https://biblioteca-digitala.

ro
MINISTERUL CULTURII

REVISTA
MUZEELOR
- - - PlBLIC\lIE TRL\lESTRIAL:\ - - -

ANUL XXXIV

nr. 1-2 . 1997

https://biblioteca-digitala.ro
Revistă finan\ată de Ministerul Culturii

•
Colectivul de redaqie:
(ia vrilă SAR/\FOLE/\ N. redactor-~er
Anghel PJ\VFL. redactor de ruhrică

•
Corectura asigurată de Casa de Presă ~i
Editură "Cultura Na\ională"

•
Redaqia: Calea Victoriei nr. 120, cod
70 179. sector I. Bucurqti. tcleltm 615 59 78

•
Administraţia: Casa de Presft şi l·.ditură
"Cultura Na\ională". Piata Presei Libere.
nr. I. cod 71 554. sector I. Bucurc~ti.
telefon 223 15 10. interior 1405

•
Abonamentele se fac la oficiile po~talc sau
difuzorii de presft

•
R.M. ISSN 0035-0206

•
COPl:RT/\ I: l"llii" din argint aurii ck,rnpcrit la
Agighilll. jud. Tulcea. sec. V-IV î de Chr.

COPERTA IV: Candclahru din bronz desrnreril la

(."rf1sani. jud. lalll111i\a. sec. 11-1 î. de Chr.

•
Cu kg ere co111ru1crizatfl: îellfi Iia S inhlll.l Inrescu
Tehnoredactare Clll11[1lllcrizală: Cristina Dumitrescu

•
Tirărit la Tirografia PUrlLIST/\R. llucurc~ti

https://biblioteca-digitala.ro
 ICOM LA 50 DE ANI

a mq1at1\ a ,1111<:m:anulu1 Lhaunccy .1.1 lamlin. arc Inc. la 19 noicmbric 194(1. la Paris,
L l"undarca l,,11'il1ulu1 lntcrna\iPnal al \1uzcelor. ,,rganiza\ic int.:rnaţională ncguvcr-
n.1mL·n1.ili1.c:up111v."i11cl 111-l!tu\i1 mu ✓ c·.ilc ~1 ,pcc:iali)li L·arc luc:rca1C1 in lumca muzcel,,r sau in domeniul
rr,,1.:_1ării palri111,,n1ulu1 c:ultuLil 111u1cal. in c:ci :-o dc ani care s-au scurs de la acel istoric nH11ncnt.
L,1nsiliul a dc\ c1111 una dmlrL· cclc mai 11npPrtanlc organizaţii ncguYcrnamcntak intcrnaJionak cultural.:,
mcril,ind. din plin. ,rr1_11nul t "'\LSL( l ~i al gu\ crndor din întreaga lume. Cu ocazia împlinirii venerabilei
\,fr,tc ,Ic :-11 dc ,1111. L,•11'i11ul l·.xcrnliY şi Sccrctanatul ICOM au hotărâi să organi1czc o manifestare
juhiliarC1 .\cca,1,1 ,-,1 dL·,l;1~ural in 1iua de 19 noiembrie I 996. la Paris, la ca !Jind invitaţi, pc Uingă
n1c:111h111 L ,,11111..:1ulu1 L,11istdta1iv. numeroşi al)i membri ai organiza)iei. 1
l LT..:111,1nia d..: d..:schidcrc a a\'Ul loc in sala /\udilnrium a Muzeului Luvru. in prezenţa Reginei
'\,1n cgi..:i. a pnnJcs..:i Margricl a Olandei. a prin\csci Sumaya binl U I lassan a Iordaniei şi a prin)ului
Î'<urodom Sihamoni al Cambodgiei - toţi aceştia, prnlimd interesaţi de soarta palrinrnniului muzeal (~i
nu numai acela din \firik lor). lln oaspete de t1noarc a fost. hincînţclcs, şi preşedintele Republicii Mali,
Alpha Oumar Konar0. aşa cum se şlic. fost prqcdinlc al ll'OM. Ccr.:monia a începui cu un scurt
cu,,inl de salut al noului prcşcdint.:-dircclor al muzeului gazdă, academicianul l'i.:rrc Roscnbcrg'. şi a
continuai cu evocarea prqcdin)ilor L\1nsiliului. i\sllcl. personali laica lui I lamlin ( prqcdintc intre 1946-
1953) a fost omagiată de prqcdintck /\sociaţiei Americane a Muzeelor. Edward I I. .'\blc: Marlhc de
Moltkc, membru de onoare al IC< lM ~i una dintre colaboratoarele apropiate fondatorilor Consiliului, a
prezentat câteva din momentele scmnilicalivc ale activilftlii rrancczului <icorgcs Sallcs. al doilea
prqcdintc (19.53-1')59) al IUlM, şi ale lui Sir Philip llcndy (1959-1%.5) cel de al.treilea prq.:dinlc
IU lM: 1-a revenii lui Jacques Pcrot, preşedintele Comitetului Consultativ al IC< JM, sarcina de a evoca
personalitatea celui de al patrulea prqcdinte, directorul Rijksmuscum-ului, dr. Arthur van Schcndcl
( 19()5-1971 ). pc cca a dr.Jan Jelinck, din Cehoslovacia (prqedintc între 1971-1977 ), a celui de al
~asei ca prqcdintc, Ii·,mcczul I luhert I,andais ( l 977-1983) şi pc cca a britanicului ( icolfrcy Lewis
I prc~cdinlc între 1983-1989); viccprcşcdintclc Cornitclului Consullaliv. i\lissandra Cummins a amintii

nu:ritclc lui Alpha Oumar Konar0 ( 1989-1992) şi pc cele ale actualului prqcdintc al ICOM (din 1992).
indianul Saroj ( ihosc. Acesta din urmă a avui, apoi, prilejul s[1 facil o expunere a problemelor cu care se
conrruntă acum organizaţia. ajunsă la peste 12.000 de membri, rcprczcnta)i în cele I 09 cumilctc naţionale
~i 2:- comitele internaţionale ale Consiliului lnlcrnaţional. Scria discursurilor a fost continuam de
1-rarn,:oisc l'acl1un, directorul Oircqici Muzeelor Franţ.:i, care l-a reprezentat pc Philippe Onuslc-Blazy.
ministrul culturii. şi de directorul general al UNESCO. Fcdcrico Mayor. În încheierea primei părţi a
manifestării. prqcdintclc Comisiei Mondiale pentru Cultură şi Dezvoltare. Javier P0rcz de Cudlar. a

https://biblioteca-digitala.ro
rm:zentat conferin\a Cu/1t1ra. de::wJ//area şi mu::eele în_/i1(a secolului XXI.
Mai aks pentru cei care nu avuseseră prikjul de a vizita aripa Luvrului inaugurată in urm:1 cu
c,î\iva ani. iniţiativa dircqiunii de a deschide. pentru participan\ii la aniversarea ICOM. dtc\a săli a
fost foarte hinc primită. Astfel. am avut prilejul de a vizita Curţile Marly, Pugcl şi Khorsahad.
Apartamentele lui Napoleon llI şi cele două cxpoziJii temporare deschise în acele zile: Gheara şi dinrL'le:
Scuip/uri animaliere de An/oine-Louis Barw ( 1796-1875) şi Noi achiziţii ale depar1ame11111/ui ele picturci
( /()()J-]()()5)'.

După-amiaza a l<.ist rezervată unei mese rotunde intitulate Secolul al XXJ-/ea: ce prol'Occiri.
pcnlru muzee? Dezbaterile au fost destul de animate, liind axate pc temele propuse de (1 conlcrcn\iari:
Karin I-Icllands_j0, muzeograf şef la Muzeul Na\ional de Artă Contemporană din Norvegia (Muzeele ,1·/
aria co111emporanci înfc1(a secolului al XXI-I ea), .lean-Aimc Rakotoarisoa, directorul Muzeului de Artă
şi Arheologic al Univcrsită\ii clin Antananarivo (Muzeele şi comunilă(ile), Max wc I Anderson. directorul
( ialeriei de Artă din Ontario, (Mişcând muzeele căire 1e/111ologie), Lorena San R01m\n, director în Direcţia
Generală a Mu1.cclor din Ministerul Culturii clin Costa Rica (Prohleme de mediu în secolul al XXl-lea),
Elisabeth des Porthcs. secretarul general al ICOM (Palrimoniul 111 pericol: lra/irnl ilicil şi confliclele
armale) şi Shu_ji Takashina, directorul general al Muzeului Na\ional de Artă Occidentală clin Tokyo i_
Fiecare dintre temele propuse a stârnit discuJii animate. Totuşi, majoritatea participan\ilor a fost interesată.
mai cu scamă, de prohlcmcle kgatc de noile tehnologii informatice, de gravitatea ameninţării asupra
mediului şi de diluarea şi continua modificare a definiţiilor cu care muzeologul operează, pornind de la
arici ,1·i is!Orie şi mergând până la puhlic şi obicei ele muzeu.
După tradi\ionala "l'otogralic de ramii ic". Comitetul Naţional Francez a invitat participanţii la o
vizită,in "nocturnă". la fermecătorul Muzeu Na\ional al J-:vului Mediu, de la Cluny. în acompaniamentul
unei forma\ii pariziene de muzic,'\ veche.
Desigur. manifestarea a avut un aer festiv. dar nu festivismul gratuit a caracterizat întâlnirea de
la Paris. De altfel, aniversarea a prilejuit şcdin\elc celei de a 55-a Sesiuni a Comitetului Consultativ
ICOM (alcătuit cum se ştie. din rcprczcntan\ii - de regulă. prcşcdin\ii - comitctdor naţionale şi
intcrna\ionalc. şi la care membrii Consiliului Fxccutiv şi ai Secretariatului au statut ele observatori).
dcslaşurată în zilele de 18 şi de 20 noiembrie.
Întreaga dimincaJă a zilei de 18 noiembrie a fost rezervată prezentării dărilor de seamă ale
sesiunilor anterioare (a 53-a şi a 54-a) ale Comitetului Consultativ şi ale proccsclor-vcrbalc ale sesiunilor
83-86 ale Consiliului Executiv; apoi. au fost audiate raportul secretarului general şi raportul trezorierului
(Pict Pouw), pentru anul 1995. După cc Azcdinc Bcschaoueh. în calitate de reprezentant al directorului
general al UNESCO. a dat citire unui raport privitor la rcla\iilc ICOM cu acest organism, Cary Karp a
captat aten\ia auditoriului prezent,încl rc1.ultatclc muncii depuse de grupul de lucru al Comitetului
Consultativ cu privire la Internet. După o scurtă analiză a stadiului pregătirii Adunării (icneralc din
1998. de la Mclbournc - care va dezbate prohlcmclc cu care se confruntă muzeele la acest sfftrşit de
mileniu, au urmat aprinse discu\ii cu privire la ideea modilicării regulamentului cotiza\iilor (în situaţia
în care. după mulţi ani dilicili. balanţa lCOM, în srnrşit, s-a redresat). Discu\iilc de după-amiază. mai
anevoioase. au urmftrit conturarea programului trienal de activitate.
A doua (şi ultima) zi de şcdin\ă, cca de 20 noiembrie, a prilejuit încheierea discutiilor cu privire
la programul ICOM pentru următorii trei ani şi cu privire la temele rezervate "Zilei lntcrna\ionalc a
muzeelor" din anii 1999 şi 2000 (în 1997 şi 1998, tema va li aceeaşi cu cca din 1996: Traficul ilicil de
hunuri cui/urale); propunerile vor li înaintate Consiliului Executiv. Din păcate. dezbaterile cu privire
la regimul cotiza\iilor nu au putut ajunge la nici o concluzie. În fine, Comitetul a decis să propună trei

https://biblioteca-digitala.ro
~..1nJidaţi pentru ocuparea locului vacant în Comitetul de Etică '. Ullimul punci pe ordinea de z1 a
~..:uniunii a li.ist alegerea a două \ări candidate pentru adunarea generală din 200 I; Comitetul a propus
·~, •nsiliului să aleagă între Maroc şi Cehia.
Desfăşurată într-o atmosforă austeră, "tipică" pentru UNESCO, în ultimii ani, sesiunea Comitetului
l, msultativ ICOM ne-a oferit, pe de aliă parte, posibilitatea vizitării unor expozi\ii organizate fie în
?alatul UNESCO din Place de Fontcnoy ", fie la celebrul Grand Palais 7 sau la Centrul Cultural Român',
.:J ~i vizionarea l"ilmului Marmurele Dgin, prezentat de către Delcgatia Republicii Elene pc lângă
1·,i:sco, în prczen\a autorului şi producătorului acestuia, britanicul W..I.Stcwarl.
Lăsând la o parte rutina unor şcdin\e de genul celor desfăşurate cu ocazia sesiunii Comitetului
C,msullaliv, cred că aceasta a demonstrat - alături de manifestarea omagială, din 19 noiembrie - că
IU )M este o organiza\ic matură, capabilă să facă fa\ă tuturor diticullă\ilor ce st: întrevăd în viitorii 3-4
Jill. Sperăm să putem spune acelaşi lucru, în curând, şi despre Comitetul Na\ional Român ".

VIRGIL ŞTEFAN NIŢULESCU

\()Ţ[

Din România. au avut ~ansa de a rarlicira numai trei i11vila\i: Alexandru Marinescu (viccrrqcuinlc al Comitetului Naţional
R11mân). Virgil Ştefan Ni\ulcscu (lroorin) ~i Ioan (iodca (membru în Biroul Comitt:tului).
ricm: Roscnbng a rost. rânf, la nu1111rca i11 accast,, înallfl ru11c\ie. ~citii Dcrarlamc11tului Pictur,, din cadrul Luvrului; în
l•J<J5 a devenit membru al Aca,kmici Fr,111ce1c.
•\ceastă cca de a ratra cxrozi\ic de acest kl. organizată în ultimii 15 ani. currindc 70 dintre cele mai imrortanlc achizitii.
Jm care jumiHalc au fost cumr,,ratc datorit,, ,prijinul11i ,,kril de Societatea Prietenilor Luvrului. împreun[, cu alte 23 de
rcr,oanc rizicc ~i juridice.
· Nu a rutut li rrczcnt la masa rotund,, Sorni Marero Loc. directorul Muzeului Naţional ~i al Galeriei de Artă din Parua
(iuincc. care pregătise Cl))TIUnicarca .l/11:('t:/e ~·i c:11/t11ra intligemi În f(1fu glohaliz,irii.
' .-\111 avut onllarca de a ti rruru,. alături de Jacques Yvcs Marin si de Gary Edslln.
Omagiu /11i Tristan ?zara: Ft!meile yi "{" l:gi111u/ui: i/11{/re Malraux ~i L;,V/:SCO la 50 de ani - ridinindu-se în apârarea
/Jtll fi
Vara - 1ew11n' huiliste "'" Vffliii .laponii. Templul ii<' la Ku/iikuii ~• f'irns.1r1 ,,·i portretul.
I·. xrozi\ia rcrsnnalf, Doina LcvinJa.
La 19 Jcccmbric 1996 a avut loc. la Muzeul 'Japonal de l,tmic a României. aJunarca generală de alegeri. Noul birou al
L"11mitetului este formal din AlcxanJru Marinescu (rre~cuinlc). Radu Florescu (viccrrqcdintc). Maria Dul~hcru (secretar),
\'n:;il Ştcl,,n Nifulcscu (lrczoricr) ~i Rodica Matei (membru).

https://biblioteca-digitala.ro
Cllil° din aur dcsc,>pcrit la Plliana C, >\llkncşli, _jud. Prahuva. sec. IV i. de Uir.

https://biblioteca-digitala.ro
MUZEE• EXPOZIŢII

EXPOZIŢIA: "DACII"

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - d r . R A D U FLORESCU

" n ziua de 25 martie a.c. se deschidea la primele două săli - de un ansamblu de exponate
I Florcn\a. în Palazzo Strozzi. în prczcn\a
ministrului r01m'tn al Culturii. Ion Caramilru. a
cmhlcmaticc, o hartă a Rrnrnîniei în Europa. o hartă
a descoperirilor arheologice dacice. l:xpuncrca
consilierului prczidcn\ial. Zoe Petre. a primarului propriu-zisă începe cu o scrie de piese scnmilicativc
general al Florcn\ci. Mario Primiccrio. a multor altor de la srârşitul epocii bronzului - începutul
pcrsonalită\i diplomatice sau locale, precum şi a unui hallstallului - adică din perioada separării !racilor
liiarlc numeros public. cxpozi\ia "I Daci" organizată nordici de cei din sud - şi pf111[1 în secolele VI-V
de Muzeul N,qil1nal de Istoric a Rom.inici în
colaborare cu holdingul dc cditură I]cmond. Milano.
precum şi cu concursul ,;;i L"llntrihu\ia mai multor
muzee rn1rnîncşti: \1u1cul 1',qional dc Istoric al
Transih·anici. Cluj-\:apl1ca: \1u1cul '-:a\innal al
l inirii. _,\\b,1 Iulia: :'v1t11cul CI\ d11a\ici daw-n ,m,111<.:.
[)c\ a: \fo1cul < llt.:111ci. l r,lll>\ a: \lu1cul _1udc\can
R,imn1cu-V,ilcca: \1u1cul _1udc\can dc 1stnr1c
Slob, llia: Mt11eul dc istoric Na\ional[1 şi .'\rhcllll ,gic
Constania: Mu1eul de istoric Bad1u: Muzeul de
arlu:ologic Piatra-Neam[: Muzeul de Istoric Roman.
Lxpozi\ia, pusă suh înaltul patronaj al prcşcdin\ilor
< Jscar Luigi Scai laro şi \-:mii Cnnstantincseu, a

arnpcrit 1400 111.p. şi nouă săli din primul etaj al

Palatului şi a prezentai peste 900 obiecte. precum şi
un însemnai număr de exponate documentare:
desene, planuri. fotogralii, reconstituiri. hlilura
I'lecla a publicai un catalog de 3 70 pagini, bogat
ilustrat policrom. la care şi-au adus conlributia
numeroşi specialişti români şi italieni.
Manifestar.:a a avui drept precedent, în anii
·xo. o cxpozi\ie de arheologic dacică. itinerată prin
mai multe capitale europene - Milano, Roma, Paris.
Bruxelles. Kiiln - dar este prima dal[t c,îml civiliza\ia
dacidt este prczcnlală în toată complexitatea ci, cu
marc bogă\ie de exponate şi într-o amplă pcrsptctiv[1 Rhyton din argint descopnit la Poroiana. _iud. Mehedinţi.
de istoria culturii. Pn:zenlarca a liisl deschisă - în sec. IV î. de Cin

https://biblioteca-digitala.ro
i.d.Chr. ilustrând procesul de clnogcncză a daco-
geţilor. Între pisete din accaslă sccţium: mcrilă să lie
menţionate tezaurele de la Sacoşu Marc. Rădeni
şi I !inova, figurinele zoomorfe de la Lcchinţa de
Mureş. statuia menhir de la Sibioara, precum şi
ansambluri de piese de mclal. ceramică, os
aparţinând culturilor Basarabi şi I I inova. Această
scqiunc a fost conlinuală în cca de a lreia sală
unde sunt ilustrate inrtuen\clc culturale -
grecească. scitică, celtică şi baslarnă - suferite de
cultura daco-getică în cursul procesului ci de
formare, cu ansambluri de picse spccilicc, înlrc
carc lrcbuic amintite sabia scilică de la Dobolii
de .Jos. spada-emblemă, lot scilică, de la Medgidia.
mistre\ul de bronz celtic de la Luncani, coiful
celtic de la Ciumeşti şi cel attic de la Fftcău.
splendida hidric de bronz grecească de la Callatis
(Mangalia), precum şi ligurinelc de tip Tanagra. tot
de acolo.
https://biblioteca-digitala.ro
Următoarea scc\iunc - începând din sala
nmrnirul 4 - a fosl consacralft clapei getice şi în spe-
cial bogatelor morminte şi tezaurelor princiare:
Agighiol. Pcrctu. Poiana Cnţol"cneşti. Cucuteni-
Hăiccni. Craiova. Pomina. () atenţie deosebită s-a
acordat motivelor iconogralicc reprezentate în re-
lief pc vasele şi armele din aceste tezaure care au
fost dctaliate mării.
Prezentarea mormintelor şi tezaurelor a fost
continuată cu ansambluri de piese aparţinând culturii
curente gelo-dacicc din această pcnnadă. precum şi
din cca imediat următoare a hegemonici celtice şi
bastarnc în Dacia. Următoarele trei săli au fost
consacra Ic prezentării cu lluri i Dacici regale din
vremea lui Burcbisla şi Decebal. Un loc de scamă
au ocupai cetăţile dacice din Munţii Orăştici
prezentate al.îl prin numeroase macrofotogralii şi
planuri cât şi prin piese semnificative. între care au
ieşii în relief cele de !ier. produse ale înalt dezvolta lei
 Faina 111arc cu c[tlC!rcli din tezaurul dcscornil în lilrnlitalca Luru. jud. Al ha. sec. 11-1 i. de Chr.

metalurgii dacice, lără să fie neglijate nici cclclallc
asrcctc ale culturii materiale dacice, îndeosebi ale
asrcctclor ci spirituale şi de prestigiu. Prezentarea
acestei scqiuni a continuai cu exponate scmnilicativc
din davclc dacice de la Ocniţa-Vâlcea, Popeşti,
Bordu~ni. Poiana-Tecuci, Răcătău, Brad.
Prezentarea culturii Dacici regale se îi1cheie
cu l' sclcc\ic de tezaure dacice - I lcrăstrău, Vedea.
Vălenii de Munte. Surcea. Sărăcsău. rrccum şi cu
srlcnJ1dul ans,unblu de falerc de argint de la Lupu.
Expozi\ia se încheie cu prczcnlan.:a - cu ,~jutorul unor
copii după rclict'uri de pc Columna lui Traian.
Monumentul triumfal "Tropaeum Traiani" de la
Adamclisi, precum şi dupft sleia funerară a
suboli\cmlui roman Tibcrius Claudius Maximus, pc care
este reprezentată sinuciderea lui Decebal - a cuceririi
romane în Dacia, prccwn şi a moştenirii dacice în cultura
provincială romană din noua provincie.
Din cxpozi\ic se iese printr-o sală în care este
amenajai un bogat stand de librărie şi artizanat.

9
https://biblioteca-digitala.ro
P,111r din ar~int c·.,rc· a t,kut parll' din tezaurul dcscupcrit la
S,,ncr,iirni. jud I lar~l11til. ,c·c. I î. ck Chr.

I·:xpozi\ia se proiectează să mai lic itinerată

la Trieste şi la Bmxcllcs, unrn'ind să sc întoarcă în
România în primăvara anului viitor ( 1998 ).
După informa\iile de până acum cxpozi\ia
pară să aibă un răsunător succes, numeroase cronici
favorabile fiind publicate în presa italiană, inclusiv
dif'uzatc pc mai multe posturi de televiziune. De
asemenea, publicul italian şi cd turistic - Ji.iartc
numeros la 1-'lorcn\a - l1·ccvcntcază în număr marc
cxpozi\ia. Dar poale cel mai notabil clcct al expoziţiei
este faptul că opinia rublică din Italia - dar şi din
Europa în general - redescoperă europenismul
antecedentelor culturale ale rrnrninilor de astăzi. cu
alte cuvinte participarea cullurii şi na\iunii româneşti
la tradi\ia ancestrală europeană. Această idee
enun\ată şi în cuvintele de deschidere şi în
alocu\iunile de la conlcrin\a de presă a fost preluam
şi accentuată de presă şi de televiziune. devenind un Mască din hrnnz reprezentând pc zcita lkndis (Diana) dcscupc-

laitmotiv al comentariilor cu privire la "I Daci". ritii în local itatca Piatra Ru~ic. juli. I luncdoara. sec. I î. <le Chr.

10

https://biblioteca-digitala.ro
Brăţară de aur din tezaurul descoperit în localitatea Cucutcni-Băiccni, jud. la~i, sec. IV-I II î. de Clir.

https://biblioteca-digitala.ro 11
 ÎN PREAJMA LUI RODIN. DIN MOTIVAŢIILE
UNEI EXPOZ[ŢII DE SCULPTURĂ

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - IOANA BELDIMAN

En so111111c. la l3caulc est panoul. Cc n'cst pas clic 4ui 111anquc

._·, nus ycu.x . mais llllS ycux n1anqu cnt ~t l'apcrc.:cvoir.
AUGUSTE RODIN

eslâşurală
D fostului Palatamplu în spa\iile aulice ale
Regal, articula le în jurul
depozite, ciupi\ cu tremurul din 1984.
Reconsiderarea de că ire istoria de artă 'ş i
Scării
Voievozilor, expozi\ia I de fa\ă readuce la 111u1cogralia din Euro pa ş i SUA, de circa treizeci
lumină un patrim oniu în hun <'i parte uitat în de ani încoace. a cirtei seco lului trecut - şi în aces t

I. Sala Rodin - C laudcl

12

https://biblioteca-digitala.ro
~ Cami ll e (.' laudei. "Bu~llll lu i A . Rndin" Snclu duprt un
desen al arh. Al. lkldirnan
sens exemplul Muzeului Orsay rămâ n e cel mai
fertil în sugestii, a consti tuit fundalul pc care s-a
nflsc ut proiectul expozi(ici. Cel puţin două "idei
preconcepute" au fost astl'cl înlăturate atunci câ nd
am procedat la seleqia ope re lo r: sculptura
secol ului al XIX-iea urma să lic prcze ntat[t în
nimplex itatca ~i ambigui tatea ci stilistid, la r ă a
li excluse l'orme de expresie mai puţin acceptate
de gus tul m ode rn pre c um academismul,
,-,1oricism ul de. Pc de a lt ă parte, trebuia inlăturată
"re/en·a" fa ţ ă de scu lptura de ediţie ca scu lptur ă
de ·erie exclu/f1 nd unicatul , şi pu sfl in schimb în
C\ 1den\ă măiestria execu ţiei tehni ce a acestor
opcr' alcătuind majorita tea patrimoniului nos tru
de sculptură franceză. Ca lit atea materi alului
https://biblioteca-digitala.ro
3 Antume Bourddlc. "lkcthm·cn". hnlll/. Sclrt
împrumutatăd111 atelierul ,culptorului I lorca 1:lărn,,nd
(bronz. teracotă), a turn ării Un cea r ă pierdută
pentru brrn11:uri), ralinamenlUI cromatic al patinei
sunt rezultatul şi expresia unui sava nt mqteşug
exersat în Fran\a în mod neîntrerupt începâ nd din
seco lul al XV I-iea - prin "bronzicrii" itali eni a du ş i
la Fontainebleau de Regele Fran<;ois I. ajuns la
apogeu în sculpturile g r ăd inil o r ele la Versailles şi
răspândit mai larg în seco lul al X IX-iea prin
atelierele pariziene specializate în turnarea de
ediţie ' . Din 67 de opere prezentate, 63 apaqin
Cialeriei de A rt ă E uropean ă a muze ului , iar 4 -
lu crăr i de Cam ille C laude] - suni ex puse prin
generoasa amabili tale a colec(ionarilor Alexandra
S l ă tin ca nu Sturdza , Şerban Sturdza ş i Barbu S.
Slătineanu.
13
 Din câteva întâlniri recente cu un mu zeu
atât de sp1xial ca atmnslcră cum es te Muzeul
Rodin din Paris, s-a născut ideea articulării intregii
expoziţii în jurul grupului de lucrări Rodin -
Camille C laude!. Şi aceasta cu atât mai mult cu
cât, pe de o parte. muzeul nostru posedă un
interesant portret - :şarjă inedit ( către I 882-1883)
al celebrului sculptor. datorat lui Camille Claude!.
purtând semnificativa inscrip\ie a autoarei :
Croquis d'amaleur C Cluudel: în acela~• ump.
cunoscuta efigie magi · trală a mac, trului (pretentă
în expunerea mu7eulu1 pari1ian la loc de onoare)
creată de strălucita sa elc,ă in I X. se află în
cxpo1.iţia de fa\ă prin exemplarul marcat cu sigla
revistei "Mcrcure de France" , provenind din
colcqia doctorului Alexandru Slătincanu.
Ce lor patru opere ale lui Rodin - Vârsta
de hron::., Primâ, ·ara. /:·1·u, Sârutul - văzute ca
.J. Camille Claude\. "Sculrturul Rudin". irsos ratinat,
culcctia Muzeului Naţional de A rt ă al Rumâniei (detaliu)
14
https://biblioteca-digitala.ro
simbol al înnoirilor prin care artistul a schimbat
destinul sculpturii mondiale, li se adaugă şase
lucrări ele Camille Claude! dintre care cinci sunt
expuse acum pentru întâia oară în România. Dacă
Sculptorul Rodin parc a li o lucrare necunoscută
până acum cerce tătorilor operei lui Camille
Claude!'. restul pieselor - Bustul lui Rodin (bronz)
mai sus-mcn\innat, Valsul (ipsos patinat) -
\·ersiunea a doua-, Nud de.femeie ghemuii (în două
1po ·tazc: ipsos patinat şi bro11L) - suni exemplare
111ecl1tc ale unor sculpturi cunoscute. Descoperirea
acestor o pere aduse la Bucureşti de către doctorul
lcxandru lătineanu ( I 8-3-1939) către 1902,
l'crite de vicisi1udi111le Hemurilor de către urmaşii
colcqionarulu1 care le-au păstrat până astăzi,
transformă ex ptvitia de fo\ă în prima întâlnire a
publicului rom,1ncsc cu personalitatea acestui ar-
tist excepţional prin destinul operei ~i al vic\ii,
5. Camille Claude!, "Nud de rc111c ic ghemuit". bronz,
Colec1ia Strue Slătineanu. Bucureşti .
fi . .I. B. Carrcau.x. "Flora". tcrnct>W. Muzucul NaJional de /\rtă al Ro111,111ici.

15

https://biblioteca-digitala.ro
 adăposteşte cu precădere sculpturi în teracotă
( Clcsinger, Carpeaux, Carricr-Bcllcusc J.
speculându-se raportul cromatic dintre paleta rece
a arhitecturii şi ocrul potolit al pământului ars.
Prezentarea pc selc - masa de lucru a
sculptornlui - a majorită\ii lucrărilor a derivat din
dorinţa de a-1 lrimilc pc vizitator cu g,îndul înapoi în
timp spre momentul naşterii operei de artă în atelier.
spre lumea de mister şi taimi a creaţiei. Câteva sclc
provenind din Fran\a intcrhclică - piese de valoare
7 . .l.ll . Carp..:aux. "l'\ura". ,k1,diu cu .~larnpil.i 1urn,1turi,i .
muzeală prin calitatea designului şi a istorici lor -
(h,1ugrafii\c nr. 1-5 ~i X au !,ist realizate de l.:lirnndiu
lo\'all. iar c..:lc cu nr.r,- 7 de Minerva ViHc,11rnu) . ne-au fost împrumutate cu deosebită amabilitalc de
cătresculptorii Vasile Ciorduz şi .Mihai Huculei '' . de
eleva slr[1lucilfl. colahoraloarea, modelul. iubita căiredoamna l:lcna Mac Constantinescu .
tragică a lui /\ugustc Rodin. Desigur că iconografia alf11 de hogarn a
1:·xc11.1·e;:: la po11.1·siere d<' 111011 cor.rnRl' - atelierului de la Mcudon al lui Rodin şi a
spunea Camille Claudcl celor care o vizitau în ate- cxpozi\iilor sale. în special imaginile rcprczcntfmd
lier - ( ... ) C'esl moi mc;me qui sc11/p1e le marhre .
.!'ai horre11r de con/ier 1111e oe111n' au :ae i/'1111
/Jraclicic:11 '.
Datând din perioada 1840 (anul naşterii lui
Rodin) - 1920 ( c;înd Bourdellc a realizai bustul in
marmură al lui Anastasc Simu). cclclaltc lucrări
prucnlc în cxpozi\ic au drept autori arli~li
contemporani cu Rodin. mmHinîndu-sc. în hună
parlc. printre aprnpia\ii s,ii - maeştri. cnlaht'ratori.
practicieni ele . Baryc. Carpcaux, Carricr-lkllcusc.
Falguiere. Dalou. Bourdcllc ~.a. sunt nume
int,îlnilc în biografia maestrului de la Mcudon.
Adăugându-se multitudinii stiluril11r.
diversitatea tematică - de la ligură ~i nud la plastica
animalieră - conferă ansamhlului varietale ~i
mişcare . Urmărindu-se coercn\a şi expresivitatea
plastică a discursului cxpozi\ional. lucrftrilc au fost
grupate ~i după criteriul materialului în care au
fost realizate. În hemiciclul cc încununează Scara
Voievozilor. în spa\iilc dintre coloanele
îngemănate. au fost astfel amplasate în
exclusivitate sculpturi în bronz; piesele din
marmură alhft (de Alfred Boucher şi Augustin
Prcault) alcătuiesc un mic ansamhlu în dreapta
aceleiaşi zone; Salonul de ceai. o înd1pen; intim,i .
..,, ~-- - .
de formal oval. cu decora\ie de lip neoclasic X. Camilk l'laudcl. "Val s ul". ipso s patinat. C,,lcqia
rcalizal[1 în verde palid (coloane. pcrc\i). /\ lcxandra Sleii inaru-Sl urd 1.a ~i Şcrh,111 St unl 1.a. Bucure~! i

16

https://biblioteca-digitala.ro
opcrde sculptorului în 1913 la f:cole de
Meclecine 7• a rost pentru noi sursă plină de sugestii
în ceea ce priYqte o prezentare mai expresivă a
lucrărilor. pe sele ~i platforme, în dorin\a evit{trii
unei expuneri conve111ionale.
În spa\iul Rodin - Claudcl, placă turnantă
a expozi\iei. sculpturile celor doi artişti au fost
ridicate pe socluri simple, rustice, cioplite de
dulgheri. realizate după desenele arhitecţilor
Alexandru Beldiman ~i Moise Mathi::. în spiritul
aceluiaşi g,ind de trimitere spre lumea atelierului.
Lumina caldă, riltrată, revărsându-se în
1ilelc însorite prin rercstrelc înalte ale Palatului.
drapate în galben, nu Iace decât să evoce o amhian\ă
g,indită de Rodin însuşi pentru operele sale.
Un hali lendu de ja1111e 011 la lumicre
penetre Q grand/lot sur le.1· marbre.1· el Ies pllÎlres.
une premiere impression de_ji-aîcheur el de repos ... '.
https://biblioteca-digitala.ro
\OT[
1
Expozi1ie de seulptur,1 rrancc,ă ( I X40- I 920) din
palrirnoniul Muzeului Na1ional de i\r1,1 al Rorn;1niei ~i din
rnlcqia doctor Alexandru Sl,,tineanu. deschisă la sediul
rnuzeului între 11 iulie 1996-31 deccrnhric 1996.
Muzcugrari urganizatDri Juana Hcldiman ~i Octav
lloicescu.
' v. Maurice Rhcims. I.a -"·11!1111m· 011 .\"/.\"-011e ,·i,;cle.
Paris. I 972: Maurice Rhcirns. Y\'cs Uc,·aux. /. '1111ivl!rs
des hrnn~c's el des,/<nll('s ornt'me11rules (clwfs-cl'oeu, 1re el
rnri11si1<;s, /8511-1920/. Paris. l97X: i\\hcn Hoirnc. Hu/-
/mr lc1111s; Tlw l'ulitin· 11/ Sc11/p//1re i11 .Vi111!ll'l!illh-C1!11-
t11r_1· Frc111n'. Kent. Ohio. Lomlun. \ lJX7.
',-_ Rhcirns-Devaux. pp.251-303.
· Rcine-Maric Paris. i\rnaud de la Chapel Ic. /. 'oe11,·re dl!
Camil/I! Cla11dt!I. Cataloque mi.1·01111,;_ Paris. 1991
',·. Frederic (irunl'cld. Rodin. Paris. \lJXX. pp.246-247.
·- /\ceste piese au apaqinul inilial sculptorilor Iun .laica
~i. respectiv. Boris Caragca.
'\'. Alain llcausire. (J11a11d R"din np„sait. Pari,. llJKX.
pp. 340-3-13.
' , Manin (ia\c în "La Prcssc". 5 iunie 1900. după Alain
lkau,ire. "I'· cil .. p. I <J<J_ E,tc n,rha Jcsprc arnhianţa
Expo1i1ici "Rlldin". Pa\'il\<>11 de l'Alrna. Paris. 1900.
17
 EXPOZIŢIA "ÎMPLETITURILE ÎN GOSPODĂRIA Ţ.i\RĂJ\EASCĂ
TRADIŢIONALĂ"
LA MUZEUL ETNOGRAFIC DIN TÂRGU Mt:REŞ
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ AURELIA. DIACO:\ESCT. L\L'IU POP
c lângă meşteşugurileprincipale. care
Pau satisfăcut
în trecut ccrin\elc locale,
zonak sau interzonale. pc Wngă muncile calilicatc
în construc\ii. cont'ccţionarca îmhr,icămintci.
transporturi etc., s-au practicai şi o si.:amă de
meşteşuguri secundare, ca împletitul. prin care se
valorificau diferite resurse locali.::. Satele din
apropierea luncilor cu desişuri di.: r,ichit[1 şi h,il\i cu
papură au adoptat prelucrarea lor ca ocupa\ic
specializată.
Împletiturile au înso\it omul din zorii
civiliza\ici şi p,înă astrizi. înlesnindu-i hucuria
primelor crca\ii pentru care nu a avut nevoie tk
ajutorul uneltei.Asupra lor s-au mişcat mâinile goale.
unice şi supreme unelte, învăţând complexitatea
infinită a mişcărilor articulate, producând
primordiala textură a rogojinii - arhetipul tuturor
\esăturilor de până azi, modelând imperfectele sfere
ale coşurilor după formele golite ale curcubitaccelor
uscate - modele originare ale tuturor recipientelor
actuale. Din imensa istoric a originilor unor
meşteşuguri, pentrn împletituri n-a rămas însă nimic
concret, cu excep\ia unor uşoare urme arheologice
de tipul impresiunilor în lut, aşa cum o urmă a acestei
îndeletniciri o prezentăm şi în expozi\ia noastră sub
formă de amprentă. de fondul unui vas ceramic,
aparţinând epocii neolitice, descoperit în localitatea
Zau de Câmpie, într-o campanie de săpături
arheologice a specialiştilor mureşeni din anul 1982.
Existenţa acestei impresiuni de împletitură din epoca
18
https://biblioteca-digitala.ro
neolitică marchează prC/cn\a îndeletnicirii
împletitului în această /llnă înc;i de la începutul
civiliza\ici umane.
Materia pri1rni pcnsabi1[1 s-a distrus. dar
dăinuie p.ină în zilele 11< ,astre. prm transmiterea din
gcncra1ic în gcncra\ic. acclcaş1 gesturi ale omului.
perpetuând tehnici slr,h cehi. mereu reînnoite o dată
cu scurgerea timpului.
Din nclllitic. trecând prin lllalc epocile de mai
târziu. au rămas ca mărturie. pc pământul ro1rnîncsc,
cnnslmc(iilc de nuiele împletite. cum este cca de la
/\riuşd din sul-estul Transilvaniei. cc c!lnslituic. pfmă
astăzi. prototipul cel mai bine rcwnslituibil. ilustrând
nu numai persistenţa tehnicii şi a materialului de
construcţie, ci şi a planului cu prispă paqială. plan
regăsit în ar!iitectura populară din toate provinciile
româneşti.
Construc(iile din nuiele 1Înpletite, de la case până
la biserici şi aca.rctw-i, reprezintă stratul de cea mai veche
tradiţie în domeniul arhitecturii noastre populare.
La început perc\ii de nuiele împletite se fixau
prin intermediul unor furci de stejar înliple în sol,
textura împletiturii liind foarte variată ca material,
de la nuiele sub\iri şi rotunde la cele crăpate în două,
de la nuiele de dimensiuni mici pfo1ă la ramuri groase
de 5-6 cm 0. Ca tehnică de construc(ie a locuin\elor,
cea a pereţilor din nuiele lutuite s-a practicat şi în
jude\ul Mureş, în Câmpia Transilvaniei. De aceea,
în cxpozi\ia organizată de Muzeul Etnografic clin
Tg.Mureş, este prezentat tipul di.: construc(ic al
Unelte de rcscuit. kasă1 Jc h."11u1 rurumhul. ra111(1 de 1csu1 ro~ujini

