut, legatura cu traditia ni se infatiseaza, pe plan
structural-muzical, sub multiple aspecte (incepind cu simpla adaptare gi
sfirsind cu nasterea unei noi melodii) care, in fond, tin toate de aceeasi
tendinta a folclorului dintr -o anumita, epoc'a" social-istorica, de a folosi
achizitiile valoroase ale mostenirii artistice colective si de a imbogati acest
patrimoniu cu noi elemente care sa poata constitui o sursa de perpetuare
qi innoire a lui. Tendintele innoitoare care se manifests in cursul acestui
proces fac ca in muzica sa, se observe o orientare in sensul evolutiei intr-un
ritm mai viu spre un nou stadiu al cintecului de stil modern 33. Din punct
de vedere al continutului, el se caracterizeaza prin aceea a se face purta-
torul unui dinamism sporit, al unei plasticizari a imaginii muzicale. Acest
fapt decurge nemijlocit din menirea cintecului nou de a fi un factor activ
de faurire a constiintei socialiste a maselor populare, din dubla lui functie
propagandistica gi mobilizatoare. Cintecul nou este o categoric folclorica,
de mare si imediata actualitate.

32 v. §i M. Pop, Prefata la antologia Cintece popUlare noi, Ed. muzicala, Bucuresti,

1959, p. 5.
33 0 constatare asemanAtoare a fdcut cercetatoarea P. Carp In legiltura cu cfntecele
nenoi din fondul mai recent al repertoriului contemporan (Cintece de ieri i de azi din corn.
Bdlrini, Revista de folclor", nr. 1-2/1957).
6 o. 2222

www.dacoromanica.ro
384 NICOLAE RADULESCU 50

Schimbarile de continut au necesitat la rindul for schimbari In struc-

tura muzicii cintecului nou. Am enumerat mai in amanunt la fiecare
exemplu aceste schimbari de structure, Inch acum nu vom face altceva
decit sa le rezum'am. Melodica se rotunje§te, devine mai cursive, mai
directs, renunta la perifraze tai atesta un elan si o energie sporita. Organi-
zarea functionall a treptelor este tot mai riguroasa, mergind spre faza
perceptiei tonale. Constatam o preferinta marcata pentru modul major,
ionic medieval. Ritmul se incheaga §i ci§tiga in precizie si regularitate.
Gruparea lui in motive plastice este imbinata cu dinamizarea. Uneori,
acest lucru se reflect/ in agogica, unde constatam ca miscarea se face
intr-un tempo accelerat. Observam o evolutie $i in ceea ce priveste struc-
tura generals care dovedeste adesea tendinta de prelucrare intensive a
citorva elemente. Toate acestea se rasfring si In forma muzicala care devine
mai Clara, uneori mai complex/. Trasaturile pe care le-am enumerat trebuie
puse, cel putin in cazul informatoarei noastre, in legatura cu muzica
profesionista ii oraseneasca. In urma disparitiei, in societatea noastra, a
antagonismului dintre cele doul culturi, se face simtita tendinta folclorului
de a se apropia de creatia profesionista inaintata 34.
In sfirsit, in legatura cu problema creatiei muzicale actuale am putut
face o serie de constatari. Procesul de creatie muzicala Incepe chiar de la
alegerea melodiei. Nu este intimplator faptul ca, din sums de melodii pe
care o cunoa§te, cintaretul se opre§te asupra uneia, cu anumite trasaturi
caracteristice, cu un anumit continut emotional. Niciodata, de pilda,
nu vom intilni un cintaret talentat, dotat cu gust si sensibilitate artistica,
acceptind pentru vehicularea unui nou text o melodic a Carel esenta sa
contrazica caracterul ideilor exprimate in textul poetic. Operatia aceasta
de Intregire a unitatii cintecului, de aflare a unei imbinari cit mai perfecte
intre vers §i muzica, face parte integrant/ din actul creatiei. La informa-
toarea noastra se manifests legatura puternica intre text tisi muzica, creatia
poetics efectuindu-se prin intermediul executarii melodiei.
In ceea ce priveste creatia muzicala, propriu-zisa am vazut ca ea.
se poate face indirect, prin unele elemente stilistice, sau direct, pe baza
interventiei cu stop creator. Ca orice proces de dezvoltare, creatia mu-
zicalI folcloric/ nu is aspectul de noutate absolute. Ea are un caracter
evolutiv, schimbasile innoitoare se realizeaze pe baza a ceva existent,
din care un anumit procent de elemente este pastrat. Ca in intreg folclorul,
In cintecul nou modalitatea principal/ de creare o formeazg restructu-
rarea ¢i transformarea do elemente mergind pins/ la recrearea prin va-
riatie. In afar/ de aceasta tale am mai intilnit procedeul contamingrii.
Factorul intentional, constient, al interventiei are o frecvent/ sporitl.
In lumina acestor constatAri care, tinem s& specificam, se refer/ in
primul rind la cazul analizat de not apare clar existenta unui proces
de creatie muzical/ contemporana, manifestat in cIntecul nou, ce con-
tinua, si duce mai departe creatia traditional/. Cercet/rile viitoare vor

34 A se vedea In acest sens lucrarea folcloristului sovietic V. E. Gusev, Probleme de

estetica qi (Odor, p. 21, traducere dactilografiatS aflata In biblioteca Institutului de etnografie
§i folclor.

www.dacoromanica.ro
51 CREATIA DE CINTECE NOI A UNEI ARTISTE POPULARE 385

trebui Indrepte §i mai mult atentia asupra acestui fenomen care

cl§tigl In amploare pe zi ce trece si In care se manifests uncle din cele
mai reprezentative trgsgturi ale cintecului nostru popular In etapa ac-
tual/.

A FOLK-SINGER'S NEW PRODUCTION OF SONGS

A contribution to the study of the musical aspect of the problem.
The revolutionary changes wrought in Rumania following its libe-
ration and the introduction of a new social and economic organization
of the state have brought in their wake corresponding changes in the
mentality of society as well as in culture and arts in this country.
Contemporary folklore is undergoing a process of renewal, manifest in :
a) the changes occurring in the traditional elements, including the func-
tion, content and structure of the folklore items, and b) the appearance
and development of new categories of artistic folk productions of a "new
folklore", progressing with the advance of the popular revolution. Songs
containing a new thematic represent an important part of the new folklore
in this country. The new production mirrors the new mentality of the
working people, the progress of social-artistic consciousness of the masses,
who under the leadership of the Rumanian Workers' Party are
forging a new society free of exploitation. The new songs record the
achievements of the people in the construction of socialism, singing the
praise of peaceful and fruitful labour, the prosperity in the collective
farms, the new relations between men, the devotion and gratitude
of the people for the Rumanian Workers' Party and for the people's
democratic Government, guides of the people in their path to a
happier life.
In the present study the author broaches the musical aspect of
this innovating phenomenon reflected in the new folklore. Following up
a specific case, viz. the melodic evolution of the repertory of an informer
of new songs, the author proves by a comparative analytical study
of the music the existence of a contemporary process of musical
creation, manifest in the new songs, a process which continues the tra-
ditional musical creation of the people.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 BAZA PREPENTATONICA A MELODICII
DIN OLTENIA SUBCARPATICA
MARIANA KAHANE
Institutul de etnografie ;i folclor, str. Niko: Beloiannis, nr. 25, Bucure ;ti
25-1-1964

Tema lucrgrii a fost stimulat/ de surprinderea unui substrat melodic

comun, care fazbate, pe deasupra deosebirilor de gen :ii vechime, la
ascultarea cintecului popular oltenesel. Caracterul rudimentar al mate-
rialului sonor de baz5,, exploatat pin5, $i do melodiile de maxima, actua-
litate, dar prelucrat cu rafinament artistic pin5, la camuflarea, facturii
rudimentare, ne-au desteptat interesul stiintific si artistic pentru fenomenul
sesizat intuitiv.
Existenta pentatoniei si prepentatoniei In muzica popular, olte-
nease5, a atras la not atentia lui C. Bra'iloiu2 si G. Breazul3. C. Brailoiu,
Intr-un studiu asupra sistemelor pentatonice i prepentatonice, include
Intr-un vast material de folclor comparat 2 exemple de cintece rituale4
din Oltenia subearpaticg. G. Breazul Ii consaer5, o lucrare speciall, din
care publica, partea introductivl gi capitolul II, uncle mentioneazg, ca
relieve preistorice, haulitul, chiuiturile, chemarile pgs5,rilor si vitelor rii
exemplifieg, Intro alto citeva melodii din folclorul universal, dou5, cin-
tece do stea oltenesti5 ¢i un eintee funebru din acelasi lose. Tratarea pro-

1 Ne referim tot timpul la folclorul 011eniei subcarpatice. Cele ce urmeazA slut extrase
dintr-un studiu mai amplu, care se refers la un material mutt mai bogat si au fAcut obiectul
unei comunicari, cu prilejul sesiunii stiintifice a Institutului de etnografie 61 folclor, din
dec. 1963.
2 C. Bralloiu, Sur une melodic russe. Extrait de Musique russe", II (1953), Paris, P.U.F.
3 G. Breazul, Sludii de folclor muzical. Rev. Cercetari folclorice", I (1947), Bucuresti.
Cuprinde introducerea si cap. 11 din lucrarea Sistemul prepentatonic §i pentatonic al muzicii popu-
lare ollenesti.
4 Un clntec ritual pentru apArarea verzei (p. 375, ex. 153) $i un Homan de Sf. Toader
(p. 385, ex. 209).
6 Culese din fostul jucle% Mehedinti.
6 Idem.

Rey. eta. foie.. 4. 9. nr. 4 6. D. 887-411, Bucure411, 1984

www.dacoromanica.ro
388 MARIANA KAHANE 2

priu-zisa a subiectului a fost contiimata in partea ramasa in manuscris,

de al carol continut nu am avut cuno§tinta.
in cele ce urmeaza vom infati§a categorii tii aspecte variate ale sis-
temelor prepentatonice, ma cum le releva folclorul muzical al Olteniei
subcarpatice in diversele sale genuri. Nu intentionam 0, dam un tablou
complet al sistemelor i posibilitatilor, ci numai sa semnalam situatia,
intr-o perspectiva mai cuprinzatoare a folclorului local.
Lucrarea se sprijina pe sistematizarea teoretica a lui C. Brailoilf,
confirmata din plin de materialul muzical oltenesc8.

7 C. Brdiloiu, op. cit., $i Const. Brallolu, Un probleme de tonalite. (La metabole penta-
tonigue). Extrait des Melanges d'Histoire et d'Esthetigue Musicales. . . Public avec le concours du
Centre National de la Recherche scientifique (fdra an), Paris.
8 Se impune o salad prezentare a categoriilor si terminologiei pe care le vom folosi
la tot pasul, pentru a fi, de la Inceput, familiarizati cu acestea :
Tinind seama de necesitatea notdrii melodiilor pentatonice $i prepentatonice Intr-o
scars comund, care sd faciliteze compararea tor, Brailoiu stabileste In mod conventional, din
considerente practice, pe so/ 4iai ca punct de pornire a sistemelor 5i ajunge astfel la o
scars teoretica generald :
11

I A I
II
r sx .172.

A
ITr IT II ° I I4 a 45 6 7
t 2 1 4 5 6 7 2 5 6 V 1 2

In care plaseazd toate sistemele ¢i transpune toate melodiile. Scara la care ajunge se supra-
pune, pentru melodiile pentatonice si prepentatonice, cu cea a notarii relative a melodiilor
populare rominesti (Vezi P. Carp, Notarea retailed a melodiilor populare pe baza integrdrii for
tntr-un sistem organic. Revista de Folclor", V (1960), nr. 1-2) pe care o practica Institutul
de etnografie 5i f olclor si a fost preluata $i In lucrarea de fats.
Aderind la teoria fundbrii sistemelor pe succesiunea de cvinte si cvarte perfecte, C. Brat-
loiu stabileste urmatoarea components a sistemelor : 5 sunete rezultate din combinarea cvintelor
cvartelor (sunete pe care apoi le dispune In scars) constitute sistemul pentatonic, respectiv :
.t , In ordinea 4,:.,==k , 4 sunete din aceasta seriesistemul

letratonic, resp ctiv : .. ; 3 sunete din serie sistemul tritonic, respectiv :

4=2.==11 2 sunete din serie sistemul bilonic, respectiv . §1

Fiecare sistem comports anumite aspecte modale, dupa cum urmeaza : sistemul pentatonic :
it% n 41.

modal I modal u in nc

sistemul letratonic 3913E=A1

m
4.

TV'
, sistemul tritonic :

www.dacoromanica.ro
3 BAZA PREPENTATONICA A MELODICII DIN OLTENIA SUBCARPATICA 389

Vom incepe cu cele mai rudimentare forme de organizare sonora.

Exemplare asa-zis melodice", de structure exclusiv unitonied,
ggsim frecvent in repertoriul cojiiilor, in recitativele for ritmizate, adesea
mai molt vorbite decit intonate, in care oscilatiile firesti ale voce deviaz1
de la linia, strict recto tono", ducind la intonatii fluctuante (f, 4.),
1 0, (I)
sau la deplasarea pe tonurile algturate, , ca in urmatoarea for-
multi seandatii Cu prilejul scaldarii. (Sunetele finale aluned, uneori,
descendent, facind din intervalul nedeterminat pe care-1 marcheaza,
germenele viitoarei miscari de cvartg.)

.
9)
2
,--
..
;36. .=----= -- S.MI
low
t .._
...... ...m.---.7....
..
I
=11r M.
It
--;4

.11W 11111M1 W.MON MI

CNe

Cur- cu - be- u beu &ea- le sin- - rau Cur- - b;-1r2 bi ti Seca- le ,srn-ge - fi;
ear etrofice,
_1_

sistemul bitonic cu miscarile posibile :

? I ee

In lucrarca noastra scarile vor aparea In directie descendents, asa cum ne Indeamna
conturul, predominant descendent, al melodiilor, iar modul II tetratonic si tritonic vor fi
notate cu o octave mai jos.
Ca element primordial caracteristic al sistemului pentatonic, este indicate terta mare,
In dispozitia succesiva a treptelor , serie la care muzicologul se refers prin ter-
.
menul grecesc pycnon", preluat de la Riemann.
Sunetele auxiliare, de umplutura, apar sub denumirea pyen"-i.
Atragind atentia asupra faptului ca sistemele nu shit caracterizate numai de numarul
treptelor componcnte, ci, mai cu seams, de o serie de formule specific pentatonice sau pre-
pentatonice (respcctiv : pentatonisme, tetratonisme, tritonisme etc.), Brailoiu face o expunere
a acestora, stabilind categorii de formule pentacordale (de 5 trepte), tetracordale (de 4 trepte),
tricordale (de 3 trepte). (Pentru evitarea confuziei, atragem atentia ca termenul ...cordic"
se refers la numarul treptelor dintr-o formula, pe cind ,,... tonic" se refers la sistemul caruia
ti apar(ine formula).
Dintre formulele stabilite, lucrarea noastra se va opri adeseori asupra urmatoarelor
formulele tricordale denumite de BrAiloiu incipit tricordal I"

, 4 ci variant& role. dexendente ci rex:turner

incipit tricordal 11"

Si

1i
,.incipit tricordal III"
formulele tetracordale care se
9 Mg. 771 v, Cimpofeni
i pyenonul
fi variaatele sale. de:rendes& si riuturaste

confunda cu tnsegi scarile tetratonice.

corn. Arcani
to efltaritele rale variants

Tg. Jiu Oltenia, inf. Grigore Petcu, 10 ani,

culeg. G. Sullteanu, 1956, tr. M. Kahane.

www.dacoromanica.ro
390 MARIANA KAHANE 4

Sistemul bitonic, cu care intrAm In domeniul melodiei propriu-zise,

este reprezentat atit In repertoriul copiilor, clt §i al oamenilor mari.
3
Concretizat In jocul cvartei coboritoare sau suitoare, care-gi
atenueazI monotonia repetaxii prin alternarea cu fragmente unitonice
bisilabice sau recitative, el genereaz6 melodii cu o structure arhitectonia
rudimentarg, limitatI la un singur rind melodic, mai mult sau mai
putin variat. Aparitia unui ton sau a altuia ca sunet de oprire nu fas-
pun.de unui impuls organizator, ci mai curind unei necesitati capricioase
de variatie.' Ilustrativ pentru repertoriul" copiilor este acest cleseintee
la arici", In care oscilatia intonarii se manifestg in upara urcare sau cobo-
lire a tonurilor ( t , 4.) In Inlocuirea Intimplgtoare a sunetului gray
!

4
cu treapta superioar6, mult coboritI :
5
lc)
I t j
S

..... wirw ..-...mmarmiemomma-ar-vm

11=1111Dyn.=11=...: EM1.,MIMMIMIli=11C1 sm. 111 I= ON ON

A - r:ci a - ri - col Cu nas de pur- col Cu lepi pe spi na- re etc. ultirna oara

In repertoriul oamenilor mari, sistemul e atestat, Intro alto cin-

tece rituale, prin Hom,anul exemplificat §si do C. BrAiloiu. (Subliniem,
pe baza variantei noastre, aparitia pienului urcat (fa diez) sau IndepAr-
tarea sa de cgtre treapta constitutivg, so/, formula descriind astfel cvarta
bitonica purd; remarcam totodatI aluzia la faza urmAtoare, tritonia,
6
anun.tatI de 4chapde-ul la, ce tradeazg atractia spre cvarta
inferioara a sunetului gray, la rindul sou) :
7
on)

Nos. amp,
------ souiminsm Predomkii
.....!71.101111MWI sol in locde
fa
Toa - de - re, Sin' Toe - de - re Di co - si - to Pe- te- lor etc.

Sistemul tritonle, rezultat din succesiunea a 2 cvarte descendente,

mai variat reprezentat, 11 gasim PIA a fi cercetat materialul In mod ex-
8 9
haustiv) numai in modurile II g ,j 1;11. rn cu pienii de
1-4) t o 1- 4
rigoare, In special cu fat oscilant s it. h. substituindu-i-se une-
1° Mg. 773 g, Cimpofeni corn. Arcani Tg. Jiu Oltenia, inf. Grigore Petcu, 10
ani, Gheorghe Niculescu, 11 ani, culeg. A. Amzuleseu, G. Suliteanu, 1956, tr. M. Kahane.
11 Fg. 8142 a, Rasovita corn. Lele§ti Tg. Jiu Oltenia, inf. Maria Popescu, 40
ani, culeg. T. Alexandru, 1940, tr. M. Kahane.

www.dacoromanica.ro
S BAZA PREPENTATONICA A MELODICII DIN OLTENIA SUBCARPATICA 391

on lui sol si cu preferinta pentru formule cu caracter coboritor, concre-

tizate In scara descendents, in stare directs sau rasturnata
11

Caracterul oscilant al pienilor, cit tai Inlocuirea de catre ei a unor

trepte constitutive reprezinta un fenomen frecvent $i caracteristic 13s.
sistemul prepentatonic, important In procesul de evolutie. Yi vom Intilni
mai in toate melodiile.
Revelator pentru tritonicul II este acest haulit. Melodia tradeaza,
categoric rolul li tendintele pienului fa diez.
.72)
12

- go le- le an' IS dun - go /e - le du -pd rood

=,=,"
=11 IMM
NEM - 1 iOl11,L=1
IMWMMIMI
Libl 1:
P.MMMOM=
I
.:NIMMEM.
M," =11 11
111..,MMINI101....x..diewsw
MEM
=0 81MMM.
I

E - gu le It merg si eu F gu le -le nu vreau eu E - go- I e - gu-

,34171
_ V tr%

==rndo born=======

E -gu le- le e - gu- I E - gu-a e - gu - a E gu la - le e - go- I

Tritonicul III poate fi recunoscut In urmatorul cIntec al Paparudei.

Melodia se realizeaza prin Imbinarea stereotipa a formulei scarii descen-
dente Cu cea a cvartei ascendente.
13

Pi - pi - eu - eu - da W - no de ne o - ei .
var
stream qtx=

Interferenta celor 2 tritonice stl la baza melodiei unui cinteo

eu haulit, in care treapta originara, sol, desi eliminate, a ramas Inca
12 Mg -. 2649 t, com. Alimpesti Gilort
11. Kahane, I. Hertea, C. Georgescu, 1963, tr. M. Kahane.
- -
Oltenia, inf. Elena I. Sloichita, 36 ani, culeg.
13 Fg. 6915 a, Costeni -
corn. Celeiu Baia de Arama -
Oltenia, inf. Toma I. Scundu,
Victor I. Scundu (virsta neindic.), Ion Radulescu (id.) culeg. C. Brailoiu, 1938, tr. M. Kahane.
-

www.dacoromanica.ro
392 MARIANA KAHANE 6

t
in umbra pienului (fa diez) ce-§i afirma puternic tendinta de a se
impune :
14
14)

Ma su - ii pe-un be - lo - van Ia - la - u - a M ___

.,---.
1-

T .
.f
t t
f n e:.

fi gal la Ull cio- ban la- la -u -a ia- la- u ia- la- u- a ba_

tendinta realizata far*/ echivoc in haulita in deal" a unei fete din zilele
noastre (17 ani in 1963), cu practica indelungata corals la activul sau :
15
15)
f
3--. nn
() (f)
Ma su- ii pe ho- lo- van A- u a - la- u Si "lei sal la un- su- rean A-u

Dar daca ping mum, terenul de investigatie s-a limitat la roper-

toriul copiilor, cintece rituale §i haulit, cercetatorului i-a fost data bu-
curia de a putea Innoda mai u§or firul de legatura cu celelalte genuri
ei cu stadii mai dezvoltate de organizare sonora, transcriind o doing strue-
turata in sistem tritonic, fn variate modalitati de prelucrare ! Exemplarul
pe care-1 dam, executat din Mier, ne releva imbinarea organic/ a celor
2 moduri tritonice, II §i III (vezi ox. 8 §i 9), imbinare in virtutea
areia melodia recurge nu numai la formule simple, nascute din versiunile
ascendonte, descendente Qi rasturnate, Intregi sau fragmentate ale Belli"
fieclrui mod, ci §i la formule complexe, izvorite din Intrepatrunderea
modurilor. El reprezinta o faza primara a constituirii doinei ca stil, atlt
prin stadiul inferior al sistemului sonor din care se hrane§te, cit §i prin
formarea embrionara a principalelor motive caracteristice stilului. Im-
bogatirea remarcabila a formulelor nascute din acela§i sistem simplu
(acela§i ca In exemplele precedente), prin exploatarea mult mai diferen-
-tiata, a posibilitatilor sale, arata ce salt s-a facut In dezvoltarea sen-
sibility ii artistice §i In mijloacele de expresie ale acesteia :

14 Mg. 772 a, Ctmpofeni corn. Arcani Tg. Jiu Oltenia, inf. Maria Berca, 27 ani,
culeg. A. Amzulescu, G. Suliteanu, 1956, tr. M. Kahane.
16 Mg. 2532 $, corn. Ionesti Filia§i Oltenia, inf. Eugenia Ticu, 17 ani, culeg.
M. Kahane, 1963, tr. M. Kahane.

www.dacoromanica.ro
7 BAZA PREPENTATONICA A MELODICII DIN OLTENIA SUBCARPATICA 393
10
\ 0110.40110 16)
Alv
4 rn . lq1
° (.7) ^ 67)
0 1 m.. 11 ...--
ta 1fillill.
a fill '
MIM. 1=.11...
II 111111000311MIMMIN' .41Pr=.=.... l-MnI.
11116=M1=.
1s nit 4:
Al, rA t:N
1
Ns, Pi t al J

www.dacoromanica.ro
I
B g
7. #
SEVAIM=11..... - #
=1:".".1.....Z.M.1.irMN
.f
nit ie precip.
I
Prin impunerea lui mi ca treaptg constitutive a scarii, trecem In
domeniul sistemului tetratonie. 17
Iate o_afirmare a tetratonieului 4 I, intr -o melo-
die, de pocet., in care mi apare ca treapt'a", constitutive jar fa din non
ca piers. Structura motivelor Incepe sa ne poarte pe terenul de formule
din care-§i va trage melodica doina :
18
t 4,. " 17)
'
Ma- ri - le - na ma- ma - le_ Ma- ma - le, ma rag de la - to
394 MARIANA KAHANE 8

19
Tetralonicul III eel mai bogat ilustrat, constitute ,

Bursa inepuizabila a materialului oltenesc, de cele mai diferite genuri §i

virste. Fecundat de o imaginatie muzicala fara zagazuri, care pentru a nu se
lasa stinjenita de spatiul restrins i-a explorat in schimb adincimile, sub-
tilizindu -ti o data cu aceasta mereu mai mult rafinamentul artistic, din
el au rasarit nu numai bogatia materialului cel mai reprezentativ pentru
stilul local, §i nu numai nenumarate moduri de realizare concreta a siste-
mului, dar zi variate sensuri ale organizarii ci evolutiei sale. Il regasim :
in cintecul Toeonelelor, bazat pe imbinarea formulei tetracor-
dale a scarii rasturnate
20
4.122
cu formulele tricordale Ind-
22
pit II" 21 4_ 4,.=, 1i in ipit
c I" (dupa denumirea
folosita de Brailoiu), in cadrul unei forme reduse la 2 rtnduri melodice :
32
(Ti
%.1

To - co to - to - ne - le - le - le Poi - In7 - nel Pas - to - le

in Zorile mortuare, intr-o melodic, de aceemi forma redusa,
construita din tricordurile incipit I gi II ct un recitativ embrionar pe
re, anuntind timid melodica doinei :
24 IC)

Ri - c1 RI- - d- - sa
ar strotke

anunt devenit mai pregnant in formulele altei melodii de Zori :

25 rs 20)
0
BIS
411WWWWW.
WI
l ay.1 W -W M=LaL
Na
_-
Trei co - cost ne gri tin to - r4 Trei co - cart ne - gri cin - tar'
(
3, (})
17\

Si zo - ri - le se vdr sa - .1.4 Si zo - ci - le se Vib - sar'

18 Mg. 771k, ampofeni (ca la ex. 2), inf. Grigore Pelcu, 10 ani, Vasile Rozan, 12 ani,
Gli. Niculescu, 11 ani, culeg. G. Suliteanu, 1956, tr. M. Kahane.
19 Fg. 3080 a, Rasovita -
corn. Lelesli Tg. Jiu Oltenia, inf. Polina I. Popescu,
25 ani, culeg. C. Brailoiu, 1934, tr. M. Kahane.
-
-
20 Mg. 1943 h, Lupsa de Sus corn. Lupla Strchaia Oltenia, inf. Elena Afrim,
76 ani, Paraschiva Liicatus, 58 ani, culeg. M. Pop, M. Kahane, 1961, tr. M. Kahane.
- -

www.dacoromanica.ro
9 BAZA PREPENTATONICA A MELODICII DIN OLTENIA SUBCARPATICA 391$

Iata si o melodie de joc, executata din frunza, foarte asemanatoare eu

structura motivica /.1,Zoriloriit precedente si, mai mult cleat acestea,
cu melodica doinei :
26

MI1
MIN IIM ..laMIP
SIII
=MN MIMINMINI I
MI= MINI

In sfirsit, o clasica doing, caracteristic olteneasca, inainte de toate,

tocmai prin esenta sa tetratonica. Melodia aduce, de la Inceput, cvarta
bitonica ascendents (vezi ox. 3), prefix"22 caracteristic al alternantei
la-sol in structura doinei, constituind, In Imbinarea lor, o formula ini-
tiala specific./ stilului. Precedata auacruzic, la rindul ei, de cvarta infe-
21
rioara 4, aceasta succesiune afirma 'Inca o data, clar, antecedentele
V
tritonice ale doinei, exprimate, de altfel $i de formula principal./ de pe
primele silabe ale melodiei. Rindurile melodica 2 si 3 evidentiaza for-
marea recitativului prin extinderea tricordului I :
28
Rubato 1-
,-,
a 23)

n Fru° zu - li - to vi o - rea

Ma a - a - iv"- ch A- A - tea_ ma

.......

N-ai 4 zu pe ma -ma mea ilf-ai vä zu' pe ma- ma mep n-4

Intro disponibilitatile tetracordale si tricordale ale sistemului tetra-

tonic, ce stau la baza constituirii formulelor melodica, s-ar parea ca se
21 Fg. 11.788 b, corn. Isverna
culeg. L. Georgescu, M. Siminel - - -
Baia de ArarnA Oltenia, inf. Maria Perneac, 53 ani,
Fusteri, 1950, tr. M. Kahane.
32 cf. BrAiloiu, lucr. cit. (nota 2), p. 352.
33 Fg. 7810, Gavanemti - corn. Cornoti - Tg.-Jiu - Oltenia, inf. Cristina Gh. Pavel,
22 ani, culeg. T. Alexandru, 1939, tr. M. Kahane.

www.dacoromanica.ro
s396 MARIANA KAHANE 10

desprinde o preferint6 special6 pentru trieordul I, care formeaza, el

singur, prin prelucrare variata,, un Intreg repertoriu. Exemplific6rile
ar putea fi foarte numeroase, ilustrind genuri variate. Ne rezum6m la s
29

-
o melodie funebra, de Zori :

n
n
M;1' M.7 LIIMIIMM111111.1MIIIMI
- Nome..., mop-me PMEINIMI10,=
./.~.MEMILMIIMIY10."
Zo-r1 . toe, JV - ro-ri - to - rP
s. .
sm.
=2,111=1M.
Nu pri - pi - pas
r-- 3,

In so
r:1
01111=
=11=111=e1MIII.WII ZIIMPI
SOU

- it;
241

Mr.
---.;
a

a Gheor - she no ta scu - la - ti in 0e-m- bra - ca.' au s-a-m -Zvi- cat

§i o doing, foarte interesant6 tocmai pentru dezvoltarea sa pe aceasta,
simpl6 baz6 tricordal6 (aparitia lui la fiind cu totul sporadica, gt orna-
mentals). Prelucrarea, subtil diferentiatg, a tricordului, creaza, calitativ
o lume expresiv6 cu totul alta, fats de exemplul precedent, redind un
continut emotional bogat (v. piano, ex. 30).
Tricordul acesta ds nastere si altor posibilitsti, putlndu-se Inde-
pasta treptat de la structura sa initial6, piny la derutarea celui strain de
cunoasterea procesului. Una din posibilitati este transformarea tricordului.
intr-un evasi -acord de re, Inlocuind pe mi cu pienul fa, iar pe so/ cu
la, dup6 cum reiese din variatiile acestor melodii de Zori §i Brad. Mobili-
tatea formulei arat.6, insa, ea nu s-a ajuns Inca, la constiinta acordica,
31 1 26)
2 I /1'y

i ZO - - /Or. 141
re - n - to - ri

(I) 1,1E\linga
v r1
MM /=1.71MIN11=1MINIVM.M1/
IMUMN 1MI 11

Bra - le bra - du - le, Bra du - le, bra - du - le

24 Mg. 1942 j, Lupsa de Jos corn. Lupsa Strehaia

61 ani, culeg. M. Pop, M. Kahane, 1961, tr. M. Kahane.
- -
Oltenia, inf. Maria I. Vasile,. -
26 Fg. 6912, Costeni -
corn. Celeiu Baia de Arama -
Oltenia, inf. Stanca Tatomir,
Maria Bolobol, Ileana Ioneseu (virstele neindic.), culeg. C. Brailoiu, 1938, tr. M. Kahane ; st,
-

www.dacoromanica.ro
30
Rubato A

...- - 4 AIM= 7 to /7\ 26) 7AA

.;
.- zi
C.
aMIIIM
str.l ..2.1=11
NM
r.......OMIOMMI.L.11
m nfem11JIMIIIW
ow=
rir.nowor
1...11M111,`M IMIMI 1
"ma. mom mi. m -t-,wo
!.11/10/a/7. MEW )11/=11MMIIMPSISIMMIN, woommiaa. on.. mvomiteamon..
W
ZFill111
2710.147-63:&"
.0.....=l,t4 K Mf.( Ira= I...1W I,11.1,1.1111711
.
- .-.1
Veil a - fu -ri - to ye- zt
n frun- Iu - ti - Ja de o - re fro-zu - li - to de o - re- zi

r:\ t
n G.\ e7N
str.2 e- 11.71.11M
CC ..
_
.I
s_.
n Tu vett bi - ne ci nu cre - zi Tu vezi bi - ne si nu cre-zi Si ma-n-trebi de ce of- ter n De of - tat ce of- lei le re fur - ca piep-to -lui ma doe-re

%..

+. f
10 44".4 f. A 4
0
atr. 3 tisl111110111115M:
IIMMI, .M.
......- .0../11
Wieff
unr-on
11Yr
.12
slonwramirj
BM./ MI V, .=
IIIIIII, lommamminsimmimemmeatnitars Z..M., AM=
=C. 410
Z.11M1 M1r
IME71
MOM!
Ilwomo I
'MIMI= Ili

- Nu ma doe - re de du - re - re Nu ma doe -re de du- re - re Ma doe - re de do ruri sra - e pm. Ma doe - re de do-ruri ore-le

dalli
ras vvvA it- " tt r n 7 rA,. (:\
str.6 .3... IEEE 111.1,1111 [r kt SI s..r-ar fo anum.
1140
...
A./ woa mime
J.
etc.
Scoa- la - to min - dri din som ni Scoa-li -te min-dri din som-ni Ca nu_ vezi ca eu nu dor-mi

25 Mg. 1987i , Lup§a-cle:Sus - com. Lup§a - Strehaia - Oltenia, inf. Elisaveta Filip
Panut, 52 ani, culeg. G. Suliteanu, M. Kahane, 1961, tr. M. Kahane.

www.dacoromanica.ro
11 EAZA PREPENTATONICA A MELODICII DIN' OLTENIA SUBCARPATICA 897

0 altg cale de evolutie se datoreazg incercgrii permanente a pienului

fa diez de a i se substitui lui so/, tinzind astfel la formarea picnonului fa
32
diez-mi-re 1 in locul tricordului initial. (I-am spus pienon
4 0- 0 d63

media, pentru motive care vor apgrea evidente mai tirziu). Yn cazul
aparitiei formulei sub dublul sau aspect, ca in bocetut urmgtor, situatia
este clarg qi concludentg :
33 27)

Mi ri - a, Ma P% -e Ti - e Jv - ra dra -
I I

s 1

.1

Observatii similare se pot face si In melodii care exploateazg in-

treaga scars, ca fn acest fragment de doina ;
34
V
tri .ltt 28)
a
iJ
itt,', I tnn
AIM Mr... ni
"MM..= MM..
ti;:illvri=m"" in a n.i INIM./Ms =WWI MR-7,M
WPM
=111Er G:Infli:E_
MI 1' MY OM III,MNMEI
somlb.asw, a.7.
---- mr-strormim
WEIMAN
.= Imo
.....
ngm =MIN INi
N.-. M.A111
10ii -
j,i,-... ,I MI
MOM COI ILLA.LZIIK L.,11i= MN WNIII im...amr 1111..r lwia
M I
SP 111
r .II 1101

Foa-ie yr- de deo la -, lea of 17 Mu eti a al- ma cfi-ta e

t
1 4.
str.2 A V $

str. 3

sau fn urmgtoarea melodic de ante() propriu-zis, pling de o nobilg

poezie liricg, cu rezonanta colindelor hunedorene vechilor cintece cere-
moniale transilvgnene qi cu tendinta de constituire a pentacordului
major" (in care intonarea sistematic a lui fa diez mai suS, spre sol,
este foarte semnificativg) :
Fg. 3042 a, corn. Runcu - Tg. Jiu - Oltenia, inf. Ilinca M. Beura, 45 ani, culeg. C. Brailoiu,
1934, tr. M. Kahane.
27 Fg. 2983, Topesti - corn. Tismana - Baia de Anima - Oltenia, inf. Marghioala
C. Junila, 40 ani, culeg. C. BrAiloiu, 1933, tr. M. Kahane.
28 Mg. 1941c, Lupsa de Sus - corn. Lupsa - Strehaia - Oltenia, inf. Elena Afrlm,
76 ani, culeg. M. Kahane, 1961, tr. M. Kahane.

www.dacoromanica.ro
398 MARIANA KAHANE 12

35 /11 + 23)
.....,
70 ill- r. t f 11.
mm ACC= ral==.
....1171.1M1111r, -.1111=rPIU.M1111/4.111=7-itI
Vin11,11WOMMFItag ALEMILIV-IMILl- JIloMMWS
.1.01w mt 7.:111
- =MIN...MEM IN=
711IMMIMMOMa
=1=UNIN 1,10.111168101P-WINIMO11111=M
AI.JEI-CIt igIVIC.WINEMI6Y[Mr-rnri
MM,P1=.
........
Jai).
Pe-li-ne ver - de pe-li -ne In In lai_ In Na - na la na nai li is i

1
;+
r

on in melodia do joe (Sirba ca din cimpoi") executata din fluier, in conturul

3u
careia apare 8i cite o formula caracteristica doinei
pare& pentru a releva Inca o data unitatea melodicii oltene§ti, pe dea-
supra genurilor :
30)
37
}

a
0 I
=1.-mm=1.mmw.---m
3
:7,47esmi
. 3
..'"W0=r

Melodica mehedintiana, mai cu seams, abunda de acest tetratonie

cu picnon in( din, stadiu mai avansat al tetratonicului primar.
Categorii variate de melodii tetratonice marcbeaza tendinta de
afirmare a eeluilalt pien al sistemului, do, ping, la formarea, la baza
38
scarii, a pienonului gray al oisioraului 0 t, a I. Cadrul restrins neper-
mitind exemplificarea gradate a procesului, nici varietatea aspectelor
sale 8i diversitatea genurilor, ne marginim la ilustrarea formei sale cris-
talizate, prin melodia unui &into do jog, :

Y° Fg. 11.781 c, corn. Isverna Baia de Aram5 Oltenia, inf. Maria Perneac, 53 an!,
culeg. P. Carp. L. Georgescu, 1950, tr. M. Kahane.
Fg. 11.775 c, corn. Isverna (Ca ex. 35), inf. Ion Bradet, 70 ani, culeg. E. Comi§el,
1950, tr. M. Kahane.

www.dacoromanica.ro
13 BAZA PREPENTATONICA A MELODICII DIN OLTENIA SUBCARPATICA 399

39 at)
17,

Foa-le vet de deun pi - pe- rP hi en- dru - ton deal /a pri

t:SaZni]
I IN II 1

SIVINI = rII:UP=PZal=2. =1;1.===

1.111
MINN
=I
MMINJ I
1=1 NMI
WIM111

to -n - treb un -- le - few - treb un - deal Post ieri

-4
Sa de-al Post Sa
De-ai Pi Post du pa nu - ie Val de pi - da-
I
12
rar I t
MEI
IM.F1=1.1i1M." ZIN,1111 We= 1
to -le to -le It Iu - bi - to mi-a pus ca - pu

1-3 Ipjljl
--a. IN

Materialul cercetat, pare 0, indite preferinta pentru picnonul

gray In spatiul gorjan.
Exemplul urmgtor include cIteva aspecte interesante ale sistemului
tetratonic : provenienta picnonului gray din extinderea tricordului I,
fluctuajia formulelor, care se pot 'Miami reciproc indiferenta functio-
nall a finalelor (cum o numeste Brailoiu). Toate ant relevate de etero-
fonia nAscuta In executia colectiv1 a acestui ante() al bradului. Pentru
auzul nostru, sunl straniu Intilnirea simultang a lui re cu do, mi cu fa,
fa cu Sol: 32)

40 /
/= -at ..MINI="a1111-
11W- NM
==
PMIM-1 /Er /71=e
1111111111111

Bra- du le, bra - du - le, Bra- du - le, bra- c/:;:i

-ft
Cin' f-o po d - ti
- run t-o pa- run - tit Clog

Fg. 6363, Rovinari - com. Moii - Tg. Jiu - Oltenia, inf. Ilinca Burlan, 18 anl,
31
cules 1938, tr. M. Kahane.
22 Disc 1266 I b, Gav:inesti - corn. Cornesti - Tg. Jiu - Oltenia - inf. Ioana Alex.
Schian, (virsta neindic.), Cristina Gh. Pavel, 22 ani, Maria Glig. Grama, 21 ani, culeg.
T. Alexandru, 1939, tr. M. Kahane.

6 - 0. 2222
www.dacoromanica.ro
400 MARIANA KAHANE 14

Oe miai co - do - Oe 44 - rff

Old iz' It
viii de MI de twig)
mun it- fe Oin

Desprindem din material i o a treia versiune evoluatl a sistemului

41
tetratonic, anume cea cu picnonul (scut la-sol-fa Relevanta.
este, intro multe al m le, melodia de joc (Restem") executatl din fluier :
42
0
4AMMMr = MN! 1M,M
11,- ZIM-,-. ./NMOM.1,...r
mom
1== INEMMIMN/M.=1...=
Mr'Z' MLAIWAMIIEW MIME
m..alf Mr
fl- M Mi,..=16.
NM, ENV..
MiMMEIMMialnIMM.MMEM.M.M =AM --
1111W
111MMI
M111
/MN 1111,CJI
_=1
mime
INL=1
33)

0
MN I=1MI=
. I In
AMV1=1.11 M. - =me .- . ,... MM. I ME- =I =11 =- MN I - am mm
11MIN=
Lil.
ME- WM
It/MII
.= 1111 111=.11M =INIMMIIIMINNIN
a MN
IIN
NM =NM
MI AM
= MEN
.. MMM I
MECO= ,-M IN, = MI Mil MIIIMIll MIIIN.=NM
MIIMBB
=11MN IMO
MIMI YU 1, IMMIMr O M=
MN I= 110 RN
MP. IWAIMINI

5E1
latg un caz in care i se opune rezistentl Melodia in cauzg este
un cunoscut cintec de joc modern, oltenesc (hog), in forma prepen-
tatonic cu picnon acut :
43 39

Frun - zu - li
143i cnia- Cu -
-
're
lap
crap de
bi . u
cm
di
di
Ca ti- ra - nii

fnun-ci- furl_ ma Au per- nit__ is amp' din ,zori ma

-
83 Mg. 1937 k, Lupga de Sus com. Lupga Strehaia Oltenia, inf. PetricA Coro-
bAianu, 24 ani, culeg. M. Pop, 1961, tr. M. Kahane.
- -
-
u Fg. 11580 b, corn. Tismana Baia de Amnia Oltenia, inf. Geagu Petre, 36 ani,
culeg. E. Comigel, 1950.
-

www.dacoromanica.ro
15 BAZA PREPENTATONICA A MELODIC!! DIN OLTENIA SUBCARPATIC.A 401

Varianta care urmeazg apartine unei bgtrine de 76 de ani, care a cintat

mult toatg viata §i care este prezentg $i in viata folcloricg actualg.
Asa a invgtat melodia in cauzg. Numai cl, trgind Inc in plink conceptie
melodicA a tetratonicului pur, ea a readus apele in matca veche, in-
locuind sistematic cadenta pe fa cu cea pe mi :
as)
44

Foa ie ver- de Ird epl- na - co Fa -mi poem- no

.77-al la-- re Fi ma Doani-ne ce m. -ai Pa ce.

Versiunile eu picnon ale sistemului tetratonic deschid cdi de formare

a sistemului pentatonic. Dacg, bag, pentatonicele formate In aceste por-
tiuni ale scarii au o frecveng mai redusg, existl §i o altga cale, peste
limita superioarI a scArii, prin impunerea lui si §i formarea picnonului
45
si-la-sol , uncle se va constitui sistemul pentatonic sol, eel
mai caracteristic §i frecvent. Deocamdatg, ne intereseazg, premisele sale, In
melodia acestui cintec de joc :
36)
46
- 71
III am II
IIM.W.=111111,1M MN
3141 .1= ON
IOW MW- =.3.-MMINS.11..=1=11
Mil=1.=
6' -am els ver - de mu-re - le_ Mul' ma mir de v- fie le

'lg...4===mm.= .. a id 4.

Can
-if lac Pre - zu- ri - le
7

Si a - pa - ci co/ - of- ci -
-47-1
/e
. ,
. . .

" Mg. 1987 n, Lupsa de Sus corn. Lupsa 'Streiiaia Oltenia, inf. Elena Afrim,
76 ani, culeg. G. Suliteanu, M. Kahane, 1961, tr. M. Kahane.
" Mg. 1983 n, Lupsa de Jos (ca la 44) inf. Elena V. Wm, 35 ani, culeg. M. Kahane,
E. Dolinescu, 1961, tr. M. Kahane.

www.dacoromanica.ro
402 MARIANA KAHANE 16

Interferenfa modurilor II si III ale tetratonieului std, la baza for-

maxii a numeroase melodii,. de toate categoriile, fie cintece rituale, doine,
cintece de joc, cintece propriu-zise, sau melodii instrumentale de joo.
0 ilustram :
printr-o doind :
37)
47
I
... NM .. = . =Immo
4\
..0
=iNM M V -IN.IIIIMI
IL

IN E M U . ' . = /11,=IMINOW-1711 P= rm.'

-'1'
I
, 7 MUM =I 7.M =M11
or Iml Mr MN"'
NM
-- -- -
V ..
...========linil
==1=111107M=M.=7
=
IMMII 1..... = MN IMINI1,1111, MI IM ftl M (MI
rc

MP
.. 1=. =MUNI .M.=0,,= Arm. on===m-mr .MS.,.=a=mowa-,== mr = c.....1 1= =11 r- a 1 r 111- = l

Fro - za ye, - de de-un' - au i Ce /77%-e

rit. re >
Mill A aims 1111.13=
mip- war-

M39
.
dee- lu sal so ma le - le Ce mil drag dea- lu sit-I sui hai

1. n "
..-11M-is/1IMI /11./.....-1-, 1 etc

Pin' la min - dra la cu - an Pin' la min - dra la Cu- co

un eintee propriu-zis :
48 J11

.
e0
Ra - ti - pa-re - lo- 0 Rá- ti - soa - re - ler iL

/ 1 zimM,NNW
=My

Di
.I
17.1
11 1I IMO
If.7

k
r
fur- ca
.111 MIMEO .,, A,I1
INZ ,.1111111,111=111.1.1
.11 LMI

Cer -
"EV
11

ni In fur- ca
(9) r7,t

111.1111
Cer- ni
IT%

.VEM I

un cintee de joc, In care formulele melodice ale doinei slot din:nou pu-
ternic prezente :
37 Mg. 231 e, corn. Isverna - Baia de Ararat - Oltenia, inf. Elena Vu§escu, 20 ant,
culeg. M. Siminel - Fusteri, 1953, tr. M. Kahane.
38 Fg. 11.760 b (Ca la 47), inf. Maria Pernescu, 53 ani, culeg. L. Gcorgescu, 1950, tr.
M. Kahane.

www.dacoromanica.ro
17 BAZA PREPENTATONICA A MELODICII DIN OLTENIA SUBCARPATICA 403

3.9.1
49
1
MAMMI."
111.11M1 =111 .111G =.01.:
1MII ANNIMMIWIN
IYNM
1=1=1==1
111.11Mi-.=0.1= mr-mim
UNMN
WANES N=
IMM
=NM MM ME UM.'
1N
=MI

=.1
Boa -ie ver- de vi - o - rea i Si mi-e ,romp

in-ac Cul
..1,- NW'
.M11111.11
-
r,

ca
I
4.
111,1
INIMNNM11

tff
1111.- Mc=
NNINIM
41
..1
ON1...--MM INN,M,M .M/^1
MM IMP MIN
4mpg coon si
IM-NM MIN
T-'+
MI MN IMO 1=1.10MMB ',MOM I1

mar col- ca
`---

th1451/
Dar afirmarea bazei prepentatonice a melodicii oltenesti nu se opreste
intro limitele sistemelor prepentatonice, ci se continua In interferenta
for cu alto sisteme. Ceea ce se poate vedea in melodia acestui cinteo
de joc, a clad prima parte, In sistemul tetratonic III, cu reminiscence
tritonice, se leaga organic, modulind, de cea de-a II-a parte, In sistem
pentatonic, cu aspectul paralelismului major-minor" :

50

1N
IM MOEN ir, .. MEMM.L;N- MEM MIN1=1 1MINMN..- N CM.3 8

n a' of of--- tfpu- oe min -dru - li - to apu fle

i 11 _I_
alibM-
=1.11INIMMI 0111
l -1=111MI =MIMI nilr. 11
Irglm . MI,111M 1Ml ==I

epa - ne Cu-al cui dor 154 - efil Pe lu - me lea- na

I la

Coal ad tea -re ow

39 Mg. 1987 b, Luma de Jos - coin. Lup§a - Strehaia - Oltenia, inf. Elena V. VIlcu,.
35 ani, culeg. G. Suliteanu, M. Kahane, R. Rautu, 1961, tr. M. Kahane.
44 Mg. 233 e, ca la 37.

www.dacoromanica.ro
404 MARIANA KAHANE 18

Exemplificarile ar putea continua, cu numeroase referiri la genuri

si la aspectele interferentei sistemelor.