OBIECTE IMPLETITE FOLOSITE

LA DIVERSE INDELET CIRI

Ohicclc îmrlc1i1c folusitc la diverse îndclc1niciri

19

https://biblioteca-digitala.ro
locuinlclor din nuiele împletite orizontal şi lixate în
pari înfipli în pământ sau înlipli într-o talpă de lemn.
Pere\ii de împletitură se numesc "grădele" sau
"îngrădcle". Parii verticali în jurul cărora se împletesc
nuielele se numesc "crăcani" în zona Ccîmpici
Transilvaniei sau "şoşi" în zona T,îrnavci Mici.
Pentru împletirea pereţilor se utilizau. de prckrinlă.
nuiele de alun. dar şi nuiele de carpcn. salcie etc.
Peste împletitura de nuiele se întindea o lipitură de
lut amestecată cu paie tocate, opcra1ic denumită
"năglăjeală".
Nu numai pereţii se executau din nuiele
împletite ci şi alte clemente arhitectonice. Astfel, la
casele mai vechi din Câmpia Transilvaniei. peste
grinzile tavanului. la casc de dinainte, se punea o
leasă de nuiele împletite lipită pc dinafară şi pc
dinăuntru cu pământ amestecat cu pleavă. Treptat
acest tavan din nuiele năglăjitc a fost înlocuit cu
tavanul din scânduri de brad procurate de la !băneşti
sau de la Bârgău.
La casele mai noi, cu acoperişul în două ape.
triunghiul frontonului este !acut. adesea. din nuiele
împletite. Ca ilustrare. suni expuse dou.1 fotogralii
rcprczcntftnd o casă cu acoperiş de stul" din zona
Sibiului cu frontonul din nuiele împletite şi o casă
din Bihor cu frontonul din nuiele împletite lipite cu
lut şi muruite.
În domeniul arhitecturii populare, un alt clc-
men t important care arc incidenţă cu tematica
cxpozitiei de la Tg.Mureş este acoperişul, volum de
mare pondere în constituirea casei lărăncşti
româneşti. Pentru toate regiunile României, pentru
toate formele de relief care se aştern în cuprinsul ci,
amintirea acoperişurilor de paic, în zonele agricole.
sau papură pentru zonele joase - de baltă - este ge-
nerală. Chiar şi în regiunile montane cu lemn din
abundenţă (Mun\ii Apuseni) acoperişul se făcea
exclusiv din paic de secară. Forma ţuguiată a acestor
acoperişuri în patru ape, cc reprezintă 2/3 din
înălţimea casei, seillnănă foarte bine cu fonna urnelor
funerare din neolitic.:. Prin fotodocumcnlc cxpozilia
ilustrează şi tehnica de realizare a acoperişurilor de
paic sau stuC de la sistemul de aşezare uniformă a
paielor, cu !urca, în cuprinsul acoperişului, la cele în
care "jupii", "jâpii" sau snopii de secară îmblăti\i sunt
prinşi de leaţuri cu ajutorul unor "gânjuri" din nuiele
de salcie răsucite sau "sucitură" de paic, fiind aşezaţi
20
https://biblioteca-digitala.ro
în trepte şi formând o succesiune rcgula1[1 dc r.11ru
scrii, a câte 20 de volume geometrice cu much11lo.:
îndulcite şi suprafc1clc curbe (acoperişuri d111 Nn.i
Mărginimii Sibiului). Şi anexele gospod,1rC\;\I crau
acoperite cu paic, în special coşarele pentru p[1stra1
ponnnbul în zona Câmpiei Transilvaniei. () categoric
cc introduce exotism o constituie învelitorile de
trestie întâlnite în multe zone de baltă şi mlaştină ale
ţării noastre. Acoperişurile de trestie nu sunt la Jd
de înalte ca cele de paie. Din trestie se formează o
pătură groasă de pcrfec.:Lă regularitate, oblinută prin
baterea cu "piepteni" uriaşi din lemn, alcătuind vo-
lume de un farmec aparte. În expoziţie acest lucru
este ilustrai cu o fotografie reprezentând o casă cu
acoperiş de trestie din judqul Vaslui, realizai într-o
tehnică veche "la praştină" , şi o casă cu acoperiş de
stuf din zona Sibiului.
Ca şi la realizarea pereţilor caselor. dar cu o
preocupare mai marc în domeniul ckctelor estetice,
mult mai marcată, se împleteau gardurile care
împrejmuiau cuqilc şi întrcgcau ansamblurile
arhitecturale spccilicc diferitelor zone. ( iardurile
s-au dikn:n\iat. în timp. datoriti1 matcrialclor folosite
~i 1ch111cilor de confcqillnarc. ( iardurilc <lin nuiele
au fost frecvente deoarece materialul se procura uşor
de prin lunci, tufişuri, sau prin curălirea periodică a
copacilor. Împletitura orizontală se tăcea pe pari bine
înlip\i în pământ, lemnul împletit în diferite forme a
alcătuit ritmuri complexe, care generează în bătaia
soarelui neaşteptate jocuri de lumini şi umbre. Prin
materiale fotodocumcntarc sunt prezentate în
expoziţie tipuri de garduri împletite din diferite
regiuni ale 'ţării. Adevărate valori artistice sunt
gardurile maramureşene din nuiele împletite
orizontal sau împletite "în cununi". Pentru a li cât
mai greu de trecut şi mai durabile, gardurile ce
înconjură gospodăria, ca pe o adevărată c.:clăluie, erau
streşinile, iar ţepele parilor ascuţiţi străpungeau
acoperişul de paic şi spini.
În curţile gospodăriilor se înalţă pe stâlpi
pătule de porumb cu pereţii din nuiele împletite.
(iama hambarelor dcstinalft păstrării cerealelor este
friartc variată. adoptând cele mai diverse forme: de
la cele sferice, la cele tronconice, paralelipipedice
sau cilindrice. În Câmpia Transilvaniei adeseori
gcihânaşurile scunde erau consimile din grădele de
nuiele ca şi casele. Pătulele, coşărcile. coşarele,
 Suit[1 de împletituri din guspud[tria ([1răncasc~t
cotarcele sau coşteiclc pentru păstrarea porumhului
au fost cele mai frecvente anexe gospodfu-cşti. Uncie
au o "gură". o deschidere, în partea de sus şi
acoperişul dctaşahil. altele au o "gură" in partea de
sus şi o uşi\ă in partea d..: jos prin care se scoate
porumbul. Pătulele din nuiele împletite permiteau o
mai bună aerisire a pommbului decât pătulele din
alte materiale, cum ar ii lemnul. În cxpozitie, pătulele
sunt ilustrate fritodocumcntar cu exemplare din
Câmpia Transilvaniei, dar şi din alte zone ale ţării
(Olt, Dolj) unde apar pătulele supractajatc, inăltatc
pc stâlpi contra umezelii şi dăunătorilor (şoareci,
insecte).
Şi alte anexe gospod[u-cşti erau construite din
nuiele împletite. Astfel, la şura din Câmpia
Transilvaniei porţile erau din nuiele de carpen
împletite pe ţăruşi înfipfi în găurelelc sfrcdelite pe o
talpă cioplită sumar cu securea. Pc lateral şi pc
li.mduri regăsim lesele de nuiele. Drept exemplificare
este expusă fotografia unei şuri din !arcuri de nuiele
din aria transilvană.
Anexele gospodăreşti mai mărunte din
împletitură de nuiele, cum ar fi cole!cle de păsări,
https://biblioteca-digitala.ro
"găinare", ocoale pentru oi, cotete de porci, sunt
exemplificate prin fritogralii cc redau un colet de
porci din Câmpia Transilvaniei, un ocol de oi din
Valea Uroiului - Ba.nd (judc\ul Mureş) şi colete de
păsări din Transilvania.
Tehnica împletiturii de nuiele este specifică
şi pentru adăposturile sezoniere din câmp, din afara
aşezărilor. în zona păşunilor şi lânctclor, tic ca
adăposturi pentru munca agricolă, tic pentru paza
vitelor şi turmelor de animale. Această categoric e
reprezentată prin fotografiile unui adăpost din tarcuri
de nuiele împletite, acoperit cu crengi, într-o formă
ancestrală (rotundă) din Transilvania şi un sălaş din
bârne acoperit cu paic din Muntii Apuseni.
Copiind coşurile ele dimensiuni mai mici
folosite în gospodărie, în podurile caselor, cămări
sau alte anexe gospodfm:şti se g[1scau şi mai
există şi azi, recipiente de mari dimensiuni care au
<lcstinatia de a păstra sau transporta hoabclc de
cereale. Ca piese tridimensionale au fost expuse
coşuri lutuite destinate păstrării grăunţelor sau
hoahelor de fasole, un coş de mari dimensiuni pentru
transport şi schita grafică a unor coşuri din nuiele
21
lutuite pentru cereale, din alte zone ale ţării.
În aproape toate domeniile artei populare, şi
în cadrul categoriilor de ocupaţii şi meserii, utilizarea
nuielelor, a paielor, a pănuşelor de porumb. a papurci.
a giluiturilor din lemn sau scoartă de copac este foarte
răspândită, cu o tipologice numeroasă şi efecte
estetice de o deosebită valoare.
În domeniul pescuitului sunt folosite o seric
de unelte ce implică tehnici diforite de pescuit. Dintre
uneltele împletite din nuiele. cele mai răspândite în
toate zonele montane erau "v,îrşclc". Conlec\ionalc
din nuiele de răchită, aşezate întotdeauna longitudi-
nal, cu lungimea de 80-100 cm. dar uneori chiar până
la 2 m lungime. În sec\iune, forma este circulară sau
semicirculară. La distan\a de 15-20 cm nuielele sunt
legate transversal cu legături din tei. sfoară. lozie de
hamei sau ( la exemplarele mai noi) cu sânnă. Gura
este sus\inută de un semicerc de nuia de alun lixat
pc un suport numit "punte". Forma gcncrală cstc
conică, iar de la mijloc spre coada sunt a~c„alc
legăturile (cercurile l transn:rsale. iar capetele se
leagă închizând drşa. Tipurile de ,·ârşe praentatc
în cxptvi\ic ilustrcaz,i pescuitul cu accasti1 uncalti1
în Valea Murcşului. dimc1i-;1unc<1 , ,irşcl,ir liind in
runqic de catcg,1r11lc dc pcşt1 pcntru carc se
utilizează. V,îrşa dc dimensiuni mici cstc folnsită pc
cursul supcrior al Murcşului. în pcrioada de vară. la
gurile pâraiclor pentru pescuitul "grinclelelor". cele
de dimensiuni mai mari sunt folosite pentru mreană.
V,îrşa de dimensiuni mari expusă ( 1.5 m lungime) a
fost folosită în perioada de toamnă în lm:alilă\ilc Ruşii
- Mun\i. Pietriş, Deda. c.înd urcau pc Mureş mreana
şi scobarul.
Coşul ilustrează pescuitul pc pâraielc allucntc
Mureşului. exemplarul prezentat a fost folosit pc
pâr,îul Lu\. Din timpuri roartc vechi, pc Valea
( iurghiului s-a practicat pescuitul cu leasa. realizată
clin nuiele de răchită de forma unei opinci cu gurgui.
"I Iodorogul" - un coş fără fund, de formă tronconică.
cu diametru de 80 cm, se introduce în lacurile din
lunca Mureşului (pc cursul mijlociu). direct peste
peştii ochiţi cu atenţie. în perioada când crapul este
la btttaic ( luna iunie). Tot în lacurile de luncă pescuitul
de iarnă la copcă se tăcea cu "vcsa" - un gărduş cu
gârlici - realizat dintr-o rogojină aşezată în copcă
direct pe fondul albiei. în formă de inimă. Peştii se
închideau cu ajutorul unei scânduri în gârlici şi se
22
https://biblioteca-digitala.ro
culegeau cu minciogul.
Din împletituri de diferite tipuri s-au realizat
şi stupii primitivi din gospodăria tradiţională. În
zonele de lănete. aproape fiecare casă din sat avea
stupi proprii. În expoziţie este expus tipul de stup
realizat din împletitură de nuiele lutuite, prin formă
apropiindu-se de con. cu o marc răspândire nu numai
în aria transilvăneană ci în întreg spaţiul carpatic,
alături de prezenta în zonă a stupilor confecţionaţi
din stuf sau stupii vechi din Câmpia Transilvaniei
având coşniţele realizate din li.tnii de paie suprapuse.
Vânătoarea şi cufcsul din natură, străvechi
ocupaţii ale omenirii, practicate încă şi astăzi în
zonele muntoase. au în dotare tot felul de coşulete
lucrate din scoarţă de copac. în special de mesteacăn,
pentru strâns fructele de pădure. În "pungi" din coajă
dc brad se culege răşina. Recipientele din scoarţă de
mesteacăn. lustruită până cc arf1ta ca o piele netedă
şi luciliasă. erau utilizate pentru păstrarea prafului
de puşcă. Penim vânatul în perioada iernii se foloseau
ca accesorii "vârzobii" cu ajutorul cărora se păşeşte
pc zăpada groasă fără a se afunda picioarele.
În diversele îndeletniciri agricnle nuielele
suni utilizate ca materie prim:1 cscn\ial[1 în
conkctionarca multor unelte şi dispozitive. de la
grapa de mărăcini la coşul "targa" sau "leasa" pentru
bătut sau îmblătit porumbul, la împletitura de nuiele
de la lozniţele de afumat prunc şi până la "linurilc''
înalte folosite la tescuitul strugurilor. Ca piese
tridimensionale în expoziţie sunt prezentate o "leasa"
de porumb şi o "lozni\ă". iar fotodocumcntar grapa
de mărăcini şi "linul" pentru zdrobii struguri (Gorj).
Intc"riorul din gospodăria ţărănească
tradi!ională include împletituri în domeniul
mobilierului: platformele paturilor. hambare. lăzi,
leagăne de copii atârnate în grind,i sunt prezentate
fotoclocumcntar pentru diverse zone ale ţării.
Leagănele suspendate erau împletite din nuiele de
alun crăpate. Din nuiele subţiri împletite erau
conkc\ionatc diversele tipuri de lingurare aşa cum
este marcată prezenţa modernă a tigvelor (tiugile sau
lftrtăcu\elc). La locuinţele cu două încăperi. din zona
Câmpiei Transilvaniei. mularea gurii ele foc în tinda
descoperită a ridicat problema protejării
acoperişurilor de paic, în interior. printr-o construcţie
specială din nuiele năglăjitc în formă de trunchi de
piramidă numită "corlan" (Mihcşu de Câmpie) sau
"hornoi", în care se adunau scânteile cuptorului
pentru copt pâine şi rumul care apoi se împrăştie în
pod . Împletituri din nuiele se foloseau în multe zone
ale \ării, în mod curent, la mijloace de transport. O
l'otogralic din cxpozi\ic prezintă un car cu coş din
nuiele împletite.
Cele mai uzitate pentrn transportul diverselor
categorii de materiale au fost diferitele tipuri de
coşuri, vastă categorie, a cărei opera\ie de clasilicare
s-ar putea constitui într-o carte. Mai frecvent au fost
coşurile de mână cu toartă în semicerc şi coşurile
largi cu deschidere marc şi două toqi . După
neccsilă\i, în gospodăria tărănească, găsim o marc
varietate de coşuri, de diverse forme şi mărimi, de la
cele folosite la căratul peştilor şi a strugurilor până
la cele de dimensiunea unui căuc folosite la culesul
fructelor de pădure (zmeură, frăgu\ă , afine,
merişoare) la coşuri din diferite materiale: din nuiele
de alun sau răchită, la nuiele crăpate şi despicate,
din foi de porumb, paie sau papură . Ele se
conkqionează în sate specializate şi se valorifică
prin târguri şi in pie\ele oraşului. În multe zone elt:
au înlocuit traistele sau desagii .
https://biblioteca-digitala.ro
Împletiturile nu lipsesc nici din portul popu-
lar, pălăriile de paic făcând specificul uncia sau alteia
din zonele etnografice. Se cunosc micile "dopuri"
oşeneşti şi maramureşene lin împletite şi împodobite
cu panglici şi mărgele până la cele foarte înalte din
zona Cocini. Pălăriile femeieşti din paic, purtate ini\ial
la munca câmpului, au apărut în uncie zone - penim
scurtă durată • şi în \inuta de sărbătoare, mai ales a
fetelor, aşa cum o întâlnim în zona Tâmavelor sau
în zona Bistri\ei. Încărcarea acestor pălării cu flori
artificiale şi panglici în mod hihrid, sub influenta
modei orăşeneşti, mai dăinuie şi astăzi . Ilustrările
suni realizate în expozi\ic prin piese tridimensionale
din zonă şi din Maramureş şi prin !'otografii cu pălării
din diverse zone ale \ării.
Împletirea părului la lele şi neveste a dus la
apari\ia unor coafuri interesante şi complicate cum
este pieptănătura "cu coarne" din zona Ha\egului,
alcătuită din 15-20 de cosi\c numite "împlecitori".
Obiceiurile cu caracter agrar, care străbat
întregul ansamblu al evenimentelor calendaristice,
exprimă însăşi i:onccplia de viaţă a unei populatii
sedentare de agricultori, conform căreia tradiţia,
23
datina. îndeplinin.:a intm:mai a gesturilor şi practicilor
transmise şi moştenite peste gencra\ii concură la
optima dcslăşuran: a vieţii şi activilă\ii comuni1[1ţii.
În ceremoniile agrare ce au Im: mai ales la încheierea
unui marc ciclu din muncile agricole - seceratul -
din ultimele spic.: de gnîu secerate sau din cele mai
tiumoase se împletesc cununi decorate cu panglici
colorak şi flori de câmp pc care le poartă. de obicei.
fotele. Câmpia Transilvaniei - o parte import:mtă din
grânarul ţării - şi Valea Mureşului Superior se
caracterizează prin prezenţa cununilor în formă de
inimă. Într-o vitrină este expusă cununa grâului din
comuna Ruşii-Munţi (Valea Mureşului).
Pe Valea Gurghiului. la .Tabeniţa, purtătoarea
eununii era şi mascată. îmbrăcată în ramuri verzi. şi
se numea "papalugară". probabil o contopire cu
obiceiul paparudei sau cu cel al Sângeorzului.
Mascarea pw-tătoarci cununii este un obicei foarte
rar întâlnit, regăsit doar la Bucerdca Vinoasă
Uud.Alba). În Podişul Târnavclor. în locul cununii
rotunde sau în formă de inimă, la slărşitul seceratului
întâlnim "buzduganul" realizat dintr-un mănunchi
de spice legate în cruce. Din această cakgoric în
24
https://biblioteca-digitala.ro
expoziţie se allă un buzdugan din localitatea Mihai
Viteazul Uud.Mureş). Din lirele lungi de paie de
cereale. la încheierea scccrntului, se împleteşte cu
măiestrie şi migală cunoscuta "barbă a popii"
alcătuită din triunghiuri. dreptunghiuri sau trapeze
împletite fi.mrte mărunt şi regulat, cu spicele lăsate
să atârne. Acest tip de împletitură ornamentală se
păstrează 111ai cu seamă în "camera rece" ("Casa
curată", "casa de dinainte") pfrnă la seceratul următor.
În expoziţie semnalăm prczcn\a unui exemplar
împletit în formă triunghiulară.
În cadrul obiceiurilor de la Crăciun şi Anul
Nou, ca şi la cele ce \in de ciclul vieţii (naştere, nuntă,
înmonmintare) întfllnim în mod regulat colacii rituali
împletiţi din aluat. cu adfrnci semnificaţii în
spiritualitatea populară cc \in de cultul solar, al
fertilită\ii sau de cultul moqilor ele. Din gama largă
a colacilor rituali, în zilele noastre s-au păstrat doar
colacii de înmormântare dintre care sunt expuşi
colaci executaţi la brutăria din Tftrgu-Murcş şi,
fotodocumcntar, colaci de înmormântare realizaţi la
brutăria din Reghin şi colacii de înmormântare de la
Cfrmpeni. din zona Mun\ilor Apuseni. Dintre tipurile
 "(31nqul ,Ic i111plctit !"unii"
de rnlaci ele înmormântare înt,îlni\i pc Valea
Murqului Superior ~i în zona ele Câmpie a
Transilvaniei amintim: colacul simplu. împletit în
trei, de 1-2 kg, rotund ~i găurii la mijloc; "loitri\a"
un colac în formă de scară. din două suluri de aluat
răsucite în formă spiralică; parastasul alcătuit
dintr-o hurntă de aluat rotundă peste care se aşază
două coarde de aluat împletite aşezate sub formă de
cruce; perechea de prcsl:uri dintre care una este
akătuilă din şapte lobi în formă de lloarc. pc fiecare
lob fiind pus "pistornicul"; iar cealaltă prescură în
formă dreptunghiulară peste care se pun două coarde
de aluat împletite în două în rormă de cruce;
"rn.:slala" akătuită din două coarde groase de aluat
spiralale. suprapuse.
Împletiturile din librc de l:ânepă s-au lăcui
în uncie sate în rnre s-a cultivai mai multă l:âncpă
p.:nlru scmin\e, unde valorificarea librclor s-a lăcui
suh formă Lk frânghii suh\iri. funii mai tari şi mai
lungi. odgoane mai groase ~i rezistente la mari
solicil,iri. Pentru primele s-au folosit librc mai lungi
şi mai n:zistcnlc, ob\inute de la cânepa înaltă cultivată
prin porumbişti sau alte culturi. Funiile se răsul:esc
https://biblioteca-digitala.ro
şi leasă pentru u,cat rrunc:c
rn unelte spcl:ialc în dou:1 sau mai multe şuvi\e,
împletite apoi în 2.3.4 sau mai nn1llc. după ncl:csilă\i.
Conlcc\ionarca ldnghiilor a wnstiluil pentru uncie
sale o ornpa\ic compkm.:ntar[1. În judc\ul Mureş
l1·ânghiilc se împlctcsl: in comuna Băla, diru\til de
împletit funii prezent in cxpozi\ia reprezentând
al:caslă comună şi lchnirn de împletire a li.miilor pc
orizontală, sp.ccilic transilvăneană.
Rogojinarii au \alorilical papura allată din
abundcn\ă pc marginea h,iljilor. În judc\ul Mureş
localitatea spcl:ializală în \csulul rogojinilor este satul
Rotcni. Într-o pcrinad[1 mai vcd1c (până în anii 1965-
1970) războiul de \csul rogojini utiliza tehnici arhaice
de ţesui. alcătuit dintr-un l:adru dreptunghiular
compus din 4 rame (2 orizontale numite braţele lungi
şi 2 verticale numite bra\clc srnrlc ). Vechiul război
de ţesui rogojini avea l:clc două suluri orizontale lixe,
sprijinite cu rnpclclc de "pol:iumbi" (stâlpi) bătuţi
în pământ. lară a se puica roti. În anii 1955-1956, a
apărui un nou lip de război rn două suluri rotitoare,
lixalc rn Glpctclc pc stâlpi, în formă de rnpră, stâlpii
fiind aşczaji pc tălpi. Unul din suluri arc la l:apăl o
manivelă, iar la l:clălalt o picdidi. Între l:clc clemă
25
suluri este o spată, cu rol de vătală, care are la mijloc
36 de găuri pentru firele de urzeală. Acest lip de
război de ţesut rogojini a fost etalai în expoziţie. Prin
fotografii se ilustrează şi un tip mai nou al războiului
de ţesut rogojini, cu trei suluri orizontale, la care
urzeala tradi~onală din tăşii de papură sau sfoară a
fost înlocuită de firul de nylon. Rogojinile din papură
sunt folosite în agricultură pentru protejarea
răsadurilor sau a recoltei în perioada de toamnă târ1ic.
aşa cum se utilizează în prezent şi pc şantierele de
construcţii, cele două domenii constituind "piaţa" de
desfacere a rogojinilor din Rotcni.
Întreaga gamă a împletiturilor având ca
materie primă nuielele, stuli.Il, papura, pănuşelc de
porumb etc, a dăinuit în evoluţia istorică, în pofida
tuturor vicisitudinilor vremurilor, până astăzi într-o
mare varietate tipologică, datorită ii.mcţiilor specifice
pc care a urmat să Ic îndeplinească cu statornicie în
universul lumii rurale. Permanentizarea lor în spaţiul
românesc aşa cum o dovedesc săpăturile arheologice,
demonstrează încă o dată, printr-un argument
nefolosit încă, continuitatea unui popor legal de
pământul său de peste 2000 de ani, numai aşa
putându-se explica păstrarea şi transmiterea din
generaţie în generaţie a unor obiecte supuse unor
rapide deteriorări, dar renăscând de fiecare dată o
dată cu renaşterea naturii în ciclul anual al vegetaţiei.
Judeţul Mureş, bogat în n:surse naturale care
stau la baza apariţiei. dezvoltării şi continuităţii
meşteşugului împletiturilor, a dus la specializarea a
numeroşi meşteri populari şi la marcarea pc harta
judeţului a numeroase centre în care împletitul se
practică pc scar[1 marc. Dintre centrele din judeţul
Mureş în care se află meşteşugari specializaţi în
împletituri amintim:
- Câmpenita, împlcliluri din papură; -Chendu.
împletituri din papură şi pănuşc de porumb; -
Glodeni, împletituri din papură şi nuiele de răchită;
- Lunca Bradului, împletituri din papură şi nuiele de
alun crăpate; - Eremilu. împletituri din papură şi
nuiele de alun crăpate; - Sâmbriaş, împletitură din
papură şi paie. talaş;- Beica de Jos, împletituri din
26
https://biblioteca-digitala.ro
papură şi talaş; - Roleni, rogojini din papură; -
Viforoasa. împletituri din nuiele de răchită.
Centrul de la Viforoasa. apar\inând Societăţii
ROMSILVA, realizează o gamă variată de
împletituri, în cadrul unei societăţi comerciale cu
produse cc-şi au desfacere peste grani\cle ţării. Având
în vedere volumul marc de produs. varietatea lor,
precum şi gradul înalt de specializare. ultimul seg-
ment al expoziţiei "Împletiturile în gospodăria
ţărănească tradiţională" se constituie într-o
prezentare a tipurilor de obiecte realizate la
Viforoasa. cc ilustrează - ca pentru întregul meşteşug
al împletiturilor - sugestive rezolvări plastice pe di-
verse domenii. cc demonstrează nemărginita putere
a imaginaţici crctoarc cc uneşte materia primă. fonna şi
fimcţia în obiL-cte integrabile viziunii artistice modeme,
constituindu-se, totodată, într-o ba;,,ă de pornire a unei
viitoare du·cc~i de aJ1ă decorativă modernă.
Expoziţia a fost organizată pc următoarele
nuclee tematice: I. Împletiturile în arhitectura popu-
lară; 2. Obiecte împletite folosite la diverse
îndeletniciri; 3. Împletiturile în interiorul ţărănesc;
4. Împlcliturilc în p011ul popular; 5. Împletiturile în
ceremoniile agrare; 6. Jucării împletite; 7. Împletituri
din alual.
Expoziţia a surprins pc mulţi vizitatori care
nu-şi puteau imagina variclatea de forme cc rezultă
din împletirea diferitelor materiale, frumuseţea,
modernitatea şi utilitatea lor. încă, în lumea
contemporană.
BIBLIOGRAFIE
I. Paul Petrescu. Georgeta S1oica. Arta pop11/ani
mmlÎlll!asni. Bucurc~ti. Le.li turn Meridiane. I 9X I.
2. Paul Petrescu. Crea/ia 11/ustic,i 1,ini11ea.1ni. llucurc~ti.
Editura Meridiane. I 976.
3. ••• "Dictionar c.lc artă rorular,I ro111,1ncasd". Editura
Ş1iinţitică ~i Eneielorcc.lică. llucure~ti. 19X5.
4. Valeriu Butur,,. Et11ogra/iu l'"l'"mlui mnuin. Cluj-Naruca.
Ec.litura Dacia. 197K.
5. Elena Scco~an. P.Pctrescu. !'ortul JWJmlar dl! s,irh<itoarl!
din Rom,i11iu. Editura Meric.liane. 19X4.
MUZEUL ŞI PUBLICUL
LECTURA UNUI TABLOU - CORELĂRI ÎNTRE VIZITA ÎN MUZEU,
LECŢIA DE ISTORIA ARTEI ŞI METODICA
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ARTISTIC
-------------------------MARIANA
"'n general, învă\ăm[mtul romf111csc.
I
orientat predominant spre tehnică. p,înă
acum cii\iva ani, lăsa pu\in loc cduca\ici estetice şi.
nricum, plana asupra acesteia o anumită atitudine
cnndcscendcnt{1 de superiori laic. l·:xisla lcndin\a ca
desenul să fie considerai o activitate practică
cednd mai pu\in efort intclcclual decât
matematica şi chiar decât literatura. Cu aceasta
din urmft putem face o compara\ic: dacă un elev
termină liceul cu o maximă orientare în privin\a
literaturii. în cca a artelor plastice situa\ia e dilcrită.
Analiza unor texte literare se face continuu în
gimnaziu şi în liceu (literatura liind şi obiect de
studiu pentru intrarea în liceu sau pentru
bacalaureat), în timp cc analiza unei lucrări de artă
este prevăzută de programa şcolară cel mult până
în clasa a VII-a. Decalajul de cunoştin[c între cele
două domenii este astfol imens la slârşitul celor 12
clase.
Este scmniiicativ că, adesea, elevi de liceu,
cu,, bună pregătire în domeniul umanistic, dar şi în
cd tehnic. au rcsim\it lipsa unei cduca\ii artistice ca
rx:,, liustarc. ca pc o caren\ă şi au făcut apel la muzeu,
,,11Ici1,ind cursuri de istoria artei. E adevărat.
1mag111ca lor era destul de naivă asupra ini\ierii în
in\c·lcgcrca npcrei de artă, considcr.lnd-o formulă ce
r• alc li însuşit,i într-un timp record şi aplicată apoi
1 mijloacelor plastice specifice artiştilor expuşi în
c.1 ,, tc,1rc111:1 matematică. În realitate, posibilitatea
de a a,ca acces la descifrarea operei de artă şi de a
enute ,, judecată de \·,tloarc asupra ei, \inc de o
a,·umularc in timp a unor cunnştin\e şi mai ales de o
https://biblioteca-digitala.ro
COCOŞ
familiarizare cu obiectul artistic ci; modelează
întreaga capacitate de reccplan.: a impresiilor, de
prclucran.: a in l"orma\iilor. Lduca\ia artistidt nu
înseamnă doar un volum de informaţii. ci şi o subtilă
modificare a slalutului pcrsonalită\ii. de la
comportament pană la structura intelectuală şi
akctivă a omului.
Deoarece programa învă\ă1rnîntului liceelor
de artă prevede concomitent cu orcic de specialitate
(desen. pictură, sculptură, gralică, textile etc.) şi
cursuri de istoria m1ei, propunerea noastră de corel.m.:
între vizita în muzeu, orele teoretice şi cunoşlin\clc
practice ale elevilor vizează experimentul lăcui cu
această categorie de elevi, care a dai rc1.ullalc
promilătoarc (şi perlcclibile în viitor) în însuşirea
unor criterii tehnice de abordare a operei de artă.
Studiul procedeelor plastice a implicat pentru
moment următoarele etape:
1)Analiza expresivită\ii proprii unei anumite
tehnici, problemei compozi\ionale etc.;
2) Istoricul inventării ci ~i a valorificării
reprezentative în istoria artei;
3) Analiza pe opere concrete, cu ajutorul
reproducerilor;
4) Corelări posibile cu arta contemporană
ro1rnîncască. Aceasta înscmmînd descifrarea
Muzeul de Artă Vizuală (ialali.
Vom prezenta câteva exemple, având ca
puncte de reper clemente ale limbajului plastic,
corelate cu lucrări de artă universală ~i lucdtri de
27
a rtă contemporană românească , cc pot constitui o de la închis la deschis. Tmprcsia de adâncime, de
buă de discuţie , o formă benelică pentru însu~irca spaţiu tridimensional a fost sugerată la început prin
de către elevi a tclmicii analizei plastice. perspectiva lineară şi abia ulterior prin jocurile de
umbră şi lumină. Acestea creează o l egătură între
personaje, obiecte şi spa\iul în care sunt plasate.
Analize plastice ilustrând câteva probleme ale Pcrlcqionat de Leonardo da Vinci şi de al\i pictori
programei învăţământului artistic ai Renaşte rii . clarobscuru l va li folosit frecvent în
secolele XVI-XIX şi prm.:tic p â nă la impresi o nişti .
l. Contrastul clarobscur este un prnccdcu urnele lui Rembrandt a rămas legat ele acest
inventat în timpul Rcna ·terii italiene. folosit cu m1jloc de cxpre,ic pc care l-a folosit cu o rară
maxim ă expresi\·italc de Leonardo da Vinci )i -.;e măie ·trie.
lea gă. în special. de căutănlc dm ecolclc :\\'-X\'l. În / !uman certind ierlare E.,1erc1. din co lecţia
pentru rcprocntarca pcrspccti\ ci aenenc. I lcctcle Mu/cului NaJional de \Hă al Romanic, , pictat, se
de rclie[ cele -.;pa\ialc de apropiere - depărtare -;au parc, in ultimii ani ai \ ic\ii lrn Rembrandt. artistul
conceperea unei lucrări. astfel încât 1onclc de lumină cnnlcrft umbrei şi lumini i nu rnnmu \'aloarca li1ică
să ,;coată în e\ idcn\ă clementele compo1.i\ionalc de spaţialitate. ci mai ales pc cca ali.:cli\ ă. subiectivă.
impnrtanh.:. pot li reali/ale prin va loraţiile ~i trecerile Ilustrând momentul condamn ării lui Haman,
clin cartea biblic ă, pictorul profilca✓ ă
cele două personaje prin ci pale pc un
fundal tenebros . Lumin a se
concentrează pc Estcra. personajul
decisiv în rezolvarea conllictului, pc
zona triung hiulară , masivă a hainei.
l laman , luminal de asemenea. ieşind ,
par\ial , din cadru , creează diagonala
tragi că, descendentă . sub lini ată l"erm
~ide sceptrul regelui.
Podiumul pc care stă Estcra se
pierde în umbră astl"cl încât ea pare
suspendată , imponderabil ă. această
1mpres1e l"iincl accentuat ă ele
strălucirile spe c iale.: ob ţinute de
Rembrandt prin contrastul închis-
des c his ~i prin tr atarea pastei
cromatice.
Într-o compoziţie tensionată ,
dram a ti că, pe rs o najul rcminin.
întreaga scenfl capătă un aer
miracul os, l"ccric , datorită ~tiinţei
pictorului de a valorilica intr-un sens
spiritual valenţele plastice ale clar-
obscurului.
Vasile Ciri eorc . .Vo111rci 1111111mi c u /11!1"<' 1•erzi Vcîn:::âlorul de papagali ele

28

https://biblioteca-digitala.ro
 Vladimir Zamlin:scu.
Dacă inccr,înd cu slfaşilul secolului al XIX-
lca şi mai ales în secolul al XX-iea. curente artistice
ca impresionismul. I'ovismuL cuhismul au renuniat
la procedeul tradi\ional al clarobscurului,
considerându-l depăşi!, unii dintre suprarealişti
o intinuă să-l folosească. lmporlan\a pc care o acordă
r1clorii suprarealişti mesajului suhiccliv al imaginii
şi rcla\ici inedite dintre ohiecle juslilică această
reluare a lui. dintr-o perspectivă nouă însă. Este şi
ca.1ul lui Vladimir Zamfirescu şi al altor ai1işti români
cc s-au oriental spre acest curent în deceniul al 8-lca.
Multe dintre lucrările lui Vladimir
Zamlircscu realizate în anii'70. printre care şi
I ·(in::âlorul de papagali, expusă în Muzeul de i\rlă
\'i1uală din Ciala\i. exprimă această opţiune.
Compoziţia desfăşurată pc înălţime. este
dominată de silueta unui hărhat aşctal cu spatele spre
rrivitor şi ţinând în mână o pasăre spre care priveşte
şi un al! personaj. afla! în stare de levitaţie, rar\ial
iqil din cadrul lucrării. În partea de jos. un peisaj
înecai în hnmuri se prolilcază c,îtiva pomi şi d1leva
siluete îndcpărlalc. O discontinuilalc sc producc între
cele două liguri şi mediul înconjurător. datorită
rupturii raporturilor spaţiale. a dispropoqici acccn-
lllalc între primul plan. masiv. pulcrnic marcai şi
ultimul cu clemente minuscule. Disconlinuilalca cslc
accentuală de ccleraj. carc sugcr,înd vag o
rrnl'un1imc spa\ială în rcgislrul dc jos. sc
concentrează asupra pcrsonajului principal. I faina
acestuia absoarhc întreaga lumină şi culoarc a
ansamblului. În timp cc fondul şi rcrsonajul secundar
rf11nân sdtldatc în nuanţe vcrzui şi hrun închis. haina
vfmzălorului de papagali caplcazii miraculos privirea
prin galhcnul ei intens. ca un vcş1rnînt de El ( ireco,
cu drapajc şi falduri minuţios rcdatc în valoraţii line.
în pasaje nuanţate de la cald la rece. av,înd o viaţă
prnrric. oarccum indcpcndcnlii de l'nrmclc
anatomice pc care le ascunde. Un scns ascensional.
dar şi o imprcsic neliniştiloare. ohscsivă. oniridt sunt
cl'cctclc unui clarohscur Irata! într-o manieră barocă.
dar integral unei sinteze compoziţionale spccilicc
,uprarcalismului.
li. Acordul complementar - pniblcm[1 rlas-
1,~·ă - urmf1rilă în ( ·amcra roşie de I lcnri Malissc, în
Y.1111ni moar/ii rn pere ver::i de Vasile ( irigorc şi în
Fr/nrescen/ii de Cicorgeta Năpăruş.
https://biblioteca-digitala.ro
Ilenri Matisse este unul dintre iniţiatorii
fovismului, primul cw-enl de avai1gardă al secolului XX.
Pregătit de impresionism şi de
neoimpresionism, fovismul reprezintă un triumf al
culorii. Fxponcntii săi rcnuntă delihcrat la procedeele
tradiţionale, la clarohscur şi modeleu. urmărind să
traducă l<.mna prin culoare şi linie. Camera roşie a
lui Matisse ne aminteşte dcliniţia dală de Camilian
Dcmelrcscu în Culoarea - suflet şi re/inii noţiunii de
armonic: "Armonia este mai mult dcccît un echilibru,
mai hine ::is este echilihru dirijai. /:'a 1111 ajustează
termenii c11n/lic111l11i penin, a rotunji un întreg
«armonios» . ci. dimpotri1'li. jc1ce vizihil acest con-
/licl. e.rngercil1(/ opo::i/iile şi eliminând tocmai acele
piir(i 11e11/re care find sii le compenseze". Lucrarea
analizalii de1vollă () gamr1 compusă. Contrastului
roşu-verde ii este subordonat cel de alhaslru-oranj,
m1 atât ca inlcnsilalc. ecîl ca întindere în c.împul
lahloului. dominai de roşul intens. pu\in nuanţai spn:
rccc. De altl'cl. !oale culorile lralalc ca pete decora-
tive au ll maximă intensitate şi strălucire. ffirii ca
artistul să apeleze la griuri dcc,Îl în mic,i măsură
pentru a realiza acordul lor. Relaţia lor conllicluală
cslc atenuată printr-o subtilii dozare a suprafeţei
ocupate de liccarc şi a amplasării în compoziţie.
Astfel. dominantei de roşu i se opune verdele rece al
deschiderii din stânga; între ci oranjul şi galbenul
rcali1ca1ă ll trecere gradalii. Dc asemenea.
alhaslrului. cc circulă ca un ornament de linii curhc
vilmînd suprafaţa roşului. i se opun micile li.mnc
rotunde ale fructelor galbcnc şi oranj. O lume
transliguratf1 de puritatea culorii. o lume a visării
(poziţia persrn1ajului transformat şi ci într-un orna-
ment curh o sugerează). dar şi o li.1qă vitală deosebită
degajă pictura lui Matisse. creată, ca ele ohicci. cu
procedee simple, dar ratinate.
Na111râ moar/ci rn pere 1•er::i de Vasile Grigore
Rccdil,înd într-o interpretare originală
cxpcricn1a li.1vilm. Vasile Cirigorc crecazii şi ci
compoziţii domina Ic de un ritm alcrl. de o construcţie
decorativă cc atestă adesea simţul monumentalului
datorită formelor lot mai simplilicalc, eliminând
orice urmă a descriptivului.
Natura moarlâ cu pere vc_,rzi. al1ată în
patrimoniul Muzeului de Artă Vizuală Cia laţi, este
lucrată în pete mari de culoare şi dominată de trasee
largi, ohlicc. sugcnînd amplasarea spaţială a
29
 llill :\! 111 ( ihL·llrghiu. ( ;nldi11i s/lS/Jt'nt!ate.
ohicctclor. Motivul - perele. lă1rnîia şi vasele - este
plasat în registrul superior. unde se concentrează şi
cnntrastclc cele mai puternice: pala de vermillon a
mesei şi perele verzi. Galhcnul din !"undai
echilihrcază cu intensitatea sa luminoasă roşul
exploziv. Restul lucrării, foarte aerai, dominai de
griuri şi rozuri palide. aduce calmul necesar pentru
a tempera contrastul îndrăzneţ al complementarelor.
De asemenea, conturele puternice de negru introduc
această culoare ca pc o a patra, cc contribuie la
armonia ansamblului. Dinamismul cromatic este
reluat de dinamismul oblicelor. cărora li se opun prin
nota de stabilitate verticală şi orizontală clin firndal.
Este o compoziţie luminoasă, solară cc afirmă
bucuria etalării sonorităţilor clare. în acorduri majore.
Mult mai temperată apare lucrarea Georgetei
Năpăruş Efloresce11ţă, bazată tot pc acordul roşu-
30
https://biblioteca-digitala.ro
verde şi secundar pc cel oranj-albastru. Aici, însă
dominante. ca suprafaţă, sunt tonalităţile ele verde,
de la lentele calde la cele reci, nuan\atc spre albastru,
devenite albaslru-ce111lcum în zonele centrale. La fel
de difuze sunt accentele calde de ocru-oranj, până la
câteva pete de roşu cc marchează cromatic şi prin
luminozitate centrele de interes ale compoziţiei.
/:florescen(ci se impune cu frumuseţi de frescă veche,
desfăşurând o remarcabilă bogăţie de tratare a pa~tci,
de la zone compacte de culoare la suprapuneri şi
transparente. frotiuri şi efecte de vibraţie obţinute
graţie jocului decorativ al gralismelor. a~tlel încât
ansamblul încântă privirea cu picturalitatea lui.
III. Structurile naturale şi corespondentul lor în
plastică.
"A devii rata sensibilitate incepc când pictorul
descoperă că agila/ia copacului 11·i supra/a/a apei
suni i11rudile. că s11111 gemene pie1rele 11·i propria sa
fufă şi că lumea se co111rac1ă astfel. pu/in câte pu/in:
el vede, sub aceastâ ploaie de apare11/e, marile semne
ese11/iale care su111, 1i1 acelaşi limp. adevârul său şi
cel al universului" Această intcrprctm·e a unităţii
naturii apa.riine unuia dintre pictorii abstracti, Jean
Ba;,in şi exprimă o nouă înţelegere a lumii vizibile,
adusă de cun:ntclc de avangardă ale secolului XX;
ca arată necesitatea artistului de a pătrunde dincolo
de aparcn!cle naturaliste, de supra fată. de a descoperi
şi de a vizualiza resorturile, procesele ascunse ale
universului. Orientările lilosofice ale secolului
nostru. către esente. dar şi mijloacele tehnice de
investigare ale lumii macro sau microcosmosului au
modificat viziunea creatorului. Se descoperă, astlel,
similitudini nebănuite între diverse aspecte ale naturii
sesizate ca o realitate în schimbare. structuri
străbătute, adesea. de forle tensionate.
Vom urmări în cele cc urmează modalitălilc
diferite de abordare ale formelor vegetale în două
lucrări realizate în tehnici diferite şi de către artişti
diferiţi: o pictură de Ion Alin Gheorghiu şi o gravură
în acvaforte de Georgeta Borusz. ambele expuse
în Muzeul de Artă Vizuală Gaiali.
Lucrarea Grâdini suspendale. apartinând
unui vast ciclu cu această temă realizat de Ion
Gheorghiu în anii '70-'80, se situează la confluenta
dintre abstract şi figurativ. ea având ca reper, în lumea
vizibilă, sugestia unui fluture imens sau a unui peisaj
văzut din perspectivă "voi d'oiscau", care o
transfigurează după o poetică specifică autorului.
Desfăşurată mai mult pe orizontală, comrxiziţia, bine
închegată, este înscrisă într-un posibil contur elipsoidal
căruia i se opune nucleul central în "X". colorat într-un
ciclam puternic, cu stratii albe. El se detaşează printr-un
contrast închis-deschis. dar şi mare-mic de fonnele
mănm~te din imediata apropiere, lucrate în tonalităţi de
grimi luminoase şi alburi calde. Fom1clc se măresc în
zonele mai îndepărtate de centrn, iar ritmul lor se
ampli li că simetric pe laterală într-o alternanţă cald-rece
şi a tratării decorativ-pictural. Totul se profilează pe
albul pânzei, brăzdat spre margini de tuşe sau pete
mai palide. ca nişte reverberaţii ale centrului
compoziţiei. Impresia generală a construcţiei formei
este de creşll!rc explozivă, de expansiune organică
https://biblioteca-digitala.ro
susţinută de dinamismul cromaticii.
Pulsaţia intensă a acestor forme pline de sevă
vitală este profund diferită de universul vegetal
evocat de gravura Georgetei Borusz. În Peisajul
ei, atenţia este reţinută de copacul ce-şi profilează
silueta puternică într-o baie egală de lumină.
Elementul de şoc vizual apare prin amplificarea şi
multiplicarea suprafeţei unde se dezvoltă rădăcinile.
Trei registre semicirculare, parţial suprapuse, ne
sugerează o lume subpământeană cu întortocheri
noduroase ce străbat ca nişte meandre spaţiul.
Această lume, invizibilă în mod obişnuit, a
profunzimilor terestre devine un joc aproape abstract
al haşurilor şi liniilor de diferite grosimi şi intensităţi.
Se creează, astlel, o opozi!ic între zona superioară,
calmă, luminoasă şi oarecum îndepărtată, şi cea
inferioară, masivă şi neliniştită. Şi totuşi, impresia
de unitate a celor două zone, sugerând ca şi la Ion
Gheorghiu ideea de creştere. este pregnantă.
Universul solar, exploziv al Grădinilor
s11.1penda1e stă sub semnul picturalităţii, în timp ce
peisajul G.Borusz impune rigoarea şi severitatea
inciziilor gravurii, transmi\ând ceva din atmosfera
angoasantă a unor structuri tentaculare.
Comentariul de mai sus, cristalizat în urma
unor lcqii de analiză plastică realizate în muzeu, a
fost înregistrat pc o casetă video, unde imaginile şi
reproducerile corespunzătoare textului alternează cu
cele ale lucrărilor de artă contemporană românească
aflate în expoziţia permanentă a Muzeului de Artă
Vizuală Gaiali. El este un material didactic cc poate
se1vi şi altor actiuni similare cu elevii sau studenţii.
Corelarea învăţământului artistic cu vizita în
muzeu, pe probleme plastice bine de lini te, contribuie
la o conştientizare accentuată a cunoştinţelor, la o
receptare mai complexă a tehnicilor însuşite şi la
înţelegerea că în actul ai1istic ele nu sunt procedee
în sine ci dezvoltă nişte scnmilicaţii spirituale cu o
finalitate ce se constituie în mesajul operei de artă.
Se evită, totodată, riscul unei teoretizări excesive,
termenii abstracţi capătă un aspect concret,
infonnaţiile din istoria artei vor li mai uşor de reţinut
şi, comparând opere din epoci diferite, elevii au
posibilitatea de a-şi forma o mobilitate a gândirii, de
a face noi conexiuni, toate acestea aqionând benefic,
stimulativ asupra imagina1iei lor creatoare.
31
EVIDENŢĂ • RESTAURARE • CONSERVARE

RESTAURAREA UNUI CRUCIFIX DIN SECOLUL AL XVII-LEA AFLAT

ÎN PATRIMONIUL MUZEULUI NAŢIONAL DE ISTORIE A
TRANSILVANIEI DIN CLUJ-NAPOCA

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ EMIL CĂPÂLNA

Ş
tiinta şi meşteşu g ul resta-
urăr ii
contribuie re cler lin la
salvarea, co nservarea şi valorificarea
patrimoniului eultural.
Crucifixul, operă de artă datând
clin anul 1678, este o achizitie din anul
1907 a fostului Muzeu Ardelean.
achizi\ionat liind ele la anticarul ~ibian
Ciri.inblate Beni1. r>iesa . cu inllurn\e evi-
dent renascL:ntiste. îl rcpre1:int ă pe Crist
pe cruL:e, liind (k o deosebită valoare
artistică. PiL:sa a fost L:xecutată clL:

meşterul transilvănL:an Michael Czigk:r.

Operaţiile de rL:staurarL: a piL:sei au

avut loc la Laboratorul zonal de rL:staurarL:
al muzeului clujL:an. RestaurarL:a a avut un
grad de complexitate ridicai datorită
materialului din care a fost conlcctionată
piesa (lem11 ele tei , pictură în tehnica uk:i)
şi a stării de conservare precare. cauzată

de conditiile improprii în care s-a păstrat.

În urma observaţiilor lacule asupra
obiectului s-au constatai următoarele :
- lemnul era fragilin1l, c u
evidente urme de atac biologic (care nu
erau active);
- fragilizarea s-a constatat în
1:onele L:Xlreme (palme, bra\c, picioare l
în mod mult mai evident; Crucea înainte de restaurare

32

https://biblioteca-digitala.ro
 Crucea înainte de restaurare
(detaliu)

- piesa a fost fragmentată in bra\c, corp şi restaurarea propriu-zisă. A fost, pentru început,
crucea propriu-zisă. îndepărtat lemnul fragilizat, întrucât lipseau
În concluzie. deteriorările pot fi sintetizate substan\cle corespunzătoare consolidării lui.
după cum urmează: Pentru întregirea structurii lemnoase s-au utilizat
- la braţe. s-a constatat că palmele erau de- armături metalice (vipla de 0,8 mm), dar şi ră~ini

teriorate; acrilice (Napocril). Pentru finisarea fragmentelor

- la picioare, s-a observai că păr\ilc nou realizate a fost necesară utilizarea frazelor
inl'crioarc erau rupte şi cxtrcmită\ilc deteriorate dentare. a unor pilc line mici şi a h,irlici sticlate
( labele picioarelor): foarte fine.
- îmbinarea de la cruce a rost distrusă în O atcn\ic mărită s-a acordat îndepărtării

totalitate. lemnului fragi lizat. nefiind o îndepărtare propriu-

În baza celor de mai sus. s-a trecut la zisă a lui. ci mai degrabă o cură\irc prin periere

Crucea după restaurare

33

https://biblioteca-digitala.ro
 Crist, înainte de restaurare
uscată şi umedă cu alcool tehnic. Corc pu111ătoarc
ca formă şi dimensiuni, s-au confcqional
armă111rile metalice, reali zându-se pentru li cean:
piesă componentă o armătură proprie (p icioarele
şi palmele cu degetele lor).
După l'ixarea armăturilor metalice , cu
aracet , s-a trecui la confecţionarea negativelor de
la palme şi labele picioarelor, din plastilină de
sculptură, urmărindu-se modelarea fiecărui li·ag-
mcnt în parte. A urm ai plasarea bratelor şi
pi cioa relor în negativele conf'ectionale, întregirea
lor făcându-se cu răşină Napocril (praf şi soluţie ).
Polemiza rea ră.ş inii s-a realizai instantaneu, după
care s-au îndepărtai negativele. trecându-se la
finisarea acestora . .În linalul finisării , ca re s-a
34
https://biblioteca-digitala.ro
Crist, după restaurare
reah1at cu ajutoml fra✓ clor dentari.:. a pilelor foa rte
line şi a hârtiei ahra1ivc. -a urmărit respectarea
lormei mitialc a fragmentelor lipsă.
Prin mc1oda traditională. s-a lrecut la
refacerea cruc11 (imhinari.:a) prin utiliLarca
lemnulu i de tei (nou) ,ia uneltelor uLualc. Prin
distrugerea îmbinărilor. am fo-;I nevoiţi să utilizăm
licrăstrăul pentru îndepărtarea lemnului !i-agilizal
şi distrus. Au fost refă cu te. în parte, îmbi n ă rile
clupă cele originale. unm"ind lipirea lor. Mentionăm
că n-au fost atinse poqiunilc pictate.
Prin reali;rarea acestei restaurări dificile
ne-am adus modesta noastră co ntribuţie la
repunerea în circuitul cultural na\i onal a unei vechi
şi valoroase piese de patrimoniu.
 IDENTIFICAREA UNOR COLORANŢI VEGETALI LA TEXTILE DIN
COLECŢIILE MUZEULUI SATULUI

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ IRINA GIUŞC.\, Ml~ODORA ILIŞIU

xtragcrca coloran(ilor din firck vopsite ~i identificarea lor constituie o pwhkmă allată de
E mult timp în alcn(ia spcciali~lilor.
Metodele de analiză suni foarte variate. pornind de la simpli.: ohscrva(ii ale colorantului în diferite
medii de reacţie şi ajungând până la tehnici complexe cc presupun o aparaltmi spcciahi şi chiar o
specializare a celui cc aplică tehnica respectivă.
Dintre aceste tehnici mcn\ionăm evolutiv: metoda "Iestelor de culoare" - observarea comportării
colorantului şi tragerea unor concluzii pe haza modificărilor de culoare; cromatografia în strai subţire
- metodă rapidă şi care necesită o aparatură simplă; metodele spectroscopice (în UV-VIZ şi IR) - metode
precise dar cu dificultă\i în interpretarea rezultatelor. Un progres important în studiul coloran\ilor vegetali
a adus cromatografia în fază lichidă de înaltă performanţă (I-IPLC), cu detector de tip spcctralfotomclric
(Dioden-Array), care reprezintă o comhina\ie a metodelor cromatografice şi spectroscopice.
Principiul metodei constă în separarea cromatografică a componenţilor, urmată de analiza spec-
troscopică a acestora. identificarea compuşilor făcându-se deci pc haza timpilor de retenţie (durata
între injectarea probei şi introducerea ci în detector) şi a spectrelor de absorb(ic în UV-VIZ.
Aceasta este metoda pc care am aplicat-o şi noi în studiul de ·ra1ă, având acces la cromatograful
din Laboratorul de invcsliga\ii fizico-chimice din Berlin. Nu vom intra în amănunte în ceea cc priveşte
tehnica. ci ne vom referi la rezultatele ob(inulc.
Studiul a pornii cu încercarea de a idcnlilica coloranţii (şi eventual plantele sursă) din probe din
textile din colecţia Muzeului Salului şi covoare provenind din Basarabia, aflate în restaurare la Muzeul
Satului. Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor:

Proba Culoare fibră Extracţie Culoare soluţie Rezultat

Covor 1 galben pal I ICI/CII 1 0I-I galben luteolină
luteolină
~
Covor 1 brun I-ICI/CH,01-I brun
3 Covor I verde CIi 1 COOi I/CH,()IJ verde pal lutt:olină
➔ Covor 5 roşu HCI/CI-1 10!! roşu acid carminic
~ Covor 5 galben IICI/CH,OI-I galben-oranj lisctină
(i CLl\"l)f 3735 roşu 1-ICI/CH,(.)H roşu pal acid carminic
Cornr 3 735 violet IICI/Cll,011 oranJ acid carminic

35

https://biblioteca-digitala.ro
 8 Covor 16080 brun HCI/CII 1OII brun luteolină
9 Covor 6519 roşu-oranj HCI/CI-I,O11 roşu alizarină/purpurină
IO Covor 6519 verde pal Cl-1,COOII/CH,OH verde pal luteolină
nu există comp.
11 Covor 6519 negru IICI/CII,OII brun luteolină
nu există comp.
12 Ic 26630 albastru HCI/CH,Ol-1 albastru deschis indigo
13 Ie 26636 roşu IICI/CII/HI nranJ alizarină/
purpurină
14 Ic 26636 verde CI I, COOi I/Cil 1Ol I albastru luteolină,
indigo
15 Bete 8311 verde CH,CO<HI/Cll,OH verde deschis galben Mat1ius
( 1.2 dinitronaftol)
16 Bete 10401 galben Cll,COOH/CH,OH galben deschis galben Mat1ius
( 1,1 dinitronaftol)
17 Bete 11335 verde CII,COOH/CH,OH verde deschis nu există
comp.
18 Ic 18113 verde 1-ICI/CH,OI-I roşu nu există
comp.
19 Ic 25256 verde închis HCI/CI-1,OH roşu nu există
comp.
20 Bete 26413 galben HCI/CI I,OII violet nu există
comp.
21 Pest. 83396 verde CfI,COOH/CH,OII verde deschis nu există
comp.
22 Pest. 84749 galben HCI/Cll,OI--I galben-oranj qucrcitină
23 Pest 91577 verde IICI/CII,Of-1 galben nu există
comp.