Urmarind, conclusiv, o trecere In revista a celor de mai sus, exem-

plele prezentate, chiar dad, nu au putut cuprinde o mai mare varietate
a aspectelor, din cauza spatiului restrins, ilustreaza totusi, In mod con-
vingator, baza prepentatonica a bogatului folclor muzical al Olteniei
subcarpatice, baza prin care Intelegem nu numai formele originare pre-
pentatonice, ci insasi osatura muzicii oltenesti traditionale §i actuale.
In ea regasim i astazi, In diferite grade de frecventa gi importanta,
sistemele prepentatonice bitonic, tritonic gi tetratonic. Faptele par sa
arate dezvoltarea, pe rind, a fiecaruia din faza imediat inferioara (tri-
tonic din bitonic, tetratonic din triton* pentatonic din tetratonic), sta-
diul superior cuptinzind mai Intotdeauna In concretizarea sa melodica,
reminiscence ale stadiilor premergatoare. Imbogatirea continua a siste-
melor nu exclude coexistenta stadiilor diferite.
Daca pentru sistemul bitonic qi tritonic exist suficiente indicii care
atesta dezvoltarea for prin jocul natural al cvartei descendente, pentru
tetratonic si pentatonic calea aceasta nu apare evidenta ; cu toata incer-
titudinea, aparentele tind sa, sugereze drept mijloc de formare a acestor
sisteme Incetatenirea pienilor ca note constitutive.
Dintre variantele modale ale prepentatonicelor, reprezentative ne
51
spar (in aceasta etapa a cercetarii) : bitonicul ZZ , tritonicul II

{vezi ex. 8) si III (vezi ex. 9), tetratonicul II (vezi ex. 17) si mai cu seams,
52
III (vezi ex. 19), precum si cumulul tritonio II si III
53
tetratonic II si III . Tetratonicul III si oumulul tetrato-
nie se distanfeazd considerabil prin frecvenld de toate celelalte.
Permanenta fluctuatie a formulelor prepentatonice, tinzind la tot
pasul sa se Inlocuiasca reciproc, ca §1 tentativele neincetate ale pienilor
de a se substitui treptelor vecine constitutive antreneaza, In mod firesc,
o inerenta tendinfd de fluctualie generald, careia Ii cad adeseori prada §1
treptele constitutive.
In virtutea unor sensuri variate ale procesului "de evolutie, se sta-
tornicesc, prin tendintele de afirmare ale pienilor, si o seams de ver-
siuni evoluate ale tetratonicului, care marcheaza In acelasi timp o Im-
bogatire a sistemului qi o emigrare In alte sisteme. Acestea slut tetrato-
nicele cu picnon gray (vezi ex. 38), mediu (vezi ex. 32) si acut
(vezi ex. 41). La acestea se adaugg, versiunile acordice, in pozilie
directs sau rasturnata, evoluate din sistemul tetratonic, cu ca-
racter fluctuant sau stabil, mareind faze diverse de dezvoltare a auzului
muzical.

www.dacoromanica.ro
19 BAZA PREPENTATONICA A MELODICII DIN OLTENIA SUBCARPATICA 405

Intro modalitatile variate de realizare ale sistemului tetratonic se

Inscriu §1 aspectele sale tricordale, care pot aparea In afirmari independente ;
acestea sint : tricordul I (vezi ex. 22), picnonul mediu, generat de acesta
(vezi ex. 32) $i picnonul gray (vezi ex. 38). (Le recunoastem dupg modul
de concretizare melodica, acelasi si in versiunile tetratonicului integral
$i specifice fiecarui tricord In parte.)
Prin aparitia diferitelor categorii de picnon, se deschid cdi diverse
de formare a sistemului pentatonic, dezvoltat, deci, In diverse portiuni
ale Bahl teoretice generale. Pentatonicul so/, format la limita superioara
a scarii tetratonice, pare mai caracteristic $i mai frecvent.
Preponderent Inca $i astazi, tetratonicul 11 gasim adeseori inclus
in melodii cu dezvoltare mai inaintata a sistemului sonor, sub forma unor
fragmente integrate In pentatonic, sau ca parti de sine statatoare cu
structure tetratonica, imbinate cu parti structurate In alts sisteme.
Aceste directii, atit de diferite, ale devenirli sistemelor, arata ca
ne aflam in fata unei evolutii nu numai cantitative, ci si calitative
a lor.
Bogatia, nelimitata a expresiilor tetratonismului arata ca un ma-
terial sonor redus poate fi ridicat pe o noun treapta printr-o alts or-
ganizare a sa, prin exploatarea rafinata a adincimilor sale, prin revalori-
ficarea sa intr-un nou context. De aceea, factura simply a materialului
sonor nu trebuie legate exclusiv de stadii vechi, cad folclorul, In tena-
citatea sa traditionala, isi actualizeaza, totusi, in permanenta $i -si re-
valorifica multiplu mostenirea, du.cind mai departs ceea ce se poate
adapta la not nevoi de expresie. Numai cind nu se poate face acest lucru,
se lasa, sa cads in desuetudine ceea ce nu mai corespunde necesitatilor.
In aceasta proprietate a folclorului isi gaseste conditiile favorable
permanenta si continuitatea actual a prepentatonismului oltenesc si
varietatea sensurilor evoluDiei sale cantitative si calitative. Concretizarea
sa Intr -un complex definit $i specific de modalitati melodice, ritmice si
arhitectonice constituie. criteriul de diferentiere a genurilor i stilurilor,
sub aspect muzical, in timp ce comunitatea sistemului sonor si a unora
din mijloacele sale de obiectivare constituie principalul criteriu al unit'atii
acestora.
Vechile melodii rituals, apelind la formulele elementare ale siste-
mului, se disting printr-o stereotipie obsedanta a acestor formula, atit
sub aspect melodic, eft si r itmic. Formulele for se confunda, adeseori,
cu sterile insesi.
Repertoriul funebru, in sa, foarte bogat reprezentat (avind nume-
roase c firesti implicatii de dome niu uric), releva, o data cu aceasta
stereotipie melodico-ritmica, si tendinta de evadare, prin variatie, din ea,
ceea ce duce la numeroase ipostaze specifice ale formulelor tricordale si
tetracordale, la care se mai poate adauga un recitativ elementar si
uneori, ca prefix, cvarta Pl, iar ca sufix cvarta I, IP2, sau terta (sol-mi)
41 cvarta tricordului I, re-sol (apare ascendent).
09 cvarta tricordului II, la-mi (apare descendent).

www.dacoromanica.ro
406 MARIANA KAHANE 20
54

0 , it
e

Ape lind la 1mbingri ale acestora, melodia nu recurge, de obicei,

la mai molt cleat 2 formule de baza. Indiciu al unui stadiu arhaic al
dezvoltarii melodice, aceastI caracteristieg, a genului se Intilneste cu
altele de acelasi nivel, ca factura arhitectonia rudimentary i inexistenta
sau constituirea In germene a unui sistem de cadente (de altfel, impropriu
numit astfel, fatl de indiferenta functionarg a treptelor, adeseori rele-
vat& de repertoriul funebru).
Doina, reeditind unele din formulele de mai sus, acord6 o prefe-
rinta specialI anumitor ipostaze ale acestora, dar, mai ales, 10 structu-
reaza o serie sle formule specifice. Inainte de toate, ea recurge la tri-
cordul II, descendent, pe care -1 dilata prin insistent°, secundei si sufixul
cvartei II sau tertei :
55

flMMIrV. Mt% 111/FIMMLS Mar:71

r. =1MPLl - C

Mind din aceast§, formula complexa principalul salt element distinctiv si

cea mai freeventa formula inifiala. Utilizind In interiorul melodiei variate
directii §1 pozitii ale tricordului, cu reliefarea freeventg a cvartei II, ea le
adaugl uneori ca prefix-cvarta I, iar ca sufix- recitativul. Nu mai putin
frecvent, tricordul I apare In cele mai variate aspecte, uzind adeseori
de alternanta treptelor tertei :
56

Generat rIndeosebi de acest tricord, recitativul se instituie In a/ doilea

element distinctiv al doinei, cu inepuizabile funcfruni artistice, devenind
miflocul expresiv Si dinamic de prim ordin in realizarea acesteia si ajun-
gind la o dezvoltare inca neintilnita in melodica olteneasca. Treptele afec-
tate slut : In primul rind re, apoi mi, so/ si do.
Prin multiple varieri ale tricordurilor i tetracordurilor sistemului,
doina ajunge la o ImbogItire remarcabilI a fondului de formule, de di-
ferite dimensiuni, si la o scrutare adincg si bug, a virtualitItilor expre-
sive, de la cele mai elementare imbinari de sunete, pin.1, la cele mai
diverse combinatii ale formulelor. Repetarea insistenta a unora nu mai

www.dacoromanica.ro
21 BAZA PREPENTATONICA A MELODICII DIN OLTENIA SUBCARPATICA 407

are efectul unei stereotipli obsedante, ca in melodiile rituale, ci al unei

rafinate diferentieri qi adinciri expresive. Finale le rindurilor melodice nu
sInt Inca pre/ deosebite, pentru ca, accentul se pune pe cursul sentimen-
tului, nu pe concluziile sale. imbinarea, formulelor se face, in raport cu
melodiile rituale, intr-o viziune arhitectonic/ mai bogata si mai diferen-
tiat/, ins/ necristalizat/ in cadrele fire ale unei conceptii strofice, ci
fluctuante, asimetric, in pas cu spontaneitatea continutului expresiv 1i
conjungindu-se cu o similar/ libertate i asimetrie ritmicg.
cintecul do joc, crescind din terenul doinei, concentreazg melodica
originar1, renuntind la o parte din formulele doinei (in special la tale
necomprimabile) 1i incearcI s / -$i creeze modalit/ti noi, dar plstreazI
multe din formulele acesteia. La ad /postal ritmului, numeroase
cintece de joc iii ascund caracterul for epigonic. Nu vom intilni, fireste,
nici insistent/ secundei superioare, atit de specific/ doinei, nici amploarea
si rolul expresiv fundamental al recitativului (redus. considerabil, dar inc.&
suficient de prezent pentru trada originea). in schimb, vom intilni
adeseori : a) variantele tricordului I cu prefixul cvartei I sau cu picnon
gray on recitativ in formule initiale si finale, b) tricordul II pur, sau
evoluat In picnon acut, c) recitativul scurt, in diverse aspecte, d) ver-
siunile tetracordale sau e) acordice ale tetratonicului, sau f) editii mai
evoluate ale unor formule clasice :
57
a
ka u o 0 0 0 CS 0
D" e " Uo
co
o 0 ES. 0. 4a-tap. °
el4

arc

iu V 1/431 U
0i 1.1
Li 0
I etc i , 4. , 4.3
I, I
0 II
V
I
I
0

Dar ceea ce incepe sg, distanteze cintecul de joe de doin6, este o sesizare
mai divers/ a sistemului sonor, exprimat/ in imboggtirea sistemului
de cadente gi dispunerea for intr-o ordine periodic& :

www.dacoromanica.ro
408 MARIANA KAHANE 22
58
Rd I 11 Ill IV Y 17 VII YIQ

m I 'M o to .43 LP
I
0 I 0 V .0. I lV
0 43. %.1 u 4.3
rinduirnilare

43

I 11 IN IY V I II III I if

IF I II III

Y i7 YU I It III I II III IV

Acest pas lnainte se conjug5, in mod necesar cu o noun conceptie arhi-

tectonicl. Ea se reflecta, nu numai in stroficitatea melodiilor, ci si in ten-
dinta de structurare motivieg, a formulelor (dep6sind atit nivelul celular,
eit si libertatea, extinderii cursului melodic) si in preocuparea contrastului
motivic. Renuntind si la insistenta repet6rii formulelor, atit de important5,
in doing, cintecul de joc revive mai putin asupra for si o face mai mult
pentru a releva contrastul motivelor diferite, sau al cadentelor diferite
din motive similare, §i nu pentru a scruta profunzimile latente ale fie-
carei celule sau motiv. Peste toate, elementul primordial care detaseaz5,
categoric cintecul de joc de Bursa doinei, desIvirsind trecerea sa in alt5,
categorie stilistica, este ritmul, structurat dupa, legile mai ferme ale
altui sistem, desi Inca legat en destule fire de normele elastice ale
celuilalt.
Cintecul propriu-zis, mai putin tributar melodicii doinei decit cin-
tecul de joc, dar mai aproape de ritmica ei decit de a celuilalt, relevg,
la rindul sau, imbogAtirea sistemului de caden.te in melodica olteneascg,
§i structurarea concentrate, strofieg, aformulelor prepentatonice, in lumina
unei conceptii orientate spre simetrie §i spre structure motivica variat5,.
In melodica sa, intilnim frecvent versiunile cu picnon mediu ale tricor-
.dului I, prelucrat in toate sensurile si diferite variante ale tricordului
II, ambele indreptate insistent catre sistemul pentatonic 801 :
59

-0-
ele.

www.dacoromanica.ro
23 BAZA PREPENTATONICA A MELODIC' DIN OLTENIA SUBCARPATICA 409

dar §i versiunile tetratonice acordice sau cu picnon acut sau gray :

60

Formarea viziunii unui sistem de cadente, In propria accepjiune a

termenului, concentrarea si plasticizarea melodica, in strinsl legatur/
en imboggtirea implicit/ a fondului de formule, si noua conceptie arhi-
tectonic/ determing, Indreptarea cintecului de joc titi a cintecului propriu-
zis calre o mare varietate tipologicl a melodiilor., spre care doing nu s-a
putut indrepta niciodatg.
In sfir§it, melodiile instrumentale de joc, aces parte care pIstreaza
legaturi strinse cu marele fond unitar oltenesc, existente in repertoriul
instrumentelor arhaice, dar §1 In cel al viorii, uzeaza, si ele de variate
modalitati ale tricordului I §i tetracordurilor II si III, in care reggsim
adeseori ecouri din melodica genurilor precedente :
.61
( dorm! )
43. -421. (-er

(doing!) ( doing!)

91:

Ele se structureazg In motive simetrice, constituite, la rindul lor, In semi

fraze §i fraze, cu constructie arhitectonicl stroficA sau nestrofic/ lipsit/
de o varietate a cadentelor. Expunerea for sub aspectul specificului
genului este Inca prematurI.

Tabloul sumar al formulelor relevg indeajuns diversificarea evo-

lutivg a sistemelor prepentatonice si modalitatile specifice genurilor §i
stilurilor, ca i interferentele firesti dintre acestea.
Parcurgind etape mereu not de dezvoltare, sistemul sonor Iii mentine
totodata., In permanentg, firul trainic care-1 leagg de antecedentele sale,
ceea ce las/ posibilitatea fenomenului reversibil, de atitea on remarcat,
de adaptare a formelor vechi la o conceptie evoluat/, sau, rovers, de asi-
milare a formelor avansate in medii cu o conceptie mai putin evoluatl.
Analiza diferitelor genuri ale folclorului muzical oltenesc sub raportul
sistemului sonor relevl prepentatonia ca sursa fundamentals a melodicii
sale, surs4 care, pe csile multiplelor diversificari si dezvoltari ale cursului
sau, poart4 mereu altd conceptie si mereu alt continut artistic.
Cercetarea ne releva a in ea rezida, sub aspect melodic, specificul
-regional al folclorului muzical oltenesc ci unitatea acestuia, dupS cum in
modality file sale de concretizare rezidd diferentele de gen Fi sta.

www.dacoromanica.ro
410 MARIANA KAHANE 24

Totodatg, incursiunile In adIncimile 1i ramificatiile sale, precum

si In modalitatile muzicale complexe de structurare concreta a sa, ex-
plid, din plin faptul minunat ca, pornindu-se de la un material rudi-
mentar, s-a putut ajunge la o infinity bogie expresiva,, de la cele mai
intime expresii lirice piny la cele mai mobilizatoare elanuri $i la crearea
unui folclor de o vitalitate ii putere de circulatie generala, cu greu
egalabile.

THE PREPENTATONIC BASIS OF THE MELODIES

IN SUB-CARPATHIAN OLTENIA

Audition of the musical folklore of the above-mentioned area, not-

withstanding the diversity of genres or ancientness, reveals a common
melodic substratum as well as the rudimentary character of the basic sonorous
material used not only in the archaic productions but also in the most
recent melodies.
The author proposes to survey a material representative of the
genres and styles of the region and to determine the elements which
ensure their unity or cause their diversity, from the standpoint of the
sonorous material. The paper does not aim at exhausting all forms of
prepentatonism occurring in the investigated area, but to point out
the most relevant aspects in the development of the proposed theme.
The article is an abstract of a vaster work, based upon a rich material,
studied in accordance with the theoretical systematization of C. Brailoiu
(see note 2).
The first part contains a presentation of the investigated aspects,
including examples of children's repertory, songs with hgulit" (quasi-
yodel cries), various categories of ritual songs, doinas, songs proper, dance
songs and instrumental dance tunes.
After examining the unitonic recitative, the author reviews the
bitonic system (cf. ex. 3), pointing out the role of the pyen" and its
tendency of substituting itself at times for the neighbouring constitutive
degree.
In the tritonic system the paper discusses mode II (cf. ex. 8)
and III (cf. ex. 9) and the interference of the two modes, analysing
the melodic. formulae in which these modes are materialized and the
role and tendencies of the pyen as well as its significance in its evolu-
tiOnary perspective.
The tetratonic system the most widely represented in the me-
lodies of the region -- is considered in its various aspects. The author
exemplifies mode II (cf. ex. 17) and III (cf. ex. 19), the latter more
frequently than the former, and analyses the melodic formulae, indi-
cating certain similarities occurring in the various illustrated genres. Cer-
tain bitonic and tritonic reminiscences are traceable.

www.dacoromanica.ro
25 BAZA PREPENTATONICA A IVIELODICII DIN OLTENIA SUBCARPATICA 411

The author next passes on to the trichord G.E.D. of the tetratonio

system (cf. ex. 22) which by itself is able to generate an entire repertory
of melodies.
The paper thereupon deals with several evolved forms of tetratonic
the transformation of the quoted trichord into a quasi-chord (without
chord consciousness), the infiltration of a pycnon in various parts of the
scale, resulting in the occurrence of three pycnon-containing versions of
the tetratonic system : with the medium pycnon (cf. ex. 32) derived from
the insistence on and the strengthening of F sharp, in its tendency to
substitute itself for the constitutive G ; with the grave pycnon (cf.
ex. 38) deriving from the descending extension of the trichord G.E.D. ;
finally with the acute pycnon (cf. ex. 41) formed in the acute portion
-of the scale by strengthening pyen" F.
Underlining the fact that these pycnon-containing versions lead
to the pentatonic system, the author points out the possibility of forming
the pycnon by an ascending movement towards the upper limit of the
scale (cf. ex. 45), the most widespread and characteristic case for the
pentatonic.
The paper next illustrates the interference of the II and III te-
tratonic mode.
In conclusion the author describes the interference of the various
prepentatonic systems, as well as that of the latter with other systems,
illustrating one of the possibilities.
The second part of the study, after reviewing the conclusions of the
first, contends that the simple pattern of the sonorous material must
not be exclusively associated with the older stages in the evolution of
folklore, since folklore is characteristic not only for its great tenacity
in tradition but also for its continuous trend to utilize this heritage, adap-
ting itself constantly to the new needs of expression.
The author asserts that in this characteristic of folklore lies the
condition favouring the permanence and the present continuity of 01-
tenian prepentatonism and the diversity of directions of its evolution.
What constitutes the criterion for its differentiation in genres and styles,
in their musical aspect is its materialization in a definite specific com-
plex of melodic rhythmic and architectonical modalities, whilst the commu-
nity of the sonorous system and of some of its means of objective ex-
pression, constitute the main criterion of its unity. There follows a
-characterization, in this light, of the principal genres and styles of
the region.
The author underlines, in conclusion, the fact that prepentatony
constitutes the fundamental source of the melodies in Sub-Carpathian
Oltenia, pointing out the variety and consummate artistry with which
this rudimentary sonorous material is utilized, the wealth of expression
of local melodies, the creative vitality of the zone and the consequent
capacity of dissemination of Oltenian folklore throughout the rest of
country.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
FIGURAREA MIINII IN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA (II)
ROMULUS VULCANESCU
Instifutul de etnografie ;l folcior, sfr. Nikos Ile loionnis, nr. 25, Bucuresti
2-1-1964

IV. FIGURAREA MTINII TN ORNAMENTICA DUPA DATELE ETNOGRAFIEI ROMTNE

In prima parte a studiului, consacratl figurarii mlinii In ornamen-

tica' dupg datele arheologiei romtne", am urmarit problema pe un ma-
terial fragmentar §i de vestigii arheologice pe teritoriul Varii noastre ping.
In secolul al XVILI-lea. Cercetarile Iii studiile de arheologie roming Intre-
prinse In leglturg cu figurarea miinii pe materiale autohtone ne-au des-
coperit unele aspecte paleoetnografice i de etnografie istoricI ale orna-
menticei populare proprii qi caracteristice regiunii istorico-etnografice
carpato-balcanice.
Problema de ornamenticg, populara ridicatI de datele arheologiei
romine trebuie Insg Intregitg, de datele etnografiei. Etnografia descrie
Iii analizeazI paralel cu arheologia, cu ajutorul metodei istorice, mo-
tivele ornamentale pe baz5, de documente materiale, complete §i vii,
stabilind astfel legatura dintre trecut §i prezent §i demonstrind, pe aceast/
cale, continuitatea istoric6 a continutului ¢i formei motivelor ornamentale
Intro ele. De aceea, trebuie sg, completgan cercetgrile de paleoetnografie
Intreprinse ping acum pe materiale arheologice romIne§ti cu cercetgri
de etnografie istoricg. Cum Insg In literatura de specialitate romlneascA,
lipsesc cercetgri si studii de etnografie istoricl pe aceastg problema,
trebuie se specific /m, din capul locului, cg, incursiunea noastre istoricg,
ca de altfel si expunerea materialului, se refers cu precadere la perioada
feudala. De aceea, prezentarea unor materiale etnografice ce par recente
trebuie consideratg din perspectiva istoricg a relictelor sau a unor forme
de art/ popular, deja trecute, Insg, care an supravietuit, In parte, ping
In vremea noastre.
In perioada feudall, istoricul etnografiei romine distinge trei faze
de dezvoltare a ornamenticei locale, care corespund, mai mult sau mai putin,
color trei faze de dezvoltare ale culturii In feudalism : faza ornamenticei
Rev. etn. folc., t. 9. Dr. 4 -6. D. 418-450, Bucureeti, 1964

www.dacoromanica.ro
414 ROMULUS VULCANESCU 2

feudalismului timpuriu, faza ornamenticei feudalismului dezvoltat 1i

faza ornamenticei feudalismului In descompunere. Intro aceste trei faze
de dezvoltare a ornamenticei In perioada feudal/. exists o continuitate
de continut i forma. Deosebirile Intro aceste faze de dezvoltare ale orna-
menticei feudale la romini sint atit de elemente tematice, de subliniere
a unui aspect sau altul a continutului de idei, cit $i de procedee
stilistice, de subliniere a unui amanunt din complexul artistic din care
face parte.
In fiecare faza de dezvoltare a ornamenticei locale ce tine de cultura
perioadelor istorice bazate pe clase antagoniste, distingem, din punctul
de vedere al continutului, o dubla figurare a miinii : una popular /, rea-
list/ si concrete, In care motivul ornamental reflecta ocupatia de baza sau
mestesugurile satesti importante 1i alta senioriala, idealists 1i abstract/,
In care motivul ornamental reflecta scopurile 1i activitatile clasei do-
minante (a eapeteniei sau domnului, boierilor ¢i clericilor).
Motivul ornamental al miinii promovat de clasa dominate figura
conditiile materiale ale exploatarii iobagilor, intuitiile for tehnice asupra
experientei munii In manca ¢i valorificarea acestor intuitii In Impodo-
birea uneltelor of obiectelor de uz domestic. Motivul ornamental promovat
do clasa dominants figura forta opresiva a exploatatorului feudal, sim-
bolul unui dogmatism artistic legat de viata de carte f6udala" (clenineasca,
boiereasca sau manastireasca).
Aceste doua figurari perechi ale mlinii, ce aparjin color doug culturi
complimentare din perioada feudal/ la romini, alcatuiesc elementele unui
ansamblu ornamental specific artei decorative feudale rominesti. Totusi,
Intro aceste doua, figurari perechi, motivul ornamental popular a capata,t o
greutate specifics deosebita, fats de motivul ornamental utilizat la curtea
feudal /. De aceea,In cele ce urmeaza vom insists Indeosebi asupra aspec-
tului popular al motivului.
Din punctul de vedere al formei motivelor ornamentale, distingem,
pentru fiecare faza de dezvoltare a ornamenticei feudale la romini, o
multiplicitate de moduri artistice ce se transmit in mestesugurile artistice.
Valoarea decorative a ornamentatiei creste o data cu diversificarea sti-
listica pe zone istorico-etnografice.

Figurarea miinii in ornamentica din feudalismul timpuriu

In Isioria Rominiei, publicata recent, se sustine ca elementele
artei decorative din vremea feudalismului timpuriu", secolul al X-lea,
slut insuficient cunoscute de istoricul de art/ popular/ si In consecinta
si do istoricul etnografiei romine. Cu toate acestea, uncle din artele de-
corative din aceasta vreme (cum ar fi ceramica) atesta persistenta In
medial populatiei bastinase a unor forme, motive ornamentale, 1i tehnici
de lucre caracteristici" artelor decorative din veacurile IVVI.
Pe baza analogiilor etnografice s-a sustinut ea In feudalismul tim-
puriu existau patine indicii doeumentare databile" asupra unor mo-
tive artistice de incentestabila origine straveche [care] au supravietuit ping,

www.dacoromanica.ro
3 FIGURAREA MIINII IN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 415

In zilele noastre. Aceste supravietuiri arata ca poporul 'Astra ... In

ornamentica folosit/... traditii culturale urcind ping, In cele mai indepar-
tate timpuri, Imbogatite in cursul vremii atit prin opere de creatie pro-
prie, cit §i prin contactul cu alto populatii" 88.
Feudalismul timpuriu cunoalte §i in domeniul ornamenticei o laza de
tranzitie de la ramkitele magico-mitologice ale ornamenticei prefeudale
legate de ocupatia de baza agro-pastoritul, la formele incipiente
realist-naive ale ornamenticei feudale legate de agriculture §i pastorit ca
ocupatii de baza diferentiate.
In aceste conditii este de presupus ca In ornamentica din perioada
feudalismului timpuriu sa fi continuat sa supravietuiasca, in forme putin
schimbate, figurarile i reprezentarile simbolice mai vechi ale miinii. Carac-
terul arhaic al conceptiei ornamentale §i al tehnicii ornamentale se mentin
din plin. Figurarile miinii trebuie 0," fi fost Inca asociate cu un simbol In
cerc (disc, roata, rozeta) ma cum am constatat arheologic pe unele piese
anterioare feudalismului timpuriu sau posterioare acestuia. Acest motiv
ornamental trebuie sa se fi pastrat, aproape in forma lui originara, din
cultura prefeudala, deoaxece 1.1 Intilnim mult mai tirziu In arta funerary
pe stilpii de morraint, in arta constructiei civic pe bordee §i case, ca §i
in artele somptuare de cult. Cele mai multe produse ornamentale au
fost conditionate §i de materia prima uneori prin excelenta perisabila.
0 data cu cultura lemnului" de exemplu, an disparut In bung, parte f}i
produsele ornamentale din lemn.
Diferentele ornamentale In arta popular/ pe zone istorico-etno-
grafice, numite tari", Incep sa se remarce stilistic, de§i conceptia sti-
lului ornamental este unitary.

Figurarea miinii in ornamentica din feudalismul dezvoltat

Inchegarea ornamenticei populare romine§ti cu tr/s/turi individuals

§i caractere originale se realizeaza o data cu inchegarea culturii. romi-
ne§ti, In feudalismul dezvoltat. In fondul traditional de motive decora-
tive incep s/ fie integrate §i prelucrate elements ornamentale de influenta
slave rasariteana §i sudica sau de contact cultural cu arta ornamentale
a altor popoare sud-est europene. Din acest punct de vedere important/
este influenta artei bogomilice cu caracter antifeudal, in care unele mo-
tive ornamentale, printre care §i cel al miinii, an capatat semnificatii
deosebite.
In aceasta non/ faza cultural/ a ornamenticei locale, figurarea
miinii incepe sa se diferentieze In perspectiva noii culturi feudale, prin
contintul ei istoric §i forma ei artistica. Cele dons conceptii despre viat
§i munca , care insufletesc cele doua, culturi do class, antagoniste, din
perioada feudalismului dezvoltat, se reflect./ scum pe planul artelor de-
corative al ornamenticei. A.§a cum am sustinut, figurarea miinii reflect.,
de asta data, pentru popor o noug experienta manuals a muncii, o noua
" Istoria Romtniei, Bucure5t1, vol. 11 (1963), p. 175-176.
7 c. 8222
www.dacoromanica.ro
416 ROMULUS VULCXNESCU 4

intuitie tehnica, a perfectibilitatii muncii Cu mina, iar pentru class

dominants (domnitori, boieri Si clerici) reflectl inexperienja muncii si sim-
bolul fortei opresive (fizice sau morale) de class.
Pentru a sesiza cum se mentine si se dezvolt1 mai departe motivul
figurgrii miinii in ornamentica din feudalismul dezvoltat, in cultures
popular romina, se impune ss analizgm aspectele principale ale supra-
structurii societatii feudale romlnesti care conditioneazg Inc 5, mentinerea
In repertoriul ornamental al artei populare feudale aceastg figurare. Undo
din elementele suprastructurii societItii rominesti din perioada feudalis-
mului dezvoltat transpar in folclorul medical, juridic, artistic generat de
baza economics feudalii, din care desprindem diacronic citeva elemente
fundamentale pentru Intelegerea problemei noastre.
Mina joacg un rol important in medicina magic,, care se mentine
mult timp in perioada feudal, ca o Indeletnicire insufletita de fantezia
creatoare a vracilor 89.
DupI folclorul medical popular, atribuit unei traditii istorice strI-
vechi, mina semana, Ingrijea §i recolta buruienile de leac, le prepara $i
administra bolnavilor cu o anumitg gestieg, in imitIti manuale. Yn acest
folelor medical al mlinii la romini, ca de altfel si la alte popoare balcanice,"
au persistat pins In secolul al XIX-lea credinte transmise din comuna
primitivg asupra ca'rora s-au pastrat mentiuni etnografice In lucrarile
scriitorilor antici.
Printre reminiscentele mai semnificative, trebuie aminitite cele
dintr-un bocet publicat de G. Cosbuc in care diferitele pgrti ale corpulul
omenesc se prefac dup5, moarte in plante medicinale utilizate In farma-
copeea popularil :
Din negrii tai ochisori,
Vor is i doi pomisori,
Din picioare strat de flori ;
Din dragele piciorute
Ce s-or face flori albuj.e,
Si din miini tot viorele,
Din cosite micsunele
Din gurita
FAr5mita... 91

Important pentru aceasM perioad5, in folclorul medical era

tratamentul neurasteniei erotice. Pentru vindecarea, ei, vracii 1i dofto-
roaiele satului utilizau ca medicament acea parte din radiicina de matrg-
guna", care semana cu o mina, medicament numit de altfel minA de ml-

89 Artur Gorovei, Credihfe si superstilii ale poporulul romtn, ifucuresti, 1915, cap. Mina,
p. 177 -179; I. Aurel Candrea, Folclorul medical comparat. Medicina Magicd, Bucuresti, 1944,
p. 86 -93; E. Hoffmann-Krayer, Wdrterbuch des Deutsches Aberglaubes, Berlin, 1930, B. III,
p. 1373 1394.
" C. Plinil Secundi, Historiam mundi, Paris, 1855, II. Libro XXVIII, XI, p. 257.
91 G. Cosbuc, Bocetul in Familia", Oradea, XXXVII, nr. 24, iun. 1901, p. 277-279.

www.dacoromanica.ro
5 FIGURAREA MIINII IN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 417

tragung". Yn profilaxia §i terapeutica altor boli psihice, matrgguna a fost

utilizatg, si in alte forme.
Culegerea plantelor medicinale s-a fgcut, ping aproape in vremea
noastra, cu anumite precautiuni manuale, de ordin magic, mitologic sau
empiric. Femeile batrine culegeau plantele eu mina stingy infasuratg, In-
tr-o basma, pentru a nu le atinge si a nu se vatama cu ele. Basmaua dup,
intrebuintare se dadea de pomana sau se azvirlea. Mina stingg era consi-
deratg in medicina din aceasta perioada ca inzestrata en puteri magice
superioare miinii drepte.
Ace lasi obicei profilactic s-a intilnit ping nu de mult si la unii slavi
din nordul tgrii noastre. La hutuli, prepararea piinii rituale de craciun,
numita kraun", era insotita de unele rituri culinare stravechi 92. 0 data
coca framintata, gazda lhazdynja) punea mgnusi §i o vests din piele do
oaie cu lina In afarg (numite hunja) pentru a coace kra6unul". Aceastg
pline ritualg, avea la hutuli un rol magico-medical : trebuia sii apere si
sa tamaduiascg, dupg, folclorul local, de anumite boli psihice.
in evul mediu, la sasii din Transilvania utilizarea miinii stingi in
unele rituri funerare a capatat o dezvoltare deosebitg. Ceea ce se lua dintr-
un cimintir sau de la un mort trebuia, apucat ,dupg traditie, cu multe pre-
tautiuni, cu mina stingg, invelitg, intr-o pinza alba. Pinza, dupg utilizare,
se ingropa In mormintul astfel deposedat.
Din categoria obiceiurilor magico-medicale care stau la baza
unor reprezentgri artistice ornamentale fac parte si alte practici domestice.
Printre acestea, sint importante prepararea de simbgta mortilor" a
unor cozonaci ticluiti in forma de miini sau a unor lu,minari din cearg' de
albino concepute in forme de miini 93. Ambele preparate au supravietuit
ping in secolul al XIX-lea. Din categoria aceasta fac parte si alte practici
domestice : confectionarea unor medalioane de metal (argint) numite
//miinile de jurgmint" ce se atirnau ca pieso votive la icoanele maicii dom-
nului. Aceste figurgri ale miinii perpetuau in arta ornamental feudal,
traditia mai veche a miinilor votive" care a fost, cum am constatat In
prima parte a studiului nostru, comung, intregii regiuni carpato-balcanice,
]a inceputul erei noastre (fig. 18). indeosebi confectionarea ,3mlinilor de
juramint" din foite de argint, obtinute din monede prin baterea cu cio-
canul, redau,. intr -un relief relativ corect, conturul §i pozitia, liberg a de-
getelor dezlipite sau lipite. Gruparea for In cohere votive era un obicei
medical foarte raspindit in Balcani. Tot din aceastg categorie artisticti,
fac parte si miinile ferecate In argint §i aur" de pe icoane, executate cu
o deosebitg finete de argintarli profesionisti, din tirguri sau mgnastiri, in
Transilvania, Moldova si Tara Romineasca.
Ping in secolul al XIX-lea s-a pgstrat la bulgari un obicei medical
contra deocherii femeilor insarcinate. Acestea purtau, ca agrafe pe piept
92 Pierre Bogatyrev, Actes magiques, rites et croyances en Russie subcarpathique, Paris,
1929, p. 38.
93 Sim. Fl. Marian, Inmormtntarea la romtni, studiu etnografic, Bucurelti, 1892 ; Paul
H. Stahl, La dendrologie dans le folklore et ('art rustique du XI X-eme siecle en Roumanie, In
Arh. Internazionale e preistoria, vol. II. Torino, 1959, p. 57.

www.dacoromanica.ro
418 ROMULUS VULCANESCU 6

sau ca paftale pe pintece mlini amulete" (fig. 19) care se credea c5, pre-
zervau impotriva maladdlor explicate in aceasta vreme prin asa-zisul de
deochi"
In unele zone etnografice de pe teritoriul tariff noastre s-au pAstrat
mult trap citeva ranfasite de folclor medical care au atestat rolul auto-
sugestiei in unele boli. Acesta este cazul tratamentului cu asa-zisele oale

19. Miini votive ; A. la bulgari ; B. la romini

de leac" sau de facut". Oalele acestea, construite si decorate special,

de olari, cu motivul skeumorf al muinii si al soarelui erau intrebuintate
numai o singurg dat/ la asa-zisele fintini de leac". 0 asemenea fluting de
leac cu o tradilie straveche a fost, piny in secolul al XIX-lea, fintina de
la Gura Susitei, pe riul Dimbovita, Rugg, pgdurea Nucet. Din oalele de
leac, vracii sau doftoroaiele aruncau ap5, rece din fintina de leac pe spatele
gol al celui bolnav, producind un soc nervos cu efecte paliative asupra ma-
ladiei. Pe valea Bistritei Moldovenesti, in fostele sate Secu gi Izvorul Alb,
de pe actualul fund al lacului de acumulare de la Bicaz, se confecjionau,
tot in aceasfa vreme, niste oale asem'angtoare pentru practicarea medicinii
erotice. In aceste oale, numite pe atunci de vrIjit", erau ticluite pe
peretii for interiori, urme de rani inscrise in cercuri (fig. 20) ; urme furate
mestesugit de olar in diferite substante plastice (aluat de f6ina,, sloi de

www.dacoromanica.ro
7 FIGURAREA MIINII IN ORNAMENTICA POPULARA Rom/NA 419,

tear/ etc.), de la acei pentru care se faceau aceste oale. 0 practica similar/
e descrisa de S. A. Tokarev, care sustine cA, ar mai fi avut loc in secolul
al XX-lea la unele popoare slave. Cu propriile lui cuvinte : in regiunea
Hersones, fetele Ingropau in gum sobei urma piciorului drept al iubitului
lor, menind ca dup./. cum ardea in foc urma de plmint asa sa ardl inima
iubitului dupa ele" 94.
Datorita progresului enorm al medicinii stiintifice, incepind din
secolul al XIX-lea, masurilor de igieng, socials in masele tot mai largi ale
poporului, ca ¢i pierderii credintei In superstitiile medicale §i vrajile ba-
be§ti §i cre§terii increderii in foloasele progresului $tiinific, sigiliile oculte
ale miinii din medicina magic/ feudal/ an disparut o data cu vracii gi vra-
jitoarele care be practicau §i oamenii care mai credeau in ele.

20. Oa le cu motivul miinii ; A. in exterior ;

B. In interior .

Figurarea miinii in ornamentica popular/ romina a fort conditional

In feudalismul dezvoltat §i de alto aspecte ale suprastructurii. Rama§itele
unui animism tirziu, legat indeosebi de credintele in strigoi, moroi, prico-
lici etc., se reflects in unele motive decorative ale miinii din arta popular/
feudal/. Pentru a sesiza in ce consta substratul animist al figurarii
miinii In ornamentica popular/ feudall romina, sintem nevoiti sa prezen-
tam citeva materiale concludente in aceasta privinta. Ping in pragul se-
colului nostru s-a amputat antesepulcral mina dreapta a mortului presupus
strigoi ca sa fie facut astfel inofensiv pentru familia lui §i pentru comuni-
tatea sateasca care credea in asemenea plasmuiri fantastice. Rudele care
nu voiau sa accepte aceasta profanare simulau amputarea, fie prin zdro-
birea bratului drept, fie prin zgirierea adinca in tfrcol a incheieturii mii-
nii". In partea consacrata studiului materialului arheologic, am intiliait
acest obicei practicat In secolele al XI-XIII-lea pe stecurile slrbe, in care
figurarea miinii exornamentate era zgiriata adinc in dreptul incheieturii.
Sgirierea Erainilor sculptate pe pietrele funerare sirbe§ti reflecta o practica
magic/ legata de unele reminiscence animiste proprii regiunii carpato-
94 S. A. Tokarev, PeJUIT110311bIe neponannn BOCT04110-CJIaBAHCIMX liapOgOB XIX.
tialiaaa XX Beiia, Moscova. 1957, p. 138.

www.dacoromanica.ro
420 ROMULUS VULCANESCU 8

balcanice ; reminiscente care, sub diferite forme, s-au mentinut gi la sirbi,

din perioada feudall pins In pragul secolului XX.
Din aceemi categorie de obiceiuri arhaice care se oglindesc in arta-
decorativa feudala facea parte §i amputarea postsepulcrala a miinii mor-
tului presupus strigoi, 1i anume a miinii care se credea ca iese afar, din
mormint, ca sa prinda §i chinuiasca pe oameni 95.
Alts relatari care strabat piny in secolul ad XIX-lea se refer, la pro-
fanarea mormintelor celor sucombati violent (prin Inec, sufocare, spIn-
zurare etc.), pentru mutilarea, si raptul unor miini de cadavre. Membrele
superioare astfel mutilate §i furate erau utilizate de vraci ca talismans,
cu ajutorul carora, ace§tia credeau ca se pot face nevazuti si neauziti, pen-
tru practicarea magiei tilhare*ti. Uncle elemente inapoiate ale societatii
feudale au utilizat miini de mort furate §i in magia munch. Etnografii
romini pomenesc de pastorii vraci care preparau din miini de mort furate
un fel de aliment considerat miraculos, pe care il dadeau oilor in mincare,
pentru ca sa porneasca singure la pascut §i tot singure &a se intoarca la
sting, ca §i cum ar fi fost minate de mina protectoare a mortului astfel
deposedat. Totu§i, profanatorli de morminte erau pedepsiti, in perioada
feudala, in mod aspru, cu ablatiunea partii corespunzatoare din corpul
mutilat al cadavrului.
La baza figurarilor ornamentale a miinii stau de asemenea i citeva
obiceiuri juridice populare din perioada feudala. In dreptul cutumiar
rominesc denumit obiceiul pamintului", intilnim Inca in secolul al XVII-lea
notiunea de mina" intrebuintata in dou'a sensuri juridice consuetu-
dinare : a) de forty legala f;;i b) de sanctiune penal,. Ca for legada, in
obiceiul pamintului, ca Ili in vechiul drept latin, mina a fost evocata, ca semn
al autoritatii §efului familiei, al stapinului casei, al lui pater famihas" ;
de aceea, in anumite ocazii se jury, printre altele, §i pe mina (sa-mi putre-
zeasca mina data am luat ceva" etc.). Poporul romin mai pastreaza, cu
reticente, in limbajul lui metaforic urme vagi din stravechea metafora
juridica a miinii. in cartile de blestem" se pomene§te indirect de mina
Mina" §i de mina curata", de mina plina," 1i de mina seaca" ; in cro-
nici se deosebe§te mina dreapta" (in sensul de mina justitiabila) de mina
partinitoare" ; in actele de cancelarie se descrie mina de pamint" (ca
loc modest de casa), libertatea de a intreprinde o actiune (ca : mina
sloboda") de-a sprijini legal pe cineva, (prin a luat mina de pe el").
Printre pedepsele grave consemnate in dreptul cutumiar feudal
rominesc, ca privilegii de class pentru domnitor i boieri, era 1i mutilarea
miinilor iobagilor. Cunoa§tem, prin analogii etnografice, mai apropiate
sau indepartate in timp 1i spatiu, obiceiul de a sanctiona gray pe iobag
sau pe omul liber vinovat de o crima capital,, prin mutilarea miinilor.
Cei care mutilau partial mina cuiva urmareau, pe aceasta cale, pe ling,
pedeapsa fizica, sa loveasca 1i cu pedeapsa moral,. Taierea miinii in semn
de pedeapsa era echivalenta pentru un om liber, considerat criminal, cu
pierderea personalitatii juridice, iar pentru un iobag cu decaderea pe treapta
robiei.
95 E. Hof fmann-Krayer, op. cit., p. 1373 1394.

www.dacoromanica.ro
9 FIGURAREA MIINU tN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 421

La romini, taierea miinilor" ca sanctiune penala s-a pgstrat mai

ales sub forma de reminiscenta juridica, in basme Ii legende, reminiscenta
ce nu. trebuie confundata cu practica vrajitoreasea sau tilhareaseI, din
aceasta perioada, a tgiereii miinilor de mort". Tipul basmului fetei
fara miini", dupa clasificare tiintifics, prezinta in fabulatia lui, sub o
forma metaforica, obiceiul sanctiunii penale a taierii miinilor. Mini le ere-
inei epice sint taiate punitiv, cind de tatal ei, chid de mama ei (vitrega),
cind de sot, cind de iubit, cind do o viAjitoare etc. pentru o vina real sau
Inchipuitg. Circulatia motivului epic al fetei farg miini" poate fi urm6-
rita mai ales in literatura popoarelor balcaniee 96. Intr -un studiu intitulat
Tipul de basm Ath. 706 in folclorul rominesc 97 Corneliu Ba'rbulescu sus-
tine a basmul fetei cu miinile taiate reflectA ideea de protest impotriva
nedreptatii ce s-a Mout eroinei, ca si ideea de restaurare a dreptatii prin-
tr-un miracol corespunzator mentalitatii timpului 1i mediului in care s-a
conturat basmul".
Se cunosc insa ¢i basme in care motivul miinii reflecta alte situatii
epice. Acesta e cazul basmului Greuceanu 98.
Tema literary a taierii miinii ca sanctiune aplicata de sot sotiei se
oglindeste intr-o legenda veche, culeasa ei publicata de Sim. Fl. Marian,
legenda a carei circulatie incepe a fi sesizata in regiunea carpato-balcanica
Inca din secolele al IV VI-lea e.n. 99. Dupa aceasta legenda', batrinui
$i omnipotentul cioban Craciun, taie miinile nevestei lui, Craciuneasa,
pentru ea aceasta a cutezat sa-i nesocoteasca vointa. tntr -o aka legenda
mai noud, despre Vlad Tepe§, probabil din secolul al XVI-lea, intitulata
Povestirea despre Dracula Voevod, tema taierii miinii se intilneste sub forma
pedepsiri_i femeii lenese a unui siromonah, din ordinul crudului 'ma drep-
tului domnitor 100.
In secolul al XVII-lea a circulat in Italia povestirea unui scriitor
anonim denumit'd : Novella della figlia del Re di Dada, in care aceasta
gravy sanctiune juridica era socotita in Europa ca provenind de la geto-
daci. Dupa aceasta povestire, un rege dac porunceste, conform obiceiului
stravechi, sa se taie miinile fiicei lui i sa fie alungata din cetate pentru
ca nu s-a la sat posedata de el. Nu cunoastem sursele de inspiratie tematica
ale autorului anonim italian, insa presupunem ca acesta a imprumutat
tema epicil din traditia orala despre obiceiurile stravechi ale popoarelor
carpatice, de la vreun emigrant din Carpati sau de la vreun misionar ca-
tolic reintors in Italia.
Tema sanctiunii penale a taierii miinilor celor considerati vinovati
de o culpa gravy a fost studiata in literatura balcanica de A.P. Stoilov 101,
care dupa subtile cercetari comparative ajunge la concluzia ca unele legende

96 P. Papahagi, Basme aromtne si glosar, Bucuresti, 1905, p. 191, 195.

97 Corneliu Brbulescu, Tipul de basm A7h 706 In folclorul rominesc, Bucuresti, 1964,
mss ; Antti Arne-Thompson, Verzeichnis der Marchentypen. Helsinki, 1927, tip. 706.
98 Petre Ispirescu, Basmele rominitor, Bucuresti, 1925.
99 Al. Rosetti, Romtnescul Craciun, In Romano%lavica", IV (1960), p. 65 71.
100 Cronicele slavo-romtne, Bucuresti, Academia R.P.R., 1959, 1?-. 210-211.
101 A. P. Stoilov, Mapun ca OMCbiC1414 poOue In ,,H3BeCT BR H3 II apognmi CTLIOPpat-
CHB Myaell B73 CO4M711 VIII - IX", Sofia, 1929, p. 193 196.

www.dacoromanica.ro
422 ROMULUS VULCANESCU 10

care vehiculeaza aceasta tem*/ au patruns in folclorul bulgar venind de

la sud, de la greci, pe tale literara. Studiul lui A. P. Stoilov scoate in
evident/ circulatia balcanica a motivului taierii miinii, adaugind astfel o
perspective mai large de intelegere a problemei.
in regiunea istoricaretnografica carpato-balcanica, motivul orna-
mental al miinilor taiate se sprijina astfel §i pe o cutumg juridica straveche,
de cunoasterea careia trebuie sa se in socoteala pentru a cuprinde si
intelege fenomenul artistic local in toata complexitatea lui istorica.
Importante pentru figurarea ornamentalg a miinii In perioada fe-
udal/ sint si intuitiile i descoperirile tehnice ale experientei muncii ma-
nuale. Cele mai simple intuitii tehnice in cultura feudal romina sint cele
care au dus la utilizarea miinii ca unitate de masura a lungimilor (degetul,
schioapa, palma, cotul etc.) ; ca unitate de masura, a suprafetelor (palma =
palma de pamint) ; ca unitate de masura a capacitatilor (unghia de sare,
degetul de Mina, pumnul de graunte, pumnul de ape) ; ca unitate de ma-
sura a fortei de munca (o mina de oameni, o mina de om, cu o mina face
i on alts desface, ce n-ar face data ar avea mai multe mini, da cu o mina
ce is cu zece, ce face dreapta nu stie stinga). Unele din aceste unitgti de
masura cantitativa sau calitativa valorificate prin mina se intilnesc i in
decorarea citorva unelte-obiecte de arta popularg, exornamentate cu mini
sau In forma de mini.
Yn esenta lui, folclorul, relativ la mina i valoarea ei artistica, a prins
aspectele caracteristice ale conceptiei feudale despre munca la romini,
conceptie valorificata, in ultimo, vreme, in lucrari beletristice §i in studii
de psihologie sociala. Printre lucrarile beletristice un be important i de-
tine un articol al lui G. Cosbuc, intitulat : Capul, mina $i nasul" "2.
G. Cosbuc prezinta printre grupele de tablouri" sau icoane" verbale
ale limbli romine grupa cap, mina , nas" ca reflectind plastic cele trei
puteri" ale omului : puterea intelectuala sau taria mintii", puterea
fizica sau taria trupului" gi puterea psihicg sau taria sufletului".
In interpretarea materialului folcloric, G. Cosbuc a subliniat unele
tablouri sau icoane verbale modificate in intelesul for popular de spiritul
mercantil burghez al perioadei in care a scris articolul in discutie.
Mina Inseamna putere trupeasca. Cu miinile ridici on apesi, tragi
on impingi greutatile. Precum ciinii 10 arata coltii ca sa dea dovezi de
putere lor, asa omul 10 sumete minicile sa-si arate bratele. Ca sa aratam
ca oarece, on cineva este in puterea noastra, zicem mi-a incaput pe mina,
11 am in mina, am pus mina pe el. Se intelege ca aceea ce e in puterea noas-
tra e proprietatea gi posesiunea ; ce e-n mina nu-i minciuna".
Puterea fizica creste i scade cu virsta. De aceea, virsta se arata
tot prin vorba mina,. Doi de-o etate sint oameni de-o mina. Un om mUi
batrin, vorbind de un cunoscut zice : nu 1-am mai vazut de mult, dar stiu
ca eram de-o mina, on eram cam de mina lui. A fi de-o mina, ca f;fi cind
data s-ar prinde la trinta ar avea puterea egala in brate, pornind de la
gindul ca doi oameni de aceeasi virsta trebuie sa aiba aceeasi putere".
102 G. Copuc, Despre literatura §i Undid, Bucure§ti, 1960, p. 180-186.

www.dacoromanica.ro
11 FIGURAREA MIINII IN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 423

Dar iarg§i averea se arata prin vorba mina, caci averea e privita
ca un fel de putere fizicg : tine e bogat e mare §i tare. i la urmg averea
nu e putere nici intelectuala, nici morals, ci materialg, ca §i puterea tru-
peascg. De aceea zicem : om Cu dare de mina, celui bogat fi da mina.
dupe cum nu toti oamenii sint bogati la fel nici mina for nu e la fel. Vor-
bind de negustori mina-ntii, de mina a doua, de a treia, ping la a §aptea
mina. Poate sa fie aceastg expresie §i cealalta idee, negustorul producator,
care cumparg direct de la fabrics etc. deci marfa trecutg din mina In mina.
Poate sa fie, dar ea ne-a hgrazit expresiunea. Cad §i marfa iar4 e de mina
filth, a doua etc. §i fiindcg principala conditie a marfurilor e trginicia, cel
putin pentru popor mina arata puterea materialg, trginicia marfii".
Ideea cantificarii in reprezentgrile verbale (metafore, hiperbole etc.)
ale poporului romin este un procedeu de sugerare nu numai a puterli de
mu.ncg ci uneori §i a formei speciale de munca.
Importanta miinii in psihologia poporului romin a fost sesizatg In
ultima vreme §i in studii de psihologie socials, 103 in care, printre altele,
se sustine ca metaforele §i simbolurile miinii reflects plastic diferentele
sociale, puterea §i roadele tovara§iei de clasg.
Yn conditiile istorice ale unei suprastructuri dominate inca de con-
ceptii in care intrau multe rama§ite ideologice stravechi, era explicabil
ca §i unele aspecte principale ale artelor decorative, feudale sa perpetueze
motive ornamentale stravechi. Creatia decorativg preia acum §i dezvolta
figurarea miinii din traditiile ornamentale §i o modificg in sensul necesi-
tatiilor decorative ale vremli.
Dintre artele decorative caracteristice pentru suprastructura societa-
tii feudale trebuie mentionate ceramica §i sculptura In lemn.
Yn ceramica §i sculptura in lemn din perioada feudalismului dezvoltat
intrezarim opozitia dialecticg, pe plan ornamental, dintre vechi §i nou,
lupta §i victoria noului. Din aceastg luptg artistica unele motive ornamen-
tale se elibereaza treptat de reziduurile continutului magico-mitologic,
pgstrind In parte numai forma for decorativg veche §i altele se mentin pe
linia continutului schimbinduli forma artistica.
Motivele decorative vechi, care in ornamentica feudalg, cedeaza
continutul In favoarea mentinerii formei for artistice, se intilnesc mai ales
in olgria §i fn sculptura in lemn. 0 analizg concrete a citorva cazuri va fi
In masura sa ne face sa sesizgm trecerea spre formele not ornamentals
proprii artei decorative feudale.
In ceramica veche romineascg au supravietuit din perioada feudale
ping in vremea noastra, unele forme de vase numite strgchini batrine§ti"
impodobite cu inciziuni sau cu briie cromatice alcgtuite din lmpletiturile
skeuformelor miinii §i ale soarelui : un triunghi isoscel cu un cerc, briu
de motive care prin alegorizare a capatat un nume mai corespunzator
inovatiei artistice frunza cu roata" (fig. 21).
Promovarea ornamentului artistic apare mai evidentg in produsele
sculpturii In lemn. Citeva relicte ornamentale din aceastg perioada care
103 Tr. Herseni, Psihologia popular& Ulm consideralii preliminare, In Revista de
psihologie", VI (1960), nr. 3.

www.dacoromanica.ro
424 ROMULUS VULCANESCU 12

strabat pia, in vremea noastra sint concludente. Analiza noastra retro-

spective pentru arta popular, feudal, porne§te de la aceste relicte etno-
grafice.
Pe frontoanele unor:bordeieToltene§ti §i mai ales pe aparatoarele din
fruntariu se zareau ping, nu de mult, frumos Incrustate, siluete i chipuri
sau maVi de oameni". Gh. Focp Intr -un studiu intitulat Elemente deco-
rative la bordeiele din sudul rcgiunii Craiova 104 sustine cg, miinile gravate
faceau parte din compozitia armonica In a carei axg, de simetrie se afla
un element decorativ central de prima important, : soarele, ochiul sau
crucea. Continutul reprezentarilor unora dintre cele mai vechi elemente
decorative, care strgjuiesc intrarea bordeielor sau Impodobirea interioarelor

Aft& ArifrA\
.44)
4) 'tY

21. MoLiv
0V0
roatei pe strachine biltrInesti"

lor, mai pastreaz'a' Inca milenara for semnificatie simbolica, ilustrind cultul
pagin al soarelui ..." Cum se va vedea; Gh. Focp sesizeaza motivul figu-
rarii miinii alatui i de celelalte motive decorative asociate unui fost simbol
solar, far, sa tread, la analiza artistica a figurarii miinii integrate In corn-
plexele ornamentale corespunza'toare.
,

0 caracteristica figurare a miinii pe fruntariul unui bordei oltenesc

se mai gasea, la inceputul secolului nostru, in satul Castranova. Deasupra
intrarii, pe fruntariu sub unduirile laterale ale motivului ornamental al
funiei se aflau gravate doua mlini deta§ate, taiate de la incheietura, cu
degete]e lipite, cu policarele In afar,, ridicate In sus, spre un motiv central,
In forma de rozeta (fig. 22).
Ancheta folclorica intreprinsa In legatura cu semnificatia artistica
.a acestor motive decorative pe fruntariile de bordeie scoate In evident,
un obicei artistic stravechi al carui continut s-a pierdut In bung parte.
intocmai ca §i capetele de cai" cu care se terminau uneori grinzile din
acoperiiul bordeielor, care strgbateau lateral fruntariul, tot astfel i mi-
nutele" gravate pe fruntarii Indeplineau In trecut functii apotropaice.
Cind olteanul spunea :

104 Gh. Fooa, Elemente decorative la bordeiele din sudul regiunii Craiova, In S.C.I.A.,
Bucuroti, II (1955), nr. 3-4, p. 81-105; III (1956), nr. 1-2, p. 27-56.

www.dacoromanica.ro
 3 FIGURAREA MIINII IN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 425

Foaie verde de gutui,

Ce facui, ce nu facui,
Bidicai bordeie In soare,
Cu minute de-nchinare,
Cu calut de aparare,
Cu stele de luminare,
Cu ochi de-nfati§are,
Pe fruntarii §i pitvoare, "5

22. Bordei din Castranova cu motivul mlinii pe fronton

evoca in termeni foarte plastici nu numai continutul istoric al motivului,

ci si forma lui artistica, redata printr-o sinteza de elemente concrete luate
din realitatea Inconjuratoare.
Para lel cu imaginea incizatg a mlinii pe fruntariile si apargtoarele
din fruntariu ale bordeielor, se Intiln.eau pe grinzile de case si stilpii prispei de
intrare inciziunile aceleiasi figurari. Uneori figurarea miinii pe grinzile do
casg o gasim asociata cu alte figurari, cu inscriptii referitoare la data con-
structiei casei, la numele proprietarului si al mesterului constructor. 0
asemenea reprezentare caracteristica de pe o casg din Pietrosita-Dimbovita
a fost publicata MI% comentarii sau interpretari Intr-o maps de ilustratii
alcatuita de Ion Voinescu 106 la Inceputul secolului nostru. Reprezentarea
nestudiatg ping acum reds imaginea artistica a doug mIini sigilate cu In-
semnele unor buchii, mlini ce par ca invoca' protectia soarelui imaginat
Intre ele, printr-o rozeta. 0 mina are gravata pe dosul ei un patrat in care
se &este lntors cu virful in jos un trident' sau un ius" In forma de psi"
105 inf. Gr. Stan de 83 ani (In 1957) din Castranova.
108 Ion Voinescu, Manuinente de arid (drdneascd din Rominia, Bururoti, f. a. fila nr.
45, Petro§itaDImbovita, inscriptie la casa (pe grinzi).

www.dacoromanica.ro
426 ROMULUS VULCANESCU 14

(rh), iar cealalt5, mina, tot pe dosul ei, are gravat un heru" (X) ; ambele
buchii ale alfabetului cirilic carora sculptorul le-a atribuit prin traditie
si un alt rost : fie heraldic me§tequgaresc (de insemn al unei meserii ce s-ar
fi putut organiza In feudalismul dezvoltat Intr -o bres15,) fie de embleml
patronal5, a me0c§ugarului dulgher. In jurul rozetei din mijloc, In dreptul
celor dou5, miini se afla", grupate cite douI, trei litere din care unele sint
redate Intr-o grafie mai clarg, ca dobru" ( ) i tvirde" (T), pe lingI
:

mina cu psi" initialele mislite" (M) *i on" ( 0 ), iar pe ling5, mina cu

heru", dou5, semne criptice, dintre care unul seamAng cu o secerg, (?),
Qi ce15,1alt cu o buche" (B). Semnificatia acestor slove chirilice poate fi
legata de grafia datarii constructiei, care e completata, i Intr -o inscriptie
pe o birn5, auxiliary sau de un str5ivechi simbolism profesional al slovelor,
care deocamdat5, ne scap6, din lipsa termenilor suficienti de comparatie.
Inscriptia auxiliary confirmg, datarea constructiei easel de lemn in felul
urmator : iule 7 1759 ( P0A3,11ci ) (fig. 23).
Figurarea celor dou5, miini astfel concepute, incizate alAturi de un fost
simbol solar, pe grinzile unei case dimbovitene din secolul al XVIII-lea,
sint, ca csi in cazul acelormi motive decorative de pe frontoanele sau frun-
tariile bordeielor oltene§ti, relicte artistice feudale qi ele la, rindul for mo§-
tenite dintr-o straveche arts local5,. In Istoria Rominiei aceste complexe
ornamentale sint considerate ca motive legate de cultul soarelui".

.==;Oir C.....,1 .,_---,

3 ...
.

`1"."11

e . . . . ..

. .
r k

Mg
23. Grinzi de casa din Prahova dupa I. Voinescu
Acelmi obicei artistic al scrijelarii grinzilor din cas/ cu motive deco-
rative In rozeta 11 Intilnim §i la minoritgile slave din nordul tsrii noastre.
La hutuli, motivul rozetei apare redat solitar, pe grinzile-me§ter, neinsotit

www.dacoromanica.ro
15 FIGURAREA MIINII 111 ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 427

tie motivul auxiliar al miinii. In secolul al XIX-lea, la popoarele vecine din

nord-estul t5,rii, la rusi si bielorusi, motivul decorativ central de pe grin-
zile-mester compare sub forma crucii slave, un substitut al miinii, iar
motivul auxiliar acesteia se mentin.e ca rozetg. I. V. Makovski, in Monu-
Inentele arhiteeturale populare din nordul Rusiei 1072 studiaz1 sculptura geo-
metric./ cu motive in cerc sau stelare, considerate ca motive arhaice slave.

24. Grinzi de cases halide dupa E. Blomkvist

Iar E. E. Blomkvist, intr-un studiu intitulat Elemente fitreinesti ale ruFilor,

ucrainienilor fi bielorusilor subintitulat 0 culegere etnografied est-slaves 008,
prezint'a printre sculpturile geometrice" caracteristice patru asemenea
grinzi-mester incizate clf,fmotivul rozetei flancind substitutul motivelor
laterale, care sint documents etnografice de o valoar° ornamental5i
specialA (fig. 24).
Imaginea incizata a miinii, naiv conceputg, alaturi de alto simboluri
.geometrice, printre care predoming cel al rozetei, o intilnim aproape in
aceleasi conditii ornamentals 1i deasupra marilor porti de curte din Mara-
mures. Portiunea unde se intretaie frontonul portii cu usorii este Impodo-
bia cu motive antropomorfe, fitomorfe i skeomorfe, In prelungirea unor
motive decorative in forme de ciubuce tai sfori. Printre aceste motive pre-
-doming : mina, capul de om i rotile solare. Una dintre tole mai izbutite
porti maramuresene existents pinA in vremea noastr5, era in satul Rozavlia.
Dups inscriptia de pe fronton reiese c5, a Post edificat5, in 1903 de Raduliut
Stan Ion, iscglit in grafie chirilica, pe birna orizonta15, care incheie usorii in
partea for superioarA (fig. 25). In mijlocul frontonului se vede o roatai
stilizat5, destul de bine redatl, incadrata, la stinga de o min5, in relief,
sculptatA realist. Mina era axatI pe un ciubuc ce se termina cu un cap de

107I. V. Makovski, Monumenlele arhiteclurale populare din nordul Rusiei, Moscova.

108 E. E. Blomkvist, Kpecmbstscxue noempoiinu pycexux, yxpaunifee u 6enopyccoe...,
Moscova, 1956, p. 7.

www.dacoromanica.ro
 428 ROMULUS vincAsmscu 16
em. In dreapta frOnSonului Se afla o altd
motiv decorativ in
faptul ea ambele war 2
/ cu A
tot in relief, axata pe un
:A-v , -
central
\ este
ro-
\vf
tl

www.dacoromanica.ro
tr

oarta u
1l

.
00
CV
 17 FIGURAREA MIINII IN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 429

invitau pe trecatori sg intre in gospodarie" pentru a se afla sub protectia

gazdei". Pe canaturile aceleiasi porti erau sculptate in relief motivul soa-
relui si lunii, inchipuite antropo-
morfic. ---,....) `..1
Tot in Maramures, in satele Al-
Ieud si Strimtura, ping la incepu-
tul secolului nostru, mesterii dul-
gheri figurau pe stilpii laterali ai
portilor profilul miinilor for stingi
sau a miinilor stgpinilor portilor,
sub rozete sau ornaments in forma
de bumbi. Din ancheta intreprinsa
si asupra acestor figurari a reiesit
ca dulgherii atribuiau in trecut un
rost apotropaic miinilor cu degetele
rgsfirate §i ridicate inisus (fig. 26),
iar in prezent numai lin rost de-
z ',1
CO
e

1
m

': ,:f e a I
cora tiv. 1(})1/4 b

" -"- ,- ,r, ,ig

1. 6).4
.
( 401
1. $! )4,
. ,
,.,
..,
,
k
,
4, r.

el

26. Snip de poarta din Ieud. Foto 27. Detaliu catapeteasma din Tolcikova-
Boris Zderciuc Iaroslavle dupe I. Sobolev
tntre motivul ornamental al mlinii asociate cu motivul unei rozete
de pe frontoanele si stilpii portilor maramuresene si mina sculptatg algturi
de o culling masivg pe catapetesmele bisericilor rusesti din veacul al XVII-
lea, s-ar putea stabili de asemenea analogii si comparatii artistice. Catape-
teasma bisericii lui Ion Predici din Tolcikova-Iaroslavle, ziditg la 1687,

www.dacoromanica.ro
430 ROMULUS VULCANESCU 18

avea deasupra portilor impgratesti mlini sculptate care ieseau din patru
pgrti flancate de cununin9. Intregul complex ornamental pare a fi fost
reminiscenta unor orna,mente mai vechi, asociate intro ele, preluate si
pgstrate de ornamentica bazilical*/ rusg (fig. 27).
0 form/ stilizat/ a relatiei ornamental° mina -tort poate fi Intrevg-
zutg Eli In arta decorgrii unor catapetesme de vechi biserici romlnesti, In
care se Intl Riese zugrgvite miini ce in rame circular° In interiorul cgrora

II

Il

28. Minfi cu prunci, picturii murals Vatra Moldovito; 29. Sti 1p de mormint
Mehedinti
se aflg chipuri bizantine de sfinti sau mlini ce iog din nori circulari ei
tin In palme sufletele dreptilor" Inchipuiti ca prunci (fig. 28), tome deco-
rative Intl lnite frecvent In pictura muralg moldoveneascg.
Acest complex ornamental se IntIlnea i pe monumentele funerare
satesti de tipul stelei. 0 troitg de mormint din Negoiesti-Mehedinti, con-
servata pIng la Inceputul secolului nostru,"avea In centrul ei reprezentat
soarele sub care se afla imaginea reductivg a mlinii drepte, In genul ideo-
gramei a treia din scrierea cretang linear/ B (fig. 29). 0 altg troitg din Clo-
sani-Baia de Aramg, tot atit de veche, prezenta figurarea skeumorficg a
munii stingi In genul unei greble sub un disc solar (fig. 30). Din ancheta
Intreprinsg reiese cg aceste motive decorative se Weal]. pentru cei rgpusi
peste Treme", adicg pentru cei ce muriserg de moarte violent/ $i nu fuseserg
Ingropati. Ele al./tau a mormintul era gol. In primul caz, pomenit mai sus,

in I. I. Sobolev, Pycandi opna,seemm, Moscova, 1948, fig. 87, p. 119.

www.dacoromanica.ro
19 FIGURAREA MIINII IN ORNAMENTICA POPULARA ROMIINA 431

figurarea ornamentalg indeplinea in riturile funerare un rost apotropaic,

iar in al doilea caz un simplu simbol de cenotaf.
In arta decorativg popular feudalg, intilnim si motive ornamentals
noi, In care intrezarim reflectindu-se conceptia noug, despre munca : con-
ceptia epocii. Aceste motive noi se prezintg diferit, ca :
figurare a miinii algturi de o unealtg,
figurare a mlinii concepute ca unealtg
figurare a simbolului unei unelte prin mina.
Aceste motive ornamentale in plin.g dezvoltare isto-
rica captta din ce In ce mai mult un caracter popular
artistic.
Se intelege ca, pentru arta clasei dominante, figurarea
miinii a continuat sa, rg,ming un simbol al puterii fizice
i morale de clasg, socialg.
1. Figurarea miinii algturi de o unealtg de muncg.
In ornamentica feudalg legatg de mestesugurile sgtesti
motivul miinii apare asociat cu figurarea uneltelor de
bazg ale acestor mestesuguri. Este pe lingg, o substituire de
motiv ornamental de continut tematic (soarele cu o
unealtg,), i o substituire de semnificatie artistica. Aceas-
tg substituire reprezintg o inovatie decorativg corespun- 3o. si p de mor-
zgtoare unei noi situatii de fapt. Figurarea miinii algturi mint Mehedinti
de o unealtg, de muncg o intilnim gravatg, pe toate cate-
goriile de obiecte artistice care utilizau intr-o etapg anterioarg figurarea
complexului ornamental mina -disc sau rozetg.
Cele mai vechi obiecte de arta popularg pe care Intilnim figurarea
miinii algturi de o unealtg, de muncg, sint monumentele viale de tipul troit,ei
i stilpii funerari. Din prima categorie mentiongm rugile" transilvgnene
din Pgdureni-Hunedoara, pe care se vedeau ping nu de mult, scrijelate, mini
fgrg brate, cu palmele deschise i degetele rasfirate algturi de reprezen-
tarea unei tesle sau a unui topor (fig. 31). Motivul miinii argta sau de tine
a fost construitg rugs" sau apartenenta profesionalg, a proprietarului
rugii : pe mesterul dulgher sau pe proprietarul dulgher. Tehnica gravgrii
uneltelor de muncg se intilneste i pe stelele funerare. Cu acest obicei ne
Intilnim Inc/ din comuna primitivg. El a fost practicat pe teritoriul patriei
noastre, In mod constant, in arta funerarg, de-a lungul tuturor orinduirilor
social-economice, ping in vremea noastre. Un exemplu concludent it
recent In aceastg, privintg ant troitele maramuresene cioplite In lemn,
pictate i comentate In versuri de Ion Stan Pgtras din Sgpinta, descrise
cu multg, Intelegere de Radu Bogdan.
0 a doua categoric de obiecte artistice pe care se' intilneste figurarea
miinii algturi de o unealtg de muncg, sint stilpii de case, de pe prispg sau
grinzile din tavan. Pe acestea dulgherii obisnuiau sg-si graveze, algturi de
profilul miinii, unealta de bazg, a mestesugului lor. Acest obicei a trecut de
la lemn la tencuialg In construcDia unor case zidite, In uncle zone din Tran-
silvania de sud.
B 0. 8222

www.dacoromanica.ro
432 ROMUL1.3 S 'VULCANESCU 20

In fine, figurarea miinii adaturi de o unealta o Intilnim siipe7obiecte

de uz domestic. Printre aceasta trebuie poraenite Indeosebi obiectele de
lemn legate de industria textiles sateasca, cum ar fi razboiul de tesut.

-----
31. Ruga din Padureni dupes 32. Lingura
Romulus Vuia In forma
do mina
2. Figurarea mIinii concepute ca unealta. In categoria aceasta de
produse artistice intra adesea creatii tehnice ingenioase.
, Lingurile de lemn an fost Inchipuite uneori In forma de miini, atit In
ceea ce priveste cozile lor, cit i gavanele for (fig. 32). Aceasta deplasare a.
elementelor morfologice ale miinii de la coada lingurii" la cupa lingurii"

www.dacoromanica.ro
21 FIGURAREA MIINII LN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 433

marcheazg, in tehnica constructiei §i a decorarii, trecerea de la reprezentarea

concretg a mlinii in cupa lingurii, similar, cupei palmei, la reprezentarea
abstracta, geometric a lingurii ; proces artistic legat de evolutia tehnicii
prelucrarii lemnului, cat i de evolutia gustului
popular.
Dintre uneltele de tors, cele mai Impodo-
bite an fost furcile. Yn ultimele doug secole,
furcile de brill" an atins maiestria filigrangrii
In lemn, fapt pentru care au fost pAstrate In
casele tArgne0i, de cele mai multe ori, ca
podoabe decit ca unelte de muna. Unele furci
de briu, prin forma for particularg §i destinatia
for specialg, au depkit In trecut rostul torsului
obi§nuit. 0 asemenea fura, din Mehedinti, Pla-
iul Oblr§iei, avea forma unei mini omene§ti
(fig. 33). Piciorul furcii era Incbipuit prin bra-.
tul miinii, corpul furcii prin palma mini cu
degetele rasfirate astfel incit sg, prind6 bine
Intro ele caierul, iar capul furcii prin degetul
aratgtor, malt prelungit peste celelalte degete,
astfel Indt sa contracareze lungimea piciorului
furcii. In partea mediang, imediat sub presupusa
Incheieturg a mlinii, In dous.4 taleturi laterale,
par a fi fost Incastrate ornamente traforate.
Furca avea In 1940, duph' declaratiile unei in-
formatoare octogenare, vechimea de un secol.
Ea fusese flcuta, de un pIdurar pentru anumite
torsuri rituale. Cu asemenea furci, considerate
extrem de indemInatice, femeile torceau la rope-
zeara, In fastimpul unei seri, inul sau cinepa
pentru ama§a ciumii", de ciumarca" sau
oghielele de leas" de Anul Nou. Dupl relatarea
altei latrine, forma furcii se datora fanteziei
creatoare a sculptorului popular, provocate de
forma unei radacini, Increngaturi sau cioate de
alun ce seanignau cu o mina. Furcile in forml
de mina tineau singure caierul, ce nu mai tre-
buia legat cu baiere".
Unele sfe§nice concepute cu un profund
simt realist, colorate discret In culori compli-
mentare, an fost inchipuite In form5, de mina.
Acesta este cazul sfe§nicului de lemn din bise- 33. Furca In forma de mina
ricuta de lemn din Sabassa, pe valea Bistritei din Mehedinti
Moldovene§ti (fig. 34).
Din categoria uneltelor In forma de mina fac parte §i manivelele
morilor primitive de apg, cu care se distantau pietrele de mAcinat. On ajuto-
rul unei asemenea manivele in formg de mina se ridia sau se lasg, posada la
moara pentru a mgrunti sau a grunji faina. Dupa, informatiile morarilor chid

www.dacoromanica.ro
434 ROMULUS VULCANESCU 22

Be face farina cum fi colbul, se lass mina (unii de ii zic si palma") in jos,
iar la crupe se ridic5, in sus". 0 asemenea mina uria§5, se putea vedea ping,
nu demult, la o moara de pe Schit, pe valea Bistritei Moldovene§ti (fig. 35).
In utilajul morilor mai noi, posada nu a mai fost inchipuita printr-o min'ar
ci printr-o simp15, manive15,, care se nume§te totu§i mina". Ca piesa de arta

17

;4.

E .

0
OvEn

34. Sfeptie in forma de mina din Sa- 35. Posada In forma de mina de pc Schit
bassa. Foto N. Alironeseu

populara, posada redat5, printr-o mina pentadactilic5,, cu degetele egale,

este impresionanta prin vigurozitatea §i simplitatea ei decorativa.
3. Figurarea simbolului unei unelte sau a unei munci prin mina. Cate-
goria aceasta de motive artistice pare a fi destul de evoluata pentru perioada
feudala.
Cu doua, trei secole in urinal bitele ciob6ne§ti" indeplineancpe ling'
functiunea for domestics Qi o functiune metrologica. Practic elearau uni-
tAti de masura populara, concepute dup5, nevoile individuals ale posesorului.

www.dacoromanica.ro
 23 FIGURAREA MENII IN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 435

In forma for normala variau in lungime, Intro trei 0 cinci coti, inn -
gime calculate uneori in raport cu inaltimea purtatorului. Cind bi-
tele erau concepute ca unitati de masura erau figurate prin miini cu
maciulia inchipuind un pumn inchis sau deschis.
;'`,:e'-''P Yn Muzeul Regional din Suceava se gasesc expuse
.'. doua bite cu maciuliile in forma de miini inchise
I',
":46:, ' (fig. 36). Ambele sint Impodobite cu motivul me-
5 andric al sarpelui incolacit pe corpul bitei. Una din
aceste bite are un cap de carpe care se indreapta
spre mina Indoita si inchisa. Cealalta bits are un
cap de §arpe prins §i strivit in mina.
Zidarii an intrebuintat Inca in secolul al
XIX-lea, dupe o veche traditie me§te§ugareasca,
motivul decorativ al miinilor ca_simbol al con-
structiei pe frontoanele caselor din Vestem-Sibiu
'ka

(fig. 37). La ancheta intreprinsa s-a raspuns :

mina care a zidit casa trebuie sa Im'podobeasc
.,.
fate casei" si mlinile sint o podoaba a casei".
'''c Zugravii de subtire in portretele de ctitori §i. cali-
f grafii de manuscrise utilizau motivul miinii in
pictura miniaturala a vinietelor, a capetelor de
rinduri i ilustratiilor sacre. Remarcabile sint in
11
aceasta privinta sfirsitul paginilor din
. ,.. evanghelii, minee sau acte de elute domneasca cu
rame viu colorate, tinute in partea de jos de miini
schitate realist 110 (fig. 38).
3.- ' +7;k7

,
.

36. Bite In forma de miini. 37. Frontonul casei din Vestem-Sibiu din 1877
Muzeul Regional Suceava Foto : I. Dragoescu

110 Gr. Tocilescu, Facsimildupd evanghelia de la 1488, Putna In Revista pentru istorie,
arheologie §i filozofie", an I. vol. II, 1883, p. 484.

www.dacoromanica.ro
436 ROMULUS vuLcAmEscu 24

Figurarea simbolului unei munci grin min5, se Intilne§te si In arta

popular a unor minoritai i najionale de pe teritoriul patriei noastre. Astfel
pe unele stele funerare maghiare, datind din sec. XVIII XIX dintr-un
sat din preajma Clujului, figurarea miinii apare Intr-un complex ornamental
semnificativ. In mijlocul unor cununi de lauri, de frunze de vita sau de flori

-..,-. .. .4,'->_-. 7-.. -

....... :..- -6...
Arran a tri (-KU.) c m t+ AFAUSC24
-
Ern rah WilrAiAHm0ActfiCko- c4.
lO thiCnItahc2k56.CISirrtqoe ';'-'
MON 4,Xf 10OSO /MZTIOTItiOts 'la:W[0k
, I
Filt it m0 0 r KAe r61 tinp40701,4ou
-
irtt a Mt t I A /4
, -... rs.,
I - 11" -.1:7
n&fio: porta
-7c-- .. 1 -,- F.-T.1 .... ,
mOtt ARAAketi a f)A lei g i :fir e
'TA\ nacc r . nelhtZ:-.), .4 efr, ,

;II$
38. Miniature de carte dupe Gr. Tocilescu

dencimp, e sculptatO, o mina tinind un snop de grin compus dintr-un numsar

impar de spice. Uneori mina este redat5, numai de la ineheietur5, sau cot,
alteori de la umgr. in general figurarea ei este simply anatomic5, ca Insemn
al unei stari sociale semiaservite sau este impodobit5, cu man§ete scurte,
cu tighele, cu volane, prinse in curele, ca Insemn al unei puteri de elasg
socia15, a taranilor avu.ti, a boiernmilor i arendmilor.
Capacitatea economic5, a agricultorilor instgriti, din satul cu aceste
monumente, a fost redatiti dup5, numgrul aproximativ al spicelor de grin
tinute simbolic in mina sculptata deasupra numelui gravat pe stele in
(fig. 39).

In K. Kovacs Las16, A Kolozsvari H6slatiak Temetkezese, Cluj, 1944, p. 387-409.

www.dacoromanica.ro
25 FIGURAREA MIINU IN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 437

In arta feudal, care reflect6 preocuparile i tendintele clasei domi-

nante (domn, boieri, eclesiastici), figurarea miinii se intilne§te in sigilografia,
heraldica §i emblematica timpului.
In aceastg privinta trebuie mentionat
studiul lui Emil Virtosu Punerea miinii in
diplomatica remind Si bulgart 112, in care se
arat'a cum In actele publice din perioada
feudalismului dezvoltat mina se prezinta
figurate" *i sub forma de formula diplo-
matica". In actele de cancelarie domneasca
rominA, figurarea miinii insemna angaja-
mentul solemn al domnului pe actul scris
In numele lui §i iscalit de el. iin actele
bulgare mina era figuratA tinind un buz-
dugan, Insemnul §i angajamentul in nu-
mele puterii tarului. Para lel cu figurarea
miinii simple sau tinind un buzdugan,
actele diplomatice contineau §i o anumita
formula consacrat6, in care se invoca
chiar argumentul punerii miinii. Intr-un I.
act al lui Petre *chiopul se mentiona
pus-am mina domniei-mele". Era deci
§i o confirmare In serfs a actului de
credinta in fats divinitatii, ca ,acel ;ce-a
utilizat urma miinii lui §i a invocat pute-
rea miinii lui se va tine de: promisiune. 39. Stela maghiarS dupii. K. Kovacs
De asemenea, este interesantg, figura- Las16
rea miinii In gestic' redat'a In pictura
murals a ctitorilor, In care fiecare pozitie de ansamblu a miinii sau a
degetelor simboliza o actiune legata' de un privilegiu do dais/ socialA.

Figurarea miinii in ornamentica din feudalismul in descompunere

In perioada feudalismuluilinyescompunere, ornamentica popular, pre-.
zenta aproape aceea§i situatie ca §i In perioada anterioara 113. Peste fondul
originar al repertoriului ornamental de caracter simbolic se adaugg elemente
decorative noi, de caracter artistic, unele provenite din schimburi §i influente
culturale, Indeosebi Intro poporul romin §i populatiile conlocuitoare.
Tematica decorative se dezvoltg acum mai ales pe doua laturi : a
unui neogeometrism ornamental §i a unui neofitomorfism ornamental ;
ambele rezultate pe de o parte.din traditiile ornamentale locale §i pe de alts
parte din necesit/tile unei tehnici ornamentale extinse la tot mai multe
genuri de creatie popular,.
Dintre motivele ornamentale neogeometrice frecvente acum trebuie
amintite : pieptenele miinii", grebla miinii", furculita miinii" etc. care
112 Emil VIrtosu, Punerea miinii In diplomatica romInd gi bulgarli, mss. 1963.
Us Istoria Rominiei, Bucuresli, vol. III, 1964, p. 1137.

www.dacoromanica.ro
438 ROMULUS ITOICANESCU 26

nu sint altceva decit scheme geometrizante ale miinii, mai mult sau mai
putin realizate ornamental (fig. 40). Aceste motive sint promovate mai
ales de arta tesutului covoarelor si a broderiei de mina, care sub influenta.
produselor manufacturate In tirguri §i orase iau acum o dezvoltare rapidg
si intensg.
Dintre motivele ornamentale neofitomorfe, trebuie amintite acelea
care sub infatisarea unor flori locale sau exotice perpetueazg uncle motive
fitomorfice mai vechi sau chiar uncle motive antropomorfice. in ornamentica.

[Jul' I

\
1...... I
I
1

\ I

40. Slilizari geometrice ale miinii

acestei perioade se observg tendinta de a travesti in motive fitomorfe cele

mai multe motive decorative antropomorfe si skeomorfe. Acesta este de
altfel si cazul figurarii decorative a miinii. Mina fitomorfizata se intilneste
tot mai des sub forma : frunza zgircita", foaia de artar", mina, copilu-
lui", mina milogului" etc. Uncle din aceste motive ornamentale fitomorfe
ale miinii au fost descrise de M. Miller-Verghi 114, care le considers semni-
ficative pentru ornamentica feudal/ a secolului al XIX-Iea. In ansamblul
lor, se Intilnesc utilizate in arta broderiei pe pins si pe piele (la cojocari,
curelari) etc.
Multe din aceste motive ornamentale feudale supravietuiesc si in
arta din perioada burgheza, In forme uneori identice celor feudale si
alteori diferentiate.
in perioada burgheza ornamentica romineascg se dezvolta in doug
directii : una a artei populare si alta a artei clasei In ascensiune. Pe planul
artei populare incep sa se intrevada libertati formale In figurarea miinii :
simplificari, transpozitii, exagerari. 0 noun stilizare se impune acum tot
mai mult In limita genurilor ornamenticei populare si a tehnicii executiei
In aceste genuri. Stilizarea este In general provocata de influentele teh-
nicii industriale ca si de spiritul mercantil al artizanatului In pling dezvol-
Ili M. Miller- Vcrghi, Izvoade slramo§e§ti, Bueurqti, 1909, p. 19.

www.dacoromanica.ro
27 FIGURAREA MIINII IN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 439

tare. Complexe le sau simplexele ornamentale din care facea pin& acum parte
figurarea mlinii incep s & se modifice conform noilor cerinte artistice. Ma cum
vo m constata in partea final& a studiului nostru, referitor la analiza formelor
actuale ale motivului decorativ al miinii, acest motiv dispare intr-o diver-
sitate indefinit5, de motive derivate, in care cu greu ki uneori numai ipo-
tetic se poate recunoa§te motivul originar. Olaria de bilci a vaselor sm5,1tuite
sau a jucariilor de lut introduce in produsele ei artizanale motivele fantas-
tice, deformate, teratologice ale miinii.
Din prezentarea analitic6 a materialului etnografic rominesc referitor
la complexele ornamentale ale figurarii miinii In arta popular& feudal;,
reies citeva concluzii partiale :
1. FigurArile miinii in formele ornamentale docUmentate etnografic
pentru perioada feudal& pe teritoriul patriei noastre se leagA organic de cele
documentate arheologic atit prin continutul for istoric, eft i prin forma
for artistica.
2. Aceasta, legatura de continut §i form5, este un argument al unitAtii
§i complexitatii motivului ornamental in arta popular5, local& §i prin
aceasta al continuit6tii celor ce au promovat permanent acest motiv In
arta lor, din forme pr efeu dale In forme feudale.
3. Figurarile mlinii dup5, datele etnografiei romine sint utilizate
intr-un numar mai mare de genuri ornamentale decit figurarile desco-
perite de materialele arheologice, fapt care poate denota, uneori
insuficienta izvoarelor noastre arheologice §i, alteori, remarcabila viabili-
tate etnografica a motivului ornamental in discutie.
4. Din vechea figurare ornamental& local& n-a mai ramas decit un
simbol ornamental a carui semnificatie artistic se mentine pentru intreaga
regiune etnografic carpato-balcanica.
5. Ceea ce deosebe0e diferitele forme de figurari ale miinii in cadrul
fiecarui gen ornamental este, inainte de toate, tehnica particular& de
executie a genului.
V. FORMA ARTISTICA A MOTIVULUI ORNAMENTAL AL FIGURARII MTINII

In expunerea materialului rominesc referitor la figurarea miinii

in ornamentica popular& romina' , am privit aceasta figurare ca, izvor
istoric" In baza .c&ruia s-au putut obtine unele informatii etnografice
despre poporul romin in diferite perioade istorice din dezvoltarea lui.
Cu aceasta ocazie, din analiza paralera a materialului arheologic
§i etnografic am constatat in linii mari care este continutul istoric al orna-
mentului popular rominesc relativ la.figurarea miinii. TotodatA, am pre-
zentat acest continut indisolubil legat de anumite forme artistice istorice
cu particularithti concrete locale, ca un motiv autentic autohton.
Deoarece' intro continutul istoric" §i forma artistica" a unui or-
nament exist& o strins5, legatura dialectics forma artistic este ex-
presia continutului" 115 va trebui sa ne oprim in cercetarea noastra
§i asupra studiului formelor artistice ale ornamentului figurarii miinii.
115 Bazele esteticii marxist-leniniste, editia rusk Moscova, 1960, p. 417.

www.dacoromanica.ro
440 ROMULUS VULCANESCU 28

Ceea ce da expresivitate continutului istoric" al unui ornament

.este forma lui artistica. Sinteza tuturor elementelor materiale care exprima
-continutul trebuie sa, se imbine armonios cu motivul plastic, cu forma
i destinatia obiectului ornamental.
in cultura generals creata de munca omului exists obiecte care
servesc nevoile cotidiene ale omului §i totodata servesc i nevoile este-
tice de impodobire a vietii... Obiectele capata expresivitate artistica atit
prin motivele cu care sint lmpodobite cit §i prin valoarea estetica a for-
melor, a proportiilor, caracterului, folosirii §i prelucrarii materialului" 116.
in mod normal, continutul istoric §i forma artistica evolueaza sin-
cronic. In orice stadiu de evolutie social-culturala se dezvolta un tip de
motiv ornamental care In germene a aparut intr-un stadiu anterior §i care
reflecta plastic noi conditii social-istorice de munca.
Dar intre aceste elemente ale ornamentului uneori se poate produce si
un dezechilibru ; continutul istoric se schimba uneori mai repede decit forma,
sau inners, forma se dezvolta mai rapid decit continutuL Cind conti-
nutul istoric al unui ornament se schimba o data cu continutul culturii
unei orinduiri sociale prin imbogatirea cu idei plastice noi i forma
famine In urma, atunci In cadrul motivului ornamental vechi se na§te
un motiv ornamental nou, iar cind un continut istoric vechi se mentine
In cadrul unei culturi noi cu forme artistice noi, atunci In cadrul unui
motiv nou se intrevad vestigiile i reminiscentele unui motiv vechi, care
dispare treptat.
Trasaturile caracteristice §i esentiale pentru determinarea formei
artistice a unui tip de reprezentare ornamentals shit :
zoomorfizarea, antropomorfizarea, fitomorfizarea, skeumorfi-
zarea sau geometrizarea unui motiv printr-un proces de trecere de la
concret la abstract sau inners de la abstract la concret ;
simetrizarea sau asimetrizarea unui motiv In raport cu el inswi
sau cu forma obiectului ornamentat ;
prezentarea izolata sau Incadrata a motivului intr-un amp orna-
mental ;
relatia lui In cimpul ornamental cu alte motive similare sau deo-
sebite ;
profilarea motivului intr-un complex ornamental §i in retele de
motive ornamentale.
Motivul figurarii munii are, cum am constatat, o lungs si complicata
evolutie artistica, care se poate considera ca incepe din paleolitic, o data
cu primele gravuri rupestre din caverne, si continua ping, in vremea noastra
In ornamentica populara contemporana.
Principalele etape din evolutia particulars, a motivului miinii au
scos in evident, modul de a reflecta ornamental anumite relatii sociale
proprii orinduirilor social-economice care le-au generat. Ceea ce inseamna
ca pentru fiecare orinduire social-economica se constata pe plan teoretic
un anumit tip de figurare care s-a transformat §i fixat In procesul istoric
al muncii concrete cu mina. Urmarind §i descoperind continutul istoric
116 Bazele esteticii marxist-leniniste, editia rasa, Moscova, 1960, p. 477.

www.dacoromanica.ro
29 FIGURAREA MIINII IN ORNAMENTICA POPULARA Rom/NA 441

al fiecarui tip de motive ornamentale astfel alcatuite am putut reconstitui

o parte modesta din istoria culturii celor care 1-au inchipuit i realizat.
In cadrul fiecarui tip de motiv ornamental legat de cultura socie-
tatilor impartite in clase antagoniste am intilnit cite doug figurari-perechi
2si mai multe variante ornamentale istorice deosebite de la o etapa la alta.
Asemandrile intro figurarile miinii de la o orinduire- socials la alta se
bazeaza pe evolutia insasi a motivului in cadrul aceleiasi culturi, in care
intra i ramdsitele transmise prin traditia culturala, tehnologia artistica
etc. Ceea ce inseamna ca. in -dezvoltarea unui tip de figurare ornamentals
pe linga reflectarea activitatii de baza a societatii se reflects li felul pro -
-priu al fiecdrei clase sociale de a concepe rostul i valoarea miinii in con-
cordanta cu pozitia sa in modul social-economic de productie.
Intre cele doua figufari ornamentale perechi din cadrul celor doud,
culturi perechi, precumpanitoare artistic sint uneori figurarile ornamentale
ale clasei dominante. In creatia ornamental-populara, pe linga unele moste-
miri i inovatii ornamentale se reflects i prejudecatile artistice cultivate
in rindul maselor populare de catre clasele exploatatoare.
insa figurarile ornamentale ale claselor dominante nu alcatuiesc
factorul artistic esential in dezvoltarea ornamenticei populare. Esentiale
sint numai motivele care exprima continutul de idei progresiste in forme
artistice accesibile intregului popor.
In ornamentica populara romina, aparitia motivului figurarii inte-
grate sau reductive a miinii i evolutia lui a uxmat in conditiile specifice
regiunii noastre istorico-etnografice drumuri paralele 1st similare evolutiei
din alte regiuni etnografice.
Procesul figurarii miinii incepe, dupe arheologi, cu prefigurarea
-artistica', a organelor zoomorfe corespunzatoare membrelor superioare
la om : labs" de patruped, ghiara" de pasdre. Faptul a facut ca aceste
imagini, reprezentari sau simboluri zoomorfe ale mlinii sa preceada pe cele
antropomorfe. De la aceasta interpretare se trage si numele for cind de
labe-miini", cind de gheare-mlini".
intr-o etapa superioara, in locul acestor prefigurari zoomorfe ale
miinii se ivesc figurarile antropomorfe ale mlinii. TJnele din acestea sint
insa simple urme negative sau pozitive de miini primitive aplicate cu culoare
pe peretii grotelor. Intii aceste mini au fost integrate in corpul uman, apoi
detasate de corp sub forma bratului" $i, in fine, reduse la partea lui repre-
zentativa : palma miinii' (intreaga," sau mutilate "). Fiecare din aceste
moduri plastice de infatisare primitive a miinii exprima artistic si orna-
mental un anumit continut istoric" de idei. Integrate in structura cor-
pului uman, mina famine un element secundar de expresie ornamentale,
care poate sublinia sau estompa o trasatura de ansamblu cu o valoare
subordonata unei anumite tehnici a muncii, pe cind desprinsa de corp;
detasata din ambianta ei fiziologica, sub forma bratului intreg" sau
numai a palmei miinii", capata valori artistice i ornamentale not si
proprii, care sufera continue schimbari.
Ca motiv ornamental reductiv, mina" (sub forma bratului, a palmei
eau a degetului) a fost figurate la rindul ei in trei submoduri plastice :

www.dacoromanica.ro
442 ROMULUS VULCANESCU 30

mina-copie, adica redata aidoma partii morfologice corespun-

za'toare din corpul omenesc,
mina schematizata sau stilizata si
mina fantastica, redata prin deformari reale. (teratologice) sau
Inchipuite (ideoplastice).
Trecerea de la un submod de figurare plastics la altul s-a putut-
face fie inauntrul unui tip de figurare ornamental fie in afara, de la un
tip la altul. Inauntrul unui tip de figurare, trecerea de la un mod plastic
la altul a putut fi rezultatul si al unei refleetari mecanice" a obiectului
reprezentat, nu numai al , reflectarii artistice".
In cazul In care motivul derivat" este efectul unei reflectari meca-
nice atunci aceasta se datoreste :
materialului intrebuintat ;
formei obiectului de ornamentat ;
procedeului decorarii si
imperfectiunii de executie 117.
Deformarea morfologica a miinii, (de la copie, la schema sau fan-
tasma) In cadrul unui tip ornamental, poate fi deci rezultatul unei trans-
formari care se desfasoara dupa legile transpozitiei mecanice. Pe cind
deformarea motivului miinii in afara unui tip ornamental si de la un tip
ornamental diferit la altul se datoreste unei reflectilri diferentiate, unei
modificari conjecturale stilistice.
Trecerea de la un mod de figurare la altul este rezultatul unei duble
modificari ; una intentionata si alta mecanica. Aceste modificari se resimt
de la o transformare la alta, astfel incit uneori intre presupusul izvor of
unui motiv oarecare i variantele unui tip corespunzator nu mai exista
similitudine formals. Numai numele motivului sau traditia efectuarii
lui mai scot in evidenta o banuita filiatiune pierduta. Acesta e de altfel
si cazul figur5rii miinii, care dintr-un motiv decorativ antroponiorfic
s-a transformat intr-un motiv fitomorfic si din acesta si paralel cu acesta,.
intr -un motiv skeomorf si geometric. Ramine sa explicam acum cind si
pentru ce s-au facut aceste transformari.
Figura fantastica a miinii a inceput cu stilizarea exagerata a obiec-
tului reprezentarii, operatie care nu inseamna numai modificarea tipo-
logica a miinii In arta $i ornament, de la forma ei antropomorfica reduc-
tiva la formele botanice sau geometrice, ci i modificarea morfologica a
aceluiasi tip inauntrul lui, de la forma normard, a organului reprodus la.
formele lui anormale sau tetratomorfe ; modificari considerate de artist
ca reprezentative pentru organul insasi. Ceea ce inseamna ca motivul
miinii s-a putut Infatisa intr-un mod suprasaturat formal (miinile pluri-
dactile) sau intr-un mod nesaturat formal ( miinile tetra, tri, di $i mono-
dactile, adica reduse ping la forma unui deget, care In fond nu este altceva
ilecit insasi schema dinamica sau linia de forta geometrica a miinii).
Continutul reprezentativ al motivului obiectiv al miinii se schimba
pe plan istoric, de la un tip la altul, dupa felul cum artistul legat de vremea
lui reda plastic uncle aspecte ale suprastructurii, adica dupa felul cum
117 M. Miller-Verghi, op. cit., p. XVI, cap. introductiv.

www.dacoromanica.ro
31 FIGURAREA MIINII LN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 443

red' mina ca imagine, reprezentare sau simbol. Mina obiectiva a putut

fi figurate In aceste interpretari :
en palma deschisa §i degetele mutilate,
cu palma deschisa §i degetele lipite
cu palma deschisa §i degetele rasfirate, In parte sau total,
cu degetele schitind un anumit gest sail semn.
Fiecare din aceste figurari an avut in procesul de formare a motivului
.ornamental diverse semnifieatii figurative legate de rama§itele unor
reprezentari culturale diferite.
In toate aceste figura'ri complexe mina a reflectat, obiectiv sau su-
biectiv munca ca motiv artistic principal sau auxiliar. Deci Cu cit cre§te
rolul istoric al miinii In procesul muncii cu atit asistam la o reflectare
tematica concrete mai deasa §i mai complicate a miinii In unele produse
ale artei. Dupg frecventa motivului, ca §i dupg, contaminarile §i influen-
tele exercitate asupra lui, putem determina In timp unele momente isto-
rice din evolutia motivului §i 'prim aceasta unele momente din istoria
celor care le-au alcatuit.
Studiul istoriei formarii particularitatilor artistice ale motivului
figurgrii miinii la poporul romin scoate permanent In evident, dou.a" forme
artistice care 1§1. dispute Intiietatea : una incadrata intr -url complex orna-
mental §i alta izolata sau solitary.
Mai veche pare a fi figurarea incadrata intr-un complex ornamental, pe
cind mai noua figurarea izolata. In general, se poate afirma a incadrarea
motivului Intr-un complex ornamental s-a realizat pina In sfir§itul seco-
lului al XIX-lea conform unei traditii tematice §i tehnice In ornamentica
locale. Cea mai simply lncadrare a motivului s-a efectuat prin
inscrierea In profilul miinii a unui sigiliu sau efigii, sau
excrierea sigiliului sau efigiei In silueta miinii.
Printre semnele Inscrise In profilul miinii mentionam indeosebi :
-punctele, crucile, triunghiurile, patratele §i cercurile. Mai importante
la romini sint, dupe cercuri, patratele §i triunghiurile. Cum stilizarea
miinii a mers pe linia degetelor ping la reducerea ei la fon:ha unei furci
sau virgule, inchipuind astfel palma, artistul popular a redat-o printr-un
triunghi gol inauntru. Transpozitia skeomorfica a palmei s-a Mout cu
atit mai u§or cu cit triunghiul era totodata §I ideograma ornamentals a
soarelui sau, In termeni populari, ochiul lumii". Soarele stins a fost
reprezentat adesea ca ,ochi inchis" printr-un triunghi gol Inauntru §i
soarele aprins ca ochi deschis" printr-un triunghi cu un punct In mijloc.
Dintre motivele exscrise, reprezentative pentru ornamentica popular,
roming, trebuie luate In considerare fostele simboluri geometrice deri-
vate din cerc, care reflectau pe vremuri imaginea schemata, a soarelui
real In Inchipuirea poporului (crucile, rozetele, rotile etc.).
Redusa la skeomorfa unui triunghi, regasim figurarea miinii in
scrijelarile pe lemn, cit §i In pictura asociata ceramicei. Skeomorfa triun-
ghiulara a miinii este la rindul ei imaginata prin :
un triunghi isoscel cu virful In sus,
un triunghi isoscel cu virful in jos §i un punct in mijloc.

www.dacoromanica.ro
444 ROMULUS VULCANESCU 32

Pastrind paralelismele etnografice, cea de a doua figurare seamAng

cu ochiul lumii" din palma triunghiularg a aztecilor". Yn ornamentica
popular% romina', triunghiul isoscel impodobit excentric cu cili radiali
sau cu puncte se numeste garoafg" ci e intrebuintat in decoratia ceramics.
Mina transfiguratg sau evoluatg in motivele fitomorfe sau skeo-
morfe care insotesc un alt simbol, cunoscut pe vremuri numai in arta,
mestesugarilor ce executau obiecte rituale nu o mai intilnim in ornamen-
tica popular% roming mai recent% decit accidental ca motiv ornamental nou
ai complet detasat de trecut. Suprastructura a disparut o data cu baza
social - economics care a generat-oai promovat-o. Forma primary a ramas.
sargcitg de continut. Elementele artistice noi au luat incetul cu incetul
locul celor magice §i religioase, uitate intre timp de popor. Stilizarea, ca
procedeu artistic de exprimare plasticg a reflectarii, a transformat conctient
sau mecanic motivul din care uneori s-a mai pastrat numai numele. Acesta
este cazul reducerli motivului miinii la uncle forme geometrice in care nu
mai intrez'grim astazi nici conturul plastic, nici linia de for biofizicg' a
organului respectiv.
Cercetgrile de arts popular din ultimii ani au scos in evident in
mod indirect uncle aspecte noi ci particulare ale problemei motivului
figurarii miinii. Yn citeva din aceste cazuri mina pare a se infatisa detasatg
i singularg in unele forme teratomorfe, in malformatiuni ci monstruo-
zit'ati. Yn realitate, aceste forme artistice sint numai efectul unei iluzii
optice, a unei greseli de interpretare. Numgrul degetelor crecte sau scade
in raport cu planul de ansamblu al miinii. Stilizarea a impus citeodata
forme amplificate cu opt degete sau recluse cu doug degete ci un deget.
Lungimea degetelor a devenit indiferenta, iar asimetria, pe linia de forth
fiziolo ca, aproximativg ci accidentals.
Int:446111e teratomorfe ale miinii, redate destul de plastic in limbajul
tehnic al creatorului de artg, 'popularg sint, in fond, forme artistice noi,
evoluate din resursele interne ale unor forme artistice vechi. Cind artistul
tgran numqte direct mina sau palma bazindu-se pe sinmorfie, intrebuin-
teazg metafora pentru a califica nu numai motivele ci ci elementele tema-
tice constitutive ale unor motive. Miinii pluridactilice sau pectiniforme i
se spune uneori pieptenele miinii" sau simplu pieptenele" ; miinii
normale grebla, miinii" sau grebla" ; miinii tetradactilice sau tridactilice
miinii" sau furculita" ; miinii didactilice furca miinii" sau
I /furculita,
furca" ci mlinii monodactilice gheara miinii" sau gheara" (rar ci
circelul"). Toate aceste denumiri sinmorfice pentru creatorul de orna-
mentica popular% exprimg o transpozitie tehnica a motivului de la for-
mele antropomorfe, la forme fitomorfe sau mai ales skeomorfe ; denumiri
inventive ci sugestive totodatg,, utilizate in industria casnicg textilg a
tesutului covoarelor, a pinzei cu alesgturi, a broderiilor de mina in croito-
ria sateasca ci cojocgrie (fig. 41) sau a incondeierii oualor.
Yn ornamentele izolate sau compozitiile ornamentale textile, intil-
nim mina ca motiv decorativ central, secundar sau periferic, in cele mai
variate forme de tesgturi. in infati§area ei obiectiva este intrebuintatg
mai ales izolat in cgpgtiile oltenecti" sau ca motiv subordonat covoarele
oltenesti". Gh. Focca descrie partea referitoare la cgpgtiile oltenecti astfel :

www.dacoromanica.ro
33 FIGURAREA MIINII IN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 445.