HPLC este o metodă de comparaţie, deci rezultatul depinde de ceea cc se a11ă în biblioteca de
date. În cazul nostru, utilizând biblioteca deja existentă orientală pc problematica Laboratorului lor, nu
am reuşit în toate cazurile să identificăm colorantul sau coloranţii. Concluzia care s-a desprins după
această primă etapă a fost aceea a necesităţii întocmirii unei baze de date care să conţină informaţii
despre plantele tinctoriale din ţara noastră. Astfel am trecut la etapa a doua, aceea a întocmirii bazei de
date.
Pc baza studiului bibliogralic efectual am alcătuit un eşantion de aproximativ I 00 de plante
tinctoriale din care pentru început au fost uşor accesibile cam 25. Cu acestea am efectuat vopsiri urmând
reţetele tradiţionale, apoi am analizat atât probe din baia de vopsire (înainte de vopsire), cât şi extracte
de pc lirele vopsite. În paralel, pentru plantele selecţionate am căutat în bibliografia de specialitate date
privind coloranţii pe care acestea îi conţin.
Rezultatele sunt prezentate în tabel.
Deci, în cazul în care datele de literatură au furnizat informaţii asupra coloranţilor conţinuţi în
plantă şi spectrele acestora se găseau deja înregistrate în baza de date, efectuând analize asupra fibrelor
vopsite am obţinut o suprapunere perfectă între spectrul nou înregistrat şi cel existent în bibliotecă,
ceea ce demonstrează eficacitatea metodei. Pentru situaţiile în care nu am avut termen de refcrintă în
bibliotecă am stocat lotuşi spectrele, pc de o parte pentru a Ic utiliza la o identificare globală (adică

36

https://biblioteca-digitala.ro
-~:-• :.ir.J JIT.:ct la srcctrul rlantei). iar pe de altă parte ca, în cazul în care vom dispune de coloranţi
,.:, ,ukm 1d.:n11lica coloran\ii.
În ct,ncluzie. experienţele efectuate confirmă necesitatea lărgirii hazei de dale pentru toate plantele
:-•- __:.,;; ,urs.:k etnogralicc Ic men\ionează ca plante tinctoriale, dar, totodată, impun introducerea în
-.-.: t-.:ca de spectre şi a altor probe de coloran\i puri (din păcate astfel de probe sunt în general destul
.:..: ;r.:u accesibile). identificarea fiind mai exactă prin comparaţia coloranţilor.
Toate aceste aspecte suni însă strâns legate de accesul la o aparatură competitivă (de care în
rraent nu dispunem), care ne-ar permite linalizarea unui studiu mai amplu util în laboratorul de
r.:•;taurare textile.

Denumirea Denumirea Culoare Colorant (lit.) Rezultat

eoeulară latină fibră
Cruşin Rhamus frangulac galben emodin cmodin
acid crisofanic acid crisofanic
Dud (frunze) Morus alba brun deschis rutin nu există comp.
'
) Stejar (scoarţă) Quercus pedunculata brun închis tanin acid clagic
acid clagic
➔ Mesteacăn ( fr.) Betula verrucosa galben deschis miricctină miri cetină
5 Gălbenele Calcndula oflicinalis galben-brun carotină izoramnetin
citoxantină nu există comp.
izoramnetin
licopină
violaxantină
ruhixantină
tlavoxantină
6 Trei fraţi pătaţi Viola tricolor verde închis qucrcitină nu există comp.
auroxantină
tlavoxantină
violaxantină
cianidin
glicozid
mirtilină
violanină
7 Nuc (coji lemn.) Junglans regia brun-roşcat junglonă junglonă
8 Aline Yaccinium myrtillus brun-violet mirtilină nu cxist[t comp.
cianină
9 Sfeclă (la cald) Beta vulgaris galben col. hctalainici nu există comp.
(la rece) violet nu există comp.
10 Şofran Crocus savitus galben-brun crocetin nu există comp.
11 Coada calului Equisctum arvcnsc ocru equisctrină campfcrol
galutcolină (agliconul
izoquercitină equisetrinei)
12 Păpădie Taraxacum oflicinalc ocru inulină inulină
violaxantină
tlavoxantină
neoxantină
taraxantină
luteină

37

https://biblioteca-digitala.ro
13 Albăstrele Florcs cyanicum ocru deschis cianină nu există comp.
pclargonină
14 Talpa gâştii Leonurus cardiaca brun închis rutin nu există comp.
15 Rostopască Chclidonium majus galben muştar chclidonin nu există comp.
chclerytrin
berberină
coptisin
sangumarină
16 Coacăze negre Rubcs nigrum brun-violet dellinidină nu există comp.
miri cetină
17 Cătină albă I Iippophac rhanmoides brun deschis querc1t111[1 quercitină
18 Măcieş Rosa canina galhcn deschis rubixantină nu există comp.
19 Traista ciobanului Capsella bursa- ocru rubin nu există comp.
pastoris hisopină
20 Salcie Salix alba brun-ro~eat
21 Drobşor simplu Isatis tinctoria brun indigo indirubin (cisimligu)
- cu K,Cr/\ rn:ru indigo
22 Lemn câinesc Ligustrum vulgare bleu-gri malvidin nu există comp.
cianidin
dellinidin
23 Cârmâz Phytolaea americana Prangc bctanin nu există comp.
bctanidin
itobctanidin
24 Ruja întunecată Anthaea rosca verde malvinidin nu există comp.
mirtilin,i
campkrol
25 Splinuţă Solidago virnaurea galben catehină rutin
qucrcitină qucrcitină
izoquercitină
rutin
26 Verigariu Rhamnus cathartica verde deschis frangulin frangulin
rhamnetin nu există comp.
27 Boz Sambucus ebulus verde închis cianidină nu există comp.
· sambuccin
28 Roibă Rubia tinctorum roşu-oranJ alizarină alizarină
purpurină purpurină
- dcv. CuSO, roşu închis alizarină
purpurină

Mulţumim Laboratorului de investigaţii fizico-chimice din Berlin care a avut o contribuţie

esenţială în realizarea acestei lucrări, colegilor din Muzeul Na\ional de Istoric a României şi Muzeului
National de Artă, Facultăţii de Chimic - Catedra Coloranţi şi Facultăţii de Agronomic - Catedra
I-I orticu !tură.

38

https://biblioteca-digitala.ro
 PLASMA DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ,
PROCEDEU DE TRATARE A COROZIUNII PIESELOR MUZEALE
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ANA-MARIA VLAD, EMIL GHIOCEL IOANID
ratarea Cl•Wnunii. cc dcsfig~rează.
T Jegradea,,ă ş1 uncon chiar distruge
p1c,dc mweale. implică dive~ procedee. mai
u1ualc tiind „-ele mecanice şi chimice. Primele. de
, ,t-,1..-...:1 lat-,,. •mus.:. m, xl1lid in m, ,I nepermis asJX-ctul
m1cr, ,._._., 1p1c ~1 ,tructurJ suprJk\c1 pies.:i. Prnixdcclc
chimice. api 1c;J1c în farJ liduJă. suni dilicil dc controlal
pnxiucând a1.ks,.:-J clectc st:a1111.larc nL-<lorile. de exemplu
umllări. del~1rmări ~au migrări de s,iruri şi alte
componcnlc si. 1luhilc mai profund în piesă. O al tema li vă
convcnabilă la trntamentul în solu\ic este folosirea unor
ga1c -.au \·apori. dar acest tip de trat,m1cnt necesită o
anumită temperatură penau ini\icrea rcac\iei chimice,
Cl m<li~c inacceptabilă penll11 marca 1myoritatc a pieselor
muzeale.
Aceste inconveniente pot li depăşite prin
lt1losirca plasmei de înaltă li·ccvcn\ă la presiune
scăzută, în care gazele utilizate devin puternic reac-
tive chiar la temperaturi moderate, ca urmare a
knomcnelnr cc au loc în descărcare. Experimente
de tratare sau conservare utilizând descărcările în
gaze sub formă de plasmă suni relatate în literatura
de specialitate. i: 14 ;
Plasma, caracterizată prin ionizarea puternică
a gazului. prezintă o marc concentraţie de particule
încărcate electric: electroni liberi. atomi şi molecule
încărca1i pozitiv sau negativ, precum şi complecşi
atomici-radicali liberi încărcaţi. Între particulele
încărcate se exercită forţe coulombicnc. în timp cc
https://biblioteca-digitala.ro
asupra particulelor neutre acţionează l'orţe de
polarizare, deci plasma constituie un sistem com-
plex în care toate particulele se găsesc în interactiune.
În studiul efectuat am folosit plasma de HF,
cu clectrnzi exteriori. deoarece în acest mod se evită
wntaminan:a spaţiului descftrcării. şi deci şi a piesei,
cu particule metalice provenind din electrozi, ca
urmare a knomcnului de pulvcrizarc catodică. De
a~cmcnea, amorsarea şi menlincn;a descărcării se
poate face la tensiuni moderate, eliminând riscul
apari\iei unor descărcări distrnctive necontrolate tip
arc electric sau scânteie.
Într-o descărcare în 1-IF spa\iul dintre electrozi
este caracterizai printr-o distribu\ic tipică a sarcinilor
spatiale, concretizată prin alternanţa de zone
luminisccnte cti zone întunecate, în mijlocul tubului
existând o zonă puternic luminoasă, numită coloana
pozitivă, în care gazul se allă în stare de plasmă ''.
Iincrgia imprimată particulelor de ecîmpul de înaltă
frecvenţă este exprimată de relaţia:
W=q.E=q. ~
d
unde: q= sarcina particulei(C)
U = tensiunea aplicată pc tub(V)
d = distanţa dintre electrozi (m)
E = intensitatea cf1111pului (V/m)
Cca mai imp011antă proprietate a plasmei este
de a accelera reacţiile chimice, knomcn explicabil mai
ales prin disocierea moleculelor şi fo1111arca de pai1iculc
39
 lnslalati a de tratan.: în plasmă de înalrn frecventă

I
1,3 MHz
200W

Sche ma in sta la\ ici

40

https://biblioteca-digitala.ro
 h >lo la
cxcitatc şi ionii.ale. Teoria ionică a rcacjiilor chimice
rrcsurunc că interacţiunea ionilor între ci, rnx:um şi cu
particulele ncutrc, este mai ruternicădccât interaqiw1ca
acestora din wmă între ele. 7
lnstalalia de trata.re în plasmă de înaltă frccvcn\ă
se comr,lmc dintr-o incintă de Pyrex în fonnă de clopot,
prcv[vută cu un capac cu şlif şi cu două intrări, wia
pentru ad.misia gazului de lucrn. alta pcntrn cuplarea la
pompa de vid (schema I). ( >hicclclc cc unnează a li
u,,tatc se lixează pe nişte aîrlige de o\cl inoxidahil. ataşate
capacului incintei. injmul vasului scdisptm. pc suporturi
de tellon. cei doi electrozi de lixmă semicirculară,
realiza~ din lahlă de cupm argintat. Genera1tm1l de înaltă
frecven\ă. cu y ,-. 1.3 MI 11 'ii puterea P·--200 W, este
prevăzut cu un dispozitiv manual de acord pc sm·cină,
cc permite transli.:1111 maxim de putere de la generator la
incinta de tratare. Admisia gazului de luciu (I I:. CC>:.
https://biblioteca-digitala.ro
h>ln lh
N,) în vasul de Pyrcx se face printr-un robinet cu ac.
intercalat între butelia de gaz 'ii vas. Temperatura medic
în timpul descărcării se măsoară cu un tc1111ocurlu lixal
pc suprafaµ1 exleriuarf1 a incintei, iar presiunea - cu un
vacuummclru, cu scala de pc"mă la 10 ·' 111111 col. I·lg
ataşai racordului dintre pompa de vid şi incintă. Pcnuu
a îmriedica impurificarea uleiului din pomră se
intercalează între acea-;la şi incinta de tratare o trapă cu
1.ăpadă carbonică .
Piesele de tratat au fost amplmmte în a~a Id încât
să se găsească în zona centrală a ck·scă.rcării. în pla-;mă.
În incintă s-a !acut vid până la Io-: mm col.1-lg. apoi s-a
introdus I I, pur până la presiunea de 6-8.10· 1 mm col.Hg
cu ajutonil rohinctului cu ac. după care s-a aplicai
tcnsillllca de îJ pc dccu·o;i Durata u·atamcnlului a vm·iat
între I h ~i 2h 30', timp în c,u·c temperatura din incintă
nu a depăşii valnarca de 50° C.
h>h> ~h
41
 1-"Lllll Ja
lniVal s-a testat elcctul plasmei de î. r asupra unor
piese fără valoare deosebită - monede din alamă . bron7
sau alicţj pc bază de zinc sau argint apoi s-au tratat piese
muzeistice: un medalion de alamă a rgintată. două inele
sigi late din argint ş i bronz, un bumb din argint aurit.
Produşii de coroziune prezenţi pc piese au l1)st mai ales
cei specifici cuprnlui: clorură (nantokil), IIihidroxicloruri
(atacamit, paratacamit), carbonat ( malachit)şi oxid (cu-
prit), dar şi sulfuri de argint, oxizi şi carbonaţi de zinc.
Ca observaţie general ă., s-a constatat că metoda
este toarte m enajată, electul de reducere mani lestându-
se până la o profunzime de max . O, 1-0,2 mm, mai
pronunţat pentrn produşi de coroziune pulverulenţi. Cele
mai bune rezultate s-au ob\inut în reducerea sulli.uii de
argint, a carbonatului şi oxidului de zinc, apoi asupra
carbonatului şi clorurilor de cupru, l ă ră a curii.ţi complet
ptesa.
Prin acest procedeu s-a reu ş it scnaten:a în
evidenţă a decorului inelului sigilai·de argint (Foto l ,ab ).
relevarea inscripţiilor pe două monede din a l amă. (Foto
2a, b), a decorului şi inscripţiei pc moneda de zinc (foto
3a, b), aspecte complet obturate ele produşii de coroziune.
De asemenea, metoda s-a dovedit de mai·c utilitate în
tratarea coroziunii tip "pitting" pe o monedă ele bronz.
Penl!u bumbul ele argint aurit - piesă provenind clin
săpături le arheologice ele la Siret, de SC'C.XVI, ce prezenta
o fragilitate deosebită, ca şi exfolieri ale peliculei ele amire
- s-a obţinu t reducerea par1ială a sulturii negre ele argint
şi a clorurilor şi carbonaţilor verzi ele cupru, depuşi peste
pelicula ele amire, regăsindu-se aspectul estetic al piesei.
În unele cazuri, după Lm prim tratament, a fost nccesar·ă
o periere cu un penson moale sau o spăla.re cu apa
distilată şi detergent penim îndepărtarea produşilor
reacţionaţi , cc formează o crustă neagră casantă şi puţin
aderentă, clupă care s-a reluat tJ·atarca.
42
https://biblioteca-digitala.ro
Fotn 3h
Metoda s-a dovedit inelicicntă în reducerea
a.numitor produşi de coroziune, ele exemplu cupritul,
iar în cazul pieselor acoperite ele straturi masive ele
produşi de coroziune apare necesar un tratar11cnt ele
declo111rarc prealabil.
În concluzie, procedeul tratării coroziunii pe
piese cu valoare de patrimoniu ÎJ1 plasmă de ÎJ1altă
frecvenţă se rccomar1clă în cazurile în care se urmăreşte
recâştigar·ea aspectului estetic al unor obiecte clin metale
prepoase sau acoperite cu metale preţioase, este eficientă
în releva.rea inscrip\iilor şi ornamentelor ascunse sub
produşii de coroziune, ca şi în tJ·at,m:a coroziunii "pit-
ting". Metoda permite trata.rea picsclor fragilizatc sau
care prezintă un proces de exfoliere a stJ·atului de
acoperire (aurire, argintare). De asemenea, ca urrn,u-e a
temperaturii moderate degajate în des că rcare, este
posibi l ă tratarea unor piese compuse clin materiale
dil'crite (organi ce-anorga ni ce), iar tratamentul nu
afectează nici aspectul macroscopic, nici structura
metalogralică a piesei; în plus, acest tip de curăţire
permite păstrai·ca pai·ţial ă a patinei piesei.
BIBLIOGRAFIE
I M.S .Koch . A.Sjogrcn, i31'ha1ullung v1111 Dag11erre111_1pien
mit W1.1sserswffi1l1.1sme11. în "Maltcchnik-Rcsta urn". 1984,
S.58-64 .
:! . S .Vcrrck . .1 .Patschcitlcr. .I .F. lmcr, Rl'sll/11ration 1111d Con-
,,,rvation 1!f"A11cie11 1Arli/acts: A New Are1.1 o/Applirnlion ol
Plasma Chl!mistrr, în "Plttsma C hcmistry aml Pl asm a Pro-
cc,sing" , 512, I 9X5, S.201-209.
3. V.O .Daniel,. L.Hollantl. M.W.Pa,cuc. Gas Plasma Reac-
ti" 11sfi1r thl' C"11sl!l"va1i"11 o/A11tiq11ities. în "Stutli cs in Con-
servat ion" . 24. 1979. S .85-92.
-+. S .Vcrrck. Die /3ehanr/l1111g 11rclui"o/ogisclll!r Uhiekle aus
Metal/ i11 einem Niederdmckp/1.1s1111.1 . în "R estau ro" 2/ 1990.
S.125.
5. U.Vohrcr. M.Antlrcs, .1.Tri ck. C.Ochr. P/1.1.1·111u1ec/1110/ogil!
i11 der Rl!,t1111ri('J·11ng. in "Rcstaurn" 1/ 1996. S. -t0-43.
6. N./\.Kartov. Elec1m11irn. Ed.Te hni cii. Bucureşti, 1978 .
7 . N./\ . Kartu v. Fe110111,•11e <! l ecrrice i11 ga ze şi vid.
Ed .Tchnicft. Buc urcşli. 1%7
PATRIMONIU • CERCETARE
SCOICARUL EST-EUROPEAN (HAEMATOPUS OSTRALEGUS
LONGIPES) O N OUĂ SPECIE PENTRU ROMÂNIA
pecie transpalearctică (D.Radu, 1962),
S scoica111I (/ laemalopus os/rafegus) apar-
ţine păsărilor rar clocitoare la noi, limitată
la tonele nisipoa~e-pictroase din regiunea litora lului
marin. Este frecventă mai ales în perioadele de pasaj
spre şi dinspre ţinuturile nordice europene unde este
bine reprezentată, timp în care pot li întâlni.te cârduri
formate din mai multe exemplare, îndeosebi în ţinuturile
Fi g. I
https://biblioteca-digitala.ro
estice ale ţării, mai rar în interiorul ei (Fig.! ).
La data de 22 mai 1991, am colectai în
Dobrogea, la vest de loca litatea L imanu din sudul
Lacului Mangalia, un exemplar lemei adult ele scoicar
(Haemalopus ostralegus), dintr-un grnp ele trei păs[u-i
pe ca.re Ic obsc1vasem în aceleaşi locuri ş i cu câteva zile
înainte. Femela prezenta ovarul dezvoltat, cu ovocitele
ele mărimea alunelor.
Comparând datele biometrice ale păsării cu cele
din literatw·a de specialitate am constatat
că exemrlaru l colectat apar(ine
subspeciei / lacmatopus os1ra/eg11s
lo11g1jJes şi nu speciei nominale
! laemalopus o.nstrale~11s. cunoscută
până atunci pcntrn avifauna României.
De a,cmenea, şi penajul înd1is al păsării
era de un colorit răcuriu, caracteristic
subspeciei "longircs" şi nu negru cum
este al subspeciei "ostralegus".
Măsurând unicul exemplar
leme! adult din colecţia Muzeului de
Istoric Naturală "Gr./\ntipa" din
Uucurcşti, cun constatat că şi acesta, clupă
dimensiunile ciocului ~i ale tarselor.
aparţine tot subspeciei "longipes" şi nu
lo1meinominate "ostralcgus" cum apare
ci figura_t în catalogul coleqici
ornitologice a ace~tu1 muzcl'
(/\.Papadorol, M.Tălreanu , 1987).
Drm1 mai jos dimensiunile clupă
clilcrij.i autori ale celor două subspecii
europene "ostralegus" şi "longipcs", care
interesează în cazul de faţă.
Menţionăm că în cad rul
Palearcticului spec ia scoicarulu i
(/Jaematop11s ostralegus) include un
număr ele 5 subspecii ~i anume :
43
 H •

Tabelul I - D atele biometri ce medii, în mm , a le subspeciilor "ostralcgus " şi "longipes "

Autorii Subspecia Sexul Tarsul Ciocul

L inţi a D., 1995 ostralcgus 48 69
? ?
Dementiev şi ostralcgus 50,4 72,0
? ?
colab., 195 1 longipes - 86 ,6
? ?
Ivanov şi os tral cgus c( c( şi? ? 49, 5 7 1,O

co lab. , 1953 lnngipcs c( c( şi?? 53,0 80,5

1
Vauri c, 1965 os tralcgus ?? 46,2 8 1,J

longipes c( c( şi?? 5(),3 89,5

MuLc ul "Gr. ostralcgus •) 56,0 84,0

?
Ant ipa", 1957
Radu D., 199 1 longipes
?
"ostralegus", "occidcntalic", "longipcs", "buturlini " ş i
"osculans" , ( după G.P.Dcmcnliev ~i colab., I95 l ); 4
subspecii ( lară " occ iden ta li s")(d upăA. l.l vanov ş i colab.,
1953 ); 3 subspecii dup ă Ch.Va urie, I 965 , acesta
considerând subspecia "occidcntalis" s in onimă cu fomm
n o min a lă "ostra legus" , iar subspecia "buturlini"
sin o nimă cu subspecia "longipcs".
Adoptând ultima dmtre c l as ili că ri pc care o
co n s id e ră m cea mai realistft, prec i ză m că specia
n omin a l ă Haemalopus o.nstralegus este răspândită în
Islanda, IJ1s.Faeroer, coastele nordice ale Europei de la
Delta fluviului Peciora, Peninsula Scandinavă, Marca
Ba ltic ă, Insulele Britanice, coasta a tl antică a Fran\ei,
coastele Peninsulei Iberice, ale nord-vestului Italiei, estul
Adriaticei, sud-vestul coastelor Greciei şi coasta Mării
Egcc a Turcici.
·, ~ \ .
' '.'-
54,6 86,3 I
Subspecia "longipcs" se află răspândită în estul
~i sudul Rusiei, vestul Siq_crici, Turkestan ş i spre vestul
Depresiunii Djungm·iei. ln nord cuprinde tot bazinul
lluviului Obi. Spre sud ,ţjungc până la coastele nordice
ale Mării Negre, spre vest pân ă la Nistru, spre nord în
ba.ânul fluviului Bug, Nipn.1 şi ţinutul Pripei ".
Subspecia "osculans" este răspândită tocmai în
extremul estic al Asiei , în Peninsula Kamciatka,
Marca Ohotsk, Corcea, bazinul fluviilor Amur şi
Ussuri 1 (lig.3).
Locu1ile de iernare pentru păsările subspeciei
"ostralcgus" sunt exclusiv africm1e, amm1e coastele nord-
vestice ale Africii, nordul ş i nord-estul Africii (Marea
Roşie) ; ale subspeciei "longipes" sunt \inuturile litorale
estice ale Mării Roşii, Irak, Iran, Regiunea Golfolui,
Pachistan şi jwnătatea vestică a Indici; ale subspeciei

44

https://biblioteca-digitala.ro

"usculans" se întind din jumătatea cslict1 a Indici.
l langladcsch, spre csl pânii la Marca Chinei de Sud
(Cl1. Vauric, I%5 ).
Dil"crilele lucrări ornitolo!!icc n:l"criloan: la
pn:zcn\a scoicarului în \ărilc învecinate Rrnminici.
ligurcază cele două subspecii cumpene ale acestuia
aslld: I laemalopu1· o. ostralegus dociloate pe coastele
nordice europene (Dcmcntiev ~i colab„ 1951: Ivanov ~i
colah .. 1953: 1imiajalojc. I876: Vaurie. 1965): ca spo-
radică in 1933 pcnt111 Ungaria (Kevc. I 960), posihilă
clocitoare in Muntenegru (Matvajcv-Vasic, 1973 ).
I laemalopus os!ralegus longipes clocitome la
nordul Mării Negre pfină la limanul Nistrului
(Dcmcnticv ~i colab .. 1951: lv,mov ~i colab., 1953 ): in
pasaj pentru Ung,u-ia ( Kcvc. I%0): in pasaj pcntrn Bul-
!!aria (Patcv. 1950)
~ Analizând \inulurik de reproducere ale
scoicarului. nitele lui de mi!!ra\ic si lrn.:urilc de iL:marc.
constatăm că în \ara noastră csic posibil:1 prczcn\a
ambelor subspecii anume "oslralegus" in pasajele de
p1imăvară şi tmunnă ~i "longipcs" al.ii in timpul pa~ajclor.
c,il ii în perioada de cuibiirit. znm1 dohrogL:ant1 mml-
cstid constituind limita s11d-vL:slid1 a arici lui de
niditicarc.
Faptul cft în Rom.inia au fost colcclalc indeoschi
exemplare in perioada pasajelor ~i care au aparţinui
spccici nominale "ostralc!!us". mai hn!!ală în indivizi, a
dus la generalizarea acesteia ca pasăre clocitoare pentru
Rom,inia, a~a cum o găsim in diferitele lucrări
ornitologice apă111lc in \ara noastră.
1-:xcmpla111I colectai de noi la dala de 22 mai
1992 ca ~i cel existent la Muzeul "( ir. Antipa", care,
cum s-a arătat. apar\in subspeciei "longipcs", dovedesc
pn:zen\a acestei subspecii la noi a@ in peri( iada de pasaj
c,il ~i ca pastlre clocitoare în zona litoralului marin şi în
\imnurile estice ale Deltei Dunării.
Recomandiim muzeelor de ~tiin\c ale natmii,
îndeosebi din \inulurilc Dobrogei. care dc\in în colcc\ii
exemplare de scoicar. n verilicare a aparll:nen\ei
sislcmalicc a acestora. ncliind exclusă cxistcn\a ~ia altor
exemplare ap,u-\in.ind subspeciei "longipes". care face
obiceiul lucr[irii de lWt.
https://biblioteca-digitala.ro
Fig, J
'\()TF.
I .S-au dat cifrele medii ale 1n,isur,1lorilor păsărilor provenite din 4
pmuun dikr1tcdin arealul subsrccici '\istralcgus" .~i anume: lfaltica.
:\11gl1a. ln.,. Facrocr ~1 Islanda.
:. fvkritr1 amintilft aici cxistcn\a fK coastdc_Paciliculu_i ~lin Alaska
p,ini't în Calil,,rnia ~i în Arhipcla~ul Aleutine. a unc, 1ntcrc.,antc
111uli.lj11 de scoicar. în tutalil_atc nc'g.ru. l) adc,r1rat;.i curioz1tatc gc-
nclid. cla.,ilkaic, ca spcc1c dikrit,1 în lucrările americane ca
l/11('111<1tupus /,uc/11111u1i (Bull..l.ct.aut.. IlJXX; Chandlcr S.R. el
aut.. I%6: Ud,·ardi FD.M . IlJX7). sau clasiticat,1 numai cu ,·,doare
lk ,uh,rcc1c dikritt1 am1mc I luc'11u11oplf' us/rt1ln.!_fl\. 11iger de către
al\i autori (( i Plxmrnlie, ~i rnlah. I )51 ). Un ah caz <.Ic muta\ic.
în,,, alb1nut1c,1. ind11 idual:1. a l<isl .,cnmalar,, în anul 1979 în Pays-
lla,. re in,ub Tncl. unde mutantul a l<,st unn,,ril timp de peste
1.c,x ani tAmhcm. l<JlJO). tli~.2. l<itu .l..la.srcrs).
J.Aparc intcrcsan1:, Îf'<>lC/a lui Lll1111b,:rg. (citat de K.1 I.Voous. 1%2)
cr, mar_dc i.lrcal ccnlral-a,iallc a lui/ fue11wtup11, os1roh~c..:,11s l,mg1in""s
111ull dili:ril ,k Milele În!.!tt,te de cuih,irit de pc· wastclc cn111i11rnlclor.
trchuic· rm n ca r:11n,1~iidc unor lnnpun ,1r,Ilc-ch1 cfmd î111i11Jcrea
mt1rii ..1L:l1pcn:.a ;1cc,t...: ţinuluri. ll·11l)llll'll dalilnd î11cr1 de la începutul
JlCrlli.tllcl l'lcishx:cm:.
IUBI.IOC.RAFIA
I. AR'.\/llFM R.. 19'!0. /.'//11itrier11ie: ,,11 lu,hitd,·gula ,i lu merei
,i lu ( amp1.1g11e. "L'I lommc d \'Oi~eau". 2, B_ruxdlcs.
~. lll!LL J ci FI\RRANI) .I jr. I'!XX. l·i,,Jd (i11id„ to :V11rt/1 _,/mt!ri-
c<111 /Jird,. l:a,tc111 Rc„ion. Allied A.Knopl: New York.
, CI IANDLl'R S. R .11RUUN IL I IERlffRTS.Z. 1%(,. 1/irdrn/
.\'orth .,/111,,,-irn. New York .
.J Dl.~1FNTll:V (i.P. til.ADKOV \JA. SPANtiLNBER(i E.P.
llJ51. l'ti/iS01·ietsk11g11S1111iw. T.111. "Sovictskaia Nauka". Moskwa.
5. IVANOV A.I. KOZLOV/\ l:.V. l'ORTl:NKO LA.
TU(iARINOV A.la .. 1953. l'ti/iSSSII. llll.ll Mllskwa-Lcningrad.
/,. Kl 'VI: 1\ .. I'!60. N11me11clatur ,h•i11111 I /1111gariue. Budapcsl.
7. LINŢIA D .. 1955. P,is,irifr din IU'IL Fd. Academici
R.P.Ru1nC111e. llucurc~ti
X. MAKATSCI I W. 1950. /Jie li,geludl ,\lacedo11ie11.1. Leipzig.
9. Mi\KAfSU I W. 1974. Die l:"i!'l'der I iigel t,,m,pus. Ncu111ann
Vcrla!.!. Cicnnania „
IO. ~;\TVl.:.ll:V S.D. VASIC VF.. I'!73. Cutulog11.,· /-i11111ue
.lt1~,,s!,1,·iae. Liuhljana.
Ii'. PAPADOl'OL.A .. TALl'LANU M.. llJX7. La cutu/11g11" des
( ·, ,l/et ·fim1s ,,,.,,;1Ju1/,,gitJrn',iJriJ\'C'II0/1I t!,, R,n1111unie c·,msen·~;cs m1
;\,/,r.l'.(/'I list.11at. "(iulntipa d,· /Juclrarest. li, ( '/wradrii .forme.,·
/'asserif,m11<'.,."Tra\'.dt1. Mus.d'I Iist. Nat.«( ir.Ani ira».vol.XXI X.
Uucuresti.
I~. Pi\Îl:V P.. 1'!50. Pti/i l'!/iîlgaria. Solia.
13. RADU DIMITRIE. 1%2. Originea l!_mgru/ic<i şi dinumioi
/i'lli1/ugini a p,isiiri/11r din IU'./1 .. în: l\ublcmc de biolu~ic".
Ed.i\cadc111ic1 Române. llucuresti. ~
1-t TOMIATO.IC,: L.,1976. /Jird,:11/1'11/aml. War,aw. Polaml..
15. UDVARDI F.l}M .. llJX7. Fi<'id(i11ide1,, Nurth.fowriu111 flinl.,·.
Western Re!.!iun, Alfred i\.Knori: New York
16. Vi\URlr U I.. 1%5. Tt,,, /Jird,· u/ tlre l'almrctic Fu1111u. Non
Pusscril<nmcs, 11.F. ci G.Withcr hy Limited Lundon.
17. VOOUS K.11 .. 1%0. Atlas 11/ 1,·11mţ1mn /lini.,·. Nebun.
45
 CAROL SZATHMARI ŞI ÎNCEPUTURILE FOTOREPORTAJULUI DE RĂZBOI
TREI IMAGINI NECUNOSCUTE DESCOPERITE ÎN S.U.A.
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ADIUAN-SILVAN IONESCU
n artist de marcă român. CAROL
U SZATHMARI (1812-1887). are
salutara idee de a folosi aparatul l'otogralic pentru
imortalizarea unor chipuri şi locuri legate de
"Conflictul Oriental" cc izbucnise în 1853 şi care
avea să se numească "Războiul Crimeii". Om
întreprinzător. ci sesizase marile avantaje ale noii
tehnici a artelor vizuale de a surprinde momentele
cvancsccntc mai bine şi mai rapid decât oricare
dintre surorile ci de şevalet, cât şi ajutorul pc care
îl putea aduce au:stma ca motiv primar cc putea
li apoi dc1\"(1ltat în atelier. în culori. pc p,înză ori
luîrtic. Apoi. îşi d,1dusc scama şi de perfectul mi-
mcsis pc care ii putea ,1h\inc in orice portret. far,t
cc uşura rcr,rllduccrca sa în rc\·istclc ilustrate.
Sta\ionarea trupelor ruseşti. apoi a celor
tun:cşti şi austrit:cc. în Bucureşti. i-a oferit lui
Szathmari ll neaşteptată rosihilitatc de cftşlig şi
de alirmarc. Fie că solicita ci r,crmisiunca să
portretizeze personajele impllrtantc. lic că acestea
îi vizitau atelierul - unul dintre pu\incle aflate
atunci în Capitalft - cert este că ci a putut aduna o
impresionantă galerie de chipuri de militari (a
căror identitate. din păcate, s-a pierdut cu trecerea
timpului). La Biblioteca Academici Române se
al1ă multe clişee pc sticlă şi llitografii finite cu
oli\cri de toate gradele. de toate armele şi din toate
46
https://biblioteca-digitala.ro
taberele. Uncie au fost în mod special copiate mai
slab pc hârtia sensibilă spre a folosi ulterior ca
suport pentru line tonalită\i de acuarelă. cc Ic
dădea calitatea de adevărate miniaturi. Aşa este
cazul portretului unui general-maior austriac şi al
unui locotenent-colonel de lăncieri rus (identificat
cu generalul Engelhart).
Trăsăturile prin\ului Ciorccakoff, publicate
în "Thc lllustratc<l Lonclon Ncws" no. 768/Novcm-
bcr 3, 1855, se datoresc tot obiectivului mm:strului
bucurqtcan. după cum se şi precizează: "Prince
Cior/schakoft: Commander-in-( '/ziefo(lhe Russian
Arm,, in !he Criml'a. From a Photograph hv
Szathmari".
În primăvara anului I 854. artistul arc
intrepiditatea să meargă chiar la malul Dunării -
în preajma cctă\ilor de la Olteni\a şi Silistra, unde
se dădeau lupte - şi să fotngralieze bivuacurile.
fortifica\iilc ~i combatan\ii. Astrei, ci devine
primul reporter fotngraf de război cunoscut din
lume - primatul absolut în acest sens l-a avut un
anonim amt:rican care. în 184 7, a rncut câteva
dagucrrcotipii în timpul conflictului dintre Statele
Unite ~i Mexic. !'.I reprezentase, într-o imagine
cam neclară şi "a contre jour", intrarea generalului
Wool şi a statului său major în oraşul Saltillo, puţin
înaintea cuceririi capitalei tării, Ciudad de
 xico . Oricâte eforturi au făcut istoricii
t gratiei americane de a afla numele autorului
u răma · tără succes . De aceea, tot Szathmari
ne 1nlâietatea, atât prin calitatea lucrării cât şi
r '1 teh nica perfecţionată pe care a folosii-o -
.... .:a a clişeelor ele s ticlă acoperite cu colodiu
med - care avea avantajul reprodu cer ii şi
. ultip licării, practic, la infinit faţă de exempl aru l
nic prod us prin daguerrcotipie. prin fi xarea
imaginii pe plăcuţe metalice acoperite cu argint.
Fo tograful englez ROG ER FENTON
tI 819-1869) a fost trimis de guvernul britanic
pentru a face o documentaţie asupra războiului şi
merge direct în Crimeea. dar la un inte1Tal de
General locotcn rnt Soimo no!T. co mandantul diviziei 104 ruse , ucis la
lnkcnnann Futugrafic 11ccu1H>scutft de Szath111ari dcscurcrită la Muzeul
lntcrnaJiunal al Futografici de la Rochester. stalu l New Yo rk. SUA.
https://biblioteca-digitala.ro
aproape un an după ce confratele său român
imortalizase primele faze ale conl1agraţiei, ce se
derulaseră la Du n ărea ele Jos, şi după ce albumele
sale fuseseră deja oferite unor regi, împăr aţi şi
principi europen i. În general, Fenton a fost mu ltă
vreme acreditat ca prim reporter de front ce a
folosii camera obsc ură, atât datorită unei mai bll!1e
publicită\i cât şi a unei creali i de mai mare întindere
care privea acţiunile trupelor aliate fran co-engleze,
cc repreze ntau marile puteri ce ţineau echilibrul de
foqe al E uropei în acel moment. Mi nuţi oase le
cercetă ri întreprinse de Constantin Săvu lescu ,
istoriograful fotografiei româneşti , au stab ilit
adevă rul, fiind preluate şi de al\i autori. 2
C hiar clin acea perioadă,
albumul creat de Szathmari devenise
celebru prin expunerea sa la Expoziţia
Universală ele la Paris clin 1855 ş i prin
pertinenta analiză pc care i-o tăc us e
Ernest Lacan în lu crarea Esq uisses
photographiques â propos de
l'Exposition Uni verseile el de la Guen-e
d'Orienl, apăru tă la Paris în 1856. Tot
căutăril or persuasive ale acelu i aş i
pasionat cerce t ă.tor al începuturilor
fotografie i în \ara noastră - ing .
Săv ul escu - datorăm restituirea
pasaje lor celor mai imp ortante
privind activitatea lui Szathmari şi
produsul eforturilor sale 1 .
Ernest Lacan dă pre\ioase
informaţii despre aces t a lbum -
astă. zi pierdut putându-l
re constitui, ast rei, în mare parte .
Este sigur că, între c li şee l e din
patrim oniul Bibliotecii Academiei
Rom â ne, se amt suliciente dintre
originalel e ce au slujit la închegarea
acelei impresionante lucrări.
Au torul prezintă as tfe l or ig inil e
a lbumului ş i p e cr ea tor ul său:
"DI.Ch.Pap de Szathmari este un
n obil lra11silvănea11, .fixat la
Bucureşti, care s -a .făcu t pictor
47
2 ticm:rnl locotcncnl l:ngclhardt. hll11grar1c dl' S?.athman
Hihliotcca Acadcm1c1 Ru1minc
penlru câ iuh<'şle ariei<' şiji>logra/p<'nlru câ aa
pic/O/'. Ii, primele :ile ale râ:hoi ului din Orienl,
în li111p ce ruşii ocupau Valahiu. i-a ,·enil ideea de
a adăuga albumelor sale. deja bogate. şi lipun şi
cos1ume reproduse dupâ acelea ale armatei de
ocupa/ie. Calitatea sa de artist şi 1a/e11111/ hine
cunoscui i-au dat acces pe lrîngci genaalii cârora
le-a/ăcut por/relele: apoi. c11111 1~Yi.fâcu.1·e intrarea
în labcira ruseascâ. el a profilat p e111ru a lua un ele
vederi ş i scene 111lhurâ/o(Jre. la care 11e11re1•â:11/u/
rii:/Joiului 1-u /âcu l 111arlor. Lra deja ,\'1/{icicnl, iar
colec/ia sa ciipcila interesul 111111i capitol ele istorie
ccinel. ca urmare u e/iwlurilur eroice. turcii au venit
la rcinelul lor sii ocupe Hucureşliul ş· i ora,1·ele p e
care vrâjma ş ii li le luaserii un 111 0111e111. Aceaslci
nouii armatei se acoperise de glorie sus/inând
1·i11g11rci o /11plâ inegalii p e11/r11 a (Jf}Clra /ara
am enin(a lii. Nu11ude generalilor ei. pânci a tun ci
aproape 11ecu11oscu1e, a11 d evenii re1111111ile ş i s-au
râspcindit în loalii Europa . /JI. S:alh111ari a in/eles
cei imlemânarea s a de .fotograf' ii impunea o
48
https://biblioteca-digitala.ro
3 C,cncr,Ji n1' Fotogralic de Szalhman. 131h liolcca
AcaJcmici Rom ,1nl:
mi.1·11111e de onoare.· aceea de a piistra p enlru
1s/one 1râsâ111rile acestor oameni din care curajul
şi palrio1ismu/.făcu.1·e nişte eroi. şi de a perpetua
w1111111nle e1·c111111e111elor ce se succedau în fa/a
lui. in cepând din aceaslă ep occi ,~ i pânâ în
111ome11 1u/ când lupta şi-a schimbai teatru l p e11/ru
a lua amploare în Crimeea. lahoriosul amalor
şi-a co111111uaf opera cu 1111 :el p e ca re nici
di/ic11/lc'i(ile. nici pericolele nu l-au pulul domoli.
As/fel li putui dl. ele S::alhmari .\'CI re1111el/.\'('(/ IÎ1
a/humui .1·c'îu cele douâ tahere şi sc'î compunci o
co lec/ie de mai hine de clouc'î sule d e planşe. care
erau pri111ele pagini ale marii drame epice
cleru/atei i11 Orient , :11grc'îl'ilci de/h tof!.rafie" •.
/\ Ibumul sc tkschi tka cu portrctcle
co m anda n\il o r ruşi şi !urci : prin\ul Mihail
Dimitricvici GorccakolT, gcncralul baron Ostcn-
Sackc n, prinţul Ivan Feodorovici Paşke v i c i ,
comisarul extraordinar în prin cipatc /\lcksands
lvanovici Budbcrg, gcncralul Kotzcbuc, ca re era
şeful statului major, gcncralul conte OrlolT care
 -1. Culuncl de Jraguni aus tri ac . Futugral'ic Jc Szath111ari.
HihliDtcca /\cadcmici RDmânc
co manda trupele de cazaci, generalii Schildcr şi
Ltiders ele. , muşirul Omcr Paşa, lskcnder Bcy
(numele musulman al contelui r oloncL llinski.
intrat voluntar în trupele otomane uncie a primit
comanda başibuzucil o r) , Tevlik Paşa, Derviş Paşa
etc. /\par, apoi. liguri de combatanţi şi tipuri din
popor: infanterişti şi cazaci ruşi , başibu z uci şi
niza ni turci, ulani . dragoni şi infanterişti austrieci.
ţigani şi tâ rg ove ţi români. Dar aceasta nu t:ra
suficient. pentru că maestrul simţea nevoia
rulsului Iurtei şi imortali zarea peisajului specific
re timr de r ăz b o i - fortifica ţii , bivu acuri, trupe
alini ate pentru revistă. În acest scop se deplasează
la malul Dunării. hi amenajează un furgon în care
işi insta l ează un la borator volant în care îşi
rrcgătca materialul sensibil (acoperea plăcile de
sticlă cu colod iu şi developa aceste clişee imediat
clu p ă expunere, cât erau încă umt:cle) . Acest atelaj
devine \inia artileriei turceşti care, nqtiind despre
https://biblioteca-digitala.ro
5. (icncral au,triac. Fc>tu~rat·ic de Szalllmari. Uibli utcca
/\cadc1~1ici Romfinc
cc este vorba şi bănuind că acolo se ascunde vreun
observator rus , deschide focul as upra sa, din
fericire, fără a-l nimeri: "As tfel. in primele ::.ile ale
lui aprilie 1854 [SzathmariJ se afla aproape de
Olteni/a pe care trupele ruse o presa u; el voia să
/otografie::.e carantina. În acest scop s-a apropiat
de oraş cu ,iel,iculul ce-i servea de laborator: apoi
şi-a instalat aparatele şi a incepul opera/ia. Pe
neaşteptate a sim(il o zg11duit11râ violentă ş i scurtă
şi, aproape în ace la şi timp. s-a auzii zgomotul unei
detunâturi dinspre fort . DL. de Szathm ari gândi
că şi-a ales 1111 loc rău şi câ ar/i mai 1i1(elepl s â se
punii 1i1 c1/c1ra liniei de tir a garnizoanei turceşti.
Totuşi, el a rămas vifeje,\"le la postul său. O se-
cundă dupâ aceea, a cloua vâjâiefurâ prin aer,
mult mai pregnantâ ca pr ima. si aceeaş i
de tunăturii dinspre oraş . Devenise evident pentru
artist căi se făcea onoarea de a se trage asupra
lui ,vi câ se trâgea chiar cu o precizie din ce în ce
49
mai îngrijorătoare. Totuşi, vederea p e care o lua
în acel moment era aşa int eresa ntă, lumi11ile ş i
umbrele erau dispu se cu atâta ar tă , î11cât
(otografit! nu se putea decide să abandoneze locul.
De altfel, încă vreo câteva secunde şi opera/ia
era terminată. Curajosul amator aşleaplă ca totul
să .fie terminat: apoi ,~~i închide aparatele şi se
pregăteşte să plece. Era şi timpul. O a !reia
ghiulea, mult mai bine dir!Jată decât precede11tele.
brăzdează p ăm â ntul la câţiva paşi de el şi 11 umple
de nisip. Dar cfi,l'eul era minunal.1" '.
Rod al eforturilor şi bravurii lui SLathmari.
albumul pe care îl crease reda o imagine vie a
războiului şi nu putea li decât salutai ca o lucrare
valoroasă de to li cei care o văzu seră. În I 7.
Auguste Devanaux dedica un în treg articol în "Le
Monde Illustre" operei sa le fotografice . deja
binecunoscută în Fran!a, evocând în termeni
elogioşi albumul Războiului Crimeii. Sub titlul La
Photographie en Orient - TFpes el costume.1·
militaire , par M.de Szathm ari. cronicarul
menţiona: "În ultima vreme, mai 111111/i .fo1ografi
au parcurs Orientul şi au adus u11 111111uir
considerabil de vederi care spun mai mul! despre
adevăra/111 aspect al aces/nr /inu/uri denii /oale
cărfile 11·i /oale desenele, oricare ar fi 1•aloarea
lor arlislică ş i literarâ. fc11ă cii ac11111. pen/r11 a
50
https://biblioteca-digitala.ro
comp leta aceas tă operă, un artist de talent, 1m
0111 inteligent şi de gust (s ubl.n .) o să li vreze
publicului într-o co lecfie de mai multe sute de
reproduceri, mostre ale tuturor tipurilor şi
cos tumelor care deosebesc diversele rase
impla11tate în provinciile lurceş ti . A.cest artist este
Dl. de Szat/1111ari, clin Bucureşti, care s-a făcut
c unoscut În 1855 printr-o serie de poze
reprezentând primele episoade ale războiului din
Orient şi portretele generalilor comamlll11Ji ai
armatelor ruse şi otomane. (.s-ubl.n.)" ''.
Imaginile acreditate ca aparţinând cu
certitud ine portofoliului din Războiul Crimeii
allatc la Biblioteca Academiei suni: un campament
turcesc forma l din mari corturi conice ( dup ă
modelul ame rican numii "Sibley ten!" ) pe l â n gă
care stau în picioare sau pe jos mai mulţi soldaţi,
iar în prim plan se atlă un grup d e cinci o fiţe ri cu
mantale şi fesuri; două varia nte ale unei compozi!ii
cu nişte cava lerişti tu rci - doi că l ă ri , sprijinin-
du- i carabi11ele de oblâ nc ul şeii, şi doi pe jos,
alături de bidiviii lor. Toti sunt îmbrăcaţi în tunici
cu brandemburguri şi au centuri şi lcdunci din
piele albă: cel din stânga este gornist şi-şi ţinc
trompeta proptită de şold. Cca mai cunosc ută
fotografie ( ·i ea tot cu două variante) - reprod u să
-:;i în "Le Mondc lllustrc" no.28 /24 Octob rc 1857
6_ Cavalcristi !urci în
timpul Rrizbt1i11lui
Crimcii. FuLOgralic de
Szalhmari.
Colcctic r,articulară.