27verigile late serves° de fond pentru motivul decorativ, palms sau mina.
cu cinci degete, In negru si verde deschis pe rosu Inchis si vi §iniu pe alb"na.

41. Motiv decorativ pe rube Palma"

Cele mai obisnuite motive decorative ale mlinii reductive sint cele
In care remarcam formele impuse de transpozitie in produsele picturii
ceramice §i In tesaturile populare. Mina octo sau heptadactilica se poate
distinge, ce e drept uneori destul de grew, in incondeierile ounor, In
motivul fitomorf al unei frunze zgircite pe marginea ei, alese tocmai pentru
acest defect sa reprezinte imaginea In aparenta malformata a miinii. Mina
octo sau heptadactilica este o figurare pectiniforma (in forma, de piep-
118 Gli. Foca, op. cit., III (1956), nr. 1-2, fig. 46, p. 53.

www.dacoromanica.ro
446 ROMULUS VULCANESCU 34

tene) care se confunda uneori §i cu imaginea unei greble". Mina tera-

dactilica este redata sub forma unei flori dezbobocite in pozitie de cupa,
cu petalele reprezentind degetele adunate laolalta. 0 intilnim in aceastg
Infati§are In zugravelile policrome pe troitele oltene§ti. Ace lea§i flori
dezbobocite, de asta data geometrizate §i tatuate cu cruci comisurale, se
intrevad §i In cimpul ornamental al unor covoare bucovinene. Mina tridac-
tilica este Insa un motiv ornamental mult mai des Intrebuintat. E frecventa
in Oltenia in substitutul foii de artar" care o reda plastic. M. Miller-
Verghi descrie mina milogului" sau mina copilului" astfel : se gase§te
sub numele de foaie de artar un fel de mina cu trei degete, fara nici o
nervura". Tar mina monodactilica, fantezista, numita uneori §i gheruta"
se intilne§te mai rar asociata cu celelalte forme ornamentale. Uneori mina
monodactilica este substituita de un motiv complimentar fitomorf numit
circelul". Atit gheruta" cit §i circelul" sint termeni improprii rezultati
din contaminarea motivului miinii monodactilice cu motive zoomorfe
§i fitomorfe.
Motivul revine mai des In transpozitiile skeomorfe, care de multe
on nu sint altceva decit forme aparent geometrizate.

VI. CONCLUZII FINALE

Din cele expuse am constatat ca asemanarile §i deosebirile existents

in modul de figurare ornamentala a miinii la popoarele din regiunea car -
pato- balcanica constituie o problema importanta a ornamenteei populare
sud-est europene.
De la cercetarea asemanarilor §i deosebirilor in modul de figurare
ornamentala a miinii la popoarele din regiunea noastra, am trecut la cerce-
tarea formarii dezvoltarii particularitatilor ornamentale locale ale
motivului miinii In perspectiva diferitelor perioade de viata social-cultu-
raid. Cu aceasta ocazie am stabilit ca figurarea mlinii este un ornament
popular de straveche provenienta, ce poate fi interpretat prin continutul
lui istoric §i forma lui artistica ca un izvor artistic de informatie etnogra-
fica. Materialele expuse ne-au descoperit o parte din continutul istoric"
al stravechiului motiv local al figurarii miinii §i din formele artistice parti-
culare ale acestei figurari. Descoperirile proprii fiecarei orInduiri social-eco-
nomice in succesiunea for istorica ne-au facut sa surprindem §i sa descriem
astfel aspectele earacteristice ale creatiei artistice populare locale.
Materialul arheologic de pe teritoriul patriei noastre referitor la
motivul figurarii miinii dateaza, cum am vazut, Inca din paleolitic. 0
bung parte din el, provine din cimpia Dunarii, de pe versantele intra-
§i extra-carpatice, din podi§ul Transilvaniei §i de pe tarmurile Math
Negre. Yn ansamblul lor, descoperirile arheologice ne fac sa consideram
eä motivul figurarii miinii s-a nascut In unele forme primare §i In
regiunea noastra §i cu timpul s-a dezvoltat ina'untrul acestei regiuni

www.dacoromanica.ro
35 FIGURAREA MIINII LN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 447

conform nevoilor culturale locale si influentelor i contaminarilor cultu-

rale exercitate.
Materialul etnografic, largeste si completeaza constatarea facuta
cu ajutorul materialului arheologic. In ansamblul lui, materialul etno-
grafic rominesc scoate in evident/ legatura organic/ care exists intro
unele tipuri, forme si variante de motive actuale 1i unele tipuri, forme
givariante de motive ornamentale relevate de arheologia ¢i antichitatile
rominesti.
Uneori materialul etnografic mai vechi strecoara pins in vremea
noastra reminiscentele unui continut istoric ancestral, care $i -a pierdut
semnificatia primary in conditiile unei evolutli permanente, ins* care
$i -a pa' strat forma artistic/ pentru valoarea ei estetica. Desi nu totdeauna
continutul istoric al motivului ornamental al miinii a putut fi sesizat in
esenta lui, totusi unele materiale ne-au dus la interpretarea lui ca modest
izvor istoric" cu ajutorul caruia s-au putut reconstitui in parte unele
aspecte ale culturli locale. 0 data aceste izvoare istorice de ordin ornamen-
tal descoperite, am trecut la periodizarea for relativa, cu care ocazie am
remarcat ca formele artistice in particularitatile genurilor ornamentale,
a simbolurilor si a tehnicii executiei se leaga riguros si se succeda intro ele
de la o perioada istorica la alta i ca perioada in care se cristalizeaza orna-
mentica popular/ roming, in liniile ei mari, este perioada etnogenezei
romine. Acest fapt concret ne face sa sustinem ca problema continui-
tatii elementului autohton pe teritoriul patriei noastre isi gaseste o dovada
in plus si prin aportul materialului procurat de studiul ornamenticii
populare romine.
Paralel cu motivul miinilor reductive cu palmele deschise i degetele
lipite, intilnim in arta popular/ romina, ft motivul miinii cu degetele ras-
firate Miinile reductive sint in majoritatea cazurilor in pozitie ascendents,
foarte rar in pozitie laterals si descendent/. Figurarea din perioada bronzu-
lui si a fierului, pare a fi aceea a miinilor in pozitie ascendents. Formele
in pozitie laterals descendents sint ceva mai noi. Acesta e cazul miinilor
in pozitie laterals (ca semn confesional in perioada feudal/ timpurie)
a miinilor in pozitie descendents (ca semn al protectiei de class socials
in perioada organizarii statale a voevodatelor romine). Jocul miinilor
In picturile murale de ctitori ilustreaza, indeosebi arta locala, in feudalismul
dezvoltat i in descompunere.
Trecerea de la un mod de figurare a pozitiei miinii de la pozitia
ascendents la acea descendenta, se face deosebit de succesiunea de la un
submod de figurare ornamentals la altul, de la copie la schematizare gf
stilizare. Prima pozitie marcheaza o schimbare de continut istoric, pe
cind a doua numai un grad de exprimare artistica. Fiecare mod de figu-
rare ornamentals, in fond, reprezinta o etapa, de diferentiere artistica,
care corespunde unei noi necesitati culturale de exprimare a continutului
istoric, uneori destul de bine definit, in care se pot observa, pe de-o parte,
ramasitele suprastructurii vechi in lupta cu inovatiile yi tendintele de
primenire artistic *, si pe de alta, parte, aparitia, unor motive noi, legate
de suprastructura orinduirii sociale In plina dezvoltare dialectics.
9 - .. 8222
www.dacoromanica.ro
448 ROMULUS VULCANESCU 36

In partea introductiva a studiului am demonstrat ca motivul antro-

pomorfic reductiv al miinii a aparut inaintea erei noastre Bi a avut diferite
semnificatii istorice in transformarile lui succesive. Prin el creatorul de
arta de pe aceeaBi treapta de viata social - economics a atribuit unei
parti din figura umana, rosturi al caror continut arhaic s-a pierdut cu
timpul, raminind mai mult forma artistica a motivului §i aceea cu o eir-
culatie relativ restrinsa. Descoperirile arheologice referitoare la figurarea.
mlinilor exornamentate pe piese de inventar funerar, de cult public sau
de uz casnic, an scos in evidenta pe linga continutul primar §i forma artis-
tica esentiala a acestui motiv. La rindul lor, descoperirile etnografice
referitoare In figurarea miinii §i studierea for sistematica in ornamentica,
feudala romina, au scos §i ele in evidenta alte aspecte particulare ale
specificului culturii materiale locale. De aceea, istoricii culturii materials
Bi etnografii actuali urmarese in vremea noastra, in produsele artei indus-
triale casnice sau a me§teBugurilor artistice sateSti, in motivele astazi
eliberate de un continut istoric stravechi, urmele artistice ale figurarii
ornamentale a miinii §i in istoria acestui motiv incearca sa descifreze
unul din aspectele particulare ale etnogenezei culturale a celor care
le-au alcatuit.

BIBLIOGRAFIE

PETRE ALEXANDRESOU §i VICTORIA EFTIMIE, Monumente trace de epodd arhaicd In necropola

tumulard de la Histria, 1959, mss. Institutul de arheologie, Bucuresti.
ApIILLuM, vol. III, Alba-Iulia, 1949.
ARISTOTE, Opera Omnia (Traits des parties des animaux), Paris, 1848.
A. D. AVDEEV, Ilpoucxorc8enue meampa, Moscova, 1959.
V. I. AvDEEv, Istoria orientului antic, trad. din limba rush, Bucuresti, 1951, 241 p. + LXXVI pl..
FERNAND Mr/07, L'heroisation equestre, Aix-en-Provence, 1958.
D. BEROIII, Arheologia preistorica in Oltenia, Craiova, 1939, 249/251.
I. M. BIBIKOVA §i N. A. KOVALE01170, Sculptura in lemn a caselor lareineqli din regiunea
Vokjdi superioare, Moscova, 1954, 97/100 p.
E. E. BLOMEwIST, Hpecmbsuicuue nocmpodisu pyccieux, yispatancee u 6e.riopyccoe, Moscova,
1956. Calduza ateistului, trad. din limba rusS, Bucuresti, 1961.
G. CANTAOITZINO, Trois sceaux thasiens inedits de Callatis, concernant le tulle de Thasis-Dacia,
Bucuresti, VII VIII (1940), p. 283-291.
I. AIIREL-CANDEEA, Folklorul medical romin comparat, Bucuresti, 1944, 478 p.
EMIL CONDUBAOEI, Monuments archeologiques de Roumanie, Bucarest, 1960, 70 pl.
FRANZ CIIMONT, Sabazios, in Daremberg et Saglio, Dictionnaire des antigun& grecques et
romaines, Paris, 1887, vol. S.
FRANZ CIIMONT, Les religions orientates dans le paganisme romain, Quatrieme ed. Paris, 1929,
XVI + 340 p.
FRANZ CUMONT, Il sole vindice dei delilli et it simbolo delle mani alzate, lit Memorie della Pon -
tefica Accademia Romana di Archeologia, Roma, 1923, tom. I, nr. 1, p. 65-89.
FRANZ CIIMONT, Recherches sur le symbolisme funeraire des Romains, Paris, 1942, 543 p. + P.
D. COHBA, Din ornamentica romtnel. Sibiu, 1904,
B. CSERNI, Also feller udrmegye tortenelme, Nagy-Enyed, 1901, p. 38, n. 145.
CH. DAREMBERG et ED. SAGLIO, Dictionnaire des antigun& grecques et romaines, Paris,
1877-1929, tom I, 1-2, II, 1-2, III, 1-2, IV, 1-2, V. D'apres les textes et
les monuments (Continue par Edmond Pottier et George Lafage).
PETRE DIAOONIISdpeiturile de la POcuiul lui Soare, in Materiale si cercetilri arheologice",
.Bucuresti, VI (1959), p. 653-666.

www.dacoromanica.ro
37 FIGURAREA MIINII IN ORNAMENTICA POPULARA ROMINA 449

L. A. DINTES, Hao6paagcenue eua6opua e pyccxo.0 napoaom afcumze, In Sovetskaia Etno-

grafia", IV (1948), 4, p. 36-53.
GU. FOCE4A, Elemente decorative la bordeiele din sudul regiunii Craiova, in Studii si cercetari
de istoria artei", Bucuresti, II (1955), nr. 3-4, p. 81 -105; III (1956), nr. 1-2,
p. 27-56.
JEAN BAPTISTE FREY, Corpus inscriptionum judaicarum", recueil des inscriptions juives
qui vont du III-erne sic cle avant Jesus Christ all V I I-eme siècle de noire ere, vol.
I, Europe, Citta del Vaticano, Roma-Paris, 1936: CXLIV + 687 p +
I. 0. FRATEV, Istoria universald, trad. din limba rusk vol. I, Bucuresti, 1958, p. 754 + II.
N. D. GoBERmAN, Arta lapiferiei in R. S. S. Moldoveneascd, in Sovetskaia Etnografia",
1953, nr. 3.
FELIX GUIRAND, Mythologie generale, Paris, 1935, p. 448 + 11.
HERODOT, Istoriile lui trad. din limba greacii, vol. IV, Bucuresti, 1902, 306 p.
N. IORGA, Negoturile si mestesugurile to trecutul romtnesc, Bucuresti, 1906, 263 p.
Istoria Romlniei, Bucuresti, vol. I (1960) ; vol. II (1963) ; vol. III (1964) ; vol. 1V (1964).
PETRE IsHRESOD, Legendele *au Basmele rominilor, Bucuresti, 1932 (297 p. II. 319 p.).
S. V. IvANoV, Hapopnatt opt ameaT RaH HCTOpHTISCHR/1 HOTOTIHNH (It MeTOAHHe
maytiemtfr), In CoseTcHaa 3Taorpa4mR", Moscova, 1958, nr. 2, p. 3-23.
C. N. KoRraLov, A. A. SaiRNov, B. M. TEPLOV, Psihologie, trad. din limba rusk Bucu-
resti, 1956, p. 500 + 11.
T. HERSENI, Sociologie pastorald, Bucuresti, 1941.
T. HERSENI, Psihologie popular& Citeva considerafii preltminare, In Revista de psihologie",
VI, (1960), nr. 3, p. 27-48.
HOFFMANN-KRAYER, Worterbuch des Deutschen Aberglaubes, vol. III, art. Hand", Berlin,
1930, p. 1373-1394.
K. I. KORNILOV, Psihologie, trad. din limba rusa. Bucuresti, 1950.
ST. L. KOSTOV, Amulete contra deochiutui, in Izvestia", vol. V, Sofia, 1921, p. 150.
M. 0. KOSvEN, Introducere in istoria culturii primitive, trad. din limba rusk Bucuresti, 1957,
199 p.
ALEX. KRAPPE, La genese des mythes, Paris, 1938, 359 p. +
A. F. LosEv, Artmuvitas mu0o.a.oaus e e@ ucrnoputtecsom paabumuu, Moscova, 1957.
M. COROVIO-LYUBINOV IC, Necropoles et monuments funeraires, in Materiaux", t. IX, Institut
Archeologique, Beograd, 1953, p. 169-198.
VABILE MIRZA, Originea si evolufia omului, Bucuresti, 1951, 56 p.
KARL MARX si FR. Exams, Opere alese, vol. II si III, ed. II, Bucuresti, 1955.
P. MASSON- OURSSEL ET LOUISE MORat, Mythologie de l'Inde, In Felix Gruiand, Mythologic
generale, Paris, 1935.
M. I. MeximovA, Haspo6ue ua Xepcolteca, in CoReTcHaa Gpxeonorma", XIX (1954),
p. 221-230.
V. MAROOVIN, Hacmo.ablibie uao6paoicenun e npeaeopbax ceeepo-eocmotatoao ,Ifoeecmana, in
CoReTcHatt apxeoaorma", Moscova, 1 (1958), p. 149.
TB. MOMMSEN, OTTO HIRSCHFELD, AL. DEMASZEWSKI, Corpus Inscription= Orientis et
Illyrict atinarum, Supplbd. Berolini, MCMII.
Sim. FL. MARIAN, Inmormintarea la romtni, studiu etnografic, Bucuresti, 1890, 593 p.
M. MADREA., Le culte de Sabazius en Dacie, In Dacia", Nouvelle Serie, III (1959), p. 325-339.
GUSTAV MENDEL, Catalogue des sculptures grecques, romaines et byzantines, Constantinopole,
vol. I, 1912, XXII + 596 p. ; vol. II, 1914, 593 p. ; vol. III, 1914, XII -I- 660 p:
M. MILLER-VERGHI, Izvoade strdmosesti, Bucuresti, 1927, LV + 48 p. + 7 pl.
V. MIKov, Gravures rupestres en Bulgarie, In Izvestia", Bull. de l'Inst. Arch. Bulgaria, V
(1928-1929), Sofia, 1929 p.
Ga. MONTADON, La civilisation Ainou et les cultures artistiques, Paris, 1937, 272 p. + II.
L. R. NOUGIER, Histoire universelle des explorateurs, tom. I, Paris, 1955.
OLGA NEORASOV, Strdmosii onilui,.Bucuresti, 1959, 40 p. + XVIII pl.
C. NIOOLLESOU-PLOPSOR, Desenuri paleolitice In Oltenia, in AO, V, 1926, p. 49-50.
C. NIOOLABSOU-PLOPSOR, Cu privire la desenurile preistorice din pesterile Gorjului, AO, V, 1926,
p. 131-134 (cu reproducerea scrisorii abatelui Breuil si a Dr. Savropol).
C. NIO0LAESOIT-PLoP$OR, Travaux stir les peintures rupestres d'Oltenie, extrait des Arhivele
Olteniei", an. VI, nr. 35, Craiova, 1928, p. 37-48.
C. NIOOLXESOII-PLoPsOR, Un desen paleolitic in Oltenia, AO, VIII, 1928, p. 25 si In Cercul
stiintific craiovean. Mem. Muz. Reg. at Olteniei, I (1929), Memoriul III IV.

www.dacoromanica.ro
450 ROMULUS VULCANESCU 38

C. NICOLkESOU-PL01.80E. Desenele rupestre de la Polovraci-Gorf, in Mem. Muz. Reg. al Olteniei,

Craiova, I (1929), p. 6-8.
C. NICOLAESCEr-PLOPSOR, L'art rupestre Carpatho-balkanique, Paris, 1931, 8 p.-I-il., XV Congres
International d'anthropologie et d'archeologie prehistorique, IV. Session
Internationale d'Anthropologie. Portugal, 21-30 sept. 1930. Extrait.
LOUIS-RENE NOURGIER, JEAN BEANJEU, MICHEL MOLLAT, Histoire universelle des exploi-
tations. De la prehistoire it la fin du moyen-dge, torn. I, Paris, 1955, 416 p.
ALEX. ODOBESOU, Istoria arheologiei, Bucuresti, 1877, 763 p. + il.
GR. OPRESOU, L'art du paysan roumain, Bucuresti, 1937, 87 p. + CLXV pl.
E. PETEVA, Figuri de animate ,si omenesti In ornamentica textild, Izvestia", vol. VIII-IX,
Sofia, 1929.
CAIUS PLINIUS SEOUNDUS, Historia mundi (ed. M. E. ',Mile), Paris, 1955, vol. I, 253,
vol. II, 230 p.
D. M. PEDDrot, In jurul stelei lui Asclepides din Tomis, in Revista Clasica", torn. VIVII,
Bucuresti,1935.
Repertoriul monumentelor fi obiectelor de arta din timpul lui ,Stefan cel Mare, Bucuresti, 1958,
512 p.
GIACOMO PRAMPOLINI, La mitologia nelle vita degli uomini, Milano, 1937, vol. I, XI +
443 p. + + pl. -I- h.
KARL ROBERT, Die Antikensarcophagen-relief, Berlin, 1890, vol. I pine In 1935, 4 vol.
DiNu ROSETTI, Sdpdturile arheologice de la Snagov, I, 'In Miscellanea", Bucuresti, 1935,
p. 63-75.
I. I. RUSU, Aesculapius - Contribufie la preistoria medicinei, In Istoria medicinei", Bucuresti,
1957, p. 9-24.
T. SAUCIUO- SAVEANU, Semnificafia mtinilor ridicate din reliefurile greco-romane, in Analele
Dobrogei", 1934.
G. SCHWANTES, Die Vorgeschichte Schleswig-Holstein (Stein and Bronzezeit); Neumunster, 1939,
IV + 589 p.
I. SOBOLEV, Pyccmcd opuamemm, Moscova, 1948, 172 + 6 pl.
A. P. STOILOV, Mapus ca oma6ttenit paue, In IllasecTim Ha Hapogann entorpacitH
Myaelt sa Coijnr, VIIIIX", Sofia, 1929.
PAUL STAHL, La dendrologie dans le folklore et Part rustique du XI X-eme siècle en Roumania,
In Archivio Internazionale e preistoria, Torino, 1959, vol. II, p. 43-69.
GR. TOCILESCU, Monumente epigrafice si sculpturali ale Muzeului national de antichitdfi, Bucu-
resti, Partea III, 1902-1908, 648 p. ,k 4 pl.
C. A. Tox.AREv, Penueuombo eeposamus eocmotato-cnaesxmax Napoaoe XIX, maga.= XX
sera, Moscova, Leningrad, 1957, 164 p.
D. TUDOR. I cavalieri danubiani, in Ephemeris ducorosnana, VII, Roma, 1937.
AL. TZIGARA-SAMURCAS ,Les survivances prehistoriques dans Part du paysan roumain, Bucu-
resti, 1937, p. 15.
N. VASCHIDE, Essai sur la psychologie de la main, Paris, 1909, VI + 504 p.
Emu, VIRTOSU, Punerea mtinii to diplomatica romind si bulgard, Bucuresti, 1964, mss.
I. VOINESCU, Monumente de arid fdrdneascd to Rominia, Bucuresti, f.a., 12 p. + 111 pl.
EMILL9. R. WAGNER si I. DUNCAN, I. WAGNER, La civilization chacosantianguena, tom. I,
Buenos-Aires, 1934.
KARL THEODOR WEIGEL, Beilrage zur Sinbildvorschung, Berlin, 1948, 140-142 p. + pl.
W. WILLIAMSON, Malaesia, In Narodl mira vi nravah i °bleach", Petrograd, 1916, 560 p.
VLAD 2IRRA, Raportul preliminar al sdpdturilor din comuna Militari, punctul Boju, regiunea
Bucuresti, 1959, In mss (Muzeul de Istorie al Orasului Bucuresti).
VLAD ZIRRA, Cultura monumentelor cu ocru din regiunile extracarpatice ale R.P.R., in mss,
1958.

www.dacoromanica.ro
 MATERIALE

CINTECUL NOU LA LOCURI DE MUNCA

Fisa de observare directs
ALEXANDRU I. AMZULESCU
Institutul de etnografie ;i foiclor, str. Nikos Beloiannis, nr. 25, Bucuresti
20IV-19E4

Cintecul popular cu continut nou, revolutionar, creatie folclorica,

a zilelor noastre, a izvorit spontan din conditiile schimbate de viata social-
economica, dintr-o conceptie evoluata, despre 'wile, a maselor populare.
Prime le semne si marturii mai bine conturate, sesizate de culegatori, s-au
ivit In jurul anului 1950. Treptat dupa aceea s-a inmultit numarul cule-
gerilor, dovedind ca fenomenul a capatat o mare amploare §1 s-a extins
in toate regiunile Orli. Dezvoltarea continua a miscarii artistice de amatori
a adus o contributie insemnata, la ra' spindirea si inradacinarea temeinica a
cIntecului nou in circulatia folclorica. Microform' §i ecranul televiziunii,
largirea nelne,etata a retelei de radioficare a satelor ca forme culturale
moderne de manifestare a oralitatii an contribuit de asemenea mult
la activarea circulatiei §i stimularea creatiei noi. Spontaneitatea aparitiei
§1 raspIndirii orale confera, astazi creatiei populare noi un caracter profund
de mass, de natura a intari semnificatia adinca §i autenticitatea folclorica
a acestui fenomen specific zilelor noastre.
Publicam in continuare o ma'rturie concreta despre locul cintecului
nou In ansamblul repertoriului folcloric rezultat al celor mai recente
cercetari de teren desra§urate de Institutul de etnografie §1 folclor al Aca-
demiei R.P.R. in zona Muscel. Colectivul de cercetatori care se ocupa cu
pregatirea pentru tipar a unei ample monografii folclorice a acestei zone
§i-a propus 85, Intreprinda in primavara anului 1963 o ultima cercetare de
teren pentru urmarirea prilejurilor de manifest5,ri folclorice la locuri de
munca (la plantatii de padure §1 la munci agricole). Tn echipa de cercetare
an participat : Alexandru Amzulescu, Paula Carp, Adrian Vicol cerce-
tatori §i Mihai Pirmiv,escu inginer de sunet. Rezultatele cercetarii
s-au consemnat in alcatuirea unor fife de observare direcici, dintre care
publicam pe cea realizata la 25. V. 1963 intre orele 10 12,30' [C.I.E.F.,
Bev. etn. foie.. t. 9. nr. 4-6. p. 451-472. Buctueoti, 1964

www.dacoromanica.ro
452 ALEXANDRU 1. AMZULESCU 2

i. 25655], in preajma unui grup de femei la lucru, In cadrul gospoariei

agricole colective din Boteni. Observarea" direct& s-a facut cu toat&
grija pentru discretia cercetatorului, care trebuie sa tulbure oft mai putin
evolutia fireasca, spontang, a prilejului" angajat in observare.
Observarea s-a desfasurat asupra echipei I din brigada a IV-a de
colectivisti, alatuita din : Felicia Dial (25 ani), Maria Vizitiu (17 ani),
Iu lia Zarnescu (22 ani), Lucia To ea (30 ani), Maria Serbanoiu (27 ani),
Viorica Arsene (30 ani), Floarea Arsene (50 ani), Vasilica Serbanoiu (45
ani), Stela Ucrainschi (50 ani), Ion Cantea (55 ani) ; sef de echip5, Au-
relian Iorgulescu (30 ani). (In cursul desfasurarii lucrului au cintat numai
primele cinci femei.)
Echipa se afla la sapg (prasila I porumb), In lunca Argeselului, la punc-
tul peste Riu", in vecinatatea casei Birzotescu. (In ajun, la 24. V. 1963
eatre orele 16,30, la sosirea noastfa, echipa lucra In holdg cintind Am
ascultat neobservati, din pridvorul casei, cintecul §i am hotarit ca a doua
zi, la 25. V. s'a% incepem de dimineata observarea directg.)
, .Era o dimineatI insoritg. La sosirea noastr6 (atre ora 8,30) echipa
stAtea in repaus, de vorb6, Inainte de a relua lucrul. *eful echipei repara
gardul holdei din partea de vale, In marginea thumului de ling piriul ce
serpuieste pe sant. Ne-am apropiat de hold'a, rara a intra in vorbl cu echipa,
plasindu-ne in livada vecinA, sub pomi. Pauza de lucru a durat pin.S dupg
ora 10, citeva femei din echip5, fiind plecate la casele for din apropiere,
pentru treburi gospodIresti. Desfasurarea figei de observare propriu-zise
a inceput la ota 10,07, o 'data cu inceputul primului cintec :
10,07' 09' : Yn repaus4 ling& gardul din partea de sud, c'atre mijlocul
holdei, cintg, :

Pea - ie yer - de fo a a - oi, Mai a - cum a

,
1-1-1 t-0-1
, 11
r-- 112i-3-1 r3-1
sap - mr- nä Mai si is - Pa mai 1 Mai si is - ea mai
Var
I) I) .t) Pp
1 1: i Foaie verde §-o aluna, :/
/ : Mai acum o saptaminA mai ,Ii lard mai :/
2 / : Intrai, padure, In tine, :/
/ : Unde cinta cucu/ bine. PP 91 PS PS :/
3 / : Cinta cucu §i mierlita, :/
/ : SA mA- nttlnes' cu neicuta. to PI PP PO
4 / IC) cu neica
La :/
/: 5i de dragoste-i vorbii 1 ,, PP ,P PS

www.dacoromanica.ro
3 CINTECUL NOU LA LOCUM DE MUNCA 453

10,09' 12' : Pauzl de cintec.

10,12' 15' : Cintecul :

foa- ie ver - de-a bo - bu - lui, ma

1 Foaie verde-a bobului, ma

/: N-am putere sa ma sui, :/ mdi-mal
2 // : / : St dau drumul dorului :1

Pe apa Siretului I PP P. :I/

3 / : Fir-ai to sa fii de dor,
cu tine, pui§or,
Si PI IP

4 M-ai Invatat la iubit

/:
S-acuma m-ai parasit. PP

5 / : Nici mie nu-m' pare rau, :/

Gasesc altu-n locu tau, OP

6 / : Mai frumos, §i mai Inalt,* :/

Mai dulce la sarutat ; PP

7 / : Mai frumos, §i mai de vita, :/

Nu ca tine, -o rama§ita ; ft Pt

Mai frumos, §i mai de vita,

Si mai dulce la gurita; ft
8 ti . Mai frumos, §i mai malt, SP

i Mai frumos, §i mai ceva,

Nu ca tine, -o haimana I PP Pt

10,15'

=, II1I
EMIL. JIM
-
18' : DupI o scurtg oprire, bleep cintecul :

AMM
111 oul
o=111.:
4 fo - i - ei - ci
I AIM

flori ml - ruo
11111
temp
111.
..IM=
t:N

Ft Or - ca doe- lu
OWN
OM=

1 ei Foicica fled marunte,

Urcai dealu, sus, in munte,
Urcai dealu, -ncetinel,
2/ : Sus, la munte, la muscel, :1 Mal
/ : Unde-i neica ciobsinel :1 PP

$I mi-e tare dor de el OP

De aci Incepe Inregistrarea documentary pe bandy de mg. (C.I.E.F., mg. 2525 H e

4. 2526).

www.dacoromanica.ro
454 ALEXANDRU I. AMZULESCU 4

2 4/ : Mu!' mi-e dor, si mul' mi-e sete

ail SA vAd frunza-n codru, verde, :/
ii/ : S-aud codru vIjiind, PY 11

Neica, din caval cintind, OP :/

/ : S-aud glas de pasArele,
SA ma -ngin si eu cu ele ; :/
3 / : S-aud cucu si mierla, ,,
,ail SA ma-ntilnes' cu neica I ,, :/
4 4/ : Du-te, dor, si uocoleste,
$i pe neica mi-I gAseste I :/

In Incheiere, dau chiot, fluiera §i intra, in hold/ spre capatul de jos.

10,19' : 0 femeie fredoneaza :
CIntA cucu §i mierla md
SA mil-ntIlnesc' cu neica I PP

0 alta :
Trandafir moldovenesc,
Te-as iubi, dar nu-ndraznesc I 9f

Se aude fluierind. Incep sapatul, inaintind in :fir oblic spre capatul

din deal al holdei.
10,35' : Doug, dintre fetele cintarete au Incheiat rindul kii se intorc spre
capul din jos al holdei.
10,37: : Una dintre ele fluiera melodia Ma sculai de molt sei ar". Se cearta
cu cele mai virstnice eh,' nu an sapat bine.
10,40' : Cele doug, fete, luInd un rind nou fredoneaza u§or :

amoisw..m- 1.0
r--- a,
......-- II
3, ...., ....-..i
2r1\

Si de-ar sti ce-i dna- gar - lea , Mii do - no - le_ md me

%kap ie - Si In ca - lea mea

1 De-ar §ti doru ce stiu eu, mai dorule and

$i de-ar sti ce-i dragostea, PP f,
N-ar iesi In calea mea l 91 JP

2 ... Fetito, nu te-ntrista, IP ,, PP

CA io sin' dragostea ta... .4 PP PP

Continua, Inc a, o strofa, confuz.

10,42' : Pauza de cintec. S-au adunat acum patru sapatoare In partea de
jos a holdei.
10,46' : Au ajuns din nou cu toti in partea de jos a holdei. Discuta, §i 'glu-
mesa despre calitatea lucrului, In legating cu cintecul tii cu munca.
11,01' : Incep sa fluiere melodia De sub deal rdsare Luna ".

www.dacoromanica.ro
5 CINTECUL NOU LA LOCUM DE MUNCA 455

7 4't.
1.
..* -4
4_
.:, '4
411,-
s
' ! -Y . ,`, P
. P *1/4 C..

- 7;+;*.iss

IS -.. '
$
.
, P'

'
- i R 44 ... .
1
t' 1., , .-s! .
,,,PY.Pfr..4:' i -_, r..
, .
tV ,I l' '
L$'- : .1*. . ) Ci'l el ;--P .
ei. )p: a n

tr."' , _' ;clic ".% ..f;C. , '' No .'."-; - ;.; - L7

)1.1, n1 Oi. % ... 1 P Er EMA......

M ...1"P
'*. 4,5 ....I''' .

Cr. . .. ' '7.'. --P .14' :! A q

a',..
1
fp
.T.
w
. rT.

s .
1..4,.....
t'
. .7:Ito.'" --40:.1;
. g
i.-if: ::- - .,-,;1,..,[... _.,:e.- ,:leistEd,a2:_Ilaii..:-l . - ,s, it ri-,sd.,',.'

11,08' 10' : °Intl' (inceputul textului confuz) apoi :

a-3a r 3-- ar A 11
r:\
eR

. . . . i Po - to - cea- ua prin pa- du-re Par-do - si - is cu a - to --- ne

1 ...i Poteceaua prin pAdure

PardositA cu alune,

www.dacoromanica.ro
456 ALEXANDRU .L AMZULESCU 6

2 i1/ : Cu alune maruntele,

Murgu sa calce pe ele, :/
/ SA le sparga-n trei caiele,
S-auza mindrele mele; :/
3 / : S-auda buns §i rea,
S-auda §i mindra mea, md :/
/ : Care m-am iubi' cu ea
Din copilaria mea I Pt :I

Dupg o seurtg, oprire bleep eintecul :

11,10' 14' :

tIN
alU.M1111Mr
t mwom r
1 to ti-am lu- bit o - chi mil mai

volt: 1

1 it /: 10 ti-am iubit ochii tai ./ Mat-Mail

De and erau mititei, ft ff
2 /: Mititei §i drAgalasi, / PP IP

$i-acum pleci militArasi PP PP

3 ,, a / Wr pe mine cui ma last? :1 pp 1,3

4 /: Te las, mindruto, cu bine, :/ t, Mai
CA te las in sat la tine, PP PP

5 / ,, $i-or mai fi voinici ca mine, :1 ,, Mail

SA te iubtasca pe tine I ff PP

6 PP 1 /: Fie voinicii ca iarba, fP PP

Daca nu esti tu, degeaba ; PP

7 PP i /: Fie voinci ci' de multi, :1 ft ft

DacA nu e cin' s-a dust; PP ma
-8 / 9, DacA nu e, cin' sa fie, :I mail
Puilor, sa ma minglie; If PP

9 / DacA nu e, cine-a fostti, :1 mai

Puiloru meu frumost; PP PP

10 / : ti Fie voinicii ca brazil, :1 ft ff

Mie nu-m' trebuie altii; PP PP

11 ail I : SA treacA de brazi in susti, :I ff PP

DacA ce-a fos' drag, s-a dust I PP PP

12 /: i Te-astep', puiule, te-asteptti :1 pp Pt

La anu sa vii sargentt, PP PP

13 2,3 // : / : $i-amlndoi ne-om cununa :1 Pf mdii

Cite zile vom avea, PP ://
14 tii air I : $i-om trai o luna-doo, :1 PP PP

SI ne-om face casa noun I PP PP

www.dacoromanica.ro
 CINTEcul. NOU LA LOCUM DE MUNCA 457

In incheierea cintecului, dau chiot. I. Cantea, singurul blrbat din

chipa., le inging exclamind : Ha, ha, ha, ha ! ...
11,14' 16' : Pauzl de cintec, apoi :
11,16' 18' :

tr,

0
s:
t1-u .
IMMI14111Mr
AM. IM

De
i

la
Foe- ie

dra
ver- de

viu
ca a -

a - cu
IINEN

-
lu - ea,

m_.1N
.Z
SIM=

ma,
Nil1 MMfm
i

sa,M1/....
a.a.m,11.MViii
L iM ANIM.1..
Ce
De sub deal 4- ea- re

la min-dra viu a - co -
hi - na,

1IMIMMI

ma

1 i Foaie verde ca aluna,

PP De sub deal rasare luna,
/ : De la mindra viu acuma I
2 ti de-ar sti nevasta mea
i De unde viu acuma,
/ : Usea nu mi -ar dascuia, ma,
Nij-gurita nu mi-ar da 1 :/
3 !I Dar am nevasta cam dragutd,
Intru-n cask ma dascultd,

4
/ : $i -m' dezbraca hainele,
blesteamd mlndrele.
- Fd nevastd, fa femeie,
:/ .
Ce-ai to cu mIndrele mele ?
/: Ele n-au nimic cu tine,
Ele and iubies' pe mine I :/
5 Io cu mindra stau un teas, PP

Dar cu tine trag necaz ; ro

/: Io cu mindra stau o noapte,
Dar cu tine, pin' la moarte I :/
Yn incheiere, o fat& fluiera citeva note din melodia Pe drumul Ba-
natului".
11,18' 21' : Dup5, o scurta oprire, reincep :
1
-Y //!MI..
Ina.=
.
=0'.9=.47".122=1=11C.,=,
M.:M/I
.= IMG A1==M.,. Iba. srmar tc .1 MME
MM im msI Almom
el Cu - 17j CO - dru le, die Trun-zi mai mai I: Ca tra-im de
-ici - le-a - u - za ma! mai

1-/=11,1M
Toe mea sã

=11..I /
2) s)
.
IIll NM"
taj=r.m.,-m =orum..
..111 Mi =n
mz am... 1MfMr
as - la da - la Via -fa 170 ai,-m - bel - fu - ga rd.

ver: 1)
41 2)

www.dacoromanica.ro
458 ALEXANDRU I. AMZULESCU 8

1 ei Sund, codrule, din frunza, miff -mlii

ToatA lumea sd to auza PP 99

: CA trAim de asta data

Viand noud-, -mbelsugatd I :/
2 3i tu, lie- ciocirlie, PP PP

Pasdrica cenu§ie, 27 PP

/: Suie-ti cintecu spre soare,

CA la not e sarbatoare I :/
3/ : CIntA, cintd, cioclrlie,
Veselia-i pe ample,
-nul:/
,'
/ : Veselia satului,
Viata colectivului I P2 :1

In incheiere, careva mai continua sa fredoneze eiteva note : la,

la la ...
11,21' : Yn discutia discreta ce are loc, o femeie mai virstnica be sugereaza, :
Mai zicea ea ,,Nu ma' e pogoane multe" !
11,22' : Se fredoneaza_ (o strofa confuz) apoi :

.... J i sa
..
NM/SMIle111.11111M1M
..1MMIMENMAMV
Pa - cem ho - Pa
11M.

ma- re
.
.1=1.1M1fl INEIIMMIUMMI.111:11 11=a
I-a- uzi u - na
-=311Ci
i-a-uzi do - oa",
2
=It

La gos-po - da - ri - e-n va7 le I-a- uzi,

AVM I
AVAMMII - AIMM 111um..-.211
talIMMICIMIN:=11EMO =1EM
=10MMINNIMI.MINIMMI10M1111
mai =;=.....b1=.....
Ii

uzi
/
u - na i-a-uzi do-ui,
IM. I-a- uzi, is

2 ..../: at $i sa facem hord mare La gospoddrie-n vale,

I-auzi una, i-auzi doo, 1-auzi, i-auzi, is I :I
Scurta pauza de cintee, apoi :
11,24'

ia/11.1
101
26'

i
:

MIN=NIMIISYNl/ ZIMIMMIL
onnidlEr

Foe- ie ver- de
11 .
-
I)

rea,_
Ir f
m.m
ra- ie,_ doam-ne,
-
UMW/

bob a

2)-1 zunga
rA
3)

IR .t)
ie,
I s.
,.........
ce-am zis_ au mil, ra - doam- ne,

/taiga

ce-am zis eu: A - fa '^- ga - nu - lui ova mg.

www.dacoromanica.ro
9 CINTECUL NOU LA LOCUM DE MUNCA 459

var:
1) 2) 3)
4.77
1 i Foaie verde bob areu,
a 11 / : Tale, doamne, ce-am zis en :
Ata leagAnului meu I Mai :/
2 /: C-am avut o atd scurtd
5-o viatd nepetrecutd ; :/
3 / 5is Am avut ata subtire,
N-am avu' noro' pe lume I :/
4/: 51-am trecu' pe ling-o baltd,
Mi-a scdpa' norocu-n apd ; :/
5 tit / : Nu §tiu, boii I -a bAut,
Sau io noro' n-am avutT ma :/
6 /: L-a baut un bou bAlan,
Io, noroc sd nu mai am? ff :I
7 ai I: lonele, la nunta to
In doliu m-oi ImbrAca PI :I
8 /: i 51-oi veni la mindstire,
51 te-oi belstema pe tine I :/
11,26' : FredoneazA, la inceput confuz, apoi cintg :

AMINii.W.114, .
$
.111MINNIMPf
Nall
I
MAIIMIN I =W.! 61
.JIIMM
I
1MM Mil UNIMM11.,
:
111WAMMOMMIMME

. A-n- flo- fit tri /a no- dit,_ Pen- tru d not ne-am u - tit mai

owimVAN...11.-.
oc=1 m sm.ro mmAIN
-1=1.-.
I, .1 s-a vs- 4, Pen- hm ci7" ne-mn li-sat_ mg; :1

Vat : ...A-nflorit
§i n-a rodit,
14 41'
Pentru ca noi ne-am urlt; mai
i A-nflori' §i s-a uscat,
Pentru cd noi ne-am lAsat I OP

11,27' : FredoneazI un scurt fragment din cintecul Pe drumul Banatuitti" :

ME.,=-1E F=ata-ZL=
. T,, . re s min-dre y CV- nu - te, Si cu s'a - turi pe fro - to At kr; I

...Toate-s mindre cornute,

al-Sal, / : 5i cu lAsAturi pe frunte I

www.dacoromanica.ro
460 ALEXANDRU 1. AMZULESCU 10

11,28' 32' : Fredoneaz6, la Inceput confuz, apoi cinta :

1
2) 4%

lea=.!IMIMANIS P=,

ai Foci- le ver de foi de nue ma 71

I,
MAI WPM!IMMO
ib
W.AM11118= MVP
1
MINIMNIMM
MN/ - /. MEM
MP" =t SWIM.

fos,le ver- de I-01 de acc,_ Mai am o_ zi and &lc ____ ma

var
1) 2)
J 1)11 J)J
1 ail by 1: Foaie verde foi de nuc, :/ ma,
Mai am o zi si ma duc ; PP

2 y / : Eu ma due, codru rA'mlne, :/

Plinge frunza dupa mine ;
3 /:i Plinge frunza $i iarba, :/ S1

Si mAicuta, sarmana 1 9P

4 PS 1 I: Plinge, plinge $i suspina, :/

C-arc-o rata mai strains.
5 99 /: Straina ma'chii, strains, :/
Ca garoafa din griidina,
6 / Dar nici aia nu-i strains, :/
C-are vir' si rAdacinA
7 /: py Si mai face vara flori, :/ mlfik
Si-are dastule surori ! ma
8 464 /: Pune, maica, perna-n pat, :/ P1
DA strein m-am saturat, mdi
9 /:i CA streinu-i ca si chinu, :/
Si-i anaar ca el pelinu I
10 /:" Da strain ce sun' pe lume, :/
Mi-as face-o casra-n padure,
11 / : Invelita cu pamInt, :/ mti,
SA intru-n ea, $i sa piing ;
12 )1 / InvelitA cu tufani, :/ PS 11
SA fac voia la dusmani,
13 // : ,, / : La dusmani si la dusmance, :/
Care nu ma lass -n pace I ://

www.dacoromanica.ro
11 CINTECUL NOU LA LOCURI DE MUNCA 462'

(La reluarea ultimei strofe, repet/ pe partea a II-a a melodiei.) Irk

Incheiere dau chiot, apoi Torbesc, glumesc.
11,32' 34' : Pauzg, de cintec.
11,34' 36' :

mma =RIM!
!-MMCII im..11 V a
1="i1M1.1
min.
.
aan.m.imm.-.a.
., MM./MO MM= MN
a

I: Iran- da - fir cres - ci' in fin ma, :1 ii of, of! Drag

-y mie a

nW ws M=MMME 117.L..
CifilnaMII nNt' =112/1V
Noompil...1=111
27.1MI IMX
'min mos.
. .
=I=
Dun._ Drag m,e nu, o OW' Dun. an 4d sea-

t0lia aw)mil ow =. a-:~n

WM, IIMM411,71

ra, pe na CM' vad sea ra pe ste-le, Par-ca- si- Po de mar -ye- le

var : f1, t:1

1 of of!

i Trandafir crescut In fin, mat

ii-of-of Dra' mi-e mie omu bun,
i of-of Dra' mi-e mie omu bun I PP

On' 11 vad seara, pe tuna,

Parca-i floarea din gradina ;
Chi' II vad seara, pe stele,
Parcel -i siru de margele I

2 : ,, Trandafir crescut in iarba, :/

ti of-of Drag mi-este omu de treaba,
o- PP Drag mi-este omu de treaba I
ifil / : Gin' vorbeste,
se-nroseste,
Buzele le rumeneste.

3 / : i of ,, i Drag mi-a Post, floare, de tine :/

PS PP 17 PP $i de neic-al meu, rind vine,
o- $i de neic-al meu, cind vine I
/ : fi C-avea paru sprincenat PP

$i dulce la sarutat I

www.dacoromanica.ro
462 ALEXANDRU I. AMZULESCU 12

11,36' 38' : Dupl o scurtg oprire In care se vorbeste, Incep confuz :

tS:
.
1.=1WLIMIr liPwl
U2411 1 MIEN ..,11
117111= WIe MINIM ..11
M.
ISMEMMICwIMEMINI7.
/,
wWIW
1.dW MM. 'MME wMW
II
ai Poar-f mlh-dro, ce-i pur - la 1,11i bi - di- to

ai mi-a spas bi- dit' a- fa: Poar-ta, mfn - tied, ce-i, par-
ai Pear-th, OW- dri, ce-i par - a, Out - ca fi - e gu- ra,.