- este cea a bătrânului şi rufosului başibuzuc trântit
pe un ţol alătmi de o ca d ână ne g rici oa să , etichetată
de revista parizian ă drept "Palicar el tzi ga nc ,
d'aprcs une photographic de M.Ch. de Szathmari ,
de Bucharcst". Pc lângă acestea mai sunt ecîtcva
portrete de generali ruşi ~i austrieci. a căro r
identitate s-a pierdut.
Vi zitând, în septembrie 1993, Muzeul
Internaţional al Fotogra1iei de la Casa Gec:orgt:
Eastman din Rochester, statul New York, am avut
şansa sâ descoperim trei .fotografii din această
perioadă, datorate lui Szathmari, 11ecunosc11te
î11 România. Una îl repre z intă pt: gt:neralul
locotcnt:nt SoirnonolT, comandantul Diviziei 104
ruse , ucis la lnkcrmann . El poartă surtuc la două.
rânduri , cu mari epoleţi pc umeri , şi cstt: aşt: z at
pt: Lm fotoliu , sprijinindu-şi cotul pc un gut:ridon
cu aco per ă mânt de mătase. Celelalte două sunt
pt:isajt:: "Bombardamentul Silistrei ", unde, în prim
plan. apar doi cai , păscând liniştiţi în preajma unor
rur goa nc şi căruţe, iar, în runda!, se văd
l"ortil"irnţiile , specificate pc rnargint:a de jos a
cart onului - Arab Tabia , f ortul Abdul Medjid,
https://biblioteca-digitala.ro
7. Generalul turc lsrnail
Pa~a (de origine ma gh i ară,
re numele adevărat
• Kc111cty Gyorgy)
1111rrcună cu un ofiţer
l'ran ccz ~i lrci ni za mi .
Fotogralie de Roger
Fcntun rcrrodusit rrin
gra vare în "Thc ll ustratcd
Londun Ncws" No. 770/
Nm·c111bcr 17. I X55,
r 5X4.
o raşul Silistra şi ce le I 8 baterii ruse:
"Compamentul lăncierilor ru~·i la Craiova" este
un şir cit: corturi albe, întinse în plin câmp, iar Î11
fa ţa lor sunt ara njate şei, l ănci şi arme, co nstruite
piramidal, pe l ângă care îşi fac de lu cru câ\iva
so ld aţi şi suboli\cri . fo togra fiil e sunt des tul de
şte r se, au t en tă sepia şi sunt de mari dimensiuni -
25,2 x 18,3 cm prima ş i 15 ,3 x 2 1, 1 cm ct:lelalte
două - au colţurile rotunjite ş i sunt lipite pe
cartoane dec o rate cu un chenar cu motive
geometrice şi în11orituri. Legenda rtecăreia este
scris ă în fran\u zeş te , cu ccrnt:ală n e agră, chiar de
mâna autorului. Aceste imagi ni , recent depistate
îo Statele Unite, dau spcran\a unei pos ibil e
reconstituiri , în viitor, a importantei sale lucrări ,
piesă de rcrcrinţă pentru ist o ri a fotograriei
ro1mîneşti şi universale .
Pc l ângă albumul pre zentat la Expoziţia
U niversală - care avea să ric medali at - alte
exemplare ale acestuia au rost o l"critc, în acelaşi
an, capetelor încoronate ale Europei: împăra\ilor
Napoleon JJI şi Franz Joseph I, reginei Victoria,
regelui Wurtembergului, marelui duce Carl
51
 Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach . Toţi îl
apreciază foarte mult ~i-l r ăsp lătesc pc au tor cu
înalte decoraţii şi ordine pc care, mai târziu,
maestrul Ic va tipări pe spa tele cartoan elor sale de
l'otogralii, ca o emblemă ele cinste ş i o asigurare a
clientelei in privin\a calilă\i i produqiilor sale 7 .
I·: rncst Lacan analizează cu justeţe valo area
creaţiei lui Szathmari ca document istoric şi operă
de artă , validând-o între realizările ele marcă ale
momentului: "R<!::11111ând. albumu l d-lui de
S::afhmari <!sie o l11cr11r<! artisticei în care pictorul,
/)()<!ful şi istoricul 1•orft inl<!r<!sa/i în mod egal: în
plus . este una dintr<! prod11c/iile cele mai
remarcabile pe cari! le-a 11âsc111 fiJtogra.fiu dacii
/inem seama ele dijirnltâ/ile de e.\'ecu/ie.
Am spus câ lucrarea d-lui de S::athmuri era
infruducaea la istoria drc11na1icâ a râ::boi11l11i din
Orient . Sci ,•edem acum carl<!a. !)/_ Roger Fe11/m1
este cel ca re s-a inscircinal sci o scrie" ' .
X Ţ[1rani ru~i . Flltllgral'ic de Roger Fcn1,rn rcprudus.i pr in
Fără a mai trece pc la gurile Dun ăr ii. unde ~ra,arc în "Thc III Lhlrall...·d L1.111dtit1 New,"
evenimentele epocale rusescră deja con ,cmn atc . - '\,,.6M, Fchruary -+. I X5-l. r XX.

iar npera\iunilc militare se muta,er,i in l rimeca.
Fenton se deplaseuă clirccl in pcnin,ul ă in
primi'1vara lui 1855. mult după cc ,e di'1du,cr,-1 şi
acolo imp ortan tele lupte de la .'\!ma (:2()
septembrie I X54l şi Balacla\·a (2 5 (1cln111hrie
I X:'i4). ca re dcmnnstrascrft in ca pa citatea. L'Zitărilc
ş i lipsa de illl\iati\ ă a conducerii armatelor ruw~ti
şi care întăriseră capul de pod al lrupL'l nr l'rancn-
cnglezc. Şi el lu crca1ă cam în acL'la~i !'c i ca
Sn1lhmari. pnrlrclizând mai Înl,1i comandanţii
t'orţclor aliate - ge neralul /\imablc Pcllisicr.
muşirul Omcr Paşa . mareşalul lord Ra gla n.
ge neralul sir Co lin Campbe ll , genera lul ( ;nrdon
etc. - apoi oliţc ni ele toate gradele ş i ele toate
armele şi, in ultimă instan\ă, trupele - 1uavi ,
vânători şi infanterişti france z i av,înd d tc o
vivandier[1 in preajmă. ba ş ihu1uci şi nizami
oto mani , [ lighlandcrs şi Lowlandcrs scoţieni .
dragoni şi husari din Brigada Uşoară a generalului
lo rd Cardigan. Nu neglijează nici peisajele,
câ mpuril e de lupt ă. marea plin ă ele bastimente la
ancoră. interiorul Redanului cucerii ele englezi şi
mân can:. arajânclu - şi armel e sau înlin;:âncl co rturi Ic
a11 I, t O ale a S p CC Ie Ie a re r C 11 t C
- Î 11 l r- li 11 C li V
cam paniei ''. Cum era şi liresc . pr e domină scene le
din tah[1ra c 11 gk1ă.
.\ jutal dL' trei a,i~ ten\i. 1-'enlon a exec utat
mai multe mii ele cli';;ce clin ca re a lacul o sc lcq ic
pL'ntru cele trei\ nlu111c publicate în 185() sub cli-
vcr~c titluri: intâmplâri din ,·ia /a în cc11nJHt111 e111
fi11ografia1c ÎII Crillli'C'a 111 lifJIJ)//1 11rimâ1·erii ,1·i
1'<'l'i1 lui /85 5 1·u 11 por/rele istorice sa u 11ei.rnie ,l'i
,·eden fotog ra/ia1 e în Cri111eea În timpul
1wi111ii,·erii ş i ,·erii lui /855.
U n alt fotograf' britanic, JAMES
ROBl-. RTSON ( 1813-1 88 1) care activa în cap itala
Imperiului Otoman , a contribuit şi ci la istoria în
imagin i a r[vboiului prin scene de campament ale
trupelor engleze sla\ionate în împrej urimi ş i cu di-
verse portrete oficiale. Mul(c dintre ale au l<1s t
publi cate în "The Tllustratcd Londnn Ncws". /\stl'cl
apare portretul lui Omcr Paşa , în uni i< lrmă de mare
ţinut ă, cu epoleţi pe umeri şi dccora \ii pc pi ept, iar la
brau purt,înd o sabie ele onoare, bătută in nestcmatc. 1
"

1mag1n1 din co111pamcnt cu solda\i lâcându-şi de La finele campaniei , Rob e rls on s -a dus la

52

https://biblioteca-digitala.ro

<)_ l·cldrnarc~alul C<llllc C()n>nini h>\()gral"ic de Lud111g
t\ngcrc . 13ibli()\cca Na\J()J1al,1
Scvastopol ~i a li)tograliat oraşul dupt'i cucerire.
ruinat. Redanul. turnul Malako\'. docul.
Pc dnd opera de mai mici dimensiuni a
lui S/alhmari lcgaU\ în , olum a a\'Ul JJc-:,ari-;a să
dispar[1 Îll condi\i1 trag ice - ,o!urnul dăruit
împăratului Fran\ci a ar, la palatul Tuileric, în
timpul Cornuncr. cel ajun, in _i\nglia ad/Ul prad,i
focului care a mistuit. în I 912. u parte a castelului
Wind,or. iar celor din .l\uslria -:,i ( icrrnaJJia li s-a
pierdut urma în timpul primului şi celui de-al
d(lilca ră/hoi mondial - cca a lui 1-"cnloJJ, de
dimensiuJJi incomparabil mai mari. a reuşit să
ajungă aproape inte gra l pfrnă la noi (chiar dacă o
inscmnal,1 parte a c li şeelor sale s-a pierdut ori a
li>sl dislrus,1 fără ca măcar sii existe copii după
ele). /\ceasta a li>st cau1,a pentru care a şi fost mai
bine cunoscu tă şi cercelată de istoricii fnlo gralici
-:,r multă vreme încununată de laurii
primordialilft\ii. Faptul că nu a 111st el primul re-
porter li11ografdc li·onl. c1 Szalhmari. nu-i ştirbeşte
11Js.-, cu n1n1ic po/i\ia de pionier pc care o ocupă
https://biblioteca-digitala.ro
alături de acesta. Cum, la Ici. trebuie să tic adjudecat
pc aceeaşi poziţie cu ci şi farmac istul militar austriac
LUDWlCi /\NCiERER (1827-1879). Pasional de
noua tehnică a camerei obscure şi dispun ând, prin
nat11ra serv iciului, de substanţe chimice necesare,
oda tă încartiruit la Bucureşti ÎJ1 momentul ocupării
Principatelor Române de trupele cezaro-crăieşti , ci
s-a apucat de fotogralie.
De la Angcrcr s-a păstrat doar o singură
fotografie cu subi ect maqial - foarte cunoscutft şi
des reprodu să în lucrări istorice . /\cl.!asta îl
reprezintă pe ge neralul conte .Tohann Alexander
Coronini împreumă cu statu l său major în faţa
cart ierul ui ge m:ra l stabili t în casa baronului
Mei tani de la capul Podului M ogoşoaic i . În centrul
comp oz iţ i ei, în stânga unei mese pc care sunt
întinse hărţi , se allă contele, în tunică albă, cu
ceacoul negru pc cap şi mantaua pe umeri. Î~i
spr ijin ă mfrna. în mod cxptl/itiv. pc hârtiile ele pc
mas[1, ca şi când ar indica un obiectiv militar cc
trebuie cucerit. În _jurul mesei suni aduna\i alţi
trei generali. cu hicornurilc lor cu pene vcr/i
bine îndesate pc cap. În preajmă se arl,1 o
mulţime ele ol'i\cri superiori 'ii inferiori de di-
Ycrsc arme. Tot în prim plan. în apropierea
grupului principal. pu\in ,pre slfrnga. se allă un
ci\ ii cu \ilindru i11al1. de mătase. Curtea este
pliM1 de ,olcla\i )i suhol"i\e ri; 111 balcon ~i la
ferc,lrc. de asemenea. stau altii, dornici de a
apftrca ~ici în pn/ă. () tră,ură deshămată este trasă
l,îng,1 colţul case i.
Chiar 'ii cu o singurii fotografic 11 , deosebit
de elocventă prin agita\ia pc care o dă mul(imca
personajelor ~i po;:iţiilc lor l"ircşti. lui Ludwig
l\ngcrcr trebuie să-i l'ic rc;:crvat un loc intre
documentariştii de ri:Vhoi cu camera obscură. Restul
creaţiilor sale din aceas t ă perioadă - care îi vor statua
poziţia ~i-i vor asigura celebritatea ce-i va aduce.
peste dţiva ani. 111 I 860. titlul de fotograr al curţii
habsburgice - sunt imagini cu tipuri din popor, cos-
tume ~i vederi din capitala Valahici , care îi înscriu
opera, în mod irccu;:abi l în documcntarismul
ctnogralic şi peisagistic. de marc 111scmnf1tatc ca
dcptl/itar al unor aspecte dispărutc. ~ 1
53
 ~-
\OTE
I Oliver .lcnscn .. Ioan Peter,@ Kc1T. Murray Bclsky -
/11wrica11 .-///,11111. Ra,-,, P!,orogruI1h, Coll,·cred h1· rlw Ediron of
. /11wrica11 Hniwge. Ballantinc O,,ok,. New Yrnt. 1971. r.17-IX:
(iail Buckland - Fini Pllf1flign111hs, l'eo11!e. /'Iau·.,. am/ /"/,e110-
111rnu as C<1j1fltred/or rlw Fin-r Time />1· tlw Cuml!ru. Macmillan
Puhlishin,; Cu .. Inc .. New York I9XO. r.24X: l, d Huim - Pl111Iugn1-
11hi-: 1\/irmro/i!II! l'usr. în "A111crican I listu,y ll!u,11,1tcd ,,,I.XXI\'.
nr.5'Scrtc111bcr-Octllbcr I9X'): Oli, cr .lc,isen - V,~, I îe,n of an
0/d f1'<11: în "i\111erirnn I kntage" H>i.-16. 1107 No, cmb<:r 1995.
2. C. S[l\'Ulc,cu - The Fini ll (ir l'hotot!rtlJll11c Rt'Jlurtuge.
în "l,nagc" no.1 1 1'!7]: lde111 - Citm! !'01111 t!e S:uthu1111iri. pnmul
((Jft Wf!J)( wter de ni:h1 ,i.' în "f'v1agaz111 l,lurit:" nr I~ dcccmhric 1973:
Idem - /:infr Phologru11hr i11 f:',Nem D,rotl!' - Rn111t111it1. în "I li,-
tu,y uf Pholograrhy. An lntemat1cmal ()ua11erly", , ii.I. lll>. I lanua,y
1977: lt!em - Tlw Finr 1/i,r Com''f"l/11/e,11 - Curul S:ur/ll)wn. in
"lntcrprcssagralik- lmcmatiunal QL~111crly,,r(ii-.1rhic lx,is~1" nu. I
I 97X: !dt'III - G110/ S:llthmt1ri. pnm11/ /'l'/11 u-rer /ofoL!tH/ t!e ni:hot,
în "F,itut!ralia" nr. 190 iulic-aUL!Ust 19XCJ: Idem - /-10 iii! 0111 de lt1
/Jrim11/ /i:rrnr:11orfllide nd111i. î1~"Cotidia11ul" m.53 (7'1I)'5-11111a111e
199-l: Cu11stanti11 S,1,ulc,rn. FFIAr - Cm1111!0.~1t1 ,!11,·rmr,i"
(i1Iugm/iei t!i11 Rumâ11i11. 11eri11m/11 /83-1-/9 ln. i\sociil\ia i\11i~rilnr
~·utugi.11i.13ucwqli i 9X5. p. Ih-27: La,vn.;ncc .lame., - Cri111rn I 85-1-
56 The H'Ur witl, Russiu.frum co11fem1>oru1y JJltulo,<..!,ruJ>h,. Ikyc.,
Kennedy. Oxllird 19X l. r.9, 10.15.16: Petre Cunstantinc,cu. l: inanuil
13ădcscu - !111ugi11i inetlik din l?,i:hoi11/ ( ·rinwii. în "Re, i,t,1
Muzeelor si Monu111cnlclur - Mu1.ec" nr. I ' I9X(,: K.irin Schullcr-
r,ucopovi~i - Ei11 L,1111/ ""-' t!t'111 !Jilderh11ch. /lw R11111<i11ie1111/h11111
de,· (im,/ Szu1/1111uri / /8/2-1887/. în c.1talt,~11I C\]1llLi\iei "Silhcr
und Sal; - Zur Friinhzcit dcr Phr,ru;;rarhie 1111 dcutschcnn
Spri1chrau111 I X39-I X60"., i\gfa-fotu- l li,tui-.u11a, l:ditirn, l3rau.s.
Kciln und I lcidclbcrg I9X9: l3arbu 11ruianu - S:urhnwri. 11rin111!
/urugm/ de râd>oi. în "i\1ta" nr.3/ 1992.
3. Cu11sta11tin S,1vulcscu. l'Fli\P - Cm110/ogiu ilustrnr,i.
li/I.Cil.. p.19-27
-l. //,idem, p.19-20.
54
https://biblioteca-digitala.ro
I O. Fcld111arc~alul
conte Curunini ~i .,tatul
srtu majur i 11 faţa
cartierului ~cncral
auslriac din Bt;curT,';'li
(Casa Mcitani).
Fotugrafic Jc LuUwig
/111e,crcr. Bibliutcca
1\ca:kmîcî Române .
5 lhU/1!111. r.23 -2-L
6. \ugw,lc De\ ,u1aux - l„u I 1/wtug,n11,llle en Orif!lll- Tynes
,,, cn,flmw, mi/iruirn. />tir.\/ di! S:t1rhnwri„ în "Le Mundc !Ilustre"
mi ~l) 31 ( lctomhrc I X57.
7 ,\J nan-S11, an lunc,cu - lrrt1 gm/icii 1111hlicifllrl! li
n,rtm111dnr de futngnt/ii din ,·eco/11/ ul XIX-leu. în "Revista
Muzeelor ~i i'vhmu111cntclor - Mu1cc" nrJi. ILJXX: ldi:n, - U11 "·'Jl<'t:I
ul urrei ti11ar11/11i din ,ecu/11/ ul ,\'/X-IC'u: cur/owwle deJ(J/o;:.ndii
romcÎ1H!,'li. în "Foto!.!ratia" nr. IX3/Jnai-iunic I 9XX: Emanuel Bădcscu,
Ştefan (\udun>gca: Carol l'n/J/1 de s~urh111t1ri.forugru/: în "Revista
\ 1uzcclor ,i Monu111cntclor - Mu1ce" nr.(\/19X3.
x·. Ct111'tanli11 Săvulescu. El-'li\P - Cronologia i/11stmra.
ll[l cit.. p.27
t). xxx - r\lr Fmro11\ Crimeu11 l'lr" rogmJ1hs. în "Thc 11-
Ju,tratcd Lomlun Nc\\·s" nr.769/Nu,·cmbcr 10. IX55. p.557: Car-
tain I I.Oakcs-.lones. M.B.E.F.S.i\. - Pllf1fogm11!r1· i11 rhi: Crimrn11
11,,,-_ în "Thc .lou111al ufthe Socicly lor Army I Iistorica! Rcsearch"
noM1Sum111cr l<JJX. no.67/Autwnn 193X, no.hX1Wi11rcr 19JX,
n,,Nl 'Srring 1939. no.70 'Su111111er Il/J'J. nr1.7 I1AutL1111 1939:
L.t\\TtllCl' James - up.cil.
IO. "Thc Illustratcd Lomlon Ncws" mi.717/Dcccmbcr 16,
IXS-l. p.597: Adrian - Silvan Ionescu - l'orltâe /11i Omer Pusa. în
"Revi,ta l,to1:ic:t" tu111 IV. nrJ-4/rna11ic-aprilic 1993 .
11. 111 cadrul Secţiei tic fotugralic a Culccţiilnr Speciale
de la 13ihliotcca Na\iunală din 13ucurc.)ti am dcscurcrit 1111 p,inrct al
eontelui Coronini executat în atelierul din Viena al lui Ludwit!
i\ngercr l111aginm SC încadreaz,1 în Clll11]1llZi\iilc tipice de .,tudio
ale l<.>tugralilor, remii, cu decorul ,tlcrrnt ~i 111udelul i111rostat în
a'\ (icncralul a luatu rozi't n.:lax<.1tă. ,t,ind in ricillarc ~i rezemat Jc
sc>elul unei rnlnane. cu braţele înc111ci.)atc re ricpt.
12. Adrian -Sil van lnnc,cu - Eurlr /'lJr/rait lll/(I
Grnrl! P!rnr"gn111h1· i11 R"ma11ia. în "I li,tury or Pl1olugraphy -An
lntcrnational Qua,tcrly" voi. 13.110.4/0ctuhcr-Dcccmbcr I9X9: Jdi:111
- Încc;n111trile .foro,!!J'C{/h i l'f11ugn{/Îcc i11 Ru11ui11iu, în "Revista
1
M uzcclur" nr. I/ I991 .
 "PROMETEU" DE CONSTANTIN BRÂNCUŞI, PORTRET SAU OPERĂ
SIMBOLICĂ?

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ CRISTIAN R. VELESCU

eferindu-se la sculptura intitulată Judecând după mărturia lui Corneliu Cosmuţă, se

R Prometeu, Barbu Brezianu precizează: poate deduce că, în faza iniţială a demersului său,
"În ciuda aparenJe/or, artistul - ca În aproape toate Brâncuşi a urmărit să realizeze fie un portret -
lucrările sale - a pornii de la un model real şi acela al lui Corneliu Cosmută -. fie o figură
unume Corneliu Co.1·m11/â cure, când i-u pozai 1i1 alegorică. dacă avem in n;dcrc pozi\ia complicată
1911, 1i1 mai mufle ohosilnarc şcclin/e, a,·ea 17 a hra\clor la care se rcfcrft fostul model al
ani: fiul Otiliei Cosmu/â 1~·i acluce aminte cum sculptorului. pozi\ic care a îngreunat sim\itor
slâlea «în picioare, cu 1111 hra/ ridicai 11·i 1i11i11,1· şcdin\clc de poză.
i11ai11le, iar celiila// În spale şi capul riclica/. Dacă ne raportăm la stadiul lina! al operei
/,ucrarea a j(1st exec11/alci în /111, l/râ11c11şi intitulate l'rome/e11. vom cădt:a de acord asupra
110,·estindu-mi diji,rite legende, sau cimlând»" 1
• faptului că
sugestiile individualizatoare lipsesc cu
Mărturia transmisft de Corneliu Cosmu\ă desăvârşire, astfcl îndt, practic. opera se sustrage
cu privire la geneza operei hnîncu~icnc intitulati.: cu toiul genului portretistic. Demn de remarcat
?rome/eu reconfirmă cxistcn\a unor etape in este şi faptul că Promcleul bnîncuşian se înrudeşte
conturarea demersului creator propriu lui prin forma şi. desigur, şi prin scmnilicaţia sa, cu
Constantin Brâncuşi. acesta trecând de la captarea scria ovoidelor cunoscute suh titlul nu mai puţin
unor forme part icu lare cu t'un qi c generic de lvluza wlormilâ. la începutul acestei
individualizatoare. către stadiul generic al scrii de opere allându-sc un portret al baroanei
comunicării vizuale. "vehicul" al acestei Reni'.:c lrana Frachon '.
comunic{tri fiind forma cvasi-ahstractă, aproape i\tât l 1romcle11. cftt şi Mic.a, sunt surprin~i
total desprinsă de sugestiile realiste. Pc de altft în stare de somn. fapt cscn\ial în decodarea
parte. mărturia lui Corneliu Cosmu\ă ne ingftduic iconologicii a celor dou[t teme '. () concluzie
să aproximăm distan\a enormă cc separă stadiile suplimentară cc se dcgajft este aceea că în
inipale ale elaborării operei de stadiul final. ciind. intervalul cc separă cho~a de opera linit.i, Brâncu~i
rcnun\,înd la solu\iilc individualizatoare. operează schimbări considerabile in chiar stratul
sculptorul comunică prin ceea cc 1-"ricdrich Tcja scmnilicant al operei, astfel încftl starea de trezie
13ach a numit "/i111ha1 ul fim11clor cscn/iale" :_ figurală prin "capul ridicat" - la care se referă

55

https://biblioteca-digitala.ro
 C Bn.încu-:- 1. /'rnnw te11.
Corneliu Cosmuţă în mărturia sa - este inlocuilii
prin aceea a somnului.
Nu mai puţin lipsit de înscmnrtlatc ni se
parc a fi amănuntul potrivit căruia în timpul
~cdinţclor de po1.ă Brâncu~i povestea modelului
său legende . Ne putem intrcha cc legende îi erau
povestite lui Corneliu Cosmu\ă' 1 Cel mai verosimil
răspuns ni se pare a li acel a că l3r{mcu~i istorisea
modelului său chiar le ge nda lui Pro111e1e11 , de
vreme ce, dintr- o altă mărturie \ allăm că
sculptorului îi l"uscse pusă la dispo z iţie de căire
mode lul său favorit. Margit Pogan y, o traducere
din ge rmană după Promeleu c\c Goethe. Mărturia
lui Margit Pogany ar putea conlirma mai vechea
noastră ipote ză potrivit căreia opera brâncuşiană
a fost întrucât va "dirijată" din punci de vedere
tematic''. Astl"cl, din parcurgerea mărturiei aflate
in discuţie nu reiese cu claritate dacă Brâncu~i a
solicitat tradu cerea , sau clacă aceasta 1-a fost pusă
la dispoziţie, voluntar, de Margit Poga ny. Citind
scrisoarea prin care modelul î~i anunţă traducerea ,
56
https://biblioteca-digitala.ro
m,ir11H1n.·1. 1911. Philadclrhia \t1u,cum u!'/\ rt
inclină m spre aceas t ă a doua pos ibilitate: "Man
c h l'r 11111/ , je ,·011s en ,·oie u11jn 11rd'llll i 1111e coupc
de 1•/11 ,n;_1· /i>rl, le Pro111 i th(;l' de Cioe!he ". Acea st i\
formu lare poate li interpretată mai dcgrahi\ în
sensul unei recomandi\ri ~i chiar al unei pedagogii.
decât în acela al unui răspuns la n ce rere formu lat ă
de Bnî ncuşi , prin care sculptoru l va li solicitai
traducerea . Mărturia lui Margit Pog,rny datea ză
din 1911, an în care ~i Corneliu Cosmuţă i-a pozat
sculptorului , 1911 l"iind ~i anul în care opera
brâncuşiană Pro111e1eu a li1st dclinitivatft 7 .
Ajunşi în acest pun ci al analizei mărturiei
lui Corneliu Co smu\ă , urmează să aprnf'unc\ăm un
alt detaliu inclus mărturiei , cel po trivit căruia
"lucrarea (Promo/eu. n.n. ) afi>sl exec111a 1â 111 lui".
Amănuntul semnalat de Co rneliu Cos mu\ă ne
obligă si\ constati\m că procedeul mndcli\rii nu a
fost cu lotul abandonat după 1907. co ntrar celor
atirmale ele Carola (iiedion Welckt.T "(. .. ) cu
exce/l(ia pcrioadei !impurii. 1/râncu.~·i 11-a făcui
niciodalâ ma chc!e pre111 crgâ 10are în lut sau

1.xarâ" ' . O altă sculptură ca re atcsrn abaterea lui
Brâncuşi de la regula cioplirii (tai/le rlireclf'). pc
care !ji-o impune înccp{111d cu 1907 '', este f'micctul
/Jcntm fâ ntâna lui Narcis. dat,înd din intervalul
19 10-1911 . /, ceastă o peră în gă duie semnalarea
unei duble coincidenţe: intervalul în care a !'ost
rcalil'.ată se suprapune 111tervalu lui în care a l<1st
co ncep ut !'ro me /eu !ji. exact ca în cazul lui
l'mm eteu, Fântâna lui Narcis este, stric/o sensu,
substitut al unui portret. al portrctulu1 lui Spiru
I-larei.
Comparând mărturia lui Corneliu Cosmuţă
cu stadiul final al sculpturii intitulate l'rn111ete11,
vom admite că la va rianta cv asi-abstractă nu s-a
ajuns treptat. prin succesiva abandonan; a unor
dctal11 realist-individualizat(lare, ci prin brusca
renunţare la varianta în lut ~i orientarea a tenţiei
sculptorului către tehnica cioplirii.
Var ianta în lut a operei !'rome/eu. de fapt
portretul lui Corneliu Cosmu\fl, va li stat clin punct
de \'Cdcrc st ilisti c într-un raport de echivalenţă cu
R11gâci1111e. open'\ cc datea ză din 1900. Stabilim
acest raport at,ît datorită similitudinii tehnicii
c r eaţiei. modelajul în lut , dt ) i datorită
https://biblioteca-digitala.ro
C. 13rCu1cu~ i . .\ /11~11
odnrmilci. hnlllL r l)li zat.
1')10. Mu1cul Na\iunal
de An:, Mmlcrn,1. Paris
procedeului "amput,'\ ril or". pc care Fkîncu~i l-a
aplicat în cazul Rug1ici11nii 1" ~i pc care-l va li
apli cat ~i temei Prometeu, de vreme cc stadiul fi-
nal al operei se prezintă sub J'nrnrn unui ovo id
cvasi-perfect. în timp cc modelul c·o rncliu
Cosmu\ă vorbeşte - î n 111{1rturia sa - de o
compli ca tă p oz iţi e a braţelor . Ccrcctă tmul este
îndrcptă\it a se întreba cc anum e s-a înt,împlat cu
acest detaliu atât de daborat. _j ud ccî nd după
m ărturia modelului, pc care-l reprC1cntau bra\ele,
unul ridi cat iar ce l ă l alt ţinut la spate ') Răsrunsul
nu poate li decât unul singur. Sculptorul a eliminat
detaliul braţelor, după care a eliminat clin demersul
său creator întreaga eboşă în lut cc- I înlă\i)a pc
Corneli u Cosmuţă !j i ~i-a oriental cii utărilc pc alte
că.i. Acesta va li f'ost momentul în care sugestiile
portretistice pre ze nte în co nce pe rea temei
Prometeu au rost abandonate. sculptorul ortâncl
în schimb pentru procedelc csc1qiali zatnare,
descoperite în 1907, an ul turnantei stilis ti ce. o dată
cu cioplirea rrimei variante a Sârnt ului , operă
capitală pe care Brâncuşi o cons idera ca fiind
"Drumul sâu spre /)a11wsc" 11 • Altl'cl spus, ~i în
cazul sculpturii intitulate Pro111e1rn. 13rf1ncu~i a
57
renunţai la procedeul modelării în lut, optând
pentru acela al cioplirii pietrei. /\ceastă
abandonare a unu, procedeu tehnic care -judecând
dupf1 celelalte opere ale lui Brâncuşi cc au fost
modelate - corespundea unei vi1.iuni în care
c Ie m e n I u I l'i g u ra 1i \' a v ca o con 1r i b u \ 1e
considerabilă 111 co nturarea stratului l'ormal şi
semllllicant ,tl operei. trebuie inlerpn; lală nu în
sensul unei treceri treptate de la figurativ căire o
formulă expresiv[! 111lcmcialii precumpf111ilor pc
abstracţie, ci dimpolriv,1, în acela al une i rupturi
categorice, al unei o p\iuni pentru o formulă
crea toa re disjuncl f1. cc nu procedează aditiv, prin
ad.:iugirca materiei u irc i.:stc lutul, ci prin
i.: liminari.:a materi ei din blocul compact al pietrei.
pentru a elibi.:ra de aco lo l<1rma pla~ti că pe ca re
<._ .llr,,ncu~,. !!11,~,ic11111, '<1. ~1u ;cul N,qi,111"1 ,k
Rlim(rnici
58
https://biblioteca-digitala.ro
Brâncuşi o echivala ideii platoniciene. /\ccaslf1
convingere a artistului reii.:sc cu limpezime alunei
când luăm în considerare spusele sale: "Nehuni
sunt cei ce soco t lucrârilr! mele abs/raclr! ( .}, ceea
ce cred ei că-i abs!racl r! toi ce poate / i 11111i rr!a-
lisl, ccici realul 1111 i11sea11111ăfor111a exJerioarci. c,
ideeu. esen{a lucrurilor" I!_
M ărturia sculptorului este clară şi nu poate
li ră,1,·t1mC1ci t :i: pi.:nlru Brâncuşi forma ahstraclfl
este chiar conturul sensibil al ideii înţelese în sens
platonician, adică realilalca însăşi, acli.:vărala
rcalitale, în vreme cc forma realistă înţeleasă în
sensul ci restrâns, ele formă mimetică . şi ca re-şi
allă coresponclen!ul în eboşele reali î'.ate în lut prin
tehnica modelării, nu este altceva cleeâ! "carcasa",
"forma exterioară a lucrurilor" , adică necsen\ialul ,
,rLudental ul. pc care sculptorul se străduia să le
:1band,,11c1e.
l)up:1 cum ,-.1 putut stabil, lin raport de
,chI\ .rkn\C1 înt re \·a r1a11ta in lut ;i lui !'rn111ete11
,1 ,eulptura 111t1tu lat ă R11g1in1111e, tnt as tl'cl se
i',, ,t le , ta hi I i u 11 r a port c, 1m pa ra hi I în t re
nwmentclc gL'llL'/L'i pnmei va ri ante a S1ir11111l11i
' I ,I l L' I Ca ,l k g L' n L' / e i s l' li I r t li r I I I n t i t li I a te
/'m111t'l1'u. în Lclre ,uge,ti1lc rcali,tc l'urni1atc
,Ic Lh1pul 111,,dclult11 l'\lrneli u Co ,mu\f1 au !'o st
L·l11111natc V,,rhind d espre gc nc;;a S11 r11111lui ,
l\r:inlll':" mC1rtun , ea: " l ,lli'l'1Î11d ca de ohicl'i
lll!t /1111!!, la Iii eu,1,i ,c11 l11111n1. 1111-11111 dur se11 m11
1 ,Îl d, i11dt'p,1rru1a 11n11/i' fi {)l',lrndireu (orme lor
, \'/c,1 ,.1r, ,1 du, ou111t·111. dl' 11de1·âr11I ('1e 11 /i11I.
( ·e 11râ111l' 111111 1'/u111ile 11cl'\'/ea /â/11 de 11111rele
,·n•11i111c11/ 111 11u.1·1e ri1. /u/11 de 811c11rio )·i
l/'1/l',l'diu ,1u111enilnr Fli' 1111 re/1C!ct1i nimic din
//111/'l'{ltl l'/t'/1/ ,"I li 1170/'f!i" I'.
l111porU111t e,tc a ,c 11hscn a cfr )I 111 acest
cai. Bnincu~ i !'ace rck ri ri la "1,glindirca formi.: lor
cxtcri\lare a d1li llilme111". nglindm: situată departe
de "a d e1·ăru l e,en\1al" ..>\ 11ali1,înd m ă rturia 111
detaliu . aflăm că scu lpt o rul a ajuns la această
co nclu1ic lucdnd - ca de ob icei - îndelung asupra
sculpturii intitulat,: S1irn111I. l·vocarea muncii
:\rtC, "I îndelungate . precum ~i con~lien1i1.a rca căii grqile
1
pc care o rcprc1.i11Ui ' llgl1ndirca l'ormclor
exterioare a doi oameni", pol îndreptăţi
presupunerea că, într-o primă fază. ca ~i în cazul
lui Prometeu, sculptorul a lucrat după model ,
suportul mall:rial al niriantci iniţiale a Sărutului
fiind , desigur, lutul. Ipoteza parc a-~i alla
conrirmarca înu·-o l"otogralic a atel ierului artistului
datftnd din 1905 11 unde , în primul plan . apare o
asemenea cho~[1. cu totul dil'crită de ceea cc, ulte-
rior. avea s[1 dcvirni , la Brâncu~i. tcma Sărutului.
i\hia adoptarea procedeului cioplirii îi va
îngf1dui sculptorului accederea cMn; limbajul plas-
tic esenţializai , iar cscn\iali;:arca mesajului
simbolic al operei î~i poate afla o explicaţie in
raportarea sculptorului - în cele dou,i ca1.uri
discutate, Sârnlul ~i Pm111cte11 - la orizontul culturii
scrise. Într-un studiu premergător 1' prc1cntclor
consideraţii am inccrca.t s{1 dl!lcrmiMu11 sursa
livrească a Cumin(eniei pâ111cî11111l11i ~i Sărn 111lu 1.
C llrâ11cu ~1 . S,imI11/. Muzeul de Arlrt din Craiova
https://biblioteca-digitala.ro
Analiza corelată a acesto r dou ă o pere a fost
raportată la fragm entul referitor la fiinţa androgină
din dialogul platonic Banchetul. Luând în
consi derare această ipoteză, este interesant de
observat că nu numai titlul îndeajuns de ermetic
al Cumin/eniei pământu lui primeşte o interpretare
co nvcnahilă , dar însqi soluţiile compozi\ionale
alese de sculptor pentru ce le două opere cioplite
în momentu l turnantei par a-ş i afla "modelul"
paradigmatic în textul platonic de care - am
demonstrai acest lucru - Brânc uşi avea cuno~Linţă.
Postulăm că atingerea stadiu lui generic al
celor două opere a fost posibilă abia clupă cc
sculptorul s-a raportai la textul cu valoare mitică.
Descoperirea "în doi timpi" a adevăratului drum
~ia autenticei soltqii creatoare pare a li . de altfel ,
Înscrisă in mărturia lui Bohdan Urbanowic;, căci
după ce lh[inc u~i vorbeşte ele "oglindirea l'ormci
ex terioare a doi oa meni" - şi este
cazul să ne amintim aici şi de
cealaltă mărturie brâncu~iană
invocată. potrivit căreia "realul 1111
înseamnă forma exterioal'â. ci
ideea. e.1'(' 11 / 11 I ucl'u r, I Ol'" - .
1·c1dptoml 1111i,-{111·1.1·c.)'le cli "(. .) I11n
\'/'III sli (uc 1111 lucl'l/ CU/'(! SC/
1101111!11e11.1·câ 1111 de.1·11/'e o singură
/Jerechc, ci cle.1pl'l' toute perechile
de Ol1111c11i ce s-au i11hi1" 1
'' _
Cuns 1dcrf1111 că s1 tua\ia
va labibi pentru genei.a C111J1i11/e111ei
11â111ci11111lui ~i S1ir11t11l11i este
valahilfL, 11wIatis 11111tc1111lis, şi
pentru genc,1;1 upcrci Prometl!ll.
Că, ahurd,înd accast{1 tcm {1.
sculptorul nu a clorit să crcc;:e un
simpl u portret al lui Corneliu
Cosnrn\ă la vârsta de şaptcsproccc
an, rC/ulUi. credem. şi din
împrc_jurnrca că so licitat cu drn ani
mai devreme. în I lJOlJ. tocmai ele
Otilia Cosmu\,i . să realizeze
portretul lui Anatole France.
l3r,încuşi rel'u1;1 comanda prin
59