J'
Mai
stri -
r
di
p
mg do - k, maid
a 33 If U 22 a /a

1 ai Poarta, mindro, ce-i purta,

Mai badifd mai,
Pt Si mi-a spus badita-a§a :
21 1 / Poarta, mIndro, ce-i purta, :/
Mai badila, mai dorule mail
Dulce sa-ti fie gura I RI: II
2 /: - Io port camap de in, t, I :1
/ Jo port cilma§a de in
Si mi-e gura trandafir ; II :/
3 //:/: lo port c5ma§a de tort :1 Ii
Si mi-e dulce graiu tot I II :/ : //

Continu.6 sa fredoneze usor Inca o strofg, la care nu se deslusesc decit

refrenele.
11,38' 39' : Pauz5, de cintec.
11,39' 40' :

. M. Wm.wwW imMlw
14,14=2===.
W.W.II= Min w W
33/
11MI ''%.=WW
/ M/IMI ar
NMMM .1 4111M
111=.
wlW= I NW
.11YW WL
1 wPMEI
1

..I131Z JO= .,,i .3=1.3

I! WIw
.II
lbWI
s
IN
=
IN

Pea -ie ver- de vi- a - rea Co- lea-n va- le;n-tr-o vri-cea,

LI 1
/11

j P p
Hal. Lea - na Med , Co - ka-o va -
/7\

Iry 07 - cea Fru - mot ctn - t-o, pi - sa - tea m# -

www.dacoromanica.ro
13 CINTECUL NOU LA LOCURI DE MUNCA 463

1 Foaie verde viorea,

i2 /: Colea-n vale, -ntr-o vlIcea, hai I eana meal
Frumos tint -o pasarea I ma :/
2 ail I: - Taci, pasare, nu cinta
CA §i io to -oi blestema : :/ s Mal
3 Chid o fi puii sad scoti,
SA-i manince corbii, toti, OP PP PP

pe tine, drug pui,

SA nu mai chili nimanui I PP

11,40' : Fluierg un scurt fragment din melodia Pe drumul Banatutui".

11,41'

1 is ci re - sul re - to - zat_. ma

re - te- rat,_

f1
ci - re --

:
La fat 1ln - de mar -

0
i0001.1n!.
say.
go'
0==......

le - gat_ ma, Ji
e,
TIM 1=.
0= =0
,11...
AM.
411
-= .= .1=01.=
=1
Un- d9 di
ME
._-_ 111
0==I==
0=0 11;

mar - gut
-!,/ --- Af
A

le - gat__
11=1
TIM
r:
11117

ea.
k

1 / :i La drew/ retczat, :1 ma,

ais I: 'Uncle sta murgu legat, PP :/
2 / : Nu-nceat5 din nechiezat, :1 PI
/2 / : Tot ca mine, din oftat I PP :/
3/ - Tad, mindro, nu mai ofta, :
Ca te-o lua neica, te-o lua
ti Dupe cc s-o libera I ,,
4/: t - Ia-ma, neica, pe mine .1
is / : SA fac armata cu tine I :1
5 / : ti - Draga neichii, io to -as lua :1 JP
Dar armata este grea, PP

Nu e ca §i dragostea 1 PP

6 / : ai - Reteaza-ti, Ionele, paru :1

,,a /: Ca mi-ai seca' sufletelu I :1
7/:i - Sa-m' sece 5t inimioara, :1
2 P5ru nu-1 tai toatA vara :1
8 / ,, Paru, eu cln' l-oi tAia, :1 ff

a : Sapte doctor! m-or costa : PP :/

9 1: Doi la cap, doi la picioare, :1
spa Trei ma-ntreaba ce ma doare I :1

10 - 0 .322 2

www.dacoromanica.ro
464 ALEXANDRU I. AMZULESCU 14

11,45' 47' : Dupa incheierea cIntecului precedent, careva fredoneaza doua

versuri (primul, din melodia Colea-n vale, -ntr-o vileea", al doilea nedeslusit)

i Ti re ra ra ra Id ra . --..-.
apoi incepe discretalcintecul
1.-=1
:

11
sai- ,PMIMG",
#

P. 11 lVMMI,P
PM:MJM.1.711IMP
PMN
11-1 =1M /17
fli -M-lN M=P
.
1=7=P7IIN =N.!. 1VX
t:N

d) Din Ti- cleni pi nau 81/ - leni Nu mai e cum e - ra ieri mrti

- r7:71rrr;:i

I: I. Ca a-nal-ca eon- de - le,- De lu - mi - °a va- i - le mai :1 oral

1 Din Ticleni pina-n Bilteni

Nu mai e cum era jell, ... mai
(Dupa o scurta oprire, continua)
/: i Ca sä-nalta sondele,
De lumina vane I )7 :/
2 / : f Cite stele sun' pe cier,
Toate pin' la ziva pier, :/
L
/ ai Si e stele luminoase,
De lumina-acele sate. :1
3 /: di Yn poian-o mindrulija
Coase riuri pe-o altita,
/: Si clad cu drag, cu dor,
S-o and -al ei sondor. and :/
4 / Si sondorul ei o-asculta
Pe mindrula lui, cum child, :/,,
/: : Ca e floare dintre flori,
Du pe dealu cu sondori I PP ::1
Continua sa fredoneze confuz, apoi, dupg o scurta pauza :
11,48' :
r 2

. 8u-iv -jou mol - do - ye - nesc,_ Bu su - is - cu - /e /e

1 ...Io to rog sa vii Incoace I Busuiocule

2 / : ai Busuioc din Dorohoi,
.)1 Sa ne iubim amindol, :/
/:di Busuioc de la Vaslui, Pt

PP 1 Du-te la mindra sa-i spui PP :/

Continua sa fredoneze confuz Inca o strofa. In larma discutiei se des-
luseste cum o femeie mai Virstnica le sugereaza sa, chit° Am barbatul
Union / C-a Mut doo corn ori"

www.dacoromanica.ro
15 CINTECUL NOU LA LOCUM DE MUNCA 465

11,51' 53' : Incep cintecul :

tr
111MiIMM,=111,11;MIN=i=
__- = ====1...
4.)
I: ai Iz-va-ras: cu a- pi re- ce ai Pe la poar-la' min- dril Ire - ce.; :I

IAMP:MlM u.,..,=:11;1MM
.
M1,111 Iwo mr -=mummir.-E31
iMIM1=VEI [SEE S:.
1 2 ,
tall/1.,=1
'41.O...0
Alia=
41M .1111NM= SE,1SESSr=1
MMES,_MIEI.M 11111/7/1.1M3,
IE. AMMO 'MEM O EMMEN V M1..1111
I 1.0

BINIM:Ap

Iz-vo - rap cu a - pi li- ea Pe la min -dra prin gra - di- nä,

Pe is min- dry prin gri- di - Tre-ce min-dna ri :us -- pi -ma.

1 I: ai lzvora§ cu apA rece,

SS Pe la poarta mindrii trece ;
Izvora§ cu apa lind,
/: Pe la mindra, prin gradind, :/
Trcce mtndra §i suspind.
2/: Ionel, cind a plecat,
Doru-n poartd mi-a lasat ; ma :I
/: in poartd, §i p-o nuia,
Si la inimioara mea ; :/ mcii-mail maia
3 / : Ionel, chid a venit,
Doru n poarta mi-a pierit ; mu :/
/: : Din poartd, du pe nuia,
Si de la inima meal : :I mai-ma,
Sint acum cu totii in capul de sus al holdei, in repaus.

www.dacoromanica.ro
466 ALEXANDRU I. AMZULESCU 16

11,54' 56' :

ra

....I: Le - nu - mea Eu, pu - iu - le, 'am ye - nit ma :1

ei Si te-am ya - sit a dor - mit, Le - flu - to Ned ma

Ji to -am ga - sit a - dor - mit! Le - nu - to mea_ ma.

1 I: Lenufa mea - Eu, puiule, am venit and :/

/ : Si te-am gdsit adormit 1 Lenufa mea ma :I
2/ - Da ce nu m-ai da§tepta' 7 :/
- Puiule, n-am cutezat,
PP PP

PP

di Ca te-am §tiu. suparat. PP PP PP

3/: IP ail Nu stiu, puiule, ce ai, PP :/

SS pp Nu mai vii pe cum veneai I PP PI PP q
Cintecul se destrama fn hazul celor care asculta. 0 fata continua
totusi, nedeslusit :
4 Lenufa mea ai Cfn' veneai... and
/: Ctn' plecai,
ma sdrutai 1 I enula mea and :1

0 alta intervine : Cin' plecai Ala, cu SI cheamg, I ..."

Raspunde : ,,Habar n-am !"
Cineva intervine : Ce gurita dulce-aveai, mai mindro !"
Incepe o discutie : N-are gurita dulce, are gurita amara !"
I-amara ? !"
Miroas-a tutun !"
Miroas-a parfum ! Domoleste nervii !"
Discutia continua In glume.
11,58'

u
0
/.MMI6 MEP
12,01' :

1: i
iKM =1.

Prig pi-dui- re
. 11=law..
..-memor 1l- smI1
Aii .-- 10
- -

pin Pi- pet /kit 4- nei -

I
1101111L1INIIM.
IN 1mm

ci, s-af- tept

z
Mo
ma
.:3
I

I I:. As - lap - tai dtt of - tal Lo sei ca - lu fi cai ma :1

www.dacoromanica.ro
17 CINTECUL NOU LA LOCUM DE MUNCA 467

1 /: i Prin padure, prin f5geL,

M-ai Mae, neica, s-a§tep' ; ma :/
.1 / : A§teptai cit a§teptai,
Losei calu qi plecai. 22 .1
2 /: Losei calu/ §i mantaua
Si-nainte poteceaua, :1
,,i/: Poteceaua prin padure,
Pardosita cu alune, :1
3 ei, 21: Cu alune mdruntele,
Murgu sd calce pe ele, :1
PP JP / : SA le sparga-n trei caiele,
S-audd mindrele mele, :1
4 1: JR S-audd bund §i rea,
S-audd §i mindra mea, ,, :1
/: Care m-am iubi' cu ea
Din copildria mea I 92 :1

Yn incheierea dintecului, fredoneaza, confuz, in clutarea, altei melodii.

12,02' 04' : FredoneazA confuz mai multe strofe din cintecul Le-ar
0i doru ce ctiu eu" ; nu se distinge decIt refrenul mai dorule mai".

0
trall:=2==
.
4.1MAMIIIMM=MMIMIle7121
AMI
==
, =WNW MI If IM=,W
AIMMM.21
=1
MNIMMIIMM
,'...=I=P
MIIM1
..... 2. =1=1.1

..
,2__,
f --=12 l I 1=1
22,12=3111=21:
11:N
IIME IMP
Mmminramali ImInz
Mai do- ru - le
..m.-

mai_
I 1'
24-\

mai_
MI ,

II .

tlf
zismoi;-m;mmlic..;
Igila
I
-mer
/..111111[2=2.0
r-2-1
i
210111O1L . M.1111=1
211WAMI -1121 ..Ineronnimm-r APMIP MI12212rS,=".21
UMMENIN
=11I
2
21,wmpM:
Agra....
TA
.-- am
-.1. Il.P.MM.M=
212M MIMI

...-....,
. Mai do- ru - le,_ mai mai._
12,04' 05' Pauz'5, de cintec.
12,05' 07' : Dupa. un Inceput de fredonare discret 6, °Intl :

I
11=1"..717 -022=0211
0
2./r-aralm.
Mir-..i,1141
!Om 1171mmw.
2In.11211..412
.AE1= IIMAI. IMM d BEIM NM .1. ...... Y
Da- uzi cum ma-n - trea - bi ca - lu
a

r-a- uzi u - na ,
INMI
oM,,

i -a
1110; OMR
11,-,,,.=.1
MI.
12 1
OM .. Mil
em,=1=.
=,,A=Valii=i
uzi do- ua
4=31 MP.

Da ca sun' ne - ma - ri ta - to 1 a 1-a- uzi

Ji ee tin re - c o - rn roa- to
114 dra- Ou - to ri bo - pa- fa

IMM .11
AMR LM 1.2 17111...
ne.M. .
=P= 112 I t= w.1
I AMMO
IMII
1211M11.2NIMM.IMIlli211
==
2121111211121121=21MINI121212A1
al rAlmonmr 12=11 NIMP.
(0)
mai Iralm.m.
AM= ME . 11INImml
=12
112

f De a - ye re n-o1 fi trir-h , I-a- uzi u - na , i-a- uzi do- ui I-a-uzi uzi ia

1' Ca lea On' co - lec - li - via to
var.:

www.dacoromanica.ro
468 ALEXANDRU 1. AMZULESCU 18

1 I-auzi cum ma-ntreaba satu,

1-auzi una, i-auzi doo,
Daca sun' nemaritata
/-auzi, i-auzi, ia,
Si se in feciorii roatA, RI. I
CA-s drdguta si bogata.
/ : De avere, n-oi fi trista,
CA eu stn' colectivista I II :/
2 S-am avere, mai badie,
Sapte sate $i -o mosie, II
/: i Si-am mioare, ma Inane,
Zi. mai tare, Mulare,
Nij-nu vezi In trei raioane, :/
Zi, eliutai, zi I

Continua sa elute confuz. Nu se deslu§e§te cleat finalul :

i../: Si su facein Nora mare, .Rf. I

La gospodaric -n vale I II :/

Fluiera fn continuare, apoi stau fn repaus.

12,07' 15' : Pauza de cintec.
12,15' : Se ridica pentru a relua lucrul, indreptindu-se din nou spre Ca-
patul din vale al holdei. In deplasare, cinta :

12,17' 19' :

rn

I: Tre ce tre pe sub man - to Ca an :sap- pe_ lung, :1

1=1,
NB, A

I ElmP ArrD10=a
I ClIi/MMIMM.MIMII
a
MliUMMEMM =1LIMI31
111111=rial
2LT7-1

I: I Ire du - ce fi se to - toar- ce Ca uo A- pa - uy ay. :I

1 /: Trece trenu pe sub munte

Ca un carpe lung, (
/ : Se duce si se Intoarce
Ca un zapaug I
2 Du-te, trenule, mai iute,
La casuta mea, :/
/ : SA vezi bolta argintie,
Ca la Dobrogea I :1
3 /: CAj-de cln' to ai plecat,
Mb lonele, and :1
I: Multe, multe s-a schimbat I Rf. :1

www.dacoromanica.ro
19 CINTECUL NOU LA LOCUM DE MUNCA 469

4 /: S-a fAcu' lumina-n sat ; :/

5 /: Satu nostru, ca o floare, 2/ :/
/: Parea-i zi de sarbatoare I PP :/

12,19' : Reiau lucrul, din capAtul de jos al holdei.

01=,,'-'''.
12,20' 23' :

eI I1101MAM NM a =14=1Z
. 21'''''..."'''''...
a
'. '' IMI.111.11Ma..=.11
=0.M i !,MN.1
NM/ bel=1.1M 10M,IMJI/
11-1MM I ..
IN.
..,.
,MO a

.dil M.. =1 VOWED ...y.,,,,1 A:

Foa-ie ver-dea bo- bu- lui, Hu!- to - (Rim pat - li - du - lui ma :I

a .
I LMII,I11I
Z.L. ZZ::L=1141
ttal=f
1=JIM =MI
M.=
11
MMINI MEM
imm --V/M
1I 111MIM. oms-ssi
.1=,111,MI
1 Ib1117 11171.1=1 MIMPTIMMI.
M111171.11
,I=1 MIMEO 411 MI INNIM,..
I: CI nea.tiar ml- na Fri- ter - te, Oru-mu ni-I ci- 11- u ze,r-lo 'I -M- u - ref- le.

1 Foaie verde-a bobului,

/:
Multumim partidului ma :/
/ : CA ne-a-ntins mina frAteste,
Drumu ni-1 calauze§te I :/
2 ai= I: Foaie verde matostat,
Ca astAzi, la not in sat ,, :/
I: Scoala mindra s-a-naltat,
PPCu lumina luminat'. mai :/
3 / : Si facem la-ndemnu lui
Cinste colectivului,

,,.
PP .1
/ : SA se-nscrie lumea toata,
CA traim ca niciodata I :/
4 / : Si cu toate cite shit,
Ni-e partidu, cel mai stump I ma :/
12,25'
a

i .
..,=1
26'

-11
Al"
III/ /Mb
SidS

.7
: Fragment din cintecul Bine de tine, scdeime"

11="116.411-.11M
Bi- ne de
MOM 7,I LEM !MI
0=00Pli="aZ= ,==.271;
ti - ne,
1, I
MIMIP

,ra/ - ci- me,

11
Ci nu-m- ba-td- nest; ca

. IM
:

CT,

/771 - ne
!:_
.1/

I.O.! 1iON111M"
S3Vi". =Mr .1M1, =1,1
01=1MrIJM MEM
elIMINM IR, .i.Lml 1..,i MS E.:
M-ol
iEr

ilM1114101MM
MIN/ .' I a
R./, =ft 11^ I1
wII

1 ...I: Si m -amti din vary -n vary

CA ma iai la primavarA ; :/
/ : PrimAvara a vent,
Cu alta te-ai logodit. :/
2 / : Nu cu alta mai streina,
Veriparea mea cea buna I

www.dacoromanica.ro
470 ALEXANDRU 1. AMZULESCU 20

12,26' 27' : Fragment din cintecul Tudorito, nene" :

et

Ci - ne to -a fa - cut pe ti - ne

Cine te-a facut pe tine,

Tudorifo, nene,
Ala-nalta gi subtire, Rf.
1 Pared m-a-ntrebat pe mine!

i
PP

12,27' 30' :

M .1.
/tin kValt=;14===:= 411P1 amla
c.=mr-
10 .
tta MIMI
11111=11.11...111 lo...,11=11 1.11111I
NEM ..L'aui
t.11= Zit dlPatmeambi
I: 8a- di - ta, sa - ell - to au :1 La la la la la la tai la
I: Xi miI dal mi - e me - reu; :I 0 0

0
,
amlni..,mmic
.110 !NO= Lom:-1 =.1.
.1,1M11 10.=3.111.11
111'M' IN1.41IV
.111MIN,41 I IMMINI,INI.
BM'=111111
MIIM/I7..
112

M Sa mi-I dai sea - ra, pe lu -

Ja m-at -tim-pat la i - ni - ma,.._
ni, Lai lai la Lai hai la..

1 /: BaditA, sArutu tau :/ la, la, la...2

/ : SA mi-1 dai mie mereu, `i PP PP PP

ai : SA mi-1 dai seara, pe lank PP 9P PP

SA m-astImpar la inimg 1 19

2 /1: SA mi-1 dai noaptea, pe stele, 11 PP PP

Ca roua pe ramurele. 3, PP PP :/
3 / : Si ti-am spus asear', badita, PP ,, PP

/ : SA m-Wepti In poienitA, PP PP :/
4 /: In mijlocu florilor :/ PP PP PP

/ : SA ne sfirutam cu dor I PP PP :/

tacepe s5, ploug. Pleam cu toti sa ne adgpostim 4n casa Blrzotescu,

din apropiere (uncle s-a Inregistrat, in conditii de camel* intreg repertoriul
de cintece de mai sus, mg. 2527 I a II 11).

SI NTEZA

In cursul celor 2 ore si 13 minute (Intre 10,07' - 12,30' = 133 mi-

nute) s-a cintat timp de 58 minute (MA a socoti fragmentele nesemnifi-
cative) urMatorul repertoriu :
1. 10,07' -09' : Mai acum o saptamlnA
2. 12' 15' : N-am putere sa mg, sui
3. 15' 18' : Urcai dealu sus, la munte

www.dacoromanica.ro
21 CINTECUL NOU LA LOCUM DE MUNCA 471

4. 19' : (Cinta cucu §i mierla) - scurt fragm.

/nr. 1/
5. (Trandafir moldovenesc)
/nr. 25/
6.
7.
37' : (MA sculai de mult sa, ar)
40'-42' : (D -ar §ti doru ce §tiu eu)
-- 19

17
ft
If
77
fluierat
8.11,01' : (S' sub deal rasare luna)
/nr. 11/ 1i ,, 11

9. 08'-10' : Poteceaua prin padure

/nr. 28/
10. 10'-14' : Io ti-am 111134 ochii tai
11. 16'-18' : De sub do al raFare luna
12. 18'-21' : Sun'd, codrule, din frunzit
13. 22' : (I-auzi una, i-auzi doo)
/n. 30/ 77 11

14. 24'-26' : Taie, doamne, ce-am zis eu

15. 26' : (A-nflorit §i n-a rodit) ,f )1
16. 27' : (Pe drumu Banatului) 27 ft
17. 28'-32' : Mai am o zi §i ma duo
18. 34'-36' : Trandafir crc f cut in fin
19. 36'-38' : i mi-a spus bgdita-a§a
20. 39'-40' : Colca-n vale, -ntr-o vilcca
21. 40' : (Pe drumul Bar atului) 77 ,, /1
41'-44' : La cire§ul ri tczat
22.
23.
24.
45' : (Colea-n vale, -ntr-o vilcca)
45'-47' : Din Ticleni pind-n Bilteni
- ff 77 confuz
25. 48' : (Busuioc din Dorohoi) I/ 17
26. 51'-53' : Izvora§ cu ap5 rece
27.
28.
54'-56' : (Eu, puiule, am Nina)
58'-01' : Prin padurc, prin fagct
- ff

29. 12,02' -04' : (DE -ar §ti doru ce §tiu eu)

30. 05'-07' : 1-auzi cum m4-ntreab4 sate
- 19

31. 17'-19' : Trece trenu pe sub munte

20'-23' : Multumim partidulvi
32.
33.
34.
25'-26': (Bine de tine, salcime)
26'-27' : (Tudorito, nerve)
- 11
1f
ff
35. 27'-30' : Badita, sarutu tau
(Notatii muzicale de Paula Carp.)

CONCLUZII

Din totalul de 133 minute ale fi§ei de observare directa, s-a cintat
timp de 58 minute, ceea ce reprezinta 43,6% total timp cintec.
Total momente elute° 35.

www.dacoromanica.ro
472 ALEXANDRU I. AMZULESCU 22

Repertoriu unitar 27 piese, intre care :

1 repetat integral (nr. 9+28) ;.
7 fragm. (nr. 1+4; 5+25; 7+29; 8+11 ; 13+30;
16+21; 20+23);
5 cintece noi (nr. 12, 24, 30, 31, 32) 12 minute.
Ca pondere in repertoriu, cele 5 cintece noi reprezinta 18,5 % fat
de totalul de 27 piese. Ca durata a desfasurarii, cele 12 minute de cintec
nou reprezintg. aprox. 20 % fata de totalul de 58 minute timp cintat.
Cercetarea dovedeste cum cintecul nou se afla temeinic integrat
In repertoriul curent al ta'rancelor colectiviste din Boteni, desfasurindu-se
firesc, spontan, in cadrul bagajului vim de cintece In circulatie.

www.dacoromanica.ro
 UN CENTRU DE CERAMICA TARANEASCA DIN MOLDOVA
RADU OCTAVIAN MAIER
Institutel de etnografie ;I folclor, str. Nikos Beloiannis, nr. 25, Bucuresti
1 --V--1964

in materialul de fatg ne propunem sg, prezent/m un centru de ce-

ramic./ Orgneasca din Moldova, §i anume centrul Tansa, din raionul
Negre§ti, regiunea Ia§i. Alegerea acestui centru s-a Mout tinindu-se sea-
ma de importanta lui pentru studiul ceramicii romine§ti.
Moldova de nord-est are un numar mare de centre de ceramic/
tgfaneasca, care, in marea for majoritate, fac parte din regiunea Ia§i.
Dintre acestea mentionam : Vulp/§e§ti, Schit-Stavnic, Frumu§ica, Poiana
§i Tansa, centrul de care ne ocupam mai jos. Toate acestea an fost
cercetate de noi, astfel Incit unele date culese ne vor ajuta ca material
comparativ. De la bun inceput trebuie se precizIm ca centrul Tansa
lucreaz5, In special ceramic/. utilitara, foarte putini olari producind cera-
mic/ decorati-ve de interior sau jucarii de lut pentru copii.
Yn centrul cercetat me§te§ugarii sustin ca au inv5,4at meseria pe
furate ; am furat-o de la tata, de la fratele, on de la unchiul". Me-
.seria se invar/ din tat/ In fiu, ea se transmite din generatie in generatie.
Yn prezentarea noastr5, ne vom referi la perioada actual/. Centrul
de ceramic./ Tansa, destul de vechi, are caracteristici contemporane
diferentiate. Traditia veche a acestui centru o putem ilustra prin urma-
torul exemplu : Sbierea C. Constantin, fiul lui Sbierea Constantin este
.olar, jar fiul lui Sbierea C. Constantin. este tot olar. in felul acesta am
putut reconstitui arborele genealogic al unei familii de olari.
Sbierea Constantin olar
Gheorghe olar Constantin olar
1
Mihai olar
4,
Gheorghe copil, ucenic olar.
.120Y. eta. foie.. t. 9, nr. 4-6, P. 478-480, Bucure#1, 1964.

www.dacoromanica.ro
474 RADU OCTAVIAN MAIER 2

Lutul, materia prima in ceramics, trebuie sa indeplineasca anumite

conditiuni. Olarii din centrul Tansa intrebuinteaza lutul adus numai din-
tr-un anumit loc numit dealul Ciocanului". Pin/ dupa cel de-al doilea,
rAzboi mondial dud s-a constatat calitatea superioara a pamintului din
dealul Ciocanului, lutul era adus din Vadul gIrlei. Groapa de uncle
se scoate lutul se nume§te lutarie. Din lutarie pamintul se taie In felii
foarte subtiri pentru ca sa fie afinat ; dud este adus mash' §i depus in
bazin este curatat de impuritati. Pamintul se pregate§te in felul urmator
se descarca din caruta Intr-un bazin ; peste el se toarna apa si se lash.
citeva zile ping se imbiba, bine cu apa. Dupa aceasta operatie, lutul este
scos din bazin, pus pe o leash de scindura, on pe pamint batut bine
de mai multe on la rind cu maiul de lemn (un fel de ciocan de lemn .cu
suprafata de lovire mare) pentru a se amesteca. Astfel se obtine a
pasta compact/. Dupg, ce pamintul a fost bine batut cu maiul se fae
bulgari care contin Inca anumite impuritati ca : nisip, betiware, frunze,
fire de iarba etc., care se elimina prin strunjire (taiere) in felii subtiri a.
lutului cu ajutorul unei cutitoaie curbate.
Dupa ce a fost terminate aceasta operatic se trece la calcat. M-
catul se face cu picioarele. Pentru ca lutul sa devina moale §i dens co
un aluat se mica de 4-5 ori, obtinindu-se astfel o pasta uwr de mo-
delat si bine Imbibata cu apa. Lutul ajuns in acest stadiu de prelucrare
este luat cu mina §i facut calupuri pe bancul olarului.
Calupurile pregatite de catre olar au dimensiuni diferite. Marimea,
for variaza In functie de dimensiunea sau forma vasului pe care me0erul
olar dore§te sh-1 plamadeasch'. Deci fiecare calup reprezinta in fond vii-
torul vas, urmind ca apoi cu ajutorul anumitor unelte sa prindo viata,
sa capete formele cele mai adecvate, forme care se imbina armonios cu
utilitatea vasului.
Uneltele olarului slut putine la numar si simple. Demne de amintit
sint : cutitoaia curbata, maiul de batut lutul, roata, fichiusul (fichesul),
risnita pentru jumalt, risnita pentru vopsele, cornul, marina de turnat au-
lori etc. (Fig. 1).
Cea mai de seams unealta este roata. Dupa cum se §-tie, este for-
mata din doll/ discuri, cel de sus numit vesnic, eel de jos roata, unite
Intre ele printr-un fus. Remarcam faptul ca pe o zona relativ mica, a.
Moldovei, vom gasi, pentru acelea§i parti ale rotii olarului, denumiri
diferite. Spre exemplu, In satul Tansa partile rotii sint : vesnic, fus,
roata, in satul Schit-Stavnic discul de jos este denumit roata, apoi fusul,
iar partea superioara a rotii pe care se pune lutul pentru modelat, Ord-
galie ; In alt -sat aceeakd parte a rotii este denumita ragalie.
Celelalte unelte slut asemanatoare atit ca numire, cit gi ca forma
cu uneltele din toate regiunile tarii, cum este fiche§ul, fitie§, fichius,
toate acestea fiind variante ale aceleimi denumiri.
Toate uneltele sus-amintite stilt necesare qi folosite de me§terul olar
In procesul de prelucrare a vaselor. Bulgarul de lut, lipit pe stragalie,
datorita rotatiei imprimate rotii, cu ambele picioare, se modeleaza duph
nevoie. Operatia de fasonare a vaselor cere o deosebita maiestrie, atentie

www.dacoromanica.ro
3 UN CENTRU DE CERAMICA TARANEASCA DIN MOLDOVA 475

i indeminare. Olarul, cu miinile Inmuiate in apa din vasul pe care-1

are la Inderning, prinde lutul 1i imprim5, forma doritl.
Rotatia mare a rotii olarului i presiunea mIinilor asupra calupului
de argill, sileste calupul sa is forma unui turnulet, care apoi, prin apa-
sarea degetelor mari In jos, se lateste. Acest procedeu repetat de mai
multe on ds lutului maleabilitatea necesara. Dup5, aceasta mesterul
dg, nastere primului contur do vas, apoi prin invirtirea foarte mare a
rotii i cu ajutorul fichiesului Si da,' forme diferite care se succed cu o mare

I 3
14 cm
5
1

Fig. 1. 1. Mai de batut lutul ; 2. roata olarului ; 3. fichiusul ;

4. corn de vopsele ; 6. pensula pentru vopsit ; 6. cutitoaie curbata.

repeziciune. Cind vasul este aproape de ultima lui forma, olarul trece
13 mina prin interiorul vasului 1i cu cealalt5, pe afar pentru a face un
ultim control daca peretii slut uniformi lei data nu s-au amestecat firicele
de nisip. Ultima operatie pe care o face olarul este de a da, cu o bu-
c5 tic5, de piele numit5, potlog Inmulat5, intr-un lut lAptos numit fled])
pe suprafata vasului pentru a-1 netezi.
La oale, toarta se aplic5, ulterior, abia dup'a ce s-au sbicit (zvintat)
2-3 ore.
Modelarea unui vas dureaz5, numai citeva minute (aproximativ 1-3
minute). Dupg fasonare, vasele se scot de pe roata cu o sirm5,, apoi se
asaz5, la moat on zbicit, pe niste polite de scindurg. Uscatul se face
numai la umbrg i ,,ferit de Tint", deoarece uscarea partials, de supra-
fat6, ar produce cr'apsaturi vaselor. Dad, vremea este bung, si cala, zbi-
citul dureazg, citeva ore, iar dacA, este umezeall nscatul se prelungeste
citeva zile.
1 Fleci este un lut laptos rezultat din Inmuierea miinilor pline de lut lntr -un vas cu
apa ; acest amestec de lut cu apa ajuta la modelarea vasului.

www.dacoromanica.ro
476 RADU OCTAVIAN MAIER 41

Dupa zbicire vasele se dau cu ghileald care se cumpara de la magazin,

sau sint hladite2 cu o piatra pe suprafata for exterioara, dupa ce se
usuca. Ghileala este de fapt o hums alba cu care se coloreaza vasele
in alb. Peste ghileala vasele se stropesc en diferite culori. Acestea sint
obtinute din argile colorate, on din oxizi de cupru diluati in apa.
Culorile sint stropite pe vase cu ajutorul unor perii %mute de olar
din par de pore. Pentru fiecare culoare me§terul folose§te o pensula
separata. Acest procedeu de inchistrire (ornamentare) este eel mai simplu

ft/
r
41.-
APplik 0 0 0

1.

111611111111 /77
b

Fig. 2. a. Calea ciobanului mare ; b. cararuia ciobanului ; c. desen national ; d. aripa ;

e. scaricica ; f. bradisor ; g. floare de colt ; h. coturi cu fichiesul ; i. punte marl ; k. punte mici ;
:2. sar ; m. ear.

§i probabil foarte vechi, intrebuintat pentru vasele de uz casnic §i nix

pentru cele decorative. Vasele astfel colorate se and o singura data,
atunci cind nu sint jumeatuite (smaltuite).
Dupa ce vasul a fost dat cu ghileala, se fac desenele, ornamentele,
cu ajutorul cornului §i a maOnii de turnat culori. Ornamentele olarilor
din Tansa sint simple §i poarta urmatoarele denumiri : calea ciobanului
mare, caritruia ciobanului, desen national, floare de colt, aripd, scaricicti,
breidisor, far, coturi cu fichesul, punte mari, punte mici, flori etc. (Fig. 2,
3 ). In urma efectuarii operatiei de angobare §i impodobire a vaselor
cu ornamentele sus-amintite se a§aza din nou la uscat pe polite. Dupa
arderea vaselor, cu angoba §i ornamentele colorate, se scot din horn
(cuptor) §i se pun la racit. Dupa racire vasele se jumaltuiesc, apoi se
introduc din nou in cuptor pentru a doua ardere. Jumaltul dupa aceasta
ardere devine lucios, transparent, inch se vad prin el toate infloriturile.
Pina nu de mult jumaltul era preparat direct de olari din bucatele-
de plumb, oxidat prin incalzire, amestecat cu potash extrasa din ce-
nu0 gi nisip bogat in cuart. Tot acest amestec era ri§nit in ri§nita, ob-
tinindu-se un lichid foarte fin care apoi era dat pe vase, fie cu o lin-
2 II Iddit este operatia ce se face vaselor Inainle dc a fi arse In cuptor, pentru a se obtine
pe ele ornamente lustruite.

www.dacoromanica.ro
5 UN CENTRU DE CERAMICA TARANEASCA DIN MOLDOVA 477

gura fie ca se inmuia vasul in acest amestec ; astazi jumaltul in ma-

joritatea cazurilor este cumparat din comertul de stat.
Datul cu jumalt cere o deosebita indeminare deoarece trebuie flat
uniform pe toata suprafata vasului ¢i cit mai repede posibil, fiindca
altfel se usuca imediat. In arderea a doua, jumaltul se tope§te, fixin-
du-se pe vase, dindu-le frumusetea, transparenta §i duritatea necesara.
Arderea unui lot de vase se continua 12 ore.

vvvs Vo,
"
:P.
a

-.7
r

11.

Fig. 3. Diferite ornamente.

Hornul (cuptorul ) (Fig. 4) este instalatia absolut necesara olarului,

fans acesta olarul nu -¢i poate practica meseria. Hornul moldovenesc cum
este numit cuptorul In localitatea Tansa se deosebe§te oarecum de hornet
nempso care este Intilnit 4n alte centre de ceramics din Moldova (ex.
Frumu§ica). De asemenea, hornul moldovenesc prin constructia sa se-
deosebe§te de hornul de ars ceramics neagra, de cuptoarele nemte0i,
de cele moldovene§ti semisferoidale-ovaloide Intilnite in comuna Vulpa-
§e§ti, raionul Roman; a cesta . din urma este tronconic, din caramidat

www.dacoromanica.ro
478 RADU OCTAVIAN MAIER 6

on din lut batut numit valatuci, cu curare prin care circulg flacarile 01
prichici pe care se asaza, oalele la ars.
Dimensiunile hornului sint urmgtoarele : 2 m mall ime, diametru
1,40 m la go* 1,80 m la vatra',. Vatra care este construitg din cgra-

Fig. 4. Hornul moldovenesc (cuptorul).

mizi, dispuse in formg de raze, cu spa. tii goale intre ele, da posibilitatea
flitarilor sa, str5,bata, printre vase. Cuptorul este acoperit cu hirburi in
timpul arderii, iar capacitatea lui nu depkeste 800-1 200 vase.
Cuptoarele au caracteristici generale asemlnatoare, afara de cel
nemtesc, care este probabil o variant evoluata a cuptorului de tipul
celui din Schit- Stavnic.
Vasele care se produc aici sint de mai multe feluri, dup'a cum ur-
meazg : caul, ulcioare pentru lapte, chiupuri, borcane, strdchini, castroane,
talgere etc. Sint de retinut unele dintre denumirile unor parti ale vaselor.
Spre exemplu, strachina are urmatoartle parti : °suet, pinza, unghi ;

www.dacoromanica.ro
 11111r

E
Fig. 5. Diferite forme de vase.

11 - .... 8222

www.dacoromanica.ro
480 RADU OCTAVIAN MAIER 8

la unele cgni buza Intoarsa este numita buzd gerit4, iar In Schit-Stavnic
vas-al numit chiup este format din urmatoarele parti : usnd sau gen&
pentru gura vasului, burta §1 fund. (Fig. 5.)
Din informatiile primite am putut constata el in ceea ce prive§te
forma, vasele an famas aceleali, avind similitudini cu unele forme pre-
istorice, neexistind o prea mare variatie in forma vaselor i In denumirile
pe care acestea le poartg.
Trebuie de remarcat faptul, interesant din puma de vedere etno-
grafic, privitor la felul de clasificare al vaselor de atre olarii din Tansa.
Astfel :
Vasele nr. 1 sint cele cuprinse intre 25 30 kg
// 7) 2 ,7 77 )7 )7 20 25 kg
77 77 3 77 77 77 77 15 20 kg
77 7) 4 77 11 77 I) 10 15 kg
77 77 5 77 97 77 77 1 10 kg
77 77 6 /7 17 77 97 2 1/2 kg
17 77 7 11 77 77 77 2 kg
77 77 8 77 77 77 77 1 kg
77 7) 9 71 77 71 1, 600 gr 700 gr
I, 77 10 17 77 77 77 300 gr 100 gr
Aceasta este .o clasificare mo§tenit'a din Varini §i care s -a plstrat
ca fenomen de mas'a la toti olarii din Tansa. Daca un meter este In-
trebat cit a lucrat intr-o zi, iti faspunde 10 buCati pline de 2, 1/2, 5, 6,
9 on alt numb', in loc de a spune 100 buati din numarul respectiv.
Acest lucru este foarte raspIndit in limbajul olarilor, In bilci, pentru
stabilirea preturilor vaselor la vinzare. Vasele nr. 1 an un pret, nr. 2
alt pret, olarii folosindu-se numai de aceasta Impartire.
Am considerat necesafa aceasta prezeRtare, avind in .vedere va-
loarea etnografica, deosebita a acestui centru de .ceramics.

www.dacoromanica.ro
 NOTE $1 RECENZII

PROBLEMA DEFINITIEI. FOLCLORULUI MUNCITORESC

Formularea definitiei folclorului muncitoresc incumbd discutarea acelor trilsaturi ge-

nerale care o prefigureazd sub raport logic, definitia fiind expresia concentrate a caracteristi-
cilor unui fenomen. in aprecierea caracteristicilor folclorului muncitoresc trebuie sa pornini
de la procedeele de explorare cele mai uzitate de cercetarea stiintifica In general si anume, alit
inductiv de la observarea gi descrierea fenomenelor artistice* Inscrise pe panoplia reper-
toriului popular al muncitorilor, cit si deductiv de la caracteristicile $i definirea consa-
crata a folclorului. Raportarea la categoria folclorului de facture traditionald se impune da-
torita faptului ce In realitatea artistica ontologica, inclusiv gnoseologicd, de pfna la aparitia
clasei muncitoares-au cristalizat doud modalitati de creatie : literatura si arta populard °raki,
si literatura §i arta mind, scrisa, iar ca urmare, definirea artei existente la nivelul maselor de
muncitori nu se mai poate constitui ca o a treia modalitate artistica autonomd, lipsita de
contigente cu cele cloud sfere artistice istorice§te constituite.
In lumina unitdtii dintre logic §i istoric se tidied de la Inceput urmdtoarele Intrebari :
Numim folclor muncitoresc In mod exclusiv acea literaturd §i arta pe care o whim la munci-
tori tntr-o identitate perfecta sub raportul provenientei cu ceea ce numim folclorul perioadelor
anterioare? In care din capitolele creatiei artistice se tnscriu acele opere literare §i artistice
In circulatie la muncitori care nu se comports aidoma pieselor apartinInd sfolclorului tradi-
tional? Trebuie sa modificam notiunea di folclor In functie de noul context istoric, de Ira-
prejurarile vietii literare §i artistice ale noilor clase sociale, asemAngtoare §i totu§i diferite
de acelea care an generat vechea creatie folclorica ?
Fixarea .conexiunii dintre folcor" ii muncitoresc" impune analiza prealabila a ra-
portului dintre folclor" gi literature si arta populark", ri anume pe linia considerarii
popularului" In functie de viata operei folclorice traditionale pe de-o parte, iar pe de altil
parte de viata In rindul maselor a operei culte, in lumina raportului dintre literatura si arta
populard $i sfera generals a culturii spirituale a maselor, inclusiv viata for sociald, politied
etc. ; totodata se impune definirea prealabild a principalelor trasaturi ale categoriei artistice
de muncitoresc".

* intrebuintam termenii fenomen artistic", ,,artd", literatura 0 artd" In sensurile

for cele mai generale, respectiv acelea de literatura, arts-muzicala, coregrafica, teatralii, plastics.
Diferentierile specifice pe care le comports fiecare In parte nu modified In mod esential feno-
menele vizate nici chiar In cazul artei plastice care, deli cu un Specific deosebit, suferd
un proces general analog de la popular" la cult.

www.dacoromanica.ro
 482 NOTE $1 RECENZII

In legatura cu genera notiunii de folclor traditional, se pune intrebarea data definitia

consacrata a folclorului este expresia situatiei generale a literaturii si artei de la nivelul po-
porului, a ceea ce exists $i circuld in proportie de masa, sau este rezultatul unor generalizari
orientate cu precadere asupra situatiei exprese a literaturii si artei poporului in conditiile
sociale specifice ale izolarii maselor de cultura scrisa (cultura cults ") inclusiv a indepar-
tarii maselor de la o viata social-politica oficiala intrebare ce pe plan categorial isi ga-
sole corespondentul In problema generalului" st particularului" in definirea folclorului.
Sesizarea celor doua aspecte generalul" si particularul" In legatura cu constituirea
notiunii traditionale de folclor se impune in actualul stadiu al cercetarii folclorului muncito-
resc in primul rind din punctul de vedere al metodei.
Yn diferentierea dintre general" si particular" vom folosi, sub raportul termino-
logic!, expresia de literature si arta populara" pentru a desemna suma operelor artistice afla-
toare la nivelul maselor si pe cea de folclor" pentru a desemna situatia express a operelor
aflate in rindul maselor In conditiile istorice specifice ale izolarii acestora de cultura scrisa.
Juxtapunerea" In studiul de fats a celor doi termeni popular" si folcloric" nu
are scopul de a acredita cu once pret vreunul din acesti termeni in dauna celuilalt ci de a
inlesni discutarea fondului problemelor ce intereseaza chiar gi In conditii terminologice con-
ventionale. Yn preferinta ce o manifestam pentru termenul de popular" spre a desemna
sfera generalului" ne conducem dupa imprejurarea ca In calificarea operelor literare artistice
tulle raspindite la nivelul maselor, inclusiv a acelora cu o large circulatie in mase, se fo-
loseste cu predilectie termenul de popular" si nu cel de folcloric". Yn ultima vreme ter-
menul de .,folclor" este acceptat st in legatura cu operele culte intrate In circulatie la nive-
lul maselor dar numai In cazul in care acestea au fost supuse unor modificari specifice in
spiritul acelora care caracterizeaza variantele folclorice.
Este demn de remarcat ca imprejurarea eitata releva un aspect, dupa not esential,
in sensul separarii notiunii de circulatie de aceea de circulatie = creatie.
De-a lungul istoriei, pind la aparitia clasei muncitoare, intre categoriile artistice de
popular" (generalul) si folcloric" (particularul) pe de-o parte si tntregul calitativ, inclusiv
tntregul cantitativ rezultat din participarea operelor artistice la procesul circulatiei, pe de
alts parte, s-a stabilit o identitate pornind de la trasaturi caracteristice ca : oralitatea circu-
latiei In mase cocreatta anonimatul caracterul colectiv. Identitatea dintre popular"
si folcloric" se exprima In respectivele conditii si prin omogenitate ca trasotura a caracterului
colectiv al operelor literare st artistice in circulatie.
Problema definirii folclorului muncitoresc se ridica In legatura cu modificarile ce apar
to realitatea obiecliud to [wort cu situalia de izolare a maselor, respectiv cu Inceputul iegirii maselor
de muncitori din izolarea social-politica si culturala ce a caracterizat viata maselor poporului
de-a lungul secolelor..Ca urmare a unor fenomene obiective revolutionare pe plan social-politic
$i cultural general, se produce spargerea unitatii dintre creatie oralitate circulatie in masa
cocreatie anonimat, procesul acestei destramari afectind si vechiul raport de totals identi-
ficare dintre folcloric" $i popular" de vreme ce cauza care a dat nastere identitatii sufera
modificari.
Diferenticrea dintre sfera intregii opere artistice populare definite prin raportarea la
procesul de circulatie gi sfera folclorului, ce Incepe a se face sensibild Inca In legatura cu
conditiile artistice ale clasei muncitoare in capitalism, pune problema tail pe care sa evolueze
obiectul $i metoda cercetarii de folclor .muncitoresc : spre tntregul popular sau exclusiu spre
fenomenul specific de folclor? Raspunsul la aceasta intrebare consideram ca poate fi dat
numai prin referirea la conditiile care au stat la baza constituirii notiunii si definitiei folclo-
rului traditional. Cercetarea creattei artistice muncitoresti trebuie sa constitute o prelungire

www.dacoromanica.ro
3 NOTE SI RECENZII 483

a celor cloud' directii consecrate prin generalizari asupra Intregii sfere a literaturii gi artei ce
exists In proportie de masa la nivelul maselor de muncitori si prin generalizari privitoare
la situatia express a literaturii si artei poporului In report cu modificarile aduse vechii start
de izolare, respectiv privitoare la apropierea maselor de muncitori de arta culla, la raportul
nou feta de sfera culturii scrise, modificAri ce apar datorita participarii maselor la vials
social-politica (conditiile si gradul de intensitate cu care se realizeaza culturalizarea, partici-
parea etc.) intense.
Orientarea cercetarii In mod exclusiv spre fenomenul de folclor" respectiv spre
viata artistica definite ca produs al izolarii deosebita de fenomenul general, de Intregul artistic
In circulatie populara" ar Ingusta cercetarea In raport cu metoda si obiectul folclorului
traditional.
Dace generalul" si particularul" se identificau mai Inainte datoritit reflectdrii In ele
a uneia si aceleiasi start izolarea maselor de culture scrisa si de viata social-politica pu-
blica in noile conditii generalul" si particularul" se identifica prin reflectarea
starii de ie5ire a maselor din izolarea culturala si politica, stapfne azi pe propria
for soarta; ca urmare ele se identifica in obiectul arta si se diferentiaza In cadrul artei
dupe factura orals sau culla a acestela. Literatura $i arta cults definite fn comparatie cu lite-
rature si arta orald drept creatia unor autori cunoscuti, transrnisa prin scris, se caracteri-
zeazd de asemenea ca literature si arta popular& calificativ ce se etribuie din mai multe consi-
derente In primul rind de masura In care respective opera vehiculeaza interesele poporului.
In istoria culturii studierea procesului de circulatie si asimilare a literaturii si artel
culte In rIndul maselor poporului a aparut mai tlrziu, fiind conditionata de faptul ca spre deo.
sebire de creatia populara-orals, insusi procesul de circulatie s-a manifestat mai tlrziu da
torita factorilor obiectivi care au oprit masele de la culture.
In cazul operei culte-scrise, creatie separate in timp si spatiu de circulatie, datele si
precizarile referitoare la procesele intime ale circulatiei ca asimilare si receptare a operelor
shit relativ sarace, datorita suprasolicitarii altor aspecte legate bunaoara de studiile referitoare
la. necesitatea culturalizarii prin difuzarea literaturii si artei culte, la aspectul pedagcgic at
difuzarii etc.
Consideram ca stabilirea caracteristicilor circulatiei operei culte In rindul maselor precede
sub raport istoric si logic problema definitiei folclorului muncitoresc. In vederea fixarii coor-
donatelor pe care evolueaza folclorul muncitoresc si a stabilirii granitelor intro care se dezvolta ca
fenomen se ridica problema de a stabili data o opera culla poate circula in proporfii de math
In rindul maselor de muncitori si to general to sfera folclorului fara a Inscrie 'nth o circulafie
de lip folcloric, precum si limita ;Ana la care asimilarea to mase a unei opere literare i arils-
lice cline se realizema printr-o circulafie to rindul maselor to afara sferci de circulafie de lip
folcloric.
Nu once circulatie fn mase este folclorice, circulatia de tip folcloric fiind In prima
rind un proces de oralitate si de re-creatie, de aparitie de modificari si variance operate In
structure initials a unei creatii artistice ajunse In circulatie. Acest fapt poate fi dovedit
chiar si In cazul circulatiei unor opere folclorice. Un exemplu convingator In aceasia directie.
11 reprezinta In procesul de difuzare a literaturii si artei in mase ralspindirea oiganizata a multors
opere finite din patrimoniul constituit al folclorului vechi.
Circulatia ca receptare a operei culte In mase ca si receptarea operei folclorice In masele
culte sau populare are loc si ca proces de recunoastere, de reproducere partials a respectivei
opere, attt pentru unit eft si pentru altii. Procesul de circulatie a literturii si 'artei In mase
nu se manifests In mod obligatoriu ca proces de Insusire si reproducere orals identical, attt
pentru sine eft Si pentru altii, transmiterea propriu-zisa fiind rezolvata In mare masura cu