cuvinte le: "( ..) 1111 p o l (ace hustu l 11 111ui11111 pe111r11
că nu pot să-i da11 uce l ce ,·a care l-ar .face
asemănâlor cu subiec111/ - l'i a/a " 1
'.
Aşadar, suntem obligaţi s ă presupunem c ă
încădin momentul în care Corneliu Cos nrn \ ă îi
poza, Brâncuşi avea în vedere tema Promete11 .
Dacă, t o tu şi,
ci a abandonat cu desăvârşire această
primă eboşă în lut - după cum abandonase şi eb o şa
în lut a Sârulului - , raptul se dat oreal'.ă
preocupărilor scu lptorului de a atinge stadiul ge-
neric al temei abordate. Aceste preocupări îşi vor
li aJlat suportul ideatic tocmai în textele cu valoare
m iti că pc care Brâncuşi fie că Ic căut a, lie că -
situaţie atinsă de un mai înalt grad de probabilitate
- îi erau puse la dispoziţ i e. abil sugerate, sau poate
chiar im puse.
Credem că în ca,:urile analizate, anume
Cu111in/e11iu pânuîntului. Sâru!ul şi Pro111e/e u.
60
https://biblioteca-digitala.ro
ave m de-a face nu numai cu o simplă parcurgere
a unui drum creator cc p o rn eş te de la o formă par-
ticular ă , clar individualizată , şi sfârşqtc prin
descoperirea une i forme atinse de un mai înalt
nivel a l a bstracţiei, ci de o opţ iun e pentru aces t al
doilea regi m al formei plasti ce, după cc a m ând ouă
so luţiile crea toa re au fost experimentate: cea re-
a li stă şi cca abs tracti za toarc . Opţiunea îşi află în
cele clin urmă rezolvarea printr-o selecţie l'ăpt uită
între două "modele" care, amândouă. au stat la
dispozi\ ia sculptoru lui . În cazu l operei ?rome/eu
"modelele" au fost Corneliu Cosmuţă ş i mitul
prometeic pe care Brâncuşi 1-a putut parcurge în
varianta propusă de Goeth e, traducerea fiindu-i
pu s ă la dispoz iţie în mod ex pres de Margit Pogany.
Că un text cu va loare mitică - exact ca ş i în
ca/ul fragmentului despre liin\a androg in ă din
Ha nche!ul lui Platon - poate servi drep t "model"
une i opere sculpturale, reprezintă credem mai mult
decâ t o simplă figură de stil. Împrejurarea,
neobişnuită in sine, stă totuşi în armonie cu
propriile conce pţii ale sculptorului referitoare la
necesitatea devaloriză rii informaţiei senzoriale în
LU prinsul activită\ii creatoare. aceasta pentru a nu
p e r ce pe · i repre1ent a . după o expresie a
culptorului "caracasa neîn s ulleţită" a modelului,
ct î nsă i cs ·nta acestuia. Sc ulptură pentru orbi
1lu trea,,ă in mod nemijl ocit această idee, preluată
de Brâncu , i din gândirea platoniciană, Platon
msistând în repe tate rânduri asupra cunoaş terii
"ncame.-tecate", esenţ i a l e, în care apor tul
~en/orialităţii nu numai că este lipsit de o rişice
însemn ă tat e. ci de-a dreptul dă un ăto r.
În plan strict plastic, aceast ă concep ţie pe
care Brâncuşi şi-a apropiat-o poate explica într-
un mod convenabil trecerea de la repreze ntarea
ligurativă la cea atinsă de un mai înalt nivel al
a bstracţiei , realitate pc care sculptorul o şi ex primă ,
ele altfel , expressis verhis. în m ă rturia sa referitoare
la abstrac\ie şi la adevăratul înţeles al cuvântului "re-
alism". Ţinând scamădc aceste obsc1vaţii cu valoare
de mărhtrie a scu lptoru lu i. se e vită ş i posibila
interpretare trunchiată a unor opere hrâncu~icnc
ca fiind "ilustratoare" a unor texte .
 Pentru cazul particular al sculpturii
Prometeu, între cele două soluţii plastice rezultate
din raportarea sculptorului la cele două "modele",
Corneliu Cosmu\ă şi cel livresc, Prometeu de
Goethe, considerăm că trebuie intcrpusă o verigă
intermediară. rcprocntată de Portretul lui
Geo1xe 1' . Ovalul înclinat al capului. ca şi
surprinderea modelului în timpul somnului, sunt
sugestii figurative cc s-au transmis şi sculpturii
Promete11. Această suprapunere de motive şi teme
crcca1{1. ins{1. în planul scmnilica\ici, o situa\ie
extrem de complexă. Asociind semnificaţiei
simbolice a kmei Prome/eu temele copilăriei şi a
somnului. Brâncuşi procedează la o aglutinare a
scmnilica\iei mitului prometeic cu scmnilica\iilc
purtate de tema copilului "pirofor" - care în cadrul
Misterelor clcusinc se identifica "lni(iatului de la
Resfia" 1'1 - şi de tema nemofim. ataşată, de
asemenea, universului misterelor greceşti de care
Bnîncuşi avea cunoştinţă, date fiind cărţile cc se
aflau în biblioteca sa'".
\()Ţ[
I [larhu Brczianu. /lrcî11c11şi i11 Ro111,i11ia.
r. I-l2.
2. Friedrich Tcja Oach, Conslanlin Brcin('lfşi, la n;ali1,- de la
s('lf/f1l11n!, în Br,111cu~i (Catalogul cxrozi\ici rctrusrcctivc de
la Centre GcDrgcs Pomridou ). Paris. 1995, r.29
3. Barhu Brezianu. op.cil.. rr.243-245.
4. Cristian-Ruhcrt Vclcscu. Bniuc11şi ini/ia/11/. Oucurqti.
1993. rr. 78- I I 6.
5. "Dru~,i prit1tent1. asttizi Î(i trimit o c11p,i cu ,m vin .fi1arte
1m1ernic, Pm111e/e11 de Goelh<'". Pontus Hultcn, Natalia
Dumitrescu. A lcxandre Istrati. Brcinrnşi. Paris. I 986. r.86.
6. Pentru "dirijarea" tc111aticf1 a orcrci hrâncu~icnc, vezi
Cristian-Robert Vc\cscu, Of1.ci1.. rr.KO-K I ~i Idem. Noi
precizciri pril'ind surso livreasni a unor crea(ii hnincuşit111e,
în Academica (Bucurqti), V. arrilic 1995. r.11.
7. Friedrich Tcja Bacil, /Jr,inrn,,·i, Me1u111orf1lwwn Plaslischer
Fom1. Kiiln. 1987. cat.104 ~i 105. r433
8. Carola Gicdion-Wclckcr. Couslanlin Bnincuşi. Basci/
Stuttgart. 1958. r.27
9. "Ciof)lir<'a dir<'clti e cu/ea spre at!el"tiraltl sculfllurii".
Sidney Gcist. Bninrnşi, A Stu,!i- o/lhe SClllfllllre. New York,
1%8. r.161.
I O. Vezi 1<1tDgralia cc înla\i~ează 111odclul R11gtici1111ii rozând,
în Barhu lhczi,1nu. oJJ.cit .. r.120.
11. I LP.Rochc. /,'/:111C'l"re111<'11I de /Jni11c11 . ,·i. în /-/0111111age de
la SC11lf1l11re ,i /Jni11C11.)i. Paris. 1957_ arm! llarhu Brezianu.
op.cil .• r. I 2X.
12. SiJncy ( ici,L. 01ui1 .r. 146
13. Bohdan Urhanuwicz. 1/rcinrnşi. în Prczcglad Artystyczny
(Var~DV ia). 111, -l 1 195 7. rr 2-1 o. arud Barhu llrezianu.
OJJ.Cil„r. I 2X.
14. Vezi Sidney GcisL. Ofll.cil„ r. l X,
15. Crist ian-R,,hcrt Vele seu. oJ>.cit„ rr.J•J-57
I 6. Vezi nota 13.
17. 13arhu llrczianu. 011.cit .. r.2:i
I 8. Friedrich Tcja llach. oJJ.cil. cal. I 03. r.433
I<). Vezi nota -l.
Bucurqt i. I 976. 21. Vezi rcconslituirca biblillll'cii lui Bri~lltcuşi în ( ·ristian-
Rohcrt Vclc,cu. op.cil. rr.19-22
61
https://biblioteca-digitala.ro
 TRADIŢIE ŞI MODERNITATE ÎN OPERA LUI FREDERIC STORCK
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - CRISTINA PANAITE
ermeneutica operei urmăreşte în
H genere descifrarea impulsurilor
creatoare urmând !irul "Wcllanschaung"-ului. al
lcg[tlurilor mcdiumnicc cu realitatea. Fonînd
profunzimea şi suhslanţa operei. demersul
axiologic poate echivala de multe ori cu un joc al
analogiilor şi contrariilor între două mari repere -
tradiţia şi modernitatea. Dincolo însă de erijarea
conceptelor de "clasic" şi "modern" (constante
dclinitorii ale conştiinţei estetice cu mrene l în
"topos"-uri antinomice din perspectiva cclchrci
"Qucrcllc des ancicns ci des modcrncs" a secolului
al XVII-iea. se impune asimilarea lor pc linia unei
sincronii integratoare şi ambivalente.
Recursul la tradiţie îngcmăn,înd c[1ut[1rilc
modcrnilăţii îşi regăseşte bogate consonanţe în
aria de spccilicitatc a plasticii lui Frederic Storck.
1:cricita loc consonanţă dezvăluie posibile căi de
valorizare şi de înţelegere ale operei pc fundalul
mai larg al epocii de la cumpăna secolului.
traversam de "ismclc" modernităţii. dar şi de
acuitatea recuperării tradiţiei şi a problematicii
naţionale.
Rcdcvabil.1 unei runciarc atraqii srrc
rigoare. echilibru şi justa măsură. viziunea artis-
tică a lui Fritz Storck avea să se instaleze ah initio
în lrama unei sculptural ită\i clasice de esenţă neo-
62
https://biblioteca-digitala.ro
renascentistă. liliaţic mediată în bună parte de o
forma\ic scolastică dcs{1vârşită în Miinchenul
sf,îrşitului de secol XIX. Interioritatea marcată de
pasiunea rcntru opera lui I lildchrand şi idealul
an1sll1ric al artei sale consoncază rcllcxclc unui
stil pcrmisi\· atât sugestiei tlecorativc de tip "Sc-
ccss 1,,n sau ccil:i venite din zona
imprcsil1111smului rodinian. dar ş1 unui anume
pnm1t1\ i,;m sui-gcncns. prelucrat din pcrsrccliva
11c(1-hizanti111smu lu 1.
1-l'rmal în spiritul realismului academic al
şcl'lii hucurqacnc unde îl arc prol"csor pc Ion
l icorgcscu. Storck îşi continuf1 instrucţia în mediul
cPs111<111olit al capitalei havarczc. Fftră îndoială di
anii pctrccu\i ( I X93-I X99) aici rcllcctă datele unei
ctarc esenţiale în crca\ia sa. adcv{1rală placă
turnanl,1 a devenirii artistice. Contractul cu marca
tradi\ic. dar şi spiritul epocii. acel "Zcilgcisl" spc-
ciric. dar şi amhian\a lin-dc-sicclc a oraşului.
marcat de un puternic "rcvival" anlichizanl. îi
modclcadt scnsihilitalca sub aceleaşi auspicii
c Ias ici za n Ic.
Ciustul pentru antic răzhalc la liccarc pas
în Miinchcnul acelor ani. în stilul neo-renaşterii
germane cc acomodează citatul clin din
arhitcclurilc unui Klcnzc. Shinkcl sau Wagner cu
cel inspirai de Florcn\a "Cinqucccnllo"-ului în

h>lo I F.Slorck. "/\runc[1torul cu rialra" . bro11/. IX96
npcrek unui (iartncr sau 13i.irklcin, întregind
ri1.ionomia de Walhalla artistică acreditată
oraşului, dar şi de "milieu" prielnic evocării
tradi\ici şi prelungirii ci până în contcmporarn::itate
prin intermediul prestigioasei instituţii a
Academici.
Contactul cu un asemenea mediu şi
ascendentul unor spirite. precum Ri.ihmann.
Lenbach sau Fra111 von Stuck. vor îndrepta decisiv
opţiunea tânărului artist într-un sens po.âtiv zonei
sale de aşteptare . Căci Storck a fost nu doar artis-
tic dar şi psihologic vorbind în spiril clasic, din
perspectiva pc care latini lalea, apoi Renaşterea au
cnnl'crit-o termenului, "nostalgia" Greciei vârstei
de aur regăsindu-se de altfel pe palierele întregii
sale creaţii. de la timpuriul "Aruncător de piatră"
piin ă la "madonele" deceniului al treilea.
https://biblioteca-digitala.ro
Mi.inchenul este în acelaşi timp şi un fertil
teren de manifestare al noii sensibilităţi şi al
estetismului fin-de-sicclc. prelucrând elementele
.Jugenstilului în plină afirmare. mai ales după
1892 , anul de întemeiere al Secesiunii.
Marile expozi\ii de la Glaspalast sau
Kunstvercin polarizează interesul în jurul numelor
momentului: alături de un Lcnbach sau Uhde,
expun Stuck. Strahlman, I Tabcrmann. Tri.ibner sau
Băcklin. Prefora\ii lui Storck sunt lară îndoială
Lcnbach, portrclistul la modă. mareic pontif al
academismului istoric, şi Stuck. prolesorul venerat
de la Kunstakadcmic.
Ecouri ale ambianţei Scccssion îşi re găsesc
inllexiuni stilistice în plastica tânărului artist.
demcrsul său acomodând runciara clasicitate la
urgcn\elc artistice ale epocii şi la căutările
adiacen te ci. Cu toate acestea, Storck nu
împărtăşeşte spiritul originar. profund contestatar
cc caracterizea.r.ă mişcările secesioniste ale
,rnr~itului de secol. Impactul cu noua stilistică nu
~c produce în termenii unei rupturi cu trecutul. ci
in sensul unei adaptări frecvenţialc la norma
propriei intcriorită\i. Storck este încă de acum
artistul cc ingemăneată pasiunea pentru "mareic
stil antic". cu prcocupărilc unui adevărat spirit
modern . anticipând într-un l"cl aprecierile lui
Hogdan Piteşti. care nota în 1909: " ... Con,1·1iin/a
profundei a dC'se1111l11i. a tehnicii şi a meşteşugului,
aerul de sen111ăwte. de linişte si de nohle/e care
planea:ci asupra operei sule, marele stil pe
care-l pcistrea:â 1î1 /Ol ceea ce /ace, fac din el un
clasic, cu toi modernismul cu carC' esle pecC'!luil
sufletul ş·i gândul 1111 1' 1 • 1-<lcgan\a ritmului linear
şi a morfologiilor din "Clov nul ". "Tenta\ia" sau
"Inocenţa". sinuo1.itatca mişcării şi a drapajului
învolburat al "Aurorei" consonca;,ă un spirit
apropiat unui Louis Lardallc sau Klinger. Uneori
transpunerea în co1n.:rcte\ea materialului.
adăugând bron;ului prc\inzitatca patinei de aur
sau argint împrumutată la Stnrck. inflexiuni de
"GcsamtKunstwcrk". atât de dragi Secessinn-ului.
Totu~i ideea cromatismului în plastică nu împacă
idealul snbrictă\ii clasice. Într-o scrisoare din
63
1897, adresată fratelui său Carol, tânărul Storck
remarca a propos de cxpozi\ia de· la lilaspalasl:
"Anul acesta domină sobrietatea de colorit şi
pentru că /,enbach combate această tendin{ă şi
are dreptate. 1,·1 vrea sâ ferească plastica de
asemănarea cu ponoplicum. Forma să râmânci
dominanră şi să nu fie redusă prin efi-.'cre de
culoare.": Lenbach, avea de altfel să-i consolideze
pasiunea pentru integralitatea formei plastice, prin
exemplul personal al unei arie verist-naturaliste,
clădită pc viziunea cvasi-ingrcscă asupra rolului
liniei şi desenului. Însă primele lucrări importante
ale perioadei mi.inchcnczc stau sub semnul arici
lui Franz von Stuck, membru rondalor al
Seccesiunii, spiril neoclasic cc împrumută o notă
aparte Jugcndslil-ului. /\prcciatul "/\runcător cu
piatra" datând din 18%. ( foto I ) pentru care va
primi medalia de argint la Expozi\ia Universală
de la Paris din anul 1900, este de fapt o mh.:rprctan;
la dimensiuni mari a statuetei "Atletul" bronz
realizai de Stuck în 1892. lucrare pc care t,inărul
artist rom,în o admirase desigur chiar in casa
maestrului. în acel celebru atelier \ izitat cu
veneraţie de studcn\ii Academici. unde. alături de
operele pictak. magistrul i~i etala cu mândrie
statuetele şi rclidurilc "a l'antiquc".
Ecourile ambianţei Sccession vor rcg,isi de
altfel o anume cadcn\ft până târziu în opera sa: ar
li de ajuns să ne gândim la scria "Salomcii", cu
ramilica\ii tipologicl! până în deceniul al treilea.
Apetitul pentru sculplUra mică, manifestă în
viziunea apropiată de cca meticulos artizanală din
scria statuetelor portbijukrii sau a n.:cipicntclor
tk bronz cu motivul menadei. sunt integrabile
aceluiaşi palier stilistic şi cultului adiacent pentru
obicei. Interesul acordai valcn\clor ornamentale
ale liniei se l!xcrcitft cu ckgan\ă în ritmurile
sl!rpcnlinalc şi în prolilurilc reliefului ( "Portret de
fetiţă - Fricdl Ciolschc" din 1908 ), în lignalura
angulos-gcomctrid a drapajelor l!vanghcliştilor
mausoleului Ghcoghicff - 1902-1907 sau a
meplat-urilor monumentului funerar al familiei
Alexandrescu de la Craiova tkbutând din I 906-
1907, semnalând inlran.:a în aria căutărilor neo-
64
https://biblioteca-digitala.ro
bizantine prin racordarea viziunii dccorativl! cu
ecouri ale iconogralici artei medievale româneşti.
Receptivitatea artistului pentru mici
inovatii în aria stilului este dublată, însă, de
ataşamentul constant la norma clasicităţii. Acest
adevărat "pattern" formativ explică printre altele
şi pasiunea pentru Hildebrand, a cărui influentă
este puternică şi constantă. "Cred că toată viaţa
am râma.1· urmărit de forţa sculpturii lui
Hildehrand" 1, mărturisea Storck. ldealul său plas-
tic se apropie de cel hildcbrandian - unul de csentă
clină, postulând eudemonia formelor, calmul
proporţiilor şi monumentalitatea. Interesul acordat
nudului devine şi la Storck semnul de recunoaştere
al "formei deplin expresiv" cum o numea
l lildcbrand, iar avatarurile naturalismului cunosc
şi la ci o treptată epurare în sens "spiritualist", o
anume hieratizarc a morfologiilor paralelă
încercăriide a concilia "utilul şi idealul". Tehnica
hildcbrandiană axată pc "viziunea în relict" şi
reconsiderarea tracii \ionalci "taille directe" cu
rădăcini în metoda renascentist-artizanală, şi a
tehnicii michelangioleşti "a forza di levare" îşi
găseşte ecouri şi la Storck. Pasionat, la rândul său,
de contactul direct cu materialul. ci îşi va ciopli
singur operele având crcdin\a că "sufletul pe care
artistul sculptor îl i11s11/lci 111a1erialu/111 1111 poale
fi În/ele.1· de lucrăror" ', singură doar mâna
artistului putând să însut1qcască piatra. Storck a
lucrat relativ mult în marmură. Stau mărturie
ampla scrie de monumente funerare sau de for
public uzând în genere de un convcn\ionalism pliat
ccrintelor comanditarului. alegoriile lkslinate
decorului arhitectonic, şi alte numeroase statuete
sau portrete.
Parte dintre lucrările ultimei categorii
cunosc şi variante turnate în bronz. Aşa suni
"capelele de \igănci" ( foto 3) mărturisind o
sensibilă tălmăcire a trăiri lor prelucrate pc linia
tradiţională a capetelor de expresie şi a ceea ce
chiar ci numea "simtul psihologic al formelor",
calitate pc care artistul o aprecia atât de mult în
plastica lui Donate li o. 5
Alte lucrări precum portretele: Ceciliei
Futo 2 : F. Storck. "Portretul Cec iliei Cu1cscu Storck". marmură . I909.
65

https://biblioteca-digitala.ro
Cu\escu Simck (dal,i nd din I l)09) (foi() 2) ale lui
Alexandru Maccdonski sa u Karl Slorck. amhelc
rl:ali;,atc în 191 7. semnalca;,ă deplasarea i11 aria de
inlluen\ă a moclclajului irnprcsi(Jnisl de tip rodinian.
/\dcziu11l'<1 dccl : 1rală la n vi7l1alilatc de tip
hildclmmdian nu t:xcludc inlerludiilc în arii stilislice
diverse. de multe ori di~_junctc . l'olc-111 rndinian al
crea\ici sale (însullcţit lâră înd()ială de vi;,ila în
alelicrul maestrului de la Mcudon). ră111 f111c . însă .
un fopl destul de i/Olat ~i praclic lară mari aderenţe
in ansamblul nperc1. Marmura "Dure rea". de
remanenţă simboli~lii. va riantele "Siiruiului" sau cele
c,î tcva porlrctc mcn\ innatc :rnlcrior 1111\rturiscsc la
un nivel epidermi c, punclclc de acro~ cu opera
rodiniană. Fixarea 111 materiali taica blocului de piatri\
a acclm tipi ce mt1rfologii "i n statlJS nasccmli" , alălllri
de praclic a non-Jinit-ului sunt expresii ale unui
impresi oni sm mimclic. supcrlicial ~i 1111 al unui a de
slruclură. Căci Storck simte ş i lucrc,vă obedient
tradiţiei clasice. Îi este stn'\i nii. în genere, concepţia
vitalisl-e11crgc1H;[i a lt1r111clore111crgcntc. care "cresc hit\\ 3 I' S1,11T k. "C,p ,k 1,:;., ncii''. hn,nz. i'Jc-1
d1nău111ru în aJ'. 1ră" cum Ic dcl1nca Rodin. Cu (>
singurii excepţie - monu111c111alul "( iigant" din Pnrcul
Carnl. opcr,·1 nwdiocrf1 de alt l'cl ca rca li1arc plastidl. arte i bin111tinc - artii cano nic ă. impregna t ă ele
Precum Rodin ~i artistul rom,1 11 arc atractia hil!ratism ~i de valcn\clc lincaru lui,Storck reţine
simbolului acomodai însă intcgralităiii ltmna lc. Pri- va lorile cc îi m o li vc,vă însă~i pcrsona litalca: rigoarea
rnordialf1 este la ci ,·()inp1 de a pf1stra miisura ~i şi austeritatea.

echilibrul, nevoia funciară de calm ~i annonil!.
prncmincn\a laturii construclivc 111ml dublatii de o
desf1vJr~11ii stăpfrnirc a mi_jloacc lnr plasti ce ~i de
tcchnc.
Idealul să u plastic. frumuseţ ea pacilicatoarc,
îl condu ce chiar pc drumul unei estetici nuanţată de
"Am reuşti. cr<>d, rnii rlurisca artistul, să
reuli::e::e 111ştc statui cure fii ni a/i JJrea 1Î1(epe11ite ca
multe din /iY,11rile 11ict11rii hi::nnline rnnt i11 11e1.-fecl
acord cu stilul hi:::antin, 111ui ales i11 ceea ce pril'C\\'/e
11101111111enlalul" ''. Încercarea de a con l'eri hieratism
rcprc;cntării pc linia iconog rafiei reli gioase

valmilc rnornlci crqtinc ca în cuul p,1rti cular al tradiţionale se face în sensul adaptării la un "csprit

cv,mghcli~tilor Monuml!nlului Cihcorghietr ope r ă
unic ă în sculptma romJn cascJ a epocii. cel pu\in până
la "Madona Stolojan" rcali;,ată de Pnciurca 111 1911 .
Armonios integrată spirilului sever ~i expresiei
generale a arhitecturii lui Ion Mincu. opera se distinge
prin prop o rţia lcricitf1. ca lm şi i11()J1ll111cntalitatc.
Demersul recuperator încl!arcă apropierea de linia
stilistic5 ancohizantinismului rc;,onalordc puternice
inl"luen\c în e pocă av,1nd perene ~i prol"unclc
impli caţii 111 spaţiul rnm(t11l!sc tr,1diţinnal. Din spiritul
de geometric" modern. vi1ibil mai ales în tendinţa
ele simplilicare angulară a volumelor mari şi în
linearitatea accentuată a drapajului. "Sculpturali1arca
hieratismului biza ntin" 7. cum o numea c·omarncscu,
opcrat[1 în tiparde unui clasi cism atenuai, a l'ost
receplatil de acelaşi critic drept un pas înainte în
construirea unei vi;:iuni sculpturale romJnqti, pe
care fără îndoialft 13râncuşi o reprc;:intă atâl de preg-
nant.
Medievalismul ca moti v ele in s piraţie în

66

https://biblioteca-digitala.ro
plastica artistului. între anii 1904-191 O mai ales.
apare ca simptomatic pentru tcndin\elc manilcstate
în epocă vizând instituirea unei noi mentalităţi cu
privire la con\inutul şi rosturile artei. prin
transgresarea sferei de conotaţii pc care gestul artis-
tic îl acreditează conceptelor de "tradi\ionalism" şi
"modernitate". Deşi bizantinismul adoptai de Storck
dcvoalcază uneori mai vechi inlkxiuni Seccession,
preeminenţa motivului îl situează în zona de avangardă
a preocupărilor artistice contcmponmc. alăturându-se
d1utărilor de la aceeaşi epocă ale unui Brâncuşi. Rcssu,
Şirall l sau .'\pcar Baltazar în direcţia recuperării filonului
folcloric. al primitivismului sau mtci medievale.
Că Stork se dovedeşte receptiv la noile
tendinţe şi la prohlcmatica momentului o dovedeşte
şi poziţia pc care o adoptă în controversele iscate la
începutul secolului în jurul artei primitive. Astfel,
într-un articol din 1908 în care pledează pentru arta
lui Luchian ", Stork aduce în discu\iadouăclemenle
mult apreciate de modernitate. implicit subsumate
primitivismului şi anume geniului limbajului şi
cxpn:sia simplificam.
"... În aria primilivă. remarcă ci, sentimentul
e cel care impresionea:::â şi se /rec cu vederea
naivităţile de desen şi compozi/ie care aproape
rnraclerizea:::â picturile acelui timp ... " Continuă apoi
cu exemplul artei cczannicnc pc care o receptează
ca fiind profund originală: "... l,a Paris se aduc
omagii lui ( ·ezanne care neglijează 1i1 operele lui
cele mai elementare cerin/e ale unui desen coree/ ...
remarcându-i 111 sc/1i111bjelul... cu /olul personal de
a vedea natura şi pro/iuulitatea i111presi1111ii realizate
pe pân::ci . . ce dau acel ceva, deosehit, interesanl ce
caracterizaeză operele de artă .. _", conchide ci. Stork
îşi va miirturisi apetcn\a pentru primitivism şi mai
târziu. în deceniul al treilea. Astkl, într-un interviu
din 1927 '', îşi consacră dou.1 dintre recentele
pr()duqii. hrnnzurilc "Salomcca" şi "Adolescenta" suh
o /lldic înrudită de inllucn~1 - sculptura egipteană. ca
rcllcx al aceluiaşi lilon de inspira\ie plastic,1.
Fără îndoială, recursul la o atare prohle-
https://biblioteca-digitala.ro
malică induce prolilul artei sale sub specia unei ex-
treme modernităţi în contextul artei româneşti a
momentului. I-:stc de remarcat, îns,1, că plastica sa
nu acuză întotdeauna acea implicare de proli.mzimc
reclamată de artist şi nici IUi cunoaşte revolta gestului
esenţial, extrem novator al lui Brâncuşi de pildă. Căci
Storck nu a fost pionier al noului şi nici nu a avut o
vocaţie de inovator. Mai dcgrab[1. ci înţelege s[1
acorde modernitate la strunele unui clasicism
consuhstanţial. vizualizând noul în primul nînd prin
ct'cctc de stilizare şi simplificare a maselor mari. În
multe dintre lucrările realizate după 1920
recunoaştem. de pildă. amprenta unei cscn\ializări
fonnalc cc aminteşte cpidc1mic demersul hrâncuşian.
păstrând. însf1. trama figurativului stricto senso.
Recunoaştem şi aici semnele unei maniere moderne,
dublată ca înlotdcauna de imaginea "cidos"-ului
clasic. Căci. paradoxal. sentimentul mmlcrnită\ii este
trăit şi înlcles de artist tot în sens clasicizant.
Acordarea tradi\ici la urgcn\elc estetice ale
momentului se face lară rupturi în ca1.ul său. unmînd
traiectele acdui spirit apolinic cc i-a guvernat
întreaga operă, o operfi care. dincolo de avangardele
şi ismclc vremurilor moderne. se împărtăşeşte de la
filonul autentic al marii tradilii. întregind în chip
fericit profilul artei rnm,încşti ale acestui secol.
:-.;on:
I./\. llugdan Pitc.~ti. Noii! de art,i_ in "Anuarul Presei
Rom,1nc ~i al Lu1\1ci Politice"_ 190'!. an III. r- 305.
2. 11./\.R .. Fond Manuscrise. /\rhi\·a l'rcdcric Storck. VI.
varia I.
3. arud. (iiintcr OtL Srnlt>torii di11_/,1111i/i11 Stnrck. l111rrimc-
riilc Stalului. Bucurc~ti. 19-10. r 22.
-I I hidcm. r- 2J
'.i. ll./\.R .. h111d M,111uscrisc. /\rhi\·a Cecilia Cu\cscu St,,rck.
I, ms. 17.
h.11./\.R .. /\rhi\"a Cecilia Cu\cscu Stmd. Via\a ~i orcra lui
Fritz Storck.111. Varia X
7. f'clru (\1111arncsc11. ( ·,-,micu /!l<1slic,i. Sc11!1,torul /-'rit::
S1orck. ( ·11 !'rilei11/ sc1i/1>t11ri/o,- <'-'"!'"-''' la Ti11!'/"ime11.,·
. lrlistirn. in "Via\a". lJ arrilic I LJ-1.1. r.2
X. St. Stere seu I 1:rit1. Stmck ). Cm11in1 unistic,i ..-lte11e11/
Nn1111î11. Fr1>0::i/i1111<.'a !.11chi1111. în Noua Rc\·istri Ru1rnînă. \ LJ
noicmhric 1908. r- I ll-\-105.
'). Pdn1 Cnmarncscu, /11suflc·(ir<' i11 JJÎalni yi hrnn::. /Jc \'orht"i
cu dl. f-'rSlol"l'k. în "Rampa". 17 ianuarie \ 927.
67
 CÂTEVA IDEI PRIVIND ARHITECTURA ŢĂRII OLTULUI
ocuin\a. alături de hrană şi
L imbrăcămintc. a constituii întotdeauna
un imperativ major şi pentru locuitorii zonei Tării
Oltului.
Pornind de la cele mai vechi civiliza\ii şi
culturi - depistate prin cercetări şi sondaje
arheologice - până în conlcmporaneitalc. obser-
văm că arhitectura populară a inrcgislrat de-a
lungul secolelor o remarcabilă cvolu\ic în timp.
Cel mai vechi tip de locuin\ă de suprafaţă
din 1.onă se idcntilkă la începutul epocii brrn11.ului
(cultura Cilina III Schncckcnbcrg) în aşezările
descoperite in apropierea satului Cuciulata pe
dealurile Plcşiţa Piclroasă, 1 Gruiul Văcarului~ şi
la Şercaia, ' fiind amplasată pc un loc înalt şi izolai,
apărată prin însăşi conligura\ia şi pozi\ia ci natu-
rală'. Locuin\a avea o singură încăpere. de formă
dreptunghiulară la care s-a sesizai o evidentă
preocupare de organizare interioară, având pereţii
acoperiţi cu un strai subţire de lipitură, podeaua
liind însăşi solul nivelai prin rolosirca de pieire
ele calcar legate cu lut. şi cu vatra de foc amplasată
aproape central. de formă rotundă s_
Aşezările rurale. dacice, din prima şi a doua
epocă a fierului, - descoperite în localităţile
Comana de .Jos (Dealul Slătinii, Dealul
I-Jelcşteului), Cuciulala (Slogul lui Co\ofan. Cieniul
68
https://biblioteca-digitala.ro
LELIA RĂDULESCU
Văcarului, Plcşiţa Pietroasă), Şercaia (Dealul
Hăluş), Şinca Veche şi Arpaşu! de Sus - pun în
evidenţă două tipuri de locuin\c.
I. Locuin\a ele supra!'aţă, de formă
patrulateră. din bârne cu temelia de zici de piatră
şi cu podeaua li pilă cu lui. descoperită în aşezarea
de pe Stogul lui Co\ofan. în apropierea satului
Cuciulata ", se constituie în model arhaic, ce stă la
baza arhitecturii populare româneşti viitoare;
2. Bordeiul şi semiborcleiul 7 bazate pe un
sistem unitar de construc\ic - schelet ele pari între
care se a!lă împletitură de nuiele lipită cu lut şi
acoperişul din stuf' - locuin\c cc au fost identificate
în celelalte localităţi mai sus-menţionate.
Pentru secolele VIII-IX se impune aşezarea
românească prefeudală ele la Comana ele Jos, unde
construcţiile se suprapun sau străpung locuinţele
dacice, mcn\inâncl acelaşi tip de casă - bordeiul şi
scmibordeiul, în general, de plan patrulater şi
acelaşi sistem ele construqic cu cel întâlnit la
dacii".
Se cuvine să menţionăm cu această ocazie
că arhitectura prefeudală clin Tara Oltului nu este
îndeajuns corectată şi că o singură descoperire la
Comana de .Jos, de secol VIII-IX, nu poate acoperi
o perioadă atât de importantă din istoria formării
poporului român.

Pentru secolele X-XVIII. dqi ne lipsesc
i1 voarcle docu111cntarc. presupunem pcrsistcn\a
vec hilor tipuri de locu1n\c. dt ~i cxistcn\a. în
paralel. a unui nrndcl arhaic. hicclular. ele
suprafa\ă. construit din b,îrnc. cu intrare pr111 tindă
~i lără pridvor. una din în di peri servind drept oda ie
de locuit cu sobă. iar cca lalt ,1 de tindă cu vatră de
foc 1
" . model cc nu 111a1 poate li văzut astăzi , in
;o nă . Variantele evolutive ale acestuia , dqi
conservă structura planului de ror111ă pri111ară ,
primqtc în secolul al XIX-iea un "pr ivmiu"
(denumire locală a pridvorului) de-a lungul unei
laturi - în satul Lisa s-a introdus clupă 1900 " - un
ce lar cu rol de cămară. dcpo1.it de ali 111entc. haine
~i unelte pentru industria casnică textilă ~i. ulte-
rior. a unei că111ări (clenu111ită "căsu\ă" în Veneţia
de Jos) ~i pivni\ă. /\cest plan este considerat de
R.Vuia, un tip spccilic în exc lus ivitate zonei Tara
Oltului . !1
Casa ele cărămidă s-a introdus în 111ccliul
rural abia la începutul secolu lui XX. Bazându-se
pc informa\iilc culese din cercetările pc teren, cât
:jl pc o S1c11islicci crectuată în judc\ul făgăra~ . în
anul 19 I O, în 111cdiul rural existau doar 319 case
de cără111iclă cu fundament ck piatră . l'a\,1 de
numărul marc - 13.418 - al celor const ruite din
lemn , ' ' numărul caselor de cărămidă crescând
abia clupă pri111ul război 111onclial.
https://biblioteca-digitala.ro
Casa Grcavu Vasile.
cum. Lisa nr.2XO (.,chilă)
ln 1930. înt [t!ni111 15.034 casc la sate,
1·iccarc gos podi'1ric anind pc lâng,1 casă. ~ura ,
curtea ~i g rădina ci. construite din lc111n ele braci
acoperite cu paic. li inel înlocuite ulterior cu altele
de piatră ~i c ărămidă ş i acoperite cu \ig lă. Cele
vec hi erau lipite cu p,1m ânt ga lben în interior ~i în
afară. spoite cu var nu cu spoi ali'1 ( lut ga lben
a111cstccat cu fnatc pu\in ,·ar) " -
C i111cntul în co nstruqia caselor s-a folosit
după primul pătrar al seco lului al XX-iea. astrei:
la plan~cu între 193.'i- 19-lO. la g rinzile de la
krcstrc ~i u~i . între I 93.'i- 1940. la tc111cl1c după
1950, în întreaga 1 o nă 1' . Tigla a pătnms in zo nă
în ulti111ul pătrar al seco lului al XIX-iea , folosindu-
se \igla micft , ro:;;ic. Din alte surse allăm că în 191 O,
existau în jude\ I 5.887 casc cu acoperi:;; ele \iglă,
alături de 3.006 casc cu acoperiş clin :;;inclri l ă ~i
2.454 casc cu acoperi:;; ele paic 1''
La acestea se cu,·inc si'i adăugăm influenţa
pc care o exercita ora~ul asupra cons truqiilor
rurale prin pătrunderea unor clemente ale
barocului ge rman la casele din seco lul al XIX-
lca , cât ~i inllucn\clc mai noi exercitate în perioada
interbelică :;;i după 1950, efi ncl arhitectura de tip
urban pătrunde ~i se realizează în intrcaga zonă,
(l arhitectură nouă , cosmopolită. care rupe toate
legăturile cu mn~tcnirea trecutului , cu tradiţia artei
populare autohtone.
69

* *
* din această 1.onă li ind a:;;c1ftri cu prnlil agricol. /\:;;a
Satdc TMii Oltului se întind în 1011a
descoperită :;;i plană a depresiunii Făg[u-a-;;, departe
de 11n.111!c ';ii de li1icra pădurilor. /\'ie/ale în mijlocul
mo:;;ici -;;i înconjurate de campiilc de cultură. ( la o
dcpiirtarc de 1-8 km între ele), sunt ,ale de tip com-
pact 'ii îngrăm[tdit (ordonai). cu casc di,pusc de-a
lungul unei rc\elc de uli\i. ca n Ulnsccin\ă a ne\tlll
de adaptare la terenul disponih1I.. lJ nclc sunt a~c1ah.:
foţ[t in frq[1 pc cursul acclcia';ii ape - cc hrC11dcalft
depresiunea vărsdndu-sc apoi în Olt - în timp cc altele
s-au format pi: a:\a apelor hingf1 care î:;;i au \'ctrelc
liind dispuse în ,usul ';ii în jnsul piir.iului.
Vcchi111ea lor trebuie dutată în perioada
o.istrn\ci forma\iunilor de oh';ilii 'iălc-;;ti -;,i a unui
\'oic\'nd al l-rtgăra~ulu1, deci cu mult mai înainh.: de
pri111a atestare a Im în ,1ctclc de danie a domn1torilo1
J'[iri I Rumfrne~ti care au stăpfm1! accsh.: locuri în
S<.:Clllclc '<IV-X\/
Nota spccil'ică for111i'1ri1 ~i l'i1ionomici
acestora a fost d1ctatf1 de factorii ccono111ici -;;i
geogralici ( forma de teren. clima. ape. \ egctaţic ),
care au 1111pu, nu nu111ai tipul de cnnstruqic, ci ~i
ocupaţiile ..i\gncultura. 111d din cele 111ai \'Cehi
timpuri a constituit nc upa1ia prcdom1nanlf1 a
locuitor ilor din 1011ă. crqtcrca \ itclm a\ ,ind o
70
https://biblioteca-digitala.ro
l "''' Luete lll Srtrtdon .
c,1111 I )r,1:;1" nrJ(1 I
pomiere mai mică în ansamblul ecnnnmic. a-;;uărilc
se explic[t de cc în alcătuirea \'ctrclor salch )r s-a \inul
cont de distribuirea dtilor de acces. spre toate
dmpurilc . Vetrele de casCt sunt mcn\innate suh
denumirea de "hciuri" 1', ele cuprindeau l,lcurile de
casft cu gr[1dina lor. iar terenul din jurul satului sunt
cunoscute sub dcnumin.:a de "lwtarc". "c,imrrnri".
"căldtturi"" ori de "turlă" '", i11clu1,i11d alături de
terenul agricol. pădurea -;;i isl,vul.
Prtdurea a jucat un rol cov,'ir-;;itor în via\a
popul,qiei autohtone. lemnul de brad. fag. stejar,
constituind un matcrial de ha1ă indispensabil în
a1hilcctura populară localii. De aceea. pădurile sunt
destul de urnsec\·cnl înscrise in urbariile I fi ni
Oltului: in l(l32. satele ( irnl ')i Vad an:au p,iduri de
,tejar ')I li1g "/ourh' h1111<' 1w11/m 1<'11111 ele clc1eli1" • ,
iar ( )haha. în I (1, - . d\ ca "o 11,iel11r<' /J1111c1 ele /ml(/ ,1i
/agpe111mcl,ieli1" : lhe:va la 1-21-1-23_ arc pi'1dun
de fog pentru ml1rnrc.i de cd1lic1i )i lemn de brad
pentru snindun. La !'ci la C11n1ana de .Ins ~1 C\lmana
de Sus. Curbi. Cuciulat.J. lkjani. Venc\ia de Sus.
Şinca Vcchc :. .
Prelucrarea lemnului cu1wa~tc o \Tchc
tradiţie, in \'alra ,atcl,lr acll\ au mqten care se
indelctniceau cu di\ crse me)lc;;;uguri în lemn a'ia
cum sunt men\iona\1 cei din Vi-;;tca de Sus, "h/1(/uri
şi cu alte meşteş uguri în lemn" în 1637 2'. Tăietori
de scânduri şi lemnari act ivează în 1680, în satele
Porumbacul de Sus, Sărata, Scorei 24 • Joagăre sau
"mori de scânduri" (aşa cum sunt înscrise în
inventarele Cetăţi i Făgăraş) sunt înregistrate: două
la Sebeş în 1632, una la Porumbacul de Sus şi alta la
Brean 111 1635 2;. În 1639, suni menţionate alte două
"mori" de scânduri în Şinca, iar în I 648, o "moară"
la Porumbacul de Sus 2'' . Numărul acestora creşte
vertiginos în raport cu cererile mereu sporite de
scânduri. încât în perioada interbelică ( 1918- l 940)
suni înscrişi 15 proprietari de joagăre 27 şi 72
proprietari neînscrişi ,x, pentru ca în 1957, numărul
acestora să atingă cifra de 60 2•1•
* *
* casei din cărăm id ă ~c tencuia cu mortar. Ambele case
În continuare, vom evidenţa observaţi il e
cercetărilor de teren, mai vechi şi mai noi , întreprinse
într-o seric de a~e,ări privind detaliile arhitcct11rii
populare pentru perioada de dinainte de 1900 şi după.
Ca să cu " cH hăli" . Cl) m.Drr,gu~ nr.3 61
https://biblioteca-digitala.ro
a. Talpa casei de lemn se aşeza pe o temelie
de piatră (bolovani de râu) amestecată cu lut. Ea se
construia din lemn de brad, în general, mai puţin din
stejar, din trunchiuri cioplite în patru muchii, rar în
două muchii, în aşa fel, ca să susţină şi tălpile
exterioare ale prispei. Cărămida la construcţia
temeliei apare pe la finele secolului al XIX-iea spo-
radic, iar betonul abia după 1950. Liantul ca mortar
se introduce la casele de zid înainte de 1900, fiind
alcătuit din două părţi nisip, o parte var şi apă . Şanţul
de fundaţie la casa de lemn era de 30 cm, la cea de
cărămidă de la sfârşitul secolului al XIX-iea şanţul
de fundaţie era de 50-60 cm, iar la cele construite
după 1950, de 70-80 cm înălţime. Temelia era
netencuită la casa de lemn, doar "ciruită" cu lut sau
cum i se mai spune "papalaşcă" (corn.Lisa). Temelia
se vă rni au. în uncie sate erau date cu culoare albăstrie,
cu "v ineţeală" , adusă de la locu l Fântâniţa Malului
de la Brean. Cu cât "vinqcala" era mai puternică,
cu atât se desemna puterea economică a gospodăriei.
Temelia la casa de lemn era umplută integral cu lut,
iar la cele noi, după J900, Ii se rezerva un loc rentru
pivniţă , restul spaţiului fiind umplut cu pietriş.
b. Pere(ii se construiau din bârne ele brad
cioplite în patru muchii de seqiune pătrată .
Închcietmilc bârnelor la capete erau drepte prinse în
"chcotri". La uşi şi terestre se pum:au stâlp i verticali.
Pereţii din cărămidă apar abia la linele secolului al
XIX-iea , după 18 75 (iar în Lisa după I 910).
Cimentul în construcţia case lor s-a folosit după
primul război mondial (clupă 1925, in unele sate),
iar în Lisa după 1950. Betonul s-a folosit la planşeu
intre 1935-1970; la grinzi, la uşi şi lerestre între I935-
1965. Pereţii caselor de lemn erau acoperiţi cu o
lipitură alcătuită dintr-un amestec ele lut cu ba.legă
ele vită, paic de secară şi apă , dată într-un singur strat.
Numai casele cu pereţii de cărămidă erau tencuiţi.
c. Acoperi,rnl la casa de lemn era alcătu it
dintr-o cunună superioară ele bârne care îngloba şi
prispa. Cununa era susţinută de grinzi transversale
dispuse din metru în metru. Că pri o rii erau constru iţi
din lemn cioplit şi lixaţi la partea de sus printr-o
chingă orizonta lă denumită "cătuşă". Forma
71

acoperişului la casele de /.ici avea două ape cu
"fruntar" (fronton) marc trapezoidal şi în trei ape la
cele ele clupă 1950. În schimb, la casele ele lemn
acoperişul clin paie ele secară era alcătuit clin patru
ape cu coamă lungă şi înaltă. Paiele erau aşe/.ate în
snopi denumiţi "pâşi" sau "jipi", legaţi ele căpriori
prin legături ele paie peste care se puneau "mă rtăci "
clin tnmcbiuri de lenrn ele brad ori fag tăiat în două
de forma unei scări, cutie cu cuie de lemn la distanta
de 50 cm una ele alta.
La casde acoperite cu ţiglă se folosea ţigla
mică, roşie şi străpunsă ele coş. Învelitoarea avea
streşini mici la casele de cărămidă şi streşini largi la
cele ele paie, precum şi la casele cu "privoriu"
inditcrent de structura învelitorii. Intrarea în casă se
tăcea pe o scară dispusă în dreptul tindei. întrucât
faţada casei era orientată la stradă.
Casa spccilică Ţării Oltului, al cărui plan este
alcătuit din trei încăperi - odaie de locuit_ tindă, celar,
- se păstrează doar în câteva localit ăţi, care pot 1i
citate ca exemplare tipice zonei. Astfel, cel mai vechi
tip de casă poate ii văzut in comuna Lisa la nr.280,
proprietatea lui Greva Vasile (născut în 1913 în Lisa).
A fost construitft în 1885, pe temelie de bolovani de
râu cu talpa din bârne de brad (lig.l).J\re pivniţa
acoperită de "gârlici" 111 > adică de o apărătoare ele
scândmi sus\i.nută de doi stâlpi. lni\ial a avut acoperiş
72
https://biblioteca-digitala.ro
TinJă cu \ atră Jc foc la
ca~a nr.36 I tlin
com.Drăgu~
românesc în "patru ape" din paic de secară, care a
fost înlocuit în 1918, cu o învelitoare de ţiglă înaltă,
cu trei pante. J\ primit, tot atunci, un "fruntar"
(fronton) la uliţă, trapezoida l, de inspiraţie urbană -
baroc german - executat clin scânduri şi un horn datat
19 I 8. Intrarea în tindă ·c face direct din cu rte. Casa
nu are prispă şi nici pridvor, după cum am mai
men\ionat, pridvorul se introduce în Lisa clupă 1900.
În interior nu se mai păstrează vatra de foc cu
cuptorul ele pâine clin tindă şi nici soba cu "căhălii"
din camera ele locuit şi liresc, nici organizarea
interioară tradiţională.
Casa de la nr.321 clin satul Berivoii 'Mici,
nelocuită, proprietar Rudeş Tereza, născută în
Berivoii în anul 1914, şi domiciliată în făgăraş clupă
căsătorie, este alcătuită tot din trei încăperi, fiind
construită la finele secolului al X[X-lea. Temelia ei
şi peretii, deşi sunt reali za ţi după exemplul prezentat
mai sus, se diferenţiază de aceasta prin aceea că are
o prispă denumită loca l "pol.mol", de fapt o platformă
îngustă şi joasă de pământ, ob\inută din prelungirea
talpei şi două geamuri pe latura care dă la uliţă. Ferestre-
le, caşi la celelalte const111qii de acest gen, sunt alcătuite
din 6 ochiuri şi acoperite de obloane de lemn, denumite
local "tăblii". Acoperişul este de ~iglă cu fronton.
Un exemplu pentru ilu strarea unităţii
arhitecturale ne este oierit de casa de la nr.99 din
I-krivoi. construită în întregime din lemn în anul
1892. 1.' 21 Prezintă aceleaşi clemente în construcţie
cu clădirea din Berivoii Mici, cu deosebirea că
aceasta liind locuită, proprietara ci, Şuvoială Eva
a menţinut în marc parte schema structurii
interioare spccilică întregii zone a Ţării Oltului.
cu mobilier şi ţesături decorative adecvate limqici
încăperilor. Astfel, camera din faţă arc un pat înalt
("huzum") amplasat de-a lungul peretelui din
dreapta. În faţa acestuia se al1ă o bancă cu spătar,
nevopsită. iar la picioare lada de zestre. Un alt
pal. cu tăblii. se al1ă după uşă. pc peretele din
stânga, un blidar cu rafturi deschise la partea
superioară şi cu ladă cu uşă la cca int'crioar,i. şi o
poliţă deasupra acesteia. Pc jumătatea superioară
a pereţilor cu ferestre sunt fixate doua rânduri de
cuiere cu "primbla". iar pc cuicrL: "blide" icăucc.
căni şi farfurii) de pă1rnin1 şi de porţelan. din prima
jumătate a secolului al XX-iea. Două "laiţe"
(lavi!e) sunt situate în unghi intre pereţii cu
terestre. dintre care una pictată cu llori şi o masă
drc.ptunghiulară între ele. Din bogă\ia de odinioară
a \csăturilor decorative se mai mcn\in doar câteva:
un covor agă\al pc o "culme" deasupra
"huzumului" şi o "foaie" de perete aşternută pc
huzum împreună cu patru "pcrini" şi două perne
pc celălalt pal. Patru icoane se a11ă între ferestre
iar pe lângă ele "chindcc" şi "c,îrpc" de podoabă.
Pe masă. o faţă de masă din bumbac cu alesături
la capete.
Casa din Drăguş a lui Spiridon Sucaciu de
la nr.361 (lig.2) arc aceeaşi schemă cu deosebirea
că avea sobă cu "căhăli" (fig.]) în camera din faţa şi
tinda cu vatra de roc ( lig.4). Astăzi nu mai poate li
văzută întrucât a fost demolată de către proprietari.
În concluzie la cele spuse mai sus, rc\inem
că arhitectura locuinţelor din Ţara Oltului este în
continuă dezvoltare şi schimbare încât nu se mai
poate vorbi de o arhitectură tradi\ională din lemn.
la t'cl ca şi în multe alte zone ctnogralicc din \ară.
https://biblioteca-digitala.ro
NOTE:
I. Gh.Bichir. Stip,ituri/,_, de la Cuciulata. "Materiale şi
ct'rcrniri arheologil"t'". VII, l3ucurqti, 1960.
2. I. Glodariu. FI .Costea. I .Ciupea. Comana de .Jos. Aşez,irile
de epoca dacicti şi prefi!udal,i. Cluj. 19XO. p.33.
3. Ibidem.
4. Gh. Bichir. 01u-i1., voi.VIII. Bucurc~ti. I %2. pag.2X7
5. Idem. pag.2X3
6. Gh. Bichir. Aşeztiri dacice în Ţara Oltului. "Studii ~i
comunicări". 14. Sibiu. 1%9. pg.127.
7. S-au identificat hordl'ie: patrulatere cu laturi inegale
(31 x25: 46x50; I 4x 19). pentagonal sau ,ival. ~i semihorch'il':
patrulatere neregulate cu col[uri rntunj itc sau cvasicircularc.
cu cuptoare de piatra ~i luturi. Pentru conf. vezi la LGlodariu
~i culahoratorii. Op.cit .. pag.24-28.
X. l.Cilmlariu ~i colahoratorii. 011.cit .. pag.35.37.
9. Idem. pag.6') ~i X2.
I O. Andrei Panniu. Oin arhitec/ura lemnului î11 Ro111<î11ia.
Bucure~ti. 1977. pag.60.
11 lnltmnaţii de la Grcavu Vasile. n,1scu1 1913. co111.Lisa
nr.2XO.
12. (icorgcla Stoica. Arhitectura interiorului loc11in(ei
/<ini11,,,,·ri. Muzeul din Rm.Vâleca. 1974. pag. I 21.
13. 11111 ~i Iuliu f'ncscu, Arc/ea/ul. flanatul. Crişana şi
.\f,11w111,re,111/ clin 111111cl ele \'l'clere agricol. rnltural ,,·i eco-
1w111ic. llueure~ti. 1920. pag.15.
1-1 Al.ll:1rhal. /Je:,·oltar('U şi si111a(it1 econnmini a Ţ{irii
0/ru/ui. Cluj. IY3X. pag. IX.
15. lnl,mnatii de la Fr,,tu Andrei. n,,scul 1905, c<Jm.lkrivoii
\lan nr.191. (irecu Petre. n[l'CUt I 90 I. Rcri\'nii Mici nr.174;
Palcr Mircea. n,,scut 1923. com.Lisa nr. I 16.
16. Iun .ii Iuliu l'nc,cu. o,,cit. rag 15.
17. ~lll. Stahl. C"11trih11/ii /,, srucliul ,ure/or clewilmaşe
mn1<i11e,1ri. I, Bucurc~ti. l95X. pag 320.
I X. Marin Purc~l.'.u-Spincni, (ieografiu ('('(Jl1()/llini a satului
nriig11ş."Sl)Ciolngia rum~inca-.;c:.1" nr.4. 1939. rag. I 90.
I LJ. Idem. pag.320.
20. David ProJan. fluieri .,·i ,·ee111i i11 Ţaro Fligâru,,ului.
"Anuarul Institutului de lstnric". Cluj. Vi. 1963. pag.244.
21. IJcm. pag.245.
22. Ibidem. pag.200.
23. Ştefan Mctc~. Conlrih11/ii 11011,i /11 isroria 1·r1m,înilor clin
Ţara F<ig,ira,rnlui ÎII Vl'arnl XVII, llucure.~ti. 1942, pag.22,3 I.
32. 37.
24. Idem. pag.26.27.42-44.52.
25. Da\'id ProJan. Urhariile Ţ,irii /-iig,irn,,·11/1.1i. I. 8ueurc~ti.
I 970. pag.60.
26. Idem. pag.Ml.
27. V.Vlaicu. E1•iclen/a co111ersa11/il,11: illllustria,1)/orşi a alior
wo/esir111i,1·ti m111,i11i. "Revista econnmică". nr.52. Cluj. 1923.
pag.49.
2X. Al.Bărbat. Dl'zt•ollarea şi .,trnctura l'Co11r1111ic,i II Ţ,irii
Oltului. Cluj. 1938. pa~. 1(,3.
29. Cornel Irimic. Anchetli statislini în /egtiwrâ cu re/1'a1ra
ele instala/ii tehnice populare ac{i"11ate ele a/llÎ fii' teritoriul
l/0111,î11iei. "Cihinium". I 967- I<.J6X. rag.473-4 74.
30. Autnarca a intreprins ccn:ct,lri asupra prohlcmci în anul
1970. în satele: Cuciulata. Veneţia de Jos. Voiernucnii Mari.
Voicrndcnii Mici, Voila. Breaza. iar în anii ILJXO-l9XI în
satele lkrivoii Mari. l3eri,·oii Mici. Lisa, Orăgt1.~.
31. lnllinnaţiide la Cin:an, Vasile. niiscut în 19~3. com.Lisa
nr. I Ir,.
32. lnfonna[ii de la Şuvoial[1 Eva. zisa Tica lui Ariton. n,,seutrt
1902. llcrivorii Mari. nr.99.
73
ISTORIA MUZEOGRAFIEI
PROF.DR.DOC. VICTOR MOTOGNA ŞI VALORILE DE PATRIMONIU
NAŢIONAL ALE FOSTULUI JUDEŢ SOMEŞ
rimul director al li(cului ".-\ndrci
P Mureşanu" din Dej. prnlcs1)11.II de istPric
şi limba latină Vi(tor Mutogna cstc hinc rnnoscut în
Ardeal şi Banat rn pedagog. islllric. publiu•;\ )i di-
rector al Dcspăr\ământului Dc_i al .-\STR!-1. iar ultima
parte a vieţii ca apreciat cadru uni\'crsitar. Mai puţinc
se cunosc însă despre rolul pc care acesta l-a avut in
dcscopcrirca unor valori arhcologicc dc patrimoniu
cultural na\ional şi in orga11i1arca unnr instilu\ii
spccializatc în ocrotirca şi valorilicarca accstora. aşa
cum sunt muzcclc.
Vidor Motogna a lc1st unul dinlrc primii
oamcni dc cultură rrnmîni din Transilvania carc. dupft
rcîntruparca Transilvaniei în hotardc României
rcîntrcgitc în 1918, şi-au dat scama că cstc momcntul
să lic dc1.gropatc mărturii Ic lrcrntului nostru istoric.
nu doar din arhivc. ci şi din străfunduri Ic pământului:
"să li:' adunăm. sci !I:' ocrotim dl:' dl:'gradarl:' ,1·i
1Î1strâinarl:' şi sii li:' valori/icâm ştiin(i/ic. dovedind
prin ele apartenen(a multimilenarei a acestor
meleaguri someşene' la pâmcîntul ,1·i neamul
românesc. doveclincl dreptul pentru is!Orie de a fi
stâpcîni 1i1 aceste locuri".
După constituirca Scqiunii Transilvane a
Comisici Monumcnlclor lsloricc din România, în
accst organism au fost cuprinşi, ca mcmbri
corcspondcnţi. câţiva buni cunoscători ai lczaurului
arhcologic şi istoric dc pc Somcşuri. întrc carc şi
Victor Motogna.
74
https://biblioteca-digitala.ro
EMIL LAZĂR
De la bun înccput, cunoscutul cercetător
dcjcan şi-a luat accastă misiunc în scrios.
Dncumcntclc şi snieri!c vremii arată cf1, încă din 5
dcccmhric 1923. Victor Motogna, printr-o scrisoarc,
scsi/J L·\lmisia Monumcnlclor lstori(c că" .. ./âranii
din ( ·,i,IL'I (,i ::idesc casele cu pietre cu inscnjJ/ii şi
rc/1e/11n din nunele tuhcrei mnwne (adică ale
castrului roman dc la Ct1şci) ( n.n. l.
Cclc scmnalatc atun(i de cătrc Victor
\fotogna sc pol don:di şi astăzi prin 'JJietrele cu
1nscnj1/i1 ,11 rc/icfi1ri" (C sc deset 1pcrf1 încă în zidurile
\"Cehi din Că-;;ci. în zidurile hiscri(i!or din Vad şi
Coplcan 'ii mai ales. ale castclului medieval de la
Coplcan. În afoni de aceasta. multe monumente cu
valoare arhcologică de la Căşei au fost înstrăinate
sau picrdutc. aşa precum în cazul cclchrei cpigrak
cc purta pcstc veacuri. p,înă la noi. numele dacic al
Someşului (SAM US). sau ca în cazul inscripliilor şi
resturilor construcţiilor romane de la Dej - din zona
salinelor romane dc pc Rolpaş sau din "vi Ila rustica"
de la Pintic.
În 1924, de asemenea, Victor Motogna
atenţiona că din valoroasele vestigii ale trecutului
poporului nostru, din păcate. în wna Dcjului
(perimetrul fostului judq Somcş) au r[tmas doar ceea
cc întâmplarea a scos din "mâna c/istrugciloare a
omului" şi dc sub "dintele ro::citor al vremii".
Semnalele de alarmă date în această privinţă
n-au rămas lară urmări hcnclicc. Dintr-o scrisoare a
istoricului Constantin Daicoviciu (pc alunei secretar
al Scc\ici transilvane a Comisiei Monumentelor
Istorice). allăm că. spre exemplu in 1924 "... s-a
111/cn ·c11it d11pâ
cererea d-l11i director Victor !vlotogna
- 111c111hr11 cores11011cfr111 al Comisiei pc lcîngâ
c11rator11I hisericii rc/imna/e din Urlu de Sus, pentru
pâstrarca intactâ a Stemei lvfoldovei, cc se a/la/ixatii
în :::id11I acelei hiscrici" şi de asemenea, pentru
" .explorarea cimitirului preistoric clin J)obâca ", loc
in care. se cunoaşte că, mai recent, au li.)sl descoperile
rămăşi\clc unor hiscrici strf1moşqti şi ale puternicei
cclă\i prclcudalc a voievodului "( iclu Românul".
Ioan ( )r,riş în cartea sa "Protejarea mărturiilor
cultural-artistice din Transilvania şi Banal după
Marca Unire", la p.121, face alirma\ia că "... cmind11-
se 1i1 vedere po:::i/ia 1i1 societatea ro111cineasu1 ele
atunci a profesorului ... Victor .\lntognu/i1ce pm:::eli{i
între intclect11alii din ne, . .l'U.l'{inlind numirea ca
memhrii corc.111011(/en/i a l11i Ioan San ta ( cnlcqionar.
prolcsor la Liceul :Andrei Mureşanu" I (n.n. l ,1·i a
primarului ( ·omet Pop. Aceştia ju.1·escrc1 com·in,,·i,
în 1925, sâ acorde/imd11rile necc.rnre cercellirilor
de la Câ,l'ei ( 20. OOO Ici)". Există dncumcntc şi asupra
sumelor asigurate prin Primăria oraşului Dej. pentru
răscumpărarea pământului de la proprietarii din zona
castrului de la Căşci de pc "Cctă\clc".
Peste ani, prin intermediul ".t\nuarului
Liceului Andrei Mureşanu". Victor Motogna ne-a
lf1sat, in ccrncalf1 tipografică, mărturia că "... la
propunerea noastrâ, ( ·omisia 111onu111e111elor
isloricc a incepul dezgroparea castrului de la
C11,1·elu, care durcazâ ele trei ani. O nwl/ime ele
ohiccle antice şi pietre cu inscrip/ii. descoperite
aici, vor imhogâ/i muzeul orâ,1·enesc, care va/ace
hune servicii învâ/âmcî11t11lui nostru istoric. Cu
ajutorul elevilor co11ti111111m sâ cle.,·copcrim toate
urmele vie/ii romane şi dacice. 1i1 aceste pcir/i 1i1
interesul ş·tiin/ci noastre istorice, colcc/ioncînd
obicc/c pentru mu:::cul oraşului IJcj". De alllcl, Vie-
lor Mologna începuse a colcqiona material
arheologic din ca~trclc romane de la llişw1 "Lupoaica
cu gemenii" şi Căşci "Coronamentul funerar cu cei
doi Ici" incă de prin 1924. lni\ial. acestea au l<)SI
păstrate in Muzeul şcolar de arheologic şi etnografie
inliin\al în cadrul liceului.
Urmarea rropuncrilm şi strădaniilor lui Vic-
tor Motogna şi a altor intelectuali de elită, în sensul
https://biblioteca-digitala.ro
înliin\ării unei instituţii în care s{1 lie adunate.
conservate şi valorilicatc ştiin\ilic m[irluriilc istorice
din zonă, la I aprilie 1925. in centrul de reşcdin\ă al
judeţului Someş se deschide Muzeul oraşului Dej,
devenii apoi muzeu _judeţean - până în 1950; muzeu
raional - până în 1968 şi muzeu municipal, cu rrolil
mixt, p,înă în prezent. Ctitorul principal al acestei
inslilu\ii şliin\ilicc şi educative a fost intelectualul
patriot Dr. Cornel Pop - jurist şi multă vreme,
primarul oraşului Dej, care, hcncriciind de
ini\iativele, competenţa şi efortul ştiin\il'ic al
istoricului Victor Motogna a adunai şi expus, în
câteva incăpcri ale vechii primări (azi "Cercul
militar"), primele colecţii de arheologic din zonă.
Uncie materiale erau de pc teritoriul oraşului Dej.
altele din localilă\ilc judc\ului. iar dtcva chiar din
Lozna - salul natal al acestui primar merituos. de la
care păstrăm şi astăzi cca mai frumoasă colecţie de
obiecte din hronz pc care o arc Muzeul municipal.
Moment important în dezvoltarea inslitu\ici
muzeale dcjcnc şi în ocrotirea mărturiilor istorice
din zonă l-a constituit, într-adevăr, campania
săpăturilor arheologice de la castrul roman Căşci,
camranic sugerată de căire prof Victor Motogna şi
condus{1. intre 1926 şi 1929, de către arheologul
(clujean pc atunci) Emil Panaitcscu. Materialele
arheologice recoltate cu această ocazie organizate
in cuprinsul fostului judeţ Someş, au fost aduse la
muzeu, alături de alic categorii de piese cu prolil
documentar-istoric.
Înccp,in<lu-şi cxistcn\a în acest Ici, Muzeul
municipal Dej, trecând peste timpurile de ocupa\ic
hmtistă şi comintcrnistf1 in zonă, a ajuns ca ast{1zi
acesta să dispună de un patrimoniu de 18.000 de
piese muzeistice de prolil mixt (arheologic, numis-
matică. clnogralic, artă plastică. ştiinţele naturii etc.),
majoritatea dalmate doar gesturilor de hunăvoin\ă
ale unor prieteni ai muzeului cum a fost şi Victor
Motogna.
Pc timpurile începuturilor muzeului dejcan
şi de strădaniile istoricului Victor Motogna suni
legale şi lucrările de conservare "in situ" a unor
vestigii istorice, aşa ca în cazul restaurării zidurilor
vechii cctă\i a Ocjului (sir. Nicolae Titu Ieseu nr.1-5)
şi cele ale unui bastion al cctă\ii Ciceului, cc aduc
aminte de stăpânirea lui Ştefan cel Marc şi Pctrn
Rareş pc aceste meleaguri.
75
 MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI,
PRIORITATE INSTITUŢIONALĂ ŞI PROGRAMATICĂ*
- - - - - · - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - d r . M A R I A BOCŞE
cncra\ia noastră mu/cograf1că.
G apaqimind
mileniu. moştcncşlc
acestui stjr~it d..: \~·ac ~id..:
fapte. cvcnimrnlc. instilu\ii imrlinitc
cu eforturi şi sacrilicii. la cap.11ul un..:i lungi 1,1!,ni
milenare.
Două mari muzee. clilorilc ele savanfi f()m,ini-
istorici. geografi. sociologi. ctnograli - au ap,-m1t in via]a
culturală a R01mu1ici după prima conllag1-..ipc mondială.
MUZEUL J·TN()(iRAFIC Al. TR.1\:\iSII.V\:t\lLl.in
anul 1922. şi MUZLUL S.'\fULUI. in 19.3(1. primul în
inima \ării, al doilea in capitală, penu11 d..:nlllnsu·ar..:a
unilă(ii culturii şi civili/a\ici rom,inc~li. rn rf1d[1ci111
ad,inci. cu inllucn\c şi conllucn\c bo!!atc. la răsp,intii d..:
'spa\iu ~i timp. intre Occident ~i Oric~1l.
MUZI :Ul. l ·:TNC >( iRAl·K' .'\I. TR.!\.NSILV\-
NlEL ajuns la v,irsla maturităţii nu doar rrin cdc trci
sic11uri dc veac de cxislcn\ă. ci mai ales rrin rolul re
care l-a avut în statomicirca şi evoluţia unei ştiin\e noi
despre cultura românească. dcspn: etniile din spaţiul
c.u-patic. despre u·adi(ii şi cutume, inscnmfmd, in acclaşi
timp, o prczcnţ[1 activă în conlcmporancitatc. Veritabil
"MUSU( )N", incă de la fondarea sa a fost gândit ca un
institui de cercetare a tuturor regiunilor ţării. având o
mctodologic proprie, ~tiin\ilică, bazală pc un program
şi un plan de perspectivă. demonstrând compctcn\a
fondatorilor.
La 4 mai 1922, I•:mii Racovi\ă. Scxtil Puşcariu,
(icorgc Vâlsan. Alt:x.Lapcdatu. Emil Panaitcscu.
Romulus Vuia se constituiau într-o comisie care
propunea înliin\arca muzeului ctnogralic la Cluj, în wma
realizării unită(ii na~onale, la 1918. La 16 iunie 1922,
comisia lunda(ici culturale "Principclc Carol" îşi asuma
datoria de a înliin\a această nouă institu\ic ştiin\ilică.
76
https://biblioteca-digitala.ro
Lmil Panaitcscu propunea, !ol alunei, crearea unei
sociclă\i clnogralicc pcntrn sprijinirea morală şi mate-
rială a muzeului.
În activitatea inaugurală a noii instituţii se
angajau de la început cercetătorii ( icorgc Vâlsan şi
Rnmulus Vuia. de la Facultatea de ( icogralie a
l fniversit{qii din Cluj. Încă în 1911. conforc~\iind în
cadrul S! x:ictă\ii Academice Rl >mfmc din Berlin. Vâlsan
rclcva d "docu111e111ele se păslreazii mai hine 111
hih//()teu. /i111ha e scris1i 1i1 uir/i şi /rciieşle 1i1 graiul
atâtora, wr pâ1111î1111t! şi na/a geograficei a poporului
!'rnl11ca::1i .fnurte till'1'1, 1i1C1it o 1i1/CÎr::icre a s/udierii
acestor /i'nonu'lh' 1111 ad,u.:!' o JJ/HL 111are pierder!'. !dale-
ria/11/ cin, 1gr<1/Îc. ins,i .,e pr<'/itc<' 1i1 uncie pri1'i11/e 11e.1pus
de repede f>in(oarte p11/i1111I cc a(iJsl cerce/al. şi mai
111111! de ,·1nii11i deccil de noi. se poale ,111111w cci m•em o
cmnoarâ de care 1111 1w dcim dcs11tl de hine seama".
Idealuri similare animau activi laica lui Romulus
Vuia. care absolvea Şcoala Normală din Budapesta, în
191 O. apoi frecventa seminariile de antropologic şi
etnolog1c la Univcrsitalca din Berlin ca student al
eruditului prol"csor Felix rnn Luschan. Hcctuând
practica în Muscum li.ir Volkcrkundc din Berlin,
cunoaşte preocupările de muzeografic ctnogralică
curnpcană. devenind, in 191 O, mcmbrn al Socictă\ii de
Antropologic, Etnologic şi Preistoric din Rerlin.
Revenit în ţară. după absolvirea facultătii,
apreciat penim primele sale cercetări în Tara Haţegului
şi în Pădurenii I Iunedoarci. este chemai ca asistent la
Institutul de Cicogralic din Cluj, ele către directorul
institu\ici, ( icorgc Vâlsan. Alături de acesta şi de savan~
gcograli francezi, Em. de Mm1onnc şi Robc11 Ficheux,
Vuia îşi începea primele cxpcdi\ii de cercetare pc teren,
 P,und 11111,1 - C.1<1 d111
pentru cons1i1uirea l'unclulu1 pa1rinrnnial l11tl/eal.
Membrii comisiei mt11eului elaborau. incă in 1922, un
program de pcrspecliYă. prcci/,ind 1inali1a1ea "de li
1i1trepri11de o ac/iune de mll'llrl' ,1·1 JJâslrllre. de adunare
şi con.1·erFare 11 111alerialul111 etnografic. mcirturia
civili::::a/iei noastre JJOJJulare şi de a deFl:'lli 1111 i11slitu1 de
cen·etiJri e111ogra/ice al ciJrui swp să /ie studiul neamului
11oslr11 ". Un generos şi _judicios plan de cercetare. la care
nu s-a renunţat nici<xlată , ele structurare a mu;,cului pc
secţii a fost alcătuit. I~! prevedea:
- .1·111c/il,rea poporului român, in special din
Transilvania. Rana/. Crişana, !vfaramureş:
- cerce/area na/ionalitiJ/ilor conlocuitoare:
- studierea popoarelor inrudit!':
- sludiffea popoarelor 1·ecinl!. cu cerce/urea
comparlltil'ă li analogiilor şi deosehirilorspeci/ice. Ul-
terior. s-a conturat şi ideea unei sec/ii de etnologie
i111en w/ională.
În unna cercetărilor clin perioada 1922-1928.
caşiprin obţinerea unor clonaţii, cca mai va loroasă ii inel
aceea a istoricului de ,u-t ă George Oprcscu. se inaugura
https://biblioteca-digitala.ro
Cl\lll \ idra (\luntii /\ pLhC11 1)
prima expoziţie muzeală în 1928, salutată cu entuziasm.
În discursul său inaug ural, Vuia rostea cuvinte de
valabilitate până azi: "În/iin/wrnl muzeului 11.11. chiar
la C/11j are o deosehitâ 1i1se11111âlale. Nicâieri prohlemele
etnice ale {ârii 1111 vor interesa mai 11111/t pe .1•f1•âi11i ca 1i1
rnpilala Ardeal11lui. unde trăiesc şi alt!! na{ionalitâ(i, şi
nicâieri ca la Clui nu Fa trebui să arâtâm. pe lângci pu-
terea numericei co11ârşi1oare a popula/iei mmâneşli, şi
calilă/ile sale exwp(ionale exprimate pri11 slrălucila sa
civili::::a(ie pop11larâ. Oin ace.11 punci de vedere. !vl11zeul
e1110>-,11·a/ic va 1i1deplini 1111 numai un ml şliin{ific, ci şi pe
acela de i11forma/orobiec1ival raporh trilor e/11icedi11 /arii".
11 perioada anilor 1923-1926. aceeaşi fondatori
ai muzeului înliin\au prima catedră de etnografie ele la
Universitatea clujeană. titular fiind numit Romulus Vuia.
Pentrn crearea unui fond documentar info1111ativ, de
tcn::n, Vuia lansa în 1923 un chestionar etnografic,
publicat in revista "Lunura" clin Bucureşti. succedat de
altele două, tematice, axate pe obiceiurile tradi!ionale
ele iarnă , respectiv "casa" de la arhitectură până la
obiceiuri, rituri. credinţe. Cele peste I(X)() de caiete cu
77
răspunsuri din întreaga \arii. alături de un fond
inestimabil de lotogratii, clişee. diapozitive (peste 50.lXXJ
de piese). constituie p,înii azi "fondul documentar de
aur" al Arhivei etnografice a MUZEULUI
l:TNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI din CLUJ-
NAPOCA elocvent pent111 cele trei sll:rturi de veac de
cerceta.re în arealul carpatic.
Fforturih.: pentru dezvoltarea muzeului în anii
de criză interbelicii au fost combinate cu cele penim
obţinerea bazei materiale (teren) şi înliin\arca primului
muzeu în aer liber. din \arii . în 1929. deschis prin
achiziţiomu-ea primelor construcţii aduse din Munţii
Apuseni (casa de la Vidra), din Ţara Năsăudului (casa
de la Telciu), de pc ValcaArie~ului (troiţa de la Lupşa).
din zona Sibiului (o stână).
Trebuie subliniatii abncga~acelor ca.re au ridicat
lrcaplii cu treaptă această inslitutic. lară a benclicia. mai
mult de un decen.iu. de o lege olicializată. de un stalul
sau de ajutor material din pmlea sialului. /\bia în mllll
1934 se aproh11 legea muzeului ~i liintm·ea lui cu buget
de la stat.
Urmând riguros programul etnologic de
78
https://biblioteca-digitala.ro
p1iontatc nationa l ă propus încă în 1922, ccrcclălorii şi
colaboratorii 1mvcului - (ieorge Vâlsan. Romulus Vuia,
Ion Muşlca (viitorul intt:mcietur al Institutului de
Ccrcetăn Folclorice. din Cluj) acad. Tiberiu Morariu,
proksor la Facultatea de gcog:ralic, lon Chelcea (fost
asistent al lui Vuia. mai târziu J'onclatorul Muzeului
l~tnogralic al Moldovt.:i din Ia~i. apoi şef de sec~e la
Muzrnl Satului). Lui.se Tn.:ihcr Netoliuka (care a pus
bazele ccrcclă.rilor comuni tă~ sa.;;ilor din Transilvania)
ele., - au riimas nume de rclerin\ft în muzeologia
naţionalii şi europeană. urmărind în cercetărilt: lor
respectarea progrrunului propus din 1922.
Dclinind srera ~i do meniul etnografiei,
etnologici ~i folclornlui. Vuia releva că "ateii ci,•ili:::a{ia
materialii cât şi cea .1pirilualâ su111 piir{i co111ponrnle
ale w111i 1Î1tn:g bine de/inii. civili:a/ia ruralii, şi este,
cleci. normal cu o si11g11râ ştiin(â sâ se ocupe de aceastâ
c;iviliza{ie".
De i111pnrlanţ;1 ma_joră a lt1st activitatea muzeului
clujean în legătură cu necesitatea înliint,lrii unei
adcvfu·ate re\elc de muzee etnogralicc în toată \ara,
propunându-se un muzeu etnogralic, naţional , la

Caneeu transilvănean
Bucureşti , sprijinind reorganizarea Muzeului Astrei, de
la Sibiu şi crearea unor muzee de profil la Tg . Mureş, la
laşi şi la Tintişmu-a.
Al doilea război mondial a marcat activitatea
muzeului, reliigiat la Sibiu, unde creează premisele
organizării unui muzeu în aer liber.
t1 1947, Romulus Vuia se pensiona, lăsând o
zcsln.: considerabilă, patrimonială , un stil de muncă
riguros ştiinţifică, numeroase lucrări în cele mai
impo11ante domenii ale etnogra!.iei (aşezări, arhitectură,
port popular, păstorit etc.).
An de an, in cele cinci decenii care au urmat,
colecţiile muzeului s-au îmbogăţit prin achiziţii şi donaţii
de mare valoare, ajw1gând la peste 50.000 de obiecte.
Parcul etnografic, cuprinzând azi peste 160 constrncţii
provenind din toate regiunile Transilvaniei, reflectă
caracteristicile arhitecturii carpatice, alături de
gospodăriile româneşti fiind aduse unităţi caracteristice
satelor maghiare şi săseşti din acelaşi areal. Secţia în aer
liber de la Cluj-Napoca deţine unul din cele mai
https://biblioteca-digitala.ro
valoroase monumente de arhitectură \ărănească din
Transilvania, biserica de la Cizcr, din Sălaj, constrnită la
1773, de Nicola Ursu, zis I Iorea, în timpul marilor revolte
sociale de la siărşitul secolului al XVIII-iea.
Din anul 1947 şi pân ă azi, activitatea muzeului
a fost condusă succesiv de mari personalităţi ale
etnografiei româneşti: Gh.Pavelcscu, Gh.Dăncuş, Valer
Butură, Viorica Pascu şi Tiberiu Gram, alături de care
şi-au început activitatea şi s-au fo1mat cercetători de mare
prestigiu ca Tancred Bănăţeanu, exeget al ai1ei populai·e
româneşti , ulterior dircctornl Muzeului de Artă Popu-
lai·ă din Bucureşti; Silvia şi Boris Zderciuc, mai tfuziu
şef de secţie la Muzeul Satului din Bucureşti, Nicolae
Dunăre , şefde colectiv etnogra!.ic în Institutul de Folclor
al Academiei, filiala Cluj şi autor a numeroase volume
tematice de ai1ă populară şi a trilogiei monografice a
Munţilor Ca1paţi , şi mul\i alţii.
Prin studiile şi anuarele elaborate, prin
numeroasele cataloage şi cxpozi\ii de aiwergură, Muzeul
Etnogra fi c al Transilvaniei a stabilit schimburi şi
colabo rări cu peste 80 de \ări de pc mapainond. Prin
expoziţii ca "Civilia rnrale dci Carpazi", organizată
irnprew1ăcu 12 mai·i muzee din ţai·ă, la Torino, inltalia,
in 1981, prin schimbw·ilc de cxpozi\ii cu Canada, în
1983- 1985, prin expoziţiile de la Pai·is, de la Roma,
Veneţia sau din Ungaria (de ai·tă popu lară, icoane, măşti,
ceramică), muzeul şi-a cucerit prestigiu şi noi prieteni
in cadrnl muzeelor europene.
În întreaga sa existenţă, muzeul clujean a fost o
şcoală cu portilc descltise celor c,u-e doreau să cunoască
\ara n oastră, veniţi din ELu-opa, din Statele Unite sau din
Japonia.
Trebuie să menţi onăm şi pai1iciparea instituţiei
clujene la expoziţia extraordinai·ă orgaiuzată în toai1111a
anului l 995 la Pai·Iainentul Romfuliei, care a demonstrat
originea, pc1111ai1cnţa, pere11Îtatea cultmii populai·e în
spaţiul caipato-dunăreai1.
Colectivul muzeului, moştenitor al fondatorilor
şi al prograim1lui acestora, a antrenat un nrnnăr mai·e de ~i
colaboratori, de creatori contcmpora11Î, de informatori
şi studenţi, care prelungesc spre viitor aspiraţii, realizări,
tendinţe. Nu-i putem nominaliza însă pe toţi cei care o
merită, nu din uitare sau ignorare, ci pent111 că ei fo1mează
un unitar monument al dăruirii profesionale, penim
a!.irmarea ştiinţei etnografice româneşti în cacbul celei
universale.
NOTĂ
* Preze ntul material a rost sus1inut la Conrcrinla Euroreană
a Muzeelor în Ae r Liber ~i siirbfltorirea a 60 de ani de la
rondarea Mu zeului Satului . 13ueurc~ti - 17-l X mai 1996.
79
MUZEE DE PESTE HOTARE
ÎN OLANDA IA FIINŢĂ UN BIODROM MUZEAL
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - d r . WIM VAN DER WEIDEN
uzeul Na\ional de Istoric Naturală al
M Olandei îşi va deschide porţile. în
1998. la Lciden. După foarte mulţi ani. apreciatele
sale colecţii de specimene biologice şi geologice vor
li, din nou, expuse publicului. /\u fost crcatc toate
premisele pentru a se pune niştc baze solide. atât
pentru valorificare expozi\ională. cât şi pentru
cercetare. Pentru prima oară. Olanda va avea un
muzeu na{ional dc istoric naturală. dc o importantă
egală cu cca a altor mari muzec curopcnc dc şliinlă.
Scurtă privire istorică
În urmă cu 300 de ani. dcvcnisc o modă
pentru nobilii şi negustorii hogati să acumuleze
"curiozităţi" ale naturii. În Olanda secolelor XVII-
XVIII'. când ţara se găsca la apogeul puterii şi al
bogăţiei sale. exista un număr uimitor de mare de
"cabinete" de istoric naturală. Prosperitatea
Olandei a făcut posibil ca multe persoane să poată
cheltui timp şi hani pentru a aduna asemenea
colecJii. Materialul necesar acestor colectii a fost
relativ uşor accesibil, datorită faptului că Olanda
avea colonii şi companii comerciale în multe părJi
ale lumii şi că vasele sale puteau fi zărite în toate
mările. Marinarii aduceau acasă curiozităţi
naturale din mări îndepărtate, în vreme ce
negustorii şi functionarii din colonii. fascinati de
80
https://biblioteca-digitala.ro
bogătia naturală din jurul domiciliilor lor
temporare, colec\ionau "produse" naturale, pe
care le trimiteau sau le luau cu ei, acasă. Aceste
colectii private erau foarte numeroase şi de o largă
diversitate în ceea ce priveşte valoarea şi
dimensiunea lor. Printul Wilhem V de Orania
(1748-1806), de exemplu, a fost stadtholder al
Olandei în perioada 1751-1795, stăpânea un cabi-
net şi o menajerie de faimă internaţională. Unele
coleqii erau adunate din raţiuni pur estetice, dar
majoritatea lor aveau o bază mai mult sau mai
pulin ştiinţifică, chiar dacă ar li să ne referim
numai la aceea că adunau, laolaltă, specii rare.
Cele mai populare colcctii erau cele de scoici. dar
şi alte animalc figurau printre cele aflate în
cabinetele de curiozităţi.
În pofida acestui interes general pentru
istoria naturală şi pentru colecţiile de istoric natu-
rală, Republica Unită a celor şapte Ţări de .Jos nu
se putea lăii cu un muzeu naţional. Fiecare dintre
cele şapte provincii îşi păzea. în mod evident, cu
prea multă grijă autonomia, pentru a li interesată
într-un asemenea proiect federal. Înfiinţarea unui
muzeu de istorie naturală nu ~-a dovedit a fi
posibilă, în Olanda, înainte de sec. XIX.
După ce fiul prinţului Wilhem V s-a
încoronat ca primul rege al regatului Ţărilor de
Jos, sub numele de Wilhcm I, ci şi-a îndreptat
întreaga aten\ie căire reînvierea nu numai a
come11Ului şi a industriei, ci şi a artelor şi a ştiinţei;
în mare măsură, mul\umilă energiei şi puterii sale
de previziune. situa\ia ţării s-a îmbunălă\il rapid.
În acelaşi timp, ci este responsabil de fundarea
Muzeului Regal de Istorie Naturală, fapt întâmpla\
la 9 august 1820, prin Decretul Regal nr. 75.
Din acea zi. colecţiile muzeului au fost
îmbunătăţite vreme de 175 de ani. ele atrăgând
interesul ştiinţific al cercetătorilor din întreaga
lume. /\ceastă colcc\ic. de aproape I O milioane
obiecte - cel mai marc din Olanda - constituie o
sursă ncprc\uilă pentru informarea oamenilor de
ştiin\ă şi pentru procesul cduca)ional. Dar. p,tnă
acum. de-a lungul existen\ei sillc. ca nu a fost
accesibilă publicului. cu cxccp\ia Mu1cului (ico-
logic. cc a runcţional separai de Muzeul Na\ional
de Istorie Naturală. între 1878 şi 1984. având
expoziţie pentru public în perioada I %5-1991.
Datorită colcqiilor sale toi mai bogate şi a crqterii
numărului de personal implicat în îndeplinirea
sarcinilor de cercetare şi conservare, muzeul a
ajuns în situaţia de a ii găzduii în şapte clădiri
diferite. situate pc teritoriul oraşului Leiden - o
situa\ic de netolerat. /\lunci dnd Muzeul /\rmalci
a păr,isil localul său din Lcidcn - un fost spital
construii în perioada I (157-1661. rezervat
bolnavilor de ciumă-. Ministerul Culturii a decis.
în 1986, să concentreze toate activilăfile Muzeului
Na\ional de Istoric Naturală ( care rusesc unificat.
sub acest nume, în I 984. cu Mtucul de ( icologie
şi Mineralogic) în aşa-numita Pcsthuis ("casa
ciumei") şi în împrejurimile sale. În sl:.îrşit. muzeul
va putea avea un local construit anume pentru el.
Aceasta presupune ridicarea unei noi clădiri. de
23.000 m'. în apropierea Pcsthuis-ului (cu 2.200
111'), cele două liind legale între ele printr-un pod
lung de 80 111. situat de-a lungul Căii Darwin. În
acest fel. muzeul va li situai în mijlocul conurbaţiei
de vest a Olandei (Randstad), liind uşor accesibil
cu autoturismul (muzeul va beneficia, de altfel.
de ample facilită\i pentru parcarea automobilelor).
În plus. în centrul istoric al oraşului Lcidcn. în
https://biblioteca-digitala.ro
care se află şi alic muzee, se va putea ajunge printr-
o plimbare, pe jos. Costul construirii noii clădiri
s-a ridicat la 8 7 milioane guldeni ( cca 5 I, 1
milioane dolari SUA), fondurile liind asigurate,
în comun, de Ministerul Educa\ici, Culturii şi
Ştiinlci, Oficiul de Stal pentru Clădiri şi
Municipalitatea oraşului Leidcn.
Clă,lirea
Cât de bine a reuşit
artistul Fons Yerlu:i_jen
să facă fa\ă provocării de a proiecta o clădire
pentru istoria naturii?
J\u fost discutate, în s\ntnsă cooperare cu
stafrul muzeului (care arc un număr \oiai de 110
de salaria\i permanen\i şi 30 de anga_ja\i temporar),
rela\ii variate din zonele de lucru. de depozitare
şi cele rezervate puhlicului. Au fost slahilile
numeroase scheme cu privire la rela\iile dintre
aceste funqiuni. În special. a fost lua\ în
considerare punctul de vetkrc al vi,ritatorului ( lig.
I). deoaracc arhitectura este csen\ială în
consolidarea comunicării intre vi,ri\a\orul de
muzeu şi obiectele ailale în expunere. Astfel, este
important să apreciem muzeele după calilă\i de
felul ambianlei şi al sensului orientării oferite
vizitatorului. A fost formulată o cerere specială
pentru sălile de expozi\ie: llexibililalea şi
neutralitatea - menite să garanteze adaptarea, în
timp util. în viilor, în concordanţă cu ideile
schimbătoare cu privire la expunere.
Răspunzând acestor cerin\c. arhitectul a
proiectai un complex muzeistic în care \oale
zonele sunt localizate în Pesthuis şi în aripa sudică
a noii clădiri. În aripa nordică se ailfl zonele "de
lucru" ale muzeului - cum sunt birourile,
laboratoarele ele. - şi cele de depozitan:: un turn
cu 20 de etaje, înalt de 60 111 ( lig. 2). Turnul va
hencricia de un sistt:m sofisticat de control al
microclimatului, asigurându-se slabilila\ea
materialului organic. /\u fost proiectate şapte săli
de cxpozi\ii permanente şi o sală de "tezaur".
În amplasarea expozi\iilor (cu o suprafală
totală de 5000 111'). decisiv este planul expoziţional.
aşa cum este ci realiza\ de către deparlamcnlul
81
specializat. Prin crearea unei zone libere între
sălile de expunere, vizitatorul poale hoinări în jurul
spaţiului expoziţional, acolo unde este pusă în
pagină o altă expoziţie tematică. Lumina naturală
a tcJst exclusă din sălile de expunere. Acest lucru
a fost compensat de arhitect prin admiterea luminii
de zi în luminatoare şi prin pereţii vitraţi ai
spa\iilor folosite pentru cin.:ula\ic, ai cafctărici etc.
Pe dinafară, chldirea este monumental,i.
Acest lucru se datoreşte dimensiunilor sale şi. mai
ales, ale turnului - care poale li considerat drept
"marca cameră de tezaur a muzeului". acolo unde
îşi au originea toate activităţile sale. În decurs de
aproape doi ani, de acum înainte, veţi şti dacă
această clădire răspunde necesităţilor noastre şi
ale vizitatorilor sau nu.
Colecţiile şi cercetarea
Desigur. activitatea l"undamcntală a
muzeului. de care depind Inate celelalte. este
administrarea faimoasei colec\ii. de aproximativ
I O.OOO.OOO de ohiecte. Reducerile bugetelor
guvernamentale. aplicate în toată lumea. au foqau
numeroase instituţii - între care. marile muzee de
istorie naturală - să stopeze achiziţiile. Muzeele
au trebuit să caute noi modalităţi de a obţine bani
şi a atrage vizitatori. Fondurile pentru cercetare
lirndamentahi - ceea cc a constituii activitatea
esenţială a multora dintre muzeele cele mai vechi
- suni in scădere. Cunoscutul biolog de la Harvard.
I ·:dward ( ). Wilson, se teme că pc măsură cc cre~le
interesul publicului pentru asemenea muzee,
creşte şi presiunea asupra oamenilor de ştiintf1.
ceea cc duce la o scădere în intensitate a muncii
de cercetare. Pc de altf1 parte. muzeele de istmic
naturală au căutat s,1 se afle în avangarda cercetării
prnhlcmclor globale ale mediului - cum este
biodiversitatea. de exemplu-. tocmai pornind de
la faptul că aceste instituţii suni hibliotccilc
virtuale ale speciilor şi culturilor disp,1rulc sau
allalc in pericol de cxlinqic. Dupft cum spune
Wilson, muzeele au datoria de a planifica. in
urrni'1torul deceniu, "o creştere. atât 1i1 ceea ce
/Jrivc.-\1·/e w,lu11111/ lot'. cât şi persona/111".
82
https://biblioteca-digitala.ro
În politica noastră încercăm să păstrăm un
echilibru între priorită\ile complexei misiuni de a
îngriji colecţiile, de a efectua cercetări şi de a
educa publicul. Aceasta înseamnă că Muzeul
Naţional de Istorie Naturală este una dintre toi mai
puţinele instituţii care se conduce după un pro-
gram taxonomic extensiv, al cărui obiect este
clasificarea organismelor în grupe.
Peste ani, muzeul şi-a constituit un
impresionant depozit de expertize specializate în
domeniul cercetării şliin\ilice. Distinsa echipă de
cercetători ai muzeului, alcătuită din 23 de
muzeografi ( la care se mai adaugă încă 8, angajaţi
temporar) - în opinia noastră, masa critică pentru
o cultură ştiin\ilică liind. în cadrul unei instituţii,
de =:20 -. anali/.cază şi clasirică llora, fauna,
fosilele. rocile şi mineralele, cu scopul de a al1a
mai multe cu privire la originea, evolu\ia şi
răspândirea lor. pe cruprinsul lumii. Aceste studii
reprezintă principala noastră sursă de cunoaştere
cu privin.: la ecosisteme şi, de aceea, administrarea
şi prnlc_jarca lor sunt de o importantă crucială.
Progresele in domeniul ştiinţelor naturii şi
mediului - sau stralcgiilc eficiente. menite să ducă
la stingerea acestor obiective - sunt de negândit
fără o solid,1 cercetare taxonomică. Aşa stând
lucrurile. muzeul va continua să îşi urmărească
obiectivele în acest domeniu vital. Dar. în acelaşi
timp. to\i muzeografii suni ohliga\i să sprijine
proiecte de genul expozi\iilor, ca şi toate tipurile
de programe pentru public, ceea cc ocupă. în marc,
cca 30 1110 din timpul lor de lucru. Li trebuie să
accq,te că epoca "imperiahi" a muzcograrului s-a
încheiat şi să admită c[t un muzeu arc diferite
clemente constitutive. de valoare cgali'1 - nu doar
o elită academică; publicul, în totalitatea sa, este
unul d111tn: aceste elcmcnlc.
Ed11caţielpre-:.e11tare
Cele şapte cxpozi\ii pcrmantc vor trata
urmi'tloarclc teme:
I. .Vut11ra, at1111ci. O adevărată "paradă" a
fosilelor orcră o imagine asupra istoriei
Pămfmtului. Muzeul expune aici, cu n1c1mlric.