www.dacoromanica.ro
484 NOTE SI RECENZII 4

ajutorul unor cat specified rAspindirii culturii scrise ca tiparituri, aparatura tehnica in general,
manifestatii artistice, programe artistice etc., care reproduc operele respective iteralip.
Treptele parcurse In general de actul de memorare a unei opere literare si artistice
pot sit ne preocupe si In legatura cu circulatia In mase a operei culte, inclusiv a operei de
factura folcloricd finisata si aflata Intr-un stadiu sau lntr -un media In care procesul de re-
creatie ramtne doar virtual.
Aprecierea caracterului popular al unei opere culte se exprima adeseori cifric ca proces
de participare dat de numarul participantilor etc., ceea ce nu exclude dar nici nu oblige o
reproducere orald identica.
Caracterul popular al unei opere culte care circula In masele poporului, exprimat In ter-
menii cerintelor literare si artistice a maselor (evolutie P modificare a cerintelor etc.), tidied
fi conditia accesibilitd/li unei opere spre a putea circula Si anume ant In legatura cu calitatea
intrinseca a operei In discutie ctt 11 cu nivelul de cultura al maselor, Intre cele doua stabi-,
lindu-se un raport specific ce se refers attt la respectiva opera cit si la nivelul cultural.
Yn trecut, procesul de circulatie a folclorului s-a realizat prin opera omogene de aceiasi
facturd, respectiv prin opere folclorice, expresii ale unitatii dintre creatie oralitatecocreatie
anonimat caracter colectiv. Pe masura unei circulatii izolate de cea cults, operele, si -asa
omogene ca facturA, se cizelau din punct de vedere artistic si deci, implicit, al continutului
si al formei, devenind tot mai esential folclorice si deci din ce In ce mai omogene, iar
procesul general al circulatiei se reproducea pe sine Insusi, prin chiar conditiile specifice ale
propriei circulatii din ce fn ce mai mult ca proces specific si conferee In cele din urzna un
caracter colectiv tot mai esenlial omogen operelor In parte ctt lui Insusi ca proces.
In conditiile not In care procesul de circulatie aI artei la nivelul maselor atrage gi
opera de altA facturA, culte 51 mixte (partial folclorice, partial culte), caracteristicile sale de
proces colectiv cad sub unghiul de incidents al unor fenomene de absorbtie deosebit de
complexe l totodata subtile pare se re fend la caracteristicile Intregului repertoriu literar qi artistic
prezent la muncitorii considerali istoric si local, inclusin la top faciorii care au concurat la
consiituirea lui.
Spre deosebire de literatura si arta cults care a izvortt pe baza a doul categorii de
cultura, cultura popularA si cultura serisa, opera folcloricd a izvortt ca modalitate artistica
specifics din terenul unei singure sfere culturale, aceea a culturii populare orale, In care se
Incadreaza ca latura constitutive. Transmisa gi dezvoltatA de la generatie la generatie, cul-
tura mall reprezinta concluziile unor observatii milenare ale maselor populare asupra rea-
litatii, experienta for in legatura cu cele trei categorii de fenomene ale naturii, societAtii si
gIndirii.
In conditiile not ale socialismului este revolutionatA temelia unica a culturii traditionale
orale prin difuzarea in cadrul unei actiuni deosebit de puternice, statal organizate, 5i funda-
mentate pe principii stiintifice, a nenumarate opere din toate domeniile culturii scrise, inclusiv
din domeniul artei de tip cult.
Foiclorul muncitoresc apare in conditiile In care In cultura maselor de muncitori incep
SO-sigAseasca punct de convergenta ambele sfere ale culturii, orald $i cultA ; ca fenomen
puternic impregnat de o tematica sociald, reflectare a ansamblului vietii sociale, inclusiv a
modificarilor sociallpolitice ce se desfasoara.
Yn cadrul acestei legaturi, noul ce apare In folclorul muncitoresc fatA de folclorul
traditional este influentat atit prin legaturi ce se stabilesc Intre cele doul sfere artistice,
si anume prin repertoriul general ce i se opune ca un Intreg, eft gi prin influentele
venite din directia altor domenii ale culturii, In primul rind a influentei politice oi ideo-
logice. In folclorul muncitoresc apar piese ce se Inscriu In modalilatea artisticd orald dar cu ele-

www.dacoromanica.ro
5 NOTE $1 RECENZII 485

mente tematice not care nu au izvortt, in principal, dintr-o legatura cu opera cults artistic&
ci au fost determinate In primul rind de Imprejurarile vietli sociale not. Pe terenul Intl Intel
celor doua modalitati, oral sl cult, pe care se dezvolta viata artistica populara a muncitorilor
is nastere ci un alt fenomen nou care nu mai poate fi constrins schematic nici in confiniile
vechiului folclor produs al izolArii si nici pe linia literaturii culte popularizate si care
prezentind aspecte dintre cele mai complexe trebuie apreciat ca atare. Cercetarea este chemata
sA descifreze In notatiile noului fenomen acele calitati care-i fixeaza autonomia relative.
Patrunderea literattuil gi artei culte impune studiul intregului repertoriu artistic prezent
In rindul maselor de muncitori in primul rind sub raport cantitativ fata de cele cloud modalitati
literare t artistice de la nivelul Intregului repertoriu (cit de mutt a patrons arta cults in viata
artistica a colectivitatii de muncitori la un moment dat, etc.), raport care se rAsfringe atlt
ca proces de influent& asupra vietii literare si artistice a membrilor In parte a respectivei colec-
tivitAti, cit si ca proces concretizat In calitatea noun a acestor opere in care folcloricul si
cultul coexists fie asindetic, fie printr-o suprapunere verticals exprimata ca restructurare
partiala a modalitatii orale, a tematicii si a formei (sau a tematicii plus a formei etc.) onei
creatii initial traditionale.
Caracterizarea pieselor artistice prezente In repertoriul maselor de muncitori se poate
face In liniile cele mai generale si deci esentiale dupd natura operelor considerate in raport cu
cele doua constante istoriceste cristalizate, folcloricul" si minor precum 9i in raport cu
natura ii calitatea for muncitoreascd".
DupA natura tor, repertoriul prezinta trei categorii de fenomene : fenomene de folclor
traditional vechi sau nou, cristalizate cu claritate ca modalitate oralA traditionala ; fenomene
de literaturA cults populare (prin circulatie) care, la muncitori, nu au intrat intr-un proces
de circulatie de tip folcloric ; fenomene mixte, mai mull sau mai putin structurate dui:4 natura
folclorica traditionala sau dupA natura creatiei culte.
Piesele de folclor oral traditional Sint reprezentate printr-o mare bogatie Ii frumusete ar-
tistica exprimata in feluritele genuri Ii specii. In principal ele sint piese preluate din folclorul
taranesc vechi, respectiv folclorul pastoral $i agricol, precum p piese de folclor de aceeasi facture
traditionalA si anume din folclorul altor ocupatii ca : folclorul vechi ale minerilor, al taietorilor
de lemne, al mestesugarilor de la sate etc.; sau piese de folclor contemporan create de mun-
citori intru totul In maniera folclorica traditionala.
Legatura foarte strinsa a repertoriului cu operele literare gi artistice de folclor taranesc
mi predileclia pentru acestea se explica prin originea taraneasca a majoritatii muncitorilor
industriali ; totodata prin valoarea Ii viabilitatea folclorului nostru taranesc traditional de o
rare bogatie ii frumusete artistica ; prin continua legatura dintre mediul industrial $i eel
satesc.
In conditiile revolutiei culturale piesele de folclor traditional sint propagate In noul
repertoriu i prin actiuni organizate : programe radio etc.
Prezenta si circulatia unor piese literate si artistice culte la nivelul maselor de muncitori
vizeaza cunoasterea de catre acestia it unor poezii, cintece, romane, piese de teatru etc. In
trecut, majoritatea operelor culte au fost popularizate In rindul muncitorilor prin activitatea
culturala desfAsurata de sindicat gi anume pe calea unor organizatii artistice muncitoresti locale,
muzicale gi teatrale, prin crearea de biblioteci etc. si prin actiunile culturale initiate de in-
telectuali progresisti ca Inflintarea unor asociatii artistice corale gi teatrale, sau crearea de
biblioteci populare etc.
Activitatea la care ne referim, organizata in regimul trecut sub indrumarea partidului
clasei muncitoare In cazul celei sindicale si in mod relativ spontan in cazul initiativelor per-
sonale ale unor oanleni de culture, este preluata de catre revolutia culturala In conditit cu

www.dacoromanica.ro
486 NOTE $1 RECENZ1I 6

totul deosebite. Calle de imbogatire a repertoriului In cadrul revolutiei culturale statal orga-
nizate pe criterii stiintifice ofera maselor de muncitori posibilitatea venirii for In contact
cu operele artistice valoroase pe baza principiului ridicarii maselor la arta de valoare $i nu a
coborlrii artei la forme diluate, de popularizare a artisticului, arta urmind cal diferite de acelea
ale altor domenii, de exemplu de conditiile de popularizare ale operelor de stiinta. Alit In
trecut eft si In conditiile noi, esential modificate, ale revolutiei culturale, o prezenta relevanta
inscrie In repertoriul muncitoresc programul artistic de factura cults al activitatii artistice de
amatori. Matte din operele difuzate pe aceasta tale au devenit extrem de populare, fara 'ma
a fi lost transformate In folclorice prin circulatie".
Cea de a treia categorie cuprinde operele mink, care nu shit nici pur folclorice In lumina
normelor folcloristicii traditionale Ii nici exclusiv culte si se manifests In forme diverse,
de exemplu ca opere culte prin geneza care au suferit reconstituiri pe tipare folclorice tra-
ditionale, sau ca opere populare prin geneza care au absorbit uncle elemente culte etc. 0 ca-
tegoric importanta ce se manifests in aceasta a treia zona a repertoriului muncitoresc o
constituie operele care nu shit nici folclorice traditionale, In acceptiunea clasidt, $i nici culte,
pastrate ca atare, provenind din arta populara oraseneasca in care mixtura dintre folcloric $i
cult s-a realizat Inca Inainte de a fi lost preluate si nu ca rezultatul unei modifidiri intervenite
la initiativa artistica a muncitorilor.
Piesele mixte, populare la muncitori, apar adeseori 9i ca fenomene izvortte In principal
sub impulsiunea unor cauze deosebite de aceea a confruntarii exclusive dintre folclor" $i
arta cults ", de exemplu a unui eveniment politic, a unei greve din trecut care solicitii apa-
ritia unui cintec mobilizator etc. In asemenea cazuri se nasc adeseori creatii variante extrem
de importante ca documente politice dar mai putin realizate din punct de vedere artistic,
ceea ce are Ca urmare Inlocuirea for cu alte piese, pe masura ce Imprejurarile care le-au soli-
citat au lost depasite ca moment istoric. Aceasta situatie caracterizeaza de exemplu viala
multor cintece politice revolutionare din trecut.
Caracteristica de muncitoresc" se confers acelor opere artistice Jare au In centrut
preocupdrii for clasa muncitoare to tntregime, sau membrii individuali ai acesteia eroul
muncitor , reflectd aspecte ale felului de Wald materiald si spirituald a muncitorilor 3i trateazli
fenomenele de pe pozifitte clasei muncitoare.
Calitatea de muncitoresc" apare In repertoriul clasei muncitoare In legatura cu fie-
care din cele trei categorii de fenomene artistice mentionate : In operele literare $i artistice
apartinInd literaturii Il artei culte, In cadrul carora calitatea de muncitoresc" se contureaza
de preferinta In sfera literaturii §i artei socialiste ; In opere structurate din punct de vedere
tematic $i formal-artistic pe tiparele clasice ale folclorului oral-traditional precum $i In opere
mixte In care converg elemente de creatie provenite din modalitati de creatie diferite, culte
i orale traditionale taranesti, inclusiv preluate din folclorul traditional orasenesc.
Operele literare si artistice muncitoresti nu epuizeaza intregul repertoriu artistic al mun-
citorilor In cadrul caruia, dupa cum a rezultat, coabiteaza o multitudine de fenomene. In
repertoriul literar $i artistic popular al clasei muncitoare intr-o perioada data 5i In limite geo-
grafice-teritoriale determinate (centru industrial, regiune, tarn) cele trei categorii sus men-
tionate II exprimInd o caracteristica muncitoreasca fiinteaza In proportii variabile In functie de
mai multi factori. Repertoriile artistice mai vechi ale muncitorilor din cadrul orInduirii
capitaliste cuprind In proportie covIrsitoare fenomenele apartinInd celei de a doua hcelei de a
treia categorii.
Exists o diferenta /titre ceea ce numim opere populare muncitoresti 5i opere populare
care circula to rIndul maselor de muncitori. Diferenta ce o sesizam este determinate de ope-
rele ce reprezinta cu claritate elementele ce consacra notiunea de muncitoresc ", si care se

www.dacoromanica.ro
 7 NOTE $1 RECENZII 487

afla intr-un raport de subordonare fats de sfera mai generald a celor populare" In rindul ma-
selor de muncitori.
Problema calitatii muncitoresti, In felul in care o punem, tidied gi Intrebarea daca se poate
acorda calificativul de muncitoresc operelor ce apartin prin creatie muncitorilor dar nu
introduc elemente suficiente din care sä rezulte aspecte muncitoresti. de felul celor conditionate
In definirea muncitorescului" mai sus expusa (informatiile ne arata ca o asemenea opera a
lost treats totusi de muncitori). Problema autorului care nu este muncitor nu intra insd In
discutie de vreme ce am apreciat ca muncitoresti si acele creatii de factura cultd care se
conformeaza normelor amintite. Considerdm CA astfel de productii nu se integreaza In mun-
citoresc" deoarece criteriul de clasificare trebuie sa alba In vedere in mod sever caracterislicile
reprezentative care constituie totodata si coordonatele de apreclere. Fenomenul nu este
motivat exclusiv de ratiuni de cercetare ci $i de o baza reala, de faptul ca In general asemenea
creatii apar in legatura cu acei muncitori care nd s-au integrat Inca, In ceea ce priveste
felul for de trai material si spiritual, In specificul muncitoresc.
Contopirea prin problematied 5i imagini a unei opere, creatie proprie a muncitorului,
cu alte creatii de aceeasi factura apartinind altor clase si paturi nu poate sib constituie o ca-
Mate negative, In ansamblul creatiei muncitorilor; dimpotriva, daca sesizam aceste aspecte
subordonate scopului stiintific al definitiei, trebuie sa sesizam de asemenea ca operele create
de muncitori In maniera similara creatiilor proprii altor categorii ale poporului, in spirit
taranesc etc. ne oblige a sublinia legatura strinsa Intre muncitori F celelalte categorii sociale
ale poporului, reflectata de data aceasta Intr-o Imprejurare artistica.
In trecut creatiile artistice originale, cu specific muncitoresc bine profilat, au aplirut cu
prioritate la muncitorii industriali mai vechi, muncitori virstnici, muncitori la a doua Oi a
treia generatie de muncitori s.a., mai consolidati In cadrul unei vieti materiale specific
muncitoresti. In acestea se revarsa cu naturalete imagini proprii felului de trai, conceptiilor
etc. ce caracterIzeaza ansamblul culturii populare a muncitorilor.
Ca structure, creatia artistica a muncitorilor cu absenta fenomenelor specifice munci-
toresti se leaga In mod curent de preferinta de o structure folclorica de tipul celei tartinesti
dar si de tipul altor categorii, ordsenesti, In timp ce creatia muncitoreasca specifics Ii cauta mai
insistent forme si expresii proprii. Acordind Intreaga insemniitate pieselor pe care le definim drept
creatii muncitoresti" 5i recreatii muncitoresti"acestea nu pot totusi constitui un obiect de
cercetare In sine, In afara tnlregii modalitati a vietii artistice a respectivelor mase, In afara
specificului folclorului traditional si a activitiltii ce be leaga de specificul general al artei culte.
Categoria artistica de muncitoresc" se realizeaza In ansamblul repertoriului In proporlii
diferite In legatura cu urmatoarele Imprejurari : Aspectele referitoare la felul de trai, la faurirea
de eroi muncitori individuali se lcaga cu precadere de piese de factura tradifionald-orals la-
ranesli si de factura oraseneascd preluate de muncitori Ii In care acestia introduc specificul mun-
citoresc, fie prin aditiuni la iniaginile preluate fie lnlocuindu-le cu cele muncitoresti. Caracte-
risticile muncitoresti care se refers la clasa muncitoare in Intregime gi prin care se exprimd to
mod pregnant-revolufionar elemente de ideafie, de concepfie, de pe pozifille teoriei revolufionare
a clasei muncitoare apar In principal In cadrul operelor de factura culla ale literalurii si artei so-
cialiste difuzale In masa. Akceastil situatie credem ca trebuie pusd In primul rind In legatura
cu principiul general al rap,)-tului di ntre constient qi spontan In mi§carea muncitoreasca, cu
rolul partidului clasei muncituare In introducerea fenomenelor de constiinta In rindul maselor
munci toare.
Fenomenul artistic muncitoresc trebuie deci apreciat $i In lumea introducerii lui din afara
$i nu In mod exclusiv ca manifestare spontana a muncitorilor, de uncle rezulte consecinte ma-
lore pentru cercetarea Ii definirea folclorului muncitoresc.

www.dacoromanica.ro
488 NOTE Si RECENZII 8

Cercetarea repertoriului artistic trebuie sa se orienteze spre masele de muncitori pe

considerentul ca orice cercetare de folclor porneste de la preinisa frecoenfei fenomenulai de folclor
In mace. Tn arta populara muncitoreasca, operele culte socialiste popularizate si creatiile indi-
viduale ale muncitorilor nu an o rezonanta identica In mase sau la muncitorii Inaintati, acestia
din urma fiind, sub raportul constiintei socialists, dintr-un stadiu mai esential muncitoresc",
respectiv mai esential revolutionar deelt masele In diferitele etape ale dezvoltarii clasei
muncitoare.
Pieselor de folclor, apartintnd lucratorilor mineri sau forestieri din perioadele anterioare
transformarii acestor categorii de lucratori In proletari, nu li se poate atribui In mod nediferentiat
calificativul de muncitoresti".
Situatia este valabila $i In legatura cu folclorul breslelor etc. Prin geneza lor, ante-
rioara aparitiei proletariatului, acestea nu pot sa cuprinda In formele for vechi calitati spe-
cifice muncitoresti. Absorbirea acestor piese folclorice In repertoriul muncitoresc are loc o data
cu proletarizarea categoriilor sus-mentionate si anume pe doua cai : fie ca folclor vechi ne-
supus modificarilor, fie ca folclor reformulat de muncitori In legatura cu aspecte de viata
de conceptie ale noii clase, clasa muncitoare, devenind astfel folclor muncitoresc propriu-zis.
0 greutate obiectiva se manifests In mod incontestabil In legatura cu aprecierea acestor
piese din cauza persistentei In trecut, In conditiile societatii capitaliste, a unor elemente de via%
identice la muncitorii proletari si la cei de mai inainte, In special In legatura cu felul
de exercitare a ocupatiei, lucrul la padure, in mina etc. Cercetarea folclorului vechi, miner,
forestier, breslas, este obligatorie pentru a preciza In noul folclor muncitoresc ce anume a
aparut In legatura cu piesele anterioare ale respectivelor categorii, mai ales In centrele Indus-
triale. cu acelasi specific de activitate (miner, forestier etc.).
Adeseori, prin argumentatii logice formulate pe baza unor materiale ilustrative din
anumite puncte de vedere, se preconizeaza definirea muncitorescului" prin subordonarea aces-
tuia sferei orasenescului". in legatura cu aceasta problenia se fac de asemenea necesare unele
precizari de obiect si de metoda. Sub raportul obiectului, notiunile de muncitoresc" $i ora-
senesc" se refers la doua categorii de fenomene deosebite, criteriul de clasa fiind fundamental
In aprecierea oricaror fenomene sociale. Daca prima notiune este omogena, In sensul ca se
refers la o singura clasa socials, cea de-a doua-este expresia unei unitati sociale neomogene din
punct de vedere al categoriilor si claselor sociale. In ceea ce privote fenomenul de folclor,
titre cele doua sfere, folclor muncitoresc" $i folclor orasenesc", nu se poate trage semnul
egalitatii din mai multe considerente. Pornind de la contradictia dintre sat 5i oras, Si deci
de la diferentierea In folclor satesc" p folclor orasenesc", sfera folclorului orasenesc nu o in-
clude In Intregime pe aceea a folclorului muncitoresc deoarece sfera folclorului muncitoresc
se materializeaza In trei ipostaze deosebite : folclorul muncitoresc al muncitorilor locuitori ai
orasului ; acela apartinInd muncitorilor locuitori ai satului $i antrenati In mediul industrial
numai pe timpul exercitarii activitapi strict prof esionale ; acela apartinlnd muncitorilor
rezidenti ai unui centru industrial unitate socials intermediary surprinsa In proces de
orasenizare dar oscillnd puternic In conditiil° societatii burgheze din trecut spre formula unei
existence rurale. intre cele doua sfere, folclorul muncitoresc" gi folclorul orasenesc", nu
exists o suprapunere perfecta nici In timp. Sfera folclorului orasenesc se constituie cu mult Ma-
intea aparitiei folclorului muncitoresc, car acesta din urma nu preia In mod integral Intreaga
mostenire a folclorului orasenesc nici macar In cazul folclorului muncitorilor rezidenti ai
oraselor. Cu atIt mai putin putem vorbi despre o mostenire a folclorului orasenesc vechi la
muncitorii locuitori ai satelor sau la aceia din centrele industriale neevoluate spre stadiul
de oras.

www.dacoromanica.ro
9 NOTE SI RECENZII 489

0 totals subsumare a sferei folclorului muncitoresc aceleia a folclorului orasenesc nu este

plauzibilA nici pe motivul ca ambele categorii ne ofera productii mixte (combinatie de folcloric"
si cult" In aceeasi opera artistica), deoarece exists o diferenta specificA Intre conditiile In care
s-a format caracterul mixt din folclorul orasenesc si cel mixt din structura folclorului munci-
toresc. In cazul operelor artistice muncitoresti, fenomenul mixt se leaga In ultima instanta de
locul si rolul deosebit pe care -1 ocupa clasa muncitoare In istorie si de sarcinile istorice ce-i revin.
In legatura cu aceasta, ne amintim rolul artei socialiste In formarea creatiilor mixte originate
la muncitori.
Chiar daca am face abstractie de obiectiile referitoare Ia caracterul eterogen al artei
populare orasenesti sub raportul claselor gi categoriilor sociale care au concurat la realizarea
acesteia ceea ce In mod stlintific nu este posibil si am aprecla cele douA categorii In mod
exclusiv sub raportul caracterului eterogen al modalitatii artistice prin care se exprima datorita
doexistentei In confiniile acestor creatii atit a naturii populare orale eft si a celci culte
scrise, metoda de a defini o notiune eterogend (folclorul muncitoresc) printr-o alts notiune
eterogena (folclorul orasenesc), nu este relevanta si complica lucrurile.
In lumina conditiilor in care apare si se dezvolta fenomenul artistic popular la muncitori
ste mai eficienta definirea folclorului muncitoresc In raport cu cele doua categorii istoriceste
ristalizate, respectiv hi raport cu folclorul tdranesc devenit clasic Ii cu opera cults. Prin ra-
portarea Ia cele doua categorii cu un specific bine determinat se va putea ajunge atft la defi-
nitia proprie a folclorului muncitoresc eft, si la cunoa5terea raportului dintre folclorul orasenesc
gl folclorul muncitoresc, extrem de utila pentru a demonstra legatura puternica indiscutabila
dintre cele doua forme, Intrepatrunderea for pe anujnite secvente.
CercetArile de teren efectuate la muncitori subliniaza o viata artistica bogata, ce se ma-
nifests complex din toate punctele de vedere.
Prezenta In repertoriul artistic general al maselor de muncitori a operelor de folclor
vechi taranesc precum Si a folclorului vechi apartinInd altor categorii de ocupatii (ca mineri,
forestieri, mestesugari de la sate); prezenta operelor vechi Ii contemporane din cadrul artei
populare orasenesti (care ea Insasi se profileaza ca fenomen nu mai putin complex, constituit
din folclor lautaresc, folclorul mestesugaresc al orasului etc.) ; prezenta operelor culte populari-
zate ; prezenta unor opere creatii proprii ale muncitorilor de factura folclorica traditionala,
precum $i a unor creatii proprii de facturii mixta, considerind totodata si multitudinea de genuri
si specii prin care fiinteazA toate aceste opere, rezulta ca definitia folclorului muncitoresc nu se
poate da declt pornind de la aceasta realitate bogata si multilaterala. Definirea folclorului munci-
toresc nu poate fi fundamentata pe baza unor cercetari unilaterale, dirijate spre o singura latura a
realitatii artistice, de exempla In mod exclusiv pe baza clntecelor, sau pe baza prozei munci-
toresti etc., cu atIt mai putin pe baza cercetarii si concluziilor obtinute In legatura cu o specie
aparte (cum ar fi cintecele muncitoresti revolutionare sau proza scurta satirica etc.). Definirea
folclorului muncitoresc nu se poate face nici pe baza unui material unilateral, de exemplu pe
baza operelor mixte.

In lumina aspectelor $i a punctului de iredere general, expus mai sus, ne Indreptam In

mod inevitabil spre concluzia ca in definitia folclorului muncitoresc trebuie sa calificam drept
folclor In mod exclusiv acele opere care se dezvolta fn conditiile obligalorii pentru once opera
folclorkd : oralitate, anonimat, caracter colectiv, exprimare omogend prin oralitate Ii anonimat
etc., conditii in care rolul oralitatii, dupa cum se stie, nu este exterior ci determinant, apare din
interiorul procesului de circulatie confers, In cele din urma, caracteristica de folclor. Imbinind

www.dacoromanica.ro
490 NOTE $1 RECENZII 10

aceasta pozitie cu definitia data muncitorescului", rezulta ca folclorul muncitoresc se constituie

In mod exclusiu din opere literare ,si artistice de facturd tradifionald- orald, create tntr -o manierd
Mira total fideld acestei facturi. Crealii, sau re-crealii grefate pe o operd data de folclor, efectuate de
muncitori to parte sau in colectiv sau chiar de membrii altor categorii, opere care au In central
preocupdrii eroul muncitor, clasa muncitoare si reflects aspecte din felul de vialli materiald f
spirituald a muncitorilor, de pe pozifitle clasei muncitoare.
In realitatea sociald a tarii noastre, asemenea opere au existat gi exists azi datorita
unor conditii specifice legate de conditiile de dezvoltare ale muncitorimii, In raport co prove-
nienta acesteia din mediul taranesc, cu participarea unei bone parti a maselor de muncitori la
viata acestui mediu multa vreme dupa intrarea In industrie. Folclorul muncitoresc este puternie
alimentat de folclorul taranesc traditional, iar diferentierile fata de folclorul traditional apar pe.
inia calitatilor ce se exprimA prin categoria artistica de muncitoresc".
Folclorul muncitoresc caracterizeaza In mod deosebit repertoriul maselor de muncitori
din trecut, In conditiile societatii capitaliste si a perioadei precapitaliste In care izolarea de cul-
tura culla" era nota predominanta, Inca hotarltoare pentru dezvoltarea vietii artistice colective a
maselor de muncitori.
Datoritd situatiei sociale specifice a clasei muncitoare In legaturd cu locul si rolul con-
secvent revolutionar ce-i revine In istorie, cercetarea de folclor muncitoresc nu poate sa. staruie
cu exclusivitate asupra propriului sau obiect, ceea ce era posibil si chiar obligatoriu In legaturd
cu folclorul vechi al celorlalte clase ft categorii.
Definitia folclorului muncitoresc, In legatura cu aceasta metoda de cercetare, trebuie s5
fie deosebit de elasticd In directia recunoasterii caracterului de stadiu" In care se afla folclorul
muncitoresc In ansamblul vietii artistice colective a muncitorimii. Supusa necontenit influentei
unor factori politici, ideologic!, culturali, sfera vietii artistice la muncitori se modifies, si anume
Intr-o directie cu totul noua, necunoscuta de dezvoltarea folclorului clasic : folclorul muncitoresc
nu mai fiinteaza ca Laded modalitate literara artistica de dezvoltare a vietii artistice la nivelul
maselor, cum era cazul vechiului folclor taranesc la masele taranetti din trecut. Coexistenta
manifests a altor forme artistice devenite populare pe acelasi plan al maselor, trebuie sa fie
vizata alit de cercetarea de folclor muncitoresc eft si de obiectul folclorului muncitoresc si
anume In directia situdrii obiectului acestuia la interferenfa dintre popular-oral gi popular-cult,
inlerferenfa privitd ca un proces istoric general. Daca pentru anumite perioade acest lucru ar fi
parut absurd, fiind vorba despre ceea ce s-ar putea numi iesirea obiectului din limitele propriului
sau obiect, In cazul folclorului muncitoresc se impune cu severitate.
Interpretarea noilor fenomene literare fI artistice culte, progresiste ft socialiste, prezente
In proportie de masa In rindul muncitorilor nu poate fi efectuata pe linia eslomparii contururilor
categoriei de folclor, categorie isloriceste constituita In conditiile de izolare a maselor de cultura
scrisii nici nu poate fi efectuata prin stergerea caracteristicilor ce diferentiaza arta culla de cea
folclorica, ci, dimpotrivA, ea trebuie sa porneasca de pe terenul popularului" In general 5i sa
procedeze la diferentierea a ceea ce gaseste la nivelul repertoriului In lumina celor doud categorii
cristalizate : folcloric" $i cult". In prezent, piny and cele doua categorii opera folclorica
traditionala $i opera cults nu si-au modificat moclalitatea clasica constituita ci se Infati-
seaz5 pe mai departe ca opere finisate, nu putem admite ea o opera culla, aflata intr -o
circulatie de tip folcloric, este un fenomen de folclor In acceptiunea clasica ce o impune aceasta
notiune, clop cum nici o opera de factura folclorica traditionala, devenita clasicA printr-o
forma finita cunoseuta, nu este un fenomen cult In acceptiunea clasica, atunci chid descrie o
circulatie cultA.
Chiar dacd prin absurd s-ar acredita o a treia modalitate artistica de durata, cele doua
modalitati definite ca folclor" si cult" nu mai pot fi ignorate de vreme ce fiecare In parte

www.dacoromanica.ro
11 NOTE $1 RECENZII 491

impune o unitate artistica formals bine conturata, cristalizata prin opere care s-au constituit
in respectiva modalitate si exists ca opere finisate.
Prin cele doua calitati din care se constituie folclorul muncitoresc, din categoriiie de
,,folclor" si de muncitoresc", acesta se afla in dezvoltarea istoriei la intersectia dintre oral-
popular si scris-cult si anume nu centrifugal, pornind dinspre interiorul acestei intersectil, ci cen-
tripetal, respectiv pornind din spre laturile sale extreme. Folclorul este traditional si exprima o
forma veche bine cristalizata ; muncitorescul" este legat In mod esential de un fenomen nou
aparut In societate si anume de noul revolutionar, de sarcinile consecvent revolutionare ce-i
revin. De la Inceput el se manifests ca un continut nou care is insa forma folclorica, respectiv
pe cea mai apropiata forma considerind imprejurarile In care se naste muncitorimea si cul-
tura de la care pornesc masele de muncitori. In timp ce folclorul impune forme fire determinate
de condi(ii de dezooltare specifice (izolare si oralitate etc.), muncitorescul dimpotriva ridica cerinte
pentru o tematica noun, ale carei forme s-au conturat In modul cel mai esential In cadrul artei
inaintate si culte socialiste. Dace pe de o parte am Incerca sa realizam o opera tot mai esential
folclorica ar Insemna sa mergem pe linia consecvent traditionala, care se impune in primul rind
ca un proces de circulatie omogen, ceea ce corespunde unui proces tot mai izolat de cultura
cults ", axat tot mai mult pe propriile sale coordonate ; data, pe de alta parte, Incercam ideea
Irealizarii unei' opere tot mai esential muncitoresti, aceasta presupune tot mai mult iesirea din
izolare si Insusirea continutului si formei de factura cults. In lumina acestei contradictii, care
se exprima si ca o contradictie Intre fond (muncitorescul) si forma (folclorul), apar cu evidenta
finiile realitatii In care se dezvolta folclorul muncitoresc, produs al primei tntllniri pe plan artistic
dintre eserita noun, tematica, ideologica si politica si masele de muncitori. Rolul hotaritor, in
ultima instants, al continutului, totodata principiul devenit legitate in opera artistica
unitatii dintre continut si forma, determine caracterul transient In care se constituie obiectul
folclorului muncitoresc hvistoria culturii populare muncitoresti. Realitatea vie ne dovedesle cu
prisosinta continua tentative In viata artistica a maselor de muncitori spre asimilarea artei culte,
manifestata alit la nivelul circulatiei eft si la nivelul creatiei. Pe masura ce clasa muncitoare se
dezvolta si participarea maselor de muncitori la procesul productiei industriale, la o viata
publica socials si politica se intensifica, totodata se intensifica legatura cu operele artistice culte si
mixte (ultimele, orasenesti, sau ale altor paturi sociale) ; alaturi de creatiile de folclor muncitoresc
Isi fac aparitia In circuhtie piese artistice de factura cults si mixta, pe care masele de muncitori,
In virtutea culturii for generale artistice predominant folclorice, be supun unui proces de circulatie
de tip folcloric. La aceste opere, spre deosebire de cele de folclor muncitoresc, forma folclorica
tncepe de fapt sa cedeze ca forma rigida, sa se impuna numai ca tendinta. De obicei, alit crea-
tiile de folclor muncitoresc cit si operele supuse unei circulatii de tip folcloric" nu exprima o
creatie noun, originald din toate punctele de vedere ci o lmbracare a continutului artistic munci-
toresc In vechea modalitate traditionala orals integrals sau partials. Aceasta imbracare, fu
cazul operei mixte, nu se refers Intotdeauna la un fenomen proaspat creat ci poate sa apara prin
intermediul formelor mixte specifice artei populare orasenesti care prin asimilarea folclorica a
operei culte a creat aspecte mixte proprii Inca Inaintea aparitiei clasei muncitoare In orate. 0
mare parte din creatiile mixte (nici folcloric nici cult, si folcloric si cult) la muncitori, creatii pro-
prii sau partiale, reprezinta manifestarea fenomenului artistic muncitoresc definit de noi, de
data aceasla Imbracat Intr-o prezentare de arta populara oraseneasca, a doua forma artistica
populara la Indemina muncitorilor.
Creatiile mixte", In ecelasi timp muncitoresti", reprezinta dupa noi un all fenomen
artistic popular-muncitoresc ce nu se confunda cu folclorul muncitoresc propriu-zis. Pe plan
istoric, fenomenul mixt a aparut relativ mai tirziu. Cele doua stadii, folclorul muncitoresc si
fenomenul mixt realizat prin circulatia de tip folcloric fie a operelor prin geneza culte, fie a

www.dacoromanica.ro
492 NOTE $1 RECENZII 12

operelor prin geneza mixte-orAsenesti, se deslusesc In realitatea artistica a muncitorilor ca pi ocese

artistice de creatie $i circulatie paralele. OridtA bundvointa am manifesta, realitatea ne obligA
sa recunoastem ca in nici unul din stadiile descrise, primul stadiu, folclorul.muncitoresc si al
doilea stadiu, fenomenul mixt in circulatia folcloricd", nu apar fenomene artistice realizate
In nivelul artei culte sau la nivelul artei populare de tip folcloric-traditional (cizelate de-a
lungul secolelor). Aceasta siluatie nu stirbeste Insa Intru nimic importanta celor doua fenomene;
dimpotriva o subliniazA, $i anume ca documente deosebit de convingatoare In legaturA cu dez-
voltarea cerintelor si gustului artistic al maselor de muncitori, ca trepte ce le parcurge gustul
artistic al acestor mase de la o viata artistica unica, folclorul traditional tAranesc etc., la 43
viata artistica cu totul noun si complexa, reprezentata prin aldturarea la prezenta folcloricd a
prezentei operelor artistice culte $i mixte-orAsenesti. Concomitenta in repertoriile muncitoresti
vechi, dar mai ales in cele noi, a operelor de folclor, prezenta de marl proportii a celor mixte,
de asemenea prezenta operelor culte atesta evolutia generala a procesului ridicArii maselor spre
arta cultd, evidentiind Imprejurdrile deosebit de complexe In care aceasta evolutie se expri-
ma ca atare.
Problema folclorului muncitoresc este legatii in mod legit de fenomenul revolutiei cul-
turale din socialism 0, ca urmare, obiectul folclorului muncitoresc nu poate fi stabilit In afara In-
tregului proces al revolutiei culturale. Aparitia folclorului muncitoresc vechi incA In cadrul so-
cietatii capitaliste nu anuleazd aceasta deoarece de la aparitia sa clasa muncitoare incepe sA se
afirme pe planul vietii artistice alit In mod spontan cit $i In mod constient, organizat de catre
partidul clasei muncitoare, sa caute forme artistice satisfacatoare specificului sat' de viata $i
idealurilor sale, totodata proportionale stadiului general de culturd al maselor, Incepe sa lupte
Impotriva izolarii artistice. Formele artistice consacrate bleep sa fie folosite ca tribuna a luptei
politice a clasei muncitoare, totodata plrghii de introducere a conitiintei socialiste in mase..
Idealul artistic nu ramtne insd la stadiul folclorului muncitoresc, fenomen usor de argu-
mentat prin Insasi constructia mozaicala a repertoriilor artistice la muncitori 5i prin ritmul rapid.
de creatie i apoi de abandonare a propriilor piese de folclor care se genereaza $i dispar Intr-un
proces dinamic, permanent, In raport cu diferitele straturi ale maselor de muncitori p cu eman-
ciparea for continua. Lupta pentru desfiintarea exploatarii, care Iii propune printre revendicarile
sale si eliberarea culturald si artistica, impulsioneaza cerinte tot mai inalte, care stilt fAcute
cunoscute maselor de muncitori atlt printr-o propaganda politica, cit si prin propaganda cut:
turala-artistica propriu-zisit, fenomene ce apar Inca In conditiile luptei politice 5i ideologice a.
clasei muncitoare In capitalism. Cercetarea de folclor muncitoresc are sarcina de a situa cu fide-
litate fenomenul de folclor muncitoresc gi fenomenul mixt pe drumul artistic ascendent al ma-
selor de muncitori, a valorifica aspectele complexe $i nu a rezolva In mod schematic situatit
deosebit de semnificative pentru dezvoltarea de ansamblu a culturii spirituale populare munci-
toroth In aprecierea fenomenelor de folclor muncitoresc trebuie sa ne situurn din punctul de-
vedere al intregii perspective istorice p sä intelegem fenomenele concrete ale unor perioade In
raport ca locul ce-1 ocupa In dezvoltarea generala a istoriei clasei muncitoare si a societatii noastre..
Problema folclorului muncitoresc iese, sub raportul metodei, din obiectul sau, transfor-
mIndu-se Intr-un sistem de corelatii de &dire capabil sh cuprinda realitatea propriului sau.
obiect in toale implica(iile sale majore, determinate de planul general al sferei culturii populare-
In socialism. Ca metoda, definitia reprezinta In cazul de fata perspectivele de factura logicA In
care trebuie sa se incadreze tratarea In parte a laturilor concrete ale folclorului muncitoresc in.
care, datorita caracterului prea individual, procesul ontic ascendent de la folclor ca unica
modalitate artistica- la cult ca cea de-a doua modalitate artistica se manifesta doa
ca tendintA generala. Datoritrt faptului ca In ansamblul culturii populare a maselor de muncitori
folclorul muncitoresc nu reprezinta o conditie artistica singulara yi nici un stop artistic unit $i

www.dacoromanica.ro
 13 NOTE $1 RECENZII 493

definitiv, problema definitiei folclorului muncitoresc se impune sub cloud aspecte, alit ca pro-
bIematica pornind de la realitatea vietii artistice a muncitorilor in mod concentric, din spre
exterior, spre a cuprinde definitia Intr-o expresie sintetica, cit ca problematica pornind de la
fenomenul procesual general de asimilare a artei culte, de la punctele cardinale intrinsece aces-
tuia, spre a-I discuta.in conexiunile lui cu fenomenul de folclor muncitoresc.
Oricit de multe piese de folclor muncitoresc apar In repertoriul maselor de muncitori, sau
oricit de fecund se dovedeste procesul de creatie $i de re-creatie a unor opere In spirit mixt popular
si cult aceste fenomene nu pot oglindi cleat o parte din conexiunile cele mai semnificative ale
vietii artistice a maselor de muncitori. Ca urmare, investigarea stiintifica asupra folclorului
muncitoresc trebuie sd se situeze pe pozitiile cele mai generale, spre a se surprinde pe sine

In ceea ce priveste prezenta fenomenului de creatie mixt, care dupe cum rezultd in mod
implicit si din definitia data folclorului muncitoresc nu se prezinta ca folclor muncitoresc, in-
tereseaza problema definitiei folclorului muncitoresc in legatura cu principiul general expus cii
cercetarea de folclor muncitoresc trebuie sa se sesizeze de toate fenomenele alfiluri de care fiin-
teazil In repertoriul muncitorilor, cu atit mai mult cu cit fenomenul artistic mixt reprezintd o
laza noua post-folclorica in procesul cultural general semnalat.
Tentative de a extinde definitia folclorului muncitoresc, gi la sfera creatiilor $i re-
creatiilor mixte, nici pur folclorice Si nici. pur culte ale muncitorilor, nu poate rdspunde exigen-
telor artistice ale reilitatii de cercetat. In lumina procesului general de ridicare a maselor de
muncitori la i viata artistica de facture cults aceasta Incercare poate mai degrabd sa ridice
obstructii In calea celor care se apnea sd aprecieze fenomenele noi, lipsind cercetarea de posibi-
litatea de a fixa si determina calitativ creatia artistica noua ce apare la muncitori, In raport cu o
coordonata stabile i Clara : folclorul oral traditional.
Contextul mixt, nici pur folcloric gi nici pur cultin care apar nenumarate piese de creatie
co-creatie artistica a muncitorilor nu exprima un nou folclor" ci o creatie noua In proportie
de mass rezultat al interferenjei folclorului §i artei culte, interferenta mult discutata In legaturd
cu alte procese din istoria artei.
Creatia populard muncitoreasca de facture mixta, indiferent dece este noua sau re-creatie,
indiferent deed se refers la o opera initial culla sau la o opera initial mixta, In care Insa elementul
cult precumpdneste, reprezinta o forma specified a interferentei dintre folclor si aria culla.
Privita In dinamica intrinseca pe care o descrie, deci ca proces de creatie, opera mixta munci-
toreascd se constituie ca proces.analog celui pe care in creatia artistica culla II cunoaslem sub
denumirea de tratare cultd a folclorului. Fate de acesta, fenomenul mixt muncitoresc In discutie
inscrie o forma caracteristica ce se constituie ca fenomen de creatie revers celui mai sus
amintit Si anume acela de crea lie prin tratare folclorica a fenomenului cult.
Problema tratarii folclorice a artei culte s-a discutat de obicei In creatia unui artist cult
referitor la operele care an recurs la utilizarea formei folclorice prin citare nemijlocita pentru a
exprima o tematicil prin esenta culla (un exemplu cunoscut este poezia Ce to legeni, Codrule
de Mihai Eminescu). Prin autor Si temd, interferenta folclor-artd cultd reprezinta aici
un proces de creatie proiectat de fapt tot pe planul creatii artistice culte, iar rezultanta
ti -a gdsit expresia, de obicei, in fenomene de o rani maestrie artistica. Pe planul creatiei culte
nu apare astfel vreo deosebire calitativa de nature sa afecteze esenta artistica In nici unul din
procesele sesizate, in tratarea cults a folclorului sau In tratarea folcloried a artei culte.
In cazul folclorului muncitoresc propriu-zis, datorita faptului ea aici elementul nou este
reprezentat prin note putine, notele noi muncitoresti fiind nu atit rezultanta confruntarii folclor-
arta cults, cit mai degraba a introducerii unei tematici noi, necunoscute de vechiul folclor, re-
flectare a unor aspecte de yield materiald si cultural-politicA noi, care sub raport artistic-stilistic

www.dacoromanica.ro
494 NOTE $1 RECENZII 14

se manifests Mtn' totul in consonanta cu modalitatea de tip traditional oral, fenomenul

tratarii folclorice a artei culte rAmtne aici Inca subsumat planului creatiei artistice folciorice, iar
caracterul artistic nu este Inca afectat in mod esential.
Tratarea folclorice a artei culte la nivelul spontan al maselor populare se manifests in
general ca un proces de o dinamica hotarltoare pentru caracterul artistic al operelor not ce apar
chid elementul cult este reprezentat I,ntr-o mare proportie. In acest caz se naste de obicei un produs
mai putin realizat artistic deoarece procesul de creatie nu mai are loc nici la nivelul propriu-zis
al artei folclorice nici la acela al artei culte. Acesta este $i cazul creatiilor mixte ale muncitorilor,
rezultate din interferenta folclor arta cultd, In care notatiile culte stnt prezente In proportii
apreciabile iar tratarea for folclorice este realizata de mase de pe pozitiile de culture artistica
generald Inca.predominant folciorice dar nu In cadrul exclusiv al modalitatii creatiei folclorice.
Cunoscutele cuvinte ale lui George Enescu : socotesc folclorul perfect In sine" *
exprimate In legatura cu tratarea cults a folclorului In creatia muzicala trebuie avute In vedere
$i In legatura cu aprecierea creatiei mixte. Deed prin genezd Si intreaga sa dezvoltare opera
cults a pornit ei porneste necontenit de la opera folclorice g1, ca urmare, Intreaga ei structure
artistica este construlta in ultima instanta pe baza absorbtiei popularului oscilind din spre
formele de abosrbtie simple spre formele deosebit de complexe si de subtile prin care se consacra
tot mai mutt ca opera artistica superior realizata, opera folclorice, prin introducerea fenomenului
cult In proportii sensibile, egale sau precumpanitoare, se dezintegreaza sub raportul maestriei
gioriginalitatii sale proprii in locul asimilarii artistice folclorice productndu-se un fenomen
intermediar, altceva decit folclor".
Yn cazul creatiilor originale muncitoresti realizate de facture mixta gi supuse circulafiet
de tip folcloric (aceasta ea insasi un instrument al tratarii folclorice a artei culte) rezultatul acestul
proces concretizat In opere nu valorifica in primul rind opera artistica ci procesul artistic inter-
medlar obligatoriu parcurs de masele poporului .spre arta mita, proces de asimilare spontana,
de preparare" a artei culte prin mijlocirea folclorului spre a o face accesibila.
Cercetarea fenomenului artistic popular nu poate renunta la esenta sa de cercetare artistica
$i nu se poate orienta cu prioritate, cu atit mai putin In mod exclusiv, spre fenomenele mixte
nereprezentative sub raportul realizarii artistice. Nu poate ridica produsele mixte Indoielnice
sub raportul realizarii artistice la rangul de obiect nou al definitiei folclorului In perioada con-
temporana sinici la rangul de principiu calauzitor In cercetarile cu privire la arta populara munci-
toreascii etc. 0 asemenea orientare ar Insemna scaderea exigentei artistice fats de obiectul vechii
cercetari de arta populara, a vechii folcloristici, producind, deci, inevitabil, o slabire a prin-
cipiului artistic ca principiu de baza a cercetarii, si aceasta tocmai In momentul In care viata
artistica a maselor de muncitori ei In general a maselor poporului face o cotitura unica In istorie
In directia unei vieti artistice complexe, multilaterale, bogate. Consideram ca In conditiile gene-
rale ale revolutiei culturale ce se desfasoara azi in tara noastra, cercetarea vietii artistice a ma-
selor de muncitori trebuie sa se Indrepte spre intreaga complexitate a vietii artistice populare
considerate to concretizarile ei locale si generale nationale. Totodata ea trebuie sa se realizeze
in strInsa legatura cu Intreaga sferd a culturii populare considerate In ansamblul socialului in
care se integreaza. Procesul artistic rezultat din ie5irea din izolare a maselor de muncitori nu -5i
mai poate gasi corespondentul intr -o cercetare unilaterala, compartimentata. Obiectivele isto-
riceste constituite In notiunea de folcloristica drept cercetare gi generalizare a fenomenului ar-
tistic realizat in proportie de masa se exprimd sub raportul metodel In noile condifii ale viefii
artistice muncitoresti prin orienlarea spre Intreaga opera populara artistica existenta la nivelul
maselor de muncitori.