Garderoba,
toalete. camcnl
de prim ajutor
Fig
prim:ipalelc sale piese: un dinozaur, un mozazaur.
un cal primitiv şi un saurian zburător. Un colosal
arbore genealogic al "!'amilici" oferă informa\ii
cu privire la intcrrela\iile din lumea animală.
extinzându-se. prin tavan. în camera în care este
prezentată natura zilelor noastre.
2. Natura, acum. /\bundcn\a culorilor ~ia
tipurilor de planic, animale. minerale şi pietre
confruntă vizitatorul cu miraculoasa varietate a
naturii. Aici. Muzeul expune o selcc\ic a uncia
dintre cele mai impresionante c(1lcqii ale sale.
baz,1ndu-sc pc sistemul de clasilicarc al lui Linni:.
3. Di11a111ica Piimâ11t11/11i. Păm,111tul nu a
ar,Hal. dintotdeauna. a~a cum arată ast,11i. iar
lucurilc se allft. încii. în mi)carc. Translatarea
continentelor. cutremurele. crup\iilc vulcanice ~i
formarea munjilor cuntinu[1 st1 transforme scoaqa
P,i1rnîntului. l:xpuzi\ia arat[1 în cc Id func(io11ca1ă
"fabricarea păm,1ntului". 1-olosind modele.
vi1itatorii pol simula prnccselc naturale. care au
loc la supraliqa lcrrc1.
https://biblioteca-digitala.ro
Noua clldire
PESTHUIS
unmt
4. Viaţa pe Pii111â11t. Imensa diversitate a
formelor de via\ă de pc Pămant este rezultatul
milioanelor de ani de cvolu\ic. /\v[111d în l'a\a sa,
drept "vedete". plantele cu lluri )i vertebratele,
publicul este confruntai cu schimbarea rnnstantă
a rolurilor pc care acestea Ic _joacă în "teatrul"
terestru. Vizitatorul poate chiar experimenta
modele de crqtcrc şi sclcqic.
5. Peisajul di11 Ola11tla În pofida
dimensiunilor sale mici. ( )landa cunoa)IC (l gamă
1argă d c pc i saj c ca rac Ieri s tic e. J-: xpu 11 crea
ilustrează istoria c,împiilor. dcalurilur, dunelor ~i
poldcn.:lor Olamlci.
(1. 011111/ ~-; 1111t11ra. lin aspect important al
licdirci culturi cstc imaginea sa asupra naturii.
Demersul ;;tiin\il"ic al Muzeului constituie o
expresie a culturii contemporane occidentale.
Tolu)i. cxisrn )i alte puncte de vedere. cum sunt
cele ale culturilor Egiptului )i Chinei antice sau
ale Islamului. ·roate acestea sunt lămurite cu
ajutorul ilustra\iilor. al uneltelor gospod{irqti şi
83
al scrierilor provenind din multe păr(i ale globului.
7. Coerenţa 11at11rii. O pădure tropicală,
un recif de corali. o zonă de coastă din Antarctida
şi un râu dintr-o pădure din zona temperată: toate
acestea sunt exemple ale unor ecosisteme adânc
intcrrcla\ionatc. În vreme cc peisajul variază
sensibil. de la o regiune la alta. principiile
fundamentale care guvernează tot ccc,1 cc se
întâmplă suni aceleaşi. Aceste principii sunt de-
monstrate cu ajutorul tehnicilor multi-media şi al
ilustra\iilor informative.
În a lară ele cele şapte cxpozi\ii permanente.
muzeul va.avea mai multe spa\ii pentru expoziţii
temporare. atât în noua clădire, c,ît şi în Pcsthuis.
Lxpozi\iilc din noua clădire \'lH a\ca teme
ştiin\ilicccurente. în vreme cc acelea din Pcsthuis
vor li dedicate contextului cultural şi al imaginilor
artistice ale subiectelor de istoric naturală. În
măsura posibilită\ilor. aceste cxpozi\ii \·or fi
oferite - ca expoziţii itinerante - muzcclor
regionale de istoric naturală şi instinqiilor-surori
clin străinătate.
Coleqiilc muzeului cnn\in obiecte extrem
ele valoroase şi de rare. inclusiv specimene ale
unor specii de animale recent dispărute - cum sunt
Icul de la Capul Bunei Spcran\c sau vulpea
japoneză - şi pietre preţioase. ca cele din "insula
pietrelor preţioase". Sri Lanka. În parte. datorită
fragilităţii acestora. ele vor li expuse într-o sală
ele "tezaur" cu un înalt grad de asigurare.
() cxpozi\ic specială incurajează copiii şi
părinţii să exploreze felul în care "1i.111qioncază"
natura. prin joc. De exemplu, cu ajutorul unui
"birou de detectivi", ei pot merge pe urmele
"ucigaşului" unui iepuraş. ori pot să retină locuri.
la o "agcn\ic de voiaj". pentru o călătorie care să
Ic dezvăluie secretele naturii.
Nici un muzeu nu-şi poate îndeplini. în
mod adecvat. sarcinile în lipsa unei activită\i
educaţionale. Cu siguranţă. baza tuturor
activită\ilnr
muzeului o reprezintă colecţiile sale.
Dar, într-o marc măsură, accesibilitatea acestor
colecţii
depinde de expunerea obiectelor. Acest
fapt implică ceva mai mult decât o simplă
84
https://biblioteca-digitala.ro
prezentare, mai degrabă "estetică" a obiectelor -
prezentare allată, tot mai mult, en vogue, mai ales,
în muzeele de artă (modernă); climatul actual -
financiar şi cultural - parc să favorizeze un
asemenea demers elitist. În opinia mea, această
atitudine lipseşte publicul de ceea cc i se cuvine.
Patrimoniul cultural este o parte a proprietălii
colective, cu o valoare şi un impact imense. Din
această cauză, acest "prag" ar trebui să fie
neglijabil. Aceasta înseamnă că muzeul ar trebui
să se concentreze asupra unui public cât se poate
de larg şi nu, în primul rând. asupra unei elite
culturale. În orice caz. o rcai{1 participare la cultură
presupune cunoaştere şi informaţie. Din acest
motiv, nevoia de educa\ic este evidentă. Pc
parcursul ultimilor 15 ani muzeele au devenit nişte
institu\ii orientate lot mai mult către public. Ele
aduc o contributic li.mdamcntală Bildung-ului cul-
tural al unui public toi mai marc. Activităţile
cducafionalc au lâcut cu putinfă contactul cu un
mare număr de oameni care nu vizitaseră,
niciodat[1. un muzeu. deşi se ştie că procentajul
de olandezi care nu vizitcaz,i niciodată muzeele
depăşeşte. incă. pe cel al celor care vizitează ( 60%
faţă de 40%). Mai mult dccf1t atât, publicul care
vizitează. totuşi, muzeele este, în general, relativ
educat. Au mai rămas. însă. câteva praguri de
trecut.
Metamorfozarea muzeului dintr-o instituţie
academică într-una mai orientată către public a
fost puternic încurajată de guvernele multor tări
europene. pentru că această tendinţă se potrivea
politicilor lor de diseminare a culturii. Dar. în acest
proces. un rol important este jucat şi de alte
tcndin\e sociale: muzeele din zilele noastre sunt
nevoite să concureze pc piaţa timpului liber - o
piată cu o ofertă culturală care se extinde, încă. în
cantitate şi varietate - cu alte institu\ii. Pentru a
atrage atenţia publicului şi mass-mcdiei, muzeele
trebuie să ofere ceva nou. Din această cauză,
muzeele trebuie să se îndrepte către subiectele
legate de problemele sociale, care îi preocupă pe
vizitatori. Acesta este unul dintre cele mai
importante motive pentru care. într-un muzeu.
 f d /11 J Jnf ,,. ,, l..1i', I ,, , 11 I°'
' IJ I
( I ,,, l, ., lf
' r, fi I l
.-.. 'li J I I, 'l I
T ,f :: , ,, l
'

·,

' I

,fi li fi I

HI I I JI I '.,) lJ J

'I :Jdl 1
''li,,' l1 " I'

'fi 'ii( , rrrl1.11 J , 1~

, >. I tdl

edu c aţia est1.: in dispe11sabilf1. aute nticităţi .Mijl oacele tehn ice sau mij loacele au-
Avf111d aceste lucruri în min te, noi nu domn d io-v izuc1lc pol co ntribui la crqlcrca val or ii
să re ali zăm doar o expun ere p a si vă a fa im oselor edu cati onale a obiec telor ~i a exp unerii rcaliziltc
noastre cokcţi1. Intenţi o n ă m să fo los im un spectru cu îns,1~i colecţia. cu co n diţia de a l'i puse în
mult ma i larg de strategii de pre1e11ta rc . pornind serviciul ace lor obiecte ~i a mesaj ului pc care ck
de la specime nul exp us în mod t radiţ i o n al ~i pânf1 îl poartf1. Cu al te cuvinte , cu c ondiţi a ca ele să
la experienţe l e interacti ve . la dccup,1jclc de mediu acţioneze ca sursiÎ de inltirmarc adiţională sau ca
~i programele prc1cnlalc "dramaturgie". la mi.1l oacc de documentare co mp le mentare
tehn o logiile avansate. menite s/i atragă !!i s,1 expunerilor muzeale . /\ceas t ă rcgul[t este va labil [!
instruiască. Vom avea în vedere posibilităţile de pentru toate act ivitfqilc ed ucat ional e.
participare !!i int erpret are spontane, care Sit No ul m uze u s per ă sft o rgc1 11i 1.c1.e - ca
slimule1.c !!i să atra gă v izitatorul ocaz io nal. expresie a tcndintci de îmbu n ătăţire a serviciilor
implicând um o rul ~i trezind c uri oz it a tea. sale educaţi o nale - un num ă r mai marc ele
stimu lâ nd gândirea creatoare , prin modalităţi simpozioane ~i să editeze o gamă mai largă ele
in ov atoare . publi c aţii , atâ.t ş tiinţifi ce , câ t şi pop ulare (în
Da r, în ace la~i timp , suntem co nştienţi că, mome ntul ele fa ţă , sunt pu bli cate cca 3.500 de
prin natura lor. 111u1cele. ca instituţii . presupun pag ini , anual). "F ri~c,1 de pc tort" va li un nou
faptul c[1 111ctodclc tradiţionale de comu ni care cen tru de in!'mmarc. /\cest s p aţ iu primit or va li
rf1m ;1 11 de neînlocuit. Obiectele i~i vor păstra un dar lăcui ace le i părţi a publi cului ca re va dori
actl\·1tatec1 pc care o doresc propri ei i(H să primească un r ăspu n s rnpid la întrch,1ri privind

85

https://biblioteca-digitala.ro
lumea naturală. În acelaşi timp, centrul va organiza
activităti speciale pentru elevi, studenţi, jurnalişti,
ca şi pentru membrii organiza\iilor preocupate de
problemele naturii, ale mediului ambiant.
Vizitatorii centrului vor avea posibilitatea de a
consulta o bancă de date computerizată sau să
scotocească printr-o bibliotecă audio-vizuală, bine
înzestrată cu fotografii, filme video şi
cinematogralice, stampe, fişe şi casete, ca şi printr-
o bibliotecă ce oferă o bună selecţie de volume de
ştiin\ft popularizată. O colcc\ie de rcferin\ă de
lloră, faună, roci, fosile şi minerale va facilita
identificarea specimenelor din colectiilc personale
ale vizitatorilor. Aceştia vor avea şi posibilitatea
de a se retrage din agita\ic şi de a se puica relaxa,
o vreme, clădirea fiind proiectată astfel încât să
cuprindă şi cur\i interioare, cu arcade atrăgătoare,
o grădină botanică, un magazin şi un restaurant.
Acesta din urmă, ca şi terasa din eleganta curte
interioară şi magazinul suni accesibile rără plata
biletului de intrare. ceea cc Ic face s,l tic viabile.
din punci de vedere comercial.
Din 1995, muzeul a incdal s:1 mai t"ic
"inslitu\ic publică", devenind "inslitupc pm al[t"".
Bugetul său (cel necesar strici l'unqionării
institu\ici), în acest an, a l'ost de 12 milioane
guldeni (cca 7 milioane dolari SUA). Pc de aliă
parte, chclluiclile totale de inslalan: a muzeului
în noul amplasament se ridică la 3~ milioane
guldeni (cca 22.3 milioane dolari SUA). din care.
o parte însemnată este rc1ervală proiectării şi
realizării cxpozi\iilor. În linan\arca şi executarea
cxpo1i\iilor s-a apelat şi la surse externe de
linan\arc.
Muzeul speră să atragă 150.000 de
vizitatori, anual. Desigur, principalul grup-\inrn
îl constituie numeroşii iubitori ai naturii din
Olanda. Un alt segment important de public este
cel al turiştilor. în primul rând. aceia care au şi
copii. Llcvii şi stuclen\ii vor li atraşi să viziteze
muzeul, al,1I individual. cât şi în grup. O alen\ic
86
https://biblioteca-digitala.ro
specială va li acordată vizitatorilor în vârstă, care
necesită un serviciu de planificare foarte bine pus
la punct.
Combinând toate acestea cu un program
de cxpozi\ii temporare, seminarii, conferinţe,
weekend-uri speciale etc., sperăm să facem astfel
încât vizitatorii să vină mai des decât în cazul
binecunoscutelor trei vizite la muzeu, dintr-o via\ă
de om: dncl eşti copil. când vii cu copii şi când
vii cu ncpotii.
Prin utilizarea celor mai moderne tehnici
de realizare a expoziţiilor şi de marketing, sperăm
să asigurăm colcqiilor noastre o largă
accesibilitate pentru puhlic. astrei încât să inspirăm
nu numai aprecierea frumusc\ii ~i a diversităţii
lumii naturale. ci să şi inducem un grad mai marc
de preocupare cu privire la pericolele cărora flora
şi fauna Pf11nântului trebuie să Ic lacft la\fi. O parte
însemnată din efortul nostru se va concentra. aşadar,
asupra degradării mediului natural. stimulând
dezbaterea publică. Vom căuta sfi promovfim o mai
bună în\clegcrc a ecologici şi a imporlan\ci mcn\incrii
şi prntcjărit ccosislcmclnr echilibrate.
Tinând cont de toate acestea. muzeul speră
s{t clcvinfi cca mai importantă instilu\ie olandeză
orientam cftlrc public. dintre cele care se ocupft
ele istoria naturală, ncupilnd o pnzi\ic proeminentă,
atât în rc\caua na\ionalfi. dt şi în cca inlerna\ională
a muzeelor. institutelor de cercetare şi a altor
organisme interesate ele conservarea naturii.
octombrie 1996
Traducere şi adaptai·e de
VIRGIL ~TEFAN NITULESCU
\OT,\
,.. DL·-.,rrL· 111\icc-.,ul de ;1t1l\l1Himiza1"l.:: a institu\iilur
,k cul1uri1 <Ji.incluc. ,Cli \'irc!il )lc·!,111 Ni\ukscu. l)runrnl
"rri,a111,1rii" în muzee. llc la J\rnhcrn la !\rad sau de la
11HH_klul (il;indL·/ L1 rc,ilil.ilca r(,m,inca:-,,c;I. în "Rcvi:-.t;1
rnu1cclor", ,u1 XXXI. nr. 4 i'Nh. Pr- 37-41 (1101a lra,I.).
VIAŢA MUZEALĂ
DO UĂ MA NIFESTĂ RI CULTURALE DE UN LARG INTERES
NAŢIONAL ORG ANIZ ATE L A TULCEA
"' n per ioada 1-4 octnm hri c 1996.
I Institutul de Cercetări l~cornu/ealc din
Tulcea a gă/.duit Sesiunea ~tiin\ilică n,qio11alf1 de
conservare-restaurare ş 1 Salonul na\ion,Ii de rc,aaur.u"l:
ccli\ia a IV-a. mani lcslilri incluse in agrnda rnltura lf1 a
Dircc\ici Muzee ~i Colcc\ii din Min istLTUI Culturii -;;i in
prngrnmul de activitate al Institutului tulcean. in cu,·,intul
de deschidere am avut pl:1cuta mi,iunedc a aducc ,alutul
din partea ministerului . alf1turi de cel al ga1dclor.
rcprc/.cntat de domnul ,uhprc·l,.:ct 1rifan lklacurcncu.
dl. senator Sul<w /\ndrci. primarul municipiului dl.Mihai
Niwlac. dl. director al Inst itutu lui Simi on ( ia\Tilr1 ;;i şefa
laboratorului de rcstaurnre-u111scr,·are. d-n;i Vasilica
Tllpnleanu.
l1 rrn1H1\cÎ 11d ll activ itate lt1 ndatf1 pc cercetare.
principii ş i 111ct11dologii rigums şt iin\ili cc. ce le dlluf1
https://biblioteca-digitala.ro
mani lestări au scos în evid ent ă n s inteză a rezultatelor
uh\inutc de că t re cei ce ostenesc pc ti"inimu l co n se rvării,
restaurării şi invcstig,'\rii bunurilor care li1c parte clin
patrimoniul cu ltural-na\ional. În al doilea r,î.ncl . ele au
an1t rolul de a ins ulla iubitorilor de J'rumos .
rnlcqio nari lor de artă ~i spcciali;;tilor din muzee
încrederea cft nucleul ele spccia li:;;ti cc alcătuic;ac reţeaua
laborat uarclor de restaurare. conserva re ~i investigare
garantca/,-1 salvgardarea ~i prvcntan.:a patrinmniului
L·tiltural exi.-acnt la IH ll în \ară . N um ă rul ş i dilcrcn\icrca
laboratoa relor au ros t dctc r111inat c. des ig ur. de
di,·crs itatca colecţi ilor mu/.c,ilc peste care timpul şi-a
pus am prenta prin inlinita va rietate a ltm11clor de
degradare.
Ca şi la cdi \iilc precedente. sesiunea de l uam nă
tulccan:1 ;1 cuprin s dou{1 păr\i: rcu111un c.1 plcnar,1 şi
lk,ch1,lc-rca Sc,iu111i
-:,l111qil"icl· dL· ctin,L'l"\'t11T-
r1..·,taurarc, Tulcea.
t 1 •tir nf-lrî II r , 111'1 uclcllnhric I ')')h
87

reuniunile pc scc\iuni inclu/ând ct> n,cn arc a.
investigarea şi restaurarea bunurilor 111: tnatc tchni ulc.
/\u participat cu lucrări ştiin\ilicc un nurn:ir de I()~
specialişti. rcprc/cntfmd majt >ritalL·a lllU/ceh ,r 11,1\tt\nalc
din \ară şi din Bucurqti. cftt -;;i lllU/eclc judc1enc. de
unde a reieşit tot mai mult interesul h,r de a C\ idcn\t,t
munca şi pasiunea pcntrn acest dtlmcn1 u < l pre/cn\:1
remarcabilă a fost cca a lincrilnr. \ iih >ri s1-.:ctali,t1 în
rc\ea. care şi-au infruntat cmn\iilc l\1\[1de 11rPk ,t>ri1 )i
coordonatorii Im de cursuri tcmcti ce -:; 1 practiLc.
c\cmonslnînd. prin lucrările prucntatc. seritvit,itca ') I
intcn\ia de a deveni huni specialişti , cu misiunea de a
duce mai departe lllcştcşugul aci:stci proksii .
Deşi atitudinile practice constituie şi acum t,
condi\ie principală in l'ormarca restauratorilor ~1
cnnser\'atorilnr. con\inutul 1mmci.i luată în ansamblu este
mult rnai imhogă\it de cuceririle pe plan ştiinţific şi
tehnologic. de aplica\iilc practice ale ultimelor rcaliz.:1ri
in aceste domenii. de cunoaşterea prolirndă a compozi~ei
şi colllponen\ei rnaterialelor. toate acestea fiind , de fapt.
prnksia de restaurator şi conservator. Raportul investi-
ga tor-resta ura tor şi conservato r se ba zează pc
răspunderea manili:s!ată pe plan moral,juridic şi mate-
rial. in c..:I mai deplin respect faţă de moştenirea
înaintaşilor şi genera\i.ilor viitoare. căci obiectul de muzeu
va trebui păstrat şi transmis intact in ceea cc priveşte
structura. limna şi mesajul lui.
Sunt numeroase cazurile când un restaurator
nridt de in/cstrat ,u- li. nu izbuteşte să găsească singur
răspunsuri la toate întrebările cc se ridică în fa\a operelor
degradate. În asemenea situaţii. vin în înt,împinarca sa
88
https://biblioteca-digitala.ro
S,tl ,,nul '\ aţ1,,nal Jc
rL>, t.iu ran.· . cd1ţ1..t d I V -a.
Tu lc ea. 19\Jh . \' itri nc cu
\ il'" C Cll CUlCll lCllC
s 1-.: c iali ş ti
-;;i. cercetători din domeniile de intcrkrcnţă.
prucnţi. întotdeauna la sesiuni. colocvii. mese rotunde
)i exptvi1ii ca la cele de foţii.
Din pnigralllul sesiunii lllcnţionăm câteva teme
-i i L·entrc care au prc/entat mctmk şi principii. cu
aplicati\ itate in domeniul restaurării. stfirnind un deosebit
intere, ,peciali-;;tilor din rqcaua laboratoarelor:
- "Strategii utili/ale în conse1,area bunurilor
cultur,tk din biserica ortod o xă rom{mă" - Centrul
\ litr, 1pl1li t.in de Cercetări T. /\ .B.O.R. - laşi :
- "Dc/1nli:starea cu radia\ii gamma" - Institutul
def· 1/1d. \ lt ,m1G-t - 13u c ureşti:
- "Dctcrmi n,trea atacului hi,1lngic vegetal la
h:1nic" - l1h tilutul de Cc rc l'\ ă ri l-3iologicc - laşi.
În domeniul ct>n, c1Y[trn. specialiştii au subliniat
n scrie de probleme ce cnnstituic senmale de alannă
asupra unor lucră.li de an,i monumentală şi arhitectură.
cât şi a unor bunuri culturale prost conse1vatc, gnibind
procesul de dcgradre ş1 distrugere a lor. Solu\iilc de
stopare a acestor degrati.-tri. considera\ii şi sfaturi au
constituit temele: următoarelor lucrăI-i:
- "Solu\ii de conse1vare în procesul de restaw-arc
la Atheneul Rrnrnî.n" - dr. Flori.ca Berinc\e;
- "Conse1varea, restaurarea şi pLmerea in valoare
a pavimentului român cu mozaic de la Constanţa" -
Maria Lungu - restaurator:
- "r'rnhlcmc legate de păstrarea pesticidelor în
consc1,area 1mveală" - Doina Dar\'aŞ. biolog la Muzeul
Satului:
- "Considcra\ii cu privire la starea ele conse1vare
şi conc\i\iilor de păstrare a pietrelor preţioase.
 I J' f_ 11,
fi I h ~"'
!if n lt
U,
f11 ' 1 l
t"pcct din cxpuLi\ia Jc
rc,taurarc. Tulcea. 1996
Vitrin,1 cu textile din
secolul al XVI II -iea.
scmipn:\ioasc ~i dccorali\·c" - Virgi111a Dc\tc1111L·,rn -:,1
Cristina 13rc/oianu, Mu1cul Na\illll,il de l,t,1rie al
României.
Un subiect indiscutabil p[m[1 acum 111 Lh>111e111u.
a fost cel al valorilor lilatclicca c.'inirsnlu\11 dcClllhLTY,uc
au fost găsite de către dl. Barbu .'\ urci Pa11dclc - un hun
restaurator ~i pasional de lilatdi c din cad111l \ lu1eulu1
Naţional ele Istoric al Rrnrnînici.
Simţindu-se Iul mai acul nccc,1latea inliinprii
la noi in \ară a unui institut sau centru na11! ,mii de
ccrcclarc. rcslmmu-c şi conservare a patrinl()niului. u 11cu1e
din spcciali~li care au hcncliciat de plcdri in ,Lriiin,1lalc
~i-au 111anikslat în 1110d dirL'C l inlcrL·,ul de a face
cunoscut. ~i cclorlal1i colegi. p1-.1gramelc de preg,·11in.: a
cadrelor din lahnraloarelc ~1 111,litutclc \'i1ionale de ci.
De la Textil Cnnscrvalion Ccnlcr. l lamplon Cnal Lon-
don Anglia, dna. Viorica Slădcscu, ~eli1 Laboratorului
de restaurare tcx1il[1 din cad111l Mu1cului Na\ional de
A11ă al României, ne-a adus posibililă\ilc de pregătire a
personalului de specialitate conform temei "Posibilităţi
~1 cvolu\ic în pregătirea specialistului pentru cnnscrvarc
~i rcslaunu-e tex lilă".
Dna. Minodora llişiu, investigator la Mtucul
Satului. ne-a condus, cu ajutorul imaginii unei casele
video, printr-un laborator modern de in\'cstigaţii lizico-
chimicc, RI IATCiEN - FORSU-fUNCiSLATOR din
13crlin.
Rclcritnr la ::;coala romdncască, doamna Ileana
Prodan - expert la Ccnt.1111 de pregătire a cadrelor din
culturf1, a prc1cntat lucrarea cu tema: "Aspecte
melodnlogicc privind l'orrnarca şi spcciali1area
https://biblioteca-digitala.ro
ib 'n
11.,rnrfîxu,
!rbr n;-i·n ,,,
rc~tauratorilor şi cnnservatorilor de la noi din \ară. cat şi
tr,msll;1rnarca în practică a cuno~tinţclor teoretice -;;i prac-
tice doh,îndite în procesul de ltirmarc".
D111 p,icalc. sunt pu\ini cei care cunosc
implica\iilc 1rn~jorc asupra l<itrnării unui specialist in
acc:st domeniu. inclikrcnl de forma\ic: istorică,
arhculng1d. tc:h111d. a11islică ,au ~liin\ilică.
P,î111a. lc111nu!. ceramica. piatra. 111c:taluL sticla,
h,irlia. pic:lca nu ,unt pcnt111 restauratori simple suporturi
sau 111atcrii ,Ntpra cfmira aqionc:al'.ă în \'irtulca unor
principii însu~ilc. ci chiar ohiccle incfobilc din care
renaşte o pcr,onalttate capabihi s:1 producă o c1110\ic
estet ică :;;i durahil,'t. Pn lhlcma pusa la acc,L,lă sesiune
pentru ohicctdc existente în lăcaşurile de cultură şi celor
religioase a wnsliluit scnpul di,nt\iilnrdintrc specialişti:
de exemplu: "l11ler\cn\iilc de îndep{111arc ,lraligralică
ale rcpicl,1rilor de pc icoana i111piirălcască Maica
Domnului cu Pruncul" de la Mănăstirea [!umor.
restaurată de Cornelia Ungureanu de la Mu1cul Na\ional
al Bucovinei - Suceava:
- "Pergamentul care atestă vechimea Mănăstirii
Suceviţa in «Spitalul geriatric» al Mul'.cului Literaturii
Rom,înc din Rucurqti", restauratori: Adriana Daia şi
Cezari na I!ara ian de la Mu1.cul I,itcraturii Rrnrnîne:
- "Repunerea în \'aloarc a clementelor artistice
şi religioase prin rcstaunu·ea şi conservarea unor obiecte
de cult din secolele XV Il-:XVI 11", restauratori Virgin.ia
U111eu şi /\na Voinic ele la Ml!7eu l de /\rtă Craiova;
- "Problematica reslaurf1rii unui veşmânt religios
din sec. XVll, VioricaAgh i\oaia, M111cul Bm1atului din
Timişoara.
89
 În acest domeniu, ca şi în medicină, tehnicile de
laborator nu sunt în realitate decât auxiliarul
restauratorului. Astfel, ştiinţa ne pune în acest moment
la dispozitie unele mijloace de cercetare şi investigare,
care sporesc facultatea noa~tră vizuală conform temelor
prezentate:
- "SEM-EDAX - O metodă modernă de
investigare pentru obiectele de artă" - Gheorghe
Niculescu, fizician la Muzeul Naţional de Istorie al
României;
- "Păstrarea patinei la bronzurile arheologice" -
Geba Maria, chimist la Complexul National Moldova-
Iaşi;
- "Studiul mineralogic al ceramicii arheologice",
Doina Şeclaman - chimist la Muzeul National de Istorie
al României;
- "Investigaţii chimice ekctuatc asupra
materialului provenit de la săpăturile m"hl:ologice de la
Probota", Viorica Lavric - chimist la Muzeul National
al Bucovinei.
Paleta tematică fiind destul de vaiiată în cadrnl
sesiunilor a provocat discuţii incitante între specialişti.
luându-se chiar şi luări de poziţii.
Organizat o dată cu sesiunea. Salonul Naţional
de Restaurare, ediţia a IV-a. a dO\cdit încă o dată
vi11uozitatea restauratorilor din întreaga ţ,u"ă. in\'it,înd
publicul larg la o demonstraţie a ceea cc înseamnă
meseria şi m1a de a restaura şi pfmă unde poate merge
intc1'vcntia sa.
Expoziţia a intenţional să valorilicc o sută
SCHIMB DE EXPOZIŢII MUZEALE, BAIA MARE -
uzeul Ştiinţei şi Tehnicii "ŞtcJ'an
M Procopiu" din Iaşi şi
Muzeul de Istonc
din Baia Marc au încheiat recent un schimb de
expoziţii cu piese din colecţii n.:prczcntativc pentru
cele două instituţii. Astfel. în perioada iulie-
septembrie 1996, a fost deschisă la Palatul Culturii
din Iaşi, în sălile muzeului amintit, expoziţia Opai/e
şi lămpi vechi de mină. Au fost prezentate publicului
ic~can ~i oaspc\ilor muzeului politehnic 200 de piese
90
https://biblioteca-digitala.ro
douăzeci de piese reprezentative din punct de vedere al
restaurării, ce provin din patrimoniul cultural-national
al muzeelor nationale de restaurare şi conservare prin
problematica pe care o abordează:
- Combaterea degradărilor mecanice, fizico-
chimice şi biologice;
- Tratamentele de stabilizare, consolidare şi
impregnare;
-Analizarea structurii şi compozi\iei obiectului
pentru identificarea sa, dotare şi autentificarea valorilor
patrimoniale;
- Tehnici modeme de restaura.re;
- Executarea de copii;
- Replici pentru înlocuirea bunurilor fragilizate
sau susceptibile de fragilizare care nu pot li utilizate în
activitatea de valorificare expozitională.
Prin caracterul docUI11enlar care a înmănuncheat
aspecte docUI11entare şi piese reprezentative restaurate,
s-au demonstrat bazele concret ştiinţifice cât şi nivelul
tehnic ridicat la care se lucreat.ă în acest domeniu de
activitate.
Aşadar, cele două manifestări organizate la
Tulcea constituie, în acest lei, nu numai un argument al
compctcn\ci şi profesionalismului ci. în egală mă.~ură,
w1 omagiu adus muncii. adeseori a110nimc ori insuficient
apreciate. a acestor pa,ionaţi şi devotaţi cercetători şi
artişti care alcătuiesc colectivele laboratmu-clor de
restaurare. consc1varc şi invcstig,u-c de la noi din ţară.
MARIA LUNGU
IAŞI
reprezentând mijloace tradiţionale de iluminat în
minele cu exploatări de metale ncl~roase - aur, argint,
cupru. plumb etc. - din bazinul minier Baia Mare.
Opaiţele şi lămpile au fost expuse cronologic şi
tipologic, de la piese din ceramică din secolul al XVJ-
lca, la piese din lier fo1jat, tumatc, din cup1u sau aluminiu,
modelate manual, până la lămpile cu carbid, din tablă
de oţel. cupru sau aluminiu, lucrate, de asemenea,
manual ori fabricate în seric, în secolul nostru, înaintea
extinderii iluminatului electric în subteran.
Pe lângă opai(e şi lămpi vechi de mină, cu
forme şi dimensiuni diferite, expozi(ia de la laşi a
cuprins şi unelte traditionale de minerit din Evul
Mediu, peisaje vechi miniere din zona Baia Mare -
Baia Sprie, vechile sigilii şi steme ale acestor oraşe,
purtând însemnele miniere din secolul al XIV-iea.
În aceeaşi perioadă a anului, sălile Casei
"Iancu de Hunedoara" din Baia Marc au găzduit
expozi(ia Din colecţiile Muzeului Stiinfei şi Tehnicii
"S1efan Procopiu" laşi, cuprinzând prc(ioase piese
ale acestui muzeu. Să amintim p1intre piesele de mare
interes pentru publicul vizitator, "cutiile muzicale",
PARTICIPARE ROMÂNEASCĂ LA TRIENALA ICOM-CC DIN
1-16 SEPTEMBRIE 1996, DE LA EDINBURGH
" n perioada 1-16 septembrie 1996 s-a
I dcslăşurat
în capitala istorică
a Sco\iei,
Edinburgh, cea de-a 11 Trienală a ICOM-CC. /\ fost
cca mai importantă întâlnire intcmatională din domeniul
consc1vării şi restaurării patrimoniului cultural mobil,
în acest an, pa11icipând peste 950 de specialişti din
domeniu. din toată lumea. Ci,vda şi principalul
organizator a fost organizafia prnlcsională Scotlish So-
cicty for Consc1vation Rcstoration (S.S.C.R.).
România a fost rcprc/cntată la I:dinburgh de
căire d-l Mihai Lupu şi d-şoara ( icorgiana Maria
Languri, ambii de la Muzeul Na\ional de /\rtă a
României din Bucureşti, şi autorul prezentului articolul,
de la Muzeul Na\ional Biukcnthal din Sibiu. Pm1icipm·ca
specialiştilor rmmîni a fost sus\inută de Ministerul
Culturii pentru d-l Lupu, o bursă olandeză pentru
d-şoara Languri, iar subsemnatul am bcncliciat de o
sustincrc din pai1ca Ministerului Culturii, Funda\ici
".loscrRicdcrcr", B/\NCOREX SA - liliala Sibiu şi a
lirmci S.C."/\RCT IIM" S.R.L. - Sibiu. Manilestărilc
Trienalei au cuprins prezentarea comunicărilor în cadrnl
grnpclnr de luciu şi a Poster-Scssion; o masă rotundă în
plen cu lema "Războiul şi consc1valmul-rcstauralmul:
sunt cfmiurilc noastre sulicicnte?"; şedin(c ale grnpclor
https://biblioteca-digitala.ro
alte aparate de înregistrare şi redare a sunetului, din
secolul al XIX-iea şi de la începutul secolului al XX-
Iea. De asemenea, piese din domeniul tehnicii
fotografice şi telefoniei, din aceeaşi perioadă - toate
expuse într-o ambiantă de epocă.
Expoziţiile (recent închise, piesele
reîntorcându-se în propriile muzee), au beneficiat
de cataloage, afişe, de atenţia presei şi, mai cu seamă,
de interesul vizitatorilor, acest fapt determinând şi
proiectul altor viitoare schimburi similare între cele
două muzee.
VIORICA URSU
de lucru; alegerea noului Comitet Director al ICOM-
CC şi a noilor coordonatori ai grupelor de lucru,
încheindu-se cu o excursie la Glasgow unde s-au vizitat
Muzeul Naţional al Scoţiei, Muzeul Transporturilor,
Muzeul Burcii şi Muzeul de /\rtă Modernă. Ca
man.ilestări sociale aş aminti o seric de rccep~i oterite
de autorităţile naţionale ale Scoţiei şi locale din
Ed.inhurgh şi Glasgow precum şi o minunată petrecere
de adio, cc a avut ca punct central dansul naµonal scoµan
"ccilidh". La Trienala JCOM-CC de la Edinburgh an1
prezentat două lucrări, la categoria Poster-Session, cu
titlurile: "Scurt istoric al conservării şi restaurării
bwm1ilor culturale în România", în limba franceză şi ca
autor unic, precum şi "Pregătirea profesională în
consc1vm·c-rcstaurare, trecut şi prezent. Noi programe
universitare", în limba engleză, în colaborare cu d-l M.
Lupu. Rezultatul celei de-a doua lucrări a fost inclus în
publicaţia t1icnalci, Preprints. i\ş dori să remarc, în mod
deosebit, faptul că prezentarea celor două lucrări
reprezintă o premieră românească în istoricul celor 11
trienale dcsîaşuratc pfmă acum. Ambele se înscriu într-
un prograin amplu, sistematic şi coerent pc care 1-mn
in.i(ial şi dcslaşurat personal, încă din anul 1990, pro-
gram de promovare pc plan intcma(ional a "Sistemului
91