G. Satan, George Enescu Mesajul Estetica, Editura Muzicald, Bucuresti, 1962, p. 55.

www.dacoromanica.ro
15 NOTE SI RECENZII 495

Folclorul munciloresc inclusiv fenomenul artistic mixt, reprezintd laluri subordonate In-
tregultti fenomen artistic popular existent la muncitori. Orientatd spre sine, nici cercetarea de
folclor muncitoresc si nici cercetarea fenomenului mixt nu poate fi concludentil, transforrnIndu-
se inevitabil tntr -o investigatie schematicd, Lira sfi mai amintim ca In cazul celei de-a doua ca
devine o investigatie ce pierde din vedere criteriul artistic. Extinderea cerceldrii asupra sferel
Intregului fenomen popular artistic In circulatie rezultd din natura cali LIM artistice a investi-
gatiei care trebuie sa aprecieze fenomenele In masura in care corespund fie criteriului artistic
impus de modalitatea artei orate traditionale, fie celui impus de modalitatea artistica de fac-
turd cultd.
Necesitatea extinderii cercetdrii de la folclortki propriu-zis" la popularul in general"
se impune din toate ptinctele de vedere. Insasi creatia mixtd care nu este nici folclor gi nici arta
cultd, ci o forma intermediary In stare procesuald nu -5i poate gasi o reflectare stiintifica
dectt In conditii metodice de extindere a cercetdrii asupra tntregului artistic popular. Orientarea
spre acesla se impune In egald masura datorita perspectivelor de viitor, necesitatii de a aprecia
creatia artistica In continua transformare Si Innoire a maselor de muncitori care se naste In con-
ditii culturale permanent revolutionate prin pdtrunderea tot mai substantiate a culturii culte".
Planul cunoasterii, respectiv al reflectdrii $tiintifice, trebuie sa-$i construiasca metode de cer-
cetare capabile sa reflecte creatia artistica noud In conditiondrile Si interconexiunile ei nelimitate
din realitatea sociald.
. In conditiile revolutiei culturale, folclorul $i arta cultd, modalitati artistice clasice, re-
prezintd coordonatele vietii artistice a maselor de muncitori, totodata a Intregului popor. Ele
shit coordonaloarele gustului artistic pe care revolutia culturald ca proces conslient 1l Indruma
cu tot mai multd eficienta spre lntelegerea 5i sprecierea artisticului de facturd cultd concomitent
cu aprecierea artisticului de facturd folcloricA Si anume a mdiestriei artistice populare traditio-
nale autentice.
LUCIA MUREANU

12 c. 3222
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 DIN PROBLEMELE DE CERCETARE A FOLCLORULUI MUNCITORESC

In regimul burghezo-mo§ieresc cintecul muncitoresc nu a facut la not obiectul cercetarilor

§tiintifice. Folcloristica romlneasca, cu rare exceptii, §1 -a Indreptat atentia exclusiv catre sat,
considerindu -1 ca unit detinator al folclorului.
Cele citeva intentii sau Indemnuri de a se cerceta folclorul ora§ului, ivite In decursul
anilor, au dovedit totu§i existenta unor traditii folclorice ora§enoti formate in rastimpul unei
perioade Indelungate de viata folclorice a ora§elor romtne§ti. Astfel, Grigore Tocilescu In 1897,
incluzlnd In zona de culegere §i tlrgul §i ora§ul, lndeamna a se culege de la diver§i me§te§ugari
§i muncitori cu ziva, In special obiceiurile §i superstitrile breslelor. Folclorul la care se referea el,
era, de fapt, acela al ora§ului precapitalist. In 1910, Intr-o perioada de puternica influents
a idealismului, 0. Densusianu, apropiindu-se Intrucitva de Intelegerea progresistrt a fenomenelor
legate de viata spirituals a poporului, In referirile sale la infinitatea continuitatii creatiei populare
a admis InpIleit ca Wind parte din domeniul folclorului productia artistica ora§eneasca, deo-
sebita intr-o oarecaremasura de cea a satului, dar accesibila lui. In 1927, revista §colii socio-
logice bucure§tene, condusa de D. Gusti, Arhiva pentru.§tiinta §i reforma socials" 1 a publicat
un chestionar pentru monografia unei Intreprinderi industriale §1 a unei familii de muncitori,
prevazInd §1 referiri la viata ei artistica. Monografia Irma nu a Post realizata, cunoscutele con-
tradictii ale Kohl sociologice ducind la considerarea satului drept cea mai caracteristica unitate a
societatii romIne§ti.
Totuli metoda observatiei directe la teren a §colii monografice bucureltene a facut po-
sibila surprinderea unor aspecte ale folclorului ora§enesc In perioada capitalists §i anume con-
centrarea, cu deosebire In capitals, a folclorului diferitelor regiuni, ca urmare a afluentei Ora-
nilor proletarizati la ora§, Impamtntenirea acestui folcior, degajarea lui treptata de obiceiuri §i
substraturi rituale §i convietuirea lui alaturi de variantele sale ora§ene§ti. Unele din aceste aspecte
shit dezvaluite In articolul Cdluprii romtni la Londra §i realitatea folclorice a Bucure§tilor de
Mihai Pop, articol publicat In 1938 de Revista Sociologie romlneasca" 2.
Influenta diverselor curente ideologice burgheze reactionare §i Indeosebi a glndirismului
asupra folcloristicii a lipsit-o Intre cele dour razboaie de posibilitatea cunoalterii folclorului in
Intreaga sa complexitate, in care iii avea locul sau bine definit §i folclorul muncitoresc In plind
dezvoltare In acei ani. Opunind notiunii sociologice de popor" In sensul unei comunitati de
paturi §i clase sociale, notiunea §ovina, reactionara, de popor", In sensul de comunitate etnico
religioasa, folcloristica adepts a gIndirismului a neglijat bogatele §i valoroasele genuri folclorice
1 Anul VI, nr. 3-4, p. 376-394. (I. Setlacec, Orpanizarea znonografillor industrials
3 Annl III, nr. 10-12, p. 561-564.

www.dacoromanica.ro
498 NOTE $i RECENZII 2

laice, IndreptIndu-si atentia cu deosebire inspre cercetarea folclorului ritual, a folclorului cu

substrat magic sau mitic, exagerindu-i la maximum importanta ei char atribuind In mod
fals, printr-o interpretare tendentioasa, un asemenca substrat unor piese folclorice cu continut
realist.
Dacd in domeniul culegerilor $i al observatiilor de teren, precum si al documentarii,
folcloristica dintre cele cloud rdzboaie a reu5it sd aducd unele conlributii pretioase, In conclu-
ziile teoretice Insd a alunecat pe o pants nestiintificA. Interpretind notiunile de popor" ai
folclor" de pe pozitii metafizice, ea nu numai ca respingea orice mArlurie vie a permanentei
dezvoltdri a folclorului, a existentei sale si In afara granitelor satului, dar Incerca sa construiasca
definitii la baza cdrora punea o serie de caracteristici imuabile. Cum Insa realitatea contrazicea
aceasta imuabilitate, autorii definitiilor au ajuns sa restrIngd notiunea de popor" la acea parte a
tdranimii care in perioada cercetatd de ei se dezvolta Intr-un ritm mai lent si care, din aceasta
cauza, le dadea impresia ca duce o viata constants, lipsita de prefaceri. Cintecul popular
scria I. Diaconu pleacd din obstea rurald rdmasa Lira abatere pe deplin.ln cadrele sufletesti
primitive" $.
Strdduinclu-se sd Faure din notiunea de folclor" atitt clntecul muncitoresc, eft Ti o
paste din aces tardnesc protestatar, In care se manifestil puternic dorinta poporului de parti-
cipare la faurirea propriei sale istorii, D. Caracostea a netezit calea concluziilor reactionare
despre pretinsul anistorism" at poporului rornln 5i marginita sa receptivitate carturdreascd".
Cu toate aparentele divergente de pareri dintre D. Caracostea si I. Diaconu, primul sus-
tinInd mitul de pe pozitia freudista tar celdlalt de pe pozitia mistico-religioasa, concluziile for
se Intllnesc pe aceea5i pista gi aceasta se observa In special In consideratiile asupra notiunii de
,,popor" si folclor", In atitudinea ostild lap de folclorul progresist.
Aceeasi eroare a atribuirii unui caracter constant vietii 5i culturii tardnesti se afla si la
baza definitiei data folclorului de A. Gorovei. ... Stiinta sateanului nu-i variabild" scrie
el ceea ce crede el astAzi despre creatiunea lumii.... au crezut ai mosii 4 strdmosii lui, cu
mii Si mii de ani In urind" 4. Aceasta stiinta constitute pentru A. Gorovei elementul constant
al vietii nationale" 5, patrimoniul, pe care accepts sa -1 numeascd folclor", cu conditia ca el sa
ramind nealterat de influenta civilizatiei si a culturii cArturdresti" 6.
In ciuda contributiilor sale valoroase in ce priveste colectionarea unor genuri de folclor
literar, A. Gorovei lunecii la un moment dat sub influenta conceptiilor diversioniste-etniciste gi
afirma In mod eronat ca patura oraselor, din punct de vedere folcloric, nu poate fi considerate
ca popor rominesc" 7. Consider Ind, Lira nisi un temei, orasul strain din punct de vedere national,
condamnd venirea taranilor la oras, numindu-i cu inversunare dezertori ai satelor".
WA de ce cintecul muncitoresc nu $i -a putut afla cercetarea decit In regimul actual.

Pentru a putea elucida problemele de cercetare ale folclorului muncitoresc o conditie

esentiald este aceea de a trata In mod stiintific notiunile de popor" $i folclor".
Din moment ce poporul" este creatorul Ti detindtorul folclorului, folclortstica trebuie sa
aibd In vedere totalitatea paturilor sociale ce II compun, sa tuna seama in permancntd de trans

3 I. .Diaconu, Reflexiuni despre cinlecul,si versul popular, Ellmos", Focsani, 1946, p. 142.
6 A. Gorovei, Nofiuni de folclor, Bucuresti [1932], p. 8.
5 Idem, p. 38.
6 Idem, p. 8.
4 Idem, p. 45.

www.dacoromanica.ro
3 NOTE $1 RECENZII 499

formdrile ce au loc in sinul poporului ¢i sa observe consecintcle pe care aceste transformers

le au asupra evolutiei folclorului. Altfel ea riscd sa piarda din vedere fenomene importante
ale folclorului, ss piarda legatura cu viata folclorice contemporana si, In ultima instanta, sa se
transforme lntr -o stiinta a trecutului.
intelegind folclorul ca o categoric istoricA ne vom indrepta atentia catre materialul de-
tinut de elementele reprezentative pentru clasa sau grupul social pe care vrem s3 -1 cercetam,
In perioada istorica respectiva. Dad pentru folclorul taranesc al perioadei precapitaliste figura
reprezentativa era aceea a tdranului iobag, tinut In Intunericul exploatdrii pc care nu o mai
putea rabda, pentru folclorul muncitoresc reprezentativ este muncitorul inaintat, constient de
apartenenta sa de clasa.
Folclorul trebuie lnteles ca o unitate inlauntrul careia au loc o serie de procese dialectice.
Ca orice organism viu, folclorul, concomitent cu crearea de not celule tinere, generatoare, vile
leapadd pe cele moarte, de care nu mai are nevoie. Acumularea bagajului de cunostinte folclorice
se produce concomitent cu selectionarea lui de catre colectivitate, conform nevoilor, conceptiilor
si gusturilor ei in perioada istorica data. Procesul de acumulare selective este un procesactiv (le
respingere a elementelor depasite, necorespunzdtoare .criteriilor dupa care se conduce colectivi-
tatea In perioada istorica respective si de asimilare a materialului corespunzator.
In creatia popular!, in procesul complex de transformare a ei, pastrarea cu grija a mos-
tenirii artistice formeaza o unitate dialectic! cu dezvoltarea ei creatoare" B.
Concomitent cu procesul de acumulare selectivA a bagajului folcloric din folclorul in
circulatie are loc procesul de creatie folclorice. Colectivitatea, prin reprezentantii ei Inzestrati co
capacitate de sinteza artistic!, transformfi In imagini artistice, specific folclorice, impresiile
capiitate din realitatea inconjuratoare.
Interactiunea dintre procesul de acumulare selective ¢i procesul de creatie se manifest!
pe mai multe planuri si in mai multe chipuri. Unul dintre aspectele cele mai importante ale
acestei interactiuni 11 constituie raportul dintre individual si colectiv. In folclor, acest raport
se manifests aidoma cu acela care are loc In viata de toate zilele a poporului In transmi-
terea experientei de viata. Cintecele, la fel ca ¢i experienta, cunostintele, parerile individului
slut- absorbite In bagajul de cunostinte al colectivitAtii, iar in acelasi timp bagajul de coups-
tinte al colectivitAtii devine un bun al fiecaruia dintre membrii sai.
Aceasta transmitere reciproca de bunuri spirituale Intre individ ¢i colectivitate se produce
tot printr-o acumulare selectivd.
Contributia creatoare individuald Inca nu este populara in momentul In care a avut roc
actul creator, ci de-abia atunci dud ea a fest Insusita de colectivitate ca un bun comun, cores -
punztnd necesitatilor acesteia. Paternitatea contributiilor, chiar aloud dud se cunoaste pentru
Inceput, se pierde pc parcurs, de obicei. In cadrul procesului frecvent de transmitere variata a
productiilor folclorice se manifest! contributia creatoare a indivizilor, din care rezulta carac-
terul colectiv al creatiei folclorice. Caracterul colectiv al procesului de creatie folclorice este Ins!
numai unul din aspectele caracterului colectiv al folclorului. Elreprczinta una din cele mai free-
vente forme de viduire a folclorului, dar nu forma exclusive si de accca nu poate condi/lona
autenticitalea folclorului. Caracterul colectiv at folclorului se raporteazd la modal de tnsusirc a
folclorului ca un bun colectiv si individual In acelasi timp. Aceasta este caracteristica esenfiald a
folclorului, ea confers atributul de popular" unit! produs artistic.
Folderol ca bun al unei anumite colectivitati nu trebuie inteles ca un fincinen Inchis,
desprins de fenomenele InconjurAtoare, fenomen In care evolutia se produce numai prin inter-
actiunea laturilor interne desi, evident aceasta reprezinta factorul principal al evolutiei sale.
8 M. Pop, Tradifie fi innoire, Analele Universitatii C. I. Parhon", seria sl iinte seciale,
filologie, anul VIII, 1959, p. 39-49.

www.dacoromanica.ro
500 NOTE SI RECENZII

Forte le interne de acumulare selective $i de creatie in contactul for cu fenomenele inconjuratoare

actioneaza asupra for In acelasi mod dialectic, acumulind Intr-un mod selectiv si creator produ-
sele fenomenelor inconjuratoare ¢i furnizind la rindul for elemente proprii, care sint supuse
unui proces asemanator acolo uncle ajung. Asemenea interactiuni se produc intre folclorul di-
feritelor regiuni, intre folclorul satesc ¢i eel orasenesc, Intre folclorul tarilor 1nvecinate etc.
Madar pentru ca un anurnit produs folcloric sd fie asimilat de o colectivitate, apartenenfa
individului creator sau transmifdlor la acea colectivitate nu este o condifie absolutd. Unicul criteria
dupd care colectivitatea t§i Insufeqte un produs artistic este acela ca produsul respectiv sd corespurald
concepliei, necesitd(ilor §i gusturilor sale.
In virtutea conditiilor istorice de dezvoltare a socictbtii, s-au format doua traditii de
cintece deosebite din punct de vederc stilistic : cea taraneasca ¢i cea oraseneasca ..." 9. Un lucru
asemanator afirma si Bela Bartok. In genere, marele public, ardta el 10 isi inchiptiie ca
muzica popular% a unei tari este ceva omogen, unitar, ceea ce Insa nu este citusi de put.in conform
en realitatea. Muzica popularA se compune din doua feluri de material. Until din elementele
sale componente este muzica cults in stil popular, cu alte cuvinte muzica popular% oraseneasca,
celalalt element component este muzica populara sateasca, adica muzica taraneasca. Cel putin
asa stau lucrurile In Europa rasariteana, pe teritoriul ce ne intereseaza in priniul rind".
Luind drept caracteristica principals a muzicii populare orasenesti faptul ca de cele mai
multe orl ea se afla, pentru inceput, consemnata in scris, B. Bartok o denumeste muzica cults
in stil popular". (De fapt observatiile lui s-au limitat la muzica raspindita in special de lautarii
orasenesti). Aceasta este insa numai una din formele de manifestare ale clntecului popular orb-
senesc, foarte frecventb dar nu si obligatorie.
Desigur, muzica popular% oraseneasca nu este nici ea omogenb. Traditia populara or' -
seneasca s-a format pe terenul unei intrepatrunderi de surse diverse ce difera in dependent%
de conditiile istorico-sociale de la perioada la perioada si de la tarn la Cara. Diversitatea
surselor nu ImpiedicA insa existenta unor trasaturi comune in modul de vietuire a folclorului
orasenesc.
Retinem caracteristica facuta de catre Bela Bartok folclorului orasenesc cu- scopul de a
sublinia faptul ca uncle din trasaturile procesului de creatie ¢i circulatie ale clntecului munci-
toresc cercetat de not rezulta a fi caracteristici comune clntecului popular orasenesc in general.
Observam ca anonimatul gt transmiterea vadat% shit prezente $i aid, dar intr-o masura mai mica
decit In folclorul taranesc. Melodiile sint create, de regula, pe o singura voce. Tiparul nu este
exclus, dar el nu impiedica circulatia orals.
Aceste caracteristici rezulta inevitabil din modul diferit de viata al populatiei orasenesti
fag de aceea sateasca. Contactul mai strins al orasanului cu literatura culta face ca aceasta,
In masura accesibilitatii ei, sa intre ca parte component% in bagajul de cunostinte al colecti-
vitatii, alaturi de folclorul satesc adus In oras de jaranii proletarizati si de lautari, alaturi de
ariile de opereta ¢i cupletele difuzate de pe scenele teatrelor, alaturi de cintecele de tot felul,
raspindite prin radio, discuri ¢i cinematograf.
Cintecul muncitoresc reprezinta o parte component% a folclorului orasenesc. Consideram
cintec muncitoresc acel clntec al carui continut este legat de framintarile ¢i nazuintele munci-
torilor in perioada istorica data $i care de aceea este treat sau insusit de colectivitatea munci-

9 Din scrisoarea de raspuns a folcloristului sovietic F. A. Rubtov, din 21 nov., 1962

la Intrebarile puse de autoare.
10 13. Bartok, Ce este muzica populard 7 (Conferinta tinuta la Budapesta In 1931), citat
din B. Bartok, Insemndri asupra clntecului popular, cu prefata de Z. Vancea, ESPLA, 1956,
p. 17.

www.dacoromanica.ro
5 NOTE $i RECENZII 501

toreasca ca un bun comun. In cintecul prerevolutionar, adica in acel cintec, In care muncitorul
constata greutatile vietii sale, fara a manifesta Inca o constiinta de class, gasim o prepon-
derenta a imaginilor artistice leanest!. In perioada de organizare a proletariatului, a dezvol-
tarii constiintei sale de class se nalte cintecul muncitoresc revolutionar, In care se exprima
din ce in ce mai clan ideologia clasei muncitoare, ideologia marxistA. In creatia acestor cintece
se manifesta o caracteristicA a folclorului orasenesc In genere si anume o Impletire a surselor culte
cu elemente ale folclorului taranesc. Raportul dintre izvoarele orasenesti $i cele taranesti in
cintecul muncitoresc este determinat de factori social-istorici si se schimba de la perioadA la
perioada si de la tea la Cara. In cintecele noastre revolutionare gasim o frecventA folosire a
procedeelor populare de creatie si de asemenea forme populare de circulatie a acestor eintece.
hare acestea se numarA : potrivirea textelor pe melodii cunoscute, uneori din repertoriul
de originA sateasca, reluarea unor cintece legate de anumite evenimente si adaptarea for la event -
mente similare, varierea melodiilor In special a textelor (modificarile textelor cuprinzind
Intreaga gamA de posibilitati, de la simple variatie Ora la noua versiune), circulatia in cea mai
mare parte orals, frecventul anonimat etc.
In virtutea caracterului internationalist al miscarii muncitoresti, In Cara noastrA, prole-
tariatul si-a Insuiit o serie de cintece de circulatie internationals, uneori traducindu -le, dar de
cele mai multe on adaptindu -le texte noi. Datorita acelorasi Imprejurari gi unele din cintecele
noastre muncitoresti revolutionare au trecut granite.
Miscarea muncitoreasca s-a Ingrijit de rAspindirea cintecelor revolutionare prin publicatii
si diverse alte mijloace, dar conditiile grele ale muncii ilegale si semilegale au determinat pre-
ponderenta circulatiei orale a cintecelor revolutionare si prin aceasta $i a anonimatului. Datorita
aceluia!i fapt In creatla de cintece muncitoresti revolutionare s-a folosit larg potrivirea textelor
pe melodii cunoscute, uneori pentru a camufla cu mai mult usurinta continutul revolutionar
al textelor.
Mader, cintecul muncitoresc revolutionar constitute o parte componentA a folclorului
muncitoresc si se inglobeaza In folclorul orasenesc. In cadrul orinduirii burgheze cintecul munci-
toresc revolutionar reprezinta pozitia cea mai Inaintata din punct de vedere al continutului
progresist al folclorului, exprimind ideile cele mai Inaintate ale societAtii. Prin aceasta el devine o
parte components a culturii socialiste.
EUGENIA CERNEA

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 SUIERA5UL DE CUCUTA

Romtnia este una din llrile care pAstreaza In practice muzicala populara un numlr foarte
mare de tipuri §i formatii instrumentale diferite. De accca, poate, nu e IntImplator cl cea
de-a XII-a conferintA a CONSILIULUI INTERNATIONAL DE MUZICA POPULAR
tinuta la Sinaia, In vara anului 1959, a avut ca tematica principal) organologia popular). Discu-
tiile purtate pe marginea comunicarilor ft referatelor prezentate au reliefat cfteva probleme de
Insemnatate deosebitA, dintre care tinem sä subliniem : cercelarea istoricit a instrumentelor
populare, rolul for to dezcoltarea muzicii populare (influentele reciproce dintre posibilitatile instru-
mentului §i structura melodiei, dintre stilul instrumental §i cel vocal), precum §i studierea for
nemulocila to cadrul cerceldrilor de teren 1.
Pe plan international aceste probleme slut cercetate destul de sporadic, fiind substituite
cu descrieri morfologice, urmArirea circulatiei instrumentelor sau a rolului for In manifestarile
cu caracter ritualmagic. La not studiul instrumentelor muzicale populare a cunoscut In anii
Republicii o Inflorire fAra precedent, concrelizata In lucrAri valotoase asupra unor instrumente
de...baza, a unor stiluri de acompaniamcnt §i mai ales In tiparirea unui tratat de organologie
populara contributie de seam) In cercctarea problemei clasificArii §i tipologiei instrumentelor
muzicale 2.
BogAtia de tipuri §i variants instrumentale amintile la Inceput, ofera un amp larg de
studiu, cuprinend aspecte legate de tematica principal) a cercetArilor de folclor actuale. Un
aspect de acest fel este dainuirea unor instrumente muzicale rudimentare. Cercetarea istorica a
acestora §i mai ales analiza materialului sonor realizat cu ajtilorul tor, pot contribmi la cunoa§-
terea raportului dintre tradilie §i contemporaneitate In folclor §i a evolutiei muzicii pe teritoriul
(Arii noaslre.
In cursul cercetarilor de term efectuate anul trecut de calre un colectiv al Inslitutului
de etnografie §i folclor e, In zona nordica a Olteniei sub-carpatice, a fost Inregistrat un document
muzical a calla semnificatie am considerat-o demnA de relevat. Este vorba de a§a-nurnitul §uerat

1 Miltai Pop, Conferinta internationald de folclor de la Sinaia, Revista de folclor", 1959,

nr. 3 4, p. 91.
2 T. Alexandru, Instrumentele muzicale ale poporulut romln, Bucurelti, 1956.
2 Colectiv condus de prof. univ. M. Pop §i format din M. Kahane, A. Giurchescu,
S. Golopentia, C. Georgescu, I. Hertea. cercetatori ; C. Popa, operator film §i Gh.
Rusu, tehnician.

www.dacoromanica.ro
504 NOTE $1 RECENZII 2

In cucuta" cules de la colectivista Maria D. Dirnu, In vIrsta de 62 ani, din Alimpesti, raionul
Gilort 4.
Cucuta, din care se face fluierul, este o plant% erbacee din familia umbeliferelor (Conium
maculatum) raspIndita (prin locurile parasite) de la zonele de cimpie pins la cele de munte.
Radacina, frunzele si fructele ei contin alcaloizi folositi in medicina Inca din antichitate 6. Tul-
pinele ei (lemnoase, cu striatie fins, cilindrice st segmentate, atingind .pins la 2,5 m Inaltime)
au putut inlocui cu succes trestia, In confectionarea unorinstrumente muzicale de suflat. Termi-
nologia dialectala a plantei (bucinis, bucen, duddu, dudoi) 8 atesta cu prisosinta acest lucru :
bucin, bucen, sint variante dialectale pentru denumirea buciumului, bucina fiind si numele
unui tip de trompeta romana; iar dudd, dudoi, sint denumiri dialectale pentru corn sau goarna
dupa cum duda In limbile slave desemneaza tot un instrument muzical de suflat, de obicei cim-
poiul. De altfel, confectionarea fluierelor din tulpina de cucuta este consemnata si In textele
clasicilor latini. La romani, cicuta avea pe IWO semnificatia de planta veninoasa sau otrava si
pe aceea de fluier, teava 8; §i la not faptul este bine cunoscut dar destul de rar consemnat 9.
Ii IMIlnim mai cu seams In folclorul copiilor :

Bucinis,
Bucinis
De unde venisi?
Ia ie5i din gradina
Ca sa-mi faci dudina
Dudina cu dop
Goals la mijloc to
Denumirile fluierului de cucuta Intilnite de not sint urmatoarele : §uieraN fluier, telincd,
trtscd, dudind 11.
Alcatuirea rudimentary ii situeaza printre cele mai vechi tipuri de instrumente muzicale
de suflat : un simplu tub cilindric astupat la unul din capete (pastrInd nodul" tulpinii). Di-
mensiunile lui shit variabile, In limitele unui Intrenod de maxima lungime, adica aproximativ
8-25 cm, diametrul interior fiind de 1-2 cm. Are deci, din punct de vedere acustic, o capacitate
de cca. 3 armonice naturale impare ; posibilitatile sporesc atunci cfnd i se adauga orificii
laterale 12 sau clnd ambusura este ingenios exploatata. Ambusura la instrumentul nostru este
intermediary Intre ambusura tilincii obisnuite (cu marginea subtiata circular) $i aceea a flau-
tului a bec" : capatul fiber e retezat oblic pe doua pante inegale (fig. 1). Aceasta Imprejurare
fnlesneste dirijarea coloanei de aer (emisa de buzele sprijinite pe una din pante) catre mar-
ginea opusa a celuilalt versant (asemanatoare limbii" de la ambusura cu dop), pentru a 'ultra

4 Fenomenul, astazi In disparitie, pare sa fi fost bine cunoscut de generatiile prece-

dente, In toata zona : inf. M. Dirnu a Invatat suieratul de la o fats de pe Ia Seciuri", iar
inf. E. Coconu, tot din Alimpesti, spune ca 1-a adus o fat./ de la Parau" (C.I.E.F.).
5 La Grande Encyclopedic, vol. XI, p. 380.
6 Z. C. Pantu, Plantele cunoscute de poporul romtn, Bucuresti, 1906 ; A. Gorovei si
M. Lupescu, Bolanica poporului romtn, Falticeni, 1915, 5i diverse dictionare.
7 T. Alexandru, op. cit., p. 39, 44.
8 Ch. Daremberg, Ed. Saglio Dictionnaire des antiquitis grecques et romaines, vol. IV,
2, p. 1599 si vol. I 2.
9 T. Pamfile, Jocuri de cop ii din satul Tepu, Bucuresti, 1906, p. 67; A. Gorovei, op,
cit., p. 152.
" Citat dupa Em. Comisel, CIntece gi jocuri din folclorul copiilor (mss), p. 102, inf. D umi-
tru Petcu 35 ani (1940) orig. Cimpofeni, rn. Tg. Jiu.
11 T. Pamfile, op. cit., p. 68 ; A. Gorovei, op. cit., p. 152, A.I.E.F.
12 T. Pamfile, op. cit., p. 68. Autorul pomeneste si de variante cu orificii laterale, ale
acestui fluier precum 51 de o variants pseudo-instrument.

www.dacoromanica.ro
3 NOTE Si RECENZII 505

in vibratie. Inegalitatea pantelor ofera astfel doud lungimi diferite ale tubului, avantaj similar
caul of erit de un eventual orificiu lateral situat aproape de extremitatea inferioara. Acest
tip de ambusura este foarte putin obisnuit 13, nu 1-am putut gasi In forma identica declt la unul
din fluierele negrilor n'gapu (Africa) 14.
Elementele consemnate Ora acum apropie fluierasul de cucuta de tipul de fluier cunoscut
4a not sub numele de Wilma 16, cu care e -posibil sa se fi confundat Intr-un trecut Indepartat.
Amintim ca tilinca este un cilindru liber la ambele capete, caruia In timpul cintatului i se acopera
Ti descopera extremitatea inferioara cu ajutorul degctului
aratator ; suierasul ar putea fi socotit deci o Path" a tilincii.
Instrumentele muzicale de acest tip au o existents de
milenii alit pe teritoriul tariff noastre 16 eft si pe cel al Asiei,
Africei, Americei Centrale, Oceaniei ", aparitia lui fiind
legata de dezvoltarea vietii pastorale. Legendele antice
despre inventarea fislulei (syrinx monocalam sau monaul)
adica a fluierului simplu dintr-un singur tub de trestie, de
catre doi eroi traci Ronax si Seutes din tribul Moesilor si a
-syrinxului policalam de catre Marsyas ori Silenus nume
legate tot de traditia traca aratA predominarea acestor
Instrumente muzicale pastorale la traco-gell. Cind diferentie-
rile de class se vor adInci In statul sclavagist, aceste instru-
tnente vor ramIne ale poporului de jos In vreme ce lira si
chitara vor Insoli mai mult viata culturala a claselor avute12.
Intrebuintarea muzicala a fluierului de cucuta o
Intlinim astazi In jocul yi clntecele copiilor. Accasta se In-
tImplA mai ales cu prilejul pazirii vitelor la pasune. Este
posibil ca Intr-un trecut foarte Indepartat, alegerea cucutei
pentru confectionarea fluierului sa fi implicat si un sens
utilitar-magic (fenomen caracteristic pentru mentalitatea
primitiva) 19. A§a de pilda, dupa vechi credinte populare, Fig. 1
umbra cucutei §i buruieni§ul In care cre$te este un loc prefe-
rat de $erpi 20 (probabil prin asociere cu veninul plantei I ?). Faptul ca In descintecele de
carpe este frecventa urmatoarea imagine :
Pasarica mistrue
Pe bucin sa sue
Soarele a rasarit
erpele-a murit 21 (s.n.)

13 Este ignorat $i de lucrari ca C. Sachs, History of Musical Instruments, New York,

1954 ; sau W. Heinitz Instrumentenkunde, Potsdam, 1934 (care publicil un tabel detaliat at
tuturor tipurilor (le fluiere si flaute).
14 cf. A. Schaeffner, Origines des instruments de musique, Paris, 1936, p. 237, fig. 15 b.
16 cf. T. Alexandru, op. cit., p. 54.
16 R. Ghircoiasiu, Contribufii la isloria muzicii romtnesti, 1936, vol. I, p. 14 (despre un
Sluier de os, de 30 cm, datInd din neolitic) ; Revue Roumaine", 1962/2, p. 178 (despre doua
fluiere de 8,5 cm si 11,5 cm, ornamentate popular, datind din sec. X).
17 (N. Dufourcq) La musique des origines a nos fours, Paris, p. 40.
29 R. Ghircoiasiu, op. cit., p. 47.
19 A. Schaeffner, op. cit., p. 120.
29 A. Gorovei, op. cit., p. 27.
21 G. Tocilescu Materialuri folcloristice, vol. 1, partea a II-a, p. 1143, 1579-1580.

www.dacoromanica.ro
506 NOTE SI RECENZII 4

ne face sa bauim ca suieratului In cucuta i se atribuia puterea de a indepIrta 5erpii veninosi

din preajma vitelor.
Muzica realizata cu ajutorul acestui instrument relevA un mod artistic legat de Incepu-
turile dezvoltdrii limbajului muzical, oferind In consecinta indicatii interesante pentru cunoas-
terea evolutiei folclorului nostru. Consideram necesard, In prealabil, reamintirea citorva trasa-
turi esentiale ale stadiului incipient al gIndirii muzicale 22.
Pe plan instrumental, Ineeputurile muzicii se manifests prin imitarea sunetelor naturii
(pasari, animate, fenomene fizice etc.) In stop utilitar, cu ajutorul unor instrLmente rudi-
mentare Imprumutate arsenalului gospodaresc. Pe plan vocal, prin dezvoltarea latentelor ritmico-
melodice ale limbajului atricular, pe de o parte, tar pe de alta prin copierea formulelor melodice
si a culorilor instrumentale (de tipul vocalizelor, portamentelor, sunetelor scapate, loviturilor
de glota etc.). Concretizarea acestor manifestari fiind semnalele de munca, semnalele vina-
toreoti, pastoresti, de lupta etc. $i incantatiile magice, pantomima sau dansul. Acest stadiu se
caracterizeaza din punct de vedere melodic mai Intii prin nesiguranta Inaltimii sunetelor, apoi
prin fixarea unuia sau a doud sunete pur muzicale in jurul carora vor oscila altele apropiate sau
foarte Indepartate, cu inaltime difuza (diferite sistcme bicordale, tricordale, tetracordale).
Nimic nu putea contribui mai lesne la disarea macar a unui singur sunet pur muzical" 28
cleat un instrument muzical de sprijin etalon" cum era simplul tub de trestie sau
monocordul (arcul muzical).
Intr-o situatie similara se afla §i instrumentul de care ne ocupam. Exemplul care urmeaza
este realizat prin imbinarea vocii cu instrumentul In asa chip theft timbrul for aproape
se confunda : sunetele sol sint emise de fluier iar celelalte sint intonate cu vocca, In falset
mg. 2649 u Tr. I. Hertea
Culeg. M. Kahane
C. Georgescu
1. Hertea

P= 304 A B

o 1 o 2' ; p
B B

22 W. Wiora, La musique a l'epoque de la peinlure paleolithique, In Journal of. I.F.M.C.",

vol. XIV (1962), p. 1 -3; H. I. Gruber, Isloria muzicii universale, Bucuresti, 1963, vol. I,
p. 8- 15.
23 R. Ghircoimiu, op. cit., p. 15.

www.dacoromanica.ro
 NOTE F. RECENZII 501

var. 1, 2, b. I
I tr I
Yn felul acesta vocca devine o prelungire a instrumcntului, o compensarc a resurselor
minime de care acesta dispune. Sunetele intonate vocal se dcosebesc de sunetul instrumental
prin caracterul fluctuant al inaltimii for (do, fa, sibemol) Para a procura tusk o detasare transanta.
Facind abstractie de sunetele fluierului, observam ea celelalte sunete nu se inlantuie
tntr -un contur melodic coerent, conform gindirii muzicale respective. Nu avem de-a face, prin
urmare, cu o melodie Insotita de o pedala ascunsa, ci cu conturul zigzagat al unei singure linii
melodice.
Un element expresiv Ii organizator de mare importanta 11 constituie aci ritmul.
Duratele de baza sInt : optimea, ce se releva ca unitate, Si patrimea. Acestea se cupleaza
binar alcaluind serii, catalectice, de cite 8 optimi : A (combina(ie de optimi) pi B (combinatie
de optimi cu patrimi). La rindul lor, seriile se imbina In strofe" asimetrice, dupa cum urmeaza
A B BB; I I :AB: BBB; iI :AB: !I B ;
II
II AB: II B;II AB: II B; AB Et
Palrimea de la sfirsitul seriei B are permanent tendinta de a se lungi peste pauza vecind,
din necesitatea potrivirii cu dimensiunile seriei A.
Exemplul nostru se incadreaza deci sistemului ritmic autonom descoperit si demonstrat
de C. Brailoiu In lucrarea sa intitulata : Le ryllune enfantin 24.
0 particularitate relevanta a sistcmului este aceea de a ramble strict idenlic cu sine"
alit pe intinsul Europei eft $i In Africa sau Oceania, indiferent de natura limbilor respective 25.
Aceasta 11 determine pe C. Brailoiu sa-si exprime indoiala serioasa (...) in ceea ce priveste
natura infantild" a sistemului. In el se Incadreaza perfect si cintece de munca, piese narative,
rituale, magice etc. din Brazilia, Senegal, Taivan sau Bosnia, toate apartinind repertoriului
oamenilor maturi 28. Explicatta acestei particularitati nu poate fi insa una singura. Ea include
alit determinantele structurii psihologice a copilului, indiferent de rasa, cit. si posibilitatea
mostenirii" unor vechi manifestari rituale ale maturilor (similare nivelului intelectual res-
pectiv) sau poate sta marturie a felului in care religia, la originile sale, a putut amesteca jocul
cu ritualele" 27. Cert este ca $i in folclorul nostru se pot constata ambele aspecte, dupil cum in
repertoriul copiilor se intllnesc si manifestarile artistice vii, contcmporane ale oamenilor maturi.
Vom da un exemplu cc se leaga stens de obiectul cercetarii noastre.
Haulitul" sau chiotul ca pe deal", expresie a entuziasmului in fata naturii SI In acelasi
Limp mod de semnalizare la marl distante, este frecvent In folclorul oltenesc, Insotind chiar gi
doina sau cintecul de joc. In el se regasesc parcel urmele unor semnale ciobanesti din bucium
(de astfel ambele versante ale carpatilor sud-vestici atesta o intense activitate pastoreasca).
Haulitul apartine In egala masura si repertoriului copiilor, primind adesea denumirea de agu-
guit" p1 tradind evidente similitudini cu sistemul ritmic pomenit mai Inainte. Informatoarea
Elena Coconu, de 60 de ani, tot din Alimpesti, raionul Gilort, descrie astfel luieratul in cucuta

24 Les colloques de Wegimont(1956), p. 64 96.

25 Ibidem, p. 66.
26 Ibidem, p. 65.
27 A. Schaeffner, op. cit., p. 108.

www.dacoromanica.ro
508 NOTE 51 RECENZII

,,jera un sujeras, asa ... sl sa aguguja din gtt, haulit ...". Si intr-adevdr, haulitul Mariei Dirnu,
Inregistrat cu a celasi prilej, se lnrudeste prin structura sa ritmico-melodicA alit cu suieratul to
cucuta cit si cu repertoriul general de cIntece Si jocuri ale copiilor.
Tr. I. Her(.ea
mg. 2649 r
Culeg. M. Kahane

,MII
C. Georgescu
I. Hertea
As224

1 1,.
,B
MIl Mill
1M.
11
...."-1
/RIM Mr- iJ
1, 1.--.011 mr
141 UM, IMP-1KJI

E - gu le - le we to duci ? E_L-__go le - le do - pa curev,4

E - gu le - le mer' if ANA E gu le le no vreau test.

E - _gu - E - get - i , E - gu le - le E - gu - a.

Rezumam, in concluzie, principalele trasaturi ce atesta o mare vechime manifestarii

muzicale cercetate : I. Din punct de vedere organologic : 1). Simplitatea corpului sonor ;
2). Tipul ambusurei ; 3). Alegerea materialului de constructie (In asa fel incit sa necesite orcit mai
sumara prelucrare); 4). Slaba exploatare a resurselor sonore potentiale : 5). Asocierea vocii cu
instrumentul, In scopul imitarii unui timbru instrumental (ca in cazul asocierii cu un pseudo-
instrument) ; 6). Emisie vocals de tip instrumental. II. Din punct de vedere ritmico-
melodic : I). Sistem ritmic infantil ; 2). FluctuatIa 5i caracterul ambiguu al inaltimii sunetelor
intonate cu vocea ; 3). Frecventa salturilor marl in cadrul ambitusului de oclavd.
Suieratul in cucuta, as emenea altor fenomene pe care le vom releva cu un prilej viitor
(d. p. cercetarea variantelor unui instrument de percutie : daireaua), atesta, prin urmare, ve-
chimea manifestarilor muzicale pe teritoriul tarn noastre si totodatA scoate In evidenta bogata
fantezie creatoare de care da dovada poporul nostru.
IOSIF HERTEA

www.dacoromanica.ro
CITEVA OBSERVATII ASUPRA STILULUI IN JOCUL POPULAR ROMINESC

Elementele morfologice in dans slut indisolubil legate de desfavurarea lui. Prin formatie,
componentA, tinuta jucatorilor, structura vi succesiunea figurilor, miscAri, formule ritmice etc.
un anumit dans ivi capata tiparul lui bine definit.
Elementele stilistice dimpotrivA ilustreaza nuantele care pot interveni In interpretarea
diverselor aspecte morfologice de care inoivizi vi grupuri diferite. Piesa coregraficA trece astfel
prin filtrul personalitAtii executantilor Wind de fiecare data o expresie noun creatiei artistice.
Este desigur greu de formulat o definire a stilului In dans. Obiectivele noastre s-au limitat
la Incercarea de a percepe diferentele care exists Intre diferitele zone coregrafice din tail din
acest punct de vedere. Cercetarile an urmArit astfel mai multe grupuri folclorice, cAutind sA
determine at mai precis ceea ce le caracterizeaza In maniera de interpretare a dansului popular.
Yn procesul de lucru ne-am folosit de urmatoarele procedee :
a) S-au facut five de observatie pe teren la orice ocazie de joc dind calificative pentru
executarea fiecArui element. .
b) S-au analizat filmele din arhiva Institutului de etnografie vi folclor.
0 S-au audiat Inregistrarile cu joc vi strigaturi.
Deocamdata procedeul cel mai utilizat In cercetArile noastre a r5mas observatia directs ;
firelte cA pe masura ce se vor perfeciona mijloacele tehnice, filmul va trece pe primul plan. De
asemenea, s-a propus folosirea unor aparate speciale care sA poata reda matematic cele mai mid
nuante. Pentru moment ne aflam Inca In faza experiment5rilor; se poate spune InsA ca acestea
ne vor servi ca punct de plecare pentru viitoarele cercetari.
Prima noastrA preocupare a fost aceea de a fixa categoriile de elemente stilistice care
trebuiau analizate. Lipsa unor studii speciale In acest domeniu a ingreuiat mult lucrul. Numeroa-
sele observatii fAcute pe teren ne-au permis sA comparAm gradul de variabilitate al fiecArui
element. Astfel am reuvit sa ajungem la concluzia ca ar trebui studiate urmatoarele categorii
de elemente :
1. Miscarea generalA a grupului.
2. Miscarile de picioare ale indivizilor.
3. Miscarile altor segmente ale corpului.
4. Varietatea de interpretare In cadrul grupului.
5. Exteriorizarea afectiva.
6. Dinamica.
SA examinAm acum pe scurt continutul fiecArei categorii precum vi mijloacele de analiz4
oosibile.

www.dacoromanica.ro
510 NOTE $1 RECENZII 2

In privinta miscarilor grupului stnt de observat : spatiul care este folosit In desfasurarea
dansului si tempoul In care slut executate aceste evolutii. In jocurile din clmpia Dunarii de
pilda, In special cele oltenesti, grupul care joaca se deplaseaza prin miscari ample In toate direc-
tiile pe care le impune mersul jocului. In alle regiuni ca de exemplu Transilvania de sud, spatiul
parcurs este mutt mai redus ; grupul se misca discret, figurile executindu-se aproape pe loc.
far in cazurile and jucatorii ocolesc Intreg spatiul de joc aceasta se petrece fntr -un Limp foarte
lung. Miscarea In spatiu ar putea fi stabililft cu mai mulls precizie prin ajutorul unui ecran
gradat, pe care s-ar desfasura filmul.
Pentru a determine viteza de executie, adica tempoul, s-au audiat Inregistrarile de me-
lodii cu pasi folosindu-se metronomul. Se observa, in genere, ca jocurile din valea Dunarii se
caracterizeaza printr-o viteza medie mull mai ridicata : In Oltenia se remarca de asemenea o
importanta crestere a tempoului spre sfIrsitul jocului, pe cfnd de exemplu la Briul ardelenesc,
joc cu caracter de virtuozitate st deci de cresterea intensitatii spre sfirsit, viteza medie creste
prea putin.
Migartle de picioare reprezinta o categoric importanta printre toate elementele luate
in studiu, datorita preponderentei for In jocul romfnesc. Aid slut de luat In considerare forta,
amplitudinea si Inaltimea pasilor.
Pentru determinarea fortei am utilizat Inregistrarile de melodii facute In timpul jocului,
stabilind In timp procentul batailor. Deocamdata nu avem la dispozitie mijloace de masurare
mai precise, totusi se preconizeaza folosirea unui aparat special de masurare a intensitatii vi-
bratiilor produse de pasii batuti. Desigur ca si structura jocului Isi are importanta sa, uncle avind
figuri cu bath!, altele nu; ceea ce trebuie luat In considerare la fiecare caz cercetat este lima
proportia reala de pasi batuti care intervine in timpul jocului. Astfel, se constata, in general,
ca In rcgiunile carpatice creste attt intensitatea eft si proportia de pasi batuti. In acest sens este
dcosebit de ilustrativ jocul din Tara Oasului ; s -ar putea crede ca aci jocul cuprinde multe batai
In structura lui dar de fapt pasii se pot executa si fara batai, care intervin in special in momen-
tele de tensiune ale jocului.
Amplitudinea pasului nu este prea mare In jocul rominesc. Se observa totusi o impor-
tanta diferenta intre jocul din valea Dunarii care se desfasoara cu pasi destul de mari si alte
regiuni ale tarii unde exista tendinta de a reduce dimensiunea pasilor care devin uneori abia
perccptibili.
In acecasi regiunc remarcam cresterea Inaltimii pasului prin balansul frecvent al picio-
rului si chiar dezlipirea acestuia de la sot prin miscari continuu saltate. Ca si la miscarea grupului
se impune aid folosirea unui ecran gradat si pentru masurarea ultimelor doua particularitati.
MiFdrile altar segmente ale corpului. In genere dansul romtnesc se caracterizeaza printr-o
oarecare sobrietate In ce priveste participarea allor segmente ale corpului : capul, bratele si
trunchiul. Desigur ca trebuie exceptale uncle figuri ea ponturile din dansurile fecioresti unde
miscarile de brate fac parte din structura dansului.
Pins acum nu s-a putut observa o diversitate oarecare In miscarile de cap in diferitele
parti ale tarii : se remarca, in general, ca femeia pastreaza o tinuta dreapta a capului pe and
barbatul accentueaza prin anumite miscari caracterul jocului.
Miscarile de brate exceptind legile structurale ale fiecarui joc In parte, tradeaza Jima
felurite maniere de interpretare dupa regiuni. Astfel, se observa ca in valea Dunarii la horn
exista miscari foarte ample ale bratelor. Acelasi lucru se observa si in valea Muresului si In Banat,
desi limita dintre structural si stilistic este uneori greu de intuit. In schimb dansurile din uncle
regiuni carpatice (Marginime, Trei Scaune, Moldova de nord) se caracterizeaza printr-o mai re-
dusa participare a bratelor la nuantarea reprezentarii figurilor.

www.dacoromanica.ro
3 NOTE $1 RECENZII 511

Tinuta corpului In jocul romlnesc este In general sobrd, manifestIndu-se doar cu usoare
Inclinatii ale trunchiului si miscdri de until'. care Insotesc directia pasilor. In Oltenia si Muntenia
corpul I i schimbd mult mai frecvent orientarea uneori prin miscAri foarte brute.
Varietalea de interpretare. Dupa trecerea In revistA a acestor particularitati de executie
de ordin cinetic, vom lncerca ss vorbim si despre varietatea de interpretare In cursul jocului.
Aceste variatii pot fi de ordin structural ; In cadrul unui joc executat de ciitre mai multi insi
se poale de asemenea observa varietatea interpretarii individuale uncle aproape fiecare dintre
jucatori executti dupd voic past de improvizatie momentand, respectind Irma ritmul general.
Unii jucatori au tendinta de all manifesta fantezia prin miscdri de diferite genuri de tehnicii,
altii prin pasi mai schematici care marcheazd ritmul jocului. In acest domeniu posibilitatile
slnt atilt de multiple Inca credem ca filmul le va ilustra mai sugestiv. Observind jocurile de pe-
rechi am putut Inss constata diferenta care exists Intre felul de a juca al bArbatilor si cel al
femeilor. Aceste deosebiri se percep si In maniera de interpretare pe generatii : de la tineri la
btitrIni. Variatia exista peste tot ; ea este Insa sensibil mai mare In uncle zone carpatice.
Exteriorizarea afectivd. Accasta se manifesta prin mai multe mijloace de exprimare :
mobilitalea fizionomiei, participarea prin gesturi, chiote si strigtituri. Ca o caracteristica generald
se poate spline ca In jocul romInesc expresia juditorilor evolueazti de la modul echilibrat la
modul vesel, reflectind o stare de spirit In care nota glumeatd este predominantd. In uncle jocuri
figurative din anumite zone, executantii desftisoard insd un veritabil talent actoricesc revelind
posibilitati foarte variale de nuantare In gama expresivittitii. Am avut ocazia Insti de a observa In
acest domeniu si un gen diferit de exprimare. De exemplu In Tara Oasului In anumite momente
ale desfasurdrii jocului fizionomia juctitorului poate trece brusc de la destinclere la Incordare si
char crisparc.
Dacti mobilitalea fizionomiei este un mijloc important de exprimare, In schimb partici-
parea gestului In timpul dansului este mult mai discretti. Fie chiar In momentele cele mai di-
namice ale unui joc, gestul ramInc sobru, nu devine un factor important de subliniere a momen-
tului culminant. Desigur ca exists gesturi ca ridicarea mtinii la iutirca tempoului, aruncarea
pdldriei sau pocnirea degetelor, dar In totalitate de nu ant semnificative In domeniul exterio-
rizdrii. In acele jocuri figurative pomenite mai sus, gestul joacd Insa un rol de prim plan, merglnd
pind la interpretAri foarte crude.
Printre diversele mijloace de exteriorizare strigatura si chiotele detin un loc insemnat.
Ftird Indoiald ca acestea contribuie la realizarea unei atmosfere de calitate diferita' atlt
dupd continutul for cit si dupd forma de exprimare si emisiune vocalii. Cu totul alts ambiantA
realizeazti de pildd chiotele gradat ascutite ale oltenilor, clntecul duios care Insoteste pasii jucd-
toarelor de pe Tlrnave, sau strigdturile muscdtoare si adescori trufase, crude din MArginimea
Sibiului si Moldova de nord. Tot astfel In Oas tipuritul unit cu schimbarea fizionomiei creeazii
uneori o atmosferd care Iti da impresia ca asisti la un fenomen de totald intcgrare a omului
cu un impuls oarecum independent de vointa lui. Aceastd stare este de alt ordin declt frenezia
cdlusarilor din Arges, aici fiind vorba de un grup sclectionat si profesionalizat.
Dinamica. Plnd acum s-a vorbit de diferitele clemente stilistice nementionind hied rolul
pe care-1 are dinamica In acest complex. In genere, dinamicii i se acorcld rolul de determinare a
intensitatii miscdrii fiind o reprezentare a fortei acesteia. Aceastd caracterizare se refers la
influenta temperamentului si aptitudinilor individuale ale unui jucator care Isi imprima propria
personalitate in executia unui dans, el hotarInd prin dispozitia sau inspiratia sa felul in care va
evolua jocul. Dar In acelas-i timp dinamica depinde si de elementele jocului care dau acestuia un
anumit caracter. Astfel el spare ca o interactiune a celor cloud serii de fapte, determinind in-
tensitatea si calitatea ei.

13. c. 3222

www.dacoromanica.ro
512 NOTE $1 RECENZII 4

In anumite zone, intensitatea, dupe cite ne-am putut da seama, incline spre gradul
viguros ; desigur ca aceasta nu se mentine ci alterneaza cu momente mai calme, de la mijlociu
la redus. Trebuie mentionata gi calitatea acestei dinamici care este In concordanta cu cele oh-
servate la exteriorizarea afectiva, indielnd o manifestare care trece de la echilibrat spre exu-
berant, ca in Oltenia sau la calusarii argeseni, unde virtuozitatea miscarilor de picioare dau loc
la starea amintita.
Yn Romftnia, jocul are in genere un caracter introvertit $i abstract avind calitati de inte-
riorizare ca in Briurile barbatesti, jocurile fecioresti etc. in care executantli se lass purtati de
plAcerea jocului fiind stimulati de ritm Ii muzica, fara vreun substrat erotic. Acesta intervine
la jocurile mixte, la care plaeerea de a juca cu fata este probabil egala cu accea provocata de
complexitatea tehnica a jocului.
Dupa ce am expus principalele objective lb procedee de lucru folosite sa aratam citeva
din rezultatele obtinute in cercetarile noastre.
Deocamdata acestea s-au marginit la citeva zone situate in regiuni coregrafice diferite.
Am ales culegerile din zonele Ilfov, Marginimea Sibiului, Valea Muresului, Tara Oasului. Redam
aci principalele caracteristici ale slilurilor respective.
Zona Ilfov. Deplasari In spatiu ample, cu viteza ridicata. Pal de fortA redusa, cu ampli-
tudine mare si inaltime mare, miscarea fiind destul de accentuat saltata.
Trunchiul are ware miscari laterale iar bratele penduleaza puternic in sus $i in jos.
Varietatea de interpretare mica alit de la individ la individ cit lb intre grupele de tineri
$i batrini, barbati si femei.
Fizionomia vesela, gesturi Ii chiote reduse.
Dinamica de calitate exuberanla cu intensitate mijlocie.
Aceste trasaturi sint caracteristice pentru majoritatea zonelor din Valea Dunarii, cu o
deosebila pregnanta in Oltenia ; deocamdata Insa nu sintem in posesia unui material documentar
deajuns de precis pentru a ilustra acest fapt.
Mdrginimea Sibiului. Deplasari reduse In spatiu, cu vileza mijlocie, cu tendinta spre
accelerare.
Pali de ford mare, amplitudine mica si inaltime mijlocie.
Trunchiul si capul au usoare miscari de unduire ; bratele au o miscare foarte redusa.
Varietatea de interpretare mare alit de la individ la individ cit 1i Intre grupele de tineri
5i batrtni, barbati p femei.
Fizionomia destul de mobila la modul vesel, gesturi reduse ; strigaluri Ii chiote puternice.
Dinamica viguroasa de calitate echilibrata.
Acest stil de joc pare generalizat de-a lungul lantului carpatic pe ambele versante, cu
uncle nuantarl.
Valea Mureplui. Deplasari ample In spatiu, cu viteza foarte redusa. Pail de forty mij-
locie, cu amplitudine mare $i inaltime mijlocie.
Trunchiul faro miscari prea vizibile jar bratele cu miscari destul de accentuate.
Varietatea de interpretare mare intre barbati 5i femei. Exteriorizare afectiva redusa.
Dinamica echilibrata.
Maniera de interpretare mentionata pare sa Sc regaseasca in linii marl si In alte parti
ale Transilvaniei centrale §i vestice, de exemplu pe voile Someiului si Tirnavelor.
Oaf. Deplasari reduse in spatiu, viteza mijlocie. Pail de forty intense, cu amplitudine
si Inaltime redusa. Trunchiul $i capul cu miscari verticale de dimensiune mica dar trepidante,
bratele cu miscari mijlocii.
Varietatea de interpretare mare Mtn barbati II femei.

www.dacoromanica.ro
5 NOTE SI RECENZII 513

Fizionomia mobila, cu treceri brute de la modul vesel la modul Incordat, emisiuni vocale
intense.
Dinamicl foarte puternica. Stilul oqan pare sa alba anumite contingente cu acel general
carpatic, exagerIndu-i anumite trasaturi.
Firote, observatiile noastre, pe un numar redus de cazuri, nu ne-au putut duce Inca la
concluzli privind ansamblul jocului rominesc. Deocamdatd, din exemplele de mai sus pare sat
reiasii existenta mai multor stiluri diferite. Ultimele noastre cercetari efectuate In colaborare cut
Centrul de antropologie an permis o largire a orizontului, In sensul ca pentru prima oara s-a,
pus problema relatiei dintre tipul constitutional al executantilor §i maniere de interpretare a
dansului popular, nedepa§indu-se Inca stadiul documentarii.
Modesta noastra Incercare nu are pentru moment alts pretentie dectt de a pune uncle
jaloane pentru viitoarele cercet5ri. Credem Insa ca acestea ar avea o importanta nu numai §tiin-
tifica ci i practica, In sensul ca ar ajuta la valorificarea scenica a dansului popular a carui sti-
lizare de catre Ansamblurile profesioniste a neglijat de cele mai multe on tocmai factorul stilistic
eel mai important pentru o interpretare Intr-adevar artisticil.

EMANUELA BALACII

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 POETICA FOLCLORULUI

Numarul cercenirilor abordind probleme de poetica este Inca redus, datorini caracterului
recent al acestei not discipline lingvistice. Interesul crescind pe care II prezinni rezultatele
obtinute Oita In momentul de fat5 le-a cistigat insa o pozitie solids in 'India preocuparilor actuale.
Volume le Style in Language (ed. de T. A. Sebeok, Alassachussets, 1960, 470 p., publicat cu pri-
lejul Conferintei asupra Stilului, tinute In 1958 la Univcrsitatea din Indiana, Bloomington)
si Poetika (Varsovia, 1961, 897 p., publical cu prilejul conferintei internationalc de poeticit tinute
la Varsovia in 1960) concentreazd orientarile fundamentale in acest domeniu.
Majoritatea cercetatorilor accepts definitia lui R. Jakobson 1, potrivit careia poetica Isi
propune studierea modificarilor pe care le provoacA functia artistica' in structura mesajului verbal.
Spre deosebire de stilisticii, cu care este frecvent asitnilala (stilistica lingvisticil preocupatil de,
folosirea concrela, momentana, a schemelor general-lingvistice de care vorbitorii unei lirnbi,
preconizatil de Bally si elevii sili ; stilislica consacrald studierii limbii unui singer autor, de
cele mai multe on ncglijind cuantificarea care confers precizia indispensabilii unei cercentri
-moderne ; stilistica propunindu-si descoperirca paternitatii controversate a unor texte literare
pc baza analizei cantitative st calitaave a particularitatilor for lingvistice ; stilistica cunoscutil
sub numele de New Stylistics si reprezentata de L. Spitzer, Hatzfeld, Dancaso Alonso si adeptii
tor, potrivit carora stilul de ficcare data unit oglindeste personalitalca scriitorului si poale
fi descris pornind de la intuitie, nu de la stalistica ; stilistica facind corp comun en teoria literara,
care nu se incadreaza In discutia prezenta) 2, poetica analizeaz5 cu preciidere nu stilul specific
unei epoci, unui aulor etc., ci structura lingvislica definitorie pentru un gen literar, asemanin-
du-se din acest punct de vedere rezervele se subinteleg cu vechea retorica. Accentul
cade pe studierea compozitiilor versificate, in care reteaua structurala este mai deasil si mai
vizibilii.
Trilsatura esential5 a functiei poctice a limbajului const5, dupi formula bine cunoscutii a
lui Jakobson, in proiectarea principiului cchivalentei, de pe axa selecti el pc axa combinarii" 3.
Cu alte cuvinte, elementul definitoriu pentru un I ext artistic este figura foneticii, gra-
maticala, semantica (constantil foneticil de timuru manifestalli prin rime, asonanni, ante-
ratie ; constants fonelicil silabica, accentuala etc. care explicit rilmnul, paralelismul, repetarea
unor cuvinte etc.), a carol reluare unificii si organizeaza formal mesajul.

1 Linguistics and Poetics, Style in Language, p. 350 377.

2 V. R. Posner, Linpuistique et 'literature, [in] 31arche Romane 2 (1963), p. 38 56.
3 art. cit., p. 358.

www.dacoromanica.ro
5 16 NOTE $i RECENZII 2

La aceasta se adauga faptul ca suprcmatia functiei poetice asupra functiei referentiale

(de comunicare) nu anihileazd informatia, ci ii imprima un caracter ambiguu, transformlnd sec-
yenta non poetics liniara Intr-o secventa poetics pluridimensionala, in care unitAtile tuturor
nivelurilor intra in relatii (sunet-sens, gramatica-vocabular, fraza-strofa etc.) 4. Un exemplu
de asemenca pluralitate functionala it poate constitui rima, concomitent clement de repetitie
fonetica si de surpriza semantics sau gramaticala, concomitent element demarcativ al versului,
si unificator al intregii poezii etc.
In feint acesta, stilul artistic nu mai spare ca o abatere (ecart") de la norma lingvistics,
sau ca o gramatica cuantificata, ci ca rezultatul convergentei unor tendinte superioare de
organizare formala a mesajului.
In lumina acestor idei, contactul intre poetics al folclor cistiga un interes pe care nu con-
sideram necesar sh-1 mai sublinicm $i, de aceea, vom trece, in rindurile de fats, la analiza cf-
torva aspecte abordate de lucrarile consacrate poeticii folclorului in cele doua volume amintite.
Intrucit discutia nu va fi exhaustivii, enumeram In prealabil articolele, rczervIndu-ne dreptul de a
insista asupra color care ni s-au parut mai interesante din punct de vedere metodologic : P. Di-
nekov, Henomopbte oco6ennocmu noamunu coepemennou napoanoii necuu (487-7500) ;
Jlio6ohtup Ampefttivin, 0 no3muxe 6o4zapcnux necen (501-504) ; Robert Austerlitz, The
Identification of Folkloristic Genres (Based on Gilyak Materials) (505-510); Karel Hofalek,
La realiti sociale et les lois de la construction du said dans la (literature epique populaire (511
517) ; Julian KrzSrzanowski, La poelique de l'enigme (519-524) ; Herbert Peukert, Die Funktion
der Forme( im Volkslied (525-536) ; Stojan Djoudjeff, Vestiges de la Metrique Ancienne dans le
Folklore Bulgare (537-560) 5, Richard. M. Dorson, Oral Styles of American Folk Narrators
(27-51).
Un prim aspect a carui tratare ni se pare plina de sugestii este acela al delimilarii genu-
rilor In folclor (R. Austerlitz The Identification of Folkloristic Genres). Pornind de la materialui
cules Intre 1954-1957 in rindurile populatiei Gilyak (circa 4000 de vorbitori ai unei limbi paleo-
siberiene, care Iocuiesc In jurul estuarului Amurului si In jumdtatea de nord a Sahalinului),
Austerlitz isi propune sa izoleze genurile poetice Intr -un folclor necunoscind dichotomia versl
proza. Operatia prealabila, precizarea numarului i caracteristicilor genurilor atestate In fol-
clorul Gilyak, alcatuieste subiectul articolului.
Concepind ansamblul pieselot folclorice ca pe un sistem, Austerlitz alege metoda clasi-
ficarii In functie de dour opozitil fundamentale : (1) muzical (-1-)Mon muzical () (intelegind
prin music" M, variatiile de inaltime ajustate unui model ritmic) si (2) cu rdspuns (-I-) I filth
rdspuns () (Intelegind prin response" R, participarea verbald a unuia sau mai multor membri
at auditoriului la realizarea piesei respective, cu alte cuvinte, aspectul ei "social). Examinarea
materialului In acest Sens, /Ara a lua In consideratie $i criteriul lungimii totale a pieselor, 11 duce
pe autor la concluzia ca folclorul Gilyak cunoaste cinci genuri basm, ghicitoare, cintec, epics,
ditty".
Intrucit continutul termenilor ghicitoare po epicil difera partial de acceptia general cu-
noscuta, tar termenul gilyak intraductibil ditty" denumeste un gen specific sistemului analizat,
autorul introduce in arlicol cite o descriere ampla a fiecarui gen. Formal, atit textul ghicitorii,
cit si textul continind rezolvarea ci de catre auditori, se caracterizeaza prin prezenta obli-
gatorie a sufixelor nyk, respectiv yk (-dyk) care nu mai figureaza in Hid un alt context al

4 v. E. Stankiewicz, Poetic and Non Poetic Larguage in their Interrelation; Poetika,

p. 11-23.
5 Incluse In cap. The Poetics of Folklore, Poetika, p. 485-561.
8 Inclus In cap. Style in Folk Narrative, Style in Language, 25-53.

www.dacoromanica.ro
3 NOTE $1 REcENzii 517

limbii. Rezulta ca, fait raspuns, o ghicitoare Gilyak este incomplete nu numai pe planul conti-
nutului, ci 1i pe planul formei, aparitia primului sufix impunindu-1 ca necesitate pe al doilea in
memoria informatorului. Epica, suprastructurA compusii din perioade de recitativ, in proza (v.
basm) alternind cu perioade de cintec (care nareaza evenimentele cele mai importante, discursurile
personajelor umane sau animate) cunoaste de asemenea, in raspuns, un morfem specializat (in-
terjectia hyn, echivalentd cu vechiul francez oyez, folosita exclusiv si obligatoriu in aceastd si-
tuatie. Ditty" este numele unor texte foarte scurte, recitate ocazional (cu prilejul ucideril
unui urs) de care femei, In acompaniament ritmat. Rdspunsul este, In acest ultim caz, la lati-
tudinea parlicipantilor.
Grafic, sistemul obtinut de Austerlitz este reprezentat prin urmAtoarea matrice :

_ +

basm ghicitoare
M
epics
+ cintec
ditty"
Articolul ridied citeva probleme deosebit de actuate, sugerind posibilitatea segmentarii,
identifiedrii si clasificdrii textelor folclorice pe baza unor criterii formate consecvente. In felul
acesta, s-ar elimina oscilatiile $i ambiguitatile care intervin in segmentAri de tipul ham l le-
genda poveste / povestire / snoava (distinse fie prin confinut: caracterul real sau imaginar al
narattunii, fie prin criteriul nesigur al lungirnii" : basmul este mai lung, snoava este foarte
scurtd, nefiind Insa exclusd situatia inverse, a unor basme scurte sau snoave mai lungi), dointl /
cintec (distinse pind in momentul de fatA mai mutt pe planul textului melodic decit pe planul
textului literar) etc.
Delimitarile operate pe baza unui numAr redus de opozitii precis definite permit sesizarca
pozitiei pe care o ocupd textul (specia) folcloric (A) in sistem precum $i a relatiilor intre specii
fdelnd parte din serii cu comportament similar in raport cu una sau alta dintre opozitiile conside-
; ite fundamentale.
Se subintelege faptul cii in cazul unui folclor mai bogat, analiza se complied. Asa de
exemplu, in cadrul sistemelor folclorice cunoscind specii cum ar fi oratiile de nuntd, bocetele,
descintecele, colindele, cintecele de recoltd, cu alte cuvinte texte folclorice incluse in fenomene
social folclorice mai ample (nuntA, inmormintare, descintat, sarbatori calendaristice, momente
legate de munca agricola etc.), intro in joc opozitia independent l non-independent (inclus), tex-
tele incluse deosebindu-se de textele independente (cintec, balada?, basm, poveste, snoave etc.)
printr-un caracter conservator (o forma arhaica).
Opozitia independent J inclus este operanta nu numai in cazul unui context situational
(exemplele anterioare) ci in raport cu un context verbal. Proverbele gi zicatorile, de exemplu,
nu se intilnese independent, ci in contexte verbale mai ample 8, cu specific narativ (basm,
povestire).

7 RAmine de vAzut dace balada, cintatA de obicei la nunti, nu poate fi consideratA o

specie inclusa.
8 Neversificate.

www.dacoromanica.ro
518 NOTE $1 RECENZII

Disocieri pline de interes se pot face si pornind de Ia opozitia vers 1 prozd, solid consti-
tuita In folclorul european.
Urmata de o judicioasil ierarhizare, In functle de gradul for de generalitate, stabilirea opo-
zitiilor fundamentale devine un instrument pretios In clasificarca textelor folclorice.
Articolelc lui P. Dinekov, J. Krzjrzanowski, H. Peukert, L. Andreiczin, slut consacrale
poeticii cite unei specii izolate.
Ele sugereazd posibilitatea detectiirii formulei structurale a diferitelor specii, In functie
de constantele fonetice, lexicale, gramaticale si de repartizarea for cantitativa In cadrul speciei
(P. Dinekov, J. KrzS'zanowski, H. Peukert, L. Andreiczin).
Directia inverse a definirii stilului national, regional sau personal (conditionat de tipul
de informator) de realizare a unci specii este reprczentatil de arlicolul lui R. M. Dorson (Oral
Styles of American Folk Narrators).
Pe and In primul caz intra In cfmpul de cercetare exclusiv invarianlele, elementele care
structureazd specia respective, indiferent de concretizdrile ei, In cazul al doilea cerceldtorul
este preocupat numai de elementele variabile (care dau conlur unit fiecdrei realizAri).
Articolului lui J. Kr#zanowski, La poetigue de l'enigme fi trebuie alaturata lucrarea pu-
blicatil de R. Caillois Intr-un alt sector al volumului sf intitulatd In mod sugestiv : L'enigme,
origine de l'image B.
Pornind de la faptul cd atit imaginea, eft si ghicitoarea se bazeaza pe surpriza provocatd
in auditori de enuntarea unui raport adevdrat, neobservat si dintr-o data evident" Intre cloud
elemente, obiecte, actiuni etc., Caillois interpreteazd ghicitorile ca una din sursele posibile (nu
esentiale) ale imaginii. 0 dovadd In acest sens o constituie pc de o parte literatura scandinavil,
In care ghicitori rituale stereotipate (kenningar) au Post puse la baza poeticii, doblndind un ca-
racter imuabil si obligatoriu, pe de alts parte absolutizarea asocierilor preconizatil de supra-
realigli (cf A. Breton, L'un dans l'autre, discutat In articol).
Distinctia imagine I ghicitoare conga' aratd autorul in oaracterul inovator al ima-
ginii, contrastInd cu caracterul imuabil, liturgic al ghicitorii. Opozitia nu e absolutil. Insusi
Caillois comenleazd cazul opus, al ghicitorilor bazate pe inovatie prezente la o serie de popoare
primitive : In cazul acestora, ficcare individ cunoaste solu(ia asa-ziclnd minimald", pc care nu o
comunica cleat dacd nu a Post capabil se sesizezc o noun solutie posibild.
0 problemil importanta abordeazd K. Horalck, La realite sociale et les lois de la cons-
truction du sujet dans la litterature epique populaire. Autorul se ridicii Impotriva absolutizdrii
legilor interne (formale) de constructic a subiectului, dovedind ca acestea nu slat independente
de conditiile sociale. El subliniazd cu legile generale de constructie a subiectului pot provoca
modificari analoage la subiecte diferite (in sensul omiterilor sau insertiilor de motive), dar nu
nasterea unor motive similarc sau, mai ales, idcntice la popoare diferite. In eel din urma caz
intervin Intotdcaunamotive sociale.
Pentru a exemplifica aceste teze, Horalek analizeazil subiectul tnloarcerii sofului (bar-
batul care asista la nunta soliei sale). Vechiul motiv grec se inlfireste In Balcani, uncle despiirtirea
sotilor era provocatii de faptul ca barbatii se deplasau la mulled In alto regiuni sau Isi efecluau
serviciul militar. In folclorul apuscan, separarca iubitilor se motiveazd prin diferenta sociald
si dezvoltarca subiectului cunoaste o Inkintuire difcrita tocmai datorita aceslui fapt (Lilian nu
se pot ciisiltori, logodnicul Intors pe ncasteptate asista nepulincios fard drepturile unui sot
la nunta logodnicei sale, fata lesind, e crezuta moarta si ingropatil, logodnicul o dezgroapd
si o revendica povestind ilustrativ parabola gradinarului care aruncii o floare pierzlnd dreplul
de a si-o mai lnsusi de Ia salvalorul ei).

o Poelika, p. 385-393.

www.dacoromanica.ro
5 NOTE g RECENZII 51

Plin de sugestii este si articolul lui Stoyan Djudjev, Vestiges de la metrique ancienne dans
le folklore bulgare. Reluind si amplificind teze prezentate In articolul Rilmul ,si mdsura In muzica
populard bulgarti" Djudjev demonstreaza ca melodia cintecului este aproape in Intregime
continuta virtual in elementul acustic al textului verbal" (541), cu alte cuvinte In ritmul
textului. Ulterior, textul ji chiar melodia pot dispilrea, metrul cuvintelor se mentine insa In
schema ritmicA a cintecului interpretat instrumental sau modificat melodic. Asa se explic5 faptul
ca schemele ritmice generale (denumite de Djudjev stereotipuri titmice) pot supravietui formelor
for concrete de manifestare si ca tetrametrul peonic, tripodiile de amfiinacri, tetrametrul ba-
chic, epitritele pocticei clasice se perpetueazti In formulcle ritmice ale muzicii populare bulgare,
albaneze, romineiti.
Yn afara de interesul istoric, acest articol prezinta inleres melodologic, subliniind utili-
tatea cercetitrii paralele a frazei melodice si poetice. Problema e cu alit mai importanta cu ell
ritmul este unul din elementele definitorii pentru textul poetic.
Articolele discutate nu pot fi separate de ansamblul volumelor din care fac parte. Lectura
integralii a celor cloud culegeri ni se pare plinit de sugestii pentru folclorist, care va intilni In
cuprinsul for articole teoretice (capitolele Poeticasi lingvistica, Procesul poetic si analiza literard),
articole consacrate definirii textului artistic In raport cu textul lingvistic (capitolele de versifi-
catie, intonatie, lexic poetic, gramatica poetics), sugestii privind posibilitatile de contact intre
poeticii lingvistica matematica, gramatica istoricii etc. 0 build cunoaltere a metodelor gene-
rale ale poeticii va evidentia de buns seamy si alte directii de cercetarc a formei textului fol-
cloric cleat cele enumerate In prezentarea de fat5.

SANDA GOLOPENTIA-ERETESCU

Romeo Ghircoimiu, CONTRIBUTH LA ISTORIA .111UZICII

ROMINESTI, vol. 1, 250 pag., Editura .illuzicalei a Uniunii Com-
pozitorilor din R.P.R., Bucuresti, 1963.

Aparitia primului volum de Contributii la istoria muricii rominesti marcheaza un moment

important In procesul de dezvoltare a muzicologiei noastre. Prin modul in care slut prezentale
si sistematizate documentele istorice ale culturii muzicale de pc teritoriul tarii noastre din cele
mai vechi timpuri, volymul aduce o contributie valoroasfi, inedita In uncle aspecte Ii
necesarii, la pregfitirea unui viitor tratat de islorie a muzicii rominesli.
Lucrarea se impune printr-o bogat5 documentare premisa indisculabila a unei bune
cercetltri stiintifice prin metoda de interpretare a fenomenelor artistice In strinsil dependent5
de factorii care le-au determinat geneza Ii dezvoltarca de-o lungul mileniilor, precum Ii prin
conturarea locului pc care accste fenornene 1-au ocupal in diverse epoci istorice, in procesul ge-
neral de evolutie a culturii nationale Ii universale.
Pornind de la principiile metodologice ale materialismului istoric, de la intelegerea com-
plexii a fenomenului artistic ca forma a consliintei sociale, autorul studiaz5 in primul rind con-

to Revista de folclor", III (1958), nr. 2, p. 7 42.

www.dacoromanica.ro
520 NOTE 51 RECENZII 6

ditiile. continutul j manifestArile sociale de arta muzicala" si dupA accea forma muzicalA a
tor, mijloacele de expresie, sistemul ritmico-melodic gi stilul" (p. 7).
Volumul prof. R. Ghircoiasiu are o cuprindere largl : cultura muzicalii incepind cu co-
muna primitive (de pe teritoriul tarii noagtre) pint la faza de descompunere a feudalismului.
Binelnteles ca informatiile documentare fiind inegale pentru acest interval de timp, ¢i tratarca
problemelor prezinta uncle goluri inerente unei astfel de lucrari. In adevAr, In prima parte a
volumului, in care se Infatiscaza fenomenele artislice create ;i dezvoltate In comuna primitiva ;i
In socielatea sclavagista, izvoarele utilizate shit arheologice, epigrafice, lingvistice in mai mare
masura 5i mai valoroase, scrierile istorice, geografice 5i literarc ale autorilor antici. Pentru corn-
pletarea datelor referitoare la protoistoria muzicalA a popoarelor autohtone geto-dacice, utili-
zeaza metoda comparatiei cu arta si cultura grecilor $i romanilor.
Partea a doua a volumului cuprinde cultura muzicald a poporului romtn, geneza ;i dez-
voltarea sa to timpul perioadei feudale. Problema, atit de complexa si during, este urmarita pe
doua planuri : pe de o parte, cercetarea culturii muzicale a poporului romtn corespunza-
toare conditiilor de viata din aceastA perioada istorica Si evolutia acesteia de-a lungul tim-
pului cu aspectele diferentierii pe clase sociale, iar pe de altd parte, sludierca, cu ajutorul me-
todei comparative, a trasaturilor comune muzicii noastre, a popoarelor din spatiul carpato-
balcanic si a celor mai depArtate cu care am avut legaturi directe sau indirecte. In acest mi-
leniu informatiile sint mai numeroase si mai precise, deoarece, in afara de datele etnografice-
folclorice existA ¢i notatii de muzica popularA si cultA, pastrate in documentcle laice p bise-
ricesti.
Prin munca perseverentd §i totodata competenta, priutr -o informare multilateral A, au-
torul reuseste sS dues piny la capat aceasta sarcinil dificila care a necesitat un efort consi-
derabil, cu alit mai mutt cu cit matte din lucrarile citate slut apSrutc in ultimii ani, iar mate-
rialul documentar cu citeva exceptii a Post adunat prin eforturi proprii.
In Introducere (p. 5-8) autorul face o expunere a fazelor de dezvoltare a culturii muzicale
si a metodei folosite In cercetare. In acelasi timp enumArA celc citeva lucrAri de muzicologie care
au aparut in trecut, lurrAri de specialitate, lexicoane $i reviste muzicale. Se mentioneazA de
asemenea rolul important pentru cultura noastrA muzicalA at activitatii folcloristice a unor corn-
pozitori muzicologi ca : D. G. Kiriac, C. Br5iloiu, S. V. DrSgoi, T. Brediceanu $i G. Breazul,
precum si at Arhivelor de folcior infiintate In 1928 (a SocietAtii Compozitorilor Romtni si a Mi-
nisterului Cultelor Ii Artelor). In acelasi timpceca ce autorul a scapat din vedere Societatea
Compozitorilor orienteaza dezvoltarea tinerei scoli romtnesti de compozitie, prin leg5tura orga-
nica cu creatia populara singura capabila sa asigure Inflorirea unei arte originate $i a unui
stil national initiazA o serie de concerte de muzica romIneascii gi tipAreste ccle mai valoroase
piese, in tars §i peste hotare.
Dupa Eliberarea tArii noastre, muzicologia urmeaza si ea o panty ascendents a dezvol-
tArii, necunoscutii odinioara in viata muzicala burghezii" astfel ca alaturi de folcloristIca, cele-
lalte ramuri se dezvolta $i de, progresul fiind ilustrat prin ncnum5rate ciirti, studii, monografii, o
serie de reviste de specialitate etc." (p. 8).
In cele patru capitole ale pArtii intii : Cultura primitild; Locul muzicii tracice In cultura
anticd; Cultura muzicald a Iraco- dacilor çl Sisleme tonale In cultura antica a spa(iului carpato-
balcanic, ramtnind, in linii marl, la stadiul de ipoteze, din cauza lipsei de documents muzicale,
se trateaza pe larg, pe baza scrierilor antice $i a cercetArilor arheologice, cultura tracilor si rela-
tiile acesteia cu cultura popoarelor din Grecia 71 Orientul asiatic. Valoroase date despre genurile
practicate de geto-daci, despre instrumentele for muzicale si serbArile populare, in care dansul
si muzica aveau un rol important $i care erau strins legate de viata de munca, ne dezvaluie
aspecte ale culturii strSrominilor. Autorul ajunge la concluzia existentei unui fond cultural

www.dacoromanica.ro
 NOTE $1 RECENZII 521

comun al popoarelor din rdsdritul Europei si la rolul important al culturii tracice in dezvoltarea
culturii grecesti antiec. Totusi din cauza lipsci de documente muzicalc, autorul ramtne in stadiul
de ipoteze.
Tin sd subliniez cif abordarea unei probleme alit de complexe reclama nu numai o cunoas-
tere multilaterala ci gi contributia altor specialisti. Din observatiilc care vor urma se va late lege
mai bine necesitatea unor astfel de contributii :
Autorul afirma cd in decursul dezvoltdrii sale, cultura muzicala a geto-dacilor a lost
Influentata de muzica popoarclor cu care an venit In contact (Scitii, Celtii etc.); dar vorbind
despre influents, nu se tine seama de cele (loud laturi ale acestui proces, /I anume : transmiterea
receptarea fenomenului artistic. Ne intrebam cum ne putem da seama de procesul acestcr
influente dath nu exists nici un material muzical concret ?
Autorul sesizeaza, cu mina pricepere, continutul profan al folclorului legat de obiceiuri,
caracterul zgomotos, arhaic al muzicii si pentru ilustrarea acestora se foloseste de citeva exemple
luate din folclorul rominesc sau al popoarelor vecine. Pentru clarificarea acestei probleme era
necesar se se porneasth de la o mai blind cunoastere a melodiilor rominesti apartinind stratului
vechi folcloric, adith de la genurile legate de procesul munch care se pastreath Inca in fol-
clorul nostru si al popoarelor din Balcani.
In uncle cazuri, exemplele nu shit concludente. De pildd, melodiile de la p. 32 (al doilea
Ti al treilea) au structure motivica, deoarecc motivele-perechi s-au cristalizat In forme fixe,
inchise.
Stilul recitativ din muzica romineascd cunoaste cloud categorii : a) recitativul cinte-
celor epice (batrinesti") care se Intilneste numai in sudul tarn (Oltenia, Muntenia, sudul
Moldovei, pins in ultimele decenii si in Banat, Dobrogea) nu i In Bihor cum se sustine la
p. 37, $i b) recitativul de mai mica amploare al unor genuri vechi (doina, bocet, colinda, jocuri
de copii, folosit rar $i in cintecul liric propriu-zis). Daca In cel mai liber stil recitativ exists o
structura morfologicil impusa de structura textului, ca de exemplu in bocetul improvizat din
Muntenia $i Dobrogea (partial), In care textul este in proza, cu alit mai mult in recitativul bazat
pe text versified nu se poate vorbi de lipsa unei strucluri morfologice (p.37). In adevar, In multe
genuri melodia este dupe cum afirma autorul elementul de expresie primordial tar In allele
textul (p. 37) ; dar in ambele cazuri textul si melodic se gasesc intr-o interdependentil structurald.
Nu este suficient de clara atitudinea autorului fata de confuzia care se face de obicei
intre polifonie g heterofonie (p. 38-40). Ullimele studii ale muzicologilor si etnomuzicologilor
disting heterofonia (cintarea concomitenta a doud voci, sau voce si instrument, respectiv cloud
sau mai multe instrumente) de polifonie, In care melodia principals este insolita de un sunet
fix sau variabil (burdon sau pedalii), de una sau mai multe contramelodii. Prin urmare, exem-
plele de la p. 38 nu slat eterofonii ci diafonii (forme str5vechi polifonice), in care vocea a doua
sine o pedalil variabild pe treapta intli $i a doua a scdrii. In exemplul ain Banat, dat dupd
Bartok (p. 39), se observe o tendinta de acompaniere armonica a melodieiIn partea a doua
vocea secunda data dominanta tonica, uneori terta sexta. Acest sistem de acompaniere
vocalii, aparut In secolul nostru sub influenta corurilor $i, probabll, a muzicii biserice!ti, consti-
+talc In realitate un stadia intermediar intre polifonie si armonie.
Existenta tiparelor metrics de 6 si 8 silabe la popoare de pe o arie largd geografith
(p. 41) nu asigura $i trilsaturi intonationale comune, pentru ca ceea ce determine particulari-
tattle melodice si ritmice este struclura §i nu dimensiunea tiparului metric. Daca aceasta lege
nu ar fi o realitate ar Insernna ca muzica tuturor popoarelor irlo-europene sa fie identica. In
folclorul copiilor de pe tot globul s-a constatat, de pilda, existenta unor tipare ritmice comune
(Incadrate intr-un sistcm propriu), in care se toarna insa versuri diferite ca structura $i dimen-
siune (C. Brdiloiu La Rythmique enfantine"). Este vorba de un strat arhaic al muzicii populare

www.dacoromanica.ro
522 NOTE 51 RECENZII 8

care se pastreazO numai In folclorul copiilor si In uncle cintece rituale vechi cu caracter agrar.
peosebirile de la un popor la altul se manifests In acest caz In lexic, In sfera imaginilor poetice
si intonationale.
Autorul aratii, pe buns dr6ptate, ca In evolutia muzicii se disting (dupa afirmatiile
etnomuzicologilor) (loud cai : dezvoltarea pe baza sistemului In care sunetele se succed numai
prin trepte alaturate si a sistemului cu mers In salturi. Uneori In procesul evolutiei se poate
trece de la un sistem la altul (p. 52-53). Aladar, tricordia reprezintil o etapa a scarilor din prima
categoric, de aceea nu poate fi considerate ca apartinind sistemului prepentatonic, cum sustine
autorul la p. 53, chiar dacil in evolutia sa ajunge treptat sa constituie nucleul unei scdri
penlatonice.
Aulorul afirmd : Comoditatea intonarii cvartei, rolul ei fn graiul vorbit, ca $i cali-
tatea sa de consonants Ii determine valoarea universals" (p. 52). Dar aceasta universalitate
nu se datoreste comoditatii", ci I.i are explicatia In Insdsi structura fiziologica a omului de pre-
tutindeni, dupd cum rezultd din cercetOrile experimentale de psihologie muzicalO (vezi si P. Col-
laer, Etat actuel de connaissances relatif a la perception auditive, a l'emision vocale et a la memoire
musicale, In Les Colloques de Wegimont, Elsevier Paris, 1956, p. 37-55).
S-a strecurat, probabil, o greseala In observatia referitoare la originea instrumentals a
intervalelor mai mari de secunda (Nou element melodic, intervalul mai mare dectt secunda adus
de instrumente, p. 55). In foleloral copiilor, ca $i al adultilor, intervalele de terta mkti, cvartO,
cvinla apar din cele mai vechi timpuri In muzica vocals, prin a caror Inthinare se ajunge treptat
la scdri mai ample. Deci pentatonia si sistemele prepentatonice nu shit determinate de muzica
instrumentals, chiar dacil aceasta, la uncle popoare este mai proprie unei gindiri pentatonice"
(p. 55).
Teoria originii instrumentale a doinei (cIntec lung") din Maramure (p. 55) a fost
combauta de Const. BrOiloiu, ca si de alti folcloristi, (In A propos du Jodel, Bile, 1949, p. 69
71. si La vie anterieure, In Histoire de la Musique, II, Enciclopedie cle la Pleiade, 1960, p. 121).
Existenta acestui stil la popoare care nu cunosc instrumentele muzicale infirms teoria. Din
analiza structurii melodice a doinelor noastre rezultO originea sa vocals ; instrumentele au pre-
luat melodia vocals aduclndu -i uncle modificari. Nu este exclus ca sa se fi dezvoltat paralel
si cea melodicd instrumentals (repertoriul pastoresc). Nu este clar In ce fel genurile instrumental&
adopts nu numai recitativul vocal ci 5i intonatiile neclare, vorbite hdulituri, aguguituri ale
melodiei vocale" (p. 55).
Mixolidicul cu structure tetracordald (prin Imbinarea conjunctiva a tetracordurilor),
este raspindit nu numai In muzica ardeleana de strana" (p. 57) $i ci In muzica populard laica.
0 serie din problemele pe care le abordeaza autorul necesitd Inca cercetari. De exempla,.
ipoteza determiniirii tipului de culture muzicalddominate de diatonism sau de pentatonism
de catre particularitatile muzicale ale limbii, care ar duce la o tipologie a limbilor muzicale
In limba popoarelor indo-europene si a celor mongoloide etc. Prob)ema e complexa $i trebuie-
studiala din mai multe puncte de vedere. Ultimele cercetari ale. etnomuzicologilor, .bazate pe
studiile fiziologice cu privire la fenomenele muzicale la conditiile de sensibilitate si receptivi-
tate a urechii normale, nespecializatd printr-o educatie muzicald", au ajuns la stabilirea stadiului
pentatonic (si prepentatonic) anhemitonic ca un stadiu initial In evolutia muzicii tuturor po-
poarelor (vezi P. Collaer, lucr. cit.). Aceasta tezd confirms originea vocalii a sistemelor penta-
tonice, pe de o parte, $i universalitatea tor, indiferent de structura limbii, pe de alts parte,
Binenteles ca rolul limbii vorbite nu este mai puVn important In determinarea structurii into-
nationale, a versificatiei etc.
Terminologia este uneori inconsecvent aplicata. Muzicologii deosebesc cadenta prin
subton, de cadenta pe treapta 2 numitil de Bartok semicadenfa finala. La p. 59, de exempla,

www.dacoromanica.ro
9 NOTE SI RECENZII 523

cadenta finala este frigica, dar porneste de la subton, acel proslambanomenos antic, care este
,,In afara octave! modale ". In exemplele de la p. 60, cadenta este prin subton (VII-1) ca si
fn scara de la p. 61. Autorul utilizeaza pentru acelasi fenomen mai multe expresii, dind asa
dar unui termen continuturi diverse : cadenta la subton", cu subton", cadenta finala care se
face cu un ton sub nota finala" (p. 59) sau la un ton inferior fatil de finala" (p. 60); sau ca-
dentele finale apartin In majoritatea lor tipului scarilor cu semicadenta" on shit cadente prin
subton" (p. 77). Cadenta finala a ultimului ctntec de la p. 79 se deosebeste de cea de la p. 80 ;
fn timp ce In prima melodie treptele piton dau acordul re-sol-si iar cadenia finala este prima
Ireapla a hexacordului, in Zori, treptele piloni dau acordul fa-la-do iar cadenta finalii se face pc
treapta a II-a, ceca ce numea Iii2rtak semicadenta". E de asemenea neclara fraza : forma
muzicala a cintecului ilustreaza o imagine pentatonica, dupa cum reiese din ultimul rind me-
lodic" (p. 62) ; sau Forma de 6 si 8 silabe este de asemenea frecventa" (p. 77).
Prima parte a volumului se Incheie cu teza justa a comunitaiii culturii muzicale a popoa-
relor din spaliul carpatobalcanic si a celor eleniste st cu semnalarea cornplexildfii dezvoltdrii
limbajului muzical dirt aceasta pond, In care se disting linii principale si linii secundare" si care,
alaturi de elemente diatonice, a putut include si elemente pentatonice.
In parlea a doua shit expuse, In 7 capitole, aspectele culturii muzicale din perioada
feudala. Si aici autorul dovedeste o informatie bogata, o adincire a problemelor, o aplicare con-
secventa a metodei stiintifice propuse. Compararea continua a culturii noastre muzicale cu a
popoarelor vecine ne Imbogateste cunostintele, iar izvoarele muzicale sint impinse pins In se-
colul XV. Cele citeva formnlari insuficient de dare, principiile partial aplicate in metoda com-
parative si uncle aspecte ale interpretarii fenomenului muzical pe care le semnalam, mai jos,
nu scad cu nimic valoarea lucrarii si importanta materialului prezentat.
-4 Consideram ca repertoriul de colindc nu Isi are originea In muzica orientala (p. 80),
vents indirect prin muzica gregoriana si bizantina. Pare mai curind un fenomen muzical antic,
comun popoarelor europene, asa cum Insusi autorul remarca la p. 81.
Cu toate ca modal doric, structurile penta si hexacordice doriene au o mare raspindire
In folclorul nostru, totusi in unele cintece rituale si ceremoniale vechi (de nuntil, secera, unele
dintecelirice) accstea lipsesc, deci trebuie revazuta afirmatia de la p. 76 : Dar nu numai colin-
dele, ci toate genurile muzicii populare rominesti au preferinta pentru acest mod de re, prezent
In toate rehlunile folcloric e ale teritoriului lingvistic daco-roman".
Gintecul liric a aparut Intr-o perioada veche, totusi atestarile sint tirzii. Deli ne-ar fi
bucurat descoperirea unor izvoare mai vechi (keit cele cunoscute pins acum, sintem datori
sa privim cu mult discernamint unele atestari. Astfel, mentiunea din secolul XI cu privire la
legenda St Gerard, nu este certa, deoarece nu ni se spune In ce limbic cinta acea roaba In timp
ce rtsnea, carui popor apartinea, ci numai ca preolul catolic nu o tnjelegea ".
In ceca ce priveste metoda de comparare a mclodiilor, tin sa obsery ea nu este suficienta
luarea in considerare a unui singur element de expresie, a unei formule melodice sau unei struc-
turi ritmice, mai ales In melodica veche, in care mijloacele de expresie shit reduse. De ateea uncle
melodii considerate de autor ca variante, In realitate apartin unor tipuri melodice diferite : de
exemplu Gana Ganele si Zorile maghiare (p. 120) In care prima fraza evolueaza diferit, deci se
deosebesc nu numai prin sunetele de cadenta interloara ci si prin continutul muzical al frazelor
mediane. In acelasi timp, formula finala, In special in melodiile cu forma fixa, nu este legate
de un anumit tip melodic, deci nu poate servi la apropierea variantelor. Astfel, formula finala
de la p. 124 este foarte raspIndita la mai multe popoare, fare a presupune Insa o influents. La
f el trebuie vazutd problema si pentru motivul initial din exemplele 3 si 4 de la p. 200 ; stilt
toriat facute apropierile dintre Romana si melodia lui Weisselius din sec. XVI (p. 200), melodia
din tabulatura lui J. din Lublin (p. 138-139) si cele de la p. 140 etc.

www.dacoromanica.ro
524 NOTE SI RECENZII 11)

Unele citate sint gresite. De exemplu. Bartok remarca influenta muzicii lugoslave asupra
dialecticului banatean, dar nu se rad% si la eel hunedorcan (p. 128) ; de asemenea Bart 6k arata
rolul jocului verbunkof, In dezvoltarea dansurilor ardelenesti (p. 192), dar nu mentioneaza gt
jocul Cazaceasca.
In caracterizarea genurilor populare se simte nevoia abordarii si a altor elemente In
afara de structura modals, Intonatie si ritmica (In citeva cazuri). Astfel, In analiza colindelor se-
neglijeaza un element tipic genului : forma arhitectonica, a carei origine presupun cs trebuie
cautata In cintecele cu refren ale geto-dacilor. In acelasi timp, cadentele finale ale colindelor
sint mult mai variate : o parte din melodii cadenteaza pe treapta 4,5 etc. Autorul constata di-
feritele straturi de evolutie ale colindei, ca i fenomcnele ritmice intermediare care au fost de-
terminate de contaminarea sistemelor ritmice. Trebuie adaugat aid si sistemul aksak, In care
se clnta unele melodii din Transilvania de sud, ca alte aspecte ale stadiului intermediar (apa-
ritia unor raporturi not Intre unitatile de timp prin folosirea notei cu punct, divizarea unitatilor
de timp : patrimea sau optimea indivizibile In forma pura a sistemului ornamentarea
melodiei, interpretarea In quasi-giusto sau parlando etc.). Combinatiile ritmice sint mult mai
numeroase, depasind cifra de la p. 186-187. Mentionarea calusului mascat In Vrancea (p. 186-
187) este o scapare probabil : Calusul nu se mai joaca declt In Muntenia, Oltenia si In unele
regiuni din Transilvania.
Pastrarea mai indelungata a culturii locale In Carpatii Poloniei si ai Cehoslovaciei a
Post determinate in primul rind de mentinerea modului de viata ,a Indeletnicirii pastoresti,
medlul geografic fiind factorul secund (p. 177).
Interpretarea structurii modale a muzicii populare este dificila din cauza diferitelor
stadil de evolutie a modurilor si a functionalitatii uneori difuze a treptelor. Totusi In analiza citeva.
principii metodologice trebuie respectate. Astfel, In exemplul de in p. 197, chiar data apare un
fa becar In loc de fa diez, structura pentacordului nu se schimba, ci e colorata modal prin mobi-
litatea treptei a 7-a, dar cadenta finala ramtne pe trapta I, fa avind rol de subton sau sensibill
si an de semicadenfd (p. 197) ; In melodia de in p. 175, finala este pe treapta I, si nu treapta 4.
Desi se anunta In Introducere ca va fi studiat si cintecul liric, autorul se ocupa numai
de un singur aspect al genului, de cintecul ordsenesc care este de origine mai recenta, neglijInd
cintecul liric taranesc (p. 234). Trasaturile pe care le considers autorul specifice folclorului ro-
minesc, clnd analizeaza melodia din Codex V ietoris, adica alternarea masurilor binare $i ter-
nare, specifics prozodiei folclorice" si cadenta frigica sint comune folclorului mai multor popoare.
Semnalez citeva greseli de tipar sau seainari : p. 32 : Feregi In loc de Feragi ; versuri In
loc de versuri gi cintecele In loc de cintece (p. 32) ; formule In loc de forme (p. 165, 176) ; basmit
In loc de bdsmunit (p. 170) ; Bdkfark, In loc de Bakfak (p. 180) ; cimpoaielor In loc de cimpoierelor
(p. 188). La bibliografie : volumul 100 melodii de dans din Ardeal nu este redactat de Gh.
Ciobanu ci de P. Bentoiu ; la nota 82 (partea a doua) titlul este : Volksmusik der Rumanen
von Maramures ; la nota 130 ; titlul corect este : Cinlece beitrtnesti din Oltenia, Muntenia Moldova si
Bucovina ; car la nota 24 titlul exact este : Le giusto syllabique. Un sysleme rythmique populaire
roumain. Anuario musical del Institute espanol de musicologie del CSIC, vol. VII ; Barcelona, 1952.
Observatiile si scaparile pe care le-am semnalat shit usor reparabile Intr-o eventuala editie a
doua intrudt nu ating fondul problemelor tralate. Am insistat asupra unor probleme mai di-
ficile deoarece acestea trebuie discutate I rezolvate In viitor prin aportul cercetatorilor din mai
multe domenii : muzicologie, folcloristica, lingvistica, etnografie etc.
Lucrarea, rod al unei munci sustinute ,si al unel cercetari complexe, pune la Indemina
specialistilor si a marelui public un material bogat Ii valoros.

EMILIA COMISEL

www.dacoromanica.ro
 Revista de etnografie si folclor publica studii fi maleriale elm-
grafice ;i folclorice, cuprinzind deci Intreg domeniul culturii populare,
cercetat prin perspectiva etnografiei, a folcloristicii literare, muzi-
cale $i coregrafice. Revista pune In discutie, la rubrica de note ,fi
recenzii, problemele actuale ale etnografiei $i folcloristicii $i infor-
meaza asupra lucrArilor de specialitate ce apar in tars si peste hotare.
lIn nr. 6 al fiecArui an revista publics bibliografia curenld a etno-
grafiei fi folcloristicii, din Republica Populara Romina, pe anul
precedent.

NOTA CATRE AUTOR I

Autorii skit rugati sal Inainteze articolele, notele si recenziile

dactilografiate la doua rinduri. Tabelele vor fi dactilografiate pe pa-
gini separate, iar diagramele vor fi executate In tus. pe hIrtie de talc.
Tabelele $i ilustratiile vor fi numerotate cu cifre arabe. Figurile din
planse vor fi numerotate In continuarea celor din text. Se va evita
repetarea acelorali date In text, tabele si grafice. Explicatia figu-
rilor va fi dactilografiata pe paginA separatii. Citarca bibliografiei
In text se va face In ordinea numerelor. Numele autorilor va fi
prccedat de initials. Titlurile revistelor citate In bibliografie vor fl
prescurtate conform uzantelor internationale.
Autorii au dreptul la un numAr de 50 de extrasc, gratuit. Respon-
sabilitatea asupra continutului articolelor revine exclusiv autorilor.
Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii elc.
se va trimite pc adresa comitetului de redactie Bucuresti, str. Nikos
Beloiannis, nr. 25.

www.dacoromanica.ro
 LUCRARI APARUTE TN EDITURA ACADEMIEI R.P.R.

ADRIAN FOCHI, Miorita, Lipo Dare, Circulalie, Reload, Texte, 1964, 1107 p.,
57 lei.
FLOREA BOBU FLORESCU, Opine.: In romini, 1957, 170 p., 10 lei.
FLOREA BOBU FLORESCU, Monumental de la Adamklissi,TropaeumTraiani,
editia a If-a, 1961, 718 p. ± 7 pl., 75 lei.
Arta populara din Va lea Jiului (Reg lunea Iltinedoara), 1963, 561 p.,
-,-,

co 17 pl., 68 lei.
OVIDIU PAPADIMA, Anton llama Ciateeele de lame" si folelorul Raeurestilor.
Studiu istoric critic, 1963, 187 p., 4,75 lei.
IF
Cintfiri si strioaturi rominesti de earl einta fetele $1 fieiorii jueind,
sense de Nieolae ',Well in Rosin, in anal 11138, editi critica cu
un studiu introductiv de Ion filu§lea, 1962, 144 p., 3,60 lei.

Rev. etn. tole., t. 9, nr. 4 5, p. 319-524 Bucure§ti, 1964

I.P.I. 0. 8222 I 43.000 l Lei 24.

www.dacoromanica.ro