Proi'.dr. 11..1 . Plcmkrlcith. împreună cu "'\1;1 ,,1. \ l,irgar<.:l.
~i autorul urticnlulu1
românesc de conservare şi rcs1aurare a bunurilor
culturale, a patrimoniului cultural naţional". Pcntm acest
program m-am consultat, am avut sprijinul ~i aprobarea
organismelor spccialintc ale Ministcntlui l'ulntrii. a
Muzeului Naţional Brnkenthal-LZRC. precum ~ia mai
COLOCVIUL ~AŢIONAL DE PEDAGOGIE MUZEALĂ,
DEVA 1996
olocviul NaJ1onal de Pedagogie
C Muzeală organizat de Ministerul Culturii
a ajuns la a VII-a ediţie. El s-a cleslă~urat între 17-19
octombrie 1996, la Deva, gazelă ospitalicrft fiind
Muzeul Civiliza\iei Dacice ~i Romane. Colocviul a
avut un generic care s-a clorit un Ici de tematică:
fduca/ia muzealâ în .1pirit11/ 110/orilor culturii
na(ionale. Tracii/ie şi contemporaneifate În
11111::.eologia româneascâ. Din păcatt.:, sJ'cra proble-
92
https://biblioteca-digitala.ro
multor colegi din reţeaua natională de muzee şi
laboratmu-c de restamarc.
O manifestare specială la trienală , cu mare
încărcătură emoţională, a fost omagierea, la nivelul
comunităţii profesionale din cadrnl ICOM-CC-ului, a
unuia dintre "părinţii'' domeniului, cunoscută
personalitate pc plan internaţional , fondatorul
principalelororganizaţii din domeniu, fCOM, fCCROM
~i llC. coordonatorul unor importante actiuni de
conservare şi restaurare de importanţă mondială,
binecunoscut şi speciali~tilor din tara noastră,
prof.clr.H.J.Plenderleith . Am c1vul ~ansa unică şi
deosebita onoare ele a-i li putut prezenta personal salutul
~i preţuirea comw1itătii profesionale a conservatorilor,
restauratorilor ~i investigatorilor din România.
Participarea activă românească la Trienala
ll'OM-CC de la Edinburgh a il>st apreciată, iar
demersurile noastre de promovare a sistemului şi
experienţei românqti din dnmcniul ocro tirii ,
conse rvării. rc~taurări i, cercetării ~i va !ori licării
)tiinţilicc a patrimoniului cultural naţional au lt1st
core · pun;:ător reccrtatt.:. Consider că toate acestea
~unt şi contribu\ii senu1ilicativc la pcn.:cperca unei
imagini mai reale a României pc plan internaţional ,
iar asemenea aqiuni ~i iniţiative ar trebui încurajate
'ji mai larg sprijinite, ele constituind clemente
importante în reintegrarea Rrnmî.niei în organismele
intcma~onalc clin domeniu.
DAN OCTAVIAN PAUL
malică cu prinsă în acest generic a !'ost mult prea largă ,
!'apt care a rermis participan\ilor să se prezinte cu
comunică ri cc abordau varii teme .
După momentul inaugural în care s-au
transmis participan\ilor salutul Ministerului Culturii
şi urarea de bun venit a organelor judeţene şi
municipak, a urmat vernisajul unei interesante
expoziţii de tapiserie, intitulată "Flori peste timp" , a
prolcsoarei Gabriela Moga Lazăr din la~i. Despre
activitatea artistei. care se inspiră în crea\ia sa din
colcc\ia de scoarţe populare a Muzeului Etnografic
al Moldovei din laşi, "Revista Muzeelor" a puhlicat,
cu ani în urmă, un material detaliat. Ceea ce merită
să adăugăm acum este faptul că artista îşi concepe
lucrările ca ohicclc pentru decorarea interioarelor de
locuit, că foloseşte comhina\ii de culori calde şi că.
în general. tapiseriile nu sunt încărcate cu mullc
clemente tematice.
În cadrul r,lcnului CPlocviului au l"osl
prezentate comunicări de cfilre: dr. Ioan Opriş.
Pedagogia muzealâ - conexiuni ,1·i inIerdeJJ<'ndC'11/â:
Irina Ohcrlander. 1,-duca/ie nw:::ealâ. reia/ii c11
Victor
1mhlic11I ,1·i noile leltnologii de cnm1111irn/ie:
Simion. Spre o no111i ştiin/1i a 11111:::<'()!!.rafiei -
pedagogia m11zealâ şi Adriana Rusu Pescaru. I Ji11
carfea de aur a A,f11zeul11i I Jeva.
Din pattca Ministerului Culturii. dna Doina
Pungă - director la Direqia Muzcdor a \inul s,"i
suhliniczc faptul că specialiştii din muzec au obliga\ia
de a educa publicul pentru rcsrcctarca legilor prin
care este ocrotit patrimoniul cultural na\ional.
Totodată. a încercat să clasitice patrinwniul cu
enun\arca valorii fiecărei categorii. Din păcate. ca
specialistă în arte plastice. i-au scăpat categoriile
ştiin\ck naturii şi tehnice care. ins,i. apar în
clasificarea din kge.
Dl. Ioan Opriş, in comunicarea sa. a tăcut l'
trecere în revistă a sistcmclnr de departaml.'.ntc.
mediateci şi industrii de pedagogic muzealii din lume.
Tol<xială, a prezentat. prin intermediul diapPzitivclor.
arhitectura ultramodernă. spectaculoasă sau
sot'isticală a unor megamuzce care reclamă
numeroase servicii şi materiale explicitare (hărţi.
pliante, ghiduri) pentru ca vizitalornl neinsn\it de un
ghid să se poală descurca în astfel de coloşi muzeali:
să ajungă mai repede la expozi\ia pc care dnreşlc să
o vadă, în locurile de odihnă sau agrement. Ia res-
taurant sau hufct. Din rr1ca1c. am aşteptat de la dl
Opriş şi uncie sugestii legate de muzeele din Jara
noastră care prin remodelarea unor spa\ii şi
construirea altora noi pol deveni. în foarte scurt timp,
mcgamuzcc la concurcn\ă cu cele prezentate de
domnia-sa. t\m sugera ca Direcţia Muzeelor sft îşi
propună n dczhatcrc pc această temă şi să stahilcască
inslilu\iilc muzeale româneşti care pol aspira Ia
https://biblioteca-digitala.ro
statutul de mcgamuzeu. Personal vedem. deja. câteva
dintre ele: Muzeul de Istoric şi Arheologie din
Constan\a, Muzeul "Curtea Domnească" din
Târgovişte. Muzeul Unirii din Alha Iulia. Muzeul
Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva etc.
Dna Obcrlander. în comunicarea sa. a pledat
pentru folosirea tehnologici de calcul în cadrul muzeelor.
/\cest lucru constituie un şoc pentru mul\i muzeografi
dar ci poate fi trecut cu ajutorul Centrului de
Pcrlccţionare al Ministerului Culturii care să realizeze
şcolarizarea muzcogralilorîn domeniul respectiv. hind
loial suhjugală tehnicilor de calcul. dna Oherlander a
vorhil despre "Muzeul vizual" cc poate fi "cuprins"
intr-un compact-disc. De fapt acest muzeu înregistrat
pc compact-disc înlocuieşte muzeul propriu-zis (cel cu
piese bi- şi tridimensionale): stând comod într-un fotoliu
po\i vedea pc ecranul televizorului toate marile
.:ap1xloperc create de civilizaţiile cc s-au succedat pe
Tem1. Concep\ia aceasta o considerăm total greşită. Şi
în prc1cnl. televizorul ne prezintă aspecte din muzee.
din vechile oraşe sau aşez.ări rnmme. dar acc,t~la nu poate
înlocui muzeul. El trăieşte, este în continuă prefacere,
cnH1µ011ca;,1 şi işi transmite mesajele către vizitatori
numai p1in contactul nemijlocit cu piesele sale. De aceea.
considerăm că nu u·ehuic ahsolutiz.atit utiliz.a.rea tehnicii
de calcul în toate compartimentele activilă\ii muzeale ci
mcnµnulft. după dic1onul străm11şilm noşu·i latini: uurifa
cale de 11111loc.
Dl. Victor Simion a punctai liiarlc pcrti.ncnl
maiilc probleme cu c..u-e se conli11I1lă. la ora actuală.
111u1cogralia din inu·caga lume. inclusiv cea româncw;că:
lirsa lt)ndurilnr hăncşti. necesitatea pcmrnnenlă a
educării puhlicului penim a-l focc să poală decodifica
mesajul pieselor prezente in sălile de expozi\ii.
necesitatea divcrsilic{rrii ac\iunilor cu publicul. inclusiv
prin antrenarea la ele )i a altor institu\ii de cultură.
realizarea unui puhlic constant de muzeu, înliinţarca
unui Institut de pedagogic muzeală. mărirea numărului
de puhlicaţii de specialitate etc.
După plen. Colocviul s-a deslăşurat in două
acţiuni care. însă. nu au avut prnlilc distincte,
lucrările liind împăr\itc în două loturi egale. Chiar
dacft în intcn\ia celor care au alcătuit programul a
existat un criteriu. noi nu l-am sesizat. În sensul celor
afirmate mai sus. vom cita titlul mai multor
comunicări: Llena Sculariu. Rolul şi stilul
93
educaţional al muzeografului tehnic; Constantin
Parascan, Bojdeuca - 78. O sărbătoare-lecţie;
Monica Nănescu, Mesaj expozifional - reper de
pedagogie muzeală la Muzeul "Poni Cernătescu";
Mircea Alexa, Particularităţi ale ghidajului pentru
vizitatorii străini; Mariana Fiilă, Muzeul şi asociaţiile
profesionale; Elena Muscă, Expozifia temporară cu
caracter istorico-didactic; Marcel Morar. Argumente
în favoarea realizării unei expoziţii didactice privind
personalitatea lui Jos1/Hodoş, ilustru intelectual şi
om politic ardelean din a douajumătate a sec.XIX;
Emilia Pavel, Muzeul Dnografic al Moldovei, Ja~·i,
sursă de informare şi documentare a creaţiilor
actuale; Dorana Cioran. Departamentul de
consultanţă şi marketing cultural al Muzeului
Civiliza(iei Populare -ASTRA -Sibiu; Iulia Andrieş,
Serile muzeale - un sistem eficient de pedagogie
muzeală în rela/iile cu tineretul; Natalia Deleanu,
Proiect de pliant - Oru~·ul şi Muzeul; Emil Lazăr,
Muzeul şi mass-media.
Deşi tematica comunicărilor a fost atât de
diversă, fără posibilitatea aprofundării unor aspecte,
nu se poate afirma că nu a existat un câştig. În
totalitatea lor, comunicările au demonstrai faptul că
sunt în muzeele din România numeroşi specialişti
care îşi pun problema formelor prin care publicul
trebuie atra'> şi câştigat de partea institutiilor muzeale.
De asemenea, s-a cvidcn\iat faptul că este necesar
un serviciu de relatii cu publicul pc lângă liccarc
unitate muzeală. că se impune în cazul restructurării
tematice a expoziţiilor de bază şi organizarea de
expoziţii temporare o consultare, pe diverse căi, a
publicului. că trebuie mărită oferta de aqiuni a
muzeelor destinate acestuia. că propaganda şi
publicitatea trebuie să îmbrace l<xme cât mai vari-
ate şi dinamice.
Este meritoriu faptul că Muzeul Civiliza\ici
Dacice şi Romane din Deva a depus un efori
considerabil publicând un foarte aspectuos "Caiet
metodologic". cc con\ine 31 de comunicări
prezentate la "Colocviul Na\ional de Pedagogic
Muzeală", care a avut Im.: la Suceava în anul 1995.
Din păcate, ~i în acest "Caiet" împăqirea
comunicărilor în trei mari grupe - Muzeul În
continuitate: Departamentul de educaţie muzeală şi
94
https://biblioteca-digitala.ro
relaţii cu publicul; Chestionare şi sondaje de opinii.
Argumente şi concluzii - s-a tăcut în mod arbitrar,
multe dintre ele neputând fi încadrate corespunzător
în una din cele trei grupe mai sus-menţionate.
De asemenea, Muzeul Civiliza\iei Dacice şi
Romane a oferit participantilor la Colocviu o mapă
cu materiale de propagandă pe care le-a editat în
ultimul timp şi o instructivă excursie documentară
la unele dintre cele mai importante monumente
istorice din cuprinsul judeţului Hunedoara.
În luările de cuvânt finale, o bună parte dintre
vorbitori a insistat asupra necesităţii stabilirii unei
teme strict limitată dedicată fiecărui Colocviu anual
de pedagogie muzeală, în aşa fel încât aceasta să
poată fi aprofundată în mod serios şi cu consecinţe
imediate în planul activitătilor cu publicul, s-a propus
efectuarea de experimente practice atât de muzeul
care găzduieşte colocviul cât şi de participanţi,
realizarea unui curs de pedagogie muzeală în cadrul
Centrului de perteqionare al Ministerului Culturii,
cu o recunoaştere oficială a sa (acordarea unei
diplome) şi constituirea unei asociaţii a
muzeogralilor care sunt implicaţi mai mult în relaţiile
cu publicul. Prin consens s-a stabilit ca viitorul
colocviu să aibă loc la Târgovişte. oraş cu o reţea
muzeală complexă.
Personal am dori ca în cadrul fiecărui
Colocviu Na\ional de Pedagogie Muzeală să fie
evm:alc personalităţile care au contribuit la
dczvollarca muzeelor din judeţul unde are loc
colocviul. Această evocare trebuie tăcută nu numai
pentru cei dispăruţi dar şi pentru acele persoane în
vială care pol împărtăşi din experienta lor tinerilor
muzeografi. Este necesară impunerea şi în
colectivitaka muzeografilor a respectului faţă de
înaintaşi, fa\ă de realizările lor. Propunem acest lucru
pentru faptul că am constatai, în cadrul multor sesiuni
ştiin\ilice de comunicări, necunoaşterea de căire unii
muzeografi a unor realizări. idei sau teorii anterioare
şi părerea că ei suni aceia care au descoperit sau
elaborat lucruri care, în fapt, suni de mult ştiute şi
consemnate în publica\ii de specialitate; în principal
de "Revista Muzeelor".
ANGHEL PAVEL
 COLOCVIUL "NOILE TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE
ÎN MUZEE ŞI DREPTURILE DE AUTOR"
" n ziua de 7 martie 1997, la sediul
I Ministerului Culturii, s-a deslăşurat un
colocviu având ca teme: noile tehnologii
informaţionale în muzee şi aplicarea Legii privind
dreptul de autor în muzee, organizat de Ministerul
Culturii, Comitetul Naţional Român ICOM şi Centrul
de Infonnatică şi Memorie Culturală - CIMEC din
Bucw-eşti. Au participat directori de muzee, specialişti
în difo1ite probleme ale muzeografici, atât din Bucureşti,
cât şi din provincie.
În cuvântul de deschidere, dl. ministru Ion
Caramitru a subliniat importanta şi necesitatea
informatizării în domeniul patrimoniului cultural
naţional, promiţând sprijinul ministerului pentru
extinderea acestui proces, în care scop a solicitat, însă,
să fa: căutate şi atra~c noi surse de iinanţarc, în afara
celor din buget, ca.re sunt destul de limitate.
Preşedintele Comitetului Naţional Român
ICOM, dl.Alexandru Marinescu, s-a referit la
principalele schimbări pc plan internaţional intervenite
în activitatea muzeelor:
- Lărgirea noţiunii de patrimoniu, dctc1minată
de dorinţa publicului de a vedea permanent ceva nou,
ceea cc a dus la creşterea numărului de expoziţii
temporare, muzeele devenind adevărate centre de
cercetare şi de info1ma.rc a publicului.
- Modilicări în structura organizatorică,
concretizate în redistribuirea sarcinilor muzeografilor
şi în folosirea unor noi lemne şi modalităţi de prezentare
a colecţiilor.
- Dezvoltarea concurenţei, a competiţiei cu
celelalte instituţii de cultură, aspectul comercial în
activitatea muzeelor devenind tot mai evident, în dorinţa
de a atrage şi a păstra publicul vizitator.
Dl. Dan Matei. dircctornl CIMEC. a prezentat
auditoriului instituţia pc care o reprezintă şi perspectivele
https://biblioteca-digitala.ro
de dezvoltare a activităţii acesteia, în noile condiţii
tehnologice, prin apaiiţia şi extinderea INTERNET-ului,
care, practic, a revoluţionat dili.Jzarea informaţiei, din
orice domeniu, în rândul populaţiei, tinzând să devină
principalul mijloc de comunicare în ziua de azi, de a te
face cunoscut în lume.
Internet-ul reprezintă un sistem de reţele de
calculatoare interconectate. lară nici un centru
coordonator, un sistem democratic, descentralizat.
Apăn.1t la începutul anilor '70 (ARPANET) în medii de
cercetare militară, extins în mediul academic, Internet-
ul a explodat după 1993. În prezent el este extins în 186
de state, beneficiind de el cca 200 milioane de utilizatori,
al căror număr cunoaşte un 1itm de creştere fenomenal:
5-6 procente pe lună. Sute de muzee, toate instituţiile
academice din lw11e sunt deja conectate la Internet.
Din ţara noa~tră, pe lângă CIMEC, un număr
de şase instituţii muzeale sunt conectate la Internet:
Muzeul Ţăranului Român, Muzeul de Istoric Naturală
"Grigore Antipa", Muzeul Naţional de Istoric a
Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Civilizaţiei
Populare Tradiţionale "ASTRA" din Sibiu, Muzeul
Brukcnthal din Sibiu, Muzeul Brăilei. CIMEC-ul
olcrindu-şi sprijinul tehnic şi altor muzee să realizeze
această conectare.
D-na Irina Oherliindcr-T âmovcanu, director ad-
junct al CIMEC-ului, s-a referit în intcrvcnţia sa la
impactul dezvoltătii noilor tehnologii info1maţionale
asuprn muzeelor şi la serviciile ce le oleră Internet-ul.
Pornindu-se de la ideea că locul muzeului în sistemul
instituţiilor de cultură este dctem1inat şi de audienţa la
public, Internet-ul creează mai multe facilităţi pentru
comunicarea cu publicul, cum ar li:
- un mediu nou de publicare: reviste, cărţi,
expoziţii de rctca;
- circulaţia info1111aţici aproape instantaneu;
95
 - accesul puhlicului de oriunde şi oric,înd:
- paiîicip,u-c la proiecte şi rctclc de date europene
şi intcma\ionale.
Prin serviciile olcritc de Internet. muzeele
hcndiciază de o scrie de facililă\i penim atragerea de
noi vizitatori sau pcnlm difozarca, suh dikritc fonnc, a
info1111atiilor despre activitatea lor şi patrimoniul pc
c,u-c-1 dctin. printre ecu-c cnumcriim:
- Poşla electronică. modul foai1c modem de
r~lamă. folosindu-se pliantul clectrunic, cu capacită\i
de pcnclrare mult mai largfi şi mai rapidă dec,ît mijloacdc
clasice, având şi avantajul de a putea li modilicat per-
manent;
- Realizarea unor 1.:xpozi\ii cleclronic1.:. ca.re
cre1.:,v.ă posihililalea. ndiiml limitate de spatiu şi fonduri.
de a prezmta puhlieului şi piesele din ckpozit1.::
- Publicar1.:a elecu·onil:ă a rezultatelor cercdării
ştiin\ilice, mai ales a rcpc11oriilor şi cataloagelor.
Prezentarea informa\iilor p1.: Internei arc
avantajul că poate al.rag1.: şi publicul care nu ar1.: timp s{1
vizitez1.: muzeul, dar, în special. p1.: cel atlal la dist.u1t1.:
mari de muzeul respectiv.
La dezhalerik: urmall: p1.: margin1.:ra celor
prezentate de rapo1îori au patîicipat DumiU11 Murariu.
SIMPOZIONUL "CONDIŢIA
ORADEA
"n zilele de 25-27 aprilie 19%, in
Iorganizarea MlJZFULUI T.Ă.Rll
CRIŞURILOR din ORADLA şi suh egida
Ministerului Culturii, a Dircctici Mu/.celor ~i
Colcqiilor, a Prefecturii judetului Bihor )i a
Inspectoratului pentru Culturft- Bihor. s-a dcslă)ural
simpozionul "CONDIŢIA MUZl~ULUI AZI" -
prestigioasă manilcstarc. care a prilejuii int,îlnirca
de lucru şi de sut1et a cercclălorilor din \ară.
Simpozionul a fost general de o dubl[1 aniversare a
muzeului orădean: împlinirea a 100 de ani de la
inaugurarea primei clădiri de muzeu în Oradea şi
aniversarea unui skrt de veac de la inaugurarea
96
https://biblioteca-digitala.ro
Ligia Fulga. Virgil Ni\ukscu, Corina Sandu, Akxandru
Mm-in1.:scu. Nicola1.: Diaconescu. Dan Simioncscu. cm·1.:
au apreciat avantajele acestui modem inslmmcnt de
infonnarc. dar au ridicat şi uncie prohlemc rcforiloare
la posibilitatea de cmmtilic.u·c ştiintiJidrncfo1îului depus
de muzcogral' pcnl.111 realizarea acestor informa\ii, la
garantarea drepturilor de autor asupra informaţiilor
ştiin\ilicc difuzate, la păstram1 secretului asupra unor
date din rcgistml de inv1.:ntar sau Jişa de evidentă cc
unncazrt a li inlllxlusc pc calculator.
fn partea a doua a coloc\'iului, d-na Constanta
Moiscscu, director gen1.:ral al Oliciului Român penllu
Drepturile de Autor. şi d-na Delia Mucică. expert .
pm-Iamcntar la Comisia pcnu·u cultură, ai1e şi mijloace
de inlim11ar1.: în mase a Camerei Dcputatilor. au prczcnlat
pru1cipiilc Legii nr.60 privind dreptul de autor şi
drepturile Cl mcxc, din 2(1 martie I 9%, precum şi modul
de aplic,u·c a ci în muzee. Având în vedere necesitatea
curn laştcrii acestei legi atâl de ccitrc directorii de unită\i,
C:11 şi de lo\i muzeografii. pcnl111 a-şi putea apăra şi unii
şi al\ii dn:plurilc. rcdactia îşi propune ca într-un număr
\·iilrn s.1 pre/inic pc larg 1rnxlalită\ilc de aplicare a legii
in acti\ ilatca specifică a rntvcului.
G.\YRILA SARAFOLEAN
MUZEULUI AZI" -
MUZU li .Ul ŢĂRll CRIŞURILOR în Palatul baroc
(aclualul sediu). În urmă cu doi ani. tot la Oradea se
aniversau 25 de ani de la înliintarca SI '.CŢIEI DE
LTN( )( ,RAFIE a muzeului.
Sărbătoarea muzeistică, la care au participat
peste 100 de invita\i. ccrcc@ori din muzeele ţ[u·ii
sau din institutele academice, din institu\iilc de
cultur[t şi învă\ă1rnînt. ca şi pensionari. foşti
muzcograli, ori în Ji.mqii ck răspundere, care au
ctitorit înliinţm·ea muzeului orădean - a fost deschisă
prin alocu\iuni rostite de dircclorul MUZEULUI
ŢĂRII CRIŞURILOR, Aurel Chiriac şi de
rcprczcntan\ii organelor locale.
 O remarcabilă alocu\iunc, din partea
Academiei Române şi a Institutului de Arheologic
şi IstoriaA11ci din Cluj-Napoca, al cărni di.rector este,
a susţinut-o dr. MARIUS PORUMB, membrn cores-
pondent al Academici Române.
De altfel, din Cluj-Napoca a fost o participare
numeroasă de cercetători din cele trei mari muzee
clujene, din institutele Academici din cadrul
Inspectoratului pentru Cultură al judclului Cluj.
Pcntrn a facilita participan\ilor vizualizarea
celor 100 de ani de activitate istorico-arheologică
din muzeu, ca şi celor 25 de ani de neobosită
activitate în cadrul celor pairu scqii - istoric. artă.
etnografic şi şliin\c naturale - s-a deschis o cxpozi\ic
aniversară, cu documente, registre. lişc de cercetare,
publicaţii, căqi şi nostalgice fotografii. Pentru
vizitatorii neavizaţi pot face impresia unor seci
rapoarte şi punctări de activită\i. Pentru cei care au
lucrai în aceşti ani sau la începuturile întemeierii
sec\iilor (cuma fost cea de clnogralic ), fotomontajele
şi documentele din vitrine se transfigurează în
amintiri scumpe. in episoade arzătoare ale tincre\ii
multor muzcograli când a /itn' un muzeu era un ideal
şi un aci patriotic. iar împlinirea lui însemna rostul
unei vicii de dăruire.
În "istoricul" celor două etape aniversate ale
muzeului. prezentai de muzcngralde Rodica Hârcă
şi ludita Căluşcriu de la muzeul orădean. s-a încercai
cuprinderea exhaustivă a tuturor momentelor
importante. cu acurateţe şi multă implicare alcctiv,1.
Un emoţionat moment a !"ost acela al
înmânării unor DIPLOML Dl; Dl~VOTAMl:NT
celor care au lucrai în cei 25 de ani de la inliin\arca
actualului muzeu, înccp,înd cu primul director prof.
Spoială ( prezent la vernisaj) şi cu dircclorii Vasile
Pop şi regretatul Virgil ( iiurgă. unrnînd apoi cele
două muzeograrc care au întemeiat Scc\ia de
lJnogralic a muzeului. dr. Tereza Mozcs şi dr. Maria
Boqe. rnntinwînd cu ccilal\i. mul\i plecaţi din
muzeu. pc alte meleaguri sau în lumea umbrelor.
Vie\i. dăruire. sacrilicii ... Nimic n-a fost zadarnic,
însft. căci cei plcca\i dintre noi spre "ncînloarccrc"
Aurora Stan oe. conservatoare la secţia de ctnogralic.
Szah<1 Marika. conservatoare la scqia de istoric.
https://biblioteca-digitala.ro
Tiberiu Jurcsak, paleontolog de prestigiu european,
Rozalia Poliş, ornitolog de marc referinlă, Nicolae
Ghidioşan, arheolog cuprins în repertoriile mondiale,
Coriolan Hora, unul din cei mai mari pictori ai ţării
şi fost şef de scc\ic în muzeu şi mul\i al Iii, n-au fost
simpli lucrători anonimi ci personalităţi de prestigiu,
care au înăl\at spre desăvârşire ştiinţa căreia s-au
dărnit şi muzeului în care au trăit şi pt: care au căutat
să-l ia drept pildă to\i ceilalţi.
Lucrările Simpozionului s-au desfăşurat pe
1Oscc\iuni, cu subscqii, pentru a putea cuprinde cele
206 comunicări repartizate tematic pc: muz.:ogralie;
muzee şi identităţi etnice; pedagogic muzeală;
mijloace audio-vizuale şi mass-media; arheologic;
istoric; artă; etnografic; muzeologie-biologie;
geologic-paleontologic; patrimoniu conservare;
restaurare. Paleta extrem de largă a temelor abordate,
de la istoricul scqiilor şi al cercetărilor. la teme de
specialitate strictă. la valori li carea patrimoniului prin
strategia culturală şi cduca1ionalf1 sau cxpozi\ională
până la urgenţele de restaurare ş1 conservare sau la
posibilele căi de modernizare ale activităţii muzeului
(schimbări tematice prin oportunităţi de ccrcctart: şi
etalare. computerizare. sisteme moderne de tratare
a pieselor etc .. ) - a relevat eforturile cercetătorilor
din muzcogralia ro1rnîncasc,i de a-şi situa activitatea
pc niveluri înalte de abordare, la standarde mondiale.
Între numeroşii specialişti au fost prezenţi şi
prietenii şi colaboratorii muzeului orădean,
cercetători din Ungaria, de la muzeele din Debreţin
din liyla. Piispiikladăny sau de la Institutul de
Cercetare al Românilor din Budapesta ca şi de la
Universitatea Cullurală a Rom,înilor din Ungaria.
Prczcn\a activă şi caldă a acestora a demonstrat încă
<l dată că muzcogrnlia, şi ramurile sale. suni un
domeniu l'crtiL ştiin\ilic pc care se poate sădi şi înllori
prietenie.
O men\iunc specială merită buna organizare
a dcslăşurării întregii manil'cst[iri. Minu1ia pregătirii
liccămi moment al aniversării. nivelul ştiinlilic al
tuturor scqiunilor, str,îngcrea intr-un buchet al
pcrsonalitălilor de inaltă chinlcsen\ă ştiin\ilică. din
întreaga iară, împlinirea tuturor aspt:clclor adminis-
trative in detaliu şi cu un marc grup de instituţii şi
97
societăţi sponsorizate. atmosfera caldă. de nobilă
destindere. cu rosturi de colaborare şi prietenie -
s-au datorat vrednicului director AUREL
CHIRIAC, manager şi om de ştiin\ă. cu profund
respect pentm înaintaşi şi colegi. Fără îndoială că
reuşita simpozionului se datorează tuturor
gazelelor (şefi de secţii. muzeografi) şi întregului
personal tehnic, care rac ca muzeul să trăiască. să
pulseze "la poarta \ării". în Oradea. ca o inimă
vie, generoasă. Şi nicăieri nu-şi putea găsi mai
bun Inc. muzeul. ca în Palatul baroc. care. înălţat
de mâinile oamenilor acestui pă1rnînt. trebuie să
SESIUNEA "ECOSINTEZE ŞI
PITEŞTI,
" n scurgerea timpului. nu ne vine să
I credem au trecut ani de când
că mulţi
participăm la anumite manifestări muzeografice.
Este cazul sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice
a Muzeului .Judeţean Argeş. Piteşti - "I :cnsintezc şi
etnosintcze carpatine". care reuneşte in liccarc miez de
toamnă cercetători de la institutele Academici Rrnmînc,
specialişti din mu1.cc. arhive. biblioteci. profesori
universitari şi de liceu. coleqionari. dar şi pre( 1\i. ingineri.
militari preocupaţi de tainele v1c\ii şi istorici omului.
Reuniunea Mtveului .ludc\ean Argeş a ajuns in
anul 19% la a 27-acdiţie. l·:a a avut Inc intre 31 (X:\omb1ic
şi I noiembrie.
Ca de fiecare dată. am remarcai. rn plăcere. buna
organizare şi. mai ales. prczen\a în cadrul scc\iilor a tmm
personalităţi de marcă ale ştiin\ci rrnrnîncşli.
Longevitatea manifestării. buna organi1arc şi aleasa
pm1icipare sunt merite ce revin colectivului muzeului
piteştean în frunte cu clircctnrnl său dr. Radu Stancu. l'u
nostalgic am rcmm-cat prezenţa unora dintre specialiştii
care au pmiicipat încă de la prima ediţie a sesiunii alături
de tineri muzeografi dornici de alinnarc.
Scsiw1ca "Ecosintezc şi ctnosintcze caipatinc"
- ediţia 19%, a reunit la Pitc~ti oameni de ştiin\ă din
98
https://biblioteca-digitala.ro
dăinuiască pentru oamenii acestui pă1rnînt şi
pentru a demonstra că nu etniile ci faptele ne fac
să ne apropiem sau să ne îndepărtăm.
În ultima zi, un pelerinaj la mormintele
li1ştilor colegi a creat acel emo\ionant "In memo-
riam" pc care-l datortăm înaintaşilor, deschizători ai
drumului anevoios al cercetării.
(iratitudinc tuturor celor care ne-au facilitat
reîntâlnirea după ani şi felicitări celor care au
demonstrat că nici un efort nu c zadarnic!
Dr. l\1ARIA BOCŞE
ETNOSINTEZE CARPATINE",
1996
Bucmcşti. Iaşi. Craiova. Sibiu. Ploieşti. Tg.Mme~. ( iala~,
Drobeta Tr.Sevcrin. Sighetu Marma\iei. Botoşani,
Târgovişte. Cimpulung Muscel. Curtea de Argeş,
Goleşti etc.
După ( ·111 ·1înt11! de deschidere rostit de dr. Raclu
Stancu. au urmai saluturile ad..rcsak! paiiicipanţilor de
către rcp1wcnta11~i organclorjudc\crn: şi municipale.
În plenul sesiunii au fost sus\inutc comunicările:
proLuniv.tlr. Alcxanchu Vulpe. Începuturile civili:afiei
'!,Cto-dacice 1i1 Argeş: acad. Petre Bărăncscu. Colecfiile
zoologice ,1·tiinţifice 111 Jnt':ent şi 111 viitorul apropiat; dr.
(icorgct.a Pcnclea 1-'ilitti. Comorile arhivei Constantin
( ·aragea: dr.Ioan Opriş. !Jespre megamuzeografia
e11m11ea,1ii: Aurora Marcu. 11/ Xlll-lea Congres de
educa/ie 1./.F "l:duca/ielinterpretare, w1 vehirnl pentru
ffhimhare" - Copenhaga 1-7 IX /996; Nicolae
Valcnciuc. Civiliza(ia ,1·i nevoia de a/HI; dr. Gheorghe
Brezcmm. !Jelta Dunării şi pmgramul "J:'uropean River
Ocean 5,'1•.1·/em (/:-ROS - 2000)''.
Datorită nurnărnlui mare de comunici:'ui - peste
85 -. inscrise în programul Sec(iei de ,1·tiin(cle naturii,
aceasta a fost divizată în patru scctiuni: Bota11icii;
Zoologie: Microbiologie; Ecol<~tţie. Dintre comunicările
prezentate in scc~uni. ne este greu să Ic nominalizăm
 pc cele mai valoroase întmcât nu am avut timpul tizic
necesar audierii tuturora. Dar pcnltu a oli:ri cititorilor o
imagine generală a temelor abordate. vom cita de la
licc.u·c sccţitmc câteva titluri. Sec(i1111ea Bota11ică: An-
gel Richiţcanu, Radu Stancu. Micromicete noi sau rare
în România; Mihaela Paucă-Comăncscu. Noi elemente
privind ecologia speciei Tamarix ramossisima. 1i1 lunca
Dunârii; Silvia Oroian, Vegeta/ia 1liclrofilâ din 1)efilrnl
Mureşului 1i1tre Thpli/a 11'i Deda: Constantin Drăgulescu.
Florâ şi vegetaţie din circul glaciar Arpâşel (Alun/ii
Fâgâraşului). Secţi1111ea Zoologie: Cleopatra
Sterghiu, Maria Piriu, Sanda Maican. Melania Stan.
Margareta Marinescu. Componenta faunei de
nevertehrate terestre de pe vâile râurilor Viil.1w1 şi
Brat ia (jud.Argeş): Mariana A ftcnc. Genul
Antihidium (lfrmenoptera :\Iegac/1ilide! in {lwna
României; losifCăpu~ă. Radu Stancu. Radu (iava.
Catalogul lepidopterelor exotice ac/11:i/ionate în
1965, de Muzeul Jude\c:rn Argc~: (ihcorghe
Brczeanu, Victor lzvorcanu. Particularitâ/i ale
structurii ac1t,ale a ::.oohc11tos11l11i din unele
ecosistem<' lacustre clin Delta lJunârii. Sec(i1111ea
Microbiologie: Ionica Neagu. (icta Săvulescu. Ioan
Moisa. Ac(iunea unor agcn/i 11111/agcni chimici
asupra cliferitclor tulpini de saccharomvces
ellip.rnideus: Smaranda Dobrot[1, Ioan Lazăr.
A.Finwud. Bioremedierca mediului cont11mi11at cu
şlamuripetrolir!re. l:'.1perime11te 111 pilot lahorator ş1
micropilot in teren; Anca Voivu. Ioan Lazăr,
M.Rachid. l~'.îperimente 1i1 faza pilot lahorator de
pre1'enirc ,1·i combatere a depunerilor de parafine/CJlo-
siml microor<;,c1111:\'/11ele: Ioan<. iomoiu. Lucia DumiLI11.
Ana Maria Fagi. D.Mouurn. M.Burtca. ( ·01111111ită/1
microbiene pe {i-esce şi ma/erial<' de constmc/ie.
Sec(i1111ea Ecologie: Marin Falcă. Hilan/1t!fl11xul11i ener-
getic 1i1 ccos1\'teme fhrestien· de limitei s1111erioarci a
vegela/iei din Masivul H11cegi; Dănilă [uan. Adriana
Alurgoci - au/oarea primului curs de L'Cologie din
România: Liliana St,mcu. Reia/ia on1-1w/ură 1i1 ( irâdina
::.oologica a ( ·omplexului 1v/11::eal de Stiin/ele Naturii
din (iala/i.
Şi la Secţia de istorie numărnl de comunicări a
fost ridicat înjur de 40. Dar aici împărţirea pc secţiuni
https://biblioteca-digitala.ro
nu a mai fost posibilă datorită faptului că nu toate epocile
istorice puteau li acoperite, cu comunicări. în mod egal.
Dintre materialele prezentate \inem să men\ionăm w1ele
care au stârnit w1 interes deosebit lic datorită ineditului
problemei abordate, tic amănuntelor pe care Ic-au adus
reforitoare la unele evenimente sau pcrsonalită~ foaite
bine cunoscute: Constantin Pctolcscu. Originea
toponimului Posada: Teodor Ciollan. Doina Po~toacă,
( "ercetârile arheologice recente efectuale la caslrul ro-
man .Jidava-Câmpulung; Tereza Sinigalia. A avui
hiserica Mânăstirii Argeş predecesori'!; Horia
Nt..-storescu-Bălce~ti. Francmasoni argeşeni: Brătienii
şi nu numai; Valeriu F Dobrinescu. Gheorghe Nicolescu,
M1\iunea generalului francez Armengaud !Îl România.
septembrie 1939: [ilisabcta Teodorescu. Virgil
Z.Teo<lorescu, Ion Anlonescu. ctilor.
Ca şi in anul precedent (1995). se impune
constatarea că Secţia de istoria c11lt11rii şi muzeografie
a d:;;tigat noi aderen\i iar interesul pcnt111 varietatea
temelor sus\inute este în continuă c1qterc. Din acest
motiv. vom cita uncie titluri de comunicări prezentate
în secţie. care dovedesc o fl1arlc mare diversitate
tematică: Ion Popescu-Arge:;;el. Hiserid di.1pârute.
hiserici vechi şi hiserici noi din Muscel; Gabriela
Ni\ulescu. C'ircula(ia câr/ii româneşti 111 A1Reşul epocii
regulamentare: ( irigorc Constantinescu. Neagoe
Ha.rnrah - diplomat ,1·i ccirturar: Ucna Rotaru.
Repertoriul lea1rul11i Na/ionat - preocupare majorâ
11en1ru Uviu Rebreanu: Lurnini\a Pally.Sigismund Freud
- or(~inea ,l'i ernlu/ia totemismului.
În ca<lrnl Sesiunii "Ecosintczc şi ctnosintczc
c,upatim.:". a fost lansat volwm1l /011 Anto11e.1n1 }i rela/iile
cu han/a - autori Valeriu F.Dobrincscu şi col.C.icorge
Nicolescu. lucrare care reprezintă al III-iea volum din
colcc\ia "Plata ~i ribplata istorici". Totcx.lată. a fost evocat
unul dintre fo::,tii noştri colegi - IUU/\N RIZEA -
decedat nu cu mult de deschiderea sesiunii, animator de
Ji1mte al vie\ii muzeale argc~cnc. cu merite deosebite în
organizarea Complexului Muzeal ( iolc~ti şi restaurarea
a mm1eroasc monumente isk iricc din cuprinsuljudc\ului
Arge~.
A~GHEL PAVEL
99
 SESIUNEA "TÂRGOVIŞTE - INTERFERENŢE ISTORICE
ŞI CULTURALE"
" ntrc 21-22 noiembrie 1996,
I Complexul Muzeal Na\ional "Curtea
Domnească" - Târgovişte, cu sprijinul Ministerului
Culturii. Primăriei municipiului Târgovişte şi a
Consiliului Judeţean Dâmboviţa a reluat, după o
întrerupere îndelungată, sesiunea anuală de studii şi
comunicări, sub genericul "Târgovişte - interlcrcn\c
istorice şi culturale". În anul 1996. această
manifestare ştiinţifică s-a înscris într-un cadru mai
larg legat de sărbătorirea împlinirii a 600 de ani de
cxistcn\ă a oraşului, fostă secole de-a rândul capi-
tală a Ţării Româneşti.
Au răspuns invitaţiei de a participa la sesiune
specialişti de la institutele de specialitate ale
Academici Române, Societatea Numismatică
Română, Biblioteca Academiei Române, Centrul de
Cercetări Antropologice. Univcrsită\ile din
Bucureşti. Craiova. Târgovişte. muzcograli de la
inslitu\ii muzeale din Bucureşti, Conslan\a. Piteşti.
Sibiu. Tulcea, Suceava. Ploieşti, Câmpulung Muscel,
Giurgiu. Bran ele.
Sesiunea s-a desfăşurat în cadrul a patru
secţii: /.1·/orie: lsloria Cui/urii şi Muzeografie:
Arhilec/urâ şi Urha11ism: Res/aurare-( ·011ser\lC1re.
Pentru desfăşurarea sesiunii şi rczullalcle ci,
considerăm ca foarte binevenite secţiile de
ilrhilec/urâ şi Urhanism şi Re.1·1a11mre-( '011servare
într-un municipiu şi jude\ unde la lot paslul înlc'ilneşli
monumente sau urme de monumente cc tn:buic
păstrate şi valorificate în noul cadru creat de
societatea contemporană. De asemenea. numărul
marc de unităţi cc intră în componcn\a complexului
muzeal târgoviştean ridică mari probleme de
conservare şi restaurare în domenii !ic delicate - cum
este carka veche. lic în care ştiin\a nu a progresai
100
https://biblioteca-digitala.ro
foarte mult (inclusiv pe plan intema\ional) - cum
este piatra.
Tematica comunicări lor la primele două secţii
a fost variată dar având anumiţi numitori comuni:
arheologia judeţului Dâmboviţa; trecutul oraşului
Târgovişte; numeroasele personalităţi pe care aceste
meleaguri Ic-au dat istorici şi culturii româneşti. Spre
exemplificare vom cita câteva titluri: Marin
Cârciumaru, Un şan/ier paleolilic din Suhcarpa(ii
de sud ai României; Emma-Mădălina Georgescu,
Laurenţiu Georgescu, Cu/Iul soarelui - eul/ul
slrămoşilor: spa(iu şi limp dcîmhovi(ean; Aurică
Smaranda, Mo11edele voievodului Vlad I Basarab şi
semnifica fia lor; ( icorgc Coandă, Târgovişlea me-
dievalei în orizon/ geopolilic ce111ral şi sud-est
european; ( icorgc Cantacuzino, ( 'erce/area islorică
a oraşului Târgovi,1·/e şi alcciluirea Al/asului /1·/oric;
Valentin Aurelian Oroh, Un /e:::.aur medieval
descoperii la Târgoviş1e; Vasile Novac. Cieneralul
1ârgovişlean Caloian Vie/or în cele două râzhoaie
mondiale; Adriana Spătaru, Ioan Spătaru, Presa
europeană a limpului despre sfârşi/ul /ragic al lui
Conslanlin Brâncoveanu; Mircea Coloşcnco, Car/ea
veche, dâmhovi/eanâ: Ileana Desa, Începu/uri!<.'
,,resei 111 Tcîrgovişle; ( iahricla Nilă. Mihaela Cristina
Nica, Personalilâ/i dcimhovi/ene - memhri ai
Acaclc'miei Române.
O hună parte din comunicările sus\inutc la
scc\iilc - Arhtleclurâ ,,·i Urhanism şi Reslaurare-
Conservare a stârnit vii discutii. dezhateri şi
rropuncri concrete. Dintre acestea menţionăm:
Corneliu Ionescu, Unele prohleme privind Cur/ea
!Jomneascâ din Târgovişle 111 fazele vechi; Tiberiu
Muscă, Începu/urile vie(ii urhane la Tcirgoviyle 111
secolul al XIV-iea; Cristian Moisescu, /)ouci
monumenle /CÎrJ:;ovişlene în .1·/are de pre-colaps:
Gheorghe Bulci, Monumenlele /CÎrgovişlen<' 1i1
in/ârma{iile de arhivei, şi Paul Dan Octavian, Noile
valenţe ale concep/ului de conservare prevenlivâ;
Doina Şcclăman, Sislemul de investigare complexă,
sursii d<' in/imna{ii ohiecliv<': Daniela Iamandi, Res-
/a11rarea unui cas/ron descoperii la Jlogoşani
inlr-o necmpolă de secol IV: Mm·ia Victoria ( ihi\ă. S1udiu
preliminar asupra r<'slaurării ca::an11l11i hunic.
Restauratorii şi consc1vatorii de la Complexul
muzeal clin Târgovişte au oferii parlicipan\ilor la
sesiune o cxpozi\ic cu piese din ceramică şi metal
restaurate în ultimul an. demonstrând astfel
priceperea şi migala cu care se apleacă asupra
patrimoniului. conşlicnti că mai au încă foarte multe
BULETINUL MUZEULUI JUDEŢEAN "TEOHARI ANTONESCU" GIURGIU
SERIE NOUĂ, ANUL I (1995), NR. I
uzcul din (iiurgiu. promotor al mai
M multor ini\iativc ştiin\ificc valoroase
din ultimii ani. îşi completează gama
activităţilor prin reluarea «Buletinului Muzeului
.lude\can Vlaşca "Tcohari ( icorgcscu"», apărui
în anii interbelici (I - 1935: li - 1937: III extras
- 1945). cu primul număr din scria nouă.
Numărul este deschis prin "Cuvinle penlru
începu/ul mu::eului" purtând semnătura
prol'esorului universitar dr.docent Dumitru
Bcrciu, pagini documentare în cgal[t măsură
pentru istoria muzeologici ca şi pentru istoria
arheologici noastre, depăşind valoarea localului.
Sumarul. chiar şi numai citat. devine şi
ci de interes pentru anumite perioade ale
preistorici şi istorici. prin tematica şi bogata
ilustrare a pieselor la care se rac referiri în
articole: Traian Popa - "JJcscoperiri arheologice
din perioada /,alene în campaniile de la Malu
https://biblioteca-digitala.ro
de lăcui. Trebuie să mai mcntionăm faptul că
parlicipan\ilor le-a fost oforită de căire Complexul
Muzeal Na\ional "Curtea Domnească" o frumoasă
mapă conţinând materiale <le propagandă ( alişc,
pliante, căqi poştale ilustrate) editate de către
inslitu\ia muzeală.
Sesiunea de studii şi comunicfu-i "T,îrgoviştc
- inll:rlcrcn\c istorice şi culturale" - 19%. s-a înscris
ca o reuşită certă, cu atât mai mult cu cât, aşa cum
am amintit la început, ca şi-a reluat !irul după o
întrerupere de ani de zile. Întregul colectiv al
Complexului Muzeal Naţional "Curtea Domnească"
merită folicilări.
ANGHEL PAVEL
Roşu (Giurgiu)": Cristian Schustcr şi Traian
Popa - "Cercetiiri privind epoca bronzului în
iwle(ul Giurgiu (invesliga/iile din anii I 986-1994)"
şi Dan Drăguş - "Raporl preliminar privind
.1·ondai<'le arheologice din iunie 1995 de la
Ciilugiireni - Crucea de Pialrâ. jude{ul Giurgiu".
Toate articolele au rezumai în limba germană.
Directorul muzeului şi, totodată,
redactorul acestui buletin, domnul Emil
Păunescu, completează acest sumar, discret dar
eficient, cu câteva copii ale unor documente
legate de începutul muzeografici giurgiuvene
şi realizează un buletin de ţinută grafică cc-I
impune în această categoric de apariţii
editoriale, rcspcct.înd. totodată, şi pc această
calc efortul depus de autorii-cnlcgi ai articolelor
inserate.
CONSTANTIN JUAN PETROi
101
 ŞERBAN CONSTANTINESCU, "BOMBARDAMENTELE ANGLO-
AMERICANE EFECTUATE ASUPRA ROMÂNIEI ÎN AL DOILEA
RĂZBOI MONDIAL"
Bucureşti,
nntinuând publicarea unor lucrări din
C dikritc domenii ak istoriei neamului,
Muzeul Naţional de Istoric a României a editat,
în colec\ia sa "Pagini de glorie", o tipfu-itură
inspirată din evenimentele petrecute in urmă cu
peste cinci decenii in spa\iul aerian al \ării.
Autorul, preocupat de momente ale istorici
aviaţiei, okră cititorului un segment din cronica
participării
avia\iei române la confruntările aeriene
din anii 1942-1944. c,ind anglo-americanii au
bombardat obiective strategice româneşti.
provocând pagube makriale şi pierderi de vi..:ţi
omeneşti. militare şi civile.
În partea introductivă sunt prc1.cntate
motivele acestor bombardamente: distrugerea
unor importante instalaţii petroliere şi reţele de
comunicaţii folosite de Ciermania nazist{t în
operaţiunile militare împotriva U.R.S.S .. S.U.A.
şi Anglia. La 12 mai 1942 s-a produs primul
bombardament american asupra oraşului Ploieşti
"nidâcina pivotantă a puterii germane" ( Winston
Churchill). Raidul a fost nesemnificativ in
rezultatele pentru atacatori. dar benclic l"oqelor
aviatice rnm,tneşti de vânătoare excelent pregătite
în anihilarea atacurilor aeriene americane. Peste
mai mult de un an. la I august 1943. avia\ia
americană a ekctuat un al doilea raid cu o masivă
escadrilf1 de bnmbardie1-c. obiectivde vi1.ate şi
lovite liind u1.inc. ralinării. dcpouri ale dilor
J'crale din Ploieşti şi Câmpina. Aviaţia noastră de
v,Înătoare şi artileria antiaeriană s-au comportat
excelent. pierderile inamicilor în aparate de 1.hor
şi echipaje umane ridicfmdu-se la cole înalte. După
construirea ba1.ei aeriene de Ia Foggia din Italia.
avia\ia americană şi engle1[1 şi-a sporit poten\ialul
102
https://biblioteca-digitala.ro
1995
de luptă, iar atacurile asupra României s-au
intensilicat.
Perioada aprilie-august I 944 a constituit
pentru aviaţia inamică o etapf1 majoră în
distrugerea instalaţiilor pctrolikrc din România.
În polida unor incgalită\i numerice şi performante
faţă de anglo-americani. aviaţia noastră de
vânătoare s-a angajat cu mult curaj în luptele
aeriene cu puternicii lor adversari. dota\i cu o
tchnid de luptă superioau1. Pierderile anglo-
americane s-au ridicat în aceste bătălii aeriene la
325 de bombardiere. 65 dl: a\ ioane de v,Înătoarc,
1400 de aviatori americani şi engle1.i ,leceda\i şi
1590 de pri1.0nieri. Cei răniţi au rost trata\i foarte
bine de personalul medical de la spitalul din
Timişul de Jos, fapt confirmat şi de un document
aflat în patrimoniul Mu1.eului Na\ional de Istoric
a României. Este vorha de o scrisoare în limba
l:nglc1.ă, din 26 serternbrie 1944, prin care
comandantul Flotei aeriene americane a 15-a.
generalul N.F. Twining, aduce calde mulţumiri
medicilor N. Făgărăşanu şi Al. Hossay, întregului
personal sanitar de la spitalul din Timişul de Jos
" . pentru Îngrijirea c:ompetcntâ şi deosehit de
atenlii acordată râni/ilar"
Între 4 aprilie şi 19 august 1944 avia\ia
anglo-americană a executat 48 de raiduri asupra
României. Numai mna petroliferă a Văii Prahovei
a fost supusă la 30 de bomhardamente, iar
Bucureşti, Ia 20.
În lucrare sunt descrise cu date concludente
gravele pagube materiale ~i tragicele pierderi de
vieţi omeneşti provocate de bombardamentele
avia\iei americane din 1.iua de 4 aprilie 1944.
Bombardamentele anglo-americane s-au succedat

llli@~•mm
~@TIJQ)o~Iml~.
I \ l .. ;
EFECTUATE ASUPRA ROMÂNIEI
ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
BUC::UREŞ'TI 1995
la intervale sn1rte asupra oraşelor Ploiqti,
Bucureşti , Craiova, Piteşti, Râmnicu Vâlcea ,
(,alaţi, Braşov, Turnu Severin ş.a. Aviaţia rornf1nă
a ripostat cu multă promptitudine şi a ob\inut uncie
victorii, în pol"icla ava ntajului net superior al
adversarilor. Meritorii şi pline de bravură
ostăşească au fost faptele de vitejie ale pilo\ilor
români din Grupurile 6, 7 şi 9 Vânătoare.
Mu!\i dintre piloţii români au că1.ut la
datorie 111 timpul luptelor aeriene cu inamicii:
Marin ( ihica. /\urci Lupescu , Mihai Berbecaru,
Alexandru Şerbănescu şi alţi vrednici purtători ai
aripi lor cu tricolor ale ţării. O victorie de prestigiu
a obţinut aviaţia noastră de vânătoare în bătălia
aeriană din IO iunie 1944, dnd avioanele 1.1\.R.-
https://biblioteca-digitala.ro
80 au doborât 24 de avioane americane în 12
minute, comandantul român, căpitanul Dan
Vizanty, confirmând reputaţia de as al pilotajului.
Lucrarea este însoţită de note bibliografice
şi două note preLentând tipurile de avioane
americane folosite în raidurile efect1iate asupra
ţării noastre (anexa I) şi tipurile de avioane ele
vânătoare din dotarea aviaţiei române (anexa 2).
Pentru cititorii mai puţin iniţiaţi în
domeniul realizărilor industriei aeronautice
româneşti din perioada interbelică prezentăm
datele ol'eritc de autor despre avionul I.A.R. - 80:
"Aparal concepui, proiectai ş· i construii la Braşov
în perioada anilor 1938-1939 , ca avion de
vână to are. Datoritâ per/arman/efor ele zbor şi în
specia l a vite:ei (510kmlh) IA .R.-80 se situa la
data apari/iei printre cele mai reu,~ite aparate de
vâniitoare din lume. Astfel, în anul 1939. numai
trei avioane de vcÎnltloare ii erau superioare ca
vite:ă: Cur tis.1· P 3 7 (S. UA.) - 550kml h;
Messerschmitt-109 (Germa nia) - 520 km /h ,vi
ffuri rnne (Anglia) - 520 km/h. f.A.R.- 80 aFea o
construc/ie integral metalicâ , cu o linie
aerodinamicâ reuşilă, având o maneabilitale
deosehitâ. înzestrat cu tren de aterizare
escamo lahil, elice cu pas variabil, previizutâ cu
trei pale, lapsuri comcmdate hidraulic ,vi post de
1nwtaj cu ins/ala/ie de oxigen pentru zboruri de
mare altitudine. Caracteristici: motor: 1050 CP:
f!,reu/ale: 2360 kg: viteza maximă la 4500 m 510
km/h: pia/im maxim: I 0500 m: rază de ac/iun e:
940 km : armament: 4 mitraliere calihru 13 ,2mm.
Ace.1·/ aparat a constituii mândria indu striei
aero11au1ice romcine,1·ti" (p. 53-54).
Bine documentală, citită cu interes, utilă
mai ales pentru nespecialişti, lucrarea recenzată
repre zintă o contribtqie notabilă la bibliografia
titlurilor consacrate aviaţiei româneşti.
MIRCK\ DUMITRU
103
SUMAR------------------------
3- VIRGIL ŞTEFAN NIŢULESCU - ICOM la
50 de ani
MUZEE • EXPOZIŢII
7- RADU FLORESCU, Expozi1ia "Dacii"
12- IOANA UELDIMAN, În preajma lui Rodin.
Din motiva1iilc unei cxpozilii de sculptură
18- AURELIA DIACONESCU, LAURA POP.
Lxpozilia "Împletiturile în gospodăria
\ărăncască tradi\ională" - la Muzeul
Hnogralic din Târgu Mureş
MUZEUL ŞI PUBLICUL
27- MARIANA COCOŞ, Lectura unui tablou -
corelări înlre vizi la în muzeu, lcc(ia de istoria
artei şi metodica învă\ământului artistic
EVIDENŢĂ • RESTAURARE
CONSERVARE
32- LMIL CĂP.Â.LNA, Restaurarea unui crucilix
din secolul al XVII-iea allat în patrimoniul
Muzeului Na\ional de Istorie a Transilvaniei
din Cluj-Napoca
35- IRINA Ci!UŞCĂ. MfNODORA ILIŞIU.
ldcntilicarea unor coloran\i vegetali la tex-
tile din colcqiile Muzeului Satului
39- ANA-MARIA VLAD. LMIL Cif!IOCl!L
IOANm. Plasma de înaltă frecvenţă. procedeu
de tratare a coro1iunii pieselor nn11ealc
PATRIMONIU • CERCETARE
43- dr. DIMITRII·: RADU. Scoicarul est-european
(Ilaematopus ostralegus longipcs)o nouă
specie pentru România
46- ADRIAN-SILVAN IONLSUJ. Carol
S1athmari :;;i începuturile fotoreportajului de
ră1boi. Trei imagini necunoscute descoperile
în S.U.A.
55- CRISTIAN R. VLLLSCU. "Promotcu" de
Constantin Ikîncuşi. portret sau operă simbolidt' 1
62- CRISTINA PANAITL. Tradilie şi modernitate
în opera lui Frederic Storck
104
https://biblioteca-digitala.ro
68- LELIA RĂDULESCU, Câteva idei privind
arhitectura Ţării Oltului
ISTORIA MUZEOGRAFIEI
74- EMIL LAZĂR, Prof.dr.doc. Victor Motogna
şi valorile de patrimoniu naţional ale fostului
jude\ Someş
76- dr. MARIA BOCŞE, Muzeul Etnogralic al
Transilvaniei, prioritate instituţională şi
programatică
MUZEE DE PESTE HOTARE
80- dr. WIM VAN DER WEIDEN, În Olanda ia
liinlă un biodrom muzeal
VIAŢA MUZEALĂ
• 87- MARIA LUNGU, Două manifestări culturale
de un larg interes naţional organizate la Tulcea
90- VIORICA URSU, Schimb de expoziţii
muzeale, Baia Marc - laşi
91- DAN OCTAVIAN PAUL, Participare
românească la Trienala IC.:OM-CC.: din 1-16
septembrie 1996, de la Eclinburgh
92- ANGifEL PAVLL. Colocviul Naţional ele
Pedagogic Muzeală, Deva 1996
95- CiAVRILĂ SARAFOLEAN, Colocviul
"Noile tehnologii informaţionale în muzee şi
drepturile de autor"
%- MARIA BOCŞI·:. Simpo1ionul
dr. "Condiţia
muzeului azi" - Oradea
98- AN Cil !EL PAVEL. Sesiunea 'Tcosintczc şi
ctnosintc1c carpatine". Piteşti, 1996
100- ANCiIILL PAVI:L. Sesiunea "Târgovişte -
inlcrlcrcn\c istorice şi culturale"
101- CONSTANTIN JUAN PFTROI. Buletinul
Mu1cului judeţean "Teohari Antonescu"
(iiurgiu. Scrie nouă, .1\11ul I ( 1995). nr. I
102- MIRCLA DlJMITRlJ. Şerban Constanti-
nescu. "Bombardamenlclc anglo-americane
efectuate asupra României în al doilea război
mondial", Bucureşti, 1995
https://biblioteca-digitala.ro